Sunteți pe pagina 1din 5

Fiziopatologie 5.03.

2002
LP 11

Gaura anionică / Hiatusul anionic

Se notează cu D.
Se calculează din formula :
D = [Na+] – [Cl-] + [HCO3-]
D = 10 – 12 mEq/l
[Na+] > [Cl-] + [HCO3-]
Na şi Cl urmează aceleaşi modificări în marea majoritate a
cazurilor. Rezultă o scădere a HCO3 şi în condiţii fiziologice.
Substanţele acide : ac. lactic, ac. Piruvic, corpii cetonici, ac.
Sulfuric şi fosforic, trebuie tamponaţi pentru a menţine pH-ul la un nivel
constant, această tamponare se face prin scăderea concentraţiei de HCO3.
Hiatusul anionic este util pentru a vedea mecanismul apariţiei
acidozei metabolice.

1. Dacă D creşte peste 14 mEq/l semnifică un consum crescut


peste normal de HCO3 pentru că se produc mai mulţi acizi.
Mecanismul este consumul crescut de HCO3 de exemplu prin
hiperproducţia de ac. Lactic, când se intensifică glicoliza anaerobă
(când nu este suficient oxigen) sau când apar corpii cetonici, de
exemplu în diabetul zaharat.

2. Dacă D este normal : explicaţii trebuie să fie Cl crescut.


Acidoze hipercloremice – e implicat rinichiul prin mecanisme de la
nivelul tubului contort proximal unde se produce o reabsorbţie
crescută de Cl
Un D normal apare şi prin pierderi de HCO3

Buletin de analiză

TEST VALOARE VARIAŢIE CONCLUZII


Glicemie 415 mg % Crescută Foarte mult
Cetonemie 8,2 mg % Prezentă
Cetonurie Prezentă
Glicozurie Prezentă
Colesterol seric 280 mg % Crescut
Ac. Graşi 30 mg %
TGD 170 mg %
Hb. glicozilată 11 %

1/5
Fiziopatologie 5.03.2002
LP 11
Lipidograma Cµ 1%
Pre beta 15 %
Beta 58 %
Alfa 26 %
pH sangvin 7,21
arterial
PCO2 26 mm Hg Scăzut Normal – 38-42
HCO3 actual 16 mEq/l Scăzut
Gap (D) 22,6 mEq/l Crescut
Na 140 mEq/l
K 5,9 mEq/l
H2O 60 %
intracelulară
H2O 13 %
extracelulară
H2O 3,5 %
intravasculară
TA 80 – 40 mm Hg

Concluzie : diabet zaharat decompensat metabolic sindrom cu


acidoză metabolică şi cu alcaloză respiratorie compensatorie (presiunea
parţială a CO2 scade deoarece scade si concentraţia de HCO3.
hipotensiunea arterială cu deshidratare extracelulară. LDL crescut şi HDL
scăzut.
Argumente paraclinice :
- glicemia crescută
- cetonemie prezentă – pentru decompensare
- modificări de lipidogramă
Atenţie : în diabet pot exista modificări de lipidogramă fără să
existe şi decompensarea metabolică
Decompensarea metabolică :
- cetonemia crescută
- acizii graşi crescuţi (datorită lipolizei din ţestul adipos).
Sunt şi sursa cetonemiei.
- pH-ul acid – ca diagnostic – acidoză decompensată
- CO2 nu are voie să scadă sub o anumită limită
- E necesat pentru carboxilarea acidului piruvic din
glicoliza anaerobă care intervine în procesele de
gluconeogeneză
- De la 15 mm Hg în jos este blocată orice carboxilare
- Deficit de ATP – se blochează enzimele în orice situaţie
de acidoză deoarece se blochează ATP-azele membranare

2/5
Fiziopatologie 5.03.2002
LP 11
- Este şi hiperpotasemie prin ieşirea K din celulă,
potasemia este crescută şi datorită oligouriei (scăderii
diurezei)
- Sindrom de deshidratare intracelulară
- Sindrom de deshidratare extracelulară
- Deci este o deshidratare globală
- Prin creşterea glicemiei şi potasemie apare şi creşterea
osmolarităţii plasmei
- Apa creşte extracelular pentru că există poliurie glucoză
şi pentru că se pierd vapori de apă prin respiraţie
- Oliguria se explică legată de acidoză
Acidoză decopensată :
- insuicienţă renală acută
- protonii au afinitate pentru troponina C – deci există
protoni care iau locul unor ionide Ca si în fibra musculară
netedă nu se mai face constricţie şi rezultă o vasodilataţie
paralitică (colaps vascular – sângele rămâne în periferie şi
scade volemia foarte mult când primul organ afectat este
rinichiul şi determină insuficienţă renală acută)
- se poate ajunge la anurie
- hipoxie periferică – creşte glicoliza anaerobă şi
consecutiv creşte acidoza prin acumularea de ac. lactic
- scade contractilitatea miocardică
- hipoperfuzia generalizată observată prin oligourie şi
tensiune arterială (TA) scăzută
- presiunea sangvină ets eprea mică pentru a putea filtra
glomerular

STUDIUL SÂNGELUI

Explorarea :
- sânge capilar sau venos
- pentru frontiu e mai bun sângele capilar
- în condiţii bazale
- se recoltează pe anticoagulante (EDTA, heparină, citraţi,
oxalaţi)
- pentru trombocite cel mult 1 oră de la recoltare
- pentru VSH cel mult 2 ore
- pentru celelate maxim 3 ore de la recoltare

1. Numărătoarea :
La bărbaţi : 4,5-5,5 mil./min.

3/5
Fiziopatologie 5.03.2002
LP 11
La femei : 4-4,5 mil./min.
2. Determinarea hemoglobinei :
Metoda este fotometria
La bărbaţi : 15 (+- 2g) %
La femei : 13 (+-2g) %
Concentraţia de hemoglobină se corelează cu coloraţia eritrocitelor
3. Determinarea hematocritului
Vol.eritrocitar
Ht = Vol.sangvin ×100
La bărbaţi : 46 (+-6) %
La femei : 40 (+-5) %
Se determină prin centrifugare !
Dacă serul este lăptos (lactescent) – hiperlipemie prin hiper TGD
Dacă este foarte colorat în galben – icter

Hematocritul (Ht) scăzut : în anemie, stări de caşexie, sindrom de


hemodiluţie
Hematocritul (Ht) crescut : poliglobulie, sindrom de
hemoconcentraţie

Indicii eritrocitari
Se calculează la modificări ale hematocritului şi hemoglobinei.
1. Indice de mărime (VEM – volum eritrocitar mediu)
Ht
VEM = ×10
Nr.hematii
Valori normale : 81 - 93 µ 3
Posibilităţi :
- VEM normal – anemii normocitare
- VEM scăzut (sub 80) – anemii microcitare feriprive
- VEM crescut (peste 93) – 93-100 – macrocitoză; iar peste
100 se numeşte megalocitoză – se întâlneşte în anemia
megaloblastică . Este dată de deficitul de B12 sau/şi acid
folic.
2. Indici de culoare :
Hb
a. CHEM = ×100
Ht
Valori normale : 32-36 g%
Este hemoglobina din volumul eritrocitar
Situaţii :
- CHEM este normal – normocromic, anemii normocrome
- Atenţie : există anemia normocromă şi normocitară :
o Anemia posthemoragică acută

4/5
Fiziopatologie 5.03.2002
LP 11
o Anemia blastică – scade foarte mult sinteza
- CHEM scăzut sub 30 g – hipocromie – anemii hipocrome
şi cu anemiii microcitare = anemie feriprivă
- CHEM crescut - nu este posibil; pe frontiu când apar
eritrocitele mai colorate
b. HEM (hemoglobina eritrocitară medie)
Hb
- HEM = ×10
Nr.hematii
- Valoare normală : 27-31 pg
- Are aceleaşi interpretări ca şi CHEM-ul
- VEM crescut şi CHEM normal = anemii megaloblastice

Leucograma

Nr. de leucocite : 4000-10000/mm3


Formula leucocitară :
o Granulocite :
• Neutrofile : 38-70 %
• Eozinofile : 1-5 %
• Bazofile : 0-2 %
o Monocite : 1-8 %
o Limfocite : 15-45 %
Modificări :
- leucopenie : sub 4000/mm3
- leucocitoză : peste 10000/mm3
 în reacţia leucemoidă ce caracterizează
stările septice
 în leucemii
- neutrofile crescute :
 deviere la stânga a F.L.
 în infecţiile acute
- limfocite crescute :
 deviere la dreapta a F.L.
 procese infecţioase cronice

Trobocite

Număr normal : 150 - 400 mii/mm3


Trobocitopenie sub 150 mii
Risc hemoragic crescut sub 70 – 80 mii/mm3

5/5