Fiziopatologie 9.04.

2002
LP 16

RENAL (continuare)

Produşi de catabolism protidic şi electroliţi urinari

Ureea şi creatinina se determină pe un eşantion sau pe urina pe 24h
Acidul uric
Retenţia azotată (creşte concentraţia plasmatică a ureei şi
creatininei) trebuie corelată cu eliminările urinare pentru a vedea care din
mecanismele de retenţie intervine :
- insuficienţă renală
- hipercatabolism proteic
- ambele

Creatinina
- concentraţia plasmatică = 0,8 – 1,2 mg %
- concentraţia urinară = 1 – 1,8 g/24 h
- este o substanţă importantă în determinarea clearence-ul urinar
pentru că este un compus strict endogen şi nu e influenţat de
ingestia de proteine

Ureea
- produs final de catabolism influenţat şi de ingestia de proteine
- concentraţia plasmatică = 20 – 40 (50) mg %
- concentraţia urinară = 10 – 40 g / 24h
- în insuficienţa acută şi cronică – concentraţia urinară scade iar
cea plasmatică creşte

Dacă raporturile :
Creatininaurinara Ureeaurinara
≥ 40 ≥ 10
Creatinina plasmatica Ureea plasma

rezultă chiar din procesul de oligurie e o insuficienţă renală de

cauză funcţională (cauză extrarenală).

Acidul uric
- este un produs de catabolism al nucleoproteinelor
- concentraţia plasmatică este de 4 – 6 mg %
- concentraţia urinară = 500 – 800 mg / 24 h
- un nivel crescut şi în plasmă şi în urină , rezultă o hiper
producere de nucleoproteine sau o funcţie deficitară a
hepatocitului sau insuficienţă renală dacă se corelează şi cu
creşterea celorlalţi compuşi azotaţi

1/6
Fiziopatologie 9.04.2002
LP 16
Electroliţii urinari
+
Na = 100 – 260 mEq/24h
K+ = 35 – 100 mEq/24h
La un indice normal, fără modificări ale secreţiei de aldosteron,
raportul urinar Na/K = 3/1 sau 2/1.
Ca2+ = 5 – 10 mEq/24h
Se consideră patologic o pierdere urinară de electroliţi când creşte
nivelul în urină foarte mult iar în plasmă e scăzut.

Pigmenţi în urină
Urobilinogenul
- < 4 mg/24h
- creşte în hemoliză
- scade în urină în obstrucţii biliare
Bilirubina – creşte în obstrucţii biliare, hepatite prin distrugere
hepatocitară
Mioglobina – creşte în distrucţii musculare
Glucoza
- glicozurie
- creşte în diabetul zaharat, sindrom Fanconi (creşte şi
aminoaciduria)
Corpii cetonici – în diabetul zaharat decompensat (tip I), inaniţie
prelungită
Lipiduria
- < 10 mg/24h
- creşterea – afectare glomerulară severă;
- punctul culminant este prezenţa colesterolului în urină

Examenul microscopic
Precipitat – urmărirea sedimentului urinar – unul normal cantitativ
se obţine din urina proaspătă prin centrifugare 5 minute la 1500 – 2500
turaţii / minut
Dacă este sediment în cantităţi normale trebuie să apară
Dacă nu se obţine sediment creştem durata şi/sau viteza de
centrifugare.
Dacă sedimentul se obţine spontan :
 Sediment :
o Organizat
o Neorganizat

1. Sedimentul organizat :
- elemente celulare, cilindri, pseudocilindri, filamente urinare
- elemente celulare – 3 tipuri :

2/6
Fiziopatologie 9.04.2002
LP 16
o celule epiteliale
o leucocite
o hematii
Celule epiteliale :
- din rinichi şi căi urinare – celule de provenienţă urinară
- din uroteliu
- celule de origine genitală ce apar prin contaminare
- celule tumorale, bacterii, micelii
Celule tubulare :
- seamănă foarte bine cu leucocitele
- prezenţa lor este patologică – la nivelul tubilor renali
Celule din uroteliu
- semnificaţie diversă funcţie de stratul din care provin
o stratul celulelor umbeliforme – prezente şi în condiţii
normale prin descuamare, dar creşterea numărului lor
semnifică un proces inflamator în căile urinare
o stratul în formă de rachetă – reacţii inflamatorii serioase
sau o tumoră ce începe să erodeze
o stratul profund cu celule cubice – calcul foarte abraziv
sau o tumoră urotelială
Leucocite
- numărul de un câmp microscopic mai mic de 3
- numărul la Addis prin sedimentare / minut < 2000/min
- prezenţa unui număr mare semnifică o infecţie :
o la nivel renal
o pe căile urinare : glomerulonefrite, pielonefrită, pielite,
uretrite, cistite, ureterite, din organul genital (anexite,
metroanexite)
Hematii :
- cel mult 3 pe câmpul microscopic
- Addis : < 1000/min

Hematuriile
Clasificare după origine :
- renale (la nivelul nefronului)
- de căi urinare (de la calice în jos)
Hematiile din :
- nefron – sunt traumatizate (nu mai au contur, formă, culoare –
se numeşte schizocit)
- căi urinare – au aspect normal
Hematiile în număr crescut şi sunt deformate = glomerulonefrită
Pielonefrita : avem hematii în urină

3/6
Fiziopatologie 9.04.2002
LP 16
Din căile urinare : infecţia poate da hematurie, calculii migratori,
tumorile.
Pot apare hematii traumatizate în urină şi în caz de leucemii, ciroză,
deficit de vitamina K, coagulopatie, trombocitopenie.
Cu cât cauza e mai departe (la nivelul nefronului urina e mai brună)
Cantitativ :
- macroscopică – dacă hematiile sunt de la nivelul vezicii urinare
– sângele este roşu
- microscopică
Prezenta hematuriei – glomerulonefrită (hematuria în zaţ de cafea)
dar este diferită de corelaţia între intensificarea hematuriei şi gravitatea
bolii.
Cilindrii
Sunt mulaje din tubii distali şi colectori apărută prin precipitarea în
urina acidă a proteinei Tom Harsfalt sintetizată în epiteliile ansei Henle.
Este prezentă tot timpul în condiţii normale şi intră şi în proteinuria
fiziologică şi ea precipită rezultând cilindrii hialini. Situaţia patologică
este atunci când pe acest schelet proteic se asociază şi alte elemente
rezultând o creştere de volum
Cilindrii pot fi : celulari sau acelulari.
În Addis : 5-8 cilindrii pe minut
a) Cilindrii celulari
- celulele de la nivelul nefronului se fixează pe acest schelet şi
rezultă cilindrii epiteliali – conţin celule din epiteliul tubular –
tulburarea se numeşte tubulopatie
- se întâlneşte în afecţiuni infecţioase tubulare, participarea
tubulară la pielonefrite
- apar frecvent în intoxicaţii cu metale grele (Pb) sau cu
medicamente nefrotoxice
- însoţesc frecvent celule izolate
b) Cilindrii leucocitari
- leucocite ce sufocă tubii
- însoţesc leucocituria
- sunt patognomonice pentru pielonefrite
- apare şi în glomerulonefrite
c) Cilindrii hematici
- specifici pentru leziunile glomerulare, dar şi pentru efortul fizic
intens
- glomerulonefrită : hematurie, cilindrii hematici şi leucocitari
- pielonefrită : cilindrii leucocitari şi hematii
• acută – boală renală zgomotoasă : cu dureri
• cronică – evoluţie asimptomatică până ce
ajunge la insuficienţă renală

4/6
Fiziopatologie 9.04.2002
LP 16
d) Cilindrii celulari
- cei mai benigni sunt cei hialini cu proteine Tom Harsfalt
- dacă sunt mai mulţi de 8 pe minut – reacţie inflamatorie banală,
glomerulonefrită, stază în rinichi
e) Cilindrii granuloşi
- pe matricea proteică iniţială se depun proteine plasmatice –
datorită afectării importante a filtrului glomerular
- în sindroamele nefrotice
- şi cu proteine de origine tubulară
f) Cilindrii grăsoşi
- trec şi lipide - glomerulonefroză
g) Cilindrii pigmentari – se depun diferiţi pigmenţi

2. Sedimentul neorganizat
- format din toate (sărurile) substanţele din urină în formă
cristalizată sau amorfă
- variază de la individ la individ în funcţie de pH-ul urinii (cei
care mănâncă preponderent carne – acid) , rezultând uraţii,
oxalatul de calciu, fosfat de calciu, CaSO4, foarte rar acid
hipuric
- pH-ul alcalin : fosfat amoniacomagnezian, urat de amoniu,
carbonat de Ca
- aminoacidurii : tirozină, leucină – în situaţii patologice :
degenerări hepatice, intoxicaţii cu P, febră tifoidă, variolă

Examenul bacteriologic
- urocultura – se repetă pentru confirmare
- clasificări :
• < 10000 germeni / mm3 – steril
• 10000 – 100000 – se repetă
• > 100000 – pozitiv, se face însămânţarea pe
cultură pentru antibiogramă

Patologia glomerulară :
o hematurie cu cilindrii hematurici
o proteinurie cu sindrom nefrotic
o lipidurie
o în glomerulopatii densitatea, osmolaritatea şi pH-ul sunt
normale
Leziunile tubulare :
o cilindrii, leucocite, hematii
o scade densitatea şi osmolaritatea urinii

5/6
Fiziopatologie 9.04.2002
LP 16
o încep să apară şi : glucoză, aminoacizi, Na+ (crescut) şi
K+ (crescut)
Buletin de analiză

TEST VALOARE VARIAŢIE CONCLUZII

PT 4,7 g % Scăzut
Albumine 48 % Scăzut
α1 3%
α2 11 % Crescut În inflamaţia acută
β 19 % Crescut Sindrom nefrotic
γ 18 % Normal
VSH 26 mm/1h Crescut
46 mm/2h
Colesterol seric 350 mg % Crescut În sindrom nefrotic
Colesterol 320 mg % Crescut
esterificat
Proteinurie 4,2 g % Scăzută Sindrom nefrotic
Cilindrii 20 / min. Crescut Cu predominanţă cilindrii
hematici şi granuloşi, dar şi
cu cilindrii leucocitari
Hematii Addis 8000/min
Leucocite Addis 5000/min Crescut
Densitatea 1030 g/l Crescut Există funcţie tubulară
Diureză 680 ml / 24h Scăzut Oligurie
Hb 10,3 g %
Na urinar Scade
Na plasmatic Crescut Mai mare de 148 mEq/l

Concluzii : Sindrom nefrotic cu glomerulonefrită infecţioasă (datorată

creşterii leucocitelor) – HTA.

6/6