Factorii mutageni chimici

In perioada celui de-al doilea razboi mondial (Ch.Auerbach, cit. P.Raicu, 1997), in Anglia, au fost semnalate primele cercetari privind capacitatea unor substante chimice de a produce modificari ale materialului genetic. Pe masura acumularii de observatii asupra mutagenezei chimice s-a conturat ideea ca unele substante chimice pot fi importanti factori mutageni si pentru om. Unele substante chimice produse de industrie, ingrasaminte chimice, erbicide, fungicide, insecticide, unii aditivi alimentari, medicamente cu care omul vine in contact direct sau indirect, pot afecta aparatul genetic celular. Se aproximeaza ca in mediul inconjurator, cel al civilizatiei industriale, exista cca 4 000 000 de substante diferite, dintre care cel putin 60 000 sunt de uz comun. Pe plan mondial, cca 1000 de substante noi sunt create si introduse in mediul ambiant, in fiecare an. Este bine cunoscut cazul medicamentului thalidomida care a determinat, prin folosirea lui de catre femeile insarcinate, unele fenomene teratogene puternice la copiii nounascuti (deformari ale sistemului osos, digestiv, circulator, uro-genital etc.). Unele substante alchilante (iperita, azoriperita, alchilmetansulfanatii etc.), care prin actiunea lor citostatica, mutagena si carcinogena sunt asemanatoare cu efectele razelor X; ele sunt numite si substante radiomimetice.Ele pot alchila guanina (gruparea cloretil a acestor substante se leaga de macromolecula de ADN) si astfel, aceasta se poate detasa din structura ADN-ului, lasand o lacuna apurinica; de asemenea, guanina alchilata devine complementara timinei, si nu citozinei, producand aberatii structurale cromozomiale, mutatii. Unele substante policiclice (hidrocarburi policiclice) si alifatice (cu punct inalt de fierbere) produc erori in transmiterea informatiei genetice, inducand cancerul pielii. Nichelul, bromul, azbestul produc cancerul pulmonar. Benzolul produce anemie si leucemie. Fungicidul ciran induce fragmentari, restructurari cromozomiale. Unele produse farmaceutice, ca de exemplu:

- aminopterina (drog tranchilizant), utilizata in trimestrul I de sarcina, produce avort cu produsi malformati: hidrocefalie, anencefalie, spina bifida, "buza de iepure" etc.; - consumul preparatelor halucinogene (spre exemplu LSD-ul) pentru tratarea alcoolismului, nevrozelor, psihozelor, folosite drept catalizatori ai suferintelor psihice, determina rupturi cromatidiene, translocatii cromozomiale etc.; - medicamentele psihotonice (cofeina, teobromina) produc, in culturi de celule umane, fragmentari cromozomiale; - aproape toate citostaticele, inhibitori ai sintezei ADN-ului, atrag dupa ele aberatii cromozomiale ale celulelor sanguine;

- unii hormoni au si actiuni in procesul malformativ; insulina, cortizonul, pot induce malformatii congenitale; androgenii, steroizii anabolizanti, induc pseudohermafroditismul feminin la noul nascut, masculinizarea mamei; - unele antibiotice (tetraciclina, teramicina) au efect teratogen la nou-nascuti; - consumul de sulfamida la inceputul sarcinii poate induce microcefalie, leziuni ale tesutului nervos, retard mintal. Influenta acestor substante asupra genitorilor poate fi clasificata in trei grupe: - efecte sterilizante (substantele contraceptive, hormonii); - efecte abortive (medicamente anticanceroase, citostatice, dozele mari ale unor droguri care provoaca intoxicatii generale, substante care provoaca saturnismul - mercurul, plumbull) - orice intoxicatie grava poate sa aiba un efect nociv asupra mentinerii sarcinii; - efecte teratogene.

Mecanismele alterarii chimice a materialului genetic prin factori mutageni chimici pot fi sintetizate in: - modificarea structurii macromoleculei de ADN, prin deletia sau aditia uneia sau mai multor nucleotide in macromolecula de ADN; - substitutia uneia sau mai multor nucleotide din macromolecula de ADN; - inversia unei secvente de nucleotide in macromolecula de ADN; - inhibarea sintezei nucleozidelor sau nucleotidelor, adica privarea noilor molecule de ADN de anumite baze azotate; - inlocuirea bazelor azotate prin compusi analogi (2-aminopurina; 2-6 diaminopurina; 5-bromuracilul); - inlocuirea unei baze purinice din structura ADN sau ARN cu o alta baza purinica (de exemplu A <---> G) sau a unei baze pirimidinice cu o alta baza pirimidinica (T <---> C; U <---> C), proces numit tranzitie; - schimbarea unei baze purinice cu o baza pirimidinica sau invers, proces numit de transversie (A <---> T; G <--->T; A <---> C; G <---> C); - imperecherea neobisnuita a bazelor azotate (G-T, A-C); - inhibarea duplicarii ADN-ului (replicatia, sinteza AND); - dezaminarea bazelor azotate etc.

Aditivii alimentari sunt substante chimice adaugate in diverse produse alimentare pentru a le imbunatati aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. Litera "E" simbolizeaza faptul ca au fost testate minim 6 ani si atestate la nivel european. Aditivii alimentari sunt impartiti in 24 de categorii dintre care enumeram pe cele mai raspandite: edulcorantii - pentru indulcit colorantii - pentru a schimba sau a da culoare (E100-E180) acidifiantii - dau un gust usor acid corectorii de aciditate - cresc sau diminueaza aciditatea emulgatorii - asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare (E400-E500) conservantii - Intarzie sau impiedica alterarea alimentelor. (E200-E290) corectorii de gust si de miros - schimba/imbunatatesc mirosul si gustul alimentelor propulsorii - unele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje gaze de ambalaj - asemanatoare aerului antioxidanti - limiteaza oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul (E300-E337) E-uri periculoase E123 ...E239 - sunt posibili cancerigeni E 621 - glutamat de sodiu , se gaseste in supele instant concentrate, mezeluri, si unele condimente. Are efecte neurotoxice si poate provoca migrene si crampe E320 - E321, E211 - acidul benzoic si derivatii sai, cancerigeni E251 - nitrat de sodiu, cancerigen E252 - nitrat de potasiu, cancerigen E120, E127, E141, E160 - alergici E127 - eritrozina, colorant rosu pentru compoturi si alte alimente, provoaca mutatii genetice E102 - tratrazina, colorant galben pentru bauturi , mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic