Pe masura acumulani de observatii asupra mutagenezei chimice s-a
conturat ideea ca unele substante chimice pot fi importanti factori mutageni si pentru om. Unele substante chimice produse de industrie, ingrasaminte chimice, erbicide, fungicide, insecticide, unii aditivi alimentari, medicamente cu care omul vine in contact direct sau indirect, pot afecta aparatul genetic celular.
Se aproximeaza ca in mediul inconjurator, cel al civilizatiei
industriale, exista cca 4 000 000 de substante diferite, dintre care cel putin 60 000 sunt de uz comun Pe plan mondial, cca 1000 de substante noi sunt create si introduse in mediul ambiant, in fiecare an. Este bine cunoscut cazul medicamentului thalidomida care a determinat, prin folosirea lui de catre femeile insarcinate, unele fenomene teratogene puternice la copiii nou-nascuti (deformari ale sistemului osos, digestiv, circulator, uro-genital etc).
Unele substante alchilante (iperita, azoriperita, alchilmetansulfanatii
etc), care prin actiunea lor citostatica, mutagena si carcinogena sunt asemanatoare cu efectele razelor X ele sunt numite si substante radiomimetice. Ele pot alchila guanina (gruparea cloretil a acestor substante se leaga de macromolecula de ADN) si astfel, aceasta se poate detasa din structura ADN-ului, lasand o lacuna apurinica; de asemenea, guanina alchilata devine complementara timinei, si nu citozinei, producand aberatii structurale cromozomiale, mutatii. Unele substante policiclice (hidrocarbur policiclice) si alifatice (cu punct inalt de fierbere) produc erori in transmiterea informatiei genetice, inducand cancerul pielii.
Nichelul, bromul, azbestul produc cancerul pulmonar, iar Benzolul
abortive (medicamente anticanceroase, citostatice, dozele mari ale unor
droguri care provoaca intoxicatii generale, substante care provoaca
saturnismul - mercurul, plumbull) - orice intoxicatie grava poate sa aiba un efect nociv asupra mentinerii sarcinii;
-efecte teratogene.
Mecanismele alterarii chimice a materialului genetic prin factori
mutageni chimici pot fi sintetizate in:
- modificarea structurii macromoleculei de ADN, prin deletia sau
aditia uneia sau mai multor nucleotide in macromolecula de ADN;
-substitutia uneia sau mai multor nucleotide din macromolecula de
ADN;
-inversia unei secvente de nucleotide in macromolecula de ADN;
-inhibarea sintezei nucleozidelor sau nucleotidelor, adica privarea
noilor molecule de ADN de anumite baze azotate;
- inlocuirea bazelor azotate prin compusi analogi (2-aminopurina; 2-6
diaminopurina; - inlocuirea unei baze purinice din structura ADN sau ARN cu o alta baza purinica (de exemplu A <---> G) sau a unei baze pirimidinice cu o alta baza pirimidinica (T <--> C; U <-->C), proces numit tranzitie;
schimbarea unei baze purinice cu o baza pirimidinica sau invers,
proces numit de transversie (A <-> T; G <-->T: A <-> C; G <-> C):
- imperecherea neobisnuita a bazelor azotate (G-T, A-C);