FACTORII MUTAGENI FIZICI

Numeroase cercetari au dus la concluzia ca orice abatere de la temperatura optima in care se dez olta embrionii or!anismelor "omeoterme impiedica dez oltarea normala a proceselor plastice si ener!etice metabolice prin intermediul sistemelor enzimatice si ca socurile termice destabilizeaza sinteza A#N$ului% pro ocand depolimerizarea acestuia& O serie de alte studii au relie'at 'aptul ca ultrasunetele au actiune terato!ena (aparitia unor mal'ormatii in cursul ietii intrauterine sub in'luenta unor 'actori din mediul ambiant) asupra cromozomilor 'etali& Factorii dinamici ai zborului ( ibratii% acceleratii% imponderabilitate etc&) sunt responsabili de unele leziuni minore cromozomiale& In procesul muta!en% terato!en este bine cunoscuta actiunea radiatiilor asupra embrionilor% atat cea directa cat si cea indirecta (prin intermediul or!anismului matern) Radiatiile cu e'ecte muta!ene sunt reprezentate de* +& $ radiatiile neionizante (razele U,) -& $ radiatiile ionizante (Razele R.nt!en$ / $0 !ama $ ! $0 al'a $ a0 beta $ b% electronii si neutronii)& Razele /% R.nt!en sunt radiatii electroma!netice cu actiune asemanatoare razelor !ama0 ele au lun!imea de unda cuprinsa intre 1%12 3 si +11 3 (+ 3 4 +1$5 cm) si o putere de penetratie mai mica 'ata de radiatiile !ama% dar su'icient de mare pentru a pro oca o ionizare puternica& Aceste radiatii se 'olosesc lar! in muta!eneza e6perimentala% deoarece aparatele sunt accesibile% !asite in ma7oritatea institutiilor medicale& Iradierea in prima saptamana de !estatie produce ma6imum de mortalitate% iar iradierea in prima luna% cel mai ridicat procent de mal'ormatii la copiii nou$nascuti0 acesta este 'enomenul de terato!eneza& 8a om% se cunoaste ca primele +- saptamani de dez oltare embrionara sunt cele mai sensibile la actiunea radiatiilor ionizante% perioada cea mai recepti a 'iind intre saptamanile -$9& E6istenta acestor 'actori in aceasta perioada (-$9 saptamani) duce la a ort sau la instalarea di erselor mal'ormatii (de'ecte) con!enitale* anence'alie:+;% microce'alie% "idroce'alie% spina bi'ida:-;% ano'talmie% micro'talmie% retinopatii% de'ecte de sept inter auricular% entricular% polidactilie% sindactilie etc& Intre saptamanile 9$+-% iradierile induc mal'ormatii con!enitale la ni elul urec"ilor (implantare icioasa% pa ilion membranos etc&)% la ni elul masi ului buco$'acial si al palatului elo$palatin& <e considera ca o doza 'oarte mica% administrata 'ractional% produce modi'icari 'rapante cromozomiale% prin sumare& C"iar si la personalul care e6ploateaza aparatul medical emitator de radiatii si care nu respecta intrutotul masurile de protectie a muncii% poate sa apara anemia% sterilitatea% leucemia etc&% ca e'ect al iradierilor in timp& C"iar in doze 'oarte slabe% radioterapia 'emeii !ra ide poate induce 'atului microce'alie% "idroce'alie% tulburari oculare% ner oase% osteo!eneza imper'ecta% mal'ormatii ale membrelor% e6tremitatilor etc&

=roblema este daca c"iar dozele mici de radiatii% pro enite de la distante 'oarte mari (accidentul de la Cernobal) pot a ea e'ecte muta!ene& >ombardamentul de la ?irosima si Na!asa@i a demonstrat ca are loc o crestere a 'rec entei cancerelor si a unor boli ereditare c"iar dupa decenii& Trebuie mentionat ca nu e6ista doza$limita% ino'ensi a a radiatiilor ionizante0 e6ista numai doze de risc scazut% asa cum se pare ca este cazul caderilor radioacti e care au a'ectat tara noastra in urma accidentului de la Cernobal& #esi!ur ca trebuie sa treaca multi ani (decenii) pana se a putea aprecia mai e6act riscul si e'ectele biolo!ice ale acestei iradieri& Obser atiile e'ectuate admit ca un indi id nu trebuie sa primeasca in onto!enia sa o doza mai mare de -11 r&% cu un ma6im de A1 r& in curssul primilor ani ai ietii& Fondul natural radioacti receptionat de !onade in di'erite re!iuni ale !lobului ariaza intre* +B1 mr&Can in Franta% -11 mr&Can in India% pana la +- 111 mrCan in >razilia& >ene'iciar si al altor surse de iradiere (ener!ie atomica% analize radiolo!ice% tratamente $ radioterapie% tele izorul etc&)% omul nu trebuie sa depaseasca -$D r&Can& In concluzie% dupa iradierea celulei umane au loc* $ in primele zile% c"iar si saptamani% tulburari% aberatii cromozomiale de toate tipurile si multe ca numar0 $ pe masura scur!erii timpului% scade treptat numarul aberatiilor structurale% numerice% sc"imbandu$se si compozitia lor calitati a0 $ paralel cu descresterea numarului de aberatii nestabile% se pastreaza numarul initial de celule cu restructurari stabile% permitand decelarea clonelor de celule cu aberatii stabile bine determinate0 $ leziunile de A#N% rupturile cromozomiale or 'i indepartate% EreparateE cu a7utorul unui aparat enzimatic celular0 este asa$numitul proces reparator al A#N$ului0 $ in ceea ce pri este le!atura dintre doza de iradiere si e'ectul ei cantitati $calitati % la ni el cromozomial se constata ca e'ectul cito!enetic depinde de doza% indi'erent in ce perioada dupa iradiere se 'ace e6amenul cito!enetic0 $ numarul de celule cu aberatii cromozomiale din culturile de lim'ocite poate atin!e ci're inalte% c"iar in conditiile unor iradieri locale0 aceste aberatii insa or scadea e6ponential0 cu trecerea timpului% deoarece in tesuturile care au o mare putere re!eneratoare% aberatiile cromozomilor sunt eliminate tot atat de repede& Ma7oritatea cercetarilor pri ind in'luenta radiatiilor ionizante asupra macromoleculelor de acizi nucleici in itro au aratat* $ o scadere a ascozitatii solutiilor ce contineau A#N0 $ leziuni% rupturi prin depolimerizare ale macromoleculelor de acizi nucleici0 $ datorita rupturilor catenelor de A#N (pe lun!imea lor) apar noi le!aturi trans ersale intercatenale0 $ cresterea cantitatii de apa a A#N$ului0 $ blocarea replicatiei si transcriptiei A#N$ului& Radiatiile neionizante% ultra ioletele% 'ac parte din spectrul solar in izibil si sunt constituite din 'otoni cu ener!ie 7oasa (D$A er!iCm-) cu o lun!ime de unda cuprinsa intre +D2 3 si F111 3& Ultra ioletele au o capacitate penetranta redusa% drept pentru care se 'olosesc pentru inducerea de mutatii la microor!anisme% celule se6uale etc&