CUPRINS Introducere.

2 Capitolul I : Valorile morale propriu-zise, etape de constituiere ale

.

acestora
1.1. Etape de formare i imprimare a VM..............................................................3 1.2. Valori morale propriu-zise, (tipologie)...........................................................4

Capitolul II : Importana valorilor morale i personalitatea uman

2.1. Piramida personalitii umane, locul valorilor n ea......................................8

2.2. Importana valorilor morale............................................................................8

Concluzie...............................................................................................................................10 Bibliografie...........................................................................................................................11

INTRODUCERE
Valoarea ta sta in ceea ce esti, nu in ceea ce ai. Thomas Alva Edison Drumul prin via al omului este presrat de nenumrate valori. Printre acestea, valorile morale au un rol deosebit att n formarea caracterului i a stilului distinctiv al oamenilor unii fa de alii, ct i n coagularea i solidarizarea lor n adoptarea unor proiecte comune care le dirijeaz viaa. Cci omul este individ, cu multiple nevoi personale care l determin s aleag din realitate ceea i este potrivit, dar triete totodat n diferite colectiviti, care i impun anumite criterii de alegere i decizie. Dei el are libertatea de a -i schimba comunitatea, devenind chiar apatrid, existena lui este foarte ameninat atunci cnd se rupe de orice fel de grup exterior. Iar valorile grupului sunt, aproape ntotdeauna, i valori principale pentru individ. Un astfel de grup care predetermin valorile morale ale unui individ este familia, care, la rndul ei evolueaz sub influena schimbrilor macro i microsociale, n plan economic, moral, religios,al raporturilor inter-generaionale etc. Prin urmare, nu putem avea o imagine a principalelor valori morale dac nu deinem datele principale despre societatea n care ele sunt cultivate dup anumite reguli i obinuine, tradiii mprtite de membrii, instituiile principale, grupurile clasiale, etnice i de alt natur din acea societate. De asemenea, un rol important l are i limba folosit n intercomunicrile membrilor, precum i celelalte mijloace de comunicare n interirorul i n exteriorul grupului / comunitii respective.

Cuvinte-cheie: valori, moral, etic, educaie, caracter, bine, personalitate,socializare,

comportament.

CAPITOLUL I : Valorile morale propriu-zise, etape de constituiere ale acestora

1.1 Etape de formare i imprimare a VM Meditaiile asupra valorilor umane conving fr putin, c ele constituie un subiect covritor i inepuizabil. Omul, apare pe lume cu psihicul i mintea lui ca foaia curat pe ea doar urmeaz s apar valorile prin educaie i trecerea prin cteva etape de formare, cum ar fi: n etapa de imprimare, ce corespunde primilor 7 ani de via, pe foaia curat se imprim primele valori. Le imprim, de regul, cei care cresc i ngrijesc copilul, iar el ca buretele absoarbe totul ca adevr absolut. Apar primele idei incontiente de adevr i fals, de corect i incorect, de bine i de ru. Valorile false insuflate n aceast perioad pot crea ulterior traume i probleme profunde. Rolul prinilor este covritor. Etapa de modelare (de la 8 la 13 ani) o succede pe cea de imprimare. Copilul i copie pe cei din jur i n primul rnd pe prini. El probeaz valorile altora ca nite haine. Acceptarea sau respingerea sunt efectuate n baz simurilor, emoiilor i sentimentelor. Religia i pedagogii sunt determinani. Etapa de socializare (de la 14 la 21 de ani) este dominat de influena colegilor, semenilor i prietenilor. E perioada cnd spiritul critic ncepe s-i pun amprenta pe sistemul de valori, prin testarea lor conform diverselor criterii cum este, spre exemplu, cel de utilitate. Valorile insuflate anterior, dar inutile n grupurile de colegi, semeni i prieteni, sunt respinse. Mediul social i mass-media prevaleaz. Formal, dup 21 de ani, n etapa de maturitate personalitatea omului este format. Valorile lui nu sunt doar etice, morale, estetice, spirituale, ci i materiale, sociale. Ele se pot referi i la obiecte, fenomene, procese, la bani, proprietate, putere. Omul matur i ghideaz aciunile prin principii/axiome proprii valori fundamentale, adevrul i valoarea crora le consider incontestabile. Pentru o persoan aparte valoare personal poate fi aproape orice. n cadrul social, valoare este ceea ce este important nu doar pentru un om aparte, ci pentru ntreaga soci etate, sau cel puin pentru un grup.

1.2 VM propriu-zise, (tipologie)

Valori morale, este un cuvant etimologic si provine din limba latina ,,MOS-MORIS" care inseamna moravuri . n general exist mai multe tipuri de valori care contribuie la dezvoltarea i comportamentul nostru cotidian. Tipologia acestora este : Valori economice; Valori vitale; Valori morale: fundamentale, secundare i derivate (dar toate extrem de importante); Valori juridice; Valori estetice; Valori politice; Valori religioase. Dup cum tim, valorile cu cea mai mare importan/fundamentale i influen asupra dezvoltrii propriu-zise a personalitii noastre, sunt valorile morale, instruite de la natere pn la maturitate i de ce nu pe parcursul ntregii viei. 1. VM fundamentale sunt valorile care stau la baza celorlalte valori si care stau la baza construirii omului :

Onestitatea: valorizeaza increderea si onoarea. In orice relatie sociala increderea este necesara, iar copilul trebuie sa stie de mic ca trebuie pretuita atat increderea pe care ceilalti o au in el cat si increderea pe care el le-o poate oferi altora. Aceasta valoare se coreleaza direct cu diverse trasaturi comportamentale, asemenea sinceritatii, minciunii, prefactoriei, manipularii dar si cu principiile personale si curajul moral. De asemenea responsabilitatile si respectarea promisiunilor reprezinta metode prin care se poate forma la copil onestitatea.

Respectul: a fi preocupat de demnitatea, valoarea si autonomia celor din jur dar si a propriei sale persoane; a-i trata pe ceilalti civilizat, a folosi normele de politete atunci cand sunt necesare in interactiunile sociale, a accepta fara prejudecati diferentele individuale, a se abtine de la violenta sau intimidari sunt doar cateva dintre caracteristicile pe care educatia se poate axa pentru a dezvolta respectul in individ.

Responsabilitatea: corelata cu onestitatea, reprezinta recunoasterea si indeplinirea atributiilor proprii. Se poate educa prin intermediul autodisciplinei, perseverentei, recunoasterea propriilor greseli dar si a propriilor succese.
4

Dreptatea si corectitudine: aceasta trasatura influenteaza direct luarea deciziilor corecte si afecteaza moralitatea foarte grav in cazul in care nu este dezvoltata. Se bazeaza pe luarea decizilor intr-un mod cat mai obiectiv, lipsit de prejudecati.

Spirit civic si cetatenesc: ceea ce inseamna recunoasterea si indeplinirea obligatiior sociale, protectia mediului, participarea la procesorul democratic, si mai ales supunerea in fata legii.

Valorile secundare sunt cele de ordin ,,fizic". Un exemplu ar fi : ,,persoanele descurcarete" . Multi oameni stiu sa se descurce foarte bine in viata.Sunt rezistenti si stiu sa faca alegeri in viata pe care si le sustin pana la capat ...si aceasta este o valoare secundara care deriva din valorile fundamentale .

Valorile derivate - sunt oricare valoare care deriva din cele fundamentale si secundare . Exemplu : cei care invata bine si au capacitatea de memorare a informatiilor foarte mari . Aceste valori se desfasoara pe plan fizic .Granita dintre cele secundare si derivate este foarte mica , de multe ori facandu-se confuzie intre cele doua . Mai jos in s enumer o parte din marea list a valorilor morale de care trebuie s inem

cont i pe care trebuie s le avem n palmaresul caracterului i personalitii noastre, i respectiv s le educm i urmailor notri:

Afeciune - simpatie, prietenie, dragoste fa de cineva. Ambiie - dorin sincer de realizare. Apreciere - admiraie, aprobare sau recunotin. Ascultare a fi atent i gnditor la ceea ce se spune sau se cnt. Buntate - a fi prietenos, generos, grijuliu. Bune maniere modaliti bune prin care un lucru se realizeaz sau se ntmpl. Caracter - puterea i originalitatea naturii unei persoane. Caritate - atitudine miloas, plin de generozitate fa de cineva. Compasiune - simpatie profund i dorin de a ajuta. Compliment - expresie politicoas de laud sau respect. Compromis - nelegere, acord bazat pe cedri reciproce; concesie. Condiie fizic stare bun din perspectiva fizicului i al sntii. Credin - urmarea unui crez, ncrederea n Dumnezeu i loialitatea fa de Dumnezeu. Credin n sine echilibru bun ntre umilin i ncredere n sine.

Curaj - for moral de a nfrunta cu ndrzneal primejdiile i neajunsurile de orice fel; ndrzneal, fermitate n aciuni sau n manifestarea convingerilor; trie de caracter, temeritate, brbie.

Curtoazie - comportament politicos. Devotament - ataament sincer i total fa de o persoan sau fa de o anumit cauz. Dragoste - sentiment de afeciune i devotament fa de cineva sau de ceva. Educaie ansamblu de msuri aplicate n mod sistematic i contient n vederea formrii i dezvoltrii facultilor intelectuale, morale i fizice.

Egalitate - stare sau calitate de a fi egali. Excelen - calitate de a fi excepional sau extrem de bun. Generozitate - calitate de a fi bun i darnic. Iertare - scutirea de o pedeaps, trecerea cu vederea a vinei, greelii cuiva, neconsiderarea vinoviei cuiva. Ingeniozitate - calitate de a fi inteligent, original i inventiv. Inspiraie stare de maxim tensiune creatoare. Integritate - acionare n conformitate cu ceea ce este bine i ru. ncredere - sentiment sau convingere c te poi baza pe cineva sau pe ceva. ncurajare - susinere prin insuflarea curajului de a face ceva dificil. ndrumare - a arta cuiva drumul, a ndrepta n direcia potrivit; a cluzi. Justee - calitate de a fi corect; drept, echitabil sau corectitudine moral. Calitate de lider - calitate de a conduce un grup de persoane sau o organizaie. Motivaie - totalitatea motivelor, a consideraiilor sau a mobilurilor (contiente sau nu) care determin pe cineva s efectueze o anumit aciune sau s tind spre anumite scopuri.

Onestitate - calitate de a fi complet sincer, vertical i exact. Onoare tratare cu mult respect. Oportunitate - ans de a face ceva pentru cineva. Optimism - atitudine, concepie a unui om care privete ncreztor viaa, viitorul. Pace - atmosfer n care domnete linitea, armonia i buna nelegere ntre oameni; raport calm ntre oameni. Pasiune - afeciune puternic i de durat pentru cineva sau ceva. Perseveren - calitate de a merge nainte n ciuda obstacolelor dificile; a rmne ferm i constant la o idee, a persista ntr-o aciune; a strui. Persisten - care persist; care dureaz un timp ndelungat; peren; dinuitor.
6

Practic - metod de nvare care poate conduce la perfeciune. Previziune - abilitate sau aciune de a prezice ce se va ntmpla n viitor sau ce va fi necesar n viitor. Prietenie - sentiment de simpatie, de stim, de respect, de ataament reciproc care leag dou persoane. Rbdare - capacitate fireasc de a suporta greuti i neplceri fizice sau morale; putere de a atepta n linite desfurarea anumitor evenimente. Rs - aciune sau sunet de rs. Realizare lucru fcut cu succes, de obicei prin efort, curaj sau ndemnare. Recunotin - aducere aminte cu dragoste, cu devotament a unei binefaceri primite; gratitudine. Respect - sentiment sau atitudine de nalt stim fa de o persoan; cinste; consideraie; deferen. Responsabilitate - sim de rspundere; atitudine responsabil fa de obligaiile proprii; rspundere. Rezisten - capacitate de a suporta. Sacrificiu - renunare la ceva de valoare. Speran - sentiment de ateptare i ncredere n posibilitatea realizrii unei dorine sau a unei aciuni. Studiere - proces de obinere a cunotinelor. Suflet esen spiritual a omului; omenie, buntate, mil. tiin de carte capacitate de a citi i a scrie. Umilin - calitatea de a fi modest, blnd i asculttor. Umor - evidenierea ngduitoare a nepotrivirii i a absurditii unor situaii considerate normale. Viziune - capacitate de a gndi nainte cu imaginaie sau nelepciune. Zmbet expresie a bunei dispoziii i a unei atitudini binevoitoare. Concluzie: La varste mai mici (prescolare) formarea caracterului pe baza valorilor

morale se poate face folosind metoda recompensei. Astfel, copilul va putea aprecia comportamentele si atitudinile generate din aceste valori si chiar si le va insusi in propia filozofie morala, urmand ca si el sa le sustina mai departe. In aceasi masura comportamentele care sunt consecinta a unor trasaturi morale negative trebuie sa fie descurajate, fie prin pedepse (din nou, in special la varstele prescolare) sau prin alte metode educative la varste mai mari (asemenea comunicarii deschise).
7

CAPITOLUL II : Importana valorilor morale i personalitatea uman

2.1. Piramida personalitii umane, locul valorilor n ea

Contiina de sine, " EU" Valori (bine) Convingeri Aptitudini Comportamente Fig.1. Piramida personalitii umane n conformitate cu fig.1, locul valorilor morale n structura de personalitate este mai sus,respectiv mai important comparativ cu locul comportamentului sau aptitudinilor . De aici releva i rolul valorilor morale care este primordial deoarece acestea se refera ntotdeauna la efectele sau consecintele actelor noastre asupra celorlalti sau asupra propriei noastre persoane. Ele definesc acele trasaturi de caracter a caror cultivare si, mai ales, afirmare practica, n actiune, sunt de natura sa tina n fru pornirilor noastre agresive, antisociale, mpiedicndu-ne sa producem suferinte inutile si dezavantaje nemeritate dar, mai ales, sa stimuleze atitudinile noastre de solidaritate cu ceilalti, astfel nct actele noastre sa duca la ct mai deplina afirmare a umanitatii din noi nsine si din semenii nostri. 2.2. Importana valorilor morale Valorile morale au un rol esential in formarea caracterului,personalitii, tocmai din acest motiv, acestea fac unul dintre obiectivele explicite ale educatiei. Fara un set de valori morale bine definite sau si mai rau, o moralitate slab sau deloc dezvoltata, individul este susceptibil comportamentului delicvent sau antisocial. Prin educatie se pot descoperi stadiile de dezvoltare ale constintei morale, regulile morale insusite de acesta si mai tarziu, chiar filozofia proprie in care se regaseste moralitatea fiecaruia.

Binele - valoarea cardinala a domeniului etic - este o notiune polimorfa, aproape imposibil de sintetizat ntr-o definitie de manual. n orice caz, binele are ntotdeauna legatura cu maxima mplinire a conditiei umane, att n propria existenta a fiecarui individ, ct si n ceilalti, n masura n care sunt afectati si influentati de actele si deciziile noastre. Opusul binelui, raul moral se regaseste n toate faptele noastre care ne mpiedica, att pe fiecare dintre noi, ct si pe ceilalti, sa ne realizam pe deplin umanitatea, provocnd dureri si suferinte degradante

CONCLUZII

- Valorile cu cea mai mare importan i influen asupra dezvoltrii propriu-zise a personalitii noastre, sunt valorile morale, instruite de la natere pn la maturitate i de ce nu pe parcursul ntregii viei. - Pentru o persoan aparte, valoare personal poate fi aproape orice. n cadrul social, valoare este ceea ce este important nu doar pentru un om aparte, ci pentru ntreaga societate, sau cel puin pentru un grup. - Valorile morale definesc acele trasaturi de caracter a caror cultivare si, mai ales, afirmare practica, n actiune, sunt de natura sa tina n fru pornirile noastre agresive, antisociale, mpiedicndu-ne sa producem suferinte inutile si dezavantaje nemeritate. - Fara un set de valori morale bine definite sau si mai rau, o moralitate slab sau deloc dezvoltata, individul este susceptibil comportamentului delicvent sau antisocial. - Valoarea unui om rezid n ceea ce d el i nu n ceea ce este capabil s primeasc. Albert Einstein

10

BIBLIOGRAFIE
1. Comunicare Valorile i universul socio-uman. Irina Lica. 12.04.2012 2. Revista romn -Viziuni din Via, articolul Valori Morale. Dragomir Mihai-Viorel. 27.03.2012 3. Ghidul prinilor-Copiii i valorile morale. 4. Biblioteca digital romn - Valori morale fundamentale. 5. Etic i egalitate de anse n istoria educaiei. Ana Maria Dobo, Maria Balmo. 10.11.2011

11