Eu nu strivesc corola de minuni a lumii De Lucian Blaga

Modernismul a aparut ca urmare a tezelor lui Eugen Lovinescu, asupra dezvoltarii literaturii. Modernismul se refera la principalele elemente innoitoare in poezie, proza si critica literara, pe care doctrina lovinesciana le propune in primele decenii ale secolului XX. Modernismul reuneste unele grupari, directii si orientari estetice , care apar in literature romana in aceasta perioada, conturandu-se ca o manifestare artistica ampla, nu numai in domeniul literaturii ci si in arta. cest current repezinta o manifestare radical, indrazneata, a celor mai recente forme de e!presie in planul creatiei si este opus traditionalismului. Lucian Blaga, este poet si filozof in egala masura, si este poet inter"elic. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii apare in fruntea volumului de de"ut #oemele luminii in $%$% si este cea mai cunoscuta arta poetica a lui Blaga. Tematic, poezia este arta poetica si poezie cu caracter programatic. Este arta poetica deoarece Blaga isi e!prima pripriile convingeri despre arta literara si edspre rolul artistului. Este arta poetica modernista, aducand o conceptie noua asupra menirii poetului si anume, ca Blaga considera ca poetul are rolul de a sporii frumusetea si tainele universului. #oetul filozof aduce in arta sa poetica o alta pro"lematica, anume, cea a raportului dintre poet-lume si poet-creatie. &n arta sa poetica se valorifica se valorifica doua conceptii filozofice anume' cunoasterea luciferica, de tip intuitive proprie artistilor cu rolul de a adancii si sporii misterele lumii. (unoasterea paradisiacal de tip rational, specifica oamenilor de stiinta cu rolul de a descifra, de a dezlega misterele universale. (unoasterii luciferice in corespune metafora revelatoare, iar cunoasterii paradisiace ii corespunde metafora plasticizanta. Este poezie cu caracter programatic deoarece' anticipeaza prin mi)loace lirice, conceptele filozofice pe care Blaga le va prezenta mult mai tarziu in *rilogia cunoasterii+$%,,- si anunta printr-o insusire de metafore temele creatiei lirice' tema naturii, a iu"irii, a cunoasterii, si a mortii. Titlul este un enunt care se reia in incipitul poeziei eu nu strivesc corola de minuni a lumii. #ronumele personal eu il desemneaza pe poet si este asezat orgolios in fruntea volumului. .e va repeat pe parcursul poeziei de / ori, centrarea pe pro"lematica eului liric fiind o trasatura e!presioanista. 0er"ul nu strivesc la forma pozitiva strivesc reperezinta o actiune distrugatoare, constienta. La forma negative reprezinta prote)are, ocrotirea. corolla de minuni a lumii reprezinta metafora revelatoare care desemneaza misterele si frumusetile naturii.

#rin titlu, poetul isi afirma optiunea pentru cunoasterea luciferica, cea de tip poetic, aratand intentia sa de a prote)a misterele si frumusetile universale. 1iind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa in mod direct si marci le!ico-gramaticale prin care se evidentiaza eul liric' pronumele personal la persoana &eu, ad)ectival posesiv la persoana & mea, ver"ele la persoana & strivesc,sporesc. La nivel formal, poezia este strucuturata pe 23 de versuri inegale, alcatuite pe ingam"ament , metrica este varia"ila, masura inegala, al caror ritm interior reda flu!ul ideilor si al sentimentelor. #oezia se imparte pe , secvente lirice. Secventa I cuprinde versurile de la $-/ si se reia in incipit tilul, care e!prima optiunea poetului pentru cunoasterea luciferica. 0er"ul la forma negativa nu ucid are conotatie cu cea a ver"ului nu strivesc sustinand optiunea pentru cunosterea de tip poetic. Metafora cu mintea semnifica cunoasterea de tip poetic. 4eperul spatial in calea mea arata drumul poetic iar enumaratia in flori, in oc5i, pe "uze ori morminte e!prima pe de-o parte temle lirice ale lui Blaga, iar pe de alta parte sugereaza infatisarile concrete ale misterelor universale. #rima secventa ilustreaza optiunea poetului pentru cunoasterea luciferica, aratand atitudinea de ocrotire a poetului fata de misterele universale. Secventa a II a contine versurile de la 6-$7 si este contruita pe "aza unor relatii de opozitie intre cunoasterea luciferica si cunoasterea paradisiacal' lumina mea cu lumina altora , sporesc, im"ogatesc, iu"esc cu sugruma. (ele 2 tipuri de cunoastere sunt definite metaforic. Metafora lumina mea desemneaza gandirea de tip poetic care se coreleaza cu ver"ele nu strivesc, nu ucid, sporesc, im"ogatesc evidentiind actiunea de ocrotire. (unoasterea luciferica este e!plicata printr-o comparative foarte ampla construita intr-un mod propriu ,al lui Blaga, intre un termen a"stract si unul concret ' si-ntocmai cum cu razele ei al"e luna8 nu micsoreaza, ci tremuratoare8mareste si mai tare taina noptii,8 asa im"ogatesc eu intunecata zare8 cu largi fiori de sfant mister8 si tot ce-& ne-nteles8 se sc5im"a-n ne-ntelesuri si mai mari8 su" oc5ii mei. .e identifica motivul misterelor universal care devine element de recurenta, intregul te!t fiind construit pe "aza unor metafore sinonime' corola de minuni-tainele, intunecata zare-largi fiori de sfant mister, ne-nteles-ne-ntelesuri si mai mari. Secventa a III a contine ultimele 2 versuri si are rolul unei concluzii. Esenta te!tului poate fii redusa la versurile ' Eu nu strivecs.8caci eu iu"esc.. . 9ptiunea poetului pentru c unoasterea de tip luciferic afirmata in titlu si in incipit este motivate in finalul poeziei prin iu"ire. &u"uirea lui Blaga nu este un simplu sentiment ci este o cale de cunoastere a misterelor universului, care capata infatisari concrete' caci eu iu"esc. La nivel morfosintactic, cu a)utorul pronumelui personal eu este accentuat caracterul confesiv si autodefinirea relatiei :u-lume. (on)untia si confera cursivitate discursului liric. *opica afectiva +inversiuni si dislocari sintactice- evidentiaza optiunea poetica pentru o forma de cunoastere' iu"irea, creatia.

La nivel lexico-semantic, o"servam terminologia a"stracta, le!icul fiind imprumutat din sfera cosmicului si a naturii. (ampul semantic al misterului este realizat prin termeni 8 structure le!ical cu valoare de metafore revelatorii' tainele, nepatrunsul ascuns, a lumii taina, intunecata zare, sfant mister, ne-nteles, ne-ntelesuri si mai mari. 9pozitia lumina-intuneric releva sim"olic relatia' cunoasterea poetica+ prin iu"ire si creatie- si cunoasterea rationala. La nivel stilistic, poezia lui Lucian Blaga ideile poetice sunt organizate in )urul unei imagini realizate prin comparatia ampla a elementului a"stract cu un aspect al lumii materiale. In concluzie, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o arta poetica pentru ca este un discurs despre creatie si despre statutul creatorului si apartine modernismului prin viziunea despre lume aceasta fiind un prile) de cotemplare si de potentare a misterului, si opozitia creator-alteritate, si datorita caracteristicilor de nivel formal, precum versul li"er si ingam"amentul.