Avantaje Economice in Japonia

Japonia este a 3 a economie la nivel mondial si a inregistrat in anul calendaristic 2010, un PIB de 6.346,3 miliarde dolari ( conform datelor publicate de Statistic Bureau ). Conform ultimelor statistici oficiale japoneze, in anul 2012 s-a inregistrat o crestere economica de 1,8% fata de anul fiscal 2011.
FORTA DE MUNCA

Forta de munca nipona, este superior educata, disciplinata si motivata; Muncitorii japonezi sunt printre cei mai productivi din lume.

INFRASTRUCTURA

Este una din cele mai moderne si complete infrastructuri : sosele, autostrazi, cai ferate, aeroporturi, porturi si telecomunicatii pentru distributia tuturor tipurilor de bunuri si servicii; Investitiile in acest domeniu si proiectele de mentenanta si extindere a facilitatilor publice sunt de mare amploare

AGRICULTURA
Agricultura asigur din necesitatile populaiei in produse alimentare. Japonia trebuie sa importe 60% din alimente. Ramura principal este cultura plantelor In ultimii ani se inregistreaza o crestere substantiala a suprafetelor plantate cu pomi fructiferi. n sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine i porcine. O ndeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat in baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu un numar impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocup locul 3 n productia mondial de pete dup China i Peru.
Cultura plantelor: orez, trestie, ceai, legume, pomi fructiferi

Sericicultura: creterea viermilor de mtase

INDUSTRIE

Principalele industrii in Japonia : industria siderurgica, industrie chimica, industria textila, industria constructoare de masini. Japonia este puternic dependent de importul de materiale de constructii i carburanti. Japonia are o industrie complexa i cu un inalt nivel tehnologic (deine 60% din roboii industriali din lume), ce antreneaza peste o patrime din populaia activa. Ocupa locuri fruntae pe Glob n metalurgia neferoas (font, oel) i neferoas (mai ales aluminiu i plumb), electronic, constructii navale (circa o treime din tonajul lsat la ap), aurovehicule (cel mai mare productor de autoturisme, fiind depit doar de SUA), prelucrarea lemnului, petrochimie, celuloz i hrtie, telxtile, etc. Marile concentrri industriale sunt Keihin, Hanshin, Chukyo, Kitakyushu, dar industria este bine reprezentat n mai toate centre urbane. Cele mai importante companii

sunt: Sony,Toshiba, Fujitsu, Nikon, Panasonic i Canon la producia de electronice; Toyota, Honda, Nissan i Mitsubishi la producia de automobile; Hitachi n industria IT.
INVESTITII

Investitori locali si straini au acces liber la o paleta variata de produse bancare la institutiile financiare locale sau la filialele bancilor straine din Japonia; Banca de dezvoltare a Japoniei acorda credite pe termen lung;

In afara programelor de creditare a investitiilor autoritatile locale nipone ofera stimulente care includ amortizarea atractiva a activelor , amanari de plata a taxelor pentru achizitionarea/modernizarea unor active specifice, scutiri de taxe in domeniul funciar si imobiliar si subventii pentru constructii; cele 47 de prefecturi nipone ofera programe de creditare pornind de la 750.000 USD si pana la 3,75 mil USD pentru stimularea companiilor in implicarea in mediul de afaceri local nivelul mediu al taxelor vamale aplicate in Japonia este la ora actuala unul din cele mai scazute din lume si anume 3,6 % Japonia a marit nr. produselor scutite de taxa la import la circa 3000 din cele din peste 7000 listate in tariful vamal Majoritatea bunurilor sunt "liber importabile", pentru importul lor nefiind necesara o licenta
Japonia este localizat n Asia de Est, pe un lan de insule aflate ntre Oceanul Pacific i Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreean n nordul Oceanului Pacific, fiind format din 4 insule importante, ce reprezint un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei: Honshu (227414 km2), Hokkaido (78411 km2), Kyushu (42600 km2) i Shikoku (17800 km2), plus numeroase insule mici.

POPULATIE SI ECONOMIE

Piata japoneza dispune de o extraordinara capacitate de absorbtie fiind a 2a din lume din acest punct de vedere dupa USA; Achizitiile populatiei nipone se ridica anual pe cap de locuitor la peste 8.000 USD; Consumatorii japonezi sunt inclinati sa plateasca mai mult pentru o calitate superioara

Situatia economica a Japoniei

Situatia economica a Japoniei
PIB japonez la 4100 miliarde de dolari EURO - yen - dolar 'Ciclul febrei euro a rasarit si a apus o data cu puterea si slabiciunea dolarului', Mundell. Euro va fi un sistem financiar international, un concurent serios atat pentru dolarul

american cat si pentru yenul japonez. Imbunatatirea conditiilor de productie, comert, ocupare a fortei de munca, precum si cresterea investitiilor vor promova in UE bunastare si stabilitate pe termen mediu si lung. Intrarea euro la inceputul lui 1999 promite marcarea unui punct de cotitura in Sistemul Monetar International. Acest punct de cotitura reprezinta trecerea de la sistemul cursurilor de schimb fixe, sprijinit de conferinta de la Bretton Woods, la regimul ratelor de schimb flotante. Semnificatia lui este insa mult mai adanca. Colapsul aranjamentului de la Banca Mondiala nu a alterat puternica configuratie a Sistemului Monetar, inainte si dupa cadere, dolarul fiind moneda dominanta. Introducerea euro va provoca dolarul si va fi poate cea mai importanta dezvoltare a Sistemului Monetar International de cand dolarul a inlocuit lira ca moneda internationala dominanta dupa primul Razboi Mondial. Se pune problema daca Sistemul Monetar International va fi destul de stabil si daca euro va provoca dolarul in sistem. Cea mai directa masura pentru domeniul tranzactiilor este oferta de bani insasi, dar si PIB ori magnitudinea pietei de capital sunt deasemenea relevante. 'Marimea este relativa'. Cum va supravietui euro depinde de competitie. Rivalii sai sunt dolarul si yenul. Cum va supravietui aceasta lume tri-monetara depinde de marimea relativa a pietei. Din acest punct de vedere previziunile pentru euro sunt favorabile. UE are o populatie de 375 milioane, mai larga decat SUA, sau Japonia cu 125 milioane. La cursurile de schimb actuale, PIB UE - 15 ajunge la 8400 miliarde de dolari, iar UE 11 la 6600 miliarde de dolari. Comparativ cu PIB american ajuns la 3500 miliarde de dolari si PIB japonez la 4100 miliarde de dolari. Deci, cu sau fara cele patru tari care nu au intrat in UE in prima runda, UE devine un jucator de acelasi rang cu SUA si Japonia. Una dintre problemele asociate cu miscarea catre un sistem monetar international, dominat de euro si dolarul consta in dificultatea tranzitiei. Principalul pericol este aprecierea probabila a dolarului. Presupune ca echilibrul in dezvoltarea statului va necesita o cerere aproximativ egala de euro si de dolari din partea bancilor centrale pana in anul 2010, cea mai buna solutie va fi o crestere a detinerilor de euro, asa cum rezerva in crestere sustinuta neconditionat fara o diversificare directa fata de dolari. O data ce se va forma increderea in euro, mai multe tari vor dori sa schimbe euro pe dolar, mentinand schimbul major in cursul euro-dolar. Relatiile internationale si cursul de schimb euro. Dupa ce va fi lansata, euro va fi adoptata de cei 4 membri ramasi. Cand acest lucru se va intampla, marimea blocului euro o va depasi si pe cea a dolarului. Ar fi o iluzie sa spunem ca extinderea suprafetei euro nu va provoca extiderea suprafetei dolarului. Extinderea suprafetei dolarului poate deveni posibila in America Latina.

Euro - dolar va deveni o chestiune importanta pentru Europa, SUA si restul lumii. Trecerea de la dolar la euro a creat amenintari unui euro in crestere si un dezastru cu implicatii considerabile asupra competitivitatii si somajului in Europa. Alternativa unui euro in cadere va produce izbucnirea inflatiei. Ar fi o mare greseala sa credem ca natura apropiata a celor trei bocuri va face cursul de schimb mai putin important, ori ca raportul dolar - euro poate fi ignorat. Obiectivul cel mai urgent pentru manageri va fi cursul euro - dolar. Pe parcursul trecerii omenirii de la unilateralism monetar la bilateralism mondial, coodonarea politicii va deveni tot mai importanta. In conditiile unilateralitatii, alte tari erau libere sa fixeze si sa schimbe menedele cu dolari, cu o neglijare a cursului de schimb din partea SUA. Acest lucru nu va mai fi posibil cu euro, deoarece daca este ceruta interventia, aceasta trebuie sa fie cooperanta. In vederea unei perioade de tranzitie de la dolar la euro, asezate pe baze legale, este necunoscuta dezvoltarea unei infrastructuri capabila sa rezolve problemele. Managementul international al ratei euro-doalar nu va mai fi usor. Presupunem ca dolarul se depreciza in raport cu euro si ca este necesara interventia. Ar trebui va SUA sa sustina dolarul prin vanzarea rezervelor, sau Europa sa sustina prin cumpararea rezervelor. Actiunea din partea SUA este deflationista pentru economia lumii, actiunea din partea Europei fiind inflationista. Evident actiunea SUA va fi de dorit acolo unde inflatia este in exces. Acesta moneda are doua avantaje: un domeniu mare al tranzactiilor si o cultura a stabilitatii promovata pe langa BCE din Frankfurt. 'Initial UEM va fi mai mica decat suprafata dolarului' presupune Mundell, dar cu introducerea altor membre, pe parcurs ce UE se va extinde si tarile sarace isi revin, suprafata euro va fi mai mare decat a dolarului. Euro are si doua slabiciuni: nu este sprijinit de un stat central si nu are o valoare de revenire. Intr-o lume instabila aceasta slabiciune ar fi fatala, dar conjunctura actuala e de departe instabila. Fiind asigurata de rezervele substantiale ale UE, echipa NATO va reusi sa inlature slabiciunea guvernului central al UE. 'Furnizand o coordonare politica in vederea integrarii si rezolvandu-se conflictele importante de conceptie si nationalism, euro ar trebui sa inlature dolarul' Eliminarea fluctuatiei cursului de schimb inter-european trebuie sa reduca fluctuatiile de capital frecvent reversibile, care au fost o sursa de instabilitate in trecut. Comparativ cu SUA, zona euro are un PIB inferior, insa contribuie cu o parte mai importanta la exporturile mondiale, disponibil totodata la un sistem bancar mai vast; in privinta pietei de actiuni si titluri de creanta, dimensiunile sale sunt mai moderate. Daca utilizarea euro, atat ca moneda de tranzactie si de rezerva, cat si ca unitate de cont, ramane mult inferioara celei a dolarului, locul sau in operatiunile internationale neincetand sa cresca. Totusi, dolarul continua sa fie principala moneda utilizata ca mijloc de plata in comertul exterior de catre toate celelalte state si singura deviza utilizata pentru cotarea materiilor prime si a energiei. In ceea ce priveste cursul euro in raport cu dolarul, de la introducerea sa se constata o evolutie in scadere; la sfarsitul

octombrie 2000, euro pierde aproape 30% din valoarea sa initiala fata de dolar, atingand nivelul cel mai scazut in perioada scursa de la 1 ianuarie 1999. Aceasta scadere a valorii monedei europene este consecinta a mai multor cauze: criza petroliera din UM, depasirea ratei inflatiei prevazuta in tarile din zona, ca si absenta initiativei din partea autoritatilor financiare internationale, pentru sustinerea monedei unice. In fapt, interventia Bancii Centrale Europene poate sa ajusteze cursul de schimb numai pe termen scurt; este nevoie de masuri concertate pe temen lung la nivelul economiei nationale pentru a determina o crestere a activitatii euro in raport cu dolarul. Chiar daca tarile din zona euro au inregistrat performante economice notabile, cresterea reala a PIB a fost inferioara celei a economiei americane.
Avantajele euro pe scurt:
disparitia riscurilor cu privire la schimburile monedei intereuropeana si reducerea in consecinta a cheltuielilor aferente tranzactiilor din ce in ce mai multe politici de cont vor fi inlocuite cu politici monetare BCE dupa modelul Bundesbank. Se va produce, astfel, o sporire a credibilitatii, importanta pentru consecintele sale in mentinerea sistematica a stabilitatii preturilor, respectiv a capacitatii de lupta impotriva inflatiei. ridicarea euro la rangul de moneda vehiculata , moneda mondiala, deviza -cheie care sa concureze puternic dolarul american; aparitia euro ca valuta puternica si relativ stabila va relansa Europa in competitia mondiala cu SUA si Japonia prin reasezarea sferelor de influenta valutara pe piata mondiala inducerea unei mari stabilitati pe pietele financiare, reducerea volatilitatii, orientarea acestor piete catre un comportament macroeconomic al limitelor stramte ale deficitului bugetar. reunirea in euro a trei dintre cele mai importante valute ca volum al fluxurilor financiare creeaza premisele cresterii numarului tarilor aflate pe orbita economica europeana intrarea euro in jocul valutar creeaza conditii le atenuarii diferentelor considerabile dintre imaginea reflectata de cursurile valutare si datele economice fundamentale, diferente care pot duce la declansarea unor crize financiare si comerciale de amploare eliminarea ineficientei politicilor monetar e nationale necoordonate expansiunea pietelor financiare - companiile au la indemana facilitati de finantare mai mari, orientandu-si profiturile spre actionariat, stabilirea monedei unice fiind de natura sa atraga o serie de fluxuri investitionale semnificative reducerea costurilor de tranzactie functionarea optima a Pietei Comune: este evident ca marea piata europeana ar fi afectata de riscurile valutare implicate de instabilitatea cursurilor de schimb; cea mai buna garantie impotriva instabilitatii cursurilor de schimb valutar este insasi disparitia monedelor europene si inlocuirea acestora cu moneda unica stabilitatea preturilor, ca urmare a uniformizarii conditiilor monetare stimularea comertului si a productiei, pe de o parte prin elimina rea costurilor legate de utilizarea unor monede diferite, iar pe de alta parte, prin eliminarea costurilor implicate de asigurarea riscurilor valutare disparitia decalajelor intre gradul de dezvoltare economica a diverselor tari participante eliminarea restrictiilor exercitate de situatia balantei de plati, asa cum se manifesta acestea in mod clasic: presiune asupra cursurilor de schimb si evaluarea rezervelor valutare; or tocmai aceste restrictii sunt cele care impiedica cresterea economica mai rapida a unor regiuni, crestere necesara pentru alinierea la nivel comunitar a veniturilor formate in regiunile respective.

Alte dezavantaje pe scurt:

costuri ridicate ale conversiei - spre exemplu costurile implementate ale implementarii la toate nivelele al sistemelor informatice capabile sa execute prompt tranzactiile in euro si sa realizeze automat conversia monedelor nationale europene in euro centralizarea puterii - euro pare a fi un nou pretext pentru centralizarea puterii, a diferentelor prerogative la nivel comunitar; ceea ce conduce la alterarea suveranitatii nationale a statelor membre cu toate consecintele care decurg de aici viata politica exacerbata, care a insotit procesul de creare a uniunii monetare ignorand de multe ori realitatile economice; o astfel de situatie, in conditiile unei recesiuni economice serioase poate avea repercursiuni serioase asupra UEM absenta unor organisme de control in materie de politica monetara si fiscala. Relevanta in acest sens este absenta unei trezorerii europene care sa preia datoriile statelor membre. Crearea unui astfel de organism ar insemna o si mai mare diminuare a suveranitatii nationale

amenintarea deflationista. Respectarea planului BCE si al Comisiei de realizare in spatiul euro a unei inflatii reduse s-ar putea produce daca acest proces este 'scapat' de sub control, un soc deflationist puternic cu efecte negative resimtite deplin pe piata muncii lipsa de coerenta si de instrumente a euro de a face fata unor situatii de criza.

Japonia, scadere record a exporturilor

Azi de Bogdan Asaftei 9 martie 2009 Exporturile Japoniei au scazut cu o rata-record in luna ianuarie, arata datele publicate de autoritatile de la Tokio. Cifrele oficiale arata ca exporturile au scazut cu aproape 50% in prima luna din acest an, in timp ce importurile s-au redus cu o treime.
De asemenea, aceste reduceri au determinat un avans-record al deficitului de cont curent. Astfel, deficitul de cont curent al economiei nipone a ajuns in luna ianuarie la 172,8 miliarde yeni (1,8 miliarde dolari). Este primul deficit de cont curent consemnat de economia Japoniei in ultimii 13 ani. Aceste date au afectat moneda nipona, care a inregistrat pe piata Forex o depreciere fata de aproape toate valutele importante. Japonia este afectata puternic de cererea tot mai scazuta de produse nationale pe plan international, in contextul actualei recesiuni. Cele mai exportate produse japoneze, masinile si obiectele electronice, au consemnat si cele mai mari scaderi ale cererii. Numai exporturile de automobile au scazut cu 66,1%, in timp ce exporturile de semiconductoare si piese de schimb pentru produse electronice au scazut cu 52,8%. Actualul deficit de cont curent vine ca urmare a scaderii exporturilor, in conditiile in care exporturile noastre catre regiuni-cheie, precum Statele Unite, Europa si Asia, s-au redus semnificativ, din cauza deteriorarii climatului economic global, a declarat un oficial al Ministerului Finantelor, Michito Yamagami. Exporturile nipone catre Statele Unite au scazut cu 53% in ianuarie, iar cele catre statele din Uniunea Europeana (UE) s-au comprimat cu 47%, potrivit datelor relevate de Ministerul Finantelor. In urma cu cateva zile, guvernul anuntase ca economia Japoniei se afla in cea mai severa criza de la al Doilea Razboi Mondial, dupa ce s-a contractat cu o rata anuala de 12,7% in ultimul trimestru din 2008, marcand cea mai slaba performanta in circa 35 de ani. Marile companii japoneze, precum Toyota Motor Corp., sau Sharp, au inceput sa-si reduca productia in urma cu mai multe saptamani, tocmai pe fondul scaderii cererii. In plus, aceste firme au pus la punct si un program de concediere a muncitorilor, iar economistii vorbesc, ca si autoritatile, de cea mai neagra perioada din economia Japoniei de la cel de-al Doilea Razboi Mondial pana in prezent.

BoJ: Situatia economica este grava

16 feb 2009 Guvernul nipon era asteptat azi sa dea publicitatii datele privind evolutia economica in ultimul trimestru din 2008, care ar putea indica prima contractie de doua cifre, de la mijlocul anilor 1970 incoace, a Produsului Intern Brut al tarii, informeaza Bloomberg. Guvernul japonez urmeaza sa anunte azi cifrele privind evolutia Produsului Intern Brut in trimestrul octombrie-decembrie 2008. Potrivit unor analisti, datele ar urma sa arate prima contractie de doua cifre a PIB-ului japonez, de la mijlocul anilor 1970 incoace. Situatia economica actuala este grava, a declarat, la finele saptamanii, guvernatorul Bancii Centrale a Japoniei, Masaaki Shirakawa. Shirakawa a lasat sa se inteleaga faptul ca Banca Japoniei va mentine o politica monetara relaxata si va lua in considerare si alte masuri pentru a contracara criza creditului, la urmatoarea reuniune de politica monetara programata pentru joia urmatoare. (M.M.)

Japonia nu se poate salva singura de la faliment

Autor: Valentin Vioreanu Publicat: 17 Februarie 2009

PIB-ul japonez a inregistrat o scadere de 12,7% in trimestrul al patrulea al anului trecut, o cifra mai mult decat ingrijoratoare atat pentru analistii si expertii in economie dar si pentru liderii politici, atat cei japonezi cat si cei ai altor economii din lume. Analistii nu s-au ferit sa spuna ca cea de-a doua mare economie a lumii se apropie de un faliment national confruntandu-se cu cea mai grava recesiune din 1945 incoace. Care sunt problemele Japoniei Economia japoneza se confrunta cu mai multe probleme ce au contribuit in egala masura la situatia de acum si care formeaza un adevarat cerc vicios. 1. Exporturile in scadere Exporturile nipone au scazut cu 14% in ultimul trimestru, data fiind scaderea cererii de pe piata mondiala. Analistii afirma ca acest lucru a condus la o pierderea competitivitatii detinuta de companiile japoneze. Mai mult, acest lucru a fost antrenat si de scaderea investitiile companiilor care au pus in aplicare o serie de planuri de reducere a costurilor. 2. Aprecierea yenului Intr-un interval de un an si jumatate, yenul s-a apreciat cu 40%. Cu o rata de schimb dezavantajoasa, automobilele de la Toyota aproape ca au devenit imposibil de vandut, in timp ce LCD-urile japoneze sunt concurate direct de preturile coreene. O solutie ar fi fost devalorizarea controlata a monedei, insa in acest moment Japonia ar fi atras nemultumirile marilor economii mondiale, care ar fi acuzat-o de protectionism in timp de criza. Mai mult, si-ar fi pierdut credibilitatea in fata Bancilor Centrale ale lumii, intrucat nimeni, cu exceptia Japoniei, nu are interesul ca yenul sa se deprecieze. 3. Datorie de 180% din PIB Pana la ora actuala au fost adoptate trei planuri de relansare in valoare totala de 600 de miliarde de euro, dintre care 80 de miliarde au fost alocati pietei interne: sustinerea investitiilor companilor sau distribuirea de tichete pentru consumatorii de rand. Pentru a reusi sa stimuleze cat de cat economia, guvernul nipon are nevoie de un plan de relansare cu un echivalent a 5% din PIB, insa Japonia este intr-o situatie extrem de delicata: datoria sa publica este de 180% din PIB. In anii '90, guvernul a adoptat o serie de planuri de relansare care nu au avut succesul scontat, iar Japonia plateste in continuare consecintele. 4. Probleme interne Mai mult, un plan de relansare de o asemenea anvergura este impiedicat de disensiunile interne. Guvernul in execitiu nu are decat sprijinul unei singure camere a Parlamentului, fapt ce impedica adoptarea de masuri masive. 5. Imbatranirea populatiei si scaderea consumului intern Piata interna japoneza, care vegeteaza de cativa ani din diverse motive precum imbatranirea populatiei sau stagnarea salariilor, este incapabila sa sustina cresterea economica. Vazandu-si stocurile crescand si profiturile in scadere, companiile au redus drastic investitiile. Victime ale disponibilizarilor masive sau a reducerilor de aslarii, japonezii sunt inclinati din ce in ce mai mult sa-si reduca nivelul consumului, ceea ce agraveaza si mai mult situatia economica.

In consecinta, analistii nu privesc cu ochi buni evolutia economica a Japoniei. 'Japonia nu se va putea salva singura', spune Danielle Schweisguth, economist la OFCE.

Criza economica bate miracolul japonez

29 feb 2009 Scaderea drastica a exporturilor, imbatranirea populatiei si luptele politice risca sa arunce a doua economie mondiala in cea mai severa criza de dupa Al Doilea Razboi Mondial. Dependenta de exporturile catre SUA, China si Europa, Japonia a fost lovita de cea mai severa criza economica din perioada postbelica, dupa cum anunta chiar ministrul nipon al Economiei. PIB-ul Japoniei s-a contractat cu o rata anuala de 12,7% in ultimul trimestru din 2008, o scadere de doua ori mai puternica decat in SUA sau Europa si cu care Japonia nu s-a mai intalnit de la criza petroliera de la mijlocul anilor 70. Principala cauza a acestei scaderi este reducerea exporturilor cu 45% fata de ianuarie 2008. Exporturile catre SUA, care contribuiau cel mai mult la cresterea economica nipona, s-au redus chiar cu 53%, facand ca deficitul comercial al Japoniei sa ajunga la 10 miliarde de dolari, cel mai ridicat incepand din 1979.

OCDE: Situatia economiei globale s-a imbunatatit

Situatia economiei globale este mai buna decat in ultimii ani, pe fondul avansului rapid al Chinei si al relansarii economiilor Europei si Japoniei, care contrabalanseaza incetinirea inregistrata in SUA, potrivit Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), citata de Reuters. Somajul este in scadere, iar bancile centrale trebuie sa isi mentina vigilenta, intrucat riscurile inflationiste sunt in crestere, in contextul majorarii preturilor alimentelor, marfurilor si a costurilor de transport, se arata in cel mai recent raport OCDE privind perspectivele economiei internationale. 'Situatia economica actula este, din multe puncte de vedere, mai buna decat cea inregistrata timp de mai multi ani', a declarat economistul-sef al OCDE, Jean-Philippe Cotis. Pe de alta parte, politica monetara trebuie sa ramana stricta. Exceptand inflatia, un alt risc este reprezentat de tendinta guvernelor de a cheltui veniturile fiscale pentru a obtine castiguri pe termen scurt, si nu pentru a reduce datoriile si deficitele, repetand greselile 'catastrofale' de la sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90, a mai spus oficialul. OCDE a revizuit in crestere prognozele privind cresterea economica a Europei si a Japoniei, in 2007 si 2008, si a redus nivelul estimat pentru avansul SUA, dar analistii organizatiei apreciaza ca incetinirea dezvoltarii economiei americane, determinata de scaderea pietei imobiliare, nu va avea un impact semnificativ asupra celei mai mari economii a lumii. SUA vor inregistra un avans de 2,1% in 2007, in scadere fata de nivelul prognozat anterior de OCDE, de 2,4%, dar cresterea se va accelera in 2008, la 2,5%, dupa un avans de 3,3% aferent anului 2006. Pentru Japonia, OCDE a revizuit estimarea la 2,4% pentru acest an, de la 2%, si previzioneaza o dezvoltare de 2% in 2008. Economia japoneza a urcat cu 2,2% in 2006. Analistii organizatiei au subliniat influenta relansarii economiei germane si italiene asupra zonei euro, pentru care prognozeaza o crestere de 2,7% in 2007, urmata de un avans mai moderat in

2008, de 2,3%. Germania, cea mai mare economie din Uniunea monetara, va inregistra o crestere de 2,9% in 2 222d34c 007, ajustata cu numarul zilelor lucratoare, in apropierea ritmului de 3% aferent anului 2006, cand a consemnat cel mai rapid avans dupa anul 2000. Evolutia va fi influentata de investitiile semnificative ale companiilor, care contracareaza efectele majorarii taxei pe valoarea adaugata cu trei puncte procentuale, la inceputul acestui an. In 2008, dezvoltarea se va incetini la 2,2%. Cresterea economiei franceze se va plasa la 2,2% in acest an si in 2008, iar numarul locurilor de munca nou-create va urca, de asemenea. In China, a patra mare economie a lumii, dezvoltarea economica va fi, din nou, de peste 10% si ar putea depasi 'limita de viteza'. OCDE recomanda autoritatilor de la Beijing sa permita aprecierea yuanului, pentru a limita avansul inflatiei si al excedentului de cont curent. La nivelul celor 30 de state membre ale organizatiei, cresterea economiei este estimata la 2,7% in 2007, iar somajul se va reduce la 5,5%, de la 5,6% in 2006, cea mai importanta scadere fiind previzionata in Europa, de la 7,1% la 6,7%. Pe de alta parte, bancile centrale ar trebui sa mentina o politica monetara destul de stricta, intrucat exista unele riscuri de supraincalzire economica, avertizeaza OCDE. 'Pe frontul monetar, in multe state exista riscul ca echilibrul dintre cererea si oferta agregata sa se modifice in sensul supraincalzirii, intr-o perioada de reducere a apetitului pentru politici fiscale stricte', a mai spus Cotis. Banca Centrala Europeana ar putea majora rata dobanzii de politica monetara de doua ori in acest an, respectiv in luna iunie si la sfarsitul anului, masuri urmate de o pauza in 2008, estimeaza analistii organizatiei. Rezerva Federala americana ar trebui sa mentina nivelul actual al dobanzilor, in pofida asteptarilor pietelor privind ieftinirea creditului in acest an, a recomandat Cotis. In ceea ce priveste pietele de capital, preturile actiunilor si ale altor active par sa se plaseze putin peste valoarea reala, dar situatia este diferita de fenomenul 'bubble' care a afectat, la inceputul deceniului, titlurile companiilor din sectorul de tehnologie, si nu ar trebui sa produca ingrijorare, a mai adaugat economistul-sef al OCDE. Cotis a mai subliniat faptul ca economia mondiala se 'reechilibreaza', in sensul ca Europa si Japonia contribuie mai mult la crestere, in contextul incetinirii dezvoltarii SUA, dar nu exista semnale importante privind o eventuala reducere a dezechilibrelor conturilor curente. In luna mai, OCDE a invitat Rusia si Chile sa adere la organizatie, dar nu a transmis o astfel de invitatie autoritatilor de la Beijing.

Cresterea economica a Japoniei si a tarilor din zona euro o va depasi pe cea a SUA
Fii primul care comenteaza articolul 'Cresterea economica a Japoniei si a tarilor din zona euro o va depasi pe cea a SUA'
Simina Mistreanu, 28 Mai 2007

Cresterea economica a Japoniei si a tarilor din zona euro va depasi cresterea economica a SUA, pentru prima data in ultimii 16 ani, arata un studiu al Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare, citat de International Herald Tribune.

Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) a anuntat ca tendinta de incetinire in cresterea economica globala, fata de procentul de 3,2% inregistrat anul trecut, va fi amortizata de o expansiune puternica in economia Japoniei si a celor 13 state din zona euro. O alta contributie la ameliorarea situatiei economice globale va fi adusa de cresterea cererii in China si India. Cele mai bogate 30 de tari din lume vor afisa o crestere economica de 2,7% in acest an, cu doua procente mai mare decat estimarile facute in luna noiembrie 2006. Pentru anul 2008, OECD prezice o crestere de 2,7%. Pe de alta parte, cresterea economica a Statelor Unite va scadea pana la 2,1% anul acesta, fata de procentul de 3,3% inregistrat in 2006 si fata de cele 2,4 procente estimate in urma cu sase luni. Aceasta tendinta descendenta este cauzata de scaderea brusca a preturilor pe piata imobiliara. Pe masura ce piata imobiliara se va echilibra, cresterea economica a SUA va atinge procentul de 2,5%, estimat pentru anul 2008, reluandu-si suprematia asupra cresterilor economice ale Japoniei si ale statelor din zona euro. Cresterea cererii consumatorilor casnici, sustinuta in principal de scaderea somajului, a fost factorul principal care a dus la cresterea economica a statelor din zona euro. Germania si Italia se numara printre tarile cu o buna crestere economica, datorata in mare parte dezvoltarii exporturilor, in timp ce Franta inregistreaza o crestere economica mai modesta. OECD a avertizat si asupra unei eventuale cresteri a inflatiei, cauzate de o marire a preturilor la alimentele, produse de larg consum si in transporturile de marfuri. 16 februarie 2009

Presa internationala: Economia Japoniei, in cadere record

Comenteaza acest articol | 1 comentarii

Economia Japoniei s-a contractat cu 12,7 procente fata de anul anterior, contractie record in ultimii 35 de ani. Exporturile au scazut cu 13,9 procente fata de trimestrul al treilea al anului 2008, in conditiile in care Toyota, Sony si Hitachi au anuntat pierderi foarte mari si se pregatesc pentru disponibilizari masive, anunta Bloomberg . 'Economia se gaseste intr-o situatie foarte rea iar partea cea mai infricosatoare este ca ne asteptam la o scadere similara in trimestrul acesta', a declarat economistul japonez Seiji Adachi. 'Tot ce putem face este sa asteptam ca cererea, la nivel international, sa isi revina'. In ultimul trimestru cea de-a doua economie a lumii a suferit contractia cea mai mare in comparatie cu Statele Unite - 1 procent - si zona euro - 1,5 procente. Japonia este in recesiune inca din noiembrie 2007; totusi falimentul Lehman

Brothers, din 15 septembrie 2008, a inrautatit criza creditului care a evaporat 14 mii de miliarde dolari de pe piatele de capital, paralizand comertul international. Banca Japoniei care in decembrie a coborat dobanda cheie la 0,1 procente, incearca sa stimuleze reluarea creditarii prin cumpararea de actiuni si de obligatiuni corporative de la cei ce imprumuta. Totusi principala problema identificata de catre economisti nu poate f rezolvata in acest mod: reluarea cererii internationale. Japonia a devenit dependenta de exporturi in ultimii 10 ani, acestea reprezentand 16 procente din economie, fata de doar 10
19 decembrie 2008

Banca centrala a Japoniei reduce dobanda cheie la 0,1%

Comenteaza acest articol

Banca centrala a Japoniei (BOJ) a redus dobanda de referinta cu 0,2 puncte procentuale, pana la nivelul de 0,1%. Masura a fost luata in incercarea de a opri aprecierea yenului fata de dolar si de a relansa cresterea celei de-a doua economii a lumii, relateaza AFP. In plus, BoJ a mai anuntat ca va cumpara masiv titluri de stat, pentru a stimula economia. Imediat dupa anuntarea a acestei decizii, dolarul s-a apreciat usor in fata yenului , in timp ce indicele Nikkei a revenit pe verde, dupa ce se mentinuse pe rosu pe intreg parcursul diminetii. Cu toate acestea, Bursa din Tokyo a incheiat sedinta de vineri in scadere cu 0,91%, indicele Nikkei 225 coborand cu 78,71 puncte, pana la valoarea de 8.588,52 puncte.
24 decembrie 2008

Buget de stat record pentru combaterea recesiunii, in Japonia

Comenteaza acest articol

Guvernul nipon a aprobat, miercuri, cel mai mare buget de stat din istorie, in vederea finantarii unor 'masuri fara precedent' pentru combaterea unei recesiuni ce s-ar putea agrava. Bugetul de 88,548 miliarde yeni pentru anul financiar 2009-2010, ce va incepe in 1 aprilie, a fost aprobat miercuri in cadrul consiliului ministrilor si urmeaza sa fie

dezbatut in parlament, in ianuarie, relateaza AFP. Noul buget reprezinta o majorare cu 6,6% fata de cel pe 2008-2009 si prevede reduceri de taxe si ajutoare directe in numerar pentru gospodarii . 'In fata unei situatii economice extraordinare, trebuie sa luam masuri fara precedent', a declarat premierul Taro Aso in cadrul unei conferinte de presa. Luna trecuta, acesta anuntase o serie de planuri de relansare a economiei, de 44.000 miliarde yeni (350 miliarde euro), in contextul in care cea de-a doua economie mondiala a intrat in recesiune, in al treilea trimestru . Datele oficiale estimeaza o stagnare a cresterii economice in 2009-2010, in timp ce institutiile internationale sunt mult mai pesimiste. Astfel, Fondul Monetar Intrnational (FMI) si Organiztia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) prognozeaza o comprimare a economiei japoneze, afectata de scadrea exporturilor. Exporturile producatorilor niponi au scazut cu un ritm record in noiembrie, in contextul in care cererea globala pentru masini si electronice s-a prabusit, fiind asteptate alte reduceri de personal si inchideri de fabrici.

Yenul puternic ingrijoreaza japonezii

Duminica, 04 Ianuarie 2009, ora 13:33
Guvernatorul Bancii centrale a Japoniei analizeaza posibilitatea adoptarii unor masuri pentru a contracara aprecierea monedei nationale (yenul) care afecteaza cea mai mare economie asiatica. Recent, yenul a atins cele mai ridicate niveluri din ultimii 13 ani in raport cu dolarul american, dupa deciziile din luna decembrie ale Rezervei Federale americane. Aprecierea yenului conduce la diminuarea castigurilor repatriate de companiile japoneze si, totodata, submineaza competitivitatea exporturilor Japoniei. 'In contextul incetinirii economiei mondiale, un yen puternic are un impact negativ asupra economiei japoneze', a declarat, duminica, guvernatorul Bancii Japoniei, Masaaki Shirakawa, intrun interviu acordat postului public de televiziune NHK. Declaratiile guvernatorului Masaaki Shirakawa urmeaza celor facute luna trecuta de ministrul japonez de Finante, Shoichi Nakagawa, potrivit caruia Japonia este gata sa intervina pe pietele valutare externe, pentru prima data in ultimii patru ani. Pentru a stopa cresterea yenului, Banca Japoniei a redus la data de 19 decembrie dobanda de referinta la nivelul simbolic de 0,10 la suta, de la 0,30 la suta anterior, revenind in apropierea nivelului de dobanda de referinta zero pe care BOJ l-a practicat intre 2001 si 2006.

Moneda japoneza s-a depreciat usor in ultima saptamana, un dolar american fiind tranzactionat pentru 92 de yeni, dupa ce la mijlocul lunii decembrie a atins valoarea record de 87 de yeni. In urma cu un an dolarul american se tranzactiona pentru 114 yeni.

Banca centrala a Japoniei prevede o recesiune de doi ani Joi, 22 Ianuarie 2009, ora 11:09
Banca centrala a Japoniei (BoJ) a revizuit joi in scadere drastica previziunile economice pentru anii bugetari 2008-2009 si 2009-2010. Institutia prevede o recesiune de 1,8% in primul an si de 2% in cel de-al doilea. Anterior, BoJ miza pe o crestere a produsului intern brut (PIB) cu 0,1% in 2008-2009 si cu 0,6% in 2009-2010, informeaza AFP. Economia japoneza ar urma sa se redreseze in 2010-2011, an in care cresterea economica va atinge 1,5%, a mai estimat institutia. 'Conditiile economice s-au deteriorat semnificativ si continua sa se degradeze', a explicat banca intr-un comunicat, mentionand scaderea exporturilor, scaderea cererii interne, agravarea situatiei din piata muncii si conditiile financiare precare. Recesiunea prelungita a celei de-a doua economii la nivel mondial ar urma sa fie insotita, potrivit bancii centrale, de o revenire a fenomenului de deflatie. Preturile de consum urmeaza sa scada cu 1,1% in 2009-2010 si cu 0,4% in 2010-2011, dupa o crestere de 1,2% in 2008-2009. Economia japoneza a intrat oficial in recesiune in trimestrul iunie-septembrie 2008, din cauza scaderii exporturilor catre Statele Unite, Europa si Asia, pe fondul crizei economice. Revizuirea perspectivelor a fost facuta in aceeasi zi cu cu publicarea statisticilor dezastruase ale comertului exterior, pilonul de crestere economica a tarii. Astfel, exporturile japoneze au scazut cu 35% in decembrie fata de aceeasi luna a anului trecut, marcand cel mai amplu declin din 1980.

Lista de tari in functie de PIB

De la Wikipedia, enciclopedia libera
(Redirectionat de la Lista tarilor dupa PIB) Salt la: Navigare, cautare
Aceasta este o lista de tari in functie de produsul intern brut. In prima parte sunt redate valorile actuale ale tarilor, iar in cea de-a doua parte sunt redate valori comparative din trecut, ale tarilor.

Valori actuale
In tabelul urmator, din partea stanga, sunt reprezentate tarile de pe glob in functie de produsul intern brut (PIB) in milioane de dolari americani, pe baza cursurilor de schimb din luna aprilie 2005. Tabelul cuprinde 176 din cele 191 de state recunoscute de ONU, precum si date privind Uniunea Europeana, Hong Kong, Macao, Antilele Olandeze si Taiwan. In tabelul din partea dreapta sunt reprezentate tarile de pe glob in functie de produsul intern brut (PIB), in functie de paritatea puterii de cumparare (PPP) in milioane de dolari internationali (PPP-$). Fundamentul de calcul este puterea de cumparare a unui dolar american in USA. Tabelul contine toate cele 191 de tari recunoscute de ONU, precum si date privind Uniunea Europeana, Hong Kong, Macao, Antilele Olandeze si Taiwan.

Lista de tari in functie de PIB PIB (nominal) Rang 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Tara Lume Uniunea Europeana SUA Japonia Germania Marea Britanie Franta Republica Populara Chineza Italia Spania Canada Rusia India Brazilia Coreea de Sud Mexic Australia Olanda
Milioane de dolari americani

Lista de tari in functie de PIB (PPP) PIB Rang Tara

Milioane $ la nivel international

44.168.157 13.926.873 12.438.873 4.799.061 2.906.658 2.295.039 2.216.273a 1.843.117b 1.836.407 1.120.312 1.098.446 755.437 749.443 732.078 720.772 714.530 692.436 629.391 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 2 1 Lume USA Uniunea Europeana Republica Populara Chineza Japonia India Germania Marea Britanie Franta Italia Rusia Brazilia Canada Coreea de Sud Mexic Spania Indonezia Australia

59.559.770 12.332.296 12.329.110

8.091.851a 4.009.327 3.602.894 2.498.471 1.825.837 1.811.561 1.694.706 1.585.478 1.552.542 1.111.846 1.099.066 1.064.889 1.026.340 863.654 638.713

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

Belgia Elvetia Suedia Taiwan Turcia Austria Polonia Norvegia Arabia Saudita Indonezia Danemarca Grecia Africa de Sud Irlanda Finlanda Iran Portugalia Tailanda Hong Kong RAS. RP China Argentina Malaezia Cehia Israel Venezuela Singapore Columbia Noua Zeelanda Ungaria Emiratele Arabe

387.840 384.642 383.816 345.105 340.263 318.343 312.257 285.604 284.895 284.072 265.934 230.684 226.486 206.467 204.385 195.200 185.091 174.545 172.932 172.123 127.942 125.709 122.987 122.301 116.326 108.731 107.670 107.144 103.006

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

Taiwan Turcia Iran Tailanda Africa de Sud Argentina Polonia Olanda Filipine Pakistan Ucraina Arabia Saudita Columbia Belgia Bangladesh Egipt Malaezia Suedia Austria Elvetia Grecia Algeria Vietnam Hong Kong RAS (RP China) Portugalia Cehia Norvegia Danemarca Chile

629.858 570.748 560.348 559.489 532.011 516.951 512.890 498.703 409.445 392.526 339.676 337.268 336.808 324.299 303.655 302.803 289.606 267.427 267.053 241.265 236.311 232.692 231.644 226.766 203.947 198.976 193.660 187.721 186.733

Unite 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 Chile Algeria Filipine Egipt Nigeria Pakistan Ucraina Romania Peru Bangladesh Kuweit Maroc Kazahstan Slovacia Vietnam Luxemburg Slovenia Croatia Libia Tunisia Ecuador Qatar Belarus Guatemala Serbia si Muntenegru Bulgaria Siria Sudan 101.526 97.459 92.586 91.688 91.574 90.282 82.693 79.848 72.888 61.944 61.469 54.597 51.876 50.323 47.111 35.620 35.106 35.103 32.962 31.970 31.927 31.550 27.061 26.978 26.243 25.959 25.694 25.379

46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73

Romania Nigeria Irlanda Peru Ungaria Finlanda Israel Venezuela Maroc Singapore Kazahstan Emiratele Arabe Unite Noua Zeelanda Irak Slovacia Sudan Sri Lanka Tunisia Myanmar Siria Bulgaria Belarus Libia Republica Dominicana Etiopia Ecuador Guatemala Croatia

183.162 173.704 164.190 164.110 162.289 161.099 154.174 153.331 138.006 124.001 123.992 111.027 101.582 89.800* 87.129 85.461 85.155 83.353 78.564 72.174 71.381 70.524 65.647 63.594 62.744 56.779 56.736 55.638

74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102

Oman Angola Lituania Sri Lanka Republica Dominicana Liban Costa Rica Cipru Coasta de fildes Kenia El Salvador Camerun Islanda Letonia Yemen Panama Turkmenistan Trinidad-Tobago Uruguay Estonia Zimbabwe Tanzania Iordania Bahrain Uzbekistan Azerbaidjan Ghana Bolivia Bosnia si

25.038 23.894 23.702 22.351 21.476 20.699 19.558 17.144 17.084 16.900 16.602 15.742 15.388 15.387 15.204 14.531 13.846 13.558 13.116 12.310 12.261 12.123
c

74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101

Ghana Lituania Uganda Uzbekistan Kuweit Costa Rica Angola Serbia si Muntenegru Slovenia Camerun Republica Democrata Congo Nepal Oman Turkmenistan Azerbaidjan Kenia Cuba Uruguay El Salvador Coreea de Nord Luxemburg Cambodgia Letonia Paraguay Coasta de fildes Zimbabwe Tanzania Iordania

54.330 49.106 48.620 48.137 44.675 44.579 43.599 43.462 43.260 40.744 40.585 39.815 39.559 39.458 37.841 37.065 33.920* 32.885 31.171 30.880* 30.674 30.579 30.227 29.014 28.460 28.304 27.006 26.741

11.928 11.781 11.002 10.751 10.340 9.738 9.521

Hertegovina 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 Botswana Jamaica Etiopia Senegal Albania Myanmar Uganda Gabon Honduras Paraguay Republica Democrata Congo Nepal Mozambic Zambia Mauritius Bahamas Burkina Faso Brunei Darussalam Mali Malta Afghanistan Ciad Republica Congo Namibia Macedonia Madagascar Benin 9.424 9.199 9.005 8.936 8.908 8.867 8.257 8.230 7.864 7.281 6.980 6.680 6.676 6.222 6.202 5.804 5.722 5.721 5.537 5.532 5.392
d

102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129

Mozambic Bolivia Guineea Ecuatoriala Liban Qatar Bosnia si Hertegovina Panama Estonia Afganistan Honduras Senegal Yemen Guineea Albania Trinidad-Tobago Botswana Burkina Faso Cipru Madagascar Mauritius Nicaragua Macedonia Bahrain Georgia Ciad Papua Noua Guinee Namibia Haiti

25.974 25.892 25.439 23.638 23.584 22.840 22.706 22.239 21.500* 20.549 20.482 19,324 18.945 18,933 17.966 17.207 16.916 16.745 16.323 16.054 16.052 15.996 15.796 15.522 14.756 14.343 14.198 14.118

5.388 5.237 5.032 4.962 4.941 4.773

130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155

Nicaragua Georgia Cambodgia Guineea Ecuatoriala Haiti Armenia Papua Noua Guinee Guineea Niger Antilele Olandeze Barbados Republica Moldova Fiji Laos Swaziland Tadjikistan Togo Kargazstan Ruanda Malawi Lesotho Mauritania Republica Centrafricana Mongolia Capul Verde Suriname

4.740 4.737 4.583 4.489 4.465 4.213 3.924 3.647 3.363 3.063 2.964 2.897 2.808 2.665 2.505 2.338 2.318 2.290 2.076 2.067 1.660 1.578 1.523 1.400 1.180 1.144

130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156

Mali Armenia Ruanda Jamaica Laos Niger Kargazstan Zambia Islanda Gabon Macao RAS (RP China) Brunei Darussalam Togo Tadjikistan Benin Republica Moldova Malta Malawi Mauritania Bahamas Swaziland Burundi Fiji Mongolia Lesotho Sierra Leone Republica Centrafricana

13.532 13.432 12.620 12.141 12.101 11.260 10.626 10.568 10.548 9.514 9.100* 9.009 8.945 8.711 8.534 8.157 7.909 7.507 6.876 6.085 5.646 5.642 5.368 5.230 5.113 4.910 4.773

156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180

Sierra Leone Belize Antigua si Barbuda Maldive Burundi Guyana Bhutan Sfanta Lucia Eritreea Djibouti Seychelles Gambia Grenada Sfantul Kitts si Nevis Sfantul Vincent si Grenadine Comore Samoa Timorul de Est Vanuatu Guineea-Bissau Insulele Solomon Dominica Tonga Kiribati Sao Tom si Prncipe

1.133 1.104 834 828 791 782 769 731 730 709 629 461 451 421 418 402 334 332 328 316 274 270 227 72 69

157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183

Barbados Republica Congo Somalia Eritreea Antilele Olandeze Guyana Gambia Capul Verde Bhutan Liberia Suriname Maldive Belize Andorra Djibouti Guineea-Bissau Samoa Comore Seychelles Sfanta Lucia San Marino Insulele Solomon Grenada Monaco Antigua si Barbuda Liechtenstein Tonga

4.735 4.621 4.597* 4.250 4.175 3.541 3.017 2.992 2.913 2.903* 2.812 2.557 2.046 1.900* 1.686 1.182 1.172 1.114 1.017 985 940* 925 883 870* 835 825* 785

Sursa: Baza de date WORLD ECONOMIC OUTLOOK, Fondul Monetar International, Septembrie 2004.

Remarca: Lista contine doar economiile cu estimari confirmate ale PIB. a. Datele nu cuprind departamentul francez de supraveghere Guadeloupe, Martinica, Guayana franceza si Runion. b. Datele nu cuprind Hongkong, Macao si Taiwan c. Datele se refera doar la partea continentala a Tanzaniei d. Datele nu cuprind comertul cu Opiu.

184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195

Sfantul Vincent si Grenadine Vanuatu Sfantul Kitts si Nevis Dominica Timorul de Est Micronezia Sao Tom si Prncipe Kiribati Palau Insulele Marshall Nauru Tuvalu

751 741 626 448 370* 277* 268 243 174* 115* 60* 12.2*

Surse: Baza de date World Economic Outlook, Fondul Monetar International, Aprilie 2005. (*) The World Factbook, Central Intelligence Agency (CIA), Mai 2005.
a. Datele nu contin Hongkong, Macao si Taiwan.

[modifica] Valori istorice de comparatie

In cele ce urmeaza sunt reprezentate, pe de o parte, tarile cu cel mai mare PIB in milioane de dolari americani. Este de remarcat faptul ca rate de crestere diferite se pot realiza si prin schimbari ale cursului de schimb. Pe de alta parte sunt reprezentate tarile cu cel mai mare PIB in functie de paritatea puterii de cumparare in miliarde de dolari internationali (PPP-$). Fundamentul de calcul este puterea de cumparare a unui dolar american in SUA.

Lista de tari in functie de PIB R a n g 1. 19 80 2.7 95, 6 199 0 5.8 03, 3 20 00 9.8 24, 7 200 3 10. 857 ,2 R a n g 1.

Lista de tari in functie de PIB (PPP) 19 80 2.7 41, 5 19 90 5.6 90, 7 20 00 9.6 34, 0 200 3 10. 682 ,3

Tara

Land

USA

USA

2.

Japo nia Ger mani a Mar ea Brita nie Fran ta

1.0 72, 9 82 6,1

3.0 52, 2 1.5 47, 0 994 ,6 1.2 19, 8 1.1 04, 5

4.7 66, 1 1.8 75, 2 1.4 40, 9 1.3 13, 3 1.0 77, 6

4.2 90, 7 2.3 86, 2 1.7 75, 0 1.7 31, 6 1.4 55, 4 2.

3.

Rep ublic a Pop ular a Chin eza Japo nia

44 0,6

1.5 93, 8

5.1 37, 4

6.7 01, 9

4.

53 6,7

3.

1.0 37, 9 35 7,9 72 9,3 50 4,5

2.3 24, 4 95 9,5 1.3 78, 9 97 4,6

3.3 54, 4 2.0 41, 6 2.0 51, 8 1.4 51, 2 1.4 07, 6 1.3 89, 5 1.1 44, 5 1.1 94, 6 89 8,9 87 6,4

3.5 48, 8 2.4 88, 6 2.2 31, 1 1.6 14, 8 1.5 75, 8 1.5 35, 6 1.3 88, 2 1.3 37, 2 1.0 29, 1 973 ,5

5.

68 2,4 45 4,6

4.

India Ger mani a Fran ta Mar ea Brita nie Italia

6.

Italia Rep ublic a Pop ular a Chin eza Cana da Span ia Mexi c India Core ea de Sud Olan da

5.

6. 30 1,5 387 ,8 1.0 80, 8 1.3 72, 0 7.

7.

46 4,4

91 6,7

8. 9. 1 0. 1 1. 1 2. 1 3.

26 8,9 22 1,8 20 2,0 17 5,5 62, 2 17 8,4

582 ,7 511 ,5 262 ,7 313 ,1 252 ,6 295 ,5

72 4,2 56 2,8 58 1,4 46 0,8 46 1,5 37 1,6

850 ,5 827 ,1 611 ,6 556 ,1 520 ,9 509 ,3

8.

51 6,1 73 9,8 42 2,8 27 6,1 27 8,2

96 7,9 1.5 11, 9 74 6,1 55 1,0 50 6,5

9.

Rusi a Brazi lia Cana da Mexi c

1 0. 1 1. 1 2.

1 4. 1 5. 1 6. 1 7. 1 8. 1 9. 2 0. 2 1.

Aust ralia Brazi lia Rusi a Elvet ia Belgi a Sued ia Taiw an Aust ria

15 6,7 14 8,9 42, 0 10 7,6 12 1,7 12 8,9 41, 4 80, 2

307 ,9 465 ,0 85, 6 229 ,5 197 ,8 238 ,3 160 ,40 0 162 ,1

37 8,7 59 9,8 25 9,7 24 0,4 22 8,7 23 9,8 30 9,6 19 1,2

508 ,2 507 ,0 428 ,8 314 ,0 300 ,8 297 ,5 288 ,8 251 ,0

1 3. 1 4. 1 5. 1 6. 1 7. 1 8. 1 9. 2 0.

Core ea de Sud Span ia Indo nezi a Aust ralia Iran Taiw an Taila nda Turci a Aust ria Elvet ia

94, 0 24 4,1 14 4,7 13 6,8 11 1,0 64, 1 69, 2 10 0,8 73, 5 82, 8

33 8,4 49 4,4 37 0,5 28 9,7 22 8,9 20 7,9 22 3,8 25 2,1 13 8,0 15 4,9

75 6,7 78 5,2 68 9,3 50 5,8 43 3,0 46 4,3 42 2,9 44 2,1 21 1,6 20 7,6

925 ,9 891 ,2 812 ,6 590 ,8 534 ,6 516 ,1 486 ,5 471 ,3 232 ,7 224 ,9

Sursa: OECD & Fondul Monetar International

Sursa: Fondul Monetar International

Japonia este a doua mare economie a lumii[1], dupa SUA, ca marime a PIB nominal (circa 4,4 trilioane dolari SUA) [1] si a treia economie a lumii[2], dupa SUA si China, ca marime a PIB calculat conform paritatii puterii de cumparare.

[modifica] Agricultura
Cea de-a doua mare economie a lumii, Japonia, a inregistrat in ultimul trimestru al anului trecut o crestere anualizata de 7%, cea mai puternica din ultimii 14 ani. Pe ansamblul anului 2003, Produsul Intern Brut al Japoniei a avansat cu 2,7%. Cresterea exporturilor si a productiei industriale au contribuit la consolidarea economiei in ultimul trimestru si la un avans cu 1,7% fata de trimestrul anterior. De asemenea, evolutia economica din trimestrul patru al anului trecut, cea mai performanta din luna iunie 1990, a depasit cu 4,6 procente asteptarile analistilor. Aceste statistici au intarit tot mai mult sentimentul de optimism in legatura cu performantele economiei japoneze, care a inceput sa dea semne de redresare dupa aproape zece ani de stagnare.

'Economia si-a accelerat viteza semnificativ spre sfarsitul anului 2003, fiind stimulata de exporturi si investitii corporatiste,' a declarat Richard Jerram, economist sef la ING Asia. 'Perspectivele pentru 2004 raman pozitive.' Intensificarea fluxului de investitii si cresterea exporturilor au fost sustinute in mare masura de cresterea cererii din SUA, China si de pe alte piete asiatice, pentru echipamente electronice si autovehicule. Pe plan intern insa, consumatorii au ramas precauti, motiv pentru care cererea a avut o dinamica modesta. Ministrul nipon al economiei, Heiko Takenaka, a primit cu satisfactie aceste rezultate, afirmand ca economia japoneza se afla in plin proces de redresare. La randul lui, Sadakazu Tanigaki, ministrul japonez al finantelor, a declarat ca guvernul trebuie sa isi continuie lupta impotriva deflatiei, fapt care i-a determinat pe analisti sa creada ca oficialii niponi nu vor renunta la politica de sustinere a monedei prin vanzare masiva de yeni. In urma prezentarii acestor rezultate, indicele Nikkei al pietei nipone de capital a inregistrat o crestere cu 0,6%. Marti, acest indice inchisese la maxima ultimilor doua saptamani de 10.701.

PIB-ul Japoniei a scazut cu 12,7% in T4 din 2008

Articol de Alina Voicu | 24 Februarie 2009
Produsul intern brut (PIB) al Japoniei a scazut cu un ritm anual de 12,7% in ultimul trimestru din 2008, fiind cea mai puternica reducere de la criza petroliera din 1974, cand exporturile au scazut drastic, scrie marti Bloomberg. Preturile pentru serviciile corporative din Japonia au cunoscut un declin de 2,2% in ianuarie 2009 comparativ cu perioada similara din 2007 si de 0,9% comparativ cu luna precedenta, ca urmare a actualului context economic care a fortat companiile sa reduca cheltuielile. Agentia de publicitate Dentsu a estimat o reducere a venitului net cu 56% in luna februarie, ca urmare a investitiilor din ce in ce mai reduse a clientilor sai in marketing. Astfel, potrivit oficialilor Dentsu, totalul cheltuielilor pentru publicitate in Japonia s-a redus cu 4,7% in 2008, reprezentand primul declin din ultimii cinci ani. Preturile produselor, cu exceptia celor pentru alimentele proaspete, s-au redus cu 0,1% in luna ianuarie anul in curs, comparativ cu perioada similara din 2008, fiind primul declin incepand din septembrie 2007. Rata de inflatie din Japonia s-a redus in luna ianuarie, pentru prima data in mai mult de cinci ani. Titeiul a scazut cu 70% de la valoarea record de 147 de dolari pe baril, inregistrata pe 11 iulie.

Japonia trece prin cea mai grava contractie a PIB-ului din ultimii 35 de ani
Scris de Marinela GHEORGHE Luni, 16 Februarie 2009 10:57 Japonia a inregistrat in trimestrul patru 2008 cea mai grava contractie a Produsului Intern Brut din ultimii 35 de ani, ca urmare a scaderii dramatice a exporturilor si investitiilor, guvernul nipon afirmand ca tara cunoaste in prezent cea mai grava recesiune de dupa cel de al doilea razboi mondial, informeaza AFP, preluat de Agerpres.

Potrivit statisticilor oficiale publicate luni, Produsul Intern Brut (PIB) al Japoniei, cea de a doua economie mondiala, a inregistrat in trimestrul patru 2008 un recul anual de 12,7 procente si un recul de 3,3 procente fata de trimestrul precedent. Acest recul inregistrat in perioada octombrie-decembrie 2008, pentru al treilea trimestru consecutiv, este cel mai puternic dupa scaderea de 13,1 procente in ritm anual inregistrata in primul trimestru al anului 1974, in plin soc petrolier. Datele oficiale sunt mult mai grave decat prognozau economistii, care se asteptau, in medie, la o scadere in ritm anual de 11,6 procente.

'Este cea mai grava criza de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Nu exista nicio indoiala asupra acestui subiect', a declarat ministrul japonez al Politicii economice si bugetare, Kaoru Yosano, adaugand ca economia japoneza 'a fost literalmente ravasita' de criza mondiala.

Sustinuta mult timp de cererea americana pentru automobilele, aparatele electronice si alte produse cu valoare adaugata mare produse in Japonia, cea de a doua economie a lumii a cunoscut, pana la declansarea crizei financiare mondiale, cea mai lunga faza de expansiune de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Insa aceasta crestere a economiei japoneze a fost brutal intrerupta de scaderea consumului, mai intai in SUA si apoi in restul lumii. Vazand cum actiunile lor si profiturile lor incep sa scada cu o viteza alarmanta, companiile nipone si-au redus drastic investitiile.

In trimestrul patru 2008, exporturile japoneze au inregistrat o scadere record de 13,9 procente in raport cu trimestrul precedent. In ceea ce priveste investitiile companiilor, acestea au scazut cu 5,3 procente, cel mai puternic recul din ultimii sapte ani. Consumul gospodariilor a inregistrat si el un recul de 0,4 procente in raport cu trimestrul precedent.

Dupa ce a intrat oficial in recesiune in trimestrul al treilea al anului trecut, Japonia ar urma sa ramana in aceasta situatie pe intreaga durata a anului 2009, estimeaza majoritatea economistilor precum si Banca centrala a Japoniei.

Pe ansamblul intregul an 2008, PIB al Japoniei a inregistrat un recul de 0,7 procente, cel mai prost rezultat de dupa 1998 (anul crizei asiatice cand PIB-ul Japoniei a inregistrat un recul de 2,0 procente) si primul rezultat negativ de dupa anul 1999 (cand a inregistrat o contractie de 0,1 procente).

In perioada care a trecut din toamna anului trecut si pana in prezent, guvernul japonez a anuntat doua planuri de relansare, in valoare totala de aproximativ 50.000 de miliarde de yeni (415 miliarde de euro) si pregateste in prezent un al treilea plan. Intrarea in vigoare a

acestor masuri este intarziata totusi de situatia politica dificila din Japonia, unde guvernul controleaza doar una dintre cele doua camere ale Parlamentului.

Japonia va da fiecarui cetatean 121 de dolari, pentru a sprijini economia

Miercuri, 04 Martie 2009 19:38 Ultimul update: 5 Martie 2009 03:52
Parlamentul Japoniei a aprobat legislatia prin care fiecare rezident primeste o anumita suma in numerar, in incercarea de a sprijini economia afectata de recesiune. Majoritatea oamenilor vor primi cel putin 12.000 de yeni (121 dolari), dar autoritatile se tem ca japonezii vor pastra banii si nu ii vor cheltui.
Planul ce aloca un cuantum de 20 miliarde dolari, pentru stimularea economiei japoneze. Totusi, autoritatile se tem ca japonezii, care au o indelungata traditie a economiilor, vor pastra banii. Inmanarea banilor reprezinta elementul central al unui pachet de stimuli destinat revigorarii economiei Japoniei, care se confrunta cu o recesiune mult mai accentuata decat cea din Statele Unite. Produsul intern brut (PIB) al Japoniei a scazut cu 3,3% in ultimul trimestru din 2008, intr-un declin mult mai accentuat decat in Statele Unite, care a inregistrat o diminuare a PIB-ului cu 1,6%, sau decat in Marea Britanie, unde economia a scazut cu 1,5%. Copiii sub 18 ani si oamenii cu o varsta peste 65 de ani vor primi 20.000 de yeni in cadrul programului, propus pentru prima data in octombrie anul trecut. Unii dintre criticii planului spun ca acesta reprezinta doar o incercare de a extinde popularitatea premierului Taro Aso si ca singurul lucru pe care il va face va fi sa adanceasca deficitul bugetar al Japoniei.