Museelul

Denumiri populare mai cunoscute :romanita, matricea, moruna, mositel,

romanita buna.
Planta ierbacee, anuala, spontala, scunda, atingand inaltimea de 0,2-0,6
m, mult ramificata.Florile sunt grupate in capitule terminale.Marginea fiecarui
capitul este ocupata de flori albe, iar in regiunea lui centrala se gasesc
numeroase flori tubuloase, galben-aurii. Receptaculul capitulului plan la
inceputul infloririi devine conic si gol la interior, ceea ce permite sa deosebim
florile de musetel adevarat de florile recoltate de la specii inrudite si lipsite de
proprietati terapeutice.Musetelul este o planta originara din sudul si sud-estul
uropei, raspandita asta!i pe toate continentele."a noi creste in locuri insorite
si mai umede, prin sate, pe langa garduri, drumuri si cai ferate, pe langa
locuintele oamenilor, prin lanuri, pe pa#isti, cu predilectie pe soluri nisipoase
usoare.$pare masiv in campie pe solurile saraturoase.ste cultivat in toate
!onele tarii.%nfloreste din lunile aprilie, mai pana la sfarsitul lunii
august.&neori infloreste a doua oara prin septembrie.'e poate confunda cu alte
specii din genul Matricaria sau din genul $nt(emis.Matricaria inodora
)musetelul prost* este lipsit de mirosul aromat caracteristic, iar receptaculul
este plin la interior.Matricaria matricarioides )musetelul cu flori ver!i* este
lipsit de mirosul aromat caracteristic, iar receptaciulul este plan sau
semiglobulos, inflorescentele au diametrul mult mai mare )+,,-- cm*, alaturi de
fiecare floare pe receptacul se afla cate o palee scuamiforma )se observa dupa
inlaturarea florilor tubuloase de pe receptacul*.Matricaria c(amomilla are
mirosul caracteristic puternic aromat.Receptaculul inflorescentei este plan la
inceputul infloririi, apoi devine conic si gol la interior.Florile ligulate albe sunt
femele, ori!ontale la inceputul infloririi, apoi brusc rasfrante.Florile
(ermafrodite sunt tubuloase, dispuse central, foarte numeroase )circa ,00*,
galben-aurii, cu corola cu , dinti, , stamine si un ovar stiamat bifurcat.
Momentul cel mai prielnic de recoltare este cand ma#oritatea
inflorescentelor au petalele florilor marginale dispuse ori!ontal )Flores
.(amomillae*.%n aceasta fa!a de inflorire, florile tubulare au cel mai mare
continut in ulei esential.%nflorescentele abia desc(ise nu se vor recolta.le au
un continut variat in ulei esential, nu se usuca bine, se brunifica usor. "a cele
care au trecut de toiul infloririi, dupa uscare se scutura o parte din florile
tubulare.Recoltarea se face numai dupa ce s-a ridicat roua si numai pe timp cu
soare.Recoltarea din flora spontana se face de obicei o singura data pe an, ceea
ce in conditiile noastre are loc din luna mai si pana in luna iunie.
.omponentii principali :ulei volatil bogat in c(ama!ulena, substante
amare de natura sescviterpenica, flavonoide, substante de natura cumarinica,
colina, mucilagii, apigenina umbeliferona, acid salicilic, re!ina, fitosterine,
substante glico!idice, cvercimetrina, acid clorogenic, camilina, vitaminele /+ si
., substante minerale etc.
Proprietati :antiinflamatoare, analge!ice, antiseptice, anti(istaminice,
antispastice, cicatri!ante si gastrice, actiune emolienta, antiseptica si
decongestiva anorectal si tonic capilar.
%ndicatii :%ntern-sedativ antispasmodic si stimulent in cistite 0 in
tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, colicilor intestinale,
diareei, infectiilor renale, in boli ale ficatului 0 in unele stari alergice, astmul
bronsic al copiilor 0 ceaiul de musetel impreuna cu anason si fenicul se da
copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea ga!elor.
1tern-se foloseste sub forma de cataplasme, clisme, gargara si bai in
diferite afectiuni 0 ranile cu puroi, arsurile, (emoroi!ii, durerile de gat,
diferitele ulceratii ale pielii, abcesele dentare si con#unctivitele sunt influentate
in bine de musetel 0 parul spalat cu ceai de musetel capata un aspect matasos si
in acelasi timp ii intareste radacina 0 calmea!a tenurile inrosite si iritate.
.ontraindicatii :persoanele cu mico!e )ciuperci* intrucat c(ama!ulenul le
intretine si reactivea!a.
Mod de folosire :%ntern- a*%nfu!ie-+-2 lingurite de flori peste care se
toarna 200-200 ml apa clocotita, se beau 2-2 ceaiuri pe !i.3 alta metoda de
preparare este urmatoarea :se macerea!a +-2 lingurite de flori intr-o #umatate
ceasca apa rece, timp de 20 de minute.'e strecoara lic(idul si se pune
deoparte.Peste florile ramase se toarna #umatate ceasca de apa clocotita si se
lasa +, minute.'e strecoara si se amesteca ambele lic(ide.Prin acest procedeu
se e1trag ma#oritatea principiilor active din flori.
b*%n ca!ul balonarilor de stomac se recomanda un ceai preparat dupa
urmatoarea formula :musetel, fenicul )cate 2 linguri* si radacina de nalba, de
lemn dulce si frun!a de menta )cate - linguri din fiecare*.Din acest amestec se
iau 2 linguri care se oparesc cu 2 pa(are cu apa.Dupa +, minute se strecoara
lic(idul si se indulceste.'e bea in cursul unei !ile cate un sfert de pa(ar de ceai.
c*%n gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante :
musetel, coada soricelului, pelin, menta si salvie.'e infu!ea!a 2 linguri din acest
amestec de plante cu un pa(ar de apa.'e lasa +, minute, apoi lic(idul se
strecoara si se bea neindulcit, pe stomacul gol, in cursul unei !ile, in 2 repri!e.
d*.ontra durerilor de cap se recomanda cate + g de flori de musetel
pulveri!ate, luate la cateva ore dupa masa.
e*Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile se
recomanda ceai din -0 g musetel, 20 g frun!e de menta si 20 g radacina de
valeriana.3 lingura din acest amestec de plante se opareste cu o ceasca de
apa.Dupa racire se strecoara, se indulceste si se bea 2-2 ceaiuri pe !i.
1tern-a*%nfu!iile si decoctiile de , g4 se utili!ea!a in dermatologie, in
tratamentul paradonto!elor )sub forma de gargara*, ca vulnerar sub forma de
cataplasme si in spalaturi si clisme.
b*Pentru gargara sau bai pentru oc(i se face o infu!ie din +, g )2 linguri*
flori de musetel cu 200 ml apa.Dupa +0-+, minute se strecoara lic(idul, care se
adauga - g acid boric.
c*%n arsuri florile de musetel se folosesc sub forma de ulei ce se obtine
astfel :2 linguri de flori )+0 g* se imbina cu o lingur! de alcool si se lasa in
repaus, intr-un vas acoperit.Dupa --, ore peste acest amestec se toarna +00 ml
ulei de floarea soarelui si totul se mentine 2-- ore intr-un vas metalic in care
fierbe apa, amestecand din cana in cand.Dupa acest timp se filtrea!a, iar uleiul
re!ultat se pastrea!a la rece, in sticle colorate si se foloseste sub forma de
comprese aplicate pe rani.
d*Pentru bai se pun intr-un saculet de pan!a +-2 pumni de flori
pulveri!ate, peste care se toarna apa clocotita.'e lasa astfel pana ce baia
a#unge la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit.
&tili!ari populare :solutia apoasa obtinuta prin fierberea plantei se
foloseste la spalaturi si oblo#eli contra durerilor de cap si de urec(i 0solutia
apoasa se tine in gura contra durerilor de dinti, se face cu ea gargara impotriva
durerilor de gat 0ceaiul se ia contra tusei, r5celii, reumatismului.
Florile de musetel intra in compo!itia ceaiurilor contra colicilor pentru
adulti si copii, anticolitic, gastric, sudorific, gargara si a produselor cosmetice
Floriten + si 2.