Goethe - Teoria Culorilor

"~'.' :.
-

ISBN 973-96865·4-0

J '1 .(\_,-)

! oil; _ ~',./_ .-

Teoria goetheana a culorilor poate fi ir:telea~ doar de eel caruia aeeste deductit ii aper ca absoJut juste. Goe-me era cu totut.departe de nlste rajlonamente fe· lative la ceea ce ar putea fi 0 pereeptie - lumina, culoarea - in afar d fiinlei Tn care sa manifest~ caei el cunostea bine aceasta capacttate a gindirii inte~ctuale. Pentru el, lumina era un dat al senzatiei. Oeci,cilcA VOi-3 s~ explicc rapcrtu. otnt.e 1umLlA ~1 culoare, el nu 0 outea ~acl1 printr-o speculajle, ci numai cu ajutorul unui fenomen primordial, cauttnd conditia necesara care, adAugatA luminU, ar putea determina aparltia culorii.

Radolf Steiner

COLECTIAUNIVERS PSI

r········.'·"':'i!~''''·'

... t~'·i·· .

1 I

j ,

GOETHE

CONTRIBU'fll LA

'TEORIA CULORILOR

tn romaneste de Val. Panaitescu

EDIroRA PRINCEPS IASI - 1995

CUPRINS

Coperta: DRAGO~ PA~CU

[intre Newton ~i Goethe]

....... , ", 7

Contributii la teoria culorilor

................... , 11

I.S.B.N.973-96865-4-0

Cuvtm tnain:

. e , ,............. 14

Introducere . . . . . . . . . . ~ . . .. 22

Seqiunea fmfi: Culori fiziolo gice . . . . . . . . . . . . . . . .. .. 31

I. Lurnina si intuneric pentru ochi 32

II. Ochiul in fata imaginilor negre §i albe . . . . . . . . . . . . . .. 34 III. Suprafete §i imagini CCIlU§ii •• • • • • • • • • • • • • • • • • • ., 39

IV. Imagine strlilucitoare nccolorati 40

V. Imagini colorate '................ 43

VI. Umbre colorate 48

VII. Lumini cu actiune slabl . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 54 VIII. Halouri subiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 55

Culori pasologice - Anex4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 58

Seqiunea a doua: Culori fizice . . . . . .. 65

IX. Culori dioptrice 67

X. Culori dioptrice (prima clasi) 67

XI. Culori dioptrice (a doua clasl) 75

XII. Refractie firi fenomen cromatic 79 XIII. Condgiile fenomenului cromatic' . . . . . . . . . . . . . . . .. 79

XIV. Conditii in care fenomenul croma~~ ~~~ ~ ~ '. ~ ~ ~ ~ '. ~ ~ ~ 82

XV. Deducerea fenomenelor arlitate 84 XVI. Diminuarea fenomenului crornatic· . . . . . . . . . . . . . . .. 90

XVII. Imagini CCIlU§ii dcplasate prln re~~ .: : : : : : : : : : : :

XVID. Imagini coloratedeplasate prin refraqie .

XIX. Aeromazie ,i hipercromazie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XX. Avantajele experieojelor subicctive.

T~ la cele obiective ,. 103

XXI. Refraqie firi fenomen cromatic 105

XXII. Conditiile fenomenului cromatic , 106

XXIII. Con~ mIririi fenomenului :::::::::::::::: 109

XXIV. Deducerea fenomenelor indicate 112

XXV. Diminuarea fenomenului cromatic 113

91 93 100

Prezenta versiune a fost realizata dupA GOETHES WERKE. BAND x:m -

ZUR FARBENLEHRE. DIDAKTISCHER TEIL, Verlai C.H. B££X t.IiDchcn, 1975

Drepturile asupra ae estei editii aparun Editurii PRDtCEI'S ...... - .... Str. Meara de Foe nr. 35, tel.lfax 032-25.20.00

XXVI. Imagioi oeaa.a

xxvn. Imagini colorate ••• ••••• - - -

xxvm. Acromazic Ii hipeaccu-ae ••• - o· .. - - XXIX. Legllura dintre experia¥k :- i

Ii eele subiective .•..••. •••• - ••• ~ ..... V • -

XXX. Trat'lz\ie . . . . . . . . . . . • . • • • • • • • ... : • - • • • • • XXXI. Culori catoptrice ....••..••••••••• 0 • • • • • • xxxn. Culori paroptice ...•.....•••.••••• - •••••

XXXIII. cutOtfepoptice ....•.....•..•••••••••••

Seqiunea a treia: CuJori chimice ..........••.....

XXXIV. Contrastul chimic . . . . . . • . • • ; • • • • • • • • • • • • XXXV. Proveniay. albului .................••.•• XXXVI. Proveni~ negrului ., ..... -, ; ~ .••.••••.••

xxxvn. Provocarea culorii .......• , .~'" ...•.••..•

XXXVIll. Intensificare o· ' ,' ..

XXXIX. Culminate , -. ..

XL. Cumplnire ...•.•...•.•...•... '.' > •• '/'

XLI. Parcurgerea ciclului . . . . . . . . . . . . . . . . • ., . . . . .

XLn. Rlstumare .

XLm. rtxare ......•.•..................•.. , XLIV. Amestee real ..........................•

XLV. Amestec aparent ................•........

XLVI. Transmitere real! ; .....•... : z ••• , •••

XLVll. Transmitere aparent! ................•.

XLVIll. Extntgere ...........•........ '.' .

XLIX~ Nomenclatura ..

L. Minerale , .. ' .

LI. Plante " . . . . . . . . . .

Ln. Vienni, insecte, pqti ..................•.

LnI. Pil.sIri " .

LIV. Mamifere lji oameni .

LV. Efecte fizice lji chimiee ale ,ilunlinArii colorate .•

LVI. Efectul chimic in caZul acromazieidioptrice : .

Seqiunea a patra: O'privire generala spreimerior 190

Secttunea a cincea: Relatiidevecin4tate :: .. , 198

SeCfiunea a sasea: Ejectulsenzorial-moral al cuiori: .,. 211

Rudolf Steiner despre Goethe

Goethe, gtnditor $i cercetator . . . . . . . . . • • • • • . • • Goethe tmpotriva atonusmului ....• - ••• - - - - • . .

114 114 116

[iNTRE NEWTON SI GOETHE]

117 119 121 126 U4

. .. Astfel, ca mecanicist, Newton a vazut in fenomenele luminii fenomene pur matematice, subordontndu-le aprioric operatiunil de calcul $i izoltndu-le nedeliberat de latura lor fiziologica $i psihologica, adica vitalism. in experientele pe care le-a flcut, scopul sau era de-a Ie capta in asa fel, Inch s! tng!duie a fi descompuse, masurate $i calculate, caci doar aceste 0- peratii tnsemnau pe atunci pentruel si pentru epoca lui: a cunoaste. Goethe, fiind 0 alta natura, Intelegea prin cunoastere altceva $i nu putea s! nu vad! in aparatura complicata destinata calculului ceva ce masca adevarul de dragul unelpareri preconcepute sau al unei erori, el intuia dincolo de experientele lui Newton aproape un defect moral, eel putin 0 incorectitudine intelectuala, deoarece nu se gtndea ca pentru conceptia lui Newton asupra lumii tocmai aceasta artificialitate constituia singura cale just! ce ducea la calcul, adlca singura cale spre ceea ce Newton considera a fi eunoastere $i adevar in genere. Dar tocmai aceasta conceptie asupra lumii, care a dominat in $tiinta $i dilpl1 Newton, trebuia sa-I apara lui Goethe, corespunzator metodei sale, daca.nu lncorecta, tn orice caz lipsita de temeiuri serioase. Pentru Goethe, nu numai continutul adevarulu! era altceva, ci $i forma-acestuia. EI a ajuns la culori pomind de la vb: $i a cautat In ele nu obiecte calculabile $i analizabile, ci efecte ate unor forte unitare: .. Actiunile $i suferintele luminii", Dinacest unghi de vedere $i cuaceasta intentie a ortnduit el diferitele fenomene, iar adevaru; consta pentru dtnsul, tn acest domeniu special, 'nu in verificarea compunerii $i a raporturilor dintre culori, ci in formarea, pereepereasi efectullor raportat la om, relatia reciproca dintre vb: $i lumina, dintre subiect ~i obiect, in masura tn care aceasta relatie se manlfesta prin culoti. Asadar, existenta culorilor trebuie cercetata in ansamblul

141 141 ,..,

ISO 151 154 1~ 157

158 159 159 161 162 164 167 168 171 173 175 178 181 183 186 188

147 267

8

J.W. Goethe


naturii, iar efectul perceperii lor asupra oamenilor trebuia urmarit in intreaga istorie existenta. A 'intelege fenomenul culorii Intr-un raport permanent cu omul, in masura in care omul este o fiinta ce reactioneaza sub impulsul naturii ~i asupra naturii: in aceasta rezida notiunea de adevar pentru Goethe, dorinta lui de a cunoaste adevarul. De aceea, calauzit mereu de simtul universului, pentru care subiectul ~i obiectul se aflau tntr-o relatie reciproca decisa de legi, el a studiat mai Intii conditionarile culorilor de catre subiectul viu, adica de catre ochi, apoi manifestarile culorii fn subiect: aspectul fiziologic; tntre subiect ~i obiect: aspectul fizic; in sftrsit, asupra obiectelor: aspectul chimic. Ca un corolar, a studiat modul in care natura ilji utilizeaza rezerva de culori, principiile coloristice ale naturii in tnzestrarea fapturilor ei policrome, plante, animale, apoi efectul senzorial ~i moral al culorii asupra oamenilor, fara a-~i uita vreodata premisa ca fenomenul ~i efectul, obiectul ~i subiectul trebuie considerate impreuna.

Conditionare, fenomen, efect al fortei unitare a naturii, in masura in care traiesc, pentru un anumit organ al omului, ca lumina ~i culoare ~i stnt traite ca atare, adica in masura in care actioneaza ~i sufera: toate acestea constituie obiectul partii didactice in Teoria culorilor. Partea polemica i~i propune sa demonstreze, pe baza acestei tntelegeri dinamice a luminii, ingustimea, arbitrarul si caracterul prea complicat al conceptiei mecaniciste, matematice, pe scurt sa impuna adevarul goethean, fundamentat pe conceperea naturii ca pe ceva ce se revela necontenit ~i act iv, lmpotriva adevarului newtonian, fundamentat pe calculul naturii ca un element ~u 0 tnfatisare neschimbata ~i cristalizata in forme definitive. In sfirsit, partea istorica are drept scop sa urmareasca in istorie relatia dintre spiritul omenesc, fenomenul si efectul culorilor.

. Disputa lui Goethe cu Newton, nu numai interesanta sub as-

pect stiintific, ci si plina de consecinte sub aspect biografic (de aceea 0 ~i tratez in acest loc) reprezinta asadaro lupta nu nu-

mai tntre doua teorii, ci ~i lntre doua moduri principiale de a vedea, lntre doua feluri de a simti universul. Daca am voi s-o exprimam printr-o formula foarte concisa, am spune: Goethe vedea si cauta adevarul ca un Jenomen vizibil si ca eject, Newton ca numar ~i relatie. in cele doua cuvinte Jenomen ~i eject rezida taina activitatii, a devenirii: sa ne gindim la silaba finala activa -ung, care exprirna sensul dublu al ideii lui Goethe: Erscheinung (fenomen, aspect) lnsemneaza in acelasi timp chip si eveniment, act ~i rezultat a ceea ce se vadeste, de asemenea efect. Goethe ~i-a orientat tntotdeauna cu atentie privirea atlt asupra rezultatului devenirii, cit si asupra devenirii, el vedea rezultatul devenirii sub forma devenirii. Devenirea nu este, tnsa, calculabila, ea doar se desfasoara si poate fi dedusa. Apoi, fenomenul vadit ~i efectul nu pot fi gindite fara eel pentru care se vadeste si fara eel ce a suferit inrlutirea: ~~ om. De aici se tntelege ca Goethe a observat ~i a tratat intotdeauna fenomenul si efectul in functie de subiect, asadar nu doar culorile, ci ~i vazul.

Metoda sa de cercetare, consttnd in mijlocirea Iegitimata dintre obiect ~i subiect, este dezvoltata in articolul Experienia ca iniermediar entre obiect $i subiect. A delimita citimea osci- . lanta ~i tnselatoare cu care subiectul intervine, tnca din timpul executarii experientei, al adunarii materialului, influentind fenomenele, sau sufera influenta lor, a asigura subiectul lmpotriva coplesirii lui de catre obiecte si obiectele irnpotriva silniciei subiectului, a verifica granitele subiectului ~i ale obiectului, ambele trasate de natura; aceasta constituia pentru Goethe rostul experientei. in cercetarile sale, Goethe includea in sfera observarii naturii si organul utilizat ca instrument al cercetarii. Experientele lui Newton priveau doar obiectele, ~r~ nici 0 verificare a participarii subiective: fizicianul supunea obiectele la torturi ~i le ancheta, convins ca ii vor spune adevarul, cu singura conditie ca instrumentul de tortura sa functioneze bine, in vreme ce Goethe astepta adevarul nu de la torturi, ci de la

9

lO

J.W. Goethe

chestionar.Perieolul asupra ~ia prevenea Goedle rezida in adoptarea unui sistempreconceput $i In izoIarea experientei, pericol ce-I plndea pe cercetlltorul ee-si socotea ratiunea si organele vAzultii cadesavtrsite ~i infailibile, asa cum 0 facea Newton, in loc de a examina si participarea lor: "in natura vie, nuse intlmpl~ nimic care s~ nu se afle-tn vreo legltu~ cu Intregul, iar daca experientele ne apar doar izo}ate, daca privirn experienteleca fapte izolate, de aici no se deduce c~ ele ar ji tzolate" .

Din acest motiv, Goethe propunea staruitor diversitatea, succeslunea exacta a experientelor, cu scopul de a pune aprecierea finala la ad!t?<'st. de argumente false, ~e deductii pripit~. cu scopul de a-l obiectiva oarecum pe experlmentatorul tnsusi, de a-i adapta modul de a experimenta la cele ce urmau a constitui obiectul experientei,

Newton avusesea face cu 0 lume finita,. obiectivata, existenta tntr-o organizare statornicita 0 data pentru totdeauna, 0 lume, pentru acarei cercetare Dumnezeu a pus tn capul omului mijloacele necesare, intocmai ca pe un instrument gata flidrit. Goethe, ins!,.' credea ca in fiecare fenornen se produce un eveniment $i un efort viu $i non, ell 0 cercetare nu consta in aplicares unui aparat, de glndire tinit la niste obiecte tinite,ci tn reoeptarea unei inriUriri proaspete; dorind sll puna tn drepturile salereeeptarea prin vllz a devenirii, Goethe a indispus cereal eelor ce catculau rezultatele finite ale deVf!nirii:. IntrUCtt no eta inzestrat cu instrumentul matematic, ei n censiderau incapabil s1\ stie ~i care este obiectul cunoasterii,; $i care e calea de a se apropia de el...

CONTRIBUJII LA TEORIA CULORILOR

(Partea didactka)

Friedrich Gundolf

I cr. Fr. Gundolf; GcmJr,. traducCre $i ... « ......... Bucurqti.

Ed. Minerva. 1971. ".,1.0. N- ~291.

Altetei Sale Ducesa si Doamna LUI Z A

Ducesa domnitoare de Sachsen-Weimar ~i Eisenach

Prea inalt:1 Duces:1,

Prea milostiva Doamna,

Chiar daca, in opera de fata, continutul nu ar fi pe deplin potrivit pentru a fi supus Altetei Voastre si chiar daca tratarea temei cu greu ar da satisfactie unui exarnen mai atent, volumele acestea apartin totusi, de fapt, Altetei Voastre ~i I-au ramas lnchinate de la cea dintii aparitie a lor.

Caci daca Alteta Voastra nu s-ar fi indurat sa acorde atentie

unei expuneri verbale des pre teoria culorilor ~i despre fenomenele naturale inrudite, cu greu m-a~ fi simtit in stare sa-mi limpezesc mie insumi multe lucruri, sa cuprind tntr-un manunchi felurite date razlete si, daca nu sa desavirsesc lucrarea, eel putin s-o inchei.

Daca, intr-o expunere prin viu grai, este cu putinta sa aduei

pe data fenomenele in fata ochilor, sa tnfatisezi, reluind, multe lucruri din puncte de vedere diferite, aceasta reprezinta, desigur, un mare avantaj care ti lipseste foii scrise sau tiparite. Fie, totusi, ca acestea ce au putut fi tmpartasite pe hirtie s:1-1 aduca aminte Altetei Voastre, cu oarecare placere, de ceasurile care mie imi ramln de neuitat, asa precum netntrerupt tmi staruie inaintea ochilor intregul bine, de toate felurile, pe care il datorez de mai multa vreme ~i in cele mai de seama clipe ale vietii - dimpreuna cu altii ~i inaintea multor altora - Altetei

Voastre.

Cu eel mai profund respect semnez

al Altetei Voastre

prea supus,

LW. Goethe

Weimar, 30 ianuarie 1808

CWINT INAINTE

Avind a vorbi despre culori S A

reasca daca nu ar trebui sl1 ami~ : e p~ne. mtrebarea cu totul 6- na; intrebare la care raspund trm, I~amte de toate, de Iurni-

. . a, em totusi d A

~I smcer: pare problematic d oar tntr-un mod scurr

atit de multe ~i felurite I ' .e vreme ce pinl1 acum s-au spus ucrun despre lurnina '"

ce s-a spus ori sl1 sporim ' Sa repetam ceea

F' d ceea ce s-a repetat ades

nn ca, de fapt, in zadar ne .

unui lucru. Observam ef t . a~uCl1~ sl1 exprimam esenm

~ cuprins, in orice caz, ese:n;~ ~~:I~i I~~~ne comple~l1 a acestora rm sl1 zugrl1vim caracterul unui om' . ru. ~adarmc ne stradu. I actiun.ile ~i faptele sale i vo~lmpot~lv~, ~11 ad~nl1~ I~-

~~~~UI~. ~Ine a

.Q,®rile sint niste fapte ale lurni " . . -A-

sensul acesta, putem astepra de 1 1011, fap~~ ~I suferinte. In

Culorile ~i lumina se aftl1 A t d a ele ~l1munn despre lumina, tnsa noi trebuie sl1 ni Ie A ' hi r-~ evar, 10 eel mai strins raport

me IpUIm ca aparti A d A " '

pentru ca ea este aceea 'a ~ unm rntregu naturl:

I . c re vrea sl1 se dezval . . .

e e, stmtulul vederii. UIe, mal ales prin

Tot astfel se dezvalule tntr '.

chideti ochii deschidert '" . eaga .naturl1 ~I unui alt simt. In-

. ' "iI-Va ~I ascutlti-vl1 urech . d

mal usoara adiere ptna la ea. ~I e la cea

netul eel mai simpiu Pinl1lazg~mdotu!1 eel mai sl1lhatie. de Ia su-

. - acor u eel mai inalt d I

putermc strigl1t pa"ional. pina la''>! _.... e a eel mai

tiunii, daar natura ea' _ .. ~ mal hO!~Jt cuvint al ra-

. ..~a .. ar~ \\"~"" _*

extstenta, forta. viata s i ........ ,f;'i;l., • -, .~. "Me ne reveleazil

• "'. .. _. ,....... ''In.,a ~~. •

ia II este interzis ,iZ; .... ;I.,1 , ..... -~-~ - - -::-- rn.:n un orb, caru-

- ..... oL 1 •• _ _ ~")_ ... " ...... .,a..f •

- --- .. ,-,ege prm ceea ee

JJ


15

aude ceva viu ~i nemarginit.

Natura vorbeste astfel, de sus in jos, si spre alte simturi, spre niste simturi cunoscute, gresit lntelese, necunoscute; asa vorbeste, in acest fel cu sine insl1~i si ni se adreseaza prin mii de fenomene. Pentru cine e atent, ea nu este nici moarta, nici muta; ptna ~i rigidului glob parntntesc i-a dat in plus un prieten intim, un metal, dupa ale carui parti cele mai marunte s-ar cuveni sl1 prindem de veste ce se lntlmpla in lntreaga masa.

Oriclt de variata, de lnctlcita si de neinteles ne poate aparea adeseori aceasta Iimba, elementele ei ramtn, totusi, mereu aceleasi. Cu 0 usoara pond ere si contrapondere, natura se cumpaneste intr-o parte ~i lntr-alta - si asa se nasc un aici si un acolo, un sus ~i jos, acel lnainte ~i dupa, prin care stnt conditionate fenomenele pe care Ie Intllnim in spatiu si timp.

Aceste miscari ~i deterrninari generale Ie percepem in cele mai diferite ehipuri, clnd ca 0 simpla respingere ~i atractie, ctnd ca 0 lumina sclipitoare si care piere, ca 0 miscare a aerului, ca 0 zguduire a trupului, ca acidulare ~i dezacidulare - totusi necontenit ceva ce uneste sau desparte, punlnd in miscare existenta ~i promovind un fel oarecare de viata.

Inchipuindu-~i tnsa cl1 afla acea pondere si contrapondere, cu efect inegal, oamenii au tncercat sl1 caracterizeze ~i acest raport. S-a observat ~i s-a numit pretutindeni un ceva mai mult ~i un ceva mai putin, 0 actiune si 0 lrnpotrivire, un act - 0 suferinta, 0 patrundere - 0 lrnpiedicare, ceva impetuos ~i ceva temperat, un masculin - un feminin, si astfel s-a nascut 0 limba, 0 sirnbolica, pe care Ie putem aplica si folosi, in cazuri asemanatoare, ea pe 0 parabola, ca pe 0 expresie strtns lnrudita, ca pe 0 vorbire ee se potriveste in mod nemijlocit.

Intentia principals a operei de fatl1 a fost sl1 aplice si la teoria culorilor aceste denumiri universale, aceasta limba naturala, s-o tmbogateasca ~i s-o Iargeasca prin teoria culorilor, prin varietatea fenomenelor sale ~i sa usureze astfel eomunicarea unor viziuni superioare lntre prietenii naturii.

16

17

J.W. Goethe

Conmbutii la teoria culorilor in dezvoltarea ei, sa ne fie tngaduita aici 0 parabola vesela, ca

sa preglitim acel subiect mai serios ~i sa justificrun oarecum

acea tratare tnsufletita.

Asemuim teoria newtoniana a culorilor cu 0 cetate veche,

cladita de rntemeietor, la tnceput, cu 0 graba juvenila, dar care a fost totusi largita si inzestratli de el dupa ~evoile ti.mpulu~ si tmprejurari. fiind mereu tntarita ~i tot mai asigurata ~l cu prIle-

jul unor vrajbe si ostilitati. .., .....

La fel au procedat si urmasu ~l mo~temtorn sat. EI a~ fost

siliti sa mareasca cladlrea si sa construiasca .ba . alli~n, ba tnauntru ba afara constrtnsi de multimea necesitatilor mterne, de indr~neala du;manilor externi si de felurite intimplari.

Toate aceste parti si adaosuri straine au trebuit, .l.a rin?u~ lor, sli fie puse in legatura prin cele mai bizare ga.lern, sali ~l ganguri. Toate stricaciunlle, fie de mina dusmanului, fie datorate silniciei vremurilor, au fost de lndata refacute. S-au trasat, dupa nevoie, ~anturi mai adtnci, s-au in~ltat zidurile .~i n~au fost lasate lipsa turnuri, foisoare ~i crenelun. Aceasta grija ~l aceste eforturi au dat nastere unei prejudecati despre tnalta valoare a fortaretei; prejudecata s-a mentinut, cu toate ca arhitectura si arta fortificatiei progresasera foarte mult intre timp si lumea ~nvatase sa amenajeze, in altecazuri, cladiri si cetati c~ depozue de arme cu mult mai bune. Dar vechea cetate era tinuta mal ales in cinste fiindca nu fusese niciodata cucerita, fiindca respinsese multe asalturi, zadarnicise multe atacuri si se mentinuse mereu ca fecioara. Acest nume si aceasta faima se pastreaza pina astazi. Nu surprinde insa pe nimeni ca vechea cO.n.struqti: a devenit nelocuibila. Se vorbeste mereu despre durabilitatea ei admirabila, despre organizarea ei splendida. Unii pelerini au umblat tntr-acolo in hagialic; unele farime din ziduri sint aratate prin toate scolile, fiind recomandate spre slavire tinere~u~ui receptlv, in vreme ce cladirea zace aproape .go~li, straiuita doar de citiva invalizi, care se considera, in chip toarte senos,

inarmati.

~ucrarea ~e divide in trei parti. Cea dintii ofera schita unei t~rn a c~lonlor. Nenumaratele cazuri sint recapitulate in ea, pn~ anurmte fenomene principale; acestea sint enumerate intr-o ordine ce ramine sa fie justificata in introducere. Trebuie sa observam insli. aici ca, desi ne-am mentinut peste tot, in acelasi fel, ~a expenen.te,. p.unindu-le pretutindeni la baza, concepti a teoretI~ ce a prilejuit acele enumerari ~i ordonari nu a putut fi, tOtU~I, trecuta sub tacere.

Caci exista totusi 0 cerinta deosebit de curioasa, foarte des form.ulatli, dar c.are nu este tndeplinita nici de catre cei care 0 exprima: se cuvme ca experientele sa fie expuse tarli nici 0 inc.litu~are teoreti~li si sa i se lase cititorului, celui care tnvata, libertatea de a-~l forma 0 convingere oareeare dupa bunul sau pl~c: Or, simpla privire a unui lucru nu ne poate ajuta. Orice pnvire se ~ransformli lntr-o apreciere, orice apreciere intr-o cugetare, ~nee ?u~etare lntr-o inlantuire si se poate spune astfel ca, la or~ce pn~lre at~ntli asupra lumii, tncepem deja sa teoretizam. A intreprinde ~l.a face acest lueru cu constiinta, cu cunoastere de sine, cu libertate ~i - ca sa folosim 0 vorba indrazneata - eu ironie, iata dibacia care ne este necesara atunci ctnd abstr.actiunea de care ne e teama trebuie sa devina nevatamatoare, tar rezultatul pe care ll asteptam de la experienta eu

adevarat viu si folositor '

In partea a doua, ne ocupam de demascarea teoriei lui Newton, .~a~e s-a impotrivit pina acum, cu forta si prestigiu, conceper~l hbere. a fenomenelor culorilor; contestam 0 ipoteza care,. desi "" ma~ .este gasita utilizabila, mai pastreaza totusi 0 COnSI?eratle t~adltlOnalli. printre oameni. Adevarata ei conditie trebuie sa de~mli clar~ ~l vechile erori trebuie indepartate, daca v~em ea teo!la culonlor sa nu mai ramina, cum s-a lntimplat pm.li ~cu~, m urma atitor altor parti ale teoriei naturii, ce slnt mal bine intocmite.

Dar ~indca .partea a doua a operei noastre ar putea aparea uscata pnn continutul sau ~i poate prea lmpetuoasa ~i pasionala

18

J.W, Goethe

Nu e yorba aici, asadar, de vreun asediu indelungat, ori de vreo lupta indoielnidi. Aflam mai degraba cea de a opta minune a lumii ca pe 0 antichitate, de pe acum parasita, ce amenint~ cu prabustrea ~i pornim s-o dartmam de indata, de la coama si de la acoperis, fllr~ aIte formalitan, pentru ca, in sfirsit, soarele sa priveasca tn vechiul cuib de sobolani si bufnite, dezvaluind ochiului calatorului mirat acea arhltectura labirintica si incoerenta, saracia strimta, ingrwMeaJa intimpl~toare, afectarea intentionatg si cirpeala jalnica. 0 asemenea privire de ansamblu este posibila tnsa abia atunci cind se naruie zid dupa zid ~i 0 bolta dupa alta, iar molozul, pe cit se po ate, este indepMtat pe loc.

Greaua sarcina pe care ne-am impus-o in cea de a doua parte este sa facem acest lucru si, daca e cu putinta, sa netezim locul, aseztnd tnsa materialele obnnure in asa fel incit sa poata fi iaras] lntrebuintata la 0 noua constructie. Daca izbutim sa dartmam acea Bastilie, folosind voios cit mai mulm forta ~i destoinicie, ~i sa ctstigam un loc liber, nu avem nicidecum intentia sa construim pe el, impov~rindu-I cu 0 aJt~ cladire: vrem sa-l folosim mai degraba ca sa prezentam 0 serie de forme variate.

Partea a treia ramine, de aceea, dedicara unor cercetari ~i preliminarii istorice. Daca spuneam mai sus ca istoria omului it zugravests pe om, putem afirma, desigur, ~i aici ca istoria ~tiintei este stiinta tnsasl. Nu putem intelege in chip autentic ce anume posedam pin~ ce nu stim sa tntetegem ceea ce au posedat altii inaintea noasrra. Nu ne yom bucura cu adevarar ~i in mod onest de calitatile epocii noastre, daca nu stim sa apreciem calitatile trecutului. Era tnsa cu neputinta de scris ori macar de pregant un istoric al teoriei culorilor, atita vreme cit continua sa existe teoria newtoniana, Pentru ca nici 0 infumurare aristocratica nu a privit vreodata mai de sus, cu tot atita aroganta insuportabila, la cei ce nu apartineau breslei respective - cum a contestat din totdeauna scoala newtoniana tot ceea ce s-a reaJizat inaintea si in preajma ei. Cu suparare si indignare vedem

Contributii la teoria culorilor cum Priestley in a sa Istorie a Opticii' ~ ca ~~ at~ia al!ii, inainte ~i dupa el - dateaza mintuirea lum.ll culo.nlor mc~pmd din epoca unei lumini ce trebuie sa fie. des~lcat~y cu~ pn~~te de sus, ridicindu-si sprinceana, la cei mal batrtni on de v~r~t~ mijlocie care au pasit linistiti pe drumul eel bun, transl~ll~mdu-ne in amanunte, observatii ~i idei pe care nu putem mCI sa Ie orinduim mai bine, nici sa Ie pricepem mai exact.

Pe buna dreptate, ii putem cere celui care vrea sa ne transmita istoria unei stiinte oarecare sa ne informeze c~m au ~ost cunoscute fenomenele in mod treptat, ce anume s-a improvizat sau s-a visat, ce s-a crezut ~i ce s-a gindit despre e!e. Pre~en~area tuturor acestor date tntr-o lnsiruire logica irnplica marl ?lficultati ~i scrierea unei istorii tnseamna totd~una ? chestiune delicata. Fiindca chiar ~i avind cea mai buna mt~ntle, ne paste primejdia de a fi Iipsiti de onestitate; cine intrepnnde ~A asem~nea expunere declara dinainte ca va pune multe lucrun m lumina ~i multe in umbra. .

Si cu toate acestea, autorul s-a bucurat ~ult la gi~dul une~ astfel de lucrari. Dar intrucit, de cele mal multe. ~n, nu~al proiectulne sta in fata mintii ca intreg, iar indephm.rea lui ~.e face de obicei numai pe bucati, ne consacr~~ acestei op~ratll, in loc sa procuram istoriei doar unele matenale. c~ P~IVI~~ I~ ea. Ele constau in traduceri, extrase, judecati, . indicatii ~l aluzii, proprii ~i straine, intr-o culegere care chl~r .da~~ nu corespunde tuturor cerintelor, nu va putea fi totusi lipsita .de lauda c~ a fost facuta cu seriozitate ~i cu dragoste. De altminteri, poate ca asemenea materiaJe - ce-i drept, A nu c~ totul ~eprelucrate, dar totusi neelaborate - pot fi. cu ant m.al agre~bl!e cititorului care gtndeste, cu cit are avantajul de a-s .. alcatui din

Joseph Priestley a publicat-o la Londra, in 1772; cf. Goethe, Materialien zur Geschichte der Farbenlehre in Sammtliche Werke. Stuttgart, Cota. 1858, vol. 29, pag. 279.

19

20

21

J.W. Goethe


~ ~. ~ arte asa cum ne apar in mod natural, in

mtll ca text - m p '''''l ., • •

art, asa cum pot fi prezentate, conform. SCOPUlUi ~~ VOl~~I,

P e, ""l • d lamurire ~I m-

prin niste aparate; orice act de explicare, e .

te retare nu ar mai fi atunci lipsit de un efect VIU. .

rp Plansele pe care le adaugam, de obicei, unor aseme~ea ~cneri sint un surogat cu totul insuficient. Un fen~me~ fiz~c h~e~~ ce actioneaza in toate directiile, nu ~oate fi ~nns. m mste h~~~ si schitat tntr-un profil. Nimanui nU-I tr~ece pnn mmtefizs~ exp I

'I •• • fi . In cazul celor Ice, ca-

ce niste experiente chimice pnn gun. . . d·ti al

re sint strtns lnrudite, acest lucru a deverut totusi tra I des , fiindca se poate realiza, in acest fel, cite ceva. Foart~ a es~. tnsa aceste figuri reprezinta doar notiuni? el.e s.int m~te mijloac'e ajutlitoare, simbolice, niste modahtlitl hlerOgh~c: ~e

. are se instaleaza treptat in locul fenomenu Ul, In

transmitere, c ~ 1 r _

locul naturii trnpiedictnd adevarata cunoastere, m oc ~-o p 0

moveze. NU' ne-am putut lipsi nici noi de planse; am mcercat totusi sa le adaptam in asa fel lncit .se p~ate rec~rge la el~.cu incredere pentru 0 utilizare didactica &1 polemica, ba c rar

unele pot fi considerate ca 0 parte din apara~a ne~es~~a tri-

In felul acesta nu ne ramine altceva de cut ec .

mitem la lucrarea' tnsasi, repetlnd mai tnainte 0 rugammte .p.e care multi autori au facut-o zadarnic ~i ~.e care m~1 ales C.IUtorul german din epoca moderna ? tncuvlinteaza aut de rar.

ele un lntreg, in felul sau propriu.

Odata ClL cea de a treia parte istorica, de care am amintit, nu s-a incheiat tnsa totul. Am adaugat si 0 a patra - suplimen-

. tara. Ea consta lntr-o revizuire, in vederea careia, mai ales, paragrafele au fost numerotate. Deoarece, la redactarea unei atare lucrari, ceva poate fi uitat, unele lucruri trebuie eliminate, ca sa nu abata atentia, altele sint experimentate abia ulterior, iar altele necesita 0 precizare ~i 0 justificare - unele completari, adaosuri si Imbunatatlr] sint indispensabile. Cu aceasta ocazie, am pus la punct si citatele. Volumul de fata mai contine apoi si clteva articole izolate, cum este, de exemplu, eel despre .culorile atmosferice; pe cind, in proiect, asemenea articole apar lmprastiate, aici slnt strtnse laolalta ~i oferite imaginatiei dintr-o data.

Daca articolul mentionat il conduce pe cititor in viata nestinjenita, un altul cauta sa promoveze cunostintele artificiale, descriind amanuntit aparatura necesara, pe viitor, pentru teoria culorilor.

in sfirsit, ne mai ramine sa amintim doar de plansele pe care le-am adaugat lntregului; iar cu acest prilej, ne aducem aminte, desigur, de aspectul incomplet si de imperfectiunea pe care opera noastra le are in comun cu toate operele de acelasi gen.

Caci dupa cum 0 buna piesa de teatru poate fi asternuta pe hirtie, de fapt, eel mult pe jumatate, partea sa cea mai mare fiind lasara pe seama stralucirii scenei, a personalitatii actorului, a puterii glasului si a caracterului specific al miscarilor sale, ba chiar pe seama spiritului si a bunei dispozitii a spectatorului - tot astfel, ori chiar mai mult, e cazul si cu cartea mea, care trateaza despre niste fenomene naturale. Daca trebuie sa ne bucuram de ea si sa fie folosita, atunci natura trebuie sa-i fie prezenta cititorului ori in mod real, ori intr-o tnchipuire plina de viata. Pentru ca, de fapt, scriitorul ar trebui sa vorbeasca ~i sa taca fenomenele intuitive pentru ascultatorii sai mai

Si quid novisti rectius istis, . I

Candidus imperti; si non, his utere mecum.

De stii mai CII temei

" y • ,

o aua-ntelepciune, ascunsa nu 0 ttne: ."

lar de nu §tii, de noima-mi te bucura CII mme.. .

Tradueere de Petre Stati in: Horatius, Opera omnia, Buc., Univers,

1980, vol.ll, pag. 207.

SCHITA A UNEI TEORII A CULORILOR

Si ve~a nostra sunt aut falsa, erunt talia li

per Vitam defendim p, , teet nostra

ludunt nostri l·udl·ceus. os~ fata nostra pueri qui nunc

s eruni,

INTRODUCERE

PH1cerea de a sti este stimularg I . A A. .

ca observa unele fenomene : a om, mal lOW, pnn faptuI

Pentru ca pMcerea sa fie d:~a~~~orta~te: care ~i atrag atentia re mai intima. car I ,tre ure sa exrste 0 participa-

De abia dupa ~cee: ~~s~:e treptat cu~o~terea obiectelor. ternic in intimpinar~ ca 0 m 1/ m~: varletate, ce ne iese pusa distingem ~i sa c~mbin~ ~~e. rntem nevoiti sa separam, naste, in cele din urma 0 d. In nou - proces prin care se ansamblu, cu mai mult~ sa~r l~e pe. care ~ putem 1ntelege, in

Este· .. d mal pUtl~ satlsfactie.

nevoie e 0 preocupar . .

realizarn aceasta do Ate perseverent~ ~l nguroasn ca sa

, ar In r-o m~ur~ Intr . I·

reo Vedem d .. ' -0 specia late oareca-

, .e aceea, c~ oamenu prefer~ sa lase Ia 0 nomenele, pnntr-o opinie teoretica . parte ferecare de explicatie in Ioc sa . d generala, pnntr-un gen oatul partie I . ' . -~l ea osteneala sa cunoascg fap-

I,;U ar sr ~~ construlasc~ un lntreg,

I Daca scrierilc noastre sint adevilrate s~u fal _

daca Ie apilrilm cit sintem in v·!- D se, vor fI cum sint, chiar

. Ia a. upa moartea noast - ...

acum se Joacii vor fi J·udecXt··. 111.. co pin care

• it om nostn.

Centributi] la teoria culorilor

Incercarea de a expune ~i de asambla fenomenele culorilor a fost facuta numai de doua ori: prima data de Teofrast, apoi de Boyle'; incercarii de fat~ nu i se va putea contesta cel de al treilea loc.

Amanuntele ni Ie relateaza istoricul problemei. Aici, aratam numai c~ in secolul trecut, lumea nu se putea gindi la 0 astfel de reunire a datelor, pentru ca Newton pusese la baza ipotezei sale 0 experienta incilcita ~i dedusa in mod teoretic; celelalte fenomene ce cautau sa-si faca loc erau raportate, in chip artificial, la aceasta, atunci cind nu puteau fi trecute sub tacere si indeparate, fiind aruncate in toate partite, in cele mai tnspaimtntatoare conditii - cam cum ar trebuie sa procedeze, sa zicern, un astronom care, printr-un capriciu, ar vrea s~ aseze luna in centrul sistemului nostru. EI ar fi obligat s~ faca pamintul ~i soarele, impreuna cu toate celelaIte planete, sa se invlrta in jurul corpului subaltern, ~i sa ascunda ori sa tnfrumuseteze prin calcule ~i moduri de reprezentare artificiale, aspectul eronat al principalei sale ipoteze.

S~ trecem acum mai departe, amintindu-ne ceea ce am prezentat mai sus in cuvintul tnainte. Am presupus acolo, ca unanim recunoscuta, lumina; facem aici acelasi lucru cu ochiul. Spuneam ca intreaga natura se dezvaluie simtului vazului prin culoare. De aici inainte, afirmam, chiar daca ar putea sa sune intrucitva ciudat, c~ ochiul nu vede nici 0 forma - lntrucit numai luminozitatea, intunecimea ~i culoarea fac laolalta ceea ce deosebeste, pentru vaz, un obiect de altul ~i partile obiectului lntre ele. Astfel, din aceste trei construim lumea vizibila ~i facern, totodata, cu putinta pictura, care poate da la iveala, Intr-un tablou, 0 lume cu mult mai deplin vizibila decit poate fi

Goethe a tradus unele opinii despre culori ale lui Teofrast (372-287) ~i ale lui Robert Boyle (1627-1691); cf. Goethe. Materialien zur Geschich(I' der Farbenlehre , op.cit., pag. 17 si 139.

23

24

J.W. Goethe

cea reala.

Ochiul i~i datoreazA existenta luminii D' t .

tlitoare indiferente ale animalelo 1 . . 10 re organele aJucare sa fie de 0 seama c . r, .umma cheamA la viata unul mina pentru lumina cu ~ ea ~ll astflel o.chiul se formeazA la lu-

~ ~ . ' copu ca umma dinAuntru x . ~

mtImpmarea celei de afara. Sa vina 10

Ne amintim, cu acest prilej d h . .

repeta mereu cu 0 semnificati~'ati: ;~:a ~~.OalA ioniana, care este cunoscur numai de ceea me . ceea ce seamann

1 . ce e asemAnAtor - ca . d .

te e unui vechi mistic pe car dori . ~l e cuvm-

germane, in felul urrnator: e am on sa le expnmAm in rime

W~r n~cht das ~uge sonnenhajt,

Wle konnten Wlr das Licht erbtickenr ~.bt n~cht in uns des Gottes eigne K~ajt,

. l~ konni uns GOttliches entzuckenv'

Nimeni nu va tagadui inrudi ".

ochiul; dar a le gindi e ~ rea ~emlJlocltA a luminii cu

acelasi lucru e ceva rr!i gammdI,?uA d~ntr-OdatA ca pe unul ~i

reu. n schimb este 1 .

usor .de inteles, daca afirmam ca i .' . un ucru ~al

inact~, care este excitatA de c 1 ~A sau din afara. Putem sa ne stirni~ ~al~mlc stl.mulent dmAuntru

noase imagini, la cererea ima i '. l~ Ttu~enc, .cele mai lumica ~i in plina zi in t d g natiet. In VIS, obrecteie ne apar

. s are e veghe remar Am ~ A .

usoara actiune luminoasa din at: A." d c prn ~l cea mai fera 0 lovitura mecamea t~ ar ~' tar aca organul vederii su, isnesc 10 el lumina ~i culori.

De nit ne-ar fi ochiul solar Cum am putea zar! lumina?

De n-ar fi pus I' . I'

, n not, c liar Domnul har

Ne-ar /enneca starea divina? '

~isticul.l~ care se face aluz'ie este Plotin:

vazut critic ~i comentat de Do th K ,cf: G~ethes Werke, text re-

postfata de Friedric von W' :'0 k ea uhn §l Rike Wankmiiller, cu 0 t.«. 1975, vo l, XIII, pag. ;~~sac er, MUnchen, Vig. C.H.Beck, ed. a

Contributii Ia teoria culorilor

25

Po ate eli acei ce obisnuiesc sa procedeze intr-o anumita ordine observa ca noi n-am lamurit tnca, in mod hotarit, nici rnacar ce este lumina. Am tine mult sa ne ferim, 0 data in plus, de aceasta lntrebare ~i sa ne bizuim pe expunerea in care am ararat amanuntit cum apare. Fiindca niei aici nu ne ramine altceva de facut decit sa repetam despre culoare ca ea reprezinta natura legica, in raport cu simtul vederii. Si in textul de fata, trebuie sa presupunem ca cineva poseda acest simt ~i ca acel cineva cunoaste actiunea naturii asupra simtului respectiv; deoarece cu orbul nu se poate vorbi despre culoare.

Dar ca sa nu para eli evitam cu prea mare teama 0 explicatie, am vrea sa parafrazam cele spuse la lnceput, in felul urmator: culoarea este un fenomen natural elementar pentru simtul vederii; acest fenomen se manifesta, ca ~i toate celelalte, prin separare ~i opozitie, prin amestec ~i fuziune, prin potentare ~i neutralizare, prin transmitere ~i repartitie etc. ~i poate fi considerat ~i conceput eel mai bine sub aceste formule naturale generale.

Nu putem impune nimanui acest mod de reprezentare a lucrurilor. Cine il gaseste convenabil, cum il gasim noi, il va accepta cu placere. Stntem tot atlt de putin dispusi sA-I aparam, pe viitor, prin lupta. Fiindca tnca de mult a fost periculos sa tratezi despre culoare; lnctt unul dintre tnaintasii nostri indrazneste chiar sa spuna, ocazional, asa: daca ii arAti taurului o naframa rosie, devine furios; filosoful tnsa, doar cit se vorbeste in general despre culoare, incepe sa turbeze.

Daca se cuvine, totusi, sa dam lntrucltva socoteala, de aici inainte, despre expunerea la care ne-am referit, atunci trebuie sa aratam, tnainte de toate, cum am distins diferitele conditii 'in care se poate ivi culoarea. Am gasit trei moduri de aparitie, trei genuri de culori sau, daca preferam, trei feluri de opinii despre ele, a carer diferenta poate fi enuntata.

Am considerat deci, mai 'intii, culorile, 'in mAsura 'in care apartin ochiului, intemefndu-se pe 0 actiune ~Lo~t!<lcjie a- .

26

J.W. Goethe

acesruta. ele ne a ti

, , - u re Inut apoi atentia in m~ A

vedem apartnd pe ni~te med" li . ura In care Ie

acestora; in cele din urma, ~I iSIt~ de culoare sau .cu ajutorul m~sura in care ni I",.S , ~I ~-au parur remarcabile in Pe cele dint~rel~~le-am p.utut In~hlp~1 ca apartinind obiectelor. I fizi ' m numlt. culori fizlOlogice, pe cele de al do i-

~ar:"C:~I~:I~:I~~~%:::I,::.;. C:~7:~n~::~~~' sin' ir"j'isti~il

pot fi me~tinute pe 0 mai mare durata. irzia, u time e

#men~:P;;~~~~~~o~~o~ai mult sl tin~ndu-Ie distincte tntr-o asedactice, am iZbutit sa ~~ cu natura'A In scopu~ unei expuneri di-

pe cele fugitive de celee :;:Z:~~~e I;:: !~~~~o~~n~a'dlelglind

de cele care dureaza _ . . nn u or,

sate cu grija la inceput ~AI s; Suspend~ .to~o?a~ sectiunile tra-

. A ,In avo area unei vuium superioare

f~enor, rntr-o a patra sectiune a lucrarit, am vorbit in ~e-

nera espre ceea ce s-a observat ptna a .

i~. variate condint Particulare, schitind ~~;t~~~~~~fn'or:

vntoare teont a culorilor. Deocamdara declaram d ca unei

~broducerea cu,lorii se cere lumina sf intuneric I~~~no~:~ ~I 0 scuritate sau - daca dorim s~ tI I' tI:.:::l ... -

neral~ =-Iumin~ sl nelumina . A t~.o~lm 0 ~rmul~ ~~~ ge-

. In II In I UmInll ne

~:r~;e~~I?a~~ ee care 0 numim galb~n, iar Iing~ intuneric 0

_ A II m numele de albastru. DachJe ame<afiam

a~stea, In starea lor cea mai --x--- A" A . 4..Pe

de I· h 'I'b I -- pura. asa inert S~-~I pastreze pe

In ec II ru dam naste . -:------:~:::'!'::'~~-~

. ' ..... re unel a trela c~rela i'I spunem

verde. Pnmele doua culori pot produce insa fi .

ne un n A , ecare pentru Sl-

un' as ~u as~e~t. lQgro~indu-se sau intunecindu-se. Ele cae~t~ .... pe<.:t r?Slatlc, care se poate intensifica ant de m~t, incit abia se mal pot recunoa~te albastrul si galbenul originar Se p'.oate.?rod~ce to i un ro u foarte in tens ~i pur m i 41~' fu ~t~a~llle zl~e. erin asocierea celor &ma capeteoak ro;ului=;ru~~I ~I ro~Ul-a1b~trui. .• Aceasta este conceptia vie despre apari-

alb:~t~~O~iu;:~~:n~u~~~~t~~t:~::~~ p;pe!~rfiucne }I.ns~, al~turi de

. ' '/ un ro~u gata


27

format, si, ca atare, putem produce in sens invers, prin amestee, ceea ce am provocat, in sens direct, prin intensificare. Teoria elementara a culorilor are de-a face numai cu aceste trei sau sase culori, care pot fi incluse convenabil tntr-un cere. Toate celelalte modificari, ce se extind la infinit, apartin mai mult domeniului aplicat, tehnicii pictorului, a vopsitorului si, in general, vietii.

Daca e cazul s~ mai enuntam 0 proprietate generala, atunci culorile trebuie neaparat concepute ca niste "semilumini", ca niste penumbre, motiv pentru care, de altfel, atunci cind stnr amestecate, tsi anuleaza reciproc lnsusirile specifice, dtnd la iveala ceva umbrit, ceva cenusiu.

In cea de a cincea sectiune, au trebuit s~ fie prezentate apoi relatiile devecinatate, in care teoria noastra despre culori dorea sa se gaseasca cu celelalte cunostinte, cu tot ce inseamna comportare. Pe cit de irnportanta e aceasta sectiune, pe attt, poate (si tocmai din aceasta pricina) nu a reusit cel mai bine. Dar dac~ ne gindim ca relatiile de vecinatate nu pot fi enuntate tnainte de a se fi realizat, ne putem consola de nereusita unei atare prime tncercari. Deoarece, desigur, trebuie s~ asteptam mai Intii sa vedem in ce fel vor primi ceea ce noi am realizat cit am putut de bine, toti cei carora am cautat s~ Ie slujim, carora ne-am gindit sa Ie aratam ceva placut si uti!; sa vedem daca tsi insusesc, folosesc si continua sau daca resping aceste realizari, si Ie tnlatura, laslndu-le sa existe saracacios doar pentru sine. Avem dreptul, cu toate acestea, s~ spun em ce credem si ce nadajduim.

Credem ca vom binemerita multumiri din partea filosofului, fiindca am cautat s~ urmarim fenomenele pina la izvoarele lor primordiale, pina acolo de unde apar si exista pur si simp~u - si unde nu se mai poate spune nimic altceva despre ele. Ii va fi agreabil, pe. urma, faptul ca am asezat fenomenele tntr-o ordine ce po ate fi usor vazuta in ansamblu - chiar daca nu va incuviinta intru totul aceasta ordine.

28

J.W. Goethe

Credem ca ni-l vom face prieten mai ales pe medic, in special pe eel chemat sa observe organul vazului, s~-I tntretina, sa-i remedieze deficientele §i sa-l vindece bolile. In sectiunea despre culorile fiziologice §i in anexa care le indica pe cele patologice, medicul se afla cu totulla el acasa. Si, cu siguranta, prin truda acelor barbati care se ocupa, in mod fericit, in epoca no astra, de aceasta specialitate, vom vedea prelucrata detaliat acea prima sectiune, neglijata pina acum, si, putem spune, fua tndoiala, cea mai irnportanta.

Fizicianul ar trebui sa ne lntimpine eel mai prietenos, de vreme ce ti oferim placerea unei expuneri a teoriei despre culori in seria tuturor celorlalte fenomene elementare §i pentru faptul ca folosim cu aceasta ocazie, un limbaj convergent (aproape aceleasi cuvinte §i sernne) cu eel al celorlalte rubrici. Desigur, daca este profesor, ii darn ceva mai mult de lucru, deoarece capitolul despre culori nu va mai putea fi incheiat pe viitor, ca pina acum, prin citeva paragrafe §i experiente; §i nici elevul nu se va mai lasa nutrit cu usurinta ant de frugal, cum U servim de obicei, fara sa protesteze. Dimpotriva, mai tirziu se descopera un avantaj. Caci daca teoria newtoniana era usor de invatat, la aplicarea ei se iveau dificultati de netrecut. Poate ca teoria no astra este mai greu de tnteles, dar, odata cu acest moment, totul se incheie, fiindca ea i§i poarta cu sine aplicatia.

Chimistul care tine seama de culori ca de niste criterii pentru a descoperi proprietatile ascunse ale substantelor materiale a lntlmpinat pina acum numeroase piedici la denumirea §i caracterizarea culorilor; ba chiar, dupa 0 examinare mai amanuntita §i mai rafinata, unii s-au simtit tndemnati sa considere culoarea ca pe un crkeriu nesigur §i inselator in operatiile chimice. Speram totusi s-o reabilitam prin expunerea no astra §i prin denumirile propuse si sa trezim convingerea ca un lucru care devine, care creste, un lucru mobil §i capabil de intoarcere nu este tnselator - ci, mai curtnd, potrivit sa ne dezvaluie cele mai delicate actiuni ale naturii.

29


.. e in iurul nostru. ne cuprinde

Daca privim tOtu§l mal depart, ~ tanului Printr-o bizara

di la ea matemattct .

o teama: aceea de a. lSP. c . lorilor a fost atrasa in acest

inlantuire de trnpreJuran, ~eon~ ~ ata al matematicianului - domeniu, in fata scaunului de JU ~Ct~mplat din cauza inrudirii

. I I Aceasta s-a mi. .

unde nu-t este ocu. .. x~ t atare matemauclanul era,

. al edern la a Calor r .. x

cu celalte legi e v .: i lat §i datorita imprejurarn ca un

de fapt chemat. S-a mal int mp . ulorilor si deoarece se

, . . elucrat teona c .. , .

mare matemauclan a pr b. ~ treaga forta a talentulUl,

.. . pus la atare in I

ratacise ca tizlclan, §l-a . aciri Daca se recunosc ambe e

ca sa dea consistenta aces~el rat~ clr:. trebuie sa fie curmata cazuri atunci in curlnd once neinte eger~mxde aiutor mai ales

, . . da bucuros 0 m a ~ ,

si orice matemaucl.an ~a. a teoriei culorilor.

la prelucrarea sectlUnn fizice . b ie sa-i fie cu totul bine-

. . I ea no astra tre u .

Dlmpotnya, u~rar . I. Caci tocmai cei care Chlbzu~

venita rehnlcianului- VOpSltO~ u.l.. rau eel mai putin satistacutl

c lor VOpsltonel e

iau asupra lenomene . c . d·lntii care au observat

~ x m Ei au lost cei d·

de teoria de pm~ ~cu .. Fiindca nu e rotuna din ce 1-

insu.ficienta teo~lel newton;~:·cuno§tinte, de 0 §tiin~, §i pe ce rectle ne aproplem~ de anuAdevaratul practician, fabncantul capoarta patrundem in ele. .1. rarie care simte folosul

I· irnpun Zl mc cu L<U , •

ruia fenomene else 1 . ilor sale si caruia nu-i este

. itarea convmgen ..

ori paguba din exerci . d b ·1 el care vrea sa pro-

. d d timp §l e an - ,

indiferenta pier ere.a e 1. n a i sa depa§easca ceea ce au re-

greseze, care tr~bule sa aju g §. t mult mai repede caractealizat altii, fabncantul acest~ resl~ de clt savantul pentru care

. fals: t unet teorn e ,

rul gaunos §l.. sita ~ neda de schimb, ori dectt matema-

cuvintele rraditionale stnt m~ exacta chiar daca nu se

. f la ramme mereu . ,

ticianul a carut ormu .. I· x Deoarece am patruns

d . I carula 1 se ap rca. .

Potrive§te CU omemu . t ··1 cea a colornrii estetlce

. ·1 di pre latura pIC un ,

in teona culon or ins ~ d I· it lucrul cel mai demn de

I te ca am m ep im

a suprafete or, poa . . . ~ d in sectiunea a §asea, am

recuno~tinta pentru pictor, atu1ncl em '.lale si morale ale culorii,

. am efecte e senzor ..

tncercat sa determm . artei Daca si in aceasta

vrind sa Ie apropiem astfel de pracuca .

!

30

J.W. Goethe p~e, ca de altfel si in rest multe

strut ca tot ce e de natur~ t' . au r~as numai schitare, e

doar tr~~turile principal . eor:l~ trebUle sa indice, de fapt

urrna, friu liber si poate =;u~e ~a lor, f~Pta i~i poate da, p~

• :J ge a 0 creana legitima,

SEC'fIlJNEA iNTiI

CULORI FIZIOLOGICE

1 _. Aceste culori, pe care noi le plasam, in mod echitabil, in , frunte, pentru ca apartin subiectului ~i pentru ca apartin - un~ ori, total, alteori, in cea mai mare parte - ochiului, aceste culori care alcatuiesc fundamentul tntregii teorii, revellndu-ne armonia cromatica atit de contestata, au fost considerate plna in prezent neesentiale, accidentale, 0 iluzie ~i 0 infirmitate. Fenomenele lor slnt cunoscute de mai demult, dar fiindca aspectul lor fugar nu putea fi surprins, au fost izgonite in lumea nalucirilor vatamatoare, fiind denumite, in acest sens, in chipuri foar-

te diferite.

2 - Ele se numesc, astfel, colores adventicii, dupa Boyle, ima-

ginarii ~i phantastici, dupa Rizetti, couleurs accidentelles, dupa Buffon, iar dupa Scherffer, culori aparente; iluzii oculare ~i inselare a vederii, dupa mai multi; dupa Hamberger, vitia fugiti,,'a, dupa Darwin, ocular spectra. 1

3 - Noi le-am numit culori fiziologice, fiindca ele apartin ochiului sanatos, fiindca le consideram ca fiind conditiile nece-

I Sensul denumirilor subliniate: culori striiine; imaginare si fantastice: culori intimpliitoare; defecte fugare; spectre oculare.

32

J.W. Goethe

sare ale vazului; ele ne trim it la acti . .

~uia, in sine insusi si spre exteri~~~lUnea reciproca, vie a aces-

:- Le adaugam de tndata culorile .

once stare anormala . patologice, care, asa cum

. ' a propaga 0 mal de r ~ ~

celei legice rasplndesc . ~ p Ina intelegere asupra

, ~l m cazul de f HI •

asupra culorilor fiziologi ata una mal completa

ceo

Contribulii la teoria culorilor

33

capata receptivitatea - cei puternici mai repede decn eel slabi: cei dintii, dupa un minut, pe cind ceilalti au nevoie de sapte

pina la opt minute.

I I _ In observatiile ~tiintifice, nereceptivita,tea ochiului la im-

presiile luminoase slabe, cind se trece de la lumina la intuneric, poate da loc la erori stranii. Astfel, un observator al carui ochi se restabilea tncet credea ca lemnul putred nu lumineaza la vremea amiezii, nici macar mtr-o camera obscura. El nu vedea acea slaba lumina, fiindca trecea de obicei de la lumina stralucitoare a soarelui in camera obscura si rarninea apoi acolo pina

ce ochiul i se restahilea.

La fel trebuie sa i se fi intimplat ~i doctorului WalP cu

stralucirea electrica a chihlimbarului, pe care cu greu 0 putea percepe ziua, chiar ~i in camera obscura.

De acelasi gen trebuie socotite ~i faptul ca stelele nu se vad ziua precum si acela ell tablourile se vad mai bine printr-un tub

dublu.

12 _ Cel ce schimba un loc complet tntunecat cu unul pe care

ll lumineaza soarele este orbit. Cine trece din clarobscur tntr-o lumina neorbitoare observa mai limpede ~i mai bine toate obiectele; de aceea, un ochi odihnit este negresit mai receptiv

la fenomene moderate.

Receptivitatea retinei este attt de mare la detinutii care au

stat multa vreme la intuneric, tncit ei disting deja unele obiecte in obscuritate (probabil, intr-un tntuneric putin luminat),

J 3 _ In situatia pe care 0 numim a vedea, retina se afla concomitent in stari diferite, ba chiar opuse. Cea mai intensa lumina neorbitoare actioneaza alaturi de intunericul deplin. Totodata, rer~epem toate stadiile intermediate ale clarobscurului si toate

Jeterminarile crornatice.

I. Lumina si intuneric pentru ochi

5 - Retina se afla in doua star" dif .

actioneaza lumina sau intu . I I I ente, dupa cum asupra sa teia. nencu , ce se opun cu totul una al-

9 -. Ci?d tinern ochiideschi~i, intr-o cam . ~

ta, suntim 0 anumita lipsa 0 era complet mtuneca-

1 . ",. ;xl. rganul vazului 1

UI, se retragetn el lnsusi linsi . Ul este asat pe seama

satisfacator, prin care estel ipsindu-i acel contact stimulativ ~i re devine un Intreg.>" egat cu lumea exterioara si prin ca-

7 -: Daca ne indleptam ochiul s re 0

luml.nata, el este orbit si inca ab ~ ~u~rafata al~a, puternic tele Iluminate moderat p I sa distinga, un nmp, obiec-

8' .

~ - Flecare dintre aceste start extr ~

mtreaga retina si in aceasta .. erne ocupa, m modul ararat

. '/ , '" a pnvinta p d' '

mal pe una dintre ele Aln . I ,ercepem mtr-o data nu-

. pnmu caz (6) fl

extrema destindere si receptivit t ~ ,am a at organul intr-o

mare incordare ~i lipsa de re a. e: in celalalt (7), in cea mai

9 _ ' ceptivitate. .

Da(;a trecem rapid dintr-o stare ~ , .

de la 0 extrema la alta ci d d m (;e.alalta, chiar daca nu

d bi ,oar e la lumina 1 .~

eose irea este importanra . a serrutntuneric,

o vreme. ~l putem observa ca starile dureaza

lO-C

.. me trece de la lumina zilei ~

distinge nimic in prima etapa; ~ mtr-o zona crepuscutara nu , mcetul cu incetul, ochii i~i re-

~Iartin Wall (1747-1824). profesor de chimie la Oxford; cf. Rike W:lOkmulkr. in Gocthcs Werke. op.cit.. pag. 632.

34

J.W. Goethe

14 - Yom lua in considenre ~ ~ ~;;e it. rn.d pe rind, elementele mentionate ale hmt.~ "jz~ 1i ~ in care se comporta organul vederii ~! dt ~ II Ja!f~. vom examina, mai lntii, imaginile cele mai ~

) II. Ochiul in faia imag;mlOf' ~ sf a/be

, 15 - Retina se comporta ~a de ~~* ~'3!e $i luminoase, luate tn parte, asa cum se Cl=mf'(iftl. m rmere. fata de lumina ~i tntuneric. Daca lumina $i tmuner iI.."lJ! Ti dan. tn general, stari diferite, imaginile negre $i~. ere ad concomitent tn ochi, vor provoca, unele Iingll altefe. stlnle produse succesiv de lumina si tntuneric.

16 - Un obiect tntunecat apare rnai mic ~~ onulluminat de aceeasi marime. Sa privim concomitent. de II oarecare distanta, un rotund alb, pe fond negru ~i unuI nqru. pe fond alb --' amtndoua decupate dupa aceeasi masurJ cimJlara - si il vom considera pe eel de al doilea cam cu (l cinciree mai mic dectt primul. Sa se mareasca, in aceasi proportie. imaginea neagra - ~i ambele vor aparea egale ..

17 - Astfel, Tycho Brahe a observat ca luna in conjunctie (cea lntunecata) apare cu 0 cincime mai mica dedt In opozitie (cea complet luminoasa). Primul erai nou pare sa apartina unui disc mai mare decit eel marginit de secera lntunecata. pe care 0 putern distinge uneori, tn perioadele lunii noi. Hainele negre fac sa arate persoanele mult mai slabe decit hainele in culori des- . chise. Luminile vazute in spatele unei borduri fac sll apara intr-tnsa 0 crestatura. 0 rigla din spatele careia se iveste flacara unei lumtnari are pentru noi 0 stirbitura. Soarele care rasare si eel care apune par sa faca 0 crestatura in orizont.

.,:1, 8 - Negrul, ca reprezentant al intunericului. lasa organul vll-

Contrtbutii la teoria culorilor

35

zului tn stare de repaus; albul, ca reprezentant al luminii, tl l?une !~~~ct!yit;Cl~~JDin fenomenul amintit (16), s-ar conch ide, poate, ca retina tn stare de repaus, lasara pe seama ei, este contractata inea tnsasi, ocuplnd un spatiu mai mic decit in starea de activitate in care 0 pune excitatia luminii.

Kepler spune, de aceea, fuarte frumos: Certum est vel in retina causa picturae, vel in spiritibus causa impressionis exsistere dilatationem lucidorum (Paralip in Yltellionem, pag. 220). Parintele Scherffer presupune ceva asemanator. I

19 - Oricare ar fi situatia, cele doua stari la care este determinat organul vederii printr-o astfel de imagine exista local tntr-lnsul ~i dureaza 0 vreme, chiar daca motivul extern este indepartat, in viata obisnuita, remarcam prea putin acest lucru; fiindca rareori intilnim imagini care sA se deosebeasca foarte mult intre ele. Evitam sa Ie privim pe acelea care ne orbesc. Trecem cu privirea de la un obiect la altul, succesiunea imaginilor ni se pare pura ~i nu observam ca ceva aluneca din ceea ce precede in ceea ce urrneaza.

20 - Cine priveste insistent crucea unei fereste ce are ca fundal un cer clarobscur, dimineata, la trezire, ctnd ochiul este deosebit de receptiv, si dupa aceea tnchide ochii sau se uita spre un loc complet tntunecat, va mai vedea, un timp, 0 cruce neagra pe un fond luminos.

~ 21 - Fiecare imagine ocupa un loc precis pe retina ~i anume, unul mai mare sau mai mic, dupa masura tn care este vllzutll in apropiere sau tn departare, Daca inch idem ochii tndata dupa ce ne-am uitat la soare, ne vom mira cit de mica apare imaginea ramasa,

I I·

HE.~tt' sigur cd exista 0 marire a lumlnilor, fie pe retina, din cauza ima· ginii, fie in suflet, din cau::a impresiei .•

Preotul iezuit Carl Scherffer a publicat, la Viena, un Tratai despre Cillorile accidentale (1765); cf, Goethe, Materialien zur Geschichte der Farbenlehre, op.cit., pag. '17'2..

36

J.W. Goethe

Contributii la teoria culorilor imaginii terestrei - crucea acesteia Ane apare luminoas~: iar spatiul ocupat de geamuri, lntunecat. In pri~ul caz (20), slt~atia raminea egala cu ea tnsasi, lncit ~i irnpresia put~a sa r~~m~ identica; aici lnsa, opereaza 0 inversiune care SUSCl~ atentia ~l in legatura cu care observatorii ne-au comunicat mai multe cazuri.

30 - lnvatati! care si-au organizat observatiile in Cordilieri au vazut 0 luminozitate in jurul umbrei pe care capul lor 0 facea pe niste nori. Cazul se inscrie, desigur, printre cele la care. n~ referim: caci. in timp ce fixau imaginea intunecata a urnbrei ~l totodata se deplasau, aveau impresia ca imaginea luminoasa provocata plutea in jurul celei intunecate.» ~riviti un ~otun~ negru, aftat pe 0 suprafata cenusiu-deschisa si, daca s~hlmbatl cit de putin directia privirii, yeti vedea de tndata plutind ceva luminos in jurul rotundului lntunecat.

Mi s-a lntimplat ~i rnie ceva asemanator. Stind jos pe cimp, in timp ce vorbeam cu un barbat ce se gasea i~ picioare, la oarecare distanta, avind ca fundal un cer cenusiu, dupa ce l-am privit tndelung, atent ~i tara intrerupere, cinAd mi~am lntors putin privirea, mi s-a parut ca ii vad capul rnconjurat de 0 lumina orbitoare.

Din aceeasi categorie face parte, probabil, ~i fenomenul remarcat de unele persoane care, plimbindu-se la rasaritul so arelui, intr-o livada umeda, zaresc 0 lucire in jurul capului, ce poate fi in acelasi timp ~i colorata, fiindca mai intervin ~i unele tenomene de refractie .

Tot astfel. unii au crezut ca observa niste cercuri luminoase ~i intrucitva colorate ~i imprejurul umbrelor proiectate pe nori

de aerostate. .

Parintele Beccaria' a organizat clteva experiente in legatura

37

- \

22 - Daca, dirnpotriva, intoarcem ochii deschisi spre un perete ~i privim spectrul ce ne pluteste pe dinainte, in raport cu alte obiecte, 11 vom vedea din ce in ce mai mare, cu cit e captat mai departe de noi de vreo suprafata oarecare. Fenomenul acesta se explica, desigur, prin legea perspectivei, conform careia obiectul eel mic, mai aproape de noi, coincide cu obiectul mai mare, aftat departe.

23 - In functie de calitatea ochilor, durata acestei impresii este diterita. Ea se cornporta la fel cu refacerea retinei, in tranzitia de la lumina la tntuneric (I 0) si, in consecinta, poate fi masurata in minute ~i secunde - ~i anurne, rnult mai exact declt se putea face prin invlrtirea unui fitil aprins, ce apare ca un cere ochiului care 11 priveste.

24 - Intra in discutie, in chip deosebit, ~i energia cu care un efect lurninos izbeste ochiul. Imaginea soarelui se pastreaza eel mai Indelung; alte corpuri, mai mult sau mai putin luminoase,

, -1si .. lasa urrnele un timp mai lung sau mai scurt.

25 - Aceste imagini dispar treptat, pierzind atit in claritate cit ~i in marime.

26 - Ele descresc inceplnd de la periterie !}i se pare ca s-a observat faptul ca, la imaginile tetragonale, colturile se tocesc putin cite putin - in cele din urrna, plutindu-ne pe dinainte 0 imagine rotunda, din ce in ce mai mica.

27 - 0 asttel de imagine. a carei impresie nu mai este vizibila, se poate revigora oarecum pe retina, daca deschidem si inchidern ochii, alternind excitatia cu menajarea.

. 28 .. ~ Faptul ca, in cazul unor maladii oculare, unele imagini s-au mentinut pe retina patrusprezece pina la saptesprezece minute uri chiar mai mult, indica 0 extrema debilitate a organului, incapacitatea lui de a se restabili - dupa cum plutirea prin fata ochilor a unor obiecte iubitesau urtte cu pasiune inseamna 0

. trecere din senzorial in spiritual.

29 ~ Daca privim spre 0 suprafata de culoare cenusiu-deschis - pe cind ~c mai mentine inca irnpresia amintita mai sus a

Giacomo Battista Beccaria (1716-1781). profesor de fizica la Torino; cf. Rike Wankrnuller. in Gocthes Wake. op . cit., pag. 633.


39

38

J.W. Goethe

al identitatii de loc, spre un lntreg.

34 - Poate ca placerea extraordinara, pe care 0 tncercam in fata c1arobscurului bine tratat al unor tablouri necolorate ~i al unor opere de arta asemanatoare, provine cu deosebire din perceperea concomitenta a unui intreg care este mai degraba cautat tntr-o succesiune dectt realizat de organul vederii si - indiferent cum ii reuneste - nu poate fi niciodata pastrat,

cu electricitatea, pe timp de furtuna, in cadrul carora a tnaltat un zmeu de hlrtie. In jurul acestui aparat, ba chiar $i imprejurul firului, s-a vazut un norisor mic, stralucitor, de marime variabila, Dinclnd in clnd, disparea, iar clnd zmeul se misca mai repede, norlsorul parea sa mai oscileze citeva c1ipe, pe locul dinainte. Aceasta aparitie, pe care observatorii de atunci nu au putut s-O Iamureasca, era imaginea zmeului intunecat, ramasa in ochi $i transformata, pe cerul luminos, tntr-o imagine luminoasa,

In experientele opt ice, in special in cele cromatice, in care avem de-a face deseori cu lumini orbitoare, colorate sau nu, trebuie sa fim foarte precauti, pentru ca nu cumva spectrul ramas de la 0 observatie anterioara sa se amestece in una care urmead, s-o tncurce $i s-o faca impura,

31 - S-a lncercat explicarea acestor fenomene in felul urmator. Locul de peretina pe care cade imaginea crucii tntunecate a ferestrei trebuie considerat ca odihnit $i receptiv. Suprafata moderat luminata aetioneaza asupra lui lntr-un chip mai viu decit asupra celorlalte parti ale retinei, care primesc lumina prin geamuri - iar dupa ce acestea au fost activate de 0 excitatie mult mai puternica, suprafata cenusie a fost perceputa doar ca tntunecata,

32 - Modul acesta de explicare pare oarecum suficient pentru cazul de fatll; in considerarea viitoarelor aparitii, slntem insll constrtnsi sa deducem fenomenul din surse mai inalte.

33 - Ochiul unei persoane in stare de veghe i$i exprima vioiciunea in special prin faptul ell cere neaparat sa-sl alterneze starile - care variaza.fn chipul eel mai simplu, de la tntuneric la lumina si invers -, Ochiul nu poate $i nici nu-i place sa staruie aidoma, nici macar 0 singura clipa, tntr-oanumita situajje -, lntr-una specificata de obiect)!1 este obligat mai degrabi la ~ ', fel de opozitie; care, situtnd extrema impotriva extremei ~i mijlociul impotriva mijlociului, reuneste pe loc ceea ce este potrivnic $i tinde, atit in cadrul succesiunii cit si al concomitentei si

III. Suprafete ~i imagini cenusii

35 - 0 mare parte din experimentele cromatice cer 0 lumina moderata, Aceasta 0 putem realiza imediat prin niste suprafete mai mult sau mai putin gri $i de aceea trebuie sa facem cunostinta din timp cu cenusiul; aproape nu mai e nevoie sa observam, cu acest prilej, ca tn numeroase cazuri, 0 suprafata alba, aflata in umbra ori in c1arobscur, poate trece drept una cenusie. 36 - intrucit 0 suprafata gri se situeaza tntre lumina sl Intuneric, 'ceea ce am prezentat mai sus ca fenomen (29) poate fi intreprins $i ca 0 experlenta comoda,

37 - Sa tinem 0 imagine neagra in fat!! unei suprafete cenusli $1 'sa privim fix, lntr-un slngur loc, in timp ce tndepartam imaginea; spatiul pe care I-a ocupat apare multmai luminos. Sa tinem tot acolo, in acelasifel, () imagine aIM $i locul va aparea ulterior maitntunecat declt restul suprafetei, Sa ne plimbam ochii pe panou, tntr-o parte $i tntr-alta: in ambele cazuri, imaginile se vor misca $i ele in aceleasi sensuri.

38 - 0 imagine cenU$ie,peun fond negru, apare mult mai luminoasa decttac~iimagine, pe fond alb. Daca punem alaturi cele doui cazuri, ne vine greu sa credem ca amlndoua imaginiIe cenusii au fost vopsite din acelasi vas. Socotim ca se observa aid, din nou, marea mobilitate a retinei ~i contradictia tainica,

40

J.W. Goethe


41

pe care orice vietate este constrinsa s-o manifeste, atunci cind i 'se prezinta 0 anumita situatie. Astfel, orice inspiratie presupune expiratia ~i invers, orice sistola presupune diastola sa. Aceasta e vesnica formula a vietii - care se vadeste si in acest caz. De tndata ce ochiului i se 'intati~eaza ceva lntunecat, el reclama ceva luminos; cind i se pune in fata lumina, el cere intuneric ~i tocmai astfel i~i arata vioiciunea ~i dreptul sau de a cuprinde obiectul: producind din sine insusi ceva opus obiectului.

IV Imagine strdlucitoare necolorata

Dureaza mult plna ce marginea necolorata tndeparteaza cu totul albastrul ~i tntregul loc devine tara culoare. Imaginea slabeste apoi putin cite putin, asa incit devine in acelasi timp mai slaba ~i mai mica. Observarn aid, din nou, cum se restabileste retina treptat, printr-o serie de oscilatii, fata de putemica impresie din afara (25, 26).

41 - Am aftat conditiile ritmului acestui fenomen - ce coincideau, dupa mai multe experimente, potrivit ochiului meu - in fel ul urrnator.

>..: Am privit imaginea stralucitoare, cinci secunde, dupa care am inch is supapa; am vazut plutind atunci imaginea lucitoare colorata, iar dupa treisprezece secunde, ea a aparut complet purpurie. Au mai trecut, pe urrna, douazeci ~i noua de secunde, ptna ce lntregul s-a aratat albastru ~i patruzeci ~i opt pina cind mi-a aparut lipsit de culoare. Inchizind ~i deschizind ochii, am reinviorat imaginea (27), asa inch ea s-a pierdut cu totul ~~~~~~pte minllt~~~_~~ x

Viitorii observatori vor gasi aceste perioade mai scurte ori mai lungi, dupa cum au ochii mai puternici sau mai slabi (23). Ar fi ins a demn de remarcat daca, indiferent de aceasta, s-ar putea descoperi aici, in mod absolut, un anumit raport numeric. 42 - Nici nu apuca bine acest fenomen curios sa ne trezeasca atentia - ca ~i percepem 0 noua modificare.

Daca am repetat impresia de lumina, cum aminteam mai sus, ~i ne uitarn, intr-o camera moderat luminata, la un obiect gri-deschis, ne apare din nou un fenomen in fata ochilor - de asta data, unul intunecat, care se tiveste, din exterior, cu 0 margine verde; aceasta, tntocmai ca imaginea purpurie de mai Inainte, se raspindeste inauntru, peste intreg rotundul. Odata petrecut acest lucru, vedem apoi un galben murdar, care, la fel cum se lntimplase cu albastrul din experienta anterioara, umple discul si, plna la urrna, este lnghitit de lipsa de culoare .

43 - Cele doua experiente se pot comb ina, daca asezam, intr-o camera moderat lurninata, un panou negru linga unul alb si -

GJ- Cind privim 0 imagine orbitor de stralucitoare, complet necolorata, aceasta ne face 0 impresie putemica ~i durabila, iar stergerea acesteia este lnsotita deun fenomen cromatie.

40 - Intr-o camera lntunecata la maximum, sa tacem 0 deschizatura rotunda in obion, cu un diametru cam de trei toli, pe care s-o putem acoperi si descoperi, dupa plac; sa facem sa cada printr-insa razele soarelui pe 0 coala de hirtie alba ~i sa privim fix, de la oarecare distanta, rotundulluminat. sa astuparn dupa aceea deschizatura si sa privim spre loeul eel mai intunecat al camerei: vom vedea plutind pe dinaintea oehilor 0 aparitie rotunda. Mijlocul acelui cere va fi vazut luminos ~i necolorat, doar lntrucitva galben, ins a marginea va aparea imediat purpurie ~ -----~----~---~-~.~~--.

Trece un anumit timp, pina ee culoarea purpurie acopera intregul cere, inceplnd de la margine, ~i - in cele din urma, - estornpeaza cornplet centrul luminos. Dar de tndata ce intregul cere apare purpuriu, marginea lncepe sa devina albastra ~i

. albastrul alunga treptat purpuriul spre interior. Cind aparitia este complet albastra, marginea devine intunecata ~i necolorata.

42

J.W. Goethe

atita timp cit ochiul pastreaza impresia luminoasa - privim intens clnd panoul alb, cind pe cel negru. Vom observa, la tnceput, clnd un fenomen purpuriu, clnd unul verde - si asa mai departe. Ba, dupa ce ne-am exersat, putem vedea cele doua ~ulori contrare In acelasi timp, daca aducem fenomenul oscilant In locul unde cele doua panouri se tnvecineaza - ceea ce se realizeaza cu attt mai confortabil cu cit panourile stnt mai de-

,.~rtate, deoareee speetrul apare mai mare.

~ .Mli aflam, spre seara, lntr-o fierarie, tocmai cind se baga masa incandescenta sub ciocan. Privisem intens la ea; m-am intors §i m-am uitat tnttmplator spre 0 magazie de carbuni, care era deschisa, 0 uria§li imagine purpurie tmi juca in fata ochilor §i ctnd mi-am intors privirea de la deschizatura tntunecata catre peretele de sctnduri luminat, fenomenul mi-a aparut jumatate verde, jumatate purpuriu, dupa cum avea de fieeare data tn spate un fundal mai tntunecat sau mai luminos. Nu am luat aminte atunci la stingerea treptata a acestui fenomen.

45 - Asa cum se desfasoara stergerea unei imagini stralucitoare delimitate, la fel are loc §i stergerea unei totale orbiri a retinei. Culoarea purpurie, pe care 0 vad cei orbiti de zapada, apartine aceleiasi categorii, tntocmai ca si culoarea verde, nespus de frumoasa, a obiectelor intuneeate, dupa ce rivimJnd~-_ lung 0 foaie de hlrtie alba, asezata la soare. e ul cum se petree lucrurile mai amanuntit, tn acest caz, it vor cerceta pe viitor cei ai carer ochi tineri stnt in stare sli rabde ceva in plus, de dragul stiintei,

'46 - De acelasi gen stnt si Iiterele negre ce ne apar rosii tn lumina crepusculului. Poate ca tot din aceeasi categorie face parte si povestea potrivit careia, pe masa la care s-a asezat Henrie al IV-lea al Frantei, ca sa joace zaruri cu ducele de Guise, au aparut picaturi de singe.

Contribupi la teoria culorilor

43

V. Imagini colorate

47 - Am observat culorile fiziologice, mai tntli, la stergerea imaginilor stralucitoare necolorate, preeum. §i la orbirile generale, Iipsite de culoare, in curs de disparitie. inttlnim fenomene analoage, clnd ochiului i se prezinta 0 culoare deja specificata, tmprejurare in care trebuie sa avem tn minte tot ce am afiat plna aici.

48 - Asa cum ne ramtne tn ochi impresia de la imaginile necolorate, la fel ne ramtne §i de la cele colorate, cu deosebirea doar ca vioiciunea retinei - care este provocata la opozitie si produce, prin contrast, 0 totalitate - devine mai vizibila,

49 - Sa tinem 0 bucatica de hlrtie sau de matase viu colorata in fata unui panou alb, moderat luminat; sa privim tinta mica suprafata colorata §i dupa un timp s-o tndepartam, fara sa ne miscam ochii; vom vedea atunci pe panoul alb spectrul unei alte culori. Putem Iasa hlrtia colorata la locul ei §i sa privim spre un alt punct al panoului: aparitia colorata va putea fi vazuta si acolo, fiindca izvoraste dintr-o imagine ce apartine, de aici inainte, ochiului.

50 - Ca sli vedem repede ce culori stnt provocate prin aceasta opozitie sa folosim cercul cromatic ce apare colorat in plansele noastre §i care este orinduit dupa natura; el ne ofera §i tn cazul de fata servicii, tntrucjt culorile diametral opuse slnt cele care se provoaca reeiproc tn ochi. Astfel, galbenul suscita violetul, portocaliul albastrul, purpuriul verdele §i invers. in felul acesta, se provoaca reeiproc toate nuantele, culoarea mai simpla 0 suscita pe cea compusa §i invers.

51 - Cazurile de acest gen ne apar mai freevent decit ne tnchipuim, In viata obisnuita; cine este atent vede fenomenele pretutindeni - ele fiind considerate, dimpotriva, de oamenii necultivati, ca si de inaintasii nostri, ca niste erori trecatoare, ba

44

J. W. Goethe


4S

uneori stirnesc chiar reflectii ingrijorate, ca si clnd ar fi niste simptome ale unor maladii oculare. Citeva cazuri semnificative tsl pot avea locul aici.

52 - Cind am intrat, odata, spre seara, intr-un han si mi-a pitsit in odaie 0 fata bine facuta, cu 0 fata orbitor de alba, un par negru si cu un ilic stacojiu, am privit-o cu atentie, pe cind statea in rata mea, la oarecare distanta. Dupa aceea, clnd s-a dat la 0 parte, am zarit pe peretele alb din fata mea, un chip negru, lnconjurat de un luciu stralucitor, iar restul tmbracamintii personajului, ce se distingea cu totul clar, parea de un frumos verde marin.

53 - Sub aparatul nostru optic, se gasesc niste "busturi" de culori si nuante opuse celor pe care ni Ie infatiseaza natura; dupit ce le-arn privit pe acestea 0 vreme, sustinem cit am vazut figura iluzorie lntr-un mod destul de natural. Faptul este just in el insusi si conform cu experienta; deoarece, in cazul de mai sus, 0 negresa cu esarfa alba ar fi facut sa-mi apara un chip alb, lnconjurat de negru; atit doar cit, in cazul imaginilor pictate, care slnt de obiceimici, nu oricine va izbuti sit observe partile figurii iluzorii,

54 - 0 aparitie care a retinut Inca mai de mult atentia naturalistilor, poatefi explicata, dupa convingerea mea, prin aceleasi fenomene.

Se spune cit vara, spre seara, anumite ftori parca scinteiaza, sint fosforescente si raspindesc 0 lumina mornentana. Unij observatori comunica mai exact aceste experiente,

Mi-am dat adeseori silinta sit vad acest fenomen, ba chiar am organizat experiente artificiale ca sa-l produc,

La 19 iunie 1799, pe cind mit pi imbam cu un prieten spre seara, tirziu, lntr-un crepuscul ce se prefacea intr-o noapte clara, am observat amindoi limpede, pe ftorile de mac oriental, care au 0 culoare rosie toarte puternica, mai tare decit toate celelalte, ceva ce semana cu 0 flacaruie ~i care se ivea in preajrna lor. Ne-am asezat in fata tufelor, le-am privit cu atentie,

Jar nu am putut observa nimic altceva, pina ce, in sfirsit, plimhindu-ne lncoace si Incolo, de mai multe ori, ne-a reusit - privind ftorile dintr-o parte - sit repetam fenornenul de cite ori am vrut. S-a dovedit cit era un fenomen cromatic fiziologic si cit licarirea aparenta era, de fapt, imaginea aparenta a ftorii, in culoarea albastru-verzuie pe care 0 provoca,

Daca privim 0 ftoare din fata, fenomenul nu are loc; ar trebui, totusi, sit se petreaca de lndata ce ne-am misca privirea, Daca ne uitam ins it dintr-o parte, cu coada ochiului, se iveste o dubla aparitie de moment, in care imaginea iluzorie se zare~-· te chiar ling it imaginea adevarata si pe aceasta.

Crepusculul este cauza pentru care ochiul e perfect odihnit si receptiv, iar culoarea macului este suficient de puternica pentru a actiona Inca din plin, in crepusculul de vara al zilelor celor mai lungi, dind la iveala 0 imagine provocata.

Sint convins cit s-ar putea ridica acest fenomen la rangul de experiment si s-ar putea obtine acelasi efect cu niste ftori de hirtie.

Daca cineva doreste, totusi, sit se pregateasca pentru experienta in natura, atunci, clnd umbla prin gradina, sit se deprinda sit priveasca insistent ftorile colorate ~i apoi, de tndata, sit se uite la drumul acoperit de nisip; il va vedea presarat cu pete de culoare contrara, Experienta aceasta reuseste clnd cern I e acoperit, dar chiar si in cea mai mare stralucire a soarelui; aceasta, potentind culoarea ftorii, 0 face capabila sit produca destul de puternic culoarea provocata, lnclt ea poate fi observatit chiar la 0 lumina orbitoare. Astfel, bujorii pot produce frumoase spectre verzi, iar calendele galbene, niste spectre de un albastru viu.

55 - Dupa cum, in experimentele cu imagini colorate. are loc, in mod legic, pe diferitele parti ale retinei, uh schimb de culori - acelasi lucru se intlrnpla cind intreaga retina este afectata de o singura culoare. Ne putem convinge, daca ne punem in fata ochilor niste discuri de sticla colorata, Sit ne uitam, un timp,

46

J.W. Goethe

printr-un astfel de disc albastru; lumea va aparea, dupa aceea, ochiului eliberat, iluminata parca de soare, chiar daca ziua ar fi cenusie, iar tinutul lips it de culoare, cum e toamna. Tot astfel, lndepartlnd niste ochelari verzi, vedem obiectele acoperite de 0 lucire rosie. Am fost obligat de aceea sll cred ca nu este bine sa ne servim de ochelari verzi sau de hirtie verde, fiindca orice culoare specificata agreseaza ochiul ~i it constringe sa se opuna.

56 - Daca, pinll aici, am vazut culorile contrare provoclndu-se succesiv pe retina, ne mai ramtne sa experimentam faptul ca aceasta provocare legica poate avea loc ~i simultan. Daca pe 0 parte a retinei se reflecta 0 imagine colorata, atunci restul retinei se gaseste imediat in dispozitia de a produce culorile ce-i corespund. Daca ne urmam experimentele de mai sus ~i privim, de exemplu, 0 bucata de hlrtie galbena, asezata in fata unei suprafete albe, restul ochiului este deja inclinat sa produca, pe suprafata lipsita de culoare, violetul. Numai ca galbenul fiind in cantitate mica, nu e suficient de puternic ca sa produca limpede acel efect. Daca punem tnsa niste hirtii albe pe un perete galben, it vom vedea acoperit de un ton violet.

57 - Desi aceste experimente se pot efectua cu toate culorile, sint totusi deosebit de recomandabile verdele ~i purpuriul, pentru ca asemenea culori se provoaca una pe alta intr-un mod izbitor. intitnim si in viatll deseori aceste cazuri. Priviti printr-o hirtie verde 0 muselina vargata sau tnflorata - ~i dungile ori florile vor aparea rosiatice. 0 cladire cenusie, vazuta printr-o fereastra verde, apare, de asemenea, rosiatica. Culoarea purpurie de pe marea aflata in miscare este tot 0 culoare provocata. Partea luminata a valurilor apare verde, in culoarea sa proprie, iar partea umbrita, in culoarea opusa, purpurie. Directia diferitll a valurilor fatll de ochi produce acelasi efect. Daca deschidem niste perdele rosii sau verzi, obiectele de afara ne apar in culoarea provocata. De altfel, fenomenele acestea se vor arata celui atent pretutindeni, pinll la a deveni chiar incomode.


47

58 - Daca ptna aici am cunoscut caracterul simultan al acestor efecte in cazurile directe, asemenea efecte se pot remarca ~i in cazurile inverse. Daca punem in fata supratetei albe 0 bucatica de hirtie colorata intr-un portocaliu foarte viu si daca 0 privim tinta, cu greu Yom observa albastrul provocat de restul suprafetei. Daca tndepartam tnsa hlrtia portocalie ~i in locul ei ap~e imaginea albastra iluzorie, atunci, lntruclt aceasta e pe deplin activa, chiar in aceeasi clipa, restul suprafetei se va acoperi, ca intr-un soi de fulgerare difuza, cu 0 lucire galben-rosiatica, infatistndu-i observatorului, sub forma unei intuitii vii, provocarea productiva, datorata acestei legitati.

59 - Asa cum culorile provocate apar cu usurinta, acolo unde nu exista alaturi ~i dupa cele care Ie provoaca, tot astfel ele sint intensificate acolo unde exista. Intr-o curte pavatacu pietre de calcar cenusii printre care crescuse iarba, aceasta aparea de un verde nespus de frumos, clnd norii tnserarii aruncau pe pava] 0 lucire rosiatica ce abia se zarea. in cazul invers, cine. se plimba prin livada, clnd lumina de pe cer nu .e prea ~ut~rmcll ~i nu vede lnainte decit verde, observa adeseori trunchiurile copacilor ~i drumurile luminind cu 0 licarire ro&ie: Tonul acesta apare deseori la pi~orii p~isag~~, mai ales !a ~el .carAe lucr~ll in acuarele. Probabil ca er il vad 10 natura ~I tl imita 10 mod 10- constient; iar lucrarea lor este criticata ca fiind lipsita de naturalete.

60 - Fenomenele acestea sint de cea mai mare tnsemnatate, intrucit ne atrag atentia asupra legilor vazului si reprezinta 0 pregatire necesara pentru viitoarea considerate a culorilo~. Ochiul pretinde, in aceasta situatie, intr-un mo~ absolut speerfie, totalitate. incluzind in el ciclul cromatic. In violetul provocat de gal ben se aflll rosul si albastrul; in portocaliu, galbenul si rosul, caruia ii corespunde albastrul: verdele reuneste albastrul cu galhenul ~i provoaca rosul - ~i asa mai departe. in toate nuantele celor mai diferite amestecuri. Faptul ell. in aces! caz, sintem obligati sa luam in consideratie trei culori

48

J.W. Goethe


49

principale a fost remarcat de observatori lnca mai de mult.

61 - Dad elementele din care se compune totalitatea sint tnca observabile, noi 0 numim simplu armonie. Modul in care teoria armoniei culorilor se deduce din aceste fenomene si felul in care culoarea este capabila, doar prin asemenea insusiri sit fie aplicata lntr-o utilizare estetica trebuie sit fie aratate in cele ce urrneaza, atunci cind vorn fi parcurs intregul ciclu al observantlor si vom reveni la punctul de la care am plecat.

VI. Umbre colorate

tioneaza ca 0 suprafata galben-rosiatica, prin lucirea careia este provocata in ochi acea culoare albastra.

67 - Trebuie sit presupunem de aceea, in cazul oricarei umbre colorate, cit exista, pe suprafata pe care este aruncata, 0 culoare provocata, care, de asemenea poate fi recunoscuta, la 0 examinare mai atenta. Sit ne convingem, totusi, prin experimentul urrnator.

68 - Sit luam, noaptea, doua luminari aprinse si sit Ie punem fata in fata, pe 0 suprafata aIM; sit tinem vertical, intre ele, un bat subtire, asa lnclt sit apara doua umbre; luam 0 sticla colorata si 0 tinem in fata unei luminari, pentru ca suprafata alba sit apara colorata; in aceeasi clipa, umbra aruncata de luminarea ce coloreaza si care este iluminata de luminarea tarit culoare, va prezenta culoarea provocata.

69 - Intervine aci 0 consideratie importanta, asupra careia vorn reveni adeseori: Culoarea lnsasi reprezinta ceva umbros «(J/aepov), fapt pentru care Kircher' are perfect dreptate s-o numeasca lumen opacatum si cum ea este lnrudita cu umbra si se uneste cu aceasta, ne apare de multe ori intr-Insa si printr-insa - de cum se ofera ocazia; trebuie sit amintim, de aceea, in legatura cu umbrele colorate, si de un alt fenomen, a carui deducere si dezvoltare pot fi luate in discutie abia mai tirziu. 70 - La vremea crepusculului, sit alegem momentul cind lumina ce vine de pe cer mai poate Inca arunca 0 umbra ce nu poate fi anulata cu totul de lumina luminarii, asa incit se produce mai degraba 0 umbra dubla: 0 data, dinspre luminare spre lumina zilei, apoi dinspre aceasta spre licarirea Iuminarii. Dad umbra dintii este albastra, cealalta va aparea de un gal ben viu. Genul acesta de galben este insa, de fapt, doar lucirea gal-

62 - lnainte, totusi, de a trece mai departe, trebuie sit mai observitm. niste c~uri. extrem de curioase ale aces tor culori provocate ill mod viu ~l care coexista, indreptindu-ne anume aten- . tia spre umbrele colorate. Ca sit ajungem la ele, ne lntoarcem mai intii la considerarea umbrelor lipsite de culoare.

63 - 0 umbra aruncata de soare pe 0 suprafata alba nu ne da nici 0 senzatie de culoare, atita timp ctt soarele actioneaza cu toata puterea. Ea pare neagra sau, atunci cind 0 lumina contrarit poate sit razbata, pare mai slaba, semiluminata cenusie,

64 - Doua conditii sint cerute de umbrele colorate: prima, aceea ca lumina care actioneaza sit coloreze intr-un fel oarecare suprafata alba - iar a doua, aceea ca 0 lumina contrara sit ilurnineze, intr-un anumit grad, umbra aruncata.

65 - La vremea crepusculului, sit asezam pe 0 hirtie alba 0 lurninare ce arde tarit ftacitrit mare; lntre ea si lumina zilei care scade, sit punem vertical un creion, asa lncit umbra pe care 0 arunca luminarea sa poata fi luminata, dar nu anulata de lumina zilei ~i atunci umbra va aparea de eel mai frumos albastru. 66 - Remarcam imediat ca aceasta umbra e albastra; ne convingem ins a numai printr-o atentie sustinuta ca hlrtia alba ac-

Athanasius Kircher (1601-1680) a fost autorul unei Ars magna lucis et umbrae; cf. Goethe, Materialien ;:/1,. Geschichte der Farbenlehre , op.cit., pag. 119.

50


51

J.W. Goethe b:n:-r~~ia.ticli, imprli~tiatli pe toata foaia de hirtie de lumina lumlnarti ~I care devine vizibila in umbra,

71 - Ne put~m convinge eel mai bine de acest lucru in experimentul de mal sus cu cele doua luminari ~i cu niste sticle colorate; dupa c?m usurinta incredibila cu care umbra capata 0 culoare va fi discutata cu prilejul examinarli mai atente a reflexelor, pr~um si in diverse alte rinduri.

72 - In felul acesta, ar fi rezolvat in mod convenabil si fenomenul umbrelor colorate, care a dat ptna acum atita bataie de cap observatorilor. De aici inainte, oricine vede umbre colorate sa studieze numai in ce nuanta ar putea fi colorata cumva suprafata luminoasa pe care apar. Culoarea umbrei poate fi considerata ca un cromatoscop al suprafetelor i1urninate fiindca se poate banui pe suprafata, culoarea opusa culorii umbrei ~i poate fi observata, in fiecare caz, printr-o atentie mai sustinuta,

73 - Lumea s-a chinuit mult pirul. in prezent din cauza acestor umbre colorate, ce pot fi explicate, de acum inainte, cu usurin~; d~arece erau observate, in cea mai mare parte, sub cerul hber ~I apareau mai ales albastre, au fost atribuite unei anumite tnsustrl mi.sterio~e a aerului, care colora in albastru. Cu ajutorul. acelel. expenente cu luminarea, in camera, ne putem insli convmge ca nu e nevoie de nici un fel de lucire sau de reflex albast.ru pentru asa ceva, intrucit putem organiza experienta intr-o ZI. tulbu~e, cenusie, ori chiar in spatele unor perdele albe, trase, mtr-o mclipere in care nu se afla nici cea mai mica urma de alb~tru - ~i umbra albastra va aparea cu atit mai frumoasa, 74 - In descrierea clillitoriei sale pe Mont Blanc. de Saussure' sp~ne: .. 0 a doua observatie, nu lipsita de interes, priveste culorile umbrelor, pe care, in pofida celei mai atente observatii,

nu le-am gasit niciodata de un albastru inch is, cu toate ca asa fusese deseori cazul, jos, pe cimpie.Le-am vazut, dimpotriva, de cincizeci ~i noua de ori galbui, de sase ori albastru pal, de optsprezece ori fuli culoare sau negre si de treizeci ~i patru de ori violet pal.

Asadar, daca unii fizicieni presupun ca aceste culori provin mai degraba din niste neguri Inrimplatoare, rasplndite in aer, care transmit umbrelor nuantele lor particulare ~i nu sint provocate de 0 anumita culoare a aerului ori de una reflectata a cerului, observatiile relatate mai sus par sa fie favorabile opiniei lor."

Experientele indicate de Saussure Ie vom putea (June acum in ordine cu usurinta.

La acea mare lnaltime, cerul era in cea mai mare parte lipsit de ceturi. Soarele actiona cu toata puterea asupr~ zapezii, inch aceasta aparea ochiului absolut alba, iar ei vedeau umbrele, cu aceasta ocazie, complet Iipsite de culoare. Cind aerul era tncarcat de oarece neguri, produclndu-se astfel 0 nuanta galbena a zapezii, urmau umbre violete - ~i acestea erau cele mai numeroase, Au vazut si umbre albastrii, totusi mai rar; iar faptul ca cele albastre si violete erau pal ide provenea de la mediul luminos ~i insorit care miscora taria umbrelor. Numai o data au vazut umbra galbuie, ceea ce, cum am aratat, reprezinta 0 umbra aruncata de 0 lumina contrara, lipsita de culoare ~i care este iluminata de lumina principala coloranta,

75 - Afltndu-ma, iarna, lntr-o calatorie in muntii Harz, coboram, spre seara, de pe Brocken; marile lntinderi spre deal si la vale erau ninse, padurea acoperita de zapada, copacii rasfirati si drepti, tancurile inalte ~i toate tngramadirile de arbori ~i stinci erau complet acoperite de promoroaca, soarele tocmai cobora catre baltile Oderului.

Daca, in tot cursul zilei, observasem deja usoare umbre violete pe tonul galbui aI zapezii, acum, in momentul in care un galben intens s-a reflectat dinspre partile luminate. a trebuit sl1

Acest de Saussure a urcat pe Monl Blanc in aueust 1787 t'>< • d'

. • eo • mCIn In ace-

la~1 an 0 relatare a ascensiunii; cf. Rike Wankrmiller, in Goethes Werkt'. Op.~·II.. pag. 633.

52

J.W. Goethe

Contrihutii la teoria culorilor

S3

Ie consideram de un albastru viu.

In cele din urma, cind soarele s-a apropiat de apus si cind razele lui, potolite de ceturile mai dese, au imbracat in cea mai trumoasa culoare purpurie lntreaga lume ce rna inconjura, culoarea umbrei s-a schimbat intr-un verde ce putea fi asemanat, pentru limpezimea lui, cu un verde marin, iar pentru frumusete, cu un verde de smarald. Fenomenul a devenit din ce in ce mai viu; iti inchipuiai ca te afti lntr-o lume de basm, fiindca totul se invesmtntase in cele doua culori vii si atlt de trumos arrnonizate - ptna ce, in cele din urma, 0 data cu apusul soarelui, aceasta splendida aparitie s-a pierdut lntr-un crepuscul cenusiu, iar mai apoi, putin cite putin, in noaptea luminata de luna si stele.

76 - Unul din cazurile cele mai frumoase de umbre colorate se poate observa pe luna plina, Stralucirea lumtnarii si aceea a lunii pot fi perfect echilibrate, Ambele umbre se pot zugravi la tel de puternic si de dar, asa in cit cele doua culori se tin perfect in cumpana, Asezam panoul tn fata luminii lunii, iar lumlnarea putin mai la 0 parte, la 0 departare potrivita; in fata panoului, tinem un corp opac; apar~ atunci 0 umbra dubla: cea pe care 0 arunca luna si este luminata de lumlnare va fi vazuta de un puternic galben roscat si, invers, cea pe care 0 arunca luminarea si 0 lumineaza luna, va aparea de eel mai frumos albastru. Acolo unde cele doua umbre se intllnesc. unindu-se Intr-una singura, aceasta e neagra. Poate ca umbra galbena nu izbuteste sa se prezinte mai izhitor in nici un aft fel. Apropierea nemijlocita a umbrei albastre si umbra neagra, ce se plaseaza la mijloc, fac tenornenul cu atit mai placut, Ba, dad privirea intirzie mai mult pe panou, albastrul provo cat va potenta si el, In mod reciproc, galbenul provocator, provocindu-l si lmpingindu-l spre rosu-galbui, ceea ce, la rindul sau, da nastere contrarului, adica unui fel de verde marin.

77 - Este locul sa observam aici ca, probabil, este necesar un .mumit moment temporal, pentru ca sa se produca acea culoare

provocata. Trebuie, mai lntli, ca retina sa fie bine atectata de culoarea provocanta, pentru ca sa poata fi observata, in chip viu, culoarea provocata,

78 - Clnd scafandrii se afla sub apa marii si lumina soarelui patrunde in clopotul lor, tot ceea ce este .ilumhlat impre}ur es~e purpuriu (fapt a carui cauza va trebui aratata ultefl.~r); In schimb umbrele apar verzi. Ei observa in adincul marii exact fenomenul pe care eu I-am observat pe un munte lnalt (75); in felul acesta, natura este absolut de acord cu sine insasi.

79 -- Recuperam aici unele experiente si lncercari ce se situau oarecum lntre capitolele despre imaginile colorate si umbrele colorate.

Intr-o seara de iarna, sa punem pe dinauntru, in fata ferestrei unei camere, 0 jaluzea de hirtie alba; sa facem in aceasta jaluzea 0 deschizatura prin care sa se poata vedea zapada de pe un acoperis invecinat: afara, sa fie lnca, oarecum, semitntuneric: daca introducem 0 luminare in camera, zapada va aparea pri~ deschizatura perfect albastra, fiindca hl~ia este c?loratlt ,de lumina luminarii in galben, Zapada vazuta prin deschizatura inlocuieste aici 0 umbra iluminata de 0 lumina contrara sau, daca vreti, aceea a unei imagini gri pe 0 suprafata galbena,

80 - Un alt experiment foarte interesant ne va servi de incheiere.

Daca luam un panou de sticla verde, de oarecare grosime, si facem sa se reflecteze in el vergelele de la fereastra, Ie vom vedea duble: imaginea care vine de pe suprafata de dedesubt a sticlei va fi verde, pe cind imaginea ce provine de pe suprafata de deasupra ~i care ar trebui sa fie, de fapt, necolorata, va aparea purpurie,

Experienta se poate realiza foarte placut cu un recipient al carui fund seamana cu 0 oglinda si pe care ll putem umple cu apa - fiindca atunci cind apa este curata, se pot vedea mai intii imaginile necolorate ~i apoi, prin color area apei, pot fi produse imaginile colorate.

1'111',

Cuntrihupi la teoria culorilor

55

54

J.W. Goethe

nit galbena, fapt dovedit eel mai bine de umbrele albastre-provocate in ochi, cu acest prilej.

86 - Retina poate fi excitata de 0 lumina puternica in asa mitsura. lnclt nu mai poate deosebi luminile mai slabe (11). Daca Ie deosebeste, atunci Ii apar colorate; de aceea, lumina unei lumlnari apare rosiatica ziua, comportlndu-se ca una care e pe cale sl1 se stinga; 0 lumina de lumtnare pe care 0 privim noaptea mai indelungat ~i mai intens apare din ce tnce mai rosie. 87 - Exista lumini care actioneaza slab ~i care produc, totusi, pe retina, 0 impresie de alb ori eel mult de galbui deschis, asa cum face luna clnd e in plina stralucire, Pina ~i lemnul putred are un fel de lucire albastruie. Toate acestea Ie vom lua din nou in discutie, mai tlrziu,

88 - Daca asezarn 0 lumtnare, noaptea, in apropierea unui perete alb sau cenusiu el va fi luminat, tnceplnd de la acest ceo-

, .... .

tru, pinl1 la 0 distanta oarecare. Daca privim de la 0 ~uml~a.

departare rotundul ce se naste aici, marginea suprafetei luminate ne apare lnconjurata de un cere galben, care este galben-rosiatic spre exterior. in situatia in care, fie lucind, fie rettectlndu-se, lumlnarea nu actionem cu cea mai mare energie asupra noastra, atentia ne este retinuta de faptul ca ne dl1 ochiului impresia de galben, de rosiatic ~i la urma chiar de r~su, Aflam aici tranzitia spre halourile pe care Ie vedem, de obicei, intr-un fel sau altul, in jurul punctelor luminoase.

VII. Lumini cu actiune slaba

81 - Lumina energica apare de un alb pur sl aceeasi impresie o face ~i clnd atinge gradul cel mai tnalt de orbire. Lumina ce nu actionem cu toata puterea poate ramlne ~i ea, in diferite conditii, lipsita de culoare. Mai multi naturalisti ~i matematicieni au cautat sa-l rnasoare gradatia: Lambert, Bouguer, Rumford. I

82 - Cu toate acestea, se poate afla usor, in cazul unor lumini ce actioneaza rnai slab, un fenomen cromatic, intrucit ele se comports ca niste imagini ce se sting (39).

83 - 0 lumina oareeare aetioneaza mai slab, fie clod energia sa este micsorata (indiferent cum se petree lucrurile), fie clnd ochiul ajunge in situetla de a nu-i putea reeepta lndestul actiunea, Primele fenomene, care se pot numi obiective, i~i afll1 locul printre culorile fizice. Mentionam aici doar tranzitia fierului Infierblntat de la incandescenta alba. la cea rosie, Retinem, nu mai putin, faptul cl1 lumlnarile, chiar ~i noaptea, par mai rosii, pe masura ce Ie tndepartam de ochi.

84 - Stralucirea lumtnarii, noaptea, aetioneaza, de aproape, ca o lumina galbena; acest lucru se poate observa dupa efeetul produs asupra celorlalte culori. No aptea , un galben palid se distinge putin de alb; albastrul se apropie de verde ~i 0 culoare roz de portocaliu.

85 - in amurg, stralucirea lumlnarii actioneaza viu ca 0 lumi-

VIII. Halouri subiective

89 - Halourile pot fi tmpartite in subiective ~i obiective. Cele din urma slnt tratate la culorile fizice - numai primele l~i au locul aici. Ele se disting de cele obiective prin faptul ca dispar daca se acopera obiectul care lurnineaza si care Ie produce pe

I Johann Heinrich Lambert, fizician, astronom §i filosof, a publicat Photometria. in 1760; Pierre Bouguer (1698-1758), profesorde hidrogralie la Paris; Benjamin Thompson, conte de Rumford (1733-1814) s-a ocupat de urnbre colorate §i annonia culorilor; cf. Rike Wankmiiller, in Goethes Werke. op.cit., pag. 633-634.

56

J.W. Goethe


57

retina.

90 - Am vazut mai sus impresia imaginii luminoase pe retina si felul in care se mareste aici; efectul nu se incheie lnsa 0 data cu aceasta. Ea nu actioneaza doar ca imagine, dincolo de ea insasi, ci si ca energie si se raspindeste de la centru spre periferie.

9 J - Putem vedea eel mai bine in camera obscura faptul ca un asemenea nimb este provocat in ochiul nostru, in jurul imaginii luminoase, daca privim printr-o deschidere potrivita, facuta in jaluzeaua ferestrei. Aici, imaginea luminoasa este inconjurata de () aureola rotunda. Personal, am vazut un asemenea nimb inconjurat de un cere galben si rosu-galbui, atunci cind am pe~ trecut mai multe nopti intr-un postalion de dormit, cind imi deschideam ochii, dimineata, la lumina aurorei.

92 - Halourile apar in chipul eel mai viu atunci cind ochiul este odihnit si receptiv. Ele apar, nu mai putin, pe un fundal lntunecat. Acestea doua sint motivele pentru care Ie vedem atit de puternic cind ne trezim noaptea si ne este pusa in fat~ 0 lurntnare. Conditiile acestea erau intrunite ~i atunci cind Descartes a adormit tntr-un scaun, fiind pe corabie, si a observat niste luciri colorate foarte vii imprejurul Iuminarii.

93 - 0 sursa luminoasa trebuie sa dea lumina moderata si nu sa orbeasca, daca e Yorba sa provoace in ochi un halo' oricum halourile unei lumini orbitoare nu ar putea fi observat~. Vede~ un asemenea halo stralucitor in jurul soarelui, cind imaginea lui ne parvine de pe suprafata unei ape.

94 - Observat atent, un asttel de halo este tivit la margine cu o bordura galbena, Dar nici aici etectul energic nu se terrnina, ci pare sa se prelungeasca in niste cercuri ce se inlocuiesc unel~ pe altele,.

95 - Exista numeroase cazuri ce ne indica 0 actiune circulara a retinei fie ca sint produse de forma rotunda a ochiului lnsusi fie altfel. ~ ,

96 - Daca apasam doar putin ochiul inspre coltul sau interior.

apar niste cercuri mai intunecate sau mai luminoase. Deseori, noaptea, putem observa, chiar si fara apasare, 0 succesiune de asemenea cercuri, unul crescind dintr-altul si fiind inghitit, la rindul sau, de urrnatorul.

97 - Am vazut deja 0 margine galbena in jurul spatiului alb, iluminat de 0 Iuminare asezata in apropiere. Aceasta ar reprezenta un fel de halo obiectiv (88).

98 - Ne putem inchipui halourile subiective ca fiind conflictul luminii cu spatiul viu. Din conflictul dintre ceea ce misca si ceea ce este miscat, rezulta 0 miscare ondulatorie. Putem folosi comparatia cu cercurile care se fac in apa. Piatra aruncata impinge apa in toate partile, actiunea atinge un grad maxim, descreste si ajunge, dimpotriva.Ia minim. Efectul continua, culmineaza din nou ~i in felul acesta cercurile se repeta. Daca ne amintim cercurile concentrice care se nasc intr-un pahar cu apa, cind lncercam sa producem un sunet frectnd marginea paharului, daca ne gindim la vibratiile intermitente, produse cind se sting sunetele clopotelor, ne apropiem mult de reprezentarea a ceea ce se intlmpla probabil pe retina, cind e frapata de un obiect luminos; numai ca, fiind vie, retina are deja in organizarea sa 0 anumita dispunere circulara,

99 - Suprafata luminoasa rotunda, ce se iveste in jurul imaginii care lumineaza se terrnina in galben cu rosu, Dupa aceasta, urmeaza un cere verzui, imprejmuit de 0 margine rosie, Acesta pare sa fie fenomenul obisnuit in cazul unei anumite marimi a corpului iluminant. Halourile devin cu atit mai mari, cu cit ne indepartam mai mult de imaginea ceo lumineaza.

100 - Halourile pot aparea insa in ochi infinit de mici si multiplu repetate, daca primul impuls este mic si puternic. Experimentul se face eel mai bine cu o paieta de aur, pusa jos si hlminata de soare. In asemenea cazuri, halourile apar sub forma unor raze multicolore. Fenomenul crornatic pe care soarele il provoaca in ochi, cind razbate printre frunzele copacilor, pare sa apartina aceleiasi categorii.

1 ~.

CULORI PATOLOGICE


59

par sll sirnta intr-un chip foarte subtil nuantele a tot ce este

Iuminos uri intunecat. .

106 - Ambii par sll vada ca ~i noi galbenul, galbenul-roscat ~i rosul-galbui; la acesta din urma, afirrna ca ar vedea oarecum galhenul plutind peste rosu, ca ~i cum ar fi smaltuit. Rosul-carmin ce se zvlntase tntr-un strat gros, in mijlocul unei farfurioareo if numeau rosu .

107 - Intervine tnsa acum 0 diferenta surprinzatoare. Sll tntindem usor carminul, cu pensula tnmuiata, pe farfuria aIM, ~i ei vor asemui culoarea luminoasa, ce ia nastere, culorii cerului, nurnind-o albastru. Daca li se prezinta alaturi 0 roza, o vor numi ~i pe aceasta albastra ~i nu pot distinge, in toate experientele pe care Ie facem, albastrul deschis de culoarea trandafirului. Ei confunda absolut rozul, albastrul ~i violetul; pentru ei, culorile acestea par sa se deosebeasca numai prin mici nuante intre ceva mai deschis, mai lnchis. mai viu ori mai sters,

J08 - Pe urrna, ei nu pot deosebi verdele de un portocaliu inchis, dar mai ales de un cafeniu-roscat.

109 - Daca Illsllm la voia intimplllrii discutia cu ei, Intreblndu-i doar despre obiectele pe care Ie avem tn fatll, eadem in cea mai mare confuzie ~i ne temem sll nu ne pierdem rnintile. Din contra, cu oarecare metoda, ne apropiern muIt de legea acestei contraziceri a legii.

110 - Dupa cum reiese din cele de mai sus, ei poseda mai putine culori declt noi: fiindca de aici se naste confuzia intre diferitele culori. Ei numesc cerul roz ~i trandafirul albastru ori invers. Se pune acum tntrebarea: Ie vlld pe amindoua albastre sau pe amlndoua roze? Yad ei verdele portocaliu sau portocaliul verde?

J 11 - Aceste ciudate enigme par sa se dezlege, daca presupunem ca ei nu vad albastrul, ci in locul sau un purpuriu diluat, un roz, un rosu deschis pur. in mod simboIic, ne putem reprezenta, deocamdata, aceasta rezolvare in felul urmator.

112 - Daca seoatem din cercul: nostru cromatic albastrul,

Anexa

... -,-

101 - Cunoastem acum suficient culorile fiziologice, ca sa le putem distinge de cele patologice. Stirn care fenomene apartin ~i slnt necesare ochiului sanatos, pentru ca organul acesta sa ;se

dovedeasca viu ~i activo .

102 - Fenomenele maladive ne trim it de asemenea la niste legi organice si fizice; fiindca atunci ctnd 0 fiintll vie se abate de la regula dupa care e alcatuita, ea tinde spre vlata generala, tot pe o cale legica, factndu-nesa intuim, pe tot drumul sau, principiile din care s-a nascut lumea ~i prin care i~i pastreaza coeziunea.

103 - Vorbim aici, mai Intti, despre 0 stare foarte curioasa, in care se gasesc ochii multor persoane. Intructt acea stare prezinta 0 ahatere de la felul obisnuit de a vedea culorile, ea tine, desigur, de cele maladive; dar deoarece este regulata, apare frecvent, se extinde la mai multi membri ai familiei si, probahil, nu se poate vindeca, 0 situam in mod echitabilla limita, 104 - Am cunoseut doi subieeti care erau atinsi de aceasta maladie ~i care nu aveau mai muIt de douazeci de ani: ambii aveau ochii cenusiu-albastrui, 0 vedere ascutita atit de aproape cit si de la distanta, la lumina zilei ~i la aceea a luminarii, felul lor de a vedea fiind in fond complet identic.

105 - Ei slnt de aeord eu noi, pentru cll denumese albul, negrul ~i griul in felul nostru; ambii vedeau albul fllrll nici un amestec, Unul dintre ei zicea cll observa lingll negru ceva ce batea in cafeniu, iar Itnga cenusiu, ceva rosletic, in general.

60

J.W. Goethe

atun~i ne li~sesl: alba~trul, violetul ~i verdele. Ro~ul pur se raspindeste in locul primelor doua si cind atinge iarasi gal benul. produce In locul verdelui, un portocaliu.

113 ~ SO\:otin~u-ne convinsi de acest gen de explicatie, am nurmt aceasta ciudata abatere de la vederea obisnuita acianobler:sie' si, ~ent~u 0 mai buna intelegere, am desenat ~i colorat mal multe figuri: intentionam sa oferim, pe viitor. amanunte ~entru explicarea lor. Yeti afla tot acolo un peisaj colorat In felul In care acesti oameni vad, probabil, natura: cerul roz, iar rot ce este verde, In tonuri de la galben pina la rosu-cafeniu, cam asa cum ne apar toamna.

II ~ - Vorbim de aici inainte de afectiunile maladive ale retinei, precum ~i despre toate afectiunile ei rare, contra sau In afar~ naturii, ln cazul carora ochiul poate fi Inclinat sa observe un fenomen luminos tara 0 lumina exterioara: ne rezervam dreptul sa amintim, pe viitor, despre lumina galvanica,

11,5 ~ C1~d p!imi~ 0 I~vitura peste ochi, ni se pare ca sar s:tntel, de jur imprejur. In anumite stari corporale, In special cind singele ne este fierbinte ~i avem 0 vie sensibilitate daca apasam ochiul, mai lntli incet, pe urrna din ce In ce mal tare ne putem provoca 0 lumina orbitoare, insuportabila. ' II~ ~ Bolnavii operati de cataracta vad adeseori. cind au du-

'ren ~! arsita 10 ochi, fulgere de foe ~i scintei, ce persista uneori opt ptna la patrusprezece zile sau pin a ce durerea ~i arsita scad. If 7 - Un bolnav vedea de fieeare data, cind avea otita, sclntei ~l globuri luminoase In ochi, cM vreme tinea durerea.

! J 8 -: S~ferinzii d~ viermi intestinali au adesea aparitii bizare ~n ,OC~I:, cind scintei de foe, cind spectre lurninoase, clnd figuri ~~~~almtntato.are, pe care nu Ie pot indeparta; alteori. vad du-

119 - Ipohondrii vad deseori niste figuri negre, precum fire,

r

! I


fire de par, paianjeni, muste, viespi. Aceleasi fenomene apar si In eazul cataraetei negre, la inceputul ei. Unii vad mici tuburi semitransparente, niste aripi de insecte si clabuci de diferite marimi, care coboara la ridicarea oehilor; uneori. atirna unele de altele ca ouale de broasca ~i slnt vazute cind ca niste sfere perfecte, cind ea niste Ientile.

120 - Asa cum, mai sus, lumina aparea tara vreo sursa exterioara, aceste imagini apar ~i ele tara vreo imagine din afara. Sint, In parte, trecatoare, In parte, dureaza toata viata, Totodatao deseori intervine ~i 0 culoare, pentru ca ipohondrii vad freevent si niste dungi subtiri, rosii-galbui - adesea mai puternice si repetate dimineata ori pe stomaeul gol.

121 - Faptul .ca impresia unei imagini oareeare persista un timp In ochi 11 cunoastem ca pe un fenornen fiziologic (23); din contra, durata prea lndelungata a unei asemenea impresii poate fi considerata ca maladiva.

122 - Cu cit oehiul este mai slab, cu attt imaginea persists mai mult. Retina nu se restabileste prea curind ~i putem socoti acest efect ca pe un fel de paralizie (28).

123 - Imaginile orbitoare nu trebuie sa ne mire. Daca ne uitam la soare, Ii putem purta eu noi imaginea mai multe zile. Boyle povesteste un caz care a durat zece ani.

124 - Acelasi lucru se petrece, in functie de imprejurari, si cu: unele imagini care nu sint orbitoare. Busch' povesteste despre sine lnsusi ca to ate partile unei gravuri is-au pastrat in ochi cam saptesprezece minute.

125 - Mai multe persoane inclinate spre convulsii si pletore sangvine retineau In ochi, timp de citeva minute, imaginea unei stambe de un rosu aprins, ornamentata eu niste scoici albe si 0 vedeau plutind ca un val pe dinaintea tuturor lucrurilor. Nu disparea decit dupa ce I~i frecau ochii indelung.

t

J.G Busch (17:!8-1800) a lost profcsor la Hamburg.

61

,]'1,..

62

J.W. Goethe

126 - Scheffer ohserva ca purpuriul unei impresii luminoase puternice, pe cale de disparitie, ar putea dura citeva ore.

127 - Dupa cum, prin apasarea globului ocular, putem face sa apara pe retina un fenomen luminos, tot astfel, lao slaba apasare, se naste 0 culoare rosie ~i se produce un fer de lumina pe cale de a se stinge.

128 - Multi bolnavi vad totul, tn momentul trezirii, tn culoarea aurorei, ca printr-un vlll rosu; acelasi lucru li se tnttmpla de obicei ~i cind citesc seara, atipesc tntre timp ~i se trezesc din nou. Fenomenul dureaza minute tn sir ~i dispare, eventual, daca t~i freaca putin ochii. Cu aceasta ocazie, apar clnd ~i clnd stele ~i globuri rosii, Aceasta viziune rosie dureaza, de asemenea, timp tndelungat.

129 - Aeronautii, tn special Zambeccari ~i tnsotitorii lui' pretind ca in ascensiunea lor cea mai mare au vazut luna rosie ca stngele. Deoarece se ridicasera deasupra negurilor terestre, prin care noi vedem tntr-adevar luna ~i soarele tntr-o asemenea culoare, se poate presupune ca fenomenul tn cauza tine de. culoriIe patologice. Se poate ca sirnturile sa fie afectate tn asa fer de situatia neobisnuita, tnctt tot corpul ~i mai ales retina sa cada tntr-un fer de lipsa de sensibilitate ~i de excitabilitate. Nu e imposibil, de aceea, ca luna sa actioneze ca 0 lumina cu totul stearsa ~i sa produca astfel senzatia de culoare rosie, Aeronautilor din Hamburg le-a aparut chiar si soarele rosu,

Daca aeronautii se aud cu greu clnd vorbesc tntre ei, nu s-ar putea atribui oare ~i acest fapt insensibilitaii nervilor ~i rarefierii aerului?

130 - in numeroase cazuri, obiectele stnt vazute de bolnavi chiar ~i multicolore. Boyle povesteste despre 0 doamna ca, dupa ce i~i lovise un ochi, tntr-o cadere, vedea obiectele, mai ales

Contele Francesco Zambeccari, ofiterde marin! spaniol (1752- 1812); cf. Rike Wankrmiller, in Goethes Werke. op.cit .• pag. 634.


63

pe cele albe, stralucind intens, ptna la insuportabil.

131 - In bolile tifoide, in special ale ochilor, medicii numesc crupsie' fenomenul datorita caruia pacientii asigura ca vad la marginea imaginilor, unde lumina se tntilneste cu intunericul, niste tncercuiri colorate. Probabil ca tn umiditatea ochilor are loc 0 schimbare, prin care acromazia acestora este anulata. 132 - in cazul cataractei cenusii, lentila cristalinului, puternic tulburata, tl face pe bolnav sa vada 0 lucire rosie. lntr-un asemenea caz, care a fost tratat cu electricitate, lucirea rosie s-a transformat treptat tntr-una galbena, iar tn cele din urma, in una alba ~i bolnavul a tnceput sa perceapa din nou unele obiecte; se poate conch ide de aici ca starea tulbure a lentilei se va fi apropiat putin cite putin de transparenta, Fenomenul acesta se va exp\ica lesne, de tndata ce vom fi cunoscut mai tndeaproape culorile fizice.

133 - Daca putem presupune ca un suferind de icter vede printr-o \icoare colorata tntr-adevar galben, gtndul ni se indreapta de pe acum spre sectiunea culorilor chimice: pricepem cu usurinta ca nu putem trata integral capitolul despre culorile patologice decit atunci ctnd vom fi luat cunostinta despre teoria

. culorilor tn toata extensiunea sa. In consecinta, sa socotim ca e destul ceea ce stim in prezent, ptM ce vom putea dezvolta ulterior cele schitate ptna acum.

134 - Poate ca ar mai fi de amintit aici, in chip provizoriu, clteva predispozitii ale ochilor.

Exista pictori care, tn loc sa se simta obligati sa redea culoarea naturala, rasfrtng peste tntreg tabloul un ton general - fie unul cald, fie unul rece. Se vadeste, de asemenea, la unii 0 preferinta pentru anumite culori - la altii, 0 lipsa de simt pentru armonie.

Chrupsie = Chromopsie = viziune colorata; cf. Paul Fischer. Goethe-wonschatz ...• Leipzig. Rohmkopf Vlg .• 1929. pag. 807.

r

64

J. W. Goethe

SECpuNEA A DOVA

135 - Este demn de remarcat, in fine, si faptul ca popoarele salbatice, oamenii lipsiti decultura si copiii au 0 mare preferinta pentru culorile vii; de asemenea, ca unele animale se infurie la vederea anumitor culori - precum si faptul eli oamenii cultivati se feresc de culorile vii in lmbracaminte si 'in restul obiectelor ce-i inconjoara, cautind de obicei sa le indeparteze.

CULORI FIZICE

136 - Numim culori fizice pe acelea pentru producerea carora stnt necesare anumite mijloace materiale, care nu poseda ele insele 0 culoare, putind fi, in parte, tulburi si stravezii - ori complet opace. Asadar, aceste culori sint generate in ochii nostri de astfel de cauze externe determinate sau sint reflectate, cind sint deja produse in exterior, tntr-un fel oarecare. Cu toate ca le atribuim prin aceasta un fel de obiectivitate, ceea ce le distinge ramine totusi, de cele mai multe ori, caracterullor efemer, imposibilitatea de a le fixa.

137 - Este motivul pentru care ~i la naturalistii din trecut ele poarta numele de colores apparentes .fiuxi, fugltivi, phantastici, falsi, variantes. Sint numite totodata ~i speciosi ~i emphatici, din cauza splendorii lor neobisnuite. Ele se leaga nemijlocit de culorile fiziologice ~i par sa aiba doar tntr-o mica masura mai multa realitate. Caci daca la acele culori ochiul era indeosebi activ ~i ne puteam reprezenta aparitiile lor numai in noi, nu ~i in afara noastra - intervine acum situatia ca, tntr-adevar, niste culori sint provocate in ochi de obiecte lipsite de culoare, dar Si aceea eli punem in locul retinei 0 suprafata necolorata siputern observa pe ea fenornenul exterior; cu acest prilej, toate experientele ne conving, totusi, cit se poate de hotartt, ca nu este

1 .... 1','

66

J.W. Goethe

yorba aid de culori finite, ci de niste culori care devin sl se schimba.

J 38 - in cazul acestor culori fizice, ne vedem deci in situatia de a alatura fenomenului subiectiv unul obiectiv ~i de a patrunde adeseori, prin imbinarea celor doua, in mod fericit, in natura mai profunda a fenomenului.

139 - in experientele in care observam culorile fizice, ochiul nu este considerat, asadar, ca actionlnd pentru sine, lumina nu e luata odata in considerare lntr-un raport nemijlocit cu ochiul - ci ne lndreptam in special atentia asupra felului in care prin mijlocirea unor medii - ~i anume, prin medii necolorate - rezulta diferite conditii.

140 ~ Lumina poate fi conditionata, in aceste lmprejurari, in trei feluri. Mai lntli, cind ea este iradiata de suprafata Aunui mediu: intrll in discutie atunci experientele catoptrice. In al doilea rind, clnd lumina iradiaza de la marginea unui mediu; fenomenele ce intervin cu acest prilej erau numite odinioara perioptice. - noi Ie numim paroptice. in al treilea rind, clnd lumina trece printr-un corp straveziu sau transparent; acestea sint experientele dioptrice. Am numit un al patrulea fel de culori fizice epoptice, deoarece fenomenul se poate vedea, in anumite conditii, tarll 0 transmitere prealabila ({Jacp.~)l pe 0 suprafata

lipsita de culoare a corpurilor. . .

141 - Daca apreciem aceste rubrici in raport cu sectiunile principale agreate de noi, potrivit carora luam in consideratie culorile din punct de vedere fiziologic, fizic sl chimic - gasim ca culorile catoptrice se leaga de aproape de cele fiziologice, culorile paroptice se detaseaza de ele ceva mai mult, devenind oarecum independente, cele dioptrice se dovedesc, in mod cu totul specific, fizice, avlnd 0 latura decis obiectiva; culorile epoptice fac tranzitie spre cele chimice, desi, la inceputurile

.. Scufundare, imersiunc, calire, vopsire ' - dar si .. culoare ~.


67

lor, 0 fac numai aparent.

142 - Dad am vrea deci sll ne continuam expunerea, in mod constant, sub calauzirea naturii, am putea proceda ~i mai departe doar in ordinea pe care am consemnat-o; dar, pentru cll in expunerile didactice, nu intereseaza atit sll legam lntre ele lucrurile despre care vorbim, ctt mai degraba sll Ie deosebim uneIe de altele, pentru ca abia la urma, clnd toate datele particulare au fost tnfatisate mintii, 0 mare unitate sa reuneasca aspectele speciale - ne vom lndrepta pe loc atentia spre culorile dio~trice, pentru a-I transpune imediat pe cititor in mijlocul culorilor fizice ~i a-i face astfel mai frapante proprletatile lor.

IX. Culori dioptrice

143 - Se numesc culori dioptrice acelea pentru a carer producere e nevoie de un mediu lips it de culoare, asa Incit lumina ~i lntunericul care it strabat actioneaza fie asupra ochilor, fie asupra unor suprafete pe care Ie tnttlnesc. ~e ~ere deci c~ acest mediu sli fie transparent ori macar straveziu, rntr-o anumita rnasura,

144 - in functie de aceste conditii, tmpartim fenomenele dioptrice in doua c1ase, plasind in prima pe cele care apar in cazul unor medii' tulburi, dar stravezii - in cea de a doua, in schimb, pe cele ce apar atunci cind mediul este transparent in cel mai lnalt grad.

X. Culori dioptrice, din prima 'clasii

145 - Spatiul pe care ni-I inchipuim vid ar avea pentru noi, in

68

J.W. Goethe

mod absolut, proprietatea transparentei. Dar clnd el este umplut tn asa fel lncit ochiul nostru nu percepe ceea ce 11 umple, se naste un mediu material, mai mult sau mai putin corporal si transparent, care poate fi de genul aerului si al gazului, fluid sau chiar solid.

146 - Caracterul tulbure pur straveziu deriva din transparenta. El nu se poate prezenta, asadar, in acelasi mod lntreit, pe care l-am mentionat.

147 - Caracterul tulbure deplin este albul - prima umplere netransparenta a spatiului, cea mai indiferenta ~i cea mai luminoasa.

148 - Transparenta tnsasi, considerata empiric, constituie dej a primul grad al aspectului tulbure. Urmatoarele trepte ale caracterului tulbure pina la albul netransparent stnt infinite.

149 - Indiferent pe ce treapta fixam tulbureaia, inainte de netransparenta sa, ea ne ofera fenomene simple ~i importante, daca 0 punem in relatie cu lumina ~i lntunericul.

150 - Lumina cea mai energica, cum este cea a soarelui ori a fosforului ce arde 10 aerul vital, este orbitoare si tarli culoare. La fel, ~i lumina stelelor fixe ne vine, de cele mai multe ori, necolorata. Aceasta lumina, vazuta tnsa printr-un mediu chiar numai putin tulbure, ne apare galbena. Daca tulbureala unui asemenea mediu sporeste, ori daca este marita profunzimea sa, atunci vedem cum lumina capata treptat 0 culoare rosu-galbuie, care se intensifica, ln cele din urma, ptna la rubiniu.

. 151 - Dimpotriva, daca tntunericul este privit printr-un mediu tulbure, iluminat de 0 lumina ce cade asupra lui, atunci ne apare 0 culoare albastra, care devine din ce in ce mai deschisa ~i mai palida, pe masura ce sporeste caracterul tulbure al mediului si, din contra, se arata tot mai tnchisa si mai saturata, pe ctt devine tulbureala mai transparenta; la gradul eel mai scazut, caracterul tulbure este sezisat de ochi sub forma celui mai frumos violet.

152 - Cind efectul acesta se produce 'in ochii nostri, 'in felul

Contribulii la teoria culorilor

69

descris, putind deci sa fie numit subiectiv, trebuie sa ne asiguram de prezenta lui ~i prin niste aspecte obiective. Caci 0 lumina atlt de moderata ~i de tulbure arunca ~i asupra lucrurilor 0 lucire galbena, rosie-galbuie sau purpurie - ~i cu toate ca actiunea intunericului nu se manifesta la fel de puternic prin tulbureala, cerul albastru se vede totusi foarte limpede, in camera obscura, pe hlrtia alba, alaturi de orice culoare materiala.

153 - Daca parcurgem cazurile tn care ne apare acest important fenomen de baza, atunci vom aminti mai tntti, asa cum se cuvine, de culorile atmosferice - cele mai multe dintre ele puttnd fi ordonate aiei.

154 - Vazut printr-un anumit grad de ceturi, soarele se prezintli ca un disc galbui. Adesea, mijlocul ti este tnca de un galben orbitor, pe clnd marginile se arata deja rosii. Prin fumul stlrnit de trecerea armatei (asa cum a fost cazul, tn 1794, ~i in nord), dar ~i mai mult 10 starea atmosferei din tinuturile sud ice, atunci clod predomina scirocco, soarele apare rubiniu, tmpreuna cu toti norii ee-l inconjoara ~i care, in ultimul caz, reflecta de obicei acea culoare.

Aurora ~i crepusculul se produc din aceeasi cauza. Soarele este anuntat de 0 roseata, pentru ca straluceste printr-o masa mai mare de neguri. Pe masura ce seinalta, stralucirea lui devine mai luminoasa si mai galbuie.

155 - Privit prin aburii atmosferici, iluminati de lumina zilei, tntunericul spatiului infinitapare de culoare albastra. Ziua, pe muntii lnalti, cerul se vede de un albastru regal, fiindca tn fata spatiului infinit si tntunecat, plutesc doar citeva ceturi fine; de tndata ce coborim ln vai, albastrul devine mai deschis, ptna ce, tn cele din urma, in anumite regiuni ~i in prezenta unor ceturi care sporesc, 'trece cu totul intr-un albastru albicios.

156 - La fel, si muntii ne apar albastri; caci intruclt ti vedem la 0 departare la care nu mai distingem culorile locale ~i niei 0 lumina de la suprafata lor nu mai actioneaza asupraochilor, muntii tree drept un obiect tntunecat pur, ce ne apare albastru

70

J.W. Goethe

prin ceturile tulburi care se interpun.

157 - Apreciern, de asemenea, partite umbrite ale obiectelor mai apropiate ca fiind albastre, cind aerul este saturat de niste ceturi fine.

158 - Ghetarii plutitori conti null sll apara, dirnpotriva, la mare distanta, tot albi, ori mai curind galbeni, pentru ca au in continuare un efect luminos, prin atmosfera, asupra ochilor nostri. 159 - Aparitia albastra de la partea inferioara a luminii de la luminare tine de acelasi fenomen. Sll tinern flacara in fata unui fundal alb si nu vorn zari nimic albastru - culoare care, din contra, va aparea de tndata ce vom tine ftacara dinaintea unui fundal negru. Fenomenul apare eel mai viu in cazul unei linguri cu spirt aprins. Putem deci 'sll consideram partea inferioara a ftacarii ca pe un fel de nebulozitate, care cu toate cll este infinit de fina, devine totusi vizibila in fata suprafetei tntunecate; acest abur e atlt de fin Incit putem citi comod printr-lnsul; dimpotriva, virful flacarii, care ne acopera obiectele, trebuie considerat ca un corp fosforescent.

160 - De altminteri, fumul trebuie socotit de asemenea ca un mediu tulbure, care ne apare galben sau rosiatic pe un fundal luminos, in schimb, apare albastru in fata unuia lntunecat.

161 - Daca ne tndreptam atentia acum spre mediile fluide, descoperim cll orice apa tulburata putin produce acelasi efect. 162 - Infuzia de lemn nefritic (de Guilandina Linnaeii, care a facut mai demult atita vilva, nu e declt 0 licoare tulbure, ce trebuie sll arate albastra, tntr-un pahar opac, de lemn, dar sll provoace 0 aparitie galbena, intr-un pahar transparent. tinut la soare.

163 - Clteva picaturi de parfum, de solutie alcoolica de lac sau din unele solutii metalice pot tulbura apa in toate gradele, in vederea unei asemenea experiente. Solutia alcoolica de sapun are aproape eel mai bun efect,

164 - Cind luceste soarele, fundul marii le apare scafandrilor purpuriu, imprejurare in care apa marii actioneaza caun mediu


71

tulbure ~i profund. Cu aceasta ocazie, ei vad umbrele verzi, .. ceea ce reprezinta culoarea provocata (78).

165 - Printre mediile solide, lntllnim mai lntli, in natura, opalul, ale carui culori trebuie explicate, eel putin in parte, prin faptul cael este practic un mediu tulbure, prin care se pot vedea niste straturi inferioare, cind luminoase, cind tntunecate. 166 - Materialul eel mai oportun, in toate experientele, este insll sticla de culoarea opalului tvitrum astrotdes, girasolei. Ea este confectionata in moduri diferite si caracterul sau tulbure e realizat prin oxizi metalici. Sticla mai poate fi tulburata &i daca se topesc odata cu eaoase pulverizate si calcinate, motiv pentru care i se mai spune ~i sticla mata': ea se preface totusi mult prea repede tntr-un material netransparent. . . A • 167 - Aceasta sticla poate fi pregatita pentru experiente In mal multe feluri: sau este doar putin tulburata, inclt lumina poate trece prin mai multe straturi suprapuse, de la galbenul eel mai deschis pina la purpuriul eel mai intens - sau ~e poa~~ intrebu~ inta ~i 0 sticla puternic tulburata, in lamele mal subtiri sau mal groase. Experientele se pot face in ambele feluri, dar ca sll vedem culoarea intens albastra, nu avem voie, mai cu seama, sll folosim nici 0 sticla prea tulbure, nici una prea groasa; fiindca e firesc ca intunericul sll actioneze destul de slab prin tulbureaIll: cind aceasta devine prea densa, ea se preface foarte repede in alb.

168 - Ochiurilede geam arunca 0 lucire galbena asupra obiec-

telor, prin locurile devenite mate ~i tocmai aceste locuri arata albastre, cind privim prin ele un obiect tntunecat.

169 - Sticla afumata apartine aceleiasi categorii si trebuie considerata, de asemenea, ca un mediu tulbure. Ea ne tnfatiseazll soarele mai mult sau mai putin rubiniu si cu toate ca am putea atribui acest fenomen culorii gri-inchis a furnului, ne putem

in germana ... Beinglas" = "sticl1i de oase",

72

J.W. Goethe


73

convinge totusi de faptul ca aici opereaza un mediu tulbure, pnlnd 0 asemenea sticla putin afumata si luminata de soare pe partea din fata, dinaintea unui obiect intunecat: observam atunci o lucire albastrie.

170 - Cu niste foi de pergament se poate reusi 0 experienta surprinzatoare, in camera obscura. Daca fixam 0 bucata de pergament in fatli deschiderii din jaluzeaua de la fereastra, cind tocmai este luminata de soare, aceasta va aparea alburie; daca mai adaugam 0 foaie, apare 0 culoare galbuie ce se tntareste mereu, treclnd ptna la urma in rosu, pe masura ce adaugam alte foi de pergament.

171 - Am amintit mai sus (132) de un asemenea efect al cristalului tulbure, in cazul cataractei cenusii. _

172 - Daca, pe aceasta cale, am ajuns pina la efectul unei tulbureli prin care de abia se mai poate vedea, ne mai ramtne sa amintim doar de un fenomen surprinzator al caracterului tulbure de moment.

Acum mai multi ani, portretul unui teolog de vaza fusese pictat de un artist care stia sa se serveasca, practic, deosebit de bine, de culoare. Onorabilul barbat era lnfatisat in picioare, intr-o stralucita haina de catifea, care atragea aproape mai mult ochii privitorilor dectt chipul personajului, stirnind admiratia. intre timp, tabloul pierduse, pe incetul, destul de mult din prima sa vioiciune, din cauza fumului de luminare ~i a prafului. in consecinta, a fost predat unui pictor care trebuia sa-l curete si sa-i dea un nou vernis. Pictorul incepu sa spele, mai Intii, cu grija, tabloul, cu un burete umed; dar de abia apucase sa treaca peste el de ctteva ori si sa indeparteze murdaria mai groasa, ctnd, deodata, spre surprinderea lui, haina neagra de catifea se prefacu intr-o tmbracaminte de plus, de un albastru deschis - Intlmplare datorita careia domnul cleric cliplitli 0 tnfatisare foarte lumeasca, desi de moda veche. Pictorul nu s-a bizuit sa spele mai departe; nu tntelegea cum se putea ca un albastru deschis sa stea la baza celui mai intens negru si, ell atit rnai

putin, cum de reusise sa indeparteze asa repede 0 glazura ce fusese in stare sa transforme in negru un albastru ca acela pe care-l avea in fata.

Se simtea adinc consternat ca stricase tabloul intr-o asemenea masura: nu mai puteai zari pe el nimic spiritual, in afara de peruca rotunda, foarte cirliontata, fatA de care schimbarea unui veston de catifea excelenta cu 0 haina de plus spalacita raminea absolut de nedorit. Raul parea tnsa imposibil de indreptat si bunul nostru artist rezema mihnit tabloul- de perete, culcindu-se nu flirli ingrijorare.

Cit fu tnsa de bucuros, a doua zi dimineata, ctnd, punindu-si iar dinainte tabloul, vazu din nou vestonul eel negru de catifea in deplina stralucire. Nu se putu staptnisa nu umezeasca iarasi haina la un capat: imediat culoarea albastra reaparu ~i nu disparu decit dupa 0 vreme.

Aftind despre acest fenomen, m-am dus indata sa vad tabloul eel minunat. De fata cu mine, s-a trecut cu un burete umed pe deasupra lui si schimbarea s-a produs foarte repede. Am vazut, tntr-adevar, 0 haina de plus cam decolorata, toata de un albastru deschis, pe care citeva trasaturi cafenii indicau cutele, la mineci.

Mi-am explicat fenomenul prin teoria despre mediile tulburi. Probabil ca primul artist a vrut sa-si glazureze cu un vernis special culoarea neagra pe care 0 pictase, ca s-o faca foarte lnchisa; acest vernis absorbea, la spalare, oarecare umiditate, devenind tulbure: din aceasta cauza, negrul de dedesubt aparea imediat albastru. Poate ca acei care se indeletnicesc mult cu vernisurile izbutesc, tnrimplator sau prin reflectie, sa prezinte acest fenomen ciudat, sub forma de experiment, celor ce indragesc studiul naturii. Dupa diferite incercari, mie nu mi-a reusit.

173 - Daca am dedus din experienta principala cu mediile tulburi cele mai splendide cazuri de fenomene atmosferice, cit ~i altele rnai marunte - totusi, destul de insemnate - nu ne indo-

74

J.W. Goethe

im eli niste prieteni atenti ai naturii vor merge mai departe, exersindu-se in vederea deducerii si explicarii, pe aceeasi cale, a fenomenelor ce apar in viata in chip variat; asa cum putem spera cli naturalistii vor cauta sli afle 0 aparatura suficienta. pentru a pune sub ochii celor setosi de ~tiintli asemenea experiente importante.

174 - Mai mult chiar: am dori sa numim fenomenul principal pe care I-am enuntat in general, un fenomen fundamental ~i originar; fie-ne tngaduit sa prezentam aici. de tndata. ce anume in-

. .

telegern prin aceasta.

175 - Faptele pe care Ie observam in experienta sint, in cea mai mare parte, doar niste cazuri ce se pot incadra, cu oarecare atentie, in ruhrici empirice generale. La rindul lor, acestea se subordoneaza unor rubrici stiintifice, care ne trimit apoi mai sus - situatie in care, anumite conditionari indispensahile ale fenomenalului ne devin cunoscute mai lndeaproape. De aici lnainte, totul se supune, treptat, unor reguli ~i legi superioare, care nu se dezvaluie tnsa inteligentei prin cuvinte ~i ipoteze, ci se reveleaza contemplatiei tot prin fenomene. Pe acestea Ie numim fenomene originare. fiindca in tot ce apare nu se mai afla nimic deasupra lor. In schimb, ele sint pe deplin apte ca, in mod treptat, asa cum ne-am ridicat mai inainte. sli coborim de la ele ptna la cele mai comune cazuri ale experientei de toate zilele. Un asemenea fenomen originar este eel pe care I-am prezentat pina aici. Vedem. pe de 0 parte. lumina. ceea ce este luminos - pe de alta parte. lntunericul, ceea ce e ohscur: situam caracterul tulbure intre cele doua si din aceste contraste. cu ajutorul medierii amintite. se dezvolta, tot lntr-o opozitie, culorile; curtnd tnsa, acestea ne trimit larasi lnapoi, printr-o relatie reciproca, in mod nemijlocit, la ceva ce Ie este cornun. 176 - in acest sens. apreciem ca foarte mare eroarea ce s-a cornis, in stiintele naturii, prin situarea unui fenornen dedus pe un loc superior si a fenomenului originar pe un loc inferior; ba chiar fenomenul dedus a fost asezat, la rindul sau. cu caput in


75

jos, facindu-se sa treaca ceea ce este Intr-insul compus drept ceva simplu, iar ceea ce e simplu, drept ceva compus - 0 rasturnare careia i-au urmat cele mai bizare lncurcaturi si confuzii in teoria naturii, de care ea sufera tnca si in prezent.

177 - Caci chiar daca un asemenea fenomen originar ar fi fost descoperit. mai ramine totusi necazul ca oamenii nu vor sa fie recunoscut ca atare, ca noi mai cautam in spatele ~i deasupra lui ~i altceva, cu toate eli s-ar cuveni sa ne marturisim aici limita viziunii. Cercetatorul naturii sa lase fenomenele originare sli existe in calmul &i maretia lor, iar filosoful sa Ie accepte in sfera sa ~i atunci va descoperi eli i s-a transmis 0 materiedemna de tratare ~i prelucrare ulterioara, nu in cazuri izolate, in rubrici, pareri &i ipoteze generale, ci lntr-un fenomen fundamental si primordial.

XI. Culori dioptrice, din a doua clasa

Refractia

178 - Cutorile dioptrice din ambele clase sint strins legate una de alta, dupa cum se poate constata de tndata, la 0 cercetare oarecare. Cele din prima class au aparut in domeniul mediilor tulburi, cele dintr-a doua trebuie sa ne apara acum in mediile transparente. intrucit tnsa orice transparenta empirica poate fi considerata, in sine, ca fiind deja tulbure - asa cum ne arata orice masa sporita a unui mediu numit transparent - lnrudirea apropiata a celor doua specii este destul de vadita.

179 - Indreptindu-ne spre mediile transparente, facem abstractie totusi, mai lntii. de orice caracter tulbure, ce Ie este oa-

..

r . .

76

J.W. Goethe


77

recum inerent, si ne indreptam toata atentia spre fenomenul care intervine aici si este cunoscut sub numele artistic de refractie.

180 - Cu ocazia discutarii culorilor fiziologice, am salvat deja (2) ceea ce se numea de obicei iluzii optice ca pe niste activitati ale ochiului sanatos, care lucreaza corect; ajungem acum, din nou, in situatia de a dezvolta unele lucruri in onoarea simturilor noastre si spre confirmarea seriozitatii lor.

181 - In intreaga lume sensibila, totul depinde, in genere, de relatia obiectelor intre ele, dar mai cu seama de relatia celui mai important obiect terestru - a omului - cu celelalte obiecteo Prin aceasta, lumea se lmparte in doua si omul se opune ca un subiect obiectului. Este locul in care practicianul se extenueaza in experienta, iar ginditorul in speculatie, provocat fiind slt biruie tntr-o lupta ce nu se poate Incheia prin nici 0 pace si nici 0 decizie.

182 - Dar si in acest caz, lucrul principal ramine acela ca relatiile slt fie lntelese cu adevarat. lntructt tnsa, simturile noastre, in masura in care sint sanatoase, exprima eel mai adevarat relatiile exterioare, ne putem convinge ca pretutindeni unde par sa contrazica realul, ele desemneaza cu atit mai sigur adevararul raport. Astfel, ceea ce este departat ne apare mai mic si tocmai prin aceasta percepem distanta. Am produs fenomene colorate prin medii necolorate, pe niste obiecte lipsite de culoare, si am devenit atenti, totodata, la gradele caracterului tulbure al unor astfel de medii.

183 - In acelasi fel, devin cunoscute ochilor nostri diferitele grade de densitate, ba chiar si alte proprietati fizice si chimice ale mediiIor transparente, cu ocazia refractiei, indemnindu-ne slt organizam alte examene, pentru a razbate pe deplin in secretele deja patrunse, pe 0 latura, pe cale fizica si chimica.

184 - U nele obiecte, vazute prin medii mai mult sau mai putin dense, nu ne apar in locul unde ar trebui s1i se afle dupa legile perspectivei, Pe acest fapt se tntemeiaza fenomenele dioptrice

din a doua clasa.

185 - Acele legi ale vazului care se pot exprima prin formule matematice au la baza faptul ca, asa cum lumina se misca in linie dreapta, tot 0 linie dreapta ar trebui slt se traga si intre organul vederii si obiectul vazut. Asadar, in eventualitatea ca lumina ajunge la noi intr-o linie curba sau frtnta, situatia respectiva ne aduce imediat aminte ca mediile s-au ingrosat; capa-

tind cutare sau cutare natura straina. '

186 - Aceasta abatere de la legea vederii in linie dreapta se numeste in general refractie si desi putem presupune ca cititorii nostri cunosc aceste lucruri, vrem sa le prezentam aici, Inca 0 data, pe scurt, dinspre latura lor obiectiva si cea subiectiva. 187 - Slt facem slt cada lumina soarelui oblic, in diagonala, lntr-un vas cubic gol, asa Incit peretele opus luminii, nu ~i fundul vasului, sa fie luminat; sa turnam apoi apa in vas si imediat raportul luminii fata de acesta se va schimba. Lumina se retrage spre latura din care vine, iar 0 parte a fundului vasului este, de asemenea, luminata. in punctul in care lumina patrunde in mediul mai dens, ea se abate de la directia dreapta si pare frtnta; tocmai de aceea, fenomenul a mai fost numit si .fractura". AUt despre experienta obiectiva.

188 - La experienta subiectiva ajungem insa in felul urmator. Slt ne situam cu ochiul in locul de unde vine lumina soarelui; sa privim tot in diagonala unul din peretii vasului, asa incit sa putem vedea perfect suprafata interioara, opusa a peretelui, in schimb, sa nu vedem nimic din fundul vasului. Sa tumam apa in vas si atunci vom zari si 0 parte a fundului acestuia; totul se petrece in asa fel incit credem clt vederea continua in linie dreapta; fundul vasului ni se pare ridicat, motiv pentru care fenomenul subiectiv il desemnam cu numele de "ridicare". Alte aspecte cu totul remarcabile in acest caz vor fi expuse mai tirZlU.

189 - Daca enuntam acum acest fenomen in general, putem rep eta ceea ce am aratat mai sus si anume ca relatia dintre

78

JoW. Goethe

Contnbufii la teoria culorilor

79

obiecte este modificata, deplasata.

190 - Cum insli in prezenta expunere avem intentia sa separam fenomenele subiective de cele obiective, enuntam mai intii complet fenomenul subiectiv, declarind cli se vadeste aiei 0 deplasare a ceea ce este vazut sau a ceea ce trebuie vazut.

191 - Ceea ce este vazut in chip nelimitat poate fi deplasat Insa, ftirli ca efectul sli poata fi remarcat de noi. Dad, dimpotriva, se deplaseaza ceea ce este vazut In mod limitat, atunci avem unele indicatii cli se produce 0 modificare. Daca vrem deci sli ne inforrnam despre 0 asemenea schimbare a relatiei, va trebui sa ne oprim de preferinta la deplasarea a ceea ce este vazut in mod limitat, la deplasarea imaginii.

192 - Efectul acesta poate avea loc, tnsa, in general. prin niste medii paralele: caci orice medii paralele deplaseaza obiectul, prezentindu-I ochiului chiar pe 0 linie perpendiculars. Aceasta deplasare poate fi mai bine observata prin medii neparalele. 193 - Asemenea medii pot avea 0 forma perfect sferica, dar pot fi folosite ~i ca niste Ientile convexe ori concave. Noi lnsine Ie utilizam pe acestea in experientele noastre. Intrudt tnsa nu numai cli deplaseaza imaginea de la locul ei, ci 0 ~i schimba in diferite moduri, folosim de preferinta medii ale caror suprafete nu sint paralele, desi sint toate plane - ~i anume, niste prisme ce au ca baza un triunghi ~i pe care Ie putem socoti ~i ea pe niste parti ale unei Ientile: ele sint insli deosebit de potrivite pentru experientele noastre, fiindca deplaseaza foarte puternic imaginea de la locul ei, f:1rli sa-i produca insli 0 schimbare insemnata a formei.

194 - Ca sli ne organizam, de aici inainte. experientele cu cit mai multa exactitate ~i sa eliminam orice confuzie, ne oprim, mai lntli, la niste

in care obiectul este vazut de observator printr-un mediu re'fraetant. Dupa ce Ie vorn fi tratat pe acestea, pe rind, vor trebui sli urrneze, lntr-o ordine asemanatoare, experientele obiective.

XII. Refractie fora fenomen cromatic

195 - Refractia l&i poate manifesta efectul, flirli sli seremarce vreun fenomen cromatic. Ceea ce este vazut nelimitat, fie 0 suprafata lipsita de culoare, fie una simplu colorata - oriclt ar fi de deplasat prin refractie - nu face sa apara totusi, in interior, niei 0 culoare, Ne putem convinge de aceasta tn diferite moduri.

196 - Sli punem un cub de sticla pe 0 suprafata oarecare ~j sli privim perpendicular sau dintr-un unghi; suprafata pura va fi ridicata cu totul spre ochi, dar nu apare nici 0 culoare. Daca privim printr-o prisma un cer pur cenusiu sau albastru, un perete curat alb sau colorat, partea suprafetei pe care 0 cuprindem cu ochii va fi cornplet deplasata - ftirli ca, din aceasta cauza, sli remarcam fie ~i eel mai mic fenomen cromatic pe ea.

XIII. Conditiile fenomenului cromatic

197 - Daca in experientele ~i observatiile precedente am gasit lipsite de culoare toate suprafetele pure, mari sau mici, in schimb, la marginile unde () astfel de suprafata contrasteaza cu un obiect mai luminos ori mai intunecat. observam un fenomen crornatic.

198 - Prin contactul dintre margine ~i suprafata, se nasc imagini. Ca atare, enuntam experienta principala astfel: ca sa apara

experiente subiective

80

J.W. Goethe


81

un fenomen cromatic, trebuie sa fie deplasate niste imagini. 199 - Ne punem in fata cea mai simpla imagine: un rotund luminos, pe un fond intunecat A. in cazul acestuia, are loc 0 deplasare, daca Ii extindem aparent marginile dinspre centru spre exterior, marindu-l. Operatia se realizeaza prin orice lentila convexa si, in acest caz, vedem 0 margine albastra B.

200 - Putem deplasa aparent spre interior circumferinta aceleiasi imagini, contractind rondul si atunci marginile apar galbene C. Aceasta se face cu 0 lentil a concava, care nu trebuie sa fie insa slefuita subtire cum sint lomietele obisnuite, ci trebuie sa aiba oarecare masa. Ca sa se poata face tnsa aceasta experienta odata cu aceea cu Ientile convexe, sa se introduca in rotundul luminos, pe fond negru, un disc negru mai mic. Pentru ca daca marim dis cui negru, pe fond a.lb, cu ajutorul unei Ientile convexe, are loc aceeasi operatie ca si clnd am micsora un rotund alb; deoarece deplasam marginea neagra catre cea alba si vedem, ca atare, marginea colorata galbui odata cu cea albastra D.

201 - Aceste doua fenomene, eel albastru si eel galben, se arata in cazul albului ~i deasupra lui. Ele capata, in masura in care se lntind peste negru, 0 lucire rosiatica,

202 - Odata cu aceasta, sint enuntate fenomenele de baza ale oricarei aparitii cromatice cu ocazia refractiei; ele pot fi repetate, desigur, in diferite moduri, pot fi variate, crescute, micsorate, legate, complicate, incurcate, putind fi tnsa readuse mereu la simplitatea lor primordiala.

203 - Daca examinam acum operatia pe care am intreprins-o, gasim ca, lntr-un caz, am deplasat aparent marginea luminoasa spre cea tntunecata, in celalalt caz, marginea intunecata spre cea luminoasa, ca am lnlocuit-o pe una prin cealalta, ca am indepartat-o pe una, trecind peste cealalta. Vom cauta sa dezvoltam, de aici lnainte, treptat, toate experientele,

204 - Daca deplasam eu totul discul luminos de la locul sau, asa cum se poate realiza in special cu ajutorul unor prisme, el

este colorat in directia in care este miscat aparent ~i anume, dupa legile de tnai sus. sa privim printr-o prisma.discul afl.at in a, asa lncit sa apara deplasat in b: marginea superioara va aparea albastra si rosu-albastrie, dupa legea figurii B, iar marginea inferioara va aparea galbena si ro~u-galbuie, dupa legea discului C. Fiindca, in primul caz, imaginea luminoasa este deplasata peste marginea tntunecata, iar in celalalt caz, marginea tnrunecata este tmpinsa tnauntru, peste imaginea luminoasa. Acelasi lucru e valabil, daca deplasam aparent discul de la a la c de la a la d - si tot asa, in intreg cercul.

2'05 - Modul in care se comporta efectul simplu este acelasi in care se comporta si eel compus. sa privim prin prisma orizontala ab spre un disc alb, afl.at in spatele ei, la oarecare departare; discul va fi ridicat catre f si va fi colorat potrivit legii de mai sus. sa dam la 0 parte prisma si sa privim aceeasi imagine pe vertical a cd: ea va aparea in h, fiind colorata conform aceleiasi legi. sa punem acum cele doua prisme una peste alta; discul apare, potrivit unei legi naturale generale, deplasat in diagonala.iasa cum atrage dupa sine directia eg.

206 - Daca sintem foarte atenti la aceste margini cromatice opuse ale discului, descoperim ca ele apar numai in directia miscarilor aparente. 0 imagine rotunda ne lasa tntructtva in nesiguranta, in ce priveste acest raport - una patrata, dimpotriva, ne informeaza cu claritate.

207 - Imaginea patranca a, deplasata in directia ab sau ad, nu prezinta pe laturile paralele cu directia nici 0 culoare; din contra, in directia sa, intruclt patratul se misca pe propria lui diagonala, toate limitele imaginii apar colorate.

208 - Se confirrna aici, asadar, enuntul de mai sus (203 si urmatoarele) cum ca 0 imagine trebuie sa fie deplasata asa fel in cit marginea ei luminoasa sa fie tmpinsa aparent peste cea intunecata, iar aceasta peste cea luminoasa; imaginea sa fie deplasata aparent peste limita sa, iar limita peste imagine. Daca marginile drepte ale unei imagini se misca prin refractie continuu,

(

. 1'1'1.""

82

J.W. Goethe


83

asa inctt strabat drumul doar alaturi si nu unele peste altele, atunci nu se nasc nici un fel de culori, chiar dad s-ar continua la infinit.

turile simple stabilite mai sus.

212 - Culoarea.care precede, la deplasarea unei imagini, este totdeauna cea mai lata si noi 0 numim bordure: culoarea care ramine la limita este cea mai ingusta si ii spunem margine. 213 - Daca deplasam 0 limita intunecata spre partea luminoasa, atunci bordura galbena, mai lata, trece inainte, iar marginea mai ingusta rosu-galbuie urrneaza tmpreuna cu Iimita. Daca deplasam 0 limita luminoasa catre partea intunecata, atunci bordura mai lata, violeta, premerge ~i ei ii urrneaza marginea mai ingusta, albastra.

214 - Dad imaginea e mare, mijlocul acesteia rarntne necolorat. Mijlocul trebuie considerat ca 0 suprafata nelimitata, care este deplasata, dar nu schimbata. Daca este insa atit de ingust incit. in cele patru conditii de mai sus. bordura galbena poate ajunge la marginea albastra, mijlocul este complet acoperit de culori. Sa facem aceasta experienta cu 0 dunga aIM pe un fond negru; deasupra ei, in curtnd, extremele se vor reuni ~i vor produce verdele. Vedem atunci urrnatoarea serie de culori:

rosu-galbui galben

verde

albastru rosu-albastrui.

215 - Dad aplicam 0 dunga neagra pe 0 hirtie aIM, atunci bordura violeta se va intinde pe deasupra ~i va atinge marginea rosu-galbuie, Aid. negrul intermediar va fi anulat, intocmai ca mai inainte albul ce se afla la mijloc si, in locul sau, va aparea un rosu pur. splendid, pe care I-am desemnat cu numele de purpuriu. De aid inainte, seria crornatica este urrnatoarea:

albastru rosu-albastrui purpuriu rosu-galhui galben.

XlV. Conditii in care fenomenul cromatic creste

209 - Am vazut, in cele de rnaisus, ca or ice fenomen cromatic se sprijina, cu ocazia refractiei, pe deplasarea marginii unei imagini catre imaginea insli.~i ori peste fond. pe impingerea imaginii oarecum peste ea ins~i sau peste fond. Fenomenul crornatic se arata intr-o ~i mai mare rnasura, la 0 deplasare sporita a imaginii ~i anume in experimentele subiective, asupra carora mai intirziem inca - in urrnatoarele conditii:

210 - Mai intti. ctnd ochiul ia 0 directie mai oblica fata de niste medii paralele.

In al doilea rind. cind mediul lnceteaza sll mai fie paralel ~i forrneaza un unghi mai mult sau rnai putin ascutit.

In al treilea rind, prin dimensiunea sporita a mediului: fie ca niste medii paralele i~i sporesc volumul, fie cl1 se inmultesc gradele unghiului ascutit - in asa fel, totusi, incit sll nu devina un unghi drept.

In al patrulef rind. prin lndepartarea ochiului, prevazut cu . mijloace refractante, de imaginea ce trebuie deplasata.

in al cincilea rind. printr-o proprietate chimica ce poate fi transmisa sticlei ~i sporita inauntrul ei.

211 - Cea mai mare deplasare a imaginii, tarll ca forma sa-i fie schimbata in mod semnificativ, 0 producem insa prin prisme; aceasta este si cauza pentru care fenomenul cromatic poate f realizat foarte puternic prin niste sticle astfel alcatuite. Nu ne Yom lasa totusi orbiti, in utilizarea lor. de acele fenornene admirahile, ci vom pastra mai degraba in rninte, linistiti, incepu-

84

J.W. Goethe 216 A- Putin cite putin, galbenul si albastrul pot sa se suprapuna, m pnmul caz (214), In asa fel inclt cele doua culori se unesc cu totul ~i imaginea cromatica apare astfel:

rosu-galbui verde rosu-albastriu.

In al doilea caz (215), In conditii similare, vedem doar: albastru


limitat, adica numai imaginea.

220 - Putem imparti imaginile, tndeosebi pentru expunerile noastre despre culori, In imagini prim are si secundare. Expresiile tnsesi arata ce intelegem prin aceasta, iar cele ce urmeaza vor face sensul pe care li-l acordam ~i mai clar.

221 - Putem considera, mai lntli, imaginile primare ca originare, ca niste imagini provocate in ochiul nostru de obiectul prezent ~i care ne asigura de existenta lui reala. Putem opune acestora imaginile secundare ca pe niste imagini deduse, pe ca-' re le pastram In ochi atunci cind obiectul este tndepartat, acele imagini iluzorii ~ contraimagini pe care le-am discutat amanuntit In teoria culorilor fiziologice.

222 - In al do ilea rind, putem considera imaginile primare ~i ca pe niste imagini directe, care ajung in ochiul nostru, ca ~i cele originare, in chip nemijlocit, de la obiect. Le putem opune acestora pe cele secundare, ca pe niste imagini indirecte, ce ne sint transmise de 0 suprafata reflectanta, de la a doua mina. Acestea sint imaginile catoptrice, care pot deveni, In anumite cazuri, ~i imagini duble.

223 - Cind corpul care oglindeste este transparent ~i are doua suprafete paralele, una in spatele celeilalte, ne poate ajunge in ochi cite 0 imagine de la fiecare suprafata si, in felul acesta, se nasc imagini duble in masura in care cea de deasupra nu 0 acopera cu totul pe cea de dedesubt, cum se tnttmpla de multe ori.

Sa tinem 0 carte de joe, aproape, in fata unei oglinzi. Yom vedea apartnd, mai Intii, imaginea vie, puternica a cartii de joc - atit numai ca marginea intregului, ca ~i a oricarei imagini speciale afiate pe el, vor fi garnisite de 0 bordura care este Inceputul celei de a doua imagini. Acest efect este ~i el diferit la diverse oglinzi, In functie de deosebirile de grosime a sticlei ~i de accidentele aparute pe ea la lustruire. Daca ne asezam In fata unei oglinzi tmbracati cu 0 vesta alba deasupra unor vesminte negre, atunci bordura apare foarte puternica, cu care ocazie se pot recunoaste clar, pe postavul tntunecat, si marginile duble

purpuriu galben -

f:nomen care apare eel mai frumos la vergelele ferestrei, atunci cind au drept fundal un cer cenusiu.

~17 -:- Nu trebuie sa pierdem din vedere, In toate aceste imprejurari, ca fenomenul nu trebuie privit niciodata ca fiind Inc?e~at, ci mereu ca. unul In devenire, In crestere, ~i determinab~l l~ mul~e .. sensun. De aceea, chiar ~i In cazul negarii celor cmci conditii de mai sus (210), fenomenul scade treptat ~i in

cele din urma, dispare cu totul. '

xv. Deducerea fenomenelor ariuate

218 - inainte de a trece mai departe, trebuie s~ deducem sau, daca vret.i, .sa explicam fenomenele relativ simple, pe care le-am ~l~tlt la lnceput, din sau prin cele spuse mai sus, pent~u ca ,lUbltOrului naturii s~ i se dea 0 intelegere clara in privinta fenomenelor urmatoare, care sint mai complicate.

219 - sa ne amintim, tnainte de toate, ca circulam In domeniul imaginilor.. in ce priveste vederea, ceea ce observam de preferinta este mereu ceea ce e vazut in chip limitat - iar in

.' c~u~ de rata, pentru ca vorbim des pre fenomenul cromatic cu prilejul refractiei, intra in discutie doar ceea ce e vazut in mod

85

)

ale nasturilor de metal.

224 - Cine s-a familiarizat deja cu experimentele indicate de noi mai lnainte (80) se va orienta si aiei mai usor. Vergelele de la ferestre, reflectate de placile de sticla, se vad duble, putindu-se separa in rata ochilor, in cazul unei grosimi mai mari a placii ~i aI unui unghi de reflectare marit. La fel, un vas plin cu apa, avind fundul plan ~i reflectant, ne prezinta obiectele pe care i Ie punem dinainte duble si, dupa imprejurari, mai mult sau mai putin separate lntre ele; este de observat, in legatura cu aceasta, cli acolo unde cele doua imagini se suprapun, se naste de fapt imaginea cu totul vie; in schimb, acolo unde se despart si devin duble, se ivesc niste imagini slabe, stravezii ~i fantomatice.

225 - Daca vrem sli stim care este imaginea de dedesubt ~i care de deasupra, sli folosim niste medii colorate, deoarece 0 imagine luminoasa, reflectata de suprafata de dedesubt, are culoarea mediului. pe clnd cea reflectata de aceea de deasupra are culoarea provocata. Cu imaginile lntunecate, lucrurile se petrec invers: de aceea, se pot utiliza ~i aici foarte bine placi negre si albe. Va fi din nou surprinzator cit de lesne permit imaginile duble sli Ii se transmits culoarea ~i cit de usor 0 provoaca. 22tr- Putem considera, in al treilea rind, imaginile primare ~i ca imagini principale ~i sa Ie alaturam oarecum pe cele secundare ca imagini anexe. 0 asemenea imagine anexa este un fel de imagine dubla. numai cli nu se poate separa de imaginea principala, desi tinde mereu sli se departeze de ea. Despre astfel de imagini este Yorba in fenomenele prismatice.

227 - Ceea ce este vazut nelimitat prin refractie nu prezinta niei un fenomen cromatic (195). Ceea ce este vazut trebuie sli fie limitat, sli aiba 0 granita. Se cere de aceea 0 imagine: aceasta este deplasata prin refractie, tnsa nu pe deplin, nuin mod pur si net, ci imperfect, asa incit se naste 0 imagine anexa. 228 - in cazul oricarui fenomen natural, dar mai ales in cazul unuia important. neobisnuit, nu trebuie sli ne oprirn, nu trebuie

86

J.W. Goethe

'Contrihupi la teoria culorilor

87

sli ne fix lim asupra lui. sli ne atasarn de el ~i sa-l consideram in mod izolat, ci sli privim de jur imprejur tntreaga natura, ca sli vedem unde mai apare ceva similar, ceva inrudit; pentru cli numai prin asoeierea a ceea ce este inrudit se naste, pe incetul. 0 totalitate, care se exprima singura, flirli sli mai necesite vreo alta explicatie.

229 - Ne amintim aici. asadar, eli in anumite cazuri, refractia

produce imagini duble incontestabile, cum se tntimpla cu ~~ numitul cristal islandez. Asemenea tmaginl duble apar tnsa ~I la refractia prin cristale mari de stinca ~i prin altele: fenomene care nu slnt studiate indeajuns.

230 - intrucit lnsa, in cazul mentionat (227), nu este yorba de imagini duble, ci de imagini anexa, sli ne aducem aminte de un fenomen expus de noi, dar nu pe deplin explicat. Sli ne amintim de experienta mai veche, potrivit careia 0 imagine luminoa~li pe un fundal lntunecat ~i 0 imagine intunecata pe un fundal luminos se afla, chiar din faza de intentie, intr-un fel de conflict pe retina noastra (16). in acest caz, ceea ce este luminos apare mai mare, ceea ee e lntunecat apare mai mic.

231 - Ohservind mai atent acest fenomen, se poate remarca faptul eli imaginile nu apar net decupate pe fundal, ci cu un fel de margine cenusie, oarecum colorata, cu 0 imagine anexa, Daeli niste imagini produc asemenea efecte in ochiul care Ie vede direct - ce se va lntimpla clnd se interpune un mediu dens? Nu numai ceea ce ne apare viu, in sensul eel mai lnalt. produce ~i .suporta efecte. ci ~i tot ceea ce tntretine un raport succesiv oarecare exercita un raport succesiv si anume, deseori, lntr-o foarte mare masura.

232 - Asadar, cind refractia actioneaza asupra unei imagini, se naste 0 imagine anexa la cea principala; se pare eli imaginea adevarata ramine oarecurn in urrna, opunindu-se intr-un fel deplasarii. in schimb. 0 imagine anexa avanseaza in directia in care imaginea este miscata prin refract ie, pe deasupra ei tnsasi ~i peste fundal - ~i anume. mai ingusta ori mai lata, cum s-a

88

J.W. Goethe

explicat deja mai sus (212-216).

233 - Am observat, de asemenea (224), c~ imaginile duble apar ca niste imagini injumatatite, ca un fel de spectru transparent - dupa cum umbrele duble trebuie sa se prezinte, de fiecare data, ca niste penumbre. Acestea accepta usor culoarea ~i o si produc repede (69). Cele pe care Ie-am amintit mai lntli, de asemenea (80). Aceeasi situatie intervine si la imaginile anexa, care nu se separa de imaginea principala, dar apar intr-lnsa si ca niste imagini injumatatite; din aceasta cauza, pot aparea atit de repede, de usor ~i de energic colorate.

234 - Ne putem convinge in mai multe feluri ca fenomenul coloristic prismatic este 0 imagine anexa. Ea se naste exact in forma iinaginii principale. Fie ca aceasta este dreapta sau delimitata arcuit, in zig-zag ori valurita, imaginea anexa pastreaza exact conturul imaginii principale.

235 - Nu numai forma imaginii adevarate, ci ~i alte determinari ale acesteia se transmit lnsa imaginii anexa. Daca imaginea principala apare net decupata pe fundal, asa cum este albul pe negru, atunci imaginea anexa apart! de asemenea cu energia sa maxima. Este vie, clara ~i puternica. Ea atinge lnsa cui mea puterii atunci cind 0 imagine luminoasa se prezinta pe un fond intunecat, situatie pentru care se pot face diverse dispozitive. 236 ---; Daca imaginea principala se distinge insli slab de fundal, cum se lntlmpla cu imaginile cenusii fata de negru si de alb, ori chiar intre ele, atunci ~i imaginea anexa este slaba; in cazul unei diferente mici intre nuante, ea po ate deveni aproape neobservabila.

237 - Astfel, este deosebit de curios, apoi, ceea ce se observa la imaginile colorate, pe un fond luminos, lntunecat sau 'eolorat. Se naste aici 0 asociere a culorii imaginii anexa cu aceea a imaginii principale, apartnd in consecinta 0 culoare compusa, fie favorizata de coincidenta, fie degenerata prin contrast.

238 - Caracteristica imaginii duble si a imaginii anexa este, in general, semitransparenta. sa ne inchipuim de aceea inaun-

89


trul unui mediu transparent, a carui aptitudine interna de a deveni doar semitransparent, doar straveziu, a fost deja expusa mai sus; sa ne lnchipuim 10 interiorul acestuia 0 imagine iluzorie semitransparenta - ~i atunci 0 vom semnala imediat ca pe o imagine tulbure.

239 - In felul acesta, culorile ce apar cu ocazia refractiei pot fi deduse foarte convenabil din teoria mediilor tulburi. Caci acolo unde bordura ce avanseaza a imaginii anexa tulbure se intinde dinspre locul intunecat peste ceea ce este luminos, apare galbenul; invers, acolo unde olimita luminoasa se tntinde peste partea intunecata dimprejur, apare albastrul (150, 151).

240 - Culoarea care avanseaza este intotdeauna cea mai lata. Astfel, culoarea galbena se extinde peste lumina cu 0 bordura lata; acolo unde se lnvecineaza tnsa cu partea lntunecata, apare, conform teoriei intensificarii ~i umbririi, rosul-galbui, ca 0 margine mai lngusta.

241 - De partea opusa, albastrul dens se mentine la granita; in schimb, bordura ce avanseaza, raspindita ca 0 usoara tulburare peste negru, ne face sa vedem culoarea violeta, exact potrivit acelorasi conditii pe care Ie-am citat mai sus, la teoria despre mediile tulburi, conditii care se vor dovedi pe viitor, in numeroase alte cazuri, la fel de eficiente.

242 - Deoarece 0 deductie cum este aceea de fata trebuie sa se justifice, de fapt, in fata viziunii intuitive a cercetatorului, cerem fiecaruia sa ia cunostinta de tot ce s-a expus plna aici, nu intr-un chip superficial, ci intr-unul fundamental. Aici nu propunem semne sau litere arbitrare, ori tot ce ne-ar mai conveni, in locul fenomenelor, aid nu sint transmise expresii ce se pot rep eta de sute de ori, flirli sa gindim sau sa facem pe cineva sa gtndeasca; dimpotriva, este yorba de fenomene pe care trebuie sa Ie avem prezente in fata ochilor trupului ~i ai spiritului, ca sa Ie putem dezvolta cu claritate, pentru noi si pentru altii, originea si provenienta.

, "

90

J.W. Goethe

XVI. Diminuarea fenomenului cromatic

243 - Intrucit cele cinci conditii prealahile (210), in care fenomenul cromatic sporeste. pot fi lnsusite doar lntorclndu-ne, ca sa tntelegem usor si sli provocam diminuarea fenomenului, ar mai trehui sli descriem pe scurt ~i sli lamurim pina la capat ce anume percepe ochiul cu acest prilej.

244 - in punctul eel mai lnalt al suprapunerii marginilor opuse, culorile apar dupa cum urmeaza (216):

rosu-galbui albastru

verde purpuriu

rosu-albastriu galhen.

245 - in cazul unei suprapuneri mai reduse, fenomenul se prezinta astfel (214, 215):


gal hen rosu-albastrui

verde purpuriu

albastru rosu-galbui

rosu-albastrui galhen.

Aici imaginile apar Inca, asadar, complet colorate: dar aceste serii nu trehuie privite ca originare sau dezvoltindu-se constant unele din altele, in siruri de trepte si sub forma de scara; ele pot ~i trehuie sa fie mai degraba descornpuse in elementele lor, cu care ocazie lecunoastem mai bine natura si proprietatile,

246 - Aceste elemente sint in~ (199, 200, 20 I):


gal hen rosu-albastriu

alb negru

alhastru rosu-galbui

rosu-albastriu galhen.·

Reapare acum, in mijlocul fenomenului, imaginea principa-


91

la, care fusese pina aici complet acoperita si oarecum pierduta; ea iSi afirma drepturile, faclndu-ne sa recunoastem integral natura secundara a imaginilor anexa. care se prezinta sub forma de margini Si borduri.

247 - Depinde de noi sli facem aceste margini si horduri sa devina cit ne place de lnguste, ori chiar sa mai pastram refractia, fara ca din aceasta cauza sa apara la lirnita 0 culoare.

Asadar, nu facem sa treaca fenomenul cromatic, dezvoltat suficient pina acum, drept unul originar; dimpotriva, noi I-am redus la unul mai vechi si mai simplu, pe care l-am dedus din fenomenul originar al luminii Si al Intunericului. mijlocit prin acel caracter tulbure, in legatura cu teoria imaginilor secundareo Astfel tnarrnati, vorn expune, in cele din urrna, detaliat, fenomenele ce produc imagini cenusii Si colorate, deplasate prin refract ie, lncheind odata cu aceasta sectiunea fenomenelor subiective,

XVII. Imagini cenusii, deplasate prin refractie

248 - Pina aid, am privit prin prisma numai imagini negre ~i alhe, pe un fundal contrastant, deoarece marginile Si hordurile cromatice se prezinta pe ele eel mai Iimpede. Repetam acum acele experiente cu niste imagini cenusii - Si aflarn, din nou. efectele cunoscute.

249 - Daca am numit negrul reprezentantul lntunericului si alhul reprezentantulluminii (18), putem spune eli eenusiul reprezinta penumhra, care participa mai mult sau mai putin la lumina ca si la lntuneric, stlnd deci la mijloc, intre ele (36). Pentru scopul nostru actual, reamintim urmatoarele fenomene.

250 --.:... Imaginile cenusii apar mai luminoase pe un fundal negru decit pe unul alh (33): in asemenea cazuri, ele apar, ca un

92

J.W. Goethe

obiect luminos pe negru, mai mari - iar ca unul tntunecat pe alb, mai mici (16).

251 - Cu cit cenusiul este mai inchis, cu attt apare ca 0 imagine mai slaba pe negru si ca 0 imagine mai puternica pe alb, ~i invers; de aceea, griul tnchis produce pe negru doar niste imagini anexa slabe ~i pe alb, niste imagini puternice; griul deschis da, pe alb, imagini anexa slabe, iar pe negru, mai puternice. 252 - Pe' un fond negru, cenusiul ne va arata, prin prisma, fenomenele pe care le-am obtinut plna acum cu alb pe negru; potrivit aceleiasi reguli, marginile stnt colorate ~i doar bordurile se prezinta mai slabe. Daca punem cenusiul peste alb, vedem exact aceleasi margini si borduri ce s-au produs cind am privit prin prisma negrul pe alb.

253 - Plasate gradat una ltnga alta, diferite nuante de gri vor tnfatisa ori nurpai albastru si violet, ori numai rosu §i galben la margini - dupa cum 0 situam pe cea mai tntunecata deasupra sau dedesubt.

254 - 0 serie de nuante cenusii, asezate orizontaI una linga alta, se coloreaza, potrivit regulilor cunoscute, dupa cum se 10- vesc sus sau jos, de 0 suprafata neagra sau alba.

255 - Pe plansa destinata acestui capitol, ce trebuie marita de catre fiecare iubltor al naturii, pentru propria aparatura, se pot observa dintr-o privire aceste fenomene produse prin prisma. 256 - Este tnsa extrem de importanta observarea ~i studierea unei imagini cenusii care este introdusa tntre 0 suprafata neagra ~i una alba, in asa fel tnctt linia separatoare strabate vertical imaginea.

257 - in cazul acestei imagini gri, culorile vor aparea opuse pe 0 linie dupa regula cunoscuta, dar conform raporturilor diferite dintre ce este luminos ~i ce este intunecat. Cacl tntructt griul apare luminos fata de negru, el are sus rosu ~i galben, iar jos, albastru ~i violet. in masura in care se comportaca intunecat fata de alb, vedem sus marginea albastra si violeta si, dimpotriva, jos, rosie ~i galbena. Aceasta observatie va fi foar-

Cootribupi la teoria culorilor

93

te importanta pentru sectiunea urmatoare.

XVIII. Imagini colorate, deplasate prin refractie

258 - 0 suprafata mare, colorata, prezinta in interiorul ei 0 culoare prismatica oarecare ca §i 0 suprafata neagra, alba sau gri; ar trebui deci ca pe ea sa alterneze, intimplru:~r sau ~tentionat, aspectul luminos cu eel lntunecat. Trebuie orgamzate deci numai observatii printr-o prisma si in cazul suprafetelor colorate in masura in care ele sint separate printr-o margine de o alta suprafata diferit colorata; e yorba, asadar, tot de obser-

vatii asupra unor imagini colorate. .

259 - Toate culorile, indiferent de ce gen, concorda cu cenusiul prin faptul ca apar mai lntunecate dectt albul ~i mai luminoase dectt negrul. Acest caracter umbros al culorii «(TKLep6v) a fost indicat anterior (69) ~i va deveni din ce in ce mai important pentru noi. Daca plasam asadar, mai lntli, niste i~agini colorate pe suprafete negre ~i albe ~i l~ privim printr-o pns~a, vom afla din nou tot ce am observat ~l la suprafatele cenusu. 260 - Daca deplasam 0 imagine colorata, apare 0 imagine anexa, ca ~i in cazul imaginilor necolorate ~i dupa acele~~ l?gi. in ce priveste culoarea, aceasta i~i pastreaza natura de ongme, operlnd pe de 0 parte ca un albastru si rosu-albastriu, iar pe partea opusa, ca un galben si ro~u-.galbu~. Trebuie: ~~ ~tare, sa intervina situatia ca acea culoare iluzorie a margmu ~l a bordurii sa fie omogena cu culoarea reala a unei imagini cromatice; se poate tnsa ca, intr-un alt caz, imaginea colorata cu un pigment sa fie eterogena fata de marginea si bord~ra c.e apar. In primul caz imaginea aparenta sau iluzorie se identifica cu cea adevarata, parlnd s-o mareasca; in al doilea caz, dimpotriva, imaginea adevarata poate fi facuta impura, neclara ~i micso-

94

J.W. Goethe

rata. de imaginea aparenta, Yom parcurge cazurile in care aceste efecte se vadesc in modul eel mai curios.

261 - Sa ne asezam in fata panoul pregatit pentru aceste experiente ~i sa privim prin prisma, in modul obisnuit, patratul rosu alaturi de eel albastru, pe fond negru; deoarece ambele culori sint mai deschise decit fondul, vor aparea la amindoua, atit sus cit ~i jos, margini si borduri colorate asemanatoare - numai ca. ele nu vor fi de tndata clare pentru ochiul observatorului.

262 - Fata de negru, rosul este, relativ, mult mai luminos decit albastrul. Culorile marginilor vor aparea deci la rosu mai puternice decit la alhastru, care actioneaza aici ca un gri inchis - culoare putin diferita de negru (251).

263 - Marginea rosie superioara va coincidecu culoarea de cinabru a patratului ~i astfel patratul rosu va aparea 'putin marit in partea de sus: bordura galbena, care se lndreapta in jos, da insa suprafetei rosii doar 0 mai mare stralucire ~i poate ti remarcata numai la 0 atentie marita.

264 - Dimpotriva, marginea rosie si hordura galbena sint eterogene fata de patratul alhastru: se va naste, asadar, la margine, 0 culoare rosie murdara, iar pe partea dinauntru a patratului. () culoare verde murdara: in felul acesta, patratul alhastru va parea, la 0 privire fugara, ca pierde pe aceasta parte.

265 - La limita inferioara a celor doua patrate, vor aparea 0 margine albastra ~i 0 bordura violeta, producind efectul contrar. Caci marginea albastra, tiind eterogena fata de suprafata de culoarea cinahrului, va murdari rosul-galbui, dind nastere unui tel de verde. asa incit rosul apare micsorat pe aceasta parte ~i lmpins in sus, iar bordura violeta dinspre negru de ahia poate ti observata.

266 - Marginea albastra aparenta se va identifica, din contra. cu suprafata albastra ~i nu numai d nu-i va rapi nimic. ci mai degraba ii va darui: in aceasta lmprejurare, suprafata albastra va fi aparent mar ita. ~i datorita bordurii violete invecinate. parind ca este impinsa in jos.


95

267 - Actiunea marginilor omogene Si eterogene, asa cum am descris-o acum in mod exact, este atit deputernica ~i de ciudata. lncit. la prima vedere. pentru un privitorsuperficial, amhele patrate par sa fie lmpinse din pozitia lor orizontala reciproca &i deplasate in sens contrar - rosul in sus. albastrul in jos. Nimeni nu se va lasa inselat tetusi de un asemenea erect aparent, dad este deprins sa ohserve lucrurile lntr-o anurnita succesiune, sa lege experientele lntre ele ~i sa Ie deduca separat.

268 - 0 viziune exacta a acestui fenomen este usurata tnsa de faptul ca sint necesare anumite conditii precise, ba chiar de scrupulozitate, pentru ca aceasta iluzie sa. aiba loc, Trebuie sa. ne procuram pentru patratul rosu 0 hirtie colorata foarte saturata. cu cinabru ori cu eel mai bun miniu, iar pentru patratul albastru, una colorata cu indigo. Atunci, marginea prismatica albastra ~i rosie se uneste irnperceptibil, acolo unde este de acelasi gen cu imaginea; unde este eterogena, marginea respect iva murdareste culoarea patratului, tllra. sa. produca 0 culoare intermediara prea clara. Rosul patratului nu trebuie sa. bata prea mult in galhen. fiindca altminteri marginea aparenta, de un rosu lnchis, .devine sus prea marcata; pe de alta parte, rosul trehuie sa. aiba destul galben, altminteri schimbarea produsa de bordura galbena devine prea limpede. Alhastrul nu trehuie sa. fie deschis. altminteri marginea rosie devine vizibila, iar bordura galbena da la iveala un verde prea evident si nu mai putem considera sau pretinde d\ hordura violeta inferioara este forma deplasata a unui patrat albastru deschis,

269 - Despre toate acestea va ti vorha mai departe, in chip amanuntit, cind vorn trata des pre aparatura necesara acestei sectiuni, E nevoie ca fiecare cercetator al naturii sa-si pregateasca singur panourile, ca sa poata realiza aceasta mica scarnatorie ~i sa se convinga, cu acest prilej, d\ pina ~i marginile colorate nu pot scapa unei atentii agere,

270 - Cu toate acestea. diferite alte cornhinatii - asa cum Ie prezinta plansa noastra - sint pe deplin potrivite sa fad sa dis-

r

I

96

J.W. Goethe

Contributii la teoria culorilor ratie cu negrul (adevar valabil mai ales despre ultima), s~ iveste foarte clar, sub amindoua, marginea rosie cu bord~ra ei ~alb~na, Aceasta margine se arata in toata frumusetea el sub imaginea rosu-galbuie, iar sub cea albastru-inchis, aproape asa cum aparea sub imaginea neagra; faptul se poate observa? daca .f~cern din nou 0 comparatie intre imaginile suprapuse ~l margmi-

le ~i bordurile lor. .. .

275 - Ca sa dam cea mai mare varietate ~l limpezime acest~r

experiente, patratele de diverse culori slnt .~ezate asa fel. m mijlocul plansei, lnclt granita dintre negru ~l alb. trece vertical prin ele. Conform regulilor ce ne sint ~clim. s~ficlent de ~unoscute, in general, ~i mai ales ln cazul imaginilor .cro~atlce, le vom vedea colorate in doua feluri, la fiecare margine, iar patratele vor aparea rupte in doua ~i deplasatein sus ~i in 'jos. Ne amintim, cu acest prilej, de imaginea cenusie observata de asemenea la frontiera dintre .negru ~i alb (237). .

276 - lntructt fenomenul pe care l-am vazut mai inainte, p~nl:t la iluzie, la un patrat rosu ~i albastru, pe fond negru - adica impingerea in sus ~i in jos a doua ima~ini difer.it c?lorate. -. devine vizibil aici la cele doua jumatati ale uneia ~l aceleiasi imagini, aparitia aceasta ne trimite din nou la marginile. colora: te la bordurile lor si la efectele naturii lor de acelasi gen ~l eterogene, asa cum se comporta ea fata de imaginile la care are loc fenomenul.

Las in seama observatorilor sa compare ei illi}i~i nuantele

variate ale patratelor colorate, plasate jumatate pe negru, jumatate pe alb; mai observ doar deformarea aparenta par~doxala atita vreme cit rosul ~i galbenul par trase, pe negru, m sus,

, A· •

iar pe alb, in jos - albastrul, pe negru, pare tras in JOs sr, pe

alb, in sus - aspecte ce sint totusi eonforme cu ceea ce am tra-

tat pina aici in chip detaliat. A A A

277 - Observatorul sa-si aseze aeum panoul m fata, asa inclt patratele mentionate mai sus, aflate la granita dintre negru si alb, srl se gaseasca tntr-o serie orizontala si, totodata, partea

para din mintea oricarui om atent toate indoielile asupra acestui

punet. .

271 - Sa examinam, din contra, un patrat alb, pus alaturi de eel albastru pe un fond negru si atunci marginile opuse ale celui alb (care it inlocuieste aiel pe eel rosu): vor aparea cu maxima lor eaergie. La acesta, marginea rosie se intindein sus aproape ~i mai mult declt la patratul rosu, peste linia orizontala a celui albastru; marginea albastra inferioara este vizibila insl:t la patratul alb in toata frumusetea ei; dimpotriva, aceasta margine se pierde in patratul albastru, prin identificare. Bordura violeta ce apare in partea de jos este mult mai clara la patratul alb decit la eel albastru.

272 - Sa comparam aeum perechile de patrate amintite, suprapuse cu grija, eel rosu cu eel alb, cele doua patrate albastre intre ele, eel albastru eu eel rosu ~i eel albastru cu eel alb - ~i atunci se vor vedea limpede raporturile acestor suprafete \;U marginile ~i cu bordurile lor colorate.

273 - Marginile ~i relatiile lor cu imaginile colorate apar ~i mai izbitoare, daca privim patratele colorate ~i pe eel negru, pe un fond alb. Pentru ca aici iluzia este complet eliminata ~i efectele marginilor sint la fel de vizibile pe cit le-am putut observa indiferent in care alt caz. Sa privim, mai intii, prin prisma, pl:ttratul albastru ~i pe eel rosu, La amindoua, marginea albastra apare acum sus. Fiind de acelasi gen cu imaginea albastra, ea se uneste eu aceasta, partnd s-o lnalte - numai cl:t marginea colorata albastru deschis se micsoreaza prea mult in partea de sus. Aceeasi margine albastra superioara este acum eterogena fata de patratul rosu; ea este continuta in efectul contrar ~i de abia vizibila, Pe de alta parte, bordura violeta, unita cu rosul-galbui al imaginii, realizeaza 0 culoare de flo are de piersie. 274 - Daca, din pricina aratata, marginile superioare ale acestor patrate nu apar orizontale, eele inferioare apar cu atit mai asemanatoare, lntruclt ambele culori, rosul ~i albastrul, stnt mai intuneeate, eomparate eu albul, decit erau luminoase in compa-

97

98

J.W. Goethe

neagra sa fie deasupra, iar cea alba, dedesubt. Sli se uite prin prisma la acele patrate si va observa ca patratul rosu c1~tigli prin adauglrea a dona margini rosii; daca va fi ~i mai atent, va vedea bordura galbena pe imaginea rosie, iar bordura galbena inferioara, dinspre alb, va deveni cu totul clara,

278 - La patratul galben, sus, marginea rosie este foarte vizibila, deoarece galbenul se distinge suficient, fiind luminos, .fata de negru. Bordura galbena se identifica cu suprafata galbena, numai ca aceasta devine astfel ceva mai frumoasa; marginea inferioara prezinta doar putin rosu, lntruclt galbenul deschis nu contrasteaza indeajuns cu albul. Bordura galbena inferioara este tnsa destul de Iimpede.

279 - Marginea rosie superioara a patratului albastru este, dimpotriva, abia vizibila; bordura galbena da la iveala, spre partea de jos a imaginii, un verde murdar; marginea rosie infe-

rioara ~i bordura galbena se prezinta in culori vii. .

280 - Daca, in aceste cazuri, observam ca imaginea rosie pare sa ctstige un adaos de ambele parti, iar cea de un albastru inchis pare sa piarda eel putin de 0 parte, vom putea constata fenomenul invers, daca tntoarcem cartonul, asa ineit partea alba sa se afte sus, iar cea neagra jos.

281 - Caci daca marginile ~i bordurile de acelasi gen, la plitratul albastru, apar de aici inainte sus si jos, ele par marite, ba chiar 0 parte a imaginilor Insesi parmai frumos colorate ~i numai 0 observatie atenta ne va ajuta sa distingem marginile ~i bordurile de culoarea suprafetei tnsasi,

282 - Din contra, in aceasta pozitie a panoului, galbenul ~i rosul sint limitate de marginile eterogene si efectul culorii locale este stirbit, Marginea albastra superioara este, la ambele, aproape complet invizibila, Bordura violeta se infliti~eazli ca 0 frumoasa ftoare de piersic pe imaginea rosie - si ca una foarte palida, pe cea galbena; ambele margini inferioare stnt verzi: un verde murdar la cea rosie, unul viu la cea galbena; bordura violeta se observa putin sub cea rosie, fiind mai vizibila sub cea


'"

galbena,

283 - Orice iubitor al naturii sa-si faca 0 datorie din cunoasterea exacta a tuturor fenomenelor expuse si sa nu considere plictisitoare trecerea unui singur fenomen prin atitea circumstante conditionate, intr-adevlir, aceste experiente se pot multiplica la infinit, prin imagini de diferite culori, asezate pe sau intre niste suprafete divers colorate. in toate tmprejurarile tnsa, va fi limpede pentru orice persoana atenta ca patratele colorate, puse alaturi, apar deplasate prin prisma, numai pentru ca se produce o i1uzie prin adaugarea de margini de acelasi gen ~i eterogene. Sintem capabili s-o tndepartam doar cind avem suficienta rabdare sa facem un sir de experiente; una dupa alta, ~i s~ Ie demonstram concordanta,

in cele ce urmeaza, va deveni mai Iimpede dince cauza am prezentat tocmai in acest fel ~i atit de amanuntit experientele de mai sus, cu imagini colorate, experiente ce puteau fi tnfatisate in mai multe moduri. lntr-adevar, fenomenele amintite nu erau ignorate mai demult, tnsa erau gresit tntelese si de aceea a trebuit sa Ie dezvoltam lntr-un mod exact, pentru a usura 0 viitoare expunere istorica,

284 - in incheiere, vrem sli indicam iubitorilor naturii un dispozitiv prin care aceste fenomene pot fi vazute dintr-o data si chiar in maxima lor stralucire,

Sli se taie dintr-un carton cinci patrate alaturate, mari cam de un tol, perfect egale, exact pe 0 Iinie orizontala, Sli se puna in spatele cartonului cinci bucati de sticla colorata, in ordinea cunoscuta: portocaliu, gal ben, verde, albastru, violet. Sli se fixeze acest panou lntr-o deschidere a camerei obscure, asa tnctt sa se poata vedea prin ea cerul luminos sau sa luceasca pe ea soarele si vom vedea in fata imagini deosebit de puternice. Sli se priveasca aceste imagini prin prisma si sa se observe fenomenele deja cunoscute prin experientele cu imagini vopsite: marginile ~i bordurile partial favorizante, partial stirbitoare, precum ~i deplasarea iluzorie a imaginilor colorate specific de

100

J.W. Goethe

pe linia orizontala, realizata in acest fel.

Ceea ce va vedea aici observatorul rezulta suficient din cele deduse anterior; ca atare, nici nu Ie vom mai detalia din nou _ cu attt mai putin cu cit vom mai gasi de numeroase ori prilejul sll revenim asupra acestor fenomene.

XIX. Acromazie §i hipercromazie

285 - In epoca mai veche, cind multe lucruri ce apareau regulat si constant in natura erau socotite drept simple devieri sau intimplatoare, se dadea putina atentie culorilor ce se nasc cu ocazia refractiei - acestea fiind considerate ca un fenomen ce putea proveni din anumite circumstante secundare.

286 - Dupa ce lumea s-a convins tnsaca acest fenomen cromatie tnsoteste totdeauna refractia, a fost normal ca el sa fie privit ca fiind de aproape ~i profund tnrudit cu aceasta; nu s-a mai crezut decit ca proportia fenomenului cromatic trebuia sa se orienteze dupa gradul de refractie .~i ca ambele trebuiau sa mearga in acelasi pas.

287 - Asadar, cind fenomenul unei refractii mai puterniee sau mai slabe a fost pus - nu integral, ci intr-o masura - pe searna densttatii diferite a mediilor (asa cum ~i aerul atmosferie mai pur, aerul tncarcar de ceturi, apa, sticla, in functie de densitatile ei crescatoare, sporesc toate asa-numita refractie si deplasarea imaginii), a mai ramas, in mod necesar, putina indoiala ca ~i fenomenul cromatic trebuia sa creasca in aceeasi rnasura, Oamenii s-au soeotit perfect siguri ell, in cazul unor 'medii diferite, puse fata in fatll, lntr-un sens opus refractiei, culoarea trebuia saapara attta vreme cit era prezenta refractia ~i, de indata ce disparea culoarea, trebuia sa fie anulata ~i refractia,

Ccntributii la teoria culorilor 288 - lntr-o perioada ulterioara, s-a descoperit, dimpotri~~, ca aceasta relatie presupusa egala este inegala, ca doua medu pot deplasa la fel de departe imaginea ~i cu toate acestea pot pro-

duce borduri colorate foarte inegale. .,. .

289 - S-a aflat ca acelei proprietati fiziee careia 1 se atribuia refractia trebuia sa i se adauge ~i una chimica (210) - alia. cum intentionam sa explicam mai departe, cind ne vo~ apropia de consideratiile de ordin chimie, dupa cum va trebui sa cons emnam si conditiile mai detaliate ale acestei importante descoperiri, in istoria teoriei culorilor. Pentru moment, sa ne multumim cu cele ce urmeaza,

290 - La mediile cu 0 putere de refractie egala sau macar aproape egala, apare situatia curioas~ ca se ~oate . produce 0 crestere sau 0 diminuare a fenomen~IUl croma~l~, ~nntr-un tratament chimic; sporirea este determinata de acizr, tar scMe~ea, de baze. Daca introducem oxizi metalici intr-o ~asll de sticla comuna, fenomenulcromatic al unor aseme~ea sticle es.te. considerabil marit, fara ca refractia safie modlfica~ senslb.ll. Se poate presupune cu usurinta ca miscorarea este situata, dimpo-

triva, pe latura alcalina, '. A

291 - Englezii numesc genurile de sticla care au .fost l~trebu~ intate mai lntii, dupa descoperire, flintglass \sUclll flint) ~l crownglass (sticla crown); celei dintii, ti apartme feno~enu~ cromatic mai puternic, celei de a doua fenomenul cromatic mal redus.

292 - Pentru prezentarea de fatll, ne servim de aceste do.ull expresii ca de niste termeni tehnici, considerlnd ca refractia este egala in amtndoua, dar ca sticla flint produce fenomenul cromatie cu 0 treime mai puternic dectt sticla crown; cu aceast~ ocazie, Ii punem la tndemtna cititorului un des en oarecum simbolie,

293 - Pe un panou negru, tmpartit in casete, pen~ 0 ex~u~ere mai comoda, sa ne lnchipuim cinci patrate albe, mtre hnule paralele ab si cd. Patratul Of. 1 sa ramtna nemiscat, pe locul

101

102

J.W. Goethe

sau, in fata ochiului liber.

294 - In schimb, patratul nr. 2 s~ fie deplasat cu trei casete, printr-o prisms de sticla crown g, tinut~ in fata ochilor ~i prezentind bordurile colorate tntr-o anumita latime; mai departe, patratul nr. 3 sa fie de asemenea imp ins in jos, cu trei casete, printr-o prisma de sticla flint, incit bordurile cromatice sa arate cu 0 treime mai late dectt la nr. 2 .

. 295 - sa ne inchipuim ca patratul nr. 4 a fost deplasat mai inttl, ca sl nr. 2, cu trei casute, printr-o prisma de stlcla crown, dar ca pe urma a fost ridicat din nou, pe vechiul sau loc, unde . este vazut acum, printr-o prlsma b de sticla flint, asezata in sens opus.

296 - Refractia se anuleaza aici, tntr-adevar, in mod reciproc; numai ca, tntructt prisma h produce, la deplasarea cu trei casete, niste borduri colorate cu 0 treime mai late decit cele ce-i stnt proprii prismei g, trebuie sa mai ramtna, ctnd e suspendata refractia, un surplus de bordura colorata sl anume in sensul miscarii aparente, pe care prisma h 0 imprima imaginii - prin urmare, invers, asa cum vedem deplasate in jos culorile la numerele 2 si 3. Am numit aceasta forma de revarsare a culorii hipercromazie; din ea se poate deduce apoi, in chip nemijlocit, acromazia.

297 - Caci, admittnd c~ patratul nr. 5 ar fi fost tmpins in jos de pe primul sau loc presupus, cu trei casete, ca si nr. 2, de catre 0 prisma de sticla crown g, ar trebui sa micsoram doar unghiul unei prisme de sticla flint h si s-o atasam, in sens invers, de prisma g, pentru a ridica aparent patratul nr. 5 cu dou~ casete. in aceasta imprejurare, hipercromazia cazului anterior ar fi eliminata, imaginea nu ar mai ajunge complet pe primul ei loc sl totusi ar aparea llpsita de culoare. Se vede ~i din IiniiIe punctate in continuare ale prismelor compuse, la nr. 5, c~ 0 prisma reala prisoseste ~i ca, de indat~ ce ne lnchipuim IiniiIe curbe, poate aparea deci si pe aceasta cale 0 lentila

oculars, mijloc prin care stnt obtinute, de altfel, binoclurile I

1


103

acromatice.

298 - Pentru aceste experiente, asa cum Ie expunem aici, este deosebit de potrivita 0 prlsma unica, compusa din trei prisme diferite, asa cum stnt confectionate in Anglia. S~ speram ca, pe viitor, artizanii nostri indigeni'yor inzestra pe fiecare iubitor de natura cu acest instrument nec6ar.

XX. Avantajele experienielor subieaive. Tranzitia

spre cele obiective .

299 - Am prezentat fenomenele cromatice, care se pot vedea cu prilejul refractiel, mai lntli, prin niste experiente subiective sl am tncheiat ansamblul de asa maniera tnctt am dedus sl fenomenele respective din teoria despre mediile tulburi ~i imaginile

duble.

300 - intrucit tnsa, in expunerile ce se refera la natura, totul

depinde de vedere sl de privire, aceste experiente stnt cu atit mai de dorit cu cit se pot organiza usor sl comod. Orice amator tsi poate procura aparatura, ftlr~ mari formalitatl ~i cheltuieli, ba chiar eel ee se pricepe putin la cartonaj i$i poate confection a singur 0 mare parte din ea. Stnt suficiente citeva panouri, pe care se schimba imagini negre, albe, cenusii $i colorate, pe un fond luminos sau intunecat. Le fixam in fata noastra, privim confortabil si perseverent fenomenele de la marginea imaginilor: ne tndepartam, ne apropiem din nou ~i observam exact desfasurarea gradata a fenomenului.

301 - Fenomenele se mai pot observa destul de clar si prin niste prisme mici, care nu slnt din sticla cea mai pura, Ceea ce ar mai fi de dorit, in legatura cu aceste instrumente de sticla, se va putea afta amanuntit in capitolul care trateaza despre aparatur~.

104

J.W. Goethe

302 - Un avantaj principal al acestor experiente este ~i acela ca pot fi facute in orice perioada a zilei, in orice camera, orientata indiferent in ce directie; DU e nevoie sa asteptam 0 stralucire a soarelui, care, ingeneral, nu este prea binevoitoare cu un observator din Nord.

Experienlele obiective

303 - pretind, dimpotriva, in chip necesar, stralucirea so arelui, care, chiar cind intervine, nu poate avea totdeauna relatia dorita cu aparatura ce i se aseaza in cale. Uneori soarele se

. .. ,

afta prea sus, alteori,.preajos si numai pentru scurt timp lei me-

ridianul camerei celei mai bine situate. El se retrage de sub ceea ee este observat; trebuie sa ne deplasam cu aparatura dupa el; din aceasta cauza, experientele devin nesigure, in multe cazuri. Crndsoarele straluceste prin prisma, ne dezvaluie toate lnegalitatile, toate firele sl veziculele marunte ale sticlei, ceea ce face ca fenomenul sa devina confuz, tulbure si prost colorat. 304 - Totusi, experientele de ambele genuri trebuie sa fie la fel de bine cunoscute, Ele par sa se opuna una alteia si se desfasoara totdeauna paralel; ceea ce arata unele arata si celelalte ~i, cu toate acestea, fiecare gen are particuJaritatile sale, prin care anumite efecte ale naturii sint revelate in mai multe feluri. 305 - Exista apoi fenomene importante, pe care le producem prin reunirea experientelor subiective cu cele obiective. Experientele obiective ne ofera totodata avantajul eli pe cele mai multe Ie putem reprezenta prin niste desene liniare, ce ne aduc in fata ochilor, pe planse, conditiile interne ale fenomenului. Nu vom intirzia de aceea sa prezentam de tndata experientele obiective, asa Incit fenomenele sa tina absolut pasul cu cele prezentate subiectiv; este ~i motivul pentru Care adaugam ime-

105

Coatribupi la teoria culorilor diat, linga numarul fiecarui paragraf, in paranteza, n~~lirul celor anterioare. Presupunem totusi, in ansamblu, ca cititorul face cunostinta cu plansele, iar cercetatorul cu aparatura, pentru ca fenomenele dubie, despre care vorbim, sa apara tntr-un fel sau altul, in fata ochilor ,amatorului.

XXI. Refraqie fora fenomen cromatic

306 - (195, 196). Faptul ca refractia i~i manifesta efectul fara sa produca un fenomen cromatic nu poate fi demonstrat, in cazul experientelor obiective, la fel de bine ca tn cazul celor subiective. Avem, ce-i drept, spatii nelimitate spre care sa privim prin prisma ~i sa ne putem convinge ca, fara 0 limita, nuapare nici 0 culoare; nu avem tnsa nici un factor luminos nelimitat, pe care sa-l putem determina sa actioneze asupra prismei. Lumina noastra vine de la corpuri marginite, iar soarele care e la originea celor mai multe dintre fenomenele noastre prismatice obictive, este el tnsusi doar 0 mica imagine, ce lumineaza in mod limitat.

307 - Cu toate acestea, putem considera ca nelimitate orice deschidere mai mare, prin care patrunde soarele, orice mediu mai larg, prin care este prinsa lumina solara si abatuta din directia ei - intrucit noi privim doar mijlocul suprafetelor ~i nu marginile lor.

308 - (197). Sa punem in lumina soarelui 0 prisma mare cu apa; pe un panou asezat in fata sa, va aparea un spatiu luminos, refractat tn tnaltime, iar mijlocul acestui spatiu iluminat va fi lipsit de culoare. Obtinem exact acelasi lucru, daca facem experienta cu prisme de sticla, care au unghiuri doar de citeva grade. Fenomenul apare chiar si in cazul unor prisme de sticla al CarOT unghi de refractie este de saizeci de grade, cu conditia

(

~ .

1 -j

~

. ~ (

106

J.W. Goethe

sa apropiem suficient panoul de ele.

XXII. Conditiile fenomenului cromatic

309 - (198). Daca spatiul iluminat, pe care l-am amintit, apare tntr-adevar refractat, deplasat de pe locul sau, dar nu colorat, vedem totusi, la marginile lui orizontale, un fenomen cromatic, Este mai greu de demonstrat ca si aici culoarea apare numai printr-o deplasare a unei imagini.

Factorulluminos, care actioneaza aici, este unullimitat, iar soarele actioneaza lucind ~i iradiind ca 0 imagine. Sll micsoram pe cit cu putinta deschiderea din jaluzeaua camerei obscure: intreaga imagine a soarelui va continua sa patrunda, Lumina ce izvoraste de pe discul sau se va tncruclsa in deschizatura foarte mica, formind unghiul ce este conform cu diametrul sau aparent. Aici ajunge un con cu virful in exterior, iar pe dinauntru, virful acesta se extinde din nou, dind la iveala 0 imagine rotunda, ce poate fi prinsa pe un panou; ea se mareste mereu, prin tndepartarea panoului; alaturi de to ate celelalte imagini ale peisajului exterior, apare ~i aceasta inversata pe 0 suprafata alba, ce i se pune in cale, in camera obscura,

310 - Este surprinzator deci cit de putin poate fi yorba aici despre niste raze sol are izolate, despre fascicule si manunchiuri de raze, despre cilindri ori vergele de raze sau despre oricare alt fer in care ne-am mai putea imagina toate acestea. Sl1 admitern, pentru comoditatea anumitor reprezentari liniare, ~ lumina solara este una ce cade paralel; sa stim insll ell aceasta nu e decit 0 fictiune, pe care ne-o putem permite, desigur, acolo unde ruptura ce se produce intre fictiune ~i fenomenul adevarat este neinsemnata, Sl1 ne ferim tnsa sa transformam, la rindul ~\, aceasta fictiune intr-un fenomen ~i sa operam mai departe cu un

Contributli la teoria culorilor

107

asemenea fenomen fictiv.

3 J I - De aici inainte, putem mari oricit orificiul din jaluzeaua ferestrei. putem sa-l facem rotund sau patrat ori chiar sa deschidem jaluzeaua cu totul ~i sa lasam soarele sa straluceasca in camera prin intreg spatiul ferestrei: locul pe care il lumineaza va fi cu atit mai mare cu cit 0 cere unghiul pe care it face diametrul sau; astfel, intreg spatiul iluminat de soare, fie ~i prin cea mai mica fereasta, este tot numai imaginea soarelui, plus largimea deschiderii. Yom gasi mai departe ocazia sa revenim asupra acestui fapt.

312 - (199). Daca prindem imaginea soarelui prin niste Ientile convexe, atunci 0 concentram inspre focar. Aici, potriVit regulilor expuse mai sus, trebuie sa apara 0 bordura galbena si 0 margine rosu-galbuie, daca imaginea este captata pe 0 hirtie alba, Dat fiind insll ca aceasta experienta este orbitoare ~i incomoda, ea poate fi facuta eel mai frumos cu imaginea lunii pline. Dad vom concentra aceasta imagine printr-o lentila convexa, marginea colorata va aparea de cea mai mare frumusete; luna emite 0 lumina moderata si ea poate produce de aceea cu atit mai usor culoarea ce se naste din temperarea luminii; cu aceasta ocazie; ~i ochiul observatorului este afectat doar intr-un chip usor ~i placut,

3 J 3 - (200). Cind captam 0 imagine luminoasa prin niste Ientile concave, ea este marita si, ca atare, extinsa, in acest caz, imaginea apare marginita de albastru.

3 J 4 - Putem produce ambele fenomene opuse, atit simultan cit -si succesiv, printr-o lentila convexa; simultan, daca lipim la

mijloc, pe lentila convexa, un disc netransparent - dupa care, captam imaginea soarelui. Vor fi concludente aici atit imaginea luminoasa cit ~i nucleul negru aflat in ea si, in felul acesta, trebuie sa apara si cele doua fenomene cromatice opuse. Putem observa apoi, in mod succesiv, aceasta opozltie, daca vom concentra, mai lntli, imaginea luminoasa catre foear, fiindca atunei percepem galbenul si rosul-galbui; dupa aceea, lasam imaginea

108

J.W. Goethe

sa se extinda in spatele focarului - si atunci se iveste imediat o margine albastra.

315 - (201). Este valabil si in acest caz ceea ce s-a spus la experiementele subiective ~i anume ca albastrul si galbenul searata la si peste alb - si ca ambele culori capata 0 lucire rosiatica, in masura in care ajung peste negru.

316 - (202, 203). Aceste fenomene de baza se repeta in toate experientele obiective urmatoare, asa cum au constituit ~i baza celor subiective. Operatia intreprinsa este tot aceeasi: 0 margine luminoasa este condusa spre 0 suprafata tntunecata, iar 0 suprafata tntunecata spre 0 margine luminoasa. Marginile trebuie sa parcurga un drum ~i sa se lnghesuie oarecum una peste alta - atit in aceste experiente cit si in celelalte.

317 - (204). Daca lasam deci sa patrunda imaginea soarelui in camera obscura, printr-un orificiu mai mare sau rnai mic, daca 0 captam printr-o prisma al carei unghi de refractie poate fi aici coborit, ca de obicei, atunci imaginea luminoasa nu cade in linie dreapta spre dusumea, ci este refractata in sus, pe un panou plasat vertical. Este momentul sa ne aducem aminte de opozitia in care se afta deplasarea subiectiva Si cea obiectiva a imaginii.

318 - D~ privim printr-o prisma al carei unghi de refractie este coborit, catre 0 imagine aflata la tnaltime, imaginea respectiva este deplasata in jos, in loc ca imaginea luminoasace cade sa fie lmpinsa de aceeasi prismatn sus. Ceea ce noi expunem aici, de dragul conciziunii, numai in mod istoric, se poate deduce fara greutate din regulile refractiei si ale ridicarii.

319 - Asadar, in masura in care imaginea luminoasa este deplasata de la locul ei, in acest fel, bordurile cromatice iSi urmeaza, de asemenea, calea lor, dupa regulile pe care Ie-am explicat mai inainte. Bordura violeta 0 ia intotdeuna inainte in cazul experientelor obiective, deci in sus, pe cind la cele 'su~ biective, in jos.

320 - (205). Observatorul ~ se convinga, de asemenea, de


109

(

colorarea in diagonala, atunci cind deplasarea se produce in aceasta directie, prin doua prisme, asa cum s-a ararat suficient de clar, in cazul subiectiv; in acest scop, s~-~i procure niste prisme cu unghiuri doar de citeva grade - cam de cincispre-

zece.

321 - (206,207). Vom tntelege ca actul colorarii imaginii are

loc si aici in directia miscarii sale, daca facem in jaluzea un orificiu patrat de 0 marime potrivita si lasam sa treaca imaginea luminoasa prin prisma cu apa, mai intli cu marginile in directie orizontala ~i verticala, apoi in diagonala.

322 - (208). Cu acest prilej, se va vedea tnca 0 data ca marginile nu trebuie impinse una ltnga alta, ci una peste cealalta.

"

,

XXIII. Conditlile maririi fenomenului

323 - (209). Si in cazul acesta, 0 deplasare m~ri~ a imaginii realizeaza un fenomen cromatic mai puternic.

324 - (210). Aceasta deplasare marita are tnsa loc:

I) printr-o orientare mai oblica a imaginii luminoase ce cade pe medii paralele;

2) prin schimbarea formei paralele intr-una de unghi mai

mult sau mai putin ascutit;

3) printr-o dimensiune sporita a mediului, a celui paralel sau unghiular; partial, pentru ca imaginea este mai puternic deplasata, pe aceasta cale - partial, fiindca 0 proprietate apartinlnd masei ajunge sa participe la actiune;

4) prin tndepartarea panoului de mediul refractant, asa inclt imaginea colorata ce iese din el sa parcurga un drum mai lung; 5) in toate aceste circumstante, se vadeste activa 0 proprietate chimica, pe care am aratat-o mai amanuntit la rubricile privind acromazia si hipercromazia.

J 1

110

J.W. Goethe

325 - (21 I). Experientele obiective prezinta avantajul ca putern reprezenta devenirea fenomenului, geneza sa succesiva in afara noastra ~i c~ putem totodata s-o clarificam prin desene liniare, ceea ce nu e cazul la experientele subiective.

326 - Daca putem observa pe un panou imaginea luminoasa ce iese din prisma ~i fenomenul sau cromatic in crestere, daca ne putem infl1t~a sectiuni din acest con cu baza eliptica, putem face vizibil ~i fenomenul pe lntregul sau parcurs, in eel mai frumos chip, dupa cum urmeaza, Pe linia pe care imaginea trece prin camera obscura, sa stirnim un nor alb de pulbere fina, ce poate fi provocat eel mai bine cu 0 pudra de par fina, foarte uscata. Fenomenul mai mult sau mai putin colorat este captat acum de atomii albi ~i prezentat ochilor in intreaga sa largime ~i lungime.

327 - Am pregatit, de asemenea, niste desene liniare ~i Ie-am preluat printre plansele noastre; fenomenul este reprezentat aici de la prima sa aparitie ~i cu ajutorullor ne putem lamuri de ce imaginea luminoasa este colorata cu mult mai puternic prin prisme decit prin medii paralele.

328 - (212). La cele doua limite opuse, se tnalta un fenomen contrar, lntr-un unghi ascutit, care se extinde pe masura ce inainteaza in spatiu, potrivit deschiderii unghiului respectiv. Astfel, 0 bordura violeta tinde spre exterior, catre partea lntunecat~, in directia in care a fost deplasata imaginea luminoasa, iar

o margine albastra tngusta ramtne la limita, Din partea cealalta,

o bordura galbena tinde catre interior, in partea luminoasa si 0 margine ros-galbuie ramtne la limita.

329 - (213). Trebuie deci observate bine, aici, miscarea partii intunecate spre cea luminoasa ~i a celei luminoase catre cea intunecata,

330 - (214). Mijlocul unei imagini mari ramine mult timp necolorat, in special la mediile de 0 densitate mai scazuta ~i cu 0 dimensiune mai mica, ptna ce, in cele din urma, bordurile ~i marginile opuse se lntilnesc; la imaginea luminoasa, apare


111

atunci un mijloc verde.

331 ~ (215). Daca experientele obiective au fost facute, in mod obisnuit, cu imaginea luminoasa solara, 0 experienta obiectiva cu 0 imagine tntunecata nu a avut loc, plna acum, aproape niciodata, Am indicat tnsa si pentru aceasta 0 aparatura convenabila, S~ punem la so are acea prisma mare cu apa ~i sa lipim, pe partea din afara sau dinauntru, un disc rotund de carton; in acest caz, fenomenul cromatic se va petrece din nou la margini; el se va naste dupa legea cunoscuta, marginile vor aparea ~i se vor extinde in masura data, iar la mijloc va aparea purpuriul. Putem adauga, ltnga rotund, un patrat, lap distanta oarecare; ne vom convinge din nou de adevarul celor aratate

mai sus, de mai multe ori. .

332 - (216). Daca tndepartam iarasi aceste imaginilntunecate de pe prisma amintita (placile de sticla trebuind safie totusi curatate cu grij~, de tiecare data) ~i daca tinem un betisor, sa zicem un creion mai gros, dinaintea mijlocului prismei orizontale, vom provoca suprapunerea totala a bordurii violete ~i a marginii rosii - ~i vom mai vedea doar cele trei culori, pe cele doua exterioare ~i pe cea din mijloc.

333 - Daca decupam un carton ce trebuie asezat in fata prismei asa fel inch in mijlocullui s~ se produca 0 deschidere orizontala lunguiata ~i daca facem apoi sa treaca prin ea lumina soarelui, vom provoca reunirea totala a bordurii gal bene cu marginea albastra, peste partea luminoasa ~i vom vedea numai ros-galbui, verde ~i violet; modul in care se intlmpla aceasta este lamurit mai departe, la explicarea planselor,

334 - (217). Fenomenul prismatic nu este nicidecum Incheiat prin faptul c~ imaginea luminoasa iese din prisma. Ceea ce observam atunci stnt numai primele sale inceputuri, in opozitie; mai apoi, el creste, aspectele opuse se tnttlnesc ~i, in cele din urma, se tmpreuneaza in modul eel mai intim. Protilul acestui fenomen, captat pe un panou, este altul, la fiecare tndepartare de prisma - asa incit nu putem vorbi nici despre 0 succesiune

112

J.W. Goethe

c~nstantli a culorilor, nici despre 0 masura absolut egala a lor. Din aceasta cauza, amatorul ~i observatorut se vor adresa alit naturii cit ~i planselor noastre conforme cu natura, la care este adaugata 0 explicatis repetata, 0 lamurire ~i 0 calauza suficienta pentru toate experientele.

XXIV. Deducerea fenomenelor indicate

335 - (218). uaca am expus amanuntir aceasrs deducere cu ocazia experientelor subiective, daca tot ce a fost valabil acoio este valabil ~i aici, atunci nu mai e nevoie de nici 0 dezvoltare ca sa aratam ca ceea ce se petrece absolut paralel in fenomen poate fi dedus tntocmai din aceleag] surse.

336 - (219). Faptul ca si la experientele obiective avem de-a face cu imagini a fost demonstrat mai sus, in mod detaliat. Soarele poate luci in interior chiar printr-un orificiu cit de mic _ imaginea intregului sau disc va patrunde, totusi, de fiecare data. Putem pune cea mai mare prisma in lumina libera a scarelui, totusi imaginea acestuia este totdeauna aceea care i~i are limita la marginea suprafetelor refractante, producind imaginile anexa ale ac.estei limitar]. Put em piasa in fata prismei cu apa un carton multIplu decupar: numai imaginile de tot felul sint cele care, dupa ce au fost deplasate de la locul lor prin refractie prezinta totusi margini si borduri colorate, iar in cadrul aces~ tora, niste imagini anexedeslivir~ite.

337 - (235). naca niste imagini puternic contrastante au realizat, in .cazul experientelor subiective, .un fenomen cromatic foarte VlU, fenomenul acesta va fi cu mult mai viu ~i admirabil in cazul experientelor obiective, pentru ca imaginea soarelui compo~~ cea. mai puternica energie pe care 0 cuno~tem; de aceea ~l imagmea sa anexa trebuie sa fie puternica ~i, indiferent

Contributii la teoria culorilor de starea sa secundara tulbure ~i tntunecata, trebuie sa fie mereu splendida si stralucitoare. Culorile pe care lumina solara le arunca prin prisma asupra unui obiect oarecare aduc cu ~Ie o lumina puternica, avlnd - oarecum, in arierplan - 0 lumina

originara de maxima energie. . .. .

338 - (238). Masura in care numim ~I aceste imagim anexa tulburi si in care ne este permis sa le deducem din teoria des pre mediile tulburi - toate acestea vor fi clare pentru oricine ne-a urmarit cu atentie pinli acum, dar mai ales pentru eel care si-a procurat aparatura necesara, ca sa-si poata re~rezenta aiev~, oricind, determinarea ~i vioiciunea cu care actioneaza mediile tulburi.

113

xxv. Diminuarea fenomenului cromatic

339 - (243). Daca atunci cind am expus scaderea fenomenului cromatic in cazurile subiective, ne-am putut exprima rezumativ, ne va fi tngaduir sa procedam aici tnsa ~i mai pe scurt, bizuindu-ne pe acea prezentare clara. Doar un sin~r luc~. se cu~ine sa fie recomandat cititorului, in vederea unei atentn speciale, din cauza marii sale tnsemnatati ca moment principal al intregii

expuneri. .. .

340 - (244-247). Diminuarii fenomenului pnsmatic trebuie sa-i premearga 0 dezvoltare a acestuia. La 0 distanta potrivita a panoului fata de prisma, culoarea albastra si cea galbena dispar in cele din urrna din imaginea colorata a soarelui, intrind cu totul una peste alta, si se mai vede doar ros-galbui, verdele ~i rosul-albastrui. Dad apropiem panoul de mediul refractant, se ivesc iarasi galbenul ~i albastrul ~i se vad cele cinci culori cu nuantele lor. Dacli apropiem ~i mai mult panoul, galbenul ~i albastrul se separa complet, verdele dispare ~i lntre marginile

114

J.W. Goethe si bord~ri.le colorate imaginea apare lipsita de culoare. Cu cit ne a~r~lple~ cu panoul de prisma, cu atlt mai lnguste devin ~argml!e $1 ,,?rdurile mentionate, pina ce, in cele din urma, linga pnsrna Sl pe ea, devin nule.

JqNI. lmagini cenusii

341: - (248). Am prezentat imaginile cenusii ca fiind extrem d.e Imp?rtan.te: in cazul experimentelor subiective. Prin slabiclUn~a imaginilor anexa, ele ne arata ca acestea provin totdeaun.a d.l~ tmagmea principala, Daca vrem sa ducem pina la capat Sl alcl: in mod pa~a:el, Aexperientele obiective, operatia s-ar putea face comod, tinlnd m fata orificiului 0 sticla slefuita m . m It .. 'i a, at

U sau mal p~tm mata, prin care sa cada imaginea soarelui.

S-ar produce pnn ace~ta o. imagine Inabusita, care ar prezenta pe panou, du~.~ re.frac.tle, ?Iste culori mult mai mate decit cele denvate nemiitocit ?m ~Iscul solar; s-ar naste astfel ~i din extrem de energica imagme a soarelui doar 0 imagine anexa slaM,. conforrna cu micsorarea razelor; desigur, prin aceasta exp~nen~, se tntareste 0 data mai mult ceea ce ne este deja indeajuns de cunoscut.

XXVII. Imagini colorate

342 -: (260). Exista diferite moduri de a produce imagin'i colorate: m scopul un~r ~xperiente obiective. Mai Intii, putem tine ~ stIcl~ colorata In rata deschizaturii, gest prin care este obtmuta .Imediat 0 imagine colorata. in al doilea rind, putem umpie pnsma cu apa cu niste lichide colorate. in al treilea rind,


115

putem face s~ treaca prin niste mici orificii proportionate ale unei bucati de tabla culorile emfatice deja prod use de 0 prisma Si sa pregatirn, asadar, niste mici imagini pentru 0 a doua refractie. Acest mod din urma este eel mai anevoios, tntructt din cauza constantei deplasari asoarelui 0 asemenea imagine nu poate fi fixata Si nici confirmata in orice directie. Al doilea mod are, de asemenea, inconvenientele lui, deoarece nu toate lichidele colorate pot fi preparate frumos Si limpede. Primul mod merita sa fie preferat cu atit mai mult cu cit fizicienii apreciau chiar Si ptna acum ca avind acelasi efect la demonstratie culorile prod use de lumina soarelui prin prisma, cele obtinute prin licori Si sticle, precum Si cele ce sint deja fixate pe htrtie sau

pe ptnza. . __ ,

343 - lntructt ceea ce importa e doar ca imaginea s~ fie colorata, prisma mare cu apa, pe care am introdus-o, ne ofera, in acest sens, cea mai buna ocazie; caci, intrucit putem piasa in fata suprafetelor ei mari, ce lasa sa treaca lumina necolorata, un carton in care s-au taiat orificii de forma diversa (ca sa produca imagini diferite si, ca atare, Si niste imagini anexa diferite), putem fixa doar niste sticle colorate in fata deschiderilor cartonului, ca sa observam ce efect produce refractia, in sens obiectiv, asupra imaginilor colorate.

344 - S~ ne folosim de panoul cu sticle colorate, deja descris, pe care I-am potrivit exact ca marime, ca sa poata fi introdus in scobiturile marii prisme cu apa. S~ lasam soarele sa straluceasca prin ea, Si vom vedea imaginile colorate refractate in sus, fiecare dupa genul ei, bordurate Si marginite, fiindca la unele imagini aceste borduri Si margini se arata foarte clar, la altele se amesteca cu nuanta specifica a sticlei, 0 sporesc sau 0 micsoreaza; oricine se va putea convinge ca e yorba aici, din nou, doar de simplul fenomen expus de noi, subiectiv Si obiec-

tiv, attt de amanuntit.

116

J.W. Goethe XXVI/I. Acromazie si hipercromazie

345 - (28~-290). Dupa toate cite au fost expuse pe larg mai sus, e nev?~e sa dam ~ sc~rtA indrumare despre felul in care se pot face. ~l 10 ~od obiectiv experientele 'hipercromatice si cele acromatice, mal ales fiindcA putem presupune ca prisma com~~~~' pe care am amintit-o, se afla in miinile iubitorului de na-

346 -:- ~A fac~m sa treaca imaginea soarelui printr~ prisma cu ~n~hlUn ascutite, de clteva grade, ~lefuitli din sticla crown a IOClt sa fie refractata in sus, pe panoul asezat in fata; mar : ti vor ap~rea col?rate, dupa legea cunoscura. violetul ;i albt~ru~ iUS ~l AIDA exterior :- galbenul si ro~ul-glilbui jos si in interior

~t~CIt ms~ unghiul refractant al acestei prisme este coborit' ~ -1 ~u~em ~~ fata 0 alta prisma proportionatA, din sticla fiint'

~ I ei ung 1 refractant sa fie ridicat. Imaginea soarelui va Ii ast e readu~~ la locul sau, unde va fi putin colorata prin sur~IUS(UI puterti de ~olorare a prismei de sticla fiint, care abate in J~s conf?rm l.e~ll acestei abateri) ~i ea va infatisa albastrul i ~l?letul JOs ~l 10 afara, iar galbenul si ro~ul-gAlbui sus !l' lOauntru. ' 'l

:t~:'A- SA dep!aSAm ac~m, ~in nou, printr-o prisma potrivua de fi t c~own, IDt~ea?a lII~aglOe, putin in sus: hipercromazia va I ~ uln~l ~ulatli. l~r l~agmea soarelui va aparea deplasata de pe ocu ei ~l tOtW}1 lipsita de culoare.

348, - Cu 0 lentila acromatica de obiectiv, compusa din tr . Ientile, putem face aceleasi experienre, in mod treptat daca nu ~e t~e rau s-o. scoatem din tnveusul in care a fixat-o ~rtizanul

e e oua Ientile .convexe de sticla crown (concentrind ima i~ nea spre .f~car) ,~I lentila concava de sttcla fiint (extinzind ~n spatele et Im~gIDea soarelui) lnfatiseaza la margine culorils aduse. 0 lentila convexa, impreunatli cu lentila concavA. pre-


117

zinta culorile dupa legea celei din urma. Daca stnt puse laolalta toate trei lentilele, putem concentra imaginea soarelui spre focar sau 0 putem lasa sa se extinda in spatele focarului; nu se vad nicicind margini colorate si acromazia intentionata de artizan se confirma din nou.

349 - Deoarece sticla crown are totusi, in general, 0 culoare verzuie, asa incit, mai ales la obiectivele mari ~i puternice, se poate strecura un oarecare luciu verzui, iar culoarea purpurie provocata poate fi, pe linga asta, anulata in anumite imprejurari (ceea ce noua nu ni s-a intimplat, totusi, in repetate experiente, cu mai multe obiective), s-au nascocit cele mai curioase explicatii; unii s-au bucurat intrucitva sa poata nega 0 asemenea imbunatatire radical A, deoarece oamenii erau siliti sa demonstreze teoretic imposibilitatea unor binocluri aeromatice; despre aceasta situatie nu se poate trata totusi pe larg decit in istoria aces tor inventii.

XXIX. Legiuura dintre experietuele obiective si cele subiective

350 - Daca am ararat mai sus ca refractia, considerata obiectiv ~i subiectiv, ar trebui sa actioneze 10 sens contrar (318), urmead de aici ca atunci ctnd se reunesc experientele, se vor vedea fenomene opuse, care se anuleaza reciproc.

351 - Printr-o prisma asezata orizontal sa proiectarn in sus, pe un perete, imaginea soarelui. Daca prisma este suficient de lunga, tnctt ~i observatorul sa poata privi printr-insa, el va vedea imaginea deplasata in sus prin refractia obiectiva, irnpinsa din nou in jos, pe locul unde ar fi aparut fru-A refractie.

352 - Intervine, eu aceasta ocazie, un fenomen important, dar care decurge, de asemenea, din natura lucrurilor. De vreme ceo

118

J.W. Goethe

cum s-a amintit de atltea ori, imaginea soarelui colorata, proiectata obiectiv pe perete, nu este un fenomen 1ncheiat ~i nici neschimbator, in operatia mentionata, nu numai cll este trasa in jos pentru ochi, ci ii sint cu totul rapite marginile ~i bordurile, fiind readusa la 0 forma circulars, lipsita de culoare.

353 - Daca folosim pentru aceasta experienta doua prisme complet egale, putem sll Ie punem alaturi ~i sl1 facem sa cada imaginea soarelui printr-una din ele, iar prin cealalta sll privim. 354 - Daca privitorul avanseaza cu prisma a doua, atunci imaginea se trage din nou tn sus ~i este colorata treptat, potrivit legii primei prisme. Daca privitorul se retrage iarasi, pinll ce aduce din nou imaginea la punctul zero, iar pe urma se departeaza tot mai mult de ea, atunci imaginea, devenita pentru el rotunda ~i fltrll culoare, se deplaseaza mereu in jos, colorindu-se in sens contrar - asa incit daca privim concomitent prin prisma ~i la ea, vedem aceeasi imagine colorata dupa legi obiective ~i subiective.

355 - Felul in-care poate fi multlplicataaceasta experienta reiese de la sine. Daca unghiul refractant aI prismei, prin care imaginea soarelui este tnaltata tn mod obiectiv, este mai mare decit eel aI prismei prin care se uita privitorul, atunci acesta trebuie sll se retraga mult mai departe, pentru ca sa deplaseze tn jos imaginea colorata de pe perete, intr-atit inc1t sll fie Iipsitlk de culoare - ~i invers.

356 - Este evident ca, pe aceasta cale, se poate prezenta atlt acromazia cit ~i hipercromazia - lucru pe care it putem lasa, desigur, pe seama amatorului tnsusi sa-l analizeze ~i sa-l explice mai departe. Dupa cum ~i noi vom expune abia mai tirziu ~i a1te experiente complicate, la care se folosesc tn acelasi timp prisme ~i Ientile, la care amestecam in diferite chipuri experientele obiective ~i cele subiective - reducindu-Ie la fenomene simple, ce ne sint destul de cunoscute de acum inainte.


xxx. Tranzitie

119

357 - Daca privim retrospectiv expunerea de ptna acum ~i deducerea culorilor dioptrice, nu putem regreta nici ca Ie-am tratat atlt de amanuntit, nici cll Ie-am expus 1naintea celorlalte culori fizice, tn afara ordinii indicate de noi tnsine, I?~ent~on~ totusi sa dam tntruc1tva socoteala despre aceasta. :ltItonlor ~l

colaboratorilor nostri, aici, 1n momentul de tranzitre. ..

358 - Daca ar fi sll ne justificllm pentru faptul eli 'am exghcltat poate prea larg teoria despre culorile dioptrice, In specialcele din a doua clasa, am avea de observat cele ce urmeaza. Prezentarea unui obiect oarecare aI stiintei noastre se ~at~. raport~, tn parte, la necesitatea interna a materiei ce trebuie tratat;ll, 10 parte tnsa, ~i la necesitatlle epocii tn care se face prezentarea. In cazul nostru, am fost constrtnsi sll avem in vedere ambele consideratii. Pe de 0 parte, am avut intentia ~ll pre~entllm toate experientele ~i convingerile noastre, potrivit unei metode ~e mult verificate; pe de alta, a trebuit sll ne tndreptam tnsa atentl~ asupra necesitatii de a expune multe fenomene cunoscute (~Otu~l prost tntelese ~i mai ales puse tn corelatii false) tn evolutia lor naturala ~i intr-o ordine realmente conforma c.~ exper~enta:

Aceasta pentru ca pe viitor, in momentul tratarn pole~l1~ ~l istorice a problemei, sll putem folosi 0 lucrare preliminara completa, pentru 0 mai usoara privire de ans~blu. De aceea a devenit necesara, desigur, 0 mai mare detahere, :are es~.e sacrificatl1, de fapt, numai necesitatli prezente. De, ab~a 1n vntor, clnd se va recunoa~e ~i se va privi ceea ce este slm~lu ca simplu, ce e compus ca un lucru compus, ceea ce e~te pnmordial ~i superior, ca atare, iar ceea ce este secund ~I dedus, la fel _ abia atunci tntreaga expunere de fatl1 va putea fi contrasa

'in ceva mai dens: daca operatia aceasta DU De va fi dat sa De

, . .. .

reuseasca, 0 lasam pe seama unei contemporaneitati on a unei

120

J.W. Goethe

epoci ulterioare ce vor lucra mai senin.

359 - Cit priveste, apoi, ordinea capitolelor, In genere, putem socoti ca chiar si unele fenomene naturale lnrudite nu se leaga tntre ele tntr-o succesiune propriu-zlsa ori tntr-o serie constanta, ci slnt produse prin activitati care au loc In mod Incrucisat, asa tnctt este oarecum indiferent care fenomen tl luam in cons ideratie mai intii ~i pe care la urma; fiindca nu ne intereseaza decit sa Ie actualizam pe cit posibil pe toate, pentru ca, in cele din urma, sa Ie tmbratisam dintr-un singur punct de vedere - In parte, potrivit naturii lor, In parte, dupa modalitatea ~i comoditatea specifice omului.

360 - Putem afirma totusi ca, In cazul de fatl1, culorile dioptrice sint plasate echitabil In fruntea celor fizice, din cauza stralucirii lor surprinzatoare ~i a semnificatiei lor In rest, dar ~i fiindca pentru a Ie putea deduce, trebuiau luate In discutie multe chestiuni care ne vor oferi - Inainte de toate - 0 mare inlesnire.

361 - Lumina a fost considerata, ptna acum, un fel de dat abstract, 0 esenta ce exista ~i actiona pentru sine, conditionlndu-se oarecum pe sine ~i productnd din ea tnsasl culorile, la niste mici stimulari. Sarcina ce trebuie rezolvata, tinta care ar fi de atins ar fi aceea de a-i indeparta pe prietenii naturii de acest mod de reprezentare ~i de a Ie atrage atentia ca, in cazul fenomenelor prismatice ~i al altora, nu este vorba de 0 lumina nelimitata care conditioneaza - ci de una limitata, conditionata, de 0 imagine a luminii, ba chiar de imagini In general, fie luminoase, fie Intunecate.

362 - Ceea ce se tnttmpla In cazurile dioptrice, mai ales In cele din a doua clasa, ~i anume In cazurile de refractie, ne este de acum suficient de ~unoscut ~i ne serveste ca introducere la

ceea ce urmeaza, .

363 -:- Cazurile catoptrice ne amintesc de cele fiziologice; numai ca noi atribuim celor dintii mai multa obiectivitate §i, ca atare, ne socotim tndreptatiti s111e consideram printre cele fizi-

121

Contribupi la teoria culorilor ceo Important este tnsa faptul ca, din nou, aici, ~u ~rede~ ca trebuie luata In consideratie 0 lumina abstracta, Cl 0 tmagme a

luminii.

364 - Daca trecem la culorile paroptice (presupunlnd. cli. cel~

demailnainteaufostbineintelese).nevomgl1si.cuUlm.lr.e ~l satisfactie,dinnou, in domeniul imaginilor. M~lte l~munn ne va aduce mai cu seama umbra unui corp, ca 0 unagme secun-

dara, ce tnsoteste corpul cu attta exactitate. . .

365 - Slt nu 0 luam totusi tnalntea expunerilor ulterioare, ca sa pastram - asa cum s-a tnttmplat ptna acum, dupa parerea

noastra -;- un pas regulat.

XXXI. Culori catoptrice

366 - A vorbi despre culori catoptrice tnseamna a .arltta. cl1.n~ sint cunoscute niste culori ce apar cu ocazia unei oglindiri. Presupunem ca atit lumina ctt ~i suprafata de p~ care ele se refleeta se gasesc tntr-o stare complet lipsita d~ culoare ". in acest sens, fenomenele respective se situeaza pnntre culorile fizice. Ele se nasc cu ocazia retlectarii, asa cum Ie-am ~~t mai sus, pe celedioptrice din a doua clasa, apl1rtn~ c~ prilejul retractiel. Flirlt sa tnttrziem mai mult In general Itlitl , ne. I~dreptam de Inda~atentia spre cazurile speciale ~i spre conditii-

Ie necesare aparitiei fenomenelor mentionate. .

367 - Daca desfacem 0 coarda finade otel de pe mosorul ei, lastnd-o sa se tncurce apoi potrivit elasticitatii sale ~i 0 tinem la fereastra la lumina zilei, vom vedea luminate partile superioare ale cercurilor ~i rasucirilor - dar nu strltlucind ~i nici colorate. Daca apare soarele, aceasta iluminare se concentreaza tntr-un punet ~i ochiul vede 0 mica imagine strlllucitoare a soarelui, care nu prezinta nici 0 culoare, cind 0 privim de aproa-

)

U2

J.W. Goethe

pe. Daca ne dam inapoi ~i cuprindem cu ochii reflexul de la oarecare distanta, vedem multe imagini mici ale soarelui, colorate in cele mai diverse moduri; si desi credem ca vedem mai mult verde §i purpuriu, la 0 atentie mai sustinuta apar totusi si celelalte culori. . 368 - Daca privim fenomenul printr-o lornieta, culorile §i stralucirea lor mai extinsa dispar §i se zaresc doar micile puncte luminoase, imaginile repetate ale soarelui. Recunoastem astfel ca experienta este de natura subiectiva ~i cll fenomenul se leaga de cele pe care noi Ie-am introdus sub numele de halouri iradiante (100).

36~ - Deosebirea este ell putem prezenta acest fenomen §i de pe latura obiectiva. Sub 0 deschidere potrivita in jaluzeaua camerei obscure, sll fixam 0 hirtie alba §i clnd soarele luceste prin orificiu, sll tinem coarda de otel tnctlcita la lumina, asa lnclt sll se afte in fata hlrtiei, Lumina solara va cadea peste inelele coardei §i printre ele, dar nu se va arata doar tntr-un punct, ca in ochiul ornenesc care concentreaza; tntrucit hlrtia poate prelua reftexul luminii pe fiecare parte a suprafetei sale, acesta va putea fi vllzut ca niste dungi, avind forma parului §i care slnt, tn acelasi timp, de toate culorile.

370 - Experienta aceasta este pur catoptrica; deoarece nu ne putem inchipui ca lumina patrunde tn suprafata otelului, fiind cumva transformata acolo, ne convingem cu U§urin~ cll aici este vorba doar de 0 pura reftectare; tn masura tn care aceasta e subiectiva, ea se leaga de teoria luminilor ce actioneaza slab §i care sesting pe incetul - iar, tn masura tn care poate fi facuta obiectiva, ea ne trimite, chiar §i in fenomenele cele mai vagi, la 0 realitate din afara omului.

371 - Ca sll producem acest efect, am vazut ca nu este necesara doar 0 lumina oarecare, ci una energica §i chiar §i aceasta nu in chip abstract §i general, ci ca 0 lumina limitatl1- 0 imagine a luminii. Ne vom convinge ~i mai mult despre acest fapt, in cazurile lnrudite,


123

372 - Un platou de argint slefuit produce la soare o.lumina orbitoare; cu aceasta ocazie, nu se vede tnsa nici 0 culoare. Daca ii zgiriem usor suprafata, atunci apar, sub un anumit unghi al privirii, niste culori pestrite, in special verzui §i purpurii. Fenomenul apare in mod izbitor §i in cazul unor metale cizelate §i gravate in mod fin; se poate observa totusi, pe deplin, cll atunci clnd e vorba sa apara e necesar sa ia parte 0 imagine oarecare, 0 alternare a aspectului intunecat cu eel luminos, in momentul reftectaril, asa tnctt 0 vergea de la fereastra, ramura unui copac, 0 piedica tnttmplatoare sau pusa in cale intentionat produc un efect remarcabil. Si' fenomenul acesta

poate fi obiectivat in camera obscura. <~

373 - Daca vom coroda cu apa tare obiectul de argint lustruit, asa tnctt cuprul din el sa fie descompussi suprafata sa devina oarecum aspra §i daca facem apoi sll se oglindeasca imaginea soarelui pe platou, ea va fi reflectata de fiecare riiic punctulet ridicat in parte §i suprafata platoului va aparea multicolora. De asemenea, daca tinem 0 hirtie neagra nelustruita la so are §i 0 privim cu atentie, 0 vedem lucind pestrit, tn cele mai vii culori,

pe cele mai mici parti ale ei. A

374 - Toate aceste experiente ne trimit la aceleasi conditii, In

primul caz, imaginea luminii este reflectata de 0 linie tngusta, in eel de al doilea, probabil, de niste canturi ascutite, in eel de al treilea, de niste puncte foarte mici. L~ toate, este nevoie de o lumina vie §i de 0 limitare a acesteia. In cazul acestor fenomene, se cere, de asemenea, ca ochiul sll se gaseasca la 0 distanta potrivita de punctele reftectante.

375 - Daca facem aceleasi observatii sub microscop, fenomenul creste infinit in fortll §i stralucire; se vad atunci cele mai mici parti ale corpurilor iluminate de soare, sclnteind in aceste culori reftexe, care, inrudite cu culorile refractiei, se inal11l pe treapta suprema a splendorii lor. Pe suprafata corpurilor organice, se observa, tntr-o asemenea situatie, ceva pestrit, in forma unui vierme - despre care vom da amanunte in viitor.

•

124

J.W. Goethe

376 - De altfel, culorile ce apar in reftectare stnt mai ales purpuriul si verdele; se poate banui de aici ca mai ales fenomenul in forma de dungi consta dintr-o linie purpurie delicata, incadrata pe ambele laturi, partial de albastru, partial de galben. Daca liniile se apropie foarte mult, spatiul intermediar trebuie sa apara verde - fenomen pe care il vom intilni deseori.

377 - In natura, Inttlnim frecvent asemenea culori. Nuantele pinzelor de paianjen Ie situam absolut pe aceeasi treapta cu cele reftectate de corzile de otel, desi in cazullor nu se poate confirma la fel de bine impenetrabilitatea, ca la otel; din aceasta cauza, unii au si vrut sa transfere aceste culori tot la fenomeneIe de refractie.

378 - Observam culori variate, dar mai ales purpuriu §i verde, la sidef, la fibre organice si lamele infinit define, asezate unele ltnga altele, din care acestea pot izvori, ca §i in cazul argintului de mai sus.

379 - Sint de asemenea amintite aici culorile sanjante ale penelor pasarilor, cu toate ca, in cazul a tot ce este organic, ne putem imagina 0 pregatire chimica si 0 adaptare a culorii la corp - luctu despre care vom vorbi mai departe.icu ocazia culorilor chimice.

380 - Se va admite cu usurinta ca aparitiile de halouri obiective se manifesta §i in apropierea unor fenomene catoptrice, desi nu putemnega faptul ca joaca un rol aici §i refractia. Vrem sa remarcam doar unele aspecte, ptna ce, dupa parcurgerea completa a ciclurilor teoretice, vom fi in situatia sa facem o aplicatie mai deplina a tot ceea ce va fi cunoscut atunci in general, la fenomenele naturale particulare.

381 - Amintim, mai tutti, de cercul galben §i rosu, pe care le-am produs pe un perete alb sau cenusiu, eu 0 luminare asezata in apropiere (88). Reflectlndu-se de pe un corp, lumina estetemperata, iar 0 asemenea lumina provoaca senzatia de culoare galbena si apoi rosie.

382 - S~ luminam puternic peretele din imediata apropiere cu

125

Contributii la teoria culorilor o astfel de lumina. Cu cit lucirea se raspindeste ~ai departe, cu attt devine mai slaba; numai ca ea este tOtU§I, 10 contl~uare, efectul flacarii, urmarea energiei acesteia, actiunea e~tl~~ a·

. .,. ale Asemenea cercuri ar putea fi numite chiar im aimaginn s . . . .' ..... .

gini de granita, pentru ca ele consntuie limita ~CtlVlt~tll §l tOtU§1

nu reprezinta dectt 0 imagine largita a flacarn. .'

383 - Cind cerul este alb §i luminos in j~rul soar~IUl, filOd~~ ceturi usoare umplu atmosfera, cind ceturi sau non plut~c 10 jurul lunii, reftexul discului se oglindeste in ele: H.al.ounle p~ care Ie vedem atunci stnt simple sau dubIe, mal ml~l sau mal

. . eori foarte mari deseori fara culoare, uneon colorate.

marl, un, .

384 - La 15 noiembrie 1799, am vazut un halo foarte frumo~

in jurul lunii; presiunea era crescuta §i totusi cerul era noros §l cetos. Haloul era complet colorat, iar cercuArile.~e succedeau la fel ca la halourile subiective, din jurullumlO~rn. Faptul ca e~.a obiectiv l-am putut recunoaste curtnd, astupind imaginea lunii:

cu toate acestea, haloul se vedea perfect.. .

385 _ MMimea diferita a halourilor pare sa aiba un anumit r~-

port cu apropierea sau departarea cetii de ochiu! observa~oruIUl. 386 - Intrucit geamurile aburite sporesc taria halo~nlor s~biective, facindu-le oarecum obiective, s-ar pu~ea gast det~rmlnarea mai exacta a acestui fapt, eventual, cu ajutorul uner aparaturi simple, pe 0 vreme de iarna, devenita brusc fo.'~rte rece. 387 - In legatura cu fenomenul a§a-numitelor parhelii, se ved~ ce motive serioase avem sa staruim si in cazul acestor cercun asupra imaginii si a efectului sau. Astfel de imagini ~nvec~nate se gasesc intotdeauna In anumite puncte ale halounlor. §l. ale cercurilor; ele tnfatiseaza din nou, tnsa intr-un mod l~mltat: ceea ce se petrece continuu in tntreg cercul, tntr-un chip mal general. Toate acestea se vor lega mai usor de fenomenul

curcubeului.

388 - Nu ne mai ramine altceva de facut, ca incheiere, dectt

sa pregatim tnrudirea culorilor catoptrice eu eele pa:optice ..

Vom numi culori paroptice pe acelea care apar cind lumina

126

J.W. Goethe

- straluceste pe un corp lipsit de culoare, netransparent. Oricine este convins, dimpreuna cu noi, ca in cazul refractiei culorile apar numai la margini va lntelege usor cit de apropiat inrudite stnt acestea cu culorile dioptrice din a doua clasa, lnrudirea dintre culorile catoptrice si cele paroptice ne va deveni tnsa limpede in capitolul urmator,

XXXII. Culori paroptice

3~9 - Culori~~ p~r?ptic~ au fost numite pim acum perioptice, fiindca oamenu tsi imagmau 0 actiune a luminii oarecum tmpreju.rul eorpului, atribuind-o unei anumite capacitati de inmladiere a luminii tnspre ~i dinspre corp.

390 - Putem tmparti si aceste culori in obiective si subiective pentru ca si ele apar Partial, in afara noastra, ca zugravite oa~ecum ~e suprafata - partial, in noi, in mod nemijlocit, pe retina, Ni se pare eel mai avantajos, in acest capitol, sa ne ocupam mai Intii de cele obiective, pentru ca cele subiective se leaga foarte de aproape de alte fenomene cunoscute noua asa

tnctt eu greu Ie putem separa de ele. '

391 - Culorile paroptice stnt denumite astfel fiindca lumina trebuie sa luceasca pe 0 margine, pentru a Ie produce. Numai ca nu totdeauna cind lumina luceste de pe 0 margine, apar ~i ele; stnt necesare si niste conditii secundare, cu totul speciale. 392 - Trebuie sa observam, mai departe, ca lumina nu actioneaza aici nici~eeum in abstracto (361), ci soarele luceste de p~ 0 ~argine. Intreaga lumina ce provine de la imaginea soarelui acnoneaza pe Iinga Iimita corpului si provoaca 0 umbra, Pe aceasta umbra si tnauntrul ei, vom observa dupa aeeea culoarea.

393 - Inainte de toate, sa privim tnsa experientele de acest


127

gen, in' plina lumina. il situam pe observator in aer liber, ' inainte de a-I conduce in tngustimea camerei obscure.

394 - Cine se plimba tntr-o gradina ori altundeva, la lumina soarelui, pe niste drumuri netede, va observa cu u~urinta ca umbra ti apare puternic delimitata numai jos, lingl1 piciorul eu care paseste; mai sus, in special in jurul capului, ea se estompeazausor, pe suprafata luminata, Intrucit lumina soarelui nu izvoraste doar din mijlocul acestuia, ci actioneaza tncrucisat ~i de la cele doua margini ale astrului luminos, apare 0 paralaxa ohiectiva, care produce o penumbra de ambele parti ale

corpului. '

395 - Daca eel ce se plimba W ridica mlna, el vede ctar, la degete, dislocarea ambelor penumbre catre exterior si tngustarea umbrei principale spre interior - ambele ca etecteale luminii ce se tncruciseaza,

396 - Aceste experiente se pot repeta si multiplica in fata unui

perete neted, cu bete de diferite grosimi si cu bile; vom afla constant ca cu cit corpul este mai Indepartat de panou, cu attt se extinde dubla umbra slaba si cu atit se tngusteaza umbra principala puternica, ptna ce, in cele din urma, aceasta pare complet anulata; la sfirsit, umbrele duble devin attt de slabe tnctt aproape dispar, tntocmai dupa cum, la 0 departare mai mare, stnt de neobservat.

397 - Ne putem usor convinge ca lucrul aeesta provine de la

lumina ce se tncruciseaza - la fel cum si umbra unui corp ascutit prezinta clar doua virfuri. Nu ne este deci tngaduit sa pierdem din vedere vreodata ca, in acest caz, actioneaza tntreaga imagine a soarelui, ca ea produce 0 umbra, 0 transforms in umbra dubla si in cele din urma, 0 anuleaza.

398 - sa folosim acum, in locul corpurilor solide, niste orificii decupate, de 0 marime determinata, diferita, aflate unele ltnga a1tele ~i sa facem sa cada prin ele lumina solara pe un panou

. lntrucitva departat; vom eonstata 'eli imaginea luminoasa, produsa de so are pe panou, este mai mare decit deschizatura; cau-

128

129


J.W. Goethe

za e. CA.o margine a soarelui mai luceste inca prin latura opusa a onficml~l, p~ cind C~altlt margine este deja acoperita de el. De aceea imagmea luminoasa este mai slab luminata la marginile ei.

3.99 ~ Da~ folosim niste orificii patrate, indiferent de ce rnarune, imagmea luminoasa va aparea, pe un panou asezat vertical, la noua picioare de acele deschideri, cu un tol mai mare de fiecare parte, dectt orificiul - ceea ce coincide aproape cu unghiul diametrului aparent al soarelui.

~ - Fsptul ca aceeasi iluminare a marginii scade putin cite p~tm est~ foart~ natural, fiindca, la urma urmelor, doar un mi~lmu~ din lU?Ima solara poate actiona de la marginea soarelui, mcrucisat, pnn marginea orificiului.

4.01 --: Vede~ aici Inca 0 data ce motiv putemic avem sa ne fenm, m expenenta, de acceptarea ideii unor raze paralele a ~nor ~ascicule ~i mltnunchiuri de raze, ca '~i a altor enti~ltti ipotetice asemltnlttpare (309, 310).

402 - Ne putem reprezenta, mai curind, stralucirea soarelui sa~ aunei l~~:ni oarecare ca 0 reflectare infinita a iniaginii limitate a luminii - reprezentare din care se poate deduce desigur, in ce {~l to~te deschiderile patrate prin care luceste ~oareIe, la ~u~lte distante, in functie de marimea lor, trebuie sa dea 0 imagme rotunda,

403 -:- Pu~em repeta experientals de mai sus cu orificii de for~lt ~~ mltnme. variate si vom constata mereu acelasi lucru, cu dlfer~te abat.en; vO?I observa totusi continuu ca, in plina lumina, ~l la actiunea simpla a stralucirii soarelui la 0 margine nu

se poate vedea nici 0 culoare. '

4~4 - Ne indreptltm de aceea atentia spre experientele cu lumina redus.lt, care este necesara pentru ca sa intervina fenomen~l cromatic. Sa facem 0 mica deschizltturlt in jaluzeaua camerei obscu~e, slt. capt~m pe 0 hirtie alba imaginea soarelui ce p:trunde:ncrucI~at ~l vom zari 0 lumina cu atit mai stearsa cu Cit deschtderea este mai mica; aceasta, intr-un mod cu totul fi-

resc, fiindca iluminarea nu este efectuata de soarele intreg, ci doar de puncte izolate, in mod partial.

405 - Daca privim cu atentie aceasta imagine solara palida, atunci 0 gasim din ce in ce mai stearsa catre marginile ei ~i tivita cu 0 bordura galbena; ea se vede limpede - dar eel mai limpede cind 0 ceata sau un nor straveziu trece prin fata soarelui, ii tempereaza lumina ~i 0 inabusa. Oare nu ar trebui sa ne amintim aici, de indata, de haleul de pe perete ~i de lucirea unei luminari ce-i sta in fata, in apropiere (88)?

406 - Daca privim mai atent imaginea soarelui descrisa mai sus, vedem ca odata cu aceasta bordura galbena, lucrurile nu s-au incheiat, ci se mai observa si un al doilea cere, albastriu, daca nu chiar 0 repetare a bordurii cromatice ca un halo. Daca tncaperea este cu totul obscura, vedem ca ~i cerul (care era, la lnceput, luminat imprejurul soarelui) influenteaza de asemenea: vedem pe hirtie cerul albastru, ba chiar tntregul peisaj si ne convingem, 0 data mai mult, ca aici este yorba numai de imaginea soarelui.

407 - Daca folosim un orificiu tetragonal, ceva mai mare, care nu devine imediat rotund prin iradierea soarelui, putem observa bine penumbrele de pe fiecare margine, intllnirea acestora la colturi ~i colorarea lor, pe masura fenomenului orificiului rotund, pe care l-am relatat mai sus.

408 - Am redus 0 lumina ce straluceste paralactic, factnd-o sa luceasca prin niste deschideri mici, dar nu i-am rapit tnsusirea paralactica, asa inclt ea po ate produce din nou niste umbre duble ale corpurilor, chiar daca efectul este mai scazut. Acestea sint cele asupra carora ne-am lndreptat ptna aici atentia, cele ce se succed in diferite cercuri luminoase ~i intunecate, colorate sau fara culoare ~i care produc multiple, ba chiar nenumarate halouri. Au fost desenate ~i gravate deseori in arama, punindu-se in lumina scazuta ace, fire de par si alte corpuri subtiri ~i observtndu-se numeroasele umbre dubIe, in forma de halouri: au fast atribuite unei curbari in afara sau tnauntru a lumi-

(

130

J.W. Goethe

nii, tncerctndu-se sa se explice astfel cum ar putea fi anulata umbra centrala ~i cum ar puteaaparea ceva luminos tn locul a ceea ce era tntunecat.

409 - Noi staruim lnsa din nou asupra faptului ca umbrele duble paralactice sint cele care apar marginite de borduri si halouri colorate.

410 - Daca am vazut, am cercetat ~i ne-am elarificat ptna acum toate acestea, putem trece la experienta cu lamele de cutit, ce poate fi socotita doar ca 0 apropiere si 0 rasfringere paralactica, una peste alta, a penumbrelor ~i halourilor ce ne stnt deja cunoscute.

411 - In cele din urma, trebuie s~ organizam ~i sa urmarlm acele experiente cu fire de par, cu ace ~i sirme, intr-o lumina slaba facuta de so are, precum si tn aceea provenind de la cerul albastru si care se vede pe hirtie; prin asemenea experiente, vom stapini din ce tn ce mai bine adevarata conceptie despre aceste fenomene.

412 - Dar deoarece tot ce intereseaza tn aceste experiente este sa ne convingem de efectul paralactic al luminii ce straluceste, ne putem elarifica aceasta chestiune cu ajutorul a doua lumtnari, prin care cele doua umbre tree una peste alta si se pot distinge pe deplin. Lucrul acesta se po ate face ziua, utiliztnd doua orificii tn jaluzeaua de la fereasta, iar noaptea, cu ajutorul a doua lumtnari; exista chiar cazuri tntimplatoare, tn unele cladiri, tn care aceste fenomene se pot observa mai bine cu prilejul deschiderii ~i tnchiderii obloanelor declt cu cea mai ingrijita aparatura. Toate' acestea ~i fiecare tn parte se pot ridica totusi la rangul de experienta doar daca adaptarn 0 cutie, tn care sa ne putem uita pe deasupra ~i ale carei portite stnt tnchise tncetisor dupa ce facem sa cada tn ea 0 lumina dubla. Este de asteptat ca tn aceasta situatie, umbrele colorate, pe care Ie-am tratat printre culorile fiziologice, sa intervina foarte usor.

413 - In general, sa ne aducem aminte de ceea ce am expus pe larg mai tnainte despre natura umbrelor dubie, a luminilor


131

slabe si altele asemenea - dar mai ales sa facem niste experiente cu diferite nuante de gri alaturate, tn care fiecare dunga va aparea luminoasa ltnga vecina ei tntunecata - ~i invers. Putern observa foarte elar acest fenomen, daca producem seara niste umbre, cu trei sau cu mai multe lurnlnari, ceo se a~ope~~ treptat - ~i ne vom convinge ca aici intervine c~l fiziologic pe care I-am expus mai sus (38), intr-un mod mal amplu.

414 - Timpul ne va arata tn ce masura t~ate fe~omen~l~. care insotesc culorile paroptice se pot deduce din teona luml~n ~oderate, a penumbrelor si a determinarii fiziologi~e a~etm~l --: sau daca vom fi constrtnsi sa recurgem la anumite proprietati interne ale luminii.vasa cum s-a facut ptna tn prezent. S~ fim multumiti, deocamdata, ca am ~~t.at con?i~~le !n "C.~re se. n~c culorile paroptice; putem nadajdui ca mCI indicatiile privind legatura acestora cu expunerea de ptna aici, nu vor trece neobservate de catre iubitorii naturii.

415 - Inrudirea culorilor paroptice cu cele dioptrice din a doua clasa si-o va putea dezvolta singur, cu usurinta, orice om care gtndeste. Si intr-un caz si in celalalt, este:vorba despre margini, ca si despre 0 lumina ce luceste la margme. Est.e fo~rte natural, asadar, ca efectele paroptice sa poata fi s~on~e: 10- tarite si "glorificate" de catre cele dioptrice '. TOtu.~I, .alci nu poate fi yorba dectt despre cazurile de refractie oblt~cUv~, intrucit imaginea luminoasa luceste real mente pn~ mediu; fi~ndc~ aceste cazuri sint tnrudite de fapt cu cele paroptice. Cazurile de refractie subiectiva - de vreme ce vedem imaginil~ pri~tr-u~ mediu - se distanteaza tnsa cu totul de cele paropnce sr au sr fost apreciate de noi pentru puritatea lor.

416 - Se poate banui, dupa cele spuse, tn ce fel se corele~~ culorile paroptice cu cele catoptrice; caci Intrucit cul~nle catoptrice se vad numai pe zgirieturi, pe puncte, pe .corz! de otel sau fire delicate, avem de-a face cu un caz aproximativ ~a fel cu acela in care lumina ar straluci pe 0 margine. Ea trebuie sa fie totdeauna reflectata de 0 margine pentru ca ochiul s~ per-

132

J.W. Goethe

ceapa 0 culoare. S-a ararat mai sus in ce fel trebuie luate in consideratie ~i aici limitarea imaginii luminoase ~i temper area luminii.

417 - Despre culorile paroptice subiective mai citam doar putine lucruri, fiindca ele pot fi puse in legatura partial, cu cele fiziologice, partial, cu cele dioptrice din a doua clasa si nu prea par sa apartina, in majoritatea lor, acestei categorii - cu toate ca, daca le observam mai atent, ele arunca 0 lumina favorabila asupra intregii teorii si a felului in care se inlantuie ideile: 418 - Daca tinem in fata ochilor 0 rigla, asa incit flacara lumlnarii sa luceasca pe deasupra ei, vedem rigla oarecum taiata ~i crestata la locul un de se evidentiaaa lumina. Se pare ca faptul se poate explica prin puterea de extindere a luminii pe retina (18).

419 - Acel<C}i fenomen se produce, in mare, la rasaritul so arelui: ctnd rasare pur, dar nu prea puternic, deci cind mai poate fi tnca privit, el face de fiecare data 0 crestatura neta in orizont.

420 - Daca ne apropiem de 0 fereastra, pe 0 vreme acoperita, a~a incit crucea intunecata a cercevelelor se decupeaza pe cer ~l daca ne indreptam apoi ochii asupra bucatii de lemn orizontale, inclinind putin capul si tncepem sa clipim, privind in sus, vom descoperi curind, jos pe scindura, 0 frumoasa bordura ros-galbuie, iar sus, deasupra ei, una frumoasa, albastru deschis. Cu cit cerul va fi de un cenusiu mai inchis !?i mai egal, cu cit camera va fi mai crepusculara si, in consecinta, ochiul va fi mai linistit, cu atlt mai viu va aparea fenomenul, cu toate ca el i se va intati~a unui observator atent chiar ~i intr-o zi luminoasa.

421 - Dupa aceea, sa lasam capul pe spate ~i sa clipim asa in~it cerceveaua orizontala s-o vedem sub noi; in felul acesta, si tenomenul va aparea invers: vom vedea cantul de sus galben ~i

pe eel de jos alhastru, "

422 - Observatiile se pot pregati eel mai bine intr-o camera


133

obscura. Daca fixam 0 hirtie aIM dinaintea orifieiului in fata caruia este insurubat de obicei microscopul solar, vom vedea marginea de jos a cercului albastra si pe cea de sus galbena - chiar ~i tinind ochii cu totul deschisi, ori numai tragind cu coada ochiului, ca sa nu mai vedem niei un halo in jurul albului. Daca ne lasam capul pe spate, vedem culorile invers.

423 - Aceste fenomene par sa provina din faptul ca umiditatile ochiului nostru sint cu adevarat acromatice (in realitate, numai la mijloc, acolo unde are loc vederea), dar ca inspre periferie ~i in pozitii nefiresti, cum sint ridicarea si aplecarea capului, mai pastreaza, intr-adevar, 0 insusire cromatica, mai ales cind privim niste imagini net contrastante. De aceea aceste fenomene pot face parte dintre cele tnrudite cu fenomenele dioptrice din a doua clasa.

424 - Culori asemanatoare apar daca privim niste imagini negre si albe prin gaura facuta cu 0 impunsatura de ac intr-un bilet de intrare. In loeul imaginii albe, putem alege ~i punctul luminos din tabla oblonului camerei obscure, atunci cind aparatura este facuta pentru culorile paroptice.

425 - Culorile apar si cind privim printr-un tub al carui orifieiu inferior este ingustat sau restrtns prin diferite taieturi.

426 - Dupa parerea mea, de fenomenele paroptice se leaga insa mai de aproape urmatoarele fenomene. Daca tinem virful unui ac aproape, in fata ochilor, ne apare 0 imagine dubla. Deosebit de curios este insa cind privim un cer cenusiu printre lamele de cutit pregatite pentru niste experiente paroptice. Vedem ca printr-un val si in ochi se ivesc numeroase fire care nu sint, de fapt, decit imaginile repetate ale taisurilor; cauza e ca fiecare este, la rindul sau, conditionata paralactic de cea care urmeaza sau si de cea care actioneaza in fata ei, fiind transformata in forma de fir.

427 - In incheiere, mai este de observat ell daca privim printre lame la un punct luminos din oblon, pe retina apar aceleasi dungi si halouri colorate ea si pe hirtie.

134

J.W. Goethe

428 - S~ incheiem acum acest capitol, cu atit mai mult cu cit un prieten a preluat sarcina de a experimenta aceleasi lucruri din nou, cu mare atentie; speram s~ darn socoteala mai amanuntit despre observatiile sale, in cele ce urmeaza, cu prilejul revizuirii planselor.

XXXIII. Culori epoptice

429 - Daca ptna aici ne-am ocupat de culorile care apar intr-adevar foarte vii, dar ~i dispar cind tnceteaza conditiile 'experimentam acum acele culori care stnt observate tot ca trecatoare, dar care se fixeaza in anumite tmprejurarl, asa incit dureaza ~i dupa incetarea conditiilor ce le-au produs aparitia ~ constituind, asadar, tranzitia de la culorile fizice la cele chimice.

430 - Ele apar, din diverse motive, pe suprafata unui corp lipsit de culoare, la lnceput fllrll vreo lnstiintare, full culoare, fllrll vreo tnmutere «(3CXfl'-q); Ie vom urmari de la cea mai usoara aparitie pina la cea mai tndaratnica durata, parcurgind diverse conditii ale nasterii lor, pe care Ie vom cita imediat, in mod sumar, pentru 0 mai usoara privire de ansamblu.

431 - Prima conditie: atingerea a doua suprafete netede ale unor corpuri dure, trans parente.

Cazul tntti: clnd mase sticloase, panouri de sticla, Ientile slnt presate una peste alta.

Cazul al doilea: cind tntr-o masa solida de sticla, de cristal sau de gheata, apare 0 crapatura.

Cazul al treilea: faptul ca niste lamele de roci transparente se separa tntre ele.

A doua conditie: cind 0 suprafata de sticla sau 0 piatra lustruita sint aburite.


135

A treia conditie: reunirea celor doua de mai sus, in sensul ca se abureste panoul de sticla, se pune peste el un alt panou, se provoaca prin apasare culorile, apoi se tndeparteaza sticla, deoarece atunci culorile se mai restring ~i se volatilizeaza odata

cu aburul.

A patra conditie: bule ale unor lichidediferite, sapun, cio-

colata, bere, Yin - baloane fine de sticla.

. A cincea condltie: pelicule foarte fine ~i lamele ale unor solutii minerale ~i metalice; pelicula de var, suprafata apelor statatoare, in special a celor cu hematit; de asemenea, pelicule de ulei pe apa, mai cu seama de vernis pe apa tare. ..

A sasea conditie: clnd unele metaIe sint infierbintate; albas-

trirea otelului ~i a a1tor metale.._

A saptea conditie: clnd suprafata sticlei este co~odatll.

432 - Prima conditie, cazul lntli. Cind doua Ientile conve~e sau 0 lentila convexa ~i una planll- ori, eel mai bine, 0 lentila convexa ~i una concava se ating, se nasc cercuri colorate, concentrice. Fenomenul apare imediat, la cea mai usoara apasare ~i poate fi trecut, incetul cu incetul prin diferite stadii. Descriem acum fenomenul complet, pentru ca, dupa aceea, tntorctndu-ne, vorn tntelege cu atit mai bine diferitele trepte prin care

trece. . A

433 - Mijlocul este lipsit de culoare; acolo unde lentilele stnt

oarecum lipite tntr-una singura, prin cea mai put~rnicll ap~~e, se vede un punct gri inchis ~i in jurullui un spanu ~b-,?,gt~UU; pe urma, la distantece se mlcsoreaza, se succed diferite inele izolate, constind toate din treiculori nemijlocit legate intre e!e. Fiecare inel (se pot numara cam trei-patru) est: galben sp~e 10- terior, purpuriu la mijloc ~i a1bastru.in. afara. Int~e ~oull inele, se aftll un spatiu intermediar alb-argintiu. La periferia fenomenului, ultimele inele sint din ce in ce mai apropiate intre el~. Acestea se modifies intre purpuriu ~i verde, tM~ vreun spanu intermediar, argintiu, remarcabil.

434 - De aici inainte, vrem sli observam aparitia succesiva a

136

J.W. Goethe

fenomenului, pornind de la cea mai usoara apasare.

435 - La apasarea cea mai usoara, mijlocul tnsusi apare colorat in verde. Urmeaza, dupa aceea, ptna la periferia tuturor cercurilor concentrice, inele purpurii si verzi. Slnt relativ late si nu se vede lntre ele nici 0 urma de spatiu argintiu. Mijlocul verde apare din albastrul unui cere nedezvoltat, ce se amesteca cu galbenul primului cere. La aceasta atingere delicata, toate celelalte eercuri sint late, iar marginile lor galbene si albastre se amesteca siproduc un verde frumos. Purpuriul fiecarui inel in parte ramine ins A pur ~i neatins; de aceea, toate cercurile se prezinta in aceste doua culori.

436 - 0 apasare ceva mai puternica indeparteaza putin primul cere de eel nedezvoltat si il izoleaza, asa lnclt se vede acum perfect. Mijlocul apare ca un punct albastru, deoarece galbenul primului cere este separat de el printr-un spatiu argintiu. Din albastru, se dezvolta, la mijloc, un purpuriu care ~i pastreaza totdeauna, spre exterior, marginea sa proprie, albastra. Al doilea sl al 'treilea inel, socotind din interior, sint acum complet izolate. Daease ivesc cazuri de abatere, vom sti sa Ie apreciem dupa eele spuse ca si din cele ce mai slnt de spus,

437 - La 0 apasare ~i mai puternica, mijlocul devine galben, fiind inconjurat de 0 margine purpurie ~i albastra, Cercul cel mai dinauntru este format ~i culoarea galbena ti inconjoara marginea. Acum, tot mijlocul apare argintiu, ptna ce, in cele din urma, la apasarea cea mai putemica, se arata punctul lntunecat si este implinit fenomenul asa cum a fost descris la inceput.

438 - Marimea inelelor concentrice ~i a distantelor este in raport cu forma lentilelor ce sint presate una peste alta.

439 - Am observat mai sus ca mijlocul colorat consta dintr-un cere nedezvoltat. Se intlmpla ins A adesea ca, la cea mai usoara apasare, sa se afte acolo mai multe cercuri nedezvoltate, oarecum in embrion, si care se pot dezvolta treptat, sub ochii observatorului,

Contributii la teorja culorilor 440 - Regularitatea acestor inele provine din forma lentilei convexe, iar diametrul fenomenului se orienteaza dupa segmentul de sfera, mai mare sau mai mic, potrivit caruia este slefuita lentila. Conchidem de aceea usor ca prin apasarea unor Ientile plane una peste alta, vom vedea doar fenomene neregulate, ce apar ca niste valuri, in chipul matasurilor cu ape si se rasfrtng

.. de la punctul de apasare spre toate marginile. Pe aceasta cale, fenomenul este totusi mult mai stralucit decit pe cea precedenta _ surprinzator ~i ademenitor pentru oricine. Daca facem experienta in acest mod, vom observa pe deplin, ca ~i la cea descrisa mai sus ca, la 0 apasare usoara, apar valurile verzi ~i purpurii - in schimb, la una mai tare, se izoleaza niste dungi care sint albastre, purpurii ~i galbene. In primul caz, partile lor exterioare se ating, in eel de al doilea, slnt despartite printr-un

spatiu argintiu.

441 - Inainte de a trece la 0 determinare mai amanuntita a

acestui fenomen, vrem sa comunicam modul eel mai lesnicios de a-l produce.

SA punem pe masa 0 lentila mare convexa, dinaintea unei

ferestre, ~i peste ea 0 placa de sticla d~ oglinda, bine slefuita, cam de marimea unei carti de joc; simpla greutate a placii va aparea destul ca sa apara unul ori altul dintre fenomenele descrise ~i se vor putea produce treptat toate gradele prezentate de noi doar prin greutatea diferita a placii de sticla sau prin alte forme ale hazardului; de exemplu, daca tmpingem placa de sticIA peste marginea lasara in jos a lentilei convexe, acolo unde ea nu apasa la fel de tare ca in mijloc.

442 - Ca sa observam fenomenul, trebuie sa privim oblic suprafata pe care el ne apare. Extrem de interesant este ins A faptul ca daca ne aplecam dince in ce mai mult ~i privim fenomenul sub un unghi mai ascutit, nu numai ca cercurile se largesc, dar din mijloc se mai dezvolta si altele, despre care nu se putea zari nici 0 urma cind ne uitam perpendicular, nici chiar prin cea mai puternica lupa.

137

138

J. W. Goethe

443 - Daca vrem ca fenomenul sa apara de indata, in toata splendoarea lui. trebuie s~ ne darn silinta s~ pastram cea mai mare curatenie, Daca facem experienta cu placi de sticla pentru oglinda, este bine s~ ne punem niste manusi de piele. Putem curata astfel eu usurinta, inainte de experienta, suprafetele interioare, care trebuie s~ intre in contact in modul eel mai exact ~i putem pastra suprafetele exterioare pure chiarsi la apasare.

444 - Reiese din eele spuse mai sus ca este necesar un contact perfect intre doua suprafete netede. Lentilele slefuite ne servese eel mai bine. Placile de sticla prezinta cele mai frumoase culori cind slnt bine Intepenite una de alta si, din acelasi motiv, fenomenul trebuie s~ cistige in frumusete clnd este pus sub pompa pneumatica ~i scoatem aerul.

445 - Fenomenul inelelor colorate poate fi produs eel mai frumos clnd stnt imbinate 0 lentila convexa ~i una concava, slefuite dupa acelasi segment de sfera. Nu am putut vedea vreodatA fenomenul mai stralucit decit cu lentila de obiectiv a unui binoclu acromatic, la care sticla crown putea intra in contact foarte exact eu sticla flint.

446 - Fenomenul este remarcabil cind sint presate niste suprafete eterogene, de pilda, un cristal slefuit pe 0 placa de sticla. Fenomenul nu se mai tnfatiseaza nicidecum in valuri mari, flu ide, ea in cazul lmbinarii unei sticle cu alta, ci este mic si zirntat, oarecum lntrerupt, incit pare ca suprafata cristalului slefuit, constind din sectiunile infinit de mici ale lamelelor, nu atinge sticla cu aceeasi continuitate ca in cazul in care e yorba de 0 alta sticla.

447 - Fenomenul cromatic dispare datorita celei mai puternice apasari, care uneste atit de intim cele doua suprafete tnctt par s~ alcatuiasca doar un singur corp. Apare la mijlocpunctul intunecat, fiindca lentila apasata nu mai reflecta nici 0 lumina in aeest punet - dupa cum, daca privim la lumina acelasi punet, el este complet luminos ~i transparent. La 0 slabire a apasarii,


139

culorile dispar treptat, pierind cu totul cind separam suprafetele.

448 - Aceleasi fenomene apar ~i in alte doua cazuri similare. Daca niste mase lntregl, transparente, se separa lntre ele intr-atlt incit suprafetele partilor lor se mai ating Inca suficient, vedem aceleasi cercuri ~i valuri, mai mult sau mai putin. Le putem face foarte frumoase, daca Inmuiem 0 masa de sticla infierbintata in apa; observam bine culorile, in desene variate, in fisurile si plesniturile diverse ale sticlei. Natura ne lnfatiseaza deseori acelasi fenomen pe cristalul de stinca fisurat.

449 - Fenomemil apare lnsa frecvent in' lumea minerala, pe genurile de roca ce sint lamelare prin natura lor.!\:-ceste lamele originare sint, lntr-adevar, atlt de intim sud ate tileft rocile de acest fel pot aparea complet transparente ~i lipsite de culoare.

1 .

Lamelele interioare sint totusi separate prin diverseaccidente,

flir~ s~ fie anulat contactul intre ele; astfel, fenomenul ce ne este acum indeajuns de cunoscut se produce adeseori, in special la calcite, la ghips, la adularii si la mai multe minerale alcatuite in chip asemanator, Faptul arata, asadar, 0 necunoastere a cauzelor imediate ale unui fenomen ce se produce intlmplator, foarte frecvent - atunci cind aceste minerale au fost considerate in mineralogie ca fiind deosebit de importante, atribuindu-se o valoare speciala exemplarelor care n prezentau.

450 - Ne mai ramine s~ vorbim despre rasturnarea extrem de curioasa a acestui fenomen, asa cum ne-a fost transmisa de naturalisti. Daca, in loc s~ contemplarn culorilela 0 lumina reflectata, Ie privim la 0 lumina ce traverseaza un mediu, atunci este obligatoriu s~ apara in acelasi loc culorile opuse ~i anume intocmai in modul in care - fiziologic - le-arn indicat mai sus drept culori ce se provoaca reciproc. in locul albastrului, vom vedea galbenul si invers, in locul rosului, verdele s.a.rn.d. Experientele mai detaliate vor fi indicate ulterior, cu atit mai mult eu cit mai persista rnca la noi unele indoieli asupra acestui punet.

l

140

J. W. Goethe

45 J - Daca ni s-ar cere sa spunem ceva general despre aceste culori epoptice care apar in cadrul primei conditii, si ar trebui sa legam aceste fenornene de cele fizice anterioare, am proceda in felul urrnator.

452 - Lentilele folosite la experiente trebuie considerate drept ceva empiric, cit se poate de transparent. Potrivit convingerii noastre, de sint lnsa de indata tulburate pe suprafetele lor, printr-un contact intim. asa cum 11 provoaca apasarea - dar numai foarte usor. Ininterinrul acestei tulbureli, se nasc imediat culorile, fiecare inel continind tntregul sistern: lntrucit cele doua contrare, galbenul si albastrul, slnt legate prin terminatiile lor rosii, apare purpuriul. Din contra, cind galbenul ~i albastrul se ating , apare verdele, ca in cazul experientei prismatice. 453 - Am experimentat mai inainte, de mai multe ori, felul in care este provocat intregul sistem, la nasterea culorii: aceeasi realitate se afla in natura oricarui fenomen fizic si in conceptul de opozitie polara, prin care apare 0 unitate elementara.

454 - Faptul caIa lumina care strabate ua mediu se iveste 0 alta culoare decit la lumina reflectata ne aduce aminte de culorile dioptrice din prima clasa, pe care Ie-am vazut aparind in acelasi mod, din aspectul tulbure. Nu poate exista aproape niei o tndoiala ca si aici se produce 0 incetosare; caci lmbinarea celor mai netede placi de sticla, care este atlt de puternica inch ele ramin lipite una de alta, produce totusi 0 semireunire, care rapeste ceva din netezimea si transparenta ambelor suprafete. Decizia ultima s-ar cuveni s-o dea insa consideratia ca in mijloc, acolo unde 0 lentila este eel mai strins apasata peste cealalta, stabilindu-se 0 lmbinare perfecta, se naste 0 transparenta deplina, cu care ocazie nu se mai observa nici 0 culoare, Toate acestea i~i pot capata tnsa confirmarea abia dupa 0 privire generala a ansamblului.

455 - A doua conduie. Daca stergem cu degetul 0 placa de sticla aburita si 0 aburim din nou imediat, vedem niste culori ce se misca foarte viu, intr-un mod confuz, ~i care i~i schimba


141

locul, pe masura ce aburul se termina, disparind pina la urrna odata cu aburul. Daca se repeta operatia, culorile devin mai vii si mai frurnoase, parind sa dureze chiar mai mult decit in primele incercari.

456 - Oricit de repede trece fenornenul si oricit pare sa fie de confuz, cred ca am observat totusi urmatoarele. La inceput, apar toate culorile fundamentale ~i compunerile lor. Daca aburim mai puternic, putem observa fenomenul ca 0 succesiune. Cu aceasta ocazie, se poate vedea ca, daca aburul in scadere se retrage din to ate directiile spre mij locul sticlei, culoarea albastra dispare cea din urrna.

457 - Fenornenul apare eel mai usor intre dungile delicate pe care le lasa trecerea degetului pe suprafata clara - sau reclama

o alta natura, oarecum aspra, a suprafetei corpului. Pe unele sticle, culoarea se poate produce printr-o simpla aburire - pe altele, dimpotriva, este necesara frecarea cu degetul; eu am gasit chiar sticle slefuite pentru oglinda, la care una din parti, aburita, tnfatisa imediat culorile, intr-un chip viu, pe ctnd cealalta nu. Daca judecam dupa fatetele ramase, cea dintli fuse- • se odinioara fata libera a oglinzii, iar cealalta fata interioara, ce fusese acoperita cu mercur.

458 - Daca aceste experiente se pot face eel mai bine la rece, fiindca placa se lasa aburita mai repede ~i mai pur, iar aburul dispare mai repede, la fel, putem observa, in mare, fenomenul

si pe un ger puternic, calatorind intr-un cupeu, atunci cind geamurile acestuia stnt sterse foarte curat ~i ridicate. Respiratia persoanelor aflate inauntru atinge foarte delicat geamurile, provocind imediat eel mai viu joe de culori. Nu am putut observa

in ce masura exista intr-asta 0 succesiune regulata. Culorile apar lnsa intr-un mod deosebit de viu. cind au ca fundal un obiect intunecat. Schimbarea de culori nu dureaza totusi multa vreme: fiindca de lndata ce ahurul se aduna in picaturi mai mari sau mgheata suh forma de ace, fenomenul este anulat. 459 - A treia conditie. Putem combina cele doua experiente

142


143

J.W. Goethe

precedente - cea prin apasaresi cea prin aburire - aburind 0 plae!. de sti~IA si apasind-o imediat pe cealalta peste ea. Apar atunci culonle ca in cazul apasarii a doua placi neaburite cu deosebirea ca umezeala provoaca, ici ~i colo, unele intreruperi ale valurilor. Daca dam la 0 parte 0 placa de pe cealalta, abu-

, rul scade in chip colorat.

460 - S-ar putea sustine totusi ca aceasta experienta combinata nu spune mai mult declt cele izolate; fiindca, pe cit se pare, culorile provocate prin apasare dispar pe masura ce separam plAcile de sticla, iar locurile aburite se sterg odata cu propriile lor culori.

461 - A patra conditie. Fenomene cromatice se pot observa aproape la toate felurile de bule. Baloanele de sapun sint cele mai cunoscutesi frumusetea lor este mai usor de descris. 0 gAsim totusi si in cazul vinului, la bere, la licorile spirtoase pure si, mai ales, in spuma de ciocolata.

462 - Asa cum ceream mai sus un spatiu infinit de tngust intre doua suprafete ce se ating, tot asa putem considera pelicula balonului de sapun ca pe 0 foita extrem de subtire situata tntre doua corpuri elastice; pentru ca fenomenul apare totusi, de fapt, tntre aerul care umfla balonul si aerul atmosferic.

463 - In timp ee-l producem, balonul este lipsit de culoare; pe urma, Incep sa se vada niste trasaturi colorate asemenea celor depe hlrtia marrnorata si care se raspindesc, in cele din urma, peste tot balonul, ori mai ourind sint impinsede jur imprejur, pe cind tl umflam.

464 - Exista diferite mod uri de a face balonase; unul e liber, fiindca inmuiem doar firul de pai in solutie ~i, suftind, umflam balonasul care atirna. Aparitia fenomenului cromatic este greu de remarcat aici, fiindca rotatia rapida nu ne ingaduie 0 observatie exact A si toate culorile se amesteca la Intimplare. Se poate observa totusi ca diferite culori tncep ltnga firul de pai. Putem sufla apoi, cu prudenta, in solutia tnsasi ca sa apara un balonas. Daca nu-l umflam prea mult, acesta ramine alb; daca solutia nu

este prea apoasa, atunci in jurul axei perpendiculare a balonului se aseaza niste cercuri care i~i schimba de obicei culoarea din verde in purpuriu, intrucit se ating de aproape. Putem produce, in cele din urma, si mai multe baloane, unul ltnga a1tul, care ramin tnsa in legatura cu solutia. In acest caz, culorile apar pe pereti, acolo unde doua baloane se aplatizeaza reciproc.

465 - Culorile pot fi observate mai bine la bulele din spuma de ciocolata decit la cele de sapun. Sint mai durabile, desi slnt mai mici. Prin caldura se produce si se tntretine in ele 0 agitatie, 0 rniscare ce pare sA fie necesara dezvoltarii, succesiunii si, in cele din urrna, ordonarii fenomenului.

466 - Daca balonasul este mic sau prins tntre altele, pe suprafata lui se agita, de jur imprejur, niste trasaturi cromatice asemanatoare htrtiei marmorate; vedem toate culorile depe schema noastra amestecindu-se: cele pure, cele potentate, cele mixte - toate, in mod limpede, luminoase si frumoase, La balonasele mai mici, fenomenul continua.

467 - Daca balonul e mai mare, ori daca este izolat pe lncetul, fiindca celelalte din prejma lui plesnesc, observam curind cA aceasta agitatie si aceasta extindere a culoriIor tinde spre ceva. Vedem apartnd pe punctul eel mai lnalt al balonului un cerculet, care este galben la mijloc; celelalte trasaturi cromatice continua sa se miste in jurullui ca niste vierrnisori.

468 - Nu trece mult si cercul se mareste, lasindu-se in jos, pe toate partile. La mijloc, tsi pastreaza galbenul, in partea de jos si In exterior devine purpuriu si, curind, albastru. Sub el se naste un alt cerc, aceeasi succesiune cromatica. Daca se afla suficient de aproape, atunci din amestecul culorilor de la margine apare un verde.

469 - In momentul clnd am putut numara trei asemenea cercuri principale, mijlocul era Iipsit de culoare; spatiul respectiv a devenit pe Incetul din ce in ce mai mare, in timp ce cercurile s-au lasat mereu mai jos - plna ce, la urma, balonul a plesnit. 470 - A cincea conditie. Se pot produce, in diferite moduri,

r i

144


J.W. Goethe

,

pelicule foarte delicate, pe care descoperim un joe cromatic foarte viu, prin faptul ca toate culorile sint vazute ori in ordinea cunoscuta, ori amestecindu-se lntr-un chip confuz. Apa in care s-a dizolvat var nestins se acopera curind cu 0 pelicula colorata. La fel se intlmpla pe suprafata apelor statatoare, cu deosebire a celor ce contin fier. Lamelele de tartru fin, in special cele de vin rosu frantuzesc, ce se depun in butelii, stralucesc in cele mai trumoase culori, daca sint desprinse cu grija si aduse la lumina. Picaturile de ulei pe apa, pe alcool si pe alte lichide produc de asemenea astfel de inele si mici flacarui. Cea mai frumoasa experienta ce se poate face este lnsa urmatoarea. S~ turnam lntr-o cupa niste acid azotic nu prea tare sl sa picurarn cu 0 pensula peste el niste vernis dintr-acela pe care gravorii 11 folosesc pentru a acoperi anumite locuri de pe pl~cile lor. Cu 0 miscare vioaie, apare imediat 0 pelicula ce se rasptndeste in cercuri, producind totodata cele mai vii fenomene cromatice.'

471 :.::... A sasea condltie. Cind slnt tncinse metalele, pe suprafata lor apar culori ce se succed repede, dar care pot fi totusi

mentinute dupa plac. .

472 --' S~ lntierblntam un otel cizelat: la un anumit grad de caldura, el va trece in galben. Daca 11 luam repede de pe carbuni, i~i pastreaza aceasta culoare.

473 - De lndata (;e otelul devine mai fierbinte, galbenul apare mai lnchis, rnai intens si curind trece in purpuriu. Acesta e greu de pastrat, fiindca se grabeste s~ treaca rapid lntr-un albastru intens.

474 - Acest frumos albastru poate ri pastrat, daca scoatem repede otelul din dogoare ~i-I virim in cenusa. Pe aceasta cale sint produse lucrarile aplicate in albastru pe otel. Daca tinem lnsa in continuare otelul liber deasupra focului, el devine in scurt timp albastru deschis si asa ramine.

475 - Aceste culori tree peste placa de otel ca un abur, fiecare parind sa fuga din fata celeilalte: de tapt, cea care urrneaza se

dezvolta totdeauna din cea precedenta.

476 - Daca tinem un briceag la 0 luminare, de-a curmezisul lamei va aparea 0 dunga colorata. Partea acestei dungi care s-a aflat eel mai adinc in flacara este de un albastru ce se pierde in rosu-albastriu. La mijloc se atla purpuriul, dupa care urmeaza rosul-galbui si galbenul.

477 - Fenomenul acesta se deduce din eel anterior; deoarece lama este mai putin tncinsa spre miner decit la virful aflat. in flacara si, in felul acesta, toate culorile care altminteri apar una dupa alta deodata si Ie putem pastrafixate eel mai bine.

478 - Robert Boyle indica aceasta succesiune cromatica astfel: a fiorido fiavo adjiavum saturum et rubescentem (quem artifices sanguineum vocant) inde ad lanquidum, postea ad saturiorem cyaneum. 1 Cuvintele acestea ar fi foarte bune, daca am schimba locurile lui languidus ~i saturior. Lasam in suspensie chestiunea masurii in care este co recta observatia ca diversele culori influenteaza asupra gradelor de calire ce are loc ca urmare. Culorile sint aici doar niste semne ale diferitelor grade

de lntierblntare.

479 - Cind calcinam plumbul, suprafata lui bate la tnceput in cenusiu. Printr-o lntierbtntare mai mare, aceasta pulbere devine galbena, apoi portocalie. Si argintul prezinta culori, la Infierbintare. Licarirea argintului in momentul cupelatiei tine de acelasi fenomen. Clnd sint topite sticle care contin oxizi metalici, apar de asemenea niste culori la suprafata.

480 - A saptea conditie. Este aceea in care suprafata sticlei este corodata. Transformarea sticlei in una mata ne-a aparut demna de retinut inca de mai sus; folosim aceasta expresie cind suprafata sticlei este alterata in asa fel lnclt ne apare tulbure. 481 - Sticla alba devine cea dintii tulbure, la fel ca ~i sticla

.. De la galhenul viu la galbenul saturat ~i roscat (pe care mesterii il numesc singeriu), de aici la azuriul palid, apoi la albastrul mai saturat."

145

146

J.W. Goethe

turnata ~i ulterior slefuita - cea albastra mai putin, iar cea verde eel mai putin.

482 - 0 placa de sticla are fete de doua feluri, dintre care una se numeste fata de oglinda; este cea care se afla deasupra in cuptor ~i pe care se pot observa niste ridicaturi rotunde. Ea e mai neteda decit cealalta, care sta dedesubt in cuptor ~i la care se observa deseori zgtrieturi. Se prefera de aceea sa se puna fata de oglinda inspre interiorul camerei, pentru ca este mai putin atacata de umiditatea care 0 loveste dinauntru decit cealalta si, prin urmare, sticla devine mai putin mata,

483 - Aceasta "orbire" sau tulburare a sticlei se preface treptat lntr-un fenomen cromatic, ce po ate deveni foarte viu ~i la care s-ar putea descoperi, eventual, ~i 0 anumita succesiune sau

ceva de natura ordonata, .,

484 - Am urmarit astfel ~i culorile fizice de la actiunea lor cea mai usoara ptna acolo unde aceste fenomene fugitive se fixeaza pe corpuri materiale; in felul acesta, am ajuns la gran ita unde intervin culorile chimice, ba chiar am ~i depasit-o oarecum - ceea ce po ate provoca 0 bUM prejudecata cu privire la constanta expunerii noastre. Daca este cazul s~ mai spunem ceva general, la sflrsitul acestei sectiuni, ~i s~ atragem atentia asupra coerentei sale interne, adaugam la cele enuntate mai sus (451- 454) ~i urmatoarele,

485 - Poate ca albastrirea otelului ~i experientele inrudite s-ar putea deduce foarte convenabil din teoria despre mediile tulburi, Otelul cizelat reflecta puternic lumina. S~ ne imaginam albastrirea provocata de fierbinteala ca pe un usor caracter tulbure; s-ar cuveni s~ apara de aceea imediat un galben deschis, care ar trebui s~ se arate, la cresterea tncejosarii, din ce in ce mai concentrat, mai dens ~i mai rosu, ba plna la urma, de un rosu purpuriu ~i rubiniu. Daca aceasta culoare ar fi potentata, in final, plna la punctul suprem al lntunecaril ~i daca ne-am lnchipui ca tulbureala continua s~ predomine, atunci ea s-ar raspindi

. de aid incoln peste ceva intunecat ~i ar produce mai intii un vi-

147

Contribupi la leoria culorilor . olet, apoi un albastru inchis si, in fine, un albastru deschis, incheind in felul acesta seria fenomenelor.

Nu dorim s~ sustinem ca acest mod de explicare ar fi suficient; intentia noastra este mai curind s~ indicam doar ~alea pe care po ate fi aflata, in cele din urma, formula atotcuprmz~toare adevaratul cuvint al enigmei.

,

, ..

SECTIUNEA A TRElA

CULORI CHIMICE

4~6 - Nu~im astfel culorile pe care le putem provoca pe anurrute c~rpun,. pe care le putern fixa mai mult sau mai putin, le putem mten~lfica sau le putem Indeparta de pe ele si transmite altor ~orpun - culori carora le si putem atribui de aceea 0 anumita proprietate imanenta, Caracteristica lor este eel mai adesea durata.

48-: - In l~mina acestor trasaturi, culorile chimice erau caractenza~~ mal dem~lt prin diferite epitete, Ele se numeau colores propru, corporei, materiales, veri, permanentes, fixi,'

4~~ - Amobservat in ceea ce precede si am introdus in tranzitie modulo in ~eare e!ementul mobil si trecator al culorilor se fixeaza punn cue putm pe corpurile materiale,

489 - .Cul~area se fixeaza pe materiale intr-un mod mai mult sau mal putm durabil, superficial sau penetrant.

490 - Toate corpurile sint capabile sa primeasca 0 culoare, fie ca aceasta poate fi provocata, intensificata, fixata in mod gradat - fie ca le poate fi macar transmisa,

XXXIV. Contrastul chimic

491 - In timp ce la prezentarea tenomenului cromatic aveam

.. Culori proprii, corporate. matcrialc, adcvaratc. pcrmancntc. fixe".


149

motiv sa atragem atentia in mod absolut asupra unei opozitii - cind pasim pe tartmul chimiei, opozitiile chimice ne tnttrnpina intr-un mod semniticativ. Pentru scopurile urrnarite, vorbim aici doar despre contrastul pe care obisnuim sa-l cuprindem sub

numele generic de acizi ~i baze.

492 _ Daca desemnam opozitia cromatica - la indemnul tutu-

ror celorlalte opozitii fizice - printr-un mai mult sau mai putin si dad atribuim acest "mai mult" laturii galbene ~i acel "mai putin" celei albastre, cele doua laturi convin si opozitiei chimice. Galbenul si ro~ul-gllibui se consacra acizilor, albastrul si rosul-albastrui alcaliilor - ~i astfel, fenomenele culorilor chimice pot fi realizate intr-un mod destul de simplu, desigur, alaturi de multe alte consideratii care intervin.

493 - Intructt fenomenele principale ale culorilor chimice apar, de altfel, cu ocazia acidularii metalelor. se vede cit este de important ca acest mod de considerare sa se afle aid la loc de frunte. Ceea ce mai intervine in rest ~i ne da de gindit Yom observa mai de aproape in diferitele rubrici speciale; declaram cu acest prilej, in mod expres, ca intention am sa 0 luam tnaintea chimistului, u~ur1ndu-i munca, numai tnmodul eel mai general, fara sa ne amestecam in vreo chestiune speciala, in temele si problemele chimice delicate, ori sa vrem sa le dam un raspuns. Intentia noastra nu poate fi dectt aceea de a da 0 schita a felului in care (in tot cazul, dupa convingerea noastra) s-ar putea lega teoria chimica a culorilor de cea generalll, fizica,

xxxv. Provenierua albului

494 - Am facut citiva pasi in acest sens, mai sus, cu ocazia culorilor dioptrice. Corpurile transparente se afla pe treapta cea mai lnalta a materialitatii anorganice. Cu ea se potriveste mai

150

J.W. Goethe

lntii caracterul tulbure pur - albul putlnd fi considerat ca fiind tulbureala pura, perfects.

495 - Apa curata, cristalizata ca zapada, ne apare alba, deoarece transparenta partilor individuale nu alcatuieste un tot transparent. Diferite cristale de saruri - de la natura carora apa se abate - apar ca 0 pulbere alba, S-ar putea numi alb starea intimplator netransparenta a transparentului pur - asa cum 0 sticla pisata apare ca 0 pulbere alba, Putem lua in consideratte, in acest caz, suspend area unei legaturi dinamice si infliti~area proprietatit atomistice a materiei.

496 - In stare pura, toate pamlnturile nedescompuse cunoscute slnt albe. Prin cristalizare naturala, ele tree in transparenta; pamtntul silicios trece in cristalul de stinca, alumina in mica, magneziul in talc; pamlntul calcaros si pamtntul alcalin apar

trans parente in spaturi foarte diverse. .

497 - Deoarece la colorarea corpurilor minerale vom Intllni mai cu seama oxizi metalici, mar observam, in tncheiere, ca acidularile usoare, incipiente, reprezinta calcaruri albe, asa cum plumbul este trans!'ormat de acidul acetic in alb de plumb.

XXXVI. Provenienia negrului

498 - Negrul nu ne apare la fel de primordial ca albul. II intilnim in domeniul vegetal, in cazul arderilor pe jumatate; carbunii unor corpuri ce sint si altminteri deosebit de remarcabile, prezinta culoarea neagra, Si in cazul clnd lemnul (de exemplu, . sub forma de scinduri) este lips it partial de elementul sau de combustie, din cauza luminii, a aerului si a umiditatii, el capata mai lntli culoarea cenusie, apoi cea neagra, Asa cum, de altminteri, putem preface ~i unele parti de animale, prin semiardere, in carbuni.


151

499 - Descoperim tot astfel si la metale ca deseori are loc 0 semioxidare. clnd trebuie sa fie provocata culoarea neagra. Printr-o slaba acidulare, prin otet, prin ferrnentari usor acide, de pilda, aceea a unui decoct de orez s.a.m.d .. numeroase metale ~i cu deosebire fierul devin negre.

500 - Putem presupune, nu mai putin, ca 0 dezacidulare sau o eliberare treptata de sub acid produc culoarea neagra, Acesta este cazul la nasterea cernelii, tntruclt fierul dizolvat in acid sulfuric putemic, dar partial dezacidulat prin infuzia de galiu, ne apare apoi negru.

XXXVII. Provoearea culorii

501 - Clnd in sectiunea de mai sus, referitoare la culorile fizice, am tratat despre mediile tulburi, am vazut culoarea mai degraba ca alb si ca negru. S~ presupunem acum fixat ceva ~e a devenit alb, ori ceva devenit negru si sa ne tntrebam cum II se poate provoca 0 culoare.

502 - Putem spune si aici ca un alb care se i':l.:h~?~~.c~e~e wiburl;TeVirle-gaU;en;negrul carese deschlde devine albastru. 503 - Galbenul se ii~fe pela1iira actl~,nemijlocil, fa lumina, la lumriiO"s,Ta"aI6~'Se ~lie ceusor setngalbeneste tot ce are suprafete albe - tiiriia, pinza, bumbacul, matasea, ceara; de asemenea mai ales unele licori transparente, ce au tendinta s~ se aprinda, devin cu usurinta galbene, adica tree lesne Intr-o usoar~ tulbureala.

504 ~ Astfel, pe latura pasiva, la ceea ce este intunecat, Intunecos ori negru, provocarea este tnsotita imediat de fenomenul albastru sau mai degraba de unul albastru-rosiatic. Fierul descompus in acid sulfuric si foarte diluat produce, intr-un pahar tinut ln dreptulluminii, de Indata ce i se adauga numai citeva

152

J.W. Goethe

picaturi de galiu, 0 frumoasa culoare violeta ce tnfatiseaza ochiului proprietatile topazului fumuriu sau orfninonul' unui purpuriu ars, cum se exprima anticii.

505 - Prin niste operatii chimice ale naturiisi ale artei, s-ar putea provoca la paminturile pure 0 culoare, fru-A amestec de oxizi metalici? lata 0 tntrebare importanta, careia i se raspunde de obicei prin nu; poate ca ea are legatura cu lntrebarea: in ce masura se poate obtine ceva din parninturi, prin oxidare?

506 - Faptul ca pretutindeni unde gasim culori minerale apare o umbra de metal, in special de fier, pledeaza tArA lndoiala pentru raspunsul negativ la aceasta intrebare; e 0 situatie in care se tine cont cu siguranta de usurinta cu care se oxideaza fierul ~i cu care oxidul de fier capata diferite culori, de infinita divizibilitate a acestuia ~i de rapiditatea cu care tsi transimte culoarea. Ar fi de dorit totusi sa se faca noi experiente in legatura cu aceasta chestiune si atunci tndoielile ar fi ori Intarite, ori JnlAturate.

507 -,- Oricum ar sta lucrurile, receptivitatea pamtnturilor fata de culorile pe.care le avem la tndemtna este foarte mare; printre ele, se distinge, in mod deosebit, pamtntul alaunifer.

508 - Daca trecem acum la metalele care, in domeniul anorganic, si-auadjudecat, aproape in mod exclusiv, dreptul de a aparea colorate, aflam ca eli! se disting "'- in starea lor pura, autonoma ~i regulata - de pamtnturile pure, prin aceea ca au tendinta spre 0 culoare oarecare.

509 - Daca argintul se apropie eel mai mult de albul pur (ba chiar reprezinta real mente acest alb pur, inaltat printr-o stralucire metalica) otelul, zincul, plumbul s.a.m.d. tind spre un cenusiu-albastrui palid; din contra, aurul se ridica la galbenul pur, iar cuprulla un rosu care se intensifica, in anumite impre-

Op.pIlLIIO<; = sumhru. inchis - in special vorbind de un amestec de negru, rosu ~i alb.


jurari, pin A aproape de purpuriu, dar poate fi coborit iarasi, prin zinc, spre culoarea aurului galben.

510 - Daca metalele curate prezinta asemenea determinari specifice pentru 0 expresie cromatica sau alta, ele sint transpuse oarecum, prin efectul oxidarii, tntr-o situatie ce le este comuna. Culorile elementare apar acum puresi cu toate eli unele metale par sa aiba 0 determinare speciala pentru una sau alta din culori, stim totusi ca unele pot strabate tot ciclul culorilor, iar altele sint in stare sa tnfatiseze mai multe culori; zincul se distinge totusi prin incapacitatea lui de a se colora. Voi da ulterior un tabel, arattnd in ce masura pot fi facute diferitele metale sa parcurga, mai mult sau mai putin, diversele nuante cromatice.

511 - Faptul ca suprafata neteda, curata a unui metal masiv se acopera la Infierbtntare cu un abur colorat, care parcurge, odata cu cresterea caldurii, 0 serie de aspecte, ne indica, dupa convingerea noastra, capacitatea metalelor de a strabate tntreg ciclul culorilor. Fenomenul in cauza il vom observa eel mai frumos la otelul cizelat - dar argintul, cuprul, alama, plumbul ~i zincul ne fac sa vedem usor fenomene similare. Probabil ca intra aici in joe 0 acidulare superficiala, asa cum putem conchide din continuarea operatiei, in special la metalele mai usor oxi-

dabile. .

512 - Faptul ca un fier suporta mai usor 0 acidulare cu lichide acide pare sa ne indice acelasi lucru, tntrucit un efect vine in tntlmpinarea celuilalt. Mai observam, de asemenea, ca otelul trebuiesa prezinte 0 oarecare diferenta de elasticitate, dupa cum este calit in diferite etape ale aspectului sau cromatic, ceea ce este foarte firesc, deoarece variatele fenomene cromatice arata diversele grade de infierbintare.

513 - Daca tree em peste acest abur superficial, peste aceasta subtire pelicula ~i observam cum sint acidulate penetrativ metalele in rnase, atunci, odata cu prirnul grad, apar albul sau negrul, asa cum se poate observa la albul de plumb, la otel ~i la

153

'j

154

J.W. Goethe

mercur.

514 - Daca ne intrebam, mai departe, despre provocarea propriu-zisa a culorii, atunci 0 lntllnim eel mai frecvent pe latura plus. Oxidarea deseori mentionata a unor suprafete metalice netede incepe de la galben. Otelul trece repede in ocru galben, plumbul din albul de plumb in masicot, mercurul din etiops in oxidul numit turbit. Solutiile de aur si de platina in acizi sint gal bene.

5/5 - Tulburarile pe latura minus sint mai rare. Un cupru putin acidulat apare albastru. La prepararea albastrului de Prusia iau parte alcalii.

5/6 - Aceste fenomene cromatice sint tnsa, in genere, de 0 natura atit de mobila tnctt chimistii insisi, de indata ce ajung la detalii mai fine, Ie considera tnselatoare. Pentru scopurile noastre tnsa, putem trata aceasta materie doar in medie; vrem sa observarn numai ca, poate, cindva, se vor putea ordona fenomenele cromatice metalice, macar in scop didactic, dupa felul cum se nasc, cum se prezinta in mod variat si cum dispar prin acidulare, prin cresterea ~i scaderea acesteia ~i prin dezacidulare.

XXXVIII. Intensificare

517 - Intensificarea ne apare ca 0 tngramadire, ca 0 saturare ~i 0 umbrire a culorilor. Am vazut astfel mai sus, la mediile lipsite de culoare, cll putem intensifica un obiect luminos prin marirea tulburelii de la eel mai usor galben ptna la eel mai puternic rosu-rubiniu. Invers, albastrul se intensifica trecind in eel mai frumos violet, daca subtiem ~i micsorarn 0 tncetosare iluminata, inainte de intuneric (150, 151).

5/8 - Daca e yorba de 0 culoare specificata, se Intimpla ceva


155

asem.lln~tor. Sa ne procurarn niste vase gradate, din portelan alb ~l sa umplem unul cu un lichid galben pur; in acest caz, el va aparea treptat, de sus in jos, ptna la fund, din ce in ce mai rosu, iar in cele din urma portocaliu. in celalalt vas, sa turnarn o solutie albastra pura: gradatiile superioare vor prezenta un albastru ca cerul, iar fundul vasului un frumos violet. Daca proiectam asupra partii iluminate a vasului 0 umbra, eu mlna

sau cu un obiect, ea apare de asemenea rosiatica. ,

5/9 - Acesta reprezinta unul din fenomenele cele mai importante in teoria culorilor, deoarece experimentam tntr-un mod a?solu~ concret faptul cll un raport cantitativ produce asupra simturilor noastre 0 impresie calitativa. Si fiindca ne-am.marturisit mai demult - cu ocazia ultimelor culori epoptice'(485) - presupunerile privind felul in care s-ar puteadeduce eventual albastrirea otelului din teoria despre mediile tulbirri re-

. . '

ammnm acest lucru aici.

520 - De altiminteri, orice intensificare chimica urmeaza nemijlocit dupa tulburare. Ea continua neintrerupt sl constant: cu

. '

aceasta ocazie, trebuie sa observam cll intensificarea pe latura

plus este cea mai obisnuita. Ocrul galben de fier este potentat attt prin foe cit si prin alte operatii, plna la 0 roseata foarte puternica. Masicotul este intensificat in miniu iar turbitul in '

. '

cinabru; acesta din urma ajunge la 0 treapta foarte tnalta a ro-

sului-galbui. Se produce aici 0 penetrare intima a metalului de catre acid, 0 divizare a metalului intr-un infinit empiric.

521 - Intensificarea pe latura minus este mai rara, desi observam imediat cll cu cit albastrul de Prusia ori sticla de cobalt stnt preparate mai pur ~i mai dens, cu atit capata 0 lucire din ce in ce mai rosiatica si bat mai mult in violet.

522 - Pentru 0 asemenea intensificare irnperceptibila a galbenului ~i a albastrului in rosu, francezii au 0 expresie atragato~re, spunind cll aceasta culoare are un oeil de rouge, ceea ce nOI am putem exprima printr-o .Jicarire roscata".

156

J.W. Goethe

XXXIX, Culminare

'"

523 - Aceasta urrneaza dupa 0 intensificare progresiva. Rosul, in care nu se mai poate descoperi nici galben, nici albastru, reprezinta in acest caz zenitul.

524 - Cautind un exemplu frapant de culminare pe latura plus, ll gasim din nou in cazul otelului ce se tnalbastreste, ajunge plna la zenitul purpuriului ~i poate fi mentinut in acest punct. 525 - Daca putem aplica aici terminologia indicata mai tnainte (516), atunci am spune astfel: prima acidulare produce galbenul, iar acidularea crescuta, rosul-galbui; in acest moment, se atinge un fel de summum, fiindca pe urrna intervine 0 scadere a acidularii si, in fine, 0 dezacidulare.

526 - Punctele lnalte ale acidularii produc 0 culoare purpurie. Aurul, daca este precipitat printr-o solutie de zinc, apare purpuriu. Oxidul de arsenic, combinat cu sulf, produce 0 culoare.de rubin'.

527 - AX fi de cercetat lnsa in ce masura participa la diverse culminari 0 anumita scadere a acidularii; caci 0 influenta a alcaliilor asupra rosului-galbui pare sa produca de asemenea culminarea, Intrucit, la zenit, culoarea este Impinsa spre minus. 528 - Diri eel mai bun cinabru unguresc, care prezinta eel mai lnalt rosu-galbui, olandezii prepara 0 culoare ce se numesje vermillon - un cinabru artificial. Este tot un cinabru, dar care se apropie de purpuriu ~i putem banui ca ei lncearca sA-I apropie de eulminare prin alcalii.

529 - Tratate in acest fel, sucurile vegetale sint un exemplu evident. Gurgumeiul, orleanul, sofranasul si altele a car or esenra colorants a fost extrasa eu ajutorul alcoolului ~i din care detinem acum tincturi de culoare galbena, ros-galbui ~i ros-hiacint ajung printr-un amestec cu baze la zenit, ba chiar dincolo de el, la un ros-albastriu.

531 - Mobilitatea culorii este atit de mare, inch chiar si pigrnentii pe care credem ca i-am specificat pot fi din nou intorsi lntr-o parte sau tntr-alta. Aceasta mobilitate devine cu totul deosebita in apropierea punctului culminant ~i este realizata in modul eel mai izbitor prin aplicarea alternativa a acizilor si a bazelor.

532 - Ca sa exprime acest fenomen in vopsitorie, francezii folosesc terrnenul virer, ceea ce inseamna a tntoarce dintr-o directie tntr-alta; ei exprima astfel, intr-un mod foarte iscusit ceea ce s-a lncercat sa se caracterizeze ~i sa se indice altminteri prin niste conditii de amestec.

533 - Dintre acestea, operatia pe care obisnuim s-o facem cu turnesolul este una dintre cele mai cunoscute ~i mai surprinzatoare. Turnesolul este un material colorant care a fost specificat, prin alcalii, intr-un albastru-roscat. Prin acizi, acesta este trecut foarte usor in galben-roscat, iar prin baze, este readus la forma anterioara. in ce masura poate fi descoperit si pastrat, in acest caz, prin experiente delicate, un punct de culminare, e 0 chestiune ce ramine pe seama celor exersati in aceasta arta; tot astfel, arta vopsitului, in special vopsirea in stacojiu, este capabila sa ne of ere variate exemple privind aceastaj.virare" lntr-o parte sl tntr-alta.


157

530 - in domeniul mineral si eel vegetal nu-mi este cunoscut nici un caz de culminare pe latura minus. in eel animal este re- , mareabil sueul melcului marin de purpura, despre a carui potentare si culminare pe latura minus vorn vorbi mai tirziu.

XL. Cumpiinire

158

J.W. Goethe

XLI. Parcurgerea ciclului

534 - Tulburarea si intensificarea apar mai mult pe latura plus decit pe latura minus. in felul acesta, in parcurgerea intregului drum, culoarea pleaca mai mult de la latura plus.

535 - 0 parcurgere continua ~i evidenta a drumului de la galben, prin rosu, spre albastru po ate fi vlizutli la tnalbastrirea otelului.

536 - Prin diferite trepte ~i moduri de oxidare, metalele pot fi specificate in diverse puncte ale ciclului cromatic.

537 - Intructt ele apar ~i verzi, se pune problema daca se cunoaste un parcurs continuu de la galben, prin verde, spre albastru ~i invers, in regnul mineral. Oxidul de fier topit impreuna eu sticla produce la inceput 0 culoare verde, iar la un foe intarit, una albastra,

538 - Este desigur locul sa vorbim aici. despre verde in general. EI ne apare in fata cu deosebire in sens atomistic si anume complet pur, clnd cornbinam galbenul cu albastrul; numai ca ~i un galben impur, murdar, ne da impresia de verde; tnsa ~i aceasta e 0 urmare a faptului ca negrul este inrudit cu albastrul. Un gal ben imperfect, cum este acela al sulfului, ne lasa impresia de ceva ce bate in verde. Tot ca verde percepem si un albastru imperfect. Culoarea verde a sticIelor de vin se pare cli provine dintr-o combinare imperfecta a oxidului de fier cu sticIa. Daca printr-o tnfierbtntare mai puternica provocam 0 combinare mai pronuntata, obtinem 0 frumoasa sticla albastra, 539 - Pare sli rezulte din toate acestea cli exista in natura 0 anumita prapastie intre galben si albastru, care poate fi eliminatli atomistic prin tncrucisare ~i redusa in verde - darca adevarata mediere lntre galben si albastru are loc, de fapt, numai prin rosu,

540 - Situatia ce pare eli nu e potrivita totusi cu anorganicul


159

o vom afla posibila in cazul naturii organice, fiindca 1n acest din urma regn 0 asemenea parcurgere a ciclului de la galben, prin verde sialbastru, ptna la purpuriu se produce realmente.

XLII. Riisturnare

541 - Un fenomen cu totul remarcabil este si rasturnarea nemijlocita in opozitia provocata - despre care stim sli arlitlim in prezent doar ceea ce urmeazli.:. 542 - Cameleonul mineral, care contine de fapt un oxid de piroluzita, poate fi considerat, in starea lui perfect ·us~atli, .. ca 0 pulbere verde. Daca il presaram in apa, culoar:a verde apare foarte frumoasa la tnceputul dizolvarii; ea se schimba tnsa nnediat in culoarea purpurie, opusa verdelui, flirli sa se poata observa vreun stadiu intermediar.

543 - La fel stau lucrurile si cu cerneala simpatica, ce poate fi considerata de asemenea 0 licoare rosiatica, a carei uscare, prin caldura, prezinta pe hirtie culoarea verde.

544 - De fapt, eel care produce acest fenomen pare sa fie conflictul dintre uscaciune si umiditate, asa cum s-a ararat, daca nu ne tnselam, .de catre chimistii activi. Putem astepta din parte~ timpului lamuriri suficiente despre ceea ce se poate deduce mal departe de aici ~i cu ce anume pot fi corel ate aceste fenomene.

XLIII. Fixare

545 - Oricit de mobila am vazut-o ptna aici, chiar ~i in aparitia ei material a, culoarea se fixeaza totusi, pina la urma, in anumite conditii,

160

J.W. Goethe

546 - Exista corpuri capabile sa fie transformate complet in materie coloranta; se poate spune si aici ca 0 culoare se fixeaza in ea tnsasi, staruie pe 0 anumita treapta si se specifica. Asa se nasc materialele colorante din toate regnurile - printre care mai ales eel vegetal ne of era 0 mare cantitate ; unele dintre ele se disting totusi in mod special, putind fi considerate ca reprezentantele celorlalte - asa cum stnt, pe latura activa, garanta, iar pe cea pasiva, indigoul.

547 - Ca sa facem aceste materiale semnificative si avantajoase in utilizare, e necesar sa fie condensata in ele proprietatea coloranta, iar materia tnsasi sa fie ridicata la 0 divizibilitate empirica infinita - ceea ce putem obtine in diferite moduri sl, in special la materialele amintite, prin fierbere si descompunereo

548 - Aceste materii colorante se fixeaza, la rindul lor, pe alte corpuri. Astfel, ele se aplica, in regnul mineral, paminturilor ~i oxizilor metalici; se combina prin top ire cu sticlele ~i capata cea-rnai mare frumusete aici clnd stnt strabarute de lumina; de asemenea, li se poate atribui ~i 0 durata vesnica.

549 - Ele prind cu mai multa sau mai putina forta pe corpurile vegetale ~i animale, rezistind mai mult sau mai putin timp - in parte, conform naturii lor (caci galbenul este mai trecator decit albastrul) sau potrivit cu natura suportului. Pe materiile vegetale dureaza mai putin dectt pe cele animalesi chiar si in cadrul acestui regn, exista de multe ori deosebiri. Firul de in sau de bumbac, matasea sau lina prezinta raportuti foarte diverse fata de coloranti.

550 - Intervine aici importantul sistem al decapantilor, care pot fi considerati ca mijlocitori intre culoare ~i material. Cartile de vopsitorie vorbesc despre ei amanuntit. Pentru noi este de ajuns ca am atras atentia asupra faptul ca prin aceasta operatic culoarea capata 0 durata ce nu se poate lncheia decit odata cu corpul; mai mult chiar, claritatea ~i frumusetea ii sporesc prin lntrebuintare.

Cootribupi Ia teoria Cworilor

161

XLIV. Amestec real

551 - Orice amestec presupuoe 0 specificare ~i de aceea clnd vorbim despre el oe atlam in domeniul atomistic. Trebuie sa vedem mai Intli anumite corpuri specificate lntr-un puoct oarecare al ciclului cromatic inainte de a voi ~ producem nuante

noi prio amestecul lor. #

552 - SA consideram, iD general, galbenul, albastrul ~i rosul ca pe niste culori pure, fundamentale. Rosul impreuna cu albastrul vor da violet, rosul ~i galbenul - portocaliu, iar galbenul ~i albastrul - verde.

553 - Oamenii s-au stradult mult sa determine aceste amestecuri, mai exact, prin raporturi numerice, dimensionale ~i ponderale, dar rezultatele le-au fost prea putin rodnice.

554 - Pictura se sprijim, de fapt, pe amestecul unor asemenea materii colorante specificate ori chiar individualizate ~i pe combinatiile infinite ce sint posibile lntre ele; acestea nu pot fi percepute declt de ochiul eel mai rafinat ~i mai exersat ~i nu pot fi realizate decit dupa aprecierea acestuia.

555 - <!ombinarea intimll a acestor amestecuri se produce prin cea mai pura divizare a corpurilor, prin macinare, spalare de noroi etc. ~i nu mai putin prin niste sucuri care leaga tot ce este pulbere, combinind oarecum anorganicul in mod organic; de aceasta natura stnt uleiurile, rasinile s.a.m.d.

556 - Amestecate, toate culorile l§i pastreaza caracterul de UKl£p6" ~i deoarece nu mai pot fi vazute una lingA cealalta, nu se simte nici 0 totalitate, nici 0 armonie; asa se naste cenusiul, care, ca 0 culoare vizibila, apare totdeauna ceva mai tntunecat dectt albul ~i ceva mai luminos dectt negrul.

557 - Acest cenusiu poate fi produs in diferite moduri. Intr-un fel, atunci ctnd obtinem prin amestec, din galben ~i albastru,

162

J.W. Goethe

un verde de smarald, dupa care adaugam atita rosu pur ptna ce se neutralizeaza toate trei. Griul mai apare apoi cind compunem, lntr-o anumita proportie, 0 scara a culorilor originare ~i derivate, dupa care le arnestecam.

558 - E 0 absurditate sa credem c~ toate culorile amestecate dau alb - 0 absurditate pe care, alaturi de altele, un secol s-a obisnuit s-o repete cu credinta ~i impotriva evidentei.

559 - Culorile amestecate transfera aspectul lor intunecat in amestec. Cu cit slnt mai inchise, cu atit mai inchis devine ~i cenusiul, care se apropie in cele din urrna de negru. Cu cit sint mai luminoase culorile, cu atit mai deschis devine ~i griul, care se apropie, in cele din urma, de alb.

XL V. Amestec aparent

560 - Tratam aici, imediat, despre amestecul aparent, laolalta cu celalalt, cu atlt mai mult cu cit este de mare irnportanta, in diverse sensuri, ba s-ar putea chiar sa se considere ca aparent amestecul indicat de noi ca real. Caci elementele din care a iesit culoarea cornpusa sint mult prea mici ca sa poata fi vazute fiecare in parte. Cind sint pisate Impreuna, pulberea galbena ~i albastra apar ochiului liber ca un verde - cim vreme, printr-o lupa, galbenul ~i albastrul se mai pot observa tnca separate. Vazute de la distanta, dungile gal bene ~i albastre formeaza 0 suprafata verde; toate aceste observatii sint valabile si despre amestecul celorlalte culori specificate.

561 - Printre elementele de aparatura, vom trata mai apoi si discul pe care se produce prin rapiditatea rotatiei amestecul aparent. Punem pe un disc diferite culori, In cere, una I1n~ alta; printr-un impuls, discul este Invlrtit cu mare iuteala; daca pregatirn mai multe discuri, ne putem lnfatisa toate amestecuri-

Contributll la teoria culorilor

163

Ie posibile ~i - in cele din urma - amestecul tuturor culorilor In cenusiu, In chip firesc, asa cum am ararat mai sus.

562 - Si culorile fiziologice accepta amestecul. Daca producern, de pilda 0 umbra albastra (65) pe 0 htrtie care e putin galbena, aceasta apare verde. Acelasi lucru e valabil si despre celelalte culori, daca stim s~ pregatim aparatura pentru ele. 563 - Daca transpunem imaginile cromatice aparente, care ne staruie in ochi (39 ~i urm.), pe niste suprafete colorate, se produce de asemenea un amestec ~i 0 deter~inare a imaginii

spre 0 alta culoare care provine din ambele. .. A.

564 - Unele culori fizice reprezinta sl ele un amestec.h apartin acestei categorii experientele In care vedem prin prisma imagini policrome, asa cum am ararat cu de-amanuntul mai sus (258-284) ._,

565 - Fizicienii s-au ocupat eel mai mult de· fenomenele care apar cind slnt proiectate culorile prismatice pe niste suprafete colorate.

566 - Ceea ce observam cu acest prilej este foarte simplu. Mai lntli, trebuie s~ ne gindim ca acele culori prismatice sint mult mai vii decit culorile suprafetei pe care le facem sa cada. in al doilea rind, luam in consideratie faptuI c~ 0 culoare prismatica poate fi ori de acelasi gen, ori eterogena In r?port ~u suprafata. in primul caz, ea 0 inaltA ~i ii d~ str~uclr.e, fiind l.a rindu-i innobilata prin ea - asa cum se tnttmpla cu I!.latra pretioasa prinsa lntr-o foit~ metalica de aceeasi culoare. In caz contrar, una 0 murdareste, 0 tulbura ~i 0 strica pe cealalta.

567 - Putem repeta aceste experiente cu sticle colorate ~i putern face s~ cada prin ele lumina soarelui pe niste suprafete co-

lorate: vor aparea rezultate absolut la fel. .

568 - Se obtine ceva asemanator, daca observatorul se uita prin sticle colorate la niste obiecte colorate: culorile acestora sint potentate, scazute sau anulate, in functie de constitutia obiectelor.

569 - Daca lasam culorile prismatice sa treaca prin niste sticle

164

J.W. Goethe

cromatice, fenomenele ne apar intr-un mod cu totul analog; se iau in consideratie, cu aceasta ocazie, mai mult sau mai putina energie, luminozitate ~i intunecare, claritatea ~i puritatea sticlei ~i stnt produse numeroase diferente delicate - cum va putea constata orice observator atent, care are placerea ~i rabdarea sa aprofundeze aceste fenomene.

570 - Desigur, aproape nu mai este necesar sa mentionam eli mai multe sticle colorate, puse una peste alta, la fel ca ~i niste hlrtii uleiate, stravezii, produc to ate felurile de amestec, infliti~tnd~-le ochiului dupa bunul plac al experimentatorului. 571 - In fine, tin de aceeasi categorie glazurile pictorilor, prin care se ajunge la un amestec mult mai spiritual decit pot fi acest~ obtinute prin amestecurile mecanice, atomistice, de care se servesc de obicei.

XL VI. Transmitere reala

572 - Daca ne-am procurat materialele colorante, tn modul amintit, se naste apoi tntrebarea: cum Ie putem transmite unor corpuri flirli culoare; raspunsul este de cea mai mare importanta pentru viata, ,uz ~i folosi~, pentru tehnica.

573 - Intra aici din nou in discutieproprietatea fiecarei culori de. a fi tnchisa. De la galben, care se afla foarte aproape de alb, pr~n portocaliu ~i culoarea miniului spre rosul pur ~i carmin, pnn toate nunatele de violet, ptna la albastrul eel mai saturat ce se afla chiar in preajma negrului, intunecarea culorii sporeste mereu. Odata specificat, albastrul se poate subtia ~i deschide se poate comb ina eu galbenul, prin care devine verde ~i tinde spre latura luminoasa. Lucrul aeesta nu se tnttmpla tnsa nicidecum conform naturii sale.

574 - in cazul culorilor fiziologice, am vazut ca ele reprezinta


165

un minus _ fatA de lumina, deoarece apar la scaderea impresiei luminoase, ba chiar, ln cele din urma, par a fi ceva cu totul tntunecat. in experientele fizice, folosirea unor medii tulburi ~i efectul unor imagini anexa tulburi ne arata ca aici este yorba de o lumina tnabusita, de 0 tranzitie spre intunecat.

575 - in. cazul aparitiei chimice a pigmentilor, observam acelasi lucru, la prima provocare. Aburul galben ce se intinde pe otel intuneca deja suprafata stralucitoare. in cazul prefacerii albului de plumb in masicot este limpede eli galbenul e mai intunecat dectt albul.

576 - Operatia aceasta e de cea mai mare delicatete; tot astfel este ~i intensificarea ce creste continuu, colorind tot mai intim ~i mai puternic corpurile ce sint prelucrate ~i atragindu-ne atentia asupra caracterului extrem de fin al partilor tratate, asupra unei divizibilitai infinite.

577 - Prin culorile ce tind spre aspectul intunecat, deci tn special prin albastru, ne putem apropia cu totul de negro; este felui in care un albastru de Prusia perfect sau un indigo tratat cu acid sulfuric ne apar aproape ca negre.

578 - Este locul sli ne amintim acum de un fenomen remarcabil, acela eli unii pigmenti (mai ales din regnul plantelor) tn starea lor cea mai saturata ~i mai densa nu-si mai arata culoarea ~i cei dintii la care. ne gindim sint indigoul ~i garanta dusa la nivelul ei eel mai tnalt; pe suprafata lor apare mai degraba 0 stralucire net metalica, in care intra ln functiune culoarea provocata psihologic.

579 - Orice bun indigou prezinta deja 0 culoare aramie la ru-: pere, ceea ce constituie, in comert, 0 caracteristica. Daca tl intindem tntr-un strat gros sau Il uscam, asa fel lncit nici htrtia alba, nici cupa de portelan sa nu se poata stravedea prin el, indigoul prelucrat cu acid sulfuric ne ofera privirii 0 culoare apropiatade portocaliu.

580 -Fardul spaniol de culoare intens purpurie, preparat probabil din garanta, prezinta la suprafata un luciu metalic de un

166

J.W. Goethe

verde perfect. Daca intindem cu 0 pensula ambele culori - sep:u-ate -:: a1bastru ~i rosu, pe portelan ori pe hirtie, Ie obtinem din nou 10 natura lor, deoarece luminozitatea suportului se stravede prin ele.

581 - Lichidele colorate apar negre cind nu Ie strabate nici 0 lumina, asa cum ne putem convinge foarte usor cu ajutorul vaselor de tabla paralelipipedice, cu fundul de sticla. Orice infuzie colorata transparenta va aparea intr-un asemenea vas neagra §i lipsita de culoare, daca ii punem dedesubt un fond negro.

582 - Daca pregatim in asa fel dispozitivul lnclt imaginea unei flacari sa poata luci dinspre suprafata de dedesubt, aceasta apar~ ~oloratli .. Dacli ridicam vasul si facem sli cada lumina pe 0 hl~le alba tmutli sub el, culoarea respectiva apare pe hirtie. Once suport luminos, privit printr-un astfel de mediu colorat prezinta culoarea acestuia. ' 583 - Asadar, ca sli poata fi vazuta, orice culoare trebuie sli aiba in spatele ei 0 lumina. A~a se face ca, pe masura ce suporturile stnt mai luminoase ~i mai stralucitoare, culorile apar mai frumoase. Daca Intindem niste email uri pe un fond metalic alb ~i stralucitor, in felul in care stnt preparate asa numitele foIii d~ oglinzi de la noi, splendoarea culorii se arata, la aceasta lumina rasfrtnta, ca la orice experienta prismatica. Intr-adevlir energia culorilor fizice se sprijina, in principal, pe faptul cli tmpreuna cu ele ~i in spatele lor actioneaza neincetat lumina. 584 - Lichtenberg', care, conform epocii si situatiei sale tre-

. '

bUl.a sli urmeze reprezentarea traditionala despre culori, era to-

tusi un prea bun observator ~i prea spiritual ca sli nu remarce

. '

sli nu explice ~i sli nu puna in ordine, in felul sau, ceea ce ti

aparea in fata ochilor. In prefata la lucrarea lui Delaval, el

Georg Christoph Lichtenberg (1742-1799), fizician §i critic de arta: cf. Goethe, Materialien zur Geschichte der Farbenlehre, op.cit, pag. 303.

588 - Dupa cum se poate vedea cu usurinta, transmiterea - atit cea adevarata cit si cea aparenta - se potriveste cu amestecul. Nu mai repetam de aceea tot ce a fost expus mai sus, in masura 1n care era necesar.

589 - Observam totusi mai amanuntit acum importanta unei transmiteri aparente ce se produce prin reflectare. Acest fenomen, intr-adevar foarte cunoscut ~i totusi plin mereu de 0 stare sufleteasca nelamurita, este de cea mai mare tnsemnatate pentru

fizician cit ~i pentru pictor.

590 - Sa luam oricare suprafata colorata specific, s-o punem


167

spune: "De asemenea, din a1te motive, mi se pare ... probabiJ cli organul nostru, ca sli simta 0 culoare, trebuie sli perceapa totodata ~i ceva din lumea totala (alba)" .

585 - Principal a preocupare a vopsitorului este aceea de a-si procura suporturi a1be. Unor pamlnturi lipsite de culoare, mai ales alaunului, Ii se poate transmite usor orice culoare specifica; vopsitorul are tnsa de-a face mai ales cu produsele regnului animal ~i vegetal.

586 - Tot ce este viu tinde spre culoare, spre ceva deosebit, spre 0 specificare, spre un efect, spre non-transparenta, ptna la un rafinament infinit. Tot ce este decrepit tinde spre alb, spre abstractiune, spre generalitate, spre inseninare, spre transparen-

tli· ,

587 - Felul 1n care se poate realiza acest lucru prift tehnica

trebuie ararat tn capitolul despre extragerea culorii, Aici, la transmitere, trebuie sli ne glndim mal ales la faptul cll animaleIe ~i vegetalele vii produc culoare si, din aceasta cauza, 0 recapata cu atit mai u~or, daca le-a fost sustrasa cu totul.

XL VII. Transmitere aparenui

168

J.W. Goethe

in bataia soarelui §i sa facem sll cada reflexul de pe ea pe alte obiecte lipsite de culoare. Acest reflex este un fel de lumina temperata, 0 semilumina, 0 penumbra, care oglindeste, in afara de natura sa inllbu§itll, culoarea specifica a suprafetei.

591 - Daca acest reflex actioneaza asupra unor suprafete luminoase, el este anulat §i observe prea putin culoarea pe care 0 poarta cu sine. Daca actioneaza tnsa asupra unor locuri umbrite, se produce 0 combinare oarecum magica cu (fICLep~. Umbra este elementul intrinsec al culorii §i 0 culoare umbrita i se adauga iluminind, colortnd §i tnviortnd. Se naste astfel un fenomen pe cit de puternic, pe atit de atragator, care ii face pictorului ce stie sa-l utilizeze cele mai minunate servicii. Aici se aflll modelele asa-numitelor reflexe, remarcate abia tirziu in istoria artei §i pe care oamenii au stiut mai rar sa Ie aplice, ca potrivite in toata varietatea lor.

592 - Scolasticii numeau aceste culori colores notionales et intentionales; asa cum, in general, istoria ne va arata ca acea scoalatinea destul de bine socoteala de fenomene, stiind de asemenea sa te distinga temeinic - cu toate ell tntregul mod de tratare a unor asemenea obiecte ramtne foarte diferit de al nostru.

XL VIII. Extragere

593 - Culorile se extrag din corpuri in diferite moduri, fie ell le poseda de la natura, fie ca Ie-am transmis noi. Sintem de aceea in stare sa Ie scoatem culoarea tntr-un mod potrivit, in avantajul nostru; dar culoarea respectiva dispare adesea, impotriva vointei noastre §i in dezavantajul nostru.

594 - Nu numai paminturile de baza sint albe, in starea lor naturala, ci §i materiile vegetale §i animale pot fi aduse intr-o


169

stare alba, fltrll sa li se distruga tesutul. Deoarece un alb pur De este deosebit de util §i agreabil pentru felurite folosinte, asa cum tntrebulotam cu 0 placere aparte tesaturi de ltna §i de bumbac necolorate, iar tesllturile de matase, hirtia §i altele ne plac cu atit mai mult cu cit pot fi mai albe - deoarece, apoi, cum s-a vazut mai sus, baza principala a intregii vopsitorii sint suporturile albe, tehnica s-a dedicat foarte staruitor extragerii culorii din aceste materii, procedind, in parte, la intimplare, in parte, gindind atent; s-au facut deci asupra acestui domeniu nenumarate experiente §i s-au §i descoperit multe lucruri importante.

595 - De fapt, preocuparea pentru arta albirii, tratata de multi

ctnd mai empiric, cind mai metodic, consta in aceasta extragere completa a culorii. Citam aici doar pe scurt momentele prin-

cipale. .

. 596 ....;.. Lumina este socotita ca unul dintre primele mijloace de a scoate culoarea din corpuri; §i nu doar lumina solara, ci simpla lumina a zilei, lipsita de putere. Caci dupa cum ambele lumini, atl"t cea solara directa cit §i cea de pe cer, derivata, aprind fosforurile Bonon t: tot astfel ambele lumini actioneaza asupra unor suprafete colorate. Fie ca lumina impresioneaza culoarea ee-l este tnrudita §i 0 aprinde, tntr-un fel, pe aceea care contine mult element inftamant, arzind §i dizolvind din nou in ceva general ceea ce apare specificat in ea - fie dt se petrece 0 alta operatie ce ne este necunoscuta - destul ell lumina exercita 0 mare foqll asupra unor suprafete cromatice, albindu-le mai mult sau mai putin, Dar §i in acest caz, diverseIe culori prezinta 0 durabilitate §i 0 destructibilitate diferite; de exemplu, galbenul, preparat mai ales din anumite materii, este eel dintii care dispare.

597 - Insll nu numai lumina, ci §i aerul §i mai ales apa actioneaza puternic in sensul scoaterii culorii. Se zice ca s-a observat chiar ca unele fire bine umezite, lntinse noaptea pe iarba, .. se albesc mai bine decit cele care, la fel de umede, sint expuse

170

J.W. Goethe

la lumina soarelui. Si se poate, desigur, ca apa sA se dovedeascll $i aici un element dizolvant, un mijlocitor, care suprima ceea ce e lntlmplator $i readuce particularul in general.

598 - 0 extragere a culorii poate fi efectuata $i prin reactii. AIcoolul are 0 deosebita tendinta sa atraga ceea ce coloreaza plantele $i sa se coloreze astfel adeseori tntr-un mod foarte durabil. Acidul sulfuric se dovedeste deosebit de activ ca factor de scoatere a culorii, mai ales asupra linii $i a matasi]: toata lumea cunoaste utilizarea aburului sulfuros, cind vrem si refacern alb ceva lnglllbenit sau patat,

5~ - Acizii cei mai puternici au fost recomandati, in perioada mal recenta, ca niste mijloace de alb ire mai rapide.

(j()() - De asemenea, reactivii alcalici, lesiile propriu-zise uleiurile $i grasimile combinate cu lesie in sapun s.a.m.d. actioneaza in sens contrar -~a cum se gaseste detaliat in scrierile alcatuite, in'-mod expres, in acest scop.

601 - De altminteri, s-ar putea sA merite efortul sA tntreprindem anumite experiente delicate privind masura in care lumina $i aerul ~i manifesta actiunea in scoaterea culorii. Am putea expune eventualla lumina niste materiale colorate a carer instabilitate se cunoaste, sub niste clopote, fie golite de aer, fie umplute cu aer obisnuit sau cu anumite feluri de aer; ar urma sa observam daca nu s-a lipit din nou pe sticla ceva din culoarea evaporata, ori daca nu s-a ivit vreun alt precipitat, daca elementul reaparut este absolut egal cu eel devenit invizibil, ori daca a suferit vreo schimbare. Experimentatorii Indeminatici i$i pot imagina, desigur, diferite dispozitive in acest sens.

602 - Dupa ce am luat in consideratie, mai intii, efectele naturale $i modul in care Ie aplicam pentru scopurile noastre trebuie sA mai adaugam ceva despre felul in care ele aetioneaza

ostil, tmpotriva no astra, .

603 - Pictura se afla in situatia de a-si vedea distruse de trecerea timpului, in diverse chipuri, cele mai frumoase lucrari ale spiritului ~i ale ostenelii. De aceea oamenii s-au straduit mult

Contribuni la teoria culorilor

171

sA descopere niste pigmenti durabili ~i sa-i combine lntre ei, precum ~i cu suportul, asa fel incit durata lor sA fie ~i mai asigurata; tehnica scolilor picturale ne po ate informa suficient in aceasta privintA.

604 - Este locul sa ne amintim de asemenea aici de un mestesug artistic caruia Ii datoram foarte mult In ce priveste vopsitoria: rnA refer la tapiserie. Deoarece s-a ajuns la situatia de a imita nuantele cele mai fine ale tablourilor ~i, ca atare, de a pune alaturi materialele cele mai divers colorate, s-a observat curind cA nu toate culorile erau la fel de durabile ~i cA unele erau rapite tabloului tesut mai repede declt altele. S-a rrascut de aici 0 stradanie plina de zel de a asigura 0 durata egal~ tuturor culorilor ~i nuantelor; aceasta s-a petrecut In special In Franta, sub Colbert, ale carui ordonante asupra acestui punct fae epoca In istoria vopsitoriei. Asa-numita manie de a prezenta totul In culori trandafirii - care nu se obliga deck la 0 dragalasenie trecatoare - a devenit 0 breasla aparte; dimpotriva, s-a cautat cu 0 seriozitate sporita sA se lntemeieze acea tehnica ce trebuia sA garanteze durabilitatea.

Astfel, cu ocazia cercetarii extragerii, a instabilitatii ~i a perisabllitaii fenomenelor coloristice stralucitoare, am revenit iarasi la cerinta duratei ~i ne-am Inch is 0 data mai mult ciclul, In acest sens.

,

XLIX. Nomenclatura

605 - Dupa cele expuse ptna acum despre aparitia, progresul ~i inrudirea culorilor, vom putea vedea mai bine ce nomenclatura ar fi de dorit pe viitor si ce anume ar fi de pastrat din eea de ptna acum.

606 - Nomenclatura culorilor a evoluat - ca toate nomencla-

172

J.W. Goethe

turile, dar mai ales cele ce desemneaza obiecte sensibile - de la particular spre general ~i de la general iar~i tnapoi, la particular. Numele speciilor a devenit un nume de gen, caruia i s-a subordonat din nou individualul.

607 - Acest drum a putut fi strabatut, in conditiile mobilitatii ~i nesigurantei uzului mai vechi al limbii, mai ales fiindca, in primele timpuri, oamenii trebuiau sa se bizuie pe 0 intuitie senzoriala mai vie. Proprietatile obiectelor erau desemnate tntr-un mod imprecis, pentru ca fiecare Ie retinea cu claritate in imaginatia sa.

608 - Ciclul pur al culorilor era tntr-adevar strimt; el parea specificat ~i individualizat tnsa de nenumarate obiecte ~i conditionat prin determinari secundare. Sa urmarim varietatea expresiilor grecesti ~i romane ... ~i vom observa cu acest prilej, cu desfatare, cit de mobil ~i de neglijent au fost folosite cuvintele aproape de jur imprejurul ciclului cromatic.

609 - in vremurile de mai tirziu, au intervenit multe nuante noi, datorita operatiilor variate ale artei vopsitului. Chiar culorile la moda si denumirile lor au reprezentat un nesfirsit cortegiu :de- individualitati cromatice. Yom prezenta ocazional si terminologia culorilor din limbile modeme; cu acest prilej, se vavedea ca s-au tintit mereu determinari mai exacte, tncercindu-se totodata sa se fixeze ~i sa se individualizeze ceea ce era stabilit si prin limbaj.

610 - Cit priveste terminologia germana, ea are avantajul ca poseda patru denumiri monosilabice, care nu mai amintesc de originea lor si anume: Gelb, Blau, Rot, Gran1; ele reprezinta imaginatiei doar aspectulcel mai general al culorii, fllrll sll trimita la ceva specific.

611 - Daca am vrea sa adaugam tnca doua determinari in fiecare spatiu dintre aceste patru (cum sint: galben-rosiatic ~i

Galben, albastru, fO§U, verde.

173

ContribuPi la teoria cuIoriIor ros-galbui, albastru-rosiatic ~i ros-albastriu, verde-gMb~i ~i galben-verzui, verde-albastriu ~i albastru-verzui), atunci am exprima destul de precis nuantele ciclului cromatic. lar daca am vrea sa le adaugam denumirile de "incms" ~i "deschis" ~i sa indicam oarecum aspectele murdare (pentru care avem la indemtna tot niste cuvinte monosilabice: 'Schwan, Weiss, Grau Ii Braun'), atunci ne-am descurca destul de bine ~i am exprima fenomenele ce apar - fllrli sa ne mai preocupam daca s-au ivit pe cale dinamica sau atomistica,

612 - S-ar putea folosi totusi in continuare aici, in chip avantajos, expresiile specifice ~i individuale, cum am utilizat ~i cuvintele portocaliu ~i violet. Am folosit, de asemenea, ~i termenul purpuriu, pentru a desemna rosul pur, situat la mijloc, pentru ca sucul de melc marin din care se scoate purpura, mai cu seama cind a patruns tntr-o ptnzafina, poate fi adus la eel mai tnalt punet de culminare cu deosebire de lumina solara,

L. Minerale

613 - Culorile mineralelor sint toate de natura chimica ~i de aceea modul lor de aparitie poate fi dedus destul de bine din ceea ce am spus despre culorile chimice,

614 - Denumirile culorilor se situeaza printre caracteristicile exterioare, exprimate mai sus; am facut un mare efort, in sensui epocii moderne, ca sll determinam ~i sa fixam exact fiecare fenomen ce apare; s-au provo cat tnsa astfel, pe cit ni se pare, noi dificultati, cauzind numeroase incomoditati in folosirea lor. 615 - Desigur, si acest aspect i~i poarta cu sine scuza lui, de tndata ce ne gindim cum a aparut chestiunea. Pictorul a avut

Negru, alb, cenusiu, bruno

174

J.W. Goethe

din totdeauna privilegiul de a minui culoarea. Putinele culori specifice erau fixate ~i totusi, prin amestecuri artificiale, aplireau nenumarate nuante, care imitau suprafata obiectelor naturale. Sli fie oare de mirare cli s-a. pomit ~i pe acest drum al amestecurilor si ca artistul a fost chemat sli stabileasca niste suprafete colorate model, dupa care se puteau aprecia ~i caracteriza obiectele naturale? intrebarea nu era cum procedeaza natura ca sli dea la iveala 0 culoare sau alta, pe calea sa interna ~i vie - ci cum invie pictorul ceea ce este mort, ca sli zugraveasca 0 fictiune asemanatoare cu ceea ce e viu. Se pleca asadar, intotdeauna, de la un amestec ~i se revenea tot la amestec, incit, pina la urma, s-a procedat la amestecarea amestecului, pentru a exprima ~i a distinge unele specificari si.individualizari ciudate.

616 - Se mai pot spune de altminteri multe altele in legatura cu amintita terminologie crornatica minerala, care a fost introdusa, Nu s-au luat denumirile din regnul mineral - cum ar fi fost totusi posibil de cele mai multe ori - ci de la tot felul de obiecte vizibile, fiindcase putea ramine, cu un mai mare avantaj, pe propriul teren. S-au preluat, pe urma, prea multe expresii individuale, specifice sl deoarece oamenii cautau sli produca prin amestecul acestor specificatli noi determinari, ei nu si-au dat seama cli in felul acesta erau anulate cu totul imaginea in fata imaginatiei ~i notiunea in fata judecatii. Pinala urma, ~i aceste denumiri individuale ale culorilor, folosite intrucitva ca niste determinari fundamentale, nu se gasesc in cea mai bum ordine, asa cum decurg ele oarecum unele din altele; de aceea, scolarul trebuie sli lnvete fiecare denumire in parte ~i sa-si intipareasca in minte ceva precis dar aproape mort. 0 prezentare mai amanuntlta a acestor lucruri pe care doar le-am mentionat nu si-ar avea aici locul potrivit.


175

LI. Plante

617 - Putem considera culorile corpurilor organice, in genere, ca 0 operatie chimica superioara, motiv pentru care anticii le-au ~i exprimat prin cuvintul "fierbere" (Tr€1/ItC;). Toate culorile elementare, precum ~i cele amestecate si derivate, apar pe suprafata naturilor organice; din contra, clnd e scos la lumina, interiorul lor nu s-ar putea spune cli este incolor,. dar de fapt e prost colorat. Deoarece avem de gind sli Implittl~im curind, intr-un alt loc, ctteva lucruri privind opiniile noastredespre natura organica, ramtn aici doar datele oferite mai taninte.Tn legatura cu teoria culorilor; pentru acele scopuri speciale, pregatim Intre timp cele ce urmeaza. Sa vorbim deci, mai intii, despre plante.

618 - Semintele, bulbii, radacinile si, In general, ceea ce este exclus de la lumina, sau se aflli inconjurat nemijlocit de pamint, se tnfatiseaza, in majoritatea cazurilor, ca albe.

619 - Plantele crescute din seminte, la Intuneric, sint albe sau bat in galben. Dimpotriva, actionind asupra culorilor, lumina Ie influenteaza totodata si forma.

620 - Plantele ce cresc la intuneric continua sli se dezvolte, e drept, multa vreme, de la un nod la altul, tnsa tulpinile sint mai lungi intre doua noduri decit se cuvine; nu apar ramuri laterale ~i metamorfoza plantelor nu are loc.

621 - Din contra, lumina Ie transpune de tndata intr-o stare de activitate: planta apare verde, iar mersul metamorfozeipina la fecundare continua neintrerupt.

622 - Stirn cli frunzele de pe tulpina nu sint decit pregatiri si semne ce anunta organele de flori si fructe; astfel, putem vedea deja in frunzele de pe tulpina culori, care indica de departe pe acelea ale florii, asa cum e cazul la busuiocul rosu.

623 - Exista flori albe ale carer frunze au razbit pina la cea

176

J.W. Goethe

mai mare puritate, dar ~i unele ftori colorate, la care intra din cind in cind in functiune aspectul elementar de frumusete. Exis~ unele care s-au eliberat doar partial de verde, pe 0 treapta superioara,

624 - Intilnim ftori de un singur gen, ba chiar dintr-o singura speci~, de toate culorile. Trandafirii ~,i mai ales nalbele, de pilda, strabat 0 mare parte din ciclul cromatic, de la alb la galben, apoi prin galben-rosiatic la purpuriu, iar de aici la aspectul eel mai tnchis pe care tl poate capara purpuriul, apropiindu-se de albastru.

625.-:- AltelAe pornesc de la 0 treapta mai tnalta, ca de exemplu macn, care mcepde la ros-galbui ~i tree spre violet.

626 - Cu toate acestea, ~i culorile sint la anumite specii ~i genuri, ba chiar la unele familii si clase, daca nu statornice, macar predominante - in special, culoarea galbena; cea albastra este, in general, mai rara.

627 - Cu i~vel~urile zemoase ale fructului se lntlmpla ceva asew~~tor, intr~cit acesta se tnalta de fa culoarea verde, prin galbu] ~! galben, pina la rosul eel mai intens - caz in care cu~oarea~coajei indica tr~ptele coacerii. Unele sint colorate de jur Impr~Jur, altele numai pe partea dinspre soare; in cazul din urm~,~e poat~ observa foarte bine potentarea galbenului in rosu, pnntr-o mal mare tngramadire a unei culori ltnga si peste cealalta.

628 - De asemenea, numeroase fructe stnt colorate in interior: stnt obisnuite mai ales sucurile purpurii. ' 629 - Asa cum culoarea se gaseste alit la suprafata, pe floare cit ~i in chip patrunzator, in fruct, tot astfel ea se rlispind~t~ ~i in restul partilor, colorlnd radacinile ~i sucurile tulpinii, ~i anume, cu 0 culoare foarte bogata ~i puternica.

6!O -:- Astfel, culoarea lemnului trece ~i ea de la galben, prin diferite nuante de rosu, ptna la purpuriu ~i bruno Lemne albas-tre nu-mi sint cunoscute; astfel, inc! de pe aceasta treapta a organizarii, apare puternica latura activa - pe cind In verdele

177

Contributii la teoria culorilor general al plantelor, cele doua laturi se pot echilibra.

631 - Am vazut mai sus ca embrionul care iese din pamint se prezinta, in cea mai mare parte, alb ~i galbui; dar trece, sub influenta luminii ~i a aerului, in culoarea verde. Ceva asemanator se tnttmpla si cu frunzele tinere ale copacilor, cum se poate observa, de exemplu, la mesteceni, ale carer frunze·tinere slnt galbui ~i dau, prin fierbere, un frumos sue galben. Dupa aceea~ ele devin din ce in ce mai verzi, asa cum frunzele altor arbon tree, in mod treptat, tntr-un verde-albl1strui.

632 - Galbenul pare, de asemenea, sa apartinll frunzelor intr-un chip mai esential decit partea albastra: fiindca aceasta dispare toamna ~i galbenul frunzei apare schimbat tntr-o culoare bruna. Si mai remarcabile slnt insll cazurile speciale, in c.are frunzele redevin toamna pur galbene iar altele se inallA ptna la

rosul eel mai puternic. '

633 _ De altminteri, unele plante au ins~irea de a putea fi

transformate, printr-un tratament artificial, aproape in mod absolut, tntr-un material colorant, care este la fel de fin, de activ si infinit transmisibil ca oricare altul. Exemple stnt indigoul si garanta, cu care se fac atitea lucruri. Si lichenii sint folositi la

vopsire.

634 - Acestui fenomen i se opune nemijlocit un altul - acela

ca se poate extrage ~i prezenta partea coloranta a plantelor oarecum in mod deosebit, flrll ca organizarea lor sa para ca sufera in vreun fel prin aceasta. Culorile ftorilor se pot extrage prin alcool, pe care il coloreaza; petalele, dimpotrivll,apar albe. 635 - Exista diferite prelucrari ale ftorilor ~i sucurilor acestora cu reactivi. Lucrul acesta l-a facut Boyle in multe experiente. Trandafirii stnt albiti prin sulf ~i pot fi reconstituiti prin alti acizi; ei sint tnverziti de fumul de tutun.

178

J. W. Gol!the

LII. Yiermi, insecte, pelti

636 - Despre animalele care ramin pe treptele inferioare de organizare, s1{ spunem, deocamdan, urmlttoarele. Viermii ce traiesc in pamint ~i slnt destinati intunericului ~i umezelii reci se infl1ti~eaU prost colorati, iar viermii intestinali, clociti ~i hrliniti de 0 umiditate calda, la lntuneric, apar incolori; lumina pare sa fie necesara in mod expres pentru determinarea culorii. 637 - VietAtile care traiesc in apa (care, desi e un mediu foarte dens, lasa totusi slt plttrundlt suficienra lumina ) apar mai mult sau mai putin colorate. Zoofitele, ce par s! dea viata celui mai curat pamtnt calcaros, sint in cea mai mare parte albe; coralii ii gasim totusi ridicati plna la eel mai frumos ros-galbut, ce se inal~, in alte cochilii de viermi, ptna aproape de purpuriu.

638 - Cochiliile mol~telor sint frumos desenate ~i colorate; trebuie slt observam totusi ca nici melcii de uscat, nici scoicile de apa dulce nu slnt impodobite cu culori la fel de intense ca .acelea din apa de mare.

639 - Cind privim cochiliile, in special pe cele rasucite, observam ca pentru aparitia lor, 0 reunire de organe animalice asemltnlttoare lntre ele s-a pus in mi~care; crescind ~i rasucindu-se in jurul unei axe, au dat la iveala cochilia printr-un sir de caneluri, borduri, jgheaburi ~i ridicaturi, conform unui lndreptar ce crestea mereu, Observam tnsa, totodata, ca aceste organe trebuiau slt contina ~i un sue oarecare, colorar in' mod variat, care, probabil sub influenta nemijlocitlt a apei de mare, a insemnat suprafata cochiliei, dupa epoci, cu linii, puncte, suprafete ~i nuante cromatice; in felul acesta, a llisat,in chip durabil, pe partea din afara, urmele cresterii sale continui, pe cind partea dinauntru 0 aflam, de cele multe ori, alba sau doar palid colorata,

Contributii la teoria culorilor 640 - In afara de aceasta, faptul ea in cochilii exista asemenea ~curi ni-l dovedeste suficient experienta, intrucit ea ni Ie .prezinta ~i in starea lor fluida ~i colorants, ~espre care m~nse~te sucul sepiei, dar cu mult mai putermc sucul p~rpun~ c~ se gaseste in mai multi melci, suc foarte vesti.t incli ~IO ~ttchl~ate si care este folosit si in epoca moderna, EXIStlt prmtre l?testtneIe unor viermi ce traiesc in cochilii, un. anumit vas plin cu ~n sue rosu, Acesta contine 0 esenta care coloreaza foarte pu~ermc ~i durabil; s-a putut deci sa se striveasca ~i ~lt~e ~arblt animale intregi, scotindu-se din aceasta fiertura un lichid IOc~_sufient .de colorant. Acel vas umplut cu culoare poate fi inslt'§r despnn~ de animal - operatie prin care, desigur, se obtine urisuc mal

concentrat. .,,',

641 - Atunci cind este expus la lumina ~i la so~e,~~cul re~pectiv are particularitatea ca apare mai Intli galbui, ~pOI v~r;Ul, pe urma trece in albastru, de aici in violet, insu~lOd~-~1 IOSlt totdeauna un rosu superior; in cele din urma, sub influenta soarelui, lndeosebi daca este aplicat pe batist, capata 0 culoare

intens rosie, pura, .

642 - Am avea aici, asadar, 0 intensificare pe latura ml~us, plna la culminare, pe care nu am ~utut-o observa cu usurinta in cazurile anorganice; putem numr acest fe?o~en aproape 0 parcurgere a intregului ciclu si sinteI? conVIO~1 ca s-~r putea realiza lntr-adevar, prin niste expenente adecvate, IOtr~ga strabatere a ciclului; fiindca nu incape nici 0 tndoiala CAlt, p.rlOtr-o acidulare bine aplicata purpurei, ea ar putea fi impinsa

dincolo de punctul culminant, spre stacojiu. .

643 - Pe de 0 parte, acest suc pare sa fie in relatie ~u fecu?darea; exista chiar oua (inceputuri ale viitoarelor vretuitoare din cochilii) care contin 0 atare esenta coloranta, Pe de alta parte tnsa, sucul acesta pareAslt ne trimita la sing.ele ceo se dezvo~tlt l~ animalele superioare. Intrucit singele AprezlOU\ niste p.ropne~~tl asemanatoare in ce priveste culoarea. In starea cea mal volatila, el ne apare galben; condensat, asa cum e in artere, este rosu -

179

180

J.W. Goethe

st~gele ~erial prezentlnd un rosu intens, probabil din cauza acidularii p~ care 0 sufera la respiratie; slngele venos se lndrea~~ mal m~lt spre violet, indiclndu-ne printr-o astfel de mobilitate acea mtensificare si deplasare ce ne stnt suficient cunoscute.

644 -.Inainte dea parasi elementul aevatic, sa mai spunem ceva. ~l despr~ p~ti, a caror suprafata acoperita cu solzi este specl~cat~ pnn diverse culori, deseori fie in intregime, fie in dungi, fie sub. f?nn~ de pete si care prezinta tnca si mai freevent. un anum It JOc de culori, ce ne duce cu glndul la tnrudi ~olzllor cu cochiliile molustelor, cu sideful, ba chiar eu pe~r:. In leg~tur~ cu aceasta, nu trebuie trecut cu vederea faptul ca zonele mal ~~de, c~e a~ioneaz~ ~i asupra apei, produc, lnfrumuseteaza ~l intensifica ~l culorile pestilor,

645 - Forsterl. a ob~ervat ln Tahiti niste pesti ale caror suprafe~e prezentau jocurr de culori foarte frumoase, tn special tn chpa tn carepestele murea. S~ ne amintim, cu aceasta ocazie de cameleon ~i de alte fenomene asemanatoare care, puse laolalta, fa~ st se recunoasca mai limpede aceste efecte

646 -: In c~~. din urma - chiar daca tn afara acestei serii - trebuI~ mentionatsi jocul d~ cu~ori al .anumitor moluste, precum. ~l fosforescenta unor vietati marine, des pre care se spune ca dispare, de asemenea, tntr-un joe de culori.

6~7 - Da~ ne lndreptlUn atentia spre fiintele ce apartin lumin~l, aeru~uI ~i c~l~urii. uscate, ne gasim -de-abia acum, de-a bmele~, . l~ domem~l VlU al culorilor. Culorile elementare ne apcu: aicr m cea m~l mare puritate ~i frumusete a lor, pe niste PMt~ perfect orgamzate, Ele ne arata totusi ca aceleasi fiinte se afla tnca pe 0 tr.eap~ inferioara de organizare, tocmai pentru ca asemenea culon elementare pot aparea la ele neprelucrate. C~-

I Georg Forster (1754-1794), naturalist care l-a insotit pe Cook. • d

calatorie in jurul lumii. in a oua

ContribulB la teoria c:uIorilor

181

dura pare sa contribuie mult ~i aici la elaborarea fenomenului. 648 _ G4sim insecte ce trebuie considerate ca un material colorant cu totul concentrat, printre care stnt vestite mai ales speciile de coca; nu uitlm sa observam cu aceasta ocazie ca modul-lor de a se stabili ori chiar de a-sl face cuib pe vegetale produce rotodata acele excrescente care aduc atit de mari servicii _ ca elemente de decapare - Ia fixarea culorilor.

649 _ Dar puterea de colorare, tmbinata cu 0 organizare regulata, apare in modul eel mai izbitor la insectele care au nevme de 0 metamorfou completa tn evolutia lor - la coleoptere, dar

mai ales la fluturi.

650 _ Ac~tia din urma, pe care i-am putea socoti adevarate

creatii ale luminii ~i aerului, prezinU adeseori, tnca din starea lor de omizi cele mai frumoase culori; cum acestea smt spec i-

, .

ficate, ele indic~ viitoarele culori ale fluturelui - observatie care, daca va fi urtIlMiU mai departe, trebuie s~ of ere in viitor o tntelesere bineveniU a multor secrete ale organizlirii.

651 _ De altfel, daca observllm mai de aproape aripile fluturelui ~i descoperim in tesatura lor ca de plasa urmele unui brat ~i apoi modul in care acest brat. oarecum aplatizat, a fost acoperit cu niste pene delicate ~i determinat ca organ de zbor, credem ca vom pricepe 0 lege dupa care se conduce marea varietate a colorarii ~i care va treoui dezvoltata mai amanuntit tn viitor. 652 _ Aproape nu mai e nevoie sa amintim ca, in general, cal. dura are influen~ asupra m~rimii vieUtii, asupra perfectiofiMii fonnei si asupra unei mai mari splendori a culorilor.

LIII. Pdsliri

653 _ Cu clt ne apropiem de organizMile superioare, cu atlt avem mai mult motiv s1 propagam doar unele "date, rapid ~i to treacat. Pentru ca tot ce li se tnttmpla in mod firesc unor ase-

182

J.W. Goethe

menea fiinte organice este un efect al unor premise atit de numeroase lnclt, fltrli macar sa Ie semnalam, spun em doar lucruri insuficiente si hazardate.

654- ~a cum la plante aflam eli tot ce este superior in ele (ftorile dezvoltate si fructele) s-a "inrlidlicinat" oarecum pe tulpirul, hrlinindu-se cu sucuri mai perfectionare decit cele furnizate mai lntii de radacini, asa cum observam ca plantele parazite, care trateaza organicul ca pe elementul lor, se afirma intr-un mod cu totul deosebit ca puteri ~i Insusiri - tot astfel putem compara, Intr-un anumit sens, penele pasarilor cu planteIe. Penele apar ca un ultim lucru de pe suprafata unui corp ce mai are inclf multe de dat la exterior si, ca atare, stnt niste organe bogat inzestrate.

655 - Nu numai ca tecile penelor cresc ptna la 0 grosime relativ considerabilli, dar ele stnt si puternic ramificate ~ aspect prin care devin propriu-zis pene: multe din aceste ramificarl ~i penaje stnt subdivizate la rindul lor, amintindu:ne astfel, din nou, de plante.

656 - Penele sint foarte diferite ca forma si marirns, dar ramin mereu acelasi organ, care se formeaza ~i se transforma numai potrivit cu alcatuirea partii corpului din care ies.

657 - Odata cu forma, se schimba si culoarea ~i 0 anumita lege guverneaza attt colorarea generala cit ~i pe cea speciala, cum am dori s-o numim, aceea prin care penele izolate devin pestrite, Acesta este procesul din care rezulta toate desenele penajului policrom ~i din care apare, in cele din urma, ftuturele numit ochiului paunului, Este ceva similar eu ceea ce-am dezvoltat mai lnainte, in legatura cu metamorfoza plantelor si un fenomen pentru expliearea caruia vom folosi cea mai apropiata ocazie.

658 - Daca timpul ~i imprejurarile ne obliga sli trecem peste aceasta lege organica, este totusi de datoria noastra sa amintim acum de efectels chimice care se manifesta de obicei la colorarea penelor, intr-un mod ee ne este destul de cunoscut.

Contribupi la teoria culorilor 659 - Penajul poate fi de toate culorile, totusi, in genere, galbenul ce se intensifica spre rosu este mal frecvent decit albas-

trul, 1'1 t

660 - Influenta luminii asupra penelor ~i cu on or ac:s ora

este eu totul remarcabila. De exemplu, penele de. pe plep~1 anumitor papagali stnt de fapt galbene. Partea c: lese in eVIdenta, ea niste solzi, ~i pe care strruuc~te. lumina, .este potentata din galben tn rosu, In feluI acesta, pieptul uner asemenea vietati arata rosu intens; daca suflam tnsa peste pene, apare

galbenul. . . . db' li 661 - Astfel, partea neacoperita a penelor este foart~ .. :ase ,.t

de partea acoperita, clnd este lasata in pace; asa tri.clt c~lar partea neacoperita, de exe~plu, la corbi, pre~int~ ~n multiplu . d culori - cea acoperita tnsa nu; orientlndtr-ne dupa ea, ~:~e~ repune imediat in ordine penele cozii, ~acli au fost amestecate printre celelalte.

183

LN. Mamifere # oameni

662 - Aici, culorile elementare tncep sa ne plir~~c~ total. Sintern pe treapta cea mai tnalta, pe care nu vom rnttrna decit

in treacat, d h .. l(~A I

663 - Mamiferul se situeaza, in genere, in. mo 014l1~, pe a-

tu itala Tot ce se manifesta la el este viu. Nu vorbim des-

m~ ~ . A d

pre aspectul sau interior; sli spunem decl cite ceva esp.re su~

prafata, Firele de par se deosebesc de pene, fiind~li apartin m~l mult pielii si stnt simple, ca orice fire, ~i nu ramificate, Pe dl~ ferite parti ale corpului, ele pot fi, ca si penele, mai scurte, ma~ lungi, mai fine sau mai solide, ~rli culoare sau colorate - ~l cu toate acestea potrivit unor leg) care se pot e~un~a.

664 ~ Albul si negrul, galbenul, rosul-galbui ~l brunul se

184

J.W. Goethe

schimba in variate mod uri; ele nu apar totusi nlclodara in asa fel tncit sa ne aminteasca de culorile elementare, Sint mai deg.r~li . niste ~ulori amestecate, realizate de 0 fierbere organica §l indica mal mult sau mai putin treapta pe care se atla fiinta careia ti apartin.

665 - Una dintre considerapile cele mai importante ale morfologiei, in masura in care se refera la suprafete, este aceea ca, §l la patrupede, petele de pe piele au 0 relatie cu partite interne d~upra .Clirora stnt desenate. De altfel, pe cit i se pare unui ochi grabit ca natura lucreaza aici arbitrar, pe ant de respectata este, de fap~, 0 lege profunda, a carei evolutie si aplicare e rezervata, desigur, doar unei griji atente §i unei participari fidele, 666 -:- Daca anumite parti goale apar la maimute in culori elementare, faptul arata marea departare a unei asemenea creaturi de perf~iu~e; fiindca se poate spune ca, pe masura ce 0 fiinta este mal nobila, cu alit ceea ce e material in ea este mai preluc.rat; cu. cit suprafata sa este tntr-o relatie mai esenuala cu inten~rul, cu.atltmai putin pot aparea pe ea culori elementare. F!~dcli acolo unde totul trebuie sa alcatuiasca un intreg desavrrsu.nu se poate izola, ici si colo, cite ceva specific.

667 --.:Des~re om avem putine de spus, fiindca el se separa cu totul de teona?ene~alli a ~aturi~ - prin care ne miscam de fapt acum. Pentru interiorul omului s-au intrebuintat am de multe elemente, lnclt suprafata lui nu a mai putut fi tnzestrara declt Intr-un chip economic.

668 - ~acli luam in considerare eli, chiar sub piele, animalele slot mal degraba ingreunate decit favorizate prin niste muschi ~UbC~tanatl, .dacli observam ca multe aspecte de prisos tind sa l~li 10 ex~eno~, cum sint, de exemplu, urechile si cozile mari on nu mal puttn parul, coamele §i motu rile, vedem bine ca natura a avut multe de dat si de irosit.

669 - Dimpotrivli, suprateta omului este neteda ~i pura, lastnd sa ~e vada, la exemplarele cele mai desavirsite, forma frumoasa - 10 afara de ctteva locuri, mai curtnd impodobite decit acope-

Contributii.la teoria culorilor rite cu par: caci, in treacat fie zis, 0 abundenta a parului pe piept, pe brate si la coapse indica mai curind slabiciunea dectt forta; dupa cum, probabil, numai poetii care s-au lasar tnselati de motivul unei naturi animalice, altminteri puternice, au putut onora, etteodata, asemenea eroi parosi,

670 - in acest loc, trebuie sa vorbim totusi, in principal, despre culoare. Astfel, culoarea pielii omenesti nu e, in nici una din anomaliile sale, 0 culoare elementara, ci doar 0 aparitie puternic prelucrata printr-o fierbere organica.

671 - Faptul ca nuanta pielii §i a parului indica 0 deosebire intre caractere nu mai constituie deloc 0 problema; putem observa 0 deosebire tnsemnata tntre oamenii blonzi §i cei bruneti, realitate ce ne face sa banuim ca un sistem organic predominant sau altul provoaca 0 asemenea diferentiere .. Ceva similar se poate aplica, desigur, la natiuni - cu care prilej ar fi poate de remarcat si ca anumite culori coincid cu anumite conformatii, fapt asupra caruia ne-au atras deja atentia fizionomiile maurilor. 672 - Ar fi, desigur, locul sa combatem, de altfel, tndoiala formulata de sceptici daca nu cumva toate conformatiile si culorile oamenilor stnt la fel de frumoase si numai din obisnuinta si din tngtmfare una este preferata alteia. Ca urmare a tot ceea ce s-a petrecut ptna acum, cutezam sa afirmam tnsa ca omul alb, adica acela a carui suprafata variaza de la alb la galbui, la brun sau la roscat - pe scurt, a carui suprafata apare cea mai indiferenta §i este cea mai putin inclinata spre ceva deosebit - acest om este eel mai frumos. Astfel si pe viitor, desigur, clnd va veni yorba despre forma, va putea fi adusa in fata ochilor 0 asemenea culme a chipului omenesc; dar nu ca si cum aceasta veche disputa ar putea fi transata astfel 0 data pentru totdeauna, caci exista destui oameni care au motiv sa puna la tndoiala capacitatea exteriorului de a spune mult; ci numai in sensul ca se . exprima tot ceea ce rezulta dintr-o serie de observatii si jude-

clip pentru un spirit in cautare de siguranta §i linistire, in tncheiere, mai adaugam doar clteva consideratii referitoare la

185

186

J.W. Goethe

teoria chimica elementara a culorilor.

L V. Eleele fizice si ehimiee ale iluminiirii colorate

673 - Efectele fizice ~i chimice ale iluminarii necolorate slnt cunoseute asa lncit nu ar avea rost sa le dezbatem aiei pe larg. in diferite conditii, lumina lipsita de euloare ne apare ca producatoare de caldura, ca 0 iluminare ce se comunica anumitor eorpuri si ca exercitind un efect asupra acidularii si a dezacidularii. Exista, desigur, numeroase deosebiri in natura ~i taria acestor efecte, dar nu exista nici 0 diferenta care sa indice vreo contradictie, asa cum ea apare in cazul iluminarilor colorate, despre care intentionam sl\ dam socoteala, pe scurt, de aici Inainte,

674 - Despre aetiunea iluminatului colorat ca provocator de caldura, putem spune urmatoarele: sa observam temperatura camerei obscure cu un asa-numit termometru aerian, foarte sensibil. Daca tndreptam, dupa aceea, globul termometrului spre lumina solara ce cade direct, nimic nu e mai normal dectt ca lichidul sa indice un grad de caldura mai ridicat. Daca Ii punem apoi in fatl\ niste sticle colorate, urmeaza - tot foarte firesc - ea gradul de caldura sa scada: in primul rind, fiindca actiunea luminii directe este irnpiedicata, intr-o masura, de sticla, dar mai ales pentru cli 0 sticla colorata, fiind ceva mai lntunecata, lasa sa treaca mai putina lumina, k 675 - Observatorul atent va vedeatnsa, cu aceasta ocazie, 0 deosebire in producerea caldurii, dupa cum sticla are 0 culoare sau alta. Sticla galbena ~i ros-galbuie produce 0 temperatura mai tnalta dectt cea albastra si ros-albastruie - ~i deosebirea este importanta,

676 - Daca vrem sa organizam aceasta experienta cu asa-nu-


187

mitul spectru prismatic, atunci sa observam mai lntli la termometru temperatura camerei, apoi sa facem sa cada pe globul termometrului lumina de culoare albastra; apare un grad de caldura ceva mai ridicat, care creste mereu, daca punem deasupra globului, una dupa alta, celelalte culori. Temperatura este foarte puternica la ros-galbui, dar Si mai puternica sub ros-galbui.

Daca facem preparativele cu prisma cu apa, asa tnctt sa putern avea pe deplin lumina alba la mijloc,atunci aceasta lumina tntr-adevar refractata, dar necolorata tnca, este cea mai calda; celelalte culori se comporta, dimpotriva, asa cum s-a spus mai lnainte.

677 - Deoarece avem de-a face aici doar cu 0 sc~itare si nu

cu deducerea si explicarea acestor fenomene, observam in treacat eli lumina nu scade nicidecum cu totul in spectru, sub rosu, ci cli putem observa in continuare 0 lumina refractata, deviata din calea ei si care se strecoara oarecum in spatele imaginii colorate prismatice, asa incit, la 0 considerare mai insistenta, aproape nu vom mai simti nevoia sa recurgem la niste raze invizibile si la refractia lor.

678 - Transmiterea luminii printr-o iluminare colorata prezinta aceeasi deosebire. Lumina este transmisa fosforurilor Bonon prin sticle albastre si violete, dar in nici un caz prin cele galbene si ros-galbui; s-a observat chiar, se pare, ca daca punem fosforurile carora li s-a transmis raza incandescenta sub niste placi de sticla galbena si ros-galbuie, ele se sting mai repede decit cele pe care le llislim neatinse in camera obscura. 679 ~ Putem face aceste experiente, ca si pe cele precedente, si prin spectrul prismatic si obtinem mereu aceleasi rezult~te. 680 - Putem cunoaste efectul iluminarii colorate asupra acidularii si a dezacidularii, in felul urmator. Sli intindem niste cerargirit foarte alb si umed pe 0 bucata de hlrtie; sa tinem ~ce~stli hirtie la lumina, asa inclt sa devina tntructtva cenusie, tar dupa aceea, s-o taiem in trei bucati, 0 bucata s-o punem intr-o carte, ca un reper permanent, a doua sub 0 sticla ros-galbuie ~i

188

J.W. Goethe

a treia sub una ros-albastrie, Ultima bucata va deveni de un gri tot mai inchis, indicind 0 dezacidulare, Bueata aftatA sub sticla ros-galbuie va deveni de un gri din ee tn ee mai desehis, apropiindu-se tot mai mult, din nou, de prima stare de aeidulare completa, Ne putem eonvinge de ambele situatii, comparindu-Ie eu bueata pastrata ea reper,

681 - S-a mai facut un dispozitiv reusit pentru organizarea acestei experiente eu imaginea prismatica, Rezultatele se potrivese eu eele mentionate ptnll aeum; vom expune mai tirziu alte amanunte si vom folosi eu aceasta oeazie lucrarile unui observator atent, care s-a oeupat eu grija, ptna aeum, de aeeste experiente.

LVI. Efectul chimic in cazul acromaziei dioptrice

682 - Ii rugam mai IntH pe cititorii nostri sll revada eeea ee am spus mai sus (285-298) in legatura eu aceasta ehestiune, ca sa nu ma1fienevoie de 0 repetare.

683,- Putem 'transmite, asadar, unei sticle proprietatea de a provoea niste borduri eromatiee, mult mai late, flell ea ea sl1 refracte mult mai puternie ea inainte, adica flrll sl1 deplaseze imaginea tntr-un chip cu totul remareabil.

684 - Proprietatea aeeasta este transmisa stic1ei prin oxizii metaliei. De aeeea miniul topit ~i combinat intim eu 0 sticla pura produce aeest efect. Sticla flint (291) este 0 astfel de sticla preparata eu oxid de plumb. S-a mers mai departe pe aceasta . eale ~i s-a folosit triclorura de antimoniu, ee se poate prezenta, dupa 0 noua forma de preparare, ea un liehid pur, in vase len- . tiliforme ~i prismatiee; s-a produs un fenomen eromatie puternie, eu 0 refractie moderata ~i s-a tnflti~at foarte viu eeea ee noi numim hipereromazie ..

189

ContribuPi Ia teoria culorilor 685 - Daca ne gtndim aeum ell sticla obisnuita este (eel putin in mod precumpanitor) de natura alcalica, fiind topita mai ales din nisip ~i saruri alealine, ar fi desigur instrucnva 0 serie de experiente care ar analiza raportul unor liehide eomplet bazice fat! de aeizii perfecti,

686 - Daca ar fi gasite limitele maximum ~i minimum, atunci s-ar pune intrebarea daca nu am putea imagina vreun mediu refractant in care fenomenul eromatie (ee creste ~i descreste aproape independent de refract ie, la deplasarea imaginii) ar

. putea deveni complet nul. . .

687 - Ar fi foarte de dorit, pentru aeest ultim punet, ca ~l

pentru intreaga noastra sectiune a treia, ~i ehiar pentru ~eoria eulorilor ln general, ea persoanele care se ocupa de cultivarea ehimiei din punete de vedere noi ~i care progreseaza mereu, sit intervina ~i aici, dorind sa ufmareasca eu mai multa exaetitate ceea ee noi am indicat aproape numai in trasaturi groase ~i sl1 preluereze totul tntr-un sens general, folositor tntregil ~tiinte.

SEC'fIUNEA A PATRA

PRIVIRE GENERALA SPRE INTERIOR

688 - Plna aici, am tinut fenomenele separate unele de a1tele intr-~~ mod Aaproape silnic - fenomene care, in parte, potrivi~ naturu lor, 10 parte, conform nevoii spiritului nostru, tindeau mereu sa se uneasca, Le-am expus dupa 0 anumita metoda in trei sectiuni si am observat, mai lntii, culorile ca pe un efect si contraefect aI ochiului tnsusi, apoi ca pe 0 actiune trecatoare a unor corpuri full. c~loar~, stravezii, transparente si netransparente asupra luminii, mal ales asupra Imaginii luminoase· am ajuns, in cele din urma, la punctul in care Ie-am putut aborda cu siguranta ca durabile, ca real mente iaerente corpurilor.

689 - In aceasta serie continul1, am incercat pe cit posibil sa determinam, sa distingem si sa ordonam fenomenele. Acum, deoarece nu ne mai temem sa Ie amestecam sau sa Ie confundam, putem trece sa aratam, mai lntti, adevarurile generale ce se pot afirmadespre aceste fenomene, in cadrul ciclului lncheiat -.~i apoi sa s.ch~tllm felul in care se leaga acest ciclu special de ceilalti factori ar fenomenelor naturale lnrudite si modul in care se lnlantuie cu ei.

COI}.tribupi la teoria culorilor

191

at de usor apare culoarea

690 - Am observat eli fenomenul cromatic apare foarte usor si repede, in numeroase circurnstante. Sensibilitatea ochiului la lumina, reactia legica a retinei fata de ea produc instantaneu un usor joe coloristic. Or ice lumina temperata poate fi considerata colorata, ba chiar putem numi colorata orice lumina, in masura in care este vazuta. Lumina full culoare ~i suprafete necolorate sint oarecum niste abstractiuni; in experienta, CU greu Ie putem

observa. '

691 - Clnd lumina atinge un corp lips it de culoare. clnd se rasfrlnge de peel, clnd trece pe ltogll sau cind trece prin el, apar imediat culorile; trebuie sa avem in vedere nurriai (Iucru pe care I-am declarat de atitea ori ca fiind urgennca principalele conditii ale refractiei, ale reflectarii etc. nu sint suficiente ca sa produca fenomenul. Lumina actioneaza, e drept, adeseori, cu acest prilej, in sine ~i pentru sine, dar mai frecvent ca 0 imagine luminoasa determinata si limitata, Caracterul tulbure aI mediului este adeseori 0 conditie necesara, dupa cum ~i penumbra ~i umbra dubla sint cerute pentru numeroase fenomene cromatice. In mod absolut tnsa, lumina se naste instantaneu ~i cu cea mai mare usurinta. Tot astfel gasim mai departe ca 0 culoare este produsa prin apasare, aburire, rotire, caldura, prin diferite feluri de miscare si modificare, pe corpuri netede pure ca ~i pe Iichide necolorate.

692 - Este suficienta chiar ~i cea mai mica schimbare in partiIe componente ale corpurilor, fie printr-un amestec cu altele, fie prin alte determinari si de tndata culoarea apare sau se modifica pe acele corpuri.


193

192

J.W. Goethe

Cit de energicii este culoarea

Forta Caldura Apropiere Respingere lnrudire cu

acizii

Slabiciune Rlicealli lndeplirtare Atractie Inrudire cu

alcalii

693 - Culorile fizice ~i mai ales cele prismatice au fost denumite odinioara, din cauza splendorii ~i energiei lor deosebite, colores emphatici. La 0 privire mai atenta, putem atribui tnsa tuturor fenomenelor cromatice 0 putemica emfaza, cu conditia sa fie prezentate in circumstantele cele mai pure ~i desavtrsite, 694 - Natura tntunecata a culorii ~i calitatea ei putemic saturata stnt cele prin care ea produce 0 impresie serioasa ~i totodata atragatoare; tntrucit Ie putem socoti ca pe niste conditii ale luminii, aceasta nu se po ate lipsi de ele, ca de 0 cauza ce colaboreaza la aparitia ei, ca suportul aparitiei sale, ca 0 fortli ce straluceste ~i care manifesta culoarea,

Amestecul celor doua laturi

Cit de hotarita este culoarea

697 - Daca amestecam aceasta opozitie specificata, in sine, insusirile de pe cele doua laturi nu stnt suspendate; daca sint aduse ins'li la punctul de echilibru, ~a tnctt nu recunoastem pe nici una in mod deosebit, atunci amestecul capata iarasi ceva specific pentru ochi, aparlnd ca 0 unitate, in fata careia nu ne mai gindim la compunere. Aceasta unitate 0 numim verde. 698 - Daca doua fenomene opuse, ce provin din aceeasi sursa, nu se anuleaza cind Ie combinam, ci se reunesc tntr-un al treilea, care este placut de observat, atunci acesta e un fenomen ce indica 0 coincidenta. Perfectiunea superioara este lasara tnca in urma.

695 - Nasterea culorii si hotartrea sa tnseamna unul ~i acelasi lucru. Pe sind lumina se infliti~eaU pe sine ~i ne arata obiectele cu 0 indiferenta generala, asigurlndu-ne de 0 prezenta lipsita de semnificatie --c].doarea se tnfatiseaza orieind specifica ~i caracteristica, semnificativa,

696 - Privita in ansaniblu, ea se decide pe doua laturi. Ea reprezinta 0 opozitie, pe care 0 putem numi polaritate ~i 0 putem • caracteriza foarte bine printr-un + ~i un -.

Plus GalbenZ Actiune z' Lumina .." Deschis/

Minus Albastru Privatiune Umbra Inch is

Intensificare spre rosu

j

i h1-eAI/J?' 't/UA.h{.

699 - Albastrul §i galbenEI nu pot fi concentrate fii'rli sa intervina imediat un alt fenomen. Culoar~ starea sa cea mai luminoasa, ceva tntunecat; daca este concentrata, trebuie sa devina mai intunecata, dar capata in acelasi timp 0 lucire pe care noi 0 numim rosiatica,

700 - Lucirea aceasta creste mereu, asa lncit, atunci cind atin-

194


195

J.W. Goethe

ge cea mai tnalta potentare, prevaleaza. 0 impresie puternica de lumina descreste Intr-o culoare purpurie. In cazul rosului-galbui din experientele prismatice, culoare ce provine nemijlocit din galben, aproape nu ne mai glndim la galben.

701 - Intensificarea se produce deja prin medii tulburi necolorate ~i aici observam efectul in cea mai tnalta puritate ~i generalitate a sa. Unele lichide transparente, colorate in mod specific, prezinta foarte izbitor aceasta intensificare, in vasele gradate. Ea este netntrerupta, rapida ~i constanta: este generala ~i apare atit la culorile fiziologice cit ~i la cele fizice ~i chimice.

Perfectiunea diferitelor fenomene

706 - Fixate pe diversele lor trepte ~i considerate unul alaturi de celalalt diferitele fenomene produc 0 totalitate. Aceasta to-

, ..

talitate tnseamna armonie pentru ochi.

707 - Ciclul cromatic ne-a aparut in fata ochilor - diferitele relatii ale devenirii ne sint acum clare. Doua opozitii originare, pure, reprezinta fundamentul intregului. Apare apoi 0 intensificare, prin care ambele se apropie de 0 a treia; prinaceasta, se nasc, pe fiecare latura, un aspect foarte coborit ~t unul foarte tnalt, unul foarte simplu ~i altul foarte conditionat, unul foarte comun ~i altul foarte nobil. Intra apoi in discutiedoua reuniri (amestecuri sau combinatii - cum vrem sa le spunem) - mai tutti, cele ale opozitiilor incipiente, simple, iar apoi cele potentate.

Reunirea capetelor intensijicate ale contrastului

702 - Daca cele doua capete ale contrastului simplu au produs, prin amestec, un fenomen frumos ~i placut, atunci ctnd reunim capetele intensificate, acestea vor produce 0 culoare mai placuta, ba ne putem imagina chiar cll aici se va afta punctul suprem al tntregului fenomen.

703 - ~i chiar asa ~i este: fiindca apare rosul pur, pe care adeseori I-am numit purpuriu, pentru tnalta sa calitate.

704 - Exista diferite moduri de aparitie a purpuriului in fenomen: prin trecerea bordurii violete ~i a marginii ros-galbui una peste alta, in experientele prismatice, printr-o intensificare continua in cele chimice ~i printr-o opozitie organica, in experientele fiziologice.

705 - Ca pigment, purpuriul nu se naste prin amestec sau prin combinare, ci prin fixarea unei materialitati la punctul cromatic inalt, la culminare. Pictorul are, de aceea, motiv sa ia in consideratie trei culori fundamentale, compunind din ele pe toate celelalte. Fizicianul, dimpotriva, nu accepta decit doua culori fundamentale, din care le dezvolta ~i le compune pe celelalte.

Concordania fenomenului perfect

708 - Vederea totalitatii prin alaturare face o impresie armonica asupra ochiului. Trebuie sa reflectam aici asupra deosebirii dintre opozitia fizica ~i contrastul armonic. Cea dintii se sprijina pe dualitatea originara, goala, pura, in masura in care e considerata ca un dat separat; eel de al doilea se lntemeiaza pe totalitatea dedusa, dezvoltata ~i reprezentata,

709 - Or ice opozitie individuala, care se cade sll fie armonica, trebuie sa contina 0 totalitate. Experientele fiziologice ne tnvata acest lucru. 0 dezvoltare a tuturor opozitiilor poslbile, de-a lungul intregului ciclu cromatic, va fi oferita in curind.

196

J.W. Goethe

Contributii la teoria colorilor

197

Ce usor poate fi schimbaui culoarea de pe 0 laturii pe alta

Ce mult rezista culoarea

710 - Am avut motive sa reflectam asupra mobilitajii culorii inca de ctnd ne-am ocupat de intensificare ~i de parcurgerea ciclului; dar culorile se arunca tntr-o parte ~i lntr-alta, 1n chip necesar ~i rapid.

711 - Unele culori fiziologice se prezinta altfel pe un fond intunecat dectt pe un fond luminos. La culorile fizice, comb ina- . rea experientei obiective cu cea subiectiva este cu totul remarcabila. Culorile epoptice se cuvine sa fie opuse In functie de lumina care strabate ~i de cea care luceste pe ceva. S-a ararat suficient, la locul cuvenit, cum pot fi rasturnate culorile chimice, prin foe ~i prin alcalii.

714 - Culorile chimice poseda 0 foarte lunga durata, Culorile fixate in sticla, prin top ire, ca ~i cele fixate de natura in pietrele

pretioase, rezista oricaror vremuri si reactii. .

715 - In ceea ce 0 priveste, vopsitoria fixeaza culorile foart.e puternic, lar pigmentii, care sint atrasi altminteri in toate ~lrectiile, pot fi transpusi pe materiale ~i 1nAuntrul. a~estora, prm decapanti, asigurlndu-li-se cea mai mare statormcie.

Ce usor dispare culoarea

.,

712 - Tor.ceea ce a fost amintit p1nli aici - lnceplnd de la provocarea rapicta·~i hotarirea culorii (amestecul, potentarea, combinarea, separarea ~i provocarea sa armonica), toate acestea se petrec cu cea mai mare rapiditate ~i promptitudine; dar culoarea si dispare complet, tot attt de repede.·

713 - Fenomenele fiziologice nu pot fi fixate tn nici un fel, cele fizice dureaza doar atit cit tine conditia exterioara - cele chimice au ele Insele 0 mare mobilitate ~i pot fi tndreptate Intr-o directie sau alta, putind fi chiar anulate prin niste reactivi opusi,

Goethe - Teoria Culorilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Goethe - Teoria Culorilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

"~'.' :.

S-ar putea să vă placă și

Goethe - Teoria Culorilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Goethe - Teoria Culorilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿"~'.' :.

S-ar putea să vă placă și

"~'.' :.