Capitolul 7: Raportul juridic

1. Conceptul raportului juridic

Dreptul are functia de a reglementa conduita oamenilor, modul de comportare in relatiile sociale. Oamenii
sunt obligati sa se comporte prescriptiilor N.J. Aceste raporturi sau relatii sociale capata caracterul de
raporturi sau relatii juridice deoarece rezulta din actiunea dreptului.
Raportul juridic apare ca o relatie sociala care este reglementataprin intermediul N.J.
Oamenii intra in R.J pentru ca urmaresc realizarea unor scopuri fie personale, sociale sau impuse de
normele juridice.
Trasaturile R.J.
1.este un raport social: deoarece R.J. se manifesta prin faptul ca el se stabileste intotdeauna intre oameni
si cu participarea acestora.
2.este un raport volitional: faptul ca el este reglementat de N.J, N. care exprima vointa guvernantilor,
vointa legiuitorului, vointa poporului.
3.este un raport valoric: in R.J se concretizeaza valorile esentiale ale societatii, prin N.J. statul
incurajeaza, promoveaza aceste valori.
4.este o categorie istorica: R.J. are o dezvoltare istorica. Inainte stapinul avea dreptul deplin asupra
sclavului (considerat un bun), iar in epoca contemporana se prevede egalitatea oamenilor in fata legii.
2. Premisele raportului juridic
Pentu aparitia R.J. sunt necesare anumite premise: norma juridica si fapta juridica.
N.J prezinta premisa fundamentala a aparitiei R.J. Ea stabileste problemele esentiale. Stabileste cine
poate fi subiect al R.J, determina statutul juridic al subiectului si consecintele abaterii de la prevederile
normelor juridice.
Fapte juridice se considera numai acele imprejurari de care legiuitorul leaga aparitia, modificarea sau
stingerea raportului juridice.
Faptele juridice pot fi clasificate dupa anumite criterii:
I. In functie de caracterul volitional (daca se produc ca rezultat al vointei omului sau independent de
acesta)
1.Evenimentele juridice sunt acele imprejurari sau fapte naturale care se produc independent de
vointa omului, dar de producerea carora legea leaga producerea unor efecte juridice adica nasterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice. Cele mai frecvente evenimente: nasterea, moaartea ,
scurgerea timpului, calamitatile naturale, alte fenomene naturale, actiunile animalelor, pasarilor, insectelor
etc.
2. Actiunile juridice sunt faptele voluntare ale omului de producerea carora legea leaga producerea
de efecte juridice, adica aparitia, modificare sau stingerea de raporturi juridice. Actiunile pot fi ilicite si
licite.
Actiunile ilicite sunt faptele omenesti interzise de N.J. Acestea contravin vointei de stat exprimate in N.J.
In urma savirsirei acestor actiuni se nasc R.J. in cadrul carora se realizeaza aplicarea sanctiunilor.
Actiunile licite sunt fapte omenesti savirsite in stricta conformitate cu legea.
II. In dependenta de numarul partilor participate la actul juridic.
Acte juridice unilaterale(testamentul)
Acte juridice bilaterale( vinzare-cumparare, imprumutul)
Acte juridice multilaterale (contractul de societate)
3. Structura raportului juridic
R.J este format din 3 elemente: subiectele R.j, continutul R.j, obiectul R.j.
Subiectele raportului juridic
Nu se poate concepe un raport juridic decit numai intre oameni.
Subiecti ai raportului juridic pot fi anumiti indivizi si organizatii, care in conformitate cu normele
juridice sint purtatori ai drepturilor si al obligatiilor juridice subiective.
Cele mai multe raporturi juridice apar intre persoanele fizice: cetateni ai statului dat, cetate ai unui alt
stat , persoane fara cetatenie.
Aptitudinea de a avea drepturi si obligatii poarta denumirea de capacitate juridica. In dependenta de
domeniul de reglementare aceasta este de mai multe tipuri: capacitate civila, constitutionala, de drept al
muncii, penala etc.
Capacitatea juridica civila are 2 forme:
1.capacitatea de folosinta: este capacitatea persoanei de a avea anumite drepturi si obligatii.

2.capacitatea de exercitiu: este aptitudinea persoanei de a dobindi si exercita drepturile si de a-si asuma
obligatii prin savirsirea actelor juridice.conform legislatiei noastre civile capacitatea de exercitiu incepe
de la data cind persoana devine majora.
Nimeni nu poate fi limitat in aceste capacitati doar instanta de judecata in cazurile exprese.
Incetarea folosirii capacitatilor are loc odata cu moartea acestuia.
Persoana juridica. Parti ale unui rapor juridic pot fi si colective, organe de stat, organizatii obstesti sau
chiar statul.
Persoane juridice sunt:
1.intreprinderi si alte organizatii de stat care e autofinanteaza
2.institutiile si alte organizatii de stat finantate din bugetul statului
3.organizatiile non-guvernamentale etc.
Capacitatea juridica a persoanelor juridice incepe de la data inregistrarii sau de la data aprobarii statului.
Continutul raportului juridic: este format din ansamblul drepturilor si obligatiilor subiectelor ce participa
la raportul juridic, Si sunt prevazute de normele juridice. Normele juridice stabilesc pentru fiecare
participant la raporturile juridice anumite prerogative, anumite posibilitati individuale. Aceste prerogative
si posibilitati poarta denumirea de drept subiectiv care permite : sa ia o anumita atitudine fara de dreptul
sau, sa pretinda o atitudine, sa poata apela la calea statala. Obligatia subiectului este indatoria pe care
acesta trebuie sa o indeplineasca.
Obiect al raportului juridic pot fi: actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le indeplineste ori le poate
pretinde, si pe care celalalt este obligat a le savirsi sau de a se abtine; lucrurile si alte bunuri materiale;
valori nemateriale; rezultatul createi intelectuale.