Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
. .
Fig. 1.11. Fixarea arcului.
La asamblare trebuie să se asigure jocul axial Ja=0,10 ... 0,20 mm. Pentru
arborii plasaţi pe chiulasa, fixarea se asigură prin borduri care se reazemă pe
părţile frontale ale lagărului (fig. 1.13, c).
Tachetul transmite mişcarea la supapă sau la tija împingătoare şi preia
reacţiunea laterală produsă de camă prin frecare. La motoarele
• ■■;
Q ;,j
.. i '.I ' . ■'
'.'<■ i iiJOO ! , - • ' ■ . - ■
13
Fig. 1.14. Forme constructive de tacheţi:
a — tachet plan; t> — tachet sferic;/c — tachet cu rolă; ci — ta-
chet-pahar: 1 — arbore cu came; 2 —
tachet; 3 — tijă împingător.
de automobile şi tractoare, cei mai răspîndiţi sînt. tacheţii cu platou plan i i (fig. 1.14, a)
sau sferic (fig. 1.14, b) deoarece sînt mai simplu de executat • § în comparaţie cu tacheţii
cu. role (fig. 1.14, c). Uneori, tachetul se execută ! gol la interior pentru a-i micşora
greutatea (fig. 1.14, d), cunoscut sub numele de tachet-pahar.
Pentru a se mări durabilitatea tachetului se prevede rotirea lui, ceea ce înlesneşte
distribuţia uniformă a uzurilor, atît pe suprafaţa frontală cît şi pe suprafaţa de ghidare.
Dacă suprafaţa frontală a tachetului este plană se obţine rotirea lui prin dezaxarea
camei (fig. 1.14, d), iar dacă suprafaţa frontală este sferică, rotirea se obţine printr-o.
uşoară conici-tate dată suprafeţei active a camei (fig. 1.14, b).
;
La'amplasarea arborelui de distribuţie pe ehiulasă,' cînd acţionarea se face direct
de către camă, pentru a descărca tija supapei de forţa laterală, se montează pe capătul
tijei, un pahar de ghidare 1 (fig. 1.15) care se mişcă într-o bucşă 2.
Tija împingătoare 3 (v. fig. 1.12) serveşte pentru a transmite mişcarea de la
tachet la culbutor. La capătul dinspre culbutor este prevăzută cu un locaş sferic, iar la
capătul dinspre tachet — cu un vîrf sferic. Se confecţionează din ţeava de oţel sau
aluminiu cu vîrf uri de oţel, sau din vergele de oţel.
Culbutorul este o pîrghie oscilantă în jurul unei axe, care are rolul de a transmite
şi multiplica cursa camei (fig. 1.16, a, b), sau, în plus de a descărca tija supapei de
forţele laterale (fig. 1.16, c).
La soluţia constructivă reprezentată în figura 1.16, a se constată prezenţa unui
şurub 4, de reglare a jocului termic pe cînd-la soluţia reprezentată în figura 1.16, b
jocul termic se reglează schimbîndu-se poziţia reazemului central sferic 7, prin
manevrarea piuliţei 8. -\ Culbutorul se execută cu braţe inegale, pentru â obţine
deplasări mari ale supapei la deplasări mici ale tacheţilor şi tijelor, deci acceleraţii şi
uzuri reduse. în braţele culbutorului se prevăd canale, care deplasează uleiul spre
capete pentru a asigura ungerea.
,»
\J *. r
Axul culbutoarelor este tubular, fix, iar culbutoarele sînt' menţinute la distanţă
prin arcuri (v. fig. 1.12). Alezajui culbutorului poate fi bucşat sau se pot utiliza
rulmenţi.
Capătul culbutorului care se sprijină pe tija supapei se realizează
după o suprafaţă cilindrică, din condiţia ca uzura suprafeţelor de contact
să fie minimă. .-..•;'.-: ;
Ele se reprezintă într-o diagramă (fig. 1.17, b), care este caracteristică fiecărui
tip de motor,, avînd valori optime pentru acesta (determină o valoare maximă a
coeficientului de umplere sau o valoare maximă a lucrului mecanic efectiv).
Deoarece fazele de distribuţie optime sînt proprii numai unui anumit regim de
funcţionare, valorile lor depind de destinaţia motorului. Astfel, pentru motoarele de
autoturisme, aceste faze trebuie să fie optime pentru regimul de putere maximă. Pentru
motoarele de autocamioane şi autobuze trebuie să asigure condiţii optime de
desfăşurare a schimbului de gaze, la regimul de cuplu maxim (caracterizate prin valori
mai mici ale fazelor de distribuţie). în tabelul 1.2 sînt date fazele de distri- \ buţie
uzuale,- ■■■'•'
Comanda deschiderii şi închiderii supapelor, după diagrama fazelor ; de
distribuţie, o asigură camele de pe arborele cu came ale mecanismului de distribuţie.
Profilul camelor trebuie astfel determinat încît să asigure mişcarea
supapelor prin respectarea diagramei fazelor de distribuţie în condiţiile
apariţiei unor forţe de inerţie acceptabile. •■;.
Durata totală a unei faze (admisiune sau evacuare) măsurată în unghiuri RAC
este:
■ aT=aDS+180°+aIs.
•• ■■'■:'; Transformată în unghiuri de rotaţie a arborelui de distribuţie devine:
<XT
Deschiderea evacuării a ASE 45°... 65° avans 10°... ...40°...110° avans ... 8°
Deschiderea admisiei aDSA 30° avans 10° ... 40° întîrziere ... 62°
închiderea evacuării alSE a întîrziere 45°... 65° avans ...118° avans ... 65°
închiderea admisiei ISA întîrziere 20°... 60° ... întîrziere ... 35° ... 115°
încrucişarea deschiderii A as întîrziere — 3°... 130°
1
l
Motoare de sport Valori curente i
Deschiderea evacuării aDSE 80°... 110° avans Deschiderea
admisiei aDSA 50°... 80° avans închiderea evacuării
a ISE 60°... 70° întîrziere închiderea admisiei alSA*
90°... 110° întîrziere încrucişarea deschiderii A as— 110°...
140°
Exemplu de încrucişări mari:
Porsche 904(l-aDSA = 79° (avans) >aDIA = 93° (întîrziere) (aDSE =
88°) (avans) aISE = 60° (întîrziere) Aas (încrucişare) 139°
realizării unei viteze de ungere a gazelor acceptabile, iar pentru reparaţii se poate
utiliza tab. 1.1);
— de la cercul primitiv se măsoară pe diametrul vertical pînă în D înălţimea
maximă de ridicare a camei hc\
— se trasează două arce de cerc, de rază rx (adoptată prin încercări r1=(10 ... 18)
hc), tangente la cercul de bază în punctele A şi B, care se întîlnesc deasupra punctului
D;
— se închide cama prin trasarea arcului de cerc de rază r 2, tangent la cele două
arcuri de cerc cu raza r1( şi trecînd prin punctul D.
Racordarea corectă a arcelor de rază r0, rt şi r2 avind date ia0 şi hc impune o
anumită corelare geometrică, fiind exprimate prin relaţii (tab. 1.3), utile la proiectarea
camei.
Există construcţii de came formate din arce de cerc şi linii drepte, care poartă
denumirea de came armonice.
Tabelul 1.3
Relaţii pentru profilarea camei în arc de cerc
Mărimea caracteristică Relaţia de calcul
PPŞpM
itllltffil
23
' ..■ ■
.
1. Pentru a mări rezistenţa la uzură a cozii supapei se utilizează:
^
a —■ rularea sau cromarea dură;
b — fosfatarea.
]
2. Prin călire C.I.F. (curenţi de înaltă frecvenţă) se obţine duritatea ma-;l
ximă la: .
]
a — talerul supapei;
b — coada supapei;
c — capătul cqzii supapei.
i
La turnarea semifabrica-îlor
arborilor cu came se )ate obţine o Fig. 2.7. Fazele de obţinere a semifabricatelor i
-forjate pentru arborele cu came. :
duritate locală Ridicată a
suprafeţelor came-jr şi fusurilor, păstrînd mieii moale. Procedeul prevede îcluderea
în formele cu a-îestec a unor răcitoare medice locale. în contact cu aceste răcitoare,
fonta lichidă se răceşte mult îai repede, formîndu-se d crustă de fontă albă, care are o
duritate foarte idicată.
Tehnologiile moderne de obţinere a semifabricatelor pentru arborele su came
folosesc turnarea în cochilii şi turnarea în coji cu nervuri pentru răcire rapidă.
Arborele cu came şi pinionul distribuitorului la motoarele SR şi IAN se
toarnă din fontă aliată (Cr-Mo-Va-Cu).
Acest aliaj se foloseşte pe considerentul că este necesară obţinerea inei piese cu
duritate mare şi o structură rezistentă la uzură, în special, vîrful camelor, cu o
rezistenţă suficient de scăzută pe porţiunile ce se )relucrează prin aşchiere.
Pentru a accelera solidificarea suprafeţelor de lucru ale camei s-a >revăzut la
formare, împrejurul conturului camei, o nervură subţire de 2 mm, care măreşte
suprafaţa de răcire. Turnarea piesei se face în coji de bachelită.
Principalul avantaj al acestui procedeu este obţinerea unui semifabricat cu
adaosuri mici, foarte apropiate de forma finală. Deorece camele au duritate ridicată,
prelucrarea lor se face numai prin rectificare.
i>.
3
P 5 •s >
z7U
4*
I»
4
F*
m 17
C-#K
M M
, _ ... ..,,.,,. _. . , . . .. . .
Fig. 2.9. Principiul rectificării prin copiere a arborelui cu came după arbore
cu şabloane:
Ac - arbore cu came; Ou — orientarea unghiulară; P - rolă palpatoare; L — lunetă-
Da — disc abraziv; Sp — sanie longitudinală.
mişcarea principală I, poate avea şi o mişcare pendulară II, pentru obţinerea unei
rugozităţi mici.
De asemenea, rola palpatoare P, care este aşezată la o anumită distanţa faţa de
discul de rectificat, avînd suportul solidar cu suportul acestuia, palpează şablonul
corespunzător camei care se rectifică.
_ Piesa se prelucrează după un ciclu automat, care asigură atît mişcă-canle cît şi
avansurile de pătrundere în cadrul a trei faze, ultima de finisare fiind rectificarea pînă
la dispariţia scînteilor.
La prelucrarea camelor, importantă este asigurarea unei poziţii unghiulare
corecte a semifabricatului în raport cu arborele cu came etalon de pe maşină.
Există două metode de poziţionare unghiulară a arborelui cu came pentru
prelucrare:
— arborele cu came se aşază în păpuşa fixă, după canalul de pană al pimonului
ar
de distribuţie, executat în prealabil (v. fig. 2.9); - *, borele cu came se orientează
după un orificiu special prelucrat in tlanşa arborelui cu came.
b 29
°
Fig. 2.10. „Instalarea" arborelui cu came şi a arborelui cu şablon pe ma-
şina-unealtă:
a — instalarea arborelui cu came pe maşlna-unealtă; b — arborele cu şabloane.
1
MECANISMUL DE DISTRIBUŢIE AL MOTOARELOR CU
ARDERE INTERNA
3
KV
6
Pentru a reduce zgomotul de angrenare, roata conuucaxoare se confecţionează
din oţel, iar roţile conduse din fontă, materiale plastice sau textolit. Uneori, în acelaşi
scop, se foloseşte dantură cu dinţi înclinaţi.
Pentru montarea corectă a distribuţiei, pe roţile dinţate se trasează repere (v.
detaliul fig. 1.3, a), care, la coincidenţă, indică poziţiile reciproce ale arborelui cotit şi
arborelui cu came, pentru care se asigură desfăşurarea normală a ciclului.
Din considerente tehnologice, poziţia camelor şi a manetoanelor arborelui cotit
se stabileşte faţă de canalul de pană al roţilor de antrenare, faţă de care se stabilesc şi
reperajele utilizate la asamblare (fig. 1.3, b).
La amplasarea arborelui de distribuţie în chiulasă, se pot utiliza: transmisii prin
lanţ, transmisii prin roţi dinţate conice (fig. 1.4), trans-v misii combinate din roţi dinţate
cilindrice şi lanţ (fig. 1.5), transmisii prin Vurea dinţată (fig. 1.6).
\ Acţionarea prin lanţ este comodă prin faptul că distanţa între axe perne fi adoptată
arbitrar. Transmisia este silenţioasă, compactă şi sim-plăNlJneori, se utilizează
lanţuri duble sau triple pentru a se micşora uzura. Pentru amortizarea oscilaţiilor
torsionale ale arborelui şi pentru compensarea dirijată a uzurilor, se folosesc
întinzătoare mecanice (arc şi pîrghie) sau mecanohidraulice (demarează sub influenţa
unui arc, apoi lucrează funcţie de presiunea din sistemul de ungere — exemplu,
motorul Dacia 1300).
Pentru înlăturarea vibraţiilor, lanţul se sprijină pe traseu cu saboţi de ghidare.
Transmisia cu lanţ permite antrenarea simultană a arborilor de acţionare a altor
organe; exemplu, pompă de injecţie (v. fig. 1.3, d), ventilator etc.
7.
Fig. 1.6. Antrenarea distribuţiei prin curea dinţată la motorul
autoturismului Fiat 125:
1 — roata dinţată de pe arborele cu came care comandă supapele de evacuare; 2 — roata
dinţată de pe arborele cu came care comandă supapele de admisiune; 3 — roată pentru
întinderea curelei; 4 — roată dinţată pentru antrenarea arborelui organelor auxiliare; 5 —
roata dinţată conducătoare de pe arborele cotit; 6 — curea dinţată.
Fig. 1.17. Elemente utilizate la calculul distribuţiei: a — poziţiile mecanismului motor corespunzător
fazelor de distribuţie; b — diagrama fazelor de distribuţie; c —^elementele constructive ale camei; d — schemă de calcul a înălţimii
maxime de ridicare a camei h, în funcţie de înălţimea de ridicare a supapei h; e — poziţia relativă a camelor pe arborele de distribuţie.
1.1.3. CONSTRUCŢIA ŞI CALCULUL MECANISMULUI DE DISTRIBUŢIE