Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Memoria
Prezentare generală
• Creierul şi îmbătrînirea
Sub aceste instrucţiuni este o listă de cuvinte. Citeşte fiecare cuvânt de pe această
listă o dată, rapid, în ordine, şi, atunci dă la pagina 50 şi completează cât mai multe
dintre cuvinte. Nu vei putea să ţi le aminteşti pe toate aşa că încearcă să scrii cît
mai multe. Citiţi lista completă, unul după altul. Pentru a fi sigur că faci acest lucru
correct foloseşte un carton cu care să acoperi fiecare cuvânt pe măsură ce l-ai citit.
începe acum
mers
de
carte
muncă
şi
bun
şi
început
al
de
târziu
alb
şi
hârtie
Mohammed Ali
lumină
al
îndemânare
cel
propriu
scara
notă
şi
a călări
vrea
timp
acasă
Apoi mergi la pagina 50 şi completaază cît mai multe dintre aceste elemente, şi
răspunde apoi la întrebările care urmează imediat pe pagina 50.
Test 2
La pagina 51, veţi găsi un grafic gol. Completează-l cu o linie care reprezintă
Mai jos sunt exemple ale acestui grafic completat de trei oameni.
C - care crede că îşi aminteşte mai puţin de la început şi mai mult de la sfârşitul
învăţării.
Test 3
Graficele de mai jos arată părarea celor trei oameni despre amintirea după perioada
de învăţare.
C - care crede că amintirea lui a rămas constantă pentru un timp, apoi a scăzut mai
lent, îndreptîndu-se la un anumit punct.
Ca şi în cazul Testului 2 există mai multe alternative, aşa că megi la pagina 52 şi
completază graficul care să reprezinţi cît mai bine ceea ce simţi tu că este linia
corectă a modului de a uita. Pentru acest exerciţiu poţi să presupui că nimic nu se
întîmplă după perioada de învăţare pentru a-ţi aminti de lucrurile învăţate.
Test 4
Aici este o listă de cuvinte aşezate lângă numere. Ca şi în cazul testului 1 citeşte
fiecare element cite o dată, acoperindu-le pe cele citite cu un carton pe măsură ce
cobori spre capătul listei. Scopul este să îţi aminteşti care cuvânt era aşezat lîngă
care număr:
4 pahar
9 terci
1 ceas
6 scaun
10 covor
5 hârtie
8 piatră
3 portocală
7 banana
2 cer
Test 1: răspunsuri
2 Cît de multe din cuvinte de la începutul listei ţi-ai amintit înainte de a face prima
greşeală ?
3 Pot să-ţi aminteşti vreun cuvînt care a aparut mai mult de o dată pe lista?
4 Cît de multe cuvinte din ultimele cinci îţi aminteşti ?
5 Îţi aminteşti de vreun element din lista care a sărit în evidenţă ca diferit de restul?
6 Cît de multe cuvintele de la mijlocul listei îţi aminteşti şi nu le-ai notat deja în
răspunsurile la întrebările anterioare?
MEMORIE
Test 2: răspunsuri
Completează, aşa cum este indicat în exemple din fig 15 paginile 45 şi 46, linia
care reprezintă modul în care memoria ta îşi aminteşte în timpul unei perioade de
învăţare.
direcţia timpului
Test 3: răspunsuri
1 7
5 4
3 6
8 10
9 2
Scor ________________
Amintirea în timpul învăţării – discutarea testelor 1 şi 2
În acest test, aproape toată lumea are următoarele rezultate: între 2 şi 8 din
cuvintele de la începutul listei sunt reţinute; cea mai mare parte din cuvintele care
apar de mai multe ori sunt reţinute (în acest caz "al ',' şi ',' de '); unul sau două din
ultimele cinci cuvinte sunt reţinute; şi cuvântul sau o frază care iese în evidenţă
este reţinută (în acest caz Mohammed Ali); foarte puţine dintre cuvintele de la de
mijloc sunt reţinute.
Acesta model rezultate la teste arată cît de dramatic diferă modul în care
memoria şi înţelegerea diferă pemăsură ce trece timpul - toate cuvintele sunt
înţelese, dar numai unele sunt amintite. Diferenţa între modul în care memoria şi
înţelegerea funcţionează ne sunt de ajutor ca să înţelegem de ce atât de mulţi
oameni nu-şi amintesc foarte mult după ore de studiu şi de înţelegere. Motivul este
că memoria tinde să se înrăutăţească progresiv pe măsură ce trece timpul dacă
mintea nu face scurte pauze.
Fig 17 Pe măsură ce trece timpul amintirea materialului de învăţat tinde
înrăutăţească progresiv dacă mintea nu face scurtele de care are nevoie. A se
vedea textul de pe această pagină.
Pentru scopuri obişnuite acest punct se produce într-un perioadă de timp cuprinsă
între 20 - 40 de minute. O perioadă mai scurtă, nu dă minţii suficient timp pentru a
aprecia ritmul şi organizarea materialului, iar o perioadă mai lungă duce la
scăderea numărului de lucruri amintite. Ca în graficul din Fig 19.
Dacă o perioadă de învăţare de la o conferinţă, o carte sau din mass-media are o
durată de două ore, este mai bine să fixăm scurte pauze în timpul acestor două ore.
În acest fel curba de reamintire poate fi menţinută destul de mare, si poate fi
împiedicată să scadă în etapele ulterioare ale învăţării. Pauzele mici va garanta opt
puncte relativ mari de amintire, cu patru scăderi mici în mijloc. Fiecare dintre
aceste scăderi va fi mai mică decât ar fi fost scăderea principal dacă nu ar fi fost
pauze. Vezi Fig 19.
În Testul 3 ţi s-a cerut să completezi un grafic care indică modul în care ai crezut
că funcţionează amintirea după ce o perioadă de învăţare a fost finalizat.
Exemplele de la paginile 47 şi 48 au fost răspunsuri pe care mulţi oameni le-au dat
atunci când le-a fost pusă această întrebare deşi o varietate mai mare de răspunsuri
a fost înregistrată în total.
Adevărul surprinzătore ste că nici unul dintre exemplele de mai devreme, şi nici
unua dintre estimările arătate nu sunt corecte.
Fig21 Grafic care arată cum amintirea uman se ridică pentru o scurtă
perioadă de timp după învăţare, apoi cade mult (80% din detalii uitate în
termen de 24 de ore). Vezi pagina de text 58.
Declinul, care are loc după scurta creştere este unul abrupt - În termen de 24 de ore
de la o singură oră de învăţare - cel puţin 80 la sută din informaţiile detaliate este
pierdut. Această scădere enormă a informaţiei amintite trebuie să fie prevenită, şi
poate fi prevenită printr-o tehnică corectă de revizuire - recapitulare.
Memorie - recapitulare
Pentru a realiza acest lucru, o un model programat revizuiri trebuie să aibă loc, în
fiecare revizuire fiind facut în momentul înainte ca aminrea să scadă. De exemplu,
prima de recapitulare ar trebui să aibă loc în jur de 10 de minute după o o perioadă
de ore de învăţare şi ar trebui să dureze 10 minute.
Acesta va menţine rata amintirii ridicată, pentru aproximativ o zi, atunci cînd
următoarea recapitulare ar trebui să aibă loc, de această dată, pentru o perioadă de
2 - 4 minute. Dupa aceasta, amintirea va fo probabil păstrată pentru aproximativ o
săptămână,când o altă recapitulare de 2 minute poate fi făcută şi urmată apoi de o
nouă recapitulare după aproximativ o lună. După aceast timp cunoştinţele vor fi
stocate în Memoria pe Termen Lung. Acesta înseamnă că va fi familiar în modul în
care un număr de telefon este familiar şi are nevoie doar de o atenţie ocazională
pentru a îl ţine minte. Vezi Fig 22.
Prima recapitulare, în special dacă notiţele au fost luate, ar trebui să fie o revizuire
destul de completă a notiţelor care ar putea însemna înlocuirea notiţelor originale şi
înlocuirea lor cu o copie finală şi revizuită. A doua, a treia şi a patra etc sesiune de
recapitulare ar trebui să ia forma următoare: fără a face referire la notele finale,
notaţi pe o bucată de hîrtie tot ce vă puteţi aminti.
Această hîrtie ar trebui să fie comparată cu notiţele finale şi orice corectare sau
completare la ceea ce a fost amintit ar trebui să fie făcută. Aît notiţele cît şi
ciornele ar trebui să fie în forma Hărţilor Minţii aşa cum se explică în paginile
112-114.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale unei recapitulări bune este efectul
cumulativ pe care îl are asupra tuturor aspectelor legate de învăţare, de gândire şi
amintire. Persoana care nu recapitulează în continuu risipeşte efortul depus pentru
învăţare şi se pune pe sine în dezavantaj.
Pentru că memoria este un proces care se bazează pe legături şi asocieri, cu cît mai
mai puţine elemente "depozitul de amintiri", cu atât mai mică va fi posibilitatea ca
elemente noi să fie înregistrate şi conectate.
Fig23 Grafic care afişează rezultatele standard ale măsurării aptitudinilor mental pe
măsră ce o persoană îmbătrîneşte. Se presupune că după ce ajung la un vârf pe la
aproximativ 18-25, aptitudinile scad ulterior încet dar sigur. A se vedea textul pe
această pagină.
1. Declinul a lungul întregii vieţii este mai mic de 5 - 10 la sută. Când ţinem cont
de capacitatea inerentă a creierului acest lucru este nesemnificativ.
Încă de pe vremea grecilor anumite persoane i-au impresionat pe ceilaţi cu cele mai
uimitoare capacităţi de memorie. Ei erau capabili să-şi amintească: sute de
elemente enumerate înainte şi înapoi şi în orice ordine; datele şi numere; nume şi
feţe; şi au fost capabili de demonstraţii speciale de memorie, cum ar fi memorarea
unei întregi zone de cunoaştinţe perfect, sau amintirea unui pachet de cărţi în orice
ordine ar fi ales cineva să le prezinte. În cele mai multe cazuri, aceste persoane au
folosit tehnici speciale, cunoscute sub numele de mnemotehnici.
Tradiţional, aceste tehnici erau defăimate ca fiind simple trucuri, dar recent de
atitudine faţă de ele a început să se schimbe. S-a constat că metodele care iniţial
oferă minţilor capacitatea de a reţine ceva mai repede şi mai uşor şi apoi să şi le
amintească mult dupa aceea, trebuie să fie mai mult decât simple trucuri.
Nu există spaţiu suficient în acest capitol pentru le acoperi în mod complet dar o să
prezint aici teoria din spatele sistemului, precum şi un sistem simplu pentru
amintirea a până la zece elemente.
1 masă
2 pană
3 pisică
4 frunză
5 student
6 portocală
7 maşină
8 creion
9 cămaşă
10 poker
Pentru a ne putea aminti acestea este necesar să avem un sistem care ne permit să
utilizăm capacităţile asociative şi puterea de a creea legături ale memoriei pentru a
le conecta cu numărul lor corespunzător.
Cel mai bun sistem pentru aceasta este Sistemul numărul-Rimă, în care fiecare
număr are un cuvînt care rimează legat de el.
1 - nebunu '
2 - strigoi
3 - lei
4 - mulatru
5 - opinci
6 - mătase
7 - noapte
8 - copt
9 - rouă
10 - WC
exagerate
Imaginea trebuie să fie făcută excepţională sau grotescă
mai mare, sau sonoră, etc
absurde
Acolo unde este posibil din legătura celor două imagini trebuie să rezulte ceva
plin de umor sau ridicol.
sexuale
Orice referire la sex este binevenită!
vulgare
Lucrurile care sunt obscene sunt amintit excepţional de bine de asemenea!
senzuale
Ca şi cu sexul simturile corporale te pot ajuta să formezi o imagine de neuitat.
în mişcare
O imagine în mişcare este reţinută mai bine (de obicei) decît una statică.
colorate
Culori cît mai deschise şi mai stridente posibil.
imaginative
Folosirea imaginaţiei în orice alt mod care nu a fost încă menţionat.
pure
Cele două elemente trebuie să fie legate între ele cu cât mai puţine alte elemente pe
cît este posibil. Legăturile care sunt prea plin de duh, abstracte sau confuze nu te
ajută.
Cu un pic de practică ar fi posibil să vă amintiţi zece din zece de fiecare dată, chiar
dacă folosiţi acelaşi sistem. Cuvintele care trebuie să fie amintite pot fi la fel ca
hainele de pe un umeraş date jos şi înlocuite cu altele noi. Cuvintele care trebuie să
rămână constante şi care, în orice caz, sunt aproape imposibil de uitat sunt cuvinte
cheie care rimează.
Aşa cum am menţionat mai devreme, există multe alte sisteme care sunt la fel de
usor de reţinut ca acest simplu dar care ar avea nevoie de o carte (care există deja)
pentru a fi prezentate. Printre cele care sunt deosebit de se numără Sistemul major,
care permite reamintirea a mai mult de o mie de lucruri în modul în care
funţionează sistemul Număr-Rimă. Tot acest sistem oferă o cheie pentru
memorarea numerelor şi datelor. Un alt sistem Faţă-Nume ajută la prevenirea
obiceiului jenant şi atît de răspândit al neputinţei de a ne reaminti nume sau chipuri
de oameni pe care i-am întâlnit.
În spaţiile de mai jos scrie cuvintele cheie rimate pentru sistemul Număr-Rimă şi
lîngă ele cuvintele folosite mai devreme în capitol pentru a ilustra sistemul.
Note personale