Sunteți pe pagina 1din 31

3.

Memoria

Prezentare generală

• Întrebări despre memorie

• Reamintirea în timpul unei perioade de învăţare

• Reamintirea după o perioadă de învăţare

• Trecere în revistă a tehnicilor şi a teoriei

• Creierul şi îmbătrînirea

• Sisteme de memorie – cele folosite de greci şi cele folosite şi azi pentru a


uimi auditoriul
Test I

Sub aceste instrucţiuni este o listă de cuvinte. Citeşte fiecare cuvânt de pe această
listă o dată, rapid, în ordine, şi, atunci dă la pagina 50 şi completează cât mai multe
dintre cuvinte. Nu vei putea să ţi le aminteşti pe toate aşa că încearcă să scrii cît
mai multe. Citiţi lista completă, unul după altul. Pentru a fi sigur că faci acest lucru
correct foloseşte un carton cu care să acoperi fiecare cuvânt pe măsură ce l-ai citit.
începe acum

mers

de

carte

muncă

şi

bun

şi

început

al

de

târziu

alb

şi

hârtie

Mohammed Ali

lumină
al

îndemânare

cel

propriu

scara

notă

şi

a călări

vrea

timp

acasă

Apoi mergi la pagina 50 şi completaază cît mai multe dintre aceste elemente, şi
răspunde apoi la întrebările care urmează imediat pe pagina 50.

Test 2

La pagina 51, veţi găsi un grafic gol. Completează-l cu o linie care reprezintă

cantitatea pe care crezi că ţi-o aminteşte după o perioadă de învăţare. Linia


verticală din stânga marchează punctul de plecare al învăţării; linia vertical din
dreapta marchează punctul cînd învăţarea se opreşte; linia de jos - orizontală
reprezinta lipsa amintirii (uitarea completă.

Mai jos sunt exemple ale acestui grafic completat de trei oameni.

Aceste grafice încep de la 75%, deoarece se presupune că majoritatea învăţării


obişnuite nu produce înţelegere sau amintire de 100%.
Există, desigur, şi alte alternative de aceea mergi acum la pagina 51 şi completează
grafului după modul în care crezi tu că funcţionează amintirea.

Fig 15 Trei exemple de grafice completate pentru a indica amintirea în timpul


unei perioadă de învăţare.

A - crede că amintirea noilor informaţii rămîne constant pe timpul perioadei de


învăţare.
B - care crede că îşi aminteşte mai multe de la începutul perioadei de învăţare decît
de la sfârşitul acesteia.

C - care crede că îşi aminteşte mai puţin de la început şi mai mult de la sfârşitul
învăţării.
Test 3

La pagina 52 este un grafic necompletat care arăta modul în care memoria ta se


comportă după o perioadă de învăţare. Linia verticale din stânga marchează
punctual de sfârşit al învăţării; nu este nici o linie verticală în dreapta pentru că se
presupune că "după aceea" ar fi după cativa ani!; linia de jos - orizontală
reprezinta lipsa amintirii (uitarea completă), iar orizontala din partea de sus
reprezintă amintirea perfectă.

Graficele de mai jos arată părarea celor trei oameni despre amintirea după perioada
de învăţare.

Fig. 6 Trei exemple de grafice completate pentru a arăta amintirea după o


perioadă de învăţare.
B - care crede că amintirea a fost constantă pentru puţin timp şi apoi a scăzut destul
de abrupt.

C - care crede că amintirea lui a rămas constantă pentru un timp, apoi a scăzut mai
lent, îndreptîndu-se la un anumit punct.
Ca şi în cazul Testului 2 există mai multe alternative, aşa că megi la pagina 52 şi
completază graficul care să reprezinţi cît mai bine ceea ce simţi tu că este linia
corectă a modului de a uita. Pentru acest exerciţiu poţi să presupui că nimic nu se
întîmplă după perioada de învăţare pentru a-ţi aminti de lucrurile învăţate.

Test 4

Aici este o listă de cuvinte aşezate lângă numere. Ca şi în cazul testului 1 citeşte
fiecare element cite o dată, acoperindu-le pe cele citite cu un carton pe măsură ce
cobori spre capătul listei. Scopul este să îţi aminteşti care cuvânt era aşezat lîngă
care număr:

4 pahar

9 terci

1 ceas

6 scaun

10 covor

5 hârtie

8 piatră

3 portocală

7 banana

2 cer

Acum mergi la pagina 52 şi completează răspunsurile în ordinea solicitată.


Răspunsuri la teste şi de întrebări suplimentare

Test 1: răspunsuri

Atunci când răspunzi la întrebări, nu apela la lista iniţială

1. Completaţi cât mai multe dintre cuvinte, în ordine.

2 Cît de multe din cuvinte de la începutul listei ţi-ai amintit înainte de a face prima
greşeală ?

3 Pot să-ţi aminteşti vreun cuvînt care a aparut mai mult de o dată pe lista?
4 Cît de multe cuvinte din ultimele cinci îţi aminteşti ?

5 Îţi aminteşti de vreun element din lista care a sărit în evidenţă ca diferit de restul?

6 Cît de multe cuvintele de la mijlocul listei îţi aminteşti şi nu le-ai notat deja în
răspunsurile la întrebările anterioare?

1 punct, în timp, în cazul în care punctul de învăţare începe în momentul în care se


termină învăţare A 1 punct, în timp, în cazul în care punctul de învăţare începe în
momentul în care se termină învăţare A

MEMORIE

Test 2: răspunsuri

Completează, aşa cum este indicat în exemple din fig 15 paginile 45 şi 46, linia
care reprezintă modul în care memoria ta îşi aminteşte în timpul unei perioade de
învăţare.

direcţia timpului
Test 3: răspunsuri

Completează în graficul de mai jos modul în care crezi că se comportă memoria


după ce o perioadă de învăţare s-a terminat. Vedeţi exemple din fig. 16 paginile 47
şi 48.
Test 4: răspunsuri

Aici sunt trecute numerele de la 1 la 10. Completaţi în dreptul fiecărui număr


cuvânt care a apărut iniţial lângă acesta. Numerele nu sunt enumerate în aceeaşi
ordine ca înainte. Nu faceţi apel la lista iniţială pînă nu aţi completat cât mai multe.

După cum se poate.

1 7

5 4

3 6

8 10

9 2

Scor ________________
Amintirea în timpul învăţării – discutarea testelor 1 şi 2

Testul 1 a arătat cum funcţionează amintirea după o perioadă de învăţare,


atâta timp cât înţelegerea rămâne destul de constantă (de cuvinte în lista nu sunt
"grele").

În acest test, aproape toată lumea are următoarele rezultate: între 2 şi 8 din
cuvintele de la începutul listei sunt reţinute; cea mai mare parte din cuvintele care
apar de mai multe ori sunt reţinute (în acest caz "al ',' şi ',' de '); unul sau două din
ultimele cinci cuvinte sunt reţinute; şi cuvântul sau o frază care iese în evidenţă
este reţinută (în acest caz Mohammed Ali); foarte puţine dintre cuvintele de la de
mijloc sunt reţinute.

Acesta model rezultate la teste arată cît de dramatic diferă modul în care
memoria şi înţelegerea diferă pemăsură ce trece timpul - toate cuvintele sunt
înţelese, dar numai unele sunt amintite. Diferenţa între modul în care memoria şi
înţelegerea funcţionează ne sunt de ajutor ca să înţelegem de ce atât de mulţi
oameni nu-şi amintesc foarte mult după ore de studiu şi de înţelegere. Motivul este
că memoria tinde să se înrăutăţească progresiv pe măsură ce trece timpul dacă
mintea nu face scurte pauze.
Fig 17 Pe măsură ce trece timpul amintirea materialului de învăţat tinde
înrăutăţească progresiv dacă mintea nu face scurtele de care are nevoie. A se
vedea textul de pe această pagină.

Astfel, graficul de solicitat la Testul 2 va fi mult mai complex decât


exemplele date. Este probabil şi mai complex decât grafic pe care l-ai trasat tu
pentru a descrie propriul comportament al amintirii în timpul învăţării. Scorurile
medii de la Testul 1 generază un grafic similar cu Fig 18.

Din grafic este clar că în condiţii normale şi cu înţelegere destul de


constantă, avem tendinţa de a ne aminti mai mult la începutul şi sfârşitul
perioadelor de învăţare; mai multe elementele care sunt asociate cu repetiţie, sens,
rimă etc; mai multe lucruri care sunt interestante sau unice; şi considerabil mai
puţine de lucruri de la mijlocul perioade de învăţare.
Pentru ca amintirea să fie menţinută la un nivel rezonabil, este necesar să
găseşti punctul în care amintirea şi înţelegerea lucrează în cea mai mare armonie.

Fig 18 Reamintirea în timpul învăţării. Grafic care indică faptul că ne


amintim mai multe lucruri de la începutul şi de la sfîrşitul perioadei de
învăţare. De asemenea, ne reamintim mai multe lucruri, atunci când sunt
asociate sau legate de (A, B şi C) şi mai multe atunci când lucrurile sunt
interestante sau unice (O). Vezi paginile de text 53 şi 54.

Pentru scopuri obişnuite acest punct se produce într-un perioadă de timp cuprinsă
între 20 - 40 de minute. O perioadă mai scurtă, nu dă minţii suficient timp pentru a
aprecia ritmul şi organizarea materialului, iar o perioadă mai lungă duce la
scăderea numărului de lucruri amintite. Ca în graficul din Fig 19.
Dacă o perioadă de învăţare de la o conferinţă, o carte sau din mass-media are o
durată de două ore, este mai bine să fixăm scurte pauze în timpul acestor două ore.
În acest fel curba de reamintire poate fi menţinută destul de mare, si poate fi
împiedicată să scadă în etapele ulterioare ale învăţării. Pauzele mici va garanta opt
puncte relativ mari de amintire, cu patru scăderi mici în mijloc. Fiecare dintre
aceste scăderi va fi mai mică decât ar fi fost scăderea principal dacă nu ar fi fost
pauze. Vezi Fig 19.

Fig 19 Amintirea în timpul de învăţare - cu şi fără pauze. Un studiu pe o


perioadă de 20-40 minute produce cea mai bună relaţie între înţelegere şi
amintire. A se vedea paginile 53 şi 54.
Pauzele sunt utile în plus ca puncte de relaxare. Ele te scapă de tensiunea
musculară şi mentală care se acumulează inevitabil în timpul perioadelor de
concentrare.

Amintirea după o perioadă de învăţare - discuţia Testului 3


şi răspunsuri

În Testul 3 ţi s-a cerut să completezi un grafic care indică modul în care ai crezut
că funcţionează amintirea după ce o perioadă de învăţare a fost finalizat.
Exemplele de la paginile 47 şi 48 au fost răspunsuri pe care mulţi oameni le-au dat
atunci când le-a fost pusă această întrebare deşi o varietate mai mare de răspunsuri
a fost înregistrată în total.

În afara de cele redate în graficele de la paginile 47 şi 48 - alte răspunsuri au


inclus: liniile drepte care se îndreaptă aproape imediat spre nimic: variaţii pe cea
mai rapidă cădere, unele care cad pînă la 0%, altele care se menţin; variaţii pe
aceste teme, care prezintă creşteri şi căderi de diferite grade. Vezi Fig 20.

Adevărul surprinzătore ste că nici unul dintre exemplele de mai devreme, şi nici
unua dintre estimările arătate nu sunt corecte.

Fig21 Grafic care arată cum amintirea uman se ridică pentru o scurtă
perioadă de timp după învăţare, apoi cade mult (80% din detalii uitate în
termen de 24 de ore). Vezi pagina de text 58.

Toţi cei intervievaţi au neglijat un factor deosebit de important: amintirea după o


perioadă initială de învăţare se ridica, şi doar apoi scade, urmînd o curba care se
încadrează concav că nivelurile de jos dar nu atinge totuşi partea de jos a
graficului. Vezi Fig 21.

Odată ce am realizat că această scurtă creştere are loc, motivul ei nu poate fi


înţeles: chiar la momentul în care o perioadă de învăţare s-a terminat, creierul nu a
avut suficient timp pentru a integra noile informaţii care le-a asimilat, în special
ultimele lucruri. Are nevoie de câteva minute pentru a completa şi realiza cu
fermitate toate conexiunile unui material nou - pentru a îl lăsa să “se absoarbă”.

Declinul, care are loc după scurta creştere este unul abrupt - În termen de 24 de ore
de la o singură oră de învăţare - cel puţin 80 la sută din informaţiile detaliate este
pierdut. Această scădere enormă a informaţiei amintite trebuie să fie prevenită, şi
poate fi prevenită printr-o tehnică corectă de revizuire - recapitulare.

Memorie - recapitulare

Dacă revizuirea este organizată în mod corespunzător, graficul de la fig. 19 poate fi


modificat pentru a ţine rata amintirii la nivelul ridicat atins la scurt timp după ce
învăţarea a fost încheiată.

Pentru a realiza acest lucru, o un model programat revizuiri trebuie să aibă loc, în
fiecare revizuire fiind facut în momentul înainte ca aminrea să scadă. De exemplu,
prima de recapitulare ar trebui să aibă loc în jur de 10 de minute după o o perioadă
de ore de învăţare şi ar trebui să dureze 10 minute.

Acesta va menţine rata amintirii ridicată, pentru aproximativ o zi, atunci cînd
următoarea recapitulare ar trebui să aibă loc, de această dată, pentru o perioadă de
2 - 4 minute. Dupa aceasta, amintirea va fo probabil păstrată pentru aproximativ o
săptămână,când o altă recapitulare de 2 minute poate fi făcută şi urmată apoi de o
nouă recapitulare după aproximativ o lună. După aceast timp cunoştinţele vor fi
stocate în Memoria pe Termen Lung. Acesta înseamnă că va fi familiar în modul în
care un număr de telefon este familiar şi are nevoie doar de o atenţie ocazională
pentru a îl ţine minte. Vezi Fig 22.

Prima recapitulare, în special dacă notiţele au fost luate, ar trebui să fie o revizuire
destul de completă a notiţelor care ar putea însemna înlocuirea notiţelor originale şi
înlocuirea lor cu o copie finală şi revizuită. A doua, a treia şi a patra etc sesiune de
recapitulare ar trebui să ia forma următoare: fără a face referire la notele finale,
notaţi pe o bucată de hîrtie tot ce vă puteţi aminti.

Fig 22 Graficul arată cum o recapitulare stabiliă la distanţe corespunzătoare


poate să menţină amintirea la un nivel ridicat. Vezi pagina de text de pe
partea opusă.

Această hîrtie ar trebui să fie comparată cu notiţele finale şi orice corectare sau
completare la ceea ce a fost amintit ar trebui să fie făcută. Aît notiţele cît şi
ciornele ar trebui să fie în forma Hărţilor Minţii aşa cum se explică în paginile
112-114.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale unei recapitulări bune este efectul
cumulativ pe care îl are asupra tuturor aspectelor legate de învăţare, de gândire şi
amintire. Persoana care nu recapitulează în continuu risipeşte efortul depus pentru
învăţare şi se pune pe sine în dezavantaj.

De fiecare data cînd abordează o nouă situaţie de învăţare amintirea cunoştinţelor


dobândite anterior va fi în declin, iar conexiunile de care ar trebui să fie făcute în
mod automat vor fi pierdute. Acest lucru va însemna că înţelegere de cătrea acesta
a noului material nu va fi atît de completă pe cît ar trebui, şi că eficienţa şi viteza sa
prin noul material va fi, de asemenea, mai mică. Acest proces negativ duce la într-o
spirală descendentă care se termină în general cu disperarea de a nu fi vreodată în
stare să înveţe ceva – de fiecare dată cînd noul material învăţat este uitat, şi de
fiecare dată când noul material este abordat el pare să devină tot mai opresiv.
Rezultatul este că mulţi oameni, după ce au terminat examenele lor oficiale, se
apropie rar dacă se mai apropie vreodată de cărţi din nou.

Imposibilitatea de a recapitula este la fel de dăunătoare pentru memoria generală.


Dacă fiecare element nou de informaţie este neglijat, acesta nu va rămâne la un
nivel conştient, şi nu va fi disponibil pentru a forma noi conexiuni de memorie.

Pentru că memoria este un proces care se bazează pe legături şi asocieri, cu cît mai
mai puţine elemente "depozitul de amintiri", cu atât mai mică va fi posibilitatea ca
elemente noi să fie înregistrate şi conectate.

Ca revers al monedei, avantajele pentru persoană care recapitulează sunt enorme.


Cu cît îşi menţine mai bine ansamblul curent de cunoştinţe, cu atât va fi mai
capabil de a absorbi şi manipula cunoştinţe noi. Atunci când studiază, suma de
cunoştinţe în creştere aflate la dispoziţia lui îi vor permite să asimileze noi
cunoştinţe mult mai uşor, fiecare nouă bucată de informaţie fiind absorbită în
contextul unor informaţii relevante deja existente vezi fig 22. Procesul seamănă cu
rostogolirea unui bulgăre de zăpadă. Acolo bulgărele devine tot mai mare pe
măsură ce se rostogoleşte şi, eventual, continuă să se rostogolească din inerţie.

Recapitulare, capacitate mentală şi vârstă

Modul în care o persoană recapitulează are o legătură interesantă cu idea popular


după care capacitatea mental scade odată cu vârsta. Este de presupus că în mod
normal că scorul la testele IQ , capacitatea de reamintire, capacitatea de a vedea
relatii spaţiale, perceptuţia vitezei, viteza de judecată, inducţia, relaţiile figurale,
memoria asociativă, nivelul intelectual, viteza intelectuală, relaţiile semantice,
gîndirea formală şi raţionamentul general etc, scad după atingerea unui vîrf la la
varsta de 18 - 25 a se vedea Fig 23.

Fig23 Grafic care afişează rezultatele standard ale măsurării aptitudinilor mental pe
măsră ce o persoană îmbătrîneşte. Se presupune că după ce ajung la un vârf pe la
aproximativ 18-25, aptitudinile scad ulterior încet dar sigur. A se vedea textul pe
această pagină.

Oricît de valide ar fi cifrele propuse, doi factori importanţi trebuie luaţi în


considerare:

1. Declinul a lungul întregii vieţii este mai mic de 5 - 10 la sută. Când ţinem cont
de capacitatea inerentă a creierului acest lucru este nesemnificativ.

2 Persoane care au luat parte la experimental care a dus la aceste cifre


descurajatoare au fost educate tradiţional,şi prin urmere, în majoritatea cazurilor nu
au practicat tehnici de învăţare, recapitulare şi rememorare corecte
Privind figura 23 poate fi uşor de observat că pentru o astfel de persoană
"condiţionarea" mentală a fost la un nivel foarte scăzut pentru un număr mare de
ani. Cu alte cuvinte lcapacităţile lui intelectuale reale au fost ţinute “la rece”. Nu
este surprinzător că o astfel de minte nefolosită se comport un pic mai rău după 20
- 40 de proastă folosire sau nefolosire – ceea ce este surprinzător este că reuşeşte să
meargă atît de bine !

Dacă, pe de altă parte, mintea r fi folosită continuu şi capacităţile sale extinse,


efectul graficului pentru vârstă ar fi dramatic. Acest lucru poate fi văzut cînd ţinem
seamă de acele persoane în vârstă care au rămas active şi curioase mai de grabă
decît să presupună că urmau să se înrăutăţească pe măsură ce trec anii. Foarte
adesea aceasta amintire este aproape totală şi capcitatea lor de a înţelege şi de a
asimila zone noi ale cunoaşterii depăşeşte de departe şi pe minţile mai entuziaste
dar mai tinere şi mai lipsite de experienţă.

În studierea performanţei mentale a s-a greşit prin presupunerea că declinul


observat odată cu vârsta este "natural" şi inevitabil. În loc de asta o privire mai
atentă ar trebui să fie acordată persoanelor studiate, şi apoi ar trebui efectuate
experimente pentru a găsi în ce mod pot fi amplificate abilităţile mai de grabă decît
să fie reduse la minimum.
Fig 24 Grafice similare cu cele din Fig. 23 sunt bazate pe statistici care
cuprind oameni educaţi în mod tradiţional. Un om are tendinţa naturală de a-
şi îmbunătăţi aceste capacităţi odată cu vârsta dacă este educat într-un mod
adecvat şi care contribuie la funcţionarea naturală a creierului.
Sisteme speciale de memorie – mnemotehnică (Test 4)

Încă de pe vremea grecilor anumite persoane i-au impresionat pe ceilaţi cu cele mai
uimitoare capacităţi de memorie. Ei erau capabili să-şi amintească: sute de
elemente enumerate înainte şi înapoi şi în orice ordine; datele şi numere; nume şi
feţe; şi au fost capabili de demonstraţii speciale de memorie, cum ar fi memorarea
unei întregi zone de cunoaştinţe perfect, sau amintirea unui pachet de cărţi în orice
ordine ar fi ales cineva să le prezinte. În cele mai multe cazuri, aceste persoane au
folosit tehnici speciale, cunoscute sub numele de mnemotehnici.

Tradiţional, aceste tehnici erau defăimate ca fiind simple trucuri, dar recent de
atitudine faţă de ele a început să se schimbe. S-a constat că metodele care iniţial
oferă minţilor capacitatea de a reţine ceva mai repede şi mai uşor şi apoi să şi le
amintească mult dupa aceea, trebuie să fie mai mult decât simple trucuri.

Cunoştinţele actuale despre modul în care mintea noastră funcţionează arată că


aceste tehnici sunt, într-adevăr, strâns legat de modul natural în care funcţionează
creierul. Utilizarea mnemotehnicii a dobîndit în consecinţă respectabilitate şi
popularitate şi ele sunt în prezent predate în universităţi şi şcoli ca ajutoare
suplimentare în procesul general de învăţare. Îîmbunătăţirea performanţelor de
memorie care poate fi atinsă astfel este remarcabilă iar gama de tehnici este largă.

Nu există spaţiu suficient în acest capitol pentru le acoperi în mod complet dar o să
prezint aici teoria din spatele sistemului, precum şi un sistem simplu pentru
amintirea a până la zece elemente.

Să presupunem că elementele care urmează să fie amintite, sunt:

1 masă

2 pană

3 pisică

4 frunză

5 student
6 portocală

7 maşină

8 creion

9 cămaşă

10 poker

Pentru a ne putea aminti acestea este necesar să avem un sistem care ne permit să
utilizăm capacităţile asociative şi puterea de a creea legături ale memoriei pentru a
le conecta cu numărul lor corespunzător.

Cel mai bun sistem pentru aceasta este Sistemul numărul-Rimă, în care fiecare
număr are un cuvînt care rimează legat de el.

Cuvintele-cheie care rimează sunt:

1 - nebunu '

2 - strigoi

3 - lei

4 - mulatru

5 - opinci

6 - mătase

7 - noapte

8 - copt

9 - rouă

10 - WC

Pentru a ne aduce aminte de prima listă de cuvinte arbitrare, este necesar


să stabilim o legătură puternică între ele şi cuvintele rimate care corespund la
diferite cifre. Dacă acest lucru este făcut cum trebuie, răspunsul la o întrebare, cum
ar fi "ce cuvânt este legat de numărul 5? " va fi uşor.

Numerele, cuvintele care rimează şi lucrurile de reţinut pot fi văzute ca un şifonier,


umeraşele şi hainele într-un dulap de haine. Vezi Fig 25.
Cel mai important lucru aici ca şi în toate celelalte sisteme de memorie este să te
asiguri că intre cuvântul de amintit şi cel care rimează este stabilită o legătuă fermă
şi de durată. Pentru a face acest lucru, imaginile care le leagă între ele trebuie să
aibă următoarele calităţi:

exagerate
Imaginea trebuie să fie făcută excepţională sau grotescă
mai mare, sau sonoră, etc

absurde
Acolo unde este posibil din legătura celor două imagini trebuie să rezulte ceva
plin de umor sau ridicol.

sexuale
Orice referire la sex este binevenită!

vulgare
Lucrurile care sunt obscene sunt amintit excepţional de bine de asemenea!

senzuale
Ca şi cu sexul simturile corporale te pot ajuta să formezi o imagine de neuitat.

în mişcare
O imagine în mişcare este reţinută mai bine (de obicei) decît una statică.

colorate
Culori cît mai deschise şi mai stridente posibil.

imaginative
Folosirea imaginaţiei în orice alt mod care nu a fost încă menţionat.
pure

Cele două elemente trebuie să fie legate între ele cu cât mai puţine alte elemente pe
cît este posibil. Legăturile care sunt prea plin de duh, abstracte sau confuze nu te
ajută.

Fig. 25 Sistemul de memorat cu rime reprezentat ca un dulap cu haine.

Este important ca atunci cînd se formează imagini să ai o imagine mental foarte


clară în faţa ochilor. Pentru a realiza acest lucru este bine de cele mai multe ori să
închizi ochii şi să proiectezi imaginea pe interiorul pleoapelor tale.
Pentru a face aceste lucruri mai clare, să încercăm cu cele 10 lucruri de mai sus.
1 nebunu masă
Imaginează-ţi un nebun foarte gras care ţopăie pe o masă fragilă şi este pe punctual
să cedeze sub greutatea lui.
2 strigoi pană
Imaginează-ţi un strigoi -fantomă care apare deasupra unei persoane adormite şi
încearcă să o gîdile pe aceasta la picioare cu o pană imensă.
3 lei pisică
Imaginează-ţi un leu care se joacă cu o pisicuţă mică şi o ţine în fălcile sale fără să
îi facă vreun rău în timp ce ea toarce.
4 mulatru frunză
Imaginează-ţi un mulatru care a aterizat la tine în dormitory şi nu este acoperit cu
altceva decît o frunză.
5 opinci student
Imaginează-ţi un student la ceremonia de absolvire. Pe sub toate hainele de
ceremonie se văd ieşind nişte opinci uriaşe de culoare galben-verzui.
6 mătase portocală
Imaginează-ţi o femeie care dansează cu partenerul ei. Este îmbrăcată într-o rochie
de mătase roşie şi încearcă în tot acest timp să ţină o portocală între sîni.
7 noapte maşină
Imaginează-ţi două puncte luminoase în noapte ele avansează cu mare viteză pînă
îţi dai seama că sunt farurile unei maşini.
8 copt creion
Imaginează-ţi un chec bine copt la cuptor care în loc să fie încercat cu o scobitoare
sau un termometru este înţepat cu un creion cu care se scrie apoi o dedicaţie cu
litere roşii.
9 rouă cămaşă
Imaginează-ţi o femeie rătăcită în deşert. Dimineaţa îşi scoate cămaşa de pe ea ca
să adune cîteva picături de rouă, doar atît cît să-şi umezească buzele
10 WC poker
Fii vulgar! Imaginează-ţi o partidă de poker într-o toaletă.

Acum completează cît de multe cuvinte poţi pe pagina care urmează.

Cu un pic de practică ar fi posibil să vă amintiţi zece din zece de fiecare dată, chiar
dacă folosiţi acelaşi sistem. Cuvintele care trebuie să fie amintite pot fi la fel ca
hainele de pe un umeraş date jos şi înlocuite cu altele noi. Cuvintele care trebuie să
rămână constante şi care, în orice caz, sunt aproape imposibil de uitat sunt cuvinte
cheie care rimează.

Aşa cum am menţionat mai devreme, există multe alte sisteme care sunt la fel de
usor de reţinut ca acest simplu dar care ar avea nevoie de o carte (care există deja)
pentru a fi prezentate. Printre cele care sunt deosebit de se numără Sistemul major,
care permite reamintirea a mai mult de o mie de lucruri în modul în care
funţionează sistemul Număr-Rimă. Tot acest sistem oferă o cheie pentru
memorarea numerelor şi datelor. Un alt sistem Faţă-Nume ajută la prevenirea
obiceiului jenant şi atît de răspândit al neputinţei de a ne reaminti nume sau chipuri
de oameni pe care i-am întâlnit.

Cuvinte şi concepte cheie în reamintire

Aşa cum ai observat în cursul acestui capitolmemoria este în primul rînd un


process asociativ care stabileşte legături şi depinde în mare parte de cuvinte cheie
şi de concepte cheie imaginate aşa cum trebuie.

Deşi capitolul intitulat Memorie se apropie de sfârşit următoarele trei capitole


despre cuvinte cheie şi Modele de legături creative sunt foarte strâns legat de
amintire şi rememorare. Informaţiile cuprinse în acest capitol ar trebui să fie
reconsiderate după ce următoarele capitole au fost finalizate.

În spaţiile de mai jos scrie cuvintele cheie rimate pentru sistemul Număr-Rimă şi
lîngă ele cuvintele folosite mai devreme în capitol pentru a ilustra sistemul.
Note personale