Sunteți pe pagina 1din 101

:i,

, i.lqtd:'

slilloilEs
A#IPruPnu
t
,.1

s
rro

El =ffih
dF

*ogfrb*d* .r;i,,.:,
llt'
,Eh
rffit

Se qtie cX omul este dotat incfl de la t *ffi


]ry';:r:
wi
m*
naqtere cu calit5fi care il pot ajuta "ffi:
si depiqeascX obstacolele viefii coti- ffi
ffi
diene. Cu cAt cunogtinfele sale in
acest domeniu sunt mai cuprinz5-
toare, cu atAt impactul acestor ca-
litdfi devine mai pronunfat. Cartea
de fa[5 iqi propune si atrag5 aten(ia
asupra capacit5(ilor qi fbr(elor psihi-
ce extraordinare care existd in fieca-
re dintre noi, precum qi asupra mo-
dului in care acestea pot fi canalizate
pentru a ne corecta - prin autosuges-
tie - unele manii sau defecte qi chiar
a ne vindeca de anumite boli. ALE1/$N}Bu

Et
rsBN 973-s68-080-7 Lei 2990

.Nic ulcsctt
I
I

Despre carte

Creatorul qcolii de psihanalizh - Sigrnund Freud -


a avut rneritul uriaE de a fi relevat rolul incongtien-
tului in comportamentul urnan, precum gi cdile de
vindecare a unor boli de natwl psihici: nevroze,
psihoze etc. De asemenea, de la Freudincoace, se gtie
cd omul dispune de un potenfial psihic imens care,
dacd este folosit in mod adecvat, il poate ajuta sX
depSgeascd obstacolele inerente viegii cotidiene.
Departe de a fi o lucrare de psihologie destinatd
specialigtilor, cartea de fa!6 se adreseazd unui public
larg, propunAndu-Ei sE ofere cititorilor o serie de
indrumdri gi sfaturi praclice prin care vor putea -
folosind metodele autosugestiei - sd-gi canalizeze
intreg potenfialul psihic in momentele de cumpdnd
ale viefii de zi cu zi, s[-gi atenueze stresul gi chiar
sE se vindece de anumite ticuri, r.r.ranii gi obsesii.

Despre autor

Alexandru A. Simionescu s-a n[scut la Sldnic-


Prahova, la 31 octombrie 1928. A urmat studii
ingineregti, publicind trei lucrdri la Editura Tehnicd
gi numeroase articole in reviste de specialitate.
Primele nofiuni de Yoga le-a prirnit de la regretatul
profesor Leon Levi;chi, cu aproape 50 de ani in
urmi. De atunci, a acurnulal o bogatd experiengi in
aceasd fascinanti diiciplini, experienli pe care a
impdrtdgit-o publicului cititor prin lucrarea Yoga -
gdndire Ei tehnici.
Cuvdnt tnainte

Psilwlogia este gtiinla care studiazd psihicul uman,


respectiv procesele de cunoaEtere, afeclive pi volilionale,
precum Ei tnsuEirile psihice ale individul,ui, gi anume acele
insugiri care determind personalitatea Ei temperamentul
oamenilor.
Prima expunere despre psihic a fost fdcutd in antichitate,
de cdtre Aristotel, tn lucrarea intitulatd: "Despre suflet,,.
Psihologia s-a format tnsd ca Etiinld indipendentd,
numai tncepdnd din secolului XIX, prin lucrdrile iui Weber
H.elmholtz. Aceastd Etiinld a cdpdtat apoi o importanld
deosebitd tn secolul XX, cdnd a aptirui psiharnliza, descope-
ritd de Sigmund Freud (1556-1939) Ei dezvoltatd de contim-
q?ryfi yy d, lrmasii sdi Alfred Adler (1570-1937), C.G. Jung
( 1 870- l 96l
), W. Reich, H arrmatt g.a.
. .ln p_rezent, savanlii Si ntedicii specialigti au creat terapeu-
ttct solsttcate pentru tralarea bolilor psihice, tralamente pe
care le-au denumit psihoterapie.
Cartea de fald nu se pretinde a fi o lucrare de psihiatrie;
ea incearcd numai sd ne atragd atenlia asupra capacitdlilor
gi forlelor extraordinare care existd tn fiicare dimre'noi.
Aceste forle psihice pot fi folosite pentra a ne corecta unele
obiEnuinle sau defecte Ei ne pot ajuta la tndreptarea unor
trdsdturi ddundtoare si chiar sd ne vindecdrn de anumite bdi.
S-a constatal cd omul este dotat tncd de la nagtere cu
calitd$ care tl pot ajuta sd depd.Eeascd orice obstaiole, iar
pe mdsurd ce-i cresc cuno{rin{ele tn domeniu, aceste calitdli
devin din ce tn ce mai cuprinzdtoare Ei mai puternice.
In ultimii ani s-a descoperit cdtoate impulsurile cerebrale
aclioneazd ca un autothatisnt realizator gi de oceea, cu
ajutorul unor exercilii, se poate obline ceea-ce dorim.
.Nici o miscare a corpului uman, nici un atom.Ei nici o
moleculd, orgen sau sistem nu scapd de sub coiducerea
psihicului.
Totodatd, cele mai profunde gdnduri, chiar gi acelea care
agar tn momentele de disperare, se produc cu un anumit scop.
Cea mai fugard impresie afecteazd regiuni obscure din
structura noastrd Ei naEte miEcdri incongtiente.
Acolo germineazd, se nasc Ei cresc trdsdturile umane
Cuprins
care constituie cele mai importanxe calitdli sau defecte. Aceste
-regleaid cresc gi scad tn timpul vielii,
facuttdli iar echilibrul psihic se
contiiuu, trc funclie de gdndurile gi acliunile cotidi'
ene ale individului.
Mediul, apoi ocupalia, familia, vdrsta' boala influen{eazd
,Partea I. Istoric I 9
unele trdsdxuri gi construiesc altele noi, uneori chiar opuse
'.prinelor noaste intenlii.
se datoreazd uneori ultinelor
Capitoltl I - Sisteme filozofice din India I 9
Aceste lransformdri Capitolul II - Filozofia chinezd I 18
asocialii de idei sau reJleclii. Capitolul III - Istoria'psihologiei europene I 26
Experienla zilnicd produce transformdri care se combind
cu altele mai vechi Ei formeazd asociatii noi.
Acestea sunt adunate tn tinqul existenlei, se infiltreazd tn Partea a II-a. - Noliuni generale principii I 75
Ei
circuittrl cerebral Ei aclioneazd asupra inconEtientului gi
asunra constientului. Capitolul I - Procese psihice conStimte I 80
'intkmpiari de odintoard trezesc amintiri
5i. smtimente Capitolul II - Proceqe psihice inconEtiente / 86
' dparent uitate. Un spectacol de teatru sau tle cinema declan-
Seazd o amintire, dd naEtere unei idei sau creeazd
un
setxtinlenl. Contaclul cu mdna altui indilid poate pror''oca o Partea a III-a. - Persorwlitatea I 95
senzalie pldcutd sau nepldcutd, iar unele civinte, auzile in
, trrordr, lrnr"t, nogiuni gi ghnduri tle mult ascunse undet'a in Capiiolul I - Personalitatea de bazd I 96
inconSlient. Capitolul II - Personalitatea accenluatd I 97
D, fapt, nu existd tntdmpldri petrecute'tn jurul nostru
Capitolul III - Personalitatea adictivd I 100
care sd- nu aibd un efect direct asupra noaslrd Ei nici fapte Capitolul IV - Personalitatea dizarmonicd I I0I
sau idei pryoprii care sd nu lase urme.
Sufe;in; deci ntodificdri neincetute, unele imediate Ei de
scurtd duratd, altele lente gi defiitive- Partea a ll'-a. - Psihoterapia / 105
Astfel, emolia care acompatxiazd o activitate Srea c^ompor-.
td o cieSrere i presiunii sdngelui cu efecte imecliate. In astfel Capitotul I .- Bazele psihoterapiei I 106
de cazuii, uttii oameni tEi dirijeazd incongtient sistemul nervos Capitolul II - Psihanaliza Ei contribulia ei tn psitaterapie / 107
regulator, iar"allii se lasd' dobordli de emotii gi tncet, tncet
aceaslo det'ine o boald. Partea a lr-a. - Sugestia I I 13
' Trebuie deci sd invfildm cum sd ne diriidm reacliile
psiho-fizice. Omul poate sd devind conEtient de regulile.care
'condic Capitolul I - Sugestie Ei sugestibilitate / I13
reacliile sale Ei le poate dirija in direclia doritd' Capitolul II - Terapeutica prin sugestie t 123
Aceastd onolitd, denumitd autosugestie, poate introduce tn Capitolul III - Ana.liza sugestiei prin hipnozd I t24
gAnclirea obiEnuitd gi in inconEtient elemente evocatoare sau Capitolul N - Sugestibilitatea . caracteristici I 129
-fornule pot influenla in smsul pe
Ei etpresii constiente care ne Capilolul l/ - Sugestii diverse I 133
care ni l-am impus.
Obiectr.tt pe care .gi l-a propus aceastd carte este de a ne Partea aVI-a. - Autosugestia I 168
tnvdla cum sd ne autosugestiondm Ei sd ne explice pentru ce
sd ne sugestiondm.

Autoru[
Partea I
ISTORIC

I
Capitolul
Sisteme filozofice din India
Sistemele filozofice din India antictr gi pdnd azi igi
au originile in Veda gi in Upanisade, coleclie de imnuri
adunate intre anii 2000-500 i.Ch. Cele peste 3000 de
imnuri ale Veda.sunt imptr4ite in mai multe ptrr1i
distincte denumite Rig-Veda, sau despre crealia universu-
lui: Samr-Veda, reguti de cult: ytjar-Veda. lormule de
sacrificiu; Athava-Veda, formule magice.
Upanisadele au aplrut in sec.V i.Ch. gi sunt con-
siderate ca ultima partt: din Veda.
In sec. al Il-lea i.Ch. gdnditorii lndiei creeaztr
Bhagavad-Gita parte a lJpanisadelor, o sintezi a spiri-
tualitillii indiene, in care sunt prezentate monismul
Upanisadelor, dualismul tilozofiei Samkhya, teismul gi
tehnicile spirituale Yoga.
Gdnditorii indieni au produs mai multe sisteme
filozoficeprincipale, gi anume; Samkhya, yoga, Mirnam-
sa, Vaisegika, N,yaya gi Vedanta"

a. Samkhya
Filozofia Samkhya a fost formulatl pentru prima
datl de ctrtre Isvarakrsna in lucrarea sa Samkhya
Karika, scrisd in sec. I d.Ch.
Samkhya urmlreqfe eliberarea individului de suferin-
fa pe care o implicd fiinla umand prin nagtere.
Mijlircul de eliberare din suferinld constA in cunoaq- Din Principiul Intelectului ia nagtere Principiul
terea principiilor gi a relaliilor care existi intre ele' individualitAfii sau "Eul". Prin acgiunea celor 3 tendinre
Eliberarea se obline exclusiv prin cunoaqtere, fdr[ a se asupra Eului, proceSul diferenfierii continul. Cdnd in
recurge la aJutorul intervenliei divine. Samkhya clasicd "Eu" precumpdnegte "Sattva", se nasc foryle cunoagterii
este un sistem ratrionalist care inseamnd in sanscritil gi cele cinci organe de simf; dactr este mai putemicd
"num5r" sau "enumerafe" qi "discriminare". tendinla "Rajas", se diferenfiazd fogele acfiunii din
originea lumii qi a suferinlei sau dou[ realitdli eteme
I--a membre gi din organele sexuale; dac[ tendinfa "Tamas"
opuse gi de rang egat Spiritul (Pwusa) qi Natura (?rakrti)' este mai puternicd, se manifestd "Elementele sensibile"
Spiritul sau principiul masculin este multiplu, are gi "Elementele subtile", respectiv sunetul, lactul, culoa-
cunoa;tere, dar este inactiv. Natura - este hincipiul rea, savoarea gi mirosul, care vor genera focul, spagiul
feminin unic, lipsit de cunoaqtere insd capabil de eteric. pdmdntul, apa gi vAntul.
manifestare prin transformare. in sistemul Samkhya, Natura este egald in rang cu
Cdt timp natura nu-gi dezvolttr forfele gi r[mdne Spiritul gi opusd acestuia degi existentra Naturii se
nediferentriattr, se afld in stare de echilibru la fel ca justificd prin subordonarea ei fa16 de Spirit.
Spiritul masculin cu care nu s-a unit qi deci incd nu este Natura existd pentru a contribui la eliberarea Spiritu-
posibild suferinfa. lui pe care il ajuti sb ia cunogrinJl de esen;a proprie.
Suferinla apare numai cdnd Spiritul va cunoaqte Spiritul, la r6ndul sbu, nu se poate cunoagte bine
Natura. Aceasti unire tld naqtere lumii sensibile qi decdt participdnd la drama Naturii, dram[ declangati de
fiinfelor. Natura iese atunci tlin echilibrul static qi apar unirea lui cu Natura.
cele trei iendinle. Natura primordial[ gi nemanifestatd apare astfel ca
Prima tendinfi este denumitl "Sattva" 9i aduce matca tuturor acfiunilor gi transformdrilor.
luminf,, inteligenltr, bunltate qi fericire; a doua.tendin- Spre deosebire de celelalte filozofii indiene, Samkhya
fizic gi psihic gi
1d, "Rajas", are. ca virtute dinamismul susgine ctr suferinla ia parte la alcdtuirea Naturii gi este
genereail contradictia qi suferinla; a treia tendingA' implicatd in toate manifestdrile acesteia prin tendinp
iTu*ut", este obscuritate, ignoranfa qi depresiunea "Rajas". Suferinlei ii revine rolul major in experienla
psihicd. Aceste tendinle se afltr in echilibru in Nanrr[ care va determina in final autonomia Spiritului. Autono-
panA.ana Spiritul se une$te cu ea 9i se rupe echilibrul mia spirituald in sistemul Samkhya se dobdndegte deci
gi atunci se nasc Ai se manifestd "Principiile"' Primul prin lacrimi gi suferinltr.
principiu care apare este Principiul Intelectului care Eliberarea 'Spiritului il instrlineazd de drama
constituie cea mai inaltd ipostaztr a Naturii' Naturii, iar separarea Spiritului masculin de Natura
in Principiul Intelectului precumpdneg@ tendinla feminintr, care l-a ajutat sd-$i oblind autonomia, arati
"Sattva" cars aduce lumintr, bundiate' inteligenfd 9i in final abnegalia Naturii ferninine.
fericire. El este conqtiinla purd gi mijlocegte relaliile Sistemul Samkhya se mai deosebegte de restul
dintre Spirit qi Natur[, precum qi reg[sirea lor in s.istemelor prin conceptul cb absolutul nu este o realitate
momentul eliberdrii SPiritului. unicd, ci o pluralitate de monade disparate in toate

10 11
fiinlele Universului. Absolutul se afltr in fiecare fiinltr 2. Disciplina corporald, "niyama", produce austeritate,
studiu, devofiune, puritate, mulfumire.
ca o realitate strict personall.
Menliondm c[ sistemul filozofic Samkhya este cel 3. Poziliile corpului, "asanal', reduc efortul fizic.
mai vechi sistem filozofic din India anticd gi a influenlat
4. Controlul respiratriei, "pranayama", disciplineaztr
atdt religia budisttr gi jainisrtr, cdt qi toate celelalte influxul energetic al respiraliei.
sisteme filozofice importante din aceast[ parte a lumii.
5. Reducorea capaci0tlii simlurilor, "pratyahara", ajutl
concentrarea
6. Conieftrarea spiritualtr, "dharana".
b. Yoga
7. Meditalia. "dhyana".
Sistemul filozofic Yoga a imprumutat multe elemente 8. Enstaza, beatitudinea, "samadhi""
din filozofia Samkhya, dar se deosebe$te de aceasta prin Vom sublinia cd Patanjali considerd cf, prin Yoga
tehnicile Yoga specifice, care ajut[ cunoalterea gi duc la se obline reducerea gi suprimarea stlrilor conEtiente, de
eliberarea de suferinltr. aceea etapele prezentate conduc progfesiv la aceastd stare.
Yoga a fost transmistr sub forma actuald de cltre Infrhntrrile gi disciplina corporaltr din primele doutr
Patanjali, sec. II d.Ch. Sub o formtr nesistematizattr, etape, dupd insugirea lor de cf,tre practicant. permit
Yoga se regdsegte instr atdt in primele Veda. cAt qi in' trecerea la invdlarea "asanelor", care incepe,numai in
Upanigade, dcci din sec. VI-VII i.Ch. etapa a treia.
'infr0ndrile -.Ft'
Sistemul Yoga porncAie dc la existcnla unei divini- gi disciplina corpogtlne invald de
{trfi supreme denumite "Isvata", fiind astfel diferii de asemenea principiile morgle;sI!#irfuri, sd nu ucizi, sl
sistemul Samkhya, care nu acceptd divinitatea. nu min1i, str te abgjZsg&af/ se pdstrezi curtrlenia
Calea recomandattr de Yoga, 9i singura care duce la corporalit gi mentaltr. <-U
cunoagtere conform acestei filozofii qi la eliberarea de Asanele din grupa 3-a sunt tehnici specifice mediafei qi
suferinl[, sunt tehnicile de mediralie, denumite "asana". concenE{rii indiene. Ele sunt descrise inctr din Upanisade.
Yoga inseamntr "unire" sau "a lega laolalttr" gi are drept Asaneld ajutd la concenFhre, inEucit elimind efortul
scop unificarea spiritului 9i concentrarea lui pennu a fuic, prin menginerea corpului in aceeagi pozilie timp
elimina dispersiile qi pentru a tealiza in final unirea indelungat
spiritului cu Divinitatca. Dupd ce yoghinul invali str stea comod gi nemiqcat,
Toate tehnicile Yoga au drept scop oblinerea capaci- practicand "asanele", trebuie str invele str inspire
'tdfii
de concentrare limeditalia' Iar concenrarea 9i conform metodei denumite "hanayama". Etapa a patra.
meditagia nu se pot obline decdt dacd corpul std intr-o Aceast?l tehnicl se invatf, de la un maestru, numit
pozifie comodtr. "guru", gi ne ajuttr str respirdm ritmic, indiferent de
Patanjali" in Yoga-Sutra, prezindl opt grupe de starea emofionald care.ne-ar putea antrena.
tehnici Yoga, inf-o ordine progresiv[ gi care se practicd ' Maestrul Yoga, Bhoja, explictr necesitatea folosirii
din antichitate qi pin[ in zilele noastre,'gi anume: "pranayama'i ?ntrucat ritmul respiraliei determind
f . infrfinfile, denumile 'yama", ajut[. la obfinerea stirile de congtiinltr.
nonviolenlei, adevfuului, cinstei gi abstinenfei.

12 13
Vedanta inseamn[ "sfdrgitul vedelor" care igi au
A 5-a grupd de tehnici Yoga ajuti practicantul sd-$i
originea in Upanisade. Sub o formd simplificatd o
contioleze nivelul gi capacitatea de concentrme, prin
regtrsim in lucrdrile unui reprezen(,mt de seamd al gcolii
eliberarea de influenla senzoiiald, deci prin stipdnirea
budhiste - Naearjuna - care a u{it in lrul anilor 150 i.Ch.
simgurilor. Pratyahara este ultima fazf de ascezd Yoga.
Din acel moment yoghinul poate str practice concenEarea
$coala Vedanla considerd cd Spiritul gi Natura
reprezint[ un tot unitar denumit "ataman", Spiritul
spirituald gi I p[rundl lzbuafenomenelor din univen.
absolut. Neadmildnd dualismul Samkhya, sistemul
"Dharana" este concentrarea totald care ii permite
Vedanta pornefte de la un monism pur.
yoghinului s[ practice meditatria "dhyana" 5i astfel str
Samkara considerl cd spiritul individual este chiar
ptrtrund[ in esenfa lucrurilor gi in fenomenele care stau
spiritul absolut, de aceea, suferinla este rezultati dintr-g
La baza Universului.
iluzie. Eliberarea de suferinld constd din golirea conEti-
hactica primelor 7 grupe de tehnici Yoga poate
ingei de toate fenomenele psihomentale, reflexe, senti-
aduce eliberarea gi contopirea "samadhi" cu divinitatea.
mente qi idei. "Ataman", cum este denumit de filozofia
gi incoronarea strldaniilor
Aceasta este rdsplata
Vedanta, este spiritul superior gi Sinele, precum gi
depuse de yoghin, ani gi ani de zile, sub indrumarea
realitatea ultim[ gi absolut5. El este impersonal qi
maestrului sdu.
franscendent. Spiritul este pentru qcoala Vedanta reali-
tatea unicd, universald'gi etemd; este angajat in iluzia
c. Mimamsa temporald a Creafiei.
Mimamsa-sutra este atribuitd gdnditorului indian Vedanta este sistemul filozofic cel mai rdspdndit,
Jaimini, care a trlit intre anii 150-200 d.Ch. intrucAt sti la baza religiei hinduiste qi urmtrregte sd
Acest sistem filozofic este o exegezd a ritualismului fundamenteze Upanisadele.
vedic gi cuprinde trdsdturile specifice metafizicii indiene' in Vedanta, absolutul metafizic (brahman) este
Analiza regulilor de rit 5i analiza sacrificiilor rituale identificat cu sufletul universal (ataman).
alcdtuiesc o structurd care poate fi , asemdnattr cu intreaga lume perceputh de sim[uri nu gste decAt o
structura limbajului. aparenttr (maya) creatd de incapacitatea noasrtr menta-
Prin rltualuri perfect executate omul este pus .in Itr de a gdndi lumea in afartr de timp, de spaliu, de
leg[turd directtr cu divinitatea. Religia hinduist[ are la cauzaliiate,gi de schimbare. Existtr o singurl realitate,
baz[ sistemul filozofic "Mimamsa", in care divinititrile imt o singurtr fiinp - Brahman - cauzd gi efect.
subordonate rifirlui. Ritul este considerat realitatea primordia- La inlelegerea lumii ne ajutd numai intuitria. Aceasta
Itr, mijlocul de sus;inere al ordinii cosmice gi sociale. singurd ne poate duce la eliberare, idealul suprem al omului.

d. Vedanta e. Nyaya
Sistemul Vedanta a fost definitivat de filozoful Primele texte ale acestei qcoli filozofice se gf,sesc in
Samkara (788-350 d.Ch.) 9i este considerat cea mai Nyaya-Sutra din sec. III d.Ch. gi sunt constituite din
imporlantd filozofie ortodoxtr din India. elemente preluate dinb-o lu:rare a budistului Nagarjuna

'15
14
(sec. I i.Ch.) intitulattr Madttyamika-Sutra. Nyaya recunoa$te rolul percepliei gi al simtrurilor.
in sec. VII Uddyotakara, Vaca4lati Mina in sec. IX Despre Sine (Ataman) spune ctr este de doud feluri:
gi Gangesa in sec. XII elaboreazl comenhrii importante Sinele Individual gi Sinele Suprem, unic qi atorcunosctrror.
asupra filozofiei Nyaya. Abstractizarea logicii indiene, prin introducerea
Cea mai importanttr lucrare Nyaya rdm0ne ins[ a semnului (linga) intre imagine gi concept, conferb
lui Annambata (sec. XVII) denumiti Tarka-Samgraka. sistemului filozofic Nyaya o oarecare superioritate fafd
Logica pentru indieni este $tiinla semnului gi se ocupd de logica aristotelicd deleniti europeantr.
cu cunoaqteiea consecutivtr. ln concluzie, pr.ltem spune c[ analiza indienilor
Sistemul filozofic Nyaya se ocup[ cu logica qi asupra naturii relatrilor dintre nume, sens gi obiect in
Valeazflista celor 16 categorii principale cu conlinut logic. actul definitiei, ftrcutd prin semioza semnului natural,
Annambata refine ins[ numai 7 categorii principale constituie o interpretare diferitd fa!tr de europeni.
gi anume: substanJa, calitatea, acfiunea, universalul, Reamintim cd elenentul comun definiliei gi rafiona-
particularul, inherenla 9i inexistenla mentului pentru Aristotel este demonstrarea esenlei;
Logica indiand Nyaya dd o importanfl deosebitl peirtru logica matemadctr este regula, iar pentru indieni
semnului "linga" cu valoarea sa cognitiv[ in cadrul este semnul natural.
instrumentelor de cunoa$tere corecttr. Cunoagterea
corect{ nu este conceputd ca o simpld reflectare in f. VaiseEika
congtiinltr, ci ca un act, in cate regtrsim 3 dintre catego-
riile importante ale logicii Nyaya: agentul, pacientul sau $coala Vaisegika este o fil ,zofie atomist[ care a
obiectul gi instrumentul. aptrrut in sec. II d.Ch. Se consiclertr ctr lumea materialtr
tn'funclie de acestea, cunoa$terea corecttr devine este finitd gi comensurabiltr.
diferiti astfel : Existtr noud substanfe: pdm0ntul, apa, .focul, aerul.
a. Cel care slvArgeqte o cunoA$tere. eternul spafial, timpul, spafiul, Sinele gi simlul intern.
b. Obiectul cunoagterii Primele patru, pdmdntul, apa, focul Ei aerul, sunt
c. Instrumentul de cunoagtere corectd. obiecte vizibile gi rangibile fiind alcdruire din aromi.
Tipurile de structuri ale cunoagterii sunt : perceplla, Atomii sunt indivizibili, indestructibili gi eterni.
rafionamentulbazal pe semn, mtrrturia verbald, identifi- Teoria atomistd Vaiseqika este legati de ciclurile
carea prin analogie, presupunerea qi absenla. cosmice; fiecare perioadd cosmicf, este urmatd de o
De asemenea, rafionamentul bazat pe semn (anuma- dezagregare a grupdrilor atomice, c6nd atomii devin
na) qi semnul (linga) au constituit preocuparea centraltr independenfi. Reorganizmea lumii prin regruparea
a logicii indiene. De aceea Nyaya-Sutra considerb c[ atomilor se face prin impresiile reziduale ale actelor
logica este rafionamentulbazat pe semn, perceplie qi pe strvArgite de fiecare fiingi in ciclul anterior qi prin
textele sacre. 'I-inga" inseamnd in sanscritd semnul natural. intervenlia unei forfe coordonatoare invizibile, divini-
Rafionamentul este constituit din 5 pdrgi : aserfiunea tatea, numitf, "Isvara".
iniliald; temeiul sau ratriunea, ilustrarea printr-un exem- Pentru atomigtii iridieni, etemul spalial este subsfratul
plu, aplicarea gi concluzia. soncnit{trii, elementul care transmite sunetul.

16 17
Eternul spalial face trecerea de la primele elemente Mutaliile fac posibile anotimpurile, ziua qi noaptea,
sensibile, la cele 5 elemente ulrasensibile, fiind totodattr metamorfoza animalelor gi tot ce existtr in Univers.
condilia prealabil[ a oricdrei existentre. Stdpdnul Universului este Cerul, iar mandatarul sdu
Vaisegika admite existenla unui timp absolut 9i a unui pe pbmd,nt este impdratul numit "Fiul Cerului".
timp empiric care derivd din timpul absolut'
-sinete Alituri de Yang. gi Yin, gdnditorii chinezi din
(ataman) este realitatea ultim[ qi absolutd gi antichitate au introdus nofiunea "Dao" ca fundament
este asimilat cu Sinele Suprem, divinitatea care conduce imaterial al tuturor lucrurilor. in care toate conlradicliile
lumea. gi apariliile se rezolvd, se resorb sau d.ispar.
Simful etern este un mediator intre conqtiinld gi
"Dao" este considerat ca natura profundl qi adevlra-
percepliile senzoriale, care raporteazd datele senzoriale td a tuturor lucrurilor.
direct Sinelui. Reprezentanfii celor mai importante qcoli filozofice
Vaisegika considerd cd simlul intern este format au creat sisteme qare au la baz6 principiile yang. yin
dintr-un singur atom, etern. sau Dao gi care in China au devenit adevdrate religii,
Cunoaqterea este interferenfa dintre organul de siml al.dturi de budism.
gi obiect; iar inherenfa este insfiumentul informaliei
produse prin ddduclie Kong-Fu-Zi (Confucius) 551-479 i.Ch.
Confucius nu a ldsat o operd scrisd, dar discipolii
lui i-au adunat invdldturile orale qi le-au hanscris, incd
dih timpul viefii, in 30 de cdrli dintre care cele mai
Capitolul II importante sunt denumite Yi-jing - Cartea sacrd a
Filozofia chinezl schimbtrrilor; Shu-jing - Cartea sacrd prin excelen{tr;
Shi-jing - Cartea Stilurilor; Li-ji - Cartea Riturilor; Xe
Shin - Cele patru ctrr[i.
Primele sisteme filozofice din China au aperut in
Tbma fundamehtaltr a filozofiei confucianiste este
sec. VII i.Ch., iar principiile acestora au influenfat pe
individul gi societatea uman5.
tofi filozofii chinezi mai importanli'
Yang, principiul masculin, repfezinttr lumina, cerul, Zpii, care au creat priiicipiile Yang, yin sau Dao, le-au
creat pentru ca oamenii'si Udiascd bine gi in moralitate.
vizibilitatea qi activitatea; s-a unit cu principiul feminin'
Filozofia lui Confucius nu constil in speculafii nesff,rgite
Yin, care inseamnd ptrm1nt' intuneric, pasivitate' Toate
fiinlele, cu excepgia Cerului, egal cu Yang pur, qi a sau in analizarea divinitdlilor. El a creat o filozofie pracricd
gi la indemhna oricui:
pdmdntului, Yin pur, au in compozigie diverse proportrii 15ran, funclionar sau pnnf.
Scopul principal al acestei filozofii este perfec{io-
din Yang gi Yin.
Ordinea Universului qi a fiinlelor este dat[ de narea permanentd a individului qi a societilii.

echilibrul dintre aceste fo4e, precum qi de mu[afiile


Perfecfionare4 proprie este pusd in primul rOnd, fiind
absolut necesard pentru a se ajunge la progresul celor-
dintre ele.
lal1i gi deci al societ5lii in care rrf,im.

18 19
Cu cAt un individ are un rang mai mare in societate, c[ nebuie sd dornneascd totdeauna respectul gi curtenia
lui sunt mai mari, deci 9i datoria lui
cu atAt qi indatoririle reciprocd. in concluzie, putem spune ctr filozofia lui
de a se autoperfecliona este mai important[' Confucius este prima din lume care trateazd individul qi
Confucius considertr cd un conducf,tor trebuie sl autoperfecfionarea lui, in cme relatriile din societate sunt
aibl cele mai inalte calitdli umane, aceasta fiind cea cele mai importante gi mai necesare legi pentru progresul
mai importantd misiune pe care o acordd divinitatea omenirii.
unui om.
Legile morale gi politice care guverneaztr societltile Meng-zi (371-289 i.Ch.) Mencius
umane qi Universul sunt legi divine 9i eteme, legi care -
A fost discipol qi continuator al filozofiei
confucianis-
nu pot fi transmise decit de cdtre o eliti de oameni te. Impreuntr cu discipolii sdi. Mencius a strbbdtut
care au primit menirea nobill de a educa pe oameni qi toattr China anticd pentru a rtrspdndi doctrinele sale
societ{ile umane. morale atat printilor, cAt gi poporului.
Pentru Confucius, guvernarea este numai ce este Mencius considerd cd toli cramenii se nasc egali gi buni.
drept gi cinstit. Omul devine rdu numai pentru ctr este obligat sd-gi
Doctrina filozofului chinez considertr c[ autoperfec- infrineze pornirile morale, care insh nu fac parte din
de la cel
fonarea este obligatorie pentru toli oamenii. natura omeneascd. El consideri ctr aceste dorinfe
mai slab pdnl la cel mai Puternic. trebuie canalizate spre activitdfi folositoare sociedfii.
De asemenea, calea de mijloc, indepdrtath egal de Mencius a {bst mai combativ in relaliile cu funcfio-
qeeazd
extreme, este calea adevdrului, drumul cate narii qi conductrtorii chinezi pe care ii considerl vino-
indivizi utili societillii. vafi de sirdcia poporului gi de negtiinla acestora.
Calea cea dreapttr este o regull de conduiti morald' In dialogurile sale, intitulate Shan-Meng, toate
'
este singura cale iubit[ dp divinitate 9i utild oamenilor' convorbirile lui cu conducdtorii sunt directe qi concrete.
Orice mdral[ care nu are drept scop perfeclionarea El cere sd se dea plmdnt in proprietatea fdranilor,
naturii umane este incompletd qi trec[toare' impozitele str fie mici. arenda, a 9-a parte din produclie,
Existi grade diferite de perfecliune' in funcfie de invf,fdmdntul sd fie egal pentru rofi copiii, fii de
capacildlile fieclruia.
15rani, dc prinli sau demnirari.
De aceea legile care trebuie 'sd guverneze un imperiu Acestea sunt condifile necesare pentru a se cultiva
nu pot fi propuse decdt de infeleplii care au fostinvestifi virtulile in popor.
cu demnitatea supremd; deci de cdtre suveran gi minig- Mencius considerd inteligenla ca pafiea cea rnai
trii sdi, oameni care au ajuns la cel mai inalt grad de nobilS a omului, fiind un produs al sufletului; iar spiritul
perfeclionare. vital este fo4a bare curge peste tot $i este dirijatd cle
Acegti conductrtori au ajuns la cel mai inalt nivel moral, inteligenld. Vom incheia cu cAteva extrase din invild-
fiind blanzi, curtrenitori, cinstili, calmi' drepti qi deschigi' turile lui Mencius :
Confucius se ocupf, in egald mdsurd cu relaliile de Despre unire gi armonia
in societate: "Dactr poporul
familie, pe care le considerl sfinte qi in care el spune nu are increderea prinlului, nu va putea fi guvernat;

20 21
fap rle prieteni, nu obfii favoa- Omul este, de aceea, un instrument al societtrlii, util
dacd iru egti credincios
sau dtrundtor, in funcfie de modul in care a invtrtat sd
rea conducltorului; dac[ ptrrinlilor nu le aduci nici o
fie bun gi moral.
bucurie, nu eqti credincios falA de prieteni; dacl nu eqti
El crede ctr natura, universul qi speciile animale sau
corect gi sincer, atunci nu aduci nici o bucurie pdrinlilor
vegetale sunt fixe, imobile. Pentru Xun-zi, muzica este
tdi; dactr nu gtii ce inseamnd virtutea, nu poli deveni
un factor important in educafie.
corect $i sincer.
Fiind adept al principiilor elitiste, el va inspira qcoala
De aceea adevtrrul curat reprezinti calea cerului, iar
filozotictr "legisttr", care a apbrut in sec. III d.Ch.
a cugeta asupra adevdrului este datoria omului".

Mo-zi (4lg-38li.Ch.) Lao:zi Ei Daoismul - SecoluM i.Ch.


in lucrarea sa Dao de jing cre.eazAo filozofie metafizictr
Face parte din qcoala confucianisti. Mo-zi considerd
asupra naturii Univenului qi rela$ilor dintre Orn gi Univers.
c[ .voinfa supremd a cerurilor este dragostea inFe
Lao-zi spune ctr la originea Universului se afld o
pdrinli gi copii, intre popor qi conducdtori, intre oameni,
esenfd purtr, pe care o denumegte Nevtrzutul Perma-
in general.
cI nent, iar principiul cdl5uzitor este Q;ntl Suprem.
Propovdduitor al unui alEuism universal, el crede
Sensul cuvAntului Dao es1e.:$r:i/m qi cale: dar gi acela
toate suferinfele gi neinplegerile dintre oameni se
de a tiasa un drum, a cdltruai, arsYabrli o comunic-are.
datoreazd lipsei de dragoste sau urii.
Deci Dao repreVintlpji-. O" urmat. insb in acelaEi
Chiar gi bolile sunt datorate urii. Mo-zi spune cd
timp are gi sensul d6 anftgt a shbili o comunicare inre Cer
numai prin voinfl putem ob;ine dragostea, iar prin {J'
respectarea principiilor morale confucianiste putem
qi Rtun0nt
Dao este legat de epoca legendard a demiurgului,
obfine fericirea $i dreptatea.
Marele Yu, care a pus capdt unor inundatrii uriaqe, a
deschis apelor o cale ("Dao"), prin munJi, a ftrcut
Xun-zi (289-238 i.Ch.) pdmdntul locuibil pentru oameni gi i-a civilizat stabilind
Aparline gcolii filozofice confucianiste. El practictr comunicalii intre pdrlile lumii.
un realism mai accentuat, chiar sceptic, fiind lipsit de Dao desemneazd gi fo4a de civilizalie pe care regii
ideile idealiste asupra relafiilor dintre conduc[tori 5i tiebuie s-o evoce prin unele ritualuri. De aceea regii sunt
popor. denumili "Fiii Cerului", cei care folosesc Calea Regald,
Xun-zi sustine cd bunele intenfii nu sunt suficiente. Wang Dao, ordinea cereasc[ gi naturald a Universului.
Omul poate deveni bun numai prin educafie. Individul PenEu daoigti, alternanla Yang gi Yin se face con-
este dator fali de sine gi fa!tr de divinitate, care trebuie form cu principiul "Ordinii', asimilat tot cu Dao qi numit
sf,-qi dezvolte in continuu insugirile, calidtrile bune 9i "Dao al Cerului".
personalitatea. Cunoagterea lui Dao este totuqi primejdioasd, inn:ucdt
Xun-zi considertr c[ omul nu se na$te bun, numai in om se poate produce un dezechilibru. Pentru a pdstra
mediul social il poate ajuta sd devind bun' echilibrul gi unitatea dintre Yang gi Yin, este necesard

22
o purificare intelectirala, care fiebuie s[ inceapd prin.
am distrus-o penru cd vorbele mele creeazd dualitate.
disciplinarea organelor de simtr gi a pasiunilor. Daoistului
Adevlrata unitate nu existtr decdt pentru cel care
i se cere o ascezd
moderatd qi echilibratl.
cunoa$te exlazul".
Trebuie de asemenea respinsd falsa in;elepciune qi
morald, precum qi ambifa, care duce la dorinfa de a
domina qi produce astfel dezechilibru. $coala filozofilor legiEti -
Daoigtii nu cer pasivitate, dar nici acliuni violente, Han-Fei-zi - sec. III i.Ch.
intruc6t reacfiunile ce apar pot sffica echilibrut natural.
Pentru a deveni daoist, nu se propune studiul, ci Han-Fei-zi (233 i.Ch.) este considerat intemeietorul
numai puterea eiemplului. gcolii filozofilor legigti, cei care au emis ideologia
Lao-ii nu crede in nemurirea fizicd, ci numai intr-o necesittrlii unui imperiu despotic.
dilinuire datorati unirii cu Dao. Aceastd dlinuire poate Tofi filozofii legigti s-au declarat conffa confucianis-
aduce o longevitate prelungittr. mului, pe care il considerau liberal gi egalitar, strictrtor
Existd in fiecare individ gi fiinli ceva etern, Sufletul al obiceiurilor shdmogegti gi divine. Filozofii legigti
care este impersonal, de aceea viala gi moafrea sunt porneau de la principiul ctr omul se na$te rlu qi ctr
considerate doud aspecte ale aceluiagi fenomen. Sfantul numai legile aspre gi despotice pot crea ordinea in
Daoist este singurul care se poate identifica cu "Dao" gi societate gi in tot. invdfdtura era considerati ddun6-
numai atunci dispare problema viegii gi a moqii, precum toare poponrlui, periculoas{ penru stat gi conua divinit?ltii.
gi a destinului de dup[ moarte. Legile erau singurele scrieri pe care trebuia str le
Daoigtii analizeazl, gi psihicul uman. Ei considertr invele poporul. Legile fiind create de zei gi transmise
cd oamenii se deosebesc aparent inffe ei prin caracter, oamenilor prin reprezentantul sdu, Fiul Cerului.
prin temperament gi prin capacitate intelectuald, intrucdt
fiecare individ are un "Eu" care se opune celorlalte "Euri". Chu-Xi (1130-1200 d.Ch.)
Fiecare om are in el insuqi un "Magistru suprem"
Este continuator al gcolii confucianiste ti a putut s6
care nu poate fi perceput prin simtruri. Acest Magistru
se manifeste numai duptr c0teva secole de despotism
Suprem este Dao.
impus de gcoala filozofilor "legiqti".
Diversitatea lucrurilor Ei a fiinlelor ascunde o realitate
unicd, iar omul care gre$e$te fa15 de ea permite str
Chu-Xi explicf, Universul prin dualismul dinfie
apartr viciile. materie qi energie unite cu raliunea Ei legea. El conside-
Ca o concluzie venitd din Daoism : "Via[a este r[ cd dragostea e-ste remediul pentru suferingele Omului
mdrginiti, iar tdr6mul cunoagterii este nemdrginit. qi izvorul tuturor lucrurilor gi fiinfelor din Univers. Rtrul
Trebuie sd te multrumegti cu ceea ce gtii gi s[ nu te la$i este datorat mediului qi inegalit2llii naturale existente
atras intr-o ctrurare f5l[ sfirgit. Singura cunoa$tere intre oameni, rdu care poate fi invins numai prin dragos-
adevdratd este aceea a lui Dao, care igi hrlnegte te. Dragostea inseamn[ lumintr gi fericire. ele pot fi
invtrfltura cu ajutorul linigtii. DacI proclam unitatea, ajutate numai de Rafiune.

24
2s
Pitagoreicii cbnstatd in lume unele conftaste pe care le
Wan g-Yan g-Min g {147 2-1528)
denumesc cele zece cupluri: finit-inf,miq nepereche-pereche;
A fost puternic influentrat de confucianism. El spunea unu-plural; drept-st6ng; masculin-feminin; repaus-migcare;
ctr Adevdrul este rezultatul gindirii gi al cunoagterii, drepf curt; luminos-intunecos; bun-rdu; pdtat-lung.
deci al Ratriunii umane. Acestea nu sunt insl expresii logice ale realitdlii, ci
Spiritul este intruparea legii naturale, create de sunt factori imuabili care domintr realitatea fizicd gi
divinitate. moral-socialI. Cerul gi agtrii respeqtd, de asemenea,
intre cunoaqtere $i acliune nu existd deosebiri perfecliunea simbolisticd a numdrului "zece',. pdmdntul
esenliale. din Cosmosul pitagoreic se migcd in jurul unui foc
Cunoaqterea este inceputul acliunii, iar acfiunea este central denumit "focul lui Zeus".
indeplinirea cunoagterii. Partizan al moralei, el considera in ideile politice, Pythagoras recomanda venemrea
c[ scopul activit[fii morale individuale este Binele. zeilor gi cerea respectarea ierarhiei de stat gi a legalittrtrii;
El a propovdduit nemurirea sufletului, existenla unei
vieli viitoare, rnetempsihoza gi mdntuirea prin ascezd.
Capitolul III $coala pitagoreicd era condusd duptr reguli ascetice
foarte stricte gi a influenlat in mare mtrsurd ordinele
fstoria psihologiei europene monahale din religia cre$tind.

Pythagoras (580-500 i.Ch.) Socrate (469-399 i.Ch.)


Filozof qi matematician grec, originar din Samos, a Socrate nu a scris nimic, toate invtrfdturile lui ne-au
fost intemeietorul primei gcoli de filozofie din lume. fost lransmise prin elevii stri, platon qi kenofon.
Pythagoras spune ctr esenfa lumii, in ansamblu, qi a El a preferat sI dezbatd probleme de ordin practic
fiecdrui lucru, in special, constd in principiul numdru- privind statul sau omul, considerf,nd cd rafiunea trebuie
lui, unit cu principiul armoniei. str primeze. Socrate a susfinut, de asemenea, ctr virtutea
Armonia universald este transpustr in termenul de este o gtiinltr care poate fiinvdJatl de orice om.
"Cosmos" inventat de el pentru a denumi Universul. Deasupra rafiunii qi virtulilor, el punea o "voce interioa.
Capacitatea Cosmosului de a-se structura gi de a rtr", spiritual[, care opre$te omul sd fac[ rdu.
include migcdrile in mod armonios era considerati ca o Din aceasti cauzd, a susginut ideea devenittr cele-
insugire predestinatf,, de la divinitate. brd: "$tiu cd nu gtiu nimic." qi, de asemenea, indemnul:
Armonia din Cosmos se datoreaz[ unui liant spiritual "Cunoaqte-te pe tine insu1i.", principii de baz[ in
care une$te cerul cu p[mdntul, zeii Ei oamenii. Acest relaliile cu oamenii, cu societatea, dar qi cu divinitdlile.
liant este constituit din concordie gi ordine, din inplep- Socrate invtrfa cd scopul omului nu este acumularea
ciune gi spirit de dreptate. unor cunogtinle, ci dragostea de "filozofie". Aceasta este
Armonia existtr in virlufile numdrului, care este de $tiinfa despre bine gi adevdr gi constd in efortul omului
aceea principiul ultim, unic. de a descoperi in sine ce este el gi care este Binele.

26
'Filozofia lui propune o legtrturd strhnsd intre scrie ultima paile a operei, inainte de a muri la vdrsta de
virtute, gtiinfl, bine gi suflet. Aceasa ii aduce omului 80 de ani.
fericire, echilibru, respectarea aproapelui gi, in aceeagi De la Platon ne-au rtrmas 98 de dialoguri gi cdteva
mlsurd, respectarea legilor. scrisori.
Aceste principii au fost atit de importante pentru Lucrtrrile lui sunt deosebit de complexe. in dialogu-
'Socrate, incdt a preferat str se sinucidd decAt str plece rile din tinerele este dominat de respectul gi admiralia
din Atena, Cetatea care, in conceplia lui, a dat legile pe pentru Socrate. La maturilate creeazd, tema ldeilor, iar la
care el s-a angajat sd le respecte. btrffanete este gata sd reconstruiascd intreg sistemul
Pentru Socrate, sufletul este divin gi in relalie cu sdu filozofic. Platon a fost pe rdnd realist. sceptic sau
inteligenla universald, deci rafiunea este o fdsdturd profund mistic.
superioard av0nd totodat?l qi un conlinut moral. Scopul suprejn al cugetdrii platoniciene este promo-
Adept al nemuririi sufletului, el nu era totugi convins varea valorilor eterne: Binele, Frumosul, Justul $i
cd moartea este un bine pentru om. Intuilia, pe care el Armonia.
o denumeqte "Daimon Personal", are unele dintre func- Binele transmite omului o incdntare care-i dd
liile incongtientului in acceplia modernd. ;eritirrrentul armoniei. Frumosul eliminl rtrul 6i este un bun
Socrate ajunge la nogiunea de concept, pornind de la mor.rl.
definilie, rafiune qi logicd. Jusrul (ceea ce este Drept) este constituit din inlelep-
Mai notdm cd Socrate pune comportamentul moral ciune, curaj gi cump{tare, prin ele putem atinge Abso-
sub imperiul cunoagterii ralionale, ceea ce exclude lutul gi Divinul. Binele; Fnumosul, Justul qi Armonia sunt
nest5phnirea de sine, ignoranla gi stupiditatea. valori umane care trebuie sd fie subordonate unui 1el
suprem, fericrrea oamenilor.
Omul, pe de altd parte, este constituit din suflet gi
Platon (425-348 i'Ch.) trup, deci are sensibilittrti $i senzafii inferioare fap de
nivelul valorilor in Sine. Cum societatea umanb este rea,
Platon este considerat de c[tre specialigti ca cel mai
hebuie schimbattr socielatea. Pentru a aduce omul la
mare filozof al antichittrfi.
nivelul Valorilor Ideale, Platon propune o societate
Descendent al unei familii aristocrate, rudtr cu
perfecti care str creeze oameni perfec$. tnt-una dintre
Pericles, a suportat, ca tAnir, mai intdi moartea maes-
scrierile sale el spune cd trebuie luptat "fie pentru ca la
hului s6u Socrate, apoi decdderea gi inceputul ruinei
conducerea statului sX ajungd cei ce practicd in mod
CetI[ii Atena.
consecvent gi autentic filozofia, fie pentru ca oamenii
A ctrltrtorit mult in Asia Mictr, apoi in Egipt 9i in
politici str practice cu adevdrat filozofia".
Sicilia, unde la maturitato va incerca s[ pund in aplicare
La baza intregului sistem filozofic platonician sttr
teoriile sale despre organizarea statului.
ontologia ldeilor, deci existenla in Sine a Ideilor.
incercmea cretrrii unei republici conduse de filozofi
Despre Frumos el spune cd Frumosul in sine are o
il face s[ se reintowcd la Atena, unde infiintreazd
uxrstenftr etema, strtrind de nagtere, de distrugere de
Academia gi unde, inconjurat de elevi gi prieteni, igi va

28 29
cre$tere sau descre$tere, nu este frumos prin comparafie riti
prin malematici, cwe uatf acordul din figurile
sau printr-un atribut de loc sau de timp. Frumosul este geomefice, din combinafiile ordonate ale numerelor, in
etenl in sine qi prin sine, in unicitatea naturii sale. compozitriile muzicale gi in armonia migcdrilor ceregti."
Platon arattr astfel c[ Ideea este un principiu univer- Vorbind despre cunoagtere,Platon porne$te tot de la
sal, intangibil, independent de lucruri, ftrrd duratl in complexul Ideilor. El proclamd sufletul ca o entitate
spafiu $i in timp. deosebittr de rup gi care face parte din lumea ldeilor.
Ideea este conslantd, liberd de migcare gi schimbare; Sufletul primegte de la fiecare Idee un fel de iradiere pe
ea este realul gi existenla absoluti. care o absoarbe.
Lumea ldeilor este o lume deosebittr de aceea a Prin unirea sufletului cu'trupul se produce o intemni-
lucrurilor. Lucrurile sunt ?ntr-un raport de participare cu
lare a Idealului qi se implinegte astfel un destin tragic,
Ideile, intrucdt participd la Idei. datoriti unor inctrlcdri ale Binelui intr-o existenli
in lumea Ideilor sunt unele Idei care au un rol anterioar5.
deosebit, cum sunt: Existenla, Miqcarea, Nemigcarea, in viala trupeascd de pe P6mint, sufletul poate insd
Identitatea sau Acelagi, Actul sau Diferenla, Finitul, sd se purifice, cel pulin parlial.
Infinitul, Amestecul, Mixtul qi Cauza. Pentru Platon. Cunoagterea este instrumentul raliunii
Esenlele Ideale sunt concepute sepamt de lumea gi mai pugin al simlurilor. Cunoagterea este, de aseme-
fenomenelor sensibile, dar in lumea Ideilor au cdpdtat nea, intAlnirea dintre reminiscenla Ideal conceputd din
statut de realitate integrald, raporturi care implictr conqtiinla subiectului qi obiectul ce-i corespunde, ceea ce
na$terea, devenirea,.transformarea 9i asocierea contradic- este de fapt o recunoa$tere a realitdlii superioare, pe
jiilor din lumea sensibil[. care sufletul le-a contemplat cAndva.
Pentru a completa acest ansamblu al Armoniei, Platon
$i in incheiere vom noa cabva dintre Ideile sociale
va introduce in complexul Ideilor un nou ansamblu Ideal, propuse de Platon.
cel al.Numerelor ldeale: numerele de la I la 10 gi al El propune reforma statului ca obiectiv practic al
Figurilor Geometrice Ideale: punctul, linia, suprafala gi sistemului sdu teoretic, imagindnd un Stat Ideal. punctul
volumele. Acestea sunt cantit2l1i 5i forme care constituie de plecare in organizarea Statului Ideal trebuie sd fie
Universul. Rafiunea bazatd pe Dreptate.
De aceea pe frontispiciul Academiei lui Platon scria: Scopul acestui stat este de a institui dreptatea pentru
"S[ nu intre cel ce nu qtie geometrie."; geomeffia este toli oamenii.
domeniul in care rafiunea triumf[ deplin, iar lumea Societatea lui Platon este asemenea unui organism
ldeilor igi gtrsegte in geometrie exprimarea perfectd. uman. Oamenii nu sunt egali de la naturl. prin vointa
Omul este o fiinp divind tocmai datoriti faptului divinitigii, unii sunt superiori pentru c[ posedd insuqiri
ctr posedtr gtiintra numerelor 5i ashonomia, va spune psihice superioare, iar alfii au o naturl grosoland, fiind
Platon la un moment dat" iar ca o concluzie, tot el va dominali de pasiuni vulgare.
mai spune c[: "inlelept este acela'cdruia i se dezvdluie Ordinea Ideal[ a ttivinitllii este ca cei superiori str-i
unitatea universald, iar aceasti unitate poate fi descope- conducd pe ceilalgi. Platon nu aprobd luxul gi pltrcerile

3o
31
de oameni din Stat Ei interesele lor mereu in schimbare.
senzuale qi nici bogdlia exageratil pentru ctr acestea
Acestea au fost ultimele ghnduri ale lui Platon despre
pervertesc moravurile.
Siatul ldeal.
Rstul Stafitui Ideal e$e de atnftpui Binele qi Dreptatea.
Vom mentriona c[ anamneza lui Platon a fost
Analiz0nd psihologia omului, el spune c[ omul are preluat{ de Freud, cu diferenla c[ reminiscenfa conce-
rei faculttrli fundamentale: inteligenla. care se afld in putd de Platon nu-gi are originea in refularea unei
creier, tendinla spre acfiune, care se afl[ in piept, 9i experientre trtrite, aga cum a denronstrat Freud, ci este de
dorinlele senzoriale din p0ntece. Formele superioare de origine transcendenti, independent2[ de orice experien-
manifestarc a acestor faculttrli sunt : intelepciunea
1i. La Freud cdmpul pe care il dezvolt?i ln incongtient
pentu inteligenld, curajul pentu acfiune qi cumpltarea procesul psihanalitic este de domeniul "Erosului".
pentru dorinfele seiizoriale. Acestea sunt virtulile care La Platon existil o bgdhrrd intiml infre filozofie pe de
pot infdptui Dreptatea. 'scopul societtrlii Statului ldeal o parte, iar pe de alt?t parte cunoa$terea gi conceptul de
este ca prin organizarea gi legile sale s[ producd '
"Ti;o*
indivizi cu aceste virtuli de infelepciune, curaj gi cumpd- plaronician[, ca Iubire de Frumos in Sin",
tare, qi astfel se va obline Dreptatea in Stat. Pomind de este asociatil Binelui gi. in acest mod, obiectul filozofiei
la aceste facultd$ fundamentale, Platon considerd c[. gi cel al Iubirii coincid. Erosul lui Freud este psihologic,
in mod normal, intr-un stat natural exist?l urmtrtoarele
iar Erosul lui Platon este gnoseologic, se referd la cunoa$tere.
categorii sociale:
a. Fitozofii delin[tori. ai Inteligenlei gi capabili sl
ajung[ prin raliune in lumea divind a ldeilor
Aristotel (385-322 i.Ch.)
Acegtia vor putea fi conducdtorii Statului ldeal.
b. Paznicii militarii, care vor fi recruta$ din Primul gdnditor din lume care s-a preocupat in mod
-
aristocrafie gi care sunt dominagi de acfiune 9i de curaj' special de psihic a fost fuisotel. El a scris lucrdrile; "Deqpre
Acegtia vor asigura ordinea ln Stat. Suflet", "Despre Senzalie", "Despre Memorie", "Despre
c. Megtegugarii gi agricultorii oamenii pintecelui, Somn" gi "Despre Vise', in cue arnlae.azfdiferite manifes-
-
incapabili sd-gi insuqeasc[ cumpdtarea, fiind supuqii tiri-,ale psihicului uman, de Ia senzalii pf,nd la conqtiinltr.
dorinlelor senzoriale. Rostul lor este de a produce hrand Psihologia lui Aristotel este fiziologic[ gi biotogicl
gi uneltele necesare Statului. intruc0t el considerd c[ sufletul este in esenli materie
Acegtia nu au dreptul s[ participe la viala politicd. qi deci nebuie analnat dupd legile fizicii.
Sclavii erau considerafi de Platon ca unelte sau Viala este unirea corpului cu sufletul gi are trei etape:
animale de munc6, de aceea nu sunt pomenili niclieri.' 1. Corpul este unit cu Sufletul; nu are decAt faculttr-
Statul Ideal este asemenea organismului uman; lile de a se hrtrni, de a cregte gi de a se inmultri
ierarhia trupului corespunde unui plan divin, ierarhia regnul vegetal. -
societitrii trebuie sd se supund aceluiaqi plan divin. in 2. Corpul este unit cu Sufletul; are funcfiuni vege-
Statul Ideal nebuie sd aclioneze Armonia, aceasta fiind tative, dar este dotat cu dorinfe gi cu faculttrli de
chemati s[ aplaneze gi sd uneasc[ diversele categorii migcare gi simlire regnul animal.
-
33
92
. 3. Corpul este unit cu Sufletul care, in afar[ de
capacitate,a sinipld de a inlelege gi "Intelect Actual",
funclii vegetative gi dorinfe animalice, mai are gi inteli-
care poate sd cunoascd toate noliunile primite prin
genfl regnul uman.
-
De aceea sufletul este constelafia corpului organizat.
percepfie sau prin rafiune. Influenla lui Aristotel a fost
deosebitd gi s-a hansmis prin Evul Mediu p6nd in zilele
Aristotel considerd c[ personalitatea gi con$tiinla sunt
noastre.
tot un fel de senzalii addugate simgurilor, care leagd
sensibilitatea cu imaginafia gi memoria.
Memoria este o senzalie, iar obignuinfele sunt Hippocrat (460-377 i.Ch.)
determinate de acliuni. Asocialia de idei se formeazd in Medic grec, este creator al teoriei umorilor, consti-
conformitate cu legile asemdndrii gi ale continuitdlii. tuite din sdnge, bila galben5, bila neagrtr gi flegma,
Somnul gi visele sunt date omului pentru a repara fiecare dintre ele acfionand asupra unui organism al
lorlele organismului. corpului uman, ceea ce produce senzalii, migcare gi
Imaginalia se gdseqte intre senzagie qi raliune, gAndire.
precum gi infe senzafie gi dorinfd. Boala organismului este datorattr unor agenfi mor-
G6ndirea este determinatd de imagine. Pentru ca bizi, existenli in organism gi cu care organismul se lupt[
imaginea sd devind element al gdndirii, trebuie ca prin s6-i elimine. Hrana moderatd gi adecvattr asigurd o
cunoastere sI ctrpdtiim puncte de vedere proprii. bund funcgionare gi sdndtatea organismului.
Aristotel s-a ocupat qi de limbaj, pe care il considerd Hippocrat iqi intemeiazd tratamentul bolilor numai pe
ca linand de respira;ie. observafii directe gi complexe asupra datelor biologice
Dorinple, sentimentele, pasiunile gi pldcerile sunt ale pacientului, inclusiv asupra elementelor psihice:
facultdli ale sufletului. personalitate, ocupafie, obiceiuri, fel de via1tr, comporta-
Dorinla gi pasiunea senzuald sunt forme ale apeti- ment, gdnduri. vise gi somn.
tului. Obiectul voinlei este Binele. $coala medicaltr intemeiat?i de Hippocrat este prima
Pentru Aristotel, lumea ideilor nu poate fi separattr care analizeazd pacientul ca un ansamblu complex,
de lumea fiinlelor gi a obiectelor concrete, de aceea el format din organismul fizic Ai psihic.
este primul care pune bazele teoriei senzafiilor qi anali-
zeazd simlurile : vdz, auz, miros, gust $i pipdit. Galenus (130-200)
tntre simfuri gi raliune existf, o relalie de continui-
Medic grec care a trtrit la Roma, a scris cca. 500 de
tate, senzafia fiind prima treaptd de cunoagtere. Simfu-
ffatate in diverse domenii: medicind, anatomie, fiziolo-
rile nu pot depdqi limitele percepfiei. Numai raliunea
gie, terapeuticd,' chirurgie, farmacologie, higientr qi
este cea care poate depl5i percepfia. Astfel, se ajunge la
dieteticd. Galenus a descris oasele, mugchii gi nervii cu
concepte prin procesul de abstractizare.
Ra;iunea aprecnzd, imaginile, dacd sunt adevfuate
o precizie uimitoare. Ca.fiziolog, este primul om de
sau false, bune sau rele. in acest mod, Aristotel ajunge $tiinfb care a descris sistemul nervos. Funcliile girei
spintrrii.descrise de Galenus au rdmas valabile pAntr in
la doutr nofiuni distincte: "Intelect Potenfial", care are (nF

secolul XIX.

34
35
Deqi metafizician, el a considerat, ca gi Hippocrat cl El va opta pentru o invdflturd literartr fu esenlA,
regimul alimentar gi migcarea pot invinge bolile. De avdnd ca piloni dialectica qi retorica.
asemenea, el stabileqte primelg temperamente umane, in Pornind de la.acestea, Augustin considertr c[ sufletul
funcgie de umori: coleric, sanguin, melancolic Ai flegmatic. se poate cunoa$te singur. iar memoria poate acfiona
spontan sub imperiul vointrei.
Plotin (205-274) Augustin pune bazele unei psihologii descriptive in
care voinla este liberd qi constituie substanfa tuturor
Filozof neoplatonician originar dintr-o familie roma-
actelor spirituale.
ntr qi stabilitd in Egipt. Dup[ el lumea a fost creattr,
din fiinla primordiald divind, prin emanatie. Materia
este o treapttr inferioarf, a emanagiei.
Avicenna (980-1037)
Cunoagterea se poate obfine numai prin extaz mistic. Filozof gi medic arab din Siria, a scris un comentariu
amplu asupra lucrdrii lui Aristotel "Despre Suflet" in
Augustin (354-430 d.Ch.) care analizeaztr psihicul uman.

Filozoful cre$tin Augustin este preocupat in pringipal


in aceastd lucrare comenteazd unele nofiuni de
psihologie, printre altele: cunoa$terea, abstraclia gi
de "invtrfdtur[". De aceea el d2[ o mare importanlb generalizuez' pe care le descrie in amdnunlime.
semnelor, cuvintelor gi cunoagterii in general. Cunoag-
terea este condilionatd de Dumnezeu ca ultim temei al
Avicenna consider[ c[ in creier se produc toate
procesele psihice, in special cunoa$terea, aceasta fiind
fiinlei. Aceasttr conceplie despre natura divinl a funcgia cea mai importanttr a omului.
adevdrului va deveni clasictr in gindirea teologicd
cre$tinl, fiind dezvol[atd de Toma D'Aquino.
Cunoaqterea semnelor asigur[ punctul de plecare din
Hugues de Blankenburg (I096-1L42)
exterior, iar adevtrrul se dobAndegte de c[ffe interiorul A scris un tratat despre suflet. Pentru el corpul gi
spfitutui cunosc[tor. SemneLe verbale sunt singurele sufletul sunt distincte gi impreund formeazf, indivizii. El
semne de care ne putem servi penfu a ne orienta spre consider[ cd sediul gdndirii este in creier gi aici se nasc
interiorul definit de gralia divintr Semnele nu produc senzagia, migcarea qi gdndirea.
cunoa$terea, ci atrag atenlia asupra lucrurilor care trebuie Spiritul este sepamt de corp. iar raliunea qi senzaliile
cunoscute. sunt apanajul corpului.
Dupd Augustin, orice lucru este un semn prin care
Dumnezeu wea sd ne inve[e ceva. Toate semnele duc Toma D'Aquino (1227 -127 4)
spre acel "Magistru Interior" care singur separl adev[-
Toma D'Aquino s-a ntrscut dintr-o veche familie
rul de neadevtrr.
nobild din Neapole. tn anul 1243, intr6,la mdn[stire, in
Augustin pune omul ln centml Universului. Fiind
ordinul Dominicanilor. Pe c6nd era ctrlugdr, $i-a
dorat iu raliune, omul este capabil str inve[e prin semne
+ definitivat studiile filozofice gi teologice la Paris. Se
9i str fiansmitd qi altora cele invtr1ate.
remarcd mai intAi ca profesor de teologie la Colonia gi

36 37
Despre moralS el arati c[ este o activitate liberb a
la Paris. ca autor al rnultor comentarii despre filozofii omului penffu a se apropia de Dumnezeu, precum gi
antici gi, in special, ca teolog. A scris in total 19.000 de
modul in care omul igi poate arbta dragostea fa1tr de
pagini.
Dumnezeu. R[ul este rezultat al libert[tii de alegere pe
Pentru activitatea lui teologic[ a fost canonizat dupd
care o acordd Dumnezeu omului.
moafie.
El consider[ cd la originea cunoqterii stau expe-
Toma D'Aquino este creatorul qcolii filozotice rienla necesitdFi sensibile gi simlurile. Intelectul uman
denumitd "Tomisttr", cea mai complei[ gcoal[ filozofi-
este legat de lumina divin[. Cunoagterea este astfel
cd din Evul Mediu.
dependent[ de Dumnezeu prin rafiunea cu care ne-a
in lucrdrile sale, incearcd str impace dogmele inzestrat diviniratea.
religiei cregtine cu doctrina aristotelicd qi platoniciand.
in acest sens, considerd cd raliunea umand poate sta Duns Scot (1266-1308)
aldturi de revelalia primitd de la Dumnezeu. Toma
D'Aquino deduce natura lui Dumnezeu din existenla Teolog scolian, a fost un adversar declarat al lui
perfecliunii voinlei divine. Aristotel qi al lui Toma D'Aquino.
El spune c[ Universul a fost creat de Dumnezeu Pentru Duns Scot, inteligenla este insfrumentul
dintr-o necesitate naturaltr, ca produs al ratriunii supreme acfiunii gi al activitdlii umane. Voinla este liberd gi
qi al voingei. Ideile divine sunt eterne gi formeazb esenla actioneaz[ in funcfie de activittrlile indivizilor. Pdcatul
lucrurilor. Ideea existll in sine qi in lucruri. Materia fine este o pervertire a voinlei, care provoacl orbirea raliunii
de forma ei proprie, fiind o substanltr incompletd 9i gi ne indepfuteazl de Dumnezeu.
intermediard, infie fiin16 gi nonfiinl[. Materia nu Emofiile qi pasiunile sunt categorii distincte care nu
existd in afub de Dumnezeu" derivd din voinfd sau din cunoaqtere. Toate acestea sunt
Migcarea corpurilor, speciile fiinlelor, schimbfile fenomene care aparlin omului material. Numai ragiunea
materiei, evolufia formelor au drept lel slava Creatorului. ne-a fost datd de Dumnezeu.
Omul este un microcosmos. '
in psihologie D'Aquino distinge substanp de facultitti. Francis Bacon (1561-1626)
Senzafia aparline psihicului, iar cunoagterea este
Nobil gi filozof englez, Francis Bacon este crdatorul
abstractd, fiind anterioartr voinlei. Sufletul este imate-
metodei experimentale. prezentate in luciarea sa "Instau-
rial, nemuritor gi gine de spirit.
ralio Magna". El considerl cercetarea gtiinlific[ inde-
Sufletul uman nu depinde de materie, ci este creat de
pendentd de principiul de autoritate gi de metoda deductivd.
Dumnezeu. Inteligenla apa4ine, de asemenea, sufletului.
Stabile$te, de asemenea, o metodd de clasificare a
Despre limbaj, Toma D'Aquino afirmtr cd cuvintele
semnific[ universalitatea lucrurilor qi nu invers. El -
$tiinlelor.
in "Nouum Organum", Bacon creeaz|o teorie despre
constatA cd sociabilitatea oamenilor reprezintl funda-
induclie. Penfu Francis Bacon, gtiin[ele se impart in trei
mentul limbii, iar limba este necesard pentru inlelegerea
categorii principale : istorie, poezie gi filozofie.
oamenilor in societate.

39
38
Istoria trebuie sd fie o culegere de fapte gi s[ ne
- Funcfii penfu inregistrarea qi catalogarea nofiunilor,
prezinte un inventar al naturii aga cum au fdcut-o
faptelor gi acfiunilor; acestea constituie cunoa$terea;
istoricii din antichitate, incepdnd cu Herodot.
- Funcgii necesare pentru a impdrttrgi cunoa$terea;.
Istoia rebuie sd se bazeze pe ratriune gi pe observalie.
- Funcfii prin care se transmit ordine gi sugestii;
Poezia sebazeazl pe imaginalie gi este de mai multe
- Funclii de naturl artisticd gi estetic[
feluri: narativtr, dramatictr gi paraboltr,
Chiar dactr aceste analize ale lui Thomas Hobbes
Filozofia se bazeaz| pe rafiune gi cuprinde toate
sunt destul de schematice qi nu cuprind elementele
celelalte categorii.
complexe ale psihicului uinan, el face totuEi un inceput
in psihologie, pe care febuie s5-l apreciem ca atarc.
Thomas Hobbes (1588-1679)
Filozof englez,cu preocup[ri importante in domeniul Ren6 Descartes (1596-1650)
psihologiei, a scris "Leviathan", in anul 1651, in care iqi
Filozof, matematician gi fizician francez, intemeietor
expune cele mai importante dintre ideile filozofice.
al gcolii cwtezierrc, a fost mai intii miliar gi, in aceasttr
Thomas Hobbes este considerat filozof al migcdrii,
calitate, a ctrl{torit in toatA Europa apuseand. A tr[it
intrucdt considerd cd migcarea este insugirea fundamen-
20 de ani in Olanda gi a murit in Suedia, la vdrsta de 54
iald a materiei. Atent observator al naturii umane, el va
de ani. Descartes este creatorul geometriei analitice gi
analiza mecanismul psihic Ai toate manifestiirile pe care
descoperitorul principiilor optice.
le considertr importante: procesul de cunoaqtere, pro-
In fizic[ se ocuptr cu mecanica gi creeazd o teorie
blema limbajului ca mijloc de comunicare intre indivizi,
a omului-magind, punind, de asemenea, bazele fizicii
pasiunile qi psihologia afectiv[.
moderne.
Thomas Hobbes pune bazele senzaliolismului. El
spune ctr toate senzafiile sunt rezultatul migclrii cor-
in filozofie, Descartes definegte un sistem logic Ei
clu,bazat pe deducfie, incepind cu descrierea fenome-
pului care aclioneaz[ rnecanic simlurile'
nelor simple, iar prin deductrie analizeazf fenomenele
Aceasttr migcare a simlurilor gi senzaliilor este un
complexe.
proces fizic qi nu psihic.
. El consEuieqte
o metafizictr proprie, pomind de la
Thomas Hobbes analizeazl atent Si corect senzaJiile
metoda deductivb, gi ajunge la concluzia cd singur[
de frig, de tare, moliciune, gust gi altele.
gAndirea este o certitudine: "Gdndesc, deci exist".
in problema limbajului, el spune c[ limbajul este un
Descartes deduce in acelagi mod Dumnezeirea gi lumea
mijloc de notare ti inregistrare a gdndirii, precum gi de
exterioard.
relalie intre indivizi.
in domeniul psihologic, Descartes scrie in anul 1645
Gdndirea, spune Hobbes, nu se poate exprima qi nici
Tratatul despre pasiunile sufletului qi in anul 1648
formula ftrr[ limbaj, de aceea limbajul este o conditrie
Tratatul despre om. inaceste lucrdri spune ctr nu existd
esenliial[ a umanitItrii.
deosebire intre corpurile omenegti gi cele ceregti.
Analiz0nd in contirtuare funcliile organismului uman,
Diversitatea Universului depinde de migcare, pe care
el aratil c[ cele mai importante sunt urmltoarele :.
Descartes o definegte ca fiind acfiunea datoriti cdreia

40
41
Raporturile gi leglturile fenomenelor psihice se
un corp trece dintr-un loc in altul. Migcarea se transmite
datareazf asociatriei gi continuitd{ii, respectiv cunoaqterii
prin gocuri. Despre lumind el spune c[ se propagd lucrurilor din Univers.
instantaneu.
in Tratatul despre om, Descartes asimileazl corpul Baruch Spinoza (1632-L67 7)
animalelor'gi al omului cu o maqind foarte complex[ in
care sufletul este unit cu corpul. Filozof olandez, a scris un Tratat politic in ca:e
Acfiunile omului-magind sunt acte de voinfi, iar expune o metodd criticd a textelor sfinte, o conceplie
pasiunile sunt perceplii qi reacfii provocate de obieclele liberal[ privitoare la pozilia Bisericii in Stat.
exterioare. Sistemirl filozofic al lui Spinoza, expus in "Etica",
Descartes a descoperit exisienla reflexelor condilio-
este o doctrind panteistd, dupd care Dumnezeu este o
substanld constituiti dinn-o infinitate de atribute dintre
nate, analiz0nd dresajul c6inilor.
care noi nu cunoa$tem decht rafiunea gi intinderea.
Despre pasiuni constatd cf, sunt gase in loc de doud
pasiuni, c0te admiteau gAnditorii scolastici.
Universul este un ansamblu al acestor doul atribute, iar
omul insugi este tot un amestec de gandire gi intindere.
:
Aceste pasiuni sunt admiralia, dragostea, ura,
Spinoza respin ge dualismul cafiezian, spirit-materie,
dorinla, bucuria $i tristefea.
gi accept[ o singurd substanli.
Descartes analizeazb, de asemenea, manifesttrrile
Toate fenomenele din naturl sunt atribute ale
fiziologice din corpul uman datorate pasiunilor gi consta-
substanlei unice: viafa, moartea, migcarea, gdndirea gi
tA cd existtr pi unele pasiuni complexe, care au la bazd
voinla aparlin acestei substanle unice.
pasiunile elementare. Aceste pasiuni complexe sunt, in
Raportul suflet-corp doud manifestiri ale acele-
concepJia lui: curajul, teama gi altele asemenea. Toate iagi substanle unice. -
aceste observagii au ca suport deducfia gi analiza meca- Cunoaqterea este reflectarea rcalitdtrilor matedale exte-
nismelor corpului uman unitar, constituit din corp gi rioare, iar pasiunile sunt determinate de instinctul de conser-
spirit. vare. Pasiunile debazA sunfi pldcere4 durerea qi dorinta.
Spinoza spune in continuare cd pasiunile negative
Nicolas de Malebranche (1638-171.5) reduc din perfecfiunea spiritului. tn aceast?i categorie
Orator gi metafizician francez, ntrscut la Paris, intr6: ambifia, desfrAnarea, be1ia, avarilia g.a. Mecanica
pasiunilor este supusd determinismului universal, de
apa4ine gcolii carteziene. Autor al "Clutdrilor adevd-
aceea omul este supus pasiunilor gi se adapteazd prin
rului", scrisd in anul 1674, Malebranche analizeuz\.aici
ratiune cerinlelor naturii.
cu atenfie psihicul uman.
El considerd cd facultifile de cunoaqtere sunt : John Locke (1632-1704)
simlurile, imaginafia gi inlelegerea. Toate aceste facul-
Filozof englez, autor al lucrhrii "Extras asupra
tdfi pot fi ins{ izvoare de erori. Simlurile ne sunt date
dimensiunilor umane", in care respinge ideile inndscute
de Dumnezeu penfu a ne orienta in viap gi pentru a
gi consider[ cI sursa cunoagterii umane este experienfa,
conserya corpul gi nu pentru a cunoa$te lumea obiectivd
respectiv senzaliile ajutate de gandire.
exterioarh.
Iocke mai scrie un Trauat despre educalie gi 'Suisori Julien La Mettrie (1709-L751)
despre toleranl[', lucrtrri care stiau la fuza psihologiei
Medic Ai filozof materialist francez, scrie in anul
modeme.
1745 "Istoria naturalf, a sufletului", in care incearctr sf,
El arati cd cunoagterea naturii se datoreaztr senza;i-
demonstreze ctr sufletul gi corpul sunt create in acelaqi
ilor, iar calittr1ile primare ale cunbagterii sunt: solidita-
timp gi sunt acela$i lucru.
tea, intinderea, forma, migcarea.
Caliti[ile secundare sunt culorile, sunetele, gustul gi Labaza vielii sunt senza[iile, care actioneaz[ asupra
altele asemenea, datorate simgurilor. indivizilor. Senza;iile sunt izvorul cunogtinlelor, iar ele
Contrar principiilor carteziene, Locke demonstreazl ne vin prin simluri.
cum provine cunoqterea din experien$ gi de aceea nu
pot exista idei inndscute. George Cabanis (1757-lS0S)
AnalizAnd psihicul uman, el distinge ideile simple ale
Medic francez, a avut preocupdri atit in fiziologia
cunoaEterii, provenite direct din simluri, gi ideile com-
omului, cdt gi in psihologie. in acest domeniu, Cabanis,
plexe, care sunt combinalii intre ideile simple qi ideile
ca gi La Mettrie, susline ctr senzaliile sunt cele care
abstracte, raJionament, suflet etc.
Locke reduce numdrul calitdflor afective la doud: alimenteazf, cunoa$terea.
pltrcerea gi durerea, celelalte fiind combinalii ale acestora. Ca idee noutr, el crede cb psihicul este influenlat de
sex gi stabileqte 6 tipuri de temperamente pe care le
Etienne Condillac (1714-1780) anahzeazl,in detaliu. Cabanis a studiat sistemul nervos,
creierul gi mf,duva spinfuii gi le considertr sediul
Filozof francez, intemeietor al gcolii senzualiste, prin
fenomenelor psihice, pornind de la simluri.
lucrdrile sale "Tralat al senzaliilor" (1754) gi "Logica".
Tot in creier se formeaztr gdndirea, datoritl simlu-
Condillac introduce in analiza filozoficl metoda
rilor de care creierul este legat prin nervi.
inductivd, plecdnd numai de la fapte. El considerf, cd
inteligen{a este o funcliune naturald ale ctrrei produse
sunt ideile. Pentru el filozofia este analiza spiritului D'Holbach (L723-L789)
uman gi studiul empiric al dezvoltbrii ideilor. Filozof francez, autor al lucrfii "Sistemul naturii"
De asemenea, Condillac spune cd toate cuno$tinJele (1770), in care igi exprimd ateismul gi materialismul. El
derivd din simtruri, iar orice senzafie poate produce o considertr c[ legile fizice din natur[ sunt gi legile care
modificare a sufletului. guverneazl psihicul uman.
Procesele de cunoagtere: comparafia, memoria gi
D'Holbach igi susfine ideile ardtAnd ctr omul face
judecata sunt reduse la senzalii. Chiar gi fenomenele de
paile din naturtr $i deci trebuie str asculte legile acesteia.
judecattr superioard sunt explicate prin existenla unor
Accepti ideea unui deteiminism canzal, care dirijeazd
fenomene inferioare de senzatrii. Tot de la simtruri el
ajunge la concepte abstracte trecdnd prin limbaj. universul, aclionat de migcare, energie specific[ materiei
qi care produce viafa.
Limbajul este un fenomen natural legat indisolubil de gendi-
re gi care se poate extinde asupra tuhtror facultifilor umane.

"44 45
Claude Helv6tius (L7 15-177 5)
G.W. Leibnitz (L646-17 16\
Fermier, general gi filozof francez, autor al lucrtrrii
Filozof gi matematician german, a examinat, impreu-
"Despre Spirit" (1758), in care face apologia senzualis-
nd cu scriitorul francez Bossuet, posibilittrfile unei
mului.
fuziuni intre bisericile catolicl gi reformati, igr in
Toati viala psihictr provine din senzafii, iu labaza
lucrdrile sale "Noi eseuri asupra dimensiunii umane" (17M)
activit[trii psihice se afld sensibilitatea qi memoria, ca
gi "Monadelalia" (1714) iqi expune principiile filozofice.
manifesttrri fizice ale corpului uman.
Dup[l€ibniE, toate fiinlele sunt constituire din Monade,
Difercnlele dinme oameni se datoreazlexclusiv educaliei.
infie care exist?i o armonie prestabiliti de divinitate.
Leibnitz introduce in psihologidnotiunea de inconqti-
Denis Diderot (U13-1784) ent, pe care il considerd ca fiind constituit din procese
Filozof francez, animator qi conducdtor al echipei congtiente care au trecut in zona incongtientului.
care a editat prima "Enciclopedie francezf" (1751). A Corpul gi sufletul sunt manifesttrri ale unei realitili
scris mai multe romane gi eseuri in care qi-a expus ideile unice gi imateriale, in care efortul, migcarea gi spiritul
materialiste. Lumea este"un complex fizic, supus unei sunt spirit.
revolufii gi migcdri continue: Admite evolulia naturii, Numdrul monadelor din Univen este infinit, iar
consider0nd cd evolulia este datoratd migcbrii existente esenfa acestor monade sunt activitatea gi migcarea, care
in materie. Funcgiunile psihice sunt rezullatul organiztrrii in congtiinld devin forme ale gdndirii gi ale voinfei.
fiziologice, iar activitatea creierului, unde se afld sediul Activitatea din procesele spirituale este continud.
psihicului, este datorat[ simtrurilor. Simfurile determind numai un numtrr limitat de
El este de acord cI senzafiile se hansmit la creier dispozifii qi tendinle care existtr in noi de la naqtere.
prin nervi gi tot in creier se nasc gdndirea qi raliunea.
Admite percepfia ca operafie complex[ a senzaliilor. Immanuel Kant (1724-1804)
.
Specialigtii il consider[ cel mai mare filozof german.
Joseph Priestley (1733-1804) El a influenfat toate sistemele de gdndire care au apdrut
Chimist qi teolog englez, este descoperitorul fenome- ulterior. Kant, autor al lucrdrilor monumentale: "Critica
nului de respiralie a vegetalelor qi reugegte pentru prima rafiunii pure" gi "Critica raliunii practice", susfine cd
oard sd izoleze oxigenul de celelalte elemente. lucrurile nu sunt cunoscute ca fenomehe, atita timp cdt
J. Priestley consider[ cd existd numai materie, iar nu sunt date in spaliu gi timp, fiind forme ale sensibili-
esenfa materiei sunt fo4a de afacfie gi forfa de respingere. in sine, pe ca.re Kant le denumegte
tdfii. Lucrurile
Reduce psihologia la fiziologie qi spune cb senzaliile "Numeni", sunt necunoscute. Legea moral6 presupune
gi impresiile sunt datorate exclusiv simlurilor care libertatea, nemurirea gi existenfa lui Dumnezeu.
Fansmit senzafiile prin nervi la creier. Kant a elaborat teoria cosmogonicd evolufionisti, in
Procesele psihice mai complexe le explicd pnn legea care demonstreaztr ctr sistemul solar s-a dezvolat dinr-o
asocialiei. nebuloasS-

46
47
Separd fenomenul material de esenla sa metafizictr, Psihologia o separd de filozofie, inmcat aceasta
pe care o considertr ca un lucru in sine gi independent de apa4ine antropologiei.
cunfagtere; de aceea afirmd c6 necesitatea gi universalitatea _ Legile gi formele gandirii sunt inntrscute in om gi se
nu pot proveni din experienl[, ci sunt forme aprigrice ale imboglfesc prin experienp, Cunoagterea are nevoie gi
sensibilittrlii sau ale intelectului. Acesle categorii gi forme de experienli, dar ea provine in cea mai mare parte de
apriorice inroduc ordinea in organismul nosbll. la Dumnezeu.
Kant considertr existenla lui Dumnezeu ca un - Pentru a deveni cunoa$tere, experienla trebuie str fie
postulat, deci nu poate fi demonsfiattr. in morald elaborati qi prelucratil de mintea omului.
introduce un principiu moral suprem, denumit "Impera- Existtr, de asemenea, forma de perceplie, senzorialtr
tivul categoric", aprioric Ai inerent raliunii umane. Kant apriori gi forme de gAndire logicd apriorice, cum sunt
sus[ine posibilitatea progresului social, iar libertatea 9i ide? de Dumnezeu, de libertate gi de moralitate.
egalitatea le socotegte ca idealuri realizabile, ele existind in lucrbrile sale de annopologie, Kant analizeazd
in om apriori. intelectul Ei sensibilitatea ca activittrli de cunoaqtere. El
Kant spune cd sensibilitatea, pe care o denumegte examineaz[ cele cinci simluri: pipf,it. auz, vtrz, gust,
esteticd transcendentaltr, este o facultate receptiv[ de miros gi se ocupd de vise gi de limbaj ca mijloc de
cunoa$tere. Sensibilitatea are rolul de a primi senzatrii, comunicare.
fiind afectati de lucruri. Sensibilitatea constituie prima Analize.azd, de asemenea, bolile psihice, in special
treapt[ de cunoagtere qi fundamenteaz[ gtiintele. De hipocondria.
asemenea, orice cunoagtere este o judecat5, un raport Pasiunile sunt considerate inclina$i nedisciplinate de
intre doud reprezenttrri sau inhe doud nofiuni gi de rafiune, iar emojiile sunt sentimente ale pldcerii gi
aceea cunoa$terea este indisolubil legatl dejudecati. durerii. Durerea gi pldcerea sunt emoiii fundamentale.
Intelectul este pentru Kant a doua facultate de
cunoa$tere; intelectul gste instr o funclie spontan[ $i Xavier Bichat (I77 I-t502)
activ6, iar sensibilitatea este o funcfie receptiv[.
Anatomist gi fiziolog francez, .fondator aI unei
Funclia sensibilitdlii constil in a intui, iar a intelec-
anatomii generale, contribuie prinre altele la dezvoltarea
tului, in a gdndi.
histologiei.
Judecblile in care opereaztr fizica pur[ sunt jude-
Bichat a analizat fenomenele fiziologice vitale pe care
c[tri obiective, de experienfi, iar judec{1ile subiective
apar cdnd reprezentdrile sunt reunite de c[fre un subiect
le imparte astrel: viala organictr, in care cuprinde
funcgiile de digestie gi funcliite de circulatrie; viala
empiric gi intr-un subiect empiric.
animald, in carc intrtr sensibilihtea gi migcarea.
Kant stabilegte mai multe noliuni pure ale intelectu-
lui: unitatea, realitatea, substanfa, cauza, existenla, Viap organic[ se afltr la originea pasiunilor, iar
necesilatea. Natura este o totalitate a fenomenelor gi a
via-1a animald se gtrsegte la originea intelectului gi a
voinlei.
reprezenttrrilor care au loc in noi "ca condilii apriorice",
ViaJa organice esrc involuntartr. iar viata animaltr
condilii pe care le gdsim in sensibilitate gi in intelect.
este voluntar5.

48 49
Karl Linn6 (1707-1778)
Fiecare organ are viaftr proprie datorittr proprietd-
Biolog gi bor.anist suedez, a pus
$lor lesuturilor care intrd in compozilia
organelor' bazele primei
gichat concepe doud sisteme nervoase deosebite: clasificiri sistematice in botanictr gi zoologie. Sistemele
lui sunt instr artificiale.
sistemul nervos neurovegetativ gi sistemul nervos central'
$tiinfa a deponsfiat c[ Bichat a greqit, intrucdt Linn6 este creator al unei conceptii fixite in lumea
animalelor gi a plantelor, create de Dumnezeu.
existtr un singur sistem nervos.

Auguste Comte (1798'1857) Charles Darwin (f809-lSS2)


Filozof francez, fondator al pozitivismului, in care se Biolog englez, intemeietor al concepliei despre
evoluJia istoricd a speciilor de plante gi animale, pe
ocup[ cu posturile de succesiune ale fenomenelor
psihice qi modul in care acestea pot fi provocate' calea selecfei naturale, scrie "Originea speciilor" in anul
1859, lucrare in cdre ?gi definitiveazd teoria evolufiei gi
El consider[ cd existA legi create de divinitate' care
stabilesc cum se produc fenomenele 9i a exclus
posibili- cu care pune bazele cercetirilor modeme in domeniul
tatea cunoa$terii esenlei lucrurilor'
biologiei gi al naturii. Darwin explicd evolugia speciilor
Comte crede c[ societatea se dezvoltb in trei stadii prin adaptarea la mediu. El arattr c[ toate functritrnile
care depind numai de dezvoltarea gdndirii umane' Aceste
organismelor vii, precum qi psihicul animal sau uman, se
stadii sunt: teologic, metafizic Ai pozitiv'
dezvolti gi se transform[ incontinuu, atAt la specii, cAt
gi Ia fiecare individ in parte.
Creator al notriunii de sociologie, el a promovat o
orientare mecanicistd gi biologic[, spundnd cd legile
sociale sunt identice cu legile fizicii 9i ale biologiei' G.W. Friedrich Heget (1770-1331)
Comte inlocuieqte funcliile psihice' cu legile din Filozof german, idealist, pune la baza lumii "spirihrl
fizicd gi de aceea spune cd psihologia trebuie sd fie absolut", noliune universal^d, independentd de materie.
incluslin biologie qi in sociologie, gtiinge care se ocupd Spiritul absolul se autodezvolttr in trei fepte denumite de el
cu aceste fenomene. tiade: prima teztr este ideea, a doua artitezf, este alteritatea
ideii gi conlti din formd gi naturd, iar a treia este sinteza,
J.B. Lama rck (17 44'1329) adic[ spiritul, unitate a ideii gi a nauri| temeiul lor absolut.
Naturalist frutcez, a scris, printre altele, lucrdrile Acestor triade le corespund gtiintrele: pentru idee,
"Filozofip zoologicd" (1809) qi "Istoria naturali a logica; pentru formd qi naturl, filozofia naturii; pentru
spirit, filozofia spiritului.
animalelor fdr[ vertebre", in care ctedazd doub teorii:
a generatiilor spontane 9i a evolufionismului'
Hegel prezintd lumea naturall, istorictr gi spirituald
- ca un procesin continutr migcare. schimbare qi dezvoltare.
este primul naturalist care arattr importanfa adaptdrii
El
la mediu gi consider[ c[ "funcgia creeazd organul"'
El a prezentat cunoa$terea ca pe un proces de apro-
piere progresivtr a gdndirii de adevlrul absolut. interpre-
Lamarck analir,eazdatdt evolulia speciilor in funclie
tAnd programul istoriei ca o realizare a spiritului.
de mediu, cdt qi evolulia geologicd a globului'

51
50
Hegel a recunoscut rolul muncii in procesul formdrii spafiului infinit. Teoria semnelor locale a lui Lotze afost
individului gi conqtiinlei umane, sub forma actriunii confirmatil gi completati de Wundt, sub denumirea de
spiritului absolut :lsupra omului. El spune cd psihicul "teo4a sintezelor psihice", apoi de cdEe James gi Ward,
este format din spirit gi ra;iune, spiritul avdnd mai multe prin "teoria extensibilitilii":
forme in timpul evolutriei sale: spirit absolut gi spirit
obiectiv. Procesele psihice sunt de aceea procese ale Maine de Biran (1766-1524')
gdndirii. Senzaliile sunt considerate ca fdcAnd pafte din
Psiholog francez, spiritualist, considerd obignuintra ca
antropologie gi de aceea nu le analizeazd. un fenomen psihic care modific[ senzaliile indiferent de
cauza lor exterioartr. Obignuinla pornitd din interior
J.F. Herbart (l'776'1"841) mtrreqte perceplia qi sltrbegte senza;ia.
Filozof, psiholog gi pedagog german, cu intense Biran propune introspecfia ca metodd pentru cerce-
preocupdri in psihologie: Lumea reald este constituitl tarea psihicului. La baza fenomenelor psihice cree.azd,
din "Reale" esenle diferite, eterne gi imuabile. Sufletul migcarea gi energia spiritual[.
este o "Reald" care, sub influenla altor "Reale", produce Conqtiinga apare datorittr efortului propriu, iar efortul
reprezentdri ale sufletului. individual are ca suport spiritul gi divinitatea, dorinla de
Senzaliile sunt cele mai simple reprezentiri, datorate a Ie cunoa$te.
acgiunii "Realelor". Toate procesele psihice se datoreazd
acliunii "Realelor". Sentimentul qi voinfa reflectd, de O Fiziologia sistemului
asemenea, ac{iunile "Realelor". nervos tn epoca modernd
Herbart introduce in psihologie ideea de contradiclie
qi de lupttr pentru a explica fenomenele psihice, gi de incepAnd din sec. al XVtrI-lea, sub influen;a dezvol-
asemenea, infioduce noliunea de inhibifie. tdrii tehnicilor medicale gi av0nd ca suport teoretic
aparilia ideilor evolufioniste, s-au fdcut mari progrese in
Rudolf Lotze (1817'1881) studierea gi analiza de laborator a sistemului nervos.
Aceste descoperiri fiziologice vor sta apoi, la rAndul
Filozof gi psiholog gerrnan' considerat ca unul dintre lor, la baza psihologiei moderne. in continuare vom
fondatorii psihofiziologiei, Lotze considerd ctr sufletul ardfd pe scurt etapele acestor progrese gi numele celor
este o expresie fenomenologic[ qi un cenfiu de energie, care le-au produs.
caracterizat prin unitatea con$tiintei.
Corput este un sistem cauzal de mijloace materiale
Albrecht von Haller (1705-1777)
bine organizate. intre corp gi suflet existii un raport
cauzal. Medic, naturalist gi poet elvefian, s-a ocupat de
El are o contribulie origindld in psihologie, prin embriologie gi fiziologie, publicdnd lucrlri asupra excitabili-
"teoria semnelor locale". Acestea permit perceperea tdfii contractriei muphilor, circulaliei s6ngelui qi reqpiraliei.
vizuald qi tactill a spaliului, ceea ce asigurd intuilia Creieml este organul central al funcliilor organice.

52 53
Fr. J. Gall (1758-1828) Walddeyer (lS9f)
Medic gi anatomist german, creatorul frenologiei,
Medic german, a descoperit cd sistemul nervos
conform cdreia calit5lile intelectuale ale individului sunt
cenFal gi fibrele nervoase sunt alc[tuite din neuroni.
legate de forma creierului. Aceastf, teorie a ajutat la
Curentul nervos traverseaz[ neuronii intrdnd prin
stabilirea topografiei qi funcliunilor creierului.
dentrite qi iegind prin axoni.

Paul Broca (1824-1880)


L. Lapicque (fS66-1952)
Chirurg gi antropolog francez, fondator al qcolii de
Fiziolog francez. a descoperit cd condigia de trecere
antropologie, a studiat creierul qi funcliunile limbajului.
a unui influx nervos de la un neuron la alt neuron este
Broca a descoperit centrul vorbirii de pe suprafaJa
existenla unui acord intre neuroni. Acest acord este
scoarlei cerebrale.
analog cu rezonanla din acustictr gi se produce la
neuroni, lntrucdt fiecare neuron are o chronaxie proprie.
Brodmann (1909) Excitagiile de la un neuron la altul se propagtr numai
Medic german, a intocmit o topografie precisd a dacd neuronii au chronaxii asemenea. Influxul nervos
creierului gi a stabilit peste 100 de zone din creier unde circultr numai inre neuronii care au chronaxiile acordate.
se produc reflexe qi acte reflexe. Prin studiile executate Lapicque a mai constatat cd la celulele nervoase
de el a rezultat cI creierul urnan are cca. 14 miliarde de chronaxiile igi modificb valoarea sub influenga excita_
celule, de form[ rotundd sau alungittr. liilor exterioare. Din aceastd ca:uzd, sistemul nervos are
o mare capacitate de adaptare, explicatd prin aceastd
W. Pfliiger capacitate de blocare sau de deschidere a inhuxului
nervos qi a cdilor de transmitere a excitaliilor nervoase.
Medic german. a studiat migctrrile reflexe gi a stabilit
legile dupd care funcfioneaztr reflexele. ca fiind un
fenomen general intalnit la toate fiinlele vii.
Herman von Helmhottz (1822-1g94)
Legile descoperite de Pfliiger sunt: legea localizhrii, Fiiician gi psiholog german, a descoperit rolul
a unilateralitblii, simetriei, iradialiei qi generalizbrii. armoniei in timbrul sunetelor gi a mtrsurat viteza influ_
xului nervos.
A. Mossa (1876) '
Helmholtz a explicat perceperea culorilor gi a inventat
oftalmoscopul. De asemenea, el a mtrsurat viteza de
Medic italian, a descoperit cd activitatea cerebrald propagare a influxului muscular mdsurAnd cdldura
este intotdeauna insolittr de o vasodilatare qi de o
dezvoltatd in mugchi in urma unui efort.
intensificare a oxiddrii. De asemenea. el a constatat ctr
Menliondm ctr viteza influxului nervos este de 30_
volumul creierului scade in timpul repaosului gi in timpul
120 mlsec la nervii motori gi senzitivi.
somnului, demonsfdnd astfel ac{iunea irigtrii creierului
Vorn mai nota descoperirile unor medici gi fiziologi
in timpul activitdtii cerebrale.
efecfirate in primele decenii ale secolului al XX-lea..astfel:

54
55
nele psihice complexe sunt o sintez{ de elemente psihice
Filippo Paccini a descoperit terminafiile nervilor
contopite, care par indivizibile, iar al doilea ne arat{ cd
tactili. Meissner, Krausse gi Ruffini au descoperit legea de bazl a sintezei este legea asocialiei.
terminaliile nervoase din piele: de [act, cdldur5, frig,
El exemplifici spunAnd ctr senzalia este fenomenul
durere q.a.
psihic elementar, iar corpul uman cuprinde un gmp
Loewen gi Shwalbe au descoperit receptorii gustativi. de
senzalii coordonate.
Mill nu admite existenla incongtientulni, numind
Thomas Brown (1772-L820) congtiinla o cunoa$tere intuitivd care constituie fondul
Medic gi psiholog englez, reia ideile asocialioniste ale st?lrilor noasfte psihice.
lui Hartley gi le dezvolt[.
Legile asocialiilor determind reproducerea ideilor, iar Alexander Bain (tglg-f903)
prin combinarea lor apar procesele psihice complexe.
ntozof gi psiholog englez, a folosit fiziologia gi
Brown inlocuiegte termenul de asocialie cu termenul
patologia in sprijinul explictrrii fenomenelor psihice prin
de sugestie $i deqsebe$te sugestia simpltr de sugestia
asocialionism. Bain considerd senzatiile ca un produs
relativtr.
fiziologic care reflect{ lumea exterioard gi de aceea
El consideri ctr toate procesele intelectuale se pot congtiinla este o sum[ de senzafii.
reduce la aceste doutr principii. Sugestia simpl[ este
in lucrarea sa "Emofii gi voin1tr" (1g59), studiazd
sugestia prin contiguitate, de exemplu vederea unui
lumea afectivtr. Penfu c[ sistemul nervos este condilia
peisaj ne sugereazd amintirea unui eveniment. Sugestia
de bazl a psihologiei, el descrie in amdnunt creierul,
relativtr este perceperea raporturilor, care face posibill
mtrduva spindrii, nervii senzitivi nervii motori.
funclionarea rafionamentului. Ei
Faptele de conqtiinltr qi faptele biologice sunr aspecte
ale aceleiagi realitigi, iar asociagia este legea fundamen_
James Mill (1773-1836) tald a vielii psihice. Congtiinla este rezullatul asocialiei
Istoric, filozof gi economist englez, pozitivist, creea- dintre stirile noastre interne, iar proprietat ea de baz6 a
zf, o psihologie sistematic[ in care senzalia este elemen- inteligenlei este perceperea asemtrntrrii sau deosebirii
tul primordial, iar asociafiir (sugestia) este principiul dintre idei.
fundamental al viegii psihice. hin asociafie, Mill explicd Bain aratd in continuare cd memoria este legati de
formarea ideilor, iar emoliile qi chiar voinla sunt supuse activitatea creierului, iar voinla este un mecanism psihic,
gi ele legilor asocierii. constituit din detalii gi asocialii.

John Stuart Mill (1806-1873) Herbert Spencer (1320-1903)


Filozof gi economist englez, definegte materia ca pe Inginer qi filozof englez, unul dintre intemeietorii
o posibiliiate permanentd de existenlA. filozofiei evolufioniste gi pozitiviste, a susfinut ctr esenga
J.S. Mill consider[ cd psihologia rebuie str admittr lucrurilor este de domeniul necunoscutului.
existenta a dou[ principii: primul ne spune ctr fenome-

56 57
Spencer aplicl teoria evolutrionist[ atfft in biologie,
Wilhelm Wundt (1832-1920D
c0t qi in psihologie, considerAnd c[ legea evoluliei este
legea de bazb a Universului. Filozof gi psiholog german, este unul dinte fondatorii
Impresiile pot proveni din afarf,, prin senzalii, sau psihologiei experimentale, fiind intemeietor al primului
din interior, prin emolii. Ideea este unitatea cunoagterii'
laborator de psihologie experimental[ gi creator al
intre fiziologie 5i psihologie el nu acceptd o linie multor tehnici gi aparate de laborator.
Wundt extinde cercetirile lui Fechner gi le experi_
bine delimitattr, viafa materiei gi viafa mentaltr fiind
menteazd in laborator. El constattr cd prin introspecfie
doud spele ale aceluiagi gen, care este via1a. Viatra este
se poate cunoa$te numai forma complexd a proceselor
o corespondenf[ intre individ 9i mediu.
psihice.
hocesele psihice sunt integrate in viafd datorittr
Prin experimentare, fenomenele pot izolate qi fi
legii asocialiei. Spencer considerf, reflexul un instinct
determinate. Wundt a demonstrat cl senzaliile sunt cele
elementar. Percepfia spafiului se face prin diferite
mai simple procese psihologice. Senzafiils reunite printro
senzafii.
sintezd psihologicd pot da percepgia spafiului.
Sentimentele evolueazd datorittr progresului, care
Noliunea de timp provine din succesiun ea reprezen_
produce cre$terea cornplexitdgii. Psihologia lui Spencer
tiriisenzafiilor in cdmpul con$tiinfei.
porn.gt din celula nervoas5, trece la actul reflex, iar Legdturile dinme diferitele elemente psihic-e
prin creqterea complexittrlii se ajunge la instinct 9i de produc cu ajutorul atenliei gi al vointrei.
se

aici la memorie, inteligenld, sentimente 5i voinl[' Aperceplia gi asocialia sunt acgiuni voluntare care
Pentru el legea evolu;iei se aplicd de la omogen la pornesc dintr-un impuls. El a mai constatat cd exisfi
o
eterogen gi de la simplu la complex. crealie rezultatd dintr-o sinteztr psihicd creatoare.
Funcliile psihice sunt inseparabile gi intr_o pennanentd
O Metode expeiimentale tn psihologie acJiune reciprocd. Voinla. spune Wundt, este o funqlie
fundamentald care condilioneaztr atAt viaga afectivd, cdt
gi viala intelectua.ld.
Gustav Th. Fechner (1801-1887)
El a observat, de asemenea. cd voinla incepe cu acte
Fizician, psiholog qi filozof german, unul dintre reflexe gi de aceea a concluzionat ctr procesele psihice
intemeietorii psihofizicii, a formulat legea Weber- sunt funcfiuni, nu structuri.
' Fechner, conform cdreia senzafia vaiazd cu logaritmul
excitafiei. G.E. Miiller
A intreprins cercetdri asupra fenomenelor galvanice
Psiholog german, a infiinlat la Gottingen, in anul
gi proceselor electrochimice 9i a avut un rol important in
1879, un laborator de psihologie, unde a studiat atenfia
dezvoltarea psihologiei experimentale. El a promoval gi memoria.
teoria paralelismului psihofizic.
in aceeagi perioadtr s-au infiin;at gi in alte centre
laboratoare de psihologie, unde s-au ftrcut nenumtrrate

58
59
cercetiri gi descoperiri astfel: Leipzieg - 1878; Roma - Charcot descrie exact o serie de simptome neurolo_
1884; Paris - 1889; Olanda - 1890; Moscova - 1899. gice. El a organizat la spitalul Salp6tri6re un laborator
de
fiziologie a sistemului nervos, celebru pAn[ in zilele
noasffe.
O Tehnici experimentnlo, folosite
tn laboratoare Th6odule Ribot (1839.1916)
Psiholog francez,autor a mai multe studii de psihopa_
in laboratoarele experimentale de psihologie se tologie, fiind unul dintre primii psihologi care aplicd
aplicd diferitelehnici, dintre care not[m : aceasttr meto:dtr.
1. M[surdtori fiziologice: miografie, pletismografie, Ribot s-a ogupat in special de memorie, precizind legile
pneumogiafie, dinamografie, cardiografie, encefalografie. regresiunii memoriei, precum qi de voinfA gi de personalifate.
2" Tehnici pentru cronomemre: cronogaful lui El a considerat memoria ca o funclie general[ a
d'Arssonvali cronoscopul lui Hipp; pendulul lui Wundt; materiei organice, care poate fi studiatd ca atare.
apafirtul rotativ al lui Wundt. Despre personalitate, el o considerd ca o continuitate
3. Aparate pentjru mdsurarea sensibilitdgii sunt: in timp, suslinuti de congtiinla acestei continuitiJi.
esteziometrul, folosit pentru piplit; perimerul lui Bodal' Ribot a susginut, de asemenea, ctr pierderea memoriei
pentru senzalii vizuale; optometrul; audiomefful; rezona- atinge ceea ce este nou format. Elementarul este mai
toriul; baresteziometrul, pentru senzaliile musculare. stabil decdt complexul deoarece elementaml este mai
4. Tehnici psihologice: metoda Toulouse-Pieron, mult repetat de indivizi.
pentru cercecarea atentiei; repertoriul lui Lacouture,
pentru memorie. Pierre Janet (1559-1947)
5. Tehnica reflexelor condilionate - a lui Pavlov'
Psiholog francez, unul dinhe promotorii metodei
6. Tehnica testelor, cu care se mlsoar[ gradul de
psihopatologice, aplicd ideile evolufionisrnului gi ale
sensibilitate, memoria, inteligenfa, atenlia 9i viteza de
determinismului in cercetirile sale psihologice. Janet
concentrare.
stabile$b cauzele isteriei gi le analizea zh, corect, consta_
7. Metoda statistic[, prin care se stabilesc unele
t6nd cd psihoisteria este o boald nervoastr aparte.
valori medii.
Analizeazd viala psihicd, in continu{ dezvoltare, de
la reflexe phnl la rafiune, inclusiv sentimentele artistice.
) Metoda psihopatologicd. Intre fazele complexe psihice consider* perceplia,
intelectul, manifestirile sociale, de creOinla, faza
Jean Martin Charcot (1,S25-1393) rafionaltr, faza experimental[ $i faza artistictr.
Janet are, de asemenea, connibulii importante in
Medic neurolog francez, a fdcut cercetiri asupra
analiza incon q tien tului.
istoriei hipnotismului, bolilor mdduvei spindrii, sensibi-
litAgii etc.

60 61
incep qi primele conFoverse gi distanfnri ale unor
Alfred Binet (1857-1911) . adepligi colaboratori dintre care notf,m pe cei mai
Medic qi psiholog francez, a studiat, in special, importanfi: Alfred Adler, Carl Gustav yung, W. Reich,
psihologia gdndirii gi psihologia copilului. Pierre Janet.
impreuntr cu Th. Simon a intocmit o scard meFicd Prima carte imporfantd scristr de Freud in domeniul
a inteligenlei, care constd dinF-un sistem de teste uzuale. psihanalizei se intituleazd "Interpretarea viselor" gi a fost
publicatd in anul 1900.
Henri Wallon (I87 9-1962) Urmeazl apoi, p6nd in anul 193g, numeroase
clrti dinfe care amintim: "psihologia vielii
articole gi
Psiholog francez, specialist in psihologia copilului. cotidiene" (190a); "Totem gi tabu" (1913); ,'Introducere
Wallon a studiat evoluJia psihicd a copilului qi, in in psihanalizd" (1917): "Eul gi Sinele', (1922); "Angoa-
special, geneza con$tiinlei gi a gindirii, precum 9i rolul sd $i civilizalie" (1930); "Moise gi monoteismul" (193g).
societd!ii in dezvoltarea personalitdlii copilului. in 1938 Freud este obligat s6 pdrdseascd Viena gi
se refugiazd la Londra unde moare in anul 1939.
) Psihanaliza Freud a conceput scheme de shucturd ale aparatului
psihic, aga cum l-a numit el la inceput, scheme pe care
Sigmund Freud (f856-1939) le-a imbun[tifit incontinuu, pAnd la moarte.
El pornegte de la ideea cd activitatea psihicd este
S-a ndscut la Freiberg in Cehoslovacia. Face studii legati de funcliile creierului, iar inainte de a pdFunde
de rneclicintr (1881-1885). iar in anul 1885 pleacd la in relafiile sociale complexe, deci la na$tere, omul vine
Paris. unde se specializeaztr in neuropatologie, avAnd ca pe lume cu o sede de pulsiuni, ftebuinle care_l excittr
profesor pe J.lr{. Charcot la spitalul de boli nervoase din interior gi care sunt, legate prin creier de restul
Salp6tri6re. organismului.
Aici se practicd hipnoza pentru tmtarea unor boli Freud concepe activitatea psihictr sub forma unui
nervoase. Freud se specializeazf,, de asemenea, la ansamblu de energii gi tensiuni capabile de acumulhri.gi
Nancy, in tratarea bolilor nervoase prin hipnoz[, sub de. transformfu i reciproce
indrumarea profesorilor Lidbault 9i Bernheim Consider[ psihicul ca un intreg structurat, alctrtuit
Dupd 5
ani de practicd, renunf[ la
hipnozd'
din plrfi dinamice gi genetice, care ptrstreazd o slabi_
constatand c[ sugestia extrahipnoticd este mult mai
litate relativd gi indeplinegte o funclie generalI.
eficientd. In cadrul acestui sistem, care este psihicul uman, pot
in anii 1893 qi 1894 scrie doud articole importante apdrea fenomene de dezechilibru gi schimblri ale
in anul 1896, intr-un articol publicat'
despre isterie, iar raportului de fo4e, ceea ce conduce la deregldri funcgio_
introduce pentru prima oard in psihologie termenul de nale gi apoi la manifestdri patologice.
"psihanalizd". Dupd aceastd dattr se na$te o adevfuattr Psihanaliza descoperitd de Freud igi propune s6
migcare de psihanalizd, cu asocialii qi societili in toattr gdseascd mijloacele necesare penfiu restabilirea
echili_
lumea.

63
62
brului gi sd aclioneze preventiv pentru menlinerea gi
instinctuale. in activitatea sa, "Eul" este condus de
intirirea echilibrului psihic. consideragii legate de tensiunea stimulilor, dacd tensiu_
Psihanaliza doregte, .de asemenea, sd aclioneze in nile sunt intrinseci sau introduse din afar[. "Eul" tinde
direclia impunerii "eului" qi a congtiinlei ca factori spre pldcere qi cauti sd evite starea de nepltrcere.
dominantri. Cregterea nepldcerii aSteptatA gi prevdzuttr este insofitd
Freud este unul dintre primii g0nditori care disting in de o sfare de anxietate ca de un semnal. "Eul" este in
psihic incongtientul, ca sistem sepamt de congtient. principal determinat de propria experientrd.
Pentru el, incongtientul este asembndtor cu un cerc mare "Supraeul" - in perioada copiltrriei, cAnd fiinfele
care include congtientul ca pe un cerc mai mic. umane se afltr sub dependenia p&inlilor, se produce in
Freud spune mai departe: "Nu poate exista fapt de perimetrul "Eului" o structurl speciald prin care se
conqtiinltr ftrrd preparare incongtientd, in timp ce
o prelungegte influenla paterntr gi cea matern[. Influenla
inconqtientul se poate lipsi de stadiul conqtient, avdnd parentaltr include pe aceea a intregii familii, a radiliilor
totugi o valoare psihicd". de rasd gi oralionale, precum qi cerinfele mediului social
Conflictul intrapsihic dintre incongtient qi coriqtient cel mai apropiat. "Supraeul" nebuie, de asemenea, sd
impregneazd intreaga viaftr a individului. receplioneze in cursul dezvoltdrii individului infl uenlele
hesiunile inconqtientului asupra conqtientului pot educatorilor gi ale gcolii, modelele din societate gi
duce la tulburdri grave de echilibru psihic. idealurile.
Freud doregte ca raliunea congtient[ s[ domine
inconqtientul. Determinismul freudian
Psihanaliza freudian[ gi-a luat sarcina de a perfec-
Freud afirmtr cd in viala psihicd nu existtr nimic
{iona psihicul uman, redindu-i o eticd necesartr societtr-
arbitrar, nimic intdmplltor gi nedeterminat, totul are o
filor omenegti in cme trliegte individul gi fdrd de care
cauzd congtienti sau incongtienttr: gesturi, cuvinte, idei,
nu ar putea trdi normal.
emofii, uittrri, gregeli, interprettrri, expresii etc.
Vom prezenta in continuare cdteva dintre nofiunile
Originea unui simptom se reduce la stimulii exteriori,
infroduse de Freud :
care au fost congtienli la un moment dat, dar care apoi
"Sinele"- zona cea mai arhaic[ a apamtului psihic,
au devenit incongtienli ca urmare a amneziei.
confine tot ce este ereditar gi ceea ce este constitufional.
Datoriti influenlei mediului civilizat, multe inclinalii
Instinctele care igi au originea in organizarea somatictr
egoiste se transformtr in inclinagii sociale. Nou-ntrscugii
iqi gdsesc aici prima expresie psihicd.
aduc cu ei inclinalii egoiste care, prin educafie, pot
"Eul" - sub influenfa lumii reale exterioare $i a
deveni inclinalii sociale.
mediului inconjurtrtor, o porfiune a sinelui sufertr o
De aceea fiecare individ sufertr atAt influenla me-
dezvoltare speciall gi aga apare o sEucturtr aparte care
diului sdu contemporan, cdt qi a mediului in care au
acgioneaz[ ca intermediar infe Sine gi lumea exterioartr.
"Eul" are sub comanda sa migcdrile voluntare, cu rol de
rf,it strdmogii'sdi.
autoconservare gi, de asemenea, conholeaz[ cerinlele
Existi deci un determinism in care intervine o
cauzabtate reciprocd.

64
65
Instinctul in personalitate qi pdt avea o valoare social-pozitivtr.
tn 1915, Freud il definegte ca pe un stimul venit din Tendinfele refulate se manifestll prin sublimare sau
interiorul organismului, a cdmi satisfacere este imperioastr prin acte ratate cum sunt : uitbri de cuvinte sau uitarea
in 1920, concepfia.lui despre instinct evolueaztr. unor figuri, fapte, nume etc.
Instirrctul este in final expresia vie a unei tendinle inerente ln toate actele ratate gtrqim un element comun, de
oricdnri organism viu gi care il impinge sd reproducl gi sd reguld o tendinfi reprimati, care tulburtr activitatea
restiabileascd o stare anterioard la care a fost obligat sd normald conEtient?i.
rcnxnle sub influenla fo4elor exterioare pernrbatoale. .dctele ratiate sunt, de aceea, acte psihice care rezulttr
Instinctele organice nu sunt decdt factori de conser- din interferenla a douil inten1fi, a voingei congtiente qi a
vare, dobdnddi.istoricegte, care se exercit[ in condilii de tendinfelor obscure, refulate in incongtient.
mediu invariabile. Freud considertr, de asemenea, cd una dintre meto-
Freud'porne$te de la axioma ctr scopul spre care dele de cunoa$tere a incongtientului individual este
tinde intreaga viafd este moarlea, deci intreaga viald analiza viselor. Unele vise confin imagini din via;a realtr
instinctivd tinde sf, readucd fiinla vie la moarte. gi int6mpldri petrecute in strre de veghe.
Instinctele sexualc gi vitale sc opun accstei finalit5li, Dintre tendinlele datorate dorinlelor refulate, Freud
care este moartea. consider[ cd tendingele sexuale gi libidoul (pldcerea)
sunt fundamentale la om.
Libidoul Dintre aceste tendinle, cel mai important este Com-
plexul lui Oedip (de a-gi ucide tatll gi a trtri cu propria-F
Este pltrcerea sexualtr. pe care Freud o constdertr ctr
la baza irnpulsurilor $i a tendinlelor, dar pe care mamd). Ceilalli psihologi gi oameni de gtiinfn au demons-
std
con$tientul le impinge in incongtient. hat ulterior cd aceasta a fost una dintre exagerdrile lui
intre conqtienf gi incongtient existl o cenzurtr care Freud.
refuleazd tendintele gi impulsurile. Cenzura este datora- Vom mai nota cd, pentru Freud, arta gi religia sunt
td educaliei morale gi religioase. sublimdri ale unor tendinle refulate, care pot deveni
in incongtient se formeaztr continuu grupiri de
astfel acte permise. Un exemplu de acte erotice refulate
imagini qi tendinge, denumite de Freud "complexe". sunt elanurile misticq
Un instinct condamnat'de societate poate fi inhibat In concluzie, putem spune cd Sigmund Freud a fost
cel mai mare psiholog qi psihanalist al lumii, creator de
sau canalizat. Alteori, o tendinf[ poate fi transformatd,
qcoald, de metode gi de legi care in majoritate sunt
prin "sublimare", intr-o tendinld sau intr-o activitate
valabile pind in zilele noastre. Influenfa lui in psihana-
superioard misticb sau artistic[.
liza contemporantr este covdrgitoare.
Sublimarea
Alfred Adler (1870-1937)
Mecanismul de aptrrare al Eului, prin care anumite
pulsiuni, detagate de obiectul lor primitiv, sunt integrate Psiholog gi medic austriac, elev al lui Freud, inteme-
ietor al-psihologiei individuale, considerd cd forla

66
bt
motrice a vielii psihice nu este sexul, ci dorinfa de
putere $i toate fo4ele care se grupeaztr in jurul Eului, O P sihologia comportamentului
cum sunt: frica, mdnia gi amorul propriu. Toate acestea
(behav{orismut)
cree.azd un complex de inferioritate. care se cere satisfd_
cut prin doringa de putere. Psihologii din aceastil gcoald au creat o psihologie
Adler aratd cI activilatea sistemului nervos este bazatd pe comportament gi reflexe, din care au exclus
totdeauna compensatoare. De exemplu, la copii, com_ congtientul. Vom prezenta cdliva dintre exponenlii
plexul de inferioritate se manifesti prin nesiguranil acestei qcoli.
Ei
singurtrtate.
De asemenea, el spune cd personalitatea individului
este, in principal, un produs al mediului gi mai pulin al
John B. Watson (187S-I9SS)
eredittrfii. In multe cazun, personalitatea este datoratd Psiholog ameriCan, fondator al psihologiei behavioris_
unui model fixat inn-o penoand din lumea inconjurtrtoare. mului (comportamentului), a incercat s6 creeze o
psihologie obiectivtr, aplicdnd metode gi interpretdri
folo^site in psihologia animald.
Carl Gustav Yung (fg75-f96f)
Inregistreazl numai reac;iile qi stimulii senzafiilor gi
Psihiatru gi psiholog elvelian, discipol al lui Freud, ale reflexelor. Watson considerl cd omul este un
respinge insl teoria libidoului gi a complexelor sexuale. automat care reacfioneaz[ numai la stimuli exteriori, la
Yung propune ca in libidou (dorin;a pasionaltr) sd fie hopisme gi la reflexe condifionate. Stabilegte fiei grupuri
cuprinsd conservarea gi reproducerea. Respinge refularea de organizdri psihice: viscerald, musculard gi laringeali.
ca principiu unic al incongtientului gi introduce mai
multe straturi: incongtientul personal, cu manifestiri John Dewey (fS59-1952)
individuale, specifice, gi inconqtientul colectiv, care
Filozof qi psiholog american, adept al pragmatismului
cuprinde elemente comune tuturor indivizilor, denumit de
in pedagogie gi al behaviorismului in psihologie.
Yung "incongtient arhetipal',.
CunoaSterea este o. funcJiune practictr, un instrument
Libidoul gi sexualitatea sunt dependente de evolulia de acfiune gi de conduitd. G6ndirea, ideile, _teoriile nu
mediului exterior gi sunt in final energie sau disponibi_ reprezintd decdt instrumente cu care individul poate
litate psihicd. produce acliuni utile.
Complexele psihice nu sunt complexe de inferioritate,
ci surse de energie gi uneori chiar focare de via1tr. Wiliam James (1542-Igt0)
Despre vise, Yung spune cd sunt crealii autentice ale
incongtientului, care ne furnizeazd o punte de leg{turd Filozof american, unul dinfre fondatorii pragmatis-
mului, a formulat principiul: "Este adevfuat numai ce
cu conlinuturile inconqfientului gi produc o compensare,
este util gi corespunde intereselor individului."
respectiv o adaptare a individului la viatrareald. 6F
James considerf, congtiinJa un flux sau un curent
continuu, iar emogiile sunt un ansamblu de sentimente

68

69
O Hormismul -
simple, in care reprezentarea este un ansamblu de psihologia biologicd
senzafii. De aceea, orice obiect, care treze$te un instinct,
treze$te o emolie"
W. James stabileqte legile instinctelor, pe care le
W. IVIc Dangall
denumegte: Psiholog englez care considerd c[ psihologia hebuie
a.l*gea inhibdrii instinctelor de cdte deprinderi; sd se, ocupe numai cu studiul comportamentului gi cu
b. Legea caducitilii (cdderii), care prevede cd unele efortul pentru adaptarea la mediu, necesar conservtrrii
instincte se dezvolttr pAnd la o vint1 anumiti, apoi mor. spcciei.
"Horme" inseamnd impuls sau pornire. $coala
O P sihologia configuragiei hormistd aratd c{ motorul activitd$ii psihice este
(Gestaltpsihologie) impulsul orb primitiv indreptat spre un scop Impulsurile
"Horme" sunt forfele psihice, asemlndtoare libidoului
freudian, care conduc viala indivizilor gi a societdlii.
Aceasttr gcoald arattr ctr perceplia unui obiect in
Dangall spune cb incongtientul domind comportamentul,
spaliu sau in plan este in sine tributard mediului, iar
iar modul de a acliona al omului este ereditar. Instinctele
delimitarea obiectului gi forma sa sunt in strdnstr legltu-
rtr cu realitifile care ?l inconjoard. Astfel, apare distinct
reprezintd motivalia conduitei, ele fiind ereditare gi
needucabile.
fondul de formd. Noliunile de fond sau formtr se
definesc prin criterii obiective gi prin criterii subiective
sau personale. O Psihotogia experimentali - testele
Aceastd teorie a fost elaboratd in Germania de cdtre
psihologii: Max Wertheimer (1880-1943), Kurt Kofflca in sec. XX s-au propus nenumdrate teste pentru
(1886-1941) 9i Wolfgang Kohler (1887-1966). mdsurarea aptitudinilor gi pentru explorarea personali-
Acest curent a combdtut asocialionismul gi behavio- tilii umane.
rismul, clrora le reprogeazl introducerea mecanismului Vom nota testele cele mai importante:
in comportamentul uman. Pentru gestaltigti, un fapt a. Teste de nivel - Binet - Simon; Terman; Wechsler -
psihic are o semnificalie datd intr-un Context dat qi o Bellvue.
semnificaJie diferitd intr-un context diferit. b. Teste de proieclie - Rorschach
Wertheimer stabileqte in 19 12 legile configuragiei: c. Teste de frustrare - Rosenzweig
a.I-egea celor mai mici distanfe;
"b. Legea aseminbrii; O Cercul de la Viena - pozitivismul logic
c. Legea tendintrei;
d. Legea formelor inchise. A fost constituit de citre un grup de enciclopedigti
Pentru el penonalifatea este o struchrtr a corfigurafiei. care au pornit de la ideile lui Bertrand Russel (1872-
1930) qi Ludwig Wittgenstein (1889-195i). Cercul a fost

71
70
infiinlat in anul 1922,la Viena, de cdtre Moritz Schlick
(1882-1936) gi cuprinde mai mutfi oameni de gtiinp O Existentialism"ul
dintre care amintim: Kurt Gfiel, Alfred Tarski gi Karl
Poper. Activitatea cercului de la Viena a fost intrerupti Este un curent filozofic, aplrut sub influentra feno-
de cel de al doilea r{zboi mondial. menologiei, fiind reprezentat de romancierii Albert
Pozitivismul logic, adoptat de merirebrii cercului, Camus (1913-1960) 9i Jean Paul Sarrre (1905-19g0) gi de
respinge memfizica gi considertr cd simlurile sunt filozofii Kirkegaard ( 1813- 1853), Heidegger.( l8 Sg-197 6)
elemente primare ale cunoaqterii, care pot conduce Ia o qi Jaspers (1883-1969).
metodd de analiztr logicd a limbajul4i, iar de aici se
Pentru existengialigti, este importantil inlelegerea
ajunge la o noutr conceplie: identificarea semnificatriei
realului" respectiv atrli in contact cu realul qi deci de
rinei propozilii cu metoda de verificare a sensurilor sale.
a resimli grafuitatea gi absurditatea. Existenlialismul
Propozilia elementarf, nu are sens decdt dacI
fine afirmd intiietatea existenlei asupra esenfei. Trdirile care
cont de o experienlA senzoriald, iar singura metodtr
alcdtuiesc viala omului sunt: grija, nelinigtea, frica de
care dd un sens este de a te intreba cum poate s6 fie
moafie gi singurltatea. Existenla umantr este sfdgiattr de
verificattr senza!ia.
contradiclii de nerezolvat gi are un caracter tragic, fiind
ruptd de societate gi de condiliile sociale.
O $coala de Ia Frankfurt

A fost formatii pe ldng6 Institutul de cercettrri


O Structuralismul
sociale de la Frankfurt, de ctrtre Carl Grtinberg (lg6l_
19a0) 9i Max Horkheimer (1895-1973). Mu tArziu, Este o migcare a gdnditorilor moderni, care a influ-
acestui curent de tendinftr marxistd, i se vor rzilia enlat domenii diferite, ca: lingvistica, istoria, antropo-
Herbert Marcuse qi Erich Framm. logia gi psihanaliza.
$coala de la Frankfurt afirmd ctr producerea teoreti- Snuctrira provine din matematicd gi este un grup definit
ctr a cunoagterii se inscrie in cadrul genezei sociale de reguli de fiansformare, care opereazd asupra elementelor

istorice, condilionatd de raporturile econom ice. unui ansamblu supus unor anumite relalii gi care cuprind,
De asemenea, adeplii acestei gcoli integreaz| in intre aceste elemente noi, relafii care derivtr din primele. De
conceplie o perspectivd psihanaliticd qi elemente de exemplu, dac{ se schimbd culoarea unui element din!.-o
antropologie freudiano-marxiste. figur5 schimbdnd forma acestui element, se schimbb figura,
DupI rdzboi, gcoala de la Frankfurt renagte prin urm6nd. o lege a transformtrrii care pune in evidenfd
Jiirgen Habermas. Acesta prezintA in lucririle sale o proprietatea fundamenald a sfiucturii.
teorie a activitdlii de comunicare ce iese la lumind prin in lingvisticd, metodologia stnrcturalisti a fost
reconstrucfia postmarxistd materialisti a moralei. adoptatd ca metodologie de cltre Ferdinand de Saussurg
(18s7-1913).

72
73
Partea a II-a
SHucturaliqtii subliniazd rolul relaliilor dintre ele-
mentele limbii gi considertr sunetele, gi chiar sensurile,
NOTIUNI GENERALE
in afara limbii. Ei scot istoria limbii in afar[ de istoria
societd{ii, folosind ca metodtr numai metoda deductivtr. $I PRINCIPI
Structuralismul in antropologie a fost innodus de
Claude Levi-Strauss, ndscut in anul 1908. El a schilat
numeroase tipologii gi a stabilit tipuri de comportamente
in c'dstrtorie, alianle, demmirea persoanelor etc. Fiinla umand este formatl din mai multe ptrrlr
Sructuraligtii au gdsit, de asemenea, expresii privi- principale: spirit, corp fizic gi psihic.
leg.late in figurile de gdndire, cum sunt clasificarea, a. Spiritul sau sufletul, de origine divintr, a$a cum
repartilia conceptutui de culoare, simbolurile gi altele. suslin toate religiile, este o parte din spiritul Universal
in ppezent, structuralismul continud str aibl mari nemuritor, nedescifrat de savanli pdntr in prezent.
succese, cbnfrmate in antropologie. intrucdt analiza lui depdgegte cadrul aceslei lucrdri, ne
in istorie, structuralismul a fost aplicat de numerogi nlullumim cu aceasti definilie.
specialigti: Georges Dumeznil gi Femard Braudel, iar in b. Corpul fizic este construit din urmdtoarele :
critica literartr, de iltre Roland Barthes. in psihanaliz{, - aparatul de suslinere gi miqcare. din care fac parte
structuralismul este aplicat de ctrtre Jacques Lacon gi sistemele: osos, articular gi muscular.
Michel Foucault. - aparatul de transport, ce cuprinde aparatul cardio-
vascular qi sistemul nerr/os periferic.
- aparatul de impoit. format din aparatul respirator gi
aparatul digestiv.
- aparatul de elimirnre, cu aparatul urinar qi aparatul
genital.
- aparatul de corelalie al organismului, constituit din
sistemul glandular gi sistemul central nervos.
c. Psihicul. in limba greac[ psyche inseamnd suflet.
Psihicul constituie totalitatea fenomenelor gi a proceselor
afective sau de voinl[, produse de sistemul nervos, care
se pet€c la om in sfera congientd sau in sfera inconqtientf
Fenomenele psihice sunt extraordinar de complexe gi
multiille, iar in cursul ultimului secol, acegtea au cdpdtat
diverse denumiri gi interprettrri

75
74
Pentru a putea fi inleleasl lucrarea de fa1tr, vom
prezenta cdteva dintre cele mai cunoscute fenomene 2. Psihicul
psihice, denumirile lor iizuale, precuni qi sensul acestora Este totalitatea proceselor psihice, congtiente qi
in acieplia actualA. incongtiente. Psihicul are mai multe funclii fundamentale:
Specialigtii au cazut de acord str imparrtr psihicul in gdndirea, sentimentul, senzafia gi intuilia. Aceste funclii
doul zone principale :
se diferenliazd datorittr condiliilor naturale gi de mediu
l. Conqtient. gi dau nagtere tipurilor psihologice.
2. Incongtient
Fiecare dintre aceste sfere aredcfinilii gi confinuturi
3. Psihiatria
specifice. pc carc le voln clcscne in conlinuare. Este o ramurd a ftiinlei medicale, care se ocupd cu
studiul bolilor psihice, in scopul trattrrii gi prevenirii lor.
t. Psihotogia Psihiatria se interfereazd cu majoritatea ramurilor
medicinii, cu psihologia, sociologia, genetica, biologia,
Estc Atiinla care se ocuptr cu studiul procesclor gi
filozofia g.a.
lcnomenelor psihicc. psihologia studiazi fiinla umanl
Ramurile cele mai irlrportante ale psihiatriei sunt :
pe parcursul dezvolttrrii sale gi in diverse etape ale psihiatria biologictr, bazdtn pe geneticd, informatictr gi
dezvoltdrii, in funciie de o serie-de factori individuali gi neurochimie; psihiaria epidemiologicb, ce se ocuptr cu
de mediu. Psihologia studiaztr faptele gi rnanifesttrrile studiul prevalentei bolilor psihice gi al factorilor favori-
organismului uman in forma sa superioartr, psihictr. zanli; psihiatria infantild, care trateaztr, orienteaz[ gi
in 'prezent se cunosc mai multe orientlri in psiho- previne neuropsihiatri:i la copii; psihiatria sociald, care
logie carc diferd atAt din punct de vcdere metodologic; studiaztr influenlele factorilor sociali asupra sdnltlfii
cAt Ei in ceea ce privegte criteriile gi scopurile lor. psihice gi bolile mintale ca fenomene cu implicalii asupra
a. Psihologia comportamentald sau behaviorismul _ grupului.
reprezentattr de Watson;
b. Psihologia configuragiei - gestaltisnrul - reprezenta_ 4. Psihanaliza
ttr de ctrtre Werlheimer; Metodtr de analiztr psihologic[ gi de tralament al
c. Psihanaliz-t - reprezentat;l de Freud, Adler gi yung; bolilor neuropsihice, elaborat{ de Freud.
d. Psihologia personalistd - rcprezenti.rttr de W. Stom: Psihanaliza igi propune ca prin diverse probe, relatiri
e. Psihologia genetictr -. reprezentattr de iGueger gi autobiografice, chestiondri vise, povestiri g.a. sd desco-
Pi rget; pere cauzele newozelor gi ale psihozelor qi str le vindece.
f. Psihologia neuroreflexologictr - reprezentati de Psihanaliza lui Freud considerd cd dorinfele, in
Par lov: special cele izgonite sau refulate in incongtient, generea-
g. Psihologia patotogictr - reprezentattr de Jaspers gi ztr conflicte .latente gi stiri :de tensiune. Se relevtr
Janet. existenla unui psihism incongtient, care intervine in viala
conqtienttr.

76
77
ExistA doud principii majore care guverneazl Yung deosebegte un inconqtient personal, care
manifestirile umane: principiul pltrcerii, ca regulator al
cuprinde toate achizifiile personale, uitate, refulate,
proceselor primare, care influenleaztr toattr viafa
pgrcepute qi ghndite 9i si?n1ite subliminal, 9i incongtientul
individului gi este o tendinli inndscuti, qi principiul
colectiv sau arhetipal, care este antologic 9i fabular, o
realittr1ii, ca regulator al proceselor secundare, care
lume a infinitului mic, existent2l in noi fu stare latenttr
apare la matuiitate qi orienteazl comportamentul uman gi prin care se poate deschide o poartl spre marele
in funcfie de mediul social. infinit. Visele sunt alcdtuite'Cin matedale propr:'' dar ele
Existtr mai multe sisteme importante de psihanaliz[, pot cuprinde experienle milenare, trdite de nehumd-
9i
duptr numele creatorului ei: adleriand, yungiand etc.
rate fiinle umane.

5. Congtientul 7. Congtiinfa
Este o parte a psihicului uman, care cuprinde activi- o activitate psihicd ratrional[ insolittr de
Este
ttrtri $'procese psihice dominate de logic[ gi de rafio-
aperceplia Eului, ca agent unic, indivizibil gi inconfunda-
nament gi care folosegte limbajul ca instrument principal
bil, al tuiuror actelor sale psihice. Conqtiinla este, de
de comunicare. l asemenea, un proces social-istoric care apare in doud
hocesele psihice congtiente sunt : rafiunea, apercep- ipostaze:
1ia, atengia, comunicarea, memoria, percepfia gi i'oin1a. 1. Congtiinla sociald, care insumeaztr cxPerienla
De asemenea, mai fac parte: gflndirea, abstractizarea, cognitivd gi emofionald, acumulat[ de o comunitate
utafiza, concretizarea. generalizarea gi sinteza, ca activi- umantr de-a l"ngul istoriei sale qi care reflectii coordo-
tdfi ale rafiunii. natele obiective ale existenlei'
:.
2. Congtiinla individualtr, care reprezintll reflectarea
6. InconEtientul subiectivf, a existenlei fiecdrui om qi are caracter de
Este totalitatea activittrlilor gi proceselor psihice care unicitate gi irepetabilitate.
nu sunt supuse conqtientului gi care au putut fi anterior Congtiinla aparc Pe trei nivelud :

con$tiente sau pot deveni ulterior congtiente. Inconqti- a. congtiinla elementar[, care asigura smrea de

entul este legat de dorinle gi eite guvemat oe gdndirea veghe;


primitivtr. b. congtiinla operalional-logictr, ce realizeazd o
Apare la copil in primul an de via1tr qi de dezvolttr njflectare coerent[ a realitdfii cu ajutorul gdndirii gi
la omul matur, suli acliunea unor stimuli senzoriali, ln percepliei;
stare de veghe sdu in stare de somn. c. congtiinla axiologicd - opliunea pentru anumite
Incongtientul cuprinde urmdtoarele procese : afectivi- valori in funclie de criterii sociale.
tatea, imaginafia, instinctele, intuilia, reflexele, refularea, Congtiinla poate fi:
pulsiunile, simfurile, senzafile, compensarea, impulsurile - informalional-cognitivtr, care utilizeazd" identifi-
gi libidoul. carea obiectelor 5i sesizeaz[ raporturile gi leglturile
logice dinre obiecte qi fenomene;

78 79
- reglatoare, carc rcahzeaztr motivafia, formularea qi
a. Abstractizarea
anticiparea comportamentului prin amdnarea responsabili-
t?t;ii Ei apticarea deciziilor. :. Este o operalie a g0ndirii care consttr din extragerea
propriettrlilor generale, comune unui grup de obiecte,
Itrsdndu-se la o parte proprietdlile lor particulare.
Capitolul I Absu:actizarea este dependenttr de limbaj. Dup[
Yung, abstractizarca este o extragere sau desprindere a
Procese psihice con$tiente unui "conlinut dinft-un ansamblu care congine gi alte
elemente sau, intr-un sens mai larg, reprezinttr tot ceea
l. Rafiunea ce este extras din conexiunile sale cu ceea ce este
resimfit a nu-i fi aferent ca semnificalie.
Facultatea de inlelegere. care opereazd cu nogiuni,
Este o activitate proprie tuturor funcliilor psihologice.
judecati gi ra;ionamente, Prin ra$une, omul are accej
dincolo de aparenlele fenomenale gi poate cunoagte legile
b. Analiza
realului, esenlele, cauzele gi determinaliile univenale.
Dupd Yung, raliunea umantr este expresia adapttrrii Este un proces de gAndire, care face segregarea gi
la faptele comune, care s-au sedimentat in complexe de evaluarea fintr a elementelor gi relaliilor dintr-un inneg logic.
reprezent:lri bine organizate. Legile rafiunii sunt acele Informaliile obfinute prin analizd vor fi regrupate qi
legi care reglementeaztr o adaptare corectd. Existi o organizate inF-o structurl globald gi generalizatoare.
rafiune teoretic5, facultate a gdndirii despre sine, gi o Analiza este, de asemenea, o metodtr gtiinfifictr ce se
raliune practictr, autodeterminarea voinfei. aplicd in diferite domenii de cercetare, cum sunt :
Raliunea conduce la fixarea absracfiilor gi la deter- matematicd, psihologie,, fizicd, statisticd g.a.
minarea lor, precum gi ld absolutizarea procesului de Analizele sunt de mai multe tipuri:
gdndire gi la conceperea acestui proces. Analiz[ cauzal6:. analizeazl influenlele pe care le
produce introducerea unei variabile noi.
Raliunea este o reflectare directd a gindirii qi se
desftrgoard rafional gi anticipativ. in acest proces, Analizd criterial5: anafaeazf factorii.
se
disting mai multe opera1ii.ale rafiunii: Analiz[ de caz; ansamblu de tehnici centrate pe
Analiza permite delimitarca esengialului de neesenlial. cazuri particulare.
Sinteza rcconstituie mintal obiectul din elementele sale
Analizd .de control: este practicag de un debutant,
definitorii. sub controlul specialistului.
Abstructizarea desprinde anumite laturi ale unui Analiztr de confinut: inventarierea unor elemente
fenomen separat gi independent. semnif"icative.
Analizd didactic[: psihanaliza specialistului.
Conuetizareo esle operalia inversd absnacfizdrii gi
care descrie un fenomen prin toate atributele sale.
Analid direct{: smt interpretate gesnri, mimicd gi
conduit?L
Generalizarea extinde rezultatele sintezei asupra
c'azurilor particulare. Analiz[ distributivd: prin care se cauttr in;elegerea
tulburlrilor psihice.

80
81
Analiz[ factorialb: encefalogram[. 2. Apercepfia
Analiz[ ierarhicd: evalumea unei caracteristici care Este un proces psihic, prin care un confinut nou este
vanazd in interiorul unei populalii. ata$at unor continuturi similare deja existente, percepute
Analizl introspectivi: inlelegerea propriului proces anterior. Yung deosebe$te o, apercep[ie activd prin care
psihopatologic. individul sesizeazl conqtient un confinut nou, pe care il
Analiztr logicl: analiza unui probes de gdndire. asimileazd la alte confinuturi, gi o apercepfie pasiv[,
Analizl operalionald: arnliza unor activitAli produc- care este un proces prin care in conqtient apare un
tive concrete. confinut nou, venind pe calea simlurilor din exterior sau
Analiz[ prin stimulalie: analizb sociologicd. din interior, din incongtient, gi se impune atentiei.
Analiztr statisdcd: prelucrarea matematictr a datelor.
3. Aten(ia
c. Concretizarea Este un proces psihic congtient, care consttr in
Este o activitate de identificare a generalului intr-un orientarea qi concentrarea activitSlii psihice inn-o
obiect concret gi de reconstruire a obiectului concret din direclie precistr.
elemente abstracte. Gindirea concrettr lucreaztr cu Atenlia se nhnifestd in toate procesele psihice
concepte qi viziuni concrete qi se raporteaztr la senzorialitate. congtiente: rafiune, memorie, percepfie, voinftr, gdndire
etc.
Atenlia poate fi voluntard qi involuntard, in funcgie
d. Generalizarea
de condiliile rnediului inconjurdtor, de raliune gi de
Este o activitate a raliunii prin care insuqirile comune voinld.
unui grup de obiecte sau de fenomene sunt extinse
asupra tuturor obiectelor qi fenomenelor din categoria 4. Comunicarea
respectivtr.
Este un proces psihic complex, care face posibiltr
Generalizarea psihologic[ este diferitl de generali-
interacliunea socialf, dinre indivizi, implicdnd Fansmi-
zarea ncfiunilor, folositd in logicd, prin care se trece de
terea, prin sisteme codificate gi de limbaj, a ideilor gi
la nofiuni cu o sferd mai resffdnsd gi cu un continut
sentimentelor
mai bogat, la nogiuni cu o sferd mai cuprinzf,toare $i cu
Comunicarea se referd gi la canalele de informare,
un conlinut mai strrac. neverbale, cum sunt : gesturile, exprimarea afectivitigii,
atitudinile, privirile, scrisul g.a.
e. Sinteza Mijlocul principal de comunicare este limbajul, care
Este o activitate ralionald pentru reunhea infr-un tot s-a constituit gi este conditrionat de mediul socio-politic.
unitar a elementelor obfinute printr-o analizd prealabild, Limbajul purn la disporiFa indivizilor dintro societate
a cunogtinlelor existente. uganrzatf un lexic Ai reguli gramaticale, general a@Wtate.

83
82
Existi curente filozofice care extind comunicarea Memoria reflectd, in mod selectiv, activ gi inteligibil,
dincolo de limbaj, cum sunt: existenlialismul, personalis- memoria instinctivd a speciei Ei mernoria individului.
mul gi fenomenologia. Este in strdns[ legtrtur[ cu toate-celelalte compo-
nente ale psihicului gi este un produs al dezvoltirii
$i, de asemenea, teorii care ignorl. limbajul extra-
lingvistic, de exemplu: structuralismul. Structuraligtii social-istorice umane.
considerd comunicarea ca fiind nurirai un schimb de Memoria depinde de factori neurofiziologici gi
mesaje informagionale. psiho{ogici, de gradul de maturizare a sistemului nervos,
de starea de sdn[tate,' de vdrsti, de interese Si de
antrenament.
5. Gindirea
Smdiile dezvolt^trrii memoriei umane sunt :
Este una dintre funcliile fundamentale ale psihicului - l-3 ani - se dezvolt?imecanismele de fixare;
uman. Reflect[ insugirile generale gi esentriale ale - 3-7 ani - se fixeaztr gi se reproduc noliunile
obiectelor qi procesele din lumea inconjurf,toare, precum afective in activitatea ludic6;
gi iaporturile dintre ele. Gdndirea este o activitate - 7-9 uti - captrtd un caracter senzorial, neselectiv.
aperceptivl gi s-a dezvoltat in raport cu limbajul gi sub fragmentar gi incepe sd se dezvolte aspectul volilional al
infl uenla mediului socio-politic. memoriei.
Yung imparte gdndirea in gdndire activ[ gi g6ndire Fenomenele care lin de memorie sunt urmdtoarele :
pasivtr. GAndirea activl supune reprezentdrile-unui act - Repetilii mecanice - manifesttrri elementare ale
voit de jud99atl, iar g0ndirea pasiv{ formeaztr corelalii memoriei;
conceptualle, unde au loc judectrli care uneori pot veni - Obignuinla - pasivtr $i automatd;
in contradiclie cu intenfiile noastre. - Memoria asociativ[, care presupune o intenfionali-
Gdndirea exist?[ numai acolo unde se face un act de |a,tei
judecatA. Gdndirea are doutr hepte: a intelectului, in - Memoria evocativtr,. care necesitd intervenlia
care se identificd gi se stabilesc idei de sine stdtdtoare, in func1ie de datele gituafiei prczentate;
selecliei voluntare,
gi a raliunii, in iare se realizeazd raportarea acestor idei. "- Memoria reflexivd, care are scop creator gi se
sprijind pe formele de memorie prezentate anterior.
6. Memoria Exist2l, de asemenea, mai multe tipuri de memorie :
voluntartr, involuntard, logictr, mecanic[, senzorialtr,
Este ansamblul proceselor psihice de intiptrrire,
cognitivd, afectivtr etc.
memorare, conservare gi reactualizare prin recunoagterea
gi reproducerea experienlei anterioare a omufui.
7. Percepfia
Procesul de memorare este o succesiune de operalii
de schimbme de cod: cod-imagine, coduri simbolic- Este o funcfie psihicd senzoriald complex5, prin
conceptuale, coduri ale tensiunii sau ale relaxdrii. care se obfin informatii despre obiectele, fenomenele gi
Codificarea faciliteazd accesul la informalie gi la evenimentele din mediul inconjurdtor, precum gi despre
oblinerea informatriei, in fun-cfie de necesitdli. starea general5 a realit{ii: spafiu, timp, migcare.

84
Percepfia se concretizeazd -in imagini primare
totalizatoarc gi multidimensionale, ceea ce le deosebegte Afectivitatea este un proces dinamic qi continuu care
de ssnsnlii gi de imaginile senzoriale. pune in rezonanltr doutr modalitili de existenfi,
Percepfia este un proces de tip comunicafional, subiectivb gi ambiental[, realizhnd un complex subiectiv
imaginea perceputtr fiind o rezultanttr a operatiilor de al vielii interioare. Are rol energetic pentru sistemul
analiztr gi sintezd. Rezultatul percepliei este'un model psihic. Stimulii care declange'azf o ffdire afectivl
izomorf. fiebuie sd aibd un rol de varietate sau sd posede o
Percepfia evolueaz[ filogenotic gi ontogenetic, fiind investire afectivl anterioard.
influenfati de factori socio-culturali. Originea afectivitli$i se afl[ in inconqtient, unde se
produc activit{ile reflexe gi instinctive, care determind
8. Voinfa o tensiune. Afectivitatea este integrattr fiziologic in lobul
frontal, in lobul temporal gi in hipotalamus.
Este un proces psihic complex, care se manifesttr Formele de manifestare a afectivittrlii sunt: afectele,
numai conqtient, proces dirijat pentru realizarea unor dispoziliile, ernoliile, sentimentele, pasiunile.
scopuri stabilite in prealabil. Voinla este in interacliune
cu procesele psihice cognitive gi afective 9i reprezinttr 2. Arhetipurile
manifestiri ale unor gdnduri gi sentimente ale omului in
acfiunile gi faptele sale. Depinde de motivalia psihologi- Noliune inFodusd de Yung.
cd gi de cauzele exterioare socio-culturale. Sunt imagini arhaice incongtiente care cuprind motive
Dupd Yung, voinfa este suma energiei psihice mitologice qi care se regtrsesc sub forrne similare in
disponibile a congtientului. Actul de voin1tr este un toate timpuile gi zonele, precum gi in vise, fantezii,
proces energetic, declangat de o motivalie congtienta. viziuni gi obsesii individuale.
Voinla este un fenomen psihologic datorat culturii 9i Arhetipurile aparlin incongtientului colectiv, care
educaliei morale. constituie un strat mai profund decdt inconqtientul
personal.
Pldsmuirile arhetipale nu sunt trf,iri personale, ci
Capitolul II sunt idei generale, cu un sens intrinsec, mitologic.
Arhetipul este deci o imagine primordiall mitologi-
Procese psihice inconEtiente c[, intotdeauna colectivtr gi comuntr, cel pulin unui
popor sau unei epoci.

1. Afectivitatea 3. Compensarea
Este un ansamblu de manifesttrri psihice datorit[ Este un mecanism psihologic gi biologic de'rnenlinere
cdrora resimlim realitatea exterioartr, reflectattr prin gi echilibrare a funcliunilor vitale. Conceptul a fost
nbiri pozitive qi negative, de la emolie la sentiment. introdus de Adler in psihologie gi inseamnd echilibrarea
functrionald a sentimentului de inferioritate, printr-un

86
87

i
sistem psihologic compensator, corespunzf,tor unor opun unul altuia. Impulsurile Morlii sunt orientate spre
funclii analoge din domeniul fiziologic, cum sunt exterior gi au tendinfe de agresiune gi distrugere. Impul-
autoconffolul gi autoreglarea organismului. Yung extinde surile sexuale ale Erosului sunt impulsurile Viegii gi
conceplul de compensare ca pe o echilibrare funclionaltr doresc continuitatea vielii.
generald gi ca o autoreglare a aparatului psihic. Compen-
sarea estcr o activitate inconqtienti care nu se opune 6. Instinctul
orienttrrii conqtiente, ci o echilibreazd gi o completeazd.
Este un lanl de reflexe necondilionate care se desfb-
goartr intr-o anumitd ordine cronologicd, declangat de
4. Imagina[ia stimuli specifici gi care constituie un comportament
Este un proces psihic complex de creare a unor ereditar, cu o finalitate biologicd proprie fiecdrei specii.
imagini noi pe baza prelucrtrrii unor reprezenttrri gi a Instinctul se manifestii'la fel, cu variatrii minime, la
unor experienle cognitive, formate anterior. toli indivizii care apa4in aceleiaqi specii. Are rolul de a
Imaginafia se bazeazd pe activitatea incongtientd a satisface necesittrlile vitale, cum sunt : foamea, setea,
fanteziei qi apare conqtientului ca un produs al acestei reproducerea, pldcerea, apdrarea gi, in general, necesi-
activitifi, ca o viziune sau ca o halucinalie. tdfile pen8.u dezvoltarea organismului.
Imaginagia are grade diferite de complexitate, in Actele instinctive sunt ereditare, dar pot fi influenfate
funclie de structuri, de inten{ion:rlitrate. de gradul de de experienfa proprie gi de mediul inconjurtrtor.
dirijare etc. Biologic, instinctele sunt diferite qi sunt denumite:
Are o activitate de reprezentare sau reproductivtr gi instinct de conservare a individului, instinct de conser-
o activitate de crealie. vare a speciei, instinct gregar de conservare a societdlii.
Sunt recunoscute doud categorii de reflexe qi de
5. Impulsul sau pulsiunea aceea Pavlov considertr cd instinctele sunt complexe de
reflexe necondifionate, care s-au format in cursul dezvol-
Fste o activitate psihic[ a inconqtientului, care ia tdrii filogenetice. Freud a demonstrat cd instinctele au
na$tere din surse diferite; datorit[ unor interdicfii sau un anumit rol in comportamentul oamenilor, iar instinctul
datoritd unor mecanisme de deplasare dintr-o perioadb sexual este unul dinfte instinctele cele mai importante in
de timp, in care era adaptat, inn-o altd perioadd de psihanaliztr. Instinctele produc pulsiuni in organism gi
timp, la care impulsul nu s-a"adaptat. Impulsul poate pot crea: satisfacerea imediatd, adictr descdrcarea
executa acliuni neconfrolate care par bizare gi deplasate. pulsionaltr; refularea, care este insolitd de dezvoltarea
Impulsurile sunt tendinle ale substanlei vii pentru unor formaliuni de substitufie sau de simptome morbide;
restauriuea unei stiri anterioare. Ele au o naturd conser. sublimarea, care este canahzarea,intr-o activitate deriva-
vatoare gi sunt expresia unei ine4ii'sau a elasticitdlii ti, energia pulsiunii fiind detumatd pentru creatia
materiei organice. Cele mai importante impulsuri sunt adistica. gtiinfifictr sau pentru alte activitlti de ordin
impulsul Erosului qi impulsul Mortii, aqa cum le-a social superior. "Reprimarea unor instincte este necesar
denumit Freud. Acestea se afld in om de la nagtere gi se str se facd de ctrtre societate, gi de aceea educalia gi

88
favo-
mediul contribuie la orientarea vie{ii instinctuale'
(Freud) Freud face distinclie intre libidoul sexual gi libidoul
rizdnd trecerea de la egoism la alFuism,"
asexual, avdnd in vedere diferenlele dintre impulsiile
N. Tinberger spune cd instinctul este un mecanism
pregd- care le produc. DestinaJia cea mai importanti a impul-
neruos org-irut ierarhic' sensibil la o anumiti
siei care nu mai este satisfactia sexuald, deci a libidoului
tire. O".rinqat" Ei diriiare a impulsurilor de
origine
impul- asexual, este sublimarea, caz in care satisfactria igi
ini.tnA gi externf, gi care reacfioneazd la aceste
la conser- ?rnlti, sociald sau etich"
gdse$te o realizare de valome mai
suri prin miqcihi coordonatoare, contribuie
Eul este un mare rezervor de libido, de unde libidoul
varea individului 9i a sPeciei'
este expediat la obiecte qi intotdeauna Eul este pregdtit
sd reprimeasc[ libidoul. Freud concluzioneazd cd
7. Intuifia impulsiile de autoconseriare sunt tle naturd libidinald qi
care
Este o funclie psihologicd' incongtienti' de aceea l-a denumit libido narcisic.
produce perceplii cu obiecte exterioare'
interioare sau
intt. .i. Cunogtinlele intuitive au caracter de
i"t.fntii 9. Reflexele
certitudine bazat pe o stare psihictr determinatd'
gi are forme Sunt acte nervoase elementare care apar in urma unor
Intuifia pc,ott ]i subiectivd sau obiectivd
stimuli. Reflexele sunt condilionate gi necondilionate.
--
concrcte gi abslacte.
Reflexele necondilionate sunt de mai multe tipuri :
lntuilia, al[turi de senzafie' ests o
caracteristicd a
ca 9i senza{ia' - Reflexe osteotendinoase: excitalia unor tendoane
pritroiogi"i infantile qi primitive 9i este'
pot dezvolta gdndirea qi sentimentul' sau a unor suprafele osoase care au drept rezultat
mafficea din care se
contraclia prompttr a unui mugchi sau a unui grup
ca funclii raflonale. Intuilia poate fi valorificattr
pentru
muscular;
cunoagtere qi contemplare in interior
sau.in exterior'
lucrurilor' - Reflexe cutaneo-musculare: excitarea unor zone
Permite, de asemenia, sesizarea esenlei
preirlabiltr' tegumentare ce au ca rcns,ltat contracfia muqchilor
nemijloci.t qi ftud o elaborare logicd
corespunzltori;
- Reflexe statice sau de posturd: se. realizeazd prin
8. Libidoul apropierea pasivl a capetelor unui mugchi, care produce
Eul pentru
Este energia psihicl pe care o consumd o contraclie tonicd:
Libidoul produce un - Reflexe de apdrare;
satisfacerea tendinlelor sale sexuale'
de sttrri psihice, cum sunt atitudinea - Reflex alirnentar;
no*at mare
pritti.a in dragoste' in cuisul bolilor organice'
in timpul - Reflexe sexuale.
etct de aceea poate fi clenumit "principiul
'somnului Reflexele condilionate sunt dobdndite in
cursul
dezvoltarii individului, in urma asocierii repetate a unui
Pllcerii"'
Libidoul este un termen ce caracterrzea' d dinamica excitant oarecare cu un excitant care provoacd un reflex
pa4iale avdnd ca inntrscut. Exemplu : salivarea penffu hranl la ore fixe.
sexuali gi este compus din impulsuri
genitale' Reflexele condi$onate sunt temporare; ele dispar,
srnsl'unie organe ale corpului' in special organele
dac?l nu mai existd stimulul excitant" un timp indelungat-

90
91
Sentimentul obiEnuit este concret gi poate fi definit ca
10. Refularea
o senzaJie afectiv5,, spre deosebire de sentimentul
Este alungarea din congtient a unor dorinfe, motivafii abstract care se ridicd deasupra continuturilor simple gi
sau idei care contrazic tendinfele normale sau normele produce o dispozifie. Yung distinge un sentiment activ
morale. care este o functrie dirijatl, con$tienttr, o acfiune de
Refularea este mecanismul psihic prih care sunt voin1tr qi un sentiment pasiv care este o funclie nedirija-
himise sau menlinute in inconqtient reprezenttrri pulsio- ti. incongtienl[.
nare, cum sunt gdndurile, amintirile sau imaginile.
Refulalea apare in momentul in care satisfaclia unui
12. Senzafia
impul; generator de pldcere este in opozilie cu alte
impulsuri. Este un mecanism de apbrare. prin care este Este o activitate psihicd elementard care reflecttr
exclus din Eul co0$tient un eveniment hecut care are o insugirile izolate ale obiectelor gi fenomenelor, cum sunt:
incdrcdturd traumaticd. Esenfa refultrrii constd in a culoarea, sunetul, mirosul, gustul etc. Senzaliile sunt
indepdrta qi a menline in inconqtient anumite continutud legate de activitatea unui anumit simg vdz, auz etc.
de agresiune: sexuale. de distrugere etc. Yung descrie senzafia ca pe o funclie psihologictr, ce
Refularea presupune mai multe operalii:' qasformtr un stimul fizic in percepfie_ Senzptria se
a. Excluderea unei noliuni percepute qi fixatein memorie'
raporteazd nu numai la stimulul fiziologic cxterior, ci qi
b. Excluderea faptului cI nofiunea respectivd a fost
la stimulul intern, fiind un element al reprezenttrrii,
memorati.
intrucAt transfbrmd imaginea perceputA a obiectului
c. Anihilarea congtientului in ceea ce priveqte primele
exterior intr-o reprezentare. Senzalia este un fenomen
doud operalii de excludere.
incongtient, care nu se supune legilor rafiunii.
Freud distinge urm[toarele tipuri de refulare: refu-
larea originard a pulsiunii: refularea propriu-zisd la care
se adaugd o repulsie; manil'estarea conlinutului refubt in 13. Simfurile
simptome. in vise gi in acle ralate.
Sunt funcliuni ale organismului prin care sunt
recepfionali gi prelucrafi factorii excitanli pentru a obtine
11. Sentimentul informalii asupra mediului. Simprile recepteaztr anumite
Este un proces psihic inconqtienl., care are loc intre informalii pe care le transmit prin nervi, la anumigi centri
Eu.gi un conlinut dat, in sensul respingerii sau accepti- nervogi specializali, unde informaiiile sunt prelucrate gi
rii, respectiv al pldcerii sau nepltrcerii. Este urmat apoi decodificate.
de un proces datorat con$tientului mornentan sau senza- Organismele vii sunt dorate cu analizori. constituili
liilor momentane, care apare izolat, sub formd de din receptori, din nervii care pornesc de la receptori spre
dispozitrie. Sentimentul este gi un mod de a judeca diferit centrii nervogi gi din anumite portiuni ale creierului.
de raliune gi care accept[ sau respinge in mod subiectiv Simfurile principale sunt : vdz, auz, miros, gust, piptrit,
utr conlinut dat.

92 93
Partea a III-a
siml termic, simf static, siml de orientare etc' Organis-
mele au, de asemenea, capacitatea de a prelucra o
serie

de excitanli, recepfionali prin simpri, gi de a otfine PBRSONALITATEA


informa;ii asupra mediului.

1.4. Subtimarea Personalitatea este ansamblul de trds[turi morale gi


intelectuale, de insugiri qi aptitudini sau defecte, care
Este transferul impulsului sexual, libidoul' intr-o
inalti, cum sunt crealiile artistice' caracterizeaz[ modul propriu al unei persoane gi indivi-
rc,alizue psihicd mai
activitdfil; sociale 9i acliunile etice, puse in slujba
dualilatea ei, comparativ cu alte persoane.
Vom ciuta sd descriem caracteristicile gi tipurile de
societ^61ii.
personalitdli, intrucat personalitatea este un sumum de
Sublimarea complettr sau incompletl poate conduce
insugiri psihologice, care caracterizeazf Si diferenliazd
la producerea in proporlii diferite a capacitd$i de
fiecare individ uman gi determind comportamentul sdu
poato
uealie, dac[ existtr in individ sim;ul artistic' sau in oricare situatrie important5, cotidiantr sau banaltr, dirl
conduce la perversiuni ori la nevroze' via1tr. Indivizii reacgioneazf, diferit, in funclie de
Sublimarea ajut[ astfel la construclia caracterelor personalitatea lor, atAt in cazul bolilor fizicc sau psihice,
umane prin indbugirea impulsurilor, partral sau
deloc'
cdt qi in fap tratamentului acestora.
Din cauza complexitilii gi importanlei in psihologie
a acestei noliuni, in afard de definilia arltatd, mai sunr
gi altele, dintre care citdm:
a. Jaspers considertr personalitatea drept un mod
partic-ular de manifestare a tendintrelor qi sentimentelor
unui om, in care individul este impresionat de situatiile
in care se gdsegte qi fald de care reacfioneazd.
b. K. Lewirt spune cd personalitatea este un ansamblu
de sisteme, fo4e qi procese psihice, in centrul cdrora se
aIld Eul imtim, compus, in mod dinamic, din valorile
fundamentale ale individului.
c. J. Piager definegte personalitatea ca o stlucturd
care posedtr trei insugiri: totalitatea, fiansformarea si
reglajul. S-a constatat in acest sens cd personalitatea are
mai multe trdstrturi specifice, gi anume:
- Gradul de permanenltr, dinamica gi o economie
proprie.

95
94
- Personalifatea esfe compusd din elemente a cdror Mediul socioculhral mcdrele,azA personalitatea de bazA

naturl este diferitl. in care se reflectd qi se concenfeazd ahibutele lui eseriliale.


- Personalitatea este rezultatul unui proces genetic' Pe de altd parte, individul mediu exprimd pregnmt
d. Freud gi psihanaligtii considerf, personalitatea ca caracteristicile fundamentale ale culturii $i societdlii
o istorie a devenirii pulsiunilor primare impdrlitd in trei: ctrreia ii aparlinc.
- Libidoul este rezervorul dispoziliilor ereditare gi al
energiei pulsionale.
- Eul este instanga centrald a personalitlfii,cu rol de Capitolul II
autoconservare. Eul epte o instanli mediatoare'
- Supra-Eul este constituit din interiorizarcaa tot ceea
Personalitatea accentuati
ce aduce educalia individului, cum zlr fi: interdictriile,
ierarhiile de valori gi exigenlele. Personal-itatea accentuattr este o personalitate caracte-

e. Yung considerd personalitatea ca o extensie a rizattr prin insuqiri speciale sau ffdsdturi a cdror
incongtientului din care face parte incongtientul colectiv, intensitate depdgeqte media. Aceste trdsdturi genereaztr
forfnat din experienla generaliilor trecute, transmisd manifesttrri pregnante, care au o anumitd tendinld spre
patologie, nefiind datorate unui dezechilibru in structua
ereditar, gi cuprinde deci arhetipuri simbolizate prin mituri.
personalitdlii. Se disting mai multe tipuri principale de
personalittrli accentuate, pe care le vom prezenta, gi
anume: firea demonstrativtr, firea hiperexacttr, firea
Capitolul I hiperperseverentd, firea nestdpdnitd, firea hipertimic[,
Personalitatea de bazi firea distimich, firea labiltr, firea exaltat[, firea anxioa-
s5, firea extravertitd, firea introvertitd.
Este o personalitate-model, teoreticd, prin care se a, Firea demonstratitri reprezinth un grad mai redus
explicd relafiile individ-societate-culturd, precum 9i al firii isterice, avdnd o capacitate anormald de refulare,
obiectele de cercetare penru diverse formalii sociale' inferioard istericilor. Personalitatea demonstrativd este
Personalitatea de bazd se refer[ la o structurf, stabill caracterizatd, prin laudd de sine, comportament cu scop
de elemente comportamentale, tendinfe, sentimente, de afirmare, tendinfd de autocompdtimire, pripeal[ in
valori, atitudini gi convingeri. decizii, capacitate de a se face iubit. persoanele cu
Personalitatea de bazl reprezinttr matricea prirnard aceastd fire manifesti unele talente zulistice, precum gi
qi arattr raporturile membrilor unei colectivitAtri, in o mare_ dozd de patetism in vorbire, mimictr qi gesturi.
raport cu care indivizii i;i elaboreaz[ un anumit stil de PersonalitdJile accentuat-demonstrative resping
via1tr. aspectele nepldcute gi cultivl reprezentdrile fanteziei.
Aceste raporturi dintre individ qi societate se stabilesc Scriitorul Karl May este un caz tipic de personalitate
de la naqtere, prin educafie, culturtr, folclor, norme qi demonstrativd, datoratd practicdrii unei pseudologii
moravuri. fantastice gi a minciunii patologice.

96 97
b. Firea hiperexactd se caracterizeazb prin lipsa
capacitdlii de refulare. Firea hiperexactd se manifestd
e. Firea hipertimicd este o formd diminuatd a
temperarnentului hipomaniacal, o combinatrie de veselie,
prin frtrmdntare, indoiald, oscilalie, limitarea capacitdtrii
cu d<irinla de ac;iune qi cu nevoia de a vorbi, cu o
de a lua hotdrAri, ceea ce conduce la o diminuare a
inclinalie spre digresiuni in gAndire gi fugd de idei.
eficientrei. Din aceasttr catzl individul trebuie s[
Aceasttr personalitate subestimeaztr necazurile vielii,
.o*p"nr.r, acest deficit prin meticulozitate, asigurfui este mereu in acfune gi acceptd numai lucrurile pldcute.
excesive, minuliozitate exageratd' O munc[ de rtrspun-
Oamenii cu aceast{ fire au ganse de succes, fiind
dere sporegte atenlia acestor firi, ceea ce le d[ o bund
indivizi de acliune qi inovafie. Sunr plini de idei gi de
apreciere la locul de muncf,.
sentimente, dar au o inclina{ie puternic[ spre superficia-
Aceste personalitdli respectd bine disciplina severl
lilate pe plan etic Ai moral gi de aceea sunt personalititi
din armatf,, iar in viafa civil5 igi impun lor 9i celor din
nerealizabile in fond.
jur o disciplind asemf,ndtoare.
f. Firea distimicd reprezinti un grad mai redus al
c. Firea hiperperset'erentd arc tendinltr spre ideile
temperamentului subdepresiv qi este contrariul tempera_
fixe in scopul atingerii unor scopuri egoiste, legate de
interesele personale' ceea ce declangeaz[ o reactie
mentului hipertimic. Acegti indivizi sunt severi, depresivi,
figti. Acgioneaztr pu!n, dar sunt alrui$ti, sob,ri gi etici.
afectivd anormall. Cei ce posed[ aceasttr fire sunt
grijtr Au un mare grad de inhibilie qi un randament scdzut
susceptibili, se simt ugor jignili qi dbvedesc o mare
al gAndirii. Lipsili de veselie, sunt dominali de inerJie,
pentru prestigiul personal. Ca aspect pozitiv al acestor
incetineal[ gi de oarecare deprimare.
personatitXli, apare ambifia cu care se mobilizeazS
pentru atingerea felului propus. Ambilia 9i susceptibili- g. Firea labild este caracteristicd personalitdlilor in
i"t"u favoizeazd insl instalarea sentimentului de care alierneaz[ stdrile hipertimice, de veselie, cu stdrile
prejudiciu qi aparilia unor reacgii de ostilitate' distimice, de severitate. Aceqti indivizi se manifestd
uneori depresiv, iar alteori euforic.
d. Firea nestdpdttitd este caracterizatd prin domi-
Aceste stdri sunt determinate de mediu, precum gi de
nalia instinctelor qi a sentimentelor asupra rafiunii'
Aceste personalittrli reacfioneazd impulsiv, prin
indivizii din jur, ei fiind continuu oscilanli.
i
mimictr qi prin cuvinte, 9i chiar prin reaclii agresive h. Firea exaltatd reprezint{ temperamentul anxios
necontrolate. nelinigtit. dar gi fericit, cu dispozilii extreme de oscilalii.
Nestdp0nilii sunt nestatornici, igi schimbtr des focul Sunt indivizi entuziasmati de evenimentele pozitive gi
de munctr, degi munca fizictr le face pldcere' Ei au o disperali in prezenla evenimentelor negative. Aceste
predispozi;ie spre m6nie qi exagerare, explodeazl brusc personalitdli se pot canaliza spre sferele aftistice,
gi Oo. o viald instinctivd, le place s[ bea 9i sd mfnAn- religioase, filozofice sau sport. Multri poegi au firea
ce mult. Printre aceste personalitili se gdsesc nenumd- exaltatd.
rafi alcoolici, iar unii ajung chiar qi la crime'
i.'Firea anxioasd se manifesttr incb din copildrie
datoritd fricii de ?ntuneric gi de cdini. Apoi, datoritd

98
9S
mediului ostil $i batjocurii celorlalfi copii' Sunt indivizi unor tendinfe spre depresiuni patologice. De multe ori, la
personalitdfile adictive predomintr narcisismul.
timizi, fricogi 9i plini de jentr. Au o mimic[ expresiv['
pl0ng ugor de bucurie, ca gi de mild, avdnd astfel o PersonafiHlile adictive depind de influenfe exterioa-
tendin$ putemictr spre depresivitate qi emotivilate'
re. cum sunt alcoolismul gi drogurile. Indivizii sunt
profund susceptibili qi influenlatri de mediu.
j. Firea extravrtitd are orientare spre lumea percep-
fei, imaginatia avind un rol secundar la aceste firi'
individul va fi astfel in ctrutarea unor impresii exte-
rioare. Este un tip sociabil. atras de conversafii, de radio'
Capitolul IV
ii
TV. cinema etc. place str schimbe mediul. sd intre- Personalitatea dizarmonici
prindtr qdldtorii, sd coleclioneze, sil tr[iasc[ intim-
pltri *tt*o noi, fful sd simttr nevoia sf, prelucreze 9i
,tr int.gr.r. noile cunoqtinfe. Este o pcrsonalitate Pcrsonalitater dizurmonictr. a p.ltra grupl importan-
int'luenlabiltr gi credul5, care igi insuqegte foarte ugor tide personalittrfi. rezultd in urma tulburtrrilor echili-
ptrrerile altora. Aclioneaztr uneori impulsiv deoarece brului unor trtr.slturi de pensonalitate, respectiv din
orienttrrile sale sint exterioare. predominarea uneia dintre aceste trdslturi.
ln individ trebuie sd convieguiascl annontbs qi
k. Firea introl'erlitd se c:uacterizeazd printr-o proporlional diversele tipuri de personalittrli prezentate
puternicl rcprezentare 9i o tloz6 mare de introversiune' anterior, iar in cazul dezvolttrrii excesive a unui tip de
t*" poutt str o indeptrrteze de realitate' pdntr la intrarea personalitate, apar exagerdri grave patologice, gi atunci
intr-o lume ideald' personalitatea individului devine dizarmonicd.
Personalittrlile introvertite reilizeazl uneori perfor- Experienla ne arattr cd nu se poate vorbi de tipuri
mante remarcabile, planuri' invenlii qi idei deosebite' Ei pure de personalitate, ci numai despre o tendinld cdfte
au o inctiriatie spre titeratur[ sau sport' de preferinld un anumit comportament dictat de temperament gi care,
"gi
gah, dar spre filozofie, politic[ gi religie, ins[ de in final, caracteizeaz?l individul. in acest sens, persona-
multe ori sunt firi nerealizabile. Acfiunea ocupd la litdlile dizarmonice sunt diferite de personalitdfile
acegtia un loc secundar fald de lumea ideilor' normale, prin exagerarea agresivtr a unei trlsdturi.
Existd mai multe tipuri de personalitdli dizarmonice
principale, pe care le vom prezenta in continuare:
Capitolul III
a. Tipul sang,-inic se caracteizeazd prin bund
Personalitatea adictivl dispozilie, optimism, sociabilitate. Este activ, curajos gi
energic, dar inclinat spre excese. Are o tendinp puterni-
Dupd peisonalitatea de bazd qi personalitatea cI spre superficialitate gi inegalitate in atitudine. posedtr
accentuat[, prezentate anterior, personalitatea adictivd o constitulie robustd. Este predispus la infeclii gi
cuprinde a treia grup[ importantd. Aceste personalititri reumatism.
presupun tr[sltud specifice alcoolicilor 9i se datoreazd

101
1oo
i. Guralivul este individul care are rtrspunsuri la
orice gi rdspunde la oricare intrebare cu vorbe multe,
b.Tiput melancolic este caracterizat prin durabilitate,
profunzime, seriozitate qi congtiinciozitate. Manifestd o
fhrl gir gi fIrI conlinut. Intervine in conversa{ia
necunoscugilor 5i se laudtr cd a citit totul, iar cand
fire interiorizattr, orgolioastr 9i relinutl fap de socie-
vorbeqte, nimic nu-l poate opri. Este impulsiv, agresiv,
tate, av0nd o doztr de neincredere qi nesiguranltr de sine'
megaloman, hipertirnic.
Din aceasti cauztr, tipui melancolic este predispus
la boli psihice, de tipul nel'r'ozelor, precum 9i la newalgii, j. Zgdrcitut face socoteli penFu orice : m0ncare,
tulburtrri digestive qi vasculare. haine, ctr4i, produse alimentare gi industriale. Calculea-
ztr chiar gi cheltuielile pe care le fac alfii la ei acas[. igi
' c. Tiput coleric are puternice trtrslturi volitive'
urmfte$te copiii, solia qi pdrinlii, pentru fiecare bucattr
temeritate gi rezistenltr fizicl. Este un tip susceptibil, de pdine. Se ceartii cu vinztrtorii, dar gi cu curnptrrtrto-
pasional, excitabil gi agresiv, fiind inalt 9i slab' Este rii. Este rigid, obsesiv gi anxios.
pretlispus la tulburtrri digestive. I

k. Brutalul vorbegte pe ton aspru gi dur. intArzie la


d. Tipul flegmatic se caracterizeaztr prin reaclii $i intilniri gi ii trateaztr pe toli de sus. Este e6ploziv,
tr[iri fdrd intensitate: este calm, calculat, tolerant' bine irascibil qi instabil. Vorbegre urdt aldt cu cei btrtrfini, cAr
dispus qi increztrtor. Se sperie de orice boal[ qi suporttr gi cu t'emeile gi cu copiii.
greu durerile. Este tiPul gras.
l. Nentulluntirul. Nici darurile gi nici succesele nu-l
e. Prefdcutttl este individul care se ascunde de mufumesc. Nu iubegte pe nimeni gi se cearttr cu toata
ormeni. in spate ii ponegregte' ir in fafl ii ridicl in lumea, cu prietenii sau cu necunosculii. Este neincrezd-
slavtr. Este secretos, megaloman 9i nesigur de el' Toate tor, senzitiv, trist, incapabil de relalii.
acfiunile lui sunt dubioase. viclene qi dugm[noase' m. Neittcrezdtorut iSi controleazd familia, solia $i
f. Flecarul ingirtr vorbe ldrtr rost in prezenla prietenii, precum Ei colegii de munc{. Verificd vinztrto-
orictrrui strtrin, povesteqte intimittrli $i exagertrri de rii, cumpdrtrturile, fiecare rest gi greutatea cumptrrtrtu-
multe ori neadevfuate. Nu are o cenzur2l moralf, 9i este rilor. Este obsesiv gi rigid.
incapabil str aibd relalii corecte gi de duratd. n. infumuratrul se caracterizeazl prin dorinfa de
g. Grosolanuleste individul care vorbegte foarte tare, este onoruri gi decoralii. Caut[ numai prietenia celor mai
nespdlat gi neglijent in imbrdcdminte. I\4fuancd grdbit' cu mari in grad, a bogdtagilor sau aristocratrilor. Se laudd
gura plin[, gi bea cu ldcomie. Este turbulent, impulsiv 9i nu cu relalii deosebite, pe care le cultivd. Este megaloman,
teatralist gi fabulant.
respectb uzanlele publice ale societdlii in care n[iegte.
Tipurile de personalitili dizarmonice, psihopatice,
h. Neobrdzatul se cuacterizeazil printr-o mare
mai sunt clasificate in prezent gi astfel :
indr[zneald. El se ceartd cu vecinii, prietenii gi necu- - Abulic gi lipsil de ,-oin1d.
noscufii. Joac[ jocuri de noroc, vorbegte tare, triqeazl, - Exploziv, iritabil - se descarctr rapid gi necontrolat in
minte $i insult[ pe tofi. Este agresiv, dispreluitor, afard.
megaloman qi are predispozilie spre criminalitate.

103
102
- Instubit - trece de la veselie la depresiune.
Partea a IV-a
- MegalomaLr - psihopat, care se aqazd cu orgoliu qi
vanitate in centrul atentiei. PSIHOTERAPIA
- Fanatic - individ care se supravegheazd. El anage in
jurul sdu prozelili.
-Anancast - neliniqtit, nesigur qi obsedat de culpabilitate
sau insuficienl6.
Scopul acestei lucrdri, aga cum am precizat in
-
- Hipertimic are b dispozitrie veself,, temperament introducere, este de a prezenta sugestia gi autosugestia,
sangvinic, tip activ, critic, sigur pe el, dar inconstant 5i
dar am considerat necesar sd ardt?im mai intAi vasti-
nephsdtor.
tatea acestui misterios OM gi a proceselor care se petrec
- Depresiv - pesimist, sceptic Ai sumbru.
in el, in stare de congtient sau de incongtient.
- Psihopcttul astenic - imprevizibil, hipersensibil, obsedat
Apoi, in dorinla de a ajuta cititorul sh pdtrundd in
de boli.
aceastd lume extraordinard a psihicului omenesc, am
- Psihopatul apatic - lipsit de mil[' brutal, rece, moro-
explicat c6teva dintre nofiunile cele mai importante,
clnos, imoral.
specifice limbajului psihologic.
De asemenea, arTl ardtat pe scurt cateva dintre
tipurile de personalitdfi umane, care se creeazla ca
urmare a ereditdgii gi a influenlei mediului socio-cultural
gi asupra clruia aclioneazd multiple procese psiholo-
gice, cum sunt : voinJa, atenfia, percepfia, impreund cu
multe alte mecanisme gi fenomene psihologice. pe care
oamenii incd nu le-au descifrat in totalitate.
Aceste fenomene psihice, determinante pentru viaga
omului, sunt supuse la nenumlrate acfiuni externe sau
interne, dintre care unele sunt dlundtoare qi pot da
tulburdri, uneori foarte grave.
De aceea, noi vom prezenta autosugestia, o metodd
cu rol profilactic, in dorinla de a ajuta pe cei interesali
"sd se ajute singuri" in dirijarea unor fbrle psihice
existente in fiecare dinffe noi, fbrfe care de cele mai
multe ori sunt nefolosite.
in continuare, vom descrie pe scurt cOteva dintre
metodele de tratare a psihicului uman, inainte de a
prezenta in extenso sugestia gi metodele de autosugestie.

105
De asemenea, existd doud mari categorii de psiho-
I terapii, gi anume :
Capitolul
l. Psihoterapii individuale, din care fac parte: psihana-
Bazele psihoterapiei liza, psihoterapiile de inspiratrie analiticd, hipnoza,
autosugestia, terapiile de relaxare, Yoga gi zen.
Vom incepe cu o defindie a psihoterapiei, definilie
2. Psihoterapii colective,care sunt psihoterapii de grup.
recunoscutd in prezent de specialigti.
bazate pe tehnici psihanalitice, pe tehnici psihodram atice,
Psihoterapia este o metodd de vindecare ce folosegte
somn colectiv etc.
mijloace psihologice, cu acfinne directA asupra unei boli
Aqa cum ar{tam, dintre aceste psihoterapii, noi ne
psihice. Ea consti dintr-un ansamblu de tehnici psiholo-
vom ocupa in principal cu sugestia gi autosugestia dar,
gice care se adteseazd fie simptomului de boald, fie
inainte de a intra in ffatarea acestui subiect, pentru a
structurii personalitdlii, fie ambelor.
sublinia simplitatea metodei noasfe, precum qi impor-
Orice psihoterapie este condilionatd direct de cunoa$-
tanfa ei, vom prezenta pe scurt psihanaliza, cea mai la
terea subiectului, precum qi de stabilirea unui raport bazat
modtr metodd.de tratament psihic. *f/
pe incredere gi chiar pe afecliune intre pacient gi medic.
" ir"
Psihoterapia nu este o simpld metodd de vindecare,
ci este o atitudine psihologicd in cadrul unui act medi-
cal. De aceea, se vor avea in vedere cdteva prescriplii de
capitotur , fioiJt'
bazd, duptr cum urmeaz[: Psihanalira-$i contribufia ei
- Pacientul sd nu depdqeascd vdrsta de 65-70 ani.
- Sb existe o dorinl[ reald de vindecare din partea in psihoterapie
bolnavului.
- Pacientul s[ aibd capacitatea de inlelegere a Psihanaliza este un sistem-psihologic terapeutic,
terapiei. infiinlat de Freud la sfdrqitul secolului al XIX-lea gi
- Personalitatea individului str nu aibd o dizarmonie inceputul secolului al XX-lea. Freud a folosit pentru
profundtr de struclurd. prima oar[ termenul de psihanaliztr in anul 1896, in
- Boala s[ nu aibtr o vechime foarte mare. lucrarea sa intitulatl "Noi observafii asupra psihozelor
de apdrare". Anterior lui Freud, lucrdri gi cercetdri in
Vom mai sublinia cd existd doud mari sisteme domeniu au fost efectuate de qcolile de la Salp6tri6re gi
terapeutice: Nancy, ai cdror reprezentanfi marcanli au fost Breuer,
Charcot, Bemheim gi P. Janet. Acegtia au tratat prin
l. Sisteme terapeutice care se adreseazd confinutului
hipnozd diverse cazuri de isterie, somnambulism gi
persoanei 9i al experienplor sale. Acestea sunt psihana-
catalepsie. Psihanaliza, a$a cum a definit-o Freud gi
liza gi psihoterapiile de inspiragie analitic[.
gcoala sa de psihanaligti, este un sistem psihologic care
2. Sisteme terapeutice tehnice, care pe o
se .bazeazl explicd natura conflictului uman, iar ca terapie foloseqte
anumittr procedurd, necesard unei persoane pentru a se
schimba, cum sunt: hipnoza, Yoga, autosugestia etc.
107
106
autoinvestigarea ;iautocunoa$terea in vederea realizdrii Incd din timpul vie1ii lui Freud, unii psihanaliqti au
unei restructur[ri profunde. De asemenea, psihanaliza creat curente, gcoli qi metode diferite, dintre care unele
foloseqte resursele proprii ale individului gi realizeazd un au avut contribulii notabile in psihoterapie. Le vom
echilibru intre sine qi lumea inconjurdtoare enunla pe scurt:
Psihanaliza considerd cd existd un psihism incongti-
ent, care intervine in viala congtienttr gi care poate folosi l. Psihoterapia adleriand
continutul incongtientului. Pornind de la acest conflict A fost intemeiattr de Alfi'ed Adler (1870-1937). Se
intrapsihic intre conqtient gi inconqtient, psihanaligtii ocupl cu modificarea sructurii individului cu ajutorul
considertr cd existd mai multe principii care stau la analizei, al in[elegerii gi al schimbfii felului de vialtr in
baza relaliilor dintre congtient gi incongtient, gi anume : sensul adaptdrii individului la un mod de via15 util. Metoda
principiul pllcerii, principiul realittrfii, mecanismele de se bazeaztr pe comportamentul omului in mediul social, pe
apfu'are ale Eului, complexul lui Oedip qi complexul de stilul de viap, pe interesul sdu social, pe complexele de
castrare. inferioritate qi pe compensarca acestora. Scopul acestei
Pornind de la aceste principii de baz6, psihanaliqtii pSihoterapii este dezvoltarea in individ a interesului social.
elaboreazd cAteva teorii foarte importante in dezlegarea Metoda terapeuticd consttr in stabilirea unei bune
psihismului uman. relagii intre medic qi pacient. analiza vicgii pacientului, a
futfel, Freud 'nahze'azd, in profunzime incongbentul gi viselor sale, incurajarea qi indrumarea acestuia str
i;itroduce o nofiune noutr, precongfientul, care mai tdrziu va aclioneze spre un scop precis.
fi numit subcongtient, stabilind cele ['ei stiri ale psihicului:
congtient, incongfient gi preconqtient sau subconqtient. 2. Psihoterapiu analiticd a lui C.G. Yting
Referitor la elementele dinamice, psihanaligtii freudi-
Psihoterapia analitictr a lui Yung atribuie un rol
eni descoperii libidoul (pl5cerea), instinctele gi tebria
minor sexualiffitii in viala infantild $i introduce unele
pulsiunilor, iar din punct de vederc genetic ei analizeazd
elemente mistice. Aceastd terapie foloseqte visele gi
trlsdlurile de caracter qi structura psihologici a indivi-
imagiriafia, reflectate in.inconqtientul individual sau colectiv.
dului, ea avindu-gi originea in evenimentele din copil5rie.
Psihismul ac{ioneazl ca un sistem de autoreglare,
Freud considerii ctr existi rei instanle psihice active:
congtientul gi inconqtientul fiind subsistemele sale care se
a. Sinele. Este rezervorul energiilor pulsionale profunde, compenseazd reciproc. Acliunile individului sunt
instinctuale gi primitive, dirijat de principiul pl[cerii. determinate de experienlele sale Eecute, dar qi de viitorul
b. Eul. Este derivat din Sine gi apare la nivelul congtien- condus de arhetipurile inconqtientului universal.
n:lui gi al realuiui, fiind un compromis intre Supra-Eu qi Eu. Psihoterapia lui Yung folosegte metoda introspecliei,
Aceslr asigurtr echilibrul psihic al individului. analizaqi inteqpretarea viselor" ca expresie a arhetipurilor.
intre medic qi bolnav trebuie sf, existe relalii de
c. Supra-Eul. Apare in inconqtient gi se face resimlit
afectivitate gi egalitate.
ca o stare de culpabilitate fa1il de tatf,l idealizat, un alt
personaj autoritar sau sub influenfa mediului social.

109
108
3. Psihbterapia Rogers, centatd pe pacient
nate de mediul socio-cultural, dar qi de gAndirea tor
A fost aplicattr pentru prima datA in anul 195 t. Psihote- magicd, iraJionaltr gi ilogicd. Acestea dau perturbalii
rapia Rogen consttr infi-o intervenfie centratf, pe viala care pot fi ins[ vindecate dacd individul igi poate
interioar[ a subiectului, prinn-o relalie de comunicare, infelege credin;ele iralionale, le congtientizeaz[ gi deci
acceptare. inlelegere gi relalie de ajutor, pomittr de la medic. le poate elimina in mod rafional.
Terapia se bazewA pe principiul cd natura umanb esen-
faltr este pozitivd qi cd, de la naqtere, viala are o semnifi- 6, Gestalt. Terapia lui F. Perls
calie qi o realitate proprie. Experienla gi comporamentul se
Este un sistem psihoterapeutic existenfial, care
modificd in funclie de satisfacere sau de frustrare.
consttr in. conqtientizarea experienlelor trdite f[rl
Procesul terapeutic are mai multe stadii, de la respin-
cunoa$terea profundd a motivelor gi a comportamentului.
gerea comunicdrii directe, comunicarea superficialf,,
Terapia constd in confnurtarea individului cu ac{iunile
relaxarea ti discutarea sentimentelor proprii gi pdntr la
sale gi cregterea responsabilittrfii persoanei in aceste acliuni.
trdirea, cunoa$terea qi acceptarea problemelor vielii
Personalitatea umand, conform acestei gcoli, are o consfruc-
sociale, flrd teaml sau rezerve.
;ie sEatificatd qi concentricd, iar unele straturi nu vin in
contact cu mediul. Terapia duce la un echilibru cAnd organis-
4, Analizn tranzac[ionald, introdusd de Eric Berne
mul funclioneaztr in concordanJtr cu imaginea despre sine.
Metoda constd intr-o relafie amicald intre Fiinla trtriegte conform cu unele modalitlti existente in
'rdie€
pacient. Subiectul este implicat ditect-{p-rocesul de lume, conform legii, conform ffecutului slu in perspectiva
vindecare, fiind conqtiq4r'qi-rctiv in analiza unor com- viitorului qi conform' cu prezentul.
portamen_te-$Lintafriffiri din viatra sa.
Aniliza structurald, in fazele pdrinte, hdult, copil, 7, Psihoterapia de grup
reprezintd sttrri functionale in individ, care se bazeazd A apdrut la sfArgitul secolului al XIX-lea. 4" lu
pe tranzaclii ce funcfioneazl ca reguli de comunicare. bazd ideea ctr bolnavul psihic este un individ care a
Medicul va invdJa pacientul noliunile, bazelc de devenit inadaptabil din punct de vedere social, iar intre
franzac[ie qi modul cum str le dirijeze pentru ca pacien- el qi societate s-a produs o rupturtr care-l impiedicd str
tul str se cunoascd pe sine. deci sd se poattr vindeca. mli comunice cu cei din jur.
) Psihoterapia de grup considertr insd c[ perturbhrile
5. Psihoterapia ra[ional-emotivd a lui Ellis de integrare sociald pot fi congtientizate qi vindecate.
Psihoterapia lui A. Ellis a apdrut in jurul anului 1950 Individul trebuie'instr sd ia cunogtinl[ de ele qi de
gi are la bazd ipoteza cd emoliile perturbatoare iqi au atitudinile sale qi ale celor din jur. Apoi se va cduta ca,
originea in sistemul de credinfe ale iildividului, iar apeldnd la aiutorul unui grup: familie, colegi, prieteni, sl
trecerea in faza rafionald a acestei credinfe inldturd
i se ofere bolnavului o echipl terapeutictr qi un cadru
perturbdrile. Se pomegte de la premisa cd indivizii au social care str-l protejeze gi str-l ajute sd restabileascd
capacitdli mari, atdt rationale, cAt gi iralionale, condilio-
comunicfi cu societatea gi cu lumea. Se creeazd grupud
din personalul medical saugrupuri din alfi bolnavi psihic.

110
111
8. Alte psihoterapii Partea a V-a
in afard de psihoterapiile descrise destul de sumar,
in prezent se cunosc ai alte metode destul de folosite in
tratamentul bolilor psihice. Acestea sunt :
SUGESTIA
a. P sihoterapia familiei. Trateazl intreaga familie ca
sistem de relatrii penfru echilibrarea membrilor care
interacgioneazd sistemul.
Metoda urmdregte modificarea relaliilor dintre Capitolul I
membrii familiei. Aceastd metodf, a fost creat[ de
Bowen, Wynne gi Ackerman. Sugestie Ei sugestibilitate
b. Psihodrama. A fost creatd in anul 1972 de
Moreno. Metoda se bazeaz| pe ideea c[ individul igi incd de la
naqtere, copilul este dotat cu un corp
poate recdgtiga capacitatea de a fi normal qi echilibrat. material qi o
snucturd psihic6. De asemenea, copilul este
Individul se prezinttr pe sine sau inff[ in rolul altuia gi prevhzut cu un bagaj sumar de informagii. prin intermediul
atunci igi poate vedea propriile manifestdri gi reaclii. simgrilor, asupra psihicului trcep apoi sd acgioneze, clipd
c. Psihoterapia comportamentald. Creattr de Skinner, de clip[, zi dupd zi gi an dupl an, sugestii rcpetate, unele
Walpe, Bandura, Miller q.a. Metoda prevede modifictrri sistematizate, iar altele destul de nesistematizate.
ale comportamentului prin invdlare sau prin tehnici in paralel, in copil se dezvoltd, o datd cu capacitatea
complicate, implozivd, asertivd, aversivf, gi cognitivtr. de funcgionere a simlurilor, $i shucturile sale psihice
d. Psihoterapia de relaxare Schultz Si Jacobsort. importanfe: memoria, atenfia, perceplia, apercepfia,
Metoda este bazat[ pe terapii sugestive gi hipnotice. impreunl cu reflexele qi intriitria; iar mai tdrziu, in copil
Pfoduce stdri de relaxare. Se adoptd pozilii de relaxare, se dezvolttr voinga, rafiunea qi imaginafia
intins sau in fotoliu. La formarea acestora, a$a cum putem vedea chiar qi
e. Psihoterapia scurtd de inspiralie analiti.cd - singuri, un rol foarte important il are mediul socio-politic
Binswanger, Tanenbaum, Balint. Metoda const?i in qi sugestiile sale.
convorbiri directe in care subiectul rbspunde la intrebhri Autosugestia apare mai tArziu la om gi este capaci-
directe gi simple despre viala sa. talejjg a te autoeduca, fiind un act de uoinilEiEffi
nar, care ncceslE ratlune gi un scop.
La adulll fl.apol la maturi, sugestia gi autosugestia
pot acJiona impieuntr. AvAnd insd in vedere cd sugestia
acJioneazd de cele mai multe ori haotic Ai nu destul de
selectiv, este necesar ca omul str-gi stabileascd singur
drumul pe care va merge in via1d. ceea ce inseamnd str
impuntr suprematia autosugestiei, controlate asupra
formtrrii psihicului.

112 113
atunci cregte pasivitatea facultdlilor normale ale subiec-
Pentru a inplege $i pentru a delimita exact rnodul de tului impreuntr cu imaginafia acestuia.
acfiune al sugestiei fafd de autosugestie, vom cluia mai Sugestia dati subiectului in stare de hipnozd pune in
iniai g Hmurim in aceasti lucrare definilia qi rolul evidenfl functria denumitd sugestibilitate. De asemenea,
sugestiei. prin hipnoz[ se mai obJin gi alte efecte, pe care instr nu
Vom incepe prin a prezenta definilia nofiunilor debazL' l0 analizdm in aceasti lucrare. Se mai poate observa cd
Susestia este actiunea prin care un individ a-flat in sugestia sirhpld datorat2l mediului socio-cultural, la fel
stare uentat sA ca gi sugestia prin hipnozd sau din autosugestie, actrio-
a neazl asemtrndtor. Diferenla cea mai importanttr
SugesiETe poete exercita asupra subiectului in stare de constl in aceea c[ sugestia mediului aclioneazd haotic,
veghe, precum 9i in stare hipnoticd. incongtient sau con$tient, in timp ce hipnoza este dirijatd
in vorbirea ciirenti, prin sugestie se mai infelege de hipnotizator gi aclioneazf, asupra subiectului aflat in
actul de angaiare a cuiva pentru a admite sau a executra stare de semiincongtienld. Pe de altd parte, dutosugesfia
o idee strdind. in stare de hipnozd, subiectul ascult[ esfe un act con$tient qi dirijat, qi de aceea reprezintd o
incongtient ceea ce i-a ordonat hipnotizatorul 9i admite treaptd superioarl a individului.
fdrd discufie poruncile acestuia. De asemenea se mai poate constata cI sugestia datorattr
Sugestibititatea, o noliune legatd direct de sugestie, mediului este extraordinar de complexd gi de vastd, iar de
este capacitatea indivizilor de a primi sugestii gi de a cele mai multe ori ea scapd puterii noastre de conffol.
suferi influenla unor idei sugerate. Sugestibilitatea Sugestia mediului se poate constata direct la indivizii din jur.
antreneazd ansamblul fenomenelor psihice supuse sau pnn efectele acesteia asupra noasfid, dar nu o putem
fi angajate atat in stare congtientd, cdt
sugestiei, care pot utaltza exact in timpul in care acfioneaztr asupra noasffd
qi incongtientd. Cea mai tipicd formd de sugestie penffu cd atunci ea se fransformd imediat intr-o sugestie
descoperitd in secolul al XIXlea este hipnoza' dirijatd. adicd in autosugestie.
Hipnoza, denumiti dupd cuvAntul grecesc hipnos, Din aceastd cauzd, intrucAf sugestia mediului este
care inseamnb somn, consd in adormirea parfialtr sau foarte importantd in formarea personalittrlii umane.
total5 a congtiinlei unui individ, numit subiect, de cdhe inainte de a trece la treapta superioad, care- este auto-
un hipnotizator. sugestia, vom analiza mai intdi modul cum acfioneazd
in stare d€ hipnozd, ragiunea, voinga, atenfia, percepfia
qi sugestia prin hipnozd.
toate celelalte facultdli congtiente sunt blocate pentru un Vom incepe cu analiza hipnozei, care ne va ajuta sd
moment. Atunci nu mai aclioneazd decAt stdrile inconqtiente: inlelegem acest proces important care este sugestia.
reflexele, instinctele, imaginalia gi memoria. Hipnoza are Menfiontrm cd, sugestia prin hipnozd,- care ne
unele fdsdturi diferite de somn, cum sunt : legdtura intereseaztr penhu a analiza sugestia simplb, a devenit
auditiv[ dintre subiect qi hipnotizator, memoria 9.a. una dintre metodele de tratament al unor boli.
in stare de hipnozd, susceptibilitatea este la un nivel Vom incepe prin a sublinia cd orice individ fbrd
maxim deoarece ideea sugerat[ de hipnotizator ocupl pregdtire speciald poate hipnotiza un om din zece, iar
integral cdmpul gandirii subiectului qi, de asemenea'

11s
114
un om cu o pregf,tire sqmard poate hipnotiza doi 2. Exerci{iul nr.2 de pregdtire:
oameni din zece.
' Educa[ia vorbirii
intrucdt hipnoza este o formd de sugestie anahzatd - Pronunfafi cuvintele clar, tare gi hotdrdt, citili
mult de cdtre specialigti, vom prezenta in continuare articole scurte cu voce tare.
cAteva dintre cele mai simple exercilii de hipnoz[' care - Citti cu voce tare texte diferite. Controlali-yd atent
qi de nespecialigti'
- fi u$or insugite, chiarc0teva
pot
recomanddri necesar a fi
diclia gi sonoritatea vocii.
Vom face la inceput - Desp5rlili cuvintele in silabe. Accentuali-le distinct
respectate pentru cei care,doresc sd foloseascd hipnoza qi foarte atent.
in tratarea unor sugestii simple, qi anume :

a. Sd existe cunoqtinfele anatoniice 9i fiziologice debuA'


3. Exerci6iul nr.1 prin hipnozd:
' b. Hipnotizatorul sd insufle subiectului incredere in Pierd e re a e c hilibrului
acest tratament qi in operator.
c. Sd indepdrteze din subiect morbiditatea qi teama' I se va explica subiectului sd stea drept in picioare,
d. Subiectul sd inleleagd exact procesul sugestiei cu picioarele apropiaie, bralele agezate de-a lungul
pentru a conftibui la vindecare prin autosugestie' corpului qi cu ochii inchigi. in aceastd pozifle rigidi,
e. Operatorut sd-gi Pqatd elirnina reflexul de ciipire subiectul str-gi comande singur in g6nd, concentrat, urml-
pentru a putea privi subiectul fix in ochi' torul ordin: "Cad pe spate! Cad pe spate! Cad pe spate!...,'.
Pornind recomanddrile fdcute anterior' in
de la Operatorul va sta a$ezat in spatele subiectului pentru
continu.are vd vom arlta cdteva exercilii elementare de a-i da incredere c[ nu va cddea jos. Dactr la comanda
pregdtire qi de hiPnoz6: proprie subiectul, va cddea singur pe spate, atunci el are
o sugestibilitate puternicd gi s-a concentrat suflcient
1. Exerci[inl nr.l de Pregdtire: asupra ordinului de a cf,dea pe spate. DacI nu cade pe
Educatia ochilor spate, atunci i se va explica clar, gi cdt mai simplu, cd
nu s-a concentrat suficient gi nici nu a fost suficient de
- invdtati sd citigi ftrrd sd clipdi. la inceput cAteva
convins ctr se poate autosugestiona. Se va trece la
cuvinte, apoi un rind, iar dupd cdteva zile mai multe 6nduri' exerciliul unnhtor; primul exerciliu cle hipnotism
- Privili fix in fa[d, in semiobscuritate. apoi fixali propriu-zis.
.un cerc cu diametrul de 1 cm, trasat cu albastru pe o
hafiie albd. Privifi acest punct 15 secunde' cu o pauzd 4. Exerci(iut nr.Z prin hipnozd:
cle 1 minut, apoi fixati punctul timp de 30 secunde, cu o
Dezechilibraree pe spate
pauzd de 1 minut. Continuatri pdn[ cAnd vefi reuqi sd
1ine1i ochii deschigi, fdrd
sd clipili, timp de 10 minute' Subiectul va sta drept in picioare, cu m0inile de-a
- Privili toate persoanele cu care discutali' fix la lungul corpului. Hipnotizatorul ii va explica cu fraze bine
r$[cina nasului. accentuate: "Vom incepe experienfa impreund. Eu voi
La inceputul exerciliului de hipnozd' fixali-vd dirija acfiunea! Privili-md atent in ochi!". Hipnotizatorul
privirea deasupra ochilor subiectului. va privi fix in ochii subiectului timp de cca. 5-10 minute,

116 117
apoi va spune cu hottrrdre gi clar: "Acum veli inchide
ochii. S[ nu aveli nici o team[! Am s[ v[ fin s[ nu vd va impinge qi veti ctrdea in fatrdl incepeli s[ vtr
cltielil Sd nu vd fie team[! Aveli incredere in mine!"' inclinafi in faJi, pe nesimlite, din ce in ce mai mult, mai
Va Fece apoi in spatele subiectului qi ii va pune u;or mult, mai mult! ".
palmele pe spate, Pe omoPlafi. Subiectul va fi privit in ochi gi i se va spune cu t?lrie:
"Acurn cldeli in fap! Cddeg in fal[! Cbdeti! Ctrdefi!...".
Hipnotizatorul va continua sugestiile: "CAnd voi
retrage mdinile, veti sim$i o forld irezistibil[ care vd
atrage pe spate! Veli cddea pe spate incet, incet! Corpul 7. Exerci(iul nr.S prin hipnod:
dumneavoastrd - se apleacd. spre spate secund[ cu . lncruciEarea degetelor de Ia mdini
secundd, din ce in ce mai mult!". Se va insista asupra Subiectul care, prin autosugestie, cade singur pe spate
acestor sugestii, apoi se va incheia hottrr0t: "Acum vegi' qi in fa1tr indeplineqte condiliile pentru a continua
cddea pe spate, cf,defi, cddeli, cddeli!""', pdntr cdnd experienlele intrucAt posedd o mare sugestibilitate. Va
subiectul va cddea ge spate. fi invitat de cf,tre hipnotizator sd se,aqeze confortabil pe
un scaun $i sA stea cAt mai relaxat. Va fi apoi invitat
5. Exerci(iul nr.3 Prin hiPriozi: s[-gi intindd bralele in fag[, cu degerele de la m0ini
D e ze c hilibr ar e a in fa(d incrucigate, gi sd inchidd ochii. in
aceasttr pozilie
Exercigiul se executtr numai duptr ce s-a efectuat subiectul trebuie str se autosugestioneze cd muqchii de
prin hipnozd sau prin autosugestie cf,derea pe spate' la degetele mdinilor s-au contractat, ci i s-au inlepenit
Subiectul va sta drept, cu picioarele lipite 9i cu
gi cd nu-gi mai poate desface degetele. Subiectul va
bratrele intinse pe lAng[ corp, cu ochii inchigi' Hipnotiza-
spune in gAnd: "Mdinile mi se lipesc! Nu pot str-mi
torul il va invita sd se autosugestioneze cd se inclind desfac degetele! Se lipesc! Se lipesc!". Autosugestia
singur in fa16, la propria comand[. i;i va spune singur'
trebuie str dureze 15-20 secunde, pdnl c6nd degeiele nu
in ganO, atent $i relaxat "Cad in fa'1[! Cad in fa$!"'"' se mai pot desface. Pentru a le desface el va trebui str

Dactr s-a autosugestionat, atunci se va inclina in fald'


execute o autosugestie contrard, ordonAndu.gi: "Acum
pot sd-mi desfac mdinile! Mugchii se inmoaie! Mdinile
dacd nu, atunci vefi executa dumneavoastr[ sugestia
se destind! Pot sd-mi desfac mdinile!".
printt-un exerciliu de hiPnoztr.

6. Exercrtiul nr.4 Prin hiPnozi': 8. Exerci(iul nr.6 prir hipnozd:


IncruciEarea degetelor ile Ia mdini
Cdilerea tn fali.
Subiectul va sta drept, cu picioarele apropiate gi Dacd subiectul nu se poate autosugestiona, atunci
miinile intinse. Experimentatorul va sta in fata lui gil va operatorul va proceda la efectuarea aceluiaqi exerciliu.
privi fix in ochi, timp de 30-40 secunde' Se aSazd Subiectul va sta comod gi relaxat pe uri scaun, cu ochii
mdinile pe cliviculele subiectului 9i, privindu-l fix, i se
fixali in ochii hipnotizatorului, av0nd mAinile inrinse cu
va spune: "Cdnd imi retrag mdinile, o forld irezistibill I
degetele incrucigate qi palmele lipite. se va spune:
"Shdngetri tare degetele! Din ce in ce mai tare! Bralele

118
119
sunt intinse ca dou[ bare de fier! Privili-md in ochi! Eu garea degetelor, gi acest exercitriu de sugestie se va putea
v[ prind mAinile in mAinile mele strdnse, foarte strln- realiza ugo:t dupd 40-50 secunde
se!". Se acoper[ mAinile subiectului cu mdinile operato- Pentru a opri aceastd stare, pentru a-i desface
rului, presdndu-le uqor! Apoi hipnotizatorul va continua: palmele, hipnotizatorul va spune simplu subiectului:
"Cdnd voi spune 3, va fi imposibil str mai separagi "Gata! Poli sd desfaci palmele! palmele qi-au recf,pdtat
mhinile! MAinile deviu dure, rigide, ca de lemn! Privitri- elasticitatea gi miqcarea!". Dactr subiectul nu-$i va putea
md in ochi! Unu! Mdinile se lipesc! Doi! Puternic i
desface instr palmele, atunci se va zice: "CAnd voi
str0nse! Treil Sunteti incapabil sd le mai desfacef! S-au spune 3, vei desface palmele!". Se va numdra:."Unu!
lipitl Nu se mai pot desface! Este imposibil sd le mai Doi! Acum gata! Le desfaceli! Trei!".
desfaceli! ".
Operatorul trebuie sd fie energi.c, hotfuAt gi concen- 10. Exerci(iul nr.8 prin hipnozd.:
trat numai asupra experientrei. Pentru ca subiectul Sd-qi Somnul hipnotic
revind, i se va porunci: "Acum mAinile se destind! Se
inmoaie! Capdt{ elasticitate! Putefi incet sd v[ desfa- -Sugestia este. mai pgternicd atunci cAnd subiectul este
in stare de somn, respectiv intr-un somn hipnotic, in
ce$ mdinile! Gata! Desfaceli mainile!".
timpul cdruia hipnotizatorul ii poate sugera vindecarea
g. bolii de care suferd sau ii transmite diferite ordine.
Exerei[iul nr.7 Prin hiPnozfi:
Starea de adormire prin hipnozd se realizeaz[ in
Indoirea degetelor de h mhini
conformitate cu exerciliul pe care il prezentdm in
Subiectul va fi agezat comod pe un fotoliu' unde va continuare.
fi invitat sd stea calrr qi relaxat, iar hipnotizatorul va sta Operatorul va explica in detaliu subiectului de ce
pe un*scaun in fala sa. Subiectul i;i va ageza pe ge- Febuie sd-l adoarmd gi ii va ar[ta necesitatea $i forla
nunchi miinile cu palmele in sus qi vd va privi fix in sugestiei terapeutice in tirnpul somnului hipnotic.
ochi, fdrd opozilie, dispus la sugestie. I se va spune sI Subieitul va fi invitat sd stea intr-un fotoliu cdt mai
se gdndeascd la mAinile sale, apoi operatorul ii va comod pi relaxat. Brafele qi spatele sd fie sprijinite
orclona: "Vegi simli cum palmele se intind singure, incet comod de fotoliu, iar picioarele sd stea in unghi drept,
incet! Degetele vor fi strdbdtute de un curent electric cu talpa pe podea. Lumina sd fie slab6 gi indirectd, de
slab, care va pdtrunde din degete in palme gi pAnd in preferingd o lumintr bleu. Temperatura camerei sd fie
brale! Degetele incep sd se indoaie! Degetele incep s[ in jur de 19-20 grade.
se miqte qi sd se indoaie! Nu mai puteli opri miqcarea Hipnotizatorul se va a$eza pe un scaun in fala
de indoire a degetelor! Ele se inchid. falanqele se indoaie subiectului gi ii va lua mdinile in palmele sale. Cu
ugor, una dup[ alta! Nu mai puteli opri iniloirea degete- degetul mare qi cu degetul ardtdtor, operatorul va apdsa
lor.Ile indoiie! Degetele se inchid gi nu mai puteli
se uqor la. baza unghiilor degetelor mari ale subiectului,
str lq deschidefi! Acum incepe! Incepe... lncepe!"' In pentru a-l face mai atent.
majoritatea cazurilor, la subiecfii care au efectuat exerci- Operatorul va privi fix in ochii subiectului, lindndu-l
liile anterioare, aplecarea in spate 9i in fald gi incruci- de mAini, la inceput in cea mai mare tdcere.

120 121
in momentul cind subiectul incepe sd clipeascd mai
des, cam dupb 2-3 minute de privire concentrat[, Capitolul II
operatorul va incepe s[ spunl clar gi hotirdt: "Pleoa-
pele incep str se ingreuneze! A1i inceput sd vedeli ca Terapeutica prin su gestie
prin ceatrtr! Vedeli ca prinfi-un voal. Pleoapele se
coboard gi in curdnd vi se vor inchide ochii! Simlili cd Terapeutica prin sugestie se va efectua treptaf, in
vine somnul! Vi se face somn gi ochii vi se inchid u;or, decursul a mai multe gedinle, cdnd subiectul este sub
din ce in ce mai mult! Cdnd vdi spune qapte, ochii vi se stare de somn hipnotic, respectdnd cateva reguli stricte
vor inchide qi vefi adormi! Unu! Vd este somn! Doi! pe care le prezentlm in continuare. in paralel se vor
Din ce in ce mai somn! Trei! Vi se inchid pleoapele! urma insd gi prescripliile medicale. Hipnoza terapeuticd
Patru! Vtr este somn! Cinci! Din ce in ce mai somn! are rolul de a ajuta tratamentul medicului.
$ase! Ochii sunt cornplet inchigi! $apte! Ati adormit!". a. Re gularizctrea funcliuni lor organic e
Pentru ca adormirea subiectului sd fie mai profund[, Pentru a ob$ne acest efect, este necesar ca in primele
operatorul va trece in spatele subiectului adormit qi va qedinle de terapie str se sugestioneze subiectului un
masa u$or, cu mfiinile, ochii subiectului, spunAnd cu o somn calm, profund, cu o duratd de 5-7 ore qi o trezire
voce calm[ gi caldtr: "Capul se ingreuneazd! Membrele pl5cut[. Somnul produce energie, for1d, incredere in
sunt'grele! V-a apucat o moleqeald! Dormili profund! sine, respiralie adAncd, poftd de mdncare gi digestie
AF adormit addnc! Din ce in ce mai profund 9i mai bund. De asemenea, funcfionarea bund a inimii gi
addnc! Dormili!". Veli silabisi apoi cuvintele: "Dor-mi1i! circulalia sdngelui; precum gi scaune regulate, urinare
Dor-mitri! Dor-miJi pro-fund! Sun-te1i a-dor-mit pro- suficienttr, un creier lucid gi mai ales o stare psihictr
fund! Dor-mi1i pro-fund! ". optimist^d gi echilibratd
in aceast[ stare de adormire, operatoriil va putea
b. P r egdt i re a bol navu! ui
acum str-l sugestioneze pe subiect aSupra tratamentului
Este foarte important ca subiectul sd fie convins de
bolii de care suferd.
seriozitatea gi eficacitatea tratamentului. De aceea, in a
Trezirea subiectului se face ordonAndu-i, dupd ce i
doua serie de gedinle, se vor sugestiona urmdtoarele
s-a sugestionat vindecarea bolii. Operatorul va folosi
idei: increderea in operator, increderea in tratamentul
cuvintele: "Cdnd voi spune trei, te vei trezi din somn!
prin sugestie. in capacitdlile sale psihice 5i in fortele
incepi sd te trezegti! Unu! Pleoapele se deschid. somnul
plgp1i! care uo
dispare, molegeala te ptrrdsegle! Doi! Acum te treze$ti
complet din somn Trei!".
explica reaclio-
in funclie de gravitatea bolii, se vor face mai multe
neazd organismul. in acest sens i se vor spune fraze de
tipul: "Vtr putefi vindeca! Organismul dumneavoastrtr
- ftatamente de sugestie in stare dq somn, de ordinul a 3-5
doreqte sd se vindece! Avefi fo4a gi capacitatea de a vd
gedinfe, pAnd cdnd se va constata vindecarea evidenttr,
vindeca! V[ vefi vindeca!". Aceste sugestii, la fel ca gi
a bolii.
ordinele pentru hipnozd, trebuie transmise clar, puternic,
concret gi suficient de lungi, dar gi simple, pentru ca
subiectul sd le'poatd infeleg" qi rl-t affagd. De
122
123
asemenea, a$a cum am spus anterior, sugestiile, ca $i Dstingem, in sugestia prin hipnozd, doud faze principale:
autosugestiile, trebuie sd gdseasc[ in subiect noliuni, 1. Producerea hipnozei
idei gi informalii asemdndtoare cu cele sugestionate. 2. Sugestia in stare de hipnozd
in ceea ce privegte subiectul, este important[ starea
lui psihic[ din acel moment, capacitatea sa de inlelegere, l. Producerea hipnozei
atenlia gi disponibilitatea acestuia. Subiectul s.i nu fie Este constituitd din urmatoarele etape:
nehotdrdt, preocupat sau nervos.
a. Pregatirea pentru hipno:a
inacest sens, sugestia este favorabilI dacd intre cei
doi, operator gi subiect, s-au stabilit relatrii de incredere Subiectul se agazd pe un scaun, in picioare sau
qi chiar de afecliune.
culcat. Vafi relaxat psihic Ai fizic, dispus sI colaboreze, va
avea noliuni gi cunogtinfe care sd-i permittr sd infeleagd
c. Ameliorareu progresivd a bolii sugestia gi va avea incredere in sugestie qi in operator.
in ultima serie de gedinle se va incepe fatamenhrl
b. Producerea hipnozei
propriu-zis. Operatonrl va sugestiona subiectului vindecarea
Operatorul hansmite un ordin pe care subiectul il
bolilor simple: eliminarea durerilor, cre$terea fo4elor'
aude. Ordinul pltrunde in congtient, este recepfionat de
cicatrtzarca leziunilor. certitudinea cd se va vindeca-curaiul
qi hotdr6rea vindecdrii. $edinlele de terapie sugestivd vor
subiect gi ii
concentreazd, atentria asupra ordinului.
Repetarea ordinului cu insistenfd eliminb din subiect
dura 3045 minute qi sunt necesare de reguld 5-6 qedinle la
alte preocupdri conqtiente. perceplia, atenfia, voinfa sunt
boli simple:brongite, rhni, inflamafii, respiralii greoaie etc.
ocupatp numai de ordinul primit, care incepe sd acfio_
CAte doud gedinle penru fiecare etap5.
neze in congtient gi in incongtientul subiectului. Acestea
Reamintim cI tratamentul medical prescris trebuie
sunt dirijate incet, incet de-operator prin sugestie, pAnd
continuat pe toatd durata sugestiei hipnotice intrucAt
cdnd subiectul va executa incongtient ordinul primit,
aceasta doar ajutd. Sugestia creeazl un .climat psihic
respectiv va fi cuprins de somnul hipnotic.
favorabil vindecdrii.
c. Srarea de inconStienld a subiectului
Subiectul incongtient se afld in somn hipnotic.
Capitolul lll Simprile sunt adormite, cu excepfia auzului, care va
recepgiona sugestiile transmise de operator, Sugestiile
Analiza sugebtiei prin hipnozl transmise subiectului aflat sub influenfa somnului
hipnotic sunt receplionate gi memorate. Aceste sugestii
, Am descris cele mai simple exercilii necesare sunt din ce in ce mai puternice in subiect daci sunt
.infelegerii sugestiei prin hipnoid penffu a putea analiza repetate in mod convingdtor. SugeSiile transmise prin
modul in care acfioneazd sugestia asupra omului. hipnozd devin mai puternice decdt sugestiile vechi,
Aceste.noliuni ne permit sI p[trundem in mecanis- existente in subiect. Dupd un anumit numtrr de gedinle,
mul hipnozei, sf, infelegem cum se declanqeazd 9i mai noile sugestii vor inlocui sugestiile vechi, care vor fi
ales cum aciioneazd. $terse din memorie sau flcute inofensive.

eq 125
nunJit. Subiectul se va exprima la fel ca celdlalt penonaj
2. Sugestia tn stare ile hiPnozi gi-l va imita cu o precizie impresionanttr.
Pentru a ptrtrunde in intimitatea procesului psihic al b. Sugestii utite
sugestiei in stare de hipnoz[ qi a vedea cum acfioneazd In afard de sugestiile tip spectacol, dfectuate de
sugestia, rin continuare vom prezenta cateva etape hipnotizator,in public, gi care nu fac obiectul acestei
importante, precum gi cdteva exercilii de hipnoztr: lucrdri, hipnotismul poate fi folosit in tratamentele
obignuite pentru vindecarea unor deprinderi rele sau a
a. Sugestii Protocate
Dacb unui subiect aflat sub hipnozd i se spune
unor boli psihice 6

"Iati-l pe dl A.", subiectul se va ridica in picioare qi-l va i


De exemplu; unui copil se poate sugestiona gustul
pentru invdpnrd- Dupd cateva
saluta: "Bund ziua, dle A.". Subiectul se va inclina gi va Fdinfe de hipnotism,
copilul va deveni atent $i se va concenffa asupra lecliilor gi
intinde mhna, exact cum procedeaztr in stare norma-
a$a
invdfdturii. Sugestia in stare de hipnozd dd un impuls
ld. El va spune chiar gi cdteva cuvinte uzuale de bun
forfelor 9i energiei existente in incongtientul copih:lui,
venit vizitatorului nevdzut.
inzestrat nahral. ca tqi copiii, cu raliune, memorie, atenfie
Apoi, dacd hipnotizatorul ii spune subiectului sd $i
perceplie, dar pe care nu le folosegte pozitiv penhu cd nu a
meargl gi sd deschidd uga, la intrarea vizitatorului
fost aFas gi nici indrumat sd le foloseascd inr-un scop util.
imaginar, acesta se va duce la ug[, o va deschide 9i va
le fac[ in astfel Sugestia hipnotic[ folositd nu face altceva decdt sI
executia gesturile pe care obiqnuia str de
creeze stimuli in direclia doritd.
situalii. r -
De asemenea, subiectuf va acJiona cu gesturile gi g. Efectele sugestiei hipnotice
mimica obiqnuite in astfel de ocazii, atunci cdnd i se In prezent, medicina modernd, chiar gi chirurgia,
sugereaztr alte acgiuni. folosegte frecvent hipnoza pentru a adormi bolnavii in
De exemplu, dactr i se dd un pahar cu ap[ 9i i'se timpul operagiilor. Pacienlii operali in stare de hipnoztr
cere sil-l bea, spun6ndu-i o[ este plin cu gampanie, el suportd mult .mai ugor intervenfia medicaltr, iar dupd
va reda toate migcdrile obignuite intr-o astfel de situalie. aceea, perioada de convalescenfd este mai scurtd gi mai
Va bea cu inghilituri mici qi va face sf, se audd zgo- pufin dureroastr. in cele,mai multe cazuri se evitd gi
motul gazului carbonic iegind pe nfui' Dupd mai multe infecliile, dar cel mai important efect constd in obfinerea
pahare imaginare, qugerdndu-i cd s-a imb[iat, el va reda de la bolnav a increderii in reugita operatiei, ceea ce
toate gesturile unui om beat. igi va pierde echilibrul, i se asigurd o vindecare in conditrii mai sigure. Subiectul a
va injecta fala $i se va balbai. Totul trece in momentul oblinut un optimism increzIfor, sugerat de hipnotizator.
cdnd i se sugereaztr cd nu mai este beat. d. Sugestia cu efect iaArziar
Orice emolie obignuiltr i se va sugestiona subiectului, Am parcurs cu ajutorul cdtorva exemple simple
acesta o varedaprin mimica specificd: r0s, team5, lacrimi' etapele principale gi posibilitdlile sugestiei transmise in
Dar cea mai impresionant[ sugestie efectuatd sub starc de hipnozd. La inceput am artrtat cdteva dintre
starc de hipnozb este atunci cAnd subiectului i se sugestiile practicate uzual la spectacolele de acest gen,
sugereazd cd a devenit un alt personaj, pe care il
cunoa$te foarte bine, iar hipnotizatorul il descrie and-

127
126
apoi am ardtat sugestia cu rol educativ gi sugestia
in medicind, alta dec0t tralamentele bolilor
folosittr Rezultd deci, aga cum artrtam mai sus, ctr sugestia
psihice. MergAnd mai departe, vom prezenta exercitrii de se petrecela fel de bine in stare de veghe ca qi in stare
sugestie cu' efect intArziat. dc hipnozl. Cel mai tipic exemplu de sugestie in stare
i
Subiectului, in stare de hipnoztr, se sugereazd str de veghe este educafia.
efectueze un act oarecare, spre exemplu, peste citeva Copilul nou-ndscut are diverse predispozigii ereditare,
zile, la o anumitd ord, str meargd undeva sd se culce dintre care unele sunt necontbrme cu normele societdfi
sau sd factr baie, deci sI execute o opera(ie simpld, in care trtriegte. Fdrinlii, apoi mediul social,'intervin zi
obignuit[, pe care subiectul o executtr in stare de veghe. de zi cu sugestii utile: cum sd mlndnce, sI se imbrace,
Dacd hipnotizatorul va- fi convingdtor, subiectul va sd meargd $i sd vorbeasctr. str se spele. apoi sd
efechra cu precizie actul sugeraL la ora gi in ziua ordonat[. citeasctr, s[ fie bun, s[ fie cinstit g.a.m.d.
Aceastd experienld simpld demonstreazf, cd Cu exceplia unor indivizi cu o personalitate exceplio_
nal de puternictr, procesul de sugestie educalionald
gtientul o va folosi continud neinfrerupt toatd via1a. Sugestia se pelrece
Putern deci trage o primd concluzie. gi anume cd <r direct, de la un individ mai puternic qi respectat. sau de
sugestie simpld, dar putemicd, venittr din exterior, este Ia grupul. Lamilia. societatea in care trtrim.
-..--------:-___-*-"--.
r€tiniita de memone sl aclroneaza tnconsuent
_:_ atuncl Vom reaminti influenla prin sugestie a unui film, a
gAnd a fost programatii s6 se declan$eze. Putem observa unui spectacol de teatru sau a unei cdrfi. Toate aceste
ctr ceea ce se petrece la ordinul sugestiei hipnotice are sugestii gi multe altele dirijeazd continuu itabilirea
loc in mod obignuit in viala curentd, a$a cum constatdm personalitdlii individului.
singuri, dactr ne vom gdndi de exemplu la procesul de Se poate concluziona cd sugestia efectuati asupra sa
invlfare la copil gi la adult, sau mai tirziu la omul matur. de cdtre familie, societate gi mediul geografic influenfea_

Vom descrie in acest sens un exerciliu simplu de zd evolufia sa, iar autosugestia, care apare mai tdrziu,
sugestie in stare de veghe. ,confibuie la stabilirea structririi sale.
Pentru a provoca somnul artificial, fhrtr acliuni de
tipul: lumini, muzictr, masaje ctc., se voi explica subiec-
tului, in detaliu qi convingtrtor, calitblile $i necesitatea Capitolul IV
somnului pentru organismul uman. in acest mod vom
pune sd ac\ioneze imaginalia individului. Vom crea Sugestibilitatea - caracteristici
astfel o imagine nouf, despre somn, ceea ce va stimula
c0mpul de gAndire, atenlia gi perceplia subiectului. Se
creeazd,astfel o starc de susceptibilitate maxim6. Cu cAt Sugestibilitatea este capacitatea unui individ de a
explicafiile vor fi mai clare gi mai convingbtoare, vefi primi sugestii. Ea variaztr de la individ la individ gi iqi
observa cum subiectul incet, incet se las[ sugestionat de schimbd intensitatea in funclie de anumite condilii dintre
aceste explicafii gi va adormi. care vom da cdteva exemple:

128
129
Dactr febuie sd rdspundem la o intrebare sau sd rile vor gdsi in memoria noastrd imagini asemlndtoare,
gdsim o solufie la o probleml oarecare, mai intAi care ne vor crea sttrri gi sentimente reale. Acestea ne vor
trebuie sd cdutdm in noi imaginea inrebtrrii sau ceva face'sd reacfiontrm ca qi c0nd totul se peftece in mod
asemdntrtor. La inceput vom avea o reprezentare vagd real. Piesa ne sugereazd trdiri imaginare, degi ne afldm
gi schematic[, insofitd de impresia ctr nogiunea se afltr ?n stare de veghe, con$tientd. La terminarea piesei, vraia
in noi gi poate ti precrzatd. Dup[ un timp mai lung sau se termind. Vom observa cd spectatorii ieaclioneazd
mai scurt, in firncfie de volumul de cunogtinle pe care le diferit, in funclie de cantitatea dp cunogtinge asemtrntr_
avem in domeniu, precum qi in functrie de calilatea toare existente in fiecare dinne ei. Sugestibilitatea
memoriei gi de capacitatea de concentrare, vom obsewa vwiazil deci in funclie de volumul de cunogtinle exis_
cum nogiunea se anim[, capdttr sens qi intrtr in congti- tente in fiecare dintre indivizi, in domeniul in care
ent, apoi noliunea cdutattr Capdttr contur clar gi devine acyoneaz| sugeslia.
o realitate care poate fi exprimat[, Acest proc-es are loc
in zona dintre incongtient gi congtient qi r[spunde unui l. Crearea apfitudinilor
apel Fdcut memoriei. Cu cit apelul este mai clar, cu atdt Pentru crearea aptitudinilor, aldturi de percepfie,
memoria va rdspunde mai repede gi mai exact. CondiSia memorie, rafiune, atenlie g.a., un rol important il joacd
de bazd pentru a primi rdspunsul este ca noliunea sugestia qi autosugestia. Aptitudinile se remarcd incd
doritl 'sd se g[seascd in memorie, deci sd facd parte din. copildrie. La inceput prin simpla obseware a unei
din bagajul nostru de cunogtinle. munci oarecare, prin observarea activitdlii unui mese-
Un alt exemplu de sugestibilitate il constituie pro- riag. Admiralia copilului fatrd de lucrurile realizate de un
cesul psihic care se petrece la citirea unui roman de tAmplar, un croitor, un cizmar sau un chimist concentrea-
dragoste. Dactr am tr[it sau am auzit ceva asemdntrtor, zd atenlia gi perceptria sa qi-l fac sd urmdreascd toate
romanul citit va trezi in noi sttrri identice cu cele pe carc migcirile meseriaqului. Copilul va memora detaliile
le descrie. gesturilor muncitorului, apoi, cu timpul, va simli o
in acelagi mod, un colg de naturd cunoscut, un atracfie din ce in ce mai mare, precum qi dorinla de a_l
parfum sau o melodie trezesc in noi depozite incongti- imita pe meseria;. pe mdsurd ce va invdJa meseria pe
ente, care zac acolo de mai mulli ani. Intdlnirea unor care o admir[ gi care incepe sd-l atragd din ce in ce
prieteni, colegi sau membri din familie va degtepta in noi mai mult, in funclie de unele inclinalii naturale sau
exact sentimentele pe care le-am avut cAndva. Sentimen- dob0ndife, va simli nevoia de a executa gi el ceva
tele noasFe pot fi influenlate direct, de mediu, de naturd asemdndtor. Simpla observalie gi urmdrire a lucrului
gi de societate, sau pot fi influenlate indirect, prin unui meseria$ ss poate hansforma intr-o profesie, sub
lectur[, obiecte de artd, muzicf, etc. Un exempld impulsul sugestiei. Sigur ctr procesul este mult mai
deosebit il oferd un spectacol de teaEu sau de cinema. complex, cf, sunt necesare o atenlie gi o cunoagtere
De$i suntem congtientri cd acfiunea este o ficliune gi ctr deosebite, precum gi analizarea fiecdrei miqctrri, deci
artigtii joac[ un rol scris de un scriitor, iar pe scentr s-a procese de ratiune gi de memorare, dar mai ales invd_
creat o lume ireal[, jocul artiqtilor, dialogurile qi decoru- ' farea prin realuarea de zeci de ori a fiectrrei migcdri,
/

130 131
pdnd cdnd, aga cum am spus, atenlia, imitagia, apoi
Traversdnd o pddure, in timpul nopfii, fo;netul
repetilia vor deveni incet, incet o aptitudine. Aceasta va -
frunzelor, vdntul guierdnd printre pomi, tro;;etul crengi_
pdhunde din congtient in inconqtient pentru a rdmAne
lor, dar mai ales umbrele gi lumina difuzd, ne trezesc
acolo definitiv gi va conribui la stabilirea personalitSlii imaginalia. Se vor produce imagini care vor sugera
individului. stdri
de teamd gi thiar de groazd. intunericul deformeazd
zgomotele gi lumina. iar imaginalia noastrd scoate
2. Sugestia unei ac{iuni din
incongtient toate ideile despre frictr pe qare le_am
Se poate executa o experiengd simpld. Se' line o acumulat pdnd atunci. $i astfel, intr_o banald trecere
pendul5 cu mAna, intre degetul mare gi degetul ardtdtor. prin pddure. care in timpul zilei este o plimbare pldcu_
Imaginali-vd timp de 10-15 secunde cd pendula oscilea- l,I, intunericul noplii treze$le in noi groaza.
zL de la stAnga spre dreapta. Concentrafi-vtr asupra Un exemplu la fel de banal este starea generald
'acestei imagini. Ve[i constata dupl c0teva secunde ca proasti pe qare o avem atunci cAnd am mancat ceva
ochii vdd migcarea pendulei, degi pendula std nemi$ca- nepldcut. Durerile de stomac sau de ficat ne cieeaztr
o
ll. prinstr intre degcte. stare nepldcutd, iar dacd ne vom concenta asupra ei gi
Ilineinleles cd trebuie sd fifi obignuit gi str fi vdzur o vom dramatiza. gAndindu-ne cft"ne simgim rdu. cd
inainte o penduld in migcare, deci aceastb migcare avem o stare proastd, deci ne vom autosugestibna cd
trebuie sd existe imprimatd in memorie. Efectudnd suntem mai bolnavi decdt suntem in realitate, boala se
va
aceasttr experienld, sugestia vd va face str vi se partr instala, iar starea nepldcutd se va agrava.
ctr pendula se migcd, chiar gi atunci cdnd ea sttr De asemenea, vom constata cd la furie, circulalia
ncmigcattr. sdngelui se activeaztr gi ne inroqim, ne bdlbAim sau ne
Un proces asemdndtor se petrece in noi gi la crearea fremurd rirdna, iar la frictr, circulafia sAngelui scade gi
ticurilor. Unii oameni, cind scriu, se sffambd a$a cum ne ingtrlbenim.
au vdzut cindva. Sau la teatru, unii imit[ mimica gi
gesturile actorilor. Al1ii, in tribund, la fotbal, dau cu
piciorul, incongtient, intr-o ininge imaginarS. Capitolut V
Iar dac[ intr-o sal5 de spectacol cineva simuleazf,
un incendiu, panica se dezldnluie imediat, fdrd La Sugestii diverse
vreunul dintre spectatori sd fi vtrzut focul. Se spune cd
la un bombardament, un palalitic a cobordt intr-o pivnild in
continuare vom prezenta cdteva exemple de
ftrrd sd aibd nevoie de c6rje. sugestie pe care le considerlm importante pentru a
explica valoarea acestui fenomen psihic in viafa oame_
3. Sugestia gi imagina(ia nilor.
Vom ardta in continuare, cu ajutorul cdtorva exem-
Cel mai celebru e^emplu de sugestie din istoria
ple, ce rol poate avea imaginalia in sugerarea unor st6ri
omenirii, gi poate cel mai important, este "pdcatul
psiliicei
originar" descris in Genezd, cartea I din Biblie. Diavolul

132
133
fransforrnat in garpe o sftrtuieqte pe Eva, prima femeie zilele noastre, afluxul de informafii reaTizatprin: compu-
cfeatf, de Dumnezeu, din coasta lui Adam, str mtrndnce tere, radio, televiziune, ziare, dar in special prin cir1i,
din "pomul cunoaqterii" pentru, spune'el, a deveni str constituie un adevtrrat bombmdament de sugestii.

asemenea Domnului.
Eva asculti de sugestia diavolului, mdndncd din l, Reclamele
fructul oprit gi ii dd s5 mdndnce gi lui Adam. Un exemplu actual de sugestie sunt reclamele pentru
Pdcatul.originar atrage duptr sine izgonirea din Rai diverse produse gi articole. Vom incerca sd analiztrm
a lui Adam gi a Evei, precum gi pierderea nemuririi, modul in care aclioneazd o reclamd. pentru a inlelege
unhat?l de suferinle, griji qi necazuri. mai bine rolul sugestiei in viala noasrtr de zi cu zi.
Alungarea din Rai mai atrage dupd sine necesitatea Specialigtii au constatat cd organul vdzului percepe
penftu oameni de a munci gi de a invtrfa pentru a 50-65V0 din informaliile pe care le primegte un om
cunoa$te Binele gi R[ul. P[catul originar, considerlm obignuit in timpul vietrii sale. Rezulttr deci c[ toate
noi, este de aceea un exemplu tipic de sugestie qi cel mai celelalte simluri ir4preuntr: auz, miros, piptrit, gust etc.
frurnos. Diavolul o ispitegte pe Eva, st6rnindu-i ltrcomia participtr cu o perceplie rotald de 35-50vo.
qi curipzitatea, precfim gi dorintra de a incdlca o interdic- De asemenea, s-a mai constatat c6 percepliile sunt
fie, iar Eva, cu armele specific feminine, il convinge pe mai puternice gi se memoreazdmu profund, atunci c6nd
Adam sd incalce porunca lui Dumnezeu. De atunci, la o sugestie sunt activate dou[ sau trei simluri pentru
oamenii vor folosi in toatd istoriii lor sugestia, aceast2l a identifica acelagi obiect.
acliune psihicd invtrlatd cu prelul pierderii nemuririi. De exemplu, o mdncare buntr sau un vin bun se
Ei vor folosi insd sugestia in multe dintre acliunile lor percep prin gust, prin miros gi prin vtrz.
cele mai importante. Psihologii au mai constatat c[ vederea este mai
Pdrinlii iqi vor invdla copiii sd vorbeascd cuvdnt cu receptivd la culori, iar dintre culori cele mai impresio-
cuvAnt, apoi str meargb, sd se imbrace qi sd se com- nante sunt culorile vii: rogu, galben, albastru, verde.
porte. incet, ?ncet, ii vor invdfa sd distingd Binele de Acestea sunt cului frapante, uEor de observat gi de refinut.
Rdu, apoi le vor da nenumfuate sugestii bune sau rele, Din aceastd cauztr, un obiect. colorat putemic gi
sugestii care fac frumuselea vielii, cu toate necazurile policrom, impresioneazf, mai profund decdt un obiect
care ne inconjoard. monocolor. O alg constatarc importantd pentru sugestie
Sugestiile se vor transmite de la pbrinfi la copii, de este aceea cd repetarea sugestiei gi fixarea atenliei joacd
la om la om, de la familie la familie, de la trib la trib qi un rol deosebit in percepfia gi memorarea unui obiect.
de la societate la societiate. Aceste cdteva observagii asupra modului in care
intr-un fel, sugestiile stau la baza sistemului de acgioneaz[ sugestiile asupra psihicului urnan stau labaza
inv{imdnt al societdlii umane gi contribuie din plin la proliferdrii reclamelor, spectacol atAt de rdspdndit in
dezvoltarea cutiurii gi a civilizafiei. lumea noasfi[ modeml a infmmagiilor. dar a sugestiilor.
$
AnalizAnd istoria, vom constata cd sugestiile au fost Spre exemplu, reclama unui produs obiEnuit: sipun, .
folosite de oameni, incd din paleolitic, pentru ca, in pastd de "dintri sau ciocolatd. Reclama se poate face prin

134 135
2. Televkiunea
televiziune, prin ziare sau cu ajutorul unor firme lumi-
Pe la jurntrtatea secolului al XX-lea s-a inventat insd
noase, de diferite forme, culori gi dimensiuni.
televiziunea, care este perceputd atat de vtrz, cdt qi de
Cea mai simpld gi mai ieftintr este reclama prin
auz. De asemenea, televiziunea, ca gi radioul, nu mai
firme. Menliondm ctr inc[ din antichitate au existat
firme, la fiecare comerciant sau meseriag, firme care in {ine cont de granile qi se transmitelazeci, sute qi mii de
kilomclri. ,
mod direct au intbrmat ce se vinde sau ce se produce in ' Inventiindu-se gi color, televiziunea va deveni cel mai
acea casd.
complex mijloc de informare gi sugestionare. in prezent,
in zilele noastre, fiecare avocat, medic, negustor, sau
prin televiziune se transmit, cu ajutorul satelililor de
tripou, toate magazinele, birourile qi fabricile au cdte o
comunicalii, reclarhe, gtiri sau spectacole la orice distanp.
firmd, mai mare sau mai mic5, prin care ne informeazd
Televiziunea, cztre este perceputi prin v5z gi auz, a
direct cu ce se ocupI. Cu timpul, tot din antichitate,
devenit astfel cel mai puternic rnijloc de reclamd intrucdt
oamenii au fost obliga;i s[-gi lumineze firmele pe timpul
imbind cele mai importante condilii de acfionare a
nopfii. Probabil cd la inceput au fost iluminate firmele
suges(iei.
banrilor, care erau desigur cdutate atat ziua. cdt gi noaptea.
Se adreseazl in primul r6nd vXzului, simful care
Cu timpul, dorinla de a face firmele. mai sugestive
percepe 50-65Vo din informatriile pe care le receplionea-
pentru a atrage atengia Eecdtorilor a obligat oamenii sd-gi
zd un om normal. Imaginea este color, deci impresio-
coloreze firmele mai puternic, mai fiumos gi mai deosebit
neaztr puternic memoria, $i este sonortr, ceea ce ii
decdt cele concurente, din apropiere sau de aiurea. Pe
mdregb gi mai mult sugestibilitatea intrucAt se adresea-
mdsurd ce a crescut populalia ora;elor, firmele au
z5 concomitent la doutr simluri, vdzul qi auzul, care
devenit luminoase gi colorate, fiind rlspdndite in toattr
sunt simfurile cele rnai dezvoltate ale ornului.
lumea.
in plus, ceea ce esle foarte importanl. rcclamele de la
$tirn insd cf, firmele luminoase sunt statice gi din televiziune pot fi repetate de cite ori este nevoie, pAnI
aceastd cauzil raza lor de acliune este limitad $i nu pot
cdnd creatorii reclamei srint siguri c6 reclama transmistr
fi vdzute decdt de oamenii care trec prin acea zond.
Ia televizor s-a imprimat ?n memoria tuturor celor care se
Firmele nu pot, de aceea, sugestiona qi informa decdt
uitf, la micul ecran.
un numdr redus de indivizi.
Fste sarcina unor specialigti de a face ca aceste
intre timp, oamenii au inventat tiparul gi apoi ziwele.
reclamq sI poatd sugestiona rnai bine gi mai putemic,
Au apdrut reclame in ziue. Apoi, dupd ce a fost prin culori studiate, prin miqcare gi prin sunete pllcute
inventat radioul, un mijloc de informare gi sugestie care
sau tiri, sunete oapabile sI capteze atentia qi sd se
trece peste granilele oraqelor, lirilor qi continentelor,
irlprime ?n memorie.
aces[a a devenit pentru un timp principalul mijloc de
Se va prefera rnuzica intrucAt muzica se aflreseazI
informare gi sugestie pentlu reclame de tot felul.
zonelor celor rnai profunde gi rnai irnpresionabile din om.
Vom sublinia cd firmele gi ziarele sunt percepute
La reclamele prin televiziune. de reguld. alf,turi de
numai de simful vdzului, iar radioul este recepgionat
cuiori. de rniqcare qi de rnuzic[, se folosesc texte,
numai de auz.

137
136
exprimate in ftaze simple gi ugor de refinut. Sunt create $i invers, un candidat demagog qi incorect, dacd este

in mod special, pentru fiecare reclamtr. texte simple care ldudat discret gi prezentat favorabil, poate fi transformat
vorbesc despre utilitatea gi calitdlile produsului. intr-un eliberator qi un campion al liberttrfii.
Spre exemplu. eu imi amintesc Ai azi, dupd aproape Sugestia prin televiziune poate fi deci ugor transfor-
50 de ani, o reclaml penhu vinuri transmisd prin radio: matd intr-o armd periculoasd gi de temut, armd de care
"Ghici, ghici... Ducu gi Boghici". $i subliniez. reclama este bine sd finem seama gi, dactr se poate, sf, ne ferim.
era la radio, deci era receplionatd numai prin simlul Este celebrtr aria calomniei din "B5rbierul din
auzului, dar se transmitea foafte des, zilnic. Sevilia" de Rossini, compusb dupd piesa lui Beaumar-
Cu atAt mai mult, asthzi, copiii de 4-5 ani qtiu pe chais. Aici ni se atrage atenlia in mod direct asupra
dinafarb textele reclamelor pentru bomboane,gi ciocola- sugestibilitilii qi asupra forlei de penetrare a calomniei.
ti transmise la televiziune. Pentru cd, din picate, sugestia calon1nioasl a
devenit o armtr de temut pe care in special politicienii qi
$i dacd sunteli atent, veli constata c[ ei, vb cer
nurnai dulciurile pentru care s-a tdcut reclamd gi pe unii. gazetari o folosesc din abundenld.
care au invdfat-o pe dinafartr.
Putem spune ctr televiziunea este o forld in dome- 3. Propaganda
niul sugestibilitlfii. Impactul televiziunii poate acliona ; Cel mai concludent exemplu in domeniul calomniei
asupra a milioane de telespectatori pe o arie de mii gi ilconstituie ministerul propagandei infiinlat gi exploatat
mii de kilomeni pdtrali. AstAzi. televiziunea acoperl cu succes de c[tre naziqtii germani, fascigtii italieni gi
toate continentele qi poate fi recepfionattr concomitent de comunigtii rugi.
cltre oamenii din cele mai indepdrtate colluri ale Ministerele propagandei ale acestor dictatori au
globului. transformat in opere de binefacere cele mai neinchipuite
Reamintim c{ in prezent propaganda electoraltr se crime contra umanittrlii.
hzeazd, in primul rdnd pe fo4a de sugestie a televiziqnii. ldrile fasciste, naziste gi comuniste, in care oamenii
Un program electoral televizat, bine conceput. poate fuseserd transformagi in sclavi gi de1inu1i, erau prezen-
translbrma un candidat oarecare, chiar mediocru, ftrtr-un tate drept raiul pe plmhnt, iar dreptatea, egalitatea gi
supraom sau intr.un.sfdnt, al cdrui singur gel este binele libertatea pe care le desfiinlaserd prin crime, ei spuneau
poporului, iar adversarii sdi, poate mai dotali gi mai cf, sunt realizatein'societdfile pe care le creau.
onegti. pot fi inldturali definitiv de pe scena politicd. Propaganda era atAt de bine condusd, incdt intelec-
printr-o denigrare abil construittr. tualii din ldrile rdmase cu adevtrrat libere invidiau
Este suficient sd fie dxploatattr o gregealtr oarecare, populafiile care trdiau in lirile Europei r[sdritene;
minord. din fecutul sdu, care sd lle transformatd intr-un denumife socialiste. Ei nu aflaserb cd in realitate
pdcat capital, penfiu ca o ca]omnie subtill sd purd un comunismul transformase aceste ffui in nigte inchisori
candirlat normal qi bine intenlionat in postura unui foarte bine ptrzite.
dugman al societA{ii, cel mai periculos gi cel mai rdu Sugesr,a rtrului, la nazigti, fasciqti sau comunigti,
dintre cei mai rli. devenise o afid rafinat5.

139
138
De aceea se poate spune cd ministerele propagandei O altd observagie importantd este cd simlurile percep
au fost cele mai mari laboratoare de calomniere gi sugestiile atat ?n stare con$tientb, cat $i ftl stare indongtienttr.
dezinformare, in care sugestia, una dintre cele mai Aceasta se poate demonstra ugor prin hipnoztr, cdnd
folositoare calitdpi umane, a fost transformatl ?nff-o subiectul se afld in stare de serni-incon$tienld $i cu
unealtd anti-umanl.
ochii inchigi, el receptrioneazd sugestiile prin auz.
Din ptrcate, astdzi, sub ochii noqtri, televiziunea, O schemi sirnpld a modului in care acfioneazf,
radioul gi presa, puse in slujba unor politicieni corupti sugeslia poate arlta astfel:
$i
demagogi, pot deveni un mijloc de dirijare gi manevrare
Emif5torul fransmite o sugestie.
a multimilor. Iar sugestia, care trebuie str ajute omul sf, Subiectul recepfioneazd sugestia prin unul sau mai
?nve{e, str progreseze gi str se civilizeze, poate deveni
multe simluri in acelagi tirrp.
nocivtr gi periculoasl, dach, oamenii nu au invdlat sl Subiectul poate percepe sugestia congtient sau
deosebeasc[ Binele de Rdu. incongtient.
Din exemplele de mai sus, putern trage cdteva in cazul perceptiei incongtiente, sug€stia este depozi-
cbncluzii importante in tegdturd cu rnodul in care tatd in memorie, neselectatd qi neanalizatd, sub torrnd
iic{ionetzA sugestiile asupftt oamenilor. de sugesfie brutd.
ln prirnul dnd, se constath c[ perceplia sugestiilor Sugestia recepfionat5 incongtient este cu atAt rnai
se face cu ajutorul simtrurilor. Simprile au un rol diferit puternic[ cu cAt a fost mai mult repetatii.
qi gradual; vederea este simful cel mai important gi este
Sugestia depozitattr in memorie, in mod incongtient,
unnat[ de auz, apoi de miros, piptrit. gust, starea de poate fi folositb in mod congtient sau poate ap?lrea in
echilibru, sirngul termic A.a.
Apoi constatdm cd simlurile se dezvolttr o datl cu
vdrsta, au un inaxim la maturitate gi se diminueazl,, tot
vis gi atunci se manifesttr necontrolat, crednd iegdturi cu
alte sugestii care ne pot surprinde.
Visele, a$a cum spun specialigtii, ne arattr fantasticul
,I l

in func;ie de vdrst5. pe rndsurd ce in{reg organismul gi profunzimea incongtientului uman.


imbdtrdnegte.
Sugestia recepfionatd congtient este selec{ionatl gi
Simiurile sunt influenJate de mediu, de profesie gi tle analizatd de raliune inainte de a fi introdus6 in mernorie.
il

siructurd, iar la nevoie pof si se inlo-cuiasctr intre ele. Sugestiile receplionate con$tient servesc la formarea
De exemplu, la orbi se dezvoltd puternic auzul, depozitului de cunogtinge pe care [e acumuleazh-omul ?n
il

piplitul gi mirosul. decursul vielii sale.


in f'unctrie de vArst5, la copii, dupd nagtere, unele Menliontrm eb sugestiile receplionate congtienf sunt
simluri sunt slab dezvoltate, cum ar fi: sirngul de echili- mai puternice dacd sunt repetate, dacd sunt receplionate
il

bm, simtrul termic Ai chiar vdzul, rnirosul qi auzul. de mai rnulte sirnluri tn acelagi timp gi dacd au fost
Dezvoltarea maxim[ a simfurilor se manifesti'la 25- supuse focalizdrii atentiei qi raEiunii.
30 de anil cdnd ornul atinge maximum de fortrtr fizic6, Subliniern cd sugestiile percepute congtient sunt
dupd care capacitblile incep s6 scadd. primele sernne analizate gi seleclionate de raliune gi din aceastd cauzd
de imbSftdnire apar la vedere, sirnful cet mai solicitat. sugestiile rele sunt catalogate ca atare inctr de la inceput.
:

140
141
!
Sugestiile confiolate ne ajut{ la formarea calittrlilor Numai rafiunea gi autosugestia ne mai pot salva de
bune gi deci la formarea unei personalitifl strndtoase. acest viciu mortal.
Unul dintre cele mai importante exemple de sugestie Vom analiza acum inc[ o sugestie rea: govinismul.
confiolati gi congtient[ este procesul de invdfare. Am ales govinismul din cauza amploarei pe care a
Vom cduta in continuare sd suslinem aceastd cdpdtat-o azi, in lugoslavia, in Israel gi in multe alte
de lizicd ne explicd in clasd
afirmagie. Profesorul pd4i de pe glob, inclusiv in Romdnia.
El se ajutd de crettr, de alte
gravitalia universald. Na{iunea gi nagionalismul modem au aplrut sub
cAteva obiecte gi de fraze ade,cvate care fac sd actrioneze forma lor actualb, qovin5, inc[ din secolul al XIX-lea,
asupra.auzului gi vederii in acelagi timp. mai precis dupd anul 1848. $ovinismul a luat un avdnt
Repetb demonstratria cu obiecte diferite gi foloseqte ddundtor dupl primul qi al doilea rtrzboi mondial.
cuvintele cele mai pohivite penru a atlage $i a Nalionalismul in exces, govinismul, a fost reprezentat
capta atenfia eleviloi, crednd cu profesionalism, o in Europa in primul rdnd de panslavismul rusesc, dupd
stare de concentrare necesartr infelegerii gi memorizfuii care au urmat nafionalismul gi rasismul italian, gerrnan,
fenomenului. spaniol, maghiar, francez etc. Acestea s-au manifestat cu
Acasd. elevul repettr demonstralia citind dintr-o carte cea mai mare forfi intre cele doud rdzboaie mondiale
de specialitate gi din notilele pe care le-a luat in clas[. gi au produs dezastrele arhicunoscute: bolgevism, fascism
In acest mod sugestia proTesorului, perceputtr congtient de gi nazism.
elev in
clastr, aclioneazd asupra sa, iar repetilia efectuatd La o cercetare atent?i, se poate ins[ constata cd
acasd ajut[ la imprimalea sugestiei piofund in memorie. na[ionalismul gi naliunea nu sunt altceva decdt transfor-
marea tribalismului apdrut in viafa omului, cdndva, in
4. govinistnul paleolitic Ai care a evoluat spre forma ldrgitd de nafio-
Atragem atenlia cd unele sugestii recepfionate
*'lt#ff"iffi1"
congtient sau inconqtient pot fi bune, iar altele pot fi rele.
h incepur arenfia ctr irumai rorma
a evoluat de la trib la nafiune. Triburile din paleolitic sau
Dintre sugestiile rele, vom artrta reclamele pentru
neolitic erau constituite, pe principii stricte, din familii
ligtrri, care sunt receplionate incongtient sau con$tient.
In orice situalie, aceastd reclamd se hansform[ inrudite prin sdnge gi care erau amplasate in spalii
geografice foarte limitate.
insd intr-un indemn ctrtre un viciu ddunltor, d,acd
individul na analizeazl gi nu acfioneaz[ rafional asupra
" Natiunile gi statele ocupb spalii mad, in care sunt
efectelor dtruntrtoare ale fumatului. Acest viciu este agezate familii care de multe ori nu au l{trturi de snnge
gi nici de limbtr sau obiceiuri comune, cum sunt Statele
periculos gi din cauza sugestiilor transmise de mediul
ipconjurf,tor. Miile de fumtrtori, mirosul pltrcut qi Unite sau Rusia. De aceea, putem spune c[ nafiunile
culorile atractive ale pachetelor de ligdri, care se aflb contemporane sunt mari comunitifi umane care gi'au
peste tot in jurul nostru, creeazd un cumul de sugestii, exprimat dorinla de a tr[i impreund intr-o zonb bine
repetate cu insistenfd, care ne bombardeazf,, in fiecarc delimitatd geografic,- zond: pe care au delimitat-o in
acord cu alte state gi nafiuni invecinate.
minut, acas6, pe stradi gi la birou.

142 143
In aceste state existd nafiuni nnajoritare care au Peste tot se discutd despre Boinia, Irlanda
limb[, obiceiuri gi chiar legdturi de sAn.-e comune, qi gi Africa
de Sud, iar lumea este bombard atA zitnic
nafiuni minoritare, exemplu: Romdnia, Anglia gi altele. cu ultimile Etiri
despre rdzboaiele de exterminare etnictr.
Desigrn, tribalismul gi forma sa noud, nafionalisrnul, au
Milioane de oameni din Europa au fost
dd5cini proftnde in oameni. Intermediar, inre paleolitic gi alungali din
casele Ei satele lor pentru motive etnice qi
era contemporand, le gdsim exprimate in polisurile grecegti, alte milioane
au
in feudele evrilui rnediu, in oraqele Sumeriene, Chfurcze sau lurit in lupte sau ?n masacre denumite epurare enricl.
In fala acestui val uriag de sugestii govine gi
Egiptene, precum qi in Vechiul Testament. rasiste,
numai un autocontrol rajional te mai poate pdstra
De aceea, nu trebuie sd ne mirtrm dacd azi, sub integru
gi drepr.
ochii nogtri. nafionalismul qi govinismul sunt mai rtrs-
Oamenii slabi gi influenlabili, care din pdcate
pdndite chiar decAt fumatul qi au deptrgit cu mult . sunt
cei mai numerogi, vor cddea ugor in plasa
tribalismul inoccnt. nalionalistd.
Este suficient ca un politician demagog
Vom ctruta de aceea sd descifrdm, cel pufn pa4ial, str agite
stindardul parriotismului, penffu ca goUniJmil
modul in care acfioneazd gi cum se irnplanteaztr gi se
mul sd apard qi sd se transmitd ca un flagel.
$i ;i;_
rispdndegte sugbsda despre nafionalismul qovin. Estc ca o
sugeslie in masd.
Se gtie cd oarnenii care locuiesc la sate sunt denumigi
Bombardafi din roare pdrtite de gtiri gi
"!drani", adicd "oameni ai ffuii", ca qi cdnd numai ei ar sugestii
- fi autohtoni. Ordqenii sunt altceva indecis gi neclar.
despre nafionalism; appli gi suprasaturali
sugesria
nafionalismului, cea mai dezbliufd protlemd din
Aceste denumid le invf,ldm incd din copillrie.
actualifatea cotidiand, se va transmite
De aselnenea, in oraqe, de reguld, cartierele mdrgi_ ca o boaltr.
Aceastd sugestie ne poate lua ca un
na$e sunt locuite de noii venili de la val pentru a ne
far[ gi mult fimp ei arunca in balta govinismului
nll sunt tratali ca ordgeni. De abia copiii lor se vor
debarasa de complexele pe care le au
Jdranii venili la orag. - .In aceastd situafie grea, considertrrn cd numai
luciditatea, analiza ralionald gi autosugestia
La qcoal6, in famiiie gi rnai tArziu, in societate, copiii ne mai pot
salva de la inec.
nud vorbindu-se adesea despre lara qi poporul lor.
Vorn trece acurn la cdteva exemplc de sugestii
Ei invalS cu prioritate la qcoaltr istoria gi gecrgrafia bune
gi utile omului.
tirii in care trdiesc qi ascultd cu precddere poezii gi
cAntece pafriotice, transmise prin radio gi televiziune.
Adullii sunt L"rafi la arrnatd, unde zilnic li se vor- 5. Frocesul fu tnvd{are ,
begte despre apiirarea 1brii, despre na{iune etc.
Ziarele, radioul gi televiziunea dezbat gi analizeazl _ _Dintre sugestiile f'olositoare ornuftti, am ales procesul
de invdlare ca una clinffie cele mai cunoscute
gi rnai utile
ori, ziillic. intAmpltrri din Serbia, din Caucaz,
rJe zeci de ii.
sugest
din Palestina. din Basarabia g.a. in mass-rnedia. se Plocesul de invdfare actioneazd toatd viafa
asupra
analizeazd; se cornenteazd gi se d6 o importanld. omului, incd din prima zi dupf, nagtere gi p6nd
deobebith problemelor etnice.
la
moarte. atAt asupra con$tientului, cdt gi
a inconqtientului.

144
145
La inceput, mama inva1tr pe noul-ntrscut sd se Acegtia sunt in esenld ',cei gapte ani de
acasd', primele
hrtrneasctr, ;i ,itnp de cdteva luni, il ajuttr s[ i se sugestii percepute inconqtient de copil, dar
care determind
dezvolte sim;urile: YLz, auz, pip[it, gust gi miros' in nJ* mbsurd dezvoltarea personalitiJii individului.
Simful termic gi simgul static se dezvoltil dupd
mai tn aceastd perioadd a- copildriei, vom observa
-
dac.I.in jur existtr alli copii mici, exemplul
cd
multe exercitrii gi ceva mai tArziu. acestora de
vorbire, mgrs gi deprinderi are o rnare influen1d.
Pentru a invlfa str vorbeascl, sunt necesare 10-15
luni gi chiar mai mult. Copilului i se vor repeta zilnic
Sugestiile primite de la copiii de aceeagi vdrsttr
sunt
apoi foarte puternice, iar in
vocalele cele mai simple gi mai uqor de pronunlat' unele cazuri chiar determinante.
cele mai importante: Mergdnd mai departe cu analiza procesului de
va fi inv[fat sd spund cuvintele
invdlare. conshtam cd urmeazd perioada fo*arf
papa, apa, mama, tata qi altele asemenea' Je
' -
Pentru aJ invdfa sd vorbeasc5, mama gi cei din
jur ctrfe copil a-unor fraze simple, apoi din ce in
ce mai
pe care complexe, in funclie de forla de sugestie a celor
vor repela copilului de mii qi mii de ori cuvintele din jur,
ajutattr de repetilie, multi rdbdare perseverenltr.
ffebuie s6 le invele pentru a supravietrui' fi
Duptr vf,rsta de '3-4 ani, copitul incepe
Dup{ 10-15 luni de la naEtere, prin repetiri insisten- str punl
intrebarea obsedantd: "de ce", pe mdsurd
te, coiitul va reuqi sf, inve{e c0teva cuvinte simple ce mediul din
jur ii trezegte curiozitatea. Este vfirsta primelor
formate din una sau cel mult doul silabe' virsttr la carc copilul face incet t
intreb{ri,
Se cer r[bdare gi insistenld din partea pdrinlilor simpltr spre autosugestie. Acum procesul
de Ia
"."r.u de invdlare
sugestia
pentru ca aceste prime cuvinte, c-are constituie sugestii de devine o dorinfi pr-oprie, la inceput inionqtienti,
Laze, s[ se imprime intr-o memorie care abia acum in ce mai congtientd. La vdrsta de 34 uri,lumea
apoi din ce
incepe sd se formeze copilului
fucepe str se ldrgeascl gi str capete alte
Urmeazd apoi o altd etrapd in procesul de invdfare:
dimensiuni.

cuvintele .otpu.t. Copilului ii u''ebuie alte 68 luni de . Copilul va merge la grtrdiniftr, unde va avea colegi
gi un mediu diferit, nou, mediu in care trebuie
sugestii rcpetate penru a fuivdJa str formeze unele propozilii str inveJe
sb se adapleze.
simple de tipul : m:una papa, tatia hopa mamaapa etc'
Copilul va primi aici sugestii noi gi influenJe
Concomitent in acriastd perioadi, deci la vArsta de diferite.
Fiecare copil de la grddinild are deja un
12-14 luni, copilul va fi invdtat sd mearg[' Va fi din minimum de
cuno$tinfe qi deprinderi pe care le itateazA.
zilnic Iar aldturi
nou nevoie de insistenp gi r[bdare, repetAnd
de el se afl[ <te data aceasta educatoarea, primul specia_
li
primii pagi, pdn{ cdnd inva1tr gi capdtA curaj sd
list care cautd sd coordoneze, prin sugestii calificate,
meargd, la inceput ajutat, apoi singur' aceste tinere personalittrfi in formare.
Se va avea, de asemenea, grij[ asupra unor deprin-
deri gi gesturi: rele sau bune, de ordine sau dezordine'
de fupd grddiniftr gi chiar la grddiniltr, in Z_3 ani,
copiii vor invdfa sd scrie. Fiecare copii in parte
va fi
murdtrrie sau de curdfenie. ajutat gi dirijat sd scrie liniufe drepte
$iinclinutr, ..rruri-
Este sigurc[ tot ceea ce va vedea copilul' intAi la sau. cerculele, apoi, dupd luni de efort, prin iepeti;ii
apoi la tatl qi bunici, va imita fdrl nici un
gi
mama, cu insistenf[, va fi invtrfat str scrie literq apoi sltaUe qi
discern[mint, incongtient. in final sd scrie propozilii gi fraze.

146. 147
Allmri de abecedar, aritmetica, la rfindul ei; va fi !19
vor fi receplionate in fiecare clipd prin
simluri,
invfiatd incepfind cu componentele cele fhai simple' apoi depozitate in rnemorie, congtient
sau incongtient.
pe In acest mocl se formeazd personalitdgi puternice
Se vor tblosi cele mai sugestive metode: adunarea
ori
degete, numirarea fructelor, a bilelor sau a unor obiecte slabe,. utile sau inurile, bune siu
rele, dar tfate, absolut
unL qi pldcute copilului' Pentru a invdla abececlarul gi toate. trebuie sd parcurgtr acest proces
extraonlinar de
arinnitiia. se vor folosi culori cdt mai vii, culori care invdfine prin sugestie gi autosugestie.
impresioneazl pe copii 9i ii activeazd memoria' Av6nd in vetlere importanla eclucaliei
in formarea
Repetilia, rbbdarea, insistenla gi dragostea vor sta tot personalitililor umane, in continuare
vom face cAteva
timpuf la traza acestui proces, din ce in ce mai complex, recornandtrri impoi.tante.
de sugestie qi de memorare. I ,a nr$tcre, copilul
Vom sublinia ctr la'aceastii vArsttr qi in aceastl .bagajul generic,
este dirijar in exciusivitatc de
moqlenil de Ia plrinli gi de la strimo$i.
perioadtr din viala omului se pun bazele cunoagterih Apoi.incepe str aclioneze asupra lui influenla
inediului,
Pe aceste elemente simple de scriere 9i arilrneticl se in primul rind mtma, tata qi lamilia, cei
vor sprijini etapele din ce in ce mai complexe ale jurul
care se alltr in
shu. l\{cdiul aclioncazi numai dupi ..-
procesului de invtrlare: poaltr primar{, liceu, universitate' invafl str meargi. Educalia copilului rrebuie *p,,"i
Sunt necesari 20 de ani. intre vArsta de 5-25 ani' inceapd lnsd din primcre ore de ra
str
n.rlgter,e. in fiecare zi
pentru ca un om str invele noliunile simple gi complexe' l

;;i in fiecarc ortr. el se tlezvolttr fizic qi psihic, iar


.
noliuni care ii vor servi penFu o meserie pe care o va educa;ia pe cffe o prime;te este
practica. dete,minr;;
fbrmtrrii personalirtrlii sale viiloare. "r;p;;
Iar acea rneserie il va ajuta s[-;i asigure in primul
Din primele clipe trebuie sX se fonneze
rdnd un rnijloc de trai. fiind in acelagi timp modul in ^ in copil
reflexe condilionate: str rntrndnce la ortr fixtr,
care se achitd fa1tr <te familie 9i fap de societate pentru sI doanntr
la ore fixe, str fie schimbat. altrptat pi
efortul depus de ace$tia timp de 25 de ani. spilat la ore fixe.
i
Atragem insd aten{ia c[ procesul de invtrlare prin fnoi se vor :uzlta juctrrii.,i se va vorUi gi i se va explica
t
"
fiecar1 mjWare, Va fi invllat sf prinil
sugesfie gi autosugestie nu s-a terminat. Acest proces cu m6na, sI
continud pAnd in ultima zi a vielii.
meargtr, sI vorbcasctr. s.{ memoreze. Noul n?lscut nebuie
'Pentru a 5ti cu adevdrat o meserie, duptr terminarea str r,adi cdt mai multe lucruri gi juclrii mereu noi.
gcolilor organizate, mai tebuie 5-10 ani, timp in care colegii Copilul nu trebuie ttrsfd1at, str .nu i se fac6 il
toate .

mai in v0rsttr gi superiorii ne ajut[ s[ devenim profesion\ti' mofturile Ei nici sd nu fie ceriat sau bruftutuit.
El Febuie
.in aceasttr perioadl a vietrii, allturi de mediul sil simttr in jurul sdu dragoste, sinceritate,
lumina gi
profesional, intervin sugestiile din cdrlile de specialitate, bucurie. Str fie invdlat cu hotfuere
ce este bine Ei ce
impreuntr cu sugestii din ziare, radio, televiziune, alituri este rIu, ce trebuie sI facd qi ce are
voie str factr.
de sugostiile sofisticate prin spectacole: teatru, oper6, Familia sd nu accepte in casd dezordinea.
murO*ia,
-sau concerte. ffi

expozitrii $i bineinleles, cursurile de cuvintele urCre sau alcoolisfnul. Sd nu


se t"n;i;;-;
afmosferd de urd, cearttr sau violenld.
'specializare.
De aceea, putem spune c[ schimburile -dintre indi- afecta toatd viala copilului.
Acestea vor

' vizi, sugestiile gi autosugestiile vor continua toatd via'fa'

148 149

il
Se vor evita cuvinfe de genul: "Egti leneg! Egti 6. Sugestia prin aTti
murdar gi dezordonat!". Va fi lnvtr[at numai cu vorbe in vorbirea curenttr se foloseqte expresia. ,,sim1
calme, apoi controlat, urmtrrit 9i ajutat sf, fie curat 9i arlistic", tot a$a cum se mai spune: simlul datoriei,
simi
ordonat. in loc str i Se spun[ c[ are nu $tiu ce defect' moral, siml practic etc. innucir por aptla confuzii.
vom
i se va explica cu blAndele calitatea contrard qi cum str trcerca tr continuare sh llmurim'aceasitr denumirc.
ajungd la ea. Nu i se va spune c6 este fricos, ci i se va inceputul lucrdrii, am spus cd sim;urile sunt
explica ce inseamntr sf, hi curajos gi chiar ctr este curajos' "funcfiuni ale oiganismului prin care sunt recepfionali
$i
Cdnd va merge la ;coaltr, seara" inainte de culcare' prelucrali factorii excitanli pentru a se obgine
infonnalii
dupd ce i s-au verificat temele, va fi ldudat c[ este un asupra mediului". Simlurile recepleaztr anumite
infor_
malii 6i le transmit prin nervi la anumili centri nervogi
elev silitor gi ordonat. Caietele neingrijite vor fi aranjate
impreuntr cu mama gi i se.va ardm ce frumoase sunt ryccializali, unde irrforma$ile sunt prclucrate qi decodificatc.
Pornind de la aceasrtr defini1ie, constatilm
dactr s-au ordonat. Copilul va fi stimulat qi lludat de cd simlul
aflislic. asemenea cu celelalre din categoria amintittr,
fiecare datd cind este cuminte qi curat,
simlul datoriei sau simlul moral sunt l.uncliuni ale
P6rinlii rrebuie str fie un exemplu de ordine gi de psihicului uman, deci ale organismului orncnesc.
cur{enie gi str explice cu calm ce importanltr are De asemcnea, aceste simguri recepfioneaztr gi prelu_
ordinea gi cit tle mult te ajutd dactr lucturile sunt crcaztr rnumili factori excitan[i, cum sunt :
culorile.
aranjate frumos. muz-ica. fonna gi alte informalii.
incl de lt 2-3 ani copilul trebuie invdlat sd-Pi
Aceste informalii sunt prcluate tlin mediul
social. din
aranjeze singur juctrriile gi lucrurile proprii' Dtipd versta natur:I sau de la familie gi se transmit congtienr
sau
de 3-5 ani va fi invdlat str-;i factr patul, str se spele incongtient prin neni specializali unde sunt prelucrate
singur gi s[ facd ordine in dulap 9i in camera sa' decodificate.
;i
Duptr v6rsta de 7 ani va fi pus str execute anumite Rezultd deci, ctr simlul artistic, simgrl moral,
simful da_
munci simple gi ugoare in gospoddrie qi va fi luat dupl toriei 9i altele din aceastjl categorie specialtr au, toate.
trtrstr_
cumptrrlturi. Dupd vdrsta de l0 ani va fi trimis singur nuile specifice simfrnilor gi pot h de aceea denumite
simfuri.
duptr cumptrrf,turi gi i se vor da pe mdsur[ anumite Analizf,nd aparilia simlului artistic la om, vom
munci in cadrul familiei. constata cd el se regdsegte la toate popoarele,
indiferent
Muncile pe care le executd trebuie controlate 9i de treapta lor de dezvoltare, dar diferd in funclie
de
nivelul Societilii, precum gi de rreapra istorictr
indreptate atunci cdnd va fi cazul, dar numai pe un ton de
dezvolmre a omului.
prietenesc Ai de incre{ere
Menliontrm ctr inctr din paleolitic ne-au
Toate acestea pun' in timp, bazele structurii indivi- rtrmas
desenele din pegterile de la Altamira gi Lascaux,
dului gi asigurd o dezvoltare echilibrat{ din punct de desene
care ne aratl chr existenla unui inalt siml artistic
vedere psihic, precum gi formarea unei personalittrfi oamenii de acum 40.000 de ani. Capacitatea acelor
la
puternice, folositoare societ[tii. oameni de a stiliza gi a reda migcarea este impresionanttr

150 151
Tot din trecutul indeplrtat ne-au. rdmas dolmenele 9i
menhirele, giganli din piatrd f[cu1i de oameni in De asemenea, putem constata c[ simlul artistic se
neoliticul megalitic, vechi de peste 7000 de ani, care nc gdsegte Ia absolut tofi oamenii
frapeazd prin dimensiuni, la fel ca gi templul egiptean de
sub o formtr sau alta,
primitiv sau mai rafinat.
la Karnak sau piramidele faraonilor. Simtrul afiistic il gisim
-'in contrast cu gigantismul acestora, ne apare o altd in dansurile, costumele gi
tam-tamurile tobelor afiicane.
exprimare a simlului afiistic in sculpturile qi cerarnica El se regdsegte in baladele, costumele gi
chinezeasctr, executate cu atdta grafie $i migaltr, sau in dansurile
popoarelor balcanice. De, asemenea,
naturaletrea qi suplelea sculpturilor Greciei antice.
il afldm in mtrgtile
aborigenilor din Austraria gi ale indienilor
Acestea, la rAndul lor, sunt tliferite de sculpturile din America.
precum gi in mlHsurile gi cerarnica
popoarelor asiatice
create in
secolul al XV-lea de italianul Michelangelo sau de din Chinr sau Coreea.
sculpturile secolului al XXlea, create de rominul Brdncugi. Folclorul, in totalitatea lui, exprimi
Dar fiecare dintre aceste opere de art5 repre.zinttr simful artistic
popular generalizat sub cele mai
forme de exprimare ale simlului artistic uman. diverse forme: dans,
cdntece, balade. costume, aldturi
Existd deci o evoluJie ascendentf, din paleol,tic de pictura gi sculptura
in lemn sau in piatrtr.
pdnd azi, evolulie pe care o putem constata qi in literatu-
Folclorul este, poate, cel mai elocvent
rd. intre Epopeea lui Ghilgameq, Iliada h-ri Homer, importanlei deosebite pe care
exemplu al
tragediile lui Eschil, Divina Comedie a lui Dante gi o are simJul artistic in
viala omului, simlul artistic RlnO totoCaia
teatrul shakespearian sau romanele lui Proust qi Joyce una dintre
trlsdtuile lui specifice gi care il diferenliazd
existi diferenle marcante. de animale.
Din aceasti cauzd am ales, pent u exemplificarea
in muzich, evolulia simlului a(istic apare rnai sugestiei, simlul artistic
pregnantd. Muzica anticl egipteani qi greceascd,
Vom incepe prin a reamind cd in domeniul
religioash ori populartr, s-a trallsformat, in timp. in artelor, in
mod uzual, se cuprind urmdfoarele domenii:
muzica preclasicl a lui Palestrina gi Monteverdi, apoi de riteraturd,
teatru, dans, pictur5, sculphrd, rnuzicd
la Bach, Mozart qi Beethoven, in mai pulin de doud gi cinematogr.alie.
secole, s-a ajuns la muzica moderntr cornpusd de
Cu excepfia cinematografului, foate celelalte
a_rte se
regdsesc sub diverse forme incb
Shonberg, Wetrern sau Messiaen. dfui paleolitic. Grecii sunt
iirstr primul popor care acum 2J00
in picturS, evolu$a este gi mai eviilentd. La inceput de ani au definit artele ca
fiind cele mai expresive producfii
au fost picturile murale din pe;terile neolitice; adnirlrn ate spLitutui uman.
tablourile lui Raphael qi Leonaldo da Vinci din secolul Am considerat necesard aceasti scurfi prezentare,
privitor la domeniile simlului artistic,
al XV-lea d.Ch., iar 5 secole rnai tArziu vor {rtri pictorii inainte'de u nuo
Mafisse, Van Gogh gi Picasser. subiectul acesrui capitol, intitulat ,,sugestia
prin artA,,.
Din exemplele de rnai sus rezuitl cd otnul are simi t. Dansul
afiistic de la aparitria sa pe plmdnt, sirnl care evolueazh Aparilia dansului este legatl de ritualurile
vrdjitori_
in timp qi devine rJin ce ?n ce mai raf.nat pe rnbsurd ce lor, executate la vAndtorilc.tribale pentiu
fertititatea
societatea se civilizeazd. pdm6ntului sau vindecarea bolnavilor.
Funclia de sugestie a dansului era
atilLde irnportantd
I5l

1s3
in via[a tribului, incit nici o activitate comuntr nu avea Vom aminti baletul ,'Lacul lebedelor" de Ceaikovski
loc decdt dupd execulia unor dansuri rituale, iar la gi suita de balete a lui Stravinski, dintre cele mai
cunos_
sf6rqit, alte dansuri incheiau acea activitate. cute. Prin dans gi muzictr baletul ne sugereazl: dragoste,
Fo4a de sugestie a dansului va fi preluattr de cdtre urd, lupttr, deznddejde etc.
toate religiile politeiste, iar unele ecouri se reglsesc qi Iar trupa franteztr de dans modern ne produce
in religiile monoteiste. in cortegiile unor sfinfi 9i ?n sugcstii subtile de mimicl, plictiseald, teamtr, relinere
inconjurarea bisericii in Noaptea invierii. gi nelinigte, in timp ce baletul chinezesc, cu migcdrile
Dimsul wljilor se plstreazd in Balcani, in unele sale retinute, ne produce sttrri de melancolie gi de
datini cum sunt: Paparudele' dans aducltor de ploaie, curiozitate rednutd qi ordonattr.
sau Cllugarii, dansul seceriqului. Dansul poate fi uneori atdt de sugestiv, incdt ne
La popoarele primitive din Africa' Asia, Australia 9i schimbtr lotal starea"sufleteasctr in care ne aflam.
America, dansulile rituale conduse de vrtrjitori se lr{enuetul ne treze$te gralia, cazaciocul ne face str
prdctici gi in ziua de azi pentru stimularea acliunilor dorim libertatea. iar dansul lebedelor ne transpor-td in
vitale din trib: semlnat, cules. rtrz-boi, vindtoare. lumea basmelor gi a dragostei pure.
nil$tere $i morrle. b. Pictura
Aceste dansuri rituale prirnilive, practicate de strS' Pictura muraltr din pegterile paleoliticului
Ei neoliti-
mogii noqtri numai la anumite ocazii, s-au transformat cu cului, care reprezenla aniinale gi siluete de oameni. s_a
timpul in dansurile populare pe care le gdsim aproape transformat in antichitate intr-o picturd preponderent a
nealterate, din antichitate pdntr azi. 9i care exprimd portretelor oamenilor. portretele au cdutat la inceput
sd
diferite sttrii suflete$ti ale comunitdlii slte$ti. redea cdt mai exacl infdligarea omului, dar in timp au
Nottrm sugestibilitatea unor dansuri populare. Astfel, evoluat spre tratarea a ceea ce vedea pictorul dincolo de
in Balcani, hora sugereazl unirea 9i prietenia, iar brdul inftigarea fiz1c6. Mu t6rziu, pictura locuinlelor nobi-
simbolizeaz[ blrbIlia. in Spania, flamenco sugereazd liare Ei a templelor unde erau expuse portrete ale stdp0-
pasiunea. in Argentina, tangoul ne transmite senzualita- nilor gi, respectiv, ale zeilor sau semizeilor, va evolua
rea, iar in America rockul ne transmite for1tr gi energie' astfel incat, din Evul Mediu, portretele sfinlilor expriml
Dansurile ribale gi dansurile populare au impresionat pietatea sau suferin!4 iar portretele nobililoi
aratd trufia,
in aceeaEi mtrsurf, oamenii primitivi, barbarii gi oamenii bogdlia gi puterea.
civrlizatri. Tizian, Velasquez gi El Greco vor ptrffunde atat de
Corurile din nagediile antice executau unele migcdri adAnc in interiorul personajelor pe care ie picteaztr, incdt
ritmice pentru a menline treazd atelllia spectatorilor gi ne vor dezvtrlui cele mai adAnci sentimente de buntrtate
subliniau in acelagi timp acliunile gi declama$ile actorilor' sau mild" aldturi de orgoliu gi ldcomie.
in ultimele secole, de cdnd civilizalia 5i cultura s-au Surdsul Giocondei lui Leonardo da Vinci diiinuie
dezvoltat, dansul a devenit una dintre artele importante
"nepdfruns de sute de ani, portretele lui Rembrandt ne
care sugereazl fapte gi intAmpltrri complexe din viaJa vrdjesc prin lumina care vine din interiorul personajelor,
omului. iar personajele lui Rubens ne transmit vigoare gi fortd.

1s4 155
Sugestiile pe care le vom primi prin pictur[ vor fi Ei vor crea mai in6i giylliza[iamegalitictr prin
dolmene
din ce in ce mai diversificate pe mdsurd ce ne apropiem m.urhire, pietre cioplite gi agezate
pi.
*fUinra, au format
de zilele noastre. adevdrate complexe religioase magice
din blocuri de piabt,
SI ne amintim de cazaci zaporojeni ai lui Repin, de cum este complexul din Anglia de la
Stonehenge.
nepdsarea, mdndria qi curajul cu care rhspund unei Desigur cd aceste blocuri cioplite
$eoi gl a$ezate
scrisori de ameninfare primite de la hanul tltarilor, sau intr-o anumitd ordine au avut o f.uncfie religioasd
de pluta Meduzei lui Gericault, unde ne cuprinde groaza cunoscuttr de oamenii acelor timpuri.
care ne invdluie hidoastr, in timp ce la Matisse, rrudurile Astdzi, asupra noastrd menhirele gi dolmenele
au
scot in relief o anumit[ lascivitate bolndvicioas[. acliunea misterioastr care ne face str
ne ducem cu
Fiecare lablou ne sugereazd tipuri de personalittrfi qi gAndul la vizitatorii de pe alte planete
sau la un cult aI
caracterele cele mai ascunse ale omului, chiar gi acele mortrilor legat de Atlantida.
frdsdturi pe carc nici individul in cauzd nu vrea sd le Cu timpul, sculptura in piatrl va ajunge la
. apogeu,
recunoascd. sub faraonii egipteni, c6nd s_au rlOicai
din blocuri
Pictorii reu$esc sd pdlrundtr uneori mai addnc in ptolTtd.l?, cete mai gigantice consrrucfii
din piatrd ale L

om, decdt cel mai expedmentat psihplog. antichitqii. Tor egiptenii, in semn de omagiu
gi pentru
Duptr ce ne va dezvdlui addncurile sufletului ome- a-i imortaliza, vor diltui in piatrd statui ririage
pentru
nesc, pictura se va ocupa gi de natur5. faraonii gi preotrii lor. I

La inceput, florile qi pomii apdreau ca fundal pentru Ei vor crea Sfinxul. monstrul cu cap.
acliunile gi figurile umane, apoi cu timpul peisajele au ii apdrd de spiritele rele. De ur",n"n"u,deegiptenii
faraon, care
vor
devenit preocupa-rea unicl a unor pictori. executa mii de basoreliefuri in piatrtr in ._. *, descrie til

Pictorii pltrund in intimitatea naturii, de unde ne vor toate activitd1ile lor zilnice
i
fiansmite sugestii despre viala ascunsd gi despre sufletul ei. Cdteva secole. mai tArziu, grecii, elevii
geniali ai
Notdm peisajele lui Van Gogh, in carc aproape egiptenilor, vor ridica sculptura-la indltrimi
gi mai mari. til

simlim vOntul care bate peste un lan de grAu, iar norii Zeii gi zeigele, semizeii li cagtigetorii oiimpiadelor,
negri ne ameninld, chiar gi pe noi, pe privitori. precum gi toli artigtii greci vor.deveni
nemurit,ori dupd
Anemonele lui $tefan Luchian sunt atdt de gingage, ce al fost ddltuifi in marmurd de Fidias
gi praxiteles.
incAt le privim cu grijtr ca sd nu le destrdmlm. Statuile grecilor au frumusefea
Ei gragia pe care qi_a
. La Juculescu se merge mai adAnc, natura are ochi, ddruit-o fiecare grec pentru sine. Aceste
statui vor
ochi care ne urmiresc gi ne analizeazd de undeva reprezen[a implinirea dorintrelor celor
mai profunde de
dinbuntrul pdnzei. perfecfiune, pe care grecii le
aveau zilnic prezente: ideal
de frumusele ce febuia atins de fiecare
c. Sculptura in parte.
Acesta este poate unul dintre cele ffi
Oamenii din cele mai vechi timpuri au produs o civiliza- mli frumoase
mesaje al sculpturii antice.
$ebazatLpe piali din care i5i ftrceau unelte 9i arme. Ei au
Aproape un mileniu mai tArzin,Michelangelo
fost atit de impresionafi de forla qi de frumuselealietrei. Buona_
roti va reugi in Itatia Evului Mediu s[ ieinvie
incAt viala lor primitivd s-a indreptat tot spre piatr5. prin

156
1s7

il
sculpturf, acel ideal de frumusete uman[, gdsind, ca 9i intrucdt imi este foarte greu sd fac o alegere,
vom
grecii, frumuselea spiritului in perfecfiunea fizic[. cita numai acele lucr|ri importante pentru omenire,
in Pieta, David, Moise gi Apollo, el a creat perfec[iunea lucrdri literare care ne drirjeazl gi astdzi destinele,
cum
peltru m oamenii sd gtie cd ea existtr gi cd trebuie atinstr. sunt Iliada lui Homer, Vedele, Biblia qi Coranul.
Acestea sunt sugestiile pe care le-a fransmis Iliada lui Homer este prima operd literartr importarr
Michelangelo semenilor sf,i contemporani gi pe care ni ti a omenirii, operd cue a influenfat toatd lumea
Ie transmite qi noutr peste veacuri. greacd gi romand a antichitd;ii timp
de peste 15 secole,
Sub alttr formtr. in alte locuri qi pe alte cdi, aceastd precum gi toate popoarele mediteraneene
din Europa,
dragoste pentru om gi frumuselile ascunse in om, o Africa gi Asia.
regdsim cinci secole mai tirziu la Constantin BrAncuqi. Influen;a lui Homer o vom regdsi din antichitate
Operele sale in piatrtr denumite "Poarta sirutului", pdnl la Renagterea ltaliei gi a Frangei, dar gi in
America
"Masa (Icerii" gi "Coloana Infinitului" ne conduc la de azi,la Eugene O'Neil sau Ia irlandezul
iames Joyce.
biserica asezatd intre ele- qi apoi la Cer spre Dumnezeu. Umanizarea zeilor gi a zeifelor, identificarea
lor cu
Simbolul pe care il pprezinttr fiecare dintre aceste via1a, cu oamenii obiqnuitri, divinitdtrile
care iubesc, se
sculpturi leagd astfel sculpturile civilizaliei nregalitice de ceartd sau se luptd gi care se deosebesc de noi
numai
religia cregtinb" cre6nd continuitate in spiritualitatea uman6. prin aceea cd sunt nemuritoare, aceasta este lumea
Michelangelo, urma$ direct al creatorilor greci, ii creattr de Homer.
tmnsmite qi el lui BrAncugi forta pentru a crea sculpturile Ideea cI zeii sunt ca noi gi cd noi ingine putem
cele mai spiritualizate: Prometeu, Pasdrea, Incepu,tul deveni zei prin fapte deosebite este ataf de
lumii, care ne sugereaz[ Eternitatea, Viala 9i Moartea. exlaordinard,
'Aceste incdt a sugestionaf nu nurnai lumea antictr,
sculpnri ne fac s[ percepem spirirul din noi inqine. dar gi lumea
moJerntr.
d. Literalura La toli scriitorii mari din antichitate, Sofocle, Euri_
Literatura a fost creatd in antichitate, numai duptr pide, Aristofan, Horaliu gi Vergiliu, precum
gi la scriito_
inventarea scrisului, deci cu mult mai tdrziu decdt rii clasici sau moderni, de la Corneille gi Racine, p6nd
eelelalte arte: dans, sculpturd gi picturd. la Cervantes qi Joyce, influenla lui Homer gi
a ideilor
in prezent, la o populalie a globului de peste 5 sale este prgzenttr $i ne este transmisI
de"fieiare dintre
miliarde de locuitori, se spune cd s-au tipdrit peste 50 ace$tra sub o formtr caracteristicd.
milioane de titluri, in cdteva sute de milioane de exemplare. Ne incdntd gi azi eroismul, capacitatea de sacrificiu
De asemenea, astdzi apar zilnic 100 milioane de gi dorinla dc a vedea r.rau.auu
nou.
exemplare de ziare qi reviste. ' ln fiecare om, Homer a strdit un ctrutiltor gi un
Aceasttr proliferare face ca literatura str fie arta cea cdldtor neobosit, dublat de un admirator
al frumosului
mai rdspdndittr gi cu cel mai mare impact. gi de doringa de a deveni un erou.
Numtrrul mare de scriitori celebri 5i aria lor de
A doua lucrare literarl importantd pentru omenire este
rtrspdndire sunt impresionante. in prezent, fiecare popor Veda. Operd a indo-europenilor ndvilitori
ftr India, Veda a
a avut are scriitori admirali gi care au o influen1tr
gi fost compusd de autori necunoscugi in mileniul
III i.Ch.
deosebitd atAt in lara lor, cdt gi in restul lumii.

158
159
Veda este o operd asemf,ndtore cu Biblia gi de cu "Iubegte-fi aproapele ca pe tine insufi,, cred
cd este
totul altd facturd dec0t Iliada lui Homer. cea mai frumoastr invdfiturtr pe care ne_o transmit
Veda a creat religiile principale din India, China, cre$tinismul gi Biblia.
Japonia, Tibet fi Indochina, care sunt trtrrile cele mai A pafa ca$e importanttr, Coranul, este de asemenea
populate din lume. creatoarca unei religii mari.
invif5turile gi ritualurile adunate de brahmani in Coranul a tbst scris de discipolul lui Mohamed, in
aproape 2000 de ani constituie baza religiilor asiatice. anul 650 gi redl fidel toate invtrfdturile propovdduite
precum gi suportul filozofiilor gi literaturii profane, de Profet, timp de peste 20 de ani.
Mahabharata gi Ramayana: ForJa de sugestie a fost atat de mare, inc6t
arabii, un
Influenla acestei lucrtrri mondmentale o regdsim in popor de p[stori nomazi din peniniula
Arabicd, vor
religiile budisttr, shintoistd 6i in hinduism. cuceri un imperiu cu Coranul intr_o mAnd qi
cu sabia in
'Iar in ultimele secole influenla Vedelor s-a transmis cealalr,il.
gi in Europa prin intermediul Yoga. Astdzi, religia mahomedand exprimattr_ in Coran
O altl operd monumentalh gi care influenfeazd cuprinde Asia Micd, o parte din Asia gi cea mai
mare
umanitatea de peste doul mii de ani este Biblia, consti- pafie din Africa.
tuitd din Vechiul Testament qi Noul Testament. Religie monoteistd, ca gi cregtinismul, mahomedanis_
Scrisd de preoli fi profeli, timp de mai multe secole, *ul_.n. invafd in principal cumpltarea, bunul simt,
Biblia a creat cregtinismul, una dintre cele trei religii umilinfa, generozitatea gi dispregul fatrd de bogltie.
imporfante ale umanitdlii. Coranul este contra asceilsmului de tip brahmanic
sau
Cregtinismul originar din Palestina s-a rdspdndit in .cregtin, iar dogma de baz6, este modestia.
special in Europa qi America gi mai pufin in Asia qi in Coranul a qeat,la fel ca Biblia sau Vedele, mai
int6i
Africa. o religie, apoi o culturtr gi o civilizafie proprie, culturtr
Anacfa pe care a exercitat-o acum 2000 de ani este religioas[ care aldturi de celelalte Conrtitoi. structura
la fel de puternicd gi in zilele noasfie, Biblia fiind cartea spirituald a omenirii contemporane.
care a influenlat in cea mai mare mtrsuri cultura gi lnainte de a incheia .ujitotut despre sugestia prin
civiliza(ia modernd europeand gi ciue. prin adopfiune, literaturd, vom ar[ta totugi doul exemple
tipice de
a devenit mondialtr. sugestie prin arti, respectiv de sugestie prin lit.raturu
Dragostea cre$tind gi egalitatea tuturor oamenilor in
profani.
fala lui Dumnezeu au fdcut din invtrfdturile Bibliei una Franz Kafka, in romanul "kocesul", ne inffoduce
in
dintre cele mai frumoase doctrine ale umanitdlii. Nu labirinrul fdrd iegire al adminisnaliei de stat.
O Iume de
vom insista asupra sugestiei rtrspdndite de invdfdturile cogmar, in care nimeni nu reacfione azd,
de care nu te
pofi apdra gi este asemenea cefei sau pulberilor,
din Biblie, intrucdt in fiecare clipb vedem in jurul nosfru a care
cum igi transmite cregtinismul rnesajele de buntrtate, te pdrunde qi te absoarbe pdnd te distruge. Nu poli
str
iubtue fafd de aproapele gi inlelegere fdltr de prieteni gi n-o urdgti, pentru cd birocralia administratriei de
stat
este chiar gi mai rea.
dugrnani.

160 161
Al doilea exemplu de sugestie din literatura contem- hezeascd gi sf, vibreze aceste sugestii, pdtrunzAnd in
porand este romanul"in clutarea timpului pierdut" scris
zonele cele mai profunde din incongtient.
de Marcel Proust, care ne introduce intr-o lume a Aqa se explicd de ce dramaturgii Greciei antice, la
sugestiilor pure. fel ca qi Shakespearef ne emofioneaztr qi ne fac str
Mirosul de parfum,'o razl de lumind, un balcon, o trdim aceleagi sttrri sr"lfletegti pe pare le-au trlit grecii
umbrtr sau un colJ de gridind trezesc in autor o lume acum 2500 de ani sau britanicii acum cdteva secole.
care pdrea disptrruld.
Putem observa direct cum piesele scrise de Aristofan,
Aceastb lume ascunsf, in incongtient ne treze$te de
acum peste 2000 de ani, satire aspre la adresa societtrtii
fiecare datl cdnd un impuls extern, aparent fdri grecejti. sunt gi astdzi la fel de actuale gi deci la fel de
semnificafie, deschide aceastd poartd mirificd spre apreciate gi aplaudate.
incongtientul uman.
Teatrul aproape contemporan al lui Caragial., rnar"I.
e. Teatrtil satiric al societtrlii romdneqti de acum g0 de ani, ne fac
Teatrul a apdrut in antichitate, in mileniul I i.Ch.. sI rddem in hohote de gregelile etern umane: adulterul,
mai intdi la egipteni, indieni gi chinezi, apoi la greci qi demagogia politicienilor, prostia, incultura gi ingAmfarea
romani. Teatrul igi are originile in spectacolele religioase oamenilor semidoc{i.
pe care le practicau vracii in neolitic, apoi preolii Pentru cd, aqa cum a spus Caragiale, "humorul este
diferitelor culte politeiste. atunci cdnd poli sd rAzi de al1ii".
Teatrul se dezvoltd cu o amploare deosebittr la greci,
[. Cinemutogrofia
incepdnd din sec. VI i.Ch., 6i, aga cum ne spune Aristo-
Este supranumitl a l-a ut| gi a fost inventatd la
tel, s-a ndscut din misterele inchinate zeului Dionysos. sfdrgitul secolului XIX, pentru ca in secolul XX sd se
Dintre toate artele. teatml are scopul declarat de a extindb cu o viteztr uluitoare.
sugestiona spectatorii in aga fel incdt. indiferent de starea
Cinematografia imbind toate calittrlile qi defectele
sufleteasctr pe care au avut-o la inlrare, sd se transpund
unei sugestii in masd, iar in ea se adund literatura,
in viala penonajelor create de autor gi de actori. teatrul, muzica, uneori dansul, aldturi de migcare gi de culori.
Teatrul este, de aceea, metoda cea mai directd de Succesul acestei afie mnii gi capacitatea ei de a
sugestie prin artd. influenga gi sugestiona se datoreazd in primul rdnd
La o comedie bine scrisd gi bine jucatd, spectatorii rdspdndirii extraordinare. Un tablou sau o sculpturtr gi
vor rdde din ce in ce mai mult, pe mdsur[ ce scenele chiar o piesd de teatru sunt unicate, pe c0nd un film se
jucate ii vor invdlui gi ii vor transpune in aceastd lume
poate copia in mii de exemplare gi se poate transmite in
semireald. multe strli concomitent sau prin televiziune.
Prin contrast, la o tragedie, aceiagi oameni, chiar qi
La aceasta se adaugd migcarea qi truczijele care pot
cei mai tari, vor fi emolionali, iar unii iqi vor qterge
reda cele mai incredibile situafii gi intimpldri: colluri de
chiar lacrimile. naturd, castele, zbor pe lund, animale preistorice sau
Textul gi jocul actorilor, care fliu sd exprirne emo- distrugerea pdmdntului, exfateregfri gi multe, multe
liile, amintirile qi intdmpltrrile omene$ti vor face s[ se altele. Zona de extindere a cinematografiei nu are limite

162
163
gi nu line seama decAt de gustul mediu qi de cdgtig. Tot
Iar adminisnaJia americantr din acest film:
'ce poate inventa mintea scenariqtilor, impreund cu a
poliligti,
senatori, avocali sau funcgionari, toli
regizorilor gi a producdtorilor, se poate reda pe ecrane. sunt corupfi sau
coruptibili. Toatd societatea inaltd gi medie
Sugestibilitatea filmelor gste amt de diversificattr ne esre
prezentatd in acest film ca o societate
infrucdt in prezent se produc filme de groaz.d. comedii. amorald, ceea ce
este complet neadevlrat, ba chiar imposibil.
filme de avehluri, polifiste sau cu cowboy. precum gi Nu se poafe ca un popor cue realizeaztr cele
filrne sexy. filme gtiinlifico-fantastice, basme gi multe altele. mai
multe gi mai valoroase bunuri materiale
Fiecare dintre ele are capacitatea de a ne scoate din sd fie total
amoral. $i totugi, culmea, milioane
viala noastrd cotidiand, uneori tristtr, alteori nepltrcutX de felespectatori
privesc acest film
gi chiar mizer[, penEu a ne conduce pentru cate';h ore 5i sunt vrdjifi de el qi asta deoarece,
pentru o cliptr, oamenii igi doresc
sd fie bogali. indif.e_
intr-o alti
lume, nu totdeauna mai frumoastr, dar rent dc mijloace.
totdeauna deosebitd gi pe care nu o bdnuiam cd existtr
Acest film r5scolegte in noi pofte
decdt in visele noasffe cele mai fantastice. $i dorinfe dintre
cele mai condamnabile.
Cinematograful are, p6nd la un punct, capacitatea Aceasta este iorga gi magia cinematografiei,
unei sugestii totale. care se adreseazd atAt congtientului, capac!
fatea ei de a sugestiona qi de a ne impinge
c0t gi incongtientului pe care il activeazf, sub cele mai pdntr dincolo
de limitele dintre bine gi rtru.
diverse iposlaze.
$i, din pfcate, cea mai mare parte dintre filme este
De exemplu. sugestia unui film de groaztr, "Dracula", de acest gen.
poate fi atat de mare, inqAt spectatorii dA aiba insomnii
Puline. exuaordina_r de puline, sunt filmele
nopfi la rAnd, dupi ce l-au vtrzut. care pot
fi considerate bune gi educative sau, cel pufin,
Putem spune cI filmul poate sugera aproape toate slve.
neagre_
stdrile afective umane, de la mild la dispreg gi de la urd
Regizori ca Bertolucci, Lawrence, Olivier,
la dragoste. Rubliov,
Bunuel sau Wajda sunt rari, din ce in
Vom prezenta alte cdteva exemple ce mai rari.
de sugestie Aga cum am spus, in cinematografie primeaztr
hansmistr prin film. numai
cdgtigul. $i de aceea, de multe ori md intreb clactr
Filmul Dallas, film serial penfu televiziune cu peste meriti numele de "arltr".
370 de episoade.
Acest film cu intirmpltrrile sale incredibile incearcd g. Mu:ica
str ne convingd ctr toli milionarii din lumea americand Muzica este afia cea mai subtild gi care
se adreseazd
a petrolului sunt necinstili, afemeiali, mari bdutori pi celor mai profunde straruri ale psihiiutui
uman.
tota.l liilsili de scrupule. fuheologii spun cd muzica a aptrrut incd
din
paleolitic, cAnd insolea incantaliile
Soliile lor li toate, dar absoluf toate femeile din aga- ,rgi.. ale vrdjitori_
zisa "inalttr societate", sunt semi-prostituate. Niqte lor, precum gi activitllile cotidiene ale oamenilor
primifivi.
aventuriere frumoase gi elegante, dar capabile, pentru
bani, chiar gi dc crimi. Mai tdrziu, in antichitate, spre exemplu, la
sumerieni,
muzicanlii erau cinstili, astfel incAt erau
a$ezati in

164
165
naiul, lira, toba, vioara, pianul g.a. Iar in ultimeld secole
ierarhie, imediat dupd zei, penffu ca la greci, muzicianul
s-au inventat multe alte instrumente de suflat, pentru
Orfeu, de origine tracicd, str fie aqezat printre semizei ca,
intrucAt el putea sh imbllnzeasc[ animalele cu.muzica
in zilele noastre, electronica sd pdtrundd qi in muzicd.
sa. Zeul Pan, vestit cAnttrrel din nai, s-a luat la intrecere
La fel ca toate celelalte arte, muzica a avut o evolutrie
ascendentd, pe mdsurl ce oamenii au constatat forla
chiar cu zeul Apollon, mare cAntAreg din lir[ gi zeul ei
muzelor qi al artelor.
de sugestie qi capacitatea ei de a crea in noi frumuseli
Muzica insofe$te dintotdeauna dansul, poezia gi
spirituale nebdnuite. Trebuie str subliniem ctr muzica
primitivtr magicd, religioasd sau profantr a fost trans_
teatrul. Muzica acompaniaztr munca ltrranilor la cimp,
precum gi cele mai importante acfiuni umane: na$terca.
formati de greci intr-o artd care se adreseazh tuturor
oamenilor gi care insolegte unele'activitdli cotidiene sau
nunta qi rnoartea.
care produc pldcerea cea mai pur6.
Sugestia muzicii este nelimitatd: rnama adoannc
copilul cdntdndu-i, iar gospodina care igi iubegte solul Apoi, dupd alte cdteva sute de ani, timp in care
pregdteqte mhncarea fredonirnd.
muzica s-a rafinat, oamenii din Evul Mediu vor transfor_
ma muzica intr-o artd exercitat6 in special de profesio_
Muzica poate sd ne exprime-bucuria, veselia, duiogia
qi dragostea, dar poate, de asemenea, sd ne sugercze nigti, muzicieni cu atribufii precise de compozitori sau
interpreli.
nelinigte, melancolie qi chiar teamd sau urd.
Iar alte cdteva secole mai tArziu, in epoca moderntr,
$i toate aceste sugestii se datoreaz[ capacitdlii muzica a inceput sd devintr creagie a marilor genii,
rnuzicii de a produce armonie gi ritm.
muzicieni care ne transrnit bog5fia de sunete armonioase
Sugestia pe care ne-o transmite muzica este atAt de
cunoscute.
profundtr, incdt ne poate transforma total.
Beethoven, prin Simfonia a gasea, ne sugereaztr
Ea poate sd ne evoce sttrri gi scntimente sau sd ne
natura in toatl puritatea ei, studiile gi polonezele lui
ffezeascd amintiri pldcute, cum sunt: peisaje din natuid,
Chopin trezesc in noi o caldd melancolie, Bach face apel
retrlirea unei iubiri din tincrefe g.a.
la rafiune $i ne transmite o stare de exactitate gi sirnpli_
Sunetele produse de instrumentele muzicale sau de
vocea umand fac sd vibreze in fiecare dintre noi. tate, iar George Enescu treze$te in noi dorul pentru
plaiurile rom0negti, pe care el insuqi le-a iubit atit
separat sau in grup, trdili profunde qi foarte diferite. de mult.
Din aceastd cauztr toate religiile au adoptai muzica
drept suport stimulator al textelor religioase. incepdnd cu
politeismul mesopotamian, egiptean sau greco-roman qi
continudnd cu hinduismul. cregtinisnrul qi mahomedanismul.
Analizdnd pe scurt modaiitdlile de producere a
muzicii, se poate constata c6, in afzr[ de vocea ome-
neasctr, organul principal penfu producerea gi transmi-
terea vibraliilor melodioase, oamenii au inventat de-a
lungul mileniilgr nenumdrate insffumente, cum sunt :

166 167
Partea a VI-a Intre 21-35 de ani, autosugestia captrttr un rol
din ce
in ce mai important in dezvolfarea omului.
In perioada maturitifii, de.la 35 la 65 de ani,
AUTOSUGESTIA autosugestia are o pondere mai mare decdt sugestia.
fiind
determinanttr in definitivarea personalitftii.

3_.lqt *g{_!r!Laurosugesria esre secondard de


Autosugestia este capacitatea individului de a acliona .sugestie. care ii lurnizeazd inOiviaiiui mirteh-ilul de
gs$r1 pl9_prigl.g9! it , repre-zeniari*iau !g{_ ne.lfu ar-ralizd, selectare gi comparare.
Sugestrr.
Dupd vdrsta de 65 de ani, deci la bdrrdnele,
toate
simlurile sldbesc Ai, o datd cu aceastd imbtrtrAnire
Autosugestia aclioneazd direct asupra omului gi ii a
determinX atdt personalitatea, cAt gi viaga in general. organelor de simtr, scad memoria, atenlia, voinla gi
capacitatea de concentrare. Din'aceiistd cauztr sugestiile
Legdturile dinne sugestie $i autosugestie sunt foarte
sunt xecepfionate mai slab, iar autosugestia se reduce.
sntnse intrucAt contribulia uneia poate fi urmatd.
Omul bdtrdn, duptr 80 de ani, devine imun la sugestii
completatd qi chiar anulatl 'de cealalttr. Uneori o $i
indiferent, chiar insensibil Ia autosugestii. Numai
sugestie poate declanga un mecanism oarecare din exerci_
incongtienf, rnecanism care poate sd impuntr necesilatea liile zilnice de gimnastied gi de concentra-rea atenfiei,
prin Yoga, il mai pot salva de senilitate.
u,nei autosugcstii $i deci luarea unei hotirdri.'Mecanis-
Prin analiza autosugesfiei putem constata cA aceasta
mul din incongtient poate fi declanqat gi, invers, o
este un proces psihic congtient in exclusivitate,
autosugestie sI aclioneze asupra unei sugestii existente care
depinde de: atentrie, memorie, voinJ5, concenfrare,
in memorie, iar aceasta sd conducd la luarea unei alte
repetarea procesului gi perseveren!tr.
decizii. . Toate conexiunile psihice se influenleazd
Autosugesllq qn proges psihic
reciproc gi produc continuu adaptlri gi schimburi in 9g!g, _{g
psihicul omcnesc.
sel#Tiv"gi riiil;l;;FAf6'3*pg!_e4,
o."r"i, iiie'a.;uta la ale_
gerea $i diferenlierea ideilor sau sugestiilor
bune de cele rele.
P'r_tem spune cd omul se ftansformd incontinuu Sugestiile pot constitui materialul brut pe
darorlil ,X raliunea il analizeazd, con gtient, fixdndu - gi
care
atenjia asupra
ef
;*e'pg-o!,ein&9ptil oiq64{ -in direglia pe care o doregre. sugestiei selectate, pentru a o ffansforma cu ajutorul
El este inzestrat inc[ de la nagtere cu toafe instru- rafiunii inf-o autosugestie folositoare.
mentele psihice necesate penfru declan$area acestor
In funclie de mediu, culturd gi tipul sugestiilor,
procese care sunt sugestia gi autosugestid.
existd autosugestii rele care apff atunci cdnd influ.n1a
La vArsta copiltrriei, pdnd la 6 ani, sugestia acfionea-
sugestiilor ddundtoare este mai puternicl decdt raliunea
z?i in forJd asupra omului nou-ndscut. intre 6-12 ani. gi voinla proprie, sau in cazul unor deranjamente
ori aI unor
incepe sd se dezvolte la copil qi apoi la adolescent. boli psihice.
procesul autosugestiei. in aceast[ perioadd, autosugestia Dintre putosqgestiile diunltoare, vom aminti cAteva
impreund cu sugestia participl apoape in niod egal la mai frecvenre: teafra G-intun6iilffia de cdini sau
formarea individului. gerpi, lagitatea in-H1a qefitor
--
de
ti rriifaii mo;E-"--

168
169
La exemplele de autosugestie utild vom nota dorinJa in gdnd, cu ochii inchigi, 2-3 minute la rAnd: "Sunt
relaxat, relaxat, relaxat! ".
de perfeclionare in meserie, invdlarea unei limbi strd-
ine, cregterea continud a bagajului de cunoqtinle, auto- Veli simli o stare de toropeald, pldcut?l, muqchii se
perfec1ionarea. vor destinde. honunlali acest cuv0nt qi concenffali-vtr
numai asupra lui. Trebuie str simlili relaxarea pe rAnd a
Subliniem cd, prin aceasttr lucrare, autorul doreqte
str puntr la dispozilia cititorului metode simple i;i tuturor mugchilor, incepdnd de la degetele picioarelor in
sus: picioare, pulpe, abdomen, piept, mdini, apoi gdt, cap,
experimentate, cu ajutorul cdrora autosugestia str
buze, sprAncene, limbtr etc. Respiralia str fie abdomina-
devind benefictr gi sd ajute orice om care doregte sd se
transforme.
l5 gi normal[.
Congtientul s[ nu aibd nici o altd preocupare, nici
un gdnd gi nici o problemd, in afara relaxdrii.
l. Exerci(ii practice de autosugestie Aceste pregdtiri sunt necesare pentru ca autosugestia
AnalizAnd exemplele gi exerciliile din capitolul str pItrundd mai ugor in incongtient qi in memorie unde
despre sugestie gi avAnd in vedere procesul de autosuges- rebuie sd se imprime.
tie, vom concluziona cd pentru aplicarea lor este necesar Ceea ce dorim str ne sugestiontrm trebuie formulat
sd se respecte mai multe condilii, gi anume: clar, cu cuvinte simple, directe qi concise.
Realizarea unei stdri de relaxare fizicl gi psihicd - Exprimarea corectd
exprimatl printr-o stare de calm, asemlndtoare cu Pentru a fi eficient[, formularea autosugestiei trebuie
somnolenla. sd fie exprirnatd in cuvinte clare, concise, simple, cu o
Sd existe dorinla de a ne sugestiona gi sd avem- anumitd sonoritate gi hotdrdre.
incredere in capacit5lile noasfe. Pentru a obline acestg cafiHii, se va efectua urmtr-
S[ avem in memorie qi in inconqtient nogiunile pe torul exerciliu:
care dorim sI ni le implantdm prin autosugestie. Aqezat intins, in pozilia relaxat gi pregdtit sd ne
Atenlia sd se concentreze numai asupra nofiunilor pe autosugestion[m, vom spune clar, in gdnd: "Vorbesc clar
care dorim sd le accentudm prin autosugestie. gi corecq fdrd gregeli de vorbire. Cuvintele mele sunt
Mugchii sI fle relaxali. Pentru aceasta este necesar ctare gi fiumoase. Frazele mele sunt legate intre ele!".
sd stdm intingi pe pat, cu mdinile gi picioarele intinse gi Spuneli aceste propozilii de mai multe ori, phntr cdnd
cu intreg organismul relaxat, ca in poziliile Yoga, asana vd vefi convinge cI nu vd mai gAndili decit la aceste
numitd "marea relaxare". cuvinte gi c[ v-afi ptrEuns de sensul lor. Str nu folosili
Lumina sd fie c0t mai slabd, semiobscurd gi si nu propozilii cu nega{ia "nu" qi nici verbele "a vrea" sau ,'a

fie zgomclte in jur. ceas, radio etc. dori". Acestea sunt de multe ori respinse de incongtient
Etapele autosugestiei gi deci nu sunt refinute de memorie. Ele anuleazd efectul
- Relaxarea autosugestiei. Toate frazele de autosugestie sd fie
Prima autosugestie pe care trebuie s-o exersafi este afirmative qi cdt mai simple, construite din maximum 5-6
necesar[ pentru a putea sta intins qi relaxat. Pronunlali cuvinte clare, afirmative: "Vor-besc frumos gi clar. Md

i70 171
exprim bine." etc. Folosind formule simple, clare gi
domin! Pot sd fiu calm, relaxat gi srdpdnit! Am energie
concrete, inlocuim nehottrrArea qi folosirea unor friue
multd gi pot str md controlez! Energia mea poate
lungi gi incurcate cu propozilii greu de pronunfat. in
invinge orice obstacol! ".
fapt, reinvdftrm sd vorbim gi sd ne exprimdm. Dupd
Frazele se vor spune cu convingere qi simplitate, dar
exercilii zilnice, timp de 2-3 luni, nehotdrdrea gi expri- qi cu o anumitf, tfuie, ca gi cdnd ne-am da ordine, care
marea greoaie vor dispdrea. Fiecare qedinltr de autosu-
trebuie sd fie mai puternice dec6t ceea ce se formase iir
gestie va dura 10-15 minute. in funclie de nivelul
noi de-a lungul timpului.
modului de qxprimare gi maximum 45-60 minute pentru
Vom executa deci o autosugestie clard qi simpltr.
balbaifi qi peltici. Se recomandtr ca acesre gedinle sd se
Exercdiul va dura o perioadtr de cdteva luni. in timpul
efectueze seara, inainte de culcare, atunci cdnd se ob{ine
acestei autosugestii. va fi inlocuit cbea ce se depozitase
mai ugor o stare de relaxare, organismul fiind obosit in noi, in ani gi ani de zile. de sugestii dezorclonate.
dupl o zi de muncd. Este bine ca qedinlele sd se facl
O acgiune de autosugestie ordonattr gi controlattr
zilnic. pauzele sunt totdeauna defavorabile autosugestiei. poate schimba o file fiid control, degi timpul necesar
De asemenea, se va ctruta sd se creeze un reflex irnplanttrrii autosugestiei este mult mai scurt decdt
condilionat, executdnd $edintele seara ?nainte de culcare,
timpul in care s-a format firea nesttrp0nittr;
la aceeagi ord.
Important este sd fim convingi de forp noasfd, de
puterea autosugestiei gi de capacitatea proprie de a ne putea
2. Stdphnirea de sine schimba. Voinla poate invinge orice obstacol, iar fo4ele
Stdpanhea de sine se manifestd Ia indivizi dupd psihice existente care aclioneazd in noi sunt exfraordinarc.
acumularea unui bagaj important de cuno$tinle gi dupd Exerciliile de autosugestie trebuie efectuate zilnic, cu
multe experienle. Este o formtr de manifestare a slruc- regularitale qi Ia aceeagi ortr, pentru a se crea o obiEnu_
turii indivizilor care se stabilefte in inconqtient, de unde in1tr, respectiv un reflex condifionat. ordonat.

se rnanifestd congtient de fiecare datd cdnd este nevoie. Existenla in noi a unor dezordini psihice de teamtr,
Stdpanhea de sine are unele rddtrcini, dar in cele mai inconstan!tr gi imprlgtiere favsrizeazd crearea unei
rnulte cazuri este rezultatul educaliei qi al mediului stdri de nesttrpdnire gi incoerenld in concenmrea
s<lcio-cullural. atenfiei. Aceastd nestdpanire se produce datoritb unui
in cazut in care constatf,m cd nu ne stdpfurim in bagaj psihic ereditar. dar in primul r6nd din cauza mediului

mod convenabil qi convingdtor, avem, prin autosugestie, socio-cultural fu care ne-am dezvoltat gi in care am flit timp
posibilitatea de a ne modifica stilul de comportare. de zeci de ani qi pe care l-am lisat sd ne domine.
Vtr vefi ageza in pozilie de relaxue total[, inainte Noi dorim sd inltrturtrm din incongtient gi din
de culcare, qi veli efectua urmdtorul exerciliu: memorie aceste tare, acumulate in decurs de mai mulli
Concentrat gi linigtit, vetri pronunla frazele: "Pot sd ani, intr-un timp record de maximum l-2luni. Trebuie deci
m[ Conduc singur! Pot sd mtr stdpAnesc Ai sd-mi si ne organiztrm bine aceastI bdtdlie cu noi inqine, cu Eul
interior. Din aceasttr cau{, aga cum am adtat. exercifiile
dirijez acfiunile! Doresc si md domin! gtiu sd md
pe carc ni le-am propus, vor fi simple gi concise.

172
173
De asemenea, autosugestiile trebuie repetate cu o
str le invdldm. Aceasta pentru ca incongtientul str nu
mare regularitate pentru a crea un anumit automatism.
respingd autosugestia propusd, ca pe un element
Reflexele condilionate folosite corect gi regulat ne
vor ajuta in realizarea autosugestiei propuse. "*il';:ij,il':,'il"l.**u,, pe un teren ost' esre
Regularitatea invinge indolentra specificl indivizilor
asemenea cu ordinele primite intr-o lilnbd strlind pe
dezordonali gi lipsili de stipdnire de sine. Regularitatea
care nu o cunoa$tem. Vom auzi cuvinte strdine pe care
inseamnd in primul rdnd autodisciplintr, element care a
nu le ingelegem gi deci nu reacjiondm in nici un fel. De
lipsit psihismului nostru gi a favorizat instaurarea incapa-
aceca accentudm cd. pentru a ne autosugestiona. este
cit{1ii de a ne concentra qi a ne sttrpdni impulsurile rele.
necesar ca sugestia sI fie ordonatA, chrd gi regulat[.
Addugali deci la exerciliul dumneavoastr[ zilnic o
Numai aga se invinge dezordinea gi nehotdrdrea existente
autosugestie importanttr: "For1ele mele sunt in creqtere!
in noi ingine.
In fiecare zi imi cregte energia! Sunt din ce in ce mai
puternic! ".
Cu cdt vom fi mai hottrrdli gi mai convinqi de forla
noastrd, cu amla vom invinge mai uqor starea de govtria-
Aceste autosugestii marcheazd gradalia gi vor ajuta
Itr gi nehotdrdre.
ca zilnic sd creasctr capacitatea de a acliona, precum gi
Autosugestia trebuie sd invingd uneori o educalie
increderea in sine.
neglijentd qi care ne-a deformat strxctura psihictr.
in exerciliul de autosugestie penhu stdpdnirea de In cazul in care deprinderile rele sunt puternic
sine mai puteli folosi propoziliile: "Sunt perseverent! Am
iillplantate in incongtient. opozilia va fi la fel de puterni-
foil[ qi rezisten;tr! Mtr simt stdpdn al energiei mele!". c[. Va trebui de aceea s[ ne autosugestion:Im progre-
$i. de asemenea, mai trebuie folosite autosugestiile: siv. Mai intii, p0nd cAnd ne vom trezi constiinla, vom
"Sunt lucid! Voinla mea este puternicd! Memoria mi se
folosi urmdtoarele autosugestii. in pozilia de relaxare
intireqte in fiecare zi! Pot str invdf tot ce-mi impun!
totaltr: "Pot str md schimb! Trebuie sd md schimb!
Raliunea este lucidd gi puternictr!',.
Simt cd pot str mtr schimb! Am inceput str mtr schimb!
Subliniem ctr cele mai bune fraze, propozilii qi Pot sd md sttrp0nesc! Am inceput s[ md sttrp0nesc! Sunt
cuvinte pe care le vom folosi in autosugestie trebuie sd
liber!". Dup[ cdteva qedinle, executate zilnic Ai regulat,
ne apa4ind,.sd le gdsim singuri gi sd le folosim aga timp de 2-3 sdpttrm0ni, cdnd vom constata forp din noi
cum dorim. in aceastd lucrare gi in exerciliile pe care le
gi cd putem sd ne autocontroltrm, v_om trece la autosu-
prezentdm, ardtdm numai sensul qi direclia in care
gestia de baz6, la folosirea frazelor proprii care sd ne
hebuie sd ne concentrdm.
conductr la autostdpAnire gi la uutu.ontool.
Cuvintele proprii pornesc din noi, ne sunt specifice gi
Sdpanirea de sine, echilibrul qi ptrstrarea calmului
ne sunt bine cunoscute, deci vor fi mult mai .eficiente
sunt elemente importante care trebuie sd stea la'baza
dec6t cuvintele strf,ine.
structurii individului. De aceea am insistat gi am ctrutat
fudtam la inceput ctr una dintre condiliile de bazl
sd le explicdm qi sd le exemplifictrm cdt mai clar.
ale sugestiei gi autosugestiei este ca in memoria noasff[
Condilia de bazd a batamentului prin autosugestie este
sd existe notiuni asemlndtoare cu cele pe care dorim
sd ne putem sdpeni. Numai av6nd aceastI calitate, ne vom

174
175
pdtea sugestiona tatamentele necemre pentru corectarea unor
d. Pentru stdri nepret,dzute
Si neplitcute din timpul
defecfuni, cum sunt: licomia, zgdrcenia. orgoliul, cmzimea, zilei vefi aplica imediat, pe loc, stdnd pe un scaun,
un
rtrutatea etc. Avdnd sttrpdnire de sine gi echilibru psihic, vom exercifiu simplu: "Sunt calm! Sunt linigtit! Fdrd teamd!
fi atit de puternici incAt s[ ne aatim chiar gi unele boli Am ?ncredere in mine! Md stdpdnesc! Sunt echilibrat!,,.
localizate in: respiragie, digestie, circulalie, muphi, oase qi Veli respira profund qi linigtit prin burtd, firtr eforr. gi
chiar unele boli psihice mai simple. veli indeptrrta orice alt gAnd concentrdndu_vtr atenlia
Din aceast[ cauzl repetiim: fiatamentul autosuges- numai asupra frazelor de autosugestie pe care le pronun_
tiei trebuie sd inceapd cu inv5farea stnpf,nirii de sine. 1a[i in gAnd. cu toatd convingerea: ',Sunt lini$tit! Mtr
Stdpanirea de sine invinge taarna, emotivitatea, laEitatea stdpdnescl Sunt srdpafiit! Sunt calm!".
gi ne d[ fo4a necesard gi baza pe care putem apoi sf,
ne cretrm o nou[ structurtr psihicd, mai bun[, mai 3. Autosugestia terapeuticd
drcapti gi mai echilibrattr. Stdphnirea de sine ne va .
ajuta sd ne transformdm in profunzime, in sensul dorit La baza autosugestiei trebuie sd stea gAndurile gi
gi in sensul bun, specific spiritului uman. preocupdrile frumoase, sincere gi de bundtate.
Acestea
Pentru a sublinia gi mai mult valoarea autosugestiei asigur?l, in structura psihictr umantr, echilibru,
calm qi
gi necesitatea folosirii ei, vom ardta gi alte cdteva armonic.
exercilii simple: Stdrile nepldcute, g0ndurile rele qi bolndvicioase,
ura, teama produc boald, dezechilibru, lagitate
a. Pentru intdrirea atenliei Si cresterea tncrederii itt $i rdutate.
Se gtie cd depresiunile psihice bru$te-pot produce
capacitatile proprii. Agezali-vtr intins, relaxat, inainte
unele boli, cum sunt: icter, paralizie sau hemoragie
de culcare. Folosili exerci;iul de tipul urmdtor spun6nd:
cerebraltr.
"Am iniliativd proprie! imi hotirtrsc singur viala! Am
De asemenea. teama dc boaltr. obsesia unei boli,
incredere totald in mine! Sunt calm, lucid gi gtiu eiact a
avea in jur oameni cbsedali gi speriali de boaltr,
ce doresc! Sunt hotdrAt, calm, qi cu sdnge rece! in orice toate
acestciproduc sugestii putemice care contluc la imbolndvire.
imprejurare, oricAt de grea, $tiu s[ md controlez!".
Un astfel de rnediu produce sugestii care ne vor
stdi de timiditste folosili frazele: "Sunt sigur
b. Pentru influenla negativ gi periculos iAniratca.
de mine! Sunt plin de siguranltr! Am curaj! Societatea nu A te teme de boald, a exagera starca in care te afli,
mb intimideaztr! Oamenii au incrcdere in mine!". a deveni morbid qi obsedat de boald inseamntr
agravarea
c. Tracul trz fala publicului sau a necu,,tosculilor se stdrii reale.
poate elimina cu ajutorul exerciliului urmltor: "Sunt De aceea, tratamentul oricdrei boli trebuie sd
mullumit de mine! Mtr stdpAnesc perfect in fafa altora! inceaptr prin cre:uea unei stdri de incredere
in tine, o
Pot sd judec la rece acfiunile mele! Sunt stdpAn pe stare de optimism gi aprecierea reali a bolii pe
care ai
reacfiile mele! imi place in societate! M[ simt bine intre contmctat-o.
oameni! Doresc sb trdiesc printre necunosculi! Necu- in primul rdnd, hebuie sh evitali societatea oameni_
noscutrii sunt la fel ca gi mine!". lor obsedali de boli gi a cdror preocuparc este legatd
de

176
177
sunt neliniqtifi. S-au adunat in jurul bolnavului gi creea-
boald, medicamente, morli etc. Existtr oameni al ctrror
singur obiect de discufie este boala. Acegti oameni
zI o stare de ingrijorare, neliniqte qi teamd. Se fac
disculii cu voce joasd, se povestesc inHmpldri cu sfirqit
rebuie evitali. Ei vd pot influenla 9i vd vor agrava
dramatic. Se creeaztr astfel o psihoztr maladivd.
boala. Este. deci obligatoriu str vd alegeli prietenii 9i
Aceasttr atmosferd este total contraindicati in jurul
societatea in care fili1i. Cunoscdnd aceste no[iuni
unui bolnav grav. Este obligatoriu ca in jurul bolnavului
pregbtitoare, vom analiza acum autosugestia terapeutib['
Aceasta constA in urmltoarele principii:
str se creeze o atmosferd de incredere. de linigte,
optimism gi sdndtate. Aceasta va sugestiona bolnavului
Frecventali numai societatea unor oameni strnltogi,
incredere in fortele proprii.
increzltori in for;ele lor, realigti 9i optimigti'
De asemenea, trebuie instauratd o atmosl,erd de
" Autosugestia terapeutic[ se va efectua seara, inainte
sinceritate. Boatra este un accident n'atural, pe care
de culcare, dupl ce v'afi creat o stare fizic[ 9i psihicd
medicina actuald qi organismul propriu o pot invinge.
echilibrattr.
Toli cei care vor fi admigi in jurul bolnavului trebuie
S[ fili liniqtit qi increzdtor. Practicali o respiralie
sd fie convingi cd oamenii au posibilitdli mari cu care
abdominald, stind Perfect intins.
pot invinge orice boald, iar medicina actuald are
Folosi$ fraze gi cuvinte proprii, de tipul: "Sunt din ce
tralamenle foarle eficiente.
in ce mai strnltos! Sunt calm, linigtit gi cu s0nge rece!
Dorm bine! Am un somn sdndtos gi odihnitor! M[ simt
La rdndul sdu, bolnavul trebuie str aibd gi el
incredere totaltr in capacittrfile sale psihice
bine, din ce in ce mai bine! Am pofti de mdncare! Am rJe vindecare.
Pacientul trebuie str fie relaxat, liniqtit, increzdtor gi
digestie buntr! Organismul meu este sdnltos! Varialiile
optimist $i sI pronunfe in gAnd gi cu convingere cAteva
de temperaturd nu au efect asupra mea! Sunt slntrtos,
fraze de tipul urmdtor: "pot sd md vindec! Am forla de
sdndtos!".
a mtr vindeca! Sunt calm gi linigtit! Voi fi relaxat! pot
Practicagi autosugestia de vindecare a bolilor zilnic;
dormi! Sunt echilibrat! pot sI md odihnesc!".
regulat, la aceeaqi or[, tirnp de mai multe sdpttrmdni"
Aceasttr autosugesti6 va fi urmati de o stare de linigte gi
pdn[ cdnd veli simfi efectele reale de vindeqare' Face]i
de relaxare sau chiar de somnolenfd, necesarb organismului
exerciliile de vindecare seara, dar gi in timpul zilei, dacl
penfu a ne mobiliza la vindecare. ConcenFarea totald a
veti constata o cAt de micd tulburare.
organismului este foarte importantd pentu vindecare.
Impunefi-v6 o stare optimist[ qi de incredere in
De multe ori un somn bun ajutd organismul. De
forlele proprii, in sln[latea dumneavoasfrd 9i in energia
aceea vtr vefi autosugestiona
s[ dormili, pronunidnd cu
fizicd gi psihicd de care dispuneli.
convingere cdteva ftaze de tipul: "Doresc sf, dorm!
Urmdnd concomitent tratamentul prescris de medic qi
Trebuie sI dorm! Am nevoie de somn qi voi adormi!
respecthnd aceste principii, veli putea s[ vtr vindecali'
'Vom Sunt relaxat gi incepe sd md cuprindd, somnul! Somnul
analiza acum situalia unor bolnavi declarafi, cu
Bolnavul m[ ajuttr str mf, vindec!,'.
simplome grave de. suferinfd 9i sldbiciune'
Astfel de exercitrii vefi face de 2-3 ori pe zi, pe
a$teaptd cu nerdbdare sosirea medicului, diagnosticul
jur toati durafa bolii:S ubliniem cI autosu gestia terapeuticd
acestuia qi tratamentul care va fi prescris' Cei din

r$
178 i 179
trebuie efectuattr pe toatd durata bolii, in paralel cu gi sistcmul meu neryos conduc bine intreg
organismul gi
tratamentul prescris de medic gi insofittr de sugestia de aceea sunt strndtos!". De ur.rn.nJu, terapeutica
favorabiltr creatd de prieteni qi de familie, care pot autosugestiv5 trebuie str se indrepte cu:toatil atenlia
contribui direct la formarea unei atmosfere normale de asupra psihicului gi asupra igienei sistemului
nervos.
incredere qi calm.
Autosugestia terapeuticd. trebuie" de asemenea,
4. ntrarea prin autosugestie
C ortce
suslinuttr de un regim alimentar corespunzdtor.
De cele mai multe ori rnincdm repede' lacom, prea Pentru :r::g-_li-'ggf*Il-g_ asupr? unui
obiecr sau
mult gi numai hrantr grea: conserve. dulciuri, carne, asupra rn.t ffiifffiili-ii;atir"uri.
ri etiminim
grtrsimi qi ftrinoase. Toatc accstea sunl toxice pentru gindurile parazilare carc ne distrag aferr!ia.
Atcnlia
l'icat qi rinichi, ingroagtr vcnele qi suprasolicitl inima. in impunc psihicului si1 fie prezenr r;i a*iv tnii
cte acliu_
mod congtient sau incongtienl, ne imbolnivim incet. zi cttzi. ner pe care dorim s-o realizlm sau faftr dc no{iunea pe
'I-a acestea se adaugtr stresul, oboseala' grijile' cltrc vrem s-o analiztrm.
problcrncle de la scrviciu. necazurile financiare 9i Fixlrea atenfiei asupra unei idei sau asupra urrui
tarniliale etc. obicct insearnntr a le concentra, proces neccstr in
toate
Autosugestia terapeuticl impune obligalia de a ne autosugestiile.
hrlni''cu alimente slltrtoase gi de a duce o via1tr Existil, de asemenea. o interdependenli puternicil
sirnpltr gi echilibrattr. intre reac$ile cmolionale favorizate cle rncdiu gi
de
Vom prefera carnea dc pe$te, vegetalele proaspete, sugestii gi atitudinile psihice, pe care indivizii
le pot
f'ructele. produsele lactate. apa curatl, carnea de pasdre. influenJa prin concentrarea arenliei qi prin nrrorug"rri".
Vom sta mai mult in aer. vom face plimbdri, sporturi A le concentra nu inseamnd insd a te crispa, ci inseam-
specifice vdrstei, munc[ fizictr uqoarii gi mai ales vom ntr a fi rcceptiv
gi mlm penfru a putea acfiona direct
asupra
evita certurile; discuJiile inutile, viala suprainctrrcatl, memoriei, inregistrAnd.astfel datele gi elementele pe
care le
convieluirea intr-un mediu sociocultural nedernn qi bolnav. recep[ioneaztr simlurile: vlz. miros. auz etc.
De asemenea, ne vom controla acfiunile 9i reactiile S-a constatat ctr receplivitatea, la rAndul ei, este
ta1[ de intAmpltrrile care produc tulburtrri. direct proporlionaltr tot cu atenlia qi cu memoria, qi
de
Zilnic. vom acfiona prin sugestii simple 9i directe aceea receptivitatea asigurtr un control ordonat
asupra
specifice problemelor acelei zile. lnainte de'culcare vom gindurilor prirt congtientizarea gi <tirijarea lor.
analiza intArnpldrile nepltrcute gi le vom sttrvili acliunea $tim, de asemenea, cd senzaliile date de simluri
in inconqtientul nostru, folosind fraze simple: "Sunt poiutd un dialog cu gdndurile noastre qi dacl
ne con_
qi tbrfele melc! Pot str-mi dirijez
sttrp0n pe acfiunile centrdm atentia asupra acestui dialog. il putem controla.
gdndurile, dorinlele qi acliunile! Organismul meu, Prin autosugestie putem sd ne dirijdm simlurile, in
mugchii. organele, inima, ficatul. funcfioneazd bine. $tiu special vtrzul qi auzul, pentru a ne putea concenfa
asupra
str mtr alimentez corespunzdtor! Inima mea funclionea- unor gdnduri sau idei pe care dorim str le aprofundirn.
zf, bine, respiralia qi digestia sunt foarte bune! Nervii

'
180 & "' 1g1
DominAndu-ne scnzafiile qi simlurile' putem s[ ne un exerciliu simplu pentru a invdta sd ne concenhtrm
concentrtrm in direclia elimintrrii unor stdri nepldcute atenfia gi pentru a invtrfa str ne autosugestiondm.
sau a unor ticuri. Vom proceda apoi la congtientizare prin concentrarca
Vom nota dhtre aceste sthri: cf,ldura mare, zgomo- atenfiei asupra mersului incongtient in ansamblu, anali_
tele strdzii sau ale vecinilor, maginile, acliunea nepl[cu- zAnd fiecare operalie in parte pentru a o executa
con$ti_
t?i a unor culori sau a unor mirosuri, ticurile etc. ent; migcarea degetelor de la picioare, trecerea greutdtrii
Acestea ploduc un dezacord psihic pe care trebuie corpului de pe un picior pe celdlalt, pozisia corpului,
sd-l indepdrttrm, iar autosugestia ne poate ajuta. pozilia coloanei vertebrale, pozilia gAtutui qi
a capului,
Pentru a invdfa s[ ne stdpdnim 9i str ne concen- a$ezarea pe cdlc6i, pe talpd gi pe degete, migcarea
trdm, deci sd ne autosugestiondm, este recomandat ca tendoanelor. migcarea mdinilor gi a palmelor, migcarea
la inceput sh exersi'm, inv5!6nd s[ ne controllm, cdteva umerilor g.a.
dinffe cele rnai simple gi mai obignuite acgiuni umane cum Ne vom fixa atenlia asupra fiechrei migctrri a
sunl mersul, respiralra, gesnrrile obignuite gi altele. corpului in timpul mersului, pe rdnd, pdn[ vom executa
miqcarea sub conFol.
a. Mersul Dupd 5-6 zile de autocontrol al mersului. pdnd cdnd
Vom analiza mersul normal, ffu'tr grab[, inconqtient, il executdmin mod con$tient, votn constata o adevdrattr
pe carc, prin concentrare, putem s5-l efectudm in mod plicere sd ne dirijdm mersul dupd clorinltr gi deci
str
ne autocontroltrm prin fixarea atenfiei.
conqtient.
Dactr suntem aten1i asupra mersului, vom simli cum
b. Respira(ia
se ridicii pc rdnd fiecare picior. Vom sim;i, de aseme-
nea, cum se indoaie pe rAnd fiecare genunchi gi migctr- Acest exercitiu se poate executa in sta,re de repaus
rile pulpelor gi ale qoldurilor. sau in migcare. La ?nceput, concentrafi_vtr atenlia asupra
Prin concentrare asupra mersului, trebuie sd simgim respiraliei, ?n tirnpul mersului. Descompuneli fiecare
chial qi contactul cu solul al ttrlpii piciorului prin pantof. migcare a corpului, cu care se efectueaz?l respiralia,
Penlru a invd{a sI ne autosugestionfun, la inceput vom penfu a cunoa$te modul exact in care executali
conffola numai miqcarea uneia dintre pdrJile piciomlui: respiralia.
genunchii, tilpile piciorului sau o alt[ porliune asupra incepeli prin a urmdri migcarea abdomenului; pAnd
cdreia putem sd ne concentrtrm mai putemic. o executatri congtient, apoi confolafi toracele, phtrun_
Dup[ mai multe zile de exercilii, 10-15 minute de derea aerului prin nas, ieqirea lui prin nas sau prin gurd,
concenffare asupra migcbrii genunchilor in timpul migcarea mAinilor gi a spatelui.
mersului nounal, voin reugi str controltrm congtient Nu intervenili cu nici o schimbare asupra modului
aceastd migcare. Apoi vom trece la concentmrea atenliei natural in care respirati, descompunefi ficcare miqcare .

asupra balanstrrii m0inilcir sau a ttrlpilor din glezne.


prin care se face respiralia, p6n[ o faceli conqtient,
apoi
Nu trebuie sd uitdm nici un moment ci acesta este controlali respiralia in intregime gi verifica;i toate
operaliile componente.

182 J 183
Controlafi-vd gdndurile sd nu zboare aiurea gi
concentrafi-v6 strict asup'ra inspiraliei qi expiragiei aerului.
- Pentru aceasta, gesturile pe care le analizdm
vor fi
descompuse in pdrlile lor componente.
Acesta este tot un exerciliu simplu gi eficient, care
Inainte de plecarea de acastr. veti trece pe
v{ ajutd s[ inv51a1i sd. v[ autosugestiona[i prin
robinet qi,
la fiecare
concentrare qi autocontrol.
cu atenfia concenfatd, vefi lua pe rdnd
fiecare robinet. Veli prinde cu degetul
Dupd alte cAteva zile de congfientizare a respiraliei. mare gi cu degetul
ardttrtor de la m6na dreapti rozeta fiecdrui
operatia fiind descompustr in elemente componente, vefi ioUiner.
Urmfuiti atent cum faceli rdsucirea robinetului
progresa gi mai mult.
supraveghind fiecare migcare, pozilia m6inii,
Urmtrrifi-vd apoi respiratria gi in stare de repaus, -toatl inclinarea
corpului, rdsucirea robinetului, sd fie conqtiente.
stAnd pe scaun sau intins pe pat, inainte de culcare"gi
GAndurile gi ideile parazitue asupra altor preocuptrri
duptr trezire. Atragem incb o dattr atenlia cd nu trebuie
vor fi eliminate. Concentrarea asupra mdinii qi
s[ intloducefi nici o modificare in respiragia normald, a robine_
tului va fi totald. Se va supraveghea oprirea
cu care suntefi obiqnuit. Trebuie doar ca inspirafa qi apei, pOntr
cAnd robinetul nu mai picurd, oprinA gi
expiralia str fie fdcute sub control, atuncicAnd o dorim. desfdcdnd
robinetul de cdtbva ori.
in rest, respiralia, ca gi mersul, se va efectua natural
Veli urmtrri ca picioalele sd fie relaxate, corpul
gi relaxat, dar atunci cdnd dorim, vom putea sd o va
sta pulin aplecat peste chiuvetd, astfel
executilm sub control. incdt toli mugchii
sd fie dirijali asupra rdsucirii robinefului gi
opririi apei.
VeJi repeta atent mi.$cdrile de inchidere gi
c. Controlul asupra unor gesturi obignuite deschi_
dere, de mai multe ori la r6nd.
O altb metodd de anffenament, pentru a obtine La fel veli prrceda
cu oprirq gazelor de la wagaz
capacitatea de a v[ autosugestiona, constd in controlul sau de la sobd, descompundnd fiecare
migcare in mod
gi congtientizarea gesturilor obiqnuite, cum sunt : inchi- con$tient gi concentrdndu_ve Atenlia. inchizdnd
gi
derea uqii cu cheia, stingerea luminii gi a gazelor la deschizind gazele.
plecarea de acasd sau oprirea apei de la robinet. Apoi, la plecare, pentru a fi sigur ctr a1i incurat
uga
De asemenea, sunt importante concentrarea atentiei cu cheia gi cd v-a1i luat cheile de acas:I. r:ctri
congtrcn_
gi controlul asupra unor ticuri nepldcute, de exemplu: tiza gi descornpune cu atenfie migctrrile nccesarc
pcntru
balansarea piciorului, blgarea degetului in nas, roaderea inchiderea upii cu cheia.
unghiilor gi altele asemenea. La iegirea pe ugb, urm[rifi cum deschideli u;r,
apoi
Vom incepe cu controlul asupra unor gesturi obig- cum o inchideli, cum scoateli chcile din
bu.unar, cum
nuite efectuate la plecarea de acas[, cAnd trebuie sd v[ vii indreptali privirile spre ugtr, veli privi broasca
ugii.
asigurali cd a1i inchis gazele, apa de la robinet gi lumina. apoi veli urmfu-i atent introducerea cheii in
ugi, urmd_
Pentru a pune sub control aceste gesturi obignuite pe rind fiecare operalie de rdsucire a cheii in
broasctr, cu
care, de reguld, le executtrm in mod reflex, trebuie sd o atenlie concentrata, pdnd la momentul scoaterii
cheii
le efectudni in mod congtient. din broascd, gi al introducerii acesteia in buzunar.
Ve[i controla atent verificarea incuierii uqii.

184
185
Nici un alt gdnd str nu vd tulbure concentrarea 9i spune cdteva propozifii simple: "Fruntea std destinsd! Nu-mi
atenlia asupra operaliilor descompuse pentru inchiderea increJesc liuntea! M[ pot stdpani!" gi altele asemenea.
uqii cu cheia. Operalia va fi efectuatil congtient, ca qi hegf,tirea autosugestiei, siarea de relaxare gi concen-
cdnd atunci ali invtrla sd incuiagi u$a, $i trebuie sI farca atenfiei exclusiv asupra ticului sunt foarte imporfante.
executafi bine fiecare operalie. Veli vedea cd executdnd zilnic o gedinfd de 5-6
Un alt exerciliu, de autocontrol este acela de a elimina minute. timp de 3-4 sdptdmdni, vefi controla ticul qi
ticurile, care au devenit in timp acte reflexe incongtiente. aceasta va incepe sd se manifeste din ce in ce mai rar.
Eliminarea ticurilor este un exerciliu de autosugestie Un alt tic, scobitul in nas, este nu numai un tic urAt,
m6i complex pentru cd in afard de control gi concen- dar poate fi qi ddundtor, el poate produce infeclii destul
harea atenfiei, mai apar gi elemente de educafie, care de nepltrcule ale nasului.
impun excluderea unor obignuinle puternic implantate in . Acest tic este fomte rdspdndit la btrrbali gi se
inconqtient. manifestd in cele mai nea$teptate locuri. De exemplu, la
Se va lua pozigia de relaxare, inainte de culcare, stopuri se poate observa cd peste 50 Vo dintre automobi-
intins pe spate, cu mdinile, picioarele gi trunchiul. intinse lipti se scobesc in nas. pind se schimbtr semaforul de pe
leier. Fruntea, nasul, limba, degetele vor sta destinse. ro$u pe verde gi invers. Se va analiza ticul in pozi;ia de
StAnd relaxat, gdndifi-vd numai la ticurile pe care le relaxare, stAnd intins in pat.
aveli: clipirea ochilor, miqcarea capului sau a unuia dintre Mai intdi. trebuie analizat modul in care se exe-
membre, crisparea obrazului sau incruntarca frun1ii etc. cutd ticul: cu m0na stdngd sau dreapttr, cu degetul
Dupd ce v-a[i analizat 9i afi localizat ce tic sau ce ardttrtor etc.
ticuri ave1i, luafi unul dinhe ele, de exemplu incruntarea De asemenea, trebuie localizat mediul: la birou,
frungii, gi analizafi-l din ce se compune. acasd, cdnd citim, la televizor, in automobil, cdnd
Migcarea frunlii in sus sau incruntarea sprdncenelor suntem singur sau in societate.
gi alte elemente specifice ticului, pdnd cAnd puteli il Fiecare miqcare a ticului va fi congtientizatd
$i
localiza, descrie gi il puteli descompune in elementele analizatl in amdnunlime, pAntr cdnd ticul in ansamblu
componente. De asemenea, cdutafi sb descoperili csle perfect cunoscul.
momentul psihic qi fizic in care se produce ticul, la ce Trebuie str ajungeli in stadiul ca, in momentul in
vd gdndili in acel moment gi dacd staJi, mergefi, care ne indreptdm mdna spre nas, sd devenim congtient
discutagi cu cineva, sunteli singur, supdrat" preocupat etc. ctr suntem pe punctul de a efectua ticul, deci suntetn
" Apoi, dupd ce afi descoperit c0t mai multe elemente conqtient cd ne scobirn in nas.
despre tic, local:u;wea lui, rnanifestarea lui fizic[, Gestul reflex, executat inconqtient, trebuie sd se
descompunerea lui gi conditriile de manifestare, veli face execute deci conqtient $l sub supravegherea noastrd.
cAteva qedinle de autosugestie pentm eliminarea ticului. Atunci se poate trece la eliminarea ticului. efect.udnd
Stdnd tot in pozilia de relaxare, v[ vefi gdndi cdteva qedinle. in pozitria de relaxare, vd veli convinge
exclusiv la ticul pe care vreli s5-l eliminali gi apoi, dup[ ce singur cd trebuie sd renunlali la acest tic qi mai ales sd
l-a1i localizat qi descompus in elementele componente, vefi doritri sd renunfafi la scobitul in nas.

186
187
Veli insista cu fraze, simple: "Este un tic urdt! Tic d. Eliminarea ghnduritor parazitare
neplScut! Ticul este ddundtor! Produce pllgi in nas! Ticul
Atenlia $i concentrarea :rsupra unui obiect
urdleqte nasul!". Vtr vefi gdndi la colegi sau cunosculi care sau 4unei
idei, de reguld, sunt,deranjate de gAndurile pararitare,
au qi ei acest prost obicei gi vefi condamna acest fic.
care ne por indcptrrta complet de la lelul propus. in
Dupd 10-15 qedinle de acest gen, congtientizarea
cazul in care nu suntem foartc alenli.
ticului, executarea conqtientd a scobirii in nas, analiza
Putem observa aceasfa chiar qi in cazuJ
udleniei gestului qi convingerea cd este un obicei urdt, unor simple
analize. Dacd, de exemplu, privim o firtnzd.
veli trece la inlocuirea con$tientl a acestui tic prin un copac sau
o castr care ne Fezesc anintiri sau. pur gi simplu. ne
folosirea unei batiste, operafie igienicd qi esteticd.
De cdte ori vom observa apoi cd dorim sd ducem
intereseaz{ in mod deosebit, dacd nu ne confroldm,
gdndurile zboartr aiurea gi se impletesc
mdna spre nas, atent, vom lua batista gi o vom folosi. cu alte fiagmente
existente in memorie, cat de cat asemdrliitoare,
Acest tic se desfiin;eazd destul de greu, dar cu perseve- astfbl incdt
dupd cAteva minute vom constata cd de
renltr $i autocontrol se poate pune sub control. Ia o fiunztr
ajungem cu gdndul Ia o femeie iubittr
in c0ndva sau la o.
acelagi mod qi urmdnd aceleagi etape, se poate arnintire care aparcnt nu are nici
elimina pe rdnd orice tic pe care l-am constatat.
o legtrhrd cu frunza
inilialI.
Vom recapitula operagiile care trebuie efectuate Se formeazd legdturi incongtiente, pltrcute
pentru eliminarea ticului: localizarea ticului, gesturile sau
ncplicute. carc uncori ne uimesc.
componente gi mediul in care se desfldqoarJ, descompunerea
congtientd a ticului in operafii componente, executarea . Aceste ginduri parazitare gi care se leagb cu lumea
incongtientd pot apdrea gi afunci cdnd
congtienttr a ticului. pregdtirea psihicd, dorinfa gi necesitatea
citim"o carte ca_re
.

nu ne capteazd sau inainte de a adormi,


de a-l elimina. autosugestia de eliminare folosind propozigii dactr ne preocu-
pd ceva in mod deosebit sau dach ne
simple, propni, de renunlare la tic. deranjeaztr o
intdmplare din timpul zilci.
Se va urmbri in timp ca ticul sd nu se mai repete
Astfel de gdnduri parazitare ne pot bantui
decdt conqtient, pentru a-l putea elimina dupd dorintrd. cand
mergem pe stradf,, c6nd suntem la
Mentriondm cI autosugestia, qi deci eliminarea unui birou sau. ceea ce
poatc deveni periculos, astfel de gdnduri
pot aplrca cAnd ne
tic, incepe sd apartr din momentul in care suntem afltrm la volan.
congtient ctr il avem gi duptr ce ne-am convins cd ticul
Unele g0nduri rtzlege pot fi plilcute sau
este urit gi cd dorim sd-l elimindm. odrhnitoare,
pentru cd ne lrezesc amintiri frumoase.
Aceste cdteva exercitrii simple de autosugestie ne vor sau utile.
Acestea ne imboglJesc imaginafa gi
permite sd trecem apoi la operafii complexe, cum sunt, de multe ori produc
chiar idei creatoare. Suportul qi baza multor
de exemplu, modificarea gi ameliorarea unor defecte de inspiralii din
arttr sau din gtiinftr sunt gandurile parazitare.
personalitate, de tipul: ldcomie, zghrcenie, vanitate sau
In majoritatea cazurilor?nstr, aceste idei parazitare
altele asemenea. ne
sunt diunltoare intrucdt ele ne slibesc
atenria. voinla,

188
189
concen[area gi chiar memoria, fiind uneori periculoase Dupd mai multe sdptimdni de exercitrii zilnice, vor
penFu formarea unor personalittr[i puternice. incepe str apard rezultate pozitive.
De aceea, autorul consider[ cd este necesar ca prin Controlafi in'continuare fiecare migcare de gimnasti_
autosugestie sI elimindm gdndurile panziwe dduntrtoare. cf, aleasf, gi nici o idee parazitard sd nu aibd acces in
Pentru aceasta, recomanddm cdteva exercilii simple fimp ce efectuafi migcarea pe care v-a1i impus-o.
gi eficace.
Spunefi in gAnd: ridic bralele, intind palmele, mtr
rtrsucesc, bustul drept, capul .spre stinga. capul spre
dreapta, relaxat, aplecat etc.
Plimbarea
Orice gdnd puazitar trebuie imediat captat, con$tidn_
Mergeli 50-100 de pagi, fdrtr grabl, concentrAndu-
lizat, analizat $i apoi eliminat. Va fi indatd inlocuit cu
vd atenfia numai asupra mersului. Spuneli in gAnd: g0ndul privind migcarea fizictr efectuattr.
sting, drept, stAng, drept. Urmfi1i cum se indoaie
genunchii, gleznele, degetele, tendoanele gi spuneli la
fiecare pas: st6ng, drept, stAng, drept. e. Autosugestia Ei profesia
' Dacd apar gdnduri rdzlele, mai facegi inctr 100 de in cele mai multe cazuri, ptrrinlii sunt cei care
pagi in acelaqi mod. stabilesc profesia copiilor. pdrinlii, la r0ndul lor, igi
Efectuali exercifiul de 2-3 ori pe zi, timp de mai dirijeazd copiii sub influenla mediului qi in funclie de
multe strptimdni, pAn[ cAnd reugili sd mergeli 100 m conditriile socio-economice in care trf,iesc.
f5r[ sd aveli nici un alt gdnd rdzlel, singura preocu- De regultr, tlranii igi indeamnd copiii mai harnici
pare fiind numai migcfile picioarelor. sd devintr tot l5rani; pe cei mai pulin harnici ii indearn_
Gimnastica nd sd invefe o meserie ugoartr: cizmar, croitor, dutgher,
in
fiecare dimineald gi seara, inainte de culcare, face$ electrician; copiii inzestrali sunt dirijali sd devind
timp de 1G15 minute gimnasticd sau gi mai bine Yoga" intelectuali: profesori, economigti etc.
Stabiliti singur exerciliile de gimnastic[ pe care le Plrinlii care au profesii intelectuale, medici sau
cunoa$teli gi pe care sunteti in stare str le efectuali fdrd ingineri, igi ajuri gi igi dirijeazd copiii str devintr rot
efort. intelectuali, indiferent de inclinatriile acestora gi de
i;
dmpul execuiiei migctrrilor, urmtrriii mental dotarea lor psihicd. Ei pldtesc diferigi profesori pentru
operafia fizicd aleas[: intinderea brafelor, ridicarea a-gi medita copiii, pregbtindu-i din timp pentru profesia
genunchilor, rdsucirea bustului, aplecarea in fa1tr etc. pe care le-au hothidt-o.
MeseriaEii, la 6ndul lor, aleg copiii cei mai dotali pentru
Pozilia sI fie cdt mai corecti, mai relaxati gi ftrI efort.
a-i ajuta sd devintr inrelectuali, iar pe ceilal$ ii indreaptl
Urmlriti .atent fiecarc migcare gi corectali-vtr de
spre meserii manuale: sfungar, zidar, tAmplar, ltrcdhrg etc.
fiecare dat[. Nici un gdnd puazitn sd nu pf,trundl din
De mulge ori ei aleg penUu copii meseria tatilui.
inconqtient in congtient.
Aceasta este o situafie "de fapt" pe care nu vom
O singurd idee sd existe in gdndire: pozilia, mig-
incerca s-o criticdm pentru a-i stabili eficienla, pentru
carea gi exerciliul de gimnasticd sau de Yoga.
cd o astfel de analizd nu intrd in sfera lucrdrii de fap.

190 191
Pornind deci de la aceste realittrJi, constatdm ins6
in continuare cd qcolile noasfie nu fae nici ele mare pufin de 20-30 de ori, pdntr c6nd fiecare migcare ii este
lucru in domeniul alegerii profesiei. foarte clartr qi o poate reproduce in ordine.
Elevii qcolilor primare qi apoi ai liceelor nu sunt Nu se va ldsa atras cle. alte operalii decAt duptr ce
ajutali s[-gi gdseascd drumul cel mai corespunzdtor gi operalia de inlocuire a unei roli este memoratd integral.
sI-qi aleagd profesia care corespunde cel mai bine Va citi fiqc sru cdrli tehnice in clomeniu qi va discuta
inzestrtrrii gi inclinaliilor fireqti. operatia cu mecanicii, colegii din ltelierul auto.
De aceea, mai t6rziu, universitatea sau qcolile profe_
sionale gi de specialitate primesc nigte adulli cu o dotare
Dupd minimum o siptdmdnl de strictil urrnilrire
gi invtrlare a acestei operalii simple, cAnd tAntrrul
psihicl eterogen5. Din pdcate, la rdndul lor, qcolile
absolvent va constata, examiniindu-se singur cu toattr
superioare ii invafd pe tineri nofiuni destul de teoretice .
gi uneori destui de sumare. seriozifatea, ctr a invijat si schimbe o roattr, igi va
Din aceste motive, prezentate sumar, societatea primegte alege o alti activirate la f'el de simpltr.
astfel de tineri, in vdrsti de 25 ani,posesori ai unor diplome Va proceda in acelagi mod, urmlrind operalia
impresionante: medic, jurist, economist sau inginer, profesii descompustr pind cdnd o va invtrJa perfect.
pentru carc posesorii diplomelor nu au inclinalii. Dupd invilJarea a doud operafii simple, se va
Autorul, care a hecut prin aceste etape, considerl cd controla gi se va supune singur la un examen pentru a fi
autosugestia este foarte importanttr penFu indreptarea sigur ci le gtie.
acestei situalii intrucAt ea poate ajuta tinerii absolvenli
Aga cum am spus, autosugestia in profesie itnpunc o
str devind utili societdlii care i-a produs qi care poartd
repetare congtienttr a tuturor operafiilor componente
totu$i o mare responsabilitate.
sirnple, apoi, frecerea la operaliile complexe.
Pentru a a4trta cum poate autosugestia sd ajute un
tAnbr in profesie, vom lua ca exemplu. meseria de Lucrtrrile complexc: monialea ciuburatorului, regla-
inginer mecanic auto. rea motorului. demontarea gi rnontarea ambreiajului vor
Exerciliile de autosugestie pe care trebuie sd le facd fi qi ele urmtrrite gi invtrJate descompun0ncl fiecare
tdndrul absolvent pentru invtrtarea,acestei meserii opera{ie de 10-15 ori. pdni la cele rnai mici amdnunte.
aleastr fdrd inclinalie sunt urmdtoarele: Vor fi urmirili, de mai mulre ori. r--".1f,;iii
El va lucra Ia inceput inh-o secfie auto. mecanici qi,
COtlcomiro''
"""'_.--...,.,rt,
se vor citi qi invtrla toate clrlile tehnice i1
Absolventul trebuie sd urmdreascd cu toattr atenlia
operalia cea mai simpld, de exemplu, inlocuirea unei rotri. domeniu"
El se va concentra exclusiv asupra acestei operalii Autorul considerd ci acea5[..\, ucenicie practictr,
$i
va memora fiecare ambnunt: montare cric, ridicare dublatl de invdflmin-t3l tehnic conc1ot, trebuie str
maqind, desfacere guruburi . roatd, scoatere roatf,, dureze 2-3 en:' in meseria de inginer. pentru a invila
de
aducere roatd de rezerv6, montarc roatd de rezervl" fapl nriinai noliunile de baztr.
umflatd la presiunea corespunzIloare etc. Problemele de conceplie gi proiectare se invald in
Va urmdri, pentru compamlie $i memorare, execufia
continuare tot plin autocontrol gi munctr perseverenttr qi
aceleiagi operatii la mai mulli muncitori pe rAnd, Cel
dureaz5, de reguld, toatd via[a.

192

193
t" Cuwt se ltoilte renun(a tn.fwnr*t Noi considerlm cI statisticile difuzafe in ultirna
vreme sllnf alarmante. Bolile de cancer gi boiile cle
Fumatul este unui dintre exempleie tipice de sugestie,
deprins in u'rna inl1uen1etror mediului, mai int6i de la
inirni datorate fumatului sunt in prezent cel mai rnare
ilagei. Numiiii-li rie decese rLatoiate fr:rnalului dep;I;egtc ,4ro
pf;rin1i, apoi de la prof'esori. de ia cclegii de gcoai5 gi
cel a,t q.leceseior ilatuafc holerei. ciurnei
rle la coiegii de nruncd. Ei ehiar accidenlelor
tle automcbi-I" acest mare crimin;rl a.l iurnii mglenre.
in tine. de ia v,:cini" rle p;; ltnr,J}. in rnagazine ;i Din aceastd cauz6" arn rczervat in lrceastd incrar*
ilicXe, rlin zrixe- ila raiiio g; ctre la fele;vi;:iune- in cnncl,:zie
liespre sugesiic qi autosugesfie un subr:iipiioi r.lespi.e lumat.
stlnt sugestii cr"rnjugate din iioate p:ftile.
,A,utonll considerii, pe bam pr,;prir:i experienfe, c:l
fiind. iatli fiu, rnaina sau bunii:il iunitrtcri ?ii
Ccpitr
odcare lumltc-r se poate ,lilq;i i]e iurnat cu contiiiia *1
interzic sA j'r-lmezi pe rnotiv c5 eqti "mic". Mai l0.rziu, ia
geoai5" i;Uerzicerea vine din parfea i;rvli{itorlior gi a
o doreascS"

plofusoriior care, de reg'.liI, suni frimitrtori. lViotivui $i tcx pc baza extr-,r:t'trl:rr pt'{llrrii, rrli_^,jurfi li [l;ri
analiza uncr c;u:uri ;iiiiril!,lni[{,]iirij, ;:luloml t ;.liuns ia
r;1nrine acelaqi: "EEti prea niic".
Lior-ni:al'dat de sugertil. ?n r:ll": r.:;initi ;a, i,i:Lr.i .*u
i-,otteluziA cI Sugesliti l,i iluliJ,{iijr,(-rsti;l pitt irl ruOri Catr:-

,iirr.rr.ui sl iumeze, dorinXa rle a funra elc niic tjevine iiin


tlr;ric s* ne a,ir"lie s6, ;lLlinr_iulillin i'riinatu!..
\',iom porni {ne ia conli{aii;a,;li
i:i:: in crl rnai puternicii. ctlor arltrte ".tt}l()r.rLrr;
cf, furnaful e de.,'errif un vieiu .ittoritit sugcstiri ,"trinlirlil0
Din aceastil cauz* riririqi cot.ii, i;l yqcoall $i Lii iiceu.
{*'ffre lie bonrbarcleazS din l,Ja{e pili{ile trt nc inclcamnl
',rcr ?ncepe s;i fn:mcze pe ascuns, in WC-r;ri, in grildini
qb I'urnl,!rn.
gi i:arcuri s;iu aiurea. pe sffAzi.
i,i:,lioritii inoduiui grei:it Cr *r1ucil1ie, furna,tui rlevin*
R.ezulffi dr:cl r:5 ii sLt1,:.e=rliilt, ar-llttpi1'e" 1"rr9 iolidam-

;rlariil'er,terea bilrbiliel ia llSicrti. iar l:r *:le. "li.:rnn ,_-ir:


li;I ir-unlttr-lX 1i ;ic il*ilrrt;rllliec,i:ir iicrJi',,itiiti:;,; iiirr;,tlului.
pr)f si:tr ile ennvinp:11 srl l"i;:*unilril }a l-'rn.*r,.
inrli:prnrilr,. lh li egair{irti:.
..'.,;:tas{a csic in-q;i * clile
imEeltiile rlfire nc ?lu.ic;l.;rn[ s.l urnitn ne ?li.:cri.ir:a- 'Jcsfui de lurr,:t'i" in mori
i';i;.ifr-rili, iJur':[l .otr.riir:ilit]r't i.:otitiii:itre il.irn,ituji-li c:iJ*;rlli.t,:rirrri{i.l
ra i; irr lt.qaili:iv.ii dln i,;:;-:ti: iriir{ilc rgi ir1 .{ojri; i*erliile
i:;.:;ii;:i l'r.l flLil;if;: r.r1.iL::tiii:i ;tlt;l sil i'lirni.il.t;.
cr::-ii',,ni,ii::lril-l;li
lrr:ilii. l;l i.ritfi;,,r, l-rc :rr*rl,:1, il.l pl.tt5 Sl uL spe*;;,rc.,ilir:"
l.-l tir;gosfie ;q:,:xfc l'.,1lutll lilll)i iie iirr
i jo
;lrul.t]l'y,r;:11,
l ii,:i;.':1.t" ;r Lriri:il i cli:.1:; idril c:ii rru sl;.li intAuipf lfea

fiii:r: l;:1 nirrniilul tte t'rsr5l.i;r-i sI" fle rii.: nunrn,i itl-6Ll .,i,
;r.r:,..lic :;t;ecilriisf ;ii;'* ii* :|tr:lie cu ntrilifei! lminr:nii.
l.r."llt{i rl',,fl:1 Lllii:0ri c.t,r:i.:i[ltt_. iluli li;,il ,:iiri*n[r.,,r rti"rr
Sili prrilui:;{i:: cll viiri:;iil: r:utr]riils;i intre i5-?{l de rulr^
;r.i ide rtec;]t sugr:,-rtiiie r,rb!11nuim, prin irar,iio, ziare" i'V
lirrtiriats,;r fi,r*s t*ir:l ca il*.rcenlui dr: fr.imltr-'ii :;)i lle
': i.l L,? ilr Frie;enr
l;,: !:,tr {/a. pen{ru arnbeii: rie;te, a.viild. r,,drst:l r:til;riilsi
lirtre 15-1)l.l ele ani.
lric:l die moar{e p{}afe i}nulix c,lliar gi reflexul condliio-
iir-ilnai ?n *trinrii i0
rilt ;il ',riciillqli dtrunStor csre dsfe ir:nlatui.
t:li s-a Tnceiru,, * czunpanie rlcsitrl
,'lr,;lorul reconlanril insh autosugestia, m nrefoda cea
tc limitafli prrin diversefle mijlo*ce cie infbrmar"c.
mai siguril. fa.t:l sum se prcr:edeazl{:

"i$d
VI vegi ordona. in cuvinfe simple: "Pot str renunl la
fumatl Vreau sd mI las de fumat! Fumatul inseamnit
Se vor analiztt toatc sugestiile pro gi contra fumatului
cancer! Fumatul inseamnd moaitea! Tretluie sd renunl
acumulate in memorie de-a lungul timpului.
la fumatl".
in frecare seard, inainte de culcare, gi dimineala,
dupb sculare, in timpul girnnasticii sau in stare de
Trebuie s[ fili convins c[ autosr.lgestia con;tientll
este intotdeauna mai puternicd decdt orice sugesiic
repaus. vc{i congticntiza fumatul, gustul amar din gurd,
haotictr gi inconqtientA.
iusea, rnirosul hrine lor' gr al obiectelor din camerS,
lar influenlele nefavorabile au fbst de fiecre dat[ invinse
culoarca rniiinilor gi alte semne specificc furnitorilor.
de oamenii cu voinld. carc au reuqit str se domne ;i sI
Veli anaiiza molivele pentru care fumali, de clnd
inving[ sugestiile diunitoare venite din exterior.
furnali, c0te liglri furnali. cat vtr costl fumatul pe zi,
pe luntr ,ri pe an.
g. lntdrirea metnoriei
Vegr verilica reaclia celor tlin jur. copii, rude. prie-
tcni, in ce misurtr ii afecteaztr gi cum le facem riiu in rnod Artrtam in partca a douq a accstei lucriui cl'i
c0nftienl. mcmoria estc ansamblul procesclor psihice de iniiptrrire.
Sc vor controla toate ilnplicaliilc fumatului asupra mernorare, conservare qi reactualizue a experienteior
noastrtr qi asupra celor aliltr.rri de care
triim. antcrioarc.
Veli llce. de asemenca, statistici proprii privitor la De asemenea, mernoria depinde de gradul de maturi-
durata de via1tr a furndtoriior, corrpiu-ativ cu nefurntrtorii. zare, de strntrtate, de vdrsttr gi de antrenarnent.
Iar pentru a constafa acliunea fumat'Lrlui, clfuect r_5iip;; I Subliniem cd mernoria se dezvolttr prin antrenament,
dumncavolstri" veli incerca sl U;aii pe munte sau sii I
adicl prin autosugestie.
alergali ciitcva ii;;" de mctri. Aqa veli constrta ce mult ;l hocesul fiziologic lblosit pentru memorare consttr in
stimuli exteriori, simluri. newi gi creier, unde sunt centrii
v-r sclzut rezistcn{a tizictr din cauza rcducerii cepacit5lii ir
mcmoriei.
pulrnoniu"^. i
Pentru a inlelege acest proces psihic inrportant, vom
Aceastii anaiiz[ psiho-tizic[ va fi asemlniiloare cu r
analiza principiile dup[ care se memoreaztr o poezie.
o spovedanie sau cu o gedinltr de psihoterapie.
Am ales acest exemplu penftu simplitatea gi pentru
DupI 2-3 siptirnini dc astt'cl tlc qedinle zilnice. ti
I

frecvenla lui in perioada de preg5tire a ornului.


asupra analizirii fumatului, vefi trecc apoi la terapia
Mai intAi, trebuie sI existe necesitatea de a invdla
propriu-zistr.
poezia. Necesitatea este irnpustr de o dorinl[ proprie sau
Terapia va dura, de regultr, 3-4 sipttrmAni. dupd ce
de un impuls din exterior, venit de la profesor, ptrrin{i etc.
v-a1i hotlr0t sh abandona{i furnatul $i sunteli convins de
Urmeaztr apoi pregdtirea memortrrii determinatb de
nocivitatea lui.
Dezintoxicrruea psihicd se va face zilnic" cAte l0-l-5
mediu, tirnp qi loc, cum sunt : lini$te, singurdtate,
odihnd etc. Acestea favafizeazd memoralea.
minute, stdnd in starca de rcpaus, inainte de culcare 9i
dupi sculare.
197

196
Cililea lucrlrii cu voce tare penffu a acJiona Memoria este util5 in toate actele de zi cu zi, precum
simfu_
rile: vilz ;i auz. gi ?n perspectrvl: la gcoalE, in prof'esie, in reialiilc
sociale, orientarea in mediu. pentru culf urtr gi chiar.intr-o
Conccntrarea atenfiei &supra textului qi asupra
discu{ie banall. De lceea este neccsar ca rlin cind in
sensului cuvintelor.
cdnd sh facem scufie anffenamcnte pentru inftrrirea
Eiiminirea gdndurilor parazitare ce pot aptrrea in memeiriei, acest inger plzitor al omului.
tinipul citirii pi deranjeazir", Noi recorniutdiir, clteva exercilii sirnple, verificate
Repetilia: se va citi de h"ei-patru ori textul" apoi _se va in limp de r,Ire specialiqti, gi anurne :
spune pe dinafar[ pe stnl{'e. - l\{emorru-ea ulei grcezii cale ne-a pklcut in rnrxl
Controlui mcniortrrii prin recitere, ftrrd text, cu voce dcoscbit:
{are, a poeziei de mai multe ori, pin} c0nd o gtim bine. - N{ernoralca unui text in prozi, dintr-un rJomeniu
care ne inteiesi:azl ;i c;ue nc preocupi in rnod special:
Constattrm insi cl1 in timp poezia sc gterge din
nemorie, dc aceca. daci vrcrrr s-o pds[r5m tirnp
- Invtrlrrca unei limtri slr;iine, necesari in profesie
sau impustr de societatea in care trtrirn;
indelungat. din cind in cilnd, trcbuie recifit textul apoi
Ei - Citirea cu voce trrc il uilot tcxle in pl.ozi sau a
trcbuic rccitald poezia f'h-I te.r-t. unor poc;:ii:
Memoria este tlcci un proccs reversibil ii ur*o, - Povestirea unLrr aminiiri interesanie, intpun oerc tle
aproapc loldcilunJ tlc uitarc. arnici: o cxcursic. un speciltcol. un conccrt:
Existi qi unele intf,mpllri sau sccne care sc irnpri- - Descrierea cit nlai c(lrcct a unor irnlgini deoscbtte:
mi in rnernorie" chiar dacil nu sunl repetate. de excm- peisaje, rnuzee" strtrzi, case, orayse etc.:
plu: un incendiu. nnoartea cuivl drag. accidentelc, - I\,{uzica, ini.dlarca unor rnclodii gi chinr e cuvin-
rtrzboiul, o crimi qi altcle asemenea" telor unei melodii. iar clacf se poatc. invtr1a1i str c0ntali
Accsfea sunt intimpliiri cu un impas1 af6t tle puter- la un inslrumen{. Accs{ri este unul dintre cele lnai
nic, inclt in rnomentul producerii capteazl toflt5 ateillia compiete Ei mai complexc exercilii pentru rnemonre.
gi simlunle. De aceca, se impri,rntr pc creier atet de Exerciliile reconrnndate poate cd vi se vor pirea
putcrnic, incit nu se mai qicrg niciodatL
I

banaic ai arhicunoscute, dar ciilerd le veli practica, cu rl


,{ga cum rezulti'i din accasti prezenta_re succinttr, anun-littr reguiaritate. gi mai ales dacd le veli da rl
memorarea es{c un proces psihic datorat unor conriilii aten{ie spccial;I, fiind conqiient c} Ie ef'ectuaJi peii{ru a
rclativ sirnple, pe c,.u'c lc vom sintctiza" vi exersa memoria, veli collstata rezultate benefice.
- Pregdtirea psihici gi fizicl;
- Perceplia obieclului prin simguri: vi\z, auz, miros, h. Exersftrea vain[ei
gust etc"; ' Rcaminlini definiJia datb de Yung pentru voin{d. ca
-
Concentralea aienliei asupra obiectului pe care
fiind suma cnergiilor psihice disponibile din corr;ticnr.
dorim str-l rnemordm:
declungafe de o miifivlrtrie conqtientX pentru realizarea
- Elirninarca gdrrdunlor piu"aziiare;
unor sco;turi staliil.ite in prealatril. La ibnnarea acestui
- Rcpctitria ;
proces psihic ccmplex" cille este vcinfa, participl toate
- Controlul mcmoririi.

198 199
procesele con $tien te : gdndirea, raliunea, atenlia, analiza, bazd concentrarea energiei psihice atAt congtiente cdt gi
concretiziuea, generalizarea $i abstractizarea. De aseme- incongtiente qi czre in final determinf, personalitatea in
nea, la formarea voinlei particip[ gi unele procese intregul ei.
incongtiente: imaginafia, afectivitatea, intuilia, reflexele, Voinla se dezvoltd gi se intreline prin antrenamente
simlurile, sentimentele gi altele. indelungate, incep0nd din adolescenl[ qi pAnb la
Voinla apare cu vdrsta, incepAnd din perioida bdtranele, prin excrcilii pe carc le vom prezenta pe scul:
pubertltii. qi se dezvoltd datoriltr influenlei mediului qi - Regim .alimentar echilibrat qi abstinenltr alimentiui
prin antrenamente. I-2 zlle pe sdpttrmAn5. Ore fixe de masi.
La inceput, sugestia are un rol important in aparilia - Reducerea consumului de alcool la minimum.
voinlei, dar autosugestia este metoda care ii asigurl o - Renunfare la fumat.
dezvoltare normaltr. - Autocontrol sexual qi u'ansfonnarea acestui act intr-o
' Analizend Lln acf de voin1tr, vom constata ctr existl marrifesta-re nonnali llrd obsesii. excese sau peruersiuni
mai multe etape pe care trebuie str le parcurgem. gi mume: sexuale.
- Alegerea unui scop. - Exercilii zilnice dc memorie prin memorerc texte.
- Concenffarea gindurilor. muzicd, peisaje, o limbl strlind qi altele.
- Hotlrtu'ea de a aclionr. - Gimnastici zilnicil gi la ore fixe timp de 1G1-5 minuter.
- Analiza elementelor cunoscute. - Controlul limbajului. fhrtr vulgarittrli sau duritili.
- Variante posibile pentru a ajunge ia scopul propus. - Controlul actriunilor in prot'esie, farnilie, societarc.
- Compararea variantelor: avantaje gi dezavantaje. - Controlul gesturilor obignuite qi al ticurilor.
- Alegerea variantei celei mai avantajoase de urmat, - Lecturi zilnice de cuiturtr generaltr.
care si fie totodattr cea mai posibiltr Ei nai relld - Lecturi profesionale regulate pentru imbunitSlirea
pentru capacit?ilile analizatorului. performanlelor in mcserie .
Atragem atenlia ci hotdrdrea de a acfiona intr-o - Andin sipdmenah a capacittrliior proprii qi a
anumitd direclie poate fi influenlati cle necesitate, faptelor peuecute, prcntru tixarea diroctriilor viitoare 5i pentru
dorin1tr, pltrcere, urtr, dragoste, sentimente, ambilie. gi a verifica modul curn ne indreptlnr spre linla propusl.
de aceea fi'ebuie fdcutd o analizd, foarte atentd.
Voinga trebuie s[ fie totdeauna sprijinitl de cdre
perseverenf5, in cazurile in
care scopul fixat este
aproape qi relativ sirnplu, dac[ dorim str ajungern in
frunte, qi mai ales, atunci cdnd lelul este indeplrtat in
timp 9i in spaliu, de exemplu, pentru un cercetdtor sau
pentru a invf,la o lirnbtr strdind
Voinla nu trebuie confundatd cu dorintra deqi doringa
poate stimula voinla in anumite cazuri.
Dorinla este un proces inconqtient, acfionatd de
pltrcere, de libido gi de sexualitate.-
Voinla este un proces psihic congtient, care are ia

\
200 201
{
t7
,ti
{

t
iil
t