:i,

, i.lqtd:'

slilloilEs
A#IPruPnu
t
,.1

s
rro

El =ffih
dF

*ogfrb*d* .r;i,,.:,
llt'
,Eh
rffit

Se qtie cX omul este dotat incfl de la t *ffi

]ry';:r:
wi
m*
naqtere cu calit5fi care il pot ajuta "ffi:
si depiqeascX obstacolele viefii coti- ffi
ffi
diene. Cu cAt cunogtinfele sale in
acest domeniu sunt mai cuprinz5-
toare, cu atAt impactul acestor ca-
litdfi devine mai pronunfat. Cartea
de fa[5 iqi propune si atrag5 aten(ia
asupra capacit5(ilor qi fbr(elor psihi-
ce extraordinare care existd in fieca-
re dintre noi, precum qi asupra mo-
dului in care acestea pot fi canalizate
pentru a ne corecta - prin autosuges-
tie - unele manii sau defecte qi chiar
a ne vindeca de anumite boli. ALE1/$N}Bu

Et
rsBN 973-s68-080-7 Lei 2990

.Nic ulcsctt
 I
I

Despre carte

Creatorul qcolii de psihanalizh - Sigrnund Freud -

a avut rneritul uriaE de a fi relevat rolul incongtien-
tului in comportamentul urnan, precum gi cdile de
vindecare a unor boli de natwl psihici: nevroze,
psihoze etc. De asemenea, de la Freudincoace, se gtie
cd omul dispune de un potenfial psihic imens care,
dacd este folosit in mod adecvat, il poate ajuta sX
depSgeascd obstacolele inerente viegii cotidiene.
Departe de a fi o lucrare de psihologie destinatd
specialigtilor, cartea de fa!6 se adreseazd unui public
larg, propunAndu-Ei sE ofere cititorilor o serie de
indrumdri gi sfaturi praclice prin care vor putea -
folosind metodele autosugestiei - sd-gi canalizeze
intreg potenfialul psihic in momentele de cumpdnd
ale viefii de zi cu zi, s[-gi atenueze stresul gi chiar
sE se vindece de anumite ticuri, r.r.ranii gi obsesii.

Despre autor

Alexandru A. Simionescu s-a n[scut la Sldnic-

Prahova, la 31 octombrie 1928. A urmat studii
ingineregti, publicind trei lucrdri la Editura Tehnicd
gi numeroase articole in reviste de specialitate.
Primele nofiuni de Yoga le-a prirnit de la regretatul
profesor Leon Levi;chi, cu aproape 50 de ani in
urmi. De atunci, a acurnulal o bogatd experiengi in
aceasd fascinanti diiciplini, experienli pe care a
impdrtdgit-o publicului cititor prin lucrarea Yoga -
gdndire Ei tehnici.
 Cuvdnt tnainte

Psilwlogia este gtiinla care studiazd psihicul uman,

respectiv procesele de cunoaEtere, afeclive pi volilionale,
precum Ei tnsuEirile psihice ale individul,ui, gi anume acele
insugiri care determind personalitatea Ei temperamentul
oamenilor.
Prima expunere despre psihic a fost fdcutd in antichitate,
de cdtre Aristotel, tn lucrarea intitulatd: "Despre suflet,,.
Psihologia s-a format tnsd ca Etiinld indipendentd,
numai tncepdnd din secolului XIX, prin lucrdrile iui Weber
H.elmholtz. Aceastd Etiinld a cdpdtat apoi o importanld
deosebitd tn secolul XX, cdnd a aptirui psiharnliza, descope-
ritd de Sigmund Freud (1556-1939) Ei dezvoltatd de contim-
q?ryfi yy d, lrmasii sdi Alfred Adler (1570-1937), C.G. Jung
( 1 870- l 96l
), W. Reich, H arrmatt g.a.
. .ln p_rezent, savanlii Si ntedicii specialigti au creat terapeu-
ttct solsttcate pentru tralarea bolilor psihice, tralamente pe
care le-au denumit psihoterapie.
Cartea de fald nu se pretinde a fi o lucrare de psihiatrie;
ea incearcd numai sd ne atragd atenlia asupra capacitdlilor
gi forlelor extraordinare care existd tn fiicare dimre'noi.
Aceste forle psihice pot fi folosite pentra a ne corecta unele
obiEnuinle sau defecte Ei ne pot ajuta la tndreptarea unor
trdsdturi ddundtoare si chiar sd ne vindecdrn de anumite bdi.
S-a constatal cd omul este dotat tncd de la nagtere cu
calitd$ care tl pot ajuta sd depd.Eeascd orice obstaiole, iar
pe mdsurd ce-i cresc cuno{rin{ele tn domeniu, aceste calitdli
devin din ce tn ce mai cuprinzdtoare Ei mai puternice.
In ultimii ani s-a descoperit cdtoate impulsurile cerebrale
aclioneazd ca un autothatisnt realizator gi de oceea, cu
ajutorul unor exercilii, se poate obline ceea-ce dorim.
.Nici o miscare a corpului uman, nici un atom.Ei nici o
moleculd, orgen sau sistem nu scapd de sub coiducerea
psihicului.
Totodatd, cele mai profunde gdnduri, chiar gi acelea care
agar tn momentele de disperare, se produc cu un anumit scop.
Cea mai fugard impresie afecteazd regiuni obscure din
structura noastrd Ei naEte miEcdri incongtiente.
 Acolo germineazd, se nasc Ei cresc trdsdturile umane
Cuprins
care constituie cele mai importanxe calitdli sau defecte. Aceste
-regleaid cresc gi scad tn timpul vielii,
facuttdli iar echilibrul psihic se
contiiuu, trc funclie de gdndurile gi acliunile cotidi'
ene ale individului.
Mediul, apoi ocupalia, familia, vdrsta' boala influen{eazd
,Partea I. Istoric I 9
unele trdsdxuri gi construiesc altele noi, uneori chiar opuse
'.prinelor noaste intenlii.
se datoreazd uneori ultinelor
Capitoltl I - Sisteme filozofice din India I 9
Aceste lransformdri Capitolul II - Filozofia chinezd I 18
asocialii de idei sau reJleclii. Capitolul III - Istoria'psihologiei europene I 26
Experienla zilnicd produce transformdri care se combind
cu altele mai vechi Ei formeazd asociatii noi.
Acestea sunt adunate tn tinqul existenlei, se infiltreazd tn Partea a II-a. - Noliuni generale principii I 75
Ei
circuittrl cerebral Ei aclioneazd asupra inconEtientului gi
asunra constientului. Capitolul I - Procese psihice conStimte I 80
'intkmpiari de odintoard trezesc amintiri
5i. smtimente Capitolul II - Proceqe psihice inconEtiente / 86
' dparent uitate. Un spectacol de teatru sau tle cinema declan-
Seazd o amintire, dd naEtere unei idei sau creeazd
un
setxtinlenl. Contaclul cu mdna altui indilid poate pror''oca o Partea a III-a. - Persorwlitatea I 95
senzalie pldcutd sau nepldcutd, iar unele civinte, auzile in
, trrordr, lrnr"t, nogiuni gi ghnduri tle mult ascunse undet'a in Capiiolul I - Personalitatea de bazd I 96
inconSlient. Capitolul II - Personalitatea accenluatd I 97
D, fapt, nu existd tntdmpldri petrecute'tn jurul nostru
Capitolul III - Personalitatea adictivd I 100
care sd- nu aibd un efect direct asupra noaslrd Ei nici fapte Capitolul IV - Personalitatea dizarmonicd I I0I
sau idei pryoprii care sd nu lase urme.
Sufe;in; deci ntodificdri neincetute, unele imediate Ei de
scurtd duratd, altele lente gi defiitive- Partea a ll'-a. - Psihoterapia / 105
Astfel, emolia care acompatxiazd o activitate Srea c^ompor-.
td o cieSrere i presiunii sdngelui cu efecte imecliate. In astfel Capitotul I .- Bazele psihoterapiei I 106
de cazuii, uttii oameni tEi dirijeazd incongtient sistemul nervos Capitolul II - Psihanaliza Ei contribulia ei tn psitaterapie / 107
regulator, iar"allii se lasd' dobordli de emotii gi tncet, tncet
aceaslo det'ine o boald. Partea a lr-a. - Sugestia I I 13
' Trebuie deci sd invfildm cum sd ne diriidm reacliile
psiho-fizice. Omul poate sd devind conEtient de regulile.care
'condic Capitolul I - Sugestie Ei sugestibilitate / I13
reacliile sale Ei le poate dirija in direclia doritd' Capitolul II - Terapeutica prin sugestie t 123
Aceastd onolitd, denumitd autosugestie, poate introduce tn Capitolul III - Ana.liza sugestiei prin hipnozd I t24
gAnclirea obiEnuitd gi in inconEtient elemente evocatoare sau Capitolul N - Sugestibilitatea . caracteristici I 129
-fornule pot influenla in smsul pe
Ei etpresii constiente care ne Capilolul l/ - Sugestii diverse I 133
care ni l-am impus.
Obiectr.tt pe care .gi l-a propus aceastd carte este de a ne Partea aVI-a. - Autosugestia I 168
tnvdla cum sd ne autosugestiondm Ei sd ne explice pentru ce
sd ne sugestiondm.

Autoru[
 Partea I
ISTORIC

I
Capitolul
Sisteme filozofice din India
Sistemele filozofice din India antictr gi pdnd azi igi
au originile in Veda gi in Upanisade, coleclie de imnuri
adunate intre anii 2000-500 i.Ch. Cele peste 3000 de
imnuri ale Veda.sunt imptr4ite in mai multe ptrr1i
distincte denumite Rig-Veda, sau despre crealia universu-
lui: Samr-Veda, reguti de cult: ytjar-Veda. lormule de
sacrificiu; Athava-Veda, formule magice.
Upanisadele au aplrut in sec.V i.Ch. gi sunt con-
siderate ca ultima partt: din Veda.
In sec. al Il-lea i.Ch. gdnditorii lndiei creeaztr
Bhagavad-Gita parte a lJpanisadelor, o sintezi a spiri-
tualitillii indiene, in care sunt prezentate monismul
Upanisadelor, dualismul tilozofiei Samkhya, teismul gi
tehnicile spirituale Yoga.
Gdnditorii indieni au produs mai multe sisteme
filozoficeprincipale, gi anume; Samkhya, yoga, Mirnam-
sa, Vaisegika, N,yaya gi Vedanta"

a. Samkhya
Filozofia Samkhya a fost formulatl pentru prima
datl de ctrtre Isvarakrsna in lucrarea sa Samkhya
Karika, scrisd in sec. I d.Ch.
Samkhya urmlreqfe eliberarea individului de suferin-
fa pe care o implicd fiinla umand prin nagtere.
 Mijlircul de eliberare din suferinld constA in cunoaq-
terea principiilor gi a relaliilor care existi intre ele'
Eliberarea se obline exclusiv prin cunoaqtere, fdr[ a se
recurge la aJutorul intervenliei divine. Samkhya clasicd
este un sistem ratrionalist care inseamnd in sanscritil
"num5r" sau "enumerafe" qi "discriminare".
originea lumii qi a suferinlei sau dou[ realitdli eteme
I--a
opuse gi de rang egat Spiritul (Pwusa) qi Natura (?rakrti)'
Spiritul sau principiul masculin este multiplu, are
cunoa;tere, dar este inactiv. Natura - este hincipiul
feminin unic, lipsit de cunoaqtere insd capabil de
manifestare prin transformare.
Cdt timp natura nu-gi dezvolttr forfele gi r[mdne
nediferentriattr, se afld in stare de echilibru la fel ca
Spiritul masculin cu care nu s-a unit qi deci incd nu este
posibild suferinfa.
Suferinla apare numai cdnd Spiritul va cunoaqte
Natura. Aceasti unire tld naqtere lumii sensibile qi
fiinfelor. Natura iese atunci tlin echilibrul static qi apar
cele trei iendinle.
Prima tendinfi este denumitl "Sattva" 9i aduce
luminf,, inteligenltr, bunltate qi fericire; a doua.tendin-
fizic gi psihic gi
1d, "Rajas", are. ca virtute dinamismul
genereail contradictia qi suferinla; a treia tendingA'
iTu*ut", este obscuritate, ignoranfa qi depresiunea
psihicd. Aceste tendinle se afltr in echilibru in Nanrr[
panA.ana Spiritul se une$te cu ea 9i se rupe echilibrul
gi atunci se nasc Ai se manifestd "Principiile"' Primul
principiu care apare este Principiul Intelectului care
constituie cea mai inaltd ipostaztr a Naturii'
in Principiul Intelectului precumpdneg@ tendinla
"Sattva" cars aduce lumintr, bundiate' inteligenfd 9i
fericire. El este conqtiinla purd gi mijlocegte relaliile
dintre Spirit qi Natur[, precum qi reg[sirea lor in
momentul eliberdrii SPiritului.
10
Din Principiul Intelectului ia nagtere Principiul
individualitAfii sau "Eul". Prin acgiunea celor 3 tendinre
asupra Eului, proceSul diferenfierii continul. Cdnd in
"Eu" precumpdnegte "Sattva", se nasc foryle cunoagterii
gi cele cinci organe de simf; dactr este mai putemicd
tendinla "Rajas", se diferenfiazd fogele acfiunii din
membre gi din organele sexuale; dac[ tendinfa "Tamas"
este mai puternicd, se manifestd "Elementele sensibile"
gi "Elementele subtile", respectiv sunetul, lactul, culoa-
rea, savoarea gi mirosul, care vor genera focul, spagiul
eteric. pdmdntul, apa gi vAntul.
in sistemul Samkhya, Natura este egald in rang cu
Spiritul gi opusd acestuia degi existentra Naturii se
justificd prin subordonarea ei fa16 de Spirit.
Natura existd pentru a contribui la eliberarea Spiritu-
lui pe care il ajuti sb ia cunogrinJl de esen;a proprie.
Spiritul, la r6ndul sbu, nu se poate cunoagte bine
decdt participdnd la drama Naturii, dram[ declangati de
unirea lui cu Natura.
Natura primordial[ gi nemanifestatd apare astfel ca
matca tuturor acfiunilor gi transformdrilor.
Spre deosebire de celelalte filozofii indiene, Samkhya
susgine ctr suferinla ia parte la alcdtuirea Naturii gi este
implicatd in toate manifestdrile acesteia prin tendinp
"Rajas". Suferinlei ii revine rolul major in experienla
care va determina in final autonomia Spiritului. Autono-
mia spirituald in sistemul Samkhya se dobdndegte deci
prin lacrimi gi suferinltr.
Eliberarea 'Spiritului il instrlineazd de drama
Naturii, iar separarea Spiritului masculin de Natura
feminintr, care l-a ajutat sd-$i oblind autonomia, arati
in final abnegalia Naturii ferninine.
Sistemul Samkhya se mai deosebegte de restul
s.istemelor prin conceptul cb absolutul nu este o realitate
unicd, ci o pluralitate de monade disparate in toate
11
fiinlele Universului. Absolutul se afltr in fiecare fiinltr
ca o realitate strict personall.
Menliondm c[ sistemul filozofic Samkhya este cel
mai vechi sistem filozofic din India anticd gi a influenlat
atdt religia budisttr gi jainisrtr, cdt qi toate celelalte
sisteme filozofice importante din aceast[ parte a lumii.
b. Yoga
Sistemul filozofic Yoga a imprumutat multe elemente
din filozofia Samkhya, dar se deosebe$te de aceasta prin
tehnicile Yoga specifice, care ajut[ cunoalterea gi duc la
eliberarea de suferinltr.
Yoga a fost transmistr sub forma actuald de cltre
Patanjali, sec. II d.Ch. Sub o formtr nesistematizattr,
Yoga se regdsegte instr atdt in primele Veda. cAt qi in'
Upanigade, dcci din sec. VI-VII i.Ch.
Sistemul Yoga porncAie dc la existcnla unei divini-
{trfi supreme denumite "Isvata", fiind astfel diferii de
sistemul Samkhya, care nu acceptd divinitatea.
Calea recomandattr de Yoga, 9i singura care duce la
cunoagtere conform acestei filozofii qi la eliberarea de
suferinl[, sunt tehnicile de mediralie, denumite "asana".
Yoga inseamntr "unire" sau "a lega laolalttr" gi are drept
scop unificarea spiritului 9i concentrarea lui pennu a
elimina dispersiile qi pentru a tealiza in final unirea
spiritului cu Divinitatca.
Toate tehnicile Yoga au drept scop oblinerea capaci-
'tdfii
de concentrare limeditalia' Iar concenrarea 9i
meditagia nu se pot obline decdt dacd corpul std intr-o
pozifie comodtr.
Patanjali" in Yoga-Sutra, prezindl opt grupe de
tehnici Yoga, inf-o ordine progresiv[ gi care se practicd
din antichitate qi pin[ in zilele noastre,'gi anume:
f . infrfinfile, denumile 'yama", ajut[. la obfinerea
nonviolenlei, adevfuului, cinstei gi abstinenfei.
12
2. Disciplina corporald, "niyama", produce austeritate,
studiu, devofiune, puritate, mulfumire.
3. Poziliile corpului, "asanal', reduc efortul fizic.
4. Controlul respiratriei, "pranayama", disciplineaztr
influxul energetic al respiraliei.
5. Reducorea capaci0tlii simlurilor, "pratyahara", ajutl
concentrarea
6. Conieftrarea spiritualtr, "dharana".
7. Meditalia. "dhyana".
8. Enstaza, beatitudinea, "samadhi""
Vom sublinia cd Patanjali considerd cf, prin Yoga
se obline reducerea gi suprimarea stlrilor conEtiente, de
aceea etapele prezentate conduc progfesiv la aceastd stare.
Infrhntrrile gi disciplina corporaltr din primele doutr
etape, dupd insugirea lor de cf,tre practicant. permit
trecerea la invdlarea "asanelor", care incepe,numai in
etapa a treia.
'infr0ndrile -.Ft'
gi disciplina corpogtlne invald de
asemenea principiile morgle;sI!#irfuri, sd nu ucizi, sl
nu min1i, str te abgjZsg&af/ se pdstrezi curtrlenia
corporalit gi mentaltr. <-U
Asanele din grupa 3-a sunt tehnici specifice mediafei qi
concenE{rii indiene. Ele sunt descrise inctr din Upanisade.
Asaneld ajutd la concenFhre, inEucit elimind efortul
fuic, prin menginerea corpului in aceeagi pozilie timp
indelungat
Dupd ce yoghinul invali str stea comod gi nemiqcat,
practicand "asanele", trebuie str invele str inspire
conform metodei denumite "hanayama". Etapa a patra.
Aceast?l tehnicl se invatf, de la un maestru, numit
"guru", gi ne ajuttr str respirdm ritmic, indiferent de
starea emofionald care.ne-ar putea antrena.
' Maestrul Yoga, Bhoja, explictr necesitatea folosirii
"pranayama'i ?ntrucat ritmul respiraliei determind
stirile de congtiinltr.
13

A 5-a grupd de tehnici Yoga ajuti practicantul sd-$i
contioleze nivelul gi capacitatea de concentrme, prin
eliberarea de influenla senzoiiald, deci prin stipdnirea
simgurilor. Pratyahara este ultima fazf de ascezd Yoga.
Din acel moment yoghinul poate str practice concenEarea
spirituald gi I p[rundl lzbuafenomenelor din univen.
"Dharana" este concentrarea totald care ii permite
yoghinului s[ practice meditatria "dhyana" 5i astfel str
ptrtrund[ in esenfa lucrurilor gi in fenomenele care stau
La baza Universului.
hactica primelor 7 grupe de tehnici Yoga poate
aduce eliberarea gi contopirea "samadhi" cu divinitatea.
gi incoronarea strldaniilor
Aceasta este rdsplata
depuse de yoghin, ani gi ani de zile, sub indrumarea
maestrului sdu.
c. Mimamsa
Mimamsa-sutra este atribuitd gdnditorului indian
Jaimini, care a trlit intre anii 150-200 d.Ch.
Acest sistem filozofic este o exegezd a ritualismului
vedic gi cuprinde trdsdturile specifice metafizicii indiene'
Analiza regulilor de rit 5i analiza sacrificiilor rituale
alcdtuiesc o structurd care poate fi , asemdnattr cu
structura limbajului.
Prin rltualuri perfect executate omul este pus .in
leg[turd directtr cu divinitatea. Religia hinduist[ are la
baz[ sistemul filozofic "Mimamsa", in care divinititrile imt
subordonate rifirlui. Ritul este considerat realitatea primordia-
Itr, mijlocul de sus;inere al ordinii cosmice gi sociale.
d. Vedanta
Sistemul Vedanta a fost definitivat de filozoful
Samkara (788-350 d.Ch.) 9i este considerat cea mai
imporlantd filozofie ortodoxtr din India.
14
Vedanta inseamn[ "sfdrgitul vedelor" care igi au
originea in Upanisade. Sub o formd simplificatd o
regtrsim in lucrdrile unui reprezen(,mt de seamd al gcolii
budhiste - Naearjuna - care a u{it in lrul anilor 150 i.Ch.
$coala Vedanla considerd cd Spiritul gi Natura
reprezint[ un tot unitar denumit "ataman", Spiritul
absolut. Neadmildnd dualismul Samkhya, sistemul
Vedanta pornefte de la un monism pur.
Samkara considerl cd spiritul individual este chiar
spiritul absolut, de aceea, suferinla este rezultati dintr-g
iluzie. Eliberarea de suferinld constd din golirea conEti-
ingei de toate fenomenele psihomentale, reflexe, senti-
mente qi idei. "Ataman", cum este denumit de filozofia
Vedanta, este spiritul superior gi Sinele, precum gi
realitatea ultim[ gi absolut5. El este impersonal qi
franscendent. Spiritul este pentru qcoala Vedanta reali-
tatea unicd, universald'gi etemd; este angajat in iluzia
temporald a Creafiei.
Vedanta este sistemul filozofic cel mai rdspdndit,
intrucAt sti la baza religiei hinduiste qi urmtrregte sd
fundamenteze Upanisadele.
in Vedanta, absolutul metafizic (brahman) este
identificat cu sufletul universal (ataman).
intreaga lume perceputh de sim[uri nu gste decAt o
aparenttr (maya) creatd de incapacitatea noasrtr menta-
Itr de a gdndi lumea in afartr de timp, de spaliu, de
cauzaliiate,gi de schimbare. Existtr o singurl realitate,
o singurtr fiinp - Brahman - cauzd gi efect.
La inlelegerea lumii ne ajutd numai intuitria. Aceasta
singurd ne poate duce la eliberare, idealul suprem al omului.
e. Nyaya
Primele texte ale acestei qcoli filozofice se gf,sesc in
Nyaya-Sutra din sec. III d.Ch. gi sunt constituite din
elemente preluate dinb-o lu:rare a budistului Nagarjuna
'15
(sec. I i.Ch.) intitulattr Madttyamika-Sutra.
in sec. VII Uddyotakara, Vaca4lati Mina in sec. IX
gi Gangesa in sec. XII elaboreazl comenhrii importante
asupra filozofiei Nyaya.
Cea mai importanttr lucrare Nyaya rdm0ne ins[ a
lui Annambata (sec. XVII) denumiti Tarka-Samgraka.
Logica pentru indieni este $tiinla semnului gi se ocupd
cu cunoaqteiea consecutivtr.
Sistemul filozofic Nyaya se ocup[ cu logica qi
Valeazflista celor 16 categorii principale cu conlinut logic.
Annambata refine ins[ numai 7 categorii principale
gi anume: substanJa, calitatea, acfiunea, universalul,
particularul, inherenla 9i inexistenla
Logica indiand Nyaya dd o importanfl deosebitl
semnului "linga" cu valoarea sa cognitiv[ in cadrul
instrumentelor de cunoa$tere corecttr. Cunoagterea
corect{ nu este conceputd ca o simpld reflectare in
congtiinltr, ci ca un act, in cate regtrsim 3 dintre catego-
riile importante ale logicii Nyaya: agentul, pacientul sau
obiectul gi instrumentul.
tn'funclie de acestea, cunoa$terea corecttr devine
diferiti astfel :
a. Cel care slvArgeqte o cunoA$tere.
b. Obiectul cunoagterii
c. Instrumentul de cunoagtere corectd.
Tipurile de structuri ale cunoagterii sunt : perceplla,
rafionamentulbazal pe semn, mtrrturia verbald, identifi-
carea prin analogie, presupunerea qi absenla.
De asemenea, rafionamentul bazat pe semn (anuma-
na) qi semnul (linga) au constituit preocuparea centraltr
a logicii indiene. De aceea Nyaya-Sutra considerb c[
logica este rafionamentulbazat pe semn, perceplie qi pe
textele sacre. 'I-inga" inseamnd in sanscritd semnul natural.
Rafionamentul este constituit din 5 pdrgi : aserfiunea
iniliald; temeiul sau ratriunea, ilustrarea printr-un exem-
plu, aplicarea gi concluzia.
16
Nyaya recunoa$te rolul percepliei gi al simtrurilor.
Despre Sine (Ataman) spune ctr este de doud feluri:
Sinele Individual gi Sinele Suprem, unic qi atorcunosctrror.
Abstractizarea logicii indiene, prin introducerea
semnului (linga) intre imagine gi concept, conferb
sistemului filozofic Nyaya o oarecare superioritate fafd
de logica aristotelicd deleniti europeantr.
ln concluzie, pr.ltem spune c[ analiza indienilor
asupra naturii relatrilor dintre nume, sens gi obiect in
actul definitiei, ftrcutd prin semioza semnului natural,
constituie o interpretare diferitd fa!tr de europeni.
Reamintim cd elenentul comun definiliei gi rafiona-
mentului pentru Aristotel este demonstrarea esenlei;
peirtru logica matemadctr este regula, iar pentru indieni
este semnul natural.
f. VaiseEika
$coala Vaisegika este o fil ,zofie atomist[ care a
aptrrut in sec. II d.Ch. Se consiclertr ctr lumea materialtr
este finitd gi comensurabiltr.
Existtr noud substanfe: pdm0ntul, apa, .focul, aerul.
eternul spafial, timpul, spafiul, Sinele gi simlul intern.
Primele patru, pdmdntul, apa, focul Ei aerul, sunt
obiecte vizibile gi rangibile fiind alcdruire din aromi.
Atomii sunt indivizibili, indestructibili gi eterni.
Teoria atomistd Vaiseqika este legati de ciclurile
cosmice; fiecare perioadd cosmicf, este urmatd de o
dezagregare a grupdrilor atomice, c6nd atomii devin
independenfi. Reorganizmea lumii prin regruparea
atomilor se face prin impresiile reziduale ale actelor
strvArgite de fiecare fiingi in ciclul anterior qi prin
intervenlia unei forfe coordonatoare invizibile, divini-
tatea, numitf, "Isvara".
Pentru atomigtii iridieni, etemul spalial este subsfratul
soncnit{trii, elementul care transmite sunetul.
17
 Eternul spalial face trecerea de la primele elemente
sensibile, la cele 5 elemente ulrasensibile, fiind totodattr
condilia prealabil[ a oricdrei existentre.
Vaisegika admite existenla unui timp absolut 9i a unui
timp empiric care derivd din timpul absolut'
-sinete
(ataman) este realitatea ultim[ qi absolutd gi
este asimilat cu Sinele Suprem, divinitatea care conduce
lumea.
Simful etern este un mediator intre conqtiinld
percepliile senzoriale, care raporteazd datele senzoriale
direct Sinelui.
Vaisegika considerd cd simlul intern este format
dintr-un singur atom, etern.
Cunoaqterea este interferenfa dintre organul de siml
gi obiect; iar inherenfa este insfiumentul informaliei
produse prin ddduclie
Capitolul II
Filozofia chinezl
Primele sisteme filozofice din China au aperut in
sec. VII i.Ch., iar principiile acestora au influenfat pe
tofi filozofii chinezi mai importanli'
Yang, principiul masculin, repfezinttr lumina, cerul,
vizibilitatea qi activitatea; s-a unit cu principiul feminin'
Yin, care inseamnd ptrm1nt' intuneric, pasivitate' Toate
fiinlele, cu excepgia Cerului, egal cu Yang pur, qi a
pdmdntului, Yin pur, au in compozigie diverse proportrii
din Yang gi Yin.
Ordinea Universului qi a fiinlelor este dat[
echilibrul dintre aceste fo4e, precum qi de mu[afiile
dintre ele.
18
Mutaliile fac posibile anotimpurile, ziua qi noaptea,
metamorfoza animalelor gi tot ce existtr in Univers.
Stdpdnul Universului este Cerul, iar mandatarul sdu
pe pbmd,nt este impdratul numit "Fiul Cerului".
Alituri de Yang. gi Yin, gdnditorii chinezi din
antichitate au introdus nofiunea "Dao" ca fundament
imaterial al tuturor lucrurilor. in care toate conlradicliile
gi apariliile se rezolvd, se resorb sau d.ispar.
gi
"Dao" este considerat ca natura profundl qi adevlra-
td a tuturor lucrurilor.
Reprezentanfii celor mai importante qcoli filozofice
au creat sisteme qare au la baz6 principiile yang. yin
sau Dao gi care in China au devenit adevdrate religii,
al.dturi de budism.
Kong-Fu-Zi (Confucius) 551-479 i.Ch.
Confucius nu a ldsat o operd scrisd, dar discipolii
lui i-au adunat invdldturile orale qi le-au hanscris, incd
dih timpul viefii, in 30 de cdrli dintre care cele mai
importante sunt denumite Yi-jing - Cartea sacrd a
schimbtrrilor; Shu-jing - Cartea sacrd prin excelen{tr;
Shi-jing - Cartea Stilurilor; Li-ji - Cartea Riturilor; Xe
Shin - Cele patru ctrr[i.
Tbma fundamehtaltr a filozofiei confucianiste este
individul gi societatea uman5.
Zpii, care au creat priiicipiile Yang, yin sau Dao, le-au
creat pentru ca oamenii'si Udiascd bine gi in moralitate.
Filozofia lui Confucius nu constil in speculafii nesff,rgite
sau in analizarea divinitdlilor. El a creat o filozofie pracricd
gi la indemhna oricui:
15ran, funclionar sau pnnf.
Scopul principal al acestei filozofii este perfec{io-
de narea permanentd a individului qi a societilii.
Perfecfionare4 proprie este pusd in primul rOnd, fiind
absolut necesard pentru a se ajunge la progresul celor-
lal1i gi deci al societ5lii in care rrf,im.
19
 Cu cAt un individ are un rang mai mare in societate,
lui sunt mai mari, deci 9i datoria lui
cu atAt qi indatoririle
de a se autoperfecliona este mai important['
Confucius considertr cd un conducf,tor trebuie sl
aibl cele mai inalte calitdli umane, aceasta fiind cea
mai importantd misiune pe care o acordd divinitatea
unui om.
Legile morale gi politice care guverneaztr societltile
umane qi Universul sunt legi divine 9i eteme, legi care
nu pot fi transmise decit de cdtre o eliti de oameni
care au primit menirea nobill de a educa pe oameni qi
societ{ile umane.
Pentru Confucius, guvernarea este numai ce este
drept gi cinstit.
Doctrina filozofului chinez considertr c[ autoperfec-
de la cel
fonarea este obligatorie pentru toli oamenii.
mai slab pdnl la cel mai Puternic.
De asemenea, calea de mijloc, indepdrtath egal de
qeeazd
extreme, este calea adevdrului, drumul cate
indivizi utili societillii.
Calea cea dreapttr este o regull de conduiti morald'
'
este singura cale iubit[ dp divinitate 9i utild oamenilor'
Orice mdral[ care nu are drept scop perfeclionarea
naturii umane este incompletd qi trec[toare'
Existi grade diferite de perfecliune' in funcfie de
capacildlile fieclruia.
De aceea legile care trebuie 'sd guverneze un imperiu
nu pot fi propuse decdt de infeleplii care au fostinvestifi
cu demnitatea supremd; deci de cdtre suveran gi minig-
trii sdi, oameni care au ajuns la cel mai inalt grad de
perfeclionare.
Acegti conductrtori au ajuns la cel mai inalt nivel moral,
fiind blanzi, curtrenitori, cinstili, calmi' drepti qi deschigi'
Confucius se ocupf, in egald mdsurd cu relaliile de
familie, pe care le considerl sfinte qi in care el spune
20
c[ nebuie sd dornneascd totdeauna respectul gi curtenia
reciprocd. in concluzie, putem spune ctr filozofia lui
Confucius este prima din lume care trateazd individul qi
autoperfecfionarea lui, in cme relatriile din societate sunt
cele mai importante gi mai necesare legi pentru progresul
omenirii.
Meng-zi (371-289 i.Ch.) Mencius
-
A fost discipol qi continuator al filozofiei
confucianis-
te. Impreuntr cu discipolii sdi. Mencius a strbbdtut
toattr China anticd pentru a rtrspdndi doctrinele sale
morale atat printilor, cAt gi poporului.
Mencius considerd cd toli cramenii se nasc egali gi buni.
Omul devine rdu numai pentru ctr este obligat sd-gi
infrineze pornirile morale, care insh nu fac parte din
natura omeneascd. El consideri ctr aceste dorinfe
trebuie canalizate spre activitdfi folositoare sociedfii.
Mencius a {bst mai combativ in relaliile cu funcfio-
narii qi conductrtorii chinezi pe care ii considerl vino-
vafi de sirdcia poporului gi de negtiinla acestora.
In dialogurile sale, intitulate Shan-Meng, toate
convorbirile lui cu conducdtorii sunt directe qi concrete.
El cere sd se dea plmdnt in proprietatea fdranilor,
impozitele str fie mici. arenda, a 9-a parte din produclie,
invf,fdmdntul sd fie egal pentru rofi copiii, fii de
15rani, dc prinli sau demnirari.
Acestea sunt condifile necesare pentru a se cultiva
virtulile in popor.
Mencius considerd inteligenla ca pafiea cea rnai
nobilS a omului, fiind un produs al sufletului; iar spiritul
vital este fo4a bare curge peste tot $i este dirijatd cle
inteligenld. Vom incheia cu cAteva extrase din invild-
turile lui Mencius :
Despre unire gi armonia
in societate: "Dactr poporul
nu are increderea prinlului, nu va putea fi guvernat;
21
 fap rle prieteni, nu obfii favoa-
dacd iru egti credincios
rea conducltorului; dac[ ptrrinlilor nu le aduci nici o
bucurie, nu eqti credincios falA de prieteni; dacl nu eqti
corect gi sincer, atunci nu aduci nici o bucurie pdrinlilor
tdi; dactr nu gtii ce inseamnd virtutea, nu poli deveni
corect $i sincer.
De aceea adevtrrul curat reprezinti calea cerului, iar
a cugeta asupra adevdrului este datoria omului".
Mo-zi (4lg-38li.Ch.)
Face parte din qcoala confucianisti. Mo-zi considerd
c[ .voinfa supremd a cerurilor este dragostea inFe
pdrinli gi copii, intre popor qi conducdtori, intre oameni,
in general.
Propovdduitor al unui alEuism universal, el crede
toate suferinfele gi neinplegerile dintre oameni
datoreazd lipsei de dragoste sau urii.
Chiar gi bolile sunt datorate urii. Mo-zi spune cd
numai prin voinfl putem ob;ine dragostea, iar prin
respectarea principiilor morale confucianiste putem
obfine fericirea $i dreptatea.
Xun-zi (289-238 i.Ch.)
Aparline gcolii filozofice confucianiste. El practictr
un realism mai accentuat, chiar sceptic, fiind lipsit de
ideile idealiste asupra relafiilor dintre conduc[tori 5i
popor.
Xun-zi sustine cd bunele intenfii nu sunt suficiente.
Omul poate deveni bun numai prin educafie. Individul
este dator fali de sine gi fa!tr de divinitate, care trebuie
sf,-qi dezvolte in continuu insugirile, calidtrile bune 9i
personalitatea.
Xun-zi considertr c[ omul nu se na$te bun, numai
mediul social il poate ajuta sd devind bun'
22
Omul este, de aceea, un instrument al societtrlii, util
sau dtrundtor, in funcfie de modul in care a invtrtat sd
fie bun gi moral.
El crede ctr natura, universul qi speciile animale sau
vegetale sunt fixe, imobile. Pentru Xun-zi, muzica este
un factor important in educafie.
Fiind adept al principiilor elitiste, el va inspira qcoala
filozotictr "legisttr", care a apbrut in sec. III d.Ch.
Lao:zi Ei Daoismul - SecoluM i.Ch.
in lucrarea sa Dao de jing cre.eazAo filozofie metafizictr
asupra naturii Univenului qi rela$ilor dintre Orn gi Univers.
Lao-zi spune ctr la originea Universului se afld o
esenfd purtr, pe care o denumegte Nevtrzutul Perma-
cI nent, iar principiul cdl5uzitor este Q;ntl Suprem.
Sensul cuvAntului Dao es1e.:$r:i/m qi cale: dar gi acela
se
de a tiasa un drum, a cdltruai, arsYabrli o comunic-are.
Deci Dao repreVintlpji-. O" urmat. insb in acelaEi
timp are gi sensul d6 anftgt a shbili o comunicare inre Cer
{J'
qi Rtun0nt
Dao este legat de epoca legendard a demiurgului,
Marele Yu, care a pus capdt unor inundatrii uriaqe, a
deschis apelor o cale ("Dao"), prin munJi, a ftrcut
pdmdntul locuibil pentru oameni gi i-a civilizat stabilind
comunicalii intre pdrlile lumii.
Dao desemneazd gi fo4a de civilizalie pe care regii
tiebuie s-o evoce prin unele ritualuri. De aceea regii sunt
denumili "Fiii Cerului", cei care folosesc Calea Regald,
Wang Dao, ordinea cereasc[ gi naturald a Universului.
PenEu daoigti, alternanla Yang gi Yin se face con-
form cu principiul "Ordinii', asimilat tot cu Dao qi numit
"Dao al Cerului".
Cunoagterea lui Dao este totuqi primejdioasd, inn:ucdt
in om se poate produce un dezechilibru. Pentru a pdstra
echilibrul gi unitatea dintre Yang gi Yin, este necesard
o purificare intelectirala, care fiebuie s[ inceapd prin.
disciplinarea organelor de simtr gi a pasiunilor. Daoistului
i se cere o ascezd
moderatd qi echilibratl.
Trebuie de asemenea respinsd falsa in;elepciune qi
morald, precum qi ambifa, care duce la dorinfa de a
domina qi produce astfel dezechilibru.
Daoigtii nu cer pasivitate, dar nici acliuni violente,
intruc6t reacfiunile ce apar pot sffica echilibrut natural.
Pentru a deveni daoist, nu se propune studiul, ci
numai puterea eiemplului.
Lao-ii nu crede in nemurirea fizicd, ci numai intr-o
dilinuire datorati unirii cu Dao. Aceastd dlinuire poate
aduce o longevitate prelungittr.
Existd in fiecare individ gi fiinli ceva etern, Sufletul
care este impersonal, de aceea viala gi moafrea sunt
considerate doud aspecte ale aceluiagi fenomen. Sfantul
Daoist este singurul care se poate identifica cu "Dao" gi
numai atunci dispare problema viegii gi a moqii, precum
gi a destinului de dup[ moarte.
Daoigtii analizeazl, gi psihicul uman. Ei considertr
cd oamenii se deosebesc aparent inffe ei prin caracter,
prin temperament gi prin capacitate intelectuald, intrucdt
fiecare individ are un "Eu" care se opune celorlalte "Euri".
Fiecare om are in el insuqi un "Magistru suprem"
care nu poate fi perceput prin simtruri. Acest Magistru
Suprem este Dao.
Diversitatea lucrurilor Ei a fiinlelor ascunde o realitate
unicd, iar omul care gre$e$te fa15 de ea permite
apartr viciile.
Ca o concluzie venitd din Daoism : "Via[a este
mdrginiti, iar tdr6mul cunoagterii este nemdrginit.
Trebuie sd te multrumegti cu ceea ce gtii gi s[ nu te la$i
atras intr-o ctrurare f5l[ sfirgit. Singura cunoa$tere
adevdratd este aceea a lui Dao, care igi hrlnegte
invtrfltura cu ajutorul linigtii. DacI proclam unitatea,
24
am distrus-o penru cd vorbele mele creeazd dualitate.
Adevlrata unitate nu existtr decdt pentru cel care
cunoa$te exlazul".
$coala filozofilor legiEti -
Han-Fei-zi - sec. III i.Ch.
Han-Fei-zi (233 i.Ch.) este considerat intemeietorul
gcolii filozofilor legigti, cei care au emis ideologia
necesittrlii unui imperiu despotic.
Tofi filozofii legigti s-au declarat conffa confucianis-
mului, pe care il considerau liberal gi egalitar, strictrtor
al obiceiurilor shdmogegti gi divine. Filozofii legigti
porneau de la principiul ctr omul se na$te rlu qi ctr
numai legile aspre gi despotice pot crea ordinea in
societate gi in tot. invdfdtura era considerati ddun6-
toare poponrlui, periculoas{ penru stat gi conua divinit?ltii.
Legile erau singurele scrieri pe care trebuia str le
invele poporul. Legile fiind create de zei gi transmise
oamenilor prin reprezentantul sdu, Fiul Cerului.
Chu-Xi (1130-1200 d.Ch.)
Este continuator al gcolii confucianiste ti a putut s6
se manifeste numai duptr c0teva secole de despotism
impus de gcoala filozofilor "legiqti".
str
Chu-Xi explicf, Universul prin dualismul dinfie
materie qi energie unite cu raliunea Ei legea. El conside-
r[ cd dragostea e-ste remediul pentru suferingele Omului
qi izvorul tuturor lucrurilor gi fiinfelor din Univers. Rtrul
este datorat mediului qi inegalit2llii naturale existente
intre oameni, rdu care poate fi invins numai prin dragos-
te. Dragostea inseamn[ lumintr gi fericire. ele pot fi
ajutate numai de Rafiune.
2s
 Pitagoreicii cbnstatd in lume unele conftaste pe care le
Wan g-Yan g-Min g {147 2-1528)
denumesc cele zece cupluri: finit-inf,miq nepereche-pereche;
A fost puternic influentrat de confucianism. El spunea unu-plural; drept-st6ng; masculin-feminin; repaus-migcare;
ctr Adevdrul este rezultatul gindirii gi al cunoagterii, drepf curt; luminos-intunecos; bun-rdu; pdtat-lung.
deci al Ratriunii umane. Acestea nu sunt insl expresii logice ale realitdlii, ci
Spiritul este intruparea legii naturale, create de sunt factori imuabili care domintr realitatea fizicd gi
divinitate. moral-socialI. Cerul gi agtrii respeqtd, de asemenea,
intre cunoaqtere $i acliune nu existd deosebiri perfecliunea simbolisticd a numdrului "zece',. pdmdntul
esenliale. din Cosmosul pitagoreic se migcd in jurul unui foc
Cunoaqterea este inceputul acliunii, iar acfiunea este central denumit "focul lui Zeus".
indeplinirea cunoagterii. Partizan al moralei, el considera in ideile politice, Pythagoras recomanda venemrea
c[ scopul activit[fii morale individuale este Binele. zeilor gi cerea respectarea ierarhiei de stat gi a legalittrtrii;
El a propovdduit nemurirea sufletului, existenla unei
vieli viitoare, rnetempsihoza gi mdntuirea prin ascezd.
Capitolul III $coala pitagoreicd era condusd duptr reguli ascetice
foarte stricte gi a influenlat in mare mtrsurd ordinele
fstoria psihologiei europene monahale din religia cre$tind.

Pythagoras (580-500 i.Ch.) Socrate (469-399 i.Ch.)

Filozof qi matematician grec, originar din Samos, a
fost intemeietorul primei gcoli de filozofie din lume.
Pythagoras spune ctr esenfa lumii, in ansamblu, qi a
fiecdrui lucru, in special, constd in principiul numdru-
lui, unit cu principiul armoniei.
Armonia universald este transpustr in termenul de
"Cosmos" inventat de el pentru a denumi Universul.
Capacitatea Cosmosului de a-se structura gi de a
include migcdrile in mod armonios era considerati ca o
insugire predestinatf,, de la divinitate.
Armonia din Cosmos se datoreaz[ unui liant spiritual
care une$te cerul cu p[mdntul, zeii Ei oamenii. Acest
liant este constituit din concordie gi ordine, din inplep-
ciune gi spirit de dreptate.
Armonia existtr in virlufile numdrului, care este de
aceea principiul ultim, unic.
Socrate nu a scris nimic, toate invtrfdturile lui ne-au
fost lransmise prin elevii stri, platon qi kenofon.
El a preferat sI dezbatd probleme de ordin practic
privind statul sau omul, considerf,nd cd rafiunea trebuie
str primeze. Socrate a susfinut, de asemenea, ctr virtutea
este o gtiinltr care poate fiinvdJatl de orice om.
Deasupra rafiunii qi virtulilor, el punea o "voce interioa.
rtr", spiritual[, care opre$te omul sd fac[ rdu.
Din aceasti cauzd, a susginut ideea devenittr cele-
brd: "$tiu cd nu gtiu nimic." qi, de asemenea, indemnul:
"Cunoaqte-te pe tine insu1i.", principii de baz[ in
relaliile cu oamenii, cu societatea, dar qi cu divinitdlile.
Socrate invtrfa cd scopul omului nu este acumularea
unor cunogtinle, ci dragostea de "filozofie". Aceasta este
$tiinfa despre bine gi adevdr gi constd in efortul omului
de a descoperi in sine ce este el gi care este Binele.

26
 'Filozofia lui propune o legtrturd strhnsd intre
virtute, gtiinfl, bine gi suflet. Aceasa ii aduce omului
fericire, echilibru, respectarea aproapelui gi, in aceeagi
mlsurd, respectarea legilor.
Aceste principii au fost atit de importante pentru
'Socrate, incdt a preferat str se sinucidd decAt str plece
din Atena, Cetatea care, in conceplia lui, a dat legile pe
care el s-a angajat sd le respecte.
Pentru Socrate, sufletul este divin gi in relalie cu
inteligenla universald, deci rafiunea este o fdsdturd
superioard av0nd totodat?l qi un conlinut moral.
Adept al nemuririi sufletului, el nu era totugi convins
cd moartea este un bine pentru om. Intuilia, pe care el
o denumeqte "Daimon Personal", are unele dintre func-
liile incongtientului in acceplia modernd.
Socrate ajunge la nogiunea de concept, pornind de la
definilie, rafiune qi logicd.
Mai notdm cd Socrate pune comportamentul moral
sub imperiul cunoagterii ralionale, ceea ce exclude
nest5phnirea de sine, ignoranla gi stupiditatea.
Platon (425-348 i'Ch.)
Platon este considerat de c[tre specialigti ca cel mai
mare filozof al antichittrfi.
Descendent al unei familii aristocrate, rudtr cu
Pericles, a suportat, ca tAnir, mai intdi moartea maes-
hului s6u Socrate, apoi decdderea gi inceputul ruinei
CetI[ii Atena.
A ctrltrtorit mult in Asia Mictr, apoi in Egipt 9i in
Sicilia, unde la maturitato va incerca s[ pund in aplicare
teoriile sale despre organizarea statului.
incercmea cretrrii unei republici conduse de filozofi
il face s[ se reintowcd la Atena, unde infiintreazd
Academia gi unde, inconjurat de elevi gi prieteni, igi va
28
scrie ultima paile a operei, inainte de a muri la vdrsta de
80 de ani.
De la Platon ne-au rtrmas 98 de dialoguri gi cdteva
scrisori.
Lucrtrrile lui sunt deosebit de complexe. in dialogu-
rile din tinerele este dominat de respectul gi admiralia
pentru Socrate. La maturilate creeazd, tema ldeilor, iar la
btrffanete este gata sd reconstruiascd intreg sistemul
sdu filozofic. Platon a fost pe rdnd realist. sceptic sau
profund mistic.
Scopul suprejn al cugetdrii platoniciene este promo-
varea valorilor eterne: Binele, Frumosul, Justul $i
Armonia.
Binele transmite omului o incdntare care-i dd
;eritirrrentul armoniei. Frumosul eliminl rtrul 6i este un bun
mor.rl.
Jusrul (ceea ce este Drept) este constituit din inlelep-
ciune, curaj gi cump{tare, prin ele putem atinge Abso-
lutul gi Divinul. Binele; Fnumosul, Justul qi Armonia sunt
valori umane care trebuie sd fie subordonate unui 1el
suprem, fericrrea oamenilor.
Omul, pe de altd parte, este constituit din suflet gi
trup, deci are sensibilittrti $i senzafii inferioare fap de
nivelul valorilor in Sine. Cum societatea umanb este rea,
hebuie schimbattr socielatea. Pentru a aduce omul la
nivelul Valorilor Ideale, Platon propune o societate
perfecti care str creeze oameni perfec$. tnt-una dintre
scrierile sale el spune cd trebuie luptat "fie pentru ca la
conducerea statului sX ajungd cei ce practicd in mod
consecvent gi autentic filozofia, fie pentru ca oamenii
politici str practice cu adevdrat filozofia".
La baza intregului sistem filozofic platonician sttr
ontologia ldeilor, deci existenla in Sine a Ideilor.
Despre Frumos el spune cd Frumosul in sine are o
uxrstenftr etema, strtrind de nagtere, de distrugere de
29
cre$tere sau descre$tere, nu este frumos prin comparafie
sau printr-un atribut de loc sau de timp. Frumosul este
etenl in sine qi prin sine, in unicitatea naturii sale.
Platon arattr astfel c[ Ideea este un principiu univer-
sal, intangibil, independent de lucruri, ftrrd duratl in
spafiu $i in timp.
Ideea este conslantd, liberd de migcare gi schimbare;
ea este realul gi existenla absoluti.
Lumea ldeilor este o lume deosebittr de aceea a
lucrurilor. Lucrurile sunt ?ntr-un raport de participare cu
Ideile, intrucdt participd la Idei.
in lumea Ideilor sunt unele Idei care au un rol
deosebit, cum sunt: Existenla, Miqcarea, Nemigcarea,
Identitatea sau Acelagi, Actul sau Diferenla, Finitul,
Infinitul, Amestecul, Mixtul qi Cauza.
Esenlele Ideale sunt concepute sepamt de lumea
fenomenelor sensibile, dar in lumea Ideilor au cdpdtat
statut de realitate integrald, raporturi care implictr
na$terea, devenirea,.transformarea 9i asocierea contradic-
jiilor din lumea sensibil[.
Pentru a completa acest ansamblu al Armoniei, Platon
va introduce in complexul Ideilor un nou ansamblu Ideal,
cel al.Numerelor ldeale: numerele de la I la 10 gi al
Figurilor Geometrice Ideale: punctul, linia, suprafala gi
volumele. Acestea sunt cantit2l1i 5i forme care constituie
Universul.
De aceea pe frontispiciul Academiei lui Platon scria:
"S[ nu intre cel ce nu qtie geometrie."; geomeffia este
domeniul in care rafiunea triumf[ deplin, iar lumea
ldeilor igi gtrsegte in geometrie exprimarea perfectd.
Omul este o fiinp divind tocmai datoriti faptului
ctr posedtr gtiintra numerelor 5i ashonomia, va spune
Platon la un moment dat" iar ca o concluzie, tot el va
mai spune c[: "inlelept este acela'cdruia i se dezvdluie
unitatea universald, iar aceasti unitate poate fi descope-
3o
riti
prin malematici, cwe uatf acordul din figurile
geomefice, din combinafiile ordonate ale numerelor, in
compozitriile muzicale gi in armonia migcdrilor ceregti."
Vorbind despre cunoagtere,Platon porne$te tot de la
complexul Ideilor. El proclamd sufletul ca o entitate
deosebittr de rup gi care face parte din lumea ldeilor.
Sufletul primegte de la fiecare Idee un fel de iradiere pe
care o absoarbe.
Prin unirea sufletului cu'trupul se produce o intemni-
lare a Idealului qi se implinegte astfel un destin tragic,
datoriti unor inctrlcdri ale Binelui intr-o existenli
anterioar5.
in viala trupeascd de pe P6mint, sufletul poate insd
sd se purifice, cel pulin parlial.
Pentru Platon. Cunoagterea este instrumentul raliunii
gi mai pugin al simlurilor. Cunoagterea este, de aseme-
nea, intAlnirea dintre reminiscenla Ideal conceputd din
conqtiinla subiectului qi obiectul ce-i corespunde, ceea ce
este de fapt o recunoa$tere a realitdlii superioare, pe
care sufletul le-a contemplat cAndva.
$i in incheiere vom noa cabva dintre Ideile sociale
propuse de Platon.
El propune reforma statului ca obiectiv practic al
sistemului sdu teoretic, imagindnd un Stat Ideal. punctul
de plecare in organizarea Statului Ideal trebuie sd fie
Rafiunea bazatd pe Dreptate.
Scopul acestui stat este de a institui dreptatea pentru
toli oamenii.
Societatea lui Platon este asemenea unui organism
uman. Oamenii nu sunt egali de la naturl. prin vointa
divinitigii, unii sunt superiori pentru c[ posedd insuqiri
psihice superioare, iar alfii au o naturl grosoland, fiind
dominali de pasiuni vulgare.
Ordinea Ideal[ a ttivinitllii este ca cei superiori str-i
conducd pe ceilalgi. Platon nu aprobd luxul gi pltrcerile
31

senzuale qi nici bogdlia exageratil pentru ctr acestea
pervertesc moravurile.
Rstul Stafitui Ideal e$e de atnftpui Binele qi Dreptatea.
Analiz0nd psihologia omului, el spune c[ omul are
rei faculttrli fundamentale: inteligenla. care se afld in
creier, tendinla spre acfiune, care se afl[ in piept, 9i
dorinlele senzoriale din p0ntece. Formele superioare de
manifestarc a acestor faculttrli sunt : intelepciunea
pentu inteligenld, curajul pentu acfiune qi cumpltarea
pentru dorinfele seiizoriale. Acestea sunt virtulile care
pot infdptui Dreptatea. 'scopul societtrlii Statului ldeal
este ca prin organizarea gi legile sale s[ producd
indivizi cu aceste virtuli de infelepciune, curaj gi cumpd-
tare, qi astfel se va obline Dreptatea in Stat. Pomind de
la aceste facultd$ fundamentale, Platon considerd c[.
in mod normal, intr-un stat natural exist?l urmtrtoarele
categorii sociale:
a. Fitozofii delin[tori. ai Inteligenlei gi capabili sl
ajung[ prin raliune in lumea divind a ldeilor
Acegtia vor putea fi conducdtorii Statului ldeal.
b. Paznicii militarii, care vor fi recruta$ din
-
aristocrafie gi care sunt dominagi de acfiune 9i de curaj'
Acegtia vor asigura ordinea ln Stat.
c. Megtegugarii gi agricultorii oamenii pintecelui,
-
incapabili sd-gi insuqeasc[ cumpdtarea, fiind supuqii
dorinlelor senzoriale. Rostul lor este de a produce hrand
gi uneltele necesare Statului.
Acegtia nu au dreptul s[ participe la viala politicd.
Sclavii erau considerafi de Platon ca unelte sau
animale de munc6, de aceea nu sunt pomenili niclieri.'
Statul Ideal este asemenea organismului uman;
ierarhia trupului corespunde unui plan divin, ierarhia
societitrii trebuie sd se supund aceluiaqi plan divin. in
Statul Ideal nebuie sd aclioneze Armonia, aceasta fiind
chemati s[ aplaneze gi sd uneasc[ diversele categorii
92
de oameni din Stat Ei interesele lor mereu in schimbare.
Acestea au fost ultimele ghnduri ale lui Platon despre
Siatul ldeal.
Vom mentriona c[ anamneza lui Platon a fost
preluat{ de Freud, cu diferenla c[ reminiscenfa conce-
putd de Platon nu-gi are originea in refularea unei
experientre trtrite, aga cum a denronstrat Freud, ci este de
origine transcendenti, independent2[ de orice experien-
1i. La Freud cdmpul pe care il dezvolt?i ln incongtient
procesul psihanalitic este de domeniul "Erosului".
La Platon existil o bgdhrrd intiml infre filozofie pe de
o parte, iar pe de alt?t parte cunoa$terea gi conceptul de
'
"Ti;o*
plaronician[, ca Iubire de Frumos in Sin",
este asociatil Binelui gi. in acest mod, obiectul filozofiei
gi cel al Iubirii coincid. Erosul lui Freud este psihologic,
iar Erosul lui Platon este gnoseologic, se referd la cunoa$tere.
Aristotel (385-322 i.Ch.)
Primul gdnditor din lume care s-a preocupat in mod
special de psihic a fost fuisotel. El a scris lucrdrile; "Deqpre
Suflet", "Despre Senzalie", "Despre Memorie", "Despre
Somn" gi "Despre Vise', in cue arnlae.azfdiferite manifes-
tiri-,ale psihicului uman, de Ia senzalii pf,nd la conqtiinltr.
Psihologia lui Aristotel este fiziologic[ gi biotogicl
intruc0t el considerd c[ sufletul este in esenli materie
qi deci nebuie analnat dupd legile fizicii.
Viala este unirea corpului cu sufletul gi are trei etape:
1. Corpul este unit cu Sufletul; nu are decAt faculttr-
lile de a se hrtrni, de a cregte gi de a se inmultri
regnul vegetal. -
2. Corpul este unit cu Sufletul; are funcfiuni vege-
tative, dar este dotat cu dorinfe gi cu faculttrli de
migcare gi simlire regnul animal.
-
33
. 3. Corpul este unit cu Sufletul care, in afar[ de
funclii vegetative gi dorinfe animalice, mai are gi inteli-
genfl regnul uman.
-
De aceea sufletul este constelafia corpului organizat.
Aristotel considerd c[ personalitatea gi con$tiinla sunt
tot un fel de senzalii addugate simgurilor, care leagd
sensibilitatea cu imaginafia gi memoria.
Memoria este o senzalie, iar obignuinfele sunt
determinate de acliuni. Asocialia de idei se formeazd in
conformitate cu legile asemdndrii gi ale continuitdlii.
Somnul gi visele sunt date omului pentru a repara
lorlele organismului.
Imaginalia se gdseqte intre senzagie qi raliune,
precum gi infe senzafie gi dorinfd.
G6ndirea este determinatd de imagine. Pentru ca
imaginea sd devind element al gdndirii, trebuie ca prin
cunoastere sI ctrpdtiim puncte de vedere proprii.
Aristotel s-a ocupat qi de limbaj, pe care il considerd
ca linand de respira;ie.
Dorinple, sentimentele, pasiunile gi pldcerile sunt
facultdli ale sufletului.
Dorinla gi pasiunea senzuald sunt forme ale apeti-
tului. Obiectul voinlei este Binele.
Pentru Aristotel, lumea ideilor nu poate fi separattr
de lumea fiinlelor gi a obiectelor concrete, de aceea el
este primul care pune bazele teoriei senzafiilor qi anali-
zeazd simlurile : vdz, auz, miros, gust $i pipdit.
tntre simfuri gi raliune existf, o relalie de continui-
tate, senzafia fiind prima treaptd de cunoagtere. Simfu-
rile nu pot depdqi limitele percepfiei. Numai raliunea
este cea care poate depl5i percepfia. Astfel, se ajunge la
concepte prin procesul de abstractizare.
Ra;iunea aprecnzd, imaginile, dacd sunt adevfuate
sau false, bune sau rele. in acest mod, Aristotel ajunge
la doutr nofiuni distincte: "Intelect Potenfial", care are
34
capacitate,a sinipld de a inlelege gi "Intelect Actual",
care poate sd cunoascd toate noliunile primite prin
percepfie sau prin rafiune. Influenla lui Aristotel a fost
deosebitd gi s-a hansmis prin Evul Mediu p6nd in zilele
noastre.
Hippocrat (460-377 i.Ch.)
Medic grec, este creator al teoriei umorilor, consti-
tuite din sdnge, bila galben5, bila neagrtr gi flegma,
fiecare dintre ele acfionand asupra unui organism al
corpului uman, ceea ce produce senzalii, migcare gi
gAndire.
Boala organismului este datorattr unor agenfi mor-
bizi, existenli in organism gi cu care organismul se lupt[
s6-i elimine. Hrana moderatd gi adecvattr asigurd o
bund funcgionare gi sdndtatea organismului.
Hippocrat iqi intemeiazd tratamentul bolilor numai pe
observafii directe gi complexe asupra datelor biologice
ale pacientului, inclusiv asupra elementelor psihice:
personalitate, ocupafie, obiceiuri, fel de via1tr, comporta-
ment, gdnduri. vise gi somn.
$coala medicaltr intemeiat?i de Hippocrat este prima
care analizeazd pacientul ca un ansamblu complex,
format din organismul fizic Ai psihic.
Galenus (130-200)
Medic grec care a trtrit la Roma, a scris cca. 500 de
ffatate in diverse domenii: medicind, anatomie, fiziolo-
gie, terapeuticd,' chirurgie, farmacologie, higientr qi
dieteticd. Galenus a descris oasele, mugchii gi nervii cu
o precizie uimitoare. Ca.fiziolog, este primul om de
$tiinfb care a descris sistemul nervos. Funcliile girei
spintrrii.descrise de Galenus au rdmas valabile pAntr in
(nF
secolul XIX.
35
 Deqi metafizician, el a considerat, ca gi Hippocrat cl
regimul alimentar gi migcarea pot invinge bolile. De
asemenea, el stabileqte primelg temperamente umane, in
funcgie de umori: coleric, sanguin, melancolic Ai flegmatic.
Plotin (205-274)
Filozof neoplatonician originar dintr-o familie roma-
ntr qi stabilitd in Egipt. Dup[ el lumea a fost creattr,
din fiinla primordiald divind, prin emanatie. Materia
este o treapttr inferioarf, a emanagiei.
Cunoagterea se poate obfine numai prin extaz mistic.
Augustin (354-430 d.Ch.)
Filozoful cre$tin Augustin este preocupat in pringipal
de "invtrfdtur[". De aceea el d2[ o mare importanlb
semnelor, cuvintelor gi cunoagterii in general. Cunoag-
terea este condilionatd de Dumnezeu ca ultim temei al
fiinlei. Aceasttr conceplie despre natura divinl a
adevdrului va deveni clasictr in gindirea teologicd
cre$tinl, fiind dezvol[atd de Toma D'Aquino.
Cunoaqterea semnelor asigur[ punctul de plecare din
exterior, iar adevtrrul se dobAndegte de c[ffe interiorul
spfitutui cunosc[tor. SemneLe verbale sunt singurele
semne de care ne putem servi penfu a ne orienta spre
interiorul definit de gralia divintr Semnele nu produc
cunoa$terea, ci atrag atenlia asupra lucrurilor care trebuie
cunoscute.
Dupd Augustin, orice lucru este un semn prin care
Dumnezeu wea sd ne inve[e ceva. Toate semnele duc
spre acel "Magistru Interior" care singur separl adev[-
rul de neadevtrr.
Augustin pune omul ln centml Universului. Fiind
dorat iu raliune, omul este capabil str inve[e prin semne
+ definitivat studiile filozofice gi teologice la Paris. Se
9i str fiansmitd qi altora cele invtr1ate.
36
El va opta pentru o invdflturd literartr fu esenlA,
avdnd ca piloni dialectica qi retorica.
Pornind de la.acestea, Augustin considertr c[ sufletul
se poate cunoa$te singur. iar memoria poate acfiona
spontan sub imperiul vointrei.
Augustin pune bazele unei psihologii descriptive in
care voinla este liberd qi constituie substanfa tuturor
actelor spirituale.
Avicenna (980-1037)
Filozof gi medic arab din Siria, a scris un comentariu
amplu asupra lucrdrii lui Aristotel "Despre Suflet" in
care analizeaztr psihicul uman.
in aceastd lucrare comenteazd unele nofiuni de
psihologie, printre altele: cunoa$terea, abstraclia gi
generalizuez' pe care le descrie in amdnunlime.
Avicenna consider[ c[ in creier se produc toate
procesele psihice, in special cunoa$terea, aceasta fiind
funcgia cea mai importanttr a omului.
Hugues de Blankenburg (I096-1L42)
A scris un tratat despre suflet. Pentru el corpul gi
sufletul sunt distincte gi impreund formeazf, indivizii. El
consider[ cd sediul gdndirii este in creier gi aici se nasc
senzagia, migcarea qi gdndirea.
Spiritul este sepamt de corp. iar raliunea qi senzaliile
sunt apanajul corpului.
Toma D'Aquino (1227 -127 4)
Toma D'Aquino s-a ntrscut dintr-o veche familie
nobild din Neapole. tn anul 1243, intr6,la mdn[stire, in
ordinul Dominicanilor. Pe c6nd era ctrlugdr, $i-a
remarcd mai intAi ca profesor de teologie la Colonia gi
37

la Paris. ca autor al rnultor comentarii despre filozofii
antici gi, in special, ca teolog. A scris in total 19.000 de
pagini.
Pentru activitatea lui teologic[ a fost canonizat dupd
moafie.
Toma D'Aquino este creatorul qcolii filozotice
denumitd "Tomisttr", cea mai complei[ gcoal[ filozofi-
cd din Evul Mediu.
in lucrdrile sale, incearcd str impace dogmele
religiei cregtine cu doctrina aristotelicd qi platoniciand.
in acest sens, considerd cd raliunea umand poate sta
aldturi de revelalia primitd de la Dumnezeu. Toma
D'Aquino deduce natura lui Dumnezeu din existenla
perfecliunii voinlei divine.
El spune c[ Universul a fost creat de Dumnezeu
dintr-o necesitate naturaltr, ca produs al ratriunii supreme
qi al voingei. Ideile divine sunt eterne gi formeazb esenla
lucrurilor. Ideea existll in sine qi in lucruri. Materia fine
de forma ei proprie, fiind o substanltr incompletd 9i
intermediard, infie fiin16 gi nonfiinl[. Materia nu
existd in afub de Dumnezeu"
Migcarea corpurilor, speciile fiinlelor, schimbfile
materiei, evolufia formelor au drept lel slava Creatorului.
Omul este un microcosmos. '
in psihologie D'Aquino distinge substanp de facultitti.
Senzafia aparline psihicului, iar cunoagterea este
abstractd, fiind anterioartr voinlei. Sufletul este imate-
rial, nemuritor gi gine de spirit.
Sufletul uman nu depinde de materie, ci este creat de
Dumnezeu. Inteligenla apa4ine, de asemenea, sufletului.
Despre limbaj, Toma D'Aquino afirmtr cd cuvintele
semnific[ universalitatea lucrurilor qi nu invers. El
constatA cd sociabilitatea oamenilor reprezintl funda-
mentul limbii, iar limba este necesard pentru inlelegerea
oamenilor in societate.
38
Despre moralS el arati c[ este o activitate liberb a
omului penffu a se apropia de Dumnezeu, precum gi
modul in care omul igi poate arbta dragostea fa1tr de
Dumnezeu. R[ul este rezultat al libert[tii de alegere pe
care o acordd Dumnezeu omului.
El consider[ cd la originea cunoqterii stau expe-
rienla necesitdFi sensibile gi simlurile. Intelectul uman
este legat de lumina divin[. Cunoagterea este astfel
dependent[ de Dumnezeu prin rafiunea cu care ne-a
inzestrat diviniratea.
Duns Scot (1266-1308)
Teolog scolian, a fost un adversar declarat al lui
Aristotel qi al lui Toma D'Aquino.
Pentru Duns Scot, inteligenla este insfrumentul
acfiunii gi al activitdlii umane. Voinla este liberd gi
actioneaz[ in funcfie de activittrlile indivizilor. Pdcatul
este o pervertire a voinlei, care provoacl orbirea raliunii
gi ne indepfuteazl de Dumnezeu.
Emofiile qi pasiunile sunt categorii distincte care nu
derivd din voinfd sau din cunoaqtere. Toate acestea sunt
fenomene care aparlin omului material. Numai ragiunea
ne-a fost datd de Dumnezeu.
Francis Bacon (1561-1626)
Nobil gi filozof englez, Francis Bacon este crdatorul
metodei experimentale. prezentate in luciarea sa "Instau-
ralio Magna". El considerl cercetarea gtiinlific[ inde-
pendentd de principiul de autoritate gi de metoda deductivd.
Stabile$te, de asemenea, o metodd de clasificare a
-
$tiinlelor.
in "Nouum Organum", Bacon creeaz|o teorie despre
induclie. Penfu Francis Bacon, gtiin[ele se impart in trei
categorii principale : istorie, poezie gi filozofie.
39
 Istoria trebuie sd fie o culegere de fapte gi s[ ne
- Funcfii penfu inregistrarea qi catalogarea nofiunilor,
prezinte un inventar al naturii aga cum au fdcut-o
faptelor gi acfiunilor; acestea constituie cunoa$terea;
istoricii din antichitate, incepdnd cu Herodot.
- Funcgii necesare pentru a impdrttrgi cunoa$terea;.
Istoia rebuie sd se bazeze pe ratriune gi pe observalie.
- Funcfii prin care se transmit ordine gi sugestii;
Poezia sebazeazl pe imaginalie gi este de mai multe
- Funclii de naturl artisticd gi estetic[
feluri: narativtr, dramatictr gi paraboltr,
Chiar dactr aceste analize ale lui Thomas Hobbes
Filozofia se bazeaz| pe rafiune gi cuprinde toate
sunt destul de schematice qi nu cuprind elementele
celelalte categorii.
complexe ale psihicului uinan, el face totuEi un inceput
in psihologie, pe care febuie s5-l apreciem ca atarc.
Thomas Hobbes (1588-1679)
Filozof englez,cu preocup[ri importante in domeniul Ren6 Descartes (1596-1650)
psihologiei, a scris "Leviathan", in anul 1651, in care iqi
Filozof, matematician gi fizician francez, intemeietor
expune cele mai importante dintre ideile filozofice.
al gcolii cwtezierrc, a fost mai intii miliar gi, in aceasttr
Thomas Hobbes este considerat filozof al migcdrii,
calitate, a ctrl{torit in toatA Europa apuseand. A tr[it
intrucdt considerd cd migcarea este insugirea fundamen-
20 de ani in Olanda gi a murit in Suedia, la vdrsta de 54
iald a materiei. Atent observator al naturii umane, el va
de ani. Descartes este creatorul geometriei analitice gi
analiza mecanismul psihic Ai toate manifestiirile pe care
descoperitorul principiilor optice.
le considertr importante: procesul de cunoaqtere, pro-
In fizic[ se ocuptr cu mecanica gi creeazd o teorie
blema limbajului ca mijloc de comunicare intre indivizi,
a omului-magind, punind, de asemenea, bazele fizicii
pasiunile qi psihologia afectiv[.
moderne.
Thomas Hobbes pune bazele senzaliolismului. El
spune ctr toate senzafiile sunt rezultatul migclrii cor-
in filozofie, Descartes definegte un sistem logic Ei
clu,bazat pe deducfie, incepind cu descrierea fenome-
pului care aclioneaz[ rnecanic simlurile'
nelor simple, iar prin deductrie analizeazf fenomenele
Aceasttr migcare a simlurilor gi senzaliilor este un
complexe.
proces fizic qi nu psihic.
. El consEuieqte
o metafizictr proprie, pomind de la
Thomas Hobbes analizeazl atent Si corect senzaJiile
metoda deductivb, gi ajunge la concluzia cd singur[
de frig, de tare, moliciune, gust gi altele.
gAndirea este o certitudine: "Gdndesc, deci exist".
in problema limbajului, el spune c[ limbajul este un
Descartes deduce in acelagi mod Dumnezeirea gi lumea
mijloc de notare ti inregistrare a gdndirii, precum gi de
exterioard.
relalie intre indivizi.
in domeniul psihologic, Descartes scrie in anul 1645
Gdndirea, spune Hobbes, nu se poate exprima qi nici
Tratatul despre pasiunile sufletului qi in anul 1648
formula ftrr[ limbaj, de aceea limbajul este o conditrie
Tratatul despre om. inaceste lucrdri spune ctr nu existd
esenliial[ a umanitItrii.
deosebire intre corpurile omenegti gi cele ceregti.
Analiz0nd in contirtuare funcliile organismului uman,
Diversitatea Universului depinde de migcare, pe care
el aratil c[ cele mai importante sunt urmltoarele :.
Descartes o definegte ca fiind acfiunea datoriti cdreia

40
41

un corp trece dintr-un loc in altul. Migcarea se transmite
prin gocuri. Despre lumind el spune c[ se propagd
instantaneu.
in Tratatul despre om, Descartes asimileazl corpul
animalelor'gi al omului cu o maqind foarte complex[ in
care sufletul este unit cu corpul.
Acfiunile omului-magind sunt acte de voinfi, iar
pasiunile sunt perceplii qi reacfii provocate de obieclele
exterioare.
Descartes a descoperit exisienla reflexelor condilio-
nate, analiz0nd dresajul c6inilor.
Despre pasiuni constatd cf, sunt gase in loc de doud
pasiuni, c0te admiteau gAnditorii scolastici.
:
Aceste pasiuni sunt admiralia, dragostea, ura,
dorinla, bucuria $i tristefea.
Descartes analizeazb, de asemenea, manifesttrrile
fiziologice din corpul uman datorate pasiunilor gi consta-
tA cd existtr pi unele pasiuni complexe, care au la bazd
pasiunile elementare. Aceste pasiuni complexe sunt, in
concepJia lui: curajul, teama gi altele asemenea. Toate
aceste observagii au ca suport deducfia gi analiza meca-
nismelor corpului uman unitar, constituit din corp gi
spirit.
Nicolas de Malebranche (1638-171.5)
Orator gi metafizician francez, ntrscut la Paris,
apa4ine gcolii carteziene. Autor al "Clutdrilor adevd-
rului", scrisd in anul 1674, Malebranche analizeuz\.aici
cu atenfie psihicul uman.
El considerd cd facultifile de cunoaqtere sunt :
simlurile, imaginafia gi inlelegerea. Toate aceste facul-
tdfi pot fi ins{ izvoare de erori. Simlurile ne sunt date
de Dumnezeu penfu a ne orienta in viap gi pentru a
conserya corpul gi nu pentru a cunoa$te lumea obiectivd
exterioarh.
Raporturile gi leglturile fenomenelor psihice se
datareazf asociatriei gi continuitd{ii, respectiv cunoaqterii
lucrurilor din Univers.
Baruch Spinoza (1632-L67 7)
Filozof olandez, a scris un Tratat politic in ca:e
expune o metodd criticd a textelor sfinte, o conceplie
liberal[ privitoare la pozilia Bisericii in Stat.
Sistemirl filozofic al lui Spinoza, expus in "Etica",
este o doctrind panteistd, dupd care Dumnezeu este o
substanld constituiti dinn-o infinitate de atribute dintre
care noi nu cunoa$tem decht rafiunea gi intinderea.
Universul este un ansamblu al acestor doul atribute, iar
omul insugi este tot un amestec de gandire gi intindere.
Spinoza respin ge dualismul cafiezian, spirit-materie,
gi accept[ o singurd substanli.
Toate fenomenele din naturl sunt atribute ale
substanlei unice: viafa, moartea, migcarea, gdndirea gi
voinla aparlin acestei substanle unice.
Raportul suflet-corp doud manifestiri ale acele-
iagi substanle unice. -
Cunoaqterea este reflectarea rcalitdtrilor matedale exte-
rioare, iar pasiunile sunt determinate de instinctul de conser-
vare. Pasiunile debazA sunfi pldcere4 durerea qi dorinta.
Spinoza spune in continuare cd pasiunile negative
reduc din perfecfiunea spiritului. tn aceast?i categorie
intr6: ambifia, desfrAnarea, be1ia, avarilia g.a. Mecanica
pasiunilor este supusd determinismului universal, de
aceea omul este supus pasiunilor gi se adapteazd prin
ratiune cerinlelor naturii.
John Locke (1632-1704)
Filozof englez, autor al lucrhrii "Extras asupra
dimensiunilor umane", in care respinge ideile inndscute
gi consider[ cI sursa cunoagterii umane este experienfa,
respectiv senzaliile ajutate de gandire.
 Iocke mai scrie un Trauat despre educalie gi 'Suisori Julien La Mettrie (1709-L751)
despre toleranl[', lucrtrri care stiau la fuza psihologiei
Medic Ai filozof materialist francez, scrie in anul
modeme.
1745 "Istoria naturalf, a sufletului", in care incearctr sf,
El arati cd cunoagterea naturii se datoreaztr senza;i-
demonstreze ctr sufletul gi corpul sunt create in acelaqi
ilor, iar calittr1ile primare ale cunbagterii sunt: solidita-
timp gi sunt acela$i lucru.
tea, intinderea, forma, migcarea.
Caliti[ile secundare sunt culorile, sunetele, gustul gi Labaza vielii sunt senza[iile, care actioneaz[ asupra
altele asemenea, datorate simgurilor. indivizilor. Senza;iile sunt izvorul cunogtinlelor, iar ele
Contrar principiilor carteziene, Locke demonstreazl ne vin prin simluri.
cum provine cunoqterea din experien$ gi de aceea nu
pot exista idei inndscute. George Cabanis (1757-lS0S)
AnalizAnd psihicul uman, el distinge ideile simple ale
Medic francez, a avut preocupdri atit in fiziologia
cunoaEterii, provenite direct din simluri, gi ideile com-
omului, cdt gi in psihologie. in acest domeniu, Cabanis,
plexe, care sunt combinalii intre ideile simple qi ideile
ca gi La Mettrie, susline ctr senzaliile sunt cele care
abstracte, raJionament, suflet etc.
Locke reduce numdrul calitdflor afective la doud: alimenteazf, cunoa$terea.
pltrcerea gi durerea, celelalte fiind combinalii ale acestora. Ca idee noutr, el crede cb psihicul este influenlat de
sex gi stabileqte 6 tipuri de temperamente pe care le
Etienne Condillac (1714-1780) anahzeazl,in detaliu. Cabanis a studiat sistemul nervos,
creierul gi mf,duva spinfuii gi le considertr sediul
Filozof francez, intemeietor al gcolii senzualiste, prin
fenomenelor psihice, pornind de la simluri.
lucrdrile sale "Tralat al senzaliilor" (1754) gi "Logica".
Tot in creier se formeaztr gdndirea, datoritl simlu-
Condillac introduce in analiza filozoficl metoda
rilor de care creierul este legat prin nervi.
inductivd, plecdnd numai de la fapte. El considerf, cd
inteligen{a este o funcliune naturald ale ctrrei produse
sunt ideile. Pentru el filozofia este analiza spiritului D'Holbach (L723-L789)
uman gi studiul empiric al dezvoltbrii ideilor. Filozof francez, autor al lucrfii "Sistemul naturii"
De asemenea, Condillac spune cd toate cuno$tinJele (1770), in care igi exprimd ateismul gi materialismul. El
derivd din simtruri, iar orice senzafie poate produce o considertr c[ legile fizice din natur[ sunt gi legile care
modificare a sufletului. guverneazl psihicul uman.
Procesele de cunoagtere: comparafia, memoria gi
D'Holbach igi susfine ideile ardtAnd ctr omul face
judecata sunt reduse la senzalii. Chiar gi fenomenele de
paile din naturtr $i deci trebuie str asculte legile acesteia.
judecattr superioard sunt explicate prin existenla unor
Accepti ideea unui deteiminism canzal, care dirijeazd
fenomene inferioare de senzatrii. Tot de la simtruri el
ajunge la concepte abstracte trecdnd prin limbaj. universul, aclionat de migcare, energie specific[ materiei
qi care produce viafa.
Limbajul este un fenomen natural legat indisolubil de gendi-
re gi care se poate extinde asupra tuhtror facultifilor umane.

"44 45
 Claude Helv6tius (L7 15-177 5)
Fermier, general gi filozof francez, autor al lucrtrrii
"Despre Spirit" (1758), in care face apologia senzualis-
mului.
Toati viala psihictr provine din senzafii, iu labaza
activit[trii psihice se afld sensibilitatea qi memoria, ca
manifesttrri fizice ale corpului uman.
Difercnlele dinme oameni se datoreazlexclusiv educaliei.
Denis Diderot (U13-1784)
Filozof francez, animator qi conducdtor al echipei
care a editat prima "Enciclopedie francezf" (1751). A
scris mai multe romane gi eseuri in care qi-a expus ideile
materialiste. Lumea este"un complex fizic, supus unei
revolufii gi migcdri continue: Admite evolulia naturii,
consider0nd cd evolulia este datoratd migcbrii existente
in materie. Funcgiunile psihice sunt rezullatul organiztrrii
fiziologice, iar activitatea creierului, unde se afld sediul
psihicului, este datorat[ simtrurilor.
El este de acord cI senzafiile se hansmit la creier
prin nervi gi tot in creier se nasc gdndirea qi raliunea.
Admite percepfia ca operafie complex[ a senzaliilor.
Joseph Priestley (1733-1804)
Chimist qi teolog englez, este descoperitorul fenome-
nului de respiralie a vegetalelor qi reugegte pentru prima
oard sd izoleze oxigenul de celelalte elemente.
J. Priestley consider[ cd existd numai materie, iar
esenfa materiei sunt fo4a de afacfie gi forfa de respingere.
Reduce psihologia la fiziologie qi spune cb senzaliile
gi impresiile sunt datorate exclusiv simlurilor care
Fansmit senzafiile prin nervi la creier.
Procesele psihice mai complexe le explicd pnn legea
asocialiei.
46
G.W. Leibnitz (L646-17 16\
Filozof gi matematician german, a examinat, impreu-
nd cu scriitorul francez Bossuet, posibilittrfile unei
fuziuni intre bisericile catolicl gi reformati, igr in
lucrdrile sale "Noi eseuri asupra dimensiunii umane" (17M)
gi "Monadelalia" (1714) iqi expune principiile filozofice.
Dup[l€ibniE, toate fiinlele sunt constituire din Monade,
infie care exist?i o armonie prestabiliti de divinitate.
Leibnitz introduce in psihologidnotiunea de inconqti-
ent, pe care il considerd ca fiind constituit din procese
congtiente care au trecut in zona incongtientului.
Corpul gi sufletul sunt manifesttrri ale unei realitili
unice gi imateriale, in care efortul, migcarea gi spiritul
sunt spirit.
Numdrul monadelor din Univen este infinit, iar
esenfa acestor monade sunt activitatea gi migcarea, care
in congtiinld devin forme ale gdndirii gi ale voinfei.
Activitatea din procesele spirituale este continud.
Simfurile determind numai un numtrr limitat de
dispozifii qi tendinle care existtr in noi de la naqtere.
Immanuel Kant (1724-1804)
.
Specialigtii il consider[ cel mai mare filozof german.
El a influenfat toate sistemele de gdndire care au apdrut
ulterior. Kant, autor al lucrdrilor monumentale: "Critica
rafiunii pure" gi "Critica raliunii practice", susfine cd
lucrurile nu sunt cunoscute ca fenomehe, atita timp cdt
nu sunt date in spaliu gi timp, fiind forme ale sensibili-
in sine, pe ca.re Kant le denumegte
tdfii. Lucrurile
"Numeni", sunt necunoscute. Legea moral6 presupune
libertatea, nemurirea gi existenfa lui Dumnezeu.
Kant a elaborat teoria cosmogonicd evolufionisti, in
care demonstreaztr ctr sistemul solar s-a dezvolat dinr-o
nebuloasS-
47
 Separd fenomenul material de esenla sa metafizictr,
pe care o considertr ca un lucru in sine gi independent de
cunfagtere; de aceea afirmd c6 necesitatea gi universalitatea
nu pot proveni din experienl[, ci sunt forme aprigrice ale
sensibilittrlii sau ale intelectului. Acesle categorii gi forme
apriorice inroduc ordinea in organismul nosbll.
Kant considertr existenla lui Dumnezeu ca un
postulat, deci nu poate fi demonsfiattr. in morald
introduce un principiu moral suprem, denumit "Impera-
tivul categoric", aprioric Ai inerent raliunii umane. Kant
sus[ine posibilitatea progresului social, iar libertatea 9i
egalitatea le socotegte ca idealuri realizabile, ele existind
in om apriori.
Kant spune cd sensibilitatea, pe care o denumegte
esteticd transcendentaltr, este o facultate receptiv[ de
cunoa$tere. Sensibilitatea are rolul de a primi senzatrii,
fiind afectati de lucruri. Sensibilitatea constituie prima
treapt[ de cunoagtere qi fundamenteaz[ gtiintele. De
asemenea, orice cunoagtere este o judecat5, un raport
intre doud reprezenttrri sau inhe doud nofiuni gi de
aceea cunoa$terea este indisolubil legatl dejudecati.
Intelectul este pentru Kant a doua facultate de
cunoa$tere; intelectul gste instr o funclie spontan[ $i
activ6, iar sensibilitatea este o funcfie receptiv[.
Funclia sensibilitdlii constil in a intui, iar a intelec-
tului, in a gdndi.
Judecblile in care opereaztr fizica pur[ sunt jude-
c[tri obiective, de experienfi, iar judec{1ile subiective
apar cdnd reprezentdrile sunt reunite de c[fre un subiect
empiric gi intr-un subiect empiric.
Kant stabilegte mai multe noliuni pure ale intelectu-
lui: unitatea, realitatea, substanfa, cauza, existenla,
necesilatea. Natura este o totalitate a fenomenelor gi a
reprezenttrrilor care au loc in noi "ca condilii apriorice",
condilii pe care le gdsim in sensibilitate gi in intelect.
48
Psihologia o separd de filozofie, inmcat aceasta
apa4ine antropologiei.
_ Legile gi formele gandirii sunt inntrscute in om gi se
imboglfesc prin experienp, Cunoagterea are nevoie gi
de experienli, dar ea provine in cea mai mare parte de
la Dumnezeu.
- Pentru a deveni cunoa$tere, experienla trebuie str fie
elaborati qi prelucratil de mintea omului.
Existtr, de asemenea, forma de perceplie, senzorialtr
apriori gi forme de gAndire logicd apriorice, cum sunt
ide? de Dumnezeu, de libertate gi de moralitate.
in lucrbrile sale de annopologie, Kant analizeazd
intelectul Ei sensibilitatea ca activittrli de cunoaqtere. El
examineaz[ cele cinci simluri: pipf,it. auz, vtrz, gust,
miros gi se ocupd de vise gi de limbaj ca mijloc de
comunicare.
Analize.azd, de asemenea, bolile psihice, in special
hipocondria.
Pasiunile sunt considerate inclina$i nedisciplinate de
rafiune, iar emojiile sunt sentimente ale pldcerii gi
durerii. Durerea gi pldcerea sunt emoiii fundamentale.
Xavier Bichat (I77 I-t502)
Anatomist gi fiziolog francez, .fondator aI unei
anatomii generale, contribuie prinre altele la dezvoltarea
histologiei.
Bichat a analizat fenomenele fiziologice vitale pe care
le imparte astrel: viala organictr, in care cuprinde
funcgiile de digestie gi funcliite de circulatrie; viala
animald, in carc intrtr sensibilihtea gi migcarea.
Viap organic[ se afltr la originea pasiunilor, iar
via-1a animald se gtrsegte la originea intelectului gi a
voinlei.
ViaJa organice esrc involuntartr. iar viata animaltr
este voluntar5.
49

Fiecare organ are viaftr proprie datorittr proprietd-
$lor lesuturilor care intrd in compozilia
organelor'
gichat concepe doud sisteme nervoase deosebite:
sistemul nervos neurovegetativ gi sistemul nervos central'
$tiinfa a deponsfiat c[ Bichat a greqit, intrucdt
existtr un singur sistem nervos.
Auguste Comte (1798'1857)
Filozof francez, fondator al pozitivismului, in care se
ocup[ cu posturile de succesiune ale fenomenelor
psihice qi modul in care acestea pot fi provocate'
El consider[ cd existA legi create de divinitate' care
stabilesc cum se produc fenomenele 9i a exclus
posibili-
tatea cunoa$terii esenlei lucrurilor'
Comte crede c[ societatea se dezvoltb in trei stadii
care depind numai de dezvoltarea gdndirii umane' Aceste
stadii sunt: teologic, metafizic Ai pozitiv'
Creator al notriunii de sociologie, el a promovat o
orientare mecanicistd gi biologic[, spundnd cd legile
sociale sunt identice cu legile fizicii 9i ale biologiei'
Comte inlocuieqte funcliile psihice' cu legile din
fizicd gi de aceea spune cd psihologia trebuie sd fie
incluslin biologie qi in sociologie, gtiinge care se ocupd
cu aceste fenomene.
J.B. Lama rck (17 44'1329)
Naturalist frutcez, a scris, printre altele, lucrdrile
"Filozofip zoologicd" (1809) qi "Istoria naturali a
animalelor fdr[ vertebre", in care ctedazd doub teorii:
a generatiilor spontane 9i a evolufionismului'
- ca un procesin continutr migcare. schimbare qi dezvoltare.
este primul naturalist care arattr importanfa adaptdrii
El
la mediu gi consider[ c[ "funcgia creeazd organul"'
Lamarck analir,eazdatdt evolulia speciilor in funclie
de mediu, cdt qi evolulia geologicd a globului'
50
Karl Linn6 (1707-1778)
Biolog gi bor.anist suedez, a pus
bazele primei
clasificiri sistematice in botanictr gi zoologie. Sistemele
lui sunt instr artificiale.
Linn6 este creator al unei conceptii fixite in lumea
animalelor gi a plantelor, create de Dumnezeu.
Charles Darwin (f809-lSS2)
Biolog englez, intemeietor al concepliei despre
evoluJia istoricd a speciilor de plante gi animale, pe
calea selecfei naturale, scrie "Originea speciilor" in anul
1859, lucrare in cdre ?gi definitiveazd teoria evolufiei gi
cu care pune bazele cercetirilor modeme in domeniul
biologiei gi al naturii. Darwin explicd evolugia speciilor
prin adaptarea la mediu. El arattr c[ toate functritrnile
organismelor vii, precum qi psihicul animal sau uman, se
dezvolti gi se transform[ incontinuu, atAt la specii, cAt
gi Ia fiecare individ in parte.
G.W. Friedrich Heget (1770-1331)
Filozof german, idealist, pune la baza lumii "spirihrl
absolut", noliune universal^d, independentd de materie.
Spiritul absolul se autodezvolttr in trei fepte denumite de el
tiade: prima teztr este ideea, a doua artitezf, este alteritatea
ideii gi conlti din formd gi naturd, iar a treia este sinteza,
adic[ spiritul, unitate a ideii gi a nauri| temeiul lor absolut.
Acestor triade le corespund gtiintrele: pentru idee,
logica; pentru formd qi naturl, filozofia naturii; pentru
spirit, filozofia spiritului.
Hegel prezintd lumea naturall, istorictr gi spirituald
El a prezentat cunoa$terea ca pe un proces de apro-
piere progresivtr a gdndirii de adevlrul absolut. interpre-
tAnd programul istoriei ca o realizare a spiritului.
51
 Hegel a recunoscut rolul muncii in procesul formdrii
individului gi conqtiinlei umane, sub forma actriunii
spiritului absolut :lsupra omului. El spune cd psihicul
este format din spirit gi ra;iune, spiritul avdnd mai multe
forme in timpul evolutriei sale: spirit absolut gi spirit
obiectiv. Procesele psihice sunt de aceea procese ale
gdndirii. Senzaliile sunt considerate ca fdcAnd pafte din
antropologie gi de aceea nu le analizeazd.
J.F. Herbart (l'776'1"841)
Filozof, psiholog gi pedagog german, cu intense
preocupdri in psihologie: Lumea reald este constituitl
din "Reale" esenle diferite, eterne gi imuabile. Sufletul
este o "Reald" care, sub influenla altor "Reale", produce
reprezentdri ale sufletului.
Senzaliile sunt cele mai simple reprezentiri, datorate
acgiunii "Realelor". Toate procesele psihice se datoreazd
acliunii "Realelor". Sentimentul qi voinfa reflectd, de
asemenea, ac{iunile "Realelor".
Herbart introduce in psihologie ideea de contradiclie
qi de lupttr pentru a explica fenomenele psihice, gi de
asemenea, infioduce noliunea de inhibifie.
Rudolf Lotze (1817'1881)
Filozof gi psiholog gerrnan' considerat ca unul dintre
fondatorii psihofiziologiei, Lotze considerd ctr sufletul
este o expresie fenomenologic[ qi un cenfiu de energie,
caracterizat prin unitatea con$tiintei.
Corput este un sistem cauzal de mijloace materiale
bine organizate. intre corp gi suflet existii un raport
cauzal.
El are o contribulie origindld in psihologie, prin
"teoria semnelor locale". Acestea permit perceperea
vizuald qi tactill a spaliului, ceea ce asigurd intuilia
52
spafiului infinit. Teoria semnelor locale a lui Lotze afost
confirmatil gi completati de Wundt, sub denumirea de
"teo4a sintezelor psihice", apoi de cdEe James gi Ward,
prin "teoria extensibilitilii":
Maine de Biran (1766-1524')
Psiholog francez, spiritualist, considerd obignuintra ca
un fenomen psihic care modific[ senzaliile indiferent de
cauza lor exterioartr. Obignuinla pornitd din interior
mtrreqte perceplia qi sltrbegte senza;ia.
Biran propune introspecfia ca metodd pentru cerce-
tarea psihicului. La baza fenomenelor psihice cree.azd,
migcarea gi energia spiritual[.
Conqtiinga apare datorittr efortului propriu, iar efortul
individual are ca suport spiritul gi divinitatea, dorinla de
a Ie cunoa$te.
O Fiziologia sistemului
nervos tn epoca modernd
incepAnd din sec. al XVtrI-lea, sub influen;a dezvol-
tdrii tehnicilor medicale gi av0nd ca suport teoretic
aparilia ideilor evolufioniste, s-au fdcut mari progrese in
studierea gi analiza de laborator a sistemului nervos.
Aceste descoperiri fiziologice vor sta apoi, la rAndul
lor, la baza psihologiei moderne. in continuare vom
ardfd pe scurt etapele acestor progrese gi numele celor
care le-au produs.
Albrecht von Haller (1705-1777)
Medic, naturalist gi poet elvefian, s-a ocupat de
embriologie gi fiziologie, publicdnd lucrlri asupra excitabili-
tdfii contractriei muphilor, circulaliei s6ngelui qi reqpiraliei.
Creieml este organul central al funcliilor organice.
53
 Fr. J. Gall (1758-1828)
Medic gi anatomist german, creatorul frenologiei,
conform cdreia calit5lile intelectuale ale individului sunt
legate de forma creierului. Aceastf, teorie a ajutat la
stabilirea topografiei qi funcliunilor creierului.
Paul Broca (1824-1880)
Chirurg gi antropolog francez, fondator al qcolii de
antropologie, a studiat creierul qi funcliunile limbajului.
Broca a descoperit centrul vorbirii de pe suprafaJa
scoarlei cerebrale.
Brodmann (1909)
Medic german, a intocmit o topografie precisd a
creierului gi a stabilit peste 100 de zone din creier unde
se produc reflexe qi acte reflexe. Prin studiile executate
de el a rezultat cI creierul urnan are cca. 14 miliarde de
celule, de form[ rotundd sau alungittr.
W. Pfliiger
Medic german. a studiat migctrrile reflexe gi a stabilit
legile dupd care funcfioneaztr reflexele. ca fiind un
fenomen general intalnit la toate fiinlele vii.
Legile descoperite de Pfliiger sunt: legea localizhrii,
a unilateralitblii, simetriei, iradialiei qi generalizbrii.
A. Mossa (1876)
Medic italian, a descoperit cd activitatea cerebrald
este intotdeauna insolittr de o vasodilatare qi de o
intensificare a oxiddrii. De asemenea. el a constatat ctr
volumul creierului scade in timpul repaosului gi in timpul
somnului, demonsfdnd astfel ac{iunea irigtrii creierului
in timpul activitdtii cerebrale.
54
Walddeyer (lS9f)
Medic german, a descoperit cd sistemul nervos
cenFal gi fibrele nervoase sunt alc[tuite din neuroni.
Curentul nervos traverseaz[ neuronii intrdnd prin
dentrite qi iegind prin axoni.
L. Lapicque (fS66-1952)
Fiziolog francez. a descoperit cd condigia de trecere
a unui influx nervos de la un neuron la alt neuron este
existenla unui acord intre neuroni. Acest acord este
analog cu rezonanla din acustictr gi se produce la
neuroni, lntrucdt fiecare neuron are o chronaxie proprie.
Excitagiile de la un neuron la altul se propagtr numai
dacd neuronii au chronaxii asemenea. Influxul nervos
circultr numai inre neuronii care au chronaxiile acordate.
Lapicque a mai constatat cd la celulele nervoase
chronaxiile igi modificb valoarea sub influenga excita_
liilor exterioare. Din aceastd ca:uzd, sistemul nervos are
o mare capacitate de adaptare, explicatd prin aceastd
capacitate de blocare sau de deschidere a inhuxului
nervos qi a cdilor de transmitere a excitaliilor nervoase.
Herman von Helmhottz (1822-1g94)
Fiiician gi psiholog german, a descoperit rolul
armoniei in timbrul sunetelor gi a mtrsurat viteza influ_
xului nervos.
'
Helmholtz a explicat perceperea culorilor gi a inventat
oftalmoscopul. De asemenea, el a mtrsurat viteza de
propagare a influxului muscular mdsurAnd cdldura
dezvoltatd in mugchi in urma unui efort.
Menliondm ctr viteza influxului nervos este de 30_
120 mlsec la nervii motori gi senzitivi.
Vorn mai nota descoperirile unor medici gi fiziologi
efecfirate in primele decenii ale secolului al XX-lea..astfel:
55

Filippo Paccini a descoperit terminafiile nervilor
tactili. Meissner, Krausse gi Ruffini au descoperit
terminaliile nervoase din piele: de [act, cdldur5, frig,
durere q.a.
Loewen gi Shwalbe au descoperit receptorii gustativi.
Thomas Brown (1772-L820)
Medic gi psiholog englez, reia ideile asocialioniste ale
lui Hartley gi le dezvolt[.
Legile asocialiilor determind reproducerea ideilor, iar
prin combinarea lor apar procesele psihice complexe.
Brown inlocuiegte termenul de asocialie cu termenul
de sugestie $i deqsebe$te sugestia simpltr de sugestia
relativtr.
El consideri ctr toate procesele intelectuale se pot
reduce la aceste doutr principii. Sugestia simpl[ este
sugestia prin contiguitate, de exemplu vederea unui
peisaj ne sugereazd amintirea unui eveniment. Sugestia
relativtr este perceperea raporturilor, care face posibill
funclionarea rafionamentului.
James Mill (1773-1836)
Istoric, filozof gi economist englez, pozitivist, creea-
zf, o psihologie sistematic[ in care senzalia este elemen-
tul primordial, iar asociafiir (sugestia) este principiul
fundamental al viegii psihice. hin asociafie, Mill explicd
formarea ideilor, iar emoliile qi chiar voinla sunt supuse
gi ele legilor asocierii.
John Stuart Mill (1806-1873)
Filozof gi economist englez, definegte materia ca pe
o posibiliiate permanentd de existenlA.
J.S. Mill consider[ cd psihologia rebuie str admittr
existenta a dou[ principii: primul ne spune ctr fenome-
56
nele psihice complexe sunt o sintez{ de elemente psihice
contopite, care par indivizibile, iar al doilea ne arat{ cd
legea de bazl a sintezei este legea asocialiei.
El exemplifici spunAnd ctr senzalia este fenomenul
psihic elementar, iar corpul uman cuprinde un gmp
de
senzalii coordonate.
Mill nu admite existenla incongtientulni, numind
congtiinla o cunoa$tere intuitivd care constituie fondul
st?lrilor noasfte psihice.
Alexander Bain (tglg-f903)
ntozof gi psiholog englez, a folosit fiziologia gi
patologia in sprijinul explictrrii fenomenelor psihice prin
asocialionism. Bain considerd senzatiile ca un produs
fiziologic care reflect{ lumea exterioard gi de aceea
congtiinla este o sum[ de senzafii.
in lucrarea sa "Emofii gi voin1tr" (1g59), studiazd
lumea afectivtr. Penfu c[ sistemul nervos este condilia
de bazl a psihologiei, el descrie in amdnunt creierul,
mtrduva spindrii, nervii senzitivi nervii motori.
Ei
Faptele de conqtiinltr qi faptele biologice sunr aspecte
ale aceleiagi realitigi, iar asociagia este legea fundamen_
tald a vielii psihice. Congtiinla este rezullatul asocialiei
dintre stirile noastre interne, iar proprietat ea de baz6 a
inteligenlei este perceperea asemtrntrrii sau deosebirii
dintre idei.
Bain aratd in continuare cd memoria este legati de
activitatea creierului, iar voinla este un mecanism psihic,
constituit din detalii gi asocialii.
Herbert Spencer (1320-1903)
Inginer qi filozof englez, unul dintre intemeietorii
filozofiei evolufioniste gi pozitiviste, a susfinut ctr esenga
lucrurilor este de domeniul necunoscutului.
57
 Spencer aplicl teoria evolutrionist[ atfft in biologie,
c0t qi in psihologie, considerAnd c[ legea evoluliei este
legea de bazb a Universului.
Impresiile pot proveni din afarf,, prin senzalii, sau
din interior, prin emolii. Ideea este unitatea cunoagterii'
intre fiziologie 5i psihologie el nu acceptd o linie
bine delimitattr, viafa materiei gi viafa mentaltr fiind
doud spele ale aceluiagi gen, care este via1a. Viatra este
o corespondenf[ intre individ 9i mediu.
hocesele psihice sunt integrate in viafd datorittr
legii asocialiei. Spencer considerf, reflexul un instinct
elementar. Percepfia spafiului se face prin diferite
senzafii.
Sentimentele evolueazd datorittr progresului, care
produce cre$terea cornplexitdgii. Psihologia lui Spencer
porn.gt din celula nervoas5, trece la actul reflex, iar
prin creqterea complexittrlii se ajunge la instinct 9i de
aici la memorie, inteligenld, sentimente 5i voinl['
Pentru el legea evolu;iei se aplicd de la omogen la
eterogen gi de la simplu la complex.
O Metode expeiimentale tn psihologie
Gustav Th. Fechner (1801-1887)
Fizician, psiholog qi filozof german, unul dintre
intemeietorii psihofizicii, a formulat legea Weber-
' Fechner, conform cdreia senzafia vaiazd cu logaritmul
excitafiei.
A intreprins cercetdri asupra fenomenelor galvanice
gi proceselor electrochimice 9i a avut un rol important in
dezvoltarea psihologiei experimentale. El a promoval
teoria paralelismului psihofizic.
58
Wilhelm Wundt (1832-1920D
Filozof gi psiholog german, este unul dinte fondatorii
psihologiei experimentale, fiind intemeietor al primului
laborator de psihologie experimental[ gi creator al
multor tehnici gi aparate de laborator.
Wundt extinde cercetirile lui Fechner gi le experi_
menteazd in laborator. El constattr cd prin introspecfie
se poate cunoa$te numai forma complexd a proceselor
psihice.
Prin experimentare, fenomenele pot izolate qi fi
determinate. Wundt a demonstrat cl senzaliile sunt cele
mai simple procese psihologice. Senzafiils reunite printro
sintezd psihologicd pot da percepgia spafiului.
Noliunea de timp provine din succesiun ea reprezen_
tiriisenzafiilor in cdmpul con$tiinfei.
Legdturile dinme diferitele elemente psihic-e
produc cu ajutorul atenliei gi al vointrei.
se
Aperceplia gi asocialia sunt acgiuni voluntare care
pornesc dintr-un impuls. El a mai constatat cd exisfi
o
crealie rezultatd dintr-o sinteztr psihicd creatoare.
Funcliile psihice sunt inseparabile gi intr_o pennanentd
acJiune reciprocd. Voinla. spune Wundt, este o funqlie
fundamentald care condilioneaztr atAt viaga afectivd, cdt
gi viala intelectua.ld.
El a observat, de asemenea. cd voinla incepe cu acte
reflexe gi de aceea a concluzionat ctr procesele psihice
sunt funcfiuni, nu structuri.
G.E. Miiller
Psiholog german, a infiinlat la Gottingen, in anul
1879, un laborator de psihologie, unde a studiat atenfia
gi memoria.
in aceeagi perioadtr s-au infiin;at gi in alte centre
laboratoare de psihologie, unde s-au ftrcut nenumtrrate
59
cercetiri gi descoperiri astfel: Leipzieg - 1878; Roma -
1884; Paris - 1889; Olanda - 1890; Moscova - 1899.
O Tehnici experimentnlo, folosite
tn laboratoare
in laboratoarele experimentale de psihologie se
aplicd diferitelehnici, dintre care not[m :
1. M[surdtori fiziologice: miografie, pletismografie,
pneumogiafie, dinamografie, cardiografie, encefalografie.
2" Tehnici pentru cronomemre: cronogaful lui
d'Arssonvali cronoscopul lui Hipp; pendulul lui Wundt;
apafirtul rotativ al lui Wundt.
3. Aparate pentjru mdsurarea sensibilitdgii sunt:
esteziometrul, folosit pentru piplit; perimerul lui Bodal'
pentru senzalii vizuale; optometrul; audiomefful; rezona-
toriul; baresteziometrul, pentru senzaliile musculare.
4. Tehnici psihologice: metoda Toulouse-Pieron,
pentru cercecarea atentiei; repertoriul lui Lacouture,
pentru memorie.
5. Tehnica reflexelor condilionate - a lui Pavlov'
6. Tehnica testelor, cu care se mlsoar[ gradul de
sensibilitate, memoria, inteligenfa, atenlia 9i viteza de
concentrare.
7. Metoda statistic[, prin care se stabilesc unele
valori medii.
) Metoda psihopatologicd.
Jean Martin Charcot (1,S25-1393)
Medic neurolog francez, a fdcut cercetiri asupra
istoriei hipnotismului, bolilor mdduvei spindrii, sensibi-
litAgii etc.
60
Charcot descrie exact o serie de simptome neurolo_
gice. El a organizat la spitalul Salp6tri6re un laborator
de
fiziologie a sistemului nervos, celebru pAn[ in zilele
noasffe.
Th6odule Ribot (1839.1916)
Psiholog francez,autor a mai multe studii de psihopa_
tologie, fiind unul dintre primii psihologi care aplicd
aceasttr meto:dtr.
Ribot s-a ogupat in special de memorie, precizind legile
regresiunii memoriei, precum qi de voinfA gi de personalifate.
El a considerat memoria ca o funclie general[ a
materiei organice, care poate fi studiatd ca atare.
Despre personalitate, el o considerd ca o continuitate
in timp, suslinuti de congtiinla acestei continuitiJi.
Ribot a susginut, de asemenea, ctr pierderea memoriei
atinge ceea ce este nou format. Elementarul este mai
stabil decdt complexul deoarece elementaml este mai
mult repetat de indivizi.
Pierre Janet (1559-1947)
Psiholog francez, unul dinhe promotorii metodei
psihopatologice, aplicd ideile evolufionisrnului gi ale
determinismului in cercetirile sale psihologice. Janet
stabile$b cauzele isteriei gi le analizea zh, corect, consta_
t6nd cd psihoisteria este o boald nervoastr aparte.
Analizeazd viala psihicd, in continu{ dezvoltare, de
la reflexe phnl la rafiune, inclusiv sentimentele artistice.
Intre fazele complexe psihice consider* perceplia,
intelectul, manifestirile sociale, de creOinla, faza
rafionaltr, faza experimental[ $i faza artistictr.
Janet are, de asemenea, connibulii importante in
analiza incon q tien tului.
61

Alfred Binet (1857-1911)
Medic qi psiholog francez, a studiat, in special,
psihologia gdndirii gi psihologia copilului.
impreuntr cu Th. Simon a intocmit o scard meFicd
a inteligenlei, care constd dinF-un sistem de teste uzuale.
Henri Wallon (I87 9-1962)
Psiholog francez, specialist in psihologia copilului.
Wallon a studiat evoluJia psihicd a copilului qi, in
special, geneza con$tiinlei gi a gindirii, precum 9i rolul
societd!ii in dezvoltarea personalitdlii copilului.
) Psihanaliza
Sigmund Freud (f856-1939)
S-a ndscut la Freiberg in Cehoslovacia. Face studii
de rneclicintr (1881-1885). iar in anul 1885 pleacd la
Paris. unde se specializeaztr in neuropatologie, avAnd ca
profesor pe J.lr{. Charcot la spitalul de boli nervoase
Salp6tri6re.
Aici se practicd hipnoza pentru tmtarea unor boli
nervoase. Freud se specializeazf,, de asemenea, la
Nancy, in tratarea bolilor nervoase prin hipnoz[, sub
indrumarea profesorilor Lidbault 9i Bernheim
Dupd 5
ani de practicd, renunf[ la
hipnozd'
constatand c[ sugestia extrahipnoticd este mult mai
eficientd.
in anii 1893 qi 1894 scrie doud articole importante
in anul 1896, intr-un articol publicat'
despre isterie, iar
introduce pentru prima oard in psihologie termenul de
"psihanalizd". Dupd aceastd dattr se na$te o adevfuattr
migcare de psihanalizd, cu asocialii qi societili in toattr
lumea.
62
incep qi primele conFoverse gi distanfnri ale unor
. adepligi colaboratori dintre care notf,m pe cei mai
importanfi: Alfred Adler, Carl Gustav yung, W. Reich,
Pierre Janet.
Prima carte imporfantd scristr de Freud in domeniul
psihanalizei se intituleazd "Interpretarea viselor" gi a fost
publicatd in anul 1900.
Urmeazl apoi, p6nd in anul 193g, numeroase
clrti dinfe care amintim: "psihologia vielii
articole gi
cotidiene" (190a); "Totem gi tabu" (1913); ,'Introducere
in psihanalizd" (1917): "Eul gi Sinele', (1922); "Angoa-
sd $i civilizalie" (1930); "Moise gi monoteismul" (193g).
in 1938 Freud este obligat s6 pdrdseascd Viena gi
se refugiazd la Londra unde moare in anul 1939.
Freud a conceput scheme de shucturd ale aparatului
psihic, aga cum l-a numit el la inceput, scheme pe care
le-a imbun[tifit incontinuu, pAnd la moarte.
El pornegte de la ideea cd activitatea psihicd este
legati de funcliile creierului, iar inainte de a pdFunde
in relafiile sociale complexe, deci la na$tere, omul vine
pe lume cu o sede de pulsiuni, ftebuinle care_l excittr
din interior gi care sunt, legate prin creier de restul
organismului.
Freud concepe activitatea psihictr sub forma unui
ansamblu de energii gi tensiuni capabile de acumulhri.gi
de. transformfu i reciproce
Consider[ psihicul ca un intreg structurat, alctrtuit
din plrfi dinamice gi genetice, care ptrstreazd o slabi_
litate relativd gi indeplinegte o funclie generalI.
In cadrul acestui sistem, care este psihicul uman, pot
apdrea fenomene de dezechilibru gi schimblri ale
raportului de fo4e, ceea ce conduce la deregldri funcgio_
nale gi apoi la manifestdri patologice.
Psihanaliza descoperitd de Freud igi propune s6
gdseascd mijloacele necesare penfiu restabilirea
echili_
63
brului gi sd aclioneze preventiv pentru menlinerea gi
intirirea echilibrului psihic.
Psihanaliza doregte, .de asemenea, sd aclioneze in
direclia impunerii "eului" qi a congtiinlei ca factori
dominantri.
Freud este unul dintre primii g0nditori care disting in
psihic incongtientul, ca sistem sepamt de congtient.
Pentru el, incongtientul este asembndtor cu un cerc mare
care include congtientul ca pe un cerc mai mic.
Freud spune mai departe: "Nu poate exista fapt de
conqtiinltr ftrrd preparare incongtientd, in timp ce
o prelungegte influenla paterntr gi cea matern[. Influenla
inconqtientul se poate lipsi de stadiul conqtient, avdnd
totugi o valoare psihicd".
Conflictul intrapsihic dintre incongtient qi coriqtient
impregneazd intreaga viaftr a individului.
hesiunile inconqtientului asupra conqtientului pot
duce la tulburdri grave de echilibru psihic.
Freud doregte ca raliunea congtient[ s[ domine
inconqtientul.
Psihanaliza freudian[ gi-a luat sarcina de a perfec-
{iona psihicul uman, redindu-i o eticd necesartr societtr-
filor omenegti in cme trliegte individul gi fdrd de care
nu ar putea trdi normal.
Vom prezenta in continuare cdteva dintre nofiunile
infroduse de Freud :
"Sinele"- zona cea mai arhaic[ a apamtului psihic,
confine tot ce este ereditar gi ceea ce este constitufional.
Instinctele care igi au originea in organizarea somatictr
iqi gdsesc aici prima expresie psihicd.
"Eul" - sub influenfa lumii reale exterioare $i a
mediului inconjurtrtor, o porfiune a sinelui sufertr o
dezvoltare speciall gi aga apare o sEucturtr aparte care
acgioneaz[ ca intermediar infe Sine gi lumea exterioartr.
"Eul" are sub comanda sa migcdrile voluntare, cu rol de
autoconservare gi, de asemenea, conholeaz[ cerinlele
64
instinctuale. in activitatea sa, "Eul" este condus de
consideragii legate de tensiunea stimulilor, dacd tensiu_
nile sunt intrinseci sau introduse din afar[. "Eul" tinde
spre pldcere qi cauti sd evite starea de nepltrcere.
Cregterea nepldcerii aSteptatA gi prevdzuttr este insofitd
de o sfare de anxietate ca de un semnal. "Eul" este in
principal determinat de propria experientrd.
"Supraeul" - in perioada copiltrriei, cAnd fiinfele
umane se afltr sub dependenia p&inlilor, se produce in
perimetrul "Eului" o structurl speciald prin care se
parentaltr include pe aceea a intregii familii, a radiliilor
de rasd gi oralionale, precum qi cerinfele mediului social
cel mai apropiat. "Supraeul" nebuie, de asemenea, sd
receplioneze in cursul dezvoltdrii individului infl uenlele
educatorilor gi ale gcolii, modelele din societate gi
idealurile.
Determinismul freudian
Freud afirmtr cd in viala psihicd nu existtr nimic
arbitrar, nimic intdmplltor gi nedeterminat, totul are o
cauzd congtienti sau incongtienttr: gesturi, cuvinte, idei,
emofii, uittrri, gregeli, interprettrri, expresii etc.
Originea unui simptom se reduce la stimulii exteriori,
care au fost congtienli la un moment dat, dar care apoi
au devenit incongtienli ca urmare a amneziei.
Datoriti influenlei mediului civilizat, multe inclinalii
egoiste se transformtr in inclinagii sociale. Nou-ntrscugii
aduc cu ei inclinalii egoiste care, prin educafie, pot
deveni inclinalii sociale.
De aceea fiecare individ sufertr atAt influenla me-
diului sdu contemporan, cdt qi a mediului in care au
rf,it strdmogii'sdi.
Existi deci un determinism in care intervine o
cauzabtate reciprocd.
65
 Instinctul
tn 1915, Freud il definegte ca pe un stimul venit din
interiorul organismului, a cdmi satisfacere este imperioastr
in 1920, concepfia.lui despre instinct evolueaztr.
Instirrctul este in final expresia vie a unei tendinle inerente
oricdnri organism viu gi care il impinge sd reproducl gi sd
restiabileascd o stare anterioard la care a fost obligat sd
rcnxnle sub influenla fo4elor exterioare pernrbatoale.
Instinctele organice nu sunt decdt factori de conser-
vare, dobdnddi.istoricegte, care se exercit[ in condilii de
mediu invariabile.
Freud'porne$te de la axioma ctr scopul spre care
tinde intreaga viafd este moarlea, deci intreaga viald
instinctivd tinde sf, readucd fiinla vie la moarte.
Instinctele sexualc gi vitale sc opun accstei finalit5li,
care este moartea.
Libidoul
Este pltrcerea sexualtr. pe care Freud o constdertr ctr
la baza irnpulsurilor $i a tendinlelor, dar pe care
std
con$tientul le impinge in incongtient.
intre conqtienf gi incongtient existl o cenzurtr care
refuleazd tendintele gi impulsurile. Cenzura este datora-
td educaliei morale gi religioase.
in incongtient se formeaztr continuu grupiri
imagini qi tendinge, denumite de Freud "complexe".
Un instinct condamnat'de societate poate fi inhibat
sau canalizat. Alteori, o tendinf[ poate fi transformatd,
prin "sublimare", intr-o tendinld sau intr-o activitate
superioard misticb sau artistic[.
Sublimarea
Mecanismul de aptrrare al Eului, prin care anumite
pulsiuni, detagate de obiectul lor primitiv, sunt integrate
66
in personalitate qi pdt avea o valoare social-pozitivtr.
Tendinfele refulate se manifestll prin sublimare sau
prin acte ratate cum sunt : uitbri de cuvinte sau uitarea
unor figuri, fapte, nume etc.
ln toate actele ratate gtrqim un element comun, de
reguld o tendinfi reprimati, care tulburtr activitatea
normald conEtient?i.
.dctele ratiate sunt, de aceea, acte psihice care rezulttr
din interferenla a douil inten1fi, a voingei congtiente qi a
tendinfelor obscure, refulate in incongtient.
Freud considertr, de asemenea, cd una dintre meto-
dele de cunoa$tere a incongtientului individual este
analiza viselor. Unele vise confin imagini din via;a realtr
gi int6mpldri petrecute in strre de veghe.
Dintre tendinlele datorate dorinlelor refulate, Freud
consider[ cd tendingele sexuale gi libidoul (pldcerea)
sunt fundamentale la om.
Dintre aceste tendinle, cel mai important este Com-
plexul lui Oedip (de a-gi ucide tatll gi a trtri cu propria-F
mamd). Ceilalli psihologi gi oameni de gtiinfn au demons-
hat ulterior cd aceasta a fost una dintre exagerdrile lui
Freud.
Vom mai nota cd, pentru Freud, arta gi religia sunt
sublimdri ale unor tendinle refulate, care pot deveni
de
astfel acte permise. Un exemplu de acte erotice refulate
sunt elanurile misticq
In concluzie, putem spune cd Sigmund Freud a fost
cel mai mare psiholog qi psihanalist al lumii, creator de
qcoald, de metode gi de legi care in majoritate sunt
valabile pind in zilele noastre. Influenfa lui in psihana-
liza contemporantr este covdrgitoare.
Alfred Adler (1870-1937)
Psiholog gi medic austriac, elev al lui Freud, inteme-
ietor al-psihologiei individuale, considerd cd forla
bt
 motrice a vielii psihice nu este sexul, ci dorinfa
putere $i toate fo4ele care se grupeaztr in jurul Eului,
cum sunt: frica, mdnia gi amorul propriu. Toate acestea
cree.azd un complex de inferioritate. care se cere satisfd_
cut prin doringa de putere.
Adler aratd cI activilatea sistemului nervos este
totdeauna compensatoare. De exemplu, la copii, com_
plexul de inferioritate se manifesti prin nesiguranil
Ei
singurtrtate.
De asemenea, el spune cd personalitatea individului
este, in principal, un produs al mediului gi mai pulin al
eredittrfii. In multe cazun, personalitatea este datoratd
unui model fixat inn-o penoand din lumea inconjurtrtoare.
Carl Gustav Yung (fg75-f96f)
Psihiatru gi psiholog elvelian, discipol al lui Freud,
respinge insl teoria libidoului gi a complexelor sexuale.
Yung propune ca in libidou (dorin;a pasionaltr) sd fie
cuprinsd conservarea gi reproducerea. Respinge refularea
ca principiu unic al incongtientului gi introduce mai
multe straturi: incongtientul personal, cu manifestiri
individuale, specifice, gi inconqtientul colectiv, care
cuprinde elemente comune tuturor indivizilor, denumit de
Yung "incongtient arhetipal',.
Libidoul gi sexualitatea sunt dependente de evolulia
mediului exterior gi sunt in final energie sau disponibi_
litate psihicd.
Complexele psihice nu sunt complexe de inferioritate,
ci surse de energie gi uneori chiar focare de via1tr.
Despre vise, Yung spune cd sunt crealii autentice ale
incongtientului, care ne furnizeazd o punte de leg{turd
cu conlinuturile inconqfientului gi produc o compensare,
respectiv o adaptare a individului la viatrareald.
68
de
O P sihologia comportamentului
(behav{orismut)
Psihologii din aceastil gcoald au creat o psihologie
bazatd pe comportament gi reflexe, din care au exclus
congtientul. Vom prezenta cdliva dintre exponenlii
acestei qcoli.
John B. Watson (187S-I9SS)
Psiholog ameriCan, fondator al psihologiei behavioris_
mului (comportamentului), a incercat s6 creeze o
psihologie obiectivtr, aplicdnd metode gi interpretdri
folo^site in psihologia animald.
Inregistreazl numai reac;iile qi stimulii senzafiilor gi
ale reflexelor. Watson considerl cd omul este un
automat care reacfioneaz[ numai la stimuli exteriori, la
hopisme gi la reflexe condifionate. Stabilegte fiei grupuri
de organizdri psihice: viscerald, musculard gi laringeali.
John Dewey (fS59-1952)
Filozof qi psiholog american, adept al pragmatismului
in pedagogie gi al behaviorismului in psihologie.
CunoaSterea este o. funcJiune practictr, un instrument
de acfiune gi de conduitd. G6ndirea, ideile, _teoriile nu
reprezintd decdt instrumente cu care individul poate
produce acliuni utile.
Wiliam James (1542-Igt0)
Filozof american, unul dinfre fondatorii pragmatis-
mului, a formulat principiul: "Este adevfuat numai ce
este util gi corespunde intereselor individului."
6F
James considerf, congtiinJa un flux sau un curent
continuu, iar emogiile sunt un ansamblu de sentimente
69

simple, in care reprezentarea este un ansamblu de
senzafii. De aceea, orice obiect, care treze$te un instinct,
treze$te o emolie"
W. James stabileqte legile instinctelor, pe care le
denumegte:
a.l*gea inhibdrii instinctelor de cdte deprinderi;
b. Legea caducitilii (cdderii), care prevede cd unele
instincte se dezvolttr pAnd la o vint1 anumiti, apoi mor.
O P sihologia configuragiei
(Gestaltpsihologie)
Aceasttr gcoald arattr ctr perceplia unui obiect in
spaliu sau in plan este in sine tributard mediului, iar
delimitarea obiectului gi forma sa sunt in strdnstr legltu-
rtr cu realitifile care ?l inconjoard. Astfel, apare distinct
fondul de formd. Noliunile de fond sau formtr se
definesc prin criterii obiective gi prin criterii subiective
sau personale.
Aceastd teorie a fost elaboratd in Germania de cdtre
psihologii: Max Wertheimer (1880-1943), Kurt Kofflca
(1886-1941) 9i Wolfgang Kohler (1887-1966).
Acest curent a combdtut asocialionismul gi behavio-
rismul, clrora le reprogeazl introducerea mecanismului
in comportamentul uman. Pentru gestaltigti, un fapt
psihic are o semnificalie datd intr-un Context dat qi o
semnificaJie diferitd intr-un context diferit.
Wertheimer stabileqte in 19 12 legile configuragiei:
a.I-egea celor mai mici distanfe;
"b. Legea aseminbrii;
c. Legea tendintrei;
d. Legea formelor inchise.
Pentru el penonalifatea este o struchrtr a corfigurafiei.
70
O Hormismul -
psihologia biologicd
W. IVIc Dangall
Psiholog englez care considerd c[ psihologia hebuie
sd se, ocupe numai cu studiul comportamentului gi cu
efortul pentru adaptarea la mediu, necesar conservtrrii
spcciei.
"Horme" inseamnd impuls sau pornire. $coala
hormistd aratd c{ motorul activitd$ii psihice este
impulsul orb primitiv indreptat spre un scop Impulsurile
"Horme" sunt forfele psihice, asemlndtoare libidoului
freudian, care conduc viala indivizilor gi a societdlii.
Dangall spune cb incongtientul domind comportamentul,
iar modul de a acliona al omului este ereditar. Instinctele
reprezintd motivalia conduitei, ele fiind ereditare gi
needucabile.
O Psihotogia experimentali - testele
in sec. XX s-au propus nenumdrate teste pentru
mdsurarea aptitudinilor gi pentru explorarea personali-
tilii umane.
Vom nota testele cele mai importante:
a. Teste de nivel - Binet - Simon; Terman; Wechsler -
Bellvue.
b. Teste de proieclie - Rorschach
c. Teste de frustrare - Rosenzweig
O Cercul de la Viena - pozitivismul logic
A fost constituit de citre un grup de enciclopedigti
care au pornit de la ideile lui Bertrand Russel (1872-
1930) qi Ludwig Wittgenstein (1889-195i). Cercul a fost
71
 infiinlat in anul 1922,la Viena, de cdtre Moritz Schlick
(1882-1936) gi cuprinde mai mutfi oameni de gtiinp
dintre care amintim: Kurt Gfiel, Alfred Tarski gi Karl
Poper. Activitatea cercului de la Viena a fost intrerupti
de cel de al doilea r{zboi mondial.
Pozitivismul logic, adoptat de merirebrii cercului,
respinge memfizica gi considertr cd simlurile sunt
elemente primare ale cunoaqterii, care pot conduce Ia o
metodd de analiztr logicd a limbajul4i, iar de aici se
ajunge la o noutr conceplie: identificarea semnificatriei
rinei propozilii cu metoda de verificare a sensurilor sale.
Propozilia elementarf, nu are sens decdt dacI
fine
cont de o experienlA senzoriald, iar singura metodtr
care dd un sens este de a te intreba cum poate s6 fie
verificattr senza!ia.
O $coala de Ia Frankfurt
A fost formatii pe ldng6 Institutul de cercettrri
sociale de la Frankfurt, de ctrtre Carl Grtinberg (lg6l_
19a0) 9i Max Horkheimer (1895-1973). Mu tArziu,
acestui curent de tendinftr marxistd, i se vor rzilia
Herbert Marcuse qi Erich Framm.
$coala de la Frankfurt afirmd ctr producerea teoreti-
ctr a cunoagterii se inscrie in cadrul genezei sociale
istorice, condilionatd de raporturile econom ice.
De asemenea, adeplii acestei gcoli integreaz| in
conceplie o perspectivd psihanaliticd qi elemente de
antropologie freudiano-marxiste.
DupI rdzboi, gcoala de la Frankfurt renagte prin
Jiirgen Habermas. Acesta prezintA in lucririle sale o
teorie a activitdlii de comunicare ce iese la lumind prin
reconstrucfia postmarxistd materialisti a moralei.
72
O Existentialism"ul
Este un curent filozofic, aplrut sub influentra feno-
menologiei, fiind reprezentat de romancierii Albert
Camus (1913-1960) 9i Jean Paul Sarrre (1905-19g0) gi de
filozofii Kirkegaard ( 1813- 1853), Heidegger.( l8 Sg-197 6)
qi Jaspers (1883-1969).
Pentru existengialigti, este importantil inlelegerea
realului" respectiv atrli in contact cu realul qi deci de
a resimli grafuitatea gi absurditatea. Existenlialismul
afirmd intiietatea existenlei asupra esenfei. Trdirile care
alcdtuiesc viala omului sunt: grija, nelinigtea, frica de
moafie gi singurltatea. Existenla umantr este sfdgiattr de
contradiclii de nerezolvat gi are un caracter tragic, fiind
ruptd de societate gi de condiliile sociale.
O Structuralismul
Este o migcare a gdnditorilor moderni, care a influ-
enlat domenii diferite, ca: lingvistica, istoria, antropo-
logia gi psihanaliza.
Snuctrira provine din matematicd gi este un grup definit
de reguli de fiansformare, care opereazd asupra elementelor
unui ansamblu supus unor anumite relalii gi care cuprind,
intre aceste elemente noi, relafii care derivtr din primele. De
exemplu, dac{ se schimbd culoarea unui element din!.-o
figur5 schimbdnd forma acestui element, se schimbb figura,
urm6nd. o lege a transformtrrii care pune in evidenfd
proprietatea fundamenald a sfiucturii.
in lingvisticd, metodologia stnrcturalisti a fost
adoptatd ca metodologie de cltre Ferdinand de Saussurg
(18s7-1913).
73

SHucturaliqtii subliniazd rolul relaliilor dintre ele-
mentele limbii gi considertr sunetele, gi chiar sensurile,
in afara limbii. Ei scot istoria limbii in afar[ de istoria
societd{ii, folosind ca metodtr numai metoda deductivtr.
Structuralismul in antropologie a fost innodus de
Claude Levi-Strauss, ndscut in anul 1908. El a schilat
numeroase tipologii gi a stabilit tipuri de comportamente
in c'dstrtorie, alianle, demmirea persoanelor etc.
Sructuraligtii au gdsit, de asemenea, expresii privi-
leg.late in figurile de gdndire, cum sunt clasificarea,
repartilia conceptutui de culoare, simbolurile gi altele.
in ppezent, structuralismul continud str aibl mari
succese, cbnfrmate in antropologie.
in istorie, structuralismul a fost aplicat de numerogi
specialigti: Georges Dumeznil gi Femard Braudel, iar in
critica literartr, de iltre Roland Barthes. in psihanaliz{,
structuralismul este aplicat de ctrtre Jacques Lacon gi
Michel Foucault.
74
Partea a II-a
NOTIUNI GENERALE
$I PRINCIPI
Fiinla umand este formatl din mai multe ptrrlr
principale: spirit, corp fizic gi psihic.
a. Spiritul sau sufletul, de origine divintr, a$a cum
suslin toate religiile, este o parte din spiritul Universal
nemuritor, nedescifrat de savanli pdntr in prezent.
intrucdt analiza lui depdgegte cadrul aceslei lucrdri, ne
nlullumim cu aceasti definilie.
b. Corpul fizic este construit din urmdtoarele :
- aparatul de suslinere gi miqcare. din care fac parte
sistemele: osos, articular gi muscular.
- aparatul de transport, ce cuprinde aparatul cardio-
vascular qi sistemul nerr/os periferic.
- aparatul de impoit. format din aparatul respirator gi
aparatul digestiv.
- aparatul de elimirnre, cu aparatul urinar qi aparatul
genital.
- aparatul de corelalie al organismului, constituit din
sistemul glandular gi sistemul central nervos.
c. Psihicul. in limba greac[ psyche inseamnd suflet.
Psihicul constituie totalitatea fenomenelor gi a proceselor
afective sau de voinl[, produse de sistemul nervos, care
se pet€c la om in sfera congientd sau in sfera inconqtientf
Fenomenele psihice sunt extraordinar de complexe gi
multiille, iar in cursul ultimului secol, acegtea au cdpdtat
diverse denumiri gi interprettrri
75
 Pentru a putea fi inleleasl lucrarea de fa1tr, vom
prezenta cdteva dintre cele mai cunoscute fenomene
psihice, denumirile lor iizuale, precuni qi sensul acestora
in acieplia actualA.
Specialigtii au cazut de acord str imparrtr psihicul in
doul zone principale :
l. Conqtient.
2. Incongtient
Fiecare dintre aceste sfere aredcfinilii gi confinuturi
specifice. pc carc le voln clcscne in conlinuare.
t. Psihotogia
Estc Atiinla care se ocuptr cu studiul procesclor gi
lcnomenelor psihicc. psihologia studiazi fiinla umanl
pe parcursul dezvolttrrii sale gi in diverse etape ale
dezvoltdrii, in funciie de o serie-de factori individuali gi
de mediu. Psihologia studiaztr faptele gi rnanifesttrrile
organismului uman in forma sa superioartr, psihictr.
in 'prezent se cunosc mai multe orientlri in psiho-
logie carc diferd atAt din punct de vcdere metodologic;
cAt Ei in ceea ce privegte criteriile gi scopurile lor.
a. Psihologia comportamentald sau behaviorismul _
reprezentattr de Watson;
b. Psihologia configuragiei - gestaltisnrul - reprezenta_
ttr de ctrtre Werlheimer;
c. Psihanaliz-t - reprezentat;l de Freud, Adler gi yung;
d. Psihologia personalistd - rcprezenti.rttr de W. Stom:
e. Psihologia genetictr -. reprezentattr de iGueger gi
Pi rget;
f. Psihologia neuroreflexologictr - reprezentati de
Par lov:
g. Psihologia patotogictr - reprezentattr de Jaspers gi
Janet.
2. Psihicul
Este totalitatea proceselor psihice, congtiente qi
incongtiente. Psihicul are mai multe funclii fundamentale:
gdndirea, sentimentul, senzafia gi intuilia. Aceste funclii
se diferenliazd datorittr condiliilor naturale gi de mediu
gi dau nagtere tipurilor psihologice.
3. Psihiatria
Este o ramurd a ftiinlei medicale, care se ocupd cu
studiul bolilor psihice, in scopul trattrrii gi prevenirii lor.
Psihiatria se interfereazd cu majoritatea ramurilor
medicinii, cu psihologia, sociologia, genetica, biologia,
filozofia g.a.
Ramurile cele mai irlrportante ale psihiatriei sunt :
psihiatria biologictr, bazdtn pe geneticd, informatictr gi
neurochimie; psihiaria epidemiologicb, ce se ocuptr cu
studiul prevalentei bolilor psihice gi al factorilor favori-
zanli; psihiatria infantild, care trateaztr, orienteaz[ gi
previne neuropsihiatri:i la copii; psihiatria sociald, care
studiaztr influenlele factorilor sociali asupra sdnltlfii
psihice gi bolile mintale ca fenomene cu implicalii asupra
grupului.
4. Psihanaliza
Metodtr de analiztr psihologic[ gi de tralament al
bolilor neuropsihice, elaborat{ de Freud.
Psihanaliza igi propune ca prin diverse probe, relatiri
autobiografice, chestiondri vise, povestiri g.a. sd desco-
pere cauzele newozelor gi ale psihozelor qi str le vindece.
Psihanaliza lui Freud considerd cd dorinfele, in
special cele izgonite sau refulate in incongtient, generea-
ztr conflicte .latente gi stiri :de tensiune. Se relevtr
existenla unui psihism incongtient, care intervine in viala
conqtienttr.

76
77
 ExistA doud principii majore care guverneazl
manifestirile umane: principiul pltrcerii, ca regulator al
proceselor primare, care influenleaztr toattr viafa
individului gi este o tendinli inndscuti, qi principiul
realittr1ii, ca regulator al proceselor secundare, care
apare la matuiitate qi orienteazl comportamentul uman
in funcfie de mediul social.
Existtr mai multe sisteme importante de psihanaliz[,
duptr numele creatorului ei: adleriand, yungiand etc.
5. Congtientul
Este o parte a psihicului uman, care cuprinde activi-
ttrtri $'procese psihice dominate de logic[ gi de rafio-
nament gi care folosegte limbajul ca instrument principal
de comunicare. l asemenea, un proces social-istoric care apare in doud
hocesele psihice congtiente sunt : rafiunea, apercep-
1ia, atengia, comunicarea, memoria, percepfia gi i'oin1a.
De asemenea, mai fac parte: gflndirea, abstractizarea,
utafiza, concretizarea. generalizarea gi sinteza, ca activi-
tdfi ale rafiunii.
:.
6. InconEtientul
Este totalitatea activittrlilor gi proceselor psihice care
nu sunt supuse conqtientului gi care au putut fi anterior
con$tiente sau pot deveni ulterior congtiente. Inconqti-
entul este legat de dorinle gi eite guvemat oe gdndirea
primitivtr.
Apare la copil in primul an de via1tr qi de dezvolttr
la omul matur, suli acliunea unor stimuli senzoriali, ln
stare de veghe sdu in stare de somn.
Incongtientul cuprinde urmdtoarele procese : afectivi-
tatea, imaginafia, instinctele, intuilia, reflexele, refularea,
pulsiunile, simfurile, senzafile, compensarea, impulsurile
gi libidoul.
78
Yung deosebegte un inconqtient personal, care
cuprinde toate achizifiile personale, uitate, refulate,
pgrcepute qi ghndite 9i si?n1ite subliminal, 9i incongtientul
colectiv sau arhetipal, care este antologic 9i fabular, o
lume a infinitului mic, existent2l in noi fu stare latenttr
gi prin care se poate deschide o poartl spre marele
infinit. Visele sunt alcdtuite'Cin matedale propr:'' dar ele
pot cuprinde experienle milenare, trdite de nehumd-
9i
rate fiinle umane.
7. Congtiinfa
o activitate psihicd ratrional[ insolittr de
Este
aperceplia Eului, ca agent unic, indivizibil gi inconfunda-
bil, al tuiuror actelor sale psihice. Conqtiinla este, de
ipostaze:
1. Congtiinla sociald, care insumeaztr cxPerienla
cognitivd gi emofionald, acumulat[ de o comunitate
umantr de-a l"ngul istoriei sale qi care reflectii coordo-
natele obiective ale existenlei'
2. Congtiinla individualtr, care reprezintll reflectarea
subiectivf, a existenlei fiecdrui om qi are caracter de
unicitate gi irepetabilitate.
Congtiinla aparc Pe trei nivelud :
a. congtiinla elementar[, care asigura smrea de
veghe;
b. congtiinla operalional-logictr, ce realizeazd o
njflectare coerent[ a realitdfii cu ajutorul gdndirii gi
percepliei;
c. congtiinla axiologicd - opliunea pentru anumite
valori in funclie de criterii sociale.
Congtiinla poate fi:
- informalional-cognitivtr, care utilizeazd" identifi-
carea obiectelor 5i sesizeaz[ raporturile gi leglturile
logice dinre obiecte qi fenomene;
79
 - reglatoare, carc rcahzeaztr motivafia, formularea qi
anticiparea comportamentului prin amdnarea responsabili-
t?t;ii Ei apticarea deciziilor. :.
Capitolul I Absu:actizarea este dependenttr
Procese psihice con$tiente
l. Rafiunea
Facultatea de inlelegere. care opereazd cu nogiuni,
judecati gi ra;ionamente, Prin ra$une, omul are accej
dincolo de aparenlele fenomenale gi poate cunoagte legile
realului, esenlele, cauzele gi determinaliile univenale.
Dupd Yung, raliunea umantr este expresia adapttrrii
la faptele comune, care s-au sedimentat in complexe de
reprezent:lri bine organizate. Legile rafiunii sunt acele
legi care reglementeaztr o adaptare corectd. Existi o
rafiune teoretic5, facultate a gdndirii despre sine, gi o
raliune practictr, autodeterminarea voinfei.
Raliunea conduce la fixarea absracfiilor gi la deter-
minarea lor, precum gi ld absolutizarea procesului de
gdndire gi la conceperea acestui proces.
Raliunea este o reflectare directd a gindirii qi
desftrgoard rafional gi anticipativ. in acest proces,
disting mai multe opera1ii.ale rafiunii:
Analiza permite delimitarca esengialului de neesenlial.
Sinteza rcconstituie mintal obiectul din elementele sale
definitorii.
Abstructizarea desprinde anumite laturi ale unui
fenomen separat gi independent.
Conuetizareo esle operalia inversd absnacfizdrii gi
care descrie un fenomen prin toate atributele sale.
Generalizarea extinde rezultatele sintezei asupra
c'azurilor particulare.
80
a. Abstractizarea
Este o operalie a g0ndirii care consttr din extragerea
propriettrlilor generale, comune unui grup de obiecte,
Itrsdndu-se la o parte proprietdlile lor particulare.
de limbaj. Dup[
Yung, abstractizarca este o extragere sau desprindere a
unui "conlinut dinft-un ansamblu care congine gi alte
elemente sau, intr-un sens mai larg, reprezinttr tot ceea
ce este extras din conexiunile sale cu ceea ce este
resimfit a nu-i fi aferent ca semnificalie.
Este o activitate proprie tuturor funcliilor psihologice.
b. Analiza
Este un proces de gAndire, care face segregarea gi
evaluarea fintr a elementelor gi relaliilor dintr-un inneg logic.
Informaliile obfinute prin analizd vor fi regrupate qi
organizate inF-o structurl globald gi generalizatoare.
Analiza este, de asemenea, o metodtr gtiinfifictr ce se
aplicd in diferite domenii de cercetare, cum sunt :
matematicd, psihologie,, fizicd, statisticd g.a.
Analizele sunt de mai multe tipuri:
Analiz[ cauzal6:. analizeazl influenlele pe care le
produce introducerea unei variabile noi.
se
Analizd criterial5: anafaeazf factorii.
se
Analiz[ de caz; ansamblu de tehnici centrate pe
cazuri particulare.
Analizd .de control: este practicag de un debutant,
sub controlul specialistului.
Analiztr de confinut: inventarierea unor elemente
semnif"icative.
Analizd didactic[: psihanaliza specialistului.
Analid direct{: smt interpretate gesnri, mimicd gi
conduit?L
Analiz[ distributivd: prin care se cauttr in;elegerea
tulburlrilor psihice.
81
 Analiz[ factorialb: encefalogram[.
Analiz[ ierarhicd: evalumea unei caracteristici care
vanazd in interiorul unei populalii.
Analizl introspectivi: inlelegerea propriului proces
psihopatologic.
Analiztr logicl: analiza unui probes de gdndire.
Analizl operalionald: arnliza unor activitAli produc-
tive concrete.
Analiz[ prin stimulalie: analizb sociologicd.
Analiztr statisdcd: prelucrarea matematictr a datelor.
c. Concretizarea
Este o activitate de identificare a generalului intr-un
obiect concret gi de reconstruire a obiectului concret din
elemente abstracte. Gindirea concrettr lucreaztr cu
concepte qi viziuni concrete qi se raporteaztr la senzorialitate.
d. Generalizarea
Este o activitate a raliunii prin care insuqirile comune
unui grup de obiecte sau de fenomene sunt extinse
asupra tuturor obiectelor qi fenomenelor din categoria
respectivtr.
Generalizarea psihologic[ este diferitl de generali-
zarea ncfiunilor, folositd in logicd, prin care se trece de
la nofiuni cu o sferd mai resffdnsd gi cu un continut
mai bogat, la nogiuni cu o sferd mai cuprinzf,toare $i cu
un conlinut mai strrac.
e. Sinteza
Este o activitate ralionald pentru reunhea infr-un tot
unitar a elementelor obfinute printr-o analizd prealabild,
a cunogtinlelor existente.
82
2. Apercepfia
Este un proces psihic, prin care un confinut nou este
ata$at unor continuturi similare deja existente, percepute
anterior. Yung deosebe$te o, apercep[ie activd prin care
individul sesizeazl conqtient un confinut nou, pe care il
asimileazd la alte confinuturi, gi o apercepfie pasiv[,
care este un proces prin care in conqtient apare un
confinut nou, venind pe calea simlurilor din exterior sau
din interior, din incongtient, gi se impune atentiei.
3. Aten(ia
Este un proces psihic congtient, care consttr in
orientarea qi concentrarea activitSlii psihice inn-o
direclie precistr.
Atenlia se nhnifestd in toate procesele psihice
congtiente: rafiune, memorie, percepfie, voinftr, gdndire
etc.
Atenlia poate fi voluntard qi involuntard, in funcgie
de condiliile rnediului inconjurdtor, de raliune gi de
voinld.
4. Comunicarea
Este un proces psihic complex, care face posibiltr
interacliunea socialf, dinre indivizi, implicdnd Fansmi-
terea, prin sisteme codificate gi de limbaj, a ideilor gi
sentimentelor
Comunicarea se referd gi la canalele de informare,
neverbale, cum sunt : gesturile, exprimarea afectivitigii,
atitudinile, privirile, scrisul g.a.
Mijlocul principal de comunicare este limbajul, care
s-a constituit gi este conditrionat de mediul socio-politic.
Limbajul purn la disporiFa indivizilor dintro societate
uganrzatf un lexic Ai reguli gramaticale, general a@Wtate.
83
 Existi curente filozofice care extind comunicarea
dincolo de limbaj, cum sunt: existenlialismul, personalis-
mul gi fenomenologia.
$i, de asemenea, teorii care ignorl. limbajul extra-
lingvistic, de exemplu: structuralismul. Structuraligtii
considerd comunicarea ca fiind nurirai un schimb de
mesaje informagionale.
5. Gindirea
Este una dintre funcliile fundamentale ale psihicului
uman. Reflect[ insugirile generale gi esentriale ale
obiectelor qi procesele din lumea inconjurf,toare, precum
gi iaporturile dintre ele. Gdndirea este o activitate
aperceptivl gi s-a dezvoltat in raport cu limbajul gi sub
infl uenla mediului socio-politic.
Yung imparte gdndirea in gdndire activ[ gi g6ndire
pasivtr. GAndirea activl supune reprezentdrile-unui act
voit de jud99atl, iar g0ndirea pasiv{ formeaztr corelalii
conceptualle, unde au loc judectrli care uneori pot veni
in contradiclie cu intenfiile noastre.
Gdndirea exist?[ numai acolo unde se face un act de
judecatA. Gdndirea are doutr hepte: a intelectului, in
care se identificd gi se stabilesc idei de sine stdtdtoare,
gi a raliunii, in iare se realizeazd raportarea acestor idei.
6. Memoria
Este ansamblul proceselor psihice de intiptrrire,
memorare, conservare gi reactualizare prin recunoagterea
gi reproducerea experienlei anterioare a omufui.
Procesul de memorare este o succesiune de operalii
de schimbme de cod: cod-imagine, coduri simbolic-
conceptuale, coduri ale tensiunii sau ale relaxdrii.
Codificarea faciliteazd accesul la informalie gi la
oblinerea informatriei, in fun-cfie de necesitdli.
84
Memoria reflectd, in mod selectiv, activ gi inteligibil,
memoria instinctivd a speciei Ei mernoria individului.
Este in strdns[ legtrtur[ cu toate-celelalte compo-
nente ale psihicului gi este un produs al dezvoltirii
social-istorice umane.
Memoria depinde de factori neurofiziologici gi
psiho{ogici, de gradul de maturizare a sistemului nervos,
de starea de sdn[tate,' de vdrsti, de interese Si de
antrenament.
Smdiile dezvolt^trrii memoriei umane sunt :
- l-3 ani - se dezvolt?imecanismele de fixare;
- 3-7 ani - se fixeaztr gi se reproduc noliunile
afective in activitatea ludic6;
- 7-9 uti - captrtd un caracter senzorial, neselectiv.
fragmentar gi incepe sd se dezvolte aspectul volilional al
memoriei.
Fenomenele care lin de memorie sunt urmdtoarele :
- Repetilii mecanice - manifesttrri elementare ale
memoriei;
- Obignuinla - pasivtr $i automatd;
- Memoria asociativ[, care presupune o intenfionali-
|a,tei
- Memoria evocativtr,. care necesitd intervenlia
in func1ie de datele gituafiei prczentate;
selecliei voluntare,
"- Memoria reflexivd, care are scop creator gi se
sprijind pe formele de memorie prezentate anterior.
Exist2l, de asemenea, mai multe tipuri de memorie :
voluntartr, involuntard, logictr, mecanic[, senzorialtr,
cognitivd, afectivtr etc.
7. Percepfia
Este o funcfie psihicd senzoriald complex5, prin
care se obfin informatii despre obiectele, fenomenele gi
evenimentele din mediul inconjurdtor, precum gi despre
starea general5 a realit{ii: spafiu, timp, migcare.
 Percepfia se concretizeazd -in imagini primare
totalizatoarc gi multidimensionale, ceea ce le deosebegte
de ssnsnlii gi de imaginile senzoriale.
Percepfia este un proces de tip comunicafional,
imaginea perceputtr fiind o rezultanttr a operatiilor de
analiztr gi sintezd. Rezultatul percepliei este'un model
izomorf.
Percepfia evolueaz[ filogenotic gi ontogenetic, fiind
influenfati de factori socio-culturali.
8. Voinfa
Este un proces psihic complex, care se manifesttr
numai conqtient, proces dirijat pentru realizarea unor
scopuri stabilite in prealabil. Voinla este in interacliune
cu procesele psihice cognitive gi afective 9i reprezinttr
manifestiri ale unor gdnduri gi sentimente ale omului in
acfiunile gi faptele sale. Depinde de motivalia psihologi-
cd gi de cauzele exterioare socio-culturale.
Dupd Yung, voinfa este suma energiei psihice
disponibile a congtientului. Actul de voin1tr este un
proces energetic, declangat de o motivalie congtienta.
Voinla este un fenomen psihologic datorat culturii 9i
educaliei morale.
Capitolul II
Procese psihice inconEtiente
1. Afectivitatea
Este un ansamblu de manifesttrri psihice datorit[
cdrora resimlim realitatea exterioartr, reflectattr prin
nbiri pozitive qi negative, de la emolie la sentiment.
86
i
Afectivitatea este un proces dinamic qi continuu care
pune in rezonanltr doutr modalitili de existenfi,
subiectivb gi ambiental[, realizhnd un complex subiectiv
al vielii interioare. Are rol energetic pentru sistemul
psihic. Stimulii care declange'azf o ffdire afectivl
fiebuie sd aibd un rol de varietate sau sd posede o
investire afectivl anterioard.
Originea afectivitli$i se afl[ in inconqtient, unde se
produc activit{ile reflexe gi instinctive, care determind
o tensiune. Afectivitatea este integrattr fiziologic in lobul
frontal, in lobul temporal gi in hipotalamus.
Formele de manifestare a afectivittrlii sunt: afectele,
dispoziliile, ernoliile, sentimentele, pasiunile.
2. Arhetipurile
Noliune inFodusd de Yung.
Sunt imagini arhaice incongtiente care cuprind motive
mitologice qi care se regtrsesc sub forrne similare in
toate timpuile gi zonele, precum gi in vise, fantezii,
viziuni gi obsesii individuale.
Arhetipurile aparlin incongtientului colectiv, care
constituie un strat mai profund decdt inconqtientul
personal.
Pldsmuirile arhetipale nu sunt trf,iri personale, ci
sunt idei generale, cu un sens intrinsec, mitologic.
Arhetipul este deci o imagine primordiall mitologi-
c[, intotdeauna colectivtr gi comuntr, cel pulin unui
popor sau unei epoci.
3. Compensarea
Este un mecanism psihologic gi biologic de'rnenlinere
gi echilibrare a funcliunilor vitale. Conceptul a fost
introdus de Adler in psihologie gi inseamnd echilibrarea
functrionald a sentimentului de inferioritate, printr-un
87
sistem psihologic compensator, corespunzf,tor unor
funclii analoge din domeniul fiziologic, cum sunt
autoconffolul gi autoreglarea organismului. Yung extinde
conceplul de compensare ca pe o echilibrare funclionaltr
generald gi ca o autoreglare a aparatului psihic. Compen-
sarea estcr o activitate inconqtienti care nu se opune
orienttrrii conqtiente, ci o echilibreazd gi o completeazd.
4. Imagina[ia
Este un proces psihic complex de creare a unor
imagini noi pe baza prelucrtrrii unor reprezenttrri gi a
unor experienle cognitive, formate anterior.
Imaginafia se bazeazd pe activitatea incongtientd a
fanteziei qi apare conqtientului ca un produs al acestei
activitifi, ca o viziune sau ca o halucinalie.
Imaginagia are grade diferite de complexitate, in
funclie de structuri, de inten{ion:rlitrate. de gradul de
dirijare etc.
Are o activitate de reprezentare sau reproductivtr gi
o activitate de crealie.
5. Impulsul sau pulsiunea
Fste o activitate psihic[ a inconqtientului, care ia
na$tere din surse diferite; datorit[ unor interdicfii sau
datoritd unor mecanisme de deplasare dintr-o perioadb
de timp, in care era adaptat, inn-o altd perioadd de
timp, la care impulsul nu s-a"adaptat. Impulsul poate
executa acliuni neconfrolate care par bizare gi deplasate.
Impulsurile sunt tendinle ale substanlei vii pentru
restauriuea unei stiri anterioare. Ele au o naturd conser.
vatoare gi sunt expresia unei ine4ii'sau a elasticitdlii
materiei organice. Cele mai importante impulsuri sunt
impulsul Erosului qi impulsul Mortii, aqa cum le-a
denumit Freud. Acestea se afld in om de la nagtere gi se
88
opun unul altuia. Impulsurile Morlii sunt orientate spre
exterior gi au tendinfe de agresiune gi distrugere. Impul-
surile sexuale ale Erosului sunt impulsurile Viegii gi
doresc continuitatea vielii.
6. Instinctul
Este un lanl de reflexe necondilionate care se desfb-
goartr intr-o anumitd ordine cronologicd, declangat de
stimuli specifici gi care constituie un comportament
ereditar, cu o finalitate biologicd proprie fiecdrei specii.
Instinctul se manifestii'la fel, cu variatrii minime, la
toli indivizii care apa4in aceleiaqi specii. Are rolul de a
satisface necesittrlile vitale, cum sunt : foamea, setea,
reproducerea, pldcerea, apdrarea gi, in general, necesi-
tdfile pen8.u dezvoltarea organismului.
Actele instinctive sunt ereditare, dar pot fi influenfate
de experienfa proprie gi de mediul inconjurtrtor.
Biologic, instinctele sunt diferite qi sunt denumite:
instinct de conservare a individului, instinct de conser-
vare a speciei, instinct gregar de conservare a societdlii.
Sunt recunoscute doud categorii de reflexe qi de
aceea Pavlov considertr cd instinctele sunt complexe de
reflexe necondifionate, care s-au format in cursul dezvol-
tdrii filogenetice. Freud a demonstrat cd instinctele au
un anumit rol in comportamentul oamenilor, iar instinctul
sexual este unul dinfte instinctele cele mai importante in
psihanaliztr. Instinctele produc pulsiuni in organism gi
pot crea: satisfacerea imediatd, adictr descdrcarea
pulsionaltr; refularea, care este insolitd de dezvoltarea
unor formaliuni de substitufie sau de simptome morbide;
sublimarea, care este canahzarea,intr-o activitate deriva-
ti, energia pulsiunii fiind detumatd pentru creatia
adistica. gtiinfifictr sau pentru alte activitlti de ordin
social superior. "Reprimarea unor instincte este necesar
str se facd de ctrtre societate, gi de aceea educalia gi
 favo-
mediul contribuie la orientarea vie{ii instinctuale'
(Freud) Freud face distinclie intre libidoul sexual gi libidoul
rizdnd trecerea de la egoism la alFuism,"
asexual, avdnd in vedere diferenlele dintre impulsiile
N. Tinberger spune cd instinctul este un mecanism
pregd- care le produc. DestinaJia cea mai importanti a impul-
neruos org-irut ierarhic' sensibil la o anumiti
siei care nu mai este satisfactia sexuald, deci a libidoului
tire. O".rinqat" Ei diriiare a impulsurilor de
origine
impul- asexual, este sublimarea, caz in care satisfactria igi
ini.tnA gi externf, gi care reacfioneazd la aceste
la conser- ?rnlti, sociald sau etich"
gdse$te o realizare de valome mai
suri prin miqcihi coordonatoare, contribuie
Eul este un mare rezervor de libido, de unde libidoul
varea individului 9i a sPeciei'
este expediat la obiecte qi intotdeauna Eul este pregdtit
sd reprimeasc[ libidoul. Freud concluzioneazd cd
7. Intuifia impulsiile de autoconseriare sunt tle naturd libidinald qi
care
Este o funclie psihologicd' incongtienti' de aceea l-a denumit libido narcisic.
produce perceplii cu obiecte exterioare'
interioare sau
intt. .i. Cunogtinlele intuitive au caracter de
i"t.fntii 9. Reflexele
certitudine bazat pe o stare psihictr determinatd'
gi are forme Sunt acte nervoase elementare care apar in urma unor
Intuifia pc,ott ]i subiectivd sau obiectivd
stimuli. Reflexele sunt condilionate gi necondilionate.
--
concrcte gi abslacte.
Reflexele necondilionate sunt de mai multe tipuri :
lntuilia, al[turi de senzafie' ests o
caracteristicd a
ca 9i senza{ia' - Reflexe osteotendinoase: excitalia unor tendoane
pritroiogi"i infantile qi primitive 9i este'
pot dezvolta gdndirea qi sentimentul' sau a unor suprafele osoase care au drept rezultat
mafficea din care se
contraclia prompttr a unui mugchi sau a unui grup
ca funclii raflonale. Intuilia poate fi valorificattr
pentru
muscular;
cunoagtere qi contemplare in interior
sau.in exterior'
lucrurilor' - Reflexe cutaneo-musculare: excitarea unor zone
Permite, de asemenia, sesizarea esenlei
preirlabiltr' tegumentare ce au ca rcns,ltat contracfia muqchilor
nemijloci.t qi ftud o elaborare logicd
corespunzltori;
- Reflexe statice sau de posturd: se. realizeazd prin
8. Libidoul apropierea pasivl a capetelor unui mugchi, care produce
Eul pentru
Este energia psihicl pe care o consumd o contraclie tonicd:
Libidoul produce un - Reflexe de apdrare;
satisfacerea tendinlelor sale sexuale'
de sttrri psihice, cum sunt atitudinea - Reflex alirnentar;
no*at mare
pritti.a in dragoste' in cuisul bolilor organice'
in timpul - Reflexe sexuale.
etct de aceea poate fi clenumit "principiul
'somnului Reflexele condilionate sunt dobdndite in
cursul
dezvoltarii individului, in urma asocierii repetate a unui
Pllcerii"'
Libidoul este un termen ce caracterrzea' d dinamica excitant oarecare cu un excitant care provoacd un reflex
pa4iale avdnd ca inntrscut. Exemplu : salivarea penffu hranl la ore fixe.
sexuali gi este compus din impulsuri
genitale' Reflexele condi$onate sunt temporare; ele dispar,
srnsl'unie organe ale corpului' in special organele
dac?l nu mai existd stimulul excitant" un timp indelungat-

90
91

10. Refularea
Este alungarea din congtient a unor dorinfe, motivafii
sau idei care contrazic tendinfele normale sau normele
morale.
Refularea este mecanismul psihic prih care sunt
himise sau menlinute in inconqtient reprezenttrri pulsio-
nare, cum sunt gdndurile, amintirile sau imaginile.
Refulalea apare in momentul in care satisfaclia unui
impul; generator de pldcere este in opozilie cu alte
impulsuri. Este un mecanism de apbrare. prin care este
exclus din Eul co0$tient un eveniment hecut care are o
incdrcdturd traumaticd. Esenfa refultrrii constd in a
indepdrta qi a menline in inconqtient anumite continutud
de agresiune: sexuale. de distrugere etc.
Refularea presupune mai multe operalii:'
a. Excluderea unei noliuni percepute qi fixatein memorie'
b. Excluderea faptului cI nofiunea respectivd a fost
memorati.
c. Anihilarea congtientului in ceea ce priveqte primele
doud operalii de excludere.
Freud distinge urm[toarele tipuri de refulare: refu-
larea originard a pulsiunii: refularea propriu-zisd la care
se adaugd o repulsie; manil'estarea conlinutului refubt in
simptome. in vise gi in acle ralate.
11. Sentimentul
Este un proces psihic inconqtienl., care are loc intre
Eu.gi un conlinut dat, in sensul respingerii sau accepti-
rii, respectiv al pldcerii sau nepltrcerii. Este urmat apoi
de un proces datorat con$tientului mornentan sau senza-
liilor momentane, care apare izolat, sub formd de
dispozitrie. Sentimentul este gi un mod de a judeca diferit
de raliune gi care accept[ sau respinge in mod subiectiv
utr conlinut dat.
92
Sentimentul obiEnuit este concret gi poate fi definit ca
o senzaJie afectiv5,, spre deosebire de sentimentul
abstract care se ridicd deasupra continuturilor simple gi
produce o dispozifie. Yung distinge un sentiment activ
care este o functrie dirijatl, con$tienttr, o acfiune de
voin1tr qi un sentiment pasiv care este o funclie nedirija-
ti. incongtienl[.
12. Senzafia
Este o activitate psihicd elementard care reflecttr
insugirile izolate ale obiectelor gi fenomenelor, cum sunt:
culoarea, sunetul, mirosul, gustul etc. Senzaliile sunt
legate de activitatea unui anumit simg vdz, auz etc.
Yung descrie senzafia ca pe o funclie psihologictr, ce
qasformtr un stimul fizic in percepfie_ Senzptria se
raporteazd nu numai la stimulul fiziologic cxterior, ci qi
la stimulul intern, fiind un element al reprezenttrrii,
intrucAt transfbrmd imaginea perceputA a obiectului
exterior intr-o reprezentare. Senzalia este un fenomen
incongtient, care nu se supune legilor rafiunii.
13. Simfurile
Sunt funcliuni ale organismului prin care sunt
recepfionali gi prelucrafi factorii excitanli pentru a obtine
informalii asupra mediului. Simprile recepteaztr anumite
informalii pe care le transmit prin nervi, la anumigi centri
nervogi specializali, unde informaiiile sunt prelucrate gi
decodificate.
Organismele vii sunt dorate cu analizori. constituili
din receptori, din nervii care pornesc de la receptori spre
centrii nervogi gi din anumite portiuni ale creierului.
Simfurile principale sunt : vdz, auz, miros, gust, piptrit,
93

siml termic, simf static, siml de orientare etc' Organis-
mele au, de asemenea, capacitatea de a prelucra o
serie
de excitanli, recepfionali prin simpri, gi de a otfine
informa;ii asupra mediului.
1.4. Subtimarea
Este transferul impulsului sexual, libidoul' intr-o
inalti, cum sunt crealiile artistice'
rc,alizue psihicd mai
activitdfil; sociale 9i acliunile etice, puse in slujba
societ^61ii.
Sublimarea complettr sau incompletl poate conduce
la producerea in proporlii diferite a capacitd$i de
poato
uealie, dac[ existtr in individ sim;ul artistic' sau
conduce la perversiuni ori la nevroze'
Sublimarea ajut[ astfel la construclia caracterelor
umane prin indbugirea impulsurilor, partral sau
deloc'
94
Partea a III-a
PBRSONALITATEA
Personalitatea este ansamblul de trds[turi morale gi
intelectuale, de insugiri qi aptitudini sau defecte, care
caracterizeaz[ modul propriu al unei persoane gi indivi-
dualilatea ei, comparativ cu alte persoane.
Vom ciuta sd descriem caracteristicile gi tipurile de
personalitdli, intrucat personalitatea este un sumum de
insugiri psihologice, care caracterizeazf Si diferenliazd
fiecare individ uman gi determind comportamentul sdu
in oricare situatrie important5, cotidiantr sau banaltr, dirl
via1tr. Indivizii reacgioneazf, diferit, in funclie de
personalitatea lor, atAt in cazul bolilor fizicc sau psihice,
cdt qi in fap tratamentului acestora.
Din cauza complexitilii gi importanlei in psihologie
a acestei noliuni, in afard de definilia arltatd, mai sunr
gi altele, dintre care citdm:
a. Jaspers considertr personalitatea drept un mod
partic-ular de manifestare a tendintrelor qi sentimentelor
unui om, in care individul este impresionat de situatiile
in care se gdsegte qi fald de care reacfioneazd.
b. K. Lewirt spune cd personalitatea este un ansamblu
de sisteme, fo4e qi procese psihice, in centrul cdrora se
aIld Eul imtim, compus, in mod dinamic, din valorile
fundamentale ale individului.
c. J. Piager definegte personalitatea ca o stlucturd
care posedtr trei insugiri: totalitatea, fiansformarea si
reglajul. S-a constatat in acest sens cd personalitatea are
mai multe trdstrturi specifice, gi anume:
- Gradul de permanenltr, dinamica gi o economie
proprie.
95
 - Personalifatea esfe compusd din elemente a cdror
naturl este diferitl.
- Personalitatea este rezultatul unui proces genetic'
d. Freud gi psihanaligtii considerf, personalitatea ca
o istorie a devenirii pulsiunilor primare impdrlitd in trei:
- Libidoul este rezervorul dispoziliilor ereditare gi al
energiei pulsionale.
- Eul este instanga centrald a personalitlfii,cu rol de
autoconservare. Eul epte o instanli mediatoare'
- Supra-Eul este constituit din interiorizarcaa tot ceea
ce aduce educalia individului, cum zlr fi: interdictriile,
ierarhiile de valori gi exigenlele.
e. Yung considerd personalitatea ca o extensie a
incongtientului din care face parte incongtientul colectiv,
forfnat din experienla generaliilor trecute, transmisd
ereditar, gi cuprinde deci arhetipuri simbolizate prin mituri.
Capitolul I hiperperseverentd, firea nestdpdnitd, firea hipertimic[,
Personalitatea de bazi
Este o personalitate-model, teoreticd, prin care se
explicd relafiile individ-societate-culturd, precum 9i
obiectele de cercetare penru diverse formalii sociale'
Personalitatea de bazd se refer[ la o structurf, stabill
de elemente comportamentale, tendinfe, sentimente,
valori, atitudini gi convingeri.
Personalitatea de bazl reprezinttr matricea prirnard
qi arattr raporturile membrilor unei colectivitAtri, in
raport cu care indivizii i;i elaboreaz[ un anumit stil de
via1tr.
Aceste raporturi dintre individ qi societate se stabilesc
de la naqtere, prin educafie, culturtr, folclor, norme qi
moravuri.
96
Mediul socioculhral mcdrele,azA personalitatea de bazA
in care se reflectd qi se concenfeazd ahibutele lui eseriliale.
Pe de altd parte, individul mediu exprimd pregnmt
caracteristicile fundamentale ale culturii $i societdlii
ctrreia ii aparlinc.
Capitolul II
Personalitatea accentuati
Personal-itatea accentuattr este o personalitate caracte-
rizattr prin insuqiri speciale sau ffdsdturi a cdror
intensitate depdgeqte media. Aceste trdsdturi genereaztr
manifesttrri pregnante, care au o anumitd tendinld spre
patologie, nefiind datorate unui dezechilibru in structua
personalitdlii. Se disting mai multe tipuri principale de
personalittrli accentuate, pe care le vom prezenta, gi
anume: firea demonstrativtr, firea hiperexacttr, firea
firea distimich, firea labiltr, firea exaltat[, firea anxioa-
s5, firea extravertitd, firea introvertitd.
a, Firea demonstratitri reprezinth un grad mai redus
al firii isterice, avdnd o capacitate anormald de refulare,
inferioard istericilor. Personalitatea demonstrativd este
caracterizatd, prin laudd de sine, comportament cu scop
de afirmare, tendinfd de autocompdtimire, pripeal[ in
decizii, capacitate de a se face iubit. persoanele cu
aceastd fire manifesti unele talente zulistice, precum gi
o mare_ dozd de patetism in vorbire, mimictr qi gesturi.
PersonalitdJile accentuat-demonstrative resping
aspectele nepldcute gi cultivl reprezentdrile fanteziei.
Scriitorul Karl May este un caz tipic de personalitate
demonstrativd, datoratd practicdrii unei pseudologii
fantastice gi a minciunii patologice.
97
 b. Firea hiperexactd se caracterizeazb prin lipsa
capacitdlii de refulare. Firea hiperexactd se manifestd
prin frtrmdntare, indoiald, oscilalie, limitarea capacitdtrii
de a lua hotdrAri, ceea ce conduce la o diminuare a
eficientrei. Din aceasttr catzl individul trebuie s[
.o*p"nr.r, acest deficit prin meticulozitate, asigurfui
excesive, minuliozitate exageratd' O munc[ de rtrspun-
dere sporegte atenlia acestor firi, ceea ce le d[ o bund
apreciere la locul de muncf,.
Aceste personalitdli respectd bine disciplina severl
din armatf,, iar in viafa civil5 igi impun lor 9i celor din
jur o disciplind asemf,ndtoare.
c. Firea hiperperset'erentd arc tendinltr spre ideile
fixe in scopul atingerii unor scopuri egoiste, legate de
interesele personale' ceea ce declangeaz[ o reactie
afectivd anormall. Cei ce posed[ aceasttr fire sunt
grijtr
susceptibili, se simt ugor jignili qi dbvedesc o mare
pentru prestigiul personal. Ca aspect pozitiv al acestor
personatitXli, apare ambifia cu care se mobilizeazS
pentru atingerea felului propus. Ambilia 9i susceptibili-
i"t"u favoizeazd insl instalarea sentimentului de
prejudiciu qi aparilia unor reacgii de ostilitate'
d. Firea nestdpdttitd este caracterizatd prin domi-
nalia instinctelor qi a sentimentelor asupra rafiunii'
Aceste personalittrli reacfioneazd impulsiv, prin
mimictr qi prin cuvinte, 9i chiar prin reaclii agresive
necontrolate.
Nestdp0nilii sunt nestatornici, igi schimbtr des focul
de munctr, degi munca fizictr le face pldcere' Ei au o
predispozi;ie spre m6nie qi exagerare, explodeazl brusc
gi Oo. o viald instinctivd, le place s[ bea 9i sd mfnAn-
ce mult. Printre aceste personalitili se gdsesc nenumd-
rafi alcoolici, iar unii ajung chiar qi la crime'
98
e. Firea hipertimicd este o formd diminuatd a
temperarnentului hipomaniacal, o combinatrie de veselie,
cu d<irinla de ac;iune qi cu nevoia de a vorbi, cu o
inclinalie spre digresiuni in gAndire gi fugd de idei.
Aceasttr personalitate subestimeaztr necazurile vielii,
este mereu in acfune gi acceptd numai lucrurile pldcute.
Oamenii cu aceast{ fire au ganse de succes, fiind
indivizi de acliune qi inovafie. Sunr plini de idei gi de
sentimente, dar au o inclina{ie puternic[ spre superficia-
lilate pe plan etic Ai moral gi de aceea sunt personalititi
nerealizabile in fond.
f. Firea distimicd reprezinti un grad mai redus al
temperamentului subdepresiv qi este contrariul tempera_
mentului hipertimic. Acegti indivizi sunt severi, depresivi,
figti. Acgioneaztr pu!n, dar sunt alrui$ti, sob,ri gi etici.
Au un mare grad de inhibilie qi un randament scdzut
al gAndirii. Lipsili de veselie, sunt dominali de inerJie,
incetineal[ gi de oarecare deprimare.
g. Firea labild este caracteristicd personalitdlilor in
care alierneaz[ stdrile hipertimice, de veselie, cu stdrile
distimice, de severitate. Aceqti indivizi se manifestd
uneori depresiv, iar alteori euforic.
Aceste stdri sunt determinate de mediu, precum gi de
indivizii din jur, ei fiind continuu oscilanli.
i
h. Firea exaltatd reprezint{ temperamentul anxios
nelinigtit. dar gi fericit, cu dispozilii extreme de oscilalii.
Sunt indivizi entuziasmati de evenimentele pozitive gi
disperali in prezenla evenimentelor negative. Aceste
personalitdli se pot canaliza spre sferele aftistice,
religioase, filozofice sau sport. Multri poegi au firea
exaltatd.
i.'Firea anxioasd se manifesttr incb din copildrie
datoritd fricii de ?ntuneric gi de cdini. Apoi, datoritd
9S
mediului ostil $i batjocurii celorlalfi copii' Sunt indivizi
timizi, fricogi 9i plini de jentr. Au o mimic[ expresiv['
pl0ng ugor de bucurie, ca gi de mild, avdnd astfel o
tendin$ putemictr spre depresivitate qi emotivilate'
j. Firea extravrtitd are orientare spre lumea percep-
fei, imaginatia avind un rol secundar la aceste firi'
individul va fi astfel in ctrutarea unor impresii exte-
rioare. Este un tip sociabil. atras de conversafii, de radio'
ii
TV. cinema etc. place str schimbe mediul. sd intre-
prindtr qdldtorii, sd coleclioneze, sil tr[iasc[ intim-
pltri *tt*o noi, fful sd simttr nevoia sf, prelucreze 9i
,tr int.gr.r. noile cunoqtinfe. Este o pcrsonalitate
int'luenlabiltr gi credul5, care igi insuqegte foarte ugor
ptrrerile altora. Aclioneaztr uneori impulsiv deoarece
orienttrrile sale sint exterioare.
k. Firea introl'erlitd se c:uacterizeazd printr-o
puternicl rcprezentare 9i o tloz6 mare de introversiune'
t*" poutt str o indeptrrteze de realitate' pdntr la intrarea
intr-o lume ideald'
Personalittrlile introvertite reilizeazl uneori perfor-
mante remarcabile, planuri' invenlii qi idei deosebite' Ei
au o inctiriatie spre titeratur[ sau sport' de preferinld
"gi
gah, dar spre filozofie, politic[ gi religie, ins[ de
multe ori sunt firi nerealizabile. Acfiunea ocupd la
acegtia un loc secundar fald de lumea ideilor'
Capitolul III
Personalitatea adictivl
Dupd peisonalitatea de bazd qi personalitatea
accentuat[, prezentate anterior, personalitatea adictivd
cuprinde a treia grup[ importantd. Aceste personalititri
presupun tr[sltud specifice alcoolicilor 9i se datoreazd
1oo
unor tendinfe spre depresiuni patologice. De multe ori, la
personalitdfile adictive predomintr narcisismul.
PersonafiHlile adictive depind de influenfe exterioa-
re. cum sunt alcoolismul gi drogurile. Indivizii sunt
profund susceptibili qi influenlatri de mediu.
Capitolul IV
Personalitatea dizarmonici
Pcrsonalitater dizurmonictr. a p.ltra grupl importan-
tide personalittrfi. rezultd in urma tulburtrrilor echili-
brului unor trtr.slturi de pensonalitate, respectiv din
predominarea uneia dintre aceste trdslturi.
ln individ trebuie sd convieguiascl annontbs qi
proporlional diversele tipuri de personalittrli prezentate
anterior, iar in cazul dezvolttrrii excesive a unui tip de
personalitate, apar exagerdri grave patologice, gi atunci
personalitatea individului devine dizarmonicd.
Experienla ne arattr cd nu se poate vorbi de tipuri
pure de personalitate, ci numai despre o tendinld cdfte
un anumit comportament dictat de temperament gi care,
in final, caracteizeaz?l individul. in acest sens, persona-
litdlile dizarmonice sunt diferite de personalitdfile
normale, prin exagerarea agresivtr a unei trlsdturi.
Existd mai multe tipuri de personalitdli dizarmonice
principale, pe care le vom prezenta in continuare:
a. Tipul sang,-inic se caracteizeazd prin bund
dispozilie, optimism, sociabilitate. Este activ, curajos gi
energic, dar inclinat spre excese. Are o tendinp puterni-
cI spre superficialitate gi inegalitate in atitudine. posedtr
o constitulie robustd. Este predispus la infeclii gi
reumatism.
101

b.Tiput melancolic este caracterizat prin durabilitate,
profunzime, seriozitate qi congtiinciozitate. Manifestd o
fire interiorizattr, orgolioastr 9i relinutl fap de socie-
tate, av0nd o doztr de neincredere qi nesiguranltr de sine'
Din aceasti cauztr, tipui melancolic este predispus
la boli psihice, de tipul nel'r'ozelor, precum 9i la newalgii,
tulburtrri digestive qi vasculare.
' c. Tiput coleric are puternice trtrslturi volitive'
temeritate gi rezistenltr fizicl. Este un tip susceptibil,
pasional, excitabil gi agresiv, fiind inalt 9i slab' Este
pretlispus la tulburtrri digestive.
d. Tipul flegmatic se caracterizeaztr prin reaclii $i
tr[iri fdrd intensitate: este calm, calculat, tolerant' bine
dispus qi increztrtor. Se sperie de orice boal[ qi suporttr
greu durerile. Este tiPul gras.
e. Prefdcutttl este individul care se ascunde de
ormeni. in spate ii ponegregte' ir in fafl ii ridicl in
slavtr. Este secretos, megaloman 9i nesigur de el' Toate
acfiunile lui sunt dubioase. viclene qi dugm[noase'
f. Flecarul ingirtr vorbe ldrtr rost in prezenla
orictrrui strtrin, povesteqte intimittrli $i exagertrri de
multe ori neadevfuate. Nu are o cenzur2l moralf, 9i este
incapabil str aibd relalii corecte gi de duratd.
g. Grosolanuleste individul care vorbegte foarte tare, este
nespdlat gi neglijent in imbrdcdminte. I\4fuancd grdbit' cu
gura plin[, gi bea cu ldcomie. Este turbulent, impulsiv 9i nu
respectb uzanlele publice ale societdlii in care n[iegte.
h. Neobrdzatul se cuacterizeazil printr-o mare
indr[zneald. El se ceartd cu vecinii, prietenii gi necu-
noscufii. Joac[ jocuri de noroc, vorbegte tare, triqeazl,
minte $i insult[ pe tofi. Este agresiv, dispreluitor,
megaloman qi are predispozilie spre criminalitate.
102
i. Guralivul este individul care are rtrspunsuri la
orice gi rdspunde la oricare intrebare cu vorbe multe,
fhrl gir gi fIrI conlinut. Intervine in conversa{ia
necunoscugilor 5i se laudtr cd a citit totul, iar cand
vorbeqte, nimic nu-l poate opri. Este impulsiv, agresiv,
megaloman, hipertirnic.
j. Zgdrcitut face socoteli penFu orice : m0ncare,
haine, ctr4i, produse alimentare gi industriale. Calculea-
ztr chiar gi cheltuielile pe care le fac alfii la ei acas[. igi
urmfte$te copiii, solia qi pdrinlii, pentru fiecare bucattr
de pdine. Se ceartii cu vinztrtorii, dar gi cu curnptrrtrto-
rii. Este rigid, obsesiv gi anxios.
I
k. Brutalul vorbegte pe ton aspru gi dur. intArzie la
intilniri gi ii trateaztr pe toli de sus. Este e6ploziv,
irascibil qi instabil. Vorbegre urdt aldt cu cei btrtrfini, cAr
gi cu t'emeile gi cu copiii.
l. Nentulluntirul. Nici darurile gi nici succesele nu-l
mufumesc. Nu iubegte pe nimeni gi se cearttr cu toata
lumea, cu prietenii sau cu necunosculii. Este neincrezd-
tor, senzitiv, trist, incapabil de relalii.
m. Neittcrezdtorut iSi controleazd familia, solia $i
prietenii, precum Ei colegii de munc{. Verificd vinztrto-
rii, cumpdrtrturile, fiecare rest gi greutatea cumptrrtrtu-
rilor. Este obsesiv gi rigid.
n. infumuratrul se caracterizeazl prin dorinfa de
onoruri gi decoralii. Caut[ numai prietenia celor mai
mari in grad, a bogdtagilor sau aristocratrilor. Se laudd
cu relalii deosebite, pe care le cultivd. Este megaloman,
teatralist gi fabulant.
Tipurile de personalitili dizarmonice, psihopatice,
mai sunt clasificate in prezent gi astfel :
- Abulic gi lipsil de ,-oin1d.
- Exploziv, iritabil - se descarctr rapid gi necontrolat in
afard.
103
- Instubit - trece de la veselie la depresiune.
Partea a IV-a
- MegalomaLr - psihopat, care se aqazd cu orgoliu qi
vanitate in centrul atentiei. PSIHOTERAPIA
- Fanatic - individ care se supravegheazd. El anage in
jurul sdu prozelili.
-Anancast - neliniqtit, nesigur qi obsedat de culpabilitate
sau insuficienl6.
Scopul acestei lucrdri, aga cum am precizat in
-
- Hipertimic are b dispozitrie veself,, temperament introducere, este de a prezenta sugestia gi autosugestia,
sangvinic, tip activ, critic, sigur pe el, dar inconstant 5i
dar am considerat necesar sd ardt?im mai intAi vasti-
nephsdtor.
tatea acestui misterios OM gi a proceselor care se petrec
- Depresiv - pesimist, sceptic Ai sumbru.
in el, in stare de congtient sau de incongtient.
- Psihopcttul astenic - imprevizibil, hipersensibil, obsedat
Apoi, in dorinla de a ajuta cititorul sh pdtrundd in
de boli.
aceastd lume extraordinard a psihicului omenesc, am
- Psihopatul apatic - lipsit de mil[' brutal, rece, moro-
explicat c6teva dintre nofiunile cele mai importante,
clnos, imoral.
specifice limbajului psihologic.
De asemenea, arTl ardtat pe scurt cateva dintre
tipurile de personalitdfi umane, care se creeazla ca
urmare a ereditdgii gi a influenlei mediului socio-cultural
gi asupra clruia aclioneazd multiple procese psiholo-
gice, cum sunt : voinJa, atenfia, percepfia, impreund cu
multe alte mecanisme gi fenomene psihologice. pe care
oamenii incd nu le-au descifrat in totalitate.
Aceste fenomene psihice, determinante pentru viaga
omului, sunt supuse la nenumlrate acfiuni externe sau
interne, dintre care unele sunt dlundtoare qi pot da
tulburdri, uneori foarte grave.
De aceea, noi vom prezenta autosugestia, o metodd
cu rol profilactic, in dorinla de a ajuta pe cei interesali
"sd se ajute singuri" in dirijarea unor fbrle psihice
existente in fiecare dinffe noi, fbrfe care de cele mai
multe ori sunt nefolosite.
in continuare, vom descrie pe scurt cOteva dintre
metodele de tratare a psihicului uman, inainte de a
prezenta in extenso sugestia gi metodele de autosugestie.

105
 De asemenea, existd doud mari categorii de psiho-
I terapii, gi anume :
Capitolul
l. Psihoterapii individuale, din care fac parte: psihana-
Bazele psihoterapiei liza, psihoterapiile de inspiratrie analiticd, hipnoza,
autosugestia, terapiile de relaxare, Yoga gi zen.
Vom incepe cu o defindie a psihoterapiei, definilie
2. Psihoterapii colective,care sunt psihoterapii de grup.
recunoscutd in prezent de specialigti.
bazate pe tehnici psihanalitice, pe tehnici psihodram atice,
Psihoterapia este o metodd de vindecare ce folosegte
somn colectiv etc.
mijloace psihologice, cu acfinne directA asupra unei boli
Aqa cum ar{tam, dintre aceste psihoterapii, noi ne
psihice. Ea consti dintr-un ansamblu de tehnici psiholo-
vom ocupa in principal cu sugestia gi autosugestia dar,
gice care se adteseazd fie simptomului de boald, fie
inainte de a intra in ffatarea acestui subiect, pentru a
structurii personalitdlii, fie ambelor.
sublinia simplitatea metodei noasfe, precum qi impor-
Orice psihoterapie este condilionatd direct de cunoa$-
tanfa ei, vom prezenta pe scurt psihanaliza, cea mai la
terea subiectului, precum qi de stabilirea unui raport bazat
modtr metodd.de tratament psihic. *f/
pe incredere gi chiar pe afecliune intre pacient gi medic.
" ir"
Psihoterapia nu este o simpld metodd de vindecare,
ci este o atitudine psihologicd in cadrul unui act medi-
cal. De aceea, se vor avea in vedere cdteva prescriplii de
capitotur , fioiJt'
bazd, duptr cum urmeaz[: Psihanalira-$i contribufia ei
- Pacientul sd nu depdqeascd vdrsta de 65-70 ani.
- Sb existe o dorinl[ reald de vindecare din partea in psihoterapie
bolnavului.
- Pacientul s[ aibd capacitatea de inlelegere a Psihanaliza este un sistem-psihologic terapeutic,
terapiei. infiinlat de Freud la sfdrqitul secolului al XIX-lea gi
- Personalitatea individului str nu aibd o dizarmonie inceputul secolului al XX-lea. Freud a folosit pentru
profundtr de struclurd. prima oar[ termenul de psihanaliztr in anul 1896, in
- Boala s[ nu aibtr o vechime foarte mare. lucrarea sa intitulatl "Noi observafii asupra psihozelor
de apdrare". Anterior lui Freud, lucrdri gi cercetdri in
Vom mai sublinia cd existd doud mari sisteme domeniu au fost efectuate de qcolile de la Salp6tri6re gi
terapeutice: Nancy, ai cdror reprezentanfi marcanli au fost Breuer,
Charcot, Bemheim gi P. Janet. Acegtia au tratat prin
l. Sisteme terapeutice care se adreseazd confinutului
hipnozd diverse cazuri de isterie, somnambulism gi
persoanei 9i al experienplor sale. Acestea sunt psihana-
catalepsie. Psihanaliza, a$a cum a definit-o Freud gi
liza gi psihoterapiile de inspiragie analitic[.
gcoala sa de psihanaligti, este un sistem psihologic care
2. Sisteme terapeutice tehnice, care pe o
se .bazeazl explicd natura conflictului uman, iar ca terapie foloseqte
anumittr procedurd, necesard unei persoane pentru a se
schimba, cum sunt: hipnoza, Yoga, autosugestia etc.
107
106
autoinvestigarea ;iautocunoa$terea in vederea realizdrii
unei restructur[ri profunde. De asemenea, psihanaliza
foloseqte resursele proprii ale individului gi realizeazd un
echilibru intre sine qi lumea inconjurdtoare
Psihanaliza considerd cd existd un psihism incongti-
ent, care intervine in viala congtienttr gi care poate folosi
continutul incongtientului. Pornind de la acest conflict
intrapsihic intre conqtient gi inconqtient, psihanaligtii
considertr cd existd mai multe principii care stau la
baza relaliilor dintre congtient gi incongtient, gi anume :
principiul pllcerii, principiul realittrfii, mecanismele de
apfu'are ale Eului, complexul lui Oedip qi complexul de
castrare.
Pornind de la aceste principii de baz6, psihanaliqtii
elaboreazd cAteva teorii foarte importante in dezlegarea
psihismului uman.
futfel, Freud 'nahze'azd, in profunzime incongbentul gi
i;itroduce o nofiune noutr, precongfientul, care mai tdrziu va
fi numit subcongtient, stabilind cele ['ei stiri ale psihicului:
congtient, incongfient gi preconqtient sau subconqtient.
Referitor la elementele dinamice, psihanaligtii freudi-
eni descoperii libidoul (pl5cerea), instinctele gi tebria
pulsiunilor, iar din punct de vederc genetic ei analizeazd
trlsdlurile de caracter qi structura psihologici a indivi-
dului, ea avindu-gi originea in evenimentele din copil5rie.
Freud considerii ctr existi rei instanle psihice active:
a. Sinele. Este rezervorul energiilor pulsionale profunde,
instinctuale gi primitive, dirijat de principiul pl[cerii.
b. Eul. Este derivat din Sine gi apare la nivelul congtien-
n:lui gi al realuiui, fiind un compromis intre Supra-Eu qi Eu.
Aceslr asigurtr echilibrul psihic al individului.
c. Supra-Eul. Apare in inconqtient gi se face resimlit
ca o stare de culpabilitate fa1il de tatf,l idealizat, un alt
personaj autoritar sau sub influenfa mediului social.
108
Incd din timpul vie1ii lui Freud, unii psihanaliqti au
creat curente, gcoli qi metode diferite, dintre care unele
au avut contribulii notabile in psihoterapie. Le vom
enunla pe scurt:
l. Psihoterapia adleriand
A fost intemeiattr de Alfi'ed Adler (1870-1937). Se
ocupl cu modificarea sructurii individului cu ajutorul
analizei, al in[elegerii gi al schimbfii felului de vialtr in
sensul adaptdrii individului la un mod de via15 util. Metoda
se bazeaztr pe comportamentul omului in mediul social, pe
stilul de viap, pe interesul sdu social, pe complexele de
inferioritate qi pe compensarca acestora. Scopul acestei
pSihoterapii este dezvoltarea in individ a interesului social.
Metoda terapeuticd consttr in stabilirea unei bune
relagii intre medic qi pacient. analiza vicgii pacientului, a
viselor sale, incurajarea qi indrumarea acestuia str
aclioneze spre un scop precis.
2. Psihoterapiu analiticd a lui C.G. Yting
Psihoterapia analitictr a lui Yung atribuie un rol
minor sexualiffitii in viala infantild $i introduce unele
elemente mistice. Aceastd terapie foloseqte visele gi
imagiriafia, reflectate in.inconqtientul individual sau colectiv.
Psihismul ac{ioneazl ca un sistem de autoreglare,
congtientul gi inconqtientul fiind subsistemele sale care se
compenseazd reciproc. Acliunile individului sunt
determinate de experienlele sale Eecute, dar qi de viitorul
condus de arhetipurile inconqtientului universal.
Psihoterapia lui Yung folosegte metoda introspecliei,
analizaqi inteqpretarea viselor" ca expresie a arhetipurilor.
intre medic qi bolnav trebuie sf, existe relalii de
afectivitate gi egalitate.
109
 3. Psihbterapia Rogers, centatd pe pacient
A fost aplicattr pentru prima datA in anul 195 t. Psihote-
rapia Rogen consttr infi-o intervenfie centratf, pe viala
interioar[ a subiectului, prinn-o relalie de comunicare,
acceptare. inlelegere gi relalie de ajutor, pomittr de la medic.
Terapia se bazewA pe principiul cd natura umanb esen-
faltr este pozitivd qi cd, de la naqtere, viala are o semnifi-
calie qi o realitate proprie. Experienla gi comporamentul se
modificd in funclie de satisfacere sau de frustrare.
Procesul terapeutic are mai multe stadii, de la respin-
gerea comunicdrii directe, comunicarea superficialf,,
relaxarea ti discutarea sentimentelor proprii gi pdntr la
trdirea, cunoa$terea qi acceptarea problemelor vielii
sociale, flrd teaml sau rezerve.
4, Analizn tranzac[ionald, introdusd de Eric Berne
Metoda constd intr-o relafie amicald intre
'rdie€
pacient. Subiectul este implicat ditect-{p-rocesul de
vindecare, fiind conqtiq4r'qi-rctiv in analiza unor com-
portamen_te-$Lintafriffiri din viatra sa.
Aniliza structurald, in fazele pdrinte, hdult, copil,
reprezintd sttrri functionale in individ, care se bazeazd
pe tranzaclii ce funcfioneazl ca reguli de comunicare.
Medicul va invdJa pacientul noliunile, bazelc de
franzac[ie qi modul cum str le dirijeze pentru ca pacien-
tul str se cunoascd pe sine. deci sd se poattr vindeca.
) Psihoterapia de grup considertr insd c[ perturbhrile
5. Psihoterapia ra[ional-emotivd a lui Ellis
Psihoterapia lui A. Ellis a apdrut in jurul anului 1950
gi are la bazd ipoteza cd emoliile perturbatoare iqi au
originea in sistemul de credinfe ale iildividului, iar
trecerea in faza rafionald a acestei credinfe inldturd
perturbdrile. Se pomegte de la premisa cd indivizii au
capacitdli mari, atdt rationale, cAt gi iralionale, condilio-
110
nate de mediul socio-cultural, dar qi de gAndirea tor
magicd, iraJionaltr gi ilogicd. Acestea dau perturbalii
care pot fi ins[ vindecate dacd individul igi poate
infelege credin;ele iralionale, le congtientizeaz[ gi deci
le poate elimina in mod rafional.
6, Gestalt. Terapia lui F. Perls
Este un sistem psihoterapeutic existenfial, care
consttr in. conqtientizarea experienlelor trdite f[rl
cunoa$terea profundd a motivelor gi a comportamentului.
Terapia constd in confnurtarea individului cu ac{iunile
sale gi cregterea responsabilittrfii persoanei in aceste acliuni.
Personalitatea umand, conform acestei gcoli, are o consfruc-
;ie sEatificatd qi concentricd, iar unele straturi nu vin in
contact cu mediul. Terapia duce la un echilibru cAnd organis-
mul funclioneaztr in concordanJtr cu imaginea despre sine.
Fiinla trtriegte conform cu unele modalitlti existente in
lume, conform legii, conform ffecutului slu in perspectiva
viitorului qi conform' cu prezentul.
7, Psihoterapia de grup
A apdrut la sfArgitul secolului al XIX-lea. 4" lu
bazd ideea ctr bolnavul psihic este un individ care a
devenit inadaptabil din punct de vedere social, iar intre
el qi societate s-a produs o rupturtr care-l impiedicd str
mli comunice cu cei din jur.
de integrare sociald pot fi congtientizate qi vindecate.
Individul trebuie'instr sd ia cunogtinl[ de ele qi de
atitudinile sale qi ale celor din jur. Apoi se va cduta ca,
apeldnd la aiutorul unui grup: familie, colegi, prieteni, sl
i se ofere bolnavului o echipl terapeutictr qi un cadru
social care str-l protejeze gi str-l ajute sd restabileascd
comunicfi cu societatea gi cu lumea. Se creeazd grupud
din personalul medical saugrupuri din alfi bolnavi psihic.
111
 8. Alte psihoterapii
in afard de psihoterapiile descrise destul de sumar,
in prezent se cunosc ai alte metode destul de folosite in
tratamentul bolilor psihice. Acestea sunt :
a. P sihoterapia familiei. Trateazl intreaga familie ca
sistem de relatrii penfru echilibrarea membrilor care
interacgioneazd sistemul.
Metoda urmdregte modificarea relaliilor dintre
membrii familiei. Aceastd metodf, a fost creat[ de
Bowen, Wynne gi Ackerman.
b. Psihodrama. A fost creatd in anul 1972 de
Moreno. Metoda se bazeaz| pe ideea c[ individul igi
poate recdgtiga capacitatea de a fi normal qi echilibrat.
Individul se prezinttr pe sine sau inff[ in rolul altuia gi
atunci igi poate vedea propriile manifestdri gi reaclii.
c. Psihoterapia comportamentald. Creattr de Skinner,
Walpe, Bandura, Miller q.a. Metoda prevede modifictrri
ale comportamentului prin invdlare sau prin tehnici
complicate, implozivd, asertivd, aversivf, gi cognitivtr.
d. Psihoterapia de relaxare Schultz Si Jacobsort.
Metoda este bazat[ pe terapii sugestive gi hipnotice.
Pfoduce stdri de relaxare. Se adoptd pozilii de relaxare,
intins sau in fotoliu.
e. Psihoterapia scurtd de inspiralie analiti.cd
Binswanger, Tanenbaum, Balint. Metoda const?i in
convorbiri directe in care subiectul rbspunde la intrebhri
directe gi simple despre viala sa.
112
Partea a V-a
SUGESTIA
Capitolul I
Sugestie Ei sugestibilitate
incd de la
naqtere, copilul este dotat cu un corp
material qi o
snucturd psihic6. De asemenea, copilul este
prevhzut cu un bagaj sumar de informagii. prin intermediul
simgrilor, asupra psihicului trcep apoi sd acgioneze, clipd
de clip[, zi dupd zi gi an dupl an, sugestii rcpetate, unele
sistematizate, iar altele destul de nesistematizate.
in paralel, in copil se dezvoltd, o datd cu capacitatea
de funcgionere a simlurilor, $i shucturile sale psihice
importanfe: memoria, atenfia, perceplia, apercepfia,
impreunl cu reflexele qi intriitria; iar mai tdrziu, in copil
se dezvolttr voinga, rafiunea qi imaginafia
La formarea acestora, a$a cum putem vedea chiar qi
- singuri, un rol foarte important il are mediul socio-politic
qi sugestiile sale.
Autosugestia apare mai tArziu la om gi este capaci-
talejjg a te autoeduca, fiind un act de uoinilEiEffi
nar, care ncceslE ratlune gi un scop.
La adulll fl.apol la maturi, sugestia gi autosugestia
pot acJiona impieuntr. AvAnd insd in vedere cd sugestia
acJioneazd de cele mai multe ori haotic Ai nu destul de
selectiv, este necesar ca omul str-gi stabileascd singur
drumul pe care va merge in via1d. ceea ce inseamnd str
impuntr suprematia autosugestiei, controlate asupra
formtrrii psihicului.
113

Pentru a inplege $i pentru a delimita exact rnodul de
acfiune al sugestiei fafd de autosugestie, vom cluia mai
iniai g Hmurim in aceasti lucrare definilia qi rolul
sugestiei.
Vom incepe prin a prezenta definilia nofiunilor debazL'
Susestia este actiunea prin care un individ a-flat in
stare uentat sA
a neazl asemtrndtor. Diferenla cea mai importanttr
SugesiETe poete exercita asupra subiectului in stare de
veghe, precum 9i in stare hipnoticd.
in vorbirea ciirenti, prin sugestie se mai infelege
actul de angaiare a cuiva pentru a admite sau a executra
o idee strdind. in stare de hipnozd, subiectul ascult[
incongtient ceea ce i-a ordonat hipnotizatorul 9i admite
fdrd discufie poruncile acestuia.
Sugestibititatea, o noliune legatd direct de sugestie,
este capacitatea indivizilor de a primi sugestii gi de a
suferi influenla unor idei sugerate. Sugestibilitatea
antreneazd ansamblul fenomenelor psihice supuse
fi angajate atat in stare congtientd, cdt
sugestiei, care pot
qi incongtientd. Cea mai tipicd formd de sugestie
descoperitd in secolul al XIXlea este hipnoza'
Hipnoza, denumiti dupd cuvAntul grecesc hipnos,
care inseamnb somn, consd in adormirea parfialtr sau
total5 a congtiinlei unui individ, numit subiect, de cdhe
un hipnotizator.
in stare d€ hipnozd, ragiunea, voinga, atenfia, percepfia
qi
toate celelalte facultdli congtiente sunt blocate pentru un
moment. Atunci nu mai aclioneazd decAt stdrile inconqtiente:
reflexele, instinctele, imaginalia gi memoria. Hipnoza are
unele fdsdturi diferite de somn, cum sunt : legdtura
auditiv[ dintre subiect qi hipnotizator, memoria 9.a.
in stare de hipnozd, susceptibilitatea este la un nivel
maxim deoarece ideea sugerat[ de hipnotizator ocupl
integral cdmpul gandirii subiectului qi, de asemenea'
114
atunci cregte pasivitatea facultdlilor normale ale subiec-
tului impreuntr cu imaginafia acestuia.
Sugestia dati subiectului in stare de hipnozd pune in
evidenfl functria denumitd sugestibilitate. De asemenea,
prin hipnoz[ se mai obJin gi alte efecte, pe care instr nu
l0 analizdm in aceasti lucrare. Se mai poate observa cd
sugestia sirhpld datorat2l mediului socio-cultural, la fel
ca gi sugestia prin hipnozd sau din autosugestie, actrio-
constl in aceea c[ sugestia mediului aclioneazd haotic,
incongtient sau con$tient, in timp ce hipnoza este dirijatd
de hipnotizator gi aclioneazf, asupra subiectului aflat in
stare de semiincongtienld. Pe de altd parte, dutosugesfia
esfe un act con$tient qi dirijat, qi de aceea reprezintd o
treaptd superioarl a individului.
De asemenea se mai poate constata cI sugestia datorattr
mediului este extraordinar de complexd gi de vastd, iar de
cele mai multe ori ea scapd puterii noastre de conffol.
Sugestia mediului se poate constata direct la indivizii din jur.
sau pnn efectele acesteia asupra noasfid, dar nu o putem
utaltza exact in timpul in care acfioneaztr asupra noasffd
penffu cd atunci ea se fransformd imediat intr-o sugestie
dirijatd. adicd in autosugestie.
Din aceastd cauzd, intrucAf sugestia mediului este
foarte importantd in formarea personalittrlii umane.
inainte de a trece la treapta superioad, care- este auto-
sugestia, vom analiza mai intdi modul cum acfioneazd
sugestia prin hipnozd.
Vom incepe cu analiza hipnozei, care ne va ajuta sd
inlelegem acest proces important care este sugestia.
Menfiontrm cd, sugestia prin hipnozd,- care ne
intereseaztr penhu a analiza sugestia simplb, a devenit
una dintre metodele de tratament al unor boli.
Vom incepe prin a sublinia cd orice individ fbrd
pregdtire speciald poate hipnotiza un om din zece, iar
11s
un om cu o pregf,tire sqmard poate hipnotiza doi
oameni din zece.
intrucdt hipnoza este o formd de sugestie anahzatd
mult de cdtre specialigti, vom prezenta in continuare
cAteva dintre cele mai simple exercilii de hipnoz[' care
qi de nespecialigti'
- fi u$or insugite, chiarc0teva
pot
recomanddri necesar a fi
Vom face la inceput
respectate pentru cei care,doresc sd foloseascd hipnoza
in tratarea unor sugestii simple, qi anume :
a. Sd existe cunoqtinfele anatoniice 9i fiziologice debuA'
' b. Hipnotizatorul sd insufle subiectului incredere in
acest tratament qi in operator.
c. Sd indepdrteze din subiect morbiditatea qi teama'
d. Subiectul sd inleleagd exact procesul sugestiei
pentru a conftibui la vindecare prin autosugestie'
e. Operatorut sd-gi Pqatd elirnina reflexul de ciipire
pentru a putea privi subiectul fix in ochi'
Pornind recomanddrile fdcute anterior' in
de la
continu.are vd vom arlta cdteva exercilii elementare de
pregdtire qi de hiPnoz6:
1. Exerci[inl nr.l de Pregdtire:
Educatia ochilor
- invdtati sd citigi ftrrd sd clipdi. la inceput cAteva
cuvinte, apoi un rind, iar dupd cdteva zile mai multe 6nduri'
- Privili fix in fa[d, in semiobscuritate. apoi fixali
.un cerc cu diametrul de 1 cm, trasat cu albastru pe o
hafiie albd. Privifi acest punct 15 secunde' cu o pauzd
cle 1 minut, apoi fixati punctul timp de 30 secunde, cu o
pauzd de 1 minut. Continuatri pdn[ cAnd vefi reuqi sd
1ine1i ochii deschigi, fdrd
sd clipili, timp de 10 minute'
- Privili toate persoanele cu care discutali' fix la
r$[cina nasului.
La inceputul exerciliului de hipnozd' fixali-vd
privirea deasupra ochilor subiectului.
116
2. Exerci{iul nr.2 de pregdtire:
' Educa[ia vorbirii
- Pronunfafi cuvintele clar, tare gi hotdrdt, citili
articole scurte cu voce tare.
- Citti cu voce tare texte diferite. Controlali-yd atent
diclia gi sonoritatea vocii.
- Desp5rlili cuvintele in silabe. Accentuali-le distinct
qi foarte atent.
3. Exerci6iul nr.1 prin hipnozd:
Pierd e re a e c hilibrului
I se va explica subiectului sd stea drept in picioare,
cu picioarele apropiaie, bralele agezate de-a lungul
corpului qi cu ochii inchigi. in aceastd pozifle rigidi,
subiectul str-gi comande singur in g6nd, concentrat, urml-
torul ordin: "Cad pe spate! Cad pe spate! Cad pe spate!...,'.
Operatorul va sta a$ezat in spatele subiectului pentru
a-i da incredere c[ nu va cddea jos. Dactr la comanda
proprie subiectul, va cddea singur pe spate, atunci el are
o sugestibilitate puternicd gi s-a concentrat suflcient
asupra ordinului de a cf,dea pe spate. DacI nu cade pe
spate, atunci i se va explica clar, gi cdt mai simplu, cd
nu s-a concentrat suficient gi nici nu a fost suficient de
convins ctr se poate autosugestiona. Se va trece la
exerciliul unnhtor; primul exerciliu cle hipnotism
propriu-zis.
4. Exerci(iut nr.Z prin hipnozd:
Dezechilibraree pe spate
Subiectul va sta drept in picioare, cu m0inile de-a
lungul corpului. Hipnotizatorul ii va explica cu fraze bine
accentuate: "Vom incepe experienfa impreund. Eu voi
dirija acfiunea! Privili-md atent in ochi!". Hipnotizatorul
va privi fix in ochii subiectului timp de cca. 5-10 minute,
117
apoi va spune cu hottrrdre gi clar: "Acum veli inchide
ochii. S[ nu aveli nici o team[! Am s[ v[ fin s[ nu
cltielil Sd nu vd fie team[! Aveli incredere in mine!"'
Va Fece apoi in spatele subiectului qi ii va pune u;or
palmele pe spate, Pe omoPlafi.
Hipnotizatorul va continua sugestiile: "CAnd voi
retrage mdinile, veti sim$i o forld irezistibil[ care vd
atrage pe spate! Veli cddea pe spate incet, incet! Corpul
dumneavoastrd - se apleacd. spre spate secund[ cu
secundd, din ce in ce mai mult!". Se va insista asupra
acestor sugestii, apoi se va incheia hottrr0t: "Acum vegi'
cddea pe spate, cf,defi, cddeli, cddeli!""', pdntr cdnd
subiectul va cddea ge spate.
5. Exerci(iul nr.3 Prin hiPriozi:
D e ze c hilibr ar e a in fa(d
Exercigiul se executtr numai duptr ce s-a efectuat
prin hipnozd sau prin autosugestie cf,derea pe spate'
Subiectul va sta drept, cu picioarele lipite 9i cu
bratrele intinse pe lAng[ corp, cu ochii inchigi' Hipnotiza-
torul il va invita sd se autosugestioneze cd se inclind
singur in fa16, la propria comand[. i;i va spune singur'
in ganO, atent $i relaxat "Cad in fa'1[! Cad in fa$!"'"'
Dactr s-a autosugestionat, atunci se va inclina in fald'
dacd nu, atunci vefi executa dumneavoastr[ sugestia
printt-un exerciliu de hiPnoztr.
6. Exercrtiul nr.4 Prin hiPnozi':
Cdilerea tn fali.
Subiectul va sta drept, cu picioarele apropiate gi
miinile intinse. Experimentatorul va sta in fata lui gil va
privi fix in ochi, timp de 30-40 secunde' Se aSazd
mdinile pe cliviculele subiectului 9i, privindu-l fix, i se
va spune: "Cdnd imi retrag mdinile, o forld irezistibill
118
vd va impinge qi veti ctrdea in fatrdl incepeli s[ vtr
inclinafi in faJi, pe nesimlite, din ce in ce mai mult, mai
mult, mai mult! ".
Subiectul va fi privit in ochi gi i se va spune cu t?lrie:
"Acurn cldeli in fap! Cddeg in fal[! Cbdeti! Ctrdefi!...".
7. Exerci(iul nr.S prin hipnod:
. lncruciEarea degetelor de Ia mdini
Subiectul care, prin autosugestie, cade singur pe spate
qi in fa1tr indeplineqte condiliile pentru a continua
experienlele intrucAt posedd o mare sugestibilitate. Va
fi invitat de cf,tre hipnotizator sd se,aqeze confortabil pe
un scaun $i sA stea cAt mai relaxat. Va fi apoi invitat
s[-gi intindd bralele in fag[, cu degerele de la m0ini
incrucigate, gi sd inchidd ochii. in
aceasttr pozilie
subiectul trebuie str se autosugestioneze cd muqchii de
la degetele mdinilor s-au contractat, ci i s-au inlepenit
gi cd nu-gi mai poate desface degetele. Subiectul va
spune in gAnd: "Mdinile mi se lipesc! Nu pot str-mi
desfac degetele! Se lipesc! Se lipesc!". Autosugestia
trebuie str dureze 15-20 secunde, pdnl c6nd degeiele nu
se mai pot desface. Pentru a le desface el va trebui str
execute o autosugestie contrard, ordonAndu.gi: "Acum
pot sd-mi desfac mdinile! Mugchii se inmoaie! Mdinile
se destind! Pot sd-mi desfac mdinile!".
8. Exerci(iul nr.6 prir hipnozd:
IncruciEarea degetelor ile Ia mdini
Dacd subiectul nu se poate autosugestiona, atunci
operatorul va proceda la efectuarea aceluiaqi exerciliu.
Subiectul va sta comod gi relaxat pe uri scaun, cu ochii
fixali in ochii hipnotizatorului, av0nd mAinile inrinse cu
I
degetele incrucigate qi palmele lipite. se va spune:
"Shdngetri tare degetele! Din ce in ce mai tare! Bralele
119
sunt intinse ca dou[ bare de fier! Privili-md in ochi! Eu
v[ prind mAinile in mAinile mele strdnse, foarte strln-
se!". Se acoper[ mAinile subiectului cu mdinile operato-
rului, presdndu-le uqor! Apoi hipnotizatorul va continua:
"Cdnd voi spune 3, va fi imposibil str mai separagi
mhinile! MAinile deviu dure, rigide, ca de lemn! Privitri-
md in ochi! Unu! Mdinile se lipesc! Doi! Puternic
str0nse! Treil Sunteti incapabil sd le mai desfacef! S-au
lipitl Nu se mai pot desface! Este imposibil sd le mai
desfaceli! ".
Operatorul trebuie sd fie energi.c, hotfuAt gi concen-
trat numai asupra experientrei. Pentru ca subiectul Sd-qi
revind, i se va porunci: "Acum mAinile se destind! Se
inmoaie! Capdt{ elasticitate! Putefi incet sd v[ desfa-
ce$ mdinile! Gata! Desfaceli mainile!".
g.
Exerei[iul nr.7 Prin hiPnozfi:
Indoirea degetelor de h mhini
Subiectul va fi agezat comod pe un fotoliu' unde va
fi invitat sd stea calrr qi relaxat, iar hipnotizatorul va sta
pe un*scaun in fala sa. Subiectul i;i va ageza pe ge-
nunchi miinile cu palmele in sus qi vd va privi fix in
ochi, fdrd opozilie, dispus la sugestie. I se va spune sI
se gdndeascd la mAinile sale, apoi operatorul ii va
orclona: "Vegi simli cum palmele se intind singure, incet
incet! Degetele vor fi strdbdtute de un curent electric
slab, care va pdtrunde din degete in palme gi pAnd in
brale! Degetele incep sd se indoaie! Degetele incep s[
se miqte qi sd se indoaie! Nu mai puteli opri miqcarea
de indoire a degetelor! Ele se inchid. falanqele se indoaie
ugor, una dup[ alta! Nu mai puteli opri iniloirea degete-
lor.Ile indoiie! Degetele se inchid gi nu mai puteli
se
str lq deschidefi! Acum incepe! Incepe... lncepe!"' In
majoritatea cazurilor, la subiecfii care au efectuat exerci-
liile anterioare, aplecarea in spate 9i in fald gi incruci-
120
garea degetelor, gi acest exercitriu de sugestie se va putea
realiza ugo:t dupd 40-50 secunde
Pentru a opri aceastd stare, pentru a-i desface
palmele, hipnotizatorul va spune simplu subiectului:
"Gata! Poli sd desfaci palmele! palmele qi-au recf,pdtat
elasticitatea gi miqcarea!". Dactr subiectul nu-$i va putea
i
desface instr palmele, atunci se va zice: "CAnd voi
spune 3, vei desface palmele!". Se va numdra:."Unu!
Doi! Acum gata! Le desfaceli! Trei!".
10. Exerci(iul nr.8 prin hipnozd.:
Somnul hipnotic
-Sugestia este. mai pgternicd atunci cAnd subiectul este
in stare de somn, respectiv intr-un somn hipnotic, in
timpul cdruia hipnotizatorul ii poate sugera vindecarea
bolii de care suferd sau ii transmite diferite ordine.
Starea de adormire prin hipnozd se realizeaz[ in
conformitate cu exerciliul pe care il prezentdm in
continuare.
Operatorul va explica in detaliu subiectului de ce
Febuie sd-l adoarmd gi ii va ar[ta necesitatea $i forla
sugestiei terapeutice in tirnpul somnului hipnotic.
Subieitul va fi invitat sd stea intr-un fotoliu cdt mai
comod pi relaxat. Brafele qi spatele sd fie sprijinite
comod de fotoliu, iar picioarele sd stea in unghi drept,
cu talpa pe podea. Lumina sd fie slab6 gi indirectd, de
preferingd o lumintr bleu. Temperatura camerei sd fie
in jur de 19-20 grade.
Hipnotizatorul se va a$eza pe un scaun in fala
subiectului gi ii va lua mdinile in palmele sale. Cu
degetul mare qi cu degetul ardtdtor, operatorul va apdsa
uqor la. baza unghiilor degetelor mari ale subiectului,
pentru a-l face mai atent.
Operatorul va privi fix in ochii subiectului, lindndu-l
de mAini, la inceput in cea mai mare tdcere.
121
 in momentul cind subiectul incepe sd clipeascd mai
des, cam dupb 2-3 minute de privire concentrat[,
operatorul va incepe s[ spunl clar gi hotirdt: "Pleoa-
pele incep str se ingreuneze! A1i inceput sd vedeli ca
prin ceatrtr! Vedeli ca prinfi-un voal. Pleoapele se
coboard gi in curdnd vi se vor inchide ochii! Simlili cd
vine somnul! Vi se face somn gi ochii vi se inchid u;or,
din ce in ce mai mult! Cdnd vdi spune qapte, ochii vi se
vor inchide qi vefi adormi! Unu! Vd este somn! Doi!
Din ce in ce mai somn! Trei! Vi se inchid pleoapele!
Patru! Vtr este somn! Cinci! Din ce in ce mai somn!
$ase! Ochii sunt cornplet inchigi! $apte! Ati adormit!".
Pentru ca adormirea subiectului sd fie mai profund[,
operatorul va trece in spatele subiectului adormit qi va
masa u$or, cu mfiinile, ochii subiectului, spunAnd cu o
voce calm[ gi caldtr: "Capul se ingreuneazd! Membrele
sunt'grele! V-a apucat o moleqeald! Dormili profund!
AF adormit addnc! Din ce in ce mai profund 9i mai
addnc! Dormili!". Veli silabisi apoi cuvintele: "Dor-mi1i!
Dor-mitri! Dor-miJi pro-fund! Sun-te1i a-dor-mit pro-
fund! Dor-mi1i pro-fund! ".
in aceast[ stare de adormire, operatoriil va putea
acum str-l sugestioneze pe subiect aSupra tratamentului
bolii de care suferd.
Trezirea subiectului se face ordonAndu-i, dupd ce i
s-a sugestionat vindecarea bolii. Operatorul va folosi
cuvintele: "Cdnd voi spune trei, te vei trezi din somn!
incepi sd te trezegti! Unu! Pleoapele se deschid. somnul
dispare, molegeala te ptrrdsegle! Doi! Acum te treze$ti
complet din somn Trei!".
in funclie de gravitatea bolii, se vor face mai multe
- ftatamente de sugestie in stare dq somn, de ordinul a 3-5
gedinfe, pAnd cdnd se va constata vindecarea evidenttr,
a bolii.
122
Capitolul II
Terapeutica prin su gestie
Terapeutica prin sugestie se va efectua treptaf, in
decursul a mai multe gedinle, cdnd subiectul este sub
stare de somn hipnotic, respectdnd cateva reguli stricte
pe care le prezentlm in continuare. in paralel se vor
urma insd gi prescripliile medicale. Hipnoza terapeuticd
are rolul de a ajuta tratamentul medicului.
a. Re gularizctrea funcliuni lor organic e
Pentru a ob$ne acest efect, este necesar ca in primele
qedinle de terapie str se sugestioneze subiectului un
somn calm, profund, cu o duratd de 5-7 ore qi o trezire
pl5cut[. Somnul produce energie, for1d, incredere in
sine, respiralie adAncd, poftd de mdncare gi digestie
bund. De asemenea, funcfionarea bund a inimii gi
circulalia sdngelui; precum gi scaune regulate, urinare
suficienttr, un creier lucid gi mai ales o stare psihictr
optimist^d gi echilibratd
b. P r egdt i re a bol navu! ui
Este foarte important ca subiectul sd fie convins de
seriozitatea gi eficacitatea tratamentului. De aceea, in a
doua serie de gedinle, se vor sugestiona urmdtoarele
idei: increderea in operator, increderea in tratamentul
prin sugestie. in capacitdlile sale psihice 5i in fortele
plgp1i! care uo
explica reaclio-
neazd organismul. in acest sens i se vor spune fraze de
tipul: "Vtr putefi vindeca! Organismul dumneavoastrtr
doreqte sd se vindece! Avefi fo4a gi capacitatea de a vd
vindeca! V[ vefi vindeca!". Aceste sugestii, la fel ca gi
ordinele pentru hipnozd, trebuie transmise clar, puternic,
concret gi suficient de lungi, dar gi simple, pentru ca
subiectul sd le'poatd infeleg" qi rl-t affagd. De
123
asemenea, a$a cum am spus anterior, sugestiile, ca $i
autosugestiile, trebuie sd gdseasc[ in subiect noliuni,
idei gi informalii asemdndtoare cu cele sugestionate.
in ceea ce privegte subiectul, este important[ starea
lui psihic[ din acel moment, capacitatea sa de inlelegere,
atenlia gi disponibilitatea acestuia. Subiectul s.i nu fie
nehotdrdt, preocupat sau nervos.
inacest sens, sugestia este favorabilI dacd intre cei
doi, operator gi subiect, s-au stabilit relatrii de incredere
qi chiar de afecliune.
c. Ameliorareu progresivd a bolii
in ultima serie de gedinle se va incepe fatamenhrl
propriu-zis. Operatonrl va sugestiona subiectului vindecarea
bolilor simple: eliminarea durerilor, cre$terea fo4elor'
cicatrtzarca leziunilor. certitudinea cd se va vindeca-curaiul
qi hotdr6rea vindecdrii. $edinlele de terapie sugestivd vor
dura 3045 minute qi sunt necesare de reguld 5-6 qedinle la
boli simple:brongite, rhni, inflamafii, respiralii greoaie etc.
CAte doud gedinle penru fiecare etap5.
Reamintim cI tratamentul medical prescris trebuie
continuat pe toatd durata sugestiei hipnotice intrucAt
aceasta doar ajutd. Sugestia creeazl un .climat psihic
favorabil vindecdrii.
Capitolul lll
Analiza sugebtiei prin hipnozl
, Am descris cele mai simple exercilii necesare
.infelegerii sugestiei prin hipnoid penffu a putea analiza
modul in care acfioneazd sugestia asupra omului.
Aceste.noliuni ne permit sI p[trundem in mecanis-
mul hipnozei, sf, infelegem cum se declanqeazd 9i mai
ales cum aciioneazd.
eq
Dstingem, in sugestia prin hipnozd, doud faze principale:
1. Producerea hipnozei
2. Sugestia in stare de hipnozd
l. Producerea hipnozei
Este constituitd din urmatoarele etape:
a. Pregatirea pentru hipno:a
Subiectul se agazd pe un scaun, in picioare sau
culcat. Vafi relaxat psihic Ai fizic, dispus sI colaboreze, va
avea noliuni gi cunogtinfe care sd-i permittr sd infeleagd
sugestia gi va avea incredere in sugestie qi in operator.
b. Producerea hipnozei
Operatorul hansmite un ordin pe care subiectul il
aude. Ordinul pltrunde in congtient, este recepfionat de
subiect gi ii
concentreazd, atentria asupra ordinului.
Repetarea ordinului cu insistenfd eliminb din subiect
alte preocupdri conqtiente. perceplia, atenfia, voinfa sunt
ocupatp numai de ordinul primit, care incepe sd acfio_
neze in congtient gi in incongtientul subiectului. Acestea
sunt dirijate incet, incet de-operator prin sugestie, pAnd
cdnd subiectul va executa incongtient ordinul primit,
respectiv va fi cuprins de somnul hipnotic.
c. Srarea de inconStienld a subiectului
Subiectul incongtient se afld in somn hipnotic.
Simprile sunt adormite, cu excepfia auzului, care va
recepgiona sugestiile transmise de operator, Sugestiile
transmise subiectului aflat sub influenfa somnului
hipnotic sunt receplionate gi memorate. Aceste sugestii
sunt din ce in ce mai puternice in subiect daci sunt
repetate in mod convingdtor. SugeSiile transmise prin
hipnozd devin mai puternice decdt sugestiile vechi,
existente in subiect. Dupd un anumit numtrr de gedinle,
noile sugestii vor inlocui sugestiile vechi, care vor fi
$terse din memorie sau flcute inofensive.
125

2. Sugestia tn stare ile hiPnozi
Pentru a ptrtrunde in intimitatea procesului psihic al
sugestiei in stare de hipnoz[ qi a vedea cum acfioneazd
sugestia, rin continuare vom prezenta cateva etape
importante, precum gi cdteva exercilii de hipnoztr:
a. Sugestii Protocate
Dacb unui subiect aflat sub hipnozd i se spune
"Iati-l pe dl A.", subiectul se va ridica in picioare qi-l va
saluta: "Bund ziua, dle A.". Subiectul se va inclina gi va
intinde mhna, exact cum procedeaztr in stare norma-
a$a
ld. El va spune chiar gi cdteva cuvinte uzuale de bun
venit vizitatorului nevdzut.
Apoi, dacd hipnotizatorul ii spune subiectului sd
meargl gi sd deschidd uga, la intrarea vizitatorului
imaginar, acesta se va duce la ug[, o va deschide 9i va
le fac[ in astfel
executia gesturile pe care obiqnuia str de
situalii.
De asemenea, subiectuf va acJiona cu gesturile gi
mimica obiqnuite in astfel de ocazii, atunci cdnd i se
sugereaztr alte acgiuni.
De exemplu, dactr i se dd un pahar cu ap[ 9i i'se
cere sil-l bea, spun6ndu-i o[ este plin cu gampanie, el
va reda toate migcdrile obignuite intr-o astfel de situalie.
Va bea cu inghilituri mici qi va face sf, se audd zgo-
motul gazului carbonic iegind pe nfui' Dupd mai multe
pahare imaginare, qugerdndu-i cd s-a imb[iat, el va reda
toate gesturile unui om beat. igi va pierde echilibrul, i se
va injecta fala $i se va balbai. Totul trece in momentul
cdnd i se sugereaztr cd nu mai este beat.
Orice emolie obignuiltr i se va sugestiona subiectului,
acesta o varedaprin mimica specificd: r0s, team5, lacrimi'
Dar cea mai impresionant[ sugestie efectuatd sub
starc de hipnozb este atunci cAnd subiectului i se
sugereazd cd a devenit un alt personaj, pe care il
cunoa$te foarte bine, iar hipnotizatorul il descrie and-
126
nunJit. Subiectul se va exprima la fel ca celdlalt penonaj
gi-l va imita cu o precizie impresionanttr.
b. Sugestii utite
In afard de sugestiile tip spectacol, dfectuate de
hipnotizator,in public, gi care nu fac obiectul acestei
lucrdri, hipnotismul poate fi folosit in tratamentele
obignuite pentru vindecarea unor deprinderi rele sau a
unor boli psihice 6
i
De exemplu; unui copil se poate sugestiona gustul
pentru invdpnrd- Dupd cateva
Fdinfe de hipnotism,
copilul va deveni atent $i se va concenffa asupra lecliilor gi
invdfdturii. Sugestia in stare de hipnozd dd un impuls
forfelor 9i energiei existente in incongtientul copih:lui,
inzestrat nahral. ca tqi copiii, cu raliune, memorie, atenfie
$i
perceplie, dar pe care nu le folosegte pozitiv penhu cd nu a
fost aFas gi nici indrumat sd le foloseascd inr-un scop util.
Sugestia hipnotic[ folositd nu face altceva decdt sI
creeze stimuli in direclia doritd.
r -
g. Efectele sugestiei hipnotice
In prezent, medicina modernd, chiar gi chirurgia,
folosegte frecvent hipnoza pentru a adormi bolnavii in
timpul operagiilor. Pacienlii operali in stare de hipnoztr
suportd mult .mai ugor intervenfia medicaltr, iar dupd
aceea, perioada de convalescenfd este mai scurtd gi mai
pufin dureroastr. in cele,mai multe cazuri se evitd gi
infecliile, dar cel mai important efect constd in obfinerea
de la bolnav a increderii in reugita operatiei, ceea ce
asigurd o vindecare in conditrii mai sigure. Subiectul a
oblinut un optimism increzIfor, sugerat de hipnotizator.
d. Sugestia cu efect iaArziar
Am parcurs cu ajutorul cdtorva exemple simple
etapele principale gi posibilitdlile sugestiei transmise in
starc de hipnozd. La inceput am artrtat cdteva dintre
sugestiile practicate uzual la spectacolele de acest gen,
127
apoi am ardtat sugestia cu rol educativ gi sugestia
in medicind, alta dec0t tralamentele bolilor
folosittr
psihice. MergAnd mai departe, vom prezenta exercitrii de
sugestie cu' efect intArziat.
i
Subiectului, in stare de hipnoztr, se sugereazd str
efectueze un act oarecare, spre exemplu, peste citeva
zile, la o anumitd ord, str meargd undeva sd se culce
sau sd factr baie, deci sI execute o opera(ie simpld,
obignuit[, pe care subiectul o executtr in stare de veghe.
Dacd hipnotizatorul va- fi convingdtor, subiectul va
efechra cu precizie actul sugeraL la ora gi in ziua ordonat[.
Aceastd experienld simpld demonstreazf, cd
gtientul o va folosi
Putern deci trage o primd concluzie. gi anume cd <r
sugestie simpld, dar putemicd, venittr din exterior, este
-..--------:-___-*-"--.
r€tiniita de memone sl aclroneaza tnconsuent
_:_ atuncl
gAnd a fost programatii s6 se declan$eze. Putem observa
ctr ceea ce se petrece la ordinul sugestiei hipnotice are
loc in mod obignuit in viala curentd, a$a cum constatdm
singuri, dactr ne vom gdndi de exemplu la procesul de
invlfare la copil gi la adult, sau mai tirziu la omul matur.
Vom descrie in acest sens un exerciliu simplu de
sugestie in stare de veghe.
Pentru a provoca somnul artificial, fhrtr acliuni de
tipul: lumini, muzictr, masaje ctc., se voi explica subiec-
tului, in detaliu qi convingtrtor, calitblile $i necesitatea
somnului pentru organismul uman. in acest mod vom
pune sd ac\ioneze imaginalia individului. Vom crea
astfel o imagine nouf, despre somn, ceea ce va stimula
c0mpul de gAndire, atenlia gi perceplia subiectului. Se
creeazd,astfel o starc de susceptibilitate maxim6. Cu cAt
explicafiile vor fi mai clare gi mai convingbtoare, vefi
observa cum subiectul incet, incet se las[ sugestionat de
aceste explicafii gi va adormi.
128
Rezultd deci, aga cum artrtam mai sus, ctr sugestia
se petrecela fel de bine in stare de veghe ca qi in stare
dc hipnozl. Cel mai tipic exemplu de sugestie in stare
de veghe este educafia.
Copilul nou-ndscut are diverse predispozigii ereditare,
dintre care unele sunt necontbrme cu normele societdfi
in care trtriegte. Fdrinlii, apoi mediul social,'intervin zi
de zi cu sugestii utile: cum sd mlndnce, sI se imbrace,
sd meargd $i sd vorbeasctr. str se spele. apoi sd
citeasctr, s[ fie bun, s[ fie cinstit g.a.m.d.
Cu exceplia unor indivizi cu o personalitate exceplio_
nal de puternictr, procesul de sugestie educalionald
continud neinfrerupt toatd via1a. Sugestia se pelrece
direct, de la un individ mai puternic qi respectat. sau de
Ia grupul. Lamilia. societatea in care trtrim.
Vom reaminti influenla prin sugestie a unui film, a
unui spectacol de teatru sau a unei cdrfi. Toate aceste
sugestii gi multe altele dirijeazd continuu itabilirea
personalitdlii individului.
Se poate concluziona cd sugestia efectuati asupra sa
de cdtre familie, societate gi mediul geografic influenfea_
zd evolufia sa, iar autosugestia, care apare mai tdrziu,
,confibuie la stabilirea structririi sale.
Capitolul IV
Sugestibilitatea - caracteristici
Sugestibilitatea este capacitatea unui individ de a
primi sugestii. Ea variaztr de la individ la individ gi iqi
schimbd intensitatea in funclie de anumite condilii dintre
care vom da cdteva exemple:
129
 Dactr febuie sd rdspundem la o intrebare sau sd
gdsim o solufie la o probleml oarecare, mai intAi
trebuie sd cdutdm in noi imaginea inrebtrrii sau ceva
asemdntrtor. La inceput vom avea o reprezentare vagd
gi schematic[, insofitd de impresia ctr nogiunea se afltr
in noi gi poate ti precrzatd. Dup[ un timp mai lung sau
mai scurt, in firncfie de volumul de cunogtinle pe care le
avem in domeniu, precum qi in functrie de calilatea
memoriei gi de capacitatea de concentrare, vom obsewa
cum nogiunea se anim[, capdttr sens qi intrtr in congti-
ent, apoi noliunea cdutattr Capdttr contur clar gi devine
o realitate care poate fi exprimat[, Acest proc-es are loc
in zona dintre incongtient gi congtient qi r[spunde unui
apel Fdcut memoriei. Cu cit apelul este mai clar, cu atdt
memoria va rdspunde mai repede gi mai exact. CondiSia
de bazd pentru a primi rdspunsul este ca noliunea
doritl 'sd se g[seascd in memorie, deci sd facd parte
din bagajul nostru de cunogtinle.
Un alt exemplu de sugestibilitate il constituie pro-
cesul psihic care se petrece la citirea unui roman de
dragoste. Dactr am tr[it sau am auzit ceva asemdntrtor,
romanul citit va trezi in noi sttrri identice cu cele pe carc
le descrie.
in acelagi mod, un colg de naturd cunoscut, un
parfum sau o melodie trezesc in noi depozite incongti-
ente, care zac acolo de mai mulli ani. Intdlnirea unor
prieteni, colegi sau membri din familie va degtepta in noi
exact sentimentele pe care le-am avut cAndva. Sentimen-
tele noasFe pot fi influenlate direct, de mediu, de naturd
gi de societate, sau pot fi influenlate indirect, prin
lectur[, obiecte de artd, muzicf, etc. Un exempld
deosebit il oferd un spectacol de teaEu sau de cinema.
De$i suntem congtientri cd acfiunea este o ficliune gi ctr
artigtii joac[ un rol scris de un scriitor, iar pe scentr s-a
creat o lume ireal[, jocul artiqtilor, dialogurile qi decoru-
/
130
rile vor gdsi in memoria noastrd imagini asemlndtoare,
care ne vor crea sttrri gi sentimente reale. Acestea ne vor
face'sd reacfiontrm ca qi c0nd totul se peftece in mod
real. Piesa ne sugereazd trdiri imaginare, degi ne afldm
?n stare de veghe, con$tientd. La terminarea piesei, vraia
se termind. Vom observa cd spectatorii ieaclioneazd
diferit, in funclie de cantitatea dp cunogtinge asemtrntr_
toare existente in fiecare dinne ei. Sugestibilitatea
vwiazil deci in funclie de volumul de cunogtinle exis_
tente in fiecare dintre indivizi, in domeniul in care
acyoneaz| sugeslia.
l. Crearea apfitudinilor
Pentru crearea aptitudinilor, aldturi de percepfie,
memorie, rafiune, atenlie g.a., un rol important il joacd
sugestia qi autosugestia. Aptitudinile se remarcd incd
din. copildrie. La inceput prin simpla obseware a unei
munci oarecare, prin observarea activitdlii unui mese-
riag. Admiralia copilului fatrd de lucrurile realizate de un
tAmplar, un croitor, un cizmar sau un chimist concentrea-
zd atenlia gi perceptria sa qi-l fac sd urmdreascd toate
migcirile meseriaqului. Copilul va memora detaliile
gesturilor muncitorului, apoi, cu timpul, va simli o
atracfie din ce in ce mai mare, precum qi dorinla de a_l
imita pe meseria;. pe mdsurd ce va invdJa meseria pe
care o admir[ gi care incepe sd-l atragd din ce in ce
mai mult, in funclie de unele inclinalii naturale sau
dob0ndife, va simli nevoia de a executa gi el ceva
asemdndtor. Simpla observalie gi urmdrire a lucrului
unui meseria$ ss poate hansforma intr-o profesie, sub
impulsul sugestiei. Sigur ctr procesul este mult mai
complex, cf, sunt necesare o atenlie gi o cunoagtere
deosebite, precum gi analizarea fiecdrei miqctrri, deci
procese de ratiune gi de memorare, dar mai ales invd_
' farea prin realuarea de zeci de ori a fiectrrei migcdri,
131
pdnd cdnd, aga cum am spus, atenlia, imitagia, apoi
repetilia vor deveni incet, incet o aptitudine. Aceasta va
pdhunde din congtient in inconqtient pentru a rdmAne
acolo definitiv gi va conribui la stabilirea personalitSlii
individului.
2. Sugestia unei ac{iuni
Se poate executa o experiengd simpld. Se' line o
pendul5 cu mAna, intre degetul mare gi degetul ardtdtor.
Imaginali-vd timp de 10-15 secunde cd pendula oscilea-
zL de la stAnga spre dreapta. Concentrafi-vtr asupra
'acestei imagini. Ve[i constata dupl c0teva secunde ca
ochii vdd migcarea pendulei, degi pendula std nemi$ca-
ll. prinstr intre degcte.
Ilineinleles cd trebuie sd fifi obignuit gi str
inainte o penduld in migcare, deci aceastb migcare
trebuie sd existe imprimatd in memorie. Efectudnd
aceasttr experienld, sugestia vd va face str vi se partr
ctr pendula se migcd, chiar gi atunci cdnd ea sttr
ncmigcattr.
Un proces asemdndtor se petrece in noi gi la crearea
ticurilor. Unii oameni, cind scriu, se sffambd a$a cum
au vdzut cindva. Sau la teatru, unii imit[ mimica gi
gesturile actorilor. Al1ii, in tribund, la fotbal, dau cu
piciorul, incongtient, intr-o ininge imaginarS.
Iar dac[ intr-o sal5 de spectacol cineva simuleazf,
un incendiu, panica se dezldnluie imediat, fdrd La
vreunul dintre spectatori sd fi vtrzut focul. Se spune cd
la un bombardament, un palalitic a cobordt intr-o pivnild
ftrrd sd aibd nevoie de c6rje.
3. Sugestia gi imagina(ia
Vom ardta in continuare, cu ajutorul cdtorva exem-
ple, ce rol poate avea imaginalia in sugerarea unor st6ri
psiliicei
132
Traversdnd o pddure, in timpul nopfii, fo;netul
-
frunzelor, vdntul guierdnd printre pomi, tro;;etul crengi_
lor, dar mai ales umbrele gi lumina difuzd, ne trezesc
imaginalia. Se vor produce imagini care vor sugera
stdri
de teamd gi thiar de groazd. intunericul deformeazd
zgomotele gi lumina. iar imaginalia noastrd scoate
din
incongtient toate ideile despre frictr pe qare le_am
acumulat pdnd atunci. $i astfel, intr_o banald trecere
prin pddure. care in timpul zilei este o plimbare pldcu_
l,I, intunericul noplii treze$le in noi groaza.
Un exemplu la fel de banal este starea generald
proasti pe qare o avem atunci cAnd am mancat ceva
nepldcut. Durerile de stomac sau de ficat ne cieeaztr
o
stare nepldcutd, iar dacd ne vom concenta asupra ei gi
fi vdzur o vom dramatiza. gAndindu-ne cft"ne simgim rdu. cd
avem o stare proastd, deci ne vom autosugestibna cd
suntem mai bolnavi decdt suntem in realitate, boala se
va
instala, iar starea nepldcutd se va agrava.
De asemenea, vom constata cd la furie, circulalia
sdngelui se activeaztr gi ne inroqim, ne bdlbAim sau ne
fremurd rirdna, iar la frictr, circulafia sAngelui scade gi
ne ingtrlbenim.
Capitolut V
Sugestii diverse
in
continuare vom prezenta cdteva exemple de
sugestie pe care le considerlm importante pentru a
explica valoarea acestui fenomen psihic in viafa oame_
nilor.
Cel mai celebru e^emplu de sugestie din istoria
omenirii, gi poate cel mai important, este "pdcatul
originar" descris in Genezd, cartea I din Biblie. Diavolul
133
fransforrnat in garpe o sftrtuieqte pe Eva, prima femeie
cfeatf, de Dumnezeu, din coasta lui Adam, str mtrndnce
din "pomul cunoaqterii" pentru, spune'el, a deveni
asemenea Domnului.
Eva asculti de sugestia diavolului, mdndncd din
fructul oprit gi ii dd s5 mdndnce gi lui Adam.
Pdcatul.originar atrage duptr sine izgonirea din Rai
a lui Adam gi a Evei, precum gi pierderea nemuririi,
unhat?l de suferinle, griji qi necazuri.
Alungarea din Rai mai atrage dupd sine necesitatea
penftu oameni de a munci gi de a invtrfa pentru a
cunoa$te Binele gi R[ul. P[catul originar, considerlm
noi, este de aceea un exemplu tipic de sugestie qi cel mai
frurnos. Diavolul o ispitegte pe Eva, st6rnindu-i ltrcomia
qi curipzitatea, precfim gi dorintra de a incdlca o interdic-
fie, iar Eva, cu armele specific feminine, il convinge pe
Adam sd incalce porunca lui Dumnezeu. De atunci,
oamenii vor folosi in toatd istoriii lor sugestia, aceast2l
acliune psihicd invtrlatd cu prelul pierderii nemuririi.
Ei vor folosi insd sugestia in multe dintre acliunile lor
cele mai importante.
Pdrinlii iqi vor invdla copiii sd vorbeascd cuvdnt cu
cuvAnt, apoi str meargb, sd se imbrace qi sd se com-
porte. incet, ?ncet, ii vor invdfa sd distingd Binele de
Rdu, apoi le vor da nenumfuate sugestii bune sau rele,
sugestii care fac frumuselea vielii, cu toate necazurile
care ne inconjoard.
Sugestiile se vor transmite de la pbrinfi la copii, de
la om la om, de la familie la familie, de la trib la trib qi
de la societate la societiate.
intr-un fel, sugestiile stau la baza sistemului de
inv{imdnt al societdlii umane gi contribuie din plin la
dezvoltarea cutiurii gi a civilizafiei.
AnalizAnd istoria, vom constata cd sugestiile au fost
folosite de oameni, incd din paleolitic, pentru ca, in
134
zilele noastre, afluxul de informafii reaTizatprin: compu-
tere, radio, televiziune, ziare, dar in special prin cir1i,
str constituie un adevtrrat bombmdament de sugestii.
l, Reclamele
Un exemplu actual de sugestie sunt reclamele pentru
diverse produse gi articole. Vom incerca sd analiztrm
modul in care aclioneazd o reclamd. pentru a inlelege
mai bine rolul sugestiei in viala noasrtr de zi cu zi.
Specialigtii au constatat cd organul vdzului percepe
50-65V0 din informaliile pe care le primegte un om
obignuit in timpul vietrii sale. Rezulttr deci c[ toate
celelalte simluri ir4preuntr: auz, miros, piptrit, gust etc.
participtr cu o perceplie rotald de 35-50vo.
De asemenea, s-a mai constatat c6 percepliile sunt
mai puternice gi se memoreazdmu profund, atunci c6nd
la o sugestie sunt activate dou[ sau trei simluri pentru
a identifica acelagi obiect.
De exemplu, o mdncare buntr sau un vin bun se
percep prin gust, prin miros gi prin vtrz.
Psihologii au mai constatat c[ vederea este mai
receptivd la culori, iar dintre culori cele mai impresio-
nante sunt culorile vii: rogu, galben, albastru, verde.
Acestea sunt cului frapante, uEor de observat gi de refinut.
Din aceastd cauztr, un obiect. colorat putemic gi
policrom, impresioneazf, mai profund decdt un obiect
monocolor. O alg constatarc importantd pentru sugestie
este aceea cd repetarea sugestiei gi fixarea atenliei joacd
un rol deosebit in percepfia gi memorarea unui obiect.
Aceste cdteva observagii asupra modului in care
acgioneaz[ sugestiile asupra psihicului urnan stau labaza
proliferdrii reclamelor, spectacol atAt de rdspdndit in
lumea noasfi[ modeml a infmmagiilor. dar a sugestiilor.
$
Spre exemplu, reclama unui produs obiEnuit: sipun, .
pastd de "dintri sau ciocolatd. Reclama se poate face prin
135
 2. Televkiunea
televiziune, prin ziare sau cu ajutorul unor firme lumi-
Pe la jurntrtatea secolului al XX-lea s-a inventat insd
noase, de diferite forme, culori gi dimensiuni.
televiziunea, care este perceputd atat de vtrz, cdt qi de
Cea mai simpld gi mai ieftintr este reclama prin
auz. De asemenea, televiziunea, ca gi radioul, nu mai
firme. Menliondm ctr inc[ din antichitate au existat
firme, la fiecare comerciant sau meseriag, firme care in {ine cont de granile qi se transmitelazeci, sute qi mii de
kilomclri. ,
mod direct au intbrmat ce se vinde sau ce se produce in ' Inventiindu-se gi color, televiziunea va deveni cel mai
acea casd.
complex mijloc de informare gi sugestionare. in prezent,
in zilele noastre, fiecare avocat, medic, negustor, sau
prin televiziune se transmit, cu ajutorul satelililor de
tripou, toate magazinele, birourile qi fabricile au cdte o
comunicalii, reclarhe, gtiri sau spectacole la orice distanp.
firmd, mai mare sau mai mic5, prin care ne informeazd
Televiziunea, cztre este perceputi prin v5z gi auz, a
direct cu ce se ocupI. Cu timpul, tot din antichitate,
devenit astfel cel mai puternic rnijloc de reclamd intrucdt
oamenii au fost obliga;i s[-gi lumineze firmele pe timpul
imbind cele mai importante condilii de acfionare a
nopfii. Probabil cd la inceput au fost iluminate firmele
suges(iei.
banrilor, care erau desigur cdutate atat ziua. cdt gi noaptea.
Se adreseazl in primul r6nd vXzului, simful care
Cu timpul, dorinla de a face firmele. mai sugestive
percepe 50-65Vo din informatriile pe care le receplionea-
pentru a atrage atengia Eecdtorilor a obligat oamenii sd-gi
zd un om normal. Imaginea este color, deci impresio-
coloreze firmele mai puternic, mai fiumos gi mai deosebit
neaztr puternic memoria, $i este sonortr, ceea ce ii
decdt cele concurente, din apropiere sau de aiurea. Pe
mdregb gi mai mult sugestibilitatea intrucAt se adresea-
mdsurd ce a crescut populalia ora;elor, firmele au
z5 concomitent la doutr simluri, vdzul qi auzul, care
devenit luminoase gi colorate, fiind rlspdndite in toattr
sunt simfurile cele rnai dezvoltate ale ornului.
lumea.
in plus, ceea ce esle foarte importanl. rcclamele de la
$tirn insd cf, firmele luminoase sunt statice gi din televiziune pot fi repetate de cite ori este nevoie, pAnI
aceastd cauzil raza lor de acliune este limitad $i nu pot
cdnd creatorii reclamei srint siguri c6 reclama transmistr
fi vdzute decdt de oamenii care trec prin acea zond.
Ia televizor s-a imprimat ?n memoria tuturor celor care se
Firmele nu pot, de aceea, sugestiona qi informa decdt
uitf, la micul ecran.
un numdr redus de indivizi.
Fste sarcina unor specialigti de a face ca aceste
intre timp, oamenii au inventat tiparul gi apoi ziwele.
reclamq sI poatd sugestiona rnai bine gi mai putemic,
Au apdrut reclame in ziue. Apoi, dupd ce a fost prin culori studiate, prin miqcare gi prin sunete pllcute
inventat radioul, un mijloc de informare gi sugestie care
sau tiri, sunete oapabile sI capteze atentia qi sd se
trece peste granilele oraqelor, lirilor qi continentelor,
irlprime ?n memorie.
aces[a a devenit pentru un timp principalul mijloc de
Se va prefera rnuzica intrucAt muzica se aflreseazI
informare gi sugestie pentlu reclame de tot felul.
zonelor celor rnai profunde gi rnai irnpresionabile din om.
Vom sublinia cd firmele gi ziarele sunt percepute
La reclamele prin televiziune. de reguld. alf,turi de
numai de simful vdzului, iar radioul este recepgionat
cuiori. de rniqcare qi de rnuzic[, se folosesc texte,
numai de auz.

137
136
exprimate in ftaze simple gi ugor de refinut. Sunt create
in mod special, pentru fiecare reclamtr. texte simple care
vorbesc despre utilitatea gi calitdlile produsului.
Spre exemplu. eu imi amintesc Ai azi, dupd aproape
50 de ani, o reclaml penhu vinuri transmisd prin radio:
"Ghici, ghici... Ducu gi Boghici". $i subliniez. reclama
era la radio, deci era receplionatd numai prin simlul
auzului, dar se transmitea foafte des, zilnic.
Cu atAt mai mult, asthzi, copiii de 4-5 ani qtiu pe
dinafarb textele reclamelor pentru bomboane,gi ciocola-
ti transmise la televiziune.
$i dacd sunteli atent, veli constata c[ ei, vb cer
nurnai dulciurile pentru care s-a tdcut reclamd gi pe
care au invdfat-o pe dinafartr.
Putem spune ctr televiziunea este o forld in dome-
niul sugestibilitlfii. Impactul televiziunii poate acliona
asupra a milioane de telespectatori pe o arie de mii gi
mii de kilomeni pdtrali. AstAzi. televiziunea acoperl
toate continentele qi poate fi recepfionattr concomitent de
cltre oamenii din cele mai indepdrtate colluri ale
globului.
Reamintim c{ in prezent propaganda electoraltr se
hzeazd, in primul rdnd pe fo4a de sugestie a televiziqnii.
Un program electoral televizat, bine conceput. poate
translbrma un candidat oarecare, chiar mediocru, ftrtr-un
supraom sau intr.un.sfdnt, al cdrui singur gel este binele
poporului, iar adversarii sdi, poate mai dotali gi mai
onegti. pot fi inldturali definitiv de pe scena politicd.
printr-o denigrare abil construittr.
Este suficient sd fie dxploatattr o gregealtr oarecare,
minord. din fecutul sdu, care sd lle transformatd intr-un
pdcat capital, penfiu ca o ca]omnie subtill sd purd un
candirlat normal qi bine intenlionat in postura unui
dugman al societA{ii, cel mai periculos gi cel mai rdu
dintre cei mai rli.
138
$i invers, un candidat demagog qi incorect, dacd este
ldudat discret gi prezentat favorabil, poate fi transformat
intr-un eliberator qi un campion al liberttrfii.
Sugestia prin televiziune poate fi deci ugor transfor-
matd intr-o armd periculoasd gi de temut, armd de care
este bine sd finem seama gi, dactr se poate, sf, ne ferim.
Este celebrtr aria calomniei din "B5rbierul din
Sevilia" de Rossini, compusb dupd piesa lui Beaumar-
chais. Aici ni se atrage atenlia in mod direct asupra
sugestibilitilii qi asupra forlei de penetrare a calomniei.
Pentru cd, din picate, sugestia calon1nioasl a
devenit o armtr de temut pe care in special politicienii qi
unii. gazetari o folosesc din abundenld.
3. Propaganda
; Cel mai concludent exemplu in domeniul calomniei
ilconstituie ministerul propagandei infiinlat gi exploatat
cu succes de c[tre naziqtii germani, fascigtii italieni gi
comunigtii rugi.
Ministerele propagandei ale acestor dictatori au
transformat in opere de binefacere cele mai neinchipuite
crime contra umanittrlii.
ldrile fasciste, naziste gi comuniste, in care oamenii
fuseserd transformagi in sclavi gi de1inu1i, erau prezen-
tate drept raiul pe plmhnt, iar dreptatea, egalitatea gi
libertatea pe care le desfiinlaserd prin crime, ei spuneau
cf, sunt realizatein'societdfile pe care le creau.
Propaganda era atAt de bine condusd, incdt intelec-
tualii din ldrile rdmase cu adevtrrat libere invidiau
populafiile care trdiau in lirile Europei r[sdritene;
denumife socialiste. Ei nu aflaserb cd in realitate
comunismul transformase aceste ffui in nigte inchisori
foarte bine ptrzite.
Sugesr,a rtrului, la nazigti, fasciqti sau comunigti,
devenise o afid rafinat5.
139
 De aceea se poate spune cd ministerele propagandei
au fost cele mai mari laboratoare de calomniere gi
dezinformare, in care sugestia, una dintre cele mai
folositoare calitdpi umane, a fost transformatl ?nff-o
unealtd anti-umanl.
Din ptrcate, astdzi, sub ochii noqtri, televiziunea,
radioul gi presa, puse in slujba unor politicieni corupti
$i
demagogi, pot deveni un mijloc de dirijare gi manevrare
a multimilor. Iar sugestia, care trebuie str ajute omul sf,
?nve{e, str progreseze gi str se civilizeze, poate deveni
nocivtr gi periculoasl, dach, oamenii nu au invdlat sl
deosebeasc[ Binele de Rdu.
Din exemplele de mai sus, putern trage cdteva
cbncluzii importante in tegdturd cu rnodul in care
iic{ionetzA sugestiile asupftt oamenilor.
ln prirnul dnd, se constath c[ perceplia sugestiilor
se face cu ajutorul simtrurilor. Simprile au un rol diferit
qi gradual; vederea este simful cel mai important gi este
unnat[ de auz, apoi de miros, piptrit. gust, starea de
echilibru, sirngul termic A.a.
Apoi constatdm cd simlurile se dezvolttr o datl cu
vdrsta, au un inaxim la maturitate gi se diminueazl,, tot
in func;ie de vdrst5. pe rndsurd ce in{reg organismul
imbdtrdnegte.
Simiurile sunt influenJate de mediu, de profesie gi tle
siructurd, iar la nevoie pof si se inlo-cuiasctr intre ele.
De exemplu, la orbi se dezvoltd puternic auzul,
piplitul gi mirosul.
in f'unctrie de vArst5, la copii, dupd nagtere, unele
simluri sunt slab dezvoltate, cum ar fi: sirngul de echili-
bm, simtrul termic Ai chiar vdzul, rnirosul qi auzul.
Dezvoltarea maxim[ a simfurilor se manifesti'la 25-
30 de anil cdnd ornul atinge maximum de fortrtr fizic6,
dupd care capacitblile incep s6 scadd. primele sernne
de imbSftdnire apar la vedere, sirnful cet mai solicitat.
:
140
O altd observagie importantd este cd simlurile percep
sugestiile atat ?n stare con$tientb, cat $i ftl stare indongtienttr.
Aceasta se poate demonstra ugor prin hipnoztr, cdnd
subiectul se afld in stare de serni-incon$tienld $i cu
ochii inchigi, el receptrioneazd sugestiile prin auz.
O schemi sirnpld a modului in care acfioneazf,
sugeslia poate arlta astfel:
Emif5torul fransmite o sugestie.
Subiectul recepfioneazd sugestia prin unul sau mai
multe simluri in acelagi tirrp.
Subiectul poate percepe sugestia congtient sau
incongtient.
in cazul perceptiei incongtiente, sug€stia este depozi-
tatd in memorie, neselectatd qi neanalizatd, sub torrnd
de sugesfie brutd.
Sugestia recepfionat5 incongtient este cu atAt rnai
puternic[ cu cAt a fost mai mult repetatii.
Sugestia depozitattr in memorie, in mod incongtient,
poate fi folositb in mod congtient sau poate ap?lrea in
vis gi atunci se manifesttr necontrolat, crednd iegdturi cu
alte sugestii care ne pot surprinde.
Visele, a$a cum spun specialigtii, ne arattr fantasticul
,I l
gi profunzimea incongtientului uman.
Sugestia recepfionatd congtient este selec{ionatl gi
analizatd de raliune inainte de a fi introdus6 in mernorie.
il
Sugestiile receplionate con$tient servesc la formarea
depozitului de cunogtinge pe care [e acumuleazh-omul ?n
il
decursul vielii sale.
Menliontrm eb sugestiile receplionate congtienf sunt
mai puternice dacd sunt repetate, dacd sunt receplionate
il
de mai rnulte sirnluri tn acelagi timp gi dacd au fost
supuse focalizdrii atentiei qi raEiunii.
Subliniern cd sugestiile percepute congtient sunt
analizate gi seleclionate de raliune gi din aceastd cauzd
sugestiile rele sunt catalogate ca atare inctr de la inceput.
141

Sugestiile confiolate ne ajut{ la formarea calittrlilor
bune gi deci la formarea unei personalitifl strndtoase.
Unul dintre cele mai importante exemple de sugestie
confiolati gi congtient[ este procesul de invdfare.
Vom cduta in continuare sd suslinem aceastd
de lizicd ne explicd in clasd
afirmagie. Profesorul
El se ajutd de crettr, de alte
gravitalia universald.
cAteva obiecte gi de fraze ade,cvate care fac sd actrioneze
asupra.auzului gi vederii in acelagi timp.
Repetb demonstratria cu obiecte diferite gi foloseqte
cuvintele cele mai pohivite penru a atlage $i a
capta atenfia eleviloi, crednd cu profesionalism, o
stare de concentrare necesartr infelegerii gi memorizfuii
fenomenului.
Acasd. elevul repettr demonstralia citind dintr-o carte
de specialitate gi din notilele pe care le-a luat in clas[.
In acest mod sugestia proTesorului, perceputtr congtient de
elev in
clastr, aclioneazd asupra sa, iar repetilia efectuatd
acasd ajut[ la imprimalea sugestiei piofund in memorie.
4. govinistnul
Atragem atenlia cd unele sugestii recepfionate
congtient sau inconqtient pot fi bune, iar altele pot fi rele.
Dintre sugestiile rele, vom artrta reclamele pentru
ligtrri, care sunt receplionate incongtient sau con$tient.
In orice situalie, aceastd reclamd se hansform[
insd intr-un indemn ctrtre un viciu ddunltor, d,acd
individul na analizeazl gi nu acfioneaz[ rafional asupra
efectelor dtruntrtoare ale fumatului. Acest viciu este
periculos gi din cauza sugestiilor transmise de mediul
ipconjurf,tor. Miile de fumtrtori, mirosul pltrcut qi
culorile atractive ale pachetelor de ligdri, care se aflb
peste tot in jurul nostru, creeazd un cumul de sugestii,
repetate cu insistenfd, care ne bombardeazf,, in fiecarc
minut, acas6, pe stradi gi la birou.
142
!
Numai rafiunea gi autosugestia ne mai pot salva de
acest viciu mortal.
Vom analiza acum inc[ o sugestie rea: govinismul.
Am ales govinismul din cauza amploarei pe care a
cdpdtat-o azi, in lugoslavia, in Israel gi in multe alte
pd4i de pe glob, inclusiv in Romdnia.
Na{iunea gi nagionalismul modem au aplrut sub
forma lor actualb, qovin5, inc[ din secolul al XIX-lea,
mai precis dupd anul 1848. $ovinismul a luat un avdnt
ddundtor dupl primul qi al doilea rtrzboi mondial.
Nalionalismul in exces, govinismul, a fost reprezentat
in Europa in primul rdnd de panslavismul rusesc, dupd
care au urmat nafionalismul gi rasismul italian, gerrnan,
spaniol, maghiar, francez etc. Acestea s-au manifestat cu
cea mai mare forfi intre cele doud rdzboaie mondiale
gi au produs dezastrele arhicunoscute: bolgevism, fascism
gi nazism.
La o cercetare atent?i, se poate ins[ constata cd
na[ionalismul gi naliunea nu sunt altceva decdt transfor-
marea tribalismului apdrut in viafa omului, cdndva, in
paleolitic Ai care a evoluat spre forma ldrgitd de nafio-
*'lt#ff"iffi1"
h incepur arenfia ctr irumai rorma
a evoluat de la trib la nafiune. Triburile din paleolitic sau
neolitic erau constituite, pe principii stricte, din familii
inrudite prin sdnge gi care erau amplasate in spalii
geografice foarte limitate.
" Natiunile gi statele ocupb spalii mad, in care sunt
agezate familii care de multe ori nu au l{trturi de snnge
gi nici de limbtr sau obiceiuri comune, cum sunt Statele
Unite sau Rusia. De aceea, putem spune c[ nafiunile
contemporane sunt mari comunitifi umane care gi'au
exprimat dorinla de a tr[i impreund intr-o zonb bine
delimitatd geografic,- zond: pe care au delimitat-o in
acord cu alte state gi nafiuni invecinate.
143
 In aceste state existd nafiuni nnajoritare care au Peste tot se discutd despre Boinia, Irlanda
limb[, obiceiuri gi chiar legdturi de sAn.-e comune, qi gi Africa
de Sud, iar lumea este bombard atA zitnic
nafiuni minoritare, exemplu: Romdnia, Anglia gi altele. cu ultimile Etiri
despre rdzboaiele de exterminare etnictr.
Desigrn, tribalismul gi forma sa noud, nafionalisrnul, au
Milioane de oameni din Europa au fost
dd5cini proftnde in oameni. Intermediar, inre paleolitic gi alungali din
casele Ei satele lor pentru motive etnice qi
era contemporand, le gdsim exprimate in polisurile grecegti, alte milioane
au
in feudele evrilui rnediu, in oraqele Sumeriene, Chfurcze sau lurit in lupte sau ?n masacre denumite epurare enricl.
In fala acestui val uriag de sugestii govine gi
Egiptene, precum qi in Vechiul Testament. rasiste,
numai un autocontrol rajional te mai poate pdstra
De aceea, nu trebuie sd ne mirtrm dacd azi, sub integru
gi drepr.
ochii nogtri. nafionalismul qi govinismul sunt mai rtrs-
Oamenii slabi gi influenlabili, care din pdcate
pdndite chiar decAt fumatul qi au deptrgit cu mult . sunt
cei mai numerogi, vor cddea ugor in plasa
tribalismul inoccnt. nalionalistd.
Este suficient ca un politician demagog
Vom ctruta de aceea sd descifrdm, cel pufn pa4ial, str agite
stindardul parriotismului, penffu ca goUniJmil
modul in care acfioneazd gi cum se irnplanteaztr gi se
mul sd apard qi sd se transmitd ca un flagel.
$i ;i;_
rispdndegte sugbsda despre nafionalismul qovin. Estc ca o
sugeslie in masd.
Se gtie cd oarnenii care locuiesc la sate sunt denumigi
Bombardafi din roare pdrtite de gtiri gi
"!drani", adicd "oameni ai ffuii", ca qi cdnd numai ei ar sugestii
- fi autohtoni. Ordqenii sunt altceva indecis gi neclar.
despre nafionalism; appli gi suprasaturali
sugesria
nafionalismului, cea mai dezbliufd protlemd din
Aceste denumid le invf,ldm incd din copillrie.
actualifatea cotidiand, se va transmite
De aselnenea, in oraqe, de reguld, cartierele mdrgi_ ca o boaltr.
Aceastd sugestie ne poate lua ca un
na$e sunt locuite de noii venili de la val pentru a ne
far[ gi mult fimp ei arunca in balta govinismului
nll sunt tratali ca ordgeni. De abia copiii lor se vor
debarasa de complexele pe care le au
Jdranii venili la orag. - .In aceastd situafie grea, considertrrn cd numai
luciditatea, analiza ralionald gi autosugestia
La qcoal6, in famiiie gi rnai tArziu, in societate, copiii ne mai pot
salva de la inec.
nud vorbindu-se adesea despre lara qi poporul lor.
Vorn trece acurn la cdteva exemplc de sugestii
Ei invalS cu prioritate la qcoaltr istoria gi gecrgrafia bune
gi utile omului.
tirii in care trdiesc qi ascultd cu precddere poezii gi
cAntece pafriotice, transmise prin radio gi televiziune.
Adullii sunt L"rafi la arrnatd, unde zilnic li se vor- 5. Frocesul fu tnvd{are ,
begte despre apiirarea 1brii, despre na{iune etc.
Ziarele, radioul gi televiziunea dezbat gi analizeazl _ _Dintre sugestiile f'olositoare ornuftti, am ales procesul
de invdlare ca una clinffie cele mai cunoscute
gi rnai utile
ori, ziillic. intAmpltrri din Serbia, din Caucaz,
rJe zeci de ii.
sugest
din Palestina. din Basarabia g.a. in mass-rnedia. se Plocesul de invdfare actioneazd toatd viafa
asupra
analizeazd; se cornenteazd gi se d6 o importanld. omului, incd din prima zi dupf, nagtere gi p6nd
deobebith problemelor etnice.
la
moarte. atAt asupra con$tientului, cdt gi
a inconqtientului.

144
145
 La inceput, mama inva1tr pe noul-ntrscut sd se Acegtia sunt in esenld ',cei gapte ani de
acasd', primele
hrtrneasctr, ;i ,itnp de cdteva luni, il ajuttr s[ i se sugestii percepute inconqtient de copil, dar
care determind
dezvolte sim;urile: YLz, auz, pip[it, gust gi miros' in nJ* mbsurd dezvoltarea personalitiJii individului.
Simful termic gi simgul static se dezvoltil dupd
mai tn aceastd perioadd a- copildriei, vom observa
-
dac.I.in jur existtr alli copii mici, exemplul
cd
multe exercitrii gi ceva mai tArziu. acestora de
vorbire, mgrs gi deprinderi are o rnare influen1d.
Pentru a invlfa str vorbeascl, sunt necesare 10-15
luni gi chiar mai mult. Copilului i se vor repeta zilnic
Sugestiile primite de la copiii de aceeagi vdrsttr
sunt
apoi foarte puternice, iar in
vocalele cele mai simple gi mai uqor de pronunlat' unele cazuri chiar determinante.
cele mai importante: Mergdnd mai departe cu analiza procesului de
va fi inv[fat sd spund cuvintele
invdlare. conshtam cd urmeazd perioada fo*arf
papa, apa, mama, tata qi altele asemenea' Je
' -
Pentru aJ invdfa sd vorbeasc5, mama gi cei din
jur ctrfe copil a-unor fraze simple, apoi din ce in
ce mai
pe care complexe, in funclie de forla de sugestie a celor
vor repela copilului de mii qi mii de ori cuvintele din jur,
ajutattr de repetilie, multi rdbdare perseverenltr.
ffebuie s6 le invele pentru a supravietrui' fi
Duptr vf,rsta de '3-4 ani, copitul incepe
Dup{ 10-15 luni de la naEtere, prin repetiri insisten- str punl
intrebarea obsedantd: "de ce", pe mdsurd
te, coiitul va reuqi sf, inve{e c0teva cuvinte simple ce mediul din
jur ii trezegte curiozitatea. Este vfirsta primelor
formate din una sau cel mult doul silabe' virsttr la carc copilul face incet t
intreb{ri,
Se cer r[bdare gi insistenld din partea pdrinlilor simpltr spre autosugestie. Acum procesul
de Ia
"."r.u de invdlare
sugestia
pentru ca aceste prime cuvinte, c-are constituie sugestii de devine o dorinfi pr-oprie, la inceput inionqtienti,
Laze, s[ se imprime intr-o memorie care abia acum in ce mai congtientd. La vdrsta de 34 uri,lumea
apoi din ce
incepe sd se formeze copilului
fucepe str se ldrgeascl gi str capete alte
Urmeazd apoi o altd etrapd in procesul de invdfare:
dimensiuni.

cuvintele .otpu.t. Copilului ii u''ebuie alte 68 luni de . Copilul va merge la grtrdiniftr, unde va avea colegi
gi un mediu diferit, nou, mediu in care trebuie
sugestii rcpetate penru a fuivdJa str formeze unele propozilii str inveJe
sb se adapleze.
simple de tipul : m:una papa, tatia hopa mamaapa etc'
Copilul va primi aici sugestii noi gi influenJe
Concomitent in acriastd perioadi, deci la vArsta de diferite.
Fiecare copil de la grddinild are deja un
12-14 luni, copilul va fi invdtat sd mearg[' Va fi din minimum de
cuno$tinfe qi deprinderi pe care le itateazA.
zilnic Iar aldturi
nou nevoie de insistenp gi r[bdare, repetAnd
de el se afl[ <te data aceasta educatoarea, primul specia_
li
primii pagi, pdn{ cdnd inva1tr gi capdtA curaj sd
list care cautd sd coordoneze, prin sugestii calificate,
meargd, la inceput ajutat, apoi singur' aceste tinere personalittrfi in formare.
Se va avea, de asemenea, grij[ asupra unor deprin-
deri gi gesturi: rele sau bune, de ordine sau dezordine'
de fupd grddiniftr gi chiar la grddiniltr, in Z_3 ani,
copiii vor invdfa sd scrie. Fiecare copii in parte
va fi
murdtrrie sau de curdfenie. ajutat gi dirijat sd scrie liniufe drepte
$iinclinutr, ..rruri-
Este sigurc[ tot ceea ce va vedea copilul' intAi la sau. cerculele, apoi, dupd luni de efort, prin iepeti;ii
apoi la tatl qi bunici, va imita fdrl nici un
gi
mama, cu insistenf[, va fi invtrfat str scrie literq apoi sltaUe qi
discern[mint, incongtient. in final sd scrie propozilii gi fraze.

146. 147
 Allmri de abecedar, aritmetica, la rfindul ei; va fi !19
vor fi receplionate in fiecare clipd prin
simluri,
invfiatd incepfind cu componentele cele fhai simple' apoi depozitate in rnemorie, congtient
sau incongtient.
pe In acest mocl se formeazd personalitdgi puternice
Se vor tblosi cele mai sugestive metode: adunarea
ori
degete, numirarea fructelor, a bilelor sau a unor obiecte slabe,. utile sau inurile, bune siu
rele, dar tfate, absolut
unL qi pldcute copilului' Pentru a invdla abececlarul gi toate. trebuie sd parcurgtr acest proces
extraonlinar de
arinnitiia. se vor folosi culori cdt mai vii, culori care invdfine prin sugestie gi autosugestie.
impresioneazl pe copii 9i ii activeazd memoria' Av6nd in vetlere importanla eclucaliei
in formarea
Repetilia, rbbdarea, insistenla gi dragostea vor sta tot personalitililor umane, in continuare
vom face cAteva
timpuf la traza acestui proces, din ce in ce mai complex, recornandtrri impoi.tante.
de sugestie qi de memorare. I ,a nr$tcre, copilul
Vom sublinia ctr la'aceastii vArsttr qi in aceastl .bagajul generic,
este dirijar in exciusivitatc de
moqlenil de Ia plrinli gi de la strimo$i.
perioadtr din viala omului se pun bazele cunoagterih Apoi.incepe str aclioneze asupra lui influenla
inediului,
Pe aceste elemente simple de scriere 9i arilrneticl se in primul rind mtma, tata qi lamilia, cei
vor sprijini etapele din ce in ce mai complexe ale jurul
care se alltr in
shu. l\{cdiul aclioncazi numai dupi ..-
procesului de invtrlare: poaltr primar{, liceu, universitate' invafl str meargi. Educalia copilului rrebuie *p,,"i
Sunt necesari 20 de ani. intre vArsta de 5-25 ani' inceapd lnsd din primcre ore de ra
str
n.rlgter,e. in fiecare zi
pentru ca un om str invele noliunile simple gi complexe' l

;;i in fiecarc ortr. el se tlezvolttr fizic qi psihic, iar

.
noliuni care ii vor servi penFu o meserie pe care o va educa;ia pe cffe o prime;te este
practica. dete,minr;;
fbrmtrrii personalirtrlii sale viiloare. "r;p;;
Iar acea rneserie il va ajuta s[-;i asigure in primul
Din primele clipe trebuie sX se fonneze
rdnd un rnijloc de trai. fiind in acelagi timp modul in ^ in copil
reflexe condilionate: str rntrndnce la ortr fixtr,
care se achitd fa1tr <te familie 9i fap de societate pentru sI doanntr
la ore fixe, str fie schimbat. altrptat pi
efortul depus de ace$tia timp de 25 de ani. spilat la ore fixe.
i
Atragem insd aten{ia c[ procesul de invtrlare prin fnoi se vor :uzlta juctrrii.,i se va vorUi gi i se va explica
t
"
fiecar1 mjWare, Va fi invllat sf prinil
sugesfie gi autosugestie nu s-a terminat. Acest proces cu m6na, sI
continud pAnd in ultima zi a vielii.
meargtr, sI vorbcasctr. s.{ memoreze. Noul n?lscut nebuie
'Pentru a 5ti cu adevdrat o meserie, duptr terminarea str r,adi cdt mai multe lucruri gi juclrii mereu noi.
gcolilor organizate, mai tebuie 5-10 ani, timp in care colegii Copilul nu trebuie ttrsfd1at, str .nu i se fac6 il
toate .

mai in v0rsttr gi superiorii ne ajut[ s[ devenim profesion\ti' mofturile Ei nici sd nu fie ceriat sau bruftutuit.
El Febuie
.in aceasttr perioadl a vietrii, allturi de mediul sil simttr in jurul sdu dragoste, sinceritate,
lumina gi
profesional, intervin sugestiile din cdrlile de specialitate, bucurie. Str fie invdlat cu hotfuere
ce este bine Ei ce
impreuntr cu sugestii din ziare, radio, televiziune, alituri este rIu, ce trebuie sI facd qi ce are
voie str factr.
de sugostiile sofisticate prin spectacole: teatru, oper6, Familia sd nu accepte in casd dezordinea.
murO*ia,
-sau concerte. ffi

expozitrii $i bineinleles, cursurile de cuvintele urCre sau alcoolisfnul. Sd nu

se t"n;i;;-;
afmosferd de urd, cearttr sau violenld.
'specializare.
De aceea, putem spune c[ schimburile -dintre indi- afecta toatd viala copilului.
Acestea vor

' vizi, sugestiile gi autosugestiile vor continua toatd via'fa'

148 149

il
 Se vor evita cuvinfe de genul: "Egti leneg! Egti
murdar gi dezordonat!". Va fi lnvtr[at numai cu vorbe
calme, apoi controlat, urmtrrit 9i ajutat sf, fie curat 9i
ordonat. in loc str i Se spun[ c[ are nu $tiu ce defect'
i se va explica cu blAndele calitatea contrard qi cum str
ajungd la ea. Nu i se va spune c6 este fricos, ci i se va
explica ce inseamntr sf, hi curajos gi chiar ctr este curajos'
Cdnd va merge la ;coaltr, seara" inainte de culcare'
dupd ce i s-au verificat temele, va fi ldudat c[ este un
elev silitor gi ordonat. Caietele neingrijite vor fi aranjate
impreuntr cu mama gi i se.va ardm ce frumoase sunt
dactr s-au ordonat. Copilul va fi stimulat qi lludat de
fiecare datd cind este cuminte qi curat,
P6rinlii rrebuie str fie un exemplu de ordine gi de
cur{enie gi str explice cu calm ce importanltr are
ordinea gi cit tle mult te ajutd dactr lucturile sunt
aranjate frumos.
incl de lt 2-3 ani copilul trebuie invdlat sd-Pi
aranjeze singur juctrriile gi lucrurile proprii' Dtipd versta
de 3-5 ani va fi invdlat str-;i factr patul, str se spele
singur gi s[ facd ordine in dulap 9i in camera sa'
Duptr v6rsta de 7 ani va fi pus str execute anumite
munci simple gi ugoare in gospoddrie qi va fi luat dupl
cumptrrlturi. Dupd vdrsta de l0 ani va fi trimis singur
duptr cumptrrf,turi gi i se vor da pe mdsur[ anumite
munci in cadrul familiei.
Muncile pe care le executd trebuie controlate 9i
indreptate atunci cdnd va fi cazul, dar numai pe un ton
prietenesc Ai de incre{ere
Toate acestea pun' in timp, bazele structurii indivi-
dului gi asigurd o dezvoltare echilibrat{ din punct de
vedere psihic, precum gi formarea unei personalittrfi
puternice, folositoare societ[tii.
150
6. Sugestia prin aTti
in vorbirea curenttr se foloseqte expresia. ,,sim1
arlistic", tot a$a cum se mai spune: simlul datoriei,
simi
moral, siml practic etc. innucir por aptla confuzii.
vom
trcerca tr continuare sh llmurim'aceasitr denumirc.
inceputul lucrdrii, am spus cd sim;urile sunt
"funcfiuni ale oiganismului prin care sunt recepfionali
$i
prelucrali factorii excitanli pentru a se obgine
infonnalii
asupra mediului". Simlurile recepleaztr anumite
infor_
malii 6i le transmit prin nervi la anumili centri nervogi
ryccializali, unde irrforma$ile sunt prclucrate qi decodificatc.
Pornind de la aceasrtr defini1ie, constatilm
cd simlul
aflislic. asemenea cu celelalre din categoria amintittr,
simlul datoriei sau simlul moral sunt l.uncliuni ale
psihicului uman, deci ale organismului orncnesc.
De asemcnea, aceste simguri recepfioneaztr gi prelu_
crcaztr rnumili factori excitan[i, cum sunt :
culorile.
muz-ica. fonna gi alte informalii.
Aceste informalii sunt prcluate tlin mediul
social. din
natur:I sau de la familie gi se transmit congtienr
sau
incongtient prin neni specializali unde sunt prelucrate
decodificate.
;i
Rezultd deci, ctr simlul artistic, simgrl moral,
simful da_
toriei 9i altele din aceastjl categorie specialtr au, toate.
trtrstr_
nuile specifice simfrnilor gi pot h de aceea denumite
simfuri.
Analizf,nd aparilia simlului artistic la om, vom
constata cd el se regdsegte la toate popoarele,
indiferent
de treapta lor de dezvoltare, dar diferd in funclie
de
nivelul Societilii, precum gi de rreapra istorictr
de
dezvolmre a omului.
Menliontrm ctr inctr din paleolitic ne-au
rtrmas
desenele din pegterile de la Altamira gi Lascaux,
desene
care ne aratl chr existenla unui inalt siml artistic
oamenii de acum 40.000 de ani. Capacitatea acelor
la
oameni de a stiliza gi a reda migcarea este impresionanttr
151
 Tot din trecutul indeplrtat ne-au. rdmas dolmenele 9i
menhirele, giganli din piatrd f[cu1i de oameni in De asemenea, putem constata c[ simlul artistic se
neoliticul megalitic, vechi de peste 7000 de ani, care nc gdsegte Ia absolut tofi oamenii
frapeazd prin dimensiuni, la fel ca gi templul egiptean de
sub o formtr sau alta,
primitiv sau mai rafinat.
la Karnak sau piramidele faraonilor. Simtrul afiistic il gisim
-'in contrast cu gigantismul acestora, ne apare o altd in dansurile, costumele gi
tam-tamurile tobelor afiicane.
exprimare a simlului afiistic in sculpturile qi cerarnica El se regdsegte in baladele, costumele gi
chinezeasctr, executate cu atdta grafie $i migaltr, sau in dansurile
popoarelor balcanice. De, asemenea,
naturaletrea qi suplelea sculpturilor Greciei antice.
il afldm in mtrgtile
aborigenilor din Austraria gi ale indienilor
Acestea, la rAndul lor, sunt tliferite de sculpturile din America.
precum gi in mlHsurile gi cerarnica
popoarelor asiatice
create in
secolul al XV-lea de italianul Michelangelo sau de din Chinr sau Coreea.
sculpturile secolului al XXlea, create de rominul Brdncugi. Folclorul, in totalitatea lui, exprimi
Dar fiecare dintre aceste opere de art5 repre.zinttr simful artistic
popular generalizat sub cele mai
forme de exprimare ale simlului artistic uman. diverse forme: dans,
cdntece, balade. costume, aldturi
Existd deci o evoluJie ascendentf, din paleol,tic de pictura gi sculptura
in lemn sau in piatrtr.
pdnd azi, evolulie pe care o putem constata qi in literatu-
Folclorul este, poate, cel mai elocvent
rd. intre Epopeea lui Ghilgameq, Iliada h-ri Homer, importanlei deosebite pe care
exemplu al
tragediile lui Eschil, Divina Comedie a lui Dante gi o are simJul artistic in
viala omului, simlul artistic RlnO totoCaia
teatrul shakespearian sau romanele lui Proust qi Joyce una dintre
trlsdtuile lui specifice gi care il diferenliazd
existi diferenle marcante. de animale.
Din aceasti cauzd am ales, pent u exemplificarea
in muzich, evolulia simlului a(istic apare rnai sugestiei, simlul artistic
pregnantd. Muzica anticl egipteani qi greceascd,
Vom incepe prin a reamind cd in domeniul
religioash ori populartr, s-a trallsformat, in timp. in artelor, in
mod uzual, se cuprind urmdfoarele domenii:
muzica preclasicl a lui Palestrina gi Monteverdi, apoi de riteraturd,
teatru, dans, pictur5, sculphrd, rnuzicd
la Bach, Mozart qi Beethoven, in mai pulin de doud gi cinematogr.alie.
secole, s-a ajuns la muzica moderntr cornpusd de
Cu excepfia cinematografului, foate celelalte
a_rte se
regdsesc sub diverse forme incb
Shonberg, Wetrern sau Messiaen. dfui paleolitic. Grecii sunt
iirstr primul popor care acum 2J00
in picturS, evolu$a este gi mai eviilentd. La inceput de ani au definit artele ca
fiind cele mai expresive producfii
au fost picturile murale din pe;terile neolitice; adnirlrn ate spLitutui uman.
tablourile lui Raphael qi Leonaldo da Vinci din secolul Am considerat necesard aceasti scurfi prezentare,
privitor la domeniile simlului artistic,
al XV-lea d.Ch., iar 5 secole rnai tArziu vor {rtri pictorii inainte'de u nuo
Mafisse, Van Gogh gi Picasser. subiectul acesrui capitol, intitulat ,,sugestia
prin artA,,.
Din exemplele de rnai sus rezuitl cd otnul are simi t. Dansul
afiistic de la aparitria sa pe plmdnt, sirnl care evolueazh Aparilia dansului este legatl de ritualurile
vrdjitori_
in timp qi devine rJin ce ?n ce mai raf.nat pe rnbsurd ce lor, executate la vAndtorilc.tribale pentiu
fertititatea
societatea se civilizeazd. pdm6ntului sau vindecarea bolnavilor.
Funclia de sugestie a dansului era
atilLde irnportantd
I5l

1s3
in via[a tribului, incit nici o activitate comuntr nu avea
loc decdt dupd execulia unor dansuri rituale, iar la
sf6rqit, alte dansuri incheiau acea activitate.
Fo4a de sugestie a dansului va fi preluattr de cdtre
toate religiile politeiste, iar unele ecouri se reglsesc qi
in religiile monoteiste. in cortegiile unor sfinfi 9i ?n
inconjurarea bisericii in Noaptea invierii.
Dimsul wljilor se plstreazd in Balcani, in unele
datini cum sunt: Paparudele' dans aducltor de ploaie,
sau Cllugarii, dansul seceriqului.
La popoarele primitive din Africa' Asia, Australia 9i
America, dansulile rituale conduse de vrtrjitori se
prdctici gi in ziua de azi pentru stimularea acliunilor
vitale din trib: semlnat, cules. rtrz-boi, vindtoare.
nil$tere $i morrle.
Aceste dansuri rituale prirnilive, practicate de strS'
mogii noqtri numai la anumite ocazii, s-au transformat cu
timpul in dansurile populare pe care le gdsim aproape
nealterate, din antichitate pdntr azi. 9i care exprimd
diferite sttrii suflete$ti ale comunitdlii slte$ti.
Nottrm sugestibilitatea unor dansuri populare. Astfel,
in Balcani, hora sugereazl unirea 9i prietenia, iar brdul
simbolizeaz[ blrbIlia. in Spania, flamenco sugereazd
pasiunea. in Argentina, tangoul ne transmite senzualita-
rea, iar in America rockul ne transmite for1tr gi energie'
Dansurile ribale gi dansurile populare au impresionat
in aceeaEi mtrsurf, oamenii primitivi, barbarii gi oamenii
civrlizatri.
Corurile din nagediile antice executau unele migcdri
ritmice pentru a menline treazd atelllia spectatorilor gi
subliniau in acelagi timp acliunile gi declama$ile actorilor'
in ultimele secole, de cdnd civilizalia 5i cultura s-au
dezvoltat, dansul a devenit una dintre artele importante
care sugereazl fapte gi intAmpltrri complexe din viaJa
omului.
1s4
Vom aminti baletul ,'Lacul lebedelor" de Ceaikovski
gi suita de balete a lui Stravinski, dintre cele mai
cunos_
cute. Prin dans gi muzictr baletul ne sugereazl: dragoste,
urd, lupttr, deznddejde etc.
Iar trupa franteztr de dans modern ne produce
sugcstii subtile de mimicl, plictiseald, teamtr, relinere
gi nelinigte, in timp ce baletul chinezesc, cu migcdrile
sale retinute, ne produce sttrri de melancolie gi de
curiozitate rednutd qi ordonattr.
Dansul poate fi uneori atdt de sugestiv, incdt ne
schimbtr lotal starea"sufleteasctr in care ne aflam.
lr{enuetul ne treze$te gralia, cazaciocul ne face str
dorim libertatea. iar dansul lebedelor ne transpor-td in
lumea basmelor gi a dragostei pure.
b. Pictura
Pictura muraltr din pegterile paleoliticului
Ei neoliti-
cului, care reprezenla aniinale gi siluete de oameni. s_a
transformat in antichitate intr-o picturd preponderent a
portretelor oamenilor. portretele au cdutat la inceput
sd
redea cdt mai exacl infdligarea omului, dar in timp au
evoluat spre tratarea a ceea ce vedea pictorul dincolo de
inftigarea fiz1c6. Mu t6rziu, pictura locuinlelor nobi-
liare Ei a templelor unde erau expuse portrete ale stdp0-
nilor gi, respectiv, ale zeilor sau semizeilor, va evolua
astfel incat, din Evul Mediu, portretele sfinlilor expriml
pietatea sau suferin!4 iar portretele nobililoi
aratd trufia,
bogdlia gi puterea.
Tizian, Velasquez gi El Greco vor ptrffunde atat de
adAnc in interiorul personajelor pe care ie picteaztr, incdt
ne vor dezvtrlui cele mai adAnci sentimente de buntrtate
sau mild" aldturi de orgoliu gi ldcomie.
Surdsul Giocondei lui Leonardo da Vinci diiinuie
"nepdfruns de sute de ani, portretele lui Rembrandt ne
vrdjesc prin lumina care vine din interiorul personajelor,
iar personajele lui Rubens ne transmit vigoare gi fortd.
155
 Sugestiile pe care le vom primi prin pictur[ vor fi Ei vor crea mai in6i giylliza[iamegalitictr prin
dolmene
din ce in ce mai diversificate pe mdsurd ce ne apropiem m.urhire, pietre cioplite gi agezate
pi.
*fUinra, au format
de zilele noastre. adevdrate complexe religioase magice
din blocuri de piabt,
SI ne amintim de cazaci zaporojeni ai lui Repin, de cum este complexul din Anglia de la
Stonehenge.
nepdsarea, mdndria qi curajul cu care rhspund unei Desigur cd aceste blocuri cioplite
$eoi gl a$ezate
scrisori de ameninfare primite de la hanul tltarilor, sau intr-o anumitd ordine au avut o f.uncfie religioasd
de pluta Meduzei lui Gericault, unde ne cuprinde groaza cunoscuttr de oamenii acelor timpuri.
care ne invdluie hidoastr, in timp ce la Matisse, rrudurile Astdzi, asupra noastrd menhirele gi dolmenele
au
scot in relief o anumit[ lascivitate bolndvicioas[. acliunea misterioastr care ne face str
ne ducem cu
Fiecare lablou ne sugereazd tipuri de personalittrfi qi gAndul la vizitatorii de pe alte planete
sau la un cult aI
caracterele cele mai ascunse ale omului, chiar gi acele mortrilor legat de Atlantida.
frdsdturi pe carc nici individul in cauzd nu vrea sd le Cu timpul, sculptura in piatrl va ajunge la
. apogeu,
recunoascd. sub faraonii egipteni, c6nd s_au rlOicai
din blocuri
Pictorii reu$esc sd pdlrundtr uneori mai addnc in ptolTtd.l?, cete mai gigantice consrrucfii
din piatrd ale L

om, decdt cel mai expedmentat psihplog. antichitqii. Tor egiptenii, in semn de omagiu
gi pentru
Duptr ce ne va dezvdlui addncurile sufletului ome- a-i imortaliza, vor diltui in piatrd statui ririage
pentru
nesc, pictura se va ocupa gi de natur5. faraonii gi preotrii lor. I

La inceput, florile qi pomii apdreau ca fundal pentru Ei vor crea Sfinxul. monstrul cu cap.
acliunile gi figurile umane, apoi cu timpul peisajele au ii apdrd de spiritele rele. De ur",n"n"u,deegiptenii
faraon, care
vor
devenit preocupa-rea unicl a unor pictori. executa mii de basoreliefuri in piatrtr in ._. *, descrie til

Pictorii pltrund in intimitatea naturii, de unde ne vor toate activitd1ile lor zilnice
i
fiansmite sugestii despre viala ascunsd gi despre sufletul ei. Cdteva secole. mai tArziu, grecii, elevii
geniali ai
Notdm peisajele lui Van Gogh, in carc aproape egiptenilor, vor ridica sculptura-la indltrimi
gi mai mari. til

simlim vOntul care bate peste un lan de grAu, iar norii Zeii gi zeigele, semizeii li cagtigetorii oiimpiadelor,
negri ne ameninld, chiar gi pe noi, pe privitori. precum gi toli artigtii greci vor.deveni
nemurit,ori dupd
Anemonele lui $tefan Luchian sunt atdt de gingage, ce al fost ddltuifi in marmurd de Fidias
gi praxiteles.
incAt le privim cu grijtr ca sd nu le destrdmlm. Statuile grecilor au frumusefea
Ei gragia pe care qi_a
. La Juculescu se merge mai adAnc, natura are ochi, ddruit-o fiecare grec pentru sine. Aceste
statui vor
ochi care ne urmiresc gi ne analizeazd de undeva reprezen[a implinirea dorintrelor celor
mai profunde de
dinbuntrul pdnzei. perfecfiune, pe care grecii le
aveau zilnic prezente: ideal
de frumusele ce febuia atins de fiecare
c. Sculptura in parte.
Acesta este poate unul dintre cele ffi
Oamenii din cele mai vechi timpuri au produs o civiliza- mli frumoase
mesaje al sculpturii antice.
$ebazatLpe piali din care i5i ftrceau unelte 9i arme. Ei au
Aproape un mileniu mai tArzin,Michelangelo
fost atit de impresionafi de forla qi de frumuselealietrei. Buona_
roti va reugi in Itatia Evului Mediu s[ ieinvie
incAt viala lor primitivd s-a indreptat tot spre piatr5. prin

156
1s7

il
sculpturf, acel ideal de frumusete uman[, gdsind, ca 9i intrucdt imi este foarte greu sd fac o alegere,
vom
grecii, frumuselea spiritului in perfecfiunea fizic[. cita numai acele lucr|ri importante pentru omenire,
in Pieta, David, Moise gi Apollo, el a creat perfec[iunea lucrdri literare care ne drirjeazl gi astdzi destinele,
cum
peltru m oamenii sd gtie cd ea existtr gi cd trebuie atinstr. sunt Iliada lui Homer, Vedele, Biblia qi Coranul.
Acestea sunt sugestiile pe care le-a fransmis Iliada lui Homer este prima operd literartr importarr
Michelangelo semenilor sf,i contemporani gi pe care ni ti a omenirii, operd cue a influenfat toatd lumea
Ie transmite qi noutr peste veacuri. greacd gi romand a antichitd;ii timp
de peste 15 secole,
Sub alttr formtr. in alte locuri qi pe alte cdi, aceastd precum gi toate popoarele mediteraneene
din Europa,
dragoste pentru om gi frumuselile ascunse in om, o Africa gi Asia.
regdsim cinci secole mai tirziu la Constantin BrAncuqi. Influen;a lui Homer o vom regdsi din antichitate
Operele sale in piatrtr denumite "Poarta sirutului", pdnl la Renagterea ltaliei gi a Frangei, dar gi in
America
"Masa (Icerii" gi "Coloana Infinitului" ne conduc la de azi,la Eugene O'Neil sau Ia irlandezul
iames Joyce.
biserica asezatd intre ele- qi apoi la Cer spre Dumnezeu. Umanizarea zeilor gi a zeifelor, identificarea
lor cu
Simbolul pe care il pprezinttr fiecare dintre aceste via1a, cu oamenii obiqnuitri, divinitdtrile
care iubesc, se
sculpturi leagd astfel sculpturile civilizaliei nregalitice de ceartd sau se luptd gi care se deosebesc de noi
numai
religia cregtinb" cre6nd continuitate in spiritualitatea uman6. prin aceea cd sunt nemuritoare, aceasta este lumea
Michelangelo, urma$ direct al creatorilor greci, ii creattr de Homer.
tmnsmite qi el lui BrAncugi forta pentru a crea sculpturile Ideea cI zeii sunt ca noi gi cd noi ingine putem
cele mai spiritualizate: Prometeu, Pasdrea, Incepu,tul deveni zei prin fapte deosebite este ataf de
lumii, care ne sugereaz[ Eternitatea, Viala 9i Moartea. exlaordinard,
'Aceste incdt a sugestionaf nu nurnai lumea antictr,
sculpnri ne fac s[ percepem spirirul din noi inqine. dar gi lumea
moJerntr.
d. Literalura La toli scriitorii mari din antichitate, Sofocle, Euri_
Literatura a fost creatd in antichitate, numai duptr pide, Aristofan, Horaliu gi Vergiliu, precum
gi la scriito_
inventarea scrisului, deci cu mult mai tdrziu decdt rii clasici sau moderni, de la Corneille gi Racine, p6nd
eelelalte arte: dans, sculpturd gi picturd. la Cervantes qi Joyce, influenla lui Homer gi
a ideilor
in prezent, la o populalie a globului de peste 5 sale este prgzenttr $i ne este transmisI
de"fieiare dintre
miliarde de locuitori, se spune cd s-au tipdrit peste 50 ace$tra sub o formtr caracteristicd.
milioane de titluri, in cdteva sute de milioane de exemplare. Ne incdntd gi azi eroismul, capacitatea de sacrificiu
De asemenea, astdzi apar zilnic 100 milioane de gi dorinla dc a vedea r.rau.auu
nou.
exemplare de ziare qi reviste. ' ln fiecare om, Homer a strdit un ctrutiltor gi un
Aceasttr proliferare face ca literatura str fie arta cea cdldtor neobosit, dublat de un admirator
al frumosului
mai rdspdndittr gi cu cel mai mare impact. gi de doringa de a deveni un erou.
Numtrrul mare de scriitori celebri 5i aria lor de
A doua lucrare literarl importantd pentru omenire este
rtrspdndire sunt impresionante. in prezent, fiecare popor Veda. Operd a indo-europenilor ndvilitori
ftr India, Veda a
a avut are scriitori admirali gi care au o influen1tr
gi fost compusd de autori necunoscugi in mileniul
III i.Ch.
deosebitd atAt in lara lor, cdt gi in restul lumii.

158
159
 Veda este o operd asemf,ndtore cu Biblia gi de cu
totul altd facturd dec0t Iliada lui Homer.
Veda a creat religiile principale din India, China,
Japonia, Tibet fi Indochina, care sunt trtrrile cele mai
populate din lume.
invif5turile gi ritualurile adunate de brahmani in
aproape 2000 de ani constituie baza religiilor asiatice.
precum gi suportul filozofiilor gi literaturii profane,
Mahabharata gi Ramayana:
Influenla acestei lucrtrri mondmentale o regdsim in
religiile budisttr, shintoistd 6i in hinduism.
'Iar in ultimele secole influenla Vedelor s-a transmis
gi in Europa prin intermediul Yoga.
O altl operd monumentalh gi care influenfeazd
umanitatea de peste doul mii de ani este Biblia, consti-
tuitd din Vechiul Testament qi Noul Testament.
Scrisd de preoli fi profeli, timp de mai multe secole,
Biblia a creat cregtinismul, una dintre cele trei religii
imporfante ale umanitdlii.
Cregtinismul originar din Palestina s-a rdspdndit in
special in Europa qi America gi mai pufin in Asia qi in
Africa.
Anacfa pe care a exercitat-o acum 2000 de ani este
la fel de puternicd gi in zilele noasfie, Biblia fiind cartea
care a influenlat in cea mai mare mtrsuri cultura gi
civiliza(ia modernd europeand gi ciue. prin adopfiune,
a devenit mondialtr.
Dragostea cre$tind gi egalitatea tuturor oamenilor in
fala lui Dumnezeu au fdcut din invtrfdturile Bibliei una
dintre cele mai frumoase doctrine ale umanitdlii. Nu
vom insista asupra sugestiei rtrspdndite de invdfdturile
din Biblie, intrucdt in fiecare clipb vedem in jurul nosfru
cum igi transmite cregtinismul rnesajele de buntrtate,
iubtue fafd de aproapele gi inlelegere fdltr de prieteni gi
dugrnani.
160
"Iubegte-fi aproapele ca pe tine insufi,, cred
cd este
cea mai frumoastr invdfiturtr pe care ne_o transmit
cre$tinismul gi Biblia.
A pafa ca$e importanttr, Coranul, este de asemenea
creatoarca unei religii mari.
Coranul a tbst scris de discipolul lui Mohamed, in
anul 650 gi redl fidel toate invtrfdturile propovdduite
de Profet, timp de peste 20 de ani.
ForJa de sugestie a fost atat de mare, inc6t
arabii, un
popor de p[stori nomazi din peniniula
Arabicd, vor
cuceri un imperiu cu Coranul intr_o mAnd qi
cu sabia in
cealalr,il.
Astdzi, religia mahomedand exprimattr_ in Coran
cuprinde Asia Micd, o parte din Asia gi cea mai
mare
pafie din Africa.
Religie monoteistd, ca gi cregtinismul, mahomedanis_
*ul_.n. invafd in principal cumpltarea, bunul simt,
umilinfa, generozitatea gi dispregul fatrd de bogltie.
Coranul este contra asceilsmului de tip brahmanic
sau
.cregtin, iar dogma de baz6, este modestia.
Coranul a qeat,la fel ca Biblia sau Vedele, mai
int6i
o religie, apoi o culturtr gi o civilizafie proprie, culturtr
religioas[ care aldturi de celelalte Conrtitoi. structura
spirituald a omenirii contemporane.
lnainte de a incheia .ujitotut despre sugestia prin
literaturd, vom ar[ta totugi doul exemple
tipice de
sugestie prin arti, respectiv de sugestie prin lit.raturu
profani.
Franz Kafka, in romanul "kocesul", ne inffoduce
in
labirinrul fdrd iegire al adminisnaliei de stat.
O Iume de
cogmar, in care nimeni nu reacfione azd,
de care nu te
pofi apdra gi este asemenea cefei sau pulberilor,
a care
te pdrunde qi te absoarbe pdnd te distruge. Nu poli
str
n-o urdgti, pentru cd birocralia administratriei de
stat
este chiar gi mai rea.
161
 Al doilea exemplu de sugestie din literatura contem-
porand este romanul"in clutarea timpului pierdut" scris
de Marcel Proust, care ne introduce intr-o lume a
sugestiilor pure.
Mirosul de parfum,'o razl de lumind, un balcon, o
umbrtr sau un colJ de gridind trezesc in autor o lume
care pdrea disptrruld.
Aceastb lume ascunsf, in incongtient ne treze$te de
fiecare datl cdnd un impuls extern, aparent fdri
semnificafie, deschide aceastd poartd mirificd spre
incongtientul uman.
e. Teatrtil
Teatrul a apdrut in antichitate, in mileniul I i.Ch..
mai intdi la egipteni, indieni gi chinezi, apoi la greci qi
romani. Teatrul igi are originile in spectacolele religioase
pe care le practicau vracii in neolitic, apoi preolii
diferitelor culte politeiste.
Teatrul se dezvoltd cu o amploare deosebittr la greci,
incepdnd din sec. VI i.Ch., 6i, aga cum ne spune Aristo-
tel, s-a ndscut din misterele inchinate zeului Dionysos.
Dintre toate artele. teatml are scopul declarat de a
sugestiona spectatorii in aga fel incdt. indiferent de starea
sufleteasctr pe care au avut-o la inlrare, sd se transpund
in viala penonajelor create de autor gi de actori.
Teatrul este, de aceea, metoda cea mai directd de
sugestie prin artd.
La o comedie bine scrisd gi bine jucatd, spectatorii
vor rdde din ce in ce mai mult, pe mdsur[ ce scenele
jucate ii vor invdlui gi ii vor transpune in aceastd lume
semireald.
Prin contrast, la o tragedie, aceiagi oameni, chiar qi
cei mai tari, vor fi emolionali, iar unii iqi vor qterge
chiar lacrimile.
Textul gi jocul actorilor, care fliu sd exprirne emo-
liile, amintirile qi intdmpltrrile omene$ti vor face s[ se
162
hezeascd gi sf, vibreze aceste sugestii, pdtrunzAnd in
zonele cele mai profunde din incongtient.
Aqa se explicd de ce dramaturgii Greciei antice, la
fel ca qi Shakespearef ne emofioneaztr qi ne fac str
trdim aceleagi sttrri sr"lfletegti pe pare le-au trlit grecii
acum 2500 de ani sau britanicii acum cdteva secole.
Putem observa direct cum piesele scrise de Aristofan,
acum peste 2000 de ani, satire aspre la adresa societtrtii
grecejti. sunt gi astdzi la fel de actuale gi deci la fel de
apreciate gi aplaudate.
Teatrul aproape contemporan al lui Caragial., rnar"I.
satiric al societtrlii romdneqti de acum g0 de ani, ne fac
sI rddem in hohote de gregelile etern umane: adulterul,
demagogia politicienilor, prostia, incultura gi ingAmfarea
oamenilor semidoc{i.
Pentru cd, aqa cum a spus Caragiale, "humorul este
atunci cdnd poli sd rAzi de al1ii".
[. Cinemutogrofia
Este supranumitl a l-a ut| gi a fost inventatd la
sfdrgitul secolului XIX, pentru ca in secolul XX sd se
extindb cu o viteztr uluitoare.
Cinematografia imbind toate calittrlile qi defectele
unei sugestii in masd, iar in ea se adund literatura,
teatrul, muzica, uneori dansul, aldturi de migcare gi de culori.
Succesul acestei afie mnii gi capacitatea ei de a
influenga gi sugestiona se datoreazd in primul rdnd
rdspdndirii extraordinare. Un tablou sau o sculpturtr gi
chiar o piesd de teatru sunt unicate, pe c0nd un film se
poate copia in mii de exemplare gi se poate transmite in
multe strli concomitent sau prin televiziune.
La aceasta se adaugd migcarea qi truczijele care pot
reda cele mai incredibile situafii gi intimpldri: colluri de
naturd, castele, zbor pe lund, animale preistorice sau
distrugerea pdmdntului, exfateregfri gi multe, multe
altele. Zona de extindere a cinematografiei nu are limite
163
gi nu line seama decAt de gustul mediu qi de cdgtig. Tot
Iar adminisnaJia americantr din acest film:
'ce poate inventa mintea scenariqtilor, impreund cu a
poliligti,
senatori, avocali sau funcgionari, toli
regizorilor gi a producdtorilor, se poate reda pe ecrane. sunt corupfi sau
coruptibili. Toatd societatea inaltd gi medie
Sugestibilitatea filmelor gste amt de diversificattr ne esre
prezentatd in acest film ca o societate
infrucdt in prezent se produc filme de groaz.d. comedii. amorald, ceea ce
este complet neadevlrat, ba chiar imposibil.
filme de avehluri, polifiste sau cu cowboy. precum gi Nu se poafe ca un popor cue realizeaztr cele
filrne sexy. filme gtiinlifico-fantastice, basme gi multe altele. mai
multe gi mai valoroase bunuri materiale
Fiecare dintre ele are capacitatea de a ne scoate din sd fie total
amoral. $i totugi, culmea, milioane
viala noastrd cotidiand, uneori tristtr, alteori nepltrcutX de felespectatori
privesc acest film
gi chiar mizer[, penEu a ne conduce pentru cate';h ore 5i sunt vrdjifi de el qi asta deoarece,
pentru o cliptr, oamenii igi doresc
sd fie bogali. indif.e_
intr-o alti
lume, nu totdeauna mai frumoastr, dar rent dc mijloace.
totdeauna deosebitd gi pe care nu o bdnuiam cd existtr
Acest film r5scolegte in noi pofte
decdt in visele noasffe cele mai fantastice. $i dorinfe dintre
cele mai condamnabile.
Cinematograful are, p6nd la un punct, capacitatea Aceasta este iorga gi magia cinematografiei,
unei sugestii totale. care se adreseazd atAt congtientului, capac!
fatea ei de a sugestiona qi de a ne impinge
c0t gi incongtientului pe care il activeazf, sub cele mai pdntr dincolo
de limitele dintre bine gi rtru.
diverse iposlaze.
$i, din pfcate, cea mai mare parte dintre filme este
De exemplu. sugestia unui film de groaztr, "Dracula", de acest gen.
poate fi atat de mare, inqAt spectatorii dA aiba insomnii
Puline. exuaordina_r de puline, sunt filmele
nopfi la rAnd, dupi ce l-au vtrzut. care pot
fi considerate bune gi educative sau, cel pufin,
Putem spune cI filmul poate sugera aproape toate slve.
neagre_
stdrile afective umane, de la mild la dispreg gi de la urd
Regizori ca Bertolucci, Lawrence, Olivier,
la dragoste. Rubliov,
Bunuel sau Wajda sunt rari, din ce in
Vom prezenta alte cdteva exemple ce mai rari.
de sugestie Aga cum am spus, in cinematografie primeaztr
hansmistr prin film. numai
cdgtigul. $i de aceea, de multe ori md intreb clactr
Filmul Dallas, film serial penfu televiziune cu peste meriti numele de "arltr".
370 de episoade.
Acest film cu intirmpltrrile sale incredibile incearcd g. Mu:ica
str ne convingd ctr toli milionarii din lumea americand Muzica este afia cea mai subtild gi care
se adreseazd
a petrolului sunt necinstili, afemeiali, mari bdutori pi celor mai profunde straruri ale psihiiutui
uman.
tota.l liilsili de scrupule. fuheologii spun cd muzica a aptrrut incd
din
paleolitic, cAnd insolea incantaliile
Soliile lor li toate, dar absoluf toate femeile din aga- ,rgi.. ale vrdjitori_
zisa "inalttr societate", sunt semi-prostituate. Niqte lor, precum gi activitllile cotidiene ale oamenilor
primifivi.
aventuriere frumoase gi elegante, dar capabile, pentru
bani, chiar gi dc crimi. Mai tdrziu, in antichitate, spre exemplu, la
sumerieni,
muzicanlii erau cinstili, astfel incAt erau
a$ezati in

164
165
 naiul, lira, toba, vioara, pianul g.a. Iar in ultimeld secole
ierarhie, imediat dupd zei, penffu ca la greci, muzicianul
s-au inventat multe alte instrumente de suflat, pentru
Orfeu, de origine tracicd, str fie aqezat printre semizei ca,
intrucAt el putea sh imbllnzeasc[ animalele cu.muzica
in zilele noastre, electronica sd pdtrundd qi in muzicd.
sa. Zeul Pan, vestit cAnttrrel din nai, s-a luat la intrecere
La fel ca toate celelalte arte, muzica a avut o evolutrie
ascendentd, pe mdsurl ce oamenii au constatat forla
chiar cu zeul Apollon, mare cAntAreg din lir[ gi zeul ei
muzelor qi al artelor.
de sugestie qi capacitatea ei de a crea in noi frumuseli
Muzica insofe$te dintotdeauna dansul, poezia gi
spirituale nebdnuite. Trebuie str subliniem ctr muzica
primitivtr magicd, religioasd sau profantr a fost trans_
teatrul. Muzica acompaniaztr munca ltrranilor la cimp,
precum gi cele mai importante acfiuni umane: na$terca.
formati de greci intr-o artd care se adreseazh tuturor
oamenilor gi care insolegte unele'activitdli cotidiene sau
nunta qi rnoartea.
care produc pldcerea cea mai pur6.
Sugestia muzicii este nelimitatd: rnama adoannc
copilul cdntdndu-i, iar gospodina care igi iubegte solul Apoi, dupd alte cdteva sute de ani, timp in care
pregdteqte mhncarea fredonirnd.
muzica s-a rafinat, oamenii din Evul Mediu vor transfor_
ma muzica intr-o artd exercitat6 in special de profesio_
Muzica poate sd ne exprime-bucuria, veselia, duiogia
qi dragostea, dar poate, de asemenea, sd ne sugercze nigti, muzicieni cu atribufii precise de compozitori sau
interpreli.
nelinigte, melancolie qi chiar teamd sau urd.
Iar alte cdteva secole mai tArziu, in epoca moderntr,
$i toate aceste sugestii se datoreaz[ capacitdlii muzica a inceput sd devintr creagie a marilor genii,
rnuzicii de a produce armonie gi ritm.
muzicieni care ne transrnit bog5fia de sunete armonioase
Sugestia pe care ne-o transmite muzica este atAt de
cunoscute.
profundtr, incdt ne poate transforma total.
Beethoven, prin Simfonia a gasea, ne sugereaztr
Ea poate sd ne evoce sttrri gi scntimente sau sd ne
natura in toatl puritatea ei, studiile gi polonezele lui
ffezeascd amintiri pldcute, cum sunt: peisaje din natuid,
Chopin trezesc in noi o caldd melancolie, Bach face apel
retrlirea unei iubiri din tincrefe g.a.
la rafiune $i ne transmite o stare de exactitate gi sirnpli_
Sunetele produse de instrumentele muzicale sau de
vocea umand fac sd vibreze in fiecare dintre noi. tate, iar George Enescu treze$te in noi dorul pentru
plaiurile rom0negti, pe care el insuqi le-a iubit atit
separat sau in grup, trdili profunde qi foarte diferite. de mult.
Din aceastd cauztr toate religiile au adoptai muzica
drept suport stimulator al textelor religioase. incepdnd cu
politeismul mesopotamian, egiptean sau greco-roman qi
continudnd cu hinduismul. cregtinisnrul qi mahomedanismul.
Analizdnd pe scurt modaiitdlile de producere a
muzicii, se poate constata c6, in afzr[ de vocea ome-
neasctr, organul principal penfu producerea gi transmi-
terea vibraliilor melodioase, oamenii au inventat de-a
lungul mileniilgr nenumdrate insffumente, cum sunt :

166 167
 Partea a VI-a Intre 21-35 de ani, autosugestia captrttr un rol
din ce
in ce mai important in dezvolfarea omului.
In perioada maturitifii, de.la 35 la 65 de ani,
AUTOSUGESTIA autosugestia are o pondere mai mare decdt sugestia.
fiind
determinanttr in definitivarea personalitftii.

3_.lqt *g{_!r!Laurosugesria esre secondard de

Autosugestia este capacitatea individului de a acliona .sugestie. care ii lurnizeazd inOiviaiiui mirteh-ilul de
gs$r1 pl9_prigl.g9! it , repre-zeniari*iau !g{_ ne.lfu ar-ralizd, selectare gi comparare.
Sugestrr.
Dupd vdrsta de 65 de ani, deci la bdrrdnele,
toate
simlurile sldbesc Ai, o datd cu aceastd imbtrtrAnire
Autosugestia aclioneazd direct asupra omului gi ii a
determinX atdt personalitatea, cAt gi viaga in general. organelor de simtr, scad memoria, atenlia, voinla gi
capacitatea de concentrare. Din'aceiistd cauztr sugestiile
Legdturile dinne sugestie $i autosugestie sunt foarte
sunt xecepfionate mai slab, iar autosugestia se reduce.
sntnse intrucAt contribulia uneia poate fi urmatd.
Omul bdtrdn, duptr 80 de ani, devine imun la sugestii
completatd qi chiar anulatl 'de cealalttr. Uneori o $i
indiferent, chiar insensibil Ia autosugestii. Numai
sugestie poate declanga un mecanism oarecare din exerci_
incongtienf, rnecanism care poate sd impuntr necesilatea liile zilnice de gimnastied gi de concentra-rea atenfiei,
prin Yoga, il mai pot salva de senilitate.
u,nei autosugcstii $i deci luarea unei hotirdri.'Mecanis-
Prin analiza autosugesfiei putem constata cA aceasta
mul din incongtient poate fi declanqat gi, invers, o
este un proces psihic congtient in exclusivitate,
autosugestie sI aclioneze asupra unei sugestii existente care
depinde de: atentrie, memorie, voinJ5, concenfrare,
in memorie, iar aceasta sd conducd la luarea unei alte
repetarea procesului gi perseveren!tr.
decizii. . Toate conexiunile psihice se influenleazd
Autosugesllq qn proges psihic
reciproc gi produc continuu adaptlri gi schimburi in 9g!g, _{g
psihicul omcnesc.
sel#Tiv"gi riiil;l;;FAf6'3*pg!_e4,
o."r"i, iiie'a.;uta la ale_
gerea $i diferenlierea ideilor sau sugestiilor
bune de cele rele.
P'r_tem spune cd omul se ftansformd incontinuu Sugestiile pot constitui materialul brut pe
darorlil ,X raliunea il analizeazd, con gtient, fixdndu - gi
care
atenjia asupra
ef
;*e'pg-o!,ein&9ptil oiq64{ -in direglia pe care o doregre. sugestiei selectate, pentru a o ffansforma cu ajutorul
El este inzestrat inc[ de la nagtere cu toafe instru- rafiunii inf-o autosugestie folositoare.
mentele psihice necesate penfru declan$area acestor
In funclie de mediu, culturd gi tipul sugestiilor,
procese care sunt sugestia gi autosugestid.
existd autosugestii rele care apff atunci cdnd influ.n1a
La vArsta copiltrriei, pdnd la 6 ani, sugestia acfionea-
sugestiilor ddundtoare este mai puternicl decdt raliunea
z?i in forJd asupra omului nou-ndscut. intre 6-12 ani. gi voinla proprie, sau in cazul unor deranjamente
ori aI unor
incepe sd se dezvolte la copil qi apoi la adolescent. boli psihice.
procesul autosugestiei. in aceast[ perioadd, autosugestia Dintre putosqgestiile diunltoare, vom aminti cAteva
impreund cu sugestia participl apoape in niod egal la mai frecvenre: teafra G-intun6iilffia de cdini sau
formarea individului. gerpi, lagitatea in-H1a qefitor
--
de
ti rriifaii mo;E-"--

168
169
 La exemplele de autosugestie utild vom nota dorinJa
de perfeclionare in meserie, invdlarea unei limbi strd-
ine, cregterea continud a bagajului de cunoqtinle, auto-
perfec1ionarea.
Subliniem cd, prin aceasttr lucrare, autorul doreqte
str puntr la dispozilia cititorului metode simple i;i
experimentate, cu ajutorul cdrora autosugestia str
devind benefictr gi sd ajute orice om care doregte sd se
transforme.
l. Exerci(ii practice de autosugestie
AnalizAnd exemplele gi exerciliile din capitolul
despre sugestie gi avAnd in vedere procesul de autosuges-
tie, vom concluziona cd pentru aplicarea lor este necesar
sd se respecte mai multe condilii, gi anume:
Realizarea unei stdri de relaxare fizicl gi psihicd
exprimatl printr-o stare de calm, asemlndtoare cu
somnolenla.
Sd existe dorinla de a ne sugestiona gi sd avem-
incredere in capacit5lile noasfe.
S[ avem in memorie qi in inconqtient nogiunile pe
care dorim sI ni le implantdm prin autosugestie.
Atenlia sd se concentreze numai asupra nofiunilor pe
care dorim sd le accentudm prin autosugestie.
Mugchii sI fle relaxali. Pentru aceasta este necesar
sd stdm intingi pe pat, cu mdinile gi picioarele intinse gi
cu intreg organismul relaxat, ca in poziliile Yoga, asana
numitd "marea relaxare".
Lumina sd fie c0t mai slabd, semiobscurd gi si nu
fie zgomclte in jur. ceas, radio etc.
Etapele autosugestiei
- Relaxarea
Prima autosugestie pe care trebuie s-o exersafi este
necesar[ pentru a putea sta intins qi relaxat. Pronunlali
i70
in gdnd, cu ochii inchigi, 2-3 minute la rAnd: "Sunt
relaxat, relaxat, relaxat! ".
Veli simli o stare de toropeald, pldcut?l, muqchii se
vor destinde. honunlali acest cuv0nt qi concenffali-vtr
numai asupra lui. Trebuie str simlili relaxarea pe rAnd a
tuturor mugchilor, incepdnd de la degetele picioarelor in
sus: picioare, pulpe, abdomen, piept, mdini, apoi gdt, cap,
buze, sprAncene, limbtr etc. Respiralia str fie abdomina-
l5 gi normal[.
Congtientul s[ nu aibd nici o altd preocupare, nici
un gdnd gi nici o problemd, in afara relaxdrii.
Aceste pregdtiri sunt necesare pentru ca autosugestia
str pItrundd mai ugor in incongtient qi in memorie unde
rebuie sd se imprime.
Ceea ce dorim str ne sugestiontrm trebuie formulat
clar, cu cuvinte simple, directe qi concise.
- Exprimarea corectd
Pentru a fi eficient[, formularea autosugestiei trebuie
sd fie exprirnatd in cuvinte clare, concise, simple, cu o
anumitd sonoritate gi hotdrdre.
Pentru a obline acestg cafiHii, se va efectua urmtr-
torul exerciliu:
Aqezat intins, in pozilia relaxat gi pregdtit sd ne
autosugestion[m, vom spune clar, in gdnd: "Vorbesc clar
gi corecq fdrd gregeli de vorbire. Cuvintele mele sunt
ctare gi fiumoase. Frazele mele sunt legate intre ele!".
Spuneli aceste propozilii de mai multe ori, phntr cdnd
vd vefi convinge cI nu vd mai gAndili decit la aceste
cuvinte gi c[ v-afi ptrEuns de sensul lor. Str nu folosili
propozilii cu nega{ia "nu" qi nici verbele "a vrea" sau ,'a
dori". Acestea sunt de multe ori respinse de incongtient
gi deci nu sunt refinute de memorie. Ele anuleazd efectul
autosugestiei. Toate frazele de autosugestie sd fie
afirmative qi cdt mai simple, construite din maximum 5-6
cuvinte clare, afirmative: "Vor-besc frumos gi clar. Md
171
exprim bine." etc. Folosind formule simple, clare gi
concrete, inlocuim nehottrrArea qi folosirea unor friue
lungi gi incurcate cu propozilii greu de pronunfat. in
fapt, reinvdftrm sd vorbim gi sd ne exprimdm. Dupd
exercilii zilnice, timp de 2-3 luni, nehotdrdrea gi expri-
marea greoaie vor dispdrea. Fiecare qedinltr de autosu-
gestie va dura 10-15 minute. in funclie de nivelul
modului de qxprimare gi maximum 45-60 minute pentru
balbaifi qi peltici. Se recomandtr ca acesre gedinle sd se
efectueze seara, inainte de culcare, atunci cdnd se ob{ine
mai ugor o stare de relaxare, organismul fiind obosit
dupl o zi de muncd. Este bine ca qedinlele sd se facl
zilnic. pauzele sunt totdeauna defavorabile autosugestiei.
De asemenea, se va ctruta sd se creeze un reflex
condilionat, executdnd $edintele seara ?nainte de culcare,
la aceeagi ord.
2. Stdphnirea de sine
Stdpanhea de sine se manifestd Ia indivizi dupd
acumularea unui bagaj important de cuno$tinle gi dupd
multe experienle. Este o formtr de manifestare a slruc-
turii indivizilor care se stabilefte in inconqtient, de unde
se rnanifestd congtient de fiecare datd cdnd este nevoie.
Stdpanhea de sine are unele rddtrcini, dar in cele mai
rnulte cazuri este rezultatul educaliei qi al mediului
s<lcio-cullural.
in cazut in care constatf,m cd nu ne stdpfurim in
mod convenabil qi convingdtor, avem, prin autosugestie,
posibilitatea de a ne modifica stilul de comportare.
Vtr vefi ageza in pozilie de relaxue total[, inainte
de culcare, qi veli efectua urmdtorul exerciliu:
Concentrat gi linigtit, vetri pronunla frazele: "Pot sd
m[ Conduc singur! Pot sd mtr stdpAnesc Ai sd-mi
dirijez acfiunile! Doresc si md domin! gtiu sd md
172
domin! Pot sd fiu calm, relaxat gi srdpdnit! Am energie
multd gi pot str md controlez! Energia mea poate
invinge orice obstacol! ".
Frazele se vor spune cu convingere qi simplitate, dar
qi cu o anumitf, tfuie, ca gi cdnd ne-am da ordine, care
trebuie sd fie mai puternice dec6t ceea ce se formase iir
noi de-a lungul timpului.
Vom executa deci o autosugestie clard qi simpltr.
Exercdiul va dura o perioadtr de cdteva luni. in timpul
acestei autosugestii. va fi inlocuit cbea ce se depozitase
in noi, in ani gi ani de zile. de sugestii dezorclonate.
O acgiune de autosugestie ordonattr gi controlattr
poate schimba o file fiid control, degi timpul necesar
irnplanttrrii autosugestiei este mult mai scurt decdt
timpul in care s-a format firea nesttrp0nittr;
Important este sd fim convingi de forp noasfd, de
puterea autosugestiei gi de capacitatea proprie de a ne putea
schimba. Voinla poate invinge orice obstacol, iar fo4ele
psihice existente care aclioneazd in noi sunt exfraordinarc.
Exerciliile de autosugestie trebuie efectuate zilnic, cu
regularitale qi Ia aceeagi ortr, pentru a se crea o obiEnu_
in1tr, respectiv un reflex condifionat. ordonat.
Existenla in noi a unor dezordini psihice de teamtr,
inconstan!tr gi imprlgtiere favsrizeazd crearea unei
stdri de nesttrpdnire gi incoerenld in concenmrea
atenfiei. Aceastd nestdpanire se produce datoritb unui
bagaj psihic ereditar. dar in primul r6nd din cauza mediului
socio-cultural fu care ne-am dezvoltat gi in care am flit timp
de zeci de ani qi pe care l-am lisat sd ne domine.
Noi dorim sd inltrturtrm din incongtient gi din
memorie aceste tare, acumulate in decurs de mai mulli
ani, intr-un timp record de maximum l-2luni. Trebuie deci
si ne organiztrm bine aceastI bdtdlie cu noi inqine, cu Eul
interior. Din aceasttr cau{, aga cum am adtat. exercifiile
pe carc ni le-am propus, vor fi simple gi concise.
173
 De asemenea, autosugestiile trebuie repetate cu o
str le invdldm. Aceasta pentru ca incongtientul str nu
mare regularitate pentru a crea un anumit automatism.
respingd autosugestia propusd, ca pe un element
Reflexele condilionate folosite corect gi regulat ne
vor ajuta in realizarea autosugestiei propuse. "*il';:ij,il':,'il"l.**u,, pe un teren ost' esre
Regularitatea invinge indolentra specificl indivizilor
asemenea cu ordinele primite intr-o lilnbd strlind pe
dezordonali gi lipsili de stipdnire de sine. Regularitatea
care nu o cunoa$tem. Vom auzi cuvinte strdine pe care
inseamnd in primul rdnd autodisciplintr, element care a
nu le ingelegem gi deci nu reacjiondm in nici un fel. De
lipsit psihismului nostru gi a favorizat instaurarea incapa-
aceca accentudm cd. pentru a ne autosugestiona. este
cit{1ii de a ne concentra qi a ne sttrpdni impulsurile rele.
necesar ca sugestia sI fie ordonatA, chrd gi regulat[.
Addugali deci la exerciliul dumneavoastr[ zilnic o
Numai aga se invinge dezordinea gi nehotdrdrea existente
autosugestie importanttr: "For1ele mele sunt in creqtere!
in noi ingine.
In fiecare zi imi cregte energia! Sunt din ce in ce mai
puternic! ".
Cu cdt vom fi mai hottrrdli gi mai convinqi de forla
noastrd, cu amla vom invinge mai uqor starea de govtria-
Aceste autosugestii marcheazd gradalia gi vor ajuta
Itr gi nehotdrdre.
ca zilnic sd creasctr capacitatea de a acliona, precum gi
Autosugestia trebuie sd invingd uneori o educalie
increderea in sine.
neglijentd qi care ne-a deformat strxctura psihictr.
in exerciliul de autosugestie penhu stdpdnirea de In cazul in care deprinderile rele sunt puternic
sine mai puteli folosi propoziliile: "Sunt perseverent! Am
iillplantate in incongtient. opozilia va fi la fel de puterni-
foil[ qi rezisten;tr! Mtr simt stdpdn al energiei mele!". c[. Va trebui de aceea s[ ne autosugestion:Im progre-
$i. de asemenea, mai trebuie folosite autosugestiile: siv. Mai intii, p0nd cAnd ne vom trezi constiinla, vom
"Sunt lucid! Voinla mea este puternicd! Memoria mi se
folosi urmdtoarele autosugestii. in pozilia de relaxare
intireqte in fiecare zi! Pot str invdf tot ce-mi impun!
totaltr: "Pot str md schimb! Trebuie sd md schimb!
Raliunea este lucidd gi puternictr!',.
Simt cd pot str mtr schimb! Am inceput str mtr schimb!
Subliniem ctr cele mai bune fraze, propozilii qi Pot sd md sttrp0nesc! Am inceput s[ md sttrp0nesc! Sunt
cuvinte pe care le vom folosi in autosugestie trebuie sd
liber!". Dup[ cdteva qedinle, executate zilnic Ai regulat,
ne apa4ind,.sd le gdsim singuri gi sd le folosim aga timp de 2-3 sdpttrm0ni, cdnd vom constata forp din noi
cum dorim. in aceastd lucrare gi in exerciliile pe care le
gi cd putem sd ne autocontroltrm, v_om trece la autosu-
prezentdm, ardtdm numai sensul qi direclia in care
gestia de baz6, la folosirea frazelor proprii care sd ne
hebuie sd ne concentrdm.
conductr la autostdpAnire gi la uutu.ontool.
Cuvintele proprii pornesc din noi, ne sunt specifice gi
Sdpanirea de sine, echilibrul qi ptrstrarea calmului
ne sunt bine cunoscute, deci vor fi mult mai .eficiente
sunt elemente importante care trebuie sd stea la'baza
dec6t cuvintele strf,ine.
structurii individului. De aceea am insistat gi am ctrutat
fudtam la inceput ctr una dintre condiliile de bazl
sd le explicdm qi sd le exemplifictrm cdt mai clar.
ale sugestiei gi autosugestiei este ca in memoria noasff[
Condilia de bazd a batamentului prin autosugestie este
sd existe notiuni asemlndtoare cu cele pe care dorim
sd ne putem sdpeni. Numai av6nd aceastI calitate, ne vom

174
175
pdtea sugestiona tatamentele necemre pentru corectarea unor
defecfuni, cum sunt: licomia, zgdrcenia. orgoliul, cmzimea,
rtrutatea etc. Avdnd sttrpdnire de sine gi echilibru psihic, vom
fi atit de puternici incAt s[ ne aatim chiar gi unele boli
localizate in: respiragie, digestie, circulalie, muphi, oase qi
chiar unele boli psihice mai simple.
Din aceast[ cauzl repetiim: fiatamentul autosuges-
tiei trebuie sd inceapd cu inv5farea stnpf,nirii de sine.
Stdpanirea de sine invinge taarna, emotivitatea, laEitatea
gi ne d[ fo4a necesard gi baza pe care putem apoi sf,
ne cretrm o nou[ structurtr psihicd, mai bun[, mai
drcapti gi mai echilibrattr. Stdphnirea de sine ne va
ajuta sd ne transformdm in profunzime, in sensul dorit
gi in sensul bun, specific spiritului uman.
Pentru a sublinia gi mai mult valoarea autosugestiei
gi necesitatea folosirii ei, vom ardta gi alte cdteva
exercilii simple:
a. Pentru intdrirea atenliei Si cresterea tncrederii itt
capacitatile proprii. Agezali-vtr intins, relaxat, inainte
de culcare. Folosili exerci;iul de tipul urmdtor spun6nd:
"Am iniliativd proprie! imi hotirtrsc singur viala! Am
incredere totald in mine! Sunt calm, lucid gi gtiu eiact
ce doresc! Sunt hotdrAt, calm, qi cu sdnge rece! in orice
imprejurare, oricAt de grea, $tiu s[ md controlez!".
stdi de timiditste folosili frazele: "Sunt sigur
b. Pentru
de mine! Sunt plin de siguranltr! Am curaj! Societatea nu
mb intimideaztr! Oamenii au incrcdere in mine!".
c. Tracul trz fala publicului sau a necu,,tosculilor se
poate elimina cu ajutorul exerciliului urmltor: "Sunt
mullumit de mine! Mtr stdpAnesc perfect in fafa altora!
Pot sd judec la rece acfiunile mele! Sunt stdpAn pe
reacfiile mele! imi place in societate! M[ simt bine intre
oameni! Doresc sb trdiesc printre necunosculi! Necu-
noscutrii sunt la fel ca gi mine!".
176
d. Pentru stdri nepret,dzute
Si neplitcute din timpul
zilei vefi aplica imediat, pe loc, stdnd pe un scaun,
un
exercifiu simplu: "Sunt calm! Sunt linigtit! Fdrd teamd!
Am ?ncredere in mine! Md stdpdnesc! Sunt echilibrat!,,.
Veli respira profund qi linigtit prin burtd, firtr eforr. gi
veli indeptrrta orice alt gAnd concentrdndu_vtr atenlia
numai asupra frazelor de autosugestie pe care le pronun_
1a[i in gAnd. cu toatd convingerea: ',Sunt lini$tit! Mtr
stdpdnescl Sunt srdpafiit! Sunt calm!".
3. Autosugestia terapeuticd
.
La baza autosugestiei trebuie sd stea gAndurile gi
preocupdrile frumoase, sincere gi de bundtate.
Acestea
asigur?l, in structura psihictr umantr, echilibru,
calm qi
armonic.
Stdrile nepldcute, g0ndurile rele qi bolndvicioase,
ura, teama produc boald, dezechilibru, lagitate
$i rdutate.
Se gtie cd depresiunile psihice bru$te-pot produce
unele boli, cum sunt: icter, paralizie sau hemoragie
cerebraltr.
De asemenea. teama dc boaltr. obsesia unei boli,
a
avea in jur oameni cbsedali gi speriali de boaltr,
toate
acestciproduc sugestii putemice care contluc la imbolndvire.
Un astfel de rnediu produce sugestii care ne vor
influenla negativ gi periculos iAniratca.
A te teme de boald, a exagera starca in care te afli,
a deveni morbid qi obsedat de boald inseamntr
agravarea
stdrii reale.
De aceea, tratamentul oricdrei boli trebuie sd
inceaptr prin cre:uea unei stdri de incredere
in tine, o
stare de optimism gi aprecierea reali a bolii pe
care ai
contmctat-o.
in primul rdnd, hebuie sh evitali societatea oameni_
lor obsedali de boli gi a cdror preocuparc este legatd
de
177
 sunt neliniqtifi. S-au adunat in jurul bolnavului gi creea-
boald, medicamente, morli etc. Existtr oameni al ctrror
singur obiect de discufie este boala. Acegti oameni
zI o stare de ingrijorare, neliniqte qi teamd. Se fac
disculii cu voce joasd, se povestesc inHmpldri cu sfirqit
rebuie evitali. Ei vd pot influenla 9i vd vor agrava
dramatic. Se creeaztr astfel o psihoztr maladivd.
boala. Este. deci obligatoriu str vd alegeli prietenii 9i
Aceasttr atmosferd este total contraindicati in jurul
societatea in care fili1i. Cunoscdnd aceste no[iuni
unui bolnav grav. Este obligatoriu ca in jurul bolnavului
pregbtitoare, vom analiza acum autosugestia terapeutib['
Aceasta constA in urmltoarele principii:
str se creeze o atmosferd de incredere. de linigte,
optimism gi sdndtate. Aceasta va sugestiona bolnavului
Frecventali numai societatea unor oameni strnltogi,
incredere in fortele proprii.
increzltori in for;ele lor, realigti 9i optimigti'
De asemenea, trebuie instauratd o atmosl,erd de
" Autosugestia terapeutic[ se va efectua seara, inainte
sinceritate. Boatra este un accident n'atural, pe care
de culcare, dupl ce v'afi creat o stare fizic[ 9i psihicd
medicina actuald qi organismul propriu o pot invinge.
echilibrattr.
Toli cei care vor fi admigi in jurul bolnavului trebuie
S[ fili liniqtit qi increzdtor. Practicali o respiralie
sd fie convingi cd oamenii au posibilitdli mari cu care
abdominald, stind Perfect intins.
pot invinge orice boald, iar medicina actuald are
Folosi$ fraze gi cuvinte proprii, de tipul: "Sunt din ce
tralamenle foarle eficiente.
in ce mai strnltos! Sunt calm, linigtit gi cu s0nge rece!
Dorm bine! Am un somn sdndtos gi odihnitor! M[ simt
La rdndul sdu, bolnavul trebuie str aibd gi el
incredere totaltr in capacittrfile sale psihice
bine, din ce in ce mai bine! Am pofti de mdncare! Am rJe vindecare.
Pacientul trebuie str fie relaxat, liniqtit, increzdtor gi
digestie buntr! Organismul meu este sdnltos! Varialiile
optimist $i sI pronunfe in gAnd gi cu convingere cAteva
de temperaturd nu au efect asupra mea! Sunt slntrtos,
fraze de tipul urmdtor: "pot sd md vindec! Am forla de
sdndtos!".
a mtr vindeca! Sunt calm gi linigtit! Voi fi relaxat! pot
Practicagi autosugestia de vindecare a bolilor zilnic;
dormi! Sunt echilibrat! pot sI md odihnesc!".
regulat, la aceeaqi or[, tirnp de mai multe sdpttrmdni"
Aceasttr autosugesti6 va fi urmati de o stare de linigte gi
pdn[ cdnd veli simfi efectele reale de vindeqare' Face]i
de relaxare sau chiar de somnolenfd, necesarb organismului
exerciliile de vindecare seara, dar gi in timpul zilei, dacl
penfu a ne mobiliza la vindecare. ConcenFarea totald a
veti constata o cAt de micd tulburare.
organismului este foarte importantd pentu vindecare.
Impunefi-v6 o stare optimist[ qi de incredere in
De multe ori un somn bun ajutd organismul. De
forlele proprii, in sln[latea dumneavoasfrd 9i in energia
aceea vtr vefi autosugestiona
s[ dormili, pronunidnd cu
fizicd gi psihicd de care dispuneli.
convingere cdteva ftaze de tipul: "Doresc sf, dorm!
Urmdnd concomitent tratamentul prescris de medic qi
Trebuie sI dorm! Am nevoie de somn qi voi adormi!
respecthnd aceste principii, veli putea s[ vtr vindecali'
'Vom Sunt relaxat gi incepe sd md cuprindd, somnul! Somnul
analiza acum situalia unor bolnavi declarafi, cu
Bolnavul m[ ajuttr str mf, vindec!,'.
simplome grave de. suferinfd 9i sldbiciune'
Astfel de exercitrii vefi face de 2-3 ori pe zi, pe
a$teaptd cu nerdbdare sosirea medicului, diagnosticul
jur toati durafa bolii:S ubliniem cI autosu gestia terapeuticd
acestuia qi tratamentul care va fi prescris' Cei din

r$
178 i 179
trebuie efectuattr pe toatd durata bolii, in paralel cu gi sistcmul meu neryos conduc bine intreg
organismul gi
tratamentul prescris de medic gi insofittr de sugestia de aceea sunt strndtos!". De ur.rn.nJu, terapeutica
favorabiltr creatd de prieteni qi de familie, care pot autosugestiv5 trebuie str se indrepte cu:toatil atenlia
contribui direct la formarea unei atmosfere normale de asupra psihicului gi asupra igienei sistemului
nervos.
incredere qi calm.
Autosugestia terapeuticd. trebuie" de asemenea,
4. ntrarea prin autosugestie
C ortce
suslinuttr de un regim alimentar corespunzdtor.
De cele mai multe ori rnincdm repede' lacom, prea Pentru :r::g-_li-'ggf*Il-g_ asupr? unui
obiecr sau
mult gi numai hrantr grea: conserve. dulciuri, carne, asupra rn.t ffiifffiili-ii;atir"uri.
ri etiminim
grtrsimi qi ftrinoase. Toatc accstea sunl toxice pentru gindurile parazilare carc ne distrag aferr!ia.
Atcnlia
l'icat qi rinichi, ingroagtr vcnele qi suprasolicitl inima. in impunc psihicului si1 fie prezenr r;i a*iv tnii
cte acliu_
mod congtient sau incongtienl, ne imbolnivim incet. zi cttzi. ner pe care dorim s-o realizlm sau faftr dc no{iunea pe
'I-a acestea se adaugtr stresul, oboseala' grijile' cltrc vrem s-o analiztrm.
problcrncle de la scrviciu. necazurile financiare 9i Fixlrea atenfiei asupra unei idei sau asupra urrui
tarniliale etc. obicct insearnntr a le concentra, proces neccstr in
toate
Autosugestia terapeuticl impune obligalia de a ne autosugestiile.
hrlni''cu alimente slltrtoase gi de a duce o via1tr Existil, de asemenea. o interdependenli puternicil
sirnpltr gi echilibrattr. intre reac$ile cmolionale favorizate cle rncdiu gi
de
Vom prefera carnea dc pe$te, vegetalele proaspete, sugestii gi atitudinile psihice, pe care indivizii
le pot
f'ructele. produsele lactate. apa curatl, carnea de pasdre. influenJa prin concentrarea arenliei qi prin nrrorug"rri".
Vom sta mai mult in aer. vom face plimbdri, sporturi A le concentra nu inseamnd insd a te crispa, ci inseam-
specifice vdrstei, munc[ fizictr uqoarii gi mai ales vom ntr a fi rcceptiv
gi mlm penfru a putea acfiona direct
asupra
evita certurile; discuJiile inutile, viala suprainctrrcatl, memoriei, inregistrAnd.astfel datele gi elementele pe
care le
convieluirea intr-un mediu sociocultural nedernn qi bolnav. recep[ioneaztr simlurile: vlz. miros. auz etc.
De asemenea, ne vom controla acfiunile 9i reactiile S-a constatat ctr receplivitatea, la rAndul ei, este
ta1[ de intAmpltrrile care produc tulburtrri. direct proporlionaltr tot cu atenlia qi cu memoria, qi
de
Zilnic. vom acfiona prin sugestii simple 9i directe aceea receptivitatea asigurtr un control ordonat
asupra
specifice problemelor acelei zile. lnainte de'culcare vom gindurilor prirt congtientizarea gi <tirijarea lor.
analiza intArnpldrile nepltrcute gi le vom sttrvili acliunea $tim, de asemenea, cd senzaliile date de simluri
in inconqtientul nostru, folosind fraze simple: "Sunt poiutd un dialog cu gdndurile noastre qi dacl
ne con_
qi tbrfele melc! Pot str-mi dirijez
sttrp0n pe acfiunile centrdm atentia asupra acestui dialog. il putem controla.
gdndurile, dorinlele qi acliunile! Organismul meu, Prin autosugestie putem sd ne dirijdm simlurile, in
mugchii. organele, inima, ficatul. funcfioneazd bine. $tiu special vtrzul qi auzul, pentru a ne putea concenfa
asupra
str mtr alimentez corespunzdtor! Inima mea funclionea- unor gdnduri sau idei pe care dorim str le aprofundirn.
zf, bine, respiralia qi digestia sunt foarte bune! Nervii

'
180 & "' 1g1
 DominAndu-ne scnzafiile qi simlurile' putem s[ ne
concentrtrm in direclia elimintrrii unor stdri nepldcute
sau a unor ticuri.
Vom nota dhtre aceste sthri: cf,ldura mare, zgomo-
tele strdzii sau ale vecinilor, maginile, acliunea nepl[cu-
t?i a unor culori sau a unor mirosuri, ticurile etc.
Acestea ploduc un dezacord psihic pe care trebuie
sd-l indepdrttrm, iar autosugestia ne poate ajuta.
Pentru a invdfa s[ ne stdpdnim 9i str ne concen-
trdm, deci sd ne autosugestiondm, este recomandat ca
la inceput sh exersi'm, inv5!6nd s[ ne controllm, cdteva
dinffe cele rnai simple gi mai obignuite acgiuni umane cum
sunl mersul, respiralra, gesnrrile obignuite gi altele.
a. Mersul
Vom analiza mersul normal, ffu'tr grab[, inconqtient,
pe carc, prin concentrare, putem s5-l efectudm in mod
conqtient.
Dactr suntem aten1i asupra mersului, vom simli cum
se ridicii pc rdnd fiecare picior. Vom sim;i, de aseme-
nea, cum se indoaie pe rAnd fiecare genunchi gi migctr-
rile pulpelor gi ale qoldurilor.
Prin concentrare asupra mersului, trebuie sd simgim
chial qi contactul cu solul al ttrlpii piciorului prin pantof.
Penlru a invd{a sI ne autosugestionfun, la inceput vom
conffola numai miqcarea uneia dintre pdrJile piciomlui:
genunchii, tilpile piciorului sau o alt[ porliune asupra
cdreia putem sd ne concentrtrm mai putemic.
Dup[ mai multe zile de exercilii, 10-15 minute de
concenffare asupra migcbrii genunchilor in timpul
mersului nounal, voin reugi str controltrm congtient
aceastd migcare. Apoi vom trece la concentmrea atenliei
asupra balanstrrii m0inilcir sau a ttrlpilor din glezne.
Nu trebuie sd uitdm nici un moment ci acesta este
182
un exerciliu simplu pentru a invdta sd ne concenhtrm
atenfia gi pentru a invtrfa str ne autosugestiondm.
Vom proceda apoi la congtientizare prin concentrarca
atenfiei asupra mersului incongtient in ansamblu, anali_
zAnd fiecare operalie in parte pentru a o executa
con$ti_
ent; migcarea degetelor de la picioare, trecerea greutdtrii
corpului de pe un picior pe celdlalt, pozisia corpului,
pozilia coloanei vertebrale, pozilia gAtutui qi
a capului,
a$ezarea pe cdlc6i, pe talpd gi pe degete, migcarea
tendoanelor. migcarea mdinilor gi a palmelor, migcarea
umerilor g.a.
Ne vom fixa atenlia asupra fiechrei migctrri a
corpului in timpul mersului, pe rdnd, pdn[ vom executa
miqcarea sub conFol.
Dupd 5-6 zile de autocontrol al mersului. pdnd cdnd
il executdmin mod con$tient, votn constata o adevdrattr
plicere sd ne dirijdm mersul dupd clorinltr gi deci
str
ne autocontroltrm prin fixarea atenfiei.
b. Respira(ia
Acest exercitiu se poate executa in sta,re de repaus
sau in migcare. La ?nceput, concentrafi_vtr atenlia asupra
respiraliei, ?n tirnpul mersului. Descompuneli fiecare
migcare a corpului, cu care se efectueaz?l respiralia,
penfu a cunoa$te modul exact in care executali
respiralia.
incepeli prin a urmdri migcarea abdomenului; pAnd
o executatri congtient, apoi confolafi toracele, phtrun_
derea aerului prin nas, ieqirea lui prin nas sau prin gurd,
migcarea mAinilor gi a spatelui.
Nu intervenili cu nici o schimbare asupra modului
natural in care respirati, descompunefi ficcare miqcare .
prin care se face respiralia, p6n[ o faceli conqtient,
apoi
controlali respiralia in intregime gi verifica;i toate
operaliile componente.
J 183
 Controlafi-vd gdndurile sd nu zboare aiurea gi
concentrafi-v6 strict asup'ra inspiraliei qi expiragiei aerului.
- Pentru aceasta, gesturile pe care le analizdm
vor fi
descompuse in pdrlile lor componente.
Acesta este tot un exerciliu simplu gi eficient, care
Inainte de plecarea de acastr. veti trece pe
v{ ajutd s[ inv51a1i sd. v[ autosugestiona[i prin
robinet qi,
la fiecare
concentrare qi autocontrol.
cu atenfia concenfatd, vefi lua pe rdnd
fiecare robinet. Veli prinde cu degetul
Dupd alte cAteva zile de congfientizare a respiraliei. mare gi cu degetul
ardttrtor de la m6na dreapti rozeta fiecdrui
operatia fiind descompustr in elemente componente, vefi ioUiner.
Urmfuiti atent cum faceli rdsucirea robinetului
progresa gi mai mult.
supraveghind fiecare migcare, pozilia m6inii,
Urmtrrifi-vd apoi respiratria gi in stare de repaus, -toatl inclinarea
corpului, rdsucirea robinetului, sd fie conqtiente.
stAnd pe scaun sau intins pe pat, inainte de culcare"gi
GAndurile gi ideile parazitue asupra altor preocuptrri
duptr trezire. Atragem incb o dattr atenlia cd nu trebuie
vor fi eliminate. Concentrarea asupra mdinii qi
s[ intloducefi nici o modificare in respiragia normald, a robine_
tului va fi totald. Se va supraveghea oprirea
cu care suntefi obiqnuit. Trebuie doar ca inspirafa qi apei, pOntr
cAnd robinetul nu mai picurd, oprinA gi
expiralia str fie fdcute sub control, atuncicAnd o dorim. desfdcdnd
robinetul de cdtbva ori.
in rest, respiralia, ca gi mersul, se va efectua natural
Veli urmtrri ca picioalele sd fie relaxate, corpul
gi relaxat, dar atunci cdnd dorim, vom putea sd o va
sta pulin aplecat peste chiuvetd, astfel
executilm sub control. incdt toli mugchii
sd fie dirijali asupra rdsucirii robinefului gi
opririi apei.
VeJi repeta atent mi.$cdrile de inchidere gi
c. Controlul asupra unor gesturi obignuite deschi_
dere, de mai multe ori la r6nd.
O altb metodd de anffenament, pentru a obtine La fel veli prrceda
cu oprirq gazelor de la wagaz
capacitatea de a v[ autosugestiona, constd in controlul sau de la sobd, descompundnd fiecare
migcare in mod
gi congtientizarea gesturilor obiqnuite, cum sunt : inchi- con$tient gi concentrdndu_ve Atenlia. inchizdnd
gi
derea uqii cu cheia, stingerea luminii gi a gazelor la deschizind gazele.
plecarea de acasd sau oprirea apei de la robinet. Apoi, la plecare, pentru a fi sigur ctr a1i incurat
uga
De asemenea, sunt importante concentrarea atentiei cu cheia gi cd v-a1i luat cheile de acas:I. r:ctri
congtrcn_
gi controlul asupra unor ticuri nepldcute, de exemplu: tiza gi descornpune cu atenfie migctrrile nccesarc
pcntru
balansarea piciorului, blgarea degetului in nas, roaderea inchiderea upii cu cheia.
unghiilor gi altele asemenea. La iegirea pe ugb, urm[rifi cum deschideli u;r,
apoi
Vom incepe cu controlul asupra unor gesturi obig- cum o inchideli, cum scoateli chcile din
bu.unar, cum
nuite efectuate la plecarea de acas[, cAnd trebuie sd v[ vii indreptali privirile spre ugtr, veli privi broasca
ugii.
asigurali cd a1i inchis gazele, apa de la robinet gi lumina. apoi veli urmfu-i atent introducerea cheii in
ugi, urmd_
Pentru a pune sub control aceste gesturi obignuite pe rind fiecare operalie de rdsucire a cheii in
broasctr, cu
care, de reguld, le executtrm in mod reflex, trebuie sd o atenlie concentrata, pdnd la momentul scoaterii
cheii
le efectudni in mod congtient. din broascd, gi al introducerii acesteia in buzunar.
Ve[i controla atent verificarea incuierii uqii.

184
185
 Nici un alt gdnd str nu vd tulbure concentrarea 9i
atenlia asupra operaliilor descompuse pentru inchiderea
uqii cu cheia. Operalia va fi efectuatil congtient, ca qi
cdnd atunci ali invtrla sd incuiagi u$a, $i trebuie sI
executafi bine fiecare operalie.
Un alt exerciliu, de autocontrol este acela de a elimina
ticurile, care au devenit in timp acte reflexe incongtiente.
Eliminarea ticurilor este un exerciliu de autosugestie
m6i complex pentru cd in afard de control gi concen-
harea atenfiei, mai apar gi elemente de educafie, care
impun excluderea unor obignuinle puternic implantate in
inconqtient.
Se va lua pozigia de relaxare, inainte de culcare,
intins pe spate, cu mdinile, picioarele gi trunchiul. intinse
leier. Fruntea, nasul, limba, degetele vor sta destinse.
StAnd relaxat, gdndifi-vd numai la ticurile pe care le
aveli: clipirea ochilor, miqcarea capului sau a unuia dintre
membre, crisparea obrazului sau incruntarca frun1ii etc.
Dupd ce v-a[i analizat 9i afi localizat ce tic sau ce
ticuri ave1i, luafi unul dinhe ele, de exemplu incruntarea
frungii, gi analizafi-l din ce se compune.
Migcarea frunlii in sus sau incruntarea sprdncenelor
gi alte elemente specifice ticului, pdnd cAnd puteli il
localiza, descrie gi il puteli descompune in elementele
componente. De asemenea, cdutafi sb descoperili
momentul psihic qi fizic in care se produce ticul, la ce
vd gdndili in acel moment gi dacd staJi, mergefi,
discutagi cu cineva, sunteli singur, supdrat" preocupat etc.
" Apoi, dupd ce afi descoperit c0t mai multe elemente
despre tic, local:u;wea lui, rnanifestarea lui fizic[,
descompunerea lui gi conditriile de manifestare, veli face
cAteva qedinle de autosugestie pentm eliminarea ticului.
Stdnd tot in pozilia de relaxare, v[ vefi gdndi
exclusiv la ticul pe care vreli s5-l eliminali gi apoi, dup[ ce
l-a1i localizat qi descompus in elementele componente, vefi
186
spune cdteva propozifii simple: "Fruntea std destinsd! Nu-mi
increJesc liuntea! M[ pot stdpani!" gi altele asemenea.
hegf,tirea autosugestiei, siarea de relaxare gi concen-
farca atenfiei exclusiv asupra ticului sunt foarte imporfante.
Veli vedea cd executdnd zilnic o gedinfd de 5-6
minute. timp de 3-4 sdptdmdni, vefi controla ticul qi
aceasta va incepe sd se manifeste din ce in ce mai rar.
Un alt tic, scobitul in nas, este nu numai un tic urAt,
dar poate fi qi ddundtor, el poate produce infeclii destul
de nepltrcule ale nasului.
. Acest tic este fomte rdspdndit la btrrbali gi se
manifestd in cele mai nea$teptate locuri. De exemplu, la
stopuri se poate observa cd peste 50 Vo dintre automobi-
lipti se scobesc in nas. pind se schimbtr semaforul de pe
ro$u pe verde gi invers. Se va analiza ticul in pozi;ia de
relaxare, stAnd intins in pat.
Mai intdi. trebuie analizat modul in care se exe-
cutd ticul: cu m0na stdngd sau dreapttr, cu degetul
ardttrtor etc.
De asemenea, trebuie localizat mediul: la birou,
acasd, cdnd citim, la televizor, in automobil, cdnd
suntem singur sau in societate.
Fiecare miqcare a ticului va fi congtientizatd
$i
analizatl in amdnunlime, pAntr cdnd ticul in ansamblu
csle perfect cunoscul.
Trebuie str ajungeli in stadiul ca, in momentul in
care ne indreptdm mdna spre nas, sd devenim congtient
ctr suntem pe punctul de a efectua ticul, deci suntetn
conqtient cd ne scobirn in nas.
Gestul reflex, executat inconqtient, trebuie sd se
execute deci conqtient $l sub supravegherea noastrd.
Atunci se poate trece la eliminarea ticului. efect.udnd
cdteva qedinle. in pozitria de relaxare, vd veli convinge
singur cd trebuie sd renunlali la acest tic qi mai ales sd
doritri sd renunfafi la scobitul in nas.
187
 Veli insista cu fraze, simple: "Este un tic urdt! Tic d. Eliminarea ghnduritor parazitare
neplScut! Ticul este ddundtor! Produce pllgi in nas! Ticul
Atenlia $i concentrarea :rsupra unui obiect
urdleqte nasul!". Vtr vefi gdndi la colegi sau cunosculi care sau 4unei
idei, de reguld, sunt,deranjate de gAndurile pararitare,
au qi ei acest prost obicei gi vefi condamna acest fic.
care ne por indcptrrta complet de la lelul propus. in
Dupd 10-15 qedinle de acest gen, congtientizarea
cazul in care nu suntem foartc alenli.
ticului, executarea conqtientd a scobirii in nas, analiza
Putem observa aceasfa chiar qi in cazuJ
udleniei gestului qi convingerea cd este un obicei urdt, unor simple
analize. Dacd, de exemplu, privim o firtnzd.
veli trece la inlocuirea con$tientl a acestui tic prin un copac sau
o castr care ne Fezesc anintiri sau. pur gi simplu. ne
folosirea unei batiste, operafie igienicd qi esteticd.
De cdte ori vom observa apoi cd dorim sd ducem
intereseaz{ in mod deosebit, dacd nu ne confroldm,
gdndurile zboartr aiurea gi se impletesc
mdna spre nas, atent, vom lua batista gi o vom folosi. cu alte fiagmente
existente in memorie, cat de cat asemdrliitoare,
Acest tic se desfiin;eazd destul de greu, dar cu perseve- astfbl incdt
dupd cAteva minute vom constata cd de
renltr $i autocontrol se poate pune sub control. Ia o fiunztr
ajungem cu gdndul Ia o femeie iubittr
in c0ndva sau la o.
acelagi mod qi urmdnd aceleagi etape, se poate arnintire care aparcnt nu are nici
elimina pe rdnd orice tic pe care l-am constatat.
o legtrhrd cu frunza
inilialI.
Vom recapitula operagiile care trebuie efectuate Se formeazd legdturi incongtiente, pltrcute
pentru eliminarea ticului: localizarea ticului, gesturile sau
ncplicute. carc uncori ne uimesc.
componente gi mediul in care se desfldqoarJ, descompunerea
congtientd a ticului in operafii componente, executarea . Aceste ginduri parazitare gi care se leagb cu lumea
incongtientd pot apdrea gi afunci cdnd
congtienttr a ticului. pregdtirea psihicd, dorinfa gi necesitatea
citim"o carte ca_re
.

nu ne capteazd sau inainte de a adormi,

de a-l elimina. autosugestia de eliminare folosind propozigii dactr ne preocu-
pd ceva in mod deosebit sau dach ne
simple, propni, de renunlare la tic. deranjeaztr o
intdmplare din timpul zilci.
Se va urmbri in timp ca ticul sd nu se mai repete
Astfel de gdnduri parazitare ne pot bantui
decdt conqtient, pentru a-l putea elimina dupd dorintrd. cand
mergem pe stradf,, c6nd suntem la
Mentriondm cI autosugestia, qi deci eliminarea unui birou sau. ceea ce
poatc deveni periculos, astfel de gdnduri
pot aplrca cAnd ne
tic, incepe sd apartr din momentul in care suntem afltrm la volan.
congtient ctr il avem gi duptr ce ne-am convins cd ticul
Unele g0nduri rtzlege pot fi plilcute sau
este urit gi cd dorim sd-l elimindm. odrhnitoare,
pentru cd ne lrezesc amintiri frumoase.
Aceste cdteva exercitrii simple de autosugestie ne vor sau utile.
Acestea ne imboglJesc imaginafa gi
permite sd trecem apoi la operafii complexe, cum sunt, de multe ori produc
chiar idei creatoare. Suportul qi baza multor
de exemplu, modificarea gi ameliorarea unor defecte de inspiralii din
arttr sau din gtiinftr sunt gandurile parazitare.
personalitate, de tipul: ldcomie, zghrcenie, vanitate sau
In majoritatea cazurilor?nstr, aceste idei parazitare
altele asemenea. ne
sunt diunltoare intrucdt ele ne slibesc
atenria. voinla,

188
189
concen[area gi chiar memoria, fiind uneori periculoase
penFu formarea unor personalittr[i puternice.
De aceea, autorul consider[ cd este necesar ca prin
autosugestie sI elimindm gdndurile panziwe dduntrtoare.
Pentru aceasta, recomanddm cdteva exercilii simple
gi eficace.
Plimbarea
Mergeli 50-100 de pagi, fdrtr grabl, concentrAndu-
vd atenfia numai asupra mersului. Spuneli in gAnd:
sting, drept, stAng, drept. Urmfi1i cum se indoaie
genunchii, gleznele, degetele, tendoanele gi spuneli la
fiecare pas: st6ng, drept, stAng, drept.
' Dacd apar gdnduri rdzlele, mai facegi inctr 100 de
pagi in acelaqi mod.
Efectuali exercifiul de 2-3 ori pe zi, timp de mai
multe strptimdni, pAn[ cAnd reugili sd mergeli 100 m
f5r[ sd aveli nici un alt gdnd rdzlel, singura preocu-
pare fiind numai migcfile picioarelor.
Gimnastica
in
fiecare dimineald gi seara, inainte de culcare, face$
timp de 1G15 minute gimnasticd sau gi mai bine Yoga"
Stabiliti singur exerciliile de gimnastic[ pe care le
cunoa$teli gi pe care sunteti in stare str le efectuali fdrd
efort.
i;
dmpul execuiiei migctrrilor, urmtrriii mental
operafia fizicd aleas[: intinderea brafelor, ridicarea
genunchilor, rdsucirea bustului, aplecarea in fa1tr etc.
Pozilia sI fie cdt mai corecti, mai relaxati gi ftrI efort.
Urmlriti .atent fiecarc migcare gi corectali-vtr de
fiecare dat[. Nici un gdnd puazitn sd nu pf,trundl din
inconqtient in congtient.
O singurd idee sd existe in gdndire: pozilia, mig-
carea gi exerciliul de gimnasticd sau de Yoga.
190
Dupd mai multe sdptimdni de exercitrii zilnice, vor
incepe str apard rezultate pozitive.
Controlafi in'continuare fiecare migcare de gimnasti_
cf, aleasf, gi nici o idee parazitard sd nu aibd acces in
fimp ce efectuafi migcarea pe care v-a1i impus-o.
Spunefi in gAnd: ridic bralele, intind palmele, mtr
rtrsucesc, bustul drept, capul .spre stinga. capul spre
dreapta, relaxat, aplecat etc.
Orice gdnd puazitar trebuie imediat captat, con$tidn_
lizat, analizat $i apoi eliminat. Va fi indatd inlocuit cu
g0ndul privind migcarea fizictr efectuattr.
e. Autosugestia Ei profesia
in cele mai multe cazuri, ptrrinlii sunt cei care
stabilesc profesia copiilor. pdrinlii, la r0ndul lor, igi
dirijeazd copiii sub influenla mediului qi in funclie de
conditriile socio-economice in care trf,iesc.
De regultr, tlranii igi indeamnd copiii mai harnici
sd devintr tot l5rani; pe cei mai pulin harnici ii indearn_
nd sd invefe o meserie ugoartr: cizmar, croitor, dutgher,
electrician; copiii inzestrali sunt dirijali sd devind
intelectuali: profesori, economigti etc.
Plrinlii care au profesii intelectuale, medici sau
ingineri, igi ajuri gi igi dirijeazd copiii str devintr rot
intelectuali, indiferent de inclinatriile acestora gi de
dotarea lor psihicd. Ei pldtesc diferigi profesori pentru
a-gi medita copiii, pregbtindu-i din timp pentru profesia
pe care le-au hothidt-o.
MeseriaEii, la 6ndul lor, aleg copiii cei mai dotali pentru
a-i ajuta sd devintr inrelectuali, iar pe ceilal$ ii indreaptl
spre meserii manuale: sfungar, zidar, tAmplar, ltrcdhrg etc.
De mulge ori ei aleg penUu copii meseria tatilui.
Aceasta este o situafie "de fapt" pe care nu vom
incerca s-o criticdm pentru a-i stabili eficienla, pentru
cd o astfel de analizd nu intrd in sfera lucrdrii de fap.
191
 Pornind deci de la aceste realittrJi, constatdm ins6
in continuare cd qcolile noasfie nu fae nici ele mare
lucru in domeniul alegerii profesiei.
Elevii qcolilor primare qi apoi ai liceelor nu sunt
ajutali s[-gi gdseascd drumul cel mai corespunzdtor gi
sI-qi aleagd profesia care corespunde cel mai bine
inzestrtrrii gi inclinaliilor fireqti.
De aceea, mai t6rziu, universitatea sau qcolile profe_
sionale gi de specialitate primesc nigte adulli cu o dotare
psihicl eterogen5. Din pdcate, la rdndul lor, qcolile
superioare ii invafd pe tineri nofiuni destul de teoretice
gi uneori destui de sumare.
Din aceste motive, prezentate sumar, societatea primegte
astfel de tineri, in vdrsti de 25 ani,posesori ai unor diplome
impresionante: medic, jurist, economist sau inginer, profesii
pentru carc posesorii diplomelor nu au inclinalii.
Autorul, care a hecut prin aceste etape, considerl cd
autosugestia este foarte importanttr penFu indreptarea
acestei situalii intrucAt ea poate ajuta tinerii absolvenli
str devind utili societdlii care i-a produs qi care poartd
totu$i o mare responsabilitate.
Pentru a a4trta cum poate autosugestia sd ajute un
tAnbr in profesie, vom lua ca exemplu. meseria de
inginer mecanic auto.
Exerciliile de autosugestie pe care trebuie sd le facd
tdndrul absolvent pentru invtrtarea,acestei meserii
aleastr fdrd inclinalie sunt urmdtoarele:
El va lucra Ia inceput inh-o secfie auto.
Absolventul trebuie sd urmdreascd cu toattr atenlia
operalia cea mai simpld, de exemplu, inlocuirea unei rotri.
El se va concentra exclusiv asupra acestei operalii
$i
va memora fiecare ambnunt: montare cric, ridicare
maqind, desfacere guruburi . roatd, scoatere roatf,,
aducere roatd de rezerv6, montarc roatd de rezervl"
umflatd la presiunea corespunzIloare etc.
Va urmdri, pentru compamlie $i memorare, execufia
aceleiagi operatii la mai mulli muncitori pe rAnd, Cel
192
pufin de 20-30 de ori, pdntr c6nd fiecare migcare ii este
foarte clartr qi o poate reproduce in ordine.
Nu se va ldsa atras cle. alte operalii decAt duptr ce
operalia de inlocuire a unei roli este memoratd integral.
Va citi fiqc sru cdrli tehnice in clomeniu qi va discuta
operatia cu mecanicii, colegii din ltelierul auto.
Dupd minimum o siptdmdnl de strictil urrnilrire
gi invtrlare a acestei operalii simple, cAnd tAntrrul
absolvent va constata, examiniindu-se singur cu toattr
.
seriozifatea, ctr a invijat si schimbe o roattr, igi va
alege o alti activirate la f'el de simpltr.
Va proceda in acelagi mod, urmlrind operalia
descompustr pind cdnd o va invtrJa perfect.
Dupd invilJarea a doud operafii simple, se va
controla gi se va supune singur la un examen pentru a fi
sigur ci le gtie.
Aga cum am spus, autosugestia in profesie itnpunc o
repetare congtienttr a tuturor operafiilor componente
sirnple, apoi, frecerea la operaliile complexe.
Lucrtrrile complexc: monialea ciuburatorului, regla-
rea motorului. demontarea gi rnontarea ambreiajului vor
fi qi ele urmtrrite gi invtrJate descompun0ncl fiecare
opera{ie de 10-15 ori. pdni la cele rnai mici amdnunte.
Vor fi urmirili, de mai mulre ori. r--".1f,;iii
mecanici qi,
COtlcomiro''
"""'_.--...,.,rt,
se vor citi qi invtrla toate clrlile tehnice i1
domeniu"
Autorul considerd ci acea5[..\, ucenicie practictr,
dublatl de invdflmin-t3l tehnic conc1ot, trebuie str
dureze 2-3 en:' in meseria de inginer. pentru a invila
de
fapl nriinai noliunile de baztr.
Problemele de conceplie gi proiectare se invald in
continuare tot plin autocontrol gi munctr perseverenttr qi
dureaz5, de reguld, toatd via[a.
193
 t" Cuwt se ltoilte renun(a tn.fwnr*t
Fumatul este unui dintre exempleie tipice de sugestie,
deprins in u'rna inl1uen1etror mediului, mai int6i de la
pf;rin1i, apoi de la prof'esori. de ia cclegii de gcoai5 gi
rle la coiegii de nruncd.
in tine. de ia v,:cini" rle p;; ltnr,J}. in
ilicXe, rlin zrixe- ila raiiio g; ctre la fele;vi;:iune-
stlnt sugestii cr"rnjugate din iioate p:ftile.
fiind. iatli fiu, rnaina sau bunii:il iunitrtcri ?ii
Ccpitr
interzic sA j'r-lmezi pe rnotiv c5 eqti "mic". Mai l0.rziu, ia
geoai5" i;Uerzicerea vine din parfea i;rvli{itorlior gi a
Noi considerlm cI statisticile difuzafe in ultirna
vreme sllnf alarmante. Bolile de cancer gi boiile cle
inirni datorate fumatului sunt in prezent cel mai rnare
ilagei. Numiiii-li rie decese rLatoiate fr:rnalului dep;I;egtc ,4ro
cel a,t q.leceseior ilatuafc holerei. ciurnei
Ei ehiar accidenlelor
tle automcbi-I" acest mare crimin;rl a.l iurnii mglenre.
rnagazine ;i Din aceastd cauz6" arn rczervat in lrceastd incrar*
in cnncl,:zie
liespre sugesiic qi autosugesfie un subr:iipiioi r.lespi.e lumat.
,A,utonll considerii, pe bam pr,;prir:i experienfe, c:l
odcare lumltc-r se poate ,lilq;i i]e iurnat cu contiiiia *1
o doreascS"

plofusoriior care, de reg'.liI, suni frimitrtori. lViotivui $i tcx pc baza extr-,r:t'trl:rr pt'{llrrii, rrli_^,jurfi li [l;ri
analiza uncr c;u:uri ;iiiiril!,lni[{,]iirij, ;:luloml t ;.liuns ia
r;1nrine acelaqi: "EEti prea niic".
Lior-ni:al'dat de sugertil. ?n r:ll": r.:;initi ;a, i,i:Lr.i .*u
i-,otteluziA cI Sugesliti l,i iluliJ,{iijr,(-rsti;l pitt irl ruOri Catr:-

,iirr.rr.ui sl iumeze, dorinXa rle a funra elc niic tjevine iiin

tlr;ric s* ne a,ir"lie s6, ;lLlinr_iulillin i'riinatu!..
\',iom porni {ne ia conli{aii;a,;li
i:i:: in crl rnai puternicii. ctlor arltrte ".tt}l()r.rLrr;
cf, furnaful e de.,'errif un vieiu .ittoritit sugcstiri ,"trinlirlil0
Din aceastil cauz* riririqi cot.ii, i;l yqcoall $i Lii iiceu.
{*'ffre lie bonrbarcleazS din l,Ja{e pili{ile trt nc inclcamnl
',rcr ?ncepe s;i fn:mcze pe ascuns, in WC-r;ri, in grildini
qb I'urnl,!rn.
gi i:arcuri s;iu aiurea. pe sffAzi.
i,i:,lioritii inoduiui grei:it Cr *r1ucil1ie, furna,tui rlevin*
R.ezulffi dr:cl r:5 ii sLt1,:.e=rliilt, ar-llttpi1'e" 1"rr9 iolidam-

;rlariil'er,terea bilrbiliel ia llSicrti. iar l:r *:le. "li.:rnn ,_-ir:

li;I ir-unlttr-lX 1i ;ic il*ilrrt;rllliec,i:ir iicrJi',,itiiti:;,; iiirr;,tlului.
pr)f si:tr ile ennvinp:11 srl l"i;:*unilril }a l-'rn.*r,.
inrli:prnrilr,. lh li egair{irti:.
..'.,;:tas{a csic in-q;i * clile
imEeltiile rlfire nc ?lu.ic;l.;rn[ s.l urnitn ne ?li.:cri.ir:a- 'Jcsfui de lurr,:t'i" in mori
i';i;.ifr-rili, iJur':[l .otr.riir:ilit]r't i.:otitiii:itre il.irn,ituji-li c:iJ*;rlli.t,:rirrri{i.l
ra i; irr lt.qaili:iv.ii dln i,;:;-:ti: iriir{ilc rgi ir1 .{ojri; i*erliile
i:;.:;ii;:i l'r.l flLil;if;: r.r1.iL::tiii:i ;tlt;l sil i'lirni.il.t;.
cr::-ii',,ni,ii::lril-l;li
lrr:ilii. l;l i.ritfi;,,r, l-rc :rr*rl,:1, il.l pl.tt5 Sl uL spe*;;,rc.,ilir:"
l.-l tir;gosfie ;q:,:xfc l'.,1lutll lilll)i iie iirr
i jo
;lrul.t]l'y,r;:11,
l ii,:i;.':1.t" ;r Lriri:il i cli:.1:; idril c:ii rru sl;.li intAuipf lfea

fiii:r: l;:1 nirrniilul tte t'rsr5l.i;r-i sI" fle rii.: nunrn,i itl-6Ll .,i,
;r.r:,..lic :;t;ecilriisf ;ii;'* ii* :|tr:lie cu ntrilifei! lminr:nii.
l.r."llt{i rl',,fl:1 Lllii:0ri c.t,r:i.:i[ltt_. iluli li;,il ,:iiri*n[r.,,r rti"rr
Sili prrilui:;{i:: cll viiri:;iil: r:utr]riils;i intre i5-?{l de rulr^
;r.i ide rtec;]t sugr:,-rtiiie r,rb!11nuim, prin irar,iio, ziare" i'V
lirrtiriats,;r fi,r*s t*ir:l ca il*.rcenlui dr: fr.imltr-'ii :;)i lle
': i.l L,? ilr Frie;enr
l;,: !:,tr {/a. pen{ru arnbeii: rie;te, a.viild. r,,drst:l r:til;riilsi
lirtre 15-1)l.l ele ani.
lric:l die moar{e p{}afe i}nulix c,lliar gi reflexul condliio-
iir-ilnai ?n *trinrii i0
rilt ;il ',riciillqli dtrunStor csre dsfe ir:nlatui.
t:li s-a Tnceiru,, * czunpanie rlcsitrl
,'lr,;lorul reconlanril insh autosugestia, m nrefoda cea
tc limitafli prrin diversefle mijlo*ce cie infbrmar"c.
mai siguril. fa.t:l sum se prcr:edeazl{:

"i$d
 VI vegi ordona. in cuvinfe simple: "Pot str renunl la
fumatl Vreau sd mI las de fumat! Fumatul inseamnit
Se vor analiztt toatc sugestiile pro gi contra fumatului
cancer! Fumatul inseamnd moaitea! Tretluie sd renunl
acumulate in memorie de-a lungul timpului.
la fumatl".
in frecare seard, inainte de culcare, gi dimineala,
dupb sculare, in timpul girnnasticii sau in stare de
Trebuie s[ fili convins c[ autosr.lgestia con;tientll
este intotdeauna mai puternicd decdt orice sugesiic
repaus. vc{i congticntiza fumatul, gustul amar din gurd,
haotictr gi inconqtientA.
iusea, rnirosul hrine lor' gr al obiectelor din camerS,
lar influenlele nefavorabile au fbst de fiecre dat[ invinse
culoarca rniiinilor gi alte semne specificc furnitorilor.
de oamenii cu voinld. carc au reuqit str se domne ;i sI
Veli anaiiza molivele pentru care fumali, de clnd
inving[ sugestiile diunitoare venite din exterior.
furnali, c0te liglri furnali. cat vtr costl fumatul pe zi,
pe luntr ,ri pe an.
g. lntdrirea metnoriei
Vegr verilica reaclia celor tlin jur. copii, rude. prie-
tcni, in ce misurtr ii afecteaztr gi cum le facem riiu in rnod Artrtam in partca a douq a accstei lucriui cl'i
c0nftienl. mcmoria estc ansamblul procesclor psihice de iniiptrrire.
Sc vor controla toate ilnplicaliilc fumatului asupra mernorare, conservare qi reactualizue a experienteior
noastrtr qi asupra celor aliltr.rri de care
triim. antcrioarc.
Veli llce. de asemenca, statistici proprii privitor la De asemenea, mernoria depinde de gradul de maturi-
durata de via1tr a furndtoriior, corrpiu-ativ cu nefurntrtorii. zare, de strntrtate, de vdrsttr gi de antrenarnent.
Iar pentru a constafa acliunea fumat'Lrlui, clfuect r_5iip;; I Subliniem cd mernoria se dezvolttr prin antrenament,
dumncavolstri" veli incerca sl U;aii pe munte sau sii I
adicl prin autosugestie.
alergali ciitcva ii;;" de mctri. Aqa veli constrta ce mult ;l hocesul fiziologic lblosit pentru memorare consttr in
stimuli exteriori, simluri. newi gi creier, unde sunt centrii
v-r sclzut rezistcn{a tizictr din cauza rcducerii cepacit5lii ir
mcmoriei.
pulrnoniu"^. i
Pentru a inlelege acest proces psihic inrportant, vom
Aceastii anaiiz[ psiho-tizic[ va fi asemlniiloare cu r
analiza principiile dup[ care se memoreaztr o poezie.
o spovedanie sau cu o gedinltr de psihoterapie.
Am ales acest exemplu penftu simplitatea gi pentru
DupI 2-3 siptirnini dc astt'cl tlc qedinle zilnice. ti
I

frecvenla lui in perioada de preg5tire a ornului.

asupra analizirii fumatului, vefi trecc apoi la terapia
Mai intAi, trebuie sI existe necesitatea de a invdla
propriu-zistr.
poezia. Necesitatea este irnpustr de o dorinl[ proprie sau
Terapia va dura, de regultr, 3-4 sipttrmAni. dupd ce
de un impuls din exterior, venit de la profesor, ptrrin{i etc.
v-a1i hotlr0t sh abandona{i furnatul $i sunteli convins de
Urmeaztr apoi pregdtirea memortrrii determinatb de
nocivitatea lui.
Dezintoxicrruea psihicd se va face zilnic" cAte l0-l-5
mediu, tirnp qi loc, cum sunt : lini$te, singurdtate,
odihnd etc. Acestea favafizeazd memoralea.
minute, stdnd in starca de rcpaus, inainte de culcare 9i
dupi sculare.
197

196
 Cililea lucrlrii cu voce tare penffu a acJiona
rile: vilz ;i auz.
Conccntrarea atenfiei &supra textului qi
sensului cuvintelor.
Eiiminirea gdndurilor parazitare ce pot aptrrea in
tinipul citirii pi deranjeazir",
Repetilia: se va citi de h"ei-patru ori textul" apoi _se va
spune pe dinafar[ pe stnl{'e.
Controlui mcniortrrii prin recitere, ftrrd text, cu voce
{are, a poeziei de mai multe ori, pin} c0nd o gtim bine.
Constattrm insi cl1 in timp poezia sc gterge din
nemorie, dc aceca. daci vrcrrr s-o pds[r5m tirnp
indelungat. din cind in cilnd, trcbuie recifit textul apoi
Ei
trcbuic rccitald poezia f'h-I te.r-t.
Memoria este tlcci un proccs reversibil ii ur*o,
aproapc loldcilunJ tlc uitarc.
Existi qi unele intf,mpllri sau sccne care sc irnpri-
mi in rnernorie" chiar dacil nu sunl repetate. de excm-
plu: un incendiu. nnoartea cuivl drag. accidentelc,
rtrzboiul, o crimi qi altcle asemenea"
Accsfea sunt intimpliiri cu un impas1 af6t tle puter-
nic, inclt in rnomentul producerii capteazl toflt5 ateillia
gi simlunle. De aceca, se impri,rntr pc creier atet de
putcrnic, incit nu se mai qicrg niciodatL
,{ga cum rezulti'i din accasti prezenta_re succinttr,
memorarea es{c un proces psihic datorat unor conriilii
rclativ sirnple, pe c,.u'c lc vom sintctiza"
- Pregdtirea psihici gi fizicl;
- Perceplia obieclului prin simguri: vi\z, auz, miros,
gust etc";
-
Concentralea aienliei asupra obiectului pe care
dorim str-l rnemordm:
- Elirninarca gdrrdunlor piu"aziiare;
- Rcpctitria ;
- Controlul mcmoririi.
198
Memoria este util5 in toate actele de zi cu zi, precum
simfu_
gi ?n perspectrvl: la gcoalE, in prof'esie, in reialiilc
sociale, orientarea in mediu. pentru culf urtr gi chiar.intr-o
asupra
discu{ie banall. De lceea este neccsar ca rlin cind in
cdnd sh facem scufie anffenamcnte pentru inftrrirea
memeiriei, acest inger plzitor al omului.
Noi recorniutdiir, clteva exercilii sirnple, verificate
in limp de r,Ire specialiqti, gi anurne :
- l\{emorru-ea ulei grcezii cale ne-a pklcut in rnrxl
dcoscbit:
- N{ernoralca unui text in prozi, dintr-un rJomeniu
care ne inteiesi:azl ;i c;ue nc preocupi in rnod special:
- Invtrlrrca unei limtri slr;iine, necesari in profesie
sau impustr de societatea in care trtrirn;
- Citirea cu voce trrc il uilot tcxle in pl.ozi sau a
unor poc;:ii:
- Povestirea unLrr aminiiri interesanie, intpun oerc tle
arnici: o cxcursic. un speciltcol. un conccrt:
- Descrierea cit nlai c(lrcct a unor irnlgini deoscbtte:
peisaje, rnuzee" strtrzi, case, orayse etc.:
- I\,{uzica, ini.dlarca unor rnclodii gi chinr e cuvin-
telor unei melodii. iar clacf se poatc. invtr1a1i str c0ntali
la un inslrumen{. Accs{ri este unul dintre cele lnai
compiete Ei mai complexc exercilii pentru rnemonre.
Exerciliile reconrnndate poate cd vi se vor pirea
I
banaic ai arhicunoscute, dar ciilerd le veli practica, cu rl
anun-littr reguiaritate. gi mai ales dacd le veli da rl
aten{ie spccial;I, fiind conqiient c} Ie ef'ectuaJi peii{ru a
vi exersa memoria, veli collstata rezultate benefice.
h. Exersftrea vain[ei
' Rcaminlini definiJia datb de Yung pentru voin{d. ca
fiind suma cnergiilor psihice disponibile din corr;ticnr.
declungafe de o miifivlrtrie conqtientX pentru realizarea
unor sco;turi staliil.ite in prealatril. La ibnnarea acestui
proces psihic ccmplex" cille este vcinfa, participl toate
199
procesele con $tien te : gdndirea, raliunea, atenlia, analiza,
concretiziuea, generalizarea $i abstractizarea. De aseme-
nea, la formarea voinlei particip[ gi unele procese
incongtiente: imaginafia, afectivitatea, intuilia, reflexele,
simlurile, sentimentele gi altele.
Voinla apare cu vdrsta, incepAnd din perioida
pubertltii. qi se dezvoltd datoriltr influenlei mediului qi
prin antrenamente.
La inceput, sugestia are un rol important in aparilia
voinlei, dar autosugestia este metoda care ii asigurl o
dezvoltare normaltr.
' Analizend Lln acf de voin1tr, vom constata ctr existl
mai multe etape pe care trebuie str le parcurgem. gi mume:
- Alegerea unui scop.
- Concenffarea gindurilor.
- Hotlrtu'ea de a aclionr.
- Analiza elementelor cunoscute.
- Variante posibile pentru a ajunge ia scopul propus.
- Compararea variantelor: avantaje gi dezavantaje.
- Alegerea variantei celei mai avantajoase de urmat,
care si fie totodattr cea mai posibiltr Ei nai relld
pentru capacit?ilile analizatorului.
Atragem atenlia ci hotdrdrea de a acfiona intr-o
anumitd direclie poate fi influenlati cle necesitate,
dorin1tr, pltrcere, urtr, dragoste, sentimente, ambilie. gi
de aceea fi'ebuie fdcutd o analizd, foarte atentd.
Voinga trebuie s[ fie totdeauna sprijinitl de cdre
perseverenf5, in cazurile in
care scopul fixat este
aproape qi relativ sirnplu, dac[ dorim str ajungern in
frunte, qi mai ales, atunci cdnd lelul este indeplrtat in
timp 9i in spaliu, de exemplu, pentru un cercetdtor sau
pentru a invf,la o lirnbtr strdind
Voinla nu trebuie confundatd cu dorintra deqi doringa
poate stimula voinla in anumite cazuri.
Dorinla este un proces inconqtient, acfionatd de
pltrcere, de libido gi de sexualitate.-
Voinla este un proces psihic congtient, care are ia
bazd concentrarea energiei psihice atAt congtiente cdt gi
incongtiente qi czre in final determinf, personalitatea in
intregul ei.
Voinla se dezvoltd gi se intreline prin antrenamente
indelungate, incep0nd din adolescenl[ qi pAnb la
bdtranele, prin excrcilii pe carc le vom prezenta pe scul:
- Regim .alimentar echilibrat qi abstinenltr alimentiui
I-2 zlle pe sdpttrmAn5. Ore fixe de masi.
- Reducerea consumului de alcool la minimum.
- Renunfare la fumat.
- Autocontrol sexual qi u'ansfonnarea acestui act intr-o
marrifesta-re nonnali llrd obsesii. excese sau peruersiuni
sexuale.
- Exercilii zilnice dc memorie prin memorerc texte.
muzicd, peisaje, o limbl strlind qi altele.
- Gimnastici zilnicil gi la ore fixe timp de 1G1-5 minuter.
- Controlul limbajului. fhrtr vulgarittrli sau duritili.
- Controlul actriunilor in prot'esie, farnilie, societarc.
- Controlul gesturilor obignuite qi al ticurilor.
- Lecturi zilnice de cuiturtr generaltr.
- Lecturi profesionale regulate pentru imbunitSlirea
performanlelor in mcserie .
- Andin sipdmenah a capacittrliior proprii qi a
faptelor peuecute, prcntru tixarea diroctriilor viitoare 5i pentru
a verifica modul curn ne indreptlnr spre linla propusl.

\
200 201
{
t7
,ti
{

t
iil
t