Sunteți pe pagina 1din 2

Poveste pentru Ilinca

A fost odata( ca niciodata( As,a ar trebui sa( ît,i încep povestea, puica mamii,
ca(ci fa(pturi de poveste sunt asta(zi cei despre care ît,i voi vorbi: s,i Ma(ma
(it,a, s,i Copiii, s,i Ma(cinic Duse s,i pra(fuite figuri în sertare de amintiri Fa
pte, întâmpla(ri ce s-au adumbrit prin trecerea anilor, de la curcubeul în care
au existat, la imagini în sepia, mirosind a busuioc uscat s,i a camere nelocuite
Amintiri. Eliade spunea ca( amintirea este un semn al timpului pierdut, nevalori
ficat. As,a i-o fi fiind lui, fieca(ruia îi este data( o alta( percept,ie a celo
r ce i se întâmpla(. Mie amintirile îmi sunt izvor s,i pentru ceea ce va urma, r
ena(scând atât de real, în ale decoruri, însa( s,i cu alte personaje, de cele ma
i multe ori o roata( atât de rotunda( a Timpului.
T,ie, însa(, puica mamii, astea-t,i vor fi pe înt,eles mult mai încolo. Lumea ce
t,i-e data( acum e cu dragoste, cu poveste, e de alint
As,a ca(, poveste fiindu-t,i
A fost odata( ca niciodata( o prima(vara(. În sfânta( zi a celor 40 de Mucenici
de la Sevasta a apa(rut el: un ghem mic, cârliont,at, atât de negru în albeat,a
stelei din frunte, a urechilor s,i-a cozii S,i fiindu-i data( venirea în lume în
acea zi, Copiii i-au spus Ma(cinic. Botezul i-a fost pecetluit cu mare ciucure r
os,u, cercel de foc în negura bla(nii. Iar cum Greta, mama sa, nu va(zuse demn d
e rangul sa(u ca(presc, premiat de câteva ori, sa( aiba(-n grija( un bastard apa
(rut dupa( câteva întâlniri cu T,apul muntean s,i fa(r de ranguri, Ma(cinic a pri
mit loc în casa Ma(ma(it,ei, lânga( soba(. Asta când nu erau Copiii acolo, ca(ci
atunci Ma(cinic le era frate mezin s,i alintat în toate câte se-ntâmplau.
S,i se-ntâmplau
Cu Copiii acolo Ma(cinic îs,i fa(cea culcus, între ei în pat, nesocotind încrunt
area Ma(ma(it,ei spre pledul de lânga( soba(. Tot Copiii îl dedasera( la dulceat
,a sa(riturilor s,i urcus,urilor în orice loc din casa( ca(, de, Ma(cinic se dove
dea un demn fiu al caprei Greta. Se întâmpla ca Ma(ma(it,a sa( îl scoata( din ce
le mai neas,teptate colt,uri, unde intra cum intra, dar de ies,it nu mai ga(sea
sca(pare decât în striga(tul de ajutor. S,i câta( ba(taie de cap era sa( îl dai
la o parte din fat,a ecranului, el fiind cocot,at pe televizor, privind uimit lu
mea ce i se înfa(t,is,a cu susu-n jos
Ce râsete au fost pe Copii când Ma(cinic a ca(pa(tat perechea de ochelari. Înva(
t,asera( na(zdra(vanii la s,coala( ca( oile s,i caprele sunt mioape, iar de li s
-ar pune ochelari de vreo 5, ar vedea ca noi. Ei, zis s,i fa(cut, Copiii îl blago
slovisera( pe Ma(cinic cu o pereche, pe care i-i legasera( dupa( urechi cu elast
ic, as,a cum îl vedeau ei pe nea Ba(loiu citind pe banca(, la poarta(. Doamne, s
,i ce sperietura( o fi tras bietul Ma(cinic, când toata( lumea de-o s,tia el înt
r-un fel, brusc îs,i schimbase fat,a: sa(rea, beha(ia lung s,i plânga(cios s,i n
u la(sa pe nimeni sa( se apropie de el Copiii au râs pâna( la dureri de burta(, n
esocotind în incons,tient,a lor ca( binefacerea nu-i întotdeauna bun fa(cut s,i
pentru cel ca(ruia i-o fa(cusera(.
Ma(cinic însa(, nu se supa(rase. Fa(ra( ochelari redevenise el însus,i. Le sa(re
a iar Copiilor în spate, într-un permanent lapte gros , ront,a(indu-le ma(runt pa(r
ul s,i înca(pa(t,ânându-se sa( stea acolo pâna( aproape de verticalitatea celui
prins.
Era Ma(cinic.
S,i cres,tea, as,a cum cres,ti s,i tu. Ei, semn al mos,tenirii paterne, îi cres,
teau cornit,e. S,i-atunci Copiii l-au înva(t,at sa( se lupte împingându-l cu pod
ul palmei în frunte. Azi as,a, mâine as,a, pâna( ce Ma(cinic a început sa( fie m
ai puternic decât ei. Se înva(t,ase ca atunci când îi vedea înca(ierându-se, sa(
îs,i aplece s,i el fruntea, ca(utând un loc mai moale de împuns. Copiii vroiau
sa( îl faca( dintr-un simplu ied, un cavaler , semn al prea multor legende citite s
,i netra(ite Legasera( de poarta( cea mai mare perna( din cele bune ale Ma(ma(it,
ei s,i-l înva(t,au pe Ma(cinic sa( lupte cu ea, înta(rindu-s,i cornit,ele. De ai
ci i s-a s,i tras, bietului Ca(ci Ma(cinic, ajuns mare de-acum s,i nefiind sortit
ta(ierii, a fost dat Ciobanului. Dar nu era el Ma(cinic sa( fie unul dintre mul
t,i, când pâna( atunci fusese singurul între tot,i! S,i se lupta, împungând pe o
ricine. S,i azi lupta(, mâine lupta(, pâna( în ziua în care Ciobanul a venit la
Ma(ma(it,a, spunându-i sa(-s,i ia pacostea înapoi. Numai ca( Ma(ma(it,a nu mai put
ea avea grija( de el, iar Copiii erau care, cum plecat,i la casele lor. As,a ca
Ciobanului i s-a spus fa(, omule, ce-oi vrea cu el S,i a fa(cut
Nu plânge, pui mic, Ma(cinic e bine, mama( E într-o poienit,a( verde, are iarba(
câta( vrea el, îi este bine S,i nu t,i-as, fi spus de el, daca( vara aceasta Ma(m
a(it,a n-ar fi plecat si ea Acolo. Sunt amândoi, puica mamii, el o înveseles,te
s,i ea îl are în grija(
S,i ca în poves,ti, ar fi fost sa( fie s,i de n-ar fi, nu s-ar mai povesti S,i a fo
st s,i s-a povestit. Ca(ci acel curent ce închide o us,a(, va deschide o alta. I
ar amintirea aceasta ce se închide într-un sertar al sufletului meu, sa( deschid
a( în tine gânduri s,i doruri de zbor neîngra(dit, spre amintirile ce vor fi dat
e venirii.
Fie-t,i dar soarele în zi luminata(!