Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
44. Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul de organizare i
desfurare a cursurilor pentru nelegerea i aplicarea IFRS/IAS?
Principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind modul de organzare i desfurare a cursurilor
pentru nelegerea i aplicarea IFRS/IAS (aciunea) au n vedere:
Obiectul aciunii
Temeiul legal al aciunii
Sursele bibliografice-suporturi de curs
Structura cursului-durata
Tehnici de predare
Despre lectori
Onorarii-cheltuieli
Cursani
Obligaiile organizatorilor de cursuri.
Normele CECCAR privind nivelul de organizare si desfasurare a cursurilor pentru intelegerea si
aplicarea IFRS/IAS prevad in prima faza organizarea unui curs de instruirea lectorilor CECCAR pentru
o perioada de 3-5 zile iar in a doua faza are loc organizarea de cursuri la nivelul filialelor unde
cursurile se predau pe baza Suportului de curs stabilit de Corp ca limita minima a cunostintelor ce
trebuie insusite de cursanti.Durata minima a unui curs fiind de 60 ore (6 ore/zi).
45. Ce nelegei prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de
membrii Corpului?
Calitatea este un atribut important al activitii profesionistului contabil. Autocontrolul calitii
lucrrilor nseamn aplicarea de ctre profesionist sau de cabinet a principiilor i procedurilor n
scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine c lucrrile s-au efectuat conform principiilor de
baz care guverneaz lucrrile respective.
Principiile de calitate constituie obiective i scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca
msuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun n aciune, n aplicare peoceduri
privind:
aptitudini i competen;
repartiia lucrrilor;
instruciuni i supervizare.
Controlul de calitate asupra lucrrilor realizate de EC sau CA care-i desfoar
activitatea individual se poate organiza i exercita numai de ctre CECCAR, potrivit Normelor emise
de acesta i aprobate de Conferina Naional.
46. Ce nelegei prin obiectivitate?
OBIECTIVITATE asociere de imparialitate, cinste intelectual i de dezinteres fa de orice
conflicte de interes.
47. Ce nelegei prin independen?
Un profesionist contabil n practica public nu ar trebui s se angajeze n orice afaceri, ocupaie, sau
activitate care i afecteaz sau care ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaie a
profesiei i care ca rezultat ar fi incompatibil cu prestarea serviciilor profesionale.
48. Ce nelegei prin respectul fa de normele tehnice i profesionale?
Respectul fa de normele tehnice i profesionale presupune c profesionistul contabil trebuie s
realizeze serviciile profesionale conform normelor tehnice i profesionale aplicabile i este obligat s
urmreasc cu grij i competen instruciunile clientului sau sau angajatorului su, n msura n
care acestea sunt compatibile cu exigenele de integritate, obiectivitate, iar n cazul liber
profesionitilor, de independen.
ntre altele, profesionistul contabil trebuie s respecte normele tehnice i profesionale publicate de:
IFAC (Normele internaionale de audit), IASC (Normele contabile internaionale), organismul
profesional, membru al IFAC i legislaia n vigoare.
49. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil ?
Secretul profesional s fie respectat secretul, caracterul confidenial al informaiilor obinute cu
ocazia executrii lucrrilor sale,
subordonare
Ierarhic
rspundere limitat
interesului fata de etica si deontologie in profesie, astfel incat Codul Etic National al Profesionistilor
Contabili a devenit indispensabil de pe masa contabililor din Romania.
71.
Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al
profesionitilor contabili din Romnia.
210. Acceptarea unui client
naintea acceptrii trebuie fcute:
evaluarea riscurilor
verificarea privind respectarea principiilor independenei
integritatea
obiectivitatea
competena
confidenialitatea
comportamentul profesional
standarde tehnice
72.
Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan
fiscal.
Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraia
fiscala i consultanta n materie fiscala sunt dincolo de orice ndoiala. Profesionistul contabil trebuie
sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt contieni de limitele legate de serviciile i consultanta
fiscala i ca nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real.
Un profesionist contabil care ntreprinde sau asista la pregtirea unei declaraii fiscale trebuie sa
informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru coninutul declaraiei revine n primul
rnd clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se
asigura ca declaraia fiscala este corect ntocmita pe baza informaiei primite.
Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecina materiala date clientului ori unui angajator
trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota n dosarul de lucru.
Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraie sau comunicare n care exista
motiv sa se cread ca:
a) ar conine o declaraie falsa sau neltoare;
b) ar conine declaraii sau informaii furnizate neglijent sau fr nici o cunoatere reala a faptului ca
ele sunt adevrate sau false, sau
c) ar omite sau ascunde informaia ceruta a fi prezentata i o asemenea omitere sau ascundere
poate induce n eroare autoritile fiscale.
73.
Riscul ca expertul contabil s fie influenat de personalitatea i calitile clientului, s fie prea atent
la interesele clientului, afectarea ateniei expertului de cunoaterea de mult timp a tuturor
problemelor cleintului, ceea ce paote conduce la o ncredere excesiv n client i la testarea
insuficient a informaiilor prezentate de acesta.
88.
sprijin profesional acordat altor colegi: ndeosebi cel care are autoritate recunoscut de ctre
ceilali (n analiza, n judecarea n mod profesional a diferendelor de opinie);
familiarism sau ncredere prea mare n client (testarea insuficient a informaiei furnizate de
client);
s aib ca obiect aducerea al cunotina publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt
interesate, a faptelor, ntr-un mod care s nu fie fals, s nu induc n eroare i s nu produc
decepii;
s fie de bun sim;
s fie demn din punct de vedre profesional;
s evite repetarea frecvent, ostentativ a numelui contabilului profesionist independent;
s evite promovarea personal excesiv.
114. Calitile membrilor, condiii pentru meninerea acestora.
Activitatea membrilor Corpului se caracterizeaz prin:
tiin, competen i contiin;
independen de spirit i de interes material;
moralitate, probitate i demnitate;
Pentru meninerea acestor caliti, fiecare membru trebuie s:
s i dezvolte necontenit cultura;
acorde toat atenia pentru orice problem examinat;
i exprime opinia fr nici o ezitare; s se exprime clar, categoric i ferm;
nu dea niciodat ocazia de a se afla n situaia s nu poat s i exercite liber profesia, s nu-i
exercite libertatea de gndire;
considere c independena sa trebuie circumscris, n orice mprejurare, regulilor stabilite de Corp
117. Ce este i ce conine Programul naional de formare i dezvoltare profesional
continu?
Programul-cadru conine programul de pregtire iniial adresat
persoanelor absolvente ale examenului de acces la profesie n
curs de efectuare a stagiului, precum i dezvoltarea profesional
continu adresat experilor contabili i contabililor autorizai membri
ai CECCAR i tuturor profesionitilor contabili din economie.
Programul de pregtire iniial
3. Pregtirea profesional a stagiarilor (absolvenilor examenului de
acces la profesia contabil) este parte component a PNDPC i
se realizeaz n conformitate cu prevederile Regulamentului
privind efectuarea stagiului i examenului de aptitudini n vederea
accesului la calitatea de expert contabil i de contabil autorizat,
aprobat prin hotrre a Consiliului Superior.
Dezvoltarea profesional continu
4. Programul este structurat pe 10 domenii (discipline) obligatorii
ale activitilor ce constituie preocupri ale profesionitilor contabili,
i anume:
nelegerea i aplicarea Standardelor Internaionale de Raportare
Financiar;
Audit i certificare;
Contabilitate financiar;
Contabilitate i control de gestiune;
Fiscalitate;
Evaluarea economic i financiar a ntreprinderilor;
Managementul pieelor de capital;
Drept Legislaie european;
Doctrin i deontologie profesional;
Expertiz contabil.
118. Care sunt condiiile pentru a deveni auditor de calitate n cadrul C.E.C.C.A.R.?
Conditiile pentru a deveni auditor de calitate in cadrul CECCAR sunt:
- sa fie in primul rand persoane fizice membre ale Corpului
- sa-si depuna candidatura pentru obtinerea calitatii de auditor
- sa nu fi facut obiectul vreunei sanctiuni disciplinare
- sa urmeze un stagiu de formare organizat de Corp
119. Ce nelegei prin integritate?
Un contabil profesionist trebuie s fie DREPT, SINCER I CORECT n realizarea sarcinilor profesionale.
120.
Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri servicii,
semnat de ambele pri.
n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca:
participaii la capital, dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani etc. este susceptibili de a
afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c aceast obiectivitate este compromis.
n cadrul ndeplinirii lucrrilor, membrii Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de
avize de consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut
exclusiv al clientului.
O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lo
cu clienii, asigurbdu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor.
Stabilirea sau ntreinerea realiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un
prejudiciu financiar sau moral, pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaieie membrilor Corpului n raport cu
respectarea principiilor independenei i competenei.
Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul
acceptrii i ncheierii contractului dup:
a) evaluarea riscurilor;
b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei;
c) o apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii.
Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat. Periodic
se evalueaz aprecieaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau
cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri.
Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n
baza unui act adiional la contract.
Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor,
scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili.
n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate din cauza clientului, contractul se
reziliaz.
SURSA: Cartea expertului contabil i a contabilului autorizat, CECCAR, Bcureti, 2001
127. Ce este C.E.C.C.A.R.?
CECCAR este persoan juridic de utilitate public i autonom, din care fac parte experii contabili
i contabilii autorizai, n condiiile prevzute de O.G. nr. 65/1994, modificat.
131. Care este comportamentul profesionalismului contabil ntr-o activitate de consilier
fiscal?
Contabilul profesionist care presteaz servicii profesionale n domeniul fiscalitii este ndreptit s
se situeze n cea mai bun poziie n favoarea unui client sau a unui patron, cu condiia ca prestaia
s fie efectuat cu competen.
Integritatea i obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie
s fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate n favoarea clientului dac exist suport rezonabil pentru poziia
respectiv.
CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?
nu trebuie s dea asigurarea c declaraia fiscal i sfatul n materie fiscal sunt dicolo de orice
ndoial;
s se asigure c cei pe care i consilieaz sunt contieni de limitele legate de sfaturile i
consultana fiscal i nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
n declaraia fiscal ntocmit de contabilul profesionist responsabilitatea pentru coninut revine n
primul rnd clientului. Consultana, opiniile trebuie nregistrate sub forma unei scrisori, unui
memorandum.
Nu trebuie s fie asociat cu nici o declaraie sau contrariu din care s se cread:
11
132.
13
3. Adoptarea cerinelor etice internaionale ale IFAC de ctre C.E.C.C.A.R. nu va asigura n mod
obligatoriu aplicarea acestor norme de conduit stabilite. De aceea, C.E.C.C.A.R. elaboreaz
prevederi normative adecvate cerinelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili.
4. C.E.C.C.A.R. asigur consultan i ndrumri care s ajute la rezolvarea conflictelor de etic ale
profesionitilor contabili.
Stabilirea unui compartiment de interpretare/ndrumare/consultan trebuie s aib urmtoarele
caracteristici:
- obiectivele lui i procedurile de funcionare trebuie s fie transparente i promovate larg n rndul
membrilor;
- procedurile de funcionare trebuie s ofere sigurana c se va ine seama numai de ntrebri
rezonabile din partea membrilor i c cel care ntreab rspunde pentru formularea clar a faptelor
i circumstanelor;
- cei nsrcinai s ofere consultan trebuie s aib un nivel corespunztor de autoritate i o
experien tehnic suficient pentru a acorda asemenea ndrumri;
- cererile vor fi fcute de obicei pe baz de confidenialitate iar rezultatele oricror
interpretri/consultan/ndrumri pot face obiectul publicrii (fr a da nume), ca modalitate de
formare etic pentru toi profesionitii contabili.
Pentru a rspunde cerinelor din prezentul paragraf, n cadrul Corpului Experilor Contabili i
Contabililor Autorizai funcioneaz Departamentul de etic, comisiile de apel i comisiile de
disciplin, atribuiile acestora fiind stabilite prin hotrri ale Consiliului Superior.
5. Punerea n aplicare a cerinelor etice va fi susinut de introducerea unui program menit s
asigure Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia c membrii individuali
cunosc toate cerinele etice i consecinele nerespectrii acestor cerine. Asemenea informaii pot fi
comunicate membrilor, individual, prin manuale, publicaii tehnice, reviste profesionale, rapoarte n
legtur cu audieri i activiti disciplinare, programe referitoare la pregtirea profesional continu,
publicaii, pres financiar i de afaceri i rspunsuri privind cerinele de consultan de la comitetul
specific.
6. Profesionitii contabili vor respecta cerinele etice care i privesc, fr s fie nevoie de
constrngeri sau sanciuni. n ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri n care astfel de cerine sunt
ignorate n mod flagrant sau pe care acetia nu le respect din eroare, omisiune sau din lipsa de
nelegere a lor. Este n interesul profesiei i al tuturor membrilor ca publicul larg s aib ncredere
c nerespectarea cerinelor etice ale profesiei va fi investigat i, acolo unde este cazul, vor fi luate
msuri disciplinare.
7. Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere, de la cerinele etice.
Nerespectarea cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui
abateri profesionale care pot da natere unor aciuni disciplinare.
8. Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile C.E.C.C.A.R.
9. Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor
contabili;
- nerespectarea regulilor de etic;
- conduit discreditabil sau dezonorat.
10. Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i
locale ale Corpului trebuie s ia n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot, totui, s fie
introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de ctre o entitate administrativ, fr s fie fcut o
plngere. Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden. Trebuie ntotdeauna ntiinat
membrul mpotriva cruia se face plngere, precum i cel care a fcut plngerea. Acolo unde exist
o disput, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin ale filialelor, fie prin comisiile
de arbitraj ale acestora.
11. Poate fi oportun s se fac publicitate procedurilor disciplinare i de apel. Astfel, sunt informai
att membrii, ct i publicul larg. Totui, aspectele de confidenialitate i tipul nclcrilor trebuie s
fie luate n consideraie atunci cnd se decide metoda de publicitate.
143. Enumerai 8 atribuii ale adunrii generale ale filialei C.E.C.C.A.R.
1) Ia cunotiin. dezbate si aproba. prin vot deschis, raportul Consiliului filialei pentru exercitiul
financiar expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului fihialei.
2) Aproba, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exercitiul financiar viitor si executia b.v.c pentru
cxercitiul financiar expirat.
3) Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale a
expertilor individuali si a societatilor comerciale controlate, in vederea asigurarii bunei exercitri a
profesiei de expert contabil si de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Aprob lista experti1or
contabili individuali si a societatilor ce vor fi analizate in anul urmator.
4) Noul R.O.F.: alege si revoca presedintele si doi membri ai Comisiei de disciplina a filialei.
5) Alege si revoca pe membrii C.F.C., presedintele si membrii comisiei de cenzori.
6) Propune. dintre membri sai, candidatii pentru C.S.
7) Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.
8) Stabileste masurile necesare pentru indeplinirea altor atributii prevazute de acte normative sau
de Hot. ale C.S.
149. Care sunt competenele Comisiei de Disciplin a Filialei?
Comisia de disciplina de pe lnga consiliul filialei este competenta sa sancioneze abaterile
disciplinare savrsite de expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai filialei, cu domiciliul in
raza teritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svarsite in raza teritoriala a altei fihiale.
Fac exceptie plngerile privitoare la fapte svrsite de membrii Consiliului Superior si ai consilillor
filialelor, de presedintii Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, precum si de persoanele fizice
straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil
autorizat in Romnia, care se depun la Comisia superioara de disciplina.
Plngerea indreptata impotriva unui membru al Corpului se adreseaz consiliului falialei din care
face parte acestia, cu exceptia situatiilor in care competenta apartine Comisiei superioare de
disciplina, pentru care plngerile se depun la Consiliul Superior.
150. Care sunt competenele Comisiei de Disciplin a Filialei?
Comisia de disciplina de pe lnga consiliul filialei este competenta sa sancioneze abaterile
disciplinare savrsite de expertii contabili si contabilii autorizati, membri ai filialei, cu domiciliul in
raza teritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svarsite in raza teritoriala a altei fihiale.
Fac exceptie plngerile privitoare la fapte svrsite de membrii Consiliului Superior si ai consilillor
filialelor, de presedintii Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, precum si de persoanele fizice
straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil
autorizat in Romnia, care se depun la Comisia superioara de disciplina.
Plngerea indreptata impotriva unui membru al Corpului se adreseaz consiliului falialei din care
face parte acestia, cu exceptia situatiilor in care competenta apartine Comisiei superioare de
disciplina, pentru care plngerile se depun la Consiliul Superior.
154.
Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
15
La
-
Categoria
Categoria
Categoria
Categoria
31 decembrie 2004:
filiale categoria 0 1 filial (Bucureti)
filiale categoria I 10 filiale
filiale categoria II 12 filiale
filiale categoria III 17 filiale
filiale categoria IV 2 filiale
17
Corpul este nfiinat cu statut de persoan juridic i, prin urmare, ndeplinete sau are atributele
unei persoane juridice.
Persoana juridic e o colectivitate de oameni, constituit n condiiile legii, care capt
anumite drepturi i anumite obligaii necesare atingerii scopului lor. ( A. Vrlan, Drept comercial i
economic romnesc, Ed. Mirton, Timioara, 1998).
Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelai autor):
.8 organizarea de sine-stttoare;
.9 patriminiul propriu;
.10 scopul determinat.
Aceste elemente le are i CECCAR, are, de asemeni, capacitatea de folosin care se refer la
drepturile i obligaiile care corespund scopului pentru care a fost nfiinat (persoana juridic) i
capacitatea de exerciiu.
Are capacitatea de exerciiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.
Corpul reprezint profesia, n raport cu alte instituii din Romnia i din afara rii.
Relaiile cu begetul directe;
Are cont n banc;
ntocmete BVC;
Organizeaz contabilitate proprie, ntocmete bilan propriu potrivit legii;
Gestioneaz ntregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat n administrare operativ
filialelor;
Coninutul capacitii de folosin i de exerciiu este dat de atribuiile ce le are Corpul
(interne i externe).
SURSA: O.G. nr. 65/1994, Cartea Expertului Contabil i Contabilului Autorizat, Ed. CECCAR,
Bucureti, 2001.
176. Care sunt elementele principale pe care le conine Declaraia anual depus de
membrii CECCAR n vederea obinerii vizei de exercitare a profesiei?
Privind activitatea desfasurata pentru stabilirea cotizatiei
178.
19
Comisia superioar de disciplin de pe lng CS al Corpului este o comisie de sancionare n
materie disciplinar pentru abateri de la conduita etic i profesional a membrilor CS al Corpului.
205.
206.
Aprob prin vot deschis bilanul contabil, execuia bugetului de venituri i cheltuieli pentru
exerciiul ncheiat, precum i BVC al exerciiului viitor, prezentate CS.
Aprob, prin vot deschis, organigrama CS, sistemul de salarizare pentru anul urmtor,
precum i principiile i criteriile de organizare i salarizare ale aparatului propriu i ale aparatelor
Consiliului filialelor.
Alege i revoc C.S., referitor la rezultatele alegerilor privind renoirea mandatelor membrilor
Consiliului Corpului, inclusiv revocarea celor alei.
Aprob, prin vot deschis, nivelul indemnizaiilor pentru organele alese ale Corpului, nivelul
cotizaiilor de membru i al taxelor pentru examinare. Aprob, prin vot deschis, nivelul
indemnizaiilor pentru organele alese i al taxelor de nscriere n evidena Corpului.
21
xii. prejudiciul;
xiii. cauzalitatea;
xiv.Vinovia
n raport de gravitatea abaterilor svrite, sanciunile sunt:
Mustrare: comportament
Avertisment:
xv.absena nemotivat de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferina Naional.
Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioad de timp de la 3 luni la un an:
xvi.absena nemotivat de la dou edine consecutive ale AG ale filialei sau ale CN;
xvii. neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de
Regulament, pe durata unui an calendaristic;
xviii. nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional
Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat, O.G. 665 n
Rgulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului, la sanciuni, art.134, este prevzut
sanciunea Interdicia dreptului de exercitare a profesiei pentru opt abateri disciplinare.
SURSA: O.G. 65/1994 modificat ROF al Corpului 1995.
218.
RSPUNS:
Interzicerea este aciunea de a interzice. Interzice nseamn a opri pe cineva de la ceva, a nu
permite s fac ceva, a prohibi... interdicie este prevederea legal prin care se interzice svrirea
anumitor fapte sau acte (DEX).
CAZURI DE INTERZICERE
Absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale AG ale filialei sau ale Conferinei Naionale;
Publicitatea fr respectarea prevederilor Cdului privind conduita etic i profesional a experilor
contabili i a contabililor autorizai din Romnia;
Neplata cotizaiei anuale i a celorlalte obligaii bneti aferente unui an calendaristic;
Condamnarea membrului Corpului pentru svrirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice
dreptul de gestiune i de administrare a societii comerciale de profil;
executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul
de gestiune i de administrare a societii comerciale de profil;
neplata la buget, n termenul i n cuantumul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor ncasate de ctre persoane fizice;
nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea
profesional;
practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viz anual pentru exercitarea
profesiei legal constituite.
219. Care sunt competenele Comisiei Superioare de disciplin?
Comisia Superioar de Disciplina are urmtoarea competenta:
a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale membnbor
Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facnd propuneri de sanctionare a acestora Conferintei
Nationale care hotaraste;
b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etic si profesional a presedintilor
Consiliului Superior si consiliilor filialelor, precum si a persoanelor fizice strine carora le-a fost
recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in Romnia si
aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificat prin
Legea nr.42/1995, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarrilor disciplinare pronunate de comisiile de
disciplina ale filialelor.
d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil
autorizat membribor Corpului care au savrsit abateri grave
Comisia superioara de disciplina este formata din 5 membri titulari si 5 membri sup1eanti, astfel:
a) presedintele si 2 membri, experti contabili, alesi de Conferinta Nationala dintre membrii Corpului
23
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, care se bucura de autoritate profesionala
si morala deosebita;
b) 2 membri desemnati de ministrul finantelor.
In ace1easi conditii sunt desemnati si supleantii.
Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.
Pot face contestatii la Comisia superioara de disciplina impotriva hotarrilor comisiilor de disciplina
ale filialelor toti cei interesati, precum si consiliile filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicrii hotarrii comisiilor de disciplina ale
filialelor.
In perioada de judecare a contestatiei se suspenda aplicarea prevederilor hotarri de sanctionare,
pentru lucrarile incepute.
Raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregati raportul si pentru a-l sustine in fala
Comisiei superioare de disciplina la termenul stabilit.
In cazurile prevazute la punctul a) din competentele Comisiei superioare de disciplina prezentate
mai sus, hotarrea de sanctionare se supune dezbaterii Conferintei Nationale, care o poate confirma
sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarte de Conferinta Nationala se face la sectia de
contencios administrativ a curtii de apel, in termen de 30 de zile de la data instiintarii oficiale a celui
in cauza.
Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt raspunzatori de pastrarea secretului profesional in
exercitarea mandatului lor.
Hotarrile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, in
termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestalia nu suspenda
aplicarea hotrarii.
Pentru constituirea jurisprudentei disciplinare, Comisia superioara de disciplina intocmeste o
culegere cu toate solutiile proprii pronuntate, cat si cu cele pronuntate de comisiile de disciplina ale
filialelor, publicndu-le anual in revista Corpului.
220. Care este logo-ul CECCAR i ce conine sigla CECCAR?
Logo-ul CECCAR: tiin, Independen, Moralitate
Sigla CECCAR este compusa din:
0 carte-registru, simboliznd insemnul profesiei;
Un caduceu toiagul de crainic al zeului Hermes, avnd ca insenm divin doi serpi incolaciti,
pretuit in Grecia antic, ca avnd valoare de simbol diplomatic; emblema Corpului simbolizeaza rolul
de crainic al profesionistului contabil, pe care il are atunci cnd red imaginea fidela, corecta si
completa a patrimoniului contabilizat sau expertizat;
deviza tiin, Independen, Moralitate atribute esentiale ale exercitarii profesiei.
222. In ce const procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a profesiei?
a) achitarea n ntregime a obligaiilor fa de Corp pe anul curent;
b) plata la bugetul de stat, n cuantumul i la termenul prevzut de lege, a impozitelor cuvenite
statului asupra onorariilor ncasate de la beneficiari;
dovada asigurrii pentru riscul profesional;
d) dovada c nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de
gestiune i de administrare a societilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau
declaraie pe propria rspundere);
e) nu au svrit fapte care s ncalce obligaiile prevzute de lege, precum i regulile privind
conduita etic i profesional, potrivit pct.124 i 125 din Regulamentul de Organizare i Funcionare
a Corpului, pentru care s fi fost sancionai de comisia de disciplin cu suspendarea dreptului de
exercitare a profesiei, pe toat durata suspendrii, precum i cu interzicerea dreptului de exercitare
a profesiei;
f) depunerea declaraiei anuale privind activitatea desfurat n anul expirat completat la toate
rubricile;
g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesional continu potrivit Normei 38, respectiv 40 de
ore de pregtire profesional/an calendaristic;
h) prezentarea unei adeverine medicale din care s rezulte c ndeplinete condiia prevzut de
art.4(1) lit.a i art.5 din O.G.nr.65/1994 i este apt din punct de vedere fizic i psihic pentru
exercitarea profesiei de expert contabil i, respectiv, de contabil autorizat. n situaia n care se
impune, se va prezenta i un certificat medical privind starea de sntate eliberat de ctre o
Comisie de specialitate stabilit de Corp.
Acordarea vizei se concretizeaz prin semntur i prin tampila filialei pus n csua special
rezervat n carnetul de membru al Corpului, precum i prin eliberarea autorizaiei de exercitare a
profesiei pe anul respectiv.
Aciunea de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei se desfoar pn la data de 15
februarie, dup care filialele au obligaia:
CONTABIL AUTORIZAT
PROBE
SCRISE
ORALE
COMENTARII
20.
Pentru a fi nscrii la concursul de admitere, candiadii trebuie s ndeplineasc anumite
condiii:
EXPERT CONTABIL
au capacitatea deplin de exerciiu.
au studii economice superioare n specialitatea contabilitate-finane, cu diplom recunoscut de MEN
i practic n specialitate de cel puin trei ani, sau studii economice superioare i practic n
specialitate de cel puin cinci ani.
Nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i
de administrare a societilor comerciale.
Au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.
225. Care sunt regulile de etic aplicabile contabililor salariati n industrie, comer,
transport, sector public?
profesionitii contabili salariai trebuie s fie loiali att vizavi de angajator, ct i fa de profesie,
aceste dou exigene fiind uneori n contradicie.
Prima condiie a unui angajat este de a susine obiectivele etice
i legitime ale organizaiilor profesionale.
Totodat nu poate fi obligat un angajat:
xix. s violeze legislaia;
xx. s ncalce regulile i normele profesiei,
xxi. s mint auditorii angajatorului su;
xxii. s semneze o declaraie care conine distorsiuni ale realitii.
Dac profesionistul contabil salariat nu reueete s rezolve o
problem important care constituie un conflict ntre angajai i exigenele profesionale, dup ce au
fost epuizate toate ealoanele (pn la administratori), el nu are alt alegere dect s demisioneze;
motivele unei astfel de decizii sunt notificate angajatorului, dar obligaiile de confidenialitate i
interzic s informeze tere persoane (n afar de cazul c o prevedere legal sau o norm
profesional prevd aceast obligaie).
sprijin profesional acordat altor colegi: ndeosebi cel care are autoritate recunoscut de ctre ceilali
(n analiza, n judecarea n mod profesional a diferendelor de opinie);
competena profesional prin care un profesionist contabil nu trebuie s induc n eroare patronul
despre gradul de pregtire sau experien pe care l deine;
prezentarea informaiilor financiar-contabile n ntregime, cu onestitate, n mod profesional i astfel
nct s fie nelese n contextul lor.
Informaiile s descrie clar natura adevrat a tranzaciilor
comerciale, activelor, pasivelor, s ordoneze intrrile cronologic i adecvat.
25
31 decembrie 2004:
filiale categoria 0 1 filial (Bucureti)
filiale categoria I 10 filiale
filiale categoria II 12 filiale
filiale categoria III 17 filiale
filiale categoria IV 2 filiale
Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?
27
a) presedintele si 2 membri, experti contabili, alesi de Conferinta Nationala dintre membrii Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, care se bucura de autoritate profesionala
si morala deosebita;
b) 2 membri desemnati de ministrul finantelor.
In ace1easi conditii sunt desemnati si supleantii.
Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.
Pot face contestatii la Comisia superioara de disciplina impotriva hotarrilor comisiilor de disciplina
ale filialelor toti cei interesati, precum si consiliile filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicrii hotarrii comisiilor de disciplina ale
filialelor.
In perioada de judecare a contestatiei se suspenda aplicarea prevederilor hotarri de sanctionare,
pentru lucrarile incepute.
Raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregati raportul si pentru a-l sustine in fala
Comisiei superioare de disciplina la termenul stabilit.
In cazurile prevazute la punctul a) din competentele Comisiei superioare de disciplina prezentate
mai sus, hotarrea de sanctionare se supune dezbaterii Conferintei Nationale, care o poate confirma
sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarte de Conferinta Nationala se face la sectia de
contencios administrativ a curtii de apel, in termen de 30 de zile de la data instiintarii oficiale a celui
in cauza.
Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt raspunzatori de pastrarea secretului profesional in
exercitarea mandatului lor.
Hotarrile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, in
termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestalia nu suspenda
aplicarea hotrarii.
Pentru constituirea jurisprudentei disciplinare, Comisia superioara de disciplina intocmeste o
culegere cu toate solutiile proprii pronuntate, cat si cu cele pronuntate de comisiile de disciplina ale
filialelor, publicndu-le anual in revista Corpului.
231. Care sunt organele i structurile Corpului cu atribuii de investigare, judecare i
tragere la rspundere?
Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt:
La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei
233. Enumerai situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste,
decen i bun gust pentru o aciune de promovare?
cele care creeaz sperane false, induc n eroare sau creeaz sperane nejustificate de posibile
rezolvri favoirabile,
implic posibilitatea de a influena orice instan, tribunal, agenie de reglementare,
declaraii bombastice;
fac comparaii cu alii;
conin mrturii sau aprobri scrise,
care conin orice alte precizri ce ar putea s produc unei persoane rezonabile o nenelegere sau
o decepie,
care pretind, nejustificat, c persoana respectiv este expert sau specialist ntr-un anume doemniu
al contabilitii.
234. Care sunt atribuiile preedintelui CECCAR?
ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI CORPULUI:
a) Convoac si conduce sedintele C.S. si ale B.P.
b) Conduce si coordoneaza dezbaterile.
c) Prezinta anual C.S., spre adoptare, proiectul de buget pentru exercitiul viltor.
d) Aproba angajarea si efectuarea cheltuielilor in cadrul bugetului aprobat de Conferinta Nalionala.
e) Prezinta bilantul contabil, spre adoptare, C.S. si, spre aprobare, Conferintei Nationale.
f) Numeste si revoca. cu respectarea statelor de functiuni aprobate de Consiliul National, personalul
propriu al Consiliului si stabi1este salariile, cu aprobarea B.P.
g) Reprezinta Corpul in fata autoritailor publice, a tertilor sau a organizaiilor nationale si
internaionale, aparnd prestigiul si independenta profesionala a membrilor sai.
h) Indeplineste orice alte atributii stabilite de C.N., C.S. si B.P.
237. Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
1. nu trebuie s exercite n paralel activiti care afecteaz sau sunt susceptibile de a afecta
integritatea, obiectivitatea, indpendena, buna reputaie a profesiei, care sunt incompatibile cu
29
respectiv.
CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?
nu trebuie s dea asigurarea c declaraia fiscal i sfatul n materie fiscal sunt dicolo de orice
ndoial;
s se asigure c cei pe care i consilieaz sunt contieni de limitele legate de sfaturile i
consultana fiscal i nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
n declaraia fiscal ntocmit de contabilul profesionist responsabilitatea pentru coninut revine n
primul rnd clientului. Consultana, opiniile trebuie nregistrate sub forma unei scrisori, unui
memorandum.
Nu trebuie s fie asociat cu nici o declaraie sau contrariu din care s se cread:
1. ar conine un fals sau o inducere n eroare;
2. ar conine informaii furnizate cu nepsare sau necunoaterea real a faptului;
3. ar omite sau ar ascunde informaia cerut, putnd induce n eroare fiscul.
poate folosi estimrile n pregtirea declaraiilor fiscale.
245. Slbirea autocontrolului ameninare la adresa independenei. Renunarea la
convingeri ameninare la adresa independenei.
De regul, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar s fie reevaluat
modalitatea de asigurare a independenei cabinetului/societii sau a membrilor acesteia, pentru a
fundamenta concluzia final a nivelului de asigurare a angajamentului.
Ameninarea la adresa independenei, legate de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul din
membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul
clientului i din aceast poziie poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de
asigurare al angajamentului fa de client.
Exemple n acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de ameninri la adresa
independenei, pot fi:
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului;
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie
din care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare a contractului fa de client;
prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta
direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client;
a pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor
nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client.
Cauze datorate renunrii la propriile convingeri
Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz, sau poate fi
perceput a promova situaia sauopinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau
poate fi neleas ca fiind compromis. Aceasta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un
membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului.
Exemple n acest sens, fr a fi exhaustive, care pot crea a-meninri la adresa independenei de
acest fel pot fi:
- a se ocupa cu, a fi promotor al aciunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;
- a aciona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea nenelegerilor cu
tere pri.
246. Cum se obine calitatea de contabil autorizat?
Prin examen. Examenul se desfoar n baza normelor Corpului i a Regulamentului pentru
efectuarea stagiului i prin examenul de aptitudini, n vederea accesului la calitatea de expert
contabil i contabil autorizat.
Schematic:
EXAMEN
DE ADMITERE privind accesul (media minim 7, iar pe discipline 6)
STAGIU (3 ani, tutore)
(200 ore semestru )+ pregtire deontologic i doctrin profesional
EXAMEN DE APTITUDINI (art.2, O.G.89/1998)
EXPERT CONTABIL
CONTABIL AUTORIZAT
PROBE
SCRISE
247.
ORALE
Enumerai ameninri i riscuri care afecteaz independena.
31
-AUDIT52.
Prezentai cel puin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de
auditul contractual.
Audit statutar
Se realizeaz prin persoane fizice sau juridice stabilite de acionari.
Se respect normele unui organism profesional.
Asigur credibilitatea necesar pentru teri asupra situaiilor financiare ale entitii.
Independena principiul de baz pentru credibilitate.
Audit contractual
3.
4.
5.
6.
7.
auditul contract reprez rel contractuala priv exec lucrarilor specifice de audit cu privire la
atestarea inform inscrise in situatiile financiare
66.
Explicai semnificaia datrii raportului de audit.
semnificaia datrii raportului de audit - raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul
lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor
financiare i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut
cunotin pn la aceast dat. ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui
raport asupra situaiilor financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu
trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate.
67.
33
structura grupului
contracte, asigurari
Contine sectiuni de la a-f
a. Generalitati
b. Control intern
c. Conturi anuale
d. Analize permanente
e. Fiscal si social
f. Juridic
84.
Rolul i importana dosarului permanent.
Are rol informativ . Pentru pastrarea rolului informativ trebuie tinut la zi, sa nu contina informatii
perimate si documente voluminoase ale intreprinderii ci doar extrasele acestora.
Dosarul permanent permite evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un
exercitiu la altul a elementelor de cunoastere a intreprinderii
85.
Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Se face prin Raportul annual al membrilor
Raportul annual catre ministerul finantelor
Pentru toate firmele de audit care efectueaza audit la societatile cotate la bursa, Camera va
organiza cel putin o inspectie pe an, al carei obiectiv va consta in analiza dosarelor de audit pentru
cel putin un client cotat la bursa.
86.
Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.
Raportul annual al memebrilor este cerut de camera pentru indeplinire obligatiilor legale ale
acesteia
obiective
1. conformitatea cu standardele profesionale si cu cerintele normative si legale;
1.
respectarea prevederilor referitoare la efectuarea propriu-zisa a auditului financiar, in
conformitate cu Normele minimale de audit ale Camerei si cu ISA;
87.
Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei
misiuni de audit, de baz.
- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o
opinie cu privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de
vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat
conform cu Standardele Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este
auditul unei situaii financiare solicitat de legislaie sau de reglementri.
92.
Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare
condensate?
Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat n cazul
unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor.
Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
1. - titlul;
2. - destinatarul;
3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;
4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n
concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut;
5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, n care se
mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite mpreuna cu situatiile financiare n
ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;
6. - data raportului;
7. - adresa auditorului;
8. - semnatura auditorului.
93.
35
caracterul legal, care rezult din aceea c este singurul tip de audit reglementat la nivel
european (Directiva a VUI-a) i prevzut, de regul, prin legea companiilor i prin actele constitutive
(statutele) acestora;
statutul de independen al persoanelor care realizeaz
aceste misiuni de audit i autonomia organismului din care
face parte auditorul.
155. Explicai principiul competenei n audit.
lucrri efectuate cu grij i srguin, pstrarea la zi a nivelului de cunotine profesionale;
172.
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber (liberprofesionitii contabili) indiferentnatura serviciului profesional prestat. n cazul executrii, ns, a
unor misiuni de audit prin care se furnizeaz o asigurare (certi- tudine) n ce privete credibilitatea
situaiilor sau informaiilor fi- nanciare n faa publicului, independena devine cea mai sigur
garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate.
3.1. Abordarea conceptual
Independena are dou componente fundamentale:
-Independena de spirit (raionamentului profesional):
Este caracterizat prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene
care pot compromite acest
raionament profesional, permind profesionistului contabil s
acioneze cu integritate, cu obiectivitate i cu pruden profesional.
-Independena n aparen (comportamental):
Se caracterizeaz prin evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative, nct o
ter persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile
de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normal c integritatea, obiectivitatea i
prudena profesional ale cabinetului/societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost
compromise.
185. Riscuri legate de interesul propriu descriere.
Interes financiar direct sau indirect, dependen de onorarii, dorina de a ncasa onorariile restante,
teama de a pierde clientul etc.
232.
Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile
financiare ca, de exemplu, creane, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui
provizion. Aceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul
misiunii de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaiilor
financiare n ansamblul lor i, n consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile)
auditat (auditate).
Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situaiile
financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile
financiare sunt legate ntre ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora
i va exprima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n
cazul auditrii situaiilor financiare n ansamblu.
Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat
rubrica respectiv din situaiile
financiare.
Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei
asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei
rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare.
286.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cnd efectueaz
servicii profesionale.
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s nu se
afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese sau n alte situaii de natur a determina
un ter s pun la ndoial obiectivitatea acestuia.
288. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?
Necesitatea Codului const n:
necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
conservarea ncrederii publicului n profesie;
asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct
i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;
confirmarea de autoritate a lucrrilor efectuate de profesinitii contabili;
necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din
care face parte.
289. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei
asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse n timpul examenului limitat; raportul
trebuie s indice dac situatiile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n
toate aspectele lor semnificative"), conform unui referenial contabil
identificat.1234567891011121312
Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii permindu-i lectorului
37
s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit
nu este exprimat.
290. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
ntr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina
natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat.
Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare:
cunotinele obinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate
anterior;
cunoaterea activitilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor contabile aplicate n sectorul din
care face parte ntreprinderea precum i a sistemului contabil al acesteia;
caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor.
Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai principii ca i n cazul misiunilor de
audit de baz.
Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare:
cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;
analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea
documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor fi nscrise n notele anexe i pregtirea
situaiilor financiare.
primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor
neobinuite cutnd n mod deosebit n:
compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente;
compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele previzionale;
studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele
planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea unor
evenimente care se produc dup
291.
Au loc atunci cnd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes
(participare) financiar din partea clientului sau dac un interes propriu al acestor cabinete ar intra n
conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi:
a participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv;
un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniul
clientului;
onorarii totale provenind de la un singur client;
preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
relaii de afaceri cu clientul contractului de prestri de servicii profesionale;
a potenial angajare ca salariat al clientului;
ntruct auditorul prezint un raport numai asupra constatrilor reieite din procedurile convenite,
nici o asigurare nu este furnizat n raportul su; destinatarii raportului sunt cei care evalueaz
procedurile i constatrile auditorului i trag ei nii propriile lor concluzii din lucrrile auditorului.
Raportul se adreseaz exclusiv prilor cu care s-au convenit procedurile de lucru, cci ali utilizatori
ar ignora motivele punerii n lucru a procedurilor i risc s interpreteze greit rezultatele.
Auditorul trebuie, n astfel de misiuni, s respecte regulile de ctre: integritate, obiectivitate,
competen profesional, confidenialitate, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i
profesionale. Independena nu este o exigen pentru astfel demisiuni; dac totui auditorul nu este
independent va face meniune n raportul su.
Auditorul trebuie s se asigure c ntreprinderea i ceilali utilizatori au neles bine procedurile
convenite i n mod deosebit n legtur cu:
natura misiunii, inclusiv faptul c procedurile puse n lucru
nu constituie nici un audit, nici un examen limitat i n
consecin nici o asigurare nu va fi furnizat;
obiectivul misiunii;
identificarea informaiilor financiare care vor fi supuse
procedurilor cuvenite;
natura, calendarul i introducerea procedurilor specifice
ce vor fi aplicate;
forma raportului cuprinznd constatrile efectuate;
limitele difuzrii raportului de constatare; dac aceste limitri sunt contrare normelor legale sau
profesionale auditorul nu poate accepta misiunea.
Definiiile i termenii misiunii sunt nscrise n scrisoarea de misiune sau contract, din care nu pot lipsi
prevederi referitoare la: Rezumatul procedurilor convenite ntre toate prile interesate;
o meniune care amintete c raportul de constatare nu va fi transmis dect
prilor identificate care au convenit procedurile;
modelul raportului cuprinznd constatrile.
296. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare
condensate?
Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele
elemente de baz:
titlul;
destinatarul;
identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;
o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie
exprimat n acel raport;
o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n
concordan cu situaiilefinanciare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o
opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea
situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din
situaii financiare care au fcut obiectul unui raport de audit modificat.
o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se
menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile
financiare condensate trebuiesc citite
mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora;
data raportului;
adresa auditorului;
semntura auditorului.
297. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor
contractuale?
Auditorul poate s accepte o astfel de misiune numai dac misiunea se refer exclusiv la
examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare; dac numai unele
chestiuni particulare nu sunt acoperite de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile
unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de
39
baz.
-EVALUARE13. Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al
evalurii?
Lichidatorul va angaja, n numele debitorului, un evaluator, persoan fizic sau juridic, ori va utiliza,
cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea
debitorului, n conformitate cu standardele internaionale de evaluare.
(4) n funcie de circumstanele cauzei i pe ct posibil, bunurile din averea debitorului vor fi
evaluate att individual, ct i n bloc; prin bloc, ca ansamblu funcional, se nelege o parte sau
toate bunurile
debitorului, necesare pentru desfurarea unei afaceri, pentru care un cumprtor ofer un pre
nedefalcat pe bunurile componente.
Art. 117. - (1) n cazul propunerii de vnzare n bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor
un
raport n care vor fi indicate, descrise i evaluate bunurile ce urmeaz a fi vndute mpreun,
preciznduse i sarcinile de care, eventual, sunt grevate, nsoit de propuneri viznd modalitile de
vnzare. O copie de pe raport va fi depus la grefa tribunalului, unde va putea fi studiat de orice
alt parte interesat.
(2) Raportul prevzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vnzare n bloc, dup
cum
urmeaz:
a) vnzare prin negociere direct ctre un cumprtor deja identificat, cu precizarea condiiilor
minime
ale contractului, cum ar fi preul i modalitatea de plat;
b) vnzare prin negociere direct, fr cumprtor identificat, cu precizarea preului minim propus.
n
acest caz, lichidatorul poate negocia preul concret al vnzrii bunurilor, iar dac preul minim nu se
poate obine, adunarea general a creditorilor se va ntruni din nou pentru a decide dac preul
minim iniial scade sau urmeaz s se treac la vnzarea individual a bunurilor;
c) vnzarea la licitaie.
14. Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare trebuie sa fie rata unei taxe anticipate care reflecta impunerile curente pe piata
ale valorii in timp a banilor si riscurile specifice activului. Intreprinderea poate retine urmatoarele
rate de actualizare: media ponderata a cost capitalului, rata implicita in tranzactiile curente pe piata
pentru active similare. Estimarea fluxurilor viitoare de numerar si rata de actualizare sunt influentate
de cresterile de pret. Daca rata de actualizare include efectul cresterilor de pret corespunzatoare
inflatiei generale, fluxurile viitoare de numerar sunt estimate in termeni nominali. Daca rata de
actualizare include efectul cresterilor de pret corespunzatoare inflatiei generale, fluxurile viitoare de
numerar sunt estimate in termeni reali.
Pentru determinarea valorii actualizate a unui activ sunt necesare urmatoarele elemente:
perioada de timp pentru care activul genereaza fluxuri de numerar;
fluxurile nete de numerar asteptate a fi obtinute din utilizarea activului pe durata de viata utila si
din vanzarea activului la sfirsitul duratei de viata utila;
rata de actualizare.
15.
Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
Cost = profit ( dividende) / capital propriu
cost = dobanda + prima de risc
16.
Ce este actualizarea?
Actualizarea - este metoda prin care se asigura comparabilitatea unor parametri economici si
indicatori financiari care se obtin in perioade diferite de timp. Se realizeaza si se exprima prin doua
tehnici speciale, dupa cum este luat in calcul factorul timp: tehnici de capitalizare sau de fructificare,
dind factorul timp se ia in calcul din directia trecut - prezent - viitor si tehnici de actualizare propriuzisa, cand factorul timp se ia in calcul din directia vii tor - prezent - trecut.
17.
41
METODA SUBSTRACTIVA:
Valoarea matematica =
26.323
Minus datoriile
=
-24.617
ANC
1.706
METODA ADITIVA
Capitalurile contabile proprii
Si a soldurilor influientelor evaluarii:
Minus profitul-transformat
in pierdere
Plus pierderea
Plus dif.negativa de evaluare
ANC
4.132
= - 1.117
= - 743
= - 566
= 1.706
18.
n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri
nenecesare?
Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente
necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si
masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin
bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de
utilitate a elementelor patrimoniale de activ;
fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate
sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere
cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea,
asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va
degaja la cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in
vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.
19.Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?
Activul net corectat (ANC) al unei intreprinderi se determina parcurgandu-se succesiv trei etape:
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente
in afara exploatarii (necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.
57.
Prezentai componentele ratei de actualizare atunci cnd e neleas ca i rat de
rentabilitate a investiiilor alternative.
Rata de capitalizare sau de actualizare este formata, de regula, din rata de baza (neutra) la
care se adauga prima de risc a intreprinderii de evaluat.
Rata neutra - corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea marimea ei se stabileste
la nivelul dobanzii practicate la imprumuturile de stat.
Prima de risc - este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile interne se
stabilesc cu ocazia diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii
exterioare ale evaluatorilor, inclusiv in legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte
intreprinderea.
58.
Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil
al unui agent economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea:
- preturilor libere;
- raportului de schimb al monedei nationale;
60.
Explicai relaia dintre riscuri i rata de actualizare.
Prima de risc, componenta a ratei de actualizare este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta
riscuri; riscurile interne se stabilesc cu ocazia diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin
documentare si investigatii exterioare ale evaluatorilor, inclusiv in legatura cu rentabilitatea ramurii
din care face parte intreprinderea.
61.
Prezentai 3 metode de determinare a ratei de actualizare.
-Rentabilitatea specifica ateptata pentru investitii alternative,
-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza
fara risc)
62.
Definii valoarea de pia.
Valoarea de piata - reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la
data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta
de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata, dupa un marketing adecvat.
63.
Care este rolul dignosticului n evaluarea ntreprinderii?
Diagnosticul are drept scop
- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe
care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid
consecinele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de
evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.
64.
Explicai diferenele dintre pre i valoare.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in
cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea
preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori,
respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa
cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau
vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin
aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura
patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.
65.
Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi.
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri
semnificative cum sunt:
43
absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem
de remunerare,legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.
Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea
muncii.
puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre
conducere si salariati.
130. Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale
ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- funcia de finanare in pasiv.
139. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de
exploatare.
4.3.1. Obiectiv: stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale
sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului cumparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de productie la un moment
dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale,a nivelului de automatizare si a
productivitatii, dar si analiza functiei de cercetare-dezvoltare, pentru a determina strategia in viitor a
intreprinderii.
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
. oportunitatilor;
. riscurilor;
punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive,
servicii competente;
- punctelor slabe: o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor
si transporturilor, stocuri de materii prime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
144.
Obiective:
stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si a situatiei
financiare ale entitatii evaluate, precum si a starii de sanatate financiare a acesteia;
utilizarea relatiei efectului de levier pentru a face diagnosticul ratei de rentabilitate a capitalurilor
propm;
evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile contabile si
efectul de levier masurat plecand de la valorile de piata; diagnosticul ratei de rentabilitate
economic a, plecand de la rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite;
utilizarea totalului soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
analiza diferentelor intre optica de rentabilitate si optic a productivista prin realizarea unui audit
asupra situatiilor financiare.
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avand ca mijloace de efectuare
datele si informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5
ani, preluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale.
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor, exprimate sub forma:
oportunitatilor;
riscurilor;
punctelor forte;
punctelor slabe.
148. Prezentai i explicai modul de determinare a costului capitalului unei
ntreprinderi.
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se
nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul
capitalurilor proprii.
45
t
- actualizarea unei serii de fluxuri constante t
- actualizarea pe baza indicatorului PER
174. Explicai relaia dintre activul net corijat al unei ntreprinderi i valoarea acesteia.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
175. Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai
semnificaia acesteia.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in
patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.
179. Ce este rata de actualizare?
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o
anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.
184. Definii valoarea actual a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care
urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
197. Expunei elementele de compunere ale costului de nlocuire net valoare sau
procedur de evaluare a activelor.
Se cauta valoarea unui activ nou echivalent. Din aceasta valoare se scade amortizarea
corespunzatoare duratei de viata utila consumata, aferenta bunului detinut si care urmeaza a se
inlocui, si se obtine costul curent. Costul curent poate fi insa analizat din mai multe puncte de
vedere. Pentru activele obtinute de intreprindere din productie proprie, costul curent poate fi
reprezentat de costul de reproductie necesar intreprinderii pentr a produce un activ identic sau
echivalent cu cel vizat a fi inlocuit. Pentru activele care pot fi achizitionate, costul curent reprezinta
suma de numerar platita in prezent pentru a achizitiona un activ identic sau echivalent. Pentru
imobilizarile corporale cu durata de viata consumata, costul curent poate fi reprezentat de suma de
numerar platita pentru achizitionarea unui activ identic sau echivalent pe piata second-hand.
209. In ce const metoda aditiv de calcul a activului net corijat?
Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale.
221. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor
cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara
pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu
toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat
pot fi extrapolate in perioada post privatizare
- cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le,
de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului
proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu
ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale
restructurari.
224. Prezentai 3 momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea.
- modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
47
-EXPERTIZA CONTABILA2. Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Concluzii din raportul de
expertiz contabil.
49
20.
Enumerai situaiile de incompatibilitate n care se poate afla expertul contabil
numit ntr-o cauz de ctre organul ndreptit s dispun efectuarea expertizei.
Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de Cod poate fi ameninat i n
urmtoarele situaii:
1. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile la
care au i calitatea de salariat, indiferent de natura i durata contractului de munc.
2. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile cu
care angajatorii profesionistului contabil se afl n raporturi contractuale, ca de exemplu:
a - profesionistul contabil angajat n industrie, comer, educaie, etc. sau ntr-o societate de
expertiz, presteaz servicii profesionale pentru o entitate care se afl n relaie contractual cu
angajatorul su;
b - profesionistul contabil angajat ntr-o instituie public, presteaz servicii profesionale pentru o
entitate cu care instituia se afl n raporturi juridice de drept comercial, fiscal, etc.
3. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau pentru instituiile cu
care angajatorii profesionistului contabil se afl n concuren;
4. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri pentru agenii economici sau instituii, sau
persoane fizice, n cazul n care sunt rude sau afini pn la gradul patru inclusiv sau soi ai
administratorilor;
5. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri n situaia n care exist elemente care atest
starea de conflict de interese. Exist conflict de interese n urmtoarele situaii:
a. acceptarea numirii sau desemnrii n calitate de expert ntr-o cauza, dac:
.1 - expertul sau un membru al familiei sale se afl ntr-o relaie de munc, de familie, comercial
sau de alt natur cu una din prile cauzei;
.2 - expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaii contractuale de orice fel cu una din pri n
ultimii 2 ani;
.3 - expertul, are cunotin sau ar fi trebuit s tie, n virtutea funciilor pe care le deine n
structurile alese i executive ale Corpului, c n cauza respectiv au existat sau exist litigii n curs la
comisia de disciplin sau la alte organe i instane ale Corpului, privind un membru al Corpului.
rica
b. acceptarea numirii sau desemnrii n calitate de expert n mai multe faze succesive ale aceleiai
cauze, cum ar fi:
- expert n faza de cercetare i n faza de judecat;
- expert numit ntr-o faz i expert (consilier) al unei pri n alt faz;
c. obinerea de lucrri n mprejurri legate de exercitarea funciilor i atribuiilor aferente calitii de
organ ales sau numit n structurile de conducere i de execuie ale filialei CECCAR;
d. participarea la aciuni, fapte sau cauze n rol dublu: de profesionist n practic public i de organ
ales sau numit n structurile de conducere i de execuie ale filialei Corpului, ca de exemplu:
.1 - luarea de hotrri, decizii i semnarea de coresponden n numele filialei sau a comisiei de
disciplin, dac n cauza respectiv un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplin a
efectuat lucrri sau a participat n vreun fel n calitate de liber profesionist contabil;
.2 - judecarea n cadrul comisiei de disciplin a filialei a unor fapte n legtur cu cauze la care au
participat n vreun fel, n calitate de liber profesioniti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei
de disciplin, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective.
6. cnd profesionistul contabil efectueaz lucrri n situaia n care exist elemente care atest
starea de incompatibilitate.
203. Care sunt actele de comportament prin care se manifest pstrarea secretului
profesional i confidenialitatea expertului contabil n cazul unei expertize contabile
judiciare?
Trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte (cu titlu de exemple):
1. cnd divulgarea este autorizat de client: dac interesele tuturor prilor (cu deosebire teri) pot fi
lezate;
2.cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaii profesionale de divulgare:
.22 profesionistul trebuie s fac apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informaii care pot
fi divulgate; trebuie s se evite situaiile care implic fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
51
Ce este Etica?
Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de
judecata, la cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in
vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil.
Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se
stabilesc dupa cum urmeaza:
1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre
instanta de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin
care este desemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva.
2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in
doua etape astfel:
a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui
termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre
expertul contabil
b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda,
atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor,
sa completeze obiectivele in prezenta partilor
258.
53
55
Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de
expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea
exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru
organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la
expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai
mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile
inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba
viza de verificare a filialei CECCAR. Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului
care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut in contract
In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata
sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar
neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de
cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si
apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de
imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii
efectuarii expertizei contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar,
peritada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un
raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei
contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru
care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila.
272. Detaliai principiul general referitor la Studiul funciei financiar-contabile pe
care expertul contabil trebuie s l respecte n executarea expertizei contabile.
Cercetarea functiei financiar contabile este esentiala pentru orice expert care urmeaza sa efectueze
o expertiza contabila.
Punctul de plecare in acest demers il constituie studierea planului de conturi specific ramurii de
activitate, cu studierea corelatiei intre conturile sintetice si cele analitice, intre contabilitatea
financiara si cea de gestiune.Se va avea in vedere atat modul de inregistrare in conturi al fiecarei
operatiuni cat si influenta in situatiile financiare anuale.
273.
57
277.
Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ
ridicat, sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind
egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de
contributia sa la solutionarea cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza
contabila revine organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de
hotararea ce se pronunta pe baza probelor.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de
catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare,
beneficiarul sa ajunga la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a
dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de
completare a expertizei.Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in
fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi
expertize efectuate de catre alt expert contabil.
279. Baza juridic a expertizei contabile.
Expertizele contabile sunt reglementate astfel:
a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati,
cu modificarile si completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000
Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu,
care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest
onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean.
Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de
judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in
sarcina partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat,
de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati,
cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i
in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.Dupa depunerea raportului de
expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in contul biroului local
in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a
onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor
se face de regula printr-un tarif pe ora.De asemenea expertii contabili trebuie sa faca
fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de
catre CECCAR.
282.
59
expertizelor contabile.
In unele cauze civile/penale, din datele existente la dosarul cauzei sau din documentarea efectuata
de catre expertul contabil, nu pot fi identificate toate informatiile necesare pentru formularea
raspunsurilor la obiectivele expertizei. In aceasta situatie , expertul contabil trebuie sa solicite
instantei, sa dispuna in prealabil efectuarea unor alte lucrari de expertiza tehnica,
topografica,grafologica, etc., urmand ca in functie de concluziile acestor lucrari, expertul contabil sa
fie in masura sa raspunda la obiectivele expertizei contabile.Profesionistii contabili care utilizeaza
lucrarile altor profesionionisti apreciaza in ce masura lucrarile acestora pot servi la realizarea
obiectivelor misiunii lor. Lucrarile efectuate de alti profesionisti se materializeaza in rapoarte,
evaluari, avize si declaratii.
283. Condiiile de redactare a capitolului Considerente personale din raportul de
expertiz contabil judiciar.
Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un
capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi
de obiectivele(intrebarile) fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi
introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus
expertiza contabila.Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul
contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in
contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele
contabile.Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se
recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca
informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea
adversa.Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara
apartine exclusiv expertului contabil.
298. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
Obiectivul unei misiuni de compilare const n utilizarea competenelor contabile (i nu cele de
audit) n vederea strngerii, clasrii i efecturii sintezei informaiilor financiare.
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul
prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i
propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor
financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de
un profesionist contabil posesor al competenelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu) dar i
colectarea, clasarea i sinteza altor informaii financiare.
Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume:
integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv
tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este < cerin dar dac auditorul nu
este independent trebuie s fac meniune n raport.
Contabilul trebuie s se asigure c nu exist nici o nenelegere cu clientul n ce privete termenii
misiunii i de faptul c;i clientul este de acord n ce privete:
natura misiunii, inclusiv faptul c nu constituie nici un audit, nici un examen limitat i, n consecin,
nici o asigurare nu va fi furnizat;
faptul c nu poate atepta ca misiunea s descopere erori sau ilegaliti;
natura informaiilor ce vor fi furnizate;
faptul c conducerea ntreprinderii este responsabil de exactitatea i exhaustivitatea informaiilor
financiare compilate;
referenialul contabil pe baza cruia vor fi compilate informaiile financiare i c orice abatere de la
acesta va fi menionat;
obiectivul i difuzarea informaiilor compilate;
forma raportului.
Auditorul i clientul su vor convenii coninutul scrisorii de misiune sau contractului de prestri de
servicii.
-FISCALITATE32. Este obligatorie declarare n Romania a sediilor secundare din strintate ale unui
contribuabil cu domiciliul fiscal n Romania? Si daca da, n ce termen.
Contribuabilii cu domiciliul fiscal n Romnia au obligaia de a declara n termen de 30 de zile
nfiinarea de filiale i sedii secundare n strintate
33. Ce document trebuie s nsoeasc micarea intracomunitar a produselor accizabile
cu accize pltite?
Produsele prevazute la alin. (1) circula intre statul membru in care au fost deja eliberate in consum
si Romania, insotite de documentul de insotire simplificat
34.Ce reprezint produsele accizabile n nelesul codului fiscal?
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru
urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electrica
35. O persoan fizic deine de la 10 iunie 2008 un teren arabil n intravilan de 10
hectare. Determinai impozitul de plat dac impozitul unitar este de 20 lei / ha, iar
coeficientul de corecie este 3.00.
10 ha x 20 = 200 lei x 3 = 600 lei / an /12=50 x6 = 300 lei
61
34.
Pentru persoanele fizice, codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale;
c) pentru persoanele fizice care nu dein cod numeric personal, numrul de identificare fiscal
atribuit de organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal
98.
Ce document trebuie s nsoeasc micarea produselor accizabile n regim
suspensiv?
Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv este permisa numai atunci cand este insotita de
documentul administrativ de insotire.
Modelul documentului administrativ de insotire va fi prevazut in norme.
(2) In cazul deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv, acest document se intocmeste in 5
exemplare, utilizate dupa cum urmeaza:
a) primul exemplar ramane la antrepozitul fiscal expeditor;
b) exemplarele 2, 3 si 4 ale documentului insotesc produsele accizabile pe parcursul miscarii pana la
antrepozitul fiscal primitor, operatorul inregistrat sau operatorul neinregistrat. La sosirea produselor
la locul de destinatie, acestea trebuie sa fie completate de catre primitor si sa fie certificate de catre
autoritatea fiscala competenta in raza careia isi desfasoara activitatea primitorul, cu exceptiile
prevazute in norme. Dupa certificare, exemplarul 2 al documentului administrativ de insotire se
pastreaza de catre acesta, exemplarul 3 se transmite expeditorului, iar exemplarul 4 se transmite si
ramane la autoritatea fiscala competenta a primitorului;
c) exemplarul 5 se transmite de catre expeditor, la momentul expedierii produselor, autoritatii
fiscale competente in raza careia acesta isi desfasoara activitatea.
(3) Antrepozitul fiscal primitor, operatorul inregistrat sau operatorul neinregistrat are obligatia de a
transmite antrepozitului fiscal expeditor exemplarul 3 al documentului administrativ de insotire, in
conformitate cu legislatia statului membru al expeditorului.
99.
O persoan fizic achiziioneaz automobile din Germania i apoi le revinde n
Romnia, realiznd acest lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care
obine venitul su principal. Trebuie aceast persoan s se nregistreze n scopuri de
TVA? Argumentai.
100.
Fiecare persoan impozabil, nregistrat conform art. 153, trebuie s ntocmeasc i s depun la
organele fiscale competente, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare unui trimestru
calendaristic, o declaraie recapitulativ privind livrrile intracomunitare, conform modelului stabilit
de Ministerul Finanelor Publice,
101. Care este documentul n baza cruia se colecteaz TVA n cazul unei livrri ctre
sine?
Autofactura pentru livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine trebuie emis numai dac
operaiunile n cauz sunt taxabile i numai n scopul taxei,
102. S.C. Alfa S.R.L. se nfiineaz la data de 19 iunie 2008. Cu aceast ocazie estimeaz
c nu va realiza o cifr de afaceri foarte mare n anul 2008 i, ca urmare, nu se
nregistrea n scop de TVA optnd pentru aplicarea regimului special pentru
ntreprinderi mici. La 31.12.2008 constat c cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de
60.000 lei. Dac nivelul cursului de schimb este de 1 euro = 3,3817 lei, mai poate pstra
S.C. Alfa regimul ntreprindere mic nepltitoare de TVA? Argumentai rspunsul.
Da mai poate pastra regimul de intreprindere mica neplatitoare pentru ca nu a depasit 35000 euro,
plafonul. 60000Lei inseamna- 17742 eur
103. S.C. Gama S.R.L. stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia transport trei
imprimante, produse de acesta la o expoziie de tehnologie ce are loc n Frana. Dup
expoziie imprimantele sunt aduse napoi n Romnia. Ce obligaii are S.C. Gama S.R.L.
din punct de vedere al TVA pentru aceast tranzacie?
Doar de a completa registrul nontransferurilor
104. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de
TVA n Romnia achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i
nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia n
Romnia de ctre Gama, existnd documente de transport n acest sens. Ce operaiune
realizeaz S.C. Alfa S.R.L. i cum va nregistra TVA-ul aferent acestei operaiuni tiind c
fructele achiziionate vor fi utilizate pentru operaiuni care dau dreptul de deducere a
TVA-ului?
63
Achizitie intracomunitara
4426 = 4427
105. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de
TVA n Romnia vinde ctre societatea Beta, stabilit n Ungaria i nregistrat n scop de
TVA n Ungaria, fructe care sunt transportate din Romnia n Frana. Beta i comunic lui
S.C. Alfa S.R.L. un cod de TVA valabil emis de autoritile din Ungaria, S.C. Alfa S.R.L.
deinnd i documente de transport care atest transportul bunurilor din Romnia n
Ungaria. S.C. Alfa S.R.L. factureaz aceast operaiune cu TVA 19%, conform cotei din
Romnia, argumentnd c nu poate factura scutit cu drept de reducere ntruct Beta
nu i furnizeaz un cod valabil de TVA emis de autoritile din Frana, locul unde ajung
bunurile. Este corect? Argumentai.
Codul fiscal, locul unei achiziii intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul
membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n care, conform
art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n
scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie expedierea sau
transportul bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv achiziia intracomunitar
se consider c are loc i n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri
de TVA i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) n sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata
taxei achiziia intracomunitar i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul
bunurilor i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate
solicita restituirea taxei achitate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de
TVA. Restituirea taxei aferente achiziiei intracomunitare se realizeaz astfel:
a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin
nregistrarea cu semnul minus n decontul de tax prevzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziiei
intracomunitare i a taxei aferente;
b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea
taxei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare.
106. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de
TVA n Romnia vinde ctre societatea Beta, stabilit i nregistrat n scop de TVA n
Ungaria, fructe care sunt transportate din Romnia n Ungaria de ctre Beta. Ce
operaiune realizeaz S.C. Alfa S.R.L. i care sunt condiiile pentru ca S.C. ALFA S.R.L. s
factureze operaiunea scutit cu drept de deducere?
Livrare intracomunitara, conditie furnizare cod de inregistrare in scopuri de TVA
107. O persoan fizic deine de la 10 aprilie 2008 un teren arabil n extravilan n zona
A de 10 hectare. Determinai impozitul de plat dac impozitul unitar este de 36 lei/ha.
Impozit annual = 10x36 = 360 ron /12 =30 ron/ luna x 8 = 240 ron
Persoana datoreaza impozit incepand cu 1 mai 2008>>> 8 luni
8*30=240 lei impozit de plata pentru anul 2008, termen de plata 30 septembrie
108. O persoan deine un autoturism cu o capacitate cilindric de 1820 cmc ncepnd
cu luna decembrie 2007. Determinai impozitul pe mijloacele de transport, aferent anului
2008, n condiiile n care impozitul unitar este 60 lei/200 cmc.
1820/200 =19.1 x 60 = 546 ron
1820/200= 9.1 >>> 10 fractiuni
10*60=600 lei
109. Precizai trei tipuri de venituri ce nu intr n baza impozabil n scopul calculrii
impozitului pe veniturile microntreprinderilor?
Venituri din productia imobilizarilor
Venituri din variatia stocurilor
venituri din dividende de la alta pers juridica
115. Ionescu Ion este un contribuabil persoan fizic, pltind impozit pe venitul din
salarii. Nemulumit de calitatea serviciilor publice oferite de stat el solicit rambursarea
impozitului pltit n anul 2007 considernd c suma pltit nu este echivalent cu
serviciile publice de care a beneficiat. Este aceast solicitare ntemeiat? Argumentai.
-nu este intemeiata solicitarea;
-caracterul obligatoriu al impozitului;plata acestuia catre bugetul statului nu presupune o
contraprestatie directa si imediata in favoarae contribuabilului.
Da si nu.Impozitul este sursa principala de finantare a serviciilor publice.Prin urmare, un prim
raspuns rezida in baza principiului beneficiului.(principiu care guverneaza literatura anglosaxona).Cetatenii trebuie sa efectueze plati de impozite catre stat numai in contrapartida serviciilor
publice pe care ei le recepteaza.Prin urmare,solicitarea lui Ion Ionescu este intemeiata.
Pe de alta parte,potrivit teoriei sacrificiului impozitele acopera in ansamblu cheltuielile statului pe
principul solidaritatii.De asemenea,nu exista un echivalent intre volumul impozitelor platite de o
persoana catre stat si calitatea serviciilor oferite.Ca atare solicitarea este neintemeiata.
116. Mrimea impozitelor datorate de fiecare persoan trebuie s fie cert, nu
arbitrar, iar termenele, modalitatea i locul de plat s fie stabilite fr echivoc pentru
a fi cunoscute i respectate de fiecare pltitor. Acesta este enunul crui principiu al
impunerii formulat de Adam Smith?
Principiul certitudinii impunerii
136. O societate comercial a nregistrat n cursul anului 2008 o sum de 2.500 lei
reprezentnd cheltuieli cu repararea unui autovehicul, neavnd ns contract ncheiat
pentru aceast prestare de servicii. La un control asupra impozitului pe profit aceast
sum i s-a considerat ca fiind nedeductibil ntruct reprezint o prestare de servicii,
dei s-a constatat c acest serviciu a fost necesar i existau toate documentele
justificative care s demonstreze c serviciul a fost efectiv prestat. Controlul a procedar
correct? Explicai.
Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut
la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice
autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile
potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea.
145. Care este cursul de schimb care trebuie folosit pentru a transforma veniturile din
lei n euro n scopul verificrii, pe parcursul anului, a condiiei de a avea venituri anuale
sub 100.000 euro ce trebuie ndeplinit de pltitorii de impozit pe veniturile
microntreprinderilor?
Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului n euro a veniturilor realizate de
microntreprinderi este cel comunicat de Banca Naional a Romniei pentru ultima zi a fiecrei luni
a perioadei creia i este aferent venitul respectiv.
146. O societate comercial i trimite directorul general ntr-o delegaie n Ungaria cu
autoturismul proprietatea societii comerciale. In Ungaria directorul alimenteaz
autoturismul cu benzin, dup care se rentoarce n Romnia. Trebuie declarat aceast
operaiune n declaraia recapitulativ de TVA? Argumentai.
Nu se declara deoarece nu este considerata achizitie intracomunitara
147. SC Alfa SRL, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia, nchiriaz o cldire
lui SC Beta SRL, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia. SC Alfa SRL opteaz
pentru facturarea acestei operaiuni cu TVA, ncepnd din chiar data nchirierii,
10.05.2008. Realiznd c pentru a putea face acest lucru este nevoie de depunerea unei
notificri de taxare a operaiunii la Administraia Financiar, SC Alfa SRL depune
notificarea la data de 30.11.2008, preciznd n notificare c data de la care i exercit
opiunea este de 10.05.2008. La un control realizat la SC Beta SRL, inspectorii fiscali
constat acest lucru i apreciaz c SC Beta SRL nu avea dreptul de deducere a TVA pe
perioada dintre momentul nchirierii i momentul depunerii notificrii de taxare, astfel c
exclude de la deducere TVA-ul aferent facturilor de chirie din perioada mai noiembrie
65
180. O societate comercial a realizat n anul 2008 venituri totale de 250.000 lei i
cheltuieli totale de 175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o sum de 20.000 lei
reprezentnd asigurri de pensii facultative suportate de angajator pentru cei 10
angajai ai si n anul 2008, respectiv 2.000 lei pe angajat. Determinai suma deductibil
a cheltuielilor cu asugurrile de pensii facultative, tiind c pentru cursul de schimb se
folosete valoarea 1 euro = 3,6 lei.
200 euro / angajt deductibil in 2008
720 ron / angajat x 10 = 7200
nedeductibil 12800
181. Explicai ce reprezint structura de comisionar din punct de vedere al TVA.
Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumprtor i revnztor al bunurilor,
indiferent dac acioneaz n contul vnztorului sau cumprtorului, comitent, procednd astfel:
a) primete de la vnztor o factur sau orice alt document ce servete drept factur emis pe
numele su, i
b) emite o factur sau orice alt document ce servete drept factur cumprtorului.
186. Ce reprezint stopajul la surs? Exemplificai.
Oprirea si virarea anumitor impozite pe veniturile persoaneor fizice de catre platitorul de venit cum
ar fi: impozit pe dividendele pers fiz, contracte civile, venituri din dobanzi
187. Societatea comercial X S.R.L. vireaz n luna aprilie 2008 suma de 120 lei
reprezentnd impozitul pe veniturile din salarii pentru salariata sa Andreescu Andreea.
Identificai subiectul i obiectul impozitului pe veniturile din salarii n acest caz
Subiectul = persoana fizic sau juridic obligat la plata lui sc X SRL
Obiectul = materia supus impunerii Imozitul pe salarii
188. Precizai care sunt cheltuielile ce pot fi sczute din baza impozabil n scopul
calculrii impozitului pe veniturile microntreprinderilor.
Valoarea casei de marcat achizitionate
207.
249. Impozitul pe profit se calculeaz prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului
impozabil. Ce fel de tip de cot de impunere este aceasta?
Impozit direct procentual
292. Pn cnd sun obligai contribuabilii s depun opiunea de pltitori de impozit pe
veniturile microntreprinderilor n situaia n care ndeplinesc condiiile i nu au mai fost
niciodat pltitor de impozit pe veniturile microntreprinderilor.
In termen de 60 de zile de la infiintare trebuie sa angajeze minim o persoana si sa depuna vectorul
fiscal cu obligatiile de plata pentru salariat
293. O societate comercial care are ca obiect principal de activitate Activiti de
consultan pentru afaceri i management poate fi pltitor de impozit pe veniturile
microntreprinderilor?
Poate fi daca ponderea veniturilor din consultanta nu depaseste 50% din totalul veniturilor.
299. SC Alfa SRL se infiineaz la data de 19.06.2008. Cu aceast ocazie estimeaz c
nu va realize o cifr de afaceri foarte mare n anul 2008 i, ca urmare, nu se nregistreaz
67
n scop de TVA optnd pentru aplicarea regimului special pentru ntreprinderi mici. La
31.12.2008 constat c cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de 72.000 lei. Dac nivelul
cursului de schimb este de 1 euro=3,3817 lei, mai poate pstra SC Alfa regimul de
ntreprindere mic nepltitoare de TVA? Argumentai rspunsul.
Da 21291 euro limita 35000 euro la curs valabil la data aderarii Romaniei in UE, rotunjit la mie, adica
in lei 119.000 in lei.
300. SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de
TVA n Romnia achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i
nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia n
Romnia de ctre Gama, existnd documente de transport n acest sens. Ce operaiune
realizeaz SC Alfa SRL i n ce declaraie trebuie raportat aceast operaiune?
Achizitie intracomunitara si se declara in declaratia recapitulativa 390
301. SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de
TVA n Romnia achiziioneaz de la societatea Gama, stabilit n Portugalia i
nregistrat n scop de TVA n Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia n
Romnia. Care sunt condiiile n care Gama i poate factura lui SC Alfa SRL cu condoia
scutit cu drept de deducere?
Comunicarea codului de inregistrare in scopuri de TVA
302. SC Alfa SRL, o societate comercial stabilit n Romnia, nregistrat n scop de
TVA n Romnia vinde ctre societatea Beta, stabilit i nregistrat n scop de TVA n
Ungaria, fructe care sunt transportate din Buzu, de la sediul lui ALFA, n Oradea, la un
sediu permanent al lui BETA. In ce condiii poate SC ALFA SRL s factureze aceast
livrare intracomunitar cu condiia scutit cu drept de deducere?
Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achiziia intracomunitar de bunuri, efectuat conform alin.
(1), n cadrul unei operaiuni triunghiulare n alt stat membru dect Romnia, de ctre cumprtorul
revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia, n conformitate cu art. 153, se va considera c a
fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n acel alt stat membru, dac se ndeplinesc
urmtoarele condiii:
a) cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153
face dovada c a efectuat achiziia intracomunitar n vederea efecturii unei livrri ulterioare n
acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul care este nregistrat n scopuri de TVA n statul
membru respectiv a fost desemnat ca persoan obligat la plata taxei aferente;
b) obligaiile privind declararea acestor operaiuni, stabilite prin norme, au fost ndeplinite de
ctre cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153.
-DREPT8. Care sunt categoriile de debitori, i n ce stare se afl, pentru a li se aplica procedura
general reglementat de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei?
1) Procedura general prevzut de prezenta lege se aplic urmtoarelor categorii de debitori aflai
n stare de insolven sau de insolven iminent, cu excepia celor prevzui la alin. (2) lit. c) i d):
1. societile comerciale;
2. societile cooperative;
3. organizaiile cooperatiste;
4. societile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alt persoan juridic de drept privat care desfoar i activiti economice.
9. Cui poate delega adunarea general extraordinar exerciiul atribuiilor sale privind:
mutarea sediului societii, schimbarea obiectului de activitate al societii, majorarea
capitalului social?
Exercitiul atributiilor va putea fi delegat consiliului de administratie sau administratorului unic prin
actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare.
10. Stabilii valoarea de adevr a urmtoarei afirmaii Deschiderea procedurii
insolvenei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n
dreptul de a-i conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune
de acestea. ntrebare: Adevarat sau Fals? Dezvoltai rpunsul.
Dup ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor
debitorilor, persoane juridice, sub sanciunea nulitii, s nstrineze, fr acordul judectoruluisindic,
aciunile ori prile lor sociale sau de interes deinute de debitorul care face obiectul acestei
proceduri.
Debitorul i/sau, dup caz, administratorul judiciar sunt obligai s ntocmeasc i s pstreze o list
cuprinznd toate ncasrile, plile i compensrile efectuate dup deschiderea procedurii, cu
precizarea naturii i valorii acestora i a datelor de identificare a cocontractanilor.
Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridic debitorului dreptul de administrare - constnd n dreptul
de ai conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea -, dac
acesta nu si-a declarat, n condiiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dup caz, art. 33 alin. (6), intenia de
reorganizare.
(2) Cu excepia cazurilor prevzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile i bunurilor
pe
care debitorul le-ar dobndi ulterior deschiderii procedurii.
(3) Judectorul-sindic va putea ordona ridicarea, n tot sau n parte, a dreptului de administrare al
debitorului odat cu desemnarea unui administrator judiciar, indicnd totodat i condiia de
exercitare a conducerii debitorului de ctre acesta.
(4) Dreptul de administrare al debitorului nceteaz de drept la data la care se dispune nceperea
falimentului.
11.
Un acionar care nu a votat n favoarea unei hotrri a adunrii generale are
dreptul de a se retrage din societate i de a solicita cumprarea aciunilor sale de ctre
societate. Cine stabilete preul aciunilor i cine va suporta costurile de evaluare a
acestora?
1. Actionarii care nu sunt de acord cu hotararile luate de adunarea generala cu privire la schimbarea
obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societatii au dreptul de a se
retrage din societate si de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la
valoarea medie determinata de catre un expert autorizat, prin folosirea a cel putin doua metode de
evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).
(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea in cauza.
12.
Care sunt organele care aplic procedura insolvenei i ce trebuie s asigure
acestea pe perioada desfurrii acestei proceduri?
Organele care aplic procedura sunt: instanele judectoreti, judectorul-sindic, administratorul
judiciar i lichidatorul.
(2) Organele prevzute la alin. (1) trebuie s asigure efectuarea cu celeritate a actelor i
operaiunilor
prevzute de prezenta lege, precum i realizarea n condiiile legii a drepturilor i obligaiilor
celorlali
participani la aceste acte i operaiuni
21.
Ce se nelege prin procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2006 privind
procedura insolvenei?
prin procedura falimentului se nelege procedura de insolven concursual colectiv i egalitar
care se aplic debitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind
urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat;
22.
Cnd o societate pe aciuni i dobndete propriile aciuni n condiiile legii, cine
exercit dreptul de vot pentru aceasta?
Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in
69
nume propriu, dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala
extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza.
Actiunile dobandite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata
posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat, iar
majoritatile de prezenta si de vot pentru luarea in mod valabil a hotararilor in adunarile generale se
raporteaza la restul capitaluluisocial.
23.
Ce trebuie s cuprind raportul ntocmit, n mod obligatoriu, de administratorii
societii pe aciuni care particip la fuziune sau divizare?
Administratorii societatilor care fuzioneaza sau se divid vor pune la dispozitie actionarilor/asociatilor
la sediul social, cu cel putin o luna inainte de data sedintei adunarii generale extraordinare:
a) proiectul de fuziune/divizare;
b) darea de seama a administratorilor, in care se va justifica din punct de vedere economic si juridic
necesitatea fuziunii/divizarii si se va stabili raportul de schimb al actiunilor/partilor sociale;
c) situatiile financiare impreuna cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum
si cu 3 luni inainte de data proiectului de fuziune/divizare;
d) raportul cenzorilor si, dupa caz, raportul auditorilor financiari;
e) raportul unuia sau al mai multor experti, persoane fizice sau juridice, desemnati cu respectarea
art. 38 si 39,de judecatorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al actiunilor/partilor sociale,
in cazul societatilor pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata; pentru intocmirea
raportului, fiecare dintre experti are dreptul sa obtina de la societatile care fuzioneaza/se divid toate
documentele si informatiile necesare si sa efectueze verificarile corespunzatoare. Raportul va
cuprinde:
- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;
- aprecierea daca acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare
metoda, precum si opinia asupra importantei acestor metode intre cele pentru ajungerea la valorile
respective;
- eventualele greutati intampinate in cursul actiunii de evaluare;
f) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei in curs de executare si repartizarea lor,
in caz de
divizare a societatilor.
(2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase
din ele.
24.
SC XY SRL n calitate de creditor a SC ZK SRL a primit de la fidejusorul (garantul)
acesteia o plat parial, nainte de nregistrarea cererii de admitere a creanelor n
termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii insolvenei. nscrierea n tabelul de
creane a creditoarei SC XY SRL se va face la ntreaga valoare a crenei. Cum i va
recupera fidejusorul suma de bani pltit creditoarei?
Un creditor care, nainte de nregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plat parial pentru
creana sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creana nscris n
tabelul de creane numai pentru partea pe care nu a ncasat-o nc
25.
26.
Care sunt termenele de executare a planului de reorganizare a activitii
debitorului?
3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani, socotii de la data confirmrii.
(4) La recomandarea administratorului judiciar, dup trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la
confirmarea planului, aceast perioad va putea fi extins cu cel mult nc o perioad de un an,
dac
propunerea este votat de cel puin dou treimi din creditorii aflai n sold la acea dat.
27.
Un acionar s-a adresat din nou instanei de judecat cernd dizolvarea societii
pe aciuni pe motiv c s-a redus capitalul social sub minimul legal de 90.000 lei, cu toate
c pn la rmnerea irevocabil a hotrrii judectoreti de dizolvare, societatea
comercial i-a rentregit capitalul social. Ce soluie va formula instana? Motivai.
Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii
pierderii sau educerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la
minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent
corespunde.
28.
La constituirea prin subscripie integral i simultan a capitalului social a
societii comerciale Lira SA, acionarul A.C. a achitat 30% din capitalul subscris,
reprezentnd aport n numerar i n natur. Tinnd cont c nmatricularea societii s-a
fut cu data de 1 februarie 2008, de la ce dat poate fi somat A.C. s-i execute obligaia
de vrsmnt pentru restul sumei subscrise? Motivai.
Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a
varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va
trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare
29.
Creditorul unei societi pe aciuni s-a adresat instanei judectoreti cernd
dizolvarea societii respective, pe motiv c numrul acionarilor si s-a redus la unul
singur sub minimul legal cu toate c dup 11 luni de la aceast reducere, societatea
i-a reconstituit numrul de acionari. Ce soluie va formula instana? Motivai.
Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii
pierderii sau educerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la
minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent
corespunde.
30.
n ce termen de la data depunerii cererii de convocare a adunrii generale, de
ctre un acionar ale crui aciuni reprezint 31% din capitalul social, este obligat
consiliul de administraie, respectiv directoratul s convoace adunarea general a
acionarilor, dac cererea cuprinde dispoziii ce intr n atribuiile adunrii?
Adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la cerere.
31.
n ce termen de la comunicarea somaiei trebuie stins debitul pentru ca
procedurile de executare silit s nu continue?
Nu mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile
53.
Artai categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare a
activitii debitorului aflat n insolven, potrivit Legii nr. 85/2006, i care sunt termenele
n care pot propune planul.
(1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile
de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la
afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de
reorganizare,
dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a
fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile
d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn
la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului
prevzut la
art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul
definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.
54.
71
introductiv i aparine;
d) confirmarea, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea
creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit
la
ajungerea debitorului n insolven, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penal n
legtur cu
svrirea infraciunilor prevzute la art. 143-147;
h) judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor
acte
frauduloase i a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii
procedurii;
i) judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate
mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare, dup votarea lui de
ctre creditori;
k) soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a
procedurii
de reorganizare judiciar i de intrare n faliment;
l) soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor;
n) pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii.
168. Ce va putea s prevad planul de reorganizare a activitii debitorului? Ce va
indica i va trebui s cuprind planul de reorganizare a activitii debitorului?
Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i
specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta
debitorului, i va cuprinde msuri concordante cu ordinea public, inclusiv n ceea ce privete
modalitatea de selecie, desemnare i nlocuire a administratorilor i a directorilor.
Planul de reorganizare va meniona:
a) categoriile de creane care nu sunt defavorizate, n sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creane defavorizate;
c) dac i n ce msur debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaii din societile n
nume colectiv i asociaii comanditai din societile n comandit vor fi descrcai de rspundere;
d) ce despgubiri urmeaz a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, n comparaie cu
valoarea estimativ ce ar putea fi primit prin distribuire n caz de faliment; valoarea estimativ se
va calcula la data propunerii planului.
171. Precizai i explicai infraciunile de natur penal n contextul efecturii
expertizelor contabile.
n situaia n care a svrit o fapt (infraciune), cu pericol social, cu vinovie, fapt prevzut de
legea penal.
182. Un acionar al unei societi pe aciuni supus divizrii a contestat proiectul de
divizare n 2 societi pe aciuni supus aprobrii adunrii generale extraordinare,
invocnd absena din proiectul de divizare a raportului administratorilor societii care
particip la divizare. Este ntemeiat contestaia acionarului? Motivai.
- In baza hotararii adunarii generale a actionarilor a fiecareia dintre societatile care participa la
fuziune sau la divizare, administratorii acestora intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare,
care va cuprinde:
a) forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune;
b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;
c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare;
d) modalitatile de predare a actiunilor sau a partilor sociale si data de la care acestea dau dreptul la
dividende;
e) raportul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale si, daca este cazul, cuantumul sultei; nu vor
putea fi
73
schimbate pentru actiuni emise de societatea absorbanta actiunile societatii absorbite al caror titular
este, direct
sau prin persoane interpuse, societatea absorbanta ori insasi societatea absorbita;
f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;
g) drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje speciale;
h) data situatiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeasi pentru toate societatile
participante;
i) orice alte date care prezinta interes pentru operatiune.
Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu
salariatii.
Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil
pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.