Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
Editura Ministerului Afacerilor
Interne, 2013
ISBN 978-973-745-117-0
659.3:351.74
659.3:354.31 6
2CUPRINS:
Argument .................................................................... 5
Instrumente de lucru în relaţia cu presa .................. 7 INSTRUMENTE DE LUCRU
Purtătorul de cuvânt ................................................ 45 ÎN RELAŢIA CU
Criza mediatică ........................................................ 55
Glosar ........................................................................ 67
PRESA8COMUNICATUL DE PRESĂ
Comunicatul de presă este instrumentul de bază
34ARGUMENT
al relaţiilor cu mass-media transmis de o
Elaborarea unui ghid de bune practici în instituţie şi reprezintă o luare de poziţie oficială,
comunicarea instituţională la nivelul un punct de vedere, o informaţie, dezminţire,
Ministerului Afacerilor Interne derivă din invitaţie, anunţ sau un rezumat despre un
necesitatea cristalizării unei noi concepţii de program sau un subiect asupra căruia se doreşte
comunicare, adaptată la noile cerinţe şi să se atragă atenţia.
transformări media, propunând modele, tehnici, Nu întotdeauna un comunicat bine scris este şi publicat.
principii şi argumente viabile pentru Cel
îmbunătăţirea modelului de comunicare care transmite comunicatul trebuie să ţină seama
instituţională.
de: interesul regional sau naţional al informaţiei, • claritatea şi concizia – sunt elemente
contextul obligatorii, opiniile fiind permise doar în luări de
în care se înscrie, redactarea corectă. poziţie;
Formatul comunicatului de presă poate include două sau • sobrietatea – prezentarea trebuie să fie fără
trei elemente, după caz: înflorituri literare, pentru a evita percepţia greşită
• lead-ul (paragraful iniţial) şi textul; a mesajului pe care dorim să-l transmitem;
• titlul, lead-ul şi textul. • tonul – trebuie să fie neutru şi obiectiv;
9Înainte de redactarea comunicatului de presă, trebuie • citatele – trebuie să fie bine plasate şi să aducă un
analizat, cu maximă responsabilitate, dacă informaţia pe plus de credibilitate şi autenticitate comunicatului
care intenţionăm să o dăm publicităţii merită să fie de presă. Citatele, bine alese, pot aparţine
cuprinsă conducătorului instituţiei sau şefului structurii la
într-un comunicat. care face trimitere comunicatul, unor personalităţi
Transmiterea repetată de comunicate, care nu au ceva publice etc.;
important de relatat (de comunicat), nu face decât să • mesajele – se recomandă ca unul sau mai multe
situeze mesaje instituţionale să fie incluse în cuprinsul
instituţia într-o poziţie defavorabilă faţă de mass-media: comunicatului de presă.
există pericolul real ca atunci când avem ceva cu Frazele şi paragrafele unui comunicat de presă trebuie să
adevărat fie
important de spus, comunicatele noastre să fie ignorate. scurte, pentru a putea fi repede percepute de editor sau
10 de
Lead-ul este propoziţia sau 11reporter şi nu trebuie să conţină elemente de jargon,
fraza care rezumă esenţialul prescurtări, detalii neexplicate sau clişee verbale. Dacă
din ştire şi constituie unul se
dintre cele mai importante folosesc citate, acestea trebuie introduse în al doilea sau
repere pentru redactori. al
De aceea, paragraful iniţial treilea paragraf, cu indicarea sursei. Un comunicat, de
trebuie să incite, să atragă regulă, trebuie să aibă maxim două pagini.
atenţia şi, totodată, să rezume Informaţii standard cuprinse în comunicatul de presă:
ideea generală a textului. • Antetul (numele instituţiei, siglă, pagină web);
Paragraful iniţial trebuie astfel • Data;
elaborat încât să se constituie • Numele persoanei de contact, număr de telefon
în acel „cârlig” care să capteze fix şi eventual mobil, adresa de e-mail;
atenţia redactorului şi, apoi, • Un titlu care să rezume informaţia, să atragă
să-i dezvolte interesul pentru atenţia (de regulă, cu litere mari).
informaţia cuprinsă în ANUNŢUL
comunicat pentru ca, în final,
De regulă, este folosit pentru a semnala un
să-l determine să o preia şi să o
eveniment viitor despre care aţi dori să se
propună spre publicare.
relateze în presă. Are elemente comune cu
Textul trebuie să
comunicatele de presă, răspunde la aceleaşi
răspundă la
întrebări-cheie, dar este mai scurt, menit să-i
întrebările-cheie
determine pe reporteri să participe la un
ale unei ştiri de presă
eveniment.
(cine?
ce? DOCUMENTARUL DE PRESĂ
când? Documentarul oferă mai multe detalii decât un
unde? comunicat de presă, furnizând informaţii, fapte,
cum? cifre, statistici, evaluări ale activităţii, dar nu
de ce?). Oportunitatea comunicatului şi datele pe care le citate. Poate cuprinde subtitluri scrise cu litere
cuprinde aldine şi subpuncte.
sunt hotărâte de structura de relaţii cu presa, cu 12BULETINUL DE PRESĂ
aprobarea Reprezintă un mod eficient de a mediatiza
sau la cererea managerului instituţiei. principalele preocupări ale instituţiei, cu grad de
În elaborarea textului comunicatului de presă, interes pentru mass-media. Buletinul de presă
comunicatorul M.A.I. va lua în calcul: este alcătuit din ştiri scurte, cu caracter
• elementele de identitate instituţională: antet, informativ, care cuprind activităţile desfăşurate,
siglă, layout, data, menţiunea de embargou rezultatele obţinute şi acţiunile ce se vor derula
(după caz), persoana de contact etc.; într-un anumit interval de timp.
• stilul – trebuie să fie cel al unei ştiri de presă. ŞTIREA DE PRESĂ
Comunicatele astfel redactate uşurează munca Ştirea este un gen publicistic care poate fi folosit
editorilor şi pot fi preluate ad litteram, fără cu succes şi de către instituţiile publice.
modificări în text;
Practic, instituţiile publice pot recurge la relatarea unui • dacă întrebările sunt precizate sau putem veni
eveniment într-o formă apropiată stilului jurnalistic cu cu sugestii de noi întrebări.
aspectul unei ştiri de presă, pentru a veni în ajutorul 15Dacă subiectul nu este de competenţa structurii de
ziariştilor. presă,
Ţinând cont de problematica diversă gestionată de este necesar ca acest lucru să fie comunicat rapid şi fără
structurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, echivoc jurnalistului, care va fi îndrumat către
în structura/autoritatea/instituţia competentă.
general, ştirea de presă face referire la cazuri de Atunci când tematica interviului este circumscrisă
actualitate domeniului de activitate, în care avem competenţa
rezolvate sau instrumentate de lucrătorii M.A.I. legală,
Structurile M.A.I. vor fi preocupate pentru a furniza urmează o nouă etapă – pregătirea interviului.
mass-mediei ştiri care au relevanţă atât pentru instituţie, Pregătirea interviului – este o etapă foarte importantă, de
cât respectarea căreia depinde rezultatul interviului. Se vor
şi pentru opinia publică. De aceea, este necesar să fie avea în vedere următoarele:
evaluat gradul de noutate, impactul şi amploarea • acordul şefului (comandantului) pentru
13evenimentului. Talentul jurnalistului (sau al realizarea interviului;
reprezentantului structurii de presă) constă în punerea în • desemnarea persoanei care va acorda interviul
valoare a informaţiei, prin tratarea temei dintr-un unghi se va face în funcţie de:
care – cunoaşterea domeniului;
să capteze atenţia încă de la primul paragraf. – disponibilitatea acesteia;
Cine (este implicat în – experienţa în relaţiile cu jurnaliştii
eveniment)? (de exemplu, dacă interviul se realizează
Ce (s-a întâmplat)? pentru radio sau televiziune se vor evita
Ştirea trebuie să răspundă persoanele care au dificultăţi în exprimare);
întrebărilor pe care şi le Unde (a avut loc)? • cunoaşterea publicului-ţintă al canalului
pune, în mod firesc, Când (s-a petrecut)? media, a politicii editoriale, precum şi a
cel căruia îi este adresată: Cum (s-a desfăşurat)? reporterului:
şi, atunci când este posibil, – care a fost impulsul/motivaţia pentru
De ce? acest subiect?
Primul paragraf, lead-ul, trebuie să prezinte sinteza – a mai realizat în trecut vreun material de
informaţiei esenţiale. După principiul „piramidei presă pe această temă?
inversate”, cuprinsul va răspunde celor 5-6 întrebări – cunoaşte bine problematica?
enunţate anterior, iar încheierea va include alte detalii, – este prietenos sau ostil?
precum şi concluziile. 16– care este, eventual, opinia altor persoane
Jurnalistul, în funcţie de spaţiul alocat, poate elimina intervievate în legătură cu aceeaşi
amănuntele din partea finală a ştirii. problematică?
Din punct de vedere al elementelor de limbă şi stil, • stabilirea, împreună cu reporterul, a datei şi orei
trebuie interviului, precizându-se: locul, durata (nu se
evitate repetiţiile, pleonasmele, topica întortocheată. acordă mai mult de 30 de minute, decât în cazuri
Ştirea de presă poate avea un titlu care să trezească speciale), tematica abordată, condiţiile în care se va
interesul desfăşura interviul (în cazul unor talk-show-uri,
jurnalistului şi să încurajeze publicarea. dacă mai vin şi alte persoane şi care sunt
14INTERVIUL acestea?), atenţionarea reporterului că doriţi să
Din punct de vedere al structurii de presă, înregistraţi şi dumneavoastră interviul;
interviul reprezintă una dintre modalităţile prin • elaborarea unei liste cu întrebările posibile, în
care se transmit informaţii (mesaje) dinspre cazul în care reporterul nu doreşte să înainteze o
instituţie spre publicul-ţintă, prin intermediul astfel de listă. De asemenea, se pregătesc şi
unui reporter. Este un mod de comunicare în care răspunsurile pentru întrebări. Întrebările şi
iniţiativa aparţine, de regulă, reporterului. posibilele răspunsuri, împreună cu alte informaţii
Specialistul în relaţii publice poate însă să stârnească circumscrise temei, se reunesc într-un dosar, care îi
interesul jurnaliştilor prin intermediul unor comunicate este oferit persoanei ce urmează să acorde interviul.
sau ştiri de presă interesante. Atunci când situaţia o cere, se pot organiza
repetiţii/simulări
ETAPELE UNUI INTERVIU: cu cel care va fi intervievat, în condiţii cât mai apropiate
Solicitarea – vine, de obicei, din partea ziaristului;
de
Negocierea – în cadrul acestei etape se stabilesc:
cele reale.
• subiectul interviului (delimitat cât se poate de
De pregătirea interviului trebuie să se ocupe, în general,
precis);
structura de presă. În prima fază a negocierii de acordare
• dacă interviul este pentru presa scrisă şi/sau
a
audiovideo;
• termenul pentru acordarea răspunsului;
interviului, comunicatorul M.A.I. va mai ţine seama, • pregătiţi un exemplu relativ la tema interviului;
dincolo • gândiţi-vă la citate sau chiar anecdote legate de
de manifestarea protocolară, de obţinerea primelor subiect, atunci când tematica permite un stil mai
17informaţii despre tematica interviului. Pot fi utilizate relaxat;
formule de genul: • stabiliţi răspunsurile pentru întrebările
• La ce ziar (post de radio etc.) lucraţi? sensibile;
• Nu am reţinut foarte exact numele • stabiliţi dacă reporterul va fi însoţit de un
dumneavoastră. Vă rog să-l repetaţi! fotograf.
• Ce subiect vă interesează? 19Persoana care acordă interviul nu trebuie să se
• Care ar putea fi întrebările pe care doriţi să le considere
adresaţi? infailibilă, pentru simplul fapt că întrebările sunt
• Sunteţi de acord să avem o discuţie preliminară adresate
asupra problemelor de abordat în interviu? de un neiniţiat în domeniul său de activitate, ci trebuie să
Aceasta şi pentru a vă familiariza mai mult cu se
instituţia noastră. pregătească temeinic.
• Care este termenul de apariţie a interviului? Comunicatorul M.A.I. va avea grijă să recomande
• Pot să vă sun în zece minute? Care este persoanei
numărul dumneavoastră de telefon? care acordă interviul ca înainte să aibă o discuţie cu
Cunoscând aceste informaţii, comunicatorul M.A.I. jurnalistul în care să se cunoască şi să creeze o
propune managerului acordarea/neacordarea interviului. atmosferă
Din cele două variante, propunerea de a nu acorda relaxată, dar şi pentru a stabili „regulile jocului”. În
interviul cadrul
trebuie să fie foarte bine argumentată, astfel încât să fie acestei discuţii pregătitoare se vor evita subiecte care să
eliminată posibilitatea apariţiei în presă a unui material dea
de interviului o turnură neaşteptată sau în dezavantajul
genul: „Am adresat domnului X următoarele întrebări... instituţiei, răsturnând ordinea întrebărilor şi logica
A planului
refuzat să ne acorde interviul solicitat. De ce?!” prestabilit.
În discuţia preliminară pe care o are cu jurnalistul În timpul interviului, reprezentantul instituţiei trebuie să
înaintea vorbească concis, în propoziţii limpezi, declarative. Se
acordării interviului, comunicatorul nu va face afirmaţii pot
şi folosi imagini verbale, descriptive, pozitive pe care
nu va emite judecăţi de valoare care să intre în oamenii
contradicţie le pot înţelege. Se pot folosi, de asemenea, fapte,
cu ceea ce afirmă mediatic instituţia sau cu ceea ce se va statistici,
spune în interviul propriu-zis. Pentru a evita anecdote şi chiar povestiri scurte (oamenii ţin minte
contradicţiile fapte
18este necesar ca purtătorul de cuvânt/comunicatorul să cu care empatizează sau ceva care-i motivează).
fie Informaţiile
permanent la curent cu „noutăţile“ privitoare la eronate trebuie corectate. Persoana care acordă interviul
activitatea va
instituţiei şi să cunoască acele informaţii care să-i avea grijă să nu spună niciodată ceva ce nu ar dori să
permită să apară
promoveze interesele acesteia. Comunicatorul îi poate în presă.
furniza reporterului, înainte de interviu, informaţii care Interviul trebuie să se concentreze pe cel mult trei idei
ar principale pentru a putea fi asimilate de auditoriu.
putea fi folosite în timpul interviului, susţinând, 20Pentru a sublinia/reveni la mesajele-cheie, se pot
bineînţeles folosi
interesele instituţiei. expresii de genul:
ZECE PAŞI ÎN PREGĂTIREA INTERVIULUI: • Adevărata problemă este.../ Aş vrea să
• stabiliţi locul de desfăşurare; adaug.../ E important să subliniem.../ Cel mai
• verificaţi faptele/dosarele; important punct este...
• găsiţi fapte/statistici; • În acest sens, o altă întrebare care mi-a fost
• consultaţi-vă cu alţii cu privire la subiectul adresată de multe ori.../ Asta are legătură cu o
abordat; problematică mai largă...
• stabiliţi audienţa-ţintă; • E puţin prea devreme să discutăm despre asta,
• pregătiţi mesajele şi nu folosiţi un limbaj până nu cunoaştem toate datele, dar vă pot
specializat; spune...
• pregătiţi eventuale formule de a vă reîntoarce • Nu sunt sigur de asta, dar ce ştiu este că...
la subiect şi a vă transmite mesajele dorite; • Aş vrea să privim lucrurile din perspectiva...
• Mă bucur că mi-aţi pus această întrebare. prin croială sau culoare;
Oamenii cred că aşa stau lucrurile, dar adevărul • răspunsurile monosilabice;
este că... • abundenţa de cifre (în caz de nevoie, sumele se
INTERVIUL ACORDAT PRESEI SCRISE pot rotunji);
• Tinde să devină un stil jurnalistic mai rar, din • poziţia este foarte importantă: nu se va sta
cauza spaţiului din ce în ce mai limitat al presei aplecat în faţă spre cameră (atenţie la poziţia
tipărite. picioarelor).
• Va ţine cont de publicul-ţintă al Pentru clarificarea anumitor puncte de vedere, se va
cotidianului/revistei. interveni politicos, dovedind stăpânire de sine.
• Dat fiind faptul că se înregistrează pe 23Dacă persoana intervievată este o femeie, aceasta va
reportofon, declaraţiile se vor face cu mare atenţie. evita:
• Se recomandă înregistrarea interviului şi de • ţinuta provocatoare sau indecentă;
către intervievat/reprezentantul structurii de • excesul de bijuterii;
relaţii publice, pentru a avea o probă-martor a • coafurile extravagante.
declaraţiilor. În cazul în care interviul se realizează în studioul de
21• Se recomandă ca ofiţerul de presă să fie prezent televiziune:
la realizarea interviului. • se va acorda un timp de familiarizare cu
• Dacă întrebările adresate depăşesc nivelul de mediul;
informaţii, se solicită reporterului posibilitatea • va fi întrebat regizorul de platou care este
acordării unui răspuns ulterior. camera pentru planul apropiat. Intervievatul se
va uita spre aceasta numai în momentele în care
INTERVIUL PENTRU TELEVIZIUNE doreşte să se adreseze direct telespectatorilor; în
Ce trebuie să cunoaştem:
rest, el se va uita către moderator.
1. Va fi transmisie în direct?
Câteva reguli de respectat:
2. Va avea loc prin telefon, într-un studio, în
• controlaţi-vă ticurile;
biroul oficialului sau în alt loc?
• nu vă frecaţi palmele;
3. Va fi de la distanţă (reporterul şi persoana se
• nu vă rotiţi verigheta;
află în locaţii diferite, legătura stabilindu-se cu
• nu vă legănaţi;
ajutorul tehnologiei)?
• nu bateţi cu degetele în masă;
4. Interviul este înregistrat pentru transmitere
• nu ţineţi gura deschisă;
integrală sau se vor folosi doar fragmente?
• nu vă rotiţi;
5. Emisiunea va include şi întrebări de la
• nu vă uitaţi în tavan pentru găsirea
telespectatori?
răspunsurilor;
6. Vor mai fi şi alţi invitaţi şi, dacă da, în ce
• arătaţi-vă interesat de întrebările redactorului;
ordine vor vorbi?
• mina feţei să fie adecvată seriozităţii
7. Va exista public în studio?
problemelor puse în discuţie;
8. Se pot folosi imagini filmate, ca inserţie? Dacă
• nu uitaţi nicio clipă că puteţi plictisi
da, ofiţerul de presă trebuie să le cunoască
telespectatorii;
înainte pentru a pregăti comentarii sau
• fiţi concişi şi spuneţi cât mai multe lucruri
răspunsuri.
într-un timp scurt;
Pentru acordarea interviului, se va desemna o persoană
24• nu adoptaţi atitudinea marţială sau pe cea
care
napoleoniană (cu degetele între nasturii
nu are trac în faţa camerelor de luat vederi.
vestonului).
22Se va ţine cont de faptul că cercetările au stabilit
Impresia finală este dată de voce, expresia feţei, şarmul
următoarele:
personal, de credibilitatea pe care o inspiră intervievatul.
– telespectatorii reţin circa 7% din conţinutul
discursului; INTERVIUL RADIOFONIC
– 55% din mesajele receptate sunt legate de • Este foarte importantă maniera de adresare, de
gestică, de expresia feţei, de postură şi, nu în aceea contează foarte mult tonul vocii.
ultimul rând, de îmbrăcăminte; • Pe cât posibil, se formulează răspunsuri care
– 38% din mesajele recepţionate sunt legate de nu depăşesc 30 de secunde, în caz contrar,
ton, atitudine şi limbajul non-verbal (din acest reporterul va fi obligat să fonotecheze
punct de vedere fiind apreciate siguranţa în materialul, pierzându-se din informaţie.
susţinerea punctelor de vedere, modestia şi • Este importantă folosirea inflexiunilor pentru a
relaxarea). se sublinia anumite cuvinte-cheie.
În realizarea interviurilor de televiziune se vor evita: • Cuvintele se pronunţă clar şi suficient de rar.
• agresivitatea în susţinerea punctelor de vedere; INTERVIUL TELEFONIC
• exprimarea tehnică, greu de înţeles; • Poate fi acordat pentru radio, dar şi pentru
• pauzele prea lungi, care dau impresia presa scrisă sau chiar pentru televiziune. Există
nesiguranţei; dezavantajul de a nu putea sta faţă în faţă cu
• afişarea unor piese de vestimentaţie nepotrivite reporterul pentru a-i studia reacţiile.
În situaţia intervenţiilor prin telefon în emisiuni TV, este avea suficient timp să vă gândiţi şi să vă
recomandat ca punctul de vedere să fie prezentat pe formulaţi răspunsul;
scurt, • nu vă grăbiţi; riscaţi să spuneţi ceva ce veţi
concis şi clar, evitându-se intrarea în dispute cu cei regreta; vorba odată rostită, nu mai poate fi
prezenţi întoarsă de nimeni;
în studio; aceştia sunt privilegiaţi, având posibilitatea de • rămâneţi calm atât în comportament, cât şi în
a tonul vocii, indiferent cât de agresivă este
se exprima şi după încheierea intervenţiei telefonice. întrebarea ziaristului/ziariştilor.
25După interviu, dacă aţi promis reporterului informaţii 27De asemenea, este bine să prevenim transformarea
suplimentare, ţineţi-vă promisiunea. Evaluaţi interviul şi interviului de tip stand-up în conferinţă de presă.
păstraţi datele pentru următorul interviu sau conferinţă Aceasta
de are cu totul alte reguli. De aceea, este bine de ştiut că
presă. Păstraţi interviul într-o arhivă permanentă. ieşirea
Cum procedăm în situaţia interviurilor tip stand-up cu dintr-o asemenea situaţie, care nu va dura mai mult de
unul 5 minute, trebuie realizată într-o manieră elegantă:
sau mai mulţi reporteri? • de îndată ce aţi comunicat mesajul de transmis,
Acest gen de interviu este neaşteptat şi, de cele mai scuzaţi-vă politicos, dar hotărât, şi plecaţi;
multe • plecarea se face cu calm, nu o luaţi la fugă
ori, nepregătit. Reporterii aşteaptă persoana la ieşirea pentru că o astfel de imagine este dezastruoasă;
dintr-o sală de şedinţe, într-un hol – punct obligatoriu de • în sfârşit, dacă reporterii continuă să vă pună
trecere, la singura ieşire din clădire etc. şi se năpustesc, întrebări, repetaţi scurt şi clar principalele
literalmente, asupra sa. Se recomandă să se aibă în dumneavoastră mesaje („scopul nostru este să
atenţie, clarificăm...”) sau asiguraţi reporterul că îi veţi
în cazul acordării unui interviu de acest gen, răspunde „când voi avea mai multe detalii”.
următoarele: Nu uitaţi că nu orice întrebare merită un răspuns şi doar
• aceste interviuri pot fi de tip „ambuscadă” pentru că jurnaliştii „încearcă să vă forţeze mâna” nu
(multe întrebări adresate concomitent) sau de înseamnă că sunteţi obligat să răspundeţi. Răspunsul
tip lejer, cu unul sau mai mulţi reporteri, dar cu trebuie să fie unul politicos de genul „Bună ziua,
întrebări consecutive. Pentru prima situaţie, mulţumesc
alegeţi-vă întrebarea la care vreţi să daţi răspuns pentru interes, dar în acest moment aş prefera să nu
şi începeţi cu aceasta; răspund.
• fiţi scurt în răspuns (max. 20 de secunde); Mulţumesc pentru înţelegere!” sau „Nu facem declaraţii
• repetaţi mesajele astfel încât acestea să rămână în
în reportajul ce va fi transmis pe post; acest moment al cercetărilor. Vom reveni!“
• nu faceţi referiri la răspunsurile anterioare, de CONFERINŢA DE PRESĂ
genul „după cum am mai spus...”; acestea strică, Conferinţa de presă este unul dintre cele mai
de regulă, interviul; bune mijloace pentru a se crea transparenţă
• dacă aveţi în faţă un grup de reporteri, nu instituţională. Este un bun prilej de a se
utilizaţi numele unuia dintre ei sau al canalului comunica informaţii importante, oferindu-se
de informare în masă la care lucrează atunci posibilitatea ca ziariştii să adreseze întrebări şi
26când răspundeţi; aceasta face ca niciun alt post să li se răspundă în acelaşi cadru.
de radio sau televiziune să nu mai poată utiliza 28Conferinţa de presă nu trebuie confundată cu
materialul; briefingul,
• nu numerotaţi răspunsurile în genul „aş dori să care este o întâlnire scurtă cu presa, dedicată abordării
adaug, de asemenea, că: 1...” (sau „a”); unei
• nu este nevoie să răspundeţi la toate nuanţele singure probleme.
cuprinse într-o întrebare; răspundeţi la ceea ce Se întâmplă, însă, ca ziariştii să fie chemaţi pentru un
este mai important sau la un singur aspect şi apoi briefing, iar pe parcurs aceştia să observe că este vorba
comunicaţi mesajul; de o
• căutaţi să controlaţi ritmul întrebărilor; ţineţi conferinţă de presă cu câte trei, patru invitaţi, unde se
capul în jos, ca şi cum aţi asculta întrebarea şi vă discută mai multe probleme, iar timpul alocat este mult
concentraţi asupra răspunsului; rămâneţi în peste limita unei ore, ceea ce este cu totul contraindicat.
această poziţie până când se termină întrebarea; Înaintea organizării unei conferinţe de presă, trebuie să
• faceţi o pauză, apoi ridicaţi capul şi lansaţi un reflectăm asupra următoarelor:
scurt mesaj adecvat, privind direct la reporterul • Care sunt mesajele de transmis?
care a pus întrebarea; vă acordaţi, astfel, timp de • Când veţi deţine toate informaţiile necesare?
gândire înainte de a răspunde; (răspunsul determină stabilirea evenimentului)
• în general, dacă vă uitaţi direct la reporter, • Ce grupe de public trebuie informate?
atunci când acesta pune întrebarea, sunteţi • Subiectul interesează îndeajuns pentru
tentat să vă repeziţi să răspundeţi înainte de a provocarea de întrebări? Există lucruri noi de
aflat? Putem trezi suficient interes pentru a comunicatorul/purtătorul de cuvânt trebuie să viziteze
chema jurnaliştii? Sau este suficient să sediul respectiv pentru a pune la punct toate detaliile.
transmitem un comunicat de presă? Cine conduce conferinţa de presă?
• Cine conduce conferinţa de presă? De regulă, De regulă, acest rol revine purtătorului de cuvânt, cel
purtătorul de cuvânt sau şeful structurii de presă care
care are rol de moderator. are (sau ar trebui să aibă) calităţile unui bun moderator,
• În timp se poate acumula o tensiune agresivă în îi
mass-media cu privire la un subiect, iar o cunoaşte foarte bine pe ziarişti, stăpâneşte regulile
conferinţă de presă poate detensiona situaţia. desfăşurării unei asemenea întâlniri cu presa. Sunt, însă,
29Momentul organizării şi
Nu este indicat să-i chemăm pe ziarişti la primele ore ale situaţii în care sarcina îi revine şefului instituţiei, cel
zilei, dar nici foarte târziu (de regulă, cel mai potrivit care
interval pentru organizarea unei conferinţe de presă este cunoaşte cel mai bine problematica ce va fi discutată. De
cuprins între orele 11:00-13:00) pentru ca mesajul să asemenea, prin participarea şefului, se lasă impresia că
poată are
fi preluat de către mass-media, eventual de mai multe ori loc o întâlnire mai importantă decât de obicei. În astfel
în de
cursul zilei respective. situaţii, aşteptările jurnaliştilor sunt mai mari, iar
Trebuie analizate agenda media şi agenda evenimentelor valoarea
zilei – pentru a identifica dacă alte acţiuni publice sunt informaţiei transmise trebuie să fie pe măsură. Atunci
programate în ziua când intenţionaţi să organizaţi când
conferinţa de presă. acest orizont de aşteptare nu este atins, imaginea şefului
Conferinţa de presă nu trebuie organizată în cazul în respectivei instituţii are de suferit. Din acest motiv, este
care indicat ca ofiţerul de presă (purtătorul de cuvânt) să-şi
sunt întrebări pe care le-ar putea pune ziariştii în determine şeful să nu exagereze cu apariţiile publice,
legătură cu fiind
problematica abordată şi la care nu doriţi să răspundeţi. nevoie ca acestea să fie justificate de motive întemeiate.
Invitarea jurnaliştilor 31Pregătirea invitaţilor
Pentru a ne asigura de prezenţa ziariştilor, invitaţiile se Este sarcina celui care conduce conferinţa de presă
vor (a purtătorului de cuvânt) să-şi pregătească invitaţii din
trimite cu cel puţin o zi înainte. Invitaţia trebuie să vreme. El este cel care îi pune în temă cu specificul unei
cuprindă asemenea activităţi, cu întrebările ce li se pot adresa, cu
următoarele date: comportamentul pe care trebuie să-l adopte în relaţiile
• ziua şi ora desfăşurării conferinţei; cu
• subiectul; ziariştii prezenţi şi, nu în ultimul rând, cu timpul pe care
• locul unde va avea loc evenimentul; îl
• cerinţele de legitimare, atunci când se solicită au la dispoziţie.
altceva decât legitimaţia de ziarist. Se va aloca un timp mai mare invitaţilor care nu au mai
În cazul în care conferinţa de presă este de o importanţă participat niciodată la o conferinţă de presă, precum şi
cu celor
totul aparte, se impun măsuri suplimentare de siguranţă, care au de comunicat probleme mai importante. Pe
verificându-se telefonic dacă ziariştii au aflat de parcursul desfăşurării acesteia, dacă invitaţii au trac sau
conferinţă. sunt puşi într-o situaţie delicată de unii ziarişti,
30Locul unde se desfăşoară conferinţa moderatorul este cel care le oferă, din proprie iniţiativă,
Trebuie să existe spaţiu suficient pentru instalarea o
camerelor mână de ajutor pentru a se depăşi momentul delicat.
de filmat, a microfoanelor sau a reportofoanelor. De Durata
asemenea, este necesar să existe posibilitatea ca „Conferinţele-maraton” nu servesc interesului unei
fotoreporterii să-şi desfăşoare activitatea nestingheriţi. instituţii. Prezentarea unor evaluări lungi, nestructurate,
Locul cu
unde se instalează camerele trebuie ales cu atenţie, astfel date nerelevante sau cantonarea în răspunsuri generale,
încât să fie asigurată vizibilitatea, iar microfoanele să ce
poată fi ocolesc cu foarte multă abilitate problema vizată, sunt
instalate cât mai aproape de vorbitori. De asemenea, practici contraproductive şi nu aduc niciun beneficiu în
trebuie plan mediatic.
avut în vedere că anumite televiziuni vor dori să Comunicatorul M.A.I. trebuie să aibă abilitatea de a-l
transmită în informa pe şeful instituţiei (sau alte persoane care sunt
direct evenimentul, motiv pentru care trebuie asigurate invitate la conferinţa de presă) că timpul în care poate
condiţiile tehnice necesare. În cazul în care conferinţa de expune
presă se desfăşoară în altă parte decât locul obişnuit,
o problemă este limitat şi că orice exagerare poate fi Anunţarea temei şi a duratei
amendată de Cu toate că a fost precizată şi în invitaţia scrisă, tema
jurnalişti. Dacă ziariştii consideră expunerea/prezentarea întâlnirii se anunţă imediat după cuvintele de salut.
plictisitoare, pot părăsi sala, creând o situaţie jenantă. Prezentarea invitaţilor
32Durata unei conferinţe de presă poate varia de la 35-40 Se face printr-o formulă de genul: „Vă rog să-mi
de permiteţi
minute, până la maxim o oră. să-i prezint pe invitaţii noştri de astăzi...”. Dacă sunt
Întâmpinarea ziariştilor mai
Deşi ar putea fi considerată o problemă minoră, practica mulţi, invitaţii se prezintă în ordinea importanţei lor,
ne dacă
demonstrează că nu este chiar aşa. aceasta este şi cea a luărilor de cuvânt.
Mergând la diferite conferinţe de presă, organizate de Invitaţii sunt prezentaţi în mod politicos, fără
alte familiarisme
instituţii/organizaţii, ziariştii au posibilitatea să compare care ar putea exista între aceştia şi comunicatorul M.A.I.
gradul de ospitalitate şi, pentru că subiectivitatea este sau
„înscrisă în legile omeneşti”, să se lase influenţaţi de între ei şi presă. De asemenea, se citeşte înainte numele,
modul apoi funcţia. Dacă cel invitat este un militar, se foloseşte
în care sunt trataţi. formula: grad, nume, funcţie.
Este foarte important să avem persoane care să se ocupe 34Pentru economie de timp, nu se lungeşte prea mult
de acest
primirea ziariştilor, îndrumându-i politicos şi oferindu-le moment de introducere. Dacă au nelămuriri asupra
toate informaţiile de care au nevoie, inclusiv materialele identităţii celor prezenţi, ziariştii vor întreba ulterior, în
documentare (mapele de presă). Ziariştii care participă cazul în care numele nu sunt prezentate în mapa de
la conferinţă trebuie înscrişi într-un tabel, care va presă.
cuprinde: numele jurnalistului, canalul media, datele de De asemenea, fiecare invitat poate avea numele şi
contact. funcţia
Sunt situaţii când, din diferite motive, se schimbă locul afişate la prezidiu.
în Începerea conferinţei
care, în mod normal, avea loc întâlnirea cu presa. Într-o Purtătorul de cuvânt anunţă începerea propriu-zisă a
asemenea situaţie trebuie să avem suficienţi oameni conferinţei cu o frază de genul: „Pentru a prezenta
pentru subiectul..., dau cuvântul domnului...”. Pe parcursul
a-i conduce pe ziarişti acolo unde se va desfăşura desfăşurării conferinţei, purtătorul de cuvânt controlează
evenimentul mediatic. îndeaproape „ostilităţile”, intervenind acolo unde este
Organizatorii trebuie să ţină seama de faptul că ziariştii cazul şi având grijă ca timpul final să nu fie (mult) mai
au mare
nevoie de un anumit timp pentru a-şi pregăti tehnica decât cel anunţat iniţial. De asemenea, cel care conduce
(mai conferinţa este responsabil de modul în care se împarte
ales televiziunile). De aceea, trebuie să le permitem timpul între invitaţi (în cazul în care sunt mai mulţi).
jurnaliştilor să intre în sală din timp. Altfel, se va crea o ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI – REGULI DE BAZĂ
stare După ce invitatul/invitaţii şi-au încheiat prezentările,
de nemulţumire generală (atât a vorbitorului, cât şi a moderatorul invită ziariştii să adreseze întrebări,
ziariştilor), care nu va conveni nimănui. printr-o formulă de genul: „Doamnelor şi domnilor,
33Desfăşurarea unei conferinţe de presă aşteptăm întrebările dumneavoastră. În acest sens, vă
Indiferent de instituţia care organizează conferinţa, rog să folosiţi microfoanele, să vă prezentaţi şi să vă
aceasta limitaţi la cel mult două întrebări consecutive.
trebuie să ţină seama de un anumit sinopsis. Etapele care Vă mulţumesc pentru înţelegere”.
vor fi prezentate mai jos se parcurg exact în ordinea în Ziariştii sunt tentaţi să monopolizeze dialogul, iar unii
care dintre ei au mai multă „putere de penetrare”. Este
sunt redate. sarcina moderatorului să ofere şi altora posibilitatea de
Salutarea ziariştilor a formula întrebări.
Purtătorul de cuvânt/persoana desemnată să modereze 35Totodată, cu prilejul pregătirii invitaţilor, li se va
conferinţa de presă este cel/cea care adresează formula recomanda acestora să răspundă cât mai direct la
de întrebări, să nu dea răspunsuri pripite şi neconforme cu
salut. Aceasta poate fi: „Doamnelor şi domnilor ziarişti, realitatea şi, indiferent de cât de tendenţioase li se par
bună dimineaţa/ziua şi bine aţi venit la conferinţa de întrebările, să nu intre în conflict cu ziariştii.
presă Nimic nu este mai neplăcut decât un oficial care nu îşi
a...!”. Formula de întâmpinare trebuie rostită pe un ton poate controla nervii, năpustindu-se asupra presei.
agreabil, care să arate plăcerea unei reîntâlniri şi nu Anunţarea apropierii de final
corvoada unei noi sarcini pe care şeful a încredinţat-o Pentru a-i avertiza pe jurnalişti că timpul se apropie de
purtătorului de cuvânt. final,
persoana care conduce conferinţa de presă va folosi o toate materialele prin poşta electronică.
formulă, cum ar fi: „Vă rog să adresaţi ultimele două 37După conferinţa de presă, înregistrarea acesteia trebuie
(trei) pusă pe pagina de internet a instituţiei în cel mai scurt
întrebări”. timp
Anunţarea ultimei întrebări pentru a fi disponibilă unui auditoriu cât mai larg.
Deoarece există şanse ca avertizarea făcută anterior să Totodată, materialele din mapa de presă trebuie trimise
nu fie pe
luată în seamă, îndeosebi atunci când spiritele s-au e-mail tuturor jurnaliştilor.
încins, Rezolvarea unor situaţii neprevăzute
este indicat un anunţ suplimentar: „Ultima întrebare, vă Cu toate măsurile luate, pot interveni şi situaţii
rog!” neprevăzute
Mulţumiri pentru ziarişti care impun prezenţă de spirit pentru a putea fi depăşite
Se utilizează formula: „Doamnelor şi domnilor, din cu
păcate bine. Una dintre cele mai neplăcute situaţii este absenţa
timpul destinat conferinţei noastre de presă a expirat. Vă unuia sau, după caz, a singurului invitat. Pentru a se
mulţumesc pentru amabilitatea de a fi dat curs invitaţiei evita
noastre şi vă aşteptăm şi cu alte ocazii.” situaţiile neplăcute, purtătorul de cuvânt trebuie să se
La finalul conferinţei de presă trebuie urmate aceleaşi asigure, din timp, de participarea persoanei aşteptate de
reguli presă. Dacă apare o situaţie cu totul neprevăzută (de
de ospitalitate ca şi la început. Abandonarea ziariştilor ultimă
pe oră) este de preferat să se găsească un înlocuitor.
culoarele instituţiei poate lăsa impresia că, odată ce au O altă situaţie cu care se pot confrunta organizatorii unei
consemnat evenimentul, soarta lor nu mai interesează pe conferinţe de presă este prezenţa puţin numeroasă a
nimeni. Este o situaţie care poate influenţa negativ jurnaliştilor. Explicaţiile pot fi multiple: la aceeaşi oră,
relaţiile se
viitoare cu presa. organizează un alt eveniment public (de care propria
36Totodată, trebuie acordată atenţie jurnaliştilor care au structură de presă nu a ştiut); a fost aleasă o zi sau o oră
anumite doleanţe. Unii, cei care au întârziat, nu au nepotrivită; tema conferinţei de presă nu interesează
primit mass
mapa de presă. Alţii nu au înţeles exact cum se numesc media (situaţia cea mai gravă). Indiferent de motiv, cel
invitaţii sau doresc informaţii care nu au fost oferite în care
cadrul conferinţei. În fine, sunt cazuri când unii dintre conduce conferinţa trebuie să se poarte detaşat, fără a
ziarişti îşi manifestă dorinţa de a realiza interviuri cu arăta
persoane care nu au fost prezente la întâlnirea cu presa. că este afectat de absenţa ziariştilor. Acelaşi spirit
Dosarele de presă trebuie
Fiind limitată în timp, conferinţa de presă nu permite să insuflat şi invitaţilor.
fie DECLARAŢIA DE PRESĂ
transmise toate informaţiile pe care instituţia doreşte să Declaraţia de presă este făcută de conducătorul
le instituţiei, altă persoană desemnată, purtătorul
comunice mass-mediei. Acesta este motivul pentru care de cuvânt sau ofiţerul de relaţii cu presa. Se
ziariştilor li se pregătesc dosare sau mape de presă. referă, de regulă, la un anumit subiect sau la un
Un asemenea dosar este compus din: număr redus de probleme.
• buletinul informativ/comunicatul de presă; 38Declaraţia de presă este determinată de necesitatea de
• fotografii care ilustrează situaţiile prezentate; a
• copii ale discursurilor; prezenta punctul de vedere oficial al instituţiei într-o
• statistici; situaţie în care se impune „ieşirea la rampă” sau este
• numele şi funcţiile exacte ale invitaţilor. urmarea unor vizite, contacte, negocieri ori întâlniri la
Un dosar de presă nu trebuie să impresioneze prin nivel
grosime. de delegaţii. În această ultimă situaţie, declaraţiile sunt
El nu va conţine materiale care nu interesează presa. De făcute de şefii celor două delegaţii.
asemenea, se recomandă ca dosarele/materialele incluse Ofiţerul de presă execută aceleaşi operaţii ca în cazul
să conferinţei de presă (invitarea reprezentanţilor mass-
fie personalizate pentru fiecare conferinţă de presă, media,
evitându-se includerea repetată a aceloraşi informaţii. întâmpinarea lor, anunţarea începerii declaraţiilor şi
Mapa de presă poate fi dată la începutul conferinţei sau prezentarea personalităţilor care fac acest lucru,
la adresarea
final. Atunci când unul dintre ziarişti nu poate participa de mulţumiri invitaţilor pentru declaraţiile făcute, iar
la presei
conferinţa de presă, vom avea grijă să primească la pentru participare). Dacă se acceptă întrebări,
redacţie declaraţiile
de presă se transformă uşor în conferinţe de presă. noastră. Este preferabil ca, în astfel de cazuri, să nu
Declaraţiile de presă se fac, de regulă, când poziţia răspundem până la clarificarea deplină a lucrurilor.
oficială BAZELE DE DATE MINIME
ce se doreşte a fi cunoscută este una punctuală sau Bazele de date pe care structura de relaţii cu presa le
programul vizitei ori al negocierilor este foarte încărcat gestionează sunt:
şi – baza de date privind publicaţiile, posturile TV
totul se desfăşoară sub presiunea timpului. şi radio centrale/locale;
Sunt situaţii în care hotărârea de a acorda declaraţii de – datele de contact ale jurnaliştilor acreditaţi la
presă instituţie;
se ia în ultimul moment şi atunci trebuie realizată – programul principalelor emisiuni de ştiri sau
mobilizarea ale celor care abordează frecvent problematica
în timp record a ziariştilor. Singura soluţie este să se instituţiei;
solicite şi – datele de contact ale realizatorilor/
sprijinul altor colegi, împărţirea pe oameni a redacţiilor producătorilor emisiunilor radio şi TV care
şi a acordă interes activităţii instituţiei.
telefoanelor. Este bine de obţinut confirmarea de Structura de relaţii cu presa trebuie să actualizeze
participare permanent aceste baze de date.
a jurnaliştilor pentru evitarea unor situaţii când la VIZITA DE DOCUMENTARE ŞI INFORMARE
declaraţia Numită şi „călătorie de presă”, vizita de
de presă vin doar doi-trei ziarişti. documentare şi informare este o acţiune
Ca variantă de rezervă, atunci când timpul este foarte realizată special pentru jurnalişti, care constă în
scurt, organizarea unei deplasări pentru cunoaşterea
se poate realiza o declaraţie înregistrată care să fie 41realităţii de la faţa locului sau pentru a face un
transmisă exerciţiu demonstrativ, specific activităţii
39mult mai repede către mass-media. Varianta instituţiei. Pregătită cu mare atenţie, vizita de
declaraţiei informare şi documentare, desfăşurată în
înregistrate poate fi folosită şi atunci când se doreşte condiţii de transparenţă şi deschidere, se bucură
transmiterea unor mesaje cu ocazii speciale (de de atenţia jurnaliştilor şi conduce la rezultate
exemplu, la mediatice remarcabile.
sărbători, ziua instituţiei ş.a.). Pregătirea vizitei de documentare şi informare
REPLICA presupune
Replica este un răspuns dat unui ziar, post de următoarele etape de parcurs:
radio sau televiziune, în urma unui material care • întocmirea programului vizitei şi obţinerea
conţine aspecte defavorabile instituţiei sau acordului conducătorului instituţiei;
neconforme cu realitatea. Replica trebuie să • invitarea din timp a ziariştilor acreditaţi;
respecte adevărul şi să se bazeze pe o verificare • obţinerea confirmărilor din partea jurnaliştilor
temeinică a situaţiei respective. Totodată, (acordul de participare);
trebuie transmisă la momentul oportun, fără • realizarea unei vizite prealabile a organiza
mari întârzieri. torului în locurile în care se va desfăşura
Nu trebuie să abuzăm de „dreptul la replică”, dar nici să acţiunea;
lăsăm acuzaţii grave, nefondate, fără răspuns. Dacă nu • întocmirea unui dosar de presă, care va fi
reacţionăm, vom lăsa impresia că lucrurile stau într- distribuit jurnaliştilor la începutul vizitei;
adevăr • pregătirea momentelor mediatice (conferinţe
aşa cum au fost prezentate de presă sau că ne este teamă, de presă, exerciţii demonstrative, anticiparea
situaţie în care atacurile pot continua. Un drept la replică eventualelor interviuri etc.);
argumentat şi obiectiv, o precizare fără exagerări inutile, • rezolvarea problemelor logistice ale vizitei
chiar dacă nu va fi publicată, va determina discuţii în (locurile de vizitat, transportul, itinerarul,
redacţie, dacă argumentele sunt solide şi, pe viitor, vor cazarea şi masa etc.).
exista reţineri în a se introduce aspecte nereale când se 42CÂTEVA REGULI DE RESPECTAT:
vor • consideraţi că toţi jurnaliştii vă sunt oaspeţi de marcă;
realiza materiale de presă despre instituţie. • nu faceţi diferenţe între jurnalişti;
Atunci când acuzaţiile aduse sunt justificate, trebuie să • stabiliţi şi anunţaţi programul detaliat cu câteva zile
recunoaştem deschis acest lucru şi să comunicăm înainte;
măsurile • nu invitaţi un număr prea mare de participanţi;
luate mulţumind pentru sprijin. • reduceţi la minim numărul orelor sau zilelor de drum
40Nu trebuie uitat că o replică neconvingătoare la o şi
situaţie asiguraţi jurnaliştilor un confort necesar, condiţii bune
confuză, nelămurită până la capăt, unde există dubii de călătorie;
asupra • stabiliţi un program echilibrat, cu momente de timp
adevărului, va determina alte articole critice la adresa liber;
• respectaţi programul; de cuvânt devine o persoană publică ce va fi
• informaţi autorităţile locale (prefectura, eventualii urmărită, în tot ceea ce spune şi face, cu interes
parteneri, presa locală/zonală); sporit de auditoriu. El nu are însă statutul unei
• pregătiţi mijloacele tehnice necesare pentru vedete, ci reprezintă, în orice moment, instituţia,
transmiterea informaţiei în timp real; fiind adeseori identificat cu aceasta.
• la finalul călătoriei, realizaţi un bilanţ succint şi Relaţia purtătorului de cuvânt cu jurnaliştii este una de
oferiţi-l participanţilor. colaborare şi respect reciproc şi nu una de amiciţie şi
Dosarul de presă cuprinde date generale despre instituţie confidenţialitate. Purtătorul de cuvânt reprezintă, pentru
şi mass-media, sursa oficială de informare şi niciodată o
structurile vizitate, statistici despre rezultatele obţinute sursă
în confidenţială.
îndeplinirea misiunilor pe o anumită perioadă de timp, Purtătorul de cuvânt este principala sursă de informare a
extrase din legislaţia în domeniu, programul vizitei de jurnaliştilor şi, totodată, imaginea accesibilă şi concretă
documentare şi informare, precum şi alte materiale care a
pot instituţiei.
asigura o informare cât mai completă a jurnaliştilor. Cum politicile şi strategiile instituţionale sunt
Programul vizitei de informare şi documentare poate implementate şi coordonate de către manager, purtătorul
cuprinde: conferinţe de presă sau briefinguri, vizitarea de cuvânt exprimă, întotdeauna, poziţia conducătorului
unităţilor (acţiuni de tip „Ziua Porţilor Deschise”), instituţiei şi de aceea el trebuie să fie într-un contact
43prezentarea condiţiilor de muncă, exerciţii permanent şi direct cu acesta. Funcţia de purtător de
demonstrative, cuvânt
întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei locale etc., impune o încredere totală şi reciprocă între acesta şi
depuneri de jerbe de flori la monumentele eroilor, conducător.
prezentarea tehnicii din dotare, discuţii cu lucrătorii Purtătorul de cuvânt trebuie să posede toate calităţile şi
aflaţi competenţele cerute pentru oricare membru al structurii
în misiune, competiţii pentru jurnalişti, care să le ofere de
ocazia să intre în rolul lucrătorului M.A.I., activităţi care presă/comunicator M.A.I.
să Unui bun purtător de cuvânt i se cer următoarele
facă vizita cât mai agreabilă. calităţi:
2.
• să stăpânească toate aspectele legate de
activitatea instituţiei pe care o reprezintă;
48• să fie în măsură a relaţiona cu întreg
managementul instituţiei pentru a putea accesa
datele şi informaţiile necesare fundamentării
44
punctului de vedere instituţional;
• să cunoască obiectivele şi strategiile instituţiei,
PURTĂTORUL astfel încât să poată formula răspunsuri la
situaţii particulare, în consens cu politica
DE CUVÂNT46PURTĂTORUL DE generală a acesteia;
CUVÂNT • să aibă abilitatea de a exprima clar şi
Dincolo de opţiunea personală a fiecărui şef de convingător mesajul dorit;
instituţie publică, Legea nr. 544/2001 privind • să se bucure de încrederea conducerii instituţiei,
liberul acces la informaţiile de interes public pentru a putea fi la curent cu toate deciziile luate
stipulează foarte clar în articolul 16: „Pentru şi pentru a avea girul liderului instituţiei în tot
asigurarea accesului mijloacelor de informare în ceea ce face;
masă la informaţiile de interes public, • să aibă disponibilitate din punct de vedere al
autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să programului personal pentru a gestiona
desemneze un purtător de cuvânt, de regulă, din situaţiile care pot apărea oriunde şi oricând;
cadrul compartimentelor de informare şi relaţii • să aibă charismă şi să nu aibă trac în faţa
publice”. camerelor de filmat;
Reprezentând instituţia în relaţia cu mass • să aibă o bună reputaţie în mass-media.
media, purtătorul de cuvânt dobândeşte o SFATURI PRACTICE:
responsabilitate şi o autonomie aparte, deoarece • să anticipeze cu precizie ceea ce doresc
exprimă, prin intervenţiile sale, atitudinea jurnaliştii să afle, astfel încât să posede toate
oficială a instituţiei cu privire la problemele de informaţiile şi să nu fie prins în capcana unor
interes general sau specific. Totodată, purtătorul întrebări încrucişate;
de cuvânt îndeplineşte o funcţie de reprezentare, • să cunoască preocupările anterioare ale
ceea ce impune o anumită conduită, atât în jurnaliştilor, zona lor tematică, tipul de articole
interiorul instituţiei, cât şi în viaţa personală. pe care le realizează, tacticile lor, în general,
47Din momentul numirii sale în funcţie, purtătorul atitudinea acestora faţă de organizaţie;
49• să cunoască specificul genurilor şi formatelor liberul acces, conform Legii nr. 544/2001, cu
jurnalistice (îndeosebi ale diverselor tipuri de modificările şi completările ulterioare.
interviu) pentru a putea face faţă solicitărilor Toate aceste vicii comunicaţionale afectează logica de
ziariştilor; ansamblu a sistemului de comunicare instituţională, iar
• să nu se cantoneze într-o atitudine de ideea de comunicare organizată presupune tocmai
pasivitate; purtătorul de cuvânt răspunde evitarea
întrebărilor presei, dar nu trebuie să aştepte ca unor astfel de situaţii.
aspectele pe care doreşte să le sublinieze să fie ETICA PURTĂTORULUI DE CUVÂNT
ridicate numai de jurnalişti; o întrebare poate fi Ideea conform căreia purtătorul de cuvânt este un
provocată, o temă poate fi, discret, sugerată; „funcţionar specializat”, care are rolul de a acoperi
• întrebările ce-i sunt adresate sunt ocazii de a adevărul în haine frumoase, de a prezenta o realitate
prezenta instituţia, nu de a infirma sau confirma cosmetizată, este total anacronică într-o epocă în care
o părere a jurnalistului; informaţia este mai greu ca oricând de ascuns.
• să ştie să treacă uşor de la aspectele negative la Purtătorul de cuvânt, care persistă într-o astfel de
cele pozitive, să releve contribuţia sau eforturile abordare a activităţii sale, nu face decât să amâne
organizaţiei în a ameliora o situaţie, în a-şi (de cele mai multe ori, cu consecinţe foarte grave
schimba atitudinile sau comportamentele ce s-au asupra imaginii instituţiei) momentul în care opinia
dovedit eronate; publică va afla aspectele negative referitoare la
• să aibă abilitatea de a plasa cele mai instituţia pe care o reprezintă.
importante informaţii sau luări de poziţie la Un minim COD ETIC al purtătorilor de cuvânt din toate
începutul mesajului său şi de a termina discuţia instituţiile publice stipulează că:
cu jurnaliştii într-o notă pozitivă; – purtătorul de cuvânt se comportă profesionist,
• să evite speculaţiile despre subiectele pe care nu cu cinste, corectitudine şi responsabilitate faţă de
le cunoaşte şi să-şi ia angajamentul că, în timpul public;
cel mai scurt, va obţine datele necesare şi le va – îşi dezvoltă permanent cunoştinţele şi
pune la dispoziţia jurnalistului; experienţa profesională;
• nu trebuie să uziteze niciodată formula „no 52– nu se va angaja în acţiuni ce ar putea prejudicia
comment”, ci să explice onest de ce nu poate imaginea instituţiei din care face parte;
răspunde la o anumită întrebare; nu trebuie să – nu va comunica intenţionat informaţii false
ocolească răspunsul la întrebări, să se încurce în sau care pot induce în eroare şi va acţiona
pretexte, divagaţii şi false răspunsuri; prompt pentru a corecta informaţiile sau
50• să-şi formuleze răspunsurile la diferite zvonurile false ori eronate;
problematici în concordanţă cu poziţia conducerii – nu va prejudicia reputaţia profesională sau
instituţiei, fără a depăşi mandatul primit; activitatea unui coleg ori a unei instituţii publice
• să nu se angajeze în polemici cu jurnaliştii, sau private;
să-şi păstreze calmul chiar şi atunci când – nu va folosi niciodată în interes personal
întrebările acestora i se par agresive. informaţiile obţinute în timpul exercitării
DEFICIENŢE ÎNTÂLNITE ÎN ACTIVITATEA UNOR PURTĂTORI DE atribuţiilor de serviciu;
CUVÂNT – nu va accepta cadouri sau promisiuni de profituri
– calitatea şi cantitatea foarte scăzută a viitoare ori alte lucruri de valoare care sunt sau ar
informaţiei; putea fi considerate legate de funcţia sa;
– folosirea unui limbaj excesiv de tehnicizat sau – va respecta confidenţialitatea informaţiilor
tendinţa de a introduce într-o expunere publică interne;
un limbaj cu multe aspecte specifice jargonului – nu va garanta sau promite obţinerea unor
profesional; rezultate, care depăşesc sfera sa de control;
– datele furnizate sunt imprecise sau irelevante – nu va reprezenta interese conflictuale sau
pentru obiectivele sau aşteptările instituţiei sau concurente şi va respecta în totalitate cadrul
neconcludente pentru anumite situaţii; normativ care îi reglementează activitatea.
– lipsa de dinamism şi reacţie a purtătorului de COMUNICAREA NONVERBALĂ:
cuvânt (breaking-news reprezintă un concept – expresivitatea facială: expresia feţei poate
media ce nu suportă întârzieri sau tergiversări, trăda anumite aspecte pe care purtătorul de
indiferent că este noapte sau weekend, iar cuvânt încearcă să le ascundă, dar sunt
purtătorii de cuvânt trebuie să fie permanent percepute dincolo de cuvinte: este plictisit, iritat,
pregătiţi să răspundă solicitărilor jurnaliştilor); jenat, distant, distrat etc.;
– informaţiile ajung prea târziu la mass-media, 53- mişcarea corpului: mascarea expresiilor faciale
ceea ce are un impact negativ asupra eficienţei se poate „învăţa”, dar rar se reuşeşte disimularea
instituţiei publice; semnalelor inconştiente, care ţin de anumite
– atitudinea nepotrivită a unor purtători de mişcări ale corpului; un ochi format poate
cuvânt, care consideră că funcţia lor este o distinge şi diferenţia foarte clar, de exemplu,
oportunitate de promovare personală; dacă o persoană este încordată, chiar dacă
51– furnizarea unor informaţii exceptate de la
expresia facială este una aparent relaxată; – Pentru comunicarea oficială alegeţi între
- limbajul gesturilor: gesturile în exces sunt un purtătorul de cuvânt al instituţiei sau o persoană
barometru al stării emoţionale, însoţirea unei distinctă specializată pe domeniul respectiv.
comunicări cu o multitudine de gesturi poate – Spuneţi ce ştiţi şi numai ce ştiţi! Nu speculaţi!
trăda o anume stare, în contradicţie cu ceea ce Nu vă lăsaţi atras în a spune ceva bazat pe
s-a spus; zvonuri. Dacă nu ştiţi ceva, recunoaşteţi acest
- inflexiunea timbrului vocii (suspine, ton lucru. A spune: „Chestiunea este în curs de
interogativ sau reflexiv etc.): dincolo de aportul investigaţie” poate fi cel mai bun răspuns.
cuvintelor în ceea ce dorim să spunem, tonul şi Strângeţi informaţii cât se poate de repede şi
inflexiunea vocii contribuie substanţial la reuşita oferiţi-le presei.
unei bune comunicări; – Informaţi publicul larg, dar şi personalul
- tăcerea: deşi, în general, tăcerea semnifică intern despre evoluţia crizei.
aprobare, uneori poate semnifica dezaprobare, 58– Păstraţi o atitudine calmă, amabilă şi
indiferenţă, lipsa informaţiilor sau lipsa îndatoritoare. Evitaţi să păreţi agitat sau copleşit.
pregătirii. – Aranjaţi ca jurnaliştii să aibă acces la faţa
3.
locului/scena crizei, acolo unde este cazul
(de exemplu, locul unui accident grav).
– Ocupaţi-vă de nevoile tehnice ale presei.
– Ţineţi evidenţa reporterilor care au sunat, ce
au întrebat, ce termene de predare au, ce le-aţi
54
promis şi cui i-aţi dat sarcina respectivă.
– Sunaţi-i întotdeauna pe cei care v-au căutat. În
CRIZA caz contrar, reporterii vor cere informaţii în altă
parte. Vor scrie un reportaj cu sau fără ajutorul
MEDIATICĂ56CRIZA MEDIATICĂ vostru. Dacă nu daţi răspunsuri la timp, pierdeţi
Orice organizaţie se poate confrunta la un controlul asupra relatării.
moment dat cu o situaţie de criză, orice – Gesturile simple de simpatie pot contribui la
răsturnare de imagine cu sens negativ fiind o redarea încrederii. Încercaţi să liniştiţi publicul.
criză deja declanşată. Spuneţi ce acţiuni se întreprind pentru a rezolva
Cheia pentru o comunicare eficientă în situaţii de problema, pentru a-i ajuta pe cei afectaţi şi a
criză este să fiţi pregătit înainte de a apărea o readuce lucrurile la normal, dar întâi asiguraţi-vă
criză. Atunci când se iveşte o stare de urgenţă, e că faceţi ceea ce spuneţi.
prea puţin timp pentru a gândi şi, chiar mai – Asiguraţi-vă că purtătorul de cuvânt este la
puţin, pentru a planifica. Fără un plan pentru curent cu deciziile luate de conducere. Toate
situaţii de criză, riscaţi să fiţi copleşit de deciziile au ramificaţii publice, chiar dacă cei din
evenimente. conducere nu o recunosc.
Înaintea unei crize: – Evitaţi să daţi vina pe cineva. Acest lucru se
– menţineţi permanent relaţii de încredere cu poate face după o investigaţie.
presa. Astfel, jurnaliştii vor fi mai cooperanţi în – Apelaţi la sprijinul unor terţe părţi. Puneţi
timpul unei crize; oameni credibili, care au trecut prin experienţe
– ţineţi o evidenţă a subiectelor/temelor care pot similare sau care se bucură de atenţia publicului,
degenera într-o criză şi pregătiţi din timp să vorbească în numele vostru.
strategii de comunicare; 59– Reveniţi regulat cu informaţii noi. Anunţaţi
– alcătuiţi o listă cu persoanele care să facă parte când veţi face următoarele comunicări.
din echipa ce va gestiona situaţia de criză. Lista – Monitorizaţi revista presei şi corectaţi imediat
57trebuie să conţină numele, funcţia şi datele de greşelile/informaţiile false.
contact; – Creaţi un grup de evaluare, care să studieze
– stabiliţi mesajul, ţinta şi organele de presă care problema şi să evite ca ea să se repete.
pot fi folosite pentru diferite planuri de criză; – Nu uitaţi! Deschiderea şi spiritul de cooperare
– stabiliţi un plan pentru a înfiinţa un centru în timpul unei crize vă sporesc respectul şi
mediatic pentru situaţii de criză. credibilitatea în faţa presei.
ÎN TIMPUL UNEI CRIZE: DUPĂ O CRIZĂ:
– În momentul declanşării crizei, comunicaţi – Evaluaţi eficienţa planului de criză şi modul
imediat şi permanent cu presa; dacă nu o faceţi, cum au reacţionat oamenii.
jurnaliştii vor obţine informaţiile prin alte – Corectaţi problemele, pentru a nu se mai repeta.
mijloace. INFORMAŢII-CHEIE ŞI MESAJE IMPORTANTE DIN COMUNICAREA
– Creaţi un centru de criză şi mediatic, care să DE CRIZĂ
funcţioneze zi şi noapte, într-un loc central de Orice acţiune de comunicare cu presa trebuie să
unde să fie comunicate ştirile, să fie contracarate conţină, pe lângă informaţiile relevante adresate
zvonurile, unde să se adune informaţiile şi unde publicului şi mesajele importante pentru instituţie, pe
să fie organizate briefingurile de presă. care trebuie să le comunicăm. O criză poate fi un
eveniment natural, precum un cutremur, fenomene 6. criticarea jurnaliştilor;
meteo periculoase sau poate fi provocată de om, 7. incapacitatea de a furniza
precum o explozie, un conflict sau un scandal. De informaţii elementare despre
asemenea, ea poate fi declanşată de un angajat al situaţie.
instituţiei care a făcut ceva ilegal sau imoral şi aruncă Un ofiţer de presă
o lumină proastă asupra întregii instituţii. Totodată, nepregătit să
criza poate pleca de la difuzarea unor informaţii gestioneze o astfel
neadevărate în spaţiul public ce pot afecta reputaţia de situaţie poate
personalului sau a instituţiei. aduce prejudicii
60Mesajele şi informaţiile-cheie depind de tipul de ireversibile, dacă
eveniment adoptă una din
care a declanşat criza mediatică. următoarele
Exemple: variante:transmită către opinia publică un mesaj unitar.
a) Informaţii-cheie: Pe lângă
– data şi ora producerii evenimentului; abilităţile sale în construirea şi comunicarea mesajelor
– localizarea; instituţionale, purtătorul de cuvânt trebuie să aibă
– numărul morţilor sau al răniţilor; charismă, deoarece, înainte de a-l asculta, receptorii
– alte consecinţe ale incidentului (poluarea mesajului său (publicul) fac o evaluare
mediului, distrugeri); non-verbală a imaginii sale, iar această primă impresie
– informaţii despre structurile implicate; influenţează, de multe ori, modul în care va fi primit şi
– avarii produse altor obiective, poluarea interpretat mesajul transmis de acesta.
mediului; CÂTEVA REGULI DE RESPECTAT:
– acţiuni întreprinse. – spune adevărul;
b) Mesaje-cheie: – dezvăluie imediat unele aspecte, chiar dacă
– cercetarea cauzelor producerii evenimentului; sunt negative, întârzierea în a face astfel de
– preocupare pentru victime şi familiile acestora; declaraţii, atunci când jurnaliştii le cer, poate
– preocupare pentru comunităţile implicate; crea impresia că structura ascunde în mod
– preocupare pentru protejarea mediului; deliberat adevărul sau, mai grav, nu poate
– acţiuni întreprinse; controla şi gestiona situaţia produsă;
– comportamentul profesionist al echipelor de – acţionează rapid, primele 1-2 ore sunt
intervenţie; esenţiale în prezentarea unui punct de vedere al
– comportamentul profesionist al echipelor organizaţiei asupra situaţiei;
medicale care au acordat primul ajutor; – tratează-i pe jurnalişti cu profesionalism,
– organizaţia nu tolerează comportamente care spune ce ai de comunicat, apoi retrage-te,
contravin legii; anunţând momentul următoarei comunicări;
– se va acţiona conform legii; – tratează-i în mod egal pe toţi jurnaliştii;
– se va releva cooperarea bună între structurile M.A.I. informaţiile comunicate unui jurnalist trebuie
61CE SĂ NU FACEM ÎNTR-O COMUNICARE DE CRIZĂ furnizate tuturor, de preferinţă, simultan;
Atunci când avem de gestionat o criză mediatică, totul – referă-te strict la fapte; atunci când nu cunoşti
se răspunsul, spune acest lucru, iar dacă
desfăşoară în direct, sub lumina reflectoarelor, mass- 63informaţiile pot fi date mai târziu, precizează
media acest fapt şi indică momentul;
exercitând, de fiecare dată, o presiune extraordinară – evită supoziţiile şi speculaţiile. Sunt întrebări
asupra care cer răspunsuri speculative, de genul: „dacă
purtătorului de cuvânt. presupuneţi că...”, „nu s-ar putea ca...?”, „n-ar
REGULI DE URMAT DE CĂTRE COMUNICATORUL M.A.I./ trebui ca...?”, „dacă...”, „cât de grav ar fi putut
PURTĂTORUL DE CUVÂNT ÎN TIMPUL SITUAŢIILOR DE CRIZĂ fi?” – vorbeşte numai despre ce ştii cu certitudine;
În timpul unei situaţii de urgenţă este esenţial ca – evită să faci estimări. Adeseori întrebările
structura jurnaliştilor se referă la costuri, valoarea
Ministerului Afacerilor Interne implicată/afectată să pecuniară a pagubelor. Dacă ţi se cer insistent
62
astfel de răspunsuri, precizează soluţiile
1. tăcere, absenţă (nicio
suplimentare sau alternative pentru reluarea
comunicare);
rapidă a activităţilor normale;
2. dezminţire („nu se întâmplă
– evită refuzul sec al cererilor de informaţii. Un
nimic”);
bun purtător de cuvânt nu foloseşte expresia „no
3. declaraţii liniştitoare („nu ştim
comment”. Dacă informaţiile de care ai nevoie
nimic, dar nu este grav”);
sunt insuficiente, evită răspunsul, dar
4. lipsă de modestie („suntem cei
motivează: „Aş fi bucuros să pot răspunde, dar
mai buni din domeniu”);
am nevoie de detalii suplimentare pe care să-mi
5. pasarea responsabilităţii către
fundamentez un răspuns corect”. Dacă datele nu
alţii („nu noi suntem de vină”);
pot fi făcute publice, refuză răspunsul,
motivând: „Pentru moment, aceste informaţii nu
pot fi făcute publice” (se poate invoca Legea
nr. 544/2001 sau Legea nr. 677/2001 pentru
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date);
64– difuzează informaţii despre victime, doar după
ce te-ai asigurat că familiile acestora au fost
anunţate. De asemenea, asigură-te că membrii
familiilor sunt de acord cu difuzarea acestor
informaţii sau cu difuzarea de imagini;
– dacă sunt morţi sau răniţi, exprimă regretul
organizaţiei. Empatia, în astfel de cazuri, este
necesară: „Responsabilităţile urmează să fie
stabilite, în acest moment preocupările noastre se
îndreaptă către victime, pagube asupra
mediului, pagube materiale şi efecte asupra
comunităţii”. Empatia şi exprimarea compasiunii,
în astfel de momente, denotă o instituţie
„umanizată”;
– furnizează jurnaliştilor informaţie utilă,
pozitivă: statistici privind eficienţa măsurilor
preventiv-proactive sau alte informaţii
relevante;
– păstrează controlul asupra comunicării
publice: evită în primul rând formulările
negative, fii pozitiv şi succint în exprimare,
grupează aspectele pe care vrei să le evidenţiezi
(maxim 3-4), ajută-i pe jurnalişti să-şi respecte
termenele-limită, repetă informaţiile şi mesajele
cheie, astfel încât ele să fie receptate şi asimilate
cu uşurinţă.
65ÎN GESTIONAREA CRIZEI MEDIATICE CELE MAI FRECVENTE
GREŞELI ALE PURTĂTORULUI DE CUVÂNT SUNT:
– Ezitarea în recunoaşterea producerii
evenimentului negativ. De foarte multe ori, o
criză mediatică poate fi evitată prin
transmiterea, în mod oportun, a unui comunicat
de presă. Ezitarea conduce la percepţia publică
de confuzie, incompetenţă, lipsă de pregătire în
domeniu.
– Confuzia. Răspunsurile confuze la întrebările
presei creează impresia de lipsă de onestitate şi
de ascundere a adevărului.
– Atotcunoaşterea. Adoptarea unei poziţii de
atotcunoscător pentru orice tip de criză creşte
vulnerabilitatea instituţiei.
– Confruntarea. În gestionarea unei crize este
preferabil să nu ne situăm pe poziţii de
confruntare cu altă instituţie, ci să ne referim
doar la problema în care suntem implicaţi şi care
ţine strict de atribuţiile instituţiei noastre. De
regulă, confruntarea oferă posibilitatea presei să
menţină criza vie şi chiar să o sporească.