Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghika-Budesti Nicolae - Evoluţia Arhitecturii În Muntenia. Volumul 1 Înrâuririle Străine de La Origine Până La Neagoe Basarab
Ghika-Budesti Nicolae - Evoluţia Arhitecturii În Muntenia. Volumul 1 Înrâuririle Străine de La Origine Până La Neagoe Basarab
GHIKA-BUDESTI
,
EVOLUTIA ARHITECTURII
. N MUNTENIA
1
1.
INRURIRILE STRINE
DE LA ORIGIN PN LA NEAGOE BASARAB
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
TEXT:
Patina
.
1. Originile .
.
.
.
.
Cap. II. InrAurtrile mecilevale
Inrdurirea medlevald occidentald .
Cap.
121
122
.
.
.
.
.
.
Cap. III. Inriuririle byzantine
Inrdurirea byzantind din Constantinopol
a
a
.
.
Argef.
Rezumat
t.
.
.
.
.
.
.
. .. .
Caractere generale.
Materiale i procedee de constructie
.
.
.
.
130
.
131
.
.
Tismana
132
Detaliile
.
.
.
Rezumat.
.
.
.
.
.
.
Caractere generale .. .
.
Materiale si procedee de constructie
Plastica monumentald
ornamentald
a
135
.
156
.
.
.
.
a
*
If
128'
12'9
Det'allile
ornanientald
141
142
.
a
a
Rezumat
.
Textul francez
139
140
.
.
127
.
Rezumat.
.
.
.
.
.
,
Cap. V. Inriurirea balcanici
. 133
Descrierea bisericii Mandstirii Cotmeana (Arges)
Caractere generale i detalli .
.
.
Rezumat.
.
.
.
.
.
.
124
Bogdan-Serai
.
din Aicopole
.
.
Domnefli din Curtea-de-
a
,,
Defallile
12 3
decorativA .
.
.
.
Caractere generale .
.
a
.
Grupa Intdia : biserica Sn-Nicoard (Arges) si
.
. 125
Bogdan Serai (Constantinopol) .
Grupa a doua : biserica din Nicopole (Bulgaria)
si biserica Domneascd din Curtea-de-Arge a,
Materiale si procedee de constructie .
.
.
a
.
Plastica monumentald .
Plastica decorativA .
.
.
126
Detaliile .
Palen&
Plastica monumentald
143
144
146
.
..
147
150
ILUSTRATIUNI:
Plansa I. Biserica romanicA Negru-Vodd din
Campu1ung-Muscel
Turnu-Severin .
.
.
fig.
tantinopol .
.
.
.
.
VII, VIII, IX. Biserica Sdn-Nicoard din
Arges.
.
.
.
.
.
X. Biserica din Nicopole .
.
.
XI-XX. Biserica DomneascA din Arge
18-22
71
23-33
34-38
39-50
51-55
7>
11,111.
3-13
14-17
a
7)
11
mem (Arges) .
(Ilfov)
.
.
www.dacoromanica.ro
56-58
59-80
81-93
94-110
,
,
111-118
119-142
143-181
182
ORIGINILE.
Studiul monumentelor de arhitecturA se mar- umile Muslin de refugiu, ascunse cat mai bine,
gineste pentru noi, in epocile mai indepArtate, astfel ca s nu poat fi descoperite de dusmani
proapea exclusiv la cercetarea monumentelor reli- si deci mai bine ferite de distrugere. In starea in
gioase, singurele cari au fost ferite in parte de care se gsesc ele astAzi, aceste capele cu greu
distrugere : unele biserici, cite o clopotnit $i- ar putea fi denumite monumente de arhitecturA.
rare ori chiliile mAnstirilor.
Biserici de lemn. In multe localitati din tarA,
Din edificiile civile i inilitare nu ni s'au pastrat mai ales in patine muntoase, dar i la ses in
decit rAmAsite, temeliile clAdirilor, bucAti de *tile pAduroase, atit in Muntenia si Moldova,
ziduri ruinate care ni pot da une ori indicatiuni cat si in Ardeal, se 'mai gasesc Inca biserici de
i dispositiunilor generale ale
acestor monumente, dar foarte rar asupra arhitecturii lor propriu-zise ; doar pe ici colo cite un
profil de piatr cioplit sau mai rar un rest de
sculpturA sau de clecoratiune aproape sters, dar
nimic mai mult.
Aproape totalitatea cldirilor mai vechi, in afar
asupra alcAtuirii
de biserici, dacA nu sunt ruinate, au fost re-FAcute si transformate la epoci mai apropiate de
noi, fr ca sl se fi pAstrat in majoritatea casurilor ceva din caracterul lor primitiv. Cfind se va
executate din lemn, asa cum sunt si astAzi majoritatea caselor ternesti mai vechi ; pArefi de
birne sau de chirpiciu, pridvoare cu stilpi de
putea face cercetarea amAnuntit a acestor monu- lemn cioplifi cu ingrijire i adesea ori cu multA
mente, se vor gAsi poate urmele vechilor arhitec- imaginatie, uluce si balustrade de scfinduri trafo-turi ; asemenea cercetAri ins5 presupun sondaje rate, etc.
si drimAri, iar executarea lor nu este in totdeaEste probabil cA, in afarA de cetAtile de apsduna posibila.
rare, de resedintele domnesti i boieresti si de
Biserici in stlincg. Ni-au limas din veacurile unele biserici mai importante, toate casele i chiar
InaepArtate citeva biserici in stand, de si poate majoritatea bisericilor de prin orase si sate erau
pe vremuri au fost mai numeroase. Astfel la fAcute din lemn.
Cetatea Dimbovitei, in comuna Stoienesti din
Arta popuIarii, pe al aril domeniu intrAm
judetul .Muscel, mai exist o asemenea bisericA aici, a avut de sigur rolul sAu in desvoltarea
sApat in grind, care trebuie sA fie foarte veche, artei noastre in genere, mai ales in artele minore,
cad zugrveala de pe paretii interiori ni aratA care par cA se confundl cu ea. Este in de obste
chipul lui Nicolae Alexandru Basarab ca ctitor 1. cunoscutA originalitatea si bogAtia artei franesti
0 alt capel, de acelasi gen, se afl linga in Romania, precum si fineta simfului artistic
mrastirea Bistrita din Oltenia, intr'o pesterA al poporului, cAruia i se datoreste pstrarea insituatA in stincile din apropiere. Drumul pentru tact a tradifiunii sale strmosesti, dar este evia ajunge la aceast capelA este aproape impracti- dent foarte greu, in starea cunostintilor pe care
cabil : intfiiu pe margenea unei prApAstii i apoi le avem astazi, a se determina partea ce se cuvine
printeo subteranA strimt i joasA. Acestea sunt artei populare strAvechi in evolutia artei monumentale.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
INRAURIRILE MEDIEVALE.
Printre inrauririle de arta care se ivesc in epoca
Dispositiunea aceasta a naosului despartit de
ce a urmat formatiunea Tarilor Romfine se pot pronaos este proprie cultului ortodox ; ea este indistinge doua mari curente : Unul, venit din Oc- tocmai aceia pe care o gsim la biserica din RAcident, ni aduce civilisatia evului mediu si inrau- dauti, cladita cam in aceiasi epoca de catre Alerirea artei romanice si a celei gotice ; altul, venit xandru-cel-Bun. Spiritul in care sunt cladite aceste
pe diferite di din spre Orient, ni aduce civilisa- dotia monumente este ins diferit : la Cfimpulung
tia bizantina, care pe acele vremuri domnia nu arhitectura si construcfia par a fi fost pur romanumai in Europa orientala, dar si in Asia Mica, nice, pe cand la Radauti ele sunt mai apropiate
in Africa de Nord, in Rusia si chir in Orientul de arta bizantina.
mai indepartat.
La Campulung biserica pare a fi fost de piatr;
INRAURIREA MEDIEVALA OCIDENTALA. Pare inteadevar, faptul ca. s'au descoperit in zidurile
a fi cea d'intaiu venit, prin Ardeal in Muntenia actualei biserici pietre cu profil romanic da a presi prin Polonia si Galitia in Moldova,
supune ca biserica de astazi, care e si ea de piaIn Muntenia ea este putin sinrtit si pare a fi tra, a fost cladit cu materialul limas dela darafost inlocuita chiar in veacul al XIV-lea printeo marea celei vechi.
inraurire oriental, care in veacul urmator devine
Temeliile bisericii gotice din Turnu-Seaproape exclusiva.
verin (fig. 2).
Astazi, din monumentele occidentale, nu ni-au
Descoperite cu ocasia spaturilor facute de d.
mai ramas cleat temeliile a doua biserici dispa- profesor Barcacila la castrul Drobetae, presinta
rute, una la Campulung (Muscel) si alta la Turnu- urmele unui altar semicircular de configuratie goSeverin, apoi ruinele cetafii din Cheile Argesului, Ed cu urme de contraforturi formand ca niste
zis a lui Tepes-Voda, si in sfarsit ramasitele pinteni imprejurul semicercului altarului. Zidria
unui turn, zis al lui Sever, situat in orasul Turnu- este de piatra bruta, neregulata si lucrata Ma arta.
Severin.
Acest altar a fost alipit de o alta cladire, mai
Temeliile bisericii romanice din CLImpu- veche si mai mare, a carii temelie de piatra, ciolung (fig. 1).
plita, din blocuri mari si regulate, este probabil
Aceasta pare a fi cel mai vechiu monument bi- de origine romana si face parte din cladirile cassericesc medieval din Muntenia, ale carui urme trului.
au ajuns pang la noi. Temelia acestei biserici a
Cetatea zisii a lui Tepes-Vodfi. Este unul din
fost gsita sub actuala biserica a manastirii Negru- rarele monumente care ni arata o inraurire medieVoda de catre d. V. Draghiceanu, in anul 1925. vala occidentala in Muntenia: ruinele ei se vad si
Aceasta biserica a fost cladit, probabil, in vea- astzi in cheile Argesului, in varful unei stanci,
cul al XIV-lea de care Nicolae Alexandru Basarab, de unde domina toga regiunea, gat spre Nord,
a carui piatra de mormant se gseste aici.
cat si spre Sud, in susul, cat si in josul ArgesuPlanul bisericii este romanic si se compune din- lui. Aceasta cetate, alcatuit dupa tipicul casteletr'o nava centrala mai larga si din dou colaterale lor feudale, medievale, se compune din mai multe
mai inguste, desprtite de nava centrala prin doua turle rotunde, situate la extremitatile cladirii si leranduri de stalpi. La aceast parte principala a gate intre ele prin drumuri de comunicafie apabisericii formand naosul se adauga spre Rsarit rate de ziduri puternice. In corpul cetatii se gaaltarul rotunjit inteun singur arc, care se leaga, seste un turn dreptunghiular, care pare mai vechiu
inteun mod cam stangaciu, cu stalpii interiori ai deck restul cladirii si care este zidit numai din
naosului. Spre Apus pronaosul mai mic e despar- piatra brut, pe and turnurile rotunde sunt zidite
fit de naos printeun zid, in axul caruia se des- din piatra bruta amestecata cu caramida, Cetatea
www.dacoromanica.ro
123
dariilor.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
INRAURIRILE BIZANTINE.
Inrduririle bizantine sunt dominante in desvol- este represintat in tabloul votiv imbracat in vestarea artei monumentale din Muntenia.
minte medievale occidentale. Mai este de obserEle ni-au venit pe diferite cai, dintre care cele vat ca acest tablou votiv este executat in fresca
mai importante sunt urmatoarele :
dupa tehnica zugravelilor orientale. Portretul lui
1. Direct din Capita la Imperiului bizantin, cu Mircea-cel-Batran dela bolnita Coziei ni-I reprecare tara noastra a avut legaturi consfante in sinta de asemenea in vesminte de cavaler din
acea epoca. In timpul lui Mircea-cel-BatrAn se evul mediu occidental.
stie el au existat chiar legaturi de rudenie intre
Mai tarziu insa, la sffirsitul epocei pe care o
Curtea noastra si familia imparateasca din Cons- studiem, vom gsi chipul lui Neagoe-Voda imtantinopol.
bracat in lungi vesminte bizantine, impodobite cu
2. Din Serbia, care a avut o arta proprie mai motive decorative aurite de stil oriental. Astfel este
veche ca a noastra si tot de origine bizantina, represintat in frescurile bisericilor din Snagov si
cu o intiurire romanica si lombarda. Cu Serbia din Episcopia Argesului.
au existat de asemenea legaturi de rudenie intre
*
*
familiile domnitoare.
8 -www.dacoromanica.ro
125
tiv mici, a$ezat in ltime, -aded mai larg cleat formeald, impreung cu cArAmida, materialul de conadfinc ; el poate fi i un adaus ulterior. Aceast structie. CArAmida este ingustA de 5 centimetri $i
grup de monumente se poate subdivide in dou:
Prima sub-grupA se compune din bisericile S&n
de 35 centimetri lungime. Rosturile dintre cArAmizi sunt late aproape dat grosimea insA$i a cA-
i Bogdan-Serai, care au fost probabil paradise. Ele sunt mici edificii dreptunghiulare, avand un singur ax. Naosul era boltit cilin-
rAmizii.
dric ca i la biserica din grdina publicA din Turnul-Severin Trebuie observat aici eh' bolta sfericA dela Bogdan-Serai este executatA inteo altA
Nicoar
Aceste biserici nu au twig pe naos, San NicoarA are insA un turn inalt, dreptunghiular pe
pronaos. Altarul este semicircular in interior, poligonal in exterior; altar simplu la Bogdan-Serai,
triplu la San-NicoarA (fig. 23-33).
Crucea este acusatA in spatiu prin frontoane ro- zidit toate monumentele din aceastA epocA.
LegAtura zidurilor mai este asiguratA prin trAtunjite in trei directiuni, iar spre RAsArit se aflA
gAtori
de lemn orizontali a$ezati in interiorul zidualtarul rotunjit in. interior $i cu fetele te$ite in
exterior. Pronaosul avea douA turnulete laterale, rilor in sensul lungimii loi $i la diferite InAltimi,
dacA zidurile sunt inalte. Aceste legAturi sunt im-
Biserica domneasa din Arges este expre- binate intre ele la intersectia lor. De obiceiu ur-
www.dacoromanica.ro
126
10
www.dacoromanica.ro
127
In fatada principala up dela intrare este Incadrat intre doi pinteni de zidgrie al cgror rost nu
este desluit. Od sunt contraforturi i ap par la
prima vedere (tim Ind d acest element de constructie nu existA in arta bizantina', ci numai in
in urmg i s'a adaptat sistemul de bolti pe consolg cu calotA pe pandantivi represintat in releveul
alAturat reprodus de d. O. Bal, dupg Van Millingen (fig. 18-22).
rilor i a boltilor.
AceastA zidgrie, spune Van Millingen, presing
o asAmAnare izbitoare cu aceia a zidurilor oraplui Constantinopol.
Supt paraclis se aflA o criptA boltitA cilindric
i terminatA ca i capela superioarg printr'o nip
circularA boltitA, cu o fereastrA in ax,
BISERICA DIN NICOPOLI (BULGARIA). Ziditg in
plan central in opositie cu cele doug biserici precedente. Dimensiunile sunt foarte restranse : 5
metri. pe 8 in interior (fig. 34-38).
Biserica Bogdan-Serai din Constantino- ate o mid ferestruie in arc de cerc : bolta dinpol. Acest mic edificiu nu i-ar avea locul in acest spre altar e terminatA in sfert de sferA i acopere
studiu, dad nu ar fi singurul paraclis din epoca absida semi-circularg in interior i poligonalg spre
bizantinA ce s'a mai pAstrat in Constantinopol i exterior. Pronaosul este in parte dAramat : nu de
pe earl le studiem aici in ceia ce privete materialul i modul de constructie, este Inca o confirmare a originii bizantine a bisericilor noastre din
Curtea-de-Arge.
Acest paraclis se compune .dinteo singura incApere dreptunghiularg, avand vre-o 8 metri lungime 0 3.70 lArgime in interior, terminatA prin1 Vezi Van Millingen, Eglises de Constantinople, Londra,
1912,
ArcadeIe sunt formate din piatrg cioplitg alternatA cu :cgramidg, deosebindu-se de acele dela
Curtea-de-Arge, !care sunt numai din drAmidg,
i asemAnandu-se irr aceastA privintA cu cele din
Mesembria, din Tarnovo 0 din Serbia bizanting.
De-asup-ra ferestrelor dela turla, in timpanul
II
www.dacoromanica.ro
128
actuate
veacul
i cu cupola. El poate fi considerat ca prototipul din care purcede 0 biserica Domneasca din tunjite in forma de nie in interior.
Cele dou'd contraforturi laterale sunt din alt
Arge.
GE. Este cldita dupa unii de catre Nicolae Alexandru Basarab, dupa altii de care Radu Negru
al
epoch'
Interiorul este maret i de un efect impunaXIII-lea. Este cert ca presint caracterul arhitectonic al bisericilor din timpul Imparatilor Comneni tor, kat prin proportiile lui generale, cat i prin
i ea in acest monument gasim toate elementele inaltimea boltilor. Ochiul imbrtieaza dinteo sinprincipale ale bisericilor bizantine din acest timp 1 gull privire intreg spatiul interior. Lumina este
bine drfusata prin ferestre aflate la diferite inaltimi
(fig. 39-50).
Planul in forma de cruce greaca este carac-
i in diferite directiuni 1.
12
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
1NRAURIREA SARBEASCA.
Se stie a in veacul al XIV-lea cAlugrul Nico- caracter a parte, va fi studiatA separat in paradem, venind din Serbia, infiinteala in 1374 ma- graful urmtor (fig. 81-93).
nu ni pot da deck o documentare foarte incom- planul in formsA de treflk plan zis si triconc sau
plect asupra caracterelor lor primitive. Inteade- trilobat. AceastA dispositiune nou da acestor moOr, miinlistirea Vodita nu mai este si din bi- numente o infAtisare cu totul diferit de acelea
serica ei nu se gsesc astzi decat dou ziduii din grupa precedentA : Biserici cu nav unic, ele
pe jumtate drmate. SApAturi recente fcute de au naosul incoronat cu o turl inalt bine sprijid. V. Draghiceanu au dat la iveal temelia bise- nig de cele trei abside. Pronaosul dreptunghiular
ricii, care ni arat un plan cu naos in form de este cu sau fr turlk in cel d'intaiu cas turla
trefl, cu un pronaos dreptunghiular. Materialele este mai scundk dui-A modelul celei dela biserica
gsite in sgpAturA dovedesc o arhitectur ingrijit
in care piatra cioplita in asise regulate alterneal
din Crusevat.
Aceast grup de biserici se distinge printr'o
dispositiune constructivA special, caracteristica a
bisericilor sArbesti din Valea Moravei si care presintA o deosebit important : Naosul este compus dinteo travee principalA ptrat in plan, peste
care se razims cupola pantocratorului, si din dou
travee secundare, egale sau nu, avnd form'A dreptungluulark care incadreaz jiaosul spre WasArit
cu crmida.
astAzi
cu totul
transformatk iar biserica ei, care pare a fi Ostrat, in cea mai mare parte, dispositiunile sale generale, este in intregime renovata in ceia ce priveste arhitectura ei exterioark care nu mai presing niciunul din caracterele sale primitive, afara
doar de o urrnA de asise de piatr cu chteva CA- si spre Apus. Dispositia acestor travee este astfAmizi aparente care par a fi fost smaltuite (in fel ca arcurile mari laterale care sustin turla spre
Nord si Sud sunt proptlte spre Est si Vest prin
coltul absidiolei din spre Sud).
Planul bisericii este bine desvoltat, naosul in cele cloud arcuri mai mici ale traveelor secundare,
form de trefla. are un altar spatios cu dou ab: arcuri alipite in interior la zidurile dela Nord Si
sidiole laterale care par a fi fost modificate in Sud. Acest sistem este complectat prin zidurile
urm. Tula panfocratorului este inalt, ridicat pe absidelor laterale care proptesc celelalte dota ararcuri lungi si svelte. Pronaosul dreptunghiular curi mari, ce sustin turla spre Est si Vest (fig.
este incoronat cu o a doua tura' mai scund (fig. 51, 56, 59, 65).
Prin aceast iemarcabilA dispositiune construcIn afarA de aceste dou biserici ni-au mai fA- tivk impingerile resultate din greutatea turlei sunt
mas din veacul al XIV-lea biserica dela mngs- echilibrate in mod rational, iar deschiderea arcutirea Cozia si cea dela Cotmeana, ambele ridicate rilor, diametrul lor, este redus fatA cu spatiul interior disponibil, ceia ce micsoreazA impingerile
de Mircea-VocIA cel BAtrn.
Biserica dela Cozia este un monument str- laterale si inlesneste constructiunea edificiului.
Din dispositiunea de mai sus result unele conlucit, avand toate caracterele arhitecturii sarbesti
din scoala Moravei '. Aceast bisericA intruneste secinte de care arhitectii sarbi s'au servit pentru
la un loc caracterele generale ale celor doua bi- a obtinea efecte originale in fatade. InteadevAr
serici precedente, ins desvoltate si perfectionate zidul exterior al traveelor secundare dela naos se
opreste la un nivel ceva mai ridicat deck arcul
(fig. 59-80).
Biserica din m'AnAstirea Cotmeana, avnd un interior alipit de el, iar de aici in sus se ridici
zidul care sift' peste acest arc. Se produce astfel
' Vezi G. Millet, L'ancien art serbe, i G.Balq, 0 vi- la partea superioarA o retragere a zidului spre interior, ceia ce dA nastere la o poala atrAnd un
sitd la cdteva biserici din Serbia, Bucureti 1911.
56-58).
13
www.dacoromanica.ro
130
Materiale si procedeuri de constructie tura pietrei este aici foarte bogatA $i fin execu-
tag ; profilaturile si motivele care decoreazA arcadele si timpanele, chenarele ferestrelor, bthurile,
etc., sunt frumos compuse, foarte variate si perfect executate. Rosete mari de piatr ajurata decoreazA arcadele la partea lor superioarA si ser-
Briluri de piatrA se gsesc la Cozia la diferite inaltimi: supt ferestre si la nasterea arcadelor.
14
www.dacoromanica.ro
131
la basa
proeminent ca un fronton.
Cornivale au disparut ; se poate ca ele sa asize de plated cioplita cu ingrijire ; bucatile gasite
fi fost de caramida in zimti, ca la bisericile bi- au aproximativ 55 centimetri inltime, cu fetele i
zantine, sau de caramida i piatra cioplita, aa muchiile regulate ; ele presinta colonete angajate
cum a fost restaurata cornia bisericii din Cru- la coltdri ca la Cozia i resalituri care nu se pot
reconstitui fiindca pietrele &He sunt in numar
evat.
Turlele par in genere putin inalte, insa ele prea mic. Aceste asise de plated par a fi fost
sunt aezate pe o bas cubica destul de volumi- alternate cu fsaii orizontale de caramida aparent.
noasa i compus, cum am vazut, din .dou parti Aceste putine rmite dovedesc totui ea edifisuprapuse. Forma eleganta i proportia inalta a ciul acesta era lucrat cu ingrijire de catre cioplibisericilor sarbeti provine mai mult din proportia tori priceputi. Luugimea totala a bisericii era de
Malta a boltilor i deci a zidurilor din fatada, din 18 metri i largirnea mijlocie de 6 metri aproxicare resulta o turla aezata la inaltime mare ; mativ. Acestea sunt cotele interioare.
proportia propriu-zisa a turlei ins nu este inalt.
Mnstirea Vodita era aezata in apropierea
Am vazut una din dispositiunile speciale ale unei ape de munte, care cu timpul a mincat nialul.
turlelor sarbeti, care const in adausul a patru Astazi pmantul care continua a se surpa a ajuns
arcuri interioare razimate la colturi prin console la cativa metri de temeliile bisericii, care in cativa
ani vor disparea complect. Rmaitele de materia:e
(fig. 64, 65).
o
intalnim
la
am0 alt dispositiune pe care
mai importante care au fost gasite in pamnt s'au
bele turle ale bisericii din Tismana consta din transportat la liceul din Turnul-Severin i s'au
reducerea planului patrat al arcurilor mari la un depus in Museu.
plan
de colt (trompes
d'angle). Tull
in genere.
Aceast dispositiune o vom gasi i la panto- presinta inteadevar o mare asernanare cu cele de
cratorul Bisericii Episcopale din Arge (1512), la Calenici, Cruevat, Liubostinia i Rudenita '.
Planul este in forma de trefla cu o singura turl
dar altfel executata (fig. 146).
pe naos ; pronaosul este aproape patrat i boltit
*
*
echilibrului.
15
www.dacoromanica.ro
132
sim si aici alternanta zonelor de piatrg si a celor din motive florale, stilisate: aceste diferite mode cgrimidg ; piatra este aici cioplitg cu ingrijire, tive se combing Intre ele in mod armonios si dode asemenea cgrAmizile sunt de o bunA fabrica- vedesc mult simf decorativ. Credem ca originea
tiune ; ele au 6 centimetri si rostul dintre ele are acestei sculpturi trebuieste cgutatg mai mult in
2-3 centimetri.
Ferestrele sunt impodobite cu frumoase cheeare de piatrg sculptatg, avand forme si may&
variind dela o fereastrg la alta. Se poate observa
cA aceste ferestre (dela naos) au fost lungite in
jos si cA ele se opriau la origing in dreptul beaului de piatrg de jos, care probabil cg nu era intrerupt,cum este astgzi. In partea de sus a arcadelor se aflg frumoase rosete de piatrg sculptatg
si ajuratg, care lumineazg si ventilead boltile bisericii. La rosete ca si la ferestre motivele sculpturale sunt foarte variate (fig. 67-74).
cercuit cu un rand de mid ornamente de teracotg in formg de flori cu patru petale, inecate
in mortar. Asemenea ornamente se gAsesc in bise-
ricile din Balcani si din Serbia bizanting. Cornise1e lipsesc, Cad toatg partea superioarg a zidAriilor mai sus de arcade este reinoitg. Turla este
joasg, dar bine proportionatg; ea aminteste pro-
16
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
INRAURIREA MACEDO-BALCANICA.
InrAurirea macedo-ba1canicli se poate con- multe dintre ele sunt insa din veacul al XVIII-lea,
ca $i pridvorul din spre Nord, adaus de Voda
Ipsilanti.
este recladit de catre Constantin-Voda Banco- valid extradosul decorat cu un rand de discuri
veanu in veacul al XVIII-Iea.
Biserica este acoperit printr'o bolta cilindrica,
ceia ce dovede$te evident ca acestea au fost adause posterior, dar probabil putin timp in urma,
sunt acelea$i.
RESUMAT. Biserica din Cotmeana rmne iso-
www.dacoromanica.ro
134
- 18
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI.
la aceste biserici naosul urmeazA dispositia cu- o alta epocA ; dar faptul cl pe paretii interiori ai
noscut a turlei centrale stand pe patru stalpi. acestui pronaos se &este o zugrveal veche,
Altarul este desvoltat si compus dinteo absidA care pare a fi din veacul al XVI-lea, dovedeste
yrincipal centrals& la care se adaugA inteo parte cA zidAria dintre stalpi e dinteo epocA foarte asi intealta absidiolele care formeazA proscomidia propiatA de originea inssi a bisericii, dad nu
si diaconiconul.
represinti Mitropolia Veche din Targoviste tencuit pe din afar& dar credem c aceast trans-
arhitectul Lecomte du Nouy si din timpul &himrii ', cA partea din spre Apus era deschisA pe
trei laturi si rAzimat spre exterior pe stalpi rotunzi
de caramida, era prin urmare tin adevarat pridvor,
19
www.dacoromanica.ro
136
Orli noastre, ceiace a impus, mai tarziu, inchide- lisarea exclusiva a caramizii aparente. Elementul
rea lor pentru a putea fi utilisate mai cu folos si cel mai frumos si mai decorativ este arcada pe
stalpi dela Snagov (fig. 98-99). Ea este Malta si
in tot timpul anului.
Materiale 0 procedee de constructie. Nu proportionata si se ridica pana supt cornisa cormai gasim aici asisele alternate de piatra si de pului bisericii. Arcadele dela Targoviste au alta
caramida ca la grupele precedente, ci caramida proportie, mult mai joasa si mai greoaie, formele
aparenta este uniforma pe toata suprafata fata- sunt mai simple. In afar% de partea anterioara a
delor. In sfarea de astazi, numai timpanele dela bisericii dela Snagov, compus, cum am vazut,
partea superioara a arcadelor dela Snagov sunt dintr'un singur element, arcada pe stalpi, restul
tencuite. Carmida este frumoasa si de bun fa- fatadelor la ambele biserici se compune din doua
bricatie, si are formele cerute de plastica fatade- registre suprapuse, in care se deschid ferestrele,
lor : rotunjita, tesit sau profilat. Procedeele de mai mari la partea inferioara, mai mici in regisconstructiune sunt cele bizantine, pe care le-am trul superior. La Snagov ambele registre de arcastudiat la bisericile de origine constantinopolitana2. turi sunt inalte si inguste si terminate in plin
Plastica monumentala este impunatoare. Di- cintru la partea lor superioara, pe and la Tarmensiunile importante ale edificiilor, inltimea tur- goviste arcaturile de sus sunt mai largi, iar cele
lelor, proportiile inalte ale arcadelor si ale firidelor dela naos sunt mici si scurte, formand ca un
dau acestor biserici o infatisare mare*.
fris de arcuri in semi-cerc, rzirnate pe console
La Snagov poate s fi fost la origine mai multe (fig. 112).
turle, ca la bisericile din Muntele Athos ; proDe astfel si la Snagov, arcaturile din registrul
portia eleganta a celei existente de pe naos ni superior, care au o proportie mult mai inalt, sunt
permite sa ni inchipuim aspectul stralucit ce putea razimate pe console de caramizi profilate, astfel
presinta aceasta biserica.
incat partea superioara a fatadelor este in porte
Turia de pe pronaos cazuta impreuna -al bol- a faux" -rata cu cea inferioara (fig. 107 si 108).
tile dinprejur a fost refacut tarziu de tot, asa
Timpanele dintre arcaturile ambelor registre
cum o vedem. De sigur ca altfel se presinta ea sunt, la Snagov, ornate cu cruci formate din cain vechime, dar nu avem niciun document care ramizi sau zigzaguri orizontale si verticale pe camp
s ni permit a determina sau a face vre-o ipo- tencuit.
tes asupra formei ei anterioare.
DETALII. Soclu nu exist la niciuna din aceste
Vechea Mitropolie din Targoviste era cea mai biserici.
mare dintre bisericile din Ora. Turla de pe naos
Ferestrele sunt in forma de arcuri in semiavea un diametru interior de vre-o 6 metri si o cerc, Ma chenare de piatrii.
inaltime proprie aproape dubla, cu ferestre lungi
Arcadele si firidele sunt de asemenea in
asezate in dott registre suprapuse. 0 alt turla semi-cerc, compuse din mai multe arcuri, formand
mare se afl pe mijlocul pronaosului si alte sase resalite succesive, care prin umbrele lor dau
turle mai mici, laterale, incadrau frontoanele Se efectul plastic dorit. Extradosul arcadelor este
poate ca nu toate turlele s dateze dela origine, decorat cu zimti formati din caramizi, in zimti,
ci unele din ele sa fi fost adaugate in timpul dupa procedeul bizantin cuuoscut.
restaurarii lui Brancoveanu. Dupa putinele docuCornisele urmeaza de asemenea formele cunoscute.
' Vezi G. Bal, Notd despre arhitectura Muntelui Athos.
2 Vezi Cholsy, L'art de &Mir chez les Byzantins.
Capitelele, stalpii, consolele, sunt compuse din cararnizi speciale, facute in tipare, ro-
20
www.dacoromanica.ro
137
U*ile nu se mai pot reconstitui, fiind modi- ca 'la Bisericile dela Muntele Athos.
Altarul desvoltat cu eke o absidiola in fie:
ficate in urma. La Targoviste up cu chenar de
care
parte.
piatra, ale aril elemente mai exista si astazi,
Pronaosul de asemenea patrat, cu o turll
este din epoca lui Constantin Brancoveanu.
central,
are aceiasi alcatuire ca $i naosul ; are
Briluri nu exist la Snagov. La Targoviste se
insg
paretii
exteriori razimati pe stalpi inalti, cari
pare ea era un beau la naos $i altul la pronaos :
astazi
sunt
ziditi intre ei, ins cari la origine
ele nu sunt insa in legatura unul cu altul, ci la
erau
probabil
isolati, ga el acest pronaos era
nivele diferite ; cel de 1a naos pare a fi fost fadeschis
pe
trei
laturi ca un pridvor. Dispositia
tezat, poate cand s'a tencuit fatada.
a planului este pentru naos o combinatie
Acoperisurile par a fi fost cu pang mica generala
a principiului constantinopolitan
Turlele sunt de
pe base cu patru fete. Corpul turlelor este poligonal, cu opt pang la douasprezece laturi. Muchile
al turlei asezate
Ferestrele dela turle sunt lungi $i inguste, tot la aceia$i inaltime ; atat nava centrala, cat $i
incadrate in mai multe arcuri concentrice, formind planuri diferite, astfel ca in fatada se desemneaza o serie de umbre verticale, care Inca-.
dreaza ferestrele $i dau intregii turle aspectul
inalt $i svelt care se cuvine pentru a incorona
monumentul.
sinurile $i absidiolele
decal in -plan.
www.dacoromanica.ro
138
mid pe absidiolele din dreapta si din stanga altarului si pe_partea de Apus a pridvorului.
teadevar 40 de metri lungime si 14 metri 50 la- cele de alaturi, mai retrase. Aceasta configuratie
time in exterior, si se compunea din doua parti, este perfecta si va ramanea definitiva in cursul
care nu par a fi fost executate dintr'o data (fig. Areacurilor urmAtoarel.
111-118).
Tnteadevar, atat din punct de vedere construePartea d'intedu, cea din spre Rlislirit, com- tiv, cat si din punct de vedere plastic, ea satispusa din naos, altar si un pronaos facand corp face in mod desavarsit cerintele. Ca constructie,
cu naosul, presinta aceleasi dispositiuni, pe o scara fiecare colt al laturilor turlei formeaza ca un conmai mare, ca Biserica Domneasca din Arges, nu- trafort capabil sa resiste impingerii boltei supemai ca partea din spre Apus, adeca pronaosul, se rioare, retragerile succesive ale arcadelor concendeosebeste prin alcatuirea lui care 11 incorporeaza
oaresicum de-a dreptul naosului, in opositie cu
unul cu altul.
Partea a doua, cea din spre Apus, este de asemenea foarte desvoltata, pe un plan patrat si presinta o conformatie asamanatoare cu naosul tot
cu o turla centrala stand pe patru stalpi rotunzi.
Zidurile exterioare se razima pe coloane puternice, legate prin arcade ; la origine ele erau de
ca la Snagov sub forma unui pridvor, foarte incapator, deschis pe trei laturi si avand la mijloc
o tnrla, stand pe patru stalpi rotunzi. Stalpii de
la periferie au aceiasi configuratie ica acei dela
sigur deschise spre exterior. Infatisarea celor doua Snagov, ei sunt insa mult mai scurti si par mai
parti -ale bisericii este aceiasi din punctul de ve- greoi. Ei sunt unii octogonali, altii cilindrici, unii
dere al compositiei fatadelor, numai ca partea in- canelati vertical, altii in spirala.
taia, cea din spre Rasarit, este mai inalta si mai
Forma boltilor difera de asemenea de cele dela
masiva. Frontoanele rotunjite terminA si aici si Snagov, astazi cazute, pentru ca la Targoviste
acolo boltile cilindrice care incadreaza turlele centrale, desemnand forma crucii in spatiu.
Naosul are fatadele compuse din dou randuri
de ferestre suprapuse ; cele de jos, cu arcuri largi
alatucate.
cu alta.
zece laturi si este compusa la 'fel ca acea a Pantocratorului, numai ca acoperisul sta direct pe
curba arcadelor, pe and la naos el sta pe o cornisa orizontala: aceasta turla pare a fi pastrat
pang la urma forma ei primitiva.
Pe colturile apusene extreme se mai afla doua
pe pridvor si in afara de cele doua tulle de pe turle mici. Iar in fata lntrarii in pridvor se kfla
pronaosul alipit naosului, se mai gasiau turle mai till baldachin patrat pe arcade si coloane bogat
sculptate, care se datoreste lui Constantin-Voda
Brancoveanu, care este si autorul unei restaurari
I A se vedea defaliile la paragraful precedent.
22 www.dacoromanica.ro
ale bisericii nu
diti intre ei inteo epoca ce nu se poate determina, dar probabil in timpul lui Constantin Brancoveanu.
lui si din causa modifiarilor ce a suferit in cursul vremurilor, nu se poate sti klaca toate turlele,
in numar de opt, pe care le avea Mitropolia din
Targoviste inainte de fi (Fatima% dateazi dela
origine, sau dela epoci intermediare, cum este
aceia a lui Constantin Brancoveanu, and ele au
fost probabil complectate la restaurare. Prdiosul
releveu pe care il dam aici este datorit d-lui arhitect George Sterian.
Inainte de a incheia cu acest monument, pe care
139
claramata
de arhitectul Lecomte du Nay, care a reconstruit-o din temelie, reconstituind-o dupi teoriile sale
proprii
93
www.dacoromanica.ro
CAPItOLUL VII.
INRAURIREA ARMENEASCA.
Caractere generale. Aceste doug monumente,
Este bine cunoscuta expansiunea artei armenesti
in evul mediu. Ea nu s'a simtit numai in tara daca presinta intre ele deosebiri destul de pronunnoastr, ci in tot Orientul Europei si chiar pia tate, cum vom vedea mai la vale, au totusi unele
asemnri caracteristice, care impun o apropiere
in Occidentul ei.
armeni cari s'au refugiat in diferite tail din Europa, ducand cu ei arta lor de a construi. In Ser-
sant in forma de trefl, dar daa naosul cu sinurile si turla pantocratorului au principial aceiasi
conformatie la ambele biserici, pronaosul este cu
se ridia Inca o
turla
24
www.dacoromanica.ro
cari am avut le.gaturt ci.presinta dispositiuni proprii trii si arhitecturii noastre. Mai mult decal
ataf, aceste dispositiuni nu raman isolate, ci se
multsi aceasta se va verifica in capitolele urmatoaredispositiunile de care vorbim aici, adeca cele
doua turle mici de pc pronaosul bisericii Matta'stirii Dealului, pe de-o parte si pronaosul larg cu
doisprezece stalpi isolati de la Episcopia din Arges, pe de alt parte, vor deveni cele dou tipuri
principale ale arhitecturii din Muntenia in veacurile al XVII-lea si al XVIII-lea.
141
Materiale i procedee de constructie. Materiale utilisate sunt : piatra de talie, cioplit fin
si sculptat dupg procedeele cele mai perfecte ;
aceasta pentru fata vazuti, iar, pentru interior si
pentru bolti, caramida. Procedeele de constructie
urmeaza principiile artei bizantine ; la descrierea
fiecarui monument vom arata particularittile ce
presint.
_ 25 _
www.dacoromanica.ro
142
toare.; partea din spre altar, care urmeaza principiile de composifie sarbesti, pastreaza eleganta si
svelteta bisericilor din $coala Moravei, cu predominanta liniilor verticale ; partea din spre Apus
Irma, din causa pronaosului largit, eapata o pro-
la bisericile
ci in
exterior.
Unul din caracterele acestor biserici ca si al
bisericilor armenesti este frumuseta si stilul profilaturii de piatra si perfectiunea executiunii sale.
I Vezi Choisy, Histoire de l'Architecture, vol. II, p. 59.
sus
flori stilisate de
compositie
26 -www.dacoromanica.ro
143
175-179).
Astfel avem un fronton rotunjit in fatada prin- noug. Partea din spre Apus este boltita cilindric
cipal ; el a suferit modificari la restaurarea din in berceau" ; partea de spre Rsirit, despartiti de
veacul al XIX-lea. Alt fronton se gaseste spre cea d'intaiu printr'un arc mare concentric cu beraltar, la punctul de legatura dintre absida semi- ceau"-1, sustine cele doti turle mici prin intercirculari eu corpul bisericii. Acest fronton nu mai mediul unui arc longitudinal aflat in axul bisericii
este visibil actualmente; End acoperit de inve- si rzimat pe arcul mare si pe zidul intermediar
litoare.
din spre naos si pronaos.
Formele invelitorii primitive erau probabil roNaosul are o conformatie derivata dela bisetunjite, ca la Arges ; aceasta resulta oaresicum din ricile sarbesti, cu arcuri interioare alipite de paretii
forma frontonului din fata, care era la inceput din spre" Nord si Sud, atat in spre altar, cat si in
rotunjit, partea superioara dreapta fiind adaugata spre pronaos; am vazut cum acest sistem asigur
in urma. 0 alta dovada stint arcurile desemnate echilibrul zidriilor si intareste structura bisericii.
pe fetele basei turlei mari care delimiteaz profilul
Fatadele presinta doti registre de arcade
acoperisului in forma de cupola al sinurilor. La oarbe, ambele in plin centru si despartite prinultima refacere a acoperisului s'a restabilit forma tr'un beau profilat. Arcadele sunt compuse dinaceasta rotunjit in locul celei drepte, care se vede tr'un tor de sectiune circulara aplicat prin interpe releveul d-lui arhitect E. Popescu, pe care il mediul unui profit concav pe &fa paretelui. Prodam aici.
filatura de stil armenesc este compusa ca element
Boltile sunt cele usitate in arta bizantina, in principal din toruri circulare care compun corniceia ce priveste biserica din Dealu. La Curtea- sele, chenarele arcadelor si care se combina cu
de-Arges ins pare a fi lipsit sistemul obisnuit al alte profile in genere rotunjite spre a forma conpandantivelor ; aici trecerea dela patrat la octo- nisa si braul.
In registrul inferior se deschid ferestre dreptgon sau cerc se face sau prin trompe pe colturi
ca in arta araba, sau printr'o suprafata incepand unghiulare, in cel superior rosete rotunde din
jos in colturi ca o piramida cu muchi tesite si piatri ajurata, care lumineaza partea de sus a biterminfindu-se sus supt turia in forma de con ; sericii si boltile.
Turlele, inalte si frumos proportionate, stau pe
aceasta subtila conceptie s'ar potrivi si ea cu geniul arab in care dominau traseurile basate pe o base cubice rasarind din acoperis ; atat basele,
cat si fetele turlelor sunt acoperite cu ornamente
desavarsita cunostint a geometriei.
27
www.dacoromanica.ro
144
fin sculptate, compuse din impletituri si flori geometrice. Sculptura din prejurul ferestrelor dela
tude pare neterminata.
Basa turlelor mad presinta o dispositiune care
aminteste pe aceia dela Cozia, adeca un semi- al XVII-lea si al XVIII-lea in Muntenia; acestea
cerc inscris in fata verticap a basei turlei. La nu vor putea ins ajunge la perfectiunea modelului lor (fig. 143-181).
centrul caruia st o tuda rzimata pe douasprezece coloane de piatra cioplit. In cele doua colturi din spre Apus se mai ridica doua tude mai mici.
Disposifiunea pronaosului este principial
aceia a bisericilor sarbesti : insa arcurile secundare
acea epoch'.
ale registrului de jos in fatada principal'. In mijlocul panourilor se afla ate o inscriptie din litere in relief, producand un frumos efect decorativ (fig. 142).
Se poate presupune ca toate panourile arcadelor.
in fatade erau destinate s fie decorate la fel cu cele
Disposifiunea pronaosului este, cum am vzut, foarte diferita de aceia a bisericilor studiate
pana acum. Turla din centrul pronaosului, care sta
pe cele douasprezece coloane de piatra, este o
foarte frumoas conceptie, care da interiorului
bisericii o amploare surprinzatoare si perspective
CURTEA-DE-ARGE.
Acest monument este netkaduit cel mai perfect printre bisericile din Muntenia. Cladirea lui
28
www.dacoromanica.ro
145
Din punct de vedere constructiv, ele proptesc unele sunt oarbe si allele ajurate ; de lumineazA
turla centralA, care sta pe coloane isolate, si nu partea superioarl a bisericii.
sent adosate unor pAreti sau unor masive de zidABasele turlelor sunt toate in patru lAturi ; cea
rie care sA le menfinA. Echilibrul acestui sistem
este obfinut numai prin botti si arcuri care il leak
de zidurile exterioare.
dela naos, foarte Malta si aproape cubid, este acoperit cu ornamente sculptate si incoronatA cu o
cornis arabA ; pe fiecare din fefele ei inteo arcacIA semi-circular decorati vedem imbucandu-se
cupolele sferice ale absidelor. Basa turlei de pe
ei, este imprejmuirea de piatrA cioplit care formeaz ca o balustradA de jur imprejurul bisericii
arlab pe un soclu.
Cantarul sau
rie de rosete de piatrA bogat scuptate, din care bisericii, este un mic edificiu boltit, stand pe
29 -www.dacoromanica.ro
146
timpurile.
30
www.dacoromanica.ro
PREMIERE PARTIE
CHAPITRE I.
LES ORIGINES.
Les rares monuments de cette poque qui se
soient conserves jusqu'a nos jours, sont presque
exclusivement des glises, parfois des clochers
ou des cellules de monasteres disparus. Les difices civils et militaires ont t pour la plupart
transforms on bien se sont ruins.
II nous reste quelques chapelles souterraines,
creuses dans le roc, mais si rudimentaires qu'el-
CHAPITRE II.
ses orthodoxes. Un escalier en spirale faisait communiquer le pronaos avec le clocher place au des-
est spar du naos par un mur dans lequel s'ou- este un des rares monuments d'origine moyenvre une porte de communication. Cette division geuse de la Valachie. Elle fut, dit-on, difie par
de l'intrieur en deux parties est propre aux gli- les Chevaliers de l'Ordre Teutonique. Ses mines
31
www.dacoromanica.ro
148
se voient au sommet d'un rocher d'oli elle dominait les gorges de l'Arges. Elle consiste en plusieurs tours rondes relies par des chemins de
ronde et protegees par des murs. On y voit une
tour caree, qui parait etre la plus ancienne : elle
est bfitie toute en pierre ; tandis que les tours
massive construction en pierre de 'forme rectangulaire, la partie suprieure en est croule. Cette
tour parait avoir fait partie d'une forteresse for-
CHAPITRE III.
Caracteres gnraux. Naos carr ou rectangulaire, sans absides latrales, sanctuaire arrondi
a l'interieur polygonal a l'exterieur, simple ou flanque de deux absidioles larales ; pronaos de dimensions rduites.
Ces monuments peuvent se subdiviser en deux
groupes :
$ Pl. X a XX.
32
www.dacoromanica.ro
149
Matriaux et procds de constructions. vert de fresques. Les vates sont construites d'a-
Les proceds de construction nous sont connus de l'art byzantin. Les assises de pierre, noyes dans un mortier de chaux mlange de cailloux
de tres petites dimensions, alternent avec des assises de briques formant arrases horizontales.
La plastique monumentale derive dela forme de la croix que couronne la tour centrale ;
chaque element du plan est visible de Pexterieur
et clairement exprim dans l'espace ; sa confor-
pres les proceds byzantins connus. Les pavements sont en grandes dalles de pierre.
L'EGLISE SAN-N1COARA, btie vers 1350, est
L'intrieur de ces eglises est entierement recou- posant sur des consoles ; cette disposition res-
- 33
www.dacoromanica.ro
150
CHAPITRE IV.
L'INFLUENCE SERBE.
L'INFLUENCE SERBE.
Au XIV-e siecle le
rnoine Nicodeme, venu de Serbie, fonda en. 1374
et de Tismana, en
Oltnie.
LE MONASTERE DE VODITA est aujourd'hui
basse.
Nous possdons encore deux monuments datant de la fin du XIV-e sicle. Ce sont : l'glise
a 55). De rcentes fouilles ont permis de d6couvrir la forme du plan qui se composait d'un naos
trfl et d'un pronaos rectangulaire.
Les matriaux 'Lretrouvs montrent une excution soignee : Des assises de pierre rgulierement taillees, alternant probablement avec des
ranges de briques ; le tout recouvrant un blocage
construite par Mircea-leGrand en 1393. Monument rernarquable qui reproduit les formes de l'architecture serbe de
l'Ecole de la Morava : plan trfl, pierre de taille
de moellons.
datant de sa
fon-
34
www.dacoromanica.ro
151
partie inferieure s'accroche un fronton ou une arcade, au centre de laquelle se trouve une rosace
ajoure. On pent voir a Kalnitch et a Krouch6-
de celles du groupe precedent : Ce sont des glises A une seule nef, au naos surmont d'une tour
bien encadre par ses trois absides et par le pro-
sont a peu de chose pres ceux de l'cole byzantine ; toutefois il faut remarquer quelques differences. Nous retrouvons ici les zones alternes de
pierre et de brique, mais la pierre y est de di-
sition speciale :
dispositions du plan trfl a une seule nef, allongee par l'adjonction du pronaos. II en rsulte un
aspect tire .en longueur, qui est tres different de
celui des eglises A plan central d'origine byzantine et qui se rapproche de celui des glises
moldaves qui ont le meme plan trfl.
richesse de motifs.
DETAILS. Le socle est une simple saillie, sans
profil.
Des bandeaux de pierre se trouvent A diffrents niveaux, sous les fentres et a la naissance des arcades. Ces arcades, grandes et larges, recouvrent les murs extrieurs; elles montent
de fond jusque sous la corniche et leur centre
est par endroits occup par une rosace de pierre
sculpte et ajoure.
Les frontons sont tres usits en Serbie ott
l'on en voit des profusions dans la partie suprieure des faades. A Cozia on a mis a jour un
fronton arrondi sur la faade principale (fig. 63).
dchargeant les grands arcs ; ils reposent a l'interieur sur des consoles places dans les coins du
carr (fig. 64, 65).
Les consequences de cette particularit sont
similaires A celles que nous avons constates plus
haut : La base de la tour est forme d'une partie
Le plan des fondations a t .rcemment dcouvert. Le naos en forme de trefle se compose des
trois traves caractristiques qui sont ici toutes
ingales (fig. 51). Le pronaos presque carr.
La maconnerie est en mollons. Le parement
35
www.dacoromanica.ro
152
80).
gienne.
L'EGLISE DE TISMANA est de dimensions aussi
long sur six de large A l'intrieur. Les dispositions du plan sont les memes ; cependant le saneL'EGLISE DU MONASTERE DE COZIA, bAtie tuaire est ici pourvu des deux absidioles latrales
en 1393, est, ainsi que nous l'avons constat une qui manquent dans les plans de l'Ecole serbe de
eglise serbe de l'Ecole de la Morava, bate fres la Morava. Cette disposition rapproche l'glise de
probablement par un architecte serbe. Le plan est Tismana de celles de l'Ecole de Constantinople.
trfl et surmont d'une tour sur le naos. Le pro- Par ailleurs la tour du pronaos a un caractere
naos est vat en berceau. Devant l'glise un serbe que l'ou retrouve A Krouchvatz et a Kaleporche a t ajout au XVIII-e siecle (fig. 59
nitch, tandis qu'il manque aux glises byzantines
fois dans les Balkans, a Mesembrie a Stnimachos. A remarquer, la forme octogonale a Pint&
rieur des tours et la constructions a pans coupes
primitive de ce monument.
L'intrieur paralt avoir subi moins de transformations.
EN RESUME, les glises de ce groupe ont toutes des absides latrales, en opposition avec cel-
CHAPITRE V.
L'INFLUENCE BALKANIQUE.
L'INFLUENCE BALKANIQUE n'a laisse de traces preuve dans la decoration des facades qui \se
qu' la seule glise de Cotmeana bAtie par Mir- prolonge sous les toitures de ces absides.
cea-le-Grand en 1389. Elle est de petites dimenLes facades sont dcordes de longues arcades
sions: 12,50 de long sur 4.35 de large A Pint& aveugles tres troites descendant de sous la corrieur. Le naos seul subsiste, termin par un sanc- niche jusqu' terre.
tuaire demi-circulaire et complete par deux petites
Les arcs qui les terminent sont entoures d'une
absides latrales. Le pronaos est du XVIII-e sie- ligne de petits disques en terre cuite mailles
cle. 11 est probable qu'un porche completait Pedi- de couleur verte et brune (fig. 81 A 93).
fice ; ou en voit l'amorce d'une arcade sur le
DETAILS. Le socle est sansprofil; aucune ceinct Sud.
ture horizontale si ce n'est sous la corniche une
Le naos est vont en berceau et le tout est ligne de petits disques dmailles. Les fentres
construit en brique ; les absides latrales parais- tres petites et troites sans cadre de pierre. La
sont avoir t rajoutes apres coup ; on en a la plupart des fenetres actuelles datent du XVIII-e
_ 36 www.dacoromanica.ro
153
sont plus courtes que les autres et que la maconnerie de ces absides est sans liaison A ces
Les corniches sons en dents de scie et parais- points ae jonctions ; ce qui prouve bien que ces
sent d'une date plus, rcente. La chorniche du absides ont t rajoutes plus tard. Cette hyposanctuaire est A un niveau moins leve et celle these est encoure confirmee par la decoration des
des absides encore plus bas.
murs latraux, que l'on retrouve derriere les toiNord.
Un pronaos fut rajout au XVIII-e siecle par tures des absides latrales.
le prince Constantin BrAncoveanu sur l'emplaceRESUME. L'glise de Cotmeana est un monu-
CHAPITRE VI.
furent- maconnes.
Les deux glises que nous tudions son grandes a spacieuses si on les compare aux monu-
37
www.dacoromanica.ro
154
coup change ; la
tour du naos tres lancee ne driques. Les portes ne peuvent tre reconstitues
latrales du naos a comme consequence la dispaLes arcades de TArgoviste ont une proportion rition des frontons arrondis des eglises en forme
plus basse et plus lourde.
de croix grecque. La forme de la croix ne
Les faades sont en gnral composes de parait plus dans l'espace, mais ne se dessine
deux registres superposes, ayant chacun leurs fe- qu'en plan.
.
netres ; celles d'en bas plus grandes, celles d'en
La corniche est partout au mme niveau et
haut plus petites. A Snagov deux ranges d'ar- la toiture forme une meme surface en opposition
cades superposes A peu pres de mme grandeur avec l'Eglise DomneascA d'Arges, oil chaque el&
entourent le naos et le sanctuaire ; celles dii re- ment A sa toiture.
gistre suprieur sont en porte A faux et posent
La: tour du naos est lance avec de longues
sur de petites consoles de briques.
fenetres coupees A mi-hauteur par un bandeau de
.A TArgoviste les faades ont une autre dispo- brique. C'est la premiere tour ainsi constitude et
sition, les arcades suprieures forment une frise il est possible qu'elle soit d'une autre poque.
d'arcs courts et l'arges sous la corniche.
L'ancienne Mtropole de TArgovi*te, bAtie
DETAIL. Ces eglises n'ont pas de socle.
par Neagoe Basarab en 1518, fut dmolie A la
Les fenetres sont sans cadres de pierre et fin du XIX-e siecle (fig. 111 a 118). Elle mesutermines en arc de cercle.
rait 40 metres de long sur 14.50 A l'exterieur et
Les arcades en plein cintre sont souvent faites se composait de deux parties similaires A celles
de plusieurs arcs concentriques, en brique A larges de Snagov, mais ne paraissant pas avoir ete
joints, parfois entours de corniches poses en bities en une fois. La partie Est, comprenant le
dents de scie. Les chapiteaux des colonnes naos, le sanctuaire et un pronaos, faisant corps,
sont en briques specialement profiles en rond, avec les parties precedentes, a la mme conforen talon, en angle obtus ou de forme concave. mation, A plus grande echelle, que la DomneascA
Les piliersou colonnes ont une conforma- d'Arges. La partie Ouest, sur plan carr large
tion spciale et sont d'un bel effet dcoratif ; ils comme le naos, une tour centrale sur quatre
slant composes de briques profiles et forment
ou bien des colonnes canneles droites ou en spirale, ou bien des colonnes octogonales ou cilin-
38
www.dacoromanica.ro
155
de Valachie.
Il est inexpliquable que cette eglise, l'une des
CHAPITRE VII.
L'INFLUENCE ARMENIENNE.
L'INFLUENCE ARMENIENNE se manifeste en sont, nous l'avons vu, bties genralement en
Valachic dans la technique de la pierre taille et moellons et en briques parfois rehausse de
dans le caractere de l'ornement sculpt.
faiences vernisse es.
L'eglise du monastere de Dealu, btie en 1500
L'examen des plans, tous deux trfls, nous
par Radu-le-Grand, et l'Eglise Episcopale de montre le naos, le sanctuaire, les absides latraCurtea-de-Arges, btie par Neagoe Basarab en les et la tour du Pantocrator tels que nous les
1508, sont des monuments qui refletent claire- avons dja tudis antrieurement. Le pronaos
ment l'influence armnienne, qui du reste ne se cependant differe essentielement de ceux que nous
constate que clans le caractere des profils de connaissons; en plus chacune de ces deux glipierre et la sculpture ornementale (pl. LIX a ses a son pronaos,_ tres different de rautre.
LXXXVI).
Au monastere de Dealu il est rectangulaire et
CARACTERES GENERAUX. Ces deux eglises, prolonge le naos ; il est voilt en berceau comme
que nous avons runies a cause de la similitude a Cozia, rnais la pantie Est est surmonte de
de certains caracteres architecturaux extrieurs, deux tourelles.
sont cependant assez dissemblables sous d'autres
A Arges il est rectangulaire aussi, mais place
rapports. A premiere vue et en comparaison des en largeur. Le centre est surmont d'un tour reglises tudies prcdement on est frappe par posant sur douze colonnes de pierre; aux angles
la beaut de la pierre taille et par leur riche Ouest se trouvent deux autres tourelles.
ornementation sculpte ; les eghses prcdentes
Ces deux dispositions nouvelles sont galement
39
www.dacoromanica.ro
156
La legende nous a transmis le nom de Maitre Manole", qui batit l'glise d'Arges, mais nous
ne connaissons pas son origine et nous ne sa-
vons rien de lui, si ce n'est qu'il cra un chefd'oeuvre, peut etre meme deux, car Peglise de
Dealu est probablement aussi son oeuvre,
consequence, une seconde tour qui s'leve audessus du centre et deux tourelles aux angles Ouest.
cintre.
savoir.
Les portes sont rich ement profiles. Nous retrouvons ici le procd arabe, des claveaux emboits les uns dans les autres afita d'assurer leur
Notons qu'au point de vue de l'aspect exterieur ces deux glises n'ont aucune ressemblance solidarit.
A Arges la porte d'entre est surmonte d'un
avec les glises de l'Armnie : Pinfluence armnienne s'affirme donc uniquement par la technique arc forme de fleurons arabes.
Le bandeau a mi-hauteur de la faade se rede la pierre sculpte et par le decor des faades.
Une particularit de nos glises et que l'on ne trouve a Dealu comme a Arges. A Dealu il est
retrouve pas dans les eglises armeniennes, mais profile ; a Arges c'est une torsade puissante.
Les corniches sont savamment profiles. A Dealu
bien dans les glises serbes, est le petit attique
c'est
un profil de style armenien, a lignes arronen retrait interpose entre la corniche et la toiture : nous avons etudie cette disposition et sa dies (fig. 131). A Arges au contraire c'est une
corniche arabe en trace geomtrique complique.
raison d'etre au chapitre IV.
Nous la retrouvons a Dealu. Nous la retrou- (fig. 152, 153, 154).
Les tours sont toutes octogonales a l'extrieur.
vons aussi a Arges mais ici Pattique n'est plus
en retrait comme dans les glises serbes et com- Leurs proportions sont relativement lances ; les
me a Dealu, mais se trouve au nu meme du mur unes sont couronnes de corniches horizontales,
extrieur.
d'autres suivent la courbe des arcades. Toutes
La plastique monumentale est nous l'avons sont bordes de fleurs en pierre rappelant les
vu, d'origiue armnienne et gorgienne. Elle se formes arabes.
distingue par sa richesse et la perfection de son
Les- toitures suivent en principe les formes
execution. Elle utilise des motifs geomtriques, des volites et s'apliquent directement sur la mades fleurs stylises, des feuillages, des meandres, connerie. A Dealu la partie suprieure de Peglise
etc. A Arges nous rmarquerons une influence les tours et les toitures ou subi de grands chanarabe dans certains traces et dans certaines for- gements au XIX-e siecle lors d'une restauration
40
www.dacoromanica.ro
157
tation, ainsi que toute la partie infrieure de l'glise si on la compare a la partie superieure. Le
haut des tours et leur toiture sont modernes. Remarquons l'attique en retrait que nous avons dj
mentionne.
L'eglise Episcopale d'Arge* est incontestablement la plus parfaite des glises de Valachie.
Son edification est un venement unique dans
l'histoire de l'art roumain. Ainsi que nous le
verrons plus loin, ce monument servira de modele aux siecles suivants et les plus belles glises
du XVII-e dt XVIII-e sicle en drivent. Cependant elles ne pourront galer la perfection de leur
modle.
L'glise du monastere de Dealu est la pre- pose sur douze colonnes de pierre ; deux tourelles
miere au plan trflO qui ait trois tours. La disposition des deux tourelles est nouvelle, car a Nicopoli et probablement a la DomneascA d'Arges
les tourelles, sont posees aux angles exterieurs
vers l'Ouest, tandis qu' Dealu elles sont plus
rapproches de la tour du naos.
Cette disposition ncessite par la forme plus
allonge des glises a plan trfl permet un meilleur groupement des, tours et contribue a l'harmonie de la silhouette. Dans les eglises de type
constantinopolitain dont le plan est plus ramass
facon que celui des eglises serbes, mais les systeme des arcs intrieurs, les grands arcs et les
arcs secondaires sont differents comme dispositions de detail : Les grands arcs qui soutiennent
la tour sont renforces chacun par nn second arc
concentrique, les arcs latraux secondaires du
sanctuaire ne sont plus dans le mme plan que
les grands arcs dont ils doivent contrebuter les
et plus carr, ce probleme ne se pose pas (fig. poussees, comme dans les eglises serbes ; le plan
est ici different. La poussee des grands arcs est
119 a 142).
Comme nous l'avons dit plus haut, le plan est annule par le mur meme du sanctuaire. Au point
trfl ; le naos a la forme habituelle a ce type de vue constructif cette disposition est aussi pard'eglise ; la tour du Pantocrator s'lve au centre. faite que celle des glises serbes. Les consquLe pronaos est votlt en berceau a sa partie ences du systeme serbe, qui ne s'applique plus
Ouest et est surmont dans la partie Est par deux intgralement, ne jouent plus : L'attique n'est plus
tourelles posees sur les murs et sur un systeme en retrait mais au nu du mur extrieur.
Le pronaos est, comme nous l'avons dj
ingnieux d'arcs interieurs.
Les facades sont recouvertes d'arcades aveu- constat, tres different de celui des glises pregles, disposees en deux registres superposes et cdentes ; la tour centrale reposant sur douze co41
www.dacoromanica.ro
158
Les photographies et les dessins que nous reproduisons a la fin du volume, donnent une ide
des diffrentes parties de l'iglise et des ornements qui les recouvrent. On y pent suivre les
traces de l'influence armCnienne et gorgienne
ainsi que celle de l'art arabe.
L'interieur de l'glise est aujourd'hui entierement renouvel ; il contient de nombreux motifs
de sculpture en pierre d'oi igine arabe (fig. 167
a 169).
Nice, 1929.
42
www.dacoromanica.ro
ALAN*E
ERATA
Pag.
106 ,
83
. ,
86
rotujitii
,
,
17
,
. ,
Breba
,.
16
.
.
20
.
.
22
25
,.
25
28
28
23
36
jp
14
. ,
. .
alternat
astfel
,
.
alterat
altlel
rotunjit
Brebu
acesror ,, acestor
. gros
, gras
dispozifiunea pronausului
citifi dispozifiunea naosului
www.dacoromanica.ro
\\ \
7/// // // 7
! //
;,.
\\\
\\\\\\
/
\
i
11;I:
111:
1010
'/111111:
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,7/,/ , , , ,/,/
//
//7//7// / /,77/./4/7,
r,p,7,11
.
01..ALL's1:12,111.JP,Iii'a!:111ilLIAL:C2J
IrlihriiinailTETZ
t.t.
14
%\\\\",.."
Fig. 1. Planul fostei bleerial a Mangstirei Nauru Voda din Campu Lung.
Fig. 2 Planul bissricei din Gastrin Roman de M Rama Severn,.
www.dacoromanica.ro
IN
odo.r.
4.
*at padiJ
"04
2.. ,
IG/
:.
z/ z/GGG/
4,077B
p.c
7/
4/
1.1"1414-1-1-1-1+-1
Fig. 3. Planul Cetatel din Poenari (Arge) ziz a lui.Tepes Voda.
n 'On
t.
[1.
A"
E
M1
tr,-A
Flg. 4
OZ.
Fig. 5
,m
1111
:,-,4-*-iska
:la-4 !
Fig. 6
Fig. 7
Fig. 8
Fig. 9
Fig. 10
Fig. 11
176
www.dacoromanica.ro
Fig. 13
\
0
111
.3
6
1
1141 1111
40 Pie tri
1111
1)
i11111111
11_11111
IlilItilt Iflilliti
Fig. 14
10
Metri
Fig. 15
E,64,11gaeti
....44gL
17474E,
Fri
tvie
4.
974-41
r
Iv
6*.....'..
"-,
1?
i'
igam---
41i.
Fig. 17
Fig. 16
www.dacoromanica.ro
9,!
CUPOLA DE 52 RANDURI
DE CARAMIZI DE 28X14 CU
CHEE NEREGULATA
I.
OM&
X-71
NINAINNIARIM1M6.--
'
CARAM D A
111.1111111111111111111:-
DE tYlAVL
'MI MN
P.
46,000
ziws Ewa
---4-2t==-----7;
CA RAI411.
Ls 1
zw
mommommi
m
I.:a=
..........
.=." =_:,=====
pip
Lemiii
ftsleilmitellum
...-
'CLIL1
'ieee
4 RANDURI DE CARAMIDA
11111110 awe
-4
alionimmemis
masmse. IN
CARAMIDA
supowiewimasm
PLANUL SUPERIG..
El OUL
BOLTA DE CARAMIDA
Iim. won
moo
Immo
-:.
nem
SIlOS
Nut
PIATRA
IN
im
s:MM
limo Ow
111.7011017"4110
Ituvr.
CARAMIDA
4 RANDURI DE PIATRA
f it .11_1462.111..
litems....
mpg.)
DE CARAMIDA
CARAMIDA
I
RANDURI DE PIATRA
1/2 ELEVATIE A
. ,
PARTE! DE RASARIT
1/2 SECTIUNEA
SPRE ABS1DA
Fig. 18
Tuatimr
It
4)
rs
SECTIUNEA IN LUNG
e,
v.
Fig. 20
Fig. 19
Releveul paraclisului Bogdan Serai din Constantinopol dupi van Millingen si G. Bals.
www.dacoromanica.ro
}WNW
"Orclice
1:11-,ok"..
Fig. 21
oPtk
.1
rblia
.-nr..
t1'
.4
LA*
-
<4;0a,VEfar.--
t
.1
_-seA.,,amtegiritAble
-L
'
L
:=-A...,,4Va+WC4,
J.
'
tt 4'
;!'
ik -716;
NA:ft,'" -"A 4""? "
.0.....kkAiMiltits4"'" A6.A,ksiz-
`,k''Vta"..41gfAithaiiaktA''*AA'
.41.
>s,
Fig. 22
Vederea aceluias monument dupa. Paspati (1877).
www.dacoromanica.ro
,.
I.
"t"
,
'411irtr-1(.6%,
.PCASL'A
-rtl
"0641e-'.'
r41
k\W:*
111110'
IjhI'hh'
1
;cf.;!':f"'"
Set.rif..TRA.risvecksAL",:,
A.5.
Fig 24.
Fig. 23.
cc)
\ \\k,
\\ks
_...111,019
UP Vky..,
'...1
T.
s,..
a..., a.
a.*aimat
_74
Ne.
'ilit
a A.
=
ea
whom
14-1--140Wiiii ofklaiwik, Mt
*". 11.0.111
11.7iciesiO11111
'iltortrivereame.
Ple.t.ito de
'4
Alpb.:i
Wil
Ii!.1'117M..."41tlb
%AM
MII31111111S
1161F11
11-,:e.alilr. MLIM_Fiill.
'II "11.--"011
_Voir,.
;- s
-1
ill=
g.:01,6:...
infit
Kilimisi
=..
iiiill
c
Hai-
i;Vit:4:
ipsze..-.,-,..,...
Mit
ii=iivz.
IV
.W-
. _...m
liAgir
W.-
Plluv-mqvin,a
liatiraircyr
pp.
sir
4 .10.6'.1.-1...
I. ,ailft 00.
-. tr,
'a% WV,/ wow'
Flg. 26.
Fig. 27.
L,
Or 'le,w,
.0~
16)
Iii
Fig. 29
Fig. 30
Fig. 31
Fig. 32
www.dacoromanica.ro
Fig. 33
il
,0,; \ firt
.:
pi,
:0414
1-IK_
..tr,..iiiiiIr.
iiiiiiiiri
wacky,
MO
o,
!iiiiii4rpilin
III 1151.11111
toi.iormoiv
1
4.44Akaallirotnarrike"_,
r
.A.___.....L.' ....i- 00 !gypite..0
",
'Itill /1111111, ,41-3PF1-0,, vs
ta
num', 1 11.111i
VI. areliiillir
z an al
In
in
alevmass IN ii
LTCE-csim
-I.
'
.: ..,
: r '.
-'''
MI
MI . I lb
APIA-291111110
fL iii.elligifile
*MI
-AN
mum" a
ow _WI.ros*0
asustsrall
?mime. ma amp"
Asiikfamig_
_
_.
. ,
..,
aik., 3
A.
8.1,-1-1
loirialoisis
anstolastio sramisivi. 2
.
rrs
-32E1
119
rATADA
lin,A1
,,,,, !O..'
A.TE FR!, L
Fig. 85
Fig. 34
pLAN
inferior
superior
6,
1.
. 7. l j.,
s-
,
.:
.*
9,
;)-virt4r :1.4'
1-
)ril..c
:1,,,:.
.u
I.
r (.411
t.
:4
- : V ...1' 3
''...4. + "...
4 .
a
'':
''.
'
It;
'. v- r
4'
NivI
r,
: 'N
,1411:
4 j 7.-.
'lk.t---
'0.1. '
ViP
*.
1.
j hi
11.
__
W.101
Fig. 86
Fig. 38
Fig. 37
www.dacoromanica.ro
II
...
1163-re,
II
LI
434
11
rea
-- ........
OCI
teZ
'34
11.74
.;
........
........
LI
4-
LI
...
11.S.
I
i
,
!
1111.
Ns
11
i);
nri
i466
r,i,,r
r;
r.
Fig. 39. Planul Bisericei Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.
Releveu arh. H. Teodoru si St. Bals,
www.dacoromanica.ro
MEM MEM
WALK DT11{8C
-Mal YAW-
limikiiiirok
1111
ret,/,f<
kli
11
111
fi,.
RN Orrin
111111111--i
A.
WI :14,joinemsin
Ut211 iti:44,1iisi_ii.
min
.g.f.D. mai wiry
ir
-CPEM
__SNE ALTyl\-.
-,;en:rV'llEinF!,1
rilFeinv..0.1.1i.0111J 4 I ,a gallops...iv
7.-.:.e.r:1-444;
,..iqpin-viii.
El um! t sew
!!-FIT-"ii-7.-
liviiiiiiiva:113,
fimiolleopiq
Iliggrnmaihr...iiicilsq....---..daft-liiil
ii
==11.../
..dgKell
=
1L44.71..tr*
sp
is,
1111.11111MEIMWIMMIF
3"111111111%,
a -,........7.....
iirW
ii---.7-0
di......
_It.
es
lirM
Ininelinirri
Ir.
nrmaso
Oil
Cail0.0,10
1.=1INIEffiZIPM -11.?.3,..le
1.1111,110 CP 1
II
' rP ; 1 .4 2 2. Rai s a 1 iLl
t t ! %q =
1111011ti
Wag).
. WI A .1 siri:
INif,,,
isovn
os,
1144.1711"
EN1 ---.
111E41
Whil6ae
1'V
4":-.1
,..
----
. c...
.......
.0
atillael
AV.
filW.
isiNtiett,
_mita..
ft16&..ill g
...
........
..mirimil=
% nip.
o
Mic
tip.14-idowainIp3iG
IMAM
4 MO, ^.1 ....
Is.,111ZSgili111,5113illga
,..
Iffingiti
e
:31SCARA4CHka *MEM:
:SUTIVIESV(FSii A:
:CUE tfrINKtii:
--
-------------t
/IN
,
saw,
WW1
IgNitt
v. vat
gc
y
molt.
xat'Uni
WIC
*Twit
MOM
-1 I I
Wiwit
1411I
Scava e.rbui-
whew
GICLtgall, NISERICO-
VilliCOLAC tORICSC,
<Walla
,CDERC-b1H-STAHO-1.
SUKA
AU
1
AI
aii"Vill7 1771114M
Ojail ..','!;,&, -V
.41rre2;10',,
WM NI
/"..4 :Wialk
r pi" s um a tffMsitti.'
14......
giami_
-:4-71.4.711
3,01?.....c:-.2.
'MT
-EitWt.
Mg.
iii.
..,
..a%ii
0.X...1...4t111111.-
:I:4k%
ti.4.6.9.a:
silippyl -
kfalst
1544%
m.;Z-74,
...-t-1-.'.....,_____,_......
...--Vv..
....i..
.....it .. . ..i.
-"Ile, -
.si
....
,-,
.v.T.W.......i."
-.. :h.&
17:W70.
.--'
:...
.e. :-
1"..:1-_-.._
MOM MOM
-Sv2
&Cr AiNusHqS.Aan
HOW BOOKK
-CURTEA bE-.411C,c$,
PJ
Fig. 43. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.
Sectiune longitudinal.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
!I
1.
-t
1.
`'?
II
an2
.:
-eft-Pr
a_
.
r.9
WA&
.4.
.,
tf*
.1 I
I
:u
t
F.
..1
li
-.
y,
ir
!Sf
Nif---
4014
4
r;3111krii-- r-11113,
c-n r,
"
,-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
)0
4,1
MPFEEI laniumt:5
ener-n
1=
17= 1A
---aE-7"-_A-
'-
41/4
'gag
110 11
c=31==
6=7=1
l=r1===1C-=
'VON,
1040
=.m wen.
-
-111_1z
11
Ffeen krIt:
1.
1=11
C=11=11=11=11==
-
It
1=
r.
-
%'-
\
\\\*\\\\\\\\\\\\\\\\\\
\\\\\\-\
\ \\\\\
\\, \\
\4
\\\
\\
\\\\ V
\ \\\\\\
\\\\
1r9
\\\
\ \\:\.:\\\\
k\\\
\\
,
\\\\\\\\
c777
kss'. \
\\
\\\\`'
\\\,
\\\ .\\S'. \\ \ \,k,,!,,,,
\`.
\\k
\\
\A\
..\
\ \ V \ \A
\\ \\\ \\
J.
\\\\
\\ \
\
\\\V
\,
V\
\\\
\\ \
\k\v \ \
\.\\\
\k\\\:\\\\
\\`..\\v
s.,..\\
,\
\\\\
ZL5)
\\\\
\\
,\\ \
\\
\\\\
\\,
k\
\\\\\v
..-
\\
\\
L\\
\\\k\\\\\ Ns
\\\\\\\\\\*
\ \\\
_1 1
Fig. 51. Planul bisericei din Vodita descoperit in urma sapatur Nor
D-lul V. Drtighiceanu din 1927.
y0
q.
\\N, \\S
N.\ \\\\:
s.
J._
Fig. 52. Detalii de pietrele gasite in sapaturile dela Vodita din 1927.
www.dacoromanica.ro
: \\ti.N
\'Nsc;:,
sc)
o
..c
+.7)'A
Jaw '
FoU
,
Yf:
7rAir
tAl**Cak-4f
c
a,
fftIe:Arri
041111W.
=2
www.dacoromanica.ro
;-,
'
Ce.
'
;//i;'///
Fig. 57 si 58. Sectiuni prin biserica Memastirel Tismana.
www.dacoromanica.ro
T.'
..
%
%
vow-
'%
it
.__
i4-4-144-41-14-44
:
.
/
7
./17'
..-
I
'
r---rt,
_.
1411111141H
........
www.dacoromanica.ro
,
e
rf
ii
'N
'A
A
II
1k
'I
,
N
li
'$
--r
,
Pa,
,.
..
'
.
ir
-=1
s,Th cr
ves m
r...1
., r
I it. um)
.....
i
frr
qr-V:00-1
Ekivn
E. A1AR VAN]
Hill
=.1444i; ;Mg
HEN
IllIllUllIll
- IMF
101111111
1$
it
U[II
1;g
gm; *0! .
11E11 HIME11 1
REfl FAMOifi
.1
"rarii nig
f::
I;
'I
:1
II
11
\\
...01M
--
-=7=-771
I
WNW&
=1,
=war
de
It
111.11101,
.1=111 iMme,
=7.
=2L3
NB
4...
11
; 44
Ar
p,
ON 1= OMAN
11101111
iimplIT
-----..f..#.-
MIMI
i
c
I;
'Minn
W1-1
EOJE2-ff
inisidi
.1` ZE
4.2-i
Ze.
11111111111
'F..-zAE E
----7-at-i--E
11111101111111
-f-a'Rf-if,R.
--
MOM
"=7"
6.
:7=
MINION!!
e.111111111111111MM.
-,44t.zz.,E.Icip-i-QI'viivii,
li..;:,-
fi
f/A\
Elmoiloinualll
.1
'm%I.-;_ta-fi,kiiii ,q
0
:z4 "gliiEEFOnil NummossailtA
VP2'
MIIIMMONMI
lea
LI=
Ty
..
...
"Jur
milnionlim
.;j;fils
"will'imungulim
;m11,, sail.-2:22.mirt2E_.
.Sitiabbt:
111111111
g i. IMO
VIV.
OM
V.3'
EE'-2E-E.'1=5EP!'4_45ail..__-;)
E=3=-E-ff
=
,-,.--.,--,
gs
\\
mil
il
, ,..../-
4.J;
4.cf
EN,
IMMININI I`
OP! -J11EAMI
5
www.dacoromanica.ro
II
imme is
I
I
III
111
.74q.
HI
I
111
II
ii
=.3:
,..,,.1:
FEffiE";'
min= lid
111
1111111
EE:5:
=-!E: HM2=i
Immo
ill midi
E
II hiltliiii
11 11
110
10111-411,r..
14..
111.111
g.i2g2 E
I
low "'II
*
"..........,
%.........,
........
......
44.
,.
-..................
........
.--.4
V:=7
V="7
,
ss, ,
/
;
I
:,
"
t)
I.
,
%
5 Mein-
0
4;1-4-14; I
1.
www.dacoromanica.ro
-.....
/ ,.,-;
,.. ..,
/37-7
,4?
///'7//
. ..
:: :
:--'---
.-----.
i --
..,..z...zt.
---',.
.'.
'':':'-*....'''N'"
NZ.,, N. .,.
-'''
--.
----.
01111ft,
d.-
N
'\
\ s\ A
stgr-1
i71".., .011
c
IA
.:.
r7.."'
ii11047".Z.N.VieW'Tik"--
0
i,...,
V
I P'../,
WA
rx.4
7.1
..;_,T.
,..T.
111111141+1111H MI
/Metri..
www.dacoromanica.ro
EN
eiturfnilf
41:11:411111111 IIHjIat
I dI 1
1111
s\
\-
,4
1111111
s6
-r-
www.dacoromanica.ro
-.7777/0
_.-
---- T--k /
--W,
--- t/0
,-,/ ,V /
7/
,*/
'L-u
r7-
,/
/ //
//
/
'.< 4, "'iN
0 0771-
t"--1
// //
///
;zr,./w///////.///i//////// ////,-///x.
.
-4
_A
II I t11,1111
www.dacoromanica.ro
--....,...
:30
erzr..,
\\.
Al
1/4
1.,
144 \
i'. t`'.., `\ -
a) A
,7
r,
y
"L
;
,)
\10-
).
Fig. 67, 68, 69, 70. Rozete de plata ajurat de la biserica mare
a ManAstirei Cozia.
www.dacoromanica.ro
r. r
/ .;
;
^
A?.,
.0-14
)
I
,
-
r_j
--
rCp-
1{e:
rifr)
?..."
ej'
erIC\
roe
Fig. 71, 72, 73, 74. Detalii de ornamente de piatra sculptata de la biserica mare din Cozia.
Desen de arh. Andreescu Haret.
www.dacoromanica.ro
--,44'-----...
,,,.,
- -le
, --Mr.'
: k,,:,..,,,47'..' ,,.-.-
...D. - 4,,,.
...z:
7....
-1..
4' .',...4=
8.-ig'- .V
:I.
,.._..
,.
. 1 -,-+.
"-..'
11
tirAi
:-/i
_-.
f:-.1
d.
'
...,
ae
.11
:,
'
....I, 4-
4" -.4-.
4.r
r:2.-.r. -1-7-.-.-.4"
.F.4
':.
.'
''
.4"" ""*".
:.
.84...r.,..8..1,4
.....
r'
.....
--
AMA. ....3asatie
, . e 3.,0
%
ILe",on t ,.....8._,M44 4.
''.4.
-. '
l '''
.k.........Zrovir .......seoe. ..a...............
,40.'
r f : .." ! " :
'.f
.;,...244
......,
Oralliblig--411[141P
==2A.4!11.1
-,074.
*.....-
...,31,pawajr-
'. ;
,,
,..,.. ,
,;44.1":,,,...,
aPt
14
44,11."
n
.1
.......:', - +-27,,,,
'015'1?
-'
Z.,=7
i-
f'
...1...*
I . --
'
-
,,,. 1.r.=
0...,,
- :
,,.. {1...tr.
..e! ...A.
"
..'
'
...a..
,,...... ...................=....e........,;,
..................
.,
L.
.....7-
,,
i
'Y
'
fW,,,,.::,....
I. IMMO-
,___:
---'
0 -:4-,
/Mb ...N.
.,,
i
..,........:....,:.,.......,....,...,
,..,..._
.....7.14,,, a* -.on. ww.......4 .4444e .4.
.,..........., .....
.,
..`
4444...
04.4.4z
it-V.,
;.- ''
..
.0"..- ,...,.,,...01,441.,
.2-
,-......
...
t221__'--,,,
l' -----.
r4i,
.,:17....?,0=gr4
"''
..,-,.,..
'
.-....
.;.....
rw,,,:t -,,, r,
'''''
-1
-.
...
;4
.--,..44,..
+r,
...e.
' - --'N
_... ,
iN.-'
_
-1
..._
__
In
ii
1Y,
,.
7,....
4:1---
'4', ,`6,1? --
4 7' . - r x
rf,,,. 4;
:-
..,-
'...,...,72
. .......?
tf
G-
,.
:Ye
op,
=.*".*".7.--'.. ;.............""i
-..r.,,
......t
.........,,,t.....'
.._ ,__
". , tr -
"i"
.......
,_.' ,--.,..,_'L
z.,,,,le,,,,,,t.-e
,
-4""aiiiii,...,:ei
,i,
,.... ......
,:....11.1.11
+46...
V....ft .0.11 .%
,.......N.N.,
..,..-Ifir''
Ourr-hillr,....w ., .... .
-!---:"
..
,.
,-
..,...
z-- -
.....c38-aZ-1441Wel
'
,
: 6..k.ISTag
_
,
I,' 6:in
n, --,
.
lei844...
'
'.
,,,,-4 1,1., il
.+=3
'1.
v'
-,
,I1,1 al,
....
cri,r
. ,,.
.4; -N.,.
4.
'
-1' if '
..
e7- >.
t.
-1
f tr
f,
.,-.
MOIR
-.
lc.
yir-2.44,c;
Ark
111.
www.dacoromanica.ro
Pl. XXXVI
_-=-,..__,
I 3 1=m=3
=1 0 0 =113 I= 1= =1
b =0= ],ci
1 =, f= r 7= 7 -, ,=.rrIV.
'Ire.* 0 111-sr. crN, ,.......00,9 I I I ii, el
A
i , V4 t'',
f i ,,
k: -.:.".7 ' 1 /.. .
i=1=
,-:, ,--i- ....
11=3
cra1=0
''14
1 z ;= 3" c==';'
12E1em101131nlii
111PRINit EXAM
IIII MIMES
ali Mirs,
tocem
.,
I JAI =, - .Z.! - r 1
-1'__..,,"--
_
- , ,.= -,
t= = . =1= ' = =I 0 .' , = =
1=t
.1
e
1. 0.1.
-u.,.
-.111
,=,, ... -.7. 1 \. *
31,1a7:10M11
0 utu., . ....
=2
*;'''
000amr",=
0 00
0 1=111..t:1- -E___,=1
==3
o= 1.=
cra
a0r.
a.
casto
= ..- tr.. . /=.1
-.....
'01
=..
tur,:a =r-c
flotattitei
NffiuIIHHq,.ifljiU
oedmifffid
47,frear4o A
tlitUtillAMI
WU
unnmilimsi
I
RI!
11
uninitiamomitoontionin
si
Aumfgav, andannunlinim mo
iiWarf ,9mgmingtuptoprin OW 11111111114iM/1
LIZISPMMUIIMWIIWILInfin Cm
win
law
own MU
HIMMifinnnittatritim
umingingitinal
%.4607/1104V,i 1111111W
.......
1/11111111111011114111
MN=Mlir
rere
mum. "tiiiiiEt
"'IL"rtrt=r-nr:
InlikWija/
aririiiiitti
iflultliIMI117=1.4144////n/ Wm
num
II' Ill
....., ,..
111th
11
.,,,rar
III
nkininftr,weimiimmi nh has.
""
"11
Vb.
I7.71,
.....
i
,..
,..ii._,......;.........4,t._........
,,.,,1111.4
b,:.11.iiiiiildifc!. '..1Q1,i, I I I II 111,M:1111 1111111.111.1L Ill .11 a 1
I
114 4110.
.V.
:
.!
I.
*1- .40/411
101
titdmip.R4liadm111111i14410114111
11
'
goasmiu
liT'l91U
ta,....
WM
It
:--...11F-41111111
1118111MMENIIIIIIIIIII
low
ji
roli!7
:
limill111111111N1)1111111Miltill
4.
.11:::::11111111111
11 P
4
-3
OM.
MENEM
1W
11111111111F11111111111111111t111111111111111}1111ir
www.dacoromanica.ro
14
let
Mt 7.0
7.10134E3se_r.7=711:=1-_rs_itscC
illiumar-Jr2-unaz
I= L''=I=Eran.after
mr=1
em..
mr.j, MET=
I=
cs
IMMIMI
ER=
MIMIWO
000000000000900
"
3=1 I=I
.., ''.-
Ja,1
00000
CCI=
kjat/
.."'.....
....
.....,...._
S..IlellialleY
"... e
1===1
86. Detalii
tvi
="=;;
=ZIII
I=1 =MIS
Fig.
O W
3i
-^T
.31X1=1
MEM
/L
wearamenem 1.11-1114.
man roma
de fatada la absid.
7,117.i
Flg.
Isf,11:4c.iiii-:-
ate v
= ,41,41.1frrims
a--.......5
I.
I
I
I.
IA
II
-401111Vi!.
Atplow
licull1110111116111111111
"air IIIIIIIII
111
s110,10,
ss..
INS
.1.14\
116.,,,%",,1121
NN.VIIIIN1171.1,
TJT1TLT NUZ.
gum
\rein
Pr
.......7'-...,-,--.1-;=-.,-
'ill InIIIIIIni
Altar
Liiiiiiv
%Asp
\soma*"
suu
inli
Ifirk.
I mu&
..
EllgarliTiliTITII
...,,,\:tti,,kikkka,
'
- --
II
1111411911111i
IV 11111.
01111
gin
II"
L,,5311313iikilildi
if ill
1111i.
.-;.
.q.-.2-isisill
..x..t.A.,...4.1.2d..q..u1 o
fil''''',:-............1,......ar-
Flg.
Fig.
87.Sectie
prin pronaosul
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
3
qh,
'T&
:I
4:
NI
,_
1111
7t
41
I:
At
-t.
l'a
II
-%
.;
&w\x\Awtv
=or
11111MMINS.
,.., ,
NM-
_15......3.
-.
sk.
4.t.
\ ...,,,N,
=i-
---------_-.
\...--
11
.\\..\\*
gliir I
"---:-. -
.._
Pl. XXXVIII
Pl. XXXIX
cre-
L
6.1Zt
.4;0
- -.
ofira. 'Fee-
..., -:"9.
-17-51141:
9 'st
,-'
ova.
.
.
FT.'"
PA, ,4.
4.1
ay
- ..
L,
. 113 I
'73
0
7 -.1r"'
7-----.:-.4.--...
t-
1 r......,1 ;4:7'
-.7----,----74.--..7
L.,*dg;
--:"S
:141Pr
439/IV' -:71.79:"
:
..:
r- ..:
--..........-z-,-_.1
-. ..........,
.. ,41,
M.- : I '''
.7-71. tr : .1.. -.- - -
..".%.'
-... .
''.
242-7rAy-T
-.'-"C -'.-"---...'1
I--C4!ttrr"
-;
ra::* 7,7,r,
4,c
diewor".
'
-,,,1
t,
7.
, ''
4,3
, I.
/1'
.`' ;4t *
..
f*.
!II
: -..-40..tree4"-,:i
r
ie.*,
,t' '
-a
I
ke 11! 0_
Jaat
'4.41- e
t4
!;',",.. i
, .1.,..
VI
..,,
I *; '. :
Ar
eelr V..
4 Ail
.-..!
J"4
:,;-
e,'
74
'AY
I
.
.er
rti
`131
-aye-
16.-.
et:
,07
-7+:1
A-%
www.dacoromanica.ro
65
V.611
-Htire-41
e'N
A(N
r
I
1.
If
-1
.N
`:
Nx.
tss.
www.dacoromanica.ro
'
www.dacoromanica.ro
f I
0if
",k
\A
SON
L6ti
litik411
,pi__
=.6
417!
Chmek
ve-
AP.
Av/
Arr'
r--
ROI
mivailoimot &ow/
110ilifilliVer
:is;
(1-
I/
.8'
1St.-
11)
011114igii0
4111-.
'41
/wig) ilkawmhiwO
rtiii
i'/.
f,/lrf
liftN
.-....,.
.i.
---littifit:
k.s,1.,1021111V1VP101,
*11:01Piir=
!di fill,.
ireaffiir
4.
1,0 1,11,111!!!:;:Ijil 11;1111".1.
4,-,ormaieryth
41411ligt1141...n...
n
III 11 0;0'1110
,741:41;r4rmr,minti:24:
,.1101V111011.1111LITNIMIll1111::
musrawmuumommuunn
!TAInterilliglea
ZaFIVaITI.1117.418Wiliiiiiiii
141111.1111111MIUMbil I
MEM
...... irmimurrrsmesmossn,
Ourni
uorgauurtni ihuntumnou
III
I
111111111611.1.141111,11.0n114.11.1:111111
ZWII
PAILMIIITLI.1111.1.1M1T11171111r1:
""""I rntimm
lonnalmilll,
minunituitimmirwHythinfnUeL
IM-12.:1111411.".1=r:.9.41Wr
......11111104111m malilaaal.sn
unnuuttkiiiinTatittai,
ninmarmiumunimarinmniut
tAISIMEN. NINON
'''
.:,A.77.i.l:-.4:nra.r.P
II/ II
lik/Ilt
All
1,111
011111
111 MI
115113115.10,1111.1IfIll
1011
JIIIIIUI
014411{141OW
1"11
loin
K)flJMIIflflDjJ
II 1101'1111 1111"
4111 1411110i
KR I
'..P49J1111/111141.1ctriwnuminmwu
4,,,Q.iiiiirlilfAiroarlirw
11111,11,1.1.41Aryni
. ItigatfaigiVinMal
..f.vv..,.9:
usumnunmnmostpur.
WIIIIIMIIIIIIiirumitilITIMIINIIIil
:r.2...". V. e. : 1; g: . }I.: . t i . : : r: : V.
mimtwumne"IlaViltlludlifIfiltril=li
e:::.z:..t n..
AmmoniuminviltIMI
:wayTHIIIRIFIrlErnINLITIY.
/Al
_ifir_441411:431%
-UrfafilizdorA
InInN1111111111.1.1,1111r1
luunr.noninnmnrooric
oulitMujnizir
Itc
wpc
!iteKtitWINK....240411r.4'.;31,-,....7.,
Nr;elirariarstrUft'
"Tt=n=Ntligra.."1:r....
4021/41111Wilinnaglanligailitini."Mfil
11241uum-21112-11111111511
tga_ minniumunimmilinumninuoauts
71711111111%
Releveu V. Moisescu.
www.dacoromanica.ro
iiii
A
AY/ i
, .7
1
mil
,
-
www.dacoromanica.ro
fr-T-
Ip
,,
,
i
or
rri
'
,
,
1
t,
.
o
Iiiii.L.
...7_
ii .
. r-
,..1
r
il.
]
_tr.v
ll
,.
ri
IT
11
Fi I
I, U
if*Ulo
HI
1.17r,
,17:410441
00--A"ruf*q
U I FW
02'
I'll II
W., 0,611
1-rt
ritrit
;./c:
\\
AM
II
1.11
14'
v.-<stl. mai; \t*totre.
ir_
I
1
ti
Li
n aim mil Mb
"II
EjllijdilL1
11111
T.27,zrlqrtrIg!!!!r7.m.sw.,fgl.n gw,__.
itg
RIM 11
l-.71,
.1hIlli 111111
LI
I 1 11;
.ii
11..r*11.6...-i:
,,,.
I,
111,1
Aratkeli
iiiiiiiildniniiiini
_.'..
rieg'-
31111111MMININNEEMS
IriIkit I6;1
, 44311rAWIAINFial
itti iiila il
.60 'PEI
1144:11
IC .1
i_
04141111141
Irespigsgagagoloplog
ir nil: -0 41 c.
lllll
mmmmmmmmm IsSuOmIll
Vii=510
_e
: iti
IRMO'
II34
31.41.1.1"'411 I 1 4a
'..-2
I:1
I i4ti9 14111
II I 141
:1 9:11474111-4
la
(r_j
um....--
4iItalifthimullieli..
.d....._.
.1Y-101"10. '111%113
lilizrrimmormi-nmAlemor-TorigratiNPRIVIPigiimmt9151211ailzigizom3
q.iitypiirmiar.recifiricAtilutiumirriamoiefaioirmagpffloiqlei
:73
IlliMMINEIMENINEN dial
1 ,14111311311:11MINIIINIINIIIIIINIIINIKIIMIMIININIIIIIIININimp
rtJ
Releveu V. Moisescu.
II
11
LI
El
www.dacoromanica.ro
rf.,-,/de
Coil.; MI11.
cok..,,a 4
D.,c7/,,/
//
evrel 02/0
rtsJ
C. 44.1...itni
7"N-
www.dacoromanica.ro
Al
o o met,/
c,"?.
.asi
//
/ ,-. ,
,
//
''
I,
II
11111
4r1111111 I
1
ii
'11111 00111
\ s'
N
1111111112
0_9
o-d
ilifir
co F
sr ---
'11114 mr4ftvattnnlaffimmigintral,
09
I II
/111rtiq
Hi on [ring
volorl tg
I "FtV
111111
Watil.11.7
71,li
MI MI IN
........
./ Nom .....
tsuinnffium.
'11.1,114..41-1111..
wwwitawarailhErthattrwl
LI
iiiiiiII11111
II
I
"RINIO
I
ir
gionata
swum Wrinsisruinvointins mu
,.trigin0+1111P4M14114141M1111111
15.
.,;,,,11111111/1111111711111111MIIIIINIMMI
loutumuntrumniniminumun
w11111L1111.111.111111.MOWUTIAM I
UW111'11111 iminsinmmurrn
triumminumwsinruisimionum
------- -.4116011111111iiii65ffillintif1111
uumessmutuantun
loutimunmunimullummumil
ArjangaZillahrn1311R11111rnillinl
mammon
cf-14Forrirrusumni
oirri
IIIIIIijjIIItIIIIIIIIItIIII
4.\,,,,iNimmenumfialuitsu-
=4-
Ii
IiIIIIuIUU
"'1H11111,111111111PVIIIITI!
1111
unnrrionn
M1111111111111
.. .........
:11.1.+11.41.11j4.10.gfi
iiiiii iii
gofigla
tpu,
...
ireololnour
lallIMMINAIHM0411111114411114414111A
10T. mulintlininsinmsilwamplummilu
1"-jiffintliaRniglinintlikig
I 114 IIIUIIIII1IU1flIIIU1W1JI 1111IMUM1In
IVJ11111111111M111111111I11 .....
11911.11/4E1W44JHMILH14.11111.1
MIIIMMIUMMOIN
ifthalirnTA'iitinnnratInuaintriPn9:.
iflftPtu1ll
tranatta lacttatimommutim
LmillflTh
II
11111(111111111{11fIllfittilf
911
11411 IIIL1
III
.111 m run:min/4=W
OM '
16. 'nf
mm111111331 Innillinumil
)111161114ilfili 111111111111:01111111111111
Releveu V. Moisescu
www.dacoromanica.ro
e/APIPI
4/04/41P0
oweatioadroo
OOOOOO
111111
www.dacoromanica.ro
Releveu V. Moisescu.
\\'
\\\
141
Ir
oj
IT
"E
.mrimonl?.
'111111111.1
-IPIEWIMMMI=
\\\
Lit
1'0
c+
Releveu V. Moisescu.
www.dacoromanica.ro
ft.
I
r
Frr''
t4r.:4
T7.4'
-
.-
yon.
t
-
hrEr
.%
..,_
-7.-...........- -_.
X"
, --.-- .
,
I*12LEMN'
Cr.S;--Ati.:Z
:-
r_...1,
.5.-,......-==.--c--_""
.. - --
397411,
, r''J'
,.,
'
lif4' r
. L sTec
1
. 5.1.
'01_,
.7
'4 $
t1
.. ,i ,
I.
-.4
rrr:
'
'
't
'
Of 1114
,.
%.
k,
ow. ".t....1,
"4111r7{''Tr.3
ira
1,
'
it,
r-
L-r1
=t r
:.
, ,,,_,
0,
1'00
of,,
'' \
/. :Lk,
1 I.
/I.
0(
., ..4-;._.,..
'
IA
, ,rio............trwm
.1
-V
3.
in
f'
.114.
r.
444
s
ti
'
IP
41.
4.
3
133 zoorf,3
V.
f1
.9
_33
ir,rt,st.ti,,
e,45111
41
mar A.
,233.
33.3_ 2, rit,j
,
..,
+.1
,?.
t"
/'
13 4 0.-
AA.
a-4
...
,-,
kit
=',
= i t i EgatWttliTtiii.,1 1 i I
:;,,
/, / i
te
IT i 4
... v
,
n' .
'''"7
r
Ckst,
''
1 r-
.,.. SN .4.
:IN,,,..;
..,.
f, v.\
1.
Fig. 107 si 108. Detalil de fatada spre altarul bisericei fostei ManAstiri Snagov.
www.dacoromanica.ro
q
n
..._
\ ..,
..
.,
'
4l.
::").':1-.,...
,-
il
-,
'AV, 11,
. 11
it
.1
yepoitti
t
4,-
V4.
tt
"
L. .
111.7,
r 4.-
11 ir
.f
L
ti
P17
21a
.. .11
!,*!
1.14,4,
'-.
."
rI
agit
: ,,,R
r
,.:
. Oil
.. '',10,.
iF .
iliett
.f
.,.
Illat
,,k...,7, ;4,1'
'
;4:-!
lkigg41 i '
,.
%.
iti ,l'it
IffisP4v .,-,,i0,-.i.,1111
*'`o'
4-77.7c7:. , r.
Lc.w,','.
',:44,./t"..T.T.tkettt..>?.....,:.9.,.,41,
.."11.001rit'el
et
I
I,
tu
'
....
,,1
..
.tx.:
I.
15:
.'-tilor,
,i.: --,
.#:. C':(...ici
/,....
..
....
S.
41,
........-.;F:A!..
;
.14
".
0. .."`:'.t's
rip
. t
,,,,,.. , ..4,.. x.
8-
-L",,f,
61-1
,..
1: ',C,..,
i.,,:_,
,..
:=
..._....
.5
4.1,
.0
i.
p
?PlIN
d'2:
o .:
014
11,
i t
I.
" .,
Fig. 109, 110. Fotografii mai vechi a bisericei fostei Manastiri Snagov
www.dacoromanica.ro
.4"
sl
..
qs rein
70o
2,
ti,n ui
int,
11111(
111!1
al I ILIII111111111111111111111111111111 Luau=
STh
r!,
www.dacoromanica.ro
sltrAT:Zlegr
rfirlp
7( 44.
Gworion.lunsiel%li
11111111
rr,,,,em.
'Irr
II
,111.11
no
11.441
'r1Z.
WagNAtifitagr-
141_ .49
"riWirTuIrrit
_11144
Awmm=
Aosommace
c 1-3
Jo
'*
-4
Fig. 113.-
1.
Pie
-1
www.dacoromanica.ro
e c.t
5.5re,41
ern Ii em
-411.11114W
rat
'Cc'
a
0
1,11)
14
1
.-- Is
s--12'--!:
--,_--
41171
.....t,- 7:
......-o--_-
.
.7;4
..0
--......1:.
.4......4
'/111
'.
,t)42.104,,I
III slow
I 4111111.1.11,11,-111ALILIIIELILIIIi1.11-sltrlAl
II
10
www.dacoromanica.ro
1.4
.I.,
'I
1,:-.......,L,
..4.1
--
.1.11,:90,
II
'
1
'
,Ip:
pi
,.'
I RI '
7_-_---__.7--.7--- -
--;
_ ..
....,-...-/ejil
Tlilthirtni".4.A:c ";--"'.-tito':
rt-:anVeilriorAiriaMENEMigillirltat:W:IIManws..,h4Z- '0.-...flif - . el
.'...:i-"RiiiRi....'..-..t...-Eltiji'::'''.'Hier..E.'E'.i.-i::tt,...ra; c.!...t.W....1
...1....--.7____________-_....=.
.,17.:JE
'7---
........: ,,..;
_-41iV''' _s1 :1
Ail;
,i;:-.
.5 ------7
r,
ili[(1.1111111111)
_-----.1.-1--
_.
011. 1111ITIWIP
"Irr.
2
,..i
.,
___-
4i
.1
..";qr
'
-.
'
.....:
ID-. '
X1
el ,;e7,41.1. 4
---
(Arcf.DItect
q5f-eA.A41
Tvr.-.
'e
.",':70=11PmorrITP`'17
,T
L
-11
-414
r
.
i't
,...
.6
.-
'''..4 .. 90 Z'a
.:...:. . ...7-4
,I
..
'
4,- *.,
..7.".':7...;:t
'7,:* ,
r 44
r:
-..
.1
:.
:. 'P.
I '
..
'.
: .
'''
.:.
...
....
lit --,,.
t . -..
.1414.41';`....
' .i'
It :-
4..-0.
-i'....j7A-__,
,
.
14'1
.
or
:"..,L.
....
r, .
.44.:.
*.
.r
3 '''
0-
IL
..,
u
..4ti.:tss.
-7,.
4
'
,, .. -Wq9.'-i. Ai....-i.rx.'
'
i:"
, ..
..
%'
L'
.,
..
.... tiY,'
alN
:
...
I'
-,-.
4,e-
-111
`
1
F.
www.dacoromanica.ro
CF
Fig. 117. Detalii de la vechea Mitropolie din TArgoviSe in timpul dArAmArei ei de catre arhitectul A. Lecomte du Nouy.
Fig. 118. Detalil de la vechea Mitropolie din Targoviste In timpul dArAmArei ei de ctre arhitectul Lecomte du Nouy.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
111
Ersiosem.
VI,Emo
siLLIMMILMa Nowal4
I I I I II I I;I I
121:111 111.1
I
11
1"11011111110111; ' \
OM 111,1111.11,_1
- r. 19 s 11
I.
111
r,
...
,_.1 1 Ili
to
1
x%
,
2
k\
%LIE
1
SI
MIA"
1.,,...,,,,
....rt,
.,......
ra,.*
SI
Arot
In Illur
IWCALtIlL maul A
SW. atalall.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
CUM
;1.
mph imrs
=?'
1231.060-79,'
ke.4,_,-741,,kaz.
..
wow=
PAM
ODA
NW.
.011
Itin)
(CY*-`11111friiI)
v1111
31
nil
-I
il11111'
it
,Juri
111111
II:1'
lanTot
wpm.
/Neu
-"NIN
_
-Timm
mo.
IP"
--........_
-..----= .-_-"-....--iir":"....---cgir..-Vi
....
AS'011fa11111bMAINIKWilillMV/1111
II
IIMI INS
=Mill
i11111111 ma
1111111Mii
III
LFAILLt
...-_-_-L---_-_
. ____,r
111
ill
III
lie
MMIll
em...;:..:
;II,
1111
11111.11111111 -:
=-1.-m-----_--
1..tk:
II
1111111,1
Si1=11.111
;17-
01 =HMI
401111
t: All
1I
11-27,
1111 zi.,..,.
I.,
- it nu
I
m til
all
ir-i
.,._
::,-nes'11111M11111111
1.r.
11=11111111111
111111111M
;v1111E1=11
t...
W.,
=.-.-1....1
teP
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
1 !,,1 y'1,
_::-_f---:-----ry_-_,
,ffiraT=
rimi rMLOI at
I
;minimum! mu
II
It
.1
=ILO= Min
I Nor
Milf
I
I
K _-)
III
ifil III
11
I
----
- .."'.. -. ''..,
_II
1
1
11
IFT -".7
,
_.
,....,,.......
iCI;.--
,....t-
f(
......
In r
L.
I I
-...aa...
I
-I
irijy
k1
- - , vr''''',.-
it.
,.......
11
'
i,
i1
1
1
.L.
r
4?:
4": 4
fir
4.'ii,
' t; UM
444
.,
Lit
710[11`4EANIM
4,-,-.
'" -'i4"
4.1
,t ..:
:WI
nfigliiIIINCTO
IN
Ea1! ilN ,
ilTfrOS7AGO:
'1
5.,,-.
,+
t tn:
'19S/WIWRIlgriTAIC
t`1Y
nardtat
.4,-,
"4*
,IMILHRE*
re
,e; ,
4*
gliON6Ukr
N11%1.5103(1
IIANCTATIIND
igSlia,4
TERNIV661
1r441.11112(1611.icV
Z;
4i,
'CT
DNB(
ViA
',.
' NOM
'
WI.
laiVI VENN
, annYiiigOlif,
g Carrall COT
4 OMNI At,
nolguaur
-7.'w z>aii
1.-,.;;Ai.
qv.
{111011,111N lit
44;iPt
4.1c.
.
,
tzi
1,12:422E2766EJAI:Z. k,k
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
tI
j.
LI
ii
J_Lti
e7
SECTIf TRANSIPERSALA nuN ric:11AOS
SECTlalf L6GIT1.1111101)1
RIAU!
Komi
"....r.11r.4)
A. r ftmlat,
WaNt/11.
6I5cmcd CIT"
Da
liU
/
.r.
rati aCjITLIk
www.dacoromanica.ro
k__!
INRAURIREA ARMENEASCA
P 'Cxt
--wAzzvz274
Alki'AVAS-7"
Mat
monua Down I% TM It
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
>
Pfglilirevaelill M:IWYStliT11;cilf.Willirl.
<
,...7
ettititNVIAUTL0021.WINTHOEfrAPIIHXCIIIVNI\
A,ATAAST1 kli'.1101,1MKA1A ugenciraTTPACr61 IP
ff MDR Midi Till LA1.1,41..)ABLCIW VON n
4;;--
EiRkW_A",
,ffilimmutv
ketagnigilatiPf
nji_v_42.MA
P,ONA WAHP
Mat
Ii
Rolm pH walk
ME
illia3 9 Yr
...,
11
AM
00PM Lth
5i 5.
Eti
D.
.-
&..S
*.,
'W
11
_.
,..,
....,
....-
_.
..!,.I
IA I
%,--*
?F
"f5r
=,...1
N F':'''
...
ZTs,
-v=w
%_.
.. -,..r.
--AV
C7,
t...kt
!:....
c=
,,..._,.
.....,
..C
.Z2:.
-.
-1-.
1.7.
tei,
s%
ri.S.
..'
7,:=
la7-
,......
I.E.
ra.
71=
,././7
..4s:
...c..
_..
-'-2--
G.:.
za
urti,
rC
-.=
I=
....,.
,..,..=
SZT-
CM,
..-Z4
,
t1
t*
.-..
'
Ilf
=..
T.1)
..--::
2,--".
e--`1,
CZ',
-..'
....te.
al'
..r.-._.,
..
;2.-
VIIFIAWN
.......
arjr,VI,,,
I I
ff rcis r;Anitil
',e% P'
-:',!eu.,,P#
RA, Comm
}. :
50/CIC
rae MARS
110ICIA Belk
V=
uy
SI.'
, 4n1p.c.eriRm
'14 AN P . A '
C19,
.T.
,==
ft-4
..1.
re,
:.---..---
i0=-7
..7.
fll..
==,
:S--,
.wm
:--6
=c_
..r.-0.-
:- --....
To,
=C
Ana
i Afgrir' ; -el
P
IN IL:2
11117.
1
gialtilk
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ks.
- ra.;
tftiL
,---.-
,.
c"-=,.,-....\
"dop
'"'
sof,
INRAURIREA ARMENEASCA
oroutxtz) Qs2Ps.2.,
K. -.Al"rtyorrots.0-0.0.0-i
'.
Fg
r
r.1
1.
-, hi
. Era.-,-, a_ it
INRAURIREA ARMENEASCA
13
4.
1- 1 s
Y.....
S.
sPri.
ti
"
=-
--
64 le
.011
Er
se:.-ro,..
wt.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
-r,
"
.9 irLM/49,
W11 4
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
z
Te
4.,
/
-
1Y-1- t
.'
.777 -',717,777-!'ilr:
=-7
rril/PrtVfriVrW-W,MaNW:1117;016,9747t1
I
1.)
t:
..
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
:'
1,___.------1,
'P%-,T4
,atatitmitt,
.,
r".
11 reS
.;
-\
I
.'-'
t
c
1
;;;;;91Mr.s,
-3_4
,
'.
41.7'
i'''.' `,
'
ri
..: .
$..
--\
Ir114,4
..,..,..
-'''.
,4
2.1.J
-ri
fr
I/)
14
I
1
k...
/
ii
0 ''
.5%."''
A,
1 12
'
"I
i1
l'
..
111111i
I---I
r1Rafter
el
;
.1
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
...
-4ers
4414:0,4%4
leifl A
I
I,
AVA:1":::eNI
R'"'
,k '
ke----
klei
1.1.
1'1
,1,
.:
:
11
0,1-0
milk
irl
41,
l's
'MItlit
,
.4.
s..
',.(
%--
%I.
111!
low
...
.
i.../
it;
Nue
.0
.,..
\,....
it
gbg'''.
.a,
..
,,,.....
.,
II
..IIt
NI
lilil
'
111
i/
t
4
1
ill!
:!:llh
_41..
P,
...._.-.
,,
Iliz
I
1
;4 i
,,
II
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
vtjtFtt-_=.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
-.
.--.--fz.'"-4-4%-,iri.;;*7''.**
:/ft;\
_
1
C ,
MO
8144
--.2.'
4)-
1/4;_i,e,
-*,,,Ag
b0-___
or
C7',..
kA
ee'
C_:)
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
zotrarar,
ursoNal
,h
Inorcoara.,
taVVT_,:_e_71)40441.4.40,,
Detalli de piatra sculptat de la biserica Episcopal din Curtea de Arges dupa Reisssnberger.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
001
.
.
v4,
v:
'(1",,'.
Atitat.
'C'
41
sai
1*,
!.;
\'
\\
O.. ..,,,
X ;2....f-
, .e,
q- ....
e ,,t. .44:
a...-.,c5 -* -Ts.,.:-4,--:,:s.;,'
i',4 ; s. -----," -:.,7 2.,
t :- V 'ICA.'
-.
I._
. lf:"..::_ . g... -,/ -,......c.
-'..
....tel;"
'.::
^-%,
.01/4...1.,:r.:
.44" ..-
..,
CAt I. L. L. I. La
,
rirEIT
,
.
9111Vii
Ir.r'
-\
-... ; N,...
At
ELI artr1.1.7
1bitits.;7::1\
..--;.
,i...*.W.,i.!?. I'l
kt_.
iir
- -
,--,-ti.r,
t,
:.
,...:.
'411z4
- .
..c.
~ZS,'
.it
..."-
'*'
'1,.
..,-
..-7''''
.=,,--=-------;.,
f==.
.r
"1
4A,
L.-"*.
VP
.....4
._ ir: -..1,74.g7..: ., 4.
...i.,-,.....
.
.-=!'!"*..:
-:
s7
%.. 4, 4-...../
-..c.
eV.'_-.,
,
0!
rr ,
: :
www.dacoromanica.ro
------
...,.
if
___....-...=
INRAURIREA ARMENEASCA
---"1=-7:,A
---,v.--
41 1.0:".,
a7,7-1Erar
Yitir, 4, el:.
-i-
,f
'''
L,--"`
'
1.
-
'7
.
A.
WA- 71.,Ajzf'
Ar.xr
:
z.,,754445-
404049.
Pr
'1
.e.rt rite
4-
II
bc,
,
41411
4
L=P
cr:
.
._
r
/
_
1
j
s;11- 14
,1*
;,.
to`;.:
._
tfito
is.
"4..4.AV,
-
-1.r
ii
r.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
r.7".
ik
No-7-
1'
.4;7): "
ff*
6.17
'4
4
'1
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
7Lsol
v`.
e%
1441
41
7,4R6
t.141
'd
EEEE
IL
.\,
EE.1
4- II
gr-vt,
4,4 t1.41
;;g,$.
- .1
I\
T-1"arvi
repOtil
.
"N
yur.0444(...140:4:
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
0
,
,
le_
'
'mit
re'
9 ' .11
4.*1
..
Co
r
.k71
'TS
77-1".9,/
- +1
yr_
"'"
swi
;,1
?;
"
Sadr,&
--""fir
ry,
I:.
110,01
r
+
1.
.1 7
0--
tsc
rr
-*
Vt1
.
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
AI&
nt
Et1
'IN
fro'
3 1 --r:-
rr" f
th
.1
r.
;,
s-
_.
J
/,
ar.
I r 4V
1
,..i..........7.......,..,_....-----
aii<20000.-
,,
.......14.
- ---
11
br
110,.
iI
,
9
www.dacoromanica.ro
'14
INRAURIREA ARMENEASCA
--
s,ari -
-4
7--
rot/.
tt
p '774
_
ot
-i,
-.1...
-',,
4,
sr,
-.1
--
fr;
\-i.lit'
al
.---
, ...--.,,--,,
.-t,,-..
..--
.r.",
3i
tv
..t r
".:--....--......--
...c.,
ir-ZN,
t,
rat
r.
'
e
,,z3f
'
J.
re
X.
www.dacoromanica.ro
INRALIRIREA ARMENEASCA
71
C-
..No.., '4.-0
-r
ttr.
-4*
orip
+,
r
'-+
IP
.111-
- r
r-7-a'
__I a&R.1
!no.
.,-
Jer
4a.
r"-irmlr'rr'r.t.;)
osyryo
.110;
.4.r .,.................
A"
-1-'
c,
k.lr,'"0-:".r.i,
".1
l ." ':
*i
.......101E1
el
e'!"
6e
.147.;f)
0.1(,,t514
"it
1,
I.
6*Ac.,-.4:46,,,,-.1Ni
:'
L
I
ni
--77-L-f
.,
. zer,
"n".
'
www.dacoromanica.ro
7042,te,
II
.kj '
A
4.:.
'.
..
r
.
hr---6
.-
144 1
"03
....li-
-s'r.
"!II'Pi
-'
-.,,_'.7:
-.-...
'
-""e
-..---
VI
-_,_
-,--'
.
11
I.
I
is,..
13 "
.
...
. 4.1.40.......-.7,,,,,,,,,,,,,, ..-.
---
lirlivr,r,
';re' -
...4.4.......mcdo- ;:-:.
_..trns. ,___________:.,
......a
.. --,03..... ....
r-- ?
.2--....0.......if...-......i...-+A.tatk1
=.^..
.....1,0,01,
4
(/
_-
j41/4%'
Cr.
di
a40
.17 A
441
"P'1VAli
..1
,
r._
P7.-0.
Fig. 179
I1A
www.dacoromanica.ro
^^. 1^
INRAURIREA ARMENEASCA
t
,
1-4-14110
1 St st
".t
L-
,r,.44
.!
..
'.24,
..,
..',
,
.7 .4!;
('4
i rfe
i';,....
.:..0 ;;:4
s'e
..
".ri
."
Ear: .
:A. A...
7
' .:**7::''..-.1,
%dr- ,
'"
4e
-''''
.1
:,...
'r
',.
...,....;.,
'
. af;::.,'.
6;
iroctt'
-.."`"
.
.
...
,.. % ..
i7t
...A.,.
A. 4.
t:(1
.-
.:-..i.:41%;;-:.?'''',,,.iiiriv,il'''''. ...,1..,.:;4!,
. 74
,;.11,
.:4(fl.'
"ew
'
4,0
'
'-n
S'
a
'
1)-Ls1
... 1t4. 4,
''"..1 fAt
7.0r./,'
i ,'. 'it t ce6
dil?'..4.:9,z16%.,
,L,..
: '-'1"'''
"'.>-''..&"-z.....;ii
I
1
.
. ',4
,,
".0
' it.
11
1.
.4.1fikkg
' W0-''
. .g .."
.
.
4.1
re:
'21
... 6
..:
F i:d. '.
'
""I
-'.
r'
.11
ei.--, .-,,,
:.'. ,....
0. jr,.1
:"! I
Ag0,04,3,.44Lft.g..:"
.110.
14;
rat104.40,7-diezit
'4
`...'
-;
;At;
k-
40:V1
v-;
iLer
It'
,.
. :,
.,
t.
!,,,,
-,
,'
..--.
...
.........
-;.-...-,.........
._
---.... : ---.--.
t-tr,--..-.........,,.......:....--2.:-...--...
..
-- --
z.
.._
kr
";
?...e
rfr
-
:..36--".
""- .-!!..t
. r.1
www.dacoromanica.ro
INRAURIREA ARMENEASCA
,-,er,,,, ,
111,1:'1111,1111111.11
11111111 11111.4
a;
"'
t.
C"
'
12 4 rr.
bu
L7
www.dacoromanica.ro
1-11
!III
www.dacoromanica.ro
Fig.
182.
111111111
/-
smart
//
V3ellarIVLINI VOSV3NBINLIV
www.dacoromanica.ro
r,s'D
www.dacoromanica.ro
<e
49
LOPU SN EA
BANAT
C,
TIS MAMA
ci
M-TH VULCAN
T.5EVERiN
DONA
t-
42
4./
6 RRISLOP
I.
COZI
BISTRITA
M-Til PARAN
M-TH LOTFI
0 AMLAS
NICO P OLI
IN
\\ ct,
>
uJ
Pb
BLI CUR 5T 1
SNAG OV
G MST E
tiAN.D C AL u
LUI TEPES
GLAVAC I OC
ADE AR GE
CAMPUL
ADET 0
COT MEA
CuR
UCE.TATEA
MTII FAGARAS
OFAGARA
TRANSILVANIA
4LC3All
s<
tjj
cr
VICINA
MOL DOVA
.4"
www.dacoromanica.ro