Sunteți pe pagina 1din 128

N.

GHIKA-BUDESTI
,

EVOLUTIA ARHITECTURII
. N MUNTENIA
1

1.

INRURIRILE STRINE
DE LA ORIGIN PN LA NEAGOE BASARAB

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
TEXT:
Patina
.
1. Originile .
.
.
.
.
Cap. II. InrAurtrile mecilevale
Inrdurirea medlevald occidentald .

Cap.

121

122

Temelille bisericli romanice din CAmpulung-Muscel

Temeliile bisericil gotice din T.-Severin

.
.

Cetatea zisd a tut Tepes-Voda (Arges)


Turnul zis al lui Sever la T.-Severin.

.
.

Ruinele palatului Domnesc din Curtea-de-Arges.


Alte rmAsite si documente ale tnrduririi medie.
.
.
.
.
vale occidentale .

Inrdurirea medievald orientald

Temeliile celor cloud biserici din T.-Severin

.
.
Cap. III. Inriuririle byzantine
Inrdurirea byzantind din Constantinopol

a
a

.
.

Argef.
Rezumat

t.

.
.

Cap..IV Inriurirea sirbeascil

.
.

.
.

. .. .
Caractere generale.
Materiale i procedee de constructie

.
.

.
.

130
.

131

.
.

Tismana

Cap. VI. Inriurlrea Muntelui Athos

132

Detaliile

.
.
.

Rezumat.

.
.

.
.
.

.
Caractere generale .. .
.
Materiale si procedee de constructie

Plastica monumentald
ornamentald
a

135

Biserica MAndstirii Snagov


.
Mitropolia Veche din TArgoviste

.
156
.
.

.
.

a
*

Descrierea bisericii Mdndstirii Snagov


. 137
Mitropoliei Veclzi din Tdrgovifte 138
a

Cap. VII. Inrkurirea armeneascii .

If

128'
12'9

Det'allile

ornanientald

141

142
.

Descrierea bisericil Mandstiril Dealutui


Episcopate din Argef
a

a
a

Rezumat
.
Textul francez

139
140

Episcopall din Arges.


.
Caractere generale .
.
.
.
Materiale si procedee de constructie
Plastica monumentald .
.
.

.
.

Biserica Mandstirii Dealului (DAmbovita) .

127

Ruinele bisericii din Vodlta (Mehedinti) .


Bisertca MAndstirei Tismana (Gorj) .
.
.
Mare de la MAndstirea Cozia (VAlcea)

.
Rezumat.
.
.
.
.
.
,
Cap. V. Inriurirea balcanici
. 133
Descrierea bisericii Mandstirii Cotmeana (Arges)
Caractere generale i detalli .
.
.
Rezumat.
.
.
.
.

.
.

Descrierea bisericii din Vodita .


Mandstirii Cozia

124

Bogdan-Serai
.
din Aicopole
.
.
Domnefli din Curtea-de-

a
,,

Defallile

12 3

Descrierea bisericii Sdn-Nicoard


a
a
a

decorativA .

.
.
.
Caractere generale .
.
a
.
Grupa Intdia : biserica Sn-Nicoard (Arges) si
.
. 125
Bogdan Serai (Constantinopol) .
Grupa a doua : biserica din Nicopole (Bulgaria)
si biserica Domneascd din Curtea-de-Arge a,
Materiale si procedee de constructie .
.
.
a
.
Plastica monumentald .
Plastica decorativA .
.
.
126

Detaliile .

Palen&

Plastica monumentald

143
144
146

.
..

147

150

ILUSTRATIUNI:
Plansa I. Biserica romanicA Negru-Vodd din
Campu1ung-Muscel

Turnu-Severin .

Biserica din Castrul Roman d e la


.

.
.

fig.

Cetatea din Poenari Arges zisd.


.
. a
a lui Tepes-Vodd .
IV. Bisericile din T.-Severin
.
. ,,
V, VI. Biserica Bogdan-Serai din Cons-

Plansa XXIII. Biserica Mandst. l'ismana (Gorj) fig.


XXIV-XXXV. Biserica Mare a MAndsa

tirii Cozia (VAlcea) ..

tantinopol .
.
.
.
.
VII, VIII, IX. Biserica Sdn-Nicoard din
Arges.
.
.
.
.
.
X. Biserica din Nicopole .
.
.
XI-XX. Biserica DomneascA din Arge

XXI, XXII. Biserica din Vodita (Mehedmti)

18-22
71

23-33
34-38
39-50

51-55

XXXVI-XXXIX. Biserica Af-tirii Cot-

7>

XL-LII. Biserica Mndstirii Snagov

11,111.

3-13
14-17

a
7)

11

mem (Arges) .
(Ilfov)

.
.

LHI-LVIII. Mitropolia Veche din Targoviste


.
.
.
LIX-LXV bis. Biserica MndstiriiDealu
.
( nambovita) .
.
.
.
LXVI-LXXXV. Blserica Fpiscopald din
Arges
.
.
.
.
LXXX VI. Harta localitatilor
.

www.dacoromanica.ro

56-58

59-80

81-93

94-110

,
,

111-118

119-142

143-181

182

EVOLU11A ARHITECTURII IN MUNTENIA


INRAURIRILE STRAINS
DE LA ORIGINA PANA LA NEAGOE BASARAB.
CAPITOLUL 1.

ORIGINILE.
Studiul monumentelor de arhitecturA se mar- umile Muslin de refugiu, ascunse cat mai bine,
gineste pentru noi, in epocile mai indepArtate, astfel ca s nu poat fi descoperite de dusmani
proapea exclusiv la cercetarea monumentelor reli- si deci mai bine ferite de distrugere. In starea in
gioase, singurele cari au fost ferite in parte de care se gsesc ele astAzi, aceste capele cu greu
distrugere : unele biserici, cite o clopotnit $i- ar putea fi denumite monumente de arhitecturA.
rare ori chiliile mAnstirilor.
Biserici de lemn. In multe localitati din tarA,
Din edificiile civile i inilitare nu ni s'au pastrat mai ales in patine muntoase, dar i la ses in
decit rAmAsite, temeliile clAdirilor, bucAti de *tile pAduroase, atit in Muntenia si Moldova,

ziduri ruinate care ni pot da une ori indicatiuni cat si in Ardeal, se 'mai gasesc Inca biserici de
i dispositiunilor generale ale
acestor monumente, dar foarte rar asupra arhitecturii lor propriu-zise ; doar pe ici colo cite un
profil de piatr cioplit sau mai rar un rest de
sculpturA sau de clecoratiune aproape sters, dar
nimic mai mult.
Aproape totalitatea cldirilor mai vechi, in afar

asupra alcAtuirii

lemn care si-au pAstrat, mai mutt ori mai putin,


arhitectura lor primitiva. Uncle din ele sunt destul
de vechi, din veacul al XVIII-lea si cite odatA,
dar mai rar, din al XVII-lea. Ele repet probabil
tipuri vechi rAmase aceleasi de multe veacuri.
Intr'o fara aproape in intregime acoperit cu
pAcluri, cum a fost a noastr, este firesc ca si

de biserici, dacA nu sunt ruinate, au fost re-FAcute si transformate la epoci mai apropiate de
noi, fr ca sl se fi pAstrat in majoritatea casurilor ceva din caracterul lor primitiv. Cfind se va

clAdirile si locuinfile sa fi fost aproape exclusiv

executate din lemn, asa cum sunt si astAzi majoritatea caselor ternesti mai vechi ; pArefi de
birne sau de chirpiciu, pridvoare cu stilpi de
putea face cercetarea amAnuntit a acestor monu- lemn cioplifi cu ingrijire i adesea ori cu multA
mente, se vor gAsi poate urmele vechilor arhitec- imaginatie, uluce si balustrade de scfinduri trafo-turi ; asemenea cercetAri ins5 presupun sondaje rate, etc.
si drimAri, iar executarea lor nu este in totdeaEste probabil cA, in afarA de cetAtile de apsduna posibila.
rare, de resedintele domnesti i boieresti si de
Biserici in stlincg. Ni-au limas din veacurile unele biserici mai importante, toate casele i chiar
InaepArtate citeva biserici in stand, de si poate majoritatea bisericilor de prin orase si sate erau
pe vremuri au fost mai numeroase. Astfel la fAcute din lemn.
Cetatea Dimbovitei, in comuna Stoienesti din
Arta popuIarii, pe al aril domeniu intrAm
judetul .Muscel, mai exist o asemenea bisericA aici, a avut de sigur rolul sAu in desvoltarea
sApat in grind, care trebuie sA fie foarte veche, artei noastre in genere, mai ales in artele minore,
cad zugrveala de pe paretii interiori ni aratA care par cA se confundl cu ea. Este in de obste
chipul lui Nicolae Alexandru Basarab ca ctitor 1. cunoscutA originalitatea si bogAtia artei franesti
0 alt capel, de acelasi gen, se afl linga in Romania, precum si fineta simfului artistic
mrastirea Bistrita din Oltenia, intr'o pesterA al poporului, cAruia i se datoreste pstrarea insituatA in stincile din apropiere. Drumul pentru tact a tradifiunii sale strmosesti, dar este evia ajunge la aceast capelA este aproape impracti- dent foarte greu, in starea cunostintilor pe care
cabil : intfiiu pe margenea unei prApAstii i apoi le avem astazi, a se determina partea ce se cuvine
printeo subteranA strimt i joasA. Acestea sunt artei populare strAvechi in evolutia artei monumentale.

1 Vezi Buletinul C. M. 1., anul V p. 89.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

INRAURIRILE MEDIEVALE.
Printre inrauririle de arta care se ivesc in epoca
Dispositiunea aceasta a naosului despartit de

ce a urmat formatiunea Tarilor Romfine se pot pronaos este proprie cultului ortodox ; ea este indistinge doua mari curente : Unul, venit din Oc- tocmai aceia pe care o gsim la biserica din RAcident, ni aduce civilisatia evului mediu si inrau- dauti, cladita cam in aceiasi epoca de catre Alerirea artei romanice si a celei gotice ; altul, venit xandru-cel-Bun. Spiritul in care sunt cladite aceste
pe diferite di din spre Orient, ni aduce civilisa- dotia monumente este ins diferit : la Cfimpulung
tia bizantina, care pe acele vremuri domnia nu arhitectura si construcfia par a fi fost pur romanumai in Europa orientala, dar si in Asia Mica, nice, pe cand la Radauti ele sunt mai apropiate
in Africa de Nord, in Rusia si chir in Orientul de arta bizantina.
mai indepartat.
La Campulung biserica pare a fi fost de piatr;
INRAURIREA MEDIEVALA OCIDENTALA. Pare inteadevar, faptul ca. s'au descoperit in zidurile
a fi cea d'intaiu venit, prin Ardeal in Muntenia actualei biserici pietre cu profil romanic da a presi prin Polonia si Galitia in Moldova,
supune ca biserica de astazi, care e si ea de piaIn Muntenia ea este putin sinrtit si pare a fi tra, a fost cladit cu materialul limas dela darafost inlocuita chiar in veacul al XIV-lea printeo marea celei vechi.
inraurire oriental, care in veacul urmator devine
Temeliile bisericii gotice din Turnu-Seaproape exclusiva.
verin (fig. 2).
Astazi, din monumentele occidentale, nu ni-au
Descoperite cu ocasia spaturilor facute de d.
mai ramas cleat temeliile a doua biserici dispa- profesor Barcacila la castrul Drobetae, presinta
rute, una la Campulung (Muscel) si alta la Turnu- urmele unui altar semicircular de configuratie goSeverin, apoi ruinele cetafii din Cheile Argesului, Ed cu urme de contraforturi formand ca niste
zis a lui Tepes-Voda, si in sfarsit ramasitele pinteni imprejurul semicercului altarului. Zidria
unui turn, zis al lui Sever, situat in orasul Turnu- este de piatra bruta, neregulata si lucrata Ma arta.
Severin.
Acest altar a fost alipit de o alta cladire, mai
Temeliile bisericii romanice din CLImpu- veche si mai mare, a carii temelie de piatra, ciolung (fig. 1).
plita, din blocuri mari si regulate, este probabil
Aceasta pare a fi cel mai vechiu monument bi- de origine romana si face parte din cladirile cassericesc medieval din Muntenia, ale carui urme trului.
au ajuns pang la noi. Temelia acestei biserici a
Cetatea zisii a lui Tepes-Vodfi. Este unul din
fost gsita sub actuala biserica a manastirii Negru- rarele monumente care ni arata o inraurire medieVoda de catre d. V. Draghiceanu, in anul 1925. vala occidentala in Muntenia: ruinele ei se vad si
Aceasta biserica a fost cladit, probabil, in vea- astzi in cheile Argesului, in varful unei stanci,
cul al XIV-lea de care Nicolae Alexandru Basarab, de unde domina toga regiunea, gat spre Nord,
a carui piatra de mormant se gseste aici.
cat si spre Sud, in susul, cat si in josul ArgesuPlanul bisericii este romanic si se compune din- lui. Aceasta cetate, alcatuit dupa tipicul casteletr'o nava centrala mai larga si din dou colaterale lor feudale, medievale, se compune din mai multe
mai inguste, desprtite de nava centrala prin doua turle rotunde, situate la extremitatile cladirii si leranduri de stalpi. La aceast parte principala a gate intre ele prin drumuri de comunicafie apabisericii formand naosul se adauga spre Rsarit rate de ziduri puternice. In corpul cetatii se gaaltarul rotunjit inteun singur arc, care se leaga, seste un turn dreptunghiular, care pare mai vechiu
inteun mod cam stangaciu, cu stalpii interiori ai deck restul cladirii si care este zidit numai din
naosului. Spre Apus pronaosul mai mic e despar- piatra brut, pe and turnurile rotunde sunt zidite
fit de naos printeun zid, in axul caruia se des- din piatra bruta amestecata cu caramida, Cetatea

chide o usa de comunicatie ; tot in pronaos se


afla o scara rotunda care urca la clopotnita.

se zice ca va fi fost cladit de catre Cavalerii


Teutoni (fig. 3 pfin la fig. 13).

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

Turnul zis al lui Sever din Turnu-Severin

123

INRAURIREA MEDIEVALA ORIENTALA ni-a

este un ,masiv de zidArie lucrat din piatr bruta,

lsat patine urme pang in veacul al XIV-lea ; pare


avand forma dreptunghiulara. Partea lui superi- a fi fost inainte de aceasta epoca urme de inrauoara este prAbusit. Acest turn pare a fi fAcut rire oriental, venitA probabil prin Serbia, care a
parte dinteo cetate de aparare, un cap de pod. avut o civilisafie proprie mai veche ca a noastr.
Urine de ziduri se vad, inteadevAr, in apropiere, Aceste urme se mai Vad in Turnul-Severin, unde
dar dispositiunile lor nu se pot stabili astki din s'au descoperit temeliile a dotfa biserici mici, care,
causa vegetatiunii care acopere toate imprejuri- prin disposifia planului compus din cele dou inmile. Au mai fost date la ivealA in apropiere te- caperi cerute de cultul ortodox si dintr'un altar
meliile unei capele de stil oriental, despre care semicircular indreptat spre Raskit, dovedesc o origine orientalA.
vom vorbi mai departe.
Aici se cuvine s vorbim si de ruinele PalatuAceste douA monumente se afl primul in gralui Domnesc din Curtea-de-Arges, care, dupA dina liceului din Turnul-Severin i celalt in gradina
configuratia sa i dup profilatura gotica a unor public5, in apropierea turnului zis al lui Sever
pietre provenind probabil de la usile i ferestrele (fig. 14-17).
acestui monument, s'at pArea de origine occidenPrimul nu presinta cleat o zidarie ordinarA exetal. 0 particularitate pe care trebuie s o notam, cutatA din piatrA brufa, al doilea insa este de o
fiindc poate fi o indicafiune, este orientarea cla- executie mai ingrijit, lucrata din moeloane de
dirii spre Nord, care este contrarie usului cons- piatea mai regulata, alternata cu cargmida asezatA
-Huta in fan noastra, unde intrarea, pridvorul, cer- dupa tipicul bizantin, atat orizontal, cat si vertical,
dacul sau prispa, sunt in totdeauna indreptate incadrand pietrele i stabilind suprafefele de razim
spre soare, in partea ferita de crivt. Aici vedem orizontale necesare unei mai bune stabilitafi a zi-

un cerdac indreptat spre Nord cu scara si infraTea in aceiasi directie.

Alte rmsife ale Inriuririi occidentale

dariilor.

Ambele aceste biserici aveau dimensiuni aproape


identice i aceiasi disposifiune general arAtatA

se gsesc in unele frescuri si obiecte de orfevrrie aratate mai jos :


La Biserica DomneascA din Arges, in pronaos,
de-asupra usii care duce in naos, se &este zugrAvit in fresea tabloul votiv care aratA pe ctitor

mai sus. Ele au vre-o 12 inetri lungime totalA $i


vre-o 5 metri lkgime, aceste cote fiind socotite
in interior.
A doua din aceste biserici, cea mai interesanta,
aflat, cum am spus, in grdina publica a orasu<Negru-Voda sau Vladislav) in genunchi la picioa- lui, mai are, in afar de intrarea principalA spre
rele lui Isus Hristos. El este imbracat in vesminte Apus, Inca o usa, care da direct in naos pe fata
de cavaler medieval din Occident.
dinspre Miazzi. Naosul pare a fi fost boltit ciLa bolnita manastirii Cozia, in pridvor, se gA- lindric, aceast bolta, dupA cum arata planul, se
seste zugravit in fresc portretul lui Mircea-cel- compunea din trei travee intarite cu nervhri de
&Iran alaturi de fiul sAu. Ambii sunt imbracati piatra ale ckor urine se observ pe zidurile latein vesminte medievale occidentale.
rale. Altarul semicircular in interior este poligonal
ImbrAcamintea lui Negru-Voda, al crui mor- spre exterior si compus din cinci laturi. Pronaosul,
mnt a fost descoperit in 1923 in Biserica Dom- de dimensiuni mai mici ca naosul, este in lalime,
neasel din Arges de cAtre d. V. Draghiceanu, aded mai lat dedt adanc, i usa de la intrare se
este de asemenea occidental. Tot de asemenea afla in axul laturii mari, care este si axul intregii
$i diferitele obiecte, bijuterii, paftaua si inelele ce
biserici.
s'au gasit in mormant

' Vezi But. Com. M., I., anul 1923, p. 5.


' Vez1 But. Com. M. I., 1923, Curtea Domneasa din
Arge.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III.

INRAURIRILE BIZANTINE.
Inrduririle bizantine sunt dominante in desvol- este represintat in tabloul votiv imbracat in vestarea artei monumentale din Muntenia.
minte medievale occidentale. Mai este de obserEle ni-au venit pe diferite cai, dintre care cele vat ca acest tablou votiv este executat in fresca
mai importante sunt urmatoarele :
dupa tehnica zugravelilor orientale. Portretul lui
1. Direct din Capita la Imperiului bizantin, cu Mircea-cel-Batran dela bolnita Coziei ni-I reprecare tara noastra a avut legaturi consfante in sinta de asemenea in vesminte de cavaler din
acea epoca. In timpul lui Mircea-cel-BatrAn se evul mediu occidental.
stie el au existat chiar legaturi de rudenie intre
Mai tarziu insa, la sffirsitul epocei pe care o
Curtea noastra si familia imparateasca din Cons- studiem, vom gsi chipul lui Neagoe-Voda imtantinopol.
bracat in lungi vesminte bizantine, impodobite cu
2. Din Serbia, care a avut o arta proprie mai motive decorative aurite de stil oriental. Astfel este
veche ca a noastra si tot de origine bizantina, represintat in frescurile bisericilor din Snagov si
cu o intiurire romanica si lombarda. Cu Serbia din Episcopia Argesului.
au existat de asemenea legaturi de rudenie intre
*
*

familiile domnitoare.

3. Din Balcani, unde inrdurirea bizantina s'a


INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOintfilnit cu a alta inedurire importanta venit din POL. Printre monumentele care ni-au ramas din
veacul al XIV-lea si care sunt datorite inrauririlor
Grecia medieval.
4. litin Muntele Athos, focar de arta pentru tot orientale, cele mai vechi cronologiceste par a fi
Orientul crestinesc.
bisericile din Curtea-de-Arges, adeca Sdn-Nicoara.
5. Din Armenia, a carii arta se stie ca a avut si Biserica Domneasca, care presinta caractere coo inrdurire considerabila asupra intregii Europe mune si bine determinate, pe care le vom studia
Orientale si ale aril urme se gasesc si in Europa mai la vale. Trebuieste sa li mai adaugam biseCentrala si chiar in Europa Occidentala. Aceasta rica din Nicopoli, cladita in timpul lui Vlaicu-Voda,
inrdurire pare a se manifesta in arta noastri mo- pe malul drept al Dunrii si care presinti aceiasi
numentala mai cu sama in tehnica si in decorul compositie, ins mai simpla, ca Biserica Dompietrei sculptate.
neasca si aceleasi caractere arhitectonice ca cele
In aceasta perioada a formatiunii artei monu- doul biserici din Curtea-de-Arges. Este astazi rementale in Muntenia, sub inrduririle aratate mai cunoscut Ca aceste monumente isi trag originea
sus, se vor putea constata mai ales in dispositia chiar din Constantinopol 1, unde se gsiau Inca
planului unele tendinte specifice artei noastre, care din veacul al XI-lea monumente similare. Din aceast
se indeparteaza de tipurile straine importante si causa am gasit cu cale a mai ddauga la aceast
care nu se intalnesc in celelalte scoli de arta care grupa de monumente si paraclisul numit Bogdanau avut legaturi cu tam noastra.
Serai din Constantirlopol, care presinta mult asSe va putea deci vorbi de un prim aport manare ca arhitectura cu Sin-Nicoara si care este
romfinesc in formarea arhitecturii care a inflorit singurul paraclis din Constantinopol limas din
in Muntenia si care se inchiaga in jurul numelui epoca anterioara renasterii Paleologilor. E probabil
legendarului Mester Manole, un mester genial de capela unui palat bizantin, distrus, din timpul Imla care ni-a limas .un monument care poate fi paratilor Comneni, deci anterior bisericilor din
Arges.
socotit ca un cap de opera.
Aceste inrduriri orientale par a se fi intins
Caractere generale. Bisericile din aceasta
progresiv in cursul veacului al XIV-lea, devenind grupa au planul patrat sau dreptunghiular, fara
exclusive in veacul al XV-lea. Inteadevar am aratat sinuri laterale ; cu altarul semicircular in interior ;
in capitolul precedent urmele inriuririi occidentale el este sau simplu, sau compus, adeca complectat
Inca in timpul intemeierii Bisericii Domnesti, din
Arges, monument pur bizantin, unde totusi ctitorul
Vezi But. Coin. no. 1. 1923.

8 -www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

125

Materiale i procedee de constructie. Pia-

cu clouA absidiole laterale : spre exterior altarul


este poligonal; pronaosul este de dimensiuni rela-

tra necioplita (bolovan) i cea cioplitA din gros

tiv mici, a$ezat in ltime, -aded mai larg cleat formeald, impreung cu cArAmida, materialul de conadfinc ; el poate fi i un adaus ulterior. Aceast structie. CArAmida este ingustA de 5 centimetri $i
grup de monumente se poate subdivide in dou:
Prima sub-grupA se compune din bisericile S&n

de 35 centimetri lungime. Rosturile dintre cArAmizi sunt late aproape dat grosimea insA$i a cA-

i Bogdan-Serai, care au fost probabil paradise. Ele sunt mici edificii dreptunghiulare, avand un singur ax. Naosul era boltit cilin-

rAmizii.

dric ca i la biserica din grdina publicA din Turnul-Severin Trebuie observat aici eh' bolta sfericA dela Bogdan-Serai este executatA inteo altA

de var gras, amestecat cu pietri$ mArunt, alter-

epocA (fig. 18-22).

la nivele destul de apropiate, planuri orizontale


perfecte care sA asigure stabilitatea zidAriei de

Nicoar

Procedeurile de constructie sunt cele bizantine :


randuri orizontale de piatrA inecate intr'un mortar
neazA cu mai multe randuri de cArAmizi aparente 2.

Aceste asize de cArAmizi au scopul de a stabili

Aceste biserici nu au twig pe naos, San NicoarA are insA un turn inalt, dreptunghiular pe

piatrrA ; bolovanii avand forme neregulate, zidAria

este expusA la taski inegale, care ar putea pro-

pronaos. Altarul este semicircular in interior, poligonal in exterior; altar simplu la Bogdan-Serai,
triplu la San-NicoarA (fig. 23-33).

voca crApAturi. Este $tiut cA mortarul de var alb,


singurul cunoscut pe atunci, face prisA inceatA,
iar zidAria, ridicandu-se destul de repede, produce
sarcini care pot provoca dislocAri inainte de prisa
mortarului. Pentru acelea$i motive este probabil
ch. zidAria se fAcea intre cofraje de scanduri spre
a mentinea in lAturi zidAria $i mortarul care ar fi
fost altfel expuse a se mi$ca. De asemenea se

A doua sub-grupg tuprinde bisericile din


Nicopoli i Domneasa din Arges. Ele sunt
edificii cu plan central, adecA avand dung axe
perpendiculare, unul pe altul, $i turla a$ezatA in

centru, in punctul de intalnire al axelor.


La Nicopole este o bisericA foarte micA, expresiunea cea mai simplA a tipului in formA de

pare cA zidAria se lucra cu var fierbinte. Toate


aceste ipotese ni aratA cA s'a pierdut secretul de
a se zidi piatra cu mortar de var alb, ga cum s'a

puce greacii, exprimatA atat in plan, cat $i in


spatiu, cu turla gezald la intfilnirea bratelor crucii.

Crucea este acusatA in spatiu prin frontoane ro- zidit toate monumentele din aceastA epocA.
LegAtura zidurilor mai este asiguratA prin trAtunjite in trei directiuni, iar spre RAsArit se aflA
gAtori
de lemn orizontali a$ezati in interiorul zidualtarul rotunjit in. interior $i cu fetele te$ite in
exterior. Pronaosul avea douA turnulete laterale, rilor in sensul lungimii loi $i la diferite InAltimi,
dacA zidurile sunt inalte. Aceste legAturi sunt im-

astAzi dispArute (fig. 34-38).

Biserica domneasa din Arges este expre- binate intre ele la intersectia lor. De obiceiu ur-

mele unor asemenea legAturi se gAsesc alit la


care nava unicA s'a despArtit in trei, de asemenea basa zidurilor supt nivelul ferestrelor, cat $i la
$i altarul. Bratele crucii s'au lungit in plan $i s'au partea lor superioarA ; la nivelul na$terii bottilor,
inAltat in spatiu. Absidele mici in stanga $i in unde ele se ImbinA cu legAturile transversale a$edreapta altarului au acoperi$uri distincte mai joase, zate la na$terea arcurilor $i care sunt destinate a
de asemenea $i pronaosul, care este poate adAu- se opune impingerilor laterale provocate in zidArii
gat in urmA $i peste care se aflau douA turle mici de cAtre arcurile peste care se razimA boltile ce
ca Id Nicopoli. ZugrAveala din interior, care e de acopAr bisericile. Multe din aceste legAturi de lemn
datA mai recentA ca biserica, o represintA cu trei sunt astAzi putrezite $i cele mai de multe ori nu
turle. inainte de ultima restaurare erau pe pro- se mai vAd decal gAurile goale unde ele fuseserA
naos dou'd turle de lemn invelite cu tablA. ZidA- a$ezate la facerea clAdirii.
Plastica monumentall. Este obtinutA prin
tia insA nu presintA nicio urmA care sA poatA
dovedi a au fost vre-odatA turle de zid, nici exprimarea logicA a cerintilor programului ; fiebolta din pronaos nu dA vre-o indicatiune in acest care element al clAdirii este exprimat clar i visens; ea este insA probabil de datA mai recentA sibil in exterior, el prime$te conformatia cores$i turlele mici au fost poate snprimate la vre-una punzAtoare importantei $i destinatiunii sale.
Alternarea pietrei $i a cArAmizii in constructie,
din restaufdrile pe care le-a suferit aceastA bisea
cArii
explicatiune practicA am dat-o mai sus, $i
ricA $i inlocuite cu cele de lemn care erau incA
care constituie caracterul principal al acestor ellin fling panA pe la 1910... (fig. 39-50).
siunea desvoltatA i complectatA a aceluia$i tip in

2 Vezi Choisy, L'art de bdtir chez les Byzantins.

1 Vezi B. C. M. L, fascicula no. 33, p. 13.

www.dacoromanica.ro

126

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

mind resalituri spre exterior, perimetrul are dela


au stiut sl scoata efectul gat de original, care opt la donasprezece laturi; resaliturile 'care Inca3C gaseste in toate constructiunile lor si care a dreaza ferestrek formeaza arcaturi inalte si inguste
produs in marile monumente din Constantinopol incoronate cu arcuri concentrice, peste care este
si in faimoasele -ziduri care inconjoara acest ora asezata cornisa. Aceasta urmeaza forma atcurilor,
expresiunea sa cea mai perfecta si cea mai im- determinand la partea superioara a turlelor o linie
festonat fdarte eleganta, peste care se "'nag
punkoare.
Plastica decorativN. Este obtinuta numai prin cupola (Nicopole).
jocill simplu al carmizilor incadrate in rosturi
La Domneasca din Arges, cornisa este astazi
largi de mortar. Contrastul de coloare dintre pia- orizontala, dar nimic nu dovedeste ca la origine
tr si caramida cu rosturile lor de mortar este ea nu urma forma arcurilor ca la Nicopole si ca
singurul element care da nastere efectului deco- la multe alte biserici din Orient apartinand acerativ. Niciun ornament propriu-zis, nicio sculp- leiasi epoci.
Interiorul bisericilor acestora este in intregime
tura nu impodobeste fatadele. Numai proportia
partilor si compositia lor, arcurile de caramizi tencuit spre a primi zugravelile care, se intind pe
bine legate cu asizele orizontale si incoronate cu toate suprafetele, incepand dela pardoseala pana
simple cornise in zimti, ori in dinti de fierstrau ; la bolti si tura.
aceste elemente atat de simple, marmite ing cu
Bolfile urmeaza in formele si in compositia
maestrie, asigura efectul artistic atat de caracte- lor technica bizantina. Spatiile dreptunghiulare in
ristic al arhitecturii bizantine din aceasta epoca. plan sunt boltite in berceau" semicilindric, cu
DETALIILE. Soclul la aceste cladiri nu exist : sau gra sarcuri dnblouri, formand nervuri. Spaparetii exteriori sunt drepti pana la pamant, fail Vile Nitrate in plan stint boltite cu calote sferice
niciun profil, fara nicio linie sau iesitura a zidariei. intre pandantivi. Cate odata boltile sunt formate
Ferestrele sunt mici, inguste, pentru a apara din doug berceau-uri perpendiculare care se inbiserica in contra atacurilor si pentru a-i pAstra ters e cteaza.
lumina discreta si atmosfera mistica potrivite cu
Alta data boltile sunt asezate In porte a faux"
destinatia zi. Arcuri de caramizi in plin cintru in- fag cu paretii pe cari se razima. In acest niod
coroneaza partea superioara a ferestrelor.
se micsoreaza lumina, adeca distanta intre puncUsile par a fi fost si ele arcuite ; vechimea tele de razim, de asemenea se micsoreaza si
monumentelor si transformarile ce ele au putut impingerea pe care o exercita boltile pe pareti.
suferi in cursul vremurilor nu ni permit insa a o
Acest porte a faux" este de obiceiu din caafirma.
ramida, el formeaza o zona orizontala si un motiiOcnifele sunt unicul element decorativ Cate de care se foloseste zugravul.
odata intrebuintat la aceste biserici. Ele sunt inSupt arcurile care sunt alipite de pareti se
guste, destul de inalte si 'terminate la partea su- gasesc console, Cate odag de piatra, avand forme
perioarA in arc plin-cintru. Ele sunt Intrebuintate tesite simple sau rotunjite.
numai pe alocurea si- mai mult pe fetele tesite de
Pardoselile sunt astazi in genere din lespezi
la altar.
de piatra
*
Cornisele au fost in genere distruse ; cele in
*
*
fiing astazi pot fi din alte epoci, refacute in urma.
Este insa probabil ca la origine ele grau tot din DESCRIEREA MONUMENTELOR DIN GRUPA
CONSTANTINOPOLITANA
caramizi aparente, cu randuri intermediare asezate
in diagonala si farmland dinti de fierastraul care
BISERICA SAN-NI&OARA, zidit probabil de
servesc de console pentru a sustinea randurile su- catre Doamna Clara pe la 1350, este de dimenperioare. Asemenea cornise se gasesc la monu- siuni mici si compusa dintr'o singug nava de 6
mentele bizantine din aceasta epoca in tot Orientul. metri largime si 14 metri lungime in interior, cuBrAuri nrizontale nu se gsesc in fatade. Cate prinzand prdnaosul. Boltile nu mai exista deck la
odata in interior, la nasterea boltilor, supt forma altar, care pressing un frumos exemplu de consunei iesituri proeminente sau a unui profil.
tructie de bolti sferice, dupa sistemul bizantin.
Frontoanele sunt rotunjite in arc de cerc si Naosul trebuie sa fi fost boltit In berceau" sebarite la periferii cu cornise avand forma aratata micilindric cu arcuri dublouri, ale caror picioare
mai sus, sau cu nervuri proeminente de caramida sunt Inca visibile (fig. 22-23).
razimate pe console de plated.
Altarul este triplu, de si cbmpus dintrlo singura
Turlele sunt compuse din stalpi verticali for- incapere, in care se gaseste in ax nisa principara
diri, este si. elementul din care arhitectii bizantini

10

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

127

0 in lAturi doted arcaturi formand niele secundare ale proscomidiei i diaconiconului.

tr'un altar semi-circular luminat 'prinfr'o singura


fereastrg. Bolta era la inceput cilindricg i numai

In fatada principala up dela intrare este Incadrat intre doi pinteni de zidgrie al cgror rost nu
este desluit. Od sunt contraforturi i ap par la
prima vedere (tim Ind d acest element de constructie nu existA in arta bizantina', ci numai in

in urmg i s'a adaptat sistemul de bolti pe consolg cu calotA pe pandantivi represintat in releveul
alAturat reprodus de d. O. Bal, dupg Van Millingen (fig. 18-22).

Altarul se presintA in exterior cu cinci laturi,


din care cea dela mijloc are o fereastrg terminatA
poate in fata bisericii un fel de pridvor aco- in arc plin-cintru, iar cele douA laterale au cafe o
cea goticA), ori sunt picioarele unui arc care forma
perit.

firidg rotunjitg, lucratA in dramida, in acelai mod


ca boltile dela altarul bisericii San-Nicoarg. Intal-

De-asupra pronaosului se ridica un turn inalt


de trei caturi, cu trei rnduri de ferestre mari
suprapuse. El este in intregime zidit din drAmidg
i poate dintr'o epod posterioar bisericii, cu
toate cA grosimea mai mare a zidurilor la pronaos
ar dovedi cg a existat aici un turn de la inceput.
Zidgria bisericii .este din piatrg, bolovani, alternat cu cgramidg ; pArtile superioare, care au dispgrut, par a fi fost numai din cArgmidg, cum
aratg partile Inca existente dela altar i dela twig..
Altarul este spre exterior decorat in partea lui superioarg cu un ir de firide peste care se observg
urmele unei cornie. Aceste firide iusg se opresc
la resalitul altarului i fatadele laterale sunt lipsite

nim aici aceiai alternantA a pietrei cu randurile


de cairamida, aceiai tehnicA in constructia arcu-

rilor i a boltilor.
AceastA zidgrie, spune Van Millingen, presing
o asAmAnare izbitoare cu aceia a zidurilor oraplui Constantinopol.
Supt paraclis se aflA o criptA boltitA cilindric
i terminatA ca i capela superioarg printr'o nip
circularA boltitA, cu o fereastrA in ax,
BISERICA DIN NICOPOLI (BULGARIA). Ziditg in

timpul lui Vlaicu-VodA, este fin mic edificiu cu

plan central in opositie cu cele doug biserici precedente. Dimensiunile sunt foarte restranse : 5
metri. pe 8 in interior (fig. 34-38).

de orice motive decorative. Se pare cA ferestre


nu au existat, afarl de una singurg la altar, mid
Planul este in forma de cruce gread. 0 cui foarte ingustg. Pe laturea sudicA pare a fi fost pola se ridicA la intalnirea boltilor care formeazg
o uA (land direct in naos, ca la biserica din Tur- bratele crucii. Aceste bolti semi-cilindrice se ternul-Severin.

minA lateral prin frontoane rotunjite prevazute cu

Biserica Bogdan-Serai din Constantino- ate o mid ferestruie in arc de cerc : bolta dinpol. Acest mic edificiu nu i-ar avea locul in acest spre altar e terminatA in sfert de sferA i acopere
studiu, dad nu ar fi singurul paraclis din epoca absida semi-circularg in interior i poligonalg spre
bizantinA ce s'a mai pAstrat in Constantinopol i exterior. Pronaosul este in parte dAramat : nu de

dacg din intamplare nu ar fi fost in legAturg cu

mult pe aceastA parte a cladirii se gAsiau doug


turnulete care incadrau up dela intrare pe fatada
multA vreme de bisericg reedintii moldoveneti din spre Apus.
in Stambul.
Fatadele presintA aceiai alternare caracterisBogdan-Serai este probabil un monument con- tid de piatrA i cArAmidg ca i celelalte monutimporan, dad nu anterior celor dela Arge i mente din aceastA grupg.
Nicopoli. A fost poate paraclisul unui palat bizanTurla este inaltA i bine proportionatg, octogotin din vremea Comnenilor
nalg spre exterior, cu ferestrele lungi incoronate
AsAmanarea pt care o presintA cu San-Nicoarg cu arcuri peste care cornip desemneazA o linie
evenimentele istorice ale Orli noastre, servind

cu monumentele noastre din veacul al XIV-Iea,

pe earl le studiem aici in ceia ce privete materialul i modul de constructie, este Inca o confirmare a originii bizantine a bisericilor noastre din
Curtea-de-Arge.

Acest paraclis se compune .dinteo singura incApere dreptunghiularg, avand vre-o 8 metri lungime 0 3.70 lArgime in interior, terminatA prin1 Vezi Van Millingen, Eglises de Constantinople, Londra,
1912,

p. 280 ; Paspati, Constantinopol, 1877, 0 G. Bals,

sinuoasA care urmeazg micarea arcurilor.

ArcadeIe sunt formate din piatrg cioplitg alternatA cu :cgramidg, deosebindu-se de acele dela
Curtea-de-Arge, !care sunt numai din drAmidg,
i asemAnandu-se irr aceastA privintA cu cele din
Mesembria, din Tarnovo 0 din Serbia bizanting.
De-asup-ra ferestrelor dela turla, in timpanul

arcaturilor de sus, se aflA un spatiu ajurat prin


care se ventila probabil interiorul bisericii. El
este ornamentat prin cgrAmizi aezate in diagonalg
si

B. C. M. I., no. 33, p. 10.

formand goluri intre ele.


In interior constructia turlei se razimg pe patru

II
www.dacoromanica.ro

128

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

arcuri care stau pe console: Acest procedeu se


aseamn intru catva cu o dispositiune pe care o
gsim in unele bisericl sarbe0i. La na0erea bol-

ornamentatie nu se gse0e in fatade. (Ferestrele

cu chenare de piatra sunt din

actuate

veacul

al XVIII-lea, and acest monument trebue s fi

tilor un impost de piatrti profilata inconjoara suferit transformri de oare0care importanta.)


toata biserica in interior.
Acest monument presinta principalele elemente
ale bisericilor in forma de cruce cu bratele egale

Turk este circulara in interior i poligonala cu


douasprezece laturi in exterior. Patru ferestre
lungi situate in directi axelor lumineaza interiorul, celelalte laturi sunt oarbe in exterior i ro-

i cu cupola. El poate fi considerat ca prototipul din care purcede 0 biserica Domneasca din tunjite in forma de nie in interior.
Cele dou'd contraforturi laterale sunt din alt
Arge.
GE. Este cldita dupa unii de catre Nicolae Alexandru Basarab, dupa altii de care Radu Negru

aezate probabil in veacul al XVIII-lea


sau al XIX-lea, pentru a intari zidurile slbite
in acele puncte. Se stie ea contrafortul este un

pe la 1380. Se mai spune a ar fi din veacul

element strain de arhitectura bizantina propriu-zissi

BISERICA DOMNEASCA DIN CURTEA-DE-AR-

al

epoch'

Interiorul este maret i de un efect impunaXIII-lea. Este cert ca presint caracterul arhitectonic al bisericilor din timpul Imparatilor Comneni tor, kat prin proportiile lui generale, cat i prin
i ea in acest monument gasim toate elementele inaltimea boltilor. Ochiul imbrtieaza dinteo sinprincipale ale bisericilor bizantine din acest timp 1 gull privire intreg spatiul interior. Lumina este
bine drfusata prin ferestre aflate la diferite inaltimi
(fig. 39-50).
Planul in forma de cruce greaca este carac-

i in diferite directiuni 1.

Dimensiunile bisericii in interior sunt de zece


terisat printr'o hula centrala stand pe patru stalpi
metri
largime pe douazeci de metri lungime, cuisolati. Cupola ridicata pe un tambur cilindric este
proptita in lturi prin patru bolti cilindrice care pritizand i pronaosul.
RESUMAT. Aceast grupa de biserici de oridesemneaza forma crucii atat in plan cat i in
spatiu, la partea superioara a bisericii. Aceste gine pur bizantina prin modul de constructiune,
bolti se termina la extremitati prin frontoane ro- prin efectul arhitectonic, prin lipsa sanurilor latetunjite, afara de cea dela Rasarit spre altar care rale, inteun cuvant prin caracterul sail atat de
se inchide in semi-cerc i este acoperit cu o bolt bine definit i atat de diferit de acel al grupelor de monumente ce vor urma, formeaza
sferica.
Frontoanele sunt frumos proportionate i in veacul al XIV-lea o familie isolat, originara
compuse, incadrate intr'un arc puternic de caramizi din Bizant. Vedem urmele .ei in NicoOoli, apoi
aparente razimat pe console de piatra cioplita.
In Curtea-de-Arge.
Frontoanele laterale sunt luminate printr'o mica
Vom vedea intr'adevr ca toate bisericile din
fereastra in arc de cerc (fig. 49-60). Cele patru aceast epoch' au sanuri laterale, fie ca ele '10
colturi ale planului, aflate intre bratele crucii for- trag originea din arta sarbeasca, .fie ca in ele se
meaza corpuri mai joase, a caror invelitoare se vade0e vre-o alt inraurire.
Va trebui, ca s ajungem in veacul al XVI-lea
leaga spre Apus cu aceia a pronaosului dreptunghiular. In spre Rasarit aceste corpuri mai joase
i in al XVII-lea, ca sa gasim biserici inspirate
formeaza proscomidia 0 diaconiconul, in stanga din arhitectura acestor importante monumente
i in dreapta altarului.
0 in care sa invie unele din caracterele lor.
Fatadele sunt ca i planul, curat bizantine. Astfel la Targovi0e avem vechea Mitropolie
Ele sunt compuse prin aceia0 alternare a pietrei gldit de Neagoe Basarab in 1518 i astazi
0 a caramizii aparente ca la monumentele descrise disparuta ; tot in Targovi0e avem Biserica Domprecedent.
neasca ridicata de Petru Cercel in 1583, iar
Forma arcadelor este semi-circulara atfit la fe- la Craiova in mijlocul veacului al XVII-lea vom
restre, cat i la frontoane i la tura; aceste arcade gsi biserica Sf. Dumitru, datorit lui Matei
sunt formate numai din caramizi cu rosturi largi, Basarab (1652), in care vom regasi pentru ulin opositie cu cele din Balcani, care sunt compuse tima oara planul in forma de cruce greaca,
din caramizi alternate cu piatra (Meseinbria, Tar- avand forma crucii exprimati atit in plan cat i
novo i Nicopoli).
in spatiu.
Corniaele urmeaza formele bizantine obi0mite
cu caramizi in diagonala, formand zimti. Nicio
Pentru mai mune detail asupra acestui important monument a se vedea B. C. M. I., Curtea Domneascd din
' Theotokos, Killssegeaml.

Argef, anul 1923.

12
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV.

1NRAURIREA SARBEASCA.
Se stie a in veacul al XIV-lea cAlugrul Nico- caracter a parte, va fi studiatA separat in paradem, venind din Serbia, infiinteala in 1374 ma- graful urmtor (fig. 81-93).

nstirea Vodita si apoi pe cea din Tismana in

Caractere .generale. Bisericile din aceasti

Oltenia ; aceste dou asezri in starea lor actual

grup sunt cronologiceste prirnele in tat% care au

nu ni pot da deck o documentare foarte incom- planul in formsA de treflk plan zis si triconc sau
plect asupra caracterelor lor primitive. Inteade- trilobat. AceastA dispositiune nou da acestor moOr, miinlistirea Vodita nu mai este si din bi- numente o infAtisare cu totul diferit de acelea
serica ei nu se gsesc astzi decat dou ziduii din grupa precedentA : Biserici cu nav unic, ele
pe jumtate drmate. SApAturi recente fcute de au naosul incoronat cu o turl inalt bine sprijid. V. Draghiceanu au dat la iveal temelia bise- nig de cele trei abside. Pronaosul dreptunghiular
ricii, care ni arat un plan cu naos in form de este cu sau fr turlk in cel d'intaiu cas turla
trefl, cu un pronaos dreptunghiular. Materialele este mai scundk dui-A modelul celei dela biserica
gsite in sgpAturA dovedesc o arhitectur ingrijit
in care piatra cioplita in asise regulate alterneal

din Crusevat.
Aceast grup de biserici se distinge printr'o
dispositiune constructivA special, caracteristica a
bisericilor sArbesti din Valea Moravei si care presintA o deosebit important : Naosul este compus dinteo travee principalA ptrat in plan, peste
care se razims cupola pantocratorului, si din dou
travee secundare, egale sau nu, avnd form'A dreptungluulark care incadreaz jiaosul spre WasArit

cu crmida.

Mgniistirea Tismana este

astAzi

cu totul

transformatk iar biserica ei, care pare a fi Ostrat, in cea mai mare parte, dispositiunile sale generale, este in intregime renovata in ceia ce priveste arhitectura ei exterioark care nu mai presing niciunul din caracterele sale primitive, afara
doar de o urrnA de asise de piatr cu chteva CA- si spre Apus. Dispositia acestor travee este astfAmizi aparente care par a fi fost smaltuite (in fel ca arcurile mari laterale care sustin turla spre
Nord si Sud sunt proptlte spre Est si Vest prin
coltul absidiolei din spre Sud).
Planul bisericii este bine desvoltat, naosul in cele cloud arcuri mai mici ale traveelor secundare,
form de trefla. are un altar spatios cu dou ab: arcuri alipite in interior la zidurile dela Nord Si
sidiole laterale care par a fi fost modificate in Sud. Acest sistem este complectat prin zidurile
urm. Tula panfocratorului este inalt, ridicat pe absidelor laterale care proptesc celelalte dota ararcuri lungi si svelte. Pronaosul dreptunghiular curi mari, ce sustin turla spre Est si Vest (fig.
este incoronat cu o a doua tura' mai scund (fig. 51, 56, 59, 65).
Prin aceast iemarcabilA dispositiune construcIn afarA de aceste dou biserici ni-au mai fA- tivk impingerile resultate din greutatea turlei sunt
mas din veacul al XIV-lea biserica dela mngs- echilibrate in mod rational, iar deschiderea arcutirea Cozia si cea dela Cotmeana, ambele ridicate rilor, diametrul lor, este redus fatA cu spatiul interior disponibil, ceia ce micsoreazA impingerile
de Mircea-VocIA cel BAtrn.
Biserica dela Cozia este un monument str- laterale si inlesneste constructiunea edificiului.
Din dispositiunea de mai sus result unele conlucit, avand toate caracterele arhitecturii sarbesti
din scoala Moravei '. Aceast bisericA intruneste secinte de care arhitectii sarbi s'au servit pentru
la un loc caracterele generale ale celor doua bi- a obtinea efecte originale in fatade. InteadevAr
serici precedente, ins desvoltate si perfectionate zidul exterior al traveelor secundare dela naos se
opreste la un nivel ceva mai ridicat deck arcul
(fig. 59-80).
Biserica din m'AnAstirea Cotmeana, avnd un interior alipit de el, iar de aici in sus se ridici
zidul care sift' peste acest arc. Se produce astfel
' Vezi G. Millet, L'ancien art serbe, i G.Balq, 0 vi- la partea superioarA o retragere a zidului spre interior, ceia ce dA nastere la o poala atrAnd un
sitd la cdteva biserici din Serbia, Bucureti 1911.
56-58).

13

www.dacoromanica.ro

130

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

acoperis separat : poala este eke odatA intreruptA


printeun fronton rotunjit sau ascutit. Aceast dispositiune a existat si la Cozia, cum exist si la
Crusevat, la Liubostinia si, la noi, la biserica MAnstirii Dealului (fig. 66).

arcadelor de piatrA linii decorate compuse din te-

racote avnd forma unei flori cu patru petale.

Asemenea decoritiune se intalneste si la bisericile


din Valea Moravei si in Serbia bizantinA 1, precum si la Mesembria.
La Cozia, in urma transformrilor produse de
Plastica monumental/ result din dispositimp si poate in urma restauradi din vremea lur tiunile planului in treflA, cu o singurA pav, lunConstantin BrAncoveanu, urmele acestei disposi- gig spre Apus prin adaosul pronaosului. Acesta
tiuni au disprut.
TA bisericilor din aceast grupA o inftisare mai
0 alt particularitate a bisericilor sarbesti din eleganta, care se indeprteazA de planul central al
aceast epoch' este dispositiunea arcurilor dela bisericilor de origine pur bizantinA, spre a se aprobasa turlelor, care const diti patru arcuri interi- pia de auel al bisericilor din Moldova, care si ele
oare, asezate peste arcurile mart care sustin turta au drept bash' planul in trefiA. Acest caracter al
pantocratorului ; aceste noi arcuri sunt visibile planului tras in lungime este Inca accentuat prin
in interiorul bisericii si sunt rAzimate, la colturi, proportiile inalte ale arcurilor interioare specifice
pe patru console. Scopul lor este de a micsora bisericilor -din Serbia, precum de altfel $i celor din
diametrul turlei si de a transmite presiunile direct Moldova. Din aceast proportie eleganta a arcuripe picioarele de zidArie dela colturi, descArcand lor resulta si infatiprea Inaba a edificiului tras
astfel arcurile. Principiul este acelasi ca acel arAtat Inca in inAltime prin toate liniile verticale produse
mai sus pentru naos si consecintele similare : de forma poligonalA a absidelor.
Plastica decorativil este data de alternanta
Basa turlei spre exterior se compune dintr'o
prima parte inferioara, rzimatA direct pe arcurile zonelor de piatrA si a celof de cararnida, pe de
maxi, si o a doua parte superioarA, mai retrasa, o parte, si de sculptura pietrei, care este foarte
rAzimatA pe arcurile interioare de care am vorbit bogata, atAt la unele din bisericile din Valea Momai sus. Partea inferioarA se terming cu un fron- ravei, cum este cea dela Calenici, cat si la biseton sau o arcadA in care se deichide o ferestruie rica noastrA din Cozia. In ceia ce priveste bisericile din Vodita si Tismana, este probabil a
rotunda (fig. 61, 62, 64, 65).
Forma specialA a basei turlei care result din plastica lor decorativ-urma aceleasi norme, poate
aceast dispositiune se poate vedea la Calenici, mai simple in ceia ce priveste sculptura, aceste
Crusevat, si la noi la Cozia inteo mAsurA mai din urmA fiind biserici numai rnbastiresti, pc
putin accentuat.
and biserica din Cozia este domneascA. Scull).

Materiale si procedeuri de constructie tura pietrei este aici foarte bogatA $i fin execu-

sunt in genere cele din $coala bizantina studiate


anterior la monumentele din grupa constantinopolitang ; totusi trebuiesc observate unele deosebiri. Regasim aici alternanta zonelor de piatr si
celor de cArAmidA aparenta. Piatra ins se compune din blocuri mart, cioplite frumos de cAtre
mesteri pietrari iscusiti. CArmizile sunt de asemenea fabricate cu ingrijire in tipare de diferite
forme. Principala deosebire constA insg in tehnica
pietrei cioplite si sculptate.
In ruinele dela Vodita s'au gsit pietre cioplite
de dimensiuni destul de mart, cu fetele profilate
in genul celor dela Cozia ; nu s'au gAsit ins
urme de piatrA sculptata ; de asemenea la Tismana nu s'a pAstrat nicio urmA de piatrA scull>

tag ; profilaturile si motivele care decoreazA arcadele si timpanele, chenarele ferestrelor, bthurile,
etc., sunt frumos compuse, foarte variate si perfect executate. Rosete mari de piatr ajurata decoreazA arcadele la partea lor superioarA si ser-

vesc pentru luminarea si ventilarea interiorului.


DETALIILE. Soclul este o simpla iesitur neprofilat si putin proeminentA.

Briluri de piatrA se gsesc la Cozia la diferite inaltimi: supt ferestre si la nasterea arcadelor.

Arcadele din fatadA sant mart si inalte Oa


sub cornise ; ele sunt putin proeminente fat cu
planul exterior al zidului, arhivolta de piatrA sculptatA fin, centrul arcadei decorat cu o roset de
piatr ajuratA.

La Cozia s'a dat la

Frontoanele par a fi fost un element adesea..


ivealA toat arhitectura fatadelor ascunse sub ten- ori usitat la aceste biserici ; in Serbia se vad
cuialA aplicat probabil in timpul lui Constantin si astAzi o profusiune de frontoane suprapuse la
BrAncoveanu.
partea superioarA a fatadelor. La Cozia s'a desAici ne gAsim in fata unui monument foarte coperit un asemenea fronton rotunjit in fatada
frumos lucrat cu o decoratie de piatrA sculptatA
tatA din epoca primitiva.

foarte bogatA si variatA. Se mai gsesc imprejurul

' Vezi G. Millet, L'ancien art serbe.

14

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

turlei avem o arcada

131

genere arcuite la partea b superioara. Uile nu au

Pronaosul este dreptunghiular i se cunosc Inca


urmele boltii lui.
Zidaria este din piatra brut; arhitectura exterioara, cel putin la partea inferioara, dupa mate-

'Mat urme de formele lor primitive.

rialele ce s'au gasit in sapatura, era lucrata din

din spre Apus ;

la basa

proeminent ca un fronton.

Verestrele au chenare de piatra sculptata in

Cornivale au disparut ; se poate ca ele sa asize de plated cioplita cu ingrijire ; bucatile gasite
fi fost de caramida in zimti, ca la bisericile bi- au aproximativ 55 centimetri inltime, cu fetele i
zantine, sau de caramida i piatra cioplita, aa muchiile regulate ; ele presinta colonete angajate
cum a fost restaurata cornia bisericii din Cru- la coltdri ca la Cozia i resalituri care nu se pot
reconstitui fiindca pietrele &He sunt in numar
evat.
Turlele par in genere putin inalte, insa ele prea mic. Aceste asise de plated par a fi fost
sunt aezate pe o bas cubica destul de volumi- alternate cu fsaii orizontale de caramida aparent.
noasa i compus, cum am vazut, din .dou parti Aceste putine rmite dovedesc totui ea edifisuprapuse. Forma eleganta i proportia inalta a ciul acesta era lucrat cu ingrijire de catre cioplibisericilor sarbeti provine mai mult din proportia tori priceputi. Luugimea totala a bisericii era de
Malta a boltilor i deci a zidurilor din fatada, din 18 metri i largirnea mijlocie de 6 metri aproxicare resulta o turla aezata la inaltime mare ; mativ. Acestea sunt cotele interioare.
proportia propriu-zisa a turlei ins nu este inalt.
Mnstirea Vodita era aezata in apropierea
Am vazut una din dispositiunile speciale ale unei ape de munte, care cu timpul a mincat nialul.
turlelor sarbeti, care const in adausul a patru Astazi pmantul care continua a se surpa a ajuns
arcuri interioare razimate la colturi prin console la cativa metri de temeliile bisericii, care in cativa
ani vor disparea complect. Rmaitele de materia:e
(fig. 64, 65).
o
intalnim
la
am0 alt dispositiune pe care
mai importante care au fost gasite in pamnt s'au
bele turle ale bisericii din Tismana consta din transportat la liceul din Turnul-Severin i s'au
reducerea planului patrat al arcurilor mari la un depus in Museu.
plan

de colt (trompes

BISERICA MARE A MANASTIRII COZIA, zidita

este astfel -octogonala in interior

de Mircea-Voda cel Batran la 1393, este, dupa

octogonal, prin arcuri

d'angle). Tull

ca i in exterior, in loc de a fi circulara, cum e

cum am vazut, o biserica sarbeasca din Valea

in genere.

Moravei, zidit desigur de un meter sarb. Ea

Aceast dispositiune o vom gasi i la panto- presinta inteadevar o mare asernanare cu cele de
cratorul Bisericii Episcopale din Arge (1512), la Calenici, Cruevat, Liubostinia i Rudenita '.
Planul este in forma de trefla cu o singura turl
dar altfel executata (fig. 146).
pe naos ; pronaosul este aproape patrat i boltit
*
*

DESCRIEREA BISERICILOR DIN GRUPA


SARBEASCA.

cilindric, iar in fata Mi a fost adaugat de &Are

Constantin-Voda Brancoveanu un pridvor pe coloane.

Dispositia naosului este aceia studiata mai sus


Vodita, cea mai veche aezare a calugarului
apropierea
VarNicodim (1374), este situata in
la caracterele generale ale grupei : am vazut- cum
ciorovei. Astzi este complect ruinata : numai aceasta dispositiune ingenioasa micoreall desdoua bucati de ziduri informe, de piatra bruta, chiderile arcurilor i ale boltilor i in consecinta
mai stau Inca in picioare. Temeliile bisericii, reduce impingerile lor astfel ea resultanta precare erau acoperite cu pmantul adus de ape siunilor este mentinuta in limitele impuse de legil e
din dealul apropiat, au fost descoperite de curand

echilibrului.

Naosul este marit printr'un altar spatios cu doui


firide laterale resultand din arcurile caracteristice
Planul are dispositia bisericilor sarbeti des- ale dispositiunii studiate mai sus.
Arhitectnra exterioar?i este remarcabila din
crisa mai sus. Naosul in forma de trefla se cornaici
toate punctele de vedere i dovedete existenta
pune din ,cele trei travee caracteristice, care
sunt toate inegale. Cea dela mijloc formeaza pa- in Serbia din aceasta er:oca a unei coli de arta
tratul peste care se inalta turla ; ,punctele ei de ajunsa la o expresiune desavarita, la un stir.
razim sunt ins insuficiente ca dimensiuni i aceasta
Acest stil deriva evident din arta bizantina ; gaaltarul
este
a contribuit de sigur la prabuirea ei ;
vispatios insa, contrar dispositiunilor usitate, raza
1 Vezi G. Millet, L'ancien art serbe, 0 G. Bal, 0
din
Serbia,
Bucure0i
1911.
absidei e mai 'mica cleat a sanurilor laterale. sitd la cdteva biserici
prin sapaturile facute de d. V. Draghiceanu
(fig. 51-55).

15

www.dacoromanica.ro

132

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

sim si aici alternanta zonelor de piatrg si a celor din motive florale, stilisate: aceste diferite mode cgrimidg ; piatra este aici cioplitg cu ingrijire, tive se combing Intre ele in mod armonios si dode asemenea cgrAmizile sunt de o bunA fabrica- vedesc mult simf decorativ. Credem ca originea
tiune ; ele au 6 centimetri si rostul dintre ele are acestei sculpturi trebuieste cgutatg mai mult in
2-3 centimetri.

arta armeneascg si caucaziang.

Corpul bisericii este decorat cu arcade lungi


si inguste pornind dela soclu si ridicandu-se pang
supt cornisg. Cele dela pArtile drepte sunt adanci
de o jumAtate de cgrgmidg fatg cu nivelul zidului,
iar cele poligonale dela altar si sinuri sunt separate prin colonete suptiri avand InAltimea Intregii
arcade. Partea superioarg a arcadelor este bogat
ornamentat printr'un chenar de piatrg fin scuiptat si rAzimat pe o colonet tot de piatrg InfAtisand o frfinghie rgsucitg. Doug brauri de piatr
orizontale taie arcadele in trei zone, aproape egale,
braul superior inconjoarg toatg biserica de jur imprejur, cel de jos existg numai in dreptul altaru-

mai mari ca acele precedente ; 20 metri lungime


totalg pe 6 metri lrgime aproximativ in interior.
Ea presintg, pe langg dispositiunile de plan sat.besti ale bisericilor precedente, absidiolele din
dreapta si din stanga altarului, care lipsesc in
scoala sarbeascg din Valea Moravei. Acest caracter apropie biserica din Tismana de cele curat bizantine. Pe de altg parte turla pe pronaos este de
un caracter curat sarbesc din Valea Moravei : il
Intalnim la Crusevaf si la Calenici, pe and el nu
existg in acea epock la bisericile bizantine din

BISERICA MANASTIRII TISMANA are dimensiuni

Constantinopol, dar cite odatg in Balcani (Me-

lui si al sinurilor si este intrerupt in dreptul ferestrelor.

Ferestrele sunt impodobite cu frumoase cheeare de piatrg sculptatg, avand forme si may&
variind dela o fereastrg la alta. Se poate observa
cA aceste ferestre (dela naos) au fost lungite in
jos si cA ele se opriau la origing in dreptul beaului de piatrg de jos, care probabil cg nu era intrerupt,cum este astgzi. In partea de sus a arcadelor se aflg frumoase rosete de piatrg sculptatg
si ajuratg, care lumineazg si ventilead boltile bisericii. La rosete ca si la ferestre motivele sculpturale sunt foarte variate (fig. 67-74).

Se mai observg d atat extradosul arcadelor,


cat si acel al rosetelor si al ferestrelor este in-

cercuit cu un rand de mid ornamente de teracotg in formg de flori cu patru petale, inecate
in mortar. Asemenea ornamente se gAsesc in bise-

ricile din Balcani si din Serbia bizanting. Cornise1e lipsesc, Cad toatg partea superioarg a zidAriilor mai sus de arcade este reinoitg. Turla este
joasg, dar bine proportionatg; ea aminteste pro-

sembria si Stenimachos). De altfel si proporthle


exterioare si cele interioare, inalte si svelte, se
apropie de cele sarbesti.

Dad interiorul pare a fi pgstrat formele cele


vechi, nu tot astfel este arhitectura exterioarg,
care a fost complect transformatg In veacul al
XVIH-lea si tencuitg pe din afarg, astfel cA in starea de astgzi nu ni putem face o ideie lgmuritg
despre caracterul arhitectonic primitiv al _acestui
monument.

RESUMAT. In opositie cu grupa precedentg,


care cuprindea numai biserici fArg sinuri, avem
aici din contra numai biserici cu sinuri. Vom vedea mai departe cg aceste doug tipuri formeazg
basele arhitecturii noastre bisericesti. Din ele, din
desvoltarea lor si din combinatia lor derivg toate
bisericile care se vor clAdi in veacurile urmgtoare,
Bisericile din Vodita si din Cozia par a fi avut
aceiasi arhitectur, cum au si acelasi plan. Biserica dela Cozia, tip desAvfirsit al arhitecturii sat.besti din scoala Moravei, are si caractere comune

portia aceleia dela Biserica Domneascg din Arges.


E poligonalg si are ferestrele Inguste si lungi,
arcuite la partea superioarg. E probabil cg la ori-

cu arhitectura din Serbia bizanting si din Macedonia,

Biserica din Tismana se leagg pe de o parte

.cu biseridle sarbesti prin disposifiile planului si


compositia generalA ; se depgrteazg Ins'A de ele
gine cornisa ei urma linia arcadelor proeminente prin dispositia altarului, cgruia i se adaugg aici
care in urmg au fost rgtezate si tencuite. Astgzi absidiolele, caracter care apropie aceastg biserid
insg cupola stg pe o cornisg orizontalg. Basa tur- de cele de stil curat bizantin.
Se poate ins ca absidiolele altarului s fi fost
lei este largA si Inalt ; pe fiecare din fetele ei se
adgugate
in timpul restaurgrii din veacul al XVIIIaflg o arcadA care se aseamAng cu arcadele din
fatadg, si in mijlochl ei se aflg o rosetg de piatrg lea. Inteadevgr din examinarea planului se poate
face ipotesa cA altarul a suferit o huportant reajuratg.
La pronaos ferestrele sunt din timpul lui Bran- maniere, care poate fi pusg in relatiune cu reno .
varea complect a fatadelor, cfind s'au alternat si
coveanu, ca si -IUtregul pridvor.
Ornamentatia sculpturalA este compusg cAnd formele absidelor, atat la altar, cat si la sinuri.
din motive geometrice, and din impletituri, cand

16

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.

INRAURIREA MACEDO-BALCANICA.

InrAurirea macedo-ba1canicli se poate con- multe dintre ele sunt insa din veacul al XVIII-lea,
ca $i pridvorul din spre Nord, adaus de Voda

stata la o singura biserica din Muntenia. Aceasta


este biserica manastirii Cotmeana din judetul
Arge$, intemeiata de Mircea-Voda cel Mean in
anul 1389. Trebuie sa mai notarn ins $i oare-care procedee venite din Balcani la o alt biserica din grupa constantinopolitana $i anume la
Nicol:0 li, unde alternarea pietrelor $i carmizilor
la arcurile turlei este aceia$i ca la bisericile din
Mesembria $i din Macedonia.

Ipsilanti.

Corni*e1e sunt astazi in caramida aparenta,


dupa forma bizantina obipuita ; ele sunt frig
refacute in urma din caramizi mai mari $i executate far arta, a$a ca nu avem niciun indiciu
asupra formei corni$ei primitive.

Se observa ea la altar corni$a este la un nivel


corpul bisericii, insa mai sus
cleat
la
sinuri.
BISERICA MANASTIRII COTMEANA este de dimensiuni foarte reduse. Are 12 metri 50 lungime
Biserica pare a fi avut un pronaos sau un prid$i 4 metri 35 latime in interior. Ea este formata vor. Inteadevar, pe fatada de Sud $i spre Apus,
dinteo singura incapere avand altar semi-circular acolo unde se face legatura cu pronaosul actual,
$i douli sinuri laterale. Acestui .naos i se adauga adaugat de Constantin-Voda Brancoveanu, se vede
la inceput, probabil, un pronaos sau un pridvor, na$terea unei arcade la un nivel mai jos ca al
cum worn vedea mai jos. Pronaosul de astazi firidelor $i alcatuit in acela$i gen ca acestea, a-

mai jos cleat la

este recladit de catre Constantin-Voda Banco- valid extradosul decorat cu un rand de discuri
veanu in veacul al XVIII-Iea.
Biserica este acoperit printr'o bolta cilindrica,

smaltuite. Nu este cu putinta a stabili forma aces-

tui pridvor disparut, de oare ce partea din spre


iar zidaria pare in intregime executata din cara- Apus este recladit cu mult in urma. Dad mai
mida. Fatadele sunt decorate cu firide lungi $i adaugam ca pridvorul deschis este un element
inguste, care ocupa toata inaltimea zidurilor dela care nu apare in arhitectura noastra deck in veapamfint pang sub corni$A. Arcadele care incoro- cul al XVI-lea $i *al XVII-lea, resulta ca ne gasim
neaza aceste firide sunt, ca $i toga fatada, exe- aici in fata unei probleme care in starea de astazi
cutate din catimizi aparente inguste de 5-6 cm., nu poate fi resolvata. 0 alta ipoteza ar fi ca
lucrate cu rosturi largi. In jurul arcului se afl pridvorul a fost decorat cu arcade oarbe, ca cele
un rand de discurj de teracota smaltuita de 9-10 ce vedem la biserica din Tarnovo, $i ca el ar fi
centimetri diametru, colorate alternativ in verde fost adaugat odata cu sinurile, care au $i ele ar$i in cafeniu. In jurul acestor randuri de discuri cadele la un nivel mai jos, probabil inteo epoca
se mai afl un rand de caramizi a$ezate in sensul putin posterioara cladirii bisericii, arhitectura fiind
lungimii lor.
aceia$i (figurile 89, 90 $i 91). Trebuie$te observat
Discurile urmeaza liniile arcadelor ale beau- intriadevar ca firidele de pe suprafata exterioara
rilor $i ale corni$elor. In timpanele dintre arcade a sanurilor sunt mai joase ca acele de pe corpul
se mai gsesc discuri formand prin dispositia lor bisericii $i ca zidria sanurilor nu are legatura
cruci $i diferite figuri.
cu aceia a paretilor bisericii, ceia ce dovede$te
Soclul este fr profit $i format numai din ca sanurile au fost adaugate in urma. Aceast ipolinia inferioara intrerupta a firidelor de pe fatade. tes se confirma prin faptul el decoratia pareti-

Baru nu exista cleat doar sub corni$5 : un

lor bisericii urmeaza supt acoperipl sanurilor,

$ir de discuri smaltuite, care in dreptul altarului


sare la un nivel mai jos.

ceia ce dovede$te evident ca acestea au fost adause posterior, dar probabil putin timp in urma,

Ferestrele sunt foarte mici

cad elementele arhitectonice $i modul de executie

inguste, arcuite la partea superioara $i Idea chenar, intru


$i

sunt acelea$i.
RESUMAT. Biserica din Cotmeana rmne iso-

cat prive$te cele din epoca cladirii. Cele mai


17

www.dacoromanica.ro

134

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

lath, nepuland fi clasat in niciuna din grupele


de monumente din aceiasi epocA. Prin planul ei
in form de trefl5, ea se atiropie de grupa sat.beasc; prin lipsa turlelor si bolta simpl de
form cilindric, ea se deosebeste ins de aceast
grup. Prin arhitectura ei si prin discurile de

teracoth de pe fatade, ea se leaga cu bisericile


din Balcani. Tot prin arhitectura ei si ,Pprin constructia ei exclusiv executath din cAthmidl, ea _se
inrudeste si cu grupa urmAtoare !,a bisericilor de
origine si inthurire atonicg.

- 18

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI.

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS.


Bisericile pe care le-am clasat in aceastA grupA formare s'a fAcut la restaurarea ei de cAtre Consunt caracterisate prin combinarea elementelor prin- stantin-VodA Brancoveanu, odat cu zidirea arcacipale ale celor dotiA grupe precedente : adecA pe delor pridvorului.
de o parte turla centralA stand pe patru stalpi
Repetirea si juxtapunerea a .douA unitAti de imisolati ca la Biserica DomneascA din Arges si pe porta* aproximativ egal& cum sunt aici naosul si
de altA parte planul in formA de trefl al biseri- pronaosul sau pridvorul, unitti care urmeazA acecilor din grupa precedentA. La aceste elemente leasi dispositiuni si forme, s'ar putea explica, crecunoscute, se adaugA un element nou : pridvorul dem, grin destinatia acestor biserici, una monasdeschis pe stalpi, care se intalneste aici pentru tid si cealalt mitropolitanA, ambele menite a
prima owl in arta noastrA monumental (fig. 94- servi unei populatii numeroase de cAlugAri si de
mireni, care asculta slujba religioasa in pronaos
118).
Biserica din Snagov (fig. 94-110) intruneste sau pridvor, pe cfind naosul era reservat Curtii si
dispositiunile de plan arAtate mai sus, care sunt clerului.
Mai avem exemple de biserici cu pronaos foarte
caracteristice bisericilor dela Muntele Athos, in
afarA de pridvorul Care presintA acolo alte forme. desvoltat pe la diferite nfangstiri, ceiace confirmA
0 alt bisericA care se aseamanA cu cea din Sna- pArerea de mai sus ; astfel sunt cele de la mAnAsgov si pe care o vom studia tot aici, este Mi- tirile din Hurezi, din Cotroceni, dela Biserica Episfropolia Veche din Tirgovi*te (fig. 111-118), copal din Arges si din VAcAresti ; de asemenea
a &Aril dispositie de plan este aceiasi ca la Sna- Mitropolia din Bucuresti are atat un pronaos, cat
gov, cu singura deosebire a lipsesc sanurile la- si un pridvor, ambele bine desvoltate.
S'a explicat importanta pronaosului dela Biseterale si cA intre naos si pridvor se gseste un
pronaos ; ca o consecintA a lipsei sinurilor, rea- rica Episcopal din Arges prin destinatia ei de
par frontoanele laterale rotunjite ale grupei con- necropolA domneasc& Explicatia poate fi valabilA,
stantinopolitane, asa cA Mitropolia din Tfirgoviste dar trebuieste observat ca mai toate bisericile
constituie un tip intermediar intre Biserica Dom- domnesti ca si allele serviau de obiceiu drept
neasa din Arges, aded grupa constantinopoli- Mu de ultimA odihn ctitorilor si familiei lor.
La Snagov stalpii exteriori ai pronaosului sunt astan& si biserica din Snagov, adecA grupa atonid.
Caractere generale. Cum am arAtat mai sus, fazi ziditi intre ei printeo umpluturA adthigatA la

la aceste biserici naosul urmeazA dispositia cu- o alta epocA ; dar faptul cl pe paretii interiori ai
noscut a turlei centrale stand pe patru stalpi. acestui pronaos se &este o zugrveal veche,
Altarul este desvoltat si compus dinteo absidA care pare a fi din veacul al XVI-lea, dovedeste
yrincipal centrals& la care se adaugA inteo parte cA zidAria dintre stalpi e dinteo epocA foarte asi intealta absidiolele care formeazA proscomidia propiatA de originea inssi a bisericii, dad nu
si diaconiconul.

Pronaosul repet dispositia naosului cu o


turlA central'a stand pe cei patru stalpi. Acest pronaos ar putea fi denumit mai exact pridvor, cAci
avem aici pe trei laturi arcade deschise rzimate

pe stfilpi. Spatiul dintre arcade este zidit, dar de


sigur inteo WA epocA si nu dela inceput.
Ambele biserici pe care le studiem aici sunt
mari si inapktoare fag cu cele din grupele precedente. Ele sunt in intregime zidite din cArAmidA,
care rAmane aparent in fatade. Unele documente

represinti Mitropolia Veche din Targoviste tencuit pe din afar& dar credem c aceast trans-

chiar dela inceput.


La Mitropolia Veche din Targoviste, stim din
clocumente, d'inainte de dAramarea ei de &ire

arhitectul Lecomte du Nouy si din timpul &himrii ', cA partea din spre Apus era deschisA pe
trei laturi si rAzimat spre exterior pe stalpi rotunzi
de caramida, era prin urmare tin adevarat pridvor,

care a fost zidit, poate, putin timp dupA naos,


sau poate in timpul restauirii bisericii de cAtre
Constantin-VodA Brancoveanu, care a tencuit-o si
zugrAvit-o in exterior, astfel cum o arati acvarela
pictorului Satmary.
' Vezi releveul, fig. 116, 117.

19

www.dacoromanica.ro

136

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

mente care ni-au ramas, acest monument trebuie


se poate deduce a ele sunt cladite de acelasi sa fi fost foarte impunator.
Trebuieste observat el la Targoviste cele doug
mester sau de doi mester, %and parte din aceiasi scoal. Dispositiunile planului dela Snagov ni parti- ale bisericii par a fi lost concepute si exepermit a afirma ca acel mester facea parte din cutate una dupa alta, caci nu au legatura de cornScoala dela Muntele Athos .
positie intre ele. Intr'adevar nici braul, nici corFaptul ca ambele pronaosuri sau pridvoare ale nisele nu se tin intre ele. La Snagov, din contra,
acestor monumente au fost inchise intr'o epoca cornisa este peste tot la aceias4 inaltime si arcaposterioara cladirii lor ni permite a presupune ca dele pronaosului se armoniseaza cu arcaturile dela
mesterul, originar dintr'o tail sudica, cu clima naos, astfel incat compositia arhitectonicti capata
mai dulce, a dada pridvoarele deschise, cum le-ar unitatea care se cuvine unui monument.
Din studiul acestor doua importante monumente

Plastica ornamentall este obtinuta prin uti-

fi cladit in Ora lui, fr a cunoaste bine clima

Orli noastre, ceiace a impus, mai tarziu, inchide- lisarea exclusiva a caramizii aparente. Elementul
rea lor pentru a putea fi utilisate mai cu folos si cel mai frumos si mai decorativ este arcada pe
stalpi dela Snagov (fig. 98-99). Ea este Malta si
in tot timpul anului.
Materiale 0 procedee de constructie. Nu proportionata si se ridica pana supt cornisa cormai gasim aici asisele alternate de piatra si de pului bisericii. Arcadele dela Targoviste au alta
caramida ca la grupele precedente, ci caramida proportie, mult mai joasa si mai greoaie, formele
aparenta este uniforma pe toata suprafata fata- sunt mai simple. In afar% de partea anterioara a
delor. In sfarea de astazi, numai timpanele dela bisericii dela Snagov, compus, cum am vazut,
partea superioara a arcadelor dela Snagov sunt dintr'un singur element, arcada pe stalpi, restul
tencuite. Carmida este frumoasa si de bun fa- fatadelor la ambele biserici se compune din doua
bricatie, si are formele cerute de plastica fatade- registre suprapuse, in care se deschid ferestrele,
lor : rotunjita, tesit sau profilat. Procedeele de mai mari la partea inferioara, mai mici in regisconstructiune sunt cele bizantine, pe care le-am trul superior. La Snagov ambele registre de arcastudiat la bisericile de origine constantinopolitana2. turi sunt inalte si inguste si terminate in plin
Plastica monumentala este impunatoare. Di- cintru la partea lor superioara, pe and la Tarmensiunile importante ale edificiilor, inltimea tur- goviste arcaturile de sus sunt mai largi, iar cele
lelor, proportiile inalte ale arcadelor si ale firidelor dela naos sunt mici si scurte, formand ca un
dau acestor biserici o infatisare mare*.
fris de arcuri in semi-cerc, rzirnate pe console
La Snagov poate s fi fost la origine mai multe (fig. 112).
turle, ca la bisericile din Muntele Athos ; proDe astfel si la Snagov, arcaturile din registrul
portia eleganta a celei existente de pe naos ni superior, care au o proportie mult mai inalt, sunt
permite sa ni inchipuim aspectul stralucit ce putea razimate pe console de caramizi profilate, astfel
presinta aceasta biserica.
incat partea superioara a fatadelor este in porte
Turia de pe pronaos cazuta impreuna -al bol- a faux" -rata cu cea inferioara (fig. 107 si 108).
tile dinprejur a fost refacut tarziu de tot, asa
Timpanele dintre arcaturile ambelor registre
cum o vedem. De sigur ca altfel se presinta ea sunt, la Snagov, ornate cu cruci formate din cain vechime, dar nu avem niciun document care ramizi sau zigzaguri orizontale si verticale pe camp
s ni permit a determina sau a face vre-o ipo- tencuit.
tes asupra formei ei anterioare.
DETALII. Soclu nu exist la niciuna din aceste
Vechea Mitropolie din Targoviste era cea mai biserici.
mare dintre bisericile din Ora. Turla de pe naos
Ferestrele sunt in forma de arcuri in semiavea un diametru interior de vre-o 6 metri si o cerc, Ma chenare de piatrii.
inaltime proprie aproape dubla, cu ferestre lungi
Arcadele si firidele sunt de asemenea in
asezate in dott registre suprapuse. 0 alt turla semi-cerc, compuse din mai multe arcuri, formand
mare se afl pe mijlocul pronaosului si alte sase resalite succesive, care prin umbrele lor dau
turle mai mici, laterale, incadrau frontoanele Se efectul plastic dorit. Extradosul arcadelor este
poate ca nu toate turlele s dateze dela origine, decorat cu zimti formati din caramizi, in zimti,
ci unele din ele sa fi fost adaugate in timpul dupa procedeul bizantin cuuoscut.
restaurarii lui Brancoveanu. Dupa putinele docuCornisele urmeaza de asemenea formele cunoscute.
' Vezi G. Bal, Notd despre arhitectura Muntelui Athos.
2 Vezi Cholsy, L'art de &Mir chez les Byzantins.

Capitelele, stalpii, consolele, sunt compuse din cararnizi speciale, facute in tipare, ro-

20

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

tunjite, canelate, te$ite, in forma de consol, etc.


SHE lipii au o conformatie speciala $i produc
un frumos efect decorativ : ei sunt alcatuiti din
caramizi profilate, a$ezate astfel incat canelurile
lor sunt cand verticale, cand inclinate in spirala.
Sunt si stalpi cilindrici (fig. 98, 99).

137

mai mari decal cele studiate pana acum : 16


metri lungimea $i 6 metri largime in interior
(fig. 94-110).

Biserica se compune in plan din doua parti :

Naosul cu turla centrali, stand pe patru stalpi


cilindrici, isolati, complectat cu sinurile laterale

U*ile nu se mai pot reconstitui, fiind modi- ca 'la Bisericile dela Muntele Athos.
Altarul desvoltat cu eke o absidiola in fie:
ficate in urma. La Targoviste up cu chenar de
care
parte.
piatra, ale aril elemente mai exista si astazi,
Pronaosul de asemenea patrat, cu o turll
este din epoca lui Constantin Brancoveanu.
central,
are aceiasi alcatuire ca $i naosul ; are
Briluri nu exist la Snagov. La Targoviste se
insg
paretii
exteriori razimati pe stalpi inalti, cari
pare ea era un beau la naos $i altul la pronaos :
astazi
sunt
ziditi intre ei, ins cari la origine
ele nu sunt insa in legatura unul cu altul, ci la
erau
probabil
isolati, ga el acest pronaos era
nivele diferite ; cel de 1a naos pare a fi fost fadeschis
pe
trei
laturi ca un pridvor. Dispositia
tezat, poate cand s'a tencuit fatada.
a planului este pentru naos o combinatie
Acoperisurile par a fi fost cu pang mica generala
a principiului constantinopolitan

$i, probabil, la origine din foi de plumb a$ezate


direct pe bolti.

Turlele sunt de

proportiuni inalte, a$ezate

pe base cu patru fete. Corpul turlelor este poligonal, cu opt pang la douasprezece laturi. Muchile

verticale dela colturi, compuse dinteo caramicla


rotunda, formand ca o colonet lunga $i suptire,
pe care se sprijina arcada dela partea superioara
a turlei.

al turlei asezate

pe patru stalpi, cu sinurile laterale specifice ale


bisericilor atonice $i sarbe$ti.
Impreunarea acestor dou'A principii aduce o
diferentai importanta in dispositia fatadelor fata
cu aceia a grupei constantinopolitane. Forma
crucii nu mai apare in spatiu, cu bratele ei terminate prin frontoane rotunjite ca la Biserica
Domneasca din Argev, ci acoperi$ul este peste

Ferestrele dela turle sunt lungi $i inguste, tot la aceia$i inaltime ; atat nava centrala, cat $i

incadrate in mai multe arcuri concentrice, formind planuri diferite, astfel ca in fatada se desemneaza o serie de umbre verticale, care Inca-.
dreaza ferestrele $i dau intregii turle aspectul
inalt $i svelt care se cuvine pentru a incorona
monumentul.

sinurile $i absidiolele

formeaza un corp unic,

avand corni$a la acelasi nivel, pe cnd, din contra,

la Biserica Domneasca din Arge$ am vazut Ca


absidiolele ca $i pronaosul au acoperipl la un
nivel mai jos ; aceasta din urma dispositiune
ajut, cum am vzut, degajarea bratelor crucii,
care, fiind la un nivel mai inalt, sunt desemnate

Acoperisul turlelor este in forma de cupola,


care ate odata. se razima de-a dreptul pe linia in spatiu. La Snagov crucea nu se desemneaza
festonata a extradosului arcadelor $i alt data
este a$ezata pe o corni$A orizontal care st peste
arcadele ferestrelor. La Targoviste existau ambele
aceste dispositiuni.
Crucile sunt de fier, cu discuri poleite. Ele
sunt infipte inteo piatra, care formeaza cheia
boltii dela turla. Aceste pietre sunt sculptate $i
au forme variate $i decorate. Cele dela 'Fargovi$te, gasite afar% inteun colt $i in parte stricate
de intemperii, au fost adapostite prin iingrijirea
Comisiunei Monumentelor Istorice.
*

STUDIUL SI DES CRIEREA MONUMENTELOR

DIN GRUPA ATONICA.


BISERICA MANASTIRII SNAGOV, cladita la 1517

de catre Neagoe-Voda Basarab se zice, pe locul


altui monument dela Vlad Tepe$, .are dimensiuni

decal in -plan.

Turk de pe naos este frumos proportionata,


cu ferestre lungi, impartite printeo legatura de
caramida orizontala, la mijlocul inaltimii bor. Este
prima tuna pe care o gasim astf el dispus $i avand

o inaltime $i o proportie atat de frumoasa. Inaltimea ei da de banuit ca ar fi dinteo epoca mai


tfirzie.

Turla de pe pronaos, Cana, a fost inlocuit la o epoch' tarzie cu excrescenta informa.


Ea st pe patru stalpi octogonali.
Boltile urmeaza formele $i dispositiunile celor
dela Biserica Domneasca din Arge$, afara numai
de boltile mici pe plan patrat dela colturi $i acele
dela absidiolele altarului, care sunt acoperite cu
calote sferice, in loc de berceau-uri $i bolti in arc
de cloitre; de sunt poate prefacute mai tarziu.
Boltile de la pronaos sunt cazute, probabil odata
cu turla.

Fafadele sunt in intregime din caramida apa21

www.dacoromanica.ro

138

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

rents, cu jocurile obisnuite de firide, arcade si


cornise cu zimti 1

mid pe absidiolele din dreapta si din stanga altarului si pe_partea de Apus a pridvorului.

VECHEA MITROPOLIE DIN TARGOVqTE, clAdita

Turla Pantocratorului pare a fi avut doua-

de Neagoe-Vocla Basarab pe la 1518, este cea mai


mare biserica din cate s'au construit pang la acea
epoca si chiar in epocile urmatoare. Ea avea in-

sprezece sau saisprezece laturi compuse din arcade


concentrice retrase succesiv, unele fata cu celelalte,
producand resalituri verticale, aruncand umbra pe

teadevar 40 de metri lungime si 14 metri 50 la- cele de alaturi, mai retrase. Aceasta configuratie
time in exterior, si se compunea din doua parti, este perfecta si va ramanea definitiva in cursul
care nu par a fi fost executate dintr'o data (fig. Areacurilor urmAtoarel.
111-118).
Tnteadevar, atat din punct de vedere construePartea d'intedu, cea din spre Rlislirit, com- tiv, cat si din punct de vedere plastic, ea satispusa din naos, altar si un pronaos facand corp face in mod desavarsit cerintele. Ca constructie,
cu naosul, presinta aceleasi dispositiuni, pe o scara fiecare colt al laturilor turlei formeaza ca un conmai mare, ca Biserica Domneasca din Arges, nu- trafort capabil sa resiste impingerii boltei supemai ca partea din spre Apus, adeca pronaosul, se rioare, retragerile succesive ale arcadelor concendeosebeste prin alcatuirea lui care 11 incorporeaza
oaresicum de-a dreptul naosului, in opositie cu

cel dela Biserica Domneasca din Arge, care e


mai isolat de naos, comunicatia facandu-se numai
prin o us, pe cand aici cinci deschideri le leaga

unul cu altul.
Partea a doua, cea din spre Apus, este de asemenea foarte desvoltata, pe un plan patrat si presinta o conformatie asamanatoare cu naosul tot
cu o turla centrala stand pe patru stalpi rotunzi.
Zidurile exterioare se razima pe coloane puternice, legate prin arcade ; la origine ele erau de

trice and zidariei grosimea necesara pentru aceasta.


Ca plastica, multimea liniilor verticale in planuri
diferite, precum si alternanta umbrelor si luminilor
pe care le produce, dau turlei avantul si svelteta

necesara pentru a ircorona si a exalta ansamblul


monumentului. Se poate ca aceasta turla sa fi-fost
modificata in veacul al XVIII-lea.

Partea din spre Apus a bisericii se presinta

ca la Snagov sub forma unui pridvor, foarte incapator, deschis pe trei laturi si avand la mijloc
o tnrla, stand pe patru stalpi rotunzi. Stalpii de
la periferie au aceiasi configuratie ica acei dela
sigur deschise spre exterior. Infatisarea celor doua Snagov, ei sunt insa mult mai scurti si par mai
parti -ale bisericii este aceiasi din punctul de ve- greoi. Ei sunt unii octogonali, altii cilindrici, unii
dere al compositiei fatadelor, numai ca partea in- canelati vertical, altii in spirala.
taia, cea din spre Rasarit, este mai inalta si mai
Forma boltilor difera de asemenea de cele dela
masiva. Frontoanele rotunjite terminA si aici si Snagov, astazi cazute, pentru ca la Targoviste
acolo boltile cilindrice care incadreaza turlele centrale, desemnand forma crucii in spatiu.
Naosul are fatadele compuse din dou randuri
de ferestre suprapuse ; cele de jos, cu arcuri largi

avem planul constantinopolitan cu boltile in cruce


si frontoanele rotujite spre fatade, pe and la Sna-

ferestre mai mici. Un beau pare a fi despartit

gov avem planul in trefla cu cornisa fara intrerupere si la acelasi nivel.


Registrele fatadelor nu se leaga cu acelea dela
naos; cel inferior se compune din arcadele pe
stalpi, cel superior din arcaturi mici, late si scurte

aceste doua registre. Frontoanele rotunjite dela


partea superioara a fatadelor au tate trei ferestre

ca la naos. Frontoanele laterale sunt luminate prin


doua ferestre alaturate una de alta. Corniele su-

alatucate.

perioare ale celor doua corpuri nu se leaga una

si putin acusate, par a fi fost fara chenare de


piatra ; registrul de sus este mai scund si confine

Supt el gasim un rand de arcaturi scurte i


late, stand pe console de caramida. Acest element
decorativ nu se intalnete la alte monumente din*
tara noastra ; el s'ar apropia ca forma de arcadele
dela unele biserici din Serbia si de cele usitate in
arhitectura lombarda.
In afar's' de turla Pantocratorului, care este foarte
Italia si imposanta, in afara de turla central's' de

cu alta.

Turla centrala a pridvorului are douaspre-

zece laturi si este compusa la 'fel ca acea a Pantocratorului, numai ca acoperisul sta direct pe
curba arcadelor, pe and la naos el sta pe o cornisa orizontala: aceasta turla pare a fi pastrat
pang la urma forma ei primitiva.
Pe colturile apusene extreme se mai afla doua
pe pridvor si in afara de cele doua tulle de pe turle mici. Iar in fata lntrarii in pridvor se kfla
pronaosul alipit naosului, se mai gasiau turle mai till baldachin patrat pe arcade si coloane bogat
sculptate, care se datoreste lui Constantin-Voda
Brancoveanu, care este si autorul unei restaurari
I A se vedea defaliile la paragraful precedent.

22 www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

a intregii biserici si probabil si a tencuirii ei pe


din afara.

Este cert c cele dou parti

Resumat : Cele doua biserici pe care le-am


studiat aici, si care au intre ele atatea puncte de
asamanate in compositia de plan si aspectul exterior, presinta totusi deosebiri principiale in alatuirea lor, deosebiri care leaga pe fiecare din
ele de grupe diferite : Biserica din Targoviste de-

ale bisericii nu

formeaza un tot conceput laolalt, ci, din contra,


doua unitati diferite, juxtopuse i probabil cladite
una dupa alta.
Ca si la Snagov, stalpii pridvorului au fost zi-

riva evident din grupa constantinopolitana ; inrau-

diti intre ei inteo epoca ce nu se poate determina, dar probabil in timpul lui Constantin Brancoveanu.

Lipsa de unitate a compositiei fatadelor da loc


la ipotesa c pridvorul este clAdit dupa naos, dar
la epoca putin departata, caci stilul este acelasi.
Pentru prima oara aici si la Snagov intalnim
aceste doua pridvoare deschise, care mai tarziu
vor deveni foarte obisnuite, cu toate c dimensiunile lor vor fi mai reduse ca acelea de care vorbim
aici, Pridvorul in veacurile XVII si XVIII devine
inteadevar un element care face oaresicum parte
din caracterul bisericilor muntenesti.
Tot din cauza lipsei de unitate a monumentu-

lui si din causa modifiarilor ce a suferit in cursul vremurilor, nu se poate sti klaca toate turlele,
in numar de opt, pe care le avea Mitropolia din
Targoviste inainte de fi (Fatima% dateazi dela
origine, sau dela epoci intermediare, cum este
aceia a lui Constantin Brancoveanu, and ele au
fost probabil complectate la restaurare. Prdiosul
releveu pe care il dam aici este datorit d-lui arhitect George Sterian.
Inainte de a incheia cu acest monument, pe care

II studiem din ateva documente sapate printr'o


intamplare fericita, cred ca- este necesar a ni pune

o intrebare, la care insa nu vom putea da niciun


raspuns:

Cum s'a putut intampla ca abia acum patruzeci


de ani, la sfarsitul veacului trecut, sa fie sters de
pe fata pamantului si din amintirea oamenilor
acest maret monument, care a fost atata timp
Mitropolia Tarii-Romanesti, care continea de sigur atatea tesaure de arta, de arhitectura, de
pictura, de sculptura din veacul al XVIlea 'Jana
la al XIX-Iea, care continea atatea morminte
domnesti, atatea inscriptii prdioase, atfitea o-

doare scumpe, atatea amintiri istorice, pierdute


pe veci, care continea inteun cuvfint patru veacuri din istoria Tarii-Romanesti si din viata neamului nostru?

139

rirea aceasta este dubla, aci ea se constata atat


la naos, cat si la pridvorul din fata bisericii.
Biserica din Snagov are aceiasi origine atat
pentru naos, cat i pentru pronaos; sinurile naosului insa o claseaza mai intaiu printre bisericile
in forma de trefl, si l doilea printre cele care
deriv din Scoala atonia, care, sigur, deriva' si
ea in ultim resort din $coala bizantina, din Constantinopol. Aceasta din urma scoala a dat nastere stilului din veacul al XI-lea si al XII-Iea, al
carui tip este biserica in cruce greaa" visibill
in spatiu ; el poate fi denumit, cred, stilul Imparatilor Comneni.
Deosebirile principale pe care le-am constatat
la aceste doua biserici dau nastere si la deosebirile de forma care se vad in plastica lor monumentala : Inteo parte vedem crucea desemnanduse in spatiu si turla asezata la intersectia bratelor ei, iar in cealalta parte vedem tot turla in centru, insa crucea nu mai e visibila in spatiu, ci
desemnata numai in forma de trefl a planului.
Vom vedea mai la vale a bisericile in forma
de trefla se vor perpetua i desvolta in tot cursul
veacurilor urmatoare, pe and planul in cruce
greaca" este destinat sa dispara. II vom mai intalni in veacul al XVI-Iea la Biserica Domneasa
din Targoviste, cladita de Petru-Voda Cercel la
1583, apoi in veacul al XVII-lea la biserica- Sf.
Dumitru din Craiova, cladit de Matei-Vocla Basarah la 1652, care va fi ultima reminisce* a
stilului Imparatilor Comneni, sensibil modificat ai
diformat.
..$i aceasti

din urtna biseria a fost

claramata

de arhitectul Lecomte du Nay, care a reconstruit-o din temelie, reconstituind-o dupi teoriile sale
proprii

i autand s'o corecteze" de imperfec-

tiunile pe care se zice c le avea. Dar cu at mai


scumpa ni era vechea biseria a lui Matei, cu
toate defectele ei, dela care ni-au ramas abia

ateva fotografii, cleat cea de astazi, in toata


perfectiunea sa geometria i rece!

93

www.dacoromanica.ro

CAPItOLUL VII.

INRAURIREA ARMENEASCA.
Caractere generale. Aceste doug monumente,
Este bine cunoscuta expansiunea artei armenesti
in evul mediu. Ea nu s'a simtit numai in tara daca presinta intre ele deosebiri destul de pronunnoastr, ci in tot Orientul Europei si chiar pia tate, cum vom vedea mai la vale, au totusi unele
asemnri caracteristice, care impun o apropiere
in Occidentul ei.

intre ele. Cea mai importanta reiese imediat ce


comparm aceste doug biserici cu cele din grupele precedente. Inteadevar dela prima vedere
'Isar pe de-o parte boggtia materialui de piatra
de talie cioplita si a ornamentelor sculptate si pe
de alt parte rusticitatea pietrei bolovan si a c .
ramizii la care se adauga ate odatg ornamente
in teracota smaltuita. Trebuie sa facem o exceptie pentru biserica manstirii Cozia, care este un

A. Choisy, in Histoire de Parchitecture", vol.


II, p. 18, spune.: Din punctul de vedere al arhitecturii decorative valea Dungrii-de-jos pare o colonie armeneasc.
Aceast expansiune corespunde cu cucerirea Armeniei de catre Turd si cu emigrarea artistilor

armeni cari s'au refugiat in diferite tail din Europa, ducand cu ei arta lor de a construi. In Ser-

bia putem studia inraurirea armeneasa asupra


monumentelor din Valea Moravei in sculptura si
ornamentatia pietrei, de asemenea la Cozia.
In Moldova se stie a s'au stabilit colonii de
Armeni refugiati din Ora lor si inteadevar in arhitectura Moldovei vom gsi iarsi inraurirea ei.
A ceasta inraurire este in special manifestata la
noi in tehnica pietrei cioplite si a oinamentului
sculptat. Atat profilatura pietrelor, cat si sculptura
ornamentelor sunt executate cu o arta desgvfirsit.
Sculptura ornamental urmeaza technica orientala

cu relief slab, cu planuri inclinate, opunandu-se


unul altuia, creand jocuri de lumina' si de umbra
si producand prin contrasturi efectul. potrivit cu
lumina intens a Orientului. Aceasta lumina, care
ar distruge nuantele produse prin modelajul care
este baza efectului in sculptura occidentala facuta
pentru o lumina mai dulce si mai tamisat, int&
reste din contra contrastul care este basa efectu-

monument desavarsit, la care tehnica ornamentalg


sculptata deriv de asemenea din arta armeneasa.
In compositia de plan vedem a ambele biserici

sant in forma de trefl, dar daa naosul cu sinurile si turla pantocratorului au principial aceiasi
conformatie la ambele biserici, pronaosul este cu

totul diferit de cele pe care le-am studiat pang


acum, si aceasta pentru ambele biserici : la Dealu,
pronaosul este dreptunghiular si boltit cilindric ca

la Cozia, insa pe partea de Rasarit se afla doug


turle mici, alaturate. La Arges pronaosul este
aproape patrat si sensibil mai larg cleat naosul :
pe partea din.,,spre Apus se ea dota turle mici
si la centrul pronaosului

se ridia Inca o

turla

rzimat pe doisprezece stalpi de piatr. Aceste


doug dispositiuni sunt egal de importante in is-

toria desvoltarii arhitecturii din Muntenia, pentru a


ambele apar aici pentru prima oara si ambele vor
lui in sculptura orientala.
servi in epocile urmatoare ca exemple, inspirand
.
Motivele intrebuintate de arta armeneasa sunt pe mesterii cari vor cladi unele din bisericile cele
rinceaux"-urile de flori si de frunze decorative, mai importante ale lui Matei Basarab, ale lui Conimpletiturile si decoratia geometria cea mai va- stantin Serban Basarab, ale lui Serban Cantacuzino
riata si mai complicata.
si ale lui Constantin Brfincoveanu.
BISERICA DELA MANASTIREA DEALULUI, zidit
In ce priveste conformatia constructiva, gasim
de Radu-cd-Mare la 1502, si BISERICA EPISCOPALA la ambele biserici sistemul sarbesc al arcadelor
DIN ARGES, zidit de Neagoe-Vocia Basarab la interioare alipite de zidurile Nord si Sud care
1508, ni se par cele care intrunesc in modul cel echilibreaz impingerile de la turl.
mai evident caracterele artei armenesti si caucaCredem a originea pronausului de la Biserica

ziene. Trebuie s spunem insa dela inceput a


inraurirea acestei arte se constat in special si
aproape exclusiv in caracterul profilelor in plated
si al sculpturii ornamentale (fig 119-181).

Episcopala din Arges trebuie cautata tot in siste.


mul celor patru stalpi pe cari se razimg turla,
sistem pe care il intfilnim la Biserica Domneasca
din Arge i apoi la biserica din Snagov si la Mi-

24

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

tropolia Veche din Targoviste ; cei patru stalpi


s'au inmultit, ajungand la doisprezece, spre a se
obtinea mai mult eleganta in proportii si a se
degaja mai bine vederea interiorului, inlocuind
stalpii grosi de zidarie cu stalpi mai subtiri de
piatra cioplit.
Biserica episcopala din Arges, este cea d'intaiu
care presinta un pronaos desvoltat, adeca mai larg

decat naosul. Aceast dispositiune o vom regsi


in veacul al XVII-lea si al XVIII-lea la Mitropolia
din Bucuresti, la Cotroceni, la mnstirea Hurezi
si la manastirea Vacaresti.
De asemenea, biserica Mngstirii Dealului este
cea d'intaiu dintre cele cu planul in trefla care
se presinta cu trei turle. Din ea deriv biserica
din Tutatia, cladita de Mihnea-Voda in 1589, si
bisericile din Gura Motrului si din Breba, ridicate
de Matei Basarab.
Astfel vedem ca aceste dott tipuri noi, biserica
Dealului si Episcopala de Arges, care sunt tipuri
desavfirsite, devin modelele din care deriva o serie
important de monumente.

Care este originea acesror tipuri ?


In ce priveste naosul, nu poate fi nicio indoiala
Ca este inspirat de la bisericile sarbesti din Valea
Moravei, ale caror caractere le-am studiat.
Pronaosul ins la ambele biserici flu se aseamani
cu niciunul din tipurile cunoscute in tarile cu

cari am avut le.gaturt ci.presinta dispositiuni proprii trii si arhitecturii noastre. Mai mult decal
ataf, aceste dispositiuni nu raman isolate, ci se

reproduc si se perpetua, in epodle urmatoare, la


multe i importante biserici din tail ; ba si mai

multsi aceasta se va verifica in capitolele urmatoaredispositiunile de care vorbim aici, adeca cele
doua turle mici de pc pronaosul bisericii Matta'stirii Dealului, pe de-o parte si pronaosul larg cu
doisprezece stalpi isolati de la Episcopia din Arges, pe de alt parte, vor deveni cele dou tipuri
principale ale arhitecturii din Muntenia in veacurile al XVII-lea si al XVIII-lea.

141

conceptia acestor dou monumente geniului acestui


mester,. care, .oricare ar fi fost originea lui, a stint

s dirijeze pe mesterii straini, pietrari si scluptori


armeni, zidari grecl sau sarbi, zugravi din Athos,
creand aceste monumente originale si perfecte,
care sunt si vor fi admirate in totdeauna.
Se atribuie un mare rol in edificarea bisericii
din Arges lui Neagoe Basarab in persoana. Este
cert c fr cultura i banii Domnului o asemenea
minune nji putea lua fiinta, dar i Mel geniul Mesterului Manole i numai cu cultura si cu banii
Domnului, aceasta iara0 stu se putea.

Materiale i procedee de constructie. Materiale utilisate sunt : piatra de talie, cioplit fin
si sculptat dupg procedeele cele mai perfecte ;
aceasta pentru fata vazuti, iar, pentru interior si
pentru bolti, caramida. Procedeele de constructie
urmeaza principiile artei bizantine ; la descrierea
fiecarui monument vom arata particularittile ce
presint.

Plastica monumental& Din cele de mai sus


se poate deduce ea' plastica monumentala se deosebesie mult de acea a bisericilor studiate an-terior si este firesc s fie aa, de oare ce partiul
planuitti" acestor biserici este nou i diferit de
cele anterioare. Diferenta provine de la alcatuirea
pronaosului, din care resulta aspecte noi in fatade.
La Manastirea Dealului cele dott lurle mici ar
putea fi originare din Serbia, si anume din $coala
Serbiei bizantine, unde exista o serie de monumente .cu cinci turle : una mare la mijloc si alte
patru mai mid, din care doug spre altar si doul
spre pronaos.
Dispositiunea acestor turle mici este insa foarte
diferita de aceia de la Dealu. Inteadevar la aceste
biserici sarbesti turlele sunt asezate la colturi, atat
spre Rsrit, cat si spre Apus 1, pe and la Manastirea Dealului ele sunt asezate pe partea din
spre Rsrit a pronaosului si in apropiere de turla
mare a pantocratorului ; modul de constructiune
este de asemenea foarte diferit de la un cas la

$i atunci nu suntem in drept a afirma ca aceste altul 2.


tipuri sunt specifice noua si arhitecturii noastre,
Aceasta_ disposifiune special a turlelor mici
bine grupate cu turla mare as bisericii o infaintr'un cuvfint : c ele sunt romfinesti ?
i iari ne gsim in fata enigmei acelui legen- tisare eleganta si o proportie de ansamblu foarte
dar Mester Manole, caruia-i datorim cel mai stra- armonioasa.
La Biserica Episcopal din Arges, pronaosul
lucit dintre monumentele tarii noastre. Cine a fost
desvoltat
are ca consecinta o a doua turla in
acel mester genial ? Numele hi nu este strain ca
atatea altele care ni-au ramas. Tipul bisericii Epis- centrul lui; la aceasta se mai adauga doui turle
copale din Arge nu este importat de nicairi, ca mici pe colturile din spre Apus.
Infatisarea generala a bisericii este impunaacelea ale monumentelor studiate mai sus ; de asemenea nici acel al pronaosului bisericif de la Dealu,

care probabil a este datorit aceluiasi mester.


Cred in consecinta ca nu gresim dad atribuim

1 Vezi L'Ancien art serbe de G. Millet, p. 97. .


2 Vezi descrierea bisericii Dealului.

_ 25 _
www.dacoromanica.ro

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

142

toare.; partea din spre altar, care urmeaza principiile de composifie sarbesti, pastreaza eleganta si
svelteta bisericilor din $coala Moravei, cu predominanta liniilor verticale ; partea din spre Apus
Irma, din causa pronaosului largit, eapata o pro-

portie mai lata, acusata Inca prin cele dou turle


mici asezate chiar pe colturile fatadei.
Aspectele, pe care ni le infatiseaza aceste doua
biserici, nu au nicio asemanare cu bisericile
armenesti, care sunt cu totul altele . Cum am
spus mai sus, inraurirea armeneasca se afirma
numai prin tehnica pietrei si prin decorul fafadelor, unde ea este Irma exclusiva. Aceasta constatare ni permite & credem ca mesterii armeni
cad au lucrat la ridicarea acestor biserici erau
numai pietrari si sculptori si ca mesterul care a
conceput planul nu era Armean. El cunostea la
perfectie procedeele artei bizantine si ale artei
sarbesti, dar mai stia sa gseasca solutiuni proprii adecvate programului ce i se impunea.
Comparafia cu bisericile 'armenesti ni arata
aceleasi arcade oarbe in doted registre despartite
printr'un brat' la mijlocul inaltimii. Aceste arcade
nu mai sunt, ca in grupele precedente, cu chenare plane, ci cadrul lor este compus din toruri
(boudins) de sectiune circulara, cioplite din piatra.
Turlele sunt poligonale in exterior si au fefele
lor decorate cu arcade de acelasi gen ca si corpul
bisericii, .incadrand ferestrele, lungi si foarte
inguste. Partea superioara a turlelor este incoronata cu un rand de fleuroane de plated mergand
de jur imprejur ; acest caracter, precum si forma
acoperisultii turlelor in cupola rotunjit, este special bisericilor noastre, cad nu-I intalnim la bisericile armenesti, unde acoperisurile sunt conice
si ascutite.
Un alt caracter al bisericilor noastre, pe care
nu-1 gasim la bisericile armenesti si care ni vine
dela bisericile sarbesti, este poala pe care o vedem
de-asupra cornisei principale supt acoperisul corpului bisericii. Am vazut la grupa bisericilor de
influent sarbeasca aceast dispositiune, precum

si rostul ei, o gasim la Dealu, ca

la bisericile

sarbesti, adeca inteun plan mai retras cleat zidul.


La Arges, aceasta poal exista de asemenea :
ea urmeaza forma exterioara a zidurilor si a sinu-

rilor, ins ea nu mai e ca la Dealu, inteun plan


mai retras,

ci in

prelungirea verticalei zidului

exterior.
Unul din caracterele acestor biserici ca si al

bisericilor armenesti este frumuseta si stilul profilaturii de piatra si perfectiunea executiunii sale.
I Vezi Choisy, Histoire de l'Architecture, vol. II, p. 59.

Plastica ornamental este toata de origine


armeneasca si georgiana. Am vazut mai

sus

caracterele plastice ale acestei ornamentatiuni in


piatra, care utiliseaza impletituri, flori stilisate,
motive geometrice, etc. La biserica din Arges
trebuie sa constatam si o inraurire araba in caracterul unor ornamente, in special la cornisa principala in stalactite, precum si in stilul .si eleganta
multor motive florale si geometrice.
DETALII. Soclul este frumos si bine profilat.

La Dealu el consta dinteun profil in talon", la


partea superioara, si dinteo treapta la partea
inferioarg. La Arges desvoltarea si amploarea
profilaturii lui dau bisericii o basa puternica si

un cadru larg, complectat si imbogafit Inca prin


balustrada de piatra inflorata care o incunjoara
de jur imprejur (fig. 182).
Fatadele sunt complect acoperite cu arcade

oarbe in doua registre, separate printeun brau


de piatra. Aceste arcade constau dinteun tor de
sectiune circulara, aplicat sau direct, sau prin
intermediul unui alt profil pe parefii verticali si
formand cadre inchise, dreptunghiulare, la registrul
inferior si arcuite in plin centru la registru superior, sau arcuite la amandoua registrele.
Ferestrele sunt mici si foarte inguste in genere, cand dreptunghiulare, cand arcuite in plin
centru. Chenarele lor de piatra sunt mai in tot-

deauna impodobite cu o bogata ornamentatie in


impletituri si flori. La Dealu chenarele dela ferestrele de jos la corpul bisericii par a lipsi. In

registrul de sus ferestrele au de obiceiu forma


circular si sunt acoperite cu o dantela de piatra
ajurata, formand

flori stilisate de

compositie

foarte variata si bogata.


Ferestrele dela turlele inalte si inguste sunt bogat profilate si ornamentate de jur imprejur. La
Arges ferestrele turlelor mici dela Apus urmeaza
un trasell in spirala ca si toata profilatura pietrelor ce o imbraca. Aceasta particularitate arata mes-

tria cu care mesterii stiau sa lucreze si grija ce


o puneau de a-si arata stiinfa si originalitatea.
Usile sunt de asemenea bogat profilate si perfect lucrate. Intalnim aici procedeul intrebuinfat

in arta araba de a forMa arcul de sus al usii din


bottari de piatra lucrati astfel ca sa se imbuce
unul intealtul spre a asigura soliditatea lor prin
rosturi mestesugite.
La Curtea-de-Arges usa dela intrare este bogat
si puternic profilata si decorat, terminata la par-

tea superioara printeun arc al carui timpan este


frumos ornat cu fleuroane arabe (fig. 175).
BrAul exista la ambele biserici. La Dealu el
este un profil in forma de cornisa, la Arges este

26 -www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

ca o franghie compus din mai multe elemente


impletite intre ele, gand inteun sens, cand in celalt.

143

Interiorul bisericilor acestora are proportii inalte


si elegante, asemanandu-se cu cele sarbesti.

El este foarte bogat, fiecare element al franghiei


Rind el insusi ornamentat, sculptat si colorat (fig.

DESCRIEREA BISERICII MANASTIRII


DEALULUI

175-179).

Cornisele sunt frumos profilate. La Dealu

este un profil in stil armenesc. La Arges este in


Cronologiceste, aceast biserica este cea d'intaiu
stil arab cu stalactite si alveole cu traseu geome- printre cele in forma de trefla care se presinta
tric savant.
cu trei turle. Dispositia turlelor este notia, cad la
Turlele sunt toate in f rma dc octogon regu- biserica din Nicopoli, si probabil la Domneasca
lat in exterior. Ele au proportii relativ inalte ; unele din Arges, turlele mici de pe pronaos erau asese termina la partea superioara cu o cornisa ori- zate chiar pe zidul exterior dela Apus, adeca pe
zontala profilata, la altele .cornisa urmeaza linia fatada principall a bisericii, pe cand aici acele
arcurilor care incoroneaza ferestrele, resultnd ast- turle sunt asezate pe partea de Rsrit a pronaofel o linie festonata, foarte elegant. Toate sunt sului si in apropierea turlei pantocratorului. Aceasta
terminate cu o bordura de fieuroane de piatra dispositiune este ceruta de forma mai lunga si mai
amintind forme din arta araba.
ingusta a bisericilor cu planul in trefla, care a moAcoperisuriIe urmeaza in principiu formele tivat apropierea turlelor mici de cea mare spre a
boltilor si se aplica direct pe zidrie. La Dealu fi mai bine grupate. In bisericile din grupa consde au suferit modificari eat la corpul bisericii, tantinopolitan, al carii plan este mai straits si mai
cat si la turle, in veacul al XIX-lea, in timpul dom- apropiat de forma patrata, aceast nevoie nu e
niei fui Bibescu-Voda, cand biserica a fost res- simtit (fig. 119-142).
taurata. Aici frontoane de zidarie in genul celor
Biserica se compune dintr'un naos in forma de
dela bisericile sfirbesti despart diferitele parti ale
acoperisului.

trefla cu turla pantocratorului la centru si dinteun pronaos dreptunghiular avand o configuratie

Astfel avem un fronton rotunjit in fatada prin- noug. Partea din spre Apus este boltita cilindric
cipal ; el a suferit modificari la restaurarea din in berceau" ; partea de spre Rsirit, despartiti de
veacul al XIX-lea. Alt fronton se gaseste spre cea d'intaiu printr'un arc mare concentric cu beraltar, la punctul de legatura dintre absida semi- ceau"-1, sustine cele doti turle mici prin intercirculari eu corpul bisericii. Acest fronton nu mai mediul unui arc longitudinal aflat in axul bisericii
este visibil actualmente; End acoperit de inve- si rzimat pe arcul mare si pe zidul intermediar
litoare.
din spre naos si pronaos.
Formele invelitorii primitive erau probabil roNaosul are o conformatie derivata dela bisetunjite, ca la Arges ; aceasta resulta oaresicum din ricile sarbesti, cu arcuri interioare alipite de paretii
forma frontonului din fata, care era la inceput din spre" Nord si Sud, atat in spre altar, cat si in
rotunjit, partea superioara dreapta fiind adaugata spre pronaos; am vazut cum acest sistem asigur
in urma. 0 alta dovada stint arcurile desemnate echilibrul zidriilor si intareste structura bisericii.
pe fetele basei turlei mari care delimiteaz profilul
Fatadele presinta doti registre de arcade
acoperisului in forma de cupola al sinurilor. La oarbe, ambele in plin centru si despartite prinultima refacere a acoperisului s'a restabilit forma tr'un beau profilat. Arcadele sunt compuse dinaceasta rotunjit in locul celei drepte, care se vede tr'un tor de sectiune circulara aplicat prin interpe releveul d-lui arhitect E. Popescu, pe care il mediul unui profit concav pe &fa paretelui. Prodam aici.
filatura de stil armenesc este compusa ca element
Boltile sunt cele usitate in arta bizantina, in principal din toruri circulare care compun corniceia ce priveste biserica din Dealu. La Curtea- sele, chenarele arcadelor si care se combina cu
de-Arges ins pare a fi lipsit sistemul obisnuit al alte profile in genere rotunjite spre a forma conpandantivelor ; aici trecerea dela patrat la octo- nisa si braul.
In registrul inferior se deschid ferestre dreptgon sau cerc se face sau prin trompe pe colturi
ca in arta araba, sau printr'o suprafata incepand unghiulare, in cel superior rosete rotunde din
jos in colturi ca o piramida cu muchi tesite si piatri ajurata, care lumineaza partea de sus a biterminfindu-se sus supt turia in forma de con ; sericii si boltile.
Turlele, inalte si frumos proportionate, stau pe
aceasta subtila conceptie s'ar potrivi si ea cu geniul arab in care dominau traseurile basate pe o base cubice rasarind din acoperis ; atat basele,
cat si fetele turlelor sunt acoperite cu ornamente
desavarsita cunostint a geometriei.

27

www.dacoromanica.ro

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

144

este un eveniment unic in istoria artei noastre.


Cum vom vedea mai jos, el este modelul dela
care se inspira artistii cad vor intemeia mai farziu cele mai frumoase dintre bisericile din veacul

fin sculptate, compuse din impletituri si flori geometrice. Sculptura din prejurul ferestrelor dela
tude pare neterminata.
Basa turlelor mad presinta o dispositiune care

aminteste pe aceia dela Cozia, adeca un semi- al XVII-lea si al XVIII-lea in Muntenia; acestea
cerc inscris in fata verticap a basei turlei. La nu vor putea ins ajunge la perfectiunea modelului lor (fig. 143-181).

Cozia ins in interiorul semicercului se afla o


deschidere in forma de roseta, care lumineaza biserica, iar acoperisul sinului se afro' la un nivel
mai jos, pe and aici acoperisul sinului vine de se
inscrie in semicercul desemnat de sculptura pietrei.
Partea de sus a turlelor este mbderna, ca si
cupolele ; e usor de vazut ca de-asupra ferestrelor turlei stilul arhitecturii este schimbat. Aceasta
parte este refacuta in timpul lui Bibescu-Voda de
catre un arhitect austriac in stilul neogotic din

Planul se compune dinteun naos in trefla cu


turla pantocratorului inaltandu-se in centru si dintr'un pronaos larg de forma dreptunghiular, in

centrul caruia st o tuda rzimata pe douasprezece coloane de piatra cioplit. In cele doua colturi din spre Apus se mai ridica doua tude mai mici.
Disposifiunea pronaosului este principial
aceia a bisericilor sarbesti : insa arcurile secundare

din spre altar si pronaos, care flancheaz arcurile


mad spre Nord, sunt altfel dispuse ; cel din spre
altar nu se mai AI ca la bisericile sfirbesti in acelasi
plan cu arcul mare spre a-i echilibra impingerile,
ci inteun plan diferit mai spre ax. Din punctul de
vedere constructiv, aceast dispozitiune este tot
atat de perfect ca si acea a bisericilor sarbesti,
cad anularea impingerilor venite de la arcul mare
se faee chiar de paretele exterior al bisericii. Se
mai observa ea arcurile mad care sustin turla sunt
intarite cu alte arcuri concentrice, din care unele
fac transitia spre sinurile laterale, care devin astfel
mai proportionale si mai svelte, iar altele intaresc
sistemul de arcuri din spre altar si pronaos. Consecintele sistemului sarbesc, care nu este aici strict
respectat, nu se mai aplica ; anume aticul de peste
cornisa principala, care formeaza o poala de jur
imprejurul bisericilor sarbesti, se afla aici in aceIasi plan cu paretele exterior al bisericii, in loc
de a fi retras, cum am vazut la bisericile precedente din grupa sarbeasca.

acea epoch'.

0 particularitate a acestei hiserici este poala ce


domneste de jur imprejurul bisericii de-asupra cornisei principale ; aceasta dispositie este de ori-

gine sarbeasca, dupa cum am constatat mai sus.


In fatada principal, in dreapta si in stanga usii
dela intrare, se gsesc doua panouri bogat sculptate u -motive formand impletituri de linii drepte:
aceste panouri umplu cele doua arcade laterale

ale registrului de jos in fatada principal'. In mijlocul panourilor se afla ate o inscriptie din litere in relief, producand un frumos efect decorativ (fig. 142).
Se poate presupune ca toate panourile arcadelor.
in fatade erau destinate s fie decorate la fel cu cele

din fatada principala si ni putem inchipui bogata


infatisare ce ar presenta biserica astfel impodobit.

Interiorul bisericii a fost de asemenea inoit in


veacul al XIX-Iea. Zugraveala veche a fost aco-

perit cu un strat gras de tencuiala supt care se

Disposifiunea pronaosului este, cum am vzut, foarte diferita de aceia a bisericilor studiate
pana acum. Turla din centrul pronaosului, care sta
pe cele douasprezece coloane de piatra, este o
foarte frumoas conceptie, care da interiorului
bisericii o amploare surprinzatoare si perspective

mai gsesc urmele ei. Mobilierul este in acelasi

stil neogotic, ca si partea superioara a turlelor.


In resumat, aceasta biserica este sarbeasca ca

plan si ca dispositiuni generale, afara de pronaos,


formele turlelor si ale acoperisului au fost altele
la origine. Ornamentatia fatadelor este in stil armenesc si se aseamn cu cea dela biserica epis- nebanuite.
Acest stralucit efect interior se datoresle in parte
copala din Arges ca si cu cea dela biserica Trei
si faptului ca aceasta biserica este cea d'intaiu
Ierarhi din Iasi.
Aceasta ornamentatie pare a nu fi fost termi- in care vedem naosul si pronaosul nedespartite
nata, caci partea inferioara a bisericii pare saraca printr'un zid intermediar. Aici despartirea exist,
caci este ceruta de hevoile cultului ortodox, dar
in ornamente fata cu turlele.
*

ea se margineste la o us sau, mai bine zis,


la un chenar de usa fixat in doua coloane si

DESCRIEREA BISERICII EPISCOPALE DIN

spatiul ramane liber intre naos si pronaos, atat


in Mud, cat si in sus, unde arcada despartitoare
lasa vederea liber spre bolti. Partile laterale ale
pronaosului sunt destinate mormintelor ctitore0i.

CURTEA-DE-ARGE.
Acest monument este netkaduit cel mai perfect printre bisericile din Muntenia. Cladirea lui

28

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

145

Din punct de vedere constructiv, ele proptesc unele sunt oarbe si allele ajurate ; de lumineazA
turla centralA, care sta pe coloane isolate, si nu partea superioarl a bisericii.
sent adosate unor pAreti sau unor masive de zidABasele turlelor sunt toate in patru lAturi ; cea
rie care sA le menfinA. Echilibrul acestui sistem
este obfinut numai prin botti si arcuri care il leak
de zidurile exterioare.

dela naos, foarte Malta si aproape cubid, este acoperit cu ornamente sculptate si incoronatA cu o
cornis arabA ; pe fiecare din fefele ei inteo arcacIA semi-circular decorati vedem imbucandu-se
cupolele sferice ale absidelor. Basa turlei de pe

Tur la naosului presintA o particularifate care


o deosebeste de disposifiunea obisnuit a turlelor
bizantine, unde transifiunea intre pAtratul celor pronaos este mai joas si bogat decoratA in arpatru arcuri man si cercul superior de la turl cade intretAiate ; basele turlelor mici sunt si mai
este obfinutA prin pandantivi. Aici transifiunea se joase si mai simple.
face de la pltrat la octogon prin patru arcuri de
Turlele propriu-zise sunt si de tratate in mod
colt (trompes d'angle), astfel cI turla este octo- diferit. Acea de pe naos e in arcuri de cerc si
gonalA in interior, iar nu circularA : am mai intal- incoronatA la partea superioarA cu un rand de
nit aceast disposifiune la turlele bisericii de la fleuroane de Oath' care urmeala forma arcurilor.
Turla pronaosului e in' panouri dreptunghiulare,
Tismana.
Turla pronaosului are tug alta disposifiune incoronatA cu o cornis orizontalA peste care se
interioarl ca aceia a naosului, si nici ea nu un- afl o coroan ajurat de piatrA. Turlele mici sunt
meazA principiul pandantivelor bizantine pentru a in panouri arcuite, insA ele, ca si ferestrele lor,
trece dela planul pAtrat, dela partea inferioar, la sunt oblice si. urmeazA o miscare in spirala.
planul turlei propiu-zise, care este aici circular.
Aceast particularitate este caracteristicA si aratA
Transifiunea este obfinutA aici printeun trunchiu panA unde mergea virtuositatea si extraordinara
de con ale cArui prfi inferioare se diformealA in indemanare a artistilor cari au executat acest mopiramidA ajungand la planul pAtrat al celor patru nument unic.
arcuri man.
BogAtia ornamentafiunii, varietatea formelor si
Turlele mici de pe colfuri sunt asezate pe a motiveloy este aici- un principiu pe care mesterii
pandantivi. Ele stau pe de o parte pe cei doi pAreti au tinut cu tot dinadinsul sA-1 aplice din bielsug.
exteriori si pe de alt parte pe una din cele douIn aceast profusiune de ornamente se poate
sprezece coloane care susfin si turla centralA a distinge atat inraurirea armeneascA si georgianA,
pronaosului.

cAreia-i apartin profilaturile soclului, ale arcadelor,


Sistemul bolfilor de pe pronaos se &este, ale panourilor, tehnica impletiturilor si a rinastfel, admirabil contraventat si turla centralA men- ceaux"-urilor, cat si inraurirea arabg, cu motivele
finutA in toate direcfiunile. DacA finem samA de ei geometrice infinit de variate, traseurile compliinAlfimea turlei, de faptul a ea este rzimatA nu- cate ale alveolelor stalactitelor si ale rosetelor,
mai pe coloane isolate, trebuie s admirAm aceastA formele stilisate si elegante ale frunzelor, etc., etc.
frumoasA si indrzneafA concepfie constructivA perInteriorul bisericii este astAzi cu totul refect executat.
inoit si transformat. Gsim si aici in formele
Exteriorul bisericii este in intregime din piatrA sculptate, la coloane, la capitele si la basele lor,
de talie profilat si sculptat, unele ornamente motive din arta arab.

Pictura veche, din care ni-au limas la Museul


din Bucuresti o serie de panouri al fresco, ni
Fafadele sunt acoperite cu doul registre su- amid o tehnicA frumoas, cu figuri stilisate pe

sculpturale fiind poleite cu aur pe fond albastru


sau verde.
prapuse de. panouri despArtite la mijlocul inltimii

camp inchis, aproape negru.

printr'un bran sculptat represintind o funie orna-

0 tamplA veche a bisericii se &este astazi


la Valea Danului, in judeful Arges, dar e o lu-

mentalA si rsucit, foarte bogat tratatA. Stipt beau


panourile sunt dreptunghiulare, de-asupra braului

crare din veacul al XVII-lea sau al XVIII-lea.

0 particularitate a acestei biserici, care aratA


ele sunt arcuite in plin centru (semi-cerc) si se
ridicA pang supt cornisa principal, bogat sculp- cat de desAvarsit si de ingrijit a fost exectrtia

de supt beau sunt rzimate pe un soclu foirte

ei, este imprejmuirea de piatrA cioplit care formeaz ca o balustradA de jur imprejurul bisericii

puternic profilat si desvoltat in lArgime, care se

si se compune dinteun sir fie fleuroane de stil

intinde de jur impiejurul monumentului.


In panourile din registrul superior se afl o se-

arlab pe un soclu.

tatA in alveole si stalactite de stil arab. Panourile

Cantarul sau

aghiasmatarul, situat in fafa

rie de rosete de piatrA bogat scuptate, din care bisericii, este un mic edificiu boltit, stand pe

29 -www.dacoromanica.ro

146

BULETINUL COMiSIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

patru coloane, tot atat de ingrijit si de frumos


lucrat ca si biserica.
Resumat. Din analisa celor dou monumente,
dela Dealu sij dela Arges, reiese complexitatea
problemei care ne preocupli aici : care este originea acestor doua monumente, atat de noi ca
dispositiune si compositie ?
Pentru manastirea -Dealu originea sarbeasca
pare neindoielnica ; chiar pronaosul, care difera,
dupa cum am vazut, de bisericile sarbesti prin
modul de asezare al turlelor, s'ar putea atribui
inrauririi scolii sarbesti, aranjamentul turlelor mici
fiind diferit numai ca dispositiune de detaliu. Dar pentru Biserica Episcopala din Arges

problema apare mult mai grea, cad ne gasim in


fata unui plan nou in ceiace priveste conceptia
de ansamblu si, mai ales, in ceiace priveste dispositia pronaosului, atat. de original si de indraznet.

represintli pentru noi inraurirea civilisatiei rafinate


a Bizantului, care continua si radieze imprejur
chiar dupa caderea lui. Este cert ea Mesterul

Manole fusese crescut in acea atmosfera de arta


eclectica care nu avea secrete pentru ;el si ale
arii inrauriri multiple se reflecta in arhitectura
si ornamentatia acestor doua biserici.
Am spus, si vom_ vedea, ea, dill punctul de
vedere al inrauririi asupra desvoltarii ulterioare a
artei romanesti, monumentele din Dealu si din
Arges sunt de o importanta covarsitoare. Stralucirea lor WA pareche, bogatia ornamentatiei lor,
care impresioneaza imaginatia, vor servi ca model
generatiilor 'care vor urma si vom vedea cum
dispositiunile arhitectonice pe care je presinta

motivele decorative atat de variate si de bogate


ale acestor biserici vor servi ca izvoare de inspiratie veacurilor urmatoare.
$i este firesc cafrumuseta neintrecuta a acestor

lubile pentru moment, putem afirma ea aceste


doua biserici de care ne ocupam sunt tipuri

dou monumente, eleganta proportiilor, bogatia


ornamentatiunii rsi varietatea motivelor si a formelor s fie un izvor nesecat de inspiratie, demn
de a servi ca exemplu.
Exte neindoielnic ca atat Bigerica Episcopala
din Arges, cat si Biserica Dealului, Tinian minunile" artei f din Muntenia. Astfel de monumente
.alcatuiesc un punct culminant de arta si, in mice
loc s'ar afla, ele pot fi asezate alaturi 1de cele
mai frumoase creatiuni ale arhitecturii din toate

desavarsite din toate punctele de vedere, Ca ele

timpurile.

Si, ca s gsim raspunsul la aceasta enigma,


ni dam sama ca ea ar fi clarificata daca am sti
cine era Mesterul Manole, care a conceput si
cladit Biserica Episcopala din Arges si probabil
si biserica Mnstirii Dealului. $i de alt lamurire
n'am avea nevoie, caci geniul mesterului legendar
ar explica totul.
Fara a mai insista asupra unei probleme inso-

30

www.dacoromanica.ro

LVOLLITION DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE


0

PREMIERE PARTIE

LES INFLUENCES ETRANGERES

DES ORIGINES JUSQU'AU REGNE DE NEAGOE BASARAB (1521)

CHAPITRE I.

LES ORIGINES.
Les rares monuments de cette poque qui se
soient conserves jusqu'a nos jours, sont presque
exclusivement des glises, parfois des clochers
ou des cellules de monasteres disparus. Les difices civils et militaires ont t pour la plupart
transforms on bien se sont ruins.
II nous reste quelques chapelles souterraines,
creuses dans le roc, mais si rudimentaires qu'el-

les ne peuvent etre comptes comme monuments

d'architecture. Des, eglises en bois se trouvent


rpandues dans la plupart des regions montagneuses ou boises du pays ; les plus anciennes,
que nous connaissions remontent au XVII-e siecle ; ce sont probablement des repetitions d'apres
des types plus anciens ,restes identiques depuis
des siecles.

CHAPITRE II.

LES INFLUENCES MOYEN-AGEUSES.


LES INFLUENCES MOYEN-AGEUSES se divisent

ses orthodoxes. Un escalier en spirale faisait communiquer le pronaos avec le clocher place au des-

en deux courants piincipaux : Celui de l'Occident


qui nous apporte l'art roman et gothique et celui sus. Les fondations de cet edifice ont t retroude l'Orient domin par l'art byzantin. L'influence ves en 1925 sous l'glise actuelle. La figure 1
de l'Occident parait etre la premiere en date; elle montre en meme temps la forme des deux glinous vient en Valachie par la Transylvanie et en ses ; la seconde ,a t batie avec la pierre proMoldavie par la Galicie et la Pologne.
venant de la demolition de la premiere au comEn Valachie cette influence est moins impor- mencement du XIX-e siecle. On retrouve dans la
tante qu'en Moldavie ; elle parait avoir t corn- maconnerie des pierres au profil roman.
battue remplace au XV-e siecle pat l'influence
Les vestiges de la seConde eglise d'origine ocbyzantine, qui devient presqu'exclusive.
cidentale ont et retrouvs a Turnu-Severin dans
Des monuments d'influence occidentale, il ne l'en ceinte du castrum romain de Drobetae. Elle
nous reste aujourd'hui que les fondations de deux se composait d'un choeur juxtopos a une conglises disparues ; la premiere se trouve a Cam- struction restangulaire dont les fondations en pierpulung (Muscel). Son plan est roman et se com- res de grandes dimensions et de formes reguliepose d'une nef centi.ale et de deux collatraux, res paraissent d'origine romaine. Les fondations
dont elle est spare par des piliers. Le naos se du choeur sont en moellons ; la configuration patermine a l'est par un sanctuaire arrondi qui se raft gothique ; la partie arrondie est munie de
rattache assez maladroitement aux piliers, de la contreforts qui forment une srie d'perons (fig. 2).
La forteresse d'Arges, dite de Tepe-Voda,
nef. Le pronaos, de dimensions plus restreintes,

est spar du naos par un mur dans lequel s'ou- este un des rares monuments d'origine moyenvre une porte de communication. Cette division geuse de la Valachie. Elle fut, dit-on, difie par
de l'intrieur en deux parties est propre aux gli- les Chevaliers de l'Ordre Teutonique. Ses mines
31

www.dacoromanica.ro

148

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

se voient au sommet d'un rocher d'oli elle dominait les gorges de l'Arges. Elle consiste en plusieurs tours rondes relies par des chemins de
ronde et protegees par des murs. On y voit une
tour caree, qui parait etre la plus ancienne : elle
est bfitie toute en pierre ; tandis que les tours

de chevaliers du moyen-fige. Le fondateur de l'eglise princiere (DomneascA) d'Arges, dont le torn-

rondes sont de pierre et de brique mlangees


(fig. 3 a 13).
La tour de Svere. A Turnu-Severin est une

avoir laiss peu de traces. A Turnu-Severin l'on


a dcouverf les fondations de deux petites glises d'origine orientale, composees d'un naos presque carr, complete par. un sactuaire en plein cintre, et precede d'un pronaos de dimensions plus
rduites. L'une d'elle parait avoir t construite
avec un certains soin, en moellons assez rguliers
alternt de briques disposes en assises horizon.tales ; des briques verticales encadrent ces moelIons. Le naos parait avoir dte voilt en berceau ;
le plan laisse voir les nervures de pierre qui renforgaient la voilte. Une seconde porte laterale ouvrait directement dans le naos, par le ct Sud
(fig. 14 a 17).

massive construction en pierre de 'forme rectangulaire, la partie suprieure en est croule. Cette
tour parait avoir fait partie d'une forteresse for-

mant tete de pont".


LES RUINES DU PALAIS PRINCIER DE CURTEA-

DE-ARGE, par leur disposition et par les pierres


au profil gothique qui proviennent probablement
des portes et des fenetres de cette edifice, paraissent reflter aussi une influence occidentale.
Certaines fresques qui reprdsentent des princes

de cette poque nous les montrent en costume

beau fut dcouvert en 1923, nous est apparu en


vetements occidentaux enrichis de bijoux de meme
provenance 1
L'INFLUENCE DU MOYEN-AGE ORIENTAL parait

CHAPITRE III.

LES INFLUENCES BYZANTINES.


LES INFLUENCES BYZANTINES sont -de beau- ses n'ont pas de tour sur le naos. Sin-Nicoara
coup les plus importantes ; elles nous sont par- en possede une rectangulaire et tres leve sur
venues par diffrentes voies dont les principales le pronaos 2.

b) Nicopolis et la Domneasca d'Arges forment le second groupe; ce sont des edifices a


3) par les Balkans ; 4) par le Mont Athos et 5) plan central, a deux axes perpendiculaires, avec
sont les suivantes :
1) Directement de Byzance ; 2) par la Serbie ;

par l'Armnie. L'influence directe de Byzance est


vidente au XIV-e siecle a Curtea-de-Arges. Nous
y voyons la petite glise San-Nicoara et. l'glise
princiere (Domneasca). Nous leur adjoindrons l'glise de Nicopolis, qui se trouve sur la rive droite
du Danube en Bulgarie, et le petit edifice de Constantinople appel Bogdan-Sare, qui est la seule
chapelle de cette poque qui s'y soit conservee
(fig. 18 a 50).

Caracteres gnraux. Naos carr ou rectangulaire, sans absides latrales, sanctuaire arrondi
a l'interieur polygonal a l'exterieur, simple ou flanque de deux absidioles larales ; pronaos de dimensions rduites.
Ces monuments peuvent se subdiviser en deux
groupes :

une tour centrale, s'levant au point d'intersection


des axes 3.

Nicopolis est l'expression la plus simplifie


du type dit en forme de croix grecque, exprime aussi bien dans l'espace que dans le plan

avec la tour place au point de rencontre des


bras de la croix : des frontons arrondis terminent
les bas. Deux tourelles se trouvaient anterieurement sur le pronaos.
L'glise Domneasa d'Arges est l'expression
plus dveloppe du meme type. La nef est cornplte pat deux elements secondaires, les bras de
la croix s'allongent en plan et s'lvent dans l'espace. Les absidioles du sanctuaire ont des toitures distinctes et plus basses, de meme que le
pronaos sur lequel s'levaient jadis deux tourelles

a) Sin-NicoarA et Bogdan-Sarai, petits edi- comme a Nicopolis.


fices allonges ayant un seul axe, une seule nef.
Naos voflt en berceau comme l'glise de TurnuSeverin (fig:14). Notons que la calote de BogdanSaraT fut ajoute a une autre poque. Ces gli-

I Voir le Bulletin de la Com. du Mon. Hist.". L'eglise de


Curtea-de-Arge.
2 Pl. VI a XIX.

$ Pl. X a XX.

32

www.dacoromanica.ro

L'EVOLUTION DE .L'ARCHITECTURE EN VALACHIE

149

Matriaux et procds de constructions. vert de fresques. Les vates sont construites d'a-

La pierre en mallons telle qu'on la trouve


dans les carrieres de la region ou bign dans le
lit de la riviere et la brique sont les seuls materiaux de construction. Dans les parties suprieures de Pedifice la pierre dgrossie ou sommairement taille est un tuf -calcaire lger. La brique
a 5 centimetres d'paisseur et jusqu' 35 centi
metres de long. Les joints ont a peu pres la
meme paisseur que la brique.

Les proceds de construction nous sont connus de l'art byzantin. Les assises de pierre, noyes dans un mortier de chaux mlange de cailloux
de tres petites dimensions, alternent avec des assises de briques formant arrases horizontales.

La plastique monumentale derive dela forme de la croix que couronne la tour centrale ;
chaque element du plan est visible de Pexterieur
et clairement exprim dans l'espace ; sa confor-

mation derive de son importahce et de sa destination.

La pierre et la brique alternes, rsftltant des


principes de la construction, sont les elements
dont les architectes byzantins ont su tirer l'effet
si original qui caractrise les monuments de Constantinople ainsi que ses fameUses murailles.

pres les proceds byzantins connus. Les pavements sont en grandes dalles de pierre.
L'EGLISE SAN-N1COARA, btie vers 1350, est

de petites dimensions_ et compose d'une seule

nef de six metres de large sur onze metres de


long a Pinterieur, y compris le pronaos. Les vates

ainsi qu'une partie des murs sont crouls (fig.


23 a 33). A l'abside du sanctuaire seulement une
partie des vonts est intacte. La nef patait avoir
te vofttee en bereeau renforc par des arcs doubleaux, dont on voit encore les traces.
Un tour s'leve sur le pronaos ; elle est entierement en brique et l'on y voit encore les vestiges des trois tages de fenetres superposes.
La maconnerie est en pierre alterne de briques.
La partie exterieure du sanctuaire est dcoree
d'arcades aveugles places a la partie superieure
sous la corniche. Une seule petite fenetre situee
vers l'Orient. Sur le cOt sud ou voit les vestiges
d'une porte donnant directement dans le naos
comme a l'glise de Turnu-Severin (fig. 23 a 33).
VEGLISE DE BOGDAN-SARAI n'a peut-tre pas

sa place dans cette etude c'est cependant la seule


chapelle de cette poque qui se soit conserve a
Constantinople ; elle tait probablement attenante
La plastique decorative derive des jeux de a un palais du temps des Cbmnenes. Sa ressembriques enchsses dans de larges joints de mor- blance avec certains traits des glises d'Arges en
tier. Le contraste de la pierre et des assises de ce citii- concerne la construction et le materiel est,
briques, les arcs en brique, les corniches en dent semble-t-il, une confirmation de l'origine constande scie sont les seuls elements decoratifs de ces tinopolitaine des glises d'Arges. Ces dimensions
monuments dr Pornement et la sculpture man- sont de quatre metres sur huit (fig. 18 a 22).
quent totalement.
L'EGLISE DE NICOPOLIS, en Bulgarie, est un
La belle composition de ces elements si sim- petit edifice a plan central. Ses dimensions ne
ples et les proportions parfaites caracterisent Pin- dpassent pas cinq metres sur huit a l'intrieur
fluence de Byzance sur les monuments cites de (fig. 34-3$).
Curtea-de-Arges, en passant par Nicopolis.
Le plan est en forme de croix grecque". Une
DETAILS. Ces glises n'ont pas de socle ; les tour s'eleve au_ point de croisement des yokes
murs exterieurs sont d'aplomb sans profil ni em- qui forment les bras de la croix. Ces vofttes en

ptement. Les fentres sont petites et troites,


terminees par un arc de cercle en brique. Les
portes manquent. L'arcade aveugle est l'unique
element dcoratif que l'on rencontre, parfois, principalement pour orner les faces extrieures a pans
coupes du sanctuaire. Les corniches sont en dents
de scie. Les frontons ont la forme d'arcs en plein
cintre et sont entaurs de corniches. Les tours sont
polygonales a l'extrieur et circulaires a l'intrieur;
ces polygones sont de 8 a 12 cOtes et ornes d'arcades concentriques qui entourent les fenetres hautes et troites. line corniche en dents de scie couronne la tour ; cette corniche suit la forme de l'extrados des arcades ; parfois elle est horizontale.

berceau A terminent par des frontons arrondis


perces d'une petite fenetre en arc de cercle. Le
pronaos est en partie ecroule : on y voyait jusque
vers 1910 les restes de deux tourelles. Les murs
sont en pierre et brique alternes. La tour est
eleve, octogonale a l'extrieur ; huit longues fenetres en clairent l'intrieur. Elles sont couronnes

d'arcs en pierre et brique qui se rapprochent davantage de l'architecture de Msembrie de Trnovo


et de la Serbie byzantine, car les arcs de Curteade-Arges sont entierement en brique. La corniche
de la tour suit la forme des arcs qui la couronnent.

La tour repose a Pinterieur sur quatre arcs

L'intrieur de ces eglises est entierement recou- posant sur des consoles ; cette disposition res-

- 33
www.dacoromanica.ro

150

BULETINUL COMISIUNII MONUMNTELOR ISTORICE

semble a celle de certaines glises de l'Ecole


serbe, comme nous le verrons plus loin.
L'EGLISE DOMNEASCA D'ARGES est un type

Les dimensions de l'glise sont de dix metres


sur vingt a l'intrieur. Notons encore que les
cadres en pierre des fenetres sont du XVIII-e

complet .d'glise byzantine du temps des Corn- siecle.


nenes (fig. 39 a 50).
En rsum, ce groupe d'glises d'origine netLe plan en forme de croix grecque" corn- tement byzantine, par l'effet architectural, par les
pone au centre la tour reposant sur quatre procds de construction, par l'absence des absipiliers isols ; la tour est contrebute sur les c6- des latrales, en un mot par son caractere si
ts par quatre voOtes en berceau qui dessinent bien dfini et si different de celui des glises
dans l'espace et a la partie suprieure de l'glise qui vont suivre, forme au XIV-e siecle une fala forme de la croix ; ces vates se terminent mille a part.
Nous verrons en effet que les groupes qui
par des frontons arrondis. Les quatre coins du
plan situs entre les bras de la croix forment des suivent se composent d'glises qui toutes sont
parties plus basses dont la toiture se rattache A pourvues d'absides latrales.
Au XVI-e siecle nous retrouverons quelques
celle du pronaos et des absidioles.
Les facades sont composes de pierre et de glises qui se rattachent aux principes dcrits
brique alternes, comme les monuments prc- plus haut. Ce sont a TArgoviste l'ancienne Medents. La tour cilindrique a l'intrieur est dod- tropole bAtie en 1518 et aujourd'hui disparue,
cagonale a l'extrieur, elle est perce de quatre puis dans la meme ville l'glise princiere (Domlongues fenetres situes dans la direction des neasca), bitie en 1583, et enfin a Craiova l'glise
axes principaux, les autres faces de la tour sont de St. Demetre, oir nous retrouverons une fois
aveugles a l'extrieur et arrondies a l'intrieur encore le plan en forme de croix grecque visible
dans l'espace comme en plan. Cette glise, bAtie
en forme de niches.
Les frontons en arcs de cercle sont encadrs en 1652 par le prince Mathieu Basarab, sera la
par un arc ressorti posant sur des consoles en pierre. derniere reminiscence du type byzantin des CornL'intrieur est d'uri effet imposant et lon, pent nenes.
embrasser d'un seul regard, tout l'ensemble.

CHAPITRE IV.

L'INFLUENCE SERBE.

Le naos trfl est couronne par un tour, le

L'INFLUENCE SERBE.
Au XIV-e siecle le
rnoine Nicodeme, venu de Serbie, fonda en. 1374

sanctuaire tres dveloppe est complete par les

et de Tismana, en

deux absidioles latrales qui paraissent avoir subi

Oltnie.
LE MONASTERE DE VODITA est aujourd'hui

certaines modifications ultrigures. Le pronaos

completement dtruit, et I'on ne voit plus debout

basse.

que deux pans de murs de son glise (fig. 51

Nous possdons encore deux monuments datant de la fin du XIV-e sicle. Ce sont : l'glise

les monasteres de Vodita

presque carr supporte une seconde tour plus

a 55). De rcentes fouilles ont permis de d6couvrir la forme du plan qui se composait d'un naos
trfl et d'un pronaos rectangulaire.
Les matriaux 'Lretrouvs montrent une excution soignee : Des assises de pierre rgulierement taillees, alternant probablement avec des
ranges de briques ; le tout recouvrant un blocage

de Cozia sur l'Olt,

construite par Mircea-leGrand en 1393. Monument rernarquable qui reproduit les formes de l'architecture serbe de
l'Ecole de la Morava : plan trfl, pierre de taille

alterne avec de la brique, riche decoration de


pierre sculpte et de terre cuite (fig. 59 a 80).
Enfin l'glise de Cotmeana, batie en 1389
par le meme prince ; petite glise trfle, mais

de moellons.

Le monastere de Tismana est aujourd'hui

assez diffrente des prcdentes "et que nous,

transform et son glise seule parait avoir conserve certaines dispositions

datant de sa

tudierons sparment (fig. 81 --1 93).

fon-

dation ; cep endant l'extrieur a t renouvel au


XVIII-e siecle (fig. 56 a 58).

CARACTERES GENERAUX. Nous nous trouvons

id devant le premier groupe d'glises a plan trfl,

34

www.dacoromanica.ro

L'EVOLUTION DE CARCHITECTURE EN VALACHIE

ce qui leur donne un aspect tres different de

151

partie inferieure s'accroche un fronton ou une arcade, au centre de laquelle se trouve une rosace
ajoure. On pent voir a Kalnitch et a Krouch6-

de celles du groupe precedent : Ce sont des glises A une seule nef, au naos surmont d'une tour
bien encadre par ses trois absides et par le pro-

vatz des dispositions, de ce genre et dans une


mesure plus attnue a Cozia.

naos. Ce dernier est rectangulaire, avec ou sans tour.

Matriaux et procds de construction

La construction est caracterise par un dispo-

sont a peu de chose pres ceux de l'cole byzantine ; toutefois il faut remarquer quelques differences. Nous retrouvons ici les zones alternes de
pierre et de brique, mais la pierre y est de di-

sition speciale :

Le naos se compose de trois travees dont l'une


centrale pluis grande et de forme carree supporte

la tour et de deux autres plus petites et souvent


inegales qui encadrent la premiere a l'Est et a mensions assez considerables bien taillee par d'hal'Ouest. Les pousses des grands arcs qui sou- biles ouvriers et richement sculpte. La technique
tiennent la tour du ct Nord et Sud se trouvent de la pierre est la principale difference entre ces
eglises et les precdentes.

contrebutees par les arcs des traves secondaires ;

ces arcs sont adosses aux murs du Nord et du

La plastique monumentale rsulte des dis-

Sud et forment A l'intrieur de l'glise de grandes niches latrales (fig. 66).


Ce systeme est complet par les murs des absides laterales qui contrebutent les poussees du
Cette remarquable disposition quilibre les pous-

dispositions du plan trfl a une seule nef, allongee par l'adjonction du pronaos. II en rsulte un
aspect tire .en longueur, qui est tres different de
celui des eglises A plan central d'origine byzantine et qui se rapproche de celui des glises
moldaves qui ont le meme plan trfl.

sees resultant du poids de la tour qui se trouve

La plastique decorative rsulte de l'alter-

ainsi rparti sur quatre points saillants nettement


accuses en plan (fig. 51, 56, 59).
Les consequences de la disposition prcdente
ont et mises a profit par les architectes serbes,
qui en ont tire des effets originaux. Les murs
extrieurs s'elevent jusqu'au dessus du niveau des
arcs intrieurs secondaires ; au dela de cette hauteur, ils sont en retrait et forment une sorte d'at-

nance des zones de pierre et de briques d'une


part et de la sculpture en pierre d'autre part.
Celle-ci est finiment executee et d'une grande

deux autres grands arcs Est et Ouest du naos.

richesse de motifs.
DETAILS. Le socle est une simple saillie, sans
profil.

Des bandeaux de pierre se trouvent A diffrents niveaux, sous les fentres et a la naissance des arcades. Ces arcades, grandes et larges, recouvrent les murs extrieurs; elles montent
de fond jusque sous la corniche et leur centre
est par endroits occup par une rosace de pierre
sculpte et ajoure.
Les frontons sont tres usits en Serbie ott
l'on en voit des profusions dans la partie suprieure des faades. A Cozia on a mis a jour un
fronton arrondi sur la faade principale (fig. 63).

tique qui pose en partie sur le mur extrieur et


en partie sut l'extrados de ces arcs intrieurs
se.
condaires (fig. 66).
Ce dispositif a tres probablement exist a Cozia,

oti il disparut lors de la restauration du XVIII-e


siecle ; il existe a Krouchvatz et A Lioubostinia
en Serbie ; on peut l'tudier a l'glise de Dealu,
ou il s'est maintenu presqu'intacte (fig. 119, 120,
121, 122, 123, 124, 125, 131, 141).

Une autre particularit des eglises serbes de


cette poque est la disposition des arcs que l'on
voit aux bases des tours ; ces arcs visibles du
dehors comme de l'intrieur ont pour but de rduire le diametre de la tour et de transmettre les
pressions directement sur les points d'appui en

Les fentres sont richement encadres de pierre

dchargeant les grands arcs ; ils reposent a l'interieur sur des consoles places dans les coins du
carr (fig. 64, 65).
Les consequences de cette particularit sont
similaires A celles que nous avons constates plus
haut : La base de la tour est forme d'une partie

sculpte avec des motifs a fleurs et a entrelacs.


Les corniches ont disparu ; les tours paraissent en general peu leves, mais elles sont posees sur des bases cubiques assez volumineuses.
Les formes elgantes et les proportions lances
des' eglises serbes proviennent plutt de la hauteur
des voiltes sur:lesquelles reposent les tours; celles-ci

se trouvent ainsi poses a une grande hauteur.


L'EGLISE DE VODITA est completement ruine.

inferieure qui est posse sur les grands arcs et

Le plan des fondations a t .rcemment dcouvert. Le naos en forme de trefle se compose des
trois traves caractristiques qui sont ici toutes
ingales (fig. 51). Le pronaos presque carr.
La maconnerie est en mollons. Le parement

d'une seconde partie suprieure en retrait qui pose

sur les arcs dont nous venons de parler. Sur la

35

www.dacoromanica.ro

152

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

extrieur, du moins a la partie inferieure, parait


avoir t constitu d'assises en pierre taillee. Celles que l'on a trouves dans les fouilles ont environ 0,55 centimetres de haut; leurs profils rgulierement tallies se composent de plans et de
colonettes engages comme a Cozia. Les dimensions de cette glise sont de 18 metres de long
sur 6 de large en moyenne (fig. 51 A 55).

fentres du pronaos ainsi que la pone d'entree


datent dti XVIII-e siecle. L'ornementation de la
pierre denote une influence armnienne et gear-

80).

de cette_ poque A Constantinople; ou le voit par-

gienne.
L'EGLISE DE TISMANA est de dimensions aussi

importantes que la prcdente : vingt metres de

long sur six de large A l'intrieur. Les dispositions du plan sont les memes ; cependant le saneL'EGLISE DU MONASTERE DE COZIA, bAtie tuaire est ici pourvu des deux absidioles latrales
en 1393, est, ainsi que nous l'avons constat une qui manquent dans les plans de l'Ecole serbe de
eglise serbe de l'Ecole de la Morava, bate fres la Morava. Cette disposition rapproche l'glise de
probablement par un architecte serbe. Le plan est Tismana de celles de l'Ecole de Constantinople.
trfl et surmont d'une tour sur le naos. Le pro- Par ailleurs la tour du pronaos a un caractere
naos est vat en berceau. Devant l'glise un serbe que l'ou retrouve A Krouchvatz et a Kaleporche a t ajout au XVIII-e siecle (fig. 59
nitch, tandis qu'il manque aux glises byzantines

La structure du plan est celle que nous avons


etudie plus haut. L'extrieur est remarquable
comme architecture : on y voit les belles qualites

dcoratives de l'Ecole serbe ; l'eglise a 9 m. sur


25 m.

fois dans les Balkans, a Mesembrie a Stnimachos. A remarquer, la forme octogonale a Pint&
rieur des tours et la constructions a pans coupes

Les archivoltes des arcades sont en pierre

qui remplace les pendantifs (fig. 56 A 58).


L'extrieur de l'glise a t completement transforme au XVIII-e siecle et il est impossible au-

finement sculptee ; elles sont accompagnees de

jourd'hui de se faire une ide de l'architecture

lignes d'ornements de terre cuite en forme de


petites fleurs A quatre ptales ; on trouve les memes en Serbie et dans les Balkans. Les arcades
qui ornent les faces du sactuaire et des absides
latrales reposent aux angles sur des colonnettes
de pierre qui ont la forme de torsades. Les fentres sont richement encadres de pierre scalptee A motifs varies. Celles du naos ont t allongees vers le bas lors d'une transformation de ce
monument. Au centre des arcades l'on voit de
belles rosaces de pierre sculpte et ajoure. Les

primitive de ce monument.
L'intrieur paralt avoir subi moins de transformations.

EN RESUME, les glises de ce groupe ont toutes des absides latrales, en opposition avec cel-

les du groupe precedent. Ces deux groupes, ces


deux types, nous le verrons plus loin, sont les
bases de l'architecture religieuse en Valachie. De
leur dveloppement et de leurs combinaisons drirent toutes les eglises que l'on difiera dans les
siecles suivants.

CHAPITRE V.

L'INFLUENCE BALKANIQUE.
L'INFLUENCE BALKANIQUE n'a laisse de traces preuve dans la decoration des facades qui \se
qu' la seule glise de Cotmeana bAtie par Mir- prolonge sous les toitures de ces absides.
cea-le-Grand en 1389. Elle est de petites dimenLes facades sont dcordes de longues arcades
sions: 12,50 de long sur 4.35 de large A Pint& aveugles tres troites descendant de sous la corrieur. Le naos seul subsiste, termin par un sanc- niche jusqu' terre.
tuaire demi-circulaire et complete par deux petites
Les arcs qui les terminent sont entoures d'une
absides latrales. Le pronaos est du XVIII-e sie- ligne de petits disques en terre cuite mailles
cle. 11 est probable qu'un porche completait Pedi- de couleur verte et brune (fig. 81 A 93).
fice ; ou en voit l'amorce d'une arcade sur le
DETAILS. Le socle est sansprofil; aucune ceinct Sud.
ture horizontale si ce n'est sous la corniche une
Le naos est vont en berceau et le tout est ligne de petits disques dmailles. Les fentres
construit en brique ; les absides latrales parais- tres petites et troites sans cadre de pierre. La
sont avoir t rajoutes apres coup ; on en a la plupart des fenetres actuelles datent du XVIII-e

_ 36 www.dacoromanica.ro

L'EVOLUTION DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE

153

siecle ainsi que le petit porche de sur .1a facade

sont plus courtes que les autres et que la maconnerie de ces absides est sans liaison A ces
Les corniches sons en dents de scie et parais- points ae jonctions ; ce qui prouve bien que ces
sent d'une date plus, rcente. La chorniche du absides ont t rajoutes plus tard. Cette hyposanctuaire est A un niveau moins leve et celle these est encoure confirmee par la decoration des
des absides encore plus bas.
murs latraux, que l'on retrouve derriere les toiNord.

Un pronaos fut rajout au XVIII-e siecle par tures des absides latrales.
le prince Constantin BrAncoveanu sur l'emplaceRESUME. L'glise de Cotmeana est un monu-

ment d'un ancien pronaos ou d'un porche dont


on voit, sur la facade, Sud, au point de jonction
du naos, la naissance d'un arc assez large et plus
bas que le niveau des arcades de l'glise; II n'est
pas possible d'tablir la forme de ce porche qui
etait peut-tre ouvert ou bien entour d'arcs aveugles comme on en voit A Peglise de Trnovo en
Bulgarie. Observons encore que les petites arcades aveugles de sur les faces des absides latrales

ment isol que l'on ne peut classer dans aucun


des groupes d'glises de l'poque.
Son plan trfl la rapproche des glises serbes,
mais par l'absence de tour et par beau-coup d'autres differences, elle s'en loigne. Par son architecture et par sa decoratiOn en disques emaills
elle tient des glises des Balkans. Par sa construction exclusivement eft brique dle s'apparente aux
eglises d'origine athonique qui vont suivre.

CHAPITRE VI.

L'INFLUENCE DU MONT ATHOS.

Caracteres gneraux. Naos surtnonte d'une

Les glises de ce groupe sont .caractrisees par


la reunion des principaux elements des deux grou-

pes precedents. C'est d'une part la tour centrale

tour centrale posant sur quatre piliers isoles.

Sanctuaire compose d'une abside centrale et de


deux absidioles laterales. Pronaos a meme configuration generale que le naos, avec tour centrale
sur quatte piliers. Ce pronaos serait plutt un
porche, car il tait primitivement ouvert sur troig
ctes. Ce n'est que plus tard que les arcades en

reposant sur quatre piliers isols comme A l'Eglise

DomneascA d'Argeg et d'autre part le plan trate'


des glises prcdentes.
A ces elements connus vient se joindre un element nouveau : le porche ouvert que nous rencontrons ici pour la premiere fois.

furent- maconnes.

Les deux glises que nous tudions son grandes a spacieuses si on les compare aux monu-

L'EGLISE DE SNAGOV, est seule A reunir des ele-

ments, qui sont aussi ceux des .glises du Mont

ments precedents. Elles sont bAties entierement


en briques visibles en facade ; la pierre manque
totalement. Il est probable que les deux monuments furent bAtis par le meme architecte ou par
deux architectes de la meme ecole.

Athos en ce qui concerne la configuration du naos


et du sanctuaire ; le porche ouvert que l'on trouv

aussi au Mont Athos y est diffremment conforme (fig. 94 A 110).


Une autre gllse qui prsente une grande ressemblance avec celle de Snagov est l'ancienne
Mtropole de Targoviste ; c'est pourquoi nous
l'avons classe dans ce groupe, quoique des dis-,
semblances txes importantes l'en eloignent.
La principale difference_est l'absence des absides latrales.
La consequence immediate est la reapparition
des frontons latraux arrondis des glises constantinopolitaines : Nous nous trouvons devant une
eglise en forme de. croix grecque".
L'ancienne Metropole de Targoviste est donc

Matriaux et procds de construction.


La brique tant l'unique materiel, les assises alter-

nees des groupes precedents n'existent plus. La


brique est de bonne fabrication. On en voit de
differents 'profits ; en talon, en angle obtus, en
doucine. Les procdes ne different pas de ceux
que nous connaissons dj.

La plastique monumentale est imposante.


Les dimensions relativement considrables de ces

Un type intermdiaire entre la DomneascA d'Argeg-

edifices, la hauteur et le nombre des tours, les


proportions des arcades contribuent A donner a
ces eglises un aspect qui n'est pas dpourvu de
grandeur.

et Snagov, entre le groupe constantinopolitaine


et le groupe athonique (fig. 111 A 118).

A Snagov l'aspect primitif a certainement beau-

37

www.dacoromanica.ro

154

coup change ; la

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR 1STORICE

tour du naos tres lancee ne driques. Les portes ne peuvent tre reconstitues

date peut-tre pas de l'origine, quant A celle du


pronaos, elle est de tres basse poque.

(fig. 98, 99).

Les tours sont de proportions lances, ayant


de huit A douze cts.
Les angles sont orns de colonnettes minces
vaste edifice de l'poque.
A TArgoviste l'ancienne MtrotIole tait le plus et longues formes de briques arrondies, supervaste edifice de l'epoque. Toutes les tours ne da- poses selon le mode byzantin.
Les arcades suprieures de la tour reposent sur
tent probablement pas de l'origine ; celle qui nous
parait tre la plus ancienne est la tour centrale ces colonettes et forment un couronnement fesdu porche ; les autres furent probablement modi- tonn que termine une corniche en dents de scie
flees ou rajoutes A la fin du XVII-e siecle, lors et que recouvre la toiture, en forme de coiipole.
L'EGLISE DU MONASTERE de Snagov, bAtie en
de la restauration due au prince Constantin Bran1517, par Neagoe Basarab, sur l'emplacement
coveanu.
Les deux parties dont se compose cette eglise d'une autre glise datant de Vlad Tepes, est de
n'ont pas d'unit, mais paraisent au contraire avoir dimensions assez importantes: 16 metres de long
t construites succesivement; aucune liaison dans sur 6 de large a l'intrieur (fig. 94 A 110).
Compose de deux parties similaires comme
la composition des faades, des corniches et des
lignes principales, qui sont A des niveaux diff- disposition gnrale, avec une tour centrale reposant sur quatre piliers.
rents.
Le naos est complete' par deux absides lateL'glise de Snagov est d'une composition plus
rates et un sanctuaire avec deux absidioles. Le
unitaire.
A TArgoviste l'ancienne Mtropolite tait le plus

La plastique decorative dcoule de l'em- porche ou pronaos primitivement ouvert sur


trois cts a t ferm A une autre poque. Le
tour du centre pose, comme celle du naos, sur
quatre piliers octogonaux, tandis que ceux du
naos sont cylindriques. L'adjonction des absides

ploi exclusif de la brique apparente. Le plus bel


element architectural et le plus decoratif de ces
glises est l'arcade sur colonnes du porche de Snagov; haute et bien proportionne, elle s'leve jusqu'
la corniche (fig. 98).

latrales du naos a comme consequence la dispaLes arcades de TArgoviste ont une proportion rition des frontons arrondis des eglises en forme
plus basse et plus lourde.
de croix grecque. La forme de la croix ne
Les faades sont en gnral composes de parait plus dans l'espace, mais ne se dessine
deux registres superposes, ayant chacun leurs fe- qu'en plan.
.
netres ; celles d'en bas plus grandes, celles d'en
La corniche est partout au mme niveau et
haut plus petites. A Snagov deux ranges d'ar- la toiture forme une meme surface en opposition
cades superposes A peu pres de mme grandeur avec l'Eglise DomneascA d'Arges, oil chaque el&
entourent le naos et le sanctuaire ; celles dii re- ment A sa toiture.
gistre suprieur sont en porte A faux et posent
La: tour du naos est lance avec de longues
sur de petites consoles de briques.
fenetres coupees A mi-hauteur par un bandeau de
.A TArgoviste les faades ont une autre dispo- brique. C'est la premiere tour ainsi constitude et
sition, les arcades suprieures forment une frise il est possible qu'elle soit d'une autre poque.
d'arcs courts et l'arges sous la corniche.
L'ancienne Mtropole de TArgovi*te, bAtie
DETAIL. Ces eglises n'ont pas de socle.
par Neagoe Basarab en 1518, fut dmolie A la
Les fenetres sont sans cadres de pierre et fin du XIX-e siecle (fig. 111 a 118). Elle mesutermines en arc de cercle.
rait 40 metres de long sur 14.50 A l'exterieur et
Les arcades en plein cintre sont souvent faites se composait de deux parties similaires A celles
de plusieurs arcs concentriques, en brique A larges de Snagov, mais ne paraissant pas avoir ete
joints, parfois entours de corniches poses en bities en une fois. La partie Est, comprenant le
dents de scie. Les chapiteaux des colonnes naos, le sanctuaire et un pronaos, faisant corps,
sont en briques specialement profiles en rond, avec les parties precedentes, a la mme conforen talon, en angle obtus ou de forme concave. mation, A plus grande echelle, que la DomneascA

Les piliersou colonnes ont une conforma- d'Arges. La partie Ouest, sur plan carr large
tion spciale et sont d'un bel effet dcoratif ; ils comme le naos, une tour centrale sur quatre
slant composes de briques profiles et forment
ou bien des colonnes canneles droites ou en spirale, ou bien des colonnes octogonales ou cilin-

piliers ronds. Les murs- extrieurs reposent sut


des colonnes relies par des arcades. A l'origine
cette partie de l'eglise tait certainement ouverte

38

www.dacoromanica.ro

L'EVOLUTION DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE

et ce n'est que plus tard qu'elle fut ferme. ILes


deux parties de l'glise ont la meme structure et
et les memes formes exterieures ; la partie Est
est cependant plus haute et plus massive. Les
mmes frontons arrondis se voient d'une part et
de l'autre, les memes tours, grandes et petites,
au nombre de huit. Sous la corniche on voit des
arcades aveugles courtes formant une frise. Cet
ornement decoratif ne se retrouve pas dans les
autres monuments du pays ; 11 se rapproche de.
ceux de certaines glises de Serbie et de certains

155

plus grand nombre des glises

de Valachie.
Il est inexpliquable que cette eglise, l'une des

plus grandes et des plus importantes du pays


roumain, qui en fut pendant plusieurs sicles la
Mtropole, ai pu etre dtruite, ii y a peine quarante ans. Que tant de souvenirs historiques, tant
d'oeuvres precieuses, de pierres tombales princieres, d'inscriptions, de peintures du XVI-e,
XVII-e et XVIII sicle aient pu disparaitre sans

avoir t tudies, dcrites et photographides.

Le relev que nous donnons ici est da a M.


G. Sterian, architecte, et les quelques photo-

monuments de style lombard.


La tour du Pantocrator parait avoir eu la forme
d'un polygone a douze ou seize elites. Elle tait
composee de piliers massifs, orns en faade
d'arcades concentriques en retrait les unes par
rapport aux autres. Cette conformation est par-

graphies que nous avons pu y joindre sont les


seules que nous connaissions.
RESUME. Les deux monuments que nous avons

tudies et qui se ressemblent sur tant de points,


different nous l'avons vu, sur d'autres. Ces diffaite tant au point de vue constructif qu'au point ferences rattachent ; le premier points aux glises
de vue dcoratif. Elle se retrouve, dans les mo- a plan trifle et a celles du Mont Athos et le
second aux eglises de Constantinople du temps
numents du XVII-e et XVIII-e siecle.
Les deux parties de cette glise ne forment des Comnenes.
Nous verrons plus loin que les glises a plan
pas un ensemble unitaire, mais constituent deux
monuments juxtaposes et probablement leves trefle se dveloppent au cours des siecles suivants, tandis que le plan a croix grecque tend
l'un apres l'autre.
Les porches ouverts, dont nous rencontrons a disparaitre. Nous n'en retrouverons que deux
ici les premiers exemples, deviennent, aux siecles exemplaires : au XVI-e siecle l'glise princiere de
suivants fres usites. Au XVII-er et au XVIII-e Trgoviste et au XVII-e Peglise de St. Dmetre
sicles, la porche a colonnes de pierre sur arcades de Craiova.

devient un element faisant partie intgrante du

CHAPITRE VII.

L'INFLUENCE ARMENIENNE.
L'INFLUENCE ARMENIENNE se manifeste en sont, nous l'avons vu, bties genralement en
Valachic dans la technique de la pierre taille et moellons et en briques parfois rehausse de
dans le caractere de l'ornement sculpt.
faiences vernisse es.
L'eglise du monastere de Dealu, btie en 1500
L'examen des plans, tous deux trfls, nous
par Radu-le-Grand, et l'Eglise Episcopale de montre le naos, le sanctuaire, les absides latraCurtea-de-Arges, btie par Neagoe Basarab en les et la tour du Pantocrator tels que nous les
1508, sont des monuments qui refletent claire- avons dja tudis antrieurement. Le pronaos
ment l'influence armnienne, qui du reste ne se cependant differe essentielement de ceux que nous
constate que clans le caractere des profils de connaissons; en plus chacune de ces deux glipierre et la sculpture ornementale (pl. LIX a ses a son pronaos,_ tres different de rautre.
LXXXVI).
Au monastere de Dealu il est rectangulaire et
CARACTERES GENERAUX. Ces deux eglises, prolonge le naos ; il est voilt en berceau comme
que nous avons runies a cause de la similitude a Cozia, rnais la pantie Est est surmonte de
de certains caracteres architecturaux extrieurs, deux tourelles.
sont cependant assez dissemblables sous d'autres
A Arges il est rectangulaire aussi, mais place
rapports. A premiere vue et en comparaison des en largeur. Le centre est surmont d'un tour reglises tudies prcdement on est frappe par posant sur douze colonnes de pierre; aux angles
la beaut de la pierre taille et par leur riche Ouest se trouvent deux autres tourelles.
ornementation sculpte ; les eghses prcdentes
Ces deux dispositions nouvelles sont galement

39

www.dacoromanica.ro

156

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

importantes dans l'histoire du dveloppement le


Parchitecture de Valachie. Nous les trouverons
aux epoques suivantes dans les principales glises du XVII-e et du XVIII-e siecle.

La legende nous a transmis le nom de Maitre Manole", qui batit l'glise d'Arges, mais nous
ne connaissons pas son origine et nous ne sa-

vons rien de lui, si ce n'est qu'il cra un chefd'oeuvre, peut etre meme deux, car Peglise de
Dealu est probablement aussi son oeuvre,

Matriaux et procds de construction.


Le principal materiel est la pierre de taille parfaitement profile et sculpte ; la magonnerie intrieure

et les yokes sont en brique, comme

la plus grande partie des monuments byzantins.


La plastique monumentale est fort difrente
de celles des glises prcdentes; premirement
a cause des nouveaux partis" de plan, qui determinent de nouveaux aspects en faade et secondement a cause des matriaux et de l'ornementation. A Dealu les deux tourelles sont peutetre inspirees de certaines glises de Serbie oi
l'on trouve des eglises a tour centrale et a tourelies iaterales secondaires. La disposition des
tours serbes est toutefois diffrente car a Dealu
les tourelles sont a proximit du Pantocrator tandis qu'en Serbie elles sont places aux angles de
Pdifice.

A Arges la developpement du pronaos a, comme

consequence, une seconde tour qui s'leve audessus du centre et deux tourelles aux angles Ouest.

mes. Ainsi la corniche principale a stalactites et


a alveles, certaines formes des colonnes intrieures et certains motifs floraux. De mane l'appareillage des claveaux de certains arcs.
DETAILS. Le socle est bien dvelopp et profile. A Dealu il est forme d'un talon a la partie
superieure et d'une marche a la partie inferieure.
A Arges Pampleur du profil donne a Peglise un
empatement puissant et un large cadre borde
d'une riche balustrade a beaux fleurons de pierre.
Les facades sont etterement recouvertes d'arcades aveugles en deux registres spares par un
bandeau. Ces arcades sont composes de deux
et meme de trois boudins juxtaposes et formant
des cadres fermes, les uns rectangulaires, d'autres arrondis en arcs plein cintre.Les fentres sont petites et troites, soit rectangulaires, soit arrondis en arc plein

cintre.

Leurs cadres sont en general richement dcors.


Les fenetres du registre superieur sont des rosaces ajoures, formant une dentelle de pierre S.
motifs geomtriques et floraux.
Les fenetres des tours sont hautes et troites,
richement encadres d'ornements. A Arges les
fenetres des tourelles sont curieusement traces
en spirales. Ces tours de force nous prouveut la
virtuosite de tailleurs de pierre et des sculpteurs,
ainsi que le soin qu'ils prenaient de montrer leur
_

savoir.

Les portes sont rich ement profiles. Nous retrouvons ici le procd arabe, des claveaux emboits les uns dans les autres afita d'assurer leur

Notons qu'au point de vue de l'aspect exterieur ces deux glises n'ont aucune ressemblance solidarit.
A Arges la porte d'entre est surmonte d'un
avec les glises de l'Armnie : Pinfluence armnienne s'affirme donc uniquement par la technique arc forme de fleurons arabes.
Le bandeau a mi-hauteur de la faade se rede la pierre sculpte et par le decor des faades.
Une particularit de nos glises et que l'on ne trouve a Dealu comme a Arges. A Dealu il est
retrouve pas dans les eglises armeniennes, mais profile ; a Arges c'est une torsade puissante.
Les corniches sont savamment profiles. A Dealu
bien dans les glises serbes, est le petit attique
c'est
un profil de style armenien, a lignes arronen retrait interpose entre la corniche et la toiture : nous avons etudie cette disposition et sa dies (fig. 131). A Arges au contraire c'est une
corniche arabe en trace geomtrique complique.
raison d'etre au chapitre IV.
Nous la retrouvons a Dealu. Nous la retrou- (fig. 152, 153, 154).
Les tours sont toutes octogonales a l'extrieur.
vons aussi a Arges mais ici Pattique n'est plus
en retrait comme dans les glises serbes et com- Leurs proportions sont relativement lances ; les
me a Dealu, mais se trouve au nu meme du mur unes sont couronnes de corniches horizontales,
extrieur.
d'autres suivent la courbe des arcades. Toutes
La plastique monumentale est nous l'avons sont bordes de fleurs en pierre rappelant les
vu, d'origiue armnienne et gorgienne. Elle se formes arabes.
distingue par sa richesse et la perfection de son
Les- toitures suivent en principe les formes
execution. Elle utilise des motifs geomtriques, des volites et s'apliquent directement sur la mades fleurs stylises, des feuillages, des meandres, connerie. A Dealu la partie suprieure de Peglise
etc. A Arges nous rmarquerons une influence les tours et les toitures ou subi de grands chanarabe dans certains traces et dans certaines for- gements au XIX-e siecle lors d'une restauration

40

www.dacoromanica.ro

L'EVOLUTION DE L'ARCHITECTURE EN VALACHIE

en style neo-gothique autrichien. On retrouve a


Dealu les frontons des glises serbes : Un fronton arrondi terminait la vate en berceau du pronaos sur la facade Ouest : aujourd'hui ce fronton
est triangulaire, mais sa forme primitive est facile
a reconstituer. Un autre fronton se trouvait du
ct du sanctuaire au point de jonction de l'abside circulaire. II est aujourd'hui recouvert par la
toiture qui tait probablement de forme arondie
comme a Arges. Les arcs de cercle dessines sur
les faces de la base de la grande tour montrent
la ligne oh s'emboitait la toiture arrondie des absides latrales. Ces toitures ont t reconstitues
lor des derniers travaux executes a cette eglise,
car elles taient coniques, telles qu'on les voit
sur le relev de M. J. Popescu.
La forme des willies est celle des monuments byzantins tels que nous les avons etudies,
en ce qui concerne Dealu A Arge le systeme
des voates en pendantifs est remplac par celui
des trompes d'angle pour la tour du Pantocrator
et par un autre trace asez inusit et qui parait
deriver de l'art arabe, pour la tour du pronaos.
Le passage du carr au cercle se fait ici par l'intermdiaire d'une surface qui commence dans les
quatre coins du bas par une pyramide aux angles
arrondis et qui se termine vers le haut ; sous la
tour, en forme de cone tronqu.
L'intrieur de ces glises se distingue par
leurs proportions lgantes pareilles a celles de
Serbie.

157

spares par un bandeau profill ; ces arcades sont


composes de boudins de section circulaire appliqus par l'intermdiaire d'un profil concave sur
le nu du mur. Les profils sont en general a lignes
arrondies. Dans le registres infrieur les fenetres
sont petites et de formes rectangulaires; dans le

registre suprieur ce sont des rosaces en pierre


sculpte et ajouree (fig. 126 et 140).
Les tours sont toutes trois octogonales a l'extrieur ; elles posent sur des bases cubiques leves et recouvertes d'ornaments a fleurs gom-

triques ; les fentres sont entoures de cadres


orns ; ceux des fenetres d'un bas paraissent avoir
et modifies ou bien inachev comme ornemen-

tation, ainsi que toute la partie infrieure de l'glise si on la compare a la partie superieure. Le
haut des tours et leur toiture sont modernes. Remarquons l'attique en retrait que nous avons dj
mentionne.

L'eglise Episcopale d'Arge* est incontestablement la plus parfaite des glises de Valachie.
Son edification est un venement unique dans
l'histoire de l'art roumain. Ainsi que nous le

verrons plus loin, ce monument servira de modele aux siecles suivants et les plus belles glises
du XVII-e dt XVIII-e sicle en drivent. Cependant elles ne pourront galer la perfection de leur
modle.

Le plan comprend le naos trfl surmont


d'une tour et le pronaos de forme rectangulaire
elargie ; au centre slve une seconde tour qui

L'glise du monastere de Dealu est la pre- pose sur douze colonnes de pierre ; deux tourelles
miere au plan trflO qui ait trois tours. La disposition des deux tourelles est nouvelle, car a Nicopoli et probablement a la DomneascA d'Arges
les tourelles, sont posees aux angles exterieurs
vers l'Ouest, tandis qu' Dealu elles sont plus
rapproches de la tour du naos.
Cette disposition ncessite par la forme plus
allonge des glises a plan trfl permet un meilleur groupement des, tours et contribue a l'harmonie de la silhouette. Dans les eglises de type
constantinopolitain dont le plan est plus ramass

surmontent les angles Ouest de l'difice (fig. 143


a 182).

Le naos est dispose a peu pres de la meme

facon que celui des eglises serbes, mais les systeme des arcs intrieurs, les grands arcs et les
arcs secondaires sont differents comme dispositions de detail : Les grands arcs qui soutiennent
la tour sont renforces chacun par nn second arc
concentrique, les arcs latraux secondaires du
sanctuaire ne sont plus dans le mme plan que
les grands arcs dont ils doivent contrebuter les
et plus carr, ce probleme ne se pose pas (fig. poussees, comme dans les eglises serbes ; le plan
est ici different. La poussee des grands arcs est
119 a 142).
Comme nous l'avons dit plus haut, le plan est annule par le mur meme du sanctuaire. Au point
trfl ; le naos a la forme habituelle a ce type de vue constructif cette disposition est aussi pard'eglise ; la tour du Pantocrator s'lve au centre. faite que celle des glises serbes. Les consquLe pronaos est votlt en berceau a sa partie ences du systeme serbe, qui ne s'applique plus
Ouest et est surmont dans la partie Est par deux intgralement, ne jouent plus : L'attique n'est plus
tourelles posees sur les murs et sur un systeme en retrait mais au nu du mur extrieur.
Le pronaos est, comme nous l'avons dj
ingnieux d'arcs interieurs.
Les facades sont recouvertes d'arcades aveu- constat, tres different de celui des glises pregles, disposees en deux registres superposes et cdentes ; la tour centrale reposant sur douze co41

www.dacoromanica.ro

158

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

lonnes est une conception remarquable qui donne


a l'interieur de l'eglise une ampleur et une perspective surprenante. Ce bel effet est da en partie,

au fait que le naos et le pronaos ne sont plus


spares par un mur intermdiaire, comme ils le
sont dans toutes les eglises tudies jusqu'ici. La
separation exige par le culte orthodoxe se rduit
ici a un cadre de porte engage dans des fats de
colonnes isols. L'espace rest libre des deux
cts et au dessus permet a la vue de s'tendre
aux voates de toute l'eglise.
Les parties latrales du pronaos sont rserves
aux tombeaux ; en dehors des fondateurs et de
leur famille, l'on y a fait place aux tombes du Roi
Carol I et de la Reine Elisabeth d'un ct, a celle
du Roi Ferdinand I, de l'autre cOte. Au point de
vue constructif les parties latrales du pronaos
contrebutent la tout centrale qui repose sur des
colonnes isolees et non adosses a des murs ou
a des massifs, qui puissent les etayer. L'equilibre
de ce systerne est obtenu uniquement par des
voates et des arcs qui le rattachent aux murs

gles, coupees par un bandeau de pierre sculptee


ayant la forme d'une torsade. Les deux registres
superposes sont a peu pres semblables a ceux de
Dealu, sauf que le registre infrieur en est rectangulaire au lieu d'tre en arcs de cercle comme
celui d'au-dessus. Dans le registre infrieur se trouvent des fenetres longues et troites ; le registre
suprieur est orn de panneaux de pierre sculpte
ronds ou carrs dont certains sont ajours et
clairent les voates de l'intCrieur.
Le socle est puissament profile et dvelopp.

Les photographies et les dessins que nous reproduisons a la fin du volume, donnent une ide
des diffrentes parties de l'iglise et des ornements qui les recouvrent. On y pent suivre les
traces de l'influence armCnienne et gorgienne
ainsi que celle de l'art arabe.
L'interieur de l'glise est aujourd'hui entierement renouvel ; il contient de nombreux motifs
de sculpture en pierre d'oi igine arabe (fig. 167
a 169).

RESUME. L'analyse de ces deux monuments


nous fait entrevoir la complexit6 du probleme de
La tour du naos se distingue par ce que la leurs origines.
transition entre le plan carr du bas et la tour se
Pour Dealu, l'influence serbe parait evidents
fait par quatre trompes d'angle qui ramenent le sur bien des points: La configuration du plan, le
plan carr a un plan octogone rgulier qui est pronaos lui-meme, qui differe, comme nous l'acelui de la tour tant a l'extrieur qu' l'intrieur. vons vu, de celui des eglises serbes par sa disNous avons trouv une dispositions a peu pres position et par la place des tourelles, peut tre
semblable a Peglise de Tismana (fig. 57, 58).
attribu a des influences serbes, les differences
La tour du pronaos prsente une confor- peuvent tre considdrees comme d'ordre seconmation de voates encore plus rare : Elle est cylin- daires. 11 n'en est pas de meme pour Peglise
drique a l'interieur et le passage au carr du bas d'Arge, dont le pronaos ne peut etre rattach a
se fait par l'intermdiaire d'une tronc de cOne aucun autre monument anterieur.
dont le bas se &forme en pyramide s'emboitant
Les deux beaux monuments, que nous avons
sur les quatre arcs qui surmontent le carr form tudis representent pour la Roumanie la civilisapar les douze colonnes qui soutiennent la tour. tion raffine de Byzance qui continue a rayonner
Les tourelles des coins poses sur pendantifs. meme apres sa chute.
Nous ne savons pas qui tait Maitre Manole",
Elles reposent d'une part sur les murs extrieurs
et d'autre part sur l'une des douze colonnes du ni d'oh il venait, mais il est certain gull avait
pronaos. Les varies du pronaos se trouvent ainsi t lev dans cette atmosphere d'art ecclectique
parfaitement contrebutes et la tour centrale est qui n'avait pas de secrets pour lui et qui se remaintenue dans tous les sens. Si nous tenons flete dans l'architecture et dans la somptueuse orcompte de la hauteur de la tour et du fait qu'elle nementation de ces eglises. Il est naturel que leur
repose sur des colonnes isoles, nous sommes beaute et leur richesse aient frapp l'imagination
tenus d'admirer cette belle et audacieuse concep- des architectes qui leverent les glises du XVII-e
et du XVIII-e siecle, car ces monuments reprtion impecablement ralise.
.
L'extrieur de l'glise est entierement re- sentent un point culminant dans l'art roumain et
vetue de pierres de taille profile et sculpte ; peuvent compter parmi les creations les plus oricertains ornements sont dors sur fond bleu et vert. ginales et les plus raffines de l'architecture en
Les facades sont recouvertes d'arcades aveu- Orient.
extrieurs.

Nice, 1929.

42

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA ARHITECTURII IN MUNTENIA

ALAN*E

ERATA
Pag.

16 linia 22 in loc de cheeare citifi chenare

106 ,

83

. ,

86

rotujitii

,
,

17

,
. ,

Breba

,.

16

.
.

20

.
.

22
25

,.

25

28

28

23

36
jp

14

. ,
. .

alternat
astfel

,
.

alterat
altlel
rotunjit

Brebu

acesror ,, acestor
. gros
, gras
dispozifiunea pronausului
citifi dispozifiunea naosului

Dans la traduction fransaise a la page 40, ligne


48, lieu du: La plastique monumentale, lire: La plastique ornementale.

www.dacoromanica.ro

\\ \

7/// // // 7

! //

;,.

\\\
\\\\\\
/
\
i

11;I:

111:

1010

'/111111:

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,7/,/ , , , ,/,/

//

//7//7// / /,77/./4/7,

./.4' /;',A,/;//5 /////z/Ra.2.,../..///,..,,,,,,,,,, , -

r,p,7,11
.
01..ALL's1:12,111.JP,Iii'a!:111ilLIAL:C2J

IrlihriiinailTETZ

t.t.

14

%\\\\",.."

Fig. 1. Planul fostei bleerial a Mangstirei Nauru Voda din Campu Lung.
Fig. 2 Planul bissricei din Gastrin Roman de M Rama Severn,.

www.dacoromanica.ro

IN

1E= difYI el* Myra'', de p4tni


1114014

odo.r.

4.

*at padiJ

'W14.71A urn's/. irodei Liditi

"04

2.. ,

IG/

:.

z/ z/GGG/

4,077B

p.c

vir 77/X7/g7/7,f //// 1%/7/7",/97,Awit/i//,'; /41,13714/747'/, 7/ //=75/,'//


-

7/

4/
1.1"1414-1-1-1-1+-1
Fig. 3. Planul Cetatel din Poenari (Arge) ziz a lui.Tepes Voda.

n 'On

t.
[1.

A"
E

M1

tr,-A

Flg. 4

OZ.

Fig. 5

,m

1111

:,-,4-*-iska

:la-4 !

Fig. 6

Diferite vederi www.dacoromanica.ro


ale ceta.tei din Poenari Arge (1928).

Fig. 7

INRAURIREA MEDIEVALA OCCIDENTALA DIN MUNTENIA

Fig. 8

Fig. 9

Cetatea din Poenari. Desen de arh. V. G. Stefnescu (1906).

Fig. 10

Fig. 11

176

Merits vederi ale Cetatel din Poenari-Arges. (1928).


Figurile 10 i 13 sunt din anul 1906, comunicate de
arh. V. G. tefriescu.
Fig. 12

www.dacoromanica.ro

Fig. 13

INRAURIREA MEDIEVALA ORIENTALA DIN MUNTENIA

\
0

111

.3

6
1

1141 1111

40 Pie tri

1111

1)

i11111111

11_11111

IlilItilt Iflilliti

Fig. 14

10

Metri

Fig. 15

Planul bisericei din Gradina PublicA din Turnu Severin.

Planul bisericei din curtea liceului din Turnu Severin.

E,64,11gaeti

....44gL

17474E,

Fri

tvie

4.
974-41

r
Iv

6*.....'..

"-,

1?

i'

igam---

41i.
Fig. 17

Fig. 16

Vederi ale temellilor din gradina public de la Turnu-Severin (1928).

www.dacoromanica.ro

9,!
CUPOLA DE 52 RANDURI
DE CARAMIZI DE 28X14 CU
CHEE NEREGULATA

I.

OM&

X-71
NINAINNIARIM1M6.--

'

CARAM D A

111.1111111111111111111:-

DE tYlAVL

'MI MN

P.

46,000

ziws Ewa

---4-2t==-----7;

CA RAI411.

Ls 1

zw

mommommi
m

I.:a=

..........
.=." =_:,=====

pip

Lemiii

ftsleilmitellum

...-

'CLIL1

'ieee

4 RANDURI DE CARAMIDA

11111110 awe

-4

alionimmemis
masmse. IN
CARAMIDA
supowiewimasm

PLANUL SUPERIG..
El OUL

BOLTA DE CARAMIDA

Iim. won
moo

Immo

-:.
nem

SIlOS

Nut

PIATRA

IN

im
s:MM
limo Ow

111.7011017"4110

Ituvr.

CARAMIDA

4 RANDURI DE PIATRA

f it .11_1462.111..
litems....

mpg.)

DE CARAMIDA

CARAMIDA
I

RANDURI DE PIATRA
1/2 ELEVATIE A

. ,

PARTE! DE RASARIT
1/2 SECTIUNEA
SPRE ABS1DA

Fig. 18

Tuatimr

It

4)

rs

SECTIUNEA IN LUNG
e,
v.

Fig. 20

Fig. 19

Releveul paraclisului Bogdan Serai din Constantinopol dupi van Millingen si G. Bals.

www.dacoromanica.ro

}WNW
"Orclice

1:11-,ok"..

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

Fig. 21

Vederea paraclisului Bogdan Seral Pup& van Millingen.

oPtk

.1

rblia

.-nr..

t1'
.4

LA*
-

<4;0a,VEfar.--

t
.1

_-seA.,,amtegiritAble
-L
'

L
:=-A...,,4Va+WC4,

J.
'

tt 4'
;!'
ik -716;
NA:ft,'" -"A 4""? "

.0.....kkAiMiltits4"'" A6.A,ksiz-

`,k''Vta"..41gfAithaiiaktA''*AA'

.41.

'1."-""t '101 fttir

>s,

Fig. 22
Vederea aceluias monument dupa. Paspati (1877).

www.dacoromanica.ro

,.

I.

"t"
,

'411irtr-1(.6%,
.PCASL'A

-rtl
"0641e-'.'

r41

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL


--1

k\W:*

111110'
IjhI'hh'
1

;cf.;!':f"'"

Set.rif..TRA.risvecksAL",:,

A.5.

Fig 24.

Fig. 23.

cc)

\ \\k,
\\ks

_...111,019

UP Vky..,

'...1

T.

s,..

a..., a.

a.*aimat

_74

Ne.

afei gam fis*.P.N

'ilit

a A.
=

ea
whom
14-1--140Wiiii ofklaiwik, Mt

*". 11.0.111
11.7iciesiO11111
'iltortrivereame.
Ple.t.ito de

'4

Alpb.:i

Wil

Ii!.1'117M..."41tlb

%AM
MII31111111S
1161F11

11-,:e.alilr. MLIM_Fiill.

'II "11.--"011

_Voir,.

;- s

-1

ill=

g.:01,6:...

infit

Kilimisi

=..

iiiill

c
Hai-

i;Vit:4:

ipsze..-.,-,..,...

Mit
ii=iivz.

IV

.W-

. _...m

liAgir
W.-

Plluv-mqvin,a
liatiraircyr
pp.
sir
4 .10.6'.1.-1...
I. ,ailft 00.
-. tr,
'a% WV,/ wow'

FATA DA LATE PAL. fr,


3

rATADA. ,spRL iNL-r-Ap

Flg. 26.

Releveul bisericel San Nicoara


ulll
www.dacoromanica.ro

Fig. 27.

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL


A

L,

Or 'le,w,

.0~
16)

Iii

Fig. 29

Fig. 30

Fig. 31

Diferite vederi ale bisesericei San Nicoara.


Fotografii V. Moisescu
1928.

Fig. 32

www.dacoromanica.ro

Fig. 33

il

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

,0,; \ firt

.:

pi,

:0414

1-IK_

..tr,..iiiiiIr.

iiiiiiiiri

wacky,
MO
o,

!iiiiii4rpilin
III 1151.11111

toi.iormoiv
1

ril.171.1. ibeakm k _ . rt.! el:

4.44Akaallirotnarrike"_,
r
.A.___.....L.' ....i- 00 !gypite..0
",
'Itill /1111111, ,41-3PF1-0,, vs

vi..--.:11S:.2. 'e.;..iria;...,. .7.

ta

..treacr. ,,,,,....:-,wrise A asiowooits witlis.,:ir


1111,011111111 IIII III

num', 1 11.111i
VI. areliiillir

z an al

,1111A_ Iola OIMINI .713_ am

In

in

alevmass IN ii
LTCE-csim

-I.

'

.: ..,

: r '.

-'''

MI

MI . I lb

APIA-291111110

fL iii.elligifile
*MI

-AN

mum" a

ow _WI.ros*0

asustsrall
?mime. ma amp"

Asiikfamig_
_
_.
. ,
..,

aik., 3

A.

8.1,-1-1

loirialoisis

anstolastio sramisivi. 2
.

rrs

-32E1

119

rATADA

lin,A1

,,,,, !O..'

A.TE FR!, L

Fig. 85

Fig. 34

pLAN
inferior

superior

6,

1.

. 7. l j.,

s-

,
.:

.*

9,

;)-virt4r :1.4'

1-

)ril..c

:1,,,:.

.u

I.

r (.411

t.

:4

- : V ...1' 3
''...4. + "...
4 .
a

'':

''.

'

It;

'. v- r

4'

NivI

r,

: 'N

,1411:

4 j 7.-.

'lk.t---

'0.1. '

ViP

*.

1.

sc.177,--, ---.w.--- '1411


Li I l' Ill4t IIV

j hi

11.

__

W.101

Fig. 86

61,!dlI 361161 1.1011

Fig. 38
Fig. 37

Releveul bisericei Nicopoli (Bulgaria).


(Dupa. G. Bais, N. Ghika si V. Moisescu) si Vederi exterioare.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

II

...

1163-re,

II

LI
434

11

rea

-- ........

OCI

teZ

'34

11.74

.;

........

........

LI

4-

LI
...

11.S.

I
i

,
!

1111.

Ns

11

i);

nri
i466

r,i,,r

r;

r.

Fig. 39. Planul Bisericei Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.
Releveu arh. H. Teodoru si St. Bals,

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

MEM MEM

WALK DT11{8C

-Mal YAW-

limikiiiirok

1111
ret,/,f<

kli
11

111

ti-//110,,te .4 '...:,A, .."..,,, ..4S

fi,.

RN Orrin

111111111--i

A.

WI :14,joinemsin
Ut211 iti:44,1iisi_ii.
min
.g.f.D. mai wiry
ir

-CPEM

__SNE ALTyl\-.

-,;en:rV'llEinF!,1
rilFeinv..0.1.1i.0111J 4 I ,a gallops...iv
7.-.:.e.r:1-444;
,..iqpin-viii.
El um! t sew
!!-FIT-"ii-7.-

liviiiiiiiva:113,
fimiolleopiq
Iliggrnmaihr...iiicilsq....---..daft-liiil
ii

;a lase w fifivra...' lif IWIThi_

==11.../
..dgKell
=
1L44.71..tr*
sp
is,

1111.11111MEIMWIMMIF

3"111111111%,

............ .......... ,..,. ., ---.


.. ,. ..., ..... ,... .....

a -,........7.....

iirW

ii---.7-0
di......

_It.

es

lirM

Ininelinirri

Ir.

nrmaso

Oil

!'17"..1-1a2E 111-7...rzil,E4 faltVirl


lAr.s,
...
a...
0.4CrAle530411MEIMMIng
modinmmulmnalm.m.
111.11.11.arM1411111VO

Cail0.0,10

1.=1INIEffiZIPM -11.?.3,..le

1.1111,110 CP 1

II
' rP ; 1 .4 2 2. Rai s a 1 iLl

n PIO .=. NW '

t t ! %q =

1111011ti

Wag).

. WI A .1 siri:

INif,,,

isovn
os,

1144.1711"

EN1 ---.

111E41
Whil6ae
1'V
4":-.1

,..
----

. c...

.......
.0

atillael

AV.

filW.

isiNtiett,
_mita..

ft16&..ill g

...
........

..mirimil=
% nip.
o

Mic
tip.14-idowainIp3iG
IMAM
4 MO, ^.1 ....
Is.,111ZSgili111,5113illga

,..

Iffingiti
e

Fig. 40. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


Fatada spre altar.
www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

:31SCARA4CHka *MEM:
:SUTIVIESV(FSii A:

:CUE tfrINKtii:

--

-------------t

/IN
,

saw,

WW1

IgNitt

v. vat
gc
y

molt.

xat'Uni

WIC
*Twit
MOM

-1 I I

Wiwit
1411I

Scava e.rbui-

Fig. 41. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Argot.


Sectiune
transverse&
www.dacoromanica.ro

whew

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

GICLtgall, NISERICO-

VilliCOLAC tORICSC,
<Walla

,CDERC-b1H-STAHO-1.
SUKA

AU
1
AI

aii"Vill7 1771114M
Ojail ..','!;,&, -V

.41rre2;10',,

WM NI

/"..4 :Wialk
r pi" s um a tffMsitti.'

14......
giami_

-:4-71.4.711
3,01?.....c:-.2.

'MT

-EitWt.

Mg.

iii.
..,
..a%ii

0.X...1...4t111111.-

:I:4k%
ti.4.6.9.a:

silippyl -

kfalst

1544%

m.;Z-74,

...-t-1-.'.....,_____,_......

...--Vv..
....i..
.....it .. . ..i.
-"Ile, -

.si

....

,-,

.v.T.W.......i."

-.. :h.&

17:W70.

.--'

:...

.e. :-

1"..:1-_-.._

Fig. 42. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


Fatada lateral.

MOM MOM
-Sv2

&Cr AiNusHqS.Aan

HOW BOOKK
-CURTEA bE-.411C,c$,

PJ
Fig. 43. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.
Sectiune longitudinal.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

Fig. 44. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Argel.


Vedere Oerspectiv interibra.
Desemn
de arh. Andreescu-Haret.
www.dacoromanica.ro

Desemn de arh. Andrescu-Haret.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

!I

1.

-t

1.

`'?

II
an2

.:

-eft-Pr

a_

.
r.9

WA&

Flg. 46. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


Vedere general.
www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

.4.

.,

tf*

.1 I
I

:u

t
F.

..1

li

-.

y,

ir

!Sf

Nif---

4014
4

r;3111krii-- r-11113,
c-n r,

"

,-

Fig. 47. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


Vedere general.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

Fig. 48.Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges


inainte de restaurarea arhiteOtulul Grigore Cerkez.

Fig. 49. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges


dupa restaurarea arhitectului Grigore Cerkez

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN CONSTANTINOPOL

)0

4,1

MPFEEI laniumt:5

ener-n

1=

bagnetTE.-__ c=r c==7

17= 1A

---aE-7"-_A-

'-

41/4

'gag

110 11

c=31==
6=7=1

l=r1===1C-=

'VON,

1040

=.m wen.
-

-111_1z
11

Ffeen krIt:

1.

1=11

1=1 13=, 17==


t=lt.
=1
COM=

C=11=11=11=11==
-

It

1=
r.
-

%'-

Fig. 50. Biserica Sf-tu Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.


Detaliul
frontonului lateral.
www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

\
\\\*\\\\\\\\\\\\\\\\\\
\\\\\\-\
\ \\\\\

\\, \\

\4
\\\
\\
\\\\ V
\ \\\\\\

\\\\

1r9

\\\
\ \\:\.:\\\\

k\\\

\\
,

\\\\\\\\

c777

kss'. \

\\
\\\\`'
\\\,
\\\ .\\S'. \\ \ \,k,,!,,,,

\`.

\\k
\\
\A\
..\

\ \ V \ \A

\\ \\\ \\

J.

\\\\
\\ \
\

\\\V
\,

V\
\\\

\\ \
\k\v \ \

\.\\\
\k\\\:\\\\
\\`..\\v
s.,..\\

,\

\\\\

ZL5)

\\\\
\\
,\\ \
\\
\\\\
\\,

k\
\\\\\v
..-

\\

\\

L\\

\\\k\\\\\ Ns

\\\\\\\\\\*
\ \\\

_1 1

Fig. 51. Planul bisericei din Vodita descoperit in urma sapatur Nor
D-lul V. Drtighiceanu din 1927.

y0

q.

\\N, \\S

N.\ \\\\:

s.

J._

Fig. 52. Detalii de pietrele gasite in sapaturile dela Vodita din 1927.

www.dacoromanica.ro

: \\ti.N

\'Nsc;:,

sc)

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

Fig. 53. Ruinele bisericei din Vodita (Mehedinti) inainte de 1927.

o
..c

+.7)'A

Jaw '

FoU

,
Yf:

7rAir
tAl**Cak-4f

c
a,

fftIe:Arri

041111W.

=2

rig. 54. !dem diva sapturile din 1927.

Fig. 55. Alta vedere a rulnelor de la Vodita.

www.dacoromanica.ro

;-,

'

Ce.

'

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

Fig. 56. Planul bisericei de la Manastirea Tismana.

;//i;'///
Fig. 57 si 58. Sectiuni prin biserica Memastirel Tismana.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

T.'

..
%
%

vow-

'%

it

.__

i4-4-144-41-14-44

:
.

/
7

./17'

..-

I
'

r---rt,

_.

1411111141H

........

Fig. 69. Planul bisericei mari de la Mandstirea Cozia (Valcea).

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZAIINA DIN SERBIA

,
e

rf

ii

'N

'A
A

II

1k

'I

,
N

li

'$

--r
,

Pa,
,.

..

'
.

ir
-=1

s,Th cr

ves m

r...1

., r

I it. um)

.....

i
frr

qr-V:00-1

111011i ii 111.6 mimi

Ekivn
E. A1AR VAN]

1111 11E11 111111111Id

Hill

=.1444i; ;Mg

HEN

IllIllUllIll

Flg. 60. Vedere general& a Mntistirei Cozia (Valcea).

- IMF
101111111
1$

it

U[II

1;g

gm; *0! .
11E11 HIME11 1
REfl FAMOifi

.1

"rarii nig

f::

I;
'I
:1
II

11

\\

...01M

--

-=7=-771
I

WNW&

=1,

=war

de

It

111.11101,

.1=111 iMme,

=7.

=2L3

NB
4...

soma mow OM OMB


Immo
eimiw .11 arm=
D
MOD

11

; 44

Ar

p,
ON 1= OMAN

11101111

iimplIT

-----..f..#.-

MIMI

i
c

I;

'Minn

W1-1

EOJE2-ff

inisidi
.1` ZE

4.2-i

Ze.

11111111111

'F..-zAE E

----7-at-i--E

11111101111111

-f-a'Rf-if,R.

--

MOM

"=7"

6.

:7=

MINION!!

e.111111111111111MM.
-,44t.zz.,E.Icip-i-QI'viivii,

li..;:,-

fi

f/A\

Elmoiloinualll
.1
'm%I.-;_ta-fi,kiiii ,q
0
:z4 "gliiEEFOnil NummossailtA
VP2'
MIIIMMONMI

lea

LI=

Ty

..

...

aria Folk-o iiiiiiiie


1=4T.;;g4..;=-'-'-'-'- it --'1=-447,4-;EEg(!,,,. ,. :-

"Jur
milnionlim
.;j;fils
"will'imungulim
;m11,, sail.-2:22.mirt2E_.

.Sitiabbt:

111111111

g i. IMO
VIV.
OM
V.3'

EE'-2E-E.'1=5EP!'4_45ail..__-;)

E=3=-E-ff
=

,-,.--.,--,

gs

\\

=!tEt IF, hi kill

mil

il

, ,..../-

4.J;

4.cf

EN,

IMMININI I`

OP! -J11EAMI
5

Fig. 61. Fatacia. lateral& a bisericei filar' de la Manastirea Cozia (Valcea).

www.dacoromanica.ro

II

imme is

I
I

III
111

.74q.
HI
I

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

111

II

ii

=.3:

,..,,.1:

inpiiii! i.ii Immi Rim ii


=2

FEffiE";'

min= lid

111

1111111

EE:5:

=-!E: HM2=i

Immo

ill midi
E

II hiltliiii

11 11

110

10111-411,r..

14..

111.111

g.i2g2 E
I
low "'II
*

"..........,
%.........,
........

......

44.

,.

-..................
........

...... ....... .....

.--.4

V:=7

V="7
,

ss, ,

/
;
I

:,

"

t)

I.

,
%

5 Mein-

0
4;1-4-14; I

1.

Fig. 62. Fatada princlpil a bisericei mari de la Mardstirea Cozia.


Pridvorul a fost adaus in timpul lui Const. Vod Brancoveanu.

www.dacoromanica.ro

-.....

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

.5,;.--- - ...,-,.. .---__-.---..1._-___-__. ,...,

...-t-,._ ."....."-.,,..:.---- ___-7. :-.-%--z-_- --",r, , _,...<

e";:?...",..c, ''. ::::-

/ ,.,-;
,.. ..,

/37-7

,4?
///'7//

---- --.........,..--,-- -......

. ..

:: :

:--'---

.-----.

i --

..,..z...zt.

---',.
.'.
'':':'-*....'''N'"
NZ.,, N. .,.

-'''

--.
----.

01111ft,

d.-

N
'\

\ s\ A

stgr-1

i71".., .011
c

IA

.:.

r7.."'

ii11047".Z.N.VieW'Tik"--

0
i,...,

V
I P'../,

WA

rx.4

7.1

..;_,T.

,..T.

111111141+1111H MI

/Metri..

Fig. 63. Arhitectura grandly& a fatadei principale a bisericei marl


de la Manstirea Cozia.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

EN

eiturfnilf

41:11:411111111 IIHjIat

I dI 1

1111

Fig. 64. Sectia transversala prin naosul bisericei mari


de la Mariastirea Cozla.
www.dacoromanica.ro

s\

\-

,4

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

1111111

cle la MAnastirea Cozia.

Fig. 65. Sectia longitudinal& a bisericei mari

s6

-r-

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

-.7777/0

_.-

---- T--k /
--W,
--- t/0
,-,/ ,V /

7/

,*/

'L-u

r7-

,/

/ //
//
/

'.< 4, "'iN
0 0771-

t"--1

// //

///

;zr,./w///////.///i//////// ////,-///x.
.

-4

_A

II I t11,1111

Fig. 66. Sectia transversal prin altarul bisericei mari


de la Manastirea Cozia.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

--....,...

:30

erzr..,

\\.

Al

1/4

1.,

144 \

i'. t`'.., `\ -

a) A

,7

r,

y
"L
;

,)

\10-

).

Fig. 67, 68, 69, 70. Rozete de plata ajurat de la biserica mare
a ManAstirei Cozia.

www.dacoromanica.ro

Desen de arh. Andreescu Haret.

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

r. r

/ .;
;

^
A?.,

.0-14

)
I

,
-

r_j

--

rCp-

1{e:

rifr)

?..."

ej'

erIC\

roe

Fig. 71, 72, 73, 74. Detalii de ornamente de piatra sculptata de la biserica mare din Cozia.
Desen de arh. Andreescu Haret.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA

Fig. 75. Vederea biserIcei marl de la Mardstirea Cozia.

Fig. 76. Veciere spre absid


a bisericei mari de la Mdnastirea Cozia.
www.dacoromanica.ro

INRAURIREA BIZANTINA DIN SERBIA


_=. -.

--,44'-----...

,,,.,

- -le
, --Mr.'
: k,,:,..,,,47'..' ,,.-.-

...D. - 4,,,.

...z:

7....

-1..

,serrt,,F,..,,,sr.2,; '4.,: '4

4' .',...4=

8.-ig'- .V
:I.

,.._..

,.

. 1 -,-+.

"-..'

11

tirAi
:-/i

_-.

f:-.1

d.

'

...,

ae

.11

:,

'

....I, 4-

4" -.4-.

4.r

r:2.-.r. -1-7-.-.-.4"

.F.4

':.

.'

''

.4"" ""*".

:.

.84...r.,..8..1,4

.....

r'

.....

--

AMA. ....3asatie

, . e 3.,0

%
ILe",on t ,.....8._,M44 4.
''.4.
-. '
l '''
.k.........Zrovir .......seoe. ..a...............

,40.'

r f : .." ! " :

'.f

.;,...244

......,

Oralliblig--411[141P

==2A.4!11.1

-,074.

*.....-

...,31,pawajr-

'. ;

,,

,..,.. ,

,;44.1":,,,...,

aPt

4-414444_ -4*+.4 ...1.,............c.,,, ,,. 1


Iii.e...11.442 ......ww...r,........:'

14

44,11."
n

.1

.......:', - +-27,,,,

'015'1?

-'

Z.,=7

i-

4,....r..,41k ....,,, . ALL......7 4-1.4e;,...,

f'

...1...*

I . --

'
-

,,,. 1.r.=
0...,,
- :

,,.. {1...tr.

..e! ...A.

"

..'

'
...a..

,,...... ...................=....e........,;,
..................

.,
L.

.....7-

,,

i
'Y

'

fW,,,,.::,....

I. IMMO-

,___:

---'

0 -:4-,

/Mb ...N.

.,,
i
..,........:....,:.,.......,....,...,
,..,..._
.....7.14,,, a* -.on. ww.......4 .4444e .4.
.,..........., .....
.,

..`

4444...

04.4.4z

it-V.,

;.- ''
..

.0"..- ,...,.,,...01,441.,
.2-

,-......

...

t221__'--,,,

...ow/ ...r. ,,,

l' -----.

r4i,

.,:17....?,0=gr4

"''
..,-,.,..

'

.-....

.;.....

rw,,,:t -,,, r,

'''''

' ....ir / l'Ir

-1

-.

...

;4

.--,..44,..

+r,

...e.

TT: ."7.-:-.-,7* 4,:;.---.4,

' - --'N

_... ,

iN.-'
_

-1

..._

__

In

ii

1Y,

,.

7,....

4:1---

'4', ,`6,1? --

4 7' . - r x

'" z,,i " I

rf,,,. 4;
:-

..,-

7,s, ; of 1,44)0- -''''

'...,...,72

. .......?

_ans. .r. ...

tf

G-

,.

:Ye

op,
=.*".*".7.--'.. ;.............""i

-..r.,,

......t
.........,,,t.....'

.._ ,__

". , tr -

"i"

.......

,_.' ,--.,..,_'L
z.,,,,le,,,,,,t.-e

,
-4""aiiiii,...,:ei

,i,

,.... ......

,:....11.1.11

+46...

V....ft .0.11 .%

,.......N.N.,

..,..-Ifir''

Ourr-hillr,....w ., .... .

-!---:"

..

,.

,-

..,...

af-, -'-'3T-Z., Jr,:

z-- -

.....c38-aZ-1441Wel

Fig. 77 si 78. Vedere spre pronaos a bisericei mari de la Manastirea Cozla.

'

,
: 6..k.ISTag

_
,
I,' 6:in

n, --,
.

lei844...

'

'.

,,,,-4 1,1., il

.+=3

'1.

v'

-,

,I1,1 al,
....

cri,r

. ,,.

.4; -N.,.

4.

'

-1' if '

..

e7- >.
t.

,---, _AFt. -XIV

-1

f tr

f,
.,-.

MOIR

-.

lc.

yir-2.44,c;
Ark
111.

Fig. 79. Vedere spre altarul bisericei mari


de la Manastirea Cozia.

Fig. 80. Fereastra de la naosul bisericei mari


de la Warastirea Cozia.

www.dacoromanica.ro

Pl. XXXVI

INRAURIREA DIN BALCANI

_-=-,..__,
I 3 1=m=3

=1 0 0 =113 I= 1= =1
b =0= ],ci
1 =, f= r 7= 7 -, ,=.rrIV.
'Ire.* 0 111-sr. crN, ,.......00,9 I I I ii, el
A
i , V4 t'',
f i ,,
k: -.:.".7 ' 1 /.. .
i=1=
,-:, ,--i- ....

11=3

cra1=0

''14

1 z ;= 3" c==';'

12E1em101131nlii
111PRINit EXAM

IIII MIMES

ali Mirs,
tocem

.,

I JAI =, - .Z.! - r 1

-1'__..,,"--

_
- , ,.= -,
t= = . =1= ' = =I 0 .' , = =
1=t
.1

e
1. 0.1.
-u.,.
-.111
,=,, ... -.7. 1 \. *
31,1a7:10M11
0 utu., . ....
=2
*;'''
000amr",=
0 00
0 1=111..t:1- -E___,=1
==3
o= 1.=
cra
a0r.
a.
casto
= ..- tr.. . /=.1

-.....

'01

=..
tur,:a =r-c

Fig. 81. Detaliu de fatada spre altar.

tglaill.. ,, .',...:i.:=AIM441.' -''' -1.4.....al.


:',Wi 'IlATO=Hil 411/111leinnW146141'1113tiMeX.
,/ighilti ifliiiiiioj iiiii1NOMEN1pullhitiluthialir

flotattitei

NffiuIIHHq,.ifljiU

oedmifffid
47,frear4o A

tlitUtillAMI
WU

unnmilimsi
I
RI!

11

uninitiamomitoontionin

si

Aumfgav, andannunlinim mo
iiWarf ,9mgmingtuptoprin OW 11111111114iM/1
LIZISPMMUIIMWIIWILInfin Cm

win

law

own MU
HIMMifinnnittatritim

umingingitinal

%.4607/1104V,i 1111111W

.......
1/11111111111011114111

MN=Mlir

rere

mum. "tiiiiiEt

"'IL"rtrt=r-nr:

InlikWija/

aririiiiitti

iflultliIMI117=1.4144////n/ Wm
num

II' Ill

....., ,..
111th

11

.,,,rar

III

nkininftr,weimiimmi nh has.

""
"11

Vb.

I7.71,
.....
i

,..

,..ii._,......;.........4,t._........
,,.,,1111.4
b,:.11.iiiiiildifc!. '..1Q1,i, I I I II 111,M:1111 1111111.111.1L Ill .11 a 1
I

114 4110.

.V.
:

.!

I.
*1- .40/411

101

titdmip.R4liadm111111i14410114111
11

'

1"9II,11 1111/11,1 IIIIIQD.11, 010 ....111[Pliqur milli1,11111Pwilutliv*I1Plulthly141 . 11

goasmiu

liT'l91U

ta,....

WM

It

Fig. 82. Fatada lateralA a bisericel de la Manastirea Cotmeana (jud. Arges.


IL

:--...11F-41111111

1118111MMENIIIIIIIIIII

low

ji

roli!7
:

limill111111111N1)1111111Miltill
4.

.11:::::11111111111

11 P
4

-3

OM.

MENEM

1W

11111111111F11111111111111111t111111111111111}1111ir

Fig. 83. Planul bisericei de la MAnAstirea Cotmeana (jud. Arges).

www.dacoromanica.ro

14

let

Mt 7.0

7.10134E3se_r.7=711:=1-_rs_itscC
illiumar-Jr2-unaz

I= L''=I=Eran.after
mr=1

em..

mr.j, MET=

I=

cs

IMMIMI

ER=

MIMIWO

000000000000900
"

3=1 I=I

.., ''.-

Ja,1

00000
CCI=

kjat/

.."'.....
....

.....,...._

S..IlellialleY

"... e

1===1

86. Detalii

tvi

="=;;

=ZIII

I=1 =MIS
Fig.

O W

3i

-^T

.31X1=1
MEM

/L

wearamenem 1.11-1114.

man roma

de fatada la absid.

V3elIelflYeINI NIO INVO1V8

7,117.i

Flg.

Isf,11:4c.iiii-:-

84. Sectia prin

ate v

.1-=-04 le.. *-_:-..go

= ,41,41.1frrims

a--.......5

naosul bisericei de la Manttstirea Cotmeana.


I

I.

I
I

I.

IA

II

-401111Vi!.

Atplow

licull1110111116111111111

"air IIIIIIIII

111

s110,10,

ss..

INS

.1.14\

116.,,,%",,1121
NN.VIIIIN1171.1,

TJT1TLT NUZ.

gum

\rein

Pr
.......7'-...,-,--.1-;=-.,-

'ill InIIIIIIni
Altar
Liiiiiiv
%Asp
\soma*"
suu
inli
Ifirk.
I mu&
..
EllgarliTiliTITII
...,,,\:tti,,kikkka,

'

- --

II

1111411911111i
IV 11111.
01111

gin

II"

L,,5311313iikilildi

if ill
1111i.

.-;.

.q.-.2-isisill

..x..t.A.,...4.1.2d..q..u1 o

fil''''',:-............1,......ar-

Flg.

Fig.

85.Fatada dinspre altar

87.Sectie

prin pronaosul

a bisericei dela Miingistirea Cotmeana.

www.dacoromanica.ro

prldvorul bisericel de la Mnistirea Cotmeana.

www.dacoromanica.ro
3

qh,

'T&

:I

4:

NI

,_

1111

7t

41

I:

At

-t.

l'a

II

-%

.;

&w\x\Awtv

=or

11111MMINS.

,.., ,

NM-

_15......3.

-.

sk.

4.t.

\ ...,,,N,

=i-

---------_-.

\...--

11

.\\..\\*

gliir I

"---:-. -

Fig. 88. Sectia longitudinala a bisericei Man Astir& Cotmeana.

.._

INRAURIREA DIN BALCANI

Pl. XXXVIII

Pl. XXXIX

INRAURIREA DIN BALCANI


,

cre-

L
6.1Zt

.4;0

- -.

ofira. 'Fee-

..., -:"9.

-17-51141:

9 'st

,-'

ova.

.
.

FT.'"

PA, ,4.

4.1

ay

- ..

L,

. 113 I

Fig. 90. Detalii de fatada.

Fig. 89. Vedere dinspre miaza-zi.

'73

0
7 -.1r"'
7-----.:-.4.--...
t-

1 r......,1 ;4:7'

-.7----,----74.--..7
L.,*dg;

--:"S

:141Pr

439/IV' -:71.79:"

:
..:

r- ..:

--..........-z-,-_.1

-. ..........,

.. ,41,
M.- : I '''
.7-71. tr : .1.. -.- - -

..".%.'

-... .

''.

242-7rAy-T

Fig. 91. Vadere dinspre altar.

-.'-"C -'.-"---...'1
I--C4!ttrr"

-;

ra::* 7,7,r,

4,c

diewor".

'

-,,,1

t,

7.

, ''

4,3

, I.
/1'

.`' ;4t *

..

f*.

!II

: -..-40..tree4"-,:i
r

ie.*,

,t' '

-a
I

ke 11! 0_

Jaat

'4.41- e

t4

!;',",.. i

, .1.,..
VI
..,,

I *; '. :

Ar

eelr V..

4 Ail

.-..!

J"4
:,;-

e,'

74

'AY

I
.

.er

rti

`131

-aye-

16.-.

et:

,07
-7+:1

A-%

Fig. 92. Vedere spre intrare.

www.dacoromanica.ro

65

V.611

-Htire-41

Fig. 93. Detalii de fatada.

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

e'N

A(N

r
I

1.

If

-1

.N
`:

Nx.

tss.

Fig. 94. Planul Bisericei de la fosta Mnastire Snagov.


Releveu conductor V. Moisescu.

www.dacoromanica.ro

'

www.dacoromanica.ro

f I

0if

",k

\A

SON

L6ti
litik411

,pi__

=.6

417!

Chmek

ve-

AP.

Av/

Arr'

r--

ROI
mivailoimot &ow/
110ilifilliVer

:is;

(1-

I/

.8'

1St.-

11)

011114igii0

4111-.

'41

/wig) ilkawmhiwO

rtiii
i'/.

f,/lrf

liftN

V3ellelf1VeINI IflIal_NflIAI SOH_LV

.-....,.
.i.

---littifit:
k.s,1.,1021111V1VP101,

*11:01Piir=

!di fill,.

ireaffiir
4.
1,0 1,11,111!!!:;:Ijil 11;1111".1.

4,-,ormaieryth
41411ligt1141...n...
n

III 11 0;0'1110

,741:41;r4rmr,minti:24:

,.1101V111011.1111LITNIMIll1111::

musrawmuumommuunn

!TAInterilliglea
ZaFIVaITI.1117.418Wiliiiiiiii
141111.1111111MIUMbil I

MEM

...... irmimurrrsmesmossn,

Ourni

uorgauurtni ihuntumnou

III
I

111111111611.1.141111,11.0n114.11.1:111111

ZWII

PAILMIIITLI.1111.1.1M1T11171111r1:

""""I rntimm
lonnalmilll,
minunituitimmirwHythinfnUeL
IM-12.:1111411.".1=r:.9.41Wr

......11111104111m malilaaal.sn

unnuuttkiiiinTatittai,
ninmarmiumunimarinmniut

tAISIMEN. NINON

'''

.:,A.77.i.l:-.4:nra.r.P

II/ II
lik/Ilt

All

1,111

011111

111 MI

115113115.10,1111.1IfIll
1011

JIIIIIUI

014411{141OW
1"11

loin

K)flJMIIflflDjJ

II 1101'1111 1111"

4111 1411110i

KR I

'..P49J1111/111141.1ctriwnuminmwu

4,,,Q.iiiiirlilfAiroarlirw

11111,11,1.1.41Aryni

. ItigatfaigiVinMal
..f.vv..,.9:

usumnunmnmostpur.

WIIIIIMIIIIIIiirumitilITIMIINIIIil

:r.2...". V. e. : 1; g: . }I.: . t i . : : r: : V.

mimtwumne"IlaViltlludlifIfiltril=li
e:::.z:..t n..
AmmoniuminviltIMI
:wayTHIIIRIFIrlErnINLITIY.

/Al
_ifir_441411:431%

-UrfafilizdorA

InInN1111111111.1.1,1111r1

luunr.noninnmnrooric

oulitMujnizir
Itc

wpc

!iteKtitWINK....240411r.4'.;31,-,....7.,

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

Nr;elirariarstrUft'
"Tt=n=Ntligra.."1:r....

4021/41111Wilinnaglanligailitini."Mfil

11241uum-21112-11111111511

tga_ minniumunimmilinumninuoauts
71711111111%

Releveu V. Moisescu.

Fig. 96. Fatada bisericei de la fosta Manastire Snagov.

www.dacoromanica.ro

iiii

A
AY/ i

, .7

1
mil

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

Fig. 97. Sectia longitudinal a bisericei dela fosta Manastire Snagov.


eleveu V. Moisescu.

,
-

www.dacoromanica.ro

fr-T-

Ip
,,

,
i
or

rri
'
,

,
1

t,
.
o

Iiiii.L.

...7_

ii .
. r-

,..1

r
il.

]
_tr.v

ll

,.

ri

IT

11

Fi I

I, U

if*Ulo

HI

1.17r,

,17:410441
00--A"ruf*q
U I FW

02'

I'll II

W., 0,611
1-rt
ritrit

;./c:

\\
AM

II

1.11

14'
v.-<stl. mai; \t*totre.
ir_

I
1

ti
Li

n aim mil Mb

"II

EjllijdilL1
11111

T.27,zrlqrtrIg!!!!r7.m.sw.,fgl.n gw,__.

itg

RIM 11

l-.71,

.1hIlli 111111

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

LI

I 1 11;

.ii

11..r*11.6...-i:

,,,.
I,

111,1

Aratkeli

iiiiiiiildniniiiini
_.'..

rieg'-

31111111MMININNEEMS

IriIkit I6;1
, 44311rAWIAINFial
itti iiila il

.60 'PEI

1144:11

IC .1

i_

04141111141

Irespigsgagagoloplog

ir nil: -0 41 c.

lllll

mmmmmmmmm IsSuOmIll

Vii=510

_e

: iti

IRMO'

:11 :III : 6" :II:

II34
31.41.1.1"'411 I 1 4a

irillal11 17 141 l''"4141

'..-2

itkdoglAcoub; 111,001;_.icA.111411 41.titt1f4 0101'

I:1

I i4ti9 14111
II I 141
:1 9:11474111-4
la

(r_j

um....--

4iItalifthimullieli..
.d....._.

.1Y-101"10. '111%113

lilizrrimmormi-nmAlemor-TorigratiNPRIVIPigiimmt9151211ailzigizom3

lllllllll 1.11.1.6 lllll

q.iitypiirmiar.recifiricAtilutiumirriamoiefaioirmagpffloiqlei

:73

IlliMMINEIMENINEN dial

1 ,14111311311:11MINIIINIINIIIIIINIIINIKIIMIMIININIIIIIIININimp

rtJ

Releveu V. Moisescu.

Flg. 98. Detaliul fatadei de la pridvor spre miaz-zi.

II

11

LI
El

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

rf.,-,/de

Coil.; MI11.

cok..,,a 4

D.,c7/,,/
//

_De id 11,/1 ,,/i7,4-,?,214, de hi co Aga nele


f / 6-. ScAr4 cya "Ado,"

evrel 02/0

rtsJ

C. 44.1...itni

7"N-

Fig. 99. Detallul planului de la pridvor spre miaza-zi.


Releveu V. Moisescu.

www.dacoromanica.ro

Al

o o met,/

c,"?.

.asi

//

/ ,-. ,
,
//

''

I,

II

11111

4r1111111 I
1

ii

'11111 00111

\ s'

N
1111111112

0_9

o-d

ilifir

co F

sr ---

'11114 mr4ftvattnnlaffimmigintral,

09

I II

/111rtiq

Hi on [ring

volorl tg

-7:pd uunulunumunnuuuu u naumunnumunnunournnumuu,

I "FtV
111111

Watil.11.7
71,li
MI MI IN

........
./ Nom .....

tsuinnffium.

'11.1,114..41-1111..

wwwitawarailhErthattrwl

LI

iiiiiiII11111

II
I

"RINIO
I

ir

gionata

swum Wrinsisruinvointins mu
,.trigin0+1111P4M14114141M1111111
15.

.,;,,,11111111/1111111711111111MIIIIINIMMI

loutumuntrumniniminumun
w11111L1111.111.111111.MOWUTIAM I
UW111'11111 iminsinmmurrn

triumminumwsinruisimionum

------- -.4116011111111iiii65ffillintif1111

uumessmutuantun
loutimunmunimullummumil

ArjangaZillahrn1311R11111rnillinl

mammon

cf-14Forrirrusumni
oirri

IIIIIIijjIIItIIIIIIIIItIIII

4.\,,,,iNimmenumfialuitsu-

=4-

Ii

IiIIIIuIUU

"'1H11111,111111111PVIIIITI!

1111

unnrrionn

M1111111111111

.. .........

:11.1.+11.41.11j4.10.gfi

iiiiii iii

gofigla

tpu,

...

ireololnour

lallIMMINAIHM0411111114411114414111A

10T. mulintlininsinmsilwamplummilu

1"-jiffintliaRniglinintlikig
I 114 IIIUIIIII1IU1flIIIU1W1JI 1111IMUM1In

IVJ11111111111M111111111I11 .....

11911.11/4E1W44JHMILH14.11111.1

MIIIMMIUMMOIN

ifthalirnTA'iitinnnratInuaintriPn9:.

iflftPtu1ll
tranatta lacttatimommutim
LmillflTh

II

11111(111111111{11fIllfittilf

911

11411 IIIL1

III

.111 m run:min/4=W

OM '

16. 'nf

mm111111331 Innillinumil

)111161114ilfili 111111111111:01111111111111

Releveu V. Moisescu

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

e/APIPI

4/04/41P0

oweatioadroo

OOOOOO

111111

Fig. 103. Sectia transversal prin naos a bisericei


fostei Mnastiri Snagov.

www.dacoromanica.ro

Releveu V. Moisescu.

\\'
\\\

141

Ir
oj

IT

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

"E

.mrimonl?.

'111111111.1

-IPIEWIMMMI=
\\\

Fig. 104. Sectia longitudinal& prin partea lateral& a naosului li


altarulul bisericei fostei MnAstiri Snagov

Lit

1'0

c+

Releveu V. Moisescu.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

ft.

I
r

Frr''

t4r.:4

T7.4'
-

.-

yon.

Fig. 105. Vedere general a fostei Ma.na.stiri Snagov.

t
-

hrEr

.%
..,_

-7.-...........- -_.
X"

, --.-- .
,

I*12LEMN'

Cr.S;--Ati.:Z

:-

r_...1,

.5.-,......-==.--c--_""
.. - --

Fig. 106. Vederea spre


intrarea bisericei fostei Manstiri Snagov.
www.dacoromanica.ro

397411,

, r''J'

,.,

'

lif4' r

. L sTec

1
. 5.1.

'01_,

.7

'4 $

t1

.. ,i ,
I.

-.4

rrr:

'

'

't
'

Of 1114

,.

%.

k,

ow. ".t....1,
"4111r7{''Tr.3

ira

1,

'

it,

r-

L-r1

=t r

:.
, ,,,_,
0,

1'00
of,,
'' \
/. :Lk,

1 I.

/I.
0(
., ..4-;._.,..
'

IA

r '4 .-'-- Ziff&

, ,rio............trwm

.1

-V

3.

in

f'

.114.

r.

444
s

ti

'

IP

41.

4.

3
133 zoorf,3
V.

f1

.9

_33

ir,rt,st.ti,,

e,45111

41

mar A.

,233.

33.3_ 2, rit,j

.3.,rernirA3.43.... *luaus' '416.,

,
..,

+.1

,?.

t"

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

/'

13 4 0.-

AA.

a-4

...
,-,

kit

=',

= i t i EgatWttliTtiii.,1 1 i I

:;,,

/, / i
te
IT i 4

... v
,

n' .

'''"7
r

Ckst,

''

1 r-

.,.. SN .4.
:IN,,,..;
..,.

f, v.\

1.

Fig. 107 si 108. Detalil de fatada spre altarul bisericei fostei ManAstiri Snagov.

www.dacoromanica.ro

q
n
..._

\ ..,

..

.,

'

4l.

::").':1-.,...

,-

il

-,

'AV, 11,

. 11
it

.1

yepoitti
t

4,-

V4.

tt

"

L. .

111.7,

r 4.-

11 ir

.f
L

ti

P17

21a

.. .11

!,*!

1.14,4,

'-.

."

rI

agit
: ,,,R
r

,.:

. Oil

.. '',10,.

iF .

iliett
.f
.,.

Illat

,,k...,7, ;4,1'
'

;4:-!
lkigg41 i '
,.
%.

iti ,l'it

.:-., ',--, -'11"Ak. 1-','",,,.',,t..

IffisP4v .,-,,i0,-.i.,1111

INRAURIREA MUNTELUI ATHOS

*'`o'

4-77.7c7:. , r.
Lc.w,','.

',:44,./t"..T.T.tkettt..>?.....,:.9.,.,41,

.."11.001rit'el

et
I

I,

tu

'

....
,,1

..

.tx.:

I.

15:

.'-tilor,
,i.: --,

.#:. C':(...ici
/,....

..

....

S.

41,

........-.;F:A!..

;
.14

".

0. .."`:'.t's

rip

. t

,,,,,.. , ..4,.. x.

,-g ,.,.-..... .....


.. ,
,,,,..,

8-

-L",,f,

61-1

,..

1: ',C,..,

i.,,:_,

,..

:=

..._....

.5

4.1,
.0

i.

p
?PlIN

d'2:

o .:

014

11,

i t

I.

" .,

Fig. 109, 110. Fotografii mai vechi a bisericei fostei Manastiri Snagov

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS SI DE LA CONSTANTINOPOL

.4"
sl

..

Arc1-3 i-te cr.

qs rein
70o

2,

Fig. 111. Planul vechei mitropolii din TargovVe.


Releveu arh. G. Sterian.
www.dacoromanica.ro

ti,n ui

int,

11111(
111!1

al I ILIII111111111111111111111111111111 Luau=

STh

INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS SI DE LA CONSTANTINOPOL

r!,

Fig. 112.-- Fatada lateral a vechei Mitropolii din Tdrgovicite.


Releveu Arh. G. Sterian.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS SI DE LA CONSTANTINOPOL

sltrAT:Zlegr

rfirlp

7( 44.

Gworion.lunsiel%li

11111111

rr,,,,em.

'Irr

II

,111.11

no

11.441

'r1Z.

WagNAtifitagr-

tiiir int oltottiVil e,g

11141;2gn.." Li lii Al!!


`841.1,1J.6611111,116

141_ .49

"riWirTuIrrit

_11144

Awmm=

Aosommace

c 1-3

Jo

'*

-4

Fig. 113.-

1.

Pie

-1

Fatada principal a vechei Mitropolii din Targoviste.


Releveu arh. G. Sterian.

www.dacoromanica.ro

e c.t

5.5re,41

ern Ii em

-411.11114W

rat

'Cc'
a

0
1,11)

I tILuta,111 ru-.0/, I coo

14
1

.-- Is

s--12'--!:

--,_--

41171

.....t,- 7:

......-o--_-

.
.7;4

..0

--......1:.

.4......4

'/111

'.

,t)42.104,,I

Releveu arh. G. Sterian.

III slow
I 4111111.1.11,11,-111ALILIIIELILIIIi1.11-sltrlAl
II

10

www.dacoromanica.ro
1.4

.I.,

'I

1,:-.......,L,

..4.1
--

.1.11,:90,

II

'
1

'

,Ip:

pi
,.'

I RI '

7_-_---__.7--.7--- -

--;

_ ..

....,-...-/ejil

Tlilthirtni".4.A:c ";--"'.-tito':
rt-:anVeilriorAiriaMENEMigillirltat:W:IIManws..,h4Z- '0.-...flif - . el
.'...:i-"RiiiRi....'..-..t...-Eltiji'::'''.'Hier..E.'E'.i.-i::tt,...ra; c.!...t.W....1

.....,,,frv,,,,. ..........- --.,,,,,,,,.::::,: .....................


1/111111..,JiiiLz------- -. ,

...1....--.7____________-_....=.

.,17.:JE

'7---

........: ,,..;
_-41iV''' _s1 :1

Ail;

,i;:-.

.,- ..,; i.:::I I'

.5 ------7

r,

ili[(1.1111111111)
_-----.1.-1--

_.

011. 1111ITIWIP
"Irr.
2

,..i

.,
___-

4i
.1

..";qr

'

-.

'

.....:

',I.., 00 "-- ,"-

ID-. '

INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS SI DE LA CONSTANTINOPOL

X1

el ,;e7,41.1. 4

III S !HMI 111111111111"1

C1.12 11111111elenthili1 lieTE


VICIA/1.11111111 MM

---

(Arcf.DItect

q5f-eA.A41

Fig. 114. Fatada dinspre altar a vechei Mitropolii din TArgoviste.

INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS SI DE LA CONSTANTINOPOL


_

Tvr.-.

'e

.",':70=11PmorrITP`'17

,T
L

-11

-414

r
.

i't
,...

.6

.-

'''..4 .. 90 Z'a
.:...:. . ...7-4

,I

..

'

4,- *.,

..7.".':7...;:t

'7,:* ,

r 44
r:

-..

.1

:.

:. 'P.

I '

..

'.

: .

'''

.:.

...

....

lit --,,.

t . -..

.1414.41';`....

' .i'

It :-

4..-0.

-i'....j7A-__,
,
.

14'1
.

or

:"..,L.
....

r, .
.44.:.

*.

.r
3 '''

0-

IL

..,

u
..4ti.:tss.

-7,.

4
'
,, .. -Wq9.'-i. Ai....-i.rx.'

'

i:"

, ..

..

%'

L'

.,

..

.... tiY,'

alN
:

...

I'

-,-.

4,e-

-111

`
1

F.

Fig. 115. Vedere generala a vechel Mitropolii din Targoviste.

Fig. 116. Vedere a vechei Mitropolii din rargoviOe in timpul drmarei ei


de catre arhitectul A. Lecomte du Nouy.

www.dacoromanica.ro

CF

INRAURIREA DE LA MUNTELE ATHOS 51 DE LA CONSTANTINOPOL

Fig. 117. Detalii de la vechea Mitropolie din TArgoviSe in timpul dArAmArei ei de catre arhitectul A. Lecomte du Nouy.

Fig. 118. Detalil de la vechea Mitropolie din Targoviste In timpul dArAmArei ei de ctre arhitectul Lecomte du Nouy.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

111

Ersiosem.

VI,Emo

,..M Ijim va-6'


I.
'4) 0.11111.
InunswelkmmommIti
;1,InImanno MON a No AP.
re
mAraggromw Ed
a
\
N111121.11111W

siLLIMMILMa Nowal4

I I I I II I I;I I

I ail I II 1.111 1;1I I


Iil IimminINII
II
II 1I I..1

121:111 111.1
I

11

1"11011111110111; ' \
OM 111,1111.11,_1
- r. 19 s 11
I.

111

r,

...

,_.1 1 Ili

to
1

x%

,
2

k\

%LIE
1

SI

MIA"

1.,,...,,,,
....rt,
.,......

ra,.*

SI

Arot

In Illur

IWCALtIlL maul A

SW. atalall.

Fig. 119. Planui bisericei de la Mnstirea Dealu.


Releveu arh. Hie Popescu.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

CUM

;1.
mph imrs

=?'

1231.060-79,'

ke.4,_,-741,,kaz.

..

wow=

PAM
ODA

NW.

.011

Itin)

(CY*-`11111friiI)
v1111

31

nil

-I

il11111'

it

,Juri

111111

II:1'

lanTot

wpm.

/Neu

-"NIN

_
-Timm

mo.
IP"

--........_

-..----= .-_-"-....--iir":"....---cgir..-Vi

....

AS'011fa11111bMAINIKWilillMV/1111
II
IIMI INS

=Mill

i11111111 ma

1111111Mii

III

LFAILLt
...-_-_-L---_-_

. ____,r

111

ill

III

lie

r...---w.--_-...--Alarm wis,..Irr -Nir


AV,
lI
11111111M1111,fe'vr.::: cill
--_-, int
11=1E1116..;..:. li

MMIll

--,:::" :I:- zsl


k,-7
e...
....ii
1111111111 ".
1

em...;:..:

;II,

1111

11111.11111111 -:

=-1.-m-----_--

1..tk:

II

1111111,1

Si1=11.111

;17-

01 =HMI

401111

t: All

1I

11-27,

1111 zi.,..,.

I.,
- it nu
I
m til

all
ir-i
.,._

::,-nes'11111M11111111

1.r.

11=11111111111

111111111M

;v1111E1=11

t...

W.,

=.-.-1....1

teP

Fig. 120. Fatada principal a bisericei de la Mardstirea Dealu.


Releveu arh. Hie Popescu.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

1 !,,1 y'1,

_::-_f---:-----ry_-_,

,ffiraT=
rimi rMLOI at
I

;minimum! mu
II
It
.1

=ILO= Min

I Nor
Milf

I
I

K _-)

III

ifil III

11
I

----

-"' r ....- '''

- .."'.. -. ''..,

_II

1
1

11

IFT -".7
,

_.

,....,,.......

iCI;.--

,....t-

f(

......

In r
L.

I I

-...aa...

I
-I

irijy

k1

- - , vr''''',.-

it.

,.......

11

'

i,

i1

1
1

.L.

Fig. 121. Fatada lateral a bisericei de la MAnAstirea Dealu.


Releveu arh. Hie Popescu.

r
4?:

4": 4

fir

4.'ii,
' t; UM

444

.,

Lit

710[11`4EANIM

4,-,-.

'" -'i4"

4.1

,t ..:

:WI

nfigliiIIINCTO

IN

Ea1! ilN ,

ilTfrOS7AGO:

'1

5.,,-.
,+

t tn:

XIX_ Ai:'-1141110, Q11K0,11

'19S/WIWRIlgriTAIC
t`1Y

nardtat

.4,-,

"4*

,IMILHRE*
re

,e; ,

4*

gliON6Ukr
N11%1.5103(1
IIANCTATIIND

igSlia,4
TERNIV661

1r441.11112(1611.icV

Z;

4i,

_a Xst ... --bs.:{f0."11A

'CT

DNB(

ViA

',.

' NOM
'

WI.

laiVI VENN

, annYiiigOlif,
g Carrall COT

4 OMNI At,

nolguaur
-7.'w z>aii

1.-,.;;Ai.

qv.

{111011,111N lit

44;iPt

4.1c.

.
,

tzi
1,12:422E2766EJAI:Z. k,k

Fig. 122. Panouri in piatr sculptata l Inscriptia de pe fatada dinspre apus


a bisericei de la MAnAstirea Dealu.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

tI

j.

LI

ii

J_Lti

e7
SECTIf TRANSIPERSALA nuN ric:11AOS

SECTlalf L6GIT1.1111101)1

WTI( TIKAI1SVE1'S'AlS ITIN.NAOS


. I

Fig. 122, 123, 124. Sectiuni prin biserica Mamastirei Dealu.

RIAU!

Komi

"....r.11r.4)

A. r ftmlat,

Fig. 127. Planul boltilor.

Fig. 126. Detain de sculpturb..

Fig. 125. Planul invelitorii.

WaNt/11.

6I5cmcd CIT"

Da

liU
/

.r.

rati aCjITLIk

Fig. 128. Planul de situatie.

Releveul Mnstirei Dealu de arh. Ills Popescu.

www.dacoromanica.ro

k__!

INRAURIREA ARMENEASCA

P 'Cxt
--wAzzvz274

Alki'AVAS-7"

(11 TALI) Of LA T 111lLA

Mat

Fig. 129. Detaliul turlel marl.

monua Down I% TM It

Fig. 131. Profilul ziclului exterior.

Fig. 130. Detaliul turlei mici.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

>

Pfglilirevaelill M:IWYStliT11;cilf.Willirl.

<
,...7

ettititNVIAUTL0021.WINTHOEfrAPIIHXCIIIVNI\
A,ATAAST1 kli'.1101,1MKA1A ugenciraTTPACr61 IP
ff MDR Midi Till LA1.1,41..)ABLCIW VON n

4;;--

EiRkW_A",

,ffilimmutv
ketagnigilatiPf

nji_v_42.MA
P,ONA WAHP

Mat

Ii

Rolm pH walk

ME
illia3 9 Yr
...,
11

AM

00PM Lth
5i 5.

Eti
D.

.-

&..S

*.,
'W

11

_.
,..,
....,

....-

_.

..!,.I

IA I

%,--*

?F

"f5r

=,...1

N F':'''

...

ZTs,

-v=w
%_.

.. -,..r.

--AV

C7,

t...kt

!:....

c=
,,..._,.

.....,

..C
.Z2:.
-.
-1-.

1.7.

tei,

s%

ri.S.

..'
7,:=

la7-

,......

I.E.

ra.
71=

,././7

..4s:

...c..
_..

-'-2--

G.:.

za

urti,

rC

-.=
I=

....,.
,..,..=

SZT-

CM,

..-Z4
,

t1

t*

.-..

'

Ilf

=..

T.1)

..--::
2,--".

e--`1,

CZ',

-..'
....te.

al'

..r.-._.,

..

;2.-

VIIFIAWN

.......

PEttOfirthrliaL UIt5OGflI6 vONOB


,

arjr,VI,,,

I I

ff rcis r;Anitil

',e% P'

-:',!eu.,,P#

FLCA 501y. uul

RA, Comm

}. :

50/CIC

rae MARS
110ICIA Belk

V=
uy
SI.'
, 4n1p.c.eriRm

'14 AN P . A '

rcronionitil ICII4 PAT !i AjCa Votv0D


ti. ),

C19,
.T.

,==

ft-4

..1.

re,

:.---..---

i0=-7

..7.
fll..

==,

:S--,
.wm
:--6

=c_

..r.-0.-

:- --....

To,

=C

Ana

yionsiorecif Acioril voitr:

i Afgrir' ; -el
P

IN IL:2

11117.
1

gialtilk

Rr1ffluJLLJI 4001 WEVOI)


w6

Fig. 140. Pietrele de mormnt si detalii de sculptur de la biserica Mardstlrei Dealu.


Releveu de arh. Hie Popescu.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ks.

- ra.;

tftiL

,---.-

,.

c"-=,.,-....\

"dop

Fig. 141. Vedere a bisericei ManAstirei Dealu.

'"'

sof,

INRAURIREA ARMENEASCA

oroutxtz) Qs2Ps.2.,

K. -.Al"rtyorrots.0-0.0.0-i

'.

Fg
r

r.1

1.

-, hi
. Era.-,-, a_ it

INRAURIREA ARMENEASCA

13

4.

1- 1 s

Y.....
S.

sPri.

ti
"

=-

--

64 le
.011

Er

se:.-ro,..
wt.

Fig. 142.Detaliu de piatr& sculptat de la biserica Manastirei Dealu.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

-r,

"

.9 irLM/49,

W11 4

Fig. 143. Biserica Episcopala de la Curtea de Arges.


Planul original al Mesterului Manole.
dup Reissenberger Wien 1859.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

Fig. 144. Vedere perspectiv& a bisericei Episcopal& din Curtea de Arges


dupa Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

z
Te

4.,

/
-

1Y-1- t

.'

.777 -',717,777-!'ilr:

=-7

rril/PrtVfriVrW-W,MaNW:1117;016,9747t1
I

1.)

t:

..

Fig. 145. Fatada principala a bisericel Episcopale din Curtea de Arges


Curd Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

:'

1,___.------1,
'P%-,T4

,atatitmitt,

.,

r".

11 reS

.;

-\
I

.'-'
t

c
1

;;;;;91Mr.s,

-3_4
,

'.

41.7'
i'''.' `,

'

ri

..: .

$..

--\

Ir114,4

..,..,..

-'''.

,4
2.1.J
-ri

fr

I/)
14

I
1

k...

/
ii

0 ''

.5%."''

A,

1 12

'

"I

i1
l'

..

111111i

I---I

r1Rafter

el
;

.1

Fig. 146. Sectiune longitudinal. a bisericei Episcopale din Curtea de Arges


dupa Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

...

-4ers

4414:0,4%4

leifl A
I

I,

AVA:1":::eNI

R'"'

,k '

ke----

klei
1.1.

1'1
,1,

.:
:

11

0,1-0

milk

Fig. 147. Detaliul turlei de pe naos.

Fig. 148 si 149. Detalii de la turla mica.

irl
41,

l's

'MItlit
,

.4.
s..

',.(

%--

%I.

111!

low

...
.

i.../

it;

Nue

.0

.,..

\,....

it

gbg'''.

.a,

..

,,,.....

.,

II

..IIt

NI

lilil

'

111

i/
t

4
1

ill!

:!:llh
_41..

P,

...._.-.

,,

Iliz

I
1

;4 i

,,

II

Flo. 1E1. Chenar de fereastra.

Fig. 150. Chenar de piatralsculptat.

Detalii de piatra sculptata de la biserica Episcopal& din Curtea de Arges.


Dupa. Relssenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

vtjtFtt-_=.

Fig. 152, 153, 154. Detaliile cornisei principale.

Fig. 155. Chenar de fereastr.

Fig. 156. Motiv de piatra scuiptata.

Detalii de piatra sculptat de la biserica Episcopal din Curtea de Arges


dupa. Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

Fig. 157. Detaliu de la Cantar.

Fig. 158. Detaliu de la turla pronaosului.

Fig. 160. Chenar de fereastra.

Fig. 159. Motiv de piatra sculptatA.

Detalli de piatrA sculptat de la biserica Episcopal din Curtea de Arge,


dup6. Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA
-.

.--.--fz.'"-4-4%-,iri.;;*7''.**

Fig. 162. Rozeta in piatrd sculptata.


Fig. 161.

Rozeta in piatra sculptata.


"z

:/ft;\

Fig. 164.-- Rozeta in piatra. ajuratA.

Fig. 163. Rozeta In plata' ajurata.


--.....12
_......_

_
1

C ,

MO
8144

--.2.'

4)-

1/4;_i,e,
-*,,,Ag

b0-___

or

C7',..

kA

ee'

C_:)

Fig. 165. Motiv de piatra. sculptatd.

Fig. 166. Motiv de piatra sculptata.

Detalii de piatra sculptata de la biserica Episcopal& din Curtea de Arge


de Reissenberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

zotrarar,

Fig. 167, 168, 169.

Detalli de la coloanele de platr din pronaos.

ursoNal

,h

Inorcoara.,

taVVT_,:_e_71)40441.4.40,,

Fig. 170. Motiv de platr sculptat de la baza turlel de pe pronaos.

Fig. 171. Motiv.de plata sculptat.

Detalli de piatra sculptat de la biserica Episcopal din Curtea de Arges dupa Reisssnberger.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

001

.
.

v4,

v:

'(1",,'.

Atitat.

'C'

41

sai

1*,

!.;

\'

\\

O.. ..,,,

X ;2....f-

, .e,

q- ....
e ,,t. .44:
a...-.,c5 -* -Ts.,.:-4,--:,:s.;,'
i',4 ; s. -----," -:.,7 2.,
t :- V 'ICA.'
-.
I._
. lf:"..::_ . g... -,/ -,......c.

-'..

....tel;"

'.::

^-%,

.01/4...1.,:r.:

.44" ..-

..,

CAt I. L. L. I. La
,

rirEIT

,
.

9111Vii

Ir.r'
-\

-... ; N,...

At

ELI artr1.1.7

1bitits.;7::1\
..--;.
,i...*.W.,i.!?. I'l
kt_.

iir

- -

,--,-ti.r,

t,

:.

,...:.

'411z4

- .
..c.

~ZS,'

.it

..."-

'*'

'1,.

..,-

..-7''''

.=,,--=-------;.,

f==.

.r

"1
4A,

L.-"*.

VP

.....4

._ ir: -..1,74.g7..: ., 4.

...i.,-,.....

.
.-=!'!"*..:

-:

s7

%.. 4, 4-...../

-..c.

eV.'_-.,
,

0!

rr ,

: :

Fig. 172. Vederea d'inainte de restaurarea arhitectului Lecomte du Nouy.

www.dacoromanica.ro

------

...,.

if

___....-...=

INRAURIREA ARMENEASCA

---"1=-7:,A

---,v.--

41 1.0:".,

a7,7-1Erar

Yitir, 4, el:.

-i-

,f

'''

L,--"`

'

1.
-

'7
.

A.

WA- 71.,Ajzf'

Ar.xr
:

z.,,754445-

404049.

Pr

'1

.e.rt rite

4-

II

bc,
,

41411
4

L=P

cr:
.

._

r
/

_
1

j
s;11- 14

,1*

;,.

to`;.:

._

tfito

is.

"4..4.AV,
-

-1.r
ii

r.

Fig. 172. Vedere d'inainte de restaurarea arhitectului Lecomte du Nouy.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

r.7".

ik

No-7-

1'

.4;7): "

ff*

6.17

'4
4
'1

Fig. 173. Turla de pe naos inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

7Lsol

v`.

e%

1441

41

7,4R6
t.141

'd

EEEE

IL

.\,

EE.1

4- II

gr-vt,

4,4 t1.41

;;g,$.

- .1

I\

T-1"arvi
repOtil
.

"N

yur.0444(...140:4:

Fig. 174. Turlele de pe pronaos inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

0
,
,

le_

'

'mit

re'
9 ' .11

4.*1

..
Co

r
.k71

'TS

77-1".9,/
- +1

yr_

"'"

swi

;,1

?;

"
Sadr,&

--""fir

ry,

I:.

110,01
r

+
1.

.1 7

0--

tsc

rr

-*

Vt1
.

Fig. 175. Vedare spre intrare inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA

AI&

nt

Et1

'IN

fro'

3 1 --r:-

rr" f

th

.1

r.

;,

s-

_.
J

/,

ar.

I r 4V
1

,..i..........7.......,..,_....-----

aii<20000.-

,,

.......14.

-.1; --;45.-4 -..1.--,

- ---

11

br

110,.

iI

,
9

Fig. 176. Vedere spre altar, inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

'14

INRAURIREA ARMENEASCA

--

s,ari -

-4

7--

rot/.
tt

p '774

_
ot

-i,

-.1...

-',,

4,

sr,

-.1

--

fr;

\-i.lit'

al

.---

, ...--.,,--,,
.-t,,-..

..--

.r.",

3i

tv

..t r

".:--....--......--

...c.,

ir-ZN,

t,

rat
r.

'

e
,,z3f

'

J.

re

X.

Fig. 177. Vedere spre nord, inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

INRALIRIREA ARMENEASCA

71

C-

..No.., '4.-0

-r

ttr.

-4*

orip

+,
r

'-+

IP
.111-

- r

r-7-a'

__I a&R.1

!no.

.,-

Jer

4a.

r"-irmlr'rr'r.t.;)

osyryo

.110;

.4.r .,.................
A"

-1-'

c,

k.lr,'"0-:".r.i,
".1

l ." ':

*i

.......101E1

el

e'!"

6e

.147.;f)
0.1(,,t514

"it

1,

I.

6*Ac.,-.4:46,,,,-.1Ni

:'

L
I

ni

--77-L-f

.,

. zer,

"n".

'

Fig. 178. Detalii spre sud, inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

7042,te,

II

.kj '

A
4.:.

'.

..

r
.

hr---6

.-

........= 4-.1.,.....,...A..._...- .....--N.....;


-=`

144 1

"03

....li-

-s'r.
"!II'Pi

-'

-.,,_'.7:

-.-...

'

-""e

-..---

VI

-_,_
-,--'
.

11

I.
I

is,..

13 "
.

...

. 4.1.40.......-.7,,,,,,,,,,,,,, ..-.

---

lirlivr,r,

';re' -

...4.4.......mcdo- ;:-:.
_..trns. ,___________:.,
......a

.. --,03..... ....

r-- ?
.2--....0.......if...-......i...-+A.tatk1

=.^..
.....1,0,01,
4

(/

_-

j41/4%'

Cr.
di

a40

.17 A

441

"P'1VAli

..1

,
r._
P7.-0.

Fig. 179

I1A

Det&Ii ore and, Inainte Oa reatourare.

www.dacoromanica.ro

^^. 1^

INRAURIREA ARMENEASCA

t
,

1-4-14110

1 St st

".t

L-

,r,.44

.!

..

'.24,

..,

..',
,

.7 .4!;

('4

i rfe
i';,....
.:..0 ;;:4

s'e

..

".ri

."

Ear: .
:A. A...
7
' .:**7::''..-.1,
%dr- ,

'"

4e

-''''

.1

:,...

'r

',.

...,....;.,

'

. af;::.,'.

6;

iroctt'

-.."`"

.
.

...

,.. % ..

i7t

...A.,.

A. 4.
t:(1

.-

.:-..i.:41%;;-:.?'''',,,.iiiriv,il'''''. ...,1..,.:;4!,

. 74

,;.11,

.:4(fl.'

"ew

'

4,0

'

'-n
S'

a
'

1)-Ls1

... 1t4. 4,

' "glik, rg....

''"..1 fAt

7.0r./,'
i ,'. 'it t ce6

dil?'..4.:9,z16%.,

,L,..

: '-'1"'''
"'.>-''..&"-z.....;ii

I
1

.
. ',4

,,
".0

' it.

11

..i IL., $ ....'

1.

.4.1fikkg

' W0-''

. .g .."

.
.

4.1

re:

'21

... 6

..:

F i:d. '.

'

""I

..,,t':- . -... = ''''

-'.

r'

.11

ei.--, .-,,,

:.'. ,....

0. jr,.1

:"! I
Ag0,04,3,.44Lft.g..:"

.110.

14;

rat104.40,7-diezit

'4

`...'
-;

;At;

k-

40:V1

v-;

iLer

It'
,.

. :,

.,

t.

!,,,,

-,

,'

..--.

...

.........

-;.-...-,.........
._
---.... : ---.--.
t-tr,--..-.........,,.......:....--2.:-...--...
..

-- --

z.

.._

kr

";

?...e

rfr
-

:..36--".

""- .-!!..t

. r.1

Fig. 180. Vederea cantarulul inainte de restaurare.

www.dacoromanica.ro

INRAURIREA ARMENEASCA
,-,er,,,, ,

111,1:'1111,1111111.11

11111111 11111.4

a;

"'

t.

C"

'

12 4 rr.

bu

L7

Fig. 181. Vederea general duptt restaurarea arhitectului Lecomte du Nom/

www.dacoromanica.ro

1-11

!III

www.dacoromanica.ro
Fig.

182.

Biserica Episcopala. Curtea de Arges.


Detaliul soclulul.

111111111

/-

smart

//

V3ellarIVLINI VOSV3NBINLIV

www.dacoromanica.ro

r,s'D

www.dacoromanica.ro

<e

49

LOPU SN EA

BANAT

C,

TIS MAMA

ci

M-TH VULCAN

T.5EVERiN

DONA

t-

42

4./

6 RRISLOP

I.

COZI

BISTRITA

M-Til PARAN

M-TH LOTFI

0 AMLAS

NICO P OLI

IN

\\ ct,

>

uJ

Pb

BLI CUR 5T 1

SNAG OV

G MST E

tiAN.D C AL u

LUI TEPES

GLAVAC I OC

ADE AR GE

CAMPUL

ADET 0

COT MEA

CuR

UCE.TATEA

MTII FAGARAS

OFAGARA

TRANSILVANIA

4LC3All

s<

tjj
cr

VICINA

MOL DOVA

.4"

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și