Rezumatul tezei

Instituii intermediare. O perspectiv comparativ

Studiul instituiilor intermediare, pe care l ncerc aici, ncepe cu analizarea

ndeaproape a trei instituii, pe care le consider exemple ale intermediaritii. Cele trei analize
pot fi privite ca pri ale etapei de familiarizare cu tema cercetrii.
Prima dintre instituiile intermediare abordate, cuplurile consensuale, a reprezentat i
subiectul primului referat susinut n cadrul programului doctoral. Au urmat referatul despre
colile de ucenici (colile de arte i meserii) i cel n care am tratat laolalt probaiunea i
medierea. Acestea constituie nceputul drumului pe care l-am urmat n cercetarea instituiilor
intermediare.
Gndul de a introduce noul concept, instituii intermediare, a urmat un reper explicit,
conceptul spaii intermediare, din arhitectur, i un reper implicit, instituii totale. Probabil c
se poate spune despre studiul dezvoltat aici c este o ncercare de a cerceta, cu mijloace
sociologice ct mai precise, ipostaze ale ambivalenei din spaiul social.
Considernd a fi insuficient analizarea unor instituii de tip intermediar, am continuat
cercetarea prin ncercarea de a ntemeia o teorie sociologic a intermediarului. Pot spune, de
acum, c am reuit o schiare, doar, a unei astfel de teorii.
Capitolul al doilea al tezei conine elementele posibil de folosit n studiul instituiilor
intermediare, elemente identificate n lecturile considerate a fi importante pentru cercetarea
aceasta.
Am ales o abordare metodologic de tip inductiv, n care se mbin elemente ale
sociologiei vizuale cu cele dezvoltate sub numele grounded theory. Rezultatul urmrit a fost
definirea ct mai precis a corespondentului vizual al instituiilor intermediare, pasajele
vitrate.
n ultimul capitol, am testat modalitatea de aplicare a grilei de categorii astfel alctuit,
n studiul probaiunii, ca instituie intermediar.
Acestea sunt etapele urmate n cercetarea instituiilor intermediar, a cror ordine se
regsete i n desfurarea capitolelor tezei.