Laur.

Un roman neistoric, asa cum subliniaza insusi scriitorul, cuprinde

totusi multiple elemente istorice, purtand cititorul pe aripile timpului cu mici
oprelisti intr-un dcor din secolului al XV, pana la 1905 la care se adauga si
elemente ce apartin lumii contemporane Pe sub zpad se zrea toat
nengrijirea pdurii frunze de anul trecut, zdrene care i pierduser culoarea i
sticle de plastic plite. Intercalarile spatio-temporale incadreaza scriitorul in lista
postmodernistilor.
Opera poate fi considerata, de fapt, un roman religios. Structurat in 4 carti,
el il aduce in prim plan pe Arsenie,.In cartea cunoasterii el ne este prezentat
ca nepot a lui Hristofor,vraci, salvator, cunoaste proprietatile oamenilor si
puterea planetor, il invata pe micul Arsenie sa citeasca pentru ca ordinea
cuvintelor conduce lumea.Arsenie invata sa citeasca nu doar din gramotele
bunicului sau, de pe cojile de mesteacan, sau din cartea de rugaciuni el citeaste
si despre Alexandru Cel Mare, conducatorul Macedonian, . Cele doua destine par
a fi identice pana la un punct, Alexandru Cel Mare face un drum lung pentru a
unifica lumea in timp ce calatoria lui Arsenie este una izbavitoare. Hristofor pune
pe seama divinitatii miraculoasa posibilitatile de vindecare prin ierburi Mai
degrab dect s cread n ierburi, Hristofor credea n faptul c prin fiecare iarb
vine ajutorul Domnului pentru un anumit lucru.. La fel vine acest ajutor i prin
oameni. i unii i alii sunt numai instrumente.
Hristofor moare in cele din urma, iar Arsenie ramane singur pe lume,
continuand ca printr-o intelegere nescrisa sa ii vindece pe cei care aveau nevoie
de el,asa cum inaintea sa facuse si Hristofor . Continund s dea leacurile de
trebuin din casa lui Hristofor, Arseni a devenit n ochii oamenilor, pe
neobservate, Hristofor..Asupra sloboziei Rukina cat si a intregii intinderi rusesti
s-a abutat o molima, a ciumei. El incearca sa ii ajute pe cei din sat pentru a
indeparta boala, iar intr-o seara intalneste printre morminte o fata, pe Ustinia, de
care se ingrijeste si de care se indragosteste in cele din urma. Din teama de a nu
fi privit cu suspiciune sau cu repros din partea locuitorilor din Rukina, el o
ascunda pe Ustinia si sarcina sa, atat in fata lor cat si in fata Domnului. In urma
sarcinii Ustinia si fiul lor mor.Simtindu-se vinovat de moartea lor, Arsenie se
paraseste pe sine insusi:Arseni ncepu s citeasc rugciunea pentru mori. l
rug pe Dumnezeu ca Ustina s fie izbvit de capcan i de vorba zbuciumat,
s nu aib fric de noapte i de sgeata care zboar ziua. Din timp n timp se
ntorcea i se uita la faa ei. Glasul i-l auzea de departe. Uneori n el sunau
lacrimi... Arseni se sperie c poate scpa germenii de via pe care i observase
la Ustina. ...Abia acum simi c n ceasurile care trecuser izba se rcise. Se
npusti la cuptor i aprinse focul n el. De tulburare, minile i tremurau. i venise
deodat n minte c totul depindea de ct de repede avea s aprind el focul.
Dup cteva minute, lemnele deja trosneau. Arseni nu se mai uita la Ustina,
dndu-i timp s se pun n ordine. Dar Ustina nu s-a sculat. Ca s nu sperie
germenii de via din Ustina, Arseni hotr s se fac a nu-i fi observat. Continu
s citeasc rugciunea pentru cei mori. Dup ea ncepu s citeasc psalmii.
Citea fr s se grbeasc i rostind desluit fiecare cuvnt. Ajunse la sfritul
Psaltirii i se gndi puin. Hotr s o mai citesc o dat. Sfri spre
diminea..Odat cu cderea nopii, se apuc s citeasc din acele gramote ale
lui Hristofor n care nu erau reete i instruciuni pentru via. n zori, Arseni citi

ultima gramot: fr ap nu se pot spla odjdiile pngrite i fr lacrimi nu se

pot spla i curi rul i scrna sufletului. Lacrimile i curseser n zilele dinainte
i nu mai avea. Nu mai avea glas ultimele gramote le citise deja n oapt....
Cuprinzndu-i genunchii cu braele, Arseni edea lng cuptor i nu-i
desprindea privirea de Ustina. Acum nu se mai ridica nici mcar dup ap. Uneori
auzea bti n u, i simea o bucurie linitit c reuise s o zvorasc nainte
s treac la nemicare. In aceasta stare, aproape de transparenta este gasit
Arsenie de catre sateni, iar trupul sotiei si al copilului sau, nebotezati fiind, sunt
luate si duse la groapa comuna. Arsenie este luat in primire de parintele Nicandru
care ii da o speranta, un motiv de a trai, acela de a se ruga pentru sufletul
Ustiniei Calea ta e grea, cci istoria dragostei tale abia ncepe. Acum, Arseni,
totul o s atrne de puterea dragostei tale. i, firete, i de puterea rugciunii
tale.
Partea a doua a cartii Cartea renuntarii, poate si cea mai frumoasa dinte
toate este cea care in care Arsenie se impaca cu lumea. Dorind sa traiasca mai
departe viata Ustiniei, el se abandoneaza pe sine insusi, si renaste sub un alt
nume.In aceasta parte el se rupe de tinutul sau natal, se instraineaza de locuri,de
oameni si de sine insusi, insa in drumul sau fara scop el nu conteneste sa ii ajute
pe cei care ii cer ajutorul. Ajunge intai la Belozersk unde ii vindeca pe sotia si fiica
cneazului Mihail. Pleaca de acolo impreuna cu un talhar,de care va fi jefuit si lasat
inconstient. Cand se trezeste se vede nevoit sa imbrace hainele vechi ale hotului,
stergandu-si orice urma din propria identitate. Metamorfozarea sa in alt om e
deplina cand, imediat dupa acest incident el se prezinta cu numele de Ustin.
Ajunge in cele din urma la Pskov, unde intalneste cu cei doi nebuni intru Hristos,
Karp si Foma. Cei doi nebuni sunt iubiti de locuitori pskovului, fiind considerati
adevarati trimisi ai domnului Nu te atinge de el, e omul lui Dumnezeu...,
.Nebunul intru Hristos Foma e cel care reuseste sa-l vada pe Arseni Dndu-te
Ustinei, tu, eu tiu, i istoveti trupul, dar renunarea la trup nu e nc tot. Tocmai
asta, prietene, poate s duc la trufie. In urmatorul capitol Cartea drumului
el indeplineste rugamintea posadnicului Gavriil, caruia ii murise fata in timpul
molimei de a merge si a aprinde pentru ea la Ierusalim o candela. Arsenie care isi
reia vechiul sau nume cltorete spre Ierusalim, pentru iertarea pcatelor
posadnicului , dar i ale lui nsui, nsoit de Ambrogio Flecchia Dac ar fi vorba de
mntuirea mea, n-a fi nerbdtor. A merge mai departe i mai departe, ct m-ar duce
picioarele, fiindc nu m tem de micare i de eforturi. M tem doar c nu merg ncotro
trebuie. Asta pentru c principala dificultate const, cred eu, nu n micare (Ambrogio
ntlni privirea lui Arseni), ci n alegerea drumului.
Intorcandu-se la Pskov, in cartea linistii el se duse la manastirea Sf. Kiril, unde dupa ce
capata statutul de schimnic primeste numele de Ambrozie iar in final cel de Laur. Dupa
procesiune, el se retrage in padure, in pustietate si isi face drept culcus un loc intre
pietre, la care ii adauga o usa de nuiele impletite. Aici este gasit de Anastasia, o tanara
orfana, necasatorita dar care a ramas insarcinta, si care vine cu rugamintea ca Laur sa se
roage sa pieada sarcina. Acuzata ca ar fi avut o sarcina necurata de catre cei din sat,
motiv al secetei si foametei ce razbatea acele timpuri, ii este incendiata casa. Ea se
retrage la adapostul lui Laur. Nu intamplatoare este scena, cand intrebata cine e tatal
copilului, ea arata spre Arsenie. Ca un semn din partea divinitatii, Laur devine tatal
spiritual al copilului si cu pretul propriei vieti,ajuta la nastere baietelului.
Teme predilecte acestui roman, cea a iubirii, sincere, puternice nelimitate si dedicate
chiar si dupa moarte. In ciuda faptului ca viata Ustiniei s-a curmat mult prea devreme,

Arsenie i-a ramas fidel toata viata, si in speranta lui ca ea il poate auzi, nu inceteaza sa ii
povesteasca cele ce se intampla.
Tema izbavirii, dorind sa salveze sufletul Ustiniei de care se considera atat de vinovat,
Arsenie ia de fapt pe umerii povara mai multor oameni, rugandu-se pentru fiecare. O alta
tema cea a timpului,Arseni vedea evenimentele care aveau loc n lume, dar

percepea i faptul c ele se despreau n chip ciudat de timp i nu mai

depindeau de timp. Uneori se micau unul dup altul, ca i nainte, alteori o luau
n ordine invers. Mai rar, veneau fr nici o ordine, ncurcnd cu neobrzare
succesiunea. i timpul n-o putea scoate la capt cu ele. Refuza s dirijeze astfel
de evenimente.
Opera e un bildungsroman, construit pe evolutia personajului, el trece printr-un
proces de catarsis, al propriei persoane. Romanul este ciclic, sfericititatea sa
fiind data de mai multe episoade, dintre care cel mai important este cel al
intevederii sinelui in viitor, cat si in trecut Uitndu-se n cuptor, Arseni i vedea
acolo cteodat faa. Era ncadrat de pr crunt, strns ntr-un ghem la ceaf.
Faa era acoperit de zbrcituri. Cu toat lipsa asta de asemnare, biatul
nelegea c aceasta era imaginea lui. Doar c peste muli ani. i n alte
mprejurri. Era imaginea cuiva care, stnd lng foc, vede chipul biatului blai
i nu vrea ca cel care intr s-l tulbure- Cartea cunoasterii, iar in final in cartea
linistii Se ntmpla s i vad chipul n foc. Chipul de copil blai acas la
Hristofor. La picioarele biatului s-a ncolcit lupul. Biatul se uit n cuptor i i
vede chipul. E ncadrat de pr crunt, strns ntr-un nod pe ceaf. Faa e
acoperit de zbrcituri. Cu toate c nu seamn deloc, biatul nelege c e
imaginea lui. Numai c muli ani mai trziu. i n alte mprejurri. E imaginea
celui care, eznd lng foc, vede chipul biatului blai i nu vrea ca omul care
intr s l tulbure.
O alta scena semnificativa, cand Arsenie incearca sa o ajute pe Ustinia sa
aduca clandestin acel copil pe lume, iar la final, cand Anastasia e cea care are
nevoie de un astfel de ajutor. Similitudinea experientelor il transpun pe Arsenie in
doua ipostaze, prima cea a omului plin de pacate, iar ce-a de-a doua un semn al
divinului pentru iertarea pacatelor sale.
Calea lui Arsenie se va dezvolta pe doua axe, orizontala, care arata partea
lui pamanteasca si verticala care surprinde infinitul si puritatea iubirii lui.
Prin urmatorul pasaj, Ce fel de oameni suntei voi, spune negustorul
Siegfried. Omul v vindec, v dedic toat viaa lui, dar voi l chinuii ct
triete. Iar cnd moare, i legai picioarele cu o frnghie, l tri i plngei cu
iroaie de lacrimi. Eti pe pmntul nostru de un an i opt luni deja, i rspunde
fierarul Averki, i n-ai neles nimic din el. Dar voi nelegei, ntreab Siegfried.
Noi? Fierarul st puin pe gnduri i se uit la Siegfried. Pi nu, nici noi nu
nelegem. Evgheni Vodolazgin aduce in discutie problema identitatii
nationale,(neintelegerea poporului asupra propriului taram) cat si a neintelegerii
culturi rusesti de catre alte popoare.
De-a lungul operei, Arsenie va purta mai multe nume- Arsenie-UstinAmbrozie-Laur, nume care se succed unul dupa altul si care marcheaza o
evolutia spirituala, religioasa si care ni-l prezinta pe pesonaj de la ipostaza de
muritor Arsenie,la cel de sfant-Laur.