Simulare 21 mai 2016

Complement simplu
1. n tratamentul tahicardiilor ventriculare nu este valabil:
n tahicardiile ventriculare pe fond ischemic metoda cea mai utilizat este defibrilatorul automat
n cardiomiopatia dilatativ sunt recomandate blocantele canalelor de calciu
n cardiomiopatia hipertrofic se prefer tratamentul prin defibrilator implantabil
n tahicardiile ventriculare declanate de catecolamine (isopropil noradrenalin) se recomand
betablocante
e. Tahicardia ventricular polimorf se trateaz cu sulfat de magneziu chiar i n lipsa
hipomagneziemiei
a.
b.
c.
d.

2. n interpretarea ECG-ului n aritmii este adevrat:

a. Tahicardia paroxistic supraventricular se caracterizeaz prin frecvene de 150-200 pe minut i
complexe neregulate
b. Extrasistolele ventriculare sunt definite de complexe QRS largi (<120 msec)
c. Tahicardia ventricular este o aritmie neregulat care poate asocia capturi i fuziuni ventriculare
d. Fibrilaia atrial se caracterizeaz prin prezena undelor f cu o frecven de 350-600 pe minut
e. n aritmia respiratorie, n inspir frecvena de descrcare a nodului atrioventricular este mai mare ca
n expir

a.
b.
c.
d.
e.

3. n tratamentul fibrilaiei atriale, nu este valabil:

Pentru conversia la ritmul sinusal, propafenona se administreaz n doz de 600 mg
Controlul frecvenei n FiA permanent se poate face cu antiaritmice din clasa IC (flecainida)
Controlul frecvenei ventriculare se recomand la pacienii asimptomatici (fr palpitaii, oboseal,
dispnee de efort sau sincop)
Digoxinul nu previne creterea excesiv a frecvenei cardiace la efort
O opiune terapeutic este ablaia prin radiofreven a jonciunii atrioventriculare i implantarea
unui stimulator cardiac ventricular

4. Nu este adevrat:
a. Tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare cu instabilitate hemodinamic se face prin
stimulare atrial overdrive
b. Tratamentul fibrilaiei atriale nu cuprinde antiaritmice de clasa IC (flecainid i propafenon)
c. n tratamentul flutterului atrial cronic terapia de elecie este ablaia prin radiofrecven
d. Tratamentul exstrasistolelor ventriculare poate include edine de psihoterapie
e. Schema de tratament a unui pacient cu fibrilaie atrial permanent conine un anticoagulant oral

a.
b.
c.
d.

5. Nu este antiaritmic de clasa III:

Amiodarona
Sotalol
Ibutilide
Bretilium

e. Mexiletin

a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

6. n clasificarea Vaughan-Williams este valabil:

Diltiazemul este un blocant de canal de calciu dihidropiridin specific
Antiaritmicele din clasa III prelungesc depolarizarea prin blocarea canalelor de K+
Flecainida i propafenona au efect redus pe faza 0
Antiaritmicele din clasa IB scurteaz repolarizarea prin blocarea canalelor de K+
Betablocantele sunt simpaticolitice blocante ale receptorilor beta
7. Referitor la bradiaritmii este fals:
Valori de 35-40 de bti pe minut la persoane tinere sntoase nu genereaz simptome
Apariia bradicardiei la un bolnav cu hipertrofie ventricular duce la scderea debitului cardiac
n tratamentul aritmiei respiratorii se poate utiliza atropina 5 mg iv
Blocul sinoatrial de grad II poate fi documentat pe ECG
Sick sinus syndrome se poate manifesta att prin frecvene cardiace de 50 bti pe minut, ct i
prin frecvene de 120 pe minut

a.
b.
c.
d.
e.

8. Medicamentele care pot determina reflux gastro-esofagian sunt, cu excepia:

Blocante de canale de calciu
Cafea
Estrogeni
Anticolinergice
Narcotice

a.
b.
c.
d.
e.

9. Recomadrile AGA (American Gastroenterological Association) privind tratamentul bolii de

reflux gastro-esofagian cuprind urmtoarele, cu o excepie:
Scderea ponderal pentru pacienii obezi
Antisecretorii de tipul anti-H2 cu o eficacitate mai mare dect IPP
Tratamente de lung durat cu IPP la doza minim eficient
Efectuarea endoscopiei cu biopsie la pacienii cu disfagie
Efectuarea endoscopiei la pacienii care nu rspund la terapia antisecretorie empiric

a.
b.
c.
d.
e.

10. Principalele simptome ale bolii de reflux gastro-esofagian sunt:

Pirozisul i regurgitaiile acide
Manifestrile extradigestive
Disfagia i odinofagia
Durerile epigastrice sau toracice
Manifestrile respiratorii (tuse cronic)

a.
b.
c.
d.
e.

11. Alegei afirmaia fals cu privire la formele de HTA:

HTA sistolic a vrstnicului se datoreaz depunerii intraparietale de colagen ;
HTA de halat alb evolueaz n timp, la muli pacieni, spre o form clasic de HTA ;
HTA mascat are drept etiologie un stil de via inadecvat ;
HTA sistolic a adultului tnr este mai frecvent ntlnit la femei dect la brbai;
HTA malign netratat are un prognostic foarte sever pe termen scurt.
12. Alegei afirmaia corect legat de complicaiile HTA :

a. Pentru fiecare cretere a TA sistolice cu 10mmHg s-a nregistrat o dublare a riscului de boal
cardiac ischemic n intervalul 115-180mmHg;
b. Boala cerebrovascular are drept cea mai frecvent cauz pe cea hemoragic (80%);
c. Pacienii hipertensivi cu afectare uoar a funciei renale au o prevalen crescut a leziunii
organelor int;
d. 60% din pacienii cu boal coronarian sau cerebrovascular au i boal vascular periferic;
e. Majoritatea cazurilor de IC la pacienii hipertensivi au disfuncie de tip sistolic.
13. Alegei varianta greit cu privire la tratamentul HTA :
a. Pentru toate vrstele, la valori ale TA > 160/100mmHg, se indic asocierea de 2 clase de
medicamente dintre care obligatoriu i un diuretic n doz mic ;
b. La valori ale TA de 129-120/<80mmHg cu boli asociate se va indica monitorizarea valorilor TA la
domiciliu ;
c. La pacienii cu vrsta ntre 60-80 de ani cu valori TAS peste 160mmHg i TAD sub 90mmHg i ali
factori de risc se va indica diuretic n doz mic i tratamentul factorilor de risc;
d. La valori ale TA la limit, 139-130/80mmHg, asociate cu diabet zaharat sau cu afectare de organ
int se va iniia tratamentul bolilor asociate cu sau fr diuretic ;
e. Pentru toate grupurile de pacieni se va suplimenta tratamentul cu alte clase de medicamente
pentru a obine o valoare TA controlat.

a.
b.
c.
d.
e.

14. Alegei afirmaia corect legat de examinrile utile la pacientul cu ICC :

Cardiomegalia identificat pe radiografia toracic apare precoce ;
Un traseu EKG absolut normal nu exclude o ICC ;
n IC cu FE pstrat, VS apare dilatat pe ETT ;
O valoare a BNP sub 300 pg/mL exclude o IC ;
Un test de efort maximal, fr simptome, la un pacient fr terapie, infirm diagnosticul de ICC.

15. Afirmaia fals privind clasificarea ACC/AHA a stadiilor ICC este :

Se refer la prezena modificrilor structurale cardiace i a simptomelor;
Stadiul B cuprinde pacienii cu simptome i semne de ICC;
Stadiul D cuprinde cu pacienii cu boal cardiac structural avansat ;
Stadiul C cuprinde pacieni cu hipertrofie ventricular stng sau infarct miocardic sau valvulopatii
asimptomatice, complicate cu IC ;
e. Stadiul A cuprinde pacieni cu risc mare de a dezvolta IC.
a.
b.
c.
d.

16. Alegei afirmaia corect legat de tratamentul IC :

a. Blocantele de calciu nondihidropiridinice sunt eficiente n terapia farmacologic a ICC cu fracie de
ejecie sczut ;
b. Atenololul este indicat la pacienii cu ICC stabili ;
c. ARA au efect semnificativ asupra reducerii mortalitii prin IC ;
d. Terapia cu Ivabradin impune pacieni n ritm sinusal, cu o FC de cel puin 70bpm;
e. Digoxinul se administreaz n doze de 0,25 mg/zi la vrstnici, doza reducndu-se la 0,0625 mg/zi n
prezena disfunciei renale.
17. Alegei afirmaia greit cu privire la clasificarea NYHA :
a. Este cea mai folosit clasificare funcional a IC ;

b. Clasa I cuprinde pacieni cu boal structural/anomalii funcionale cardiace, fr limitarea activitii

fizice ;
c. Clasa II include pacienii cu limitarea uoar a efortului fizic.
d. n clasa III sunt ncadrai pacienii cu dispnee, fatigabilitate i palpitaii ce apar la eforturi ca
gradinrit, dans, mturat ;
e. Clasa IV se refer la agravarea simptomelor la cel mai mic efort.
18. Alegei afirmaia corect legat de ICA :
a. Dispneea este simptomul principal, cu debut insidios i accentuare progresiv ;
b. ocul cardiogen este caracterizat de o hipoperfuzie periferic prelungit, n cadrul unor aritmii
cardiace majore ;
c. Puls-oximetria non-invaziv furnizeaz informaii cu privire la pCO2 ;
d. Diureticul cel mai folosit n EPA este spironolactona ;
e. Dobutamina, dopamina, norepinefrina, milrinona au efecte negative dac sunt administrate pe
termen lung.

a.
b.
c.
d.
e.

19. Alegei varianta corect legat de CMD :

La examenul morfopatologic, arterele coronare sunt, de obicei, normale ;
Forma idiopatic beneficiaz de un tratament specific ;
Terapia antiaritmic prelungete viaa si previne moartea subit ;
Monitorizarea ECG Holter evideniaz aritmii ventriculare severe la 75% din pacieni ;
Anticoagularea oral de lung durat este indicat n doze care s prelungeasc INR la 3-4.

a.
b.
c.
d.
e.

20. Selectai varianta greit cu privire la CMH:

Biopsia endomiocardic se folosete de excepie ;
n majoritatea cazurilor, moartea este subit (50-60%) i se datoreaz tahiaritmiilor ventriculare ;
Endocardita bacterian necesit, conform ghidurilor recente, profilaxie antibiotic;
La pacienii simptomatici se folosesc beta blocante i blocantele canalelor de calciu ;
Tratamentul chirurgical este rezervat pacienilor cu CMHO.

a.
b.
c.
d.
e.

21. In BPOC, semnul Hoover face referire la [10]:

Respiratia cu buzele pensate, evocatoare pentru o obstructie bronsica importanta
Utilizarea musculaturii respiratorii accesorii (scaleni, sternocleidomastoidieni)
Tirajul costal asociat cu depresia spatiilor supraclaviculare si suprasternal
Partea inferioara a toracelui isi scade diametrul transversal in inspir.
Depresia paradoxala a abdomenului in inspir.

a.
b.
c.
d.
e.

22. NU este considerat semn fizic de severitate in BPOC [10]:

Frecventa respiratorie peste 25/minut
Flapping tremor
Alura ventriculara peste 100/minut
Somnolenta
Coma grad II

23. Referitor la sevrajul fumatului, cele mai bune rezultate se obtin prin [15]:
a. Substituenti de nicotina
b. Psihoterapie si bupropion
c. Psihoterapie si vareniclina

d. Tentative spontane de abandon al fumatului

e. Psihoterapie, fara tratament medicamentos

a.
b.
c.
d.
e.

24. Corticosteroizii inhalatori in terapia BPOC [18]:

Sunt recomandati la pacientii cu obstructie semnificativa (stadiile 2 si 3) si exacerbari frecvente.
CSI reduc rata exacerbarilor si amelioreaza calitatea vietii.
CSI influenteaza semnificativ rata de degradare anuala a VEMS, la pacientii peste 65 ani.
CSI se administreaza doar in perioadele de exacerbare.
CSI + BADLA reprezinta o optiune terapeutica frecvent utilizata,insa in doze mici.

a.
b.
c.
d.
e.

25. Roflumilast este [18]:

Inhibitor de fosfodiesteraza 2
Betamimetic cu durata lunga de actiune
Anticolinergic
Inhibitor de fosfodiesteraza 4
Corticosteroid inhalator

a.
b.
c.
d.
e.

26. In terapia BPOC, se asociaza [19]:

Vaccinarea anti-pneumococica la pacienti peste 65 ani sau cu comorbiditati cardiovasculare severe
Vaccinarea anti-gripala o data la 2 ani in formele severe de BPOC
Curele profilactice cu antibiotice, care si-au dovedit eficacitatea pe scara larga
Inhibitorii tusei in perioadele de exacerbare
Medicatie mucolitica este contraindicata in orice circumstanta clinica.

a.
b.
c.
d.
e.

27. In BPOC, urmatoarele constituie criterii clinice de gravitate care impun spitalizarea, cu exceptia
[22]:
Dispnee severa de repaus
Cianoza severa cu tendinta la agravare
Folosirea intensa a muschilor respiratori accesori
Alura ventriculara > 110/minut
Tahipnee > 18/minut

a.
b.
c.
d.
e.

28. Intr-un caz de carcinom bronhopulmonar tip scuamos, confirmat histopatologic, bilantul TNM
indica o tumora la nivelul LSS de 6 cm, cu invazia pleurei viscerale, adenopatii hilare ipsilateral si
revarsat pleural stang malign se incadreaza in [58]:
Stadiul I
Stadiul II
Stadiul IIIA
Stadiul IIIB
Stadiul IV

a.
b.
c.
d.
e.

29. Pentru a preveni reactiile de tip soc anafilactic, inainte de administrarea citostaticelor, se face
premedicatie cu [64]:
Ondansetron
Factori de crestere GM-CSF
Corticoizi
Lorazepam
Aprepitant

a.
b.
c.
d.
e.

30. Medicatia de salvare in astmul bronsic [44-45]:

Glucocorticoizii inhalatori
Metilxantinele
Beta2-agonistii cu durata lunga de actiune
Beta2-agonistii cu durata scurta de actiune
Inhibitorii de leukotriene

a.
b.
c.
d.
e.

31. Spirometria in astmul bronsic [42]:

Raport VEMS/CVF < 60%
Raport CVF/VEMS < 70%
Raport VEMS/CVF < 70%
Cresterea VEMS cu peste 15% dupa administrarea de bronhodilatatori inhalatori
Cresterea VEMS cu mai putin de 12% dupa administrarea de bronhodilatatori inhalatori

a.
b.
c.
d.
e.

32. Tuberculoza MDR implica rezistenta bacililor [72]:

Cel putin la izoniazida si etambutol
La izoniazida, rifampicina, la o quinolona si la aminoglicozide
Cel putin la izoniazida si rifampicina
Cel putin la pirazinamida si rifampicina
Cel putin la streptomicina si izoniazida

a.
b.
c.
d.
e.

33. Tuberculoza digestiva afecteaza cel mai frecvent [82]:

Colonul descendent
Jejunul
Stomacul
Regiunea ileo-cecala
Regiunea perianala

34. Urmatoarea afirmatie despre tratamentul stenozei mitrale este falsa:

a. terapia anticoagulanta este indicata la pacientii care au avut un accident embolic
b. pacientii simptomatici cu arie valvulara sub 1,5 cm2 trebuie tratati chirurgial sau interventional
c. la pacientii simptomatici cu anatomie nefavorabila dar risc operator crescut se indica de electie
tratamentul interventional
d. absenta fuziunilor comisurale nu contraindica valvuloplastia mitrala percutana cu balon
e. comisurotomia se practica mai rar dect protezarea valvulara

a.
b.
c.
d.
e.

35. Despre ischemia silentioasa este fals:

coronarografia este indicata la pacientii cu risc inalt
B-blocantele par sa fie cele mai eficiente in tratament
antogonistii de canale de calciu sunt mai putin eficienti decat B-blocantele
episoade frecvente si lungi indica un prognostic prost
nitratii sunt cei mai eficienti in tratament

a.
b.
c.
d.

36. Despre STEMI este fals ca:

in faza de evolutie se dezvolta tesut de granulatie
necroza miocardica progreseaza dinspre zona subepicardica
tabloul clinic de insuficienta cardiaca apare la o afectare de peste 25% a miocardului VS
pot sa rezulte zone de miocard siderat

e. in primele 30 minute modificarile sunt potential reversibile

a.
b.
c.
d.
e.

37. Despre SCA non-ST putem afirma urmatoarele, cu exceptia:

sunt mai frecvente decat STEMI
vasospasmul este frecvent asociat
exista si forma ne-aterosclerotica
dispneea este principalul simptom
se face diagnostic diferential cu embolia pulmonara

a.
b.
c.
d.
e.

38. Examinarile pentru HTA nu presupun:

electrocardiograma poate releva hipertrofie ventriculara stanga
ecocardiografia semnaleaza prezenta disfunctiei diastolice
daca indicele glezna-brat <1 se efectueaza examinare eco-Doppler
examinarea fundului de ochi
evaluarea proteinuriei cantitative/24 ore

39. Despre boala ulceroasa sunt false urmatoarele:

a. virusul Herpes simplex de tip 1 poate fi implicat in etiopatogeneza
b. in cazul unei infectii in antecedente, testele serologice pentru Helicobacter pylori nu mai sunt utile
c. dozarea secretiei acide gastrice bazale si maximale nu este utila
d. se foloseste testul rapid capilar pentru identificarea Helicobacter pylori
e. daca se administreaza AINS se recomanda asocierea misoprostolului

a.
b.
c.
d.
e.

40. Tratamentul bolii ulceroase cuprine urmatoarele, cu exceptia:

Omeprazol 40 mg/zi p.o. postprandial in ulcerul gastric
Ranitidina
Misoprostol 100-200 mcg x 4-6/zi in timpul meselor
Sucralfat
Subsalicilat de bismut

a.
b.
c.
d.
e.

41. Despre bolile inflamatorii intestinale este fals ca:

fumatul creste riscul de aparitie a bolii Crohn
Cytomegalovirus este considerat factor etiologic
exista un exces de prostaglandine
raspunsul Th1 este asociat cu colita ulcerativa
exista o exacerbare a invaziei leucocitare la nivelul epiteliului intestinal

a.
b.
c.
d.
e.

42. Modificarile endoscopice in colita ulcerativa nu includ:

eroziuni
granularitate
eritem
ulceratii pleomorfe
aspect de piatra de pavaj

43. Reprezinta o complicatie putin frecventa a colitei ulcerative:

a. malabsorbtia
b. perforatia
c. ocluzia

d. uveita
e. eritemul nodos

a.
b.
c.
d.
e.

44. Despre tratamentul medicamentos in bolile inflamatorii intestinale se pot afirma urmatoarele,cu
exceptia:
aminosalicilatii inhiba metabolismul acidului arahidonic
corticosteroizii inhiba metabolismul acidului arahidonic
corticosteroizii sunt indicati in megacolonul toxic
corticosteroizii sunt indicati in colita fulminanta
infliximabul nu este recomandat in formele de boala Crohn corticodependente

a.
b.
c.
d.
e.

45. Nu reprezinta cauza frecventa de ciroza hepatica:

toxoplasmoza
metotrexatul
amiodarona
boala Wilson
steatohepatita non-alcoolica

a.
b.
c.
d.
e.

46. Patogeneza cirozei heptice cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

fibroza hepatica difuza
depunerea fibrelor de colagen in spatiul Disse
formarea de membrane bazale la nivelul sinusoidelor
noduli de regenerare
celulele Ito, care impiedica colagenizarea spatiului Disse

a.
b.
c.
d.
e.

47. Despre ciroza hepatica putem afirma:

matrix metaloproteinazele au efect profibrotic
matrix metaloproteinazele au activitate crescuta
insuficienta cardiaca dreapta este factor etiopatogenetic
stelutele vasculare sunt patognomonice
epistaxisul nu apare in stadiul compensat

a.
b.
c.
d.
e.

48. Explorarile paraclinice in ciroza hepatica releva urmatoarele, cu exceptia:

fibrinogenul este scazut
indicele de protrombina scazut se corecteaza prin administrarea de vitamina K
bilirubina serica este de regula crescuta
amoniemie crescuta la pacintii cu encefalopatie
gradientul de albumina ser-ascita >1,1

a.
b.
c.
d.
e.

49. In ciroza hepatica:

de etiologie virala este cel mai frecvent micronodulara
de etiologie alcoolica este de regula macronodulara
raportul AST/ALT< 2 sugereaza etiologia alcoolica
nodulii de regenerare nu pot fi vizualizati ecografic
contractura Dupuytren sugereaza etiologia alcoolic
50. Ciroza biliara secundara presupune, cu exceptia:

a.
b.
c.
d.
e.

pentru aparitia cirozei este necesara prezenta colestazei de cel putin 6 luni
in tabloul clinic este prezenta steatoreea
indepartarea obstacolului face parte din tratamentul de baza
acidul ursodeoxicolic este eficient in tratament
stadiile avansta beneficiaza de transplant

Complement multiplu
51. Sunt sindroame dominate de aritmii:
a. Tahicardia prin reintrare nodal
b. Tahicardia prin reintrare atrioventricular ortodromic
c. Boala nodului sinusal
d. Blocul trifascicular (BRS+BRD)
e. Sindromul QT lung
52. Selectai afirmaiile adevrate referitoare la modul de apariie a aritmiilor cardiace:
a. Fibrilaia atrial la tineri apare prin stimularea parasimpaticului n cursul nopii
b. Flutterul atrial apare din cauza unor stimuli ectopici eficieni
c. Factorul declanator al flutterului atrial este o btaie atrial prematur (extrasistol)
d. n tahicardia paroxistic supraventricular apar circuite de reintrare pe un cord sntos
e. Fibrilaia atrial nate fibrilaie atrial, prin procesele de remodelare arterial
53. Cardiostimularea electric permanent se recomand:
a. La pacieni cu bradicardie persistent i simptomatici
b. La pacieni cu BAV tip 2 grad 3 indiferent de simptome
c. La pacieni simptomatici (sincop) cu sindrom de sinus carotidian
d. La pacieni peste 40 de ani cu bradicardie intermitent n sincopa reflex
e. La pacieni fr bradicardie documentat, la care BAV grad 2 poate fi provocat farmacologic
54. Endocardita infecioas este cauzat de:
a. Streptococi orali
b. Bacterii intracelulare (Coxiella)
c. Bacili Gram pozitiv (grupul Hacek)
d. Bacterii intracelulare (Chlamydia)
e. Fungi
55. Criterii de diagnostic ale endocarditei infecioase sunt:
a. Hemoculturi pozitive - criteriu major
b. Vegetaii valvulare - criteriu minor
c. Febr >38oC - criteriu major
d. Fenomene vasculare - criteriu major
e. Noduli Osler - criteriu minor
56. n profilaxia endocarditei infecioase:
a. Sunt vizai pacieni cu antecedente de endocardit
b. Se utilizeaz amoxicilin sau ampicilin
c. Antibioticul se administreaz cu 30-60 de minute naintea procedurii

d. Sunt vizai pacieni cu antecedente de reumatism articular acut

e. Se administreaz aspirin
57. Modificrile ECG din pericardita acut nu sunt:
a. Tulburri de ritm
b. Hipertrofie ventricular i atrial
c. Anomalii de segment ST
d. Tahicardie ventricular
e. Tahicardie sinusal
58. Tratamentul pericarditei acute exsudative const n:
a. Antiinflamatoare steroidiene: Ibubrofen 300-800 mg la 6-8 ore
b. Colchicin n monoterapie sau asociat cu Ibuprofen
c. Ibuprofen asociat cu protecie gastric
d. Antiinflamatoare steroidiene n pericardita uremic
e. Pericardiocentez n disecia de aort
59. Complicaiile refluxului gastro-esofagian nu sunt:
a. Esofagul Barrett care poate evolua spre carcinom scuamos
b. Sngerri din varice esofagiene
c. Esofagul Barrett: metaplazie esofagian a intestinului
d. Esofagul Barrett care necesit controale endoscopice regulate
e. Disfagia prin stenoze esofagiene
60. Factorii implicai n patogeneza bolii de reflux gastro-esofagian sunt:
a. Contracia insuficient a sfincterului esofagian superior
b. Relaxarea patologic tranzitorie a sfincterului esofagian inferior
c. Existena unei hernii hiatale mari
d. Ortostatism dup mas
e. Stilul de via (fumat, cretere n greutate)
61. Semne de alarm n caz de reflux gastro-esofagian sunt:
a. Disfagia
b. Odinofagia
c. Anemia
d. Hemoragia digestiv inferioar
e. Saietatea precoce
62. Examinrile complemetare efectuate n bolala de reflux gastro-esofagian sunt:
a. Endoscopia digestiv superioar
b. Ph-metria
c. Manometria
d. Teste respiratorii - urea breath test
e. Dozarea secreiei acide bazale
63. n clasificarea Los Angeles:
a. Gradul A - pierderi de substan mai mici de 5 mm profunzime
b. Gradul B - cel puin o leziune peste 5 mm lungime, fr leziuni confluente ntre pliuri

c. Gradul C - leziunile depesc 75% din circumferina esofagian

d. Gradul D - esofagit non-sever
e. Este necesar efectuarea endoscopiei digestive superioare
64. n tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian:
a. Antiacidele i alginaii nu duc la vindecarea esofagitei
b. Antiacidele i antisecretoriile au efect de tamponare
c. n prezent se recomand strategia step-up
d. Nu se poate interveni chirugical
e. Se utilizeaz IPP-uri: omeprazol, pantoprazol, lanzoprazol, rabeprazol
65. Inhibitorii de pomp de protoni:
a. Au un efect antisecretor superior celorlalte clase
b. Pot fi administrai pe perioade lungi
c. Pot produce o uoar hipergastrinemie
d. Folosii pe termen scurt induc malabsorbie
e. Sunt bine tolerai
66. Durata tratamentului bolii de reflux gastro-esofagian este:
a. 4-6 sptmni n faza de eradicare a H. pylori
b. 4 sptmni cnd nu exist esofagit
c. Sub 4 sptmni n esofagita cu pierdere de substan non-circumferenial
d. 8 sptmni n esofagita sever
e. Indicat pe termen nelimitat la pacienii la care nu s-a fcut endoscopie
67. Sunt afirmaii adevrate urmtoarele:
a. Rata de control a HTA depete o treime din numrul pacienilor hipertensivi;
b. La pacienii cu boal coronarian asociat se recomand scderea TA la valori <130/80mmHg ;
c. Dup vrsta de 50 de ani, prevalena este mai ridicat la sexul feminin;
d. Exist o relaie liniar ntre valorile TA i riscul de apariie al AVC, aceasta fiind responsabil de 54%
dintre AVC ;
e. HTA specific vrstnicului are doar valoarea TAD crescut.
68. Alegei afirmaiile false legate de variantele de HTA :
a. HTA adultului tnr este mai frecvent ntlnit la brbai dect la femei ;
b. HTA sistolic a vrstei mijlocii este datorat n principal creterii rezistenei periferice ;
c. HTA vrstnicului are valori ale TAD<90mmHg;
d. HTA malign produce mai ales afectare ocular ;
e. HTA mascat prezint valori crescute n timpul consultaiilor.
69. Alegei afirmaiile adevrate cu privire la etiologia HTA :
a. SRAA este implicat n patogeneza HTA esenial i unele forme de HTA secundar ;
b. La hipertensivi, crete calciul intracelular, scznd tonusul celulelor musculare netede vasculare;
c. Hiperaldosteronismul primar (sindromul Conn) este datorat, cel mai frecvent, unei cauze maligne la
nivelul glandei suprarenale ;
d. n coarctaia de aort, HTA este msurat doar la nivelul membrelor superioare ;
e. n boala Paget apare o HTA sistolic izolat.

70. Alegei afirmaiile false legate de diagnosticul clinic i paraclinic al HTA :

a. La prima vizit, se msoar TA la ambele brae ;
b. Este suficient 1 msurtoare la o vizit obinuit ;
c. La ecocardiografia Doppler carotidian, indicele de raport grosime intim-medie <0,9 este
patologic ;
d. Se msoar valorile reninei serice nainte i dup o or de la ingestia a 25mg Captopril, dac se
suspecteaz HTA reno-vascular ;
e. Eco- Doppler arterial periferic este recomandat dac indicele glezn-bra este <0,9.
71. Alegei variantele corecte legate de diagnosticul i stadializarea HTA:
a. Riscul cardiovascular global estimeaz riscul de eveniment coronarian acut sau AVC pe o durat de
maxim 10 ani;
b. Un risc adiional nalt corespunde unui procent de 20-30% de evenimente cardiovasculare fatale sau
nonfatale la 10 ani;
c. Un risc adiional mediu prezice 4-5% din decesele de cauz cardiovascular ;
d. Microalbuminuria de peste 300mg/24h evideniaz afectarea sublinic de organ ;
e. Circumferina taliei >108cm la brbai i >82cm la femei definesc obezitatea abdominal ca factor de
risc cardiovascular .
72. Afirmaiile false legate de complicaiile HTA sunt :
a. Apar prin accelerarea procesului de ateroscleroz, n direct legtur cu metabolismul CST ;
b. Riscul de boal cardiac ischemic se dubleaz pentru fiecare cretere a TAD cu 20mmHg n
intervalul 75-100mmHg ;
c. Riscul de IC este de 3 ori mai mare la brbaii hipertensivi fa de cei normotensivi;
d. Aritmiile ventriculare sunt mai frecvente la hipertensivii cu HVS, dependent de disfuncia VS ;
e. AVC hemoragic are o strns legtur cu ntrerupera medicaiei antihipertensive.
73. Alegei variantele adevrate legate de msurile terapeutice nonfarmacologice n tratamentul HTA:
a. Reducerea greutii vizeaz un IMC ntre 18,5-24,9 kg/m2;
b. Reducerea aportului de sodiu sub 3,8g este obligatoriu de respectat;
c. Se recomand efort fizic izometric la pacienii cu valori TA necontrolate ;
d. Reducerea consumului de alcool scade valorile TA n medie cu 2-4mmHg ;
e. Terapia de substituie cu nicotin are efect vasopresor minim.
74. Alegei variantele adevrate legate de msurile terapeutice farmacologice n tratamentul HTA:
a. La valori ale TA 129-120/<80mmHg cei cu valori TA la limit fr boli asociate se va indica
monitorizarea TA la domiciliu;
b. Iniial se urmrete scderea TA cu 5-10mmHg ;
c. Se prefer diuretice de ans celor tiazidice sau economizatoare de potasiu ;
d. Labetalolul i carvedilolul au i efect alfa-blocant;
e. Adugarea unui sartan la o doz maxim de IEC crete efectul antihipertensiv.
75. Alegei afirmaiile adevrate cu privire la particularitile tratamentului HTA :
a. La vrstnici, diureticele tiazidice i blocanii canalelor de calciu constituie primele opiuni ;
b. Metildopa se poate administra n HTA din sarcin ;
c. n prezena insuficienei renale la diabetici, se contraindic asocierea terapiei diuretice ;
d. Pentru pacienii coronarieni dovedii, obiectivul tensional este de 130/80mmHg ;

e. La pacienii hipertensivi cu nefropatie non-diabetic i cu proteinurie, sunt de elecie IEC i sartanii,

eventual diuretice.
76. Selectai variantele false legate de tratamentul intervenional/chirurgical n HTA :
a. Sunt metode de tratament utilizate aproape n exclusivitate la cazurile de HTA secundar ;
b. Pentru HTA reno-vascular, tratamentul de elecie al displaziei fibro-musculare este implantarea
unui stent prin angioplastie percutan;
c. Anevrismul de aort asociat HTA reno-vasculare necesit tratament chirurgical ;
d. Denervarea renal este un procedeu aplicat frecvent pacienilor cu HTA secundar unei stenoze de
arter renal ;
e. n hiperaldosteronismul primar, se impune o terapie de reechilibrare metabolic timp de 8-10zile
preoperator.
77. Alegei rspunsurile corecte privind tipurile de ICC :
a. ICC cu FE pstrat prezint disfuncie predominant diastolic ;
b. Cf. clasificrii NYHA, stadiul II cuprinde pacienii cu limitare sever a activitii fizice ;
c. ICC dreapt determin tipic dureri n hipocondrul stng ;
d. Cf. clasificrii ACC/AHA, stadiul B cuprinde pacieni fr simptome i semne de ICC;
e. Aproximativ 50% dintre pacienii cu ICC au FE sczut.
78. Alegei variantele corecte privind etio-patogeneza ICC :
a. Stenozele valvulare sunt implicate prin suprasolicitarea de presiune ;
b. Insuficiena renal reprezint un factor precipitant, care agraveaz simptomele ICC ;
c. Activarea neuroendocrin constituie un mecanism compensator tardiv ;
d. n ICC crete sinteza de molecule vasodilatatoare cu rol de contrareglare ;
e. Remodelarea ventricular implic i activarea diferitelor gene la nivel miocardic.
79. Alegei afirmaiile corecte legate de diagnosticul ICC:
a. Dispneea de repaus cu ortopnee apare n stadiile iniiale ;
b. Oboseala la efort fizic este dat de scderea debitului cardiac ;
c. Tusea nocturn este unul din simptomele specifice ;
d. Cardiomegalia este evideniat prin deplasarea ocului apexian lateral de LMC stng ;
e. n formele severe de IC, edemele periferice se nsoesc de acumularea de exsudat la nivelul
seroaselor.
80. Alegei afirmaiile false privind examinrile paraclinice n ICC :
a. Electrocardiograma este o investigaie obligatorie ;
b. Pe ETT, severitatea cea mai mare a disfunciei diastolice o are cea de tip restrictiv ;
c. La pacienii cu debut progresiv al simptomelor, valori ale BNP sub 125pg/mL exclud ICC ;
d. Disfuncia sistolic semnificativ a VS implic prezena cardiomegaliei pe radiografia toracic ;
e. Un test de efort maximal, fr simptome, la un pacient fr terapie confirm diagnosticul de ICC.
81. Alegei variantele corecte privind tratamentul ICC :
a. Blocantele de calciu nondihidropiridinice sunt de evitat ;
b. Valori ale creatininei serice peste 2,5mg/dL contraindic administrarea IECA ;
c. Beta-blocantele se administreaz n doze obinuite la pacienii cu decompensri ;
d. ARA au un efect semnificativ asupra reducerii mortalitii ;
e. Concentraiei seric terapeutic a digoxinului este ntre 0,6-1,2 mg/mL ;

82. Alegei variantele corecte privind contraindicaiile tratamentelor n ICC :

a. Stenoza bilateral de arter renal i administrarea de IECA ;
b. BAV grad 1 i administrarea de beta-blocante ;
c. K+ seric >= 5mmol/L i administrarea de eplerenon;
d. Frecvena cardiac sub 70bpm i administrarea de ivabradin;
e. Sindromul de preexcitaie i administrarea de digoxin.
83. Alegei variantele corecte legate de terapia intervenional n ICC cu FE redus :
a. Implantarea unui defibrilator cardiac (ICD) se recomand pentru prevenia primar i secundar la
pacientii cu speran de supravieuire sub 1 an ;
b. Terapia de resincronizare cardiac (CRT) se refer la o stimulare biventricular ;
c. Revascularizarea miocardic prin bypass poate fi asociat cu tehnica de reconstrucie ventricular ;
d. Transplantul cardiac este recomandat n ICC avansat, cu rspuns adecvat la terapia corect ;
e. La pacienii cu FE<30%, se prefer intervenii percutane de nlocuire a valvelor afectate.
84. Alegei afirmaiile corecte privitoare la ocul cardiogen din ICA :
a. Apare dup corectarea presarcinii i a aritmiilor cardiace majore ;
b. Indexul cardiac prezint valori crescute;
c. Cea mai frecvent cauz este IMA;
d. Poate produce complicaii digestive de tipul ulcerelor de stres :
e. TAS are valori sub 90mmHg.
85. Urmtoarele afirmaii legate de tabloul clinic al ICA sunt false :
a. Debutul dispneei este cel mai adesea noaptea, n somn ;
b. Modificrile auscultatorice evolueaz dinspre apex spre baza plmnilor ;
c. Tensiunea arterial este n general sczut ;
d. n ocul cardiogen, pacientul este tahicardic i anuric/oliguric;
e. Dac evoluia este favorabil, simptomatologia respiratorie i cardiovascular remite la fel de
repede cum s-a instalat.
86. Alegei variantele corecte legate de tratamentul ICA :
a. inta oxigenoterapiei este o SaO2 de cel puin 90% ;
b. Torasemidul are o absorbie inferioar furosemidului ;
c. Nitraii amelioreaz semnificativ dispneea i prognosticul pacienilor hipertensivi;
d. Digoxinul este de elecie n edemul pulmonar cardiogen la pacienii cu FiA;
e. Medicamentele inotrop pozitive i vasopresoare produc injurie miocardic, administrate pe termen
lung.
87.
a.
b.
c.
d.
e.

Alegei variantele corecte privind CMD :

Forma idiopatic poate apare n urma unei miocardite virale incomplet vindecate ;
La examenul macroscopic se evideniaz dilatarea celor 4 caviti cardiace ;
Simptomatologia apare progresiv, unii pacieni fiind asimptomatici n momentul depistrii;
Valvele cardiace sunt normale ;
Unul dintre criteriile diagnostice este dat de diametrul telediastolic sczut al VS.

88. Selectai variantele false legate de examinrile paraclinice efectuate n CMD :

a. RM este o metod util n diagnosticul diferenial cu formele ischemice ;

b.
c.
d.
e.

Pe ecocardiografie, VS este globulos, tipic ;

EKG este rar modificat ;
Monitorizarea EKG Holter evideniaz aritmii ventriculare severe n 90% din cazuri ;
Biopsia endomiocardic permite aprecierea severitii afectrii cardiace.

89. Selectai variantele corecte legate de tratamentul CMD idiopatice:

a. Este specific;
b. Terapia vasodilatatoare reprezint tratamentul iniial;
c. Terapia antiaritmic previne moartea subit;
d. Este principala indicaie a transplantului pulmonar;
e. Se poate asocia anticoagulare oral de lung durat din cauza riscului important de embolism.
90. Alegei variantele corecte referitoare la CMH :
a. Pentru diagnostic este necesar prezena obstruciei tractului de ejecie a VS;
b. Este o boal genetic, transmis autosomal-dominant ;
c. Mutaiile genei troponinei se regsesc n 5% din cazuri ;
d. Masa cordului depete frecvent 500mg ;
e. La 60% din pacieni sunt prezente anomalii ale valvei aortice.
91. Alegei variantele corecte referitoare la tabloul clinic i paraclinic n CMH :
a. Majoritatea pacienilor sunt asimptomatici ;
b. Angina pectoral este prezent la 90% din pacieni ;
c. n absena gradienilor intraventriculari, apare suflul mezotelesistolic pe marginea stng a
sternului);
d. EKG este normal la 5% din pacienii simptomatici;
e. Hipertrofia evideniat ecocardiografic intereseaz mai frecvent septul interventricular ;
92. Selectai rspunsurile false privind tratamentul CMH :
a. Beta-blocantele i diureticele sunt utilizate, n principal, pentru tratamentul simptomatic;
b. Beta-blocantele, antagonitii canalelor de calciu i disopiramida nu reduc frecvena aritmiilor
supraventriculare;
c. Amiodarona este puin eficient n tratamentul aritmiilor ventriculare din CMH;
d. Ablaia cu alcool a septului IV se recomand n refractaritatea la tratamentul medical ;
e. Procedeul Sigwart este asociat obligatoriu cu implantarea unui pacemaker temporar.
93. Alegei rspunsurile corecte referitoare la CMR :
a. Este mai rar ntlnit dect celelalte cardiomiopatii ;
b. Se aseamn funcional cu pericardita constrictiv ;
c. Funcia diastolic este normal ;
d. Pereii ventriculari sunt rigizi sau ngroai ;
e. Semnul rdcinii ptrate este caracteristic, evideniabil prin cateterism cardiac.
94. Alegei asocierile corecte privind tipurile de CMR :
a. Fibroza endo-miocardic form primar de CMR ;
b. Boala post-iradiere form secundar de CMR ;
c. Boala Fabry etiologie infiltrativ miocardic ;
d. Sindromul hipereozinofilic etiologie obliterativ endomiocardic ;
e. Boala Hunter tezaurismoz, endomiocardic.

95. Selectai variantele corecte privind examinrile paraclinice din CMR:

a. Calcificarea pericardic ilustrat paraclinic semnific mai degrab pericardit constrictiv;
b. Tulburrile EKG se ntlnesc mai ales n formele infiltrative de CMR ;
c. Amiloidoza produce hipervoltaj QRS ;
d. Biopsia endomiocardic este explorarea invaziv cea mai util ;
e. Mortalitatea este crescut, ndeosebi n CMR din hemocromatoz i amiloidoz ;
96. Selectai variantele corecte privind tratamentul CMR :
a. Utilizarea blocantelor canalelor de calciu este eficient pentru ameliorarea complianei;
b. IECA pot produce scderi excesive ale TA sistemice ;
c. Exist doar terapie simptomatic ;
d. Anticoagularea oral cu acenocumarol este necesar la toti pacienii cu tromboz apical;
e. Transplantul cardiac este de elecie la tinerii care dezvolt IC refractar.
97. Selectati afirmatiile adevarate [1-8]:
a. Principalul factor de risc in BPOC este poluarea atmosferica.
b. In conditii fiziologice, valorile VEMS se mentin normale pe toata durata vietii.
c. BPOC este caracterizat printr-un sindrom obstructiv de cai mici, progresiv si reversibil, spontan sau
sub terapie.
d. Clinic, BPOC se manifesta prin tuse productiva cronica si dispnee de efort .
e. Aparitia sputei hemoptoice la un pacient cu BPOC constituie indicatie de radiografie toracica.
98. Referitor la deficitul genetic de alpha1-antitripsina, sunt FALSE urmatoarele afirmatii [4]:
a. Indivizii cu alele heterozigote asociate cu deficit de sinteza de AAT (PiMZ) prezinta valori serice
scazute de AAT protectoare, dar peste 10% din normal.
b. Fumatul accelereaza aparitia emfizemului la pacientii cu deficit de AAT.
c. Distrugerea peretilor alveolari determina instalarea emfizemului centroacinar la pacienti tineri, sub
40 de ani.
d. Acest model de risc genetic se regaseste in populatia de bolnavi cu BPOC in proportie de 5%.
e. Deficitul de AAT determina lipsa protectiei fata de catepsina si elastaze la nivelul tesutului pulmonar.
99. Investigatiile paraclinice la un pacient cu BPOC indica [11]:
a. La spirometrie, un raport CVF/VEMS < 0.7, dupa administrarea de bronhodilatator.
b. In prima faza, studiul gazelor sanguine arata hipoxemie arteriala normocapnica
c. Singura indicatie speciala de CT in BPOC este studiul precis al bulelor de emfizem.
d. Diagnosticul diferential cu astmul bronsic se poate face printr-un test de provocare nespecifica cu
metacolina.
e. Factorul de transfer al monoxidului de carbon poate fi crescut datorita modificarilor interstitiale din
emfizem.
100. In BPOC, clasificarea GOLD prevede urmatoarele grupe de risc [14]:
a. Grupa A risc scazut, simptome semnificative : 1 exacerbare pe an si MMRC 0.
b. Grupa B risc scazut, simptome semnificative: 1 exacerbare pe an, CAT 10.
c. Grupa B risc scazut, simptome semnificative: stadiul II de obstructie dupa VEMS, MMRC 2.
d. Grupa C risc crescut, simptome reduse: stadiul IV de obstructie dupa VEMS, <2 exacerbari/an.
e. Grupa D risc crescut, simptome semnificative: stadiul III de obstructie dupa VEMS, CAT 10.

101. Indicatiile de fibrobronhoscopie in BPOC sunt urmatoarele, cu exceptia [15]:

a. Pneumonii repetitive
b. Pacient tanar, nefumator
c. Hemoptizie
d. Anomalii radiologice: hiluri asimetrice
e. Hipertensiune arteriala pulmonara semnificativa.
102. In ceea ce priveste tratamentul farmacologic al BPOC, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu
exceptia [17]:
a. Terapia de baza in BPOC sunt corticosteroizii.
b. Betamimetice cu durata scurta de actiune sunt: salbutamol, indacaterol, terbutalina.
c. Efectele secundare ale betamimeticelor cuprind tahicardie, tremorul extremitatilor si
hipopotasemie.
d. Bromura de tiotropium se administreaza la intervale fixe, la 6 sau 8 ore.
e. Doza totala maxima de teofilina este de 600 mg/zi.
103. Corticosteroizii inhalatori in terapia BPOC alegeti afirmatiile false:
a. Sunt recomandati la pacientii cu obstructie semnificativa (stadiile 2 si 3) si exacerbari frecvente.
b. CSI reduc rata exacerbarilor si amelioreaza calitatea vietii.
c. CSI influenteaza semnificativ rata de degradare anuala a VEMS, la pacientii peste 65 ani.
d. CSI se administreaza doar in perioadele de exacerbare.
e. CSI se pot asocia cu BADLA, insa in doze mici.
104. Tratamentul adecvat in functie de grupul de risc in BPOC afirmatii FALSE [19]:
a. Grupul A , prima optiune: CSI+BADLA sau anticolinergic cu durata scurta de actiune
b. Grupul B, prima optiune: BADLA sau teofilina
c. Grupul C, prima optiune: CSI+BADLA sau anticolinergic cu durata lunga de actiune
d. Grupul C, alternativa la prima optiune: BADLA + IPDE4
e. Grupul D, prima optiune: CSI+BADLA sau teofilina
105. Tratamentul nonfarmacologic al BPOC afirmatii adevarate [19]:
a. Constituie indicatie de oxigenoterapie de lunga durata PaO2 > 60 mmg + cord pulmonar cronic
b. Oxigenoterapia la domiciliu se administreaza minim 15-16 ore/zi, inclusiv noaptea.
c. Ventilatia noninvaziva este indicata pacientilor cu BPOC si sindrom de apnee in somn.
d. Programele de reabilitare respiratorie se adreseaza pacientilor cu forme moderate de BPOC care
prezinta semne de depresie.
e. La pacientii care sub oxigenoterapie au PaCO2 < 55mmHg se indica asocierea ventilatiei noninvazive
tip BiPAP.
106. In exacerbarile severe de BPOC, sunt indicatii de tratament intr-un serviciu de reanimare [22]:
a. PaO2 <60 mmHg si PaCO2 > 70 mmHg
b. Antecedente de BPOC grav cu stop cardio-respirator
c. Confuzie sau coma
d. pH < 7.30
e. PaO2 <50 mmHg si PaC02 > 45 mmHg.
107. Particularitati clinice in cancerele bronho-pulmonare [50]:
a. Carcinomul cu celule mici este de obicei dispus central/hilar.

b.
c.
d.
e.

Adenocarcinomul este forma cea mai frecvent intalnita la fumatori.

Sindroamele paraneoplazice sunt asociate mai ales cu carcinomul cu celule mici.
Carcinomul scuamos apare mai frecvent la femei nefumatoare.
Carcinomul cu celule mari are o evolutie rapida, cu diseminare hematogena precoce.

108. Referitor la tumorile pulmonare maligne de tip epitelial, sunt considerate leziuni preinvazive [51]:
a. Hiperplazia adenomatoasa fara atipii
b. Carcinomul scuamos in situ
c. Hiperplazia idiopatica difuza de celule neuroendocrine
d. Hiperplazia adenomatoasa atipica
e. Adenomul papilar
109. Elemente clinice sugestive pentru extinderea loco-regionala in cancerul bronho-pulmonar [53]:
a. Disfonie
b. Edem in pelerina prin compresia/invazia VCS
c. Fracturi patologice
d. Sindrom Eaton-Lambert
e. Pleurezie hemoragica
110. Contraindicatii pentru interventia chirurgicala in cancerul bronhopulmonar [60]:
a. Varsta > 75 ani
b. Insuficienta cardiaca avansata
c. Hipertensiune arteriala pulmonara
d. IMA recent (ultimele 3 luni)
e. Insuficienta hepatica avansata
111. Urmatoarele afirmatii despre radioterapia in cancerul bronhopulmonar sunt FALSE [61]:
a. In cazurile de carcinom cu celule mici, se indica iradierea profilactica a craniului pentru cei cu
remisiune partiala dupa chimioterapie
b. Pentru controlul durerii generate de metastaze osoase, se poate opta pentru radioterapie paliativa
c. Exista indicatie de radioterapie in cazurile de cancere non-microcelulare localizate, care postchirurgie prezinta margini de rezectie microscopic pozitive
d. Radioterapia se efectueaza si la pacientii cu stare generala foarte alterata, ca alternativa la chirurgie
e. In stadiile I si II, standardul de tratament il constituie radioterapia curativa.
112. Cisplatin in chimioterapia cancerului bronhopulmonar afirmatii adevarate [63]:
a. Cisplatinul este un citostatic slab emetogen
b. Prezinta risc mai crescut de nefrotoxicitate fata de carboplatin
c. Se asociaza cu pemetrexed in terapia cancerelor non-microcelulare
d. Se asociaza cu etopozid in terapia carcinoamelor microcelulare
e. Prezinta risc mai crescut de trombopenie fata de carboplatin
113. Terapia biologica in cancerul bronhopulmonar Bevacizumab [65]:
a. Reprezinta anticorpi monoclonali anti-EGFR
b. Reprezinta anticorpi monoclonali anti-VEGF
c. Are rol anti-angiogenic.
d. Este indicat in stadiile incipiente, in asociere cu chimioterapia.
e. Este contraindicat in carcinoamele de tip scuamos.

114. Strategia terapeutica in cancerul bronhopulmonar cuprinde [66,67]:

a. In formele microcelulare, lobectomia este de electie
b. In formele non-microcelulare, stadiile IIIA nerezecabile si IIIB, se indica radio-chimioterapie
c. In stadiul IV, radioterapie de intentie curativa
d. Inhibitori de tirozin-kinaza in stadiile IIIA nerezecabile
e. In formele microcelulare, chimioterapie concomitent cu radioterapie
115. Tratamentul complicatiilor din cancerul bronhopulmonar, afirmatii FALSE [68]:
a. In sindromul de vena cava superioara, se administreaza corticoizi de prima intentie
b. In revarsatul pleural recidivant, se intervine toracoscopic prin pleurodeza cu instilare de talc
intrapleural
c. In hemoptiziile masive, se poate administra terlipresina , inclusiv la pacienti cu arteriopatie
obliteranta sau cardiopatie ischemica
d. In compresiunile medulare, se recurge la chirurgie de decompresie si stabilizare vertebrala.
e. Obstructia unei bronhii principale se poate aborda endoscopic.
116. Selectati enunturile adevarate [68]:
a. Plamanul este principalul site metastatic, urmat de ficat.
b. In cancerul mamar, metastazele pulmonare pot deveni manifeste la mai mult de 5 ani dupa
tratamentul tumorii primare.
c. In cazul unei singure metastaze, aceasta se poate rezeca chirurgical.
d. Radiologic, metastazele pulmonare pot avea aspect de leziuni nodulare sau de limfangita
carcinomatoasa.
e. Metastazele pulmonare nu pot fi abordate chirurgical, indiferent de numar sau rezerva functionala
respiratorie.
117. In cancerul bronhopulmonar cu invazia simpaticului cervical, apare sindromul Claude-BernardHorner, manifestat prin [53]:
a. Midriaza
b. Mioza
c. Ptoza palpebrala
d. Exoftalmie
e. Enoftalmie
118. Sindroamele paraneoplazice mai frecvent asociate cu cancerul bronhopulmonar [53]:
a. Hipersecretia de ADH manifestata prin hipernatremie.
b. Hipercalcemia din metastazele osoase
c. Acanthosis nigricans
d. Tromboflebite migratorii
e. Degenerescenta retiniana.
119. Pneumoniile atipice se caracterizeaza prin [27]:
a. Debut brutal cu frison, hipertermie
b. Tuse, dureri toracice, cefalee, mialgii
c. Precedate frecvent de semne de infectie rinofaringiana
d. Examen obiectiv sugestiv
e. Posibile etiologii: Coxiella burnetti, Streptococcus pneumoniae

120. In cursul unei pneumonii, se pot observa urmatoarele aspecte radiologice [29]:
a. Abces pulmonar: opacitate unica/multipla, ulterior excavata cu nivel hidroaeric
b. Colectie lichidiana: opacitate omogena ce intereseaza sinusul costo-diafragmatic, limita superioara
cu concavitatea in jos
c. Frecvent, adenopatii satelite hilare
d. Infiltrat interstitial in pneumonia atipica
e. Condensare pulmonara cu bronhograma aeriana in pneumonia atipica
121. In pneumonii, investigatiile paraclinice pot indica [31]:
a. Hemoleucograma: leucocitoza marcata cu neutrofilie
b. Gazometrie arteriala: hipoxemie de repaus, hipocapnie, alcaloza respiratorie
c. In caz de pneumonie pe fond de BPOC , hipercapnie cu acidoza metabolica
d. Hemoculturi, pe probe recoltate inafara puseului febril
e. Modificari ale ionogramei cauzate de deshidratare.
122. Tratamentul pneumoniilor comunitare, afirmatii adevarate [31-33]:
a. In pneumonia confirmata cu Legionella, durata tratamentului este de 21 zile.
b. Claritromicina si azitromicina nu sunt eficiente impotriva Streptococcus pneumoniae.
c. In caz de alergie la beta-lactamine, se poate opta pentru macrolide.
d. Moxifloxacina este activa impotriva majoritatii germenilor incriminati in etiologia pneumoniilor
comunitare.
e. In cazul suspiciunii de aspiratie, se recomanda clindamicina.
123. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa [34]:
a. Poate surveni in caz de corticoterapie cronica
b. Mortalitate redusa
c. Este necesara asocierea a minim 3 antibiotice anti-piocianice
d. Se poate opta pentru ciprofloxacina + imipenem
e. Se poate opta pentru macrolida + meropenem + aminoglicozid
124. Fiziopatologia astmului bronsic [40]:
a. Obstructia bronsica este reversibila spontan sau dupa un medicament bronhodilatator
b. Sindromul obstructiv este caracterizat prin scaderea rezistentei la flux si scaderea debitelor
expiratorii
c. In obstructiile usoare, se asociaza hiperinflatia (cresc volumele pulmonare)
d. Hiperreactivitatea bronsica indica o sensibilitate anormala a arborelui traheobronsic la diversi
stimuli.
e. Transferul gazos prin membrana alveolo-capilara este in mod caracteristic scazut.
125. Simptome in astmul bronsic [41]:
a. Tuse cu expectoratie in cantitate mare
b. Dispnee inspiratorie
c. Wheezing
d. Senzatie de constrictie toracica
e. Dispnee expiratorie
126. Diagnosticul diferential al astmului cuprinde [44]:

a.
b.
c.
d.
e.

BPOC la tineri nefumatori

Infectii respiratorii la copii
Alveolita alergica extrinseca
Tusea medicamentoasa indusa de IECA
Obstructia de cai aeriene mari prin corpi straini

127. Omalizumab afirmatii adevarate [45]:

a. Face parte din clasa inhibitorilor de leukotriene
b. Inhiba reactiile mediate de IgE
c. Indicat in formele usoare/moderate de astm bronsic
d. Se administreaza pe cale orala
e. Se administreaza sub forma de injectii subcutanate.
128. Glucocorticoizii inhalatori in astmul bronsic [45]:
a. Reactii adverse: candidoza oro-faringiana, disfonie
b. Contraindicati in caz de cataracta, ulcer gastric, tulburari psihice
c. La doze reduse pe termen lung, apare supresia corticosuprarenalei
d. Se asociaza cu bronhodilatatoarele de lunga durata: salbutamol, fenoterol
e. Se asociaza cu bronhodilatatoarele de lunga durata: salmeterol, formoterol
129. Reactii adverse ale anticolinergicelor [44]:
a. Retentie urinara
b. Acutizarea glaucomului
c. Incetinirea cresterii la copii
d. Disfonie
e. Diaree
130. Forme particulare de astm bronsic [41]:
a. Astmul in sarcina se amelioreaza in toate cazurile
b. Astmul indus de aspirina debut cu simptome nazale
c. Astmul indus de efort nu poate fi prevenit prin medicatie bronhodilatatoare anterior efortului
d. Astmul tusiv tuse neproductiva, predominant nocturna
e. Astmul profesional ameliorarea simptomelor in zilele nelucratoare
131. Examenul obiectiv in astmul bronsic [41]:
a. Murmur vezicular cu inspir prelungit
b. Raluri sibilante difuze
c. Raluri crepitante difuze
d. Murmur vezicular diminuat in obstructiile severe
e. Murmur vezicular cu expir prelungit
132. Patogeneza tuberculozei, afirmatii adevarate [74]:
a. Factori de risc interni terapia cronica anti TNF
b. Factori de risc externi , de mediu - carente alimentare, surmenaj, igiena precara
c. Tuberculoza primara progreseaza mereu spre TB activa
d. Reactia inflamatorie specifica antiTB are la baza o reactie de hipersensibilitate intarziata de tip
celular IV
e. In conditii de diminuare a imunitatii celulare, infectia TB se poate reactiva.

133. Sindromul de impregnare bacilara [76]:

a. Stare subfebrila prelungita
b. Scadere ponderala
c. Transpiratii
d. Scaderea performantelor scolare la copii
e. Alterarea starii de constienta
134. Tuberculoza secundara [77]:
a. Ftiziogeneza este exogena (reactivarea unor focare primare de diseminare limfo-hematogena)
b. Evolutia este cronica, cu pusee si remisiuni
c. Vindecarea este spontana
d. Spre deosebire de tuberculoza primara, se asociaza cu adenopatii satelite
e. Se manifesta prin tuse, hemoptizie, amenoree, casexie.
135. Examenul bacteriologic pentru micobacteriile TB cuprinde [77]:
a. Microscopia in coloratie Lowenstein-Jensen
b. Insamantarea pe mediu de cultura solid Ziehl-Neelsen
c. Insamantarea pe mediu de cultura lichid Bactec
d. Se poate efectua pe lichidul de lavaj bronhoalveolar
e. Se poate efectua pe lichid pericardic
136. Intradermoreactia la tuberculina [78]:
a. Test utilizat pentru a verifica eficienta vaccinarii BCG
b. Reactia pozitiva certifica boala, indiferent de varsta
c. Rezultatul se interpreteaza la 48 ore de la injectare.
d. Reactia <9 mm poate indica alergie post-vaccinala BCG.
e. Reactia negativa poate aparea la un pacient infectat, aflat sub tratament cu citostatice.
137. Pneumotoracele (PTX) in TB pulmonara [80]:
a. PTX inchis comunicarea bronho-pleurala se inchide spontan
b. PTX cu supapa aerul intra in cavitatea pleurala in inspir, iese in expir
c. Clinic: hipersonoritate pulmonara
d. Radiologic: hipertransparenta fara desen vascular pulmonar
e. PTX mare tratament etiologic, repaus si antitusive.
138. Pleurezia TB caracteristici lichid pleural [81]:
a. Transsudat
b. Glicopleurie <80 mg%
c. Adenosin-deaminaza ADA > 70 U/L
d. Bogat in limfocite > 75%
e. Bogat in polimorfonucleare neutrofile > 75%
139. Medicamente antituberculoase de prima linie [84]:
a. Rifabutina
b. Etambutol
c. Pirazinamida
d. Amikacina
e. Levofloxacin

140. Despre stenoza mitrala sunt adevarate urmatoarele:

a.
b.
c.
d.
e.

este determinata de reducerea suprafetei orificiului mitral sub valoarea de 4-6 cm2
forma postreumatismala se intalneste mai frecvent la sexul masculin
poate avea ca etiologie hipoplazia inelului mitral
poate avea ca etiologie inelul supravalvular mitral
poate aparea in cadrul LES

141. In stenoza mitrala:

a.
b.
c.
d.
e.

se produce o crestere a presiunii in atriul stang in repaus

apare vasoconstrictia arteriolelor pulmonare
in timp apare insuficienta pulmonara si tricuspidiana
este favorizata aparitia aritmiilor atriale
in majoritatea cazurilor functia sistolica a ventriculului stang este scazuta

142. Examenul obiectiv cardiac n stenoza mitrala poate evidentia:

a.
b.
c.
d.
e.

accentuarea zgomotului 2
accentuarea zgomotului 1
diminuarea zgomotului 1
suflu sistolic de insuficienta tricuspidiana functionala
zgomot 3

143. Despre tratamentul stenozei mitrale sunt false urmatoarele:

a.
b.
c.
d.

tratamentul medical se adreseaza complicatiilor stenozei mitrale

noile anticoagulante orale sunt indicate la pacientii cu valvulopatii reumatismale
nu sunt necesare masuri generale de profilaxie a endocarditei infectioase
la pacientii asimptomatici, cu arie valvulara sub 1,5 cm2, dar cu risc embolic crescut, se recomanda
tratament interventional
e. regurgitarea mitrala moderata nu contraindica tratamentul interventional
144. Liniile Kerley B apar pe radiografia toracica n:
a.
b.
c.
d.
e.

stenoza mitrala
stenoza tricuspidiana
insuficienta tricuspidiana
insuficienta mitrala
stenoza pulmonara

145. Insuficienta mitrala:

a.
b.
c.
d.
e.

forma acuta poate fi determinata de traumatisme toracice

poate fi produsa prin calcifieri ale inelului mitral
determina tahiaritmie ca mecanism compensator
produce mai frecvent embolii periferice dect stenoza mitrala
poate determina stari lipotimice sau sincopa

146. Tratamentul insuficientei mitrale presupune:

a.
b.
c.
d.

tratamentul edemului pulmonar acut

n forma acuta sunt contraindicati nitratii si diureticele
n forma cronica tratamentul cu vasodilatatoare este util la pacientii fara insuficienta cardiaca
tratamentul chirurgical este indicat pacientilor asimptomatici care asociaza disfunctie ventriculara
stnga
e. procedura "edge-to-edge" are indicatii limitate si este mai putin eficienta dect interventiile
chirurgicale
147. Despre stenoza aortica sunt adevarate urmatoarele:
a.
b.
c.
d.
e.

determina dilatarea aortei

suflul iradiaza frecvent bilateral pe vasele gtului
suflul poate iradia catre apex
zgomotul 2 este accentuat
bradicardia are efecte negative la acesti pacienti, determinnd scaderea debitului cardiac

148. Clasificarea canadiana a anginei pectorale presupune:

a.
b.
c.
d.
e.

CC1: angina apare doar la efort foarte intens

CC2: mersul rapid precipita angina
CC2: peste 5METs prezinta angina
CC3: limitare marcata a activitatii fizice
CC4: discomfort toracic la activitati de autoingrijire

149. Angina pectorala stabila:

a.
b.
c.
d.
e.

proteina C reactiva are rol in predictia evenimentelor cardiovasculare

hipertrofia ventriculara stanga sugereaza prognostic sever
ecografia transtoracica nu are rol diagnostic direct
RMN-ul cardiac este util in stabilirea indicatiei de revascularizare
tomografia computerizata nu se recomanda ca metoda de screening la pecientii cu risc redus

150. Reprezinta risc inalt de mortalitate in angina pectorala:

a.
b.
c.
d.
e.

disfunctie ventriculara stanga de repaus severe (FEVS<40%)

defecte moderate de perfuzie la scintigrafia de stres
defecte multiple de perfuzie la scintigrafia de stres
ischemie extensiva la ecocardiografia de stres
test ecg de efort pozitiv, cu criterii de severitate

151. A doua linie de tratament a anginei pectorale stabile conform ghidului ESC 2013 cuprinde:
a.
b.
c.
d.
e.

ivabradina
metoprolol
ranolazina
nicorandil
verapamil

152. Tratamentul anginei pectorale stabile presupune urmatoarele, cu exceptia:

a. revascularizare in cazul leziunilor vasculare critice de peste 50% pe trunchiul coronarei stangi

b.
c.
d.
e.

angioplastia coronariana creste supravietuirea

angioplastia coronariana reduce riscul de infarct miocardic
by-pass-ul aorto-coronarian are eficacitate superioara terapiei medicamentoase
angioplastia coronariana este indicata la pacientii care prezinta risc inalt la stratificarea riscului

153. Despre sindromul x putem afirma:

a.
b.
c.
d.
e.

este o angina microvasculara

este mai frecvent la femei
apare mai frecvent dupa menopauza
in 90% din cazuri durerea este tipica
artere coronare normale angiografic

154. In tratamentul sindromului x:

a.
b.
c.
d.
e.

B-blocantele nu si-au dovedit eficienta

substitutia estrogenica nu este recomandata
nicorandilul este contraindicat
IEC sunt eficienti
substitutia estrogenica reduce frecventa episoadelor anginoase

155. Ischemia silentioasa nu presupune:

a.
b.
c.
d.
e.

modificari tranzitorii de segment ST

anomalii de cinetica la ecocardiografia de stres
absenta simptomelor anginoase
cardiomiopatia pe care o induc este o cauza rar intalnita de insuficienta cardiaca
variatie circadiana cu episoade mai frecvente seara

156. Angina varianta:

a. este produsa prin spasm coronarian
b. pe EKG asociaza supradenivelare ST tranzitorie
c. de obicei dureaza peste 30 minute
d. este mai frecventa la femei
e. fumatul reprezinta singurul factor de risc cunoscut
157. Despre angina Prinzmetal sunt false urmatoarele:
a. nu raspundela administrarea de nitrati sublingual
b. se poate asocia cu aritmii ventriculare maligne
c. testul cu ergonovina se foloseste la pacientii cu coronare normale
d. se face diagnostic diferential cu consumul de cocaina
e. tratamentul presupune monoterapia cu B-blocante
158. Insuficienta mitrala ischemica acuta:
a. are un prognostic nefavorabil fara un tratament rapid
b. determina o supraincarcare de volum lenta a inimii stangi
c. provoaca congestie pulmonara acuta
d. nu are indicatie chirurgicala
e. presupune administrarea de vasodilatatoare

159. Insuficienta mitrala inschemica cronica:

a. evolueaza spre insuficienta cardiaca
b. suflul sistolic este cel mai important semn clinic
c. ecocardiografia transtoracica este examinarea principala
d. ecocardiografia de stres este contraindicata
e. nu are caracter dinamic
160. Despre STEMI putem afirma ca:
a. accidentul vascular cerebral poate fi o forma de prezentare
b. ritmul cardiac este frecvent tahicardic
c. indexul cardiac reflecta functia de pompa a ventriculului drept
d. troponinele au specificitate scazuta
e. modificarea diagnostica este supradenivelarea de segment ST nou aparuta , prezenta in doua
derivatii contigue 0,02 mV
161. Despre markerii de necroza miocardica este fals ca:
a. troponinele se dozeaza la prezentare si la 24 ore
b. troponinele raman crescute o perioada scurta de timp
c. troponinele permit diagnosticul tardiv al necrozei miocardice
d. CK-MB creste si in miocardite
e. troponinele cresc si in embolia pulmonara
162. Stratificarea riscului in SCA non-ST presupune:
a. varsta >75 ani reprezinta risc scazut
b. angina pectorala nocturna reprezinta risc crescut
c. FE<40% reprezinta risc mediu
d. edemul pulmonar reprezinta risc crescut
e. accentuarea simptomelor ischemice in ultimele 48 ore reprezinta risc crescut
163. Tratamentul SCA non-ST presupune:
a. administrarea de nitroglicerina
b. -blocante in special la cei cu disfunctie ventriuclara stanga
c. nitratii scad consumul miocardic de oxigen
d. se recomanda nifedipina cu eliberare rapida
e. blocantele canalelor de calciu se recomanda la pacientii cu disfunctie ventriuclara stanga
164. Clasificarea HTA cuprinde:
a. TA sistolica<160 in HTA usoara
b. TA diastolica <100 HTA moderata
c. TA140 in HTA sistolica izolata
d. TA diastolica 85 in HTA normala
e. TA diastolica<90 in HTA normal inalta
165. Despre complicatiile HTA putem afirma:
a. riscul de IC este mai mare legat de TA sistolica decat de cea diastolica
b. dintre aritmiile supreventriculare, fibrilatia atriala este cel mai frecvent intalnita la hipertensivi
c. hipertrofia ventriculara este implicata in aritmogeneza
d. la pacientii cu BRC si diabet, tinta tratamentului antihipertensiv este 130/80 mmHg

e. hipertrofia miocitara nu are rol in aritmogeneza

166. Tratamentul HTA presupune:
a. la pacientii cu CI se alege -blocant sau blocant de canal de calciu ca terapie initiala
b. la pacienti cu insuficienta renala se aleg IEC ca terapie initiala
c. metildopa nu este aprobat in HTA de sarcina
d. la varstnici -blocantele si diureticele tiazidice constituie primele optiuni
e. inhibitorii centrali adrenergici au eficienta scazuta
167. Helicobacter pylori:
a. produce toxine agresive local
b. nu influenteaza secretia duodenala de bicarbonat
c. are tropism selectiv pentru mucoasa de tip duodenal
d. creste secretia gastrica acida
e. infectia este asociata cu limfomul MALT
168. Consumul de AINS este implicat in etiopatogenia bolii ulceroase prin:
a. alterarea fluxului vascular intramucos
b. blocarea COX2
c. efect toxic local
d. stimularea secretiei de prostaglandine
e. modificarea aerentei neutrofilelor la microcirculatia gastrica
169. In boala ulceroasa:
a. durerea debuteaza postprandial tardiv in ulcerul duodenal
b. apare senzatia de satietate precoce
c. ulcerele din duodenul proximala ridica suspiciunea bolii Crohn
d. ulcerul peptic este diagnosticat endoscopic ca un defect de mucoasa cu diametrul mai mare de 2
mm
e. ulcerele duodenale se biopsiaza de rutina
170. Tripla terapie pentru eradicarea Helicobacter pylori cuprinde:
a. Metronidazol 2x1g/zi
b. Claritromicina 2x0,5g/zi
c. Lansoprazol 2x30mg/zi
d. Esomeprazol 2x20mg/zi
e. durata tratamntului este de 3- 4 saptamani
171. Colita ulcerativa:
a. poate produce si afectarea ileonului terminal
b. poate sa produca si constipatie
c. forma fulminanta se caracterizeaza prin emisia a mai mult de 6 scaune pe zi
d. in forma severa pulsul <90
e. aprecierea severitatii se realizeaza conform scorului CDAI
172. In boala Crohn:
a. apare afectare transmurala a peretelui intestinal
b. localizarea colonica este caracterizata prin scaune cu aspect steatoreic

c. pot aparea ulceratii aftoase la nivelul cavitatii bucale

d. apare deficit de vitamina B12
e. rectul este intotdeauna afectat
173. Despre colita ulcerativa este adevarat ca:
a. ASCA sunt preponderent pozitivi
b. granuloamele sunt frecvente
c. apare colagenizare
d. se face diagnostic diferential cu diverticulita colonica
e. scorul Mayo in formele medii este curpins intre 6-10
174. Despre complicatiile bolilor inflamatorii intestinale este adevarat ca:
a. displazia certa are indicatie de colectomie totala
b. megacolonul toxic este declansat frecvent de hiperpotasemie
c. ocluzia intestinala apare cu precadere in colita ulcerativa
d. diagnosticul fistulelor se stabileste prin entero CT sau entero RMN
e. in boala Crohn pot aparea fistule entero-cutanate
175. Manifestarile extraintestinale in bolile inflamatorii intestinale cuprind:
a. pioderma cangrenosum
b. uveita
c. manifestarile pulmonare care apar mai frecvente in colita ulcerativa
d. litiaza renala
e. osteoporoza care apare cu predilectie in colita ulcerativa
176. In colangita sclerozanta primitiva:
a. pANCA sunt pozitivi
b. colangiografia IRM reprezinta o metoda de diagnostic
c. biopsia hepatica este obligatorie
d. stadiul 2 este caracterizat prin fibroza in punti
e. in stadiul 1 apare necroza hepatocitara
177. Colita ulcerativa in puseu:
a. in rectita se administreaza supozitoare cu derivati de 5 ASA
b. intoleranta la 5 ASA impune folosirea corticosteroizilor
c. in colita acuta fulminanta nu se administreaza chinolone
d. supozitoarele de 5 ASA se administreaza in doza de 4 g/zi
e. in formele fara raspuns terapeutic la 3-7 zile de cortizon injectabil se administreaza ciclosporina sau
infliximab
178. Boala Crohn in puseu:
a. in afectarea gastroduodenala se administreaza 5 ASA
b. ileita si colita moderata se trateaza initial cu 5 ASA
c. budesonidul se adminstreaza cu precautie din cauza efectelor adverse
d. eficienta imunosupresoarelor apare dupa 3-6 luni de tratament
e. Azatioprina se administreaza in lipsa raspunsului la cortizon

179. Indicatii de urgenta ale tratamentul chirurgical al colitei ulcerative sunt:

a. displazia
b. perforatia
c. megacolonul toxic
d. hemoragia digestiva inferioara
e. cancerul colo-rectal
180. Boala Wilson:
a. este produsa prin acumularea fierului in organism
b. produce afectare renala
c. scade ceruloplamina serica
d. tabloul clinic cuprinde semne de afectare neurologica
e. poate produce hepatita acuta sau cronica
181. Diagnosticul diferential al cirozei hepatice se face cu:
a. hepatita cronica caracterizata prin hepatomegalie cu marginea inferioara ascutita
b. hepatosteatoza
c. ascita tuberculoasa
d. ascita neoplazica in care gradientul de albumina ser-ascita>1,1
e. hepatomegalia de staza
182. In clasificarea Child-Pugh:
a. clasa A 5-8 puncte
b. clasa B 7-9 puncte
c. albuminemia intre 2,8-3,5 g% primeste 3 puncte
d. INR>1,8 primeste 3 puncte
e. aprecierea encefalopatiei este subiectiva
183. Scorul MELD:
a. include nivelul creatininei serice
b. include hiponatremia
c. nu include valoarea INR
d. este folosit pentru estimarea supravietuirii peste un an
e. include valoarea bilirubinei
184. Tratamentul cirozei cuprinde:
a. tratamentul cu interferon se face si in forme decompensate
b. la pacientii cu hemocromatoza se administreaza chelatori de fier
c. in boala Wilson se administreaza D-penicilamina
d. dieta hiposodata de aproximativ 2g/zi in prezenta ascitei
e. corticoizii nu sunt utili
185. Tratamentul insuficientei hepatice cronice cuprinde:
a. administrarea de -blocante in tratamentul hipertensiunii portale
b. in tratamentul antidiuretic scaderea ponderala de maxim 0,5 kg/zi la pacientii cu edeme
c. TIPS se utilizeaza in ascita refractara
d. spironolactona nu este recomandata
e. paracentezele masive se asociaza cu administrarea de albumina umana desodata

186. Despre tulburrile hidroelectrolitice din ciroz sunt false urmatoarele afirmatii:
a. Se pot datora tratamentului diuretic cu IECA
b. Hiponatremia se datoreaz unei retene saline superioare celei hidrice
c. Hiponatremiile sub 120mEq/L se manifest prin apatie, letargie, cefalee
d. Hipokaliemia se datoreaz tratamentului cu diuretice de ans
e. Hipokaliemia necesit oprirea tratamentului cu antialdosteronic
187. Peritonita bacterian spontan:
a. Este suprainfecia polimicrobian a lichidului ascitic
b. Se manifest prin dureri abdominale difuze, greuri, vrsturi, sindrom febril
c. Se mai numete i ascit neutrocitar cnd citologia e negativ i culturile sunt pozitive
d. Se mai numete i bacteriascit cnd PMN sunt peste 500/mmc
e. Se trateaz de elecie cu cefalosporine de generaia a III-a
188. Legat de complicaiile cirozei hepatice sunt adevrate:
a. Peritonita bacterian spontan apare prin perforaia unui viscer cavitar n ascit
b. Hiperkaliemia poate fi potenat de instalarea sindromului hepatorenal
c. Peritonita bacterian spontan se poate trata cu Augmentin sau Ciprofloxacin
d. Sindromul hepatopulmonar are ca mecanism fiziopatologic i alterarea raportului ventilaie/perfuzie
e. Manifestri pulmonare asociate cirozei includ atelectaziile bazale lamelare, ascensiunea
diafragmelor
189. Nu sunt adevrate urmtoarele afirmaii privind complicaiile cirozei:
a. Carcinomul hepatocelular nu apare n ciroza viral
b. Steatoreea apare prin asocierea insuficienei pancreatice endocrine la alcoolici
c. Infeciile bacteriene sunt frecvente n special n forma alcoolic
d. Principalele manifestri hematologice sunt anemia, alterarea capacitii de aprare i tulburrile
hemostazei
e. Una din cauzele herniile ombilicale la cirotici este sinteza proteic deficitar
190. Sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
a. Cauze ale anemiei n ciroz pot fi: sngerarea din varice esofagiene, hipersplenismul
b. Trombocitopenia este manifestarea hematologic cea mai frecvent n ciroz
c. Coagularea intravascular diseminat poate aprea n caz de necroz hepatic acut
d. Leucopenia din ciroza hepatic se datoreaz hipersplenismului
e. n tulburrile de coagulare din ciroz se poate administra vitamina E
191. Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despre complicaiile pulmonare ale cirozei:
a. Sindromul hepatopulmonar poate avea prognostic defavorabil post-transplant
b. n sindromul hepatopulmonar gradientul alveolo-arterial este crescut (peste 15 mmHg)
c. La toi pacienii hipoxemia apare doar la efort
d. Diagnosticul poate fi confirmat prin radiografie cu substan de contrast
e. Ecocardiografia cu substan de contrast poate evidenia fistule arterio-venoase
192. Contraindicatii absolute ale transplantului hepatic sunt:
a. infectia HIV
b. infectii active cu sepsis
c. insuficienta renala

d. sunturile portocave
e. tromboza portala
193. Despre complicatiile cirozei hepatice putem afirma:
a. TIPS are eficienta crescuta in tratamentul hemoragiei digestive superioare
b. sunturile porto-cave scad mortalitatea
c. sunturile pot accentua encefalopatia
d. octreotidul nu este indicat in oprirea hemoragiei digestive superioare
e. varicele gastrice situate pe mica curbura in continuarea celor esofagiene pot fi ligaturate
endoscopic
194. In encefalopatia hepatica:
a. apare neuroinhibitia cerebrala
b. apare asterxisul
c. in formele cronice se poate administra regim hipoproteic
d. probioticele nu sunt recomandate
e. nu se administreaza lactuloza
195. Diagnosticul sindromului hepatorenal cuprinde:
a. ciroza cu ascita
b. hipovolemie
c. proteinurie>0,5g/zi
d. absenta unei boli renale
e. creatinina serica>1,5 mg/dl
196. Despre sindromul hepatorenal este adevarat ca:
a. peritonita bacteriana spontana este factor de risc
b. se administreaza diuretice antialdosteronice
c. se administreaza substante vasodilatatoare
d. transplantul hepatic este tratamentul de electie
e. vasodilatatia splanhnica determina reducerea tensiunii arteriale medii
197. Tratamentul STEMI presupune:
a. administrarea de morfina in prespital
b. terapia de reperfuzie efectuata in primele 6 ore de la debutul simptomelor
c. fibrinoliza are eficacitate superioara angioplastiei coronariene primare
d. folosirea agentilor fibrinolitici fibrin specifici
e. tratamentul anticoagulant oral nu contraindica fibrinoliza
198. Tratamentul antitrombotic asociat terapiei asociat angioplastiei primare pentru tratamentul STEMI
presupune:
a. administrarea precoce de terapie antiagreganta dubla
b. Aspirina in doza de 75-150 mg
c. utilizarea fondaparinei in asociere cu angioplastia primara
d. administrarea de clopidogrel
e. heparina nefractionata
199. Terapia medicala a STEMI cuprinde:

a.
b.
c.
d.
e.

administrarea de -blocante la toti pacientii

IEC au efect favorabil asupra remodelarii VS
blocantele de calciu sunt recomandata in faza acuta
terapie antiplachetara dubla
tratament anticoagulant

200 . Aritmiile aparute ca si complicatie a STEMI:

a. cel mai frecvent mecanism in faza acuta este cel de reintrare
b. antiaritmicele au eficacitate crescuta
c. amiodarona nu se administreaza la pacientii cu insuficienta VS
d. cea mai frecventa aritmie supraventriculara este fibrilatia atriala
e. FV tardiva se asociaza cu mortalitate crescuta

Succes!