proverb despre hrnicie i raiune, izvort din experiena i cugetarea milenar a omului confruntat cu propria sa existen. Originea foarte veche, care nu poate fi fixat ntr-o anumit epoc sau o anumit zon de cultur, o demonstreaz prezena acestui proverb, cu semnificaia de baz, la numeroase popoare, chiar dac formele de expresie i, mai ales, termenii pui n relaie difer. Astfel, francezii spun: Omul matinal este sntos, vioi i prosper; germanii: Devreme n pat i devreme sculat/ Fac omul sntos i bogat, iar englezii: Devreme sculat i devreme la drum/ Fac omul sntos, bogat i nelept. Nu se poate susine, ns c proverbele europene amintite mai sus i au originea nemijlocit n aceast expresie. Dup cum se vede, factorul comun prezent n toate aceste proverbe este sculatul de diminea sau devreme, cruia i se atribuie o valoare simbolic. Dimineaa este nceputul unei zile de munc, i de felul n care omul realizeaz acest nceput depinde succesul activitii sale. Fora educativ a proverbului decurge tocmai din aceast valabilitate mult mai larg a adevrului pe care l exprim, din posibilitatea aplicrii lui la contexte i mprejurri diferite de via, cu implicarea transparent a unor ndemnuri sau povee. Acelai lucru l constatm dac ne gndim la un alt proverb, al crui sens este complementar n raport cu cel al proverbului comentat: Ziua bun se cunoate de diminea. Aceasta poate s nsemne o diminea nsorit care anun o zi nsorit, i nu ntotdeauna se ntmpl aa, dar poate s nsemne, mai mult, o zi sau o munc pe care omul o ncepe bine i o ncheie la fel de
bine. Este un adevr mult mai valabil pentru om dect cel
exprimat prin sensul direct al cuvintelor care alctuiesc proverbul. Din proverbul analizat se desprinde un ndemn generos la hrnicie, calitate statornic a poporului romn, care trebuie s constituie pentru fiecare dintre noi un mod de a fi i un el.