ORGANIZAREA JUDICIARA SI PROCESUL JUDICIAR IN MOLDOVA SI
VALAHIA (pina la instaurarea dominatiei otomane, sec. XIV-mijl. sec. XVI) Dupa instaurarea statului, in Moldova si Valahia, functiile judiciare ale obstii au fost preluate de stat. De justitie privata aveau parte doar unele manastiri. Judecator suprem era domnitorul, care putea judeca orice pricina (in mod exclusiv judeca inalta tradare si pe boieri) *boierii aveau dreptul la jurisdictia exceptionala a domnitorului. Marii vornici aveau functii speciale judecatoresti. La porunca domnitorului, aveau dreptul sa judece si alti dregatori domnesti. *vornicul era un dregator. In tinuturi/judete, functia de judecator o exercitau pircalabi si judeti In orase, functia de judecator o exercitau soltuzii, ureadnicii si vornicii de tirg In sate, functia de judecator o exercitau oamenii buni si batrinii in frunte cu judele. Ei exercitau neintelegerile neinsemnate dintre sateni. Procesul: Procesul ramine a fi unul in contradictoriu, insa apar si elemente ale dreptului penal (mai ales in infractiunile cele mai grave). - Martorii de buna credinta, judecatorii si bojilnitii sunt numiti de catre instanta (nu de catre parte cum era in perioada Legii Tarii) - Ordaliile nu se mai aplica - Rolul martorilor oculari si a corpurilor delicte creste considerabil - Probele scrise (documentele) au o importanta deosebita in proces - Se pastreaza juramintul pe Evanghelie si pe cruce - Se aplica (ca si in Legea Tarii) ducere urmei (prinderea infractorului dupa urme) si svodul (cautarea lucrului disparut) - Taxele si veniturile judiciare erau incasate de organele de stat respective Initial, din averea furata si gasita cu ajutorul justitiei, i se cuvenea 1/3 (tretina) statului. Mai tirziu, in 1499 tretina devine 1/10 din averea