Sunteți pe pagina 1din 2

31.

REFORMELE SOCIALE ALE LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT


(in timpul regimului fanariot, sec.XVIII-inceputul sec. XIX)
Pe parcursul dominatiei otomane in Moldova si Valahia, au avut loc incercari de a se elibera de
sub jugul Portii. In sec. XVI aceste incercari au luat forma unei lupte armate. In sec. XVII, s-au
facut incercari pe calea diplomatica, solicitind ajutor din partea tarilor vecine: Polonia, Rusia si
Austria. Aceasta politica a dus la alianta lui Dimitrie Cantemir cu Rusia.
Ca raspuns, Poarta a introdus in Moldova si Valahia un sistem de numire a domnilor din rindul
grecilor-fanarioti. Turcia a intensificat exploatarea tarilor romane, amestecindu-se tot mai
frecvent in treburile interne.
In prima jumatate a sec. XVIII situatia economica a Moldovei si Valahiei se inrautateste
considerabil din cauza monopolului turcesc asupra comertului exterior si din cauza dependentei
principatelor romane fata de Turcia. Spre sfirsitul sec. XVIII, relatiile tensionate intre Turcia si
Rusia s-au ameliorat, ceea ce a dus la iesirea din criza si la dezvoltarea relatiilor capitaliste in
Moldova si Valahia.
Componenta sociala din Moldova si Valahia din timpul regimului fanariot era determinata de
relatiile feudale de stat:
Categoriile sociale privilegiate din timpul regimului fanariot:

Boierii:
- faceau parte din boierime doar dregatorii mari
- feudalul care raminea fara slujba de stat raminea cu rangul de boier
- rangul de boier putea fi transmis prin ereditate copiilor
In 1741 Constantin Mavrocordat a emis un hrisov conform caruia:
- boierii erau clasificati in:
a) boieri mari (de rangul I) cei care detineau una din cele 19 dregatorii principale
b) boieri de rangul II
c) boieri de rangul III
- doar boierii puteau detine dregatorii (numai dregatorii sint boieri si numai boierii detin
dregatorii)
- boierii au fost salarializati (salariul depindea in functie de rang. Oricum, salariile
dregatorilor (boierilor) erau cu mult mai mari decit venitul pe care-l aducea paminturile)
- boierii au fost scutiti de plata birului, iar celelalte plati le plateau in mod privilegiat
- boierii se bucurau de privilegii judiciare (aveau dreptul la jurisdictia domnului iar
pedepsele corporale nu li erau aplicate)
Mazilii:
erau o clasa de provenienta nobila
se bucurau de privilegii:
plateau o dare fixa incasata de reprezentantii mazililor (astfel ei nu treceau prin
frecventele abuzuri pe care le comiteau incasatorii de dari)
b) asupra lor se rasfringea jurisdictia Divanului si nu li se aplicau pedepsele corporale
- erau folositi la indeplinirea anumitor porunci domnesti sau ale administratiei

a)

Ruptasii:
erau un grup privilegiat din punct de vedere fiscal
acest grup era format din persoanele intoarse de peste hotare sau colonistii straini
una din cele mai importante privilegii ale ruptasilor era faptul ca plateau o dare fixa timp
de patru rate
titlul de ruptas se transmitea prin ereditate
indeplineau anumite porunci ale domnitorului (ca si mazilii)
indeplineau functii politienesti, de executare a deciziilor administratiei si de curier (ca si
mazilii)

Slujitorii:
- Mavrocordat a intetit procesul de taranire a proprietarilor mici si a slujitorimii marunte,
astfel numarul slujitorilor a scazut considerabil (deoarece ei au devenit tarani)
- In a doua jumatate a sec. XVIII, taranii au fost atribuiti cu insarcinarea de a pazi hotarele,
primind functia de slujitori. *functia de slujitor nu se da pe viata si nu se transmitea prin
ereditate
Slujitorii bisericii (duhovnicimea):
- in legatura cu fiscalitatea excesiva din sec. XVIII, slujitorii bisericilor si a manastirilor
erau intr-o stare de criza, iar pentru a-i sustine, domnitorii le confirmau un numar de
tarani, si astfel o parte din veniturile statului a fost redistribuita duhovnicimii.

a)
b)
c)

Taranii:
vecinii
scutelnici
holopii
Vecinii:
erau taranii dependenti de proprietarii funciari
erau lipsiti de dreptul de stramutare
erau vinduti (impreuna cu sotiile si copii), chiar si fara pamint, ceea ce ii apropia de
rangul de robi (acest lucru ingreuna incasarea darilor de stat, deoarece taranii dependenti
isi schimbau domiciliul unde erau inregistrai in registrele fiscale. Astfel, in reformele din
1746 si 1749, s-a lichidat dependenta taranilor fata de proprietarii funciari, intensificinduse dependenta lor fata de stat.
Dupa 1749, taranii plateau dijma si prestau boierescul (12 zile pe an). Taranii de la hotare
aveau boierescul de 6 zile pentru ca ei indeplineau si straja la hotare. A fost stabilit
volumul lucrarilor intr-o zi de boieresc nartul. Boierii cereau de la domnitori marirea
boierescului, astfel, in 1805 domnitorul a marit boierescul pina la 36 de zile
Scutelnicii:
o categorie de tarani din sec. XVIII care plateau feudalului darile cuvenite statului. Erau
inscrisi la un anumit feudal ca scutelnici.
Holopii (tiganii):
au ramas si ca mai inainte, cea mai joasa treapta a scarii sociale
din cauza ca domeniul domnesc s-a epuizat, ei trec la stilul de viata nomad, fiind
organizati in satre, avind seful lor propriu.
Din 1785, era interzisa vinzarea tiganilor aparte (adica despartirea parintilor de copii si a
sotiilor la vinzare)
Se interzicea casatoria intre liberi si tigani (chiar daca tiganii erau eliberati de stapinii lor)
Hrisovul de Sobor din 1785 a fost o modalitate de a recunoaste niste conceptii mai
umaniste despre holopi.