30.

INFRACTIUNE SI PEDEAPSA
(in timpul dominatiei otomane, mijl.sec.XVI-inceputul sec.XVIII)
In perioada din timpul dominatiei otomane, politica penala s-a inasprit considerabil (prin gramotele reformei de 40
de ani in privinta dreptului penal). In perioada reformei de 40 de ani in privinta dreptului penal (1588-1628) a
inceput sa se lichideze justitia privata, cedind loc pentru justitia de stat. Astfel dreptul penal a devenit mai complex,
mai dezvoltat.
Infractiunile sunt de tipul urmator (ca si in perioada de inaintea instaurarii otomane, sec.XIV-mijl.sec.XVI):
1. vini mari
2. vini mici
Circumstantele agravante:
a) recidiva
b) intentia directa asupra savirsirii infractiunii
c) pluralitatea de infractori
d) atentarea la viata si averea boierilor
Circumstantele atenuante:
a) virsta mica (pina la 14-15 ani)
b) virsta prea inaintata
c) neajunsurile fizice (obul, surdul, mutul)
d) sanatatea mintala a infractorului
e) starea de ebrietate
f) daca actiunea este savirsita de o femeie.
Probe intr-un proces puteau fi:
- (vechi): juratorii
- juramintul pe cruce si evanghelie
- ducerea urmei
- documentele scrise erau cele mai valoroase probe
Infractiuni contra statului:
- se pedepseau cu pedeapsa capitala, insa mosiile nu mai erau confiscate
- tradarea domnului (in timpul dominatiei otomane apare si tradarea sultanului turc)
Infractiuni contra averii:
- tilharia si jaful se pedepsea cu moartea (pina la intaurarea dominatiei otomane numai tilharia era pedepsita
cu moartea). Daca se constata ca infractorii nu sunt raufacatori aceasta pedeapsa se transforma in amenda
judiciara.
- Furtul era pedepsit in dependenta de volumul si averea furata. In dependenta de acest lucru, se decidea
pedeapsa cu privatiunea de libertate sau amenda.
- Mutarea semnelor de hotar sau folosirea fara voie a branistelor erau considerate infractiuni grave si se
pedepseau prin mai multe metode: amenda judiciara, pedepse corporale sau confiscarea tuturor bunurilor
infractorului cind a fost prins pe branistea straina. In caz de recidiva, se aplica pedeapde de mutilare sua
chiar pedeapsa cu moartea.
- Ca si in perioada de pina la instaurarea dominatiei otomane, stringerea frunctelor pentru consum imediat nu
se pedepsea.
Infractiuni contra justitiei si administratiei:
- calupuzania (falsificarea monedelor) se pedepsea cu moartea. Era posibila rascumpararea
- falsificarea documentelor pedepse de mutilare, corporale si amenda.
- falsificarea pecetelor pedepse corporale, de mutilare si amenda.
- abuzul de putere se pedepseau prin intoarcerea pagubei si mustrarii din partea Domnitorului. Practic nu
era considerata infractiune penala, fiind socotita ca un delict civil.
- depunerea marturiilor false se pedepsea cu pedepse de mutilare, corporale si amenda.
Infractiuni contra personalitatatii:
- omorul se pedepsea prin pedeapsa cu moartea. Daca omorul era savirsit de un :raufacator atunci
pedeapsa cu moartea nu putea fi comutata cu amenda. Marimea amenzii varia in dependenta de
circumstantele efectuarii infractiunii (omorul unui nou nascut era incasata cu o amenda de 2,5 ori mai mare
decit un omor din impreundenta)
- leziunile corporale se pedepsea prin privatiune cu libertatea (citeva saptamini) sau amenda.
- Insultarea se pedepsea prin amenda judiciara. Insultarea unui boier de catre un taran dependent era
pedepsita cu pedepsele corporale.
Infractiunile contra familiei, moralei si bisericii:
- incalcarile normelor dreptului familial
- incheierea casatoriei intre rude (gradele interzise) se sanctiona in dependenta de originea sociala a
infractorilor (conforma Syntagmei lui Vlastares, pentru nobili se aplica surghiunul, pentru clasa de jospedepsele corporale)
- rapirea, violul, adulterul se considerau infractiuni din cele mai grave si se santionau prin desegubina.
*prin adulter se considera, inca, nasterea unui copil in afara casatoriei.

- hulirea lui Dumnezeu, erezia sau furtul averii divinizate a bisericii se pedepseau prin amenda.
Apare, ca pedeapsa pentru infractiunile contra familiei si pedeapsa defaimaimatoare (ducerea prin sat cu
obiectul furat sau plimbarea prin tirg calare pe un magar cu fata la coada).