au avut la baz, dup spusele parintelui Gheorghe

Calciu, o mare nselare demonic aplicat de

sionismul acelei vremi

de printele Gheorghe Calciu

n 1948 organizalia CRUCIADA NAIONALIST CRETIN

publica sub semntura lui Gerard L K. Smith n St. LouisMissouri, fragmente din cartea lui Martin Luther: DESPRE
EVREl I MINCIUNILE LOR. Comentarii paralizante, n sensul
c acuza Biserica luteran si toat intelectualilatea, istorici,
critici si teologi, de complicitate organizat international
pentru a tine departe de public aceast lucrare a lui
Luther, n care se vdeste adevrul despre pozitia reformei
fa de evrei.
n originalul german, cartea lui Luther are 136 de pagini si
este foarte virulent, asa cum a fost tot timpul stilul putin
paranoic al lui Luther. Smith public ns numai 48 de
pagini, limitndu-se strict la atacurile lui Luther mpotriva
evreilor si lsnd deoparte justificrile invocate de el.
Adevrul este c nici o enciclopedie, nici un dicionar
academic, nici mcar Enciclopedia Catolic nu sufl un
singur cuvnt despre antisemitismul lui Luther, care nu a
fost numai o izbucnire de moment, ci a avut o lung
perioad de incubatie, pn la izbucnirea n scris si n
predici. Dup un rstimp n care Luther s-a sprijinit si a fost
sprijinit de evrei, nu numai n reform sau material, ci chiar
cu informatie istoric din textele ebraice si cu multe

convertiri la luteranism, convertiri care s-au dovedit,

aproape n totalitale, neltorii.
Aceast conspiratie a tcerii nu cred c s-a fcut spre
aprarea lui Luther, Catolicismul neavnd nici un interes sl apere pe cel ce a zguduit Vaticanul din temelii. Fr
ndoial c aceast trecere la index a crtii s-a fcut din
teama de scandal si din permanenta anxietate pe care
problema evreiasc o ntea n sufletul tuturor dup cel
de-al doilea rzboi mondial, ndeosebi cnd evreii au reusit
s-si nsueasc, ntr-o mare msur, mijloacele de
comunicare cu care pot influena opinia public si distruge
orice adversar.
Dincolo de cinstea si onestitatea intelectualului, dincolo de
regula informatiei libere, pe care institutiile culturale,
bibliotecile, inclusiv a Congresului American si a
Vaticanului, ar trebui s le respecte, se ridic spectrul
spaimei de ce vor spune evreii si, n acest caz, libertatea
accesului la informatie nu mai opereaz.
Publicarea comentariului lui G. L. K. Smith a facut ca,
pentru scurt vreme, complotul tcerii s fie rupt, dup
care s-a reinstalat valul uitrii voite. Pn n anul 1994,
cnd, n toamn, un grup de pastori luterani
fundamentalisti au scris o scrisoare comunittilor evreiesti
prin care si cer scuze n numele luteranismului, pentru
pamfletele antisemite ale lui Luther. Atunci, pentru prima
oar am aflat de existenta acestor pamflete, despre care
profesorii mei de la teologie nu au suflat niciodat nici
mcar un singur cuvnt, desi cred c cel puin doi dintre ei,
care si fcuser studiile n Germania, trebuia s fi auzit
mcar de ele.
Se pare c noi, cretinii, am intrat n epoca scuzelor
istorice, n special fat de evrei, din moment ce att
Reforma ct i Vaticanul fac mea culpa public pentru
injustiiile fcute poporului iudeu si, n post scriptum, si

altora, desi, conform profesorului Junin, aprator al

adevrului neotestamentar, iudaismul nu i-a cerut
niciodat scuze pentru omorrea lui Hristos, nici pentru
dezastrul comunist.
S urmrim foarte sintetic periplul evreiesc n istoria
Europei. Trecem peste perioada distrugerii Ierusalimului si
a templului fcute de Titus n secolul al doilea, cnd evreii
tulburau Imperiul roman cu revoltele lor necontenite i
ncepuser s aib o mare influen la curtea imperial.
Sentimentele de revolt ale romanilor i-au gsit
formularea intelectual n afirmatia lui Tacitus c Evreii
sunt dusmanii umanitlii. n Europa Medieval, persecutiile
mpotriva evreimii sunt cunoscute, ca si motivatiile lor, de
aceea nu mai vorbim despre ele.
n Anglia, regele Eduard d un decret, n 18 iulie 1290, prin
care se punea n vedere locuitorilor de origine iudaic s
prseasc tara nainte de ziua tuturor sfintilor. Se pare c
sanctiunile pentru nesupunere erau att de grave, nct
16000 de evrei fug n Spania, care devine, de atunci, placa
turnant a evreimii. La nceput, i-au primit ca pe o
contrapondere mpotriva populatiei arabe: dar curnd se
simt sufocati de numrul mare de evrei si intrarea n
minile lor a aproape tuturor finantelor, nct si regii, si
nobilii ajunseser la discreia lor. Legendele ncep s
circule, toate acuzndu-i pe fiii lui Israel de nefericirea
spaniolilor.
n timpul marii ciume din 1348-1350, s-a spus c evreii au
otrvit puurile, rurile i izvoarele pentru a introduce
spaima de moarte n crestini, asa cum s-a ntmplat n
Egipt pe vremea lui Moise. n 1492, Ferdinand de Aragon
d un decret de expulzare a evreilor din Spania, iar n
1496, un decret similar apare i n Portugalia. Evreii fug n
mas n Germania i n trile Europei Centrale si de Est,
unde vor strni aceeasi reactie de mnie dup ctiva ani.
Luther a luat imediat atitudine, ncercnd s-i apere din

toate puterile pe persecutati si influennd electorii

diferitelor landuri s-i adposteasc. Iat ce scria el ntr-un
pamflet:
"Evreii sunt cel mai mizer popor de pe pmnt. Oriunde se
stabilesc, sunt atacati, alungati din toate trile, n toate
trile. Stau ca pe o roab, fr ar, fr popor, fr
guvern."
De altfel, toat miscarea umanist a luat aprarea
poporului ales, n frunte cu Johnan Reuchlin. Luther, a crui
reform a fost fcut, ntr-o msur si sub influenta
umanismului, face acest lucru cu mult mai mult rvn
dect altii si chiar devine printele misiunii protestante
iudaice. Nu cunoastem care a fost pozitia lui Luther fat de
evrei nainte de a-si ncepe reforma. Cert este c, din clipa
n care si-a nceput reforma, Luther a manifestat o mare
compasiune si o pretuire deosebit pentru poporul ales, de
multe ori chiar n detrimentul crestinismului. n lucrarea sa,
Magnificat, el cere ncetarea oricrei persecutii a evreilor,
dar nu invocnd mila si iubirea hristic, ci ineficienta
propagandei crestine printre acestia:
"Cine ar mai vrea s devin crestin", spune el, "vzndu-i
pe crestini purtndu-se att de necrestineste cu semenii
lor?".
ntelegem c ambitia lui Luther era de a-i cretina pe evrei
si, pe ct se pare, el avusese promisiuni din partea unor
rabini si intelectuali evrei c se vor crestina, dac el va
pune capt persecuiilor binenteles, prin trecerea lor la
luteranism. n 1523, la scurt vreme de la afisarea tezelor
sale, Luther scrie o carte intitulat: "C Iisus Hristos S-a
Nscut Evreu". Tot n accast perioad. el i scria unui
prieten de-al su, evreul Bernhard, pe care-i botezase:
"Dar cnd lumina de aur a Evangheliei va strluci, cu
adevrat, putem spera c multi evrei se vor converti cinstit
si adevrat, fiind rpiti astfel de prezenta lui Hristos." (De
unde se vede c deja se profila la orizont conflictul cu

evreii care se crestinau numai de form si care, mai trziu,

l-au prsit pe Luther si l-au atacat cu virulen.) Tot lui i
scria, ntr-o alt scrisoare, spernd ca Bernhard s devin
un misionar printre evrei.
n revista Weimar Briefwechsel, Luther scria, cam n
aceeai perioad:
"Orict ne-am luda pe noi nsine, trebuie s recunoastem
c suntem totusi pgni, iar evreii sunt de acelasi snge cu
Hristos. Noi suntem departe si strini de El; ei sunt rudele
Domnului, verii si fratii Lui... Ei apartin lui Hristos nainte de
noi.".
n seria de articole intitulale "Convorbiri n jurul mesei",
Luther afirma cu brutalitate: "Dac as fi evreu si as vedea
aceste capete ptrate (este vorba de papi, preoi i
clugri) nvtnd pe altii credinta crestin, a vrea mai
degrab s devin porc dect crestin."
Scrisorile lui Luther, ca si articolele de laud a poporulut
evreu circulau printre fiii lui Israel din toate trile Europei,
ajungnd pn n Palestina. Luther devenea tot mai mult un
profet salvator al poporului ales. Actiunile lui de aprare a
evreilor nu s-au limitat numai la articole si scrisori. Prin
influenta pe care o avea asupra conductorilor diferitelor
landuri, el a determinat aparitia unor decrete de protejare
a lor. Astfel, Filip von Hessen, protectorul su, a fost primul
care a dat un asemenea decret de libertate pentru evrei n
landul su, urmat, la scurt vreme, de un decret
asemntor dat de electorul de Brandemburg. n urma
acestor decrete, Luther scrie din nou articole, prin care
ncearc s-i conving pe protejai s se cretineze: "Sper
ca multi evrei s devin crestini nfocati, dac sunt tratati
cu blndete si pe baza Scripturii."
Perioada care a urmat acestor ncercri de convertiri, pe
care Luther se amgea s le cread reale, a fost o perioad
de mari frmntri pentru el. Pe de o parte, el voia s

cread cu toat puterea n promisiunile de crestinare pe

care diferii rabini i le faceau, cu scopul de a obine ct mai
multe avantaje, pe de alt parte, vedea bine c aceste
convertiri erau simple nseltorii si c reforma lui pe care,
dup prerea unor comentatori, o pornise la ndemnul
rabinilor, ce i promiseser c se vor cretina, devenise
punctul de atac al rabinatului, care socotea c violena
argumentelor lui Luther, elocventa lui de tribun constituiau
un pericol real pentru iudaism. Luther suferea, asa cum
suferea pentru toate. n ultimele lucrri publicate, n
predici si n convorbiri, nainte de a se ntoarce mpotriva
celor pe care i-a ludat atta, Luther face o risip disperat
de argumente pentru a-i convinge s devin crestini cu
adevrat. Le ntinde mna si se foloseste de evreii crestinati
pentru a-i convinge si pe altii s se crestineze, stiind deja
c acestia l trdau.
Unor rabini si unor intelectuali evrei le-a oferit o serie de
avantaje: doi dintre ei - Johannes Boschenstein si Mattaeus
Adrianus - au fost numii de el profesori de ebraic si de
Tora la Universitatea din Wiltemberg, dar a esuat si cu ei.
Acestia vorbeau studentilor mpotriva crestinismului si a
reformei. Antonius Magarithe, care se botezase n 1522,
preda ebraica n mai multe universitti germane. Se pare
c acest neofit a fost de bun credint. Nu stim ce s-a
ntmplat, pn la urm, cu el, dar stim c a publicat dou
crti crestine pentru evrei, care ns nu au avut nici un
efect, fiind anulate de rabinii prieteni si protejati ai lui
Luther. Reforma a cstigat foarte putini evrei. Luther face
afirmaia c doi rabini au reuntat la rtcirile lor si s-au
botezat n fata ntregii universitti din Wiltemberg. Nu ne
spune ns ce s-a ntmplat cu ei dup aceea, dar evolutia
lui ulterioar ne face s credem c nici unul din acestia,
asa-zisi botezati, nu a rmas fidel noii credinte.
Asa cum Luther i influentase pe electorii protectori s-i
apere pe evrei, pe care spera s-i converteasc n mod real
la luteranism, tot aa, si probabil tot prin influenta lui

Luther, atitudinea conductorilor de landuri se schimb.

Johann Frederick, elector de Saxonia, d primul decret de
expulzare a evreilor. Dup reform, Luther nu mai spune
nimic n aprarea celor expulzati. Dimpotriv, ntr-o
scrisoare adresat rabinului Josel von Roshelm, pe care l
numeste ''bunul meu prieten", el scrie: "Evreii au comis
asemenea fapte, nct noi, crestinii, nu mai putem fi de
partea lor."
Nu stim la ce fapte se refer Luther n aceast scrisoare.
Holmio Armas Kustar Ensio, autorul crtii "Martin Luther
friend or foe of the Jews", sugereaz c ar fi vorba de o
anumit propagand facut de evrei, n special n Moravia,
prin care cutau s-i conving pe crestini c Mesia nc nu
a venit, c Iisus este un mesia mincinos si c legea veche
nc nu a trecut. Concluzia era c evreii trebuie s conduc
lumea pn cnd adevratul mesia va veni si c numai cei
trecuti la mozaism vor fi mntuiti. O serie de crestini au
trecut la mozaism, s-au circumcis, multi dintre ei fiind din
cei convertiti de Luther la reform, care au crezut n
prietenii evrei ai acestuia. Se pare c aceasta l-ar fi mniat
pe reformator att de tare, nct a scris o astfel de scrisoare
dur. Este ns posibil s fi fost fapte mult mai grave, nu
numai simpla propagand iudaic.
Cert este c atitudinea lui Martin Luther, care a fost mereu
un exagerat, se schimb radical, acesta trecnd pe pozitii
opuse celei dinainte, devenind un vrjmas nversunat al
evreilor. ntr-un articol antiiudaic din aceast perioad, n
care folosete un limbaj violent, dar nu din cele mai
violente, asa cum vom vedea mai trziu, el face apel la
scrierile lui Nicolaus de Lyra (clugr franciscan, 12701349, care a scris un comentariu urias la ntreaga Biblie, n
50 de volume, intitulat Postillae Perpetuae in Universam
Sanctam Scripturam) acuzndu-i si el pe Evrei de multe
acte anticrestine si antiumane, numindu-i "oameni fr
Dumnezeu si ras arogant".

Rabinatul european nu se las intimidat si-i rspunde lui

Luther aproape n acelasi stil, sustinnd c a fost dovedit
falsitatea crestinismului. Polemica aceasta dur si foarte
dur a continuat prin atacuri si rspunsuri succesive.
Luther folosind scrierile unor apologeti crestini ca Nicolaus
de Lyra, Burgo, Raymond Martin etc., constituie un volum
de 136 pagini sub titlul '"Despre evrei si minciunile lor", n
original "Von den Juden und Ihren Lugen". Dup un an,
cartea a aprut si n traducere latin si a strnit mult vlv.
Pe de o parte, crestinii vedeau n cartea lui Luther
confirmarea tuturor ruttilor de care erau acuzai evreii,
care aduseser nenorocirea trilor europene, pe de alta,
evreii vedeau n ea exprimarea unui antisemitism feroce si
nejustificat. Polemica dureaz mult, inflameaz spiritele de
ambele prti, iar aceast conspiratie a tcerii care a
domnit de-a lungul secolelor pn astzi mi se pare
inexplicabil, avnd n vedere extensiunea tulburrilor
create la vremea respectiv.
Din nefericire, nu este aceasta singura crim a oamenilor
istoriei. Azi sunt sute de tratate secrete n care marile
natiuni hotrsc destinele popoarelor, tinnd ascunse
deciziiie lor, chiar fa de victimele acestor tratate. Numai
c exist o deosebire de natur ntre tcerea legat de
conflictul lui Luther cu evreii si tratatele secrete.
ntr-o succint dare de seam asupra continutului crtii,
mentionm urmtoarele elemente: Luther spune c se
astepta ca evreii s devin tot mai buni, pe msur ce el le
descoperea crestinismul, dar ei se dovedesc a fi tot mai
ri, nct convertirea lor se arat imposibil. Neamul acesta
se laud c sunt ras superioar, c descind din Avraam,
Isaac si Iacob, dar Iisus Hristos i-a numit "pui de viper" si,
pentru crestini, mai bine ar fi ca ei s plece n Palestina,
tara lor veche si s lase rile europene s triasc n pace.
La un moment dat violenta limbajului lui Luther merge att
de departe, nct cere s se dea foc sinagogilor, ca n focul
lor Dumnezeu s vad c noi (luteranii) nu putem admite

adunrile lor, sancionate si de Hristos, adunri n care se

rostesc blasfemii la adresa Mntuitorului, chiar sub ochii
crestinitor care stiu, dar tac si ngduie.
Tinerii evrei s fie pusi la munc, la topor si la lopat, asa
cum lucreaz si tinerii crestini, nu numai s speculeze si s
ia camt, ca s nvete si ei c hrana se cstig cu
sudoarea fruntii, fiindc Dumnezeu a blestemat, nu numai
celelalte neamuri, ci si pe evrei. (Cf. Fac. 3:19) Stilul lui
Luther care, n ciuda violentelor de limbaj, este foarte
convingtor, faptul c el confirma pe date biblice blestemul
czut peste evrei, blestem pe care ei nsisi l ceruser
atunci cnd l-au determinat pe Pilat s-l condamne pe Iisus
la moarte, la care se adugau toate faptele anticrestine ale
comunittii iudaice din Europa si, mai ales, confirmarea
indirect a tuturor legendelor care circulau n acel timp
despre crimele rituale mpotriva cretinilor fcute de
poporul lui Israel, au creat o mare faim crtii care, n
decurs de un singur an -1453 - a cunoscut patru editii,
ceea ce nsemna, pentru epoca de nceput a tiparului, un
lucru extraordinar. Cte carti astzi, n conditiile tehnice de
care dispunem, cunosc patru editii ntr-un an?
n afar de acest volum, Luther mai public nc dou
pamflete antisemite, cu acelasi caracter, dar mai putin
violente, n care, ca si n "Minciunile evreilor", el afirma c
nu are deloc intentia de a-i crestina pe acestia, ceea ce
contrazice tot ce spusese mai nainte. Se pare c, n cele
din urm, Luther a renunat n mod sincer la intenia de a-i
crestina, fie datorit esecului total ntmpinat, fie c s-a
convins c toate aceste crime, sau mcar parte din ele, de
care crestinii i acuzau pe evrei, erau adevrate.
Ceea ce este ciudat este faptul c Luther acuza
catolicismul de antisemitism, el constituindu-se n
aprtorul acestui popor prigonit. n clipa n care si
schimb atitudinea fa de acest neam, el constat c
Biserica Romano-Catolic este vndut evreimii. Adevrul

este c papa Paul al III-lea (1534-1549) a luat partea

evreilor persecutati si chiar a fondat la Roma o cas pentru
adpostirea evreilor convertii. La propunerea papei, astfel
de case au aprut n multe orase si Evreii au putut gsi un
refugiu mpotriva persecutiilor fcute de luterani, drept
care, n prezent, ei se strduiesc s drme catolicismul din
afar, si din interior.
Comentatorii se ntreab ce a putut determina o schimbare
att de dramatic n atitudinea lui Luther fat de poporul
ales, dup ce, mult vreme, el nsusi afirma c evreii sunt
superiori crestinilor si c noi trebuie s-i ridicm ca pe un
steag al lui Hristos. Amintesc numai fraza lui care afirma
c, vzndu-i pe papi si pe clugri, ar prefera s devin
porc dect crestin.
Unii cred c Luther avea o amumit instabilitate psihic si
c, asa cum s-a ntors mpotriva ranilor germani, care se
rsculaser pentru dreptate, sub influena reformei lui, tot
asa s-a ntors, fr motiv evident mpotriva evreilor.
Amintesc pe scurt c tranii au preluat libertatea crestin
predicat de Luther si au aplicat-o n plan social, n vestul
si n sudul Germaniei. Rscoala porneste din muntii
Pdurea Neagr, n 1524 si se extinde n Svabia, Turingia si
Franconia.
Luther este att de aprig pornit pe rani, nct scrie
mpotriva lor pamflete de o violent incredibil la un cleric,
chiar dac era un reformat. Citez din pamfletul lui intitulat
"Contra bandelor ucigase si jefuitoare ale tranilor":
"Arestati-i pe trani, spnzurati-i, treceti-i prin ascutisul
sabiei, n secret si n public. Nimic nu este mai veninos,
mai vtmtor, mai diabolic dect un rsculat. El este ca un
cine turbat: dac nu-l ucizi, te ucide el si, cu tine, o tar
ntreag."
Luther a semnat vnt si a cules furtun. El a uitat c era
un rsculat mpotriva unei ordini sacre. Acest pamflet nu a

fost numai o izbucnire, ci reflexul unei convingeri pe care

i-a mrturisit-o n alle scrieri si scrisori. ntr-o epistol
particular, adresat unui prieten, el spunea:
"Nu s-a vzut niciodat ceva mai mitocnesc dect aceast
ticloas band de trani care au mncat si au chiuit pe
sturate si acum se simt puternici... mgarul trebuie btut
si populatia trebuie condus cu forta." Nu mai insistm
asupra violentelor lui Luther. S continum cutarea unor
eventuale motive ale schimbrii lui de atitudine fa de
evreii pe care, mult vreme, i-a socotit rasa superioar a
lumii, i-a adulat si i-a ajutat, pentru ca, peste civa ani, s-i
declare dusmanii crestinilor si s-i trateze cu aceeasi ur
cu care i-a tratat pe tranii rsculati.
Unii autori afirm c rabinatul ar fi ncercat s-l otrveasc
pe Luther si c de aici a pornit toat ura lui mpotriva lor.
Se stie c Luther era fricos de moarte, pn la panica cea
mai dezordonat si nu-i ierta pe vrjmasi. Se temea de
diavol, care l chinuia si nc se mai poate vedea pe
peretele biroului lui de lucru urma cernelii din climara cu
care a aruncat n diavolul care l disturba de la scrierile
sale. Dac acest zvon s-ar putea dovedi ct de ct, ar fi o
explicalie suficient a violenei lui mpotriva evreilor. Dar
nu exist nici o dovad, este o simpl afirmatie, far nici
un substrat. De altfel, motivatia intrrii lui n monahism a
fost spaima care l-a cuprins cnd a fost surprins pe drum
spre cas de o vijelie cu trsnete si fulgere. Atunci a
strigat: "Sfnt Ana, dac m scapi cu viat, m
clugresc!".
Nici ipoteza c instabilitatea lui psihic l-ar fi ntors
mpotriva poporului iudeu asa cum l-a ntors mpotriva
tranilor nu st n picioare. nainte de a se fi ntors
mpotriva lor, ei i-a ludat si s-a umilit fa de ei, punndu-i
n aceeasi umilin pe toti crestinii. mpotriva tranilor s-a
ntors fiindc el era sustinut de nobili si nu era de acord cu
o rscoal care lovea n protectorii si. Nu a fost nimic
similar n actiunile evreilor fat de el. Este evident c

antisemitismul lui are rdcini religioase si nu rasiale.

Mnia lui a pornit de la faptul c evreii nu i-au primit
predica, nici a lui, nici a lui Hristos. Iisus nu a fost acceptat
de evreime, profetul reformei nu a fost acceptat de rabini,
care au lucrat pe toate cile mpotriva lui. Dar nici acest
fapt nu este suficient n explicarea mniei lui bruste, care
trebuie s-si fi avut rdcinile n alt parte. Pe catolici i-a
urt de la nceput. ca orice rebel care si reneag originea,
dar mereu a fost fascinat de Roma. Pn la sfrsitul vieii, sa rugat Maicii Domnului, pe care nu a renegat-o niciodat,
asa cum fac luteranii de azi si i-a venerat pe sfinti.
Ipoteza cea mai plauzibil pare a fi aceea c evreii au
speculat revolta lui mpotriva indulgentelor, cel mai serios
motiv invocat de el, pe lng coruptia Romei, n ruperea de
Papalitate. n acest sens, se pare c ei l-au ncurajat
promitndu-i, prin rabinii si intelectualii pe care-i cunostea,
c se vor creslina n mas, trecnd la luteranism, dac el se
rupe de Vatican.
Numai astfel se explic brusca lui dragoste pentru evrei,
aprecierile elogioase pe care le face la adresa lor si
perseverenta sa n a adresa o parte a predicii sale, n mod
special, fiilor lui Israel. nelarea asteptrilor sale, esecul
ruinos al predicrii printre evrei, combaterea actiunilor lui
de ctre rabinat si lepdarea de Hristos a tuturor celor care
se botezaser, cu una sau dou exceptii, dovedindu-se c
toate convertirile au fost mincinoase si ordonate de
rabinat, explic ura lui vehement i limbajul violent care,
de altfei, a primit o replic pe msur si la fel de violent
din partea rabinilor.
Dac aceast ipotez se adeverete, dac cea mai mare si
mai larg acceptat reform, care este a lui Luther, se
dovedeste a nu fi nimic altceva dect actiunea de
distrugere a unittii crestine, prin toate mijloacele, de ctre
evrei, atunci ce am mai putea crede despre mormoni.
iehovisti, baptisti, penticostali si ceilalti care merg, n

majoritatea lor spre fundamentalism, plasndu-i pe evrei

deasupra tuturor si conditionnd toale de convertirea lor?
Sau, dimpotriv, o parte merg spre un liberalism total
negnd dumnezeirea lui Iisus, declarnd Noul Teslament o
colectie de legende puerile si desfiintnd, n fapt,
crestinismul asa cum evreii au dorit dintotdeauna.
Aici st cheia tuturor reformelor si sectelor. Dac Luther a
fost marioneta evreilor, toate sectele sunt instrumente n
mna lor, chiar dac unii reformatori au fost convinsi c fac
bine si urmasii lor de asemenea. Dumnezeu va descoperi
adevrul la vremea cuvenit.