affil

ffi
1'''

:: :'r

r\

f:il

JI)tw.r
e

f?L$tu!

,4.

mAnt
'.''

?rf,

Cuprins

{r,'
" 1:Wi

Introducere

: \,.

Vizuti din spaliu,

planetanoastre,
PimAntul, esteun
. glob minunat,
albastrucu alb. Cea
de-atreia planetede la Soare,estecea
mai mare dintre planetelea ciror orbiti esteaproapede
Soare.Estesinguraplaneti carecunoatteviala ti
existenlaapei.
Acestvolum desprePim6.ntaduceo colectiede 200 de
intreberi ale ciror rispunsuri limuresc aproapeorice nedumerire
pe careun copil ar putea-oa\.eadespreaceastiplaneti.
Fiecareintrebareesteexplicati intr-o manier6.simpli, folosind atit un limbaj pe inlelesul
tuturor, cat $i ilustratii gi poze,carefac lecturamai interesante!i mai instructive.
S-audepuseforturi pentru a mentineviu interesulcititorilor pdni vor termina de lecturat
acestvolum gi igi vor dori si treacdIa urmltorul. Fiecarevolum conline mai mult

de200deintrebdria clror rdspunsuripot clarificaorice

semnde intrebarecares-ar
ivi intr-o minte
curioase.

imt

l. Care sunt celettei

straturi principale ale

4. Din ceestealcituiti mantaua?

Aceststrat seafli deasupranucleului.Incepede
la aproximativl0 km subscoarlaoceanici,fi de
la aproximativ30
km subscoarta
continentale.
Mantauaeste
impe4ite in
mantauainterna
$i mantaua
extemi.Are o
grosimede
aproximativ
2 900km $i contineaproape
80%
din masatotali a Pimentului.

PimAntului?
PimantulestealcAtuit
din mai multe
straturi.
Straturile
principalesunt
in numir de
trei:nucleul,
mantaua$i
scoar!a.
Nucleul estepadea Pemintului carese aflAh cea
mai mare adancime,scoarlaestestntul exterior,
iar intre acestease aflAmantaua.
2. Din ce \unt alcatuite\coarteleoceaniceli
continenlale?

5. Caresunt insulelede lengi coastaAmericii

deNord?
tristi numeroase
insuleIang;coasla
Americii
deNord.Acestea
sunLInsulaGroenlanda,
Ar hipelagul
Ar cli( .AnLilele
M ar i) iM ici
ArhipelagulAlexander$iInsuleleAleutine.
6. CeestenucleulPimentului?

Scoartaoceaniciareo grosimedeaprorimativ
6 1I km gi conlinerocitari, cum ar fi bazaltul.
Scoa4acontinentalA
estemai groasidecetcea
oLeanica,
avando gro\imedeaprorimaliv
20 80 km $iconlinein principalnaterialu$or,
cum ar fi granitul.
3. Care dintre straturile Pimantului poatefi
asociatcu condiliile meteorologice?

Zona
centmli a
Pimentului
estenumite
nucleu.
Nucleuleste
o sferi
dense
alcituitedin
urmitoarele
elemente:
fier li ni(hel.Are dou; 5traturi
nucleulintem $i nucleul extern.Nucleul este
solid gi are o grosimede aproximativ1 250 km.
Nucleul extern are o grosime de aproape
2 200 km.
7. Care este singurul continent acoperit ln
intregime cu gheali?
Antarcticaestecontinentulacoperitin intregime
cu gheala.in prezentnu eile locuitde oameni,
de$ise crcdece,in trecut, oamenii au locuit
acolopentru o scurteperioadl de timp.
........'
l
SaructuraPemeotului

8. De ce nu poate existaviata daci nu este

atmosferd?
Pimentul esteinconjurat de tot felul de gaze.
Aceststrat este
numlt
atmosfera
PimAntului.
Firi atrnosferi,
viala pe
PimAnt nu ar
exista.
Atmosfera ne
oferi aer,api,

cilduri li ne protejeaziderazelediunitoareale
Soarelui$idemeteoriti.
9. Cum influenteazd Soalele$i Luna,

Pimentul?
Forla
gravitalionalA
a
Pemantuluiajuti
Lunasi orbiteze
in jurul acestuia.
Fo4a
gravitationale
atragePimentul
$iLunafi creeaze
mareea(fluxul;i refluxul).Soarele
conferi
lumini $iincebegePimantul.
10.Ceinseamniderivacontinentelor?
Deriva continentelorsereferir
la deplasarea,
una fali
de cealalti,a
continentelorde

pePemant.
Tectonica
plicilor
esteprocesul
geologic$i studiul
miqcirii,a coliziunii
gi a diviziunii

31 de milioanede
km'?.Continentul
Africa ar putea
include teritodul
Chinei, Indiei,
Noii Zeelande;i
al Statelor Unite
9i tot ar mai

ramane
spatiu
liber
12, Ce sugereazi
teoria Pangea?
TeoriaPangea
afirmi ci toate continentele actuale au fosr
candva unite $i au format un ,,supercontinent"
denumit Pangea.in limba greaci,termenul
.,Pangea'rnseamna..tol
uscatul. Definellein
mod exaclcum aralauconlinenlele
in Jrm; cu
200 de milioane de ani, inainte de a se desptinde.
Acestebuceli desprinses au indepirtat ugor una
de cealalti,formAndcontinentelepe carele $tim
in ziua de azi.
13.Caresunt celetrei parli ce formeaza
America de Sud?
Din punct de vederetopograffc,acestcontinent
estedivizat in trei fli!
sectiuni:America
de Sud Cordiliera,
zonele
depresionare
interioare$i scutul
contrnental.
14. Care este
singurul
conlinent unde
tigrul poate Ii
gisit in s biticie?

continentelor.
I I . Cet de mare esteAfrica?

1.In cepartea
troposfereiexisti
viati?

4. Care estediferenta dintre climat ti condiliile

meteorologice?
Condiliile meteorologicereprezintl starea

Biosfera
esteacea
partea troposferei

atmosferei
peo
perioadi
scurtede
timp, in timp
ceclimatul
rcprezintd
valoarea
mediea
steriiwemii
pentnr o anumiti regiune,pe o perioadi de timp
indelungate.Factoriprecumtempemtura,
pre(ipitatiile
determina
ii luminasoarelui
climatuluneianumiteregiuni.

unde existi viate.

Aceastaurci de la
Pimantului cdtre

cer.Pdn
prccesulde
fotosintezA,
plantel iau
dioxidul de carbon
din atmosferi,eliberAndoxigen.
2. Ce cauzeazdincilzirea globali?

5. Ceprovoacitunetul?

cetevagnde a
temperaturiide
pe Pimentduce
la ridicarea
nivelului apelor.
Cauzele
principaleale
incilzirii globale
sunt: crelterea
concentratieiefectuluide seri, defri$irile $i

Aeruldinjurul unuifulgerestedecinciori mai

cald decattempemturaSoarelui.Aceasti
incilzirebruscifacecaaerulsi seextindi cu o
vitezemai maredecetceaa sunetului,lucru care
facecaaerul si secomprimegi si formezeo
undi degoc;noi o percepem
cape un tunet.
6. Careestecel mai recestrat al atmosfelei?
i

Mezosferaestecel
-ilr

EI

( 90 C'). Acest

=-=

=G1
carele primim, i -r
E[
-ne aiuu si
j apusurilor
desoare.
inlelegem cum
functioneaze
6tfiea wemii.

$atellJiine mai
se
a.iute
anticipim anumiteevenimenteleg'aGde

conditiilemeteorologice.Deexemplu,,,
avertzerile refedtoarcla uragane'

i' ti-ool

I
I

7. Care sunt cele nlai impodante patru stratud

ale atmosfcrei?

I
i
i

At-o,l".u
ul.ituite din patru straturi:
",t"
\traro\fera,
mezosfera
tropo,fe-d.
si termoqfera.
Troposteraertecel marsublirestrat.stratosfera

i ;il;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;."
j

afli concentra,tia
marini de ozon. Mezosfera

'*.--''.-

estecelmai recestrat,iar temosferaeste

Condi!fi meteorologice,climat gi atmosferi'

alcituiti din ionosferaqi magnetosferi.

8. Care factod antropogeni afecteazi

11, Care sunt

cauzelecare

schimbaiea climatului?
Activitilile umane reprezinti factorii
antropogenicareduc la schimbareamediului
inconiuritor $i influenteazi cImatul. In unele
cazuri,acest

lanl dereac{iiF:
estedirect $i
neechivoc
(exemplu:

puncte calde$i punctereci. Acestfenomenduce

la formareaunui gol gi aerul careseafli
deasuprapunctelor reci intri cu repeziciune
lniuntru; astfelse formeazi vanturile.
12. Cum se numegtedomeniul care studiazi
Pdmantul Eiatmosferasa?

efectelede

idgafieasupra
temperaturiiEia
umiditilii),1n timp cein altecazuri,efectuleste
mai pulin clar,De mulli ani sepoartedezbateri
la ipotezele
careducla schimbarea
referitoare
climatuluidecitrc menaomului.
9. De cenu suntceala,burnila gi negura
precipitatii?
Ceala,burnilali neguranu suntpreciPitatii,
nu cadpe sol.Burnilaqi ceala
deoarece
acestea
seformeazlde celemaimulteori deasupra
mdrilorSia
lacurilor.
Particulele
de
praf, fum ti
sarecar
afecleazi
claritatea
aeruluisunt
sub
cunoscute
denumireade negurl.
10. Care sunt celetrei tipuri de nori?

Norii pot fi de
tipul cirrus (nori
subliri),tipul
cumulus(sub
formi degrimezi
izolate)$i tipul
stratus(auasPect
destratu ):

Meteorologia
este$tiinla
carestudiazi
atmosfe!a
Pemintului$i
interacliunea
sacu acesta
ii
cu toate
formeledevia{d,
13.Caresunl efectelediundtoarealesubticrii
stratuluide ozon?
subtierea
stratuluide
ozonducela
aparilia
frecventea
canceruluide
piele.Acestase
datorcaziL
hidrocarburilor
clorumte $i a

frigidere,detergenti
fluorocarburilor
din aerosol,
ti produsedin polistiren.
14.Ce fel de precipitafipot cldeaintr-un an?
Termenulde precipitalijserefereh oriceformi'
deumezealicarecadedin aelpe solgi include:
zipada,lapovila,grindina, ploaiafini gi ploaia.
(Cea!a,bumila $ineguraru suntprecipitalii)

Condilii meteor<ilogice, climat gi atmosferi

1. Catesecundesunt
intr o zi?
O zi conline 86 400 de
secunde.Fiecare

secundeeste
definiti caffind
dumtaa
9 192 631 770 d,e
perioadeale
radialiei ce
corespund
tranziliei intre
straturile hiperffne ale solului, in sistemul cesiu

2. Caree.le diferentainlre o zi siderala$i o zi

solari?

O zi solari
tine,de fapt,
dela amiazi
pAneh
amiaza.
ReprczintA
duratadetimp
decdnd
vedemsoarelepentruprimaoari gipAndil
vedemdln nou,in acela$i
loc pe cer.O zi
siderali:seraporteazila stele.Duratadetimp de
cdndvedemo steaintr-unanumitloc pe cer)i
:
-.:
-.

solari $i se apropiede perioadafectivi de

rotatie a PimAntului, opusemigcerii aparentea
Soarelui.
4. De ce a primit numilul M73 un grup mic de
patru stele?
Acesta reprezinta
un alt cazde
masurare a
poziliei, care,in
acestcontext,a
fost determinate
in mod simultan
cu misurarea
poziliei globalea
formatiunii M72.

Grupulmic
alcetuitdin patrustelea pimit numirulM73.
5. De cesuntnoplile mai scurtedecatzilelein
timpulverii?
Existi doi factoricarefac, in general,
noplilesi
fiemaiscurtedecdtzilele.Primulfactor
Soarele
nu esteun punct,ci arco formi aparente
deaproape32deminutedearc.Al doileafactor
atmosferarefracteazilumina soareluiastfel
incato partedin aceasta
ajungepe solcend
soarele
seafli maijos deodzontcu aproape
34deminutedearc.
6. Ce esteun Maraton Messier?
Obiectele
Messier
reprezintaun
setde obiecte
astlonomlce
catalogatede
citre
astronomul
fralcez
Charles
Messier.
Maratonal
Messieresteun termen caredescrieincercarea
de a gisi cet mai multe obiecteMessierintr-o
singurdnoapte.
'

Zi, noapte $i anotimp

7. Care factor din anotimp faceca animalele si

hiberneze?

vari in emisfera
nordici.

in regiuniletemperate
$i
polare,anotimpurilepot
cauzaschimberi
referitoare
la cantitatea
de
lumini solari,faptcare
facecauneleanimalesi
intrein hibemaresausa
migreze,
iar plantelesi
intreln starelatenti.

I l. Ce esle
echinoc{iul de primivari?

#9
v^ l

In emisferasudici, echinocliulde primevare

8. Caresuntfactorii de caredepi[d tipurile de

eclipsi solari?
Eclipsasolaridepindede distanlala careseafle
Lunafalade Pementin timpul evenimentului.
O
eclipsi
totali de
soalese
produce

corespunde
cu
centrul
Soareluicare
traverseaza
ecuatorul
ceresc
deplasAndu-se
lnspresudti
seproducein
dataechinocqiului
de toamnddin nord.
Echinocliuldeprimivari marcheaziprimazi
din anotimpuldeprinivari.
12.Ce cauzeazisolstitiile?

teazipor{iuneadepenumbrea umbreiLunii.

ln timp cePdmdntulseinvartein jurul Soareluj,

poziliaacestuia
din urmi seschimbipe
parcursulunui an din cauzaschimberiipozitiei
PimAntuluifatedeSoare,schimbare
produside
mi$carea
jurul
de rotaliein
proprieisaleaxe,

9. (lc inseamnieclipsade luni?

13.Ce sunt steleledtlble?

Eclipsele
deluni aparatuncicandLunatrece
prin umbraPementului.
Din momentceacest
lucruse
intampld
numaicand
Lunaseafli
Pepartea
indepArtatia
Pimantului
?ta deSoare,
:clipselede

Stelele
dublesuntdouestelecarepar a fi o
siDguEstea
candsunt
observate
cu
ochiulliber,
$i cadoui
stelecind
sunt
observate
prin
tlescop.

-'rnaapardoar cand estelune pfini.

14.De ce
are calendarul nostru ani bisecti?

aluncl

cand
PAmentul
tntetsec-

. r. aJre esleceamai lungazi a anului?

:= mai lungezi a anului estesoistitiulde vari.
,: iecare an, in ziua de 21 iunie mzelesoarelui
-:-: f<rpendi(ularpe fropiculRaculuila 23.30'.
nord.A(easlazi reprezinta
\olslitiulde
-:-.r.lrne
Zi r@pte gi anotimp

Pemantuluili ia aproximativ365 /a zile sefaci o

rotalie completi ln jurul Soarelui.Agadar,zilele
de un srertsunLadaugate
Dentrur formao zi Lot
la patroani,De aceea
existeanibisectitot la
4 ani.

I . Cum contribuie
plantele la circuitul

4. Care este cea mai lnalti maree astronomici?

Ceamai
inalte
maree
asttonomlca este
aceeadin
primevara
perigian

apei?
Planteletranspiri
prin eliminareade

umezeali$i
acest

fenomen
contribuiela
evaporare.
Prin
evapoatarea
aPer

umezeala
ajungein atmosfere,
secondenseaza
ti
cadeinapoi pe sol subformi de precipitalii.
2, De ceesteapavitali pentruviala existenti?
Apaesteimportantipentruvialadepeplaneta
nimicnu ar supravielui.
noastri,feraaceasta
planeteiesteacoperiti
Doue treimi din suprafata
cu apa.
Insi 937o
din apa
oceanelor
estetoxici
pentru:
oameril:

cendatat
Soarele,cetgi Lunaseafll cel mai aproapede
Pimant.
5. Cum seformeazi valurile oceanului?
Valurilesunt
cauzatede trei
factori: forla
gravitalionaH,
vdnrul qi
cutremutele.

gravitationalaeste
responsabili
pentru formareafluxului gi a reflu-.rrlui.Fluxul
apareahrncicandapaesteceamaiadenca.
iar
reflr.rxr.rl,
cdndapaestemaipulinadinca.
nivelului
apeidetermini
Ridi(area
$iscaderea
formareavalurilor.

plante

6. Unde in lume seformeazi celemai inalte

maree?
Ceamai lnalti
mareedin
lumese
formeaziin
Canada.
In
aceasti
pdvinla esteo
anumiti rivalitate intrc Quebecul Arctic $i
Canadacu privire la caredintre celedoue defne
ceamai inalte mareeoceanici din lunrc.
7. Ce factori contribuie la intensilicarca

i :Yantuluiprodusde valuri?
Existefueifactori carecontroleazeintensificarea
vinh:lui produs de valurir viteza $i durata
vantului gi drulnul apei.

Circuitul apei, valuri ti maree

:: ''

8. Ce esteo mareede primiYari?

AtuncicandPamantul.
Lunaii Soarele
se
aliniazi(cind e luni noui giluni plini),
,,ddiceturi
le'de api
provocate
de Luni $i
de Soare
apar ln
acelaqiloc
pe suprafala
Pimintului.
Mareea

lunard;i ceasolarilgi unescapeleprcvocando

mareemaiinalLa
de(alInal!imea
mediesi mai
joasi decatceamedie.Acestea
senumescmaree
deprimevari.
9. Ceesteo mareeioasi(decvadiaturi)?
Atuncicend
PimAntul,
Luna$i Soarele
formeazi un
unghi drept,
fluxul cauzat
demareea
lunaracoincide
cu refluxul cauzatde mareeasolare.Acest
fenomenfacecarefluxul safie mai scezutdecet
valoarea
mediegifluxulmai maredecit valoarea
joasa(decvadraturi).
medie,formindmareea
10. Ce sunt valurile de suprafali ale
oceanului?

ll. Ceeste
intelcepliain
coronament?

G&V

.Y{o

sercfereh
Ii coronament
ji i I precipitaliile
precipitatiile
interceptal
interceptate
; r I de frunzigul planteiqi care,
rt in celedin urmi, se
t!-,

1, evapori in atmosferi,

pe sol.
neajungdnd
12. Cale estediferenia
dintre scurgerea de suprafa{i gi scurgerea in
albie?

Curgereacontinuesaualbia sereferdla debitul

fluviilor, a rAurilor ;i a altor canale$i reprezinte
un factorelementar
in circuitulapei.Scurgerea
de supnfali esteun termenfolosit pentru a
descriedebitul apeirezultatedin ploaie,topirea
zepeziisaudin altesurse,pe sol.
13.Ce esteinfiltratia?
Infiltralia reprezinti
scurgerea
apeidela
suprafalasolului ln pimin
Odati inffltratl, apase
transformi ln umiditate a
soluluicauzatideapa
subterani.
14.Cind sespargeun val?
Un val carese<parge
esleacelval a caruibatl nu
.

..i

11maL poate susune aoama, sl asrrelse

pribugegte.Un val sespargeatunci cendajunge

in apemaipulin adencisaucenddoui sisteme
devalud opuseiqi unescfo4ele.

1. Curn se formeazi
furtunile?
Furtunile se formeazi

atuncicendse
dezvolteun
centrude
presiunescizute
careeste
inconjumtde un
sistemde
presiuneinalte.
Aceasta
combinatiedefo4e opusepot prcvocavanturigi
ducla formareanorilordefurtund,cum ar fi
norii,,cumulonimbus".
2. Cumati descrie
un r.iscol?
Viscolulesteo furtunein timpul cireiacad
cantitelimari
de zipadi.
Zipadaeste
maipulin
densidecit apa
in starelichidi,
cu un factorde
aproldmativI 0
la temperatud
utor subpunctulde inghelti chiarmai mult la
tempemturimai scizute.AFdar o cantitatede
apecarear prcduce2 cm deploaiepoateforma
20 cm dezipadi.
3. De cesunt consideratetornadele a fi cele
mai distructive ti mai violente vijelii?
Tornadelesuntcelemai violentefurtuni de pe
100km/h 9i
PoraJunge
panila
483km/h. Pe

de tornadededesubtulfurtunilor cu treznete9i
omoaraaproximativ60 de oameni.
4. Furtunile se folmeazi doar pe Pimint?
Nu, ti alte
corpuri cere$i
careau atmosferd
suffcienti (in
mod palticular
colo$iiformali
din gaz) au
furtuni. Cel mai
cunoscut
exemplueste
MareaPateRo$ie

depe planetaJupiter.DeSidin punctdevedere

tehnic areforma unui uragan,aceastefuduni
esteactivi de celpulin 340deani,fiind
descoperite
decetreastronomulGalileoGalilei.
5. Ce esteun ciclontropical?
Ciclonultropical
esteun tip de
furtunacarese
invartein jurul
unui centru de
presiunescezute,
alimentatide
cilduracarceste
eliberate
atunci
cendumezealase ridici fi secondenseazi.Acest
tip de furtuni se formeazl la tropice,avandun
camcterciclonic - de aici gi numele.
6. Cum arati adancurile oceanului ln timpul
unei furtuni?

Adincurileoceanului
rimin calmedincolo
desuprafali.
Acliuneavalurilor
afecteaze
doarprimii
12-15m dela
suprafali in timpul
uneifurtuni foarte
puternice,dar in mod normal efectuleste$i mai

Furtuni si nori

7, Cc estnorul ,,Cirrocunlulus"?
norul de tip Cirrus laceparte
,,CirrocumLrJus":
dintr o clasi caracterizata
prin straturi subliri ti
albe,fiecare
dintre elefiind
alcituitA din
granulefoarte
mici de ghea(i.
Acesttip de
nor se alli Ia
altitudini
foarteinalte de 6000-12,000m.
8. De ce sunt nolii albi?
Norii sunt albi deoarecepicurii de api sau
cristalelede gheali din ei sunt suficientde mari
si imprd$tielumina a $aptelungimi de undi,
carese unescpentru a producelumini albi.
Norii vor apirea negri saugri daci ace$tiase afli
ir umbra unor alli nori saudaci parteade susa
norilor arunci o umbri deasuprapropriei lor
baze.

predominante
la orele
r;siritului ti
asfintitului.
10.Ce surt norii de tip ,,stratus"?
Norii de tip
,,stratus"sunt
nori cale
seaminacu
n\te
ceartafuri
ineDsetrase
pestebolta
cereasci.
Acetti nori se afli cel mai aproapede sol fi pot
aduceploaiesauburnili.
I l. Ce sunt norii inalti?

De obicei,
norii inati
seforrneazi
lao
aititudine

de 6 Km, in
regiunea
troposferei.
In regiunilepolare,sepot forma $i la o altitudine
de 5 Km. De obicei,apainghealdla aceasti
altitudine,a$adarnorii sunt alcetuif din crisiale
de ghea!i.
9. CAnd plimesc norii culoarearoEie,
portocalie sau roz?
Norii de culoarerotie, portocaliefi roz apar
doar la riseritul sauasiinlitul soareluiti rezulte

atuncicand
atmosfera
impri$tie
lUmlna
soarelui.Norii
nu au culorile
doar reflecte
razelelungi (qi neimpri$tiate)alesoarelui,
Furtuni gi nori

12. Ce surlt furtunile de foc?

Furtunile
defoc sunt
lonl

conflagrali
carealung
la o
asemenea
il1tensitate
incat i$i

creeazA
ti suslinprop ul sistemdevanturi.Este
fenomenulcelmairispanditin timpul
incendiilordepiduri $ia incendiilor
mistuitoare.

13

C:'
5res

1. Care eslecel mai

de deplasare.
in fiecarean, sunt pescuite

mare riu din lume?

nilioane detore depe9te.Nu in ultimul rand

omenireaobtinemultematerialedin oceane.

Riul Amazon din

America de Sud este

celmaimarerau
din lun-re,
deoarecevarsi
mai multe api in
oceandecAtorice
alt riu. Amazonul
vatsain ocean
catevamilioane
de metri cubi de
api

5. Ceesteun reu malur?

Un rau cu inclinaliamaipulin abruptedecetcea
a reudlortineregi carecurgemai incetdecat
acerlea
drn urmn.Un rir maturaremLrlli

2. De ceesteserati apamirii?
in parcursul
sdupe uscat,
apadizolvi
toatamateria
solubili cu
careintri in
contact$i o
ducein mare.
Atunci cind
narea se
evapori pentru a forma nori, sarearemane.
Astfel,apamirii devinedin ce in ce mai sirati
cu trecereaanilor,
3. Ce canlitate de proteine rezulti din oceane
in fiecale an?
Oceanelecontin
o cantitate
imensi de
proteine.iD
fiecarean se
aduni o
cantitatetotall
caredepiqegte
85 000000de
tone melnce.
4. De ce sunt oceanelevitale pentru omenite?

afluen{i;i arevolumuldeapi la virsaremai

maredecdtcelal riurilor tinere.Canalele
sale
erodeaze
mai degrabipe ldfme decit in
(Exemple:
adAncime.
Riul Mississippi,
Riul Sf.
Lawrence
etc.)
6. in cedirecliecurgeun riui
Mulli oamenicredci majoritatea
raurilorcurg
dil nord inspresud.De fapt,riurile curgla vale
indiferentde direcfie,deseoriurndnd un curs
meandriccareimplici maimultedirecliide
punctecardinale.
7. Cesunt petelelunare?
Petele
lunare sunt
campii
intinse de
bazaltcare
se alli pe
Luni,
desprecare
astrol1omii

din trecutaucrezutci sunt ochiuri de apd,

numindu-le,,meri'l

Oceanelene oferi mincare, mineraleqi alte

produsevaloroase.Acesteaconferi ti un mijloc

14

Riuri, miri 9i oceane

8. Care esleceamoi mare resursi de Detrol?

Oceanele
reprezinta
una
dintrecele
maimari
resursede
petrol.
Aproapeo
treimedin
petrolullumii esteextrasdin cdmpiiledin largul
oceanelorZonelecaresuntcelemai cunoscute
pentruextractiapetroluluisuntGolfulArab,
MareaNorduluiti GolfulMexic.
9. Careestecelmai mareoceandepe Pimant?
Oceanul
Pacilic
acoperi o
suprafaldde
165milioane
de km'z.Este
de doui ori
mai mare
decat
OceanulAtlantic. Are o adancimemedie de
3.9ldlometri.
10, Care estecel mai adinc lac de pe Pdmdnt?

deoarece
acolonu ' tSilFJ Jltrtrfl"Pd.il]
ajunge
luminr.
i,
l'iR
, ,, ,^1,, ,;
^
qlffiS]'-lLJilJ!fl
,0.i"".,'-,.u",r.
-"';
presiune
toarte mdrecauzata
deapade -:tX
dea.upra.
iarplanlele
nu pot toleraacearti-/'i.
12. Care rau deline recordul ca fiind cel mat
scurt rau din lume?
Cel mai scurt
rdu din lume,
potrivit CA4ii
Recordurilor,
estereul Roe.
Are o lungime
de doar 61 de
metrl sl curSe
intre rad Giant Springs9i rdul Missouri aflat
lAngi cascadaGreatFalls,Montana.
13. Cati cantitate de diorid de carbon este
absorbite de oceane?
Oceaneleabsorbintre 30o/o
din cantitatea
$i 50o/o
de dioxid de carbonrezultatdin arderea
combustibiluluimineral. Dioxidul de carbon
estetransportatin jos de citre plancton.Orice
schimbarein temperatun apeidin oceane
influenteazecapacitatea
planctoDuluide a ridica
la suprafaqidioridul de carbon.Acestfenomen
are repercursiuniasupraecosistemului,deoarece
planctonulformeazi bazapentru mencare.

Aproximativ 70% din apa dulce a lumii este

\locata\ub formi de gheali.Ace\rlip de rpa \e
afli in rnareparte in regiunilepolare.

11. De ce nu crescplante in ape foarte adanci?

Plantelenu pot crettein apelefoarteadenci,

Rauri,miri $i oceane

-7

PIeSrune.

14. in ce procenl estestocati apa dulce a lumii

sub formi de gheatd?

Lacul Baikaldin parteasudici $i centralea

Siberieiare o adincime de 1.7km. Estevechi de
aproape20 de milioane de ani $i deine 200/0
din
apadulce a Pemantului.

1. Ce plante crescpe

5. Ce sunt muntii vulcanici?

munfi?
Plantelecarecresc
pe munli sunt:
coniferele,stejarul,
ar{arul,ienupirul,
flori-de-co11,
muqchide copaci,
ferigi ti plante
agilitoare.

Munlii 11 canici seformeazi atunci cand roca

ro p . l.sr a umJ g m. d in a d ; n c u lP a ma n lJ lu i e r u p e
$i seaduni la suprafale.Exemplede munli
vulcanici:
MunteleSl
Elenadin
America de
Nord qi
Muntele
Pinatubo
din Filipine.

2, Care estecel mai inalt munte din lume?

Cel mai inalt munte de pe uscatesteEverest
(8848m), dill Munlii Himalaya.

6. De ce sunt muntii mai reci decat solul?

Munlii sunt mai reci decit solul,deoarece
SoareleincilzeqtePhminlul de la sol in sus.
RadialiileSoareluitre. prin atmosfera
ri ajung
pe solul careabsoarbecildura. in general,aerul
careseafle cel mai aproapede suprafala
Pimantului estemai cald.Aerul carese afli la
altitudineaunui munte estemai pulin incilzit,
deci,estemai lece.
7. Ce esteun vulcan?

3. Cum seformeazi nun{ii?

Munlii seformeaziin decursulunorperioade
indelungate
detimp prin forleinimaginabile
careauloc in interiorulP;mantului.Munlii se
fonneaziin urmaactivitalilorvulcanice,
a
eroziuniisaua perturbaliilorgiridicirii scoarlei
terestre.
4. Caresunttipudle de munti?
Existi
cinci tipuri
fundamen
tale de
munli:
domurll

ondula!ii
ale solului,
ialii
vulcanicili platouti.

16

Vulcanul
esteo formd
de relief
geologice
(de obicei un
mul1te)unde
magma
(roci din
interiorul
Pim:intului
topita sau
transformati in starelichidi de citre presiunea
$i temperaturaridicati) etupela suprafaqa
pdmllltului.
8. Care estecel mai inalt vulcan din lume?
Cel n'raiiialt r.ulcandin lulne esteMauna l(ea
(4205m) din Ha$aii. Seridici la 10 000 m
deasupraoceanuluipornind de la bazi.

Munti Eivulcani

m
9

9, Care estediferenla dintre lavi qi magmi?

Magma
esteloca
lichide din
interiorul
vulcanului.
Lava este
roca
'vrrlcanici
(magma)

12, Care Yulcan a

ucis cei mai mulli
oameni?

Erup$adin l815 a !'ulcanuluiTambora

din

Indoneziaa
ucisceimai
mulli oameni.
A fosto
eruptie
colosalicarea
trimis cenute
in stratosferi
qicare,apoi,
s-aimprattiat

carese scurgedin vulcan.Lavaproaspeti are o

lemperaturA
cuprins;Intre700ti I 200C'fi. in
timp ce se scurge,culoareaei setransformedin
rogu in alb.
10. Care este cel mai mare yulcan activ?
Cel mai mare vulcan activ din lume esteMauna

Loadin
Hawai,
unde
faimoasa
cafeaeste
cultivati in
solulr
vulcanice.
MaunaLoa
seridicela

ffi#
'4ls

mai departein lume.

l3,Care sunt tipulile de couuii l-ulcallice?
Geologiiimpart l'ulcanii in patru tipuri
principale:
con formaldin cenu);\'ulcani.;.
vulcani compozili,vulcani-scut$i domuri diD
lavi.
1.1 ." ,

,{ 170m deasupranivelului mirii.

11. Care estecel mai mare vulcan din Sistemul
Solal?

14.Cali \Tlcani eristi in lume?

Pani acum,cel mai mare lrrlcan din Sistemul
nostru solaresteMuntele Olympusde pe Marte.
Are aproximativ27 km iniltime. Escaladarea
acestuimunte ar fi o adevirati aventuri.

Conformcerliirecentapirute,VulcaniiLumii,
publicatede Institulia Smithson,existi
aproximativl51l n canicaresuntconsideralia
fi activi. Mai
eristi $i alli
vulcitm cu
aspect

inspeimentetor
cum ar fi
,,Scaunullui
Arthur" din
Edinburg,care
estevechi gi
inactiv

Mun{i $ivulcani

17

l. Cale estecel mai

intins biotop terestru

din lume?
Taigaua
estecelmai

5. Caresont celepatru straturialeuneipiduri

intinsbiotop
din lume.
Taigaua
se

temperate?

Stratulcelmai desus
estecoronamentul
compusdin copaci
inalfi, ajungila
matudtate.Sub
coronament
seafli o
zone cu trei straturi,
careconfereumbri.
Celmaiinalt stratal
zonese
acester

cardcteizeaza
prin piduri de
coDifere.In
Canada,aceasta
estecunoscuti
sub denumirea
de pidure
boreald.

Tundra esteo

zoni impedurite
caractenzata
prin temperaturi
joase.Existi
douetipud de
pidurc. Acestea
sunt:tundra
principali
alpini $ipedureaarctice.Vegetalia
carecre$tein regiuneadetundri esteformatl
qi ierburi.
din:arbu$tii
pilici.turba.lichenele
3. CenalesteZiua Internalionalba Pidurii?
rmernaFonaIaa
Pidurii se
sirbetore$te in
data de 2l martie;
: ii
detoamnifu
emNrerasu(uca.ln
aceastizi se
sirbitoregte
contribulia $i
valoarea pidurilor.
4. Le produseseexlragdin Padurel
Pidurile sunt foarte importante pentru.oarienii

18

caretdiesc in piduri sauin imprejurimile

aceslora.
Phdurileofera:fructede padur(.
(iuperci, plantecome.tibile.vanat,plante
medicinale$i aromate$i nutrc!.

nume$tesub-coronament.Subaceststrat se aflA
stratulde arbu$ti.Cel mai jos strat este
reprezentatde plantelecarecrescpe sol.
6. Sunt pidulile ingriiite cum trebuie?
S a inregislralo scadere
al:;lin ceeaceprivelle
zoneleimpedurite,precum $i zoneleoriginalede
pedure,cAt$i in ceeace prive$teutilizarea
sectoruluiforestier$i o cre$terea zoneiforestiere
afectati de insecte,boli $i alte cauzedtunitoare.
7. Ce sunt incediile forestiere?
Incendiileforcstiere,provocatede nature saude
manaomului, sunt aceleacareard vegetaliadin

Pedurariiau
impe4it
aceste
incendiiin
trei tipuri:
incendiilede
sol,careard
stratul de
humusal
afternutuluidin pidure;incendiiledesuprafali,
careard arboretdtenir al pidurii qi incendiile
coronanentului,carecuprind in fleciri intreg
copaculsauarbu$tii.

Pidud

J. aum '< adapteaza

planteledin delerl
climatuluialid?

Plantelededesertfacfatesecetei
$isirii, cum ar
fi plantelexerofite.Acestea
au apein frunze,
rdddcindqi
tulpini. Alte
plantede
de$ertau
radaclnl

lungi qi
rasffnte care
ajungpani
la pAnza
freatici.Acestea
aufrunzemici,subformede
lepi careemanimaipulini umiditate.
9. Cali oamenidin lume depild de piduri?
Aproximativ 4.6 miliarde de oameni depind,in
parte sauin
totalitate,de apa
carese gase$te
in
peduri. Mai mult
de I miliard de
oamenicale
triiesc la limita
sdriciei,in lumea
lntreagi, depind
de piduri, de
unde i$i procure
hrana.

11.Carepiduri sunt
denumite,,Plimenii
planeleinoastte"?
Pidureatropicalia Amazonuluieste

ru
#"J&

cunoscutesub
denumireade
,,Pliminii
planetei
noastre]
deoarece
transformd
neincetat
dioxidul de
carDonln
oxigen.
12. Care sunt efecteleprotectoare ale
pidurilor?
Copaciijoaci un rol important in conservalea
ecosistemelor,
mentin apacurati $i impiedici
saureducgradul de pericol al inunda;iilor, al
avalantelor,al eroziunii $i al secetei.
13. Cum sunt recunosculespeciilede plante in
mangrovi?
O mare varietatede speciide plantepot ff

recunoscute
in
zonade
m:lngroval lnsa

din cele110
specii
Iecunoscute,

10.Cum pot afectapidurile schimbareade

climat?

doar 54 de
speciidin 20 de
clasede 16
familii
fomeazi

Pddurileinfluenqeazi
schimbarea
de climatprin
cantitatea
dediorid decarbondin atmosferd.

mangrove'.
,,adeviratele
14.Dali numediferitpentru fenelele
temperate!
Pidurile temperatesunt cunoscutesub
denumireade
"Preerie"ln AmericadeNord,
AmericadeSudqi ,,Stepe"
in Asiagi
,,Pampas",ln
Africa.
Piduri

19

l. Unde se afli cele

mai secetoaseregiuni

):*

6res

din lume?

Regiunilecelemai
secetoase
din iume
sunt celedin
de$erturile
Sahara,gi
Iranian.
Degertul
Thar, carese
intinde pe o
suprafatede aproximativ9 000 km, din Africa de
Nord pani in India.
l. Caree\tc cel mai intin\ de\ert recedrrl
lume?
Cel mai intins
degertrecedin
lume este
Degertul
Antarctica.

5. Cesunt faneleleinundate?
Fenetele
caresuntinundateperiodicsautot
timpul
anului,cum
ar fi
linutu le
mlAftinoase
din Florida
sauPantanal
din Brazilia,
Boliviasau
Paraguai
sunt
numite
finele inundate.Acesteaapar cel mai desla
tropice $i subtropice.
6. Ce fel de clinat estepredominant in
regiunile de degert?

suprafali de
peste14 milioane de krn':.
3. Care estecel mai arid degertdin lume?
Detertul Atacamadin America de Sudestecel
mai arid degertdin lume. Seafli ln America de
Sudqi se
extindepe
o lungime
de 966 km
intre

Muntii
Anzi ti
Oceanul
Pacific.A
fost creatde zonaferite de ploi a Muntilor Anzl.
4, Unde seafli feneteleParamo?
Zoneleverzidela altitudinimari,seaflApe
giruriledemunli inal1idin toati lumea,cum este
ti Paramodin Munlii Anzi.Acestezonefacparte

20

din vegetatia
montanili din biotopulzonelorcu
arbuttiti formeaza
tundraalpini.

Detedurile au
climat foarte
aspru.Aceste
reSlunrsunt
camclenzate
prin
precipita!ii
scizute,in jur
de 250 mm pe
an gi temperaturi mediede aproximativ18 C'.
7. Care estealmosferain finelele din savane?
Savanaesteo
fAnea{iunde
temperatudle
sunt ridicate,
cu perioadede
secetiti unde
crescputrm
copacl.Acest
mediu se afli
intre faneali $i
pidure. Savanelese formeazi la tropicelegi
subtrcpicelesecetoase.

De$elturi$i fenele

8. Ce alimal estedenumit,,Vaporul
Delertului"?

Cdmilaeste
denumiti
,Yaporul
De$ertuluii
Poatefi
gasitepe
teritoriul
secetos
al
detertului.Poaterezistaperioadeindelungate
de
timpl)r, apa.Arecon\tructia
deatanalura
incetsArezistein zonelecu climatsecetos.
9. Cum ajutdfenelelemontanela tinereasub
controla eroziunii?
Fanelele
montaneti
arbu$tiisunt
marile bazine
de colectarea
apeiprovenite
din ploaiein
Africade Sud.
Acestea
reduc
instantaneuscurgereaapeigi, deci,eroziunea.
10. De ce in Mpumalanga Highveld nivelul de
poluale estecel mai ridicat din lume?

ll. Ce esteo oazi?

izolati in degert

vegetatie,
$icareseafli pe lingi un fir de api sau
o surside api similari.
12. Caresunttipurile de dunede nisip?
Dunelede
nisipseaIli
pestetot in
lume,dela
cAmpiilede
coastA
ti
malurile
riurilor, pini
la degerturilearide.Existi cinci tipud
fundamentalede dune:barcane,liniare, in formi
destea,in formi dedomqicurbate.
13.Caresunt celetrei tipuri de fane!e?
Existetrci tipuri

1. Unde se aflA regiuni

polare in Sistemul

4. Ce animaletrdiercin reeiuneaarclica?

Uneleanirnale
hiberneazlin
timpul lunilor
friguroase,
iar
alteanimale
(cumar fi
pescirulul
arctic)iti petrec
varain regiunea

Solar?
Sepresupune
cdpe
LunAar exista
cantitili substanliale
de gheafi in craterele
adinci din zonele
polare,unde nu aiung
razelede soare.Ma{e,
asemenea
Pimanfului,
arecalotede gheali. irr
cazulplaneteiUranus,
insa, inclinalia sa foarte mare pe axi face ca, in
mod alternativ, polii sAfie indreptali direct spre
Soare.

2.De cesuntregiunilepolareindicatori
importanli cararati stareade siniLtatea
planetei?
Regiunilepolare
sunt indicatori
importanlicare
arati stareade
sinitate a planetei.
Ace$tiasuntvitali
pentruprocesele
globului legatede
atmosferi,cuenti oceanicigi circuihrl lor,
crmatul gloDat$t Dtoct!ersllate.ScnunDarrIn

mediul polarvor dlce la schimbiri in altezone

arepraneler.
rn reglunea

arctice, dar migreazi atunci cAnd temperaturile

devin scezute$i hrana rard.
5. Careesleceamai scazulelemperatura
iffegistrat[?
Ce mai
scizuti
IemPeratu

pemant
C89C") a
fost
inregistratd
1n
Antarctica.

6. Cum esteclimatul in regiunea arctici?

in ceamai mare parte a anului,temperatudle
rimin sub punchi de inghel, ajungAnd deseori
la 40 C'. in aceastaperioadi sufli vanturi foarte
puternice. Pe timpul verii arctice, estedestul de

insodt ti temperaturilepot ajungepana

la r0 C".
7. Existi resursenaturale in regiuneaarctici?
Da, existe cateva
resu$e foarte
valoroasein
regiunea arctice.
Aceastdregiune
estefoarte
valoroasd,
deoarecedetine

de 24
^oapte
de ore in
decembrie
(iarna
arctica) $i
ziride24
de ore in

ime$e cantitili de resursenatunle cum ar fi

metale, aur ti petlol.

22

Reiunile polare

8. De ce estefrig in regiuneaarctici?

Cantitatea
de energie
solaricare
aiungepe
orice
supmfalade
pe Pemant
depinde,in
mareparte,de iniltimea la careseafli Soarelepe
cer.Aproapede ecuator,razelesoareluiajung
direclpePamint.conferind
o caldura
inlensa.
in
timpulvedi,soarele
urci pe boltacereasce
doar
panah jumitate.

12.Undepot fi

inle{nile
!.ulpile

;;;";""'""'drasp{ilY
SX-

. ,u*Ku

l:":::.yT:::T:'::T"".':.i"
", "ras

indepirtat,in pdncipalin CerculPolar.

(Pir{ile de nord din Alaskaqi regiuniledrn
no(d-vest,
IslandaSipe coastaGroenlandei).
Aceasti\''ulpetriiette in vizuinisepate
intr-un
deal,stdnci sauin malurile raurilor.

9. Existi urti
polari in
Antarctica?
1\U, nU ex6ta

urgi polari in

.L_

,: i.;,.g-,,lJl'

i,,fi:a."
w"
r*'fiff ?*t*:,.--.'

13.Undesegesesc
urgii polari?

in emisferanordici.

Ur$iipolari
segasesc
la PolulNord.Maipotfi
intilnili in Groenlanda
qiin nordulAmericiide
Nord,Europei$iAsiei.

10.Careesteceamai intinsi masi din

regiuneaarctici?

14.De ceesteAntarcticaatatde importanti

pentruplanetanoastri?

Groenlanda
esteceamaiintinsi pAturide
ghealedin regiuneaarctice.Aceastareprezinti
l0% din rezervade api dulcedin lume.

Antarcticaesteo zoni de aproximativ6 milioane

dekm'?izolati h era glaciali. Apelesalecuprind
mai multeformedeviali decato pddure
tropicala,
iar

I 1. Catespecii de pisiri iqi au cuibul in

Antarctica?
Aproximativ45
de speciide
pisArii9i au
cuibul in sudul
Antarcticii,
toateficand

Regiunilepolare

coastele
sale

gizduiesc
celemai
extraordi
nare
animale

23

iintr

l Care sunt
caracteristicile
pisirilor din ela

4. Care a fost ceamai vecheDasire ?

Ceamaiveche
pasirc este
cunoscute
subdenumirea
de

noasfue?
Pdsirile din era
noastre(subclasa
neornitelor)sunt
membri ai clasei,,ave",
au supravietuitpenA
azi $i coexisti alituri
de oameni.Pisirile din
era noastraau Pene,
cioc firi dinfi, clocesc
oua cu coajatare,au o

rati metaboliciridicati,inimaarepatrucamere,
greutate
mica,cu sistemososrezistent,
nembrelesuperioare
subformi de aripi9ipot
zb!tu.
2. Ce speciedepasiri estecunoscutipentru
mimica sa?
Papagalii
suntrenumilipentrumimicalor.Au o
gami largi
de
articulalii.
Papagalii
silbaticinu
imiti. Doar
papagaliide
casdimite
mimica oamenilor;i zgomotelepe carele aud.
Papagaliigd din Africa sunt cei mai iscutiti
lmltaton.
3. Care piseri parcurg in zbor 804 km pe zi in
ciutarea hranei?

ln silbeticie,
papagalii
lvracaw$t
Cockatoopot
parcurgein
zbor in medie

,,Archaeopterlx"
$i a treit acum
150de nilioane
de ani. Avea
dimensiunea
unui corb, era

acoperita
cu pene$i aripipe cap.
5. Cum comudci pisirile?
Pesirile sunt sociabile;ele comunici folosind
semnelevizuale,chemiri $i centece,li participi
in comportameniul
socialprin crellereain
comun a puilor, la vinitoare, in stoluri ql
atacareaaaimalelorde pradi.
6. Care pisiri ii aiuti pe ingineri se depisteze
scurgerile?
Co n d o ru la me ric arina ju U p e in g in e ris a
depistezelevile de carbumnti caresunt fisurate
sausparte.Carbunntul carese scurgeare

mirosul
asemanator
llranel
consumatede
condori
(ace$ttase
hranesccu
staNuri), iar
pAsi{ile
adunatela un

loc le indici echipelordeintervenlieunde

trebuierepamtetevile.
7. De cenu pot mancaciocolatipapagalii?
Papagalii
nu pot mencaciocolati,deoarece
aceastaestedeunitoaretrupului lor. Ciocolata,
cacao,
caleaua
care
Siceaiulconlinleobromina.
poateducela o stareexcesivide agitalie,la
cardiopatiesaula moarte.
Viata ln aer

8. Care estesingura pasdreotiiyitoare din

lume?

Singurapasere
otrivitoaredin lume
estepitohuiulcu
creasta
din Papua,
NouaGuinee.Otrava
seafli in pieleagi
penelesale.

deobicei,cu 7-8
gmdemairidicata
decit a omului.
12. Care pasire esteceamai rapidi?

ru

'Et".Je

$oimulcilitor estecea
mai rapidapasere
zburitoare.Acestase
deplaseazi
cu o vitezi
de 160km pe ori.

9. Care esteceamai male pasire de ptadi?

V u l l u r uld in M u n lii A ndeanesleceamai mare
pasare
de pradadin lume.Ace.r\lapr\are
cantare$te
aproximativ
12kg ii
masoard
ll0 cm.
Deschidera
aripilor are
o lungime
mai mare de 3 m.
10. De ce unele pisiri migratoare se
deplaseaziin stoluri in formi de V?
Deseori,raleleti ge$telemigratoarezboari in
*loluri in formade V Fiecare
pdsirezboarain
apropiereabatAilorde aripi alevecineisale,iar
acestvant in plus mAre$teinillarea, $i astfelse
econolniselteenergie.

13.De ceunelespecii
de pisiri au o
importantd
economici?
Multespeciidepeseriauo importanli
economici, fiind in mare parte o sursede hrana
oblinuti prin vanitoare saucrescetoriein ferme.
Unelespecii,in particular pisirile cintitoare $i
papagaliisunt preferateca animaiede casa.Alte
utilizeri includ colectareade guano careeste
folosit drept ingritement. Imagineapdsirilor
esteprezenti in cultura oamenilorincepandde
l.rreligiepina la poeTieri muTicepopulara.
14. Care pasire are celemai lungi aripi?
Albatrosulriticitor are celemai lungi aripi
dintre toatepiserile
din lume. Aripile
acesteiPasari,atunci
cend sunt intinse,
misoari aproximativ
3.3 rn. Albatroqiiiqi
petrecceamai mare
parte din viali
suftoiand apele
oceanelor,departed
uscat,ajungendse
stribate kilometri
iDtregi inti-o singuri
zi. i$i clocescouile Si

I I . Care estelemperatura medie a corpului

unei parari?
f( nperaturamediea corpuluiuneipasarieste.
Yiata in aer

25

?e
s

1. Care pisici este

stipana pisicilor?
Leul esteregele
felinelor Seremarci
fali de alte pisici nu
doar prin infiligarea
sa impunitoare, ci $i
pentru ci este
singurafelini care
trdie$te in grupui
socialeorganizate.
Leii masculicare
ajung la maturitate
candrescpane la
223 kg, avando

lungimea corpuluidepXni la 3 m. Leuleste

singurafelini careareun smocdepir in virful
coztt.

2. Cum sedeplaseazio amibi?

Uneleorganisme
alcetuitedintr-osinguri celulA,
cum ar fi amiba,nu au
membreindependente
cu
ajuton cirora sese
deplaseze.
in schimb,
eledezvolteextensii
alecorpuluinumite
pseudopode
(,,picioare
false")cu
ajutorulcirora se
deplaseazi.

4. Unde triiesc leoparzii?

Leoparziitriiesc
in Africa, Asia
Mici, Asia
Centrah ti
Orientul
indepirtat. Sunt
cei mai
raspendilidintre

toatefelinele.Potcentiri intre23 - 91kg.

Leoparziisuntanimalenocturne,vanandin
marepartenoaptea.
Suntcetiritod fi siritori
pot
agili.Leoparzii aveablanapitati saupot fi
negri.
5. CAtespeciide mamifereexisti?
in zilelenoastretriiesc
aproximativ 4 000 de
speciidilerite de
mamifere.Acestea
existi pe Pimant de
aproximativ 200 de
milioane de ad. Toate
mamiferele au pir,
inclusivelefanliigi
balenele.Toate
mamifereleau singelecald.
6. Unde in lume pot fi gisite pisirile tucan?
PAsariletucan
pot fi gisite
numai in

3. Ce animalpoatevedeain direcfii
diferite in acela$itimp?

tropicaledin
America
Centrali fi de
Sud. Unele
speciide pisari
tucan au
ciocurilelungi
catjumetatedin

Cameleonullti poatemiqcaochii independentgi

poatevedeain doui dircclii diferite in acelati

ti-p.
-.,,.'.,,....

.,.

corpullor
7. De cestauliliecii atirnali cu capulinjos?

26

Lilieciiatarnecu capulin jos,deoarece

nu pot
stadrep(i,cu capulin sus.Oasele
picioatelor
Viata la sol

suntpreasubliricasi le poatesuslinecorpul.
Lilieciitreiesc20 - 30de ani,o perioadidetinp
remarcabil
deindelungatipentrunilte animale
atatdemici.
8. Ce insecti poaletrii pini la noui zile firi
cap?
Gandaciide
buciteriepot
trii pani la noui
zile firi cap.
DacApiciorul
unui gdndacde
buciteriese
rupe, creqtealtul
poate
rn locul lur.t9r
scnrmDa
orecll4 oe
deplasare
de 25 deori intr-o secundi.Gandacii
debucalirrie
pol
pina la o luni lArA
'upravielui
hrana1ipi,ni la doudsaptamani
ftra apa.
9, Careestediferenlaintre Ienlarul femeli qi
Janlarulmascul?

Nord?
Locurile izolatedin
nord, potrivite

pentru pisirile care

vaneaz5
pe$ti,sunt
deiaocupatede
citre pinguiniinegri
li alteanimale,
agadarar fi foarte
ciudatcapinguinii
sAincercese
invadeze
aceste
locuri. $i mai di{icil

ar ff pentru ace$tiase traversezeregiunile

tropicaledintre emisferade sud qi ceade nord,
careau un climat nu tocmai propicepentru
pinguini.

12.Ce dimensiuniau ceimai mali ceini?

Ceimaimad cainisuntMareleDanezti
Ciinele Lup Irlandez.Celmaiinalt MareDanez
a ajunspeni la 103cm,iar celmaiinalt
pina la 100cm.
Caine-Lup
lrlandez.

Numai
femelele
inleapa
oalnen1t,
Masculii se
hrinesc cu
lichide
naturaledin

13. Cale piianjen are mutcitura veninoasi?

planteli cu altesursedehrana.
10.Ce s ar intAmpla daci habitatul cangurilor
ar dispirea?
Perioadelede seceti
sunt celemai
nepdelnicepentru
cangud.Acestea
apar fiecvent in
regiunile
indepirtate ale
Australiei,iar
canguii sunt
nevoiti sAse
adapteze.

Viata la sol

11. De ce nu trdiesc
pingrfnii la Polul

Doarfemeladin
specianumiti
,,Viduva neagri"
aremu$catura
veninoasi.
Veninul

mascululuidin
aceeafi specie nu

esteotrevitor qi nu
14.De ceniperlescAerpii?

?e

l. Ce esteo linie
lalerali?

Linia latemlAesteun
rand de solzipe care
majoritatea
pegtiloril au
Pe partea
lateral5$i care
se intinde de
la cap la
coadi. Sub
acegtisolzi,se
afli un sistem
de canaleumplute cu lichid ti celulespecializate,
caretransmit vibratii citre creier.Linia latetali ii
ajui; pe petti si detecteze
obiectele.
inclusi\
animalelede pradi.
2. De ce sunt pe$tiivescoti?

Peftiisecretiun tip demucuscareiesedin pielea

lor. Acest strat
vascoseste
important
deoareceoferi
proteclieimpotriva
parazitilor $i a
bolilor, acoperi

rAnile
mai repede
$i ii aiuti pepetti sesedeplaseze
prin api. Unelespeciielibereazitoxine in acest
\lrat. loxine care li lin departepe alaCatori.In

timp cealLespeciilsi folosesc

stratulr irsros
pentrua $ihrinii puii.

dizolvatestepreluatde citre sange,iar dioxidul

decarbonesteeliberatin api.
4. Ce petti pot umbla pe sol?

Bibanulciliritor,
un peqte
mlnunat,ca.re
se
gisettein India,
poateumblape
solatuncicand
apadin
ascunzatoarea
saseace.
5, Caleestecelmai marepettedin lurne?
Celmai marepegteesterechinulbaleni,care
poateajungepanela o lungimede 5 m. Are mai
mult de 4 000de dinti, insi fiecareareo lungime
de 5 cm. Pe
parcursul
vielii, un
rechin
poatesi
aibd 1 000
de seturi de
dinti.

6. Cecaracteristiciau unelehidrofite?
Hidrofiteleaucuticulesubfiri.Cuticulele
impiedicl pierdereade ape,astfelmulte hidrofite
nu aunevoiedecuticule.Din momentce
stomatelesuntdeschisein ceamai mareparte a
timpului,
apaexrsta
din
abunden!e.
Acestlucru
taceca
celulelede
pe stomati
se6mand
inactive.
Frunzele
mari ti latedela suprafala
plantelorle mentinin
statedeplutire.$i saciideaerajuti la plutire.
Acesteaau redicini mici asfelincet apapoatesi
petrundedirect ln frunze.

urul apei

7. De ce sunt pe$tii esenliali pentru societate?

Pettii sunt foarte importanti deoarececonstituie

o sursi de
hrani
pentru
oameni.
Acettia
sunt
pescui{idin
silbdticie
saucresculi
in acelagi
mod ca$i

de oameni inoati in
larg, iar rechinii ucid
in jur de 6 oameni.
Doar 25 de rechini au atacat oameni.
Agadar viespeleestemai periculos.
IL Ce peQtepoate zbula?

zburAtor
aluneci in
direclia
curentilor de
aerdela
suprafa,ta
apei,
uneorila 6 m
ceasupra
aPel.

vitele saupuii de geine.

8. Ceteinotitoare ate un rechin?
Rechinularetrei
inotitoare.Au
doui
inotetoare
dorsale
9i una
Pe
denumiti
qi inotitoare pectomli, iar inotetoareacaudali
estecoada.
9. De ce nu pot manca rechinii pegtii care se
umfli?
Rechinii nu pot mAncapegtiicareseumfle,
deoareceacegtiase umfli asemeneaunui balon
9i inleapi interiorul gurii rechinului cu acele
sale.

12, Unde triie$te ulsul polar?

Ursul polar tdiette in OceanulArctic Siin
zoneleinconiudtoare. Caracteristicilesaleil
ajutesi seadaptezemediului rece.
| 3. Careestediferenlaintre balenacu fanoane
ti balena cu dinli?
Difercnla consti in modul lor de a sehrini
Balenelecu
din! se
hrinesc cu
pe$timari ti
calmari,
fblosindu-9i
dinlii.
Balenelecu
fanoanele
folosescca pe
un ciur )i sehranesc
cu animalemici,cum ar ll

10.Caree\le mai periculospentru oameni:

rechinul sauviespele?

14.Care

n,tii iir'tue:carapaceaunei
$r ceil q uner Droa$le

paceabroagtei
in timp ce

e estemai plata

Via{a in qi tnpreiurul apei

29

1. Care estediferenla
dinhe o catastole
naturaliL $i un
dezastru nafulal?

O catastrofinaturali
esteun fenomen ce va aveaun efect negatrv
asupra oamenilor ti a mediului inconjuritor.
Multe catastrofe
natuale se leagl
una de cealalti,
cum iu fi
cuttemurele care
pot provoca valud
tsunami, seceta
care poate duce la foarnete Si bo1i. Un dezastru

naturalesteconsecintaunei catastrofenafurale
(exemplu:erupliile vulcanice,cutremurelesau
alunecirile de teren) 9i afecteazeactivitilile
oamenilor.
2. Care sunl tipurile de dezastrenaturale?
Dezastrele
naturalepot fi de
ordingeografic,
hidfologic,

4,Careestecel mai desinte{nil dezasUu

nafural gi de ce?

Celmai des
intahit dezastru
natuml (ti care
provoace
celemai
multevictime)
suntinundatiile.
apar
Acestea
atuncicdnd apadin zoneaflatela altitudine
inundi zonelemai joase.Inunda,tiileduc la
pierded devieli ;i bunud. Alte efectesunt:
bolile, distrugereade culturi $i de vegetatie,
intrerupereadistdbuliei apeipotabile.
5. Ce a proyocat cutremurul carea lovit Marea
Britanie in februarie 2008?
Cutremurul a
fost provocatde
rupereabrusce
gi deplasarea
de a lungul unei
falii, Ia 18.6km
adancimesub
Lincolnshire.
6. Care estediferenta intre tsunami si maree?
Tsunami gi mareea sunt doui fenomene total
diferite.Mareeaesleun val maj mic de ape

aluneclrile de teren,
wlcanii. Dezastrulde ordin hidrologic include
valudle taunani, inuBdatiile.Dezastrulde ordin
climatic includefuiiirria cu grindini, ciclonii etc.
orasuluiPlur\?
3. Cea dusla distrugerea

1nanultots, o
avalatrSi a ingropat
oraSul Plurs, din
ElveFa. Aceasti
:uunecatreoe zaPa(ut
este cunoscuti sub

denumireade
AvalanqaRodi. A
fecut2 437devictime

30

cauzatde
interactiunile
gravitalionale
dintreSoare,
Lune$i
Pemant.
Tsunamieste
un val marin
cauzatde un
cutremul
produssub
apesaude o
alunecarede
teren(de
obicei prgvocati de un cutremur) care
deplaseazi apa m{rii.

Dezastrenaturale

7.Cetecutlemureseploduc anualin sudul

Californiei?
Anual, in zona
de sud a
Californiei se
aproxlmatlv
10 000 de
cuttemute.

Multe dintre eleau o intensitateatatde mici

incetnu sesimt.Doarcatevasuteau o
magnitudinemaimarede 3.0$idoar 15-29
depifesco intensitate
de 4.0.
8. Ce ducela apariliacutremurelor?
Cutremurele
aparatuncicandplecivastesau
stancidin
interiorul
PAmentului
serup brusc
sause
deplaseazi
subpresiune,
trimiland
undede goc.
Mi$ciri brustede-alungulfalieidetermina
pamantulsesecutremure.
Majoritatea
cutremurelor
aparde-alungullisurilordin
scoar[aterestri,denumitefalii.

10,Carezoni
reprezinti punctul
fierbinte pentru o
eruplievulcanici?

ffi
w*s

Inelulde Foc,de-alungulmarginilor
OceanuluiPacificreDrezintiun Dunctfierbinte

Pentru
erupliile
\''ulcanice.
Aproape
907odin
vulcanisunt
situaliin
Inelulde
Foc,o fagiedel'ulcaniceincercuie$te
marginile
Oceanului
Pacific.
Termenul
..vulcanprovine
dela numele,Vulcan,zeual foculuiin mitologia
tomane.
I l. Ce esteo torntrdi?
Tornadele
auformauneipelniiverticaleformat
din aercesehvarte foarterepede.
Vanturilelor
pot depa$i402km/h li pot croi un culoarcu o
letimede 1,5km $io lungimede 80dekm.
Tornadele
iaunagtere
din furtunilcu grindina
gi suntlnsofitedeseoridegrindine.Furtunilecu
tunetecarcau o durati marede viali sunt
denumite,,supercelule"
la celemai
9idaunagtere
distrugitoaretornade.

9. Ceesteun uragan?
giganlice.
Uraganele
5untfurRrnitropicale
in
formi de
spirali a

cercrvanturi
potajunge
pini la o
vitezi de
257 km/h ti
precipitatii
pdndla 9 trilioane de litri de ploaiepe zi. Aceste
uragane sunt cunoscute sub denumirea de
cicloni ln nordul Oceanului Indian 9i in Golfirl
Bengal,ti ca taifunuriin vestulOceanului
Pacific.
Dezastre naturak

12.in carestat din StateleUnite nu s-aprodus

niciun cutlemur din 1975- 1995?
In penoada 1975 - lyy5, au exrslaldoar palru
state din Statele Unite in care nu s-a produs

niciun cutremut Acesteasirnt: Florida,Iowa,

North DakotagiWisconsin.

31

l. Care estesezonulde
inundalii in Cascada

Victoria?

gdzduieqtesutede speciide pume,lupi, somoni,

u$i cenutii $i ur$i negri.
5. Unde se afle Oaza cu o suti de copaci?

Inundaliile in
CascadaVictoria apar

pela mijlocullunii
aprilie cand
aproximativ625de
milioane de litri de
api pe secundise
prav escpeste

,,Osuti de copaci"este
denumireaunei oazemici
careseaflela marginea
nordici a deqertului
Gobi.
Aceastaoferi mancare$i
api potabilicrescitorilor
de animalegi vitelor lor
6, Ce sunt sculpturilein stancidin lara Dazu?

2. Caredelti esteceamai marezoni de stufili$

neafectatdin lume?
DeltaDunerii esteceamai marezonede stufidt
neafectatdir lume.Aceastaa fost desemnati
a biosferei'decetreUNESCO.
,,Rezervatie
3. Cinea identificatcraterulmeteorului?
Craterul
meteorului,
cunoscutfr
sub
denumirea
deCraterul
BaIIinger,
din Arizona
a fost rccufioscutcafiind primul craterrezultat
dintr-un impact cu Pimantul. A fost identificat
In lyzu oe carremlrncrtorrr
careau descoperrt
alemeteoritului cale a lovit Pemdntul

Sculptudlein stencadin tara Dazueste

denumireageneraliconfe te celorpeste50000
figuri religioase
sculptate
in 74locuridiferitede
peteritorir lirii Dazu.Colectiade statuidela
poalele
dealului
Baodingqi a
dealuluide
nord estecea
mal mate ca
dimensiune
gi
ceamai
valoroasidin punctdevedereafistic.
7. De undeigi tlage numelePidrueaNeagli?
Denumireade ,,PadureaNeagre"em pe wemuri
foartepotriviti, deoareceatuncipedureaera
impenetrabih,deti profftabih - lemn, aryint $i
minereu- elementeledebazi careconstifuiau
avercalocuitorilor Pidurii Negre.
8. De ceestedeosebiteStancaGibraltar?

Urs esteo pddure

temperatecaxe.se
pe coastaa British
Columbia,
Canada.
Aceaste
pedureseintinde
pe o suprafa,tide
64000km'.
Aceaste
zoni

32

Impresionanta
Stinci cibraltar
aleo asemenea
pozilie,incat
supravegheazi
Strimtoarea
Gibraltargi este
conectatide
Spaniaprintr un
istm stramt.

Minuni naturale

W]

Plan
4r
Glt
Curiozitatea reprezint; un factor determinant
copiilor careii conducespreo sferdextin$ ainv:
D et i o m d r ev d r i e l dl ed e ( a (i d e cu n t" . re d

piali prezintA
un marevolumde informaqii,
rispundiintrebdrilor
pe carecopiiiajun
Seriade 200 de intrebiri gi rdspunsuriad
de volume diferile , dre i on(in ire(
Acestevolume, care includ: Lum

plantelor,Cosmosul,PlanetaI
InventiiSi descoperiri,
Cil
lumii, Magini gi unelte,
Anatomie,Clidiri istori
Oameni celebri, Tran

Statelelumii 5i im
prini
copiilor,

\
978 606 54900t 7

lriltJIJtilililtilltl
ahoo.com