1.

Notiunea obiectul si metoda de reglementare a dreptului financiar

2. Principiile dreptului financiar
3. Izvoarele dreptului financiar
4. Normele dreptului financiar
5. Raporturile juridice de drept financiar
6. Locul si rolul dreptului financiar in sistemul ramurilor de drept
I.
Insemnatatea reglementarilor juridice a relatiilor financiare rezulta din faptul ca
finantele publice sint destinate de a participa direct la dezvoltarea social-economica a
societatii. Obiectul reglementarii juridice financiare nu reprezinta altceva decit
continutul dreptului financiar in care se inscriu componentele structurale ale
finantelor publice cu respectare delimitarii clare intre finantele publice si cele private.
Astfel ca componente structurale ale dreptului financiar ne apar urmatoarele elemente:
1) dreptul bugetar
2) dreptul fiscal
3) procedura fiscala
4) controlul financiar
5) creditul public
6) finantele intitutiilor publice
Alte elemente pe care le studiaza dreptul financiar: emisiunea monetara, circulatia
monetara, regimul juridic al valutei, organizarea si functionarea aparatului financiar,
bancar si de credit.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea actelor normative care reglementeaza
relatii de constituirea, repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale
unitatilor publice destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societatii.
Dreptul financiar reprezinta ansamblul normelor juridice intituite conform conceptului
modern al finantelor publice din statele contemporane care reglemnteaza in regim de
drept public constituirea si intrebuintarea fondurilor banesti ale statului si ale
celorlalte colectivitati publice precum si controlul financiar de interes public
(element nou, care deosebeste de alte notiuni). (Ioan Gliga)
Autorii rusi vin cu urmatoare definitie: Dretul financiar reprezinta ansamblul normelor
juridice care reglementeaza relatii sociale care apar in procesul de constituire,
repartizare si utilizare a fondurilor banesti (centrale si dezcentralizate) ale
statului si ale organelor administratiei publice locale destinate satisfacerii sarcinilor

sale.
Metoda de baza de reglementarea a dreptului financiar este metoda imperativa (cea
care prescrie sau interzice un anumit comportament). Insa odata cu trecerea la
economia de piata, de rind cu metoda de baza in teoria finantelor publice sunt admise
si alte metode cum ar fi de exemplu: metoda de colaborare, de recomandare,
precum si metode caracteristice dreptului privat cum ar fi cea contractuala.
II.
Principiile dreptului financiar sunt acele reguli sau cerinte fundamentale care exprima
cele mai esentiale trasaturi si scopuri ale activitatii financiare ale statului. Continutul
acestor principii sunt consfintite in principal in Constitutia RM.
Principiul legalitatii art. 130 Constitutia RM - (1) Formarea, administrarea, utilizarea
i controlul resurselor financiare ale statului, ale unitilor administrativ-teritoriale i
ale instituiilor publice snt reglementate prin lege.
(2) Moneda naional a Republicii Moldova este leul moldovenesc.
(3) Dreptul exclusiv la emisia monetar aparine Bncii Naionale a Republicii
Moldova. Emisia se efectueaz conform deciziei Parlamentului.
Principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice art. 16
Constitutia RM - polica monetara, politica fiscala, politica de creditare este unica
indiferent de ... (din const de luat) Exceptie: 1) Transnistria 2) Agentii economici din
Gagauzia
Principiul publicitatii art. 23 si art. 76 din Constitutia RM. Vez articolele 56, 73 legea
Nr. 171. (1) Fiecare om are dreptul s i se recunoasc personalitatea juridic. (2) Statul
asigur dreptul fiecrui om de a-i cunoate drepturile i ndatoririle. n acest scop
statul public i face accesibile toate legile i alte acte normative.
Principiul repartizarii functilor in domeniul activitatii financiare se face in baza
principiului separarii puterilor in stat art. 6 Constitutia RM. n Republica Moldova
puterea legislativ, executiv i judectoreasc snt separate i colaboreaz n
exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituiei.
Principiul autonomiei locale (autonomie financiara) este prevazut in art. 109
Constitutia RM. (1) Administraia public n unitile administrativ-teritoriale se
ntemeiaz pe principiile autonomiei locale, ale descentralizrii serviciilor publice, ale
eligibilitii autoritilor administraiei publice locale i ale consultrii cetenilor n
problemele locale de interes deosebit.
(2) Autonomia privete att organizarea i funcionarea administraiei publice locale,
ct i gestiunea colectivitilor pe care le reprezint.
(3) Aplicarea principiilor enunate nu poate afecta caracterul de stat unitar.
Principiul caracterului social al activitatii financiare art. 47 Constitutia RM care
ne relateaza ca (1) Statul este obligat s ia msuri pentru ca orice om s aib un nivel
de trai decent, care s-i asigure sntatea i bunstarea, lui i familiei lui, cuprinznd
hrana, mbrcmintea, locuina, ngrijirea medical, precum i serviciile sociale

necesare.
(2) Cetenii au dreptul la asigurare n caz de: omaj, boal, invaliditate, vduvie,
btrnee sau n celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzisten, n urma unor
mprejurri independente de voina lor.
Principiul de planificare a activitatii financiare regula generala - se face pe
perioada de 1 an de zile, se face in conformitate cu planurile de activitate a agentilor
economici, institutiile publice, autoritatile publice.
Principiul determinarii juste a sarcinilor fiscale art. 58 Constitutia RM - cetatenii
sint obligati sa contribuie prin impozite si taxe la cheltuielile publice. Impozitarea
agricultorilor (agentilor in agricultura) este toama, impozitele depinde de recolta.
Principiul verificarii legalitatii modului de utilizare a banului public art. 133
Constitutia RM care ne spune (1) Consiliul raional coordoneaz activitatea consiliilor
steti i oreneti n vederea realizrii serviciilor publice de interes raional.
(2) Consiliul raional este ales i funcioneaz n condiiile legii.
(3) Raporturile dintre autoritile publice locale au la baz principiile autonomiei,
legalitii i colaborrii n rezolvarea problemelor comune.
III.
Izvoarele dreptulu financiar sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care
reglementeaza raporturile juridice financiare. In raport cu gradul de generalitate sau
specificitate izvoarele dreptului finananciar se disting in izvoare comune cu alte ramuri
de drept si izvoare specifice.
In ierarhia izvoarelor comune este Constitutia RM art. 58, 66, 95, 131-133. Legea cu
privire la Guvern art 13. Art.88, 18 g, 34 (2), 60 (2) Legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi art. 10 Codul Penal al RM cap. 10 Infrac econom - 236 Codul civil al RM
art. cap.24 si cap 26 COdul vamal - taxele vamale Codul de procedura civila - cind ne
adresam in Contencios administrativ etc.
Izvoare specifice (vez lista cu acte normative parte integranta a curriculei
completata ulterior).

1. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163 din 24.04.1997// Monitorul Oficial al

Republicii Moldova din 25.03.2005.

2. Legea Republicii Moldova nr.1232 din 15.12.1992 cu privire la bani // Monitorul

Oficial al Republicii Moldova din 1993 nr.3.

3. Legea

Republicii

Moldova

nr.

responsabilitii bugetar-fiscale
08.08.2014, nr. 223-230.

181

din

25.07.2014

finanelor

publice

// Monitorul Oficial al Republicii Moldova

i
din

4. Legea Republicii Moldova nr.419-XVI din 22.12.2006 cu privire la datoria public,

garaniile de stat i recreditarea de stat // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
09.03.2007, nr.32-35/114.

5. Legea Republicii Moldova nr.261-XVI din 05 decembrie 2008 Curii de Conturi //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 31.12.2008 , nr.237-240/864.

6. Legea Republicii Moldova nr.397 din 16.10.2003 privind finanele publice locale //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 19 decembrie 2003,nr.248-253.

7. Legea Republicii Moldova Nr. 229, din 23.09.2010 privind controlul financiar public
intern // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 26.11.2010,nr.231-234.

8. Legea Republicii Moldova nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plat i

moneda electronic //Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 14.09.2012,nr.193197.

IV.
Norma de drept financiar este acea norma care are obiect de reglementare specific
care se refera la drepturile si obligatiile participantilor la raporturile de drept financiar
si care prescriu conduita acestora in procesul de formare, administrare,
utilizare si control asupra banului public, respectarea lor, adica a acestor drepturi si
obligatii fiind garantata prin forta de constrigere a statului. Dupa continutul lor normele
dreptului financiar pot fi:
1) materiale - sint acelea care stabilesc structura sistemului bugetar, repartizarea
si marimea cheltuielilor publice, forma si continutul obligatiilor financiare ale
persoanelor fizice si juride. Cu alte cuvinte sunt acele care stabilesc drepturile si
obligatiile subiectelor ca participanti la raporturile de drept financiar.
2) procesuale - acele norme care stabilesc forma si modalitate de actiune a
normelor materiale. De exemplu: procedura bugetara.
Normele de drept financiar au un caracter general si impersonal si se aplica la un
numar nelimitat de persoane sau cazuri. Exceptii: Legea bugetara anuala pe linga
dispozitiile generale cuprind si dispozitii care stabilesc sarcini si obiective concret de
realizat. Sunt normele care stabilesc individual cuantumul, tranferul, subventii
acordate anumitor categorii de subiecte. (vez anexele legii bugetare anuale). Codul
fiscal - vez art. 49, 49 prim, 50 etc
Dupa structura logico-juridica norma de drept financiar contine si ea cele 3 elemente:
ipoteza, discpozitia si sanctiunea.
Ipoteza prevede imprejurarile in care urmeaza sa se aplice dispozitia cuprinsa in
aceste norme. De exemplu: resursele financiare ale statului se constituie din impozite,
taxe si alte prelevari de la pers fiz si jur. Dispozitia prevede conduita subiectelor

vizate in aceste norme. Dupa felul de comportament al subiectelor, dispozitiile

cuprinse in aceste norme pot fi: onerative, permisive si prohibitive. Cele mai multe
contin dispozitii onerative (prevad un anumit comportament). De exemplu: BNM
unicul organ de emisie monetara, Curtea de Conturi elaboreaza si aproba anual
programul de control, in exercitarea atributiilor sale Ministerul Finantelor este obligat
sa colaboreze cu autoritatile publice locale si central, asociatii obstesti, mecaniniste
finan inter. Unele din normele din d fin contin dispozitii permisive. De exemplu: Curtea
de Conturi poate sa participe la activitatea organismelor fin internationale de
specialitate si sa devina membru al acestuia, BNM poate acorda sorvicii bancare
intitutiilor financiare etc. Determinat tot de interesul finantelor publice unele norme de
d fin contin dispozitii prohibitive. De exemplu: se interzice acoperirea cheltuielilor
bugetare prin noua emisiune monetara, se interzice unei persoane sa practice
activitate bancara fara autorizatia emisa de BNM. Sanctiuni comune (amenda
baneasca) si sanctiuni specifice (suspendarea finantarii RM 2015, anularea
creditelor fin, majorarea dobinzilor etc). Comporativ cu alte norme de drept norma de
drept fin o vom intilni in compozitia tripartida (ipot si sanc impreuna si san la
sfirsitul actului normativ).
V.
Rap jur financiare sunt relatiile sociale reglementate de normele d fin care iau nastere
se modifica si se sting in procesul formarii, administrarii utilizarii si controlului
asupra banului public. Rap jur fin se deosebesc fata de alte rap jur prin urmatoarele
trasaturi:

1) Subiectele participante si pozitia pe care o au una fata de alta - subiect

obligatoriu este statul si o forma a subordonarii, forma de autoritate. (din punct
de vedere financiar Mistrul Finantelor este mai presus ca Ministrul Educatiei).

2) Dupa obiectul de reglementare in fuctie de sfera de cuprindere a finantelor

publice, rap jur fin pot fi: bugetare, fiscale, monetare, valutare, de creditare, de
control financiar etc.

3) Dupa modalitatile de realizare a formei de activitate rap de d fin se

nasc, se modifica si se sting pe baza manifestarii unilaterale de vointa a statului
si in general se executa direct, fara a fi necesara o hotarire a inst de jud in acest
sens.
Elementele constitutive ale rap jur fin sunt:

1) Subiect statul ca subiect specializat, persoanele fizice (art. 5 (3), (5), (6)
Codul fiscal) si persoanele juridice (vez art. 5 (4) Codul fiscal).

2) Obiect este diferit, determinat in primul rind de sfera deosebit de larga si

complexa a finantelor publice, iar in al 2 rind de fapte, acte normative si
operatiuni specifice cu privire la activitatea financiara. In prima situatie obiectul
este format din actiuni de prognoza, de creditare, de control financiar. In
cea de a 2 situatie obiectul il formeaza plata unei sume de bani la care sint

supuse subiectele participante la rap jur fin.

3) Continut drepturi si obligatii care se formeaza in domeniul formarii,

repartizarii banilor publici. De exemplu: Dreptul organului fiscal de a incasa
impozite, taxe si alte contributii la bugetele respective ii corespunde obligatia
contribuarului de a satisface aceste cerinte in cuantumurile si la termenele
prevazute de lege, d organului de control de a efectua aceste operatiuni
specifice ii corespunde obligatia celui controlat de a se supune controlului, dar in
limitele competentei de control cu care este investit cel ce efectuiaza aceasta
operatiune etc.
VI.
Importanta este ca este pe 3 loc si interactioneaza cu ramurile principale ale statului.
Este ramura de drept public. Vizeaza interesele intregii societati.
Dreptul financiar cu dreptului contitutional datorita importantei dreptului contitutional.
Dreptul constitutional al statului nostru statuiaza conceptul finantelor publice (art.
131, 58, 66, 133 Constitutia RM).
D fin cu d adm corelatia se datoreaza faptului ca d adm cuprinde norme referitoare
la organizarea si functionarea tuturor organelor puterii executive printre care o sa
regasim si organe de activitate financiara a statului. (Min Fin) pentru sem: 2 parti unde
este d fin si unde adm ex: numirea in functie a guvernatorului este de d. Adm., atributii
etc. Reglementarea juridica a bugetului de stat, locale a veniturile si cheltuielile
de stat, a veniturilor pub a controlului financiar este instituita cu specificul de
reglementare administrativ-financiara.
D muncii, protectiei sociale si d fin se manifesta prin prizma dispozitiilor referitoarea la
finantarea acestei protectii din contul BASS.
D penal cu d fin se evidentiaza prin prisma dispozitiilor referitoare la constatarea
infractiunilor din domeniul financiar de catre organele de control financiar.
D fin cu d fiscal relatia dintre aceste 2 ramuri poate fi definita ca o corelatie de tip
parte intreg. D fiscal reglementeaza categoria de venituri o parte.
D fin cu d inter pub se manifesta prin prisma existentei mai multor convetii
interstatale determinate de necesitati si interese financiare. Exemplu: convetii cu
privire la imprumuturi externe, cu privire la evitarea dublei impuneri.
D fin cu d civil sau d afacerilor unicul punct de interferenta dintre aceste ramuri este ca
ele reglementeaza raporturi juridice exprimate in bani.