Legende Cu Şi Despre Comori Din România Volumul III

10/18/2016
ComoaraluiMateiBasarabsihartapepieledebivol
NicolaeFrilescuesteolegendnsatulde
munteSohodol.Afcutpartedintrogrupare
careascotocitprinmuniidinmprejurimin
cutareacomoriiluiMateiBasarab.
ToisteniidinlocalitateaSohodol,oraul
Tismana,lcunoscpeNicolaeFrilescu.Acesta
afostpersonajulprincipalaluneintmplricare
aavutlocnanul1987.NicolaeFrilescu,n
vrstacumde51deani,aprimitdelabunicul
su,naintedeamuri,ohartveche,scrisn
slavon,careindicaloculundeseaflo
comoara.Aspatichiaradinamitatstncilen
speranacvagsiaurulascuns,pncnda
fostprinsdemiliieisecuritate.Aveamohart
pergamentpepieledebivol,culoculundeera
ascunscomoar.Erascrisnslavoniam
merslacinevansatsnetraduc.
Zeceoamenifceaupartedingrupare.Un
prietendelaMotruSec,RomulusBarbu,a
procuratdinamita.Amspatnpiatriam
mpucattimpdedouluninSteiulCoziei,unde
eraiopeter,ncareamcutatnpeter,
http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/comoaraluimateibasarabsihartape.html
1/2
10/18/2016
pentrucaicisperamcvomgsicomoara.
Aufostprinipentruccinevadinsatia
turnat.Doimiliieniauvenitlaconaculdin
munteundeseodihneau.Iaubtutiiau
obligatslearateundeestepeterancare
cutaudupcomoar.Iachematadouazila
seciademiliie,darNicolaeFrilescuafugitde
friciastatascunsnmunitimpdedou
sptmni.CasscapeNicolaeFrilescuspune
caluatlegturacuunuldintremembrii
gruprii,BarbuRomulus,carelcunoteape
AurelPeradinSeverin:AmfostlaSeverin,
dupcareavenitPeraacaslamineima
luat.Iamdathartapecareongropasemn
pmntiamplecatcuellaSeverin.Miadat
unplicsigilatimatrimislaIoanTalpe,care
eramaiorlaCasaVeteranilordeRzboi.Iam
nmnatpliculimiadatohart,Miaceruts
iindicundeesteTismanailoculundeeste
ascunscomoara.MabgatntrunArode
armati,apoi,cutrenullaBucureti.Amajuns
laGhenceaiammersmpreuncuTalpelaun
general.Auvorbiteuacolontrepatruochi.
Generalulmaservitcuocafeasimantrebat:
Deundeeti,m?,Tueti?,Etiliber.O
sitimituntelexprimuluisecretar,Bulucea.
Sursa:http://www.adevarul.ro/locale/targu
jiu/TarguJiu
__Anchetat_de_Securitate_pentru_ca_a_dinamitat_muntii_in_cautarea_comorii_lui_Matei_Basarab_0_268773539.html
http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/comoaraluimateibasarabsihartape.html
2/2
10/18/2016
ComoarahaiduculuiRaduluiAnghel
DealulCetea,delaBrbuleu,ascundegrota
undefugeahaiduculdincaleapoterei.
DepeValeaBrbuleului,urmndtraseulmarcat
cutriunghirou,poiajungepnpeVrful
Buca,dinMasivulLeaota.
inuturileBrbuleuluisuntscldatedespuma
istoriei.Locuriumbritedepduridefacide
stejar,puniifnei,ascunseprintrecodrii
ntunecoi,aparcltoruluicaniteinsulie
vegheatederazelefierbinialesoarelui.
Oameniisuntprimitori.Dornicideaipovesti
trecutul,viaalor,planuriledeviitor.
Brbuleeniisuntmereunateptareaturitilor.
Zonaestecutatnprimulrnddeceicare
triescntumultulcetilordinbeton.nafar
deliniteiaercurat,lestaunfalocalnicii
careleasigurspecialiticulinaretradiionalei
renumitauiculiecologic,cumonumescei
fiindcpruniicarecrescprinlivezilecocoaten
http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/comoarahaiduculuiraduluianghel.html
1/4
10/18/2016
vrfdedealnusuntntinaicuniciuntratament
chimic.Cresccuap,unpicdinsudoarea
noastricugrijaluiDumnezeu,neaspusun
btrn.
ComoarahaiduculuiafostngropatlaBrbuleu
PedealurileBrbuleului,cuctevasutedeani
nurm,ahaiducitRaduluiAnghel,celcarelua
delabogaicasdeasracilor.RaduluiAnghel,
povestesclocalnicii,arfiavutmarencrederen
oameniidepeValeaBrbuleului.Tocmaide
aceea,cnderafugritdepoter,seascundea
npduriledinjurulsatului.
2/4
10/18/2016
Intrareancomunestedominatdedealul
Cetea.Nuivinescrezicnaceastzon
colinarstproopitostnc,prvlitparc
dindeprtareamunilor.Legendaspunecn
vrfulacestuidealdepiatr,ntrozongreu
accesibil,RaduluiAngheliarfifcut
ascunzi.Ba,chiariarfingropataicicomorile.
3/4
10/18/2016
Suntmuliceicareaupornitpepoteciiausuit
pieptidealulncutareagroteihaiducului.Zic
btrniicascunztoareaarfifostdotatcu
pat,sobdinpiatrimsu,fiindcRadului
Anghelpoposeauneorilunidezileaici,pnce
poteraipierdeaurma.
4/4
10/18/2016
ComoaradinValeaAlmajului
InzonaValeaAlmjuluiinmuniidin
apropiereaOravieicirculomulimedepoveti
legatedeunfabulostezaurcarearfifostascuns
latemeliacetilorbnenedinzon.Oamenii
loculuispunpovetidespreceicaresau
mbogitpestenoapte,daridesprenaivicare
auajunslasapdelemnsauchiarlanchisoare
umblnddupcomori.
Ocomoarfabuloas
"Dinbtrnisespunecocomoarfabuloas
zaceascunsncetateadelaIlidia.Poatefi
chiariotondeaur!Dealungultimpului,zeci
decuttoridecomori,auluatmuntelepiepti
pentruadescoperiminunea.Nimeninuvorbete
lantoarceredespreceeaceagsitacolo,ns
tiucpeValeaAlmjului,pelaDalboe,
opotuNou,opotuVechi,suntoamenicareau
planurilevechiicetipepieidecapr.Daca
fivzutbaremplanurile,poatecacumnafi
avutAudidin1982",spuneRusalinVcariu,din
http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/comoaradinvleaalmajului.html
1/9
10/18/2016
Potoc,omiclocalitatedinBanat,situatn
apropiereacetiiIlidia,alecreiruineatragi
astzi,caunmagnet,zecidetemerarice
viseazssembogeascpestenoapte.
Rusalinesteunuldintreei.Vremedeojumtate
dean,abtutzidezicrrilemuntelui,nsoit
deortaci,ncutareacomoriiascunse.Ela
ncercatsrefacpentruBNEANULcalea
cuttorilordecomori.PnlacetateaIlidia,
drumulurcpiepti.Vremededouceasuri,am
btutcrrilendrumaideRusalin,caretie
drumulcuochiinchii.Dupncoordemers
pejos,"ghidul"saoprit."Aici,lafntnade
subcetate,orscosalmjeniiunburdufdebani!
Credcofostprin'94.Nuormairmasdect
ctevadoageceruite...Burdufullorspartaici,
peloc.AuncrcatcomoarantrunAroidui
aufost!"spune,parccuprerederuio
umbrdeinvidie,Rusalin.
Nemiipiramide
nanii'90,nsoitdealilocalnici,omulafcut
drumulacelapejos,indiferentdevreme.
Cteodataidormitacolosus,lacetate,fr
sipesedefoamesaufrig."Eracevacare
parcmndemnasmergmaideparte,csunt
pedrumulcelbun.i,poatetocmaicndam
fostcelmaiaproapedecomoar,totulsa
nruit",spuneRusalin.
Eladaugc,nprimvaralui1995,laPotoci
aufcutapariia"civaoameniciudai"."Erau
nitenemicarefcusercercetriipela
piramideledinEgipt.Auvenitcuaparatur
sofisticatiaunceputscaute.Eumamlipit
deei.Launmomentdat,audescoperitunbunar
(pudefntnn.r.),adncde70m.Spuneau
cacoloestesigurceva.Urmasvindup
2/9
10/18/2016
Patelecatolic,sangajezecivalocalnicicare
slucrezecotlacotcuei.Ziceaucnedau30
demrcipezicasformcuaparaturaadus
deei.Miauspuscaudetectatntrocamer
subteranniterafturipecaresaraflamulte
bijuterii",iaminteteRusalin,careacobort
cucuttoriidecomorinemintrocavern
situatla1,5metrisubpmnt.
Boltasubteran
"Aparatulcucarevenisernemiieradotaticu
unradarspecial.Aveaucueiunmonitorctun
televizorsport.Drcovenialeaindicatc,sub
pmnt,suntmaimultegoluri,canitecamere,
la1,5m,la2mila11m",spuneRusalin.
Nemiinusaumaintorsns."Amnceputnoi,
ceidinPotoc,sspm.Cuchiu,cuvai,am
spat11mnadncime.Vreo4metriofost
numaipmnt,dupcareamdescoperitobolt
dindalenformdepotcoav.Cumamdat
pmntullaoparte,amprinsofisur.Amturnat
apiamvzutcmergelavale,semnc
fisuracontinu",iaminteteRusalin.
Audinamitatcetatea
"Nammaipututnainta,pentrucerapiatr.
Amfcutogroapcudiamentruldedoimetrii,
cuajutorulunuiartificierdelaomindin
MoldovaNou,amfcutrostdezecekilograme
dedinamit,cucareamaruncatzidulipiatran
aer.Puneampuindinamit,sdislocepuin,i
pucam.Seauzeaexploziapnlapstrvria
dinValeaBeiului,lakilometribunidistan!
Piatradislocatoscoteamafar.Maiforami
iaripuneamdinamit.Pentrucnuamavut
3/9
10/18/2016
sculepotrivite,amforatcudalta.Unulinea
dalta,altulddeacubarosul.Cndunul,cnd
altul,ddeamcte500debaroasefiecare.Aaa
fostpnlavreoasemetriadncime",
povesteteRusalin.
"Gold!Gold!"
nacelaian,nzonavenit,delaBuchin,
localitatedelngCaransebe,ungrupde
romniplecaideanibuninStateleUnite."Erau
cincipersoane,treibrbaiidoufemei.Neor
cutatineauduscueilaPoeni,nCrbunari,
peValeaAlmjului,ntropeter,acolounde
aparaturapecareoaduseseropiuitioindicat
GOLD(aurn.r.).Amabandonatcutrilela
4/9
10/18/2016
Ilidiaineamapucatsspmacolo.Amdat
deopetercaremergeanjos.Amscoslutul
dinea,pncndamajunslaostnc.Amscos
stncaafari,deacolo,sadeschisoalt
peter.Amintratnea.Eraudoucamere.Am
cutatpestetotinuamgsitnimicacolo.
Americaniinsaudescoperitocomoarla
DrumulBasarabenilor,nBaiadeAram.Aaflat
poliiaiaufostexpulzai.Nutiucianiau
primitinterdiciesmaiintrenar",
povestete,curegret,cuttoruldecomori.
Rmaifraparatur,cuttoriidecomoridin
Potocaupusostnclagurapeteriipecareau
descoperitoisauntorslaprimullorantier:
Ilidia.
Dupgratii
Frstiens,fusesersupravegheaidiscret
depoliie.Treidintreeiaufostarestai:"Neau
cercetatatuncitimpdeaseluninstarede
libertate.nceledinurm,eu,mpreuncuali
doicuttori,amfostarestaipentru
nerespectarearegimuluiarmelor,muniiilori
materiilorexplozive".Aufcutpucriedin3
martie1996pnn27august1996,la
penitenciaruldinTimioara.
Decndaieitdinnchisoare,sacuminit."Vin
oamenidinfoartemultelocuridinarsse
interesezedecomoar.AufostdinValea
Almjului,daridinBucureti.Uniiormai
descoperitctecevapeacolo.inoi,ctam
spat,amdatdeunvrfdesuliideunbrici.
Leorluatlamuzeu.Ammaigsitcioburidecni
iaptevetredefoc.Probabilcseprelucra
cevaacolo.miparetarerucnoinuamputut
sgsimcomoara.Poatesuntaliimai
norocoi",ncheieRusalin.nadnculsufletului,
elcredetotuic,ntrobunzi,vaapucas
5/9
10/18/2016
vadcuochiiluicumaurulascunsdesutede
anivastrlucinbtaiasoarelui,laIlidia.
Existicuttorilegali
n1992,nCaraSeverinaluatfiinprima
asociaieacuttorilordecomoridinRomnia.
Scopuleiesteaceladeadescopericomorile
ascunseidealepunenvaloare."Noi
condamnmvehementactivitiledebraconaj
arheologicdincauzacroraobunpartedin
patrimoniulnaionalafostdegradatsaudistrus",
spune,PaulViescu,preedinteleasociaiei.
Dealungultimpului,membriiasociaiei
cuttorilordecomoriauscoslaivealvestigii
dacicedevaloare."nvaraanului2005,am
predat144deobiecte(fibule,monezi,broe)
muzeelordinReiaiCaransebe.Comoaraa
fostreperatundevalabazaMunteluiMic,la
Ciuta,nparteaopusaTimiului.Sepresupune
cacoloarfifostoaezaredacic",spunePaul
Viescu.naltloc,laVoislova,peValeaBistrei,
membriiasociaieiauscoslaivealmonezi,
unelte,topoare,dlidaciceicuie,obiectecare
auajunsielelamuzeu.
CetateadelaIlidia
CetateaIlidiaafostridicatlasfritulsec.al
XIIIleainceputulsec.alXIVleadeRegatul
Maghiar.DirectorulMuzeuluiBanatuluiMontan
delaReia,Dumitrueicu,spunecaceasta
eranconjuratdeunziddeaprareiavea
douturnuri,fiindconstruitpentru
contracarareaatacurilorturceti."Memoria
colectivpstreazoseriedelegendelegatede
cetateadelaIlidia.Unadintreelespunec
aceastaarcomunicacucetateadinVre
6/9
10/18/2016
(Serbia)icarascundeocantitateapreciabil
deaur.Asemeneapovetisuntalimentatemereu
deceicaretriescnapropiereavechilorceti
medievaledinntregBanatul",spuneDumitru
eicu.
Traficaniidecomoridacice
Lasfritulluniimai2005,procuroriiCuriide
ApeldinAlbaIuliaaudescoperitoreea
specializatn"braconarea"unorvestigiidacice
dinMuniiOrtiei.Conformanchetatorilor,cei
12membriaireeleisuntsuspectaicarfiavut
printreclienipersoaneimportante,croralear
fivndutbrridacicedinaurikosoni
(monededacicedinaurcesegsescnzona
cetilordinMuniiOrtiei).Procuroriispunc
grupareavntorilordecomoriarfitraficat,n
perioadaanilor20002001,doucomorigsitela
SarmizegetusaRegia(ocomoarcarecntrete
14kg,formatdin10brridacicedinaur,io
adoua,compusdincincibrridacice,cuo
greutatecuprinsntre800gi1,8kg).
Prejudiciulestimatdepetedoumilioane
euro.
Opartedinobiecteletraficateaufostrecuperate
7/9
10/18/2016
ipredatencustodiamaimultormuzeedinar.
Zececeteniromniistriniaufosttrimiin
judecatdeprocuroriidinAlbaIulia.Primul
termenalprocesuluiafoststabilitpentruluna
noiembrie2008,laJudectoriadinDeva.
Pedepsegrelepentrucuttoriineautorizai
Reglementrileprivitoarelaprotecia
patrimoniuluiarheologicsuntcuprinsen
OrdonanaGuvernuluinr.43/2000inLegea
462/2003.Conformprevederilorlegale,
"cercetrilearheologiceseefectueaznumaipe
bazaautorizaieiemisedeMinisterulCulturiii
Cultelor".
#Persoanelefiziceijuridicecaredeini
comercializeazdetectoaredemetalesunt
obligatesobin,nprealabil,autorizaia
inspectoratuluidepoliiealjudeuluirespectivi
ssenregistrezelaacesteautoriti.
#Accesulcudetectoaredemetaleiutilizarea
lornzonelecupatrimoniuarheologicreperat,
frautorizareaprealabil,constituieinfraciune
isepedepsetecunchisoaredela1la5anii
confiscareadetectoarelor.
#Constituiecontraveniiurmtoarelefapteise
sancioneazdupcumurmeaz:desfurarea,
frautorizaiaemisncondiiileprezentei
ordonane,decercetriarheologice,precumia
oricroralteactiviticareafecteazintegritatea
saupunnpericolconservareapatrimoniului
arheologic,cuamenddela10.000leila50.000
leineanunareadescoperirilorarheologice
prevzutedetitularulautorizaieidecercetare,
cuamenddela1.000la5.000lei
#Deinereadedetectoaredemetalefr
autorizaiesepedepsetecuamenddela
8/9
10/18/2016
15.000la50.000leiiconfiscareadetectoarelor
Sursa:
http://banateanul.gandul.info/saptamanal/vanatorii
decomori2929385
+1 Recomand acest material pe Google
9/9
10/18/2016
ComoriingropateinpadureaCasteluluiRoznovanuStanca?
PadureadinsatulieseanStancaestecutreierata
periodicdeoamenivenitidintoatecolturiletarii,
incautareacomorilorascunseaicipevremuride
proprietariicasteluluidinsat.Aur,portelanurisi
argintarieseascundinfrunzisulpaduriidelanga
asezareaieseana.
Astazi,StancaestedoarsatdincomunaVictoria,
la16kmdeorasulIasi.Inurmacucatevasute
deani,satulseinvecinacuuncastelcarele
apartineaboierilorRosettiRoznovanu.Chiar
numelelocalitatiiafost,pentruovreme,Stanca
Roznovanu.
BoieriiRosettiRoznovanuaufostcelebriin
epocapentrubogatialor.InsecolulalXVIIlea,
laStancaafostridicatpentruprimaoaraun
conacboieresc.LainceputulsecoluluialXIXlea
http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/comoriingropateinpadureacastelului.html
1/12
10/18/2016
,vistierniculIordacheRosettiRoznovanu
dispuneaconstruireapeloculvechiuluiconaca
unuiimpunatorcastel.Inpreajmaacestuiase
aflaunparcsiobiserica.
Palatulsaimpusinepocapringustulsiluxul
desavarsitesisabucuratdeprestigiunudoar
datoritabogatieipecareoetala,cisidatorita
musafirilorcareiautrecutpragul.Dintre
oaspetiidemarca,delainceputulsecoluluiXIX,
acelasiRosettiiimentionapeKusnicovsipe
KrasnoMilasevici,careauurmatsuccesivla
conducereaDivanuluiintre1808si1812.Primul
dintremusafiriisipetreceachiarintreagavarala
castel.
2/12
10/18/2016
Totinaceastaperioada,casteluldelaStancaa
fostgazdaatreibalurifastuoase,pentru
organizareacarorasaucheltuitsumeenormede
bani.BalurilesaudatinonoarealuiAlexandru
Moruzzi,in1803,cuocaziazileitarului,iarin
1833siin1834pentruasarbatorisosirealaIasi
aambasadoruluiturcMusirAhmedPasa.
Pozitiacastelului,inapropiereaBasarabieisia
linieifrontului,acontribuitdecisivladistrugerea
sa.IncadintimpulPrimuluiRazboiMondial,
soldatiirusiaufacutnumeroasesapaturila
StancaRoznovanucautand,fararezultat,o
comoara.Rusiicredeau,lafelcasimultidintre
localniciideastazi,caaicifuseseascunsao
comoaracontinandincarcaturaa14carutepline
cuobiectedeaursiargint.
MosiasicastelulaufostdevastateinAlDoilea
RazboiMondial.ProprietariierauAnton
RoznovanusifiulsauNiky,casatoritcuAna
Bancila,fiicapictoruluiOctavBancila.Adeseori,
vara,familiaRoznovanuvenealaStanca,
impreunacuprietenii.
Iniunie1941,Regimentul6vanatorisi7
Prahovaaudevastatcastelulsiiaugolitcrama.
CutoateprotestelesiancheteleinitiatedeAnton
Roznovanu,bunurilenuaupututfirecuperate.
Paisprezececareticsitedepodoabedinaursi
argint.Oasemeneaaverepoateinflacaramintea
oricui.Avereadesprecarevorbimarapartine
miscariirevolutionareEteria,dupaunele
3/12
10/18/2016
istorisiri,oriarfiultimultributalMoldoveitrimis
laInaltaPoartasideturnatdehaiduci.
Singurullucrucertestecasiinprezentmulti
satenidincomunaieseanaVictoriaviseazala
bijuteriilesclipitoaresisapagaleriiinpamantul
lutos,cautandtunelulascunsdinvechiulcastel
alvistierniculuiIordacheRosettiRoznovanu.
Povesteatezauruluiingropatdesustinatorii
Revolutieidela1821nuestecuprinsainniciun
tratatdeistorie,darbataliacareaavutlocpe
sesurilePrutuluiintrearmataEterieisiturci,
terminataintrobaiedesange,esteprezentain
toatehrisoavelevremii.Legendatezauruluidin
cele14carecuaursiargintspunecaaceasta
comoaraapartinea"batalionuluisacru"al
eteristilor,condusdeIordacheOlimpiatul,care
seretrageaspreRusiadinfataarmateiturce.
Grupuleteristilorsadespartit.Opartedintreei
circa25depersoane,caredetineausi
comoara,aufostadapostitilacastelulfortificat
alboierilorRoznovanudincomunaVictoria.Aici
tineriieteristiauluptatvitejestecuarmata
turca,insaaufostucisipanalaunu.Despre
comoarasespunecaarfifostascunsain
perimetrulfostuluiCastelRoznovanu,undea
ramaspanaastazi.Inciudaeforturilor
cautatorilorimpatimitidecomori,tezaurula
ramasnedescoperit.Inopiniaunorspecialisti,
aurulsiargintulnuaufostcautateundetrebuie,
cidincolodegranitanaturalaaPrutului.
4/12
10/18/2016
Istoria,desprinsadincarti
LanicidouasaptamanidupamoartealuiTudor
Vladimirescu,AlexandruIpsilantiestezdrobitde
turcilaDragasani(7/9iunie1821)."Doartinerii
dinbatalionulsacruauluptateroic,intimpce
IpsilantiseretrageaspreRusia,iarramasitele
EterieiseretraseserainmaregrabainMoldova,
subcomandaluiIordacheOlimpiatul,jefuind
totulincale",sepovestesteinlucrarea
"Tragediasau,maibinezis,jalnicaMoldovei
intamplareduparazvratireagrecilorla1821"
cumauajunsjefuitoriilaIasi.Aicisau
despartit.Iordachesibandaluisauretrascatre
munti,iargrosularmateiatrecutsubcomanda
cneazuluiGheorgheCantacuzino.Alaiulde26
saupoatemaimultioameniatrecutprinIasisi
afostadapostitincastelulfortificatalboierilor
Roznovanu.
GrupulcomandatdeIordachesarefugiatla
ManastireaSecu,unde,dupaunasediual
turcilor,sabaricadatinclopotnitasisasinucis,
umplandcladireacuexplozibilsidanduifoc.Au
5/12
10/18/2016
murittoti.GrupuldelaCastelulRoznovanua
luptateroicinfortareatanaturala.Turciiaufost
nevoitisaaducasiartileria,pentruaputeaface
sparturainzid.Coplesitidearmataturca,
eteristiisauretras,lasandcastelulinmainile
turcilor.Cativadintreeiaureusitsafugaspre
TaradeSus,iarceimaimultiaufugitpeste
Prut.Armatarusaseaflainsalapostsiia
impuscatincadinapa.IntregulsesdintreVulturi
siPruterapresaratcufugari.Sauaruncatin
apa,tinandusedecozilecailor,dupacumspune
cronicaveche.Numaicanusemaipomeneste
nimicdecarelecubogatiijefuite.
Incautareacomorii
Undeaudisparutcomorileadunatedejefuitori?
PestePrutnautrecut,dincauzacaRusiase
declaraseimpotrivaEteriei,grupuriledetalhari
aufugitcalarisiaveauinteresulsafiecatmai
usori.Eiaufostlichidatidepotereleturcesti.
"Primulcaremiavorbitdespremisteruldela
VictoriaafostcolonelulNicolaeScriban.Pemine
mainteresatmaimultactivitateasaca
numismat.Eraposesorul,pelangaaltepiese,al
asanumituluiosalluiParvansialunei
raritaticaresenumeabariluliraniandela
Corsibed.Astfel,amaflatdesprecomoara
ingropatadinfostulcastelalRoznovanilor.Dar
undeafostingropata?Nimeninuaaflatpana
acum.Nicimacaromoneda,catde
nesemnificativa,nuafostdescoperitainzona",
povestesteGheorgheUngureanu,fostuldirector
alArhivelorStatuluidinIasi.
Toatazonadinimprejurimilefostuluicasteleste
asemeneaunuifaguredealbine,plindegropi
sapatedemanaomului."Multimineriauvenit
6/12
10/18/2016
aicidupadisponibilizariledinValeaJiului.Auzis
caleapusDumnezeumanancap.Darcomoara
parcaiblestemata.Iainghititpamantul.Cauta
totiuntunelsecretcareducesprecatacombele
castelului,undesespunecaarfiingropata
comoara.Babelespunca,innoptilecuclarde
luna,dinunelegropisapatetasnescflacari
vinetii.Euam54deani,darnuamvazutasa
ceva",aprecizatVasileAbabii,unsateancare
spunecanuacautatniciodatainlut.Unuldintre
ceimaivarstnicicautatori,GheorgheDiaconu,isi
amintesteultimeleclipedeviataalecastelului
delaVictoria.
"NikiRoznovanuafostcelcareaplecatultimul
dincladire,inaintedevenirearusilor.Euam
lucratlacastelsistiucaauexistatfoartemulte
bijuteriiacolo.Dupacesaumailinistitapele,
prin1960,aminceputsacautam.Sapamlutulici
sicolo,balangaruinelecastelului,baprin
padure,insperantacavomgasicevaceva.N
amavutnoroc.Poatecopchiiiastiaorstipe
undesasape",nespuneGheorgheDiaconu,
aratandcatrenepotiisaiadolescenti.Batranii
sustincaarexistasiohartapeunhrisov,
informatiilefiindcriptate,practic,inharta
vechilorhrubeincareerautorturatiiobagii
carcotasi.Acestehrubeeraufoarteadancisi
amplasateintroextremitateadomeniului,la
aproximativ80depasilavestdepoarta
principalaaconacului.Inperimetrulinconjurat
dezidulfortificatmaieraconacul,iarladistanta
de230depasiseaflabiserica.Dela
amplasamentelecelordouaportiaplecattoata
incurcaturacareleadatdefurcatuturor
cautatorilor:poarta5afostfacutaintreanii
18401870pentruasescurtadrumulcatre
SculenisicatreIasi,"tainduse"unnoudrum,
peculmeadealului,catrecaleaprincipalade
acces,careerasoseauaspreIasi.
7/12
10/18/2016
Drumulvechi,inapropiereacaruiasarfiaflat
comoara,coboraprinValeaManastirii,fiind
foartesinuossepierdeamulttimpdincauza
ocolisurilorinutilesiaterenuluimocirlos.Acum,
drumulvechinumaipoatefiidentificatinteren
decatdacasenumaraaproximativ50depaside
laintersectiadrumuluicarevine
dinValeaManastiriicucelcarepornestedin
soseasiurcasprefostulconac.Pasiitrebuie
numaratiinspreStancaRoznovanu.Obatrana,
carein1821erafataincasa
,stiacusigurantacatoatebogatiileaufost
bagateinhrubadintrealdoileasialtreilea
stejar,numaratidinsprepoarta.Or,toti
cautatoriiausapatdinsprenouapoarta,sinu
langaceaveche,careintretimpafostdata
uitarii.Foartemultisatenisustincatezaurula
infierbantatmintileconstructorilordelasoseaua
IasiSculeni,alcareisantierafostincheiatin
urmacudoarunan.
"Auvenitintrosearacudouabuldozeresiun
castorsiauinceputsadaramelalutarialui
Ianuc.Ausapattoatanoaptea,panadimineata.
Numaiputeaisaintrinicicucaruta.Credca,
dacazvarcoleamnoipamantul,nureuseamasta
niciinzeceani.Uitati,aicisevadurmele
excavatorului.Dimineataaustransutilajelesiau
plecatcatresoseacasanuiprindasefii.Au
rasturnattotulincale",povestesteGheorghe
Diaconu.
Sapaturipeunterenplincumunitie
8/12
10/18/2016
PrimaruldinVictoriaestescepticcuprivirela
existentauneicomori:"Suntoameniaventurieri,
domnule.Sapaundeaufostdepozitedemunitie.
Pai,dumneavoastrastiticatamunitie
neexplodataascunddealurileastea?Eutrebuie
saigonescdefiecaredata.Auexplodat
proiectilesiiaufacutprafpecautatoriide
comori.Uniiauramasbetegipeviata.Darce,
recunoastevreunul?Dacalintrebidecenuare
ojumatatedemanasauunpicior,itispunecas
asurpatmalullalutariecandfaceachirpici
pentrucasa.Darelcautadubloni,ludovicisialte
asemeneabazaconiicareexistanumaiinmintea
lorfierbinte.Nuesteniciocomoaraaici",spune
DanielCretu,primarulcomuneiVictoria.
Istoriciiieseniexcluddinstartexistentaunei
asemeneacomori,maialescasesulPrutuluia
fostteatruderazboisiinprimulsiinaldoilea
razboimondialsi,dacaarfiexistat,urmele
tezauruluiieseaulaiveala."Eunucredin
asemeneapovesti.stiucaacoloaumuritoameni
cautandcomoara,carusiiaubombardatcastelul
siaurasdepefatapamantuluitotpentruada
deurmatezauruluieteristilor,darnusagasit
nicimacaroinsemnaredinacelevremuridespre
oasemeneacomoara.Maimult,nuafost
descoperitavreohartasauunindiciucatdemic,
maialescaloculafostscormonit,domnule,nu
gluma.siacum,dacamergetiacolo,oameniiva
vorspunecaauauzitdecomoara,darse
eschiveaza,prindiverseindeletniciri,samai
sape.
Deexemplu,intruntimp,inimediatavecinatate
afostuluipalataufostamenajatezecidelutarii,
undesasapatchiarsicuexcavatorul.Dinpunct
9/12
10/18/2016
devedereistoric,acolonuesteniciocomoara",
spunesiunistoriciesean,prof.univ.dr.Ioan
CaprosudelaUniversitatea"Al.I.Cuza".
Marireasidecadereacastelului
CastelulRoznovanudelaVictoriaacunoscut
stralucirea,darsiodecaderedramaticala
navalirearusilor,catrefinalulceluidealdoilea
razboimondial.Acumnumaiexistadecato
singurabucatadezidcaremaiamintestede
frumuseteasadeodinioarasicatevapozealb
negruaratandceafostaltadatainlocul
monumentuluiridicatpentrucinstireaeroilor
romanicazutipecampuriledinluncaPrutului.La
inceputulsecoluluialXIXlea,vistiernicul
IordacheRosettiRoznovanudispuneaconstruirea
unuiimpunatorcastel.Palatulsaimpusin
epocapringustulsiluxuldesavarsitesisa
bucuratdeprestigiunudoardatoritabogatieipe
careoetala,cisidatoritamusafirilordepeste
hotarecareiautrecutpragul.
Euamlucratlacastelsistiucaauexistatfoarte
multebijuteriiacolo.Dupacesaumailinistit
apele,prin1960,aminceputsacautam."
GheorgheDiaconu,localnic
PdureadinsatulStnca(judeulIai)este
cutreieratnlunginlatdezecideoameni
veniidintoatecolurileriincutareaunei
comoriascunsentenebrelecodrului.Aur,
porelanuri,argintarii,osemintealesoldailor,
craniideanimale,traneepestetranee,cruci
verziceseivescpeneateptate,urmede
mistreiibraconieri,obisericdincarenici
cavoulnuarmasnepngritidistrus,poteci
tiatedeanuriceprevestesccpesteciva
metriaumuritzecideoameni.Iatcumse
ntinde,adncitnmisterultrecutuluiial
prezentului,pecoastasatuluiieeanStnca,de
10/12
10/18/2016
lngVamaSculeni,unadintrecelemaistranii
pdurimoldave.
Lunaiunie1941disparzecidekilogramede
aurnbijuterii,obiectedeart,esturi,dar
multermnascunseastfelnctilaaproape
70deanideanidelaevenimenteletragice
petrecuteaici,maivinoameniciudaicares
cautecomorileboierilorRosettiRoznovanu.Zeci
depoveti,fabulaii,unelecuundramde
adevrausucitminilenudoarstenilor,de
altfelsraci,ciistrinilorcareauscotocit
pdurilensperanadeagsiobiectedeaur,
argint,ascunsedeadministratoriiPalatului
RosettiRoznovanu,alcruiproprietarascpat
doarvreocincilzidegiuvaere,lnioare,
inele,porelanuriiacesteanupentrumult
vreme.
CastelulRoznovanu
Pela1630,laStncaeraconstruitunconac
pentruca,peste200deani,marelevistiernic
IordacheRosettiRoznovanu,fiulluiNeculai
RosettiRoznovanu,sridiceunuldintrecelemai
impuntoare,opulenteimodernepalatedin
spaiulromnesc.PalatulRoznovanu,unfelde
castel,saimpusntreanii18501940,aici
avndlocdintrecelemaimaribaluriipetreceri
alemariiboierimi,iarzeciledecamereerau
mobilatecucelemaideprelucruri.nparcul
Palatuluiafostridicatobiseric,iarclopotul
uria,dupcumspunoamenii,arencompoziie
iargint.Acum,dinbisericsepotvedea
traneelefcutedecuttoriidecomori,iar
clopotulaajunslabisericdincomun.Nici
cavoulnafostocolit,sascurmattotul,cuo
rvndenenchipuit,probabilnsperanacvor
gsicevapodoabedeaur.Palatulafostrasn
totalitatedepefaaStnciiiafostridicato
11/12
10/18/2016
crucepentrumartiriineamului.Beciuriledelng
Palat,vguniacum,adpostesccraniidecai,
mizerii,oseminteidoagedebutoaie.
DupceamuritIordacheRosettiRoznovanu,n
1836,fiulacestuia,Niculae,aduceoimaimare
faimacastelului.Acesta,unmareamorez,
cstoritdedouori,aifostfuratdesupui,
darcelmaimarejafafostn1941,cndchiar
armateleromaneprdeazPalatul.Boierulface
petiii,dardegeabaScpavreocincilzicu
obiectefoartepreioasedar,n1944,la
Bucuretiacesteaisuntconfiscatederui.Cu
aceastavere,nfapt,ncepegoandup
comorinStncadeoareceestepresupus,pe
drept,cnutotafostluatatunciinicisoldaii
nuaugsittot,cciuniidintresupuiiboierului
NicolaeRosettiRoznovanuaumaiascunsdin
acestebogii.
Bombele,schijele,cartuelesuntcutate,dars
aumpuinat,fiindnevoiedespturi.Numaicei
careaunostalgiatrecutuluisaucarefacbani
pentrufiervechi,cciraniigsescn
permanenbucidemetaledintancuri,mai
cautasemenealucruri.Cuttoriideaur,att
dennebuniicucivaaninurm,calcarar
acum,nstotrmnesetealorntipritpe
acestemeleaguri.iacumvuiete,deipdurea
vecheafosttiatnmareparte,scrnetul
dinilordintrecarecurgeaultimapicturde
sngecnd,numaicutreianinurm,peste
10.000litridevindeCotnariRoznovanudecea
maibuncalitateimaibinede13.000litridin
viileStncaaufosttopiinctevazile.
12/12
10/18/2016
ComoaraluiConstantinBrancoveanu
RromiidelaStrehaiasauinghesuitsapuna
manapeaur,insapolitistiiaureusitsaiiprinda,
informeazaRealitateaTv.
VntoriidecomoricautaurulluiBrncoveanu
laMnstireaBaiadeAram.Saufcut
spturi,arfifostdecoperithartacomoriii
chiarundocumentsemnatn1703de
Brncoveanu.RomiidelaStrehaiasau
nghesuitspunmanapeaur,aintratPoliia
pefir,iarpreotulfilmatpovestindcuma
descoperithartacomorii,numairecunoate
acumnimic.Fostulprimarallocalitiisusine
chiarcobiectedeaurauapucatsfiescoase
dinaltarundesaspat.
Nunumairromivorsapunamanapecoamoara.
UnpreotdelamanastireaBaiadeAramaafost
filmatcucameraascunsapovestindcuma
descoperitinziduldinaltarhartacomoriisichiar
http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/comoaraluiconstantinbrancoveanu.html
1/4
10/18/2016
testamentulscrisdeConstantinBrancoveanuin
1703.
"Incutieeraumaimulteacte,printrecaresi
documenteleastea,planulcomoriirespective",a
spuspreotul,fiindfilmatcucameraascunsa.
Acuminsa,elnumairecunoastenimic.
2/4
10/18/2016
Fostulprimarallocalitatiisustinecamaimulte
obiectedeaurauapucatsafiescoasedinaltar
undesasapatsiimediatapoisaturnatunstrat
grosdecimentpestegroapa.
Separecasialtefetebisericestiaufostatrase
demirajulcomorii.
UnpreotdelamnstireaBaiadeAramafost
filmatcucameraascunspovestindcuma
descoperitnziduldinaltarhartacomoriiichiar
testamentulscrisdeConstantinBrancoveanun
1703.
"ncutieeraumaimulteacte,printrecarei
documenteleastea,planulcomoriirespective",a
spuspreotuldinBlaj,fiindfilmatcucamera
ascuns.
Apoi,lamnstireaBaiadeAramncepsuspect
lucrridereparaii.Muncitoriichemaidepreot
romidinStrehaia.Vesteadespreaurul
brncovenilorngropatsubmnstiresa
rspnditrepedeimnstireaafostluatcu
asaltderomidintoatara.
Fostulprimarallocalittiisusinechiarc
obiectedeaurauapucatsfiescoasedinaltar
undesaspatiimediatapoisaturnatunstrat
grosdecimentpestegroap.
3/4
10/18/2016
PreotulBlajaparasitapoimnstireaBaiade
Arama.Iaracum,filmatdereportericucamera
lavederenumaivreasarecunoascnimic
desprecomoar:"Inniciuncaz.Avenitunomla
mine,miaspuscvinedinpartea
departamentuluiCulteloricvreasfacceva
laSfntaBisericieumambucuratfoarte
mult.Dupaaceeamipunentrebarea:Printe,
amauzitcaiciestevorbadeocomoariiam
spus:Nuedomnuleadevrataaceva."
Separecasialtefetebisericestiaufostatrase
demirajulcomorii.Astfeldesuspiciuniasupra
preotuluicaresaalescudosarpenalpentru
lucrarineautorizatefacuteinbiseica.Printele
spunenscaltarulfusesedejaprofanatcnda
ajunsellapreotlaBaiadeAram.
Estesaunuaurulbrncovenilorascunssub
mnstire?Dacacoloesteaur,eltrebuiescos?
Dectrestatsaudecatrecuttoriidecomori?
4/4
Tezaurele fabuloase si locurile secrete unde ,,flacarile bat pe aur" care au facut din
Hunedoara judetul comorilor
Daniel Guta,
Hunedoara si-a castigat in ultimii ani renumele de judet al comorilor, datorita unui numar impresionant de
descoperiri arheologice valoroase, dar si a legendelor care au dat numele unor locuri unde au fost gasite obiecte
antice pretioase.
Cunoscut in deceniile trecute pentru industria grea si pentru minele sale, Hunedoara s-a preschimbat in ultimii
ani intr-un judet al comorilor. Aurul dacic si obiectele antice inestimabile au devenit adevarate branduri ale
judetului, in timp ce uzinele metalurgice si celelalte centre industriale din secolul al XX-lea au fost ,,ingropate"
in mai putin de trei decenii. O multime de locuri cu nume rezonante amintesc de descoperirea unor piese
valoroase.
Printre acestea se afla ,,Rapa cu Galbeni", un loc misterios din Muntii Orastiei, unde la inceputul secolului al
XIX-lea au fost gasite mai multe comori. Tinutul de munte devenise in acea vreme un El Dorado al cautatorilor
de comori, afirma arheologul Aurora Petan. ,,Tezaurele au fost reale, nu sunt simple povesti despre ele, chiar
daca relatarile au o aura de fabulos. Despre unele descoperiri informatiile provin din procese verbale ale fiscului
austriac, din interogatorii. Cei care au gasit tezaurele, de la inceputul anilor 1800 au fost anchetati de fisc",
completeaza cercetatoarea.
Zona pazita si in trecut Informatiile care dateaza de la inceputul secolului al XIX-lea spun povestea lui Arimie
Popa, un satean din Ocolisu Mic, care aflase de la fiul sau ca in apropierea unor ruine antice, pe locul unde
copilul pastea porcii, se afla mai multe monede stralucitoare de aur. Porcii au scurmat pamantul si au scos la
iveala comoara, insa copilului i-a fost teama sa se atinga de ea, stiind ca banii acestia sunt paziti de Diavol, iar
cine ii va lua va fi blestemat. Arimie nu s-a temut, ci a pornit cautarile gasind mai multe gramezi de monezi din
aur, sute de galbeni risipiti printre radacinile unor copaci. ,,Oamenii au pornit o adevarata migratie spre
Gradiste. Fiecare om sarac spera ca fabuloasele comori ce se ascund printre ruine il vor scapa odata pentru
totdeauna de mizerie si-l vor face bogat. Grupurile ce se indreptau spre munti cu topoare, sape, lopeti, au atras
pe drum si pe oamenii ce praseau porumbul de la marginea satelor. Munca se oprea, iar fiecare om sanatos
mergea spre Gradiste", consemna istoricul Sigismund Jako. A fost nevoie de interventia autoritatilor, care au
pus zona cetatii sub paza, pentru a domoli goana dupa aur a localnicilor.
,,Cele mai multe dintre comori au fost descoperite intamplator", sustine arheologul Oana Tutila Barbat, de la
Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva. Potrivit acesteia, bogatia arheologica a zonei Hunedoarei este
impresionanta.
,,Judetul Hunedoara este un judet cu o valoare arheologica ridicata, al doilea ca importanta dupa judetul
Constanta. Aici se afla capitala Daciei preromane, Sarmizegetusa Regia, si capitala Daciei romane, Ulpia
Traiana Sarmizegetusa. Ele ofera valori arheologice tot timpul", spune arheologul Oana Tutila Barbat.
Streiul ascunde comoara lui Decebal Una dintre cele mai cunoscute comori despre care se spune ca nu a fost
inca desoperita ar putea fi ascunsa inca in apele raului legendar Sargetia, identificat de istorici cu Streiul.
,,Exista o legenda foarte frumoasa care nu a fost probata niciodata, despre comoara lui Decebal, desi de-alungul
timpului au fost descoperite piese care puteau fi indicate ca facand parte din ea", afirma arheologul Oana Tutila
Barbat. Potrivit legendei, Decebal a abatut albia raului Sargetia cu ajutorul unor prizonieri, care apoi au sapat o
groapa, unde au fost ascunse tezaurele valoroase. Dupa ce prada a fost pusa in groapa, raul a fost adus pe cursul
normal, iar prizonierii care l-au ajutat pe Decebal la ascunderea ei au fost ucisi. Un prieten al regelui dac, care
stia de ascunzatoarea acestuia, a fost capturat de romani si le-a marturisit acestora locul secret.
Armatele imparatului Traian au descoperit comorile si s-au intors in Roma cu cantitati impresionante de aur si
argint, potrivit marturiilor istoricilor. In secolul al XVI-lea, insa cativa pescari care se deplasau cu seicile pe raul
Strei au facut o descoperire uimitoare, ceea ce se presupunea a fi o parte din comoara legendara. Dintr-un
ascunzis de pe fundul apei, au observat stralucind cateva piese de aur. Au tras seicile la mal si au intrat apoi in
apa, pentru a scoate caldarile cu galbeni: peste 400.000 de monede si o cantitate mare de sloiuri (piese) din aur.
Comoara s-ar fi aflat, potrivit umanistului Wolfgang Lazius, sub o constructie boltita, ca o cripta, daramata de
un copac cazut peste ea. Unii istorici sustin ca aurul provenea, de fapt, din apropierea unei cetati dacice, fiind
scos la iveala de ploile abundente care au provocat inundatii si alunecari de teren.
Locurile unde flacarile bat pe comori In satele de munte ale judetului, putini sunt localnicii care nu cunosc
legende despre locurile unde s-au descoperit aur, bijuterii si monede antice. ,,In noaptea de Sanziene, flacarile
bat pe comori, iar ruinele vechilor asezari antice ii atrag pe vantorii de comori", povestesc batranii din Muntii
Orastiei, unde se afla cele mai importante asezari dacice din Romania.
Locurile legendare ale comorilor poarta nume ca ,,rapa cu galbeni", ,,grota comorilor" sau ,,dealul comorilor",
iar multe dintre relatarile transmise din generatie in generatie pe seama lor sunt sustinute prin documente
oficiale, unele vechi de doua secole. In ultimii ani, in zona Sarmizegetusei a avut loc o adevarata explozie a
descoperirilor arheologice. Cele mai valoroase piese au fost considerate bratarile dacice din aur masiv, cel putin
15, gasite de braconieri in anii 1990 - 2000. Fascinanta este si povestea descoperirii, in vara anului 2013, a
matritei antice din bronz, cu ajutorul careia in Sarmizegetusa erau ornamentate podoabele. Obiectul antic, unic
in Romania, a fost gasit intamplator, in situl fostei capitale. In timpul unei furtuni, petrecuta in noaptea de
Sanziene, vantul a rupt un fag vechi de peste un secol din incinta cetatii dacice Sarmizegetusa Regia, iar in
cadere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din radacini.
In groapa creata de sub radacina trunchiului doborat, a doua zi Vladimir Brilinsky, omul care se ocupa de
administrarea monumentului UNESCO, a descoperit, impreuna cu cativa copii pe care ii insotea in acel loc,
piesa unica din bronz. ,,Inima mi-a stat in loc, asemenea timpului care nu voia sa se mai scurga. Si da, era ea,
cea care ne astepta cuminte, nederanjata de fascinanta lacomie, deja traditionala, a locului: matrita din bronz de
la Sarmizegetusa Regia. Ridicand-o tremurand, sub privirile uluite ale copiilor ce ma insoteau, am simtit ca a
venit vremea sa inteleg ca nu am trait degeaba pe pamant", relata Vladimir Brilinsky, administratorul sitului
UNESCO.
Nu doar locurile legendare din Muntii Orastiei au transformat Hunedoara in judetul comorilor. Imprejurimile
Castelului Corvinilor, asezarea antica Germisara si Ulpia Traiana Sarmizegetusa ofera numeroase informatii
despre locurile unor descoperiri fabuloase. ,,Raul Zlasti, care curge la poalele Castelului Corvinilor, isi trage
numele dintr-un termen slavon pentru aur, pentru ca aici se exploata in trecut aurul aluvionar", relateaza
arheologul Sorin Tincu. In apropierea castelului, localnicii din secolelele trecute au numit locul ,,Dealul
Comorilor", datorita numeroaselor descoperiri arheologice facute intamplator.
Va recomandam si:
Fenomenul straniu din Sarmizegetusa Regia, inaintea solstitiului de iarna. Cum se infatiseaza capitala
Regatului Dac
Zeci de oameni au ajuns in aceste zile la cetatile dacice din Muntii Orastiei, pentru a se bucura, spun ei, de
solstitiul de iarna. Unii dintre turistii care au urcat la Sarmizegetusa au relatat de ce locul este atat de important
pentru ei, in aceasta perioada. Totodata, vizitatorii sustin ca a fost prima data in ultimii ani cand, in preajma
solstitiului, cetatea nu a fost acoperita de omat.
Marile secrete ale cetatii dacice din Hunedoara. Cimitirul ciudat al copiilor din gradina castelului si
mormintele ,,lupilor daci" ingropati langa arme
O cetate dacica, un cimitir in care dacii au inhumat cadavrele si ramasitele trupurilor incinerate a zeci de copii si
mormintele unor razboinici daci sunt doar cateva dintre descoperirile arheologice uimitoare din vecinatatea
Castelului Corvinilor. Potrivit arheologilor, asezarea antica, foarte putin cercetata pana in prezent, ar putea
rivaliza cu mult mai celebrele cetati dacice din Muntii Orastiei.
Cetatile dacice vandalizate: Consiliul Judetean deplange soarta monumentelor UNESCO si cere
administrarea lor
Consiliul Judetean Hunedoara deplange soarta celor trei cetati dacice din Muntii Orastiei, vandalizate zilele
trecute de persoane necunoscute. Adrian David, seful institutiei, a trimis un memoriu autoritatilor centrale ale
statului, in care solicita preluarea in administrare a monumentelor, de catre CJ Hunedoara, dupa modelul
Sarmizegetusa Regia.
Semnal de alarma pentru cetatile dacice parasite. Ministrul Culturii: "Situatia lor este una dintre cele
mai ingrijoratoare"
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a precizat ca terenurile pe care se afla unele dintre cetatile dacice din
Muntii Orastiei vor fi scoase definitiv din fondul forestier, astfel incat monumentele UNESCO sa poata fi
administrate corespunzator. ,,Situatia cetatilor dacice este ingrijoratoare", a afirmat ministrul intr-un raspuns la
apelul lansat de istoricul Ioan Piso fata de soarta unora dintre asezarile dacice.
10/18/2016
ComorileMehedintiului
InjudetulMehedinti,innord,lagranitacu
Banatul,oameniicredcamuntiiincaretraiesc
suntplinideaursidecomori.Oaventuracarea
inceputinurmacusecolesicareastaziia
proportiihalucinante,ademeninduinudoarpe
taraniidinzona,cisiomultimedeveneticidin
strafundurilepamantului,bantuitideopotrivade
duhulaurului
SuntinMehedinti,inPlaiulClosanilor,raiul
comorilorsialcautatorilordecomori.
LanordeBanatul,suntapeleinvolburateale
CerneisimunteleGodeanu,lasudsuntdealurile
Izvernei,taiateindouadedrumulrosu,depraf,
careducespreSeverin.Coborpeapa
serpuitoareaSelistei,printuneluridecopaci
contorsionati,printrepoieniparadisiacealecaror
ierburigroasesuntsfasiatepretutindenidecolti
orbitoridestancaalba.Uneorimaoprescsi
atunci,dacamitinrespiratia,potauzisuierul
coaseloralunecandpestepajistilecuiarba
coaptasitiuitulnedeslusitalinsectelor.Trec
apoiprintrecaseincremenite,duratedinpiatra,
http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/comorilemehedintiului.html
1/16
10/18/2016
canistecetatidejucarieascunsepepovarnisuri
deuncopildeurias,siimprejurulcaselornu
esteniciomiscare,niciunom.
Valeaselargesteapoisifagienormiisi
departeazaramurile,lasandsasevadacerulsi
facandlocunuisat.Seliste.Pedreaptasunt
nistecasecearatacasicumoameniiarfilasat
totulbaltadintrodatasiarfifugit.Peurmase
audeunsuierdeapasi,aproapeacoperitade
vegetatie,descoparocasutadinbarnedefag,
acoperitacusindrila,cepareafifost
imprastiatadeciocurileamilioanedecorbi.Eo
casutadepiticipesubcarecurgeunfirdeapa,
ocasutacadinpovesti,suspendatainmod
straniupenistepiloni.Apoidescoparca
dedesubtseaflaoroatadinfier,caapavinepe
unjgheabscobitintrunsingurtrunchidecopac
sicaaminfataochiloromoara.Omoaradeapa
dinaltetimpuri,asacumnammaivazut.Usita
esteferecatacuunivardefierceparevechide
sutedeani.Nuexistaniciofereastra,numai
usita,facutapentrupitici.Dejurimprejursunt
pietredemoara,rotunde,unelenoi,altele
stravechi,acoperitecuierburigroase.Strig,si
strigatulsepierdeinvuietulapei.Nimeni.In
celedinurmadeschidusita.Peobancutasunt
douasamareinpatratelealbnegre,iarin
dreapta,capodoperatehnicafacutadinlemnsi
piatraamecanismuluimorii,pestecareeste
imprastiatafainadeporumb.Desubpodeauade
scanduritasnescinpenumbrafulgerariuluitoare
delumina,cacisoarelenupatrundeaicidecat
reflectatdeinvolburareadeapedededesubt.
Tocmaiimispuncaacestaestesemnulpecarel
caut,camoaraaceastaminuscula,apartinand
altuitimp,estepentrumineintrareaintriunghiul
magicalPlaiuluiClosanilor,interitoriulcomorilor
subpamantenedesprecareamauzitpovestindu
se,cand,inspatiulluminosalusiteidinspatele
meu,apareosilueta.Timpdeoclipa,gazele
incremenescinaer,printrefulgerariledelumina,
vuietulapeisepietrificaininteriorulurechiisi
2/16
10/18/2016
manamisecrispeazapeaparatuldefotografiat.
Celcaremacinapovesti
"Bunaziua",amzis,dupacemosulafacutun
pasinapoi,inluminadeafara,sidupaceiam
vazutfatasurazatoaresiochiialbastri.
"Doamneajuta",azismosul,strangandumi
manacuputeresurprinzatoare.Asalam
cunoscutpeGheorgheSurdei,morarul,lemnarul,
slefuitoruldepietredemoara,fiulluiNiculae
Surdei,nepotulluiPetrachesistranepotullui
Iovan,ultimuldinneamulluidemoraricaremai
intelegemiracolulcurgeriifainiidesubpiatra.
"Itiplace?",maintrebatel,cuprinzandcuun
gestlargminusculamoara,apadededesubt,
pietrelemancatedeierburisicopaciidimprejur.
"Imiplace",amzis,siatuncielsasumetitsia
intratinspatiulacelastramtalmorii.Amiscat
denistemanerelucioasedelemnroscatdearin
si,dintrodata,mareapiatrarotundaainceput
sauruie,cutremurandcasutadinlemn.Apoia
opritosiamiscatpiatracealalta.Apamugeain
paletelemoriicaosalbaticiuneprinsainlat.
"Vezi",miaspus,"aredouapietredemoara,
facuteamandouademainilemele.Uite,paicise
puneuiumul,paicisescurgefarina,deaicise
regleazapasul,deaicisetrageinsusmorisca
defierinbataiaapei."Mosulmanevreazatotul
curepeziciune,micamoaradeapaprindeviata
submainilesale,caunanimaltrezitdinsomnsi,
dintrodata,intelegcamosulefericitfacand
toateacestea,emandrudeaceastacreatura
mecanicaaflatainputerilesalepecare,in
ultimiiani,nupreamaiareocaziaso
foloseasca.Afluapoicatotiailuiaufostmorari
sipivari,caainvatatsafacamorisipivedela
taicasausidelabunicusausicamoaraasta
are"patruveacurideom".Adicaefacutade
strastrabuniculsielesteultimulcaremaisties
o"doftoreasca",safacaopiesadinlemncu
mainilesale,opiatrademoara...Mosulvorbeste
3/16
10/18/2016
despretimpurilebune,candeleracopil,acum
70deani,candmoaramacinaziuasinoaptea,
candpeapaSalisteierauvreo20demori,
povestestedesprebuniculsau,Petrache,care
eraunuriascumainilecatfaguldegroase.
Oameniiveneaudintreisatelamoara,era
inaintederazboi,sistateauaici,asteptand
macinatulsispunandpovesti.El,Gheorghita
Surdei,eramicsiascultacespuneauoamenii
aceiavenitiuneoridepestepadure."Povesti?Ce
povesti?",intreb,siinclipaaceeamiseface
luminaincap.Suntaiciincautareaistoriilor
desprepesterisidesprecomori,sicelocputea
fimaibunpentruaspunepovestileacestea
decatlamoara,cuunrachiuinfata,asteptand
umplereasacilor.Copiluldeatuncitrebuiesa
stietotul."NeneGheorghe",zic,"bunicul
Petrache,uriasul,acautatcomori?""Pai...a
cautat",ziceel,privindincurcatoriunde,numai
laminenu."Dartatadumitale,Niculae,a
cautat?""Acautat",zice."Dardumneata?""Am",
zice,apoimaiabinisordecotsimaducepeste
drum,incasaluidepiatracucerdacdinlemn.
Subcerdaceointrarecuusagroasa,dincolode
eaeunfeldebeciracoros.Sedempescaunele
sieuintelegcadesprecomorinusepoatevorbi
oriundesioricum.NeamulSurdeilorcautacomori
detrei,dacanudepatrugeneratii.Suntmorari
sicautatoridecomori.
"Peundeaicautatcomorile,neneGheorghe?",
intreb,iarunchesulsemaiuitaodatape
gemuletulpivnitei,desiesteinutil.Satule
plecatlacosit,invale."Dapeundenam
cautat?Catepesceriis,atacecomori.Uneleis
bagateinpiatra,alceleispesubcopaci.Am
auzitdecomoarabagatasubalbiegerau",zice
inlimbaluiolteneasca,potopitadesonoritatidin
Banat.Mosulpovesteste,siintelegcaacautat
decanderacopil,asacumsicopiiiluiastazi
cauta."Saspuneadinbatranicaeracomoarala
pesceradinFurcaCosustii,intreape.Acolomo
coborattaicameupafuniedupasemnultapului
4/16
10/18/2016
cutripicioare.Paurma,amcautatpaValea
Seaca,aici,langasat,sammaicautatpaCutui,
silaBratosinsipaCerboanea,intrepietrele
mari.SiSubCuptioare,undeerasemnulsulitei
rupte,facutacudornulinpiatra.Cestiueu?Am
cautatmulce."Mosuldevinevisator,voceaii
coboara,amintindusidelocurileprincarea
umblatatataamardevreme,iareuincepsa
intelegputerea,fascinatiapecareistoriilecu
comorileauasupraacestuiom.PlaiulClosanilor
esteunadintrezonelecucelemaimultepesteri
dinRomania,multedintreeleniciodata
descoperite.Suntmiidepesteri,miide
ascunzatoriinpiatraporoasaaacestormunti
perforatiininteriorcaunsvaiter,suntmiide
izvoarecareiesafaradinpamant,pentrucaapoi
sadisparadinnouintrogaura,sipentrufiecare
dintreeleexistaopovestecuocomoara."Nene
Gheorghe",zic,"cumstiiundesacautio
comoara?""Issemne.Orisicecomoaraareun
semn,sidacavezisemneleopotigasi.Numai
catrebuiesafiicubagaregesama,camulteis
juruiteoriblastemateculegaturagesange,
alteceleissorocite,sicandissorocite,eles
aratasingure,farasalecaucenime.Dacai
gasitputinaorifoaiadecapraplinacuaur,ori
ceara,casasuntunelecomori,pusainceara,
atunceatrebuiesaomoriacolounanimal,o
gainasauceva,casaseducablestemulge
sangepeanimal.Altfel,Celdepecomoarasaia
laomsimultezilenumaiare.Simaitrebuiesa
lasidincomoaracevabani,saiingropilaloc,
casaaibacepazi."
Semnesicomorisorocite
Mosuliesesiseintoarcecuunbolovan."Semne
gecomoara",zice."Astaagasitofiumeu,
Niculae,saadusoacasadinmunte.Aluatode
undeavemnoiconacdevaci.Uitecantarul,uite
5/16
10/18/2016
sagetile.Aicitrebuiesafiebanii."Eunbolovan
scrijelitsipotrecunoasteacolo,intradevar,un
feldesemnalbalantei,siluetaunuicerbsiun
feldehartastranie."Unelecomorisuntale
Necuratului,altelesuntaleluiDumnezeu.
ComorileluiDumnezeuisranduitesavielaom
aflatinnevoie,careareinimacurata.Afost
unu,inCanicea,caresarugatdeDumnezeusa
lajuce,caplecalarazboisiiramaneanevasta
cu6copiimuritorigefoame.Adouaziogasit
comoaraintropestera,oluatnumaicatio
trebuit,sicuceibaniotraitnevasta,caelnus
omaiintorsgelarazboi.Dacabaniiscurati,
nimicnupoatesaseintample,dardacabaniis
juruitiorilegati,nenorocire.Comoarapoatesa
fielegatagemoarce,sacearasuflet,ba
cateodatapoatesacearasufletgeom.Ofostun
omlaBrebinacaresiojuruitcopilulcasa
gaseasca,siagasit.Baniierauintrunfag
batran,introtavagepuscalunga,bagati
inauntrucuceara.Candsointorsacasa,ogasit
copilultapan.Loingropatsisoomoratsiel.
Asteascomorirale,necurate,simaimultes
raledecatbune.Lanoiinsateunu,Nistorescu,
cesoduslacomoaragepaVarfulluiStan.
Acoloicomoaramaresimultiorcautatsapuna
mana.Acuma,nustiuceofost,daspunce
vorbescesatul.Ogasitpescerasocalcatpe
lespege.Odatasodusintroparcesoiesitun
serpemare,nuviu,facutdinceara.Eraros
vergevinetiu,capamanagegrossifrumos,s
aveasolzpaelnumadinbanideaur.Elnomai
fostomniciodata,odamblagit.Nopututmerge
vreo15ani,daniciodatanopovestitceofost.
Amfostsieuacolo,camulti,sisubVarfullui
Stan,siprinPoianaBeletinii,ungespunecasub
eaesteopesteramare,darnamgasitnimic.
Acolosasurpamereumuncele.Mosumeu,
Petrache,spuneacaacoloestepesceraasade
mare,corincaputtricaracuaursidouspece
icoanemaridinaurcuDumnezeipagani.Cica
deacolodadeausemnalecufocdesavedeau
6/16
10/18/2016
panapevarfulGodeanu,candveneaudusmanii."
Mosulexplica,gesticuleaza,imideseneazacu
degetulpejoscumerauiesiriledinpestera,
undeerausemnele,navigheazadefaptintro
lumehalucinanta,incarecomoriledacilorse
amestecacuaceleaalehaiducilorsicuceleale
luiTudorVladimirescusicualetrupelorMariei
Tereza,caciacolo,LaMetiriz,afostgranitacu
Imperiul,loculprincaretreceautoti
contrabandistii.Vorbestedesprehaiducifaimosi
precumCosteasiMantu,GoleasiHaita,si
despreloculacelanumitMasaHotilor,careeste
opiatrarotunda,magica,subcarecusiguranta
seaflaocomoara.Vorbestedesprelocul
blestematcaresenumesteLaBisericute,depe
munteleBulzu,undecumiideaniinaintese
faceaujertfeomenesti,undesiacumsevad
flacari,chiarsiintimpulzilei,ceeaceinseamna
casuntcomoriblestemateacolo.Elafostnumai
casaseuite,casaadulmece,sisainvartitozi
sionoapteintreagafarasastieundeseafla
saucineeste.PanasipeRadocheasaafost,
acoloundesunt"mormintii"faracruce,numaicu
pietrepuselacapulunormortidintimpuri
imemoriale,siacoloagasitcutitevechiinfipte
inpamant,delacautatoridecomoricareau
disparutfaraurma.
Mosulisitinemanapebolovanulacelaincrustat
cuhartauneicomori."Multiorgasit,putinisor
bucuratgebani.Uniiauharanumegegasit
comori,trageaurullaei.Astiasuntcopiiori
narozi.Eraunu,Stefan,slugalaunuTanasea
luiRachiteanu.Tanasevenisegepastemunti,
dinArdeal,siocumparatpamantdelaboierul
Tibru,delaTiterlesti.Ei,siStefanasta,geera
slugalaRachiteanu,ogasittricomorimari.
Aveahar.Nuopreanimicpentruel,totaurullo
datlastapanullui.Odataeracuoilesisa
adapostiseintrenistebolovanimari,caera
vantoasa.Audeoscartaituramaresiunmar
batran,careeraacolo,sorupt.Sideundeso
rupt,vegeocaldarusadearamaacoperitacuun
7/16
10/18/2016
feldesmoalaneagra.Aluatosiaduso
stapanului.Smoalaeraunfeldecearagealbina
siinsmoala,baniideaur.Cubaniiaia,
RachiteanusiofacutmoarapeBrebinasisio
datcopiiilascoli.Stefan,sluga,nicicaipasa.
Elvoianumaisaaibacemancasicefuma.
Narodul,satineaauruldupaelcauncaine.Intr
ozi,saducesaiaapadelasipot,sipantruca
nustaceabinegaleata,dalaoparceolespege
sigasescealtaulcicaplinacuaur.Daceamai
marecomoaraogasitoslugacandofost
batran.ErapaRaulSes,langaGodeanu,unde
tineaRachiteanusterpelesicaii.Stateasub
pietreadapostit,candvedenistecontrabandisti
trecandgelaunguricuvitesiturmedeporci
catraCaransebes.Acoloeragranita.Candso
intors,Stefaniovazutcuranitegrale,darior
incoltitunguriigranicericufocuridearmesior
fujit.Candovazutslugacanumaiapar,oiesit
dinascunzatoaresioluatranitelepacareabiao
pututsalecarelastana.Stapanuldormeasinu
lomaitrezit.Dimineata,Stefanoscocioratprin
ranitesiogasitbanideaurbagatiinbesicade
porcsihartiilegacecusfora.Odataurulla
stapan,cumfaceaintotdeauna,sistapanulo
facutmasamarepentruciobani.Cand,lamasa,
vegepaStefancanuputealipifoitadetigarasi
candsauita,elfumainhartiigebanistraini.Ii
pastrasesasuceascatigaridinele,canustiace
sunt.AsaadevenitRachiteanucelmaibogatom
dinsatullui."
Duhurisicomoricalatoare
OriceomdinPlaiuluiClosanilorpecarel
intalnestiindrumaredespussute,miide
povesti.Peoricineaiintreba,unbatran,o
femeie,uncopil,totisuntdispusisatispunape
locistoriilelorcontradictoriidesprelocuri
bantuite,desprecomoripecareauauzitca
cinevaleagasit.Aveamsadescoparca
imprejurimileIzvernei,sateleaceleasuperbe,
8/16
10/18/2016
dinpiatraveche,ascunsesubpoaleledealurilor,
clocotescdeunfeldefebraaauruluivechi.
Existaunfeldeobsesie,unfeldeviscolectival
comorilordintoatetimpurile,unfeldefolclor
localamestecatcumiturisicucredinte
stravechi.Nucredsaexistepreamultioameniin
zonacaresanuficautatcelputinodatao
comoara,nuexistanimenisanustiecelputino
poveste,nimenicaresanuaibapecinevadin
familiesaudinvecinicaresanufipatitceva
legatdeaur.Amcunoscutuncosas,Gheorghe
Vuiescupenumelesausicare,subsoarele
arzator,miaistorisitcelemaihalucinante
intamplari.Elspuneacaexistaoamenicare
viseazacomorinoapteasiapoilegasesccu
adevarat.Cauneledintrecomoriauduhuri
pazitoaredeobiceiunommicdestaturasi
intunecatlapiele,caresearatauneoriinvissau
inrealitatesiconduceoameniicatrecomoara.
Uneorisuntnumaicapcanealeraului,care
conducnegresitlamoartea"comoristului",dar
alteorisuntlucrarialeluiDumnezeu.Atunci,
duhulcomoriipuneconditii,sicelcareiaaurul
trebuiesafacafaptebune,sadaruiasca,sa
impartacuceimaisaraciavutia.Acelasi
GheorgheVuiescumiapovestitdespreunpreot
dinsatulluicareatraitcumultianiinurmasi
careagasitocomoara.Celdepecomoara,
adicadiavolul,laurmarittoataviata.Incele
dinurma,preotulafostucis,afost"vanturat"
introprapastie,iarceadeatreialuinevasta,o
femeiehapsanasimultmaitanaradecatel,a
mostenitcomoara.Siea,larandulei,afost
ucisa,otravitadecatreunnepot,totpentruaur.
"Auruleblastematchiardacaecumparatcubani
curati",ziceacosasul,"daramitedacaeaur
manjitcusange...Comorilenustauniciodatala
omulcarelegasaste,numaidacaelfacebinela
altiicuaurulacela."Cosasulnuaspusnicio
clipacasielacautatvreodatacomori,insastia
zecidelocuricu"comoraste",adicalocuriin
careaufostgasitecomori.Adescrisculuxde
9/16
10/18/2016
amanunteritualuldupacaresepoatedezgropao
comoara."Niciodatanuteducilaocomoara
careaarsziua.Numainoaptea,gelacrucea
noptiipanalarasaritulsoarelui.Aleasuntcomori
bune.Teducisiveziundeoarsfoculsiinfingi
uncutatacoloundeveziopataneagrasi
cleioasa,pentrucaaltfelloculcomoriise
ascungesingur.Nusapiniciodatainnumarcu
sot,numaidacateducicufratetaugeaman."
Miapovestit,cusapcaadanctrasapefruntein
bataiasoarelui,despreanumiterugaciunicare
trebuiespuseladezgropareacomorii,darsi
desprecomoricarenupotfidezgropatedecatin
anumitezile,cumarfiziuadeInviere,cand
insusinecuratulseducelabiserica."Chiarsi
atunci,pefundulgropiitrebuiepusgrau,
porumb,cevademancare,apoigroapase
astupasisepleacageacolocuspatele."
AmfostapoiinIzverna,amhaladuitpela
pesteradincareoameniispuncaarcurgeapa
vie,trecutaprincomorilenenumaratecarearfi
fostingropateacolo."Cumdeexistaatatde
multecomori?",amintrebat."Nusmulce",mia
spusofemeiepecareocheamaDomnica."Cand
punecinevaocomoarajuruitaintropescera,
comoarapoatemergepeape,inauntrul
pamantului.Totpamantuinumaigauriprincare
curgapele.Comoarapoatefiaziintrunvarfge
munce,laDuminicaurmatoarepotivegeapara
(flacara)eipamuncelealalalt,darcomoaraitot
aia.Cateodata,muncelescuipaaurulafara,
numacaceunfir,caceunbandeaur,casa
ademeneascapaom."Sibatranapovesteste
cumuncopildinsatvedeasoarelestralucind
subopiatra,canderacuoilelaPiatraCerbului.
"Sodussiovazutcativabanicareieseaodata
cuapadintrunsipot.Ioluatsiiodusla
maicasa.Cumopusmamamanapebani,cum
ioaruncat,cavegeanumaisangeinfataochilor
siunbarbatcucaciulaciobaneascademiel,pa
careiltaiaucusabiilenistehaiduci.Copilul
puteasatanainmanabanii,darniciunom
10/16
10/18/2016
marenuputea,canalucileveneapesteei.
Copilulodusbaniiinapoi,saiarunceinsipot,
daroriundemergeasigaseaoapa,aurulvenea
inapoilael,cautaomnevinovat.Copiluloplecat
gemultdinsatsioajunsommaresibogat,si
bunicaspuneacamaiaparealavremelungasa
maiiabanidinsipoce.Comoaramergeadupa
dansul,pringauriledinmuncesiiieseainfata."
ComoaraprintuluiObrenovici
InCernaVarf,caseleparlovitedesoare.
Oameniisuntapatici,incremenitipelaporti.
Bisericastainfiptainpamantcasicumarfi
cazutdincer.DincolodesatseaflaValea
Parului,loculceleimaifaimoasecomoria
PlaiuluiClosani.IntrebdeDinica,vanatorulde
comori,sicativaoameniimiarataocasa
superba,straveche,cuetaj,undeomulmeuarfi
invizita.Intruincurtesidescoparcadefapt
casaesteunconac,unfelderesedintadinalte
timpuriaunuiboier,poateaunuinobil,caci
piatradincareefacutarespiraunaernobiliarsi
obosit.Intrusicasamastrangecubratede
gheata,peretiiparinclinatiprintrostranieiluzie
optica.Insalonuldinstanga,printretablourisi
gravuricumnasficrezutniciodatacapotgasi
11/16
10/18/2016
intrunsatpierdutdinnordulOlteniei,sade
ConstantinCraciun,zisDinica,zisCarabulea,
vanatoruldecomori,cuochiicadoualinii
subtiri,negricios,cuofatadetaranarsdesoare
sicuunchistocdeCarpatiarzanduidegetele.
Areosigurantadesinecarearfaceinvidios
chiarsiunministrudeexterne.Totulpare
straniu,caciomulmeunusepotrivestedeloccu
ambiantaaceasta.Parepursisimpluadaugat,
lipitacolo."Aivreunplan?",maintreabaeldin
primaclipa,eudaudinumerisiliniileochilorsai
selargesc.Maconfundatcuvreuncautatorde
comori,cacimultiilcautasipemultiiadusprin
totimuntiideprinimprejurimi.Apoisedestinde,
caciiiplacesapovesteasca,siposturaaceasta
deexpertinceamaifaimoasacomoaraa
PlaiuluiClosaniloriiconvinedeminune.
IatapovesteaasacummiapovestitoDinica,in
timpceafumatunpachetintregdeCarpati:"De
40deanicautcomorisimulceamcautat,dar
comoaraluiObrenovici,printulsarbesc,am
cautatocelmaimult.Povesteaafostpelao
mieoptsutesiceva.MilanObrenovicieraprintul
Serbieisiaveacevanacazcufratesau,
Karagheorghevici,careavoitsalomoare.
Atunci,Obrenovicialuatvreotrisutedecalari
gearmatasiapuspecarcalavreo80decai
toatacomoararegilorSerbiei.Eraacolocoroane
geaurmasiv,bijuteriideregine,pietrepretioase
caretiluaochiisimultibanideaur,dositiin
sipetutedinlemnscump,legatecufiaradeotel.
12/16
10/18/2016
OtrecutDunareasiourcatpeValeaCernii,ca
auziseelcapeplaiulnostruisascunzatorige
haiducisigelotri,sicicaunhaiducmareiarfi
spusageloculastadelaValeaParului.Altiizice
caarfiavutcevarudedespremamasapeaici
sicaarmaififostsimaiinainte.Obrenovici
aveacueldoizidariitalienisieiorcercetat
pescerasiorziscaibunadeascunscomoara.
SabiaregilorSerbiei,diamantesiperle,vasedin
aurdinaltetimpuri,toatevoiasalepunain
pescera.Trianiorlucratzidariiimpreunacu
armataluisiorpregatitpescera.Intimpulasta,
Obrenoviciintraseinprieteniecuvistiernicul
banieidelaCraiova,unuBoboiceanu,careavea
conaclaZegujanisimosie,sinumaidecatsa
indragostitdefataluiBoboiceanu,Maria,care
cicaeraasadefrumoasa,cacineovedea
nebuneapeloc,ovisasiovisapanasastingea
papicioarededorulei.Obrenovicialuatode
nevastapaMarialuiBoboiceanusiMariaio
aduszestremosiilegelaBarcasigela
Balotesti".Dinica,vanatoruldecomori,
povestesteparcaintransa.Camerainaltasa
umplutdefum,gazdacasei,penumeCostel,
ascultafascinat,cinestiepentruacataoara,
aceastapoveste,printretablourilepictatede
stramosulsau,boierulPantelie."Acuma",zice
13/16
10/18/2016
Dinica,"Boboiceanu,socrul,vazandcapestera
estebinealeasa,ahotaratsaascundasielo
parcedinvistieriabaniei.Lagurapesceraerea
larga,deputeaintraacolouncarcufan.Lausa
eiereaopiatracareinchipuiaunstrajer,siprin
galeriaprincipalacurgeaunizvorbogat.Acolo
ereaopiatramareinformagecizmasigeacolo
porneauinstangasiindreaptadouagalerii.
Galeriileorfostziditeinformagecamerasi
acolosaingropatceamaimareparcedinaur.
Paurma,incameratrisopuscoroana,sabia,
costumuldevoievod,perlelesidiamantele,iar
incamera4sorpusarmelesicevaaur.In
camera5sopusauruldinvistieriabaniei
Craioveisipeurmasofacutunziddetritavi
gepuscaingrosingaleriaprincipala,undeiesea
izvorul,casasaaduneapasisasafacaunlac
pastecomoara.Ioamvazutplanuri,sicasa
scoticomoara,trebuiasagasestimaiintaio
piatrapatrata,snopulgegraudaltuitsiunserpe.
Asteaorfostpegaleriamare,numacapalanga
eamairamaseseogaleriemica,ceduceala
cameradinpod.Adicadedeasupra.Toate
galeriileorfostumplutecupamantdeceitri
sutegemilitari,sicustanca,panasorscurstri
ani.Peurma,dupaceorterminat,Obrenoviciia
scosafara,laloculcesecheamaPaCuptioare,
siacololeadatsabeasiiaotravit.Totior
murit,numaiunu,careeradepazalapescera,o
scapatcuviatasiofugit.CandObrenoviciavoit
satreacainSerbia,turciilauprinssiiautaiat
capul.Obrenoviciavealaeluneleplanuriale
comoriisinusastiecumauajunslabulgari.
Alterandurideplanuriceleaveaereaubagate
introfiridapesalaconaculuiluiBoboiceanu,la
Zegujani,sifiridaaiaofostzidita.Dinceletrei
randurideschite,douaereauinselatoare,numa
unaereabuna."Cautatoruldecomorieste
transfigurat.Degeteleisuntgalbene."Mai
tarziu,unu,PopescuIondinZegujani,cumpara
laLupoaiacasapreotuluidinZegujani,sicando
voitsosparga,safacaunanoua,incamin
14/16
10/18/2016
gasasteocutiutageargintcuofoaie,pacare
scriaundesuntziditeplanurilecomorii,la
conaculluiBoboiceanu.Popescuospartfirida,o
gasitplanurilesiocaldarusacuaur,dinaiacu
caremergepopacubotezul.Peurmalocautat
peIonNegru,careeravanatordecomori,sio
merscuellaValeaPerilor.Asaorgasittoate
semnelecareereaupaplanulcucomori.Orgasit
simomeala,adicaocomoaramica,cesepune
pentrucautatori,darnusormultumit.Popescua
dustrizacideoamenidelaRuncusorsiorsapat
sadesfundegaleriileastupatedesoldatiilui
Obrenovici.Peurmasorintrerupt,caoameniior
plecatpefront,larazboi.Popescuoplecatdin
CernaVarf,candonceputrazboiul,cudouacara
plinecuferiga.Lumeavorbescecaincaralecu
ferigaofostauruldelamomeli.DupaPopescu,
nimeninomaisapatlacomoara.Prin8384o
venitunulBacanudinDrobeta,cuaprobaredela
Securitate,casacaucecomoara.Aveaunplan
falssinogasitnimic,darneaspuspanoila
Securitate,caamfiumblatlacomoara.Acuma,
maisapasemsinoiputin,canampututrezista.
Ovenitunautobuzintregcumilitienicasaneia
comoara.Noinaveamnimic.In87,Bebe
BacanuastaluaselegaturacuMuzeulMilitarsio
venitaiciarmata,geasapatlunidezile,cu
comandagelaBucuresti.Auincercatsasparga
dopucelzidiseraitalieniiluiObrenovici,armata
olucratcudinamitasicugetoate.Nimic.Eraun
genaraldeiziceSoare,caretrageagesoldati,
darnorpututghiciprincegalerieveneaizvorul.
In8889,nepotulunuiacarelucralaSecuritate
neospuscadupaceomscoatecomoara,noi,
civilii,osafimomorati,siatunceaneamsfatuit
sinammaivoitsalucram.Peurmaovenit
revolutia,silavreodoiani,totveneau,baun
romandinAmerica,banistesarbicuplanuri
vechi,banistebanatanicareortotzgariatpe
acolo.Unu,deiziceCioplea,osapattrilunide
zilecumuncitoridelaMotru,panaomuritunul
dintreei,sigeatunceacomoarastalinistita,ca
15/16
10/18/2016
sicumnarfi.Ieuammaifostpeacolo,numa
asa,casamaivad."
NeneaDinica,celmaimarecautatordecomori
dinCernaVarf,miamaipovestit,timpde
catevaore,desprecelputin10comoripecare
leacautatincei40deanideaventuridespre
caresarputeascriecartiintregi.Unsingurlucru
lamintrebatlasfarsit,intimpceDinicafuma
cuochiiintavanulinalt,printretablouride
epoca."NeaDinica",amzis,"eadevaratca
aceiacarecautacomorisfarsescsaraci?"Elsia
stransochiidinnouintrodunga,siaimpins
bascapespatesiaoftatsuflandfumulcuputere
insus:"Asae".Sursa:http://www.formula
as.ro/2004/630/societate37/povesticuaursi
comori5302
16/16
10/18/2016
TezauruldinpivnitaManastiriiTismana
ConducereaBnciiNaionaleaRomnieivreas
amenajezeunmuzeunincintapeteriincarea
fostascunstezaurulrii.Micueledela
MnstireaTismanaseopununuldemersturistic
deacestfelpentrucliniteamonahalarfi
tulburat.
Inteniadeaamenajaunmuzeunincinta
peteriidelngMnstireaTismana,care
administreazacestlocdeovaloareistoric
deosebit,afostaduslacunotinamicuelor
chiardectreguvernatorulMugurIsrescu,n
timpuluneivizitentreprinsedeacestanurm
cupuintimp.MaicaMaria,ghidulMnstirii
Tismana,spuecmaicastareseopuneunei
asemeneaaciunii:Acestlucrunseamncala
mnstireinjurulacesteiasvinfoartemuli
turiti,situaiecearducelatulburareavieii
monahale,carenseamn,nprimulrnd,izolare
derestullumii.Maicastarenuestedeacord
cuaceastpropunere.Dinizvoareledinpeter
serealizeaznprezentalimentarecuapa
mnstirii.npeteradelngmnstireafost
http://hartacomorii.blogspot.ro/2010/09/tezauruldinpivnitamanastiriitismana.html
1/3
10/18/2016
ascunstimpdetreianitezaurulRomniei,
constndn200tonedeaur,deteamcaacesta
snuajungpemnaruilor,aacumse
ntmplasemainainte.LaaurulRomnieisa
maiadugati12tonedeauraparinnd
statuluipolonez,careladatnpstrarerii
noastre.Acestepisodaavutlocntroperioad
tulbure,delasfritulceluidealDoileaRzboi
Mondial.Lingouriledinauraufosttransportate
cuautocamioanelelaTismana.Planuleraca,n
cazulncaredumaniiarfincercatspun
mnapeTezaur,intrareapeteriisfie
dinamitatinchiscublocuridinpiatr.
Accesulninteriorulpeteriiestededestulde
dificil,pentrucninteriorseaflunizvor
subteran.Tezaurulafostascunsnceadea
douanpere,undesepotvedeamaimulte
crestturinrocfcutepentruaamenajalocul
nvedereadepozitriitezaurului.Nicolae
Tomoniu,profesorpensionar,esteunpasionat
cercettoralistorieilocurilordinTismana.Dince
aaflatdelamartoriievenimentelorcaresau
petrecutnperioadarespectiv,unpoddinlemn
depesterulSohodolsaruptsubgreutatatea
unuicamionncarcatcuaur,iarocutiecu
lingouridinpreiosulmetalaczutisa
deschis:nperioadarespectiv,laMnstirea
eradetaatunntregbatalionalarmatei.
Accesulerarestricionatipedrumulspre
lcauldecultimnstiresecirculacubiletde
voie
2/3
10/18/2016
Tezaurulafostascunsnpivniamnstiri
Primadat,tezaurulafostadpostitnpivnia
mnstirii,dupcareafostdusnpeter,
pentrucloculeramultmaisigur.Pretextul
gsitpentruajustificaprezenatrupelormilitare
eraacelacBNRefectueazreparaiilaoarip
amnstiriicarearsesentrunincendiu,ne
spuneNicolaeTomoniu.
Sursa:http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Descoperirile
accidentaleimbogatitmuzeul
care_0_60594187.html
Elocventaestesioemisunetvaunuipostlocal
dinGorj,pecareamgasitooferitaspre
repostareinmodembedpesiteulTrilulilu.ro:
3/3
10/18/2016
PovesteaDealuluideAurAltanTepe|BlackSeaTales
PovesteaDealuluideAurAltanTepe
08/09/2014
Articolscrisde
Istorie
5Comentarii
CristianCealera
793
Timpulestimativpentruacitiacestarticolestede143secunde
5.00/5(100.00%)10vot[uri]
MulidobrogenicunoscpovesteamodernasingureiminedecuprudinDobrogea.Statulromnadeschison1915,chiarntimpulprimuluiRzboiMondialiarntimpulocupaiei
germane,zcminteleextraseaiciluauzilnicdrumulceluidealdoileaReich(18711919,anuseconfundacuReichulnazistn.r.).ArevenitapoiRomnieiiartimpdeaproapeun
secolafostunadintrecelemaiimportanteminealerii,unicnDobrogea.Peste1400deoamenimunceauaici,ntimpulcomunismuluiiaraezareacreatnumraaproape3000
desuflete.DupRevoluie,totulsadusderp:n1998minaafostnchisiaroameniidisponibilizaiauprsitaezareaAltnTepe.Acummaitriescaicidoarvreo200de
http://www.blacksea.travel/povesteadealuluideauraltantepe/
1/2
10/18/2016
PovesteaDealuluideAurAltanTepe|BlackSeaTales
persoaneiarmineritularmasdoaroamintire.Esteridicol,pentrucDealuldeAur(cumsetraducedinturcAltnTepe)maiascundenstrfundurilesaledestulcupru.Mereua
fostzcmntdestulnacestecoline.Povesteamilenaraacestorlocuridemonstreazasta.nurmcumaibinedepatrumilenii,locuitoriimeleagurilordintreDunreiMarei
confecionaupodoabeiinstrumentedemunc,folosindcupruextrasrudimentardincolineledeaur.Eraaazisaepocacuprului,perioaddatabilundevantreneolitic(epoca
pietreilustruite)iepocabronzului.nantichitate,DealuldeAureradeasemeneaexploatat.DovezistaunenumratelepiesedescoperitelaHistria,attncetate,ctinlocaliti
nvecinate,carefceaupartedinteritoriuladministrativhistrian.LaHistriaexistauatelieredeprelucrareametalelor,aicifiindprelucraticupruladusdinDealuldeAur.Autrecut
veacurileiDobrogeaaajunssubstpnireaotoman.TurciiiauspusDealuluideAurAltnTepeiarnaltaPoartaexploatatmina.Acestlucruestemenionatnnumeroase
documenteoficialealeImperiului,cumarfiDefterulGeneralOtomandin1543,Defteruldin1573iunaldocumentsimilardatatlafinalulsec.XVI.RomniaaalipitDobrogean1878
iarminadinTulceaafostredescoperitlasfritulsecoluluideinginerulRaduPascu,celcareainformatGuvernulcuprivirelabgiaacesteicariere.Exploatareaanceputns
maitrziu,dardespreastaammaivorbit.Aceastaarfipovesteapescurt.AltnTepeesteacumunsatfrviitor,ameninatcudispariiaComorilesaleausupravieuitnsi
ateaptcumini,vremurimaibune
http://www.blacksea.travel/povesteadealuluideauraltantepe/
2/2
10/18/2016
MonedeleDobrogeimedievaletezaureleotomane|BlackSeaTales
MonedeleDobrogeimedievaletezaureleotomane
19/06/2014
Articolscrisde
Istorie
0Comentarii
CristianCealera
33
5.00/5(100.00%)3vot[uri]
http://www.blacksea.travel/monedeledobrogeimedievaletezaureleotomane/
1/2
10/18/2016
MonedeleDobrogeimedievaletezaureleotomane|BlackSeaTales
Timpdemaibinedepatrusecole,din1420ipnn1877,provincianoastrdintreDunreiMaresaaflatsubadministrareaImperiuluiOtoman.MonedelenalteiPoricirculaun
Dobrogea chiar de mai devreme, de la finele secolului XIV, cnd turcii cuceriser deja Balcanii i fixaser frontiera nordic la Dunrea noastr. Din aceste motive, este lesne de
nelesdecentoataceastperioad,toatetranzaciilecomercialealebtrneiMiciSciiisedesfuraunmonedeleSultanilor.Adesea,seacceptauimonedealeunorputeri
dinVest,precumcelealeRepublicilorItaliene,alerilordeJos,dinPoloniaidinFrana,darcelemaimulteoperaiunieraucelenmonedotoman.Timpdepeste400deani,
dobrogeniiaucumpratiauvndutcuasprul,dirhemul,parauasauguruul(kuru),dovadnacestsensstndtezaurelemedievaledescoperitenjudeeleConstanaiTulcean
ultimulsecol.Akce(asprul)aaprutlasfritulsecoluluiXIV,nceputdeXViafostdominantmaibinededousecole.Eraomoneddeargint,aicruimultipliierauonluk(10)i
belik(5).Totdeargintidevaloaremairidicateradirhemul,acruicirculaieanceputdinveaculalXVI,dintimpulSultanuluiMuradIII.Altreileanominalotomandeargintera
paraua(medin),termenulfiindmprumutatnlimbaromnifolosituneoricasinonimlabani.Oparafceacttreiakce(aspri).Esteexplicabilpstrareanromnacuvntului
para,pentrucaaprutdestuldetrziu,pelamijloculsec.XVII,fiindomonedvalabilinveaculalXIXlea.Parauaiaveaieamultipliisi,onlukibelik.Guruul(kuru,
gros),ultimamoneddearginteranacelaitimpiunitateastandardsistemuluimonetarotomandin1688ipnn1844.Luiisemaispuneaipiastru(delaitalianulpiastra)i
erasubdivizatn40deparale.Guruuliaveamultipliisiyuzluk,altinlikiikilic,idivizionarelesale(zoltaiyirmilk).nDobrogeaotomanmaicirculauimonedeaur(altn)
i de cupru (mangr). Aflnduse atta timp sub dominaie otoman, este i logic ca Dobrogea s fie prima dintre provincii la capitolul tezaur monetar turcesc. Vom aminti doar
cteva,ncepndcutezaurulineditde590depiese(aspriidirhemi),numitDobrogeapassim(gsitenprovincie,nusecunoatecontextulexactioriginealor)icareseaflla
MuzeuldeIstorieNaionaliArheologieConstana(MINAC).OadevratcomoaresteceadescoperitlaNalbant,formatdin350depiesedincare345otomaneicareprovin
de la sultani ncepnd cu Medhmed III (1595 1603) i pn la Ibrahim (16401648). Un tezaur impresionant este i cel de la Medgidia, cu 320 de piese otomane, spaniole i
raguzane,toatedatnddinsec.XVIXVIII).MeritdeasemeneamenionatetezaureledelaVisternaTrguor(101piese),Vadu(140depiese)Viile(53otomane)icelrecent
descoperit, n 2014 i care cuprinde 161 de monede. Am lsat intenionat la urm Tezaurul de la Vcreni, de 244 de piese. Acesta este inedit pentru c este medieval dar nu
otoman.Astfel,elcuprinde186deducaidepevremealuiMirceacelBtrn(13861418),39deducaidepevremealuiVladIUzurpatorul(13951396)irestul,monedeotomane
(aspri)emisedeBaiazidIFulgerul(13891402)nvinsulluiMirceadelaRovine(17mai1395)
BibliografieNicoletaPredaAnaleleDobrogeiserienou,nr.VIIIRevistaPonticaGabrielCusturea
http://www.blacksea.travel/monedeledobrogeimedievaletezaureleotomane/
2/2
10/18/2016
TezauruldelaCanlia,FilipArabulirzboiulcudaciicarpi|BlackSeaTales
TezauruldelaCanlia,FilipArabulirzboiulcudaciicarpi
03/04/2014
Articolscrisde
Istorie
0Comentarii
CristianCealera
49
5.00/5(100.00%)8vot[uri]
Oziobinuitdemunclacmp,subsoarelearztoralDobrogei.SteanulConstantinVasile,dinIzvoarele(comunaLipnia)mergeslucrezenzonaPlantaie,undevantresatul
CanliaiPcuiulluiSoare.Ajunsacolo,brbatulestemartoruluneiscenecarellasfrcuvinte:nfaasa,peosuprafantins,terenulestempodobitcusutedemonedede
argintAaafostdescoperit,ntmpltor,nanul1972,tezaurulmonetarde488depiese,cunoscutsubnumeledeComoaradelaCanlia.Ulteriorsastabilitclucrrileagricole
efectuatecuutilajeauscosdinpmntvasulcubani,careodatspart,afostmprtiatdeplug,frcavreunmuncitoragricolsbagedeseam.AcesttezauroferitdeFortuna
nespuneopovestevechedemaibinede1700deani.Sastabilitcmonedeleimperiale(denariiantoninieni)proveneaudeladiverimprai,porninddelaCommodus(180dH),
http://www.blacksea.travel/tezauruldelacanliafiliparabulsirazboiulcudaciicarpi/
1/2
10/18/2016
TezauruldelaCanlia,FilipArabulirzboiulcudaciicarpi|BlackSeaTales
trecndpelaSeptimiusSever,CaracallasauGordianiajungndpnlaFilipArabul(244249).nurmacercetrilorefectuate,arheologiiauopinatcacesttezaurafostascuns
undeva n anul 246, cnd Moesia Inferior, ca i Dacia roman, erau supuse unei megainvazii a carpilor (daci liberi din zona Moldovei) aliai cu goi i cu sarmai. Carpii creau
probleme, nc din 238, i au atacat aproape 10 ani provinciile romane, iar n 245 au pornit un ultim atac puternic. mpratul Filip Arabul vine n provinciile de la Dunre (Moesia
InferioriSuperioriDacia)ireuete,nceledinurm,ovictoriedefinitivmpotrivacarpilor.Din246,anulascunderiitezauruluidelaCanlia,avemmultedoveziistorice,una
dintre acestea fiind ridicarea de ctre Histria a unei inscripii i a unui altar, n cinstea mpratului carei scpase de distrugere. Este posibil ca tezaurul de la Canlia s fi fost
ascunsdeceteniromanicarelocuiauntroaezareputernicdinzonaIzvoarele.Decenuaumaireuitnsacetiasirecuperezecomoara,aceastaesteontrebarelacare
nuputemrspunde,dectprinspeculaii.Nuvomsfrinsaceastpoveste,fravorbiunpicdeacestmprat,FilipArabul,unpersonajciudatngaleriaCezarilorromani.Se
tieceradinDamasc,Siria,icfamiliasaeradeoriginearab,elfiindprintreprimiimpraidesorgintenelatin.Saspuscproveneadinprinicretini,ceeacearnsemna
celarfifostprimulmpratcretinalImperiuluiinuConstantincelMare,acceptatastfelntradiiaoficialaBisericii.Teoria,evident,estencfoartecontroversat.Estecert
ns c Arabul ia tolerat pe cretini, n timpul lui nefiind consemnat nicio persecuie. O legend stranie din Italia ne mai spune c el ar fi fost tatl natural al Sfntului cretin
Quirinus(Cyrinus)alRomei,martirizatlanceputulsecoluluiIV
SursebibliografieB.Mitrea,A.RdulescuUntezaurmonetardelaFilipArabulnDobrogea,PonticaVIII1975D.TudorRzboiulluiFilipArabulmpotrivacarpilor,
PonticaIX1976
Sursfotowildwinds.comFilipIArabul
http://www.blacksea.travel/tezauruldelacanliafiliparabulsirazboiulcudaciicarpi/
2/2
10/18/2016
CetateadelaAdncata,ceamaimaredavgeticaDobrogeiitainatezauruluidelaCuzgun|BlackSeaTales
CetateadelaAdncata,ceamaimaredavgeticaDobrogeiitainatezauruluidelaCuzgun
14/03/2014
Articolscrisde
Istorie
0Comentarii
CristianCealera
297
5.00/5(100.00%)18vot[uri]
http://www.blacksea.travel/cetateadelaadancataceamaimaredavageticaadobrogeisitainatezauruluidelacuzgun/
1/2
10/18/2016
CetateadelaAdncata,ceamaimaredavgeticaDobrogeiitainatezauruluidelaCuzgun|BlackSeaTales
Aredimensiuniimpresionante:800demetrilungimeipeste200demetrilime.EsteceamaimarecetateageilordescoperitvreodatnDobrogea,dardacidoretismergi
lafaalocului(maialesfrunspecialist)veifidezamgit.SitularheologicdelaAdncataFloriileafostcercetatsistematicdectrespecialiti,darpnlaoviitoareieventual
punerencircuitulturistic,maitrebuiestreacprobabilncdeceniibune.Voivorbinsacumdespreimportanaacesteidave,nudesprectdevizibilesteea,acolopedealul
Dedibal(locDealulCimelei),delngcomunaAliman.
CetateaAdncata(punctulAdncata1)afuncionatcusiguranntresecVII.H,daralturidesitulAdncata2,esteposibilsfiavutperioadedelocuireintresecI.HiI
d.H.Davaeraofortificaiecuvaluridepmntianuriadiacente,iarpotrivitregretatuluiarheologMihaiIrimiaaveaunsectorprincipaldeformaproximativpatrulater,culaturide
150 de metri. Acest centru al cetii era aprat, pe toate laturile, de ziduri masive de piatr. Nu tim ce regi gei au locuit n acest centru al oraului, dar putem vorbi despre
conductoriputerniciaiunuitribnumerosibineorganizat.Aici,laAdncata1aufostdescoperitepeste60demonededeargintibronz,dindiverseperioade,iar10dintreacestea
provindinvremurileregeluimacedoneanFilipIIialfiuluisuMareleAlexandru.
Mormintedeincineraiedescoperitenapropiereacetiiaureconfirmatteoriacaceastdaviatritzileledeglorientreveacurile5i2.H.Uniiistoriciiromnicareaucercetat
acestsitconsidercelpoatefipusnlegturcuunmaretezaurdescoperitla78kilometrideprtare,nzonacomuneiIonCorvin(Cuzgunvechiulnume).Descoperitn1903,
acesttezaur(luatpoatedelaAdncataiascunsnvremuriderstrite)estecompusdin2000demonededeargint,dindiverseoraepontice,idincivastarterideelectronde
tipCyzic.Estefoarteprobabilcaaceastcomoarsfifostascunsnperioada330320.H,pevremeacndDobrogeanoastrasimitgreutateafalangelormacedonenetrimisede
AlexandrucelMaresaucondusedectregeneralulLisimah.CercetrilecontinulaAdncataisuntmultentrebricareicautrspunsuri.Cusigurannsdavadepeplatoul
nordicalDealuluiDedibalnepregtetenssurprizeipovetifrseamn
http://www.blacksea.travel/cetateadelaadancataceamaimaredavageticaadobrogeisitainatezauruluidelacuzgun/
2/2
10/18/2016
TezauruldelaAgighiol,mormntulprinuluigetialprineseisalescite|BlackSeaTales
TezauruldelaAgighiol,mormntulprinuluigetialprineseisalescite
26/02/2014
Articolscrisde
Istorie
0Comentarii
CristianCealera
Like
157
125
5.00/5(100.00%)5vot[uri]
http://www.blacksea.travel/tezauruldelaagighiolmormantulprintuluigetsialprinteseisalescite/
1/2
10/18/2016
TezauruldelaAgighiol,mormntulprinuluigetialprineseisalescite|BlackSeaTales
LaNorddeLaculRazim(Razelm),strjuitdedealurilemolcomealeTulcei,seaflAgighiol,unsatprosperdevreo2000delocuitoriicareaparinedecomunaValeaNucarilor.n
urm cu mai bine de 2300 de ani, pe aceste locuri a existat o prosper aezare identificat de ctre arheologi ca fiind de sorginte grecogetic. Nu vom vorbi astzi ns de
presupusacetatedelaAgighiol,cidecomoaradescoperitaici,untezaurextraordinarcaredemonstreaznivelulnaltdeculturatinsdeDobrogeapreromanipecareunilustru
arheologromn,MihaiGramatopollacercetatndetaliudeceniidearndul,scriinddiverselucrridespecialitatepeaceasttem.Povesteaanceputn1931,atuncicndsa
aflatc,napropiereasatului(npunctulMovilaluiU)persoanenecunoscutedevasteazunsitarheologic.AutoritiledelaTulcea,nsoitedespecialiti,ausositimediat,dar
vntoriidecomoriaureuitsscape.Sanceputefectivcercetareasistematicautorizatinscurttimpsadezvelituncomplexfunerarimpresionant,compusdinmaimulte
ncperi.Marelemormntaveadoucamerefuneraremari(principalisecundar),unculoardeintrare(dromos)ialtedependine.Straniupentruacelevremuri,darexplicabilazi,
nunadinncperilealturatesaudescoperitscheleteleatreicai.Ulterior,sastabilitceravorbadeopracticfunerardesntlnitlamorminteledesorgintetracic,getici
scitic.MormntuldelaAgighiolaintratnsnistoriadobrogean,graietezauruluidescoperitnceledoucamereprincipale.Astfel,nncpereaprincipalncareaufostgsite
rmieleunuiprincipepresupusgetseaflausuperbepodoabedeaur,vasedeargintipiesedearmur,deasemeneaconfecionatedinmetalepreioase.naldoileamormnt,
soia prinului dusese cu ea, n lumea de dincolo, aplice vestimentare de aur i coliere specifice costumaiei feminine scitice. nainte de a descrie minunatele lucrri, trebuie s
menionmcntregultezauraajunslaBucureti,darmarepartedinelsapierdutn1945atuncicndcldireancaresepstraupieseledelaAgighiolafostbombardat.Astfel,
astzi,nMuzeuldeIstorieNaional(salaTezaur)maipoatefivzutdoaropartedintezaur,daraceastaestencontinuareimpresionant.Nupoiuitavreodatcoifulmiastru
lucrat,pelateraleleacestuiafiindreprezentatcteunclrecareataccusuliasa.Imagineaclreilorarjndserepetipeaprtoareadeceaf,ntimpcenparteadinfa
apardoiochimari,care,(potrivitluiGramatopol),simbolizauferireadeprimejdiiapurttorului.Tezaurulexistentestentregitdedouaprtoaredepulpe(cnemide)dedoupahare
(rytonuri),cincivaserituale,aplicedeharnaamentipodoapedevestimentaie.ArheologiiaustabilitctezauruldelaAgighiolprovinedinsecIV.H.Dinfericire,secunoatei
numeleprinuluidefunct,pentrucpeunuldinvaseledeargintapareinscripiaKotiosEgbeo,ncondiiilencareKotysoeraunnumedesntlnitlagei(auexistatmaimuliregi
daciitracicuacestnume).ValoareatezauruluidelaAgighiolesteimposibildeestimat,darimportanauriasarezid,nprimulrnd,dinnumeroaseleinformaiiistoricepecare
aceastcomoarniletransmite,ajutndunesrecreemopartedinpovesteaDobrogei,deacumdemaibinededoumilenii.
SursFotoCimec.ro
http://www.blacksea.travel/tezauruldelaagighiolmormantulprintuluigetsialprinteseisalescite/
2/2
Legendele comorilor din Muntii Orastiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii
de la poalele cetatilor dacice
Daniel Guta,
Tinutul cetatilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor si al legendelor. In zona Sarmizegetusei Regia,
oamenii au pastrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de stramosi in munti, iar descoperirea fiecarei comori a
starnit si mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, povestile vechilor cautatori de
comori, din secolele trecute.
In zorii unei zile de coasa din toiul verii, unui taran din Chitid pe nume David Albu i-a aparut in vis ,,un om
vrednic, alb, inalt", care i-a spus sa urce paltinul de langa elesteu, iar de acolo sa coboare drept la parau si sa ii
urmeze cursul pana in locul numit Cheie. Apoi sa o apuce spre miazazi si ce va gasi acolo sa-si ia cat ii place,
dar sa nu spuna nimic nimanui.
Sateanul, urmand ,,vedenia cereasca", a urcat pana la Cheie si privind spre stanca abrupta din fata lui, a vazut-o
cuprinsa de lumina ,,de parca, presarata cu paie, ar fi aprins-o cineva". Apoi a observat o crestatura in stanca, si
altele la fel, pe care s-a catarat pana cand o piatra imensa i-a blocat calea. Gasise o ascunzatoare, in care asa
cum a relatat ulterior unui preot, ,,pe locul gol de langa caramizi, uitandu-ma, am vazut un mare gol, in mijlocul
caruia era o masa rotunda, domneasca, din aur. Intr-o parte, rezemat cu coatele de masa, era un barbat tot din
aur, iar in fata lui o figura muiereasca toata facuta din aur. In dosul lor, era o gramada foarte mare de galbeni, iar
in spatele acesteia o gramada inca si mai mare, dar numai din argint", povestea saranul David Albu, intr-o
spovedanie la preotul satului Chitid de la poalele Muntilor Orastiei.
Comoara nu a mai fost gasita Intamplarea s-a petrecut in vara anului 1784 si a ramas o legenda a vremii,
consemnata in volumul ,,Cercetari arheologice la cetatea Gradistea Muncelului", publicat in anul 1966,
de istoricul Jako Sigismund. Legenda spune ca dupa ce Albu s-a spovedit preotului cu privire la comoara pe
care o vazuse, dar de care nu se atinsese, a murit in aceeasi zi, subit, pentru ca si-a incalcat promisiunea fata de
duhul care l-a calauzit.
Nimeni nu
a mai gasit ascunzatoarea aurului, insa febra lui i-a cuprins pe toti cei care au aflat despre marturia taranului.
Preotul a pornit si el pe urma comorii, insa nu a gasit decat urmele unei asezari stravechi, din piatra cioplita, cea
a cetatii de la Gradistea (Sarmizegetusa Regia).
Cativa ani mai tarziu, in 1803, norocul avea sa dea peste un alt taran, Arimie Popa. Fiul acestuia pastea porcii pe
in padurile care acopereau culmile, in apropierea unor ruine, iar un animal, scormonind pamantul, a scos la
iveala un galben. Baiatul si-a anuntat tatal, speriat caci se spunea ca banii acestia sunt paziti de Diavol, iar cine
ii va lua va fi blestemat. Insa Arimie nu s-a temut, ci a pornit cautarile gasind mai multe gramezi de monezi din
aur, sute de galbeni risipiti printre radacinile unor copaci.
Vestea succesului sau s-a raspandit cu repeziciune. ,,Oamenii au pornit o adevarata migratie spre Gradiste.
Fiecare om sarac spera ca fabuloasele comori ce se ascund printre ruine il vor scapa odata pentru totdeauna de
mizerie si-l vor face bogat. Grupurile ce se indreptau spre munti cu topoare, sape, lopeti, au atras pe drum si pe
oamenii ce praseau porumbul de la marginea satelor. Munca se oprea, iar fiecare om sanatos mergea spre
Gradiste", consemna Sigismund Jako in volumul ,,Cercetari arheologice la cetatea Gradistea Muncelului"
(1966). Interventia autoritatilor care au pus ruinele sub paza nu a oprit avantul cautatorilor de comori. ,,Oamenii
ieseau din sate noaptea, pe furis, si infruntau muntii ce-si dormeau somnul iernatic. Nici ploile de toamna, apele
mari, drumurile de neumblat, nici frigul naprasnic, nici primejdiile din padurile pline de fiare nu puteau speria
iobagii apasati de saracie, in goana lor dupa noroc", scria Sigismund Jako. Legendele satenilor cuprinsi de febra
aurului, porniti in cautarea comorilor din Muntilor Orastiei, dateaza de la inceputul secolului al nouasprezecelea.
Jako S. - Cercetari Arheologice La Cetatea Gradistea Muncelului in Anii 1803-1804
Braconierii au facut prapad Dar comorile ascunse printre ruinele cetatilor dacice au aprins imaginatia
cautatorilor de comori, cu secole mai devreme. Potrivit istoricilor, in secolul al cinsprezecelea, un localnic a
gasit in raul Strei o comoara care continea mii de galbeni, iar cateva decenii mai tarziu, in apele Sebesului, din
aceeasi zona a vechilor cetati dacice, a mai fost descoperit un tezaur de zeci de mii de monezi din aur si argint.
O mare parte a tezaurelor de kosoni descoperite in secolele trecute au fost topite, spun istoricii, in timp ce
piesele pastrate au fost cumparate de colectionarii din acele vremuri si raspandite apoi in intreaga lume.
Dupa o
perioada indelungata in care linistea locurilor nu a mai fost deranjata de invazia masiva a braconierilor, acestia sau intors, in ultimele doua decenii, printre ruine, mult mai bine dotati decat inaintasii lor. Iar prada a fost pe
masura: nenumarate obiecte pretioase si zeci de mii de monezi antice din aur si argint au ajuns pe piata neagra,
in afara tarii, trecand prin mainile braconierilor arheologici. Cat despre legende, fiecare comoara descoperita are
propria poveste. "Intr-o noapte, acum cativa ani, am vazut tasnind valvataile din padure. Am iesit din casa si am
privit spre munte, iar flacarile luminau deasupra unei stanci. Din batrani se spunea ca in acea zona fusese
ingropata comoara lui Decebal, pentru a nu fi lasata sa cada in mana armatei romanilor. Eu nu am putut tine
acest secret, iar unii dintre vecinii mai au sapat dupa aur in locul pe care l-am indicat si au descoperit comorile.
Banii insa nu le-au adus fericirea", a povestit o localnica din Valea Rea, a Muntilor Orastiei. Se spune ca in
locul indicat de hunedoreanca braconierii au gasit o caldare de galbeni.
Foto
FOTO Sarmizegetusa / august 2013
Patrimoniu recuperat In mai 2000, in alt loc din apropierea

cetatii Sarmizegetusa Regia, numit ,,sub Muchea Cetatii". cu
ajutorul detectoarelor de metale, a hartilor militare, si a unui
localnic folosit pe post de calauza si sapator, cautatorii de
comori au dat peste zece bratari spiralice din aur, din
vremea dacilor. Comoara a fost insa doar o mica parte a
tezaurelor sustrase de braconieri, care apoi au urmat calea
Occidentului.
Potrivit procurorilor, din anul 2005 si pana in prezent au fost
recuperate urmatoarele tezaure antice, despre care se presupune ca au fost sustrase din siturile cetatilor dacice:
711 monede Koson din aur, 13 bratari dacice din aur, un colier cu pandative si o pereche de cercei din aur, trei
scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte si arme, zeci de mii de monede antice din aur, argint si bronz.
Sase dosare penale au fost solutionate pana in prezent, in care au fost anchetati membrii unor grupari de
braconieri si traficanti de tezaure dacice. ,,In cele sase dosare s-a dispus trimiterea in judecata a 34 inculpati
pentru asociere in vederea savarsirii de infractiuni, detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice, furt
calificat de bunuri culturale, santaj, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, spalare de bani etc.",
informa Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia.
Va recomandam si:
FOTO VIDEO Incursiune in tinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetatilor antice de la
Sarmizegetusa Regia
Sarmizegetusa Regia, cea mai importanta dintre cetatile dacilor liberi, se dezvaluie la capatul unui drum
intortocheat care porneste din orasele Calan sau Orastie, strabate cateva sate imprastiate pe coasta muntilor
Hunedoarei (Ludesti, Costesti, Gradistea de munte), apoi urca prin desisul padurii si il lasa pe calator in fata
unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.
Ursici, satul ascuns deasupra norilor, trece de la lampa cu gaz la energie solara
In Ursici, unde exista una dintre cele mai izolate comunitati din Hunedoara, vor fi montate panouri solare,
pentru ca satenii care nu si-au parasit catunele de pe munte sa aiba curent electric.
Blestemul si binecuvantarea codului galben: povestea comorii scoase la iveala, de Sanziene, in urma
furtunilor ce au distrus zidul Sarmizegetusei Regia
Codul galben a dus la prabusirea mai multor copaci in incinta cetatii dacice Sarmizegetusa Regia. Trunchiurile
smulse din radacini de vijelii au distrus zidul de aparare cladit de daci, in urma cu 2.000 de ani, insa tot ele au
scos la iveala o adevarata comoara: matrita cu ajutorul careia dacii isi croiau bijuteriile din aur.
FOTO Cele cinci motive pentru care bratarile dacice din aur sunt autentice
Opt bratari din aur dacic, cu o greutate intre 800 si 1.200 de grame, si 41 de monezi antice Koson din acelasi
metal au fost prezentate astazi la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din municipiul Deva. Autenticitatea
artefactelor a fost confirmata si explicata de specialisti.
Povestea kosonilor din aur, cele mai valoroase monede ale regilor daci
Singurele monede din aur care dateaza din vremea regilor daci au fost kosonii. Galbenii dacilor au fost
descoperiti doar in Transilvania, iar istoria si originea lor au starnit controverse.
Fabuloasa comoara a regelui Decebal, ascunsa in apele Sargetiei. Cat adevar este in
povestea descoperirii ei
Daniel Guta,
Comorile ascunse de regele Decebal, inainte ca romanii sa fi pus stapanire peste cetatile sale, au starnit
fascinatia istoricilor. Cele mai importante relatari despre desoperirile intamplatoare ale aurului dacilor provin
din urma cu aproape cinci secole. Se spune ca atunci un tezaur impresionant de monede si piese antice din aur a
fost gasit de cativa pescari, in albia raului Strei.
Inainte ca Dacia sa fie cucerita de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor in albia raului Sargetia, care
curgea in apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius.
,,Decebal abatuse raul cu ajutorul unor prizonieri si sapase acolo o groapa. Pusese in ea o multime de argint si
de aur, precum si alte lucruri foarte pretioase, asezase peste ele pietre si ingramadise pamant, iar dupa aceea
aduse raul din nou in albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese in siguranta, in niste pesteri, vestminte si
alte lucruri la fel. Dupa ce facu toate acestea, ii macelari, ca sa nu dea nimic pe fata", relata Dio Cassius.
Autorul ,,Istoriei Romanilor" mai scria ca invadatorii ar fi descoperit o parte din comori, dupa ce Biciclis, un get
care ar fi stiut locul ascunzatorilor, a fost luat prizonier si ar fi dat in vileag povestea. Comorile au ajuns in
Roma, o data cu alte prazi care au totalizat peste 160 de tone de aur si 300 de tone de argint. Cucerirea Daciei a
fost sarbatorita timp de 123 de zile in Imperiul Roman, mai scria Dio Cassius.
Comoara din Strei La aproape 14 secole de la invazia romanilor in Dacia, povestea comorii lui Decebal
revenea in actualitate. Mai multi istorici din secolul XVI relatau despre o comoara extrem de valoroasa
descoperita de pescari, in raul Strei.
Raul Strei,
noaptea.
,,Mai frumoasa istorie scrie Lazie (n.r. Wolfgang Lazius, umanist austriac) despre niste romani si o parte a
visteriei de Decebal ascunse supt albia Streiului, celei neaflate de imparatul Traian, zicand: o parte a vistieriei
acestuia, mai inainte de opt ani (Lazie scrie in anul 1551), in numitul raul Sargetiei, pre care romanii il cheama
Streiu, s-au aflat prin intamplare acestea: mergea niste pescari romani cu seicile din Muresu in Streiu si, legandusi luntrile cu un trunchiu, au zarit ca sclipeste ceva. Vrand sa scoata din apa aceea ce stricase prin radacinile
lemnului si cercand mai de adinsul, au aflat si mai multi galbeni, mai cu seama de ai lui Lisimahu, craiul
Traciei, cu inscriptie greceasca. Cum am inteles din oameni vrednici de credinta, la 400.000 de galbeni si multi
sloi (n.r. piese) de aur au aflat. Ducandu-i acasa si impartindu-i pescarii intre sine, unii dintre dansii au mers la
Balgradul Ardealului (n.r. Alba Iulia) si intreband pe argintari de cat pret ar fi acela s-a vestit lucrul. Si George
Monahul sau Martinusie (n.r. George Martinuzzi), carele ca un tutor al lui Ioan Zapolia carmuia Ardealul, a
inceput a cauta dupa pescari. A si luat multe mii de la unii pescari si multe mii au gasit in numita boltita. Dar
ceilalti pescari, prinzand de veste, au incarcat cateva care si au trecut in Moldova", relata Gheorghe Sincai, in
Hronica Romanilor.
Wolfgang
Lazius.
Controversele aurului dacilor Povestea comorii descoperita in Strei in urma cu aproape cinci secole a fost
privita cu mult interes de istorici. Unii dintre cercetatori au sustinut ca a fost putin probabil ca tezaurul sa fi fost
gasit in albia Streiului, ci mai degraba in vecinatatea cetatilor dacice. ,,Relatarile lui Lazius nu coincid cu cele
scrise de Centorio. Informatia acestuia din urma ca tezaurul a fost descoperit ,,intr-o fortareata foarte veche,
aproape de Deva, dupa ploi abundente", ni se pare mai corespunzatoare cu realitatea. Neverosimil ni se pare
detaliul ca tezaurul s-ar fi gasit in "albia raului Strei", sub undele caruia s-ar fi aflat o constructie boltita, ca o
cripta, darimata de un copac cazut peste ea. Dimpotriva, descrierea lui Centorio ne permite sa emitem ipoteza ca
acet tezaur a fost gasit intr-o cetate dacica din muntii Orastiei", relata Iudita Winkler intr-o cercetare publicata in
1972, in revista Studii si cercetari de istorie veche, aparuta sub egida Academiei de Stiinte Sociale si Politice.
Iudita Winkler prezenta si alte informatii despre comoara dacilor. ,,Dintre cronicarii sasi ai secolului al XVIIlea, J. Troester adauga la cele expuse de Lazius si Centorio unele elemente noi, provenite fie din documente
locale, fie din traditia orala. El stie ca pescarii ce au descoperit tezaurul ,,locuiau in Gradiste, sat mic, linga un
vechi oras, ca la tezaur s-a aflat si o mare cantitate de pIaci nestantate si ca guvernatorul Transilvaniei i-a trimis
lui Ferdinand doua mii de Lysimachei. Intr-o alta varianta, data de M. MiIles, ca loc de descoperire se indica tot
raul Strei. Spre deosebire de predecesori, el scrie insa ca tezaurul s-a gasit "aproape de Deva, unde inainte se
afla Ulpia Traiana", iar descoperitorii ar fi fost taranii care vroiau sa-si adape vitele la amiazi pe malul raului
Strei", adauga Iudita Winkler, in articolul ,,Consideratii despre moneda Koson".
Legendele aurului ,,Cam pe la mijlocul secolului al XVI, s-a gasit in aproprierea raului Streiu o foarte
considerabila comoara, constatatoare din zeci de mii de monete de aur. Dupa acestea si mai multe alte notite ale
cronicarilor ardeleni, nu mai incape indoiala ca de fapt s-a descoperit undeva in preajma raului Streiu o bogata
comoara constatatoare din monete de aur de ale regelui Lysimac si altele cu inscriptia KOSON, despre care se
credea ca ar fi chiar comoara regelui Decebal, ascunsa in albia Streiului", relata istoricul Iulian Martian, in
studiul ,,Comori Ardelene", aparut in Buletinul Societatii Numismatice Romane din martie 1921.
Iulian Martian adauga ca putine erau satele din Ardeal in care nu circulau povesti despre comori ascunse in
ruinele unor cetati, in gorgane sau in pesteri. ,,Dar nu este dat oricarui pamantean de rand sa poata patrunde la
ele, caci cele mai multe stau sub paza duhurilor necurate si daca intamplator le gaseste un om mai slab de fire,
acela trebuie sa moara de moarte napraznica. Altele iarasi stau sub afurisenie si cei ce le gasesc se nefericesc din
cauza lor pana in a saptea vita. Cand se apropie apoi primavara cu indiciile cele mai neindoelnice ale flacarilor
albastre, cari se ridica din comorile ascunse, multi oameni veghiaza in tovarasie noptile senine, si cand se arata
mult dorita flacara, alearga la fata locului si implanta semne in pamant", relata istoricul Iulian Martian.
Va recomandam si:
Istoria fabuloasa a romanilor, relatata de ,,The Times" in 1867: ,,Sunt convinsi pe deplin ca ei sunt
descendentii puri ai vechilor stapani ai lumii!"
In 30 noiembrie 1867, celebrul ziar ,,The Times" publica un reportaj despre istoria din ultimele doua milenii a
romanilor. Articolul aparea sub semnatura corespondentului din Austria al "The Times" si relata despre marile
idealuri ale romanilor, cel de a fi considerati descendenti puri ai dacilor si romanilor si cel de unire a vechilor
teritorii stapanite de daci.
Cum a devenit cetatea Sarmizegetusa faimoasa in New York Times, in anul 1934
Un corespondent special al ziarului New York Times scria in anul 1934 o stire despre sapaturile si descoperirile
care se faceau in acea perioada in cautarea capitalei Daciei, ,,orasul legendar al regelui Decebal".
Cetatile dacice din jurul Sarmizegetusei Regia au fost lasate prada profanatorilor
Patru cetati dacice din patrimoniul UNESCO, aflate in imprejurimile celebrei Sarmizegetusa Regia, au ramas
abandonate la mila profanatorilor si a braconierilor. Ministerul Culturii s-a opus deocamdata demersurilor
autoritatilor judetene de a administra siturile, insa nici nu a luat alte masuri pentru a proteja monumentele
istorice.
Matrita bijutierului dacilor din Sarmizegetusa Regia va fi expusa in Muzeul din Deva. Povestea piesei
care a uimit oamenii de stiinta
O matrita din bronz, din atelierul unui bijutier din vremea dacilor, se va alatura colectiilor Muzeului Civilizatiei
Dacice si Romane din Deva. Va fi piesa de rezistenta a unui muzeu care adaposteste peste doua kilograme de
aur si peste trei kilograme de argint in bijuterii si obiecte de artizanat vechi de pana la doua milenii.
Misterul disparitiei casei de bani a lui Tudor Vladimirescu. Cum s-a facut nevazut
tezaurul Revolutiei de la 1821
Irina Ripan,
Istoricii sustin ca revolutionarul tinea in casa de bani o adevarata avere, de la monede austriece pana la firfirei.
Strateg desavarsit, Tudor Vladimirescu a avut grija sa stranga banut peste banut pentru a putea sustine
cheltuielile micii sale armate. Pandurii nu au apucat, insa, sa se bucure de firfirei, caci casa de fier a disparut a
doua zi dupa asasinarea lui Vladimirescu.
Revolutionarul a achizitionat casa de bani in 1815, in timpul unei deplasari in Austria. Seiful inscriptionat cu
numele lui Vladimirescu a ajuns in Gorj, in custodia unui om de incredere al pandurului. Dupa aceasta data,
Tudor Vladimirescu a ajuns vataf de plai la vama Caineni-Valcea, poarta spre Transilvania si se spune ca acela a
fost momentul cand pandurul a inceput sa stranga bani pentru armata sa.
"Bun gospodar, slujerul si-a dat seama ca numai prin masuri radicale punctul de vama de la Caineni ii va aduce
un important castig. De aceea trece la repararea lui. (...) Tudor, din propria initiativa, reparase soseaua. Initiativa
trebuie inteleasa si ca un mijloc de a-si spori veniturile personale, deoarece o mare parte din castigurile de la
vama ii reveneau direct. Ele cresteau in raport cu numarul negustorilor intrati in tara", a sustinea istoricul
valcean Corneliu Tamas, in volumul "Revolutia de la 1821 in judetul Valcea".
La inceputul anului 1821, cand rascoala a cuprins intreaga Oltenie, Tudor Vladimirescu stransese deja o
adevarata avere pe care a depozitat-o in doua lazi si in casa de fier pe care si-o cumparase din Austria. Tezaurul
era purtat in toate locurile unde poposea revolutionarul si era pazit de panduri zi si noapte.
Tezaurul, ascuns mai bine de jumatate de secol
Dupa complotul contra lui Tudor Vladimirescu si infrangerea eteristilor si a pandurilor pe campul de lupta de la
Dragasani, comoara dispare. Potrivit istoricilor, seful garzii care pazea comoara, unul dintre complotisti,
hotaraste retragerea in afara orasului. Pentru ca erau urmariti de turci, pandurii hotarasc sa ingroape tezaurul intro padure din comuna Gusoeni. La scurt timp, garda este atacata de otomani,iar printre cei ucisi in lupta se
numara inclusiv complotistul. Se spune ca singurul supravietuitor al atacului, un pandur care locuia intr-o
comuna din apropierea Dragasaniului,a pastrat secret locul unde a fost ingropata comoara timp de aproape 60 de
ani.
Prefectul de Valcea si-a cumparat pamant din banii pandurilor
In 1880, supravietuitorul, un batran din comuna Madulari, a strabatut 25 de kilometri pentru a-i vorbi despre
comoara prefectului Dumitru Simulescu. Istoricii sustin ca prefectul de Valcea si-ar fi insusit tezaurul
revolutionarilor.
"Unul dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu s-ar fi dus, dupa 60 de ani de la revolutie, la prefect, sa-I spuna
unde este ingropata comoara. Cu acei bani, Simulescu si-a cumparat mai multe mosii in Valcea si sute de
hectare de vie. Acestea au revenit mai tarziu lui Vintila Bratinau si lui Dinu Bratianu. O parte din tezaur a fost
cheltuita de prefect si pentru ridicarea in Dragasani a unei scoli de fete care a purtat numele sotiei acestuiaLaura Simulescu", declara Sorin Duta, profesor de istorie la Scoala "Tudor Vladimirescu" din Dragasani.
Din tezaurul revolutionarilor de la 1821 a mai ramas doar casa de fier, cativa firfirei, doua pistoale ce au
apartinut lui Tudor Vladimirescu si un portret al acestuia.
Va mai recomandam:
Cat de mare era Stefan cel MareZ Zece lucruri pe care nu le stiai despre domnitor. Adevar sau mit: a
avut sute de femei si era mai sangeros decat Tepes Stefan cel Mare si Sfant, domnitorul care a tinut fraiele
Moldovei timp de 47 de ani (1457-1504), arata cu totul altfel fata de descrierile din manualele de istorie, a
suferit infrangeri zdrobitoare in unele razboaie si a avut doar doua cuceriri amoroase extraconjugale consemnate
in scrierile medievale.
De cate ori a luat Stefan cel Mare bataie de la turciD Domnitorul care a bagat spaima in otomani a
pierdut doua mari cetati in urma acestor infrangeri Stefan cel Mare si Sfant, domnitor al Moldovei aproape
jumatate de secol, ramane o personalitate marcanta a istoriei medievale a romanilor. In perioada comunista,
pentru a sublinia vitejia si patriotismul domnitorului, au fost consemnate in manuale razboaiele purtate si luptele
castigate, cele care i-au dus faima si au bagat spaima in inamici, omitandu-se pierderile suferite
Tot ce nu stiati despre mama lui Stefan cel Mare. Istoricii il considera bastard pe domnitorul-sfant, cu cinci
frati vitregi Maria Oltea, partenera domnitorului moldovean Bogdan al II-lea si mama lui Stefan cel Mare, una
dintre cele mai importante figuri feminine din istoria Romaniei, starneste in continuare controverse.
Cat de afemeiat a fost, de fapt, Stefan cel MareD Domnitorul-Casanova a ramas in istorie si pentru
desfrauri cu sute de ibovnice si scandaluri cu zeci de bastarzi. Stefan Cel Mare, domnitorul Moldovei din
perioada medievala (1457-1504), a avut reputatia unui barbat cu mare slabiciune la femei. Cat de adevarata este
legenda potrivit careia a avut o ibovnica si cate un bastard in fiecare sat al Moldovei.
Cate biserici a construit, de fapt, Stefan cel Mare: pacatele pe care si le-a spalat domnitorul-Casanova
Stefan cel Mare si Sfant, cel mai mare roman al tuturor timpurilor, asa cum a reiesit dintr-o campanie derulata in
urma cu cativa ani de Televiziunea Romana, a avut si una dintre cele mai indelungate domnii.
10/18/2016
LegendedinjudeulAlba:MovileledelaBiia,piramideceascundcomorisaumormintedeuriaiAlba24
Legende din judeul Alba: Movilele de la Biia, piramide ce ascund comori sau
morminte de uriai
Tweet
LngsatulBiiadinAlba,nitemovileasemntoareunorpiramideridicmultesemnedentrebareiprovoac
imaginaiacelorcaretrecprinzon.Legendelepovestitedebtrniisatuluispuncsubacesteridicturiciudate
depmntsaraflaontreagarmatotomancarearfiatacatsatulnurmcusutedeani.
LocalitateaBiiaestepartecomponentacomuneionadinjudeulAlbaiarecevamaimultde1.200delocuitori.ntro
parteasatuluiseaflmaimultemovilecareseamncunitepiramide.Acesteacontrasteazputerniccupeisajulplatdin
jur,motivpentrucareauridicatiridicncontinuaremultesemnedentrebarecuprivirelaoriginealor.
(P)Cciuli,mnusiifulare,ghete,bocancisaugeciijachetepeFashionSport.ro.Peste40.000dearticolesportpentrufemei,brbaiicopiidela900
branduri:Nike,Adidas,Puma,Salomon,Slazenger,Dunlop,Karrimor,UnderArmour,Everlastetc.LaFashionSport.roesteBlackFridaynfiecarezi.
Potrivitlegendei,submovileleuriaesarodihnisutedeieniceriispahiirpuintromarebtlieceaavutlocnurmcu
sutedeani,nperioadaEvuluiMediu.Btraniilenumescghiasmazu,adiccmpdeluptsaucmpdejale.Sezicec,
demult,turciiauvrutsatacesatul.Pentruaisalvaaverile,ceimaicurajoioamenidinBiiasauorganizatiuniidintre
eifceaudestraj.Cndivedeaupeturci,ddeausemnalulprinaprindereafocurilor,spuneunuldintrelocuitorii
comunei.
Astfel,atuncicndarmataotomansaapropiatdehotarelesatului,rzboinciilocuriloriauateptataacumsecuvine.
Localniciiiaufugritpeturcipnnacestloc,undesauluptattoatnoaptea.Pndimineaa,armataotomanafost
nfrnt.Locuitoriisatuluiarfiadunattrupurileiarmeleturicilorileaungropatnacestloc.Astfel,spunelegenda,sarfi
formatmovileledelaBiia.
Oaltlegendvorbetedesprecomorilecarearfifostngopatenacesteridicturiciudatedepmnt.Totaa,din
btrni,sezicecmulioameniaucutatcomorilelamovile.Seauzeacaiciieeauflcridinpmnt,nlocurileunde
sarfiaflatcomorile.Nusagsit,ns,niciodatnimic,maispunelocalnicul.Cutoateacestea,legendacomoriincmai
suscitinteresnviaacomunitii.
AstfeldemovilemaiexistntrunsatdinBraovcaresenumeteexactcaicomunadinAlba,dincarefacepartelocalitateaBiia.PiramideledelaonaBraovsunt,de
asemenea,purttoaredelegende.Suntoptmovile,careatingaproapecte30demetrinlime,dispusepedouiruri,aezatenordineamrimii.Unadintrelegendespune
cpiramideleaufostridicatepevremeadacilor,iarnmruntaielemovilelorsargsichiarinitecomori.
Piramideledominsatul,iarlocalniciiinumescguruiei,adicridicturdepmnt.Cercettoriiaucomparatdeluleeledelaonacutumuliincareeraungropatecpeteniile
celtesauscite,maialescacestepopoareautraversatiteritoriulRomniei.nplus,arheologiiaugsitnjurulpiramidelorceramicdinepocatrzieabronzuluiidinperioada
Hallstat.Existnsaiteorii,aprutedealungultimpului,carencearcsdemonstrezecpiramidelenuseaflntmpltorlaona.Unadintrelegende,pecareoamenii
loculuiopovestescpuinilorturiticepoposescnsatullor,spunecdefaptmovilelearfinitemormintedeuriaisauaufost,oricum,construitedectreacetia.
sursa:adevrul.ro
URLscurt:http://alba24.ro/?p=451987
http://alba24.ro/legendedinjudetulalbamovileledelabiiapiramideceascundcomorisaumormintedeuriasi451987.html
1/2
10/18/2016
MINUNILEMunilorApuseni:LegendauriailorluiDecebalcarepzescauruldinPeteraFoculViuAlba24
MINUNILE Munilor Apuseni: Legenda uriailor lui Decebal care pzesc aurul din Petera
Focul Viu
Tweet
MuniiApuseniadpostescnumeroasecomoriiarunadineleesteGhearulFoculViu,carenbtaiarazelor
soareluisetransformntrunbulgredeflcri.PeteraesteatreiacamrimedinRomniadupGhearul
ScrioaraiAvenulBorig.
PeteraFoculuiViustsubsemnulvechilorpovestiridespreeroidestaturiformidabilecareautritnvremurilededemult
nacestezon.UnadintrelegendevorbetedespreofamiliedeuriaipecareDecebalaadpostitonApusenicu
condiiacaaceastasipzeascaurulascunsnpeter.
HainesportpentrudrumeiiiexcursiipeFashionSport.ro.BrandurimariNike,Adidas,Karrimor,Puma,BrithishKnights,SoulCal,Gelert,Dunlop,Fabric.Preuri
incredibildemici
ntrozi,oameniicareauvenitsfurecomoaralaumomitpemezinulfamilieicumncareotrvit.Biatulamurit,darniciprdtoriinuauavutosoartmaibun,gsindui
sfritulsubbolovaniicaresauprvlitpesteeiatuncicndauintratnpeter.Dedurereciapierdutcopilul,btrnuluriaanceputsrscoleascpmntuliaasau
formattoatevile,dealurileipeteriledinzon.
CiteteiDESTINAIEdevacannALBA:GhearulScrioara.LegendedinadncurileMunilorApuseni
Accesulninteriorsefacepeoscardelemn.Peteraestecompusdindousli.SalaMare,cuonlimede46metriiolungimede68metri,adpostetenmijlocun
impresionantghearde25.000miestealtreileacamrime,dupceldelaPeteraScrioaraiBorig.BoltaSliiMariesteparialdeschisprintrofereastrlarg,princare,
dealungultimpului,auczuttrunchiuridecopaci,careaufostprinsenmasaghearului.
CiteteiFOTO:COMORILEMunilorApuseni.Cascade,lacuri,peteriialteminunialenaturiicaremeritvzutecelpuinodat
nparteaopusintrriinSalaMareseaflmaimultegrupuridestalagmite,pecaresersfrngrazelesoarelui,provocndreflexiiscnteietoare,reflexiicareaudatnumele
peterii:FoculViu.Fereastradeschisntavanfavorizeazacumulareadeaerrece,iarlipsauneiventilaiimenineaerulreceninteriorulcavitii,permindastfelexistena
ghearuluipeparcursulntreguluian.nspatelestalagmitelorseaflogaleriecareducespreSalaMic,care,larndulei,coninemaimulteformaiunidestalagmite.
Serecomandvizitareapeteriinjurulprnzului,cndrazelesolareptrundprinhornnpeter.
http://alba24.ro/minunilemuntilorapusenilegendauriasilorluidecebalcarepazescauruldinpesterafoculviu431754.html
1/2
10/18/2016
MINUNILEMunilorApuseni:LegendauriailorluiDecebalcarepzescauruldinPeteraFoculViuAlba24
URLscurt:http://alba24.ro/?p=431754
http://alba24.ro/minunilemuntilorapusenilegendauriasilorluidecebalcarepazescauruldinpesterafoculviu431754.html
2/2
10 povesti despre comorile din Ardeal: marele secret al lui Decebal, rapa cu galbeni
si blestemul de moarte al aurului
Daniel Guta,
Aproape nu exista sat in Ardeal din care sa lipseasca povestile faimoaselor descoperiri de comori, afirma
istoricul Iulian Martian. Istoria celor care au dat nastere unor povesti fascinante se intinde pe aproape 2.000 de
ani, incepand cu povestea comorii ascunse de regele Decebal si pana la descoperirile recente ale pieselor antice
pretioase, din Sarmizegetusa Regia.
Fiecare descoperire a unor tezaure valoroase ascunde o poveste de multe ori fascinanta. Iata zece dintre cele mai
frumoase relatari despre comorile ascunse din Ardeal:
1. Comoara lui Decebal
Una dintre cele mai vechi legende despre comori este cea a regelui Decebal, care ar fi ascuns aurul, argintul si
podoabele cele mai de pret ale dacilor in albia raului Sargetia, identificat in prezent cu Streiul. Potrivit
istoricului roman Dio Cassius, Decebal a abatut albia raului Sargetia cu ajutorul unor prizonieri, care apoi au
sapat o groapa, unde au fost ascunse tezaurele valoroase.
Dupa ce prada a fost pusa in groapa, raul a fost adus pe cursul normal, iar prizonierii care l-au ajutat pe Decebal
la ascunderea ei au fost ucisi. Un prieten al regelui dac, care stia de ascunzatoarea acestuia, a fost capturat de
romani si le-a marturisit acestora locul secret. Armatele imparatului Traian au descoperit comorile si s-au intors
in Roma cu cantitati impresionante de aur si argint, potrivit marturiilor istoricilor.
2 Aurul din Strei
In secolul al XVI-lea, in jurul anului 1550, cativa pescari care se deplasau cu seicile pe raul Strei au facut o
descoperire uimitoare. Dintr-un ascunzis de pe fundul apei, au observat stralucind cateva piese de aur. Au tras
seicile la mal si au intrat apoi in apa, pentru a scoate caldarile cu galbeni: peste 400.000 de monede si o cantitate
mare de sloiuri (piese) din aur. Comoara s-ar fi aflat, potrivit umanistului Wolfgang Lazius, sub o constructie
boltita, ca o cripta, darimata de un copac cazut peste ea. Unii istorici sustin ca aurul provenea, de fapt, din
apropierea unei cetati dacice, fiind scos la iveala de ploile abundente care au provocat inundatii si alunecari de
teren.
3 Misterul unei comori ascunse in stanca
O alta poveste despre comorile din zona Muntilor Orastiei dateaza din anul 1784, fiind povestita de localnici.
Legenda spune ca unui taran din satul Chitid, pe nume David Albu, i-a aparut in vis ,,un om vrednic, alb si
inalt", care i-a spus sa urmeze cursul unui parau pana la locul numit ,,Cheie" de la marginea satului, apoi sa se
indrepte spre miazazi si ce va gasi acolo sa ia pentru el, cat vrea, dar sa nu povesteasca nimanui despre cele
petrecute. Localnicul a urmat sfatul aratarii si s-a indreptat spre locul indicat, unde a gasit o stanca abrupta,
stralucind ,,de parca, presarata cu paie, ar fi aprins-o cineva", spune legenda. A observant crapatura din stanca si
a intrat.
"Uitandu-ma, am vazut un mare gol, in mijlocul caruia era o masa rotunda, domneasca, din aur. Intr-o parte,
rezemat cu coatele de masa, era un barbat tot din aur, iar in fata lui o figura muiereasca toata facuta din aur. In
dosul lor, era o gramada foarte mare de galbeni, iar in spatele acesteia o gramada inca si mai mare, dar numai
din argint", povestea localnicul David Albu, intr-o spovedanie la preotul satului Chitid de la poalele Muntilor
Orastiei.
Povestea spune ca taranul a murit in ziua in care a incalcat legamantul tacerii, iar preotul caruia i se spovedise a
cautat comoara in zadar, iar in locul indicat a descoperit doar urmele unei asezari stravechi.
4 Comoara popilor
Despre aceeasi comoara din apropierea Sarmizegetusei Regia a scris si cercetatorul Iulian Martian, in articolul
,,Comoara popilor", publicat in Observatorul, din 1880. Istoricul afirma ca la preotul Petru din Valcelele Bune a
venit un pastor de la munte, pentru a i se impartasi. ,,Parinte, eu am inca o taina, dar nu cutez sa o descopar,
deoaree indata ce o voi spune, va trebui sa mor", i-a spus sateanul. Preotul insa l-a induplecat sa povesteasca
despre comoara, spunandu-i ca se va insanatosi daca isi va lua piatra de pe inima. Sateanul a povestit cum,
umbland cu turmele pe dealurile Gradistei, a descoperit intr-o gura de pestera vase pline de vrafuri de galbeni si
chipuri de oameni din aur, sezind la mese din aur. La scurt timp dupa marturisire, sateanul si-a dat ultima
suflare. Popa Petru a pornit imediat in cautarea comorii, insotindu-se cu un alt preot, din Valcelele Bune, pe care
l-a rugat sa il ajute sa caute niste vite ce i se pierdusera.
,,Dupa ce umblara amandoi timp indelungat prin fundul muntelui si ostenira fara a gasi niciunul ceea ce cautau,
decisesera sa se inapoieze acasa. Dar fiindca ii cupprinse foamea, s-au asezat langa un izvor, care curgea din
ruinele cetatii, sa isi consume merindele. Preotul din Valcele vazu stralucind galben pe fundul paraului, care
curgea din acel izvor. Placut surprins de acea zare, ca sa nu fie observat de tovarasul sau isi intoarse privirea in
partea opusa, unde, spre marea sa uimire vede sub radacinile unui copac vechi, rasturnat langa zidul cetatii o alta
stralucire galbena, care provenea de la o mare multime de bani de aur, ca cei din paru. Egoist si nesincer, se
scula si starui pe langa colegul sau sa plece ca sa nu-i ajunga noaptea, caci satele le erau la departare", scria
Iulian Martian.
Preotul s-a intors mai tarziu dupa comoara pe care a incercat sa o tainuie de prietenul sau. A adus acasa, in toiu
noptii, o cantitate mare de aur ,,cat putura duce, el si preoteasa" in spate, dar secretul lor a fost aflat la scurt
timp. Satenii au pornit in cautarea comorilor, ia jandarmii l-au luat pe preot si l-au acuzat de tainuirea ei. Petru a
fost arestat, iar administratorii tinutului i-au spus ca pana va fi predata comoara, acesta va ramane in temnita.
Barbatul nega ca ar fi gasit vreo comoara, dar sotia sa a fost induplecata si a dat comoara autoritatilor. Desi a
fost eliberat, preotul nu a scapat de probleme. L-au calcat hotii si l-au schingiuit, pentru a afla locul unde a fost
gasita comoara si daca a mai pastrat din aurul descoperit.
5 Tinutul aurului
O alta relatare despre comorile descoperite in Sarmizegetusa Regia dateaza de la inceputul secolului XIX.
Arimie Popa, un satean din Ocolisu Mic, aflase de la fiul sau ca in apropierea unor ruine antice, pe locul unde
copilul pastea porcii, se afla mai multe monede stralucitoare de aur. Porcii au scurmat pamantul si au scos la
iveala comoara, insa copilului i-a fost teama sa se atinga de ea, stiind ca banii acestia sunt paziti de Diavol, iar
cine ii va lua va fi blestemat. Arimie nu s-a temut, ci a pornit cautarile gasind mai multe gramezi de monezi din
aur, sute de galbeni risipiti printre radacinile unor copaci. ,,Oamenii au pornit o adevarata migratie spre
Gradiste. Fiecare om sarac spera ca fabuloasele comori ce se ascund printre ruine il vor scapa odata pentru
totdeauna de mizerie si-l vor face bogat. Grupurile ce se indreptau spre munti cu topoare, sape, lopeti, au atras
pe drum si pe oamenii ce praseau porumbul de la marginea satelor. Munca se oprea, iar fiecare om sanatos
mergea spre Gradiste", consemna Sigismund Jako in volumul ,,Cercetari arheologice la cetatea Gradistea
Muncelului" (1966). A fost nevoie de interventia autoritatilor, care au pus zona cetatii sub paaza, pentru a
domoli goana dupa aur a localnicilor.
6 Matrita descoperita dupa furtuna de Sanziene
Fascinanta este si povestea descoperirii, in vara anului 2013, a matritei antice din bronz, cu ajutorul careia in
Sarmizegetusa erau ornamentate podoabele. Obiectul antic, unic in Romania, a fost descoperit intamplator, in
urma cu doi ani, in situl fostei capitale dacice din Muntii Orastiei. In timpul unei furtuni, din noaptea de
Sanziene, vantul a rupt un fag vechi de peste un secol din incinta cetatii dacice Sarmizegetusa Regia, iar in
cadere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din radacini. In groapa creata de sub radacina
trunchiului doborat, a doua zi Vladimir Brilinsky, omul care se ocupa de administrarea monumentului
UNESCO, a descoperit, impreuna cu cativa copii pe care ii insotea in acel loc, piesa unica din bronz. ,,Era
noaptea de Sanziene, atunci cand povestile spun ca bat flacarile pe comori. O furtuna, un copac, doi copaci,
traznet, prabusire, groapa si Ionut Trufas. Copilul m-a intrebat "Nenea Nunu, ce-i aia verde de acoloi" Inima mia stat in loc, asemenea timpului care nu voia sa se mai scurga. Si da, era ea, cea care ne astepta cuminte,
nederanjata de fascinanta lacomie, deja traditionala, a locului: matrita din bronz de la Sarmizegetusa Regia.
Ridicand-o tremurand, sub privirile uluite ale copiilor ce ma insoteau, am simtit ca a venit vremea sa inteleg ca
nu am trait degeaba pe pamant, ca pe langa un copil facut, pe langa o carte citita si pe langa un pom sadit am
mai facut si altceva. Ceva pentru care, acum, Dumnezeu ma rasplatea. Un dar de la Dumnezeu, pentru cei 20 de
ani batuti pe muchie in care Sarmizegetusa mi-a ocupat intreg sufletul, mi-a mancat sanatatea, mi-a fermecat
mintea, mi-a dat tot ce poate primi un om mai de pret, intr-o viata intreaga", relata, recent, Vladimir Brilinsky.
7 Comoara din Valea Rea
In urma cu cativa ani, sute de obiecte din aur si argint au intrat pe mana cautatorilor de comori, pentru ca apoi sa
fie traficate pe piata neagra. O localnica din Valea Rea, un catun al satului Gradistea de munte, a fost cea careia
i-a fost aratat locul comorilor. "Intr-o noapte am vazut tasnind valvataile din padure. Mai multe flacari care
luminau muntele. Din batrani se spunea ca in acea zona fusese ingropata comoara lui Decebal. Eu nu am putut
tine acest secret, iar unii dintre vecinii mai au sapat dupa aur in locul pe care l-am indicat si au descoperit
comorile. Banii insa nu le-au adus fericirea", a povestit femeia, care a locuit toata viata in acest tinut. Multe
dintre piesele descoprite in Valea rea, inclusiv o caldare de galbeni (kosoni), fac obiectul unor dosare penale de
crima organizata, in care prejudiciile reclamate sunt de ordinul milioanelor de euro.
8 Aurul din Tara Hategului
O alta legenda a comorilor este relatata de Felice Carroni, un renumit arheolog si numismat italian, din secolul
XVIII, care in 1809 a intreprins o calatorie in Transilvania. ,,In tinutul Hategului, la granita dinspre Tara
Romaneasca, un taran isi pastea porcii. Scormonind de plictiseala pamantul cu piciorul, omul a bagat de seama
ca stralucea o moneda. Datorita ploilor abundente, coaja de pamant ce acoperea imensul tezaur neanchipuit se
subtiase din fencire si se facuse mai moale. Cand porcarul a scormonit mai adanc, iata ca s-au ivit sub ochii lui
holbati monete de aur fara numar si fara masura. A luat cat a putut cuprinde in pumni, iar seara le-a dus la ai sai.
Acestia l-au pus sa le arate comoara si seara pe intuneric au carat mai bine de o caruta incarata la maxim. Pentru
a nu avea discutii cu consiliul minelor, nici cu fiscalii statului, banii au fost trecuti pe ascuns in saci de grau in
Imperiul Otoman, de unde au iesit din nou la lumina, in cantitati mici, fie vanduti giuvaergiilor pe mult mai
putin decat valoarea lor intrinseca, fie dati in schimb pe vite. Jumatate erau lisimachi de diferite tipuri, jumatate
monede de la Brutus (n.r. kosoni) etc", afirma Felice Caroni.
9 Valva bailor
In Ardeal, foarte multe povesti despre comorile ascunse in galeriile minelor vorbesc despre existenta unor
duhuri ale acestor, numite valve. O vorba din trecut a minerilor care sapau dupa aur se referea la mortile care
aveau loc in mina, puse pe seama blestemelor aurului. ,,Ortacii ciocnaeu paharele, cu dintii stransi, ca sa nu-i
napadeasca plinsul si isi spuneau: o sa dam de aur, de aur mult, iarasi s-a prapadit unul dintre noi", scria
etnologul Tudor Pamfile. Valva aparea cu infatisarea unei femei tinere si frumoase, care veghea peste aurul din
bai (mine). ,,isi pune ochii pe cate-un fecior mai zdravan si cand il intalneste singur prin vreaun colt, i se arata.
Feciorul ramane uimit de atata frumusete si nu poate scoate o vorba. Atunci ea il mangaie si il desmiarda, spune
ca ii este drag de el si ca ii va arata pe unde sa cerce dupa aur. Si ala se pomenesc unii deodata in belsug. Dar
valva le cere un singur lucru: sa nu spuna la suflet deom ca au dat fata cu ea, caci de vor cuteza sa isi caste gura
sunt pierduti. Si vezi, cum e omul cand da de noroc. Nu stie sa-si puie straja gurii. Si apoi Valva ii sugruma ca
pe niste pui de vrabie", scria Tudor Pamfile, in Mitologie romaneasca. Volumul Comorile, publicat in 1916.
10 Blestemul comorii
Potrivit istoricului Iulian Martian putine erau satele din Ardeal in care nu circulau povesti despre comori
ascunse in ruinele unor cetati, in gorgane sau in pesteri. ,,Dar nu este dat oricarui pamantean de rand sa poata
patrunde la ele, caci cele mai multe stau sub paza duhurilor necurate si daca intamplator le gaseste un om mai
slab de fire, acela trebuie sa moara de moarte napraznica. Altele iarasi stau sub afurisenie si cei ce le gasesc se
nefericesc din cauza lor pana in a saptea vita. Cand se apropie apoi primavara cu indiciile cele mai neindoelnice
ale flacarilor albastre, cari se ridica din comorile ascunse, multi oameni veghiaza in tovarasie noptile senine, si
cand se arata mult dorita flacara, alearga la fata locului si implanta semne in pamant", relata Iulian Martian, in
studiul ,,Comori Ardelene", aparut in Buletinul Societatii Numismatice Romane din martie 1921.
Va recomandam si:
De ce nu le era dacilor teama de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a facut pe geto-daci sa se
creada nemuritori
Cei mai viteji si mai drepti dintre traci. Astfel erau caracterizati getii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit
primele descrieri elaborate ale popoarelor care in urma cu aproape doua milenii si jumatate ocupau tinuturile
actualei Romanii. Tot Herodot ii prezenta pe stramosii geti (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar
aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.

Fabuloasa comoara a regelui Decebal, ascunsa in apele Sargetiei. Cat adevar este in povestea descoperirii
ei
Comorile ascunse de regele Decebal, inainte ca romanii sa fi pus stapanire peste cetatile sale, au starnit
fascinatia istoricilor. Cele mai importante relatari despre desoperirile intamplatoare ale aurului dacilor provin
din urma cu aproape cinci secole. Se spune ca atunci un tezaur impresionant de monede si piese antice din aur a
fost gasit de cativa pescari, in albia raului Strei.
Istoria fabuloasa a romanilor, relatata de ,,The Times" in 1867: ,,Sunt convinsi pe deplin ca ei sunt
descendentii puri ai vechilor stapani ai lumii!"
In 30 noiembrie 1867, celebrul ziar ,,The Times" publica un reportaj despre istoria din ultimele doua milenii a
romanilor. Articolul aparea sub semnatura corespondentului din Austria al "The Times" si relata despre marile
idealuri ale romanilor, cel de a fi considerati descendenti puri ai dacilor si romanilor si cel de unire a vechilor
teritorii stapanite de daci.
Constantin Brancoveanu, proprietarul de podgorii: transporta in Italia butoaie cu

vin, dupa care le umplea cu bani
Iulian Bunila,
Domnitorul Constantin Brancoveanu era cunoscut printre contemporani nu numai pentru credinta nemarginita in
Biserica, influenta asupra artei si arhitecturii, ci si pentru spiritul sau intreprinzator. Supranumit Printul Aurului,
pentru ca stia sa acumuleze averi, Brancoveanu a fost un iscusit negustor de vinuri, marele domnitor avand
importante podgorii in zona Buzau - Prahova, dar si in alte zone ale tarii.
Domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1688 si 1714, avand una din cele mai lungi domnii din istoria
principatelor romane, Constantin Brancoveanu a mostenit si a sporit o avere considerabila, care consta in
proprietati imobile, bunuri mobile si sume de bani depuse in strainatate.
In lucrarea "Constantin Voda Brincoveanu: Viata. Domnia. Epoca", istoricii Stefan Ionescu si Panait I. Panait
(1969), spun ca in anul 1708, Brancoveanu avea in stapanire 111 sate si mosii: "avea pe intreaga intindere a tarii
terenuri agricole fertile, vii, helesteie si balti cu peste, pe langa sume de bani, parte din ei depusa in strainatate,
obiecte pretioase (,,scule", in jargonul timpului) si bijuterii".
Cei doi autori observa ca Brancoveanu a profitat de procesul socio-economic de dezagregare a proprietatii de
obste, materializat in neputinta taranilor de a-si mentine micile ocini, in consecinta, cumparand astfel de
suprafete de pamant, deseori aflate in vecinatatea proprietatilor sale proprii.
Terenurile cultivate cu vita de vie au avut o mare pondere printre proprietatile pe care domnitorul le detinea in
toata partea de sud a Romaniei de astazi. Istoricul buzoian Marius Constantinescu sustine ca domnitorul
Constantin Brancoveanu a inteles ca cea mai profitabila utilizare a pamanturilor din dealurile Istrita si Dealul
Mare este cultivarea lor cu vita de vie.
Ca urmare, acesta a plantat intinse vii in toata zona Podgoriei Dealul Mare, la Vernesti, Urlati si Scaieni, iar la
Tohani a defrisat o dumbrava si in locul ei a plantat vie creand celebra podgorie.
"Plantatiile viticole au fost una din sursele proverbialei mari bogatii a lui Constantin Brancoveanu, supranumit
de turci Altan Bei, adica Printul Aurului sau Printul de aur", declara istoricul buzoian Marius Constantinescu.
Podgoria Dealul Mare, care se intinde pe dealurile de curbura din judetele Prahova si Buzau, este presarata cu
numeroase ruine ale cramelor in care se producea si se depozita vinul in butoaie mari.
"Marele domnitor avea importante podgorii cu vii in zona Zoresti-Merei-Monteoru-Breaza. Brancoveanu s-a
dovedit extrem de grijuliu fata de mosia Sarata. El a construit doua pivnite de piatra, odata cu manastirea
Adormirea din Ramnicu Sarat, vizita destul de des viile de aici si si-a marit, asa cum am vazut, domeniul. In
1689, Brancoveanu si boierii sai se retrag la Buzau, iar doamnele la cetatea Bradu - Tisau", scrie publicistul
Gheorghe Petcu in cartea " Judetul Buzau. Legende si istorie".
La Nenciulesti, in comuna Merei, printre viile de la poalele Istritei se afla ruinele uneia dintre pivnitele
domnitorului Constantin Brancoveanu. De la distanta, fosta crama construita la sfarsitul secolului XVII pare o
ridicatura din caramida insa, cand te apropii, constati ca dedesubt se afla camere largi, in care se depozita vinul.
Este o constructie subterana impresionanta, cu o singura alveola, sprijinita pe o coloana centrala, in jurul careia
sunt amplasate patru bolti in calota semisferica.
Crama brancoveneasca a avut deasupra o locuinta, unde probabil stateau viticultorii ori se caza domnitorul
atunci cand zabovea peste noapte.
Sursa foto: peregrinprinlume
Fiind foarte aproape de orasele Bucuresti, Ploiesti si Buzau, podgoria de la curbura Carpatilor a atras de-a
lungul timpului numeroase personalitati ale tarii, cu diferite functii in conducerea statului, dar si multe familii
bogate, care alegeau aceste meleaguri pentru odihna, mai ales in perioada culesului viilor. Astfel, au aparut aici
constructii prevazute cu crame si pivnite. In 1692, Constantin Brancoveanu a construit, la Tohani, in Prahova, o
biserica, o crama si un conac la care poposea in drumul sau spre Focsani.
A infiintat culturi de vita de vie si la Urlati, tot in Prahova, dupa cum reiese dintr-un act al domnitorului, din
1697, care constituie prima atestare ca targ a Urlatiului. Aici, in mijlocul domeniului pe care l-a cumparat si pe
care a plantat podgorii intinse de vie, ce se intindeau pe aproximativ 22 de hectare, domnitorul si-a construit o
resedinta, in 1697. Casa domneasca era inconjurata de plantatii viticole care sunt cunoscute in prezent sub
numele de Via Domneasca.
Brancoveanu obisnuia sa poposeasca la Urlati pentru cateva zile, toamna, cand se culegeau strugurii si se
prepara vinul, si unde, spun cronicarii, se plimba adesea, calare pe calul sau, Smardalac.
Sursa foto: hartacomorii.blogspot.com
Vindea vinul in Italia

Istoricul buzoian Marius Constantinescu a cercetat pe baza documentelor drumul vinului din vremea
domnitorului. Toamna tarziu, cam dupa 15 noiembrie, dupa cum spune istoricul buzoian, dupa al doilea pritoc,
incarca vinul din cramele de pe Istrita si Dealul Mare in butii de cate 200 de vedre, adica aproximativ 2.000 de
litri, cetluite, fixate cu chingi de metal, pe care trase de cate doua perechi de boi.
"La productia de vin din zona noastra domnitorul adauga vinul din cramele pe care le avea la Potlogi, la Novaci,
la Brancoveni si in alte sate ale lui din nordul Olteniei, si forma, astfel, un convoi de 150 -- 200 care cu butii,
dupa cum era productia anului, care pleca spre nordul ltaliei. Convoiul era condus de unul din oamenii lui de
incredere si era pazit de un detasament de calareti inzauati", spune istoricul Marius Constantinescu.
Potrivit istoricului buzoian, licoarea era vanduta pe multi bani la Florenta, la Milano, la Venetia si in alte
provincii din nordul Italiei. Primavara, inainte de Buna Vestire, convoiul se intorcea in tara, una din butiile din
convoi fiind plina cu bani de aur, incasati pe vinul vandut.
Comoara de la Penitenciarul Aiud. 90 de sabii ale generalilor Armatei Regale,

ingropate de patru detinuti politici
Dorin Timonea,
Pe langa suferinta indurata de detinutii politici inchisi aici, Penitenciarul Aiud detine si o comoara ascunsa in
urma cu peste 50 de ani. Este vorba despre cateva zeci de sabii ale fostilor generali din cadrul Armatei Regale,
confiscate de securitate si duse la Aiud pentru a fi topite. O parte au fost salvate de cativa detinuti si ingropate in
interiorul forjei din inchisoare.
Dupa instaurarea regimului comunist, arestarile efectuate de Securitate in randurile cadrelor militare ale fostei
Armate Regale, in special generali si ofiteri superiori, au fost insotite si de confiscarea sabiilor, ordinelor,
medaliilor si decoratiilor militare ale acestora, unele obtinute din partea regilor Romaniei sau a conducatorilor
armatei in urma faptelor de bravura dovedite pe fronturile celor doua razboaie mondiale sau cu ocazia unor
evenimente deosebite din viata militara pe timp de pace (sarbatori nationale, absolvirea unor scoli militare,
diverse comemorari sau avansari in grad). In ceea ce priveste numai sabiile confiscate, majoritatea acestora fiind
din categoria celor de parada, acestea au fost centralizate si aduse in cele din urma la Penitenciarul din Aiud cu
un scop bine precizat, acela de a fi distruse iar din materialul recuperat sa fie confectionate diferite obiecte cum
ar fi cosoare, cutite si bricege.
Conform marturiilor unor contemporani, la Penitenciarul din Aiud au fost aduse pana in anul 1956 un numar de
12 carute cu sabii, care au fost depozitate intr-o magazie. In vara anului 1957, opt carute pline cu sabii au fost
scoase din acea magazie, fiind transportate si descarcate langa atelierul de forja al fabricii din interiorul
penitenciarului. Acestea trebuiau sa treaca prin niste operatiuni tehnice care prevedeau demontarea manerelor si
garzilor, debitarea lamelor si apoi prelucrarea acestora prin forjare in vederea realizarii unor produse finite.
Bucatile din lame care nu mai puteau fi folosite erau trimise la topit, iar otelul obtinut era intrebuintat la
imbunatatirea calitatii fontei care se producea la turnatoria fabricii.
Imagine de la o campanie de cautari organizata de IICCMER

In acel timp la forja lucrau numai detinuti cu condamnari politice, iar activitatea se desfasura intr-un singur
schimb pe zi. Unul dintre acestia, profesorul Gheorghe Popescu-Valcea (n.1912 - d.1998), originar din com.
Copaceni, jud. Valcea, a realizat ca prin distrugerea acestor sabii, care reprezentau adevarate valori si simboluri
nationale, comunistii savarseau practic un sacrilegiu. Ca urmare, in intelegere cu alti doi detinuti de incredere,
Savu Popa (n.1928 - d.1999) din Ocna Sibiului si Gheorghe Martau (n.1922 - d.?) din satul Balta, jud. Gorj, au
planuit impreuna sa salveze o parte din aceste sabii, alegandu-le pe cele mai deosebite, care posedau diferite
inscriptii si reprezentari heraldice gravate sau reliefate.
Zeci de sabii ingropate in secret in 1957 si 1960
Astfel au sortat circa 60 de sabii, majoritatea acestora fiind in stare fragmentara, pe care intr-o zi din cursul lunii
septembrie 1957 le-au ingropat in doua santuri sapate in interiorul forjei. Spre sfarsitul anului 1960, inainte de
Craciun, la atelierul de forja au mai fost aduse inca patru carute incarcate cu sabii pentru a fi si acestea distruse.
Dintre cei care participasera in urma cu trei ani la prima operatiune de ascundere, atunci mai lucra la forja doar
Savu Popa. Acesta, impreuna cu un alt detinut politic, Tiberiu Hentea (n.1920 - d.1999), originar din Sibiu, au
reusit sa aleaga peste 30 de sabii care li s-au parut lor a fi mai deosebite, pentru ca apoi sa le ingroape in
apropierea locului unde fusesera ascunse, in 1957, celelalte sabii. Secretul acestor actiuni de mare risc pentru
acea vreme a fost pastrat cu sfintenie de catre cei implicati pana dupa caderea regimului comunist. Primele
declaratii publice referitoare la aceste fapte au fost fost inregistrate in cursul anului 1993, fiind facute de catre
Savu Popa si Tiberiu Hentea. Cazul a prezentat atunci un interes deosebit, fiind organizata chiar si o actiune de
cautare a acestor sabii, modesta ca desfasurare, care insa nu a dus la descoperirea lor.
Imagine de la o campanie de cautari organizata de IICCMER

"Secretul acelor actiuni, de mare risc pentru acea vreme, a fost pastrat cu sfintenie de catre toti cei implicati,
care au vorbit despre actiunea lor abia dupa caderea oficiala a comunismului. Primele declaratii publice
referitoare la aceste fapte s-au inregistrat in cursul anului 1993, cand Savu Popa si Tiberiu Hentea au vorbit
despre ele. Cazul a prezentat atunci un interes deosebit, fiind organizata chiar si o actiune de cautare a acestor
sabii, care din informatiile pe care le detinem a fost modesta ca desfasurare si nu a dus la descoperirea lor.
Conform datelor noastre, acest prim demers a avut loc in 1994 cu implicarea Muzeului Militar National Regele
Ferdinand I. La sapaturile facute atunci cu detinuti din penitenciar au participat si Savu Popa si Tiberiu Hentea.
Alaturi de ei au fost prezenti si fostii detinuti politici, Demostene Andronescu si Gabriel Constantinescu.
Subiectul a fost abordat si dezvoltat intr-un episod al serialului Memorialul Durerii, episod prezentat sub titlul
,Sabiile generalilor romani. Dar, de-a lungul vremii, configuratia si organizarea locului s-a schimbat de mai
multe ori, astfel incat ceea ce se afla acum, acolo, nu mai seamana aproape deloc cu ceea ce a fost cu decenii in
urma", afirma Gheorghe Petrov, expert in investigatii speciale la Institutul de Investigare a Crimelor
Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).
Bunuri de patrimoniu ce asteapta sa fie salvate
Aceste arme reprezinta niste bunuri mobile de patrimoniu care contin o valoare istorica, simbolica si artistica de
nepretuit, putand fi incadrate in categoria bunurilor de tezaur. IICCMER a organizat in 2012 si 2013 campanii
de cautare a sabiilor ingropate de detinuti, dar acestea nu au dat rezultate.
Vechea forja din penitenciar unde ar fi fost ingropate sabiile

"Preconizam ca investigatiile sa fie reluate dupa obtinerea unor noi informatii care sa permita localizarea cat
mai precisa a amplasamentului fostului atelier de forja, dar mai ales a anexei acestuia. Importanta deosebita a
unei astfel de actiuni reclama si motiveaza continuarea neconditionata a demersului nostru. Sabiile trebuie sa fie
acolo, pentru ca nu exista absolut nici o informatie, oficiala sau neoficiala, care sa presupuna ca acestea ar fi fost
gasite accidental. Pentru a ma asigura de acest lucru am cautat sa iau legatura cu anumite persoane, fosti
gardieni sau personal tehnic angajat, care au lucrat in penitenciar si in fabrica, sau chiar cu oameni care au
activat in structurile fostei Securitati si au fost in legaturi de serviciu cu unitatea penitenciara. Am cautat apoi
prin tara, numai eu stiu cum, fosti detinuti politici supravietuitori, care au lucrat in fabrica si care ar putea sa
recompuna la fata locului situatia si configuratia atelierului de forja de la inceputul anilor 60. In acest sens, l-am
identificat si l-am putut aduce in Aiud, in iulie 2015, pe fostul detinut politic Alecu Mazare din Roman, jud.
Neamt, care a lucrat in fabrica in perioada anilor 1960-1963. Informatiile pretioase ce ne-au fost furnizate de
aceasta persoana direct pe teren, in interiorul fabricii, ne vor ajuta in a treia noastra incercare de a descoperiri
locul unde au fost ascunse aceste sabii", sustine Gheorghe Petrov intr-un interviu pentru romaniaeterna.ro
Cititi si:
Executia lui Horea si Closca pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. Cum se practica zdrobirea cu roata, cea
mai grea pedeapsa din codul penal austriac
Cum poti sa te cazezi gratuit in Apuseni. Planul marinimos al cuplului de romani care a renuntat
definitiv la traiul prosper din oras pentru viata de vis din munti
Angelica Rozeanu, legenda tenisului de masa: prima campioana mondiala din istoria sportului romanesc
Drama femeii care sta in carucior de 25 de ani. S-a vindecat de scleroza multipla, dar n-are cine s-o ajute
sa mearga
Pe urmele partizanilor, in catunul Zapodie din Apuseni. In urma cu 60 de ani, aici se ascundeau membrii
gruparii Susman
Jefuirea orasului Alba Iulia la mijlocul anilor 1600: turcii si tatarii l-au distrus din temelii
Odiseea statuii lui Avram Iancu din Cimpeni, cea mai frumoasa reprezentare a eroului national din Tara
Motilor
10/18/2016
CetateaValeaZnelor:ocomoarntremuni|ntrepoezieipres
CetateaValeaZnelor:ocomoarntremuni
IstoriaorauluiCovasnancepecupovesteauneiCetiDacice,ascunsntremuniiCarpailorCurburii.Vechedemaibinede2500deani,aezareaanticascunde
urmeleuneicivilizaiidezvoltate.PuinioamenidincomunitateacovsneantiudeexistenaCetiiideaportulpecareaceastalarputeaaduceorauluidacarfi
exploatatlaadevratasavaloare.
CetateaValeaZnelorseaflntremuniiorauluiCovasnaiestecercetatdearheologidemaibinede160deanideladescoperireaei.Spturilearheologicesedefoar
deoechipdearheologi,condusdedr.VioricaCrian,directorulMuzeuluiNaionaldeIstorieaTransilvaniei,mpreuncuomndeangajai,tinerilocalnicicovsneni.
CampaniileanualearheologicesuntfinanatentotalitatedeMinisterulCulturii.Autoritilelocalecontribuieanualnumaicuautorizarealucrrilorpeantier.Deiestemarcat
drumulpnlaCetateaValeaZnelor,majoritateavizitatorilorajunglasitfiedingreeal,fiedinauzite.
Unsemndeexclamarentromaredecuvinte
DnaarheologVioricaCrianconducecercetrilede15aninCetateaDacicdelaCovasnaiafostceacareafcutprimulpasnpromovareamonumentuluipatrimonial
naional:ZiuaporilorDeschise.Evenimentulaavutlocduminic,18augustiafostmarcatdeghidajedespecialitatecondusechiardedr.VioricaCrian,efdeantier.
https://poeziesipresa.wordpress.com/reportaje2/cetateavaleazanelorocomoaraintremunti/
1/5
10/18/2016
PeparcursulsecoluluiII.Hr.aunceputconstruciilelacetate.njurulfiecreiteraseesteunzidconstruitdedaci.Totmunteleesteconstruitdedaci.Afostspat
pnnstnc.Prinzidire,cupiatrilut,sauconstruitrambleedesusinere,cauncontrafort.[]Pentruconstruireazidurilorsaucratmunidepiatr.Lafeli
pentruterasriipentrususinereapantelor.
dr.VioricaCrian,efdeantier
Pelngleciascurtdeistorieadacilor,vizitatoriiaupututadmiractevadintrecelemaivaloroasepiesegsitenantiernultimiiani:fusaoile(broe),mrgele,oglinzi,
monededeargintidebronzprecumibucideceramicdecorat.
2/5
10/18/2016
LasfritulZileiPorilorDeschiseampututnumraaproximativ150devizitatoriaiCetiiValeaZnelor.PubliculafostformatnmajoritatedinturitiveniinCovasnapentru
tratament,nsicivalocalnici.
Undesmuli,putereacrete
naniitrecuisauorganizattaberedearheologieexperimental.Atuncistudeniipasionaidearheologieiarhitecturaureconstruitctevapalisadeasemntoarecuceledin
perioadadacic,folositepentruaprareazidurilor.
3/5
10/18/2016
LaMuzeuldeIstoriedinSfntuGheorghesautrimisctevadinobiecteledinceramicgsitensitularheologicdinCovasna.Acolosepoatevizitaontreaggalerieacetilor
dacicedinzonaCovasnei,precumireconstituirilevirtualealecetilor.
Acesteiniiativesuntcunoscutensaproapentotalitatenumaideistoriciiarheologi.PrimuldialogntrecunosctoriipublicullargsarealizatprinZiuaPorilorDeschise.
Evenimentulareuitsaduc150devizitatori,careauplecatcucevamaimultinformaiedectsimpleimaginialeunuimunte.UnMuzeualCetiiValeaZnelor,opancart
cuinformaiiamplasatlabazamunteluisauincludereavizitelorcughidajspecializatnperioadaZilelorOrauluiCovasnaarpromovamonumentulistoriciardezvolta
economialocalsubstanial.
Oricelegendareunsmburedeadevr
Cercetrileistoriceauscoslasuprafaurmelecetiidacice,nsipovetilegatedeaezareadacilornaceastregiune.
Unadintrelegendespunecnadncurilecetii,npivnieseascundeomarecomoardeaur.SespunecIleanaCosnzeanaisurateleeiznepzescnsacestebogii
ioricinencearcsseapropiedeelenusfretebine.
Totlegatdeomarecomoarapareoaltlegendcarespunecestepzitdeuncocogigantic.Vietateamiticsarpreacadoarmeodatla7aniiastfelcivaoameni
aupututvedeabogiile.
4/5
10/18/2016
ReconstituirilevirtualealeCetiiValeaZneloraratcziduriledenurubeaznjurulplatouluiialmunteluisubformaunuiarpeuria.Acestaseparecpzetecomorile
dinstrfundurilecetiiastfelnctdacreuetecinevaslegseasc,snupoatplecacuele.
Sespunecfiecarelegendareunsmburedeadevr.Sfieoareacestamotivulpentrucarenumaidup160deanisnceaplumeasafledesprecetate?
5/5
Legendele de la Chicera Comorii, muntele din Apuseni unde a fost ingropata o mare
cantitate de aur
Dorin Timonea,
Muntii Apuseni sunt recunoscuti pentru bogatia resurselor minerale, mai ales in aur. De-a lungul vremurilor au
aparut numeroase legende despre comori ascunse in munti, lacuri, galerii miniere, care au fost transmise din
generati in generatie. Una dintre aceste legende, care a capatat in timp cateva versiuni, se refera la comoara de la
Chicera Comorii.
Despre Chicera Comorii se spune ca a fost un lac, dar si un munte. De altfel, un varf cu acest nume exista in
nordul Apusenilor pe teritoriul comunei Maguri-Racatau si are o altitudine de 1474 de metri. Astfel, legendele
vorbesc despre o mare comoara pazita de o valva (zana rea), o comoara pentru care au murit cautand-o de-a
lugul veacurilor, multi barbati, unii disparand fara urma.
Una din legende spune asa: "Comorile ard, dar cea care arde cu flacara galbena este o comoara buna, poti s-o iei
ca nu-i pazita de valve. Altele ard insa cu o flacara de culoare verde, sunt pazite de un sarpe, de o valva, si nu
poate fi luata de nimeni. Dar, de obicei legendele spun ca aurul acestor comori poate fi vazut numai de copii. Sa
fie un copil de sapte ani si al saptelea copil din aceeasi familie. Sau o fata de sapte ani, daca-i legi degetele mari
cu matase, ea poate vedea pivnitele cu comori". Potrivit autorului Mircea Aries, in scrierile anticului Diodor din
Sicilia, se spune ca la exploatarea aurului erau folositi multi copii pentru ca cele mai multe galerii erau foarte
stramte, 1 metru inaltime si 0,6 m latime. Chiar si in tablitele cerate gasite la Rosia Montana se mentioneaza
vanzarea si cumpararea de copii, folositi probabil pentru aceste galerii de exploatare a aurului.
Comoara imparatului Darius
Despre comoara din Chicera Comorii, cele mai multe legende spun ca si-ar avea originea de la trecerea
imparatului persilor Darius, care, urmarit de Alexandru Macedon, si-ar fi ascuns aici comorile. Intr-una din
legende numele acestuia este "Dar imparat". Se spune ca pivnitele in care le-a ascuns au fost sapate de tigani
dupa care, pentru a nu fi tradat locul comorii, acesti tigani au fost urmariti de armata si omorati in locul numit
acum Tiganeasa, loc unde se aude mereu cantec de cetera (vioara) tiganeasca. In apropierea varfului Chicera
Comorii din Apuseni exista un loc denumit Tiganese.
Varful Chicera Comorii din nordul Apusenilor
Intr-o alta forma a legendei, publicata in cartea Mariei Ionita - "Legendele Muntilor Apuseni", cel care a ascuns
comoara a fost un boier al locurilor: "A fost un boier si-a avut bani. Si argint si aur si s-a dus la Comoara. O
manat niste tigani si i-o dus acolo sa ingroape banii sa nu-i mai capete nimeni si le-o spus sa nu spuie la nime.
El, ca sa fie bizuit ca n-or spune tiganii o manat niste armata ca sa le taie calea si sa-i omoare pe tigani. Ca o
stiut ca asa n-or mai spune catre nime. Si i-o prins acolea, le-o tinut calea pe drumul acela mai sus de casoaie si
i-o omorat. Si de atunci asa ii zice la drumul acela, Tiganeasa. Da a fost o batrana si o fost la vaci. Avea furca si
torcea. Si i s-o deschis acolo la Comoara unde a bagat boierul banii. Acolo era asa ca o pivnita. Si erau oameni
acolo si la masa. Si au chemat-o si pe ea acolo. Ea a implantat furca in pamant si s-a dus acolo. Si daca s-a dus
la ei, s-a inchis usa. Si a stat acolo si i-a fost bine. Cine stie cat a stat dar ei i s-a parut ca a stat numai un pic.
Cand a iesit de acolo, n-au mai fost oameni cunoscuti. Era alt rand de oameni, atat a stat ea acolo."
"Fantoma" orasului Cluj-Napoca
Tot in Chicera Comorii unii copii au vazut fantoma unui oras mare (legendele identificandu-l cu Cluj-Napoca),
unde intr-o casa cu usile deschise era o masa de aur, cu mere de aur pe ea, pazite de doi zavozi (caini mari si rai)
de piatra. Alte legende vorbesc de un cioban de aur cu oi de aur ascuns in acelasi munte, la Chicera Comorii.
Interesant insa ca aproape toate aceste legende care vorbesc despre aur si despre cei care au sapat acolo pentru a
gasi comoara se incheie cu constatari negative: "Si s-o ales nimica de toate", ,,Dar n-o capatat nimica", "N-o mai
sapat ca era in zadar", "Cand o ajuns la locul stiut n-o mai gasit nimic, nici groapa, nici aur, nici nimic, numai
un loc plin de bolovani".
Sunt totusi cateva legende care lasa o raza de speranta. Catunul Bogdanesti ar fi fost construit de Bogdan, un om
care gasise o parte din comoara. Copilul acestuia (tot un copil) a vazut intr-o noapte un mos batran care l-a
chemat si i-a aratat locul unde sa sape pentru a gasi o comoara. Era insa o conditie, sa nu sape singur. Dimineata
i-a spus tatalui sau. "Si atunci zice tata-so: vai dragul tatii, hai sa mergem acolo si sa sapam, ca suntem multi si
poate om gasi ceva. Si s-au dus si-o sapat si-au gasit numai aur. Si-o cumparat pamant, si-o facut case, si-o
cumparat vite. Si acolo unde si-o facut el casa si ficiorii lui, la catunul acela i-o zas Bogdanesti. Si la locul unde
o sapat de-o gasit aurul ii zice Comoara".
Cititi si:
Ambiu Iancu Corvinul, numele putin cunoscut al lui Avram Iancu. De ce si-a latinizat apelativul celebrul lider al
motilor
Singidava, orasul ,,stralucit" din Dacia. Istoria cetatii care apara Valea Muresului de invadatori
Destinul crunt al generalilor Armatei Regale, morti de foame, batai si boli in zarca Aiudului
,,Ce sunt eu, Mafalda ". De unde vine expresia si cine erau personajele care purtau in trecut acest nume
Ultimii sasi din Vingard, satul din Alba cu o vechime de aproape 600 de ani
Cum s-a transformat Ilias Rares in Mehmed-beg: razbunarea moldovenilor pe ,,turcirea" domnitorului
Povestea celor 10.000 de soldati infanteristi din Alba Iulia ,,maturati" pe fronturile celui de-Al Doilea Razboi
Mondial
Legenda pietrelor Detunate din Ceahlau. Cum a pierdut Satana o comoara si ce s-a
intamplat cu aurul pe care il ravnea
Florin Jbanca,
Ca mai toate formatiunile stancoase de pe masivul Ceahlau, si Detunatele au o poveste care le explica originea
si aspectul. Pietrele Detunate se intalnesc si in Ceahlau, dar si in Muntii Metaliferi, in Apuseni, iar legendele
sunt similare.
Ceahlaul este unic in spatiul romanesc prin faptul ca este singurul munte cu hram (de Ziua Schimbarii la Fata) si
sarbatoare (Ziua Muntelui), ambele serbate in fiecare an in luna august. Dincolo de acestea, este muntele cu cele
mai multe legende si povesti care insotesc aproape fiecare formatiune din rezervatia naturala.
,,Legendele si povestile de la muntele Ceahlau au fost create de munteanul pe care Alecu Russo il credita cu
acel ,,genius loci" specific in general comunitatile montane si culese si publicate inca din prima jumatate a
veacului al XIX-lea, spiritul romantic indemnand o generatie de exceptie (cea pasoptista) sa strabata tara, sa
cutreiere muntii, sa poposeasca la focuri de stane sau la nunti si sezatori taranesti, sa asculte, sa priveasca si sa
scrie apoi", spune profesorul doctor in istorie Daniel Dieaconu, cel care a cules intr-o antologie nu mai putin de
49 de legende si povesti legate de muntele Ceahlau.
Una din legendele pastrate de locuitorii de la poalele masivului reda povestea celor doua stanci colturoase
denumite ,,Detunate" care, in vremuri stravechi ar fi fost un monolit.
Legenda din vremea capcaunilor si uriesilor

Formatiunile pot fi vazute in urcare pe muntele Ceahlau spre Dochia, pe traseul Lutul Rosu. O frumoasa
panorama spre Detunatele, cabana Dochia si Ocolasul Mare poate fi admirata dupa ce se trece de rezervatia
,,Polita cu Crini". Traseul continua apoi prin padurea de molid, iar dupa cateva serpentine, intr-un urcus tot mai
dur se ajunge la baza stancilor numite ,,Detunatele".
,,Pietrele Detunate iti apar in fata ochilor in noptile grele de iarna ca niste aratari ciudate, colturoase, care te
infioara si te duc cu gandul la vremurile indepartate cand se nasteau toate ale lumii acesteia, cand uriesii si
capcaunii nu primisera inca apriga pedeapsa de la Dumnezeu, iar Satana, cel fugarit dintre ingeri, isi cauta
bezmetic un loc al sau".
Povestea spune ca aceste meleaguri locuite de oameni harnici si aprigi, binecuvantate cu paduri bogate si
campuri manoase, erau stapanite de un rege ai carui fii, care trebuiau sa-l mosteneasca erau mult prea mult
dedati desfraului.
,,Infuriat de pacatul si niminicia lor, regele hotari sa-i pedepseasca prin dezmostenire. Impreuna cu o mana de
credinciosi porni spre muntele Pionului si-si ingropa tezaurul, undeva pe langa Piatra Altarului si Piatra Lata a
Ghedeonului, la poalele unei stanci mari si rotunde".
Comoara regelui pazita de un pustnic
Regele si-a incredintat paza comorii unui batran sihastru care isi ducea viata sus, pe varful muntelui. Se mai
spune ca atunci cand puterile il ajutau, pustnicul urca si pe cel mai inalt pisc al Ceahlaului, unde isi facuse o
toaca din lemn de tisa, si chema la rugaciune pe toti pustnicii muntelui.
Ca sa alimge de duhurile necurate comoara, dar si ca semn de recunoastere, batranul sihastru a pus o cruce din
lemn de brad la poalele stancii unde isi ingropase nefericitul rege toata agoniseala sa.
,,Dar schivnicul muri. A murit si regele si putinii care mai stiau secretul comorii. Crucea putrezi si se scurse
printre pietre...", spune legenda. A fost momentul in care Satana s-a pornit sa caute comoara ramasa nepazita.
,,Satana atat astepta. Se porni cu sarg sa sape printre stanci, dar in zadar. Infuriat, porni mii de trasnete asupra
stancii rotunde si stralucitoare".
Satana a scapat aurul in maruntaiele pamantului
Necuratul nu a avut insa ocazia sa puna mana pe comoara ascuns de rege pentru ca stanca s-a ,,detunat", s-a rupt
in doua si aurul s-a topit.
,,Aurul s-a topit si s-a scurs spre maruntaiele pamantului. Au mai ramas doar niste pietre ce parca odata au fost
una. Sunt Pietrele Detunate, urate si colturoase precum ranjetul Satanei...".
O alta legenda pe care oamenii locului o stiu spune ca la inceput, Detunatele ar fi fost o stanca ingemanata. Intro zi de vara, pe o arsita inabusitoare, s-ar fi pornit din senin un potop ca la inceputurile lumii, cu tunete si
fulgere care mai de care mai inspaimantatoare.
Aceasta poveste spune ca in toiul furtunii, cu o bubuitura asurzitoare un trasnet s-a napustit asupra stancii,
despicand-o si dandu-i numeroase si felurite infatisari.

Legende Cu Şi Despre Comori Din România Volumul III

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legende Cu Şi Despre Comori Din România Volumul III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10/18/2016

+1 Recomand acest material pe Google

Patrimoniu recuperat In mai 2000, in alt loc din apropierea

descoperiti doar in Transilvania, iar istoria si originea lor au starnit controverse.

aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.

Constantin Brancoveanu, proprietarul de podgorii: transporta in Italia butoaie cu

Vindea vinul in Italia

Comoara de la Penitenciarul Aiud. 90 de sabii ale generalilor Armatei Regale,

Imagine de la o campanie de cautari organizata de IICCMER

Imagine de la o campanie de cautari organizata de IICCMER

Vechea forja din penitenciar unde ar fi fost ingropate sabiile

Varful Chicera Comorii din nordul Apusenilor

Legenda din vremea capcaunilor si uriesilor

S-ar putea să vă placă și