Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
0 Examen Sub 15 PCT Per Subiect
0 Examen Sub 15 PCT Per Subiect
La final, simt nevoia sa accentuez si faptul ca acest curriculum continua demersurile anterioare
ale Ministerului Educatiei de a imbina ideile pedagogiei traditionale cu ideile pedagogiilor alternative din lume
si mai incearca sa se situeze in acord cu tendintele novatoare in domeniul noului curriculum.
2. PROIECTAREA DIDACTICA, SPECIFICUL PROIECTARII DIDACTICE IN GRADINITA
Aici poate da ori plan didactic ori de prezentata 2-3 etape ale proiectarii didactice in gradinita.
Sau sa detaliezi 2 -3 etape dintr- un plan de lectie. De exemplu:
PROIECT DIDACTIC
GRUPA: MARE PREGTITOARE
CATEGORII DE ACTIVITI:
Educarea limbajului: Atelierul de croitorie (lectura dupa imagini)
Activitate matematica: Verificarea numeratiei in limitele 1-10
DURATA: o zi
TEMA: ,,Croitorul
TIPUL ACTIVITII: Activitate integrat
SCOP:
Verificarea i aprofundarea cunotinelor copiilor referitoare la meseria de criotor, utiliznd
experiena socio-cognitiva acumulat prin intermediul activitilor din grdini.
OBIECTIVE OPERAIONALE:
- Sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza experientei,activitatii personale si a relatiilor
cu ceilalti si sa utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;
- Sa inteleaga si sa transmita mesaje simple;sa reactioneze la acestea;numrul la cifr
- Sa participe la activitati,atat in calitate de vorbitor,cat si in calitate de auditor;
- Sa numere de la 1 la 10,recunoscand grupele cu 1-10 obiecte si cifrele corespunzatoare;
- Sa efectueze operatii de adunare in limitele 1-8; exprimrii verbale.
- Sa recunoasca,sa denumeasca,sa construiasca utilizand forme geometrice diferite;
- Sa masoare lungimi si latimi ale obiectelor de imbracaminte,utilizand unitati de masura etalon.
FORME DE ORGANIZARE:
Activitatea ntregii grupe, mpletit cu cea pe grupuri mici i individual.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode i procedee: studiul de caz, conversaia euristic, observaia, explicaia, exerciiul,
problematizarea,dialogul, jocul liber, jocul dirijat, munca n echip, munca independent
Elemente de joc simularea, micarea, mnuirea materialelor, aplauze, cuvntul stimulator, bti din
palme
Resurse materiale: masina de cusut, diferite piese , bucati de material, foarfece, ace,ata,bolduri, metru
de croitorie, hartie alba, carioci, capsator, imagini cu diferite modele vestimentare, jetoane cu cifre, forme
geometrice, cuburi de lemn.
BIBLIOGRAFIE
M.E.N. Programa activitilor instructiv-educative n grdinia de copii, Editura Val Integral,
Bucureti, 20053
SCENARIUL ACTIVITATII
Dupa sosirea copiilor la gradinita,am deschis televizorul pe programul Fashion TV. In timp ce vizionau
programul,le-am canalizat atentia copiilor spre modelele de imbracaminte,croiala acestora,imprimeurile de pe
materiale.Dupa discutiile purtate,le-am adresat copiilor cateva intrebari:,,Cine credeti voi ca lucreaza hainele
noastre?, ,,Vreti sa aflati mai multe lucruri despre munca croitorului si despre materialele pe care le
foloseste?, ,,Doriti sa invatati si voi cate ceva din activitatea acestui meserias?.
Motivatia fiind astfel creata,s-a trecut la lucru.
Cu grupa intreaga s-a ,,citit imaginea Atelierul de croitorie.
2
Dupa ce copiii au aflat toate informatiile legate de meseria croitorului,s-a trecut la activitatea
pe arii de stimulare care este descrisa in continuare.
La Biblioteca,au denumit ustensilele folosite de croitor,au formulat propozitii,au reprezentat
grafic propozitia,cuvintele,silabele,au ,,scris semne grafice pe rochita(spatiile de pe rochita erau in numar de
8).
Pentru realizarea obiectivelor de la Activitatea matematica,i-am rugat pe copii sa numere cele 8
jetoane pe care erau desenate diferite unelte,de la 1 pana la 8.Iata cateva exemple de desene realizate pe jetoane
pentru a ilustra numerele:1 masina de cusut,2 bucati de material,3 tipare,4 papiote cu ata,5 centimetri de
croitorie,6 foarfece,7 ace,8 bolduri.Li s-a cerut apoi copiilor sa aseze jetoanele in ordinea crescatoare a
numerelor.
Pe rochita decorata le-am cerut sa lucreze in diverse spatii elementele grafice invatate,care sa
reprezinte imprimeul,dupa care au spus ce semn au scris pe primul rand,pe al cincelea,pe al optulea etc.
La sectorul Stiinta,copiii au masurat dimensiunile papusilor si ai ursuletilor (lungime,latime) si
le-au notat,au dat semne si au prins cu bolduri tiparele pe material.Am avut in vedere ca fiecare copil sa
primeasca 8 bolduri,apoi i-am intrebat: ,,Cate bolduri ai folosit pentru bluza?, ,,Dar in stanga?, ,,La
dreapta?, ,,Cate bolduri ai folosit la umeri?, ,,Dar in total?
Pentru realizarea obiectivelor activitatii de Educarea limbajului,le-am cerut copiilor sa descrie
ce au lucrat si cum.
Dupa ce au decupat piesele desenate,au confectionat cartea Catalog de moda,cu 8 pagini.
La Constructii,le-am sugerat copiilor sa redea imaginea unor obiecte potrivite temei.Astfel,au
realizat din forme geometrice creatii vestimentare,le-au numarat si au comparat rezultatele.
Din cuburile de lemn au realizat atelierul de croitorie.Apoi i-am intrebat cate piese
dreptunghiulare au folosit pentru peretele din dreapta si din stanga,cate patrate si cate triunghiuri,avand in
vedere tot timpul numararea de la 1 la 8.
La aria de stimulare Joc de rol,au aplicat,practic,toate cunostintele insusite in timpul activitatii
comune,dar si pe cele dobandite la centrele pe care si le-au ales si,cu ajutorul educatoarei,au realizat o bluza
fara maneci si o fusta pentru una dintre colegele de grupa.
La sfarsitul zilei,am organizat o parada a modei la care fiecare copil a fost rasplatit cu aplauze
si cu cate o floare.
EVENIMENTUL
CONINUTUL TIINIFIC
STRATEGII
EVALUAREA
DIDACTIC
DIDACTICE
(item)
MOMENT
Copiii sunt invitai n sala de grup
ORGANIZATORIC pentru a participa la ntlnirea de grup.
Se poart un dialog ntre educatoare
referitor la meseriile preferate.
Exerciiul
Studiul de caz
i
Conversaia
copii
Dialogul
ENUNAREA
TEMEI
I
OBIECTIVELOR
DESFASURAREA
ACTIVITATII
Expunerea
Observaia
Jocul liber
Exerciiul
Observarea
comportamentelor
copiilor
3
Zona Biblioteca:
-,,citescimaginea Atelierul de croitorie;
-denumesc uneltele folosite de croitor si
scopul pentru care sunt
folosite,formuland propozitii simple si
dezvoltate;
-,,scriu semne grafice pe
rochita,respectand directia de
trasare,spatiul si pozitia la masa de scris.
Zona Arta:
-creeaza modele cu imprimeuri si culori
diferite;
-decupeaza si lipesc aceste modele in
catalogul cu creatii vestimentare realizat;
-analizeaza diferite bucati de material.
Zona Stiinta:
-masoara dimensiunile unor
papusi,ursuleti;
-noteaza si compara aceste dimensiuni;
-creeaza tipare si fac semne dupa acestea
pe bucati de material;
-folosesc bolduri pentru fixarea tiparului
pe material;
-alcatuiesc intregul
(rochita,fusta,pantaloni) din 8 piese de
puzzle.
Zona Constructii:
-redau imaginea unor elemente (masina
de cusut,atelier,diferite piese
vestimentare).
Zona Joc de rol:,,De-a croitoreasa
-croiesc un tipar dupa masurile unei fetite
din grupa,apoi il aplica pe material pentru
a confectiona o bluza si o fusta cu
ajutorul colegilor si a educatoarei.
-insaileaza bucatile de material cu
ajutorul educatoarei:
Brainstorming-ul
Exerciiul
Joc
Explicaia
Exerciiul
Problematizarea
Problematizarea
Exerciiul
Item:
Foloseste bolduri
tot attea ct i
arat cifra.
Munca
independent
Expunerea
Activitate matematic Verificarea
numeratiei in limitele 1-8
-copiii numara de la 1 la 8,recunoscand
grupele cu 1-8 obiecte si cifrele
corespunzatoare;
-efectueaza operatii de adunare in limitele
1-8;
Explicaia
-recunosc,denumesc si construiesc
Exercitiul
utilizand forme geometrice diferite;
-masoara lungimi si latimi ale obiectelor
de imbracaminte,utilizand unitati de
masura etalon.
Capacitatea de
analiz generat i
de evideniere a
contribuiei
personale
este necesar.
-isi imbogatesc vocabularul activ si pasiv
pe baza experientei,activitatii personale si
a relatiilor cu ceilalti;
-utilizeaza un limbaj oral corect din punct
de vedere gramatical;
-inteleg si transmit mesaje
simple,reactioneaza la acestea;
-citesc dupa imagini despre meseria de
croitor.
Activitati de dezvoltare
Cu materialele realizate pe tot parcursul
zilei se va amenaja un col al toamnei,
cadru n care se va desfura euritmia
Darurile Toamnei pe un fond muzical
deosebit.
FEEDBACK-UL
EVALUARE
RETENIA
TRANSFERUL
NCHEIEREA
ACTIVITII
Conversaia
Evaluare
-autoevaluare
Conversaia
Convorbire.
Expunerea
Apreciere verbal
celorlalte activiti din programul copiilor. n acest context, se va desfura cel mult un opional pe sptmn, pentru
copiii cu vrste ntre 37 60 luni (3- 5 ani) i cel mult dou, pentru copiii cu vrste ntre 61 84 luni (5 7 ani).
Activitile desfurate n perioada dup-amiezii activiti recuperatorii pe domenii de nvare, recreative, de
cultivare i dezvoltare a nclinaiilor sunt tot activiti de nvare. Acestea respect ritmul propriu de nvare al
copilului i aptitudinile individuale ale lui i sunt corelate cu tema sptmnal/tema proiectului i cu celelalte
activiti din programul zilei.
4. JOCUL IN EDUCATIA TIMPURIE
La varsta prescolara jocul satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului, nevoie generata de
trebuinte, dorinte, tendinte specifice acestui nivel de dezvoltare psihologica. Sub o forma sau alta, jocul se regaseste la
copiii tuturor popoarelor, din cele mai vechi timpuri. Din aceste considerente, in gradinite, jocul este activitatea
fundamentala. Prin joc se manifesta, se exteriorizeaza intreaga viata psihica a copilului, se exprima cunostiintele,
emotiile, dorintele, chiar si acelea care nu pot fi satisfacute imediat. Jocul reprezinta, de asemenea, una dintre
modalitatile prin care copilul cauta sa recunoasca realitatea inconjuratoare. Acesta constituie, in esenta, principala
modalitate de formare si dezvoltare a capacitatilor psihice ale copilului.actionand asupra obiectelor si fiintelor din jur,
copilul cunoaste treptat aceasta lume, isi satisface nevoia de miscare si intelegere, dobandeste incredere in fortele
proprii, se defineste pe sine ca personalitate.
In joc,copilul este independent, nu are nevoie de sprijinul adultului, se poate intrece cu prietenii sau colegii- care-i
sunt egali. El nu mai este la discretia autoritatii adultului, ci are camp de manifestare deplina a intelectului, a vorbirii, a
imaginatiei, a vointei, a activitatii. In joc adultul are doar rolul de sursa de inspiratie pentru copil.
Clasificarea jocurilor a preocupat pe multi specialisti in domeniul pedagogiei prescolare. In scop didactic vom opta
pentru urmatoarea clasificare:
a) Jocurile spontane sunte cele in care lipseste interventia dirijata. Educatoarea poate observa copii, preferintele lor in
alegerea jocurilor si le poate pregati materiale, jucarii, continuturi sau variante. Interventia ei va fi cat mai discreta,
pentru a nu perturba si deranja copii in timp ce se joaca.
b) Jocul-exercitiu sau functional are rolul de antrenament al analizatorilor, al limbajului sau al deprinderilor
motrice. Copilul sare, alearga, selecteaza obiecte dupa marime, forma, culoare; isi exerseaza atentia. Elementele
de joc si regulile sunt simple, importanta competitiei cu sine sau cu altii fiind predominanta. Jocul de exersare
trebuie acceptat si incurajat de adult, sa puna la dispozitia copiilor obiectele solicitate.
c) Jocul simbolic sau de creatie. Subiectul si regulile acestui joc sunt inventate de copii. Se intalnesc o multime
de variante precum jocuri cu subiecte din viata cotidiana, jocuri cu subiecte din povesti si basme, jocuri sugerate
de obiecte uzuale pe care le utilizeaza in alte scopuri sau jocuri de constructie cu diferite materiale. Copii de
costumeaza, schimba imbracamintea papusilor, joaca roluri sau le interpreteaza cu ajutorul papusilor sau al
teatrului de papusi. Adesea, prescolarii aleg subiecte fanteziste, despre viitor, despre roboti, extraterestri, fiinte
ireale. Spre grupa mare, jocul de creatie devine mai complex, intervin intelegeri asupra respectarii regulilor sau un
plan sumar al jocului, se negociaza variante, ramanand insa loc si pentru improvizatii.
d) Jocul de constructie trece de la manipularea materialului de construcie cu eventuale ncercri i reuite de
suprapuneri, specific la 3 ani, la realizarea unor construcii sofisticate din cuburi, combino i lego. Subiectele acestor
construcii pot fi propuse de aduli sau sunt alese de copii n funcie de interese, de aspecte ce i-au impresionat n
momente anterioare jocului, sau pot fi sugerate de natura materialelor utilizate. Uneori, jocurile de construcii ofer i
modele" sugestie pe care copiii le ignor la 3-4 ani, ncearc s le rezolve, din ce n ce mai performant pe la 5 ani iar
ctre 6 ani ncearc s le depeasc. Deseori jocul de construcie precede sau se ngemneaz cu jocul de creaie. Prin
el copiii i construiesc cadrul de joc necesar subiectului din jocul de creaie: antierul, trmul zmeilor, cabinetul
doctorului, grdina zoologic etc. Jocurile de construcie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilor
manuale ale copiilor.
e) Jocul de micare este strns legat de specificul vrstei, o vrst a dinamismului, a micrii. El se va pstra pn la
vrsta adult, mbrcnd alte forme dar pstrndu-i motivaia interioar. La vrsta precolar micrile ncep s fie
ncadrate ntr-un anume context carereflect fragmente din viaa real, n special din viaa celor care nu cuvnt".
Literatura de specialitate enumera jocurile Broasca i barza", Pisica i vrbiile", Lupul i oile" etc., n grdini sau
n grupul de joac se reiau sub forma jocurilor de micare conflicte arhicunoscute din filmele de desene animate;
astfel, personaje ca Tom i Jerry, Chip i Dale renvie cu ajutorul copiilor.
Deosebit de rspndite sunt jocurile fr o tematic anume, jocuri cu reguli ce au ca scop exersarea unor deprinderi
motrice: atmosfera de joc este realizat prin spiritul de competiie imprimat. Din aceast categorie fac parte: otronul,
Elasticul, Coarda, Cine alearg mai repede? etc. Pe msur ce se nainteaz ctre vrsta colar mic, jocurile de
micare cu subiect vor ctiga n complexitate n vreme ce cele cu reguli vor recurge la formule din ce n ce mai
complicate. Acest tip de jocuri este, n general preluat de la generaiile anterioare chiar dac, fiecare generaie
realizeaz uneori prelucrri i adaptri specifice.
7
f) Jocul didactic este un mijloc de accelerare a trecerii de la joc la invatare, deoarece imbina ludicul cu asimilarea de
cunostinte si formarea unor capacitati de cunoastere. Jocul didactic este propus, organizat si condus de educator, in
scopul realizarii unor sarcini didactice precise. Exista o mare varietate de jocuri didactice, inspirate din jocuri spontane
ale copiilor, dar urmarind obiective intelectuale, motrice, de socializare, de repetare a unor cunostiinte insusite sau de
exersare a unor deprinderi. In aceasta categorie sunt incluse jocuri de miscare cu reguli, ce contribuie la dezvoltarea
atentiei, memoriei, imaginatiei, la exersarea unor automatisme, miscari, actiuni simple, prin imitarea unor activitati
reale.
Jocurile senzoriale viseaza vazul, auzul, simtul tactil (legare la ochi), mirosul sau simtul orientarii.
Jocurile logice propun copiilor compararea sau clasificarea pieselor dupa anumite criterii date, apoi
drescrierea lor si motivarea alegerii.
Jocurile gramaticale si cele lexicale vizeaza utilizarea unor forme corecte de exprimare, de exemplu: Eu
spun una, tu spui multe, desparirea in silabe, identificarea sunetelor cu care incep sau se termina cuvintele s.a.m.d.
Jocurile de constructie dupa model vizeaza executia corecta, dupa un plan. Jocul didactic trebuie sa
trezeasca interesul copiilor, sa-i angajeze plenar, sa-i distreze.
Cand copilul se joaca cu alti copii, el invata sa respecte reguli si algoritmi ce constituie temeiul conformarii
la normele de comportare sociala, morala. Invata sa imparta jucariile cu altii, sa colaboreze cu coechipierii, isi dezvolta
altruismul, spiritul de echipa, comunicarea cu ceilalti, prin urmare devine mai sociabil, mai tolerant fata de cei din jur,
mai atent la dorintele si sugestiile celorlalti.
Jocul se intercoreleaza cu invatarea si cu creatia. Jocurile cu subiect din viata, din povesti si basme
presupun cunoasterea acestora, dar implica si creativitate si expresie in interpretare. Jocurile cu text si cantec ii
aproprie de creatiile muzicale si literare. Jocurile de masa presupun invatare si crearea de variante.
Jocul este un minunat mijloc de cunoastere si autocunoastere, de exersare a unor capacitati, de socializare
primara, de antrenare a capacitatii cognitive si de exteriorizare a emotiilor si sentimentelor. Desi este un mijloc de
relaxare si distractie, jocul are importante functii instructiv-educative. El contribuie, prin continutul sau obiectual sau
logic la dezvoltarea intelectului. Orice joc include elementeafective: bucurie, surpriza, satisfactie sau insatisfactie.
5. MODALITATI SPECIFICE DE REALIZARE A ACTIVITATII DIDACTICE IN EDUCATIA TIMPURIE
n grdini, ca i n la celelalte niveluri ale nvmntului, metodele/modalitatile de nvare fac parte
din activitatea comuna a personalului didactic si a copiilor educai. n afara de eficiena limitat, concretizat la
un moment dat n dobndirea anumitor scopuri si de economia de timp si de mijloace necesare educaiei, acestea
sunt importante si pentru ca vor genera atitudini pozitive fata de propria educaie, fata de educaia organizata,
sistematica, in general, precum si pentru ca vor iniia un stil cognitiv dominant, mai mult sau mai puin productiv,
mai mult sau mai puin aductor de rezultate si satisfacii, ceea ce constituie aporturi formative majore.
Dintre aceste modalitati amintim:
CONVORBIREA este o activitate care i pune pe copii n situaia de a exprima independent, folosind
cuvinte intrate in vocabularul lor activ, n urma unor activiti de observare, povestire, jocuri didactice, lecturi pe
baza de imagini sau in contactul direct cu obiectele si fenomenele lumii nconjurtoare.. Ei au posibilitatea de a se
exprima si de a-si susine prerile in faa unui colectiv, dezvoltndu-si curajul opiniei, caliti ce le sunt necesare
la intrarea in clasa nti.
Caracteristici:
este o activitate complex de evaluare a limbajului;
se bazeaz pe cunotine nsuite anterior in alte activiti;
reuita acestei activiti este condiionat de volumul de cunotine acumulate si de temeinicia nsuirii lor;
se folosete cu precdere metoda conversaiei, pe o durata mai lunga, fr suport intuitiv;
se organizeaz un numr relativ redus de activiti de convorbire, la grupa de cinci-apte ani;
prin aceasta activitate se actualizeaz si sistematizeaz cunotinele, se dezvolta la copii capacitatea de a-si
ordona si sistematiza reprezentrile despre lumea reala;
aceasta activitate contribuie la exersarea exprimrii copiilor; pentru a rspunde ntrebrilor, copiii trebuie sa
selecteze lexicul adecvat, sa utilizeze anumite structuri gramaticale, concomitent cu urmrirea desfurrii
discuiei, pentru a completa rspunsurile colegilor si pentru a continua logic dialogul;
participarea copiilor la convorbire necesita activitate intelectuala intensa;
percepia lor ctre elemente eseniale si ctre detalii semnificative, organiznd gndirea. ntrebrile trebuie sa
asigure nelegerea unitara a tabloului, sa conduc spre concluzii pariale si finale.
Teme pentru lectura pe baz de imagini
Familia mea; Camera copiilor; Copiii i ajuta pe prini; Copiii se joaca ( la grdini, in camera
copiilor, iarna, vara ); Micul gospodar; Prietenii omului ( biectele de uz personal ); Despre o meserie frumoasa;
De ziua celor dragi; De ziua mamei ; Toamna in parc; n livada; Despre o meserie frumoasa; In excursie; In
parc; La ferma de psri / animale; Frumuseile tarii; Obiceiuri de iarna; La spectacol; O zi in grdini; Copii,
oocrotiti Pamantul!; Copiii Romaniei; Ce imagine urmeaza?
POVESTIREA
Povestirea este una dintre activitile de educare a limbajului cele mai plcute copiilor, ntruct le satisface
nevoia de cunoatere si de afectivitate, le stimuleaz imaginaia si constituie cadrul optim de exersare a capacitii
de comunicare.
Ca activitate specific nvmntului precolar, povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice:
gndirea logic, copiii trebuind sa rein desfurarea evenimentelor si sa le expuna pe baza unor
procedee si mijloace specifice ( de exemplu, pe baza intrebarilor formulate de educatoare, pe baza unor ilustraii
sau desene s.a. );
imaginaia, proces cognitiv complex de exersare prin crearea unor imagini noi pe baza prelucrarii
reprezentarilor si a experientei cognitive anterior formate;
limbajul, ca mijloc fundamental de comunicare.
Limbajul si gndirea se intercondiioneaz, se constituie ca unitate intre comunicaional
( transmitere de informaie ) si cognitiv. Gandirea se dezvolta avand ca suport limbajul, iar limbajul este expresia
nivelului de dezvoltare a gandirii.
povestirea contribuie, de asemenea, la dezvoltarea ateniei datorita creia copiii memoreaz numele
personajelor, fragmente de povestiri si povesti, rein succesiunea ntmplrilor, trsturi si comportamente ale
personajelor s.a.
n grdinia de copii se desfoar doua tipuri de povestiri:
a)Povestirile educatoarei
b) Povestirile copiilor
a)POVESTIRILE EDUCATOAREI sunt expuneri orale ale unor opere literare ( povesti, povestiri), realizate de
ctre educatoare. Aceste activiti se organizeaz cu ntreaga grupa, ca activitate obligatorie sau in timpul
jocurilor si activitilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. Prin coninutul ei, aceasta activitate
lrgete sfera de cunotine ale copiilor. Acetia urmresc cu atenie ntmplrile basmului sau ale povestirii,
memoreaz, descoper trsturi si comportamente ale personajelor, analizeaz si compara, stabilesc anumite
relaii intre fapte si personaje, ajung la generalizri. Receptarea atenta a povestirilor contribuie la familliarizarea
copiilor cu structura limbii, cu bogatia si expresivitatea limbjului; ei i nsuesc cuvinte cu sensuri proprii si
figurate, expresii poetice, formule specifice acestor creaii literare, construcii ritmate si rimate, zicale, proverbe,
structuri gramaticale.
Povetile au att valoare formativa, cat si etica, contribuind la formarea contiinei morale; copiii descoper
trsturi de caracter, i aleg modele de viaa, cunosc ntruchipri si manifestri ale binelui si ale rului ( de
exemplu, in Scufia Roie de Charles Perrault, Pungua cu doi bani, Capra cu trei iezi si Ursul pclit de vulpe
de Ion Creanga, Povesti de Hans Christian Andersen s.a.)
Copiilor de trei ani le sunt accesibile att povestirile realiste, ct si cele fantastice, care corespund nevoii lor
de cunoatere si de afectivitate si care le pot influena comportarea.
Povetile si povestirile au teme variate:
lumea copilriei si viaa adulilor;
povestiri despre vieuitoare;
poveti in care elementele realiste se mbin cu cele fantastice.
Multe basme au ca tema relaia dintre copii si prini ( de exemplu: mama vitrega, mprteasa rea din Albaca-Zapada si cei apte pitici de Fraii Grimm, baba din Fata babei si moneagului de Ion Creanga s.a. ).
11
Tematica operelor literare expus in activitatea de povestire se difereniaz de la o grupa de vrsta la alta. La
grupa mica povestirile trebuie sa fie scurte, accesibile, atractive, sa dezvolte sentimente si stri afective pozitive.
La grupa mijlocie se pot folosi opere literare care sa-i familiarizeze pe copii cu diverse aspecte la vieii si sa le
influeneze comportamentul. La grupa mare pregtitoare povestirile devin mai complexe, au ca scop sesizarea
planului real si a celui ireal, stimularea creativitii copiilor, exersarea capacitii de comunicare.
Prin activitatea de REPOVESTIRE a textelor literare ( povesti, povestiri ) expuse de educatoare, se dezvolt
gndirea logica si memoria copiilor, se exerseaz vorbirea. Copiii trebuie:
s redea ntmplri reale sau imaginare in succesiunea lor;
s desprind trsturi ale personajelor-,
s aprecieze fapte ale acestora;
s comunice gnduri si impresii despre ntmplri si personaje;
s aleag personajul care le-a plcut sau pe care-l considera model, motivndu-i preferina.
n repovestire contribuia copiilor este restrns.
n funcie de vrst, ei redau mai simplu sau mai dezvoltat coninutul literar; reproducerea trebuie sa fie
exacta, cu mijloace lingvistice proprii, corecte sub aspect fonetic, lexical si gramatical.Activitatea de repovestire
se poate organiza ncepnd cu grupa mica, dar povetile si povestirile trebuie sa fie simple, accesibile. Reuita
activitii de repovestire depinde de gradul de nsuire a povestirii de ctre copii, adic de:
nsuirea contient;
nsuirea temeinica a povestirii.
Pentru realizarea acestui deziderat se impune necesitatea repetrii povestirii n afar activitii obligatorii si
necesiitatea expunerii in sala de grupa a unor tablouri sau ilustraii ce redau coninutul povestirii.
Atat repovestirea unui text literar, ct si povestirea creat de educatoare se pot realiza in forme diferite:
a.repovestirea pe baza unor tablouri/ilustraii ce redau episoadele principale ale povestirii;
b.Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunztor fragmentelor logice ale povestirii;
c. Repovestire liber;
d. Repovestire pe baza unui text citit.
Repovestirile pe baza de tablouri / ilustraii si cele pe baza unui plan verbal le ofer copiilor puncte de sprijin.
EXEMPLIFICARE
Plan de ntrebri dezvoltat pentru povestirea Ursul pclit de vulpe de Ion Creanga.
Unde se afl vulpea?
Cine venea pe drum?
Cum i-a fcut rost de mncare vulpea?
Ce a facut taranul cnd a vzut vulpea in mijlocul drumului?
Cum l-a pacalit vulpea pe urs?
La grupa mare, planul de ntrebri este mai redus:
- Cum a reuit vulpea s-i gseasc hrana?
Cum l-a pclit vulpea pe urs?
Planul verbal pentru basmul Alba -ca- Zpada si cei apte pitici de Fraii Grimm.
mprteasa dorete sa aib o feti.
mprteasa mama vitrega hotrte sa scape de Albaca Zpada.
Alba ca Zpada ajunge la casa piticilor.
mprteasa cea rea ncearc sa o omoare pe prines.
Prinesa este salvat de un fiu de mprat.
mprteasa cea rea este pedepsita.
ncheierea activitii se poate realiza prin:
- povestirea integral a coninutului povestii / povestirii;
aprecierea faptelor personajelor din poveste / povestire ( fapte bune fapte rele si motivarea acestora );
alegerea unui personaj preferat si motivarea alegerii;
- redarea, prin desen, a unei secvene din poveste / povestire sau a unui personaj ndrgit;
- recompensarea din fragmente a unei imagini din poveste / povestire ( puzzle ).
B) POVESTIRILE COPIILOR apar sub form:
- repovestire;
12
Cele mai frecvente tipuri de povestiri create si practicate in grdinia de copii sunt povestirile copiilor
create pe baza unui sir de ilustraii si povestirile cu nceput dat.
Povestire creata pe baza unui ir de ilustraii
n povestirile create pe baza ilustraiilor este necesar ca numrul ilustraiilor sa se situeze intre 3 si 5,
sa fie necunoscute copiilor, sa nfieze momente reprezentative, in succesiunea logica, sa prezinte personajele
principale. Ilustraiile trebuie sa ndeplineasc si urmtoarele condiii:
s fie simple si accesibile copiilor;
s nfieze aspecte cat mai apropiate de experiena de via a copiilor;
s aib valoare educativa si estetica;
s emoioneze;
s fie vizibile pentru toi copiii.
n construirea povestirii trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustraiei ( cadrul
aciunii, personajele, aciunile acestora, gesturile, eventual stri sufleteti ale acestora ); povestirea sa conin
evenimente in succesiune logica; ntmplrile si personajele sa corespunda temei si coninutului ilustraiei.
ncheierea activitii consta in actualizarea unor povestiri nrudite prin tema cu povestirea creata de copii si
sublinierea mesajului.
Activitatea se poate finaliza cu un joc de micare sau cu un joc muzical.
Povestirile cu inceput dat
n aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze, cu mijloace lingvistice proprii, o povestire al crei
nceput este dat de educatoare. Specificul acestei activitati consta in schimbarea rolului copiilor; din ascultatori ei
devin povestitori, care trebuie sa continue povestirea nceput de educatoare. Realizarea acestei activiti impune
ndeplinirea urmtoarelor obiective:
s asculte cu atenie expunerea educatoarei;
s sesizeze si s rein elementele semnificative ale naraiunii;
s prezinte corect, logic, coerent evenimente si personaje cu trsturi adecvate;
s-i imagineze ntmplri si personaje adecvate nceputului povestirii.
Reuita activitii este determinata de calitile nceputului dat si de deprinderile copiilor formate n
activitile anterioare.
nceputul dat trebuie:
- s trezeasc interesul copiilor;
- s le strneasc imaginaia;
- s sugereze subiectul pe care copiii trebuie sa-l dezvolte in expunere; de aceea se recomanda sa fie inspirat
din viata copiilor, a adulilor, a animalelor.
Reuita activitii este condiionata si de momentul in care educatoarea ntrerupe expunerea; acest moment
trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continuarea povestirii in mod personal si atractiv. La ntreruperea
relatrii, educatoarea trebuie sa pun cteva ntrebri ajuttoare sau sa dea sugestii suplimentare.
n ncheierea activitii, educatoarea va evalua povestirile, apreciind-o pe cea mai reuita.
n cazul in care nici o povestire nu ndeplinete cerinele didactice, educatoarea trebuie sa compun o
povestire care sa fie model pentru copii.
MEMORIZAREA ACTIVITATE DE FIXARE
Memorizarea este o activitate de educare a limbajului, axata pe obiectivele nvmntului precolar pe
particularitile de vrst ale copiilor. Valoarea formativ a acestei activiti se concentreaz pe dezvoltarea
memoriei logice voluntare a precolarilor, avnd ca premise specificul proceselor psohice la aceasta vrst.
Memoria este un proces psihic constituit din trei faze succesive: faza de achiziie, ( memorare ), faza de reinere (
pstrare ) si faza de reactivare ( actualizare ) cu doua momente: recunoaterea si reproducerea. Alturi de
gndire, memoria st la baza activitii de nvare. ( Dicionar de pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucureti, 1979, p. 269. )
Memoria precolarilor are caracteristici specifice:
caracterul concret-intuitiv;
mare plasticitate;
uurina cu care copilul memoreaz, pstreaz si reproduce ceea ce are rezonan afectiva pentru el
( memoria este activ );
tendina memorrii pasive, involuntare;
14
sa se exprime prin desen, pictura si modelaj. Aceasta ultima varianta de exprimare este utilizata mai des de catre
copiii mai emotivi, care se refugiaza in lumea culorilor.
Activitatile artistico-plastice (desen-pictura-modelaj) sunt concepute conform nivelului de varsta al copilului,
de la 1,6 luni pana la 6/7 ani. Prima forma de exprimare grafica a copiulului mic este mazgalitura. Acesta are un
intreles pentru el, desi adultii nu percep reprezentarea. Treptat, cu ajutor si perseverenta, copiii invata sa redea
obiecte sau chiar imagini respectand realitatea.
Prin DESEN copilul se simte important, descoperind o alta varianta de exprimare a ceea ce simte, a ceea ce
gandeste si cum percepe lumea inconjuratoare. Atat educatoarele, cat si parintii trebuie sa incurajeze si sa ghideze
pasii copiilor pentru dezvoltarea gustului pentru frumos, arta si pentru dezvoltarea unei personalitati complexe.
Elementele plastice care se invata la gradinita sunt: punctul, linia, pata de culoare, forma si combinatii ale
acestora.
In prima etapa, copilul invata sa deseneze utilizand creionul grafic, apoi creioanele colorate si mai tarziu carioca.
Pentru utilizarea elementelor grafice si instrumentele specifice desenului, educatoarea trebuie sa proiecteze
activitati cu teme simple precum: Fulgerul, Floarea, Nori, Soarele, Omul, Bradul, Copacul, Sacul, Clopotelul,
Masina, Steluta, iar mai apoi trece la compozitii simple, apoi mai complexe, avand ca posibile teme Anotimpurile,
Familia, La Bunici, Prietenii, Jucariile Mele, Parcul etc.
Din punct de vedere psihologic, desenul poate fi utilizat fie ca test de inteligenta, fie ca test de personalitate. Ca
test de inteligenta- testul omului- detaliile anatomice si vestimentare calculeaza varsta mentala a copilului. Testul
omului arata expresia de sine sau a corpilului. Ca test de personalitate desenul este luat dtept oglinda de reflexie a
personalitatii. Copilul deseneaza spontan, ce este important pentru el pozitiv si negativ. Pentru copil, desenul
exprima un fel de proiectie a existentei sale. Persoana desenata este copilul insusi caruia, de multe ori ii da propria
varsta si sex. Diferente semnificative in reprezentarea grafica a omului pot indica tendinte regresive sau tendinta
de a creste. Persoana desenata reprezinta expresia de sine si imaginea corpului cu emotiile traite de copil. Modul
in care il reprezinta depinde de dorintele sau defectele acestuia. Prin acest proces de proiectie, copilul poate sa isi
prezinte problemele sale, sentimentul de sine, anxietatea si mecanismele sale de reactie sau mecanismele de
aparare.
Interpretarea desenului depinde de o serie de factori si anume: maturitatea intelectuala, perceptiva si vizuala a
copilului, locatia unde este realizat (acasa, la gradinita, la cabinetul psihologului), relatia care se stabileste,
momentul in care este realizat, aspectul adaptativ (Cum accepta copilul sarcina?, Raspunde spontan?, Pune
intrebari inainte sa inceapa?, Cererea a fost simtita ca fiind frustranta? etc).
Activitatea de PICTURA se desfasoara diferit de cele de desen prin faptul ca se utilizeaza instrumente diferite
(pensula, acuarele, guase, pasta de dinti, paie, dopuri de pluta etc.) pastrandu-se aceleasi teme sau se pot alege si
altele, in functie de context si de varsta copilului.
Prima forma de exprimare prin pictura la copiii mici este dactilopictura sau pictura cu degetelul. La aceasta
varsta, copiii nu au bine dezvoltati muschii mici ai mainii si nu isi pot coordona bine miscarile, fiin-du-le foarte
greu sa picteze cu pensula. De aceea, invata sa picteze mai intai cu degetul, urmarind ca mai apoi sa utilizeze
pensula sau alte instrumente (vata, stampile etc).
Pentru dezvoltarea imaginatiei, educatoarele pot da copiilor teme concrete de realizat sau ii pot lasa sa aleaga
singuri ceea ce vor sa redea prin desen si culoare.
Asadar, prin pictura, desen si modelaj, adultul formeaza copiilor deprinderi de lucru, capacitati de exprimare, in
ajuta pe copil sa realizeze corespondente intre elementele de limbaj plastic si natura, stimuleaza expresivitatea si
creativitatea si nu in ultimul rand, dezvolta armonios si multilateral personalitatea copiilor.
COLAJUL este un procedeu tehnic aprut n arta modern, care const n lipirea pe acelai tablou sau
pe o suprafa limitat foaie de desen sau alt suport - a unor elemente eterogene , n vederea obinerii unui efect
de ansamblu, de natur estetic. n realizarea unui colaj putem utiliza mai multe tehnici :
tehnica formelor rupte
Se pot folosi pentru rupere hrtie colorat, pictat chiar de copii, ilustraii colorate, afie vechi, ziare
rupte spontan, direct, fr a fi schiat cu creionul vreun desen sau alt imagine grafic. Formele rupte de culoare
deschis se pot aplica pe un fond nchis i invers. Se pot realiza compoziii prin mozaic, situaie n care formele
sunt alctuite din mici bucele de hrtie sau carton colorat, alturate i lipite cu aracet sau alt soluie de lipit.
Subiectele pot fi: omul, copacul, obiecte casnice, flori, animale, etc.
tehnica formelor tiate din hrtie
Este o tehnic plat ce se poate folosi n lucrri de tip afi sau gazet de perete. Aceasta presupune
tierea formelor de hrtie cu ajutorul foarfecii dup un contur executat anterior. Formele de hrtie se taie ntregi
sau se secioneaz n pri, dup care se aaz ntr-o anumit compoziie. Golurile rmase dup decuparea
formelor din hrtie se pot lipi pe un alt suport, obinndu-se imagini noi prin tehnica decolajului.
16
afirmarea de sine i pentru instruirea conform nevoilor i capacitilor fiecruia pregtirea de nivel superior a
educatorilor care s le permit nelegerea complex a situaiilor de nvare. nvmntul precolar actual urmrete
abordarea integral a copilului i a educaiei sale, nediscriminarea educaiei, implicarea familiei i a comunitii n
educaia copilului, dezvoltarea politicilor educative de responsabilizare, precum i dezvoltarea organismelor societii
civile care s promoveze alternative educaionale specifice vrstei.
Reforma sistemului de nvmnt are ca obiective schimbarea mentalitii i formarea unor dascli flexibili; gndirea
educaiei formale ne impune i ne obliga s schimbm relaia cu copiii i ntre copii, promovnd sprijinul reciproc i
dialogul constructiv prin noi strategii.
Noul, necunoscutul, cutarea de idei prin metodele interactive confer activitii mister didactic se
constituie ca o aventur a cunoaterii n care copilul e participant activ pentru c el ntlnete probleme, situaii
complexe pentru mintea lui de copil dar n grup, prin analize, dezbateri, descoper rspunsurile la toate ntrebrile,
rezolva sarcini de nvare, se simte responsabil i mulumit n finalul activitii. Astfel efortul copiilor este unul
intelectual de exersare a proceselor psihice i de cunoatere, de abordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare
dect cele clasice prin studiul mediului concret i prin corelaiile, elaborate interactiv, n care copiii i asum
responsabilitatea i verific soluii, elaboreaz sinteze n activiti de grup, intergrup, individual n perechi. Ideile
grupului au ncrctura afectiv i originalitate atunci cnd respect principiul flexibilitii.
Lumea n care trim se schimb i odat cu ea educaia; sursele de informare pentru aduli i copii sunt multe nct
pentru cei atrai de nou, de spectaculos, una pare mai atractiv dect alta.
Copiii primesc prin diferite ci, canale, prea multe informaii pe care nu le rein i nu au nici capacitatea
de selecie a acestora. Unul din obiectivele concrete ale reformei n nvmntul romnesc este i reevaluarea
coninuturilor de predare-nvare, coninuturi care implic convertirea nvmntului dintru-unul preponderent
reproductiv ntr-unul n esen creativ.
Coninuturile sunt orientate spre copil i se adreseaz nou, educatoarelor, care avem posibilitatea s ne punem n
valoare creativitatea i libertatea de a alege tema i mijloacele de realizare n funcie de specificul grupei, grdiniei i
al comunitii locale.
Noile uniti de nvare propuse de programa actual pentru nvmntul precolar au n vedere
simplificarea activitilor n ceea ce privete bogia informaiilor abordate n cadrul fiecreia ct i din perspectiva
organizrii acestora.
Prin metodele interactive, de grup copiii i exerseaz capacitatea de a selecta, combina, n viat lucruri de care vor
avea nevoie n viata de colar i de adult. ns conexiunile pe care le fac acetia uimesc mintea unui adult.
Stimularea creativitii copiilor este favorizat de metodele interactive, copiii descoper o noua experien,
interrelaionm n grupuri de nvare activ aceea de a studia, investiga i capt ncredere n capacitile individuale
i ale grupului.
Situaiile de nvare rezolvate prin metodele interactive de grup dezvolt copiilor gndirea democratic deoarece ei
exerseaz gndirea critic i neleg c atunci cnd analizeaz un personaj, comportamentul unui copil, o fapt, o idee,
un eveniment critica comportamentul, ideea, fapta nu critica personajul din poveste sau copilul, adultul.
Dup fiecare metoda aplicat se pot abine performante pe care copiii le percep i-i fac responsabili n rezolvarea
sarcinilor de lucru viitoare. Copiii neleg i observ c implicarea lor este diferit, dar ncurajai i vor cultiva dorina
de a se implica n rezolvarea sarcinilor de grup, s aib rbdare cu ei, exersnd i tolerana reciproc.
i educaia integrat este o modalitate nou, o strategie modern, iar conceptul de activitate integrat se refera la o
activitate n care se abordeaz metoda n predarea, nvarea cunotinelor mbinnd diverse domenii de formare a
comportamentelor i abilitilor precolaritii.
Aceasta manier de organizare a coninuturilor nvmntului este oarecum similar cu interdisciplinaritatea n sensul
c obiectul de nvmnt are ca referin nu o disciplin tiinific ci o tematic unitar, comun mai multor
discipline, dar nu trebuie s facem confuzie ntre cele dou concepte i s identificm interdisciplinaritatea (ca o
component a mediului pentru organizarea cunoaterii) i integrarea (ca o idee sau un principiu integrator care rupe
graniele diferitelor categorii de activiti i grupeaz cunoaterea n funcie de tema propus de educatoare ori de
copii.
Integrarea presupune revenirea n acelai loc, n aceeai activitate a mai multor activiti de tip succesiv care conduc la
atingerea obiectivelor propuse, la nsuirea coninuturilor, la realizarea n practic a proiectului didactic propus fiind o
strategie ce presupune reconsiderri radicale nu numai n planul coninuturilor ci i n ambiana predrii i nvrii.
Predarea tematic se concretizeaz printr-o planificare pe termen lung sau scurt care reflect relaiile dintre tema
propus, domeniile de cunoatere i centrele de cunoatere. Aceast planificare trebuie s fie flexibil, deschis,
adaptrii la evenimentele speciale i presupune capacitatea educatoarei de adaptare la schimbrile care pot interveni,
determinate de interesele copiilor.
Educaia integral permite realizarea tematicii astfel nct copiii acumuleaz informaii i satisfac interesele, particip
prin implicare att efectiv ct i afectiva prin antrenarea unor surse ct mai variate, prin prezentarea coninutului cu
ajutorul experienelor diverse, exersrii tuturor analizatorilor, al nvrii prin descoperire.Fiecare partener n educaie
18
i are rolul su n conturarea unei clase echilibrate, asigurnd o organizare participativ care include sau presupune un
climat deschis, agreabil, senin, n care disciplina este realizat cu copiii, situaiile de nvare se bazeaz pe experiene
i ncercri, pe stabilirea legturilor de cauzalitate. Activitile integrate sunt cele prezente n planificarea
calendaristica, proiectate conform planului de nvmnt, orarului aferent nivelului de vrst, susinute de experiena
cadrului didactic. Scenariul educatoarei i orienteaz pe copii s opteze pentru diverse centre care ofer posibilitatea
alegerii domeniilor de nvare i a materialelor. Varietatea acestora ncurajeaz copiii s manifeste, s observe, s
gndeasc, s exprime idei, s interpreteze date, s fac predicii, s-i asume responsabiliti i roluri n microgrupul
din care fac parte. O analiz comparativ ntre tradiional i noile metode arat c multe schimbri constau n faptul c
l plaseaz pe copil n procesul educativ dup cum urmeaz: n aceste demersuri locul primordial l ocupa copilul de la
sugerarea temei i pn la identificarea unor situaii de cercetare soldate cu soluii proprii, de la un proces didactic
fragmentat la unul integrat, global. Educaia integrata este un proces complex iar ceea ce am ncercat s aducem n faa
dumneavoastr sunt proiectele unor activiti integrate. Metoda proiectelor este o strategie de nvare la nivelul
nvmntului preprimar i primar considerat ca o modalitate modern de optimizare a potenialului intelectual al
copiilor, se adreseaz competentelor copilului acceptndu-l i ca drept cunosctor al propriilor interese. Aadar un
proiect este o investigare a unui subiect a idealului ctre care copilul i ndreapt ntreaga atenie i energie . proiectul
i implic pe copii n conducerea investigaiei n mediul imediat i ceea ce este absolut deosebit din punct de vedere al
parcurgerii individuale, a nvrii i a ritmului propriu, proiectul poate fi dus la bun sfrit de un grup mic de copii, de
ntreaga grup sau ocazional de un singur copil. Vzut n plan teoretic ca o metoda global, cu un puternic caracter
interdisciplinar, ca o metod care stimuleaz i dezvolt multilateral personalitatea n curs de formare a copilului. n
plan practic el se definete ca un efort deliberat de cercetare al copiilor concentrat pe depistarea detaliilor i
nelegerea subiectului n ntreaga sa amploare i nu pe gsirea de rspunsuri corecte la ntrebrile puse de adult.
Susinem aplicarea metodei proiectelor tematice alturi de structurarea tradiional a activitii didactice avnd n
vedere c permite organizarea progresiv a activitii copiilor n funcie de dezvoltarea lor de interesul manifestat i de
gradul de cunoatere al temei propuse; proiectul le ofer copiilor contexte n care pot valorifica nenumrate i variate
comportamente, abiliti.
Concluzii
ntr-o reform structurat a nvmntului romnesc, pe baza noilor reglementari legislative, avem credina c
nvmntul precolar ca prioritate naionala se va aeza pe coordonate moderne n contextul ideilor pedagogice
europene cu obiective care dezvolt ntreaga personalitate a copilului construit pe opiune i pe libertate. Cadrul
reformator al nvmntului actual cuprinde i noul curriculum pentru nvmntul precolar gndit n spiritul
aplicrii metodei proiectelor. Aciunile educative ntreprinse satisfac nevoia de cunoatere a copilului , vin n
sprijinul formrii personale, a dezvoltrii unor capaciti , comportamente , abiliti pe care le poate utiliza singur
oricnd are nevoie. O analiza comparativ ntre tradiional i modern arat c majoritatea schimbrilor constau n
faptul c l plaseaz pe copil n procesul educativ. Descifrarea, organizarea i aplicarea metodelor noi este un
proces care transform activitatea didactic n una cooperant, modern flexibil, accesibil ,plcut, democratic.
Pentru realizarea acestor obiective este necesar ca societatea s contientizeze i s respecte drepturile copilului,
s schimbe mentalitile, s aduc o noua concepie, privind copilul c membru al comunitii, s ajute la
formarea unor relaii de tip democratic, referitor la familie, comunitate, grdinia.
Formularea unui numr de ntrebri care s permit verificarea cunotinelor i deprinderilor eseniale
din materia predat. Evaluarea nu este relevant cnd constat c un copil tie bine sau foarte bine doar
1-2 subiecte din materialul supus evalurii.
Evaluarea nu trebuie s-i inhibe pe copii, s-i demotiveze ci, dimpotriv s-i stimuleze s nvee mai bine.Ca s
ndeplineasc aceast cerin , evaluarea trebuie conceput i prezentat copiilor ca o sarcin comun fireasc i nu ca
o sanciune , ca o sperietoare.
n conformitate cu anumite criterii psihopedagogice , sociologice i docimologie care vizeaz efectele evalurii n plan
individual i social , funcii ale evalurii sunt :
Funcia diagnostic-stabilete nivelul , punctele tari i slabe ale copiilor examinai. Se stabilete unde se
situeaz aceste rezultate n raport cu obiectivele proiectate , ncercnd s depisteze factorii care influeneaz n sens
pozitiv sau negativ.
- se realizeaz prin teste diagnostice : - de cunotine
- de randament
- psihologice
* Funcia prognostic stabilete zonele performanei viitoare a copiilor, sunt preconizate rezultatele.
se realizeaz prin : - teste de aptitudini
- teste de capacitate
- teste de abiliti
* Funcia de selecie realizeaz clarificarea copiilor ntr-o stare de concurs sau de examen. n urma acesteia se
ierarhizeaz precolarii i grupele de precolari n cadrul grupelor.
- se realizeaz prin teste standardizate de tip normativ.
*
Funcia motivaional stimuleaz autocunoaterea , autoaprecierea, autoevaluarea n raport cu obiectivele
formrii educaionale. Aceasta contientizeaz , motiveaz i stimuleaz interesul pentru pregtire, pentru perfecionare
i pentru obinerea unor performane ct mai nalte
- se realizeaz sub form de feed-back oral
- sub form de raport scris de unde rezult o funcie social a evalurii informeaz familia asupra rezultatelor
obinute de precolari.
Dup funciile pe care evaluarea le ndeplinete n cadrul procesului mai larg al stimulrii potenialului biopsihic al
copilului i al optimizrii parametrilor generali ai dezvoltrii acestuia, formele de evaluare utilizate n grdini sunt :
* Evaluarea iniial const n aprecierea nivelului general al dezvoltrii copilului la intrarea n grdini sau n
momentul integrrii lui n diferite categorii de vrst ale precolaritii . Constituie o premis determinant n
proiectarea demersului didactic i o condiie a reuitei acesteia.
Obiectivele evalurii iniiale sunt orientate spre cunoaterea capacitilor generale de nvare ale copiilor, a nivelului
de cunotine, deprinderi, abiliti necesare desfurrii programului de instruire care urmeaz. Evaluarea se desfoar
oral sau scris i stabilete un diagnostic real i obiectiv, care poate ndeplini funcia predicativ, deci va indica traseul
demersului didactic ce urmeaz a fi desfurat n trei planuri :
modul adecvat de predare nvare a noului coninut;
continuarea unui program de recuperare pentru tot colectivul de copii;
msuri de sprijinire i recuperare pentru o parte din copii;
Evaluarea continu (formativ sau de progresa) o gsim n derularea tuturor activitilor curente din
cadrul grdiniei i care opereaz n diferite forme:
a observrii continue a comportamentului copiilor, a surprinderii reaciilor pe acre ei le au la solicitri diverse, a
semnalrii progreselor pe care le obin prim trecerea de la o sarcin la alta;
a recompensrii succeselor pe care copii le obin n nvare prin formule de genul: bravo!, foarte bine!
a atitudinilor de sprijin , de ncurajare pentru depirea anumitor obstacole i dificultii de nvare prin formulele: se
poate i mai bine!, mai ncearc o dat!
Trebuie s se rein faptul c, din moment ce obiectivele i vizeaz pe toi copiii, sarcina didactic din proba sau fia de
evaluare este aceeai pentru toi copiii, pentru c diferenierea i individualizarea sunt strategii ale nvrii i nu ale
evalurii.
Evaluarea sumativ intervine de obicei, la captul unei componente tematice care se desfoar pe o
durat mai marte de timp sau la sfrit de semestru cnd sunt revizuite cunotinele, deprinderile,abilitile dobndite
n acest interval cu scopul explicit al ntririi i stabilizrii noilor comportamente achiziionate.
La aceast form de evaluare se recurge la sfritul anului pregtitor, cnd se verific parametrii generali ai dezvoltrii
i cnd se sintetizeaz cele mai nalte niveluri de performan n baza crora copilul este declarat apt pentru a fi
colarizat.
Evaluarea sumativ reprezint un sondaj ce relev informaii att despre copii, ct i despre activitate. De
aceea , aceast evaluare nu ofer informaii complete despre gradul de nsuire a cunotinelor , de formare a
20
deprinderilor la toi copiii , deoarece acest tip de evaluare nu nsoete demersul didactic secven cu secven , deci nu
permite acea ameliorare pe parcurs , ori de cte ori ar fi necesar.
n funcie de specificul vrstei prescolare metodele de culegere a datelor n vederea evalurii activitilor din grdini
vor fi : observaia , conversaia , studiul produselor activitii , analiza procesului de integrare social , testul , ancheta.
* Metoda observaiei const n surprinderea i consemnarea evenimentelor definitorii pentru dezvoltarea copilului.
Rezultatele observaiei se materializeaz n aprecieri deschise ,directe, cu valoare evaluativ iar apoi pot fi consemnate
intr-un protocol de observaie o fie personal a copilului . Notrile n fi vor fi datate , pentru a se putea pune mai
uor n eviden aspectele evolutive sau unele involuii , stagnri , regrese , care prin acumulare atrag atenia asupra
urgenei de a se intervenii ameliorativ i optimizator.
* Metoda consemnrii grafice a preferinelor permite prelevarea i interpretarea datelor obinute despre fiecare copil
prin evidenierea zonelor de interes , a preferinelor copilului , dar i a domeniilor n aport cu care el ntmpin
dificulti.
* Metoda portofoliului const n selectarea , ndosarierea i pstrarea diferitelor lucrri ale copiilor ( desene , picturi ,
colaje ) pentru ca mai trziu , pe baza probelor materiale , s se poat face o evaluare de tip cumulativ , care va marca
progresele pe care ei le-au realizat ntr-o unitate mai mare de timp.
* Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performanelor care vizeaz modificrile produse prin nvare ,
n principal n domeniul cognitiv, deci cunotine acumulate, capaciti intelectuale formate.
21
Ceea ce este esenial la aceste probe, este faptul c ele permit o evaluare mai obiectiv a
performanelor n nvare ale copiilor, pe baza unor criterii de apreciere coerente i explicite.
Ele au cteva caracteristici:
sunt formate dintr-un grupaj de ntrebri,sarcini (itemi) care acoper o parte a programei,
n structura lor vor fi evitate formulrile generale
sunt mijloace care se utilizeaz pentru verificri periodice
asigur condiii asemntoare de verificare pentru toi copiii
presupune un barem de verificare.
Modul n care se structureaz primele obinuine de nvare ale copilului este definitorie pentru
seriozitatea, angajarea i succesele lui viitoare n domeniul acestor activiti.
n concluzie, evaluarea nivelului de pregtire a copilului, este impus de trei aspecte eseniale:
respectarea particularitilor de vrst i individuale;
gsirea unor metode i mijloace adecvate pentru ca evaluarea s contribuie la dezvoltarea
personalitii copilului precolar;
s rspund sarcinii grdiniei de a pregti copii pentru integrare cu succes n activitatea colar
22