ARAD, 14/26. Main 1889.

r. 2 0 .

BISERICA si SCL'A.
F i a bisericsca, scolastica, literara si economica.
Iese odat in septemana:

DUMINECA.

PBETIULU ABONAMENTULUI.
j
PRETlULU INSERTiUNILORU:
Corespondentiele se se adreseze Eedactiunei
Pentru Austro-TIngari'a:
> j Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu
B I S E R I C A S S C O L ' A . "
Ple unu anu 5fl.cr., pe V2
- SO cr. j
150 cuvinte 3fl; pana Ia 200 cuvinte 4
fl;
Er banii de prenumeratiune la
Pentru Romani'a si strainetete:
|
si mai sus 5 fi v. a
TIPOGKAFI'A DIECESANA in ARAD.
Bfennu a n H 14 fr., pe jnmetate a n u / franci. !
a u u 2

Din viti'a parocMeloru nstre.

I.
Cine lucra cu minte, si traiesce cu intieleptiune,
n'are nici odat motivu s se planga de nimicu, pen
tru ca luerulu nobilitza, r intieleptiunea prevede, si
mpac divergintiele, la cari este espusu omulu in
vitia.
Luerulu face pre omu stepanu preste sene, si
dommi si stapenu preste slabitiunile si patimile altor'a, or intieleptiunea de vitia lu-face rabdatoriu si
.u bunavotatia facia de gresielele altor'a, si in acer'tti^gir'-'iBaflMW) stepanu preste pedecile si greuttile, ce i-se punu de omeni si de mprejurri in
luerulu maniloru sale si in mersuto seu spre tient'a,
pre carea o urmaresce.
Pana eand noi in biserie'a nstra autonoma ne
gaseamu in stadiulu de organisare, ne ocupam de lu
cruri si cestiuni, a crora valore are s se veda nu
mai eu timpulu si dupa timpu. Si de aci a trebuitu
se provina faptulu, ca de multe ori se intempl, c
se nu ne inMelegem unii pre altii, pentru ca vorbind
in generata, si discutandu asupra cestiuniloru de or
ganisare se reeere prevedere si multa capacitare, r
in stadiulu acest'a este dora preste potintia, c se
MU se nasea intre meni divergintie de opiniuni.
Astadi in biserica am trecut biuisioru preste aeesta stadiu. In generata suntem binisior organisati,
si eeea-ce vom ave de a mai organis, vom organis
mai usiora si mai bine, pentru ca in viitoriu nu vom
mai fi silii a procede la resolvirea intrebriloru de
organisare pre o cale multa, putien necunoscuta, c
si pana acum; ci vom procede eonform necessittiloru
vieii si poporului credintiosu, cari necesitai le-am
potut ved ieunosce.

Acest'a ni-o-a demandata la toti, cari facemu

parte din organele esecutive ale eparebiei, sinodulu,
si respective sinddele eparcbiale din anulu curenta.
Si consistoriulu eparchialu aradanu s'a grbita, c
glasulu si inviatiunile sinodului se se auda in protopresviterate si in paroebii ct mai curend. Se scie
si se afle toti, pre cari ii privesce, ca representanti'a
eparebiei ascepta dela toti funcionarii bisericei lucru
multa, lucra productivu.

Si eand vorbimu de lucrata presentului si de

modulu de lucrare alu viitoriului mai cu seama in parochii nu patern se nu ne aducem aminte si de o
parte destulu de negra a vieii parocMeloru nostre
din trecuta.
Grurile rele diceau inainte vreme, si voru fi mai
dicendu si astadi, ca bisericanii notri din parochii,
preotii, invetiatorii si fruntaii mireni nu simpatiseza
unii cu altii, sunt pre alocurea invrejbiti unii cu al
tii, din care causa afaeerile parochiei suferu.
Din cele dise mai sus urmeza de sene, ca pana
eand ne gaseamu in stadiulu de organisare in bise
rie'a ndstra autonoma, divergintiele de opiniuni intre
dmenii din paroctaa, se infacisiau dre cum c si o
consecintia naturala a divergintieloru de opiniuni si a
diferiteloru puncte de manecare, cari obveneau intre
barbatii notri de valdre cbiamati a d direciune in
sin6dele n6stre eparcbiale si in congresulu nostru nationalu bisericescu; er acesta divergintia dintr'e densii se semti multa mai multa jos in paroctaa, dect
la eparebia si Metropolia.
Cine nu-si aduce aminte, de esemplu, la cta
discussiune nu a dat ansa in sinddele eparcbiale si
in congresulu nationalu bisericescu ntrebarea: des
prim, seau nedespartirei fonduriloru foste comune
eparchieloru Aradu si Caransebesiu, cestiunea aronPositiuna ndstra astadi ta biserica la toti de
drii protopresviterateloru si alte cestiuni de organi
sus pana jos ne este mai usira. Suntem adec asare, cari tdte produceau pre vremea, eand se discu
tisati a lucra unu lucra productivu valornd dispusetau in sindde si in congresu mari divergintie intre
tiunile de organisare, la cari in parte mare am lu dmenii notri, incependu dela metropolia pana josu
crata pana acum, intra redicarea poporului credinciosu.
in paroebia!
(

Aceste discussiuni au iucetatu astadi t<3te. Si

ttite cele trei sintfde eparchiale ale Metropoliei ntistre
-din anulu curentu au fostu mai multu, de ct ori
cand, o singura inima, si unu singuru glasu, care
semte si dechiara, ca in biserica am trecutu preste
ori ce cestiune, carea ar mai pote produce cea mai
mica divergintia intre noi.
Intrai in stadiulu acest'a prin lucrrile celoru
trei sin6de eparchiale din anulu curentu, in vieti'a organeloru subalterne si in specialu in parochia, suntem
siguri, va incet ori ce divergintie intre 6meni.
Sin6dele eparebiale ascepta dela toti aceti 6meni lucru si resultate prin lucru.
Ascepta, c preotulu la finea fie-carui anu se
arete, intru ct a redicatu densulu prin activitatea s'a
pastorala semtiulu de pietate alu credintiosiloru, cum
a redicatu interesulu facia de biserica, si cum a introdusu spiritulu si doctrin'a evangeliei in vieti'a pu
blica si privata a credintiosiloru. Si in comunele, in
cari sunt instituii doi, seau mai muli preoi, se va
produce intre densii unu spiritu nobilu de emulatiune,
si ajutorire reciproca intru a face binele, si intru a
face, c se-se semta puterea si tari'a altariului Dom
nului totu mai multu pana in cea mai din urma
coliba.
Astfeliu intre preoi, daca pana acum voru fi
* si fost divergintie, pre viitoriu intielegendu bine modulu de lucrare, indigitatu de sin6dele eparebiale, vor
incet, pentru ca preotulu, carele lucreza cu staruintia la ridicarea poporului seu, privesee in fie-care
colegu alu seu unu omu de aceea-si s6rte, unu m
preuna lucratoriu in vii'a Domnului.
Totu astfeliu privesee preotulu in fie-care invetiatoriu unu omu, carele si-a dedicatu vieti'a s'a in
servitiulu bisericei si crescerii poporului. Si privindu
preotulu in invetiatoriu si invetiatoriulu in preotu,
ceea ce sunt densii in adeveru: factori in semtiulu
crescerii si desvoltrii poporului, nu se p6te, c se
nu se pretiuesca unii pre alii, si se nu se ajute reciprocu nu se p6te, c afacerile parochiei' se nu iea
o desvoltare, precum o dorimu, si plans6re si plansori se nu mai fia intre noi.
Vom intempin mari greuti cu toii, pana
cand ne vom ndatina se lucrmu in nou'a era, in
care am intrat, pentru ca vremurile grele sunt. Dar
am traitu noi si biseric'a ntfstra in timpuri si mai
grele, dect cele de astadi.
N'am peritu atunci, pentru ca multa rbdare si
multa intieleptiune au aretatu lumii betranii si na
intaii notri.
Vom trai, si vom prospera de astadi nainte,
pentru ca ne-a dat Ddieu att'a intieleptiune, c se
vedem, si se cun6scemu, ca lucru bunu nu se p6te
face fara greuti. Greutile, pre cari le intimpinm,
in lucrarea niSstra sunt tot att de naturale, precum
este de naturala neghin'a in gru si vermele in radacin'a chreanului.

Vom lucr inse cu minte, si vom trai cu intie

leptiune. Nu ne vom sperii de greuti, ci le vom
delatur, nu ne vom interni cu dusimani, pentru ca
vom lucr cu prevedere.

Epistolele parochului betranu.

IV.
Iubite nepCte ! Suntem in anotimpulu, in carele
in prile ntfstre se sapa cucuruzulu. Si eu sum omu
betranu, dar nu m'am potut rabd nici de asta data,
c se nu mergu la campu, si se vedu, cum se sapa
cucuruzulu din sessiunea mea parocbiala. Si mergendu
la campu si vediendu, cum se sapa cucuruzulu, mi-am
pusu ntrebarea, ca pentru ce propriaminte se sapa
cucuruzulu ? si am aflata, ca pentru aceea se sapa
cucuruzulu, pentru c se-i dm mai multa putere de
vietia, si se-i inlesnimu crescerea si desvoltarea.
Sermanulu cucuruzu! elu traiesce numai cam
56 luni, dar stepanulu lui se cheltuiesce, si se
lupta din t6te puterile, c se-i lungesca vietia, si se-i
faea possibila desvoltarea. Si omu si stepanu n'a
traitu in lume, carui'a se-i fia parutu reu, ca si-a
sapatu cucuruzulu. La toti li-a resplatitu cucuruzulu
la timpulu seu munc'a si osteneTa, colo, in lunile
lui Septemvre si Octomvre, cand ii-umple cosiurile.
Venindu intr'o di dela campu gandindu in gn
dul u mieu la cucuruzu, si la modulu, cum omulu se
trudesce, si se cbeltuiesce, c se-i inlesnesea desvol
tarea si vieti'a, am aflatu la mine acas pre pa-,
rintele Terentie. Si se-ntielege, ocupata fiind in gandulu mieu de sap'a cucuruzului am vorbita cu densulu
despre acest'a ; si intre altele i-am disu: vedi p
rinte, cum se ingrijescu tiinenii de desvoltarea si vi
eti'a cucuruzului! si bagat'ai Santi'a t'a de seama,
ci credintiosi de ai notri vor fi fiind, de cari nu
se pre ingrijesce nimenea.
Printele Terentie nu pre voia, se me intielega,
pentru ca densulu este omu teneru, si nu se ocupa
cu ale economiei. Pamentulu parochialu Fa dat in arenda, si nu vrea se-lu parlesca sorele, mergendu la
campu, se veda, cum i-se sapa cucuruzulu. Si dupa
gandulu seu bine va fi gandindu, ca face, daca-i da
man'a, se traiesca mai cu usiurintia. Dar, n'asi vorbi
intr'unu ceasu reu, eu am bgata de seama, ca preo
tulu, carele nu traiesce, si nu cun6sce greutile plugariei. nu pre scie totdeun'a se dea plugariului invetiatura de seam'a lui. Si printele Terentie nu mi-a
remasu detoriu cu respunsulu. Mi-a disu adec la n
trebarea mea de mai susu, ca d, de cucuruzu- si de
desvoltarea si vieti'a cucuruzului se ocupa tfmenii,
dar cine s'a ocupata pana acum cu staruintia de ri
dicarea pltii preotului romanescu ?
Si dupa gandulu lui p6te ca a avuta dreptate
printele Terentie, pentru ca fia disu intre noi, cam
asia este. C se nu-i remanu inse detoriu, i-am are
tatu pre printele pop'a Michaiu, carele insusi si-a
ridicata plat'a, si la betranetiele sale are si pentru

BiSERIC'A

Anulu XIIJ.

sene si are si pentru c se lase cev'a la sant'a bi

serica spre a contribui la mbuntirea piatii urmatoriului seu in preoia, si i-am disu ca de ce nu
fycema toti astfeliu.
Aci printele Terentie oft un'a buna, si apoi
mi-dise : apoi bine printe, pentru aceea am invetiat
en att'a putere de carte, c se nu capatu nici aeum o plata, cu carea se traiescu cinstita in lume ?
Si buna ntrebare si la locu mi-a pusu printele
Terentie, pentru ca eu dreptulu este, c omulu invetiatu se aiba o plata de seam'a si invetiatur'a lui.
Dar cum va fi de rendu la preoia si eu invetiatur'a
si cu plat'a lucrulu se are astfeliu : poporulu credintiosu este pamentulu, r invetiatur'a preotului este
plugulu si sementi'a. Cum intrebuintiza preotulu inyetiatur'a s'a intru fidicarea poporului : asia-i este
si plat'a.
Nu sciu, me va fi ihtielesu printele Terentie,
seau nu ; dar eu mi-am tienutu de detorintia a-i-o
spune; si ti-o am scrisu si Dtale, iubite nepte!
Am ndejde, ca in anulu acest'a vom ave currnzu mult si bunu, pentru ca a resaritu frumosu ;
dar este mare seceta, si norii umbla de ctev'a dile,
dar plia nu capetm. Bunu este inse Ddieu, se nadajdaimu intr'ensulu.
Dar cucuruzulu, c cucuruzulu. Lu-va cresce,
si-lu va rodi Dumnedieu ; cand vom ajunge inse
iubite nepte, se facem mai cu sporiu si mai cu suc
cerai crescerea si desvoltarea poporului romanescu ?

Din stori'a increstinrii Romaniloru.

Notami
diverse

generale
culte

divine,

despre

aplicarea

si mai

vertos

vechUoru
la > cultidu

Somani

la

crestinescu.

(Continuare.)

In casu inse de nu le-ar succede romaniloru

se-lu omre pre Messia lumeanu in leaganu, atunci
tieneau in contra lui o ste formidabila bine discipli
nata, c in casu de s'ar rescul cu arme in contra ro
maniloru la momentu se-lu nimicsca. Timpulu veni
rea lui Messi'a pre pamentu, au fostu timpulu, in
care s'a nascutu Domnulu si Mantuitoriulu nostru
Isus Christosu, predisu prin profeti, inse fiind ca Isus
n'au primitu titlulu de imperatu si de messi'a lumnu,
ci s'a declarata de messi'a spiritualu, Judeii l'au restignita, si dupa restignire poporulu Judaicu, care pre
aceste timpuri cu neastemperu atepta pre messi'a
promisulu, c nu cumv'a din intardiarea si absenti'a
acestui'a poporulu se crda in Isus Christos, care in
tru adeveru au fost messi'a celu promisu si celu adeveratu, au nascocitu mai multi messii falsi si min
cinoi, carii au produsu cele mai mari tumulturi in
tot imperiulu Romanu pana si in Eom'a, dtn care
causa Judeii, si cu ei si cretinii, cari pentru ca cre
deau in Cristos, care au fost Judeu, s'au considerata
un'a cu Judeii, au fost espulsi din Rom'a.
Intr 'aceea tumulturile si rebeliunile Judeiloru se
anmultiescu pre di ce merge, pana ce omorra pre

si

SCOL'A

155

legatulu consulara romanu din Siri'a, furar acuil'a

romana, si degenarara formam in rebeliune, in Siri'a,
in Palestin'a si Egipetu. Questiu Gali, prefectalu Si
riei reporta in scrisu imperatului Nero periclulu imi
nenta ce ameninti statalu romanu. Era elu cu imparatulu Irodu Agrip'a celu teneru, merge asupra Ie
rusalimului, inse nu-lu p6te relua; ci se reintorcu la
Antipatrid'a. Imperatulu Nerone trimise la Palestin'a
pre generalulu seu Vespasianu, care cuprinde Galilea,,
si pre pazitoriulu Judeu Iosifu Flaviu, istoriculu, luface prisoneriu, cuprinde cetile Judeiei un'a dupa
alfa afara de Ierusalimu. Pedeps'a Judeiloru an
fost fdrte.mare, in t6ta Asi'a, Palestin'a si Egipetu,
numai in Cesari'a s'au omorta 20-000 in resboiu,
er in Egipetu 50*000 de Evrei (Nero n'au persecu
tata pre cretini c pre atari, ci pentru-c crediendu
in messi'a Christos, ii-socotea si pre. ei de Evrei revoltanti.)
Lui Claudiu Nero i-au urmata in imperatia dupa
cteva schimbri de persdne insusi generalulu seu
Vespasianu. Acest'a trimite asupr'a Judeiloru resculati din Ierusalimu pre fiulu seu Tita, care tocmai
in diu'a de Pasci i-lu incunjur si dupa 6 luni in
a 18. Iuliu anulu 70 dupa Christosu lu-cuprinde,
unde 1*100,000 de Judei; parte de sabie, parte de
fCme, parte de boia, si-aflara mormentulu, 17,000,
s'au vendulu si dusu in robia, cu care Vespasianu au
ridicata Amfiteatrulu din Rom'a. Din cetate s'au crutiatu nu mai partea de catra apusu si trei Turnuri
Hippias, Mriamne, si Phazael, era din zidirea bisericei n'au remasu pietra pe pietra, cum au profetitu
mantuitoriulu Isusu nainte de restiguirea s'a. Dupa
ace"st'a au urmata jafurile si nchiderea bisericiloru
din t6ta Jude'a.
In Egipetu prefecii romani Lupu, si Paulinu,
imprasciara totalu mulimea Judeiloru, a caroru mul
ime au adusu in uimire pre nvingtorii romani.
Dupa una jumtate de seclu erasi ii-vedemu pre Ju
dei resculati sub imperatulu Adrianu, sub conducerea
pseudului Messi'a Barcobas, fiulu Stellei, inse nici de
asta data nu fusera mai norocoi dect antaiu, ba
inca o patira mai reu. Barcobas fuse omorta de beliducele romanu Iulianu. Atunci s'au scersu si numele
Ierusalimului si dupa Eliu Adrianu s'a numita Elia,
eara Judeii cu putere armata au fost mprestiati preste t6ta lumea, c se nu se p6ta ntruni mai multa
spre rebeliuni. Se crede cu certitudine, ca atunci
s'au adusu Judeii si in Daci'a, pre cari i-au aplicata
la bai si facerea eettiloru, si altoru lucruri grele.
Atunci se crede, ca s'au ridicata cu Judeii prisoneri
si sclavi vechi'a cetate de langa Bocsi'a romana, care
dela ei pana astadi se chiama Jidovinu. Astfelui sisciu revindic Domnezeirea neascultarea Judeiloru de
Isusu Christosu, restignirea lui, si sngele lui asupra
ioni, si asupra fiiloru loru. Asfeliu o patiescu acei'a,
cari se lasa de calea cea adeverata, si umbla pre
ci retacite, ascultandu de nite mincinoi, cum au
ascultatu si Evreii de profei mincinoi.

156

B I S E R I C ' A

si

lui Isus

Christos

loanu

(Va urma)

Predica pentru serb. Inaltiarii Domnului.

Si s'a intemplatn, ca pre cnd i-a
binecmventatu, s'a deprtata
del densii, si s'a inaltiat-u la
ceriu." Lnc'a 24. 61.

Iubitiloru cretini !

Botezatoriulu.

Cand au inceputu Ioan, precursoruiu lui Christos,

a inveti in pustia, fiindu c de 30 de ani, si a dice :
Pocaiti-ve ca s'au apropiatu imparati'a eeriuriloru''
(Math. 3. 23. Luc'a 3, 3, si 4.) si cand au esitu
la densulu Ierusalimulu, si tta Iude'a, si tot tienutulu din imprejurulu Iordanului, si s'au botezatu dela
densulu in lordami, marturisindu-si pecatele sale."
(Math. 3. 56. Luca 3, 7.) Intru acst'a mulime mare
au trebuitu se fie si Romani, si inca multi, c-ci am
aretatu mai nainte, ca inca dela anulu 67 inainte
de Christosu, si dupa aceea in continuu Romanii au
colonisatu Palestin'a, cu colonii romane ; ba nu numai
colonitii, ci si ostaii romani veniau de-lu ascultau
pre loanu, dupa cum aflamu la Luc'a Evangelistulu
Si-lu ntrebau si ostaii dicendu : si noi ee se facemu ? si elu au disu : nu asuprii pre nimenea, nici
clevetii, si se ve indestuliti cu lefile vstre" (Luca
3, 14.) va se dica Colonitii si ostaii romani nu
numai i-lu ascultau, ci lu-si controlau pre loanu nu
cumva elu este Christosu Messi'a pamenteanu, cum
credeau multi din poporu, de care aveau atta frica
Romanii, c indata se-lu omre !
Lase loanu n'au fost Mesi'a, si acst'a este
marturi'a lui loanu, cand au trimisu Iudeii preoi si
Leviti din Ierusalimu, se-lu intrebe, tu cine esci ? si
au marturisitu si n'au negatu, nu sum eu Christosu
si l'au intrebatu au dora tu esci Uie? Si au disu
nu sum, tu esci profetulu ? si au respunsu nu. Atunci
au disu cine esci ? C se dam respunsu celoru ce
ne-au trimisu, Ce dici insusi despre tine ? Atunci au
disu loanu, Eu sunt glasulu celui ce striga in pus
tia, ndreptai calea Domnului, drepte faceti crrile
lui, precum dice Isai'a profetulu, si tiimisi erau doi

Anulu XIII.

Farisei, si l'au intrebatu si i-au disu. De ce dara,

botezi, deca nu esti tu Christosu, nici Die, nici profetu ? Respuns'au loanu si au disu : Eu botezu ea
apa, era in mijloculu vostru sta, pre care voi nu-la
cundsceti, acel'a este ce-lu ce vine dupa mine, care
este mai inainte de mine, carui'a nu-i sum vrednica
se-i deslegu curele incaltiaminteloru lui. Acest'a este,
care ve va boteza cu duhulu santu si cu foeu, si eu
l'am vediutu, si marturisitu, ca acest'a este fiiulu lui
Ddieu. (loanu 1935.) Asia dara loanu n'au fost
lumina, ci numai se marturisesca de lumina fost'aa
omu trimisu dela Ddieu, numele lui loanu, acest'a an
venitu intru mrturie, c se marturisesca de lumina,
c toti se creda prin elu, nu era elu lumin'a, ci ca
se marturisesca de lumina" (loanu 1. 29.) Era
lumin'a cea adeverata, earea luftineza, pre tot omuln.
ce vine in lume.

Deca Judeii ascultau de Domnulu nostru Isusu

Christosu, Mesi'a celu adeveratu, si nu de nite Mes
sii mincinoi, atunci nu-si vedeau imperati'a nimicit,
cetatea Jerusalimului sfarinata, pre ei sdrobiti si de
cimati, si impartiti in tta lumea, ci astadi erau cea
mai mare naiune pre pamantu. Domnulu si mantuitoriulu nostru Isusu Christosu, au vediutu, ca Judeii
sunt putieni si slabi, romanii multi, si puternici, far
samanu pre pamantu, despre carii scrie unu istoricu
cu numele Alfeus, ca numai calea catra ceriu era ne
cuprinsa de Romani, au vediutu dicu impossibilitatea fsica a Judeiloru de a pot invinge pre Romani.
Pentru aceea a cugetatu, se-i invinga cu mintea, adec
cu sciinti'a, care pre atunci culmina in religiune. Daca
primeau Judeii pre Christosu, atunci si mai multe
popra, ba pot tta lumea lu-primea, si astadi in
biseric'a lui Christosu ar domina limba Judaica ea
limb'a lui Christosu si limba santa, era noi toti
amu vorbi si fi Judei. ta asia au inteliesu profeii
si Cristosu, chiemarea Mesiana, intru restaurarea im
peratici judaice lumeti din punctu de vedere nationalu privita, dupa care aru fi atrasu asupra-si domnirea intregei lumi. Dara asia si-au trasu desastrulu,
care ni-e binecunoscutu tututoru.
Precursoruiu

SCOL'A

Christos a implinitu cursulu seu pamentescn, scurta

a fost timpulu vieii sale, elu a numeratu numai 33 de
ani ; dara si mai scurtu a fost timpulu activitii sale pu
blice, cci numai 3 ani a strabatutu prbunulu nostru
Mantuitoriu, dupa cuvintele evangelistului tte orasiele si satele, invetiandu si vindecndu. Viai'a lui s'a apropiatu de sfersitu inainte de a fi ajunsu culmea verstei
omenesci, inse ea a fost pe ct de scurta, pe att de binecuventata pentru noi, si zadarnica ar fi tta ostenl'a
nostra de a put afla in istori'a omenimei mcar numai
unu sufletu de omu, carele s'ar pot asemn cu Isus, in
fapte strlucite si mreie, precum si in merite pentru bi
nele omenimei.
Venii la mine toti cei ostenii si nsrcinai, si eu
ve voiu d repausu" (Mat. 11, 28) au fost cuvintele cn
cari a intratu elu in lume ; blndu si induratorul a umblatu elu printre fiii meniloru, plinu de haru si de adeveru ; chiamarea lui cea snta a fost de a caut si mntui
aceea ce a fost perdutu ; elu a fost tuturora tdte, elu ca
lea, adeverulu si viati'a; elu a mantuitu o lume intrga,
carea mai nainte er lsata perdiarii, a mantuit'o pentru
timpuri vecinice !
Si totui a fost acestu binefacetoriu alu lumei, a~
cestu prietenii alu omenimei, acestu intemeietoriu alu mn
tuirii elu, fiulu lui Dumnedieu obiectulu urei si aht
dispretiului comunu!
Prigonire si ocara a fost resplat'a fapteloru sale ce
loru bune; a fost pismuitu de acei'a, pre cari i-au incarcatu de binefaceri ; prinsu de acei'a, pre cari i-au slobozitu din sclavi'a satanei ; biciuitu de acei'a, pre cari i-au
scuturatu de urgi'a lui Dumnedieu; ranitu de acei'a, pre
cari i-au vindecatu ; omortu de acei'a, cror'a a voitu se
le deie viatia vecinica. Dara pre ct de mare a fost orbi'a si reutatea dmen|loru fatia de densulu pre att de ne
mrginita a fost si dragostea si harulu seu fatia de e i ;
elu i-a iubitu pana la cea din urma resuflare ; ba, ce e
mai multu, si-a datu viati'a pentru ei, a pecetluitu l u crulu dragostei sale cu sngele celu scumpu alu inimei
celei induratore ; si a vestitu lumei celei nemultiamitore

mntuire vecinica, rostindu pre cruce cuvintele: s'a

sfersitu." . . . . . . .
.
. _
Isus si-a rmphnltu lucrulu seu! Dara cum va remane ? Ore o morte att de dejositdre se fie sfarsitulu
activitii sale? Ore acel'a, carele a suferitu necontenitu
pentru adeveru si dreptate se nu aiba pai-te de nici o recunoscintia, de nici o resplata? Ore se va perde cursulu
seu pamentescu fara de nici o urma, in negrulu mormentu? N u ! Acesta n'a pututu se rabde Ddieulu celu
adeveratu, carele troneza in ceriu; fiulu omului a trebuitu
se primesca resplata deplina si recunoscintia corespundietdre! Petru aceea celu injositu s'a inaltiatu, celu defaimatu s'a premaritu; Isus a inviatu din mori, si dupa 40
de dile s'a inaltiatu la ceriu, unde siede de drept'a tat
lui. Pe Golgot'a si-a sfarsitu viati'a, de pe muntele Oliveloru s'a inaltiatu la ceriu intr'unu modu minunaii acel'a,
carele s'a sculatu din mori.
Se ne bueurmu asia dara Iubitiloru mei! de premarirea cu carea l'a impodobitu printele cerescu, si se privimu mai deaprdpe
dispusetiunea
inimei
sale
dumnedieesci, cu carea a parasitu
elu lumea acest'a, si a
intratu
in mrirea
imperatiei
sale. Isus dumnedieesculu man-

tuitoriu a parasitu lumea:

1) cu o inima plina de dragoste;
2) cu o inima triumfatdre;
3) cu o inima vesela.
Aceste trei puncte voimu a le cerceta mai de aprdpe cu luare aminte, spre zidirea inimiloru si ndrepta
rea moravuriloru ndstre.
Er tu Isuse! lumin'a lumii, lumineza mintea mea,
si din inaltimea ceresca, unde siedi deadrept'a tatlui, daruiesce-mi cuventulu harului teu, ca prin trensulu facendune vrednici de dragostea t'a cea dumnedieesca, se ne invrednicimu a si petrece bdinidra dimpreun cu tine in imperati'a printelui cerescu!
I.
Isus s'a despartitu de lumea acest'a cu o inima plina
de dragoste.
Acesta dragoste minunata si intr'adeveru dumnedie
esca a fost trasatur'a principala a caracterului seu. Ct de
fragedu a iubitu elu pre invetiaceii sei, cu ce rbdare a
suportaii elu slbiciunile si retacirile loru, cum a folositu elu tdte mijlocele potrivite, pentru de a alin dure
rea ce o smtiau ei, din caus'a deprtrii sale! Dara pre
cum a iubitu Isus pre invetiaceii sei, astfeliu a iubitu elu
pre

toti

aceia,

carii

se apropiau

de densulu

cu

incredere.

Pe cine a lasatu elu fara de ajutoriu, fara de mngiere,

fara de sfatu ? Pe cine a vediutu elu cndv'a suferindu si
se nu i-lu fi vindecata ? Pe cine plngendu si se nu-i fi
stersu lacrimile ? Ct de tare i-a fost mila de poporu in
pustie, cnd acest'a dupa cele trei dile ce le-a petrecuta
cu elu n'avea bucate! Lacremi a inundata ochii lui, cnd
a privita in spiritu apunere orasiului nemultiamitoriu, ca
rele a ucisu pre mntuitoriulu seu. Cu ce dragoste s'a ru
gata elu chiar pentru dusimanii, ba chiar pentru ucigaii
sei, catra printele seu celu vecinicu! Acest'a dragoste
admirabile asiadara a fost trasatur'a principala a inimei
sale celei atot snte, ea l'a condusu intru tdte lucrrile
lui, ea a fost legea cea din urma, si totodat si legea cea
ndtia, legea dragostei,
carea de repetite ori a intiparit'o
in inim'a invetiaceiloru sei atunci, cnd la cin'a cea de
taina, si-a luata remasu bunu dela densii. Si cu acest'a
inima plina de dragoste s'a despartitu elu de lumea acest'a, inaltiandu-se la ceriu, c se ne trimit de acolo
pre duhulu snta, carele se ne povatiuesca intru tot adeverulu.
Cine dintre voi, Iubitiloru mei! privind mai de aprdpe acest'a dragoste nemrginita a dumnedieescului nos
tru mantuitoriu, nu se va aprinde de cea mai curata iu-

bire fatia de elu ? Ore c n d vom semti noi launtrulu

nostru mai adencu micata de amdre catra dnsulu, daca
nu atunci, (nd devenindu o astfeliu de dragoste cali
tate principala a sufletului nostru iubimu pre acei'a,
pre cari i-au iubitu si elu, si inca i-au iubitu cu att'a
fragedime si sinceritate, inct a versata pentru ei chiar ai
sngele seu pre cruce ? Ore cnd, daca nu atunci, cnd
implinimu legea dragostei, carea a recomandat'o elu ca
att'a staruintia invetiaceiloru sei, la cin'a cea de pe urma
dicendu: Porunca noua ve dau vdue, c se ve iubii n nulu pre altulu, precum eu v'am iubitu, c si voi se ve
iubii unulu pre altulu. Intru acest'a vor cundsce toti e
suntei invetiaceii mei, de veti ave dragoste intru voi."
(Ioanu 13, 3435.)
Intr'adeveru, Iubitiloru mei Cretini! cine n'are acest'a dragoste, acel'a nu e dia din turm'a lui Christosu;
acel'a va st dre-cnd dea stng'a, pre cnd oile cele cu
rate vor fi dea drept'a.
Auditi aceste voi cei neinpacati,
cari nutrii ura si
dusimania in inimile vdstre; cari necontenitu traiti la olalta in certa si desbinare, cari nu voii 'se intindeti man'a
spre impacare, cari respingei dela voi, cu inima impetrita, ori ce mijlocu de impacare! Auditi aceste voi cei
lacomi!
cari nu voii se resplatiti aprdpelui vostru nici
mcar pe o miia parte darulu, carele l'ati primitu en
prisosintia, si fara de ostenela, din visteri'a bogiei celei
nemrginite ! Pana cnd veti face strmbatate deaprdpelm
vostru, pana cnd nu veti infrn lacomi'a vdstra cea nesatidsa? Auditi aceste voi cei nendurtori!
si se scii, ea
numai dragostea deschide ceriulu, si c acel'a, carele na.
vadesce indurare, nici nu va afla indurare! Pana cnd veti
mai las se treca prilejulu binevenita de a face bine deaprdpelui; pana cnd nu ajutai acolo, unde putei ajutaj
pana cnd nu veti terge Iacramile, cari le vedei eurgenda
din ochii aprdpelui vostru, si cari le a-ti pute terge att
de usioru; pana cnd veti astup urechile vdstre dinain
tea glasului miseriei?
Auditi aceste voi cei pismuitori!
cari ve uitai chiorsiu si cu otiarre in inim'a vdstra la binele altor'a, cari
ve ntristai cnd le merge bine, si ve bucurai de neno
rocirea loru! Auditi aceste acei'a, cari nu mai ncetai de
a vatamd
onorea deaprdpelui
vostru;
cari descoperii en
bucuria smintele, ce vi se pare c le are, si* ascundeti eu
viclenia nsuirile lui cele bune, cari nu le putei nega!
Iubitiloru mei! Nimene se nu se amagsca, nimene
se nu i-si desvinuiasca pecatele sale; cci ele sunt zavdre
si inchuietdre, caii ne incuie ceriulu, in carele a intrata
adi mntuitoriulu nostru; unde nu pregatesce elu locuintia: urei, lcomiei, nedreptii, neindurrii, pismei si de
fimrii, cci tdte aceste i-si au loeuinti'a loru in omenii
cei inreuttiti, si remanu vecinicu afara de imperati'a ce
resca. Acel'a deci, a crui inima se semte atinsa de cele
dise, carui'a consciinti'a ii face aruncri, acel'a dicu, lapede patimile aceste, cci intru ct nu veti fi c pruncii
fara de reutate si buni la inima nu veti intr in impera
ti'a ceresca!

n.
Isus s'a despartitu de lumea acest'a cu o inima t r i umfatdre.
Elu a biruitu pecatulu, iadulu si pre domnulu lumei
acestei'a, si nu s'a inaltiatu la ceriu mai nainte de ce a
implinitu pre deplinu misiunea tatlui seu cerescu. Acest'a
a fost bucuri'a lui, acest'a mncarea lui; pentru acest'a
a luata elu natura omenesca si a fost intru tdte asemenea
ndue afara de pecatu. Elu a vestita invetiatur'a imperatiei
ceresci in Israilu, a intarit'o prin viati'a s'a cea snta, a
pecetluit'o prin minunile atotputintiei sale! Elu si-a cres
cuii invetiacei, i-a intaritu cu putere de susu, pentru de
a put6 cMem tdte popdrele lumei, la ospetiulu fericirei

vecinice! Si dupa ce a sfarsitu elu lucrulu vieii sale pamentesci, si s'au supusu batjocura si hulei, ba chiar a
strferitu pentru impacarea dreptii vecinice si a nmului
omenescu, mrtea ce mai amara pe cruce a inviatu din
mori cu putere propria, convingendu astfeliu lumea des
pre dumnedieitatea s'a ; a iutaritu pe invetiaeeii sei, i-au
mai invetiatu, si in urma s'a inaltiatu cu triumfu la ceriu
ineunjuratu fiindu de cetele sntiloru si dreptiloru, cari
de mii de ani asceptau mntuirea promitiendu vestitoriloru evangeliei ; c li va trimite puterea duhului snt, c
se pota ntemeia nesguduitu lucrulu mntuirii sale, pana
la sfarsitulu timpuriloru.
Acst'a a fost problem'a cea martia, carea a deslegat'o Isus ; acest'a a fost lucrulu, carele l'a implinitu. Dara
riati'a Domnului e o oglinda pentru toti invetiaeeii sei, si
daca voimu, c se fimu odinira partasi la prmarirea sa
Yecinica, atunci trebue se luamu mai antaiu parte la lu
crrile lui, si se implinimu cu credintia lucrulu, carele l'a
ineredintiatu printele cerescu fie-carui din noi, in lumea
acst'a ; cci noi numai atunci ne putemu sni, daca vom
mplini neintreruptu si cu deameruntulu datorintiele sta
rei nostre pentru onrea lui Christosu, r nu cu scopuri
pamentesci.
Pentru acst'a, iubitiloru mei cretini, se fmiu con
seentiosi intra chiemarea nostra, se jertfimu tote lucrrile
nostre lui Dumnedieu, se le unimu in spirita cu lucrrile
Domnului nostra, se le sntimu prin scopu curatu si ru
gciune, si se-i servimu lui Ddieu intra starea nostra; si
astfeliu vom primi resplat'a vietii vecinice ! Voi
parinti!
a u uitai de datorinti'a vostra de a cresce copii vostri in
tra fric'a lui Dumnedieu, si ai povatiuf nu numai prin cu
vinte frumse, ci si a le premerge cu esemplu bunu. St
ruii, c ei se invetie a cunsce si a pretiuf dreptatea, si
c s se pregatsea pentru chiemarea loru cea vittre ; c
odinira, c cretini evlaviosi, se fie pentru alii : lumin'a
vietii, r c cetaMeni vrednici, se respandsca in jurulu
loru bucuria. Voi mai mani comunitilor u ! aduceti-ve
aminte c datorinti'a vostra e: c se lumineze lumin'a
vstra inaintea meniloru, c s mplinii diregatori'a vstra cu consciintia, si c d r e p t a t e a se o punei mai
pre susu de tte, chiar si atunci, cand pentru conscientisa
mplinire a chiemarei vstre, ar trebui se secerai ur'a si
dusimani'a meniloru celorurei. Priviti la incepatoriulu si
indeplinitoriulu mantuirei vstre ! Vedei cum l'au urtu,
cum l'au prigonitu cei rei, ba chiar cum a davenitu elu
iertf a pismei si renttii loru ! Nu e mai pre susu invetiacelu ee invetiatoriu" (Mat. 10, 24) prin urmare precum
elu a intratu prin suferintie intru mrirea s'a, astfeliu ve
ve-ti gati si vue cale, la imperatia vecinica, numai prin
rbdarea si prin dragostea cea adeverata ! Nu mai putienu
si datorinti'a nstra a pastoriloru
de suflete e, ca se cultivmu cu ngrijire pamentulu Domnului, ea se semanmu
seminti a cea buna, curata si dumnediesca a evangeliei, si
se veghimu, ca nu cumva venindu dusimanulu se samene
neghina ; avem chiar detorinti'a de a aper tte oile increiute pstoriei nstre, chiar si cu periclulu vietii nostre.
Daca ne uresce lumea pentru acst'a, seim ca pre DomHUIU si invetiatoriulu nostru dumnedieescu mai nainte de
acest'a 1-a uritu !
Aduceti-ve aminte, toti ci \Pati adunatu
aici in
Domnulu,
c datorinti'a vstra a tuturora e, ca folosindu-ve de tta ocasiunea, carea vi-o da provedinti'a dumne
diesca, se faceti bine deaprpelui vostru ; intru tte se
fi-ti credincioi Domnului, credinti'a vostra se o dovedii
prin fapte bune ; se naintai di de di in evlavie si intru
fric'a lui Ddieu, de re-ce viti'a acst'a trece iute, si noi
numai timpulu acest'a lu-avemu pentru de a ne castiga
merite pentru vecie. Nu aterna dela noi iubitiloru ! aceea
ori de stam in lumea acst'a pe o trpta de marh'e mai
r

inalta s'au mai jsa, dara acst'a nici nu e cumpenitoriu pentru mntuire c-ci nu dupa loculu ce il ocupmu aici, ni se da locu si in imperati'a vecinica, unde
unii sermani si muncitori stau pe o trpta cu multu mai
inalta dect multi bogai si stpni ai lumei acestei'a dara
in totdeuna aterna dela noi, ca se implinim cu credintia
aceea ce cere dela noi provedinti'a dumnediesca. Nici nu
asterna dela noi, ca se avem minte agera, si bogaii mari ;
dara aterna dela noi ca se intrebuintiamu bine mintea si
mijlcele ce ni le-a datu Dumnedieu. Servulu, carele cu
2. talanti a castigati alti 2., a fost primitu nu cu mai putlena plcere intru bucuria Domnului seu dect acel'a, ca
rele cu 5. talanti a castigaci alti 5 ; dar servulu celu reu
si lenesiu, carele n'a lucratu nimicu cu talantulu Domnu
lui seu a fost aruncatu intru intunereculu celu mai din
afara !
III.
In urma Isusu Christosu s'a despartitu de lumea acst'a cu o inima vesela.
Intrarea lui in ceriu a fostu glorisa; elu s'a grabitu in bratiele printelui sen cerescu, a crui voie a m
plinit^ aici pre pamentu cu dragoste nespusa ; elu a in
tratu in ceriu, ca se secere fructele lucrriloru sale nem
surate a injosiriloru sale, fructele osteneleloru si a snge
lui seu ; elu s'a inaltiatu pentru ca se iea in stpnire
imperati'a cersca carea li-se cuvine lui, ca fiului unui
nascutu a printelui vecinicu ; dar care imperatia iu dra
gostea sa cea nemrginita a castigat-o elu si pentru noi.
El s'a inaltiatu, pentru c se primsca tota puterea in ce
riu si pre pamentu si ca se sieda pre tronulu imperatiei
vecinice, de a drpta tatlui seu celui atotputernicu !
Cum, se nu fie asiadara inim'a lui plina de o bucurie
dumnediesca ?
Altmintrea cu totului altmintrea sta lucrulu cu noi,
Iuhitiloru mei ! cari si atunci suntemu slugi netrebnice,
cand facem tte, cte credermi numai ca e datorinti'a nostra, pentru ca daca ar voi judecatoriulu celu vecinicu se
judece far de mila chiar si faptele nstre cele mai bune,
putiene, ba chiar frte putiene s'or afla vrednice de o resplata vecinica ! Nu e mirare asiadara, daca si omulu celu
ma dreptu la mrtea s'a si in momentulu cand intra
in eternitate tremurandu striga cu profetulu : Domne ! nu
intra la judecata cu robulu teu ; c-ci nici unu omu viu
nu pot se fie dreptu inaintea t'a." (Ps. 142, 2.) Daca
celu dreptu, carele cu frica si cu cutremura lucrza mn
tuirea s'a, striga astfel, ce va face celu pacatosu in acestu
momentu infricosiatu, carele decide asupra viitoriului seu
intregu ?
Se nu uitam, Iubitiloru ! ca adi in acesta di de m
rire a Domnului nostru, ngerii lui Ddieu chiar si pre apostoli i-au admoniatu si li-au adusu aminte, c Isus, pre
carele l'au vediutu inaltiendu-se la ceriu, va veni ra-si si
anume va veni la judecata. Intotdeun'a se avem inaintea
ochiloru nostri r'a, in carea ne vom infacisi inaintea
judetiului seu ; c-ci cugetulu acest'a ne va feri de pacate
si ne va indemn, ca se ducemu o vitia evlavisa si drpta
ea astfel se fimu totdeun'a gata a ne desparti de lumea
acst'a, si a urma glasului printelui cerescu, carele ne va
chiem cnd ii va bineplac.
Nime inse se nu despereze in indurarea lui Ddieu,
c-ci Isus fnilu lui Ddieu a patimitu pentru noi pentru ca
se ne ctige mntuire vecinica, pentru aceea ni-a datu el
isvoru de curire si impecare in sangele seu pentru ca
noi inca in acst'a vitia se ne curatimu de pacate si se
ne impacmu cu Ddieu. Elu cunsce pecatele si slbiciu
nile nstre, cunsce reutatea inimei omenesci ; elu a disn
catra invetiaeeii sei : Daca voi fiindu rei sciti, se dati daruri bune copiiloru vostri, cu ct mai multu printele vos
tra celu din ceriuri va da cele bune celoru ce ceru dela

B I S E E I CA

Anulu Xin.

densulu (Mat 7, 11.); si tot elu a disu: Nu am venita

se perdu sufletele menilora, ci se le mantuescu" (Luca
g
)
Cum va paresi deci acel'a, carele si-a datu viti'a s'a pentru oile sale, pre acei'a, cari in vitia l'au iubitu, r la mrte si-au pusu tota ndejdea si tota ncre
dere intrensulu?
Pentru aceea. Iubitiloru mei Cretini! se ne pregtimu in fie-care di pentru diua cea mare a judecaii; se
ne spalmu hainele nstre in sngele mielului nevinovatu;
se ne curatimu .de pecate in isvorulu impacarei, adec in
tain'a pocaintiei; se le spalmu cu lacrmi de cintia si
se urmmu esempleloru vietiei celei atotsnte a Domnului
nostru; astfelu in ora cea din urma se asteptmu cu su
punere in voi'a lui Ddieu, ba chiar cu bucurie si eu nerebdare: venirea dumnedieescului
nostru Mntuitoriu,
ca
rele ne va lua la sine,

XD i

in bucuria

T7-

voinica,

e r s

si

SCL'A

Samu 1 fl. Damaschinu Serb 1 fl. Lazaru Pavelu 90. cr.

Ancher Bori 50 cr. Orban Balint 30 cr. Costann Bureo
20 cr. Ioanu Bodinu 10 cr. Sum'a 38 fl. 60 cr.
* Piati'a
Aradului
din Vinerea trecuta: Gru
de celu mai greu 6.20 fl. er acelu amestecata 6.10 fl.
secara 5. fl. Orzulu s'a vendutu cu 5.50 fl.
Ovesulu 5.10 fl. Cucuruzulu 4.20 fl. Mazere 20.
fl. Fasolea 12 fl. Lintea 24 fl. Cartofii 4 fl. per
100 ehgr.
C a r n e a de vita chil'a 52 cr, cea de vitielu ehgr.
80 cr, cea de poreu 52, cea de oie 32 cr, unsorea chil'a
75 cr, er clis'a per chila 70 cr. v. a.

Amin!

e.

f Necrologu
Aflmu cu durere, ca venerabilul nos
tru confrate M i c h a i u B l a g ' a , parochu in Miziesiu a
incetatu din vitia, dupa ce a fost impartesitu cu sntele
taine in 7 19 Maiu a. c. lasandu in celu mai profundu
deliu pre fii si rudeniele sale, precum si poporulu seu credintiosu, carui'a i-a servitu ea pastoriu sufletescu cu zelu
si devotamente timpu de 39 de ani. Bemasitiele pamentesci ale reposatului in Domnulu s'au depusu spre odichna
vecinica in cimiteriulu sntei nosre biserici din Miziesiu.
Se-i fia tiern'a usira si memori'a binecuventata!
* I&menu. Tenerulu Filipu Vuia, si-va serba cununi'a cu domnisir'a Qeorgina Cheveresianu,
la 2. Iuniu
st. n. in biseric'a gr. or. din Semlacu.
* Tlimenu. Tinerulu T e o d o r u~T a t a r u adjunct
notarialu in Minisiu, -si va serba cununi'a, cu domnisira S i 1 v i'a N a d a b a n u din Nadlacu, la 18. Maiu
st. v. in biseric'a catedrala din Aradu.
* Spre scire dloru bonenti.
Beclamrile in
cauri cand vre unulu din dnii abonenti nu ar fi primindu
fi'a regulatu, ne rogm a-se adresa directu catra tipografi'a diecesana," si nu catra redactiune," de asemenea
ne rugam a-se, trimite tipografiei si pretiulu de abonamentu.
* Noulu coru de plugari
infientiatu la staruinti a printelui Petrii Serbu, in comun'a F. G i r i s i u a arangiatu unu concertu a du'a di de sntele Pasci cu o pro
grama alsa si bine esecutata spre deplin'a multiemire a
publicului.
Cu ocasiunea acestui concertu au contribuitu pentru
fondulu corului de plugari urmtorii dni:
Nodnyi Jeno F. Gyirisiu 5 fl. Miskolczi Hugo 3 fi.
Szepesi Istvn 3 fl. Yincze Mikls 2 fl. Szatmri Andor
1 fl. Szab Jzsef 1 fl. Portsalmi Boza 1 fl. Ercsei Gyula
1 fl. Czibula Imre 1 fl. Kamo Jnos notariu Belfir 1 fl.
Sarkny Jzsef preot rom. cat. Belfir 1 fl. Hencz Mihly
1 fl. Bir Gabor adj. not. 2 fl. Vaida Teodoru preotu gr.
or. Husaseu 1 fl. Vaida Mihly 1 fl. Catarina Oancea notariase in B. Lazuri 1 fl. Nicolau Dan invet. Husaseu 1 fl.
Gavrilu Bodnar preotu gr. or. Brehia 1 fl. Nestoru Po
rumbii preotu gr. or. Tulc'a 1 fl. 60 cr. Sebes Gyula F.
l o t 1 fl. Georgiu Chiril'a adjunct not. in Berechiu 1 fl.
Braun Mihaiu regalistu 2 fl. Dikel Marton 1 fl, Gerbner

159

Concurse*
ST. 1855/1889.

Pentru deplinirea definitiva a duor catedre professorali la institutulu teologicu alu eparchiei gr. or. romane
a Aradului, si anume: a catedrei pentru studiile exegeticoistorice cu studiile auxiliare, si a catedrei de teologi*
sistematica si eventualminte si alte studii, conform conclu
sului Venerabilului Sinodu eparchialu aradanu dto 17,29.
Aprilie a. c. Nr. 31. se escrie concursu cu terminu de

30 de dUe dela prim'a publicare

Salariulu impreunata cu fia-care din aceste catedre
este de cte 900 fl. si dreptulu la quinquenaliile stabilinde prin Venerabilulu Sinodu eparchialu.
Doritorii de a ocup un'a din aceste catedre au a-si
substerne reeursele loru instruite cu documentele despre
cualificatiunea preserisa prin conclusulu sinodalu de sul
Nr. prot. 69 din an. 1885., pana la terminulu sus indicata.
A r a d , din siedinti'a consistoriala tienuta in l/W.
Maiu 1889.

Consistoriulu eparchiei gr. or.

romane a A r a d u l u i .

Nr. 1686/889 Plen.

Pentru deplinirea postului vacanta de protopresviteru

alu Aradului, conform conclusului consistorialu dto 3/15
Noemvrie 1887 Nr. 3408 si pre bas'a conclusului luata
de comitetulu protopresviteralu alu tractului Aradului sub
dto 14 26 Aprilie a. c. Nrulu protocolar 3. se escrie con
cursu cu termin de 40 de dile ccmputatu dela prim'a
publicare in Biseric'a si ScoTa
Emolumentele mpreunate cu acesta posta s u n t :
1. Din protopresviteratu: birulu protopresviteralu u suatu, tacsele dela siedulele de cununii usuate, si pausialulu de cancelarie preliminnu prin comitetulu si sinodulu protopresviteralu conform conclusului sinodului epar
chialu in vigore.
2) Din parochi'a protopresviterala: un'a sessiune de
pamentu, birulu preotiescu usuatu, dotatiunea dela orasiultt
Arad, si stolele usuate pre langa observarea, ca un'a a
trei'a parte din venitele parochiei protopresviterale compet
capelanului protopresviteralu.
Aspiranii la acesta posta de protopresviteru se aviseza a substerne in terminulu indicata subscrisului consistoriu concursele lor instruite cu documentele despre eualificatiunea normat prin -ul 53 din statatulu organica
si conclusulu congresualu de sub Nr. prot. 111. din a~
nulu 1888.
Arad, din siedinti'a Consistoriului plenariu tienuta in
1/13 Maiu 1889.

Consistoriulu eparchiei gr. or.

romne a Aradului.

B I S E E I C ' A

160

si

Nr. 1910. Plen.

Pentru deplinirea postului vacantu de protopresviteru

alu Banat-Comlosiului, pre bas'a conclusului luatu de comitetulu protopresviterafu alu tractului Banat-Comlosiului
in siedinti'a s'a tienuta la 20. Martie a. c. se escrie coneursu cu terminu de 45 de dle del prim/a publicare in
Biseric'a si ScoTa."
Emolumentele mpreunate cu acestu postu sunt :
1. Din protopresviteratu : birulu protopresviteralu usuatu, taxele del siedulele de cununii usuate si pausialulu de cancelaria preliminnd prin comitetulu si sinodulu
protopresviteralu, conform conclusului sinodului eparchialu
in vigore.
2. Din parocM'a protopresviterala : un'a sessiune de
pamentu, birulu preotiescu usuatu si stolele usuate.
Aspiranii la acestu postu de protopresviteru se avisza a substerne in terminulu indicatu subscrisului Con
sistoriu recursele lor instruite cu documentele despre cualificatiunea normat prin -ul 53 din statutulu organicu
si conclusulu congresualu de sub Nr. prot. 111/1888.
Arad, din siedinti'a consistoriala tienuta in 1/13
Maiu 1889.

Consistoriulu eparchiei gr. or.

romne a Aradului.
o

Pe parochi'a reposatului preotu Samuil Istvanescu

din Secusigiu, c de clas'a prima se escrie concursu cu
terminulu de 30 de dile del prim'a publicare in foTa
Biseric'a si ScoTa.
Becurentii, cari au depusu esamenulu de maturitate
trebue se substrna, recursele sale adresande la comitetul
parochialu din Secusigiu Beverendissimului Domnu Meletiu
Dreghiciu in Timisir'a si a se prsenta in vre-o dumineca
seau serbatre spre aretarea desteittii sale in cele bisericesci si cntri.
Timisiora, 11. Maiu 1889.
Comitetulu parochialu.
Cu scirea si nvoirea mea : MELETIU DEEGHICIU, m. p.
protopresviteralu Timisiorii.

Pentru parochi'a de a IlI-a clasa din comun'a DuBesci, in urmarea decisului Ven. Consistoriu gr. or. oradanu de dto 3 15 Aprilie Nr. 335. B. se escrie concursu,
pe langa urmatorele beneficii parochiale :
1. Pamantulu parochialu 16 holde catastrale cu unu
venitu curat de 160 fi. 2. Din gradin'a si cas'a parochiala
40 fi. 3. Del 131. case 17. cubule de bucate cucuruzu
socotitu cu 5 fl. cubululu unu venitu 85 fi. 4. Din inmormentari mari si mici venitu 40 fi. 5. Din cununii, masluri,
festanii si alte accidentie 40 fi. 6. Din 131. dile de lucru
eu man'a 39 fi. Sum'a totala 404 fl. v. a.
Doritori de a ocupa acesta parochie sunt avisati a-si
ascerne recursurile pana la 28. Maiu adresate comitetului
parochialu la subscrisulu protopresviteru in Eabagani ra
in 29. Maiu se va tien alegerea sau a 2-a di de Busali.
Datu in 25 Aprilie in Siedinti'a Comitetului paro
chialu din Comuna Dusiesci.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu : ELI'A MOG'A, m. p. protopres
viteralu Beinsiului.

Pentru deplinirea postului de preotu imbinatu cu

celu invetiatorescu, la vacant'a parochia gr. orientala
de class'a HI. din comnn'a Lapusnicu, se escrie concursulu cu terminu de alegere pe diu'a de 20. Iuliu st. ve-

chiu a. c.

Anulu XIII.

SCOL'A

Emolumintele sunt: un'a sessiune de pamentu, parte

aratoriu, parte fentia, 1 jugera intravilanu parochialu,
birulu de cte un'a mesura cucuruzu in bombe si stol'a
aici usuata dela 120 Tir. de case, pentru conferenti'a
tractuala 2 fl. cruia gratuita in afaceri oficise, si c
lfa invetiatorsca: / jugeru intravilanu, in bani gat'a
100 fl. v. a. pentru lemne din cari s se incaldisca si
scl'a 24 fi.; pentru curirea sclei 5 fl. cari tote la
olalta se potu urca la sum'a de 500 fi. v. a.
Aspiranii la acestu postu sunt avisati a-si tramite
recursele euviintiosu adjustate, pana inclusive 16.
Iuliu st. vechiu a. c. printelui protopresviteru Georgiu
Creciunescu, in Belincz, p. u. Kiszet, ra pana atunci
a-se presenta in st. biserica, spre a-si aret desteritatea
in cele rituale.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : GEOEGIU CEECINESCU, m. p.
protopresviteru.

Pentru vacant'a parochie de a Ill.-a clasa din co

mun'a Sierghisiu, protopresviteratulu Pestesiului Cottulu
Bihoru se escrie concursu cu terminu de 30 de di'e dela
1

prim'a publicare
Emolumintele sunt:
1) birulu preotiescu dela 110. numere case un'a
vica cucurudiu sfarmatu.
2) folosirea aloru 22. jugere pamentu parochialu bun.
3) dela 110. numere case un'a diua de lucru cu
palmile.
4. Stolele usuate anuale 80 fl.
5. Casa parochiala cu gradina, grajdu, colna si tote
cele necesarie, precum si fntna in ocolu, lemne de focu
din pdurea comunala, tote acestea comptate la olalta dau
o suma de 412 fl. v. a.
Doritorii de a ocupa acesta parochie sunt avisati
a-si trimite recursele loru instruate in sensulu Statutului
organcu si a regulamentului pentru parochii, adresate co
mitetului parochialu subsemnatului protopresviteru in Lugasiulu de sus, post'a ultima Elesd si a se presenta in
vre-o dumineca ori serbatre in Sf. biserica pentru de a-si
aret desteritatea in cele rituale.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine: TEODOEU FILIPU, m. p. '
protopresviteru.

Licitatiune minuenda.
Pentru repararea bisericei romane gr. ort. din Co
mun'a Igrisiu (Egres) in protopresviteratulu B.-Comlosiu,
prin acst'a se escrie concursu de licitatiune minuenda pe

diu'a de 21. Maiu (2. Iuniu a. c.) diminti'a la 10 re, cu

pretiulu de esclamare 2617 fi. v. a. conform planului si
preliminariului de spese.
Conditiunile si preliminariulu se potu vede la sub
scrisulu conducatoriu alu otic. parochialu.
Dela intreprindietori se poftesce c pre diu'a amintita s se presenteze in fati'a locului, si nu mai acei'a
vor potea licit carii vor depune vadiu de 10/ Contractulu ce se va inchei cu intreprindietoriulu
de locu dupa licitatiune va avea valre numai dupa
aprobarea Venerab. Consistoriu,
Igrisiu, (Egres) 30. Aprilie 1889.
0

Gravril Genrgieuiciu, m. p.

Filip Minda, m. p.

parochu gr. ort.

presiediate.