arta

bizarrtiria

0 arta IIU apare pe deplin constituita

inca de la nasrerea
statului
dupa care i~i capata denumirea
~i nu l'QIbare cu desavir~ire
odata
cu el. La inceput
a existat 0 faza inevitabila
de tranzttie
intre arta
imperiala
romana ~i arta bizanttna,
faza despre
care unli socotesc
ca soar fi prelungi-; pina la moartea lut lustinian.
Dar daca geneza artei
bizantine
ap re mai limpede
atunci cind se considera
perloada
sa
paleocrestlna
ca 0 ultima manifestare
a artei romane,
ar fi nedrept
sa nu se puna ~i mai mult accentul pe tot ce a creat e-\ nou ~i prin
care mal degraba a vestit viitorul decit a prelungit
trecutul
.
CHARLES
Vol. I Ii II lei 31

DEL

yon

Arta
bizantina

Biblioteca

de arta

Arte ~i civilizatii

Consultanl ~tiin1iflc:
CARMEN-LAURA DUMITRESCU

Charles Delvoye

arta

bizarrtina
Vol. I

Tn romane~te de
FLORICA-EUGENIA

Prefa~a de
VASILE DRA-GUT

CH.\.RLE"

DELVOYE,

L'Arl

by B. Arthaud,

byzantin,

Paris, 1967

Toat~ drcpturile
asupra prezentei erli~ii In limb a romana
slnt rezervate Editurii Meridlane

EDITURA

MERIDIANE

Bucureftl,

1976

CONDURACHI

PREFATA

Inuiatioa

Pc coperU\:
Implirdteasa

Teodora $i ~~ita ei

(detaliu:

0 patrlciana),

mozatc, catr
Itavenna,

547

an Vital'

Editurii
Meridiane
de a publica
lucrarea profesorului
Charles Deloope, Arta Bizantina, trebuie salutaui ca un autentic act de culturd
menit sa participe la reafirmarea pe planul valorilor spirituale
a uneia dintre cele mai strdlucite
$i~ deopotriod, conirooersate epoci din istoria omeruru:
Literatura de specialitate acumulaui in legatur
cu studiile
prioind.
cultura
si arta bizantina
este imensii. Cel care ar dori sa aiM 0 imagine
globau:
asupra
cercetdrilor
de bizantinologie
efectuate numai in secolul nostru ar putea fi lesne
inspiiimtntat
de cantitatea
uriasti de lucriiri cu
caracter monografic,
articole, comuniciiri
si dezbateri pe diferite teme, 0 adeoaraui nebuloasd de
titluri in cuprinsul
cdreia descifrarea unor structuri de rezistentii pare a fi deosebit de anefloioasa.
Para sa ne propunem - ar [i dealtfel imposibil
in limitele unei prefete - sa facem un inoentar
al coturooerselar pricitoare
la procesul de constituire, la aria teritoriala si la problemele de stil
ale artei bizantine,
apare ca necesard evocarea
acelor aspecte din istoria aut de agitaui a imperiului
constantinopolitan
si a artei sale, care au general
numeroase interpretdri
coruradictorii.
Ca succesor al Romei antice, prin voitua imptiratului Constantin,
la anul 330 al erei noastre,
5 Constaruinopolul.
devenea capitala
unui imperiu

polimor], loc~l de tnttlnire al unor striioechi t::a~itii

culturale si artistice, a cdror zestre spiruualii p de
mijloace de expresie prezentau, 0 largii dwersL~ate.
A~ezat pe malurile Bosforului, la hotarul dintre
douii continente - pozuie unicti dar profund semnificati()ii pentra 0 capitald de ,imperi.u, - C!0nstaruinopolul a fost, incii din. p'nmn sC!t ant de
existentii, creuzetui unor ,exc~Pfw,:ale
culturale dintre orientui anuc F occideniul medt,leranean. Desi beneficial' al unei religii de stat unuare,
cresunismul,
~mperiul ,b~~anti,! nu, a putut fac~
abstraciie nici de traduiile smcret~te ale Romei
imperiale, nici ~~ ratio,!a~tSmul, ir;tbtbat de senzualitate al eulturii elenistice, nlCt de splendoarea
[ascinanui a monarhiilor ,orienta,le, c,o~truite de
milenii pe suportul [anatismului religios. De la
inceputurile sale, Biza':fU:~ a deoenit un. adeoiira;
nod gordian de contrtuliciii, n,od ntct~data dezlegat,
nici retezat de sabia ()reunut cuiezator.
De-a lungul celor unsprezece secole de existentii,
hotarele imperiului bizantin au fost tntr-o neconteniui miscare. Larg desfa~uratii in ()reme,a imp~ratului I usiinian (527- 565) saa a lui Vasile
al Il-lea Buigaroctonul
(998-1024),
suipinirea
imperiuiui bizantin a ri(),!it nii 0 datii, s~ redo?indeascii tntreaga mosteture a Romei
imperiale,
din desertul Mesopotamiei
pirui in indepiirtaia
Iberie. Nu au lipsit insii nici acele dramaiice
momente cind. ins~i existetua capitalei s-a aflat
sub semnul
tntrebiirii:
persii sasanizi,
arab ii,
bulgarii, au ajuns. in repetate .rinduri sub zid~r~le
Constantinopolulut,
petura ca m anul !204 slaoita
cetate sa cada in miinile armatelor celei de a patra
eruciade. Din 1261, cind. Mihai al V Ll l-lea Paleologul tsi fdcea intrarea triumfalii in cate~ralr:
Sfintei Sofii, si pirui in 1~53 cirui s~a priibusi:
definiti() sub lo()iturile, turc~or otom~nt, Con~t~ntinopolul a dus ~ e~tstenfa, pre,.cara,. ~e .nel~n~t~
politicii si de aguaue religioasii, far a sa ptar~a
totusi fascinanta
sa autoritate,
riiminirui pr~n
deiinuie
capitola imperiului,
a ace,lut tmperui
ideal la a ciirui mostenue rioneau mat toate capetele tncoronate ale timpului, Neincetata deplasare

==:

a frontierelor .co~oborr:t~ cu puternica forld de iradiere culturala ~t artisticd explicii in burui mas
de ce L:n d t~ec
' t a.' conexiune cu arta metropolei ura
se
reclama a ft ~ercetate numeroase opere si monumente rasp.,indtte pe 0 arie largii in leoaniul medi~er~ner:n, m peninsula
bolcanicd, in Italia sau
m tntinsele tere ale Ucrainei ~i Rusiei.
o E ,lesn~ de inseles c~ in co,!,~yiile unui proces
oelt!ttc, aiu de complex, ui conduiile unei dispersdri
tent~nale
atit de largi, in cadrul cdreia
co,ns id ~ra te t ra ditLt
'ile si" impulsurile
cer
locale se arta
bizantinii nu a .a()ut ~~ nu putea sii aiM 0' configurr:/te ~r;to$ena, apta un?r stricte definuii de
ordtn, stt!tStte. , Pusa, tn slU:j~a bazileului, servind
cL!' ft~el~tate tera:hta politicd si religioasii, arta
bizantirui ~ J~st m permancrud artd cu program,
Compnrabila in. mare miisur~ ,cu arta Egiptului
a,:ttc, ,tI'.!str:ument al teocraiiei [araonilor, art a
b~zar:tma si-a elaborat un. limbaj codificat capab:l,sa exprt"!e, o!,d~nea terestrii si autoritatea di()ina,
facmd. sensibild ,td.ee~ de supunere,
de valoare
mo~ala, de credirud m perfectiune. Dar intruclt
o~dme~ terestrd a imperiului a fost in repetate
rinduri sUl!usii, seisrYI:elor, odaui cu contest area
unor ~e()~r,un
considerate
sacrosancte
(numeroase "!~c,an eretice sau indelunga perioadd iconoclasta stnt cele ,m.ai grditoare dooezi in acest
sens) , !;rta btz,antmf! p:e,.z~nta ea insdsi 0 eooliuie
mar~atr: de disconiinuiuiti, incit subsumarea
ei
u,:et su!gure categorii stilistice ar fi condamnata
dintni inceput erorilor.
E!e fon,dl!l unor at~t de ,indlcile probleme, cercetdrile pn()md, arta bizantina au mai fost complicat~ ~L de, existerua prejudecdtilor
unor cdrturari
occtdenta,lt, p,entru care, 0perele orientului ortodoz
erau hieratice l}, S~Ct l}, , ituepenue l}, lipsite
d~ ~aloare l}. 0 graoa prejudecatd,
ln. substratul
c~reta se aflau
,cite()a secole de dispute
$~ de cC!~~ nu erau striiine mentalitatile
catolice
~L ,a,mbt(ule
de su~rem.atie ale Vaticanului,
a
prunt ,rG:portu! genetic dmt~'e Bizant si mostenirea
Romei tmpenale. Numerosi au fost saoatuii peruru
care ezplicarea
fenomenului
cultural si artistic

=.

medieoai din Europa

a a()u.t ca ,unic punct de
plecare
antica
Romd constd:;ratf!'. drel!t model
ideal de organizare ~i de forfa sptntuala .. P_ent~u
Franz Kaoer Kraus 1 ntreaga art
cre$tma: tlin.
secolele IV - V III .era, expli~ata
f.n funIcfte de
o singurii si aiuoruara
sursa: Roma..
n .m01
similar
da; cu mai multe nuanfe, Alois Rte~L,
a incer~at sa demonstreze n ~e ,!"as.ura a!ta eresuna
timpurie, deci si. cea. biza:ntma ,d:n. primele secole
de existenfa ale imperiului de Rasant, s-a tntemeiat
pe nW$tenirea artei imperuile romf!'ne care tniocuise
oechile arte din oastul spaftu ",!,e~t~~ranea:n.. Aces~or
uniLaterale interpretiiri ale origuui art~t bizantine
le-a fost opusd
La tncepuiui
secolulut nostru, 0
alta teorie tot dtU de exclusi()istii: 1.11, a sa. luc~are
, istoricul
d e()ent'ta celebrti Orient S oder Rom
ki 3
.
e sat
de arui austriac Joseph
.trzygow~ t
a ~n() r
importanfa
factorilor ~e mflu,enta,
acordind
~n:
rol prioritar
orieniului
apropiai,
res'pectt~ .A:ste~
mici, Persiei sasanide,
Caucau~ulut,
St~tet. $t
Egiptului. La rindul sau, I. V. At~a~o()' a t~~tat
mai ales asupra substratnlui ~lentstt:, c~nstdertn~
ca arta bizantina a fost .in .pnmul
rind. mdatorata
tradifiilor artist ice constttu~te 1.11, Leooni pe fondul
mai oechii sinteze greco-onen.tale...
.
I nieresui crescind pentru istorui $t cultura tn~periului bizantin - aceasta largii .pun~e de lega:
turii dintre antichitate $i Iumea medte()a:la europeana
_ s-a concretizat in secolul nostrii pr.tT':,~umeroase
lucriiri purtind girul un:o~ !erso?,,-alttaf~ de recunoscuui repuuuie
~tiinftf~ca
u.nt()ersala .. Charles
Diehl Nicolae Iorga, Gabnel Mtllet, Andre Graber,
Lou~ Brehier, O.M. Dalton, ~te()en R~nCLma,!,
Viktor Lasarec, au marele
de a f: pus m
e()idenfa importonia
Bizanfulut
ca, ()a,.tra ~e cuiturii de generoasa fert~Litate, rolul sau m p~t~a!~c:
si transmiterea
marilor
oalori ale an~~ch.ttafH~
[orta sa de creafie $i, de stimulare a cuuurii $t artei
din intreaga Europa.
.
..
Eliminind
succesio oechile teorii cu curact~r
exclusi()ist, cercetiirile recen:te au fi!Cut ~emonst~l1:tw
cd arta imperiului
bizantin a ~ttut. sa: ~en.eftc~eze
de 0 tripid mostenire: romatui, eIentSttca $t onen-

tala, incorporind
de-a lungul
secolelor oariate
influente care au coniribuit La continua sa imbogiitire si dioersificare
atU in perspectiod
teruorialii
cLl si in perspectiod cronologicd. Traditio
romand
este lesne de recunoscut in concepiia de largd respiratie a ansamblurilor
urbanist ice, 1.11, rigoarea com poziiionald ca $i 11, tehnica savanui dar economicoosii
a constructiilor
care [oloseau zidurile cu emplecton si placaj.
Tradiiiei elenistice ti este proprie
cultioarea studiilor prioind cultura si arta greacd,
de asemenea preferirua pentru eleganta si rafinament, pentru canonul efeminat al figurii
umane,
pentru logicd si echilibru. Orientul a participat
La constituirea
fondului
genetic cu gustul sau
pentru fast si grandios,
cu sensul ierarhiei, cu
voluptatea culorii $i a ornamentului.
Deosebit de importanui
a fost, pe parcursul
cercetdrilor, precizarea tot mai clara a raportului
dinamic
care a existat intre statul bizantin, in
dubla sa ipostazd: politicd $i teologald, si arui,
care, indiferent
de domeniile
de referin(a - laic
sau religios - a constituit
un instrument
apologetic al autoriuuii
imperiale, consideraui a fi de
esenui dioind. In [apt, datoriui seoerei ierarhizdri
sociale, creaiia artisticii
din imperial
bizaniin
s-a dezooltat pe mai multe nioeluri riguros demarcate ca posibiliuui
materiale, ca program spiritual
si, [ireste, ca posibiliuui
de ezpresie.
Tocmai de
aceea s-a putut
oorbi despre un dualism
al
artei bizantine: pe de 0 parte arta de curte, destinata inaltei nobilimi
$i ()irfurilor
clericale ale
metropolei, pe de alta parte 0 arui a piiuirilor
sociale inferioare, 0 arui a colectioiuiiilor monahale
sdrace. Cultioind rafinamentul
$i somptuosul,
arta
de curie a cdzu; deseori in capcana conoeniionalului, in timp ce arta categoriilor populare s-a tnnoit
la combustia miscdrilor de masd care i-au transmis
exaltarea
pasiunilor
$i dramatismul
expresiei.
Dar problema
dualismului
priveste si una
dinire cele mai dificile preciziiri cerute de studiul
artei bizantine si anume natura relatiilor care au
existat
Entre Constantinopol
$i dioersele centre
9 artistice aflate in sfera sa de infLuen(a. Reiinind

adeodrui ca notiunea de arui bizantind s-a constituit fn legatu;a cu creaiia artisticii a metropolei
si a principalelor
orase ale imperiului,
Salonicul
in. primul rind, nu trebuie pierduta din oedere
timpuria
aparuie
a
unor
centre
auionome,
asa numitele
scoli
naiionale , a ctiror ort-.
ginalitate $i capacitate
de finalizare
au uneort
o impre ionanui
prestanui.
In aceasui perspectioii, prin art
bizantind
nu se mai ituelege
doar produciia
unui anumii centru - in spera
Constantinopolul
- ci 0 categorie stilisticii deosebit
de complexd, aplicabild artei din farile orieniuiui
ortodox. Asadar, nu pot fi omise realiziirile artistice din cnezatele ucrainiene si rusesti, din (arile
Caucazului, din tdrile balcanice din (arile romdne,
din Asia mica si din Siria, [iecare dintre centrele
de arui din aceste fari ilustrlndu-se
prin opere de
o pregnanui autenticitate.
In acelasi timp nu p~t
fi neglijate,
fara riscul unei eronate tnielegeri,
puternicele
ecouri ale artei bizantine
in. farile
Europei occidentale, in: ltalia si Spania, dar si
En Franta sau Germania si chiar tn Lndepartata
si nordica Scandinaoie.
Fenomenul
artei bizantine are, prin urmare, 0 ampliuuline coniineniald,
configuralia sa coniplicindu-se
neinceta.t in
tie de coordonatele locale si de implacabilele mutafn
temp orale.
. .
Abreoiai prezentate, acestea au fost pnncLpalele
dificultdfi care au stat in [aia profesorului
Charles
Delooue in. momentui in. car.e si- pr~pus. sa . redacteze 0 noiui monografie
a artei btzantme.
Acreditat
de 0 indelungii
naioitate ca cerceuiior
al artei bizantines, prof. Charles Delooue pare sa
fi fost preocupat
de realizarea unui manual
c~
oaloare de instrument de lucru, accentuarea laturii
documentare
$i a referinselor
fundamentale
fiind
eoidenui.
N umeroase sint obserotuiile
si sublinierile
de
o marcatii importan(a teoreticii. A~ttel, in. capit~lu~
introductio
se araui ca autontatea
imperiald
bizantitui ~ fost inspiraui de aceea a monarhiilor
orientale
$i ca, drept consecituii,
magist!a(ilo!.
romani din antichitate
ie-au urmat [unctionarii

t=:

bizantini,
iar .cet~tenii li.beri au fost redusi La
treapta de ~lfbLectL eXpU$L oricaror ingerinte din
pa!tea put~m de stat. Imprumutind de la despoiiile
one.nt,!-!e ~deea. ~e sacralitate
a naturii puterii,
basileii .bLzantmL au reunit intr-uti
singur
tot
ceren:omal.ul de c!"'rte cu eel religios $i astfel ideea
d~ ierarhie s-a. tmpus,
cu toate exigetuele
de
ngo,!-r~, t~ dwers~le forn;e ~e manifestare
ale
arte~, tar iconografia a dobindit valoarea unui autenuc manifest
!,oliti~. I n acelasi timp, tocmai
cfracte~ul imperial prin definifie al artei constan~mopoltta~~,
cu a sa o,:dine .idealii transferaui
tconografL~t curente,. 0 diferensiazd
structural
de
artele ?c~tdentale, [ie ca este vorba despre arta
romanica
sau despre arta goticd.
Obseroind, aldturi de Andre Mirambel
cd una
din~,:e trdsdturile
caracteristice ale artei $i literaturii btz'!-ntme eS.te a glndi dupa un model $i
a se elibera pn~t se~timen~ , r:~arles Decloue
pune problema
dinamismului
spiritual implicat
in. opere ca:e, numai aparent, stnt copii lipsite
de personalitate.
Deosebit de importanui
fn economia
lucrdrii
este analiza
premiselor
artei bizantine
descitra.rea aportului artei paleocrestine in cri;talizarea
primelor
sale experierue. Originald
este in acest
se~ cla,:a sub!iniere
a faptului
CeL perseciuiile
a'!'t~cr~!me
dt!1'
I I I nu au fost
nwt au: de sLStemat~ce mct aut de pustiitoare
p~ C!t le-a .prezentat literatura mai veche. Dimpotrwa, p~~wadele. d.e perseciuie au fost relativ
scurte, . [iind post.btl~. co~truirea
de biserici si
amenajarea de cimiure,
ui cadrul cdrora arta
primilor crestini s-a putut dezvolta tara constringeri. Inc~ ~in primele sa!e sec?le de existent a,
arta c!~tma
a pr~luat .dm orient e perspectioa
morala , asadar dimensionarea
personajelor
repre~en!ate in [unciie de importania
religioasd sau
sociala.
In consens cu riguroasa
ierarhizare
a
socieuuii bizantine,
perspectioa
moral a a fost,
vreme d~ seco,le, 0 caracteristicd
majora a artei
11 constantinopolitane,
determinind
0 conceptie
com-

=r, ~-

10

pozuionaia edreia ii erau subordonate atit forma

cU $i culoarea.
.
Urmdritd din aproape tn aproape - p~ epoct,.
pe genuri $i pe centre autonom~ - eoolutia art~~
bizantine este tnsotiui de pertinenie eomeniarii
menite sa precizeze momentele $i problemele funflamentale ale complezului unwers artistic al orientului ortodox. Expunerea
~te clar~. $i . trydd~o:zd
ooctuia didactiai a auiorului, semntfLCa~L(Ja fLm~
in acest sens grija cu care sin: exp~LCat~ ~ermenH
de specialiuiie, astfel ca expunerea istorica se impleteste cu analiza lexicografica.
Unele paranteze
se dovedesc de 0 reaui utilitaie, ca de exemplu,
prezentarea monograficii .a a,rhitect,ilor ~natolieni
Anthemius din Tralles $L Isidor din. MLlet, constructorii bisericii Sfinta Sofia din Constantinopol. Demonstrind
calitatea de ingineri-matemati:
cieni a celor dOL Charles Delpoye demonstreaza
implicit elabora~e~ .con$ti.enta ,a pr?gramului e~ificiilor de cult din. imperiui bizaniin, faptul co.. la
elaborarea acestui program rolul impiiraiului a
fost hotdriior. In esenui, un ldcll$ de cult. trebu.i~
sa fie un microcosm, 0 reproduc~re a ~era~hLeL
divine, cupola semnificind. cerul., w~ ~p'afLUl mterior fiind un echiooleni ~l lumii oizibile. ~entru
atingerea acestui scop arhLte:tura a c~laborat indeaproape cu decortuia murala - mozaicul sa.~ frescf!
_ organizarea iconografica a acesteia fund rtguros codificata..
Cititorul acestei lucrtiri pa afla mulie $t utile
date prioind arhitectura,. pictura~. icoanele, min~f!turile artele somptuare, mformatule $L comenta:L~le
pripi~d lucrdrile de artii fiind epurate de $op(iLeLLle
prelungite sau de indlceala coturoverselor. ~harle~
Delooue a preferat sa of ere . un material. c~~ mat
solid organizai, potrioit .unet. s~h~mey proprn ca~e
_ dincolo de once rezerva principiald sau de amanunt - are meritul de a deschide 0 cale sigurd
pentru patrunderea in marele unioers al art~i .biza,!tine. Unele capitole au 0 ~aloare aniologicd pn'}claritatea si rigoarea si~tezeL~ ca. de ~xe"!plu, capitolul dedicat inilueniei artei bizantine m Europa
occidentald si eentrold. Faptele sint, in general
y

'

cuno~cu!e, du~' Charles Dell/oye le grupeazd de 0

manter a convingatoare astfel ca ansamblul concluziilor se impune cu eoidenta necesiuue. Furulamentala este constatarea ca, pentru Europa occidenta,Bizantul
a jllC~t r?lul unui initiator,
al
unuL mentor art a bizantitui
sub dioersele ei aspecte, [iind imitaui de artistii din idrile apusului,
ell precddere in epoca romanicd. Calitatea de european,a , ~n sensul larg ~i pro{und al cuotntului,
ar~a bizaruitui a piistrat-o plrui la sfir$itul secolulUL al XII-lea,
dupa care, odaui cu deciiderea
~mperiului,
capacitatea sa de innoire si aria de
mfluen~a s-.au, redus progresio, D~i in declin
art a bizantind n-a, 'inc~tat sa anticipeze unele
experienie ale artei occidentale si - asa cum se
observd cl!' ~u.~tila justeie - in mozaicurile si
frescele !'tsencLL Chora (Kariye
Djami)
din
Constantinopol,
executate in 1315-1320, se poate
oorbi de 0 prefi~urare a stilului gotic international
ace~ style co~rtOls care a inflorit in tarile Europei
occid:entale $L centrale in a doua jumdtaie a secolului al XIV-lea $i in primele doud decenii ale
secolului al XV-lea.
Ul~im,ul capitol al lucrtirii lui Charles Delooue
este intitulat Byzance apres Byzance
(Bizani
dupa Bizant),
Cititorul roman Cia recunoaste, neindoielnic
ti~lul celebrei lucriiri a lui Nicolae Iorga, pubzicata
'n., 193~6, ft. se (Ja astepta, in mod justificat, sa
gaseasca aLCL 0 eoocare concludenui a artei medievale di,nJar~le r?mane, al cdror rol in piistrarea
mastenirii bizantine a fost deosebit de important.
Spre regretul nostru, prof. Charles Delooue nu
pare a fi tndeajuns de bine informat cu prioire
La dezooltarea artei romdnesti din secolele XI V XV I I, referirea sa cu prioire la monumentele din
sptuiul carpato-danubian
fiind prea sumard si
nu intotdeauna
ezactd. Desi a adoptat formula
By~a,!ce apres .Byzance
autorul nu face nici
o. tn'!"Ltere la Nicolae Iorga - care a invetuat-o
$L.a m!rodus-o in circu,itul $tiinfific, - si '!U delimueazd, asa cl!.m ar [i fost de dorit, acei factori
care au [aoorizat perpetuarea
oieiii artistice de

u.

'

12

13

traditie bizantind,
dupd dramatica
priibusir
a
Constantinopolului,
in 1453.
.'
Este obligtuoriu sd consemniim - [ie ~.t pe .~curt
_ cd incd din secolui al XI V -lea, lIotellozLt romani' tncepuserii sd exercite un actio protec~ora~
al munielui Athos 7 si cd, dupd cdderea imperiului
bizaniin mai to ate centrele de culturd traduionalii
din vechiul orient ortodox all, beneficiat de sprijinul
moral ~i material al tdl'ilor romiine.
u nu"!ai
~ezdrile monastice de la Athas, M eteo.ra, .Ieru:aLLm,
Sinai, etc. all, putut astfel sa sUp"rf:!'lI.tetuta~ca, ~ar~
~a cum araui Nicolae Iorga, ins~t tde~a. imperiald
bizantirui a puiui fi saloaui 8. Dar mat importante
chiar decit aaioiuuea de protectorat
cultural au
fost realizdrile artistice vdin tii:ile romiine, realizdri
care all, atins nil, 0 data oalori foarte tnaue.
Pe fondul
unor straoechi
l.egaturi -: la drep~
oorbind Bizatuui a aoui 0 neintrerupui
prezenta
euluirala la Dundre - arta {drilor romiine s-a
inoestit de timpuriu. cu autoritl!-lea originaliuuii,
caracteristicd
fiind 0 remarcabilii
lIocatte pentru
interpretare si sintezii. Daoi secolul al XIV-lea,
cu ale sale monumentale
realizari de arhitecturd
~i pieturi: murala de La Curtea de Arge~ ~i de la
Cozia, pare a fi prea tndatorat
confluentelor
cll, arta bizantino-balcanicd,
in secolele XV - X V I
se poate oorbi despre 0 adellarata explozie a
creaiiei artistice roma~~t~! infdptuirile
de 0 cerui
personalitate
autohtotui [iirui numeroase.
Moldolla lui Alexandru
cel Bun,
$tefan
eel
M are si Petru Hares ne of era imaginea unei au~~ntice vetre de arui infloritoare
in toate domeniile,
de la arhitecturd ~i picture murala,. ptnd ~a bro~
derie si minioiura.
Operitui
cu tmpreswnanta
siguratuii 0 sintezii unicii la scara europeand intre
a;hitectura bizaruitui si arliitectura goticd, construetorii mouloveni all, iniil{at monumente
de 0 SUlleratui [rumuseie, ll,i~ito.are. p'rin puritatea. proporiiilor, prin logica ~tstnbut~et, pnn armo~wvasl!' lor
tnscriere in peLSajul ambiant 9. La Patrautt,
~a
Voronet, la Riizboieni,
la N eamt, La. Do~roll~t~
arhitectll,ra
moldolleneasca
acuzd. 0 tndll,bttabtla
maiuritale
stilisticd,
notiunea
de stil moldooe-

1-4

nesc s fiind azi unanim recunoscuui. De 0 caloare

comparobild sint $i ansamblurile de picturii muralii
de la Radauti,
Pdtrauti,
Voronet,
Biilinesti,
Botosani, dovedind cd, inca inainte de sfir$itul
secolului al XV-lea,
Moldova dispunea de 0 adeIIdrata ~coala de picture. Deplina afirmare a acestei
[coli s-a produs in timpul lui Petru Hares, ctnd
numeroase monumente all, fost pictate si pe [atade,
picturile ezterioare moldooenesti fiind azi de mondiald notorietate.
Nil, puiem sd nil, notdm aici
eronata consideraiie
a lui Charles Delooue, care
crede cd picturile
ezterioare
s-ar ezplica
prin
aceea ca bisericile moldooenesti erau prea strimte
$i intunecate , deci n-ar fi putut fi decorate la
interior. In [apt, toate monumentele care fac obiectul
disciuiei - Humor,
Mo ldo II ita, Arbore,
Voronet,
etc. - posedd remarcabile picturi interioare, decorarea interioarelor
aoind. 0 [carte oeche traduie.
Pe de alui parte, trebuie reiinut cd autorii acestor
picturi
nu erau greci, cum crede prof. Delooue,
ci romtini, ca Gaoril de la Bdlinesti,
Toma de la
Suceaoa
sail, Dragos Coman,
autorul picturilor
de la Arbore. Despre acest din urmd artist, istoricul
de art a Paul Philippot scria cd este un Pisanello
bizantiti , poate eel mai mare pictor ortodox al
secolului al XVI-lea
10.
Vorbind despre artistii din M oldova, nu-i 110m
uiia nici pe cei din Tara Romiineascii,
unde in
secolul al XVI-lea se desfd$ura 0 generoasii act ivitate culturald,
capubild
sd impresioneze
pind
la elogii superlatioe
pe multi dintre cdrturarii
epocii. In timpul domniilor
lui Radu eel Mare
$i Neagoe Basarab,
Tirgovistea devenise 0 adeoaraui metropold a artelor, ilustraui de maestri de
seamd,
ca pictorul
Dobromir,
iar construciiile
ridicate la Dealu, la Curtea de Arges, la Snagoa,
se impure aut prin nobleiea compoziiiilor
cit si
prin rafinamentul
mijloacelor decoratioe.
In continuare,
cerceuitorul care lIa stdrui mai
mult asupra cretuiei artistice din fdrile romiine nil,
oa putea face abstractie nici de realiziirile striilucite
ale epocii lui M atei Basarab, Serban Cantacuzino,
15 Constantin
Brincoveanu, nici de faptul ca, tocmai

datoritd continuiuiiii
de efort a artistilor
nostri
a fost posibild pdstrarea si transmiterea
din genertuie in generaiie a unei valoroase mosteniri spirituale. In secolul al XV II I-lea, ~arile romiine au
gdzdui: 0 adeodraui
renastere
cdrturiireascd
pe
[ondul traduiei bizantine - osa-zisa epocd [anariotd - ceea ce a deschis, in cele din urmd, calea
cdtre recuperarea,
la nioelul ituregii culturi europene, a marelui ell patronat mai bine de un mileniu
de catre orasul de pe Bosfor. Stnt adeoiiruri care,
in mod firesc, se cer afirmate cu orice ocazie pentru
ca ele fac parte din [ondul de aur al existeruei
noastre istorice.
In dialogul pe care speciaiistii din tara noastrii
sint tndataraii
sii-l angajeze cu bizantinologii
de
peste hotare, este necesar sa se demonstreze,
in
spiritul unei tnaue rigori stiiniifice,
ca art a romiineascii medieoald nu este, asa cum unii mai inclirui
sa creadd, un [enometi provincial si secundar al
artei bizantine.
Situate la locul de intilnire al marilor culturi
europene, farile romiine au fost de-a lungul eoului
media vetre de art a cu autenticd personalitate,
in
miisura sa interpreteze
in forme strict originale
modelele propuse
de orientul
bizaruin pe de 0
parte, de occidentul romanic, gotic sau bar?c pe
de alta parte. In secolele XIV -XV,
atuncL cirui
se defineau
optiunile
artistice
din ooieoodatele
Basarabilor si MU$atinilor,
ca si din ooieoodatele
si cnezatele romiinesti din Transiloania,
din M aramures, din Banat sau din Crisana,
Bizaniul
se
afla in amurgul
existeruei
sale, capacitatea
lui
de iradiere fiind in mod dramatic
diminuaui.
Este adeoiirat ca, Ln cursui secolului al XIV-lea,
ctitori si fauritori de arui din fdrile romiine au
preluat unele metode de arhitecturd sau de picture
din zona bizantino-bolcanicd
dar le-au adaptat
si le-ou integrat, din capul locului,
universului
spiritual
autohton, asigurindu-le
conditii de oiguroasii dezooltare pentru vreme de mai multe secole.
Ca ei nu erau sclaoii modelelor bizantine rezului
cu claritate din faptul cd, in procesul adaptdrii
la orizontul
artistic local, s-a recurs la sinteze

tndrazneie,
de o. putern:ica
originalitate.
Astfel,
in M oldooa, spatiul arhLtectural bizantin, reclamat
de ..exLgenfele cultului ortodox, a fost realizat cu
mL!loa..cele tehniee ale go.t~~ului troneiioaneo;
in
strinsa armonie cu traduiile romdnesti autohtone
de art a populara.
yaloarea europeana a sintezei
moldollen~~L in arhitectura a fost de multa vreme
recunoscutf!
de. cdtre specialistii
strdini care au
avut ocaz.La. sa
tudie::.e la [ata locului
monumentele ridicate in .epoca lui 9tefan eel Mare si
JJ..etru Rarey, deoseb~t de. entuziaste [iind aprecierile
facute de ilustrul tstoric de artd spaniol Puig i
Cada(alch ~l. Josef Strzygowski 12, Charles Diehl 13,
Henri F?c~llon ", Andre Graber 15, Paul Henri 17
se nu.m~ra pruure
sfl~antii strdini de reputafi~
mon~tala ~are a~ sub?mLl!-t valoarea si originalitatea
arle~ lIech~ romanesu,
[ie ca a fost oorba despre
arhttec!ura,
despre pictura
murald
sau des re

broderie.

16

'P

Dup~ cdderea Constantinopolului

sub puterea
?tomana, .arta. lIec.~ romaneasea
a continuat
sa
l,!(loreas.ca, dwerslfLcindu-se
netncetai, dovadd cd
fHl}-la ez nu. a fo~t nicidecum.
condilionatii
de
~xLSten:ta l!LzG:nlul~L. DLmpotrilld, dupd disparisia
Lmp'enuluL bizantin,
tarile romane au exercitat
o . mfluenta
benigna
asupra
multor centre din
orientul
ortodox,
determinind
noi fenomene
$i
form:e arusuce, ezemplul eel mai concludent fiind
oferit de realiztirile de la muntele Athos in secolele
?C VI - X V II. ~~tfel Bizant dupa Bizanl)
se
lml!ul}-e. cu pr~tLgLU ca 0 realitate istoricd $i culturalarustica fall?nzata de existerua generoaselor [ocare
de culturd $L artd din Idrile romane.
Asadar artf!- ro~ane~ca
nu a {ost, cltu$i de ptuin;
un fap~ periferie,
nLCl un epigon al culiurii si
artei bizantine.
Ea este opera colectioa a unui
popor care a stiut ~a se. oPl!-nd grelelor vitregii cu
care .l-~ confruntat tstoria $L care nu a incetat nici
o clipti .sa cre~ze lntru. {rumos, {acind sa vibreze
in asprimea zidurilor sau in modularea culorilor
permanen~a sa aspiraiie cdtre libertate. 17
'
Dar dincolo de aceste obseroaiii,
contribulia
17 prof. Charles Delooue la cuno~terea
artei bizantine,

prioitd In ansamblu, este deosebit de preiioasii,

publicarea ei in. limba romiuui. meritind sa fie
salutata ca atare.
VASI LE DRAGUT

Not

1 Franz
Xaver
Kraus, in Repertorium
[iir Kunstcoissenschaft, Stuttgart/Berli.n,
1900, p .. 53.
.
2 Alois Riegl, Sptitriunische
Kunstindustrie,
1901, p.
201-3
3 Joseph Strzygowski,
Ursprung der christlichen Kirchenkunst,
Leipzig, 1920.
..'
.
.
(i D. V. Ainalov,
The Hellenistic Origins of Byzantme
Art,
ew Brunswick,
1951.
5 Charles Delvoye
este profesor
la Facultatea
de
fiJosoCie ~i Iitere a Universitati! libere din Bruxelles unde
preda cursurile de arheologie cre~lin1i. ~i bizantin1i.. Fondalor al institutului
de istorie a cre~tinismului,
de pe
IIng1i Universitatea
din Bruxelles, el conduce acest. ins~.itut
tnceptnd din 1965. Prezent la nu~er~ase
~ampanll de
cercetare in vechi centre de cultura bizantina
[Thasos,
Xantos}, activitatea
sa publicistica
cuprinde
insemnate
contribntii
originale: Chronique archeologique, tn Byzanlion ~ XXXIV
1964 p. 135-266;
Considerations
sur
l'emploi des trib'unes d~ns l'eglise de La V~erge Ho~ighitria
de Mistro in e Actes du XIIe Congres international
de
byzantinoiogie '), III, Belgrad, 1964, p. Id-4~; Mj,tra,
in ,Corso di cultura sull'arte
ravennate
e bizantina e,
XI, Ravenna, 1964, p. 115-132; Les a.teliers d'arts s~mptuaires a Constantinople,
in Corso di cullura sull arte
ravennate
e bizantina t, XII, Ravenna,
1965, p. 171210; L'archeologie byzantine au XIIe Congres international
des Etudes byzantines d'Oxford, in ByzanLion t, XXXVI,
1966, p. 283-303; L'architecture byzantine au XI" siecle,
in Proceed. XIlllb international
Congres of Byzantines
Btudies s, Oxford, 1967, p. 225-234;
Les earacteristiques
de I'orchiteoture pateobyzantine,
in Corso di cultura
sull'arte ravennate e bizantina $, XIV, Ravenna, 1967,
p. 85-104;
La Grece byzantine. La transmission de l'humanisme grec en Occident, Paris, 1968, Byzance et ~s
ehretientes orientales, Paris, 1969; Monuments
byzantms
de Thasos et de Xantos, Paris-Bruxel1es
1971 etc.
8
icolae Iorga, Byzance f;Lpres Byzan~e. Continuatio~
de La (lie byzantine, Bucuresti, 1935, Institutul de studii
bizantine.

.7 In 1369, Vlaicu
Vod1i. intilrea m1i.n1istirii Cutlumuz
m~1 multe dan!i inaugurind
protectoralul
exercitat de
VOteVOZll romani asupra republioii & monastice
de la
Alhos. Despre lungul corlegiu de asemenea danii a se
vedea Teodor Bodogae, Aju.toarele romanesti La miindstirile
din sfintul munte Athos, Sibiu, 1941, de asemeni N. Iorga
0I!' ~lt:! c~p.
I!.f .ocr.o~lrea de c1i.tre Domnii romani a
bisericii !il a civilizatiei
bizantine t .
8
I0I1l"~' op. cit, cap. VI, Ideea imperial1i. bizantina
prm Dornnii romani .
8. Puig
i Cadafalch, Les eglises de Moldaoie, in $ Acadernie Roumame,
Bulletin
de la Section historique s
Bucuresti, XI, 1924.
'
. 10 Paul
Philippot,
Die Wandmalerei,
ed. Schroll,
Vlena, Munchen, 1972, p. 69-72.
11 Puig
i Cadafalch, art. cit.
12 Josef
Strzygowski,
Kunstschiitze in der Bukowina
Die Zeit,
iena, august 1913
'
ia Charles Diehl, Re(lue des deux Mendes
Paris 1924
p. 844
'
,
,
14 Henri
Focillon, L'art roumain
in L'Illustration
Paris, 1929
'
,
15 Andre
Grabar, Roumanie-eglises peintes de Moldaoie
UNESCO, Paris, 1962
'
18 Paul Henri, Les eglises de La Moldaoie
du nord des
origines
La fin du XV Je siecle Paris
1930
'
17 Pentru
0 mai buna cuno~tere
a ~Lei vechi rornanesti si, implicit, a siluarii ei fatii de arta bizantina
eXls~a in prezent 0 bibliografie substantiala
din cuprin ui
careia selectarn urrnatoarele
titluri :
. Iorga, G. Bals, Histoire de l'art roumain ancien
Par.is, 1922; G. Ba1!i, Bisericile lui Stefo. eel Mare Bucu:
r~~h, 1925; G. Bal~, Bisericile ~i miinastirile mold~(lene~li
din (l~acul al ~.V I-lea, Bucuresti, 1928; G. Bal~, Biseric~ ~ manastirile moldovenesti din oeacurile al XV I I-lea
~
at .XV III: lea, ~ucure!ili,
193?; N. Ghika-Budesti,
Eoolutia
arhitecturii
In Muntenia,
I-IV,
Bucuresti,
1927-~936;
I. D. ~tef1i.ne.scu, La peinture religieuse en
Valach~~ et en ~'ransyl(lanw depuis les origines jusqu'au
XIX steele, Paris, 1932;
. Iorga, Les arts mineurs ell
Roumanie,
I -II,
Bucuresti, 1934-1936'
Victor Bratulescu,. Biserici d.in M~ramure,
Bucure!ili, 1941; Virgil
V1i.l~lanu, Ist.ona artei [eudale in Jiirile romiine, I, Bucuresti, 1959; Grigore Ionescu, Lstoria arhitecturii ia Romania
I-II,
Bucuresti, 1963-1965;
,
X X X, Istoria
arlelor plaslice In Romania
I - II
Buc~re!iti, 1968-1970;
Maria Ana Musicescu, Broderid
m~dle(lala roman~asca, B':Icure~li, 1969; yasile Dragu],
P~ctura muralii 4tn Tran. Il(lana, Bucuresti, 1970; Corina
IcolesCl~, Istoria cos~umulu:i de curte in liirile romtine,
~ucure~tl,
1970; .Corma
iculescu, Arta metalelor preuoose !n Romanta,
Bucuresti,
1973' Andrei
Panoiu
Mobilierul vechi romunesc, Bucuresti,
975.
'

18

19

De asemenea pot fi consullate cu real ,roios ~evistele

de specialitate (Studii ~i cercetdri de .stona arte, Revue

INTRODUCERE

roumaine d'histoire de l'art, Buletinui

Monumentelo.~
istorice etc.) tn care au fost pubiicate numeroase studn

~i arlicole privind arta veche rOl;nA~eascli sem~ate de

Stefan Bals, Mihai Berza, Pavel ChlhaJ.a, Ioana Cristache,
Vasile Dragu], Carmen Laura DumlLresc~, Florentma
Dumitrescu, Alexandru Efremov, Eugenia Greceanu,
Emil Llizlirescu, Cristian Moisescu, Marla Ana MUSICeS?U,
Corina
icolescu, Cornelia PilIat, Radu Popa, Marl~s
Porumb, Razvan Theodorescu, Horia Teodoru, Sorin
Ulea, Virgil VlI.tli~ianu, Teodora Voinescu.

Cadrul cronologic

Civilizatia
bizant ina
i~i
datoreaza
in mare parte
trasaturile fundamentale
structurilor pol itice ~i
roligioase ale Imperiului de la care i~i trage numele.
Este deci legitim de a Inscrie dezvoltarea artelor
plastice, care au constituit cea rnai izbutita ~i
cea mai atragatoare expresie a ei, intre datele
intemeierii ~i prabusirii orasului ConstantinopoI,
capital a ace tui Imperiu: noiemhrie 324-29 mai
1453. Fara Indoiala, anumiti istorici au preferat
uneori sa situeze inceputul Imperiului bizantin
ln 395, an in care Tcodosie I, murind, a lasat
J mperiul roman impar~jt intre cei doi fii ai sai:
Ra aritul Iui Arcadius,
Apusul lui Honorius.
Dar, la drept vorbind, evenimentul - care odata
cu trecerea timpului a capatat in ochii nostri 0
mai mare tnsemnatate dectt a avut-o in constiinta
contemporanilor, obisnuiti cu asemenea trnparteli
- marcheaza mai putin 0 cotitura decit hotarirea
luata de Constantin de a intemeia Ia ~armul
Propontidei *, pe locul unde se ridicase odinioara
Byzantium, veche colonie a Megarei, 0
oua
Roma, menita sa slujeasca drept capitala provinciilor din rasaritul Imperiului. De asemenea, in
ce priveste sffrsitul, s-a remarcat ca Despotatul
Moreei, cu capital a la Mistra, nu a cazut in mlinile
21

Vechiul nume al Marii Marmara.

Imparat al Romanilor. Patria lor, pe care au

numit-o ptna in secolul al XV-lea Romania ,
a fost Romania pentru cruciati ~i Rum pentru
arabi ~i turci, care ii pomeneau pe locuitorii ei
sub numele de rumi. Ptna nu de mult noi Insine
vorbeam, in Iranceza, despre greaca moderna
denumind-o limba romeica t ~i despre grecii
de 8:zi d~~umindu-i rorneoti .
umele in. usi
de bizantini nu era purtat decit de catre cetatenii
Byzantium-ului antic, devenit Constantinopol, ~i
in aceasta se poate vedea un exemplu al vointei
lor de a mentine legatura cu trecutul. Plna la
sfirsitul secolului al VI-lea, latina ramasese limba
cu~tii .~e. l~ Constant~nopol, .a. adrninistratiei,
a Justr~lel ~l a armatei. Mauriciu (582-602) a
fost primul tmparat a carui limba materna era
greaca. Pilla la reformele lui IIeraclius (610-641),
i~sLiLuJiile politic~ ~.i militare ale Imperiului
bizantin au provenit din cele ale Imperiului roman
~i.te:minol~g~a lor,. chiar .~i atun.ci ctnd era greaca,
i~ltragea origmea din cuvmte latme. u este deci de
mirare sa gasim, in civilizatia bizantina ~i mai
ales in arte, 0 trainica mostenire din epoca romana.

turcilor decit in 1460 si ca alt mic stat bizantin

a dimas in picioare in' jurul portului Trapezunt
pina in 1461. Totusi acestea nu sint decit niste
marunte supravietuiri fara semnilicatie profunda
pe planul civiliz~tiei. Este evident deopotriva
ca 0 arta nu apare pe deplin constituita inca de la
nasterea statului dupa care i~i capata denumirea
~i ca nu moare cu desavlrsit-e odata cu e1. La
inceput a exi tat 0 faza inevitahila de ~ran~itie
intre arta imperiala rornana ~i arta blzantill~,
faza despre care unii socote c ca s-ar fi prelungit
pina la moartea lui Iusti~ia~. Dar, daca ~eneza
artei bizantine apare mal limpede atunci cind
se considera perioada sa paleocrestina ca 0 ultima
manifestare a artei romane, ar fi nedrept sa nu
se puna ~i mai mult a.ccenLul pe tot ~e a ..creat
ea nou ~i prin care mal degraha a vestit viitorul
decit a prelungit trecutu1. De asemenea, daca
traditia artei bizantine s-a mentinut
ptna .. in
miezul secolului al XVII-lea in rlndul populatiilor
creatine din Balcani supuse dominatiei otom~ne!
in Creta pe care turcii nu au luat-o de la vsnetieni
decit in 1669 ~i in colonia greaca din Venetia,
trebuie sa recunoastem ca aici nu mai gasim
bogatia de inventie datorata
sprijinului. oferit
de Imperiu ~i ca, in aceasta ep~oca Ur~le, ~ste
preferabil sa vorbim despre 0 arta postbisantina.

tntelegere exacta a artei

bizantine presupune 0 buna
cunoastere
a bizantinilor
in~i~i. Se manilesta prea mult te,?dinta <;ie a.-i
considera ca pe un nou popor aparut in istorie
~i care, in drumullui, ar fi.preIacut in r~i~e mODYmentele paglniamului. Cei pe care noi Ii numim
bizantini se socoteau supusi ai Imperiului roman,
care i~i ducea mai departe existenta, in .cill:~a
faptului ca migratiile ii amput3:sera pro,::mcllie
apusene, ~i nu le-ar fi trec.ut prm ~ind sa fo~oseasca, asa cum facem nor, expresla Imperl';ll
roman de rasarit . Ei revendicau cu mlndrie
numele glorios de romani i ~i clnd stapinul lor
dorea sa i~i precizeze titlul, 11 lua pe acela de

Cine sint
bizaniinii?

22

23

Caracterul autoritar Totusi acest imperiu nu era

al Imperiului
acela al lui Augustus, ~i
bizantin
nici macar acela al lui
.
Septimiu-Sever (193-211).
DIO reformele pe care Diocletian (284-337) le
promulgase pentru a pune capat gravei crize
prin care trecuse Imperiul roman in secolul al
Il l-lea din era noastra iesise un stat autoritar
iJ.l care .se ~bolis~ ceea ce mai ramasese sub prin~
c~pat din .hberallsmul provenit din regimul cetatIlor. Societatea a fo t ierarhizata ~i economia
supusa conducerii de stat. Magistratilor romani
Ie ~rm~a
functi?narii
bizantini. Coplesiti de
vraJma~l3: vremuril.or in care traiau ~i sirntind
ca nu mal puteau tme in friu evenimentele Iocuitorii Impe~iul.ui i.~i lncredintara .soarta ~ointei
imparatului
~l lui Dumnezeu. DIO cetateni ce
erau, devenira supusi, Stapinii statului se Iolosira
de toate mijloacelc pentru a intari credinta in

caracterul sacru al puterii lor. Dealtfel aceasta era

o veche idee inerenta monarhiilor din Ra iirit,
chiar ~i celor din regatele elenistice, ~i care patrunsese la Roma inca din epoca lui Sylla, Cezar
~i Antoniu, spre a se. con~olida od.~ta c~ ~rece~ea
veacurilor. Constantin
~l urmasn sal izbutira
chiar sa realizeze sinteza intre aceasta religie
imperiala ~i crestinismul triumlator.
Imparajul
era socotit ca fiind emanatia vie a lui Dumnezeu,
de la care i~i detinea puterea ~i al carui reprezentant era in aceasta lume. Tot ce tl privea era
sacru. Imparatia pamtnteasca era facuta dupa
asemanarea tmparatiei lui Dumnezeu , cu fastul
sau stralucitor, stricta sa ierarhie de titluri ~i
Iunctii, cu ritualul sau minutio
rinduit. Intre
ceremoniile curtii ~i cele ale bisericii -au produ
imprumuturi
reciproce.
Cea de-a doua trasaLura prin
care Imperiul bizantin se
deosebeste de Inaintasul sau
roman este Iaptul ca a devenit crestin. La sfir~itul
secolului al treilea, populatia din provinciile
rasaritene ale Imperiului roman trecuse in mare
parte la crestinism,
Inca de pe acum unul dintre
cei mai tnversunati
dusmani ai noii credinte,
Galeriu fiul unei preotese pagtne ~i instigator al
persecu~iilor lui Diocletian, fusese nevoit sa
recunoasca esecul acestei politici ~i promulgase,
in aprilie 311, la Serdica (actualul oras Sofia),
un edict de t.oleranta, care Ie ingaduia crestinilor
sa practice cultul in chip liber. In 313, prin
scrisori trimise guvernatorilor Bitiniei ~i Palestinei, Liciniu intregi dispozitiile liberale ale acestui
edict ~i tnzestra comunitatile creatine cu deplina
~i ne~tirbita personalitat~ juridica: A do~~ din
aceste scrisori este numita in chip traditional,
dar impropriu, Edictul de la Milano. Constantin,
care, in general, a avut un simt foarLe ascutit
al Iortelor ce prefigurau viitorul, a in~eles profitul
pe care 11 putea trage daca si-ar fi pus in slujba
sa inlluenta exercitata de ierarhia ecleziastica
asupra credinciosilor. Fiind, din grija pentru

publica, un partizan al coexistentei relig!ilor i.ntr-o toleranta re iproca, ~i lnclintnd spre

s~ncreLIsJ!l, el a acordaL clerului crestin privilegii
Iis ale ~l insemnate drepturi de jurisdictie
riiminind in acelasi timp Pontifex M axi;n~s al
pagtnismului. El a crestinat moravurile
facind
duminica zi de repaus legal ~i adapttnd anumite
legi la tnvataturile
bisericii. Datoriti'i ace tOI'
masuri crestinismul,
in loc sa fie un ferment de
dezagregare ~i de opozitie fa~a de puterea imperiala, a devenit unul dintre Iactorii care au consolidat-o.
n pa hotarttor a fost facut atunci clnd
Teodo ie I printr-o serie de legi promulgate intre
391 ~i 394 a proscris paglnismul,
a po~uncit a
se lnchida Lemplele ~i ancLuarele ~i a Iacut din
biserica
restina orbodoxa singura religie a statului. D acum lnainte
romanitatea
si crestinismul se identificara
intr-atit, inctt, prin' opozitie
termenii de eleni ~i eleni m slujira la a-i de emna
pe grecii pagini ~i civilizatia lor, sau pe cei care
'e pretindeau ca atare ~i care erau suspecti de
necredinta
in ochii elor intranaigenti. La mu ulmani, numele de rumi e exLinse asupra tuturor
.re~ti~ilor. ~ianJa" din~re puterea imperials ~i
ierarhia ecleziastica, chiar daca a cunoscut perioade de conflict violent si de criza ascutita
constiLuie unul dintre elementele e entiala al~
istoriei bizantine.
Cu toate acestea, in slnul
bi eri ii existau unele grupari care s-au dovedit
aprig independente ~i care au pricinuit 0 multimc
de neajunsuri trnparatilor
~i patriarhilor : .este
yorba de cercurile monastice, recrutate in ansamhlu din rindurile poporului, avlnd ca principiu
lep~dar~a de lume, de exige~tele ~i de compromisurile ei. Deoarece nu au izbutit sa Ie supuna
legilor lor, imparatii au cazut in cele din urrna
la tnvoiala cu aceste grupari.
Jinistea

Caracterul
stiu crestin

24

25

Caracterui sdu
ereco-oriental
.
...
denta~e ~~Af:1Cll de
la Tripolitania, ace

In sf'irsit, ca urmare a
cu eririi de ciitre popoarele
zi e barbare a Europei occinord, de la Mauritania ptna
t nou a pect al Imperiului

roman pe are noi 11 alilicam ..drept bizantin

e rernarca prin reducerea terltor1l10~ sale la pl:Ovinciile rasaritene:
nordul Balcanilor,
Grecia,
natolia Siria Palestina, Egiptul ~i Cirenaica,
,
,
1'1
pe care aveau sa i Ie smulga in decursu veac~rl or
slavii, arabii ~i turcii. Tre~t.e la f?r!lle superlO~r.e
de civilizatie inaintea Italiei, Galiei sau .~palllel,
aceste teritorii Iusesera, in toate domeniile, cele
mai active din lmperiul roman ~i adesea le intrecusera in stralucire pe cele din bazinul occidental
al Mediteranei. Activitatea me~te~ugareasca, negotul, artele plas~i~~, viata intelectuala,
!ntemeindu-se pe traditii seculare,. c?ntmuasera
~a
tnfloreasca acolo. Efe ul, Antiohia, Alexandria
au fost marile centre ale acestui Rasarit elenizat,
pe care romanii l-au inglobat in Imperiul lor .~i
de care au Iost Iascinati. Odata cu criza din
ecolul al III-lea se adinci deze hilibrul dintre
Apusul azricol unde proprietarii funciari parasira
orasele spre a 's.e re~r~ge .l~ ~ara, .~i R~sarit, u~de
montinerea unei actlVlt~t'l industriale ~I C?merClale
aduse dupa sine persl tenta unei Vle~I. urbane.
Taranii liberi de aici rezist~ra ~ai bine ~l in faya
extinderii marilor domenu, dintre care eel al
familiei Apion in Egipt, ra:n~ne unul ?in exemplele
cele mai ve tite. In Rasal'lLul elemzat se aflau
Iortele vii ale imperiului. ~stfe~, cind .la ~fir~itul
ecolului al III-lea Diocletian tnterneie sistemul
tetrarhici el se consacra administratiei ~i apararii
acestui Rasarit. J si tabili capitala in Bitinia,
la
icomedia - actualul ora~ Izmit - ~i lasa
pusul pe seama eolagului sau Augu ~ul Iaximian. Clnd in saptembrie 324, la capatul unor
lungi ~i ap~satoare razboaie, pri~ care se ridic~se
impotriva rivalilor ai, Constantm puse staptnire
pe Bizant el tntelese Inaamnatatea
pe care ~
avea acest 'ora~, centru de gravitavie. al RasaritulUl
robust ~i prosper, asezat la incruCl~ar~a drumurilor pe apa ~i pe uscat care 1 gau M~~lterana de
Marea
eagra, Asia de Europa. De aici se puteau
conduce ~i ope~a~iile mili.tare ?atre nord, pe
Dunare, Impotriva barbarilor, ~l. ?atre est, l?e
Eufrat, impotriva persilor sa anizi. Constantm

26

27

a f st I:>robabi! at~as ~i de Irumusetea naturala

a locului trnprejmuit de dealuri domoale Invaluits
~i sLl'apun e de mare ~i bucurindu-se de 0 clima
mai putin vlaguitoaro declt cea din Alexandria
au ,ntiohia. In ace t timp, ca un simbol al decadenyel in care intra e pusul, Roma, raminind
c~pltala ~oar. cu numele, incetase sa mai fie resedinta obisnuit.a a tmparatilor. Acestia, pentru
a duce mal de aproape lupta Impotriva barbarilor
~,referara sa e s~abil~~sca mai i!1tii la Trier, apoi'
ca urmare a Inaintarii adversarilor lor la Milano
si, in sftrsit, la Ravenna. Filra tndoiala ~aBalcanii
ca ~i Grecia ~i sia Mica, au avut de suferit de
pe urma incurs.iunilor efectuate de popoarele
a~la~e pe atu~Cl in rnigratis: herulii tnceptnd
din jurul anului 260, vizigotii, ostrogotii ~i hunii.
Dar aceste hoarde de navalitori nu izbutira
nic~odata sa . e statorniceasca aici. Chiar ~i cea
mal grav~ amerunvar.e, aceea a gotilor, stab ilivi
in P~~~~l.la,. in ~oesla, in Frigia ~i incorporati
in m~*lle imperials, sfir~i prin a fi inlaturata
atunci ci~d Ze~on. (474-491) Ie lngadui sa invadeze Ita~Ia. Simtindu-ss totdeauna primejduite
in Rasarlt, aceste populatii prelerara intr-adevar
sa e indrepte spre Apus, care era mai vulnerabil
~i,in cursul s~?olului a~V-lea, 1l.~upusera dominatiei
l~r: ost~ogov? .in !~alla, francii Intr-o buna parte
dm G~~, VIZl&Oyllin. restul ~aliei ~i in Spania,
vandalii m Africa. DIll Imperiul roman nu mai
ramasese efectiv decit partea rasariteana.
Dar
in mintea oamenilor din acea vreme care nu
aveau 0 notiune la fel de precisa ca ~i ~ei de azi
de pre frontiere, staruia credinta lntr-un Imperium
Romanum cu caracter univer al. Unele capetenii
barbar~~ ca Od?ac~u ~i Teodoric, pretindeau a fi
delegatii in Italia ai tmparatului roman ce domnea
la Constantinopol, ~i purtau titluri aulice. Clovis
a primit ~i el titlul de consul. Cind de arbiltoriJe
Craciunului din anul 800, Carol c~l Mare a Iost
incoronat imparat in bazilica Sflntul Petru de la
Roma de catre papa Leon al III-lea el a fost
privi~ ca un uzurpator. Printr-o mulyi:ne de traaturl ale sale civilizatia bizantina reprezinta

o supravietuire
a antichitatii
greco-rornane
.s~b
noi aspecte,
care i-au dat un caracter. spe Ifl~,
dar fara acea ruptura care, in Europa occidentale
a rezultat
din invaziile
popoarelor
germanice.

Caracterele fundamentale
ale artei bizantine

Arta bizantina
a purtat
pe etea imperiului autocratic, crestin ~i grecoa inflorit. Funct ia sa e. en-

oriental in sinul caruia

vialii a Iost a eea de a exalta maretia supranaturala a imparatului
1 a bi ericii de a crea cadrul
somptuo
in care se ~e. fa~urau l.it~r~hiile.*. 10l:!
de a ilustra prin imagini natura divina a ml.lUn!!
lor
de a furniza
obiectele
necesare
celebrarii
rit~alului.
Nu este 0 arta a ratiunii i a realitatii,
i a Lranscendentei
si a fastului, 0 arta care Lrebuie
sa uluia ca i sa' insune respect supusilor, credinciosilor i popoarelor
lnvecinate.
Acest caracter
imperial e te una dintre trasaturile
a.re 0 deo ebesc eel mai net de colelalte arLe crestine,
um ar
fi cea romanica
1 cea gotica.
rta hizantina
mai avea i misiunea de a cOI?tribui. la div~r~is:
mentul tmparatului,
al m mhrilor an tocraliei ~l
al demnitarilor
bisericii. Alaturi
de 0 arta reJigioa a, care a predorninat
in chip ferm, a ..lnfloriL
o arta prof'anji, prea rnulta vreme.n
glijata de
atre istorici. In ea se observa acelasi gust pentru
lux i materialele
frumoase, ca i fidelitatea fa~a ~
ternele mostenite de la paglni m, de are .. r uril
cultivate din Bizant nu s-au putut detasa niciodata.
Calugarii,
in lepadarea
lor pati~aa
de lu.mea
prolana i de valor~e ~i, au Iavorizat,
i~ Chl~b!
Lot c ea ce con tituia
expresia
uner aSp1'lmJ

lnversunate,
ta bizantina
avind
drept
cop 'a redea
sensibil esentele u'nei lumi upranaturale,
definite
printr-o stricta ortodoxie, ~i tre~uind ~a r~spunJa
exigentelor
bine precizate ale clientelei, cei are 0
Sernnilicatia
etirnologica a. c,uvinllllui litll.rghie,. de
la leitos = public, l;iiergon = serviciu, oper~ ; de~l! ~er(JlCu
public. (Aici, ~i in continuare, notele apartin editiei roma-

nesti.)

28

practieau erau.departe
de a se bucura de libertatea
pe care 0 re lama artistii de azi. In societatea in
are trjiiau, ei nu puteau nici ma ar 'a inLrevada
aceasta po ibilitatc.
Subiectele
le erau propu e
ade ea pina in cele mai miei amanunto : erau
nevoiti
a
e
aIauzea ea dupa mOdele.' Dar,
Inauntrul
a e tor cadre, inLensitatea
entimentului i-a cond u la uimitoare
nascociri
ti~nite
din striHundurile
nelinistii lor. Ei capi1La;a')wru)
care. dupa expre ia teologului
LeonLios
ne-a
facut sa patrundem
adevaruril
pe care' mintea
nu Ie poaLe aLinge I). Cu izbinzi variabile in eeea ce
privesta
factura,
percepem
aproape
totdeauna
o mare forta de convingere.
Sub forme
chirnbatoare dupa tendintele
dominante
ale diferitelor
epoci Int exprimate
en ibilitati estetice felurite.
Tn~le opere VOl' av a 0 armonie i un echilibru
cla I?, altele 0 vehementa pateticiL Aici va predomina
imtul unui colorit mingiietor,
dineolo
~u tul pentru. linia eleganta. Artei
Bizantului
I
e poate aplica ceea ce profesorul
Mirambel a
pus despre literatura
ace tuia: A gindi dupa un
model, a re elibera prin senLiment I).
Caci, . i1 nu ne lasam tnselati, lumea Bizantului
e Le.mal ale 0 lurnea sentimentului
i a pasiunii.
Pa rune car~ a rJdl.ca~ populatia
capital i au
a oraselor din provmcie
impotriva
impiiraLului
de. pildii cu prilejuI
exiliirii patriarhului
J oa~
~rlso ~om,
au, alta data, cu prilejul jocurilor
din I-h~odr?m,
in 532, sub Justinian'
pasiune
ar.e a .lml?ms .l~ ra coala masele populare
din
Egipt l udm S~la cu. pril~jul disputelor
asupra
celor. doua naturi
..... ale lui Hristos: umana si" divina .
pasmne. care ?-a unpin
pe calugiirii ce luau parte
la Conciliul din Efe , in 449, a e dedea la violenle
a upra per oanei ierarhilor ; pa iune care a in ~_
fle1.iLlu~ta adora~orilor ~ oanelor impotriva Imparatl.lor J onoclasti ; pa rune care, in clipa cind
pericolul
turc a devenit
iminent,
i-a facut pe
reci sa se razvraLea eil impotriva
nirii Biseri.cilor prin care IJ?par~~ii in~elegea~
a cumpere
ajutorul
Apusulu i. Violenta
vestitelor
certuri
29 bizanLine, pe are noi, asl:.azi, Ie socotim inconsi _

t.ente 'intruclt nu cunoastem profunda lor semnificavi~ psihologica, este ~na. dintre cele .mai bune
marturii de pre aceasta paslll:ne .. Ace~al fervoare
trabate i da tensiune artei bizantine.
Aceasta al'ta e te de asemenea arta unui imperiu
greco-orientel,
el putin
ptna Ia cuceririle arabe. Ceea
ce am spus mai us despre contextul istori~ .in
care ea s-a inradiicinat ne va per mite sa prlvlffi
ca pe 0 fal a problema Iaitnoasa 'intrebare Roma
sau Orientul? >} pusa in legatura cu ea, la incepu~ul
secolului de catre istoricul de art a austrrac
Strzygo;ski,
care a modif~c~t-o mai tirziu h~
Eleni rm sau Orient? )}Opozitia con tatata atun I
intre 0 Europa apuseanji puternic industrializat.a
i in plina inflorire, i u?- ~asarit, agricol l. sta1,.ionar s-a prelacut in hIP mco~tl~nt, in mm~ea
istoricilor civilizatiei, Intr-o rivalitate
vesnioa
'intre doua categorii aproape metafizice: pe d~. 0
parte, un Apus de traditio grec?-roma~a, pozitiv
si rational, indreptat spre realism, a-ymd cultul
libertatii i chemat sa faureasca ~Ol etape de
progres; pe de alM. par~e, l~n .Rasan~ supus fortelor obscure, visator I mr rue, SO~tlt d.efo~'m~~iilor decorative, i~clinat spre de pO~lsm 1?sI~d.lt
a ramlna nsschimbat.
A vrea
a .tudiezi III
Iunctie de aceasta antiteza
Gr.ecia. clasica i
Persia ahemenida
sau Roma l Bizantul, inseamna a tagadui' complexitatea re~itat~lo~ isto:
rice. Este greit sa se opuna art~ bizantina ~rtel
din Grecia clasica, de parca in lllLer~alul dlI~tre
ele n-ar fi existat nimic, La fel de grelL este a se
ubestimeze eterogeneitatea
artei romane, adic~
a celei din epoca imperiala r~mana. Daca ~omallil
au latinizat, fara sa Ie asimileze pe deplin, provinciile apusene ale Imperiului, care li se parusera
a fi atins un grad de civilizatie inlerior ~ata d~ al
lor in schimb ei au lasat sa se dezvolte liber viata
int~lectuala si artistica in ~arile a carol' superioritate 0 recu~oteau: Grecia, Anatolia i Orientul
egiptean i sirian, ale carui erase mari fusesera

elenizate d catre suveranii care i-au urmat lui

Alexandru.
Egiptul,
caruia nu i-au acordat
niciodata aceleasi drepturi ca i celorlalte provincii
i care se arata mai particularist, a dat dovada
de mai pu~ina vitalitate creatoare decit Siria
i Anatolia, situate la capatul cailor comertului
d lux venind din
ia. In genere -a observat,
in ceea
e priveste
culptura, in provinciile
apusene, 0 predilectie pentru realism ~i scenele
i torice, iar in provinciilo rasaritene, 0 supravietuire a idealismului elenic, Primele provineii
au preferat arhitectura
de caramida, celelalte
arhitectura de piatra, cu folosirea blocajului *
in vestul i nord-ve tul
natoliei. Numerosi
artisti din provinciile rasaritene au lucrat 'in
Apus penlru Imparavi sau alti clienti hogati :
. culptori
greei au orientali elenizati
stahiliti
la Roma; sculptori din Pergam Iolositi la decorarea Altarului Pacii (Ara Pac is) ; arhiLectul
Apollodor din Damasc la Forul lui Traian; atenieni, oameni din Proconez i sirieni la Leptis
Magna sub Septimiu-Sever;
sirieni la palatul lui
Diocletian din Split. In plus, la Roma, in Italia
i 'in provinciile de Apus, ca ~i in cele de Rasarit,
au existat curente de arta populara, care au
abandonat calitatile de iluzionism, de sirnt plastic
i de eleganta ale traditiei elenice, 'in profitul
expre iei, al stilizarii i al detaliului verist. In
diversitatea
manifestiirilor regionale, aceasta a
fost 0 arta simplificatoare,
uzlnd bueuros de
conventii i adesea schematica. A fost practicata
in Egipt i in Siria, mai ales in tinuturile dinspre
interior, de catre populatii fara indoiala mai putin
impermeabile la elenism dectt s-a spus adeseori,
dar in care acesta nu patrunsese adlnc. Ea se
rega este de asemenea, eu unele earaetere proprii,
in teritoriile dominate de parti sau inlluentate
de catre ei: la Palmyra, la Dura-Europos,
in
Commagena, in Mesopotamia ~i pe versanLul
apusean al podisului Iranian. Departe de a se
fi rupt de art a romana sub presiunea Orientului,

Falsa problema:
Roma sau
Orientul? >}

30

31

. Zidarie

ell

mortar.

n;tina ~e bogatiilo sale. Efortu1 era supraomenesc

~I nu 1 se poate
reprosa ca a fost doborlt sub
povara Iui. Timp de pc te 0 mie de ani Bizantul
a salvat 0 buna parte din mostenirea greco-romana
pe ca~e a ~rans.mi8-o pe de 0 parte popoarelo~
slave ~l arabilor, iar pe de alta Europei occidentale.

aria bizantina l~i trage obtrsia din tot acest bogaL

trecut, prin mutatii su cesive, menite sa raspunda
cerintelor noi ale Imperiului autoritar ~i cre~tin.
In sfir~it, arta bizantina nu
trebuie privita ca 0 Iloare
minunat.a .,i gingasa
are
si-ar fi de his petalele pe un
fond de putrezi iune. Istoria Bizantului nu est
aceea a unei lunzi ~i iremediabile decaderi. Ea
nu este fa uta numai dintr-o uma de dezrnaturi,
de atrocitati ~i de cedari in rata dusmanilor.
Delectele tmparatilor sai au fo t acelea ale lnaintasilor lor romani. Timp de multe veacuri Imperiul
bizantin a fost singurul stat organizat din bazinul
mediteranean. Intr-o Europa care nu mai batea
moneda de aur, banul de aur bizantin - bezantui
_ ramasese aLit de ferm, incit a fo t eel mai
folo it pe pietele internationale
pina la devalorizarile pe care i Ie-au adus
ichifor Botaniatul
(1078-1081) ~i Alexis I Comnenul (1081-111 ).
Europa tntreaga ~i Orientul
propiat asiati au
Iost. fascinate de Bizant ca de el mai desavlr it
loc de pe lume. Maretia
eremoniilor aulice,
splendoarea
lujbelor religioase, minunatiile din
palatele ~i din biseri ile sale, tralucirea intr cerilor din Hipodrom, 1uxul stofelor ~i al giuvaerurilor sale, puterea netarmurita
a tmparatilor
sai i-au lasat visatori pe eonducatorii de amile
din Arabia, pe calare~ii t.ur i, pe negutatorii
~i pe principii slavi, pe seniorii din Germania ~i
din Franta, pe vikingii pomiti din Scandinavia
~i pe tntrsprinzatorii
venetieni. Dupa modelul
Bizantului a conceput Mahomed 0 parte din paradisul pe care il fagaduia credinciosilor sai. J n
ochii crestinilor
e mai adauga
i aureola de
slintenie
onlerita orasului de exi tenta unor
numeroase relieve, dintr
cele mai pretioai e.
Con tantinopolul a fost marele oras rlvnit,
U
bogatii fabuloase, a carol' posesiune avea sa asigure
st/ipinirea asupra lumii intregi. Imperiul a avut
de luptat aproape necurrnat impotriva natiunilor
mai tinero ~i mai sarace, care nazuiau sa puna

M dreiia $i puterea
de [ascinaiie a
Bizatuului

32

ANTECEDENTELE ARTEI
BIZANTINE:
ARTA CRESTINA
TN PROVINCIILE RASARITENE
ALE IMPERIULUI iNAINTE DE
CONSTANTIN

Importatua realii
a perseciuiilor

3S

In cursul secolului al IV-lea,

cind arta crestina se transforma intr-o arta imperiala,
ea avea in urma 0 buna suta de ani de existenta.
Intr-adevar,
nu trebuie sa credem ca crestinii
au fost persecutati de imperiul pagtn in chip
sistematic ~i continuu ~i ca vreme de peste trei
veacuri au trait in groaza, fiind nevoiti sa caute
refugiu in catacombe pentru a celebra acolo, in
taina, ceremoniile cultului lor. Dupa tnsesi marturiile lui Lactantiu ~i Eusebiu, persecutiile, inspirate din ratiuni de ordin politic, mai mult decit
religios, nu au fost, ptna la Diocletian, nici constante, nici generale. In timpul lui Marc-Aureliu,
masurile aspre, luate eel mai adesea sub presiunea
opiniei publice locale, se limitara la ctteva orase :
Pergam, Smirna, Lyon (Lugdunum).
Dar la
Roma 0 nisa-edicula comemorativa a putut sa
fie construita pe locul presupus a fi mormintul
sfintului Petru. In secolul al III-lea libertatea
cultului nu a fo t suspendata declt vreme de sase
luni sub Maximin (in 225), douasprezece luni sub
Decius (in 250) ~i patruzeci ~i doua de luni sub
Valerian (intre 257 ~i 260). Inca din anul 260,
fiul lui Valerian, Gallienus, a emis un edict de
toleranta care dadea comunitatilor creatine dreptul
de proprietate
asupra bisericilor ~i cimitirelor
lor. Elitele intelectuale ~i chiar cercurile de la

curte Iusesera ctstigate la crestinism, Irnparatul

Alexandru-Sever
(222-235), practi tnd Ia fel
ca multi dintre conLemporanii sai incretismul
credintelor, cinstea laolalta in larariul sau particular pe sltntul pagtn Apol1onius din Tyana,
pe Orfeu, pe Avraam ~i pe lisus. Sotia lui Diocletian, Prisca, ~i fiica sa, Valeria, se pare ca au
fost creatine. Dupa marturia lui Eusebiu, tmparatii nu se temeau sa tncredinteze
cirmuirea
provinciilor unor crestini, pe care ii cuteau de
obligatia de a aduce sacrificii. Cum se pot des rie,
spune tot Eusebiu, aceste multirni imense, adunate penLru cultul divin, puhoaiele de credinciosi
care se revarsau in fiecare oras ~i impunatoarea
tmbulzeala a oamenilor care napadeau
casele
de rugaciuni?)} (lstoria ecleziasticii, VIII; I, 5).
Prima arta cre~tina a putut deci sa se dezvolte
libel' dar nu ~i independent de arta antica, a carei
manifestare este in egala masura cu arta pagtna.
Marturiile cele mai insemnate pe care ni le-a lasat
apar la sfir~itul secolului al II-lea sau la inceputul
secolului al II I-lea. Ele tin de 0 arta cu caracter
privat, adesea chiar cu aspect popular, fara acea
solernnitate care maroa manilestarile artei oficiale.
Crastinii aveau nevoie de
locuri de intrunire pentru
a celebra ritualurile religiei
lor. Potrivit traditiei apostolice ei si-au tinut
la inceput adunarile in case particulare. Apoi,
clnd numarul credinciosilor a crescut, comunitatile au cumparat sau au pus sa se construlasca
edificii special menite sa sluj easca drept biserici.
Cercetatorii de la Universitatea din Yale, care au
facut sapaturi la Dura-Europos, au gasit pe malul
drept al Eufratului una din aceste case. Zidita
la inceputul secolului al III-lea pentru a fi 0 casa
particulars,
a fost translormata
dupa putina
vreme in biserica (in 232-233 daca judecam
dupa un sgraffito). Ea nu se deosebeste de vecinele
sale nici prin aspectul exterior, nici prin dispozitia generala a planului, care este dreptunghiular, cu incaperile asezate in jurul unei
Arhitectura:
bisericile

36

37

curti centrale. In partea de sud a acestei curti

doua incaperi au fost prelacute lntr-una singura,
cu prilej ul transrormarii,
prin darimarea unui
perete despartitor, astfel tnctt sa slujeasca drept
sala de adunare pentru celebrarea liturghiei
euharistice. Oamenii nu s-au sfiit sa pastreze in
partea de sus a peretilor un decor pictat, pe deplin
pagtn, cu ma~ti de satiri, fluiere, cupe, delfini
~i co hilii. Din unghiul de nord-vest al curtii
centrale se intra in haptisteriu,
unde bazinul
lipit de peretele dinspre apus avea deasupra
un ciboriiun, un fel de baldachin, a carui bolts
in leagan era zugravita in albastru ~i presaraLii
cu stele albe. Prezenta acestui baldachin, care nu
putea decit sa stinjeneas a gesturile catehurnenilor ~i ale episcopului, se justifica printr-o
intentie simbolica: in ochii neofitului trebuia sa
reprezinte bolta cereasca ~i sa sublinieze caracterul
sacru al bazinului baptismal. In afara de aceasta,
peretii salii erau decorati cu fresce, despre care
vom vorbi mai departe ~i care aveau rostul de
a-i familiariza pe noii initiati eu principalele
puncte ale doctrinei.
Dupa parerea lui Eusebiu (1st. eclez., VIII;
I, 5), din pricina sporirii numarului de credinciosi
in anii care precedara persecutiile lui Diocletian,
vechile lacasuri de rugaciune nu au mai fost destul
de tncapatoare
~i s-a simtit nevoia construirii
unor biserici mai spatioase. Stirn din alte texte
cil. de la un apat la altul al Imperiului au fost
zidite biserici, in Galia, in Spania, in Africa, in
Tracia, in Asia Mica, in Siria ~i la Roma. Poate
ca unele dintre aceste biserici Iusesera ridicate
dupa un plan bazilical cu absida, pe care arhitectii romani tl foloseau in chip firesc atunci cind
aveau de eonsLruiL sali de adunare, fie pentru
audientele date de Imparat sau de tnaltii dregatori,
fie pentru procese, pertractil.ri comerciale, sau
ceremoniile unor confrerii religioase. Unele texte
oficiale Iatine din Africa de nord, datind din
anii 305 i urmatorii, mentioneaza in diferite
erase existenta unor basilicae creatine, care ar
fi fost distruse in timpul persecutiilor lui Diocle-

~ian. Fara tndoiala ca termenul de basilica a

fost aplicat in cele din urrna oricarei biserici,
indiferent de planul ei, dar putem sa ne tndoim
ca 0 atare extindere a sensului s-a produs inca
de pe atunci. Cum insa Africa de nord nu a eunoscut ulterior alt plan pentru biserici in afara
de cel bazilical, ne este tngaduit sa credem ca
acele basilicae din texte apartineau tipului pe
care cuvintul tl evoca pentru noi.
Catacombele

umele de catacombe I)
apartine la origine unei depresiuni situate de-a lungul Viei Appia, la iesirea
din Roma, ad Catacumbas - simpla transcriere
a unei expresii grecesti - Insemnlnd in fundul
adinciturii I). Aici a fost amenajat un cimitir
crestin, care astazi este cunoscut sub numele de
Catacombele Sfintului Calist, sau Calixt, dupa
primul sau administrator. Cuvintul catacombe
a fost mai apoi aplicat cimitirelor asemanatoars
facute in galerii marginite de firide. Crestinii au
imprumutat de la evrei acest obicei care, fiindu-ne
cunoscut la Roma, la Neapole ~i in Sicilia, a fost
de asemenea practicat de anumite comunitati
creatine din Orient. Asemenea cimitire au fost
descoperite in insula Milos, la Chalkis ~i la Alexandria. In afara granitelor Imperiului roman au
fost gasite cimitire de acest fel, care dateaza de la
inceputul sau de pe la mijlocul secolului al III-lea
in insula Kharg, situata in fat a orasului Banda;
Bushir, in dreptul tarmului rasaritean al Golfului
Persico icaieri ele nu au fost suficient de amanuntit explorate.
Picturile descoperite in aceste Iocuri sint departe de a avea insemnatat.ea acelora care, tnceptnd de Ia sftrsitul secolului al l l-lea, impodobesc
catacombele din Roma.
In insula Milos se pare ca majoritatea mormintelor boltite in arcosoliu erau Impodobite cu
picturi, dar zugraveala a cazut aproape pretutindeni, uneori ca urmare a sapaturilor clandestine.
Savantul german Ludwig Ross a mai vazut inca
in 1844 flori ~i ramuri pe care sedea aninata cite 38

o pa are, potrivit inspiratiei idilice intilnite de

a emenea in cata ombele de Ia Roma. Sapaturile
fa ute de dl. otiriou, in 1927, au scos Ia iveala
un peste pictat in verde, ernblema bineounoscuta
a lui Hristo,
tntemeiata
pe acrostihul lisus
rhl'i tos Theu Yio Soter (= lisu
Hri tos
Mlntuitorul, fiul lui Dumnezeu), ichthys insemnind peste in Iimba greaca. In subie te de acest
<Yennu trebuie sa vedem criptograme destinate
sa in ele politia imperiala asupra religiei defunctilor ~i a urmasilor lor, ci rezultatul unui mod
de a gindi simbolic, ale carui numeroase maniIestari se intilnesc in arta Iunerara a pagtnilor.
La Karmuz, la sud-est de Alexandria, friza
pictata care reprezinta
uccesiv, de Ia stinga la
dreapta,
unta din Cana, Inmultirea
plinilor
~i pestilor ~i Saturarea multimilor in pustiu, in
asa fel Inclt sa evoce taina cuminecaturii, nu
dateaza fara indoiala dectt din secolul IV sau V,
dar ea ne intereseaza aici pentru ca, dupa toate
probabilitatile,
deriva din ilustratiile unui sul
ornat cu miniaturi Ia Alexandria, inaintea epocii
lui Constantin, !?i pentru ca reprezinta 0 supravietuire.
Ea se deosebcste
de frescele din
atacombele
romane
prin mai marea libertate de executie ~i printr-un sentiment al vietii pastorale caracteristic
artei elenistice din
Alexandria.
AUt ctt putem intrevedea in stadiul actual al
inlormatiilor
de care dispunem,
pictura din
catacombele Orientului mediteranean
purcede;
eu variante de til 10 ale, din acelasi spirit ca ~i
aceea de Ia Roma. Ea se trage din aceleasi curente
de arta populara ~i ilustreaza, cu aceeasi pro petime usor naiva, credintele
enine ale unor
oameni care nu erau nici haituiti, nici revoltati,
dar care si-au gasit alinarea sufletului sperind
in realizarea fagaduintelor escatologice.*

* Escatologic
39 dupa moarte .

privilor

la viaja

de dincoio, de

Pictura murald

Crestinismul care se nastea

i~i datora
originilor sale
iudaice ~i impotrivirii
sale la pagtnism, netncrederea fa1a de imagini, ~i hiar ostilitatea,
exprimate in textele unor ierarhi din secolul
al If-lea, cum ar fi Clement din Alexandria.
Irineu din Lugdunum sau Iustin din Neapolis.
Insa suprematia artelor figurative era prea marc
in civilizatia greco-romana pentru
a restinii
a i se poata su trage. Chiar ~i evreii, ale carol'
tcaditii ar .fi trebuit sa-i apere mai bine de aceasta
inlluenta insidioasa, nu au scapat de ea.
Alaturi de pictura Iunerara din catacombe se
dezvolta in biserici 0 pictura murala, pe care 0
cunoastem prin ceea ce a mai ramas din frescele
execuLate, in al doilea patrar al secolului III,
pe peretii baptisteriului bisericii din Dura -Europos.
Este eel mai vechi exemplu cunoscut de sene
inspirate aproape in intregime din Noul Testament.
Ele ilustrau teologia botezului. Pe luneta peretelui de vest, Bunul Pastor, purtlnd un berbec pe
urneri ~i minind inaintea Iui 0 turma de oi, se
afla deasupra unui registru in care, la sttnga,
Adam ~i Eva, sLind in picioare de 0 parte ~i de
alta a arborelui, i~i ascund goIiciunea: suprapunerea acestor doua scene evoca pacatul stramosesc ~i mintuirea. Pe peretele de nord, tamaduirea paraliticului simbolizeaza conversiunea savtr~ita prin botez, pe ctnd scena cu Hristos merglnd
pe apele lacului Ghenizaret in lntlmpinarea lui
Petru care se ineaca este imaginea botezului ~i
proclama necesitatea unei credinte nestramutate.
In registrul inferior, cele trei femei (Mironositele),
\>inlnd fiecare in mina dreapta 0 luminare ~i pe
bratul sting un vas cu mirodenii, stau frontal in
interiorul grotei Sfintului Mormlnt, ltnga sarcofagul lui Hristos, sugerind credinta in lnviere
ca 0 prima conditie a izbavirii, botezul fiind 0
inviere spirituals. La sud, Samarineanca tinga
flntina, careia Hristos i se dezvaluie treptat,
reprezinta
parabola inva~aturii
care duce la
botez. Pe acelasi perete, izbinda lui David asupra
lui Goliat este totodata ilustrarea victoriei lui

40

41

Hri Los asupra mortii ~i prefigurarea botezului,

pentru ca unsul Domnului se ridica triumlator
deasupra vanitapi
~i a Necuratului .. Studiul
iconografic al acestor scene a scos la iveala ca
ele se deosebesc prin mai multe detalii de maniera
in care au fost tratate in 0 cident in aceeasi
opoca sau mai tirziu. Stilul lor este mai narativ,
mai realist s-ar zice hiar mai popular. Deoarece
e te zreu ~a se creada ca a ea ta iconografie ar
fi fosL reata de pictorul care a lucrat la Dura,
e presupune ca. ea ar pr~v~ni ~in m.anuscriselc
Bihliei lmpodobite cu miniaturi. Prin desenul
lor curgator ~i prin libertatea miscarilor, figu rile
din minuni ~i din scenele de pe lunata amintesc
de siluetele de enaLe pe papirusurile ilustrate ale
epccii. Ele ontrast~aza cu asp~ctul m~num~ntal
al Miroforelor (purtat.oare de mir) al carol' hieraLism vcsteste arta bisantina i se inspira, d upa
it e pare, din spectacolul procesiunilor care se
desraurall in cadrul hisericii. A easta deosebire
se explica prin natura In a~i a subiectelor, tntruclt vom vedea in mai multe rinduri ca temele au
impus adesea stilul care l~ se Jlotri,:ea ma~ bine.
Prin acest amestec de hieratism ~1 de pitoresc
familiar al naratiunii, frescele baptisteriului din
Dura prefigureaza arta hizantina. Miroforele pun,
pe de aWl parte, probl ~a. orizinilor frontalita~ii.
-a pretins ade ea ca pozllla Irontala a per.sonaJelor ar fi fost lmprumutata
de la artele orientale,
unde ea ar fi fost traditionala de ecole. La drept
vorbind asa cum reiese din tudiile recente ale
domnilo~ E. Will, L. Budde, R. Bian hi Bandinelli ~i G.-Ch. Picard, daca facem abstractie de
problema cu totul deosebita a statuilor in rondebosse, pentru care front~itatea.
a ~os~ fol?sita
fires in t.oate artele, ASIa antenoara ~l Egiptul
anti nu au aplicat, in alara de unele axceptii,
decit principiul reprezentarii din profil, in reliefuri i in pictura. Frontalitatea va Ii luat nastere
in aite regiuni. Trebuie sa ~inem seama Indeoebi de aporturile Greciei clasice care, cu grija
sa fata de libertate ~i de adevar, a juxtapus ~igurj
din fata ~i din profil, desigur lncepind cu Polignot

'are este mai simbolica ~i mai concisa. Inlluenta

imperiului persan, caruia partii ti anexasera Dura
in 113 t.e.n., redobtndita
apoi de trupele lui
Lucius Verus, fratele lui Marc-Aureliu, in 165,
se face mai ales simtita in folosirea costumului
cu "pantaloni" la rtaxerxe, Faraon ~i alte personaje, precum ~i in reprezentarea unor cai vigurosi,
care aminte c de caii de pe reliefurile regelui
part Gotarze al II-lea (3 -51), de 1a Behistun,
~i ale intemeietorului dinastiei a anide, Ardasir I
(224-241), de la Firuzabad.
u putem spune
daca aceste elemente iraniene au fost introduse
1a Dura, sau daca figurau mai dinainte in manucrisele din care s-au inspirat artistii. 1nsa~i
baza iconografiei este de origine greco-rornana:
tunicile barbatilor, costumele multor femei, echipamentul luptatorilor,
arhitectura templelor cu
peristil ~i cu victorii inaripate ca acrotere, modelajul cttorva chipuri pe care artistii au vrut sa le
trateze ca portrete, ptna ~i un anumit simt a1
miscarii, care se banuie in dorinta de a tnsulleti
mode1e1e, dar care a devenit teapan in executie,
lntr-adevar,
stilul prezinta une1e trasaturi de
influenta populara, care au mai fost inttlnite la
Dura in picturile din templu1 zeilor palmirieni
~i din templul lui Zeus Theos, atribuite unei
perioade care tncepe din a doua jumatate
a
ecolului I e.n. ~i se intinde plna la inceputul
secolu1ui al Il l-lea. In afara rigiditatii atitudinilor, aceste trasaturi sint: abandonarea iluziei
spatiale, absenta volumului ~i a greutatii corpurilor, nepasarea fa~a de exactitatea anatornica,
repetarea intentionata
a gesturilor, perspectiva
morala : conferind
personajelor 0 inaltime in
Iunctie de importanta lor, predominarea frontalitatii, un soi de detasare hieratica a figurilor,
~irurile lungi de personaje ~i folosirea tonurilor
plate.
e aflam in prezenta unei arte care tinteste mai ales sa-i in truia ca pe credinciosi.

din Thasos, prin anii 460-450 l.o.n., Lehnica

picturii murale, mai supla decit tehnica daltuirii
pietrei, hind de natura sa faciliteze asemenea
inovatii. Dar felurite arte populare au practicat
de asemenea, fara indoiala independent
unele
de altele, 0 frontalitate
si tematica ~i conven1ionala: vom cita gravurile rupestre ~i telele* din
umidia, precum .,i reliefurile italice. Formula
avea avantajul de a reda imaginea cea mai clara,
cea mai completa ~i totodata cea mai dernonstraLiva a personajelor figurate: zei, regi, trnparati,
defuncti ~i donatori. lata de ce, Iiind atestata
inca la sffrsitul epocii elenistice ~i al Republicii
romane, ea s-a rasptndit, pentru reliefurile votive
~i funerare, de-a lungul intregului Imperiu si chiar
mai departe, la parti, In general reliefurile'voLive
din Occident se deosebesc de cele din Orient nu
prin folosirea Irontalitatii, ci, la acestea din urma,
printr-un mestesug mai iscusit, un sim] mai viu
al jocului de lumini, 0 Intelegere mai subtila
a fizionomiilor.
Intr-un studiu asupra originilor picturii creatine
din Orientul mediteranean
nu se pot trece cu
vederea frescele care au acoperit in intregime
peretii sinagogii de la Dura-Europos, datind din
jurul anului 250 (iZ.1). Ele sint al atuite din cene
luate din Vechiul Testament, 1ncepind cu povesLea lui vraam, caruia lehova i-a fagaduit binecuvintarea, pin a la povestea Esterei, care marcheaza repunerea in drepturi a Poporului ales,
surghiunit ~i deposedat. Ele ilustreaza hunavointa
lui Dumnezeu fata de poporul evreu ~i, in acelasi
timp, neinduplecarea lui fata de aceia care calca
stricta re pectare a Legii. Dupa toate aparentele
pictorii erau tributari
manus riselor ilustrate
ale Bibliei sau povestirilor despre istoria sftnta,
din care au putut sa se inspire la rindul lor ~i
artistii care lucrau pentru
restini. Iconografia
Vechiului Testament in sinagoga de la Dura este
deosebita de aceea din cata ombele romane,
* Stela
scriptie.

monument

monolit,

seulptat

MiniaturiZe

sau eu in42

43

onilor, cu deosebire

Ilustrarea
ciirtilor fusese
practicata in Egiptul Iarapentru cartea mortilor .

In epoca e1eni tica, atun i clnd dina tia Ptolemeilor a domnit 1a Alexandria, ea s-a extin
~i asupra lucrarilor gre esti de eruditie ~i de
literatura,
incepind, in privinta acestora din
urma, cu poemele homerice.
u posedam ni i un
papirus ilustrat din aceasta epoca, dar ni s-au
pastrat uncle care dateazii din ecolele I - IV
e.n.: scene cu per onaje rapid s hitate - ca
scenele minunilor din bapti teriul de la Dura erau in erate in coloanele textului
cris pe su1uri
(rotulus sau oolumen ) de papirus. Inceptnd din
secolul I e.n. se ra ptndeste codex-ul a1 atuit din
alipirea mai mu1tor foi de piele de animal sau foi
de pergament (numit a tfel pentru cii principalul
centru de fabri are a fo t Pergamul): s lolo eau
mai ales pieile de vitel (velin.), In Egipt -au
Iacut ~i odice de papiru.
CopiiJ Bibliei au
adoptat forma acestora. Codicele av a a lnle neasca progre ele artei miniaturilor : 1 ingaduia,
intr-adevar, executarea unor miniaturi de proportii mari, mai bine detasate de text, ocuplnd
o jumatate sau 0 pagina lntreaga.
Evreii elenizati i crestinii au ilustrat, in maniera
pagtnilor, unele copii ale cartilor Jor sacre ~i
povestirile pe care le scoteau din ele.
ici unul
dintre aceste manu ri e anlerioare
secolului
al I -lea e.n. nu a ajun ptna la noi, dar existsnta lor, foarte firea a in curentul de idei al
epocii, e deduce dupa diferite indi ii: fre cele
din baptisteriul
~i din sinagoga de la Dura 0
postuleaza in chip aproape necesar : manuscrisele
mai tirzii presupun arhetipuri datind din aceasta
epoca. Si, tntr-o scrisoare catre Lu ian, sambeIanul lui Diocletian, episcopul Theonas ne vorbeste, la sflrsitul iecolului al Il l-Iea, de pre
luxoa e manuscrise creatine s rise cu litere de
aur pe pergamenL colorat cu purpura.
Iarele centru al artei miniaturilor a fo t mai
Intli Alexandria, dar, de aici, ac a La arta -a
rasplndit in iria, la Antiohia ~i in interiorul
~inutului sau, in Asia Mica ~i la Roma, capattnd in
a e te noi fo are aspecte proprii; 0 tntreaga parte
a iconografiei bizantine a fo t elaborata atunci.

Scalp/lira

41

45

Printre feluritele ramuri ale

artei, culptura uscita mai
mult spiritul de resistent a al re~tinilor din primele veacuri, deoarece ea reprezenta in minlea
lor tehnica prin ex elen~a careia i e datorau
efigiile zeitatilor pagtne.
cea ta nu lnsernna ca,
in ocietatea in care traiau, sculptura nu juca un
1'01 foarte important
astfel tnctt nu au izbutit
sa e ab~jna cu tolul de a recurge la ea. Evitlnd
a 0 Ioloseasca prea mult, ceea ce i-ar fi expus
a cada in pacatul idolatriei, ei au utilizat-o
in scopul pe car i-I dadeau mai ales part.icularii,
independent de stat ~i de cetati, adica de a-i
cinsti pe morti, rnai intii prin stele funerare, mai
apoi prin
arcofage.
A ia Mi ii, meleag ci tigat printre primele 1a
crestini m, pare sa fi ocupat in acest domeniu
un loc deo ebit. Cea mai veche dintre stelele
crestine cu subiect figurativ a fost descoperita
in rogiunea anticului Aizanoi, in Frigia (il. 3).
Epitaful ei poarta data 179-180. Intr-o atitudine
strict Irontala un anume Euthychios
tine in
mina dreapta
0 piine
rotunda sacramental a,
impal'~iia in patru printr-o ruce, ~i in stinga un
cior hine de trugure aga~at de 0 cruce in forma
de tau. La dreapta sa se vad un co or ~i niste
tablite, la tinga un bici ,i un cline.
i arta arcofagelor era p atunci infloritoare
in
ia Mica, unde traditia ei deriva din frumoasele
pecimene s ulptate la
anthos, in secolul al
V-lea t.e.n. Atelierele care au lucrat pentru
pagini au primit comenzi ~i de la crestini, Daca
judecam dupa stilul si elementele peisaju1ui,
probabil ii la Smirna, lntre 250 ~i 280, a Iost
exe utat sar ofagul din La Gayole, ajuns in
Galia prin
Iarsilia ~i pastrat in biserica din
Brignole (deparlamentul
Val') (il. 4). Motivele,
care au capatat un ens crestin, stnt Imprumutate
din arta paginii. Se atribuie de asemenea unui
atelier din Smirna
arcofaguJ mai recent, din
jurul anului 300, care a fo L gasit la Mas d'Aire
(pc rlul Adour, in Lande ) (il. 2). In centru se
vede Bunul Pastor tntre 0 femeie (decedata) ~i

o feti~a (sufletul ei ?). La stinga, potrivit variantelor iconografice proprii Orientului rnediteranean, trupul Iui Lazar este asezat sub 0 arcada
i Daniel, in groapa leilor, este tmbracat cu 0
tunica. La dreapta sint suprapuse in chip semnificativ pacatul lui Adam i al Evei ~i rascumpararea sa prin botez. Pe capacul sarcolagului
e
insiruie jertfa Iui Avraam, tamaduirea
paraliticului, povestea lui Iona i aceea a lui Tobie
cel tinar scottnd inima i fierea din pestele pe
care l-a pescuit in Tigru. Aceste subiecte au fo t
tratate ~i in pictura, in catacombele de la Roma;
ele erau pomenite in rugaciunile funerare evreiesti i creatine, enumerind exemple de mintuire
datorate tndurarii lui Dumnezeu.
In sfirit crestinii au cioplit in ronde-bosse
imaginea Bunului Pastor, sau a Iui Orfeu cintind
din ~itera sub 0 cununa de animale, pentru a-I
simboliza pe Hristos care ti atrage la sine pe
pagtni. Aceste tipuri au supravietuit
ptna in
secolul al V-lea. Dupa Eusebiu (1st. eclez.,
VII; XVIII) ar fi existat la Panea, sau Cesareea
Philippi, in Palestina, un grup alcatuit din doua
statui de bronz, reprezentind-o pe femeia bolnava
de doisprezece ani, originara din acest oras,
stind in genunchi dinaintea lui Hri tos.

Partea intii
DE LA iNTEMEIEREA
CONSTANTINOPOLULUI
(324)
PiNA LA INTERZICEREA
ICOANELOR (720):
MUTATIILE CREATOARE

o fetita (sufletul ei ?). La stinga, potrivit variantelor iconografice proprii Orientului mediteranean, trupul lui Lazar este asezat sub 0 arcada
~i Daniel, in groapa leilor, este Imbracat cu 0
tunica. La dreapta sint suprapuse in chip semnificativ pacatul lui Adam ~i al Evei ~i rascumpararea sa prin botez. Pe capacul sarcofagului se
ineiruie jertfa lui Avraam, tamaduirea
paraliticului, povestea lui Iona ~i aceea a lui Tobie
cel tinar scottnd inima ~i fierea din pestele pe
care I-a pescuit in Tigru. Aceste subiecte au Iost
tratate ~i in pictura, in catacombele de la Roma;
ele erau pomenite in rugaciunile funerare evreiesti ~i creatine, enumerind exemple de mintuire
datorate Indurarii lui Dumnezeu.
In sfir~it crestinii au cioplit in ronde-bosse
imaginea Bunului Pastor, sau a lui Orfeu cintind
din titera sub 0 cununa de animale, pentru a-l
simboliza pe Hristos care ti atrage la sine pe
pagtni. Aceste tipuri au supravietuit
ptna in
secolul al V-lea. Dupa Eusebiu (1st. eclez.,
VII; XVIII) ar fi existat la Panea, sau Cesareea
Philippi, in Palestina, un grup alcatuit din doua
statui de bronz, reprezentind-o pe femeia bolnava
de doisprezece ani, originara din acest oras,
stind in genunchi dinaintea lui Hristos.

Partea intii
DE LA lNTEMEIEREA
CONSTANTINOPOLULUI
(324)
P1NA LA INTERZICEREA
ICOANELOR (720):
MUTATIILE CREATOARE

SITUATIA

ISTORICA

Balcanilor.
Inceptnd
cu Teodosie
I (379-395),
imparatii
I9i tatornicira
resedinta
la Constant in pol. Orasul
capilta
0 asemenea
ext.inderc,
lncil ,
ub nepotul
sail,
Teodosie
al II-lea
(40 -450),
a f . L nevoie a se deplaseze zidul de
incinta cu 1 20m
la vest de acela care fu. e. c
ridicat d Con. tantin.

Epoca lui

larile mutatii s-au s u\'ir~iL

sub clomnia lui Iustinian
(527-565),
a el ilir a carui
limba materna
ra latina si care a putut fi con iderat totodata ca ultirnul dintre imparatii romani
9i prirnul dintre tmparatii
bizantini.
El a pu
a
e . i tematizeze
dreptul
roman
preexistent
tntr-un cod celebru, scris in latina, dar decretele
noi p care I -a promulgat
dupa anul 534 au Iost
intocmite
in lirnba greaca, pentru a fi mai bine
in~ lese de populatia
Imperiului.
EI a reorganizat
administrati
..i a tnzestrat
hi. erica cu o legislatie
disciplin ra, care re mai pi'i'Lreaza inca 9i astazi.
A vin I simtul maretioi .:i gustul Iastului, a sporit
nurnarul
(' nstru tiilor religioase,
ivile ~j rnilit are in capitula
.,i In provineii
9i a ridical la
un inalt nivel de pl nrloare ceremoniile
de la

Iustinian

Ra timpul de patru veacuri

pe care tl vom analiza aici
este acela in car
civilizatia rornana, trnpreuna
u
componentele
sale elenistice, s-a tran Iormat., in
domeniul
institutiilor
politice, ca ~i in acela a)
activitatilor intel~ctuale
~i artistice, in civilizati
bizantina.

Mdrefia
Intperiului ~i a
capitalei sale

Secolul al IV-lea cunoscuse inca ~i mai ade ea,

sub urmasii lui Constantin,
tmpartirea ere tiva
a puterii 'Intre cei doi Augu ti, unul do~nind
la Trier sau la Milano, celalalt la Constantmopol
sau mai degraba la Antiohia,
oras de 0 vechi~e
mai prestigioasa ~i de unde se puteau
orgamza
mai lesne expeditii
la granita
per ana.
.
In secolul al V-lea,
oarta calor doua par~l ale
Imperiului
apuca pe cai diferite, prin faptu~ ca
harbarii cucerisera Apusul,
pe clnd Ra antul,
unde facu era incursiuni,
izbutea
. a I~i apere
indopendenta.
umarul ~i importanta construc~
tiilor din aceasta epoca dovedesc ca ea a fost ma~
putin tulburata decit am putea .crede. daca II
citim pe istorici, care s-au sLrad U1t mal ales sa
fixeze amintirea
luptelor
impotriva
barbarilor.
Monumentele,
in mare parte
ajunse
astiizi in
ruina, ne lasa despre Imperiul bizantin irnaginea
unui
tat infloritor
~i prosper
ptna in nordul ~8

curte.
In de u\'Jr,irea
oporei sale lusLinian a suf'erit
in lluent a Teodorei. :'\i'i cut a in Cipru, . all in iria,
Te d ra, datorit a originii sale populare ~i orientale ca ,i anilor turnultuosi
ill tineretii
petrecuii
la Coo itantinopol,
lezea mal bine decit
aflau Iortele In care
Mai no talgi
declt

ntiohia ~i Alexandria,
in] sotul ei, imparatul,
und
re
alii.,luia viil orul Imperiului.
a fata de trecutul
acelui
Imperium Romanum, a carui inLC'grilale nazuia a
o I'C taureze, .,i intariL in ace. t tel de membrii
uristocrati
i enatorialo,
Iustinian
. avil'~i rnarea
gre~ ala din em .ul domniei
sale trimittndu-s,
gen ralii
'il re ucereasca
provinciils
apu. ene.
Din a esle l'iizboai , care d urara douazeci de ani
si care ti ingaduil'ii ',\ redevina stapln peste Italia.
fri a I nord ~j sudul Spaniei,
lmperiul
iesi
-49 s1:iri'lril 9i j tovit, in Iata arnenintarilor
ex rcitat

asupra lui de slavi ~i de persii sasanizi, in asteptarea acelora de mai tlrziu ale arabiIor.

atonia Apusului, care nu manifestase niciodata

o inclina~ie profund~ fata de speculatiils filozofice.
Con tantm a SOCOtlt prudent sa 11 trimita in
surghiun toc:ffi.ai Ia Trier pe lnflacaratul patriarh
al Alexandriei, Atanasie, combatant impotriva
ereziei preotului Arie, adica arianismul care 11
subordona Tatalui pe Fiu.
'

De a emenea Iustinian
a
luat masur] pentru ca religia crestina
a poata desavir~i tnlaturarea pagtnismului, care i~i pastra puterea de seductie asupra
multor minti cultivate ~i se mentinea in unele
Iocuri Ia ~ara. In anul 529 el porunci sa e tnchida
~coaI~ din Atena, care ramasese credincioasa
inspiratiei pagtne, ~i acorda intreaga sa protectie
Universitdtii din ConstantinopoI, care era crestina.
Interzise paginilor ~i ereticilor sa fie dascali pe
intreg teritoriul Imperiului. Porunci convertirea
in masa a ultimilor pagtni ~i ti supuse dragonadelor I).
Sub dornnia Iui literatura a devenit cu totul
crestina ~i a faurit genuri noi: te?l~gie, I~cra~i
de ascetism datorate unor calugari, imnun rehgioase, ca acelea ale Iui Romanos MeI?dul. Dar
carturarii au continuat sa se adape din operele
literaturii antice, 1ntr-adevar, in afara atasamentului fata de un trecut care i~i paetrase prestigiul,
trehuinta pe care 0 avea Imperiul bizantin de a
dispune, in admini tratie, de slujbasi instruiti,
care erau Iorrnati in scoli publice, a contribuit
la mentinerea in cultura bizantina a unui tnt~eg
sector laic. Situatia
ra astfel cu totul deosebita
de aceea existenta in Apus, unde decaderea vietii
urbane ~i ignoranta cirmuitorilor barbari au silit
cultura sa se refugieze in minas tiri,

Crestinarea Imperiului ~i ramii$itele

paglnismului

Crestinismul bizantin preziuta doua trasaturi caracspecifice ale

teri tice: proliferarea
erecrestinismului
ziilor ~i cezaropapismul.
bizantin
Aplicind tainelor credintei
gustul speculatiilor intelectuale, care nu in. et~se
sa il tnsufleteasca timp de peste un mileniu,
de la presocratici la neopitagoricieni,
Rasaritul
grec sau elenizat a inlesnit aparitia ereziilor.
Contrastul este deplin cu ceea ce -a denumit

Urmatoaraa mare erezie a fost nestorianiemul

nascut. in Siria ~i aparat de patriarhul din Constantinopol,
estorie (428-431), Iost preot la Antiohia. Ea .dade~ int~ietate, dupii Yntrupare, naturii
ornenesti a 1Ul Hristos, rata de natura lui divina
~i pretindea ca Maria nu trebuie numita Theo~
tokes (nascatoare de Dumnezeu)
ci Maica lui
Hrislos.
'
Dimpotriva, .~onofiziti~mul
punea pe primul
plan natura divina a IUl Hristos. Ortodoxia *
care afirma uniunea celor doua naturi ale lui
Hristos, a predominat in tarile undc se vorbea
li~ba. g!e~ca, Ia. COll.stantinopol, in Grecia propnu-zisa ~I in sia rlJCaadlno elenizat a, unde au
avu~ Io~ cele d~ua concilii care au definit dreapta
cre~mta, Ia N~c~~a (325) ~i Ia EIes (431). In
SChl~.b, monofizitismul a triumfat in Egipt ~i
in Siria, unde ra pundea aspiratiei catre neatirnare
a. pa~riarhilorv ~i a popul~tiilor. Prin ruptura de
biserica greaca, el a Iavorizat dezvoltarea Iimbilor
autohtone, copta ~i siriana, in liturghia ~i in
Iiteratura acestor tari.
~rezii.le provocara prin reactie ingerinta Imparatilor In probIeme1e de doctrinii ale bi ericii.
A~es~e interventii in controversele teologice au
p.fJI,:ut nume~e. de cezaropapism. Rama~i reo inCIO~1conceptiei antice despre monarh ale carui
puteri se intindeau asupra tuturor domeniilor
cuprinzind ~i indrumarea
treburilor religioasc:

Trdsaturile

50

51

de

Nil tn sensul .actual

6 dreaptil. credinta .

de confeslune, ci tn eel etimologic

irnparatii
intelegeau
sa aduca ei in~i~i 0 solu]i
la problernele pus , cu atit mai mult cu c1t eontatau ea ereziile iseau
adevaratc razmeri~
si
ingaduiau
Iortelor car Ie rau potrivniec
sa se
afirme.

( 'uceririle

conflietn
all minat
in, ii capacitatsa
d rezisslaoilor si arabilor
.1 ilIa a celor doua impel'ii
,.
'
,
11,1 rata noilor
primejdii ('<\J'C'
I( ttJ11CIl111 [au. In It alia I' ell('erilii de IU'l' ,
di
, IJJJan
aparu
111 It
III all III 56 unul dintre ('eJe mai
de ternut popoare
asa-zis barbara
lonzobarzii
C'U1:e,~'i ~~Jl.in,d groaza pl'etutindeni'
in j~I'lJl 10/
p,w'. ria sla,plI~IJ'e po Italia de nord si pe Toscana
~~ III .lllPlal'H dlll'al,~ independenle
la Spol 10
",~, Bel~ev ,n,t:
;-lavI I. a. e.arol amC'nin \arf' s-n
f<lcul }J1l\II.l In a de la : Ilrsitul secolulu: 01 \'-Ica
II:eelll'H pe 'l~ Dunal' in valui-i succe ive, in!' pinej
dill a l~O.ll~~llmatale
a ecolului al Vl-Iea, si s('
slaloml'lI'a
III masa in Bakani, disLrugind m;!nrI'aase, ~ra',e ,in calra, JOI'. e ,pare
a all pI'adal
;\tena In jurul anului 5, O. E,I se ru pindira pin!!
In, Pelopones,
unde eel mal multi s-au
lilsal
aSJnlJl,~\1 . tr.ep~~L de admini Ira tia
bizantinn.
Croa \ II. ~I lI'bll e Slalol'I1icirA, 'U lnvoiala ,IIIi
II ,'a:-lru,s,
am, P? ac Ieasi Ieritori.
pe care 1
o:lIpa ~l. aslazl ~I re unosrurq
auLoriLalC'l\ irn~ara,llllul , ~I~, J~ Con, Lantillopol.
Aeca,'La
pre.
zen1a ,a laviloi a fa. L, dupa oxprosin proles?rnlul L rn, de, ,(~ea 0 pana infipLa inll'c est
~I. v ,I . PI']n anu
670, bulgarii, popor de OJ'igm tur O-L~Lara, trecura
Dunarea,
sub conducerea hanului lor Asparuh
~i inlemeiarii
let ,'wl
de, acest ,fluviu, nil regal in care, alcal.uind
0
arrstocratis putin numeroasa, s-au lasal slavizati
de catre populat!iJ
asupra carora i.,i impus
er~
puterea.
Irnpotrlva
acestor vajniei luptaton
Biz~ntul va Ii nevoit
'il poarte razboaie
lungi ai
,'111 feroas
,
'
v

Bizatuul si Persia
, asanizilor

nu y d a in Iata
sa decit un singur , tat earc
i se parea rivilizat
i demn
de a fi tratat
pe pi ior de egaJilale:
imperiul
per san al sa anizilor, care pozau in continuat
ri
ai ahemeniziJor.
La ineeputul
secolului aJ IT-I a
istori ul TeofilaeL
Simokatta
s ria ea orasele
Con Lant inopol ~i Ctesiphon
eapitala
sa sanizilor,
eruu a, emenea celor doi oehi ai lumii I), ,i cei
doi tmpiirati
e ealifieau drepl Irati. ConfJictele
de granira si de inflllen~a care ii invrajbi era pe
parti !;li pe rorna ni e retnnoira
sub sasanizi ~i
bizantini. Dupa re in seeolul al V-lea, e r specla sc
o Incetare
a ost ilitatilor,
datorita
arnenintarii
harbarilor
care se exert-it a ~i asupra
unora
i
asupru celorlalt i, I'uzboilll se aprinse din nou intre persi si bizantini,
mai intii
uh Anastasie.
In .eplnd din 502, apoi sub Justinian,
in 27, 'U
intervale
de l'i'iO'az mai mult sail mai putin PI' lungile. La lnceputul seeolulni al VI I-lea. Cho roe
al l I-lea
icboriosul (5 0-628)
puse irnperiul in
mare primejdie.
El cuceri 0 hu na parte din Anatolia, din Siria din Pale .t.ina ~i din Egipl. In
613 si in 626 trupele sale inaintara plna la Cal edonia.
in fa~a Const antinopolului.
Uipin pe
Ieru alim, el adut e la
le iphon,
a un trofeu,
ea mai de pl'et dintre relieve,
Iinl.a I'll e pe are
I izantinii 0 socoteau ca prinri palul agent ad IIditor
de vi t orii. l Ieraclius (G10-u't 1), chomat la tron
pI' a redresa situatia,
porni in Asia a campania
Iinantata
de bi ieri D., ce iipaLa infii~i~area un i
cruciade impotriva
dusmanilor
ort odoxiei. La
capatul unui ~il' de vi .torii, ul nimici armata
persarui in apropiere de [inive, in 627. Dupa ce
j~i sarhiilol'i triurnful la Constantinopol
readu o
Sltnta Cruce In Ierusalirn.
52

.vrcsto

longobarzilor,

Bizantul

53

C Ie mai zrave pierderi

terit.oriale le-a suforit
Imp r!ul hizanLin de pe urrna arabilor care Intrs
63 "~ 642,
ucerira
bogatele
proyincii'
iria
Pal stma, ?I~~ opotamia
si Egipt,
unde au fost
a,de ea. PI'lm1t1, ,a nist, eliberatcri
de rall'e eretici
:1 eyvrel, a~Upl'l~1 de autocratia bizanttna. All avut
Insu nevoi
de d uazer-i de ani penuu
a birui

Imperiul sasanid. Continuindu-~i Inaintarea spre

nord, au pus staptnire pe Cirenaica, Tripolitania
~i Tunisia. In mai multe rinduri facura incursiuni
de jar in Asia Mica. Intre anii 674 ~i 678 nota lor
aparu in fiecare an, primavara ~i vara, in Iata
orasului Constantinopol, dar ea a putut fi respinsa
gratie focului grecesc , Imperiul era limitat
la teritoriile sale de limba greaca: Anatolia,
Grecia continentala ~i insulara, la care se adaugau
Sicilia, sudul Italiei, regiunea Romei ~i exarhatul
Ravennei.
Imperiul soldasilor
~i al cdlugdl'ilor

Structura statului bizantin

s-a modificat atunci in chip
profund. Pentru a rezista
mai bine atacurilor
intreprinse
de dusmani,
urrnasii lui Heraclius, renuntind la vechiul principiu al separarii puterilor - civil a ~i militara
_ au instituit regimul themelor (corpuri de armata), oircumscriptii
administrate
de strategi
~i unde li s-au dat soldatilor paminturi in arenda,
cu titlu ereditar, in schimbul unui serviciu, de
asemenca ereditar, in armata, Sistemul mercenarilor racrutati in vari straine a fost inlocuit u
acela al straiiotilor, legati de pamint ~i cu atlt mai
mult interesati in apararea Iui. In acelasi timp,
biserica ortodoxa, scapata de sectele eretice care
infloreau pe teritoriile cucerite de arabi, i~i tntinse
inriurirea asupra statului, ~i monahismul capata
o mare dezvoltare. Dupa justa formulare a profesorului G. Ostrogorski,
Bizantul deveni un
imperiu al soldatilor ~i al calugarilor .
I nMngerile pricinuite de arabi ~i sosirea unor
refugiavi veniti din provinciile cucerite provocara,
in cursul celei de-a doua jumata~i a secolului al
Vl l-lea, sub urrnasii lui Heraclius, 0 profunda
nemultumire in toate straturile societatii bizantine, iscind razmeri~e, tncercari de uzurpare ~i
de asasinare a trnparatilor sau a pretendentilor.
A fost intr-adevar 0 epoca de luptji, de foc ~i de
singe , prea putin prialnica infloririi literaturii
~i artelor plastice.
S4

Porta de. tnr~urire

Dar, chiar ~i In cele rnai

g.rele clipe, Imperiul bizan~
.
.
tin nu tnceta sa pastreze 0
mare forJa de m!~uen~a asupra popoarelor Invecinate .. Prm coloniile sale de Ia Bosforul Cimeria
(ast~zl Ker~i). ~i Cher o.nes, in Crimeea, und~
ontmua activitatea vechilor colonii ale Milet I '
n
U UI,
a v~~ese r~Iatii
atu cOI~er l~e neintrerupte
u a et~nllie ~go~Ilor, hunilor ~I avarilor din Rusia m~ridlOna~a~ carora Ie ~xporta articolele sale de lux,
cumpal'l,nd de la er blanuri ~i piei. La lnceputul
s c?lulUl al -lea, tras e profit de pe urma tulbur~rIlor care ma~c~sera sflrsitul dinastiei arsacizilor, ~e~tru a-si rmpune suzeranitatea in vestul
.J\rmeruel, re, tu~ ~cesLeia caztnd in miinile sasanizilor. Imperiul 1~1 exercita influenta chiar ~i m '
1epal.te, in re~a,tul La,zica (Georgia apuseana)~
!l ud,ul rabiei, numl~a din cauza parntntului
ei roditor Arabia Iericita , se aliase in ser.olul, al YI-Iea,
g~sani~ii crestini, RegaLele
creatine din Nubia ~l din Etiopia se inspirau dupa
mod~lele p~ ~are Ie" propunea Bizantul, Longobarzii, ,slavll ~l arabii s-au grabit sa faca de Ia el
o n;tuI~lm~ .d,e imprumuturi,
spre a se afirrna a
natiuni civilizate. In, acest Imperiu, Constantin,op?IuI ,SC, arata a Ii nil numai centrul politi
CI ~I arti Ll .
rc,

a I mperiului

=.

1. ARHITECTURA
car hizanlinii,
datorita
ace tei mosteniri
Ie-au
adu: problernelor
care li se puneau.
'
BAZILICILE

E voctnd
sfirsitul
persecu ~iilor ~i rein Loarcerea
pacii pentru crestini, sub dornnia l.ui ~onsta.n~in,
Eusehiu
seria: 0 nespusa
hucurie
~I 0 divina
Iericire rasplndeau
toaLe edificiile care eu .pl!~in
mai tnainte
Iusesera diirlmate de nelegiuirea
tiranilor si care rena~teau
oarecurn
ca. dupa 0
lunga ~i cI'e moarte pustiire. Vedeai ('U~ bisericile
se rid i ,a din ruinele lor ptna Ia 0 Inlli\,lme nemiirO'inita ~i cum straJucesc mai vlrtos de it bi ericile
~are Iusesera nimieiLe. .. In afara de asta ne-a
fost dat sa vedem priveliatea
pe care loti 0 a" teptau ~i 0 doreau:
slujbe de praznuire
in fiecare
oras
ttrnosirea
unor bi rici d
cutlnd zidite,
adunar] ale epi copilor inl runiti in acest cop,
1mbulzeala
oredinciosilor
veniti din departari
~i
de pretutindeni.
(1sl. eclez., X' II, 1 .i III, 1.)
Aceasta activiLate con, tructiva
so prelungi
pina
la mijlo ul secolului al I-I a. Antichitatea
gre 0rornana nu pare a fi cuno. ut un moment a ernanator nici prin durata, nici prin amploarea
lradaniilor. Tradilia arhitecturala
a 1mperiului roman,
attt de bogata in experien~e tehnice .,i attt de
rodnica in edificii de dirnen: iuni impunatoare,
bine adapt.ate
menirii 101', punea
la dispozitia
cre~Linilor feluritele tipuri de cladiri de care aveau
nevoie. $i ramii izbit de bogatia
olutiilor
P

S6
57

$ARPANTA

Esenta a e 'Lol' problems era construirea

unor
edifi ii pentru adapo tir a adunarilor
de credinciosi care luau parle la Iiturzhiile
euhari li e.
Or, romanii Iolosi era bazilicile ca locuri d lntrunire
mai. ales ~entru.
confreriile
religioase
~i
pentru audientele imperials. Am vazut mai lnainLe
~i crestinii recursesera la ele in cell. de-a doua
jumatate
a secolului
al III-lea.
Tipul bazilical
a fost aslfel adoptat
in chip Iiresc de atre biserica, j~ vrem a lui Con Lantin. EI . -a riisplndit
eel mal mult in eeolele al IV-lea
i al V-I a
din
pania plna in Mesopotamia
~i din Armenia
pina 1n Egipt.
In secolul
al VI-lea
a intrat
in competitie ~i treptat, a lost inlocuit in Orientul mediteranean de edif'iciile cu cupola dar fara
a el sa dispara cu desavlrsire. T n schimb s-a
mentinut
in chip apI'oar
exclusiv in Occident
contribuind a tfel la deosebirea acestuia de PI'O~
vinciile ra ariLene.
Bazilicile
erau sali drcptunghiulare
eel mai
ade~ea. impartile
in luncime
in lrei ~ave, prin
doua smm paralele de upor+i, de obicei eOIOalH'
ll.nf'~ri tlJpi: en Ie, mai impunatoars,
avral;
"/OCI,
sau chiar sapte ~i nouii nay . Allele, mai
I~ d s.te, so ~edu eau Ia 0 singurii nava.
Acoperisul, m doua ape dea upra navei oentrale ~i cu
o sinzura panta d a 11pra na velor colal rale
e
flp'I'ijinea pe ? sarpanta
ca la majoritalea
edifiiiilnr d tra 1111 gr aca. 1at it dE' ce ares I e bazilir-i
sint, nurnite ( el ni tir-e p utru a Ie dr-osebi elf'
b~zili .ile b .lti.Lc ~~i. rare, din Orient ul aprop~al. D ?bJ el I azIiIl:Ii eruu prevazute,
pe linn
dill lat urile
scurt e, ('1\ () ab 'idil emioircular.i,
sau poligonala, al ('al' i nivel de calcara era mai
rirlicat. Ea era situata
spre apu, in cele mai
multe din Iro hisericile
t itorite
de Con tantin
pl'ecnm)
in. bazilicilc
din Tripolitania
~i in
inult e din ,\ lrir-a proconsularii:
['Ira tndoiula 111

ca

ARHITECTURA RELIGIOASA

cu

aceasta se poate vedea 0 persistenta a obiceiului

dupa care, in templele pagine, intrarea era a~ezata
spre rasarit. Dar, incepind cu secolul al IV -lea,
absida a fost arnenajata la rasarit, uneori cu
devieri spre nord sau spre sud , Orientarea aceasta
s-a impus ptna la urrna. Motivul nu consta - asa
cum s-a spus adeseori - in intentia de a se orienta absidele in directia locurilor shnte. Explicatie
ar putea fi valabila fara tndoiala in tarile din
apus ~i in Grecia, d ar n~ in Siria ~i nici. in
Palestina. La drept vorbmd, aceasta practlCa
avea drept scop de a ingadui credincio~ilor sa
se roage cu Iata spre acel punct al cerului de unde
rasarea soarele, dupa un vechi obicei din vremuril
pagtnismului. Multe texte intaresc aceasta af.irmatie ~i Didascoiia Apostolilor adauga ca Fiul
Omului va aparea dinspre ra arit la Judecata
de Apoi. Liniile arcuite ale absidei, aUt in planul
semicircular, ctt ~i la bolta in semicalota ee se
ridica deasupra ei, atrageau privirile inca de la
intrare ~i scoteau 1n evidenva locul predominant
pe care ea 11 ocupa in economia edificiului. Ctnd
opiscopii ~i-au instalat aici jilturile (eatedra), ei
au urmat exemplul oferit de judecatori ~i d
imparati care, in bazilicile civile pagine, sedeau
in acelasi loc, in tribunal. * Multe cladiri de cult
ale paginismului roman, cum ar Ii bazilica neopitagoreica de la Porta Maggiore (Roma) sau
Basilica Crepereia (sanctuarul Lupercalilor), avusesera ~i ele 0 absida. Bolta in sernicalota a aparut
ca simbol al bol~ii ceresti. In bazilicile decorate
cu picturi aici se afla subiectul principal, cu caractel' t.eofanic. **
Altarul era a~ezat, dupa regiuni, in absida au
in Iata ei, in nava centrala. Deasupra lui e ridica
un baldachin de piatra de lemn SUII d metal,
numit ciborillln, ~i alcii! uit din patru
au mai
multe coloane purLind un acoperis cu cupola,
De la tribun.a. 1n grecellte echivalenlul
lermen Iolosit pentru altar.
Theofanie = apari~ie divinii.

cu. caleta .-r~riea, boltit, in semicilindru sau pirarmdal: Orizinea eiboriului

e ana in obiceiurile
p:actl ate in !egateI~ as~~tiee din Orientul-Aproplat, ~nde siuJIS~ mal lntli la apararea suveranului
de ar~lta soarelui sau de intemperii. De la aceasta
runetl~, el capata valoarea unui simbol cosmic
aco'pel'l~ul sau arcuit evocind cerul. Intr-un chip
~al general, el apare ca un semn menit sa sublimeze car~cterul ~acru sau onorific al personajuIui,
sau al obiectului pe care tl adaposteste. In epoca
r?mana a fost a~ez~t deasupra tronului trnpara[ilor, deasupra statuilor unor zei sau eroi deasupra
unor altare, mormi~t~.' sarcofage, sa~ ehiar a
unor l~voare. ~re~tmll au continuat sa-i dea
aceleasi tntrebuintari.
In fara b.azilicii. se intindea 0 eurte lnconjurata
de porticuri, .numlta .atr~um, unde credinciosii se
adunau s~ asiste la diferite ceremonii cu cara ter
!uner~r ~l unde marii penitenti, carora Ie era
interzis accesul In biserica, stateau spre a implora
indurarea
in edifi
1 a' t d e lor. care patrundeau
I ICIU.
n me .. e a lI~tr.a .In biserica, credinciosii se
spa~au aici pe ~lm ~l adesea pe picioare, intr-un
baz!n sau p}~wla, simboliztnd astfel, prin curatema. trupului, cea a sufletului, dupa un rit de
~lu~~un.e c~re Iusese practicat mai inainte la
pagim ~l l!l iudei ~i care s-a perpetuat in Islam.
Ace ~e atrui nu sin.t deci.t aplicarea la arhitectura
crestina .a Iormulei urtilor cu porticuri, Iolosita
Inca. mal d mult in arta pagina, mai ales 10 fata
marilor temple romane.
.
.Unele biserici din Italia, din Grecia ~i din Asia
MICa erau. inze. Irate eu un transept, adica un
dreptunghi t~ans~ersal, tnscris ori depasind mai
m~lt sau mal. putin adrul peretilor laterali care
se mterpunea m~re nave ~i absida bisericii. F~nctia
ex~cta a ace tui element de arhitectura ne scap
Existenta Iui in bisericile unde se celebra un
de~supra unui rnormint sau a unor relieve -cn
S!mtul Pe~ru .(San Pietl'o) sau Sfintul Pavel
din afara zidurilor (San Paolo fuori Ie
' ) d
la R
b '1'
. .
mura
e
orna, aZI rea martirium i\ numita l\lanastirine
de llnga Salona, in Dalmatia, Sllntul Mina i~
v

CUrl

este bema,
S9

58

Egipt, Sfintul Dumitru

~e la ~aloni.c _,i bazilica
de la poarta Kenchreos, din Corint - I-a Indemnat
pe unii cercetatori
creada 'a la inceput. el
era menit sa lnlesnea 'ca miscarea
lerului ~I a
credinciosilor in jurul locului consacrat de
prezen~a sCinta. Dar el mai este tntllnit
~i in alte
bazilici, ceea e a dus la presupunerea
ca datoritii lui se ga ise 0 formula cornoda pcntru alte
s opuri, asa um ar fi celebrarea
ritualurilor
car
in oteau aducerea
ofrandelor
in natura
de catre
credinciosi
~i d in care diaconii alcgeau ptinea ~i
vinul pentru jert Ia euhari iiea oficiatii pe altarul
tnvacinat.
Tipul general pe care l-am definit mai inainte
comporta unele variante,
dupa epo i ~~ ma,i al
dupa 10 urile unde a fo t constrll.lt. D.lver ~tatea
provinciilor
care alcatuiau Irnperiul hizantin s-~
refleetat
in arhitectura,
'<1 ~i in celelalte
ramuri
ale artelor,
~i poate mai mult inca, deoarece
arhitectura
era tributara
resurselor locale de materiale
care impun
0 eont.inuitate
in procedee.
Arheologii deosebesc rnai multe ({scoli ) regi~nale.
II voi
pomeni aici dectt scolil
cele mal net
caracteriz.at.e.
In aceasta 'Ll'adani
de clasilioaro
geografi a este important
sa nu se. piarda din
vedere ca arhitectii,
mai ales eei vesuu, au putut
fi chemati sa realizeze unele con it.ru 'Iii, datorate
mal'inimi'i
unor Imparati,
in alura regiunii unde
lucrau de obi ei. In plu , anumiLe caractei-istici
proprii
unei ~eoli sau alteia se modi fica de-a
lungul t impului, sub lnrlurirea
feluritelor
impre-

sa

jurari.
Xu putern dectt I' creta dispuritia marilor bazilici ridicalc de Con t antin, dintr
care unel , dupii ctt se pare, nu au 1'0 ,t terminate
declt de fiii sai, Dar, in linii mari, n putern Iac
o idee de pre aspectul
elor mai multe dintre
ele datorita inlormal iilor apiitate prin
apatUl'i
sa~ din textc. Aproape toate erau bazili i rnari
cu cinci nay ,precedat
de un atrium cu patru
porl.icuri, fie e:'1 o yorba de catedrala
de lu H ma,

Bazilicile lui
Constantin

60

61

construita
lntre anii
12 si 319 . i numita
mai
tlrziu
Itntul Joan din Latel'an
(S, Giovanni in
Laterano), Ii ea
verba de biserica mart iriala
Sflnt ul Petru, de basilica Sf'intului
Iormint din
Ierusalim, inaugurata din anul 335 (plan 1), de
eea a asterii din Betleem,
au de cea de pe Muntele
~la linilor, Nu cunoast.ern exact planul bazilicilor
construite de Con tanl.in, salt de Iiul au Constantin (337-361)
la Constantinopol:
hi ericile lnchina~e Pacii divi!1e ( finta Irina) ~i Sfintilor Apo loli 'are au disparut
amindoua
prada flacarilor,
in timpul ras oalei
ika din ianuarie
532 ca
,i Marea Biserica, in curlnd tnchinata
J n~elepciunii
divine (SCinta
ofia), ttrnosita la 1- februarie 360,
dar care avea 'a fie partial
distru: a in cursu)
unei razmeri~
i calc de
urghiunirea
sfintului
loan Gura-de-Aur,
in /104, lnaints de a pieri Hi
ea in incendiul
pro 0 at de rascoala
Nika. S'e
pre upune ca acea: la prima bi serica Sfinta
ofia
lusese ~i ea 0 bazili i1 cu cinei nave, Spre deosebire
de biseri il de la Roma ~i de aceea a Nasterii
de la Bell em, baziliea Sllntului
Mormint avea
dupa de crierea lui Eusebiu,
tribune
deasupr~
navelor Iaterale.
Poate Ia Iel Iusese construita
~i Sfinta
ofia. Vorn vedea, intr-adevar
cii tribunele
con tituie
0 il'a ALura caracteristica
a
bi ericilor monument.ala
de la Constantinopol
~i
din Greeia. In apitala J mperiului ele permileau
lmparatului
~i dregatorilor
din jurul sau sa asisle
la lujbe domintnd
in a elasi timp multimea
de
credinciosi si a prirnea
a acolo ImpartA~ania din
miinile patriarhilor
'au ale altor preoti. Poate
a e ta era rolul care li se atribuia
inca de la
inceput la
Ilntu Sofia ~i astfel am putea vedea
in a e, L 1 m nt arhitcctonic
un efect al art i
auli e di? capil.ala. Vorn mai nola ca, desi biserica
Iintului "\1 rrnint a Iost on tl'uita de un arhite L nurnit Z n bius care, judccind dupa numele
sau, putea fi sirian, Constantin
a trirnis un preot
din Con tantinopol,
Eustatiu,
spre a-l indruma
i .upravegheu.
r n s l'iJ'~it vorn releva ca tribune
xistau ~i in bazilicile
pagine din orasele Asiei
Mici a 'ur i inlluenta
s-a exercit at a upra tinerei

capitals, in Museion -ul di~ Efes! precum ~i

in bazilica aflata in Agora din Smirna.
In afara marilor biserici intemeiate la Constantinopol ~i a unor edifi.cii c~re ~-au inspirat
din ele, mai mult sau mal putin direct, marea
majoritate a bazilicilor aveau trei nave.
Aproape toate bazilicile de
la Constantinopol, cunoscute din texte, au disparut. In general, ele par a
fi avut un nartex ~i un atrium ~i sa fi fost inzestrate cu tribune deasupra colateralilor.
Ie putem
face 0 idee despre ele dupa bazilica Sfintul loan
din Studion, care a fost ridicata de patriciul
Stud ion, in 463, ca biserica parohiala, ~e un teren
care ti apartinea, in cinstea patronulm sau, sfintul loan Botezatorul (plan 2; il. 6). Biserica era
precedata de un atrium cuprins intre trei po:ticuri la vest la nord si la sud, pe clnd in bisericil~ de la Roma ~i din Palestina atriumul era
inconjurat de 0 galerie pe. cele patru latu.ri ale
sale. La Constantinopol porticul de est al atriurnului s-a transformat Intr-un nartex, prin tnchiderea cu ajutorul unor pereti ~i usi a spatiilor dintre
coloane care dadeau spre curtea centrala. Nartextul, sau pronaosul, este unul dintre elemen.tele
cele mai tip ice ale arhitecturii de la Constantinopol ~i din Grecia. [umele ti vine de l.a faptul c~
forma lui alungita seamana cu tulpina plantei
[erula nartheca. Aici catehumenii .(c~i.. ce erau
instruiti prin viu grai in vederea. prHl:~ll'lI.botezului) ~i anumite categorii de penitenti a~l~tau I~
prima parte din slujba la care erau adrnisi ; apoi
erau lasati sa pIece, dupa un ritual ce pare sa se
fi pastrat, eel putin in anumit~ regiuni: ptna la
lustin al l l-lea (565-578), tnainte de mceperea
slujbei pentru crestinii care primisera botezul. ~i
care numai ei singuri puteau lua parte la euharl.stie. In acel moment, la biserica Sf1ntul loan din
Studion (~i la edificiile asemanatoare) se lnchideau
usile dintre nartex ~i nave, pentru a ascunde
privirii neinitiatilor celebrarea sfintelor tai~e. Tav~
centrala era despartita de eolaterale prm doua

siruri de lte sapte coloane de m~-:!llura verd.e

invito LaLa cu negru, pe care se spnjmea 0 arhitrava in platbanda, dupa rnodelul antic, ~n locul
arcadelor folosite 1n general in alte par~l; acest
lucru dovedeste un gust conservator, intilnit ~i
in alte domenii ale activitatii artistice din capitala,
Peste navele laterals ~i peste nartex se ridicau
tribune de tinate Iemeilor ~i care, din aceasta
pricina, erau numite ginecee. Partea terminala
de la est se incheia cu 0 absida semicirculara in
interior iar in exterior avind trei laturi, dupa
un tip care a aparut la Constantino pol in secolul
al V-lea ~i s-a rasplndit de.aici .in res.t~l imperiul~i,
mai ale inceplnd cu domma IUl Iustinian. Apareiajul zidurilor este Iacut din a ize de piat~a cioplita
in unghiuri drepte altemlnd cu straturi de cararnizi : ace t tip de apareiaj pare sa fi luat nastere
si a se fi dezvoltat in Asia Mica, sau cel putin
in bazinul Marii Egee, in secolul al Il l-lea e.n.
II rezasim de pilda, in acea parte a zid urilor
eetat~ Ni~eea construita de Claudiu II Gotul
(258-269) in edificiile Iui Diocletian din Nicomedia ~i in constructiile lui Galeriu din Salonic.
Intr-un oras nou, care nu avea traditii arhitecturale proprii, arhitectii ~i zidarii preluau procedeele de onstructie din regiunile invecinate.

Constantinopol

Grecia

62

63

Scoala i
greaca ne este
cunoscuta printr-un numar
irnpresionant de monumente, datind in maj.oritatea lor din seeolul al V-lea (plan 3). Atrmmul
era inconjurat de porticuri la vest, Ia nord ~i la
sud dar nu ~i la e t, unde era in his cu peretele
plio' al nartexului, de care era adeseor~ lipita fi~a
destinata ablutiunilor.
artexul comumca cu atriumul numai prin usi ce dadeau spre galeriile laterale. La est e de chidea spre cele trei nave.
Golul prin care e intra in nava centrala era
adcsea Impartit in trei, prin coloane, formin~
acel tribelon numit a tfel pentru ca cele trei
intercolonam'ente erau acoperite cu draperii (vela,
bela), ferind astfel de privirile ?atehumenilor
partea din liturghie la care acestia nu puteau

a~('zal'i, 'ar aveau nevoi

de biserici. Nu u C.'(i8tat aici vreo rupture
lnl.re arhite turn pilginu si
arhil.e Lura crestina,
Do la una la c alalta s-a;1
Iransmis,
fib'a sol II!ie <1(' continu it.ate,
im t ul
monumentalului
~i t ehnicu ziuari i cu piaLrii de
talie,
u grija Imbinuta.
BaziliciJe din
iria de
nord lnt foarte nurneroase
,i mai bine pasu-ato
<I~ il cele din G~eC'ia. Ele dat eaza in mal' parte
dl~ so '?llIl. al y-!~a,
dar .unele dintre ele, dupil
uulrLuria 1I1 ('l'lp\lJlol' "OlIYf', au Iost zidite in
: . lul al 1\ -I a (plan .J). 13azilicile nu erau PI'l'cedate de un atrium la e t, i de 0 curte la sud
potrivit
unui plan adoptat
dupa acela al caselo;'
din irin anti a, ace te cur t i iubstituindu-so
astfal
orpului ..septentrional
al locuintei.
La
est
,
, ele
se term.mau
pnntr-un
sanctuar
tripartit,
in
care ab Ida centrula ~i cele doua incaperi palraie
ca~e 0 Ilancau
emu Inscrii e in planul dreptunghiular
prmtr-un
perete-fundal
re tiliniu.
Ele
mostenisera
a eaeta
LI'asiiLul'a de la templele
pagtne,
urn ar fi Tyhaia (templele
Fortunei)
din E' Sanamein
,i din Mismiyeh,
unde aceasta
olutie a Io: t in pirata de gustul fata de un plan
arrnonios, trnpletit cu dorinta de a nil lasa sa se
vada din alara nisa unde e afla statuia destinata
cultului. Inceplnd din secolul al V-lea, ca regula
generala, in aperea laterala de Ia nord se deschidea pre na va laterala
printr-o
u~a cu ancadram nt drspt, comuni ind astfel si cu ahsida : incapel' a din PI' sud se de chid~a spre col~LeraJa
adiacenta
pri nlr-o arcada,
ceasta
trehuia
sa
sublinieze
aract rul iacru al inciiperii care era
u capela unde
e pa trau unul sau mai mull
relicvarii de piau-a, avind Iorma sarcolagelor
~i
In are e turna ul i, pe are credinciosii il luau
in Iiole, d u pel ce asia
se prelinsese peste sfintele
rnoas te. T ncaperea
dinspre nord slujea Ia pastrarea obiectelor
liturgi e. In majoritatea
cazurilor
a e ite biseri i nu erau prevazute
cu tribune
~i
stim din texte cil femeile stat au in nave in patele
barbatilor,
in asa fel tnctt acestia sa nu le poata
privi, Din nefericire nu cunoastern
marile biserici
65 din Antiohia
care au putut servi ca model pentru

asista. In numeroase
bazilici, pesl
c lateral
~i
pe: te narlex
e ridi an tribunele.
Peretii
erau
oonstruiti
din asize de bolovani,
de, tul de zrosoIan ciopliti,
alternind
.u strat U1'i de c~ramida~
mai putin numeroasc
declt In Constantinopol
~I
rnai distantate
lntre ele: in Grecia piatra : e gaseste
mai din abundenta
decit in regiunea
Con tantinopolului.
-au pa trat,
in Grecia,
dOlla biserici,
care
of era un bun exemplu in privint.a aspectului
ac tui gen de edificii. Est Yorba de biseri a Fecioarei-Acheiropoietos
(il. 6) si de Iintul Durnitru
de la
aJonic, apartinind
arnlndoua
s colului
al V-lea. Prima,
inchinatii
Maicii Domnului,
a
primit mai tirziu numele de Acheiropoieto , d oarece acolo se pastra 0 icoana a Mariei, despre care
se prelindea
a fi de pruve nientii rniraculoa: i:i,
adica nefticuu; de mlna oniului.
coperisul original'
al navei centrale a fo s L coboriL in cursul vea urilor ~i, din aceasta cauza, ea a pierdul etajul de
ferestre care luminau
nava mediana,
asezate pe
laturile lungi, deasupra
acoperisului
cu un singur

versant

al colateralelor.

Cu cele cinci nave ale 'ale hazilir-a cunstruitji

in a doua jurnatate
a ecolului al V-lea lntru cinstirca sfintului
Dumit ru pare lncii ~i mai impunat.oare. Partial dist ru: 5 de 1'0<' ub domnia lui
Heraclius
in jurul
anului
(j30 ~i rer on IruiUl
tndata dupa aceea, ea a mai avut cle sulerit
le
pe urma cumplitului
incendiu,
('a~ ' i.n 19~7! a
prelacut
in cenusa csnt rul 01'U~1I1t1i. Om Iericire.
peretii exteriori
all fosl frl'i(i pc mari por+iuni
dar interiorul a 1'0 t groaznie dil[lInal.
Recon LruiIfi incepind din 1926, bisericn a Ios: I'relala cIIII,,lui in 1~48.

Siri

l ntcnsa
act ivitatr
arhitecturala
cal'(' ,-a de ra~UI'al
in epoca remand
in provinriu
'il'ia
rea mai
infloriLoare din tntreg imp riul, a Iost ont inuat ii
si In vremea biznnl.inilor.
At.unci tara Ri-a . porit
~XPOl'Llll'ile de ulei ~i exl.ind r Ii cllILIII'ilol' de
planto oleaginoaso
a fa vorizat <I pari] ia U 1101' noi

6-4

acest Lip de bazili.ca. 1n uI'su.1socol~lui al V-le~:

arhitectii din Siria ~e d?ved~ra m.at indra~ne~l:
nava mediana deveni mal lata, mal tnalta ~l ~al
bine Iuminata, spatiilo dintre oloane se manI'a,
absida se adinci.
Siria ar fi lincezit poate in repetarea .monotona
a acestor formule traditionale, daca noi elemente
a1'hitecturale n-ar Ii fost introduse ca urrnare a
initiativei luate de tmparatul Z~non (47~-4~1)
de a construi 0 hiserica de 0 marlm.e neObt~nUlta!
la Telanissos (Kalat Seman), in l~rul sttlpului
pe care sfintul Simeon i~i dus~se viata de ~scet
timp de patruzeci ~i doi de .am, intre 417 ~l. 459
(il. 9). Lucrarile de eonstructie au durat aproximativ din 476 pina in 490, dind.u-se. as~fel de l?-c1'u
la mii de muncitori veniti din dilerite pa1'~1 ale
Orientului bizantin. In j urul unui octogon ~e!l~
tral, despre care vom mai vorbi, patru bazili ~
cu cite trei nave fiecare form au bratele une~
cruci. Cea dinspre est reprezinta eel m~ Ve?hl
exemplu datat de :utaI' compus. din tre.l abside
semicirculare, dagajate la ex~orlOr. Absl?a . en~
trala era decorata in exterior cu.. doua .~lrurl
uprapusc de coloane. Bratul bazilical dinspre
vest fusese construit pe panta muntelui, care e~a
atit de inclinata, incit accesul din~fa1'a era pr.actlC
imposibil ; el da~ea .spre val~ prmt~-o .loggla ce
se sprijinea pe ziduri de s~stmere ~.l d.m inaltul
careia credinoiosii puteau Ii che~at~, Iie cu glas
tare, cum fac muezinii musulmani, fie battndu-se
in grinzi lungi de lemn, nurnite Ast~tand~e (toaca),
dupa obiceiul care s-a pastrat pma in zilele noa tre in mtnastirile de la Muntele. ~hos. *
Din acest monument s-a zamielit 0 ~ena~te~e
in domeniul arhitecturii siriene, careia it apartin
vestitele bazilici din Turmanin ~i ~i~ Kalb Lo~~!
construite in juruJ anului 500. B~zilica minaS~trll
din Turmanin
darimata la sltrsitul secolului al
XIX-lea ne esie cuno 'cuta prin frumoasele des.ene
executate in cursul misiunii conduse de marchizul

Melchior de ogue (in 1860-'1861). La vest ele

aveau un portal, deasupra caruia se ridica 0
IOC1gia~i care era tncadrat de doua turnuri. La
est, absida poligonala, impo~ bita in ext~rior cu
doua etaje de coloane angajate, se arcuia intre
doua tncaperi dreptunghiulare.
Biserica din Kalb
Loze avea 0 ahsida semicirculara decrosata, tmpodebita de asemenea cu doua nivele de coloane.
Fatada vest era alcatuita dintr-un portic cu trei
etaje, Incadrat de doua turnuri. In interior, pentru
dascarcarea arcurilor cu 0 sarcina mult mai mare,
coloanele au fost inlocuite cu pilastri puternici.
In regiunea vulcanica Hauran, unde lipsea
lemnul, arhitectii au continuat sa Ioloseasca bazaltullocal ~i sa recurga la tehnica - mult utilizata
in epoca romana - acoperirii cu dale plate, sprijinite pe ar uri transversale. Aflam aici bazilici
cu 0 singura nava, cum este hiserica numita a
lui Iulianos, din Umm-ej-Jimal, ~i altele cu trei
nave ~i 0 absida decrosatii, de exemplu la Tafha.
Dar, in secolul al V-lea ~i mai mult inca in secolul al VI-lea, tipul din Siria de nord cu altar tripartit ~i sarpauta in doua ape a fost adoptat ~i
aici, in ciuda cheltuielilor suplimentare determinate de nevoia de a se importa lemn ~i olane:
lntr-attt de vie era dorinta locuitorilor de pe aceste
meleaguri de a avea biserici cu inni~i~are mai putin
severa, mai putin provincial a >) ~i care sa fie
asemanatoare cu acelea din restul tarii.

* De rapt, la toate mtnastirlle ortodoxe.

Palestina

66

67

In Palestina, bazilicile ridicate dupa dornnia lui Constantin au imbinat in chip divers elementele preluate de la rnarile anctuare aflate in Locurile
sfinte, cu tra aturile imprumutate din Siria invecinata. In general, acestea erau edificii cu trei
nave, fara nartex ~i fara tribune, avind la intrare
un atrium cu patru porticuri, sau 0 curte, ~icare
e terminau cu un altar tripartit de tip mai mult
au mai putin pur. Printre constructiile mai
insemnate vom cita bazilicile din secolele al V-lea
~i al VI-lea, de la Gerasa (astazi Djerash), in
regiunea Decapolis, la est de rlul Iordan: orasul

~~

fusese Ioarte tnflorit or inca din ' colele al Tl-Iea

si al III-lea din era noa 'trii ~i avea foarte frumoa:e monuments
romane,
in traditia
arora
e
ins riau ~i bi eri ile. Aparit ia unui nal'l.c~ in
bazilicu Nast rii de 1<1 llcl leom reconstruita dl'
Iu tinian,
e'Le iernnul unei inlluent e constantinopolitane.

altar

Egip:

EgiptuJ

,1/' Lea-

~Ir:

69

egipLene.

~i-~ afirrnat partiin arhitecturii,

ea ~i in alte domenii ale artei. Monumentele
sale
reflectii dnalitatea
culturilni- care au convietuit
pe pamtntul
lui, influen~indue reeiproe:
pe de
() parte, eultura de origine elenistica,
co st aruia
in Al xandria, ~i pe de alta, cultura copta a patmilor populars
din EO'ipt, care imbinau
Lraditiils
nationals II lemente
recesti, cu vintu] copt fiind
o deformare a cuvintului gre aigyptoi, egipteni.
Deplingem disparitia bisericilor de la Alexandria,
car. se inrudeau probabil cu cele din re tul Orienlului mediteranean.
Dar
ne mai
putem
cia
ama despre edifieiile de acest gen dupa ruinele
marii bazilici pe care arhiepiscopul
Alexandriei,
Teofil (3 4-412), a pu sa fie ridicata In , anctuaruj
Iint.ului Mina: era 0 basilica eu trei nave ~i abaida
s micircularii decrosata,
u un transept ~i cu tribune pe Le colaLerale ~i peste transept.
Bisericile
onstruite
in ecolul al V-l a In Mrnastirea Albii
(plan 6) ~i la l\inastirea Rosie, in imediata vecinaLate a I alil.at ii Sohag, sau in curtea t.emplului
din Denderah, in Egiptul de Su , ilustreaza curenIll}
opt: in interiorul
II nei constructii
IIreptunghiulare, ai car i pereti lnr-linati,
avind deasupra
101' 0 mulur-a bine degajata,
amintese de Egiptul
faraonic
doua colonads
desparl
nava in trei,
lupa tipul bazilical, dar se unese la ve t. Ab ida
triconca deriva din tipul de cellae trichorae funerare, poate prin intermediu!
aceleia din baziJica
, Ilntului Mormtnt,
de la Jerusalim,
ClI care e to
ill ori e caz inrudili'i
prin decorul coloanelor din
interior .. \.ce'tc bi erini so inra.\i~eaza
ca nista
COI'lilrete religioa re izulate in desert.
Jl slirsit ,
bazili a de la Herrnopolis (de prin anul 430),
('1I trihunele
ale, ell tram eptul, ale carui brats
rotunjite
Jorrneazn douu din
xedrele
arnplului
Iriconc dinspre
e l, ,i cu colonada
'a car
s
lmbina la vest, marcheazii tranzit ia dintre grupu]
alexandrin
~i grupul copt.

cularitatile

.Ysia ~ridi e L un ansamblu

d
t erit orii prea va t ,:i
prea complex p.enLru a 'py~ea al 'utui 0 ing~l'~
provin ie arti tica. Buzili .ile coase. la l~ml~d
JJJ'in sapaturi
intreprin~e
in orasele
l.'eglU~r1c
de coasta de la sud ~I de la v st. mfa~l~eaza. 0
mal' varietate
in combinarea
clcmenlelor
lnt".nile in alto parti: ace ite ceUqi de !l gntatol'l~
intretinlnd
legaturi am cu C?nstantmopolyJ
~J
Gre ia, it ~i cu Siria ~i Palestina, par sa. fI f~ ~
pe atun i, a a cum vO.r fi adesea i~lcursul ISLOl~Jel
lor extrern de receptive fa~a de lllfluen~e~e dina fl:ra. Bazilici1e de aici aveau ade ea Ia intrar
un atrium, clnd cu patru p rtic~l'i dUl?ii ~od lu!
palestiniano-roman,
ctnd cu LI'e~ porti uri d~lPH
modelu1 elenic. Dar la fcd de bine pute.a ex~ .t~
IInatrium
cu patru porticuri in fa~a unei bazilici
U nart.ex
(Pergarn,
bazili a B de la Per~he),
a ~i in lata unei biseriei ~al'a ~art~x (Milet).
De asemenea atriumul
cu trei pOrLICUrJ era Ioloit si la bizilicile cu nartex (pe acropola romans
din 'XanLhos) ~i la bazilicile fiira narLex. (bazili c~
.\, Perghe).
Iai multe bazilici din Merramllk
~I
din J orykos, in Cilicia,
rau Inzes~l:a~~ c~ un
nartex
asemanator
u acela al hazilicii
Sflfi~.ul
loan din Studion,
adica de partit
de gale~111~
laterale prin pereti
trapunsi
adesea. de u~: ~~
ornuniclnd
cu curtea printr-un
porLic al carui
intercolonamente
puteau
fi In hi. e CLI u~i. D
a. emenea
altarele
erau de 0 mare
vanetate:
absida semicirculara
deerosata
sau inscrisa Intre
incaperi
dreptunghiulare
(pa t~fori),
.a~e. 0 depaseau mai mult sau mai putin.
In L.l~la cenLl'alii, 0 serie de biserici ale unor tntnastiri au un 68
,W.

tri .onc, inspirat poate din edificiile

Ravenna

Ravenna, lipsita la inceput

de traditii locale, s-a aratat receptiva la felurite inlluente. Cind, in 402,
Honorius si-a mutat aici resedinta, care ptna
at unci fusese la Milano, episcopul Ursus a pus sa
se ridice 0 catedrala cu cinci nave, dar fara
tribune, ca ~i acelea de la Roma (Sfintul loan
din Lateran) ~i de la Milano (SCinta Tecla). In
424, dupa moartea acestui imparat., sora lui,
Galla Placidia, care fusese in vrajba cu el, s-a
intors din surghiunul petrecut la Constantinopol
linga nepotul ei, Teodosie al II-lea, ~i a preluat
titlul de regenta a fiului sau nevirstnic, Valentinian al III-lea. Ea a ridicat in cinstea evanghelistului loan - care 0 salvase dintr-o furtuna pe drumul
de intoarcere - 0 basilica cu trei nave, dotata
nu numai cu atrium, ci ~i cu nartex, dupa modelul
celor vazute in capitala imperiului. Ea a ramas
credincioasa obiceiului din ltalia ~i nu a amenajat
tribune, care ar fi pus poate probleme difi ile
de stabilitate arhitectilor ~i zidarilor din partea
locului. Decorul arcadelor la exteriorul peretilor
pe laturile lungi, n cunoscut in Orient, se leaga
de 0 traditie ilustral.a prin bazilica lui C nsta~tin
de la Trier, ~i prin bazilica Fecioarelor (San Simpliciano) de la Milano, ridicata in ultimul patr.ar
al veacului al IV-lea, de catre sfintul Ambrozie
care se nascuse la Trier. Dar altarul cu absida
tncadrata de 0 parte ~i de alta de pastofori, ai
carol' pereti exteriori de est nu 0 depasesc, se
conlormeaza unor prototipuri cunoscute in Siria.
Aceasta formula de altar a reaparut un secol
mai tirziu, la Sant' Apollinare in Classe, basilica
inceputa gratie darniciei lui lusLini~n, sub ~~iscopatul lui Ursicinus (533-536) ~l ttrnosita de
Maxirnian. R gasim aici ~i atriumul ~i nartexul.
Acesta din urma era chiar flancat de turnuri
comparabile cu acelea care se vad de 0 parte ~i
de alta pe ra~ada vest a unor bazilici din Grecia
sau din Siria. Dar in rastimpul care desparte
aceste doua biserici, pIa nul mai des Iolosit la
Ravenna a fost acela, utilizat dsopotriva
la
Roma, al bazilieii eu trei nave, fara nartex, fara

atrium ~i fara tribune. El a fost aplicat sub Teodoric la catedrala ariana (Santo Spirio) ~i la
biserica palatina (S. Apollinare
uovo). Aceste
edificii se deosebesc de cele de la Roma prin
absida lor poligonala cu cinci muchii, de un tip
Iolosit mai inainte in catedrala lui Ursus si care
pare sa fi Cost apreciat pe litoralul Adriaticei.
Roma

Chiar ~i Roma, tnceptnd de

la sflr~itul secolului al V-lea,
pare sa fi imitat, nu 0 data, modelele practicate
in Orientul bizantin. Bi erica San Giovanni di
Porta Latina a fost construita,
pe vremea lui
Teodoric, poate sub papa Ghelasie I (494-496),
lulndu-se ca unitate de lungime piciorul bizantin
de 31,5 em. ~i nu piciorul roman de 29,6 em.
Altarul cuprinde 0 absida eu trei laturi, Ilancata
de doua abside semicirculare, care se arcuiesc in
cuprinsul celor doua tncaperi laterale ale sanctuaru1ui, alcatuind 0 dispozitia a spatiului binecunoscuta in Balcani. Noile bazilici, San Lorenzo
fuori le mura ~i Santa Agnese fuori Ie mura, ridicate
una sub papa Pelaghie II (579-590) ~i cealalta sub
papa Honorius 1(625-638), dupa ce orasul fusese
recucerit de trupele lui Iustinian in 533, aveau
un nartex ~i tribune dupa modelul marilor biserici
de la Constantinopol ~i din Grecia.
BAZILICILE

BOLTITE

n ontrast destul de izbitor desparte bazilicile

cu acoperisul pe sarpanta de bazilicile boltite,
ridicate in diferite ~inuturi Indepartate ~i cu 0
fizionomie mai aparte din Mesopotamia
eptentrionala si din centrul Asiei Mici, precum ~i in
Armenia, in Georgia ~i in Cipru.
Mesopotamia
septerurionalii

70

71

In nordul Mesopotamiei,
majoritatea bazilicilor boltite s tnttlne c in regiunea
muntoa a Tur Abdin, intre Mardin ~i Tigru. Ele
nu sint prea sigur datate. Cele mai vechi nu slnt
anterioare secolului al I-lea ; altele se pare ca

au lost ridicate abia in secolul al

III-lea.
nel
au 0 singurii nava, acoperita cu 0 bolta longitudinala in leagan, fa uta din caramizi,
care 'f'
'prijini"i lateral
pe a serie de mici arcuri lipito
la interior
de peretii lungi de piatrii (plan 6).
Absida sernicirculara
e insorie lntr-un drcptunghi .
. ava este precedata la ud de un nartex, prin
rare se leagii de 0 mare curte patrat a, asernanat.oare cu aeeea pe care 0 gasim la bazili .ilo din
Siria. Mai tlrziu, in secolul al IX-lea sau aJ -lca,
pe latura de est a curtii s-a atnenajat
adesea (J
absida, care slujea la celebrarea eeremoniilor liturgiee in aer liber. Tot la est, din nartex se intra
intr-o mica incapere lunguiata, situata tndaratul
absidoi, dupa 0 dispozitie mostenita de la ternplol
pagine din Mesopotamia
(Babilon, Khorsabad)
si din Siria (Barqush,
Dura). In bisericile mtna lirilor, nava, boltita tot in leagan, of era parti .ularitatea de a se desiasura tran vel' al in Iata
unui sanctuar
cu trei compartimente
{plan 7 J.
Acest plan ciudat
se tdigea
tot din tempI Ie
pagtne din Mesopotamia
~i din
iria, prevazut
cu sali extinse in sensul Iatirnii : la BabiJon, Khorabad ~i Dura allam principalele
exemple
de
acest fel. In sfir~it, bolla era legata de vechi traditii ale arhitecturii
locale, retnsulletite de irnperiile part ~i sasanid,
carora Ie-a apartinut
Tur
Abdln.
Orientul
mesopotamian,
sarac in lemn,
dar bogat in argila de buna calitate, a unos ut
Ioarl.e de timpuriu,
inca din mileniul
al II-I a
i.e.n., bolta de caramizi
in forma de leagan.
Partii readu era bolta la mare cinste, in ccolele I
si I'I e.n., 1n palat.ele 101' din Hatru,
Assur ~i
Kuh-i-Khwaja.
La rindul lor, sa anizii au
onstruit in lrazn te bolti in leagan in palatele
101'
din Firuzabad
(al lui Ardasir I, 224-241),
B1.,apur (I Frumosul
Sapur I), ndicat
de
apur I, la
s urta vrerne dupa vi toria lui asupra Imparatului
roman Valerian,
in 260), Ctesiphon
~i arvi tan
(zidit de Bahram al V-lea 4.20-4.38). Majoril.atea
a e .tor bolti, de origine parta ~i sasanidii, erau
mestesugit.
construite
din caramizi
puse pe lat,
usor in consola ell fi are nou trat, fill'i:'i cintru
72

de lemn, dupa 0 tehnica stravechs in aceste regiuni, unde e mai practi a ~i astazi, ~i deosebita
de tehni a rornanilor,
care foloseau
intre pentru
boltile lor de iiramida, de piatra, sau de blocaj.
Ace t procedeu oriental al holtii fara cintru a fost
aplicat ~i la bazilicile me opotamiene.
"t. ia Micci

AILe baziliei boltite au fost

ridicate
intre
sccolele
al
VII-l a ~i al IX-lea,
ln interiorul
Asiei Miei
indeosebi
In Lyeaonia,
in [inutul muntos
Kara
Dagh (Muntele
egru), la sud de Konia ( lravechiul Iconium),
in regiunea
numita
in limba
Lurea Bin bir ki~s e (Cele 0 mie ~i una de bi. erici).
Acestea erau mal cu seama hiserici ale unor mtna _
tiri. Ele aveau trei ~~v.e c~ lungi bolti in leagan,
paralele
cu axul ed ificiului ~I de partite
nu de
ol?ane, ei .de stilpi masivi, ~are uportau
impingerlIe boltilor (plan 8).
neori nava mediana
e ridi a c.l~a.upra
olateralelor
~i primea lumina,
ca in bazilicile cu sarpanta, prin ferestre pra ticate in partea de sus a peretilor lungi; alteori era
de aceeasi iniil~ime ca ~i olateralele
~i se lnscria
odata eu ele sub un acoperis cu dOlla ver ante.
Cele doua ~u1'l1ul'i ridicate de 0 parte ~i de alta
a portalului
entral al nartexului
are se deschidea eel mai adesca spre exterior'printr-o
dubla
arcada, conf reau Iatadei 0 infa~i~are de, tul de
impozanta
a emanat oare u a Sf'lnl ului Durnitru
de la alonic, sau ClI monumentele
de la Turmanin
i d la Kalb Loze. 8i, ricile din Bin bir kili se
e~au 'Pe ~e-a h~t.l~egul con truil o, inclusiv holtile,
dill piatra fatuILa, dupa modelul rnultor edilicii
romane din A ia Mica, Ie In rare past rassra c .va
d in obra 101' mare! ie.
e par eil. in Asia liea s- bucurat d succe:
i bolta se.misfCl'i a. La Hierapolis,
in Frigia,
ctnd caldarium-vu termelor (din secolul al III-lea)
a Iost lran format, la Inceputul seeolului al V-lea
in bi eri 'ii, bolla in leagan a fost inlocuita
d~
bolti in caleta.
Catedrala
din Il ierapolis
construita dupa anul 535, a fost de a emenea acope73 rita cu bolti in caleta.

Balcanii

Bazilica cu boltii in leagan

a cucerit Bal anii tn se 0lul al VI-lea. Ea a fo L poate introdu i1 d garnizoanele de oldat i veniti din
sia Mica. Ex mplare de acest fel, cu 0 ingura nava,
e gase:
in Macedonia
la Sveti Ilija ( ftnLul Ilie) ~i la
Rujkova
tn regiunoa
Tarittn rad , precum
~i
in Romania
la Troesmis
(jud. Tulc a). Bazilici
boltite mai itnpunatoare,
1I trei
nave, au Iost
ridicate in Macedonia,
la Tarittngrad (bazilica de
sud-ve q, la Radolita
.i la Bielovo.

entrale,

Bazilica boltita, cu 0 singura nava . au cn trei,

u
paramente
Irumoase de piatra fa~uiti'i ~i cu blocaj interior a aparut ln rmenia
~i in Georgia in secoIul aI V-lea ~i a furnizat principalele modele de bi erica timp de peste 0 sutB.
de ani. La Ereruk,
starak, Tekor, Eghivard,
Dvin in rmenia, la Bolnisi ~i Urbinisi in Georgia
s-au pastrat
frumoase
spe imene,
ajunse
ptna
la noi mai mult sau mai putin tn ruina. Folosirea
acestui tip coin ide cu 0 p rioadu de putemica
influenta hizantina
~i siriana : in uncle din aceste
biserici
s-au gasit. dealtfeI
ins rip] ii in limba
crreaca sau in siriaca.

viitorul arhitec-

circulare.
Dar nu tonto roLondele erau adevarate
hi crici
martiriale.
{T nele erau lnchina t e unor s fin \ i, sau
chiar edificii afectate
alter dnstinatii.
Teodosie
al l l-lea ridi i'i la lnceputul
. colului al V-lea,
la nord-e t de SCinta ofia,o rotonda
fanl absidji
are a fost folo 'ita ca tezaur al Marti Biserici *.
La alonic mausoleul
ircular pe care Galeriu
1-:1 ridicat, la rir~itul
ecolului al HI-lea, in apropiere de palatul
au ~i de ar ul sau dp triumf, a
fo t prela nt,
. uta de ani mai tirziu fara indoialii
lib Teodo, ie I (379-395),
intr-o hiserirti
in hinata Puterii
Divine [Dijnamis} in virtu I 'a
lnclinarii pre ab tractiuni pe care 0 avea epoca.
lterior j fHl dat hramul
Sfintilor
lngeri, apoi

EDIFICII

Daca crestinii t~i gasisera in traditia arhitecturala

rornana tipul baziIical pentru biseri iIe unde se
celebrau slujbele euharistice,
oi aveau in schimb
nevoie ~i de edificii pentru ceremoniile comemorative, care se de faurau in 10 uril
mal' ate de un
eveniment
important
din i Loria sfinLa, sau acolo
unde se aflau rnormintele i I' Ii vele unor martiri.
Monumentele
Iunerare
rotunde
'au octogonale,
din antichitatea
paglna, cum sint mausoleel
ridicate
pentru
Caecillia Metella . i Hadrian,
la
Roma sau at 1<1 al lui
io le\ian
in palatul sau
d la Split
all furnizat
modelel
ace: l r asanurnite niarturia, Cupola, ceruta de ace te planuri

sa domine

La Sfintul Morminl, la 0
data pe care unii 0 aitueaza
ub domnia lui Constan in. pe clnd altii 0 aaza
in a doua jurnatate
a se olului al I V-lea, s-a
on truit in jurul zrotei unde Iusese depus trupul
lui Hristo
la vest de bazilica ridica a de Constantin,
0 rotonda
cu 0 C lonada
interioara,
areia i s-a spus A nastasis, adica Invierea (plan 1).
La C n tantinopol,
in vechea
necropola
din
cartierul
Psamathia, in sud-vestul orasului, s-au
gasiL resturile unni marturium. circular,
care se
ere Ie a fi al sfintilor Carp os ~i Papylos. f;'i care,
dupa traditie
ar fi fost ridicat de Constantin
sau
de mama
tmparatului,
Elena,
dupa
modelul
r tondei Sflntului Morrntnt, dar s-ar putea ca I
sa fi fost onstruit
abia in secolul al V-lea. Deasupra lui, la etaj, se afla 0 hiseriea prevazuta
cu 0
absida, caci, foarte curlnd , in aceste marujria s-au
, lebrat
nu nurnai slujbe
cornemorativc, ci ~i
liturghia
euharistica, pentru care se st.at.omi isr;
obi eiul de a se folo i 0 absida in hazilici. Se pare
eil la Constantinopol
an e xi tat mai multe martyria

Armenia

ROTONDE,

meniLa

Hotonde

$i Georgia

EDIFICIILE CU PLAN
CENTRAL:
OCTOGONALE
~I POll LOBE

era

turii bizanline.

75

Marea Biserica era atedrala ,,'r. Sofia ~i,prin ext

Patriarhia de la Csnstantinopol.

11-

acela aJ Sfintului

Gheorghe,

sub care este cun?s0 ab ida Ja est ~1 0

colaterala circulara. Din ace. te rotonda ale OrienLului bizantin ~i indeosebi din aceea de la Sfintul
Mormint s-au inspirat biserica
an
Lef~mo. ~olondo, ridicata la Roma
ub papa
Imph~lu
(468-483) ~i in han~~, in ~~ iolul al I-le~, b!s~ricile
aint-Benigne
din Dijon,
euvy-Saint-Sepulcre ~i Sainte-Croix
din Quimperle.

cuta ~i astazi. I s-a adaugat

Edificii

octogonale

Octogonul a prilejuit
d z~
voltari arhitecturale
mal
rod nice. El este Intilnit mai ale in Paiestin~
in
iria ~i in Anatolia.
La Betleem, . Consta~tm
a
ridicat la rasarit de bazili a cu ClnCI nave *1 legal
de ea, dea upra grotei
asterii,
II~ 0 t.ogon al
carui 1'01 comemorativ
era cornparuhil
cu acela a!
rotondei
de la Sfintul Mormint.
In 327, d upa
victoria sa din Rasarit
asupra lui Licinius, el ~
construit la
ntiohia,
in veeiniHa~ea
pal.atulUl
imperial, 0 biserica octozonala cu tribun , lp onjurata
de incaperi. ei de ~~e~I'~,
are ?Instea
Homonoia, Concordia, restabilita In I mpe~lU gra~
tie victoriei pe care 0 repurtasc
a upra rivalului

sau.

. ..
di
La llierapolis
in Frigia,
lntr-un cirnitir
~n
afara zidurilor, p 0 colinji aeezata la vedere In
partea de nord a cetii\.i~,. '~a )'idic.at la inceputul
se olului al V-lea un edificiu Ie IIp oclogonal p~
locul pre upus a fi al m~I'f!lintel~r
apo'to.lulm
Filip, intern ietor 11.1 crastmu muI.lII local,
I~ ale
Iii eJ r ale. Pozitia lni a pul.ut rl omparata
.n
aceea a mausoleului
are domina ceta tea lIalJ.camas. 'i ef tul produ nu (' deo ebea probabl~
prea mult d acela aJ ma~l. leului in hin::t lui
.vt.aturk, care i.,i impun
aZI mi~dnl IH'('z,cn.\a. m~dernuJui ora: Ankara. Complrx'la.lra
r-Iadll'J1~dl~
Hierapolis
i infati~area
a grandioa a atesL~ ca
arhite tii Limpului ajunse
I'a la un Ioart.e .malt
nivel d i cusinta tehnica ~i a po dau sun~~l
monllmentalului'
(plan 9).
ctogom~1
~ ~nscl'~a
intr-o constru ~ie piHrata,
ale carci ;lJ'1p1 ~daposteau salile destinate su slujcascrt drcpt 10 uml e

76

77

preotilor ~i calugarilor Care se ocupau de sanctuar,

Cupola centrala se sprijinea pe opt pilastri
uniti
prin arcad
triple. Capele1e dreptungbiulars bol.~
tite,
are s aflau Intra a e t arcade ~J perel ii
exteriori ai octogonului,
erau despdntit.e de rni i
incaperi in forma de poligon neregulat,
iar p
trei Jaturi ale ace tora e arcuiau ab ide ce arnintesc de trieoncurile
acelor cellae trichorae funeral' .
D1. P. Verzon
a presupu
a ace t luciiperi ar
fi adapo tit Lrupurile Iiicelor Jni Filip. In intervaleJe dintre octogon
i careu se deschideau patru
'ur~i triunghiulare,
care alcatuiau
ursele de
lumina ale cladirii
entraJe. J n sanctuar se ajungea
printr-o scara larga, de cel mai impunator
elect.
Curind tnsa pe latura rasariteana
a octogoanelor
-a adaugat
absida, asa cum se proceda e ~i la
rotonde, spre a inle ni celeb rare a liturO'hiei euhari ti e: biserica
zidiUi pe mormintul
Fecioarei,
la Ierusalim,
in secolul aJ V-lea, este unul dintre
primele exemple de ace t fel. :,-ceasta ror!'l1ula. s-a
ra plndit In decursul
colului al V-lea ~J mal cu
" arna in al VI -lea,
Biserica
Sllnt.ul Gheorghe
din Esra, In
ma
d nord, construita in 515, este un octogon lnscris
intr-un
careu cu ajutorul
a patru nise de colt,
~i Ia care se adauga la e t un sanetuar
tripartit,
u 0 absida d crosata cu trei laturi (plan 10).
In interior, un octogon
oncentric este format de
opt tllpi racordati prin arcuri ce sus] in 0 cupola
I piatra vulcanica,
avind un profil tuguiat ca
o capiitina d zahiir . La Filippi, in Macedonia
ra ariteana,
-a ga it un edificiu avind un plan
asernanator,
u deo ebirea ca latura scurtji din pre
altar se reduce la 0 impla ab ida semicirculara
i
cil octogonul
interior
e te alcatuit
din douazeci
de oloane .
Mai bogata
modulatia
a spatiului
interior
al
edifi iilor octozonale se dat oreaza folosirii
olonalelor curba, de enind lntre pilastri exedre ajurate.
Solutia a fo t fara lndoiala preluata de Ia bisericil
polilobate,
care 11 dejineau ~i ele de la arhitectura
antica, a a cum vorn vedea mai departe.
Ea a
fOL aplicata
in biseri a zidita in 512-513 Ia

re mai L tus la baza planului

cu alternants
d ni, ~ i per ~i re tilinii Ia mausoleele
paglne,
sau chiar la un le constructii cum ar fi termele
lui
aracalla
~i c 11' din Villa Gordi nilor d la
Horua, in jurul anului 245.
'~endiD\ele
o~ rvatoare
manifest ale in capiLala a carol' a [iuno am relevat-o mai lnainte la
Ilnl.ul Ioan din 'Ludion, au facnt a se menl ina
101 pari r epistilul
(arhit rava) in plaLbantii'i,' p
clnd arr-ada domneste in olonada tribunelor,
solu\i logicii. C rezerva par~ii de jo Iormele c le rnai
robu .te ~i etajului
Iormele cele mai usoare : in
a' lasi
rpiril, arhit.ectii
lenisti suprapuse el'ii
ordinul ionic c lui dori '. In plus, e ac entuoazii
a .Lf~l 0, u.,!ilal lntre plan ~i elevatie, unde, deopotrrva, IlDIl1e drepte ulterneaza cu cele curbe.
difi ii1e oct ogonale
onstruite
de Justinian,
pe d 0 parte in carti rul Hebdomon din marginea
de vest a Constantinopolului,
in cinstea . fintului
loan Botesatorul,
:;;i pe de alta in satul Anaplus
p malul apu ean a1 Bosforului
in cinstea sfintului
l\Iihail, se lnrudeau eu Sfintii Serghio
~i Bacchos.
Cu a .el sim] al monumentalului,
care i-a caraclerizat actiunil , Iustinian
a pus in Iata acestor
edifi ii 0 togonalo un atrium, pinii atunci rezervat
bazili .ilor mari.

Bosru
(vechea
apitulf
a piovin lei roman
Arabia) lntru
instirea sfintilor S rghios, Bacchos
~i Leontios,
martin
de origin
siriana,
oi mai
populari in patria lor tmpreund
cu sfln] ul Gheorghe {plan. 11). Ace ,t cdifi in est e de Iapt 0 rotonda
are ca ~i Sllntul Gheorghe dill Esra si octogonul
din Filippi
~i fi\ra tndoiala
ub influent a conu-ur tiilor de act' 'I lip, . e In crie intr-uu
areu
u aj Lltorul a patru ni", de olt. In inl rior, lntr
patru
tilpi in forma de L e inter .alau porticuri
. ernicirculare
de cil
patru coloane,
acoperite
cu bolti in semicalota,
al'e. prijineau
up la
centrala,
de lemn
all de tuf vulr ani , a. tazi
disparnta.
Formula
care permitea edifi iilor : a capete 0 infaVi,ar
mai Iastuoa ii, era de naLura sa rorespund5.
lntru
totul njiz uin], lor lui IIl'Linian. El a dispu
sa rie apli aUi in hiserica fintiilor Serghios ~i Bacchos, pc are
ridica inri'!,
din primul an al domniei sale, In !" T in a elasi
timp ell 0 basilica aproape lipiUi de ea, care era
Inohinata sfintilor Petru ~i Pavel. J n aceste san tuare, unite printr-un
atrium
comun
,e poat
vedea oglindirea
intentiilor
cumeni e ale 1ui
In tinian, doritor . a retntregeasca
imperium Romanum in vechile gale granite:
pe de 0 parte,
un edifi iu cu plan .entral, de un lip tndragit In
Siria i Palestina,
destinat
unor alinti 1'a 'al'iteni .
pe de aWi parte, plunul bazilica1, care apartinea
traditi i din a este provin ii, desLinat celor mai
populari
sfin~i din
pus. Planul bis ricii
Iint ii
erghios ~i Baccho
de la Con tantinopol
dovedeste 0 anume stinzaci
are pare sa arate ca
cei care l-au construit
nu erau in a Iamiliarizati
cu tipul ales (plan 12; il. 7).
togonu1 e Inscrie
piezia intr-un cadrilater
usor ner gulat, ale arui
unghiuri
slnt ocupate de nise. Intre
tilpii car
mal' heaza vlrfurile octogonului,
tte doua oloan
la fiecare etaj alcatuicsc
alternativ
laturi drep e
~i exedrc boltite In s micalota, dupa un principiu
78

Sfintii Serghios
si Bacchos
de la
onstant ino pol

Son. Vitale
de la Ravenna

79

an Vitale poate fi 0 ot it
ver iune reinnoita ~i per..
~ectionata a hi eri ii Slintii
erghio
~I Ba cho:
{il . ). Con tru [ia sa a lost
f~ct~~t~ aproximativ
~n~re anii 53
i 5/17 gratie
clarm lei pe .are Iu timan a acordat-o
locuitorilor
Ravennei
prin int ermediul
lui Iulianos
ban h r de origine greaca. Intr-adevar,
imparatul
par
a e fi hoLi'i.t'n sa us~ina populatia
locala
urt.odoxa in lupta ei impotriva
gotilor arieni :;;i
sa-i pro ure mijloacele de a-si construi noi biserici:
~lsLfel, comu~itat.ea .ortodoxa nu s-ar mai l'i simtit
In lare de inlerioritate
in raport cu ereticii
are
beneli iau de sprijinul
Iui Teodoric
~i al fiicei
a estuia,
Amalasuntha.
Prin aceasta
Iuslinian
lnt legea slHi atJ'aga
impatiile eCe tive al unei
0

a cincea coloane , in vederea recu eririi la are

visa. Ravenna a fost dealtfel recucerita de trupele
lui in 540, inainte
de terminarea
lucrarilor
de
zidire a bisericii San Vitale. Prezenta
in aceasta
biserica a unui nartex ~i a UllOI' tribune,
strains
traditiei din I talia, ~i teh~i a construil:ii. peretilor
din caramizi plate, deosebite de cadimlzlle groa e
ale mau oleului GaIJei Placidia
sau ale bisericii
SCintul Apolinarie
cel
ou, dovedesc
influenta
Constantinopolului,
evidenta
~i in folo irea unor
soiuri de marmura
care provin din carierele din
Proconez
in Marmara.
Tot practicii
din Constantinopol
i se datoreaza
atriumul,
in general
absent in bisericile Ravennei din secolul al V-lea.
La exterior edificiul este un octogon. In interior
cei opt stllpi care constituie
vlrfurile oc~?gonul~i
central stnt reuniti - cu exceptia
par~l1 rasarltene dinaintea
altarului - prin exedre arcuite,
cu doua etaje de ciLe doua coloane. Si, in a?ela~i
spirit care l-a facut sa prefere in plan succesrunea
curbeloI', fa~a de alternarea
lor cu laturile - cum
fusese cazul la Slintii Serghios ~i Bacchos - arhitectul
a Inlocuit
la parter
arhitravele
in platbanda ale bisericii din ConsLantinopol
CLl arcade
asemanatoare
celor ale tribunelor.
De aici rezulta
o impr sie de armoni~, (~e sup~et~. ~i de ~ra~i~
rnai mare declt la biserica
Sfintii
Serghios
~J
Bacchos.
ceasta impresie este ~i mai ac ntuata
datorita
proportiilor
zveJte
ale
ttlpilor,
care
urea dintr-o zvicnire din paviment
ptna la trompele de colt cara sa fie tntrerupti
de cornisa, cum
erau la Con'stantinopol
in biserica celor doi sfinti
sirieni. Spatiul se tnsufleteste din aceasta miscare
de linii rad iale ~i a cendente,
~i pare sa se dilate.
Se poate
vorhi,
cittndu-I
pe Mi helis, despre
o arhitectura
de paianjen
. Ace Le efecte de
dematerializare
, obtinute printr-o
folosire judicioasa a exedrelor
arcuite
cu coloane ~i prin
zveltetea
liniilor suportilor
int identice cu efectele pe care Anthemiu
din Tra~es ~~ Isidor din
Mil t Ie obtinusera
la Sf'inta Sofia din Constantinopol,
construita
aproupe
simultan,
intre 532
~i 536. 0 folosire identica a placajelor de marmura

policrorna
incer uite cu 0 bagheta
de mar~':lr~
alba Intareste
Inrudirea
intre cele doua edif'icii
fava de care lustinian
manifesta
un inte~es d.eosebit. Poate ca tnsusi imparatul
cerus.e ~rhltec.~llor
Sfintei Sofia planurile
pe care Ie trirnise epl~copului din Ravenna,
Ecclesius, pentru .con~trUl.rea
bi ericii San Vitale.
Daca interventia
zidarilor
locali expli a utilizarea
].a cupole ~ ~nor amfore
incastrate
dupa 0 t.ehnica de engine
rornana,
care fusese aplicata mai inainte la .cupo.lele
ti teriului din oras, nu este in a I?~I. putin ~devarat ca San Vitale apare ca un edificiu de stil ~o~stantinopolitan.
Acest a~estec
~e dernaterializar si de fast, care tindea sa evoce 0 lume
tran
endenta,
spiritualisata
~i somptuoasa,
c~racterizeaza
de a emenea ~i panourile
de I!l0Z~I.~
ale lui lustinian
~i Teodorei
din corul hisericii
ravennate.
San Vitale este far a indoiala principalul
model
din care s-a inspirat
Odo din Metz cind a construit capela palatina
din
achen pentru ~arol
cel Mare' , acesta concepea capitala
sau
. tinarului
..,'
imperiu dupa imaginea
RavenneJ,. a. ca~eJ succesiune 0 prelua ~i unde pusese. a fie Je~uIL palaLul
lui Teodoric. Chiar ~i in Italia San VItale a fo t
imitat la inceputul
. ecolului al XI-lea in cat drala din Arezzo, diirimata
apoi in 1561! iar in
secolul al XII-I a in catedrala din Montefiascono.

=e

Baptisterii

80

Planurile
octogonaIe,
irnple sau in crise intr-un careu au fost folo ite ~i la baptisterii,
cu mai marc
preferin~a,
se pare, in Occident d.ecit in Orient.
Sa ne gindim la SfinLul loan din L~teran,
la
vechile bi erici din Milano, la Proventa ~J la orasele
driaticei:
Ravenna
Grado
qui1eia, Salona,
Porec (Parenzo,
and ul Parentium).
In. Rasarit,
baptisterii
de acest tip se i.nLilne ~ .I?al ales in
maril
con Lructii nas ute din traditii
?mpJexe~
cum ar fi Sfinta
olia de la Con tantmopoJ
~I
Iint.ul Simeon de la Kalat Seman. Folosir a de
catre crestini a salilor octogonale .ale. unor te1'll~e
81 pagln
pentru
ritnalul
botezului
si-a Impletit

desi~u: aici efectele cu valoarea simbolica pe care

o capatase
octogonul:
tntr-adevar
1 semnifica
u~ edificiu comemorind
0 victorie
~supra mortii.
Dintr-un scurt poem al sflntului Ambrozie afliim
c~ rnistica n~merelor
ultivata de sfintii Parinti
i~l alla 0 aplicare legata de planurile
octoconale :
opt Inseamna 0 noua nastere, dupa sapte con. tituit din unirca tntro patru (cele patrll elements
adi.ca ~ateria,
trupul) ~i trei (Sflnta-Treime
c l~
trei virtuti
teologale,
deci sufletnl).

Cupola
de pe stinca

La
sf'irsi tul
sccolului
01 _
VI-lea, califul omeiad Abd- ""
el-Melik
a ramas
redin-cios obiceiurilor
traditiei
restine atunci clnd a
poruncit sa se construiasca,
in anul 691 Ia I erusalim, fara lndoiala de catre arhitecti
bizanLini,
dupa un plan 0 itogonal, Cupola de pc sttnca .
(J~llbbet-es-Saehra,
pe nedrept numita moscheea
lui Omar), pe 0 sttnca de doua ori sfinLa pentru
a:-abl: a~o.lo unde Avra~m (Ibrahim)
fu ese gata
sa-I sacrifice pe Isaac ~l de unde Mohamed s-ar
f~ InaJ~at in calatoria sa nocturna spre cer. Plna
l vecinatatea
unui
dificiu cu plan bazilical
rooseheea
El-Aq a, aminteste de 0 juxtapuner~
frerventii
in arhitectura
bizantina.
(4

Planuri polilobc

Pentru
biseri ile martiriale
.
...
. .
~i cele dedicate altor
Iinti,
hizantinii
an utilizat de a emenea planurile
polilobe, pe care eei vechi le folo is I'U pentru mausolee, pentru nimfee (ca acela din gradinile
lui
Li.einius~ eun~scut. sub numele eronat de tcmplul
Minervei Medica dID Roma) ~i pentrn pavilioanel
ea.t'e Ie i~fruf!1uset~u resedinl.ele (de pilda la villa
lui Hadrian ~J la PIazza Arm rina), A fo t prelerat
planul
patrulob
(sau tetra one), in aparenta
pe~trll ea forma 0 ruce ~i pentru ca permitea
0
mal buna descarcare
a impingerilor
cupolei centrale. La edi Iiciile r usite, tr i exed rc u oloane
se arcuiau
in interior Intre sttlpi,
xceptlnd
in
zeneral latura dinspre altar. Printre principalele
exemple
citarn : bi eri a
onstrui ta in ell rtea

82

bibljote~ii lui Hadrian,

fara Indoiala la inceputul
e olului al V-lea, de catre tmparateasa
EvdochiaAthenais,
sotia lui Teodosie al H-lea, in orasul I
sau natal, Atena (plan 13); Bi erica Rosie din
Per~ti~a
(Filipopoli
din Tracia, astazi Plovdiv, ;>
in Bulgaria, la s1'fr~itul secolului al V-lea) j biseri a'
martiriala
din Seleucia-Pieria,
portul Antiohiei
(. f.lr~itul secolului al V-lea). Desigur ca din Riisaritul bizantin
e trage planul
bisericii
San Lorenzo din Milano, construita
la 0 data necunosCt;tta, dar care trebuie
ituata dupa t oate aparen~e]e sub regenta Gallei Placidia, in al doilea piil.rar al secolului al V-lea. La Milano au fost lntotdeauna
bine primite
sugestiile
din provinciile
rasarite~e
ale imperiului.
In liturghia
sa, sfintul
A~rozle
(aprox. 340-307) fa use loe traditiilor
orientale,
m i ales siriene.
. m vazut
~i mai
lnainte, in lcgatura
eu bazilicile de la Ravenna
ca Galla Pia idia . e intorse. e din surghiunul
petrecut
la ConsLantinopol
nutrind
dorinta de
a tnze tra orasele asupra carora domnea eu edihell a ernanatoare
acelora
II
arc se mindreau
ret<1ple bizantine.
Planul trieone a fost adoptat
in tinarul regat
lon~obal'd
din valea Padului
la Inceputul secolului al Vl I-lea, odata cu reinnoirea
inlluentolor
oriental
pril juita de .osirea unor calugan bi~antini i~~arc~nati de catre papa Grigore I ~i d
urrnasn
Iii sa smulga
din radii ini arianismul.
ce L plan a fost ale pentru
Sfinta Maria din
Castel
prio ~i pentru biseriea din Como tnchinats
slintei Eufemia, martira din CaJcedoni~.
Tetraconcul,
lipsit de exedrele
cu colonade
putea
a se inscrie ~i el lntr-un careu, prin insertia
in unghiuri a patru tncaperi, dupa 0 formula cu
as~~c~ mai auster. Acest plan a fost adoptat
la
edlflclll~ - dupa
elt se pare un baptisteriuconstruit la sud-eat de eatedrala din Taritrngrad
(poate
Iustiniana
Prima).
.
I:>
Ace t tip avea sa se bucure de 0 mare trecere
in Armenia,
poate ~i pentru ca a fost adoptat
la ?~nsLruirea eate~r~lei. din Etsmiadzin,
capitala
83 religioasa
a Armeniei, situata la est de resedinta

regala din Vagarsapat

(484-485):
catedrala
comemora locul unde sfintu1 Grigore Luminatorul, care a onvertit Armenia 1a crestinisrn in
ultimul patrat al secolului al II-lea, vazuse ridictndu-se cea mai tnalta ~i ea mai striilucitoare
dintre cele patru coloane de fo incununate de
o cruce de lumina pe care Dumnezeu i le-a aratat.
coperisul piramidal al aces Lei prime catedrale
era de lemn, dupa cum pun croni arii armeni;
el a fo t lnlocuit cu 0 cupola de piatra in secolul
al VII-lea cind catedrala a fost recon truita,
Tetraconcul in oris Intr-un careu a fost reluat
mai ales in bi erica pe care catolicosul (patriarhul)
Komitas a onstruit-o in 618, in apropiere de
Vagarsapat , pe mormintuJ marii sfinte armene,
Ripsimc (plan 14; il. 11). De data a ea ta tnsa
nise a ltnci, apartintnd unui tip cunos ut de mai
inainte Ia mausoleele pagine,
lnt ad incite pe
Iatade, intre hratele crucii ~i incaperile din colturi: aceasta formula decorativa avea sa se bucure de un mare succes in Armenia ~i in Georgia,
unde 0 regasim de pilda tn sanctuarul din Mzchet,
care adapostea 0 bucata din "Adevarata Cruce".
Alteori, dirnpotriva, absidele ieseau inalara in
mijlocul Iiecarei laturi: in catedrala din Etsmiadzin, reconstruita in secolul al VIl-I a, ~i in aceea
din Bagaran, ridicata tntre 624 ~i 631. La Iel esLe
~i planul Sfintului Satiro, de la Iilano, din secolul al VIII-lea. Dar aceasta asemanare poate
sa se explice printr-o Iiliatie cornuna pornind de
la mod lele antice, fara sa ne imaginam, cum a
facuL Strzygowski,
a biserica din Milano -ar fi
datorat unui arhiLect armean venit in Italia tmpreuna cu un trib al gotilor.
Am vazut mai inainte ca obiceiul de a introduce
colonade din planul tetraconc patrunsese ~i Ia
rotonde ~i la dificiile octogonale, de exemplu la
Bosra (vezi pag. 77-78). La fel -a lnttmplat ~i
la biserica rotonda pe care patriarhul
erses al
Il-lea a pus sa fie ridicata intre anii 644 ~i 652
la Vagarsapat intru perpetuarea amintirii unei
viziuni teofanice a sfintului Grigore Luminatorul:
este moLivul pentru care locul a primit numele

de Zvartnotz, Ingerii ce vegheaza i (plan 15).

Dispozitivul de la Zvartnotz va fi imitat in
rrnenia, la Sfintul Grigore din Ani, construit
de regele Gagik I, in anul 1001, ~i in Georgia
apu eana, in jurul anului 900, la bi erica din
Bana.
Planurile centrale, care provin dintr-o traditie
prea
putin cunoscuta a arhitecin. Renastere
turii din epoca irnperiala
romana, s-au bucurat din nou de 0 mare favoare
pe ltnga artistii din Renasterea italiana, care au
aflat in ele modalitatea de a-si exprima viziunea
despre 0 lume de 0 arrnonie ~i 0 desavirsire ideale:
octogonul de la Sfinta Maria a Ingerilor construit la Florenta de Brunelleschi in 1/140; rotonda TempieLto de la San Pietro in Montorio
ridi at la Roma de Bramante in 1503; planuri
polilobe cru iforme pentru Sfintul Petru din
Roma, datorate lui Bramante si Michelangelo.
Si tot atunci Montano ~i-a alcatuit pretioasa
culegere de gravuri dupa mau oleele romane cu
plan radial.
M oda planurilor
centrale

PLANURILE

84

85

tN CRUCE

Pentru martyria - cuvintul fiind luat in eel mai

larg sens al sau, cuprinzlnd ~i anctuarele tnchinate apostolilor - arhite tii bizantini au recurs ~i
la planurile in cruce libera, ale carer principale
I mente le fuse era transmise de catre tnaintasii
lor din vremurile paglni mului. Inceptnd din
se olul I e.n. in Siria de nord se sapasera in sUnca
hipogce cele trei arcosolii
i vestibulul de enau
o cruce in jurul careului central. De asemenea,
in iria, in Palestina, in sudul ~i vestul A iei
Mici, e ridicasera mausolee tetra tile ~i chiar
ruciforme, al aror careu central putea fi acoperit
fie u 0 bolta in cruce, fie Cll un acoperis piramidal
sau u 0 caleta sferica. La constructiile de acest
tip ~i la Mile publice eu 0 forma inrudita, la
sflr~itul secolului al II-lea ~i-au facut aparitia

pandantivele
sau triunghiurile
sferic . Ele reprezinta 0 perf'ectionare
a asizelor in consola, arenite
orizontal
~i verti al, are trebuiau
sa asigur
trecerea intre careul de baza i cer u1 upolei.
Vom cita exemple din acea tii epoca in Pale Lina
si in Siria, Ia un mormlnt
din I asr-el- Iuejis,
in apropiere
de Amman,
la mausoJeul de la Sob ste, in Samaria, ~i la Mile din Brad ~i Cera a.
In Asia ;\licii S-3 pastrat
un nurnar d lul de
mare din a ste ruausolee cu caleta, dat lnrl din
secolul al III-lea;
la Side, in Parnphilia
pe -alea
Meandrului,
la Sardes si la Efes. Anumite
mOI'mint
ale martirilor
au putut
apar tinc acestui
tip. Do aceea nu este surprinzator
Iaptul cli pI
a Iost reluat de restini pentru bisericile mart iriale. Dar ei au dat 0 mai mare extindere
bratelor, in asa fel in it sa de ienez
mai limpede
forma de cruce,
imbolul
redintei 101', al
rlrei
cult so ra pindise in a dona jurnatate
a secolului
al IV-lea.
Cel mai ve .hi martsjrium de acest gen pe c 1'0
H cunoastcm
astlizi este acela pe care episcopul
Antiohiei,
Meletic, l-a ridicat
in 379-380,
pe
malul drept
a1 flu viului Oront.er
In
arti rul
Kaussie,
deasupra
moastelor
Ilntului Vavila,
unul dintre predeecsorii
sai in jiltul episcopal al
orasului, martirizat
sub Deciu. in anul 250 (plan
16). Sala centralii, cu plan patrat, era un fel de
ciborium
sau de tetrapil
dominlnd
morrntntul,
in care un singur
arcofag adapostea
trupuril
Iintilor Vavila i Ieletie (mort in 3 1). Ea
I'a
Iirnitata de patru ar uri z velte,
are 0 sprijineau
pe pilastri de col] in forma de L i care puteau
purta Ii un acoperi: piramidal
eu sarpanta,
fie
o cupola. Pe fi car dintre laturile
ale e de chidea 0 nava lunga, f:1ra olonada interioara,
ncoperit.a cu sarpant.a.
Tot in jurul anului 380,
rigor
din
y a a construit
in acest oras, aJ
arui episcop era, un martyrium
a arni sala
entrala avea un plan octogonal, iar patru
xedre
emi irculare, decrosate in plan, ..e arcuiau Intre
bratele
iru ii. Edificiul a disparut,
oar n putem
face o idee destul de preci a despr
eJ dupa de-

scri rea lusata de acest mare parinte al bis ricii

rasuritene
lntr-o
risoare
adr satli epi ieopului
din lconium
mfiloh. Dupa mlirturia Iui Grigorc,
acest plan ~r fi fost de i~Lilnit in Asia l\1i?a:
mai
unoastem
unelo specrmene
nu prea bine
datate
in Capadocia,
mai ales in regiunea
Bin
bir kili se, unde bratele crucii se grefeaza pe un
octogon
eu laturi
drepte.
Planul in forma de cruce a fost de a emenea
adoptat pentru biserica pe care Teodosic al Il-Ie~
(408-4.50)
a ridicat-o
dea upra
morrntntului
sflntului loan Evanghe1istu1,
Ia EIes (plan 17).
In jurul veohiului edieul patrat cu patru coloane,
care
e ridica asemenea
unui baldachin
peste
mormintul
apostolului,
se desfa~urau
cele pa.tru
brate ale unei cruci latine, la vest, la nord l la
ud , avind forma bazilicilor
cu trei nave, iar la
st a eea a unei bazilici
u cinci nave.
Textele
privitoare
la biserica
Sf'intilor Apo~toli, zidita la Constantinopol
de catre Constantin
~i fiul sau Constantiu,
lnainte ?e anul 35?, .spr~
a adaposti
cenotafe1e * celor doisprezece
dlSCJ}?oh
ai lui Hristo
precum ~i sarcofagele
mernbrilor
familiei imperiale, nu sint prea clare pentru a ne da
certitudinea
cil.indicatiile cuprinse in ele despre asemanarea cu 0 .ruce se referii la un plan in forma de
ruce libera, sau la 0 bazilica
u transept.
In orice
az, Ilntul Ambrozie a ales un plan in forma de
ruce pentru bi ierica Sfjn~~or Apostoli, pe car~ a
ridicat-o in orasul au Iilano, aUt de re eptiv,
um am vazut, si mai inainte,
Ia inlluentele
vonite din provineiile
ra aritene
ale imperiului.
Dc aceastil familie de monumente
se leaga si
biseri a Sfintei Cruci, pe are Galla PIa iidia a
zidit-o nu departe de palatu1 ei din Rav enna.
Edificiul
a Io L aproape
in intregime
distrus In
in eputul se olului al XVII-lea:
sub refacerilc ~e
i js-au adus nu a mai rama
decit 0 parte din
bratul
vest, tran Iormat
a tazi in at lier. Mai
t1rziu, Galla Placidia
a lipit de peretele sud al
nartexului
0 'on tructie
mica in forma d cruc ,
86

87

Cenotar

= mormtnt

imaginal', sarcotag cornemorativ.

(il. 10), destinata poate sa devina mausoleul ei.

Evenimentele hotarira altfel, intruclt Galla muri
la Roma, in 27 noiembrie 450, ~i trupul ei a fost
probabil depus in mausoleul familiei Imperiale
din vecinatatea
Sfintului Petru. Oricum ar fi
edificiul ravennat este cunoscut in chip tradi~ionai
sub numele de mausoleul Gallei Placidia. Daca
inspiratia dupa care a fost con truit vine din
Ra arit, in schimb tehnica este din partea locului.
Peretii int facu~i din caramizi groase ~i arcadele
mari care ii decoreaza in exterior deriva din
acelea ale bazilicii de la Trier, prin intermediul
orasului Milano. Caleta de la intersectia bratelor
crucii, a cunsa pe dinaf'ara de un acoperis cu
patru ape, este construita din caramizi ~i extradosul ei este acoperit eu tuburi de teracota, legate
cu mortar, care erau menite sa 0 Iaca mai usoara.
Bratele cru ii erau boltite in leagan.
Avintul luat de folosirea upolelor sub lustinian a permis ca planurile in forma de cruce a
capete 0 amploare monumentala, care satislacea
porta de fast ~i de putere a imparatului.
Deplingem disparitia biseri ii Sfintilor Apostoli pe are
el a ridicat-o l~ Constantinopol lntr 53' ~i 550,
pentru a Inlocui vechiul sanctuar al lui Con tan tin
~i Constantiu, foarte deteriorat pe atun i. Dupa
o traditie literara foarte acceptabila,
arhitectii
acestei biseri i ar fi fost Anthemius din Tralles
~i I. idol' din Iilet, carora li se datoreazii ~i SCinta
Sofia. ln 1420, cind aJatorul Ilorentin, Buondelrnonti, a vazut-o, biserica lui Iustinian era ~i
oa ruinata de vreme . In 1461 Mahomed al
II-lea a darlmat-o pentru a 0 Inlocui cu marea a
moschee.
e putem face in a 0 idee de pre ea
dupa descrierile It1. ate de Pro opiu , Con tantin
din Rhod
(Intre 931!?i 44) ~i icoIae Ie arites
(aprox. 1200). Era 0 bi iericil u un plan in Cl'U e
greaca, avlnd patru brats egale bine degajate,
precedate de un nartex dubIu ~i de un atrium.
Era acoperita de cinci cupole, ale carer Impingeri
s~ neutraliz au : una ID ~entru, eel lalte pe fi care
dintre bratele crucii. In acelasi spirit, lustinian
a tnlo uit hiserica Sllntul Toan din Efes, datorata

lui Teodosie al II-lea, printr-un edificiu de dimensiuni sporite, Lot in cruce latina *, dominat de
sase cupole: una in centru ~i pe fiecare din bra ~ le

Efes. Biserica

finlul loan, rcconslruita

El vatic recon Iituita.

de

Iuslinian.

e t, nord ~i sud; doua pe bratul vest, mai lung.

Sfintii Apo toli din Constantinopol i Sfintul loan
din Efes, asa cum au fost re onstruite de Iustinian,
stau la originea unei tr aditii careia ti apartin
an
Marco din Yen ~ia ~i aint-Front din Perigueux.
Tipului de plan in ru e i se mai poate adauga
sanctuarul pe are Imparatul Z non l-a ridicat,
intre 476 ~i 490, in jurul tilpului in virful caruia
s-a izolat sfintul
imeon Stilpnicul (tilitul)
(il. 9). Bazilica destinata
elebrarii liturghiei i
octogonul comemorativ
impletesc aici intr-o
formula amplificata a edifi iilor cru iforme, de
genul celor Intllnite in
ia Mica. Se pre upune
uneori cil octogonul avea dea upra un dom piramidal, de lsrnn, cu opt ape. Dornul pare sa e fi
prabusit ca urmare a unui cutremur, deoarece
atunci cind Evagrius a vizitat sanctuarul, in 560,
octogonul era descoperi L.
PLANURILE

IN CRUCE

INSCRISA

ceste planuri, care domina in arhitectura biz antina Incepind din epoca dinastiei Macedonen ,

88

89

* Spre deosebire de crucea greaca, cu brate egale,

crucea latina are bratul inferior mai lung.

nu se tutllne c decit r reori in po a pal OCI' st.i

Uneori s-a crezut
Ii ele se trag din planul
in
cruce
prin
adaugarea
unor
tncaperi
tntr
bratele rrucii. Dar, fUra a xclude posibilitat~a
co. originca unora sa tinu de ar a'ta
ovolul ic,
e te bine sa nu se piarda din vedcr
cil ole sint
atestate inca de mai inainte, cu numeroa
variante, inrepind
chiar din secolul al H-lea e.n.,
10. mausol ele pagine ~i, d a, emenea, la C011sLru ~ii co. Ty haion-ul din Ii miyeh. C I mai bun
exemplu to ne-a rama
e te biserica ridicata
In
4 4-465 Ia Gera a, tntru cinstirea
Proorocilor,
Apostolilor ~j Iartirilor, in terce ori intre omenir
~i Dumnezeu
(plan 18). Din patratul
entral se
desprind
patru na v cu colonado
duble.
Salil
mici ce se forrneaza intre brate dau naster
areuIlli in care se inscrie cru ea.
u sintem
iguri de
Ielul cum erau dispuse acoperi urile: de obicei
e presupune
0 piramida
in arpanta
pe tncrucisar a entrala
'.i acoperisuri cu doua ape pe
bra~ Ie erucii. S-a prop us de asemenea
posibilitatea unor piramide
mai scunde
pentru
salil
din .olturi. De a est tip pare
a fi fo ,t ~i primul
stadiu
I hi ericii Mai ii Domnului
din
ntal a
(vechea
\ltaleia),
in Pamphylia,
din
ecolul al
I-lea sau de la inceputul
celui de-al
Il-lea:
~i aici acoperisurile
erau de lemn, cu 0 piramida
centrala.
Edificiile in ru e inscrisa nu i~i VOl' ga i deplinele lor po ibilita~i de dezvoltare
declt atunci
cind se va adopta 1 cntru a operirea lor cupola
~i boltile d zidiu-ie.
BAZILICILE

an cdotei relatate
in socolul al . 'I-lea de catre
Gh orgh
Cedrenus,
dupa care Constantin
ar fi
ridicat
catre
mijlo ul
colului al IV-lea,
p
prima bazili
a Iint pi ofia dill ConstanLinopol,
IJ cupola
de :t:itUirir rurc ~HII' fi dartmat in 361
ind I ulian Apo Lat.ul a fo L PI' clarnat lmptirat
in Galia. Car a terul mor-alizator al ace lei povest i
ar IlU st confirrnata
de alte marturii,
0 face
ntru .tt va susp li1. Dupa date Iurnizate
de
text
au de m nuru nt se pl'e, upune ell. 0 cupula
de lerun 0.1' fi incununat
mai multe bazilici: Sfintul
Mar u din Con tantinopol
(sub Teodo ie I, la
Iirsitul
e olului 0.1 IV-lea), bazilica de linga
IIi so, la Atena (s colul al Y-l a), biserica din pre
l'i1saril d la Alahan ~Iona tir (sau Hogea I ales i)
in I auria (catr anul 450).
nul dintr
cele mai
ve hi exempl
de bazilica cu upola de zidarie
par a Ii 0 biserica din Meriamlik, in Cilicia, care
ar ri fo t construita sub Zenon (474-491)
(plan
19).
pre a uporta in pingerile acestei cupole,
ituatri dinainl a absid i deasupra
altarului,
ca
un Iel de mare ciborium, s-ar fi introdus in planul
huzil ical patru
Lllpi su ~inind arcuri mari care,
spre ve L, tai destul de tingaci inaintarea
colonadei, ~i s-ar fi inlocuit acoperisurile
pe sarpanta
u bolti. Unii savanti
0 ot totusi
ca aici n-ar fi
existat dectt
cupola de lemn. Cnnoastem,
tnsa,
upole de zidarie pe un plan patrat, lntr-un turn
a 1 zid ului de incinta vest de la Constantinopol,
latlnd
Jin 447, ~i in doua
ali ale
far lui
Pulat imperial
care pare, a fi f st ridi ate
ub
domnia
lui Mar ian (450-457)
sau putin
mai

lnainte.

CU CUPOLA

Aplicind
cupola la planul
Cele mai oechi
bazilical,
care nu era eonmonumenle
ceput in acest
en " bizantinii ereara 0 Formula ne unoscuta in anti hitatea
pagina
~i care avea sa determine
dezvoltarea
ulterioarii
a arhitecturii
lor. Istoria inceputurilor
a estui tip este inca indlIuita
in multa obscurilate.
u e poate acorda
0 deplina
lncredere

90

ieriLa dealtfel sa e eel' etez mai indeaproape

de la ine au pr luat bizantinii
aceasta
holt.ire
cu cupola UI' zidilrie pe un plan patrat,
Traditia
arhit cturala
romana
Iolosisc
proape
exclu iv
cupola pe I lanuri c ntrale - rotonde
sau 0 togoane - "i majoritatea
bisericilor martiriale orestine, precum ~i cel care deri 'au din ele ii ramaesera fidele. Pentru a a peri un spatiu patrat,
91 Roma ~i ] lalia pref rasera f rmnla
mai comoda

a bol\-ii in cru e *. Cupola acoperind 0 saJa I' ctangulara este aparent 0 formula originara din Orientul mediteran an. Se cunosc tteva xemple de
acest gen in mormintele egipten
din Irnperiul
Vechi ~i din eel ou, dar a pare sa apartina mai
ales regiunilor asiatice. E. te intilnita sub 0 forma
inca destul de rudimentara in mai multe avouri
ale mormintelor regale din
r, in Cald ea, PI'P
mijlocul
lui de-al III-lea mil niu i.e.n. Avind
un profil semicircular au elip oidal, ea incununa
felurite constructii pe un relief din epoca lui
Sennacherib (sftrsitul secolului al III-lea Le.n.),
reprezentind rara indoiala 0 localitat~ de. munt~
din Siria de nord, unde ea upravietuieste
~l
astazi in acele qubab de la sate. Sa notarn totu, i
ca nu s-a gasit nici 0 cupola, nici in palatele
regilor asiro-babilonioni, nici in a elea ale ahemenizilor. Poate ell. in ace Le t,ari era folo iUi
doar la constru tiile de dimensiuni modeste. 1n
schimb, ea s-a r~spindiL in Siria, in Palestina ~i
in udul si vestul Asiei Mici, in s colele al II-lea
~i al II(lea e.n., la mormintele ~i la Mile u
plan patrat. Aici, pentru a se asigura trscer a
de Ia baza circulara a cupolei la careul desenaL
de suporti, s-a pus la punct - spre fir~iLul. ecolului al II-lea e.n. - procedeul pandantivului sau
al triunghiului
Ieric, pe care bizantinii aveau
sa-l Iolo easca intr-un mod aproape exclusiv. N u
este deci cazul sa credem ca ei ar fi imprumutat
tehnica sau ideea
upolei deasupra
planului
patrat de la a anizi, deoar ce a e, tia faceau
racordul cu ajutorul trornpai de colt, (fragment
de bolla el mai adesea emiconica, ctteodata ca
un sferL de slera) cunoscuta ~i in fri a de nord
in ecolul al III-lea e.n. EsLe adevarat ca, inca
din ecolul al Ill-lea, sasanizii au ~tiut sa dea
cupolelor din palatele lor 0 amploare monumentala
~i nu este exclus ca dorinta de a rivaliza cu impunatoarele lor creatii sa fi ontribuit la a-i indemna
pe Iustinian ~i pe contempoi-anii s1\.ipe aceasta
Rezultata
perpendieulare,

din interseetarea
eu razii egaill..

a doua bolti

III

cale a plendorii arhi tecuu-ale, . spre ~are ooiiindrumau ~i atttia factori ai proPTleJ lor lstor~1. Dar
tocmai in traditiile lor au gaSlt ati.t tehD:lCa d~
con tructie cit si imbolismul cupolei, considerata
ca 0 imagine a boltii ceresti. Inca m~i in~nte
ero
acoperise sala irculara a tronului dm. palat~l
sau cu 0 cupola care ~ se i~virteav in jurul .~I,
ziua ~i noaptea, dupa chlJ~ul ~l.aseman~r~a lumii )~
( uetoniu, Nero, 31). Mal tlrziu, la shr~l~ul celui
de-al II-lea se 01, Diocletian a cons~rUlt 0 rotonda astrala in palatul sau de la Split. M~rel~
Palat ridicat de Constantin in noua sa cB:plt~l.a
cuprindea sali roLunde cu cupole .. Insesi dilicultatile pe care Ie .a~u ea d.up~ ~me ~p!lcarea
cupolei Ia planul bazIlJCa~ al blse~JCIlor, f~ra ompen atia vreunui avant.aj de ordm practic, ~ovelese eu prisoeinta ca ac~st mod de .a?op~r!re a
diliciilor a fost ales in virtutea semnificatiei sale
. imbolice.
Ii
Bazilica eu cupola de zidarie pare sa se 1
bucurat de trecere Ia Constantinopol inca de l~
tnc putul secolului
al ~T -le~: biserica Sfi~tulUl
Polieuct ridicata aproxirnauv intre 524 ~l 52~
de principesa T uliana ni ia, ~tra~epoata.a ~an~l
Placid ia, ar fi fo t de acest Lip ~l, in aceiasi am,
Iu t inian, inca inainLe de ~ se urea pe tron, p~
vremea unchiului sau J ustin I (518-527), ar .fl
I' novat
basilica
[lsraloarei de Dumnezeu din
Blacherne, construita de Pulheria ~i 1areian, Inz strlnd-o u 0 upola.
ub domnia lui I ustinian
bazilica cu iupola avea sa
triumfe
prin con L.ruireB:
celor doua J iserici in ve inaL, Sfinla Irma ~l
Iint.a
ria ridi aLe pre a inlocui saneL.ual' le
asezate ub ~celea~~ hra~uri, eli ll'u~e la 15. lan~la.rie . 32 de incendiul dill CUI' ul rasooalei . lk~
(numita a tfel pentru ca raz~ri1titii se raspindisera
pe uli] e strigtnd Nika: tnvinge I). In afara de
xistenta unei up ole, nu cunoastern :'l!ectul pe
are iI a eau in serolul al VI-lea partIle SU~~93 !'i arc all' his rir-ii
finLa Irina, I oarece edifi[lnta lr ina de la
Constantinopoi

leagan
92

ciul, dupa
e trecu e printr-un
nou incendiu in
564, a fost zrav deteriorat
de un violent cutrernur
de pamlnt,
in 0 tombrie
740, ~i re on truit
ub
Con tantin
al V -Iea Copronimu1.

J n schimb, Sflnta
ofia a
ramas inl'ii apI'oap
p de-a
intregul
pasLrata
sub aspectul ei din, ecolul a] VI-lea (if. 12, 13). Dupa
marturia
unui cronicar, Iustinian
a dorit 0 his rica a~a eum nu a mai fo t niciodata
de la
dam
incoace ~i cum nu va mai fi niciclnd
d -acum
inainte . A porun it zidirea ei Ind, lndata dupf
potolir a paimei iscato de l'8.sroaJa N ika, s-a
hotartt sa repare stricaciunile de pe urma inndiului ~i sa afirrne astfel dinaintea
poporului
0
puter
nelimitata,
ar lntelegea
nu-i mal fie
ontestata.
Lucrarile
au in eput inca din 23 f bruarie 532. Iustinian
chema doi arhitecti
nthemiu
din Tralles
(in Caria,
a tualul
oras
Aydin) ~i Isidor din Milet, ambii originari
lin
natolia
unde, de veacuri,
se pract i as
onlruirea
.upolelor ~i de unde au Iost recrutati
~i
Iucratorii isaurieni.
nt hernius ~i I idol' erau mai
mult dectt arhitoct i. Textele ] izantin
li califidi
drept
mechanikoi . au meclianopoioi - ingineri
urn am zice n i, oameni Iorrna] i dupii rlisciplinele acelei mechanike, C cuprind a 0 part
L oret!cu, geometric,
aritrnetica
a tronomie
~i fizi 'a,
1 0 parte
PI' 'Lica, artele 'on tru '\,iei, s helari i
~i pi turii. Anthemiu
~i 1 idol'
jut
.unoscut!
dealtfel amindoi
a maternuti
ieni (Intrucit matematicile grecesti au cnnt inuat ,'a Iie practicat
pin a la sfir.,iLul Irnperiului
Lizanlin
pe rind in
Occident ele au fost dat
uitarii).
Anthernius
!i('
tragea dintrfamilie de oameni d .:liin\a ~i I
lnsusi
scriseso tratate
~Liin~ifiee, printro
care
Paradoxurile mecanice, undo facu 0 dovada unei
cunoasteri
temeinice
a proprietatilor
locale ale
coni elor si a aplicarii lor in opf i a. hid r grupa
1n jurnl sau 0 ~coala unde : o manife: fa interes
ra~a de operele lui _ rhimede, iul r alteh- fati'i de
{'I 1 Ita
ur~i despre
fera ,i de pre
ilindru.
Sfinta Sofia de la
Constantinopol

94

9S

Lui i 'e datoreaza

un comentariu
asupra
unui
t.ratat Despre boui de Heron din Al xandria (care
a trait, dupa ctt
pare, la sflr itul secolului I e.n.).
Tot e) imaginase constructiile
car p rmiteau calcularea unghiurilor
diedre in orpurile solide regulate.
In sfil'~it, inventas
un compas pentru
a
desena parabolele.
Unul dintre elevii sai, care
tl numea marele maestru , adaugase la Elementele lui Euclide ultima parte a car~ii a XV-a,
unde se studiaza
poliedrii regulati Inscrisi. Iu tinian apela e deci la doi ingineri-rnatematicieni,
pricepu ti In problernelo
teoreLice
~i practice.
Con tructia a durat
eva mai rnult de cinci
ani. In ziua t.lrnosirii,
27 decernbrie
537, elnd
Iu tinian, ajuns Ia poarta cell. mare care punea
nartexul
in omunicare
cu nao ul, vazu monum ntul terminat,
uitlnd riguroa a eticheta imperial a, aleraa ptna la amvon
i striga:
Slavit
fie Dumn zeu
are m-a socotit
vrednic
de a
tnf'aptui
0 asemen
a opera.
Te-am
tnvins,
0,
Solomon I
Vazut
din af'ara, edificiul
pare cam greoi.
ea to. din pricina ca, a emenea constructiilor
boltite
din
poca romana,
exteriorul
nu 0 te
alt eva de it tnvelisul . cladirii. Cele patruzeci
de c ntraforturi
mici, care ineing baza cupolei
Hira tarnbur, 0 fac sa para mai turtita declt este
in realitate.
Impresia
de masivitate
e te sporita
~i m i mult
de contraforturile
puternice
care
proptesc Iatadel
nord ~i sud ~i care au fost supratnaltate
~i con olidate in decursul secolelor. Pentru a putea aprecia mai bine ansamblul, privitorul
trebuie
a, retraga attt ctt sa nu mai vada declt
impre ionanlul
joc al maselor.
Arcadele
mari
ar
e de fa~oaru pe Iatade
tnt caracteristice
pentru
ahitectura
constantinopolitana.
Trebuic
,i.1 patrunsi
in biserica
pentru
a te
irnti zguduit de marepa
i cutezanta
constru ~iei (il. 13). Planul a rama a ela al unei bazilici
cu trei na ve de partite de colonade, dar cupola,
in loc sa fj de bine de ran
uprapusa
spre ,L
unui tip de cladire care nu era faellt sa 0 pi-imeasca,
urn a fost
azul in s colul al V-lea,

domina suveran an amblul structurilor al carer

centru devine i carora le conlera 0 adeva~ata
unitate organic a (plan 20). Indata ce treci d~
usile ce due din n~t~x t.n ?a:ra .centrala., .0 V~Zl
cum se tnalta la cmcizeci l cmci d~ metri, afl~mlndu-si imperios pre.zen-t;adeasupra l~rbelor Iuminoase care tinesc din cele pa~ruze 1 de I re tr.e
care ii strapung baza. La st ~1 la vest este spnjinita de doua semi alote d~ acelasi di~metru,
proptite la rlndul lor de erm alotele r~dlale ..ale
niselor : doua la vest, ~ntruc~t wace~a dl? mijlo
este lnlocuita de usa irnperialji, l trei la est,
unde nisa mediana Iorrneaza absida. Anthemius
~i Isido;' au evitat astlel dezacordul care ar f!
putut rezulta din juxtapunerea
unei cup ole ~l
a unui acoperis pc sarpanta. Intregul tnvelis da
o impresie de unit.ate, semicalotele pryducind l.a
doua niveluri diferite efecte de armoruoa a. plenitudine, analoge cu plenitudinea cupolei cen~rale.
La exterior, la nord ~i ud, upola este ustinuta
de doua mari arcuri de de carcare, in care e
inscriu timpane strapunse de d.ona rlnduri de
ferestre ~i sprijinite pe doua etaje de arcade cu
coloane. Marile arcuri laterale n-ar fi putut suporta
sinzurc impingerile cupolei ~i a fo t nevoie sa.
se 1nta.reasca. Iiecare in exteri r prin cite doua
puternice contralorturi,
ridicaLe pe navele laterale. Ace tea dirij aza impingerile in alara, la
Iel ca i emicalotele de la est ~i de la ve t, printr-un intreg sistem de bolti in cruce, suprapuse
pe calote acoperind Lribunel~, ~i de .bol~i cu penetratie simple la parter. Prin Iolo irea exedrelor
cu coloane luate de la edificiile polilobe i octogonale, pentru a sprijini lateral cele doua ~ol~i
cu caleta de la est ~i vest, nava centrala prezinta
un plan radial, in interiorul de tip ~.azili al. Ea
constituia cadrul toau-al al cerernoniilor la care
participau patriarhul, imparatul ~i dregatorii de
la curte.
Emisfera cupolei, slerturile de sfera care. se
otajeaza . pre a 0 sprijini, triun~hiL1ril.e slerice
ale pandantivilor, cele patru arcuri man a ?aror
lillie e te reluata, in elevatie, in restetul niselor

96

97

sau in arcul porticurilor de pe colaterale, si, in

plan, in insa~i traseul exedrelor, sint tot atitea
elemente care atesta ca in mintea lui Anthemius
~i Isidor dainuia acea imaginatie geornetrica,
exceptional de bogata ~i de sensibila, care ti facu e
pe grecii din antichitate sa exceleze totodata in
matematica,
in arhitectura,
in sculptura ~i in
eramiciL Si in secolul al VI-lea e.n. exi ta aceeasi
facultate de a concepe liniile, supraletele ,i volumele, ~i de a Ie face sa joace in Imbinari simple,
coerenLe ~i armonioase, dar ea se aplica acum
la un simt al maretiei spatiului interior, mostenit
de la traditia imperiala rornana ~i tndeosebi de
la constructia
aIilor din terme.
In acelasi timp la SCinta Sofia s-a savir~it 0
revolutie care ne tndeparteaza
de arhitectur!l
antica,
u mai avem de-a face cu un paralelipiped de coloane i de ziduri purtind pri ma unui
acoperis, i cu 0 cupola care se sprijina pe ma~i
arcuri intinse intre sttlpi. E te ceea ce s-a numit
osatura-baldachin,
in care zidurile interioare ~i
coloanele, nemaiavind acum decit un rol secundar
in stabilitatea monumentului, vor avea mai tirziu tendinta sa dispara. In partea de jos, plnii
la punctul de pornire a pandantivilor,
zidurile
lipsesc: nu exista decit colonade purtind deaupra arcuri ; mai sus, ptna la baza cupolei, timpanele arcurilor de descarcare ~i semicalotel.~
niselor se ajureaza
u multiple ferestre. Stilpii
din colturi, care poarta cupola, se ascund in
colaterale ~i nu Iasa sa se vada decit muchiile
lor. Cupola ce domneste dea upra unei intinderi
de lumina pare nu atit ca se sprijina pe zidarie,
clt mai degraba ca este agatata de cer printr-un
lant de aur I), pentru a repeta fraza lui Procopius,
care si-a amintit poate aici de obiceiul sasanizilor
de a agata coroana de un Ian] de aur deasupra
capului regelui. Ca ~i la mozaicurile din acea
vreme ~i la fel ca la San Vitale, imbinarea dintre
splendoare ~i dematerializare ne smulge din universul no tru terestru pentru a ne darui sentimentul upranaturalului.
Sfinta Sofia este revelaLoare in privinta Bizantului prin faptul ca, deri-

vtnd din spiritul geometric al Greciei ~i beneficiind de cuceririle tehnicii din epoca romana,
ea exalta somptuozitatea unei puteri care se
credea de origine divina ~i ne introduce in lumea
spirituala a crestinismului. Cind intri sa te rogi
in Sfinta Sofia, scria Procopius, simti tndata ca
nu este un. lucru datorat puterii ~i mestesugului
omenes~, . Cl tnsa~i opera dumnezeirii; ~i sufletul
ce se ridica spre cer Intelege ca aici Dumnezeu
este foarte aproape ~i ca ti place sa sala~luiasca
in aceasta casa pe care singur si-a ales-o.
Constructia lui Anthemius ~i Isidor nu era
fara cusur. Contraforturile laterale ale arcurilor
de desc~care ar f~ trebuit sa fie mai aproape
de col~ur:ile.careul~ central, unde impingerile se
faceau sirntite mal ales in axul pandantivilor.
De . asemenea se pare ca, din pricina ritmului
rapid in care s-au executat lucrarile, mortarul
prea gros dintre caramizi n-a avut timp sa se
usuc.e indeajuns ~i edificiul s-a tasat pro t. In
Sfir~lt s-a produs ~i 0 tasare dilerita a temeliilor.
Zguduit de un violent cutremur
inca din
august 553, arcul care sustinea cupola spre est a
Cost ~i mai gray avariat de un nou seism, in decembrie 557, ~i s-a prabusit cinci luni mai tirziu
la 7 mai 558, tragtnd dupa el un intreg segment
al cupolei ~i 0 parte din marea semicalota de la
est. Evenimentul, socotit de rau augur, a tulburat intreg Imperiul. Anthemius ~i Isidor murisera intre timp, asa tnctt Iustinian a tncredintat
reco!lstruirea ~isericii ~ui Isidor cel Tinar, nepotul
celui de-al doilea arhitect, care, spre a diminua
impingerile cupolei, a tnaltat-o cu 6,25 m: se
stie ca, tntr-adevar, cu cit 0 cupola este mai
larga ~i lipsita de tambur, cu aUt impingerile
trag catre vid.
oua tirnosire a putut avea loc
la 23 decembrie 563, doi ani inaintea mortii lui
Iustinian. Aceasta noua cupola avea sa e surpe
tmpreuna cu semicalota de la vest in anul 989.
Sfinta Sofia presupunea prea multa ~tiin~a ~i
prea mari mijloace banesti pentru ca Incercari
Ill; fel ?e ambitioase sa se mai repete in Imperiu1
bizantin dupa moartea 1ui Iustinian.
devaratii

ei urma i ~i emuli nu se vor intilni decit in moscheele imperiale otomane de 1a Istanbul.

Bazilici
tirzii

Si temu1 cupolelor de la
Sfinta Sofia a fost imitat
in biserica Al-Adra din Hah
in Mesopotamia, unde nava a fost acoperita nu
de . 0 bol~a in leagan, traditionala in aceasta
regJ~me, ci de 0 cupola centrala flancata de doua
emicupole.
In secolul al VI-lea, constructorii s-au ~inut
ma~ aproape de .adevaratul plan bazilical, fara
a .mt~odu~a semicalote pe colonade care contrib~lsera sa-I. dea Sfintei Sofia aspectul sau deosebit. yom cita ca e::remple bazilica B din Filippi
(in limba turca Dlr~kler, c.oloanele ), a carei
cupola p~.e sa se Ii p.rabu~lt inca din timpul
constructiei, in al treilea patrar al secolului
al Vl-lea; bazilica din Pirdop (in Bulgaria) a
Carel parte. est. ~ fost in intregime darimata in
epoca postiustiniana pentru a fi refacuta cu
o. cupola; bi.serica din Kasr-ibn-Wardan, care
tmea probabil de palatul sefului militar care
c?man~a ap.~area limes-ului sirian ~i unde foloSlre~ .caraffilzilor int.r-o. ~ara i!1 care piatra era
L~adl~l~nala este un indiciu al influentei constantinopolitane. Pentn~ a sprijini impingerile cupolei
r-a generall~at Iolosirea pe colaterale a unor bolti
!n lea~an ~l a unor bolti in cruce. Cu aceeasi
mtentle, i~ seco1ul al VII-lea s-au intercalat
arcun mar! ir:tre stilpii care sustineau cupola:
in plan, hiserica a capatat aspectul unei cruei
care se inscrie in a~e1 7t rasturnat pe eare tl desenau eol~t~ral~le. ~l r:artexul. Cel mai adesea,
proscornidia ~l diaconiconul, care flaneau absida
entrala, !1u se mal afIa in prelungirea navelor
laterale, ci in Iata stilpilor de la est. Acesta a fost
p.l~~ul adoptat pentru prima hiseriea a minast,lrn C~ora de 1a marginsa ConstantinopoluJui
(Ir:temelat~ de partricianul Crispus sub domnia
l~l Heraclius, intre 610 ~i 620), Sfintul Clement
din Ancyra, noua biserica a Fecioarei ridicata
la Efes dupa ce orasul fusese distrus de Moavia
v

98

99

(aprox. 677) ~i bi erica Ad ormirii Maicii Dornnului de la mlna tirea intemeiata

d ciHngarul
Ia hint,la [iceea, spre alirsitul se olului al VTI-Iea
sau la inceputul secolului al VIII-lea. In .epu e
evolutia care avea sa duca la Lrium Iul hi ericii
in cru e grea a Inscrisa asupra bazilicii cu cupola.

noa tre, in ercurile evreiesti din Alexandria,

Filon expli ase ca. in Templul din Ierusalim
SfinLa-SfinLelor reprezenta lumea inteligihila, pe
cind
Iintul (naosul) ~i Pridvorul simbolizau
lum a nsibila, Folosind 0 expresic a patriarhului Gherrnan, bi erica e te erul pamlntean in
care Dumnezeu din cerul de us locuieste i e
preumbla . Aceste on, iderenLe VOl' influenta din
ce In ce mai mult alegerea ~i repartizarea
ubiecteJor infati~ate in hi eri i.

Bazilici cu cupola de un
tip deo iebit, cu 0 singura
nava , au fost construite in rmenia inca de . la
inceputul secolului al VI-lea.
rmind. ~ractI?a
obisnuita in aceasta ~ara, ele erau zidite din
piatra de talie. Amintim bisericile Ptghavank
sau Ptghni (intemeiata de Ianuil
matuni in
prima jumatate a secolului al
I-lea):
ogak~L
din Vagarsapat (secolul al H-lea), Smtul Grigore pe llnga minastir a J-J oromo , sau catedrala
din Thalia, zidita de Grigor Mamikonian (aprox.
662-685), unde pilastrii angajati in peretii laterali pentru a suporta cupola s-au tran format
in mici pereti de partitori determinind nise.
Armenia

ARHITECTURA PROFANA

*
SEMNIFICATIA

SIMBOLICA

A BISERICII

Speculatiile asupra simbolisticii au Iost foarte

aprinse sub Imperiul roman, in cercurile pagtne,
evreiesti i creatine. In acest ens avem 0 marturie din secolul al Il l-lea in prezenta haldachinului cu bolta tnstelata deasupra bazinului
baptismal de la Dura-Europos. Aceste preocupari
au luat un nou avint la bizantini. Ele se pot
urmari de la Eusebiu i Grigorie din ysa (335 394), la pseudo-Dionisie
reopagitul (Ia in eputul secolului al VI-lea) i ptna la Maxim Marturisitorul
(580-662)
~i patriarhul
herma!!
( 633 - 733). Edificiul destinat cultului era p~l:
vit ca un microcosmos asemanator
Imparatiei
cerurilor. Cupola,
socotita simbol al cerului,
domina naosul, figura a lumii pamlntene i vizibile, el tnsusi luminat ~i orientat catre al tar ~
reflex al lumii inteligibile. La inceputul
eret

Con Lanlin I~l construi 'c

noua capital a pe un promonLoriu de unde, ca ~i la
Roma, se puteau vedea, cu oarecare bunavointa,
sapte coline. EI 0 inze tra. cu eel putin doua piete
mari u porticuri, dupa 0 formula pe care lumea
romana 0 imprumuLase de la Orientul elenistic.
na, piUrata, numita Augusteon, in cinstea August i Elena, mama irnparatului,
era de fapt 0
Infrumusetare
,i 0 extindere adusa Tetrastoonului amenaj at de Septimiu-Sever
in Bizantul
roman: Insusi numele de Tetrastoon arata Iimpeds
ca exista e inainte 0 agora tnconjurata de patru
porticuri. Cealalta piata, ituata la vest de precedenLa, primi e, dupa traditia imperiala, numele
constructorului
au - Forum Constatuini. Ea era
de tip oriental, cu doua colonade arenite care
desenau 0 elipsa, ca la forul din Gerasa. Urrnasii
lui Con tantin, Teodosie eel fare, Arcadiu, Teodo ie al l l-lea, au construit in noile eartiere ale
orasului ce e dezvolta spre vest alte foruri care
par sa fi fost, dupa tipul eel mai des intilnit,
patrulatere
inconjurate
de colonade: Constantinopolul va numara eel putin sase sau sapte
piete publice importante.
Constantin marginise
cu porticuri ~i principalele strazi ale Romei Noi,
dupa modelul a ceea ce se realizase pe largile
artere ale marilor erase din Siria ~i din Anatolia
in epoca imperials romana. _ spectul elimatului
Urbani mul la
Constantinopol

100

101

va face ca aceasta formula sa se mentina in lum a

bizantina. Renasterea italiana va prelua, in ace t
domeniu, mostenirea Bizantului.
Spre deosebire de rnulte erase intemeiate 1n
epoca eleni tico-romana, Constantinopolul n-a fost
construit dupa un plan ortogonal. Traseul strazilor s-a modelat dupa relieful terenului. Marile
straz! longitudinale, care legau forurile Intre ele,
e indreptau de la e t pre vest urrnlnd liniil
coamelor colinelor sau adincimea depre iunilor.
Strazile transversale, ade ea previizute cu scari
cu balustrade, Ie uneau fara a fi paralele. Pentru
construirea caselor, bisericilor ~i alter monumente
a fost nevoie sa se amenajeze numeroase terase,
ale carer ziduri de temelie s-au pastrat uneori
pina in zilele noastre.
De asemenea s-au ladit edificiile civile i relizioase strins legate de existenta unei capitale
romane : doua Senate, unul la nord de Forul
lui Constantin, celalalt la est de Augusteon; un
Capitoliu care, potrivit tnclinarii lui Constantin
spre sincretism, purta in virful sau 0 cru e. Hipodromul, inceput de Septimiu-Sever, a fost extins
~i Infrumusetat de Constantin. Mai existau doua
sau trei bazilici civile i un octogon prevazut
cu pasaje boltite care, tmpreuna u bazilica Invecinata, adapostea sediul primei Universitati din
Constantinopol: vorn regasi aici, inca de la tnceputurile arhitecturii profane din Con tantinopol,
aceasta juxtapunere a bazilicii i a octogonului,
care s-a urmarit ade ea i la edificiile religioase.
Ca ~i Diocletian la Antiohia,
ca i Galeriu la Salonic,
Constantin a ridicat palatul imperial In apropiere de hipodrom. Traditia
spune ca, pentru a-i ublinia caracterul sacru,
el ar fi tnlocuit portretul traditional al suveranului, asezat deasupra porjii de bronz de la intrarea
principala, cu imaginea lui Hristo .
Locul unde se ridica palatul Iiind astazi ocupat
de moscheea sultanului Ahmet, cu dependintele
sale, ~i de cartierele moderne in ontinua expan-

siune, nu exista decit putine sanae de a se de coperi vestigii importante prin executarea unor
apaturi sistematice. Aproape toti lmparatii, de
la Con t~n~in la ichifor Focas (963-969) ~i la
Joan Tzimi kes (969-976), au pus sa se ridice
noi . onstructii: .. ill de fe ti'-itii~j, apartamente
part! ulare! paVlhoan~ de a~rement, biserici ~i
capele. Prin omplexitatea ~l rasptndirea cladirilor, curtilor ~i gradinilor, Iarele Palat prefigura
mai degraba Kremlinul ~i Seraiul dectt palatul
de la Versailles. Insusi marele numar al bisericilor
i capelelor cuprin e in incinta prevestea resedinta ~arilor. Dar, prin fastul sau, Marele Palat
dep~ea tot ce ~ urmat dupa e1. Inceplnd de la
fir~ltul secolului al Xl-Iea el a fost tot mai mult
neglijat in favoarea resedintei din Blacherne.
apaturile arata ca anumite par~i devenisera
depozite de gunoaie inca In a doua jumatatc a
secolului al XII-lea. Si cind Mahomet al II-lea
Cuceritorul vizita ruinele, incarcate in mintea
lui de prestigioase amintiri, nu se putu staptni
sa recite versurile arabe: ( Bufnita bate darabana
sub bolta din Afrasiab, paianjenul trage perdelele
in palatul Imparatului. )}
Principalele elemente ale Marelui Palat anterioaz:e secolului al VIII-lea, erau: Chalice (un
vestibul monumental, numit astfel fie din cauza
portii de bronz de la intrare, fie din cauza tiglelor
de bronz aurit care 11 acopereau);
Tribunalul
nouiisp~ezece paturi (sala de receptie, unde,
pe Iiecare dill cele nouasprezece paturi de banhet, puteau sa . tea - dupa moda antica - cite
dois'p~ezece convivi) ; Daph!l-e (al carui nume putea
vem he de la prezenta unei statui a acestei nimfe
fie de la coroanele de laur pe care irnparatul l~
tmpartea aici senatorilor in prima zi a lunii
ianuarie) ; Chrysotriclinium (sala a tronului octogonala, acoperita cu 0 cupola avind saisprezecs
ferestre ~i inconjurata de opt nise absidate; aici
imparatul sedea pe tron, in absida rasariteana
a carer conca era decorata cu un mozaic und
la fel ca in numeroase biserici, era reprezentat
Ilri Los asezat pe un tron); Magnaura (0 sala de

=.

Palatul
im perial

102

103

audiontc
de lip bazilical,
ClI
uei nave, unde
tronul lmparatului
em asezat in ab ida). Principalele planuri f 10 .ite ai i rau acel asi pe care
arhite tura religion, a Ie im prurnuta e Ie In arla
irnpcriala din epoca rornana. Fcnomcnul
c te cu
aUt mai usor de explicat
u clt bizantinii
oncepeau liturghia
imp ri~la ~i ,liturghia
~eziaslicii
dupa a ela;i model ~I cu It, pentru 01, tot
e
venea in legatura
u Palatul
sacru i unde
e
de fa urau cer moniile cultului imperial,
apata
valoare r Iigioasa. Marel
palaL avea ~i instalatii sportive:
flira, ind,oiala un hil?odr ~ acop~l'iL ~i ar I T:ykamsterwn
on truit de I'eodosi
al l l-lca, und e curtanii jueau (' polo , jo
adus
din P rsia (lnsusi numele ac Lui stadion v.enea
de la cuvlntul
p r 'an tu-gan care desemna jocul
numit de englezi polo pe iarba I).
,
Sapaturile
electuate in partea
de raSaI'lt a
moscheii sultanului
Ahmet de Walke!' Trust) de
la
niversitatea
din Saint-Andrew
au
co la
iveala, din LoL acesL omplexy o eurte cu p ristil
care prin intermediul
unei an ticamere, dadea in
part~a de sud spre 0 'ala cu absida. In starea
actuala a docurnentatiei
de care dispunem
este
preferabil
sa lasam toate a e tea far a a Ie da
vreun nume.

sa

si multe alte
lmpal'u\i sau
rnembrii Iamiliei lor, la ContanLinopol
~i in .uburhia
sa europeana
sau
a iatica, d parte de orice agita]i
urbana.
~el
slujeau ca resedinta de vara au ca pop.a uri d
vinatoare. Pretutindeni
s-a cautat
sau iIacerea
gu tului pentru
confort,
pentru
pHi eril
vietii
,.i ale luxului.
Alte palate
imperiale

Mai

Lanlin a construit
mai mulle. Cel din care a mai
1'5ma.' un tron on ce ll'abaLe Istanbulul
modern
Inl.r e a t I' ia ~i a ) atra celina pe 0 lungime de
p sto GOO J metri a fost con lruit de
alen
in 36 : cele d un ctaje de arcade puterni e, care
aLing inaltimea
de 26,50 m, lnt de ajun
a ne
aminteasca,
prin a ernanar a cu Pont du Gard
au cu apeductul
din egovia, ca cetatea Constantinopol a fo t la origino un oras roman.
pre a
face rata eventualelor
asedii
au secetei din tirnpul verii, apa era a umulata
in cisLerne particulare si publi e, uneori de coperite, dar eel mai
ade ea in hi o, Ioarte judicios repartizate
In diferite zone ale ora ului. Doua dintre
ele mai ve tite sint Yerebatan
Serai (Palatul
cufundal),
uno cut a ~i ub numele
de Cisterna
Basilica,
de pre care
e crede
a ar fi fost construita
de
Constantin,
dar are a fo t:, u iguranta refacllLi'i
de III tinian In curt.ea Bazilicii unde l.,i aveau
ediul Universitatea,
pre urn ~i Binbirdirek
(Cele
o mie ,.i una d coloane), dupa toate aparenj elo
cisterna zisa a lui Philoxenus,
care pare
dateze
din secolul al VI-lea. Ace te cisterna, de dirneniuni impresionante,
dovede codata
mai mult
cutezanta
~i maiestria
con truclorilor
bizantini.

exi tau

palate, pentru

0 ceLal am d Intin a ~i
de populata
cum era Constantinopolul
trebuia
a fie
alirnentata
din abundenta
cu apa.
nca de pe
vremea lui Hadrian
se con. truise la Bizant, din
porunca
impiil'atulni,
un prim ap dur-t , ConApeducte

\i

cisterne

104

2. PICTURA MONUMENTALA

Pictura - ~i tndeosebi
mozaicul - constituie
expresia majora a geniului artei bizantine. Dar
este bine sa deosebim mozaicul pavimentar, facut
in principal din cuburi de marmura si pietre
colorate, care reprezinta 0 supravietuire a tehnicii elenistico-romane, de mozaicul parietal, alcatuit din cuburi de sticla colorata prin adaugarea
unor oxizi metalici sau a unor Ioite de aur sau
de argint.
cest nou procedeu avea sa deschida
viitorul picturii bizantine.

MOZAICUL PAVIMENTAR

Pavimentul de mozaic a fost cunoscut in Grecia

clasica, inca din secolul al V-lea inaintea erei
noa tre. Practicat mai cu seama in epoca elenistica, el s-a raspindit in intreg Imperiul roman,
din sia ~i din Africa pina in Bretania ~i pe meleagurile germanice. EI a trecut chiar peste granitele
imp riului, de pilda in Persia, la Blsapur, unde
au lucrat mozaicarii din Antiohia pe care Sapur
I i-a adus in acest oras atunci cind l-a cucerit
in 252. Bizantinii Ii ramasera credinciosi pin a
pre sfir~itul secolului al VII-lea, in ce priveste
decorarea pardoselii anumitor resedinte i?i chiar
biscrici. Peristilul Marelui Palat imperial de In.
ConsLantinopol, scos la lumina la sud de mos-

106

107

c~eea sultanului Ahmet, a fosL bogat Impodobit cu aseme~ea m.ozaicuri, .Ia 0 data incerta pe
ca.re, arheol.ogll 0 itueaza Iie in timpul domniei
Ill! I'eodosie al l l-lea (408-450)
fie in vremea
lui Iustinian al II-lea (685-695). In interiorul
unor panouri lungi, tivite cu panglici ~i eu ghirlande de frunze de acant intre care se inscriu
ma~ti umane, pasari ~i fru te, subiectele se suprap.un in ~rei regi tre, in frizli, pe fond alb (il. 14
fit 14 bis),
Se intilnesc clteva teme mitologice
(Belerofon lupttndu- e cu Himera un alai dion~ iac, nimfe ~i grifoni), numero~ e scene din
viata cimpenea ca, episoade de vtnatoare
incaiera.ri intre animale ~i 0 cursa cu cercul i~ hipodrom. A?est.e mo~aicuri ~in de traditia anLica
n~ nU~a1 prm subiectele lor, ci ~i prin libertatea
miscarilor, eleganta desenului, simtul volumelor
prospe~.imea ~i gingasia coloritului, gu lul pi torescului. Ele slnt lnvaluite intr-o atmosfera poeLicli, de un foarte pro~un~at cara tel' greces , care
ontrasteaza
cu realismul rural al mozaicurilor
din Afri a de nord. Se poate vedea in ele 0 manifestare a O'~stullli clasi izant, ri'imas foarte viu
la Con tantmopol.
Din fericire, Ia nliohia s-a putut urmari evolutia pardoselilor de mozaic de la inceputul erei
noastre ptna in secolul al VI -lea, Stilul lor este
mai putin pur decit al acelora de la Constantinopol ~i coloritul mai putin bogat. In secolul
n.l -lea aici -a Iacut simtiLa influenta sasanida
- fara tndoiala prin intermediul tesaturilor - ln
iconograf~a cenclor de vinatoare '~i in adoptarea
unor motive cum ar Ii animalele cu gitul impodobit cu panglici.
Subiectele clmpenesti cu care sint decorate
vilele marilor proprietati rurale se regasesc la
pavimentele hisericilor, mai ales in Palestina
unde sint ~enite sa. evoce Pamintul, mosia lui
Du~neze?, ~l uneori insiruirea lunilor ~i a anotimpurilor, simbol al ordinii lumii. Caracterul idili
al acestor reprezentari deriva din traditia alexandrina,

PICTURA
PICTURA

MURALA
RELIGIOASA

Grecii recursesera, mai adesea deciL se crede de

obi ei, la picl.urii pen tru a decora in interior cu
cene religioa e zidurile edificiilor lor sacre: ad evaratul Theseion
sanctuarul
Dioscurilor
ErechLeionul, lemplul lui Dyoni '0 EleuLhereu
de la
Atena, tamplul lui Zeu
din Olimpia,
tholosul
din Epidaur au fo t astfel 1mpodobite,
dupa marLuria unor texte. Pictura
capatase intlietate
in
epoca olenistica ~i fuse e din belsug Iolosita de
lumea romana in copuri religioa e sau prolan .
Crestinii recur esera la ea penLru a acoperi peretii catacombelor,
sau chiar ai bisericilor,
cum
e Le cazul la DUI'a.
Dupa triumful
religiei lor, ei au intr prin
~j
in ace L domeniu,
ca ~i in arhitectura,
feluriLe
experierite in care se refle ta bogatia
trecutului
ai carer mostenitori
erau, precum ~i incertitudinile lor in privinta programelor
ce trebuiau
aplicaLe. Unii so oteau ca era nimerit sa o continue
decorarea peretilor bisericilor,
ca ~i a pavimentelor, cu ubiecte pur profane,
poate eu intentia
de a evo a buouriile
paradiziace.
0 descriere
a
bisericilor din Gaza (in Palestina),
datorata
roterului 1Ioricius (se olul al VI -lea), ne arata a la
bi erica Sflntul Stefan s-a reprezentat
pc peretii
navelor laterale
Nilul marginit
de pajisti populale
u animale. La bi erica Sfintul Serghie, 1n
ab idele nord ~i sud, erau figurate livezi de meri,
peri, rodii printre
care zbUl'ataceau
pasari.
In
decor executat
in acelasi spirit s-a pastrat
po
arhivoltele
arcadelor din bi rica Fe ioarei
cheiropoieto
de la Salonic (secolul al
-lea), unde
zhirlande de Ilori ~i ciorchini de fructe se revarsa
din va e de un alba tru inchis pe fond de aur, pe
clnd pa ari ~i serpi se in, criu in 0 togoane;
doar
ici i colo Ite 0 cruce tnscrisa lntr-un
ere ne
arnin teste ca ne aflam lntr-un
edificiu crestin.
Dintr-un fragment
din Viata
fintului Stefan eel
TinaI' (Migne,
Patrologia Graeca, voJ. 100, eel.

108

1113), pare 'a reiasii

U bisericile de 1a Con tantinopol
anterioare
rizei iconoclasts
aveau un
decor pictat
uprinzind
reprezentari
de arbori,
pa ari, animale
,i chiar
cene satanice : de
urse de cai, de vinatoare,
de teatru ~i de jocuri
din hipodrom.
In a aceasta practi ii Ie punea unora probleme
de constiinta,
0 scri oare a sfintului
il, catre
'fir~itul secolului al J -lea, ne-a pastrat amintirea
ace tor friimlntari.
n inalt magi trat, eparhul
Olympiodor,
ii scrise e pentru
a-l intreba
daca
se cuvenea
a e infa1i~eze scene de vinatoare
~i de pe uit doar pentru placerea ochilor in
interiorul
unei hi eri i pe care 0 cLiLOI'i . 'il ii
rasp un e ca ar fi un lucru copilaresc ,i ne erios .
II sfalui sa picteze imaginea crucii in absida
i,
de 0 parte ~i de alta a naosului, scene luate din
echiul ~i din
oul To lament (/pentru ca ne, tiutorii de carte, ce nu pot ceti Sfinta Seriptura,
sa invete, privindu-le,
faptele bune ale celor care
l-au slujit cu credinta
pe Dumnezeu
~i sa fie
tndemnati sa imite aceasta nobila purtare care
i-a facut
ii prefere eerul pamtntului
~i lucrurilg
nevazute
lucrurilor
vazute . Aeea ta a Iost doc-]
Lrina pe care au aparat-o
ei tr i IDaI'i dascali
~i ierarhi ai bi: ricii orientale,
prof'und patrunsi
de elenism,
Vasile
din Cezare a, Grigore din
azianz .i Grigore din
y a: pentru ei decorul
figurat
din biserici trebuia
a-i instruia 'ca pc
crsdinoiosi prin ilustrarea
Sfintei Scripturi. AceasLa doctrinii a iesit biruitoare
pina la urrna trnpoLriva acelora care, ca Eu ebiu din Cesareea (267340) ~i, mai tlrziu, Epifan, episcop de Salamina,
in Cipru (367 -440), rama eserii credincios i intranigentei vremurilor
d tnceput ~i vedeau in reprezenLarea lui IIri to , a Fecioarei,
a ingerilor
~i
a Iintilor, 0 supravietuire
a practicilor
idolatriei
si, in acelasi timp, 0 blasfematorie
zeificare a
omului. Propunind
pi Lorilor aceste subie to extrase din Scriptura,
care trezeau un adtnc I'asune!
in ensibilitatea
lor si, totodata, in aceea a sp etatorilor, Bi eri a a ontribuit la nasterea unui nou
109 til P
care de igur 11 Iavorizasera
pref'aceril

intervenito in arLii in secolul al III-lea, dar care

poate, nu soar fi cristalizat daca soar fi rarna l~
temele decorative preluate de la pagtni m.
1. MOZAICUL
Originile
mozaicului
parietal

Pentru pictura murala hizantinii dispuneau de doua

Lehni i: mozaicul din bua\ i de sti Iii colorata si
fresca. Primul pare a fi fo t inventat la Rom'a
catre. mijlocul secolului I t.e.n. pentru decorarea
peretilor grotelor artif'iciale consa rat
Muzelor
(de unde ~i numele sau) au
imfelor. El avea
drept sc?~ a..acce~tueze prin propria sa lipir
ef~~Lele Irlzarn aper. A tfel, curlnd incepu sa fie
utilizat, inca de prin secolul I e.n. la fintini
l?i pe boltile saIilor termelor. Farrnecul exercitat
de scinteierea lui a facut sa fie folo it ~i in mausolee ~i in edificiile religioa e unde e adunau eredinciosii: mozaicul a fo t intrebuintat
in acele
mi!h,:aea si in bB:zili a inchinata
ult~lui luper al
(sffrsitul secolului al III-lea), de c perita la Roma
in 1613. El se. adap.ta perfect la supraletcle CODcave ale holtilor ~l ale cupolel r. Crestinii au
recurs 1a e1 spre a-si tmpodobi mormintele inca
tnaintea epocii lui Constantin. Mausoleul f~miliei
Iulia de la Vatican ne-a pastrat un incunabul
al mozaicului crestin, din jurul anului 250: pe
lunete se pot vedea povestea Iui Iona, Pe cuitorul
de suflete ~i Bunul pastor, iar pe bolta, Hri tosHelios.
Dar numai Biserica biruitoare a oferit ace tei
tehnici toti sortii de izblnda.
Estetica
mozaicului
bizantin

Cuburile de
\,icla colorata, absorbind ~i reflecttnd lumina, face au sa scinteieze culorile cu 0 straIucire
pe care nu 0 aveau pietrele opace ale mozaicului
pavimentar.
Bisericile deveneau - nu asa cum
s-a sp~s.-:- ~0~eniu1 noptii ~i al obscuritatii, ci
al lummn divine pe care sfintul Pavel ~i Plotin
o celebrasera dupa Platon ~i Psalmist. Somptuozi-

110

tatea materiei ~i a coloritului generau simtamtntul

maretiei aupraomenesti.
Prin efectele sale de
Iulgerari somptuoase de lumina ~i in acelasi timp
prin simplificarea desenului pe care 0 implica,
mozaicul era materia adecvata dezvoltarii stilului
de care avea nevoie inflorirea religiei creatine lntr-o
societate imperiala. Mozaicul exclude in principiu
degradeurile
~i clarobscurul,
deoarece fiecare
cubulet Iormeaza un ton local incastrat in suportul
de mortar ~i nu se poate contopi cu eel de alaturi.
Dimpotriva, el Iavorizeaza reprezentarea figurilor
cu doua dimensiuni, Intr-un spatiu fara adtncime.
Mozaicurile renascentiste din San farco de la
Venetia ~i din San Pietro de la Roma arata cum
aceasta tehnica i~i pierde orice for~a expresiva
cind incal a exigentele care ii sint proprii spre
a lncer a a rivalizeze cu pictura executata
u
pcnsula.
Mozaicul raspundea doci cerintelor unei arte
are avea misiunea de a evoca esentele spiritua1e
prin mijlo irea unor reprezentiiri figurative ~i
care, pentru aceasta, trebuia sa obtina forme
purificate de tot ceea ce ar fi putut aminti tndeaproape materia carnala ~i paminteana.
Intr-adevar, arta crestina tintea spre cu totul
alte s opuri decit arta pagtna. Fara tndoiala
aceasta din urma fusese mai profund religioasa
in inspiratia sa decit s-a spu uneori. Scopul sau
principal nu a fost, in operele majore, sa placa
pur ~i simplu pectatorului, ci sa aduca prinos
zeilor si, in acelasi timp, maretiei ceta.~ii. Cu
toate acestea, in civilizatia Greciei clasice, in
care oamenii si-i tnchipuiau pe zei asemenea lor
~i in care ratiunea e straduise sa patrunda tainelc
.. tructurii lumii, arta se consacrase studiului datelor vietii lor reale pre a le ridica la suprema
treapta de Irumusete armonioasa sau de pitoresc atragator. Arta elenistica ~i arta rornana,
mergind pe acest faga~, excelasera in redarea
aparentelor ~i a iluziei spatiale. Totusi, in secolul al III-lea e.n., criza profunda prin care a
tre ut Imperiul ~i presiunea paturilor populare
111 ~i rurale au avut drept consecinta
nu numai 0

decadere a mestesugului, dar si mai mult in a 0

schiI~bare in .estetiea ce a ~dus dupa sine 0
r~act~e i.mpotnva excesului perf'ectiunii
formale
~l rem atms in epoca Antoninilor:
0 miscare aseman~toare a ridi.cat in~regul nos~ru seeol XX impotriva academismului secolului al XIX-lea. Filozoful Plotin, care a talmacit atit de bine Iramtntarile epoeii sale, arata ca ochiului trupeso r
ar trebui sa-i fie substituit ochiuJ Iauntric .
~i ca viziunea inteleotuala , depasind nu numai
datele simturilor, ci ~i gindirea discursiva rationala, ingi'iduia, prin entuziasm si uitare de sine
sa se atinga extazuJ ce perrnitea contemplare~
in~fabila ~i ind.escrip~tibila a Fiinfei. Asa cum
reiese foarte bme din patrunsatoarele
analize
asupra esteticii din aceasta vreme Iacute de
R. Bianchi Bandinelli,
onceptiei despre arta ca
o techne, un mestesug ~i 0 stiinta
in stare sa
redea realitatea obiectiva, i-a 'urmat' aceea despre
arta ca opera a revelatiei, apartintnd lumii transcendentei. Plotin ~i di cipolul sau Porfiriu ne-au
pastrat de asemenea amintirea acelui pesimism
e cuprinsese pe atunci societatea rom ana. POl'Iiriu Insusi n-a ajuns oare in pragul sinuciderii?
In c?nt~ast cu ide.alul de Irumusete atletica ~i
de vitalitate cucerrtoare care tnsufletise
Grecia
clasica, Plotin
a exaltat
virtute a maladiei
~i a suf'erintei care, facindu-I pe om constient
de slabiciunea trupului sau, n tndeamna sa-~i
cultive viata spirituala. Crestiniemul. a venit sa
aline aceste nelinisti ~i sa dea 0 hrana acestor
aspiratii catre misticism ~i ascetism. Pe cind anticii
au avut tendinta de a intelectualiza ~i au urmarit
a placa , bizantinii
au tins catre spiritualitate ~i catre emotie. Ei au prefacut in til f'lemente - ca frontalitatea sau imobilitatea - care
Iusesers, nu 0 data, efectul sttngaciei in artele
populare sau provineiale. Prin ruptura cu "aeademismul" ~i iluzionismul antic ~i prin izbinda viziunii interioare, art a lor vesteste art a timpului
nostru, dar cu aceasta profunda deosebire ea in
loc sa lase creatorului cea mai deplina libertate ea
li pretindea un anumit c nformism fa~a de proto-

tipuri
niunea

s cotea 0 necesiLaLe fundam ntala cornuintre arti l ~i public.

In sflrsit, renunrlnd sub imperiul exizentelor
tehnicii sale proprii la perspectiva fresccl.or' ele~listic~ ~i romane are spargca peretele, mozaicul bizantin a creat 0 pictura cu adevarat monumentala care,
in~egra spatiului ediliciilor pe
are le impodobea ~I care respecta 1inii1e arhiLeeturii, Credinciosul
are patrundea in hiseri a e
pomen a in miezul unui mediu omogen, unde
f?ndul luminos de aur al mozaicurilor potenta
simtamlntul de dilatare ~i dematerializare.
umai 0 parte din mozaicurile din epoca paleocrestind a ajuns pina la noi. Cele din hiseri ile
de la Alexandria, de la nLiohia, din Palestina
si chiar de la Constantinopol, execuLate Inainte
de Sftnta Sofia ridicata de Iu tinian, au disparut
odata 'u monumentele pe care Ie decorau. Salonic, Ravenna ~i Roma sint singurele erase in
care s-au pa trat unele mozaicuri apartinind
mai
multor ecole. Orictt de mare ar fi fost Iavoarea
de care se bucura, mozaicul era costisitor ~i presupunea participarea unor artisti specializati. Bi, ericile in care a fost folosit au ramas 0 minori tate
in ansamblul lumii bizantine si, de cele mai
multe ori, au Iost acelea care au putut beneficia
cle darnieia
trnparatilor,
principilor, papilor si
dre atorilor biseri ii sau alter mari personaje.
Jar decorul e reducea ade ea la zona altarului.
In sflr~it, multe dintre Iragmentele are au supravietuit slnt nesigur datate, Atunci cind lip e c
datele IiI erar
au epigralice despre istoria monumenLului ~i a decoratiei sale, este adesea anevoios
sa se stahileasca 0 cronologie precisa, bazata
pe riterii stilistice, persistenta anumitor
formule putin I i'\ se dnt oreze imitarii unor modeJe
anLice.
~j

S{Enlul Gheorghe de
la Salonic

112

113

Din aceasta pricina datarea

mozaicurilor bisericii Sllntului Gheorghe de la alonic Iluctueaza intre sfirsitul ecolului al IV-lea
~i inceputul
e olului aI' I-lea, ajungind uneori

ptna in sccolul al VIII-lea.

Ipoteza
ea mai
aproape de adevar pare sa fie ca ele au fost executate atunci cind acest mausoleu imperial de pe
vremea Iui Galeriu a Iost prelacut in biserica
sub Teodosie I (379-395). Ele aveau drept scop
sa preamareasca Puterea lui Dumnezeu (Dynamis), careia ti era consacrat edificiul. Urmele
reperate in tencuiala i ce a mai ramas din mozaicuri au permis sa se vada ca in centrul cupolei
Iusese reprezontat Hristos ca biruitor, ridictnd
mina dreapta i cu stinga tinind crucea, in centrul unui medalion tivit cu stele, ghirland e i
un curcubeu sustinut de patru ingeri. Intr-o
zona concentrica, peste cincisprezece personajc
- apostoli ~i prooroci - din care nu s-au mai
pastrat decit picioareIe, Iusesera infa~ia~i tntr-un
peisaj paradiziac. In sftrsit, zona urmatoare, destul de bine pastcata, care ocupa toata baza cupolei, era alcatuitii din mari panouri cu fond de
am. Sfinti martiri ai bisericii rasaritene, tineri
i imberbi (il. 16) sau virstnici i cu barba se
lnsiruie frontal in traditionala atitudine de oranti,
cu miinile ridicate, dinaintea unor constructii cu
etaje, impodobite
cu frontispicii triunghiulare,
Irlnte sau arcuite, cu nise cu conca i cu pavilioane
irculare. Aceste constructii Iusesera dispuse in
asa fel Inclt sa evoce absidele bisericilor flancate
de navele laterale i precedate de un altar deasupra caruia se ridica un baldachin. Putem vedea
aici aplicarea la un subiect crestin a unor fundaluri de arhitecturi fantastice, foarte frecvente in
picturile apartinind
asa-numitelor
stiluri al
doilea i al patrulea , din casele de la Pompei,
Herculanum i Boscoreale i care derivau ele
lnsele din decorurile teatrelor elenistice. Figurile
martirilor stnt remarcabile prin frumusetea lor
armonioasa, totodata vie i solemna. Mai jos,
boltile niselor au fost decorate cu pasari i fructc
intr-un clmp de rozete, sau in interiorul unor
casete realizate in desen; aceste motive, care s-ar
putea sa fi fost imprumutate
de la ~esatmile
sasanide,
slujesc la evocarea vietii paradiziace.

I1osios Daoid de
la Salonic

Tot Ia Salonic, in biserica

numita in
Evul Mediu
Hosios David sau Hristos
Latom dar care atunci clnd a fost construita
in sec~lul al V ~lea a fost probabil tnchinata
proorocului Zaharia; conca absidei ~ste ocupata
de 0 teofanie, contemporana cu prima etapa a
edificiului (il. 15): Hristos apare ae~at pe ':In
urcubeu, inconjurat de aureola, tntre simbolurile
celor patru evanghelisti. Ttnar, fara barba, Invesmlntat in pu;pura, asa cum trebuie sa fie
Staptnul lumii, el ridica mtna dreapta dupa
gestul oratorului antic i ~ine in mlna stinga un
po lumen deslasurat, cu un text inspirat din doua
versete ale Iui Isaia (XXV, 9-10). Dedesubt,
un dimb din care izvorasc cele patru flUVll.
ale Raiului este inconjurat de riul Iordan. Identitatea celor doua personaje care incadreaza .scen~
este nesigura: cel din stinga sta mCOVOl.at l
tine amtndoua mlinile ridicate in semn de rmrare ;
eel din dreapta este asezat intr-o a~itudine mai
calma. Despre primul s-~ c:ezut m~ degraba ca
ar Ii Iezechiel i nu Isaia, la~ al doilea ~vacum
au Zaharia patronul capelei, Cornparatia intre
acest mozai~ i acela din biserica S~ta Pudenziana de Ia Roma (inceputul secolului al V-Ie~)
arat.a in ce fel Rasaritul bizantin ~i Apusul latin
au elaborat imagini deosebite ale maretiei divine,
care reprezenta i intr-o parte i in cealalta te~a
privilegiata a absidei. La .Roma! ~ntr-o compoz.ItIe
foarte rationala, al carui clasicism era admirat
de Poussin Hristos este inHi~iat tronlnd intre
apostoli, t~todata ca un filoz~f i~tre discipolii
sai i ca un Imparat intre demnitarii de la curtea
sa pe un fundal de arhitectura in care monum~ntele lerusalimului
pamtntean
simbolizeaza
Ierusalimul ceresc: mintea omeneasca ii imagineaza lumea de dincolo pornind de la datel~
terestre pe care Ie tnnobileaza u:mind aceea~l
cale ca i idealismul clasic. Dimpotriva, la Salonic
subiectele slnt extrase din descrierile lasate de
vizionari in Vechiul Testament
(Iezechiel i
Isaia) i in Apocalipsa. Dar chipul lui Hristos
v

114

115

mai pa'treaza
in a eva din prospotimoa
si
Iarrne ul modelelo~' elenistice. ToLu~i el capataL
un aer nou de gravitate concentrat.a, pur hizantina,
care ne ind earnna a credem ca este yorba de pre
0, opera mai recenta
decit Bunul Pastor din preIin iul mausoleu al Gallei Placidia de la Ravenna
11
are se inrudeste ub mai multe aspe to.
'

r n ace t edi fi ill, ridicat de

Galla Placidia in cur ul celui
Ravenna
de-al doilea patrar din secolul al V-lea, pe latura ud
a nartexului bisericii
finlei Cruci, mozai mile
cu fond ~~bastru-inclis inviorat de reflexe galbui
au azu~ll ocupa to~te supraf'etele
urbe : bolti,
lunate ~I cal?te. Subiectele pe are Ie infa~i~eaza
sint Insulletite de acel spirit triumlator
care
aract~riz~se 0 buna parte din arta imperiala
romaI'!-a ~I de care s-a lasat patrunsa
i Biserica
atunc~ cind a birui,t zeii neadevarati.
In centrul
calotei, 0 cruce latma aurita, irnazine a Invierii
str~luce~te in mijIocul unui er de noapLe pe car~
sclipesc :vreo opt sute de stele. Pe pandantivi
sl,mbolu,rIle inarlp~te ale Evanghelistilor se inal~a
din ~orl invirs~a~l cu galben ~i verde. Cele patru
laturi ale turlei, incununate de cite 0 e cochilie &
sau con?a desenata in mozaic, apar ca echivalentele picturale ale niselor din arhitectura romana
in a,re 'e a~e,zau statuile zeilor au ale imparaWo/
n flecar.e dmtre ele Iigureaza cite doi apostoli,
imbracati in ooga cu claois (f'lsie verticala de
uloare tntnuecata)
i in man tie. Ei ridica mlna
dreapta, asemenea oratorilor antici, de ieur pentru
~ aclama c~u ea centrala (il. 17). Fond urile d
la:ba ~erzme'pe
~are . tau in picioare ucenicii
lui Hristos vin din pitoreasca arUi elenisticoromana ~i dau panoului 0 anume adincime.
Tot de ~:adiyia iluzioni mulu~, p~gin e Ieaga ~i
por~mbell care, pe ace te pajisti, se apropie de
bazine spre a bea apa, simboIizind sufleLele celor
al~~i, chernati sf1 guste I?ro,~pe~imea vietii vesnice.
?rmt~~ ap?stol~ doar siintii Petru ~i Pavel pot Ii
id ontifi atl, primul dupa cheia pe care 0 tine
AI au oleul Gallei
Placidia de la

116

117

in mina sttnga, al d ilea dupa fruntea lui plesuva.

Dealtfel au Io L a~eza\i Ja est, In partea privilegiata.
Cei patru apo toli care n-au mai avut loc pe
fetele turlei au fost asezati pe holtile in leagan
ale bratelor e t ~i vest, in mijlocul impletiturilor
de vrejuri de vi~a, care deriva din arta decorativa
romana, dar lncarclndu-ae aici de un sens simbolic
nou, intemeiat pe cuvintarea Iui Hri tos atre
discipolii sai (loan,
V, 5): Eu sint vita, voi
'inteti mladitele . Boltile nord ~i sud sint acoperite de corole de flori albe ~i rosii de stele albastrii
~i de mici globuri de aur, care amintesc ind aproape anumite tesaturi copte. Pe lunetele din
apatul bratelor e t ~i vest, erbi care trec prin
zhirlandele de a ant vin sa se adape la un izvor
inconjurat de ierburi. Este ilu trarea Psalmului
41,1: In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor,
asa te doreste sufletul meu pe tine, Dumnezeule .
Pe luneta de ud, sflntul Laurentiu - pe atunci
cel mai popular in Italia dupa sfintii Petru ~i
Pavel - tintnd
rucea de procesiune ~i carte a
Psalmilor (atribute ale ordinului diaconilor caruia
ti apartinea) se indreapta spre instrumentul martiriului sau, gratarul cuprin de flaciiri. Luneta de
deasupra intrarii de la nord adaposteste reprezentarea bine uno scuta a Bunului Pastor. Tema
idilica din Catacombe, care mai era in a aproape
de Teocrit ~i de Virgiliu, se patrunde de maretia
imperiala: Hristos nu mai este tmbra at in tunica
curta a ciobanului, ci in mantia de purpura ~i
tunica de aur cu clavi albastrii. EI a lnlocuit
toiagul sau naiul cu crucea, pe care 0 tine ca pe
un sceptru. Simetria cu care int tmpartite cele
doua grupuri de cite trei oi, tilizarea arbustilor
ierburilor ~i stlncilor, patiul redu care Linde sa
adu a Iigurile in prim plan marcheaza introducerea
unui til nou la un ubiect care, datoritii originiJor
ale, mai pastreaza in a 0 anume suavitate.
Este cu neputinta sa se identifice cu certitudine
locul de bastina al artistilor care au Iacut aceste
mozaicuri. Dar nimic nu ne impiedica sa ne glndim
a Galla Placidia i-ar fi putut re ruta pe unii

di~tre ei de l.a Constantinopol, unde traise cltiva

am :n surgh~un. Asemanarea dintre capul sfintului Pavel ~l acel~ al unui batrfn seztnd, de p
pardoseala Marelui Palat din Constantinopol
este attt de mare incit putem crede ca artistii
au folosit caiete de modele foarte asemanatoare
unul c';l alt~. $i idealismul vag al majoritatii
apo tolilor din mausoleu ne aminteste mai
~ult de. portretele. din Orientul gr c de ili de cele
d.1llOccidentul latin. Mesterii veniti de la Constantmopol au format probabil ucenici la Iata locului.
Sub episcopatul lui
eon
putin dupa jumatatea se~
colului al V-lea, cupola
baptisteriului catedraleidela
Ravenna fost.acoperita cu straIucitoare mozaicuri.
Ele erau memt~ sa reve~eze adevarurile supranatura~e.catehumenilor care mtrau pentru prima oara in
edificiu spre a primi sfinta taina a botezului
conc~put pe atunci c~ ~.i1uminar~ (in grece~t~
photismos, lo.calul inSU~1fund numit photisterion:
l?cul unde li se daruieste neofitilor lumina). Ca
~l la~ S!intul Gheorghe de la Salonic, cupola era
Impar~lta in trei zone: in medalionul central 0
teofame, aceea a Botezului lui Hristos : in zona
u.rmatoa~e, apo~tolii ~i, in sfir~it, in ce;cul extenor, ~hitectun
fanteziste cu. 18). Pro esiunea
apostohlor, condusa. de sfintii Petru ~i Pavel,
aye a ~n caracter triumfal, Imbracati cu 0 tun.lca ~l c~ 0 mantie, alternativ colorate in aur
~~ in ar~t,
ei inainteaza pe un teren verzui,
Iiecare tintnd in mlinile acoperite de mantie in
'~mn,d,e re pect, 0 cununa aurita, emblemk a
YICtO~l~1pe care au repurtat-o asupra mortii prin
martiriul lor. Candelabrele in forma de tija de
acant care ti separa unul de altul aparu era adesea
in arta pagina, in ~cenele de glorifi are a impara~i~
l?r s~u a def~nc~ilor. Capetele apostolilor identifl~a~l dupa inscriptii sint individualizate
cu 0
vigoare. expre~iva demnii de ?ele mai bune portrete dill OC~ldeI?-tul r?~an .~l con~rasteaza prin
aceasta cu chipurile mal idealizate din mausoleul

Gallei Placidia. Zona exterioara este impartita

in opt panouri separate prin candelabre in forma
de tija de acant. Fiecare panou este decorat cu 0
exedra flancata de tncaperi laterale, ca un altar
de basilica, In exedre, patru tronuri, acoperite
cu perne galbene ~i purpurii ,i marcate cu cite
o cruce pe spatar, alterneaza cu patru mese d
altar purtind 0 Evanghelie deschisa: astfel stnt
deci r~prezentale cele patru EvangheJii ~i, poate,
tronurile celor patru patriarhi (Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia). Exedrele cu cele
patru tronuri sint incadrate de compartimente
cu grilaj azuriu, tndaratul
carora se resfira
ramurile gradinii raiului. Exedrele care cuprind
altarele sint flancate de nise cu conca, in care
au fost asezate jilturi cu spatar purttnd fiecare 0
coroana batuta in nestemate ~i destinata fara
Indoiala celor alesi: Imparatia Domnului este pregatita inca de pe acum pentru a doua sa venire.
In aceasta zona culorile ating cea mai intensa
for~a de vibratie.

Baptisteriul
catedralei de la
Ravenna

118

119

Baptisteriul arian
Aceste teme au fost reluate
.
in baptisteriul pe care Teodoric (493-526), doritor sa lase catolicilor ortodocsi dreptul de a se folosi de edificiile cultului
lor, a pus sa fie construit spre sfir~itul secolului
al -lea, la sud-vest de catedrala pe care 0 ridicase
la Ravenna pentru poporul sau de goti care tmbdi~i~ase arianismul. Cupola, mai ffiica decit
cea din baptisteriul catedralei lui Ursus, nu a mai
fost impartita. dectt in doua zone (il. 19). In
medalionul central, unde se Inscrie scena Botezului,
riul Iordan nu mai este 0 mica Iigura alegorica,
asa cum fusese in baptisteriul precedent, ci, spre
a echilibra mai bine compozitia, capata aceeasi
amploare ca ~i celelalte doua personaje. Atitudine~ ~ui Ioan-Botezatorul,
in aparenta sttngace,
cu piciorul drept indoit, este fara tndoiala acea
proskynesis (prosternare), preambul a1 ritualului
aulic, ~i s-ar putea sa fie un omagiu adus lui
Hristos ca tmparat. Din lipsa de loc s-a suprimat
zona perilerica de arhitecturi ~i, pentru a vesti

cea de-a doua venire , artistii

-au multurnit
a. indrepte procesiunea apo tolilor, condusi Lot
de sfintii Petru ~i Pavel, spre un tron ba.tut in
pietre scumpe ~i cu 0 perna purpurie dinaintea
areia se ridica 0 crnce purtind mantia de purpura
a lui Hri to .
niformitatea
mai a entuata a atitudinilor,
numarul mai mare de figuri frontale, miscarea
mai potolita, cutele mai rigide ale vesmintelor
dau procesiunii apostolilor din a easta cupola
nn aer solemn mai hieratic ~i, prin aceasta, mai
bizantin. Culorile sint mai re i ~i cu 0 gama mai
redu: a. Dupa dinamismul care - in baptisteriul
catedralei - e manifestase in colorit, in atitudini, in diversificarea portretelor, in Iantezia arhitecturilor, urrneaza 0 art a mai austera ~i rnai
putin savanta. Mozaicarii au lnlocuit fondul albastru, mostenit de la traditia roman a, cu fondul
de aur, practicat mai inainte in regiunile rasaritene ale Imperiului ~i care avea sa predomine de
acum inainte.

pare
nu 0 tndulce c, Ia femei, nici albul voalurilor de mata e, nici bogatia giuvaerelor biitute
in ne temaLe; aceste bu turi inserise in medaIioane deriva din imago clipeata, tondo sculptat
sau pictat din arta epocii romane. Bolta absidei
a fo t refiicuta cu pictura in tempera, in asa fe]
in it a aminteas a vechiul decor de mozaic, pe
are tralucea 0 cruce pc un cer albastru spuzit
de sLele aurite (ne vorn aminti ca aproxirnativ
in aceeasi perioada sfintul IiI recomanda eparhului Olympiodor sa decoreze cu 0 ruce ab iida
] isericii sale). J n pridvor, luneta de deasupra
usii de la intrare cuprinde imaginea, foarte refacuta,
a lui Hristos-soldat,
calotnd in picioare leul ~i
a pida, asa cum griiie~te Psalmistul (90, 131).
Bolta in leagan c. te tmpodobita cu pasari de
LoaLe ulorile, in cri e inlauntrul unor compartimente rornboidale, delimitate de trandafiri
ti1 iza [i ~i de Ilori de crin albe: este evid enta a emanarea cu mozaicurile din holtile in leagan ale
niselor din hi erica Sfintul Gheorghe de la Salonic
~i u ~esaturile sasanide.

Capela
arhiepiscopiei

Impresia de austeritate se
desprinde ~i din
mozaicurile cu fond de aur, ce
decoreaza capela pe care episcopul Petru al II-lea
(499-519)
a construit-o in palatul sau pentru
a putea primi aici spovedaniile (il. 21). Patru
ingeri tnvesmtntati in alb ~i asezati pe muchiiJe
boltii cenLrale i~i ridica bratele, asemenea Victoriilor- like elenistice ~i romane, pentru a ustine
un disc cuprinzind monograma lui Hristo (hrismon). Triunghiurile pe care le delimiteaza
lnt
o upate de simbolurile inaripate ale celor pat.ru
evangheli ti. Liniile directoare ale compozitiei
urmeaza indeaproape liniile arhite turii. Intrado urile arcurilor de la e t i de la ve t poartii
fie are, de 0 parte ~i de alta a unui bu t reprezenttndu-I pe Hristos, bu turile celor ~a e apostoli,
in medalioane. Pe intradosurile
ar urilor de la
ud ~i de la nord slnt reprezentaLe bu turil a
sa e sfinj.i ~i re pectiv a ~a e Iinte. ChipuriJe lor
u ochi incremeniti r Ilecta 0 profunda gravitaL

Sant'Apollinare

Tot epocii lui Tcodoric

(493-526) ti apartin ~i majoritatea
mozaicurilor din
hiserica pe care conducatorul got a construit-o
alaturi de palatul sau intru cinstirea lui Hristos
i are a primit apoi numele de Sant' Apollinare
TUO 0 atun i cind episcopul loan VII a mutat
ai i, pe la mijlocul secolului al IX-lea, spre a-I
feri de arnenintarea
sarazinilor, trupul sfintului,
pii Lrat ptna atunci in sanctuarul maritim de
la Ias is (in italianii Classe)*. In ace t riist.imp.
lupa ce trupele lui Iustinian, comandate de
Belizarie, pu e era stiipinirc pe oras in 540, bi erica palatina a lui Teodoric fusese data cultului
catoli
rtodox intre 556 ~i 565 ub arhiepiscopul
Agnello , urmas allui Maximian. Atunci ea fuse e
inchinata sfintului Martin din Tours, marelo
distrugator al paglnilor ~i al ereticilor.
.YUOClO

120

121

Vechiul

port

al Ravennei.

Bolta absidei, darimaLa in secolul al XVI-lea

pre a se ridica un altar haroc, purta un mozaic
cu imaginea lui Hristos tronlnd
a Domn al
Slavei , imagine obisnuita pentru ace t loc i
care nu se explica neaparat prin primul hram
al bisericii. In schimb, datorita acestui hram
inchinat Mintuitorului, pentru registrul superior
al peretilor laterali ai navei centrale, dea upra
arcadelor, s-au ales temele Minunilor i Patimilor.
De fiecare parte, treisprezece panouri cu ubiecte
figurative alterneaza cu paisprezece compartimente decorate cu 0 scoica avind deasupra 0
cruce intre doi porumbei. La nord se desfasoara
ciclul Minunilor, incepind cu
unta din Cana
i terminind cu tamaduirea slabanogului de la
Vitezda.
unta din Cana - panou prost restaurat in ecolu1 al XIX-lea cu scena inmultirii
piinilor - este urmata de adevarata
scena a
Inmultirii plinilor ~i pestilor, in asa fel Inclt
extremitatea
de est, linga altar, este ocupata
de cele doua minuni simbolizind Trupul i Singele mistuite in jerLfa euharistica. La sud s-au
reprezentat Patimile, incepind cu Cina cea de
taina - linga altar, Iiindca figura instituirea
tainei impartaaniei - i terminind cu aratarea
Iui lisus apostolilor pe drumul spre Emaus si
ecredinta lui Toma. Hristos este infa~iat aici
cu barba, pe cind in scenele Minunilor chipul Iui
este imberb. Poate in ciclul Minurrilor a exi tat
intentia de a-l arata pe lisus ttnar, Cuvintul intrupat, apropiat oamenilor pe care ii ajuta, pe
clnd in sceneIe Patimilor IIri to este mai in
vtrsta, suferind, dar in acelasi timp biruitor
asupra tncercarilor i mortii. DealtfeI, pe partea de
nord, in capatul dinspre rasarit al registrului
inferior, Hristos apare ca Prune asezat pe genunchii
mamei, pe cind exact in fa~a, Ia sud, este reprezentat matur, cu barba, asezat pe tronul tmparatesc,
Vom mai nota ca, in seria cenelor Patimilor,
Invierea urmeaza tndata dupa Drumul Crucii,
crestinii din acele timpuri incercind inca 0 oarecare retinere in a trata subiectul cumplit al
Rastignirii.

122

123

In zona mediana a Iiecarei parti, saisprezece

Iiguri de prooro i i de patriarhi ocupa spatiul
dintre ferestre
i cele trei compartimente
din
capete, ub panourile cu coici din registrul superior
ce Iormeaza un fel de nise in care
Iigurile se tncadreaza asemenea statuilor antice.
Per onajeIe dovedesc un sim] al volumului i al
patiului exceptional in aceasta perioada, care
l-a indemnat pe artist sa Ie aseze pe un oclu
tratat in perspectiva, cu umbre purtate. Stramo ,ii acestor Iiguri sint statuile filozofilor ~i
scriitorilor antici, dintre care cele mai vechi
exemple Ie constituie SofocIe ~i Demostene.
In registrul inferior, la sud, care apare astfeI
ca partea privilegiata in raport cu aceea de la
nord, Teodoric a pus sa fie infati~at in tovarasia
dregatorilor de la curtea sa, iesind din palatuI
ravennat
pentru a aduce ofran de Iui IIristos
asezat pe tron. In chip simetric, la nord, regina
i doamnele din suita sa, pornind din Classis,
se tndreapta in procesiune spre a aduce daruri
Fecioarei ~i Pruncului. Ctnd biserica a trecut
la cultul catolic ortodox, sub Iustinian,
arhiepiscopul Agnellus a acoperit imaginile prinoipilor goti eretici ~i ale membrilor suitei lor,
tnlocuindu-le cu ceIe doua vestite procesiuni ale
martirilor.
Din vremea lui Teodoric dainuie
reprezentarea
palatului
regeIui ~i a portului
Classis, precum ~i Hristos ~i Fecioara, asezati
fiecare pe un tron trnparatesc i tnconjurati de
cite patru ingeri care tin fiecare 0 lunga nuielusa
aurita, 10. fel ca silentiarii care face au de garda
de 0 parte ~i de alta a imparatului in timpul
audientelor. Tronul Iui Hri tos are patarul in
f?rma de lira, care i~i facu e aparitia Ia Con tantinopol sub Leon I (457 - 474). Dupa ctt se
pare iconografia procesiunii
uveranilor purtind
ofran de aduse lui Dumnezeu vine din capitala
Imperiului. Dar traditia ravennatii a temperat
hieratismul accentuat al scenelor cu Hri tos ~i
Fecioara asezati pe tronuri, introduclnd in partea
de JOB a rezistrului motivul pajistii de un verde

ca smaraldul, unde cres Ilorile albe ~l purpuru

ale raiului.
Cele doua cortegii de martiri (it. 22), care
dateaza de pe vremea arhiepiscopului
znellua
(556-565), se deosebesc de mozaicuriIe lui Toodoric prin stilul lor ~i prin culoare.a ma~ ?lIndii
a fondurilor de aur. Pentru a darui lummn care
se raspinde~Le din aceste fonduri 0 vihratie mai
putin monotona, artistul a introdus mici cuburi
aaIbui, trandafirii sau verzui. Ba chiar a aeezat
~nele cuburi cu pelicuJa de aur inspre mortar,
in asa fel incit irizarea sa se vada prin intr~~ga
mas a a pastei de sticla, La sud, pe 0 pajiste
verde smaItuita cu flori albe ~i rosii, pasesc douazeci ~i sase de sfinti, tineri sau batrfni, cu sau fara
barba, purtind cununa martiriului lor. Ei stnt
tnvesmfntati
in tunici i mantii al~e,. i~ afara
de sfintul Martin, noul patron al hisericii, care,
asezat in fruntea cortegiului, a avut dreptul la
rnantia imperiala de purpura, ~i de sfintul Laurentiu foarte popular in Italia, eare este drapat
intr-o 'tunica aurie. Vesmintele ~i trupurile si-au
pierdut volumul i greutatea. Soar putea spune c~
faldurile sint parca atirnate de capete, care i~l
pastreaza in schimb intreaga importanta de portrete. Profesorul Grabar a aratat ca aceasta e te
intrucitva 0 urmare estetica a obiceiului roman
de a pune - din motive de economie - un cap
portretizat
pe trupuJ unei statui cu toga,
dinainte sculptata in serie.
La nord, cortegiuJ femeiIor este precedat de
cei Lrei regi magi care, cu 0 miscare vie, dupa
traditia iconografica a epocii, ii aduc pruncului
Iisus vase de metal pretios continind ofrande.
CeIe douazeci ~i doua de fecioare martire stnt
irnbracate la fel de somptuos ca i patricienele
din suita tmparatesei. Pe cap poarta diademe,
de sub care cad pe umeri lungi valuri albe, carora
cuhurile de marrnura din care slnt facute le dau
aspectul de ltna, in contrast cu stralucirea ~~alturilor albe cu care s-a redat matasea turucilor
lungi. Din placerea cu care au fost tratate aceste
zveIte figuri de femei fastuos impodobite
se

desprinde desizur 0 parte din sen~ualituL ~ cure

si-a avut .,i ea locul in Iumea Bizantului. Dar
farmecele profane se supun ritmului sa ru. Repetarea aces lor figuri cu atitudini identice, drapale
in vesminte de aceeaei culoare, de partite unel
de altele prin palmieri, este a ernanatoare
u
invocatiils psalmodiate
ale Iitaniilor, amintiLe
~i de prezenta numelui deasupra fie arui per onaj.
San Vitale

Mozai urile din biserica San

Vitale sint limitate doar

la spatiul bernei ~i al absidei. Ele au Iost poaLe
me pute lnaintea intrarii in ora~' a trupelor lui
Belizarie, in 540, i aveau drept scop sa preamarsasca jertla euharistica, oficiata pe altarul pe
care il domina. Dat fiind ca multe dintre subiectele tratate stnt luate din Veehiul Testament,
a carui iluatrare se aIciHuise In a tnainte de triumIul bisericii, ele au pastrat un earacter antic destul
de pronuntat. La parter, pe timpaneIe de de.a~upra
arcadelor ternare sint reprezentate cele trei jertf'e
din Vechiul T stament, care prefigureaza euharii tia: la sud, jertfele lui
bel ~i Melhisedec,
la nord aceea a lui Avraam, precedata de vizita
pe eat'e eei trei ingeri - simbolul Treimii - au
fa ut-o I atriarhului
pre a-i anunta nastarea
Iiului sau I aa . In colturi se afla la sud, in dreapta,
Isaia, unul din ei trei mari prooroci care au
vestit venirea Iui Ilristos, ~i, in ttnga, Moise
du ind mai Intli la pascut turmeIe socrului sau,
apoi descaltindu-se pe m~ntele Horeb .de unde ies~
para de foc din rug .. MOl~e era S.OCOtl~
~e teolog~
ca 0 prefigurare a IUl Hristos, din pricina operei
. ale de legislator; pe de alta parte, rugul are arde
fara sa se mi tuie simboliza suf'erintele lui Hristos,
care nu ti viHamasera natura divina *. Pe extremit.atile corespunzatoara de la nord sint infatil?a-vi'Ieremia, profetul Patirnilor, ~i Moise, p~
Muntele
inai, Intinztnd hratele spre mina lui
Durnn zeu pentru a primi Legea, pe dad fratelo

124

125

Rug-III a rz in d este si simbolul

a Mariei.

nenlteratei

viJ'ginitap

sau Aaron ~i ~efii triburilor discuta inainte de a

inal~a Vitelul de aur: Primirea Legii pe muntele
Sinai a fost asimilata cu prefigurarea Schimbarii
la Fa~a sau a Pogoririi Sfintului Duh. In spatele
lui Moise povlrnisurile muntelui Sinai au fost
redate cu 0 tndrazneala in alaturarea culorilor
~i a electelor de uculenta a pastel care amintesc
de Cezanne sau Rouault. Avind 0 bogata tncarcatura de idei teologice a cste panouri sint totodata
adevarate
capodopere
de sensibilitate
picturala.
Intre grupurile din colturi, pe cele doua laturi,
deasupra arcadelor parterului, a fost reluat binecunoscutul motiv al celor doi ingeri care zboara
tinlnd un cere in care se inscrie 0 cruce: este
adaptarea cre~tina a "\'ictoriilor de pc arcurile
de triumf paglne.
upralete dintre arcadele ternare de la etaj
ne introduc in lumea
oului Testament, care a
vazut implinirea fagaduielilor celui Vechi. Cei
patru evanghelisti, martori at venirii lui Hristos
~i ai jertfei sale, inso~i~i de simbolurile lor, stau
ltnga un pupitru, in mijlocul unui peisaj sttncos,
iar mai jos se alla mici sene acvatice, in car
rate, gainuse de apa, un hltlan, 0 broasca ~estoasa
misuna printre trestii. Sentimentul naturii este
exprimat aici prin notatii glumete ~i vioaie, in
piritul elin, ~i aminteste citeva mozaicuri pavimentare.Petim panul acestor doua arcade superioare
e desfasoara, cu magnifica amploare decorativa
~i elegant a precizie a desenului, 0 scoica uriasa,
tot de aspect antic, pe clnd arcul care 0 Incununeaza este decorat cu impletituri de vrejuri
de vi~a, lncarcate cu ciorchini de struguri care se
revarsa din vase frumoase, trajuite de porumbei,
~i se reintilnesc in jurul unui cere in care se inscrie
o cruce. Aceste Incolaciri decorative intensifica
miscarea ascendenta a compozitiei ~i atrag privirile spre bolta in cruce unde culmineaza subiectul fundamental
al acestui intreg program: in
fiecare din cele patru sectoare ale boltii, un Inger
cu bratele ridicate, asemanator cu cei din capela
arhiepiscopiei,
sustine medalionul
cntral care

126

127

uprinde Mielul rmsuc, simbol prin excelenta

al J ertfei di ine. In interiorul acestor compartimente separate prin ghirlande de flori ~i de
fructe, ~i avind la baza lor un paun, pasare a
nemuririi,
se deslaeoara fastuoase impletituri
de a ant in volutele carora se inscriu flori multicolore, rodii de uloarea ingelui, pantere cu pielea
palata, papagali alba, tri ~i porumbei albi. StraIII irea culorilor se tmbina cu vioiciunea
desenului ~i cu somptuozitatea ornamentelor pentru a ne
purta imaginatia in ace a lume supranaturala
unde, prin J ertfa, se celebreaza Triumful lui
Hristos. In opozitie cu Sant'Apollinare
ouvo,
e vede aici superioritatea asupra bazilicilor cu
sarpanta a edificiilor u bolti ~i cupole, unde
intreg de .orul se putea uni intr-o izbucnire
catre cer,
J n 'on a ab idei, IIri Los imberb, drapat in
purpura,
La pe sfera 1umii. Inconjurat de doi
ingeri care yin lunga bagheta de aur a silentiarilor
imperiali,
u mina dreapta el intinde cununa
triumfalii de martir sfintului Vitalie, Invesmtntat
ca un Inall. dregator bizantin. In mlna stinga
IIristos ~ine Cartea Apocalipsei Ierecata cu sapte
peceti. Din aceasta parte episcopul Ecclesius
Ii trichina bi erica, al carui ctitor este. In partea
de jos cele patru flu vii ale Raiului ~i~nesc dintr-o
pajiste cu relief abrupt unde cresc crini ~i trandaIiri, dupa 0 formula apartintnd traditiei ravennate.
cestor notatii pitoresti le raspund in partea de
sus niste nori subtiratici, albastri ~i rosii, care
tneufletesc fondul de aur. Seninatatea
acestei
imagini contrasteaza
cu severitatea framintata
a celei din ahsida bisericii Hosios David de la
Salonic.
In sfir~it, sub aceasta reprezentare a curtii
ceresti se afla pe peretele arcuit al absidei, de 0
parte ~i de cealalta a ferestrelor, doua panouri
care celebrau fastul curtii imperiale (il. 26).
Ele comemorau oferirea patenei ~i potirului de aur
pe care Iustinian ~i Teodora le daruisera bisericii,
desigur cu prilejul tirnosirii celebrate de Maximian
in 547, mai degraba decit in 548. Prezentarea

Irontala a personajelor, siluetele lor care pal'

u pendate, splendoarea ve~mintelo.r .sub ~ are
trupuril
prea ornenesti se dem~tel'lahzeaza! ne
smulg din lum a vietii pamintesti de toate zilele!
pre a ne introduce in . Iera . upranaturalul~l
careia ti apartine ~i curtea imperiala. Capul ~mparatului ~i al imparatesei slnt deaItfel in onjurate
de aureola si, in alara de. ac~a La, T odora .
detaseaza pe f~ndalul Ul~el m~e ~cu con ii, l~r
aceasta, inca din epo a irnperiala romana, er a
menit.a sa sublinieze caracteru I preemment
al
irnaginilor pe care Ie lncadra.
Invesmtntat cu 0 turn a a~ba ~i 0 hlamid.a. de
purpura cu tablion tes~t cu fl.re de !ur,. Iustinian
este inconjurat de trei i.nal~l dl'egalorl, J,Je.care
hlamida lor alba cu tablioti de purp~ra ,I f1~u]~
de aur pe umarul drept ti ~aLa a Ii mem~l'l ai
ordinului senatorial. Acestia stnt, probabil, la
sttnga Imparatului, prefectuI pretoriul~i. care l-.a
reprezentat pe i!ll~arat la R.avenna JI ~I-a ~eml.s
poate lui Maximian darurile tmparatesti,
~1,
la dreapta sa, generalul ~eliza~ie ~i marele ~am~
belan - praepositus
sa~n cubtcul.t - ~e!u] case~
civile ~i militare. Trebuie s~ ne Isrim y~sa a OC~tl
aceste identificari drept sigure. PiirasIre3: re~smului in favoarea conventiilor i-a tngaduit arti tului sa combine felurite intentii. Pornind. d~ la
Iustinian si de la vecinul sau, epis opul Maximian,
personajele apar, ctnd sint privite mai de aproape
asezate parca unele in spat~le celorlalte: in
jumatatea
din stinga panoul~l,
ot~l dre.pt al
Iiecaruia este plasat in Iata pieptului . elm ~a:e
ti urrneaza : in jumatatea din dreapta, dimpotriva,
acelasi cot 'e te acoperit de figura car~ 11 pre ede.
Iustinian
i Maximian inainteazii deci in fruntea
unui dubl~ corteziu cuprinzind, pe de 0 parte,
laici - civili ~i ~ilitari - ~i pe de al~a, .Iete
bisericesti (un diacon ~urtind Ev:angh.eha :1 un
ipodia on tinind cadelnita). TotU~I, avmd sl.m~ul
exigentelor pieturii monumentale, atit de~VlU i~
arta bizantina, artistul a ~ratat a easta tema
tnsiruind per onajele pe laylme in a a fel in it

128

129

sa nu sparga zidul. Chiar ~i directia antehratelor drepte indoite pare sa arate ca procesiunea
e indreapta nu catre spe tator, ci spre dreapta
sa, adica pre Hristos asezat in conca absidei.
e remarca mai departe ca desi Maximian are
cotul drept putin indaratul patenei pe care 0
[ine imparatul in mina stinga, picioarele Iui sint
mai in fa~a decit pieioarele lui Iustinian, asa
tncit el se afla de fapt in prim plan. Iustinian pare
a prezinte credinciosilor din Ravenna pe noul
lor episcop, al carui nume este precizat prin
inscriptie, ca ~i cind ar fi rostit de trnparat.
cea ta din pri ina ca Maximian fusese prost
primit de catre comunitatea locala care alesese
un alt epis op ~i, pentru a se impune, trebuia sa
se afirme ca delegat al imparatului, ca acela pe
care Iustinian
11 daruia bisericii
ravennate.
Maximian a fost primul nu numai din Ravenna
ci ~i din Occident care a capatat titlul de arhiepiseop, potrivit obi eiului rasaritean de a ~Iege
mitropoliti, ~i a fost tntr-adevar un fel de p~lI:nat
al Italiei.
stIel, panoul unde este infa~l~at
alaturi de Iustinian nu te numai una dintre marilo
eapodopere ale picturii, ei ~i 0 opera de propa~
ganda, destinata sa serveasca puterea imparatu~Ul
.i a aliatului sau, arhiepiscopul, in Ravenna reml grata in stnul Imperiului bizantin.
Pe panoul de la sud, Teodora, tinind potirul
de am batut eu ne temate, inainteaza in fruntea
unui eortegiu de sapte doamne de onoare, eondu e
poate de Iocoasa Antonina, sotia Iui Belizarie.
J mparatea a este precedata de doi dregiitori,
dintre care unul, tnvesmtntat eu 0 hlamidii de
aur dinaintea Iialei eu izvor artezian, ridica
draperia eu snururi de la usa bise~icii. Ae~st~
doua personaje grave
orespund diaconului ~1
ipodiaconului din Iata lor, la nord, de pe panou~
lui Iustinian.
De asemenea
in Iata grupului
olorat al ostasilor din garda imparatului,
cu
haine verzi, rosii ~i albe, se ridica Ia sud alaiul
tnsotitoarelor
Teodorei. Scoas~. in. evid~~ta de
o puzderie de podoabe, mantiile ~l tunicile lor
produc 0 foarLe bogata modulatie crornatica,

in care se imbina multiple nuante de purpuriu,

aur, verde, alb, rosu aprins .~i to~u:i cenusii s~u
sidefii. Ca ~i procesiunea lui Iu tmla?, cortegiul
Teodorei pare ca se tndreapta spre Hristos, asezat
in absida.
Chipurile Iui Iustinian, Maximian ~i al Teodorei,
ca ~i cele ale principalilor membri din suit a lor,
slnt adevarate portrete de 0 uimitoare intensitate
a expresiei. Cartoane1e acestor panouri Iusesera
poate executate .Ia ConstaIl:tino~o.l. I? orice caz,
artistul pare sa Ii avut ~a ~hSpozl~le ru~~e portrete
oficiale ale tmparatului ~l trnparatesei, de fel~l
acelora care erau trimise in fiecare oras eu prllejul urcarii pe tron .. Al:aturi de n:ozaicurile di~
cor ~i din conca absidei, car~ mal pas~rau. i~ca
foarte mult din farmecul, pitorescul ~l spiritul
decorativ al artei elenistico-romane, aceste doua
tahlouri aduc 0 atmosfera noua de hieratism ~i
de solemnitate studiata, in care luxul ~i spiritualitatea se impletesc la fel ca in arhitectura deJa
San Vitale sau ca in aceea de la Sftnta Sofia.
0 arta la fel de inovatoare
se manifesta ~i in mozaicurile cu care a fost decorata biserica Sfintului Mihail, numita in Africisco , desigur dup~ ~ume1e deformat. ~ ca!tierului unde fusese zldlta. Ea a fost ridicata de
bancherul grec Iulianus, agent al lui Iustinian
la Ravenna, ~i de ginerele lui, Bacauda. Tlrnosire a a fost celebrata duminica 7 mai 545. Dupa
ce a fost secularizata in timpul razboaielor napoleoniene in 1805 biserica a fost darimata aproape
in intregime i ~ozaicul care impodobea absida
a fost vindut in 1842 regelui Prusiei, FredericWilhelm al III-lea. In urma vicisitudinilor suferite
u ocazia transportului,
apoi in cursul ultimului
razboi acest mozaic a fost restaurat pe marl
por~iu~i, ceea ce tngreuneaza analiza anumitor
caractere ale stilului sau (il. 20).
Artistul a renuntat la rama~i~ele accentelor
naratiunii familiare ~i pitoresti din con.ca de. l.a
San Vitale, ca i la efectele de volum ~l la vioi-

ciunea coloritului, pentru a obtine 0 compozitis

de un abstractism mai rigid. Pe bolta absidei,
Hristos imberb, barbat ttnar, mai presus de
orice masura (cum spune sfintul Ciprian), se
inal~a frontal ca tnvingator, ~inind in mtna dreapta
marea cruce batuta in nestemate, asa cum Imparatii ~ineau labarum-ul. El poarta vesminte
tmparatesti: 0 prima tunica cu mansete cu ercuri
de purpura, 0 a doua tunica albastra cu claoi
de aur ~i 0 mantie de purpura. Pe carte a deschisa
pe care 0 tine in mina tinga se poate citi: Cel
ce m-a vazut, pe Mine a vazut pe Tatal ; iar Eu
~i Tatal meu una sintem I) (loan, XIV, 9 ~i X, 30),
ceea ce este 0 alirmatie a ortodoxiei hristologice,
in sfir~it biruitoare la Ravenna asupra ereziei
gotilor in urma recuceririi lui Iustinian.
La
dreapta ~i la stinga lui Iisus, arhanghelii Mihail
,i Gavril aclama cu bratul drept ridicat.
rcul
de triumf * poarta una dintre cele mai vechi
reprezentari ale J udecatii de Apoi, ~i ea de 0 mare
s brietate. Ilristos, de data aceasta cu barha,
este asezat pe un tron, ca Suprem-Judecator,
cu Cartea tnchisa, intre doi arhangheli (Rafael ~i
riel ?), are ~in unul buretele imbibat cu fierc
~i celalalt sulita Patimilor. Alaturi de ei, patru
ingeri la stinga spectatorului ~i trei la dreapta lui
suna din trtmbite, asa cum glaeuieste Apocalipsa
( III, 12). In partea inlerioara slnt figurate
valurile marii de clestar amestecata cu foc (Apocalip a,
V, 2). In aceste doua scene, artistul
a eliminat orice personaj omenesc, fie ca e yorba
de apostoli de sfin~i sau de patriarhi, retinlnd
doar Fiintele ce apartin lumii ceresti: Hristos ~i
ingerii. Mai jo exi tau imaginile, astaei disparute,
ale sfintilor Cosma ~i Damian, al carer cult prinsese
avint la Constantinopol in urma unei tiimaduiri
miraculoase a lui Iu tinian, ce Ie era atribuita.
Bancherul lulianus ~inuse sa-i cinsteasca in chip
deosebit la Ravenna.
Din aceste lmprejurari
banuim tot ceea ce mozaicurile datoreaza, in
iconografia ~i stilul lor, artei de Ia Constantinopol.

San Michele
in Africisco

130

131

Areul din rata absidei altarului.

Ele corespund
prefacerilor care s-au savir~it
atunci in toate domeniile ~i care, pe baza Iolosirii
unor elemente mostenite din vechea lume romana,
au dus la 0 crestinare mai in profunzime a societa~ii bizantine ~i la 0 exaltare a maretiei lui
Dumnezeu ~i a reprezentantului
au pe pamtnt,
trnparatul.
Sant'Apollinare
in Classe

Mozaicul absidei de la Sant.'

Apollinare in Classe l~i datoreaza caracterele sale particulare faptului ca aici se amesteca felurite teme
spre a celebra Biserica ravennata in persoana
intemeietorului sau, sfintul Apolinarie, patronul
sanctuarului, precum ~i a principalilor epi copi
care i-au urmat. El ~ine de traditia simboli a
in pirata - d la arta catacombelor ptna la accea
din epoca iconoclasta - dintr-o neincr dere, mai
mult sau mai putin adinca, fa~a de reprezentarea
lumii divine cu ajutorul figurilor omenesti.
Zidirea bisericii Sant' Apollinare in Classe a
lnceput sub episcopul
rsicinus (533-536) in
vechiul cimitir al portului Classis, linga mormintul
sfintului.
fost Iinantata ~i ea tot de bancherul
Iulianus. Tirnosirea a fo t celebrata de Maximian,
durninica, 9 rnai 549.
In conca, in zona ei inlerioara, sfintul Apolinarie,
purtind vesminte de epi cop, u pallium maltat
u albine - semn al elocventei - ridica bratele
ca orant, in mijlocul unui peisaj u mici tlnci
cafeniu-lnchis
~i galben-de chis, tntr-o paji: te
verde, unde erose maslini, chiparosi ~i acei pini
care au facut celebra regiunea. El este inconjurat
de fiecare parte de cite sase oi, simholizlnd primii
credinciosi ai bisericii sale, la fel um in alte opere
ele ii reprezinta pe discipolii lui Hristos. Deasupra
lui se de fa oara minunea Schirnbarii la Fata,
evocata tot in chip alegori . Sus de tot, pe un cer
brazdat de nori subtiri si rosietici, ca aceia din
absida de la San
itale, mina Iui Dumnezeu
desemneaza un disc mare spuzit de stele, in care
se inscrie 0 cruce batuta in nestemate purtind
la intersectia bratelor un medalion cu bustul lui

132

133

Hri tos matur. De 0 parte ~i de alta a discului,

busturile lui Moise, la dreapta, ~i Ilie, la sLlnga,
ies din nori. Ceva mai jos, apostolii Petru, loan
i lacov sint infati~at-i ub aspectul a trei oi albe
pe coama dealului. Aceleiasi epoci ti apart-in ~i
portretele
celor patru episcopi ai Ravennei,
Severus (pe la 343), Ursus (mort in 429), Eccle ius
(521-532)
~i Ursicinus (533-536), infii~i~a1,i
1n nise cu scoica intre Ierestre. La fel ~i cele doua
panouri de pe Iaturile arcului, unde arhanghelii
Mihail ~i Gavriil, ca niste purtatori de stindard
ai Cerului, tin cite un labarum cu trip 1a aclamatie
greceasca H agios (sfint) intru cinstirea lui Dumnezeu de trei ori sltnt.
bia in a doua jumatate a
secolului al II -lea, sub arhiepiscopul Reparatu
(671-677), au fost executate pe laturile absidei
doua tablouri imitate dupa cele din San Vitale,
dar de un stil ~i un colorit incomparabil mai sarace,
care infat-i~eaza, la sud, adunate in jurul aoeleiasi
mese, cele trei jertfe ale lui Abel, Melhi edec .i
Avraam, iar la nord, dupa modelul lui lustinian
~i Maximian, pe tmparatul Constant al IV-lea
Pogonatul (668-685),
u Iratii sai, Heraclius ~i
Tiberiu, dindu-i viitorului arhiepiscop al Ravennei,
Heparatus, privilegiile autocefaliei, in prezenta
arhiepiscopului
Iaurus. Tabloul a fost refiicu L
in tempera pe 0 portiune mai mare de jumatate.
ToL sub arhiepiscopul Reparatus s-ar parea cil
au fo t realizate mozaicurile din partea superioara
a arcului de triumf. Su, Intr-un registru lung,
un medalion cuprinzind bustul lui Hri tos matur,
este inconjurat de simbolurile celor patru evanghelisti. Ceva mai jos, in extreme, doua grupuri
de cite sase oi, in hipuindu-i pe apostoli, ies din
umbolicele ceta~i lerusalim ~i Betleem, penLru
a a ur e coa t.a muntelui in dirsctia bustului
lui Ilristos, De enul este mai rigid ~i mai apa at,
coloritul mai tins declt in mozaicurile mai vechi
ale oncei. Cuburile mici de sticla, mai ales Ia
fondul galben al medalionului central, au fo I,
inlocuite, nu 0 data, cu pietre colorate. J n sltrsit,
cele doua busturi ale evanghelistilor,
sflntul
Matei la nord ~i rara tndoiala fintul Luca la ud,

ar data doar din secolul al X-lea sau al XI-lea,

poate chiar din secolul al
Il-lea,
Basilica
eufrasiana de la
Poreii

In numeroase orase mari

din teritoriile riverane ale
Adriaticii recucerirea peninsulei italice ~i a Istriei de
catre armatele lui Iustinian a adus eu sine 0
priJ?~nir~, care s-a. tradus printr-o crestere a
a.ct.lVlta~ll constructive.
Orgoliosul Maximian a
ridicat in orasul sau natal Pola 0 catedrala care
a fost aproape in intregimc reconstruita in'secol~ ~ ~V-lea. La Parent!um, actualul oras Poree
(in italiana Parenzo), episcopul Eufrasius a zidit
c~tre. J?ijlo?ul se~olului al VI-lea, pe locul unei
bisorici mal vechi cu 0 suta de ani 0 basilica
unde influenta conatantinopolitana
e 'afirma prin
prezenta unor capiteluri de marmura din Proconez. Atr.iumul cu patru porticuri care precede
Iatada dmspr~ apus poate sa fi fo t imprumutat
tot atit de bme de la constructiile lui lustinian
l~ Constantinopol, ctt ~i de la cele ale lui Constantin la Roma. Mozaicurile vadesc 0 influen~a
foart~ .clara a opereI?r ravennate (it. 23). Din
nefericire ele au suferit restaurari neindeminatice
la sftr~itul secolului al XIX-lea. In conca absidei
Fecioara, tronind cu pruncul lisus pe genuncIl
este tnconjurata - cum era ~i Hristos la San VitaIe. -. de doi ingeri tintnd lance a, de ctitor ~i de
sfinti: Ia dreapta sa, sfintul Maurus, principalul
pro Lector .al orasului, purtind in miinile acoperite
de. mantle cunu~a martirilor, Il introduce pe
episcopul Eufraaius,
care ti of'era Fecioarei
biserica i Eufrasius este urmat de arhidiaconul
sau, Cla~diu; intre. ace~tia doi se interpune fiul
Il:ev1rstmc al acestuia din urma, pe nume EufraSlUS, poate. peIl:tru ?a era finul episcopului; in
stinga Fecioarei lnainteaza trei sfinti anonimi
dintre care primul ~i al treilea poarta 0 cununa'
pe ~i~d .cel ~in. mij.lo~ ~~ne Evanghelia i dupi
tradl~l~ ei ar II cei trei sfinti protectori ai orasului:
Elelterios, Projectus ~i Elpidius. In partea de sus
mlna lui Dumnezeu, ~inind 0 coroana deasupr~

134

apului Fe .ioarei, iese dintr-un cer striibatut de

nori prelungi.
.
..
..
Tema Fecioarei avea ala treptat locul imaginii
lui llristos in concele absidelor. Ea ~i-a facut
aparitia in urma Conciliului din Efes care, in
431 re unoscuse in Maria pe Nascatoarea de
Du~ezeu:
Theotokos. Imaginea pare sa se fi
potrivit bine cu scenele de donatie. Dupa marturia unor texte din secolul al X-lea, in 473,
in absida bisericii Fecioarei
ascatoare din Blacherne, la Constantinopol, de 0 parte ~i de alta
a
ascatoarei lui Dumnezeu Iusesera infatiati
tmparatul Leon I, sotia sa erina purtlndu-l in
brate pe nepotul lor Leon, teoretic asociat la
tron, i fiica lor Ariadna, sotia viitorului tmparat Zenon. Pe de alta parte, Horicius ne-a lasat
descrierea mozaicului din absida bisericii Sfintul
Serghie din Gaza (inainte de 536), unde Fecioara
aezata pe tron tmpreuna cu pruncul era tnconjurata de ingeri i de sfintul Serghie, care ti prezenta pe lmparatul ctitor al bisericii i pe un ep~scop. Chiar i la Ravenna, la Santa Marla Maggiore construita intre 526 i 532, ast.azi distrusa,
episcopul EccIesi:us pus~se. s~ fie. i~fat~at in
absida oferind chivotul hisericii, Maicii lui Dumnezeu tronind cu pruncul lisus. Mozaicarul din
Parentium nu ducea deci lipsa de modele. Pe
spatiul dintre ferestrele absidei el evoca ~estirea
nasterii lui loan Botezatorul infa~iindu-l de la
sttnga Ia dreapta pe Zah~ia, pe i?-gerul c~e i-a
adus vestea ca avea sa fie tata l, in sftrsit, pe
Prodrom (loan) tnsusi. De 0 parte i de alta a
acestor trei figuri, compartimentele laterale al~
absidei sint ocupate, la nord de Bunavestire l
la sud de
izita Fecioarei la sfinta Eli aveta.
Desenul figurilor este mai putin fin ~i mai putin
precis decit la Ravenna; personajele sint ceva
mai greoaie.
ceste mozaicuri sint marcate de
un incontestabil realism popular: in scena Vizitei, curioasa, 0 slujnica ridica draperia; in Bunavestire, Maria, uluita de ciudata veste pe care
i-o aduce Gavriil, lasa sa-i scape ghemul de Unit
135 Zona superioara a arcului de triumf Il arata pe

Hristo . asezat pe sfera lumii Intra cei doisprezece

apo~t~b.; res~a~ra~e~ moderna a unilormizat cu
nedlhac~e'pozltla picioarelor liii utele vesmintelor.
In. ahsidiolele care Ilancheaza ahsida central a
eXIs,ta cite l!n hust al Iui Hristos imberh, exe utat
tot m rnozaic, . ar~ iesea din nori pre a-i incorona,
Ia ~ortl, pe sfirrtii Co ma ~i Damian iar la sud
desigur p~ d?i sfinti ~piscopi ai hi eriii ravennaLe,
Severu ~l I'SU. Existau mozaicuri i la exterior.
Pe .fa~ad,a de vest, dea upra porti ului atriumului,
Hristos mca.d~at de. opt. apostoli
upa timpanul,
pe cind mal JOS ceilalti patru apostoli ineadrau
ferestrel~ 1ntre e~e stralu ese cele sapte sfesnice
de ~u~ din A~oca.hpsa. F al'a lndoiala artistii si-au
amintit de hi erica Sfintul Petru de la Roma
u,nde ~apa Le?n I (440-461)
pus e sa e infa~
~l~ez~m ~xt~flor, pe f~ta~a, ei douazeci ~i patru
d.? ~h~triOl din Apocahpsa. Pe frontonul dinspre
ra aflt se afla scena Schirnbarii la Fata.
Torcello
Influenta Ravennei -a ras.
.
pindit de asemenea ~i in
~ns.ulele.lagunei y~ne~lene care patrundeau acum
1~ lsto:le. I.n bazilica tntemeiata
in 629 de exarhul
hl~antm dlI?- Rav.enna" Isaac, la Torcello, unde
epls~opul din A~tm~m I~l muta~e resedinta spre
a scapa de dominatia longobarzilor
e mai ved
inca pe holta diaconiconului un m~zaic in eare
pe u~ fon? ~e impletituri de frunze ~i flori, patr~
inge:l-carIattde
austin un medalion eu Mielul,
dupa modelul de la San Vitale.
Constantinopol
Iozaiourile de la Constan.
tinopol au disparut in cea
mal ~a~e parte ~i nu Ie cunoastem decit prin
rnentiunile, adesea imprecise din texte ceea ce
ne impiedic~ a. reconstituim' evolutia stilului lor.
in prima hI. erl~a a Slintilor
po toli tnceputa
d.e ConstaI?-tm ~l terminatii de fiul sau, Cons tant~u, in absida s.e pare ca ar fi JosL infiit,i~a~i Petru
~l Pavel., inchl~i,ndu-se. c.rucH de 0 parte ~i de
aIta B: ei ; de aici s-ar Ii mspirat episcopul
eon
atunci cind a decorat Cll acelasi suhiect hazilica

136

137

Slintilor
po L6]i (aatazi fintul Francis) pe ar
a zidit-o la Ravenna pe la 450. In ahsida hi. ericii
Slmtul loan din Studion (in 463), Hri tos tronind
~i Feeioara erau lnconjurati de heruvimi ~i do
erafimi.
m citat mai sus, in legatura eu hazilica
eufra iana de la Porec, hiserica din cartierul
Blachernelor unde, in 473, tmparatul Leon a lasat sa fie infati~at, de 0 parte ~i de alta a
Fecioarei, tmpreuna cu sotia sa Verina, purtindu-l
in brate pe nepotul Leon, ~i cu fiica lor Ariadna,
sotia viitorului imparat Zenon. Pe holta nartexului hisericii
ltntul Polieuct, construitii d
Iuliana Anicia cu aproximatie intre 524 si 527,
panouri de mozai eu a pe t narativilustrau
onvertirea ~i hoLezul Iui Constantin.
La Sfinta Sofia, in a ord cu gradul de abstracLizare atin de arhitectura,
Iu tinian ranuntase
la ori e uhie L figurativ. Dupa Pavel Silentiarul,
pe upola, crucea e detasa din increngaturi de
ramuri - au impletituri de frunze ~i flori? - are
ieseau din niste cratere de argint. Pe intradosurile
arcurilor navelor laterals ~i pe lunetele usilor
ducind din nartex spre naos, precum ~j pe arcurile ferestrelor nartexului, lu rarile de curi'i~ire
intreprinse de Byzantine Institute of America
in epind din anul 1930, uh condueerea regretatului Th. Whitemore ~i continuate de P. nderwood, au scos la lumina de suh ornamentele
florale, pictate de Iratii Fossati la mijlocul secolului al XIX-lea, cruci profilate pe un fond de
aur, ale carui cuhuri au fo t rarite i inclinate
in asa rei tnctt sa produca 0 impre ie de "flu
menitii sa puna mai hine in evidenta crucile.
e pare ca i hi erica Sfintilor _\.po toli a fo t
lipsita de orice decor iconografic. Prohahil Iustinian, au unele per oane din anturajul
au, poate
chiar Teodora, manif'estau 0 prejudecata fata de
imaginile sacre. Mi se pare emnificativ in acest
sens faptul ca Iustinian nu a ref'acut imaginea lui
Hristos pe care, dupa Eusehiu, Constantin 0 asezase pe poarta Chalks la intrarea Marelui Palat
~i care fusese distrusa de incendiu cu prilejul
riiscoalei
ika, In 532. Ahia ub Iauriciu (5 2-

602) 0 imagine in mozaic a Mintuitorului a Ios L

r~aezata in ~cest lo?. In mB:t~rie de arLa, pre urn
I in dorneruul politicii religion e, Iustinian
ca
om de.sta~ avizat i.dornic sa mentina integrit~tea
Imperiulni, era Inclinat sa faca concesiile necesare
spre a-i. ~t~age ~i
o~todoci i pe eretici, din
care pncina pare sa IlIa at a oexi te d ua
curente: unul Iavorabil icoanelor, a carui exprima~e am inti~mt-o in
pn,]a
Ravenna i in
peninsula Istria, dar pe care tl vorn rega i i in
Ra8arit, la Sinai ~i in Cipru ; celalalt care le era
ostil ~i spre care el tnsusi ar Ii Iost 'inclinat c I
putin in anumite momente, e te curentul 'care
a inspirat primul decor in mozaic de la SCinta
Sofia ~i cel de la Sfintii
po toli.
Dar in a doua [umatate a se olului al VI-lea
pref~rinta p~ntru imagini-icoane a capatat. 0 rasplndire considerabila. Daca ne bizuim pe elogiul
facut de Flavius Corippus lui luetin al II-lea
Imparatul - nepot ~i urmas allui Iustinian care
B:dom~t. din 565 ~ina in 578 - ar fi porun~it sa
fie infatI~ata Fecioara cu Pruncul in absida
Sfintei Sofia ~i poate un Hristos Pantocrator
in
cupola, simbolul de bolta cereasca reprezentat de
cupola impunind zugravirea acestei imagini. Sint~m ispititi. sa ne facem 0 idee despre acest lucru,
fie dupa 0 icoana de la Sinai (Sotiriou I cones du
Sinai, fig. 8), fie dupa crucea daruita'de
Iustin
al II-lea orasului Roma {il, 70). De asemenea
s-ar parea ca interventiei lui Iustin al II-lea i se
datorau i x:nozaicurile reprezentind
asterea,
Botezul, Schimbarea Ia Fa~a, Rastignirea,
Invierea, Inaltaraa ~i Minunile. Pe de alta parte,
tot la Sfinta Sofia, lntr-un compartiment
din
coltul de sud-vest, la etaj, Iustin al II-lea a pus
sa se ex.ecute. pe bolti frumoase impletituri de
frun.ze l flon! dupa cea mai buna traditio a
artei rom.ane, iar in lunete busturile unor sfinti
in medalioane, cu numele lor scrise dedesubt.
~?este busturi au Iost inlocuite cu cruci i inscriptll.le au fost sterse in timpul iconoclasmului. Nu
stim ce fel de mozaicuri a poruncit Iustin al
II-lea - dupa marturia Iui Teofan - sa fie exe-

cutate la Sfintii Apostoli. Cercetatorii tnclina sa

creada ca era yorba de Fecioara in absida ~i de
Inaltare in cupola centrala. Oricum, daca aceste
mozaicuri erau figurative ca ~i acela de la
Sfinta Sofia ele au fo t distru e in epo a iconoclasta.

P:

Sinai

138

139

Iu tinian a pus sa se ridice

la Muntele
Sinai, dupa
moartea Teodorei in 548, 0 mtnsstire dedicata pe
atunci Jascatoarei lui Dumnezeu, tnainte de a fi
reconsacrata in secolul al Xl l-lea fintei Ecaterina, ~i care trebuia sa fie un bastion al ortodoxiei infipt in pamintul ereziei monofizite. In
conca absidei tema obisnuita a Jui Hristos in
lava sau a Fecioarei a Iost lnlocuita cu Schimbarea la Fata, subiect care se potrivea Sinaiului,
unde el fusese prefigurat de cele doua teofanii
cu care Dumnezeu l-a rasplatit pe Moise. Luerarile de curatire, eIectuate intre 1958 ~i 1963 de
o echipa condusa de K. Weitzmann, au dat la
iveala un mozaic cu nuante de 0 prospetime, 0
ginO'a~ie ~i 0 intensitate care ne tndearnna sa
velem in el opera unui atelier din Constantinopol.
In acelasi timp, el atinge un grad de abstractizare
care tl tnrudeste cu cele din biserica San Mi hele
in fricisco de 1a Ravenna. Intr-o aureola ovala
(mandorla), Hristos, de tip oriental, cu barba ~i
par negru, apare in vesminte de culoare argintie,
u falduri trandafirii ~i albastrii, cu 0 banda lata
de aur, in diferite nuante, pe poale1e mantiei.
Este tntr-adevar
acel Hristos a carui fa~a a
tralucit ca soarele, iar vesmintele lui -au Iacut
albe ca lumina despre care ne vorbeste Evanghelia (Matei, XVII, 2). De 0 parte ~i de alta a lui
Ii us se inalt,a, la ttnga a, Moise, ~i la dreapta
a, Ilie, simbolizind Legea ~i Proorocii. Spaima
celor trei apo toli a fo t redata cu un simt foarte
viu al expresiei, care nu se teme de atitudinile
Iortate. Sobrietatea desenului scoate in evidenta
vigoarea monumentala a figurilor. Muntele Tabor
nu este reprezentat.
In partea de jos, in locul
pajistilor idilice obisnuite la Ravenna, solul este

~ca~uit, din patru f1~ii: negru, alba tru, verel Inchis ~l verde-deschis, far a ni i 0 floar ,
Pe intradosul arcului de triumf, ca si la Ravenna, tie 0 parte ~.i de alta a hrismoi se insiruia
medali~ane cuprinzlnd bU,sturile celor doisprezeca
ap,ostol~: Pavel, Tadeu ~l Iatei jj inlo uiesc pe
~el ,tr~l apostoli. din Schimbarea Ia Fapt
La
l~mlta mf~noara ,a concai, alte medalioane, simboIizlnd legatura dmtre Vechiul ~i oul Testament
incadre~za capeLele a cincisprezece prooroci de ~
parte, ~l d~ alta ~ portretului lui David, stramos
al lui Hl'l :t~s, ~l mode~ al imparatilor crestini.
La extremitatile acestei friz,e au fost infi:i~i~ap,
la dreapta, egumenul Longhin, in vremea caruia
a fost exec';!tat ace t decor si, la stinga, diaconu1
sau, loan, In colturi doi ingeri. in zbor cu aripi
d,e paun, poarta ~n glob ,cu 0 cruce, d~ 0 parte
~l,de alta a unui medalion in care este redat
~)e1ul. Ceva mai jos, bustu1 Fecioarei, la sud,
si ~cela al lui !oan Botezatorul, la nord, so inS~I'lU in medalioana: se poate vedea aici una
dm~r,e cele mai vechi reprezentari
ale temei
Deisis syau Intercesiunea Mariei ~i. a Prodromului
pe linga Hristos in favoarea celor padito~j, In
partea d~ su,s a per~telui au fost reprezentate
cele doua episoads dm Vechiul Te tament care
s-au desfa,~urat pe muntii Horeb ~i Sinai: la
stinga MOI~e" ill Iata rugului care arde si, la
dreapta, p,rl,mmd Tablele Legii.
In OpOZI~Iecu aceste mozaicuri al caror stil
pare sa fie de origine constanti~opolitana
pe
fa~a apusean~ a, pilastrilor ce suporta arcui de
trlU~r al absidei slnt doua panouri executate in
tehmc~ enca~s~icii de un mestsr din parLea
10cul,UJ, ~alestmlan, desigur mai obisnuit cu zugravlrea icoanslor decit cu pictura rnurala deoarece pare ca ,a l~timpinat unele greutati in a
tran~pune
chipurile ornenesti la 0 asemenea
scara~ la nord se afla jertf'a lui vraam i, corespun~~tor,}a
sud, aceea a lui Ielta, silit sa-~i
~ac~lfJce fl~ca ~r~pt urmare a Iegamintului Iacut
inaintea vrctoriei sale asupra amonitilnr. AC'(> .te

doua scene erau socotite

jertf i lui Hri tos.
Cipru

140

141

drept

prefigurari

ale

Orientul bizantin a dovedit

o mai mare inclinare decit
Occidentul pentru tema Fecioarei in onca absidelor, chiar i in bisericile unde nu exista 0
upola are sa primeasca imaginea lui Hristos.
Dar evolutia iconografiei Maicii Domnului a
depins, in parte, de aceea a Divinului sau 1< iu,
stfel, reprezentarile lui Hristos in toata Slava
a par sa fi influentat mozaicul - exceptional din absida bisericii Panaghia Kanakaria de la
Lythrankomi,
in insula Cipru, din vremea lui
Iustinian. Fecioara, tinind Pruncul pe genunchi,
este a~ezata pe un tron batut cu nestemate ~i
avind spatarul in forma de lira, intr-o aureola
Ilancata de doi palmieri ~i strajuita de doi arhansheli cu baston de silentiar, infati~ati frontal,
a ~i aceia de pe mozaicul contemporan din
biserica San Michele in Africisco de la Ravenna,
Picioarele Fecioarei se sprijina nu pe un scaunel,
i pe globul lumii asezat in partea de jos a nirnbului ; gindul te poarta spre imnul prin care,
cam in aceeasi epoca, Roman Melodul oint a
'lava Mariei: Eu sint regina lumii, de cind
Ti-ai asezat in pintecele meu Atotputernicia Ta,
lrni intind domnia asupra tuturor lucrurilor,})
. ceasta este 0 imagine mai traditionala decit
aceea din absida bisericii Panaghia Angheloktisto de la Kiti, in insula Cipru {il. 24) (prima
j umatate a secolului al VII -lea). Arhanghelii
Mihail ~j Gavriil, avind aripi ca de paun, se tnclina
usor in semn de respect catre Fecioara care, in
picioare pe un scaunel, potrivit tipului constantinopolitan numit Hodighitria (= Indrumatoarea),
i~i poarta Pruncul pe bratul sting.
Mozaicurile paleocrestine din Cipru au supravietuit pentru ca, insula cazlnd sub puterea
arabilor la mijlocul secolului al VII -lea, picturile
ale religioa e au scapat de distrugerea poruncita
de imp aratii icono lasti.

Niceea

0 Fecioara sttnd in picioare

~i ~inind Pruncul in brate
mai Iusese reprezentata ~i in absida bisericii
Adormirea Maicii Domnului, a mtnastirii intemeiate la
iceea de catre calugarul Iachint, In
sllrsitul secolului al VII-lea sau la inceputul secolului al VIII-lea. Aceasta biserica a fost in intregime distrusa de un incendiu cu prilejul razboiului greco-turc din 1922, dar citeva Iotografii
excelente, executate mai inainte de Institutul
arheologic rus din Constantinopol, permit nu
numai 0 apreciere asupra a pectului mozaicurilor,
dar ~i reconstituirea istoriei lor destul de complicate. Putem, de pilda, sa ne facem 0 idee
despre subiectele mozaicurilor care au fost distruse in epoca iconoclasta ~i refacute dupa reinstaurarea icoanelor. Inca din primul stadiu al
monumentului,
Fecioara stlnd in picioare ~i
~inind Pruncul in brate era singura in absida,
dupa 0 formula destul de indraznea~a, care avea
sa se impuna mai tirziu. Ingerii care 0 incadrau
in ediIiciile anterioare Iusesera mutati pe arcul
din Iata absidei unde, in numar de patru, tl
proslaveau pe Dumnezeu de 0 parte ~i de alta
a tronului pregatit pentru Judecata de Apoi.
Ei tineau un stindard pe car era Inecriea tripla
aclamare H agios (sfLnt, in greceste). In virful
acestui arc un medalion cuprindea Etimasia:
tronul pregatit pentru cea de-a Doua Venire, cu
cartea Evangheliei ~i porurnbelul Sfintului Duh.
nsamblul aimbolizeaza sfinta Treime, Tronul
evocindu-l pe TaM, ~i Evanghelia pe Fiu.
Sfintul Dumiirii
de la Salonic

Mozaicurile
din bi erica
SIintul Dumitru nu sint
legate de un program de
an amblu. Slnt panouri votive, care au fo t
executate de-a lungul veacurilor, drept prino
marelui sfint taumaturg pentru binefacerile aduse
unor persoane particulare sau orasului al carui
protector era. Cele mai vechi, asezate pe peretii
colateralelor, dateaza din secolele al V-lea ~i al
VI-lea. Multe dintre ele au upravietuit incen-

1-42

143

diului care a distrus biserica sub IIeraclius, in

anul 630. Curatate in 1907 de tencuiala turceasca
ce le acoperea, ele au disparut aproape cu totul
in incendiul din 1917, dupa ce Iusesera facute
unele fotograIii care, din nefericire, nu ne ajuta
intotdeauna sa ne dam seama de detaliile stilului
sau ale iconografiei. Cel mai adesea sfintul era
tnconjurat de donatori ~i de. familii~e lor. Dar
incendiul din 1917 a scos la iveala ~l unele mozaicuri ptna atunci n~cuno ~ute. . .
.
Mozaicurile posterioare incendiului din 630
ocupa mai ales stilpii de la intrarea altarului. Pe
Iata de nord a stilpului sud, fintul D~mitru .este
inconjurat, la dreapta sa, ~e un eplSC?~ ,J, .Ia
stinga sa, de un magistrat tu. 25):. dupa .m crlP:
tiile din partea de jo a tabloului ace tia ar Ii
ctitorii hisericii, adica episcopul care a reconstruit-o i prefectul Leontios are a ridicat-o in
secolul al V-lea doar daca nu cumva e yorba de
guvernatorul i~perial al orasului din epoca reconstructiei. Inscriptia mul~umete. inca 0 data
sfintului Dumitru pentru ca a eliberat orasul
intorcind din fa~a lui valul flotelor barbare
atunci cind a avut loc atacul slavilor, in 617.
cest panou este cu totul diferit de ilu~ioni~mul
picturii elenistico-romane. Arta mozaicului se
apropie aici de arta icoane~or, care capata~se 0
mare dezvoltare incepind din a doua jumatate
a se olului al VI-lea. Compozitia este dorninata
de grija fata de 0 imetrie elementara, Zidul
crenelat care, sub 0 ingu ta Ii ie de cer .albastru,
ocupa fundalul nu mai are valoarea unui element
de decor realiat sau teatral, ci joaca rolul unui
ornament destinat sa. scoata in evidenta cele trei
per onaje: cele doua creneluri de care ~int aga~ate
draperii verzi alcatuiesc un fe~ ~e nlI~b patrB:t
in spatele capetelor ~piscopulUl ~l magistratului.
Figurile slnt plate ~l ~epene. Eliberate de orlc~
pondere, ele par sa pluteasca deasupra. solului
intr-un spatiu lipsit de adincime. Lun~ile cute
verticale ~i paralele care brazdeaza vesmintele nu
mai au drept scop sa puna ~n val?are. volu~ele
trupului, nici eleganta gesturilor, ci, dimpotriva,

sa

accenLueze riziditatea pozelor strict frontale.

De enul conturului capata 0 mal mare lnsemnatate pentru a pastra efigiilor unitatea ~i echilihrul, Coloritul se fndeparteaza ~i el de eea ce
ar putea am inti pulsarea vietii arnale, redu Indu- e Ia 0 gama restrin a in care domina tonurile
re i: albe, cenusii ~i verzi. Pictorul a renuntat
Ia seductia fondului de aur stralucitor.
Est
intr-adeviir
arta severa a unei epoci in care
Imperiul a fost expus celor mai grele lovituri
ale dusmanilor sai, slavi ~i arabi, ~i ai carei eroi
au fo t calugarii ~i soldatii.
Palestina si Siria
ub Omeiazi

Mozaicul bizantin a upravietuit in Palestina <,i in

Siria sub califii Omeiazi. La
Betleem, in bazilica
asterii (a carei ah ida sud
din tran ept, orientata spre Mecca, crestinii au
fost nevoiti sa 0 cedeze musulmanilor in 63 )
s-au reprezentat la sfir~itul secolului al Vl I-Iea,
pe cei doi pereti ai navei centrale, la sud, cele
sapte prime concilii ecumenice, de la eel din
iceea (325) pina la al treilea con iliu din Constantinopol (6 0), ~i la nord saee concilii provinciale din secolele al Il l-lea ~i al IV-lea. Poate
comunitatea ores tina primise in ae st scop unele
fonduri din partea Imparatului, cu prilejul conciliului din 680. Seria de la sud a fost refacuLa in
ecolul al Xl I-lea, in timpui Cru iadelor, pentru
a introduce ~i al doilea conciliu din iceea (787),
dar e pare cii executantii au ramas destul d
credinciosi modelelor din primul tadiu. Pe pamtntul I lamului, unde era interzi a reprezentarea fi'\pturilor in ufle+ite in locurile de cult, i
unde, in plus, reprezenLarea imparatilor
ar fi
putut parea drept un semn de upunere fa~a de
Con tantinopol, intruclt, dupa traditia, trnparatii
bizantini erau Iigurati prezidind sfintele adunari
ale Parintilor pe care Ie convoca era, crestinii au
renuntat sa infati~eze onciliile sub forma un I'
sene cu personaje, asa cum, dupa mar Luria unor
Lexte, e obisnuia la Constantinopol,
.,i le-au
evo at eu ajutorul unor arbite turi imitate dupa

I. , inagoga de la Dura-Europos
(CaIre anul 250.)

: Viziunea lui Ezechiil.

2. sarcoragul finlei Qui tl eria. [Biserica

Aire- ur-I'Adour. ( all'e anul 300.)

144

de

la ~[a

d'Air,

O.
6.

B.. Stela Iunerara a lui Euthychios,

gasila la Celt ikci, in r giunea
Aizanoi, (Muzeul din Kutahya, Turcia. 'l79-180.)
4.. 'arcofagul din La Gayoie [detaliu]. (Bi erica d la Brignoles,
Val'. Aprox. 250-280.)

tantin pol. Bazifica

Iin lul loan din studi n, (463.)
aloni. Bazili a Focioarei Acheir poietos, ( lecolul al V-lea.)

COli

Sf'in tii crghios ~i Baccho

San Vitale. [Aprox. 530-!)1.7.)

7. Constant inopol.

8. Ravenna.

. (527.)

9. Kalat
Seman,
Siria. Biserica
flnlul Simeon
,'tllpnicul ( tilitul). Fatada sud.
(I'J6490.)

10. Ravenna. Mallsoleul Gflllei Placidia.

(AI doilea
patrar al
olului
al V-lea.)

] 1.

Vagarsapat ,

AJ'm nia,
'finla
Ril ime (618).

1" Con tan ti nopol.

13. Constantinopol.

Iinta
SClnta

ofia. (532-537.)
ofia. In terioru I

upolei ; del.aliu

14, 14-1 is. ConstanLinopol.

Mozaic pavimentar
colul al V-lea? d lalii.)

din Marele Palat.

15.

alonic. Hosios David: mozaicul ahsidei.

16. Salonic. SfinLul Gh orgh : sftnL mart ir.

colul al v-t a.)

fir;;iLul secolului

at IV-lea?)

17. Ravenna. Mausoleul Gallei Placidia II. Iozaicuri de pe

lun La de la lid: apo Loti ~i marttriul sfintuIui Laurentiu.
(AI
doilea pilLrar aI s colului at V-lea.)

Ravenna. Baptisteriul
Caledral i: mozaic din cupola;
(Inceputul
celui de-al treilea patrar aJ secolului al

19. Ravenna. Baplisleriul

secolului al V-lea.)

arian:

mozaic

din cupola.

(Sflr~ilul

piscopiei.

22. Ravenna.
an t'Apollinarr
lire. (556-565.)

Nuovo : ortcgiul fe ioar

101'

mar-

1/

23. POI'e/j, 1 eninsula

conca absidei.

Is tria. Bazilica
ufrasiana:
(Mijlocul secoluJui al VI-lea.)

mozaicul

din

24. Kiti, Cipru, Panaghia Angholokli Lo: mozalc din conca

ab idei. (prima jurnatate a secolului al [I-I a.)
26. alonic., flnLul Durnit ru : CinLul Dumil ru tnlre un pi cop
~i un magi Iral. (. e olul al
TT-I a.)

26. Ravenna.
(Calr 550.)

an

it ale : trnparatul

iustinian ~i cortegiul siiu,

2 Castelseprio. Bierica an La Maria.

Drumu!
spre Betleem. Fresca, (Secolul al VlT-lea?)

27. Fecioara

oran-

UI. provenind
din
oratoriul pap iloan
al VII-lea,
baziIica
fin tu I Pe tru
de la Rorna. Acum
la San Marco, Floren ta, :-705 - 707.

-+

29. Jcoana:

Fecioara
tnconjurata
de sf'in tul 'I'o dol'
tratilat
~i de sflntul Durnitru (sau srtntul Gheorghe). (Mtnastirea
inai.
ecolul al VI-lea sau inceputul secolului al VII-lea?)

30. Icoana asfinlului

Petru. Mlni1slirea

'inai. ( ocolul al VI-Ira?)

3]. Icoana a Fe ioarei. (Roma, . anla

Mal'ia
ovella.
ecol Ie al VTl-lea sau
al VllI-lea?)
32. Icoanii copta:
episcopul
Avraarn.
(Berlinul
d
Esl,
StaatJiche
Museen .
~ colul al VI-lea.)

33. Goneza de la Viena: Inlilnil' a dintre Eliczer ~i Rebeca.

[Viena, BiblioLeca nap onala. Secolul al Vl-Iea.)

3,1. Gen za de la Viena: PoLopul. (Vierra, BiblioLe a nationala.]

35. Tral atul lui Dioscorid ,d
la Vi na : donatoar a Juliana
Anicia. ( i na, Bihliol ca nationala. Cat/'e 512.)

86. Evanghelia
lui Rabula:
Ri'istignirea.
(Ploren]a, Biblioleca
Laurentiana.
Sf'irsitul
ecolului al VI-lea.)

as.

37. Evanghelia de la Sinopc: ospatul

nationala.
Secolul al Vl-loa.]

Jui Jrod. (Paris, Biblioteca

l~vangh()lia

39. Evanghelia de Ia Etsmiadzin : 1nchinarea magilor. (Erevan,

Bibliotoca Matcnadaran. " colul al V] -lea.)

-1-0.
Nis,

apul Irnparatului
Br nz. (Belgrad,

Constantin,
sculptura
doscoperita
Muzeul national.
324-337.)

la

-1-1. Capul imparatului

Arcadius.
(Istanbul, Muzcul arheologic.
395-f.OB.)

4:3. Capul unui llna!' din 'I'ortosa.

(Paris, Muz ul Luvru.
firl/i tul secolului
al lV-lealncoputul secolului
al
-lea.)

42. Capul 1m parate ei

riana.
(I ari , Muzeul
Luvru.
ILimul pall'al'
al
secolului al V-lea inceputul

al

"J -Iea.]

or-olului

4-1.

ap de nolabil
in
Carla.
(Bruxelles,
Muze le regale de
al'li:'i ~i de i uorie.
flr~.iLlIl
colului
al IV-I.ea.)

din Aphrodisia,

45. Istanbul.
(390-395.)

Latura

46. Orreu. Statueta.

est

a soclului

obeliscului

tena, Muzeul bizantin.

lui
ecolel

Teodosie.
IV-V.)

.J.i. Alahan Mona.l ir, Isauria. Portal

sculptal aJ hi ricii
de vest
(Ill'.
I).
(Catre 450.)

.:

4.

Sar ofagul de la
(Berlinul
de
E l,
tllaallich
Museen.
Catre
400.)

P amalhia.

49. arcolazul 11l1l1i copil, gasiL la Sariguzel. (Istanbul,

Muzeul
arheologio. Catre 400.)
50. Ravenna. Sarcofag In nava slingi:l a bisericii
an Francesco.

51. Ravenna.

San Vitale,

Capital

eu imposta.

(530-54.7.)

52. Panou d parapet de La an Vitale, (Ravenna, Muzeul national. AI doil a patrar al seeolului al VIol a.)

"a.

Pia a 1I inlrar a lui Hristos in Ierusalim, descoporita La

Sflntul Loan din Sl.udion. (Istanbul, Muzcul arheologie. Sflrsil.ul
socolului al V-lea.)

54. Fron Lon de ni9a; al'La copta : Hristos binecuvin Lind. (Calro,
Colectia Mini!, Boul!'
GhaH. Secolul al V-lea.)
55. Fronton de ni~a; arta copta : u-iurnlul lui Diony 0 . (Wa hingion, Dumbarton
Oaks Collection.
ccolul al V-lea.)

56. Fragrn nl dinLr-o Bunav

t ire ; [1I'tii. ('opt;"l. L mn.
luzeul LUVI'II. e olele V-VI.)

(I aris,

5i. Dipt icul lui Ana Iasic. (l'al'i5, Cabinetul de m dalii. 517.)

59. Fildes de origine copta de pe jiltul de la Aachen: I is. (Catedrala de la Aachen. Secolul al VI-lea.)
GO. Fild ~ de origin
copta de pe j iltu! de la Aachen: cavaler
In oronat de doi Ingeri. (CaLedrala de la Aachen. Sccolul al VI-lea.)

58. F'ildesul
al V-I a?)

Barberlni.

(Paris,

Muzeul Luvru.

Iirsi t ul secolului

61. Placa de diptic: Adam in rai, (Florenta, Bargello. ecolul al

V-lea.)
r.2. Prima pIa a din dipticul numil de la Sainl-Lupicin .
(Pari. Bibliol. a nationalti.
colul al VI-I a.)

6.J.. D taliu de pe a doua placa

a fildesului de la aint-Lupi in :
Drurnul
pre BeLleem.

6a, Jiltul
DctaJiu:

(catedra)
10 if vtndut

lui

?Iaximian.
lui Pu t if'ar.

63. Detalii d pe a
doua placa a dip ticuJui numit de la
Saint-Lupicin:
Bunave tire,
Vizita
Fecioarei
Ja sflnta
Eli aveta, Intrar a
In Ierusalim.

66. Jiltul lui Maximian.

Detaliu: losif
aruncat In put de fraPi ai.
67. ,Jil~1I1 lui Maximian.
Ansamblu.
Fildes. (Ravenna, Muzeul arhi piscopal. Aprox. 545.)

68. Delaliu ~l unui

tal I' de argint c~
incru La(ii ln niello :
ersom 'r'rear

-ca

In-

~iCi. (Istanbul, M.IIzeul

arheologic.
SfiJ'!?ilul
sccolulu;
~I V-lea, lncepulu
secolului al VI-lea.)

69. Taler d
de la Korci:

Iul lui

argi n L
triurn-

Constantin

al If -lea (337 -3.61)j

(Leningrad,
luzeu
l
Errnitaj.
ILimu.
palrar
al secolului
al I V-loa.)

71. Placa a unui /' licvariu de argin t , provenind din

ma.
(pari, Muzeul LlIVI'U. Sflr~illli secolului al VI-I a, lnc pulul
se olului at VI r -Iea.)

iO. Cru e votiva

Tezaurul de la

a lui Iu tin al 1[-1 a (565-578).

finlul Pelru.)

( ati an,

72. Tapiserie : Sf/lIllll Trodol'.

Mu cum.
olelc VI-VII.)

( ambridge,

.. ,\., Fogg

rt

73. Te lHura d rnataso ell un conducator de cvadriga Invingiilor.

[Paris, Muzeul
luny.
ecolele VI- VIL)
74. TesatuJ'a de matas . Del.aliu : Bunavestire.
(Vatican, Muzeul
CJ' ~tin.
ecolele VI- VlfT.)

77. Conslantinopol.
fI'.lla Irina. (Dupa 7~O.) .
7.
atonic,
nnta
ofia. (Mijlo ul, sau at treilea
secolului al VI II-I a.)

Dumbarlon
();CIV

York,

Cooper

patrar

al

79. Elevra, Cappadocia. Biserica Sfin tul Vasile: tavan.

jumiitale
a ecolului al VIE-lea,
prima jumiitale
a
al IX-lea.)
80. Roma. Santa Maria Anl iqua : Rastignirea. Fresca.
socolului al VIII-lea.)
1. axos. Capela
fin ta Kyriaki : fee cii din altar.
jumiitale
a secolului al VTII-Iea, prima jurnatate a
al IX-lea.)

(A doua
secolului
(Mijlocul
(A doua
se olului

.s>
,-t~'-~"'f~C'"''';

~.~ ~ "';.;"'~i"t';;
..;':"~;"rv;--rJr'l"~
. ,.
"'~
~:-'
-r4'-

... -._ ....

-.... : ;. '1"

~~t.,~U~:"

."..... . .. ..

2. Roma.
doil a arc
817-82t..)

anla PI'a sede: Viziune apocallptica p cel de-al

d
triurnr.
Iozaic.
(Ponlifi alul lui Pa cal I,

3. Manu cri III Ptolemeu : carul lui Helio ~i emnele zodiacului.

(Dibli L ca valican5., Cod. gl'. 1291, Col. 9. Anii 813-82(1.)
4. Evanghcliar : ornamenLc. (Leningrad,
Cod. gr. 219, fol. 263, recLo. nul 835.)

BiblioLeca publica,

.. '.':

It:

6.

Sil. Evangh eliar: sf'intul Malei .. (P~I'is, Bibliote a nationala,

supJ. gr. 905, fol. 54 verso. A doua [urnatate a s colului al VTTI-lea
prima [umatate a secolului aJ IX-lea.)
,

sf'in tul Petru ~i imon Magul,

Ii hifor
(Mos ova, Muzeul istoric. Anul 815 ~i urrna-

Psalt.ir a IIludov:

si loan Gramal.icul.
torii ?)

87. Panou din balu Lrada unui allar;

rnarrnura.
Metrop li tan Museum.
ecolele VII 1- r X.)

(1 ew York,

T alura
(estllllrilor.

de mataso d la Mozac, (Lvon,

ecolul nl
lit-lea.)

Muz

III

isloric

al

ele ale biseri ilor. La sud, fiecare conciliu ecumenic

este simbolizat
prin doua arcuri
care
domina altare ~i in care s in criu texte grecesti
.u numele conciliului ~i un rezumat al anoanelor
sale, La nord, ubiectele
lnt tratate cu mai mare
amploare:
ai i s-au reprezentat
in ectiune altare
d bi eri i a .operit
de .upolc, Spatiul euprin
intre
onca ah id i ~i altar, in Iiecar
arcada
m diana e, lap
rit u un text grec de acelasi
flea
si Ia .ud. In ontroven a lor doctrinara
cu
mu ulmanii
arc li invinuiau
eil. nu pra tica un
ad varat monolei rn, r ~linii de la Bet I em pror-larnau a 'Lf J in m d public punctcle prin ipale
'11 'I'ezul ui 1 I' IU'i tol gi pe in us i 10 ul i\' afllerii. In intervalel
di nlre ac le con parti menl r
ell arhil ecturi
andelal I' fa ut din
tajari de
va:
si lufe d a ant incadreaza
vaste mot ive
\"CITeLal ,alcalllit
~i eJ dinlr.uprapuner
de
havuzuri
peste .ar
, intind Irunze rnari. Ace 'l
d or' d
origine anti 'U n amintesto
('U
mai
pU\il it amploare
Iast u asil si mai rcdusa suplel o
Jecr'mLJ in d S n, ruozaicurile din bis ri 'a Sl'1nLul
GIl orzh
de Ia
aloni
.,i ('el
lin baptist riul
cut dral i d la Ravennn.
P ate
it e hipa d ill zai ari care a oxe .utat
lucrarils
din bi eri a Na terii a fo L chematii
'u
d oreze
u impl tit uri de a 'ant .,i vita-de-vie,
d arbori ~i planle
I' al
au imaginare,
amel aL
II "a e ~i .ornuri
aI abu ndcn] i, 0 log- nul Cupolei d pe
Linea ridi 'aUi de Abd
el-Xl lik in !:Jl. Nu (fa im aici nici 0 J'a.pLtlla in uflelila, 1 cnl ru a ra .punde
'I'e~Linilol', in: rip tiil
nu nun ai a PI' lama punctel
doetrinei
maho1111'1I"nl'
dar denunta
i rorile .elorlalt
r ligii
rnai .u ' am,! in privinta
or dintelor rclal iv I"
Trr-imo. C roau-: bizantin
~i all 'a anidc. 'U II

pel' ch de ai-ipi uvind dcusupra

ernilune amiuvirL riil arabe a iupra .clor loua iurperii.
Dupa ist ricii arabi, imparatul
bizant in III 'Lillian

t eau

145

9. Giulgiul sfintului Victor. MaLase. (Sens, Tczaurul

Sccolul al VlJ l-l a, tnainte de anul 769.)

catedralei.

al Ll-Iea at' fi trimi. calilului el-Ualid (70- -71~)),

urrnasul Iui .\bd el-Melik niste rnozai ari pentru
mo ch en d la 'Medina, Acestia
au ni~Lc cornI all'i \i do-ni 101' all executa! prohabil mozaicurilo

~lcu'ii .\lmwhei Jill Dauiasc peutru

care - ue
spune geograful
el-Maqdisi - califul primise de
la Constantinopol
materialele
i cuburile.
Constructiile
decorative,
peisaj ele cu copaci ~i riuri
care, dupa marturia
unor autori arabi, trebuiau
sa evoce toate yarile cunoscute
au pastra] eel
mai adesea aspectul
picturilor
romane,
dar nu
mai sint populate
de nici 0 prezenta
umaria
au
animala ~i ceea ce se remarca la ele este drago Lea
de natura,
Ioarte vie in poezia araba.

Roma

Zidirea unor bi erici 'omptuoase de catre Con tantin

~i urrnasii sai, sau de catre papi, a favorizat existenta unor ateliere de mozaicari chiar la Roma.
II?- absid,a marilor sanctuare,
de pilda la San
PIetro ~l la San Paolo Iuori Ie mura, LIri to
a fos~ reprezenLat
tronlnd
Intre
Jruntasii
apostolilor,
dupa modelul
imaginilor
are, in
palate sau in bazili i, il aratau pe Imparat Intre
~regatori~ ~e la curte, A tfel s-a creaL 0 traditie
1 onogralica
fa~a de care au rama
redin ioas
in ansamblu,
bisericile
ulterioare
de la Roma:
Iozaicurile pa trate la Santa Con Lanza (a doua
jumatate a secolului al IV-lea) ~i la Santa Pudenziana (tnceputul
se olului al V-lea)
Int intru
totul romane prin deronitatea
lor enina ~i gu tul
pe care Il exprima pentru notatiile
pitoresti. Dar
Roma se aratase totdeauna
foarLe son ibila fata
de ceea ce se realiza in provinciile
ra aritene ai
imperiului
sau ~i a continuat
a rumina
asa si
dupa triumful
crestini mului.
'
~numi~i
~vanyi socot, de exemplu
cu mozai.urile arcului de lriumf si Hirf! Indoiala
el din
ab Ida a ..Ui.zi di parute, din hi rica
anLa Maria
Mag.g~?re, ~~ ~i f~ t ex utate
'U prilejul
r eonstruirii
edili lUIUl P
vrernea
papei
Si. lus al
l l l-Iea sub .onducerea
unui mozaicar
venit d
la Con tanlinopol
~i d upa cartoane
de ienate in
acest oras. S-a presupus
chiar ca Iucriirile at' fi
lost intr:eprin '.e cu re urse~e z~~trei principe: ei
constanLmopolitane
Evdochia,
Iiica lui Teodo ie
al II -lea, care so 'il aLori e in 437 cu viirul ei
v

146

Val ntin al III-lea,

Iiul Gallei Plucidia.
Intreg
decorul arcului avea drept
cop a proslaveasca
triumful
Fe ioarei si al divinului
sau Fiu, In
mijlocul zonei superioare, inlre apostolii Petru ~i
Pavel,
se desprinde
un medalion
cuprinzind
Lronul pregatit pentru a Doua Venire, La stinga
spectatorului
stnt lnfayi~ate
scenele Visului lui
10 if, In care i se arata 1nO' rul, ~i Bunavestire,
in rare
Iaria e le lmbracata
in tunica patricionelor, cu guler de milroilriLare ~i capul incins cu
o diadems
d a semenea trnpodobita
cu margaritar.
Ea poarta
acelea i vesminl e bogate ~i In
dreapta in ena Tntriirii in hi ericii. In al doilea
registru,
la sttnga,
Inchinarea
magilor este tratal a in maniera unei scene de aud ienta imperiala:
pruncul Iisus e te asezal pe un mare tron impjirale 1', in fata unei garzi de onoare form ale din
pat ru lngeri, Intre
Iaica sa, la Iel de sornptuos
imbl>acala
imbol al 'oii Legi, ,;i 0 femeie in
v ~minte intun cat
care reprezinta
echea Lege,
In dreapla,
la a elasi nivel, Afrcdisius,
all vern a101'111 pagin
al orasului
Sot is, tmbracat. ca un
reoe, se trichina lui Ii m: in cena Fugii in Egi] l.
In a II' ia frizu, piedicile pe care le-a lnviru Ii us
stnt lnfati,aLe prin l.'cider a pruncilor ~i audienl a
ucordalji
regilor magi d dit re Jrod, a istat de
doi arlurari
ai Legii. In partea de jos so viid
Ieru alimul ,;i Bellcemul dea upra a doua grnpnri
de cite sas oi, are simbolizeaza
apostolii.
olemnit at a foarle ac entuata
a sr nelor de sus, a
Cal'OI' iconozrafie
p in pira
din obiceiuril
de Ia
curlea imp ri ali'i, ~i Iolo: irea unui olorit t otodata
mai inLnnecat
~i mai putin
variat
dcclt mai
inaint , au Iost
onsiderate
drept indiciile unei
origini
onstantinopolil.ane.
e pre upune cli la
Constantinopol
-a al alnil, intr-un
limp relat iv
curt, irnacisti a noua, destinata
sii 0 preaslav a 'ca P Nascatoarea de Dumnezeu (= Theotokos),
potrivit
definitiilor
pe care le promulgas
conciliul d in Ere,
in 431, lmpotriva
ereziei nestori ne. Tot de la Constantinopol
se pare ca provenea
~i decorul ah idei, distrus in secolul al XIII-lea
ub Ni olae al Il l-lea (1277-12
0). rare, pe un
147

fundal de unplctituri
de Iru nze i Iloi-i, 0 IJJru~i,;a
pe Focioara tronind impreuna. cu Pl'Uneul.. jn~re
martiri care ii adu au ununile 10),. Mozai mile
din partea de us a peretilor naosului,
are ilustr az8. la stlnga, povesl ea lu i Avraarn i a Iui
Iacov 'la
dreapta
povesLea lui Moi e si a lui
ua. pal' si''l se Ii inspirat din miniaturil
unui
manl.1~eri: al Vochiului
Testament
care,
prin
abundenta
~i diversil.atea
ompozitiilor
~Ie. figurative
fie lnrudea cu Iliada
'tl'aLa Ia Bihliote a
.\mbrbsiana
(d. pag. 170 - t 71). Anumit o detalii
j onozralicc
la 'a sa sc creada cli ace L manuscri:
ar fi pnLnL sa fie trnpodobit
.~ll mi!lialllri.
~ot, la
Con tantinopol.
Dar . tralu irea ~l
ul tilitat a
coloritului
aces Lor rnozai uri, vioiciun a spiritului narativ
are Ie in ufletest
~i aract rul d
pa torale al multora
Iinl re ole n indeamnil
,11 re unoasl em opera unor execut anti apar[intnd
unor aLeliere I Ia Rorna.
l'n non aport de inlluente
bizanlin
s-a fii III
simt it un socol rnai t.irzin, in cursul pt-irnilor ani
ai c1'omniei Iui TusLinian in mozaicurilo
lin absida
hi eririi amenajate
de papa Felix al I V-lea (526530) in bihliote. a Iorurnului
lui \'e:pasian,in
cinstea sfintilor hizanLini Cosma si Damian
cure
lL vinde('as~l'i'l IW lmpjirat.
in chip miraculos:
poate ar LI' bui ,i1 vedcrn in acest monum nl
consecin \ a unei 10\ elez ri in tee pa pil si irnpara I,
in vederea recucerjrii
It aliei ~i a elil edirii ei tiP
sub . t aplnirea
go~ilol' er t iei. Po till [undal de
nori, a raror rod are pil.orea: en ramine conforms
lrad it iei rornane
a mozai urilor
din his rica
Santa Pudcnziana,
so lnaltu Jl rist os, mat ur. Dar
chipul sail nil mai e, to ucela a1 unui Iilozo] s nin,
ca in op I'ele unl.crioare .. \ um :eami'lnii ell 11.11
ueirnblinzit
caluant' disarilean.
l\n it mai ved m,
usa cum au spus-o domnii Maury ~i P rcheron
indl\ulol'ul
blind ~i impunator
, ei r jud catorul rever si de l ernut , La ell' apLa lui, slintul
Pavel i-I pre~inta
pe sfintul Damian,
nrrnat de
papa Felix I'll IV-lea car
pne
in calitate
d
ct.il or, chivnlul bisericii (aceast ii ultima Iigurti a
fosL relacut i1 sub L'rban al VlII-] a, l623-1644).
10,

pa

La stinga lui, sfinlul Petru i-I prezinta pe sfinLul

Co, ma, Insotit de sfinlul Teodor, slin], militar
bizantin
fala de 'arc papa Felix al IV-lea avea
o evlavie deosebita .. \ce~li sfinti, ale carer trupuri
pa Ll'eazii 0 vigoare antica, sint trata] i cu accento
d asprime noi. e .imte ca, pentru a-i reprezenLa
pe acesti
fin~i bizantini,
mozaicarul
-a folosit
de un model venit din Rasal'itul
rnediteranean.
i-a putul spune despre acesta ea este ultimul
mozaic antic de la Roma ,i prirnul mozaic hizantin .
cena oste incadrata de doi palmieri,
pe unul din ei stlnd ani nata 0 pasare fen ix, simbol
a1 J nvierii. Dedesubt,
lntre douii grupuri de cite
sase oi, imbolizind apostolii, e te iofiiti~at Mielul
{nisLic. Dea upra, pe arcul de triurnl,
reap are
Mielul, intins pe tronul pregatit pentru a Doua
Venire
in in eriorul unui medalion flan at de
celo sapte
Iesni e ale Apo alipsei, de patru
Ing ri ~i 1 iirnbolurile lnaripate ale celor patru
evanghelisti (ulLimele doua au disparut).
In unzhiuri i-au pii trat miinile invaluite a patru
dintre
ei douaze i ~i patru de hatrtni din Apoalip U. De enul de tul de see al ace, tor Iiguri
Ie pe arc i-a lndemnat adesea pe cercetatori
151.
rcada di cle ar fi lost executate
abia sub
papa Serghie, 1nl. l'? 692. ~i ~01.
~
..
_
.\ '~illn a Inrluririlor
bizantine
s-a facut slm\lla
cu deo rehire aLunci cind Roma a Iost reluata de
11'1 0:tl'00'0(1 de caLI'e Nar es, in 5-3, ~i clnd ea
a reintrat
in sinul Imperiului
de Ia Constantinopol
are a vea sa depindii,
el putin in chip
t oretic, Limp de douu veacuri, plna in 755, clnd
papa Stefan al l l-lea, pentru a tine piept amenint arilor
regelui longobard
A tulf, obtinu
de la
reg 1 Irancilor,
Pepin,
recunoastersa
st.atului
pontili ial, asezat
ub puterea temporala
a pontiIilor. Grceii ~i] rvantinii - ilujbasi, soldati, negutiilod
~i iUugiil,j - napadil'u
Il.alia rccucerita
de trupele lui Iustinian,
precum ~i vechea capitala a Imperiului,
Unii dintre acestia veneau din
Orientul Apropiat
asiatic ~i din Africa de nord,
fugind de invaziile arabe. Sefii administratiei
~izantine se insLalal'i.'i. pe Palalin. Un intreg caruer

pe

148

149

grec, care a apiHaL nUII~ele de Cos.medin in

arnintirea unei mahalale din Constantmopol,
dezvolta in jurul bi ericii Santa l\~ari~,. contruita in ecolul al I-lea pe locul pietei Imperiale de aprovizionare
in forul Boarium, ~i care
a fo t numita ~i in scliola greca. Dintre cei dou~ze i ~i cinci de papi care au ocupat tronul pontifical intre 607 ~i 752, ptna la Zaharia, predecesor
al lui Lelan al Ll-lea, Lrei preze o au fost greci
au sirieni. In indelungatii ani de razboi intr~
bizantini
i goti, atelierele mozaicarilor romani
au fost silite sa-~i inceteze activitatea
~i, ctnd
-au tutors vremurile mai bune, a fost nevoie
a e faca apel ori la artisti straini, ori la pic tori
localnici care, in acest ra timp, pierdusera secretul celor mai bune traditii tehnice ale scolii
lor ~i devenisera extrem de receptivi la influentele
dinalara. Dar daca stilul a fost marcat de tendintele care biruiau in provinciile rasaritene ~le
Imperiului, existen~a la Roma ~ u~or venerabile
sanctuare impodobite cu mozaicun indemna in
schimb la mentinerea unor anumite traditii iconografice. Probabil ca Bizantului i se datoreaza
Jipsa de volum ~i rigidi~atea figurilor de s.rin~i
care ll inoadreaza pe Ilristos pe arcul de triumf
din biserica San Lorenzo Iuori le mura, ridicata
de papa Pelaghie al l I-lea (579-590),
dupa
modelul bisericilor con tantinopolitane,
cu un
nartex ~i cu tribune. Totusi, potrivit obiceiuril?r
romane Hristos, cu barba, asezat pe sfera lumii,
este in~onjurat, nu de tngeri, ca la San V~tale
din Ravenna, ci de sfintii Petru ~i Pavel. Primul
t-i prezinta pe Iintul Laurentiu, pe morrn1nt~
caruia fuse e zidiLa bi erica, ~i pe papa Pelaghic
al II -lea care poarta
hivotul biseri ii. Sfintul
Pavel este urmat de finLul., Lelan, ale carui
moaste fu e era asezatc in. mormintul fin~ului
Laurentiu sub domnia lui Valentinian 1, ~l d
sfintul Ilipolit,
are a uferit martiriul pentr~
ca a luat pe Iuris ~i a ingropat trupul sllntului
Laurentia. Sub influenta bizantina fundalul de
nori a disparut. In absida, distrusa de papa Hono-

ri lit; al l l l-leu 111 12 IS, se afla flira indoiala

hi pul
sfint ului Laurcnl iu.
Calit al i rnult superioarc
so recuno: r in st ilul
mozaicurilor
din absid a hi. ericii pc care papu
II onori

1I

(or -03')

a ridicat-o

murrnint ul

finlei Aznese lnz trind-o Lot .u un nartex ')

cu tribune, J'lIPU moda dc la Constantinopol.
III conca
in ccntru, . e inalta patroana his rr 11
trnpod obita cu ve mintele bo~atc in ear.'c dup~
traditic,
ar fi aparut
alor Sal la opl, zrl ~ ~upa
moart c.

151
150

Ea

poart a

Iumul

un

imparate:

hizantin . -u pe t oralul i dalmatica 'm~iHal ell

n Lemate. P bratul
'au drcpt e te infa ural
valu] alb al f i ar lor. In trumentele cu care
a lost martirizata
nu . vael prea de lusib in
lotouralii : la picioarele ei 0 ipada ~i, de 0 parl~
i de alLa, j " cite 0 Ilacarti. Dea lIpl'a. apU~L11
imina
Iui Dumnez II Iinlnd 0 cununa lese d inl/-un c r 'puziL de Sld. ' 'j 'lrabiitul ~c n.~rj alb!
i rosii. La dreapt.a ei, papa Ilonorins
II of ru
bazilica pe care a .titorit-o ; Ja stinga ci, I~~pa
Syrnmacus (48 _-Ill), care restaura e hazilica
ridi aUi de Constantin ill par tea de sud a mormintului, tin
in mlini 0 vanghelie ~ l~chi ~.
Art.i lul a avut cul.ez anl a de a d espar] i J11'lrl
'pat ii mai mari decit la Kiti {il. 2.4) '01, trci
I ersonaj 10. car: i..i r~d~ce .:ornpozllla .. Fondul
tic aur de tonalitat
.unsa, fund mull mar acr'al:
('apata' adcvarata sa valoal.~ pictul~alii. EI m~r
e te limilat inca dear de Iisiile verzi ale solului,
in part a d jo, .,i de cerul in 'L~Iat in parlea
tic us, _\.s m nea I'iima~i~e vor di parea in cui-ind. Ge turile p I' .onajelor prezenlate diu ra~ii
. int 111a I' ale d 0 d mnilatc
olernna, in pirata
din rcr monialul aulic. :'\1I mai cxistii airi - (."a
in anumiLc P re unl.erioare - a .cl am ucc putm
hibrid tit' hi rat.ism ~i d miscar
ce inr-reru uestc. Ximic nu altcrcazii
mareliu
calma a
Iisrucilor.
Tipi uril ieonografiee ~ fiin~,a~ ill H~ 'ul'!Lul
medil. ranean si (Ill d osebire in Egi] L au In, pirat
d orul absidei ~i arcului de triumf din oratoriul
p rare papa Ioan ::\1 Iv-lea (640-642), dalrnat

de ricin
l-a amenajat
'U an 'xu a Baptist riului
din Lateran
pentru a depun
in el moast le
sfinl.ului
Maurus
epi: cop in Par nl ium ~i' ale
celor noua martiri
lin alona pc ar 1 adus sc
la R ma Spl' a le f ri . a fic profanaLe de avari.

1](0

Capela
a primit hramul
unuia
lintr
a csti
mart iri, sf'int ul Venanzio
patron al t atiilui I'ui
loan aJ I V-lea. Moznicnril
au Iost I rminate
ub
urrnasul ac tui pont if T odor I (6/~2-64 ), La
f 1 en ~i In mull
cup I din Egipt , F cioara
in .onjuraui d sfinj i, print.rc care so numilra .,i
cei ale CUI'OI' m ast
rau ad.ipo tit in oratoriu,
osto pia aUI in at iturlino Ie oranta, sub imagin a
lui l l rist S, reprez nlal airi rloar In bu I, ' ern nca
c lor doi lno ri -ar il Inca lreaza. D 0 parte si
de alt a a Fe ioarei s afla, la ell' apta ei 'fin(ii
Pavel, loan Evangheli
till (unul dinl r patronii
papei)
i Venanzio
urrnn+i de paj a loan al
1\ -1 a, ~i. la Linga ei sf'int ii Pel ru , Toan B l ?atorlll (alt patron al pap i) si Dornnus, pr
dlndu-l p papa Teodor 1. eilalt i finl i dalrnat i
'lU Iost jnfati~a\j
pc fa\a arcului. .
.
.
Mozaicul pe are papa Teodor 1 (0 12-6'J.() a
poruncit
'U fie xe .ut at P nlru ab. ida bit ricii
San
tclano Holondo,
uncle, in 64 , lran fera:r
mo~~tle
. fjn\ilol' Primus ~i F licianus, marl iriza~1 sub Dio letian csl o una dint rc (;rl mai pure
op re bizantino de ace. L g n d la Roma. E1 :L
f art
apropiat
de panouril
onl rnporane din
hi eri a
finLul Durnitru
d la
alonic, eu care
e .jnrude~tc
prin sev rit.atea atitudinilor
per 0najelor eu trupuri
inexi: tente
'lib
vesmint
(C los l}. "i prin
au teritatea
unui 0101'it de tul d
I'
e, 'are nu ex Jude in I' dar a utelor jerb I
de umbre azurii cu aspc 'L Ioarte bizantin,
In a, i
i onografia pare :ii. villa din Rasuril: in a ra:lJ
hi '?riea vcclic eu plan err -ular, imitind p Mento
C liu

Muntelo

C rului ] -

rotonda

Invi

rii

(Ana ita 'is), Teodor

I, original' din Ieru alim
a pus 'il fie infil~i~a~i sfin~ij Prirnu
~i Feli ianu
d 0 part ~i de alta a tin i cruci biHute ill 11 st emat., inspirate dupa ea d p Golgota, d asupra
ral'ela . c ana un bust al lui Hri Los. ill cr-i In-

tr-un medalion, dup':'! 0 iconocralie pnu'lir,:tI;'l

Iiol Ie din Ps 1 stina (vczi pag. 221-222),
Inui papa de origine greaca, loan al
II-I a
(705-707).
Iiul unui curator (administrator
al
Iinantelor)
al palat ului bizanlin
d po Palal in,
ru nnrnel
dc Platon. i . e dat or aza mozaicurilo
('r tmpodob an orut oriul pe c-:.\I'C a est ponl if 1-3
ridicat la Sfl11l111 Petru lntru cinsl irea Fccioarei,
falit d rare avea 0 ovlavie dcosel ilii, .\('('slr
m~zairul'i au di. parut aproape in int r gim in
urma dartmarii,
P la incepulul
secolului
al
X\ TI -lea, a
ea ce mai rama. r. c din vechea
basilica vat icana ~i din anexele
ale. Nil au ajuns
pina la noi d eil fragmcnlc disparate.
i\e puLcm
facr 0 ide der PI' an. amhlu din desenele pc care
Jacopo GrimaJdi le-a fiiC'lll cu put in lnaint e de
cliil'imal' . 111 cent.rul unui perote so afla Fecioara,
in aLilu line rl
ranta, l1l'ia~i\ purt ind vesrnintele
bo at
<lr impadH a.:l in ear
inceptnd
d la
'fiJ\illll s colnlui
al Y[ I-lea. in l talia pict orii
gol'('ei au lnat obiceiul ::::10 inf:l(i.,czr pe Madona,
po clnd in Hftsul'illli moditeran
an 0 I' prezcntau
invusmiut atil mull ruui sirnplu.
('II
t unic.i
si
mantir, .\(' a.I,1 [-,p('jOilr,! din orutnriul
Illi [ a~
[II VII-In
cste una dint re elc mui impunutoure
dill art a biza n Lin:i, :('Inii nind ('II 0 mal roanf
(il. 21). Ea a Iost rranspm-tata
inra din 1609 in
biserica
'an Marco de la Florr-nt a. La dreapl a i,
P jumilt at
mai scund d'rit ca. papa loan nl
\ IT-lea avlnd in jurul capului IIn nimb patrat ,
ii or 1',1 oral oriul: hut Inl Siill :r p;1:II'cazfi a'LrlZi
in (;1'011'1 Vat icanului. ln 'il rist iu hisel'ieii Sant a
Xluria in CORm din.'
ponte vr-d ea Iragmcnt nl
r nC'bjnal'ii Xlazilor. Xlozai -uril p:l:II'at . int J'C'murcal ile prin ginO'i'l~ia cnlorit ului. I e ienul tapi.ila
air-i 0 mare tnsemnatatc.
Potrivit
unci ovolut.ii,
al rar i mjirt urii le gasim in hi~cri('a Sfinlul
Dun itru d la alonii-, Iorrnolc devin plate si
linear-e. l':lc pi I'd d ru itatea cromat ica P care
() avuscs ril in mozaiourile
prcc denl.
Dupii
de. nel lui Crmialdi
pai pi-ezece 'rene trnpartit
in sapte pa nouri ilu Irau via l a ~ipat imil \linLuiIrmllui.
de In T3l1na\'f'slil'r
pin:1 la PogOl'il'('a

152
153

Dornnulni
In Ind. Alt c punouri i~tOI'i~NIIi f ihu-ito
episoade din viata lui P tru ~i Pavel, pina la
upliciul lor. Aceste
ene narative par sa fi fo t
tratat e cu 0 vioiciun
care If' fir cb 'e QP cornpozit iile mult mai solemne pe care le-arn int llnit in
pre edent ele hi eriei de la Roma.
int ull imole
mozaicuri de care avem runo. tinl it lnaintea rrizei
iconoclast .
'
,
C.t
Poate sa para arbitrara
separarea
fre e i d
mozaie, Intruclt a e t doua t hniei au fo t Iolosite pent I'll ilu trarea
aceleia i iconozrafii
relizioa:
,.i evolutia lor a Io: t dirijat a d aeelea i
t endinte
generals.
Nu este mai putin adevarat
in a ca d 0 cbirea fnndamentaHi.
a proc deelor a
avut rcper u iuni asupra
tilului. Pe de alli'i
parte, in vrern (, mozai ul era Iolo: it in anct uaI' le eel mai bogat e, ben fieiind de darniria
trnparatilor,
papilor,
inaltilor
dregatori
sau a
prela'[ilor, bisericile mai siirac
se multum all 'II
f're: a, ~i in ea vom gasi deci exprirnat
gueturilo
paturilor
populare.
Din a leasi mot iv , Ireson
apare mai d s in raziunilr'
pcrifori 0, a upra
cUI'ora so tndrepta mai put in atenria ,tll'\ii impcriale "i a p triarhilor. Din punclul de , del' al
l hnieii lnl el gem aici cuvlntnl
fre ca in s m'Ill au mai larg de pil'luI'a rnuralji, exe ut at ii ru
pen 1111 1IClII ('II pen ula, Iolosind P nl ru culori
mai al s arcile colorate, fal'ii. sa Iae m deos hire
lnlre Iresca aut nt ica, undo acest e III ri sinl
a~l rnut pc t eneuiala PI' a:.pi:iLiI, In t-are pill ruud
PI'j n 1I ar, '. i l h ni 'a in Imp ra, la care culorile
sint. fixate (p zidul uscal ) .u ajutorul unui liant
(alhu: san gillbenll"
de Oil, lei).

2. FRE

FI'e, ca a Iost utilizat i; mai

decorarea pere[ilor IInOl' morrninte.
-au descoperit un le exemple, datal
intr
ine pul ul ~j Iirsil.ul ccolului
al 1V-lea, sau lnc putul
colului al
-I a, In
Sal nie si, mai spre nord, In Nis (anliea cetate
\aiRRuR. in erhia). ,\ici all fORI roprr-zentat i, in 154
.l[O/'/JIill/l'

Ll'uJi~ia picturii Jill eutucurubc, dciuuctii, Iluuul

Pastor, up sl.olii adorind hri monul au crucea, in
feiui aoelora din mau 01 ul allei Placidia, ing ri
purtind hrismonul, peisaje paradizia 'e sub forma
unor grc1dini inchise cu grilaje ~i pline de I a, uri.
Dar fl' , 'a n
st cuno uta mai ale: datorita
bi .ericilor.

t-erusti;

l nii ('cI'('elal ri inclina 'U

utribuic
unor art.isl i v ef1ili de' lu Con Iunl inopol noble] it fiO'urijol',
ging<'~Ja oloritului
vioi ~i .Lriivez iu, usurint a
din desenul drapilrilor,
.ar
aracterizcazii
feesc I pictato pe poretii Bi: ericii Ro ii
u plan
lelraconc, de la Porustita (Philippopoli:
in Tracia,
la sfirsitul se .olului al V-lea). P zidul interior al
absid.ei nord din polilobul enlral, ele reprezentau
in hip foarte dezvoltat,
in lrei zone uprapu
,
opilaria lui ll ri to: ~i povest a lui Zaharia,
t atal lui J an Botezatorul. Ele par, a fie inspirate
d intr-un manu cris trnpodobit
eu miniaturi
aJ
Evangheliei apocrile,
uno' uta sub numelc de
Pt'oloevanghelia
lui l acov
ompusii pal' -se la
.'rlr~itul veacului al I l-lea si in care pove: tirile
de 'pre '01 ilaria lu i 1 isu ~i d I re Zaharia se
tnsiruie 1n aeela i fel. uprapunerea
sc n 101', la
P rust ilu, in siruri netntrerupte, fal'it a fi separate
in panouri, import anu acordatii fundalurilor
alciituile din laC/iri, ar ..int tral at in chip Ioarte
arnanuntit,
' i propor+iile alungite ale per onajel I'
va le c imitarea unor miniaturi in pirit. narativ
din traditia O'I'eeo-l'omana. Pe bolta de Lre .er .ar
PI' .eda ~Larulla nord, doi ingeri-carialid
(in au
1In medalion in ('al'C' era inf5(i at Xliclul, r-a ,.i la
San Vital
Ir lu Ha" nna. Po bolla de It' core
('atr nord-vest
un mart ir unonim era rundus la
iupliciu de d i caj-'ii.

ales pentru

ln Egipt -au pastrat un

numar de tu1 de mare de
Ire ice paleo restine. Am vazut mai lnainte (pag.38)
(;u in cata
mbcJ de la .vlexandria, ea ~iIn a .elea
155 de la Roma, in 5e('01u1 al T\ -Iea, ~i chin" in ul
Egip!

V-lea, se continua 'e pict.areu icenelor in eleganta

traditie din epoca ant ei-ioarii.
In oaza 1\argeh, In n cropola de la 1- Bagawat
(dr-Iorrnare a cuvintului
arab Kabawar = cupol ),
care cuprindc pc to doua sul e cincize i de capelo
funorare izolatc uncle d all.elc, numerous
cupolc
au Iost decorate ru lrcsce la date ncsizure
clar
care pal' sa se sit.uezc in .ursul S colclor al l"\f-Jra
~i al V-lea. Douii d intro acest c cupole rnerila 0
atontie deo ebita. Picturilo ]01' apar+in un i lonnc
de ul'ta dcstul d populara prin rapiditatea fa 'turii ~i prin gu tul pentru amiinunt le realiste.
In aceeu care pare mai ve he stnt zuO'ravile
o
,
sub vrcjurile unci simholicc ~i imensc vite-do-viricenc din Vechiul Testament
care, d up;} tradil ic:
catacombelor, stnt paradigms (exemple) de mtntuire. Astfel sint Exodul (nccunoscut la Roma
inainte de secolul al l Vvlea , dar
are a avut
desigur 0 important a deo ebita penlru cornunita[ilo evreiesti ~i ere tin din Egipt ~i din Pale tina),
ar a lui Noc, Adam ~i Eva alungati din Rai
Daniel in groapa leilor, Cei trei tincri iudei in
uptorul dc Ice, supli iul lui Isaia (tratat dupii
versiu noa apocrif lor), povestea
lui Jona, intilnirea dintre Eleazar ~i Rebecca, p ve Lea lui J 0\',
usana, leremia in Iata tcmplului din Iern alim
~i jcrtfa lui Avraarn, uvind deasupra imazinea
Pi'i torului, La a estoa 5 adauga 0 imazine a
slintei Te .la ~i Parabola
Iecioarel I' care s
indreapta catre un ed iliciu. Pentru suhiect.ele care
ruai fuse era tratat
,i in 'ala ombele de la
Roma, la El-Bagawat ':-a adopt at in general 0
ieonografic diferitii, de origino iud aica sau palestiniana .. \0, arnblul am
cxe ul ic cursivf .. \
doua cupola, mai I' c nUl. .lnvcd ~te 0 <ll'trl mni
onformistii
~i are so vrr-n iuui solomna. Ea
redu unele dintre episoad Ie Vechiului T il ament
pe care Is-arn inl ilnil ~i in prima: .vd aru ~i Eva,
jertfa lui Avraam,
Daniel, 1\1)r. Duu.i episoadc
vin
'a tmbogateasca
reperLoriul
t.rad i tional:
Bunavestire ~i convorbirea
dintro sfinLul Pay J
~i sfinta Tecla. Se mai 'lfl;l de a em nea
'ell'
pCI'Ronifidil'i air unor idei al SLI';lClp. c tit d

<

156

tndragite de fiiuriLol'ii mozuicul'ilol' pavimentarc

din se olul al V-lea: Pacea J II titia, Rugaciunea.
j\reasta
i onogralie,
pro\' nit.a din arta Iunerura, avca ii apcLe 0 noua dczvoltaro in hit eriei.
Un ansan blu dintre .ele ruai import.ante il cons ituic Irescelc arc Impodobeau numoroase .apele
de la mlnii: tirca opta a sfinLului Apoloniu (mort
in 3W) la Bauit, in apropicre de II rrnopoli , in
EgipLul de ~lijloc. Multimca acestor oratorii SP
dater aZtl ol'ganizarii
comunitatilor
mona iticc
egipLenc In ( familii f> de eiilugilri, uvin 1 Iiccare
locul s.iu de culL particular.
Fro celc .e inLin~
in timp din'
olul al V-I a pinii la fil'~ltlll celui
d -al \ II-I a, poaLe chiar plna in al \'1 LJ-Iea ,:i
ul l Xvlea. E'L
izbitoaro
eon t atarca crl arLa
alexandl'inti
a Hi'aL urrne printre acesti aspri
'all1O'ul'i, dc la care ni i-au piisLraL mai multe omilii
(predi i) ce condamnii vshem nt rtima~i.\Je!.epaginismului ~i arnagil'ile lumii prof anc ; religiile anLI.('e
1.i J astra era l'iidiicini adlnci in 8gipL, unde misar a s in reti La Iusese Ioarte puL rnica in sccolul at l l l-lca, ~i chiar a eia care pretind eau Cil lc
sl.irp S' nu se put an drzbal'a cu de ihir~il'e de
eIemenLele cs re e tmplintasora In viatu poporului.
ToL c tin a d d cor nu se putea con epe de oil
re pcctind traditia alexanJl'ina.
In capel le de
la Bauit
e mai ana. In'il ])asal'i, cosur] cu Iructc
,.i Ilori, vas din care se revarsji vrejuri, arbori,
Irunze de ied 1'<,\, bu t.urile unor Lineri eloganti,
Iizuri alegori o tnaripate (de pikUi, Credinta ~i
pel'an\a d ar ~i Houa) si ol'llamcnte geom trice.
Part a inferioal'a a unor capele era deeoratii ell
scene de vinilt oar dc gazele sau de lei, ex cutate
fill'a Ind oialii :<PI'Ca l'iispundr cu: turilor donat I'ilor: ascm n a d istra \ii all fo.'linloLdeallnafoul'lc
apr ciatc de marii proprret ari Iunciari din Egipt ,
si . stio cu 'ita furtti d ('VO'tU' a de: 'I'lfl Durrell,
in C;wrlelul din "lle.Tanclria, parbitlele de vinato are organizal
d familia copLu II isnani. Dar
interesul a 'e .t.or Ire cc constii mai ale, in subiect elc
religioas . Absida este aproape tntotdeauna ocupuLa dot
cofanie. HI'i. Los In general farii barbu,
sto
infCl\i~ut
la doua venir rl o la sf'irsitul vcacu157
<

rilur, truniud
in uiijlucul
uuui niurh Iuuiiuos
su ~inut de patru roti, din car ies patru aripi
presarate cu ochi, marginito d sirnbolurile celor
palru evanghelisti.
l lri Los fa o ge, tul binecuvinUlrii ,u mina dreaptii
~i ~ine in stlnga
cart
de chi U po care sUi scris de LI' i ori cu vintul
, fi~t.v La dreapta ~i la tlnga a. doi ingeri
e
inclina pe un fond de c I' in, telat. Dea upra capet elor 1,01' "bu ,luriIc'
oar lui ~i Lunei, in cri 'e in
m dalioane, simbolizcazii vesnicia lui Dumnez 'U,
n de ubl intr-un r zistru ,'eJ arat prinlr-o Iinie
d :e~me~llul"supeyior
'in, I' pr zcnta].i rnart orii
accsl.ei ep;fanll dl~rme: Fecioara, un ori in picioar
('~ oranta,
alteori
tind pe un tron cu pruncul
LI us incadrata
de apo t.oli aliniati frontal. 101'tocali O'l'ei de roade frumoa
apar citeodata in
fundal. Pe ar ul de con 'U pot figura capete in ri e
in medalioane.
Egiptul a f st primul loc unde Fecioara a Iost
infa~i~,aL~ al~pLind Pruncul,
ub inlluenta
ultuJUl zeitei 1. 1', care mai era inca oficiat cu zel
Ja sllrsitul secolului al V-lea,
Coptii au adaugat in jurul Leuf'aniilor Iizurile
unor sf'in] i din partea locului, nurnerosi
pe ace t
m leag ~l riucen ascetism monahal. _\.~tia sint
? r sonaje O'I'ave, al carol' hip, aproap Lotdeauna
In .adrat
~ev 0 barba neagl'ii. au alba
paLraLa
sau ascutita, a vind 0 lunzime
vuriabila
este
r~d,ut u 0 intensitate a vietii co pl'elllnge~te traditia portretelor
din Fayum
dar renunta
la farm
1 sale profane,
piritualizlnd-o.
'
La mlnii t ir a rupestra
din D ir Abu II nni
il~ apl'opie~'e, de .\,ntinoe, ci Iul Copilariei lui Ii u~
~ C I, al 1~1J~ahal'Ja
~u fURt lratal
in hip arnplu
rU'~l lndoiala
- '(I ~I lu Pl'I'lI ti\a - dupa ruiniat uril
un 1I1 manu icris al PI' lo vangh liei J u i
la
v.

Honia

Fresca
s-a bucurat
d
0
mare uecer
~i in Roma
bizantina. Pe vremea aceea -au realizat numeroa e pano~II'i in stil hieratic
~i solemn in catacombo, mal ales in colo ale C mrnodillei,
Gon .
,

rosei,
SfinLului
Calist
~,l Sltntului
Pontian.
Dar
el mai bogat
i mal interesant an amb~u
te el care a impodobit
biserica Santa 1\1an a
.\ntiqua,
amonajatri
In v acul a1 VI-lea ,i~ portaln1 palatelor imp rial,
pe, are D~ml~lan, ~e
ridica 'e la poalele Pula~m~).lu,l., ?easta bl erl~a,
,lnjilii d calugari ~re 1.,1 s~rlem, a fo,~ ',oml
nn i diaconii,
adica 0.1 unui cenll'II, s,pllallr~ ,<:
d binefac rc penlru oam ni~ nevoiasi "I ,r 1 I'\DU
araci,
Guvernalorii
bizantini
care i~l ~y au
r ~ dinta p Palatin au luat-o sub vpro~ c~la ~or
si au farut din a Intr-o, oare a~e m,H!'ura bJ.,el'l~a
nat ionala a ofi\ erilor "I a 'hlJba" ilor gl'e?l di ~
Ro'ma. Picturil
rar li acop rrl p re1 ii ~i pll~" trn
dateazti din se olul al VI-lea pina In al I~-lea!
d u pa care bi: orica par~ sa fi, Iost d i trusii ~I
pi'idl.:ili'l, cu E'X E'p\ia at riurnului c~rE', adapo le~l~
fl' co mai recent o. .\r
I picturi slnt JI1 hu nil
part e, ca :;;i mozai(.'\lI'ile din ~i .erica
fi n lll~
I)umitrn
de Ia alonic, cx-roto-url datorate
U!l0l
donalori dileriti : printl'e, i ,0 af~a pap~, ca Mart in I
( t'J.9-6SS), Toa.~ al
I!-l a~(~O;)-:-I.07),.Paul}
(7S7-767), Adl'I,an I, (~/2-/9::
"I 1110.11,1 c1re~~~
Lori cum ar Ii prirnicerul
Teodol., (l Imral \1
t orul r bi ricii
anLa Maria Antiqna
su~ papa
Zaharia (7ltl-752),
In el'ip~iil~ wec,e,Ll v,'~a,1l
aliHllri de in" rip\iil
lat ine.
lintii ,dJl~ Hn arlt
apar in nurnar m~i m~r
declt
ei ,~IJl1 Apus,
~rajOl'iLalea pan0\1I'I1 r SJI1t ~lestu] de fl agm ntarr
si rnult dinlre
1 -au d t riorat de la d,ata de. ~ojleririi )01' ill HlOO, 'e inllmpla ca pi('Lltrl, uc esivc
S~l se suprupunu
in mai mu}Le ,:'1 ratun,
ceou (:
o\'PI'a d sigur
proti a 'e criteru
,de cronologi
relativa, dar
ontribuie la ne lal'lla~ea fotogratiilor. P P I' t.ele din fund al alt arului, l~ dreapLa
ab id i sub dona, lratnri de he e m~n recenle,
diiinuie de pilda de la Itrsitul
ec?lu]\l~ al ~ J-1 a,
o F ci cl'atl'onind
cu Pruncul,
trnbcacata
ca ,0
imparal
a ,a "du,pa ~?da
1'3. pi,ndita
i~ IlalJ~
prinu-e artistn hizant iru ; ~a era ,m ,adrata de doi
ingeri.
nul dintr
I anourlle mal bine onservate
ste acela
.are 0 infa~i~eaza
pe Sol~monee~
inronjnrata
de c i ~aJ to fii ai sai Macabeii, marti159

'v

158

suple] a ul'tlpal'ilol', valoarea

expresivii a
llllOI: notatii piLor~li
mai, stria ~u care slnt ex '
utate Iundalurilo
de arhitecturi
cu, ~111aspe(:L
in a antic
Iluiditateu
nlorilor.
piritul
clasic
al aceslo/ oper
-ar potrivi
,c~ ,~Ire?a~L,el'ea )
tinztnd '5. imile form Ie antichitatii
U1I1 t.impul
dornni i lui Hera lius (610-6tLl), de p~e _c~I',e
av m unele marLurii
in domeniul
arzintari
I,
Cara tecele de bu uric ne 'lapinita ~i ~e ponla:
n itale intilnil
in area La a~'L~ par <~, ar,ate cu
parl.i ipa in a din plin I, ,l~a~II\la culturii dill care
hraneste fadi. a .ea rlO'ldlLa,L a form(ll~I' perc pl.ihila in m ?,aic~'ri~e pap~l ,loan al \ ,ll,-Iea,
~i Uira ef rtul .'1I't)'UIDC,IO,d, ,Imltal'e al rniniat uI'i, tilor lin VI' mea dina liet ~la donene.
,
[nrlurirea miniaturilor
e decorau u,n ,ma!,llI r~
al Protoevanzhel
i i I ui lac~,' pare ,I al.CI ~\'!dc.?L,~'
enel so d sfa, al'a in fl'lza continua fara sa he
separate ill panouri. Pot rivit bozatelor amiinunl~
Iurnizatc de rierea apo Tifil, in .ena Drumului
SPI' Betle m tu. ~) asinul
,t.e .~i!lal, de un
(I condu aLol' de at.irr ~I pal' salllal~Leze
anev ie lib povara ( Mlntuitorului
LUI1!JI)
purl.at
i11 brat
d F eciouril. 1n urrnu, Io: If\' rb !iLe
111 ufleliL I'll ,\13I'ia, Poart.a in plin cintru a Bet lo
mului,' sub car
rest
un 'opac! an~intcr;;Le ~Ie
pei ajele arhite lurale al basorelIeftll'Jlol'
Icn~s~
rice. In
ceria :\fa~l i-ii moasa ,al meca ,1::1
tine eu mlna st.lngti hrutul drept )O,\'I.Lde par~ltz~e
p ntru ca irnpin a de ~ ~1eleglUlLa, I~e :ed~n\a,
voi e sa verilice daca virginit.atea Mariei rama 'e e
intacta dupa na tere. Ea intinde bratul jeapiin
'pre Prun ul culcat in i~ Ie ?a el a. o. vindece.
La dreapta,
Ve t irea pa t 1'1101' 'apa,ta a '~ecl
hu olice. AILe cicluri d orau, probabil, ab idel
nord ~i sud.

rilor

j'iza!i sub selcucidul

Anl ioh ul IV-I 'a Epif'unul
(175-164 l.e.n.) pentru 5. refuza 'el'ii ,a manin
car~e, d,e P?r ,A e~ ta opera este datata in general
astazi In jurul anilor 300, Fa tura ei r ! f'
arnpla ~i lndraznea] a, I nt r-un .patiu plin d atmof ril, trupurils si draparil
sint put rni modelato
CLl ajut orul unor mari
p to do uloar
i al unor
Irumoa o accent
luminoa. , fHril ,'rl s recur ';1
pr a mult Ia des n si 1< umbra. A asl ii maniorn
,!, ~L totul ~ife~itt1 de .tilul a, c Lie care predo11!ma III moza: urile - contem porane - din his _
rica Ilnl ul Durnitru
Ie la alonic. Ea arara
urn
l hnica fl'e, rei irnpune red area velum lor Inl r-un
fe~ ,CIl Lotul all III d clt mozaicul
are, prin sirnplif'i area pe care 0 implied, due
1[1
stilizarca
~i la aplal izarea Iormclor.
Din lu na mai l!J4.1. Italia sc
miudreste en un nou si ill, emnat ansarnhln de Ires
bizantinc.El
all fO:l d .'1'0perit o in all arul biscricii
Iint a ~ral'ia, od ininar.;
d plan triconr-, const ru it i; in apl'opiel'r d forli1.rCt~!,a reg:ilo~' 101 gobarzi la CH, telseprio, in ant i~'''IUlle. ,h,:wm, lu s~,d de Varose (u. 2 ), OiSjllhH'
In dO~ltI 1'~'r;Il;II'(Ipe,zl 1111 ubsi.Iei sud ie ~i po perct elc 1~lel'lo,1' .al ZJ(lultli-dia~'I'a('m
('ill' d parto
a..c,u,.'la ~bs"da d naos ele jlust r azil('il]lIl
'pihll~JeI IUI, 11:us d la Bunav st ir pin.l la Iuzu
Ell, av l ei '.1 moart a lili Zaharia,
[Jalal' a 101' a
susril a] mult
,.i vii
nt r VU'.' : unii erudit i
Ic-al~ .',iluaL il,l,s~('olul HI V-lea, sub r g nta ,all~i
Plar-idia
a/~JI III \'1' III('a I' nast
rii . dc suh
impiirat ii ~la('('doneni, in setolul ai X-I '1. Penl ru
mot iv c [in d i tori, icono raf'ie ,i paleograf'i
pal' prof rabil '<1fi dat at in co(1I1 al \ r [-J a'
'pocil in care dilllgal'ii bizanlini:
straduiau
: it
:lil'l ascii r zia ariana in part a loC'uJui,FI'e.'('e/c
de la Ca I Iseprio viidos un an, amblu de caliLiU i
r~lI'e in star a a tuala a docurn nl at i i d
are
ell punem, Ie a,aza pe un lac deoscbit in istoria
picturii hizanl ine. 1\11 l e ptJ!i sii.tlll'a sa adrniri
cursivitaLea ~i siguranta d ienului eleaant a Iizionomiilor, cllnoa~tel'(la rarUI'sililui, fil'p~(,1/i gest u- 160
Castrlseprio

PICTURA

PROFANA

Pi LUI'a devenis un elemenl atit de fundamenLal

al viet ii bizantinilor, in 'it lrnparatii ntl puteau
sa nu ~ecuJ'ga l~ a spre a glO1:ifica iJ~allele f~'p~
161 din dornnia lor f;ilspre a PI'O.-laYI propria lor male -

tate in a elasi Lip in care era celehrata in biseri 'i

slava lui Dumnczeu. Teate ace to opere, care
ne-ar Ii adus pretioa e indicatii a upra iconograliei
.i stil ului practicate Ia curtc, au disparut din
ncfericire. i'\ urnai textele ne-au pa trat amintir a
lor.
In ediIi iul Chalke din Mar I PaIaL, pc care
il recon truise dupa in endiul din 532, Iustinian
a poruncit
a e 1nfa~i~eze in mozaic campaniile
victorioase ale armal.elor sale ln Africa ~i in
Italia ~i intoar erea triumlala la Con tantinopol
a Iui Belizarie, care conducea cortcgiul regilor
lnvinsi ~i al carelor purtind prazile luate pina
in Iata impiiratului ~i a Teodorei, inconjurati de
senatori.
cestia, ne pune Pro opius, e bucurau
de fala stapinului ~i i se inchinaa ca unui Dumnezea ). In 587, un ~ir de fresce redlnd viata imp aratului Mauriciu (582-602),
din copilarie ptna
la uirea sa pe tron, a fost pictat pe zidurile port.icurilor numite Carianos, in palatul Bla hern ,
In sfir~it, epi oade din viata lui lIeracliu (610641) ~i a fiului sau Con tantin figurau in palatul
Sophiae, unde locuise lnainte de urcarea
a pe
tron. Aceasta pictura isLoricii a contribuit
la
mentinerea in Bizan] a gust.ului pentru 0 arlii
narativa ~i pitoreasca.

3. ICOANELE

Bizantinii denumeau icoatui orice imagine religioasa, pOl'tativa au fixii, indilerent de Lehnica
in care Iusese executa La. Dupa obiceiul modern
ace t nume este rezervat unor panouri mobile,
aproape totdeauna picl.al c pe lemn (in tehnica
encausti ii sau a ternperei) mult mai rar cioplile
in piatra sau cizelaLe in metal.
Practica aceasta i~i are obir~ia ln portretelc
pictate, ade ea ~i ele p I mn, din anticbiLatea
O'l'eCO-l'omana.In tshnica picturii pe lemn fuse era
realizaLe numeroasc opere mari ale lui Polignot
din Tha 0 ~i unele Lablouri pasLl'aLe in Pinacoteca
Propileelor de pe
cropola din .\ tena. Sintem
[ndernnati sa credem cil dupa acest procedeu a
fO'L sxecutat portretul lui Temi tocle, dedicaL de
catre fiul au Partenonului. In gimnaziile grecesti
erau expuse portrete pic tate ale magi tratilor.
_ ce t gen se dezvoltase ~i mai mull la romani,
fie ca era yorba de portretele oficiale ale impara\ilor si ale inaltilor dregatori civili ~i militari,
fie de portretcle Iunerare. :\ e tea din urma s-au
pa trat Ioarte bine mai al . in reO'iuJlea Fayum,
din Egiptul de Mijloc, datind din 'ecolul al I I-lea
pina in colul al IV-lea .n.
In acest domeniu, ca ,i in altele, cre~tinii
au adoptat obiceiurile 0 ieta~ii in care tdiiau.
Din Faptele apocrife ale sfintului loan, care slnt
163 datatc lntre anii 150 ~i 300, pare sa reiasa cil

s i in allullIiL' lrupr jUl"hi a] \'1 '\11 pad icular " i un ri elf' eran chiar na., al
opiil r.
lmaginil
.Iint
i-au sp riL numarul in as le
0< menilor
are le luau .u ei ,i in 'al~l rii.
Valoal'ea din e in
mai sacrii e 11. acorcla

II 101'

! ouor~u

in '5. din ucea 'La epo a porlrel le deIunc~ilor ~l ale apo tolilor, cum
ra in .usi loan
ImpOl'l'lO\,a p'e ar vei. ? a ordau
Ja I~l ea ~;
cont mporanll
lor paglOl
pracl.i ilor legate
d
ultul l~n rar, n ~ngi'i.dui a PI' upuncm
'il d
f?artc I umpunu
I au ven rat imaginile
rnartiI'd 1' n ~ ecolul ~L I\:-lea, Can t.antin a aO'alaL pe
o coloarui d . porfir dill Forumul noii al ~api l~1
p?rtret~el,~ prcta,L pe ~emn ale prirnilor Lr i pisc pi
ai e,ela\ll. Mal l irziu au Io L zugravit
Iiciil
marilor
d~a'cali ~i ierarh i ai ) i, ericii O'l'ed ,I ~i:
Io~n GUl'a de AuI',
a ile Crig r din Nv l
Gl'l.gore din .i'iazianz,
'um roa e texte, dalol'at
n;tal .ale .1U1 Eus biu din Ce ar ea (2674.0)
~l 1m Eplfan
din Ci'pI'u (367 -4ItO) ne al'aLa 'a
-rn veacul al IV-lea "I in prima [umatate a . 1 ?
de a1
1
"
ce UI
- . . - a au
XI tat
Ie ane reprezentlndu-i
p~ I~rl to , pe. ~'e,jo~a
pe Petru, Pa\'e1 ..i l~i
in "I, Iara lndoiala, pe al'han' rhelul

a fa ut Kli se atribui
nn ra dintr
01 0 oricin
upranaturaHI.
In a dour jnma~ate a s l"oll1h~i
< \
VI -1C'a s-a nil u L leg nda icoan \01' achei/'opoictc, adica nefucuLe d ~)ina o~lIlh~i . p~
de alLa parto, ne\'ola de a rap' ta v' ~'tIL\~dlD a a
il ic ano , C' vcd an \l ad varat tra;alllfll
m delului a dn Ia PI' supun I' a eit prim le p rtret
al F ciouI'ei ar fi Iost zugl'flYiLe de sfinlu\ Luca.
rcdin! le I zat
de i an I det rrniru ra si
tilul: fi(if'lilat~ fa\a d nrhetipuri
daLoril{l gl'ij i fal~'t d
,emanar
a cu ~odeILlI.' vOi?\i1 d. a
traduce prin infrl\i. area exl rt adi viala la~lDlrle~;
II
i i a lame
L c de in<li\idualizare
*1 de . ulizar
-ar d~('nrg din tradilia portre! lor roman
atlt
vii. d ar care Lind prin
implil'icl\rc,
a
prodndi
un ere t de ordin
piritual.
.
Xu ni ,-a p5.. t ral, aproape
rue: una dl.1 II'
ir-oun le prim lor' veacuri bizt ntin ' xlat rla,lIt!
(Jill
ar
rau I' alizale
1
fac a \'11111 rabile
asern n a al lt or alt e ohiecte porlali\'
. Distrug ril op rate de ir ono ~a.li ~n. ecolel al Vll1-1~a
si al IX-l a au d us la ell, I' riua umu mar nurnar
;Ic i oane. Unele s-au mai paslral
mai al s la
rnlniisl ir a Sinai arlaLa la a lapo, I d Iuria du~manilor i oan 101'. 'E\ i copnl I'll. Porfil'ic l'sprn ki
H ndu:
in S '(,0111] al XIX-l <1, cil '~'a cxcmplm'('
la Acr II -mia din I, i( v .. \It le, mal nu m l'oat'C'
uu rama, in mlnti tir
unde doi arh 01 gi r .i,
d-l si dona
ot iriou. al~ pul.ul ,iI. 1 iudiez
,;i a
Ie foLoO"rafi ze in l!l3 13iin Uf Ii. D a, menea,
in CUI' \.11ultimil r ani '-a ajuns la 0 rnai bunii
r-un asl re a ic anclor bizanLine p(l t rate in bis riil de'la Roma und all
apat \f' miscar a iconolast.a, ondamnaUi d papi. ~lulle .dinlr el .~:I
fo t r t aurate
rec nl,
u ea mal mar
gl'lJa.
In lip a unor
pere datat
prin ins rip~ii "~
a unui numal'
ufi ienl de do um nte,
ar ,a
165 permita
0 recon,lilllire
a e\'oln\iei
tili,li
.. 311

a '

i~~~il,pemart

F.oal'te curind ao .te imazini au devenit obie itul

u?- 1 ~d:varaLe. adoratiuni.
Li e atrihuiau virbuti
binelacatoar
, I'eodoret ( 93 ?-4~~J/8 'l)
_
v I
l t
"
r I e a pasra arnintirea ac~lor iri,eni Lal orniciti la noma
:are,
p ntru a-.;.1 OC~'O~1pra valiile ~i a ele l'
l~podobea:1
C~I imazinilo
Ilntului
]01' nal ional
,Hl~e0!l
l~lpnlcul. CuiLul icoanelor
-a lez\'olLat
mca.~1 maJ,n;tult in a doua jumatat
a e olului
ai, 'v l.-le\ ~~ 111 al
11-1ea atunci c1nd a 'liibiL
vlavia .: i.ata de moa~~~. ~maginea religion a a
fo t pnvu.a
a un mijlocitor
efica
p
lln!1a
Dumr:ez u. I -a acordat
a val are prol'ila Ltu
in apa~rarea ora, el.or, Dupa unel
i Lori iri car
~u ~pa~~t .l~ sflr~,ILul se.colului al
I-lea,
Hnta
F~ ~ trnnu a de Iisus 1Ul Abgar, reg in 0.1'0 ne
~I. II s~I~~L. Ede~ a ~c a cdiul persilor din ~1.1.,
f~lJl~ ('~ I.la In ~lllp rniraculo
in. ac a lmprej urarc
~I ~I~?I asoza a dea II pru uncia dintre
pori il
ceta~u., '.De asemenea
. ~ atunci cind " 'In 622 IIet'ae 1"
1U
a pornit .m erucI~da ~mpotriya 1ui Cho roc, el a
a~ez~~ Chl~ul F lOa,rel (~ea upra porjil I' Cons tantlnopol~lu~
spI'e. a~l a Igura pl'oLec~ia in Limpul
ab en~el ale. Blnelll~eles
'e C1'ea ajuLol'Ul ieoa-

164

care. ,1 ne ofere Lermeni U coiuparatie,

..Le anovoio sa se stabileas a 0 cronologie a ve hilor icoan ,
iar ezitarile se intind adesea pe un interval
de
unul sau chiar doua . eol . Dupa eit
e pare,
ele rnai vechi ieoane
are au aj uns pina la noi
nn pot fi datate
inainle
de secolul al VI-lea.
Determinarea
loculni unde au fo t exe utate da
naster
In tot attt a on trover
. e poate admite
!'ii anumite
icoane din
inai au fo L lucrat
de'
pictori
sire-pale 1inieni,
fara tndoiala
ad seori
chiar de catr
alngarii din minas tire ; dar cercetatorii
. -au gindit ~i la Alexandria,
intruit,
prin asezarea
a, Sinaiul putea primi atit importuri din Egipt,
it ~i din Pal tina. In afara de
acea La e. te evident ea orasul Con. tantinopol
a avut propriile
ale ateliere de pi tori de ieoan
"i cn aceeasi ituatie exisla ~i in paturile ~reee'., t i
!'.i orientale
de la Roma.
,
na dintre cele mai frumoa o icoane din Sinai
arata 0 Fecioara
trontnd
si tinfndu-sl
Prunrul
pe genun hi, intre doi
finti militari : Teod I'
tralilat,
CII barba,
la sttnga privitorului,
~i de
cealalta parte un Unal' imberb,
Itntul Dumitru
. all sf'intul Gheorghe [il. 29). Tn 'pate, doi lngeri,
tntr-o mi., are de 0 Irumoasa vioi iunc, i~i tnalta
capetele
pre cer, de unde iese mtna lui Durnn z u
~i un fasci ul d lumina
alba
are pogoara
p
crestetul
Fecioarei,
Chipurile
celor doi tnzeri
. int modelate cu 0 forta a tusei ~i cu un irn] al
electelor colori tice car ne aminle. c de ele mai
bun
op I' ale pi Lurii anti e. Fundalul
est
o upat de un zid avtnd d asupra 0 friza auril a,
care. e rotunjeste
a 0 absida intre doi pilastri,
sub 0 fi ie ubtiratica
d cer alba tru : este 0
remini
enta
a' Iundalurilcr
arhitecturale
din
bi rica
fintului
Gheorghe de la Salonic ~i din
bapti t.oriul
atedralei
de la Rav nna. Latirn a
compozitiei ingaduie pre. upunerea
n '-a tran pu.
pe un panou d lemn 0 opera de pictura monumentala ce impodobea absida vreunei biseri i. olemnitatea hieratica
se lmpletes te
u un simt tnca
destul de viu al volumului si conf'era acestei icoane
o Irurnusete
arnpla ~i seve~a, d mna de epoca lui 166

l ustiuiuu.
\'c~llliuLelc uu slut Ll'd.zJaL~ J~ fu.lJ~rile lineare
ce earacterizeaza
mozai urile din
bi eri a Sfinl.ul Durnitru de la Salonic, din secol';!1
al VII-lea. Dar eea ce Irescele de la Castelseprio
~i acelea din biserica
Santa Maria Antiqua
n.~
la a sa tntrezarim
din piclura cu penelul a IUml!
bizantine
din cur ul prim i jumaLa~1 ~ veacul~l
al Vl l-lea nu ne impi dica sa ob?ril,n icoana dl~
inai pina la ace~ ta da~a .. Atl'lb~ll'~a
a u.nul
atelier anum
d pinde le ideile apr!OrlCe pc c~r
r 'eU\.lol'ii .,i I Iac de pr
te!ldrn\ l~ scolilor
rezionale. A vtnd in v dere hierati mul er, dom.nul
otiriou a vazut in ac a La icoana 0 op 1'5. siropal tiniana, executata poate chiar la min~sti~e~
inai. Eu
int de parerea
acelora ca~e tnclina
_ a. i dl. \Veitzmann
- ditre unul dmtre ..ateli r Ie' con tantinopolitan
car ra imparatIJ.
Ie
comandau
de igur icoanele pe care le daruiau
mtnastirii Sinai.
Un stil .omparabil
a e. Luia il regasim in i ioana
sIlntului
Petru
(il. 30). Chipul cu ?brazul in
L nuri trandalirii,
parul ~i barha. Uuale
c~r~,
ve~minL Ie . int in a tratate
u 0 vl.goare ant}(j~.
Fundalul
este de asern nea aliilUit de un zid
car
e rotunjeste
tntr-o absida. In partea de sus,
dupa roaniera
~n~mjLor. dipti ,-!I'i con,sula.re ,(cf,
pag. 203), re lnsiruie trei medahoane~ (;uprm~tnd.!
in mijloc pe Hrisl s, la dreapLa noa 'll'tI pe Fecl.o~ra
~i la tinga un tinar imberb, in :are dl. Sotiriou
propune
a-I recunoastem
pe MOl e, ..au pe loan
Evangheli
tul. Cuno eaton
ex el ntl au da~at
a ea ta icoana unii in se olul al \ 1-1 a au hl~
in al -lea al\'ii in jurul anului 700 datu 'arc rru
e pare tirzio.
.
"
.
o cu lolul alta Iarturu intilnim III I .oana 1-eci arei \inind Pruncul p hratul ~r ,Pt, pe ~ are 0
ural-ire atenta a . os-o la iv eala, I~ ~oua fragmente d
ub alt st rat.uri de pictura din
eol~l
al IiI-lea, al XIV-I a i al xtxie, .in bi~ene.a
Santa Maria
10V lla de la Roma (in chip o.bl~nuIL
numitii
i Santa
Francesea
Romana)
(u. 31;'
Dupa 0 traditie consemnatade
uneledo
u;nen~~ d~n
167 vea ul al XVI-I a, ea ar Ii Ios! pI 'lala la I row

de catre .Iintul Luca. Vigoarea rnodelajului

fa 10
preciziei geometries a unui de en larg ~i epurat
~i gingasiei coloritului.
Fig~~a. m~ mai este conooputa ('U un volum u rot unjirni
J a 0 a iamblaro
d
iL va rnari u praf \ e nel de enate: a se vedea
d pilda linia continua a arrad i sttngi ~i a n~ ulu!.
Inu- liniile d onlur .lnt a l rnut ('UIO.l deli'ale: un trandafiriu
uneori aprin , dar c 1 mai
udc: ea lapl 5, umbre
verz i arbitrar
di pu o in
asa f I lruit
'oalij in evid n!a I' li ful nasului
1'\( al barbiei
au a, ublini z
.hii, fiiru .a pi .torul
,:a sr fi si~ hi it de und v nea lumina arc I
nera.
.\.eea Ui operii i?i datoreaza
0
buna
part
din
ipiritualitatea
i mat riei pi'lll'al.
vap roase. Fruntea e te ingu La er ,lelul capului
Lesit, na ullung ~i sub tire, gura mi a dar iirnoasa.!
iar ochii e alunge c Ioart mulL.
e te def'orrnari
confer-a ehipului
a pectul
unei opere mod erne,
care so inrudesto
u maniera lui
Iodigliani
sau
a lui Mati e,' Caracterul
uni
al ac s t i i oane
face din ea 0 opera LulburiHoaro.
\. f L dalaLii.
inu-e se olele al V-lea ~i al VITl-I a ba .h iar ,i
in '11 X I-Iea, cu 0 predomi nan \ il. a par rilor p nlru
al V [I -loa.
nii au aLribui t-o Pale tinoi au Egi pLului : altii unui al Ii r roman und
-ar fi lucrat
d upii m~dele gr esti 'au oriental ,
Printre
elelalte icoan de Lil bizanLin pasLI'al
la Roma cit am : Madona Panteonului,
in pi ioar
tinlnd Prun ul pe bratul
tin
Ie igur 0 repli a
a Hodighitriei
( = 1ndrurnatoar
a) de la Con, tantinopol ~i car
ar fi fo t ex utalji atunci r-ind
Pant onul a fost II' f.::lcuLin biseri 'a in anul
~;
Xladoria din
anta
Maria d i Rosario, imit ala
clupa .\ghio orit i sa d la Con tanLin pol (Fr('io~I'll ('U . Iintul
briu)
ar
alla la anla Xlarin
(I de
la T mpul ) lingii term le lui Cara alia;
Xlad na lndurarii i la iant a ~Iaria in Tra I v re, trnbra ata ca impal'al asii liizantirui
si
I r nind
II Pruncul
intra d i lngeri
pe tin I la
stinga sa tngenunch
aza ct itorul: Ioarte probabil
papa I an al VIT-Iea, lntru it opera pare
a proYinil dintr-u n al li I' roman
re izant de la inc J n l u] v acului
ul \'TIT-I a,
168

a .

Icoanel
p pularc
ale
.cptilor
e recunosc
losn dupa conturul
patrnt al fetelor d slinti
ClI barba
al;rmanalo!'i
CIl a-cia din Ire: el
dc la
Bauit "i de la iakkara (il. 32). lilizarea transIorrna un portr I individual
int r-o icoarui valubil.i
pentru v snir ie.
Obi eiul prar-t icat in vremurile piigini, mului de
a pi 'La port r lr de Impal'a!i in bu t ~i d a Iacc
din le obiect lo unui r n ll s-a mcnrinut
in cur: III

primclor

veacuri

hizant ino.

i-au cxccutat

adev.l-

rat o j('OHlH' imp riale, cfiroru oamr-nii Ir adureau

ornacii de tip religios,
'r int lrn p la (':1 clo ~a rip
purtal o in prncesiuni.
('II
prilejul marilur ,'ul'l)Utori ale hisericii.

d rnnia lui Anast a: ie ('.nl-;)18), manusr-risul

Lliadei pa trat Ia Bibliol eca . \mbro:iana
de In
Milano. AJti savanti s-au gindit la Alexandria
sau 1a ntiobia, dar capital a Tmperiului pare ,r.
fi fo t in acea vrernc . ntrul intele ,t ual 'cJ rnai
Iavorabil
exe utarii unui asemenea
manuscri .
~Ijnialuri, LuI a fo t un compilator
iscusit
in
I'opi rea manu" ri ielor realizat e la dale diferit e
]I'
ar ] luui
II' pt. model ,;i dint re r-are ('cli'
rnai vechi puteau
a fi rust realizul e rhiar in
prirnul
col dinaintea
rei noastre.
Dar, daca ra foarte pri eput a-,.i in 'lI~ea" C[l
mani ra Inaint.asilor
sib ilu tratorul
Iliad ei din
Bibliolcca Ambrosiana
s-a doved it In ,it mult mai
putin in, pirat In invenl ia porsonala.
Din rele
rinciz ci ~i opt 0 miniat uri re ni s-au raslrat.,
dear opt pal' a fi in int r zim
rcatia sa perso
nala. El
lovode: e 0 oare arc ~tingacif'. Compozi+iile e desfa,oal'it dest ul rlr conluz pe in:1l(i mo.
Ger uu-ilo s r P I,u moncton.
Capetelo rotundo
$i rnici al personajelor
ne arninteso
de acelea
intllnil.e pe Iildcsuril cunternporano.
Lipsa do
vulum '1 lrupurilor
~i uhsentu ad incirnii in :lIgPI'UI'ea spatiului
cOI' spund
evnlut ici genel'ale a
art i din eeasL:\ CPOI ii, dar nu se potri vesr- clelol'
snbiectelor infali~, I ' ~i creeaz.i contrasto sllparilt ,I'e falii de elelalte miniat nri. Prinripala
incintare provine din uloril vii, cu t onuri rosii. verzi
si alba, t r d 0 dE', tni d fl'IIIIIO .15a calit at o.

4. MINIATURILE

PI'(' dcosebir

UC 0 '?idenl,

in Bizanl

'opicl'~a

~i ilu trar a manuscri olor nu a. fo ~. o. upatia

sxclu iyi\. a caillgal'ilor.
Ac~le. scnptorn, l~ ca~c

.rau laici, erau anexate bibliotecilor p~rLH'lllale

mai inscmnab.
Genul. ace. La de a yVlta~'
era
pri vi b a ..un e_~cl'c~tiu intele t~a~ ~l~cuL _~1 folo~
sit.or.
nu ImpHl'a11 au lost al.ra: I ~1 s-au mdel;L
nicit cu ea, ast.lcl T od .'ic al H-lea (4.0 -/1;)0)
a prirnit porecla de (C caligralul .
.
Problt mele legale de Ior-alizarc :,1 de ~I'~n()10U'i :inl. la rei d
.pinoa 'C ca ~l in priv inl a
i,;~anelor. La lipsa uno~' do~ur~entc
d~taLe .'~
(' rt.itudine
si putind
li atr ibuite
until aLel~ I
.
e adauO'~ fapLul (';1 ade ea
an V0108
cll1Uln,
te

III

0<

,:' se d
su .
(J
imitare

.,

boa cil lntr-o miniature

.eea ce e ~
hi d'
I
a unor modele mai v '.1
e movaua
\ 'Lf 1 in iL .ste de dOl'lL ca r szult.a-

Tratatul

I'ui. .
.
.
'.
-il
x
un i analiz atent
a, t!luI.lll J~lcLuIl o~ a
se tmbine intotdeauna
,;i ('11 indicatiile Iurnizate
d r eritrriiJr
pHI('llgl'Uficr.

pI.
tel

01'11

MANUSCRISE

u nui

ut clicr

la

PROFANE

Iluula din
Bibiioteca
Ambrosiana
de

Cupierea ~i ilu .trarea ~anuscri selor unor au Lon proIani a Iost conlinuaLu. R,
Biuu-hi BandineLli utribuie
lu C()n~Lulllinopol,
ncl iv suh

{IIi

D(':-:igul' la Cons! 11 l in\)I)01

a 1'0:-:1 (xf'('utal,i, pi-in unul
.-)12, opin - al'laui asl,1zi
in Bihliot ec uat ioualu tll'
a IraLaLuJui de Iarmacopee
alcatuit

/) iosror irl e II c I II
l'if'11((

171 171

v'iena -

ill secolul 1 e.n. de diLl'c Dioscoride

m die gI'E'c'
originar din .s nazurba in Cicilia .. \re t manu .cris
PI'a cI sl inat prin ip '8E'i bizunline
Iuliana .vnicin,
sll',lnepont;l
n Gall i Placidia ~i sot ia Iui .\I'I'()bindus, POI'LI' tele autorului
Lind d YOI'ba ('11
II euresi ( aru I d a de '('OP ri) si ell Epinoia
(Ateniia)
grupurile de m dici, rcprezentarile
plan1('10l' stnt
lidel im it al c dllpil uncle e xemplar o

\'('(,hi all'
\ii eleni:I,iro-l'or!H1n
ai

ului, ('al"
p'I\"('i II'udi.: Fo! ,~il' a aurului dov II st o

untut

t tusi

upurl

Iliada df' ~a BiblioL ca Arnbro uana in lemeiul

(,~I'art rului 101' ~omun de voiosie naiva. (I Dupii
(,IL '('. pare,
"I'W
Ch. Diehl (JJanuel
de Fort
b.~:a~~lm I, y, 248), prirnii artist i care au ilustrut
Hiblia ar 1'1 '0111' put acea 'La ilu trarc ab iolut
It~ f I. ca uceca a poem lor epice. ,) Col doua
?clllrt all lost claborute,
Inl.r-adeviir
in a elasi
tuup
in d 1I1'.ul prirnolor
Y acuri
ale el'~i

in

n mova tie hizantina.

Dour' minial ura - alp ('ill'ei eulor-i sint Ioarte

del rioral e - infil\i.,ind-o
pe Juliana :~nicia r.0ate
fi sor-ot il Ii rlr pl
rcatio n pir-l urulu i de 1<, mr-r-put ul serolllllli
ill \'I-Iea
tu. ,3:i). PI'IIWlpl'Sa,
lnve: rn lnl al ii in hOklll1l ostum "'-tl'gal I'U alii:;
a, a ~lIm,
cuveneu runzului
all, e~1 . a~e~ala
fl'-onlal int r-o at it ud ino snlcmnii. clnpi"1 Imagine
('('remoniilol'
aulice. 1-':a ost.e tnr-onjur al-i .d~ ',Ie.0'01'1'1'11'
lnt elia0 nl.ei ,,,,In ~I lnza sa, si U ~rarlnlmlCl,
"
,
l'
la d rr-a pl a. ;\('('.a,la
\il~e. i~ ,poal~ ~'e"ml~Lll UI
bani de alii' 'i 1IIIIana .vnicin II Imp),[I*~1 P" (,urlea
p(' r-are i-a int indr IIn mil' gcnin .n\l~11
pa: Iyn.('~
('elei (',Ireia ii plaro sn r onal ru rascu ~): on .101,11.1
:.t~Lf('l gl'SIUI'il de dill'nil'ie fil<-1I1 d(' ermsuli rind
i.,i preluan lunc] ia. . ..'
..,
"
An .amblul com poztt rei an JIll~"le ~I dlrllr'~llle
consulare d e filde., (r-I. p, 203 "I it, D7), a ~I. cl~
irnagini le I;e('i~al'ei. in~ad ,'.-11 d.e i~gel'l ,~Ie "pd~\;~
pc 0 ir-onrui dill Sinai, 1,<1 PI('IOU!e~(' prmr 1]1('S(,1
f\(' prnst erneazu
f(,IIWi(', Hp('lIno~IJl1\a ~I'I~lol'
,',H'P ii ~.1JoIlli'i{'ondlll',d
ill' pi, In ('ompal'l~nH'nl
I.(~
din ('(Ji\lll'i, ni.,l(' SI'(,I1( d(' gill, in lOI1~II'~ I'Pl1l1~l!
('I'isaill
u-at at o I'll 0 Iil ort ut el ~lJ(':I, ('\'O('a
('I"'nerozilalPH ]1l'il ('ipl'sei rare const ru !. c, ~au 1'('~tallfa:("
mai mult e biSl'l'il'i 1,1 ,on'lanllnopol:
conii inHI'ipal('. l'OJl1I1<lI,,\bil, ('\I ,1I'('II'a de la I.()m~
pI'i, SI' intil'l('lnil'p';I'
('\I IUl'I'rll'i d(' 1'1I1l~11'1J('\I( ,,1
olp pirt u r.-i.

noastr

lJ;

i,.

(I

I),

I),

MANUSCRISE

RELIGIOASE

eral ia "in{YH~ii care insu1'lt'lp'sll'

~('e~pip do gen din
I'i 1'//(/
('OI~ll;a rt imcn Ielo rui ~ialllri i
pl'il1cipC!sC'i l uliuna .vnicia so. I'o~a ,:le ,in ilut t 1'(;\rea u nor manuscrise
ale \ e('hlll~lIl 1est am nl:
nsa est e Cr-neza (Facer a) de la Vlen~.
-a fact.lt
n' apl'opi('re
int ro miniat urile sale ~I ar-r-lca rim

( ; ('/11":'(/

;'\I,ai m~l\i
~\'anli atribuio Geneza de Ia \'iell<l
al~~ 1'. dill ,\I.lli?hia,
undo se presupuno
1'01
ar f! ~lam.lIJl nest irbit o t radit iile nal urali muJui
clonist i ~~'l. ~l '~pr~sioni. rnului a 'al'OI' pecct o
o p~aJ'ltl.mmJ.allll'lleel.ln,a
alt i crud iti 0 atribuio
ll.nul SCl'lplOI'LWII. d.e la Con LanLinopol, din pricm~ caract rului sau sompluo. : ea a lost scri '01
'U
re d all~' ~i d,e ar~i~L'pe un fond de purpur-a.
dupa 0 ,pI'a Llcn Jol?sllamca
de pe la sf'irsit u!
.olului a1 I l l-lea ~I ine put ul celui de-al IV-lea
penl,l'U l~anl1~('l'iseJe .profane _ ~i relizioaso
(d.
p. 43). N 1I st im daca aceasLa purpura osto un
o~n~g,llI adus lmparatului
,Pontl'lI care S-Cl(' puteu
fiH.ll lost, ex
.ut at. manu. (,I'ISld, 'all .Vl ntpu ternie] i
IUI Dumnezeu,
'Itapinlll deplin al Lurnii. In orir-e
caz Iolosirea PIII'IHlrei I'a punde 1111i dorinl
drlux ~I pcat o fi in:pil"llft de int nlia de a obline
p nl ru Iondul din ('<lI'Cies in e vid n!a ilusLI'aiiil("
pf t de intcnsitat
~i de '~Udtll'a com] ar~hil~
cu c Ie dale d Iondul d am al mozuirllrilol'.
,In ce prj\'e,,~e daLa realizaroa Genezei e. te a~ezala
111 zeneral III . olul al \ I-lea
i ehiar in anii
d . dupa :)!O din cauza lip' i de ;'edal'e a spatiului. D~I' l~b rl at ea figll!'i.lol' inO'adllie sit so prcsupuna
cu modclul
ut ilizat putea s 01 a par in.1
iccolului al I "-Ira.
'
, 'ecncle din viatn d(' lu (artl ()(,lIpa airi un 101'
IJllPOl'l~nl. EI. sinl. vii, p ilurest i. Jipsit de orico
so~ell1n.IL~le ~I icntuucntul
religios nu so ll'auu('c
pt'lIl ruct 0 ll'asaLura deo sehita. ;'\umel'oase
el _
menl e all r()~1 Iruprumut atc din urt a anlic.'i:
reL'lli in .inse
de z.irlur-i ('II t urnuri
alpIt(lf'ii
11i IIIr ' ,
'
'" ,
noul.

(I

d c 1(/

17J 173

\ est slit liptic, 'U figuri minuscule,

tlesenal
r.u nerv, dar aL caror m deleu est de tul d
lip it de viaoar , o l loarte vizihil in miniature
al carui subie t stc Inl.ilnirea dintro Heb 'a 'i
Eli zor, luga lui Avraarn,
pe
are 'LaplnuL 11
trimisose
a aut 0 \i penlru Iiul 'uu, I aac
(it, 33).
In acest manu oris xi'La 0 miniaturii car
ucupii un loc deo .ebit: P L pui (it. 34), Reprez ntarea oamenilor
ar
e zbat zadarnic in valuri
impr jurul arcei c. t de 0 a menea amploar
~i
d
0 atit d
put rni a intensitate
dramati 'il.
in it pare sa fie tran punerea
unei pic uri mari
din . ecolu1 al II I-I a poate
0 Ire cil d intr-o
inagoga,
urn ar fi nc ea de Ia Dura.

Gene:a

'ouon

Am fi fo L in pos sia unui

admirubil ex mplar ilu trat
a I Gen z i daca manu crisul care fii. ea part
din 01 ctia Lordului Cotton n-ar fi fo t apr ap
complet distrus, in 1731, in incendiul
d la British Mu eum, unde
e afla. E1 uprind a doua
ute cin izeci de miniaturi
si '-a al ulat ca in
tarea originara
ar Ii trebuit
'il num r aproap
trei ute Lreiz ci: dear d uaze i 1Ii doua au mai
rama In tar Irugmentara.
'
\ce L manu
ris -ar putoa
'il. Ii Io L pi 'laL
la Alexandria,
pe la 'fir~itul
e olului al Vvlea
sau in cursul
elui de-al VI-1 a. Intr-adevar
mai
multe trasaturi
par a dov rli inlluenta
exercitatd
d
arta
opta a upra miniaturi
tiler care au
Iucrat dupa modele apartinind
traditiei
elenisticoromane. Arnintim
m i ale sprin enele groa e i
parul n zru i d
are lncadreaza
partea de u
a hipurilor
'arnoa
am d <.I 0' bit d fizionomiil
plin
de Yia~ii ale G 11 Z i de la
iena.
hiar da a ac sl, manu
ri a fORL iluslral
In 0
data ant rioara
Gen zei de la Viena, fa~a de
modelele din secolul al IV -lea din care acca ta
e in piras , ei reprezinlji
0 tapa
pe al a are,
de la gratia deli 'aUt a eleni mului,
e tndreapta
pre ab tractizarea
~i spre au teritatea
mai petrivite exigentelor
'piriLuaJilatii
crestin
m

Tabul de

E"allghelia de la

Stilul aces La mai

'
~ai solemn,' U 1nLJ~
i~
ilustrarea
Evangheliilor
caIa 0 daLil mai recenta dectt ace~a a
. e? u Ul. e tament,
tntr-o epoca in care ere _
175 till! mul t 1 capatase caracterul
de religie imperial:.

Rossano

~ aJnrp~

Evanghelia
paSLl'aLa. in tezaurul ~ aLed~'alei de
la Ho sana (in Calabria)
o L
nsa u Iitere de
argint ~i de aur ~i pi. LaLu pe un pcrga'!lent
colorat cu PUl'PUra, ca ~I G ne~a d la~ lena. D~I',
pre deos hire de .acesL din urma
manus~cl'l,',
dorinta de a invalui ' en le lnLr-o. a~mosfel'~ d.
mar lie upranaturala
a dus Ia elirninarea indiatiilor do pei aj ,i a detali il I' in.util pitor. ~.li.
Chipurile capata 0 expr sie . ~\'edi ~I dura. ~III~laturi tul a stiu t 'il dea rnicil r sale t.abl uri 0
dim n iun
monumentala,
per eptibila
mai ale
in cele doua miniaturi
reprezentind
j udeeata Iui
PilaL (il. 38). Semicereul
arc e roLunje~.te. dea~
supra een i pare sa ind~~e. ii ~ce Le mmiatun
se in piril din operele marn pictun murale asezate
in lunete sau in abside.
-a presupus
ea prototipurilo
ar fi impodobit
perelii
marii bazilicii
zidite pe la anul 450 de ciitrc Irnparateasa
Evdo~
hia
otia lui Teodosie al II-lea, p locul Iosl.ei
case' a jui PilaL de la Ierusalim.
Cei mai huni
speciali ti au pareri diferiLe asupru originii acestui
manuscris
care a Iost situat
in t.oate 10 urile
po: ibilc din Orientul bizanL~n: Egipt, ~il'i~, Asia
Mi 'u, Constantinopol.
Daca 1 onogralia
~me do
Palestina
exe utia somptuoa: a i-ar putea datora
iusa unui. atelier de la Con tanLinopoi care lucra
p ntru
UI'Lc.

Evanelielia
mope

de La

'avanyii

nu

jil;l ~i miuiut urist.ul

acelasi a r d nobiJii
Eoanglielia
Rabula

sale

Posed am unol nuirturii d f;pre Lilul pract.icat in Siria

in . ecolul al \'1 -lea dat oriUi. miniat urilor (. ilo I' paisprezece
file preliminaro
ale Evangh liei in Iimha sirianii, copiat ii in anul
;) , ub. uprav ah I' a ca.lugal'lIlui
H.allll.a de
mai multi
ribi in ~[joa .t irea Zagba ( il.ual a
d mai mull i au Lori in ~Ipsopolamia
de nord,
in apropiere de granira lmperiului,
dar p care
ahat le .J. Leroy
0 a -,aza
in regiunea
dintro
Antiohia
fji .\.J pl. In aceste rniniaturi
dainuie
u n irnt al v lumului, percept ibil in c rporalit at a
Iigurilor .,i in red aroa spal iului r u ajul orul pro(' daului persp ctiv i a ri ne, car
est ornp azii
l nnrile obicrL lor mai lndepart ate. l'nel
dintrc
ele I gaja un mare calm. Dar majorit at ea se
de seh c print r-o gesticulatie
destul de 'Vie .:i
prin gu lul fa!a de expresia drarnat ica. De asemenea e percep nurneroase accente ale unui realism
p pular plin de KHVOlll'C.Colorit.ul est e de () remarcabila Iluid it a t e. Factum, Ioart pict urahi, izbutest - dat.orittt u n i jud ieioase folosiri {trlllol'ilol's;l Iimpezeascu
.;i RU invioreze compozi+ii pc ('an
ahundr-nt a persunajelnr
le-al' fi put ut farl' confuze,

.inl, mai siguri

lui

Pogortrca
Sllntului
Duh ~i lnaltarea,
nurniira print rc ('c((> mai izhut it piesc,

nici tu ce privcste locul unde

ar Ii fo L opiatii ~i ilus-

LI'aLa Evanzhelia
dupa Matci, al carei Irazmento
au fost cll~pa.ral
in 1899 Ia Sinop.,
p coasta
de nord a Anatoliei
de clUre un of Iter Irancez,
capitanul
Jean de La Taille, .,i. I'evin~ute in anuJ
urmator Bibliotecii national
dill Paris.
Ea a f'ost
scri ii u litere do aur pc un porgarnent
coloral
cu purpura.
Vioiciunca
d .enului .,i statura
minuscula
a personajelor
(ii. 31) .e asoamana
cu
maniera
Genez i de Ja Viena.
Dar caracterul
dramatic
al reprezentarilor
~i vel'iLaLea. fizionomiilor amintesc
mai mult de Evanghelierul
de
Ia Ro sano. Factura
ste t.otusi mai put in trigri-

a dal personujelor
dcmnitate.

IlU

176

care

SP

all 1'0. l
reprodu e de nenumaral e ori. \leriui. d a. menea
. li ne oprim fa lU iti nire (il . .36), a car i iconografi
le de tul de dcz voltal a. Ilrislo
poarta,
dupa moda
i!'iana 0 Lunica lunga, colobiuut d
culoar
purpurie,
cu clavi de aur ; [inind orhii
de. chi,i ;i cap III drepl
el biruie moarlea.
In
rezi trul inferior au lost pic talc dOllii seen car
ace ntueaza
cara terul I rium lal : mironositclo
in
fata m rminlului
gol fji JIristos care Ii e arat il.
invesmintat
in tunica
alba cu claoi de aur a
lnvierii.
In chenarel
cu ar ade ale tabelelor de concor177 danta,
moti vele geornetrice
~i Ilorale . e asociaza

u pasarile, cu acel gust

prin care arta Bizantului

f arte viu 1 decora li i

a v tit arta I lamuiui.

Sub
inlluenta
bizantina,
arta miniaturii
a dobindit
o mare dezvoltare
in Armenia, cu in epere din ecolul al V-lea. Dupa marturiile unor t xte, aici s-au ilustrat
p rgament
colorate
u purpura,
cri e cu liter
de aur si
de argint. Pcntru arm nii u ernici cartea 0 upa
un loc asernanator
cu al icoanelor
in Grecia.
J n campaniil
lor militate,
armenii
luau cu pi
un manu
ri aJ Evangbeli
i.
Se poate stabili 0 cor la+ie lntre arta arrneana
din ecolul al VI -lea i cele patru miniaturi
1 cate
la
f1riLul Evanabe'liarului
de la Etmiaci"'zin
rare a fo L realizat in
9. E1 r PI' zinl aVe, tiI' a lui Zaharia,
Bunavest ire a F cioarei
InchinaI' a rnagilor
(il. 39) ~i Botezul.
Cu 0 asprim
populara ~i 0 mare vizoar
de expr
ie, miniaturisLuJ a adaptat
modele care, da a [udecam
dups
carncterul
inca monumental
al are, tor miniaturi
npartin au probabil
picturii muralc:
Icaltfcl ele
au putut fi
mparaLe, in ('e privest
Lilul
It
fres ele din prima jurnatate
a secolulni al VIi-lea
ar Impodobe c bi eri a arrneanii din L rnbat.
Dar coloritul
am tern ~i impa tat par
a denot
d as menea ~i influenta
icoan 101' PX .ut.at
in
t ehnica en an ticii.

Miniaturi
Armenia

5. SCULPTURA

din

Biz~~ul

prelungea
prea mult in timp obieeiurile
la Roma pentru ca sa nu Ii conferit
seulpturii
un loc destul de insemnat.
RezultateIe
sapaturilOl'
au onfirmat
ceea ce am Ii aflat din
te:-:e, ,dac~ u -ar fi acorJat
m~i ml~lta atentie,
r.:ara .mdolala
este adevarat
a, pnn numarul
l calitatea
operelor,
sculptura
bizantina
nu a
reprezentat
deeit 0 ramaitti
Iirava a treeutului
fa~a de pietura
menil.a sa'devina
expresia este~i majora a noii civilizatii ...Dar regresul plastieii
m raporL cu artel
ulorn In epu e in a din
v a u1. al IX-l a i.e'!1-' .Procesul s-a agravat la
rornam, car an substituit
nudului atletie cuira a
o tasului . au toga magi tratului.
Exe utarea unor
I' plici
dupa originals grecesti, care
e bucura e
d 0 atit d mare favoare . ub .vuzu tu si sub
Hadrian, a Io t u totul para ita in . ecolul al ITllea, in urrna prefa erilor radieale intervenite
in
spiritul
i in en ibilitatea
oarnenilor
din aeea
vrcme.
Praet ica
ulpturii
s-a m ntinut
totusi
in tr i genuri. rur
raspllndeall
unor nccesil al i
fundam ntal
al vietii sociale a rornanilor : art a
i~periala
p rtretel
~i sarcofagele.
cesLor gcnuri
Bizantul le-a riima
iredinci
'in prime!
veacuri
ale existent
i ale.
In. ula Proe nez, Ja sud-vest de Constantinopol,
Iurniza
0 Irumoasa
marmura
alba, care Iusese
179 foarLe apre ial a inca din epo a elenist iea pentru

practicate

5. SCULPTURA

179

Bizantul prelungea prea mult in Limp obiceiurile

practicate la Roma pentru ca sa nu fi conlerit
sculpturii un loc destul de insemnat. Rezultatele
sapiiturilor au confirmat ceea ce am Ii aflat din
lexte, daca li s-ar fi a ordat mai multa atentie.
Fara tndoiala este adeviirat ca, prin nurnarul
~i calitatea operelor, sculptura bizantina nu a
reprezentat declt 0 rama~i~a Iirava a trecutului
rata de pictura menita sa devina expresia estetica. majora a noii civilizatii. Dar regresul plasticii
in raport cu artele eulorii incepu e inca din
yea rul al IX-lea l.e.n. Procesul s-a agravat 1a
romani, care au substituit nudului atletic cuira a
ostasului , au toga magi tratului. Executarea unor
replici dupa originale grecesti, care sc bucura e
d 0 atit d mare favoare sub Augustus ~i sub
Hadrian a fost cu totul part'isita in secolul al IITlea, in urma prefacerilor radicals intervenite 1n
spirit.ul ~i in sensibilitatea
oamenilor din acea
Yl'f'ITIC.
Praot.i a sculptnrii
s-a mentinut
LoLlI~i
in trci gcnuri. care l'i:h;puncieall unor nccesitnri
fundamentale al vietii sociale a romanilor: art a
imperiala, portretele ~i sarcofagele. Acestor g 11111'i
Bizantul le-a dimas credincios in primele veacuri
ale existentei sale.
In .ula Pro onez, la sud-vest de ConsLantinopul,
furniza 0 Irumoasa marrnura alba, care fusese
foarle apreciata ind't din epo a elenisl ica pentru

al VI-lea se mai pa LI'a obi eiul antic de a trimit

in provin ii busturi ale Imparatilor.
Are le irnagini iculpl.ate
rama sera obiectul unui cull,
lip it in:ii d elebrar a unor a rificii de In rare
cre~tjnii se ahtinu era in \T mea pugini mului.
Tn iuda ae l i conccsii, unii mari le logi ai
bi: eri ii s-au ridi at impot riva P I' .istentei pract icilor inv
inate ('II idolatria.
Xlat orialul Iolosit
penl.ru
I'igiile impcrialo era hronzul
au piatra
un ori argintul
sau uu rul. Xlajoritatca
ace lOI'
statui au di parut ,:i nil le mai (,UH( astern decil
din lext c. :'I[\lILe cruu lnii]tatr
in virf'ul unor
oloan
inalLe, dupa 01 ir-oiul roman.
in pialu
Augll:Lf'onlllui
de la Con:lantinopol
so vedeau
in \'11'['111unor ioloanc st atuilc lui Constantin.
a mamei sale ELena a lui Toodosic, a impiil'iile, ei
Eudoxia,
iotia lui .vrcad iu: ~i a lmparatului
Leon (/157-474.).
l'n desert dintr-un
manu cris
de la Bud apesta, rcalizal de 1111ciilatOl' din vcacul
al XV-I a, n -a pii:LI'al arninl iren une i statu:
cvesbre a lni lust inian sau Teo.lo: i , In l'P a
c privest o pro vin .iil ~t irn, de pild a, <:i\ pial a
c ntralii din III Liniana Prima
'I':-t impod
obita
u 0 statui
giO"1l1lidi a lui lust iniun. Dnpa mfi rLuria unci inscrip t ii, 0 slat IIiI' in onoarcu
l ui
C n t ant alII-I
a (GlII-66')
a I'osl l'idi('(llii pc
Ia 662 in azora din Corinl.
Portretele
imp rialc care au ajuns pini'l Ia nui
pun adesea
dilicile
P" bleme de id enl if'icarc.
lnlr-ad var, sub inllucntu acelui gust , ancestral
la gl' ci, pr-ntru const ructia plast icfi aimonioasii
care a inspjrat , in poca imp rialri, mull,
porII' t
culpt al e in Orienlul elcnir- hizanlinii,
"PI'P
rleosel ire de' rurnani. all rcnun i al la l'rdarr(J in
a nuinunl im (' it t l'i'\:,U urilur
("lI';lI'lPI'i~1il'(, unci
fiziouom'ii ~i au prcfr-rut cxpresia grlwralu ideulizatii. La accuslu :-a adrlllO'al acel aor de Ionsiune
spir-il ualii car
niarcheuz.i
multo
purtrcu- din
ulLim lo d c nii ale celui (I -ul l l-lca sc-ol ~i din
se olul al l l l-I a. De aici all rczull.at l'i"ul'i ('U

sarcolagele de la Alexandria. Atelierele sale capatara un nou avint in epoca bizantina, lucrtnd
pentru capitala
aflaLa in vecinatate.
AIle at liere se deschi era chiar la Constantinopol. Multe
rama, el'ii acti ve in rnarile erase din
sia Mica
Grecia, Siria ~i Egipt, undo fll.' sel'li tnflorit oare
in vremea paglni mului.
Pentru
ca cea de-a doua Horna :a capet o
lntr-adeviir
a p clul un i capitale ~i Sl\ 0 depi'iseas a pe prima, Constantin
a adu ai .i sute de
statui pe are Ie luase din marile sanctuar
pagtnc
!Ii pe care le-a asezat in toale I uril imporlanle:
~Iar Ie Palat imperial, hiporiromul,
t errncle pictc
publi e ~i 'll'azi.
rrnasii f;ai all onlinual:it
imbogatea ca orasul cu prjiz.ile luat c din t ernplele
antir e. I n 66~, tmparatul Con t antin al J Llea
a adu d la R ma la Coustantinopol
IIn numjir
in ernnat de statui d bronz. Printrc sculpLurile
celebre care puteau
li viizut e la Con lanlinopo\
se allau : Athena

Pro macho:

~i Z us Olirnpianul

de Fidias
\ thena din Lindo"
0 :\ Ired il it de
Praxitel
~i Crones de Li: ip. Acosto opere, c1istruse in mar' part
abia de ciUl'e Crucia] i in
1204., nu e poale sa n u-i fi influenl at p art ist ii
'are lu rau in ConstanLinopol.
Dosr-rierile ~i epizramel
ce le-an fost consacrat e d nenu mnrat i
autori bizantini
dovcdesc C.-l I suscit au mel'e~1
inLeresul publicului.
Lal uia conl inuii a fie u nul
dintre
.elc mui bune mijloace ponlru
a-i cin li p
imparati, pe membrii Iamiliei 101', pe marilc personaje ale tat ului ,.i ale ceUi\ilor, ~i chiar pc
conducatorii
de car
II l'III'f;r,
avcst o vcdct o
al
cpocii.
,\11 exist at st at ui elf' illlpilrali.
dr lmparutesc
de oarncni din anl urajul IUI', IlII
numai la Con, l anl inopol in incinl a Marelui Palal ,
in pierelc puhlico
in hipodrorn
~i in cladiril
oficiale, ci si in oraselc d pro vin ic. Cu liecar
noua domnic, eel pu+in ptna in veacul al YJ [I-lea,
'-au ridicat ascrncnea efiO'ii ~i inaugurarea
lor
era un prilcj de ,ill'buloare,
La sfil'~iLlI\ sccolului
Statuile

iiuperiale

modelaj
180

181

simplu,

"ia\5. Hillnlri ~l.

are

manii

ude .ea

prof'undii

Cuntrastul iutrc drugostca pcutru rUl'~a, uucori

chiar brutala,
din Occidentul
latin, ~i tendintele
d idealizare
din Orientul
elenic se accentueaza,
inca de la inceputul Imperiului
bizantin, bunaoara
in opozitia dintre capul gigantic al lui Constantin ga it la Roma in hazilica terminatii
de catre
ace t irnparat
( olbaeh, Friihchristliche
Kunst,
pI. 16-17) i capul de bronz, odinioara
aurit,
ul aceluiasi
uveran,
care a fost de coperit
la
Nais 'us (:~n,orasul
au natal (it. 40). Principii
d al'Lii analoage au in. pirat statuia unui lmparat
d zgropata in termele de la Aphrodi ia, in Caria,
~i identilicata,
dupa 0 in criptie gasit.a in apropiere, ell Valentinian
al II-lea (375-392) ( 01bach op. cit., pl. 50-51). In ciuda unei anumite
dUIiLii.~iin cutele draparii,
capul, prin aerul sau
de nobila Irumusete
~i de gingasie tinereasca,
P" cum ~i prin anumite trasaturi
ale fizionomiei,
cum ar Ii nasul alungit ~i ochii cu pri virea pierduta,
denota imitarea stilului practicat
la Constantinopol ub Teodosie I (379-395): opera, executata
din marmura
1 cala, a fost dalLuita fara tndoiala
dupa un model venit din capitala,
Intr-unul
din
Y stitele
atelierc de la
phrodi ia, care, din primul ecol al erei noa Lee ~i ptna in mijlocul celui
de-al V-Ica s-au numiiraL printre c Ie mai lnlloritoare din lumea m diteraneana.
Acest gu t, de natura clasica, resimtit
la Contantinopol
pentru seninatatea
expre iei l pentru
. implificarea
volumelor,
se rega este, tradus
cu
mai multa mill trie, in portretele
lui
rcadius
(39:"-408), pastrate
la I tanbul
[il. 41) i la
8 din. Avind un modelaj plin de ubtilii sensihili LaLe, lc Iarmeca
prin a rul 101' de tinere] e
doli 'aUi ~i d huniit atc binevoit
are. Folosir a
marmurii
d Pent lie la ii .'1 s .reada ea aul orul
101' nutrea
adin ii admiratie
fa~ii d s ulpturil
antic ~i voia ii rivalizeze
u ele: pe buna Ul' I tale
s-a putut vorbi de 'pre
al'La neoati ii.
'ub forme de a .emenea idealizat
, u cu totul
diferita impresie de vigoare
e manifesLii in staluia gigantica
de hronz, ina1ta de 5,10 m, care,
adusfi din RasariL de cat.l'e venetieni dupa cuceri- 182

I'N1. onstt ntinopolului

In 1204, a csuat pr plaja
de la Barletta
in urma unui naufragiu
(hralcl
~i pieioarele
care au Iost lopiLe in 1309 pentru
turnarea
unor clopote au fo L rera ute la sfil'~iLul
olului al X -lea). E te imaginea unui imparat
rare era un 0 tal? aspru, purtind scutul i hlamida.
E 'i Hi ceva epi in a ea 1;1 opedi,
'are e .t e un
portr l .,i totodat a 0 \'0 are a mareli~i impel'iale,
la fel urn in Alena
lasi a hu .tul Iui P ricle, de
Cresila ,inrati~a
in usi tipul stralegului
lesavirait. Dupa ce i s-au atribuit colosului .de Ja .BarI tta num le aproape
Lul uror tmparatilor
bizantini, de la Yalentinian
I (364-375) pinii In Iloradiu
(610-641) in gcn ral a tazi opiniil
lnelinri
vada in ol pc ~Iar Ian (450-4:>7) .. \1' n, U'l
statui
core punde perf ct irnaginii pe care ne-o
pili m Iac de PI' a e. t. grneraJ energic -,i curernil', car a Icvcnit lmparat In urindu-se ('11 pr<'tl('111' mica
Pulheria,
sora 11Ii Tecdosic
al TT-\( n.
mare f ria de ubstra .Lizare a volurn 101' ronf
de a iernen a un a I' de gindirc concentrata
capetclor
unor impurti.L s , de exernplu capetelor
din Palatnl
Conservat orilor, din Muzeul Lateran
.i din Mnzeul LIlYl'Il, care 0 reprezintii pe .vriarl nu ,
fiira 111i I eon r (4~7-lj7/l) 'oi . otic, rnai lnUi,
a lui Zenon
(474-491) apoi a lui Anastasir
(4!H--U~) (il. 42). La 0 primii privir
aceste
p rl rei e vadee
0 tnrud ire dest ul ell' apropiaui
('11 -apul de bronz descoperit In 1!F8 la Balainae,
in luzo lavia. Forma mai rlezvolt alii a diadernei,
ar ia locul unui .implu ~irag de perl , a ingiiduil
I'>U se va 15. in accasui
operil 0 pie .1 apartintnd
un i dat
mai recent . Dupa ell se pare e It'
Yorba d spre un portret al Enfemiei,
otia ImpiiraIului Iu tin I (51 -527), unchiul lui Justinian.
Caractorul
d id alizare mai pronuntat
al a .est ui
cap orespund
din pi in I'ej.mpr~ 'J~aUirii i~fluen.:
I lor cla i .izante in art.a blzantlna
de prm ann
':'20. 0 int nsa spiritualitate
amana portretul,
ruai
individualizat
~i mai xpr iv, din Ca tello forzesco de la Milano: acel aer de pa iune retinllta
se potrive: te aLiL evlavioa. ei PuIher.ia,
?it ~i
183 imperioasei
Teodora, dar mal ales st udiul piept a-

:a

ra

mai xisLii .' tatuil

izolaLe ale unor impara] i purLind. hlamida
peste tuni a
II mineci
lungi Hi
prcgatindu-:
o :a-~i s oaUi sabia din tcaca. Ce'a
de la Ravenna Iuse c probabil ridicatii de l l onorius
in cinstca Lauilui au, Teodo. ie. Sovaim . u (,I'Cdem asa
urn fae unii savant i, ~a tohnica cioplirii porfirului
ar fi lost relu~Ui, dupu veacuri
de Intrerupere,
pcnt.ru a se realiza r-apul nurnit
Cal'~aanola)}
care s afla azi pe I ila trul clin
IIJ!-ghwl
balu tradei
hazilicii
San Xlar 0 "pre
Piazzetta:
R. Dalbruck
a propu
a e vadii in
el un portret
al lui Iu Lillian al I l-lea RhinolmeLul. portret
'are ar fi fo s t .culptat in a d ouu
(\omr:1
a a. e lui Irnpjira! (705-711),
dupa c
SUf~I'I~e mutilarea
car i-a adu porecla ~i a l'uI'ci
amintire s-ar pastra in ext rernitatea nasului
tri"it a~ capului d la
enetia. Dar aceasta parl ieul~I'ILaLe pare
a se dalorez mai degraha 1I11ui
ac ident pe care l-ar fi llferiL,
ulptura. 1ar
parerile
inclinii ,a r cun a ('a mai degrabii 1111
ap al lui Leon 1 W-)7-fl7/!)
sau. ('el mai t irziu
al lui Ill, l.inian.
'

nat urii 1\1' pl'l'nlile 'u no P" n u ul iim in Iavoarea

accst i din urrna idcnt ificilri.

.vcecasi

id ealizarc,
generaloare de viatji launl ri a se
lnttlneste in 1>OI'll'elel unor
not nbili, a.,a cum 0 c rata frumo: 1I1rap de barbat
provcnind
din Tort osa (in iria), aflal in Iuz '\11
Luvru , c I' d at cazf din a doua jumjitate
a sccolului allY-lea
.. all din prirnul pill rar al eelui
dE'-;\1 \'-IE'a (if . .J.3) .. \l lierel
din.\
ia ~[iri'\
_ (,('11 do In Eff' ... i d la .vphrodisia
- au d at
cxprcsiei viel ii spuil ual accent
d 0 intern ital e
ade: ou pat eticri (il. 4+). Pe chipurrle
aul orit ar
nlo a('e~lor maO'i,'ll'a\i, ell ll'a,alul'i ad inc sapat ,
~(' rf'f1erU\. mclancolia.
t ristet ea i nelinislea
IIn i
cpoci de confliele si dE' lel~, iuni. Ci\ld~lul
cap
gasil lingii. 1(0 iakgrad,
in apropiere
de Ob '01'
(po \i'irmul;\[arii
. 'rgrr. ast iiz i in Bulgaria) c\l'ula
('\I ('[to. aspr ime viguroasil
IIn m .;Irr mai put in
is(,lIl';il put on t raduce acost o sim\i'iminle.
tut uile
unor notobili

JiOlfir

PI'l'\llil'('n
(':11'(, St' ucorrlu
pu r purei, ('Ll ins m n al muj('sli'l\ii im per ialc. i-a indE'Innlll P urt isl.i sa sculpt ze in jl(jdil' (I' ~II) e<ripl an cfigiii(' Impiira lil I',
rei put in pina rillr
mijlorul sacolu!ui al \'-Iea.
('por.l dnp5 care d isput a monofiziUi a adus dupa
sine a slabire a I'aporltll'ilOl' d inl r "~gipt ,:i r-apitala T mp riulni.
DIII'iialNI
mat crialului
Iolosit
impunea
u n it il apart e cu planuri mari si ilia 'P
largi, ul rUI'OI' elect de rluritat
era at nu at pr in
incizia unor det alii in supralat a. Cel mai v ('hi
grup ex ut at in ae a 'Ut lehnicil e le poate ac Ia
ul Lcll'nrhiIOl', incastrat
in colt ul sud-vest
al
bazilieii
an Xlarco din \ ('ne\i~l, und e a Iosl.
ad IlS in secoln I al _ Tl T -IN\, Du pii pal' rea generali'i ('I i-ar infa\i"a
PI' Auzu lul Dioclel ian "i
Augu: t ul Xlaximian imbl'i1~i 'indu-~i fi care CezaI'llI: Galeriu i?i Can, 1an \ iu Chlorus. Dar ;-a pr 1';1lpUSde a. ernenea ra i-ar reprcz nta pe Gal rill,
Licinius,
Maximin
~i Constantin (in 308-' 09),
In muzeele din Ravenna,
B rlin, Torino "i Vi na
Sin/IIi

(/I,

l'l'minu
p ilda inaint.asil I'
lorrornani
mai mul] i lmp.iI'a\l de la Con tant.inopol.
in eyi,nd cu Jntemeietorul
Homei Noi, all pus 'il
s rial o eol ane onorifiee care de celo mai multo
ori, purtau
laluia 1 I' 'all cea a mernbrilor
ramiliei lor. Indragind puternic obi eiurile Ra'iiI'iLului
Con La,?ti,n adopla e porlirul
pentru
propria
~
coloana ~1 pentru
ea a mamei sale, finla Elena.
Dar. ad ala eu recrude: .enta admiratiei rata de
maril
opere ale 1I' cutului,
care
manife la
. ub ~ lomnia lui T odosie r (379-395), acest
imparat
a pus :5. sc lmpodobeascii
ell relicluri
in . piralii coloana pe car a inaltat-o
in 3' . in
noul for':ll1l a f'ilrui con tructie
0 in epu. c Iu
Const.antinopol
luind
'a model pe a ela care
fu e e ridi at la Roma d catre Traian
a si el
d origine
paniola.
Dupa exemplul
eoioanei' lui
Traian, aceea a lui Teodo io I era prev5.zulu eu
o s al'a intcrioara
urcind pinii Ja vir] i dccorat a
CoIO(LlU'

onorijicc

184

185

cu r liefuri care ilustrau

campaniile
lmparatului.
Ea a fo L darlmata
de sultanul
Baiazid al II-I a
la in oputul secolului al '-V1-1 a.
unoa l m
d. ar din citeva fragmenLe
.ar s-au mai pa trat
"I poate
datorita unu i mal' de' n d la LUVl'U
executat la Ilrsitul ecolului al .L VI-lea de u~
ma~ie~i t i.talian dupa un original
de Gentil
Belhm .. Frl~a
cu~ptala
~nra~i ,a eampaniile
lui
Teodo 1 I ~f!1po~r:va gotilor ... ar, printr-o pre~a ere. ernnifi auva a concepuei noi de pre slava
imperiala, partea
on acratii baLuliilor a fo t mi ,orata
ai i pre a Iac
10
nelor
elebrarii
LriuI?fulu.i..
oiIl:\a de a glorifica mare] ia imperiala
e imte ~l mal mult in reliefuril
oloan i pc
care
rcadiu
(39- -4.08) a ridi at-o in 4.02 in
forumul sau. cenele inni~i ate nu ne stnt cuno ute declt datorita
fragmentelor
care au mai
dimas din partea de jos a coloanei ~i mai cu .earna
datorita mai multor de ene din sec~lele al X I-le~
si al
Il-lea. Ele ilustrau
eu multa intensitate
urmarir a de catre armata imperials
a cetelor
eapeLeJ?-iei go~!~or~ Gainas, ~i infringerea
lor, Spre
deosebire
de I raian sau de Mar - ureliu
Areadiu nu mai lua parte Ia lupte. El apar a' de trei
ori in Iata oldatilor sai, asezat in hip iolemn
sub un baldachin
sau dinaintca
palatului
RaU.
A ea ta i onografi
triumfalii
so reg a ea pc trei
dintre Ietele oclului care ruporta coloana.
Sub
o ru e in crisa tntr-o coroana
au lntr-o Labli\a
dr~ptu~ghiular~
pu~tata d doua figuri inaripate
(victorii sau tngeri),
r adius ~i fratele
au
Ho?-orius, stind in .pi ioare, in adrati de drega~
toru .de la curte ~l de oldatii garzii, primeau
omagiul cetatilor Imperiului
i al Invinsilor.
Deaupra au d desubt
desiasura
0 frizii cu LL'f e.
. u fo L a'p~ ate ai i d uii in emnale
principii
~ c~mpOZl~Je: P d 0 parte, frontalitatea,
pentru
Iigur ile tmparatilor,
drcgatorilor
si oldatil r in
a a fel Incit sa dea irnpresia de maje L~te prin
c.ont~~st
u. reprezentarea
din profil a personiIicani cetatilor
au?- inv.in~ilor: pe de alta parte,
uprapuner~a
In registre ia locul conceptiei unitare
de pre spatiu, predominanta
la greci ~i la romani.

Soclul obeiisculu i

Acostca
lnt douii reguli
fundamenlal
dupa
care
st conccput-i ~i de I'a~ia
soclului p
ar To du i a tli pu
a fie excculal
penLru ol elit ul lui Tutrne
al l l l-lea, pc cure
l-a asczat in
p spina bipodromului
d 1a
Con tantinopol
(it. .J.5). Jnconjurat
de fiii at
.\1' .adiu
,i l lonorius,
p atun i in vir lii d
lrei prezee
i r P ctiv ,a:
ani,.,i
un ori d
eo-imparaLul
din Apus
Valentinian
al l l-l a
( 75-3 2) T od si
l infati at a islind la
jocuril de cir in ununind invinO'atorul sau primind omaziul popoarelor invin e. Cea mai trictii
rrontalitate
rdoneaza
Iigurile,
nu numai
al
imparaLului
~i c lor din jurul au, ci ~i acelea al
p ctatorilar
la jo urile de cir , chiar ~i ale balerinelor
are,
volu1nd Intre doua orO'i, introduc
usoara noLa d gratie Ierrnecatoare
in aceste
s ene au, tel'.
umai barbarii
[nvin i tnt infat,.i~a~i din profil, in
mn de umilin~a.
cea La
fl' ntalitat.e
vine nu din Rasal'it
ci din arta
imperiala
rornana, care 0 ImprumuLa e ~i ea de
la arta populara din Italia, und fusese pra 'Licalu
fal'a Intr ruper inc plnd din poca republicana.
'ub C nstantin
ea a p1:i.lruns in arta oficiala
ca urrnar a propond rcntei apalate in J mp riu
d
'atr
paturil
d
olda] i i de oloni ti, la al
caror gu t a ri:'l.pund a de v acuri. 0 ga im
aplicatii
u rigoare in cene a adlocutio ~i liberalitas
care Impodobei c arcul pe care Constantin
l-a
ridicat la Roma in 315, De ai i ea a trecut la
Constantinopol.
l\Ien~inerea
ei, sub Teodosie, In
monumentel
ofi iale
are coexi tau cu oper lc
in pirate dinLr-un ideal ari tocratic de Irurnuselc
cla icizantii, arat a complexilat
a fa L rilor allati
la originea art i bizantincDcaltl I, in part a d
jos a so lului
bcli ului lui T ado ic, jocurile ell'
circ - cur
de cai ~i de cvadrige - ~i operatiile
de ridicar
a obeli .cului lnt tratate cu 0 libertate
.,i un .im ~ al pitor icului, care n canfirroa ca
. nurnite
subie te impun
tilul ce Ii
\ P tri-

tui Teodosie

186

187

veste.

M onumcntelc
cizitiului

o prcorupar

sp ctatorii cure iI :'1I,l"nl.-l, rn~mbl'ii f<~mili'i illlp{:rial In picioarc, din raItt, in IrllH~na ~J ~rodro~ulu!
10. f 1 r a ~ipe soclul obelis .ului IUI r~odo, re, ~I,
in ,fi.rsit, inl rludii rl duns, lot a ~I r soclul
ob Iiscului. dar cu mai multi! rigidilale
in at it udinile Ironl ale ale personajelor.

zlorificarc

, ('U ac a dove- '

com para I)Ilil.
Porplujrios
d,iUi de monumentclc
imp riale,
Insuflct a
sc nolo
s('~tlptalr pc pied stalurile do marrnurji ale st aI~l~Ot' cl
bronz asUizi di parutc,
are fu e 'cra
rlc,lwaLc, du'pu rnarturia unor Lexl e ub domnia
11l,I.vna ~asl ({191-51 ), in hipodrom
intru rinsll!,e,:t lUl, Porphvrio , v stit condu alor d cvad nga, ongrnar din . vloxandria
are trccuse din
:ch~pa .~lba}rjl
r ,In_ ~ eea a Verzilor, .impatiz~la de Impar~t. Pina In prezenl s-au ail., it doua
dlOl~ aCe,'l? piedest aluri (Beckwith, Art of OIlSlanlL1Wpl('~ rIO', 3t-3-');
Fil'atli ~i .t, Roll"
.1n~ual of l!w_/~rcha;o~og[cal Museums of Istanbul,
1 6" rl. XXXI-XXXIII),
Fiecarc fa~a arat a.
rr~ v~l'lan,L~ in de~a]ii, victoria lui Porphyrios,
Lind JI1 p~clOare, d!~ fa~a, In cvadriga
a ',i ridicln J cu nuna dreapla cununa-emhlsma
a victorici
:~le, Po ac~la cunoscut mai demult din cele dona
pi desLal,tll'I, e~ mai linea, In mina sLinga ~i rarnura
~e palmier, "I ea un sirnbol al 'U e ului sau
I;r pe jaL~,ra, din,:tpoi era lnfiq~~at in pi .ioar :
[0
Iala principala
a color dona monumenLo
,i
po f [ele laLeralc ~i de dinapoi a celui rnai rocen't
~Ie,c,oprril, Porphyries
sto inconjural
d j\ikc
Inaripato,
care il in~Ol~oneaza au susl in cornisa,
a,: I~~nca U~~I' cariatide.
Deasupra
lui c alla
~~ 0 I Y h~ ~mrnd un, orn al abu,nd ntei. .u lajul
a~, e t,e ~n 'ad"~l _cmd de putu. golasi, rind de
~raJdar! in t~tnlea scurLa: Irnpingtnd
plna la
~nlll~ extr, ma ,0, eoU\'e~~l care fu ' aplicata
III chip mai Iericit
pe Iriza Panath neelor de la
Pa~teno~)
eulptorii au rcdu marimoa .ailor pre
a las~ flgl,ll'a orneneasrj
,a prcdomino. J n registrel inlcrioaro s-au I' prczcntat dif'er il o subicct :
P, a' la mai de mull cuno: ('IlL din ('rl douH
pI desl aluri, diversiuni sau inlr cerea in cursul
'al'cia vizi,Liii dl~pa prima parle a cur ci, isi s himbau a telajele, ,I pectatorii
in picioare pe erad~ne aclarna auri~a ln~'ingiHorului;
P t'claJull
jJ~ede tal, POI'phyI'IOS pnmesto cununa Lriumfalii
d in partca unui pel' onaj (poat o, lrnpiiratul P) intro 188

SlIbil'c/f
11/ itologico

,T,

mitologicc
au
bU('1I1' tll'

s<"i '

o unumit a lavoare.

Relic-

furile Incast ratc in zirluril Propileelor

do la
P art a de .Vur r-nnsl ruit e dllpa Loale probabilil:tl il de el\1 re Trod osie al l I-lea in ft1::l \ i r-are
r~ pr zenLau, dupil. m~rlll\'ii,le cu.lrlLoriJol', chinul'il~
lui Promcl u, rnuncile 1111 Her ule sornnul 11I,I
Endvmion f!i pl'ilbll~il'ca lui Phaeton,
ran probabtl
p rc do originc anLicit I' lolosi! "in ace 'l mO~lImenlo Rarcle Iragrn nle care au Iust rlr 'copel'llc
CII prilejul ,fi.pallll'ilor
fe('\l1a~o in J~)27, pal' f;iI
indice Crl ell' apal'[incall sliJulll1 ncoauc elm ~e('oI lr. 11 ,i T l.c.n. J n orice caz. elc d ovedosv JJ1lct' Sill
car iI rnai susci l a u inc_u a,~csl? lrlnr il~
jurul anului 1,00 din 1',I'a n,oa:;I,I'H, ~I f;ll~lIl aceloi
~iko PI'o\'cllind tol din zidueilo
cle ap,al'al'<' alp
Cons\,anl innpolului
(Volbach,
Friichr. Kunst .. pl.
72), -u lurriil uru sa l'I,'ganl.:i in ~llp\'af~l[il, ,rCll'il
iolo: irea t.repanului,
dllvedl'~LI:', I",hlnl' ,111 (.'",lIla
1I0l'i oal'PI'al'e dUI'il[l\i In o xor-ul io ~I a alllllllTntlfll'
0'1' oui
("it. urt a neuat iCCl("onlinu[1 So'li~i I'srl'('ill'
lnl'illl'ir' a aSII[1I'<l art isl ilor din <'upitaltt,
POUll rloar prin unii :)00 un sr-ulpl ru: a, 'xl'('I~lal
du pa 0 t rad ilie care apal'[i~ca secolului al \ -1('<1
i.e.n. placa din muzeul national de la Ravenna
infa[i"indll-J
p
([ .rcule dnhorirul
un vccl'b, in
locul corboaivei din Ceryncea, in aeeasla sr-h imbare a sexului anirnalului nu II' buio sii 'C vudfi
o O'I'('Salii dal()l'uli't ignol'an[ei ,culplOl'ului ('I'Cr;;til~'" deoarec
inaintasii :(Ii gl' ("iadnpl as 1';\ al'ea 'U:i
v I: iune lrll'a demaiinainle.u~a("um(lI.aLii
rnai ale una dintre metopel
P 'clldo-Thr,'cionuIn} de la :\1 na; ca s rega este ~i pe unele sarcoIaze rornane. Scrnnele unui stil nou s manife La
in aspr irnea conllll'llI'ilol' ~i in sirnplif'icarea mod -

pc

189

Subi dch'
nl inunt

r-o

lajului,
nuri,

care nu .-n. i grndcaz.t

lntre

Sculpture
religioasd

fundal

i supraf

ulpt ura

II'('(-('r('a clint" pla1 mari din fata,

a fost

pu

in
mai

lujba orestini s mului,

mult in a de iL inainte
d
Lriumful Bi eri ii. T xtelo mentioneazii
la Const ant inopol .,i in alte par\i, slal;,i al lui llrist o:
si ale lui Dani 1 in gl' apa 1 ilor. La EfE'R, rind
rcadiu
a I' taurat
trada L atrului,
1 a pus si1
fie ridi ate Ia jnmiitatea
a e'Lei artere patru
oloano cu baza culpt ala, purttnd st.at uile vanch listilor. De a emenea s-an ment inut anumitc
lip\lri ant ri ar se olnlni I'll 1\ -lca, cum at' fi
Bunul Pi'i Lor sau OI'f(,11 ctnt lnd din til('ra sub 0
cununa de animalc {il . 46),
.
Sculpture
a slujit mai r u : ama la imp lobirea
(' lificiilor
religioaso
-;i < pies lor mobilierului
lit urgic precum !;'i in scopuri fullt'ral'(', asn '11111
o Iolo: i. era primii ('I'e. tini.
[n muzenl din T 't~mbul '(' pisLrc<1J':a merlalioanele
elor patru evanghelist i, g';lsitl' .hia In
Constantinopol
~i(,W'C illlpodobiflCI'i'i
prol abil uncadramentul
vreunai porti suu un perote, p la mijlocul ecolului aJ V-lt'a (Volhach, op . cit. pl. ,Ii),
ToL <\(010 ('xi~til dOlla t arnburm-i
le c I ano
impodobit
cu : r-cne d un tip care, clupa pu J(
(',i\liHorilor, era reprezenu
t In Con t ant inopol ,i
d alto spe imcne ~i care 1.;i a,' a birsia in J m p r iul roman,
Gu: l ul pentru
narariun
~i irntul
pitore: cului au u pravi 1uiL in ar-e 'l(' sc nc vioaie,
in care rnir-i figuri
menest i int a~ zat e in mijlotill lmpletituritor
din \'I' juri de \'iU'1 en Irunz
mari.
nul din a .est
tarnhururi
i~ratiseaza
un
pa tor ('1I ciin le 'au un bou z bu ra~o' pa,. t ..i
un \al'an Iucrincl pamlntul
(\"011 ach, 0]1, cii.
pl. 77), C Jalalt arata
doua Iernei purtind
un
cocos .;i Botozul :\IinLuilorlllui,
f n acea: Ui ull.irrui
c nil O'oliciunea lui Ilristos,
(' re alteori
est e
a unsa de apfi, at sUi per, isten] a traditiei anti e.
Cel mai important
an iarnblu
te a ela al POI'talului bi eri ii de v st din Alahan Mona t ir in
Isauria,
de prin anul 450 (ii, 47,), Prof, ('T rke 190

l-a .alilical, pe Luna dreptate vi! U \1 suuia a icunozrafiei oficiale a artei crestine . Pe arhitrava,
me"'dalionul cuprinzind
bustul
lui Hristos
este
purt.at in lriumf
de, d,oi ingeri, ~nLre busturile
elor patru
vanghelis I, ar~ a~mLe,"
de ele
din Con tantinopol.
Pc Iata inlerioara a a 'cs~el
arhitrav
totramorful,
imbol al celor patru v 11:t,u~i ale Logo -ului (Cu vintul), ,e te ,inc~draL d
apo'Lolii P ~ru ~i Pav l:'pe ra~a l!1tcr.lOa.ra awancadramenlului
arhanghelii
Ralail
t Mihail, c~pe~cniiI 0 tiler ere Li, as zati pe fund~ul
unci nl~
cu : ica cal a in pici ar 0 diavolita
u lor dc
fem i _,i lrup de ~arpc,
La est d acea La I i el'ica mai existii un f artc
int resant atilp
culptat,
a ri:irui, d co"~~i
'C
Ieaza in hip vadit de culptura Orientului gre~osiri~
din epoca irnperiala
rornana:
~nLr-o. nl~a
cu
i
avind dea upra un Ironton triunghiular,
e desra~oara
0 triplii
arcacl~, intre ~e carei
eoloane
centrale
era adapo LIt probabil
Lronul
Etimasiei purtincl
Scriptura, po ~in~ (~lel.?-l~e
douii Iiguri, al carol' re L,un tie mat vad, mea 111
zolurile 'laL rale, par a fl fo t Petru .;1 Pav.I,
obi~nui~ii in o~iLori ai lui Ilristos in I' pl'eZ~nUirll~
Iigurative.
C l~uril
'inL w0 :u'palc dc do~, ing~rJ
zburind d a, Upl'a unor pU,'UI'l (;0 pal' a II pourni hi,
artii mai .olorata sc tntllne: te la amy nul
do la muzeul din I tanbul, alcatuit din doua parp
'ai'
provin
din hi ricil
fintl~1 Gheorzhe
~I
Ilntul Pant elimon d la
alonic. Am vonul a
Io L fiirii lndoialii execut at in capitula
~Ia edoni i. Izolind Iigurile tn nise u cochilii. s-au r~P" z -ntat ,\{ngii, mai ,inUi .in caul~rca P~'\Inr~llIlI,
'11' i adu indu-i daruri. PI'III ,foln urea .dlll plin '1
t rr-panului ~i prin .rearea 111<11'1101' go!ul'l tit' umll.'~1
xprima
aici un siml f arte. \,Ill, al
ul?l'tI~
In epind din e .olul al l l-l 'a ~I n~al Jll~l,t mea
in al III-lea v chiul pro edeu al POl11:I'OUlIOI,Iolosil, plna atun 'j a fosL inlocui
'U tehnica
c,.
cons La in a cobi piatra
prin procedee proprn
, 'uJI turii.
Asem neu efecLe tie opoaitie
lntr
191 aIL >tl~a marmurii
~i scobiturile
intunecate
car

a,

se Iorau in ea au fast cu deo: ehire folo 'it

in
Asia Mica, unde inLensitalea luminii dadea deplina
valoaro acestor contraste.
SculpLura din Anatolia
~i din Siria ne of'eru nymel'oase
exemple i chiar
la Salonic
'e poato crta arcul de l.riurnf al lui
Galeriu, ridicat intr 2U7 ~i 305: aul.orul ::unVODlIlui de are no-am ocupat rnai sus pare 'il fi sulci-it
influent a accstora.

Sarco(age

S ulpturr;
funerara
a r sl
loarte inflol'iloal'e
la Constantinopol
plna in ursul
sctolului ul Vl-Ica. Estc bine ::1 S scoata in eviden(.;".' ca apal'(iniJ?d unci caLegorii
xceptional-,
surcof'agole de porfir care, in biserica Sfin~ii _ postuli, adaposleau
resl.urile a opt irnral'aP, de 10.
Constantin
la Marcian
(450-457),
cu ex .cptia
lui Vulens (364-378),
ucis in razboiul irnpotrivr,
gotilo ~i al carui Lrup nu a putut
ri O'asil. In
general,
ace, te sar ofage erau anico ni c ~i nu
aveau alLa de ol'a~ie in alara de ln-ismonul a eZCIL
pe capac. Tol.usi un fragment
no arata,
pl'inlrc
Implctituri de \'i~i1 de "ie niste puu; culeguloJ'i
de st.ruguri, inlru totul asem"tn:'ilOI'i CII cei care
se yael pe sarcoragul Constant inei, Iiica lui Con.tantiu, In Vatican. Din aces], mo l iv s-a prcsupus
ca el ar provoni din sarcolagul
lui Constant in.
La Rorna, sarcofagul nurnit, al sf'intoi Elena, dar
care, fLu'a Inrloiala, a lost al Iui Constanliu
Chloru
poart.a po 01 sc nc tie bi1Uilie iul.re cu];.l;'et i romani
~i barbari. Ac te .arcof'ago de porf'ir all'di. pal'ut
dllpa mijlocul veacului al V-lea, dcsigur in urrna
ten, iunii pe care disputa monofizilu a provocat-o
un periale

iIILJ'(,

Const anl inupol

'ol'co(agc
IIWI'IIU(

de por(ir

ill'

ru

.,i provincia

Egipl.

Cu ilu'cpel'e

dc ut unci

Iulosi!
111111'(1

'-au
tie marpcnl.ru impamli
~j
~i marrnura
alba de
sarcofugc

imparaLe'e,
Verdele anLic
Proconez
pal'
Ii Iost rnaterialele prelerate.
Decorul e red iceala 0 cruco care uneori s detasa
in relief pe 1111 disc.
'

sa

192

Sarcofagele
figurative
destinate
principilor
din
familia imperiala
sau membrilor
aristocratiei nu
au ajuns ptna la noi dectt in numar foarte mic.
Doua curente slnt reprezentate
in aceste opere,
nul este acela al artei neoatice care, leglndu-se
de clasicismul potolit al secolului al IV-lea l.a.n.
prin intermediul
epocilor Iui Augustus ~i Hadrian,
reinfloreste in a doua jumatats
a secolului
al
1V-lea, atunci cind Imperiul a izbutit sa beneficieze de retnsanatosirea
ingaduita de reformele,
in chip necesar earn aspre, intreprinse
de Diocletian ~i de Con Lantin. Acest curent neoatic este
ilu trat prin
arcofagul
de marrnura
din insule,
are a fost descoperit
in antica neoropola a cartierului Sariguzel, nu departe de vechea biserica
Sfintii Apostoli (il. 49). Pe laturile Iungi, doi
ingeri ~jn 0 cununa, elegant tmpletita,
in care e
ins rie hrismonul. Ei au fost tratati cu 0 asemenea
arta a racursiului
inclt par sa iasa din unghiurile
placii spre a impinge in prim plan monograma
lui Hristo '. Siguranta
fa t.urii in miscarea aripilor, nobletea
senina a chipurilor,
supletea
~i
amploarea
draparilor apartin unui sculptor care
tiu e sa asimileze lectia data de modelele antics.
Iai multa rigiditate au apostolii care, pe laturile
mi i, incadreaza
crucea.
Cei din dreapta
JnL
Petru ~i Pavel. Cei din
tinga, care au I'amas
neterminati,
ar putca fj loan ~i Iacov.
Celiilalt curent, care prelllnge~te
traditiilc artei
sarcolagului
asa cum a fost practicata in vestul
Asiei Mi i in epoca imperiala romana, ne-a daruit
opere ca a eea de care apartine
Jragrncntul
de
marrnura
de Proconez,
descoperit
la Cons tantinopol In carti rul Psamathia tntr-una din necropolel care se intindeau
la vest de zidul lui Constantin
(it. 4 ).Figul'il
lui Hri 'Los ~i ale aposLolilor repro Iu , cu mai pu~inii dezinvoll.urfi in
gesturi ~i ell mai multa us aeiune in draparc
Lipul de orator antic, asa cum ne este ounoscut
de la Iirsitul veacului al 1v-lea l.e.n. De asemenea, in ce priveste expresia visatoare, s-a putut
cornpara capullui Hristos cu Eubuleus din Eleusis,
193 datorat
poate lui Praxitele.
Dar, sprc dcosebirc

. culptate in extremitatile
capacului
aici, din
cauza. ab entei ae~ tui el ment, stnL Uiiatc in
a elasi bloc u reh ful.
Exi ta un al doilea grup de lespezi LoLcu reversuI neslefuit, in arc scenele se desfa~oara in
hip continuu, in loc a fie scandate de coloane.
na dintre cele mai reusite de un stil narativ
inca vioi, ilu treaza intrar a Iui Hristos in Ieru ali~ (il. 53). Fa Lura, ~esLul de. aspra, dovedeste
a secrete~e fr~~o ului basorehef antic Int pe
al.e .de dISpB:~I~le,.ra~a a se tntrezareaaca fagadUlehl~ nasterii unui stil nou. Lespezi de acest gen,
dovedind un mesteeug din e in ce mai sumar
au fo t faurite pin a la tnceputul veacului al VII-lea:

de stilul neoatic, aceste personaje

e desprind
pe un fundal de arhitecturi, ale carer capiteluri
si paryi inalte erau scobite cu trepanul. Sarcofagul
din Psamathia apare prin aceasta ca unul dintre
ultimii reprezentanti
ai grupului de sarcofage
numite din Sidamara (in sia Mica, in regiunea
Iconium) pentru ca unul din exemplarele cele
mai vestite a fost gasit in acest oras. I n realitate,
sarcofagele de acest tip au fost faurile, din primul
patrar al veacului al III-lea ptna Ia inceputul
celui de-al V-lea, in atelierele din Proconez de
catre sculptori Iormati dupa traditiile din ve tul
Asiei Mici. fe aflam aici intr-un univers al formelor deosebit de acela in care se mi ca autorul
sarcofagului din SarigUzel ~i analog, in schimb,
cu acela al amvonului din Salonic. El preia
elementele originale pe care Ie-au introdus Anatolia ~i Siria in maniera lor de a trata formulele
~i motivele venite din Grecia antica. Acest lucru
sxplica de ce Ainalov ~i Strzygowski au putut
cita sarcofagul din Psamathia in sensuri diametral
opuse, primul ca un exemplu de supravietuire a
tradi iei antice, a] doilea ca un martor al izhucnirii Iortelor din Rasarit.
Lespezi

S-au Iolosit de asemenea,

Intr-un fel mai modest, placile de calcar local, imitind latura Iunga a unui
sarcofag, pentru a tnchide cu 0 fa~ada mormintele
zidite. Aceste lespezi, cu reversul dimas neslefuit,
au 0 execu ~ie mai mult sau mai putin sumara.
Unele copiaza sarcofagele cu coloane. A~a este
cazul a doua lespezi gasite In 1958 in cartierul
Tashkasap, in vecinatatea
vechiului zid al lui
Con tantin.
na 11 InIa~i~eaza pe Hristos tnconjural de apostolii Pavel (la dreapta sa) ,i Petru
(la stinga sa) inl.re doua femei ( are simboliz azii
poate Ecclesia ex gentibus ~i Ecclesia ex circumcisione, sau Roma ~i Constantinopolul). Acroterele
sint constituite din busturile apostolilor. Cealaltii
placa, ie~ita din acelasi atelier, este decorata cu
Hristos asezat in slava intre patru apostoli.
crot rele care, Ia arcofag lo veritabile, erau

Panouri

[unerare

AILe placi, in general de

marmura, au fost Iolosite
la parapetele altarelor, colateralelor ~i tribunelor,
I e ob~ ei .ele tnt decorate pe ambele fete, ceea
r Ingadui
. a Ideo
ebim de placile funerare.
El pot avea ruci izolate sau lnscri e in cercuri
in cununi au in rornburi. Aceste eruei stnt adesea
legate prin panglici ondulate. Exi ta de asemenea
!mbr~ atii ~au I'omburi,. rnai ales suprapuse, in
int riorul carora
inscriu flori, cercuri sau cruci.
Muzeul nation~ din Ravenna posed a panouri nespus
de frumoase (il, 52), provenind de la San Vital
in rare molj,:ele Impletite tntr-o retea neintrerupt~
t .d~gaJate in marrnura, dupa tehnica culptUfJI a Jour , sau
ulptura-dantela
anuntalii
de amv0!lul ~e Ia Salonic au de sar~oraguldin
p arnathia, ~l are e ana in plina favoare ub
d mn,ia lui Iustinian. In medalioane, in patruloburi sau in romburi se cuibare e frunze de acant
lilizate.
neori intervalele dintre motive slnt
oeupate, in centru de 0 cruce si catre margini
de pasari. Gustului pentru culoa.;e care face e~
motivele sa se d~sprinda in plina 'lumina pe un
fundal intunecat, I se adauga acela al dinamismului
liniilor decorative, prinse intr-un fel de miscare
perpetua.
. Dar pe aces~e pau?uri de parapet s-au reprezentat
~1 subiecte Iigurative.
La Muzeul din J stanbul

au!.

19~ 195

de parapet

provincii,
sub Iorrnc mai putin bogaLe ~i mai
seci decit in epoca rornanii. Dar, la Constantinopol, in cursul vcacului al V-lea, s-a inlocuit acanLul fin, cu marginile frunzelor rotunjite,
cu acantul
spinos cu frunze danLelate,
care fusese utilizaL
mai inaiute in epoca rornana, rnai ales la capitelurile din Asia Mica. Frunzele
erau incepute
cu
dalta, dar erau finisate ~i detasal.e cu trepanul.
Acesta a fost tipul numit teodosian,
deoarece
parc sa fi fost introdus
in sculptura bizantinii
sub domnia
lui Teodosie al II-lea (408-450).
In acelasi timp, inlocuirea arhitravei
cu arcada
a adui dupa sine insertia, intre partea descend nta a arcului ~i capitel, a unui trunchi
de
piramida,
de piatra, imposta,
a carei masa mai
plina il facea mai putin fragil (it. 51). Aceasta
uprapunere
of ere a totusi un dublu dezavantaj:
efectul produs era destul de stingaci ~i imposta
ameninta sa alunece de pe capitel in ciuda crampoanelor care 0 legau strins de acesta. Inca de
la tnceputul
veacului
al VI-lea,
s-a operat
0
fuziune intre aceste doua clemente, dindu-se capitelului forma solida a impostei.
Este capitelulo~ la care volutele, cind se mai pastreaza, ram'in
aproape
pe de-a tntregul
angajate
in mas a 9i
nnde frunzele de acant, in loc sa-~i indrepte virIurile spre exterior,
Iorrneaza 0 impletitura
conlinua, in care tr panul a sapat, in dantelaria lor,
, .obituri negre : Sfinta Sofia de la ConsLantinopol
a dat excmplele
desavtrsite
ale acestui tip care
s-a raspindiL in Irnperiu sub domnia lui Iustinian.
Monogramele
lui Iustinian
9i Teodorei se Inscriu
aici in modul eel mal armonios, in mijlocul Ietelor
principale. Exista 0 varianta a ace tui tip de
capitol, cu tesituri Ia colturi ~i in mijlocul Iieciirei
fe~ , .are cste atcstat la Sfintii Serghios ~i Bacchos

se pasLreazil doua
Hil'a Indoiala do In. Ilrsit.ul
veacului al Vl l-lea sau de la lnceputul
celui de-al
VIII-lea, care provin dintr-o biserica de Ia Thasos
(Mendel, Catalogue, II, nr. 683 si 684). Pe unul
din ele se vede Daniel In groapa leilor, hranit
de ingeri, !?i pe celalalt doi cerbi venind din direc~ii opuse ~i apropiindu-se
de un vas sa se adape.
Printre subiectele cu figuri de pe lespezi a carol'
destinatie
nu pare totdeauna
sigura se numara:
Jertfa lui Avraam, Cei trei tineri iudei tn cuptorul
de Ioc, Nast.erea, In hinarea magilor, Fuga 10
Egipt, Invierea lui Lazar.

Sarcofagele
Ra (J(>11n a

de la

Sculptura
din Constantinopol l~i exercitii
inrturirea
a upra mai multora
dintre
numeroasole
sarcof'age
care au fost fallrite
10.
Ravenna,
lnceplnd
din perioarla
ctnd orasul a
rlevenit capitula Tmperiului, Ja inccpu l.ul veaculni
al V-lea, pin,l in cursu] vea ului al \'1 l l-Iea.
.\('easUi actiune s-a Ca('IIL sim~itii mai cu seama
in limpezimea
punerii In pagina, care detaseazii
net Iigurile, in nohlet ea si eleganta
atit ud inilor
~i lntr-o anume bllnd ete a rnodelajului.
0 puLem
se iza de pildii in saroolagelo cu roloane unde,
in nise cu scoica, so aflit Ilristo
transmitrnd Leg a
sf'intlllui Pavel in prczenta
sf'lnt.ului Petru
care
c. te la slinga sa, ~i a all~I' upo toli {il. 50).

In domeniul s ulpt urii arlril.ect.urale Bizantul, rnaturiztnd

Lendinlele
care
'P
i:isel'i'l in Siria ~i Anat olia pe tirnpul epocii irnpcriale, a ('1' at formele
ele mai noi scohind adlnc
piatra (;1I aj utorul t repanului, in asa Iel tncit sa
de prinda
II n f 1 de dantelii
albil 'pc un fundal
intunecat,
?are pul ca fi, pe dea upra, in rustat
ou 0 matorie neazrii pentru a intari contra: tul.
~ceasta.
estetica
a dirijat
mai ales ovolutia
capitelului.
La in eput, bizantinii
au continuat
sa intrehuinjeze
capitelul ionic !?i chiar mai rnult,
capitelul
corintic,
simplu sau cornpozit,
care a
ramas in uzul curent pina in veacul al VI-lea in
Sculptura

arhiiccturala

tu.

196

7).

De 'OI'UJ, format din lncrengaturi

de acanL ~.i
din impletituri,
care tmpodobeste
par\>iIe inalte
- suprafetele dintre arcade la Sfinta Sofia, arhitrava la Sfintii Serghios ~i Bacchos - este execu tat in aceeasi tehnica a cizelurii care decupeaza
197 motivele
ajurate Hira relief: el prelungests
astfel

in chipul eel mai Iericit decorul capitelurilor. In

aceasta retea de linii fara de sfir~it, care veste c
arabescurile Iaiantelor din moschei, mintea se
pierde intr-o meditatie atemporala. Sintem departe de ritmul care scanda irul paimetelor in piirWe
inalte ale Erechteionului. Psalmodia bizantina a
urmat lirismului coral, in astsptarea tlnguirilcr
Islamului. Acest decor, parca epurat de orico
volum, se potriveste mai bine cu liniiIe unei
arhitecturi
dematerializate
i cu motivele aniconice ale mozaicurilor pentru a zamisli 0 atmosfera
de 0 foarte malta spiritualitate.
Arta bizantina se tragea din traditii prea
complexe pentru a se limita doar la aceste inovatii, Ea a preluat de la arta romana formula
capitelurilor cu figuri, dar a tratat-o cu un gust
mai exigent i 0 mai sigura Intelegere a integriirii
elementelor figurative in ansamblu. A stiut totusi
sa dea friu libel' unei reale fantezii. Astfel, pe
anumite capiteluri, dintr-o masca de barbat ia
nastere 0 claie de par, barba i mustii~i din frunze
de acant, dupa 0 formula aplicata i la mozaicurile
pavimentare din Marele Palat imperial (D. Talbot
Rice, Art byzantin, pl. 32). Pe alte capiteluri se
afla protome de berbeci sau de cai Inaripati i
ctteodata vulturi sau alte pasari. In alte parti,
paunii cu coada roata apar in centru. Un capitel
cu 0 inscriptio mentionind numele lui Heraclius
poarta cornuri ale abundentei tncrucisate (D. Talbot Rice, op. cit., pl. 34): siguranta cu care este
tratat
acest motiv antic confirrna renasterea
simtamtntului
clasic, care s-a produs sub acest
imparat, asa cum vorn vedea mai departe in
ctteva frumoase talers de argint (cl. pag. 214-216).
Sculptura

coptd

Sculptura copta, arta provinciala i populara, merita

o mentiune speciala, din pricina trasaturilor
sale
particulare : tendinta catre exuberanta decorativa,
verva i ingenuitate de tip yiiriinesc, placers senzuala, Calearul destul de moale din valea Nilului
se preta, in afara de aeeasta, la 0 anume neglijen~a a stilului. Ca i in pictura, i chiar mai

198

199

mult in a, tcmele provenite

din pagim rn au
l'arnas exLrem de trainice: Orfeu cintind din
lira, Daphne, episoade din viata lui I Iercule,
Leda si lebada, Afrodita, Nercidel si, mai ales,
imagini ale ultului lui Dionysos, care, larg ra5pindit inca din epoca ptolemaica, s-a mentinul
pin a in veacul al VI-lea. Intr-unul din aceste
frontoane de ni1, foarte pretuite pe atunei, zeul
vinului este reprezentat
stlnd pc un car tras
spre un tholos de doi tauri, cu capul intors in
fa~a dupa maniera obisnuita in arta copta [il. 55).
Doua busturi de Iernei, odinioara inscrise desigur
1n medalioane, ocupa colturile : sint poate preotesele thiasei bahice, donatoarele timpanului.
S-a dat de asemenca un sens crestin unor
motive antice : [ike i arnorasi devin ingeri, cruci
"cu toarta" (ankh - emn hieroglific al cuvintulu i
ia~a) luate ca simbol al bisericii coptc, pentru
a aminti ea zeii din epoca faraonilor, care yineau
aceasta cruce in mina, vestisera aparitia crestini mului. Sfintul calare], adesea cu capul lui
Iloru , a fost un subiect Irecvent tratat. De a cmenea, pe Irize, sttlpi ~i Irontoane de nise s-au
sculptat teme .rest ine. Ln rernarcabil exemplar
din colecjia Mirrit Boutros Ghali n infa~i~eaza
pe lIristos facind gestul bine uvtntarii tntre doua
bu Luri Inscri: e in medalioane, situate deasupra
~i dede ubtul lui [il. 54). Pe laturi ~i pe cornisii
all Iost sculptati
delfini simbolul Mlntuitorului,
..
i rozete. In colturi, iepuri se apropie de cosuri
Incarcate eu fructe (fadi sa deslusim daca acest
subiect avea vreo . emnilicatie alegori a). Stelcle
Iunerare stnt Ioarte numeroase. '\.desea ele poartil
Figura defunctului in atitudinc de orant, sau a
Fecioarei, seztnd ori in picioare, 1nLl'-0 ni~a lncununata de un Ironton sau 0 scoica.
Tn veacul al VI-lea apitelurilc-cosuri ~i frizele
arhit turalo au fost ell gl'ija Impodobite CII
Irunze de acant spin os, decupate in tehnica
culpturii ajurate, potrivit unor modele venite
din Con. tantinopol.
Chiar daca era detestata
pentru autoritarismul sau politic i religios, capi-

tala lmperiului
ontinua
d en tul in doineniul artistic.

..ii-~i

XCI'

.itc

as 'en-

Ii (/ J)[II'tl' ~i de nlLa

[t unei
cruc: rlublo. DN1~lIJ)J'n.
lor e lnalta doi lngeri din fa~a,
Pe timpanul
portalului
din Ateni ( ecolul aJ
Vl l-lea) a Iost tratat vochinl motiv 111 cerbilor
adaptndu-se la finLina, dar aceasta a devenit IIn
cere in care se In, rie 0 tmpletiturri cu cabosoane,
inspirati'i din lncrarile de metalurgie ~i de gil1\'aertrerie (Bal u-nsail.is Etudes sur l' art med ifc'al I'll
Crorgie ei en Armrnie, pl. LXI).
Exisla 0 ategorie de rnonumentc
sculptatc,
aracteri ti a pentru Armenia: este vorba de
acelo khatchk'ors, piel ['e de rnormint
sau socluri
Ie ruci, dintre care cele mai vechi apartin, dl.lpa
elt so pare, vcacului al V-lea. In alara crucilor
~i motivelor
florale sau geometrice.
era, im air i
suhi cte figuraLive: Hrist os, Fcrioara [inind Pruncul, trig ri, Iinti, Jcrt.la lui Avraam, Naster a,
Botezul, Daniel in groapa Ieilor (aceasl ii ultima
I mil Iiirul tl'aLata d upii 0 '('hemi! care deri vii din
at-eea a eroului slim rian t;hiJcramc,. intre rial' 1(,
siilbat.ico). P r .onajelo sint adeseu def'ormal e in
asa fel inrH s it so arla pl oze 7ngustimii endrului
d~epLung-hilllal' in (,<lI'Call l'ost inl rnrlu: e. CIILel('
vosm int elor d ovin ~,inllllc\(' st ilizut in vedcrea
ohiine"ii 111101'e['c('I(' ornament ale. Se sirnt e ri'i.
ail:i ne a 1'15.111. la U mai mare dep.irt arc de con(' p\iil
pla tice ale .\ntichila\ii
g-I'ero-rom~ne
declt la Bizant
si ('u farnw(,lri urt olor der-orat ive
din Ori nl.ul .\'pl:opial !-;(' !'x(,I'('illi ell mai mull i\
pur ere d(' seductic.

Coptilor le-u pH\. ut sa lucr?z . lorn nul. ."IuzclIl

Lu vru posed a un Iragm nt U1I1 13u na \'08LlI'e, din
care so mai pusll'eaza Focioar~ asezatii P 1In
scau nel prea tnalt pentru ea [il. 56),
.
La Muzeul copt din Cairo se pastl'eazu usilc
U(' lernn ale bisericii Sllnta Barbara
pc ar. .'0
pol ved a, in panourilo de sus, de ~ ~al'lo I~l'lslos
sczlnd
do alta
Ilnl.ul l\larcu,
~l III regl~trel~
I~ledja~e Hristos intr-un nimb ~i Maria, tnconjura] i
Iiecarc de cei doi prezece apo toli: ar putea ,u
fie 0 rcluare a ternei din abside, adaptata supl'tlfc\ i co trehuia de orata.

C'>

in. \l'OlCrUa ~l 11l Georgia,

datorita
arhitecturii
de
piatra ) pe Iatadel
edili
ii,
v
10l'
s-a dezvoltat
a sculptura
ornament.ala ~I
i'i(l'uraliv5. care a liut sa den 0 nota partioulara
ir~prllmlll~rilor
iconogralice
.din Bizan] ~i. ~~e-

Armenia
Georeia

.~i

mcntelor pe care Ie rnostenn 0 d ~a Ll:ad.l~.l1le

locale ole in ele hranitc din aport.urile hILtl~r101'
~i ale. marilor ci v iIizat ii d in Or iont 1I1 .\ propiut
~siati(' .
La Ptghavank
(sau Pt ghni) (prima jumiit.at a
v acului al VI-lea) pc 0 arhivolt.a
de Icrcasl.ni,
dui ingcri purtind 0 imago c.lipeata a. lui 11ri. lo.s
slnl, urrnati
fiecare de trei busturi de sfm~l,
in crise in medalioane;
in partea descendents
a
arcului, la baza, au fost Infa~i~a~i, d 0 parte,
ctitorul Manuil Amatuni,
lupt.lndu-se
cu un leu,
i de cealalta, un hiirbal, in lupta cu un grifon:
irnit.arca

portrct

101'

rcgilor

sLiipini ai accstci portiuni

se poato d evidont ii.

sa, anizi,

din Arrnoniu,

pe

at unr i

cstc dL

."
...
Acostci vreri de a pastra obicviurile sasanizilor
.e dutoreazti gustul, rasplndit pe atunci In Armenia

~i in Georgia, pentru imaginile etit.oril?r ..La Iv!1'en,

in veacul al Vl l-lea, David
aharnni ~1 sol.ia sa
e tndreapta
din extremitatilo
timpanului
pre un
grup central,
Iorrnat din Ilristos ~i trei sf'inti,

200

6. ARTELE SOMPTUARE

Ravenna, in Provcnta
~i la Trier. Si ium aceste
obie l
rau u~ I' de tran portat, 10 ul unde all
ro s l de. operit
nu I arata. inlotdeauna
originea.
\d seori Inc rcarilo de atribuire
'-311 inlemeial
p
bservatii
d orrlin stili .t.i foarlc iuhiectivo.
Xu cxi la ni i un rilde~ c tribuit
met, cure s ii
nu fi fo t de a. emenea atribuit
~i Egiptului.
In ertitudin
a in ar nc afli'im ad . ea dovedestc
1'1\ un a ela i urent UP al'la influenla
acest
dilerit e atelier
care aveau
'uno~tin~a unele do
altel , Dealtminteri,
intr-un
ingur oras par sa fi
coexi tat stiluri diferilc. In ultimii ani. -a putut
vedea mai bine ca in domeniul Iildosurilor
a ~i
in allele, Con tantinopolul
trehuie
a fi fo. t IIn
important
centru de acl iv itate.

.oci tate atlt de bogata, ca aceea care domina

Imperiul
bizantin, ~i lndragind am de mult
luxul in care vedea 0 on 'a rare a forlei sale : i
"
totodata, 0 sursa de plac re nu putea a nu rezervo
nn loc deosebit artelor sornptuare,
practi 'ate de
lunga vrerne in bazinnl mediteranean
: tildcsuri,
metale pretioase,
t siitur i, ernailuri.

F ILDE~URILE
Fildesul Iu .ese apl'e iat inri" din tra\'echea
antichitate in Orientul .vpr piat, in Egipt
in CI' ta
..i in lumca mi enianii. Grccia tl folo i e deopotrivii
la tatuete
i la obie tele de rnici dimensiuni,
r-a
ili la sl al uil hri elefanlin
. Homa il utiliza s e <II.'
a em nea din plin la I cOI'uI rnobilelor, la placajul
p retilor ~i Lavanelor din palat le imperials
In

ornarnentele

triumf'ale.

Bizantul,

care . e apruvi-

cu Iildes din India ~i din Africa, i-a dlmu!>

credincios aproape de-a lungul lntr gii sale i torii.
Crouolozia
i, mai mult inca, localizareaateli
I'e101' de unde
ieseau a este obie t pun problem
dificile, ade ea in solubile. Fildcsul era prelucrat
nu numai
in Onientul
mediteranean,
Ia Constantinopol,
la .\ntiohia,
la .Ylexandria .,i in
interiorul
teritorinlui
sirian sau egiptean
ci ~i
in 0 'rident,
In Roma, la Milano, poaLe chiar la 202

Pe haze destul
de sigure
so tntcmeiaza
localizarea
unci anumite
categorii
de
documenLe. E te verba de dipticurile in interiorul
carora se aflau ti'i.bli~e de ceara ~i pe care consulii - nurniti cu incepere din anul 399 in cele
doua capitale, cite unul pe an - le trirniteau
.unoscutilor pcntru a lo anunta obtinorea acestei
dernnitati onorifice, considerata cea mai insemnatii
din Imperiu pin a ub Iu: Linian. Se poate presupune
a, in alara de anumite exceptii, ace te
dipti uri erau lucrat.e chiar in ora ul unde con ulul
j i av a re~ dinta
~i, din lista magistratilor
uperi ri (fasti consulares), stim in care din elo
doua capitale i se decerna. e acea 'Ui cin te.
Cel mai v chi dintre dipti mile pastrato apartin
veacului
al V-lea. Cel mai recent este acela al
lui Justin, diu 540. Intr-adevar,
ultimul con ulat
acordat unui particular
dat aza la Roma din
;1' '1 ~i la C nst antin pol din 54J. r nceplnd de
at unci lm] aralul a Iost ocotit con ul p rmauenl.
ln titutia a azul ill rlesueludiue
dupa domnia
lui Con. taut al11-1 a (641-G68)
~i a fo t abrogata
ofi ial de Leon al VI-lea (886-912).
Toate
dipticurile
de la Roma
dateaza din
so oIuI al V-lea,
'U
xceptia
unuia singur (eel
al Iui Orcste, din anul 5. 0), Cole de la Con tanti-

Dipticuri
consulare

ziona

203

(' ,t reprezentata
0 partida
grati
diirniciei lui Anastasio.

de di tractii oferitc
Elementele dilerito]01' cornpozitii
au Iost repartizate
cu claritate pc
un fundal neutru, lip it d adin ime. patiul e, tc
abolit ca ~i pe mozai .uril contemporane.
ToL la Constantinopol au cxistat ~i dipt icuri
mai implc - fiil'a indoialii de. tinate unor prieleni
mai putin irnportanti - P" car
on ulul era
Iizurat in bust intr-un mcdalion (de pilda, dipticul
lui Arcohind us, allat la Lu vru).
Iu .Iinian a dat un xernplu al prcdilectiei sale
rala de rnotivele pUI' ornarnentalo
atunci cind,
rii~d I r clarnat con 'ul de catre unchiul sau
III tin J, in :>21, a pus sa so eulptezc dipticuri
pcntru
. enatori,
ale 'al'or placu~e purl.au, in
('01\ uri
0 I' zela cuprinzjnd
un cap d leu si, in
icntru, un m dalion marginit
de palmate, la Icl
a a el a de pc anumite
monumente
romano.
In interiorul acestor medalioane 0 inscriptio Iatinu
rrrai ste : Ofer enatorilor ac sle daruri, mici ca
pret, Clar in 'ar ate de onoruri t (exemplare pa tra: f'
in abin tul de medalii c1e la Pari
in Ca t.ellu
Iorze co de la Milano i la New YOI'k: D. Talbot
Hi e, Art buzantin, pI.' 31).
Dip t icuril mai erau Lrirn i ~i penl ru a vest i
a ordar a alter onoruri decit a elea ale C011ulatului, sau pentru anuntarea
unor ca alorii.
Dupa mar-turia gramaticului
Popia, unele cuprinclean
risori de d ragost c.

nopol apartin primei jumiitii] i a eculului al VI-I a.

[ina la sfir~iL in .criptiilc au rama in latina ,:i
abia in cpind din anul 520 au aparut paralcl si
.it e va in 'crip\ii in grccestc.
Cele de la Homa
inccp pe placuta
de dede: ubt ; ccle de la Con.l antinopol
pe placur de dea 'U1WU,
Dipti urile de la Homa all, in cencral 0 i .onografi mai putin dezvolt aui .;i un lil mai primitiv
dcctt cele de la Con tantinopol. De obicei, con .ulul
esle reprezcnl at stlnd in picioar
('II
0
gTija
de 1 ul dc pron un \ al il pen tru v ridi i lnl ca Iizionomioi,

Potrivit
unci tendin]c
eenorale
u Oricnt ului
grec, ale l'i1r('i efecl in sculpt ura I -am arnint.it
dipti mil d Ia Constantinopol
InL mai idealizale.
De a, em nea ele au fo L lucrate
cu mai mull a
pre 'izie, Din le so de prinde 0 impre ie de noble] e
,.i de oleganta care core, punde viej.ii mai rafinale
de la U1'l a noii capitals a Irnperiului.
Dipl.icul Iui Anastasia ne eta 0 huna ide despro
aspectul
po care Jl aveau de obicei aceste mici
obiecle de lux la Constanl.inupol
(it. 51). J e
Iiecare din cele doua pla ute, Ana tasie, tranepot
al trnparatului
cu acelasi nume (car ii acorrlas
dernnitatea
de consul In -17), e to jnfa~i~at 'Lind
p un ' aun de magist rat (sella curulis) intr-o
10jU cu Ironton, de unde prezideaza jocurile din
circ pe are le ofera pc chcltuiala
a propri
penLru a sarhatol'iintral'ea
in Iunctie. Potrivit
unui antic obicei al magi tratilor rornani, pentru
acea
ocazie el si-a pu, in iznelc Lriumfului:
trabea de purpura cu rozete de aUI' ~i incalpiri,
tot de alii', avin I cureluso incrucisat
; 10 mina
!Sling:! \ill(, 1111 fW('l'll'lI Iorminat ('11 u n vull ur
purtind I'l' 'I' sl.ot 1111 I1Il'd:di'"1
"11 bH~1 III i in pfirul ului d mnil or. ell tin'apl:,
I'ididi
II/Up}J(/
(batist a), pe care ,'(' rr'eg[tll'1!tl' ::1
aruncc in
ar nii pentru a da : euinalul 111('('11 ('I' i i j01'11 rilor. AI' ~l
Ironton (' te incunuuat de lrei 111 dalion nr cuprinzind, in centru sus, hustul Imparal.ulni .\na ta: ie,
la dreapta noastra fal'a Indoiala eel al impadi.le:ei
.vriadna, ~i la l inza rIal
lui Pumpr ius, nepotul
irnpiiratului ~i laWI can, ulu lui. In l'egislr,,1 inferior

-u,

Exi: ta
i 0 categori
de
dipl icuri
de dirnen iuoi
mui mari, in care 'e reproZ III a Jl una dill pUI'\i irnparat ul in mijlor-ul
IInOI'
s...lIC care cvoruu virIuriilc sale milit arc, iur ill
mijlo III eel ilalt
Ie] , tmparateasa.
IJ
hie i
Iiecare din cole doua plaru\e pare sa fi lost UmpU1'H
lin cinci r-ompart im nle. I 'u x mplu niagnifiil .onst itui Iildcsul Harberini dc la Luvru (if.,j J,
ar
.Le una dinLre piesele eel rnai representative
ale iconograliei
im periale crestino. In registrul
I sus, doi inzeri poarta un medalion lnltiuntrul
t;UI'uia, inl re OUl'C, Luna ~i u stea, simboluri ale

Dipticuri

imperialc

(J

20~

205

el'ldui,
so despriudo
bu LuJ Jui Ilrist,. 0, LOn:-'
b b hi
I at
~m :'
rnocuvlntind
cu mina dreapta
~i ~inind
In ~tln~a
~epLrul t rrninat ('11 0 ruce: de Ia el
<Ieyne ImpHI'alul pu~er a ~i tut d la I a primit
rn~ run a d
face. ria dornneascu asupra pamlntuIUI intreg
() ordin
a, ernanatoaro
aceleia
din
cosmos. ~Panoul~cenLral ilu treaza a easta Ulpinit'e
~~ oluta. Imp~raLul apare aici calare,
a 0 tas
\ IctO~JOS, purtmd
plato a
II lambrechinuri
si
hlarnida militara
iar pe cap coroana incru tat~a
~ l~e~\emaLe. Cu un gesL imperio,
lnfize in
pamm
ancea, care acopera partial un sef barbar
III \'C rnintat
u 0 tuni a
II mineci
'0 caci 1':
tuz
a
,."UI 'at~'a ~~ .pan tal' om 1ungi. Sus, Ja ,HI
dreapta,
0
. Ike. u p:clO~rele asezate pe sfera lumii, tin1nd
m mina ~stmga ramura de palmier a vi toriei, "0
indreapta
in zbor pre imparat pentru
a-i pune
pe eap~ un una pe .care 0 I,inea probabil in mina
dreap.ta. Pe ac~ea~1 parte, jos, Terra, ridictndu-i i
cu. mma stinga poala mantiei,
plina de fru te
atinge cu mina dreapta piciorul basileului jntr-u~
gest. ~~e s~lpunere, arattnd as~fel ca i:r:lreaga lume
10cu!L~ iJ reeunoa~t~
autoritatea
~I
li Inchina
bogatiile sale .. InT'reg~strul. inferior, de 0 parte 9i
Ie alta, a unei Nike In rmscar ,inarmalii
u un
Lr?feu In m'in~ L~ng~, tnainteaza
cei ce plate c
Lr!but, barbari
91 hindusi,
insoFt,i,
prirnii
la
~mga, de ';In Ieu, ceilalti, la dreapla, de un elefanL
.1 de~ un t~D'n~. In panoul din tinga, donatorul,
Imb.rae~L ~l .?lm ?ldat, of era imparatului
tatuela
U?-~l VI torn. Inaripate
monLatil p un soclu : la
pr lO~r Ie lUJ S? afla sacul din are va implrrti
~aru.rl poporullll. Aeela i per onaj se rega ea far~
tndoiala !n co tumul triurnf'al
al con iulilor
pe
pan.oul ~Ul ~lreapla. azi disparut.
peciali tii nil
~u l~buLII ~a ~ puna de a iord asupra id nLita.~ii
1 mp~raluJu
J. Cercet atorii
au tncetat
tI mult
a
vada in el p Constantin dar mai ezitft inca Intr
Z~non (~74-491)
Anas.La i (491--1)
~j l usl in~aJ?-,Hir~ ca ? c~rt;l.para~[e ell efigiile de pe moned
~a fI ~urnlza~ mdlC~l probante. Prezenta in registrul
mferlO." a L~'I?lltal'llor barbari ~i hindusi tndreptate~te id ntificarca
u .Ynastasio
ar prirni: C 0 206

ambo. acla din Indii In tlf) ~i I' purt.ase 0 victorie

a upra gotilor in 49 . Acea: ta opera, care e L
str1n legata d arta triumlala
romana ptna ~i
in felul in care a fo t Lratata. terna Lributarilor,
ramine de asemenea,
prin sbil, mai apropiata
de
arta antica decit dipticurile precedente ; in panoul
c ntral, gratie unui extrem de abil mestesug,
e
'xpl'ima
IIn . imt al volurnului
rar in ac a. Hi
cpo i'i..
eil aceste Iildesuri
rrau folosite in scopuri profane de iHre paturile rafinate ale ari tocrati i expli a de c subie telc
mitologicc au fo t trat ate cu PI' dileclie nil numai
la Con tantinopol,
i 'oi in Egipt.. Muzeul national
de la Ravenna
poseda
frurnoa a pla a pe are
.vpollo clntind
la ~iLera face 0 serenad a unei
cal c Daphne,
Ill' aUt
intr-un dafin. Strinsa
,., ,
~ d 1 \ .
a, manarell
0 \e:iilura
copta
e a 1 ntmoe,
p11 lraLa la muzeul
Guimet,
indica
destnl
de
sigur originea
giptcana
a ace tei piese, care pure
~ii da ze din prima
jnmaLate
a SE'(olului al
VI-lea.
'I 01. din Egipt provin, dupfi. t.oate aparen] le,
(' -le doua grupuri d
tte t.rei Iild esuri montate
in at dra sail jiltul di1rlliL d lIenrie al TT-I a
(1 02-1024)
at.edral i de la Aa hen (il. /59 .~i
GO). Ele par a fi Io t fi:iurite p nt.ru lmpodobirea
unui scaun. C 1 mai lrurno gl'Up (ii. 59) upnirule
n Tsis in peplu, a vind pe ap un medius ~i int' njuraUi
de 0 corabi
eu echipajul
au, de un
tr-mplu rotund al Jui 0 iris, de cintaret,j din nai
si de 0 menada danslnd. ProCuziunea exuberanta
personajelol'
de pe fundal aminteste
de India,
ell care arta
opta din acea vrerne prezintfi
ade eori unele ufinita~i. Celelalte Iildesuri apar[inind aceluiasi an amblu infati eaza, pe Iundalul
unor impletituri
de iedera, doi Diony 0
tind
cu pi ioarele tncrucisate
~i u bl'a~ul dropt ridi at,
care e sprijina unul pe 0 coloneta, celiilalt pe 0
fintina
u bot de leu. Atitudinea
languroasa,
207 mu
ulatura
usor adipoasa
~i a, pectul efeminat

ublecie
mitoloeicc

Faptul

sl

ll1ga,

Dipticnri

Fi,ld~'$I"'ilr au sluj il d copoI r.!\'~l ,:1, 1<1 propagar

a in" ,'.. "
,\'<1
!,all,lI'll~I' religioi rrestin.
BISrl~(d,~hl folosltvdr,dlplll'lJl'l
pent ru a inscrio
p,e Ictblt\c ell' earu llslr de 'finl i (I d f 'I'
I I
tori
' ,
e unr I
"~ (,e nona 01'1 recomandindu-i
astf'el I' dincioailmsa-~ l~omeneasca
in ruO'aeiunil
IOl' in t impnl
,lllJh
l.
Arle
ea
ea
a
refolo
it
in
ace
l cop CI'rp tiIClll'1,
. f
pro anc, rlar a pu: a, e eulptezc "i un le orizinale
eI~(,OI':llc ('II :ubICCI cresl inc. Muzeul B~I'gel~(;
d~nl'lorrll!a
po: rel;''i 1111 eX<.'llll)l.UI'car
pe
I
1v I (il 6 )
~ 11l, P Hl:1! ,e
I,
!, 11;HaUi pe .Ydam cin rai, as,1I zat11a
intrc
doi smorhini,, , ale CarOl' Irunze i-au 'I UJIiit
~ '
,,1-',1
a opere golI(,lIlnea ctnd a devenit consl ient
de a, EJ cia numo a nimalr-lnr po rur Dllmn('zCII
1'('1 igioa.

la el, a:-)" 1;U11l so 'pune ill Furcre (II,

Hl-20), In part a dr jos, un taur sc aplcacii Sll
b a din upa color palm lluvii ale raiului. .\('easlu
lema, in care s poate rccunoastc
0 adupturr
cr ~tina a tern i lui Odell lnconjurat
de animalc,
'Le tratata ell un im\i:i.mint al idilei pastorale
apr piat de arta anti 'U, Csalalt a placa infati~eaza
cpi oade din , d rea sf'intului Pavel in Malta,
Irnpartit
in Lr i reci LI'e ~i sparate de accid nlc
ale Lerenu1ui rapi 1 indicate.
In part ea d SUS,
sllntul Pavel e te a,ezat 'a un mazi traL roman,
pe sella curulis lntre doi apostoli, greu de ident ilicat : poal
Luea si Vart.olorneu,
sau Timolei
(aeea 'Ut ena -a mai intorpretat
.,i ca Pl'OPO\'Utluirea lui Pavel Ia .\.L na). Intr-un registru mediao,
dupa p ve tir a din apit.olul ~ XVIII al Faptelor
apo'Lolilor,
Iintul Pay I 'uLura in Iocul de O'aLej
vipora care i e in .oliicis pc rnina dreapta,
fara
ea el a patimeasea
ni i un rjiu. In mijloc, mai
marele insulei , Publiu , lmbracat
in manti a cu
fibnUi lUJ1O'a a magistratilor,
este insotit dc doi
ostasi din gania, In parl.ea de jos, i .o pr ;,:inta
Hl'1ntului Pavel doi bolnavi pe care ii v a Uimadui:
unul ostc aproapo schelcl ic, (:cl<1lalL ar un bra!,
atroliat.
Localnicii
din Malta, nurnil i harbari in
Faptelc
apostolilor,
poarta
Y srnlntul
care pe
vrernca a cea ra al g rmanilor. Stilul clasicizan L
al a estei opere n' ing5.duic sa eredem ca a a
ie9iL dioLr-un atelier de la Conslaolinopol,
in
cur ul yea ului al Vvlea.
.,'i filde urilor cre tine li '-a aplieat
formula
uiptieurilor
imperiale de dimensiuni mai mari, eu
placi lmpar~iL
in mai multe
eompartimente,
Fildesul Iolo iL in sccolul al IX-lea ca scoartc
pontru Evaneheliarul
carr a apar+inut
pinji in
l7( 4. bi .ericii d In. ainl-J upicin [daparl.nment ul
Jura) 9i car
afla in prezcnL la Bibliot eca
na~ionala de la Paris c, Le un bun cxcmplu al
aces Lei catsgorii de Iildet uri (il. 62-(4), I maginil
imp aratulu i ~i tmparatesei all fost inloeuite ai i
u aceea a lui Hri tos tronind iotre sfintii Petru
si Pavel, .,i a I, e ioarei cu Pruneul, toL a~ezata p
tron, intre doi tngeri. Zona superioara
a I'amas

le-a adus

al [tresl,ol' rfigii ale z ului dCI'i\'u din mod lolo

e ~luhll al IV-lea i.e.n. In aces!
trei Iiguri s
regaseste m~delajul putin earn molatie ~j enzualit atoa
gr(' ale (~~r cal'a'lerizf'az:1
prea ade, ea
opere~e sculpturii copt e.
Mal mull,a, II car~l1ne ~i durit at o apare in
c lelalt
1,,'1'1fll(~e"Ill'1 ell' Pl' jil(ul de la Aa hen,
PI' ,unnl elm ell'~!~ part e.i d(' su s , ,e afla 0 Tcreida
a ..~z~ta pc IIn.. Friton are U prinde vu urnin 1011(1
l~lJnl,lcv de ~IJlo~; in partea de jo: 0 a doua
I ereida,
mal ,mICa, e, te rapita de un Triton,
,,:e,:nenea .'ub~ectc fll,e,cra Iralate mai inainlc
plOa,l~ ,at~lr,atle, (~e arta romana. Dc jur-imprej1l1~
P ti
~Ll ~I RCOlCl
evoca prezen Ia mal'l'l' tot in m
D
.'
'
,
al1J' l'a
an rea. ar, ,alatlll'J de acca ta imagi-'lica paginil
c,lo~a alte .rdde~uri i] us t,reaza fara tndoiala.
i~
hip alegoric, triurnful Bin lui a upra RJullli Po
IIn,1I~ dl~, ('If' v un raliire! pc ('aI' n inrol'on~azii
rloi II1g'Cl~?1;lr<lpunge ('II Iant-oa 0 pant ern, 0111,cal"
If' ~I,~~('I,IO~ dr, viniil oure (iI, GO), I e cel~lalL,
tin, l,lZholl1lC rim fala, tncadrat
1 doi a
,
'I'
l
"
nmornsi
s Ilve~ ,f' ('II piciorul
stlnc 0 pa: al'r cI pra(I'v "
~
I'"
, ,
"
<I.
, ' e 1;lm,~m ISpILI(1 !'a atiibuim aceluiasi alplirl'
fd(!c~tll dill 111
11zeu I Cluny
I' prezent lnd-o
Ir
,\rIadn~\, sau 0 menarln, sprijinindu-s
('11 mi;1"
ell: apla JH' un l irs ~i agilind 0 t amburinn
('I"

('

209
208

ocupata de doi ingeri purt.lud 0 cununa triumlala,

in interiorul careia 0 cruce s-a sub tituit bu tului
lui IIristos. In partes de j os, in locul omagiilor
adu e de tributari, allarn, de 0 parte lntilnirea
cu femeia samarineancil i Invierea lui Lazar si,
de cealalta parte, Intrarea in Ieru alim. Aceste
scene slnt tratate cu 0 rapiditatc de miscare co
nu era ceruta de subiect, dar care vine din Iaptul
ca apostolii au preluat atitudinile caracteri Li e
tributarilor accentuindu-le ~i mai mult. D 0 parte
~i de alta a panoului central, pc care e dctaseasa
figura lui Hristos tronind, slnt reprezentate patru
minuni: la sting a, Tamaduirea orbului i a paraliticului; la dreapta Tamaduirea Hemoroissei (bolnava
de doisprezece ani) ~i Scoaterea duhului necurat
dintr-un eindracite. Panoul Fecioarei cu Pruncul este
tnconj urat, la stinga, de Bunavestire ~i de Vizita
la aftnta Eli aveta i, la dreapta, de Potolirea
furtunii i CaIatoria la Betleem.
cest Iildes se
tnrudeste indeaproape cu acela care alcatuiest
coperta Evangheliei de la Etsmiadzin. Arheologi i
nu au putut sa se puna de acord asupra locului
unde au fost lucrate. Ele au fost atribuite Siriei,
AnaLoliei sau Egiptului, dupa conceptia pe care
cercetatorii 0 aveau despre stilul care ar Ii predominaL in aceste regiuni. Volbaeh a propus chiar
sa se vada in Iildesul de In Saint-Lupi in 0 imitati
galica dupa un model oriental.
sprimea stilului
aces tor dipticuri a dus la exeluderea Constantinopolului; dar, chiar ~i asupra acestui punet,
este bine sa nu uitam ca ele au fost exeeutale
pentru biseriei ~i nu pentru membrii ari tocrati i
~i, desigur, niei pentru cereurile patriarhiei i ca,
deei, ele au putut Ii sculptate in ateliere cu totul
deo ebite de acelea carora Ie datoram pic ol cele
mai rafinal,e.
Ar fi prudent
a nu se omita
piireri prea categoricc asupra locului unde au
fo L lucrate aceste opere. Dipticul numit de la
Iurano, aflat in muzeul national de la Ravenna,
prezinta 0 iconografie cornparabila, desi avlnd 0
Jactura mai eleganta. In general parerilo in 'lina
sa-I atribuie Egiptului.

Fildesul a fo L utilizat ~i
Ja confecLionarea pixidelor
( utiute) in care sc pas~ra analura s~u t~~iic.
In acest scop s-au refolo It chiar ~l pixide pagine,
impodobite de pilda cu scene de viniiloare .sall
eu reprezentari ale lui ~rfeu. Dar ~-au real'za~
l?i altele eu subiecte cr.e~me, ~ua.Ledin eele ~~u~
Testamente sau din Vietile sfintilor. Pe 0 pixida
de la Vatican un Hristos tinaI', imberb, vindeca
orbul ~i paralitieul ~i tl invie pe Lazar. Doi barbati,
care ridica mina dreapta si ~in in stlnga un volumen sint mar tori ai acesto'r miracole; fara tndoiala
treb{ue sa vedem in ei niste prooroci. 0 .verva
populara inspira, ~i aici, ati~u~i~~e tnsulletite al~
personajelor indesate .. Spec~ali~tll s:a.u glndit ~J
in acest caz cind la Egipt, clnd la S~rla. I?ar tot
aUt de bine s-ar putea lua in consideratie unul
dintre atelierele de la Con tantinopol.
Pixide

Printre Iildesurile crestine

o atentie eu totul deosebita
merit.a catedra
sau jiltul
sculpLat penlru ~'estitul epi vcop al ~ave~nei,
Maximian a carui monograma a Iost sapata pe
briul orna~ental care tncinge scaunul (it. 65-67).
Pe partea inlerioara a fe\ei principale, .sfintul
loan Botezatorul tnvesmtntat in COJoe (ple~e de
capra) i prezentind in mlna stlnga medalionul
cu Mielul lui Dumnezeu este incadrat de cei
patru svanghelisti asezati, ca ~i el, ill: nise cu
coica si coloane ra ucite de aspect antic. Modelajullo~ este tratat cu m~ta vigoare . i fiziono~ii,le
lor cu mult realism. EI se desprind parca 10
ronde-bosse i, prin expresia lor de ~nerg.ie p~~in
brutaHi ne fae sa ne gindim la statuile din nisele
'xterio~re de la Or an Michele din Floren~a:
Aceste cinci panouri slnt in adra.te de pan~ul'~
decorative in care animale se inscriu intre vrejurr
de vi~a in~arcate cu ciorchini de stru~uri, .care se
revarsa din vase striate. Pe partea interroara a
spatarului, jos, la dreapta, tncep scenelo din yiat~
lui Hristos care se continua pe Iata exterioara
de sus 1n j~s. Ele merg de la Bunavestire, ptna la

J iltul lui
1I1aximian

210

211

intilnirea CLl samarineanca.

Dint r-un lolal tlc
douazeci lji, patru de . .ene s-a pierdut
aproapo
jumiit.atc.
In cele care s-au pastrat,
irnt ul adlncirnii spatiului
cste inlilturat.:
p rsonaj de :e
inghesuie unel
in allele 9i anurnite epi oade, u
Inmultirea piinilor ~i pestilor, capala
a pectul
unor icoane. Cele zec panouri Iateralc rcprezinta
povest.ea lui Iosif. Ele
inL cxecutate
u acel
gu ,t al naratiunii
vii ~i pitor sti, pe care ilu trarea
Vechiului Testament, atunci cind -a con tit.uit
in primele vea uri ale erei noa tre, l-a Imprumutat
de la arta rornana.
Divergentcle
de Lil care
o
remarca in jiltul lui Maximian ar puLea rezulta
mai degraba din dilerentele dintre modelele Iolosito
declt din diver itatea manierelor lntre colaboratori.
Provenienta acestei mobile somptuoa e a fa ut
obiectul multor ipol.eze. Argumentatia s-a , prijinit
pe importanta
a ordata pov 9lii lui 10 if ~i pe
caracterul
topic al mai multo!' detalii pentru
a
postula 0 origine alexandrina. Dar aceste detalii
au pu tu L fi lmprumutate
din aietele de modele,
$i nu trcbuie uitat faptul ca, tnceptnd din veacul
al l V-lca povestea lui Iosif s-a !'iispindit mult in
intreaga lume crestina, unde Iiul Iui Jacov a Iost
.ocotit a 0 pl'cfigul'al'e a Iui Mesia.
n piscop
al Ra ven nei, PeLI'u Hrisolozul (429-449),
'tiiruis
asupra ac Lui paralelism in predi '1 a De N aiivitate. In alara de aceasta, 'fintul Ambrosio 11
prezentas pe Iosif ca model al epi .copilor. Aslfel
incit, in stadiul actual al inlormatiilor de are
di punem,
a emanarea
istorica ne tndeamna
sa
redem ca jiltul Iui Maximian a fo L executat
chiar la Constantinopol
9i ca el i-a fost daruit
probabil d protectorii
ai lu .tiuian ~i Teoclora
pcnt.ru Insciiunarea
sa ca pi: .op, in :)4, , lnaint
de a i :c fi a ordat Lil1111d arhi pis .op (car nil
figlll'eaZU in monogramii).

cust Ioartc "ill puntru

HUI' ~i mai alt'~ p nl rn
arginb, mai putin costi it or. Din ,rl~ so fae ~u
ve ela, oglinzi, ad sea ,statu te ~l, III anur~lIt,
ocazii
adevara te statui. A est gust pal'(' ,(l fl
re cut la bizanLini. Constantin,
mereu al nt ,a
impuna, prin etalarea fa tului, sent irnentul ma:('t iei imperial,
protejas
prin:
ul.iri de J!npoz~ll'
muncu giuyu reiilor !')i a uI'ginlarilol'" EI :po!'\se
numiirul
ofrand 101' de III 'I ale P" \ roaso ral!'l:
maril
an t.uare si inil.ltase cruci de aUI' Ill! nurnat
p Colzota ~i in 'palat~l :ill! imp~ria1 de l~ C0l!lantin pol, ci si in nl1mcroase, ]1I('.\e publica din
Roma .10Ila. In capitala Irnperiului
-au exc~ulal
t.atuil
de aur ale lui Constantin,
Teodo ie al
[I-lea, Z non, .vna t a: ie si 0 st atuie d arginl a
lmparate ei Eudoxia.
"
v
'
Tn finta
ofia IUI Iust inian, dllpil des Tiel' a

lui Pax ol ilentiarul,

masa altarului
(prcsl olul)
ra de aur ma iv lru-rust nt en pictro -umpc "I

<

METALELE PRETIOASE
Epocile

tasera,

elenieticii
mai mult

~i imperialii rornana manilesdeclt Grccia clasica, un

chiar

omailuri.
Eu so sprij ineu p ,oloan,e de a 'en}(,Il~'a
de aur. Baldu('hinuL de doasupt-a el ru filcnt dl,ll
patrn
01 ane tie argint aur il. si d int r-un acop 1'1~
piramidal
avlnd in virf
mare cruco de aur. ,r n
Iundul absidei tronul pat riarhulu] era d(' <l1'!4ll1t
aurit.
Pe coloanelc
de argint ('ar(' inehide,all
altarul eran cizelal e med alioane ovule are ('I1I}1'II1dean bu t ul lui llrist os, al 1-ecioarci, ale arhangoh lilor prof tilor _,i apost olilor. PI'imul.am.von
dilruil de Iust.iniun
ern placat cu aur "I ballit
in pi t r prel ioasc. eel de-al rloilea ~'efcklll d~IPli
prabu~ire
cupolci. in 5=- t'l'a pol Il ('II al'g~nl.
Lampi1e ,i pelican II' le erau tll' aur ~at,1 de argml .
La palaLul imp rial.. in ~a~a de alltll,~n\e (C~IIistorium), und Basilelli pl'lmea omaO'~lle mar~lo.I'
drezatori
de la curt
~i ale arnba adorilor sll'i'iml,
t ronul lui Iust inian, P" cedal, de l r i t repl c do
porfir era a~ez~l sub un halda~hin de am.,
,
~I talele PI' [loa, c erau Iolosite pel.1l,rll dl!('rilp
pie'
ale mobilierului,
profan 'au I'<,llglo:, "I nH~1
ule pantru ve ela. Cu uurul 111al de la ",a?dall,
Iustinian
a pur :a e faen. un lntrez en:1C1ll ,~le
ma: a Impodobit
('II reli Iuri care rolatau vict oriile
213 sale,

212

Din toate

ace te obiecte

Ioartc

scumpe,

destul

putino - proportional - au upravietuit plna

la noi. In afara vechilor hotare ale Imperiului,
mai multe au fo t gasite de-a lungul drumurilor
Iluviale
de
ral
pIc fu. e
cum ar

din Ucraina ~i din Rusia pin a in apropiere

~i chiar ptna in Siberia. Fara lndoiala
era date in schimbul unor produ e locale,
fi blanurile,
sail oferite pentru a atrage

bunnvointa
uora.

nnor

populatii

~i

capeteniilor

,1('C

Locul de Iabricatie
a obiecLelor de argint nu
. e lasa Lotdeauna
pre izat cu mai multa certitndine dectt acela al icoanelor, manuscri elor i?i
Iildesurilor.
S-a crozut
a prez nta, pe multe
d intre ele, a unor marci-stampile
(poan oane)
imprirnate
in alelierele imperials
de la Constantinopol Inaintea
executarii
decorului
ar rezolva
problema
provenientei.
Dar, eel putin
pentru
anurnite piese, nu se poate exclude total posibilitatea ca, dupa co fuse era modelale Ia Cons tantinopol, sa fi fo t decorate tntr-un an oras, poansoanele slujind In acest caz doar pentru garantarea
hunei cnliLuti a artrintnlui
~i pentru a dovedi cu
toate drepturile
datoraLe vist.ieriei irnperiale Ius sera percepute .. \ceste marci, aproap
totdeauna
inci pe fiecare obiect, cornporta
un bust ~i 0
monograma a trnparatului
precum ~i monogramele
slujbasilor
in arcina~i sa supravegheze
activitatea
atelierelor
imp riale din capitals.
Ele se tntind
din domnia Iui Anastasie (491-51 ) ptna la aceea
a lui Con tant al II-lea
(641-66 ). Saracirea
Irnperiului
expli a de ce dupa aceasta
data s-a
preferat
a e pa treze argintul
din atelier le
imperiale
pentru
baterea
monedei.
De tinate unei clientele aristocrate,
rafinate
,i
conservatoare,
aceste obiecte de argint se numara
printrc operele artei bizantine
care au rama
el
mai mult credincioa e artei elenisLice.

Talere
imperiale
carc

In limba

e-au
ramas
numeroa e
talere de argint lucrate in
tehnica
au
repousse I),
autorilor
latini de dupa caderea

Irnperiului
roman
au Iost numite
e rnissoria ,
dupa 'it se pare delormind
cuvintul mensona '),
adica talere
ornamentale
pentru masa I).

Subiectele
lor au fost
luale
adesea, din
iconografia
imperialil.
.
~
~ .
Cel mai vechi taler ce III -a pastrat p8:re sa .fIC
acela gasit lntr-un mormint
de la Kercr,. antica
etate Panticapaeum
(il. 69). Deco~u1.!tu ~ fos~
xecutat in tehnica punctarii
u prlbolUl. l apor
aurit.
n tmparat, avlnd capul imp?doblt
cu ~n
nimb i purtind 0 diadema, probabil Cons tan\1lI
a1 II-lea (337-361), jud clnd. dup~ aseI?anarea
u portretele
de pe manede ~l eu. giganticul
ca~
de bronz din Palatul
Conservalorilor,
inamteaza
triumlator pe un cal ce face volte: ~l este precedal,
de 0 Nike care se pregate~te
sa-i ofere cununa
si este urmat de un ostas din garda cu scutul
mar at de 0 hrisma.
Intre picioarele
~in spatc
ale calului zace la pamtnt un S?ut,
l~~ol
al
dusmanului
Invins. Icon9grafi~
triumfului
In;tperial care avea sa se regaseasca
pe monede. ~l. p~c
fild' sul Barberini
(u. 58), este a tIel constltUl~a.
Irnparatul este imbr.acat, dupii moda .(c barb~ra/
are patrunse e in Blzan~,
u pan~~on: a ema,:utori
u aeeia ai suveranilor
~asanlZl l cu. tunica
galonata a caJ~re~ilor. per an I au. a~ma~l, para:
gaudion, trinsa la mijloc
u 0 l-':lgatoare. De~1
~alarete pe un al din profil,. el, i~l ~ntoarce ~a~a
~i torsul spre pe tater, a~a lncit a s~ prez~nte
frontal.
0 anume
ttngacie in executie .a .la ~t
uneori sa s creada ea ar fi vOl'b.a despre 0 lI:111ta~le
locala a un i pie e original'
din Constantinopol.
Dar 0 asemenea nehotarire
a Iormelor
-ar explica
i tntr-un
at li r al capitalei la 0 epoca in cal'~
intruziunea
art i P pulare,
e ~\'llsese .loe atunci
in arta
ofi iala
. -a impl Lil . eu . mfI~r.n~f'1
'a anid
pentru
a '0 III pu no noile rmaguu
ale
maje La~ii Imperiale.
.,
_
.\.a cum sc ,li de mai in.amle din ?culpLuru,
arLa sub domnia lui Teodo ue l a lnvms ace. ~e
incertitudini
inerente
oricarei
faze de tran~ltJe
i a regasit
aile unui stil mai clasic. Pe un n~1'~oriuui de 1a Madrid, cxccuLat in 3 8 u PI'Jl jul
v

214

215

Decenalelor acestui lmparat (adica s rbarile comemorind a zecea ani vel', are a urcarii sale pe tron,
pc are le-a celebrat la Salo~ic), T~odosie .1, p y
atun i in virsta de patruzeci
~I doi dc. ani,
La
pe troll, incadrat
de cO-lmparatul.
d in ~pu,
Val ntinian al II-lea, la drsapt.a, ~l, la sttnga,
d Iiul sau mai mare, Arcadius, nascut
u zece
ani mai tnaintc
si proclarnat
Augl! tus la ~0f.1stantinopol in 3 3. Teodo ie I'~mlLe u~ dlptl.(,
unui magi Lrat. La fieeare extremltaL:,
doi soldari,
lnarrnati cu lance ~i icut, Iac d? garda. Ca.ra,cLeru1
solemn si chiar acru al cener e to 'ublmlaty d .
pI' zcn] a unui porti
cu 'paln~
o~oane, aly. arui
Ironton
decorat cu putti lnaripati, est
taJat]a
mijloc de 0 arcada ub care troneaza Teodo Ie.
e cunoaste un letrakion.ion ,a, eman~tor in palatul
lui Diocletian de la SP.ht. I.n exerga, Teyr~a, .ca~
lsi ascundc cu bratul sttng pieptul g?l, sLa mtmsa!
cu un om al abundentei in tndoitura
bratului
dr pt, in mijlocul uf.1or spi o de Will illv are
cvol ueazji ni., Le puui. J\cest. moti v a p~st.ral
O'ra\,ia enzualji a protol.ipurilor
sale
le.lllstlc.
eeasi opozitie,
ccrutil rl~ na.tl:,a ,sublect~101:
t rat ate, Intre
olcmnitatea
hieratica ~ lmpara! dOl
'i libertatea mai mare din cenele inferioare, '
~b. erva, um am vazut mai i~ainte, pe 0 .lul
obelis ului a eluia i Teodo ie (il. 45). Dar, pc
rind tehni a culpturii in piatrii ducea Ia vo ~nllr:n~
duritate,
toreutica
Iavoriza 0 elega~~a ra l?llld,ta
uniform, care
onlera ana amblului 0 mal mar
unitate.
Indi atia in greceste p'e I.-evers ,a O're~talii confirrna cil acest tale~, trirni: d 1 eodo re
in 'paLria sa d o"igi~e,
pa~Ja. undo
.1'0.l (~e, '0pcril la ,\Im ndralejo ('p~oVIIH'la J3~t!aJ. ), [lIsrs
labricat in part a lellH':I a 1mpcriului.

prin

Talere cu
rei ig ioase

P ntru a ras punde gu turitnaltilor d l'egiHol'i Ii in

]01'

adrnini .l ratia
bizantina,
f rmati in mari1e scoli unde
se studia Iiteratura clasi a, talerele au fo t ad~sea
decorate ('II subi 'Le mitolozi c, care au men~l!luL
pinv sub l l eraclius un st il ant.ichizant , caracterizat

~e ~i patl'UllS

u scntirnentului.

de

0 I'

i-au reprczentat,

ala

df'

pi]t!a, Artemis
vinind calar
pc un ccrb, :\ lcna
arbitrind
di: pula i, cata inl re C1i~ 'C ~i Ajax in
jurul armelor lui .\hiJ , .Vlrodiln in cort ul lui
.vnchi e sau dinaint ea lui Adonis.
[:cdl'a "i
l Iippolit , intilnir a inl re Xlelcagru ~i .\talanla.
nd uniiri ale zeilur in picioare, rlan: U1'i de bucaut
.) d sileni, I(PI'ae] suarurnlnd
JCIII din :'i m cu.
Xcrcid
cal.ll'ind
r moust r] marini, sau rh iar
Arnora: icon. lruind un nilomr-l r-u. .Vceluiasi [ilon
ii apartino
tal I'll! dcscoperit
la Lam psae (ill
Mysia pc \'lrmul ll ell ipontului),
undo 0 PCI'sonificaro a T ndi i, a~ezala din fa! a pe IIn t ron
ustinut
do Iildcsii unui clefanL (il. G j. ostc
in onjurat.! de un papagal,
0 dropio
:i douii
maimutc.
uloareu bronzata
a pielii femeii c uc
rcdata prin in rru 'Ia!ii 'lI. nie11o. in exel'ga, doi
1mbltnzilori de Iiare, purtind turban, condur- 1I11111
1111tigru,
elalalt un leopard. Compozitia
imbinil
simtul grandoarci
(;1I Jarrnecul idilei bu olic ~i <II
cxoti mului. India. ale di.l'oi aromato condim nLe.
pietr 11 L mat ~i Iildcsuri
rau Ioartc apre iat
la Constantin pol i r-u 'are Anasta ie reinnodase
relatiile
are fuscsel'a
la hili te pc vremea Tmperi 11_
lui roman, xercita a upra bizanlinilor
0 ade\'i'irat.1
fa cinat i .

Tul re Cil
subiecte
niitologice

elegant a ~i supl

prospetimo

216

ubiectc

Dcprinderilo
icuJ1og'I'afij'p ~i
stili lie' eap.Halc
in l'SCrul area
ac tor picse ('11
.ubiect
imperial
sau miloloU'i('e :0 regilse:e in
1I0llU lal I' 'U Sf' Ill' din via] a lui David, d SCOPf'rit c In I. 02 la Kvrr-nia. ill insul CiPl'U, ~i illlp.il'(il(' inl rr- muz ('II' dill .\I'\\' York (~a~l') ~i dill
'\if'()~ia (Irci). David esl c rrprezent 'IL prilllinuu-I
ling:i Iurmu sa pe trimisul lui '(lIl\IJf'I, Iiind miruit
tl Samuel
inra(i9indu-:1'
dinaintca
lui
aul,
in('aicrindll-'e
cu un ur ~i cu uu leu, Imbracindu- o cu hain Ie si arrnele lui Saul, Iupttndu-so
cu Goliat, Iulnd-o Ie soli pe Micol, p mind ln l re217 brtl'i prinsului
cgiptcan
(Hegi, I, 16/12, 13, 2J;

17/34-3
, 3 , ll1-l1!J;
1~/27;, 30/~1-1-).
vp~
rcvorsul a HLOJ'talero au Iot L imprimat
mar I
u monogramele
Iui llora 'lius, ~~ bu t~ri
ale
are. tui trnparat
purt.lnd barba Inc',l, HCUl'ta! eea
('I' ingaduie
sa fi dal.al.c lntr
ann 6J3 ~l 6,30.
Antiohia
fiind pe atunci sub putel:ea
p~r~il<:1'
(din 6'11 pina in 62 ) orizinea on~talltmopob~ana,
sugerata de in. a~i pre~enta rr:~rcIIol', e te n indoi lnica. Toate ace to ilut tratu av au drept
c p
a c ata in eviden~a oaracterul d opotriva a l:ll
al puterii lui David ~i a lui Her~cl~ll:,v c.are trebuia
sa i~i compen eze uzurparca
pr.m IJ!lal'll'ea ace te~
credinte.
Punind
capat. riizboiului
n fa t al lUI
Focas, asa cum David, fu. e. p al s de Dumne~ II
a-I inlo uia ca pe vinovatul Saul,
H raclius
conduse e cruciada trnpotriva persilor, la fel um
David se luptase
';l fili ten,ii ~i am~lecitii,
I entru
a ilustra aceste spisoade din VechIUI Testament,
:-a recur
la Iormulele utilizate pentru alto utbiectc. Ungerea cu mil' a lui David, infii"\J~~ar~a
lui dinaintea lui Saul, punerea a,rmel?r, casatOl'l~
sa, s de fa~oara in fa~a, porticului
u ar ada
modiana
al audientelor
imperiale.
Pe.nt~~1 a-I
reprezenta
doborind, ur ul au leuI, art~~tn
-au
inspirat din Iupta lUl, Heracle?~
srboai a d la
Ceryn ea, sau din Mithra
ucigtnd taurul.

Tmpal'lU.,ania daU'l d Ilri Los apostolilor Impilrti~i in doua grupuri - nu se preta oare la 0 redare
mai intensa a emotiilor declt seenele Imperiale
sau mitologiee?
postolii
VOl'
fi fo t patrun i
de 0 puternica
fen-oar
relizioa a rind au Ios!
chemati
a instituie taina
are avea sa le tngaduie
lor, apoi credinciosilor,
. a pari icipe In nat ura

lui Durnnezeu.

Erne. a

' 'e nflum in ace 'n" i incertitudine

privind
originea
Irurno ului YUS de arginl, gii it la Horns (antica
Erne. a), in
iria, ~i p5 trat la Luvru. EI e. L
d orat la jumjitatea
IniH\imii sale en opl m rlalioan
cuprinztnd
busl uri : Ih-istos inlrc . fin\ii
P lru ..i Pay I, loan Bot 7.atorul "i loan Evanzheli tul j Fecioara inlre doi arhangheli.
Intre
aceste medalioane
se deslasoara
Irnpletituri in
volut , rare incadr aza ornuri iesind din frunzc
d c cant. Eleganta
ace. tor motive venite
din
Antichitate
se tmbinh in chipul eel mai Ieriei!
en au Leritalea \1,,01' tristil a Iigurilor car arnintese
de acelea d pe pal enele de la Riha ,i St uma.
Fal',\ tndoiala asa al'iHau si mozaicurile lui III .t.in
ul TT-l a d la' Ilnta
of'ia, inaintea dist rugerii
101' d r-iill'e iconoclast i. La dropt vorbind , ac :1'
nhieet.e
Ie c rgint ne Iar- ~il asistam la introdu('PI' a in art Ie m l alului a st ilului religioR, c ~-a
on tituit. dal 1'il5. predile ,\iei mai mari de car
~- u I ucurat
imaginile
sub dornnia lui l ust in
al lI-l a in maroa pirllll'il ~i in icoane.
~ aSLII din

Ca .,i la Iildesurile
'i la
manuscris
le religioas
un
stil de
eleganla mai putin l'afina~ii se intilne ~e
pe vasele Iiturgi e decorate
u ub,lecte luate din
Xoul Te tament ~i tratate
cu un ~lmt. pr~fund al
aila murllll'i
JI(
ufel'l'i
('rucea lui
gravitii\Jii religioase.
Nu ,s-a in hel,at m~a dezbacruc a (reli var) de arzint
Iustin al I l-Lea
lerea in jurul problemci
de a ..tl d,a a. de '?~ul
aurit , conrintnd
0 bucata
palenel r (,Ii uri li~urgi('e) d,e. orente
111
.1l'1~,
din Adevarata Cruce, pe care Iu tin al IT-lea
in atele din apropier
de Riha ~I d
tuma (la
,i iotia lui,
Iia, au diiruit-o orasului
Romn
sud-est de Antiohia), a fosl x r-utat la Constan(il. 70), asa
urn ne arata
in riptia vol ivii,
tinopol. cum la
e '~'eatla mjircil _c~ rn nocravata in Iat.ineste I e una din f te. Pe cealalt a
zrutuu . i bu tu] 1111 l ustin al 11-1 a ( 6:::>- 7 ),
parte, vrejuri ~i ornarn nte de Iruuze . tilizate
II
~au la Antiohia, cum glnde c unii savanti datooarecare rigiditat
ocupii bratele, in lnaltime
rita vshementei din gesturile .apostolilor,
.o par
~i de-a latul, intre cinci medalioane.
La lncrucisa core pundji stilului expresrv
a~e il , 0 .otes .
219 sarea bratelor,
in drr-pt.nl rr-licvei, Mielul cu nimh
a fi fosl propriu
iriei. Dar, in 'U~I ubicctul 218
Patene

a ~

d a rupra capului
obi .eiul anti"

sint
poarl;l rrucca-sccp LI'U. T":'a capet Ie,,' lal.orulexLeaS'l
1nfa~i~a~i trnparatul,
la '~I~ga, ~I, llup~~ad'
1 drea ta ell bratel
ridicat
in at i U IJ?-ea
a
il p ~{edalioanele de p monlanl
nprind
or-ant
If"II to '. ell harbji.
In eel de ,SIIS
husturi ileJui
C UI
,.."
d el
a are fncind ee till hinscuvlntjirii
"I \1I1rn ,0
P
"I'
carte
111('11,:1,co Pant.ocrator , sUipln
~ l at ot iputerrue
Inaint e
[\1 lUJ11ii 1000IIind in ('t'l'llri: am \':17.11 mal II
I I"
;,;-(ur :l'a ru unul d int re aspect I, sub cur I:\il~
pulut S~l, prezinte Pantocrat orul pe, aI',
f'
1'1.1If -lea l-ar fi asezat in cu pola S,fJllte~.. ~ ia.
l n par tea de jos
cru ii l lrist os ,i~1 spl'lJlna pe
ienl mlna dreapUi si cu :tinga tine 0 cl'1l:e C1\
p ,1 , ar fi Hri to' care dornneste pe pamlol
mln 1', c
'
,
1 " a I' de O'raIn la intruparc. ChipllrJle au ace a~l,'"
1
(vitate
,
,
~
,
I
at!J.
ca ~l
to
melancolica
"I cooc 0 1',
'( PI' colelo
,
opere din acoast ii porn,
v

s-a

usezat

scoica,

dupu

Fio! pentrii
ulei sfill/it

,
-'
,\';"I"II'(~'
f) si in Sir ia all IostI ,,'
gitsiLc
\rnwll/no
. .~
rnai mulLe tczaurc ( <lr~ln11rie n u rnarul pie, 0101' inr n L' Iahil f~l ~'i('aIe
i:1 'l~ca la tari'i esto d esl ul de I' du: f~staz,1 rslr
~ 'lliin c~nlestalii autr-nt icitat ea pot irului tit';,,n ru P,',
HHO lu vnt iohia si pi'i:lral a('1I111In
r-oporrt In,
,.
N'.,k (Ill I)=! ('!'
vlet r polit an Museum
din,
ew
~),I' I (1 \" ,
.'1 Uiclll parte din cu IPC'I,1<1
'
I'\ III'ha kj 1 no a ' ,r\\
'I It, (I' vreju ri de v it ,f , mcar all
Y rk) Im p Ie titI 1l1'1
CI~ fl'II'l17.t',i cior hiui tiP sll'll~lIri ~nll~ pure :IP~\,I'
,
'I I i l h-ist os imberh sP7.lndltngallll\)!'lilll,
fl"llrll' III liS ~
"r
I'
I' 'C'llllai
i' 'lil' l'plOI' doisprezcce
a p st o I ,I n {( c I'
I
'illl;l;'i II'adi\ic leni 'Iiei'i ~i o in~lId Sf' cu .~~:~;~_
u nu m il ur Ia 111
\)11I'llI'i dc <,oloana dr la , C ,j' I
'
1
"1 '0 pal' ,it fi
contern porune. l n : ( 11I1~)
unopor,
l c1,
'1
1e I' Iicvariu
o 'lI'l'i locala e, to ilusl rnt a prm P acu l S '1 <, I
I; J~ 1uvru
pr ar
Iint ul imcon
l: plll,l'lI,
( I '<I" -:, m'ort in ;:;92 la \'11',l a d n uazccr ',I
('r
111m.
',
l tn virIul
I ani
sle ruprozcnl ut a~( za I , , .
111111
(C.: po rare se lnr-olfi
10('0 (I('rs"Le arpelc ISllllpl
'
I
"Il ounr Ie.
"
I " unurnit or
si dc' l'al'C so prijini\ S('UI'a ('P rugae UIU.J

'I ~
"iersoane prlVI
, 'I"egiat e S,l
..~, , \11'e "'PI' a sl. a ue \" I ld
I ''1'1 I (u 71), 'f111tlll est c invesmtntat
Inll.-o
('\I
11,1II l'l
,'I
0'1 linr
in miini Evanghrha,
manlle ('II rr ug" '1 '
'-l
I
mal mlill II1~Cmna a ea,
('>rl1ll'lI . -I,~ SII)I J'II1'a
I
L

"L',

'v

.:'

"

220 221

!Jin argint

s-au fabricat

till

marc numar d fioJc, con! inlnd ulei

fintit adus ca

amintil'e dill pclcl'il1ujele facuLe in Loeurile Sfinle.

C I mai celebre dinl ra ace to reeipienlc d argint
sint acelea pa Lral o 1n tezaurul cat edralei
'an
Giovanni de la Monza, odinioara capitala JongobarZilOI', ~i 1n tezaurul vechii bi eriei aba1iale de la
Bobhio la vreo Lreize i de kilometri
ud de Pia.enza. Dupii 0 traditie acceptabita,
ele ar fi Io L
darui;
de cucemi a regina Iongobarda,
Thcodolinda, iotia Iui .i'l.gilulf, moartii in 625, Ele provin
din Lo mile, finte ale Ieru alimuJui ~i Betleemului
.,i au Iost Iabri ate chiar in Pale itina, asa cum 0
conf'irma anumite detaJii iconografiee imprumuLalr
de Ia edifieiile pale Linicne. 'u e te de rniraro C;I
ubiectelo
el mai de rcprezentau,
au Io: I, JW
a easi Ie ~ii,Ita, tignir a !?i Invierea, celo dOllil
cvenimsnu,
'cn~jalc al MinLuil'ij care era comoInor'uta Ia Icl'u iulim in PI' ajma Golgotei, 11aslignirca
'omhina
elem nte ,'imuoJir'c si isLol'ire,
Dupa modelul
irnaginilor
t riurnf'aln ;'olllanc
ill
.ar I rof ul era ll11podouit ('II scutul invingnlorului pe cind popoarolo supu e il irlC'adl'au Iii
baza trun .hiul de palrnisr care Jigurcaza cruccu
est in ununat ClI buslul lui Hrist os ~i Incadrut
la picioare,
d doi redincio i inchinindu-sc
in
gcnun hi, Bu lul lui Ilristo
e t destul de des
a zat lntr
oare,
'arc raspinde~te
raze, ~i
Luna, De 0 parte ~i de alta, eei doi Lilhar'i lcga(i
d cru ea lor, i~i indrcapla
caput spre drenpiu
~p('('[nlondui
usa jill'll 13 II11lIJ l llhar il pJ'i\'c~l('
Ill' llrist os ~i r'e] Hall i*i Inl oart-e rata I Ia el.
Dcu upra, (n\'i rea csto C\'o('ala Will episcdul
celor trei 11111'onoi~e apl'opiinJu-sc
de mormintu]
gol, pazit, de Inzerul asezat Ia dreapta. .\IorminLul
esl e Iizura; sub Iorrnu lInei cdicule ~i ades a elliul'
a marelui eibol'iu 'at' il adil.po'Lea 'II inccp r'c
din s colul aJ IV-lea,

Anumite decoruri puteau fi ajurate. Allele erau

executate in tehnica niello, asa cum este un
remarcabil inel de cununie din muzeul de la
Palermo, cu 0 pereche imperiala (poate Heraclius
~i Eudoxia) incununata
de Fecioara, de jur
imprejur fiind reprezentate sapte scene din viata
lui Hri tos, de la Bunavestire pina la Inviere
(B. Pace, Arte e cioilta della Sicilia antica, vol. 4,
fig. 173). Amlinunt emotionant : acest inel a Iost
ga it in apropiere de baile Daphne de la Siracusa,
unde, in 668, a fost asasinat tmparatul Constant
al II-lea, care tl purta far a lndoiala pe deget.

Celelalte suhie Le u-atate pe a. e ~e fiole din

Palestina au fot Inal~area (de obicei pe rever ),
! credin~a lui Toma, Ilristos
umbltnd pe marc
. i In hinarea magilor l}i a pa torilor, ca~e a Iosl,
in pirata din scenele audien~elol' Imp~rlale, a~a
cum 0 arata comparatia C I tal rul IUI Teodo.le
d la Iadrid.
.'
n'
Citeva fiole din Pale tina, mal.ral'e no m ~ ,1f?eaza pc 0 ingura ia~a sapte epi oade osential
din i toria evanghelica. Numarul 51e l}~pto a fo t
ales probabil pentru valoarea sacra e ~ se acorda
in speculatiile simbolice. In jurul unui m~d~0!l
central, care infa\i~eaza Na~t~rea sau Ra. tl~rea, se rrrupeaza al~e me~alioane,
uprmzm~
sus de LoL lnal~area 1 indat.a de?e ub~ Buna,~e tire la sunga, i Vizita FeclOarel Ia shnta E~l a\'et~ Ia dreapta.
1ai jo vine Botezul, la sunga
sau ia dreapta, si, de cealalta parte aceea dU:
cele doua cene principale care nu a lost tra~a~~
in centru. Jos de tot, lnvierea core p~nde InaJ~arll.
Aceste Iiole au Iost turnate in Llp~re, . eea
cxpli a conturul user e'LompaL al relLeflmlor lor.
Bijutcriile
de aur
(sau,
ades a mai putin pretioa e,
de bl'ODZ aurit) j de argint se ~ucurar~ de . e:'l
mai mare trecerc in inalta
0 letat~ blza ntl.na:
-au Iabricat nu numai la Cons~U?tmopo, l c~ ~I
in provincii, mai cu searna in ma unde ext L~
o lunO'a traditie a acesiel arte. Le cunoa~tem mal
ale gra~ie descoperirii un or tezaure inO'rop~~.c
de proprietarii lor in veacul al !I-lea? cind lavii,
bulgarii i arabii au inceput sa in~l.lnteze: vo~
ita cu deosebire tezaurul descoperlt i~ .1951 In
insula Mytilini, in cursul
conslru ~ICI acrodromului.
. v .
li
(1
Bijuteriil
bizantin
l'a~ clOgal 1'1, co I?r .( e
are
puteau aga~a I'U J, amulete p:of~acllc
au medalioane des pre care vom vorbi .dm nO~1
ceva mai jos), bratari, inele? agrafe ~I. cercei.
MargariLarele, pietrele ~e ~~ate,
u,Penoare in
ulori vii ~ipietrele p~'e~lOase 1,1 vom~mau. a~e e~
efect.ele de sompLlloZliate cu 'lraillclrea aurului. 22i

M edalioane de aur

Din pricina iconografiei lor

vom rezerva un loc deoebit medalioanelor de aur care se purtau aga~ate de coliere. Unele erau decorate cu portretele
imparatului, in bust, in picioare sau pe cal, ~i
comemorau evenimente importante
din istoria
Imperiului, cu deosebire victoriile militare. Cabinetul de Medalii al regilor Frantei poseda un
medalion mare, cu un diametru de 8,5 cm ~i
clntarind 160,2 grame (= 0 jumatate de Iivrji
bizantina, sau 36 bani de aur), batut sub Iustinian
intr-un atelier de la Constantinopol, poate pentru
a celebra victoriile lui Belizarie asupra vandalilor,
in 535 (D. Talbot Rice, Art byzantin, pl. 60).
Pe avers era reprezentat
bustul imparatului,
din trei sierturi, in costum militar ~i ~inind lancea
in mtna. Pe revers, Justinian inainta triumlator
pe cal precedat de 0 Victorie, care purta 0 ramura
de palmier ~i un trofeu. Originalul a fost furat in
1831 ~i n-a mai fost gasit de atunci incoace (flira
lndoiala a fost topit), dar mai inainte se lacusera
mulaje dupa care s-au putut executa electrotipii.
Alte medalioane orau impodobite cu subiecte
luato din Noul Te Lament.

Bijuierii

Monede

223

Spre deo 'ebil'c de gre'l,

bizantinii, la Iel ca ~i alte
popoare contemporane, nu au vazut in monedele
lor decit obiecte de utili tate practica fill'a pre a
mare valoare estetica. Pentru a le fabrica ei au

folo i~ de obicei trei metals:

aurul
argintul
~i
bronzul.
\.t lierele und
erau emi. e e aflau J~U
numai la ConsLanLinopol, ci ~i in mar~le ora~.e d.1fi
provincii
ca Salonic, Ni omedia, CYZIC, AntJOhl~,
Cipru, Alexandria
~i tndepartatul
Cher one' (tn
Crimeea).
.
Pina
sub domnia
lui Anastasie (491-?1~)
~i chiar pina in cursul veacului al VI-~ea, ~aJontatea monedelor
batute
in orasele bizantine
nu
e deo ebeau de acelea din Ocidentul
roman de~iL
prin numele Imparatilor
~i prin cele. ~e atebe~
reI or. De 0 parte ~i de alta, dupa traditia roman~
a Iabricarii
monedelor,
existau pe avers. a~elea.~
busturi ale tmparatilor,
pe revers acelea~I Vl?t?rn
in picioare sau asezate .. D?pa ex~mplul Jmag~mlor
lui Hri tos a Fecioarei
1 ale sfintilor tnscrise in
medalioan~
bu tul imperial
din profil a ceda~
treptat
10c:U ?ust~lui
din fa~a, pentru
c~ a~~!
sa dispara mal tutti de pe monedele de mal rmca
valoare, cele de bronz, incepind cu Constant al I I -lea
Pogonatul
(641-668), apoi de ~e monedele d
arzint sub Tiberiu al II-lea Apsimar (69 -705)
~i,o in sllrsil., de pe cele mai !rumoa e. mor:ede
a elea de aur, abia dupa dornnia ~cestUl imparat.
Din nou, in prelucrarea
celor .:n~l l~xoase materiale se remarca
0 indelungata
Iidelitate
rata d.e
tipurile antice. Prezentarea
din fa~a .~-~ dov~dlt
Iavorabila Iigurarii i.?se~n lor putern :mpe~lal~
purtaLe pe cap: imparayl~ aveau 0 ca ca ine~nsa
cu diadema. Sub Mauri III (582-602) a aparu~
coroana avtnd 0 cru e in vlrf, cu un a pect mai
pasnic ~i totodatji ma~. religio . B~Lerea monedelor
obisnuite
de bronz fund cea mal expusa modificarilor,
Anastasie
I a schimhat
!ipul pi~sel?r,
marcindu-le
pe revers cu 0 litera
c~re indica
valoarea lor in nummia (6.000 de numrma val rau
un ban de am).
.
.
.
Caracterul
pro fund i~perjal .. al art ~I hizantinilor i-a condus
spre inovatu : impar~tul
era
inra~i~at in picioal'~, i.~sotit de so.~i~ lui au de
unul sau mai multi fn. Sub Iustinian
al If-lea
Rbinotmetul
(685-695), vesmintele imperiale au
devenit extrem de somptuoa
e: in centrul unor

mpartimente
dreptunghiulare,
apJi ate, erau
montate
perlo rotunda
,i cabosoane.
In uItimul patrar al yea ului al I-lea, Tiberiu
( 7 -582) care, in lupl a sa Impotriva per anilor,
a pira sa apara ca un nou Constantin
~i care a
I' luat
numele a e tui ilustru tnaintas,
a pus sa
s bata p rev I' ul banilor de aur 0 ruce in forma
d T, dr pt urrnare a unei vedenii pe rare ar Ii
avut-o ~i e1. Aceasta
ruce, asezat.a pe un so lu
de patru trept,
e in pira dupa toate aparentele
din a eea pe care Con. tantin 0 ridicase in Iorumul
noii sale apitale.
ce. t lip a ram a multa vreme
in uz, ptna la sf1ritul . ecolulni al X-lea. Tot. ca
referinFi
la modelel
propus
de Constanlin,
Tib riu a pus si'i se bat a un hri mon p reversnl all or
monede. l ' n secol mai ttrziu, 1u tinian al II -lea
(6 ~ -69)
penlru a . ublinia originea supranalllJ'alil a puterii monarhi o, pc ear tr buia sa 0
ap 1" impotriva
opozitiei ari t ocra] i i, a gravat
P I' ersul monedelor
ale un bu t al lui Hristos,
. HZ ranul
siiu, al carlli reprezenLanL
era
pe
pamint.
In legenda mon d lor, numele impara~iJar all ramas scri e In Iat inest e, pina ub T odosie
al III-lea
(i If -717).
Prirnele in riptii gl' cesti
( Prin ar st sernn v i inving )) au aparut sub
1Iera liu .

EMAILURILE

Bizant ul a aflaL in tehnica ernailului inca. lraL

intr- ' r \ a m talica
(email cloisonne)
unul

224

dintr
mijloa ele de satisf'acere a profundei
sale
Inclinari catre
omptuozitatea
culorilor. Poate ~j
inlluentat
de obiceiul popcarolor
nomade
de a
rnonta pietre
colorate
'au buca] i de sticla ill
lii a., rezervaLe pe su pralata
obiecl.elor de aur,
el a c mbinat
.,i perf'ectionat
tehnicil
pe care
I most ni e de la greci ~i de la romani. Proc deul
f 10 'it con ta in a pre ara pulberea
de email,
fiienta dintr-un element in 0101' (plumb ~i borax),
care.
Lop a i din oxizi met.alici de diferite
225 culori,
in alv ole delimitate
de lamele
uhtiri

de aur care fuse era udate mai tnainte pe 0 pla tl

de fond tot de aur.
Emailurile
e potriv au unei arte care tncerca
sa creeze sentimentul supranaturalului
prin stilizarea formelor ~i prin boga~ia materi i. In cele
mai vechi piese bizantine care au ajuns pina
la noi, un chenar floral incinge un medalion
continlnd fie un bust, al trnparatesei Eudoxia
spre exemplu (Paris, Cabinetul de medalii), fie 0
cruce (Walters Art Gallery din Baltimore). Pasarile au con tituit de a emenea un motiv frecvent:
le allam pe crucea unui engolpion din olectia
Dumbarton Oaks, pe un mic medalion din Chersones (in Crimeea, a tazi]a
luzeul national
de la Moscova), ca ~i pe un medalion din colectia
de Clerq (Paris) care are, pe cealalta parte, un
ochi apotropaic *. Impletituri de frunze ~i flori,
cornparabile
cu acelea
din
compartimentel
allate in unghiul de sud-ve: t al Sfintei Sofia, au
fost desenate cu ajutorul unor delicate fire de aur
pc fondul de email alhastru al panoului
entral
are trnpodobea relicvariul crucii trirni e - dupa
traditie - de III tin al II-lea, intre 565 ,,1 575
reginei francilor,
Ilnta Radegonda, ~i pi1strata
In mtnastirea Sainte-Croix de la Poitiers.
Mesterii ernailului au tratat ~i subie te acre.
Pe relicvariul Crucii, nurnit relicvariul Opp nhim, din Metropolitan
Iuseurn de la ew York
( are pare sa dateze din veacul al VII-lea),
1 astignir a este inconjuratil de busturi ale apostolilor si ale unor sfinti.
Emailurile care Impodobesc fibul le executatc
in veacul al Vl l-lea pentru regii longobarzi par
a imite modele bizantine.
TESATURILE

TesaLurile au contribuit in larga masura la crearea

acelei atmosfere de fast cu care bizantinilor le-a
placut sa se inconjure.
Apolropaic

care

apt\rt\

de

influen I,e mal tice.

226

227

Texte, mozaicuri (it. 22) ~i Iildesuri (it. 57)

ne-au pastrat. amintirea
vesmintelor
de lux
Impodobite cu. motive geometrice, flori, ghirland~
de f~unz~, anirnale .re~e s~u f:mtastice! peisaje
cu ]Jadu:l sau cu st~nCI, chiar ~l scene figurative
ca Inchinarea mag~or pe hlamida de purpura
a Teodorei la San VItale de la Ravenna. Asterius
episcop din Amasia la sfir~itul veacului a] IV-lea'
ne .spune ca oaI?~nii bogati din epoca sa, spr~
a-si ~rata cucerruCI.a, ?omandau reprezentarea pe
ve~mmtele lor a diferitelor minuni infaptuite de
Ilriatos, dar el dezaproba acest obicei care dadea
purtjitorilcr .un?r asemenea costume. infa~i~area
uno.r Z~?UrlJHctate ambulante
~i ii expunea
batjocurii copiilor de pe strada, Theodoret episcop
din Cyr (Siria d~ nord, 393-457),
ne ~orbe~te
?espre to~a unUl. s~~at?r p~ care fusese tesu t
lntregul ciclu al vietii IUl Hristos. Alteori stofele
crau decorate cu subiecte profane,
indeosebi
scene d vinatcare sau curse in hipodrom. Iustinian pu ese sa i se brodeze cu fir de aur, pe un
vosmtnt de purpura presarat cu pietre nestomate, episoadele victoriei sale asupra vandalului
Gelimer.
Tesaturile slujeau de asemenea la impodobirea
palat~lor ~i a bisericilor, unde erau agatate pc
pereti, intre coloane sau in ancadramentul usilor,
ub forma un?r v~uri ~.ife~e de mas a ele acopereau va ele liturgice ~l masa altarului. Pavel
ilentiarul a de cris in amanuntime
draperiile
care atirnau intre coloanele baldachinului de argint
de dea upra altarului Sfintei Sofia de la Constantinopol. Pe una dintre ele, sub trei arcade de au)'
afla Hri to" in tunica de purpura ~i rnantie
d aur, facind ge tul bine uvlntarii cu mlna
?reapt a ~i ~~~ind in ~ina sLinga Evanghelia,
intre apostoln Petru ~l Pa vel, in vesmlntati in
alh. J n afar~ de minunile lui l-Iri to , pe chenar
mai erau I' date bolnitele ,i his ricile Inlemeiale
de Iustinian ~i de Teodora. Pe doua alte draperii
imparaLu~ .~i trnparateasa fu esera infa~i~ap, p~
una in pI ioare de 0 parte ~ide all a a Fccioarei,

pe cealaltii,
inclinindue dinaintea
lui Hri Los
care Ii binecuvinLa.
Spre a raspunde
cererilor,
con iderabile
ca
numar numeroase
ateliere
de textile
lucrau la
Const~nLinopol
~i in provinciile
Imperiului.
Cele
din Egipt ~i din Siria, cu deosebire la Alexandria
~i la Antiohia, luasera u~ ma~'e .~vin~ i~l epo <l:
imperials
rom~na.
Inca lin pl"lml~ ani ai Ron~e~
oi Constantm
s-a preocupat
. a fondeze
aWl
vesitorii
pe care le-a protejat
printr-un
edi L
din 333.' Aceste ateliere s-au dezvoltaL in tmprojurimile, mai apropiate
au mai i~departate,
ale
apitalei.
Se cunosc unele pin~ ~l in Heracle ~
din Tracia (vechea cetate Perm the, rebotezalu
de Diocletian,
a tualmente
Eregli)
~i chia l' P
c lalalt varm al Propontid
i, la Cyzic, A!1umiLe
manufacturi
erau irnperiale ; altel , parti ularc.
Manulacturile
imperiale
a veau monop lul
toIelor vopsitc
cu purpura
adevarata
si hrosut o
('1I aUI' care erau
rezervaLeimparaLului.
Dar 1
fabrica'u
~i celelalte
~c, aturi pre] ioas
de care
a veau nevoie curtea si arrnata.
Se prelucra
lina ~i inul, materii cunos .utc d
multa vrerne in bazinul mediteranean,
'a ~i
matasea, introdusa mai recent. MuLasl1l'ile arc,
din timpuri imemorabilc,
erau fabricaL in China,
incepura ,a fie importate in Per ia lib ahemenizi,
III Siria ~i in EgipL in cur ul epocii
eleni Li e la
Roma spre
Itrsitul R publicii. Drurnul pe 'are
caravanele
transport-au
aceste
pretioa e bucati
de mata e porneau
din Xinjanglu
(Metrop la
Matasii) ~i ajungeau
la Antiohia
(An-du, in LexLele chineze), trnversind,
cu variante in itinerarii,
Parnirul,
oazele din
ogdiana
si Persia.
Acest
I raseu, are dura pe to opt luni ~i In .arc se plateau
numeroase
laxe de varnii, sporca
pretul,
si usa
ridicat,
al matasurilor
brodate.
Astfel, inca din
veacul al f I .n., daca judecam
dupa de 'coperirile de la Palmyra,
atelierele
.iriene au inccput
a lu reze insure
Iirele de mjita:
bruLa (borangi )
o
care Ie soseau din China. La inceput ateli rele din
Egipt, mai apoi cele de la Con Lanlinopol au imi- 228

tat ace t exemplu.

Dar in e privesto aprovizionarea sa, Bizantul
riirninea tributar
Pel', iei, care
.ontrola
importurilc
nu numai pe u cat, ci si
pc mar , datorita
pozitiei privilegialc
pe care
o
.upa in Ceylon, de unde imbarca
balolurile
de rnatase
pentru
porturile
din go1ful Persi .
rt fel riizhoaielc care au dezbinat cele doua , tate
au avut repercusiuni
dintr
vele mai n pHi iute
a upra aprovizionarii
atelierelor
bizantin
. r u rtinian incerca sa s elibereze de aceasta
rvitute.
Prin anii 552-554, doi calugari, apartintnd ponte
, clei ncst orienilor,
care fu icse bine prirnita in
China
aduserii din Kholan
la Con tantinopol
oua d viermi de mata 'C po car' Ie a icun: esera
in loiegele lor. Dar oricit de prolifici sint a e, li
vi rmi, produ Fa dc materie
prima n-a aju~
sa a opere toate cerintele.
lata
do co Iustin
al II-Ica (565-~78)
a ocolit Persia pe la nord
I'
urgind la mijlo irea l urcilo I' 0 cid ntali, ,Uiplni p~ te Transoxiana
~i avind ei in!?i,i rela~ii
com r .ial
cu China.
Piedi ile inlimpinate
in
aprovizionare
au ad us dupil ele un control rever,
cfeclua
de puterea imperialii,
a upra distribuirii
Iirelor, Iabricatiei, vtnzarii ~i exportarii miiLasurilor.
.nele dintro aceslea erau I' zerval e irnparatului
i membrilor
ari: tocrat iei.
Te iHurile can Lituiau daruri' do pre] pentru
prin ipii 'Lraini si pentru
papi, a dil'Ol' hunii\'oin~a imparatii
doreau
a 0 ('i~Lige. Libel' Ponti[icalis a pa trat mentiun a mulLur slot' hogate
. v nito de la Con tantinopol,
din Egipl, sau din
iria. Cal5.Lorilol' le pIa .ea sa ia cu ei asemeneu
iornptuoa 'e amintiri,
adesea
dejucind
supravcgherca puncLclor de varna d fa graui] o. Consideratia
deosebi lii. fat.a d
rel il'\'el
trimiso
in
o .cident 'f'mallif 'La prin iuvelircu lor in ~esii.lurj
. .ump . Si 1)(' latii dill Gulia merovingiana
re
hururau
.ind puleau
a~ii.\(1 \psaluri
orientale
intr
loan le din bisericil
[01', imitiud
a tfel
obiceiurile
din lumea
bizanlinii.
Stofel
ciiliiloreau
.hiar ~i lnlauntrul
Imperiului.
$i ac 'L
IU'I'u face a de multe ori inoer 'iirile d a deter229 mina
10' Il Iabricarii
lur sa I'amina n sigurc.

Din pricina c1imei secetoasc

a naturii
nisipoa: e a
solului,
Egiptul
este prov incia unde s-au pastrat pina astazi cele mai multc
~e atUl'i. Dar nu trebuie sa red em. ca toate cel
'are au Iost gasite aici au fost reahzate
p~ vale a
[ilului.
nele veneau
de la Constantmopol.
RegretaLuJ A.J.B. Wac? a publicat
0 pverdea de
tapi erie gasita in Egipt, ~are po.arta marca
ateliel'Ului de la H racleea, din Tracia. Lotul d~
~asaturi
calilicate
drept
copte
te
adeseori
umflat in chip exagerat.
.
Majoritatea
\esaturilor
gas.ite in Eglpt. au [0 t
des operite la Akhmin
(anti a Panopolis)
~I la

Tesiituri giisite
in Egipt

ntinoe.

~j

Ca ~i in sculptura
contemporana
a Cop~l)or.!
motivele
de origine pagina,
care se bucurasera
de trecere la Alexandria,
s-au mentinut in num~
destul de mare: subiecte dionysiace, ep~so~de d~n
legenda Afroditei, povestea ~edrel ~l.a lui Ihppo~t,
judecata lui Pans, Orfeu prmtre animale, mun.cile
lui Hercule
Amorasi,
scene pastorale,
ereido,
adesea cala~ind monstri marini (~l. 75).
oeste
tapiserii
au fost executate
u Una, in punct de
goblen )}, pe 0 urzeala
cel mai adesea de in,
uneori de ltna. La inceput,
in ecolelc .al IV-lea
i al V-lea. stilul viu ~i sprinten nu j~l reneaza
~ cendcn] Ie eleni ti e ~i lasa I? ul ~,:enit expre iei pitoresti
a unei co~hetarll. Ieminine,
care
nu est lipsita de enzualitate.
.1 .gu t?l pentru
policromia
bogata,
caract.erls~l
Pl~tUl'll mu~ale
de la Alexandria,
supravietuiesb III traIU?lrea
coloritului care coate in evidenta .nuan~~ delicate
de albastru,
verde, roz, galben ~l caleniu
pe un
fond ro~u d . tul de apt-ins.
.,
. v
J n ursul veacului al -lea ~I mal mult l!l a
in al \'1-1 a, stilizar a tntepenest
. Iorrnele ~l I.e
u'" accent mai vigur ase - s-ar zic .hiar voit
ruai virile - loarte tndcparratc
de olaganta
u or
uperliciala
a fazei prec~d~nte.
Contururile
~I~t
mai net accentuate
cu linii de culoare inchl~a.
Personajele
devin. mai indesa~e.
Degradeur~e
subtile alnl, tnlocuito
cu tonun
plate, puse III 230
A

_l

valoare
prin opczitia
tonurilor
complemcntarc,
ade eori pc un fond galbui sau ocru deschis. Tot
atunci
au sporit subiectele
creatine tratate
pe
stofe: jertfa lui Avraam,
Adam ~i Eva (ade ea
destul
de asemanatori
u Apollo ~i Daphne),
Daniel in groapa leilor, scene din povestea
lui
Iosil,
asterea
lui Iisus,
Inchinarea
mngilor,
Hri tos tn mijlocul
apostolilor,
busturile
unor
fin~i. Portretul
unui sfint militar, desigur Teodor,
de la Fogg Art Museum,
are trasaturi
aUt de
regulate
~i 0 expre ie de spiritualitate
attt de
idealizata
tncit cercetatorii s-au intrebat
daca
nn ar fi mai nimerit s3.-1 atribuie unui atelier elf'
I C ru tantinopol
decit nnuia din Egipl {il. 72).
La Ilrsitul veacului al VI -lea ~i in al VIT -lea,
tilizarea din faza precedenta,
pierzlndu-si
ricoarea, a degenerat
in forme destul
de zrosolan
desenate
~i ctteodata
chiar gren de descifrat.
Printre
temele destul de frecvent tratate
0 tnttlnirn pe aceea a sf'lntului caIaret care ocupa un
10c deosebit in evlavia coptilor, asa cum ne arat~
~i numeroase
reprezentari
ale lui in picture ~i In

sculptura

(il. 76).

Productia
stof'elor copte s-a prelungit iJ1 Egipl
dupa
ucerirea arabri, plna in secolul al XTT-Ipo.

t n atelierele de la Con t antinopol,

fara indoiala ~i in
cele din Siria ~i poate chiar
din Egipl,
pe calea imitatiei
au fost lucrate
~ aLul'i ce dovedesc
0 incomparabil
mai marc
plendoare decorative,
dar din are ni s-a pastrat ,
lin nefericire, un numiir mult mai redu de exempl are decit din acele precedente.
Aceasta se datoreste faptului
ca ele trebuiau
sa raspundii
nu
gusturilor
unei clientele
provinciale,
ci acelora
ale curtii ~i ale lnaltilor
dregiHori ai s.tatului ~i
ai bisericii. Arta careia ii apartin nu mal urmeaza
traditia pitoreasca,
alexandrina,
ci a iconografiei
Imperiale romane,
sau chiar a stofelor sasanide.
lntr-adevar,
nu exista domeniu in care Jranul
sa fi influentat
mai profund Bizantul decit acela
231 al vesaturilor:
uneori chiar nu se mai stie caruia
Aparuia

unui

stil non

din c I dona imperii i se ponte atribui 0 pie a

sau alta. Dealtf I asistam ai i la 0 ciudata tntoriitura a lucrurilor. In eacul al III-lea din ra
n astra, pr ductia atelierelor
per an
nu . e
dilerentia in a prin nici 0 trasatura
u den ebire
remarcabila.
Dar Sapur al II-lea (300-379),
dura virtoriile 'ale in Siria, a luat ca prizonieri
In steri [e atori pe rare i-a tabilit in mai multe
centre din u iana. In veacul al V-lea, t saturile
iraniene Ineepui el'a sa fie foarte apreeiate in
tal'ile traine .. i la inceputul veacului al VII-lea
a venit rtndul lui Heracliu , dupa victoria sa
asupra lui Cho: roe al II-lea, in 624, :a aduca la
Con tantinopol 1esatori sasanizi. Bizantul a imprumutat de la persi decorul de medalioane sau
de roate >), unite prin ornarn nte implel ite ~i
incadrlnd vi tuitoare - oarneni patrup de, pa. ilri - asezate fata in fa1:'1 ,au. pale in spate,
dllpa formula ant itet ica ind6,\crilii in Orient.
Ade: a, inlre are te figllri, e inal\a arb rele
vi ~,ii>). ln aceast a maniera a fosl t,rataLiI terna
vlnat rii: dupa nn obicei al popoar lor irani ne
..i al celor inrudil e (r a 'ci\ii), doi dilal'e~i se tnt or
spre a-si sl bozi age~ile in animalel car en fo. I
reprezentate
d d nht ul lor.
In inleriorul ace, Lor medalioane s int rodue
. nbiecte
pecif'ic bizant ine. Dar sp cialist ii InL
d zorientati in c privest
data Iahri arii te aIurilor astf'el decorate.
Ei Rovi'lie intr
secolelc
al VI-lea ~i al Vl l l-lea pentru pic a de mrtl,a C'
crii iUi in morminlul lui Carol c I Marc ale ci'ir i
fragmenLe slnt impi'lr~ite tntre Aachen ,.i rnnz \II
Cluny (it. 73). Dupa 0 schema iconograf'ica Iuata
din reprezentarile triumfurilor lui
lexandru ~i
Diony 0,
onduciitorul de care [nvingator'
te
inf;'lti~at in picioare in cvadriga sa intre doi. rvi101'i ai cir ului t.inlnd fiecare un bici cure '0
PI' criHe c a-I pu~a cununa pe cap. 1n part a de
jo , d i slujbasi aZYlrla bani int.r-un r cipi nL.
Sonsul efecLelor de orative generate de im trie
o ia aiei inainte reali mului : aceasta so vede bine
in . tilizarea
avant.a car cornanda di punerea
cailor ..i in Ielul in car rotile au fo. t dopla: ate

p!nii la m~l'gi!1 a medali nuIui, la xtremitatila

diametrului orlz.onLa1desenat de 0 ie. Tapii afrontati de 0 parte ~l de alta a unei palmete In colturi
provin din te 'iiturile a anide.
'
,
Alteori, 1n}~unLrul unor rnedalioano, se introdu .
subiecte religioaso .. Muzeul Vaticanului po ediJ.
o. celebra tesiitura de miitase, pe care i-au Infatl~at. Bu~a:estire ~i Nasterea (ii. 74). Ea a fo t
10~ah~a~a cind in ~O'lpt, ctnd in Siria, dar simt ul
m~re~le) care prezideaza eoml?oziFile ~i inrudi~ea
101 cu unel~ ml~aturl
eermlt sa ne gtndim in
cazul. de fa~a mal degraba la un atelier de la ConLB:~tmopol.. Data e te de asemenea Indoielnica,
unn savanti pronunlindu-se
pentru
.ecolul al
VI-Jea, altii pentru 8.1 VII-lea sau a1 VITI-lea.

232

7. INFLUENTA

ARTEI BIZANTINE
iN EUROPA OCCIDENTALA.

malurile Eufratului.
La 'fil'~itul yea .ului al V-lea,
Rf' ridica
e in afara ora. ului 0 biserica tnchinata
sfintului
.vntolianus.
E'ra 0 bazilicl
eu cu~oHi
de tipul acelora r-arc : e !'it pindi. erape
atunCl.in
Imperiul
bizantin,
C~I de~ ebire
~n ',\natolla.
P de altji part,
hi rr a arnt-fIlarLrn d:n ~onr ,
tnrrninatii
in jurul anului 470, pare
a Ii Io L
o bazili a cu cinci nave. avlnd dea upra, colateralelor
tribune
proprii
colii eot,1 lll:n~,mol~oIitane
fara. tndoiala dupii modelul hi ericu
Iinl ului ~Iormint de la Ieru alim. Po ate ca ~ea. upra
cdiliciului
e ridi a ,i 0 cupola.
e ~are. C.~trr~)Une
exi ta era si in tarea initialii a hissricii Sfmtul
Petru de Ii Vienne, ale chei zidu,ri pa tre~za ~n
partea
de jo a a izelor holovani
e~ara~1 prm
traturi de aramida:
partea terrrnnala
de la
\,
ar fi fo t alcatuita
dintr-o ab ida, flanc~ta de .0
pro comidie ~i un diaconi .on, ~~pi'i un t.ip venit
din .Siria, care
e ra plndi: e ~I in ve ~ul ,Balcanilor. In veacul al VI-lea, catedrala
din
antes,
lerminata
pe la 567, par
a fi fost,. ~aca judeca~
dupil de criptia lui F~rtu':lat, 0 basilica cu c.upola,
impodobiLii
cu mozai uri. La Toulouse,
Iie sub
dominatia
vizigotilor,
lnl re 408 ~i 506, fi.e pe .la
mijlocul veacului al VI-lea,
au ceva mal lirz!u,
a fo t on truita
0 hi erica decagonala,
,ve uta
Daurade I), nurnita astfel dupa mozaicurile
. ~e
cu fond de aur care rau reparLizate pe trei ,et~J~
de arcaturi.
Edifi .iul a fo t di ~ru de. bened:ctlll~
in 1761, dar il unoa tern dupa de cnerea faculu
in secolul al
VII-lea
de dorn Odon-Lamothe,
. i e pare
ic nografia
a era eel putin in parte

In Iata decaderii H mei, Europa occidentala,

zguduita de invaziile germanice
~i lip ita de sprijinul unei puteri politice solide, si-a tutors privirile catre
J mperiul
bizantio,
unde
upravie\ uise mare~ia imperiala
~i unde loflorea 0 viat,a
intelectuala,
religioasa
~i arti tica extrem
de
activa.
In Galia, conLactele erau asigurate
de pelerinii
care sc duceau in Locurile slinte ~i de acei numerosi
negutatori
greei ~i sirieni care,
tabilip
in numeroase orase, ca Marsilia, Arle , Narbonne,
Orleans
~i Pari,
strabateau
tara in lunc ~i in lat vlnztnd
produsele Orientului : vin, ul i, rnirodenii, papiru "
bumbac,
Iildes, te iHuri ~i chiar ieoane. De a cmenea calugarii veniti din Egipt ~i din Asia au
facut cunoscute
regulile si obiceiurile
vie! ii asceLi e.
Multo dintre marilo biserici din Galia, zidiLe in
ecolele al V-lea .,i al VI-lea, au fo L de orate cu
mozaicuri,
pe care textele Ie laudii pentru splendoarea
~i stralucirea
lor. Intr
alte
regiuni,
\uvergne
a fo L foarle rcreptiva
falii de inf'luon[ole orientale.
idonius .\pollinarius
iniil~ase In
Clermont 0 hi 'C!'ica inchinata
sfintului Gheorghe,
ale carui moaste Ie prirni e din Lydda, in Palestina. 0 aHa bisericii fu e
tnterneiata in acelasi
oras, pe la 470, in cinstea sfinLului Cyr, de dUro
un ciiluaar cu numel
de Avraam
venit de pe 234

hisantinii.
In nord-ve tul Europei,

235

calugarii irlandezi au
intretinut
r latii
u m?nahii. dir: ~aip~ulv C?I?t,
fie Crt unii dinlre a estra veru era In my~ast.trll{'
101' fie cil ci in i i ii vizit a era, ea pel nru, ~I all
imi)rumlll l rl~ la ei, pcntru miniaturile
10,1',
motive
decorative
pe care le-au co~bmatv
~n
chip avant cu ornamentele
preluate din aurana
lor ala.
.

Rena terea anglo- axonii in j orthumbriu,

mcepind din a doua jumuLate a veacului 31 Vl I-lca,

a fo t fa\'orizat<1 nu nurnai de H]lOI'IIlI'il('

roman
datoratc
calugarilol'
bencdictini,
'i ~i de inlroducerea
unor oper
de artii bizantina.
AcesLe
inlluen].e emanate de Homa si de ConstanLinopo\
au alimentat
~i au sprijinit rea '~ia umani t.t
~i reali Lii lmpotriva
exuberanl
i ab 'Ll'actizal'i
decorative a irlandezilor.
Benedict Bi op pi 'cop
la YaITO\\, .,i la Wearmolltb,
care a fa ut cinci
UWiLol'ii in It.alia, a adu de aeolo 0 buna part
din vech a biblioteca
a lui Casioclor, ale carei
manu
rise impodobite
cu miniaturi
au avut
multi imitatori.
Sfintul
Teodor,
care, in 6 ,
a fo t in arcinat de papa Vil.alie a reorganizeze
biseri a din \nglia, era un zre din Tar" iar
sfintu1 Adrian, care a predicat la incepuLu1 iecolului a1 VIII-Jea, venea tot din Imperiul bizantin.
Arti~ti bizantini au lucrat poate chiar Ia decoratia
sculptata a bisericii Saint-Andrew
din Ifexham,
intre 671 ~i 674. Pe Iata de sud a crucii de piatra
din HuthweJl
(la slirsitul
veaeului
al VII-l a).
fIri Los este de tip bizanLin, ~i 0 te interet ant sa
rolevam, pe acelasi monumenl,
in sccna Spiilar-ii
picioarelor
1ui Iisus de eillre Maria-Magdalena,
deosebiroa
de stil lntre MlntuilOI',
copiat dupa
vreun mod I oriental, ~i figura gro olana a pii <1toasoi pocaito, creape a vreunui arti t Iocalnic.
Wilfred, abate in Ilipon ~i pentru
'ilava vrerno
epi cop de Y OI'k, a pus sa re execute un Evangh _
liar cu litere de aur pe fond de purpura,
imitlnd
astIel unele manu cri e imperials de la Con tantinopol. Tot de la Bizan], a fo t probabiJ lmpr-umutat prototipul
evanghe1i~tiJor
seztnd, din Book
of Lindisfarne (Ia British Mu eum : sfir situl vcaeului a1 Vl I-Iea, inceputul celui de-al VIII-lea;
d. Grabar ~i ordenfalk,
Le Il aut AJoyrn-Age,
r 117). :\liniallll'i. tul, care a ~lillL <1dea do\'adii
de 0 vigoaro
a stilului
Ioart
per onala,
si-u
recunoscu t datoria
conlral'taUt
scriind
1I lit or
latine,
deasupra
evangheli~Lilol',
cuvintul
0'1' c
0 Agbio )} (= sfint).
In veacul al VIII-lea,
ei doi evangheli~ti din Codex aureus, de la Bibliuteca regal
din Stockholm,
care apal'pne
scolii
din Canterbury,
slnt a ezati fa~a in fa~a pe un t.ron 236

- I" J)\II'J)III"\ dllprl moda lmpfll'a\ilor'

pernu u e
.,
al lui II " 'l
bizautini
~i a unor reprezenta~'1 . e UI
lIS 0,
di
mite ab ide (Grabar ~I Nordenlalk,
0p.
In
, anuJ ')3) Forta noua a mode 1cu I'Ill, care COI lira' CLt., ~'. f 'I'mele
late ale miniaturii
il'lan~ez~, s~
t eaza cu 0
p..
.. r t fie de dipticuri
datoreazii
poato ammlJrl.1 asa e
,:-'
,
Iie de pi -turi murale.
erunaliim
In
I
consu are
d
_.
"'l in
.r "
l'i:i' 0 I t ab I, de ("OTI('OI'all~~ lllS.Clu I
s~I~~ll I. r ~1 bisericii 'Hnla Er-aterina dill MaasI'., anzue tal.lI
] I'
I "II-lea
inceputnl
rck (sfirsit ul se 0 u III a
,
.,
..I
l' Vl l l-lea)(. 'c t raze din prot ot rpurr
C ) IUI
\Ie-a
bizanline.

{'U

CONCLUZIE

In cursul celor patrn secole de care ne-arn ocupat

pioa acum, arta din provinciile
rasaritene
alp
Irnperiului
roman
s-a transfromat
treptat
in
arLa bisanl.inii.
Crestinii lmprumuta
era d e la
paglni bazilicile lor cu sarpanta ~i edificiil
101'
('\I
plan central.
Combinarea
elemenLelor
apar\,inind acestor
dona t.ipuri, cu cupola
a~ezatil.
pe un plan patrat a mausolsalor .;i bailor din
Anatolia
~i din Siria-Palcstina
a dat nast cre
hazilicii
('II cupola,
('i'ireia avca si'i.-i apal'\inil
inLl'eg- viitorul
arhitect urii hiznntin
, ,\I'la naraLivit eleni t i o-romana
~i art a I riumfalil a Impiirat.ilor romani au Iumizat
1111 nil 111.11'
in emnat.
de' Iormule permitind
ilu trarea credintelor
r Jigiei noi. Folosirea
mozai ului parietal,
utilizat
mai inLii de pagtni in nisele nimfeelor ~i ale bililor,
Favorizji inflorirea
acestui
stil neiluzionist,
p
care 11 cere a pref'acerea sern ibilitiltii provocatii
1
criza di n veacul al II I -Iea. G u ,t III pentru
] llX
ana in mosLenirea lumii romane toatc tehnicil
in stare
a-I ati face.
T -a
existat ni iodata lntre I rnperiul roman i
Irnperiul pe care ll califioam bizantin vreo rupturii
radicala, avind drept consecinta
necesitatea
acest.uia de a e intoarce spre noul pol de atractie pe
care l-ar fi con, tituit pentru
el Persia sa anida
",i de a-"i trago de aici cele mai adinci izvoaro
238

dd

__

d inspiralie.
Alun,~'i cind lustinian
a eonc~pul
proiectele constructiilor sale grandioase, e,l a faeu~
acoast a cu -onvingeroa di e l~ un~l "dlI:tre ce~
mai glorio~i Imparati
rornani, ~I art.istu ,earora, 11
s-a adre: at au aflat in tradij.iile tehnice ~I e tetic
al provinciilor
gre 'e~li suu el~niz~Le, e~e~enlele
pe are au izbulit sa le combine III nor slll,tez~,
Fa~5. dr art a sa. anida, f,il ut~ ~in e,omrrOmlSl,lI'I,
ade ea hibride,
arta hizantina
afirrna dep]lT~a
vigoar
a unei
reatii orig~nale, rezultata,
pr.lf~
mutat ii dintr-un
!rccu t Illdelungat""
care ~~~
pa tr~ nestirbit prcst igiul. As~rel, :e~ll
a ~mz~
au adu din Siria rornana sau bizantina
mozaican
i te atori: ,iar, Chosroe I (5?i-.:578), dupa ce a
ucerit Ant.iohia, a con truit, III apr~plere
de
Ctesiphon,
un oras pe care l-a nurnit
noua
ntiohie
a lui Cho roe )},
, "
Fara tndoiala
ea bizantinii
9i asaruzn so admirau i o apreeiau
in a~el~~i timp ~n ~al'e ?e
bateau pe lmpul de lupta ~I ~or fl, rl,~'alizaL 111
otalarea
0 tentativa
a Iastului. Pl'llon ~u 1,01prumutat
de la c~il,al\i ,m?tivele p~ntrl1 ~esa,LUl~~],~'
obiectele
de aurarre ~l, III anumite
l~preJurall,
pentru mozaie~I'ile ~i seu~p~urile lor arhitecturale ;
i Ie datoreaza
poate, pma ~a un anurnit punc~,
~i gu tul pentru cupolel~ ~al ~onu~e~LaJ~
d,eclL
a elea pc car aveau obiceiul sa le rH.hc,e l11al~t,e
de
Iust inian.
I oana,
aceasta
creatlC, O~'lg,lnala a Bizantului,
nu datoreaza
toLlI~1 nrrmc
Per iei.
Deosebirile
care separil
si chiar opun art.a
hizantina
artei din epoea irnperiala rornana
inl
pricinuite
de natura
pl.'o))l'ie a st atului bizantin
si de diale tica evolu l.iei sale.
,
. Cind lncepeau
:a mijeascii zOl:ile vnacului al
v J I I-lea Imperiul bizantin, vechl,de palru, !q~le
rl ani,
ra in po osia unei art e /)J!1C ('onstll~lll:
si gala
cunoasca noi deHollan,
Ial.ul ~I'a, insu
binluit
de MlminUlri
~i neliniste,
,cx,te!,l~rJ,zaLe
.i in di put.a privind problema legltlmltaJu
l~aginilor,
Curind
avea sa izbucnea 'ca cnza 1('0239 !l cJasLiL

sa

L~

SITU A TIA ISTORICA

Partea

a doua

CRIZA ICONOCLASTA
(DINTRE ANI! 720-834)

Cucerirea de catre arabi a

provinciilor africane ~i asiatice ale Imperiului,cu exceppa
natoliei,
aparuse in ochii adversarilor
imaginilor, inca nurnerosi, drept 0 pedaapsa pe
are Dumnezeu le-o dad use bizantinilor
care,
manifestind faya de icoane 0 veneratie excesiva,
mai ales din a doua jumatate a secolului al VI-lea,
se intor esera la practicile vinovate ale idolatriei
pagtne. Protectia divina nu se tndrepta oare
asupra musulmanilor, care respectau intsrdictia
din Decalog de a fiiuri ~i de a cinsti chipul lui
lehova ~i al oricarei Iiinte divine? Daca oamenii
doreau a reclstige bunavointa Creatorului
era
necesar
a se restahileasca
severitatea
dintru
tnceput a cre~tinismului.
Cam aceasta trebuie sa fi fost convingerea lui
Leon al III-lea Isaurianul (717-741), fost stratcg
al themei anatolice, care se rasculase trnpotriva
.labului Teodosie al III-lea (715-716) ~i se
proclamase tmparat, in scopul de a restaura autoritatea statului ~i de a duce cu energie lupta
lmpotriva
dusrnanilor,
arabi,
bulgari,
longobarzi, care, din toate par~ile, rivneau sa se statorniceascii in noile provincii ale Imperiului.
~i 0 alta cauza a mai putut determina politica
iconocla ta a lui Leon al III-lea. Acest tmparat,
care pusese mtna pe putere gratie sprijinului
Cauzele
iconoclasmului

241

soldatilor-tarani din Anatolia, ale carol' aspiratii

I imparta~ea, nu privea fara neliniste expansiunea monahi. mului. Bunurile imobile ale mtna tirilor, scutite de biruri, se Intindeau in chip
primejdios in dauna micii proprietati tarane~ti
~i a tezaurului imperial. In afara de aceasta,
prin stradania lor de a recruta novici, calugarii
sustrageau un numar insemnat de oameni liberi
de la obligatiile lor de cetateni ~i de soldati. Or,
imaginiIe, adesea fiicatoare de minuni, pe care
le posedau minjistirile ~i ale carer copii le raspindeau, erau unul dintre principalii agenti ai influentei lor asupra credulitatii poporului. Condamnind
icoanele se lovea de asemenea ~i in calugari ~i
s-a putut spune pe buna dreptate ca iconomahia
era 0 monahomahie .

omilii in care a elahorat 0 adevarata teologie a

icoanei. EI motiva cultul imaginilor prin dogma
celor doua naturi ale lui Hristos, umaria ~i divina,
~i arata ca la originea iconoclasmului statea persistenta neintelegerii monofizite a acestei taine.
Dupa el, reprezentarile lui Hristos aveau meritul
de a confirma realitatea naturii sale umane. In
plus, icoanele, simboluri ale arhetipurilor, tngaduiau oamenilor sa se apropie de perceperea
divinului.
Conflictul a capatat accente de 0 ~i mai mare
violent-a sub domnia fiuJui ~i urrnasului lui Leon
al III-lea, Constantin al V-lea (741-775), caruia
adversarii sai i-au dat porecla de Copronimul
(= cu nume murdar). Curajul sau in lupta ~i
victoriile repurtate asupra arabilor ~i bulgarilor
ti adusesera un mare prestigiu in rlndurile poporului ~i ale armatei. Astfel, mergind mai departe
decit tatal sau, s-a eimtit indeajuns de puternic
pentru a Intruni, la inceputul anului 754, un
sinod care a reinnoit proscrierea irnaginilor religioase ~ia poruncit distrugerea lor. Urrnarind centroversa pe terenul unde 0 plasase loan Damaschinul,
acela al doctrinelor hristologice, sinod ul nu condamna numai cultul icoanelor ca 0 intoarcere
la idolatrie. EI afirma ca partizanii imaginilor
adeau inevitabil in erezie, fie in nestorianism
daca socoteau ca numai natura umana a lui
Hristos era reprezentatii, fie in monofizitism daca
socoteau ca natura divina era reprezentata
in
acelasi timp, intrucit, in acest caz, ei conIundau
naturile de neconfundat ale lui Dumnezeu.
Patriarhii din Alexandria, Antiohia ~i Ierusalim
reluzasera sa fie reprezentati
la acest sinod.
Lucru in aparenta paradoxal, episcopii ram~~i
credinciosi i oaneIor erau tocmai aceia din teritoriile dominate de Islam, deoarece ei nu se aflau
ub autoritatea tmparatului.

M dsurile lui
Leon al I I I -lea

Iscusit politician, Leon aI

III-lea a actionat in etape.
A Inceput prin a porunci
sa se puna pe foc, in 726, imaginea lui Hristos
care se afla deasupra portii Chalke ~i a inlocuit-o
cu 0 cruce mare; in anii urrnatori, lnteti propaganda tmpotriva imaginilor. Intarindu-si
astfel
treptat pozitiile, in 730 obtinu din partea consiliului imperial, alcatuit din tnaltii dregatori civili
~i ecleziastici, aprobarea unui edict care ordona
distrugerea imaginilor religioase. Il destitui pe
patriarhul
Gherman, care refuza e sa semneze
documentul, ~i il lnlocui cu singhelul (auxiliarul)
sau, Anastasie, pro fund devotat coroanei. Inaltul
cler se alatura, in ansamblu, imparatului.

Din partea bisericii, opozi~ia a venit mai ales de

la papii Grigore al II-lea
(715-':'731) ~i Grigore al
I II -Iea (731- 741), iar in Rasiirit de la sCintul
loan Damaschinul ( 675-741),
care a ocupat
tnalte Iunctiuni la curtea califului omeiad din
Damasc tnainte de a e retrage la mtnastirea
Sflntul Sava de Hnga lerusalim. Prin anul 727
si urrnatcrii, loan Damaschinul a intocmit trei'
teologie a
imaginilor si
combaterea ei

Dupa zece ani in CUI' ul

arora a tncer 'at sa so
Iujea ca de per uasiune,
a hotartt,
vazind ziidiirnicia stra-

M dsurile lui
onstaniin at V -lea
242

243

Constantin

daniilor 'ale, sa recurga la rOl'~ii pcntru a pune in

aplic~re ~otal'irile sinodului.
Imaginile
religioa e,
mozaiourile,
frescele, icoanele au fost di tru e in
LoL Irnperiul. Au fost rupte sau arse unele manucrise. qei .ce se impotriveau
au fo t pedep iti
cu mu tilal'l corporale,
pedep e cu inchi oarea,
surghiunul
sau chiar moartea.
umeroa 'e mtna tiri au fo t inchise sau transformate
in cazarmi
~i in bai publice. Calugarii, batjocoriti fara rutare,
au f~st redati vietii profane. La Con tantinopol,
multimea care, sub Leon al III-lea,
voi e sa impiedice
distrugerea
imaginii
I ui If ri tos de la
poarta
Chalke,
a trecut
acum de partea
lui
Constantin
al V-lea, pe care iI a lama strigind:
Azi lumea este
alvatii, 0, Basileus, pentru ca
tu ne-ai eliberat de idoli )}. Violenta ~i fanatismul
s-au dezlantuit
in Imperiu,
Refluaul

ei fata de mlnastiri
au ompromis grav Iinantele
staLului. Tnfringerile sulerite din partea arabilor
sporira
~i mai mult
nernultumirea
paturilor
conducatoarc.
La 31 0 tombrie 802 Iogothetul
(adrnini tr atorul)
vistieriei,
ichifor;
a preluat
puterea
irnperiala
~i a trirnis-o in surghiun
pc
Irina. Insa, dornic sa pa Lreze Imperiului
Iinistea
ne e al'a pentru a due la capat opera d e hilibrare Iinanciara
si pentru a face fala ata urilor
arabilor
~i bulgarilor,
ichifor s-a abtinut
sa
reaprinda cearta in jurul imaginilor.
'Ginerele
~i urrnasul
au, Mihail Rangabe
(811-813)
era
un om lab
are s-a lasat dorninat
de Teodor
energicul
tar t iconodul al rntna tirii Studion.
EI continua
liberalitatile
fal-a de calugari ~i s
arata in chip deschis potrivnic
iconocla mului,
Cum, in acelasi tirnp, bulgar ii, sub cornanda lui
Krurn, repurtau
victoria dupa vi torie ~i amenin~au Constantinopolul,
armata
se rascula
si H
proclama
Imparat
pe Leon Armeanul,
strateg
al themei
anatoli e. In capitala,
multimoa
cuprinsa
de panica,
s-a ruipustit
in biseric~
Slintilor
postoli ~i a cazut in genunchi la mormintul tmparatului
eel mai ocarlt de iconoduli
Constantin
al V-lea, marele invingator'
a1 bulga~
rilor, striglnd : Iesi din groapa,
tmparats,
~i
vi no in ajut.orul t-al'ii care va sa piara ! ) Condi~iile erau inLrunite
pentru
0 reluare
a luptei
i onoclaste.
Reinstituirea
imaginilor
,i Iavoarea
de care se bucurau
din nou calugarii
fu esera
urmate
de infrlng ri militare.
Era !impede ca
pentru a redresa situatia trebuia sa se revina la
politica lui Leon al l l l-Iea ~i Constantin
al V-lea.

iconoclas-

Toate acestea nu puteau sa

nu duca la 0 anume oboseala.
reinstaurare
a
Fiullui Constantin
al V-lea,
imaginilor
Leon al IV-lea (775-780),
continuind
sa
ondamne
Iunctionarii
care Iavorizau
cultul imaginilor,
s-a
aratat
in ansamblu
mai moderat
declt tatiil
sau ~i nu s-a trnpotrivit
numirii
unor
aluzari
in scaunele
episcopale
importante.
adu"a
sa,
aLeniana Irina, care a detinut reg nla in numele
fiului lor, Constantin
al VI-lea era, prin originea
ei greaca ~i prin en ibilitatea
ei de femeie, foarte
atasata
cultului
i oanelor.
n 787, al VII-lea
sinod e umeni
de la Iiceea, la care si-au trimi
reprezentanti
papa
Adrian
T
patriarhii
din
Alexandria,
Antiohia
i Ieru alim, a rein taurat
in chip solemn cultul imaginilor,
precizind
cii
acestea
nu aveau dr ptul la adoratio
(latri),
ci doar la veneratie (proskynesis).
Acea ta pietat
era 0 datorie pentru orice om evlavios.
J n emn
de victorie, Irina a pus sa se aseze 0 noua icoana
a lui Hristos
pe poarta
Chalk'.
Scutirea de impozite pe care Irina a onsimtit
,a 0 aplice populatiei Constantinopolului
~i calugarilor pentru a-si au-age sprij inul lor, darnicia

mului si prima

iV oua interdiciie
a imaginilor

244
245

Leon al
-lea a tntrunit Ia
Sftnta
Sofia, in 815, un
inod care a reinnoit
condamnarea
imaginilor.
A retnceput
persecutia trnpoLriva iconodulilor recalcitranti.
Teodor Studitul
unul din~re pr,incipalii, su~tinatori
ai rezislentei;
precum ~l patriarhul
ichifor au fost surghiuniti,
la fel ea ~i nurnerosi
eiilugari.
La adapostul
imprejurarilor
care au urmat, Mihail din A morium

tin Frigia} a pus sa fie asasinat Leon al V-lea

~i a preluat put~re~. p~n .spirit de conc~er~,
ti rechema pe exilati ~l ti elibera pe tntemnitati,
dar nu reinstaura imaginile. Cind a murit, in
octombrie 829, i-a lasat fiului sau Teofil 0 situatie
la fel de tncordata. Teofil s-a hotartt sa-i puna
cap at, Incercind sa scoata Invingator partidul
iconoclast, de care era puternic atasat. El era foarte
inlluentat de fostul sau preceptor, loan Gramaticul, unul dintre cei mai eminenti teoreticieni ai
iconoclasmului, pe care l-a urcat pe tronul patriarhal. Persecutia reincepu pentru ultima data
impotriva partizanilor imaginilor ~i mai cu seama
impotriva calugarilor, Dar ea pare sa se fi limitat
doar la Constantinopol ~i sa nu Ii fost implacabila.
Asia Mica, de unde pornise miscarea iconoclasta
cu un secol ~ijumatate in urma sub loan al Il l-lea,
nu s-a mai opus, tnvatind din experienta ce consecinte funeste aduceau dupa ele asemenea certuri.
In sfir~it, imaginile raspundeau
pe meleagul
grec unei nevoi prea profunde a firii omenesti
pentru a putea fi definitiv proscrise.
Teofil muri la 20 ianuarie
842. Dupa un timp de ~ovaiala, vaduva sa, Teodora,
care, impreuna cu fiicele sale, continuase sa se
inchine la icoane in gineceele palatului, a convocat
un sinod pentru a reinstitui cultul imaginilor.
La 11 rnartie 843, in prima duminica din Postul
Mare, reinstaurarea icoanelor a fost celeb rata cu
fast la Sfinta Sofia in prezenta unei mari multirni
de calugari care, coborind din rnuntii Bitiniei,
defilasera ca niste invingatori pe strazile capitalei. Ptna ~i astiizi biserica greaca porneneste
evenimentul prin slujbe la aceeasi data mobila:
este sarbatoarea Triumfului ortodoxiei (Duminica
ortodoxiei).
Reinstaurarea

imaginilor

Cearta in j urul imaginilor

nu fusese decit unul dintre
aspectele - cit de imporinsa I - al situatiei noi in care se aflau

Bizansul si lumea

arabc'i
tant

246

247

bizantinii . urrnare a aparitiei arabilor pe primul

plan al istoriei.
Lumea araba a jucat atunci faya de Bizant
un rol omparabil, Intr-o anumita ma 'urn, Cll
acela pe are il detinuse Iranul sa anid, in cur ul
secolelor precedente,
de dusman fascinant ~i
fa' inat. Staptni pe teritorii are e intindeau din
P l' ia plnii in pania, ar bii nu visau dectt . a
continue a-si intinde dorninatia asupra unor
meleaguri noi. Imparatii de la Con Lantincpol
au fost nevoiti in mai multe rlnduri sa le respinga
incursiunile in
ia Mica. 1n 827, arahii veniti
din Spania cucerira Creta, pe care 0 transformarii
in baza pentru raidurile lor de or ari in Mediterana
rasariteaniL
Inceptnd din 831, arabii aglabizi
porniti din Tunisia Intreprinsera in mai multe
etape cucerirea Siciliei, din care Bizantul nu
mai poseda, in 859, decit Siracusa ~i Taormina.
De asemenea ei trecura in Italia meridionala,
un de pusera staptnire pe Taranto (839) i pe Bari
(841). Conflictele arrnate nu impiedicau in a
r latiile intelectuale, comerciale ~i chiar politice,
Ind era yorba sa se incheie un armistitiu sau sa
se reglementeze plata tributului. Dornnitorii bizantini i arabi nutreau s\'ima unii fala de altii
~i se socoteau incomparabil
superiori sefilor
barbari din Occident.
Iicolae Misticul, elev ~i
urrnas al patriarhului Fotie, cria unui emir arab
din Creta, in veacul al IX -lea: Cele doua puteri
ale intregului
nivers, a sarazinilor ~i a romanilor,
se deosebesc ~i straIuoesc asa cum stralucesc
pe firmament cei doi luceferi. Aceste uvinte
lnt ca un ecou al vorbelor lui Teofilact Simokatta, pentru care Con tantinopolul
~i Cte iphonul, fosta capitala a sa anizilor, erau a emenea
celor doi ochi ai lumii.
Pentru a organiza teritoriile asupra carora
domneau ~i pentru a mentine in ele 0 via~a civilizata, califii Omeiazi au fost siliti sa i~i asigure
oneur ul unor slujbasi ~i artisti bizantini in
Siria ~i in Egipt, sau persani in Mesopotamia ~i
in Iran. Ei au adoptat regulile ~i metodele administratiei bizantine ~i au pastrat, obiceiul de a redacta

documentele oficiale in limba greaca, InLemeietorul dinastiei, Moavia, a imitat ceremonialuJ

de la curt a din Constantinopol. Monedele Orneiazilor au reprodus, pina la sftrsitul secolului a1
l l-Iea, tipurile de monede bizantine sau sa anide.
Iar ind
bd el-Me1ik (685-705) a infiiti~at pe
moned Ie ale lancea Profetului, el nu a H'icut
altceva decit a e inspire din crucea de pe monedele bizantine.
In posesiunile Omeiazilor, arta bizantina a
supravietuit
ub doua aspecte deos bite, dupa
mediile sociale carora Ii se adresa. Pusa in slujba
califilor, ea
prefa u progresiv Intr-o arta princiara rnusulmana cu aspect profan, in care patrundeau de asemenea elemente iraniene. Dimpotriva
in com~nita~ile crestine ea decazu ~i sfir~i pl'i~
a se stmge.
Am vazut mai inainte (pag. 82) ca arti~ti
bizantini lucrasera la Cupola de pe Sttnca (Kubbet
s-Sachra), de la Ierusalim, ~i la Iarea Moschee
de la Dama c. Castelele Omeiazilor, construite
in cursul primei jumatati a ecolului al VllI-lea
datoreaza mult traditiilor bizantine, in ceea c~
priveste arhitectura
~i decorul ]01' pictat
au
sculptat. Pentru ziduri s-a continuat folosirea
tehnicii frumoaselor pietre cioplite in unghiuri
drepte, ingrij.it imbinate, a carei traditie provenea,
cu mult inamte de epoca bizantina, din epoca
romana. Planurile au ramas, in elementele lor
esentiale, conforme modelelor anterioare.
ala
de tip bazilical apare ade ea, far a indoiala pentru
audientele princiare. Palatul Msatta,
onstruit
probabil sub el-Ualid al II-lea (743-749), cuprinde 0 sala triconca a carei ascendenta bizantina
este neindoielnica. Decorul acestor resedinte nu
se tnscrie mai pu yin in traditia artei ornamentale
a Bizantului. Multa vreme friza s ulptata din
castelul Msat.ta a fost considerata ea una dintre
operele eele mai earacteristice ale artei crestine
din Rasarit I Figurile omenesti seulptate,
din
palatul Kasr al-Hayr, construit de califul Hisam
pe la 730, arnintese de cele de la Palmyra. Interventia unor artisti bizantini in executarea Ires-

248

249

e~lor de la 1 u ayr. Amra, in Iordania, in al doilea

patrar al secolului al VIII-lea, a dus la scrierea
numelo: personajelor in Iimbile araba ~i grea a.
J n arhitectura, turnul biseri ilor siriene a dat
nastere minaretuJui eu sectiune patrata. Termele
romano-bizantine s-au prelungit in harnmam-urile
musulmane.
Evolutia artei a urmat 0 cale aproape inversa
in comunitatile creatine. Arabii la asera libertatea
cultului populatiilor cneerite, care trebuiau doar
a recunoa ca suprematia politica a noilor lor
tapini ~i sa le plateasca un bir special pentru
a com pen a scutirea de servieiul militar. Sfintul
loan Damaschinul, care a fo t unul dintre cei
m~i ~al'i teologi ai bi erieii bizantine ~i, in ace1~~J LImp, un inalt functional' al curtii Omeiazilor, e te un bun exemplu al vitalitayii pastrate
de restinism pe meleagurile I lamului la in eputul yea u.lui al VIII-lea. Pe de aWi parte,
ectele eretlCe~ monofizite ~i nestoriene, s-au
bu urat de 0 libertate pe care nu 0 cunoscusera
r.e vrem~a bizantinilor. Aceste comunitati oresune c?ntmuara sa zideasca bi erici ~i sa le decoreze
uneori cu fresce. De asemenea, tmpodobira manu crise cu miniaturi. Dar, spre deosebire de califi,
Ie. nl! av au resursele ne esare pentru a chern a
artl~tI de la Con rtantinopol, nici pentru a e
adresa eel I' mai buni mesteri locali. Arta capata
a tfel a pecte populare,
are, in unele 0 azii,
puteau sa nu fie lipsite ni i de for~a, nici de savoare. Dar ea -a secatuit ~i s-a fo ilizat pe maSUl'a
e numarul
redinciosilor -a redus ca urmare a
onvertirii la religia islamica a crestinilor doritori sa patrunda in cla a dominants ~i sa cape
de impozitul special pe are aItfel erau sili~i
sa-I plateasca. Paralel, limba arab a a elirninal
nu numai grcaca, in documenlele ofi iale, ('i
i copta ~i siriana, socotite limbi vorbite de poporul
de rind. Atunci s-a onstituit 0 literatura crestina
In limba araba. Rupta de Bizant, arta cre~tina
din Orientul Apropiat asiatic s-a lndreptat spre
moarte. Proha d control asupra rolului hot.arltnr

venetiana, ai carei locuitori, in marea lor majoritate, fa~a de pretentiile pe care Ie aveau barbarii J)
dusmani asupra teritoriilor lor, ramtneau in chip
firesc credinciosi Imperiului stramosilor lor, adica
Imperiului roman a ciirui capitala era la Constantinopol. La capiitul unor negocieri destul de
indelungate, Mihail I Rangabe (811-813) accepta,
in 812, sii ti recunoasca lui Carol eel Mare titlul
de impiirat, cu conditia de a pastra insulele
venetiene,
cap de pod al negotului bizantin
indreptat spre Italia de nord, Franta ~i Germania.
Venetia avea sa preia staf'eta de la Ravenna,
ca centru de raspindire a influentelor bizantine
In Occident. Regiunile grecizate din Italia meridicnala rarntneau parte integranta
din Imperiul
bizantin.
Dar, desi i~i afirma independenta
politica,
Imperiullui Carol eel Mare nu inceta sa priveasca
tnspre Bizant. Imparatul ~i episcopii din Occident
urmiireau cu interes desfii~urarea luptei iconoclaste. Cdrtile caroline din 790, conciliul de 1a
Frankfurt din 794 ~i acela de la Paris din 825
luara pozitie in aceasta dezbatere ~i definirii 0
atitudine indspendenta
condamnlnd atit distrugerea imaginilor, c1t ~i venerarea lor. Asupra
ace tui din urma punct, francii se aratau chiar
mai intransigenti
dectt papii ~i decit italienii.
Teologii lor respingeau temele hagiografice, oriclnd
susceptibile sa duca la perversiunile iconolatriei
~i politeismului. Ei recomandau in schimb subiecte
u 0 valoare pedagogica:
cenele din viata lui
Hristos, viziunile teofanice ~i imaginile care,
prin simboluri ~i alegorii, demonstrau
marile
adevaruri creatine.

pe care l-a jucat Constantinopolu1 ca factor educativ in materie de arta era facutii.
Prabusirea
Omeiazilor in 750 ~i preluarea
puterii de catre Abbasizi - urmasii lui Abbas,
unchiul Profetului - avura drept consecinta indepiirtarea artei arabe de arta Bizantului. Noii
staptni i~i construira 0 capitala in Irak, la Bagdad,
in apropiere de Ctesiphon, antica resedinta a
partilor ~i a sasanizilor. Ei s-au sprijinit pe
irameru, iar traditiile Persiei sasanide au oferit
pentru inceput elementele constitutive ale activititWor artistice pe care le-au patronat. Arhitectura
abbasida a reluat in Iran constructia de caramida,
folosirea boltilor ~i a cupolelor pe trompe de c01~,
anumite dispozitive ale planurilor palatelor regale.
Dar, prin intermediul monumentelor
omeiade,
ea a mostenit trasaturi bizantine, mai ales in
decor.

Bizantui si

In schimb, ruptura dintre

Bizant ~i Europa occidentala se adincea tot mai
multo Papii au incetat sa
se socoteasca supusi ai Imparatilor de la Constantinopol, a carol' politica iconoclasta 0 condamnau ~i a carol' neputinta de a-i apara impotriva
tnaintarii longobarzilor 0 constatau pe pielea lor.
Inceptnd cu Stefan al II-lea (752-757),
ei au
dobindit alianta sefilor Iranci, care le recunoscura
putera temporara asupra fostului ducat al Romei.
Incoronarea lui Carol eel Mare ca Imparat de
catre papa Leon al III-lea in ziua de 25 decembrie
a anului 800 a desavlrsit ruptura politica. Bizantinii socotira acest eveniment ca pe 0 adevarata
uzurpare a titIului de impiirat, pe care n considerau rezervat suveranului care domnea la Constantin.opol, in oc~ii lor singurul mostenitor al Imparatiler rornam. In plu, inaintarea longobarzilor
redusese posesiunile lor din Italia: exarhatul
Ravennei, cu capital a a, cazuse in cursul anului
751. La inceputul secolului al IX-lea, Carol eel
Mare, . puntnd stiipinire pe regatul longobard,
a dorit sa cucereasca ~i asezarile din lazuna
Europa
occidentala

250

251

1. ARHITECTURA

arcuri in leagan (plan 21; il, 77). Aceste suprastructuri, larg desfasurate ~i limpede articulate,
dau edificiului 0 mare amploare ~i un caracter
de real a unitate si, in acelasi timp il lumineaza
din abundenta. In exterior, aparitia unui tambur,
inca destul de scund marcheaza un progres fata
de finta ofia. Peste pronaos ~i peste colateraJc
. e afla tribune, dupa vechea formula constantinopolitana.
S[inta Sofia
de la alonic

La
finta
Sofia de la
Saloni,
a carei data nu
este sigura ~i pe are inclin
sa 0 consider, trnpreuna cu multi alp arheologi,
cu putin po terioara Sfintei Irina de la Constantinopol, s-a reluat, ameliorindu-l in anumite
puncte de detaliu, un plan de basilica cu cupola
are fusese practicat in secolul al VII-lea (cf.
pag. 98 ): cupola este sprijinita aici de patru
bolti in leagan, pe care ttlpii goi pe dinauntru si nu ma ivi, a mai inainte - 0 inscriu intr-un
areu marginit la nord, la vest ~i la sud de galeria
in forma de 1t ra turnat, desenata de colaterale
~i de pronao.
Proscomidia ~i diaconiconul
e
afla tot in dreplul stilpilor de la e t ~i nu slnt
inca asezate in axul colateralelor, asa urn aveau
sa fie ulterior (plan 22; il. 78). Cupola, tncastrata
la exterior intr-un cub, este greoaie ca oric
lucrare dintr-o epoca de tatonari.

ARHITECTURA RELIGIOASA

Epo~a iconoclasta nu mai ofera acea diversitate

de ~ll?url,. cu aspect inca roman, care alcatuiss
bo~ga~la. ~l /armecul
arhitecturii
paleocrestine.
~azboal~le Imp~tri "a arabilor sau a bulgarilor
,I
~r.~urlle religioass nu au fost favorabile construirii unor noi biserici. Con tructorii au exploatat
formulele arhitecturii cu cup ole elaborate in
cnr. ul veacurilor al VI-lea ~i al VII-lea, retinind
mal .. ales pe acelea care e Lrageau din planul
bazilical, dar fara a Ie aduca inovatii esentiale.
Sfinta Irina de la
Constantinopol

Atun i clnd, sub Constantin

al V-lea Copronimul
-a
rezidit SCinta Irina de Ia
Constantinopol, distrusii, cu exceptia pronaosului
de cutremurul de pamtnt din 26 octombrie 740'
s-au respectat temeliile bisericii lui lustinian da/
fara indo~~l~, -a m~di Iicat putin aspectuJ Je,:atiei:
~e 0 hazilica cu trsi nave, precedata de un nartex
~I de un atrium
cu trei porti uri, se ridica 0
cupola cu tambur sprijinit.a de bol] i in lagan,
care desenau cele trei brate ale unei cruci la est
la. nord .~~la sud. La vest, acolo unde i~ epo a
IUl IustJma~
e afJa ~rob.ab!l 0 bolta In leagan,
s-a construl.t 0 calota Iiptica, su ~inuUI ~i ea,
in compartimontsla
din colturi, d dona mi i

Venetia

252

253

Tlnara cetate a Venetiei,

care intra in istorie la Inceputul secolului al IX-lea ca un oras apartinlnd
Imperiului bizantin, nu putea decit sa se tntoarca
spre Constantino pol pentru a-~i gasi modelele
bi ericilor cu are lntelegea Ii I i sfinteasca ~i a
i~i impodobea cil solul,
Sub dogel Agnellus Partecipacius (Parteciaco)
( 11- 27), al carui prenume, Ioarte rasptndit la
Ravenna, aminteste de legaturile care Ii unisera
pe locuitorii lagunei cu vechea capitala a exarhatului, cazutil sub dominatia longobarzilor, episcopuJ
Ursus - alt nume ravennat! - a deci
Ii e

reconstruiasca
sau sa se mareasca, 1a Olivolo,
in grupul insulelor rial tine, catedrala consacrata
sfintu1ui Petru, sfintul eel mai venerat in Italia.
u cunoastern planul acestui edificiu, dar stim
ca Agnellus Partecipacius a mutat aici moastele
Iintilor Serghio ~i Bacchos, patroni ai curtii
imperiale de la Constantinopo1. Capela ducala
dedicata sllntului militar gr c Teodor, a fo t
ridicata in anul 819, sau putin mai inainte, de
catce un grec bogat, cu numele de
ar e , pe
care cronicile I-au
onfundat cu vestitul sau
omonim, generalul 1ui Iustinian.
ici planul
acestei biserici nu ne e te cunoscut, dar textele
ne arata ca era decorata cu picturi - Iresce sau
mozaicuri - ~i ca era tmpodobita cu coloane ~i
placaje de marmura.
Fiullui Agnellus, dogele lustinian Partecipacius
(827-829), statuse un timp la Constantinopol,
de unde se intorsese tncarcat de onoruri. Luase
titlul de consul imperial i smerit duce al
Venetiei I). Prenumele sau arata clta adrnirati
exista in familia a fa~a de Bizan] i, comparat
cu acela al tatalui sau, dovedeste
a. influentele
Mediteranei rasaritene se exercitau direct, pornind
din capital a Imperiului i nu ca mai inainte prin
intermediul Ravennei. La cererea lui Leon al V-lea
Armeanul, lu tinian Partecipacius
a pus sa s
construiasca 0 biserica lntru cinstirea sfintului
Zaharia, tatiil fintului loan Botezatorul. Dupa
marturia cronicilor, lmparatul Ii trimi e nu
numai aur, arzint i alte lucruri nece are, ci ~i
oameni i mesteri minunati in arhitectura >). U
avem mai mu1te inlorrnatii declt pentru edificiile
precedente asupra planului ace tei biserici, distruse
de un incendiu ill 1105, dar, datorita interventiei
unor constructori O'reci, s-a pre upu
a ea a fost
poate acoperita d 0 cupola, um a putu sa fie
,i Ilntul Teodor.
Iustinian
Partecipacius
Usa prin testament
vaduvei sale ~i fratelui i urmasului sau Ioan
(829-836) grija de a construi biserica destinata
sa adaposteasca rama~itele pamtntesti ale sfintului
Marcu, pe care doi negutatori, Buono di Malamocco

si Rustico di Torcello, pretindeau ca le adusesera

de la Alexandria, in 828-829, pentru a oferi
Venetiei un avantaj pretios in lupta sa impotriva
patriarhatului
rival de la quileia, controlat de
longobarzi. Sapaturi1e efectuate de prof. Forlati
in 1950 au aratat cll. prima biserica San Marco
nu a fost - asa cum s-a crezut in general ptna
atunci - 0 bazilica cu sarpanta, ci un edificiu
in cruce libera, avlnd cup ole peste bratele laterale,
dupa modelul Slintilor
postoli de la Constantinopol i al Sfintului loan de la Efes (plan 23).
ceasta imitare a unui plan arhitectural
care
nu mai era practicat pe atunci in Imperiu dar
care daruise monumente maie tuoase sub Iustinian, este un indiciu ca Venetia era stapinita de
ambitia - care, u timpul, a crescut - de a-i
aroga titluri1e de noblete de care era lipsita,
pretinzind a Ii mostenitoarea i continuatoarca
unui prestigios trecut. Interpretind
marturiile
unor cronicari, dl. Demus a presupus ca cupolele
primei biserici San Marco ar Ii fost de lemn, ca
i ace1ea ale bisericilor San Donato de la Murano
~i Santa Fosca de la Torcello. Biserica a fost
gray avariata de un incendiu, cu prilejul unei
rascoale, in 976. Ea a fost refacuta pe cit se pare
dupa acelasi plan.
ARHITECTURA PROFANA

254

255

Textele nu ne-au pa trat amintirea rum unei

constructii
de eama in Marele Palat de la
Constantinopol,
in lungu1 ecol care incepe cu
Leon al III-lea (717-741) i e incheie cu Leon
al -lea ( 13- 20). Fiira tndoiala ca imparatii
au fo L prea 0 upati
u razboai le impotriva
arabilor i bulgarilor, sau u onflictele interne
Spl'
a mai avea raaazul
a se glndeas a la
. n tructii,
Situatia se schimba in chip radical sub ultimul
dintre suveranii iconoclasti, Teofil (829-842),
principe cultivat ~i rafinat, doritor sa rivalizeze
cu splendoril de la urtea bba izilor si a afirm

in ochii lumii inLregi ca Bizantul pastra cu oricc

pret suprernatia, Clnd in 831 loan Gramaticul
s-a Intor uluit de la Bagdad, unde ondusese 0
amba ada cu misiunea de a nego ia pa ea, el si-a
convins fostul elev - Teofil - a ridioe in rata
Constantinopolului,
pe oasta
iei, la Bryas (la
e t de actualul Maltepe) un palat care prin
plan ~i decoratis reprodu ea fara ni i 0 chimbare
palatele sasanide )}.Teofil a inconjurat
on tructia
u gradini vaste, numite paradeisoi (eea ce
irnplica poate ca in ele e re teau ~i animale)
~i a adus apa din abundsntg d la izvoarele din
ve inatate. Insa, chiar daca a est palat Il imita
pe acela al printilor arabi, el raminea al unui
Imparat crestin prin prezenta unei illi inchinate
Maicii Domnului ~i a unei biserici con acrate
sfintului Mihai1 ~i unor fin~i martiri. Dl. emavi
Eyice a gasit poate 0 parte din teme1iile palatului
de la Bryas la Kuciuk-kale. Aici se mai vad inca
resturile unei cisterne boJtite ~i ale unei sali
patrate, peste care -ar fi putut ridi a 0 cupola.
La Marele Pal at, Teofil a construit, d upa unele
formula traditionals
in arta bizantina, 0 noua
sala a tronului numita, din cauza planului sau,
Triconc ~i un portio semi ircular, care datoritii
formei capata numele de
igma * (un porti
a ernanator
e afla reprez ntat pe mozaicuril
din Marea Iosches de la Damasc). Boltil Tri onului ~i tavanul Sigmei erau acop riLe in inLregime
de un fond mozai at de alii'. Din igma e cobora
in curtea Fialei (Jlntlna), al arui
ntru era
o upat de 0 Ilnttna de bronz impodobitii in mijJo
cu un con de brad, de aur, "i al carei ghizd era
placat cu argint. Marginile cur! ii erau 0 upal e
de t.repte de marmura inLrerupLe d pali r . Pe
unul din a e le paliere un portio mi , tot de
marrnura, adapo tea lei de bronz, din a arOl'
gura ti~nea apa. Ace t ana. amblu in pirat dintr-o
estetica a tera elor ~i a
a1'il r monumental \
pe care Bizantul 0 mosteni
de la Pel' iia ahemenida prin intermodinl Pergamului .,i al Rom i,
Litera

. din alfabetul

grec sc.

256

alcatuia un cadru manit a lntarea ca ~raJu?irea

erbarilor care se desfasurau inlauntru IUl. Il!llti~d
chioscurile arab~, :re~fil 1~I'eara in vegeta~l~ din
jurul Triconcului ~I Igm I somptuoase pavilioane
u nume ade ea po ti e: Arnor (Eros, unde se
pastrau armele I), Perla (Margarita '. care i~i.trage~
numele din frumu e~ea de~?rulUl ~e:etllor v'!
pard elii), ~lu i os (cu p ~e~l.lacoperiti ~u p~acl
d
marmura
policroma irnitlnd m~zal ur~e),
Cariano
(cu placaje de I?arm?-ra d.m Carla)
Pvxil.es (care slujea de vestlar~ ~l Camll~s.
-Teofil dadu e Irlu libel' ~l guS~ulUl ~~nLru
miraculo ul tiintific, care era pr~p~lU ~pOCl~~ale
pa ionate dupa expericn,tel.e .de chirnia ~l de fI~ICa,
~i nu trehuie sa fim u.lml(..l daca.il aflam ~l la
elevul lui loan Gramaticul, Sub Sigma era arnenajat pavilionul lI1yslerion, ~nde e produceau
surprinzatoare efe Le de acustica. In mar~a ~ala a
Magnaurei, dorinta sa de a exalta !flaretla imperiala pentru a-i ului pe spectaton l-a fa.cut sa
instaleze niste automate,
f?arte in~raglte de
prin ipii arabi de la Bagdad ~l d~ la Cairo. Astrel,
un platan de aur, in care se cUlbare~u pasarele,
li umbrea tronul, numit tronul lui S?lomon)}
penLru ca era precedat de ~a e t~epte ~l ~lanca.t
de lei de aur, ca ~i acola al regelui Ierusalirnului.
In timpul audientelor, c~nd se pro ternau ambasadorii, pa arile zburau ~l ?inta~, t:onul s~ tnalta,
leii e ridicau po labele dinapoi, rageau ~I lo.~eau
cu coada in podea. De cealalta parte a ~lll, se
auzeau nmetel
orgilor de aur impodobite cu
mailuri ~i ne. ternat .

257

2. PICTURA

de la Salonic nu se mai vad declt extremitatile

bratelor crucii, de 0 parte ~i de alta a Fecioarei
care a inlocuit crucea in a doua jumatate a
vea ului al IX-lea, dupa rein taurarea imaginilor.
In aceasta biserica, bolta in leagan din Iata
absidei este decorata, dupa 0 formula Inrudita
cu aceea a boltilor din biserica Sllntul Gheorghe
d 1a Salonic, cu mici dreptunghiuri incadrlnd
alternativ cruci argintate ~i frunze de iedera.
De asemenea se pot citi monogramele cu numele
arhiepiscopului Teofil, al trnparat.e: ei Irina ~i al
fiului ei, Constantin al VI-lea: eea ce Ingaduie
sa se creada ca aceste mozaicuri au fost realizal.e
cu prilejul caliitoriei pe care a intreprin -0 basilissa
in Macedonia in ursul anului 784, cu trei ani
mai inainte de prima restaurare a imaginilor.
La
iceea, iconoclastii au inlocuit cu 0 cruce
Fecioara din absida datind de la firsitul secolului
al VII-lea au de la inceputul celui d~-al VIII-lea:
pe fotografiile Institutului
arheologic rus de la
Constantinopol,
Iacute inainte de distrugerea
edificiului, se mai deslusesc inca urmele bratelor
crucii imprejurul Fecioarei in picioare, refacutil
dupa anul 43 (il. 109 bis). Dar iconoclastii au
lasat in cheia boltii in leagan din Iata absidei
reprezentarea simbolica a Etimasiei.

PfCTURA MONUMENT ALA

BISERICILE

Iconoclasmul bizantin nu condamna nici arta in

general! t;ticir.:e~rezen~area un?r fi.i~~evii, cJ numai
arta religioasa Iigurativa. In biserici el adrnitea crucile sau s~bie~tele profane. Din acest punct de
v~~ere atitudinea sa fata de imagini este deoseblta de acee~ a I~la~ului, care proscria reprezentarea oamenilor ~l animalslor in edificiile de cult,
I~pa~~yii iconoclasti au poruncit disLrugerea
iI?-bIserlC~ a tutu~or picturilor, murale sau portaLive, trattnd suhiectsle sacre. Dar aceste masuri
nu Iusesera aplicate cu aoeeasi straanicie in fiecare
provmcie a Imperiului. Ele Iusesera efective mai
cu se~ma s~b Constantin al V-lea (741-775),
in capitala ~I in orasele din apropiere. Mozaicurile
executate in Sfinta Sofia sub Iustin al l l-lea nu
au scapat nici ele. Se mai vede inca ~i a tazi cum
intl'-O . incaper~ .din upghiul and-vest, la etaj:
busturile de sfinti Inscrise in medalioane au fost
inlocuite prin cruci ~i cum inscriptiile care indicau
numele au fo t cu totul sterse.
Cruci in:
biserici
tinopol s-a pastrat

Iconoclastii au a~ezat ~i in
abside toL crucea. Cea din
Ilnta Irina de 1a Constanin buna stare. In SCinta Sofia

Dupa ctt se pare crucile au alcatuit partea

esentiala a decorului pictat din anumite biserici
rupestre dintre cele mai vechi, din Cappadocia.
Pe tavanul uneia din navele bisericii numita a
Sfintului Vasile de la Elevra, in apropiere do
Sinassos, este pictata 0 cruce cu pietre nestemate,
care se desprinde pe un fundal in retea ca 0 tabla
de sah, marginit de un briu din impletituri (il. 79).
Peretele absidei este impodobit cu trei cruci pe
un imp de flori ~i frunze. Intre bratele celei din
mijloc 0 inscriptie ne arata ca este verba de
(I crucea vedeniei lui Constantin
. Deasupra concei,
trei medalioane legate prin ornamente impletite
cuprind cruci de Malta cu inscriptii mentiontnd
numele lui
vraam, Isaac ~i Iacov: sint deci
reprezentiiri pur simbolice ale celor trei patriarhi.
(<<

258

259

pa arr, u gltul infa~uraL in panglici dupa mod a

a anida ~i cu articulatiile exagerat marcate (il.
1). Dar, in ansamblu, mozaicurile sau fre cele
ell
care icono lastii au impodobit bisericile au
r at di tru e dupa anul 843, intrucit ele erau
ocotite drept 0 nelegiuire.

Pe peretele de vest 0 cruce este inso~iUi de 0

inscriptie care graieste: Imaginea pe care. 0
vedeti ai i nu este nedemna de Cel care nu adrnite
nici 0 imagine . Si totusi, pe marginile superioare
ale absidei au fost reprezentati, in aceeasi epoca
doi ierarhi ale carer nume sint sterse : unul par
sa fi fost Iintul Vasile. Portretele tntemeietorilor
liturghiei Iusesera oare considerate ca avlnd mai degraba 0 valoare istorica declt sacra? Probabi.I ca rigoarea conceptiilor iconoclasts avea trepte divers .

r n ce priveste peretii bisericilor, un fragment

din
Viata sfintului Stefan eel
Ttnar (Migne, Patrologia graeca, t. 100, co1. 1120)
ne informeazii a, in biserica Fecioarei
a catoare
din Blacherne, Constantin al V-lea a di pu
a
fie lndepartate picturile cu subiecte evanghelice,
inlocuindu-Ie cu arbori, pasari, patrupede ~i impl tituri de frunze de iedera in care se tnscriau
cocori, corbi ~i pauni. S-ar fi putut spune
a
biserica devenise 0 livada ~i 0 colivie. Constantin
al V-lea readucea astfelia mare cin te 0 tendinta
care fusese gata sa biruie la inceputurile artei
crestine ~i din care e inspirasera mai ale' pic~urile
din bisericile Sfintul Stefan ~i Sflntul Serghie de
la Gaza, sau acelea din partea inferioara a multor
hiserici copte. Am vazut mai inainte (pag. 108109) ca, dupa marturia altui fragment din Viata
sfintului Stefan eel Ttnar (op. cit., co1. 1113),
decorul mai multor biserici vechi de la Constantinopol cuprindea reprezentari de arbori, de
pasari, de felurite animale sau scene satanice !) curse de cai, scene de vinatoare, de teatru ~l de
jocuri din hipodrom. Clnd, din porunca lui Constantin al V-lea, iconoclastii au distrus imaginea
lui Hristos ~i a fecioarei din biserici, ei au Iasat
neatin e aceste decoruri profane, ba hiar le-au
~i curatat. Reaparitia acestui curent artistic in
biserici insemna reintoarcerea la 0 arta de pur
agrement, despuiata de orice emotie piri~uala:
Patru capele de la
axos pastreaaa picturi
murale din aceasta vreme. Se remarca rnai ales

Panouri votive
imperiale

Fiind
vindecata
de
0
hemoragie
cu
ajutorul
vestitului izvor tamaduitor
din mtnastirea Maicii Domnului de la Constantinopol, tmparateasa Irina a pu
a se execute in
tehni a mozaicului, pe peretii bisericii acestei
mtna tiri, doua panouri simetrice, in care erau
reprezentati de 0 parte ~i de cealalta imparateasa
.i fiul ei, Constantin al VI-lea, aducind sanctuarului drept multumire lui Dumnezeu, vesrninte ~i
draperii ~e ute cu fir de aur, precum ~i vase
liturgice.
ceste opere decurgeau din pictura
votiva imperiala, care elaborase mai inainte,
intre altele, tablourile lui Iustinian ~i Teodora
d in San Vitale.
i i un text ~i nici un monument nu ne-a
piistrat aminLirea picturilor murale religioase
xecutate in timpul primei reinstaurari a imaginilor, intre cele doua crize iconoclaste.

Subiecte
profane

Fresc~ ~i.
mozatcuri
de la Roma

261
260

Pictura
religioasa
bizant.ina s-a mentinut in Italia,
fiind su trasii in Iapt, daca
nu ~i teoretic, autoritatii
lmparatilor de la Constantinopol. Ea e impuse e
la Roma pe la sllrsitul yea u1ui al VI-lea ~i daduse
ai i citeva dintre cele mai bune opere ale sale
sub pontificatul lui loan al VII-lea (705-707),
la inceputu1 veacului al VIII-lea. Sosirea unor
iilugari ~i ar i~Li greci, care fugeau de perse?ut.ia
i onocla ta, a intiirit actiunea pe care arta bizanLina 0 indeplinea, rasplndindu-i inrlurirea ptna
destul de departe.
Aflam indeaj un Ie bune ex empIe ale ace tei
picturi in mult dintre fre icele votive care au
ontinuat sa fie xe utate in Santa Maria Antiqua.

maretis. Aceste trasaturi se regasesc in mozaicurile

din absida, imitate dupa acelea din biserica
Sfintii Cosma ~i Damian. Pe un fundal albastru,
strabatu de nori purpurii, se proiecteaza un
Hristos matur, facind semnul binecuvintarii, dar
al carui trup si-a pierdut orice urma de volum
~i s-a alungit. El este Inconjurat de sf'inti ~i de
ctitor: la dreapta sa, sfintul Pavel, sfinta Prassede
~i Pascal I; la sttnga sa, sflntul Petru,
Itnta
Pudenziana ( ora sfintei Prassede) ~i sfintul Zenon.
Ca ~i in biserica Sfintii Cosma ~i Damian la
extrem~ta~~e boltii se inal~a doi palmieri,' pe
unul dill ei stlnd 0 pasare fenix. Pe primul arc
de triumf fusese tratat un subiect inspirat din
transferul, in biserici, a unor moaste de sfinti
pastrate in catacombele pe atunci parasite: doua
grupuri de alesi se apropie de Ierusalimul ceresc
unde se viid Hristos schimbat la fa~ii
y , Fecioal'a' ,
T oan Botezatorul ~i apostolii.
Mai multa somptuozitate cromatica exi tii in
mozaicurile cu fond de aur din capela Sfintului
Zeno!l, ~~~najatii de Pascal I in colateralul drept
al hisericii Santa Prassede pentru a adiiposti
mormin~ul mamei sale, Teodora. Pe caleta, dupa
u~ mOLIY c?-noscut din capela arhiepiscopaUi ~i
dill. San VItale de la Ravenna, patru ingerica:latide, ex.tr~m de ~ungi~i, pentru a riispunde
exigentelor Iiniilor arhitecturale, poartii un medalion cuprinzind. bustul ~ui Hristos. Pe pereti, in
lunete sint infii~l~ate Schimbarea la Fa~ii.(deasupra
altarului), busturile Fecioarei, ale unor sfinti ~i
apostoli, precum ~i Mielul divin, pe 0 movila
Ie unde ~i~nesc cele patru fluvii ale Raiului i
pe care 0 striijuiesc patru cerbi. Pe peretele de l'a
intrare, sfintii Petru ~i Pavel aclama Tronul
pregatit pentru a Doua Venire, amintind de
apostolii din pretinsul Mausoleu al Gallei Placidia
~i de ~ceia din baptisteriul de la Ravenna, dar
cu mal multa zvelte~e in proportii ~i u mai
multa
abstractizare
decorativii
1n tratarea
draparilor.
Tot lui Pascal I i se datoreazii mozaicurile
celorlalte doua biserici pe care le-a zidit la Roma.

Cele din absida bisericii S. Cecilia se in pira de

asemenea din Sfintii Cosma ~i Damian: Hristos,
in picioare, facind gestul binecuvtntarii,
este
inconjurat aici, la dreapta sa, de sfintul Pavel,
de sflnta Cecilia ~i de papa Pascal, ctitorul, ~i,
Ia stinga sa, de fintul Petru, de sflntul Valerian
~i de sflnta Agata. Dedesubt Mielul este incadrat
de doua grupuri de cite sase oi, simbolizin I
apostolii. Desenul cutelor vesmintelor a fo Ltl atat
iu tndrazneala, far a nici 0 grijii fa~a de realism,
in asa fel tnctt sa accentueze caldura coloritului
~i caracterul straniu al figurilor. In absida din
biserica Santa Maria in Domnica, 0 Fecioara
tronind, cu Pruncul, a carei majestate austera
ramine foarte bizantinii, este Inconjurata de tngeri
care se aduna in jurul ei pentru a 0 cinsti ~i a 0
ad ora cu un soi de fervoare umana, foarte deosebitii
de maretia di tanta cu care slnt infii~i~ati in
Rasaritul mediteranean.
Poate ca tocmai aici,
in aceasta epoca, desenul ~i coloritul devin irealiste
in chipul eel mai cutezator.
Dupa Pa cal I stilizarea mozaicurilor de la
Roma a decazut in il.in formule tntepenite, poate
pentru ca, din lipsa unei mari arte religioase in
tnsa~i capitala Constantinopol,
ea nu mai afJa
posibilitatile de a se reinnoi prin contacte daLilto are de viata. Constatiim acea ta in absida din
hi erica San Marco, reconstruitii de Grigore al
IV -lea ( 28-844). Potrivit temei tratate in bisericile anterioar,
Hristo
in picioare ~i facind
. ernnul binecuvintarii
este in onjurat de personaje: la dreapta a, sfintii Feli i simu ~i 13,r u
evangheli tul precum ~i papa Grigore al I -lea ;
la stinga sa, sfintii Marcu (papa) ,i Agapit
~i sfinta Agnes. Fiecare este asezat, ea 0 statuie,
pe un soelu purtlnd numele
au. Contururile
figurilor slnt de enate eu mai multa asprime.
Repetitia aceleia i
heme i onografiee devin
monotona.
Pi Lura de la Horna, ondamnata la disparitie
daca ar fi continnat sa mearga pe aceasta cale,
-a Indepartat de Bizant pentru a parti ipa In
tnflorir a artei carolingiene.
c

16-4
265

CLADIRILE

tudine uneia au alteia dintre provincii aceste

opere cu a p ct destul de popular, pic Late in
afara inrluririi directe a artei din capitala. Ele
sint imbibate de 0 austeritate monahala ~i de
un soi de asprime expresionista, accentuatii inca
~i mai mull, de duritatea unui colorit destul de
arac, in care predomina net rosul, galbenul ~i
verdele. Cunoastem, de exemplu, 0 Rastignire, a
carei iconografie, amanun~ita, ramine mai apropiata de Evanghelia lui Rabula (il. 36) decit de
fres a, aproape eonLemporanii, din Santa Maria
ntiqua de la Roma (il. 80) ; dar, de data aceasta,
Hristos are ochii Inchisi, fiind deci reprezentat
mort. I onodulii, inspirati de teoriile lui ichifor
~i Teodor Studitul, lntelegeau prin aceasta sa
puna accentul pe natura umaria a 1ui Hristos, de
a arei nerecunoastere ti acuzau pe ad versarii lor
iconocl asti.

CIVILE

Pictura profana, pe. ca~e. Imp~ayii iconoclasti ?

reintrodusesera in biserici, continua sa Iie prac.LIcata in domeniile care Ii Iusesera cu deosehir
proprii. Leon a1 l Il-lea sau, mai de~rab~ Con:
stantin al V-lea, a pu' a s reprezmte lfil'!1Ul
multe edificii luptele sale vi torioase tmpotriva
arabilor ~i bulgarilor.
Iozaicurile din un~le pavi:
lioane constrnite de Teofil in j uru1 Tricon ului
infayi~au, deasupra unor so.cluri d~ marrnurii
policrorna, ani male, per ?naJe culegmd fr~ te,
arbori zhirlande
sau chiar arme. In Mus) os
mozai~ur pavime~Lar, tot de mar~ura p~l~croma,
evoca 0 clmpie smal ~at3. u Ilori. J n Milion, un
fel de arc de trinmf cu cupola, care mar a punctul
de pornire al dileritelor drumuri im}?eriale, Constantin al V-lea tnlo UJS irnaginile sinoadelor cu
epi,oadele unei ur e in care iesi: e invingator
vizitiul sau Iavor-it ,

MINIATURILE

ICOANELE

Gu tul pentru icoane era atlt de puLernic 1n

I mperiul bizantin inclt execuLa:e~ lor a ~o'L
desigur continuata intr-o cla.nd~stJrutate relativa.
Textele ne-au pastrat
amintirea
unor p~ctorl
care an lost mutilati deoarece
alca ra interdictiile imperiale: ast.Iel, in prima jumatate
a
secollilui al IX-lea, calugarului Lazar, zugrav de
icoane, is-au ars miinile cu fierul 1'0 u.
..,
Printre icoanele care au ajuns ptna la noi ni I
una nu a putut fi atribuita unor ateliere a.re ar
fi lucrat in acea spoca tnlauntrul
granitelor
Imperiului. Altfel stau Iucrurile i~ Egipt,. Siri~
i Palestina
trecute sub dominatia arabilor ~l
unde pictorii, s rlplnd de sub autoritat.ca b~sil~iloJ'
lucrau in libertate.
La mina tirea Sinai
pastreaza clteva icoan . ca:.e par sa fi fo~t ex~cuLate
atunci in aceste provmcu. Dar ele si-au Impru:
mutat reciproc atttea elemente ~nci.t cel m~)
adesea e te cu neputinta sa e atribui
U certiv

266

267

u posedarn declt foarte putino rnanuscrise impodobite care a fie datate din aceasta epo a sau
care a-i poata fi atribuite cu oarecare certiLudine.
Majoritatea acelor scriptorii bizantine, fiind dependente de urte ~i de inaltul cler, au respectat
cu strictete interzicerea imaginilor religioase.
Cum era ~i firesc tntr-o epo a in are inflorea
gu tul pentru cunoasterea enciclopedica, multo
lucrari stiintifi e au fost impodobite cu miniaturi,
dar ele se inspirau din modele mai vechi. Ptolemeul
de la Vati an executat intre anii 813 ~i 820,
sub Leon al
-lea, ne oferii un bun exemplu
(il. 83). Semnele zodia ului, Helios si Selena pe
arul 101', apart in unor proloLipuri romane. Din
punctul de vedere al tehnicii, miniaturistul a
pastrat procedeele antice al pi turii en grisaille )
. i ale umbrelor pnrtate pentru a reda modeleul.
Desenul rapid este rodul unui real mestesug, dar
in stil nu apare nimic nou.
Y n numeroase manuscrise religioase,
um esle
Evanghelierul de la Leningrad, dat at din anul

815, decorul, supuninduc lor mai stricte principii ale iconoclasmului, se limiteaza la cruci ~i
la motive pur ornamentale (il. 84). Frunzele de
iedera slnt aici foarte frecvente. Ele nu se desla~oara doar in volute, ci slujesc de asemenea la
terminarea unor panglici ondulate, sau chiar la
impodobirea unor cruci mari.
Totusi, pe alocuri ~i in anumite moments, s-au
exe utat miniaturi cu subiect.e religioase. Paleogratia inscriptiilor cu litere unciale indeamna sa
ae dateze in epoca iconoclasta portretele evanghelistilor Matei, Luca ~i Marcu, inserate ulterior
intr-un Evangheliar din Biblioteca nationala de
la Paris, scris in 1055 (il. 85). Rapid in ce priveste
indicarea accesoriilor mobilierului, de enul are 0
vigoare deosebita in tratarea
fizionomiilor ~i
in sugerarea materialitatii trupurilor sub fald urile
vesmintelor.
Fara indoiala ca la lnceputul celei de-a doua
faze a criz i iconoclaste, in cer ul partizanilor
patriarhului Nichifor, condamnat la exil in 815,
~i poate chiar mai precis printre
iilugarii care
l-au tnsotit in surghiun, a Iost realizata psaltirea
Hludov, numita astfel dupa numele fo tului sau
proprietar, un negustor moscovit din secolul al
XIX-lea. Intr-adevar,
daca acest manuscri ar
data abia din timpul patriarhatului
lui Fotie
(8-8-867, 877-886), asa urn ered unii savanti
este eel rutin ciudat faptul ca nu s-a jnfa{i~at
nici sinodul din 843, care a restaurat irnaginile,
nici fauritorii a estei vi torii, patriarhul
Ietodie
~i trnparateasu Teodora, ~i niei eel mai cornbativ
dint.re iconoduli, Teodor Studitul. In s ihimb, mai
multe miniaturi exaltii lu pta lui
1icbifor
in
favoarea irnaginilor, iar principalul sau adver ar
intru doctrine, Joan Grarnat icul, retni ul lui
Leon al Vvlea ~i inspiralorul
inoduIui i onomah
din 815 nu poarta in il vesmintel
de palriarb
pe care a vasa
le Imbrace doar in 837. Ca ~i in
multe manus ri e anterioare, de pilda Evanghelia
lui Rabula, marginile slnt decorate
u scene
figurative, Jar nu mai exisUi miniaturi eare sa
ocupe 0 jurnatat sau 0 raginil llllleagtl. Printre

268

269

subiectele Lratate se remarca un mic numar de

figuri ale unor sfin~i izolati, reprezentiiri al lui
David (autorul Psalmilor) ~i rnai ales episoade din
E anghelie, anuntate de Vechiul Te tament Rj
interpretate ele in' ele ca prefigurare a evonimentelor disputei iconoclaste. S-a acordat 0 marrin ernnatate
Rastignirii,
care evoca martiriuJ
suferit de partizanii imaginilor, aduclndu-Ie in
a?ela~i timp fagaduiala triumfului final, ~i teof'am~or care, pen~ru ?~ revelasera oamenilor chipul
]~1 Dumnezeu, justificau existenta unei arte religioase. De enul acestor miniaturi este remarcabil
d.e cursiv ~i ~apid, in manier~ pieturilor pe papirus
1 a manu en elor paleocrestine. Dar el este ani mat
d.e mai rnulta verva in subiectele polemice, care
tmtesc sa arunce asupra iconoclastilor tot dispretul ~i ridicolul, cum este scena in' care ichifor
~in1nd in mina sUnga 0 imagine in medalion a Iu;
Hristos, ll calc a in picioare pe dusmanul sau
iconofob, loan Gramaticul, l?e cind deasupra lui
sffntul Petru U strrveste pe SImon Magul (it. 86):
loan Gramaticul
nu fusese dealtfel
poreclit
.lVlagull) de catre ad versarii sai, din cauza experientelor de labOl~ator pe. care Ie practica? Spre
a .accentua paralelismul, IUl loan Gramaticul ~ilui
lm?nle scapa,din mtini, primului 0 punga eu b ni,
celui de-al doilea un va din care se rostogolesc
monede. Cu aceeasi intentie cu care in scena Ra _
tignirii, Longhin sutasul impunge c~asta Domnului, pe clnd Esop ti intinde buretele lmbibat eu
otet, s-au alaL~rat doi icono?la~ti. (un laic.~i un episcop) care sporesc cu var 0 irnagme a lui Hristos.
Aceste miniaturi au 0 mare forta de expresie.
Est
ispititor sa rredem, lmpreuna eu dJ.
I urt WCltzmann, cft unul dintre manuscrisele
bizantine eel mai abundent ilustrate
acela al
lucrarii Sacra Parallela de loan Da~ascbinul
plistrat Ia Biblioteca na~ionala din Paris (ros:
grec Dr. 923) a fost tmpodobit cu miniaturi in
~ecolul al IX-lea, far~ tndoiala in timpul perioadei
iconoclaste, in Palestina, poate chiar la minastirea
Sfintul Sava de linga Ierusalim, careia 1i fusese
egumen acest mare teolog al bisericii rasaritene.

1
3. SCULPTURA

4. ARTELE SOMPTUARE

Arta tatuara imperiala ramase e la mare cinste,

dar numai textele ne inforrneaza despre aceasta.
Dupa urn allam din textele Patr~a, 0 .statuie
a Irinei se ridica pe 0 coloana in Iiala hipodromului de la Constantinopol.
0 alta statuie, a
Iiului ei Constantin al VI-lea, se afla tot pe 0
coloana la Exakionion (fara lndoiala 0 deformare
a cuvmtului
Exokionion,
portic oonstruit de
Constantin in afara zidurilor de aparare).
Pe placile de lngradire a al.tarului - desco~erite, de pilda, la ?fin~ul I?U~l~~U ~e la SaloDl?,
. au reutilizate in zidurile biseri II Mica Metropohe
de la Atena - se desfa~oara 0 ornamentatie comparabila cu aceea din manu cri ele religioase.
Adesea crucea con tituie aici motivul principal,
la care se adauga rozete, volute de frunze, elemente Ilorale ~i Impletituri.
neori -au re~rezentat de asemenea animal reale sau Iantastice,
asa cum se facea pe zidurile bisericilor ~i pavilioanelor din Marele Palat (it. 87). Dar, pe ctnd
1n pictura murala se cauta sa se produ a. 0 impresie de viata pitoreasca,
in genul. operelor
paleocrestine, pe placile scul~tate m.otn~ele erau
dispuse dupa scheIl?e decoratn,:e antitetice, folosite de asemenea ~l la tesaturl.

In poca iconocla ta, art.ele somptuare par sa fi

unoscut 0 mare lnflor-ire. Impara~ii care le-au
favorizat eel mai mult propasirea au fost aceia
care, interzictnd radical imaginile religioase, i-au
obligat pe artisti sa e intoaroa spre subiectele
profane ~i sa exalte rnaretia imperiala, al arei
respect Intelegeau sa-I impuna Ildversarilor 101'
iconoduli ~i alifilor arabi. Domniilc cele mai
rodni e au fost aceea a lui Con tantin al V-lea
(74'1-775) ~i aceea a lui Teofil (829- 42). Dar nu
putem judeca tarea de lucruri dectt dupa texte, dealtf 1 explicite. Dupa marturia Continualorului lui
Teofan, Mihail al III-lea (842-867) ar fi poruncit sa
fie date la topit cele mai frumoase piese de auraria
datorate tatalui aau, Teofil. Pe de alta parte, operele marii picturi murale dispartnd, intern Iipsiti
de acele puncte de repel' sigure pentru a data,
prin comparatia, creatiile artelor mobiliare. De
a emenea, trebuie sa ne ferim a crede ca decorurile aniconice au u subiecte mitologice care
se potriveau foarte bine epocii iconoclaste ~i
implicit toate pie ele impodobite in acest fel
pot fi atribuite in mod necesar aeestei perioade.
FILDE~URILE
270

271

Mai multi istorici ai arl.ei au ernis parorea combatuta mai sus, de exemplu in ce priveste un

anumit numar de casete de Iildes decorate cu

scene luate din repertoriul legendelor Antichita~ii pagtne. Dar, cum ace te casete e inrudesc
prin stil ~i pri.n chen~r~l de rozete cu ~tele,
decorate cu subiecte religioase, care au fost mcontestabil executate in perioada ronasterii antichizante ) din timpul dinastiei Macedonene, in secolele al X-lea ~i al XI-lea, astazi se prefer a datarea
lor din aceasta epoca.
Un fapt revelator al ~chimbarii de. atitudine
int rvenite in vremea iennoclasmului
este ca
atunci s-au Indepartat subiectele religioase care
decorau un dip tic, fara tndoiala din secolul al
VI-lea, pastrat astazi in mu~eul Cluny de l~
Paris, ~i ca s-au sculptat apoi, pe cealalt.a fa~~
a placutelor, palmete ~i semn~ ale zodl~culUl
(Sagetatorul ~i Capricornul) inscr~se ~n m.edalioane,
precum ~i scene de vtnatoare ~l din viata de la
~ara in interiorul unor volute de frunze de acant
(Volbach, Elfenbeinarbeilen, nr. 158, pl. 52).

Imperiale ~i giuvaierurile coroanei, era facut tot

din aur.
celasi Imparat a asezat, in anul 840, la Sfinta
Sofia, 0 u~a de bronz, pe care muluri ornate cu
meandre, cu volute ~i cu boboci de floare in relief
tncadreaza panourile plate pe care Int gravate
monograma imparatului ~i a fiului sau, Mihail.
Din cauza subiectelor lor, se atribuie epocii
iconoclaste ~i doua cupe de aur, descoperite la
Shkodra, in Albania, ~i decorate, una cu motive
florale ~i cu pasari (Muzeul arheologic de la
Istanbul;
D. T. Rice, Art byzanlin, pI. 82), si
c alalta cu figuri alegorice (Metropolitan Museum
of Art de la ew York).
MONEDELE

METALELE PRETIOASE

Arta metalelor pretioase continua sa se bucure

de mare tr cere. Constantin al V-lea avea un
gust atit de pronun~~t pentru aurarie tnctt a fost
asemuit cu regele Mida , care avea darul sa :preschirnbe in aur tot ce atingea. EI a pus a I se
faureasca din acest metal vase i obiecte marcate
cu imaginea lui. Ctnd a construit biserica ~aicii
Domnului de la Far, a inzestrat-o cu U~l de
argint ~i cu un ciborium din acelasi metal, sufla~
u aur. Deasupra altarului a a~irnat po~u~bel
de aur cu aripile acoperite de pietre verzr l d.e
margaritare ~i tintnd In cioc 0 cruce de margaritare.
Teofil nu a tndragit mai putin fastul. El a
poruncit sa se execute automate de aur - platani, pasari, lei - ~i orgi pe care Ie-a asezat in
jurul tronului sau din sala Magnaura (pa~. 256).
Pentapyrgion-ul - sipet avtnd forma unui castel
cu cinci turnuri - in care se pastrau insemnele

272

273

Imparatii icono Jasti nu aveau de ce sa nu mentina

pe reversul mon d lor lor crucea in forma de T,
intrcdusa de Tiberiu (578-582).
In ichirnb, au
renuntat la imaginile lui Hristos, care i~i facusera
aparitia sub Iustinian al II-lea Rhinotmetul, la
sfl.r~itul veacului al VII-lea. Grija pe care 0 aveau,
intr-o epoca tulbure, de a intari puterea imperiala
pI'in afirmarea principiului continuitatii dinastice,
i-a determinat sa inlo uiasca crucea, la anumite
emi ii, cu portrete, mai intii ale fiilor lor, apoi
ale stramosilor. P monedele lui Leon al III-lea
care, prin uzurpare, intern iase 0 noua dinastie,
reversul poarta un bust al fiului sau, Constantin
al V-lea, pe care l-a asociat la putere in anul 720.
Ramas singur tmparat in 741, acesta a pastrat
uneori, paver,
bustul tatalui sau ~i a pus sa fie
reprezentat
pe revers Impreuna cu Iiul sau,
viitorul Imparat Leon al IV-lea.
Leon al I -lea s-a reprezentat pe avers alaturi
de fiul sau, Con tan tin al VI-lea, ~i a pus pe
revers busturile bunicului sau, Leon al III-lea,
~i al tatalui au, Constantin a) V-lea. Acest obicei
-a pastrat sub Constantin al VI -lea, al arui
bust figura alaturi de acela al mamei sale, Irina,
pe aver.
Pe r vel's tronau toti stramo~ii sai

imperiali, de la strabunicul
UU, Leon al III-lea,
Ia tatal sau, Leon al IV-lea.
zurpatorii care ocupara rnai apoi pe rind
tronul Bizantului, de la
ichifor J (802-811),
ptna la Mihail al II-lea (820-829), neavind cum
a se faleasca cu stramosi imperiali, e reintoarsera la obiceiul din vremea lui Leon al Ill-lea ~i
asezara pe revers bustul fiului lor. Teofil, devenit
imparat prin succesiune, a avut posibilitatea sa
reaseze pe revers imazinea tatalui sau, Iihail
al II-lea, ca ~i pe aceea a fiului sau mai mare,
Constantin. EI avea un simt attt de viu al demnita~ii eminente a familiei imperiale, incit pe anumite monede a pus a fie reprezentaLe chiar ~i
cele trei fiice ale sale.
Epoca i onoclasta a fost de asemenea rnarcata
in numismatica ~i prin alte inovatii. In cursul
luptei impotriva cumnatului sau, Constantin al
V-lea, uzurpatorul iconodul Artavasde, care se
onsidera drept un nou Constantin in Iata unui
nou Maxentiu, a inscris pe monedele sale deviza
constantiniana:
Iisus- Hristos
tnvinge . Constantin al V-lea a preluat-o ~i ea a fo t folosita
pina sub Alexe I Cornnenul (1081-1118).
Inceptnd cu Leon al IV-lea, gasim monede al
carol' avers poarta crucea tnconjurata de aceeasi
deviza ~i al carol' revers este impodobit cu 0
lunga inscriptie in rlnduri orizontale, in care se
dau numele ~i tillurile imparatului. 0 epoca ce
se I pada de imagini nu putea decit sa fie satisfacuta de aceasta formula de un Inalt grad de
abstractizare, practicata ~i de monetaria musulmana unde, pe 0 parte, se afla lancea Profetului,
si pe cealalta, titlurile califului in otite de 0
profesiune de redinta
oranica.
S mnificativ pentru Iorta obiceiurilor ~i poate
~i pentru
omplexitatea situatiei esle faptul ca
tmparateasa iconodula, Irina, chiar ~j dupa prima
reinstaurare a imaginilor, nu a reintrodus figura
lui Hristos pe monedele
ale, ci s-a multumit
doar sa-~i imprime bustul pe fiecare fata.
Progresele elenizarii Imperiului ~i regresul mostenirii rornane se remarca in introducerea titlu-

rilor grecesti Basileus ~i Despotes. Numele lmparatilor stnt scrise sub forma ]01' greaca, intr-un
amestec de litere grecesti ~i latine.
EMAILURILE

int rare emailurile care apartin epocii iconocla te. C~noscato~ii atribuie acum mai degraba
Constantinopolului
decit Persiei medalioanele de
pe ihricul [aiguiere} pastrat in tezaurul mtnastirii
gaune din Saint-Maurice (pe Ron in cantonul
alais). Grifonii ~i arborele vietii 'care slnt, inscrise inlauntr~l acestor medalioane . e trag din
modelele sasanide, precum si din motivele tesaturilor contemporane.
.
Ca ~i in ce priveste mozaicurile la Roma vorn
giisi un email cu subiecte religio~se: este yorba
de rucea-relicvariu,
montata in aur, a papei
P.ascal I (817-824), care a fosL regasita in tezaurul
din Sancta Sanctorum. Se pare ca ea ar fi Iost
executata la Roma dupa un model bizantin, sau
d( cat:.e un artist bizanti~. In jurul episodului
asteru, care O?Upa spatiul de la intersectia
byat~l?r, s-a i~fa~l~at pe bratul de sus Bunavestire
~l. Vlzl~a Fecioarei
la sfinta Elisaveta, pe bratul
din sttnga J?rumul spre Betleem, pe eel din
dre~pta I~lChl!1area magilor, ~!'l~ sflrsit, pe bratul
~e JOS Inttmpinarsa Dornnului ~l Botezul. Culorile
limpezi ~l p~re aminte c de cromatismul somptuo
al mozaicurilor contemporane din bisericile
an
Zeno Santa C cilia ~i anta Iaria in Domnica.
Progre ele realizate atunci in fabricarea culoril?r ) ot. fi pu e ~n .legatura
u experientele de
chimie ~l de alchirnie, pe care obisnuiau sa le
pra ti e oamenii din a casta epoca.
TESATURILE

274

275

Te aturile .au. ram~s unul dintre elementele majore

ale luxulu.1 blzantl~. Ctnd, lntre 780 ~i 790, tmparateasa Irma a dorit sa aduca multumire izvorului

tamaduitor
pentru vindecarea
ei miraculoasa
(cf. pag. 261), ea a daruit mtnaatirii unde se ana
acest izvor, vesminte ~i draperii tesute cu fir
de aur, precum ~i vase liturgice. In 812, pentru
a celebra tncoronarea fiului sau Teofilact, pe care
il asocie la domnie, Mihail I Rangabe a daruit
bisericii Sfinta Sofia vase sacre ~i vechi tesaturi
impodobite cu ornamente. Teofil, dorind sa sporeasca pre tigiul imperial, a Iacut vesminte noi
de ceremonie pentru intreaga curte trnparateasca.
Tesaturile continuara sa fie trimise in dar papei
~i principilor straini. De exemplu, Mihail al II-lea
(820-829) i-a trimis lui Ludovic cel Pios (814840) zece piese de matase de 0 mare valoare.
Importate in Occident, aceste stofe pretioa e
au slujit adesea la invelirea moastelor si, datorita
acestui obicei, mai posedam inca ~i astaai fragmente irnportante de matasuri din acea ta epoca.
Este yorba de stofe cu medalioane, puternic inIluentate de traditiile sasanide. Pe bucata de
matase in care Willicaire, arhiepiscop din Sens,
a adus de la mtnastirea Agaune din Saint-Maurice,
in 769, trupul sfintului Vi tor, martir al legiunii
tebane, tnlauntrul unor medalioane tivite cu 0
torsada incadrata lntre doua siruri de boabe,
este figurat un barbat in picioare, din fata, strlngtnd de gtt doi lei ridicati pe labele dinapoi, pe
ctnd alti doi lei tl musca de pi ioare (il. 89).
Este 0 reluare a vechii teme orientale a lui Ghilgames taptnind fiarele salbatice. Este posibil ca
din acea ta tema crestinii sa fi facut un Daniel
tn groapa leilor.
Muzeul istoric al Tesaturilor de la Lyon poseda
o matase care, dupa traditie, ar fi fost trimi a
in anul 758 de Constantin al V-lea lui Pepin eel
Scurt, sapte ani dupa ce acesta tl detronase pe
merovingianul
Childeric al III-lea. Pepin eel
Scurt, la rindul sau, ar fi daruit, aceasta matase
abatiei din Mozac, tn apropi re de Riom (in
departamentul
Puy-de-Dome), pentru a se Inveli
moastele sftntului Austremoine (il. 88). Subiectul
ei este de origine sasanida. In interiorul unui mare
medalion, doi trnparati, tn vesminte de gala

brodate, ciilarind pc cai cu un hamasament

bogat ~i sttnd fa~a in fata de 0 parte ~i de alta a
Arborelui vietii, i~i tmplinta sulita in botul unor
lei care sar i pe care Ii ataca niste ctini de vtnatoare.
Fara tndoiala cll acoluias i lot de te aturi trimis
de Constantin al V-lea lui Pepin cel Scurt li
apartine ~i pie a de mata e de coperita in rnormlntul principesei
iventia, fiica lui Pepin ~i sora
lui Carol eel Iare, in bi erica Sfinta
rsula din
Koln ~i care a trecut in colectia muzeului de
Arte Frumoase din Boston ( d. Coulin Weibel,
Two thousand Years of Textiles, fig. 59). In intoriorul unor mari medalioane ovale se repeta,
alternativ
intors
pre sUnga ~i spre dreapta,
grupul alcatuit din grifonul atactnd un taur.
Regasim stilizarea putin greoaie ~i apasata a
figurilor de pe tesatura din Mozac pe 0 matase
de la Vatican, unde, incadrati de medalioane,
doi vinatori, de data aceasta pe jos, asezati fa~a
in fata de 0 parte ~i de alta a Arborelui vietii,
i~i tnfig sulita in gttul unui leu culcat pe labe.
Sub i, alti doi vtnatori, tntorsi tnafarii, ataca
tot cu sulita, intr-un gest identic, doua pantere
la care latrii clini allati dedesubtullor
(D. Talbot
Ri e, Art byzantin, pl. 79).
Am vazut mai inainte (p. 232) ca unii savanti
atribuie de asemenea secolului al VII-lea te atura
cu conducatorul de cvadriga, ale carei fragmente
slnt Impartite Intre Aachen i muzeul din Cluny
(il. 73): dar executia mai mladioasa ~i mai libera
mi se pare a fi indiciul unci date mai indepartate.

*
In totalitatea
ei, epoca iconoclasta a fost
foarte putin novato are in domeniul artelor plastice
~i a trait mai ales din exploatarea Iormulelor
venite din veacurile anterioare.

276

277

5. INFLUENTA ARTEI BIZANTINE

TN EUROPA OCCIDENTAL.6..

Drept urmare a disputei iconoclaste a invaziilor

lon~o~arde ~i a puterii cresclnde' a dina tiei
Pepmilor~ Europa occidentala s-a Indepartat treptat de Blz~nh pe plan politic ~i religio , facind
fnsa, in contlI~1!are,tmprumuturi din arta bizantina.
Longobarzii care, dupa statorni irea lor pe
p~min~tt! Ita1iei, au recurs nu 0 data la arta
~lzanLma pentr.u a compensa lip a lor de traditii
l~ acest .domernu, asa cum am vazut la bisericile
dm .Pavla (pag. 83) ~i Iinta Maria de la Castelseprio (p~g. 160)1 ~u continual sa recurga, atunci
ci~d ~e rvea 'prIleJul, la modele originare din
Rasal'ltul mediteranean. Altarul de piatra sculpt~ta,. ~~Ult de ducele Ratchis (aprox. 737-744)
bisericii Sfintul loan de la Cividale (in Friul) ~i
transportat
la S.fintul Martin, apoi in muzeul
ane~at ca~e~r~el din a e t oras, nu e po ate
'~~hc~,. ~Cl ~~ punc~ .de ve~ere iconografi ,
n~Cl st?li tl , fara tnriuririle v nit din Imperiul
bizantin.
ceasta actiune se face imtita de
n. me?ea i? reprezentarea lui Hri tos in maj tate
~I a ~lrulUl de sfinti pictati
tnainte de anul 00
in capela palatine din a elasi oras.
Ctnd, dupa infringerea longobarzilor la Pa ia
datorit~ .ata urilor date de Iranci, centrul puterii
lor politice -a mutat din nordul Italiei in sud
Benevento,
apitala unui ducat infloritor,
Salerno au cunoscut sub ducii
rechis al II-lea

~i
278

279

(758-787)
~i Grimoald al Il l-lea (788-806) 0
"iata activa ai stralucitoarc,
in care traditiile
omplexe mostenite de la regatul longobard se
impleteau cu supravietuirile locale ale elenismului
l?i cu un surplus al influentelor din Imperiul
bizantin de care ace te orase erau mai aproape
decit Pavia. Capel a palatina de la Benevento,
tnchinata sfintei Sofia i con truita ca rotonda,
e te un ex mplu revelator al acestei
inteze,
deoarece vointa - afirmata in textele epociide a avea alaturi de palat, numit ~i el sacru, 0
biserica inspirata de omonima sa din Constantinopol i, la fel ca i ea, simbol al puterii i
chezasie a protectiei
tatului,
e tmbina aici cu
imitarea
apelei palatine San Salvadore de la
Pavia. Italia meridionala a devenit atun i creuzetul unde s-au faurit forme de civilizatie i d
arta care, mai pe urma, au alimentat activitatilo
v stitei abatii benedictine de la Monteca sino.
Merovingienii, in ale carer seriptoria monastice
se confectionau mai mult carti liturgice i teologice decit evanghelii i care aveau fata de imagini
rezerve mai mari de it papii, au introdus crucea
icono lastilor in manuscrisele lor impodobite cu
miniaturi de un stil atit de original. In Sa ramentariul gbela ian de la atiean (pe la mijlocul
veacului al VIII-lea),
rucea somptuoasa care
e ins rie ub 0 arcada (Grabar i [ordenlalk
Le Haul Moyen-Age, p. 128), aminteste de eru il
pe care I izantinii le pictau in ab idele hi eri ilor
lor, le iopleau in piatra,
au Ie executau din
metale pretioa e. numite motive de umplutura
din manuscrisele merovingiene, de 0 executie
foarte upla, -ar putea sa fie reluate din tesalurile bizantine. Pa arile cu gitul inconjurat de
panglici car fu e ra utilizate la initialele Sacram ntariilor hela i ne de la at.ican ~i din Biblioteca nationala de la Pari
int motive pe car
Bizantul le trnprumutase i el, la rindul sau, d
la Per ia sasanida prin mijIocirea stofelor i p
care le transmise e poate Occidentului mai ales
prin intermedinl
emailurilor cloasonate, daca
[udecam dupa desenul ~j oloritul cletaliilor inte-

rioare ale acestor animale. In Sacramentariul din

Biblioteca na~i?~.ala .(nu~it ~i al lui GeJIon),
tema Descoperirii Sfintei Cruci tratata intr-o
initiala, are 0 iconografie biza~tina.
Renasterea carolingiana, eu vointa
a de a
relnnoi opera politica ~i civilizatoare a Imperiului
rom~n! avea. sa produca 0 reorudescenta a bizantini mului t in arta Occidentului. Dar, intoar a
spre trecut, ea s-a raportat mai mult 1a fondul
comun de modele paleocrestine de it la operele
contemporane ale Imperiului de 1a Constantinopol
care, asa .urn a~ vazut, era el tnsusi de tul de
sarac in movatii la aceasta epoca. Cu toat
ace tea, numeroasele ambasade bizantine care
incepi!ld. din 757, s-au perindat la curtea regilo;
Pepini ~l are erau trimise 1a rastimpuri destul
de scurte dupii anul 812, adueeau cu ele daruri:
~esaturi, Iildesuri ~i piese de aurarie. Coroana
Impar~~~or carolingieni a f?st imitata dupa aeeea
a ba I.Imlor.~.La eurtea lui Carol cel Mare ~i a
urmasilor sai, se purtau stofe de purpura ~i de
matase. Loja princiara, inzestrata cu un altar
~i care, in biserieile cu atrium, se deschide de l~
ve L catre naos, in fa~a corului, era fara Indoiala
inspirata din tribuncle constantinopolitane,
unde
Imparatul ~i suita lui a i tau la slujbe ~i primeau
Imparta~ania. Capela octogonala a palatului d
la .~a h ll! prevazuta ~i ea eu tribune, i~i trage
originea din San Vitale de la Ravenna, oras pe
care Carol eel Mare Il jefuise de boga~ii pentru a-~i
impodobi resedinta. Planul rotondelor, care e
bucu~a de 0 oarecare trecere in Ra aritul paleoe~e~tm, a fost adoptat
pre exemplu la bisericile
d~n Wiirzburg, la Iintul Heribert din Deutz ~i
din Mettlach, Formula bazilicii cu trei nave
urm~La ?e 0 rotonda la est, care a fo t aplicata
la b~serJCa de s~d ~ mtnastirii
aint-Riquier,
terminata eel mal Llrziu in anul 788, fuse e pract icata in Ra 'aritul paleocrestin, unde cunoastem
o varianta vestita 1a care rotonda fuse e tnlocuita
eu un octog n: hi eriea
asterii de 1a Betleern.
Caracteristica aeeasta de intoarcere 10. modelele
paleo r stine apar
~i mai evidenta in tema

280

281

aleasa pentru decorul de mozaicuri din cupola

capelei palatine de la Aachen: este yorba de
tema lui Hristos inconjurat de cei douazeci ~i
patru de batrini din Apocalipsa, care fusese
tratata pe arcul de triumf din an Paolo fuori
le mura la mijlocul veacului al V-lea ~i pe Iatada
fin tului Petru de la Roma.
eeasta intoarcere
s-a savir~it cu atit mai lesne cu ctt pictura bizantina a timpului, supu a interdictiilor ieono la mului, nu putea sa 0 contracareze prin farmecul
unor mari cene religioase.
In domeniul manuscriselor impodobite cu miniaturi, modele1 consacrate de mai multe iecole
de existenta au slujit drept punct de pornire
miniaturistilor
carolingieni. Din traditiile paleocrestine a fost reluat obiceiul de a se scrie cu
litera uncialc de aur pe fond de purpura, manuserise1e destinate tmparatului sau membrilor familiei ale. Acesta a fost azul Evangheliarului
pe are
ode calc I-a executat lntre anii 781 ~i
783 pentru Carol eel Mare ~i sotia lui, Hildegarde
(astaz! la Biblioteca nationala de la Paris). Pe
frontispieiu, motivul Ftnttnii vietii (tholos cu
acoperis conic, bogat Impodobit ~i inconjurat de
pasari) este imitat din ciboriile foarte rasptndite
in Rasaritul bizantin ~i ofera. 0 evidenta inrudire
de stil eu mozaicurile Mo cheii Mari de 1a Damasc,
care deriva ~i ele din arta bizantina (Grabar ~i
ordenfalk, op. cit., p. 139).
Cunoasterea veehilor manuscrise paleocrestine,
in care desenele fuses ra executate rapid in tu~e
marunte de euloare pe un fond de purpura, ca
in Geneza de la i na ~i tn Evanghelia de la Sinope, a provo at reaparitia unui stil iluzioni t ~i
pictural in atelierel carolingiene de la tnceputul
veacului al IX-lea. Vom cita ca exemple trei
manuscrise, ~i ele p fond de purpura: Evangbelia
Incoronarii de la iena, Evanghelia din Biblioteca regala de la Bruxelles (ms. 18.723) ~i aceea
din eatedrala de la Aachen, unde regasim, in
peisajul pe care se profileaza cei patru evangheIisti, albastrul ~i trandafiriul
ce nuantau cerul
in manuscrisele paleocrestine. Nu putem sa do-

zam contributia pe 'are au avutla originea

acestei renasteri, pe de 0 parte, elementele bizantine pe care carolingienii invata era sa le cunoas a
in Italia ~i, pe de alta, aeelea care au putut veni
direct din Bizan]. Dar prezenta numelui gl' C
Demetrio, pe margine, la inceputul textului lui
Luca din Evanghelia Incoronarii pare a indice
onta tele cu Bizantul ~i ar putea ugera ca in
marile centre carolingiene ar fi venit artisti
greci. E te foarte probabil
a tot un grec sa fi
fo t ~i ac 1 George, epi op de Amien , care, la
firitul veacului al VIII-lea, a pus a se traduca
in limba latina Cronica alexandrina greaca, manuscrisul acestei traduceri fiind pa trat la Biblioteca
nationala de la Paris. Desi se intemeiau pe traditiile paleocrestine, miniaturi tii din coala de
la Reim au introdus, la inceputul veacului al
IX-lea, in redarea cutelor vesmintelor inghesuite
unele in altele i in agitatia personajelor, 0 nervozitate Irematatoara
are I este proprie i a
carei marturie 0 constituie evangheliarul executat
pentru episcopul Ebo (sau Ebbon, frate de 1apte
al viitorului tmparat Ludovic eel Pios), precurn
~i Psaltirea de la Utrecht. Dar miniatura carolingiana s-a diversificat in ateliere care pot fi
deosebite cu 0 precizie ce ne lipseste in studiul
scolilor provinciale de artii bizantina. Ace t lucru
se datoreaza faptului ca Europa occidentala nu
era upusa constrlngerilor
de ordin politic ~i
religios ~i Iascinatiei unei capitale prcstigioa ie,
Iactori care mentinusera 0 koine= in Imperiul
bizantin. Arta Iigurativa carolingiana cste Insuf]e~itii de 0 libertate, de un gu La1 individualizarii
in porLrete i de un sim] al realismu1ui care 0
situeazii la mare di tanta de idealizarea tran cendenta a Bizantului.
In fir~it, nu trebuie sa stlrnea ca mirare
faptul ca nu vorn mentiona aici capela pe care
spaniolul Teodulf, epi cop de Orlean intre anii
799 ,i 818, a pus sa fie zidita pe la 806 pentru
vila lui situata nu departe de aint-Benoit- ur Comuniune,

unitatc.

Loire, la Germigny-des-Pras. Arhitectura ~i decorarea cu mozaicuri ale ace tui edificiu vin nu
din Bizan], ci din
pania, ~i bizantini mel
car ar putea fi lntilnitc ai i au trecut prin Peninsula iberica, und s-au .ombinat eu elementel
islamice. Vom nota doar cii subiectul absidei,
ei doi ingeri adorlnd Chivotul Legii pazit de doi
h ruvimi, core punde cir umspectiei pe care 0
manif'estau fran ii fata d
ubiectele religion
narativ .

282

283

.Vlodlmir

SUZDALIA

<,;"" ... ,,,

"""""

,.-

, m ,
~

.~ :{
I

~I

0-

1. finllli ;\lormllll
anul 335.)

oil' la lerusalim

2. Constuntluopol.

Bazilica

Cinlul

[biserica
loan

ttrnosita
din

in

Sludion .

(463.)

287

3. Teba
(S colul

din Tesalia
:11 '-lea.)

(sau

ea Anchialos).

Bazilica

A.

c a a

ceo

c c

6. Kerr Zeh, Mesopotamia.

Biserica de la Mar Azizael.
(Secolul al VII-lea?)

4. Kasr Iblisu, Siria. Biserica de vest. (Secolul al V-lea.)

7. Karlamin, Mesopotamia.
Biserica mlnastirii. (Catre 512.)
5. Mtnlislirea Alba, de 1In tr 11

, n

~ c,'~.',

ohag, Egipt.

(Cat

rHO.)

~:

..................
_'-..---

j
288

289

10. Ezra, iria.

Biserica Cintul Gheorghe. (515.)

8. Bin bir kilisse, Lycaonia, Asia Mica. Biserica nr. 1.

(Secolul al Vl l-lea, cu stilpi adaugati in a doua [umatate
a secolului al IX-lea.)

9. Hierapolis in Frigia. Biserica Sflnlului Filip ~i a Iiicelor

sale. (Inceputul secolului al V-lea.)
11. Bo ra, Biserica Sfintii Serghios, Bacchos ~i Leonlios.
(512-513.)

<t>

,.

.,.

~
~

::jn'

1.

10
5

o
290

291

'*

~::::::
,: :,

~:::::,, ,,
,,
~:::::.
"
"

"

.1[:::::II
II

~
~::
: :

~--, ,

'I

"
lW-----Ji-----

J!.. Vagarsapat,
:-Iflnla Ripsime.

,~
, ,,

Armenia,
(618.)

I" ,

II

i.J::::::

12. Constan linopol.

Slintii

Serghios

~i Bacchos.

(527.)

15. Zvartuot z, Armenia.

natorul, (644-652.)
13. Alena.
(lnceputlll

Biserica
secolului

din incinLa
al V-lea.)

I ibliolecii

lui Hadrian.

292

293

RoLonJa

Sfintului

Grigore Lumi-

. _........._...0 [I 1I
1

!1\

~.::::::::-:::.::U a

Ii

a
10m

16. Antiohia-Kaussie.
Bi priea mart.lrlala a Ilntului
Vavila. (379-380.)
17. Efes. Bi eriea Slintului loan Evanghelislul, eonstruiUi
de 'I'eodosie alII-lea. (Prima [umatate a. eeoluiui al V-lea.)
18. Gera a, Paieslina. Biserica Proorocilor, Apo tolilor
~i

Iartirilor.

(464-465.)

19. Meriamlik, Cilicia. Basilica cu cupola. (Ultimul plitrar al ecolului al V-lea.)

20. Conslantinopol. Sfinta
oIia. (532-537.)
294

II

III

II

II

lIB

:f

,,

I'
,-I
I~I

L,

f,
~:

~:

L'

I I
I~

'-I

1"1
L,

t,!:
I!.J

I!..~

I I

I'
IC~

,,

-----

...

, ,:.1,
\

;I

"

-_ ....

.._---

E
E

IJ
IJ

:1

I ,
,/

Jl ;&

22. Salonic. Sfinta , ofia. [Mij!o ul

ccolului al VIII-I a.)

I'

~
I'

"

rIJ
"Il
I'

I'

~
'I

~
I'
~

"
1:ll

I,

I:

"II

"

i!l

~
I'
~

,
"

23. Vcnejia.

rt

"

. .

" .... -----

,,

,,
I

':--.--:

-'
,
,

'

;.

.~.-.' ,

... --- .......

296

297

,
,
,

/
..

'-,... _--_ .. "

/'...~.

\,

,----':
Il ...
I

"

.\ ,

(Reconstruita

:.

I:

-/

Irina.
740.)

Iint ului Marcu. [Pe la ~30.)

/.,.

I,
Sfinta
dupa anul

aa

Prima bi ori

21. Constantinopol.

al lreilea p[tlral' al

all

"

"

I'

.:J

I,

'----.--

:1

'r
..

:.

'-

Constantinopol ; Bazilici tirzii; Armenia.emnificatia simbolica a bisericii (100).

Arhitectura pra[ana, - Urbanismul la Constantinopol (101). - Palatul imperial (102). - Alte
palate imperiale (10~). - Apeducte l1icistern

CUPRINS

PREFAT'A
INTROD CERE
Cadrul cronologic (21). - Cine stnt bizantinii?
(~2). - Caracterul autoritar al Irnperiului bizantin (23). - Caracterul sau crestin (2~). - Caracterul au greco-oriental (25). - Caracterele fundarne_ntale ale artei bi.zantine (28). - Falsa problema: Roma au Orien tul? (30). - Mare~ia ~i
puterea de Iascinatie a Bizantului (32).

A TECEDE TELE
ARTEI
BIZATI E: ARTA CRE~T! A I PROVINCIILE RASARITENE ALE IMPERIULUI
I AI TE DE CONSTA TI . . . .. . . . . .

(104).

21

2. PICT RA MO UME TALA

Mozaicul pavimentar (106).
Pictura murals (108).

Pictura religioasa. - 1. Mozaicul (110): Originile

mozaicului parietal; Estetica mozaicului bizantin;
fintul Gheorghe de la alonic; Hosio
David de la alonic j s Mausoleul Gallei Placidia ,\
de la Ravenna; Baptisteriul catedralei de la
Ravenna; Baptisteriul arian; Capela arhiepiscopiei; Sant'ApoUinare
uovo; an Vitale; an
Michele in Africisco; ant' polJinare in Classe;
Bazilica eufrasiana de la Porec ; Torcello;
Constantinopol ; Sinai; Cipru;
iceea;
Itntul
Dumitru de la alonic; Palestina l1i iria sub
Orneiazi; Rorna. - 2. Fresca (15~): Morminte;
Perustita ; Egipt; Roma; Castel eprio.

34

Irnportanta real a a persecutiilor (35). - Arhite.ctura: bisericile (36). - Catacombele (38). Pictura muralii (~O). - Miniaturile (~3). culptura (45).

I. - DE LA INTEMEIEREA
CO STANT! OPOLULUI
(324) PINA LA
INTERZICEREA
ICOANELOR
(720):
MUTATIILE CREATOARE
ITUATIA ISTORIC'A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Miil'e~ia ~mper!u~ui ~i a capitalei sale (~8).Epoca IUI Justinian (49). - Crestinarea Imperiului !}iriim~i~ele pagtni mului (50). - Trasaturil~ pecifi~e ale .cretini~~ului bizantin (50).
-:- Bizantul i?l Persia sasanizilor (52). - Cuceririle longobarzilor, slavilor i?i arabitor (53).Imperiul soldatilor i al calugarilor (54).Forta de Inrlurire a Imperiului (55).
1. ARH lTECTURA
Arhitectura

religioasii.. -

Bazilicile

Pictura

~7
48

56

cu Ijarpantii.

(57):. Bazil.i~i1elui Constantin ; Constantinopol;

Grecia ; irra ; Palesllllll:;. ~.sla Mica; Egipt;
Ravenna ; Roma. - Bazilicile boltite (71): Mesopotamia epten trionala ; Asia Mica; Balcanii :
Armenia i Georgia. - Edificiile cu plan central.~
rotonde, edificii

octogonale si polilobe

(74): Ro-

tond ; EdiIicii octogonate , Iintii Serghios !]i

Bacchos de la Constantinopol;
an Vitale de la
Ravenna ; Baptisterii ; ~Cupola de pe Stincii ~;
Planuri polilobe ; Moda planurilor centrale in
Ren.alere; - Planurile tn cruce (85). - Planurile In cruce fnscrisii (89). - Bazilicile CIL
cupola (90): Cele mai vechi monumente : SCinta
Irina de la Constanlinopol;
Iinta Sofi~ de la

106

298

profanii

(161).

3. lCOA ELE
............... ......... ......
fl. MI IATURILE
..........................
Manuscrise profane (170): lliada din Biblioteca
Arnbrosiana; Tralalullui Dioscoride de la Vierra.
Manuscrise religioase (172): Geneza de la Viena ;
Geneza Cotton; Evanghelia de la Rossano;
EvangheJia de la inope; Evanghelia lui Rabula ;
Miniaturi din Armenia.
5. SC LPTURA
tatuile imperiale (180). - Statuile unor notabili (184). tatui de porfir (184). - Coloane
onorifice (185). oelul obeliscului lui Teodosie
(187). Monumentele vizitiului Porphyrio
(188). ubiecle mitologice (189) .. - culptu~a
religioa a (190). - Sacrofage Imperiale de porfir
(192). arcofage de marrnura (192). - Lespezi
funerare (194). - Panouri de parapet (195). arcofagele de la Ravenna (196). - . culptura
arhitecturala (196). - culplura copta (198). Armenia i Georzia (200).
6. ARTELE
OMPT
RE
Filde urile (202): Dipticuri consulare; Dipticru-i
imperiale;
ubiecte mitologice; Dipticuri religioase; Pixide; Jiltul lui Iaximian.
Metalele pre~ioase (212): Talere imperiale ; Talere
cu subiecte rnitologic ; Talere cu subiecle relio-ioase; Patene; Va ul din Emesa; Crucea lui
Juslin al II-lea; ArginLiiria sirianii; Fiole pentru
299
uJei sfintit ;IBijuterii; Mcdalioane de aur ; Monedo.

163
170

179

202

Emailurile (225).
T'esdturile (226): '['esaturi
ripa unui stil nou.
7. I FLUE
'fA
ARTEI
E ROPA OCCIDENTALA
CO JCLUZIE

gasite in Egipt ; ApaBIZAr

TI

II. CRIZA
ICO OCLASTA (DI ITRE
A II 720-843) ... . .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .
IT

ATIA I TORICA
......................
Cauzele iconocla mului
(241). - Mlisul'ile
lui
Leon al I II-lea (242). - 0 teologie a imaginilor ~i
combaterea
ei (242). - Masurile lui Constantin
al
-lea (243). - Refluxul
iconoclasmului
~i
prima reinstaurare
a imaginilor
(244). oua
int rdicjie a imaginilor
(245). - Reinstaurarea
imaginilor (246). - Bizantul ~i lumea araba (246).
- Bizantul ~i Europa occidentala
(250).
1. ARHITECTURA
Arhitectura religioasa (252): SCinta Irina de la
Constantinopol;
Itnta Sofia de la alonic;
e-

23~
238
240
241

252

netia.

Arhitectura profanii (255).

2. PICTURA
258
Pictura monumelltalii. - Bisericile (258): Cruci
In biserici ; Subiecte profane;
Panouri
votive
imperials ; Fresce ~i mozaicuri de la Roma. Cladirile
civile (266).
I coanele (266).
Miniaturile
(267).
3. C LPTURA
............................
270
4. ARTELE
OMPTUARE
. .. . .. . . . . . . . . . .. .
271
Fildesurile (271). - Ietalele pr ~ioase (272). Monedele (273). - Emailurile
(275). - '['esaturile (275).
5. I FL E TA
ARTEI
BJZA ..TIt E
L
E ROPA OCCIDE. TALA
278
Barta
284-285
Planuri
286

REDACTOR: GHEORGHE SZEKELY

TEHNOREDACTOR: ICOLAE M. MIHAILESC
BUN DE TIPAR: 21.05.1976
OLI DE TIPAR 12.5: PLAN$E TIP. INALT 30
.Z. PENTRU BIBLIOTECILE MARl 7.Q3;
C.Z. PE TRU BIBI,IOTECILE l\IICI 7
TIRAJUL: 8000 + 20 + 80
INTREPRINDEREA
POLIGRAFICA ARTA GRAFI A
TR. CALEA SERBAN VODA NR. 13~
BUCURE$TI. REP BLICA SOCIALI TA ROMA fA.

APARUT 1976

3lJcI)

arta
bizarrtina
...

Unmirita din aproape in aproape - pe epoci, pe l!enuri ~; pe centre

autonome - evolutla artei bizantine este insotita de pertlnente
comentartl
menite sa precizeze momentele ~i problemele fundamentale ale ccmplexului univers artistic al orientului ortodox. Expunerea
este clara ~i tradeaza vocatia didactica a autor ulul, semnificativa
fiind in acest sens grija cu care sint explicatt termenii de specialitate,
astfel ca expunerea istorica se Irnplereste cu analiza lexicografid .
VASILE

DRAGL"

Vol. I fi II lei 31

.
'<,
.. _

-~~~

-_. -. -

.-..L.

.~__

~~

----

."...---

-.

>~I
.

Arta
blzanttna

Biblioteca
Arte

de arta

~I civiliza~ii

Consultant ~liin~ific:
CARMEN-LAURA DUMITRESCU

Charles

Delvoye

arta
bizarrtiria
Vol. 1/
In rornanest e de
FLORICA-EUGENIA

Prefafi de
VASILE

('HART.E.

DRAGUT

DELVOYE
L'art b&/zanlin

C by n. Arthaud, Paris,

1967

Toate drepturile

asupra presenter edi~if In Ilmba rom4nl1

tnt rezervate EdlturH 1tferldJane

EDITURA

Bucurestr,

MERIDIANE

1976

CONDURACHI

Partea a treia

APOGEUL:
CLASICISMUL BIZANTIN,
DE LA DINASTIA
MACEDONEANA
PiNA LA CUCERIREA
CONSTANTINOPOLULUI
DE CATRE CRUCIATI

(843-1204)

Pe coperta:
111 ozaic decorati v

(detaliu), pe la 1160/70
Camera zisa. a lul Roger (RuggerO)
Palazzo Reale, Palermo (SIcilia)
l'olocolor SCALA, Firenzc

r
SITUATIA

Sinuul
[rumosului

Bizantinii
cultivati
din
aceasta epoca au avut un
sim] foarte viu al frumosului, in c~~ au vazut un semn de suprematie ~i,
in acelasi timp, un agent de rasptndire a civilizatiei
lor. Patriarhul
Fotie (820-827? - 891-897?)
profe a ve hiul ideal elenic pentru care binele e
.onlunda cu frurno ul, ~i raul cu uritul.
II?- cr.iso~ea sa pastcrala trimisa regelui bulgar
Bor~s-Mihail, care trecu e de curind la crestini m,
el cita ca do ada a adevarului ortodoxiei de avirsirea sa armonioasa, asemanatoare
cu aceea a
unui chip frumo, ~i opunea caracterele ei de
unitate, simplitate ~i imuahilitate
complexitatii
dezordinii ~i lip. ei de frumu et~ ale celorlalt~
religii sau erezii.
.
In prelata tratatului
sau Despre ceremonii
~mp:u:atul Con tantin .~orfirogenetul
(913-959)
justilica munca de codificare a ritualurilor aulice
. ..
.
'
pe care 0 initias , scottnd in evidenta ca daca ele
v.or fi neglijate,. Imperiul va fi lipsit
podoaba
~l Irumusete
e l cerea sa se pastreze in avir~irea
ceremonialului 0 ordine ~i 0 masura care erau
menite sa reproduca
rniscarea armonioasa
a
niversului. Contemporanul
sau, Simeon Metafr~st~l, a fo t.laudat p~ntru cii remaniase Vi ~ile
r~n~Ilol' sense anLerl?r intr-un stil grosolan ~i
tci vial, pre a le darui frumu etea ~i amploarea
de care erau cu totullipsite.
In epopee vedem ca
Dighenis Akrita * apre ia opereIe de arta i
frumu etile naturii.
easemuita Irumusete divina a ceremoniilor
religioase celebrate la Constantinopol i-a facut
pe amba adorii cneazului rus Vladimir sa prefere
ortodoxia greaca i nu Lri ta religi i larnica a
bulgarilor mahomedani sau crestinismul lipsit de
frumu ete fa tuoa ii al germanilor. $i Teofilact
ne a.rata a sf1~tuJ Clement, car i-a crestinat pe
slavi, auLa a-I atraga pe bulgari la slujb prin
Irumusetea bi. ericilor.

ISTORleA

Epoca la care am ajuns e te aceea in care Bizantul,

Indellartindu- e de mostenir a rornana pe. car~ ?
primise, si-a ~obindit c~r~ct ~'ele.~ele .mal orlg~nal . Atunci si-a desavh'~lL institutiile, ~l-a alcatuit
culegerile de legi ~i en iclopediile, a rav?riz~t
inflorirea celor mai reprezentatrve
genUl'1 dill
literature sa, ~i-a stabilit tipul dominant
al
arhitecturii
religioase, ~i-a fixat programul de?orului pie tat al bi eri ilor a.le...l~ to~te dorneniile
-a irnpus necesitatea rind uielii ~l a sistematisarii.
Daca prima perioada a evolutiei sale estetice in care arta pagina aflatii in declin se metamorfoza .e, prin introducerea unui continut spiritual
nou intr-o arta cre~tina tnzeetrata
cu toate
lraJi~ii]e trecutului - nu poate Ii ocotita drept
arhaica, in schimb Bizantul a cuno cut, eel putin
dintr-a doua jumatate a secolului al IX-lea ptna
la inceputul celui de-al XII I-lea, poca a de
clasici m alcatuit din masura" cchilibru ~i armonie.
Abundentei experientelor In en uri felurite i-a
urrnat vointa de a de avir~i un anume tip ale .
La fel a ..i in Grecia anti a, acest lasicism a
[recut prin doua faze: rnai intli faza puritatii ~ia
rigorii, . ub dinastia Macsdoneana ; apoi,
ub,
Comneni, incepind de la sfir~itul . ecolului al V-lea;
t.e.n., Iaza eind, lntr-o vreme de neliniste ~i de
tulburari,
si-au facuL aparitia gratia, eloganta,
duiosia ,i pateti mul.

d:

7
6

* Eroul ceJebrei epopei medievale bizantine cu acelasi

nume.

Forte I mperiului
sub dinastia
M acedoneand

Civilizatia
bizantina
a
putut sa lnlloreasca astfel
deoarece Imperiul ii regasise 0 noua forta in domeniile politic, militar i intelectual. Ultimii trnparati
i onoclasti tiusera sa indrepte consecintele nefaste
ale erorilor savirite de Irina.
In 867, un parvenit ambitios, Vasile, fo L
taran din Macedonia, nascut dintr-o familie de
origine armeana, a urzit asasinarea lui Mihail al
III-lea (842-867),
pe a carui metresa a luat-o
de sotie, intemeind astfel 0 dinastie care a durat
mai mult decit oricare dintre inaintasele
ei,
Intrucit a ocupat tronul timp de 0 suta optzeci
i noua de ani, pina in 1056. Biz~~tul a c~~oscut
astfel aproape doua secole de stabilitate politica eel putin in comparatie cu tulburiirile care agitau
intreaga societate Ieudala a timpului, din Europa
occidentala ptna la Bagdad. Puterea imparatului
era mai absoluta ca niciodata. In subordinea sa,
dregatoriile i Iunctiile s-au rinduit dupa 0 ierarhie
care fusese profund modilicata i sporita. Aproape
toate nu mai erau desemnate prin numiri latine,
ci grecesti: in aceasta se poate vedea un semn ca
Imperiul se desprindea de originile sale romane
pentru
a dezvalui
trasaturi
grecesti
mai
accentuate.
Pe de alta parte, razboaiele purLate cu energie
~i nelnduplecare Ie-au ingaduit bizantinilor sa-i
respinga pe arabi ~ipe bulgari i sa reia in staptnire
estul Asiei Mici, Creta, Ciprul Siria, Palestina,
Armenia, nordul Balcanilor ~i Italia meridionala.
La moartea lui Vasile al II-lea, in 1025, Imperiul
se intindea din nou de la Adriatica ptna in
Armenia i de la Dunare la Eufrat. EI nu mai
fusese atit de puternic de pe vremea lui Iustinian.

Numai Constantinopolul
ramasese singurul ora~
cu adevarat pre tigios care, unor popoare nOI
~i indeajuns de inaintate in istoria lor pentru a
aspira la conditii superioare de existenta, Ie
propunea modelul eel mai desav:ITit.de orga"!'lizare
politica, formele de ana cele mal rafmate, etlC~.eta
cea mai Iastuoasa in celebrarea ceremoniilor
religioase sau laice.
iciodata el nu a exercitat
asupra lumii un atit de puternic ascendent ca in
aceasta epoca.
Crestinarea slaoilor
de sud si de est

Prestigiul
Constantinopolului

Bagdadul se alla in decadere, Ctesiphonul fusese dat

uitarii, Roma ii pierduse
rangul de capital a politica i intelectuala i era
sfiiata de luptele dintre fam.iliile nobile care
prelacusera
monumentele
antice in Iortarete.

Aceasta Iascinatie a Bizantului explica reusita lui in

opera de crestinare a slavilor, Intreprinsa tnceptnd din 863 de ?atr~ ~hiril
i Metodiu, la initiativa tmparatului Mihail ~
III-lea i a patriarhului Fotie,. in scopul de a.-l
asigura clientela tarilor invecmate cu Imperiul
i de a face din ele 0 centura de sateliti. In. 864,
hanul bulgarilor, Boris I (852-889) a venit sa
se boteze la Constantinopol
i a luat numele
nasului sau, tmparatul Mihail al III-lea; ~l cap.ata
titlul - ptna atunci rezervat rudelor basileului de Cezar, care a devenit in limba slava tar. La
intoarcerea sa, a convertit in masa intreg poporul
i si-a inzestrat capital a, Pliska, cu biserici imitate
dupa cele din lumea bizantina.
In nord-vestul
Balcanilor, Serbia a primit
crestinismul de la Constantin?pol
sub Va i.le I,
tntre 867 i 874, pe ctnd Croatia fusese crestinata
mai devreme, intre 805 i 811, de misionarii franci
trimisi aici de patriarhul Aquileii, asa Inclt biserica acesteia trecu sub autoritatea Romei; aceasta
dualitate corespunde divergentei polilor de atractio
ai celor doua provincii surori: peninsula itali.ca
pentru Croatia, Imperiul bizantin pentru Serbl~.
In ttnara Rusie Kieviana, unde, datorita predicatorilor veniti din Bulgaria, exista cu putin
inainte de mijlocul veacului al X-lea 0 importanta
comunitate crestina, crestinismul a marcat un
progres hotarttor ctnd, in 988 sau 989, cneazul
Vladimir, spre a se casatori cu principesa Ana,
sora tmparatului Va ile al II-lea, s-a lasat botezat

la Chersones de preoti greci ~i a iropus poporului

sau credinta crestina.
.
..
Bizantul darui astfel bulgarilor,
sirbilor l
rusilor nu nuroai 0 religie noua, ci i un roo~el d~
organizare politica, 0 etichet~ a .cerero?DlB;lulUl
curtii i bisericii, un .alabet ~nsplr~t dm. ~roba
greaca, 0 arhitectura l 0 art a flgura~lva religioasa
i, de aseroenea, 0 literatura, prm traducerea
carWor sfinte in limbile slave.

publice i particulars manu crisele .~uLorilor antici

~i de a se executa dupa eJe COPll cu frumoas.~
litere in scrierea minuscula. Este epoca renasteru
macedonene I), in cur ul careia natiunea greaca
din Evul Mediu, prin contacte mai numeroase i
mai strinse cu operele civilizatiei sale stravechi,
a recapatat 0 contiinta mai clara a valorii patrimoniului sau i a particularitatilor acestuia.
Viata intelectuala a stagnat oarecum sub Vasile
al II-lea (976-1025) care, dupa miirturia Iilozofului Mihail Psellos, avea faya de tiinta i de carturari dispretul ostasului aspru ocupat cu razboaiele.

Puterea bisericii
riisdritene si
ruptura sa de
biserica apuseand

Simtamlntul de putere fara

pereche in doroeniul religios
pe care il incerca biserica
rasaritena a dus la ruptura
cu scaunul de la Roma,
prima data sub Fotie, in 867, apoi ~ub M!hail
Cerulariul, in 1054, cind s-a desavtrsit schisrna
care mai dureasa inca, tara ca dealtfel contemporanii sa-~i fi dat prea bine seama de urmarile
evenimentului. Patriarhiile de la Antiohia, Ierusalim i Alexandria cazind sub do~inaJia ar.abilo~
i papalitatea sustragtndu-se autoritatii basileului
pentru a se alatura francilor, era firesc ca patriarhul de la Constantinopol sa se soooata chemat
sa ocupe efectiv in domeniul spiritual un 10c
analog aceluia pe care impiiratul il detinea in
domeniul temporal, adica primul loc, ~i sa nu
primeasca a se supune autoritatii
pontiIului
dintr-un oras decazut.

Yiasa

Cultura
hizantina
din
epoca
Macedonenilor
a
fost mai putin exclusiv dominata
de
preocuparil '
teologice i religioase dectt
Iu ese aceea din secolele al VI-lea i al VII-lea.
Ducind la deplina dezvoltare tendintele care se
alirmasera mai inainte sub tmparatii iconoclasti,
ea s-a caracterizat prin gustul pentru eruditie ~i
printr-o admiratie sporita .fata. de. autorii Greci~i
antice. Timp de un secol l mal bme, de la Teofil
(829-842) pin a la loan Tzimiskes (969-:-976) s.-a
manifestat grija de a se aduna in bibliote 11

Dupa fratele lui Vasile

al II-lea, Constantin
al
VIII-lea (1025-1028), mort
in 1028 fara mostenitori
de sex barbatesc, a urmat
Iiica sa Zoe (1028-1042),
care s-a casatorit
pe rind cu Roman Arghiros (1028-1034), prefect
al Constantinopolului,
cu Mihail al IV-lea din
Paflagonia (1034-1041) i cu Constantin al IX-lea
Monomahul (1042-1055),
acestia doi din urma
apartinlnd unor familii care se ilustrasera in
adrninistratia centrala a Imperiului. Puterea trecea
din mlinile tmparatilor-soldati in acelea ale nobilimii ivile de tnalti demnitari ai curtii, care capatasera 0 inlluenta crescinda in stat ca urmare a
extinderii sarciJ:{ilor administrative
sub dinastia
Macedonenilor.
Iubitori de fast i de placeri
rafinate, noii tmparati si anturaj~ lor de sluj~ai
ultivati intretinura
la Constantmopol
0 vlata.
extremde stralucitoare, de pe urma careia artele
profitara din belsug. Dar, prin prodigaJitatea lor,
ei au secatuit vistieria irnperiala. Decit sa lupte
.u armata impotriva adversarilor care asaltau
Imperiul din to ate pal'~ile, ei an preferat sa-i
aderneneasca platindu-le tributuri.
Aceasta politica, ce ducea statul la ruina ~i 11 expunea loviturilor dusmanilor dinalara, a provocat
rcactiunea nobilimii militare. In 1057, 0 insurectie
urzita de generali tl a~eza pe tron pe Isaac Comnenul, unul dintre cei mai eminenti reprezentanti ai

M area cotiturd
a istoriei bizantine:
venirea La putere a
aristocraiiei civile

intelectuald sub
dinastia
M acedoneanii

10

11

aristocratiei Iunciare din A ia Mica. Au urmat douazeci i patru de ani de anarhie.tn cursul carora au
alternat imparati provenind din nobilimea militara ~i tmparati apartinlnd aristocratiei civile.

inconjurat de emirate mai mult au rnai putin

prospere. Spre apus, normanzii, veniti din Italia
meridionala ca mercenari in slujba longobarzilor
ce se Juptau cu bizantinii, creasera in Sicilia, sub
Guiscarzi, un regat infloritor i Intreprinsesera
impotriva
Imperiului bizantin expeditii dintre
care una, in 1185, a inaintat ptna la Salonic.
In ceea e ti priveste, venetienii Iusesera mai
tntti vasali credinciosi, datorita
nurneroaselor
amenintari
pe care le reprezentau
pentru ei
longobarzii, francii, arabii din Sicilia, slavii din
Dalmatia i, in sftrsit, normanzii. Dar ei s-au
tran format in rivali necrutatori
atunci clnd,
datorita avintului economic, au tntele ca, pentru
a detine monopolul cornertului, la care aspirau
in Mediterana rasariteana, era necesar sa doboare
Con tantinopolul.

Sub
regimul
nobilimii
civile, pasionata de arta i
cultura, viata intelectuala
sub regimul
a stralucit i a tnflorit intr-o
nobilimii cioile
atmosfera de 0 asemenea
libertate, cum nu se cunoscuse vreodata i cum
nu avea sa e mai cunoasca la Constantinopol.
Un umanist ca Mihail Psellos (1018? - 1078 ?),
hranit adlnc din poetii i prozatorii Greciei antice,
i urrnasul sau la catedra de filozofie de la universitatea din Constantinopol, calabrezul loan Itali ,
au repus in mare cinste platonismul i chiar un
anume rationalism
de inspiratie pagina, care
subordona teologia filozofiei, considerata ca singurul depozi tar au tentic al adevarului,
Via/a
intelectuald

Profitind de prilejul oferit

de netntelegerile din sinul
dinastiei Anghelilor, care
urmase
Comnenilor
in
1185, venetienii intervenira in afacerile interne
ale Imperiului bizantin ~i, abatlndu-i pe seniorii
latini din cea de-a patra cruciada de la ceea ce
ar fi trebui t sa fie obiectivul lor, ii Impinsera sa
ia u asalt Constantinopolul, care cazu in mlinile
lor la 13 aprilie 1204. Timp de trei zile a avut
loc atunci unul dintre cele mai mari jafuri din
istorie. a multime de opere de arta antica i de
arta bizantina au fost distruse sau luate in Occident. Printr-un tratat, venetienii i cruciatii si-au
Impartit prazile unui Imperiu despre care s-ar
fi putut crede ca-i traise traiul.
Cucerirea
Constantinopolului
in 1204

Astfel, pe planul religios

ca i pe planurile financial'
i militar, temeliile Insesi
militare si funciare
ale Imperiului autoritar i
sub dinastia
ortodox erau amenintate.
Comnenilor
Pericolul nu puta ramine
fara riposta.
In 1081, Alexis I Comnenul
(1081-1118), inrudit cu 0 multime de latifundiari,
a izbutit sa se impuna i a intemeiat 0 dinastie
care a durat ceva mai mult de un secol. Urcarea
sa la tron a marcat infringerea nobilimii civile
din capitala i triumful aristocratiei militare i
funciare din provincii, mult mai direct expusa
tnaintarii turcilor seldgiucizi in Anatolia.
Triumful
aristocrtuiei

Intr-adevar,
Bizantul era
nevoit sa tina piept unor
ai Bizaniului:
noi dusmani. Turcii seldgiuturcii seldgiucizi,
cizi, originari din ~inuturile
normanzii si
marii ral, ii facusera apaoeneiienii
ritia in 1055 in A ia Mica,
unde izbutisera sa intemeieze un stat infloritor,

Noii

Siuuuia
aneooioasti
a Imperiului
dinastia

dusmani

12

13

Intre timp, istoria Bizantului fusese marcata de multe

sub
imp a uri. Ca urmare a aderii in miinile turciJor a
Comnenilor
unei par~i insemnate din
Asia Mica, de unde imperiuI i~i recrutase pina atunci cea mai mare parte
din soldatii ai, pentru a face fa~a razboaielor

declinul - sub Paleologi - al unui tat ce se

chircea .mereu ~i a carui imagine de sliibiciune
s-a proiectat asupra restului istoriei bizantine
epocile dinastiilor Macedoneana i Comnena n~
au fost evaluate la justa lor valoare.
u s-a
apreciat intotdeauna corect originaiitatea lor, nici
Iorta lor creatoare. Fie ca paginile care urmeaza
ca poata ajuta sa li se Iaca dreptate in domeniul artistic.

n curmate, fu nevoit sa recurga la mer enari

traini ~i sa le platea ca .olde mari care,
adaugtndu-se la cheltuielile exagerate ale curtii,
leira in chip primejdios vistieria. Agentii fiscului
Lor eau populatiile, tmpovaratc ~i asa d birurile
in natura ~i pe spin area carora cadea tntretinerea
trupelor allate in campanie. Hazmerite, provocate
de mizerie, izbucnira in provincii .,i la Con tantinopol. Exacerbata de vrajrniieia vrernurilor ~i de
resterea primejdiilor,
en. ibilitatea
bizantinii
deveni nelinistita ~i tnd urerata.
na dintre primele sar mi
ale lui Alexe Comnenul a
fost de a-i ondamna prin
sinoduri
pe
u tinatorii
doctrinelor
er tice,
car
relnflorisera sub urrnasii lui Constantin Monomahul,
datorita climatului de libertate intelectuala. Platonismul a ramas totusi Ioarte apreciat in paturile
cultivate. Pe de alta parte, nelinistea iscata de aceastii epoca tulbure ~i napastuita a Intretinut in paturile populare, ancestral inclinate pre controver ie,
vestitul gust bizantin pentru dis utiile teologice.

Viata
intelectuald
sub dinastia
Comnenilor

Literatura $i
artele plastice
din Bizani

Oricit de interesanti ar fi
scriitorii
bizantini
prin
gindirea ~i prin marturia p
care ne-o aduc despre VI' mea lor, intre ei ~i noi se interpune ecranul tilului
lor artificial, retoric, bombastic ~i nu 0 data
ob cur, care, in loc sa folo easca limba vorbita,
voia sa copieze greaca veche. lata de ce ca
manifes~are est~.tica a civilizatiei bizantine 'preIeram literaturii
tncatusate
in carapacea unei
forme in care canoanele stilului tnabuseau cel
mai adesea exprimarea directa a enaibilitatii
arhitectura
~i pictura sa, care scapau de con~
strlngerile unei imitatii pedante a trecutului.

Prinse lntre prelungirea Imperiului roman tirziu, reprezentat

de secolele paleocrestine,
~i

14

Biserica

Aceasta se vede in biserica

Maicii Domnului
de la
.
Skripu (in Beotia), construita in 873-874 pentru a fi catholiconul (biserica
minastireasca
principala) unei mlnastiri, gratie
genero~ita~ii
trat~gului themei heladice, Leon,
care i~l av~a resedinta nu prea departe, la Teba
{pl.an 24, il. 91}. Cupola central a se suprapune
aici peste 0 basilica avind trei nave boltite in
leagan, ~are slnt despartite intre ele prin pereti
strapunsi d~.:u~i spre extremitati. Boltile in leagan
care 0 sprijina transversal, la nord ~i la sud,
depasesc aliniamentul zidurilor exterioare ~i deseneaza in afar a 0 cruce Impreuna cu nava centrala
mai inalLa decit cele colaterale. Dinaintea hisericii
e afla un pronaos avind un acoperis cu 0 singura
panta.

1. ARHITECTURA

ARHITECTURA
1. PLANUL

TN

de la Skripu

RELIGIOASA

CRUCE

GREACA

lNSCRISA

Sub dinastia Macedonenilor s-a impus formula

cea mai rasptndita in arhitectura bizantina, aceea
a planului in cruce greaca Inscrisa, care prezenta
solutia
cea mai satisfacatoare
a adaptarii
cupolei, simbol al boltii ceresti, la planul dreptunghiular mostenit de la bazilica paleocrestina.
Acest tip i~i datoreaza numele faptului ca patru
bolti in leagan, desenind bratele egale ale unei cruci
grecesti, sprijina ~i lncadreaza cupola centrala.
Pentru a neutraliza impingcrile lea ganel or, unghiurile dintre brate sint ocupate de compartimente
care tnscriu crucea intr-un dreptunghi {plan 26}.
La Constantinopol
aceste compartimente
sint
acoperite de bolti Incrucisate, de calote, sau de
cupole, in alte par~i in general de bolti in leagan.
Cupola centrala se inal~a pe un tambur in loc sa
fie ascunsa intr-o teaca i dreptunghiulara
cum
era la edificiile anterioare. Pe ctnd la Sfinta Sofia
de la Constantinopol ~i in biserica purtind acelasi
nume de la Salonic, exterioru1 era destul de greoi
~i parca neglijat de arhitecti,
acum etajarea
volumelor, limpede articulate, traduce in exterior
cu claritate di pozitiile interioare {il. 90, 92, 93,
94, 96}.
Dar, inainte de a se ajunge la aceasta solutio
de 0 perfectiune ~i 0 sobrietate clasica, au mai
existat unele tatonari.

In mare, dintr-un ansamblu care lasa in exterior

o impresie de sttngacie, ~i~nete un nucleu central
mai clar construit. (Cupola care in exterior are
saisprezece pinze este 0 refacere tirzie, datind fara
lndoiala de la inceputul secolului al XVIII-lea.)
Giii Djami

de la
Un plan lnrudit cu cele ale
Constantinopol
bisericilor Sfinta Sofia de
.
.
la Constantinopol ~i Sfinta
Sofia de la Salonic allam 1a Gill Djami (moscheea
trandafirilor),
biserica consacrata mai intii sub
hra~ul Sfintei Eufemia ~i care a capatat mai
ttrziu numele de Sfinta Teodosia, deoarece adapostea moastele acestei sfinte martirizate in 729
pentru ca incercase sa-i impiedice pe soldatii lui
Leon al III-lea sa dartme icoana lui Hristos
a~ezata deasupra portii Chalks. Este una dintre
zecile de biserici pe care Vasile I a pus sa fie
zidite sau recladite din ruine {plan 25}.

16

17

La parter ea se prezinta ca 0 bazilica cu trei

nave despartite
prin sttlpi, colaterale1e avind
bolti in cruce cu penetratii. Intre patru pilastri
masiyi se ridica arcurile care austin cupola. Din
Insesi aceste arcuri pornesc boltile in leagan care

deaeneaza 0 cruce in suprastru LUl'a. Patru calot

mici se inal~a deasupra colturilor. Proscomidia
~i diaconiconul nu se aliniaza inca in axul colateralelor. Partea terminaIa. est pare sa fi fost refacutii
in secolul al Xl I-lea, sau la inceputul secolului
al X~y-lea.;. tntr-adevar, ea vadeste trasaturiJe
proprn scclii ~onstantinopolitane
din acea epocii:
abs~de cu. m~l mult~ 18:turi la exterior (sapte la
absida prm ipala, cmci la absidele laterale) si
decor cu nise suprapu e.
.
Atik M~lsta(a

e aflam mult rnai aproape

de solutia final a cu biserica
ounoscuta sub numele do
Atik Mustafa Pasa Djami, fara sa 0 putem identifica in mod cert cu una dintr biseri ile vechiului
cartier al Blachernelor, undo e te a~ezata. S-au
itat n~me de biserici ca Slintii Petru ~i Marou,
construita sub Leon I (457-474)
are ar fi fost
recladita ulterior, sau chiar Sfint~ Tecla, rezidita
de Isaac Comnenul in 1059.
CupoJ~ se spriji~a ~e patru bolti in leagan ce
~e reazemii pe zidurile stl,.apunse de usi care
izoleaza cel~. patru compartimente
din unghiuri.
Constructoru au renuntat la tribune ,i la arcadele
care Ie uportau la parter. Proscomidia ~i diaconiconul stnt de a.sLa data in. rise in axul
cola teralelor.
Pasa Djami

Acest plan a fost aplicat de a emenea in a

doua jumatate a secolului al IX-lea la i alenderhane pja.mi de la Con tantinopol,' care a Iost
poate biserica ~na l.iri~ Hristos Akatalepto
(= epatrun ul) ~l la Ho 10 David de la Salonic.
Biserici constantino- La sfir~iLul secolului
al
politane intre
IX-lea,
au la inceputul
secolele X-XII
celui de-al X -Iea, formula
..
s-a perfsctionat
~i a dat
nastere unui tIP mult mai clar de plan in cruc
gre~c.a. Este yorba despre acela pe care l-am
defI~lt .1a inceput~l acest~i capitol ~i care -a
raspmdlt In Irnperiu.
u ~tm1 daca fusee realizat

18

mai lnainte in unele dintre numeroasele biserici

pe care Vasile I le-a construit cu un fel de frenezie,
de parca ar fi vrut sa arate in chip rasuniHor ca
odata cu el incepea intr-adeviir 0 noua dina tie
~i 0 noua perioada din istoria Bizantului. Din
nefericire, pin a la noi n-a ajuns nimic din aceste
edificii in afara de rnentiunile mai mult au mai
putin explicite din texte. A tIel stim ca vestita
ea, Noua Biserica ridicata intre 876/877 ~i 881
in incinta Marelui Palat intru cin tirea lui Hristo ,
a Maicii Domnului, a arhanghelilor
Mihail ~i
Gavril ~i a sfintilor Ilie ~i icolae, avea cinci
cup ole, adica bineinteles 0 cupola centrala ~i
patru cupole in unghiuri, ceea ce se potriveste
foarte bine ~i unui plan ca acela de la Gill Djami,
~i unuia ca acela de la Atik Mustafa Pasa Djami,
sau chiar cu formele mai elaborate ale planurilor
in cruce greaca inscrisiL La fel se tntimpla ~i cu
Pentacubucleionul din Marele Palat, sala prolana,
avtnd ~i ea cinci cupole, ridicata de Vasile I.
In orice caz, intensa activit ate constructiva care
s-a desfa~urat atunci nu a putut decit sa contribuie la progresele arhitecturii.
Tipul inchegat al planului in cruce greaca
Inscrisa tl allam in secolul al X-lea la biserica
Maicii Domnului de Ia mtnastirea
construita
de Constantin Lips, drongar (amiral sel) al flotei,
.,i tlrnosita in 908 in prezenta lui Leon al VI-lea
Filozoful (Fenari Isa Djami) (plan 32), la biserica
mtna tirii Myrelaion (Bodrum Djami), ridicatii
de Roman Lekapenos (920-944),
~i la I ilisse
Djami (poate 0 biserica lnchinata
Sfintului
Teodor), unde planul a fo L tratat cu mai multa
grija pentru detaliu (plan 26; it. 90). Am putea
cita de asemenea, dupa descrierea facuLa de
diaconul
Grigore, biserica
Itntul
Dumitru,
con truitji de Leon al VI-lea (886-912) in Marele
Palat, daca ea -ar fi pa trat plna in zilele noastre.
Preocupati
sa dea interiorului edificiilor mai
multa unitate ~i eleganta, arhitectii au usurat
stilpii care suportau cupola ~i chiar i-au Inlocuit
uneori prin coloane. Ei au suprimat zidurile are
19 legau acesti suporti cu peretii exteriori, Ingaduind

astfel trecerea cu u~urin~a dintr-o parte a bisericii

in cealalta. Dar 0 incercare attt de indrazneatii
n~ era, p~sibila decit cu ajutorul cupolelor de
dirnensiuni red use. Noile biserici bizantine slit
~ult mai mici declt .monume~talele lor inainta~e
d,m epoc~ pale,?cre~tma"
nui irnt al ampl rii
~l al majestatii,
mostanit de la romani care tl
detineau ei tnsisi, in buna ma ura de 1a rnonar~e
elenistice,. i-a urmat - print;-o Iericita lmb~~are..in~re exigentols tehnicii, aspiratiile sensibilitatii ~l desigur adeseori fara tndoiala constrtnger~e economice - un gust al masurii care ne
arnmteste , de ~acela ~ clasicismului elenistic ~i
c~re permite sa s~ r~allzez~, la interior i la exterror, efectele unui ritm plin de nerv. In ce priye~t~ planul, mai notam ca dorinta de a aera
interiorul duce la adaugarea unei travei intre
hratul riisaritean al crucii ~i hemiciclul absidei
spre a mari spatiul altarului. Partea rezervat&
credinciosilor Iormeaza astfel un tot simetric
ale ciirui, elemente se rlnduiesc in jurul cupolei
~entrale, iar de 0 part~ ~l de alta, la est ~i la vest,
ti coresp~nd a!tarul ~l pronaosul. Aceste planuri
constantmopohtane
in cruce greaca sint izbinzi
desavtrsits ale echilibrului ~i logicii.
Dorinta d~ zveltete in elevatie duce la tnal~ar;a cupolei pe .tambur Intr-un ,asemenea grad
inc~t? spre deosebire de, Sffnta Sofia, cupola nu-si
mat impune prezenta dintr-o data celui care intra
in ~dificiu: ~ot gus~~l pentr~ formele omogene,
radiants ~l bme echilibrate ~l, in acelasi timp,
gustul pentru usurarea maselor arbitecturale
a
dus la inlocuirea boltilor in Ieazan cu calote in
compartimentela de colt. In sfir~it, dorinta de a
r~allza 0 eleganta ~ervoasa ~i.0 modulatie a pere~~or a dus la, adincirea unor rn,~ein grosimea peretiler laterali, at pronaosului,
proscomidiei
~i
vesmlntarului.
, Exteriorul edificiilor raspunde aceleiasi estetici
~I, la decorarea lor, arhitectii
constantinopolitani
au dat dovada de mul ~a ,ingeniozitate ~i rafinament. Pentru a Insufleti ngoarea maselor arhitec-

turale ei au cautat jocuri de umbre ~i de lumini,

au co:Opartimentat supraf'etele, au ,scobit pereti,i.
La Kilisse Djami, tamburul cupolei est~ alcatuit
din douasprezece laturi, accentuate Iiecare de
proeminenta unei arcade. Pe muchii se rotunjes,c
colonetele angajate de caramida, pe care se sprljina arcuri ce rascroiesc acoperisul in festo~ne.
Caramizi cu muchiile tntoarse in alara ca niste
dinti de ferastrau Iormeaza capitelurile c.olone:
tel or, precum ~i cornisele de deasup:a arhivoltei
arcadelor. Boltile in leagan slnt lnvelite de acoperisuri in doua ape care se termina cu fr0Il:t?~~e
triungbiulare
mai ascutite decit la ~dlfIciile
anterioare. Pe Iatadele laterale, la nord ~l ]a sud,
trei arcade in retragere sint adincite in grosimea
zidului. Absida este impar~ita in cinci laturi,
asa tnctt sa reproduca ritmul acelei par~i din
tamburul cupolei care Ii corespunde la est. Doua
zone de arcade, destul de joase, se suprapun la
exteriorul absidei. In cele de sus, oarbe, stnt
adincite nise. J n partea de jos, cele trei arcade
mediane sint strjipunse de ferestre. In ce priveste
paramentele,
constructorii
co~stantinopolitani,
care foloseau uneori doar caramida (de exemplu
la Bodrum Djami), au preferat, mai cu seama la
Kilisse Djami, sa alterneze 0 asiaa de pietre cu
unul sau mai multe straturi de caramida, astfel
tnctt sa produca 0 vibratie de culori. De asemenea
le-a pia cut sa tmparta Iatadele in doua etaje,
printr-un briu orizontal ]a iniil~im~a capitelu~ilor
coloanelor ~i la punctul de porrnre al boltilor.
anumita neregularitate
in traseul asizelor,
in conturul unzhiurilor peretilor sau al circumferintei bazei cupolei introduce un ele~.e-?:t de l,i~e~tate pitoreasca ~i salveaza ace te edificii de rigiditate in maniera corectiirilor optice practicate
in Antichitate.
Si cum adesea aceste biserici
erau inconjurate de copaci cu Irunzis tremurator,
filtrind umbra ~i lumina, se crea un univers asemanator, tnsulletit de un joc necurmat de culori,
de volume fragmentate ~i de linii in miscare ce
le lnvaluiau ~i Ie patrundeau. 0 armonie vie era

20

21

stabilita intre cosmos ~i biserica,

reflex simbolic al primului.

privita

ca un

Planul in cruce greaca tnscrisa a fost folo it

cu precadere la Constantinopol
in ecolele al
XI-lea ~i al XII-lea. El a fost ales, de pilda, pentru
biserica mtnastirii
Hristos- Pantepopt
(= Care
vede totul) (Eski Imaret Djami), zidita inainte
de 1087 de catre Ana Dalassena mama preacucernica a lui Alexe I Comnenul. Putem cita de
asemenea, Ia mlnastirea Inchinata lui HristosPantocrator
(Atotstiipinitorul)
(Mella
Zeirek
Djami), construita de loan al II-lea Comnenul
(1118-1143)
~i de prima lui sotie, Irina, fiica
Iui Ladislau al Ungariei, bisericile nord i sud,
puse respectiv sub hramul lui Hristos- Pantocrator
~i Fecioarei-Eleusa
(Induratoarea).
Aceste douii
biserici stnt legate printr-o capela Iunerara dedicata sfintului Mihail ~i destinata de loan al If-lea
Comnenul sa tnlocuiasca biserica Sfintii Apostoli
ca loc de ingropaciune al noii dinastii. Doua
cup ole elipsoidale se ridica deasupra unicei nave.
Lucrarile de curatire intreprinse de Byzantine
Institute ~ au scos la iveala somptuosul paviment
al bisericii de sud, alcatuit din panouri in care
porfirul rosu, porfirul verde, verdele antic, marmura galbena ~i dolomitul alb deseneaza ampl
motive geometrice ~i chiar, pe margini, subiecte
figurative:
anotimpuri,
semne ale zodiacului,
muncile lui Hercule (sau episoade din povestea
lui Samson).
Trebuie sa retinem ca atlt la biserica lui Hri to Pantepopt
it ~i la aceea a lui Hristos-Pantorat or, amtndoua ctitorii ale familiei imperials,
tribunele, care disparusera din obiceiul constantinopolitan, ~i-au facut reaparitia dea upra pronaosului, desigur p ntru celebrarea
anumitor
ceremonii.

~t

Salonicui si
Macedonia
niei. La

Scoala de arhitectura de la
Constantinopol
si-a intin
inf'luenta a. upra MacedoSaloni , al doilea oras din Imperiu,

doritor sa imite capitala, constructorii. au .l'an~a

oredinciosi spiritul~j ~i procede.e1vor ei. Bl erica
Fecioarei Caldararilor,
construita
~n. 1028 de
Cristofor, guverna tor al Longobardiei (de ~ap.~
al Italiei meridionale
unde
e aflau
eruoru
longobarzi) nu se deo. ~be~te de .edificiilo rjd~cat.~
in apropier a COrnulUl?e
ur (u. 93). Locu~t?ru
Salonicului
-au dovedit conservaton mentinind
ctteva dintre formulele cele mai vechi ale ~o~ t~tinopolului: folosirea exclusivii a ca.ra.mlzll di puse in asize despartite l?rin stratun de mortal:
rosietic ; tamburul c1J:poleJc~D:tr.ale cu ?pt laturi
incoronat de 0 cornisa rectilirue; absld~ avtnd
la exterior trei laturi. Fecio~ra .CaId~rarllor. ~ te
mai apropiata de Bodrum Djami .de ~t de I~h se
Djami. Grija de a ocoli monot~n~a ~l .~everltatea
care ar Ii fo t generate de repetitia liniilor drepte
a determinat
adoptarea uno~ frontoane. cur?e
pentru traveele nartexului. $1, in acela~~ ChIP,
s-au rotunjit cornisele cupolelor ce se inal~.a pest~
colturile de la vest: este 0 f~rmula ~ vutorul';!l
care se va impune la Con tantmopol ~l la Saloruc
incepind cu dinastia Comnenilor.
.
Influenta Constantinopolului este foarte vadlta
si in biserica mtnastirii Sfintului Pantelimon, de
ia
erezi, nu departe. de ~kopj~, cons~ru~ta. in
1164 de unul dintre cei mal man feudal! a) tirnpului, principele Alexi Comnenul, nepot al tmparatului Alexi I ~i Val' primar cu 1ar~-.uelI, car~
rara tndoiala era posesorul unor ?Om.enll in ace~sta
regiune (il. 92). Parament~
zldu:)lor este ra~~I.L
din a ize alternate, de pietre ~l de caramlZl.
Cornisa orizontala a tamburului
central, fron:
toanele triunzhiulare
ale celor patru tarnbururi
din colturi
ale bratelor nord ~i sud ale c~ucii.!
ab Ida cu trei laturi Iipsit.a de 0 zona superioaru
de arcade decorative dovedesc un gust pentru
severitate care nu mai era la moda in acea
epoca la Constantinopol. Se poate vedea in a?ea~ta
o Lrasatura a spiritului conservator provincial.
Un anume arhaism apare de asemenea in plan,
unde oompartimentele d~ colt~ri s~nt inca despar23 t,ite de nao prm pereti, ca m tipul atestat Ia

22

supraletele
n~Lede, liniile drepte,
unghiurile
cl~re . D~r ea .mtroducc un element de podoaba
prm Iolosirea discreta a caramizii. Fiecare piau-a
bi~e taiat~, est~ prinsa intre caramizi dispus~
orizontal ~1 vertical dupa tehnica paramentului
celular . Briie in dinti de Ierastrau incing Iatadele
de-a lungul lor, se arcuiesc deasupra usilor ~i
~~re trelor, d~s~neaza sferturi de cere ce se spri]lna de marginile ferestrelor geminate de la etaj.
Limitate de aceasta linie de umbra dantelata
caramizi, separate intre ele prin straturi grease
de mortar, Iormeaza ancadramentul
~i timpanul
ferestrelor. In sf1r~it, discuri de Iaianta araba
e:au incas.trate pe alocuri, mai ales in mijlocul
timpanului ferestrelor : astazi din ele n-au mai
rarnas ade ea decit scohiturile destinate sa Ie
adapo. L~a ca. Uneo~'i intre pietre au Iost asezate
aramlzl desenind litere grecesti sau chiar emn
cufice, ctnd caligrafiate cu grija ~i lesne de citit
cind simplificate ~j deformate.
'
1n eea ce priveste planuJ ~i Impartirile interioare, scoala grcaca se deosebeste de scoala de
la Constantinopol prin mai multe trasaturi. Altarul
nu mai este alcatuit dintr-o travee suplimentara
inte~?al~ta intre absida ~i bratul rasaritean al
crucn! Cl este rezervat in acest bra] ~i in partea
h:lVeCll;tata a colateralelor. Acest plan, mai putin
s~metl'lc de?it ac~la de la Constantinopol, pare sa
Iie de un tIP. mal. vechi. De asemenea, printr-un
efect al spiritului conservator, compartimentele
din coltur~ si~t acope"it~ de bo~ti in leagan putin
can: gre?ale ~l nu de holti tncrucisata sau de caloto,
mal aeriene.

Atik ~ust~fa Pasa Dj~mi: CeJe patru cupole din

colturi ammtesc de biserica Nea a lui Vasile I
~i de alte edificii contemporane.

Scoala

Scoala greaca se deosebests

net de aceea de la Constantinopol prin gustul sau pentru severitate Imhinat
cu gustul pentru s~hrietate. Grecia care, in epoca
paleocrestina, Iolosise hucuros sistemul de zidarie
cu blocaj, s-a reintors la paramentele de piatra
fasonata cu destul de mare grija. La Atena constructorii ~ar ~a fi fost sensibili la exemplul frumoaselor ziduri ortogonale oferit de Parthenon
Erec?~eion .i Hephaisteion,
edificii aflate inc~
in picioare l care slujeau drept biserici de mai
multe veacu~i. L~ Mitropolia ~ica (cf. J. ~i G.
Roux, La Grece, fig. 93), in realitate fosta biserica
a unei .~inastiri lnchinate Sfintului Nicolae, pe
c~re ~~lll 0 dateaza la inceputul secolului al XI-lea,
1 altii in al XII -lea, s-au refolosit chiar blocuri
de ma~mura. pentelica, de Hymet ~i de Paros
pr~v:erund din monumentele antice, precum ~i
placi scu.lptate, ux;tele dintre ele pagtne, altele
datind din epoca iconoclasta sau din secolul al
X-lea. 0 dorinta idsntica de precizie i-a indemnat
pe creatori sa taie in marmura alba colonetele
i cornisele arc~ite care. inoadreaza cele opt laturi
ale tamburului
cupolei: acest decupaj de linii
Ioarte curate intarete limpezimea formelor arhitecturale.
Biserica Sfintilor Teodori, ridicata pe 1a 1070
de spatharocandidatul
Nicolae Calomalos ofera
un exemplu mai inchegat despre realizarile'santierelo! ~teniene (~l. 94). Pe clnd la Constantinopol
c~ramlda . perml~ea e.fectele pitoresti, la Atena
~l in Grecia tehruca pietrei a ajutat la mentinerea
a tot ~eea ce putea darui .const:uctiei un aspect
fer~ l p~r: Irontoane triunghiulars, ahside cu
tr~1 latur:, ta~bururi
octogonale, pereti drepti,
evident fara m~e sau arcade. In acelasi spirit
fer~strele slnt de dimensiuni mai mici ~i in numa;
mal redus decit la Constantinopol.
A~a cum a
formulat foarte bine G. Millet, Grecia a tndragit
greacd

Italia meridionale
~i Sicilia

Planul in cruce greaca inscrisa a fost ales pentru

citeva biserici din Calabria
~i din Sicilia, cu deosebire pentru cele ale minastirilor basiJiene *. San Marco de la Ros iano
te unul dintre cele mai bune exemple de acest

24

ume ee provine de la regula de via~a monahala

25 irnpusa de sf. Vasile eel Mare.

fel. Patru cupole se Ina]~a peste iompartimcntele

din colturi (il. 96), ca in anumite bi erici de la
Constantino pol I}ica la Sftntul Pantelimon de la
Nerezi.

Rusia Kieviana

Planul in cruce greaca Inscrisa, in versiunea sa constantinopolitana,

a fost adoptat de Rusia Kieviana atunci ctnd rusii nu s-au mai multumit
cu bisericile lor de lemn. Dupa Cronica de la
mtnastirea Ipatiev, Vladimir ar fi chemat mesteri
bizantini pentru construirea
bisericii
Dijmei
(Desiatinei), numita astfel pentru ca printul 0
construise I}i 0 inzestrase cu a zecea parte din
veniturile sale. Acest edificiu a fost zidit intre
989 I}i 996, tntru cinstirea Adormirii
Maicii
Domnului. El nu ne este cunoscut decit datorita
sapaturilor, dar acestea par sa fi aratat ca era
cladit in cruce greaca inscrisa. In orice caz acest
plan a fost aplicat la catedrala Schimbarii la
Faya, zidita la Cernigov de Mistislav, fiul lui
Vladimir, I}iterminata de fratele sau mai mare,
Iaroslav eel Intelept (1019-1054)
pe la 1036.
Aceasta hiserica pastreaza in bratele orucii tribunele pe care Constantinopolul le suprima e din
acest loc de mai multe secole: printul slav I}i
anturajul sau voiau sa imite eticheta capitalei
Imperiului, unde basileui I}i urtea sa, la Sfinta
Sofia I}iin alte sanctuare vechi, asistau la slujb
in tribune de unde dominau gloata credinciosilor
I}i primeau aici Impartasania.
Atunci ctnd Iaroslav eel Intelept
a marit
Kievul I}i a ridicat aici numeroase constructii
menite sa rivalizeze cu acelea de la Constantinopol, el a adoptat pentru catedrala Sfinta Sofia,
zidita intre anii 1037 I}i1046, un plan mai amplu.
Sub refacerile din secolele al XVII-lea I}ial XVIII
-lea care, dupa 0 perioada de parasire la sfirl}itul
Evului Mediu, au transformat-o
Intr-un edificiu
baroc polono-ucrainean,
se poate vedea ca la
origine ea avea cinci nave terminate fiecare spre
rasarit cu 0 absida I}i marginite pe celelalte trei

26

27

laturi de un port.ic (plan 27; it. 98). Faru tndoiala

ncputtnd sa irnite Sfinta Sofia de la Constanti~
nopol 'au vreo alUi biserioa irnpunatoare cu cupola
de pe vremea ~ui ~u8tinian, a carol' prezenta in
capitala Irnperiului nu mai fi1cea necesara in aI~area unor noi sanctuarc mari pentru ceremonii
In orasul de pe Nipru s-a ~inut sa se dea 0 mai
m~re mai~state tipului de biserica in cruce greaca,
prm sporirea navelor. Sftnta Sofia de la Kiev
era incunun:'lta de treisprezece cup ole : una mare
in centr~, I}Ialt~ douasprezec,e mai mici repartizate p~ fJ~care ~hntre compartimentele din colturi.
Intenyla slmbohc~ erB:aceea de a-I evoca pe Hristos
inc~nJurat de ce~ ~olsprezec~ apostoli. Construetorn ~u .putu~ fl influentati in aceasta directie
d~ o~l~elUl e~lstent de a se in8.l~a peste vechile
bIs~rlcl rusesti de lemn mai multe cup ole : Sfinta
Sofia de la Novgorod, construita din lemn de
stejar ?e cat~e. VJadi~ir nu avusese oare, dupa
marturia .cromcIlo~,. treisprezece cupole? Inrturirii
Constantinopolului I se datoreaza zonele de arcade
I}i de nise care decoreaza absidele ferestrele
numeroase I}i alternanta in parament a asizelor
din blocuri de cuartit cu straturi de caramizi
~i de mortar rosietic. Cornisele orizontale ale
upolelor, care in capitala Imperiului erau at un i
i~oeuite cu c?rnil}e festonate, s-au mentinut la
KIev. In schimb, frontoanele triunghiulare
pe
care Constantinopolul le elimina treptat au fost
total abandonate
la catedrala lui Iaroslav in
favoarea liniilor eurbe. In interior au fost amenajate tribune, pentru desfasurarea
ceremoniilor
princi?Je, pest~. pronaos I}i colaterale, de jnrImprejurul cruon centrale (a boltilor).
C';l etajarea s,?-d~ acoperisuri rotunjite dsasupra
boltilor in leagan ~l a cupolelor eu cornise orizontale tnal~ate pe tambururi zvelte, Sfinta Sofia de
la Kiev are 0 tnfati~are cu totul deosebita, in
care elementele imprumutate
de la Constantinopol, dar alese ~i potrivite dupa gustul local se
impletesc Intr-un ansamblu care devine tipic
pentru Rusia.

2. BISERICI CU TROMPE

Planul catedralei de la Kiev a fost reluat sU.b

o forma simplilicata
Ja biseric~ Sfinta. Sofia
construita Ja ovgorod intre ann 1045 ~l 105~
de catre Vladimir fiuJ lui Iaroslav, spre a lnlocui
sanctuarul de le~n dedicat aceluiasi hram, care
lusese ridicat de bunicul au, Vladimir, ~i di tru
in 1045 de un incendiu (il. 97). E te evidenta
aici ace a propensiune sl?r~ vertic~itate
pe ?~r~. 0
cerea imensitatea ctrnpiei ru e~tl, unde edificiile
puteau fi vazute de departe, ~i care va fi caracteristica. pentru scoala de la .ov~oro~. Cu aceasta
ins a parasim domeniu~ artei bizantine pentru a
intra in acela al artei ruse.
Alaturi de asemenea edificii, in care fastul
princiar ~inea sa. se afiseze, alte bi eric.i ~e la
Kiev ~i de la lovg~rod au ~amas cre~dm.CIoae
planului in cruce insorisa u trei nave fa~'a trIbune:
La Kiev, folosirea unor ~aramente din stra~u.rJ
de caramisi separate prm mortar trandafmu
face so. apara mai strtnsa asemanarea cu cladirile de la Constantinopol, pe cind la ovgorod
blocajul acoperit cu tencuiala alba .confera Iatadelor 0 infa~i~are specifica, dar ~) aceasta ne
lndeparteaza de arta bizantina.

J n bisericile - catholicon
- ale mlnastirilor
de la
thos, planului in
ruce
zreaca lnacrisa i se adauga elementele necesare
~elehrarii slujbelor religioase,
are .ocupa un ~oc
in emnat in viata calugarilor : a?sldele (numl~.e
horoi) care largesc bratele nor~ ~l ?d ale CrU?Il,
de tinaLe corurilor de ctntareti ce-sr dau repli a
Ri care genereaza planul triconc : pronaos';!l du~l~
.au liti (= procesiune). pentr~ acolouthia, . Ul~a
de rugaciuni are se reCIta la diferit.e cea .urr d.1D
zi sau din noapte; capele laterale sau p?,racless.La,
avlnd ~i ele un plan in cruce ~reaca in err a
(plan 28). Dinain~ea. pron~o~ulU1 se ami u~
portico Ahsida cu CI~ 1 laturi ~l tambur~l c~polel
cu saispreaece laturi, ale aror arcade ~n cmtr~
onduleaza
acoperisul,
int datorate
influ ntei
Constantinopolului.
Biserici
Athos

DE COLT

(sau de unghi)

J n bi ericile cu plan in cruce greaca inscrisa, ale

de la

28 29

aror tipuri le-arn trecut in revista, cupola se

sprijinea pe suporti prin mijlo irea pandantivilor.
Dar mai existau ~i altele, red use ca numar, in care
.upola e lega de careul bazei prin trompe de colt.
Am vazut mai Inainta ca pandantivul provenea
din
iria romana,
pe cind trompa de colt
apartine mai ale Per iei sa anide. Ea a Iost
utilizata in pecial la bisericile din teritoriilc
apropiate de Persia, in Armenia, in Georgia,
in 1e opotamia ~i in A ia Mica. Dupa ctt se pare,
~i Constantinopolul
a Iolosit-o in unele biserici.
Dar nici una dintre ele nu s-a pa. Lrat ptna la noi.
Cel mult
e poate pre upune existenta unor
trompe - dupa d crierea fiieuta la ineeputul
secolului al
V-lea de Ruy Gonzalez Clavijo,
ambasadorul
regelui Ca tiliei - in biserica Feioarei Periblepto , construita de Roman al III-lea
Arghiros (1028-1034) ~i Ia Sfintul loan Botezatorul din Petra, in seeolul al XI-lea
au al
XII-lea. Unor etitorii Imperiale i se datoreaza,
Hb'a doar ~i poate, aparitia acestui 1 ip in Grecia
Ia sflrsitul secolului al X-lea sau in al XI-lea.
Dupa 0 traditie atestata de anumite documente,
Hosios Lukas din Focida, cea mai veche bisericii
eu trompe de colt din Grecia, ar fi fost zidita
de Roman al II-lea (959-963), care ar fi trimi
arhitectii,
planurile ~i decoratorii I>. Din pricina
datei mozaicurilor,
care sint con iderate mai
recente, in general aceasta marburie a fost recuzata,
dar se ad mite astazi ca Hosios Lukas se datoreaza interventiei unui trnparat, poate Va ile
al II-lea, care ar fi lmplinit 0 dorinta a lui Roman
al II-lea, tatal au, ctnd s-a du la Atena dupa
victoria sa asupra bulgarilor. Pe de alta parte,
biserica Tea Moni din Chios, prevazuta ~i ea eu
trompe, a fost con truita intre anii 1042 ~i 1048,
gratis darniciei lui Constantin al IX-lea Ioriomahul ~i In legatura eu ea 0 traditie Iocala spune
ca imparatul ar fi trirni arhitectul principal
~i alti artisti I>.

,La J e~ l\~?ni, care prezinta planul 'I mai

ImpIu! Stil~ll care, P?arta trompele slnt in realitate pilastri anga.Ja~l in zid ~i cupola acopera
intr~g na?~~l: deci ne mai aflam inca in prezenta
uneI, hazilici cu 0 nava acoperita de 0 cupola,
ca ~l,la !D,odelele.arn~en~. celasi tip se regasestc
in bisericile mal noi din Chios unde a fiicut
scoala, ~i de a menea in Cipr~.
Dar Ho. io ~Luk.a din Focida
(plan 29)
ofera 0 variant a mal complexa care e apropi de
planul in cruce greaca. Pentru a su tine mai bin
Impingerile cupolei, careul pe car~ il domina
este ~?conJurat la nord, la sud ~i la ve t de trei
g.al~r~I c~ travee boltite in cruce, peste care s
ridi a tribune. Altarul tripartit care se deschid
pre. careul central este flancat de doua capele
'uphme!ltar.
Planul devine un patrat in care
inscrle. 0 cruc~, dar de a ta data cu bratele mai
j~guste ~I cu mal m,ulte c,ompartimente periferice,
dID cauza prezentei Un?l numar de opt suporti,
in 10? de patrl~: Bol~ll~ .cu penetratii, Iiridele
adin.CIte ~n peretii laterali at altarului ~i ai pronaosului, tribunele, fere trel mari stnt Lot atitea
eleme?te care vade c un plan de origins constantinopolitana. Dar paramentul
zidurilor fiicut din
piet~e ~i orn~m nte! de. ciirami~a sint proprii
,COl~l ~rece~t!. Daea arhitectul ~l planurile au
venit dID capitala, in schimb materialele ai muncitorii au fost din partea locului.
'
Impresia de amploare monumentalii
care
desprinde din aceste biserici ~i care le fa e a para
m~ vaste decit sint .. in reali~ate, l~ Inrudeste
mal .d~graba cu creatiile grandioase dID epoca lui
Iustl,man, decit cu edificiile contemporane.
;;i
ea tmde a confirme opinia ca avem de-a Iac
intr-ade iir cu con tructii datorate
iniliativ i
unor tmparati.
Tipul atestat la Hosie Luka e tcunoscut
d?ar in Grecia oontinentala, unde mai este intilnit in ~apt~ biserici, Inceptnd din al doilea patrar
al secolului al XI -lea ptna la sfir~itul secolului al
XIII-lea.
Pentru snr~itul
e olului al XI-lea
Daphni este unul dintre exemplele pe bunli )'

d~'~ptale vestite (it. 95). Tribun le au disparut

aici sub inriurirea obiceiurilor locale. Paramentul
celular I) pe un soclu de pietre mari de talie
este pur grec. In partea de sus a ab idei Intre
d~u~ briie in dinti de feriistriiu, 0 frid d~ c8.ramizi dese~eazii 0 m~andra. simplificata.
Cupola
e te de tIP ?n tantIDop~btan
voluat, cu saispreze
laturi avtnd emicolonete de eiiramidii.
3. TIPURILE

BAZILICALE

~ipurj1e, ba~.ilical au. supravietuit in provinciil

~l,in te~ltorlile balcamc.e d~ !a ma:ginea Imperiului, ..mal ale. pe!ltru bi ericile epls opale (mitrepoIn), ~ar~ md.Olala ?eoar ce inlesneau circulatia
cred~?lO~llor ,J p~rmlt~au celebrarea procesiunilor
potrivtt,
er monialului.
Cu modificari mai mult
s. u mai. putin in emnate regiisim cele trei variante din ep a paleo restina.

a) Bazi!icilc cu
cest tip s-a mentinut cu
sarptuua
pronaosul
sau, cu cele trei
.'
nave despartite prin coloane
,1 cu etajul de f restre in partea de su a zidurilor
navei .median,e deasupra colateralelor, dar lipsit
de atrium (pridvor). Avem un specimen Irumos a1
acestui tip, de prin e olul al XI-lea sau de 1a
Inceputul
ecolului al XII-lea, in Macedonia
ra ariteana, la Mitropolia din Serres foarte bine
r~staurata ?e serviciul zrec de speci~litate. Biserica are - ~l este un lucru exceptional pentru ace a
epoca - tribune pe te colaterale.
Este tipul pe care Boris I al Bulgariei dupa
ce s-a convertit la crestinism in 864, l-a adoptat
pentru. catedrala pe care a ridicat-o in capitala
a, Pliska. Pentru a celebra
eremoniile dupa
modelul acelora care se deslasurau in marile
anctuare de la Con tantinopol
el a inzestrat
edificiul cu tribune peste colater~e ~i peste pronaos, In fa~a .car~ia se ~fla un pridvor (atrium)
eu patru porticun, care I-a dat inlati~area monumentala a yechil~r biserici paleocrestine.
S-a
facut insa 0 mo avIe separlndu-se navele printr-o
31

alternare de sttlpi ~i de coloane simple

au
duble.
For~~la a fost impinsa mai departe la un grup
de bazilice unde nu s-au mai folosit decit sttlpi
in l~cu~ coloanelor. J\stfel, navele slnt de fapt
despartite prm pereti s trapun~i de deschideri.
E.ste cazul bisericii Sfintul Ahile, pe malul meridional al lacului ~respa, in Macedonia, care i~i
daiorea~a poate tribunele faptului ca ar fi fost
construita de un tmparat, Datarea sa face obiectul
unor controverse ~i nu se stie daca a fost ridicata
de Boris I, de tarul bulgar Samuil (976-1014)
car: a strarnutat aici, in 983, rnoastele sfintului
Ahile p~na a~unci ~astrate la Larisa, sau de imp aratul blzaJ?-tm Vasile al II -lea, dupa ce acesta a
reluat regmnea din miinile bulgarilor in 1018.

chiar ~i in paramentele
arhitecturale.
Asizele
isodome (de tnaltime egala) de pietre grosolan
cioplite sint eel mai adesea despartite - dupa
moda constantinopolitana
- prin doua straturi
de caramida, alteori prin trei sau patru. In
interiorul Iiecarui ~ir, pietrele sint izolate prin
caramizi Incrucisate in asa fel tncit sa formeze
un motiv care ar putea fi 0 monograma: este 0
varianta
a paramentului
celular , specifica
pentru l~astoria. Folosirea din abundenta
a
mortarului
este caracteristica
Macedoniei. Pe
alocuri, caramizile deseneaza pe Iatade ornamente
ceramopla. tice: cercuri strabatute de raze, romburi. In crise sub 0 arcada in dinti de Ierastrau,
ele Iormeaza ancadramentul ~i timpanul ferestrelor.

b) Bazilicile
boltite

Alte bazilici aveau cele trei

nave boltite in leagan i
intilnim aici doua formule
ate state mai inainte in Lycaonia. Uneori nava
centra~a era. oarba, fiind invelita
de acelasi
acoperis ca l colateralele care se ridicau aproa pe
ptna la aceeasi Inaltime. Acea ta formula a Iost
adop~ata la Trapezunt pentru biserica cunoscuta
astazl sub numele de Nakip Djami (secolele
X-:-~I) sau in .Laconia ]a Zarafona (Adormirea
Mal~ll Domnului, secolele XI-XII).
Alteori nava
med.Jana era m~i ridicata dectt colateralele ~i
luminata de un ~Ir de ferestre strapunse in partes
de sus a zidurilor, deasupra colateralelor
dupa
modelul baziliciJor u sarpanta. Avem astfel de
exemple la. Trapezu~t (Sfinta Ana, 884-885),
l~ Mes~m~rla (in Tracia, astasi
esebar, in Bulgaria, hiserica .Sfintu~ Stefan, ~unoscuta ~i sub
numele ~e Mltropol!a N?u~~ ~l la Kastoria (in
Macedon~a al?use~na, Sfintii Anarghiri: secolul
XI; Taxiarchis Mitropoleos : secolul XI; Sfintul
~tef~n:. s.ecolele XII-XIII).
Bisericile de la Kastoria merita de asemenea
sa ne. retina at~n~ia pentru aspectul atlt de
d~oseblt ~l pe.r~~ilor, care atesta gustul foarte
VIU
al bizantinilor
pentru efectele coloristice ,

Bazilica cu cupola si-a pastrat ~i ea 0 oarecare trecere.

In Lycia a fost zidita una,
la sflrsit.ul veacului al IX-lea sau in cursul celui
de-al X-lea, la Dere Ahsi. Imitarea capitalei
apare limpede in mai multe trasaturi, de traditie
veche sau de origine recenta: tribune peste
cola~erale ~i bolti tncrucisate in pronaos, firide
arcuindu-se in proscomidie ~i in diaconicon, 0
tra vee intre altar ~i bol ta in leagan care sustine
la e t cupola, paramente de piatra cu straturi de
caramida, octogoane flancind biserica in ambele
paryi.
Observatiile facute de curind la Sfinta Sofia
de la Ohrid au stahilit de asemenea ca 0 cupola,
darlmata de turci, se ridica peste nava central a a
acestei biserici, care ar fi fost construita de
Boris I, dupa anul 864, de tarul Samuil
(976-1014) sau cel mai ttrziu de Vasile al II-lea
cind a recucerit orasul de la bulgari in 1016
(il. 99). Tribunele ~i capelele care mai exista astazi
deasupra pronaosului,
proscomidiei ~i diaconiconului s-ar Ii continuat ~i deasupra colateralelor.
In Serbia, bisericile cladite in ultima treime a
secolului al XII-lea de Stefan Nemania, care
izbutise sa se elibereze de sub tutela bizantina
c) Bazilicile
cu cupola

32

33

slnt bazilici ell 0 singura nava acoperitii de 0

cupola, cu scurte vestibuluri laterale ,~i un altar
triparLit. Cele mai vechi, ca SUn ul icola de la
Kursumlija, pe Toplita (intre 1168 l?i 1172, daca
nu e te chiar anterioara acestei date) au inca
zidurile [acute din paturi de caramizi separate
prin straturi de mortar de doua ori mai groa e
care a cund 0 alta asiza de caramizi. Dar
ub
influenta Occidentului romani,
bisericile urmatoare prezinta un parament de pietre - adesea
de marrnura - cioplite cu 0 precizie desavlr~ita
(il. 101). Decorul exterior de arcaturi ~i de mici
console, ca ~i portalurile cu arhivolte retra,se ~b
un front on ~i timpanele sculptate, provlD. dill
Italia. A~a cum a spus foarte Irumos G. MIllet,
Italia da ceea ee se vede, Bizantul ceea ce se
ascunde . S-a constituit astfel 0 arhitectura dupa
chipuJ tinerei Serbii independente,
care ~tia a
combine in sinteze originale aporturile Ra"~ritului
bizantin ~i cele ale Apusului latin.
4. PLANURILE

sub mo cheea sultanului Mahomet (biserica Sfintul

Pantelimon), ~i pe malul laeului, la Goriea, ~i
ub biserica Sfintul
aum. Se poate face 0 apropiere intre aces tea ~i biserica triconca Panaghia
Kubelidiki de la Kastoria, din secolul al XI-lea,
con truita eu zidaria caracteristica a acestui oras.
Planul tetraconc e te atestat in Macedonia la
Veljusa (ruinele unei biserici construite in 1080)
~i in Serbia la Zanjevac. Aspectul sau e te mai
savant ~i mai rafinat in bi erica mtnastirii Peri terai, tntemeiata la est de Salonic in 870-871:
fieeare conca este la rindul sau trilobate.
Astfel, bizantinii,
mai ales in provincii, ~i
tinerele natiuni slav, care adoptasera religia lor,
continuarii sa practice, tmprospatrndu-le in acelasi
timp detaliile, formele unui trecut pentru care
oarnenii resimteau 0 vie admiratie.
5, SAN MARCO

CENTRALE

Planurile centrale apartinind traditiei paleocre tine

nu au fost cu totul abandonate.
Cind tarul bulgar Simeon (893-927) a porun it
sa se zideasca in noua sa capitala, Preslav s Biserica Aurita , i s-a dat forma unei rotonde, cu
zidurile scobite in interior de firide, avlnd in
fata un pronao eu coloane ~i un atrium cu po~l~curi fara tndoiala dupa modelul rotondelor ridicat~ la Constantinopol de lustinian: dorinta
a
nu era oare de a rivaliza cu capitala Imperiului
si de a conferi ttnarului
au stat aparentele unei
~echi puteri, demne de a rivni la hegemonia a upra
lumii ?
Planul triconc Ius e adoptat de Imparatul
Teofil pentru 0 biserica pe care 0 zidise la intrarea
palatului sau din Bryas ~i de aseme~ea,pe~tru
0
ala de Iestivitati din Marele Palat. Sfintii Climent
~i Naum, care i-~u c~e~tinat pc, sl~vi! par a il ~i
rasplndit la O~rl~ .~l in impre~Urlm!: s-au ga~lt
ruinele unor biserici de acest tIP chiar la Ohrid,

J3S

DE LA VENETIA

Venetienii n-au procedat

altfel atunci clnd,
lutndu-se 1a inLrecere cu rivalii lor din Aquileia,
Pisa ~i Verona, care i~i construi~u catedrale noi,
-au hotartt pe la ineeputul anilor 1060-1063,
ub dogele Domenico Contarini (1042-1071), sa
resideasca biserica San Marco, vatamata
de
un ineendiu in 976. Lucrarile, incepute pe la
1063, continuara sub Domenico Selvo (1071-1084)
~i se terminara sub Vitale Falier (1086-1096).
Tirnosirea avu loc pe la 1093-1094
(data mai
acceptabila declt 1084-1085).
Planul a ramas
aeela de cruce greaca libera eu cinci cup ole, care
Iusese aplieat inca din secolul al IX-lea dupa
modelul Sfintilor
postoli de la Constantinopol.
Dar de data a easta el a fost tratat cu mai mare
arnploare. Cupolele au fo t construite din earamizi
~i nu din lemn. Lucrarile de curatire efectuate
in 1881 a 1 tngaduit sa se observe ca in spatele
colonadelor de la vest, ridicate intre mijloeul
secolului al XIII-lea ~i sfir~itul celui de-al XV-lea,
se ascunde 0 fatada cu doua etaje, cu firide in
partea de jos ~i ell arcade in cea de sus, dupa
un tip binecunoscut
la Constantinopol.
De

importat
din Constantinopol,
a aparut in . ecolul
al X-lea (plan 30). Cucerirea seldgiucida
a Irtnat
vizibil inflorirea vie vii monastice,
dar nu i-a pus

asemenea,
absida
cu zonele sale suprapuse
de
arcade ~i de firide aminteste
absida bisericilor
din capitala. Nu este de mirare.
Era epoca in
c~re, in fat-a primejdiilor
comune, relatiile intre
Bizant ~i Venet-ia erau strinse. Dogele Domenico
Selvo, caruia imparatul
li onferise titlul de protoproedru,
0 luase
de sotie pe Teodora,
ora lui
Mihail al VII-lea
Ducas.
Influenta
Italiei
e
vadeste
in tehnica
arhitecturala
cu cararnisile
sale mai groase ~i mortarul mai fin decit in Bizan].
6. BISERICILE RUPESTRE DIN

capat.
7. BISERICILE DIN ARMENIA

Armenia
a dat dovada
de un mare atasarncnt
rata de tre ut.
Planul tetraconc
s-a mentinut
in biserica Sfinta
Cruce de la
htarnar,
con' truita de regele Gagik
din Va purakan
tntre anii 915 ~i 921 (il. 100).
Concele de la e tide
la ve t sint ins ri e intr-un
dreptunghi,
cele de la nord ~i de la sud in ab ide
poligonale.
J n unghiuri
e cuibaresc firide diagonale care formeaza
decrosari la exterior.
Bazilica cu upola ~i 0 ingura nava cu mici
pereti de partiLori in interior este reprezentaUi
de tipul bisericii din Marrnasen,
ziditii intre anii

CAPPADOCIA

CU tipul bazilical se inrudesc

~i navele dreptunghiulare
aJe ve titelor
biserici
rupestre
din
Cappadocia,
in regiunea Gorerne, vechea Korama,
la vest de Kayseri (Ce area) ~i din vaile de 1a ud
de Aksaray
(Arhelais).
A e te nenumarate
grote,
mai mult sau mai putin inaccesibile,
erau menit
sa-i atraga
pe anahoreti,
pentru
a elasi motiv
ca ~i deserturile din Egipt ~i din Palestina.
In etul
cu incetul se constituira aici comunitati
mona tice
importante,
ale carer chilii ~i schituri
au Iost
taiate
in roca. Cele mai vechi biserici
exi ta
poate din secolul al V-lea.
Itele par a fi din
epoca iconoclasta.
Dar majoritatea
dateaza
din
perioada in care regiunea cunoscu 0 noua prosperitate ~i un aflux de populatie,
intre inHiturar a
perioolului arab sub Con tan tin al VII-lea Porfirogenetul (913-959)
~i invazia
turcilor
eldgiucizi
sub Constantin
al X-lea
Du a
(10-9-10
7).
Ptna catre inceputul epoeii Mac donenilor, a e te
biserici aveau un tavan tesit.
ub Con tantin al
VII-lea Porfirogenetul
a aparut bolta in leagan,
la inceput
greoaie, apoi mai zvelta.
b Ida are
adesea, in plan ca ~i in elevatie, forma unui arc
supralargit.
nele bi erici au 0 ingura
nava ;
altele doua sau trei nave, a doua ~i a treia Iiind
imtitor posterioare
primei. Se afla de asemenea
biserici boltite cu leagan tran versal, la care cele
trei abside se deschid pe latura lunga a dreptunghiului,
potrivit unui tip pe care l-am inttlnit
in Iesopotarnia.
Planul bi ericii in cruce in' ri a, J

988 ~i 1029.

37

Regele Gagik I (989-1020) i~i lnzeatra capit.ala,

Ani, in anul 1001, cu 0 hiserica inchinata
Sflntului
Grigore Luminatorul,
are este 0 reproducere
a
sanctuarului omonim de la Zvartnotz.
Planul in cruce greaca tnscrisa a Iost fol sit
pentru
atedrala
de la Ani construitii
intre 898
i 1001, sub domnia lui Gagik I, de arhite tul
armean Tridate,
are a lucrat la refacerea arcului
de ve t ~i a partii adiacente a cupolei Sfintei Sofia
de la Con tantinopol,
doteriorata de un cutremur
de pamtnt in 98.. Dar tradit iile con tructive
ramin acelea ale arhitecturii de piatra din Armenia.
Compartimentele
din colturi
sint acoperite
de
bolti in leagan ~i nu de bolti cu penetratii
sau de
alote, spre deo hire de Con tantinopol.
Ingu timea colateralelor,
fiecare fiind clt jurnatate
din
nava centralii, ~i iniiltimea la care se ridica acoperisul lor dovede
a tipul bazilical a continuat
sa-~i exer ite influsnta
(plan 31).
Folo irea pietrei conf I'a edificiilor din arhit ctura armeana
un a. peet de precizic
severa ~i
de viguroasa energie. Blocurile pararnentelor
slnt
cioplite cu grija ~i asezate eu multa atentie. Mai

mozaicuri rsprezentlnd
campaniile militare ale
Imparatului.
Sub Constantin
al VII -lea Porfirogenetul,
Homan Lekapeno,
Ni hifor Focas ~i loan
Tzirniskes s-au efe tuat felurite lucrari de amenajare sau de restaurare. Ici ~i colo au fo t adaugate
paraeli e, altele au fo t marite ~i decorate.
ichifor Foca , spre a se pune la adapost de
razmerite, i~i onstrui departe de hipodrom ~i
d
finta Sofia, centre ale vietii publice, un mic
palat bine aparat, linga Bucoleon, lipit de zidul
maritim, in care era greu de patruns ~i ale carui
usi ~i coridoare secrete ofere au posibilitatea de
evadare, in caz de mare primejdie.
La sfjr~itul secolului al XI-lea sau in cursul
celui de-al
II-lea s-a ridicat, la vest de Chrysotriclinium, un palat numit M~rutas, dupa cuvintul
arab masruta (= bolta). Era 0 irnitatie dupa
eonstructiile
eJdgiucide din
natolia, ceea ce
l-a facut sa capete numele de Casa turceasca )}.
Acoperisul era alcatuit din numeroase cupole cu
pandantivi in forma de stalactite, care Iuaesera
colorate in asa feI Inclt sa evoce un curcubeu.
Scara era impodobita cu dantelarii. In seductia
pe care sia 0 exercita asupra Bizantului, turcii
urma era persilor ~i arabilor I

n:tu1te elom nt,~ s~ im~ina spr a detasa cu limp zime tI'ase,ul I?ar~]~ortnalte. Acestea sint: acoperi~ul cupolei, piramidal au conic, numeroasele Iet
a~e tam~urului delimitate de colonete, ~iglele de
piatra ~I frontoanele triunghiulare. De a emenea
-a ale forma triunghiulara pentru nisele care taie
cu petele lor de umbra peretii lungi. Arcade oarbe
tngust
~i inalte, cu olonete zvelte insuflete ('
zidurile l.a exterior ?u cadentele lor in ;itm viguros.
L~ e?'terlOr, totul tmde spre rigoarea arhitecturala.
Imlc. nu tradeaza prezenta unor bolti in leagan
a unei cupole emisCerice, ni i chiar Ioart adese~
~e}jc~ta comp~exitate a dispozitiilor
de plan
Illterl?are. Ab idele slnt de. eori a cun e de pereti
drepti.
e aflam departe de dragiHaseniile decor tiv ale bi ericilor bizantine.
.
ARHITECTURA

PROFANA

Marele Palat ~i
construciiile
inconjurdtoare

Ptna in a doua jumatate a

ecoluJui al X-lea Marel
Palat a fost obiectul unor
adaugiri si refaceri
care
i-a~ modif.i.cat ~i~titor aspectul. Ca ~i in do~eniul
ar~tecturll
religioa e, Vasile I a vrut sa arate
prm amploarea constructiilor ca domnia lui insemna inceputul unei Innoiri, Pentru a-si asigura
legatura cu palatul pe car l-a ridicat la Mangana
e1 a am.enaj.at un intre~ cartier pe locul fostului
TzykanLSterwn, poruncmd
dartrnarea
acestuia.
!ci .s-~ zid.it Bi erica oua, cu dependintele sale,
VlStIel'l~ ~I Economatul.
Mai pre rasarit s-a
construit un alt Tzykanisterion
mai mare decit
eel dinainte. EI era legat de
prin doua galerii
care incadrau 0 grlidina plantata cu arbori
i
impodobita cu fintini arteziene.
Ite edificii au
fost ladite mai aproape de malul rniirii.
u
d.e~arLe de Chryso.triclinium, Vasile I a pu sil.
ridice un Kenurghion, nume care arata e] tnsusi 0
vointa de reinnoire. Era 0 sala de forma hazilicala
cu ~aisprezece coloane, deasupra careia se ridi a 0
cupola la est ~i ai carol pereti erau decorati
u

In toate epocile, tmparatii

si-au ridicat palate noi in
afara Marelui Palat ~i a
imediatei lui vecinatati. Vasile I ~i-a con truit 0
Iocuinta orbitoare s cu cinci etaje, in partea de
rasarit a orasului, in artierul pe atunci retras
si aerisil., Mangana (adica aJ arsenalului masinilor
de razboi). De ai i e de' hidea una dintre celc
mai frumoa. e privelisti asupra tarmului Asiei.
pre ud-vest
e ie ea prin gradini in cartierul
noului Tzykanisterion, 1a Marele Palat. Isaac al
II-lea Anghel (1185-1195) a poruncit sa se
darime palatul Mangana. Sapaturile efectuate de
regretatii Demangel ~i Mamboury au scos la
iveala putemicele temolii care rnasurau peste
saizeci de metri lungime pe patruzeci de metri
Palatul
Mangana

ed

38 39

de dans, cur e de cai ~i de care, ~i turnire dupa

moda apuseana. Tot aici l-a primit pe regele
Frantei, Ludovic al VII -lea.
In afara zidurilor cetatii imparaj.ii aveau un
palat inconjurat de un teren de vtnatoare, Philopation, din care Alexis Comnenul si-a Iacut un fel
de incennes , dupa fericita expresie a lui
Rene Janin.

la~ime: ele cu prindeau 0 mare cisterna

u trei
nave acoperite fiecare de un prezece calot .
Palatul
Blachernelor

Alexis I a dorit a paraseasoa uneori Marele Pal at,

devenit prea vetust la . firsitul secolului al XI-lea, precum ~i centrul Constantinopo1ului, PI' a agitat ~i inzhesuit. El si-a
ridicat un palat in capatul de nord-ve tal ora ului,
linga zidurile de aparare, intr-un cartier mult mai
sanatos ~i mai placut, al Blachernelor, pe car
lIeraclius tl tngloba e in ziduriJe orasului, in
apropiere de vestitul anctuar zidit intru cinstirea
ascatoarei de Dumnezeu unde e pa tra valul,
au oma[orionul Fecioarei. Unii imparati,
a
Leon I (457-474) ~i Anastasie (491-518), pre urn
~i altii desigur, con truisera ca anexa a bisericii 0
.erie de apartamente
sornptu ase in
are e
celebrau serbari ~i se dadeau bancheLe, cum ar fi
o 'pa~ul din ziua Curatirii Fecioarei sau Intimpinarii Domnului, la 2 februarie. Alexi I a
amenajat un adevarat palat, a carui splendoare a
produs 0 foarte puternica impresie asupra conducatorilor
primei cruciade
tnd Imparatul
ti
primi aici, in 1096.
NepotuJ sau, Manuel I Comnenul (1143-11 0)
a ridicat in vecinatate un alt palat, mai vast ~i
mai luxos. Eude de Deuil ~i Benjamin de Tudela
ne-au lasat despre el descrieri ce vadssc cit de
impresionati au fost. De la etajele de u se
puteau admira orasul, Cornul de AuI' ~i cimpia.
Pentru a se nivela terenul a fost nevoie sa se
construiasca in depresiune, la est, tnalte galerii
boltite, de cararnida, dintre care multe au ramas
pina in zilele noastre ingropate. Ele amintesc de
acelea din palatul de pe Palatin sau de Lermele
imperiale de la Trier. De jur imprejur se intindeau
curti cu porticuri ~i gradini. La Con tantinopol
palatul ace ta era numit palatul imparatesei
germane , deoarece Manuel 11ridica e in onoarea
primei sale sotii, Bertha de Sulzbach, cumnata
imparatului
Germaniei
Conrad al I II -lea. EI
dadu aici serbari fastuoase
u concerte, spe tacole

<40

2. PICTURA MONUMENTALA

inteligihile ~i invizibil . Aceasta '?~l~ne ~ l~~!i

divine credinciosii 0 traduc in edl!JClu} bJS~rI~ll:
cupola dominind un cub - dupa sJ.mbohstlCa
existent a inca din epoca paleocrestina - este
imaginea I mpara~iei lui pu~~e~eu. Decorul. de
imagini care va impo~obl edificiul va trebui sa
preamarea ca lava lui Dumne~e~. El 0 va .face
dupa 0 ierarhie stricta, de un spirit co~parabil cu
acela care comanda treptele cla: elor ociale, ucceiunea titlurilor aulice, sau chiar subordonarea eategoriilor de in~eri. Merita ~a :,ed~m cu.m s-~ ~ontituit treptat sistemul de distribuire a imaginilor,
care capata curlnd 0 valoare de constringere.

PICTURA RELIGIOAS A.
iN IMPERIU

1. MOZAICUL

Doctrina
imaginilor

Polemicile cu iconoolastii
tngaduira
bisericii bizantine sa aprofundeze elementole doctrinei sale despre irnagini ~i sa le gl'Upezr.
lntr-un ansamblu mai coerenL. Ea avu prilej ul
sa lo precizeze in sinoadele intrunite 'in 86t ~iin
869-870 pentru a-i condamna pe aceia care, in
ciuda triumfuJui ortodoxiei, staruiau in ratacirile
iconoclasmului.
Temelia acestei doctrine consta in credinta ca,
de clnd oamenii l-au vazut pe Fiul Jui Dumnezeu,
care este a emenea Tatalui, au avut revelatia
dumnezeirii ~i ca le este dat Sa mai aiba ~i alte
viziuni, exprimabile prin mijloace sensibile. Dupa
formula foarte justa a Iui Evdokimov, ( in vechiul
Testament cele auzite predornina asupra celor vazute (spre deosebire de vechii greci), dar in vremurile
mesianice viziunea capata inttietate: ascultd, Israel
devine ridicii-ii ochii si prioeste . In vremurile clnd
Dumnezeu se revel a prin cuvlnt, reprezentarea
lui ar Ii tnsemnat un sacrilegiu. Dar de atunci
Cuvtntul s-a facnt trup. Prin medierea artei sa ere,
credinciosul ajunge la cunoasterea arhetipurilor

Mozaicurile
pe fond de
aur aflate in una dintre
primele biserici construite
la
Constantinopol
dupa
reinstaurarea icoanelor au oferit exen,tplul unu~
program care mai apoi avea sa se Imp~na. ~I
sa se tmbogateasca. Este vorb~ despre ~ biserica
lnchinata Maicii Domnului ~l construita intre
anii 858 ~i 865 in incinta Marelui ~al~t,. de cat~e
Mihail all II -lea, la inaugurarea careia F otie a rost?t
o omilie despre care mu~ta y-reme s-a c~ezut ~n chip
gresit ?~s.erefe~ea la biserica J ~a a IUl VaSIle. Astazi edificiul a disparut. In ce J.>r.lve~teplan~~, probabil ca era 0 biserica de tranzrtie intre bazilic~ c~
cupola ~i crucea greaca inscris~, in gen~ S~mt~J
Sofia din Ancyra sau poate chiar ca Gill Djami.
In cupola centra Hi care inchipuia cerul cerurilor era infa~i~at Hristos Pantocrator
(Stap.in
atotputernic al Lumii): Ai cr~~e, declara Fotie,
ca imbra~i~eaza l~mea .cu prn:rea s?- ~I ca ,e
gtndeste la rindm~ea ~l cir~wrea
~I, mtr-atl~
artistul
-a traduit, a exprlme, prm forme ~l
prin culori, grija deosebitii pe c~re Creat?ru~ 0
are ra~a de noi I). Era t?todata ~l T~t~ ~I .. FIUI,
expresia in a,i a dogm~l consubstantialitatii.
e
putem imagina un ~rl ~o. comparab~. cu acel~
inscris tntr-un medalion, In centrul boltii Sftntului
Zeno de la Roma, sau cu acela de pe crucea IU1
Iu tin al II-I a (it. 70), doar da a nu era yorba

Biserica
Theotokos
din lJiI arele Palat

43

de un Hristos tronind, ca pe 0 icoana de la Sinai

(G. ~i M. Sotiriou, leones du Sinai, fig. 8). EI era
inconjurat, chiar pe cupola, in zone concentrice, de
ingeri purtatori de lanci: ei, tntr-adevar, il vad
nemijlocit pe Dumnezeu, il sluje c ~i il slave .
Dupa pilda lor, oamenii venereaza imaginea Domnului ~i tl prearnare c prin rugaciuni ~i slujbe, imiLate dupa liturghiile ceresti. In conca ab id i, Feioara se tnalta in atiLudine de oranta, cu bra] le
ridicate, intinzind asupra noastra miinile ale
neprihanite ~i rugindu-se pentru mintuirea tmparatului ~i pentru izbinda lui asupra dusmanilor I).
In par~ile superioare din restul edificiului,
Biserica pamtnteana
era evocata in persoana
patriarhilor (biblici) care au prefigurat-o, a proorocilor care au vestit-o, a apostolilor care au
intemeiat-o ~i a martirilor care au desavtrsit-o,
ca sa reluarn Iormularile din 1storia ecleziasticd
in traducerea latina pe care a Iacut-o Anastasie
Bibliotecarul tocmai in timpul acela, adica prin
869-870. In alte edificii acestora li se adauga
episcopii care au fost podoaba bisericii I).
Aceasta rtnduiala nu era cu totul noua. Daca
dam crezare marturiei lui Flavius Corippus, ea
pare sa fi fost prevestita
de mozaicurile din
Sftnta Sofia de la Constantinopol sub lustin al
II-lea. De asemenea ea fusese in parte realizaLii
in capela Sfintul Zeno de la Roma i fara tndoiala
in edificiile cu plan entral din care aceasta
se inspira. Elementul
nou este ins a dezvoltarea pe care 0 capata, articulatia
a mai complexa la diferite niveluri simbolice ~i, ulterior,
varietatii solutiilor adoptate in secolele precedente,
generalizarea sa progresiva. Ea s-a impu ca una
dintre conditiile pe care bi ericile trebuiau . a 1
tndeplineasca pentru a capata deplina lor emnificatie mistica.
Biserica
Sfintii Apostoli
a lui Vasile 1
Sf'intilor

Apostoli,

Curind alte elemente aveau

sa 0 tmbogateasca. Le ga im
in mozai urile car au fo L
executate
pentru biserica
restaurata sub Vasile I. Pla-

nul deosebit al edificiului, cu cele cinci cupole

ale sale, implica 0 ~epa:titie .de ~ exceptie a
decorului.
ceste mozaicurr au disparut, dar ele
ne sint cunoscute din descrierile bomhastice
facute mai intli de Constantin di~ R~odos, i~t.re
931 ~i 944, ~i apoi, dupa relacerile ~l ~daugIrlle
din ecolul al XII-lea, de icolae Mesarites, intre
1198 ~i 1203. Cupola central a era ocupata de
Inaltare cu Hristo asezat pe curcubeu intr-un
nimb c~cular si aceea de la vest de Pogorirea
Sfintului Duh~ .cestea sint doua dintre siirbiitoril~
celemaiincarcatedesemnifica~ie~i.i:r;tace.la~.
Limp, cele mai simboli e din liturghia. blzantmii:
J niiltarea a eternizat intreaga econorme a oper?'
de mtntuire, Pogorirea Sfintului D~h a .manl:
fe. tat-o in slava ei. Inaltarea
simbolizeasa
rniscarea a cendcnta de chemare ciitre Sfintul
Duh ; Pogorirea Sfintului I?uh simboljzeaz~ .d~scinderea sa in lumea oamenilor. In restul ediliciului urmau episoadele din via~~ lu~ Hri.sto., care
slnt comemorate de sarbatorile li~urgLCe:~un~vestire,
asterea, t nchinarea ~agilor, Intlmp!narea Domnului, Botezul, Schimbarea la Fa~a,
Invierea fiului vaduvei, 1nvi~rea lui .La~iir! I~trarea in lerusalim, Triidarea IUl luda ~I Ra tlglllre~.
rm
Pe pereti, poporul Domnului er~ evocat
predicile apostolilor.
ceote s~bl.e te, a. ca:o:
prezenta este cu totul f~reasca mt~-o blsel'lc~a
tnchinata Slintilor Apostoli, era~ menite sa.apara,
in plus, ~i ca prefigurare a operei pe care. ~lzan~u~
o savir~ea atunci prin cre~t~n.are~ ,veClllllor ~~
lavi ~i prin trimiterea unor rmsium pina la kazarii
~j armenii eretici.

n decor comparabil
ca
spirit,
alcatuit
din
subiecte
Constantinopol
luate din Evanghelii, a fost
en subiecte
realizat in biserica Maicii
eoanghelice
Domnului de la Izvor pe
care
asile I a restaurat-o
~i a fiicut-o mai
Irumoasa ca niciodata I). In cupola se vedea
lnaltarea,
iar in restul hisericii Intimpinarea
Biserici

de La

Domnului, Schimbarea la Fa~a, Rastignirea, Ii us

se arata mironositelor, Pogortrea Sfintului Dub.
Decorul bisericii Maicii Domnului din Palat
~i acela al Sfintilor Apostoli, sau acela al Mai ii
Domnului de la Izvor s-au impletit in biserica
zidita la Constantinopol pe la 890 de magistrul
Stylianos Zautzas. Ea nu ne este cunoscuta dectt
din predica pe care tmparatul Leon al VI-Jea a
rostit-o eu prilejul tirnosirii. In cupola, bustul
Pantocratorului
era inconjurat de ingeri dintre
care unii celebrau Liturghia Divina pe ctnd altii
tl contemplau. Mai jos Iusesera reprezentati prooroci ~i sfinti, preeum ~i regi ~i preoti biblici. La
acestea se adaugau episoade din viata lui Hristos:
Bunavestire,
asterea, Inchinarea magilor, Intimpinarea
Domnului, Botezul, Schimbarea Ia
Fata, Invierea lui Lazar, Rastignirea, Punerea
in mormlnt, subiectul foarte rar al lui Hristos
mort ~i depus in sarcofag, ~i Pogorirea Domnului
in lad.
Semnificaiia

Planul in cruce greaca Inscrisa - tip caruia putea

sa-i apartina biserica magistrului Stylianos Zautzas - a tnlesnit integraren
scenelor evanghelice in sistemul decorativ alcatuit
din imaginile Pantocratorului,
Maicii Domnului,
patriarhilor,
proorocilor ~i sfintilor. Prin insa~i
structura lor, edificiile de acest gen cereau 0
rinduire ierarhizata ~i radianta a decorului. Boltile
lor in leagan, bine degajate ~i vizibile din centrul
bisericii ofere au, in par~ile inalte, vaste suprafete
indicate desfa~urarii scenelor figurativ . Din punct
de vedere imholic, ele s aflau intre cerul
upolei ~i zona terestra pe care 0 constituiau
navele: erau deci potrivite pentru a reprezenta
Intruparea. Aceste scene evanghelice aveau mai
mult dectt 0 valoare istorica. Ele prezentau 0
semnificatie dogmatics
~i teologica, Opera de
mintuire pe care 0 aminteau dainuie ~i se retnnoieste la fiecare jertfa euharistica. R prezentarea
vietii Iui Hristo
lega ~i mai mult ansamblul
picturilor cu liturghia. Scenele ar au fost reti-

$i estetica decorului

nute cele ciirora li s-a dat prirnul loc, corespundeau

u marile sarbatori religioa e ~i numarul lor a
porit cu trecerea v acurilor.
In hisericile cu mozaicuri - eel mai adesea,
daca nu chiar totdeauna, ctiterii imperiale-deeorul Iigurativ a opera par~ile inalte: cup ole.!
bolti, arcuri, lunete, nise in partea superlOa~a
a peretilor. Chiar ~i zidurile drepte poarta. placaje
de marmura, a carol' evera omptuozltate. se
Imbina cu stralucirea scenelor care se desprind
pe un fond de aur pentru a cre~ in edificiu 0
impresie de .boga\ie se!-llea~a, re~m~ta. ~ereu i~
limitele unui gust exigent. In hisericile, .mat
modeste, impodobite cu fr.esce: a~este pl.acl. de
marmura sint tnlocuite pnn ~lI'url de sfmtl in
picioare, aliniati in pozi~i~ fro~taliL Aceasta
extindere a portretelor hagiografice corespunde
cu 0 dezvoltare a cultului sfintilor, atestata de
asemenea ~i prin favoarea spo:ita de care. s-~u
bu urat pe plan literar, culegerile grupind vietile
lor. In' altar, pe peretele ab~i?ei, l~ 1.n~~i~e~
fere trelor, apar marii dascali ~l ierarhi ai blse~I~JI
din secolele al IV-lea ~i al V-lea. In proscoml~le
si in diaconicon existii tendita de a se inra~l~a
'l pisoade din Vechiul Te tament,
care prefigureaza
Patimile ~i lnvierea.
lntregul decor este executat in Iunctie de
spe tater, adica de credincios. A~a cum a observat
dl. Demus, spatiul
nu se afla in spat~le
personajelor, ci dinaintea lor, astfel inci~ cred~nciosul sa se simta tnglobat in acela~l. spatiu.
Proportiile figurilor slnt .core~tate, eel mal adesea
prin alungire, pentru a evita, dill punctul de vedere
al spectatorului, deformarile provocate de uprafe~ele concave care Ie slujet c de suport. Coloritul,
distributia ~i compozitia
cenelor tnt .studla~e
in asa fel inctt. sa ~ro~u~a 0 profunda impre ue
de unitate optica ~l spirituala , pentru a repeta
cuvintele lui Demus.
Imbracat in ace te imagini, interiorul bisericii
se tnsufleteste de 0 via~a tainica. A~.a c~m a .spu
foarte bine dl. Evdokimov, tntr-o biserica (bizan7 Lina), in orice moment ~i chiar in afara lujbelor,

totul ::iLii In asteptarea sfintelor taine, in a teptarea

uharistiei. Senzatia attt de puternicii a vietii
necontenite vine d~ la a este prezente tensionate
catre viata Iiturgica )}.Si, atunci clnd se de fa~oara
liturzhia
a reproduca pe pamtnt .
o
, care trebuie
ceea ce ingerii celebreza fara incetare in ceruri
in jurul Domnului, bi erica l~i cal?ata Intreg~l
en mi ti . Luminata de candelabre ~l de lumtnari,
tncetosata ~i tnmirezmata
de tamiie, ra unind
de clntarea imnurilor,
populata
de prez ntele
divine pe care imaginile le in iruie pe boltile ~i
peretii sai, ea daruie cred incio ,ilor Lre al Lind de
bUCllrie, viziunea anticipata a T mpara\iei cerurilor
la care aspira rulletul lor.
J nsufletita de ace L viu entiment liturgic, art.a
bizantina, pe care doar clteva secole 0 desparteau
de originile ale elenistico-romane ~~ 'are .nu ~~!
gasise inca nici Iormulele aca~eml mului, nt~1
ce1e ale rafinamentulm
lecadentei, a al.ins expr sia
. a cea mai originala, cea mai profunda ~i cea mai
pura, pe scurt cea mai clasica. S~il~l . e ridicii
la hieratisrnul cel mai sobru. El a eliminat treptat
tot ceea ce era anecdota inutila, deLaliu de pri os
~i a urmii.rit sa exprime armonia de a:ir~ita a
lumii ceresti, euritrnia sa, calmul sau ne chlml?~t?r,
simplitatea sa grandioasa. El a inlaturat artificiul
optic, dezordinea, comp1exitatea, agitatia, in afaril
de cazu1 cind era de natura sa Lraduca tnmarmurirea dinaintea teofaniilor. Coloritul cu armonii
potolite contribuie 1a crearea acestei atmo fere
de seniniitate. Lumina ne reata nu ino de la 0
ursa Iocalizata, ci invaluie cu 0 egala inLen itate
toate figurile. Daca, dincolo de aparentele lnselatoare ale materiei, arta bizantina cauta a atingii
esentele, ea nu dispretuieste
tnsa frm;nu etea,
pentru ca omul a fo t creat dupa chipul ~l a emanarea lui Dumnezeu ~i a fo t reabilitat prin
J ntrupare. Aceasta frumu ete nu e L aceea a
purelor seductii formale, ci frum~l 'evea pl'o~und~ a
sufletului care se stravede In seninatatea chipurilor
i in almul atitudinilor.
Depasind an tichitatea
tirzie din care deriva, arta bizantina a rega it
Iinistea, echiJibrul, sobrietatca,
grija rata de 19

perfectiune, idealismul, abstractizarea Greciei claice ~i chiar gustul sau exc1usiv pentru Figura
omeneasca. Ea a renuntat, cel putin pentru 0
vreme, la indicatiile pitoresti ale artei elenistice
~i la complezentele in naratiune ale artei romane.
Dupa justa expresie a d-lui Michelis, vechiul
pirit elenic a tnvin Roma )}.Arta bizantinii din
aceastii epocii se deoseheste prin aceasta ~i de
arta din Apusul contemporan,
care acorda un
loc foarte mare realismului popular.
Acestui sens al frumusetii clasice, arta bizantina
i-a adaugat 0 triisatura cu totul proprie: spiritualizarea chipurilor, transfigurate de practica meditatiei ~i a contemplatiei. Iluminate de viziunea lui
Dumnezeu, ele reflect a u intensitate viata launtrica. Fruntile enine sint facute pentru a adiiposti
zinduei elevate. Ochii larg deschisi privesc lumea
de dincolo. Ovalul alungit al chipurilor, accentuat
in a ~i mai mult la numerosi sfinti de barba
ascutita, nasul subtire ~i incovoiat, buzele mici
exprimii Iinetea ~i distinctia, departe de orice
senzualitate brutala. Pentru pictor, capul este
acela care determina totul. Restul trupului ti
e te subordonat ~i abia se banuieste sub vesminte.
Chiar daca scenele evanghelice ~i, curtnd, cele
din viata Mariei ~i a sfintilor s-au inmultit, pentru
a ra punde gustului popular pentru povestile
istorisite prin imagini, distribuirea decorului a
ramas mereu subordonata sistemului iconografic
care se elaborase ~i liniilor directoare ale unei
arhitecturi
proportionate
are furniza cadrele
inlauntrul carora se Inscriau panourile.
Programul iconografic pe care l-au adoptat
iconodulii dupa sinodul din 843 a aparut inzestrat
cu 0 asemenea semnificatie teologica ~i Iiturgica
incit decorul vechilor ~i venerabilelor
anctuare
in care iconoclastii i~i impusessra conceptiils a
fost modificat. Una dintre trasaturile constante
ale acestei renovari a fost inlocuirea crucii din
abside prin imaginea
Nascatoarei
de Dumnezeu.

La Sfinta Sofia de la C nstantinopol,

sub domnia
unita a doi tmparati, daca
judecam dupa inscriptia votiva, fie Teodora i
Mihail al III-lea (842-856), fie Mihail al III-lea
~i Vasile I (866-867), crucea din con a absidei a
fost tnlocuita cu 0 Fecioara majestuo
urnana,
aezata pe un tron constelat cu pietre pretioa e
~i arattnd credinciosilor Pruncul drapat in aur
pe care il tine pe genunchi (il. 103). Ea e detaeaza puternic in mijlocul amplului fond de aur
pe care artistul, cu 0 cutezanta sigura pe efectele
sale, l-a Iasat pe de-a intregul gol, fara norii au
pajistile pe care Ie gasim in epoca paleocrestina.
Intr-o compozitie de 0 remarcabila vigoare monurnentala, caldata toata in cea mai pura lumina
divina, ea este lnsusi simbolul Intruparii car le-a
tngaduit oamenilor sa capete mlntuirea ~i sa
intre in comuniune cu Dumnezeu prin mijlocirea
imaginilor. Aa cum se cinta tntr-un irnn, a
este tronul Insufletit al Atotputernicului I). Id
alul de frumusete sobra ~i de umanism ad in
e
inspirii aceasta opera este acelasi care tl Iacea pe
Fotie sa recomande, in literatura, folosirea unei
limbi clasice ~i pure, apropiate de dialectul atic.
El este hranit de miscarea de intoarcere
pre
antichitate
care se prod use e mai inainte sub
iconoclasti, attt in artele pIa tice, cit ~i in literatura. Orice ar gindi unii savanti, aceasta Fe ioara
nu pare sa fi fost refacuta ca urmare a strica iunilor pricinuite par~ii de est a Sfintei Sofia de
utremurul din 1346. 0 traditie culeasa pe la 1200
de catre pelerinul
ntonie din ovgorod 0 atribuia
pictorului Lazar, caruia ii fusesera arse miinile
in timpul domniei lui Teofil deoare e continua o
sa practice arta religioasa.
De 0 parte ~i de alta, in portiunile descendente
ale arcului triumfal din fa~a absidei, arhanghelii
Mihail ~i Gavriil, ~inind sceptrul ~i fera Iumii,
stateau de garda dupa 0 formula comparabilii
cu aceea aplicata mai inainte la
iceea, pe la
sfir~itul secolului al VII-Ie.a, sau .. la inceputu~
celui de-al VIII-lea. Numai Gavriil, la ud, m 1
Sfinta Sofia de La
Constantino pol

-a mai pa trat (il. 105). Chipul sau alungit, cu

modeleul ferm, cu ochii Jarg deschisi, em ana 0
inteligenta suverana i 0 frumusete triumfala, in
care se exprima aimtamtntul de mindrie pe care
Il incercau iconodulii Indata dupa vi toria lor.
El apare cu imaginea pe care cercurile de la curte
~i ale patriarhiei Indragind armonia dar ~i Iorta
~i luxul, si-o face au de pre plendorile lumii
ceresti,

Pe timpanele nord i sud, dedesubtul unor

inscriptii metrice care evocau reparatiile facute
de Vasile I dupa cutremurul din 9 ianuarie 869,
au fost infatiati, la iniiJtimea etajului mijlociu
al ferestrelor saisprezece prooroci ,i, in nisele de
jos, paisprezece episcopi, dupa un program analog
u eel care fusese aplicat in biserica Maicii Domnului din Palat. Ace t decor ne este cunoscut prin
desenele care au fost executate de fratii Fossati,
intre anii 1847 ~i 1849, cu prilejul lucrarilor de
restaurare, atunci clnd mozaicurile au Iost provizoriu degajate de zugraveala cu care Iusesera
acoperite, desigur in epoca lui Sinan, in 1573.
Pe latura de nord trei episcopi au reaparut
a
urmare a lucrarilor de curatire efectuate de
Byzantine
Institute)
(il. 104) . Acestia sint
Iintii loan Gura de AuI', Ignatie din ntiochia
~i Ignatie cel Tinar (rivalul lui Fotie); acest din
urma patriarh, mort in 877 i trecut in rindul
sfintilor inainte de 886, a Iurnizat un terminus
post quem: mozaicurile dateaza probabil de la
tiritul secolului aJ IX-lea, sau cel mai tirziu
de la inceputul secolului al X-lea, din ultimii ani
ai domniei lui Va ile I (867-886)
sau de sub
domnia lui Leon al VI-lea (886-912). Din aceste
Iiguri frontale e desprinde 0 impresie de vigoare
i de robustete. Capetele au individualitatea accentuata a unor adevarate portrete. Pentru Ignatia
eel Ttnar artistii -au slujit, poate, de portretele
rare, dupa ohicei, erau pastrate la sediul patriarhiei. Dar desigur nu aceeasi a Iost situatia ~i
ell Joan Gura de Aur, intrucit,
presupunind ca
portretele lui nu au fost distruse cit s-a aflat
in exil, . igur cil asa s-a Intimplat in a in timpul

crizei iconoclaste, ctnd s-au prapadit toate imaginile de sfinti. Chipul care i s-a dat nu este
acela al unui ascet cu Iata upta, care s va
rasplndi mai tirziu, ci al patriarhului
cultivat
~i necrutator, glories inainta~ ~ titular~or sc.a~nului care se socoteau tnzestrati ill domeniul SPIritual
cu 0 putere egala cu a tmparatilor in domeniul
temporal.
.
Tot in a doua jumatate a ecolului al I -lea
s-a reprezentat
in marea cupola. centrala un
Hristos fie in bust sub aspectul umn Pantocrator,
fie a~ez~t pe curcubeu intr-un medalion de lumin~,
asemenea figurii lui Hri tos din cenele In~tarl1.
Acest medalion mare a fo t gray avariat de
cutremurul din 1346 ~i, la scurta vreme dupa
anu11355, a fost inlocuit cu un nou Pantocrator,
pe care unii calatori l-au ~ai vazu~ inca in e~olul
al XVI-lea, lnainte de a Ii acoperit cu tencuiala.
El disparu e ctnd fra~ii Fossati
i-~u. efectuat
lucrarile de restaurare.
Pe pandantivi
au fost
figurati patru ingeri cu sase ar~pi (serafimi sau
heruvimi); doar cei de la est ill s-au pastrat, in
starea in care au fost refacu~i dupa cutremurul
din 1346. Inclinam sa credem ca tot de la sftrsitul
secolului al IX-lea sau din al X-lea dateaza
Pantocratorul inconjurat de serafimi ~i de heruvimi Pogorirea Sfintului Duh ~i Botezul,
cene
care 'au fo t repartizate pe boltile traveii centrale
a tribunelor sud ~i nord ~i pe care nu Ie cunoastem
decit din desenele inginerului suedez Corneliu
Loos (1710), ale fratilor Fossati ~i ale arhitectului
german Salzenberg.
Alaturi de ace t ansamblu conceput dupa regulile epo ii, Sfinta Sofia a fost lmpodobita ,i in
colturile sale periferice cu panouri, care erau
ez-vozo-uri imperiale. In pronaos, pe locul unde
s-a luat obiceiul de a e infa~i~a Iintul patron al
bisericii, timpanul de deasupra usii principale a
fost decorat cu un panou pe care un tmparat,
desigur Leon al VI-lea lnteleptul (886-912),
se
prosterneasa la picioarele lui Hristos asezat pe
un tron imparatesc cu spatarul in forma de lira, 53
intre medalioanele in care se inscriu busturile

Fecioarei in rugaciune ~i al lui Gavriil tintnd

sceptrul de slujitor al Iui Dumnezeu {il. 107).
Hristos, incarnare a Intelepoiunii Divine (Sflnta
Sofia) careia Ii era consacrata biserica, arata
Evanghelia deschisa Ja un verset din loan: Pace
voua. Eu sint Lumina lumii I). Aceasta opera,
care face sa dainuie amintirea marii evlavii a
imparatului, marcheaza 0 etapa in itinerarul care
ne poarta de la senzualitatea sohra ~i grandioa a
a mozaicurilor absidei pin a la un stiJ mai abstra t
in vointa sa de a reda transcendenta.
In gama
redusa de tonuri domina alburile i griurile destul
de reci. Modelelului rotunjit a] chipurilor i se
ubstituie tonurile plate, inconjurate de contururi
apasate ~i de umbre simetrice. Aeelasi stil e
reinttlneste, cu unele variante, in portretul in
picioare al Imparatului
Alexandru,
descoperit
pe Iata de est.a stilpul~i nord-vest, h~ trib~ne
(il. 106). Asociat teoretic la puterea imperiala
cu fratele sau mai mare, Leon al VI-lea, intre
anii 886 ~i 912, Alexandru a fost in mod practic
tinut deoparte ~i nu a domnit efectiv declt dupa
moartea lui Leon al VI-lea, din mai 912 pin a in
iunie 913. u stim da a mozaicul a fost executat
atunci sau mai inainte. Strivita sub vesmtntul
greu de parada, constelat cu pietre pretioase,
aceasta figura ~eapana ~i fara relief, dar de 0
impunatoare
majestate,
este departe de plenitudinea vie ~i supla a arhanghelului Gavriil de
pe arcul din Iata absidei.
Panoul care decoreaza luneta de deasupra usii
de la intrarea pronaosului, la capatul vestibulului
ud, ne permits sa ne facem 0 idee despre stilul,
au despre unul dintre stilurile ce se practicau
la Con tantinopol in jurul anului 0 mie (il. 108).
Constantin ~i lustinian ofera Maicii Domnului,
proteguitoarea
Constantinopo1ului,
primul noua
a capitala ~j al doilea biserica Sfinta Sofi~. u se
sl.ie daca ace t panou a fost asezat cu ocazia redeschiderii Marii Biseri i, in mai 994, dupa lucrarile
de reparatie devenite necesare in urma outremurului din 989, sau numai in 1019, cind Vasile
al II -lea si-a celebrat la Sftnta Sofia victoria

asupra bulgarilor. Vasile al II-lea nutrea 0 vie

adrniratie fat a de marii sai tnaintasi, Constantin
~i I u tinian, a caror opera credea cii 0 reinnoi ste
traduindu-se sii restaureze Imperiul in vechile
sale fruntarii: nu reluase el oare in tclpinire
Italia, ca ~i Iustinian? Coloritul acestui panou
este mult mai nuantat decit la mozaicurile anterioare din Itnta Sofia. 1aforionul (valul) Fecioarei
este redat in diferite tonalitati de albastru. Tuni a
aurie a Pruncului este briizdatii de lungi linii
rosii ~i cafenii, eu mari pete albe pentru a atenua
intensitatea
tralucirii metaliee a aurului. Coloritul Ietelor ~i mtinilor este realizat prin aliiturarea
unor tonuri verzi, trandafirii, rosii, cafenii ~i albe.
Dar de enul este de 0 rigoare severii ~i modeleul
chipurilor a fost redat in amanuntime prin reteaua
sinuoasa a liniilor care circumseriu adinciturile
sau relieful obrajilor. Personajele nu mai au ace a
dezinvoltura
suverana, nici acea plenitudine a
formelor pe care 0 aveau figurile din ab idii,
Atitudinile lor incremenite, trupurile lor plate
~i coloritul somptuos creeazii atmosfera sublimata
de transcendenta ~i de hieraticii majestate, care
raspundea esteticii din vremea lui Vasile al II-lea.
Credinciosului ce se pregiitea sa intre in Sfinta
Sofia ti era oferitii viziunea unei scene din lumea
celesta, care ii tntarea sentimentul despre maretia
cetatii Constantinopol ~i a Bisericii sale, intru it
~i una ~i cealalta, proslavite in lumea de dincolo
~i in 8:cela~i timp inchinate Maicii Domnului,
erau asigurate ca beneficiaza de protectia divinii.

capitala allata in imediata apropiere. Tn conca

absidei s-a inlo uit rucea eu 0 imagine a Maicii
Domnului in picioare pe un . uport ~i pnind
dinainte-i Prunoul care hinecuvtnteaza
(il. 109
his). Pe bolta ca.r pl'~cede. conca, de 0 parte ~i
de alta a medalionului Etima iei, au fo t reintrodusi patru ingeri care tin cu 0 mtna fera lumii
~i cu csalalta minerul de aur al unui labarum
purtind tripla aclarnatie Sfint . Subiectul este
inspirat din versetele 19 ~i 20 ale P almului 102,
textul lui fiind amintit de inscriptia: Domnul
in cer a gatit caunul sau ~i imparatia lui peste
toti staptneste. Binecuvintati
pe Domnul toti
ingerii lui, cei tari in virtute,
care Impliniti
cuvintul lui ~i auziti glasul cuvintelor lui . A~a
cum sugereaza Psalmul, ingerii reprezinta patru
din cele noua cete tngeresti, care tin de ideea de
putere: Stapinirile, Puterile, Poruneile ~i Fortele,
Chipurile lor, destul de late, stnt comparabile
eu acelea ale Fecioarei ~i Pruncului. De 0 parte
~i de alta se ana acelasi tip ar, aceleasi procedee
aproape impresioniste,
ale coloritului in car~
predornina tonurile deschise, ~iacelasi fel de a aseza
pe obrazul drept 0 pata alungita de doua pina. la
trei rlnduri de cuburi trandafirii. Fizionomiile au 0
ginga~ie tnduiosatoare ~iun modeleu molatic, conforme eu idealul de frumu ete urnanista ~i senzuala
din anii care au urmat rein taurarii imaginilor.

e aflam in prezenta unei

arte mai putin rafinate la
SCinta Sofia de la Salonic, unde s-a Inlocuit de
asemenea crucea din conca absidei cu 0 imagine
Biserica Adormirii
La iceea, un anume
aua Maicii Dornnului, de data aceasta asezata pe
de La Niceea
cratios, despre care nu stim
o banca destul de impla ~i tinind Pruncul care
nimie alteeva, a pu sa se
binecuvlnteaaa. Dar, in chip vadit, artistul nu a
retnnoiasca, in anii care au urmat Triumfului
banuit problemele pe care le ridicau delormarile
ortodoxiei, mozaicurile din biserica
dormirii,
provocate de suprafata curba a concai. Fecioara
suprimind decorul din epoca iconoclastii ~i inpare tndesata ~i capul ei este prea mare. Dupa
locuindu-l prin figuri analoge cu cele care fuseserii
model ul Slintilor Apostoli de la Constantinopol,
a~eza~e eu prilejul construirii edificiului in jurul
Inaltarea ocupa intreaga cupola. Crucea pe care
anului 700, dar de un stil clasic, comparabil
o tine sfintul Andrei tinde sa confirme originea
aceluia din absida Sfintei Sofia de la Constana iconografiei. Dupa indicatinopol: s-ar putea crede ca artistii au venit din 55 constantinopolitana
Salonic

liile date de inscriptia lacunara, opera ar fi fo t

executata in anuJ 885. lngustarea vlrfului cupolei
a impus proportii meschine pentru Hristos asezat
pe cur ubeu, pe ind inalta suprafa~a de acoperit
in partea de jo: a cupolei cerea figuri suhtiratice
pentru Fe ioara, ingeri ~i apostoli. Aceeasi aprime a trasaturilor cam gro olane se regaseste
in toate chipurile u umbre verzi. Cutele vesrnintelor de un alb enusiu slnt red ate cu un grafi m
destul de accentuat.
Gesturile vehemente
ale
apostolilor, atitudinile
lor contorsionate
Iizionomiile lor viguroase pun in lumina inclmarea
pre for~a ~i expresie mai mult decit spre frumus te
armonioa a. Intre
pecialisti dezbaterea
e te
de hi a, lara a putea fi tncheiata, in jurul problemei de a ti daca aceasta Jactura Iineara,
acea ta rohusta simplificare a formelor, aceasta
pasiune in red area atitudinilor
sint trasaturile
proprii unei scoli din Salonic, care ar fi fost legata
de traditia mozaicurilor de la Sfintul Dumitru
din secolul al VII-lea, sau daca trebuie sa se vada
in ele creatia unui atelier venit de la Constantinopol, dar care ar fi apartinut unui curent de tul
de popular, deosebit de eel pe care l-am intilnit
in Marea Biserica a Imperiului.
Oricum ar fi, aceste caracteristici se regasesc,
aduse la un i mai inalt grad datorita folosirii
frescei, in figurile lniil~arii, executate la sfiritul
secolului al IX-lea in absida rotondei bisericii
Sfintului Gheorghe, pe atunci consacrata
rhanghelilor.
Prezenta la Sfintul Durnitru, in veacul al IX-lea,
pe Iata sud a pilastrului de est, a unui mozaic
care purcede din traditia atestata
in acea ta
biserica in veacul al VII-lea este un argument
pentru partizanii permanentei de-a lungul epocilor a unor ateliere de mozaicari in Salonic.
Fecioara ~i un sfint militar, probabil Teodor
Stratilat, tnvesmtntat
ca i sfintul Dumitru, se
afla dinaintea unui zid care ocupa fondul panoului
ptna 1a trei sferturi din tnaltime: dorinta de a e
in spira din mozaicul ctitorilor (il. 26) este evidenta
dar coloritul este mai sarac,

Biserici constantinopolitane

Disparitia unui mare numar

de biserici constantinopolitane ne lipseste de monumentele care ne-ar fi informat despre coexistenta
mai multor stiluri in capitala ~i despre etapele
parcmse de evolutia picturii. Textele nu ne Iamuresc de it a upra programelor iconografice. Stirn
a trel a in bi erica Sfintul Dumitru, con truita
in Iarele Palat de Leon al VI-lea (886-912),
dupa rinduiala simpla aflata in vigoare in anii
de dupa reinstaurarea
imaginilor, artistii
-au
multumit sa reprezinte, in partile inalte, figuri
de Iinti si, in cupola, un Hri tos asezat pe un
curcubeu in interiorul unui nimh su tinut de
ingeri, dupa 0 i onografie apropiata de aceea din
Sfinta Sofia. Biserica Peribleptos, datorata lui
Roman al III-lea
rghiro (1028-1034), infa~i~a,
dupa marturia lui Clavijo, povestea lui Hristos
lnceplnd
u Bunave tire i ptna la Rastignire.
Acelasi lu ru se vedea de igur si in biserica SfinWor Anarghiri, ziditii de Mihail al IV-lea (10341041), ~i in Sfintul Gheorghe din Mangana, ridicata de Con tantin Monomahul (1042-1055),
unde Clavijo emnaleaza cu deosebire Inaltarea.
Fre cele din secolul al IX-lea, descoperite intr-un coridor care lega Sfinta Sofia de Sfinta Irina,
ne arata ca la Con tantinopol s-au practicat de
a emenea unele forme de arta populara, de care
autorii mozaicurilor din Sfinta Sofia de la Salonic nu erau prea indepartati
(Atti dello VIII
Congresso intern. di studi bizantini, II, pI. LXVII).

ln Grecia va trebui sa cautam mjirturii i reflexe ale

artei de la Con tantinopol
~i ale evolutiei sale, in bisericile cu trompe de colt
care, Iii ind lumina a patrunda din abundenta,
puneau in valoare mozai mile cu care le inzestrase
damicia imperiala.
Mozaicurile de la Ho ios
Luka din Focida ne ofera unuJ dintre cele mai
pure exemple ale stilului hieratic de la sfirituJ
secolului al X-lea au de la inceputul ceIui de-al
XI-lea. Am vazut mai sus (pag.29) ca 0 traditie
Hosios Luka
din Focida

57

atribuie zidirea ace till edifi iu 1ui Roman alII-lea

(959-963), dar ca savantii moder.ni prefera sa 11
situeze la sfh'~itul domniei lui Va ile al II-lea
(976-1025).
Prezenta printre mozaicuri a unui
portret al lui [icon Pocaitul, mort in 998, ne
Iurnizeaza un terminus post quem pentru decorul
pictat. Parerile au inclinat adesea
a vada in
ace te mozaicuri 0 opera apartintnd curentului
mona ti provin ial, in temeiul se eriLa~ii earn
aspre a figurilor ~i al numarului de reprezentari
ale sfintilor venerati in partea locului, dar ne Indoim
ca in Beotia ar fi existat mozaicari 10 ali pe vremea
aceea. Pare preferabil sa presupunem, potrivit
traditiei, ca decoratorii au fo t trimisi de impiirat
~i ca ei au venit de la Con tantinopol sau de la
Salonic. 0 vigoare putin dura in redarea chipurilor
nu era traina de pra tica de la Constantinopol:
sa ne amintim de patriarhii sau de tmparatii
Constantin ~i Iu tinian din Sfinta Sofia. . m fi
determinat poate mai bine ceea e Ho io Luka
datoreaza capitalei, daca Periblepto , con truita
de Roman al Lll-lea Arghiros, care era de a menea 0 bi erica avind trompe de col], de orata
cu scene evangheJice, ar fi rezi tat ptna in zil le
noastre. In cupola central a a bisericii lIo .io
Lukas fusese infa~iat Panto ral.orul, tnconjurat
de prooroci pe spatiile dintre golurile tamburului.
ceasta cupola fiind distrusa de un cutremur,
decorul a fost ref'acut in Ire ca la Iirsitul secolului
al XVI-lea. Caleta de deasupra altarului, in fa~a
absidei, este ocupata de Pogortrea Sfintului Duh.
Prezenta acestui subiect in a emenea loc se explica
foarte bine: in timpu1 celebrarii slujbei, preotul
cere, prin rugaciunea epi 1 ei, a Iintul Duh
a pogoare spre a preface piinea i vinul in trupul
~i stngele Mtntuitorului. In conca absidei troneaza
Maica Domnului
u Prun u1 pe zenunchi. f n
interiorul nao ului, doar patru
ene evangheliee
fuse. era rerrezentate
pe trompe: Bunavestir,
Nasterea,
ntimpinar a Domnului ~i Botezul.
Prima a disparut. Rastignirea, Pogorirea in lad,
palm' a picioarelor u enicilor i ecredinta lui
Toma
nfJii in pronao .

Hastiznir a ne InO'adllie il. d slusim tendintele

fundamentale ale tilului biserieii Hosios Lukas
(il. 111). umarul per onajelor ~i al elementelor
figurate este redus la esential: Hristo incadrat
de maica 1ui i de loan, Golgota i, ub cruce,
eraniul lui Adam, iar deasupra Soarele i Luna.
Ansamblul este tncarcat eu 0 profunda semnificatie spirituala, lipsita de oriee cautare de agrement care ar distrage atentia spectatorului. Este
imaginea in ii~i a Patimilor, din care misticii
Iaceau viziunea lor privilegiata, pentru ea ea ti
introducea in miezul operei de mintuire. Atitudinile tepene ~i putin artificiale ale trupurilor
cam indesate sint impregnate de calmul eel mai
desavtrsit, Durerea Mariei i a lui loan ramine
eu totul Iauntrica. Coloritul este foarte sobru i
tonurile stnt cel mai adesea Iolosite in mari pete
monoerome: cenusiuri brune i albieioase pentru
trupul lui Hristos; gelben-verzui pentru chipul
Madonei iallui loan. u exista eontraste de umbra
~i lumina. Dorinta de transcendenta
elimina
grija fata de frumu etea formal a eu care ea se
irnpletise in a doua jumatate a seeolului al IX-lea.
Hosios Luka a fo t unul dintre ultirnii reprezentanti ai spiritului de rigoare sistematica ee biruise
in civilizatia bizantina
pe vremea monarhiei
autoritare
~i eentralizatoare
a Macedonenilor.
Nea Moni din
Chios

59

Cu simtul unei mai Iibere

fantezii i eu inelinarea spre
rafinamentele 1uxu1ui, uneori pre a batatoare Ia oehi, care marcara venirea
la putere a nobilimii iviJe, gu tul pentru expresia
dramatica i pentru coloritul stralucitor a aparut
~i in pictura . acra, Efeetele sale se simt Ja ea
Moni din Chio,
on truita i de ora ta tntrc 1042
~i 104 intru implinirea unui Iegarntnt al Iui
Con tantin MonomahuI,
aruia doi ciilugari de
aici Ii prezisera, in timpul exilu1ui sau in in ula
Invecinata, Le bo , ca in urlnd se va . ui pe tronuJ
tmparate c. Constantin
ajun
lrnparat, ar fi
trimi de 1a Con tantinopoJ in Chios nu numai
arhite tul ,i In ratori: in ar('ina~i a ridice biseric ,

ci ~i mozaicarii ce urmau sa 0 tmpodobeasca.

Lucrarile de curatire intreprinse in ultimii ani
de serviciul arheologic grec au revel at ca aceste
mozaicuri aveau 0 mai mare bogatie coloristica
decit se credea. Fizionomiile, atitudinile, draparila
pastreaza asprimea energica din anii anteriori
~i desenul nu ofera nici 0 gratie. Rafinamentele
noi ale capitalei, pe care le anuntau inca de pe
atunci anumite cautari in coloritul capetelor lui
Constantin ~i Iustinian la Sfinta Sofia, se exprima
in factura esentialmente picturala. Vesmintele
vadesc acorduri de tonuri foarte studiate ~i
adesea Indraznete : pe alocuri s-au alaturat doua
nuante ale aceluiasi ton; alteori, dimpotriva,
vedem 0 juxtapunere
de culori de-a dreptul
contrastante. Spre deosebire de Hosios Lukas,
luminile si umbrele sint foarte puternice, chiar
~i la figuri, ~i se opun in contraste violente. Acest
gust al unei arte mai complexe duce ~i la sporirea
personajelor. In Pogorirea in iad (il. 109), Adam
~i Eva la dreapta, David ~i Solomon la sttnga,
stnt insotiti de mai multi Drepti din Vechiul
Testament. Vivacitatea miscarii lui Hristos face
sa predomine simtamtntul dramatic asupra nobletei hieratice. In Chios apare una dintre cele
mai vechi reprezentari ale Coborlrii de pe Cruce,
subiect care se preteaza la exprimarea unor emotii
omenesti.
Nea Moni ofera fara tndoiala un exemplu al
stilului care a fost ~i acela al mozaicurilor bisericii
Sfintul Gheorghe din palatul Mangana, de la
Constantinopol, ridicata tot de Constantin Monomahul.
Daphni

In starea actual a a documentarii

de care dispunem,
Daphni este monumentul care arata rezultatul
prefacerilor introduse in arta spre a raspunde
aspiratiilor unei societati devenite mai umaria,
mai putin dominata decit inainte de grija fa~a
de 0 maretie intransigenta ~i la care gustul Antichitatii se impletea cu acela al luxului. Acea ta
art a corespunde stadiului de civilizatie repre-

61

zentat in literatura ~i gtndire de un Mihail Psello .

1 'oua biserica a minastirii
Dapbni a fost construita in ultima treime a veacului al XI-lea cu 0
Intelegere foarte sensibila a elegantei liniilor
arhitecturale (il. 95). Mozaicurile sint probabil
contemporane eu con tructia. Faptul ca egumenul
avea rangul de episcop arata ca pe atunci minastirea era bogata ~i puternica, Se admite in general
ca mozaicarii au venit de la Con tantinopol.
In ansamblul decorului, Pantocratorul ramine,
in virtutea traditionalismului
legat de subiect,
o figura izolata prin caracterul sau de severitate.
Ai impresia ca vezi capul unui calugar din Rasarit,
a pru ~i intransigent. In rata acestui chip crincen
si amenintator, i~i amintesti cuvintul: ( Eu sint
Domnul Dumnezeul ~i Judecatorul Lumii. Si
iata ca inaintea J udecatii ma aplec a upra voastra
~i va poruncesc sa pazi~i toate legile mele ~i to ate
orinduielile mele ~i sa le pliniti. Daca imi calcati
poruncile, va voi arunca pe toti in iad (il. 110).
Pe spatiile dintre ferestre se inal~a proorocii
~inind fi~ii cu scurte inscriptii in care se proclama
lava lui Dumnezeu sau care vestesc venirea
imparatiei lui.
Restul mozaicurilor poarta pecetea unui stil
nou: simtamlntul gratiei nobile, supletea desenului, prospetimea ~i vioiciunea
coloritului,
Iinetea modeleului, grija fat a de linia decorativa.
Fara sa piarda vreodata simtul dramei sacre,
autorii acestor panouri au regasit lectia modelelor
antice prin intermediul manuscriselor, dar ~i al
tatuilor ~i ohiar al ba oreliefurilor vechi, care
mai puteau fi inca vazute in marile erase ale
Imperiului, mai ales la Constantinopol ~i la Atena.
Personajele au proportii zvelte, gesturi de 0 dezinvoltura ~i 0 eleganta care presupun 0 tndelungata
tudiere a ~inutei impecabile. Parul ~i barbile
lnt ingrijite, foarte adesea ondulate. Fetele
biirbierite, cu obrajii plini, nu mai au caracterul
acetic al chipurilor verzui sau negricioase din
biserica Hosios Lukas. Vesmintele sint tratate
u 0 arta a draparii care presupune cunoasterea
modelelor antice.

Cuburile de mozai sint mal mici declt in menumentele anterioare, asa tnclt sa permita efecte
de culoar~ mai delicate i mai straIucitoare. Siruri
de cuhuri in tonuri diferite alternsaza pentru a
compune nuante in degradeuri.
Pe_dnd. mozaicuril~ precedente apareau adesea
ca niste lCoan~ marita, cele de la Daphni stnt
ca transpunerile
unor miniaturi.
Dupa doua
secole i jumatate, entuziasmul iconodulilor uman.iti, care creau in sobrietate, a facut 10c cautar~lor unor artisti r~finati. Tehnica devine superioara, dar academismul arneninta uneori sa se
substituie clasicismului.
D~ca Rastignirea se reduce, ca i aceea de la
HOSlOSLukas, la elementele sale esentiale ea se
deoseheste insa total pr in stil. Trupul iui Hristos,
care a fost comparat cu trupurile elenistice ale
lui Marsyas, este mai zvelt, mai armonios inclinat
i mai delicat modelat. Apa ~i' singeJe care-i
tinesc din coasta nu mai deseneaza doua oblice
rectilinii, ci ? curba eleganta. In figura sfintului
Io~n . Irontalitatea
de~e
mai putin riguroasa,
prm .1I~lltarea personajelor de pe stelele grecesti,
~~ pl?lOr .suportind greutatea trupului ~i celaIalt
fund tndoit. Pe Golgota, lasata cu totul pustie la
Hosios Lukas, cresc citeva plante cu frunze stufoase. Deasupra crucii, simbolurile cosmice sint
i~ocuite cu i~geri in zbor. Bllndetea coloritului
~l a desenului
nu rapesc nimic din intensitatea
ernotiei, care este sugerata cu 0 sobrietate de
mijloace demna de arta greaca cla ica.
Reprezentarila episoadelor din viata lui Hri tos
au devenit mai numeroase in interiorul naosului.
Reduse 1a patru in biserica Hosios Lukas si
ajunse la opt in ea Moni, ele se ridica la unsprezec~ i!l Daphn.i: Aceasta extindere progresiva a
unei iconografii cu aspect narativ,
hiar daca
poseda 0 valoare teologica i dogmatica, dovedeste ca gustul pentru povestile istorisite prin
imagini redobindea teren.
Intrarea lui Hristos in Ierusalim ilu treaza
a?easta conceptie mai narativa a picturii religroase, care avea sa se dezvolte tot mai mult in

ecolele urmatoare.
Compozitia
stabileste un
remarcabil echilibru intre partea dreapta aerata
,i partea sting~, in~hesuita, comprimata intre
limitele de sus ~1 de JOs.
. ..
. ..
Biseri a fiind mchinata
Adormirii
Maicii
Domnului sub efectul acestei inclinari catre
scenele n~rative s-a introdus aici un ciclu al
copilariei Mariei, c~r~. se desfaoara in pronaos.
Insa~i s ena Adormirii a Cost p.l.as~ta pe peretele
de vest al naosului, deasupra usu dinspre pro~aos,
in locul pe care acest subie t .il v3: ocupa dl~ ce
in ce mai des.
asterea Fecioarei a fost ~1 e~
reprezentata in naos din pricina i~semnata~ll
date sarbatorii liturgice pe ca~e 0 JlU,str~. .In
distinctia aristocratica a acestei scene lnvaluite
intr-o atmosfera de maretie solemna ,i unde nu
evolueaza decit femei u atitudini de 0 rezerva
eleganta, pare a se str~c?ara amintirea cerem?nialului prin care patrlClenele. aducea';l .omagm
imparaLesei in Camera Purpurei, cu prilejul nasterii prin~ilo:...
.
.
Figurile fintilor ,J ale ~ro01~o~llorau 0 ex:presJe
de noblete ,i de melan ohe visatoare care ti face
sa apara drept eroii religiei noi.

Panouri votive din

secolele XI ~i XII
in Sfinta Sofia de
la Constantinopol

0 evolutie comparabila, in
linii mari, cu aceea pe care
am urmarit-o in bisericile
din Grecia, se observa de
asemenea
in mozaicurile
votive care tncadreaza 0 fereastra de pe peretele
est al tribunelor de sud din Sfinta Sofia, acol~
unde familia imperiala asistala s.lujbe: Pe eel mal
vechi din aceste doua mozaicun, Hristos, tnvesmintat intr-o tunica de aur ~i 0 mantie de un
albastru-inchis
este asezat pe un tron intre
imparateasa Z~e (1028-1050) ~i imparatul Con..tantin MonomahuJ (1042-1055) {il. 113)- Zoe
li intinde lui Hristos un pergament r.aSU?lt enymerind daniile pe care le facuse Slintei Sofia.
Al treilea sot al Zoei, Constantin Monomahul,
ofera un apocombion (punga plina. cu cel. putin
trei kilograme de bani de aur). DIll exarmnarea
v

6 63

atenta a mozaicului reiese ca numele lui Constantin

Monomahul ~i capetele celor trei personaje au
fost ref'acute. Aceasta din pricina ca mozaicul a
fost fara tndoiala executat mai intii pentru primul
sot al Zoei, imparatul Roman al III-lea
rghiro
(1028-1034),
care suportase cheltuielile lucrarilor de reparatie a Sfintei Sofia. Clnd s-a Intor
din surghiunul in care 0 trimi ese uzurpatorul
Mihail al V-lea Kalaphates
(1041-1042),
Zoe
a poruncit
a se modifice mozaicul astfel incit
sa fie infati~at noul ei ot. Poate a fost nevoie a
se restaureze ~i capul Zoei care ar fi putut sa fi
fo t distrus de Mihail al V-lea, J n sftreit, .e va fi
ref'acut ~i chipullui Hristos, fie pentru a se pa tra
unitatea stilului, fie pentru ca privirea lui sa e
indrepte catrs lmparatea a, Potrivit canoanelor
perspecti vei morale, Con tan tin ~i Zoe int mai
rnici decit Hristos. Ei se in lina Ioarte usor inspre
el in semn de re ipect. Aceasta opera este insa de
o Iactura severa ~i putin greoaie, care 0 apropie
de Nea Moni din Chios. Vesmintele Imparatului
~i ale Imparatesei
ad ~eapan ca nistc anteris
sornptuos acoperite cu pietre pretioase,
are le
fac sa se asemene u placils de email impodobite
cu cabosoane, ce se bucurau pe atunci de 0
mare trecere, Sub ve ,minte nimic nu vadeste
corporalitatea
trupurilor. Mantia lui Hri tos, cu
creturi inca de pe acum foarte manieriste, e te
de un albastru intens, care da senzatia tactila
a grosimii firelor de lina, Coloritul pometilor ,i
miinilor e te obtinut prin mijloace care ~in mai
degraba de de 'en declt de pictura: mozaicarul
a j uxtapus in chip regulat i metodi
irurile
paralele de ubulete cu acelasi ton.
De cealalta parte a ferestrei, loan al II-lea
Comnenul a pus ,a fie infatiat, dupa modelul
tnaintasilor sai, far a tndoiala in anul ruirii ale
pe tron (1118), oferind i el un apocombion, in O:
tit de prima a sotie, principesa maghiara Piri: ca,
fiica sfintului rege Ladi lau, care a luat Ia Con tantinopol numele de Irina. Ca i Zoe, imparatea a
poarta 0 lista de donatii. Intre cei doi oti s
InaI~a 0 Maica Dornnului cu Pruncul (il. 102),

Spre deosebire d~ pa~oul prece?ent, Fe~ioara

este cu foarte putin mal mar~ decit c:upl~ lmpe:
, 1 dar este tratata cu un simt al hieratismului
na
~i al, frumusetii idealizate care. f ac dil~ ea u n Iel
de icoana mi'irita, Oricit de nobile ar Ii, portre~e]e
lui loan al If-lea i Irinei ne readuc pe paml~t.
Obrazul tmparatului are culo~rea oa?he~a care l-~
adus porecla de ~aurul. Chipul Irinei, al c~rUJ
contur stilizat aminteste de capetele lui .Matl~se?
nu este in deplin acord cu restu} mozaicului ,~~
prezinta chiar ceva cu care nu smte~ ?bl~nm~l
. arta bizantina. S-a urmarit sa se subhrueze ceea
lD
,
I
ee era specific in Iizionomia (C stramei : pa oarea
ace tei fete late, cu frunte vtnalta, inca~rata dve
groase cosite blonde, dupa, mod a ,ocCldental~,
e te si mai accentuate
prm folosirea 'pudre~?
jnvior~ta de un usor fard ro':l ~e p0IIl:e~J; ochii
cenusii, destul de reci, nu au mml,c medlterane~n:
~tim din texte ca aceasta, frage~lme ~ tenulm, l
aceasta stralucire a parului stirms~ra in rlndurile
bizantinilor 0 admiratie compara,blla cu. aceea de
care se hucura i astasi in Grecia Iemeile b,londe
eu pielea alba. Insa Irina, orici~ d~ (C stralUCltO~re
era prin frumusetea
ufletului l, a trupului )~?
nu fusese crescuta in eticheta rafma~a a c:ur~Jl
si ub vesmintele ei grele de ceremome s; ,slI~te
faptura sfioasa, putin stingaceJ parca tinjenita
i Iipsita de acea dezinvoltura pe care 0v avea
principesa porfirogeneta Zoe. Acest pa,n?u v~dete
o arta mai subtile decit acela care ti m~atleaza
pe Zoe i Con tantin Monom~hul. Coloritul este
mai cald i mai nuantat. ~emmte~e sint mal uple
~i prezenta trupurilor se s~te mal m,ult,
Putin mai ttrziu, pe pilastrul adiacent a ,fost
adaugata figura fiului lu~ loan aI, I~-lea Yv al
Irinei Alexe (il. 112), desigur atunci cmd tmarul
print 'a fost asociat la tron, in 1122, la vi~sta de
17 ani. Ohrazul este adtnc modelat ,~u ajutorul
tonurilor rosii-verzui i galben-cenusii, cu lungi
siruri de cuburi albe pentru a red a petele de lu:
mina. Impresia dominanta este aceea. a tenului
caches al Comne~il?r. C,uloarea verzuie ,a cubll;65 rilor pe care sint lipite Ioitele de aur ale nimbului,
X"

aJe vesmintelor ~i aJe fondului mozaicului aceent!-leazu senzatia de tristate pc eare 0 emana
FIgura acostui tinar bolnavicios, sortit unei morti
premature.

mai lesnicioasa ~i,mai puFn costisito,?-re. Cap~t1n~

din ce in ce mal multa. importanta, ~e n:tas~r!l
ce se tnmulteau con tructiile .de nO,1 bls~rlCl,
aproape toate prevazute in chip oWlgat?:lU ~u
un decor piotat care lo tmbogatea se,mmf~catla
simbolica, fresca a luat l?cuf moz~JC.~IUl , ca
expresia cea mai reprez~ntat.l a. a ar~el ~lza,ntme.
Prin supletea desenulm pe ca:e o.mgadUla, ea
favorizeaza dezvoltarea
patetieului.
Fresca se
preta cu attt mai muIt la aceasta, cu cit era yorba
de 0 artii de inspiratie populara, care nu avea
aceleasi exigente ca ~i arta de la curte.

M ozaicuri constantinopolitane din

secolul )(11, azi
dispdrute

Marile mozaicuri executate

la Constantino pol in secolul al XII-lea au disparut,
Dupa marturia lui Stefan
din
ovgorod ~i a lui Pero
Tafur, hiserica Pantocratorului,
zidita de loan
al II-lea Comnenul ~i de Irina, era decorata ell
mozaicuri chiar ~i pe zidurile exterioara.
L~ sftrsitul secolului al XII-lea, poate sub
patr~arhul loan al X-lea (1198-1206),
un pictor
vestit, pe nume Eulalios, a modificat ~i a completat
decorul de mozaicuri din Sfintii Apostoli: fara
Indoiala ca icolae Mesarites a intocmit cu aeest
prilej 0 noua Descriptie a edificiului, inainte de
anul 1203, Eulalios a modernizat cupola centrala, tnlocuind InaJ~area care, asezata in ace t
loc, parea poate un arhaism, cu Pantocratorul
potrivit ohiceiului care se generalizase. Se par~
ca Eulalios tnsusi s-a infa1ji~at printre paznicii
Mormin~ului, in scena Femeilor la Mormint ~i,
spre a Ii usor de recunoscut, s-a zugravit tntr-un
vesmtnt original pe care - zice-se - avea obiceiul sa-I poarte. Secolul al XII-lea este epoea
in care pictorii au inceput sa se preocupe de reputatia lor ~i sa i~i semneze operele.
Din nefericire, aceste ansamhluri picturale nu
sint pentru noi decit niste amintiri !iterare!
, Iar marturiils despre pictura constantinopolitana
din seeolul al Xl I-lea sintem nevoiti sa Ie cautam
in Macedonia, Ia Nerezi (1164), in Sicilia, la
Monreale (pe la 1180-1190),
~i in Rusia la
Vladimir (1194),
'

Frescele hisericilor rupe tre

din Cappado ia ne ofera
solide marturii
despre acea arta monast~ca,
populara ~i provinciala, pe~ c,are am intnmt-~
la copti in epoca paleocrestina ~l care est~ ate?~ata
pina in Italia meridional a, trecind prm filiera
Greciei.
.
h'
"
Am vazut mai inainte ca. anumite
isenci
din
Cappadocia
Iusesera
deco,rate,
p,oate
chiar in epoca iconoclasta, dac~ nu ~l ~al,inamte.
Dar majoritatea acestor pioturi dateaza dm ~poca
de nou~ pros'p~ritate p~ c~r~,a cunoscut-o regrunea
intre disparrtia amenintaru arabe suh Con~tantin al VII-lea Porfirogenetul
(913-959)
~l venirea turcilor seldgiucizi suh Constantin al X-lea
Ducas (1059-1067),
peosehim priD:tre ele doua
grupuri. Unul, arhaic , datind ,dm sec~lul al
X-lea, poate chiar inca ~e }a Sfir~ltul ~elUl d,e-al
IX-lea, rnentine dsopotriva in plCt,ura ca ~l in
arhitectura vechi formule paleocrestine, care dau
acestei arte un caracter local destul de marca~.
CelaIalt, mai recent, imita modelele constantinOfolitane.
, ~
,
n grupul arhaic, unde dom~na ve?hml pla~
bazilical, Hristos, neputind
hgu:a. in cupola
(inexistentll.), ramtne in conca abs,ldel. El, ~pare
pe un tron cu spatarul in for~a de lira, in mlJl,oc~1
unei aureole cu stele purtata de patru roti
Cappadocia

2, FRESCA
In provinciile Imperiului,
exceptind hisericile
cu mozaicuri care au fost toate sau aproape to ate
ctitorii imperiale, pentru decorarea boltilor ~i a
peretilor s-a folosit fresca, a carei executie era

t)

67

Tronurile" sau rotile inaripate din ierarhia ingereascii.

"

Tronul e~te. inconjurat .de. simbolurile celor patru

evang~eh~tJ ~I d~ serafimi cu sase aripi presarats
?U ochi. Pe. marg;tne, arhanghelii Mihail ~i Gavriil,
~n co~t~m imperial, fac de garda, cu un stindard
III m~na", Sus ?e tot,
intre busturile Soarelui si
Lunei, mma lui Dumnezeu iese dintr-un segment
de cer .pen.tru a-I indica pe Hristos. Este deci 0
supra':le~UJre a traditiei paleocrestine a teofaniei
tocrnai pe locul din biserica unde se constitui e:
In .na,?s, reglstr.ele suprapuse desfasoara, in sen ul
scrIerll~ de la. stI~ga la dre~pta, pornind din latura
dreapta de Imga altar, CICJU],indeajuns de dezv~]tat,
scenelor Copilariei, Minunilor ~i Patimilor lui Hristos, Aceste scene ocupa, in biserici1e
cu t,avan, pa,rtea de sus a peretilor. In bisericile
boltl~e .e]e figureaza ~e bolta in leagan ~i cob.oar~, m, ca~e]e]e mal inalte, pe partea supe:lOal:a. a zidurilor. Mai jos se inal~a sfinti aliniati
m p~clOare. Caracterul popular al acestei arte ;e
mam~esta in desenul ~~lngaci, dar expresiv ~i de
o mal e spontaneitate, ~I m. gustul pentru naratiune
c~e ,imprumuta ..muJte dmtre e1emenLele ilustra1'l~din ev~nhel~Jle apocrife, ele insele zami lite
din aceasta, mC~I~are a poporului spre povestile
frumoase, istorisits cu belsug de amanunte.
Apare, net .contrastul
cu arta arrstocratica
~i
t~o]?WCa dl-?- c~pitala, care se supunea unei
discipline stricta in alegerea ~i repartizarsa subiectelor.
Vec~ea bise~ica Tokale Kilisse (= biserica
c~nullllor, num.Ita astfel din pricina ornamentelor
CIrcu.lare in relief de pe bolta) apartine grupului
arhaic. .Ea se pare. ca dateaza de la inceputul
secolului al X-lea. C~clul evanghelic se desfa~oara
pe ~olta in ~as.e regl~tre, tmpartits in doua grupun s~parate, l~ chela leaganului, de 0 zona de
me~allOane cuprinztnd busturile proorocilor. Trei~eCI de sc~ne~ de la Bunavestirs la Pogorirea in
~ad, se lnsiruie in registrs far a nici 0 despartirs
I~tre. ele. D,ed~subt, pe pereti, se suprapun doua
~l~url de sfinti ale CarOl' atitudini ~epene ~i vesmlll~e intu~ecate .sau de un rosu-brun contrasteaza
cu lneufletirea ~] coloritul desohis al draparilor

:u

61

din scenele evanghelice. In aceasta arta populara,

fara 0 mare ~tiin~a tehnica, se manifesta un real
simt al armoniei culorilor. Compozitia este foarte
densa: persona] ele se in~hesu~e unele in al~~le
~i ocupa toata tnaltimea Iiecarei zo~e: Accasoriile,
indicatiile de peisaj slnt pe cit posibil suprimate.
lal'atiunea este vie, sprintena, bine ritmata,
bogata in nota~.ii"l'e~i~te. yom ,re~in~ indeosebi
minunea Inmultirii piinilor ~I pestilor {il. 114 bis.),
Petru aduce doi pesti pe 0 pinza brodata care
Ii acopera bratele ~i umerii, El ti intinde spre sase
personaje asezate in jurul unei mese, a cm:ei~tablie
este redata aproape vertical, asa cum ar Ii facut-o
si Braque. Vir stele convivilor au fost diferentiate :
exista doi batrini, doi barbati maturi cu barba
neagra ~i doi tineri fara barba. Desenul este lipsit
desigur de elegant-a ~i chiar de corectitudine. Dar
la ace te per onaje, aproape nemiscate, gesturile
mlinilor ~ibratelor. int de 0 uimitoare expresivitate.
Fizionomiile energice, cu trasaturi viguroase, cu
ochii larg deschisi care privesc cu intensitate, dau
o puternica iropl'esie de v~ata. Faptura pictul'a,la,
care al}aza tntinse tonun plate cu prea puune
degradeul'i ~i mari pete d~ lumina" contribuie de
a emenea la crearea sentimentului de robustete
plebee.
La fir~itul secolului al X-lea au la inceputul
secolului al XI-lea, Keledjlar Kili se ( biserica
sabiilor dupa numele de Keledjlar dat acestui
loc fara Indoiala din cauza prolilului deosebit
d 'Uiios a1 stincilor din imprejuriroi}, care are
un plan in cruce grea a tnscrisa, mai pastreaza
inca reparti~ia arhaica a decorului, dar aiei e
manifestii, tot cu 0 simplitate naiva, 0 grija, noua
in Cappado ia, pentru eleganta sobra, precizia
desenului ~i exactitatea
miscarilor. Poate ca
aceste calitati se datoresc miniaturilor rnanuscrisului sau desenelor din caietul de modele de origine
constantinopolitana
din care se va fi inspirat
pictorul. Sporind numarul boltilor l}ial timpanelor,
planul in cruce greaca permitea, ca ~i in capitala,
repartizarea scenelor pe ~if~rite~e bol~i, in le~gan
69 ~i pe lunete, in loc sa Ie alinieze m benzi continue.

Compozitiile devin putin mai aerate iar motivele

de arhiteeturi ~i accesoriile, mal numeroa e.
doptarea planului in cruce greaca inscrisa
avea sa. aduca insa dupa . ine, catre mijlocul
se olului al XI-lea,
u putin inainte de venirea
eldgiucizilor, ~i adoptarea reparbitiei decorului
car~, Ia Con t:mtinopol,. era legata' de acest tip
arhitectural. CICIul narativ este Inlocuit cu decorul
de .inspira~i~ teologica ~i Iiturgica, in care sint
retinute mal cu seam a episoadele comemoratc
de ma:ile a:~atori. A~a c~m am mai vazut ~i la
Keledjlar KIlls e, noua distribuirs a subiectelor
ofera compozitii mai putin imhicsite
in care
fun.dalurile de arhitecturi ~i de peisaje
apatil.
mal multa insemniitate.
Scenele se izoleaza ~i
devin de sine tatatoare.
Influenta capitalei strabate si in stil chiar
dincolo de. ex~erienta ~ai mult sau mal putin
mare a pictorilor Iocali. Desenul devine mai
~uplu, prop?r~iile se ~un~esc.
Personajele
se
insufletesc 1]1 iau uneori atitudini contorsionate.
Mi~cal'~le sint adesea. vii .~i accentuate prin jocul
dr.?-parJl~or.qvalul chipurilor se. ascute ~i privirile
tradeaza ma~ degraba mel.anc~he decit convingere
nestramutata, Degradsurils ~l nuantele nedeci e
devin maifrecvente.
Literele insc;iptiiJor sint
trasate cu mai multa grija dar fara' exce de
infloritu:i.
In. iconografie 'exista totusi unele
trasaturl
particulars.
Astfel, in conca absidei
nu
maioafl~ F~c~oara, ci peisis care inlocuie~t~
teofa~a d~n bisericils apartinlnd grupului arhaic.
neon ChIaJ', ca la KaranJek Kili se { biserica
intunecata. I), ace tei . cene i se adauga doi ctitori
prosternati, Cele mal bune realizari ale stilului
nou se intilnesc la Elmal Kilis e ( biserica maru]~i .din ca~za merilo:. care cresc linga intrarea
I) ~l la Ciarekle
Kilisse ( biserica sandalei
datorita urmelor de pasi sapate in solul bratului
sud, sub scena InaItarii, imitind acelea ee e
vedean in rotonda de la Ierusalim). Din nefericire
aceste picturi s-au deteriorat ~i daca fotografiil~
ne dau 0 idee justa. despre interesul pe care il
prezentau an amhlurIle, ele nu scot in evidanta 70

=.

valoarea artistica a diferitelor panouri.

e "o~
opri mai degraha la ~arB:nlek Ki.lisse,. al car~l
decor se datoreaza unui pictor mal p~tm expe.rlmentat in adaptarea
modelelor ieonografice
venite din capitala. Tradarea lui luda este .0
scena revelatoare
in privinta procedeelor. stilului nou aplicate la I aranlek cu un SOl.de
tinga ie ~are ]e face ~i ~ai viz~bile. ~ers.onaJele
slnt zvelte. Miscarea piciorului ~us mamte la
Petru ~i la loan este acc~ntu~~a de draparea
ve~mintelor. Hrii to tndoaie pI IOr.ul drel!t, pe
clnd ttngul este rigid, dupa eel mal bun ritrn al
artei tatuare antice. Parul lui Petru este bucla.t
ru 0 eleganta care aminteste de slintii d~ ~a Daph~'u.
Razboaiele care au urmat dupa ap.~*a seldgl.ucizilor in Asia Mica au re trins activitatea artisLica in mtnastirile din Cappadocia, dar nu .au
iotrerupt-o cu d~savir~ire., 0 misiune. ~rheolo~lCa
turca a descoperit tn biserica Sakle Kilisse ( biserica ascunsa ), al carei plan rami~e ac~la c~ 0
nava transversala pe care se des hl~ trei abslde!
fresce care par sa dateze de la sfir~ltul secolului
a] XII-lea. Pictorului caruia i le datoram .era
inzestrat cu 0 personalitate destul de puternica.
El da dovada de multa libertate in 3:d~p~al'ea
modelelor de care s-a slujit. Arta sa trnbina inf'lu('otele Constantinopolului
cu traditiile populare
locale dar cu unele calitati originale. EI une~t~
z\'e]t:~ea proportiilor ~ieleganta in trat~ea parului
an a draparilor cu fermitatea de enului, fr~nchetea coloritului, vioi iunea anumitor rniscari amploarea monurnentala a ompozitiei. Pentru a"da
'entimentul
spatiului, el uprapune .planullle!
nnanteaza degradeurile, e tompeaza Ch1ro:,uneo:]
contururile spre a Ie da rotunjime. El stI~lz~aza!
ell multa vigoare de orativa, elementele pet alul~1
a a lnclt sa formeze cadrul in cars a se in rie
fie 0 s ena, fie un personaj.
Cercetarile facute de dl. ~i d-na Thierry in
valea Peristrema (la . ud de Aksaray) au s os l~
iveala picturi rupe ~re ca~e, u~mind ~,ceea,l
e\'olu~ie generala ca ~l c~le dll: ~e,glUne,aGorem~,
71 prezinta insemnate parbiculat-itati de iconogralie

~i de stil, dovezi ale diversitatii de aspecte pe care

o putea capata arta bizantina, mai ales in tinuturils izolats.
Salonic
In Macedonia, Salonicul a
.
.
fost un centru de arta a tiv
~l ~traJuCl~o~, care a sulerit in pictura ca ~i in
arhltect~ra vinflusnta Constantinopolului,
manifestln~ msa totodata,
in ambele domenii, un
anurrut . ataeament .fata de trecut (v. pag. 22-23).
In biserica Fecioarei Caldararilor
(Panaghia
ton Cha~eon)~ construita in 1028, s-a reprezentat
in cupola InaJtarea, dupa vechea formula care
Iusese ap~ica~a in Sfintii
postoli de la Con tantmopol ~l chiar la Salonic in Sfinta Sofia. Dar
la ~nc~put~ secolului al XI-lea, stilul deveni ~
mal hieratic, asa cum am vazut in mozaicurile
aproape. con~empor~e de Hnga usa de sud a pronaosul~l Sfintei S.ofla de la Constantinopol
~i
l~ H~SlOS L:ukas. din vFocida. Atitudinile apostolilo~ SlI~tmal putm framintate decit erau la Sfinta
S~fla ~l ingerii, in loc sa se lntoarca spre ucenicii
l?l H~st.os, s~ prezinta din fata ca pazni i traditlOnah ai Fecioarei ~l ca martori ai tainei pe care
o semnaleazii credincio~ilor cu aratatorul de la
mina dre~pta. In conca absidei, Maica Domnului
este infatl~ata in picioare, in atitudine de oranta
ca in biserica zidita intru cinstirea ei in Marel~
Palat sub .d~mnia lui .Mihail al III-Jea ~i care a
fost .~escrl~a ~ev Fotie. Arhanghslii
Mihail ~i
Gavriil se mclina pentru a-I aduce omagiu: in
prezenta lor pe bolta semicilindrica a absidei
e poate vedea un nou semn al con ervatori mului
ico~ografic, pentru ca inca la
i eea ~i In nnta
. of.Ia de la qon.stantinopol ingerii fuse era mutati
mamtea ab idei, in asa fel Inert Fecioara a ia ii
ingura in evidenta in onca.
La biserica Fecioarei Ciildararilor in traveea
care pr~cede absida, deasupra altarului,
cele
doua episoade ale Imparta~aniei apostolilor au
fost asezate de 0 parte si de alta a unei cruoi inscrise Intr-un cere. La dreapta, Hristo , in picioare
ub un baldachin, dinainLea unui altar pe care 72

este asezata patena, imparte ptinea la doua

grupuri compacte de cite trei apostoli, spunind:
e Luati, mincati, acesta este trupul Meu . La
stinga da vinul altor doua grupuri de cite trei
apostoli, carora le spune: Beti dintru acesta
toti. Caci acesta este singele Meu 1>. Grija fata
de claritate este mai puternica decit realismul
in red area spatiului: baidachinul este asezat nu
deasupra altarului, ci in spatele lui ~i constituie
un fundal de arhitectura care subliniaza caracterul sacramental
al instituirii Euharistiei.
In
restul bisericii se desfasura cicJul marilor sarbatori, cuprinzind ~i Adormirea Fecioarei. Pronaosului i-a fo t destinate ampla compozitie a J udecatii de Apoi, ~i ea este cea mai veche reprezentare
eompleta a acestui subiect pe care 0 posedam
in marea pictura.
Aceste picturi se caracterizeaza prin vigoarea
modeleului, in care fermitatea unui desen larg
t~i tmpletcste resursele cu acelea ale unui colorit
nesofisticat, care j uxtapune mari pete de lumina
umbrelor rosii ~i verzi. Unul dintre procedeele
favorite consta in a aseza umbrele rosii pe 0 Iatura
a Iigurii ~i umbrele verzi pe cealalta. Culorile sint
dense, grele ~i, eel mai adesea, reci, cu 0 predominanta a tonurilor albastre-tnchis, verzi, violete
~i cenusii. Personajele au 0 expresie de mare
severitate. Cutele vesmintelor lor stnt adesea
Irlnte in unghiuri.
Cornparatia cu mozaicurile de linga usa sud
a pronaosului la Sfinta Sofia ~i la Hosios Lukas
din Focida arata ca, raspuuztnd in acelasi timp unei
conceptii asemanatoare a desenului, tehnica Ireseei lngaduie mai multa suplete .
Sflnta Sofia
de la Ohrid

73

eel mai important

~i eel
mai original ansamblu de
fresce pe care Il gasim in
aceasta epoca in Macedonia este acela care a fost
executat prin anii 1040-1045 in catedrala Sftnta
Sofia de la Ohrid, dupa ce orasul a fost recueerit
de la bulgari de catre Vasile al l l-lea, In 1016,
,i transformat
tn resedinta
unei arhiepiscopii

au~ocefa~e, care depindea direct de Imparat. AI

doilea titular al scaunului, arhiepiscopul
grec
Leo.n (1037-1056),
fost cartofilax
al Sfintei
Sofia de la Con.sta~t~nopol (cum s-ar spune vicar
general ~l Patriarhiei), a hotartt pictarea acestui
?ec.or. ~I, de fapt, unul dintre elementele cele mai
lZbltoar~ al~ a~samblului de picturi este nurnarul
de patrlarh.1 ai Constantinopolului
care au fost
repreze~ta~1 in altar: treisprezece in total, dintre
care ultlm?l ca datayeste. Eust.atie. (1019-1025),
~cest?ra 1.1s~ adauga trei patriarhi ai Antiochiei
~I. alti trei ar I~rusalimului,
precum ~i, in diacomc.on, ~ase papi (de la sfintul Clement la sfintul
Grl.?~re ce~ Mare), recunoscuti ca sfinti de biserica
rasanteana,
Pentru a intelege deplin intentiile
carora. Ie ryaspundea ~cest program iconografie
est~ ..bine sa .ne ammtim ca Leon ii daduse tot
sprijinul patriarhului Mihail Cerularios in po1emica
pu~tata cu, p~pa Leon al IX-lea ~i ca, intr-o
scrls~are trimisa in 1025 episcopului loan di
Tram (in. sudul Italiei), arata ca atitudinea ~~
se in~emela pe respectu1 fa~a de hotartrile luate
~e ~moade!e .la care participasera
papii glorifICa~1ca sfinti .de catre. Constantinopol, ~i ca nu
n.utrea du~ma~le impot:lva papalitatii in general,
Cl d.o~r !!llp~tl'lva pape.l d~n acea vreme, ale carui
pozitii 11 par~~u potrlvmce acelora manifestate
de predec.esorn .sa! pe scaunul lui Petru. Astfel
?ec~r~I ?Ill absida hiserioii cuprindea numeroas~
I~~atammte: E1 amm~e.a ca. Bizantul i~i restabIll~e .~utorl~ate~ politica ~I spintuala
asupra
reglUnn. Ohrid ~I ca arhiepiscopii autocefali ai
ora~l~UJ e:au pentru teritoriul recucerit, fara
s~ alba titlul, de fa~t patriarhi,
mostenitori
al. cel?r de la. Constantmopol ~i nu ai acelor patriarhi bu.lgan car~ ocu pasera jiltul local incepind
cu .domma ~arulUJ Samuil (976-1014). Dar el
mal facea. cunos~ut ~i ca Leon era detinatorul
a,devaratel doct~me statornicite
de cele sapte
smoade ~c~rr:eruce. In conca absidei,
Maica
Domnului, tintnd Pruncul inconjurat de un nimb
era ~~ezata. pe un tron bogat, cu spatarul in form~
de lIra. Chiar dedesubtul ei se desfasura, pe pere- H
y

tele absidei, Imparta~ania apostoliJor. J n aceasta

scena se maniiesta un gust al miscarii, al expresiei
sentimentelor ~i chiar al intensitatii dramatice,
ell totul deosebit de ceea ce am intilnit in biserica
Fecioarei Caldararilor de la Salonic. Intinderea
mai mare a suprafetei ce trebuia acoperitil cerea
o mai ampla dezvoltare a subiectului. Apostolii
nu mai sint grupati, ci separati. Miinile lor intinse
~i acoperite cu un val in semn de respect, expresia
patetica i concentrata
a chipurilor lor, tnvolburarea cutelor vesmintclor la unii dintre ei,
aplecarea pronuntata
a bustului 1a Petru ~i la
Pavel, amtndoi aproape de altar, traduc tulburare a surIetului lor in rata instituirii Euharistiei.
Si ai impre ia ca vezi ilustrarea cuvintelorrostite de
diacon inaintea tmpartasaniei credinciosilor: Cu
frica lui Dumnczeu, cu credinta ~i cu dragoste
sa va apropiati . In acelasi timp, gesturile hratelor intinse unesc figurile unele de altele cu un
ritm de 0 e1eganta subtila ~i plina de nerv.
aceeasi nevoie de expresie tnsufleteste in
chip inca i mai limpede tnaItarea, pe balta din
rata absidei. Fecioara nu mai este reprezentata.
din fa~a, ci din profil, intr-o atitudine care li
arata amotia, lntre ingeri ~i apostoli a carer
uimire se traduce printr-o gesticulatie vehement-a,
aproape baroca, ~i prin draparea zbuoiumata
a ve~mintelor cu falduri red ate in linii curbe.
Pretutindeni in aceste fresce din al doilea patrar
sau de la mijlocul secolului al Xl-lea (intrucit
mai exista ~i altele la Sfinta Sofia, care dateaza
din secolele al Xl I-lea, a1 XIII-lea ~i al XIV-lea).
nu se intilnesc decit chipuri aspre, dramatice,
nelini~tite chiar, ale carol' contururi i trasaturi
sint accentuate prin linii groase.
Multi istorici discuta, fara saaibii poate elemenLele nccesare pentru 0 solutie, asupra problemei
de a determina care este in Sfinta Sofia de la
Ohrid partea
aporturilor
constantinopolitane,
Lesaloniciene sau slave. Inrudirea dintre Fecioara
din absida ~i aceea din Sfinta Sofia de la Salonic,
severitatea fizionomiilor, robustetea putin aspra
75 a figul'ilor, gu tul expl'esivitalii
~i al miscarii,

predominarea culor-ilor intunecate,

latura usor
frusta a ace~tel. arte ..i-au ~acut 'pe multi savanti
ca creada ca pictorii ar II vemt de la Salonie
Al~i eruditi vad in aceste trasaturi aportul popula~i~
~or slave care, raspindite in Macedonia, ar fi
influentat de asemenea arta Salonicului. Intr-adevar, .chiar da a pe planul ideologic arhiepiscopia de la Ohrid intre~inea cele mai strinse
legaturi c.u C.oDstantinopolul, ea poate sa fi
recrutat pictori de Ia Iata Iocului sau din principalul oras al Macedoniei. Posedam insa informatii
nemdest~atoar~
asupra aspectului
picturii in
fre~ca din at.eJ.Ierele constaDtinopolitane
pentru
a fl ~ndrept~NI ~a respingem cu desavir~ire interventra unuia ~hntre ac~s~ea:. anumiti savanti
au scos in eVlden~a aflmtatIle cu miniaturile
menologului lui Vasile aJ II-lea. Probabil ca
nici nu s-~ subliniat. totdeauna indeajuns gradul
de rudeme. care,. tmind seama de diferentels
rezulUnd din tehnica, Ieaga frescele Sfintei Sofia
de Ia Ohrid cu mozaicuriJe aflate in biserica Nea
MODi din. Chios, care slnt aproape contemporane
cu eIe: Din suma eJementelor comune vom retins
arhaismul s care
asigura supravie~uirea
unei
aspnrm energic~ in figuri, co~tur~riJe negre ~i
a'pasate, pre~erlDta pentru ml~carile expresive,
simtul dramei. Dealtfel aceste simiJitudini trebuie
socotite mai putin ca dovezi ale unei aceleiasi
origini a artistilor, ~i mai mult ca semne ale
epocii. De 0 parte ~i de alta ne aflam dinaintea
m~nifestariJor artei complexe care s-a constitUlt. ~a .~nc.e~utul perioa~ei de preponderants a
nobilimii civile. Iar atelierele de la Salonic departe de a fi despartite de cele de Ia Const~tinopol prin bariere estetice de netrecut, faceau
de la acestea tmprumuturi ~i fara tndoiala trimiteau un.eori ~i pictori care doreau sa-~i faca 0 cariera
in Capitala, Sa nu ne punem deci prea muJte
intrebari a~upra originilor etnice sau geografice
ale mesterilor care au impodobit SCinta Sofia
de l~ Ohrid ~i sa apreciem mai degraba vigoarea
artei lor, Iorta lor de expresie, simtul mi~carii
de care dau dovada, inteJegerea lor fa~a de com- 76

pozitie, e.apa~itatea lor de emetic,

litatea stilului lor.

N erezi

monumenta-

Slabirea constringeriJor soieta~ii bizantine sub urma~ii lacedononilor, neli.ni~te.a iscat~ ~e vl'e~ea
de re triste in care dizboaJele ..~l tu]bura~Jle pohtlC.e
au ingreunat viata populatiilor neyOla~e! proliferarea ereziilor ~i reinvierea zelului religios caro
au urmat in ciuda politicii autoritare a Comnenilor au fost tot atttia factori care au Iavorizat
prop~~irea u~ei arte !Dai umapizate ~i i~ car~
expresia entimentului
dramatic a devenit mal
directa raminind in acelasi timp eel mai adesea
cuprin;a - in scoala de la .C~ns.tantin~pol -=lntre limitele imp use de 0 disciplina exig nta.
Frumusetea a devenit mai putin trufa~ii ~i ma!
putin austera, pentru a fi mai apr?ape de oa~em
~imai acceaibila. Nu ne putem abtine sa apropiem
aceasta al'ta de aceea care a tnflorit la Atena in
timpul razboiul~i pe.lopo~oziac pe~tru a raspunde
aspiratiilor uner societati aflate ~l ea prada suferintei.
..

Picturile executate in biserica Sfmtul Pantslimon construita in 1164 la

erezi de pri~tul
Alexe' Comnen, pot fi socotite ca}?odopera .maJor~
a acestui cur nt nou. Personalitatea
ctl~orulUi
- nepot allui Alexe I ~i var al tmparatului domniter, Manuel I Com~eD - ~i lnalta ?alita~e a
decorului, de 0 maretie eu adevarat lmp~rlala!
ne tndreptatesc sa credem c~ m~~terul. atelierului
~i colll:borat?rii. sai ar fi emt. ~m ?aPltala .. ~ra~
pictori deprinsi cu toate subtilitatile meserier ~l,
dupa to ate aparentele, Ioarte l~ c~rent c~ expe:
rientele artistice ale trec.utulUl ..~l ale tUDYulUl
lor. Ei au stiut a aduca inovatiile c~le mal ~ersonale vastului repertoriu de model.e l?onografIC~,
ai carer depozitari erau. Aveau 0 uimitoare sensibilitate fa~a de Iorta de su~es~ie emotiva pe .cf!:re
o detine linia abs~r~cta ~l .slmpla. Compozitiile
lor sobre, bine echilibrate ~l cu. 0 punere in pa:
gina foarte sigura au un pat.etlsm cu at.it. mal
tt surprinzator eu eit este launtric. In acelasi timp,

~i usoar
sal veaz~ scena de orice ingreunare
*i
~in de 0 arta ralinata.
.
Linearismul
pronuntat
al cutelor ve~mmtelo~
se rcga estc cu 0 nota inca. ~l .mal ac?entuata
in piirul ~j in tra.sat~rilo
chlpunlol'
mal mult.o~
srinli
au personaje
din Vechiul Testa.m~n~: AWl
lurninile
tnt asezate cu n 1'\' in lungi linii albe
~i . inuoa e, cu 0 vivacitate
are denoUi 0 mare
iguranta in mestesug.

dorinta

de eleganta, care se ascute in epocile

de tensiune
dureroasa, deterrnina
alungirea
siluetelor ~i grafismul
frarnlntat
in red area cutelor
draparilor.
Cornpozitia
Coboririi de pe Cruce este
una dintre cele mai reprezentative
pentru aceasta
estetica (il. 115). Din atitudiniJe
personajelor,
demne ~n durerea care Ie copleseste, din chipurile
lor nobile care lasa sa se banuiasca
0 emotis
co
nu Ie desfigureaza,
se de prinde un sentiment
de
doliu profund.
Intensitatea
expresiei
vine ~i de
la punerea
in pagina concentrata
care face sa
culmineze compozitia
cu capul luiTosif din Arimateea ~i in care per onajele stnt attt de strlns
legate tnctt nu s-ar putea scoate niei unul fara a
rupe echilibrul
ansamblului.
Calitatea
emotiai
obre ~i interiorizate
ne arninteste
de relieful
lui Orfeu ~i Euridice
sau de numeroase
lecite *
atice cu fond alb.
Durerea este insa sfi~ietoare in Threnos, scena
bocetului,
in care Maria ~i loan jelesc trupul
lui Iisus care va fj asezat in Mormintul
sapat
in stinca (il. 116). Cu picioarele
intr-o pozitis
care in realitate
este imposibila,
Maica Domnului
primeste
In poala de unde se nascuse, cadavrul
fiului ei lntins pe un Iintoliu. Pentru ultima data
11 saruta pe obraz. loan, cu bustul adtnc plecat
tine mtna Mintuitorului,
pe clnd losif ~i icodi~
Ii cuprind
picioarele.
In spatele lor, una dintre
Mironosite
partioipa
la scena.
Figurile
Mariei
~i lui loan sint crisp ate de durere. La stinga ~i
la dre~pt~,
c~amele
muntilor,
unde deasupra
capului IUl Hristos se casca grota Mormintului
. ~ inaJ~a domol! incadrind
grupurile de personaj~
~I accentuind
impresia
de orizontalitate,
generatoare de melancolie ~i de tristete,
asa cum 0 va
in~elege mai tirziu ~i Seurat.
evoia de a compensa
pnntr-o
nota de gratie ceea ce ar fi putut sa fie
de neindurat
In expresia acestei dureri face sa se
desfa~oare in partea de us a panoului
arabescul
elegant
al unui cerc de Ingeri. Culorile limpezi
* Lekythos: vas rnic !;Iialungit de cerarnica decorat cu
scene Iji rolosu !;lila ofran dele funerare.

Kurbinovo

Tandintele
arti tice de la
fir~itul epocii Comnenilor,
a carer raalizare
desavir~it~
ni s-a .pas~rat la
Nerezi, s-au exacerbat
cu tirnpul,
ajungtnd
!a
manierism
~i chiar la vehementa.
Fr~scele din
biserica
Sfintul
Gheorghe
de la K.urbmovo,
pe
lacul Pre. pa, datate
de ~ insc~i~~ie in 1191, ne
infa~i~eaza figuri lungi. ~~ SUb~l~1 peste masura,
cu mi~ciiri a caro~ vioJCIU.ne atmge hruschetea,
cu drapari
olocotitoare
~l fl'amintate
care ~~I
iau zborul in lungi arabescuri
pentl'u a mO~lla
golurile fondului.
Aceasta alungire a proportiilor
~i acest Ireamat
al cutelor ne. evoca, sub. form.e
mai aspre, art.a extrem de rafmata
a unui Callirnah. Manieri mul pe care il dovedesc
u oarecar.e
exces aceste fresce a inspirat de a emenea mozaicurile de la Monreale ~i cele din .San Marc~ de la
Venetia, care se situeaz~ in preaJm~ anului 1~O?
Chipurile,
la care rega im a~esea in plete. ~l I~
harbi linearitatea
de la . erezi, .au .o. expresie m~l
severa ~i putem vedea aici u.n indiciu despre 01'1ginea provinc~ala,
~ara indoiala I?acedoneana,
a
pictorilor
atelierelui
(de la Kurbinovo) .
Kastoria

79
78

Inrudirea
este atit de mare
intre frescele de la Kurbinovo si acelea din biserica Slintilor Anarghiri de la
Kastoria tnctt am putea crede ca ~i unele ~l e.Jelalte slnt datorate
acelorasi artisti sau, l,n ofl~e
caz, aceluiasi
curent.
Punerea
in MO.rmmt (1:
117), inspirata d~pa a eea de la erezr, este mal
putm savant echilibrata.
In loc sa .scandeze compozitia, stincile devin simple motive de umplu-

tura.
Intensitataa
~mopei se traduce prin extrema VIOIClUne a miscarilor,
Exagerarile
ac.estu.i manierism
expresionist
au
provocat probabil plictis .lji aturatio, ~i au iscat
cu pu~.m Inaint a anului
1200 nevoia unei Intoar~erI l.a un stil mai simplu ~i rnai monumental.
nei variante ,p~pulare a a estei reactii ii apartin
fresc~le,. zug~'aVlLc p.e la 12~0, din Panaghia
Mavriotissa,
In aproprers
de Kastoria,
Dar lnelinarea spre. patetis~
ramtna un Iapt dobtndit.
In Rastlg!1lre, Ma:la l~i. pierde cunoljtin~a, capul
~l bUSLul.i.l. cad tnaints, Ijl una dintre femei trebuio
sa 0 sp.rlJlne. Sfintul. !.oan, cu capul plecat, se
Iasa fa~11j prada mlhn~rll. Trupul lui Hristos este
contorsionat
de .agome. Cel care intinde
trestia
cu buretele
lmbibat
cu .o~et .lji ostaeul care tl
impunge ~u sull~a,. devenit mal curlnd un purtator de sable, stnt ruste sttrpituri
hidoase.

Vatopedi

In af~ll'll de Kastoria
si de
Kurbmovo,
stilul linear care
a fost practicat
la sflr~itul secolului al XII-lea
a dat opere de 0 eleganta mai rafinata in frescele
care au fost .e~ecutate
in 1197-1198
pentru
trapeza mlnaetirii VaLopedi de la Muntele Athos
g.ratie .dar~iciei marelui j up~n strh Stefan
remani~
~I a ~lUIUl. sau sCintul Sava (arhiepiscopul),
sub
domnia lui Alexe al I!I-lea Anghel (1195-1203).
Fragm~~~ul care se pastreazii
astiizi in biblioteca
m~nastIrlI arata ce ?isti~c~i
putea atinge acest
stil sub penelul unui artist care ~tia sa.-~i staptneasca spontaneitatea
(Millet, Athos, plansa 98, 1).

Cipru

Datorita
cercetarilor Intreprinse in ultimii
ani
cunoastsm .mai bi~e operele picturii bizantine' pastrat~ In msula Cipru, care a fost recu eriti'i de la
arabi In 965 de
ichifor Focas.
Cele mai vechi fresce, care tn prezent slnt atestate pent~u ~erioad.a de ca!e ne ocupam aici, se
ana in bJser~ca Sfmtul
icolae, din apropiere
de Ka~opetrJa,
datate
in prima
jumatata
a
secolulw al XI-lea (Megaw ~i Stylianou,
Chypre, 80

plansele V - V~I). Prin

dar nuantat, prm factura

coIor.iLo1 lo~ i!1ca. se~er

lor vIgur?aSa Ijl prm cautarea expresiei psiholcgice ele amintesc, lntr-ade"aI', de SCinta Sofia de In Ohrid..
y
In veacul al Xl l-lea Ciprul, devenind
0 .b~za
de operatii a bizantinilor
impotriva
seldg.lUyCl.zllor
din Anatolia,
capata un n?u avint, datorlt.a mt.e:
resului aratat de tmparati. J umer~ase mma~tIr~
au fost intemeiate
in acea loa epoca. $1 pute!O banm
ea unii pictori au venit cu aceasta o.caz~e. de la
Con tantinopol
pentru
a decora
hisericile
de
eurind construite.
.
Frescele executate
in biserica Panaghia Ph 01'biotis a, la Asinu, tn 1105-1106. gratie gene~ozita~ii magistrului
ichifor, prez~nta .!Oa.rele !nteres de a Ii singurele opere ale picturu hizantine
de la inceputul
secolului
al Xl I-lea datate cu
certitudine
(Megaw 9i Stylianou, op. cu., plansele
VIII-XI).
Ele dezvaluie gustul ~entru zvel~ete~
siJuetelor,
vioiciunea
rniscarilor
~l 0 armomoas.a
eleganta
a formelor,
care le tnrudesc
cu m.oz~lcurile din Sfintul Durnitru
(sau Sfintul Mihail)
de la Kiev.
.
Picturile
din biserica
Slintii
~\pOSLO~1 de la
Perachorio se apropie de rnozaicurile
~al recente
din Capela Palatina de 1a Palermo ~l d~ .acele~
de la Monreale
prin v hernenta
atitudinilor
~I
prin draparile bogat~ ale carer cute adlnci s.e
rotunjesc
pe coapse ~l d sene~za, la poalele turncilor, tivuri agitate
care am~ntes~ de Menadele
atribuite lui Callirnah i de Victoriile .de pe parapetul
templului
Inch.inat
Ateneilke: Acest~
picturi de la Perachorio
au Iost datate lntre an~1
1160 i 1180 (Dumbarton Oaks Papers, vol. iti,
1962, pag. 277-348).
, ..
Pi torul Teodor Apseudes ( = eel eridic) care,
in 1183 a iscalit frescele eomandate
de sflnt~l
pustnic'
eoit pentru
chilia sa rUl?estra
din
apropiere de Paphos, a f?st, 1a fel c~ l colaboratorii sai ctstigat de tnclinarea
epOCH Comnenilor
catre 0' arta in care un simtamint
de adlnca
umanitate
lua locul vointei de hieratism
(Magaw
Ii ~i Stylianou,
Chupre, plansele XlI - XIII).
AILe

interioare
~i pentru

picturi executate
in anul 1196 pe peretii para lisului aceleiasi mtnastiri au un stil mai auster, care
e poate datora deopotrivii
vointei de a manifesta
o reactie impotriva
manierismuIui,
pe care am
Intilnit-o la Panaghia
Iavriotissa
din apropiere dc
Kastoria, ctt ~i actiunii unui curent de arta monastica ~i populara analog aceluia existent in Grecia.
J ntre timp. fuseserii pictate, in 1192, frescele
din biserica Panaghia
Arakiotissa,
din apropierc
de Lagudera,
pe cind Ciprul, cuccrit cu un an
mai inainte de Richard Inimii de Leu fuse c edat
Lusignanilor.
Ianiera ace tOI' Ir 'e este aproprata de aceea de Ia Kurbinovo
~i din Sfin~ii
Anarghiri
de la Kastoria,
~i se leagii de vastul
curent car~ ~s~e atestat din Rusia (Staraia Ladoga)
pina In Sicilia (Monreale).
Per onajeJe sint extrem de alungite ~i draparile striibfitute
de cute
sinuoase.
Nu mai regiisim totusi aceeasi vigoaro
a accentelor,
nici aceeasi
impetuozitate
ca ~i
in Macedonia.
Soar zice
ii pictorul
din Araku
a ramas mai aproape de 0 anurnita Iineta constantinopolitana
si, lntr-adevar,
se poate crede cii el
a venit din capitala
Irnperiului.

RASpiNDIREA

PICTURII

precum

BIZANTINE

Pictura, ~i mai ales pictu.ra in mo~aic, a f~st

unul dintre
elementele
prm c~:e. BlZ~n~ul si-a
exer itat Iascinatia
asupra lurnii mconJ~ditoare.
. Atunci clnd, tn anul 961, califul omel~d de la
Cordoba, el-Hakam
al II-lea, a purunClt. sa se
mareasca moscheea din acest oras, el ~ ~b~mut de
la Roman al l l-Iea trimiterea unor art.isti constan:
tinopolitani
care au decorat ?upolele! precum ~l
ancadramentul
mihrabului
~I al usilor care tl
flancheaza,
~u. mozaicuri
pe fond de aur purtind
vrejuri, flori ~l copaci.
1. RUS/A
Convertirea
la crestinismul
bizantin a. adus dup.a
sine adoptarea
sistemului.
s~u de. pI~tura ..reh~
gioasa. Clnd Vladimir
~ ridicat blserlcB: ?I]mer
la Kiev intre anii 989 ~I 996, el a pus sa Iie trnpodobitll,
dupa mart.uria analelor,. de cat:e ~rtist.i veniti de pe pamlntul grec.. DI.n mozaicurile
i frescele datoraLe
acestor
pictori
~u au m~1
{'amas decit rare fragmenLe de un stil sev~r, l~
maniera aceluia
are era la rnoda ub dornnia IUl
Vasile aJ ll-Iea.

Arta po pularti
in Grecia

Tot In Grecia mai exista

o serie intreagii
de fresce
care
apartin
unei
arte
populare ~i care par, ca stil ~i tehnica, un fel de
implificarea
a unor prototipuri
mai savante,
cunoscute
fiira tndoiala prin mijlocirea
aietelor
de modele. l\liirturii de acest fcI avem in hi erica
rupestri'i Sfinta Sofia, pe ~iirmul de nord al insulei
Cythera (de la sftrsitul secolului aJ XI-lea sau in eputul elui de-al Xl I-Iea),in bi eri a numitii Piskopi
(deform are populara
a cuvintului
Episkopi,
episcopie), din insula Thira ( antorin)
(pe la 1100)
~i in capela unei sihast.rii de la' urvara din Cvnuriu
(in Pelopones).
Aceste Iresce con. tituie c' hivaJentul in Grecia al artei popularc
~i monasti e
din. Cappadocia
~i d in Apulia. Coloritul pielii ~i
mal ales eel al vesmintalor
sint prea putin nuan~ate. S-au Iolosit din abundenta
liniiIe negro,
nil nurnai pentru contururi,
ci ~i pentrn dctaliilo

ale chipurilor
~i ale mlinilor,
cut le draparilor.

[inta Sofia
d/ la Kiev

Aproape 0 jumiitate de veac

mai tirz~u,.Ia~osla,: a.chem~~
~i el arLI~tl bizantini, veniti
r babil de la Constantinopol,
pen.tru a, decora ~a
ceputul anului 104.0 marea biserica Sfln ta Sofia
~~c la Kiev, Ia a carei zidire pornise.in 1037. Acesti
mesteri s-au inconjurat
fiira.doar ~l poate de ~olaboratori
localnici.
Sapatu~'lle
au revelat
.ca . c
fabricau cuburile de mo~alc Ia f~~a loculUl: Dl~
ra~iuni de ordin pec~Olar Jol.oslrea
mozaicului
fost lirnitata
la par~Ile principale : cupola cen~ra)a
i altarul,
restul fiind dec.orat. C.lI ~resc~:
Moz~icurile
ne aduc asupra
~ltu~~~el pl?tyr~l
83 bizantine
de la inceputul
dominatiei
nobilim 11

82

civile 0 marturie care concorda cu aceea oferita

de Sftnta Sofia de la Ohrid ~i de Nea Moni din
Chios care, ~i ele, dateaza de prin anii 1040. Ele
au pastrat din art a din jurul anului 0 mie severitatea clasica, uneori cam aspra, figurile greoaie
rigoarea geometrica a desenului executat in mari
linii drepte, draparile cu falduri frinte. Dar aici
se releva, ca ~i in ea Moni, 0 abundenta folosire
a petelor mati de lumina ~i coloritul nu este mai
putin bogat, deoarece au putut fi numarats in
jur de 0 suta treizeci de nuante. Lucrarile de
curatire tntreprinsa tnceptnd din anul 1952 de
ateJierul de restaurari
al Academiei de arhitectura din RSS Ucraina ~i care au Inlaturat
neinspirateIe rezugraviri in ulei din secoIul al
XVIII-lea, au redat acestor mozaicuri intreaga
lor splendoare originara.
In cupola centrala apare Pantocratorul
tnconjurat de patru arhangheli ~i, lntr-o a doua zona,
cei doisprezece apostoli. In conca absidei se
inal~a Maica Domnului in atitudine de oranta
(il. 118). Ea poarta 0 batista alba prinsa la cingatoare, dupa 0 iconografie specifica pentru Constantinopol. Chiar dedesubt, Hristos, reprezentat de
doua ori, de fiecare parte a prestolului (masa altarului) ~i secondat de un Inger, da imparta~ania
(cu piine ~i vin) la doua grupuri de cite sase
apostoli (il. 119), carora vioiciunea gesturilor
~i atitudinilor, in repetarea lor identica, Ie conlera
ritmul unui ~ir de dansatori. La capetele scenei,
Aaron ~i Melhisedec 11 preligureaza pe II ristos
1n calitate de preot. Mai jos, de 0 parte ~i de alta
a celor trei Ierestre, s-au infa~i~at frontal, in doua
grupuri, marii dascali ~i ierarhi ai bisericii rasaritene, carora li e alatura papa Clement al Romei,
primul care - dupa legend a - a crestinat Crimeea, ~i arhidiaconii martin, Stefan ~i Laurentiu.
Nu mai putina intensitate
spirituala exista ~i
in portretele unor martiri, in bust, pe arcurile
ce sustin cupola.
CicIul bristologic, care probabil cuprindsa saisprezece scene, a fost pictat in fresca. Din el nu
a mai ramas dectt 0 parte. Tot in fre ca s-a exe-

cutat ~i decorul tribunelor, colateralelor ~i pere~ilor in spirala ai scarilor din turnul de vest.
Sintem ispititi sa recunoastem maniera pictorilor
ru~i in anumite figuri de sfinti, la care tensiunea
. pirituala a cbipurilor face loc unei expresii mai
bllnde,
In tribuna, unde oneazul ~i familia sa primeau
impD.rta.~ania dupa modul oum se proceda cu
basileul in SCinta Sofia de la Constantinopol,
s-au pictat scenele din Vecbiul ~i oul Testament,
care simbolizau Eubaristia:
Ospitalitatea
lui
vraam, Isaa adus spre jertfa, Cei trei tineri
iudei in ouptorul de foo, Nunta din Cana, Inmultirea plinilor ~i pestilor ~i Cina oea de taina.
Pe peretele de vest al navei oentrale ~i pe oei
adiacenti de nord ~i de sud, laroslav ~i otia sa,
Irina, urrnati de fiii ~i fiicele lor, aduceau in dar
noua biserica lui Hristos tronind. Intreg decorul
pP!"etelui de vest, cu grupul central, a disparut.
Dar cunoastem ansamblul printr-un desen, dealtfel
in parte eronat, executat in 1651 de Abrabam van
Westervelt, ~i lucrarile recente de curatire au
scos la iveala ceea e a mai ramas din frescele de
pe peretii nord ~i sud.
Pe zidurile turnului cu scari dinspre apus
cneazul poruncise
a fie infa~i~ate subiecte care
arninteau ca modul sau de via~a era aidoma
cu acele al basileului de Ia Constantinopol.
Imparatul era figurat asistind cu sotia la spectacolele
din hipodrom. Vizitii purtind culorile partidelor
de la Constantino pol asteptau sa li se deschida
barierele pentru a porni in cursa. Mai departe se
deslasurau numerele de atractie ale muzicantilor,
dansatorilor
~i mascaricilor,
sau luptele. Scene
de vtnatoare completau acest ansamblu direct
inspirat din pictura profana de la Constantinopol.
Biserica
Adormirii din
Lavra Pecerskaia
de la Kiev
84

85

cartierul

Blacheme,

Dupa marturia continuta in

Cuvint despre zidirea marii
biserici
din Pecerskaias,
au venit de la Constantinopol, ~i mai precis din
arhitecti ~i pictori, aductnd

aur ~i D?oa~.te.. Ei au construit

~i au decorat
cu mO~~~CU~1 ~l Iresce, in anul 1080, biserica
A?Ormlrll dill. vestita ~inastire
a Pesterii, de la
~ev,
dup.a slste~~
iconografic
in vigoare
la
Bizant. Dl.n nef~~lclre .aceste opere au disparut
in cursul incendiilor
dm. 1240, din 1484 ~i din
1718, p~ecum !}I cu ocazra reconstructiei
in stil
baroc dintre anii 1720 !}i 1730. Dar in' ecolul al
XVII-lea
mai raD?a. e e in a destul
pentru
ca
Paul d.e ~l.ep, arhidiaconul
patriarhului
Macarie
al Antiohiei,
sa Iaca 0 descriere entuziasta.

Acum, in regiunile Novgorod

se va desfasura
activitatea

intensa.

J n pictura, ca ~i in arhitc tura,

ovgorodul
a fost
un centru de arM. original a, care a ~tiut sa dea
modelelor venite mai mult sau mai putin direct
din Imperiul bizantin
0 nota proprie.
In secolul
al XI-lea, ciudatul portret al sfintei Elena, aflat
in capela
martirilor
din Sfinta
Sofia, impune
comparatia
cu figura imparatesei
Zoe din Sfinta
Sofia de la Constantinopol
prin cele doua mari
pete trandafirii
de pe pometi,
coroana
!}i vesmintele batute in pietre pretioase i portul capului
insusi, care par imprumutate
de la vreun model
con tantinopolitan.
Factura este insa foarte peronala: figura este mai degraba
desenata
decit
pictata. Mai mult inca dectt la exteriorul edificiilor,
pictorii de la
ovgorod au dat intiietate
liniei
rata de volum.
Gustul pentru expresia gralica avea sa trnpinga
la paroxism
tendintele spre linearism
care au
lnsufletit
arta bizantina
din a doua jumatate
a
ecolului al Xl I-lea i ale arei exemple le-arn
intilnit
din Macedonia
!}i pina in insula Cipru.
Alungirea figurilor, caligrafia Iramintata
a cutelor
draparilor
i a trasaturilor
Ietei dau un aspect
straniu personajelor
din frescele care decoreaza
hi erica Sfintul
Gheorghe,
ridicata
la Staraia
Ladoga putin dupa 1164 (il. 122). Este uluitor
sa vezi cum, prin sinceritatea
sentimentului
!}i
staptnirea
mestesugului,
desenul
vehement
in
muchii as utire, unde albul capata un loc foarle
insemnat, scapa de primejdiile uscaciunii i academismului
pentru
a darui figurilor 0 intensitate
de via~a
u totul deo ehita.
ovgorod

Sfintul M ihail
de La Kiev

Cuvlntul i mai
face cunoscut
ca, odata
terrni. ..
nata sarcina lor la biserica
~dormlr~l,
mesterii greci, care fu esera urmati
!}I d~ alti compatrioti,
. -au fa ut calugari. Poate
lor II se dat?reaza
mozaicurile din hiserica zidita de
cneazul ~v.latopolk Intru cinstirea sfintului Mihail.
Cu ~rlleJul darimarii
edificiului
in anul 1930
panourils
care mai ramasesera
in picioare
a~
fost t~anspo~tate
la Sfinta Sofia de la Kiev !}i la
Galer!a Tretiakov de la Moscova. Aceste mozaicuri
apar~m. artei constantinopolitane
din jurul anului
110~ tu. 120). 0 comparatis cu cele din Sfinta
Sofia de la
lev, ~e. exemplu, in ceea ce privests
scena Imparta!}alllel
apostolilor,
arata prefaceri
anal?ge acelora pe care le-arn observat tnlauntrul
~ralll~elor ~m~eriului. Ef'ectelor de mare~ie
evera
h s~ substituie
c~utarea
elegantei
!}i vioiciunii
v~dlt~
in alu.ng~r~a proportiilor,
libertatea
!}i
dlversl~~tea
~~~carllor,
tndulcirea
!}i individualizarea flzlOnoml.ilor, minutioasa
caligrafie a Ialdurilor. Fac~~ra picturala extrem de rafinat3. juxtapune ~ICI pete de culoare, reo pectind
totodata
armOllla ansamhlului .
Aces~e mozaicuri slnt ultimele care se intilnesc
m ~USI~.
sec.olu.1 al XII-lea,
di ordiile dintre
(neJI. !}I incursiu nila hoardelor
polovtisne
in
.craIJ~a au adus dupa ele sara irea cnezatului
din KI~v, ~le carui comunicatii
cu sudul au Io: t
adeS~?rl talate .. Din aceasta a rezultat 0 slabire a
relatiilor
cu Bizantul.
86

~i Vladimir-Suzdal
artistica
cea mai

In

87

versiune pot.olit.a ~i mai

specific bizantina
a stilului
linear
se afla in frescele
atedralei Sflntul Dumitru de la Vladimir, executate in 1194 de un pictor
onstantinopolitan,
cu

Sfintul Dumitra
de la Vladimir

ajutorul uno!' ucenici rusi, sub domnia cneazului

Vsevolod Bolsoe Gniczdo ( Cuib-mars ), care I~i
petrecuse tineretea Ia Constantinopol,
unde i se
reaprinsese acel gust pentru lucrurile Bizantuln]
de care dadusera dovada etramosii sai, Atunci a
avut loc 0 recrudescenta a influentelor bizantine
in Vladimir. Fiullui Vsevolod, Constantin, vorbea
limba greaca ~i fratele sau Mihail a intemeiat, ca
anexa a scolii unde Invatau caIugari ruai ~i greci,
o biblioteca ce cuprindea peste 0 mie de manu.
scrise grecesti.
Dintre Irescele din Sflntul Dumitru, care au
lost restaurate
~i cura~ate in 1918, cele mai
insemnate sint acelea care infati~eaza J udecata
de Apoi, subiect care pare sa Ii fost mai frecvent
tn Rusia ~i in Italia deolt in teritoriile propriu-zis
bizantine (il. 121). Cei doisprezece apostoli ~i
tngerii care se lnalta in spatele lor pe jumatatea
dreapta a laturii de sud a boltii mari stnt opera
unui mester bizantin. In aceste figuri se poate
vedea cum continua, la :sfir~itul seoolului al
XII-lea, procesul de umanizare al artei de la
Constantinopol.
Grija fata de mare~ia monumentala, care Ii mentins pe apostoli tntr-o atitudine frontala ~i repeta in chip identic jilturile
in' care slnt asezati, se Imbina cu cautarea diversitatii ~i a elegantei in gesturi. S-ar zice ca este 0
adunare de carturari,
care discutii cu senina
convingere. Capetele individualizate stnt tot atitea
portrete de 0 spiritualitate nobila ~i 'calma, fara
nici 0 urrna din ascetismul sever ~i intransigent
intilnit in alte locuri. Factura este una dintre
cele mai picturale din arta bizantina.
Penelul
.deseneaza ~i modeleasa in culoare cu' 0 mare
maiestrie. Tonurile de alb slnt folosite cu rnulta
siguranta In pete mai mult sau mai putin Int.inss,
pentru a reda luminile pe vesmints, chipuri ~i
pal'. Doar in tratarea cutelor se mai exprima
inca gustul pentru linie, care a fost caracteriRLic
epocii. V. Lazarev atribuie colaboratorilor
rusi
ai mesteruln] bizantin toti ingerii de pe latura
nord a boltii mari (il. 121) ~i aceis din jumatatea
sUng-a a laturii Bud. Modeleul in culoare este mai 88

timid; procedeele redevin m~i ~~neare..Pe. calnn~i.a

de culoare uniforma ctteva linii albe indica lum~nile. Chipurile carnoaso ~i masiv~ pierd din tensiunoa spirituala, ctstigtnd in realism.
2. GEORGIA

Pictura bizantina s-a rasplndit in rasiirit pina in

Georgia. Importantul
ansamblu de fresce de la
Ateni a fost datat de anumiti savanti la inceputu~
secolului al X-lea (mai precis in 904-906)
~l
de altii, dupa piire~e~ mea m~i ap~oa~e de adevar,
in timpul domniei regelui GIOrgI al II-lea
(1072-1089). Ele ar fi deci apr~ape contempo~ane
cu mozaicurile de la Daphni. Fara a atmge
totdeauna eleganta ralinata a acestora din urm~,
ele dovedesc totusi 0 mare suplete in exec!ltIe
,i 0 noblete a stilului care indrep~a~esc .refe.rl~~.a
(il. 123). Ele nu mai pastreaza. numc din rigiditatea ,i severitatea care se mal in~nneau inca in
anu11040. Ciclul Copilariei Feoioarei se desla~oa~a
In conca de sud a bisericii, ceea ce n~ trebuie
sa ne mire intr-o tara in care cultul. Ma~leI a .Cost
la mare cinste ,i unde episoadele din vl.ata ei au
ocupat un loc destul de insemnat in literatura.
Caracterul conservator al iconografi~i ~e rema~c~
in mentinerea In insa,i conca absidei a !dalCll
Domnului in picioare, prezentind Pruncul
Ilancata de arhanghelii Mihail ,i Gavriil, dupa 0
formula atestata in Cipru in secolul al VII-lea
(it. 24). Mai semnalam in ace~a,i sens p:ezenta
unei cruci in cupola, ceea ce i-a determmat po
pictori sa transfere
Pantocratorul
in bolta
altarului.
.
Acestui tip i-a ramas credincios ~i mozalCar~!
care a decorat absida de la Ghelat (Intre ann
1'125 ~i 1130), ale carei figuri, lnrudite cu acelea
de la Cefalu, au totusi 0 anume frumusete surnbra
C81'ele este proprie.

,1

3. ITALIA
89

ln Italia pictura bizantina. a patr~ns prin mai

multe cAi diferite ,i in valuri succesive.

Cele mai vechi

mozaicuri din
San Marco
de La Venetia

In .nord,
venetienii,
care
depmdeau
eel putin teoretic
de Imperiul bizantin
aveau
privirile
intoarse'
spre
ConstanLinopol,
ca model
al tuturor
frurnusetilor.
Cronicile
ne arata
ca
dogeI~ I?omenico
Selvo ('1071-1084)
a cerut
~oz~lCarl de Ia ConstanLinopol
pentru a impodobi
biserica San Marco, a carei re~onstructie
incepuse
sub prcdecesorul
sau, Domenico
Contarini
Mozaicurile de pe vremea Iui Selvo au disparu;
apr?ape
toate in incendiul
din anul 1106. Svau
gasl~, 1';1 1955, doua fragmente
pe Iata de sud a
unui yJlastru
in p.artea din dreapta
altarului.
Ele tm de 0 Rast.~gnire sau 0 Coborire
de pe
Cruce. Este un~ dmtre
operele picturii
murale
in care . e exp~l~a. cel mai limpede
idealul de
renastere
cI~s!clzanta)
al acestei epoci. Lihertatea
executiei cont.rastaaza
cu maniera
mai
apasata
a mozaicurilor
posterioare
din
San
Marco.
Abia putin mai ttrziu, la inceputul
secolului
a~ XII-I~a, a';l fost introduse in absida, sub irnaginea lui Hristos, care avea sa fie refacuta
in
1506, cele patru figuri robust.e ale sfintilor Petru
Marcu,
!Ie~magoras
(ucenicul
legendar
al Iui
Marcu) ~l Nicolas. Amploarea
gesturilor
~i vigoarea ~u care umbrele fac perceptibil
trupul denota
un. simt destul de puternic al voJumului.
Se atrihuie tot. .ace.Bte!. epoci Fecioara
in picioare
cu
Pruncul ~l sfinti] Petru, Pavel, Luca ~i loan din
a.rcadele care .?ec?re~za
hem~ciclul
de 0 parte
~l de alta
a usu principale
de mtrare ce duce din
pronaos in n~os: nisele pe care a este Iigur] Ie
o~up.a le-au impus
proportii
alungite.
umeJe
sfintilor sint date de inscriptii
in limba greaca,

exemplelor
paleocrest.ine
pe care
Ie oferea
Ravenna,
ea s-a limitat la abside.
In 1112 s-a refacut decorul absidei din catedrala
de Ia Ravenna
ridicata
Ia inceputul
secolului
al V -lea de
rsus. Aceste mozaicuri au disparut
aproape in intregime in 1734, cind edificiul caruia
Ii apartineau a fo t darfrnat
pentru
a se face
loc unei biserici noi in zustul timpului. Cunoastem
ansamblul
compozitiei
dintr-un
desen al arhitectului
Gian Francesco
Buonamici,
caruia i se
tncrsdintasera lucrarile.
Pe bolta superioara era
figurata
J naltarea.
J n cones fusese infa~i~ata
Invierea.
Re tul era consacrat
preamaririi
bisericii de la Ravenna in persoana sflntului Apolinarie
~i a urrnasilor
sai. Citeva fragmente - Fecioara
oranta ~i cin i capete de slinti - au mai dimas
~i sint pastrate in muzeul arhiepiscopal.
Fecioara
prezintii
un arnanunt
propriu
iconografiei
constantinopolitane:
batista prinsa la cingatoare,
pe
care am Inttlnit-o
~i la Kiev. Redarea
tivului
mantiei printr-o linie de cuburi de aur corespunde
progreselor
stilului linear. Capetele
sfintilor
au
o distinctie
~i un aer de tristate visatoare, care Ii
apropie de a eJea de Ia Daphni.
Tot Ia inceputul
secolului
al XII-Jea,
daca nu poale
chiar Ia sftrsitul celui de-al
XI-lea,
s-a executat. in absida catedralei
de Ja
Torcello friza celor doisprezece apostoli, deasupra
careia se iniil~a un Hristos tronlnd,
dupa iconografia ce tindea
sa per iste in .hazilicile unde
nu exista 0 cupola in care sa se zugravea ca
imaginea
Mintuit.orului
sau a Pantocratorului
(il. 124). Ace t Hri tos a fost inlocuit pe la 1190
cu vestita
Fecioara. Figura Maicii Domnului,
zvelta, imateriala, lira greutate
~i fara volum,
dar ~i fara moliciune, este pe de-a intregul tnvaluita in lumina aurie, iradiata de fondul in acelasi
ton, a carui puritate nu ste alterata de nici 0
indicatie pitoreasca. Draparea in cute subtiri ~i
strinse dezviiluie un grafism acut, care ne tndeparteaza
~i el de modelul viu.

Catedrala
de La Torcello

Catedrala
de la Ravenna

Sub
irnpulsul
dat
de
Venetia,
arta
mozaicului
.
inspirata
din modelele
bi~
zantme,
a reinflorit
pe tarmUl'ile Adriaticei
dar
spre d~ose?ir~ de ceea ce se petrecea in provinciil~
Imperiului
~l in conformitate
cu majoritatea
90
91

J udecat~ de Apoi, executatiiln a doua j umiitate

a secolului al XII-lea, deasupra usii de intrare
pe peretele vest, a fost din nefericire foarte refacuta la mijlocul secolului al XIX-lea. Patru
fragmente cu capetele unor ingeri sau ale unor
drept] au fost impartitc intre muzeele din Torcello
Luvru ~i Castello Sforzesco de la Milano. J~
partea d~ sus, ~ub Ra~tig~ire, c~ezil~ie a operei
de mi~tu~:e, TnVl~rea lui Hristos, ~1 ea 0 fagaduiala
a Invierii morpilor, este figurata sub forma
biza.ntina, a Pogoririi la iad. Aceste doua registr~
au Cacut, in 1870, obiectul unor neizbutite restaurari, care le-au accentuat expresia dramatioa ~i
caracterul de Corta, eliminind totodata subtiliUtile foarte delicate ale modeleului: de unde
~!impresia. de duritate, de uscaciune, de stingacie
~l de saracle pe care 0 lusa astazi cele doua zone.
Dedesubt, Fiul Omului apare, la sfir~itul veacurilor, i~ toata slava sa, intre cei doisprczece
apostoli, In spat~le car?ra straj uiesc ostils tngeri~or. Ltnga el Fecioara ~I loan Botezatorul irnplora
iertarea pacato~ilor .
. In friza urmatoars, Tronul, purttnd Ev~nghelia
~l Crll:cea, insemne ale lui Hl'istos-Rege, este
pregatlt. In a~tept~rea
Judec~torului
suprem,
lntre doi heruvlml ~1 arhangheln Mihail ~i Gavriil
care 11 pazesc. La picioarele tronului, Adam ~i
Eva se prosterneaza in adorarea crucii instrument
al izhavirii Jor. Arha~ghelii sun~ din trimbite
pent~u ca. ~amlntul ~l mare~ S8.-1 redea pe cei
rnor-ti. Mal JOs, de 0 ~urt.e ~l de alta a balantei
cu care arhanghelu] Mlhail cintare~te suCletele ~i
pe care diavolii 0 ~au cu asalt, se inalta la dreapta
Domnnln] grup~rIl~ celor .~le~i, printre care predOI?ma calugarn ~l preotu, ~1 la stinga ostnditii
la l~d, alungati de heruvimi ~i luati de valurile
fluviului de foc, care porneste de la Hristos
Cigurat In glorie.
J os de tot, Ia dreapta Domnului, este figurat
RalUI, la poarta caruia Bunul Tllhar este primit
d~ sffntul Pe~ru. Mai la stinga spectatorului,
dmcoJo de Fecioara oranta, cei drepti se odihnesc
In stnul lui Avraam, De cealalta parte a usii, 92

in lad, pacato~ii sint supusi l~. diferi~e chinuri.

Pe timpanul de deasupra usu, Fecioara est.~
infa~i~ata din nou ca oranU! tnt.rucit oa~.enll
au mare nevoie de rugamintile ei in sprijinul
iertarii pacatelor.
Un panou de 0 asemenea amploare es.t~ opera
unei echipe ~i dl. Demus deosebeste aici .mtna
unui arti t grec in cele doua zone superioare,
unde capetele sint modelate cu un simt p~ctural
care aminteste de acelea de l.a Ray-e,?na. ~l de I~
Daphni, avind totodata ~al putma Vlgoa.re. ~1
tensiune spirituala. In schimb, desenul mamenst
al draparilor apostolilor ~i ale ingerilor ar putea
fi opera unor arti~ti venetieni, deoarece el se
regase~te in San Marco. Iconografia est.e. in
intregime bizantina,. cu el~~ent.ele caracterrstice
Rasaritului, care, dirnpotriva, Iipsesc in A pusul
latin: Etimasia ~i Fluviul de foc.
Murano ~i
Trieste

Favoarea de care se bucura

pe atunci mozaicul in nordul Adriaticei ne este iara~i
atestata de Fecioara din absida bisericii San
Donato de la Murano, la inceputul secolului
al XIII-lea
cu 0 executie mai stingace decit
aceea de la' Torcello (Weidle, Les mosaiques "enitiennes, pl. 31-32) ~i de decorul absidelor di~
catedraia de la Trieste: la nord, in capela Sftntului
Sacrament, Fe ioara, tintnd PruncuI, troneaz~
intre arhanghelii Mihail ~i Gavriil deasupra uner
frize in care se aliniaza apostolii (Weidle, op, cit.,
pI. 12-17). La sud, Hristos s~rive~te aspida ~i
vasiliscul intre sfintul J ust ~l sftntul ServoIo,
dupa
;'eche terna iconografica practicata "Ia
Ravenna.

Italia
meridionalii

93

In Italia meridionala, pe
care recucerirea bizantina
redase elenismului, calugarii basilieni instalati in mare numar au decorat
cu fresce avlnd adeseori un aspect destul de
rustic, p~retii capelelor de. sihastri pe care Ie
sap au In stincile de tuf {il. 125, 126). Dupa

marturia inscriptiilor, aeeste pieturi se in~iruie

din al X-lea pina in al XV-lea seeol. Pe bolta
absidei se afla de obicei Hristos tronind, uneori
Deisis, Fecioara cu Pruneul, sau Imparta~ania
apostolilor. Peretii laterali sint acoperiti eu Ioarte
numercasa figuri de sfinti ~i scene din Evanghelie.
J nrudirea acestor fresce cu aceIea din Cappadocia
tine mai cu seama de faptul ca, lntr-o parte a
~i in cealalta, este yorba de adaptarea la pictura
rupestra a unor modele a emiinatoare, de catre
paturile monastice de origine populara. Dar intre
unele ~i celelalte exista deosebiri care ingaduie sa
se presupuna ca analogiile lor nu e explica prin
relatii directe. In locul frizelor continui, foarLe
indragite in Cappadocia ptna la mijlocul secolului
al XI-lea, in Italia meridionala apar compartimente izoIate. Aici s-au ornis scenele pur istorice
din viata lui Iisus in favoarea episoadelor teofanice si, in sfir~it, figurile sfintilor au capatat 0
mai mare tnsemnatats. Este 0 arta de 0 inspiratie
mai Iirnitata ~i mai putin net bizantina decit
aceea din Cappadocia. Ptna in cursul secoIuIui
al XJJ -lea coloritul a ramas destul de ~ters,
devenind mai apoi viu ~i luminos.
M ontecassino
i Sant'Angelo
in Formis

Unele forme mai rafinate

ale picturii bizantine
au
patruns in Italia prin intermediul
rntnastirri
benedictine de la l\lontecassino. Atunci clnd, in anii
1066 si urrnatorii, abatele Didier (care avea sa
ocupe scaunul pontifical sub numele de Victor
al III-lea, intre 1086 ~i 1087) a intreprin
reconstruirea minasLirii, dupa miirturia
textelor ~i
indeosebi a cronicii aba tiai, redactatii de ciilugarul
Leon din Ostia, el a adus art.isti de la Constantinopol pentru a impodobi cu mozai U1'i absida,
arcul triumfal ~i atriumul bisericii principale ~i
pentru a executa pardoselile. Biserica, tirnositii
in anul 1071, ~i decorul ei disparusera cu mult
inainte de bombardament,ele din 1944 ~i 1945,
in urma cutremurului de pamtnt din anul 1349
~i a lucrarilor de restaurare care s-au intins din

9~

9S

1360 ptna in secolul al XVIII-lea. Se stie insa

ca era 0 basilica mare, prevazuta cu un transept
~i trei ahside. A~a urn ~-a intimplat ade.sea in
bi ericile fara cupola, Hri to. fusese h:~fa~l~at in
absida principala, in tovara~l~ unor sf'inti, dupa
traditia bi ericilor paleocre~tl~e ?e la Ro~a.
Atriumul era decorat cu mOZalCUI'IrepreZenUD?
scene din
echiul ~i 10uI Testament, probabil
dupa modelele pe care mozaicarii Ie adusesera
de la Con tantinopol.
lava centrale, colateral.el~
si tran eptul fu esera pictate, p~ate de artrst:
italieni cu fresce reprezentind episoade fara in:
doiala din
oul Testam nt ~i din viata sfintului
Ben dict. AUt clt putem sa ne dam seama dupa
indicatiile destul de umare din texte, s~ par~ ca
programele iconografice prescrise soar Ii mS~)JJ'at
din acelea care Iusesera realizate in San Pietro
~i in San Paolo fuori l~ mur~, de .la .. Rom.a:
Dupa spusele l~i LeoD. ~I~ Ostia, .a~~I~tll ve~I~~
de la Conetantinopol initiara .novlCll mi?a~tll'll
In prelucrarea aurul,:,-i, argintu~Ul~ b~onz~IUJ, fierului, stiolei, Iildesului, lemnului ~I pletre!. Aceasta
arta compozit.a de la Montec~ssmo! .~n .car.e se
contopeau aporturile bizantine ~Itraditiile italiene,
s-a ra ptndit in toata Italia meridi~nala. Ea. a
ajuns de a emenea in Itali~ ?entrala ~l ~eptentrlO~
nala prin mijlocirea mtnastirilor apartinind acestui
ordin.
.
.,
Influentele bizantine sint foarte Iirnpezi III
decorul pictat al baziJi ii Sant'A~gelo in Formi.s,
are a fost recon truita de Didier inceplnd dill
anul 1072. ituatii la i~iva kilometri de Capua,
biserica isi datoreaza numele faptului ca este
consacrata sfintului arhanghel Mihail ~i ca e
afla nu departe de ruinele unor apeducte (in
latina vulgara formae). In absida principala, tema
Iui Hristos asezat pe un tron incrus~at cu, ne~t~mate ~i facind gestul gre al blllec~.vm~ar~l,
dea upra unei frize cuprinzind arhanghelii ~I11all,
Gavriil ~i Ralail, este lmprumutata de la Bizan].
Imprejuriirile locale explica prezenta, ?e 0 pa~te
~i de aha a arhanghelilor, a sftntului Benedict

~i a lui Didier, in calitate de otitor, tinind chivotul

bise.ricii. Tot din Jumea bizanti'na provin ~i
Fecioar-a bust cu Pruncu) In brate ~i, dedesubt
cele ~ase figuri de sfinti in picioare, separat~
prin arbori, din absida de sud. Scenele din Noul
Testament care se desfa~oara in nava centralg
~i cele din Vechiul Testament
din colaterals
precum ~i Judecata de Apoi pe peretele vest'
stnt net imitate dupa modele bizantine. Stilui
acestor picturi, in care s-a putut deslusi maniera
a eel puti~ cinci .me~teri de valoare inegala,
datoreaza Biaantnln] un rest de maretie hieratica
gustul. ~e~tru 0 .a.numit.a somptuozitate,
simtul
~rmoruel. ~l ~ echilibrului In compo.zi~ie, impasibiIitatea figurii lui Hristos, regularitatsa ritmului
prin repetarea gesturilor ~i atitudinilor.
Dar eJ
P?arta ~i pecetea ~nor inovatii aduse de me~terii
din partea 10culUJ, care Indrageau realismul ~i
l1?i~~area. Inclinati spr.e 0 anume forma de expreSlOnISm, acesti ptctori intaresc tonurile, accentueaz.a contrastele
intre valorile luminoase ~i
valorile intunecate, a~aza pe obraji pete uniforme
de cinabru. Vigoarea cu care sint desenate contururile figurilor, cutele vesmintslor sau trasaturile
chipurilor are menirea sa compenseze
absenta
unui modeleu veritabil. Energica stilizare a desenului nu este totdeauna ferita de uscaciunea usor
stereotiplL
In schimb, este aproape sigur ca arti~ti bizantini
sau, eel putin, unii mesteri Iormati in maniera
atelierelor de la Constantinopol au pictat - probabil in cursu) celei de-a doua jumata~i a secolului
a.l XII-lea - in pronaosul care fusese adaugat,
figura pina la brtu a arhanghelului
Mihail, in
costum imperial, ~i a Fecioarei inve~mintate in
imparateasa hisantina, pe care 0 sutin doi ingeri
zburatori (Ingerul din dreapta a fost in intregime
refacut in secolul al XVII-lea). Eleganta serneata
~i senina a figurilor, puritatea fizionomiilor, abundenta decorativa a vesmintelor nu lasa nici 0
tndoiala asupra originii constantinopolitane
a
acestui stil.
96

111ozaicuri l,n
bisericile normande
din Sicilia

Atunci ctnd Sicilia normanzilor a fost ridicata la

rangul de regat, suveranii
din insula au adus ~i ei
din Imperiul bizantin, cu care intentionau
sa
rivalizeze i la stapinirea caruia rivneau, mozaicari
pentru a le impodobi bisericile, asemenea eelor
din Bizan], cu un decor destinat sa sporeasca
prin splendoarea a stralucirea solemnitatilor care
e deslasurau aici, potrivit unei etichete inspirate
din a eea a basileilor.

Cefalu

97

Primul 8i eel mai mare

d intre regii normanzi ai
Siciliei, Ruggero al II-lea (1130-1154), incoronat
in eptembrie 1130 de antipapa Anaclet al II-lea,
a pus a se execute in 1148, pentru catedrala
de la Cefalu, a carei constructio 0 tncepuse inca
din iunie 1131, mozaicuri care sint pe deplin
bizantin
nu numai prin iconografie, ci i prin
stil (il. 128). Dupa traditia respectata in bazilicile
fara cupola, Pantocratorul, in bust, a Iost transpus
In conca ab idei. Dar Pantocratorul
din abside
nu esLe acelasi cu cel din cupole. Pe cind acesta
din urrna este zugravit cu un aer sever de stlipln
Lotputernic al lumii in Inaltul cerurilor, tinlnd
finta criptura tnchisa, cel dintti arata Evanghelia
doschisa la textul lui loan (VIII, 12): Eu sint
Lumina lumii: eel ce imi urmeaza
1ie nu va
umbla in mtuneric, ci va avea lumina vietii )l,
J'iindca el este Mintuitorul i, in acelasi timp,
.1udecatorul
~i Creatorul. Expresia atotpu terni iei este ternperata de expresia orneneasca. In
registrul
de sub Hristo., Fecioara oranta
(cu
bati La prinsa la cingatoare) este inconjurata de
carda sa de arhangheli: Mihail ~i Rafail1a dreapta
~a Gavriil si Uriil 1a sttnga sa. Cei doisprezece
apo toli sint impar~iti in patru grupuri de cn~
trei , in cele doua zone urmiitoare.
Petru ~I.
Pavel, patroni ai bisericii dupa Hristos ~iprotector:
ai Siciliei normanzilor, ocupa trnpreuna cu evangheli. Lii prima din aceste zone. Asa cum 0 cere
icrarhia
erea ca, sf'intii stnt mai mici dectt

Fecioara ~i arhanghelii slnt dorninati de Pantocratorul de proportii gigantice.

A,c~ste D?-0zD:icuri apartin unei faze noi a
clasioismului d~n vremea Comnenilor, iar una
dmtre cele mal frumoase marturii ale acesteia
dat,ata cu vreo cincizeci sau saizeei de ani mai
inamte, am inttlnit-o la Daphni. Dintre to ate
mozaicurile din Sicilia, cele de la Cefalu au mai
multa ,z:nare~i~ senina ~i frumuse~e rafinatiL
Apostolii ,au Iirescul atitudinii statuilor antice,
cu u,n plcl.or care austins greutatea ~i cu celalal]
indoit. Ei au rupt traditia
prezentarii
strict
fron~ale ~i stnt Intorsi usor unul catre celiilalt
ca ~I ctnd ar purta 0 discutia grava. Dar linearis~
~ul, care, va capata in cursul secolului din ce
in ce mal ~are Im'portan~a, se accentueaza in
cutele draparIl~r ~al abundente ~i mai decorative
dectt la Daphni ~Iv de asemenea mai independente
de trupuri, ale carol' volume inceteaza eel mai
adesea de a se face simtits sub stofa. Dar cautarile
ornament~le de detaliu, desi compromit unitatea plastica a figurilor, Ii ramtn inca subordonate.
Sfinti~ in ,pic,ioare ~i, busturile de prooroci sau
de patriarhi dm, spa~lU,1 al~arului (berna), care
au fost execu~a~l aproxirnativ Intra anii 1155 ~i
~170" dezva~u~~ un gust mai pronuntat pentru
jocurile de Iinii, destul de superficiale, ~i pentru
zveltetaa personaielr cu trupuri lip site de velum.
Supunlndu-ss
unei aceleiasi conceptii, coloritul
pierds d~n densitats. Pietorul cauta contrastele
de to!lUl'l, subliniats pr,in efectele de linii. Aceste
mOZal?Url al! mal putina maretie ~i for~a dectt
cele din absida.
Capela Palatinii
de la Palermo

Urmari~
a?eea~i evolutis
in mozalCurile din Capela
Palatina de la Palermo care
au fost realizat~ din anul 1140 ptna prin 1170,
P~n~~Il perete~Ul de vest, care ii reprezinta pe
fu!-tll Petru ~l Pavel de 0 parte ~i de alta a lui
HrJ~tos tron~nd, ar fi fost introdus cu prilejul
uner
ref'acan operate de Wilhelm al II-lea

98

99

(1171-1189)
sau de unul dintre urmasii lui,
pentru a instala in acest loc tronul regal.
Insa~i arhitectura
cladirii, ridicata tntre anii
1132 ~i 1140 de Roger (Ruggero) al l l-lea, raspunde
inclinarii pe care 0 aveau principii normanzi de a
combina resursele civilizatiilor care i~i sed irnentasera aporturile in Sicilia, Unui plan bazilical,
traditional In Apusul mediteranean, i se adauga
deasupra altarului 0 cupola, socotita dupa conceptia bizantina simhol al puterii cosmice a lui
Dumnezeu, care se reflecta pe parntnt in puterea
imperiala sau regala. Aceasta cupola se sprijina
chiar pe trompe de colt ~i nu pe pandantivi,
dupa 0 formula Iolosita in mai multe ctitorii imperiale de la Constantinopol sau din Grecia. Dar
trompele, in loc sa fie trompe conice ca in Imperiu,
stnt trompe sferice cu boltari, de un tip cunoscut
in Kairuan ~i in moscheile sau bisericile din
Spania. Folosirea acestui procedeu se datoreaza
fara Indoiala interventisi unor zidari arabi sau
Iormati dupa practicile de constructie ale arabilor.
Tot din arta islamica provin ~i arcurile in ogiva,
coloanele de unghi tavaneJe cu stalactite de
lemn aurit ~i decorul lor pictat miniatural in
alveolele in care se vad cavaleri, dansatoare ~i
monstri, precum ~i 0 figura a sfintului Gheorghe,
singurul motiv crestin din acest ansamblu
are
evoca Intr-un fel foarte oriental 0 lume a fericirii.
Mozaicurile poarta, ~i ele, pecetea unor influente
Ielurite. Iconografia ~i stilul lor sint bizantine
~i artistii are Ie-au exe utat au venit din Imperiu.
Dar paeticularitatila
planului, exigentele practicilor de cult locale ca ~i gustul pentru anumite
motive arabe de ornamentatis au conferit acestui
decor caractere proprii Siciliei.
Dupa ins rip tia de la baza cupolei, cele mai
vechi mozaicuri din Capela Palatinii au fost
executate in partea riisiiriteana a edificiului sub
Ruggero al II-lea, Inainte de anul1143. In cupola,
bu tul Pantocratorului
este inconjurat
de cei
patru arhangheli, Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil,
tnversmfntati in costume de curte bizantine, ~i
de patru
Ingeri purttnd
himation
9i toga.

Inscrip tia greaca din jurul medalionului lihnul'e~te

bine semnificatia simbolica de origine imperial a
pe care 0 are aceasta reprezentare;
Cerul este
tronul meu ~i pamtntul este scaunelul pe care
lrni odihnesc picioarele, spune Domnul care tmparaye~te peste toate . Dar cum aceasta cupola,
in loc sa fie sustinuta, dupa tipicul grecesc, prin
intermediul unui tamhur sLrapun de ferestre cu
arcade Inalte, se sprijina pe un ocLogon ale arui
laturi pline alterneaza
u trompele cu boltari,
pe ace t octogon s-au tran ferat proorocii care,
in Imporiu, ocupa spatiile dintrs ferestre. Ei au
fost infati~ayi fie ptna la brlu, in colturi, fie
inlauntrul unor medalioane pe timpanele arcadelocare se deschid pe bratele transeptului.
David,
Solomon, Zaharia si loan Botezjitorul au avut
dreptul, ca semn al importantei ce li se acorda,
la locuri privilegiate in nisela octogonului. Trompele de colt au fost ocupate, nu ca in Grecia de
scene hristologice, ci de cei patru evangheliati,
dupa modelul, mai rasptndit, al bisericilor cu
pandantivi. Din aceasta adaptare a programelor
canonice bizantine la 0 biserica cu trompe de
colt de un tip strain de Imperiu rezulta, pe
structuri arhitecturale, ele tnsele mai putin articulate, 0 distributie mai putin clara a decorului.
Mozaicarii au accentuat inca i mai mult impl'esia
de inghesuiala, sporind nurnaru] ornamentelo- ~i
al inscriptiilor grocesti i latine, Care aj ung sa
imbrace pina i boltarii in retragere ai trompelor.
A eeasi tendinta i-a tmpins sa reverse pe arcadele
laterale
e raspund in tran ept, arhite turilc
Buneivestiri, sau personajele 10 if i Ana din
Intimpinarea
Domnului, care ocupa respectiv
arcadele dinspre absida i din 'pre nava entrala.
l\lai jos, unghiurile sint in parte a cunse de arbor!
Iuati din repertoriul arab. Acea ta abundenya
cam exuberanta
a decorului, comparabila
cu
desfaurarea unor tapiserii, c parut probabil
unul dintre mijloacele capabile sa produea impresia
de splendoare voioasa, ne esara la aceasta capela
pelatina a unui rege strain care, departe de a
avea severitatea guatului clasic specific cercurilor 100
101

de I
urtea din Con tantinop.ol.' jnt~leg:ea sa
profite de toate ~I~~erile de engine dif'erita pe
are i le oferea Sicilia,
Tot in timpul dornniei lui Rogel' ~ II-lea,
dar de asta data dupa anul 1143 (terminus post
quem dat de in criptia din cupol~) s~ pot d~t~!
in virtutea elegantei suvel'~e ~ s~llulUJ lo~, ~fllltl~
Grigore Teologul (au dill. Nazianz},
asile l
10 n Gura de .AUI', de pe zidul de. nor I al tra~soptului preeum ~i sflnt.ul Pavel ~I ale~'ea dill
~b ida de sud (il. 127) i, in sfj.r~il, I ul ~UI
10 if i Fuga din EgipL din re~lstrul slJP~rlor
al peretelui de sud al transeptulm. Este de aJu~s
i1
ompare sfintul Io~n G?ra de ~J\l1r dill
Capela Palatina cu eel dill Sflnta ySofia de .la
Con tantinopol pentru a tntelege cu lea aturtlc
Parintilor
Biseri ii grecesti ra ipund ?e ~ala
aceasta unui ideal de spiritualitate nobila .. ~I nu
unei griji de a exal.L~traditiil~ pe c8:I'cse ~prlJl!lea,u
arnhitiile patriarhiei. Aceeasi n~vOle de idealizai e
se traduce in Iigura sflntului Pavel, care? i~
temeiul locului pe care il ocupa ~n oonca ab.~ldel,
a fost infal,i~at Hicind gestul bmecu.vintarn, cu
Cartea ~i vesmintele Pantocl'ator~lm .. Poate c.a
slintul Petru fu ese reprezentat.
Imel!'lC, la. 01'1gine, in absida nord unde va Ii Iost tnlocuit c~~
fintul
ndrei sub Wilhelm I. In scena
astern
tendinta oatl'e'luxul detaliilor, pe care am.rclev~t-~
in careul central, a dus la a~op~area ~nel verslUI?-l
care figura Ia un Ioc Calatoria I Inchinarea 1:nag1lor, fara tndoiala pentru a sublinia par~lelIsml1~
cu ofran dele lui Roger al II-lea i,nsul. Ca. ~l
in careul central, ~i aici scena oon~mua pe zidul
de sud adiacent cu Vestirea pastorilor.
Mai multa rigiditate exista. in .desenul a!tor
patru scene din ciclul evanghelI?, pictate pe z~d~1
de sud al transeptuIui, ponte abia in cursul pnrmlor ani ai domniei Iui Wilhelm I (1154-1166),
fiul lui Roger al II-lea, intre. anii 1154 ~i 1158.
Ele reprezinta
Botez~l, Schimbarea
Ia F~~a,
Invierea lui Lazar ~J Intrarea
in Ierusalim.
Ansamblul subieotelor tratate pe ac~st peret~
sud era menit sa ofere privirii regelui, a carui

loja se spnjmea de zidul de nord, episoadele

care scoteau in relief caracterul regal ~i triumfal
al vietii lui Hristos.
In ceea ce priveste decorul navelor lungi, s-a
ales, desigur prin imitarea bisericilor din Italia
meridional a care ofereau acelasi plan bazilical,
pentru nava mediana scenele din Geneza, de la
Facerea lumii ptna la Lupta lui Iacov cu ingerul,
~i pentru colaterale episoade din vietile lui Pavel
~i Petru. Iconografia unora ~i altora vine esentialmente din Bizant, dar u anumite aporturi posibile ale traditiilor apusene, care se pot datora
unor artisti lucrind in sudul Italiei. Fara tndoiala
mozaicarii care au decorat Capela Palatina au
folosit drept caiete de modele, culegerile de desene
alcatuite dupa unul sau mai multe monumente
mari din Italia meridionala, tributaro iconografiei
bizantine. Pentru tablourile Genezei, executate
la inceputul anului 1160, compozitiile limpezi ~i
simple, aspectul monumental al figurilor, raritatea
elementelor de peisaj ~i a fundalurilor de arhitecturi confirrna faptul ca artistii au folosit
caiete de modele destinate marii picturi murale
~i nu s-au inspirat din miniaturi. Mozaicarul nu s-a
sinchisit sa adapteze in cadrul spatiilor dintre
arcade scenele concepute pentru panouri dreptunghiulare ~i a lasat ca figurile ~i obiectele sa fie
taiate de scobitura arcadelor. Demnitatea linistita a atitudinilor este 0 supravietuira a idealului
clasic din epoca Comnenilor.
Modelele folosite pentru vietile lui Pavel ~i
Petru, executate in jurul anului 1170, vadesc
o mai mare influenta a artei miniaturilor daca
tinem seama de folosirea constanta a fundalurilor
de arhitecturi (il. 131). Este neindoielnic faptul
ca in Italia meridionala ciclurile se VOl' fi tmboga~it cu scenele privind sederea la Roma a sefilor
apostolilor. Alungirea figurilor, impetuozitatea
usor vehementa a faldurilor draparilor, desenul
miniaturist
al detaliilor interioare
~i agitatia
personajelor sint conforme tendintelor
care i~i
face au aparitia in frescele de la erezi ~i care au

fost duse la paroxisrn tn ultima tr eirne a secolului

nl XII-lea.
. .
f
1
Occidentalizarea programulUl iconogra ic a
navelor Capelei Palat~ne. se. vadeste ~~ preze!1~8:
unei foarte largi maJorltat!. d.e Iiguri d.e sfinti
occidentali, in bust sau in. 'plcIOare, pe tlmpane!
pe intradosurile ~i pe sttlpii arcadelor, prec~m ..~I
e peretii lungi de nord ~i de sud. ylnSCrlP~lIle
~lnt dealtfel in latina ~i nu in gr~aca,. asa cum
erau m careul central , mai bizantm prm planul
d
au ~i prin temele tratate. Aceasta nevoie
e
occidentalizare
a dus ~i la asezarea in . oncs:
ab idei centrale, fara tndoiala sub ~omn~a lui
Wilhelm I (1154-1166),
in locul Fe?l~a.rel car~
era probabil prevazuta in programul initial al lui
Rogel' a1 l l-lea, un Pantocrator.
inspirat dupa
cel de la Cefalu, desi este de prl as, in cupola
mai existind unul. Dedesubt au fo~t r~p~~zenta~1
o sfinUl (poate Maria-Magdalena) ~l slintii Petru,
loan Botezatorul
~i Iacov. .Preze!1~a acestl!la
din urrna, episcop ~ Ier~sah~~IUl,. se exph~a
desigur prin pretentiile dmastlel. nor D?-ande din
Sicilia asupra regatului Ierusallmul~l.
.
Influen~a araha apare in . ~numlte !D0tlve
ornamentale, cum ar fi..tnlantuirile .de .polrgo~ne,
~iin folosirea incru tatiilor de amail Jl ~e sld~f
entru frunzi~ul arborilor care capata din ce n
~e mai molt aspectul heraldic pe care il au in
arta musulmana.
y'

La Martorana

Caracterul grec. est.e ~i mai

accentuat in hiserica Martorana, sau, mai corect, Santa Maria ~ell' Amir~glio a carei con tructie fusese inceputa cu pu~m
inai~te de anul 1143 de mare!e. ar~ural Ghe~r~ ~'
nas ut in Antiohia din parlD~.1 greco-s.m n~.
Clerul care slujea biserica, tnchinata FeclOare~,
.. alugarii din mlnastirea alaturata erau grecl.
~l:nul adoptat pentru edificiu a fo.s~ planul .i~
cruce tnsoriaa, preponderent p~eatunci in
bizantin. I s-a adaugat, d':lpa mod a OCCIen
!
o campanila. Arcurile in oglvll, coloanele decungfl
~i trompele cu retrageri denota, ca ~l la ape a

~:P~~~

102

103

Palatina, fidel ita Lea consu-uet '1 '

' ,
de anumits traditiiy i.U
ale S'IeJ '1'lei?IJarabo
01 10 alnici
fil~u
D ecorul de mozaicuri
.'
~i 1151 (data morbii 1 .' ~~ecutat in~re anii 1143
era profund grec j~ i~~ ' e?l'gl~e d!n ntiohia),
nefericira 0 bun a parte di~lrf ~I~, ~l I's~iJul au, Din
planului bizantin a avut
ISPUlut. Adoptaraa
tl,nerea unei repartisar! a ubi ;t I conse~mta menbizantina dectt in capela leal ~ of J?allpronun.t~t
u abundenta care domn p a u Ul. n, opoziti
mozaicarii Martoranei a ea in ace a ta ~m urrna,
un soi de intimitaLe
u autat ,sobrletatea ~i
unei biseri i de dime' ,ar~ se potrivsa mai bine
1nt nu numai redus;~uTII mal modeste. Scenele
~i mai putine person~c~urnar, dar ele uprind
In cupola, opt prooro i
.
in picioare, intre ferestre s~~ put~t fl IreprezenLa~i
arhangheli lnvesmtnt t.'
registru celor patru
care se proster'ileazaay1i in t~ga ~i in hirnation,
a proskinesei, cu miiniie n at~~udme~ blzantina
cratoru1ui tronlnd cu C:~~pel.1t\ ~n J urul Pantoonul central. A f
.. ea mc. lsa, in medal iStaptnul atotPuter~~t ~fCl inf~~I~~t mai putin
Inconjurat de garda sa'
LUI?-ll l]l Judecatorul
adorat de tngeri: aceast~~erlala,
it Dumnezeu
fect accentelor de evlavi
eg~re corespunde perie a Carol' domina ta
urmant a fi realizata in ctt
I'
n
s-a
Evangholisn;
ocupa tro;:v:1 ocxr1la Marto~ana.
opt apostoli au fost a
p. e e colt. Ceilalti
nord ~i sud ale crucii ~~~a~: pe. holtile bratslor
prinstil, atitudini, dr~~ari 1aS~~~u~tit,d~. apr?piati
rum, de cei din ab ida del
C
~ ~I c iar dimencrede ca acestia din urm I'a efallll,.~nclt e poate
mozaicarilor care au decor~t ~ s ujrt de modele
Restul decorului a
.
artorana.
a.re puteau fi conceput:eJ~n~t
sCf:e~? obi~n~ite
rei: Bunavestire ~i Int:
. pro VlI e a Fecioaarcurile de est i d
impinarsa Domnului pe
asterea lui Iisu! si e dvoet . ale arbului central,
de ve~t. Se releva aici e~r:~:l~ ~~cliol!: ..bratului
carului Martoranei s re mai
. n .11 mOZaIavea autoru1 decol~l .maI~m~ta slmpli.tate decit
Capela Palatina
I uk pal'~ilor. rasarltene
din
. n
unavestire,
e1 suprirna 10 .

d:e

X"

fundalurile de arhitecturi
~i 0 1nfa~i~eaza pe
Fecioara, nu in picioare, intr-o atitudine solemna,
ci ~ezind, ocupata sa toarca ~i miratji de iosirea
Ingerului. In [nttmpinarea Dornnului el nu retine
decit Fecioara cu Pruncul ~i pe Simeon, fara
Iosif ~i fi1ra Ana. In astere el nu introduce nici
Calatoria, nici Inchinarea magilor.
Adormirea Maicii Domnului (il. 130) - tema
care apare in artele minore din secolul al X-lea
_ este una dintre cele mai vechi, dupa aceea
de la Daphni, in pictura rnurala ~i de asemenea
una dintre
ele mai sobre. Aproape de Maria,
care zace pe patul de moarte, se 1nal~a, in mijlocul
panoului, Hri tos care, cu ambele mtini, ridica
sufletul Iaicii sale, redat sub forma unei Ietite
inra~ate. In partea de sus zboara doi ingeri cu
rnlinile acoperite de valuri, care se pregatesc sa
primeasca pentru a 0 aduce in ceruri. La sting a
~i la dreapta se arupeaza apostolii carora, dupa
o traditie atestatii de sf1ntul loan Damaschinul,
li s-au alaturat trei episcopi, lesne de recunoscut
dupii omoforionuI lor ell cruci: sfintul Dionisie
Areopagitul, primul episcop al tenei, lerotei ~i
Timotei, prirnul episcop al Efesului. La capatii,
fintul Petru leagana cadelnita. De cealalta parte,
f'fintuI Pavel i~i sprijina capul de picioarele
'Fecioarei, pe cind sfintul loan ajuns la batrtnetc,
i~i a~aza ere tetul pe pieptul Mariei. Acest mosaic
e daosebeste de eel de la Daphni prin introduerea unor fundaluri de arhite turi dupii un motiv
oare se tnttlneste in miniaturile din prima jumatat.o
a secolului al
II-lea. Dinaintea edificiului din
dreapta apar douii femei care jele c.
Sfintii reprezentati in diierite locuri sint aproap
toti sfinti gre i. Printre
eilal] i nu exisba nici
unul pe care his ri a gl' a a sii-l fi lnlaturat
all
ignorat. In s hirnb -au inra~i~at sfinti gl'eci al
carOl' ult nu patl'nn e. e in Occident. Teate
inscrip~iile .tnt 1n limba greaca.
Pe zidul de vest al pronaosului se ana doud
imagini votive.
na it arata pe Hristos in picioare
incoronindu-l pe r gele Ruggero al Il-lea, potrivit
105 unui tip i onografic
e sa bu ural, de trecere din

secolul al IX-lea pina pe la mijlocul celui de-a!

Xl l-lea. Pe celalalt panou, Gheorghe din Antiohia
se pros.tern~az~ cu u~il.inFi, ca un rob (dulos,
spun~ mscrwt.I.a) ~a plC~oarele Fecioarei
Iigurata
nu din fa~a,. CI din trel-sferturi,
ca intercesoare
asa cum pr~CIzeaza textul inscriptis] de pe rotulul
pe care II ~me in mina.
~e~terul
care a decorat Martorana
a Iost mai
putin un desena~or c~~ un co~orist. Is-au
putut
reprosa unele stmg~cll, d.e pilda picioarele prea
scu~te ale ar?~n.ghell]or
din cupola, ~i 0 anumita
dur'Jtat?
a liniei. In schimb, coloritul
sau este
unul dmtre cele m~i bogate din Sicilia ~i acest
]uc~u ~ore punde bine atmosferei
de intimitate
dehcata .ee care se. pare ca .a vrut sa 0 creeze. El
a facut. s~ predomme
tonurile de aJbastru, violet,
trandaflI'lu,
verde-deschis
~i alb pe care le-a
indulcit. prin fo~osirea nuantelor 'complementare
in pa:~II.e umbl'lte.
EI a facut argintul
sa sclipeasca dm. abunden~a pe vesmints ~i de asemenea
pe fondul'lle
medallOanelor,
unde i-a combinat
efectel~ ~u ale aurului .. I-au placut petele largi
de ~lI~ma. A tmpins mal departe declt mozaicaru]
abslde! de la Cefalu desenul detaliilor
interioare,
Ireamatul
cutelor
und uits.
De asemenea
si-a
a]~ngJt . personaje]e.
Prin
aceasta
el vesteste
stilul ~nilor 1170 ~i urmatorii, pe care J-am intflnit
in ultirnela faze ale Capelei Palatine
~j pe care
n vom relnLilni la Monreale.

de Capela
intersectiei,

111
onreale

ci de ~ la~tern~
deasupra
la un myel inferior, de acoperisuri in doua pante.
..'
Mozaicurile,
incepute cu putm mamte d.e anul
1180, au fost terminate
la incep~~ul anului 1.190.
Maiestria pe care 0 dovedesc, spu:.ltul de c~~rlta~e
si de ierarhie care Ie coma~d~
repartJt~a,
~n
. fir~it stilul lor arata ca artistu .au venit din
Imperiul bizantin ~j, foarte probabil,
de la Constantinopol.
S-a crezut uneori ca, pentru exec.utarea
acestor
panouri,
Wilhelm
al II-lea ar h ad.us
mozaicari
de la Salonic, oras pe care tl cucerise
in 1185. Dar decorarea bisericii a in~epu~ cu ~ult
inaintea
acestei date ~i rernarcabila
er umtate
dovedeste cii planul general al lucrar!)or fuse~e
intocmit
de la inceput.
Programul
lCo.nograflC
a fo t imprumutat
de la ~apela Palatina, dar
tratat
cu 0 grija mul~. sporlt~ fa~a de coe~en~a:
Pentru
absida creatorn s-au inspirat totusi mal
mult din catedrala
de la Cefalu.
n ~ust ~are al
Pantocratorului
Iactnd gest~ bm~cuvmtarll
ocupa
toaLa conca, dobindind
0 ~l mal, m~re .am~loare
declt inaintasii sai de la Cefalu ~l dill Capela
Palatina.
In zona urrnatoare,
Fecioara desornnata
prin inscriptia
gr~aca drept Pa~achrantos
(Preacurata, far a lndoiala ca 0 referll~~a la eon~roversele timpului
asupra
Imaculatei Co~ eP~Il) .
neaza
cu Pruneul
intre
arhan~belJl
Mlha~l ~l
Gavriil ~i cei doi prezece apostoli, ~l ?ar?r ~Ir e
revarsa
pe stilpii din
apatul
absidei ~I a.Jun~e
ptna pe zidurile nord ~i sud ale alt~~'uIUJ. Dl?a~la
eu care pictorul
a di pus ~postoIJl. astfe.l IDCI~,
in ciuda intinderii
registrului
pe ma! m~l\l pereu,
ei nu Iorrneaza
0 sue esiune
de f1gur~ frontale
izolate,
i un grup intors
~at~e. I' e~l?a,ra, nu
putea fi decit opera unor arll~tl J CUSI~1 10 a .. e
adapta
unor cadre car~ n~ erau cele .ale edlfI:
ciilor bizantine:
numai
niste mestcri
f?r~atl
de 0 lunga traditie
in exercitarea
~eserlel
lor
erau in masura
sa faca dovada
uner asemenea
tndsmtnari.
Nu la fel se punea problema
pentru
cei paisprezece sfinti ~i sfinte din zona urrnatoare,
107 care, dimpotriva,
lntr-un
fel foarte savant, stall

=.

Wilhelm

al II -lea (1166.
-1189)
s-a gindit sa Iaca
din catedrala de la Monreals, a carei Con tructie a
~ntreprms-o pe dealurd~ ce domina orasul Palermo,
rn 1172-11 ~3, unul dintra cele mai rnari sanctua.r~ ale cre~llJlata~ii, c':lre sa intreaca 1n amploal'e
~I in fa t Cape~a Palatinii,
so otita p buna drepL~te c~a mal ImporLanta
realizare
arhitecturala
din
tirnpul
domniei
bunicului
sau,
Roger
al II -lea.
~~serjc~ eSLe. 0 .bazili. a cu transept
care, din
pricma dlmenslUmlor
ei, nu mai e Le acoperita
de 0 cupola sprijiniUi
pe bolti, "pre d o. ehirn

Palatina,
flancatii,

106

l~ coresI?ondonta simetrica cu.ceilal~i de pe peretole

d~n fata: Clement I, de. pilda, corespunde lui
Sllve.str~. AlCI.nu s-.au .retmut decit sf'intii onorati
de biserica latina ~l dmtre care majoritatea formau obiectul unei evlavii deosebite in Sicilia
~i in Italia. Se releva prezenta
Ilntului Thoma
Becket, ucis in 1170 ~i canonizat inca. din 1173
(sotia lui Wilhelm al II-lea Ioana era fiica rezelui
Angliei, Henri al II-lea).'
0
~avel ~i Petru :;tn fo L infi'i~i~ati tronlnd
in
ahsidele laterale, primul Ia nord, 1 doilea la sud.
Dar episoadele din viata lor, in loc sa fie mutate
in colatorala, asa cum se intimplase la Capela
Palatina, au impodobit peretii
apelei din fata
cel?r doua. abside, asa inclt sa se obFna acea
umtate mal mare a decorului pe care au urma.
rit-e mesterii de la Monreale.' Acestia au luat in
chip .evident ca modsln mozaicurlle din Capela
Palatina, Ponte chiar au avut la Indemina caietele de de one ale inaintaailor lor. Dar anumite
scene pe ~re le-au adaugat ~i elteva motive pe
care le-au introdus par sa indice cil ei s-au bizuit
~i pe alte culegeri. In sfir~it, ei au adu modificaril
destinate sa dea mai mult
hilibru ai armonie
compozitis] panourilor.
'
Careul central ~i cele douii brate aJe tran eptului
slnt ocupate de scenele din vial a lui IIri to
(il. 129), Incepind cu Vestiroa 1ui' Zaharia. pina
!a Pogortrea Sfin.tn!ui D~h. Ele inL dispu e
mLr-o ordme narativa, care ia ca punct de pornire
evanghslin dupa Luca, inter allnd in ea episoado
din elelalte evanghelii, ~i nu in functie de deslasurarea
sarbatorilor liturgi e contrar obiceiului
din a 'en vrerne.
'
Mozai rii au dat dovada importan~ei p care
o aveau pentru ei consid r ntele de ordin esteti
~e care ina.i~ta~i~ ]01' din Capela Palatina par
Ii fost straini. 1 au diutat
feclele de euritrnie
~~d~ ,unitaLe, ?~lnumai Inlau~Lrul Iiecarui panou,
CI ~l In repartitia
lor pe poreti, astf I in it acestia
sa produca 0 impresie gene-ala de omozenitato
'd e coerenta. Tot in aceasta intentie ei0 au su~I
prirnat benzile verticale 0 sopard dif'eritele.
n, 108

s5

laslnd numai Ierestrelor grija de a maroa punctuatia. Fundalurile

de arhitecturi
~i de peisaje,
destul de larg folo ite, contribuie mult sa confere
Iiecarui tablou unitatea ~i echilibrul sau, creind
totodata sentirnentul de spatiu, Mesterii de la
Ionreale au preferat compozitiile strlnse! in
care per onajele se grupeaza
lntr-un
serrucerc
e .0 In rie uneori tntr-un accident de teren
(it. 129). Iconografia fie arei scene ~'iimi~e c~nforma. motivelor in vigoare in Irnperiul bizantin,
fara introducerea unor e1emente occidentale. La
fel se tntimpla ~i cu Minunil lui II ristos, a carer
majoritate a fost tran pusa pe p~retii ~olat~ralelor.
In nava centrala
e de fa~oara episoadele
Facerii, ins pirate .din acelea zugravite in Capela
Palatine ~i cuprinztnd ~i ele scene de la Facerea
lumii p1na la Lupta lui Iacov cu. ingerul. ~ar
artistii de la Monreale, spre deosebire de re~hzatorii Capelei PalaLine, au adaptat tahlourile la
cadrul deosebit a1 spatiilor dintre arca~e. L~ fel
ca ~i in privinta subiectelor evangheh?e,. Cl. au
profiLat cu dibaci de elementele de peisaj ~l de
arhitecturi.
Pe sttlpii de la apatul altarului a~ fos.t ex~cutate ca si la Martorana, doua mozaicun votive.
nu'l 11 ;'eprezintii pe regele Wilhelm al II-.lea
triclinlnd u-s in picioare, ~i dedicind noua biserica Fecioar~i care e te evocata ~i in calitatea
i de inter esoare, pe ctnd mtna lui Dumnezeu
iese din ceruri. Celalalt reprezinta incoronarea
a sluiasi rege de ciitre Hri tos, tronind frontal?
dupa un tip care s-a rasptndit in c~rsul seco~ulul
al Xl l-lea ~i care accentueaza ell tanta dmtre
Hristos-R ge ~i . uveran.
In iuda unor inevitabile deo ebiri de mtna,
care dealtfel slnt greu de delimitat in detaliu!
mesterii de la Monreale au stiut .sa dea ansamblului
mozai urilor 0 unitat.e de til care este rodul
coeziunii impu e aLelierului caruia ti apartineau
!}i din ar s poate dedu e ca executia nu .s-a
intin pe un rustimp prea mare. Acest~ e.sLestilul
care in epuse sa se iveasca la .Ner~zl ~l .care a
109 t.riurn fa L la

r urhinovo,

Kastoria,

Cipru

~l

N ov-

gorod. Dar la Monreale,

tehnica
mozaicului
si
poate ~i exigentele unui gust mai sever al arti~tilor Iormati in capitala
I-au Ierit de excesele
pe care le-a cunoscut in Macedonia
sau in Rusia.
Ceea ce tl caracterizeaza este cu deosebire
dinamismul, gustul pentru proportiile alungite, miscariIe vii, atitudinile vehemente
~i dramatice,
drapariIe clocotitoare
ale carer Ialduri au putut fi comparate de dl. Kitzinger cu valuri1e amenintatoara
ridicate ~e un vint aducator de Iurtuna. Pe coapse,
genunchi,
pulpe sau coate, faldurile se rotunjese
tntr-o
factura foarte manierista.
Desenul este
de 0 suplete ~i de 0 fluiditate
care, prin contrast,
face sa para ~eapana rezerva aceluia din Capela
Palatina,
In ciuda complicatiei
sporite a detaliilor
interioare,
care se incilcesc ~i se inghesuie
unele
in altele, fie oa e yorba de trasaturile
chipului
sau de .draJ;>ari, s~guranta
co.ntururilor
izbutests
sa. dea. Iigurilor umtatea
plastics pe care 0 Iactura
mmU~lOaSa 0 Iacuse sa e piarda in operele imediat
ante~lOare;
vede~
In aceasta
efectul
aceleiasi
nevoi de coerenta, asemenea
aceleia care s-a
exprin:tat
in compozitia liecarui
panou,
sau in
r~par~lzarea
general a .a acestora.
Unei griji identice II raapunde
coloritul ; se reduce considerabil
irnportanta
tonului
local in avantaju1
armoniei
ansamblului;
se evita contraste1e
dintre culori :
mantiile ~i tunicile mai multor per onaje Invecinate slnt tratate
in acelasi ton pentru a e topi
intr-un
ansamblu
compact.
Doar luminile
sint
s':lblinia~e, c.a ~i la
erezi au la
ovgorod, potrivit tendintei
spre grafism care determina
desenul
cutelor
la vesrninte.
Folosirea
din abundenta
a petelor de lumina contribuie
Ia sugerarea
volumului trupurilor,
care incepe sa se vada mai accentuat
sub vesminte.
Dar aceste
rafinamente
inspirate
de 0 constiin ~i1 foarte clara a proble~
melor estetice, sint dobtnd ite In detrimentul
pro~unzi~ii
sentimentelor:
ne aflarn
departe
de
intensitataa
dramatica
de 1a Nerezi.
~hiar da.ca anumite
formule slnt repetate
in
chip mecamc, fapt de neinlaturat
intr-un ansambJu
care a trebuit
sa fie executat
destul de repede,
110

arta de la Monreale ocupa un loc de frunte intre

creatiile din aceasta epoca, prin muzicalitatea
sa
surprinzatoare ~i tnalta sa distinctie aristocratica.
Ii vorn reintilni
grafismul
manierist
~i vehement, adus la un soi de exasperare,
in San Marco
de la Venetia.

Crottaferrata

Dar, mai inainte, sa notarn

ca mozaicurile
din abatia
ba iliana de la GroLtaferrata,
linga Roma, ofera
cu cele de la Monreale
0 asemenea
inrudire,
incit
e poate
crede ca se datoresc
acelorasi

artist].
Mozaicuri din
secolul al Xll-lea
si de La inceputul
ceLui de-al XIII-lea
in. San Marco de
la Venetia

111

La San Marco,
incendiul
din anul
1106 distrusese
de fapt toate
mozaicurile
din vremea
lui Domenico
Selvo (v. pag. 90). Ele au
fost inlocuite
abia in a
doua jurnatate
a secolului
al XII -lea, clnd decorul s-a intins pe toate supraIetele apte sa adaposteasca scenele figurative.
Lucrarile
s-au prelungit,
practic fara intrerupere
ptna sub dogele
ndrea Dandolo
(1343-13~ 4):
Mesterii bizantini,
care au fost chernati ~i despre
care pomenesc textele, s-au inconjurat
de u enici
venetieni
~i au contribuit
astfel la formarea unor
. oli locale. Iconografia
ramtne in chip fundamental bizantina,
chiar ~i cind stilul se indeparteaza de acela practicat
pe atunci la Constantinopol. ~i. ~n teritoriile
grecesti, far a sa aj unga
totusi niciodata
la 0 ruptura
totala.
Programul
general
se inspira,
in chip libel',
din a ela al Sf'intilor Apo toli de la Constantinopol, al carui plan Iusese reluat la San Marco.
Ciclul deeorului
cupolelor ineepe cu aceea de la
est, partea de unde vine lumina.
ici s-a infati~aL
asteptarea
Ilntuitorului
~i venirea
lui. Bustul
lui Hri tos-Emanuel
intr-un
medalion
cu fond
de stele este inconjurat
de Fecioara (de tip contantinopolitan,
cu bati ta la cingatoare),
precum
,i de patriarhii
~i de prooro ii care n v eatiserfi.

Pandantivii
poarta simbolurile evanghelistilor,
martori ai vietii sale pe pamint, Abundenta
draparilor Iasa sa se creada ca mozaicarii care
au realizat aceasta cupola se inscriu in traditia
de la Monreale ~i ca ei au Iucrat la sftrsitul secoIului al XII-lea. Hristos-Emanuel
~i anumite
figuri de prooroci au necesitat sa fie ref acute in
secolul al XIII-lea dupa incendiul din anul1231.
In cupola centrala, ca ~i la Sfintii Apostoli
de la Constantinopol,
este reprezentata
Inal~area. Participind
la estetica dominanta
din
ultima treime a veacului al XII-lea, mesterul
care a decorat aceasta cupola a accentuat vehementa gesturilor apostolilor i a miscarilor 1ngerilor prin rnijloaco destuI de superficiale, care se
manifesta mai ales in agitatia draparilor redata
prin falduri puternic subliniate. In juruI acestei
teme bizantine, e1 a dispus pe spatiile dintre
Ierestre cele saptc Virtuti i cele noua Fericiri
care, in mare parte, par sa execute pasi de dans.
Cutele vesmintelor lor deseneaza linii destuI de
seci, care izoleaza ca tot atttea motive ornamental
principalele par~i ale trupului fara acel simtamtnt
de unitate general a a figurii, nespus de viu la
Monreale. S-ar putea afirrna ca artistii greci,
aflati departe de exigentele de la Constantinopol,
sau ucenicii lor din partea locului, au cedat freneziei de a exploata proc deele lineare e se hucurau
pe at unci de mare voga,
Cupola de vest infatieaza Pogorlrea Sfintului
Duh. Biserica se raspindete printre graiuri i
sernintii : figurate pe spatiile dintre goluri in
loc sa fie pe pandantivi, asa cum se obisnuia in
Imperiul bizantin. Pe pandantivi s-au reprezenLat
Ingeri, a caror lungime a trebuit sil fie exagerata
pentru a-i face so. umple cadrul disponibiJ: aceasta
alungire era in piritul gustului vremii. Tot in
virtutea
tendintci
epo ii spre grafism
utele
vesmintelor apostolilor s-au stilizat in fi~ii taioase,
i S. Bettini le-a comparat cu niste curbe de
nivel care definesc reliefuI figurilor.
Pentru a satisfa e cvlavia populara, in cupola
bratului de nord s-au ilustrat scene din viata

. Itntului loan Evanghelistul, ~i in cupola bratului

de sud s-au reprezentat alintii Leonard, Nicolae,
Clement i VIasie.
Expresionismul
dramatic i desenul impetuos
al mesterului
cupolei in care oste infatiata
lnaltarea caracterizeaza i seenele Patimilor de
pe bolta care desparte aceasta cupola de aceea de
Ja vest: regasim aici aceeasi alungire a personajelor, a easi vioiciune a atitudinilo:.
cu totul alUi maniera era practicata de atelierul care a decorat bolta de Ia sud de cupola
centrala (il. 132). Vigorii nu lip site de asprirne
~i exuberantei
li s-a preferat aici eleganta i
fluiditatea liniei, limpezimea cornpozitiei. Fundalul
de sttn i i de arhitecturi devine pret~xtul unor
gratioase stilizari decorative. Indragostit de efectele liniei, pictorul se complace in a repeta arcurile de cere superioare ale nimburilor apostolilor
sau bonetele locuitorilor Ierusalimului,
lara a
indica macar partea de sus a chipurilor. La el
grafismul epocii este disciplinat de dorinta de
euritmie i de gratie, pe are 0 pune in evidenta
~i zveltetea personajelor.
PICTURA PROFANA

112

113

Pictura prof'ana continua sa trateze marile ter.ne

traditionale din repertoriul sau, care erau memte
sa preaslaveasca sub feluritele sale aspecte majestatea ~i puterea basileului, sau pur ~i simplu sa
alcatuiasca un cadru agreabil ochilor sai. Ispravile
razboinice sau cinegetice ale trnparatului eonstituiau subiectele favorite. De asemenea el putea
fi reprezentat
in toata maretia lui, inconjurat
de membrii familiei imperiale. Scenele din hipodrom
aminteau spectacolele familiare unde Imparatul
aparea in toata puterea sa de vesnic invingator .
In sf1r~it, peisajele raepundeau nevoii de destindere ~i de evaziune.
In palatul Kenurghion, construit de Vasile I,
par~ile superioare ale salii festive cu plan bazilical
erau decorate
u mozaicuri pe fond de aur, in

care trnparatul primea ca ornagiu din partea

generalilor sill orasels pe care armatele sale Ie
cucerisera. Pe tavan se desfasurau campaniile sale
victorioase, tnsotite de trofee. Tintnd seama de
deosebirile inerente de tehnica, . tilul acestor
mozaicuri se inrudea fara lndoiala cu acela al
scenelor de batiilie din miniaturile care tmpodobesc culegerea de omilii ale sffntului Grigore
din
azianz, executate tot pentru Vasile I ~i
pastrate in Biblioteca nationala de la Pari.
Intr-o lncapere tnvecinata, deasupra a doua zone
de flori, lmparatul ~i sotia sa, Evdochia, tronind
in vesmintele lor de ceremonie ~i inconjurati de
copiii lor care tineau in mina car~i sfinte, erau
infa~i~a~i ridiclnd mina in semn de adorare catre
marea cruce de aur care impodobea tavanul:
o idee despre aceste mozaicuri ne putem face din
portretele lui Vasile ~i ale membrilor familiei
sale, pastrats in aceeasi culegere a predicilor
sfintului Grigore din Nazianz.
Manuel Comnenul a poruncit sa se reprezinte
in Palatul Blachernelor nu numai faptele sale
eroice ~itot ceea ce facuse pentru binele romanilors,
dupa cum se exprirna Nicetas Choniata, ci ~i
razboaielo din Antichitate . In Marele Palat,
mozaicurile aratau orasele pe care el le recucerise
de la turcii seldgiucizi.
Gustul pentru pictura istorica se pare ca era
atit de viu incit unul dintre ministrii lui Manuel,
nepotul sau Alexe, a pus sa se ilu treze pe peretii
palatului sau vitejiile sultanului din Iconium ,
lucru care nu a fost deloc apreciat de contemporanii sai.
Frescele din Slintul Dumitru de Ia Salonic ne-au
pastrat
doua marturii despre pictura i torica
prolana, Una infati~eaza masacrarea populatiei
refugiate in biserica ; cealalta aminteste intrarea in
orasul cuprins de flacari a unui Imparat aureolat.
Dupa parerea d-lui Sotiriou, evenimentele reprezentate ar fi cele care au tnsout jefuirea orasului
Salonic de catre arabi, in 904, ~itmparatul calare
ar fi Leon al VI-lea eel Intelept (886-912).
1104

Pictura prolana s-a rasptndit. in Bulgaria, in

Rusia in Sicilia. Citeva exemplare s-au pastrat,
la Palermo in camera numita a lui Roger (Ruggero) al II~lea, in realita~e an:t.enajata .Ia sfirsitul
domniei lui Wilhelm I, prm ann 1160, ~l in paJatul
La Zisa (Ia inceputul domniei lui Wilh~lm a~II-lea):
Ele reprezintii, ~n peis~je c~. arbon, am male ~I
vinatori afrontati heraldic. Stilizarea foarte acc.entuati1 ne aminteste mai degraba de al'L~ arabilor
decit de aceea a bizantinilor, dar se ~tIe ca arta
profana este tocmai unul dinLre domeniile ~n care
s-au produs cele mai multe Imprumuturi intre
cele doua civilizatii.

3. ICOANELE

In secolul al XI-lea s-a impus 0 maniera mai

cla ica avind ca tra aturi dominante nobletea
hipurilor
euritmia compozitiilor, simtul volumelor, gu~tul pentru culorile pure ~i stra.Iuci~oare,
combinate in armonii Iermecatoare, demmtatea
atitudinilor
adesea inspirate, clnd este vorba
de figuri i~ picioare, din statuile a:ntic~ sprijinite pe un picior ~i cu celalalt Indoit [il. 134).
nele par imitate dupa pic~ura mo~~men~ala;
altele, dimpotriva, se apropie de n::lmaturl:
Din aceasta epoca au ram as pma la nor de
asemenea ~i citeva frumoase icoane in mozaic,
ca Fecioara Hodighitria a Patriarhiei de la Constantinopol (D. Talbot Rice, A~t by'zl!'ntin, plansa
155) sau Hristos de la Berlm {ibid., pI. 168),
~i una ~i cealalta de 0 maret~e aust~ra..
.
Catedrala de la Trieste pastreaza 0 imagine
pictata pe matase a patronului sau, sfi~tul Just,
foarte probabil executatB. intr-un atelier de la
Constantinopol.
Materialul din care este fac.uta
aceasta icoana a ingaduit sa se accentueze finetea desenului ~i bogatia coloritului.
Secolul al XII-lea ne-a lasat icoane impregnate
de 0 frumusete delicata ~i de 0 blind a omenie.
Creatiile atelierelor de la Constantinopol au fost
at unci trimise la mari departari, ~i astfcl se face
ca Rusia pa treaza c~teva ~iintre cele. mai ,pure
capodopere ale aces tel epo 1, cum ar Ii FeclO~ra
din Vladimir (il. 135), care fusese ~dusa la. Kie,~
prin anii 1130 ~i pe care Andrei Bogoliubski
a luat-o u el, ca pe un simbol de protectie, in
1155 , oind s-a hotB.rit sa se stabileasca.... la. Vladimir.
.
De atunci ea incepu a savir~easca mmum, care
Ii adusera 0 Inalta reputatie, Ea a fost transfcrata in 1395 la Ioscova, unde s-a bucurat de
asemenea de 0 mare popularitate. Tipul Feci.oarei
Ilodighitria,
arattnd Pruncul flira. a mam.feste
fa~a de el vrco af'ectiune, este i~OCUlt de FeclOal~a
Eleusa (adica a Milei, in limba rusa nurnit
rnilenie = a tnduiosarii), lipindu-si obrazul de
c 1 al Fiului ei fagaduit jertfei. Privirea Mariei
nu mai este atintita asupra credinciosului, ci este
absorbita Intr-o rneditatie trista asupra vietii
A

Dupa reinstaurarea
imaginilor, cultul icoanelor
care, pe durata crizei icono Jaste, nu inceta. o
niciodata sa fie celehrat in taina in case ~i in
mtnastiri, a putut sa tnfloreasea in deplina Iibertate. In cursul controver elor cu iconofobii se
elaborase 0 doctrinji care j ustifica venerarea
irnaginilor sfinte ~i eficacitatea protectiei pe care
ele 0 acordau, chiar ~i a miracolelor pe care Ie
savtrseau. S-a pretins
a ele contineau 0 parte
din energia : divina. Ele devenira un element
al liturghiei. Cu prilej ul celebrarii sarbatorilor
e expunea 0 icoana ilustrind evenimentul comemorat, in scopuJ de a sublinia in ochii credinciosilcr, cu toata Ior-ta evidentei, semnificatia
lor profunda. Numarul icoanelor a sporit deopotriva ~i in urma Iavorii crescinde de care se
bucura cultul sfintilor, ate tata ~i de inflorirea
literaturii hagiografice. La Constantinopol,
inceptnd cu loan Tzimi kes (969-976), 0 icoana a
Iaicii Dornnului, protectoarea ceta~ii, a fo t purtata in fruntea intrarilor triumf'ale ale imparatilor.
Stilul icoanelor a evoluat in general paralel
cu acela al picturii murals ~i al miniaturilor.
Rarele i oane din a doua jumatata a se olului
al IX-lea ~i din secolul a] X-lea care au supravietuit prezinta acel aspect sever pe care tl aflam
~i in mozaicurile din pronaosul Sfintei Sofia de la
Constantinopol.
Coloritul rarntne sobru.

116

117

lui Iisus. Pentru a spori inca ~i mai mult acest

simtamlnt de jale adtnca, pictorul i-a Indulcit
trasatunlo
chipului. 0 asemenea opera reflecta
ou multa rezerva ~i delicateta suferintsla care
coplesisora Imperiul sub Comneni ~i nevoia sporita
a unei consoIari divine.
Aceeasi calitate de blindete melancolica se
intrezare~te
in privirea ~i fizionomia capului
de Inger numit cu par auriu I), aflat in muzeul
rus de la Leningrad, care provine dintr-un Deisis
~i in care persista intreaga frumuseto armonioasa
a artei de la Constantinopol (il. 133). E] pare sa
fi fost executat intr-unul dintre acele ateliere
de artisti greci stabiliti la Novgorod, despre care
ne vorbesc textele. In acest oras s-a format insa
~i 0 scoala de pictori rusi de icoane care, dupa e
ramasesera foarte apropiati de maniera bizantina
la inceputul secolului al XIII-lea, s-au lndepartat
treptat de ea in favoarea unei expresii cu aspect
mai popular. Operele lor se caracterizeaza prin
stralucirea
coloritului, 0 anumita vioiciune a
miscarilor ~i zveltetea personajelor.
In multe icoane bizantine din veacul al XII-lea,
la fel ca ~i in marea pictura, artistii au facut sa
predomine linia stilizata asupra redarii volumului.
Exist.a piese in care eleganta rafinata ~i fluiditatea figurilor evoca absida de la Cefalu (Sotiriou,
leones du Sinai, fig. 54-56). Altele, fara indoiala ceva mai recente, dezvaluia proportiile alungite, atitudinile framintate ~i draparils cu falduri
abundente, care amintesc de mozaicurile de la
Monreale ptna ~i prin revenirea la preocuparea
de a reda mai sensibil prezenta trupului dedesubtul
vesmintelor (it. 136). Aceasta este ~i epoca in care
apar, inca timid, in pictura de icoane ca ~i in
marea pictura, iscaliturils unor artisti : icoanele
de Ia Sinai ne fac cunoscute numele zugravilor
Stephanos ~i loan.

4. MINIATURILE

Setea de eruditie ~i evlavia epocii .Mace~onenilor

Iavorizara inflorirea artei manuscriselor ilustrate,
religioase ~i profane. Daca judecam dupa inrt~dirile de stil ~i de iconografie, se pa:e ca un an~mlt
numar de pictori ar fi im:podoblt ma~u~cr1Sele
religioase ~i, totodata, ar Ii executat ~l icoane.

118

119

M anuscrisul Grigore Odata cu domnia lui Vasile r,

din Nazianz al lui
in miniatura, ca ~iin pictura
Vasile I (Paris
rnurala se afirrna un stil
gr. 510)
original. Maniera practicat~
atunci in scriptoriul Marelui
Palat contrasteaza, prin Irumusetea sa solemn~
~i grava, coloritul sau somptuos ~~cautarea unei
spiritualitati
intense, cu. prospe~l~ea spont~na
a miniaturilor paleocrestine. Folosirea fond~l'llor
albastre ~i a unor culori. d~nse era ',lnul dmtre
mijloacele care au contrihuit eel mal adesea la
producerea acestor efecte. Impr~s~a d~ mareti.~
senina ce se desprinde din miniaturile epOCH
aminteste de mozaicurile din absida Sfintei Sofia
de la Constantinopol.
Culegerea ilustrata a omiliilor lui .Grig?re din
Nazianz executat8. dupa anul 880 ~l inamte de
883 pentru Vasile I, este u~ul ~intre .cele mai stralucite exemple ale acestui stil. Hristoa tro~ind ~
portretele lui Vasile, al sotiei sal~ Evdoc~l~ ~l
ale celor doi fii au 0 amploare majestuoasa, im-

prumutata
de la subiectele similare ale picturii
monumentale. Scenele din Vechiul ~i oul Testament, episoadele din misiunea ~i martiriul apostolilor, din vietile sfintilor Va ile ~i Grigore din
azians, au chiar din istoria bisericii in secoIuI
al IV-lea dovedesc un viu aim] al naratiunii, care
i~i trage seva din modeleIe mai vechi dar Ie retalmace~te Ioarte ade rea cu un gust nou al demnitatii ceremonioase, adesea usor pornpoasa. Cerurile cu Ielurite nuante de alhastru si de trandafiriu decurg din unul dintre prototipunle de traditie
romana pe care miscarea urnanista a timpului
Ie aduna in bibiiote ile de la ConstantinopoJ.
Firescul at.itudinilor, regularitaLea
trasaturilor
fizionomiilor, draparils sculpt.urals are se muleaza
pe rotunj imile trupurilor robuste, impresia de
adincime a spatiului data de jocul culorilor denota
un me~te~ug foarte sigur si, totodata, cunoastersa
operelor antics. Cutele spatiats intre ele delimiteaza mari suprafe~e de culori deschise, farii
'5 se inghesuie inca unele in altele cum 0 VOl' face
mai tirziu. Acest procedeu se regaseste, la fel
ca ~i Ietele late cu parul lins, In patriarhii de pe
tirnpanul de nord al Sfintei Sofia. Mai multe
s cne, cum ar fi acelea din viata lui lulian
postatul, par inspirate din pictura istorica monumentala, ale carei originals au disparut.
Ace t ideal de gravitate
solemna s-a impus, cu eva
mai pu~ina Iinete si somptuozitate,
in copia dupa
Topogra{ia
crestinii
a lui
Cosmas Indicopleu tes, care a fost executata
intr-uu scriptorium con tantinopolitan
in cursu1
elei de-a doua jumiltiiti a secolului al I -lea.
nele miniaturi au fost fara tndoiala reprodus
dupa cele care ilustrau editia original a din secolul
al VI-lea, dar altele lnt creatii ale se olului al
IX-lea, sau constituie rernaniari attt de profunde
ale modelelor prototipului
tnclt pot fi socotite
opere noi. Iulte au 0 mare~ie monumentala
si
prezint.a 0 distrihutie care pr upune 0 influenta

a picturii murale. In a Doua Venire, Ilri tos

tronind, tneerii in ceruri ), oamenii pe parntnt ),
~i mortii inviind de ub pamtnt : ( pre a relua
textul in riptiilor marginal ) lnt suprapusi dupa
o ierarhie cornparabila cu aceea care impun
repartizarea decorului in bisericile contemporane.
Psaltirea greacd 139 In prima jumatats a secodin Biblioteca
tuuio- lului al X-lea, arta rninianalii de la Paris
turii a participat din plin

la miscarsa de tntoarcero
pre izvoarele antice care, inceputa inca din
epoca i onoclasta ~i inten ificatii in a doua [umatate a ecolului al IX-lea, a dat nastere acelui
Myriobiblion
al lui Fotie, la alcatuirea marilor
enciclopedii ale lui Constantin al VII-lea Porfirogenetul, precum ~i la copierea unor numeroase
texte ale autorilor antici.
Insusi Con. tantin
Porf'irogenatul se indeletnicea cu arta miniaturii.
Miniaturile Psaltirii grecesti 139 din Biblioteca
nationala de Ia Paris, executate dupa ctt se pare
in cursul primei jl1miiLati a secolului al X-lea
in. scriptoriul imperial, reprezinta una dintre cele
mai ve tite rnarturii ale ace tei renast.eri din
vrernea Macedonenilor (it. 137). Scenele bucolice,
eu animale, arbori ~i tuf'isuri, vesmintals ~i atitudinile personajelor,
Iundalurile de arhitecturi,
figurile de dansatoare,
episoadele
razbciniee,
numeroassla alegorii, procedeele de cornpositia,
imtul volumului ~i al patiului, stilul plin de
gratie, nohlete ~i armonis, totul contribuie sil ne
dea aproape iluzia ca ne af'lam dinaintea unor
opere antice. Fiil'a indoiala ('a miniaturistj] au
avut la tnderntna miniaturile alexandrine
au
romane, ele in ele Ioarte apropiate de mozaicurile
pavimentare ~i cle pi turile murale.

Manu crisul Cosmas

Indicopleustes
de la
Vatican (Vat. mss.
gr. 699)

Rotulul lui Iosua

(Vat. Palat.

120

121

A estui curent de intoarcere la modelele antice ii

gr. 431)
apartins de asemenea rotulul lui Iosua de la Vatican
(il. 138), care a redat atit de bine maniera prototipurilor sale tnctt a provocat printre arheologi

cedente, deoarece in afara de pitorescul anecdotic

el a regasit simtul unei frumuseti nobile ~ielegante,
pe care a pus-o in slujba expresiei spiritualitatii
crestine. Acest stil apare in portreteJe lui Hristos,
Fecioarei, evenghelistilor, sfintilor ~i proorocilor.
Printre cele mai frumoase exemplare ale acestei
categorii, vom retine Evanghelia greaca nr. 70
din Biblioteca nationala de la Paris, copiata in
anuJ 964 sub Nichifor Focas, ~i evangheliarul
204 de la Sinai, in care figurile in picioare se
desprind pe fondul de aur a carui puritate nu este
alterata de nici un element de peisaj. Sobrietatea
mai mare a coloritului conlera acestor portrete
un aspect mai clasic. Busturile celor doisprezece
prooroci .minori, inscrise in medalioane pe doua
pagini ale manuscrisuJui Jui Theodoret de la
Torino, amintesc de portretele din pictura antic a
~i, in acelasi timp, vestesc sfintii de la Daphni
prin amestecul lor de expresie energica ~i de Irumusete armonioasa (il. 140).
Mult mai adesea ti gasim pe evanghelisti
~ezind, scriind sau meditind, dupa traditia portretelor de aui.ori antici, ele insele inspirate dupa
statuile filozofilor seztnd. Deseori fundalurile stnt
ocupate de motive arhitecturale,
mai mult sau
rnai putin dezvoltate, ~i ele de origine antica.

cele mai rnari incertitudini in legatura cu data lui.

Unii au incercat sa il aseze in secolul al V-Jea
sau al VI-lea, altii in aJ VII-lea, sau chiar in
jurul anului 700. Dl. Weitzmann a aratat ca
trebuie sa fie yorba despre 0 opera executata sub
Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959),
poate in urma victoriilor repurtate de armatele
imperiale asu pra arabilor in nord ul Siriei i al
Mesopotamiei. Folosirea tehnicii schitei usor colorate, in locul guasei, ajunsa pe atunci traditionala,
accentueaza aspectul elenistic al stilului. Vioiciunea naratiunii, iuteala desenului, varietatea atitudinilor, arhitecturile ~i peisajele, aJegoriile dau
acestui manuscris 0 aparenta antica.
Theriaca
de Nicandru

Au fost ilustrate de asemenea textele profane antice intr-o maniera sprintena

~i usoara, care arninteste totodata
de pictura
pitoreasca
din epoca elenistico-rornana
~i de
miniaturile pe papirusuri ale romanelor grecesti.
Miniaturile
din scrierea Theriaca a poetului
Nicandru din Colophon (tratat compus in secolul
al II-lea t.e.n. privitor Ia muscaturile de serpi ~i
leacurile care aduc vindecarea
lor) pasteeaza
prospetimea idilelor pastorale tndragite de arta
alexandrinii (il. 139). Stilizarea cutelor vesmintelor este totusi 0 trasatura cit se poate de bizantina. 0 dovada suplimentara despre originea antica
a acestei ilustrari exista in asemanarea, subliniata
de dl. Weitzmann, Intre miniatura care reprezinta
serpii ce se nasc din Singele Titanilor ~i Gigantii
din mozaicul aflat la Piazza Armerina (in Sicilia):
miniaturistul
bizantin a a vut aici ca model 0
Gigantomahie care putea sa se inspire dintr-un
prototip al picturii romane dinsecolul al Ill-leae.n.
~i chiar mai tndepartat,
din Pergam.

Evanghelii in
stil clasic

Menologul
lui Vasile al l I-lea

In a doua jumatato a secolului al X-lea, datorita

contactului cu operele Antichitatii, s-a constituit un stil cu adevarat clasic,
mult mai original decit acela al miniaturilor pre-

122

123

Chiar la Constantinopol, in
vremea lui Vasile aJ I I-lea
(9176-1025), sub influenta
acestui soldat aspru ~i a calugarilor pe care Ii
pretuia, s-a constituit un stil mai sever. Avem
o marturie foarte reprezentativa
in Menologul
(culegere de notite biogralice asupra sfintilor
clasati in ordinea calendarului bisericesc) care
a Iost executat perrtru Imparat pe la 985. -Ace t
manus ris cuprinde notitele din primul semestru,
din septembrie ptna in februarie. Fiecare pagina
este ilustrata cu 0 miniatura care ocupa mai putin
din jumatatea ei. In total sint patru sute treizeci
de miniaturi. Pe marginea Iiecareia se citeste
numelc unui artist, desigur al miniaturistului mai

degraM decit al autorului panoului de pictura

monumentalii din care se va fi in pirat miniaturistul. Numarul acestor artisti se ridica la opt ~i ei
se numeau Pantaleone, Nestor, Mihail cel Ttnar,
Gheorghe, Simeon, Mina, Mihail din Blacherne
~i Simeon din Blacherne. Cum spa tiul rezervat
rniniaturilor e te de tul de intins ~i cum ele nu
cuprind adesea decit citeva personaje sau chiar
numai figura sfintului comemorat, un loc important a fost Iasat muntilor ~i fundalurilor de arhitecturi joase ~i intinse, cuprinzind adesea un
portic sau un zid lung ce leaga doua corpuri
laterale, dupa 0 formula care deriva din decorurile teatrului antic. Prezenta unor atlanti la unele
porticuri arata de asemenea ceea ce acest manuscris poate datora artei pagine. Pictorii au folosi L
in mai multe rinduri pro edeul - utilizat cu
attta succes in marea pictura murala din secolul
al XII-lea - care consta in a inscrie figurile in
a cidentele de teren care le subliniaza miscarile.
De asemenea miniaturistii
au reprezentat
bisericile vestite unde se cinstea memoria anumitor
sf'inti. Scenele infa~i~ind martiriul sau taierea
capului unor sfin~i lnt tratate
cu vioiciun.
Victimele au siJuete alungite pentru a mobila
fundalul ~i par lipsite de greutate. In reprezentarile
supliciilor, 0 imaginatie artisticii destul de crud5.
s-a lasat prada ispitelor genului. Dar exista de
asemenea miniaturi de un alm hieratic, cum lnt
cele care ii arata pe 'fintii in rugaciune sau pe
IIristos citind textul lui I. aia in mijlo ul iudeilor
tu. 141).
Acelasi 'W auster inspira
~i cole doua miniaturi, pe
din Biblioteea
intreaga pagina, de la inSan M areo
eputul P saltirii aflate in
de la Venetia
biblioteca
San Marco ~i
xecutate pentru
asile al
l l-Iea dupa victoriile
ale hotarrtoare din 1017
asupra bulgarilor. Sobrietatea mijloacelor Iolot ite
dau 0 expresie de rohu ta ruaretic imaginii triumfale in care lmparatul, red at 10tl'-0 atitudine de

a pra cutezanta, este inconjurat de Hri tos ~i

d arhanghelul
Gavriil care il tncoroneaza, de
Mihail are ti sustine lancea, de busturile celor
sase sfinti militari, a carol' protectie i-a inlesnit
izhlnda, ~i de opt ostateci bulgari prostemati la
picioarele lui (D. Talbot Ri e, Art lnjzaniin,
pI.
I). Pe pagina urrnatoare, scenele din viata
lui David, de la ungerea sa ptna la cain~a,
sint tratate cu acelasi gu t pentru naratiunea vie
a ~i majoritatea episoadelor din menolog. Rega. im aici aceeasi utilizare a arhitecturilor
~i a
fundalurilor de coline sau de munti (D. Talbot
Rice, op. cit., pI. 127).
Pentru a raspunde exigentelor unor amatori
rafinati, al carol' numar sporea
mereu, atelierele au produs manuscrise de format
mic - mai ales evanghelii ~i culegeri de predici
- impodobite
cu scene minuscule, ale carol'
figuri sint alungite, uneori subtiratice ~i plaptnde,
desenate cu 0 mlna rapid a ~i precisa. Coloritul
a devenit mai nuantat. Miniatura tnceta sa mai
fie inainte de toate 0 ilu tratie, pentru a deveni
o omamentatie. Fiecare pagina trebuia . a contribuie 1a delectarea cititorului. Caligrafia eleganta,
u litere eel mai adesea de aur, i~i impletea efectele
cu acelea scoase din initialele ell figuri, din chenarele somptuoase
~i din repartitia
decorativa
asemenea aceleia din tabelele de concordanta,
in care florile ~i animalele reale sau fantastice,
chiar ~i personajele umane, tnsulletesc cu 0 via~a
Ieerica bogate motive arhitecturale
sau geornetrice. 1n coloritul intens al acestor miniaturi se
releva inrlurirea pe are emailurile contemporane,
precum ~i tesaturile au exercitat-o a upra rafinamentului
compozitiilor decorative.
Bizantul
si-a creat astfel un stil propriu in miniatura ornamentala, foarte indepartat
de modelele antice
~i care era mult indatorat traditiei artelor somptuare din Orient. Acest stil, care i~i Iacuse
aparitia inca de la inceputul secolului al XI-lea,
a inflorit in anii 1040 ~i urrnatorii, atunci clnd

Monuscrise
de format mic

Psaltirea

lui Vasile al Ll-lea

12-4

125

clientela caruia i se adresa a-a instalat la putere

oa urmare a triumfului
nobilimii
civile. El este
cit se poate- de bine reprezentat
in Biblioteca
nationala
de la Paris prin Evangheliile
grecesti
ur. 64 ~i nr. 74, realizate
d mesteri lnzestrati
cu 0 mare iscusinta
~i un gust delicat,
Manuscrisul

Acestui stil li apartine

de
0. emenea
uleger a
de
omilii ale lui loan
Guru
de AuI', in eputa
pentru
Mihail
al Vl l-lea
Ducas
(1071-1078)
~i terminata
pentru urrnasul sau, Nichifor al Il l-lea Botaniatul
(1078-1081).
Figura
lui loan Gura de AuI' este irnpregnata
de acel
ideal de eleganta a cetica ce a yea sa domine de
acum inainte
in reprezentiirile
Sfintului.
Capul
arhanghelului
Mihail, de 0 Irumusete
bllnda ~i
pura, prevesteste
lngerii de la Sant'Angelo
in
Forrnis (it. 143-bis).

Sfintului
loan Curti de Aur
al lui
Nichifor al J IJ -lea
Botaniatul

Miniaturi din
secolul al Xl l-lea

inceputul
secolului
al
gustul
pentru
naratiune
care, in pictura
nronumentala,
favorizase
dezvoltarea
ciclului
evanghelic, si-a dat friu libel' ~i in arta miniaturii.
Acestui gust i se datoresc opere de un stil viguros
in care personajele
si-au pierdut lnfati~area
plaptnda din secolul a1 rI-lea, dar ne fac sa ne
glndim la niste papusi mici. In Psa1tirea greaca
nr. 1927 de la Vatican,
ilustrarea
narativa a
psalmilor, ptna atunci rezervata marginilor,
trece
in fruntea poemelor, astfel tnctt sa poata capata
mai multa Insernnatate.
La

Xl I-lea,

Irnaginatia
narativa
va
Ii inca ~i mai bine Iolosita
ceva mai tirziu
in abundenta ilustrare a celor sase omilii pe care ciilugarul
Iacov din miniistirea Kokkinobaphos
(in Bithynia
linga
Brussa)
le-a compus
pentru
sarhatoril~

Omiliile lui Iacov

din Kokkinobaphos

Fecioarei,
lulnd
a punct de pornire Protoevanzhelia lui Iacov ~i legendele despre viata Maicii
D mnului. Textul
~i ilustrarea
pur ed dintr-o
a' easi forma de spirit. cu coloratura
popularil.
Exista doua manus rise pictate ale aces lei culegeri, unul In Biblioteca
nationala de la Paris
(gr. 1208) ~i celiilalt la Vatican (gr. 1162). Miniaturile lor e a camana
lnd aproape,
Cura 'sa fie
absolut identi e. Manus risul de la Vatican
st
mai ingrijit, executat.
Fara indoiala miniaturi
tul
e va fi lujit de numeroasele
modele pe care i le
furniza ilustrarea
Vechiului ~i oului Testament,
au a scrierilor apocrife, dar nu s-a sf'iit sa riaseocease a ~i forme noi. Este unul dintre aceia care au
Juat parte la profunda
retmprospatare
a stilului
miniaturii,
la care a lost martor inceputul
ecolului
a1 XII-lea. Cu multa iscuainta ~i for~a in executie,
el a exprimat
calitati de prospetirne
\i de duiosie,
de acuitate a observatiei
~i de sirnt al pitorescului.
~tiut
dea cornpozitiilor
sale so.voare ~i un
Iarrnec mai putin naiv dectt pare la 0 prima
edere.' In peisaje (il. 142), care 0 upa adesea
intreaga
miniatura,
imaginal ia sa vizionara
il
impinge
ii stilizeze tntr-un chip Ioarte ornamental
elemontele
preluate din contemplarea
spectacolelor oferite de natura ~i introduce
in ele, cu multa
art a,
cenel
figurative
datorate
modelelor
de
care s-a lujit. Aceasta plenitudine
a fundalurilor
ne tndeamna sa ne glndim la Gauguin. Miniaturistul
tnzestreaza
cu multa
Iervoare
delicata
reprezentiirile
episoadelor
din Viata Fecioarei.
Totodatii,
el este omul
ecolului al Xl I-lea prin
predilectia
sa fa~ii de vioiciunea
rniscarilor
~i
elanul draparilor,
care vestesc
pictura
murala
din anii 1160 ~i urmiitorii.
Importanta pe care 0
acorda liniei in red area cutelor vesmintelor
prefigureazii de asemenea
cursul pe care 11 va lua
ulterior arta
ecolului al Xl l-Iea. Si mai stie sa
trnparta
grupurile
in asa f 1 tnclt sa produca
fecte de ansamblu.
Iubeste
oloritul
intens:
tonurile
albastre
~i rosii domina,
Iiind urrnate
el violete ~i cafenii.
127 de

126

Evouuia miniaturii
in. veacul
al XII-lea

In. cursul
veacului
al
XII-lea, la fel ca ~i in
pictura monurnentala, executia devine din ce in ce
mai lineara, multiplicind cuteIe, tratind ca bucati
izolate diferitele par~i ale trupului, redind cu
minutia pletele ~i barbil . S-au cautat expresiile
energice ~i incordate,
atitudinile
tnsufletite
~i
chiar patetice, miscarile impetuoase
(il. 143).
Dar, in ansamblu, atunci a avut loc 0 net a degradare a stilului.
Miniaturi
armene

Arta miniaturii
a ramas
foarte vie in Armenia, ptna
la cucerirea ~arii de catre
seldgiucizi, intre anii 1063 ~i 1071. Ea a renascut
la sftrsitul secolului al XII-lea, clnd 0 huna parte
a teritoriului a fost din nou eliberata. In acest
rastimp ea inflorise printre refugiatii armeni din
Cilicia. Miniaturistii care au impodobit aceste
manuscrise s-au indepartat de hieratismul ~i de
caracterul transcendent al modelelor lor bizantine
~i le-au adaptat cu 0 vigoare plina de seva. Printre
principalele marturii ale acestei arte VOID retine
Evanghelia daruita de regina Mlke, sotia regelui
Ardzruni, mtnastirii Varag, in anul 902 (sau 862)
~i Evanghelia din Etsmiadzin, executat in anul
989.

5. SCULPTURA

Bonde-bosse

Sub Macedoneni
~i sub
Comneni, marea arta statuara pusa, de fapt, exclusiv in slujba Irnparatilor
continua sa alunece pe calea decaderii, pe care
pornise inca din epoca paleocrestina,
Hira sa
di para totusi cu desavtrsire.
Dupa rnarturia
textelor, Vasile I ar fi trimis Ia topit statuia de
bronz a lui Solomon pc care Iu: tinian 0 asezase
in hipodrom ~i din metalul astfel rscuperat ar fi
pus sa i se Iaca propria sa efigie, pe care ar fi
asezat-o la temelia Noii sale Bi erici. Mult mai
tirziu, in a doua jumatate a secolului al XII-lea,
Andronic I si-ar fi ridicat ~i el propria statuie de
bronz in virful unei coloane.
In Muzeul arheologic de la Istanbul se pastreaza
o ciudata statuic in ronde-bosse, ceva mai mica
decit rnarimea naturala, a unui acrobat, tmbracat
cu "slip", facind tumbe deasupra a patru colonete care, prin stilul capitelurilor, permit datarea
in secolul al XII -Iea (it. 144). Aceasta opera
ilustreaza favoarea, atestata de texte, de care se
bucurau jocurile ~i spectacolele oferite de atleti,
saltimbanci
~i dresori de animale, in capitala
Imperiului.
Reliefuri

129

Relieful
a cunoscut
0
recrudescenta
de
prelerin~a sub actiunea tendintelor clasicizante, carora

Ii s-a datorat de asemenea inaltul grad de calitate

atins in vremea aceea de Iildesuri. S-a re urs
deseori la aceasta tehnica pentru a-l reprezenla
pe imparat in picioare, intr-o atitudine de majestuoasa nepasare, lmbracat cu loros: e~arfa lata
batuta in pietre pretioase.
In Muzeu1 de la
Istanbul se pastreasa una dintre aceste placi
care, prin firescul atitudinii i amploarea vie a
redarii vesmlntului, apartine epocii de apogeu
pe care il atinge scoala de sculptura de la Constantinopo1 pe la mijlocul seco1ului al XI-lea
(il. 145). Tratarea mlinii drepte aduse in Iata
pieptului dovedeste ca artistuI observase cu
atentie modelul viu. In cursul secolului al XII-lea,
factura tinde sa redevinii mai asprii, asa cum 0
arata rondelele ('.U figuri de impiirati din Campiello
Angaran de la Venetia i din colectiile Dumbarton
Oaks, sau chiar relieful cu apoteoza lui Alexandru
incastrat pe Iatada nord a Sfintului Marcu.
De asemenea au fost diiltuite in piatrii subiecte
religioase, ca Bunavestire,
Nasterea,
Botezul,
Invierea, Deisis i imagini ale Maicii Domnului,
arhanghelilor
~i slintilor,
adeviirate
icoane
sculptate.
Unul dintre cele mai vechi reliefuri a reaparut,
in ursul ultimului razboi, cu prilejul distrugerii
imitirului evreiesc de la Salonic, in 1943-1944
dintr-un mormlnt in care fusese incastrat. Stilul
sau permite sa fie situat in jurul anului 900. Estc
yorba despre 0 icoanii de cult, care a apartinut
minastirii Hosios David i il reprezinta pe sfintul
patron al acesteia in atitudine de orant. Se pare
ca, de cealalta parte a mesei altarului, pe peretel
bemei, i-ar Ii corespuns 0 icoana .de piatra a
Fe ioarei in atitudine de oranta, pastrata astiizi
In Muzeul bizantin de la Atena ~i care pare sa fi
iesit din acelasi atelier. Sub influenta ernailurilor
care, in aceeasi epocii, au cunoscut 0 mare Yoga,
s-a Iolosit 0 tehnicii prefigurind aceea a sculpturii
in champleoe. Fondul din jurul celor doua figuri
a fost scobit ~i urma sa fie umplut cu 0 pa ta
colorata, facuUi dintr-un amestec de cearii i de
praf de marrnura. Adinciturile din vesmtnt Iusesera

130

131

umplute cu aceeasi materie, iar cele care nu erau

destul de adinci au fost acoperite cu un strat
gros de culoare. La 0 lespede somptuoasa din
muzeul de Ia Istanbul, inrati~ind-o pe sCinta
Evdochia, s-a utilizat fildes ~i os pentru partile
neacoperitc ale mtinilor i obrazului, iar pietre
colorate au fost incrustate pentru a figura gemeJe
care impodobeau coroana ~i vesmtntul (il. 148).
Printre numeroasele icoane de piatra ale Fecioarei, una dintre cele mai frumoase a fost sculptata
pentru biserica Sfintul Gheorghe din palatul
Mangana, pe care Constantin Monomahul a zidit-o
Intre anii 1048 ~i 1054 (il. 147). Ca ~i la icoana
mai veche a Fecioarei, gasita la Salonic ~i pastrata
in muzeul bizantin de la Atena, mina dreapta
,i desigur i stinga, astaz] pierduta, erau strapunae
de un orificiu din care, cu prilejul anumitor
sarbatori,
~inea aghiazma care se spune ca
savir~ea minuni. Aceasta opera este una dintre
cele mai pur clasice din arta bizantina ~i arata
e rnaie trie puteau atinge sculptorii care, pe la
mijlocul secolului al XI-lea, lucrau pentru clientela ralinata din m diul aristocratiei civile. Artistul
regaseete aiei 0 parte din secretele reliefului scolii
lui Fidia
si, gratie unei facturi concentrate,
modeleaza
formeIe trupului ~i ale vesmlntului
tntr-un strat subtire de materie ~i cu 0 obrietate
de expre ie viguros sugestiva. Faldurile au fost
puternic
tilizate, dar flha a dauna expresiei
de via~a. Ele lnvaluie figura intr-o eleganta
senina ~i 1i conlera in acelasi timp amploare ~i
echilibru. 0 imperceptibili1 miscare vine din contrapostul in care stii personajul, inspirat din
statuile Greciei clasice, cu greutatea sprijinita
pe un picior, celalalt fiind lndoit. Antebratul
drept se indepiirteazi1 de umar rnai mult dectt
cel sting, evittndu-se astfel 0 simetrie prea stricti1,
dar Irontalitatea mentine 0 foarte marcata noblete
de atitudine.
Acest tip a fost tratat pe 0 placa de la SaJonic
cu 0 arta mai libera ~i mai putin atenta la efectele
decorative (u. 148). 0 atitudine mai destin ii,
un modelaj mai accentuat, cute mai spatiate

tntre ele ~i mai lungi fac ca opera sa se apropie

mai mull, de statuile antice, derivate din modelul
Afroditei de la Neapole-Frejus (la Luvru, sftrsitul
secolului al V-lea t.e.n.), care au slujit adeseori
la decorarea fintinilor, ca ~i multe dintre Fecioarele
bizantine pe care Ie studiem aici.
In secolul al XII-lea, slabirea simtului pIa tic
~i tendinta cresctnda clare jocurile de suprafete
~i de linii, ale carol' efecte le-arn relevat in marea
pictura ~i in miniatura, au dus in sculptura, unde
s-a mentinut gustul reliefului destul de plat, la
uscaciune ~i uneori la manierism: vorn cita ca
exemple placa infa~i~ind doi sfinti tineri (Cosma
~i Damian ?), incastrata in zidul Capelei Fecioarei
Nicopeia din biserica San Marco de la Venetia,
precum ~i Fecioara oranta ~i arhanghelul MihaiJ
din mnzeul de la Berlin, provenind fara indoialii
din biserica Maicii Domnului Peribleptos de la
Constantinopol ~i care ar dovedi aparitia ace tui
stil inca de la sfirsitul secolului al XI-lea.
Stiinta mod lajului delicat, care fusese regasita
in secolul al XI-lea, s-a pierdut, insa la capatul
evolutiei, prin anul 1200, s-au mai executat opere
de 0 frumoa a tinutii, care imbinau severitatea
generala a liniei ~i a volumului cu eleganta detaliului, printr-un fenomen analog cu acela ce se
produsese in pictura cam in acelasi timp. Din
aceasta vreme trebuie sa dateze sfintul Dumitru
tronind, pe care venetienii I-au adus cu ei de la
Constantinopol,
impreuna cu multe alte opere,
dupa cucerirea orasului in 1204 ~i pe care l-au
montat pe Iatada de vest a Sfintului Marcu
(il. 149). Sfintul Gheorghe din vecinatatea
lui
este oirnitatie venetiana, cu forme mai molatice
~i mai complicate.
Gustul care' exista pe atunci pentru relief a
dus la tratarea in aceasta tehnioa a subiectelor
profane slujind la decorarea palatelor ~i a Iinttnilor. 1ntr-o societate in care ispravile razboinice
~i cineg tice in emnau 0 proba de valoare, cu
care trnparatii ~i membrii aristocratiei se fiileau,
erau reprezentate cu placere luptele lui Dighenis
Akritas,
au ale altor eroi pentru noi anonimi,

impotriva fiarelor salbatice au a monstrilor (il.

152), precum ~i faptele vitejesti ale Iui Heracles,
ajunse din nou la moda desigur printr-o editie
ilustratii a vreunui poem epi din Antichitatea
greaca, astazi disparut. Una dintre aceste placi
importate
in Venetia ~i inca strate in Iatada
Sltntului Marcu (il. 150) a dat loc ea insa~i
unei irnitatii locale, are Il reprezintii pe Heracles cu cerboaica din Ceryneea ~i cu hidra din
Lerna.
Obiceiul capatat inca din
epoca iconoclasta
.de a
se inspira, in ce priveete
panourile de parapet ale altarului, din decorul
tesaturilor orientale se generaliza sub influenta
Constantinopolului
unde, in artele somptuare,
atelierele Marelui Palat foloseau din belsug motive
de origine arab a, care, ade ea, erau mult mai
vechi, apartintnd
sasanizilor. Aceasta rnaniera
orientalizanta
s-a bucurat de mare trecere 1a
Atena, unde se gasesc numeroase placi de rnarmura
pentelica in ace t stil. Subiectele, tratate cu
mai multa sau mai putina libertate de adaptare,
apartin artei animaliere din Orientul Apropiat:
vulturi tinind in gheare iepuri, grifoni, sf'incsi,
sirene, lei atacind cerbi ori tauri, sau chiar lei
infruntindu- e de 0 parte ~i de alta a Arborelui
vietii (il. 151), patrupede ~i pasari suprapuse ~i
sf'isiindu-ae intre ele. Imitarea tesaturilor impunea
uneori tratarea coamelor in lungi suvite stilizate
cu extrernitatile curbate ~i dispuse simetric. Din
acelasi motiv, blana animalelor sau penele pasarilor sint redate prin incizii sau prin scobituri
asemanatoare
cu punctele de broderie (il. 153,
154). Se tntimpla uneori ca sculptorul sa copieze
cu mai multa sau mai putina dibacie ~i fidelitate,
pe marginea pIa ii, semnele cufice ale modelelor
sale arabe.
Tot dupa exemplul tesaturilor cu galoane au
conceput sculptorii ~i ideea crucilor facute din
impletituri ~i incadrate, la baza, de pauni sau
de acvile inscrise in medalioane (il. 155, 156).
Panouri
de parapet

132

133

Armenia
$i Georgia

In secolul al XI-lea, gustul pentru ornamentatia

rafinata, care a dat efecte attt de izbutite in
miniaturi, s-a facut simtit ~i in sculptura in
dispoz.i~ia tot?data .~ai el~ganta ~i mai cornplexa
a m?tlvelor ~l.in grlJa mal mB:re fa~a de exeeutie.
Ca ~l manuscrisele, aeeste placi au operat fuziunea
intr-un stil original, specific hizantin, a unor
elemente izvorite din traditia paleocrestina ~i a
unei sintaxe decorative imprumutate de la artele
Orientului. Panoul de parapet de la Torcello (il.
157), cu vechea tema a paunilor fa~ii in fa ~a
bind dintr-un caliciu pe un fundal de vrejuri,
vadeste 0 net a inrudire de spirit cu chenarele
evangheliilor contemporane.
Rozetele ancadramentului amintesc de cele de pe casetele de
Iildes.
Alte panouri se apropie ~i mai mult de sculptura
paleocrestina, nu numai prin folosirea temelor
simbolice, ci ~i prin stilul lor. Pe Iatada nord a
Sfintului Marcu a fost inca strata 0 placa in
care, intre doi curmali tncarcati de roade ~i
Ilancati la radacina de cosuri pline de fructe
spre a evoca Raiul, doua grupuri de sase ni,
desemnate p~intr-o inscriptie ca fiind cei doisprezece apostoli, tncadreaza tronul Etimasiei, care
poarta Evanghelia ~i crucea incununata de un
medalion in care se inserie mielul. Executia este
putin cam aspra (Demus, The church ~f San
Marco, fig. 60).
Sarcofage

Sub efectul acestei misoari

de reintoarcere la modelele
paleocrestine s-a produs de asemenea 0 anume
rena~tere a artei sarcofagului. Dar, in locul personajelor infa~i~ate pe vechile recipiente funerare
s-au folosit motivele utilizate odinioara pc panouril~
de parapet (care Iusesera ele 'insele lnlocuite prin
r~p:ezent~ri animaliere): cruci, rozete, frunzisuri,
piru, pesti, in ansamblu simboluri ale operei de
mintuire ~i ale fagiiduin~elor raiului. Un sarcoiag
de acest gen a fost trimis de la Constantinopoi
la Kiev pentru cneazul Iaroslav (1019-1054).
Exemplare asemanatoare s-au gasit ~i la Salonic.

1H

135

In Armenia ~i in Georgia,
sculptura de pe Iatadele
bisericilor a continuat sa
mearga pe caile destul de independente pe care
se tndrepta inca din epoca paleocrestina gratis
arhitecturii in piatra. Allam mereu aceeasi sinteza
original a de elemente bizantine ~i orientale. In
biserica Sfintei Cruci, construita de regele Gagik
intre anii 915 ~i 921 in insula Ahtamar, pe lacul
Van, s-a pastrat eel mai important ansamblu
din acea epoca. Sculpturile tmhraca Iatadele in
frize suprapuse pe aproape toata iniiJ~imea lor.
La baza conului acoperisului, in partea de sus a
zidurilor ~i putin mai jos, pe pereti, se desfa~oara
trei frize, cuprinzind animale (lei, gazele, cerhi,
iepuri) ~i citeva figuri omenesti. Subiectele de pe
friza de JOB se lnscriu intre buclele unui vrej
tncarcat eu eiorchini de struguri. AHe vrejuri
se areuiesc deasupra
ferestrelor.
In mijlocul
Iiecarui fronton se desprinde un evanghelist in
picioare. Mai jos urrneaza capete de animale in
relief, placi impodobite cu cruci ~i busturi inscrise
in medalioane. In sfir~it, deasupra soclului, de
care le separa crengi impletite de rodii, se afla.
personaje de statura tnalta printre care se streoara citeva animale. La vest, de 0 parte ~i de
alta a usii centrale, au fost r-epi ezentati Hristos
facind gestul binecuvintarii ~i ~inind Evanghelia
pe are La s ris: ~ Eu sint Lumina lumii , ~i
regele Gagik care 1i ofera biserica. Dedesubtul
ferestrei, doi ingeri tin un medalion in care se
in crie crucea, careia 'ii era consacrata biserica.
Iconografia este onlorrna cu datinele grecesti:
la ve t se arata sub patronajul cui se ana biserica
) nu nc putem impiedica sa facem 0 apropierc
intre ace t grup sculptat ~i mozaicul de deasupra
usii Imperiale din Sfinta Sofia. La e t au fost
ilustrate marile etape ale istoriei crestinismului
din punctul de vedere al Armeniei. Facerea lumii
este evocata In interiorul unui medalion, prin
imaginea lui Adam care, asa cum graieste ~i
inscriptia, da nume animalelor ~i fiarelor salbatice , figurate dedesubt. S-au reprezentat
lie

asemenea sfintii care constituiau cu precadere

obiectuI evlaviei locale.
Fatadele nord ~i sud poarta subiecte din Vechiul
Testament, familiare artei paleocrestine, carora
li se adauga ~i unii sf'inti venerati cu precadere
in Armenia (it. 100).
S-au relevat in aceste sculpturi de la Ahtamar
numeroase urme ale influentei artei sasanide, care
-a exercitat indeosebi prin intermediul taIerelor
de argint ~i al tesaturiIor: costumele bogat brodate
ale printilor, pasarile cu gitul prins in panglici,
rozetele de pe trupul unui grifon, monstrul Iui
lona asemanator cu un cal de mare de la Tak-iBostan. Spiritul decorativ
biruie sentimentul
volumului in aceste figuri lipsite de relief, care
par lipite pe fundalul zidului Ia care se articuleaza
printr-o muchie dreapta, DetaIiile interioare sint
desenatc prin incizii fara relief, ca ~i cind pietrarul
ar fi vrut sa ramina foarte aproape de modelele
pe care i Ie ofereau tesaturiIe ~i miniaturile.
In alte parti, dimpotrivc1, se tnttlnesc volume
bine detasate la figurile ctitorilor sapate in relief
adinc ~i uneori chiar in ronde-be se. A~a este
regele Gagik la Sfintul Gheorghe de la Ani ~i la
Hanghbat Sembat ~i Gurgen (in 991).
In sculptura ornamentala din rmenia, trnpletituriJe in combinatiils cele mai variate capata 0
importanta prirnordiala. Ele tncadreaza ferestrele,
impodobesc
apitelurile coIonetelor, acopera pietrele de mormint in jurul crucilor, napadindu-le
hiar ~i bratele. 0 inlluenta
omuna a te 'aturilor
inrudeste a este monumente cu sculpturile contemporane de Ia Constantinopol
~i din Grecia.
Vladimir-Suzdal

0 estetica eminamente decorativa, de un spirit analog

cu aceea din insula
htamar,
predornina
in
ansamblurile, mult mai aerate, de figuri umane,
de animaIe reale sau teratologice ~i de plante, eel
mai adesea in relief plat,
are acopera parjile
inalte ale mai multor biserici din Vladimir-Suzdal.
Citam a principale cxemple hisorica Pokrovului
136

(a Fecioarei-Ocrotitoare), pe rlul erli, ~i,mai ales,

Sfintul Dumitru de la Vladimir. La Sfintul
Gheorghe de la luriev-Polski, decorul redevin
mai tmbelsugat ~i arninteste mai mult de Ahtamar. Dealtfel acea ta arta, care a capatat aspecte
specifice in Rusia, a primit impulsul din Armenia
i din Georgia.

China, ~esaturi persane, giuvaeruri ~i pietrc pro[ioase din India, stofe din tarile arabe.
Artele somptuare au capatat in vremea aceea
un asemenea avint ~i au pecetluit atlt de adinc
sensibilitatea epocii, in it au inf'luentat, asa cum
am vazut, miniatura ~i s ulptura.

6. ARTELE SOMPTUARE

FILDE~URILE

Epoca Iaoedonenilor si a priruilor Comneni este

aceea in care, Intr-un imperiu aflat in culmea
prestigiului sau ~i dispunlnd de resurse con iderabiJe! feIuri~ele tehnici. ale artelor somptuare
au alms daplina lor tnflorire. Nu exista civilizatie
care sa fi folosit vreodatii mai multe mate~ii
p e~ioase: Iildes, aur, argint, bronz, email, nestemate, perle, ~esaturi de matase ~i de lina au fost
chemate sa sat.isfaca dorinta nemasueata de lux
si s-au ombinat nu 0 data 'Intr-o aceeasi lucrare.
Cronicarii bizantini ne-au pastrat amintirea splendorii pe care trnparatii 0 desf'asoarau In decorarea
palatelor lor ~i in fastul ceremoniilor. Biserica nu
e~a. I?ai 'pu~in doritoare de a aduce Atotoputerruciei lui Dumnezeu omagiul care i se cuvenea
~i de a-i afirma superioritatea
asupra rivalelor
sale prin etalarea unui fast pe care nimeni in
altii parte nu-l putea egala. Imparatii tineau sa-si
arate piosenia prin daruri de mare pret oferite
sanctuarelor ~i mlnastirilor cu prilej ul tncoronarii
sau al sarbatorilor
mari. Produsele atelierelor
bizantine au fost foarte cautate - si uneori imitate - aUt In Occidentul latin it;i in Orientul
slav. Imparatii daruiau aceste obiecte st.aptnitorilor sau prelatilor pe care doreau sa-i maguleasca
sau sa-i impresioneze. Bizantinii in~i~i importau
d.in ~trainatate nu numai materii pretioase, ci
~l obiecte prelucrate:
matiisuri ~i portelanuri din

F ildesurile au fost prelucrate

[ntr-un numar
impresionant.
Spre deosebire de epoca paleocrestina, subiectele religioase au dobtndit primul
loc, asa cum era ~i Iiresc intr-un Imperiu profund
crestinat ~i foarte tndepartat
de antecedentele
sale pagine. Numeroase dintre piesele care au
a)uns pina la noi erau adsvarate icoane portative.
A doua
jumatate
a secolului
ai IX -lea:
$i inceputul
secolului al X-lea

Fildesurile
din a doua
jumatate
a secolului aJ
IX-lea ~i din primele decenii
ale celui de-al X -lea au
acea
severitate,
uneori
usor stingace, care caracterizeazji
mozaicurile
~i
~niaturile
timpului. Prin stilul sau, incoronarea
lui Leon al VI-lea (il. 158) aminteste de luneta
u~ii. imperiale din Sflnta Sofia, unde acelasi
basileus sta prosternat la picioarele lui. Hristos
(il. 107). Prezenta Fecioarei ~i a arhanghelului
Gavril in ambele opere stahileste intre ele 0
legatura suplimentara
de ordin iconografic ~i
raspunde fara tndoiala unui acelasi fel de evlavie.

In cursul secolului al X-lea,

o grija sporita fata de perfec~iunea formei, care se intemeia pe modelele
oferite de miscarea de reintoarcere spre antichitate, a dat nastere unui stil care, pastrlnd in
acelasi timp ceva din rigoarea putin cam aspra a
epocii precedente, tintea mai mult spre elsganta
figurilor, nobletea atitudinilor
~i aranjamentul
Secolul al X-lea

138

139

armonios al draparilor, care incepea sa fie plndit

de primejdia complioatiilnr-.
.
Tripticul, aflat pe vremuri in colectia Harbaville
de la Arras ~i achizrtionat de muzeul Luvru in
1891, este una dintre cele mai desavirsite reusita
ale atelierelor curtii imperials, unde a Inflorit
ac~st stil. Extinderea. cultului sfintilor a dus, pe
Oble?t.ele de .aces.t. tip, la infa~i~area in jurul
traditionalului Deisis, care ocupa partes de sus a
panoului ?entraJ, a unei intregi cohorte de sfinti,
carora ctitorul dorea sa Ie ci~tige protectia.
Cu aceasta opera se asearnana un triptic din
PaJ~zzo yenez~a ?-e ]~ Roma, de 0 eleganta mai
putin afirmata ~l prm urmare apartintnd unei
date poate mai indepartate
din cursul secolului
al X-lea (D. Talbot Rice, Art byzantin, pl. 98-99).
Aceluiasi curent ti aparjine panoul din Cabinetul
de MedaJii (Paris), in care Hristos incoroneaza
pe un imp~rat ?u numele de Romanos ~i pe sotia
sa Evdochia (il. 160), fara lnd oiala Roman al
l l-lea (959-963) ~i prima sa sotie, Bertha de
Proventa, care luase numele grec de Evdochia.
Anumiti savanti au preferat sa tl recunoasca
pe .Roman ~] IV-lea J?iogene (1068-1071) ~i pe
sOtl~ acestu.la, E.vd?chla Macrembolitissa, nepoata
patriarhului
Mihail Cerulariul
~i vaduva
lui
Const~ntin al X-lea Ducas (1059-1067). Acestora
insa II s-a putut aduce argumentul ca obiectul
f~sese i~itat mai inainte pe 0 placheta, tot de
Iildes, din muzeul Cluny ~i pe un medalion de
plumb din Muzeul national finlandez, care Il
reprezeD:t~u in ambeJe cazuri pe trnparatul
G~rmar:l.lel.,Otto ~] II-.lea (973-983), ~i pe sotia
IUl., pr~nClpesa bizantina Teophano.
J n sfir~it,
p,rm stilul sal~ de 0 el.eganta inca usor retinuta
~l in care persista in chipuri un rest de severitate
Iildesul cu Roman ~i Evdochia se situeaza mai
degraba pe la mijlocul secolului al X-lea decit
in veacul al XI-lea.
Redesteptaroa curiozitatii inteligente ~i sensibile
fata de Antichitatea greaca, ce a avut loc in secolul
al X:lea, a dus, in domeniul productiei de casete
de fildes, la decorarea lor cu scene mitologica,

1<40

141

printre care episoadele legendei lu~ Hel'ac~es o?upa

un loc insemnat. In ele se amesteca uneorr subiecte
biblice, luate mai ales din ilustrarea Rotulului
lui Iosua. Izvorul principal din care s-au inspirat
lucratorii in Iildes pare a fi manuscrisele ilustrate
ale textelor antice. Aproape intotdeauna panourile
sint incadrate de rozete, care i-au adus acestui
grup numele de casete cu rozete . Una di~tre
cele mai frumoase este caseta care a apartinut
tezauruJui catedralei de la Veroli ~j care acum
face parte din colectiile Victoria and Albert
Museum (il. 159). Pe capac slnt reprezentate
Rapirea Europei ~i un dans de Mena~e l.a car~
iau parte Centauri clntind din flaut ~l dm nai.
Pe panorile de pe laturile lungi !l vede!? pe
Bellerophon adapindu-I pe Pegas la fmtina Pirene,
sacrificarea Ifigeniei, copii juclndu-se cu animale
(un uliu, un cerb, un cline ~i 0 leoaica de Ja care
unul dintre ei suge lapte) si, in sftrsit, din nou
Europa in prezenta Afroditei ~i a lui Ares. Pe
una din Iaturile mici se ana Dionysos pe un car
tras de patru pantere, pe cealalta 0 nimfa pe
un cal de mare. Muzeul Cluny poseda 0 caseta
din aceasta categorie (Rice, Art byzantin, pl.
110-111). Capacul poarta scene cu care de lupta:
ele sint poate imprumutate din vreo editie ilustrata
a Iliadei. In compartimentele de pe laturile lungi
se tnseriu, in alara de razboinici, Heracles p~rtind
pielea leului din Nemeea legata de ghioaga,
Nessus ~i Dejanira, centaurul Chiron duch:~du-l
in spinare pe Ahile, Acteon devorat de cimele
sau Ganymede rapit de vultur.
Din secolele al X-lea ~i al XI-lea dateaza de
asemenea un grup de Iildesuri in care artistii au
adaptat Ja tehnica lor subiectele ~i stilul picturilce
deicoane ~i miniaturilor (il. 163). Aceste opere
se remarca prin vioiciunea atitudinilor ~i abun:
denta cutelor drapiirilor s~p~te adin~. ~e.l m~l
adesea un baldachin ajurat, irnitat dupa miniaturi,
Incadr aza scena. In Intrarea in Ierusalim de la
Berlin, dedesubtul tunicii pe care calca asinul
lui Hristos sade un baiat care i~i s~o~te un Spill
din talpa, prototip sl.at.uar de ongine antica,

simboliztnd far a tndoiala idolatria, calcata in

picioare de Hristos triumfator. Tot din antichitate
provin ~i tipurile apostolilor cu hratul indoit,
!nfa~ura~i in toga.

ale Imparatilor. Singurul martor care ne-a parvenit din aceasta categorie este 0 caseta colorata
cu purpura, adusa episcopului din Troyes, Garnier
de Traisnel, de catre capelanul sau, Jean Langlois,
dupa jefuirea Constantinopolului
in 1204. Ea se
ana astaz! in tezaurul catedralei (D. T. Rice,
Art byzantin, pl. 152-153). Pe capac, doi trnparati
in mare ~inuta de lupta, calarind pe cai acoperiti
cu valtrapuri, dupa moda regilor sasanizi, Ilancheaza un oras fortificat de care par sa se tndeparteze. Dar, cum in poarta cetil.~ii, care are un hatant
deschis, apare 0 femeie care ~ine in mtna 0 coroana
de tnvingator, ne putem intreha daca nu trehuie
sa ni-i imaginam mai degraba intorcindu-se victoriosi in orasul in care vor fi primiti ca eliheratori.
Pe latura Iunga anterioara, doi cavaleri, Inarrnati
unul cu un arc ~i celalalt cu 0 spada, tncearca
a rapuna un leu etrapune de sageti. Pe cea
posterioara, un suli~a~ intil.rita un mistret pe
care 11 haituiesc patru clini. Fiecare din laturile
mici este ocupata de 0 pasare de foc Iantastica,
de un tip cunoscut in China, care desigur este
imitata dupa matil.surile importate. In ce priveste
data, cercetatorii ezita intre secolele al X-lea
~i al XI-lea.

Secolul al XI-lea

Duclnd la 0 suprema treapta

de perfectiune
cautarea
Iormelor
elegante
din secolul al X-lea ~i
despuindu-le de rama~i~ele de rigiditate pe care
Ie pastrasera, secolul al XI-lea a creat opere de 0
noblete ~i de 0 puritate clasica, impregnate de
sensihilitate.
Fecioara cu Pruncul din muzeul
arhiepiscopal de la Utrecht (il. 162) - la origine
canatul central al unui triptic - are aceleasi calita~i de frumusete senina ~i vie, de eleganta Ierma
~i sobra, ca ~i Fecioara oranta din Palatul Mangana
(it. 147), ~i ca ~i figurile din evangheliarul 204
de la Sinai. Mai exista ~i alte Fecioare care slnt
doar cu putin mai prejos, de pilda aceea din
Tezaurul catedralei de la Liege. Sfintul loan
Botesatorul din muzeul arheologic de la Liverpool
are aceeasi for~a de expresie concentrata, aceeasi
factura precisa ~i supla (D. T. Rice, op. cit.,
pI. 144). In placa ajurata de Ia Victoria and
Albert Museum , unde hustul lui loan Botezatorul este tnconjurat de husturile sfintilor Filip,
Stefan, Andrei ~i Toma, 0 intentie mai accentuatii
de a reda gratia tndulceste trasaturile chipurilor,
complica pletele i barbile, face mai hogate
draparile: toate acestea anunta aparitia stilului
propriu secolului al XII-lea.

STEATITELE

Inceptnd din secolul al

I-lea, steatitul, materie
destul de moale, care nu se preteaza la incizii
eu inflexiuni delicate, a inlocuit din ce in ce mai
mult Iildesul. Dealtfel aprovizionarea cu Iildes
devenise anevoioasa din pricina tnaintarii turcilor.

Secolul al Xl l-lea

Afirmata cu mai multa vigoare,

aceasta
tendinta
ajunge la un Iinearism manierist, exocutat Intr-un
fel destul de sec {il. 161). Inrudirea cu mozai urile
de la Monreale este atlt de mare, in it uneori
cercetatorii au atrihuit pe nedrept acestor casete
o origine sicilia niL

METALELE

Porti

Printre lucrarile de metal

exi tA 0 categorie
care
ocupa un loc deosehit: por~ile fAcute din panouri de hronz decorate, care
erau aplicate pe batantii de lemn. Atelierele de

de bronz
Casete imperiale
casete

II

Ca ~i in pi tura ~i in sculptura, pe Ietele anumitor

-au evocat ispravile razboini 0 ~i cinegetice

1-42

1-43

la Constantinopol atinsesera in fahricarea acestor

porti 0 mare rnaiestrie datoritii careia primeau
comenzi ~i din triiiniitate. Majoritatea bi. ericilor
~i palatelor din capitala Iiind distru e sau jefuit ,
vom ciiuta in Italia principalii martori ramasi
din aceasta prod uctie, Portile Sf'lntului Marcu
de la Venetia
e pare cii au fost aduse de
la Con tantinopol.
Dar mai ales in Italia rneridionala succesul
portilor de acest gen a fost asigurat, in a doua
jumiitate a secolului al XI-lea, de ciitre 0 familie
bogata de negu tori din Arnalfi, Pantaleone ~i
Maurus, ale carer interese li sileau sa tea multa
vreme in casa pe care 0 posedau la Constantinopol.
In 1066, Pantaleone I comandii la Constantinopol
pontile de bronz pentru catedrala din orasul sau
natal, Amalfi. Ele erau aleiituite din douiizeci
~i patru de panouri, dintre care saisprezece tnt
decorate cu cruci ~i patru cu figuri, in rustate
cu aur, argint ~i in tehnica niello, reprezentindu-i
pe I-Iristo, Fecioara, slintul Petru ~i sllntul
Andrei. Prin darnicia sa, Maurus, Iiul lui Pantaleone, )i Inlesni lui Didier sa aduca por~i asemanatoare pentru noua baziJica de la Montecassino.
PanouriJe ace tora erau d corate cu cruci ~i
inscriptii. Pantaleone 11 a pliHiL portile biseri ii
Sftntul Pavel din afara zidurilor de la Roma,
eomandate
in 1070 de calugaru] Hildebrand,
arhidiaconul
bisericii
(viitorul
papa
Grigore
al Vl I-lea). Ele se numarau printre cele rnai
bogat de orate. Cele cincizeci ~i patru de cornpartimente din care se compun Infa~i~au cruci,
inscriptii, imagini ale unor sfin~i ~i prof'eti, iclul
s enelor evanghelice de ]a Nastere ptna la Pogortrea in lad, episoade din viata ~i martiriul
apostolilor. Ele au suferit mult de pe urma
incendiului
din 1823. Pantaleone
II a mai
oferit in 1076 portile bi ericii rupestre Monte
Sant'Angelo de la Gargano, p care stnt gravate
cene eu minunile sltntului arhanghel
Mihail.
1n 1087, Pantaleone II I a poruncit a se execu t
pentru biserica San alvatore de la Atrani por ti
imitate dupa ele de la Amalfi.

1"''''

In 1084, nobilul longobard Landulf ButromiJ,

vasal allui Robert Guiscard, a inzestrat catedra1a
din orasul sau natal, Salerno, cu porti asemanato are, pe care a pus sa fie reprezentat ca donator,
tnvesmtntat asemenea unui patrician bizantin ~i
purtind titlul de protosevast. In secolul a1 XII-lea,
inspirlndu- e din exemple1e pe care Ie aveau in
lata ochilor, artistii italieni au inceput sa 1ucreze
inguri porti de bronz. Portile de la Canossa, de
la Trani, de 1a Ravello, de la Pisa ~i de 1a Monreale
jaloneaza calea ce avea sa duca la triumful lui
Andrea Pisano ~i allui Ghiberti realizat la baptisteriul de la Florenta.
Pe de alta parte, aceasta tehnica a fost imitata
in Rusia, unde s-a adaptat gusturilor locale.

J n bronz au mai fost turnate

~i placi, alcatuind uneori
tripticuri, care slnt adevarate icoane, analoge celor sapate in Iildes, Dealtfel,
s-a crezut ca anumite tipare Iusesera Iuate dupa
Iildesuri. Exista placi de un tnalt nive1 artistic,
cum ar fi aceea cu Fecioara in picioare, purttnd
Pruncul, din muzeul de la Plovdiv (Bulgaria,
secolul al XII-lea;
cf. Seminarium
Kondakooianum, V, 1932), care ar putea fi alaturata
placii de ararna au riM din Victoria and Albert
Museum,
unde este tratat
acelasi subiect
(D. T. Rice, Art byzantin, pl. 159). La Victoria
and Albert Museum se mai pastreaza ~i un
insemnat triptic de bronz, dattnd fara tndoiala
din secolul al XII-lea, al carui panou central
este ocupat de 0 Fecioara seztnd cu PruncuI,
pe ctnd vo1eurile poarta figurile sfintului Grigore
din
azians ~i sfintului loan Hrisostomul, in
picioare (D. T. Rice, op. cit., pI. 158). Alte placi,
astazi tmprastiate in numeroase muzee, par sa
fi fost turnate intr-un mare numar de exemplare,
in tipare care in cele din urma s-au uzat. Ele
constituiau nu opere de arta, ci obiecte de pietate,
care au copiat adesea icoanele celebre pastrate
in sanctuarele unde se vindeau copiile. Rasplndite
datorita pelerinilor, ele au ajutat la difuzarea
Pldci de
bronz

1-45

tipurilor i .onogralice pina in R,usia ~i in Jta~ia,

unde au dat chiar impuls unei arte a placilor
de bronz, care si-a ciipatat deplina rnsemnatate
in Renastere.

Orfeorarie

Aurul ~i argintul au fost

utilizate
din
abundenta
pentru mobilierul ~i vesela. - pr~fane .~i litur~
gice - destinate. palatel?r
~~pen~e
~I S~nt.eJ
Sofia, precum ~l altor bls~rlCI, mal cu ~ama din
capitala. Din aceste materials s~au fabrl~at cupe
~i tal ere, potire ~i patene! tronu:l, me e ~l caune,
lustre candelabre, cadelnite, orgi, panoun de parapet p~ntru altar, baldachine,. fer~ciit.uri de ciir~iJ
relicvarii rame de icoane ~l chiar icoane, ptna
~i sarcof;ge pentr~ impiira~i ~i tmparatese. Aceste
piese erau adesea impodobite cu nestemate, perle
~i emailuri. Acolo unde textel~ vorbesc despre
aur adeseori este yorba de argmt, de bronz sau
de 'arama aurite, sau de placaj din foi subtiri
de aur asezat pe 0 armat,ura de le!?n. Ap:oape
toate aceste obiecte au disparut, fund mal ales
victimele distrugerilor ~i ale jafurilor cr~cia~ilor
din secolul al XIII-lea. Practic nu a mal ramas
nimic din orlevraria profana. Un simtamint de
pietate a facut sa se respecte mai mult obiectele
de cult. Multe dintre acestea au luat calea
Occidentului, unde le regasim in bisericile ~
Italia, din Franta ~i din Germania. Pll:rtea ]eul~~
pe care
enetia si-o facu la imyiir\ilrea prazii
ne explica de ce tez~urul SfintulUl. Marcu poseda
fara tndoiala cea mal bogata colectie de asemenea
obiecte care exista inca ~i astazi. Tezaurele
mtnastirilor de la Athos au alvat de asemenea 0
buna parte din bogatiile lor d~ odinio~a.
.
S-au mai pastrat fer.~caturl d.e .~rgmt .aunt
care inveleau evanghelii sau bihlii: subiectul
principal,
tratat
~ tehnica
ciocanitului,
au
repousse, este eel mal adesea, pe 0 parte, Hristo
sau Rastignirea, iar pe cealalta, Pogorirea}~ lad.
De asemenea Rastignirea, pe care 0 regasim in
chip firesc in interiol'~l p~tenelor ~n ~are ~e punea
anafura , simbolul Iui Iisus rastlgmt {il. 164).

146

147

Scena poate dealtfel sa fie inconjurata - ca in

patena din Halberstadt - de formula rituala:
Luati, mincati, acesta este trupul Meu, pe care
veti pl1nge spre iertarea pacatelor I).
celeiasi tehnici au repousse ii apartin placile
de relicvarii decorate cu subiecte. Muzeul Luvru
poseda doua placi de argint aurit provenind
dintr-un relicvariu care a apartinut tezaurului
de la Sainte-Chapelle ~i care a fost poate adu
din Rasiirit de Ludovic eel Sfint. Ele sint Impodobite, una cu 0 cruce montata pe un soclu in
trepte flancata de frunze de acant, cealalta
u
episodul celor doua Marii carora ingerul le arata
giulgiurile ~i mahrama zacind singure in mor~ntul
gol, iar in Iata acestuia soldatii care
dorm (D. T. Rice, Art byzantin, pl. 166-167).
Stilul acestor figuri in relief a urmat evolutia
generala a artei bizantine. Hristos de pe Biblia
lui ichifor Focas de la Lavra (Athos), la sflrsitul
secolului al X-lea, arata inca severitatea inttlnita
pe Iildesul cu Roman al II-lea ~i Evdochia ~i
sub 0 forma usor atenuata, pe tripticul din Palazzo
Venezia ~i pe tripticul Harbaville. Personajele
de pe patena din Halberstadt (il. 164) au eleganta
retinut.a in atitudine ~i in vesmtnt care caracLerizeaza cele mai bune opere din secolul al
I-lea.
Placa de relicvariu de la Luvru, cu cele doua
Marii la Mormint, pare sa apartina secolului
al Xl l-lea judecind dupa alungirea figurilor,
complicarea draparii ~i abundenta inscriptiilor care
traduc 0 slabire a simtului maretiei monumentale.
Din argint aurit s-au faurit ~i relicvarii in
forma de biserici cu una sau mai multe cupole.
ubiectele profane care Iigureaza pe chivotul din
lezaurul Sfintului Marcu [il. 167) - alegorii ale
Curajului ~i Inteligentei,
grifoni, lei, centauri,
putti vtrtndu-si capul intr-un cos - i-au indemnat
pe unii cercetatori sa creada ca initial ar fi fo t
yorba poate de un vas profan pentru ars mirodenii,
are ar fi fost prevazut cu 0 cruce pe pirarnidele
de unghi atun i rind a fost prefacut in obiect
liturgic. Tezaurul catedralei din Aachen posedii
un alt chivot, de un tip mai simplu, cu 0 singurii

cupola, care a fost executat in Antiohia la comanda

unui anume Eusthatios, intre 969 ~i 1025.

tunica lunga orientala (colobium), la Iel ~i medalioanele in care se in criu busturile unor arhangheli
~i sfinti. Toate aceste subiecte sint tivite cu
perle mari, care le accentueaza caracterul cam
frust.
Exista ceva mai multi! Iinete, dar, in genere,
inca rnulta severitate in medalioanele care lmpodobes coroana de argint aurit, numita a lui
Leon al VI-lea eel Intelept din tezaurul Sfintului
Marcu. Aceastii pie a este de dimen iuni prea mici
pentru a fi putut sluji cfectiv drept coroana ~i
trebuie sa fie yorba de 0 coroana votiva, de
genul acelora care erau agatate de ciboriul din
SCinta Sofia. Pe ea este figurat Leon al VI-lea,
avlndu-i in jurul sau pe sfintii apostoli
ndrei
(protectorul Constantinopolului),
la dreapta
a,
~i lacov, 13 stinga a, apoi pe sfintii Pavel, Bartolorneu, Marcu ~i Luca.
Tot la sf'irsitul secolului al IX-lea, sau la inceputul celui de-al X-lea sint datate doua brayari
gasite la Salonic ~i care provin desigur dintr-un
costum de curte. Fiecare este decorate cu doua
siruri suprapuse de compartimente dreptunghiulare, continind succesiv 0 rozeta, 0 palm eta ~i 0
pasare (L'art byzantin - art europeen, nr. 463).

EMAILURILE

Pentru a spori impresia de somptuozitate

l}i de
rafinament, bizantinilor le-a placut sli combine
intr-un singur obiect mai multe materii: metal,
emailuri, pietre samipretioase. Ei au ajuns la
adevarate capodopere prin tntelegerea electelor
ce puteau fi obtinute de fiecare dintre ele l}i de
punerea lor reciproca in valoare. Aceste juxtapuneri raspundeau tendintei adlnci a temperamentului ]01' estetic de a face sli predomine
policromia asupra reliefului.
Dintre toate ramurile artelor somptuare, emailurile s-au dezvoltat eel mai mult in aceasta epoca,
A doua
[umiiuue
a secolului
al I X-lea fi
inceputul
secolului al X-lea

Emailurile
din
secolul
a1 IX-lea prezinta inca, in
general, 0 sttngacie putin
aspra, care nu distoneaza
in dominanta
general a a
artei din aceasta perioada,
daca
tinem
seama
de
greutatile de care se pare ca s-au izbit mesterii
atunci in tehnica desenului pentru emailul celular
(cloisonne) . Dintre principalele documente din
aceasta epoca vom retina crucea-relicvariu de la
Beresford Hope, pastrata la Victoria and Albert
Museum) (D. T. Rice, Art byzantin, pI. 90). Ea
este decorata, pe 0 parte cu Hristos pe cruce,
intre busturile Fecioarei ~i al lui loan l}i, pe
cealalta parte, cu Fecioara oranta intre busturile
lui Hristos ~i a trei slinti.
Aceeasi Iactura aspra se regase~te in Ierecatura
manuscrisului latin Cl. 1 nr. 101 din Biblioteca
San Marco de la Venetia (il. 165). Cadrul executat
in orfevrarie cu email celular este impodobit
cu pietre pretioase ~i sticla colorate ce alcatuiesc
cruci inscrise in careuri. Crucea centrala a fost
executatli in email.cuIIristos
Invesmlntat in

Secolul al X-lea

148

149

In secolul al X-lea, smal~uitorii s-au preocupat de

perlectionarea tehnicilor lor, asa incit sa le Iaca
a egaleze reusitele inregistrate de celelalte arte.
Descoperirile din domeniul chimiei le-au Ingaduit
sa amelioreze calitatea culorilor care, ptna atunci
ade ea translucide, devenira opace l}iprin aceasta
mai intense. Paleta se Iargi considerabil. Tonurilor
verzi, albastre-inchis, violete, rosii ~i cafenii, care
predominasera
pin a atunci, Ii se adaugara noi
tonuri de aJbastru (culoarea cerului ~i a peruzelei),
violeturi, galben ~i trandafiriu (pentru a tnlocui
carnatiile palide din epocile anterioare). Aceste
tonuri au fost asociate in armonii savante. Lamelele de aur ale compartimentelor,
scurtate ~i
mai subtiate, au putut fi asezate cu mai multa
suplete in desen.

Bizantinii Iolosira din belsug aceste emailuri

nu numai la decorarea obiectelor de metalcoroane, vase profane ~i ecleziastice, Ierecaturi
de car~i, cruci-relicvarii, arhitrave de parapet,
giuvaeruri - ei ~i la costumele de parada ~i la
hamasamentele caiJor. Impreuna cu mozaicurile,
ele constituie cea mai deosebita expresie arti tica
a geniului bizantin.
Stauroteca (relicvariu continind 0 farima din
Adevarata Cruce' ) de la Limburg (pe Lahn) e te
~na dintre cele mai desavtrsite realizari al
atelierelor constantinopolitane
de la mijlocul
secolului al X-lea (il. 166). Relicvariul propriu-zis,
in forma de cruce, a fost executat, dupa marturia
inscriptiei pe care 0 poarta pe revers, intre anii
948 ~i 959, din initiative lui Constantin al VII-lea
PorfirogeneLul ~i a lui Roman al II-lea (asociati
la putere din 948 ptna in 959). Caseta cu capac
culisant a fot Iabricata ceva mai ttrziu, in
964-965,
pe cheltuiala unuia dintre cele mai
importante personaje din Imperiu, Vasile Proedru!'
Fiu nel gitim allui Roman I Lekapenos (920-944)
si fost parakimomen (sfetnic) al lui Constantin
~l VII-lea, Vasile, dupa cltiva ani de dizgratie
sub Roman al II-lea (959-963),
devenise mina
dreapta
a noului
tmparat
Nichifor
Foca
(963-969), pe care il ajutase sa vina la puter
~i drept multumire primise titlul, special creat
pentru el, de Proedru (presedinte al Senatului).
Om de 0 lacomie fara margini, el a fost totodata
un amator pa ionat de obiecte de lux. Caseta
cu care a infrumusetat relicvariul (pentru a
repeta un termen din inscrip~i~) poate fi. una
dintre operele cu care a tmbogatit tezaurul Imperial pentru a-~i sarbator! intoarcerea la putere
~i pentru a-si dovedi gratitudinea fa~a de aliatul
~i protectorul sau,
ichifor Focas. Stauroteea a
fost cura~aLa ~i restaurata
intre anii 1950 ~i
1954. Crucea cu doua traverse, unde este depu a
relicva, este strajuita de doua siruri de cite cinei
arhangheli, asezati vertical de-a lungul montantului, iar pe bratele orizontale de cite 0 pereche de
Puteri ~i Staptniri, reprezentate . ub forma unor

150

151

serafirni cu sase aripi ~.ia unor heruv~mi c~ p~L~'u

aripi. Costumul imperial al arhanghelilor ~l arIpl~e
cu ochi ale ingerilor produc efecte de un colorit
straIucitor pe fondul de aur, in care sint lncrustate
figurile. Fiecare ~din c~le zece placute decor~te
cu tngeri acopera un mi receptac~l car~ cO~~l~e
un fragment din relicva desemnata de inscriptia
gravata pe capac. ~ce te Cragmente a~ fost luate
din relieve deosebit de venerate dill tezaurul
imperial au din biseri~ile. ~~ 1~.~OJ~ tantinopol:
pinii ~i buretel~ ~a ~lgrur~l, fI~1l dill ~ahram~,
mantia tunica ~l giulgiul JUl Ilristo , dill malorionul (v'aIul) ~i briul Fecioarei, ~i suvite din parul
sfintului loan Botezatorul,
Panoul central al capacului culisant este. inconjurat de chenare decorate cu cabo~oan.e ~l c~
perle pe un fond de aur Iiligranat, cu pletr~ ~l
u ticla colorata, care, in partea de sus. ~l in
cea de j os, deseneaza .rozete .. Panoul~ Insusi ~s.Le
alcatuit din noua placi care Iigureaza un Deisis,
incadrat de cei patru evanghelisti ~i de opt
apostoli. Pe chenarele cadrului slnt a~ez.ate opt
placute purtind sfin~.i ~inu~i in m~re .elUste l~
Constantinopol: loan Gura de AuI', cei doi Te?dorl,
asile, Dumitru, Grigore din
azianz, Nicolae
~i Gheorghe.
.
.
.
Desigur nu tnttrnplator bustul sfl~tulUl VasIl.
a fost asezat chiar in dreptul !lumel~ll.donatorulu~
din in criptie. Delicatetea ~l precizra desenului
lamelelor de aur, somptuozitatea
c?loritu]uj, in
care tonurile galbene ~i~nesc stralucitoare dllltr~
cele albastre ~i liliachii, demnitatea
calma ~!
euritmia compozitiei Iac din aceasta stauroteca
una dintre cele mai de seama capodopere ale
artei emailurilor bizantine. Personajele au acea
everitate calma, ce se Intllneste in aceeasi epo.ca
pe Iildesurile
i pe reliefurile
de metal CIOcanit.
Biblioteca
an Marco de la Venetia pastrea~a
cele doua placi ale unei [erecaturi de Evanghehe
(Cod. lat. I nr. 100~, datind d~pa:oate aparen~el~
de la mijlocul sau dill a doua ]umatate~ a secolului
al X-lea, care sint de asemenea adevarate capo-

aflarn departe de evocarile spiritualizate ale lumii

supranaturale.
.Ap.roape treizeci de ani mai tlrziu, tmparatul
:\IIh~il a~ yll-lea pucas Parapinakes (1071-1078)
of~rI .sotIeI r~gelu~ Ungariei, Geza I (1074-1077),
prmcipesa bizantina Synadena nepoata viitorului
imparat N.ichifo~ al III-lea Botaniatul
(10781081), 0 diadema care a fost refolosita fara indoiala sub Bela al III-lea (1173-1176) in coroana
care, dupa traditie, ar fi fost daruita
fintului
tefan, primu~ rege al Ungariei (997-1038),
d~ catre f>a~a Silvestru al II-lea (il. 168). Deasupra
diadamai bizantins stau asezate simetric la cele
doua extremitati ale unui diametru doua' placute
purttnd u~a i.maginea lui Hri t~s ca Staptn
Atotputermc,
iar cealalta portretul lui Mihail
al VII-lea, stapin al lumii pamtntesti. Pe cercul
coroanei, prelucrat din nou in secolul al XII-lea
au fost asezate, altern1nd cu cabosoane mari
ca:-e par sa dateze de la refacerea de sub domnia
I~I Bela al III-lea, opt placute dreptunghiularc
dispuse in asa fel tnctt Hristos sa fie tncadrat
de arhanghelii Mihail ~i Gavril iar Mihail a)
VII-~ea de fiul .sa~ Cons~antin '~i regele Geza.
D~p~. ar~~ng~eh vm apoi, asezati tot simetri,
s~mtll. m.Ih.tarI Gheorghe ~i Dumitru, protectori
ai prm?Ipllor pe .cimp~l ~e batalie, si, dupa
Geza ~I Constantin,
sfintii doctori Cosma si
Damia~,. care vegheau asupra
anatatn celor
puternici. Bela al III-lea a adaugat acestei diademe cele doua lame tncrucisats in emisfera
are
Iormeaza calota coroanei ~i care au fost decorate
cu emailuri, rara tndoiala fabricate atunci in
ng~ria ..dupa mo.dele1e bi~antine. Ele ii reprezinta
pe sfInt~l apostoh Petru ~I Andrei, Pavel i Filip,
lacov ~I Toma, loan ~i Vartolomeu.

zitate stiau artistii timpului sa omhine rnateriile

pretioase. Pe una dintre aceste icoane este infa~i~aL
in relief bustul sflntului Mihail. Patratele ~i tivu 1
loros-ului pe care Il poarta arhanghelul, captuseala
mlnecilor, maciulia ba tonului ~i diadema sa
sint ornate cu mari pietre colorate. S-au folo it
emailuri pentru mtnecile tunicii ~i penele aripilor,
pentru cele doua cabosoane in care ti este Inscri
numele, pentru marginea nimbului ~i pentru
bustu1 lui Hristos ~i al fintului Simeon care il
Incadreaza. Interiorul nimbului ~i restul fondului
au fost decorate in filigran aerat. Intregul panou
este incadrat de emailuri care de eneaza cru i
cu soclu in trepte. Pe marginile decorate cu
vrejuri, care incepusera sa se bucure din nou
de mare trecere, s-au asezat optsprezece medalioane ~i doua placute de email cuprinzind busturil
arhanghelilor Uriel ~i Gavriil, al Fecioarei ~i ale
unor sfinti.
Medalioane

Din Ierecaturi
de car~i,
din unele rame de icoane
sau din montura unor vase provin multe medalioane pe fond de aur, fin executate, cuprinztnd
busturile lui Hristos ~i ale unor sfinti, care se
ana 1n numeroase colectii pub lice ~i particulare.

Pala d'Oro

/coane cu figuri
in relief si
medalioane
de email

Tezaurul Sfintului Marcu

poseda icoane de aur sau
de argint aurit, decorate cu
fj~uri au repousse ~i Impodobite cu emailuri, care arata
cu cita sigura ln~e1egere a efectelor de somptuo-

154

155

rta bizantina a emailului

a fo t foarte apreciata in
Oc ident. Pentru bazilica de la Montecassino,
Didier ceru, pe la 1072, imparatului
Mihail
al VII-lea Duca tngaduinta de a comanda la
Constantinopol un antependium de aur, decorat
cu emailuri care reprezentau minunile sfintului
Benedict.
La Venetia, dupa marturia cronicilor, dogele
Piero al II-lea Orseolo (991-1009) ar fi adus
de la Constantinopol, la sltrsitul veacului a1 X-lea,
un retablu de aur ~i de email - prima e Pala
<1'01'0 - pentru San Marco ale carei stricaciuni
pricinuite de incendiul din anul 976 Jusesera
reparate. Atunci ctnd biserica tnchinata sfintului
patron al orasului a fost reconstruita, intre anii
)

1063 ~i 1094, pe un plan mai amplu, dogelc

Ordelafo Falier ('1102-1118)
cornanda In Constantinopol 0 noua Pala d'Oro , demna de omptuosul sanctuar, pe care arLi~tii tncepusera
a-I
decoreze cu mozaicuri. Aceasta Pala a fost refacuta
~i imboga~ita in mai multe rlnduri. In 1209, sub
dogele Piero Zani ~i procuratorul Angelo Falier,
-au adaugat in partea superioara ~ase placi care
fuse era Iuate de la Constantinopol, fie din Stint
Sofia, fie din mtnastirea Pantocratorului,
~i care
reprezentau ultimele ~ase praznice mari. Se pare
ca atunci s-au introdus de asemenea unele elemente
provenind din prima Pala, a lui Piero al Il-lea
Orseolo. In 1345, sub Andrea Dandolo, Pala a fost
inca 0 data restaurata ~i atunci a capatat cadrul
au arhitectural de stil gotic, in care s-au refolosit
unele piese de origine dilerita, Lui Ordelafo Falier
ti apartine comanda panoului central, a carui
decoratie se inspira din aceea a cupolelor: Hristo
Pantocrator
tronlnd este inconjurat de medalioanele celor patru evanghelisti,
deasupra
lui
ridicindu-se tronul Etimasiei care, in biserici,
se afla ades a pe bolta traveei dintre cupola ~i
absida. In partea de jos, Fecioara era tnconjurata
de tmparatul Alexis I Comnenul (1081-1118), care
domnea in momentul cind Pala fusese comandata
in atelierele imperiale, ~i de sotia sa Irina, care
poarta, prins la cingatoare, un thorakion marcat
de 0 cruce cu doua traverse. Cu prilejul refacerii
din 1209, dupa ce Venetia pusese staptnire pe
capitala unui Imperiu de sub a carui tutela se
eliberase, s-a inlocuit placa infa~i~indu-l pe Alexis
cu 0 alta pe care apare Ordelafo Falier, aflat Ia
origine in raport de simetrie cu un portret al
co-trnparatului loan al II-lea Comnenul, fiul lui
Alexis, de 0 parte ~i de alta a perechii imperiale:
in starea initiala, dogele Ordelafo Falier, care
purta titluri aulice, se pare ca fusese alaturat
familiei imparate~ti.
Secolul al Kl I-lea
pecetea

tendintelor

In secolul al Xl l-lea, mai

multe emailuri au capatat
dominante ale epocii. Pro-

portiile per onajelor s-au alungit. Grafismul accentuat a introdus 0 oarecare uscaciune in desenul
trasaturilor chipurilor ~i al cutelor supraabundente
ale draparilor. Figurile astfel executate reclama
o comparatie cu caseta de Iildes din muzeul
Bargello de Ia Florenta (il. 161), ea insa~i foarte
apropiata
de frescele ~i de miniaturile epocii.
Culoril au devenit mai putin intense.
Georgia

Exportarea emailurilor hizantine in Georgia a intarit

traditiile ancestrale ale ~arii in materia de giuvaergerie ~i au favorizat inIlorirea unei scoli nationale
de emailori, caracterizati prin folosirea in numar
mai redus dectt Ia Constantinopol
a tonurilor
fluide ~i deschise. Lamelele despartitoare
mai
groase au un desen adesea rectiliniu ~i viguros
accentuat care, sub incontestabila
a asprime,
nu este lipsit de for~a de expresie. Vestitul triptic
de Ia Kakuli, aflat azi in muzeul din Tbilisi, este 0
opera cornplexa, al carui stadiu initial dateaza
din prima jumatate a secolului al X-lea, Iiind
refiicuta sub Dimitri I (1125-1146).
In triptic
e ana mai multe placi autentic bizantine, cum
ar fi Hristos ~ezind, crucea Ilancata de Constantin
~i de Elena ~i Incoronarea lui Mihail al VIl-lea
(1071-1078)
~i a sotiei sale, printesa georgiana
Maria de Alania. Alte emailuri din acest ansamblu
stnt incontestabil produsele unor ateliere locale
(Maica Domnului, sfintul Teodor, Rastignirea).
In s1r~it, exista altele care, desi fabricate tn
Georgia,
denota
0
vointa,
mai mult
sau
mai putin afirrnata, de a imita stilul de la
Constantinopol.
STICLARIE DE LUX ~I VITRALII

156

157

Odatii cu progresele inregistrate de tehnica ernailurilor, sticlaria de lux ci~tiga de asemenea in

importanta.
Tezaurul
Sfintului Marcu de Ia
Venetia poseda un superb bol de sticla rosie-negricioasa, pe care au fost pictate, in interiorul unor

stiau
a puna in valoare Irumusetea proprie
materiei sa Ioloseasca opacitatea sau transparenta
ei, sa tina seama de desenul striurilor, sa dea
formei 0 mare puritate.
Vasele acestea erau
prinse in rnonturi de aur ~i de argint, tmpodobite
cu margaritare, cabosoane ~i emailuri. r n colectia
Feron-Stoclet (Bruxelles) Iigureaza 0 patsna de
onix brun, rnontata in argint aurit ~i in centrul
careia a fost in erat un medalion de ernail, lucrat
in tehni a cloasoneului pe aur, cu un diametru
de trei cenLimetri, reprezentind Cina cea de taina.
In tezaurul Sfintului Marcu e poate vedea 0
remarcabila
patena din secolul al XI-lea, de
alabastru, care a fost taiata in asa fel incit sa e
lobi e desprind pe fond la interior. In centru
a fost incrustat un medalion de email cu bustul
lui Hristos (Muraro et Grabar, Tresors de Venise,
p. 66). Tezaurul Sfintului Marcu mai posed a ~i
treize i de potire cu monturi de argint aurit,
impodobite cu medalioane de email reprezentind
sfinti ~i uneori chipul lui Hristos ~i al Fecioarei
(il. 170).

medalioane Livite cu rozete, figuri ant.ice, in

emailuri de felurite culori (Grabar,
Byzance,
p. 31; Beckwith,. Art. of. Co,:s~ant~nople! fig:. ~9),
Prin eleganta
tilului ~l distinctia atitudinilort
ele pot fi asemuite cu fi~urile s~pate. pe Ietele
casetelor de Iildes cu subiecte mltolog~c~.
Pe de alta parte, importante des?op.erJr~ re~e!lte
ne-au revelat ca ferestrele absidei bisericilor
HrisLo in Chora (Kariye Djami) ~i a Pantocratorului (Zeirek Djami) au fosL probabil acope~
rite - in primul edificiu la incepl~t~l se 01~1U/
al XII-lea (inainte de anul 1120). ~I l!'l al ~ollea
pe la 1126 - cu vitralii facuLe din sticle pI LaL
u email ~i prinse intr-o retea de plumb~ Pe .un
fond impodobit cu medalioane, in car~ se mscrrau
mai ales rozete ~i vrejuri,
e desprI~deau p rsonajele in marime natural A, fara. i?dOlala. Pa?t~cratorul tronind, Fecioara in pi ioare ~J slinti,
drapati in vesminte somptuos impodobi~e cu
palmete, rozete ~i impletituri, dupa moda timpului. Culorile folosite erau un albastru intuneca~ acel albastru caracteristic al Bizantului, saphirus
graecus, pe care Occidentul incerca sa-I imi~e -,
galbenul chihlimbariu, ve~dele de s,marald ~l p';1rpuriul are, in rare cazurr, batea m trand~fll'lu.
Astfel se conlirma existenta la Constantmopol
a unei tehnici a vitraliului, existenta car se Iii a
banuitii in unele pasaje din tratatul Dioersaruni
artium Schedule scris la mtna tirea Slintul Pantaleon de la Koln: de preotul-c~lugar Te~!il, dup~
unii prin anul 950, dupa altii intre ann 1~10 ~I
1140. $i in domeniul vitraliilor
pu ul ar Ii deci,
la origini, tributar, Bizantului.

MONEDELE

PIETRELE

Exista 0 alta categorie de obiecte care conlirma

simtul pro fund al somptuozitatii
decorative pe
care 11 aveau bizantinii.
Acestea sint va ele,
potirele i patenele, taiate in pietr.e mai rn~lt
sau rnai putin dure, mai a~es ag~te: omx, sardonJ~?
calcedoniu, de asernenea jasp l alabastru. Mesterii

158

1 S9

Lipsa de interes a bizantinilor fata de Irumusetea

monedelor lor explica de ce ernisiile din epoca
Macedonenilor ~i a Comnenilor nu reflecta inaltul
nivel atins in acea vreme de diferitele activitati
artistice. In plus nu se mai afla nici 0 urrna a
vreunei intoarceri spre antichitate.
Principala
inovatie, din punct de vedere iconografi , a fost,
ub Leon al I-lea cel Intelept, introducerea pe
revers a bu tului Fecioarei
ascatoare, ocrotito area Con tantinopolului, pentru care ace t lmparat avea 0 mare evlavie. 0 alta inovatie : incepind
cu Vasile al II-lea s-au batut monede de aur,
concave, vestitele scyphate. Obiceiul s-a intins
i asupra banilor de argint sub Constantin al IX-lea
Monomahul, ~i asupra celor de bronz sub Alexis I
Comnenul. In rest, monetaria bizantina a rama
oredincioasa, in ansamblu, tipurilor anterioare.

Bizantinii In~i~i importau lnsa un mare nurnar

de tofe ~i de vesminte lucrate in atelierele din
Egipt, Siria, Iesopotamia ~i Persia, care lucrau
c~ sirguin~a pentru principii musulmani, exploattnd vechile formule decorative transmise de
traditia
sasanida.
Tesatorii bizantini
imitara
indeaproape aceste modele ~i specialistii au ~ovait
de nenumarate ori in a deosebi tofele bizantine
de . ele ~ll'ab~ din ace a ta epoca. Se pare ca tesaturile hizantine se aracterizeaza in general prin
arta cu care au fost utilizate spatiile goale pentru
a produce un efect de maretie solernna.
Tocmai in domeniul ~esaturilor Bizantul a
ra~as influentat in chipul eel mai profund de
Orientul Apropiat asiatic, devenit arab.
Decorul onsta in repetarea unei aceleiasi teme
dupa procedeele eompozitiei cerute de 0 foart~
tricta
imetrie. Motivele stnt imprumutate
din
lumea animala, reala sau Iantastica a Orientului:
lei! grif~ni .u coada ?e paun ~ enm~vul sasanid),
C!l lnaripati,
dragoni, ~lef~n~l, vulturi sint meniti
sa e~oce .0 ~ume stranie ~l Ierrnecata, la care se
asociaza l~ede de putere sau de viata agreabila.
ceste animale pot, sau nu, sa fie tnscrise in
medalioane tivite cu benzi decorative. Fondul
medalioanelor este adesea tnfrumusetat eu arbori
au plante delicat stilizate. Flori si rozete lmpodobe c spatiile dintre roate t>.
'

In secolul al Xl I-Iea, sub dina tia Comnenilor

imaginile arhanghelului MihaiI ~i ale sfintilor militari Gheorghe, Dumitru ~i Teodor devenira destul
de frecvente.
TESATURILE

Stimulata de miscarea generala a epocii, arta

tesaturilor a atins deplina inflorire sub Macedoneni
~i sub Comneni. Bizantinii fabricau pinze de in,
postavuri ~i covoare de Una. Matasea tnsa continua
sa furnizeze materia prima a stofelor de mare lux,
folosite nu numai la vesminte, dar ~i la tapetarea
peretilor, la perdele ~i la draperiile de la usi,
care decorau palatele ~i bisericile. Cu manufacturile Imperiale anexate Marelui Pal at ~i cu atelierele
sale particulare, ConstantinopoluJ era de departe
eel mai important centru de Iabricatie. Reglementari severe, consemnate in Cartea Prefectului,
aveau drept scop sa supravegheze calitatea produselor, rnentinerea preturilor ~i rezervarea celor
mai bune piese cu prioritate
trnparatului
~i
clientelei locale, formate din membrii aristocratiei
~i ai Inaltului cler locuind in Constantinopol.
chisitiile provincialilor ~i strainilor erau supravegheate indeaproape.
teliere prospere ~i vestit
existau ~i in orasele de provincie, la Patra , la Corint, la Sparta ~i la Teba. Evreii dobtndisera reputatia de mari mesteri in tesutul ~ivopsitul stofelor.
Tesaturile bizantine stirneau cea mai vie adrniratie in afara granitelor Imperiului. La fel ca ~i
in veacuriIe precedente, tmparatii le Ioloseau ca
daruri extrem de apreciate, pe care Ie trimiteau
papilor, episcopilor, principiIor erestini ~i musulmani. Strainii bogati care veneau
a viziteze
Constantinopolulincercau
sa ~i le procure.
egutatorii straini, mai ales din Venetia ~i din Amalfi,
veneau ~i ei sa caute asemenea tesaturi ~i Ie
revindeau in Apus pe preturi mari in piete cum
ar fi aceea din Pavia. Poetii spuneau ca aceste
stofe erau t,esute de zine ce sala~luiau In insulele
tndepartate.

A doua jumiitate a
secolului al I X-lea
~i secolul al X-lea

160

161

Mai multe matasuri

din
secolul al X -lea, fabricate
in manufactura
imperiala,
au zone suprapuse de lei
in .mers, a~eza~i doi cite doi, afrontati, care
aminte c de Irizele de ciiramida emailata din
palatele asiro-babiloniene ~i per ane. Acesta este
azul tesaturii de matase purpuriu-violeta
a tazi
disparuta, care fusese descoperita In racla hntului
~ot,
la aba~ia.?in Siegbur~ (Germania) ~i care
intrase in colectiile muzeului de arte decorative
d.e la Berlin.
~a cum se proceda pentru acele
uraz (cuvint ce desemneaza produsele manulacturilor de tesaturi ce deserveau curtea califilor) ale

P!:incipilor mu ulrnani, omeiazi ~i abassizi, in crip~llie ~esute pe stoHl. ne arata a a e tea au fo L

executate sub domnia asociata a lui Roman I
Lekapenos ~i Cristofor (deci intre anii 921 ~i
~3~). Totul la aces~e f.iare salbatice dovedeste
Hl~ltarea unor prototipun legate de vechile traditii
orientale: mersul lor lent ~i grav, capul prezentat
frontal, oama in impletituri, labele timbrate d
cercuri, coada terminata tntr-un ornament floral.
Pa: in ele exi ta ceva mai mult dec1t 0 impla
mutate a unor modele straine. Era nevoie de un
maestru in arta ~esutului, adlnc con tient de
re~urs~le m.e~eriei sale, pentru a ajunge sa produca
prin simplificarea usor severa a desenului conforma cu maniera epocii, ~i prin echilibrul puternic
lntre petele galbene ale felinelor ~i suprafetele
purpurii ale fondului, acest efect de maretie
calma, de for~a constienta ~i de vesnicie senina,
in ~ta~e sa ~ugereze foarte bine prin ocolisul
unui slmb.ol sl~~amintul de majestate imperiala.
Acest subiect Iigura fara tndoiala ~i mai devreme
pe 0 ~esatura, cu 0 inscriptie purtind numele lui
Leon al VI-lea (886-912), care se ana in atedrala
d~ la Aux;erre ~i pe care nu 0 mai cunoastem decit
din descrierea facuta in acele gesta ale epi copilor
acestui oras. Este semnificativ pentru conservatorismul atelierelor imperiale in materie de deco:a~ie ca aceeasi tema a fost reluata, cu peste 0
jumatate de veac mai tirziu, pe 0 matase ale carei
fragmente sint lmprastiate
intre muzeele de la
Diisseldo:f (it. 172), Krefeld ~i Berlin ~i tezaurul
atedralei de la Koln. Aceasta stofa purta inscriptii
cu nu~ele lui ya~ile al II-lea (976-1025)
~i al
Iratelui sau mal mIC, Constantin al VIII-lea (10251~2.8). Data. ei mai r~centa e remarca printr-o
st!hzare mal decorativa decit In pie a de la
~legburg:. coaro~le deseneaza zigzaguri alba tre
~l un vrej de spirale urmareste
Iinia infericara a
pintecelui
(Lessing, Die Gewebesammlung
des
K. Kunstgewerbe-Museums,
pl. 65' Flemming
Les T~ssus~ editie noua de R. J aq'ues, p. 28):
Acelasi subiect reap are pe 0 matase din atedrala
de la Maastricht, fara inscriptie, dar despre care

s~ cred~ . a este ceva mai tirzie (secolul al l-Iea),

din pncina abundentei motivelor ornamentale:
,?oame in forma de S Inlantuit, zigzaguri ce se
mtre~atrun~ pe.pi~tecele animalelor, patrate mici
pe pl~pturl, dilerite desene pe boturi (L'art
byzantm - art europeen, Catalogue de l'Exposition
d'Athenes, no. 579).
matase vestita,
are a fost de coperita la
achen in racla adapostind osemintele lui Carol
eel Mare, poarta pe un fond purpuriu elelanti
g~lben! cu hamasamente
~i valtrapuri alba tre,
dISpU~I cite unul in medalion ~i in asa fel incit
stau fa~a i~ fa~a (D .. Talbot Rice, Art byzantin,
pl. 130). EI se ~fla Iiecare dinaintea unui cop a palmeta verde ~l galben. Rozete de 0 mare bogatie
decorative ocupa spatiile dintre roate )}.De enul
e te mai putin schematizat dectt la matiisurile
persane pe care era tra tat acelasi subiect. Atunci
ctnd, in anul 0 mie, Otto al III-lea a deschis
mormintul lui Carol eel Mare pentru a-i recunoaste osemintele, se zice ca el ar fi invelit resturile stramosului sau in aceastatesatura
lucrata
fara tndoiala sub domnia lui Vasile ~l II-lea.
Incepind din secolul al X-lea manufacturile
Marelui Palat au produs numeroase matasuri cu
fond de purpura violets, decorate
u vulturi
vechi simbol al puterii Imperiale cunoscut inc~
de catre romani,
are a um fusese reluat sub
influenta Orientului a iatic. Serneata geometrizare
a. tuturor formelor rapitoarei, cu aripile intin e
~I eu coada in evantai, conf'era motivului un
caracter de solemnitate irnpresionanta.
Somptu?ase rozete de.pene .de paun o~upa interstitiile.
~rmt:e cele mal. ve tite tesaturi vom mentiona
Iintoliul sfintului Germanus din hi erica Sfintul
Eu ebiu de la uxerre, care f~ ese oferit catedralei
~e H.ugue,s de ~hal0I?- pe la 1030 (il. 173), ~i
lintoliul sftntului Album (975-1006) din catedrala
de la ~:essanone-Brixen (in Adige). La Bressanone,
vulturn si~t de ~~loare -yerde-lnchis pe fondul
roz-pUr~U!'lU; ochu lor, ciocurile ~i ghearele, la
fel ca ~I inelele pe care Ie tin au f'ost red ate In
galben-auriu. Tesatura din Auxerre este de 0 mai
v

162
163

in care grifonii, in loc ';'i fie reprezentati in mers

~i fa~a in fa~a, stnt ridicati ~i a~ezayi spate in
spate, cu capul Inters, iar pentru a tnlatura
rigiditatea care ar Ii rezultat din juxtapunerea
rotil or s-au racordat medalioanele in asa fel
incit marginea Jor inf'erioara ~i superioara deseneaza, cu mai multa suplete, 0 linie ondulata
de palmete.

lnalt~ cali~ate. Ea ilustrasa ace] gust p ntru un

C?lOrlt mal bogat care i-a manifestat ~i in stolele
din secolul, al .X-I~a, la f~l ca ~i in mare a pictura
sau in .~maIluril~ timpului, Pe un fond rosu-violet,
vulturu se desprmd in aur-pal cu tonuri de albastruInchis ~ive.rdewpentr,?och,i ~i inele. Marturia Cdnii
Prefectului adaugata la piesele pastrats confirma ca
vOl!sitorii din ace a vrerne, ra ~i confratii lor emailori, ~u cautat nuan~e noi in stare sa reproduca
tonurile Iructelor. Ei au objinut astfel noi
tonuri trandafirii, de culoarea piersicii a caisei
galbe~ul ca. lamtia ~i verde1e rnarul~i necopt:
. Existau ~l stofe cu subiecte figurative mai
mdependente fata de arte1e Orientului. Anumite
texte mentioneaza te aturi cu imaginile lui Hristos
a Fecioarei ~i ale apostolilor, sau chiar cu scene
din viata lui loan Tzimiskes. Tezaurul catedralei
d~ .la Bamberg poseda 0 matase de acest gen,
gaslta pe la 1840 in mormlntul episcopului Gunther
(1057-1065),
care 0 cumparase fara tndoiala de
la Constantinopo1, cu prileju1 pelerinajului intreprins la lerusalim in 1064-1065.
Pe ea era
infa~i~at triumf~l unui lmparat, foarte probabil
eel pe care Vasile al II-lea 11 celebrase la Atena
~i la Constantinopol dupa victoria sa din 1017
asupra bu1garilor. Doua femei-personificari
Atena
la . ttnga ~i Constantinopolul la dreapta, ii' intind,
prima 0 cununa simpla, a doua 0 coroana cu
coif avind deasupra 0 tufa de pene de paun
potrivit descrierilor istoricilor Cedrenus Glyca~
~i Z~D~ras despre coroana pe care Bulg~octonul
a pnmit-o la mtrarea sa in capitala Imperiului
dup.a ?lilatoria sa de pelerinaj in vechea capitala ~
~ttlCe~. Fo~dul de purpura violeta este presarat cu
dlSCUrIverzr, separate de romburi arcuite trandafirii, care
ontin Ilori alternativ roz ~i albastre.

In cursul secolului al
XI-lea,
tesatorii
cautara
i~c~ .~i mai .mul.t .Iinetea desenului, eleganta ~i
vl~lclUn~a atitudinilor. Un bun exemp1u al acestei
noi mamere 11 avem in matasea din muzeul Valera
de la Sion (in cantonu1 Valais, Elvetia) (il. 171/

Secolul al XII-lea

Iergind ~i mai departe pe

aceasta
cale, secolul al
XII-lea, care a cedat cu u~urinta manierismului
in toate tehnicile, a practicat un stil foarte incarcat. Lui i se datoreaza remarcabile matasuri
cu desene in relief (damasc) in care motivul
pasarilor inscrise in medalioane mari, de 0 parte
~ide alta a unui arb ore, a fost tratat cu precadere :
asa este patrafiru1 din abatia de la Brauweiler
pe care Bernard de Clairvaux l-ar fi purtat in 1146.
Tot in secolu1 a1 XII-lea, cu prilejul incursiunilor
armatelor sale tn Grecia, in anul 1147, Roger
al II-lea a1 Siciliei a adus in captivitate la Palermo
tesatori de la Teba ~i de 1a Corint spre a-i pune
sa lucreze in ateliere1e de matasuri unde lucrasera
pina atunci meseriaei arabi, Acestui aport de
elemente bizantine in manufacturile din Sicilia i
se datoreaza mantia numita a 1ui Carol eel Mare
din catedrala de la Metz. Pe 0 matase cu fond
rosu-deschis se desprind in chip radiant patru
vulturi tesuti cu fir de aur, stilizati cu 0 duritate
traina ate1ierelor de la Constantino pol. Aripile
lor sint impodobite
cu medalioane in adrind
grifoni ~i rozete. Ornamente florala stilizate umplu
intervale1e fondu1ui. Aceasta tnghesuiala ne aminteste de abundenta cu oare decorul de mozaicuri
a operea careul central al Cape1ei palatine de la
Palermo.

Secolul al XI-lea

CERAMICA

164

165

Pe ctnd ceramica din epoca paleocrestina, simpla

prelungire usor degenerata a obiectelor fabricate

in vechiul Imperiu roman de ra 'arit, nu prezinta

inters decit pentru arheolog, aceea din epoca
Macedonenilor merita, prin anumite aspecte al
sale, sa retina atentia istoricului de arta.
i, 1n
acea ta reinnoire, se poate vedea unul dintre
semnele exigentelor estetice ale acestei perioade.
Tehnica lutului ars i smaltuit, care reinflori e
sub abasizi in Mesopotamia i in Iran, teritorii
unde ea fusese practicata cu predilectie in antichitate, a fost adoptata de bizantini la firitul
ecolului al IX-lea, la fel a ~j de atre arabii
din Africa.
Zidurile i pardoselile bisericilor sau cladirilor
laice au Iost acoperite cu placi comparabile cu
acelea care decorau Marea Moschee de Ia Kairuan.
Motivele ornamentale, care cup rind rozete, buchete
de acant, animale fantastice ~i panni, aminte
indeaproape cele din arta islamiciL Specimenc
de acest gen au fost gasite la Constantinopol,
la Nicomedia i in Bulgaria la Preslav, unde
obiectele importate din Bizant stau alaturi de
produsele atelierelor locale.
Dar bizantinii au reprezentat de asemenea p
aceste placi imaginile Fecioarei cu Pruncul in
medalion, sau busturile unor sfinti ~i astfel s
poate vorbi despre icoane de ceramics. La Patleina,
in Bulgaria, s-au descoperit mai multe placi care,
combinate,
form au un remarcabil
portret
al
fintului Teodor.
Cu toate acestea Iaianta smaltuita
a slujit
mai mult la fabricarea veselei i nu poate fi
yorba de a studia in detaliu toate categoriile
pe care le-au stabilit ceramologii. Cea mai Insemnata e te aceea in care decorul era gravat
(sgraffito) cu un virf sau cu patula intr-o argila
rosietica acoperita cu 0 angoba alba i inainte
de aplicarea unui smal] care, dupa coacere,
capata 0 culoare rosietica sau verzuie. Motivele
folosite cup rind patrupede i pasari mai mult
sau mai putin stilizate, ornamente in spiral a,
citeodata centauri, dragoni sau luptatori, poate
imprumutati din poemel
pice. In apropiere de
margine se de fii~oal'il adesea 0 ununa de vrejuri,

sau semne cufice mai mutt sau mai putin def~rmate. Desenul este in general plin d~ nerv, rap~d,
cu tot ceea ce aceasta comporta ca brio ~n execu~le.!
dar i adesea ca neglijenta. Cea ~al frumoas~
epoca a acestei ceramici a fost sftrsitul s.ecol~Ul
al XI-lea ~i secolul al XII-lea ..Pro~usele bizantine
ramin totusi, in an amblu, inlerioare celor ale
atelierelor abasizilor.
..
Favoarea de care se bucura pe atynCl ?eraml a
a fo t atit de mare tnctt in peretii ~a~ multo.~
biserici s-au incrustat la exterior boluri ~l Iarfurii
de faian~ii.

166

7. INFLUENTA ARTEI BIZANTINE

TN EUROPA OCCIDENTALA ~I CENTRALA

Beaparitia unei arte religioase in Bizant a avut

rodnice repercusiuni in Europa occidentaliL Totusi,
adesea este dificil, mai ales in domeniul iconografiei mai mult dectt in cel al stilului, sa se Iaca 0
separare Intre elementele imprumutate
direct de
la Bizant ~i acelea care, avlnd 0 origine bizantina
mai mult sau mai putin marturisita,
se tncorporasera de mai multe veacuri in traditia artistica
din apusul Europei.
Frescele pictate in cursul celei de-a doua jumata~i din secolul al IX-lea ~i la inceputul secolului
al X-lea in diIerite biserici de la Roma, cum
ar fi San Clemente ~i San Maria di Gradelli ,
au in biserica Sfintilor Mucenici de Ia Cimitile
au un stil aspru ~i viguros, cu desenul uneori
sumar, care nu mai are in el nimic bizantin.
Dar iconograIia lor este inca mult indatorata
Bizantului, Nu putem declt sa regretam disparitia
mozaicurilor din Sfintii Apostoli de la Constantinopol sau din alte biserici contemporane
ale
capitalei, pentru ca astfel sa fi vazut ceea ce
aceste monumente ar Ii putut sa Ie dea. Inclin
sa cred ca, prin imitarea schemei decorative a
Slintilor Apostoli, Inaltarea a fost asezata in
partea superioara a peretelui de est al bisericii
Sftntul loan de la Mnnstertal, in canto nul Graublind en din Elvetia (la sfir~itul secolului al IX-lea).

168

169

Tot in Elvetia, mtna tirea Sankt-Gall n a fost

puternic impregnata de influente bizantine. Se
remarca actiunea lor asupra manuscriselor care
au fost impodobite cu miniaturi in a doua jumatate a ecolului al IX-lea ~i asupra Iildesurilor
pe care le-a sculptat calugarul Tuotilo in jurul
anului 900. Un evangheliar din aceastii epoca
ofera, tntr-o latina ame tecatii cu cuvinte grecesti,
odes riere a miniaturilor care impodobeau un
exemplar bizantin a1 textului sacru: in el s-a
vazut, un adeviirat Ghid al picturii, alcatuit
pentru uzul occidentalilor, pornind de la modele1e
bizantine.
In Germania, devenita sub imparatii diu dina tia de Saxonia prima putere politica a Europei
occidentale ~i centrale, influentele bizantine s-au
intarit atunci ctnd Otto I (962-973) a supu:
controlului sau aproape intreaga Italie meridicnala, unde se mentin au multe elemente greeesti,
~i mai ales dupa ce Iiul sau Otto al If-lea (973983) s-a casatorit, in 972, cu Teophano, fara indoiala 0 nepoata a lui loan Tzimiskes. Fildesul car
infa~i~eaza incoronarea
celor doi soti (allat in
muzeul Cluny) reproduce aproape intocmai Iilde~ul cu Roman ~i Evdochia din Cabinetul de
medalii (it. 160). Alte Iildesuri ottoniene, mai
ale din scoala Irancona de la Bamberg, stnt la
fel de clar imitate dupa unele prototipuri bizantine.
Teofano a fost inso~ita de compatrioti, care au
propagat in Germania procedeele ~i formulel
artei bizantine. Fiul sau, Otto al ILl-lea (9961002) opunea subtilitatea greaca I), rusticitatii
saxone s. Pe de alta parte, ottonienii, urmtnd
exemplul imparatilor bizantini, au practicat 0
politica de alianta intre puterea temporala ~i
biserica, propice infloririi unei arte totodata imperiala ~i religioasa. De la Bizan] s-a imprumutat
art a emailurilor, in stare sa satisfaca gustul pentru
lux. Dupa modelul Sfintului Mormint de la
Ierusalim, al Capelei palatine de la Aachen ~i
fara tndoiala al unor edificii din Rii aritul bizantin,
s-a construit un numar relativ mare de rotonde
~i de biserici octogonale, comportind diferite

variante.
De acest curent se leaga vestitele
rotonde din Boemia, din Saxonia de sus i din
Polonia. Manuscrisele grecesti au slujit probabil
de nenumlirate ori ca exemple, interpret ate in
chip libel', pentru ilustrarea scenelor evanghelice
care, fiind rar tratate
sub carolingieni,
s-au
dezvoltat considerabil sub ottonieni in cunoscutele scriptoria din Reichenau,
Koln,
Iainz i
Salzburg. Sub influenta unor exemplare bizantine
din anii 850 i urmatorii, mesterii au cautat sa
produca 0 impresie noua de spiritualizare
i
transcendenta,
cu totul deosebita de realismul
carolingian. Bizantul a oferit in ace t sens mai
ales fondurile de aur i culorile den e, Iolo it
in chipul cel mai fericit de scoala de la Koln.
In secolul al XI-lea, umbrele verzi din pictura
constantinopolitana
au fost introdu e la Salzburg
unde, dupa 1050, tratarea faldurilor a evoluat, ca ~i
in Imperiul bizantin, spre 0 inasprire.
e pot atribui
ascendentului
detinut de e tetiea bizantina in
lumea ottoniana trasaturile care deosebesc picturile carolingiene de la Mustair d cele opt panouri
ale Minunilor lui Hristo care au fost executate
in a doua jumatate a secolului al X-lea pe peretii
bisericii Sftntul Gheorghe de la Oberzell, in
insula Reichenau de pe lacul Konstanz. Ace t
trasaturi sint: alegerea unui numar' restrin
de
ubiecte, in contrast cu abundenta narativa de la
Iunstertal,
armonia compozitiilor, solemnitatea
enina a atitudinilor,
Iorta de abstractizare
a
de enului, impresia de monumentalitate.
A emenea caractere se regasesc, la firitul secolului
al X-lea, tmpreuna cu preocupari decorative mai
inten ,in frescele care infa~ieaza aceleasi subiecte pe peretii capelei invecinate,
tnchinato
fintului Silve tru, de la Goldbach, pe malul
lacului. Factura larga, obr a ~i chiar grandioa a
a frescelor din biserica Neuenberg-SIintul Andrei
de la Fulda, inainte de anul 1023, ~i repartitia
programului lor pre upun cunoasterea
picturii
murale bizantine. Maniera in care medalioanele
cuprinzind busturile lui Hri tos i ale Virtutilor
. int di puse aici pe boltile cu penetratii reproduce

171
170

si temul decorativ al unor bi eriei ca Hosios

Lukas din Focida. Stilul picturii ottoniene, poate
r vigorat simtitor de noi aporturi bizantine, s-a
mentinut
i in hi erica abatiala de la Lambach
( ustria de sus), spre sftrsitul secolului al XI-lea.
Fa~a de Europa romanica, Bizantul a jucat
rolul de initiator, Prin exemplele, mai vechi sau
recente, pe care i Ie propunea, a contribuit la
dezvoltarea gustului ei pentru somptuozitate ~i
i-a furnizat mijloacele de a i-l sati face. Prin
intermediul Iildesurilor sale, al ~esaturilor, emailurilor, manuscri elor, el i-a transmis teme iconografice ~i acestea au fost adoptate de nenurnarat
ri ~i in alte tehnici decit acelea care sluji era
la introducerea lor. Motivul animalelor tlnd fa~a
in fa~a, din ~esaturile bizantine ~i orientale, a fo t
sculptat pe capiteluri. Anumite figuri Jormind
verticala din initialele Lectionarului abatiei Sfintul
Martial de la Limoges, la sfir~itul secolului al
X-lea, copiaza destul de fidel personajele de pe
fildesurile imperiale, cum ar fi placa infa~i~indu-i
pe Roman ~i Evdochia din Cabinetul de medalii
(il. 160). Emailurile bizantine au fost imi tate
in Lirnousin, precum ~i in regiunile renane ~i in
cele trabatute de fluviul Meuse. 0 grija pentru
eeonomie ~i simplificare a inloeuit procedeul
smaltului celular (cloisonne) cu acela al smaltului
pe fond scobit (champleoe),
In secolul al XII-lea, expansiunea negu torilor
italieni in Imperiul bizantin i Cruciadele au
adus cu ele 0 sporire considerabila a influentelor
bizantine in Europa occidentala aflata in plina
propasire. Dl. A. Grabar a aratat ca dupa
mijlocul veacului al Xl I-Iea, rare trebuie sa Ii
fo t atelierele d picturi au de culpturi romani r
care nu datorau nimic tilizarii bizantine.
Exemplul bisericii San Marco de la Venetia ~i
poate, de asemenea, al Sfintilor Apo tali de la
Constantinopol i al Sfintului loan de la Efes a
inspirat planurile bisericilor Saint-Front
de la
Perigueux, Saint-Etienne
de la Cahors ~i alter
biserici cu ~iruri de cupole pe pandantivi, ra pindite - in numar de saizeci - in sud-vostul

Frantei, din Perigord i din Quercy, plna in

Angoumoi i in Saintonge.
Popularitat
de care se bucurau tribunele tnaltate pe colaterale a sporit trlnsa tnrudire cu
sanctuarele
con rtantinopolitane.
[nsusi numele
de matronalia este traducerea cuvintului are esc
gynecee. ~i bazilicile cu trei nave prevazute
u
bolti in leagan din Catalonia ~i din Rou ilion
(ca Sfinta Maria de la Amer, Sf'lntul Martin din
Canigou, biserica de la Eclu e) par a decurza
din unele prototipuri bizantine.
0
Occidentul, care avea sa dea dovada de 0 puternica orizinalitate in domeniul vitraliilor, se pare
ca ar fi primit i aici un prim imbold din part a
Constantinopolului.
In Italia, activitatea mozaicarilor i a pictorilor
bizantini la Venetia ~i in nordul Adriaticei, la
Montecassino ~i in sftr~it in Sioilia normanzilor
provoca 0 recrudescenta a influentelor bizantine,
cars Sea exeroitat in diferite grade dupa locuri
i Irnprejurari, dar care nu stnt absente aproape
nicaieri, la fel ca i supravietuirile paleocrestine.
Intarirea
puterii temp orale a papilor dupa
Canossa (1077) ~i dupa Conoordatul de la Worm
ti indemna pe suveranii pontifi sa inourajeze 0
arts. cu aspeot monarhio. La Roma se oonstitui 0
scoala de pictura mural a, rivala celei din Imperiul
de Ra arit. Vom cita drept marturii, la sfir~itul
veaoului al XI-lea, fre cele din bazilioa inlerioara
a SfintuJui Clemente de la Roma ~i cele de la
Castel Sant'Elia,
de Itnga Nepi. Noi aporturi
bizantine s-au introdus aici in prima [umatate a
veaoului al X-lea, asa um e poate vedea in
mozaicurile absidei din bisericile
an Clemente i
Santa Maria in Trastevere (pe la 1140). La
an
Clemente imitarea modelelor bizantine, perceptihila
in hieratismul usor teapan al figurilor lui Pavel
~i J? tru, se con~irma prin folo irea in inscriptii,
Inaintea numelui lor, a ouvintului grec Agios .
Recurgerea la vechile traditii bizantine ale Romei
nu a fost straina de acest curent.
In Italia de nord se tnr gistreaza urmele influntei Bizantului in biserica Sfintul Vincentiu de

172
173

la Galliano (provincia Como, tnceptnd din veacul

~ XI-lea), in catedrala. de l~ Novar~ i la Pavia,
m veaoul al Xl l-lea, in criptele bisericilor San
q-iov~nni ~omnarum ~i Sant' Eusebio.
porturile ~lzantl~e sint deosebit de limpezi in biserica
abatiala Sfmtul Petru de la Civate (Ia nord de
lacul Como, la sfirsitul veaoului al XI-lea au mai
d~gr~a, la ir;toe~~tul ~elui de~al ~II-lea): ing~ri si
Iinti, repartizati in triads, hipuri CU oohii dilatati
~i nasul ooroiat, incercanate cu umbre verzi .'i
plastioitatea vesmintelor u drapari sinuoa e. "
Prezenta unor mozaioari greci la San Marco
de l~ yene~i.a asigur~ r~spindil'ea inlluentei Bizan~ulUl m regiunea Friuli-Venezia Giulia. Vom cita
ca exemp~e fresoele din oatedrala de la Aquileia
(sub patriarhul Poppo: 1019-1042) i oripta ei
(inoeputul secolului al XIII-lea), cele din bi erica
de ~a Summaga (pe la 1200 i 1220) i din bapti tariul de la Portogruaro
(sfiritul seoo1ului al
~II-lea), unde. existen~~ unei. cupole pe tambur
l .a. uno~ b?l~1 ~ Inlesnit 0 distrihuire, potrivita
spiritului bizantin, 8 unor subieote la origine
paleocrestine i oooidentale.
L~ sfiritul veaoului a1 XII-lea i la inceputul
elui d~-al XIII-le~, .,~oala de la Roma si-a
imb~gatlt
.repertorml
iconografic,
lnnoindu-si
~ame~a prm i~pru~uturi
faoute de In pictura
bizantina de prm ann 1160 i urmatorii. Aoeste
efecte se observa in ahatia Sfintul Petru de la
Ferentillo (in provinoia Terni din Umbria meridicnala), in Sltntul loan de 1a Poarta Latina de la
Roma (sub pontifioatul lui Celestin al III-lea:
1191 -1198),
in San Silvestro de la Tivoli
(pe la 1200) i in Santa Maria in Monte Domenioo
de la Maroellina.
. Inceptnd wdin jurul anului 1150, influentele
blz~n~ll~e ~atrun era, aparent prin intermediul
Italiei, in pictura din Catalonia ~i din Roussillon
de exen;tplu la Sfintul Petr~ de la El Burgal i
la abatia Pedret, ale carei fresoe au putut fi
oomparate cu cele din Sfintul Petru de 1a Civate
i di~ Sant'Angelo in ~ormi~. Aoeste influento
au atms un tnalt zrad de intensitate in sala capitu-

lului de la Sigena (la inceputul

seeolului
al XIII-lea). Ele au savir~it 0 mladiere a geometrismului vechii traditii crestine din Spania
prin folosirea semitentelor ~i a modeleului.
Fara tndoiala tot din Italia au pornit ~i elementele bizantine care au ajuns in Franta,
tnceptnd cu mijlocul veaeului al XIII-lea.
De
la Monteeassino sau din alte mtnastiri italiene,
benedictinii au adus e pare la Cluny unele formule
ieonografiee ~i stilistiee italo-bizantine,
cum este
gigantieul Hristos din absida abatiei, comparabil
eu un Pantoerator bizantin, care se proiecta pe
un fond de aur. Fara indoiala ne putem face 0
idee apropiata dupa Hristos cu mantia de purpura
gasit in absida oratoriului de la Paray-le-Monial,
al ordinului din Cluny.
u departe de Cluny,
intr-un alt oratoriu al vestitei abatii, aceea de la
Berze-la-Ville, s-a pastrat unul dintre cele mai
frumoase ansambluri de fresce romanice franceze
purtind pecetea Bizantului. Ele datoreaza obtrsiei
lor rasaritene, in afara detaliilor iconografice,
numeroase trasaturi care amintesc de arta Comnenilor, cum ar fi bogatia unei policromii armonioase
(contrastind cu simplitatea culorilor din biserica
Saint-Savin pe riul Gartempe, sau de la Tavant),
manierismul faldurilor fine ~i dese, petele luminoase care accentueaza relieful, elegantele plete
buclate ~i barbile. Nu se va putea nega nici caracterul bizantinizant
al frescelor din abatia benedictina Saint-Chef, in Dauphine (din a doua
[umatate a seeolului al XII-lea). Picturile din
mlnastirea Saint-Gilles de la Montoire-sur-le-Loir,
care depindea de abatia benedictina de la SaintCalais, prezinta de asemenea e1emente de origine
italo-bizantina,
care s-ar putea a fi fost aduse
de calugarii acestui ordin.
In Auvergne au existat de asemenea picturi
pe fond intunecat,
de inspiratie bizantina, de
exemp1u frescele din porticu1 ~i tribunele catedralei de la Le Puy ~i acelea din biserica SaintJulien de la Brioude.
Aceasta arta italo-biaantina
din veacu1 al
XII-lea s-a impus, poate Incepind cu Aquileia, in

174

175

Germani~ occidentala ~i meridionala, precum ~i

in Austria, in mare parte prin intermediul benedictinilor. Se cunosc foarte numeroase exemple de
acest fel in nord-vestul Germaniei la Schwarzrheindorf (1151-1173),
la Sfintul Gereon de la
Koln (pe la ~fir~itul secolului al XII-lea), in
c?r~l eatedralei de la Soest (in jurul anului 1160)
~1 dill aceea de la Es en, la Sfintul Martin de la
Emmerich (pe la 1150) ~i la Knechtstedten (1162) .
in Bavaria, la Regensburg, in capela TuturOI:
Sfintilor (dupa anul 1150) ~i, la cltiva kilometri
mai spre sud, in bi erica abatiala de la Priifening
(pe la 1150). In Austria exista alte marturii rem arcabi1e in minas.tirea Nonnberg de la Salzburg
(pe la 1154) ~I in capela castelului H oeheppan.
Influentel.e. italo-biz~ntine
au ajuns pina in
sudul Angliei la Sf1r~ltul veaeului al XII-lea
datorita relatiilor cu Roma ~i cu normanzii din
Sicilia. Ele au marcat profund, in catedrala de
la Canterbury, frescele din capela Sfintul Gheorghe
(pe la 1150) ~i cele din capel a Sfintul Anselm
(la sfir~itul veacului al XII-lea).
Elementele bizantine au patruns de asemenea
la sf1r~itul secolului al Xl I-lea, in Danemarc~
~i in sudul Suediei (in Scania) pornind din Renania
~i poate chiar ~i din Anglia. In bisericile din
insula Gotland, traditiile bizantine sint prezente
cu mai multa puritate, ceea ce ridica problema
centrului de unde au venit. Deoareee stilul acestor
fresce dovedeste 0 oarecare inrudire cu eel de la
ovgorod. s-a pus intrebarea daca el n-a suferit
cumva influenta artei din marele oras negustoresc
al Rusiei, care Intrstinea relatii comerciale cu
insula Gotland.
Aporturile
bizantine,
vehiculate
prin intermediul manuscriselor impodobite cu miniaturi
al fildesurilor i al tesaturilor, au fost extrem d~
numeroase in multe scriptoria romanice mai ales
in a doua jumatate a veacului al XII-lea. Pictorul
Bibliei de la Souvigny (aflata astasi la Moulins)
a copiat, de pilda, scene intregi din manuscrisele
bizantine.

Astfel, arta hizantina in toata stralucirea plenitudinii sale clasice n-a tncetat sa ofere multiple
lectii Europei occidentale care, redresata dupa
tulburiirile invaziilor, se indrepta treptat, lnceplnd cu dinastia carolingienilor, spre prepondorenta
pe care 0 va dobtndi odata cu Henasterea.
Bizantul va fi nevoit sa 1inii seama de ea.

3. ICOANELE

In epoca Paleologilor
arta icoanelor a ajuns la 0
deplina inflorire, datorita inaltei calita~i a operelor
~i, totodata,
sporirii considerabile
a numarului
lor. Repertoriul
iconografic
s-a Imbogatit,
ca i
acela al marii picturi. Episoade din Noul Testament ~i povestiri hagiografice
s-au adaugat Iigurilor traditionale:
Hristos,
Fecioara
~i alintii.
Slabirea structurilor
statului
imperial, afirmarea
unei mai mari independente
in viata de familie ~i
in eea personala
si, fara indoiala,
vrajma~ia
timpurilor
Iavorizara raspindirea
unei cucernioii
mai individualiste,
dornica de a-si indr pta evlavia
catre aeeste imagini tutelare, fie in interiorul bisericilor, fie in intimitatea
caminurilor.
Descrierile
poeticc ale unor icoane, Iacute de Manuel Philes
sau de Iarcos Eughenikos
onfirrna interesul
de
care se bucurau
in aeea epoca.
1. 5ECOLUL

255

AL XIII-LEA

Pictarea icoanelor nu a in etat la Constantino pol

tn se olul al XIII-lea
sub dorninatia
latina. Si
ast1lzi cind ~tim, datorita
manuscriselor,
ca unele
ateliere de pictura ramasesera
active in capital a
Imperiului,
poate chiar in parte sub protectia
seniorilor ~i prelatilor latini, specialisti excelenti
Ie atribuie opere care odinioara
Iusesera puse pe
seama unor artieti lucrlnd In Italia dupa maniera
greceasca. Alaturi d un grafism mostcnit din

epoca Co.~nenilor, in acest~ op~re aflam un simt

al maretiei monumentale ~I 0 hbertate a facturii
care Ie inrudesc cu frescele contemporane
din
secol~l a~ XIII-lea
(il. 203). Acestei epoci ti
apartine icoana de la Luvru lu rata in mozaic
~i reprezentind Schirnbarea la Fata.
2. RENAFEREA

DIN VREMEA

PALEOLOGILOR

J n anii atit de rodnici din pu net de vedere artistic

care urmara. dupa restabilirea puterii imperiale
la Con~tantmopol,
~ub. Mihail al VIII-lea
~i
Andromc a~ II-lea, ~tllullcoanelor a urmat acelasi
p.roces ~e eliberare ~l de Innoire a ~i stilul mozaicurilor. Figurile prezentate frontal de un hieratism
d~stant, stnt acum inloeuite cu p~rsonaje infati~ate
dintr-o parte, cu gesturi expresive ~i ehiar pline
de vioiciune, mult mai aproape de natura omeneB:sca. Atitudinile au fost, in general, red ate u
mal mult firesc ~i dezinvoltura.
Trupurile au
dobindi~ volum sub draparile tratate eu 0 lntelegere slgu~a a efectelor plastice. A elasi pirit a
indrum8:t ~l fel?-l in care au fost dispuse, pe fondul
panoului, motivele de arhitecturi
tratate fara
do.~r ~i poate Intr-un spirit orna~ental,
dar cu
grija de a da compozij.iei adlncirne ~i unitate.
Masele au fost echilibrate in modul el mai fericit.
Coloritul a pi.erdu~ din vech.ea s~ au :teritate spre
a deveru mal catifelat, mal stralucitor i hiar
s:ar putea spyne, mai yes 1. Cinabrul, rosul d~
cireasa, t~nurile de verde-intune at sau de galbui,
albastrul-mtens
au fost imbinate in armonii
melodioase. Expresia fizionomiilor a devenit mai
blind a:.0 a~solll:ta maiestr] se afirma in amploarea
factum. Chipurile inceteazii a mai fie tncercanats
de linii dure, fiind modelate fara contur. Icoanele
~in. aceasta epoca exprima un imtamtnt delicat,
intirn, omenesc, corespunzator
celui intilnit in
alte mani Iestari ale vietii intelectuale si arti ti e
din acel timp. La fel ca ~i in marea pictu~a murals
In ciuda acestei umanizari, 0 atmosfera poetie~
lnvaluie figurile ~i Ie mentine in lumea transccndentei, foarte departe de rcalisrnul italian.
rhitec-

256

257

turile int imaginare ~i nu situeaza s enele ill

interioare bine definite. Prceminenta volumelor
este redata d upa principiul lurninozitatii care
apropie ~i al culorilor lnchi e care tndeparteaza.
Arta icoanelor a fo. t rnarcat a at unci de un sirnt
al nobletei, al masurii ~i al elegantei, de la care
nu s-a mai abatut nici dupa aceea.
Icoana cu doua fet-e de la Ohrid, destinata 88,
fie pnrtata in pro e iuni, avlnd pe 0 parte imaginea
Fecioarei-Psy ho ostria (Izbavitoarea
sufletelor)
~i pe cealalta Bunavestire este una dintre cele
mai desiivlr~ite capodopere ale ace tui stiI. Ea a
fost executata in atelierele imperiale de la Constantinopol, in acelasi timp cu 0 alta icoana
pictata pe ambele fete infat-i~indu-I pe IIristosPsychosostris ~i Rastignirea, pentru a fi oferita
arhiepiscopului
Grigore al Ohridei atunci clnd
acesta a primit in dar de la Irnparatul Andronic
al II-lea mtnastirea
Fecioarei-Psychosostria
de
la Constantinopol.
Amindoua se pastreaza azi
in muzeul de la Skoplje.
Teate icoanele din aceasta epoca stnt interesante ~i stirnesc dorinta de a le studia pe fiecare
tn parte. Printre cele mai importante vorn men~iona SCintul Mihail din Museo Civico de la Pisa,
Cei doi preze e Apostoli din muzeul de arta de
la Moscova, Coborirea de pe Cruce din cole ~ia
Stoclet (D. Talbot Rice, Art byzantin, plansele
189 ~i XXXV; W. Felicetti-Liebenfels, Geschichte
der byzantinischen Ikonenmalerei, pl. 53). In spatele
unei reale unita.~i de stil se pot deslusi unele
deosebiri dupa temperamentul pietorilor. Pe vremea aeeea atelierele au fost foarte active la
Constantinopol,
la Salonic ~i fara tndoiala la
Ohrid.
Din atelierele imperiale de la Constantinopol
au iesit icoanele de dimensiuni mici, lucrate in
mosaic, care, aproximativ tntre anii 1260 ~i 1320,
au cunoscut 0 preferin~a putin obisnuita, intrucit
cel putin douazeci ~i noua au ajuns ptna la noi ~i,
gratie textelor, s-a putut afla de existent-a altor
treizeci care au disparut. Stilullor este asernanator
eu acela al icoanelor pictate contemporane, cu

deosebirea ea tehnica mozaicului permitea 0 mai

redusa libertate a desenului. Printre piesele cele
mai importante vom mentiona Riistignirea de la
Berlin, Bunavestire
din Victoria and Albert
Museum (D. Talbot Rice, Art byzantin, pI. 173
~i XXXVIII), dipticul eel or Douasprezece Sarbatori de la Florenta, sfintul Gheorghe din muzeul
Luvru, sltntul Teodor Stratilat din muzeul Ermitaj, Panto ratorul de la Chimay (Belgia) (Beckwith, Art of Constantinople, fig. 182, 183), Cei
patruzeci de Mucenici ~i sftntul loan Hrisostomul
din colectia Dumbarton Oaks (Demus, Dumbarton.
Oaks Papers, vol. 14, 1960, fig. 1-3, 22-23).

obtine pictorii din traditia evanghelistului, ramasa

vie in rasiiritul mediteranean. ~~ fa~t ?e pune
in evidenta doua stari de spirit dlferJt~ este
ca Apusull-a numit pe loan doar evanghehstul ,
adica naratorul, pe clnd Rasaritul vedea in el
teologul 1>, omul care l-a intel~s pe Dumnezeu
~i a talmacit Cuvintul (theos ~l logos).
4. TARILE SLAVE

3. DIN ANII 1330-1340

plNA LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XV-LEA

Reactia care, tnceptnd din 1330, s-a petrecut in

mentalitatea ~i in sensihilitatea bizantinilor lmpotriva spiritului de cercetare ~i de liberalizare din
vremea primilor Paleologi ~i a carei expresie
exagerata. a fast isihasmul, a facut ca acestor
curente de viata noua, acestei bogatii ~i acestei
prospetimi de inventie sa li se substituie un stil
mai traditionalist,
cu aspect dogmatic, la care
vointa de sustragere din viata pamtnteasca a pu
pecetea unei preocupari foarte sMruitoare pentru
idealizare. Totodata, aceasta insemna Iavorizarea
acelei evolutii catre academism care ameninta
sa urmeze oriciirei inovatii in materie de arta.
Miscarea a fost inlocuita cu atitudinile lncremenite. Gustul pentru linia constiincios de enata
se impune din nou ~i fizionomiile redevin severe
~i solemne. Totusi, 0 parte din ceea ce se
dobindise intre anii 1260 ~i 1330 revine ade eori:
o eleganta, 0 mladiere ~i un rafinament care nu
erau deloc lipsite de farmec [il. 202).
In veacul al XV-lea ~i chiar in al XVI-lea,
s-au executat in unele mtnastiri, desigur mai
ales la Patrnos, remarcabile imagini ale sftntului
loan Evanghelistul, batrtn, cu barha ~i cu craniul
plesuv, doar cu 0 ~uvita de par In frunte (il. 206).
Vedem astfel ciM forta de convingere puteau

258

259

Scolile locale din tal'ile slave ~-au afirmat in

Serbia ~i in Bulgaria, iar in Rusia la o,~~orod
~ila P kov apoi la Moscova incepind de la rnijlocul
veacului a'l XIV-lea. Fara indoial~ ele. au fost
puternic receptive la influentel~ ~1.za~tlI~e. ~ar
icoanele ruse prazinta car~cterlstl~l dlstmctlv~:
tonuri plate, lumin?a.s~ ~i :"11; ~lungJr~a propor~lllor' sinuozitatea liniei ; simplitate ~l sobrietate,
calitati laudate ~i in proverbele populare. U~ no~
aport de elemente grecesti a avut loc mal. i.nth
1 Novgorod apoi la Moscova odata cu stahilirea
l~i Teofan Grecul. Lui i se d.atoreaza num.e~oase
icoane, mai ales cele alcatuind te.ma. Deiais in
registrul inferior al iconost.asulUl prlmel catedr~le
Blagove~cenie din Kremlin (in 1405). P~erlle
Ilpeciali~tilor slnt imp~rti~e i~ ceea ce. prl~e~te
faptul daca sa i se atribuie IUl, sa~ unuia dmtr~
ucenicii sai cunoscuta icoana Maica ?omnul~
d la Don executata la Novgorod mtre ann
1~70 ~i 1390 '(il. 204) ~i pe ~ carui re,:,ers se a!la.o
Adormire a Maicii Domnului. Expresia de duiosie
materna pe care 0 are aceasta opera ~l care ontrasteaza cu aerul de gravitate transcendenta a
Fecioarei de la Vladimir (il. 135) se poate datora
libertatii de care se bu?urase !eof~n la .o,:,~orod.
Dar ea poate fi explicata ~l prm sensibilitatea
proprie unui mester rUB.
.
In orice caz 0 arta autentic rusa va triumfa
odata cu picto~ul-caIugar Andrei Rubliov (nascut
Intre 1360 ~i 1370, mort 'pe la 1430), autor~l
unui numar de icoane infa~l~ind Praz~lCele Marl,
care impodobesc iconostasul catedralei Blagove~:
cenie din Kr mlin, unde a lucrat in 1405 alaturi

de Teofan Grecul ~i de un alt. rus Proho di

Gor?de~. D,ar cea mai pura capodop'era a s: es~~
~estlta Tro~la (Sf.. Treime)) din Galeria Tretiakov
eo. mll-re~le clasica. Dupa tragi cul plin de pato'
al lui 1 e,ofan Grecul, Rubliov introduce 0 sim Ijta~e senlll~,. mal potrivita temperamentului
rus
Pr~n p!,esl.lg!ul legat de creatiile sale el a des hi~
Cal nO! artei din tara sa.
'
,

""
4. MINIATURILE

1. SECOLUL AL XIII-LEA

Ii
':

261

Contrar unei pareri sustinute multa vreme, atelierele de rniniaturisti au continuat sa lucreze la
Constantinopol ~i dupa 1204, in parte eel putin
pentru 0 clientele de seniori ~i de prelati latini.
Produc~ia lor era totusi departe de a avea amploarea ~i diversitatea de mai inainte. Ea s-a redus
la arti biblice, indeosebi la Noul Testament.
Evangheliile nr. 118 din Biblioteca nationala de la
Atena, Garrett 2 de la Universitatea Princeton
(odinioara In schitul rus Sflntul Andrei de la
Muntele Athos), nr. 5 de la Iviron, 80 din mfnastirea
Sfintul loan de la Patmos ~i 54 din Biblioteca
nationala de la Paris, culegerea de Epistole ~i de
Fapte ale Apostolilor 1208 de la Vatican, Octateucul 602 de la Vatopedi slnt tot atitea manuscrise
care par sa fi fost impodobite pe vremea aceea
cu miniaturi la Constantinopol, la date adeseori
greu de precizat, dar aproximativ intre anii 1205
~i 1260. Destinat fara tndoiala unui occidental,
manuscrisul grec 54 de la Paris cuprinde textul
grec al Evanghcliei la stinga ~i textul latin la
dreapta. Miniaturile acestui manuscris au un
caracter monumental care le apropie de picturile
parietale ~i de icoanele contemporane. Sub drapari
tratate cu suplete, volumele trupurilor se rotunjesc
cu fermitate. 0 mare parte a fundalului, daca
nu chiar uneori Iundalul intreg, rarntne goaHi

~i B;ccesoriiJe, ci~d exista, au drept scop sa scoata

mal .mult in evidenta figurile omenssti. In persO~~Jele g~ave ~l reculese saJa~)uie~te 0 energie
spirituala intensa ~i chiar dramatica.
2. RENA~TEREA

DIN

VREMEA PALEOLOGILOR

I~ jU~':11anului 1~00, s~ilul miniaturilor, ca ~i al

plc~u~n.J murale ~l al icoanelor, a pierdut din
c~ltatIl~ sale. de mare~ie ~i so~rieta~e. Personajele
smt .mal PUtl.~ robuste ~l mal putin corect Construite j umeru lor sint aplecati. 0 anume agitatis
se exp~lma in dral?ari si in atitudini. Chipurile
pa~ ?l'lSpate. Motivele de arhitecturi
sau de
peisaje ocup.'l in general cu amploare fundalurile.
Culegerea din
oul Testament cu Psaltire de la
Moscova. (ms. gr. 407) tine de aceasta traditio, dar
a!e 0 ~~l mare indrazneala in red area atitudinilor
~l 0 VIZlUne mai ampla (il. 205).
3. DIN ANI! 1330-1340
.
PINA LA MIJLOCUL SECOLULUI

AL XV-LEA

o profunda schimbare a avut loc in tilul miniaturilor incepind din anul 1330 fara indoialii sub
efectul prefacerii generale la ~are a fost supusa
sOCleta.tea bizantina in aceasta epoca. lnttlnim
a?eea~~ tendinta catre linistira ~i seninatata ca
~l. in ~co~nele contemporane,
a eeasi renuntars
la manierisrnulda la Inceputul secolului al XIV-lea.
Pentru prrma oara in Bizan], miniatura se rupe
net de spiritul antic, de care nu se indepartase
p~na atu~c~ decit rareori. Dar, pe Ind marea
pictura ~l icoanele se indreptau catre idealism
un. curent. naturali~t a impins miniatura pe cai
no~. In ciuda unei anume uscaciuni a fa turii
eXlsta in ea multii yiata ~i 0 vointa puternic~
de. a scoate in evidenta personalitatea
personB;Je~9rreprezentate; astrel sint portretul autorului ~l a~el~ al destinatarul~i, marele duce Apocaucos (UCIS.m ~345), care ilustreaza culegerea din
operele lui HIl?ocr~t, pastrata Ia Biblioteca nationala de la Paris (l. 208). Aceleasi calitati, slujite

262

263

de un mestesug mai sigur, se regas~sc in l?iniaturile care ilustreaza operele teologice sense de
fostul tmparat loan Cantacuzino cind, dupa abdicarea sa de la tron, in 1354, s-a calugarit luind
numele de Ioasaf (il. 209). Tot in acest manuscris,
Schimbarea la Fata - subiect tndragit de isihasti
- este tratata cu 0 forta, un simt al compozitiei ~i 0
plenitudine a volumelor care sint opera unui mare
mester, in stare sa interpreteze potrivit exigentelor miniaturii lectiile oferite de pictura murala.
Citeva manu cri e de la sffrsitul secolului al
XIV-lea ~i de la inceputul celui de-al XV-lea
merit a de asemenea sa ne retina atentia prin
portretele din cuprins.ul lor. Unul dint!e cele n:ai
interesante e te Tsipicon-ut care contine reguhle
monastice ale mtnastirii Maicii-Domnului-de-Jndreptatita-Speran~a,
tntemeiata la Constantinopol
pentru' doamnele din marile familii ale capitalei
de catre Eufrosina Comnena Ducaina Paleologhina,
stl'anepoata a lui Mihail al VIII-lea Paleolog
(manuscrisul a fost terminat
in 1399-1400,
apartine colegiului Lincoln de la Oxford ~i este
pastrat in Bibli~teca Bodleiana;. cf. D. T~lho.~
Rice, Art buzanun, pI. 191, 192 ~l XL). Ctitorii
sint infati~ati perechi: Eufrosina
~i sotul ei
Constantin Comn n Raul Paleolog, fiii ~i fiicele
lor trnpreuna cu sotiile sau sotii lor, ~i din nou
fo~datoarea u una dintre fiicele sale. Calugaritele
eornunitatii au fost grupate intr-o singura imagine,
de 0 izhitoare au teritate.
imitorul portret al patriarhului
losif, din
manuscrisul, continlnd pe Codinus ~i alte opuscule,
de la Pari (ms. gr. 1783), arata ca in secoluJ
al XV-lea grali mul hizantin regasea in schita
in penitii noi posibilitati de vigoare expresiva
~i de stiJizare ornamentala
~i, deopotriva,
0
sleganta rafinata (il. 207). Viitorul miniaturii
era'" tnsa condamnat
de apropiata aparitie a
tiparului ~i a gravurii.
Un spirit naturalist,
a vind de asta data 0
esenta populara, anima ilustrarea vie ~i spontana
a CarW lui lov, copiata fara tndoiala la Mistra
tn 1362 de catre un scrib cu numele de Manuel

Tzycandilis. In scenele din viata ctmpeneasea ~i

din existenta zilnica, personajele stnt reprezentate
in costume de epoca (il. 212): acest caracter
familiar ne aminteste de arta gotica ~i de mozaicurile din baptisteriul Sfintului Marcu.
Atractia exercitata de real se face de a emenea
simtita in miniaturile - aproape sase sute la
numar - care impodobesc manuscrisul
lucrarii
Compendia de istorii scris de loan Skylitzes
(pastrat la Madrid). Aceasta cronica cuprinde
perioada care tncepe cu domnia lui Mihail I
(811-813) ~i se termina cu domnia lui
ichifor
al III-lea Botaniatul
(1078-1081).
Miniaturile
care 0 ilustreaza abunda in notatii pitoresti despre
obiceiurile ~i moravurile societatii bizantine. Este
foarte posibil ca multe dintre ele sa derive din
tablourile istorice care puteau fi vazute in palatele
imperiale, dar ele sint inviorate de incontestabilul
dar al observatiei personale.

Teolan a putut determina

de miniaturisti moscoviti.

. IN AFARA

Bulgaria

unei scoli

Serbia

Am aratat mai inainte cum

secolele al XIII-lea ~i al
XIV-lea au constituit epoca in care in domeniul
miniaturii, ca ~i in acela al picturii parietale,
s-au afirmat scolile nationals, tributare traditiilor
bizantine. Fenomenul se poate Intelege cu atlt
mai lesne cu cit scriptoriile aveau 0 fixitate la
care nu erau constrlnsi zugravii de fresce itineranti.
Serbia a dat, intre altele, vestita Psaltire de la
Munchen, ilu trata intre 1370 ~i 1390, avind 0
suta cincizeci ~i patru de miniaturi cu un desen
mai putin rafinat declt acela al modelelor sale
bizantine, dar cu un colorit destul de viu, care
da stralucire tonurilor de albastru, rosu ~i violet
(il. 211). Cei doi miniaturisti ai Psaltirii au suferit
influenta frescelor sirbe din anii 1350-1380.
Din productia
destul de
abundenta
a atelierelor
bulgare vorn retine miniaturile
executate
la
Tlrnovo pe la 1344-1345 pentru ilustrarea unui
exemplar, destinat tarului loan Alexandru (13311371), al traducerii bulgare in proza a Cronicii
in versuri a lui Constantin Manasses. Cele saizeci
,i noua de miniaturi infati~eaza scene din istoria
biblica ~i din istoria vechilor popoare orientale,
din razboiul Troiei, din i toria Romei, a Bizantului
~i a Bulgariei. StiluJ lor viu ~i realist se Inrudeste
cu acela al Compendiului Jui Skylitzes de la Madrid
(il. 213). Miniaturistii au fost nevoiti sa Iaca
inovatii pentru scenele din istoria bulgara, pe cind
pentru altele s-au slujit de modele bizantine. Ei
le-au situat aproape totdeauna pe primele in regiunile muntoase ale patriei lor, iar pentru celelalte
au reluat fundalurile traditionale de arhitecturi.

IMPERIULUI

Teofan Grecul ocupa in arta

miniaturii un loc intrucitva
deosebit. Stirn dintr-o scrisoare a lui Epifanie
catre Chiril din Tver ca el nu a fost numai un
pictor de Iresce ~i de icoane, ci ~i de miniaturi.
Atelierului sau i se atribuie de obicei Evanghelia
executata prin anul 1390 la Moscova ~i diiruitu
mai Urziu de catre tarul Feodor Alexandrovici
boierului Hitrovo. In amploarea executiei, relieful
volumelor ~i ginga~ia coloritului se simte maniera
rnesterilor obisnuiti cu tehnica picturii murale.
Iconografia, cu fundalurile de arhitecturi ~i de
rnunti retezati, este aceea care se practica in arta
secolului al XIV-lea (il. 210). Medalionul cuprinzind ingerul, simbolul evanghelistului Matei are
asemenea calitati de eleganta, de gratie sinu~asa
de duiosie delicata ~i de melodie in linie Incit
numerosi savanti au crezut ca pot recunoasts
tn el 0 opera a lui Rubliov (I. Grabar ~i V. N. Lazarev, Geschichie der russischeri Kunst, vol. III
fig. 39). In orice caz, se vede cum atelierul lui

dezvoltarea

Rusia

Siria

2M

265

In ecolul al XIII-lea, miniatura s-a bucurat din nou

de un interes cresclnd in Siria. Elementele locale,
bizantine ~i musulmane s-au imbinat in sinteze

cu accente destul de populare. In manuscrisul

siriac 559 de la Vatican, in Intrarea in Ierusalim
(il. 214) locuitorii orasului sint niste bogati
ttrgoveti arabi, purtind adesea turbane ~i lungi
vesminte infoiate, iar copiii lor slnt mici arabi
care poarta doar pantalonasi scurti, Chiar ~i Ierusalimul, desi peste cupola 'a in bulb se inal~a 0
cruce, este de fapt un oras din Orientul i lamie.
Deoarece siriacii scriau de la dreapta la sttnga,
~i Hristos tnainteaza in acelasi sens, pe cind de
obicei in arta bizantina el vine din stinga.
l\Iiniaturile
care ilustrau
operele
stiintifice
scrise
in greceste au fost imitate
in versiunile
arabo ale
acestor texte. In Tratatul lui Dioscoride in araba,
copiat in 1229 in nordul Irakului sau in Siria
(Istanbul, Muzeul Seraiului), per onajele cu turbane - autorul i cei doi discipoli ai sai - apar ca
niste adaptsri islamice ale unor prototipuri bizantin (Ettinghausen, La peinture arabe, p. 68-69)
J mprumuturile luate din miniaturile bizanLine, desi
stnt mai arabizate , ramln numeroa e ~i vadite
In miniaturile manuscrisului executat in prima
jumatate a secolului al XIII-lea, cuprinztnd lucrarea alcatuita in secolul al XI-lea, dupa izvoare grccesti, de catre el-Mubassir, sub titlul Cele mai [ruinoase cugeuirisi cele mai preiioase proverbe (Istanbul,
Muzeul Seraiului; Ettinghausen, p. 75-77). La fel
se inttrnpla ~i cu ilu tratiile manuscrisului pictat
in 1222, cuprinzind 1ntrunirile sau M aqd-miit de
nl-Harlrl (1054-1122) din Biblioteca nationala de
la Paris (ms. arab 6094' Ettinghausen,
p. 79).
Miniaturi arabe
de influenfii
bizantitui

Armenia

Arta miniaturii a inflorit

de asemenea in secolul al
XIII-lea In Armenia Mare ~i mai mult inca in
Cilicia, unde arrnenii se statornicis I'll. la sfir~itul
secolului al XI-lea. Ea avea sa se mentina in piina
vigoare ptna In secolul al XV-lea. Pe un fond de
traditii bizantine i armene s-au gl'efat i irnprumuturi luate din Europa apuseana
i China.

266

Astfel, arta hizantina in toata straIucirea plenitudinii sale clasice n-a incetat sa ofere multiple
lectii Europei occidentale care, redresata dupa
tulhurarile invaziilor, se indrepta treptat, tnceplnd cu dinastia carolingienilor, spre preponderenta
pe care 0 va doblndi odata cu Renasterea.
Bizantul va fi nevoit
a 1ina seama de ea.

Partea a patra
LUCIRI CREPUSCULARE:
EPOCA IMPERIULUI LATIN
DE LA CONSTANTINOPOL

(1204-1261)
~I RENA~TEREA DIN
PALEOLOGILOR

(1261-1453)

VREMEA

SITUATIA

ISTORICA

Dupa ce au ocupat Constantinopolul in 1204, cr~ciatii i venetienii au cucerit

grecesti
in ci~iva ani majo~i~atea
teritoriilor europene l msulare ale Imperiului, pe care le-a~ 1mpartit intre
ei. Baldovin, conte de Flandra ~l de Hamaut, ~
fost tncoronat tmparat in Sfinta Sofia la 16 mal
1204, dupa un ceremonial inspirat d~ ~cela al
basileilor, i un venetian, Toma ~oroslID,. a fost
numit patri~rh la~~~ ~ Con.stantmopo!u~u~.
~
Trei marl Iamilii bizantine au staptnit. insa
citeva state grecesti independente. Inca din luna
aprilie 1204, doi nepoti a~ lui Andr~~lc I, ~lex.~
i David Comnen tntemeiau cu sprijinul matusn
lor (sau stramat~a) dupa mama, regina .Tamar
a Georgiei, Imperiul din Trapezunt. care, tlmI? de
doua sute cincizeci i sapte de am, la margmea
teritoriilor asupra carora Constantinopolul.
~i.-a
reluat mai apoi controlul, a pa trat tradltlll.e
politice, religioase i a:~~stice ~~ ~izant~lu!.
Membrii unei alte Iamilii de ongme imperiala,
familia Anghelilor, se retrasera in muntii .Epir~lui,
Acarnaniei ~i Etoliei. Orasul Arta deveni capitala
unui stat care s-a mentinut ptna in anul 1340:
Dar nu mai departe de cincizeci de kilometri
de Constantinopol, la iceea, in Bithinia, ~.em:
brii aristocratiei
civile ~i militare, prelatii ~l

carturarii s-au regrupat in jurul lui Teodor Lascaris unul dintre marii generali ai Bizantului, ginerele 'lui Alexe al III-lea Anghel. Refugiat la
Niceea, Lascaris asigura alegerea unui nou patriarh Mihail Autorianos, i acesta 11 tncorona
impar~t. Imperiul continua de drept sub autoritatea celor doi ~efi ai ai, cu institutiile sale politice ~i religioa e, in toata partea de n?rd-ve~t a
Asiei Mici, inca nesupusa controlului turcilor.
Ginerele i urmasul lui Teodor I, loan al III-lea
Vatatzes (1222-1254), continua cu energie opera
de restaurare care fusese tntreprinsa. Grija de a
constitui cadrele unei administratii
eficiente ~i
de a retntari simtamintul nat~onal l-a d.etermin~t
sa organizeze invatamintul
~l sa Iavorizeze
prm
toate mijloacele inflorirea vietii intelectuale.

Imp art irea

Imperiului tntre
latini. Statele

Recucerirea si
restaurarea

178
179

De la Niceea au pornit
armatele recuceririi biz anImperiului
tine, a carer inaintare a
fost Inlesnita de 0 alianta
temporara
cu ~arul bulgarilor, loan Asan al
II-lea. La 15 august 1261, zi in care se sarbatoreste Adormirea Maicii Domnului, purtind in
fruntea cortegiului icoana Nascatoarei Hodighitria
i primit cu mare bucurie de populatie, Mihail
al VIII-lea Paleolog, care asigura regenta in
numele lui loan al IV-lea Lascaris (august
-1 decembrie 1258), nepotul lui loan al III-lea
atatzes, si-a facut intrarea triumfala - cu buna
stire imprimata
de solemnitate religioasa - in
Constantinopolul
pe care trupele bizantine Il
eliberasera de sub jugul latinilor inca de la 25
iulie. Dinastia Paleologilor avea s1!.ocupe tronul
Constantinopolului timp de 0 suta nouazeci ~i doi
de ani, mai tndelungata vreme declt oricare dintre
Inaintasele sale, depasind cu trei ani durata dinastiei Macedonene. Era ins a nevoie de mai mult
pentru ca Imperiul sa fie restabilit in hotarele
pe care Ie avusese in 1204. Anghelii se mentinura
in Epir ~i in Tesalia ptna in 1340. Baronii latini
si venetienii ii pastrau posesiunile in Pelopones,
in Grecia central a i in insule. Niciodata de acum

inainte basileul nu avea sa mai domnea ca asupra

unui teritoriu neintrerupt
de la Constantinopol
pina Ia capul Tainaron (Matapan). La nord, sirbii
~i bulgarii profitasera de imprejurari pentru a
intemeia state independente
~i amenintatoare.
Genovezii ocupau insulele Chios ~i Lesbos ~i,
dincolo de Cornul de Aur, tntemeiasera un cartier
tnfloritor, Galata.
Mihail al VIII-lea restaura deci un Imperiu
dezmembrat, micsorat ~i slabit. Dar domnia lui
(1261-1282)
~i, in mai mica masura, aceea a
fiului sau, Andronic la II-lea (1282-1328),
au
fost, in ciuda unor anumite slahiciuni, domnii de
intremare in timpul carora Bizantul a redevenit
o putere de care trebuia sa se ~ina seama in Mediterana ~i care a continuat sa suscite invidia ~i
poftele de cucerire ale tuturor vecinilor.
In secolul al XIV-lea, un
~ir de conflicte dinastice
slabira Imperiul in chip
primejdios in Iata amenintarii turcesti. Razboaiele
care I-au opus pe Andronic al II-lea nepotului
sau, Andronic al III-lea (intre 1321 ~i 1328),
pe loan al V-lea Paleolog lui loan al
I-lea
Cantacuzino (intre 1341 ~i 1437, ~i intre 1352
~i 1355), in sfir~it revolta lui Andronic al IV-lea
Paleolog impotriva tatalui sau, loan al V-lea
(1376-1379),
~i a lui loan al VII-lea, fiul lui
ndronic al IV-lea, tmpotriva aceluiasi loan al
-lea (1390) adusera dupa ele devastarea ogoarelor, ruinarea tezaurului public, revolte sociale,
cum ar fi aceea a zelotilor la Salonic, precum ~i
intorventia turcilor, pe care partidele ce se incaierau comisera greseala de a-i chema fiecare in
ajutorul lor. Caci moartea Bizantului se datoreaza
egoismului ~i orbirii marilor sale Iamilii ~i nu
certurilor teologice.
Inceptnd de prin anul 1350, decadenta Imperiului, cucerit treptat de catre turci, se precipita
in chip ineluctabil. In 1354, dupa marturia ambasadorului Venetiei la Constantinopol, bizantinii e
simteau attt de descumpaniti in Iata amenintarii

turcesti, tnctt e gtndeau sa se supuna Republicii

venetiene,
~arului sirbilor, sau regelui
ngariei.
Pe teritoriile controlate de tmparat, activitatea
artistica s-a redus simtitor dupa [umatatea veacului al XIV-lea.

In Imperiul aracit, nobilimea Iunciara, burghezia

negustorcasca ~i biserica i~i
reintarira pozitiile. In secolul al XIV-lea, magnatii
au suplinit de nenumarate
ori carenta Iinantelor imperiale pentru construirea
corabiilor au tntretinerea trupelor. De asemenea ei
au exercitat un anume mecenat in privinta artelor
frumoa e. Artizanatul ~i negotul erau Ioarte active
in orasele mari. Constantinopolul ramtne vadul eel
mai bun ~i cea mai bogata in marfuri dintre pietele
Orientului. La Salonic, tirgul de Ia Sfintul Dumitru
continua sa adune negustori de felurite nationalita~i. In ciuda nesigurantei care domnea din pricina
actelor de piraterie la care se dedau grecii, genovezii, venetienii ~i turcii, negotul maritim era intens ~i inlesnea raspindirea influentelor artistice.

Prosperitatea
proprietarilor
[unciari ~i a
piiturilor
negustoresti

Riizboaiele dinastice
si ruina Imperiului

1n sftr~it, biserica i~i spori

Iorta spirituala ~itemporala.
Intr-o societate Iramtntata, expusa amenintarilor din alara ~i, cu deosebire, aceleia a turcilor,
o evlavie puternica oferea fag8.duin~a izbavirii,
personale sau colective, pe care mijloacele pamtnte~ti nu mai pareau in stare sa 0 asigure. Principii
ortodocsi, bizantini sau stra.ini, Inzestrara cu
generozitate mlnastirile existente ~i tntemeiara
altele noi. Mai numerosi d clt in trecut au fost aceia
dintre ei care i~i incheiara 0 existenta agitata
tmbracind rasa monahala. Mtnastirile ciipatara
un 10c de frunte in slnul bisericii, ti Iurnizara
acesteia aproape toti prelatii, exercittnd asupra
poporului 0 influenta mereu sporita. In ~arile
slave biserica de la Constantinopol a contribuit
la mentinerea
influentei Bizantului cu toata
decaderea prestigiului basileilor.

Forta bisericii

180

181

~i despre leg.aturile care. Ii uneau cu trecutul

elenic. Imperiul de la
iceea s-a procl~mat. de
nsnumarate 01'1grec, prin glasul trnparatilor ~l al
carturarilor sai. Si daca, dupa recucerirea Constan:
tinopolului
textele oficiale au continuat sa-l
numeas a ;omani pe upusii basileului, in sc.himh
carturarii au folo it in multe rlnduri cuvmtele
Grecia ~i grec pentru a dese~na
Imperiul,
locuitorii lui ~i limba care era vorbita inlauntrul
sau. Putin inaintea caderii ~onstan~inopolul~l,
umanistul loan Arghiropoulos it ceru lui Constantin
Dragases (1449-1453)
sa abandoneze titlul de
Imparat al romanilor fI, pentru a-I Iu~ pe ~cela
de rege al elenilor: Titlul singur. ar Ii de aJl~ns,
spunea el cu naivitate, pentru a ~slgura mintu~rea
elenilor liberi ~i eliberarea Iratilor lor caz'.*. in
robie I). Astfel s-a conturat inca de pe atunci simyamintul national elenic, care avea sa se intareasca
de-a lungul veacurilor de dominatie otomana.

Mistra ~i Moreea

In sinul Imperiului bizantin

exist a 0 provincie care,
rupta de Constantinopol de catre seniorii latini
din Grecia centrala ~i din nordul Peloponesului
a dus, intr-o r~lativa independenta,
0 via~i
destul de stralucitoare:
este yorba de Moreea
numita astfel din pricina insemnata~ii culturii
duzilor (Morus) in Pelopones. Luat ostatec in
1259 de ostile lui Mihail Paleolog, Guillaume de
Villehardouin, nepot al vestitului cronicar a fost
nevoit sa cedeze in 1262, pentru rascumpararea
sa, in afara cetatilor intarite Monemvasia, Geraki
~i Maina, ~i cetatea Mistra, pe care 0 zidi e in
12~9 pe una dintre culmile din preajma muntelui
Taiget, la vest de Sparta. Pe aceasta tnaltime de
necucerit strategii bizantini ~i-au stabilit cartierul
general de unde au condus impotriva baronilor
franci operatiile care au eliberat treptat Peloponesul. La sfir~itul secolului al XIII-lea, incetarea
ostilitatilor dintre franci ~i bizantini a tngaduit
lnfrumusetarea
unor bisericii, minastiri ~i edificii publice la Mistra, unde fusese transferat
sediul arhiepiscopiei de la Sparta. In scopul de a
consolida situatia
Moreii, Andronic al II-lea
Paleolog a hotartt in 1308 sa desemneze guvernatorul- trate.g nu nu~ai pe un singur an, ci pe 0
durata mal lunga ~l Il numi in acest post pe
Manuel Cantacuzino,
tatal viitorului
Imparat,
loan al VI-lea. Acesta din urma avea sa ridice
10reea, in 1348, la rangul de despotat acordat
~n chip de~ al?anaj. ll:n~i pr~nt de singe.' 0 viata
mtel.~ctuala. ~l. artistica activa a inflorit in jurul
cur~ll.. p:o,:"mcl~e. de la ~~1istra, unde numerosi
umanieti bizantini au venit sa respire un aer mai
liber decit la Constantinopol
~i sa-~i retmprospateze puterile in vecinatatsa
Spartei plina de
amintirile Greciei antice.
'
In rapt, pusi mai Intti in
fat a ocupantilor latini, apoi
elenic
a navalitorilor turci, bizan.
tinii capatasera 0 con~tiinta
mal clara despre specificul traditiilor lor nationals

Redevenind staplni pe soarta lor, dupa victoria repurtata asupra. Imperiului

latin bizantinii desfa~urara in diferite domenii
ale ~tiinyei ~i artelor 0 rodnica activitate creatoare, pe care 0 pregatise oper.a intelectuala
savir~ita in Imperiul de la Niceea. Aceasta
ete de cunoastere, ale carei efecte le-arn r~marcat in cursul veacurilor precedente, a dev~mt
mai intensa ca niciodata. Asistam nu numai la
o renastere a lit~r~tu.rii ~i a stud!i~or ~e drept,
dar ~i a medicinei,
astronomiei
~l. m~tematicilor, ~tiin~a prin excelenya. a Greciei antlc~.
Imparatii au prijinit aceasta miscare ~l au partiipat ei in~i~i la ea.
.
Umanismul bizantin a luat avint sub Andronic
al II-lea Paleolog (1282-1328),
dupa ~
d~
restaurare politica ce au urmat tntoarceru lui
Mihail al VIII-lea la Constantinopol ~i inaintea
crizelor din a doua jumatate a secolului al XIV-lea.
Universitatea de la Constantinopol a fost reorga~
nizata ~i a capatat numele de Museu,. spre a fi
legata de traditia alexandrina. Dupa cnza declanRenasterea
umanistd

Simtdmintul
trecu;tului

183
182

~ata de conflictele dinasti e din veacul al XIV-lea

~i de inaintarea turcilor, 0 recrudescen~a a vietii
intelectuale a mai avut loc sub Manuel aI II-lea
(1391-1425).
Idealul intelectual al timpului, acela de kalokagathia sau de asteiotes (urbanitate), a fo t idealul
omului la care calitatile morale ~i 0 eunoastara
univer ala se imbinau cu gustul pentru actiune
in viata secoIului. EI s-a intrupat in
ichifor
Chumnos (aprox. 1250-1327)
sfetni
al lui
Andronic al II-lea, ~i in rivalul au Teodor Metohites (1260-1332),
care ti urma in favoarea de
care s-a bucurat pe ]tnga lmparat. Acest] umanisti
erau sensibili la frumuse~ea monumentelor,
a
operelor de arta, a locurilor ~i a peisajelor. Intr-o
remarcabila scrisoare, Teodor al II-lea Lascaris
i~i dezviiluie emotia incercata dinaintea ruinelor
Pergamului, pe care Ie descrie foarte bine. La
fel, Nichifor Chumnos a celebrat monumentele
SaIonicului. Iar Teodor Metohites si-a destainuit
placerea ce i-o dadea contemplarea marii, a cerului,
a corpurilor ceresti ~i a creatiunii.
In acelasi timp, slahirea structurilor statului
autoriLar provoea aparitia unor trasaturi
noi.
Civilizatia bizantina a tins in acea vreme catre
desacralizare. Imparatul a pierdut din majestatea
sa divina. EI a devenit acela caruia erudijii Ii
dadeau sfaturi in memorii, adesea inspirate dupa
modelele platoniciene cu idealul lor despre regelefilozof. La mai mul~i ginditori, chiar ~i la un
ciilugar ca
ichilor Blemmides, filozofia tnceta
sa mai fie slujnica teologiei, relufndu-si locul in
virful ierarhiei artelor ~i stiintelor.
Seductiils gindirii pagtns i indeosebi ale neopIatonismului care, incepind cu Psellos, nu inceta
sa ci~tige mereu noi adepti, facura sa e clatine
credinta crestina la multi oameni ai timpului,
In prima jumatate a secolului al XV-lea, Gemistos
Plethon (nascut pe Ia 1360, mort in 1452) intemeie
la Mistra 0 confrerie secreta in stnul careia profe a
un spiritualism de inspiratis platoniciana,
care
repudia crestinismul ~i propovaduia restaurarea
unui pagtnism epurat.

Reactia isiha

ta

u trebuie sa credem Insa

ca in aceasta perioadii,
biserica a pierit ruinat~ de necredinta. Dimpotriva odata cu disputa isihasta ea a dat 0 dovada
a vitalita~ii curentului mistic care 0 insulletea
~i a reinvierii teologice de care era in stare. S';lb
numele de i ihasm - de 1a grecescul hesychta:
liniste, contemplare - -a. r~sp~dit,
in jur~~
anilor 1330 0 doctrina ascetica prm care calugarii
erau Invat~ti cum sa obtina, prin n;ti~~oac~.de
ruzaciune psiho-fizice, viziunea luminii divine
c~e n transfigurase pe Hristos pe muntele Tabor.
n ciilugar de origine calabreza, Varlaam (129~1348), initiat in scolastica sf~tul~ Tom~ d'Aq~mo
~i prin mijlocirea ei, in Iilozofia at;lt.lCa, lua in
d~ridere practicile folosite ~i at.aca ISI~asm~1 pe
plan principial, Dupa parerea IUl, numai ratiunea
tngaduie omului sa-l gtndeasca pe. DU;'Dnez~~
~i, in acest scop, era. n~cesar studiul. filozofiei
anti e. Raspunsul vem din partea unui ciilugar
de vi~a nobila, Grigore P~lam~s ~1296--:-1359),
viitor arhiepiscop al Salonicului ~l patriarh al
Constantinopolului.
Teologia pe care 0 elabor~
fu confirmata de doua sinoade (1341, .1351) ~l
adoptata
de biserica ortodoxa. El ~flrn;ta ca
Dumnezeu putea sa se reveleze in ~umma.re~
mi tica acelor oameni care meritau sa fie cupr~n~1
de har, pentru ?a ~rimiser~ t!ine~e. B.otezuIUl, ~
ungerii cu Sf. Mir ~I a Imparta~amel ~I pentru. ca
luau parte la ceIebrarea liturghiilor care rei~Olau
zilnic jertfa de mintuire. Pentru el comumunea
cu Dumnezeu era acordata acelora care resp~c~a~
prescriptiile ~i ritualurile bisericii, pe .cind.~stl.Cll
precedenti afirmasera ~e m~~e on p~lvileglUl
celor inspirati asupra ierarhiei. P~~smul
a
izolat ortodoxia
de curenteIe ratlOn~lste. ale
Renasterii italiene ~i a accentuat separa~la. dmtre
biserica de la Roma ~i aceea de la Constantmopol.
Bizatuui si Europa
occidentalii
184

185

mitea simtarntntului

Succesul doctrinei Iui Grigore Palamas s-~ dvatorat

in parte Iaptului ca perpopular sa-~i manifeste opo-

zitia fata de latini., a carol' dominatie, politica

~i religioasa, fusese cu greu indurata. Interpreta
a vointei credinciosilor
ai, bi erica ortodoxa a
zdrobit, adesea prin tulburari ~i razmerite, tentativele de unire cu papalitatea, pe are s-au straduit sa Ie infaptuiasca
aproape toti tmparatii
de la Constantinopol, mai intii pentru a zadarnici
proiectele de cucerire ale lui Carol de Anjou
(1266-1285)
sau ale altor principi latini, mai
apoi pentru a obtine ajutorul militar al occidentalilor impotriva turcilor.
Cuvintelor lui Petrarca: Turcii sint dusmani,
dar grecii schismatici sint mai rill decit dusmanii ,
sau, alM. data cind scria in 1352 dogelui. din Genova:
Doresc sa vad acest Imperiu infam, acest consistoriu de erori distrus de propriile voastre miini ,
Ie raspunde exclamatia marelui dues
otaras:
Mai bine sa vedem in inima capitalei turbanul
turcesc decit mitra latina .
Inceptnd din a doua jumatate a secoluJui al
XIV-lea, Imparatii de la Constantinopol au venit
de mai multe ori in Europa catolica sa ceara
sprijin impotriva turcilor. Primul, loan al -lea
Paleolog (1341-1391)
s-a dus la sltrsitul anului
1365 la Buda, pentru a solicita, zadarnic, coneursul lui Ludovic I de Anjou, regele Ungariei.
In decembrie 1399, Manuel al II-lea (1391-1425),
tnsotit de maresalul de Boucicault, pe care Carol
al VI-lea al Frantei i-I trimisese in fruntea unei
osti formate din 0 mie doua sute de oameni,
intreprinse 0 lunga calatorie care il purta ptna
la Londra i il facu sa poposeasca doi ani la Paris.
Dupa primul asediu al ConstantinopoluJui,
efectuat de turci in 1422, loan al VIII-lea Paleolog
(1425-1448),
in calitatea sa de urmas asociat
la tron eu tatal sau Manuel al II-lea, s-a dus la
Milano, la Venetia ~i in Ungaria. Dar el se infatia
tnsotit mai ales de fratele sau Dumitru, de patriarhul losif, de numerosi episcopi i egumeni, i
de eminenti reprezentanti
ai intelectualitatii
bizantine, dinaintea conciliului care s-a deschis
la Ferrara in ziua de 9 aprilie 1438 pentru a
realiza unirea celor doua biserici i care apoi s-a

mutat la Florenta in 10 ianuarie 1439. Intrare~

sa pe cal in capitala Toscan.el, in fru~tea unui
cortegiu de prelati i de tnalti ~regatorl, prod use
o impresie deosebit .de :pute~ruca asupra popu~
latiei: douazeci de am mal ttrziu, Benozzo Go~zol~
a transpus
evenimentul
in scena cortagiului
ecvestru al regilor magi, zugravita pe p.eretll
capelei Medici. Pisanello a ~atut 0 ~ed3:he cu
efigia imparatului,
ale carui trasaturl ru s-au
pastrat de asemenea intr-un bust d~ bror:z. de l~
Vatican. Piero della Francesca se zice ca i-ar Ii
reprezentat,
in frescele sale de la. Arez~o, pe
Constantin ~i pe Heraclius dupa chipul lui loan
al VIII-lea. $i se pare ca, p~ntru a .r.asp,!nde .sperantelor nascute din :pre~atIril~ conciliului, Ghiberti ar fi celebrat in chip simbolic, pe la 1436-1437?
unirea bisericilor in intilnirea dintre Solomon ~l
regina din Saba, care incheie seria panourilor
ilu trind
echiul Testament pe poarta haptisteriuJui de la Florenta. Unirea a fost proclamata
la 6 iulie 1439, dar fara a fi realizata vreodata.
In domeniul intelectual, relatiile dintre Orient
i Occident au fost mai cor~iale i m~i rodnice.
Printre primii, filologuJ MaXIm PI~udlOS (12601310), amba adorul lui Andronic al II-I~a la
Venetia, a socotit ca ~umer?ase opere ale literaturii latine, profane ~l cre~tm~, de la C.ato pina
la sfintul Toma meritau sa he talmaClte de el
in limba greaca~. Demetrius Cydo~es, c~re tnvatase latina la MIlano, ti urrna pilda ~l traduse
Summa Theologiae de Toma d'Aquino ~i alte
texte ale Parintilor bisericii latine, incepind c~
sftntul Augustin. Multe romane oavateresti ~l
balade italiene, provensale sau franceze, au fost
adaptate in poezia popul~a g:eaca.
In secolul al XIV-lea ~l mal mult inca la. inceputuJ celui de-al XV-lea, ~upa reorgamzarea
Universitati] de la Constantmopol
sub Manuel
al If-lea italienii venira in numar destul de mare
sa-~i fa~a studi}le la qonstan~inopol.. ~rintre
acestia se numarau mal multi umanisti care
aveau so. se tntoarca in tara lor spre a rasptndi
v

186

187

Tirnovo un stat puternic. Acest nou imperiu

i~i atins~ apogeul sub domnia lui loan (sau Iva~)
Asan al II-lea (1218-1241). Dar, ~a ~oartea 1';11,
dificultatile ivite in jurul SU?C~SlU~l, certu:ile
dintre boieri, presiunile bizantinilor ~l ale rU~II?r
aruncara din nou Bulgaria intr 0 decadenta dlI~
care avea sa 0 scoata, la inceputul veacului
al XIV-lea, Teodor Sviatoslav
(1300-1322),
Mihail al III-lea Sisman (1323-1330\
cumnatul
lui Andronic al Il l-lea Paleolog, dar mal cu seama
Ivan Alexandru (1331-1371).
La moartea acestuia din urma, uneltirile separatiste ale principilor ~i ale boier~or reincepura
cu ~i mai multa fort a, .facind din Bulgaria 0
prada u~oara pentru turci care,. dupa ce J;latrun:
sesera pe teritoriul ei inca. de prm ~.363, ajunsera
sa 0 ia cu totul in staptnire in ann 1393-1396.

stiinja dobindita.
nul dintre cei mai eminenti
profesori ai Univer ita~ii de la Constantinopol,
Manuel Chrisolaras (pe la 1350-1415),
a fo i
invitat sa predea cursuri de limba greaca la
Florenta, la Pavia ~i apoi la Roma. Al~i umanisti
bizantini, ca Gheorghe din Trapezunt, loan Arghiropoulo , Dimitrio Chalcocondylas, Ii urmara la
Florenta ~i in alte oras din Italia. Temperament
profund
onciliator, Visarion, nascut la Trapezunt pe la 1395 in credinta ortodoxa, murea la
Ravenna in 1472 cardinal al bi eri ii roman
Ill. tnd mostenire Venetiei bogata sa biblioteca
e avea sa constituie unul dintre principalelo
fonduri al Bibliotecii San Marco.

Exista totusi 0 profunda deosebire de spirit

Intre renasterea din vremea Paleologilor ~i Renasterea din Europa apuseana. {(Noi sintem niste
mostenitori I), spunea cu melancolie T odor Metohite , spirit dintre cele mai constiente de lipsurile
~i desuetudinea culturii bizantine. Imperiul bizantin purta povara unui lung trecut ~i in el nu se
afla acel curent pro fund de eliberare a structurilor
economice, politice ~i sociale ale Evului Mediu
care, in Europa occidentala, a du la Renastere.
Daca, printr-un
miracol iropo ihil, Constantinopolul n-ar fi cazut la 29 mai 1453, in Italia ar
fi trehuit sa caute elementele unei reinnoiri pe
care nu mai era in stare sa 0 savir~easca singur.

Serbia

t)

Bizaruul $i
lumea sial/ii

Bizantul a continuat
a
slujeasca drept model, in
toate domeniile vietii politice, intelectuale, artistice ~i religioase, statelor
slave care profitasera de eclipsa lui in vremea
Imperiului latin, pentru a-si consolida independenta. Istoria raporturilor
politice ale acestor
state cu Bizantul, cu latinii, cu turcii ~i intre ele,
este alcatuita dintr-un ~ir de razboaie ~i de aliante.
Bulgaria
reconstituie

In Bulgaria, pe la 1185,
familia Asan izbutise sa
in nordul ~iirii, in preajma orasului

Serbia a parcurs etapele

unui proces
asemanator
aceluia care s-a desfa~urat i~ Bul!5aria ~ar, fiind
mai aproape de Italia, a suf~rlt mal mult influenta
acesteia. In 1202, marele Jupa.n Stefan (11,961228), fiul lui Nemania, p:esim~md rastur~arIl~, ce
aveau sa vina, i~i repudie sotia Evdochia, ~llca
lui Alexe al III-lea Anghel, spre a se casatorl.cu
Ana Dandolo, nepoata vestitului doge Enrl?~
Dandolo. In 1217, fu incoronat r~ge al S,erblel
tntrezi
de catre un legat al paper Honorius al
III-I~a, dar, temindu-se dupa aceea. sa nu, s~
infeudeze prea mult Romei, obtinu prm negoc,len
cu Teodor I La caris i cu patriarhul Manuil I
Sarantanos
(1217-1222)
ca biserica slrba sa
de ina 0 arhiepiscopie autocefalii sub c?nd';1cerea
fratelui au, Sava, viitorul sfint, c~rUla il ceru
'ii-l incoroneze inca 0 data, dupa nt~ ortodox.
Sub urmasii sai, Serbia deven~ c~l m~ puterm~
stat din Balcani. 0 noua faza din istoria reg~~ul~
tncepu odata cu Stefan Uro al II:lea MillUt~n
(1282-1321), razboinic tndraznet, diplomat abil,
principe iubitor de fast, ?are, ~nexii nor~u~ Macedoniei cu intentia de a-si e~lt~nde cu~~rl~ile ptna
la Constantinopol. In a elasi timp, Miliutin cauta

188

189

in clteva rinduri alianta cu familia imperiala

~i doua din cele patru sotii ale sale, prima ~i
ultima, au fost prinjese bizantine. Sub domnia
lui, Serbia i~i modala mai mult ca oricind genul
de viata dupa acela al Imperiului.
Acest efort de organizare a statului ~i acea ta
viata intelectuala mai striilucitoare au generat
la strbi simtamintul
Iortei lor. Stefan Dusan
(1331-1355),
acel Napoleon al slrbilor , stiu
sa traga profit de pe urma razboiului civil dintre
loa~ al V-lea Paleolog ~i loan al VI-lea Cantacuzmo pentru a-si asigura, prin cucerire, puterea
sa asupra unui teritoriu care se intindea de la
Duniire pina la golful Corint ~i de la marea Adriatica ptna la fluviul Marita. EI se proclama in
greceste impiirat i autocrator al Serbiei ~i al
Romaniei , Acest eveniment avu drept corolar
ridicarea arhiepiscopiei din Serbia la rangul de
patriarhie autocefala, al carei sediu fu transferat
la Pee. Din aceasta a rezultat 0 vremelnica ruptura cu patriarhia de la Constantinopol.

Romanii, mai tntti sftrtecati lntr

Ungaria,
Polonia, cnejii din sudul Ru iei ~i Bulgaria,
Iormara, in veacul al XV-lea (sic), principate
autonome, mai ales in Tara Romaneasca i in
Moldova. * Popor de limba latina, ei se alaturara
bisericii ortodoxe ~i primii mitropoliti din Tara
Romaneasca au fost greci. **
In ziua de marti 29 mai
1453, dupa mai bine de
un secol de lupte impotriva
turcilor otomani care sttmsesera menghina din
ce in ce mai tare, Constantinopolul cazu in miinile
lor. Ultimul Imparat, Constantin Dragases, care,
cu trei ani mai inainte, nu se putu e urea pe tron
declt cu tncuviintarea sultanului Murad, fu ucis
in aceeasi zi in lupta. Imperiul bizantin i~i triiise
traiul. Turcii au pus staptnire pe Mistra in 1460
~i pe Trapezunt in 1461. Astfel s-a nascut un nou
Imperiu, mostenitor in multe privinte al predecesorului sau ~i, asemenea acestuia, expus poftelor
de cucerire ale veeinilor sai.
Cucerirea Constantinopolului

A~a cum se intimpla adesea pe vremea aceea

disparitia lui Dusan a fost urmata de certuri
f~ud~~, ca~e ~trase:a dupa ele farimitarea Impe:lulUl in prmcipate mdependente sau pe jumatate
mdependente. De aceasta situatie profitara tur ii.
Victoria otomanilor, porniti de la bazele lor din
Tracia, asupra cneazului Lazar la 15 iunie 13 9
pe clmpia Kossovo transforma
Serbia Intr-un
despotat vasal turcilor, tncredintat
fiului lui
Lazar, Stefan (1389-1427). Acesta i~i stabili cap itala la Belgrad. Serbia izbuti sa-~i rectstige libertat~a in 1.444, sub Gheorghe Brancovici,
dar
o pierdu dm nou in 1459 dupa batiilia de la
Smederevo.
Albanezii ~i
romdnii

Tot In epoca Paleologilor

reaparura
popoare
uitate
de istorie in decursul veacur~or Jil~e?edente.~ Alba;nezii, 0 ramura a populatiilor ilirice, se raspindlra la nord-vest de Grecia
~i durara acolo a~ezari trainice.

190

urprind afirmatiile prof. Delvoye potrivit carora

poporul roman ar fi rost c uitat de istorie $, !?ica abia in
epoca Paleologilor, in secolu1 al XV-lea ar fi luat fiin ~a
Tara Romaneasca ~i Moldova.
In Iapt, existenta poporului roman, ca realitale etnologic! delinita, a Co t consemnata tn izvoarele bizantine
inca din secolul al X-lea, mentiunile despre rornani inmul1.indu-seprogresiv in secolele urmatoare. Cel dintii carturar
care a consernnat existenta unei rornanitati orientale,
a unui pOpOI'care se nurneste pe sine roman, a Cost tmparatul bizanlin Constantin al Vl I-lea Porfirogenetul (912959), in a sa lucrare De administrando imperio. In secolele
XI-XII,
atlarn miirturii despre existenta oalahilor nord
lji sud-dunareni in Strategikonul lui Katakalon Kekaumenos, in cronicile dalmaline (c anonimul 0 din Diocleea),
in relatarile lui Benjamin de Tudela, in scrierea lui loan
Kynnamo., secretarul impiiratului Manuel Comnenul
(B4S-BSO),
in cronica rusa Povestea oremurilor de
demult, precum lji in alte scrieri lji documenle. Deosebit
de importanta esle cronica maghiara a Notarului anonim
(Anonymus,
sec. XII), care Iurnizeaza numeroase date
asupra voievodatelor romanesti din Crisana, Banat ~i
191 Transilvania exislente la sltrsitul secolului al IX-lea,

voievodale prevazute cu un tntreg sislem deCensiv alcatuit din celA~i pulernice care, sub comanda lui Menumorut, Gelu Iii Glad, au opus 0 dtrzl!. reztstenta trnpotriva
atacurilor maghiare.
In perfectA consonants cu inforrnatiile furnizate de
izvoarele scrise, rezultatele cercetl!.rilor arheologice au
demonstrat prezenta constituita a jupanatelor Iii voievodatelor romanesti din secolele IX-XI,
semnificativa
Iiind, intre altele, piatra cu inscriptie de la Cernavoda,
daUnd din anul 943, tn care este amintit numele jupanului
Dumitrtl.
Un moment de puternica afirmare a elementului
romanesc l-a marcat participarea la rascoala antibizantina din 1186 ~i apoi cooperarea la tnfliptuirea statului
vlaho-bulgar. Din corespondenta tmparatului romanobulgar Ionita eel Frumos (1196-1207) cu papa Inocentiu
al III-lea rezulta cu pregnanta ca amlndoi erau perfect
constienti de romanilatea romanilor, de faptul ca ei stnt
urmasii colonistilor romani in . patiul carpalo-danubianobaleanie.
In secolul al XIII-lea mentiunile despre rornani se
Inmultesc neincetat, Cie in legalura cu participarea lor
la importante campanii militare (ea cele impotriva tatarilor), Cie in legatura cu luptele duse pentru apl!.rarea
de eotropitori, cum s-a inUmplat cu voievodul Litovoi
cazut in luptele cu ostile maghiare. Avind de infrunlat
tendintele de hegemonie ale unor stale mai pulernice,
doua dintre voievodatele romane, Tara Rornaneasca ~i
Moldova, au reusit sa dobtndeasca independenta in secolul
al XIV-lea, urmind ca de aici tncolo sa joace un rol mereu
mai tnsemnat In zona sud-est europeana. Este de ajun
sa aminlim, in acest sens, victoriile repurlale de catre
Basarab I ~i ale lui Vlaieu I impotriva armatelor coroanei
maghiare, vicloriile antiotomane dobindile de Mircea eel
BAtrin ea Iii rolul acestuia in criza succesiunii lui Baiazid.
In lumina datelor de mai sus, este evident ca nu poate
fi admisa afirrnatia ca poporul roman ar fi Cost uitat de
istorie sau ca tl!.rile rornane soar fi intemeiat abia in secolul
al XV-lea. (Vasile Draguj]
Unilaterall!. este Iii atirrnatia ea prirnii mitropoliti
din tarile romane ar fi Cost greci. [n secolul al XIII-lea,
Vatieanul a fost in repetate rinduri nelinistit de activitatea Iii autoritatea episcopilor rom ani din Transilvania.
In secolul al XIV-lea, este adevarat ca primii ierarhi ai nou
tntiintatei mitropolii de la Curtea de Ar~eli (1359) au fost
greci, dar in Moldova, de la tnceput, mitropolitii au fost
romani, ceea ce a atras supl!.rarea patriarhiei ecumenice
de la Constantinopol. Domnilorul Petru Mu~t (13741391) nu s-a lasat intimidat de aceasta suparare Iii asttel
10sH Mu~at, primul mitropolit al Moldovei, a ramas in
scaun. (Vasile Dragut)

192

1. ARHITECTURA

ARHITECTURA RELIGIOASA

Arhitectura
din epoca Paleologilor se caracterizeaza. prin rafinamente
in utilizarea tipurilor
aparute ~i perfectionate
de-a lungul veacurilor
anterioare. 0 tendinta spre complicarea planurilor, spre supraabundenta
decorului exterior,
spre lnsufletirea liniilor ~i a maselor a lngaduit
chiar sa se vorbeasca despre un fel de baroc
bizantin. Departe de a zamisli, asa cum s-a pretins
adesea, 0 renastere comparabila cu aceea italiana
din Quattrocento care pornise pe calea unei noi
infloriri clasice, dimpotriva,
arta Imperiului a
trait in acea vreme faza ultima a evolutiei sale,
analoga celei a goticului flamboyant. Se observa
de asemenea, in mai multe puncte, 0 reintoarcere
mai mult sau mai putin voita la formulele paleocreatine.
1. FOLOSIREA

193

GALERIILOR

iN JURUL EDIFICIILOR

Una dintre formulele pe care arhitectii timpului

au utilizat-o
cu precadere
1a Constantinopol
~i la Salonic este aceea a galeriei ce invaluie din
trei par~i edificiul. Ea a permis modificarea
tipu1ui in cruce greaca Inscrisa 1a trei biserici
ale unor mtnastiri de 1a Constantinopol, zidite
flira. tndoiala de acelasi arhitect sub domnia lui

Andro~c ~. II-lea Paleolog .. (1.2~2-1328), gratia

generozitatii membrilor Iamiliei imperials dornici
de a-si afla aici odihna vesnica alaturi de rudele
lor apropiate. Acestea sint: biserica mtnastirii
Sfintul Andrei din Krisei (Hodja Mustafa Pasa
Djami), reconstruita tndata dupa 1284 de catre
principesa Teodora Raulaina, nepoata lui Mihail
a1 VIII-lea ~i vara lui Andronic al II-lea; hiserica
Sfintul . loan Botezatorul,
ridicata 1a sfiritul
veacului al XIII-lea de Teodora, vaduva lui Mihail
al VIII-lea, lipita de latura sud a bisericii minastirii lui Constantin Lips (plan 32); bi erica mina tirii Nascatoarei-Pammakariatoa
(Fetiye Djami)
zidita intre 1292 ~i 1294 de nepotul lui MihaiI ai
VIII-lea,
protostratorul
Mihail Glabas Tarkaniotes (plan 33).
In aceste trei hiserici, prevazute cu un pronaos,
careul care suporta cupola, in loc sa fie sprijinit
de patru bO~tl. desenind bratele unei cruci grecesti ce se ridica ptna la baza tamhurului
este
inconjurat la nord, la vest i la sud .de 0 a'alerie
scunda, cu holti in leagan. Astfel, naosul ~entral
devine mai spatios i mai bine luminat. Poate ca
aceasta solutie a fost inspirata de bisericile cu
trompe de colt care, asa cum am vazut mai tnainte
erau desigur in mare m.ajoritate ctitorii imperiale~
Necesl~atea de a echilibra eficient impingerile
c~polel a dus la inchiderea prin timpane a arcurilor care poarta cupola la nord, la vest i la sud
lasindu-~e deschis doar arcul de la est, pe travee~
altarului (bema). In con ecinta, era nevoie sa se
reintroduca intre sttlpi coloanele care Iusesera
elimin~t.e la tipul .in cruce greaca: la capatul
evolutiei, s-a reverut la forme mai apropiate de
bazilica cu cupola.
In exterior, cupola i nava centrala se ridica
mul~ mai Iirnpede deasupra colateralelor dec1t
]a tipul in cruce greaca Inscrisa.
De asemenea, unele biserici mai vechi au fost
inconjurate cu galerii boltite in leagan, sau cu
cupole. La Kilisse Djami nu a mai ramas decit
exonartexul cu punctele de pornire ale colateralelor nord i sud (plan 26). Ctnd, la tnceputul

194

195

secolului al XIV-lea, Teodor Metohites, pe atunci

logothet al vistieriei lui Andronic al If-lea, restaura biserica Hristos din Chora, in vecinatatea
palatului
sau, el inconjura
careul central al
edificiului, a carui constructie fusese lntreprinsa
pe vremea Mariei Ducas, cu 0 tripla galerie: cea
de la sud a fost transformata intr-o capel a terminata ou absida ~i acoperita de 0 cupola. La Pammakaristos (plan 33), vaduva lui Mihail Glabas
Tarkaniotes, Maria, care se calugarise in 1315
lulnd numele de Marta, a ridicat mai lntti, lipita
de latura sud a bisericii zidite de sotul ei, 0 capela
cu planul in cruce greaca ~i cu tribune, Inchinata
lui Hristos ~i menita sa adaposteasca mormintul
sotului ~i al ei propriu. Ceva mai ttrziu s-a adaugat
in jurul edificiului 0 tripla galerie.
La Salonic se afla de asemenea biserici cu planul
in cruce greaca Inscrisa care au fost incadrate de
o galerie in forma de II (pi) chiar in momentul
constructiei lor.
a este Sfinta Ecaterina (il.
176) ~i de asemenea Sfintii Apostoli, zidita de
patriarhul Constantinopolului, Nifon (1312-1315),
original' din Verria (In Macedonia), pentru a sluji
ca biseriea unei mtnastiri inchinate Nascatoarei.
Aceste galerii stnt acoperite de cupole in unghiuri.
o formula asemanatoare fusese practicata mai
inainte in Venetia, in secolul al XIII-lea, la Sfintul
Marcu unde se alipira nartexului doua galerii
cu cup ole, mai tntti una la nord, mai apoi
alta la sud, care flancau bratul apusean al
rucii.
La Ohrid, pe atunci inca sub cirmuirea biz antinilor, arhiepiscopul
Grigore, care intretinea
relatii strinse cu Andronic al II-lea ~i primise in
dar din partea acestuia 0 minastire la Constantinopol, adauga in 1314, in Iata Sfintei Sofia,
un exonartex
flancat de doua turnuri;
prin
infatiarea sa grandioasa ~i prin judicioasa folosire a niselor in Iatada, acest exonartex ar fi
facut figura onorabila ~i in capitala ImperiuIui
(il. 99 ~i 178).

2. DECORUl

Fatadele lor, mai ales in pilr~ile inalte, stnt tnsuIletite de 0 sensibilitate exasperata, proprie civilizatiilor constiente de apropiata lor disparitie.

FATADElOR

Edificiile pe care le-arn trecut in revista mai

tnainte ofera 0 trasatura pe care 0 regasim la
multe constructii din epoca Paleologilor, mai ales
la Constantinopol ~i in teritoriile unde influenta
lui s-a facut foarte simtita: in Macedonia, in
Serbia ~i in Romania; este yorba des pre importanta acordata decorarii Iatadelor. Se pare ca
Incepind din aceasta vreme arhitectii s-au adresat
mai mult privirilor decit sufletelor. Nisele, areadele, frontoanele cur be, Iatetele de tambur cu
capatul arcuit care rascroiesc festoane in cornisa
cupolelor, brtiele in dinti de Ierastrau,
ornamentele desenate de pietre ~i de ciiramizi~oate acestea i~i tmbina efectele spre a produce 0
impresis de bogatie ~i de fantezie. Peretii exteriori
ofera. un aspect mai variat, Absidele i~i sporesc
laturile ptna clnd regasesc, la limita, vechea linie
semicircular-a. Tambururile
cupolelor se inal~a
cu mai multa cutezanta decit in trecut. Dupa
formularea lui Michelis, imnului inchinat lui
Dumnezeu ti urmeaza strigatele de invocare I).
De la Pammakaristos
~i de la exonartexul din
Kilis.se Djam!, pina la Sfintii Apostoli din Salonic,
cuprinztnd ~l Sfinta Ecaterina (il. 176), aceste
tendinte i~i fac sim~ita actiunea din ce in ce mai
limpede. Ele si-au atins deplina inflorire baroca
in biserica de la Gracanica, zidita de Miliutin
in 1320, cu etajarea de arcuri dublate ~i tambururi
de cup ole purtate spre cer lntr-un avint impetuos
(il. 174).
Bisericile construite de Lazar ~i de fiul sau
Stefan in cursul ultimilor treizeci de ani din
secolul al XV-lea pe valea Moravei, unde despotii
sirbi se repliasera in Iata Inaintarii turcilor, au
ramas fidele formulelor decorative in care gustul
detaliului ~i al pitorescului predomina asupra
simtului monumentalitatii
~i al volumului. Vom
cita bisericile de la Ravanica (1377), Krusevac
(pe la 1380), Ljubostinja (la sfir~itul secolului al
XIV-lea), Kalenic (in jurul anului 1400), Rudenica
(1403-1410)
~i Manasija (intre 1407 ~j 1418).

3. PlANURllE

iN CRUCE

GREACA

iNSCRISA

Planul in cruce greaca Inscrisa a continuat sa se

hucure de multii trecere in provinciile ~i in teritoriile de la marginea Imperiului. Miliutin a pus
'a se relaca, in 1313, dupa acest tip par~ile inalte
ale bisericii Sfintul Gheorghe de la Staro-N agorieno
(in Macedonia, la nord-est de Skoplje), care fusese
construita in secolul al XI-lea sub forma unei
bazilici cu trei nave (il. 175). Aflarn aici, ca ~i la
Constantinopol ~i la Salonic, preferinta pentru
cupolele de unghi. In acelasi spirit, mitropolia de
la Prizren, care, la inceputul secolului al XIII-lea,
fusese construita dupa planul unei bazilici cu
trei nave, a fost preschimbata in 1307, la porunca
lui Miliutin, intr-un edificiu cu cinci nave in
forma de cruce, cu 0 cupola central a ~i patru
cup ole de unghi. Colateralele bazilicii vechi au
alcatuit in jurul crucii 0 galerie impresuriitoare,
dupa mod a de la Constantinopol.
Variant a triconca a planului in cruce greaca,
cu abside suplimentare la nord ~i la sud ~i un
vast pronaos la vest, care fusese pusa la punct
mai inainte la Sfintul Munte, a fost utilisata
nu numai in noile constructii de la Muntele
Athos, dintre care cea mai importantii
este
catholicon-ul mtnastirii strbesti Hilandar, recladit
de Miliutin in 1293, ci ~i in bisericile unor mtnastiri
din Grecia, mai ales in Tesalia, la Meteora, precum
~i in bisericile de pe valea Moravei ~i in anumite
biserici din Moldova ~i din Tara Homaneasca.
4. BISERICllE

196

197

CU TROMPE

DE COLT

Tipul cu trompe de colt nu a supravietuit dectt

in rare edificii. Ultimul ca data este una din cele
doua biserici care au fost zidite la Mistra atunci
cind orasul a devenit sediul unei arhiepiscopii
si, in acelasi timp, resedinta guvernatorilor-stra-

tegi. Este yorba de biserica mlnastirii lnchinate

sfintilor militari Teodori, in cartierul Brontochion
a carei constructie a fost tnceputa pe la 1290 ~i
terminata inai?~e de anul 1296 (il. 179). La
capatul .e:volu~le! pe care acest tip, dupa cit se
pare. ongmar din Constantinopol a urmat-o in
Gre~)a sub efectul traditiilor locale, ultimele
b~l\-) cu penetratii au di parut, la fel ca ~i
trJbu~ele, pastrtndu-se doar boltile in leagan.
Exteriorul, foarte ingrijit, prezinta 0 eleganta
~l 0 zveltete care Il fac sa e tnrudeasca mai mult
cu bisericile in cruce greaca decit cu monumentalitatea edificiilor anterioare prevazute cu trompe.
Caracterul profund grec al Iatadelor se afirmji
in absenta niselor. Ceva mai tirziu au fost constr~.ite galerii alipi.te Iatadei de vest pentru a
sluji d.rept ~art~x ~l altele Iatadei de nord pentru
a oferi 0 priveliste spre vale a riului Eurotas.
In Epir, biserica Fecioarei- Parigoritissa (= Alinatoarea) d~ la Arta (plan 34; il. 177), zidita
intre 1283 ~l 1296 de catre despotul Nichifor I
Comnenoducas (1271-1296) ~i sotia sa, Ana
Paleolog, nepoata Imparatului Mihail , ofera 0
lilla~me a ~rte~ co~pozite dintr-o provincie ai
Carel staptniton prJvea~ ..inspre Constantinopol,
a.ccep~ind totodata ~radl~iile locale ~i chiar sufer~nd influentele latrne. Punctul de pornire este
tipul cu trompe de col], dar remaniat ~i combinat
cu alte formule. aflate pe. atunci in vigoare.
Deasupra naosului dreptunghiular, care se termina
la est cu trei abside, se ridica 0 cupola al carei
cer? .de la baza a fost redu , ea Iiind Hisata sa se
sprlJI~~.pe colo.nete in trei etaje, in consola, care
se ~r~Jma la rmdul lor,. l~ p~er, pe opt stllpi:
de aici rezulta, in unghiuri, mse comparabile cu
acele~ din bisericile cu trompe, dar a carer latime
se micsoreaza pe masura ce etajele urea ~i care
au fiecare deasupra lor un arc treflat in stil
g?tic pur .. Intre parWe superioare ale' acestor
mse se intrnd patru bolti in leagan, ce deseneaza
o cruce greac.a. Pentru despot ~i suita lui, dupa
mode!ul vechilor ~anctuare imperials de la Constantmopol, s-au mtrodus din nou tribunele ce 198

lipsesc in bisericile contemporane din Grecia ~i

din capitala.
ao ul central este imprejmuit de
un pronaos ~i de doua galerii, una la nord ~i alta
la sud. La exterior, biserica se prezinta ca un
cub masiv, cu un aspect foarte sever, avlnd doua
ctaje de fere tre eminate. La etaje, frumosul
parament celular, in maniera grea a, este Impodobit cu brlie in dinti de rerastrau care ocole c
Iatadele ~i se arcui sc in jurul ferestrelor. La
parter, hi erica era tnconjurata de porticuri la
vest, la nord i la ud. Cupola central a este
lncadrata de patru cupole de unghi, asa cum se
obisnuia cu precadere la Con tantinopol ~i in
Macedonia, ~i chiar de 0 a asea cupola a~ezata
in mijlocul Iatadei vest, pe 0 arcatura ajurata.
S. PLANURILE

'"

199

BAZILICALE

Planurile bazilicale au ramas prin traditie conacrate pentru mitropolii. Un asemenea plan a
fost ales de eruditul arhiepiscop al Lacedemoniei,
Nichifor Moscopoulos, pentru construirea, in 1291,
a catedralei de la Mistra, unde fusese transferat
sediul arhiepiscopiei din Sparta. A~a cum se
cuvenea intr-un oras care era resedinta strategilor,
biserica a fost dedicata unui sflnt militar, Dumitru.
Era 0 basilica cu trei nave i cu acoperisul pe
~arpanta. Partile ridicate de
ichifor pastreaza
trasaturile proprii colii grecesti: paramente celulare, abside cu trei laturi fara nise.
La Trapezunt, catedrala ridicata fara tndoiala
de catre Alexi I Comnen (1204-1222), avea
aspectul unei baziliei cu trei nave, deasupra
careia, in eentru, se ridica 0 cupola. Dar, in capital a
aeestui tinar imperiu, edificiul a fost prevazut
cu tribune de unde principii puteau asista la
slujbele religioase. Biseriea avea hramul Sfintei
Feeioare ~i, datorita aramei aurite eu care se
invelise cupola, eapata epitetul de Chrysokephalos
(eu crestetul de aur). Dupa 0 formula inttlnita
adesea la Trapezunt, ea era precedata, la nord,
de un portie eu bolti in leagan i avea 0 absida
eu cinei laturi de un tip eunoscut de multa vreme

in inima Asiei Mici ~i atestat in Georgia din

imediata vecinatate.
Invatatul egumen Pahomie a ales tot planul
bazilical cu trei nave, care Inlesnea circulatia
credinciosilor in edificiu, pentru biserica minastirii
Panaghia Hodighitria pe care a zidit-o in cartierul
Brontochion din 1istra inainte de anii 1314-1315
.,i chiar, dupa cit se pare, tnainte de 1311-1312
(il. 180). Aceasta bi ericn a fost inal~ata fara
tndoiala in urma numirii tinarului princip Manuel
Cantacuzino, in 1308, ca guvernator permanent
al Peloponesului. Edificiul a fost prevazut cu
tribune de unde reprezentantul tmparatului putea
asista la slujbe, dupa vechiul obicei al curtii de
la Constantinpol. Acest etaj de tribune, cu cele
patru holti in leagan care suporta impingerile
cupolei, capata forma traditionala a unei biserici
in cruce greaca inscri a (plan 35). Bi erica reia
astfel, sub aspecte proprii veacului al XIV-lea,
formula care fusese prefigurata cu vreo sase sute
de ani mai inainte in Sfinta Irina de la Constantinopol (il. 77). Dealtfel totul, incepind cu
numele sau, leaga biserica Hodighitria de la Mistra
de capitala Imperiului ~i mesterii de aici au rupt
in chip deliberat cu practicile scolii grecesti de
care se mai legau inca Mitropolia i biserica
Sfintilor Teodori. La Hodighitria, ca iin numeroase
biserici de la Constantinopol, cupola central a este
inconjurata de patru cupole de unghi ~i de 0 a
sasea cupola deasupra pronaosului. Spatiile dintre
bratele crucii, la etaj, stnt acoperite de calote,
dupa moda constantinopolitana,
~i nu de bolti
in leagan, dupa cum se obisnuia in Grecia. De
la Constantinopol provin ~i planul absidei centrale
cu sapte laturi i intreg aspectul partii terminale
de la est, facuta dintr-un blocaj striibatut de
straturi de aramida i decorata cu arcade. Aceasta
cautare de efecte pitoresti, care provine dintr-un
soi de impresionism arhitectural, dupa frumoasa
formulare a lui G. Millet, conteasteaza cu severitatea paramentelor
celulare tndragite de scoala
elenica. In a~i clopotnita e te desigur, in tiltima
analiza, 0 mostenire de la Occidentul latin,

200

201

primiUi in a prin intermediul Con tan~ix:opolului,

unde oruciatii con trui era una a eman~toare i~
secolul al XIII-lea la Sfinta Sofia, dinaintea usn
centrale a pronaosului. Tot de la Constantinopol
fu e e imprumutata
~i ideea ~ort1Cul'llor care
tncingeau bi erica la sud, la vest l la nord, acea~ta
ultima latura oferind 0 minunata per~~e?tlv~
spre valea riului Eurotas. In interiorul. edlhclUlUl!
partea de jos a zidurilor fusese acoperita cu placi
de marmura, dupa modelul ~arllor s~ctuar~
din capitala, pe clnd msstern car~ !ldICaSera
Mitropolia se mul~u~lsera doar sa imite aceste
plaeaje prin zugraveli.
om ,:"ed~a..de a~em.en.ea
ca 0 buna parte din f~escele blSe!ICll HodlghItl'la,
daca nu chiar toate, i~l trag obtrsia de la ~ons~antinopol. Aceasta biserica este 0 reala martune a
scolii con tantinopolitane, transplantata in coasta
Taygetului.
.
.. v
Acest tip, care tmbina 0 basilica la parter. c~
un plan in f?rma. de cruce prsvazut cu cmci
cupole la etajul trl~uvnel.or, a .r0s~ reluat a~augindu-i-se 0 clopotmya ~1 porticun la ves~ ~l .la
nord, pe laturile care dadeau s~re val~, la biserica
mtnastirii Pantana
a, eonstruita in jurul anului
1420 sub domnia despotului Teodor ~ II-lea
Paleolog de catre primul sau sfetmc, loan
Frangopoulos,
care tntelegea sa a~uca astfel
mulyumiri Fecioarei pentru blllefacerIle cu c.are
ocotea ca il eoplesise (il. 181). La exterior,
biserica tmpleteste saverul par~m~nt ~elu.lar al
scolii grecesti, care se mentine in p.artile p:mClpale,
cu gustul modulatiei mai s~btile vemt de la
Constantino pol : partea terminala ~e la es~,. eu
absida central a avind sapte laturi 1 cu ahsidiole
avlnd ~ase 1aturi , este decorata cu doua ~~!lJ~
de ferestre inconjurate de arcuri ce se spnjma
pe coloane. Arcadele din partea de jos stnt laI?-ceolate in maniera gotica. Intre cele doua etaje
se desfa~oara 0 zona de decor in relief cu arca~url
rasturnate, care se termina in palmete. Clopotmta,
la intersectia porticurilor de. nord I de ~est, ne
aminteste de monumentele dill Franta prill ~rca:
dele ale Irtnte, prin acei oculi cu de chideri

trefl~te .~i prin tur~ul~~?~e asezate in cele patru

unghmrI: Frescele. ~~SerlCl1vadesc acelasi eclectism
in. Iolosirea traditiilor
care se constituisera
la
Mistra.
. Faptul ca tribunele amenajate la Hodighitria
l la Pant~assa
n~ au insemnat 0 simpla intoarcer~ de ordin estetic sau constructiv la 0 norma
arhit~ctu.rala .a .~recutului, ci au raspuns unei
ne~eslta~l a VIe~l1despotatului ne este confirmat
prm faptul ca, in prima jumatate
a veacului
al XV-lea, arhiepiscopul Matei a pus sa se transforme intr-un etaj de tribune cu plan in cruce
g:e.aca tnscrisa, parWe inalte ale Mitropoliei
ridicate in 1291 de catre
ichifor Moscopoulo .
ARHITECTURA PROFANA

Pina ~pre ~ijlocul v?acului al XIV-lea, Marele

Palat imperial nu mal slujise dectt in rare ocazii
la c~le~~area c~remoniilor. Mai apoi Iusese lasat
in parasrre. Prl1~ ~nul 1350, caii, cattrii i vacile
pateau in gradinile sale, iar femeile veneau sa
spele r.ufe in fialele vastelor sale curti, In 1422,
Ilorentinul Buondelmonte nu mai vazu aici decit
rume .
. Paleo~~gii, mai mult inca dectt Inaintasii lor
dill familia Comnenilor, preferara palatul Blacher~elor, pe care Il modificara i Il amenajara. Lor
11 ~e datoreaza eel putin cele doua etaje ale palatului cunos~ut in chi:p traditional sub numele de
pala~ul l~ ~on~tantm. Porfirogenetul, sau Tekfur
Serai, at carui pereti sint Impodohiti cu placi
purttnd monograma lor (il. 183). Parterul boltit
care dB.spre curte prin d?ucl deschideri geminate:
cu arcade, s-ar putea sa fi fo t construit in secolul
al XI~-lea,. daca nu chiar in al X-lea: zidurile
stn~ din as~ze de blocuri de piatra alternate cu
trei straturi de caramizi,. dupa tehnica prevalent a
in aceasta ~poca. Regasim acelasi apareiaj i la
fa~adele. et.aJelor, ~~ cu 0 bogatie de ornaments
caracteristica epocn PaleoJogilor. D asupra ferestrelor se ana cite doua arhivolts in retragere, la

202
203

care boltarii de marmura

olorata alterneaza cu
caramizi grupate cite trei. Suprafetele dintre
ferestre contin ornamente ceramoplastice in care
domina romburile, alaturi de rozete sau motiv
in tabla de sah. La ace tea se adaugau incrustatii
de Iaianta. Fiecare etaj con tituie 0 singura sala.
Al doilea era prevazut ~i cu 0 capela cu absida.
Fatada a ea ta frumoa a, cu numeroase ferestre
armonios rinduite, ve teste palatele din Renasterea
Ilorentina, dar cu mai putina regularitate
i
everitate. Daca deschiderile de la primul etaj
corespund cu cele de la al doilea, nu la fel se
tnttmpla ~i cu cele de la parter. Apareiajul in
rustica al palatelor florentine va ra punde unui
gust al volumului ~i al monumentalitatii
foarte
deosebit de predilectia pe care Constantinopolul 0
manifesta in acea name spre efectele pitoresti
de policromie care, in stcalucirea luminii, tindeau
sa. dizolve forma arhitecturala in spatiul ambiant.
Palatele florentine vor avea mai mult infa~i~area
unor robuste Iortarete militare cu forme bine
conturate.
Dar la Constantinopol
nu s-au mai cladit
atunci mari constructii imperiale, asa cum se
intimplase in veacurile anterioare. Ca un semn
al timpurilor, ariatocratii din capital a i principii
din teritoriile marginase vor fi aceia care i~i VOl'
construi rssedinte noi. Retras in 1330, dupa
e cazuse in disgratie, la mtnastirea Chora, Teodor
Metohite , fost mare logothet al lui Andronic al
II-lea, a cintat intr-un poem mindra infatiare
~i agrementele palatului pc care 11 avusese la
Constantinopol i care Iu ese distrus de populatie
atunci ctnd Andronic al III-lea 11 osindise la
surghiun in 1328. Canale speciale aduceau aici
apa din abundenta. Curgind in rlulete prin gradinile cu pajiti vesele i minunate , sau adunata
in rezervoare sub lespezile care pardoseau tncaperile, apa alunza prin racoarea ei ar~ita verii .
Ea aliment a de asemenea 0 piscina interioara ~i,
in alara, fintinile destinate locuitorilor din vecinatate. In sfir~it, resedinta avea un paraclis propriu
inconjurat de gratioase porticuri alcatuind un

fel de cununa a carei straJueire era 0 bueurie a

ochilor I).
La Nieeea, Arta, Trapezunt, Mistra se ridicara
palate prineiare. Dintre aeestea eel mai bine
-c::-~

"::-. '"~:' .

_. ~-::.;-

ati au areuri ogivale trilobate. In mijlocul fatad~i

tnainteaza in consola nisa tronului, deasupra careia
e afla Insemnele Paleologilor .. Partea de sus a
zidurilor era strapunsa de mici ferestre rotunde
(sochi de bou ). Desi utilizeaza elemente apusene,
aceasta fa~ada este Insufletita ?e u~ gust al
deeoratiei propriu epoeii Palsologilor. Pm~ l~ sftrsitul sau, arta bizantina a ramas sensibila la
farmeeu] culorii.

..- .

Mistra. Palatul Paleologilol'

pastrat, desi era eel mai putin insemnat, e te

palatul de la Mistra (plan 36). In partea de nord
a pietei orasului, pe 0 terasa care domina eartierul
Brontoehion, s-au eonstruit mai intii, fara indoiala
de catre primii strategi, 0 cladirs rectangulars
(A) ~i ceva mai departe bucatariile
(B) eu
rezervoarele lor de apa la sub sol. Aeeste constructii
au Iatade severe, strapunse
de rare ferestre
laneeolate, dupa moda occidentala. Apoi, primii
despoti din familia Cantaeuzinilor legara aeeste
doua corpuri de cladiri cu un al treilea (Gamma)
~i ridicara in prelungirea lor, la vest, 0 resedinta
eu doua etaje (Delta), care avea mai multe
Incaperi ~i era precedata la nord de un portie ce
dadea spre orasul de jos ~i spre riul Eurotas.
In sala centrala de la primul etaj s-a amenajat 0
capela, In sfir~it, de potii din familia Paleologilor
(ineepind din anul 1383) ridicara la vest de piata
orasului, in unghi drept eu aripa precedenta, 0
elMire mare eu trei etaje, pe Iatada careia se
intindea la est un portie lung eu doua etaje, a
carui platf'orma superioara
forma un baleon
dinaintea vastei sali a tronului, ee oeupa toata
latimea edificiului (il. 182) . Ferestrele acestei

204

2. PICTURA MONUMENT ALA

din secolul al XII-lea. Slabirea constrtngerilor

impuse de un Imperiu cent:alizator ~i dispariti~
tutelei estetice a Constantinopolului par sa Ii
fost propice infloririi acestei arte ceva mai libere.
Patmos

PICTURA RELIGIOASA
1. SECOLUL AL XIII-LEA

Ocuparea Constantinopolului de catre latini, daca

nu a adus dupa sine 0 intrerupere completa in
art a tmpodobirii cu miniaturi a manuscriselor,
sau in pictarea icoanelor destinate unor particulari,
a Impins cel putin bisericile din capitala, ramase
in staptnirea ortodocsilor, Intr-o a emenea stare
de saracie Inclt nimeni nu se mai putea gtndi sa
decoreze vreuna dintre ele cu picturi murale:
nici monumentele ~i nici textele nu pa treazii
urmele unor mozaicuri sau ale unor fresce care
ar fi fost executate in vremea aceea.
In ceea ce privests
iceea, unde Imparatul
~icurtea sa t~i translerasera resedinta, nu putem
decit sa regret am di paritia frescelor din Sfinta
Sofia sau a celor din mtnastirea Sosandra, a
carer Irumusets fusese laudata
de
ichifor
Blemmides. Ele ne-ar fi dezvaluit contributia
pe care a avut-o capital a provizorie a Imperiului
la elaborarea picturii din secolul a XIII-lea.
In orice caz, se pare ca aproape pretutindeni
in teritoriile unde se vorbea limb a greaca s-a
accentuat reaparitia gustului pentru amploarea
monumental a ~i simplificarea formelor, ale carui
premise Is-am putut observa pe la 1200 ca 0 reactie
impotriva decadentelor manierismului caligrafic 206

Frescele scoase la lumina

in 1958 de sub picturile
mediocre din secolul al XVIII-lea in capela
Fecioarei din mtnastirea Sfintul loan de la Patmos
iluetreaza 0 fazii de tranzitie. Unele falduri
marunte barbile ~i pletele pastreaza ceva din
manieris~ul ~i din agitatia intilnite la Kurbinovo,
dar sub aspectul unor formule secatuite prin
repetitie. In schimb, chipurile ofera intr-un gr.ad
mai mult sau mai putin pronuntat 0 forya pl.~stIca
~i un firesc ce anunta cap~doperele din ~tor~
apropiat. Tocmai compromisul Intre rama~lte ~l
inovatii ne tndeamna sa datam aceste fresc~ i.ntre
anii 1210 ~i 1220! int,r-o e~ap~ a. evolut~el c~
putin ant~rioara plCturilo~ din biserica FecioareiAcheiropoietos de la Salonic, pe care le prevestesc.
Salonic

Atunci clnd Salonicul a

fost eliberat de sub etaptnirea latinilor in 1222 de catre despotul Epirului,
Teodor I Anghel, ~i ctnd a. devenit, .sub. domnia
acestuia (1224-1230),
capitala umn mrc regat,
vechea biserica a Fecioarei-Acheiropoietos a fost
tmpodobita, pe la 1230, cu fresce av~n.d 0 fact~ra
Iarga ~i simplilicata, in care opozttia culorilor
ia locul linearismului. Ele sint m~lt indator.ate,
atiL in privinta chipurilor cit ~l. a faldurilor,
vechilor mozaicuri din oras. Vesmintele, scapate
de zigzagurile ~i de circumvoluti,unile care Ie
brazdau in secolul al XII-lea,. i~l regases~ un
ritrn potolit. Salonicul pare sa fi fost unul dintre
centrele de unde s-au raspindit artistii care au
promovat un stil nou.
..
~
Aceasta maretie cu aspect ?laslC, .imI!msa
inca i mai departe, fara Indoiala prII~ J~rul
anului 1230, confera 0 deplina frt.Imus~t~f~gurllor
viguros modeIate ale celor sase episcopi l dl.acont.I207 lui din frescele, astazi depuse in muzeul bizantin

de la Atena, care decorau absida bisericii Sf'lntul

q.heorg~e de.la Oropos (la granita dintre Attica
~l Beotia) (L~. 184). Anumite capete seamana
izbitor ?u chipurile din biserica de la Milessvo,
in Serbia, care este contemporana.
Serbia
Intr-adevar,
a est stil a
.
inflorit
de asemenea
in
Serbia, unde a fost introdus de pictorii bizantini
l~ care au apela~ in citeva rinduri staptnitorii
din partea locului, Este greu de precizat daca
~cet~ artisti au venit de Ia alonicul aflat in
lmedl~ta ve~i~atate! de Ia
iceea, pe atunci
inflorltoare l mves~lta. cu prestigiul de capital a,
sau de la Constantrnopol, de unde ei ar fi fugit
pentru a ~?apa dedominatia latina. Dupa marturia
se~~at~n,
care ia forma unei smeriLe invocari a
mile! IUl I?Ul~1neZeu! un pictor grec, al carui
nume a disparut din nefericire din inscriptis
~ dec~rat, in 1209, pentru marele jupan Vukan:
Iiul !Ul ~~~fan t:l'em~nia, altarul i transeptul sud
al bisericii Fecioarsi de la Studenica. ArListul
a.cesta a zugravit figuri solide cu zesturi simple
~l calme, ale carol' sentimente pa; cu atit mai
mten~.e cu cit sint redate cu 0 mare sobrietate
d~ mijloace. Capul lui Hristos mort, marcat de 0
trIsteJe impaca.ta, este unul dintre cele mai uman
emotionantn din arta bizantina.
Tot nite pictori greci, pe care sfintul Sava i-a
ad us pe la 1~~O.d~ la Constantinopol, daca dam
crezare .. traditiei .!stoI'l~e, au decorat biserica
Iniiltiirll de la ZlCa (Millet- Frolow, La peinture
d~ ~oyen Age en Yougoslaoie, vol. I, pl. 53-54).
AjCI avem de-a. fa?e .cu. mesteri Inttrziati, care
ramasesera credinciosi linearismului din secolul
~ Xl l-lea: fara tndoiala faceau parte dintre acei
plCtO~1care, in lipsa unor mari comenzi la Const~tlI~opol, nu putusera participa la reinnoirea
Still!JUl.ce se desf'asura in provincii i in teritoriiJe
periferice.
Stilul monumental, pe cale de a se constitui
J~ St11:dem~a, a. ca:patat 0 mai mare amploare in
picturile din biserica mlnastirii de la Milesevo , 208

.l

zidita pe la 1236 de ciitre unul din fiii lui StefanPrimul-incoronat,

regele Vladislav (1234-1243).
uimitoare forta de expresie tnsufleteste nu
numai chipurile pline ale ctitorilor i ale memhrilor
familiei lor (Vladislav, fratele sau Radislav, tatiil
lor Stefan-Primul-fncoronat,
unchiul lor sfintul
Sava i bunicul lor tefan
emania), ci i pe
acelea ale personajelor din istoria sf/nta. Un
simtarnlnt cla ic al formei confera atitudinilor 0
noblete lipsita de raceala i tinde sa restituie
trupurilor volumul i greutatea de care Ie vaduvise
arta bizantina. Redarea emotiilor poate atinge 0
maretie tragica, asa cum se tnttmpla in Coborirea
de pe Cruce, unde Fecioara este ea insai urcata
pe scara din spatele Crucii, pentru a primi in
brate trupul Fiului ei, de obrazul caruia ii lipeste
duios Iata, pe cind una din mironosite li aaza
capul in mina dreapta a Mintuitorului, iar cealalta
ii duce mina lui sttnga la obraz, in semn de jale.
Pornita din dorinta de a reactiona impotriva
tendintelor
secoIuIui al XII-lea, aceasta artii
gasete prilejul de a inflori in lnceroarea ei de a
raspunde aspiratiilor tinarului regat arSerbiei,
pe atunci in plina forta de expan iune, unde
energiile individuale puteau sa se desfasoare in
voie.
u stirn cu certitudine ce nationalitate
aveau autorii acestor fresce. Unii au crezut Ii
pot citi numele
lor - Gheorghe,
Dumitru,
Teodor - scrise in litere grecesti sub 0 forma
prescurtata
alaturi de fiecare dintre cei trei
sfin~i cu acelasi nume, dar nu ar fi imposibil ca
aceste trei inscriptii sa fi fost Iacute de seful
atelierului, pentru a indica locul rezervat personajelor respective. In orice caz, Iolosirea limbii
grecesti pare sa indice ca avem de-a face cu
pictori de origine elenica, Arta de la Milesevo
ii trage obirsia din imitarea unor mozaicuri
palsocrestine
de la Salonic, 1uminate inca de
reflexele Irumusetii antice. In numeroase panouri
Iondul albastru traditional
a fost tnlocuit cu
fondul de aur al mozaicului, copiindu-se pina
si reteaua de cubulete. S-au remarcat de asemenea
209 ~nele asemanari izbitoare intre anumite capete

de la Milesevo - de pildii ingerul ce li so arata

mironositelor dinaintea mormintului - i chipurile
unor sfinti ~in cupola hisericii Sfin~ul Gheorghe
de la Salonic, Cu toate acestea, exigentele unui
gust clasic mal sever au dus la abandonarea
fundalurilor de arhitecturi fantastice
u aspect.
baroc care, la Salonic, ca ~i in baptisteriul catedralei
de la Ravenna, aveau drept scop sa evoce viziuni
eresti. 0 noua prospetimo a expresiei ~i 0 tendinta
generalii catro realism, deosebit de vadite in
unele scene ca Intimpinarea Domnului !ntrarea
in Ierusalim sau Sarutul lui Iuda, par sa se
datoreze gustului clientelei locale i poate ~i
atmosferei de mai mare libertate in care lucrau
pictorii. Dar inspiratia ramlne pro fund bizantina
datorita imperativelor religiei ortodoxe privind
programele iconografice.
M~niera de 1~ Milessvo se regase~te, Intr-un
s~adlU. cev~ ~~. av~~~t, in fr~sce.le. din cupola
l ahsida bisericii Sfintii Apostoli, ridicata in anii
1233 i urmatorii de catre arhiepiscopul Arsene I,
la Pee, unde fusese transfer at de curind sediul
arhiepiscopiei din Serbia. Iconografia ramine conservatoare. Dupa modelul Sfintilor Apostoli de
la Constantino pol, s-a reprezentat
in cupola
Ini1l~area. Conca absidei cuprinde un Deisis ca
in vechile biserici din Cappadocia. Dedesubt se
desfaoara 0 Impartasanie a apostolilor. Figurile
au 0 vigoare plastica demna de Milesevo. Fresce1e
din absida au acea puritate i ace a limpezime a
coloritului care conf'era picturii din secolul al
XIII-lea in Serbia un farmec tinere c i lipsit
de triste~e.
Sti1u1 din aceasta epoca a atins cea mai tnalta
culme prin picturile realizate in hiserica mtnastirii
Sopoeani, construita intre anii 1258 ~i 1265 de
clitre Stefan Uros, fratel ~i urmasul lui Vladislav.
De 0 Irumusata adtnc emotionanta,
ele pot fi
asezats in rtndul celor mal desavlrsite capodopere
ale artei universale. Ele ofera maximum
de
libertate compatibila cu rigoarea indispensabila
picturii murale. Traditia bizantina a dat una
dintre cele mal puternice ~i mai miiiestrite creatii 210

ale sale in acest an amblu, unde se poate vedea 0

afirmare a inaltului grad de civilizatie atins de
ttnarul regat al Serbiei in vremea clnd ajunsese
la 0 mare dezvoltare economica, datorita exploatarii minelor. Si, ca semn al independentei unui
. tat ce nu uitase totusi patrimoniulla care Bizantul
11facuse partas, in absida episcopii sirbi se Insiruie
in urma lerarhilor greci.
.
Compozitiile, originale, stnt adaptate in chipul
eel mai fericit cadrului arhitectural. 0 extrema
sobrietate a prezidat la alegerea scenelor, restrlnse
ca numar, i, in interiorul majoritatii p~ou:ilor,
la distribuirea personajelor.
u ne aflam dinaintea
repetlirii unor clisee, ci ~ unei op~re prof,und
gindite ~i s~m~ite. Exp~esla. personajelor atmge
ai i cea mal mare plenitudine, fara sa dauneze
armonioasei elegante a fac~urii. In c.olori~ul tran:
parent ~i bogat predomina tonuril~ vIOI~te ~l
erzi. Amploarea unui desen savant, mtensltat~a
luminilor, un viguros modeleu in cul.oare dar~l.~
figurilor 0 for~a robusta.
Adormirea
Maicii
Domnului (il. 185) arata la ce anvergura putea
ajunge acest stil cind dispunea de supralete
imense pentru a se desfasura. Clasicismul artei
de la Sopoeani se confirma pma ~i 1~ ornam~ntel~
pictate ~i sculp~ate u~de, in. maruera ordinului
ionic din Grecia antica, Irizele de ove sint
ubliniate de un ir de perle ~i de ra ucituri ...
Milesevo, Pee, Sopocani reinnoada. tr~dl~la
picturii murale clasice a~ cum supra:'le~Uls.e ea
in opere de tipul frescelor din Santa Marla Antiqua
de la Roma. Ne allam departe de arta fin de
siecle din epoca dinastiei Comnenilor.
Bulgaria

211

In Bulgaria,
in aceeasi
vreme, pictura nu a cunoscut 0 inflorire comparabila cu cea din Serbia.
La Tirnovo
capitala noului Imperiu bulgar,
loan Asan ~ Il-lea (1218-1241)
a ridicat in
1230 0 hiserica intru cinstirea celor Patruzeci de
soldati mucenici, a carer protec~ie ti asiguras~
victoria din acel an, la Klokotnita, asupra 1Ul
Teodor Anghel, tmparatul de la Salonic. N putind

desigur sa Iaca apella artisti de la ConsLantinopol,

el incredinta
decorarea bisericii un or pictori
bulgari. Acestia au copiat cu mare fidelitate fa~a
de iconografie ~i stil manuscrisele constantinopolitane din secolul al XII-lea.
nul dintre cele mai
sigure indicii asupra acestui fapt Il aflam in
imprejurarea ca sfintii, a carer viata a Iost reprezentata in sinaxarul care acoperea peretii ~i
desigur ~i boltile pronaosului, slnt aceia onorati
la Constantinopol,
fara nici una din adaugirile
introduse in prologurile)} slave ~i cil, dupa
marturia inscrip~iilor care Ie inso~esc, siirbiHorile
lor erau celebrate in ziua Iixata de calendarul
din capital a Imperiului bizantin. Culorile, dense
~i vii, cu 0 preponderenta a tonurilor de verdeInchis, rosu-deschis ~i brun slnt cele din miniaturi.
Cel mai important ansamblu din aceasta epoca
in Bulgaria este acela executat in 1259 la Boiana,
la opt kilometri sud de Sofia, intr-o biserica mai
veche (de la sfir~itul secolului al XI-lea sau de
la inceputul celui de-al XII-lea) ~i in capela
funerara cu doua etaje, consacrata sfinWor icolae
~i Pantelimon, pe care a adaugat-o Ia vest sevastocratorul Caloian - viir al tarului
domnitor
Constantin
Asan - impreuna
cu sotia sa,
Desislava. Aceste picturi, realizate fiira Indoiala
de arti~ti bulgari, ramtn foarte conservatoare prin
stil: personajele sint lipsite de volum ~i au atitudini rigide ; proportiile lor stnt zvelte ~i mi~ciirile
tepene. Rastiginirea pastreaza acea retiners severa
pe care 0 avusese in secolele anterioare, fiira sa
fie cu nimic influentata
de pateticul stapinit
care se exprima pe atunci in arta Serbiei la
Milesevo ~i la Sopoeani, Profesorul A. Grabar
a aratat ca iconografia picturilor de la Boiana
se inspira direct din modelele constantinopolitane
apartinind secolelor al XI-lea ~i al XII-lea. Astfel,
scenele din viata sfintului Nicolae cuprind doua
episoade proprii Constantinopolului:
un anume
Demetrius salvat de la un naufragiu ~i miracolul
covorului rascumpiirat
de Ia batrinul
me~ter
siirac al ciirui patron era sfintul. In plus, pictorul
Boianei a copiat doua icoane ale lui Hristos deose- 212

bit de vestite in capital a ImI!eriu~ui: aceea de la

oarta Chalks si a eea a lui Hristos E~ergetul
= Binelacatorul), existenta in mi~ast~re~ c.u
acelasi nume. In usi epitetul, ?e un tip raspmd~~
in acea epoca, raspund~ neVO!l pe care oam.enn
o sirnteau de a-si Intari credinta i~ bunavo~~~a
lui Dumnezeu. Anumite elemel'!-te i~l fac aparitia,
ins irate din dorinta de lnnoire care va cr~~te
mai mult in deceniile ulterioare. ~erson~Jele
devin mai numeroase, la fel c~ ~i notatiile realiste.
In Pogorirea in lad, Melhlsedec est~ al~tur~t
upului traditional
format din pavld ~!d~~
tlomon,
~i tustrei sint tnvesmtntati ca i~par.a~n.
L
ttnga Abel Insotit desigur de Isala. ~l de
Ie~e:rua e~te rep~ezentat tintnd toiagul de Clo~an.
In Schimbarea la Fa~a, Iacob este il'!-fa~l~8:~
caztnd abrupt pe spate ~i acop~ri~du-~l ochii
eu amindoua mlinile. Pe masa C!nel. s-a 8:~~za~
hrana obisnuita a ~aran!lor b~g.arl: pim~, rldl~~l
i usturoi in locul pestilor din iconogralia ~ra 1iionalit
nota noua reprezinta ~i trasaturile cu
adeviirat copilaresti pe care le-a capatat ob.razul
Pruncului Iisus, sau acel aer. de ~linda. trlste~~
ce se Imbina cu gravitatea Chipullll. in hgura lUl
Hristos adult. Ca ~i in Iu~oslaVla, po:tretele
ctitorilor Caloian ~i sotia sa, .~l ale suzeramlor lor,
Constantin Asan ~i sotia sa Ir~na, !iU fost executate
cu multa grija. Aceasta predilec~le pentru I!0r~ret
se remarca ~i in capetele unor sfinti care i~l.pierd
caracterul de spiritu~it~te
~~or co~ven~lO~ala
~i capata un aer de individualitate mal ~proplata
de viata pamtnteasoa. Coloritul bogat ~l nuantat
tinde sa redea tonul exact al obiectelor. Cu toate
a1cestea modeleul carnatiei nu are amplo~ea
monum.'entala din Iugoslavia. El es~e obtinut
prin ~elieata .. juxtapunere
de tonuri galbene,
verzi ~l caienii, pensulate foarte usor.

tot

T rapezu nt

213

Lucrarile de cura~ire
d di intre-1
prinse incepin
m a~u
1957 sub conducerea domnului D. Talbot RICe
au scos la iveala in Sf'lnta Sofia de la Trapezunt
fre cele pictate pe la 1250 sub Manuel I Comnen

(1238-1263). Prin robusta plenitudine a figurilor

~i vigoarea expre iei ele se inrudesc cu Sopocani
atestind astfel ca stilul monumental era practi at
~i in alte par~i decit in teritoriile supu e influentei
Salonicului (il. 187).
'
Venetia

In aceasta
propa Ire a
scolilor locale ~j chiar nationale, We nita de recesiunea provizorie a Constantinopolului, Venetia a detinut un loc deosebit,
corespunzator situatiei istorice proprii. Instalata
ca stllpina in capitala Imperiului, a putut aduce
de aici la ea acasa artisti, opere si materiale.
Gratis colaborarii mesterilor
ti la~i bizantini,
mesterii din atelierele de la Murano au inceput
sa fabrice cubulete pentru mozaicuri. Pe la 1220
constatam cum incep sa actioneze noi influent
bizantine, asa cum 0 dovedesc, in bratul occid ntal
al bisericii San Marco, Rugaciunea
de pe
Muntele Maslinilor, sau lisus facind gestul binecuvtntarii ~i Fecioara oranta, inconjurati amindoi
de prooroci. Tipurile iconografice i splendoarea
colori tica sint incontestabil de origine bizantina.
Robu tetea formelor se poate trage tot attt de
bine din stilul nou pe ale de a se constitui in
penin ula balcanica, ca ~i din art a romanica a
c identului de care anumiti cercetatori au vrut
uneori sa 0 lege.
Iltndu-se ea insa~i de acum inainte in Iruntea
unui nou imperiu,
enetia se socoti drept renovatoarea Imperiului crestin al lui Constantin ~i
Iustinian.
~a cum a aratat Ioarte bine dl. Demus,
aceasta conving re Ii intari tendintele de a cauta
modele in trecutul crestin al Constantinopolului
~i al Ra aritului. Una dintre ele mai bune marturii
despre acea ta intoarcere deliherata catre operelo
paleocrestine ne este oferita de mozaicurile car ,
in cur ul ecolului al XIII-lea, au fost executate
in cele saee cupole de pe bratele de vest ~i de nord
ale pronaosului Sfintului Marcu. Ele ilustreaza
principalele epi oade din primele doua carti ale
Pentateucului
(Facerea ~i Iesirea) de la facerea
lumii ptna la minunile lui Moi e in pustie. Pentru

114

toate scenele Facerii aceste mozaicuri ~-8:uinspirat

dintr-un manuscris impodoblt cu rniniaturi dl~
secolul al V-lea au al I-lea, care era probabil
foarte apropiat de Geneza Cotton, ale Carel Cragmente tnt pastrate la ~ritish Museum. In alara
asemanarilor
iconograIICe foarte apropiate,
~l
tntr-un caz ~i in celalalt se remarca B:cela.~lgust
pentru nara~iuD:ea pitorea ca! m.o~temt din art~
romana, iar reahsmul anecdotic dill scena con tr~
irii Turnului Babel se poate compara cu acela dm
~cenele de pe Columna lui 'fr~an. Dar, odat~
cu trecerea anilor, au intervemt ~l unele prefacen:
Cele doua antepenultime
cupo.le ~~ b.ravul~l
de nord, care zugravesc scenele istoriei l~l 10Slf,
dovedesc pe la 1260 un s~v al v.ol~ulUl in care
se poate vedea electul non predilectii ~e care se
bucura pe atunci sculptura la Ven~~la.. In c~
prive~te ultima cupola, aceea a Minunilor l~l
Moise executata in 1280, fun~alurIl~ de arhitectu;i ~i de peisaje vin fara Indoiala dlfl Constantinopolul Paleologilor, la f~l ca ~l Iigurile e1egB;nte
cu propor~ii zvelte. Tot din operele constantm?politane soar parea ~~ a .imprumut~t V.enejla
simtul unei composuu mal .aerat~ ~l Il!al ~me
echilibrate, vioiciunea ge~turilor. ~l a ml~ca:ilo~.
Constantinopolul, redeverut;ld. capltala Imperiului,
i~i exercita din nou prestigiul.
. .
n alt exemp1u al intoarcern
enetiei la modelele artei paleocre~tine ni-l of~ra la San Marco
mozaicul de pe bolta c~pelel. San Clemente,
care ti infa~i~eaza pe Patnarh ~l ~e I?og~ ~~tel?tind sosirea moa~telor. patro~ulUl hisericii (L~:
188). In preajma Patriarhului se ana eplscop~l
din orasele maritime, pe cind Dogele es~e iIU?Ovlt
de garda .a personala .. Imitarea mosaicului c~
Iustinian ~l Maximian din San VItale de la Ra.
venna este batatoare la ochi. Dar, in acelasi
timp apare un gen care avea s~ cunoasca 0 ma.re
vogal la Vene~ia ~i care va triumfa cu ..Gentile
Bellini ~i Carpaccio, acela a1 r~pr~zentarll sar~a:
torilor oficiale. El urma sa fIe. ilustrat pU~llla
vreme dupa aceea, in juru1 anului 1260! 1a Sfintul
115 Marcu prin panourile de mosaic infavl~ind ruga-

precedente. Imagini iran pu e ale Constantinopolului ce renaste, dar ramine marcat de lncercarile prin care a trecut, pot fi soeotite Fecioara
cu frumosul chip trist ~i mai mult inca ProdroI?-ul eu privirea mcarcata de mihnire, ce par
sa~~l ~sume in~re~ga. ne~ericire a lUI?-ii. Capul
IUl Hri tos expruna mila ~l indurarea. Firele barbii
int arcuite spre stinga parca de bataia vlntului
~i arti tul, inca nesigur in cautarea sa de efecte
mai aproape de uman, a imprimat ochiului sting
al Mtntuitorului un strabism divergent.

iu~ile inaltate
sub cirmuirea dogelui Vitale
Fall~r, in 1094, pe~tru regasirea trupului sfintului ~arcu, a carui urma se pierduse in timpul
luc~arilor de reconst.ruc~ie a bisericii, apoi descoperirea moastelor ~l, in sfir~it, transferarea
lor
in biserica. Venetia a gasit formulele ei particulare: Demus a facut interesanta observatie ca
in subiectele privind istoria bisericii din acest
ora~,. d?ge~e este totdeauna
ubordonat patriarhului ~l ca, in teama lor de a-l vedea detinlnd
o putere cu caracter dinastic, venetienii nu I-au
reprez~ntat
niciodata trontnd,
nici rugindu-se
lui Hristos sau Fecioarei, nici investit de catre
ace~tia? spre. deo~ebir~ de c~ea ce se Intimpla
cu basileul bizantin. Ei n-au Iigurat dogi aflati in
via~a nici macar in mozaicuri.
.

Parigoritissa de la
Arta

Tot un produs al unei arte

de tranzitie intllnim in mozaicurile reprezentind Pant?~ratorul ~i proorocii in cupola bisericii Parigoritissa de la Arta, catre 1290. La anumite Iiguri
prezentate frontal ramtne tntiparit un conservati~m care Ie. inrud~~te cu acelea de la Daphni
(t~. l~O). Dimpotriva, .altele, mai realiste ~i in
atitudini friimintate, chiar patetice, sint realizatc
in maniera proprie celei de-a douji jumatati
a secolului al XIII-lea (it. 189).

2. EPOCA PALEOLOGILOR

Dupa ce a redevenit cap itala a Imperiului in 1261

Constantinopolul si-a reluat
rolul de centru al artei
c:eato~re ~i str~ucitoare,
dind tonul provinciilor
~l tarilor invecmate. Primul panou de mozaic
ex~cutat in anii urI?-atori Restauratiei,
poate
c~ar .sp~e a aduce pnnos cerului pentru victoria
lui J~:Ilha.llal yIII-lea
Paleologul, este compozitia
Deisis dm tribuna de sud a Sfintei Sofia unde a
tnlocuit un mosaic mai vechi (il. 191/ Ea ne
ap~re. inca dr.ept 0 opera de tranzitie. Figura
chinuita a lUl loan Botezatorul este desenata
in trasaturi arcuite, dupa procedeele grafismului
aflat i~ vigoare in veacul al XII-lea. Dar se pot
deosebi de asemenea ~i caracterele unui stil nou.
Tehnica picturii cu penelul, mai mult declt a
v~chiu~ui mosaic, a. inspirat Iinetea desenului ~i
gingasia unui colorit in semitonuri. Contururile
chipului
e estompeaza cu moliciune. Tonurile
albastre Ie tnlocuiesc pe cele verzi in redarea urnbrelor. Factura nu mai este lineara, ci picturala.
Un ae: de .um~na hllndete ~i chiar de neliniste
invaluie chipurile, alung1nd severitatea secolelor
Deisis-ul din
Sflnta Sofia de la
Constantino pol

Caracterele stilului
renasterii din
vremea Poleologilor

216

217

Dupa opera de redresare

~i de consolidare tntreprinsa
de Mihail al VIII-lea (1261
-1282), sub domnia Iiului
s~u And:onic al ll-l~a (1282-1328), pictura, ca
~~ Ul":namsmul, ~flo:lra
atit l~ C.onstantinopol,
clt ~l in alte regiuru ale Imperiului in smul unei
societati dintre cele mai rafinate. Reinvierea
religiozitatii,
careia Insusi imparatul
datorita
temperamentului
sau personal, Ii dadu un nou
i~old prin darnicia sa ~i aceea a inaltilor dregaton de la curte. fata de calugari, au avut drept
rezultat
intemeierea
un or noi mtnastiri
sau
i~rumuse~area celor vec~i ~i au procurat picto1'1101' n~ero~se
comen.z~... La Constantinopol ~i
la Salonic mal multe edificii au fost din nou decorate cu mozaicuri, arta care straluceste atunci
cu ultimele sclipiri -. Stilul, care atinse in aceastii
epoca maturitatea,
avea sa se impuna asupra

restului evolutiei artei bizantine. El" a fo t numit

de. catr.e istorici stilul Paleologilor. Salvat prin
cnza din veacul al XIII-lea de primejdia care
il ameninta de a se impotmoli in repetarea IormuleIor. manieriste . din anii 1160 ~i urmatorii, ~i
hranit din experientele noi care au putut Ii realizate in teritoriile marginase, el a cautat sa raspynda aspiratiilor paturilor cultivate, dar nelinisute, devemte tot mai constiente de particularita~ile patrimo~~ui
lor ancestral de civilizatia.
Curentele mi tice profunde nu au impiedicat
ca grelele tncercari suferite in trecut sau acelea
banuite in viitor .sa tinda catre 0 anume predommare a sensului uman asupra
ensului sacramental au al autoritatii. Aceasta arta parase~te
inaI~imile de semeata ~i senina spiritualitate unde
o mentinuse, pe vremea dinastiei Macedonene,
increderea pe care 0 avea Imperiul in solida si
reala sa superioritate asupra restului lumii 10 uite.
Ea e apropie mai mult de crsdinciosi.
Pe de alta parte, stilul paleolog poarta pecetea
intreruperii picturii murale la Constantinopol sub
Im:p.eri.ul la~in, ~~,dimp~triya, a per i tentei practicarn picturii de icoane ~l de manu cri e. Viziunea
monumentala este in general Inlocuita de a eea
a picturii de ~evalet, cu prepondersnta acordata
subtilitatii de executie, valorilor tactile ~i expresiei psihologice. Mozaicul a cedat locul frescei
n~ I?-umai din causa saracirii vistieriei Imperiale:
Cl ~l pentru
ca raspundea in mai mica masura
exigentelor esteticii noi.
Doritoare sa se innoiasca ~i sa-i largeasca
sursele de inspiratie, arta Paleologilor lmprumuta
ade ea subiecte . au motive ornamentale
din
miniaturile vechilor manuscrise care se bucurau
de mare pretuire in rindurile carturaril or. De
asemenea, ea cauta modele, fie prin intermediul
miniaturilor, fie prin examinarea directa a operelo~ inca existente ale artei antice, iar aceasta,
prmtr-un fenomen lesne de tnteles intr-o epoca
de umanism, a cunoscut 0 recrud escenta de apreciere, asa cum ne-o dovedesc epigramele ~i Descrierile unor opere de arta Iacute de Manuel

218

219

PhiIes, el lnsusi foarte ensibil fa~a de calitatile

formei pIa tice. Basoreliefuri antice au fost reprezentate de nsnurnarate ori in pictura murala au
in aceea de pe mobile. Dar, mai ales, arta antica
i-a initiat pe artisti in tainele racursiului, ale
Iigurilor vazute din spate sau din profil pierdut.
Arta paleologa adapteaza a easta lectie a tr cutului la gu tul timpului. Intr-adevar,
piritul
baroc, care si-a fa ut im~ita actiunea in arhitectura, a aflat in starea de sensibilitate a epocii
Irnprejurarile favorabile pentru a se introduce
prin mai multe cai i in pictura murala. Aceasta
urmareste sa ernotionez
pectatorul prin exprimarea simtamintelor ~i a emotiilor cu ajutorul
gesturilor, atitudinilor, adesea Iortate, tncetinelii
sau vioiciunii miscarilor care lnvolbureaza Ialdurile. Privirile devin expre ive. Fizionomiile se
diversifica din ce in ce mai multo Impresiile pe
care artistii cauta adesea sa Ie produca slnt eele
de duiosie sau de melancolie, atunci cind nu evoca
vreo drama patetica. Le place sa reprezinte scene
din viata de familie, bogate in amanunte pitoresti.
Alteori, redau in chip impresionant
chinurile
iadului sau tnfricosarea nascuta din vedeniile
ceresti. Lastnd sa predomine gustul naratiunii,
caruia tnaintasii lor ii cedasera treptat incepind
de pe la mijlocul veacului al XI-lea, ei spores'
numarul personajelor au al accesoriilor i trateaza
ubiecte noi, imprumutate nu numai din povestirile evanghelice, ci i din viata Fecioarei, din
Imnul Acatist i din vietile Iintilor, chiar daca
pentru a Ie ilustra sint siliti sa reia schemele iconografice folosite mai demult pentru temele cu
continut similar: numeroa e sene din viata
F eeioarei se inspira din episoadele vietii lui
Hristos, iar Adormirea slintilor e te copiata dupa
aceea a Maieii Domnului. Se vad astfel limitele
pe care traditia le impunea capacitatilor de reinnoire ale artei bizantine. Seenele Copilariei Iui
Hristos sau a Fecioarei, Patimile MintuitoruIui,
martiriul sfintilor raspundeau s ntimentalismului
opocii.

Pierzind simtul efectelor de maretie care puteau

fi obtinute din simplitatea
fundalului, pictorii
il Incarca in panourile lor cu arbori, stinci cu
contururi abrupte sau arhitecturi,
u aspect
adeseori fantastic, ale carer modele au fo t imprumutate din manuscrise. Formula, frecventa, a
peretelui de fond incadrat de doua constru ~ii
laterale asezate piezis, vine de la decorurile teatrale din Antichitate, a caror amintire se pastra e
in arta miniaturilor, care, la rindul ei, 0 preluase
din marea pictura murala. Riispunzlnd predilectiei baroce pentru formele curbe, edificiile. circulare se tmbina cu altele de forma dreptunghiulara.
Proportiile lor sint adesea zvelte, ca ~i acelea ale
numeroaselor biserici contemporane,
iar personajele zugravite sint ~i ele alungite. In partea
superioara, elegante porticuri i~i proiecteaza pe
cer colonadele lor fine. Adesea intre cladiri sint
intinse lungi draperii arenite.
ceste constru?tii
sint tratate mai degraba ornamental decit real! t,
intrucit dimensiunile lor sint prea mici in comparatie cu personajele pentru ca acestea din urma
sa poata locui in ele. Nevoia de a umple Iundalurile duce astfel ~i la sporirea numarului inscrip~iilor care lamuresc subiectele tratate sau figuril
reprezentate.
..
Pictorii, la fel ca ~i unii dintre contempora~ll
lor, au privit problemele estetice cu 0 atentie
ale carei urme se regasesc in epigramele ~i in
Descrierile unor opere de arta facute de Manuel
Philes. Ei au cautat eel mai adesea sa produca
o impresie generala de gratie sprintena ~i a.eriana.
Proportiile personajelor se alungesc, prehgurind
arta lui EI Greco, ~i zveltetea lor este pus a ~i
mai mult in valoare de fluiditatea desenului i
vioiciunea miscarilor. Faldurile vesmintelor sint
indicate prin linii clar desenate, care strabat
figurile in loc sa le circumscrie, asa cum se
intimplase
din ce in ce mai mult in manierismul veacului al XII-lea, iar acum ele respecta
volumul formelor. Gama culorilor se imbogate~te
cu nuante noi de verde, galben-sulfuros, rosustrident,
nn alba tru-cenusiu
destul: de rece.

220

221

Ele permit obtinerea unor efecte de atmosfera

si produ ere a unei impresii de somptuozitate,
~de ea 'am tipatoare.
Pe de alta parte, simtul volumului ~i al construetiei spatiului Ii Iac pe artisti sa modeleze mai
mult sau mai putin viguros formele trupului ~i
. a di tribuie accesoriile in asa fel incit a scandeze
uccesiunea planurilor. Liniile oblice ale Iundalurilor d arhitecturi ~i de peisaje tntaresc senzatia
de adlncimo. Convergenta liniilor inspre 0 axil
. ituata undeva in spatele cenei, dupa un procedeu
venit, prin intermediul miniaturilo~, din picture
eleni tica, devine mai frecventii l se tntlmpla
ca ea sa coexiste in acelasi panou
cu perspectiva inversa.
iciodata in a pictorii din
vrem a Paleologilor nu au fost preocupati de
problemele perspectivei lineare, ni i de naturalism-caracteristice
artei din Quattrocento= si
a tfel se poate masura profunda deosebire de
pirit care desparte Renasterea italiana de renasterea Paleologilor. De asemenea, spre deosebire
de conlratii lor italieni, bizantinii nu au cautat
exacLitatea anatomica. Plna la sflrsit, arta bizantina va ramine credincioa a. nazuintei spretranscenden~a care situeaza ehiar i cele mai familiare
ceneln lumea visului i a legendei, ~i nu va participa la tradania de cucerire a structurilor realului ce va insufleti arta italiana.
Cu toate acestea, 0 consecinta a mai marii
libertati de care s-a bucurat arta sub Paleologi
se manife ta in importanta pe care 0 capata personalitatea artistilor, Pe cind in ansamblurile din
vremea Macedonenilor i Comnenilor unitatea
voita a stilului impiedica eel mai adesea sa se
distinga cu certitudine partea diferitilor colaboratori, pictorii din epoca Paleologilor vadesc
in chip frecvent mai multe maniere i semnaturile
artistilor devin mai numeroase in Macedonia,
ca i in Grecia propriu-aisa. Deosebirile se ace entueasa de la un edificiu la altul i astrel
se pot urmdri etapele carierei unor anurniti
artisti.

J\.ariye Djarni
Cel mai Insemnat ansamblu
.
de mozaicuri din epoca lui
Andr?mc al Il-lea, care ne ajuta sa percepem
in ChIP concret tendintele estetice fundamentale
ale renasterii paleologe, este a ela pe care 100'0~hetu.l vistierie~ generale, Teodor Metohites, e el
insu I un .umam t cu ~pirit novator, l-a executat
pe heltuiala sa propl'le, intre anii 1315 i 1320
in. na~su] Ili.in. c Ie doua nartexuri ale hi eri ii
~tll:ltoru]Ul din Chora (numele tur esc: I ariye
Djami), pe care a inzestrat-o de asemenea u
un e~ona~tex ~~ .un paraclis la sud. Stralucirea
ol?ntulw lor III Iinetea executiei pot Ii apreciate
la Just~ lor valoare in urma lucrarilor de curatire
Jntr~prm e intre 194.8~i 1958 de catre Byzantine
I~stItute ~ ~ub. conducerea lui P.
nd rwood.
DlI?-tremozaicurile nao ului nu au mai ram a decit
trei: 'pe Iata ~e.vest a stilpil.or de'pe laturile absidei,
figurile in picroare ale lui Hristos ~i Fecioarei
cu ~runcul, care vor fi onstituit tntr-un anurne.Iel
ultlmel~ icoan~ ..ale iconos~a ului, pr, cum ~i
Adormirea Maicii Domnului deasupra usii de
la vest. par ,mozaicurile care tmpodobeau calotele, boltile ~l lunetele celor doua nartexuri s-au
past~at aP.roape in intregime. Rinduiala decorului
vest~b~urilor era mai putin riguros Iixata prin
traditie dectt aceeB; a naosului, gustuf epocii
pen~ru sce~ele narative afltnd aici prilej de satisIactie deplina. l.deea Iundamentala care a prezidat
la ale~ereB: subiectelor a fost aceea a unei introd,ucel'l !a ilustrarea operei de mintuire care era
fIgur~ta in .naos. Mozaicurile din esonartex
infa~l~au episoadele Copilariei Mariei
dupa
datele Protoevangheliei Iui lacov. Intr-~na din
cupole e~a r~'pre.zentat Hristos in bust, inconjurat
de patriarhii ~l de reprezentantii
celor douasprezece ~riburi ale lui Israel. In cealalta Fecioara
era ins~tlta. de cei saiaprezece regi ai lsraelului
de .Daniel ~l de. cei trei tineri iudei in cuptorul
i~?ms, precum ~l de Moise tmpreuna cu tovarasii
sai. Vom nota ca 0 formula ce se bucura de trecere in aceasta .epoc~ tmpartirea pe verticala a
cupolelor in triunghiuri alungite, cu ajutorul

221

223

unor benzi radiale. Mozaicurile din exonartex

reprezentau scene din viata lui Hristos, inceptnd
cu Drumul spre Betleem ~i Recensamintul in
Iata lui Quirinius, ptna la inttlnirea cu loan
BoteziHorul ~i lspitirea.
Marile
praznice
Iusesera farO.indoiala infa~illate la locul lor Iirese
in naos.
Stilul paleolog atinge aici cea mai delicata
forma de expresie, fara a scapa totdeauna de
manierismul care tl pindea. proape toate mozaicurile din nartex lnt tratate ca tot atitea subiecte
de gen, pline de sentimentalism ~i de amanunte
pitoresti au familiare, dar pe care un temperam nt poetic, slujit de 0 viguroasa eultura arti tica ~i de un meetesug iscusit, Ie transforma in
viziuni de Iegenda. Curentul de cercetare a naturii,
la care lua parte foarte activa pe planul ~tiinWic
Teodor Metohites, se tmhina aici cu 0 religiozitate foarte profunda. Coloritul contribuie la
crearea atmosferei de miraculos prin folosirea
celor mai rafinate nuante de roz, albastru-deschis,
verde ~i auriu. Personajele au citeodata 0 miscare
dansanta. Unii corcetatori au fost tndemnati
sa creada ca mozaicarii au avut in Iata ochilor
unul sau mai multe manuscrise apropiate prin
stilul alert, pitoresc ~i oarecum ~agalnic, de Rotulul lui losua.
Panoul cu Primii ~apte pasi pe care i-a facut
Maria la virsta de sase luni este 0 capodopera
de intimitate Iarniliala ~i totodata de noblete
(il. 192).
Scene ca Drumul spre Betleem (in care fiul
lui losif, cu de saga in spinare, precede asinul pe
care sta Fecioara) ~i Fuga in Egipt, de 0 executie
extrem de Iina, a\l un farmec idilic cu personajele
lor zvelte pina la gracilitate, mi~carile vii, faldurile usoare, arborii marunti ~i peisajele cu munti
~i erase rfanteziste, cu casele acoperite de terase
sau de tigle rosii ~i albastre, scaldate intr-o
lumina mediteraneana.
Alte scene ca Distribuirea linei de purpura
sau Recensamintul in fata proconsulului Quirinius
- subiect tratat destul de rar - atesta arta cu

care mozaicarul tia sa repartizeze

dinainLea
unor vaste fundaluri de arhitecturi, de 0 complicatie baroca, numeroasele personaje, dar cu atitudini mereu elegante i expresive.

dupa marturia anu.m.itor texte al~ imnografilor

pictati pe pandantivi,
erau socotIte,. prm~r-un
simholism cu aspect P?etic, ?a 'preflgur~l ale
Fecioarei: asezarea chivotului l. a oh~ectelor
liturgice in templul lui SoI?mo~, Visul lui laco,:
i lupta lui cu .in~erul, Mo!se l rugul ce arde l
nu se mistuie l din a carui para de foc apare ~n
medalion cu bustul Fecioarei cu ~runc~, Proletia
Iui Isaia privind venirea MintUlto~ulUl,. Ingerul
ucigtndu-i pe ~sir~eni in fat a le~usalimuIUl, Aaron
si fiul sau dinaintea altarului.
.
, Ratiunile c~e au de~ermina~ alegere!i subie :
telor i referirea prec~sa la lmnografI. .den?ta
ca. autorul programului cunoteav temeinic literatura ecleziastica. Aceasta arta s~vanta. in
sursele sale de inspiratie, ca i i~ teh~~~ sa, este
arta paturilor in care c~t~ra ~l. se~slhlh~atea s.~
tmbogateau reciproc. Sfintii .~~ltar.l ca l ingeru
din cupola adauga Irumusetii Ide.aliza~e a prototipurilor lor rafinamentele
unei noi elegan~e:
Frumusetea chipurilor se Impleteste cu cea .mal
suhtila delicatete in desenul me~hrel~r
~ .al
vesmintelor. $i, d~ nen~marat~ 0:1, atlt~dlmle
devin sinuoase, vestmd stilul gotic mt~rnaylOnal
'au courtois de Ia inceputul secolului al XV-lea.

In paracli ul de sud, menit sa adaposteasca

mormintele,
decapajele facute de Byzantine
In titute au scos la lumina, de sub tencuielile
turcesti, fresce care se numara printre cele mai
originale capodopere ale picturii bizantine prin
frumusete~ i fluiditatea
desenului,
vigoarea
modeleulni, amploarea i echilihrul compozitiilor
nobletaa figurilor, bogatia coloritului, Inru'dire~
cu mozaicurile din hi erica i din nartex este atit
de strtnsa, incit P. Underwood a presupus cil.
aceiasi artist] ar fi executat carLoanele prega.
titoarc. Este verba in orice caz de opere contemporane. Frescele din partea rasariteana au drept
scop sa ilustreze doctrina privind Invierea: in
ahsida, Pogorirea in lad (il. 194) inlocuiete
imaginea traditi?nala
a Fecioarsi ~i e.ste pr~ce~
data, pe arcul din fata concei, de Inviersa Iiicai
lui lair i aceea a fiului vaduvei. Pe bolta centrala
i pe lunetele adiacente se desfaoara Judecata
de Apoi.
Frescele din partea apuseana, dominate de
cu~ola, 0 'prea~aresc pe mvarea ocrotitoare i mijlocitoars mtru iertarea pacatelor,
Fecioara.
In
cupol~, hustul Marie~ cu Pruncul este inconjurat
de dOlsprezece lngen Pe pandantivi,
cei patru
evangheliti, care sint aeza~i la haza cupolelor
c~ns~crate .Pantocr.ato.rului, s~t inlocuiti de patru
sfmtl poeti, autori aI unor imnun care slavesc
ascatoarea:
loan Damaschinul,
Cosma (frate
adoptiv i tovaras al celui de mai inainte) losif
(ciilugar de origine siciliana care a trait la S~lonic
apoi la Constantinopol in veacul al IX-lea) i
de Teofan (ciilugar de Ia Sinai, care a stat la
Constantinopol prin anii 813 i urmatorii chiar
in minastirea Chora, unde a fost ingropat in
845, dupa ce fusese mitropolit al Niceii intre 843
i 845). Dedesuht, pe lunete ~i pe arcuri slnt
infatiate episoade din Vechiul Testament' care, 2H

Kilisse Djami ~i
Pammakaristos

225

La Constantinopol,
s-au
decorat cu mozaicuri c~~
putin inca doua constructii
in timpul domniei lui Andronic al ~I-Iea PaleologuI:
exonartexul din Kilisse Djami l caJ?ela funerara
ridicata pentru Mihail Glahas Tar~amvo~es (mort in
1315) de catre vaduva sa, calugarita M~rta,
li ita de latura de sud a hi ericii Pammakaristos
/Petiye Djami). Regasim aici in cUI?ol~pro?edeul
compositiei care consta in a ~eSp~yl radial, in
jurul unui medalion central,. trlU~ghll!l'l separate
intre ele prin chenare la.te l in interiorul carora
se afla cite un personaJ.
.
La Kilisse Djami, in cup?Ia. de sud,. Feoioara
e te tnconjurata de opt regi dill Vechll!l Testament stramosii ei. Cubuletele Iondului de aur
al cu'polei mediane au fost smulse pentru a se

recupera metalul pretios pe care 11 contineau ;

figura lui Hristos, care era tnscrisa in cur ubeul
inelar ce se mai vede inca, a disparut de a emenea.
Ea era inconjurata de doi dregatori ai palatului
imperial ~i de prooroci. Cupola de nord adapostea
personajele din genealogia lui Hristos.
In cupola capelei funerare de la Fetiye Djami,
doisprezece prooroci, in atitudini pline de viata,
tl inconjura pe Pantocrator al carui chip, de 0 mare
bltndete, este plin de tristete ~i chiar de resemnare.
Executia nu are Iinetea usor pretioasa de la
Kariye Djami i, poate tocmai datorita atentiei
mai mici acordate formei ~i coloritului, aceste
opere ni se par mai apropiate ~i mai umane.
Lucrarile de degajare efectuate de Byzantine
Institute au scos la iveala in absida un Deisis,
al carui Hristos, calificat printr-o inscriptie ca
Preabunul
(Hyperagathos),
troneasa in conca,
pe ctnd Fecioara ~i loan Botezatorul sint InCati
ati in picioare In cite 0 niii din peretii laterali:
un asemenea subiect i epitetul dat lui Hristos
se explica foarte bine in absida unei capele ridicate
in scopul de a asigura mintuirea unui defunct.
Dintre cele opt scene care decorau partile de sus
ale peretilor doar Botezul s-a pastrat pina in
zilele noastre.
Picturile pastrate in bisericile din Macedonia i din
Serbia ofera un anumit
numar de trasaturi comune, care Ii autorizeaza
pe cercetatori sa vorbeasca despre 0 ~coala macedoneana, al carei centru - sau unul dintre centre?
- ar fi fost Salonicul. AcesLe trasaturi stnt corporalitatea
volumelor, amploarea faldurilor vesmintelor, gustul pateticului
i al realismului
expresiv in gesturi i fizionomii, opozitiile marcate
prin culori complementare. Personajele robu te cu
fete late cont.rasteaza cu figurile fragile, de 0 noblete
purificata, ce se hucurau de apreciere la Constantinopol. Pe ctnd pictorii din capitala ii concepeau
idealul estetic dupa elegantele modele ale vechilor

manuscrise cei din ~coala macedoneana ti improspatau inspiratia prin observarea naturii.

Salonicul ~i scoaia
macedoneand

226

227

Descoperirea la Salonic a un or fresce in bis~ri~a

Sfinta Ecaterina,
in capela Sfintul Eutimie
(anexatii la sud-estul bazilicii Sfintul Dumitr~),
1n biserica Sfintul Nicolae Orfanos, precum l a
unor mozaicuri i fresce in biserica Sfintii Apostoli
ne-au odificat mai bine despre rolul pe care
acest ra~ l-a jucat in constituirea i rasptndirea
acestui til.
Frescele din Sftnta Ecaterina, inca inedite,
pe care St. Pelekanides le-a c~at.at de ten~uiel~:
turcesti, reprezinta in naos principalele "I~muru
sav1rite de Hristos, tnceptnd cu Nunta din .Cana
plnii la Pescuitul miraculos in lac.ul Ghenizaret
(Tiberiada). In .ab~id~ s~ .~ad cei .pa~ru marl
dascali ~i ierarhi ai hisaricii grecesti din secolul
al IV-lea. Pe bolta in leagan de la nord sint infa~iate cele doua scene ale Impartaaniei apostolilor.
Realizate de doi pictori, aceste fresce arata prlI~
vioiciunea coloritului ~i prin siguranta desenului
maiestria atinsa de atelierele de la Salonic incepind
fara tndoiala de pe la sf1r~itulsecolului al XIII-lea.
Frescele din capela Sfint~ui Ell:timi~ ~e la
Sfintul Dumitru
datate printr-o inscriptie in
1303 odata sco~se de sub tencuieli au aparut
din ~efericire tntr-o dsplorahila stare de c?nse~yare Cu toate acestea ele lasa sa se vada diversitate~ axpresiilor psihdlog~ce l?e c~puri, vioiciune~
mi~carilor, simtul spatlUlu~ ~l al volumului,
iacusinta de a uni personaJ~ numeroase .intr-o
compozitie omogena, trasatun care cara~terlzeaza
de asemenea majoritatea
operelor din restul
Macedoniei.
.
Picturile din Sfintul
icolae Orfanos, curatite
de funinginea care Ie intunec~, ne iz~esc prin
amploarea programului
lor iconogralic
care,
la ciclurile
~i. asa
foarte
~ezvoltate
.ale
figurilor
Htur~pce,.
~le
~aril~r
prazmce,
ale Minunilor ~l Patimilor lUl Hrlst.os, adau.ga
ilustrarea vietilor siintilor Nicolae ~l Gherasim
(anahoret din Palestina, in veacul al VI-lea),
I

precum ~i ilustrarea Imnului Acatist in cinstea

Fecioarei ~i a Menologului sfintilor. 0 reprezentare a lui Moise dinaintea rugului de foc lasa sa
se creada ca printre imaginile astazi disparute
de pe peretele de sud se aflau ~i alte subiecte din
Vechiul Testament
socotite, dupa simholistica
epocii, drept prefigurati
ale Fecioarei. Stilul
vioi al scenelor narative, inviorate de notatii
pitoresti, simtul dramei, robustetea
figurilor,
adincimea
spatiilor slnt caracteristice
pentru
maniera adoptata pe atunci de atelierele de la
Salonic.
Mozaicurile executate pe cheltuiala patriarhului
Constantinopolului,
Nifon, intre anii 1312 ~i
1315, pentru biserica Sfintii Apostoli, au 0
vigoare care uneori fac sa ni se para manierista,
daca nu chiar dulceaga ~i plaptnda, gratia operelor din Kariye Djami. Realismul care Ie InauIleteste este net perceput in Intrarea in lerusalim,
unde grija de a reprezenta multimea locuitorilor
din oras, cu gesturi expresive, ~i elementele peisajului l-au silit pe artist sa-I aseze pe Hristos in
planul al doilea al panoului, pe latura stinga,
la capatul drumului desfundat pe care tl urrneaza
apostolii crispati ~i agitati (il.196). In Schimbarea
la Fa~a (il. 193), mozaicarul a suferit influenta
speculatiilor
cercurilor isihaste asupra luminii
in care Hristos a aparut inconjurat pe virful
muntelui Tabor; nimbul care Il inconjoara este
alcatuit din trei elemente: un cere, un patrat
~i un romb cu laturile frinte, pentru a evoca lumina
una ~i tntreita )}ca ~i Treimea din care purcede.
Intensitatea
viziunii tl rastoarna
pe spate pe
loan, in dreapta scenei.
Regretam ca nu s-a mai pastrat chipul Pantocratorului in cupola centrala. Stntern tndemnati
sa credem ca avea caracterul mai uman al Dumnezeului tndurarii si nu infa~i~area aspra a judeeatorului implacabil, daca judecam dupa versetele
Psalmului (101, 20-22)
care tnconjura medalionul: Ca el priveste din inaI~imea cea sfinta a
sa, din cer se uita Domnul peste pamtnt. Ca sa
auda gemetele celor din robie ~i sa dezlege pe

cei rinduiti la moarte, ca acestia sa vesteasca in

Sion numele Domnului ~ilauda lui in lerusalim I).
Muntele Athos

Din Macedonia au venit

pictorii care au decorat cu
fresce unele biserici de la Athos: Protaton
de la Karies, avariata de un incendiu pe la 1290
.i restauratii la inceputul veacului al XIV-lea
tot ub Andronic al l l-lea Paleologul; catoliconul
de la Lavra; biserica mtnastirii sirbe Hilandar
construita in 1293 pe cheltuiala lui Miliutin ~i
tmpodobita cu picturi in 1303; catoliconul de la
atopedi cu fresce executate in 1312 (dar re taurate in mare parte in 1789 ~i 1819).
mare asemanare leaga frescele din paraclisul
Sfintului Eutimie de la Salonic cu cele pictate
in biserica Protaton, in cursu I primului patrar
al secolului al IV-lea (?), de catre un artist pe
care 0 traditie, atestata incepind din primii ani
ai secolului al XVII-lea, 11 numeste Manuel
Panselinos (cu alte cuvinte ce are striilucirea
Lunei pline }. Originar fara indoiala din Salonic,
sau desavir~indu-i acolo Iormatia artistica, acest
pictor, inzestrat cu 0 puternica personalitate,
mostenise de la veacul al XIII-lea maniera ampla
~i monumentala a mesterilor de la Milesevo ~i
Sopocani, dar a stint sa-i adauge un simt al
olsgantei ~i un gust al fundalurilor de arhitecturi,
revelatoare pentru epoca a. Arta lui devine in
acelasi timp mai umana ~i figurile sfintilor slnt
lipsite de 0 parte din hieratismul ~i nohletea
caracteristice artei Macedonenilor ~i Comnenilor
pentru a ni se impune cu izbitoarea intensitate a
expresiei lor psihologice. Pi torul indrageste detaliile realiste, cum ar fi copiii care trec dansind
pe un pod peste lordan in scena Botezului, sau
Itnta Ana care, vlaguita de durerile Iacerii,
trebuie sa fie sustinuta de slujnice pentru a se
putea hrani, in scena Nasterii Fecioarei.
Dl. Xyngopoulos a descoperit in paraclisul
Sfintul Mihail din Synnada, la mlnastirea Lavra,
un cap al sfintului _ icolae pictat in maniera
viguroa a a lui Panselinos. Fara tndoiala ca acest

228

229

struita Intre anii 1295 ~i 1299 de catre cneazul

Stefan Dragutin,
pe care fratele sau Miliutin
tl tndopartase de curind Intr-un rang subaltern.
Originea tesaloniciana a pictorului care le-a zugravit pare confirmata de cuvintul grec M arpou
pe care l-a scris sub 0 cruce omamentala.
Intr-adevar,
acesta era cuvintul tainic pe care
clerul de la Salonic, pe vremea rivalitatii dintre
Teodor al II-lea Lascaris (1254-1258) ~i Mihail
Paleologul, il rostea de trei ori in cinstea acestuia
din urma la tnceputul liturghiilor ~i care mai era
inca folosit de partizanii lmparatului (dupa istoricul Georgios Pahimeris acest cuvint ar fi fost
un acrostih care Insemna: Mihail Paleologul,
regele Romanilor, va Ii laudat in putine cuvinte).

fragment provine din frescele care VOl' fi fost

pict8:te, . dupa ctt .s~. pare de Panselinos in usi,
in biserica mtnastirii Lavra inaintea celor care
au fost executate de catre Teofan Cretanul in
1535.
FecioaraPeribleptos
[S'[lruul. Clement)
de La Ohrid

c
poate
atribui
de
a emenea 0 origine tesaloniciana celor doi pictori
Mihail, poate fiul lui Astra~
pas, ~i Eutihie, care au
executat frescele bisericii Fecioarei-Peribleptos
de la Ohrid, numita mai tirziu Sfintul Clement.
cest edificiu a fost zidit in 1295 de un tnalt
dregator
bizantin,
marele eteriarh
Progonos
Sguros, ruda prin alianta cu tmparatul Andronic
al II~lea Paleologul. Orasul Ohrid, care nu va fi
c~cerlt. de s.irbi deoit in 1334, tinea inca de Imperiul bizantin. Semnaturile celor doi pictori ~i
inscriptiile stnt in limba greaca,
Sent!m~ntalita~ea epocii a dictat alegerea scenelor principals din naos: in partea superioara
Patimile lui Hristos, iar mai jos Copilaria Fecioarei. Cei doi pictori au fost tnclinati sa redea patet!cul prin vehementa gesturilor, Ireamatul draparilor, tulburarea chipurilor. Caracterul tumultuos
al Punerii i~ ~or~t
contrasteaza cu retinerea
sobra a aceluiasi episod de la Nerezi. Dar arabescul
viguros care uneste numeroasele personaje tntr-un
tot este opera unor artisti iscusiti in organizarea
unor mari compozitii cu suflu eroic. Desenul si
colori~ul~ cu armonii adesea cam crude, nu atinge
acelasi myel. Formele au 0 plasticitate, in anumite
cazuri destul de masiva, care le face sa semene
cu operele lui Panselinos, dar in chip mai putin
izbutit. Detaliile de iconografie ~i de stil permit 0
apropiere intre aceste fresce ~i cele din Sfintul
Nicolae Orfanos de la Salonic.
Sub 0 forma mai stingace,
regasim stilul din biserica
Peribleptos de la Ohrid in
frescele bisericii mtnastirii Sfintul Ahile, recon-

La aceeasi data, in 1299, s-a

mai Impodobit ~i biserica
Stntul Nicolae de la Varos, in
apropiere de Prilep, in stilul
grafic manierist care fusese
practicat la Kurbinovo pe la
sltrsitul veacului al XII-lea ~i care fusese reluat
in 1271, tot in regiunea Prilepului, in biserica
de la Manastir, avind hramul aceluiasi sCinto
Dar acestea erau niste supravietuiri locale, care
nu erau in stare sa primejduiasca
progresel
noului stil.

Stilul conservator
al bisericilor
Sftntului N icolae
de la M anastir si
de La Yaros

Frescele executate in biserica dedicata Fecioarei de

la Lievisa, pe care craiul
Miliutin a tran format-o la Prizren intre anii
1307 ~i 1309, sint opera unui artist care lucra
ill re pectul
traditiei de la Milesevo ~i de la
Sopoeani, dar imprirnlnd compozitiilor sale un
aspect mai realist. Volumele sint accentuate prin
opozitiile dintre tonurile deschise ~i lnchise. 0
mare forta de convingere sustine ansamblul.
Cercetatorii au incercat uneori sa atribuie aceste
fresce lui Astrapas, despre care pomeneste incriptia votiva a bisericii. Dar acesta este calificat

F ecioara- Lieoiia
de La Prizren

Sfntul Ahile
de La Arilje

230

231

drept prolomaistor, ceea ce

vor~a de~pre un mester
arhitect l nu despre un
Astrapas sa fi fost tataI
la Ohrid).

pare sa indice ca este

zidar sau despre un
pictor. S-ar putea
a
pictorului Mihail (de

Miliutin, dupa ce a inglobat

nordul
Macedoniei
in
regatul sau, i-a angajat pe
Mihail i pe Eutihie sa
decoreze in regiunea Skoplje
bisericiJe Sfintul
ichita
de la Cucer, in 1308, i Sfintul Gheorghe de la
Staro Nagoricno, i~ 1317 (it. 195). Acesti doi
mesteri, care intre timp lucrasera poate la Sfintul
~utiJ?ie de la Salonic, au dat dovada de aceeasi
l~cusmta in c.o~punerea scenelor pline de miscare
l i~ expreslvltate,
ca si la Peribleptos de la
Ohrid. EI vadesc un gust pronuntat pentru detaliile
realiste. De pilda, la Sfintul
ichita, Nunta din
C:ma este reprezentata dupa modelul unui banchet
din epoca aceea, convivii cu figuri neidealizate
fiind angajati in discutii animate in jurul unei
me~e incaroate cu bucate, in capul areia sta
II.rIstos - purtind diadsma ca un rege i taind
lriptura de pasare. La Staro Nagoricno, scena
Batjocoririi lui Hristos adopta schema iconozrafica
a aclamarii suveranului, dindu-i tnsa un ~er de
zeflemea populara. In semn de sarcasm, copiii
ii ~g~ta minecile tunicilor ce depaseso hratele,
pOtrIVl~ sensului de a-si bate jOC pe care
expresia da din mineci il are in epopeea medievala i in.limba greaca modema. Dar, sub inlluenta ~rtel d.e la Constantinopol, care ii regas: e
atunci deplmul prestigiu, Mihail i Eutihie se
arata, mai ales la Staro
agorieno, mai preocupati
de 0 frumusete aeriana i delicata. Coloritul lor
devine mai subtil, iar desenul mai minutios.
Formele ii pierd din volum, pe ctnd cute mai
n~I?e~oase brazdeaza vesmintele. Poate ca tnsusi
Miliutin le ceruse sa se conformeze mai mult
manierei pictorilor constantinopolitani.

Biserica regald a
S'[uuilor Ioachim
si Ana
de la Studenica

Actiunea Constantinopolului s-a facut i mai puternic

simtita
asupra
frescelor
din biserica ridicata in 1314
de catre Miliutin intru cinstirea sfintilor loa him i Ana, la Studenica (il.
186). Pictorii nu si-au semnat opera. Ne lngaduim
sa ne gindim la Mihail ~i la Eutihie sau, eel pulin,
la niste artisti Iorrnati la scoala lor. EI garita
cam manierista a figurilor zvelte cu atitudini
de un calm plin de demnitate evoca mai mult
gratia mozaicurilor, aproape contemporane, din
Kariye Djami, decit vigoarea scolii macedonene.
Sa ne amintim ca Teodor Metohites a perfectat
in 1298-1299
nu numai ca atoria lui Miliutin
u a patra sa sotie, mica principe a Simonida,
Iiica lui Andronic al l l-lea Paleologul, dar a i
tat doi ani, intre 1303 i 1305, Ia Salonic pe
ltnga sotia acestui Imparat, J rina de Montferrat,
care urzea intrigi tmpreuna cu ginerele sau,
regele Serbiei. Metohites va fi ramas cu Miliutin
i Sirnonida in relatii care poate nu sint strains
de intarirea
influentei constantinopolitane
la
Studenica.

Sfintul Nichiia
de la Cuter si
S'[intul Gheorehe
de la Staro
Nagoridno

Gratanica

Aceasta exigenta a ralinamentului formei, adaugata

la gustul pateticului i al gesticulatiei, profund
ancorat in traditia
macedoneana,
a atins in
pictura, ca i in arhitectura, un gen de baroc in
biserica de la Gracanica (1321) (il. 197). Culorile
se disociasa, personajele se aglomereaza in grupuri
agitate, draparile se tnvolbureaza in linii framintate, ritmurile compozitiei devin mai precipitate
i mai sacadate. Adormirea Maicii Domnului
apare, de pilda, ca 0 autentica scena de inmormlntare.
Prin eleganta,
diatinctia,
formele mai plate ale peronajelor i redusa adincime a compozitiilor,
frescele de la Mistra se inrudesc cu arta de la
Constantinopol
i se deosebesc de operele din
Mistra

232

233

Macedonia care au volume mai puternio I' liefate.

Este probabil ca arhiepiscopii ~i staretii mlnastirilor, guvernatorii ~i mai apoi despotii au chemat
de multe ori pictori de la Constantinopol pentru a
decora bi ericile pe care le zideau, dar nu este
imposibil ca acesti mesteri sa Ii fost ajutati de
colaboratori recrutati din partea locului, ceea
c ar justifica insemnatele deosebiri de executie
ce se observa adesea mai mult decit in alte parti
in marile ansambluri.
Data mai veche care i se poate atribui Mitropoliei, ce pare sa fi fost construita in 1291-1292
~i nu in 1309-1310 cum s-a crezut plna acum,
Iamureste caracterul conservator al stilului ~i al
iconografiei, care, din acest motiv, au putut fi
comparate cu cele din biserica Protaton de la
Karies, desi stilul lor este foarte deosebit. La
Mitropolia de la Mistra nu allam inca toate rafinamentele frumoa elor opere din jurul anilor 1310.
Si ne putem intreba daca episcopul Nichifor
Moscopoulos, care a zidit aceasta catedrala, a
chemat pictori de la Constantinopol,
au daca
s-a multumit, eel putin la tnceput,
a recrutez
artisti din partea locului.
Mesterul atelierului care a decorat nava de
nord, proscomidia ~i partea de jos a diaconiconului,
si caruia i se datoreaza mai ales Minunile lui
Hristos, lucra Intr-o maniera foarte traditionala.
EI se arata preocupat de calm, masura ~i simplitate. Atitudinile personajelor
int potolite. In
fiecare scena apare doar un numar restrins de
figuri. Fundalurile de arhitecturi sint destul de
red use ~istincile slnt redate cu oarecare monotonie,
Culorile, a carer gama nu este prea larga, se
combina in arrnonii domoale. Un alt atelier care a
pictat, poate cltiva ani mai ttrziu, nava centrala,
partea de sus a diaconiconului ~i pronaosul, a
dovedit mai multa cutezanta. Artistii care tl
alcatuiau erau atraei de compozitiile savant ritmate cu figuri numeroase i cu arhitecturi fanteziste, de gesturile tndraznete i expresive, de
grafismul elegant a1 detaliilor interioare, de contrastele cu bogate ~i profunde rezonante ale

23<4

235

tonurilor des hise detaslndu-se pe ceruri intunecate i ale tonurilor tnchise a~eza~e dinain.tea
arhitecturilor
luminoase, de armoma tonurilor
complementare, mai ales ro~~ ~i verzi, de mari
pete de lumina. Din nefericire operele lor slnt
destul de prost con ervate. Cel de-al treilea
atelier care a decorat nava de sud, este foarte
inrudit eu precedentul. Realizatorii lui au. ca~tat
vioiciunea miscarilor i, Intr-o masura mal mica,
red area volumelor. Eleganta desenului ~i fund alurile de arhitecturi
usoare, foarte minutios
lucrate,
in culori
vii, tradeaza
influenta
Constantinopolului.
...
. .
Biserica avlnd hramul Fecioarei Hodighitria,
ziditii inainte de anii 1314-1315 in cartierul
Brontochion este un edificiu care vadeste prea
direct in aJhitectura
sa dorinta de a fi dupa
asemanarea marilor sanctuare de la Constantinopol
pentru ca picto~ii insar?ina~i ~a-l decorez.e s~
nu fi fost adusi tot din capitala ImperlU~Ul.
Acestia erau artisti cu temperamente deosebite,
dar foarte sensibsi la jo ul culorilor ~i minuiau
penelul cu 0 iacusinta plina de nerv. Ei face~u
sa vibreze, apropiindu-l , p~ de 0 P!lrte, tonur~e
de rosu de cireasa, trandaliriu deschis sau caleniu
~i, pe de alta, albastrul intens s.au .verdele~ ~?losind un numar restrins de culori, ei adopta ll'lZarile de nuante ~i degradeurile, asa tnoit m~era
lor a putut Ii calificata .. drept imp.resi?ms~a.
Personajele lor au proportiile zvelte ~~ ml~ca~ile
gra~ioase care se inttlnesc la Constantmopol, iar
scenele sint invaluite in aceeasi atmosfera de
legenda. Mesterul care a pictat ~artirii ,Pe p.erete~e
de vest al capelei de nord atmge, pnn gingasia
coloritului, efecte de moliciune catilelata. Ca ~i
in vechile mozaicuri, de care pare ca i~i aminteste,
el face sa plutesca deasupra solului picioarele
personajelor cu trupuri ce abia se simt sub vesmintele ale carer margini sint bogat decorate
cu pietre pretioase, ~i capetele au 0 expresie d.e
spiritualitate mai umaria decit cele de la Daphni.
Frescele care au fost pictate in biserica Peribleptos dateaza fara Indoiala de pe vremea primului

despot al Mistrei, Manuel Cantacuzino (13481380), fiul lmparatului loan al VI-lea, ~i casatorit
cu Isabella de Lusignan. 1ntr-adevar, pe placile
incastrate in zidurile edificiului e ana stemele
celor doua familii: lei ramp anti ~i crini. Aceste
fresce ~e aduc 0 marturie despre evolutia pe care
a ~.uferIt-? ~rta bizantinii sub influenta speculatl~~r mistice a~e. calugi:'irilor isihasti, cu care
fa~il~~ Cantacu~Jmlor se aliase lmpotriva pri~eJdlilor r~v~Itel soeiale ~i inteIeetuaIe a zelotilor
,I a umanistilor.
e vom aminti ea isihasmul
propovaduia putinta omului de a-l eontempla
pe Du~n.~ze~ intemein~~~se pe virtutea misterului
Intruparn ~l al mtntuirii pe care 0 aduc tainele
Botezului, ungerii cu Sf. Mil' ~i Impartasaniei
preeum ~i pe partieiparea Ia Iiturghii. Sub efeetul
aeestor idei, iconografia absidelor capata 0 mare
dezvoltare, legata de liturghia care se celebreaza
aici. S-au utilizat simultan suhiecte care odinioara
Jusesera folosite in chip izolat. Li s-au adaugat
noi teme c~ sernnificatie liturgica. Peribleptos
este unul dmtre cele mai v chi edificii unde
asi tam la constituirea acestui sistem iconograIic
care avea sa fie reluat in bisericile minastirilor
mai ales la Athos, introducindu-se noi dezvoltari
provenind din acelasi
pirit. In bema putem
vedea, in alara de imaginea traditional a a Fecioarei
tronind (intre doi tngeri) ~i de Inaltare, Mielullui
Dumnezeu (simbolul antic al jertfei lui Hristos),
loan Gura de AuI' celehrtnd liturghia proscomidiei i.mpre~na cu un inger-diacon, Imparta~ania
apostohlor ~l prefigurarils jertfei euharistice din
V~chiul Testament:
Filoxenia - ospitalitatea -'
lu~ Avraam (vechi simbol al Treimii), jertfa
lui Avraam ~i Cei trei tineri iudei in cuptorul
de foc. S-au mai infati~at Liturzhia Ingereasca
in proscomidie si, in diaconicon, Hristos-Emanuel
dormind cu ochii deschisi intre ingerii care il
vegheaza (Somnul lui Iisus sau Ochiul eel
neadormit).
Liturghia
lngereasca
este una dintre
cele
mai interesante teme si, totodata,
una dintre
cele mai frumoase creatii din Peribleptos (il. 199).

236

237

Jnfa~ul'a~i in dalmatice ample, brazdate de lungi

cute luminoase, ingerii celebreaza procesiunea
larii Intrari: car,
la inceputulliturghiei,
aminte. te de vremea in care diaconii aduceau solemn
la altar, pre a fi fintite, ptinea ~i vinul date
de rsdinciosi. H1'i to , tmbracat ca un episcop,
sta tndaratul altarului dea upra caruia se Inalta
un baldachin. EI binecuvlnteaza
u mina dreapta
si ru stinga atinge sfinta masa pe care se afla
Evanzhelia tnchisa. La dreapta lui, ingerii sint
reprezentati asemenea oficiantilor care, in Marea
J ntrare I), ies din sanctuar. Procesiunea este deschisii
de trei ingeri-diaconi care poarta pe cap patena
acoperita cu valul brodat. Apoi vin trei lngeripreoti care tin in mlini potirele, de asemenea
acoperite cu valul brodat. La stinga 1ui Hristos
e te infaF~ata intoarcerea in sanctuar a proce. iunii care aduce darurile la sfinta masa. Un
inger-diacon leagana cadelnita, pe cind altii tin
sfesni e. Pentru a simboliza Treimea, Cel Vechi
de zile I), incadrat de doi serafimi purtind evantaie
liturgice (rhipidia), ~i de porumbelul Sfintului-Duh
au fost pict.ati deasupra lui Hristos. Aceasta
fresca ii evoca credinciosului pasajul din imnul
heruvimic, cintat de cor in timpul Marii Intrari :
Carii pe heruvimi cu taina inchipuim ~i facatoarei de viata Treimi intreit
finta cintare
aducem: toata grija eea lumeasca sa 0 lepadam,
ca pe Imparatul
tuturor sa-l primim, pe eel
nevazut, tnconjurat de cetele tngeresti I). Totodata
e te 0 ilu trare a rugaciunii tainice spusa cu glas
optit de oficiant pe clnd se cinta acest imn:
Cii Tu esti eel ce aduci ~i eel ce Te aduci, eel
ce primesti i eel ce Te Imparti, Hristoase, Dumnezeul nostru . Din punctul de vedere al facturii,
rontrastul intre usoarele vesminte albe ~i chipurile
brune, relief ate prin citeva mici linii de lumina
alba sporeste caracterul straniu i supranatural
al acestei cene, care capata aspectul unei vedenii
mi Lice.
Pictorii bisericii Peribleptos erau artisti obisnui]i eu lumea miniaturilor i a icoanelor. S-ar
paren ca au imprumutat de la manuscrise 0 buns

parte din iconografia lor. Constatam aceasta in

marea intindere pe care au a ordat-o Copilariei
Fecioarei, care cuprinde nu mai putin de douazeci
~i una de scene, dintre care unele erau neobisnuits
in pictura murala: ei au reprodus prohahil pur
~i simplu un ciclu de miniaturi, fara sa elimine
detaliile ce nu se potriveau cu arta monumentalli.
Factura lor minutioasa
este dealtfel aceea a
miniaturistilor
~i a pictorilor de icoane. Ei au
lucrat in tuse mici, in linii fine ~i adunate. Coloritul
lor somptuos, care Ioloseste din plin tonurile
intunecate (alhastru-intens,
cliramiziu, stacojiu,
violet) ne amintests de matasurile vechi. Dat
fiind ca unele detalii ale acestei maniere se regasese in frescele pe care Teofan Cretanul ~i alti
artisti cretani le-au pictat in veacul al XVI-lea
la Muntele Athos ~i la Meteora, G. Millet a vazut
in ea caracteristica unei scoli pe care a numit-o
cretand. Astazi, in general, aceasta opinie a fost
ahandonata.
Frescele din Perihleptos, cu toate
inovatiile datorate epocii in care au fost executate,
e lncadreaza in familia artei aristocratice de la
Constantinopol, caracterizata prin figuri subtiri,
usoare, gratioase. Si tot in capitala Imperiului
am intilnit antecedentele sistemului de compozitie
adoptat pentru cupola unde, in jurul hustului
Pantocratorului,
e ramified opt compartimente
separate prin coloane i cuprinztnd sase perechi
de prooroci, Etimasia ~i Fecioara tnsotita de doi
tngeri, fiecare subiect avind deasupra un heruvim
(il. 199 bis).
In ansamhlu, fresce1e din hiserica Perihleptos,
prin irealismul lor poetic i mistic, slnt foarte
revelatoare in ceea ce privests ultima faza a
ovolutiei artei bizantine; aceasta a apucat atunei
pe cai diametral opuse celor pe care pa~ea arta
italiana, atenta la un contact din ce in ce mai
trins cu realitatea ~i pornita semet 1a cucerirea
tainelor naturii. Curentul de sensihilitate i de
gindire, a carui expresie cea mai deplina a fo t
isihasmul, a avut drept consecinta, in domeniul
artei ca i in eel al teologiei, tndepartarea Bizantului de stradania eliheratoare a Occidentului. Exista

238

239

dovada ca arta bizantina, ca i societatea in

declin careia Ii apartinea, nu pute~. ana. in ea
Insa~i resursele unei complete retnnoiri, Mal mull,
inca decit in domeniul intelectual, fagaduintele
de descatusare pe care le-ar fi putut sugera pictura
din vremea lui Andronic al II-lea nu au avut
prilejul sa se realjzeze~ intrueit nu au gasit ~~
sprijin in medi~ ~~ant.
SUh. efeetuJ reactiei
isihaste, arta bizantina s-a repliat intr-o lume
tnchisa.
Frescele executate in trihunele ~i pe boltile
hisericii Pantanassa prin anul 1420 lasa tocmai
impre ia unei arte care nu mai izbuteste sa se
de prinda de t~adi~ie. El~ int d~torate unor
pietori recrutati poate ehiar la Mistra sau in
Pelopones ~i al carer eeleetism se hranea din
modelele pe care Ie gaseau la ~ata locul~i. ~co~ografia este Imprumutata
mal ales din hi erlC~
Perih1eptos: in scena I~trarii. in Ierusalim a?eea~1
man tie vi1rgata. a unui locuitor al orasului este
unul dintre cele mai izhitoare semne. Programul
rspartizarii sce~el?r, in ,edifiei~ este preluat, de
la hiserica Hodighitria din cartierul Brontochion,
al carei plan a fo t de asemenea r~luat. '!'ot spre
H dighitria ne indreapta gindul ~I mamfestare,a
gustului pentr~ e~orile c?mpl,ementare. Dar ,minutia desenului l a t~~el ~ml~te~t~, de mamera
his ricii Perihlepto . Pictorii bisericii Pantanas a
au tendinta
de a-si afirma personalitatea
in
vehementa atitudinilor, tnsufletirea personajelor,
pateticul exp~esiilor" f?losirea ~in belsug a.run~alurilor de arhitecturi ~I a sttncilor inalte ~l tesite
eu erevase adlnci. Apostolii din Inaltare sint
mull, mai agitati decit eei de la Perihleptos.
Autorul Invierii lui Lazar a redat cu 0 mare
siguranta a desenului intreaga v~va~ita~e a s?enei.
Mare1ia putin cam lugubra a, p~Is~JulUl, reabsmul
gesturilor - sa luam de pilda iudeul eare se
tine de nas deoarece, asa eum spune Evanghelia,
trupul lui Lazar (C tncepuse sa miroasa e - d~u
acestei reprezentari un aspect oarecum romantic:
Oar asemenea variatii pe teme ~i proeedee vechi
nu puteau sa duca pre a departe.

Supusa dominatiei
vene~iene tnceptnd din 1204, dar
cu 0 populatie greaca pastratoare a unei indirjite
vointe de independenta care a izbucnit de vreo
cincisprezece ori in revolte, Creta nu a fost marele
centru de creatie asa cum s-a presupus adeseori.
Ea ne pastreasa mai degraba reflexele marilor
curente care s-au exprimat in alte par~i.
Arta monastica populara din secolele al XI-l a
i al XII-lea s-a mentinut, de pilda, pe la 1300,
in biserica Sfintul Gheorghe Kavu iotis de la
Kritsa, in nava centrale a bisericii Panaghia din
aceeasi localitate, in bisericile Sfintul Pantelimon
de la Bizanario i Sfinta Treime de la Arhane .
Personajele au atitudini ~epene, dar chipurile
lor sint expresive, ajungind uneori ptna la uritenie.
Compozrtiile sint 1ipsite de adincime. Tonurile
de rosu, verde ~i ocru slnt destul de vii. Un ecou
al obiceiurilor italiene introduse in Creta se
constata in sticlaria de tip venetian asezata pe
masa Cinei la Panaghia de la Kritsa.
Biserica Sfintul Antonie de la Avdou i aceea a
Arhanghelului Mihail din apropiere de Arhanes,
care dateaza din anii 1315-1316,
fiind deci
contemporana cu mozaicurile din Kariye Djami
~i cu frescele din Biserica regala de la Studenica,
arata 0 persistenta a stilului linear i expresi
din ultima treime a veacului al Xl I-lea, care
supravietuise ptna la sfiritul veacului al XIII-lea
in regiunea Prilep din Macedonia. Si la Arhanes
trasaturile italiene ii fac aparitia: de pilda armura
de tip franc cu care este tnvesmlntat
Hristos.
Realismul viguros ~i chiar dramatic al colii
macedonene se inttlneste, in prima jumatate a
veacului al XIV-lea, in colateralele de la PanaghiaKritsa, la minastirea Vrondisi i la Sfintul loan
de la Limnes. lar in a doua [umatate din veacul
al XIV-lea el va inspira frescele din biserica
Panaghia-Guverniotissa
de ltnga Potamies. h
acestea din urma se observa italienisme discrete,
cum ar fi contrapostul unei siluete de sfinta,
gestul gratios al altei figuri care ii ridica 0 latura
a mantiei, costumul occidental al soldatilor de

pe bolta. In numeroase bisericute se observa 0

adaptare populara a stilului scolii macedonene.
Arta eleganta a scolii constantinopolitane,
asa
cum ne este ea atestata la bisericile Peribleptos
i Pantanassa de la Mistra, a influentat frescele
de la Valsarnonero (1407-1431).

Creta

Rusia

2<40

A pectul pe care l-a capatat

pictura din epoca Paleologilor transplantata
in Rusia pune mai bine In
evidenta, prin opoaitie, constringerile care i-au
orientat cursul Inlauntrul granitelor Imperiului.
Cronicile ne-au pastrat amintirea un or artisti
greci veniti sa lucreze la ovgorod i la Moscova.
In 1338, grecul Isaia ~i prietenii sai au pictat
frescele din biserica Intrarii in lerusalim de la
Novgorod, astazi disparuta,
iar in 1344 alti
mesteri greci au zugravit vechea catedrala a
Adormirii de la Moscova.
Cel mai important dintre acesti pictori bizantini
a fost Teofan Grecul, nascut pe la 1330, care,
dupa ce decorase biserici la Constantinopol ~i
in imprejurimi, 1a Galata i la Calcedonia, a
venit la Novgorod prin jurul anului 1360 sau
l370. Pe drum s-a oprit in Crimeea, la Caffa
(Theodosia), unde a pictat peretii unei biserici.
La ovgorod, cu ajutorul unor ucenici, in parte
recrutati pe loc, el a executat in 1378 frescele
catedralei Spas Preobrajenie (Schimbarea la Fata)
(il. 200). Prin nobletea personajelor cu proportii
zvelte, el se leaga de traditia
de la Kariy
Djami. Dar, la Novgorod, bucurindu-se de mai
mult.a libertate in compozitie i in executie,
el si-a putut da friu liber temperamentului violent
~i pa ionat. Niciodata in lumea bizantina un
artist nu si-a afirmat personalitatea
cu atita
cutezanta. Robustetea formelor conlera deplina
forta unei prezente reale a figurilor sale, pe care
Ie airnti tnsufletite de 0 apriga incordare spirituala.
[ntoleglnd din contactul direct cu vechile fresce
de la Novgorod resursele pe care Ie oferea folosirea
aIbuIui, e1 I-a utilizat in tuse mai spontane i
241 mai energice decit tnaintasii sai ~inu ca ptna at un i

pentru redarea reliefului ~i nici dintr-o grija fa\a

de eleganta formal a, ci pentru a sublinia latura
vizionara a personajelor
sale stranii. Efectul
produs este eu atlt mai izbitor cu ctt Jactura
sobra neglijeaza detaliile ~i nu retine decit liniile
esentiale. Aceasta simplificare nu are nimic rece
sau lntepenit. Dimpotriva,
ea respira 0 viata
puternica ~i conf'era figurilor 0 mare\ie tragica.
Coloritul este red us ~i atenuat in acelasi spirit
de schematizare dinamica. El este dominat de
semitonuri:
carnatia chipurilor eu umbre de
culoare a lutului ars ; galben-pal, alb-sidefiu, trandafiriu ~i verde pentru vesrninte. Pentru abundentele tuse de lumina care suhliniaza pletele, barbilo,
trasaturile
chipurilor ~i cutele vesmintelor, in
afara de alb, Teofan a folosit albastrul, cenusiul
~i rosul. Figurile sale au fost comparate uneori
cu negativele fotografice. Prin for\a expresiva a
coloritului, ca ~i prin vigoarea personala a stiluJui,
frescele din hiserica Spas Preobrajenie
de la
Novgorod se situeaza la polul opus fa\a de
acelea din PeribJeptos de la Mistra, aproape
contemporane.
Unii cercetatori au crezut ca regasesc iniluenta
lui Teofan Grecul in frescele bisericii Uspenia
(Adormirea) de la Volotovo, care a fost zidita
in 1352 ~i ale carei fresce, incepute in 1363, ar fi
fost terminate prin anii 1370-1380 (biserica a fost
distrusii de bombardamentele germane din timpul
ultimului razboi).
Teofan a mai Iucrat un timp la ovgorod, apoi
a plecat - eel mai tirziu in 1395 - la Moscova,
unde a desfa~urat 0 activitate nu numai de pictor
de fresce, ci ~i de pictor de icoane ~i de miniaturist.
El decora la Moscova, in 1395, biserica Nasterii
Fecioarei, fiind ajutat de Simeon Ciornti, in 1399
catedrala
Sfintul Mihail ~i in 1405 catedrala
Blagovescenie (Bunaves.tire), ~u colab?rarea .lui
Prohor din Gorodet ~l a IUl Andrei Rubhov
tnsusi. A executat de asemenea picturi profane
in paIatuI marilor eneji de Ia Moscova ~i in eel
al Iui Vladimir Andreievici, cneazul de Vladimir.

Din opereJe apartintnd perioadei mose.ovit~ a Iui

Teofan nu ne-au ramas decit remarcahilele icoane
alcatuind ansamblul Deisis pe care l-a pictat
pentru ieonostasul ?atedralei. rBlagove~cenie.
Puterniea personahtate a I~I I'eofan a produs .0
impresie profunda asupra rusilor, .c~.e I-au n~ml.~
tnteleptul ), admirin.du-i. atlt YlOIClUnea mintii
eit ~i tndrazneala stilului. ~c\lU~ea pe care a
exereitat-o asupra dszvoltarii artei ruse a putut
fi eomparata cu aeeea pe care au ~v~t-o in .secolul
al XVIII-lea Rastrelli, Quarenghi ~l Ross].
Daca operele Iui Teofan
Grecul arata ce inflorire
putea atinge in afara gram~eIor Imperiului ~i. a constrtngerilor sale ~~rs?nalitatea unui artist care i~l facuse UCenICIain
atelierel capitalei, in .schimb ~rescele. d~n biserica
de Ia Decani ne permit sa sesizam limitele unor
pictori care nu fuses era Iormati Ia Constantinopol
sau in vreun alt mare eentru hranit din traditiile
bizantine.
Construirea aeestei biseriei fusese tnceputa in
timpul lui Stefan Uros al III-lea Decanski
(1321-1331), dar frescele nu au fost e~ecll:tat~
deeit intre anii 1348 ~i 1355 sub dornma Iiului
sau Dusan. Pe atun i relatiile cu Constantinopolul
era~ intrerupte din cauza eueeririlor lui Dusan
~i, mai mult inca, datorita anatemei p~ e~r.~
patriarhul ecumenic 0 aruncase asupra bIsen~lr
strbe. Fara indoialii s-a facut apel, eel putin
pentru 0 parte din de~or, la l?ictori.greei, pi tores
graeci i din Dalmatia, mal preCIS de la Kotor
(Cattar~) oras regesc , de unde a venit arhitectul, calugarul franeiseanYita. (Vid). Intr-adevar,
s-a gasit semnatura u~Ula dmtl:e pIcton.: este
yorba de Srdj (Serghie) Grecni (eel plin de
pacate). Or prenumele este foarte rasptndit sub
forma acea~ta pe \armul Adriati ii. Mai multe
detalii iconografice au. fost de asernenea .lrnp'rumutate din aceasta regrune. 0 scena a minunilcr
sfintului Dumitru ne infa\i~eaza orasul Salonic
sub aspectul Dubrovnikului
medieval. In Bat-

Serbia:

De/ani

242

2-43

jocorirea lui Hristos se afla ~i 0 lirua, instrument

musical Iolosit numai pe litoralul sudic. Anumite
personaje poarta pe cap 0 boneta de tip occidental.
D~r fidelit3:tea bise~icii sirbe fata de ortodoxie,
In c~ud3: uner rupturi
trecatoare
a relatiilor
cu
patrla~hla
de la Constantinopol,
a avut drept
consecinta
fap~ul ~a programul
iconografic
a
ramas
acela hizantin.
El preainta
0 arnploars
nec.unoscuta
~n bisericile grecesti, de dimensiuni
mal reduse, ~l s-a putut spune pe buna dreptate
ca raapundea
unor intentii enciclopedice.
Subiectele au fost lua~e nu numai din Vechiul ~i oul
Te~tame~t,. c~prmzind hinelnteles ~i Faptele Apostol~or, c~ ~l ~m Evangheliile
apocrife despre viata
F~CI?al:eJ,. dID Imnul Acatist,
din legendele unor
sfinti ~l dintr-un sinaxar ilustrat exhaustiv
alcatuit din trei. sute ~aizeci ~i. cinci de compozi~ii,
una pentru Iiecare Zl a anului. In afara de acestea
Judecata
de Apoi a capatat
0 mare
arnploare.
De ase~enea
s-au .mai Infati~at cele sapte sinoade
ecu!llelllce. Una dintre consecintele
acestei extinden a repertoriului
iconografic a fost introducerea
in c~drul panourilor pictate a unor lungi inscriptii
rnemte sa explice credinciosilor
subiectele. Pentru
a raspunds
unei exigente
bine tnradacinats
in
re~at?l
Serhiei
s-a sporit
numarul
portretelor
prmciare
~l unele au fost grupate
intr-un arb ore
~el!-eal~gic. Doctrina isihasta, rasptndita
in minastlr)~e d~n Macedonia~ ca ~i la Athos ~i la Salonic,
a mspirat ~ub mal multe
aspecte
iconografia
de la Decani. La fel ca ~i in biserica Peribleptos
de la Mistra, in abside ~i in cupola s-a dat 0 mare
importanta
subiect.elor eu caracter
euharistic.
Acest vast ansamblu,
care presupune
colabora~e!l un~r ~chipe numeroase,
poate
chiar de
origine
diferita,
are un caracter
mai degraba
me~teugaresc.
El nu prezinta
nici 0 veritabila
monum~ntalitate,
nici
ra finamente
gratioase.
Multe dmtre scene slnt prea mici pentru Inaltimsa
unde au fost asezato
si privitorul
nu le vede
bine. Figurile de dirnensiuni
mari sint lipsite de
o adevarata
maretie. Culorile sint destul de crude
~i nu se Imhina in chip armonios. Asta nu inseamna

cu

nu ar exist a ~i detalii cu un desen ferm ~i 0

in pagina.
Dar, in mare, frescele
de la Deeani slnt lipsite de 0 autentica fort-a de
convingere
~i apar ca rezu1tatul
aplicarii
unor
formule rupte de traditia care Ie daruise
for\,a
~i vigoare.

buna punere

Nordul

labirea ~i chiar acea rupere

a relatiilor
intre Irnperiul
in a doua
lui Dusan ~i ConstantinopoJ
jumiitate a
tnlesnira
in
Macedonia
aparitia unui curent artisti
veacului al XIV-lea
caracterizat
printr-un
desen prea putin ingrijit dar viguros si prin lnclinarea
spre tratarea unor subiecte noi, ilustrate cu detalii
realiste luate din viata poporului.
Acestui curent
li apartin frescele executate in 1349 de un zugrav,
numit Mihail, in biserica mtnastirii
Lesnovo, care
Iusese zidita in 1341 de catre despotul
Oliver,
grec de origine. Tot de acelasi curent se leaga
freseele din biserica
mtnastirii
Marko, de ltnga
Skoplje, Intemeiata in 1371 de catre regele Vukasin
(1366-1371)
~i terminata
de fiul Sall Marko
(1371-1394),
eel mai vestit
erou al baiadelor
strbesti.
Scena in eare Rahila i~i plinge copiii
~i nu vrea sa se ming1ie pentru ca nu mai sint r
(Jeremia, 31, 15), pe care 0 tnttlnim aici pentru
prima data,
dovedeste
0 energie
dramatica
a
imaginatiei
de esenta
populara,
pe care nu 0
stlivilesc conventiile
ancestrale
ale unei arte de
curte.
Apropierea
care s-a prod us, in lata amenintarii
comune
a turcilor,
intre
Imperiul
bizantin
~i
statele sirbesti ivite dupa dezmembrarea
ImperiuIui lui Dusan a fost tnsotita de 0 intoarcere spre
formele
de expresie
cu aspect
mai bizantin.
Mitropolitul
loan,
din imprejurimile
Prilepului
- piotor de fresee ~i de icoane ~i, in acelasi timp,
episcop - a fost unul dintre principalii promotori
ai acestei miscar]. Impreuna
cu un calugar-zugrav
numit
Grigore,
el a decorat
in 1389 - anul
MtaIiei de la Kossovo - biserica rnlnastiri! Sflntul
245 Andrei, tnterneiata
in valea ad inca a rlului Treska,

Mocedoniei

2<14

stil care i~i aruncii ultimele luciri ale unei creatii

artistice valoroase inaintea desavtrsirii cuceririi
turcesti. Calitatile lor de duiosie ginga~a ~i de
gratie unduioasa le inrudes cu arta lui Andrei
Rubliov diu Rusia.

nu departe de Skop.lje, de catre Andreas, fiul lui

Vukasin ~l fratele lui Marko, in cinstea patronului
s~u. A~este fresce vadesc 0 arta aristocratica
~l a.rha~zanta, mai degraba savanta
decit de
~nsplra~le profunda, care se nutrea din mai multe
izvoare. 0 robustete a modeleului, provenita din
cunoasterea operelor create in veacul al XIII-lea
se tmbina cu trasatu~ile car~cteri tice ale picturii
pale~loge, cum ar Ii alungirea proportiilor person~Jelor, . Ireamatul draparilor ~i fundalurile de
arhite turi compuse cu eleganta. La a estea se
adauga nota epocii in preocuparea Ioar te accentuata pentru ~x.(>resia psihologica. Pe carnatiile
intunecate luminile sint asezate in mici linii alba
paralel~, care ~ca~uiesc laolalta intinse pete
stralucitoare. Minutiozitatea executiei nu dauneaza monumentalitatii figurilor.
Scoala din
Odata eu retragerea spre
regiunea M oraoa
nor~ a sirbilor respinsi de
. .
turci, in valea Moravei s-a
.cons~l~~lt 0 .noua scoala, care a stiut sa dea
tradl~le~ derivtnd din arta contemporana
cu
Andron.!C.~ II-lea ~i Miliutin, 0 expresie in acord
eu sensibilitatea acestei epoci intuneeate de nenorociri ~i.de calarnitati. Ca ~i in arhiteetura, spiritul
de.coratl:', ~us~ul amanuntului, cautarea pitorescuIUl a~ biruit s~m~ul monumentalului. La fel ca ~i
in stilul numit pe nedrept cretan I) inrudirea
in c.eea ce priv~~te tehnica ~i inspira~ia' cu pictura
de icoane devine foarte ::.trinsa. 0 arta a sentimentelor gingase ~i a vietii Iauntriee triumfa in
aceast.a vreme, In ea se desluseste acea dorinta
de ra~lOament, e~r~ se as ute in stnul civilizatiilor
C?n~~l~nte de pierrea lor .apropiata. Pe peretii
blsel'lCllo~ se des!a~.oara ~lrul sfintilor militari,
c~ trupy.rl zvelte. ~l ~muoase, patroni ~i protectori
ai nobililor strhi (il. 198). Frescele biserieii de
la Ravanica (zugravita pe la 1377 de un anume
Constanti~), Ljubos~inja (pictata in~re 1402 ~i
1.~04 de catre Macarie), Resava (numita ~i Manasija intre 1407 ~i 1418) ~i Kalenic (pe la 1415)
ne-au pastrat frumoase exemplars ale acestui

Bulgaria

Bulgaria, a carei civilizatie

a tralu .j t din nou sub
domnia lui Joan (sau lvan) Alexandru (13311371), a cunoscut .,i ea 0 activitate picturala
destul de intensa. Din nefericire majoritatea
monumentelor pictate - i in a dintre cele mai
insemnate - au disparut ca urmare a distrugerilor
efect uate de tur i, pe care fertilitatea solului
mai mare decit in erbia ~i in Macedonia i-~
Indem.nat sa
st~~orn~c~~.sca pe acest m~leag
devemnd coloni. TOil OSI~1 II alungara pe locuitori
de pe og?arclc l~l'. ~~ refolo.sira la constructiils
lor materialele odiliciilor mal veehi.
Fres~ele din m~~astirea Zemen, zidita prin anii
1354 ~J urma~or~l de catre .despotlll Dejan, ~i
cele de la Ljutibrod
apartin unui curent de
arta monasti 'a, provin ial ~i popular, pe care
Andre Grabar l-a numit de traditie arhaica I).
tnt:r-ad.ev~r,. el pI' I~nge~~e arta de aceoasi inspil'u\le, IOtllmti'i mal tnainte in Cappadocia
in
Grecia propriu-zi l1 ~i in Italia rneridionala. 'Aici
ca *i ~ 010 e va~e., te 0 mare Inclinatie spre
naturalismul
narat.iv, un desen mai atent la
expresivitate decit la eleganta, chipuri late ~i
pline, Iiguri inghesuite pe suprafete tnzuste
subie te in iruindu-se in frize continui i~ lo~
sa fie separate in panouri rectangulare.
Dar mai exista de asemenea, mai ales in bisericile
zidite ~i ~ecorate din initiative tarului ~i a tnaltilor
dregatol'l de la curtea a, opere tngrijit executate
care au suferit 0 put mica influenta a Constantinopolului. Vom cita ca principale exemple cele
doua bisericute rupestre din apropiere de Ivanovo
(dintre care una eel putin, ~i cea mai irnportanta Tarkvata - este
titoria lui loan Alexandru)
cupola ~i absida bisericii Sfintul Gheorghe de Ia
Sofia, ~i biseri a Sfintii Petru ~i Pavel de la

2<46

247

Tlrnovo. J nan, amblu

e reruarca 0 facLudi
rapida ~i sigura de mijJoacele sale, un desen
ferm ~i plin de nerv, un modeleu al trupurilor ~i
al draparilor realizat prin contra te, un simt aJ
compozitei ritmate ~i limpede organizate
si,
atunci cind subiectul 'e preteazii, 0 predilectie
pentru expresia dramati a. Mai multe amanunte
deriva din modele existente la sltrsitul anti hitatii.
Astfel la Ivanovo, pe fundalurile de arhitecturi
sint desenati atlanti, in picioare sau ghernuiti,
care austin 0 coloana au un antablament.
Jn
anumite scene, mai u seama in Sarutul Iui Iuda,
personajele atletice, tnvesmtntate in tunici exomis,
sint vadit luate din repertoriul
artei antice.
Aceste picturi apartin acelei faze din art a de la
Constantinopol,
care la Mistra a dat frescele
bisericilor Hodighitria din cartierul Brontochion
~i Peribleptos, aeea faza pe care a cunoscut-o
~i Teofan Grecul in cursul anilor sai de ucenicie
~i ai primelor creatii in capitala Imperiului.
Pictura
religioasa de inpiratie bizantina si-a facut
aparitia in ~arile romans in
veacul al XIV-lea. Influentele Constantinopolului
~i ale Trapezuntului se Incruciseaza aiei u cele
din ~arile invecinate: Ma edonia, Serbia, Bulgaria
~i Rusia. Este firesc sa admitem ea primele
monumente au fost decorate mai cu seama de
zugravi de origine greaca. Cel mai vechi ansamblu
~i totodata unul dintre cele mai importante il
reprezinta frescele care au fost executate dupa
mijlo ul veacului al XIV-lea pe peretii bi ericii
dornnesti
Sfintul Nicolae de la Curtea
de
Argee, ini'lltata in jurul anilor 1350. Lucrarile
de curatire intreprinse de Comisia monumentelor
istorice din Romania au permis sa se vada ca,
din punctul de vedere al stilului ~i al iconografiei,
ele nu se mrudesc numai cu acelea de la Kariye
Djami, din care i~i trag obtrsia, ci ~i cu fre ceJe
bisericilor lui Miliutin, tndeosebi ele de la agoricno ~i Gracanica. 0 buna parte a inscriptiilor
slnt in limba greaca, pe rind mai tirziu tn tarile

rornane se va folosi numai slavona ea limb~

biserieeasci'i. Din aceasta s~ poate deduce e~
eel putin unii dintre P! torr, daca nu t?~1 eel
care cotaborasera
la exe utarea acestui vast
ansamblu, erau greci. Freseele de la Cu~tea de
Arge~ ne apar aproape ca 0v sum,a. a sU~lecte.lo:
t atate ~i a curentelor la rooda in pictura blzantma
;e la roijlocul secolului a1 XIV-Ie,a. Scenele c~
ersonaje zvelte, elegante, [nsufletite ~e. ml~ca.r~
~ioaie stau in vecinatatea al~ora a.par~mmd unei
maniere mai populare ~l rom rsaliste, ~~r toate
poarta. pecetea unei profunde uman?ta~l. ,
Freseele (din pronaosul) de la Cozia, real1~ate
in anii de dupa 13~6, vade ~ aceeasi ten?m~a.
catre misticismul rafmat ca ~J aeelea apartintnd
~colii din valea Moravei. *
Venetia

Arta
Paleologilor
facut sim ~itii. actiunea
Venetia, unde am vazut cum, inca de prin
1260, capitala Jmperiului i~i exereita din

Tiirile romiine:
Curtea de Arge~

si-a
~i la
anul
nou

influ nta,

248

249

Afirma~ia cli pictura religioasa de inspiratie b!zantinli i-a flicul aparitia pe teritoriul Rornaniei ~Ia In
faplelor istorice. De
I ~I a I xrv-tea nu corespunde
seco
'.
.. biIl;a~tiIne In lara
altfelu problema
tnceputuriJor picturu
t
noastrli trebuie consideratll. tn conlexlul ma~ larg al pr?ten~elor bizantine In spatiul ~rp~lodanublan.
Tr~bUl,e
precizat cli autorilatea [mperiului roman de ,rlislint ~I,
in continuare, a Imperiului bizantin sa !IIamfestat, cu
nstnsemnate Intrcruperi, tn Dobrogea ~I de-a lungul
Dunarii, alingtnd Banatul, plnli, In secolul al Xl V-lea.
Vechea provin ie rornana Scythia minor - Dobro!!ea a dobtndit 0 nouli stralucire ~n ,ltmpul, tffiparat~IUl. Con:
slantin eel Mare care a reconstituit T'omis-ul, sch~mblndu!
numele tn Constantina (de unde Constan ta de azi}, Acelasi
tmparat cucereste OlleniaDacia Malvensis de odinioara asigurtndu.~i noua sUip1nire prin podul construit pest~
Dunare Inlre Oescus ~i ucidava. La maugurarea p~d~lul
de piatrli, opera prezumalli a lui ..'I'heofilus, a parllclpa!
tmparatul tnsusi (tn anul 32,8), ~rIJ~ -renlru ,calea d,e ,apa
a Dunarii fiind exprimalli !}Iprin ztdirea nOl!or ce1tiitl de
la Drobela !}iConstanliniana Daphne (Oltem~~), ~ a~elasi limp tn Dobrogea au Iost reconstruile cetatile Hls,trl~,
Capidav~,
lmelum,
oviod,unu~, Tropacum TraJam,
Flaviana, milrluriilo arheologi c Iiind Ioarte numeroa e.

n exempJu din secolul al XIV-lea ne este

fara lndoiala oferit de frescele din capela de la
stinga absi~ei bisericii San Zan Degola (Sfintul
Joan Decapitatul), care au fost scoase la iveala
i~ 1945. In partea
superioara,
sfinta Elena
Iigurata in bust ~i imbracata ca 0 tmparateasa:
se ~fla sub un Ironton cu ar ada tripla, de aspect
antic, In partea de jos s-au pastrat
apetele
aureolate ale sfintilor loan Botezatorul
Petru
Toma ~j Marcu. Primii doi au 0 expresie in~ordata'
dar fara vre.o urma de. brutalitate. Ceilalti doi al;
un ~er ~e tmere1,e senina, Stilul lmhina for~a ~i
plemtudmea cu 0 rrinO'a~ie armonioasa.
. In .timp'.!l domniei lui Justinian (527-565), ~ezlirile
bizantins
din Dobrogea ~i de pe Dunare au prosperat
con~muu! fapt consemnat lji de cronicarii oficiali, ca ProCOI?IUSdin C~sare.ea. Dezvoltarea
me~te~ugurilor ~i circulatia comerciala intensa au favorizat afirmarea vechilor
a~eza.rJ, asigurind mijloacele necesare pentru amplificarea
cetatilor, pentru tnaltarea unor somptuoase
bazilici ca
acelea de Ill: Tropaeum
Traiani, Tornis, Histria, Calla lis
etc. La sn~ltul secolului al VII-lea, ctnd DObrogea a fost
devasta_ta ~e coloanala in trecere ale migratorilor
bulgari
fn 10caIJ.t1l.tIle ei se aflau peste treizeci de bazilici, flira s3.
Ie socotim pe acelea aflate de-a lungul Dunarii,
Cercellirile arheologice au fost in masura sa demonstreze
frurnusejea
arhitecturala
a acestor
monumenle
uneori
placate !?u marm~~a ~i avind coloano cu capitele bogat
rrnpodobita. Peretti lor erau decorau cu picturi murale
fra~mente.
de tencuiala
~olorata
Iiind recuperate
di~
~iirlm<HurJ.. Arlele decoratIve ~i aplicate stnt la rtndul lor
ilustrats p~m nu~eroa~c piese de podoabii executale
din
aur sau din arglDt,. dill fragme~te
cera mice apartinlnd
unor vase de productio locala sau .lmportate din metropolii.
Dupll. scurt~ trecere a bulgarIlor, stiipimrea bizanlinll.
i~ Dobrog~a_ ~I la Dunaro a fost restabililil. curtnd, ea
fHI?d. terneinic consolidalii
ill timpul imparalului
loan
Tzinriskss (96~-~76) c~ro a infiintat thema (= provincts
ml~l~a)
P~l.rlStrlollUIUl, eu resedinta
la Silislra: loan
Tzimiskas ~l urrnasul sau Vasile al II-lea Bulgaroclonul
(976-1025) au acorda~ o ..atentie deosebita ceUi~ilor de
p.e Duniire,. marele flU~IU fll~~ sCl~tul nordic al imperiului
~l, deopotriva, .cea mal lesmClOasa cale de circulape spre
lDlerIOrul. conlmentului.
In legatura cu aceasta poliUcii
de frontl~rll., e~te ~ota.bila inflorirea
unor ~eziiri
ca
Garvan-DlD~ge~la,
Niculitsl, Pacuiul lui oare ciitre care
se .!n~reap.ta
tot ma~ mul~ cercetarile
arhooiogilor
din
ul lirnii am. La Pacuiul lui Soam a Iost descoperitll.
250

Cu putin inainte de mijlocul sec.olul~i al XIV-lea~

mozaicurile exeeutate in baptisteriul
Sftntului
Marcu, sub dogele Andrea J?andolo (1342-1~54.)~
prieten eu Petrar~a, ~fatl~ea~a, ~ub trasaturJ
italiene cum ar Ii realismul figurilor, elemente
comune cu mozaieurile din Kariye Djami: eleganta
~i alungir~a personajel~r, as~ectul gratios al figurilor feminme, Iundaluri arhitecturale.
.:
In schimb nu aflam nimic bizantin in mozaicurile capelei Sfintul Isidor, care povestesc ma~iriul
sfintului ~i descoperirea moastelor sale in .ms,:,la
Chios, precum ~i transferarea
lor in biseriea
San Marco. Aceste panouri,
are dateaza tot
de pe vr mea dogelni Andrea Dandolo, tin de
vasta cetate cu ziduri puternice de piatra, iar la GarvanDinogetia au fost p';lse I~ evidenta
Intinse. Iortificatii,
numeroase locuin te III atehere mestesugaresti
precum ~l
ruinele unei biserici cirniteriale ale ciirei ziduri mai pastreazll. urmele de pictura ale vechiu!ui d~cor mural.. ~a
Niculijel, unde exista ~i 0 remarcabila
ruina de baZlI~cll
cu cripta, daUnd ?in secolul al V-lea, a fost descoperita
o bisericll. construita in secoluI al XIII-lea,
lingll. care
se alia
necropola caraclerizati1 prin abundenta
podoabelor de origine constantinopolitana.
Rezulttnd din strinsele legll.turi economice ~i culturale
cu Bizantul, tn tntreaga tara au .fost descoperile lezaure
monetare, podoabe,
piese ceramice etc., toate atesUnd
aceeasi realitate istorica: Bizant':II a fost 0 prezenta m~~eu
vie in spajiul danuhiano-carpatic,
aceasta prezenta fund
unul dintre Iactorii care au contribuit - mai ales in
secolele IV-VII
- la pastrarea
traditiilor de romanitate
ale poporului nostru.
Monumentele
bizantine
ridicale
pe teritoriul
tiirii
noastre au lasat mostenire 0 seama de procedee specirice
In arta de a eonstrui, procedee a carol' utilizare a Cost
favorizata ~i de circulatia mesterilor in secolele XJV-XV,
intr-o epocll. in care se maturizau
formele arhiteclurii
autohtone. Astrel allernarea
cll.riimizii cu piatra, in asize
regulate, alternare Iolositala ~i~.irel!-bisericii de la G~vii~Dinogetia sau la ruma bisericii din cetatea Severinului,
va Ii reluata la Biserica domneascii din Curtea de Arges,
monument care inaugureaza
seria marilor ctitorii voievodale din Tara Rornaneasca.
La acelasi monument, ctitorie
a lui Basarab I din anii 1351- 52, a Cost Colosit, in varian la
constantinopolilana,
tipul de plan Iji de elevatie cunoscut
sub numele de cruce greacd tnscrisa. Esle semnificativa
folosirea
variantei
constantinopolitane
pentru
cii ea
dovedeste existenta unor legll.turi nemijlocile cu Bizantul,

251

curent':11 popular .. din pictura it.aliana practicat

in regmnea Emilia. Arta mozaicului bizantin
care diaparuse la Constantinopol
ca urmare ~
saracirii vistieriei imperiale avea sa ineeteze a
mai influenta decorul bisericii San Marco.

o frescii

Dimpotriva,
la Constantinopol vom intilni prezenta
artei italiene intr-o Iresca
ee deeora un arcosolium.
adapostind un mormint in zidul de vest din
interiorul nartexului, la Kariye Djami (il. 201).
Defuneta, tnvesmtntata intr-o mantie lJIi0 roehie
de damase bogat tmpodobit a, statea in pieioare
italienizanui
la Kariye Djami

nefiind necesara 0 intermediere a centrelor balcanice, asa

cum in mod eronat s-a crezut in trecut, Trebuie subliniat
ca importanta acestui edificiu nu are doar un caracter
regional, dimpotriya, est~ v?rba despre cea mai ampla
reahzare a tIPUIUi de biserica in cruce greacii fnscrisa
d~pa~i!ld C~Imult constructiile similare inaItate in spatiui
bizantin din secoJeJe XII - XIV. Ulterior, in secolul al
XV.I-lea, tot in Tara Rornaneasca, la 'I'lrgoviste ~i la
Craiova, vor fi construite biserici de tip cruce greacd
lnscrisii de proportii monumentale. In acelasi tirnp este
de~na de. remarca~ persistenta in. tarile romane a o;ganizam spatiale specific hizantine ~l a si temului de boltire
c~ cup ole semisCerice suspendate pe pandantivi, asa cum
sum ca a avut bisericuta de la Garvan-Dlnogetia !;i cum
pastreaza inca biserica Sf. Ana taslie din Niculitel (sec.
XII-XIII).
.
.Co~siderin? .statornica prezenta a arlei bizanline pe
l~r1torl\ll palr~el noastro, in Dobrogea ~i de-a lungul Dunaru, prezenta inaugurata de chiar intemeietorul Constanlinopolului, lmparatul Constan tin cel Mare, ~i prelungi ll!
vreme de un mileniu, pina in secolul al XIV-lea, tnjelegem
ca Cor~ele acestei arte nu mai pot fi considerate un import
in tarile rornane, de vreme ce ele dobindi era aici de attta
vreme drept de cetate.
Revenind la problema picturilor murale - problema
care a generat prezenta nota - vom aminti ell. cerceiAriJe
recente au sporit substantial cunostintele noaslre. Dincolo
de Iaptul ca trebuie sa presupunem ell. multele biserici
bizantine din a~ezarile dobrogene ~i de pe Dunare VOl' fi
f<?st macar in parte decorate cu picturi murale (sa nu
uitarn ca la Vicina se ana resedinta unei mitropoIii stra~utata in 1359 la Curtea de Arges] ne vorn referi la materialele concrele care atesta realizarea unor ansambluri
de pictura rnurala in Transilvania ~i in Tara Rornaneasca 252

in fa~a .F cioarei ~ezind ~i tinind

Pruncul,. inf~~i,ata din trei sferturi ~i nu frontal ~um se obisnuia

in arta hizantina. Cele doua Iiguri sint desenatc
la aceeasi scara. Stilul nat,!ralist al ve~mi?t~lor
ell falduri adlnc reliefate, simtul volumului lJIlal
spa~iului, scaunasul desena~ in perspectiva s1n~
categoric italiene, la reI e~ ~l reprezentarea s.~~U~Ul
sub aspeetul unei lespezi de marmu.ra sprijinita
de marginea infer.ioara a ?a~.rulUl, as~menea
pardoselilor din episoadele vle~~ sf!ntulUl l~eo~
pe care Mantegna Ie pietase in hiserica Eremitani
de la Padova. Fresca din Kariye Djami a fost
probabil executata cu putin inainte de 1450 de
eatre un pictor italian sau, mai degraha, daca

anterior secolului aL XIV-lea Lacar~ se referi!.prof. C~~rl~s

Delvoye. Avem in vedere descoperirile de la Cetatenu din
Vale pe Dtmbovita, unde exisUi un complex de rUII?-e
apariinind unor constructii laice ~i religioase dattnd din
secolul al XIII-lea. Fragmentele de rresca ~asite in d~lrnaturile bisericilor indica 0 excelenta cahtate tehnica,
o gamli crornatica bogata ~i un desen de 0 rara suplete.
La Slreisingeorgiu (jud. Hunedoara) in vechea ctitorie
cneziala datind de la inceputul secolului al XII-lea se
pastreazl!. un valoros ansamblu de picturi murale realizat
in anul 1313 de catre pictorul Teofil, suprapu~lndu-se
unui strat de picturli mai veche. La Sintumarle-Orlea
(jud. Hunedoara), biserica satului este decoratli ?u un
ansamblu iconografic monumental, de 0 exceptional a
valoare artisticli, executat in anul 1311. Stntern, asadar,
cu mull inaintc de pictarea bisericii dornnesti din Curtea
de Arge~ daUnd din anii 1362-1366.
Mai departe, tot in c~rsul seoolului al XIV~lea, in
afara picturilor de la Cozia, la care se. reCera ~I .pr?C.
Delvoye au mai fost realizate ansamblurile de la Criscior
(jud. H~nedoara) !1i Lesnic (jud. Hunedoara), urmate,
curlnd dupli 14.00, de ansamblurile de 13: Ribita, Sinpetru,
Pe~teana,
lreisingeorgiu (toate in [ud. Hunedoara],
realizar] care atesta ell.inca de la acea data formel~ p~CtU:11
bizantine fuses era prelucrate ~i adaptate la posibilitatile
artistice ale unei scoli regionale autohtone. .
. .
Tot la tnceputul secolului al XV-lea, in timpul dcmniei
lui Alexandru eel Bun, In Moldova se realizau mai rnulte
ansambluri de pictura rnurala, mar tori ~oart~ v~lo~o~i
fiind pusi in evidenta la Humor, Moldov.lta ~I Bistri]a.
Examinarea tuturor acestor date, desi Coarte sumar
prezentate, face evidenta, cr~dem, ? mai fertila pre~entli
a artei bizantine pe teritoriul tarilor romane, obhgind
la 0 largli circumstanjiere a scurtului paragraf din lucrarea
25] de Cata aferent acestei probleme. (Vasile Dragut)

judecam dupa anumite trasaturi manieriste ~i

dupa clteva sttngacii, de catre un bizantin italienizant care 11 tnsotise poate pe loan al VIII-lea
la Conciliul de la Ferrara. NemaiafJind in propriile
lor traditii posibilitatile de reinnoire la care aspirau,
anumiti pictori de la Constantinopol s-au tndreptat
spre exemplele pe care Ie oferea Italia. Dinaintea
unei opere ca aceasta ne putem intreba ce ar fi
devenit arta capitalei sub actiunea iniluentelor
italiene, daca orasul nu ar fi cazut in miinile
turcilor. Desigur nu s-ar mai fi putut vorbi despre
o arta bizantina.
J ntr-un spirit asemanator, biserica Hodighitria
din insula Lefkas a fost decorata pe la 1450 in
stilul gotic international cu fresce al carer program
iconografic ramtnea pe de-a intregul bizantin.
PICTURA

PROFANA

Nu ne-a rlimas nimic din pictura prof'ana exeeutata

in aceasta epoca. Plna ~i la Constantinopol,
greutatile financiare prin care trecea dinastia
Paleologilor nu erau deloc propice unor asemenea
lucrari. Dar in palatul de la Trapezunt, unde,
pentru a se afirma mai bine, ttnara putere avea
nevoie de legatura cu marile traditii ale trecutului
imperial, frescele infat-i~au domnitorii ~i episoadele
din istoria orasului, tndeosebi primejdiile care
Iusesera biruite. In Serbia, in Bulgaria ~i in
Rusia anumite palate ale principilor domnitori
au fost impodobite cu fresce. In 1881 au fost
distruse fre cele din palatul lui Dusan de la
Drimac, in apropiere de Skadar, din nefericire
inainte ca ele sa fi fost studiate.

comunicatie intre colaterale ~i spatiul central al

edificiului.
Lipsita de sprijinul pe care 11 gasise in structurile politico ~i intelectuale ale statului bizantin,
precum ~i tn darnicia imparatilor ~ia aristocratiei,
arta bizantina avea sa decada in cursul secolului al XVIII-lea ~i sa nu rnai poata rezista
presiunii "naturaliste"
venite din Occident. Pinal
la urma ea Sea redus, in buna parte, la 0 banala
~i stereotipa ilustrare a preceptelor religioase.
rioare care tmbraca cu un inegalabil vesmtnt bisericile
manastirilor din Bucovina. Toma de la Suceava sau
Dragos Coman au fost romani ca si, ctteva decenii mai
ttrziu, loan li\iSofronie, Craciun, Grigore, Ignat li\iMatie~.
Referitor la bisericile moldovenesti trebuie adaugat
ca mai toale au fost pictate la interior, ca multe dintre
ele sint mult mai mari dectt obisnuitele paraclise bizantine
li\i ca aparitia pieturii pe fatade nu este 0 consecinta a
dimensiunilor mici - care ar fi tmpiedecat decorarea
interioarelor - QIiIacum erede totusi prof. Charles Delvoye.
Pictura exterioara moldoveneasca, realizare artistiea de
valoare mondiala, este rezultatul unor indelungi elaboran
locale, cu remarcabile elemente programatice, determinante
fiind in ultima instanta rezlstenta antiotomana ~i lupta
pentru apararea imaginilor. La Probota, la Humor, la
Moldovita, la Arbore, la Vorone], la Sucevita li\ila alte
monumente ne aflll.m tn fata unei tnalte gtndiri artistice
care se individualizeaza prin capacitatea de sinteza, prin
sensibilitatea li\irorta de expresie, prin subtilul aeord eu
cadrul arhitectonic Iii natural. Nimie nu tngaduie sa se
vada aiei opere de factura straina, asa cum se vede
tntr-adevar la Rtsca, unde picturile stnt semnate de
grecul Stamatello Colronas.
u este locul aici sa facem un istoric detaliat al artei
rornanesti, dar punctarea aces tor aspecte este necesara
pentru 0 mai corecta orientare a citilorului.
Asa se cer a fi cunoscute, mai departe, epocile lui
Alexandru Lapusneanu, Miron Barnovschi ~i Vasile
Lupu din Moldova, sau epocile lui Matei Basarab liIi
Constantin Brancoveanu, din Tara Romaneasca, epoci
care s-au investit cu nobletea tnfaptuirilor artistice, prin
generoasa desehidere catre cultura in general. In niei una
dintre aeeste cpoci, elementul determinant dc creatie
nu a fost cel strain - grecesc sau allul - dlrnpotriva,
pe fondul traditiilor autohtone solid constituite s-au
altoit experientele ~i realizarile noilor generatii de artisti
romani care au asigurat acea matura unitate spirituala
proprie artei noastre medievale, unitate pusa In valoare
de diversitatea fireasca a numeroaselor centre locale li\i
a dinarnicii perioadelor de tnflorir . (Vasile Dragut)
290

GLOSAR

(Imn): imn care se ctntll., sUnd tn picioare, in

stmbata celei de-a cincea sll.ptll.mtni din postul mare,
pentru a multumi Fecioarei ca a salvat orasul Constantinopol de asediile persanilor Iii arabilor din secolul
al Vl l-lea !ji de la tnceputul secolului al VIII-lea.
fmnul cuprinde doua pa.ti, de cite douasprezecs
strofe fiecare. Prima, istorica, slaveste evenimentele
de la Bunaveslire pin a Ia fnlfmpinarea Domnului.
A doua parte, mistica !ji teologica, este alcll.tuitA din
laude catre Hristos !ji sfinta Fecioara.
Acheiropoietos: icoana (a lui Hristo, sau a Fecioarei)
f nefll.cula de mlna omului _, despre care se pretinde
cll. ar fi de origine divina.
Aer: val liturgic deslinat
it a op re
fintele Daruri.
Apocombion: punga contintnd c I putin trei kilograms de
bani de aur.
Arcosolium: ni~a sau Iirida funerara [oasa ~i alungita,
avlnd partea uperioara aIcl1Luitli dintr-un arc.
Atrium: curte cu porticuri din ra~a unei biserici (pridvor).
Autocefalie: calitatea unei biserici ortodoxe rasaritene de
a nu fi supusa autorillitii patriarhului de Ja ConstanOnopo!.
Bema: In sens propriu, tribuna ; mai llrziu rap<lla intelcsul
acelei pi1r~i a sanctuarului in care se ana altarul,
Blacherniotissa (Vlahernitisa): lip iconografic al Fecioarei,
asa cum era tnfati~atli pe 0 icoana vestitii din biserica
JIIascatoarei de Dumnezeu (Theot6kos), tn carLieruJ
Blachernelor din Constantinopol, adica sttnd In plcioare
(sail uneori bust), in atiludine de oranta, si avlnd pe
Acatist

191

piept un medalion luminos cu chipul lui Iisus.

Caiolicon: biserica principala a unei miniisliri.
Ciborium: baldachin
de piatra, de lemn, sau de metal.
Clavi: benzi de purpura tesute vertical pe tunica persoanelor de rang senatorial ~i a cavalerilor,
precum ~i a
celor care I~i puleau plati acest lux; au devenit apoi
simple dungi colorate.
Colobium: tunica lunga, de tip orienlal,
lara mlneci.
Cufica: veche scriere araba, cu caraclere rigide, originara
din Kufa (mare oras asezat pe Eufral); scrierea a Iost
Iolosita la inscriptiile pe piatra sau pe lemn din unele
monumente ~i de asemenea pe monede; semnele cufice,
mai mull sau mai pupn deformate,
au fost reluate
de bizantini pentru decorarea bisericilor lor.
Curator: administrator
al unei mosii, case, sau veniluri.
Deisis: scena ce raprezinta intercesiunea
(mijlocirea, rugaciunea) Fecioarei ~i a lui loan RoleziHorul,
uneori !}i
a altor sfinti, pe ltnga Hrislos-Judecalorul,
pentru

iertarea pacatelor.
Despot: staptn ; acest titlu, la origine rezervat tmparatuiui,
incepe sa fie decernat la 1163, sub domnia lui Manuel I
Comnen, unor rude de-ale sale, care erau socolite
urrnasi posibili (gineri, fiu, frati) si, de asemenea,
unor tnalti dregatori
pe care dorea sa-i cinsteasca
In chip deosebit, acest titlu devenind cel mai tnalt
din ierarhia bizantina. Atribuirea
litlului de despot
pulea fi Insotita,
sub Paleologi, de acordarea
unui
apanaj feudal. De asemenea,
tarii Bulgariei ~i craii
erbiei au conferit demnitatea
de despot anumitor

vasali de-ai lor.

Diaconicon: vesmin tal'; la incepu t, In epoca paleocresuna,
situat pe una dintre laturile bisericii sau atriumului,
diaconiconul a tost mai apoi amenajat
In parlea terminalii de la est a bisericii, la dreapta (sud) absidei
centrale; simetric cu proscomidia
(prothesis),
asezata
la slinga (nord).
Egumen: staretul unei mtnastiri.
Engolpion: medaIion purt.at pe piept de episcop, In care
adeseori se pastrau fragmenle de rnoaste.
Epiclesa: rugaciune
din Iiturghia
ortodoxa,
prin care
preotii cer Sfintului Duh sa pogoare harul divin asupra
piinii !ii vinului spre a Ie preface In trupul ~i slngele
lui Hrislos.

L.

Epigonation: genunchiar
(lal. = gremium ); bedernita, bucata de slofa, avtnd 0 forma rornboidala,
earn so
poarta la tnaltimea
genunchiului.
Epis~il: arhitrava ; parte din antablament,
care se sprijina
direct pc coloane.
Epita]: val liturgic simbolizind lintoliul lui Hristos ; era
~e~orat cu 0 scena infa~i~indu-I pe Hristos mort
i
jelit de Ingeri.
~
Epitrachelion: epilrahil, sau patrafir; fl~ie lunga de slofii,
decor.ala cu cruci, care se trece pe dupa gil !ii alirna
pe piept ; Insemnul preotiei.
Etimasie (H.eli~asie):
r?prezentarea
Tronului divin, cu
Crucea ~I. Sfmla
criptura,
pregiHit pentru cea de-a
doua venire a lui Hristos, la Judecata de Apoi.
Eoangheliar: carte care cuprinde
texte din cele
t
E
helii
pa ru
van~ ~ 11, ~n ordinea In care sin l ci ti te la slujbele
anului liturgic,
Hlamida: mantie f1icula dintr-o bucata de slofa dreptu.ng~iu~ara,. pr~nsa pe urnar cu 0 agrafa.
Hodighitria:
IIp iconografic al "Fecioarei tndrumatoare"
In pozi tie fro,n lalli, cu Pruncul (tinlnd un "rotulus"
~e bratul
sttng. Conform traditiei,
arhetipul acestei
lcoan~ ar fi fo~t pastrat In biserica Hodegon din Con~lantll1o~ol, pictura
fiind atribuita
apostolului Luca.
H risma .( Hrismon ): rnonograma,
a vind forme variabile
I~scrlsa de ~bicei in cere, alcatuita din primele dOUd
litere grecesti ale numelui lui Hristos: chi ~i rho.
Iconostas:
; paravan
despartitor
d
. catapeteasma
y
, d e Iemn,
e plalra~ s~u .. de rnarmura, care desparte altarul de
naosul bls~rlcll;. esle Impodobit
cu icoane, asezate
Intr-o ordine b~ne deterrninata:
la dreapta
usilor
centrale (sau usile trnparatesti)
Hristos !ii loan Botezatorul ; l~ s~i~ga, Fecioara cu Pruncul ~i sfintul
~alron al bisericii. In registrul superior stnt rinduile
icoanele celor ~ouasprezece
praznice mari (Dodecaorton): Bunave~tlre,
~!iterea, Intlmpinarea
Domnului,
Botezul,
Invierea .Iut Lazar,
chimbarea
la Fata,
Intrarea In Ierusalim,
Rastignirea, Pogorlrea la lad
tnlHtarea~ Pogorlrea Sfintului Duh, Adormirea Maici;
Dornnului.
Imago clipeata: imagine tnscrisa Inlr-un medalion in forma
de scut rotund.
lmpartitor: vezi Primicer.

293
292

Jupan: In slavi, ~er al unei impA.r~iri administrative

nobil strb.

mai multor metale (argint, arama, plumb),

printr-o substanta, ~i incrustata tn metal.

(jupa);

'

Lectionar: culegere de texte ,ex~ras~ ,?in Biblie, 8~U, ~m

operele sfintilor Parin~i at blserl~\I, penlru a 11 clute
la slujbe in diterite zile ale anului.
~
..
Liturghier: culegere de texte din cele patru E,vanghelu,
tnslrulte tn ordinea sluj~elor la ca~e stn,t ClllLe, "
Logothet: slujba~ avtnd sarcina de a, tl,ne, ~I de a verifica
socotelile
bane!jti;
togothetul "tsltertet
generale er,a
administralorul
vistieriei centrale;
el conducea administratia impozitelor publice, In care intra !ji cadastrul.
[nceplnd cu domnia lui l~aac al lI:lea Anghel (1185:1195) !ji pina la cea a IUI Andronic aI, ~I-Iea, (~2,8~1328), marele logothet a devenil!jeC~1 admml~lra~le\ civile.
Loros: e~arra lata, brodaU\ cu aur !jl batull!. in pletre pre~ioasc, pe care 0 purta tmparatul ; element caracteristic

costumului
imperial.
care acopera capul !Ii umerii femeHor,
I d'
,,<'
, intre secolele al Vl l-lea !ji al Xvlea, unu
intre
magtStru.
.
hi
r
cele mai Inalte titluri din ierarhia dregalorllo
izantini : numele vine de la ~ magistru al oficiilor *; !jeC al
marilor servicii ale Palatului ~i statului.
Mappa: patrat de stofa alba, pe care 11 tinea In mtn,l!.
tmparatul sau consulul, cind dadea sernnalul de deschi-

~ .n 'viii
M a,ono
,

dere a jocurilor in hipodrom.

..
Mare heteriarh: comandantul
helairiei,
corp al gar~11
imperiale
alcatuit
din ostasi ' strlHni; tn~eplnd
din
secolul al XIII-lea, aceste trupe nu au mal fo 'l Intr~buintate dectt la parada, iar marele heteriarh a devemt
un Iel de maestru de ceremonii.
Menolog: culegere de vie~i ale sfin~ilor pentru fiecare luna
a anului.
Mirofor(d}:
mirofore
s-au dus
miruri *,
Naos: nava

purtator
de uleiuri parCum,ate, ,mil'; ~uvtntul
desemneazli. cele trei Iernei [mironosite] care
la mormlntul
lui Hristos cu miresme
~i
sa-i tmbalsameze
trupul.
,
; partea centrala
a bisericii, intre altar 111

narlex
(pronaos),
Nartex: pronaos; tncapere care precede spre vest naosu~;
la Inceput alungit ca 0 tulpinA. de (erula nartheca [din
tam. Umbelliferae),
de unde !?i numele
grecesc de
narthex. Esonartex = n, interior; exonartex = n, exterior,
Niello (<<tl!.ciune): pasta neagra, lacula din amestecul

legate

Octateuc: culegere a primelor opt carti din Vechiul Testament (Face rea, Iesirea, Leviticul, Numerii, Douteronomul, Iosua, Judecatorii,
Rut),
Omoforion: omolor, e~arCa lunga a episcopilor (sau pallium),
pelrecut
in jurul gitului !ji caztnd dinainte
lntr-o
singura Ci~ie,
Pala ~i Paliotto: in Italia, panou pentru decorul altarului
Cacut din materii pretioase.
Pandantiv:
triunghi sleric (concav), asezat cu baza pe
circumferinta
calotei ~i cu virful In unghiul lormat
de inlretlHerea
a doua arcuri sau a doi peretl. EI
usureaza trecerea de la patratul bazei la circumferinta
calotei.
Paradigms:
exemplu,
model, pilda.
Parakimomen: sens literal care se culca alaturi s ; ~erul
eunucilor destinati
s1l. asigure serviciul de noapte la
palat ; acest personaj a devenit confidentul ~i, tntr-un
anum it Iel, primul ministru al tmparatului.
Primicer: adjunctul
marelui sambclan al Palatului [praepositus sacri cubiculi); seful personaluluL De asemenea
Impal'titor , superiorul
ctntaretilor
bisericesti,
'
Prodrom: precursor; loan Botezatorul [Inaintemergatorulj.
Proedru: presedinte ; titlu creat In anul 963 pentru
ichitor
Focas, spre a desemna eel mai inalt dregator al ordinului senatorial.
'
Pronaos: v . artex.
Prosoomidie: v: Prothesis.
Prothesis: sau proscornidie ; loc unde, Ia tnceput, credincio~ii aduceau Caina, sau ptinea ~i vinul, care, prin
jertfa euharistica, deveneau trupul !li singele Domnului;
mai apoi, tncapers situata la sttnga absidei (nord),
in care, printr-o slujba de mare tnsernnatate in biserica
rasariteana,
se pregateste
Sfinta Cumlnecatura.
Protoproedru: lillul de proedru fiind acordat unui numar
prea mare de persoane !li, prin aceasta, pierzlnd din
valoare, Alexe Comnen tnfiinta noua demnitate
de
proloproedros
(primul dintre proedrii).
Protostrator: eel mai tnalt In grad dintre generali.
Rhipidion:
ripida, evantai liturgic, lA.cut dintr-un
disc
(sau romb) de metal montat pe un miner; diaconul
195
tl mi~ca deasupra cuminecaturil,
pentru a simboliza

seraIimii hattnd din aripi tn jurul lui Hristos.

tunica liturghica, lunga ptna la genunchi, despicata in parti ~i prevazuta cu mineci scurte ; era sornptuos brodata ; la tnceput era rezervata patriarhului;
pe urrna a fost purtata ~i de episcopi.
Seyphat: moneda de Corma concava.
Seoastocrator: titlu de demnitar; la crearea lui, in 1081,
de catre Alexis Comnen, pentru fratele sau mai mare,
Isaac, acest rang era acela al unui vice-tmparat ; pin a
in veacul al XIII-lea el era rezervat doar Cratelui
tmparatului ; dupa aceea titlul a Iost decernat ~i altor
rude ale trnparatului ~i chiar unor nobili straini, care
se bucurau de increderca suveranului lor.
Sileruiari: demnitari (in numar de lreizeci) tnsarcinati
sa vegheze ca in prezenta trnparatului sa se pastreze
o tacere religioasa.
Sinaxar: culegere de notatii scurte despre vietile sfintiler',
in ordinea zilelor In care se sarbatoresc.
Singhel: auxiliar al patriarhului ; in ierarhia ecleziastica
vine tndata dupa patriarh. Ulterior a aparut ~i titlul
de protosinghel.
Spatharocandidat:
titlu din ierarhia nobiliara, tntre spatari
(purtatori ai spadei) ~i protospatari
[seful garzii
spatarilor).
Stauroteed: relicvariu in care se pastra 0 bucata din adevarata cruce .
T'abele (sau eanoane) de eoneordan{d: tabele de corespondenta tntre capitolele celor patru Evanghelii; ele au
fost tntocmite in veacul al IV-lea de vestitul Eusebiu
din Cesareea.
Tablion: patrat de stoCa cusut pe hlamida dregatorilor
de la curte.
Tetrapil: monument dreptunghiular;
fiecare din lalurile
sale este strabatuta de 0 u~a mare.
Thorakion: ecuson cusut pe vesrninte.
Trabea: toga de ceremonie, In tntregirne stacojie, sau
rosie ~i alba, sau brodata eu motive ornamentale;
era purtata cu prilejul unor mari eeremonii, mai ales
la sarbatorirea unei vietorii, sau la deschiderea [ocurilor In hipodrom.
Trompd de colt (sau de unghi):
Cragment de bolta, in
Corma semiconlca ,sau in sCert de stera, formind 0 296
Sakkos:

supratata de zid ce laic virtu I Iiecarui unghi al unei

prisme patrate, In asa fel tnclt patru trompe sa
deseneze un octogon pe care se putea sprijini circurnlerinta unei cupole.
Ve~mZntar: v. Diaconicon.
Vexilar (lat. = vexilarius }: stegar; port-drapel.

YIlle au XY- siecle] , Paris, Albin Michel, 1963

(UART DANS LE MONDE).
STER
(Henri), L'art byzantin, Paris, Presses Universitaires de France, 1966 (LES EUFS MUSES).
COCHE DE LA FERTE (Etienne), Art paleochreuen;
FROLOW (Anatole), Byzance; REAU (Louis), Le
Monde greco-slaoe, dans Histoire de l'ort, vol. II:
L'Europe medievale, Paris, Gallimard, 1966, p. 1- 266
(E CYCLOPEDIE DE LA PLEIADE).
TALBOT RICE (David), Art of the Byzantine Era, Londra,
Thames & Hudson, 1963; Byzantinische
Kunst, Munchen, Prestel Verlag, 1964; Byzantine Art, Londra,
Penguin Books, ed. a s-a, 1962 (A PELICA BOOK);
The Beginnings of Christian Art, Londra, Hodder &
Stoughton, 1957; Art byzantin, Paris-Bruxelles, Elsevier, 1959 (slaba traducere Iranceza, slutitli de numeroase contrasensuri !ji omisiuni, dupa The Art of
Byzantium,
Londra, Thames & Hudson, 1959); The
Dark Ages (cu colaborarea mai multor autori) Londra,
Thames & Hudson, 1965.
Bizantino ; In Enciclopedia
Unioersale deli'arte, vol. II,
Venetia-Roma, Instituto per la collaborazione culturale, col. 623-7'12 [arhitsctura de Paolo VERZO E;
sculptura !ji arlele minore de David TALBOT RICE;
pictura de Victor LAZARE V).
SAS-ZALOZIECKY (Wladimir), L'art paleochretien 'ii
Byzance, Paris, Petite Bibliothsque Payot, f.a. (Col.
HI:;TOIRE DE L'ART, Payot, VII 'ii VIII).
L.. ICKEL (Heinrich), Byzantinische Kunst, Heidelberg,
Lambert Schneider, 1964.
BECKWITH (John), The Art of Constantinople.
An
Introduction to Bizantine Art, Londra, Phaidon, '1961.
BREHIER (Louis), L'art byzantin 'ii L'exponsion
de
Cart byzantin, tn Le Monde byzantin, vol. Ill, La eioilisation byzantine, Paris, Albin Michel, 1950, p. 504-

BIBLIOGRAFIE

Cuprinde doar puhlicatiile cele mai importante ~i cele

mai recente. La fiecare rubrica stnt rnentionate mai tnlii
cele mai bune lucrari !ji cele care cuprind eel mai Intins
domeniu. Celelalle urmsaza In ordinea In care slnt abordate tn lext maleriile ce Ie alcatuiesc subieclul. Arlicolele
din rcvislc nu au fost citate decit in caz exceptional.
Cilitorul doritor sa afle indicatii bibliografice suplimentare
~i sa urrnareasca miscarea publicajiilor I}liintilice va
pulea consulla notijele ~i cronicile unor revisle specializate
ca Byzantinische
Zeitschrift (Miinchen), Byzantion
(BruxeJles), Byzantinosla"ica
(Praga), Orientalia Christiana
Periodica (Roma). precum ~i articolele publicate tn Corsi
di cultura suU'arte I'a"ennate e bizantina (Ravenna).

LUCRARI

ISTORII

GENERALE

DE ARTA

570.

BIZANTINA

GRABAR (Andre), Le premier art chretien (200-395),

Paris, GaLlimard, 1966 (UU IVERS DES FORMES) ;

ESTETICA

ARTEI

BIZANTINE

L'uge d'or de Justinien, De la mort de Theodose

l'Lslam
Paris, Gallimard, 1966 (UU IVERS DE
FOR
MES); Byzance. L'art byzon/ill dtL Moyen Age (du

298

299

MATHEW (Gervase),
J. Murray, 1963.

Byzantine

Aesthetics,

Londra,

MICHELIS
(P.-A.), Esthetique
Flammarion,
1959.

de l'art

byzantin,

MONOGRAPII

Paris,

UNOR

SI

PE ASEZARI

Turquie. Geneva-Paris,
agel, 1965. (LES GUIDES
AGEL.)
AKURGAL (Ekrem), MA GO (Cyril), ETTINGHAUSEN
(Richard), Tresors de la Turquie, Geneva, Skira, 1966
(LES TRESORS
DU MONDE).
Constantinopol.
TALBOT
RICE
(David),
Constantinople,
Paris, Albin
Michel, 1965 (CITE
D'ART).
SHERRARD
(Philip),
Constantinople.
Iconography
of
a Sacred City, Londra, Oxford University Press, 1965.
EYICE (Semavi), Istanbul. Petit Guide
travers les monuments byzantins et turcs, Istanbul, 1955.
JA I
(Rene), Constantinople
byzantine. Develop pement
urbain et repertoire topographique, ed. 2-a revazuta
~i adaugita,
Paris, Institut
francais d'etudes byzantines, 1965; La geographic ecclesiastique de l'Empire
byzantin, Partea InW: Le siege de Constantinople et
le patriarcat cecumenique, vol. III: Les eglises et les
monasteres, Paris, 1953.
HDRLIMA
(Martin), Istanbul-Konstantinopel,
Zurich,
Atlantis, 1960.

Reallexikon zur byzantinischen Kunst, publicat sub directia

lui Klaus WESSEL,
cu colaborarea
lui Marcel
RESTLE,
Stuttgart,
Hiersemann,
tneeplnd din 1963.

ALE

TARI

'J:urcia

ENCICLOPEDII

CATALOAGE
MUZEE

FE

EXPOZITII

Sf

L'art byzantin,
art europeen (Catalogul
celei de-a 9-a
Expozitii
a Consiliului
Europei).
Atena,
Palatul
Zappeion, 1964. (ExisUI. ~i tn versiune greaca si engleza.)
COCHE DE LA FERTE (Etienne), L'aniiquit chretienne
au Musee du Louvre, Paris, Editions de !'CEil, 1958.
KITZI
GER (Ernst), Early Medievai Art in the British
Museum, Londra, Trustees of the British Museum, 1955.
Victoria and Albert Museum. Late antique and Byzantine
Art. Londra, Her Majesty's
Stationery
Office, 1963.
BROKER
(G.) ~i JOKSCH (Thea), Wegleitung durch die
Friihchristlich-byzantinische
Sammlung ( taaUiche Museen zu Berlin), Berlin, 1964.
SOTIRIOU
(Georges), Guide du Musee byzantin d'Atl~nes,
Atena, Hestia, 1932 [traducere de O. MERLIER);
ed. 3-a tn lb. greaca, 1956.
FRATLI
( ezih}, A short Guide to the Byzantine
Works
of Art in the Archaeological Museum of Istanbul, Istanbul, 1955.
CK (Alice), Byzantine
Art in the Collections of the
U.R.S.S.,
Leningrad-Moscova,
Sovietski
Hudozhnik,
1967 (text tn rusa ~i tn engleza}; L'art byzantin au
Musee de I'Ermitage, Leningrad,
1960.
The Dumbarton
Oaks Collection. Harvard
Unioersiuj,
Handbook,
Washington,
1955.
ROSS (Marvin C.), Catalogue of the Byzantine and Early
Mediaeoal Antiquities
in the Dumbarum Oaks Collection. I: Metalwork,
Ceramics, Glass, Painting;
II:
Jell/ellery, Washington,
1962 ~i 1964.

Orooin
CRA AKI
(Mimica) si
byzantine,
Lausanne,
Clairefontaine,
1962.

EDELSTEIN
(Simon), Grece
Guide du Livre et Editions

Clpru
ACOPOULO
(Marina),
Chypre d'oujourd'hui,
Paris,
G.-P. Maisonneuve
et Larose, 1966.
PAPAGEORGIOU
(A.), Masterpieces of the Byzantine
Art of Cyprus, 1965 (PICTURE
BOOK, 2).
STYLIA
OU (Andreas and Judith),
The Painted Churches of Cyprus, Londra, Probs thain, 1964.

BA

ltalia

300

301

Roma.
MATTHIAE (G.), Le Chiese di Roma dal IV al X Seeolo
Roma, Capelli, 1962 (ROMA CRISTIANA,
III).
'
RaIJenna.
BOVINI
(Giuseppe),
RaCJenne, Ville d'art, Ravenna,

A. Longo, 1966; Les eglises de Raoenne,

Novara,
Instituto
Geografico de Agostini, 1957 (MUSEES ET
MONUMENTS)
(ambele volume exista ~i in versiune
Italiana).
DEICHMANN
(Fr.- W.),
Fruhchristliche
Buuten
und
Mosaiken. "on Ra"enna, Baden-Baden,
Bruno Grimm,
1958.
FARIOLI
(Raffaella),
Ra"enna paleocristiana scomparsa,
Ra venna, Arti gratiche,
1961.
Articole in revista Felitc-Raoenna
~i tn Corsi di cultura
sull'arte ra"ennate e bizantina.
Venelia.
DEMUS (Otto), The Church of San Marco in Venice.
. History.
Architecture.
Sculpture.
Washington.
The
Dumbarton
Oaks Research
Library
and Collection,
1960 (DUMBARTON
OAKS STUDIES,
6).
Eglptul

oula
SOUR IA (Jean-Charles
et Marianne),
L'Orient
dee
premiers chretiens, Histoire et archdologie de la Syrie
byzantine, Paris, Artheme Fayard, 1966 (RESURRECTION DU PASSE).
Sinai
CHAMPDOR
(Albert), Le Mont Sinai et le monastere
Sainte-Catherine,
Paris, Albert Guillot, 1964 (LES
HAUTS LIEUX
DE L'HISTOIRE).
GERSTER
(G.), Sinai, Paris, Pion, 1961.
SKROBUCHA
(H.), Sinai, Iotografii de G.W. ALLEN,
Olten, Urs-Graf,
1959 (STATTEN
DES GEISTES) .
iUacedonla
HODDINOTT
(R.-F.),
Early
Byzantine
Churches in
Macedonia and Southern Serbia. A Study of the Origins
and the Initial Deoelopment of East Christian. Art,
Londra, Macmillan, 1963.

coptic

L'art copte. (Petit Palais, Paris 17 [uin - 15 septembre

1964), Paris, Ministere
d'Etat
Alfaires
Culturelles,
196~. Koptische Kunst. Christentum
am Nil, Essen,
Villa Hugel,
1963.
Ohristentum
am Nil, l nternationale
Arbeitstagung
zur
Ausstellung
Koptische Kunst t, Villa Hugel, editat
de Klaus WESSEL,
Recklinghausen,
Aurel Bongers,
1964.
WESSEL
(Klaus), L'art copte. L'art antique de la BasseEpoque en Egypte,
Bruxelies,
Ed. Meddens,
1964
(destul de slaba lraducere
franeeza dupa Koptische
Kunst, Die Kunst der Sptuantike in Agypten, Recklinghausen, Aurel Bongers, 1963).
BADA WY (Alexandre).
Guide de l'Egypte
chretienne,
Musee copte, eglises, monasteres, Cairo, Societatea
de
arheologie copta, 1953.
VOLBACH (W. Fr.), Copti, centri e tradizioni, in Enciclopedia uni"ersale dell'arte, vol. III, col. 786-799.

lugosla,.la
PJLLEME
T (George ), La Yougoslallie inconnue, Paris,
Grasset, 1967.
STEWARD
(Cecil), Serbian Legacy, G. Allen & Unwin,
1959. Jugoslaoia, in Enciclopedia
unillersale deU'arte,
vol. 8, col. 375 ~i urm.
Bulgaria
La culture medieoole bulgare, Sofia, Ed. In limbi straine,
1964.
D1MITROV (Dimitrie P.), La Bulgarie, pays de cioilisations anciennes,
Sofia, Ed. In limbi striiine, 1961.
DESEVLIEV
(Veselin) si IRMSCHER
(Johannes), Antike
und Miuelalter in Bulgarien, Berlin, Academia, 1960.
11unstsohiitze in Bulgarischen lIf useen und Klostern, Essen,
Villa 1-1iigel, 196f.
Tresors des Musees bulgares depuis le X< siecle
Jesus-Christ, Paris, Galerie Charpentier,
1963.

Palestlna
BAGATTI
(Bellarmino),
L'archeologia cristiana in Palestina, Florenta, Sansoni, 1962.
CROWFOOT
(J.-W.),
Early
Churches
in Palestina,
Londra, Humphrey
Milford, Oxford University Press,
1941.

allant

Romania

302

VATA~IA U ( irgil), l storia artei feudale 1n Ttirile

Romane, vol. J: Arta fn perioada de dezooltare a [euda303
lismului, Bucure Li, Editura Academiei, 1959.

Busta
A.LPATOV (M. W.), Tresors de I'art russe, Paris, Cercle
d'art, 1966; Decouvertes et recherches dans le domaine
de l'histoire de I'art en U.R.S.S.
depuis 1940, III:
L'art medieval, in L'information
d'histoire de l'ort
(Paris), vol. 6, 1961, p. 121-141.
BLA KOFF (Jean), L'art de la Russie ancienne, Bruxelles,
1963.
GRABAR, (I.-E.), LAZAREV (Victor-N.) si KEMENOV (V.-S.), Geschichte der russischen Kunst (-traducere gerrnana dupa Istorija Russkogo Lskusstoa
publicata de Academia de $tiinte a U.R.S.S.) publicata, Inceptnd din 1957, ~i la Dresda, Verlag der
Kunst (primele trei volume ne intereseaza indeosebi).

GRONDIJS

(L. - H.), L'iconographie byzantine du Crucifie mort sur la croix, editia 2-a, Utrecht, Kemink,
1947; Autour de l'iconographie
byzantine du. Crucifie
mort sur la croix, Leiden, Brill, 1960.
VILLETTE (J eanne), La Resurrection du Christ dans
l'art chretien du l I au VII' siecle, Paris, Laurens,
1957.
GIESS (Hildegard),
Christi

Frankfurt, Herder, 1962.

VEZIN (Gilberle). L'adoration et Le cycle des Mages dans
l'art chretien primiti], Paris, Presses Universitaires de
France, 1950.
BRENK (Beat), Tradition und Neuerung in der christlichen
Kunst des ersten. Jahrtausends.
Studien
des Weltgerichtbildes,
Vierra, Hermann

Armen.ia

zur Geschichte

Bohlau, 1966
(WIE ER BYZA 'l'INISTISCHE STUDIEN, III).
WELLE
(G.-A.), Theotokos.
Eine
Ikonographische

TSHUBINASHVILI
(G.l, Armeni. Centri e tradizioni,
in Enciclopedia universale dell'arte, vol. I, col. 706-718.
IZMAILOVA (T.) si AIVAZIA
(M.), Iskusstoo Armenii
(arta arrneana) (in lb. rusa), Moscova, Iskusstvo,
1962.
NERSESSIAN (Sirarpie DER), Armenia and the Byzantine Empire, Cambridge, Harvard University Press,
1947.

Abhandlung iiber das Gouesmuuerbild in [ruhchristlicher

Zeit, Utrecht-Anvers, Het spectrum, 1961.
LAFONTAI E-DESOGNE (Jacqueline). Iconographie de
l'Enfance de la Vierge dans l'Empire byzantin et en
Occident, 2 vol., Bruxelles, Palais des Academies,

1964.
COLLIr ET-GUERI

[Marthe), Histoire du nimbe des

origines aux temps modernes, Paris,
ouvelles editions

Georgia

AMIRANASHVILI
(G.), Istorija Gruzinskogo Iskusstoa
(Istoria artei georgiene) (In lb. rusa}, Moscova, IskusstVQ, 1963.
.
TSHUBINASHVILI
(G.), Georgiani centri, In Enciclopedia universale dell'arte, vol. 5, col. 709-726.

latines, 1961.
SOTOMAYOR (M.), S. Pedro en la iconografia paleocristiana,
Granada, Facullalea de teologie, 1962
(BIBLIOTECA TEOLOGICA GRA ADINA. 51.
DAVID-DA EL (Marie-Louise), Iconographie des saints
medecins Come et Damien, Lille, Morel et Corduant,
1958.

ICONOGRAFIE
REAU (Louis), Iconographie de Cart chretien, 6 volume,
Paris, Presses Universitaires de France, 1956-1959.
AURENHAMMER
(Hans), Lexikon
der Christlicheri
Ikonographie,
Vierra, I-Iollinek, in curs de publicare
tnceptnd din 1959.
CAPIZZI (C.), Pantocrator. Saggio d'essegesi liuerarioiconografica.
Roma, Institutul Pontifical de studii
orientale, 1964 (ORIENTALIA CHRISTIANA PERIODICA, 170).

Die Darstellung der Fusswaschung

in den Kunsta/erken. des 4.-12. Jahrhunderts,

ARHITECTURA
KRAUTHEIMER

(Richard), Early Christian and ByzanHarmondsworlh, Penguin Books,

1965 (l'HE PELICAN HISTORY OF ART).
MAC DONALD [William L.), L'architecture paleo-chretienne et byzantine, Paris, Editions des Deux-Mondes,
305
1962.
tine

304

Architecture,

ducere de Hristo MIJATEV,

1961; Roumanie, Eglis/!
peintes de MoldalJie, preta\1i. de Andre GRABAR,
introdueere
de George OPRESCU.

ORLANDOS
(An.-C.),
L'orchitecture
byzantine,
In
L'art byzantin, art europeen, Atena, 1964, p. 113-123.

PICTURA

MONUMENTALA

BOURG
ET (Pierre du], La peinture poleo-chretienne,
CHATZIDAKIS
(Manolis)
~i GRABAR
(Andre),
La peinture byzantine et du Haut Moyell Age, 2 vol.
Paris, Pont Royal, 1965 (LE LIVRE-MUS~E).
PAPAIOA
OU (Kostas),
La peinture
byzantine
et
russe, Lausanne, Editions Rencontre, 1965 (HISTOIRE
G~N~RALE
DE LA PEl TURE, 5).
GRABAR (Andre), La peinture byzantine, Geneva, Skira,
1953.
LAZAREV
[Victor- .}, lstorija
oizantinijskoj
[ioopisi
(Istoria picturii bizantine], (In lb. rusa), 2 vol., Moscova,
Iskusstvo, 1947.
AMMA
(Alberto- 1.), La piuura sacra bizantina, Roma,
I nstitutul Pontifical de studii orientale, 1957.
CHA'l'ZIDAKIS
(Manolis), Les mosaiques et les [resques,
In L'art byzantin, art europeen, Alena, 1964, p. 211-217.
L'ORA
GE
(H.-P.)
und
ORDHAGE
(P.-J .),
Mosaik pon der Antike bis zum Miuelalter, Mtinchen,
F. Bruckamann,
1960.
WEIDL~
(Wladimir),
Mosaiques
paleo-chreiiennes
et
byzantines,
Milano-Floren~a,
Electa
Editrice,
1954.
DEMUS (Otto), Byzantine
Mosaic Decoration. Aspects
of Monumental
Art iTI Byzantium.
Londra,
Kegan
Paul, 1948.
COLLECTION
U E CO DE L'ART MOl DIAL,
ew
York Graphic Society: Grece. Mosaiques byzantines,
preCa\a de Andre GRABAR,
introducere
de Manolis
CHATZIDAKIS,
1959; Chypre. Mosaiques et [resques
byzantines, preCa\a de A.H.S. MEOAW, introducere
de Andreas STYLIA
OU, 1963; Yougoslapie. Fresques
medieoales, preCa\a de David TALBOT RICE, introducere de Svetozar
RADOJCIC,
1955 (eu 0 editie
de format mic ~i eu pre] redus: TALBO'f
RICE
(D.); Fresques medievales de Yougoslapie, Paris, Flammarion,
1963, UNESCO,
LE ORA DART
E
~DITIONS
DE POCHE; Bulgarie. Peintures murales
du. Moyen Age, preCata de Andre GRABAR,
intro-

ICOANE
WEITZMAN
(Kurl), CHA'l'ZIDAKIS
(Manolis), MIJATEV (Kristo), RADOJCIC
(Svelozar), Fr~he Ik~nen,
Sinai, Griechenland,
Bulgarien,
Jugoslaoien,
\ lena,
Anton Schroll & Co., 1965.
.
FELICET'l'I-LIEDENFELS
(Waller), Geschichte der byzantillischen I konenmalerei, Olten-Lausanne,
Urs Orat,
.
L'
(Andre), Les icones portatwes, In
art
byzalltin,
art europeen, Ate~a, 1964,_ p. 229- 234.
TALBOT RICE (David), ByzantLne Icons, Londra, Faber,
1956.

XYI GOPOULO

1959.
\VEIDLE
(WJadimir),
Le icones byzantines
et russes,
Florenta, Electa
Editrice,
1950. . _
OTIRIOU (G. ~i M.l, leones du Mo~t Sma. (i~ lb. greac1i.),
2 volume, Alena, I nstitut francais, 1956 III 1958.

MINIATURI
WEITZMA
N (Kurt), Les manuscrits, in L'art by;;antin,
art europeen, Alena, 1964, p. 290-295.
.
DIRINGER
(D.), The Illuminated
Book. Its HIstory
alld Production,
Londra,
Faber and Faber: .~958.
Bibliotheque nationale. Byzance et la F~ance ~dlepale.
Monuscrits Ii peintures du. I Ie au XI Ve siecle, Paris, 1958.
Les Tresors de la Bibliotheque
Nationale.
Depar~~~mt
des Manuscrits.
Les manuscrits grees. Comentarll de
Mal'ie-Louise
CO CASTY,
Paris,
Editions
filrnees
d'art et d'histoire,
1939.

SCULPTURA
BETTI
1 (Sergio), La sculpture byzantine, in L'art byzantin, art europeen, Atena, 1964, p. ~27 -130.
.
GRABAR
(Andre), Sculptures byzanlln.es de
nople (Ive-Xe
siecle} , Paris, Adrlen-Malsonneuve,

==::

306

)07

1963 (BIBLIOTHEQUE
ARCHEOLOGIQUE
ET
HISTORIQUE
DE L'INSTITUT
FRA I;AIS D'ARCHEOLOGIE
D'ISTA
BUL).

ARTE

the Byzantine World in the Middle Ages; BUCHTHAL

(Hugo), Byzantium and Reichenau; VOLBACH (W. F.),
Byzanz und sein Einfluss auf Deutschland und Italien,
in Byzantine Art, an European Art, Lectures, Atena,
1966, p. 1-60,
89-120.
RU CIMA
(Steven),
Byzance et l'Occideni, in L'art
byzantin, art europeen Atena, 1964, p. 65-86.

SOMPTUARE

Filde~uri
WEITZMA
(Kurt).
Iooires, in L'art
europeen, Alena, 1964, p. 143-148.

byzantin,

art

l\letale prettcaae
ROSS
(Marvin
C.), Le traoail de l'or; VOLBACH
(W.-F.),
Le
travail
de l'orgent;
ROSS
(M.-C.),
Le traoail du bronze, in L'art byzantin, art europeen,
Atena, 1964, p. 357-362, 406-411, 437-441.

ANTECEDENTELE
ARTEI BIZANTINE
TN PROVINCIILE
RASARITENE ALE IMPERIULUI ~I ARTA BIZANTINA
DE
LA iNTEMEIEREA
CONSTANTINOPOLULUI
(324) PiNA
LA INTERZICEREA ICOANELOR
(720)

l\lonede

GENERALITATI

BAROZZI
[Aloisius], Byzantium
and Numismatics,
Chicago, Argonauts,
1966.
LONGUET
(H.), Introduction
La numismatique
byzantine, Londra, Spink and Son, 1961.
GOODACRE (Hugh), A Handbook of the Coinage of the Byzantine Empire, Londra, Spink and Son, reeditare 1960.
STAZIO (Attilio),
Bizanzio, Roma, Istituto italiano di
numismatica
(ARTE E MO ETA, 2).

Emallurl
ROSS (Marvin C.). Le tra"ail de l'email, tn L'art byzantin,
art europeen, Atena, 1964, p. 389- 397.
'fesiiturl
VOLBACH
(W.-F.), II
Fratelli Fabbri, 1966
in L'art byzantin, art
FLEMMI
G (Ernst), Les
composition par Renate

1NFLUENTA
JNEUROPA
RU

tessuto neli'arte antica, Milano,

(ELITE);
Les tissus byzantins,
europeen, p. 458-465.
tissus, nouvelle edition, texte et
JAQUES, Paris, Morance, 1957.

ARTEI B1ZANT1NE
OCCIDENTALA
$1 CENTRALA

CIMA
(Steven), Byzantine
Art and Western
diaeoal Taste; TALBOT RICE (David), Britain

Meand

308

GOUGH (Michael), The Early Christians, Londra, Thames

& Hudson,
1961 (A lCIE T
PEOPLES
AND
PLACES).
SY DICUS (Eduard), Die Friihchristliche Kunst, AschafCenburg, P. Pattloch, 1960 (DER CHRIST I
DER
WELT).
MEER (Frederic van der) ~i MOHRMAN
(Christine),
Atlas de l'antiquite
chretienne, Paris-Bruxelles, Sequoia, 1960.
MEER (Frederic
van der), Altchristliche
Kunst, Koln,
J.-P. Bachern, 1960.
VOLBACH
(Wolfgang-Fritz),
Friichristliche
Kunst. Die
Kunst der Spiitaraike in West- und Ostrom, CotograCii
de Max HIRMER,
Miinchen, Hirrner, 1958.
TESTI
I (P.), Archeologia cristiana, Rorna-Paris, Desclee
& Co., 1968.
MOREY (Charles-RuCus). Early Christian Art, editia a 2-a,
Princeton
University
Press, 1953.
BO ICATTI
(Maurizio), Studi di storio: dell'arte sulla
tarda antichita e sull'alto medioevo, Rorna, De Luca, 1963.
AINALOV (D. V.), The Hellenistic Origins of Byzantine
Art, traducere din lb. rusa de El. ~i S. SOBOLEVITCH ;
sditata
de C. MA GO,
.ew Brunswick,
Rutgers
]09
University
Press, 1961.

I<ITZINGER

(Ernst), Byzantine

Art

in the Period

bet-

Munchen, 1958 (BERICHTE ZUM XI. INTERNATIONALEN BYZA

TTNISTEN-KONGRESS,
IV, I).
wee/I Justinian

and Iconoclasm,

ARHITECTURA

The Great Palace of the Byzantine Emperors. First Report,

Oxford, University Press, 194.7; Second Report, Edinburgh, Universily Press, 1958.

PICTURA

DAVIES (J. G.), The Origin and Development of Early

Christian Church Architecture, Londra, SCM Press, 1952.
Bazillei ell ~arpantl
ORLANDOS (Anaslase

C.), Basilica paleocre{ltina cu

Mediteranei (In lb. greaca), 3 volume, Atena, Societatea aeheologtca, 1954.
LEMERLE (Paul), Philip pes et la Macedoine orientale
Ii l'epoqiu: chretienne et by::;antine, Paris, de Boccard,
1943;
A propos des basiliques
paUochretiennes
de
Grece, in Bulletin de correspondance hellenique, t. 70,
1946, p. 319-328.
LASSUS (Jean), Sanctuaires ehretiens de Syrie. Paris,
Geuthner, 194.7.
TCHALENKO (Georges), Villages antiques de la Syrie,
Paris, Geuthner, 194.7.
MARTINELLI (Palrizia), Caratteristiche
architeuoniche
degli edifici poleocristiani
din RalJenna, Ravenna,
Dante, 1964. (QUADERNI DI ANTICHIT.A RAVENarpantit din bazinul

NATl, CRISTIANE E BIZA TINE, 4).

DE ANGELIS D'OSSAT (Guglielmo), Studi

ralJennati
[problemi. di architettura
paleocrisiiana},
Ravenna,
Dante, 1962 (STUDI D'ARTE PALEOCRISTIAN,\,

BIZANTINA ED ALTOMEDIOEVALE,

Arbltecturi profani

11).

MONUMENTALA

DORIGO (Wladimiro), Piuura

Feitrinelli, 1966.
IHM (Christina), Die Programme

tardoromana,

Milano,

des christlichen Apsismalerei lJom lIierten Jahrhundert bis zur Mille des achier:
Jahrhunderts,
Wiesbaden, Franz Steiner, 1960.

lUozaicurl parletale
lsrael, Mosaiqlles anciennes. Prefatll. de Meyer SCHAPIRO,

introducere de M. AVI-YO AH, New York, Graphic

Society, r.a. (COLLECTION UNESCO DE L'ART
MONDIAL).
Israeli Mosaics of the Byzantine
Period. Introducere de
Ernst KITZINGER,
New York, New American
Library, 1965 (A MENTOR-UNESCO ART BOOK).
Grec1a
PELEKANIDES (Stylianos), Gli afrreschi paleooristiani
ed i piu. antichi mosaici parietali di Saloniceo, Ravenna,
Dante, 1963 (QUADERNI. .. , 2).
PROCOPIOU (Angelo), La qu.estion macedonienne dans La
peinture byzantine, lraducere Iranceza de V. MOURE
LOS, Alena, '1962.
TORP (Hjalmar), Mosaikkene
i St. Georg-Rotunden
i
Thessaloniki,
(in lb. norvegianA), Oslo, Gyldendall,
1963.

EdlfieU ell plan central

GRABAR (Andre), Martyrium, 3 volume, Paris, College
. de France, 1946.
KHATCHATRIAN (A.), Les baptisteres paleochreticn$,
Paris, College de France, 1962.
SUnta-SorIa de Ia Constantlnopol
VAN NICE (Robert L.), Saint Sophia in Istanbul, An
architectural SurlJey. Washington, Dumbarlon Oaks
Center for Byzantine Studi s, 1966.
310

Ravenna
BOVINI (Giuseppe), Mosaiques de RalJenne, traducers
francezll. de R. GUILLAND. Paris, Pion, 1957.
NORDSTROM (Carl-Otto), Rallennastudien-Ideengeschichte und
Mosaiken

ikonogrophische
Untersuchungen
uber die
lion RalJenna,
Stockholm, Almqvisl &
Wiksell, 1957.
GERKE (Friedrich), Das Christusmosaik in der Laurentius-Kapelle der Galla Placidia in R(J,IJenna, Stuttgart,
311
Philipp Reclam [un., 1965.

Castelseprio

BOVI I (Giuseppe), Sant'Apollinare

Nuooo di Ravenna,
Milano, Silvana, j 961; Mosaici di S. Apollinare Nuovo,
Faenza, Fratelli Lega, 1959; Mosaici di Sant' Apollinare Nuooo, Il ciclo cristologico, Florenta, Arnaud,
1958; La vita di Christo nei mosaici di S. Apollinare
Nuooo, Ravenna, 1959; San Vitale di Ravenna, Milano,
Silvana, 1955.
KOSTOF (Spiro K.), The Ortodox Baptistery of Ravenna,
ew Haven ~i .Londra, Yale University
Press, 1965.
BRESCHI
(Maria Grazia), La Cattedrale et il Battistero
degli ariani a Raoenna, Ravenna, Dante, 1965 (QUADER . I ... , 6). .
..
TOESCA (P.), S. Vitale de Ravenna,
Les Mosaiques,
editie francezl!., Paris, Amiot-Dumont,
1952.
DI KLER (Erich), Das Apsismosaik
von S. Apollinare
. in Classe, K61n si Opladen,
Westdeutscher
Verlag;
1964.
WESSEL (Klaus), Das Mosaik aus der Kirche San Michele
in Africisco, Berlin, 1955.

BOG ETTI (G.-P.), Castelseprio: archeologie, art et histoire,

Venetia,
eri Pozza, 1960.
BOGl ETTI
(G.-P.),
CHIERICI
(G.),
CAPIT
I
D'ARZAGO
(Alb rt de), Santa Maria di Castelseprio,
:\1i1ano, Fondazion
Treccani degJi \fieri per la toria
di Milano, 1948.

JfINIATURI
WEITZ lA!
(Kurt), Illustration
in Roll and Codex.
A Study of the Origin and Method of Text Illustration,
Princeton,
University
Pre s, 1947; Ancient
Boo!"
Illumination,
Cambridge,
Harvard
niversity Pres,
1959.
BIA CHI BA DI ELLI (Ranuccio), Hellenistic-Byzantine Miniature
of the Iliad (Ilias Ambrosiana),
Olten,
Urs-Graf,
1955 (Ia care e adauga studiile cuprinse
in Studi Miscellanei,
vol. I, Roma, Bretschneider,
1961).
Ilias Ambrosiana,
Ollen, Urs-Graf', 1953 (ed. facsimil).
Dioscorides Pedianus, Vollstiirulige Facsimile-Augsgabe
des
Wiener Dioskurides,
Graz, Akademische
Druck- und
Verlaganstalt, in curs de publicare tnccptnd din 1966.
WELLESZ
(Emmy), The Vienna Genesis, Londra, Faber
and Faber, 1960.
GOES (Albrecht), Gene is, Hamburg, 1956.
GRABAR
( ndre}, Les peintures
de l'Evangeliaire
de
Sinope, Paris, 19/.8.
CECCHELLI
(C.), F RL
I (J.),
ALMI (M.), The
Rabbula Gospels. Facsimile Edition, Olten, Urs-Gral,
1959.
LEROY
pules),
Les manuscrits syriaques a peintures,
Paris, Geuthner, 1964.
DOUR OVO [Lydia-A}, Miniatures armenienncs, Pari,
Edition
du Cer I d'Art, 1960.

Stinta-Sofia de la Constanthwpol
WHITTEMORE
(Th.), The Mosaics of Sf. Sophia at
Istanbul. Preliminary
Report of the First Year's Work.
.. The Mosaics of the Narthex, Oxford, University Press,
1933.
UNDERWOOD
[Paul-A}, Notes on the Work of the Byzantine Institute in Istanbul, 1954 ~i 1957-1959, in Dumbarton Oaks Papers, vol. 9-10, 1956, p. 291-300 si
vol. 14, 1960, p. 209-210.
.
Roma
MATTHIAE
(G.). Pittura roman a del medioeoo, vol. I
[Secoli 4-10),
Roma, Fratelli Palombi, 1966.
KARPP (Heinrich), Die Mosaiken in S. Maria Maggiore
. zu Rom, Baden-Baden,
Bruno Grimm, 1966.
CECCHELLI
(C.), I Mosaici' della Basilica di S. Maria
Maggiore, Torino, lIte, 1956.
BRODSKY ( .-A.), L'iconographie oubliee de l'arc ephesien.
de Sainte-Marie Majeure a Rome, Bruxelles, Byzantion,
1966.
ROMA ELLI (Pietro) ~i
ORDHAGE
(Per Jonas),
S. Maria
Antiqua,
Roma,
Libreria
dello Stato,
1965.
312

SCULPTURA

313

A
(Jale), RO E BAU I (Elisabeth),
Roman and
Early Byzantine
Portrait Sculpture in Asia Minor,
Londra, Oxford University
Pr s, 1966.

RAGO A (A.), I Tetrarchi dei gruppi porfirei di S. Marco

in Venezia, Caltagirone,
1963.
BECATTI (Giovanni), La colonna coclide istoriata, Roma,
Bretschneider,
1960.
VERZO
E (Paolo), Un monumento dell'arte tardo-romana
in Isauria, Alahan Monastir, Torino, Viglongo, 1956.
BECKWITH
(John), Coptic Sculpture 300-1300, Londra,
A. Tiranti, 1963.

'fesAturl
COULl
WEIBEL
(Adele), Two Thousands
Years of
Textiles,
[ew York, Pantheon,
1952.
ZALOSCER
(H.), Les tissus coptes, Lausanne,
Payot,
1963 (ORBIS PICTU ).
BOURGUET
(Pierre du], Musee National du Louvre,
Catalogue des etoffes copies, vol. I, Paris, 1964.

ARTE SOMPTUARE
CRIZA

ICONOCLASTA

Plldesurl
VOLBACH (Wolfgang-Fr.),
Elfenbeinorbeiten
der Spatantike und des [riihen Mittelalters, editia a 2-a, Mainz,
1952.
METZ (Peter), Elfenbein der Spiuantike, Munchen, Hirmer,
1962.

GRABAR (Andre), L'iconoclasme byzantin. Do sier archeologique, Paris, College de France, 1957.
GRABAR (Oleg) , Islamic Art and Byzantium,
in Dumbarton Oaks Papers, vol. 18, 1964, p. 67-88.
ETTINGHAUSE
(Richard), La peinture arabe, Geneva,
Sidra, 1962.
TROMPELMA
(Leo). Mschaua. Ein. Beitrag zur
Bestimmung des Kunstkreises,
zur Datierung und zum
Stil der Ornamentik, Tiibingen, Niemeyer, 1962.

Metalc pretloese
STRONG
(D.-E.). Greek and Roman Gold and Sillier
Plate, Londra, Methuen & Co., 1966 (MET HUE '
HANDBOOK
OF ARCHAEOLOGY).
CRUIKSHA
K DODD (Erica), Byzantine Sillier Stamps.
Washington,
The Durnbarton
Oaks Research Library
and Collection,
1961 (D 1BARTO
OAKS ST DIES, VII).
GRABAR (Andre), Les ampoules de Terre Sainte (Monza,
Bobbio }, Paris, C. Klincksieck, 1958.
COCHE DE LA FERTE
(Etienne),
Bijou du. Haut
Moyen Age, Lausanne,
Payot (ORBIS PICTUS).

lUiniaturi
FnOLOW
(An.), La fin de la querelle iconocloste et La
date des plus anciens psautiers grecs a illustrations
marginales, in Revue de l'histoire des religions, vol. 163,
1963, I, p. 201-223.
(Cu observatiile
critlce ale lui
Andre GRABAR,
in Cahiers archeologiques, vol. 15,
1965, p. 75-82).

~Ionede

InJIucnto. artel bizantine

ALF()LDI
(Maria-R.),
Die Constantinische
Goldpriigung,
Mainz, Romisch-Gerrnanische
Zentral-Muzeum,
1963.
RESTLE
(Marcell), Kunst und byzantinische
Milnz priigung lion Justinian
Ibis
zum. Bilderstreit,
Atena,
Byzanlinischneugriechisches
Jahrbuch,
1964 (TEXTE
U D FORSCHUNGE
ZUR BYZA TI ISCHE
EUGRIECHISCHE
PHILOLOGIE,
4i).
BRECKENRIDGE
(James-D.).
The Numismatic
Iconography of Justinian
II,
cw York, The American
1 umismalic
Society, 1959.

BECKWITH
(John), Byzantine
Influence on Art at the
Court of Charlemagne In Karl der Grosse, vol. III, Karolingische
Kunst,
Dusseldorf,
L. Schwann,
1965,
p. 288-300.

314

in Europa

occidcntalii.

In Thessaloniki,

Graz-Koln,
Hermann Bohlau, 1966
(BYZA TI A VI DOBONEN
lA, II).
PELEICANIDI S (Stylianos),
Kastoria, vol. I, planse,
alonic,
ocietatea de studii macedonene,
1953.

CLASICISMUL
BIZANTIN,
DE LA DINASTIA
MACEDONEANA pTNA LA CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI
DE CATRE CRUCIATI (843-1204)

Cappadocia

ARHITECTURA

THIERRY
(:-li 01
L Michel), Nouoelles eelisee rupestres
de Cap padore, Paris, C. Klincksieck, 1961.

DELVOYE
(Charles), L'nrchiiecture
byzantine
au Xls
siecle, in The Proceeding of the Thirteenth International
Congress of Byzantine Studies, Oxford, 1966, Londra,
1967, p. 225-23li.
CHATZIDAKIS
(Manolis),
Monuments
by;;antins
en
Afrique et Beotie, Atena, Editions
d'AtMnes,
1956
MI JATEV (Kristo), Architektura (J srednovekovna Bulsarij
(ArhitecLura in Bulgaria medlevala) (in lb. bulgara), Sofia, Academia bulgara de i;ltiinte, Inst. arheologic, 1965.
DEROKO
(A.), Monumentalna
i dekorationa architektura
u srednjeoekoono Srbiji (ArhiLectura
monurnentala
~i
decorativii
din Serbia in Evul Mediu), (in lb. strba
cu rezumat in franceza I?iin engleza), Belgrad, Academia
de stiinje, editia a 2-a, 1962.

PICTURA

('ipru
ACOPOULO
Byzantion,

en

1106,

Bruxelles,

HAMA
-MAC LEAN
(Richal'u),
HALLE
SLEBE);
(Hors!), Die manumenialmalerei
in Serbien und Makedonien vom. 11. bls zum [ruhen. 14. Jahrhundert, Gieszen,
Wilhelm Schmitz, 1963.
HADOJUC
(Svetozar),
Staro srpsko slikarstoo (Vechea
pictura murala irba) (in lb. strba}, Belgrad, Nolit, 1966.
BIHALJI-MERIN
(OLo), Fresques et icones, L'art medieval
serbe et macedonien, Munchen, II. Reich, 1958.
MILLET
(Gabriel),
La peinture
du Moyen
Age ell
Yougoslaoie, 3 fascicule prezentate
de An. FROLOW,
Paris, de Boccard, 1954-1962.
Colectia L'ancien
art yougoslape, Belgrad,
JugosJavija:
Vojislav
DJURIC;
Sainte- ophie d'Ochrid,
1966;
Petar
MILJKOVIC-PEPEK,
Nerezi,
1966; Ant.
NIKOLOVSKI,
Les fresques de Kurbinooo, 1961.

MONUMENTALA

Busla
LAZAREV (Victor.), Old Russian Murals and Mosaics
Londra, Phaidon PI'ess, 1966; Mosaiki Sophii Kilwslti/
Michailooskie Mozaiki (cu un rezumat in lb. Iranceza],
Iskusstoo Noogoroda, Freski
taro] Ladogi, Moscova,
Iskusstvo, 1960, 1966, 1947, 1960.

do La Constantinopol

MA

GO (Cyril), Materials for the Study of the Mosaics

of St. Sophia at Istanbul, Washington,
The Dumbarton
Oaks Research Library and Collection, 1962.
MA GO (Cyril), HA WKI
(Ernest J. W.), The Apse
Mosaics of St . ophia at Istanbul, in Dumborton Oaks
Papers, vol. 19, 1965, p. 113-149.
Grc"ia.
XYNGOPOULOS
(Andre), T'hessalonique et La peinture
macedonienne, Atena, Myrlidis, 1955.
PAPADOPOULOS
(Karoline),
Die Wandmalereien
des
XI Jahrhunderts
in der Kirche Panagia tan Chalkeon

Asinou

Iugeslavia

TALBOT RICE (David),

The Twelfth Celltury Renaissance in Byzantine Art, University of Hull Publications,
1965.
HADERMAN
-MISGUICH
(Lydia),
Tendances expressives et recherches ornemeruales dans la peinture byzantine
de la seconde moitie du XII'
siecle, in Byzantion,
vol. 35, 1965, p. 429-448.
Slinta-Sotia

(Marina),
1966.

Georgia
AMIRA A HVILI
(G.), lstorija Gruzinskoj
Monumentalbnoj Zhioopisi
(Istoria picturii monumentalc
georgiene) (tn lb. rusa) , vol. I, Sakhelgami, 1957.
Venetia

316

117

TOE CA (P.), FORLA'l'I

Paris, PIon, 1959.

(F.), Mosaiques

de Saint-Marc,

WEIDLE (Wladimir), I mosaici medioeoali di San Marco,

Milano, Fratelli Fabbri, ~i Geneva, Skira, 1965
(L'ARTE RACCONTA, 6).

WESTDEUTSCHER VERLAG, 1963; Aus den Bibliotheken des Athos, Illustrierte Handschriften
aus Mittelund Spatbyzantinischer
Zeit, Hamburg, Fr. Willig,
1963; The Joshua Roll. A Work of the Macedonian.
Renaissance, Prine lon, University Press, 1948; Greek
Mythology
ill Byzantine
Art, Princeton,
niversily
PI" ,1951.
Greek Manuscripts,
Catalogue of all Exhibition
held ill
connection with. the XI I Itl I nternotioncl
Congress of
Byzantine
tudies, Oxford, Bodleian Library, 1966.
PACHT (0.), Byzolltille Illumination,
Oxford, Bodleian
Library, 1952 (BODLE! 1 Ll BRARY PICT RE
BOOK ,8).
D FRE
E ( uzy), L' illustration. des Psautiers grec
du Moyen Age [Pantocrator 61, Paris grec 20, British
Museum 40731), Paris, Klincksieck, 1966 (BIBLIOTHEQUE DES CAHIER ARCHEOLOGIQUE,
1).

merldionalA ~i Sicilia
MORISA I (Otlavio), Bisanzio e la piuura cassinese,
Palermo, Istituto di sloria dell'arle delia Universita,
1955; Gli affreschi di Sant'A ngelo in Formis, I eapole,
Di Mauro, 1962.
WETTSTEIr
(Janine), Sant'Angelo
in Eormis et la
peinture medieoale en Campanie, Geneva, Droz, 1960.
CAUSA (RafCaello), Gli affreschi di Sant'Angelo in Formis,
Milano, Fratelli Fabbri, !?i Geneva, Skira, 1965
(L'ARTE RACCO TA, 15).
DEMUS (Otto), The Mosaics of Norman Sicily, Londra,
Routledge & Kegan Paul, 1949.
TOESCA (P.), Les mosaiques de la Chapelle Palatille de
Palerme, Paris, Amiot-Dumont, I.a.
KITZI GER (Ern t), I Mosaici di Monreale, Palermo,
S. F. Flaccovio, 1960.
BETTINI (Sergio), I mosaici di Monreale, Milano, Fralelli
Fabbri, ~i Geneva, Skira, 1965 (L'ARTE RACCONTA,

Italla

SCULPTURA
LA GE (Reinhold), Die by::.antinische Reliefikone, Recklinghausen, Aurel Bongers, 1964 (BEITRAGE Z UR
KU ST DES CHRI TLICHE
OSTENS, I) .
ERSE SIA
(Sirarpie DER), Aght'amar,
Church of
the Holy Cross, Cambridge, Harvard University Press,

20).

ICOANE
LAZAREV

(Victor), DEMUS (Otto), U.R.S.S.

Leones
de Russie,
ew York Graphic Society, 1958
(COLLECTION UNESCO DE L'AR'!.' MO DIAL).
LAZAREV (Victor), Leones russes, Paris, Flammarion,
1963 (U ESCO. LE GRA D ART EN EDITION
DE POCHE).
o ASCH (Konrad), I konen, Giitersloher Verlagshaus
Gerd Mohn, 1961.
WEITZMA
(Kurt), Byzantine
Miniature
and Icon
Painting
in the Eleoenih. Century, in Proceedings of

1965.

anciennes

the Thirteenth
Lnternational
Congress
Studies, Oxford, 1966, p. 207-224.

of

IP~IROGLU

(M.- .), Die Kirche CIon Achthamar. Bauim Leben des Liclues, B rlin !li Meinz, Florian
Kupferberg, 1963.

plastik

ARTE

MURARO (M.), GRABAR (Andre), Les tresors de Venise,

Geneva, Skira, 1963.

Byzantine

j<'ilde uri

BECKWITH (John), The Feroli Casket,

Majesty's Stationery Orrice, 1962.

MINIATURI
WEITZMA
der

SOMPTUARE

Londra, Her

teatite
N (Kurt),

Makedonischen

Geistige Grundlagen
Renaissance,
Koln

HATZI

U/ld JVesen

~i Opladen,

318

319

ICOLAO
(Anna), Steatites, in L'art byzantin,
Atena 196ft, p. 19'1-193.

art europeen,

Emailuri
OMOGYI
(A.), Az Esztergomi
biz/mci
sztaurotheka
(Stauroleca bizantina dc la Esztergom) (in lb. maghiara,
cu un rczumat in gerrnana}, Budapesta,
1959.
MIHALIK
( .), Problematik
der Rekonstruktion
der
Alonomachos-Krone, in Acta Historiae artium Academiae
scientiarum
hungaricae,
vol. 9, 1963, p. 199-243.
BARA1 Y- BER HALL (}1. von), Die 'ankt
tephanskrone und die Lnsignien
des Konigreichs
Ungarn,
Viena-Munchen,
Herold, 1961 (DlE KRO El DER
HAUSE'
OE TERREICH,
Ill).
VOLBACI-l (W.-Fr.), PERTU
1 ( .), BI CHOFF
(B.),
HAH 'L
ER (H.-R.), FIOCCO (G.), La Pala d'Oro,
Florenta,
an. oni, 1966 (IL TE ORO Dl
,T MAR-

KITl.fl GEl{ (b:rn t}, .\'ormall Sicily as a Source of Byzantine Influence on lFe tern Art in the Twelfth Century,
III Byzantine
_Il't, an European Art, Lectures,
lena,
1966, p. '12'1-'147.
V LLA)\D (Ros ), Aquilee et les origines by:alltines de
ilL Renaissance,
Pari', E. dr- Boccard, 196:1.

EPOCA IMPERIULUI LATIN DE LA CONSTANTINOPOL

(1204-1261)
~I RENAFEREA
DIN VREMEA
PALEOLOGILOR
(1261-1453)

CO, 1).
A HRNACH
ILl (G.), Les emau x de Georgie, text tradus
de HIR CH [Fr.], Paris, Editions du C rei _d'art, 1962.

Te

CHATZIDAKIS
(Manoli ), Mystras (in greaca moderns),
editia a 2-a, Papachrysanlhou,
1956.
KA ELLOPOULO
(Panajolis), Mistra, Munchen, Knorr
und Hirlh,
1962 (DA
KLEl
E K
TB CH).
ORLA DOS (Anaslase
C.), Parigoritissa
de la Arta
[tn lb. greacll. l}i un lung rezumat In francez1l.), Alena,
Societatea arheologica, 1963.

Muri

MOLLER-ClIRl
TE J E~
im Bamberger Domschaiz,
zesan-Museum,
1966.

(Sigrid),
Bamberg,

Das Ganthertuoh.
Eigenverlag
Die-

1NFLUENTA ARTE1 B1ZANT1NE

IN EUROPA OCC1DE TALA $1 CENTRALA
BELTING (Hans), Die Basilica dei r;s. Martiri in Cimitile
und ihr Frtihmiuelaliericber Ereskenzsjklus, Wiesbaden,
Franz Steiner, 1962.
GRODECKl
(Louis), Au seuil de l'art romall. L'architecture
ottonlenne, Paris, Armand Colin, 1958 (COLLECTIO
HENRI FOCILLON).
CAMES (Gerard), Byzance et la peinture romalle de Germallie. Apports de l'art grec posticonocla te a l'enluminure
et
La [resque ottoniennes et romanes de Germanie dall
les themes de IILajeste et les Eoangiles, Paris,
. ,t
J. Picard, 1966.
_1ETZ (Peter), Ouonische Buchmalerei. Eoangeliar Otto J I I
Itnd Perikopenbuoh
Heinrich IT, Munchen,
11irm r,
1959.
GRABAR (Andre). ~ORDE.JFALK.
(Cad), La peinture
romane d!t Xl" au X I I Ie siecle,
n va, 'kira, 1958.

A RH1TECTURA
EYlCE ( emavi), SOIl Deoir Bizans Mimarisi. Istanbul'da
Polaiologoslar Deori Anitlari. (Spiitbyzantillische
Architektur, Bauien. der Palaiologenzeii
ill
Istanbul)
(in
lb. turca l}i un rezumat In germana], I tanbul, Bahamatbaasi,
1963.

PICl'URA

MO UMENTALA

DBM
(Ollo), Die Entstehung des Palaologenstils
in
der Malerei, Munchen, 1958 (BERlCH'l'E
ZUM Xl
ITER
ATJOr ALE I
BYZANTL ISTEN-KO
GRESS, MD CHE ,1958, VI, 2).
RADOJCIC
(Svelozar), Majstori starog srpskog slikarstoa
[Maestri! vechii picturi slrbe) (cu un rezumat in Iranceza], Belgrad, Academia suM de l}tiin~e, 1955 (MONOGRAPHIE
vol. 236, II STITUT
ARCHEOLO-

320
321

GrQ

E,

3).

KRESTEV
Malerei,

(K.), ZACHARIEV
(V.),
Dresda, Verlag der Kunst,

SrinJii Apostoli de la alou ic (In lb. greaca],

aloni,
ocietalea de sludii macedonene,
1953.
KIORVAKOV
(D.), Kliment-Sainte- Vierge Perioleptos,
koplje, 1961.
KOCO (Dimeo), MILJKOVIC-PEPEK
(Petal'), Manastir
(eu un rezurnat in franceza), Skoplje, 1958.
Col ctia L' ancien art yougoslave, Belgrad,
J ugosla vija:
COR AKOV [Drnitar], us [resques de l'eglise SaintClement d'Ochrid, 1964; PETKOVIC
(Streten), Arilje,
L965; RAJ KOVle (~Iila), L'eglise royale de Studenica,
1964; MIJOVIG
(Pavle), Deeani, '1963; LJUBI.KOVIG (Mirjana), Raoaniea, 1966; DJURTG (Vojislav),
Resaoa, 1963; RADOJGrG (Svetozar), Kalenie, 1964.
HALLE
LEBE r (Horst), Die Malerschule des Kbnigs
Milutin, Gieszen, Wilhelm Schmitz, 1963.
TOMIG ( tevan), NrKOLIG (Radomir), Manasija, ['Histoire, la Peinture (in lb. strba, cu un foarte scurt rezumat
in Iranceza],
Belgrad,
Institutul
pentru
protectia
monumentelor
istorice al Republicii Populare Serbia,
1964.
Creta.

Alte Bulgarische
1960.

eeoluJ al XIlllea
Colee] ia L' ancien art yougoslave, Belgrad,
J ugosla vija:
MA DIG (Svelislav), L'eglise de la Vierge Ii Studenica
1965;
STOJKOVIG
(2ivorad),
Mileseva,
1963;
LJUBI
KOVlG (Radivoje),
L'eglise des Apotres du
Pturiarcat de Pee, '1964; RAJ KOVIG (Mila), opocani,
1963.
RADOJGIG
(Svelozar),
Mileseoo
(eu un rezumal
in
engleza),
Belgrad,
'rpska
knijzhevna
zadruga
el
Prosvela, 1963.
DJURIC (Vojislavl, Sopocani (eu un rezumat tn engleza),
Belgrad,
Srpska
knijzhevna
zadruga
et Prosveta,
1963.
GRABAR
(Andre),
VELMA_ S (Tania),
Gli affreschi
della Chiesa di Sopoeani, Milano, FraleW Fabbri lji
Geneva, Skira, 1965 (L'ARTE
RACCO TA, 37).
BO SILKOV (Sv.), T'irnooo, La ville et son art, Sofia,
Balgarski Hudojnik, 1960.
MIJATEV
(Krsto), Die Wandmalereien
von Botana, Sofia
l\ii Dresda, 1962.
CHWEI
FURTH
(Philipp), Die Fresken von Bojana.
Ein Meisterwerk der Monumental
Kunst des 13 Jahrhunderts, Mainz ~i Berlin, Florian Kupferberg.
AKRABOVA-JA
DOVA (1.), L'eglise de Botana,
ofia,
Editura in limbi straine, 1960.
TALBOT RICE (David), The Church of Haghia
'ophia
at Trebizond, Edinburgh,
Univer il.Y Press, 1967.
Epoea

MATTO
(Raymond),
La Crete au cours des siecles ,
Atena, 1957, p. 144-151.
Rusia.
LAZAREV (Victor N.), Feofan Grek i ego skola (Teofan
Grecul ~i scoala sa), (in lb. rusa], Moscova, Iskusstvo,
1961.
Bulgaria.
PANAJOTOVA
(D.), La peinture monumentale
bulgare
au XIVe siecle, Soria, Editura In lirnbi straine, 1966.
BIeEV CU.), Stenopisite v Lvanooo (Frescele de la Ivanovo),
(cu un rezumat in gerrnana, rusa, franceza ~i engleza],
ofia, 1965.
YELMANS (Tania), Les [resques d'Lvanooo et La peinture
byzolltine Ii la fin du. :Moyen Age, in Journal des Savants,
1965, p. 358-404.

Paleologilor

Constantinopol,
U DERWOOD
(Paul A.), The Kariye Djami, 3 volume,
New York, Bollingen Foundation,
1966 (BOLLINGE
ERIES,
LXX).
GRABAR (Andre), VELMA
S (Tania), Mosaici e affreschi
della Karije-Camii
ad Istanbul, Milano, Fratelli Fabbri
si Geneva, Skira, 1965 (L'ARTE
RACCO TA, 33).
, alonic, Macedonia ~i Sofia.
XY GOPOULOS
(Andre), Manuel
Panselinos, Atena,
Editions d'Athenes,
1956; Frescele din S'[intul Nicolae
Orfanos de la Salonic (in greaca ~i eu un rezumal
tn tranceza),
Alena,
1964; Decorul de mozaic din

ICOAl E

322

323

DJURIG(
ojislav), leones de Yougoslaoie. Text
Belgrad, 1961.

~j

catalog,

CHATZIDAI I

(Manolis), leones de Saint-Georges de

Crees et de La collection de l'Ln. titus, Venetia, eri Pozza,
1963 (BIBLIOTHEQUE
DE L'INSTITUT HELLE-

leones de Mucedoine du XI-' au XYlle

siecle. Collections
yougoslalles, Paris, Pavilion de Marsan, '1965.

IQUE D'ETUDES
BYZANTI JE
ET POSTBYZA TI E DE VENI E, 1).
GRABAR (Andre), OPRESCO (G.), Roumanie. EgLises
peintes de Moldaoie,
ew York Graphic Society, 1962
(COLLECn,
ESCO DE L'ART ~10 'DIAL).

1I1IN1ATUR1
E TOPANA
(ebastian
vol. I, Reproducciones

CIRAC),
y miniature

kylitzes Mturitensis,
, Barc lona, Herder,

1965.

D JCE

(Ivan),

Les

miniatures

de

10.

Chronique

Sofia, Editura in Jimbi straine, 1963

(exisUi si in versiune hulgara, gerrnana !;li englezli).
JERPlIA
10
(G. de), Les miniatures du manuscril
syriaque no. 559 de la Bibliotheque Yaticane, Vatican,
de Jlanasse,

1940.

AnTE

OJvIPTUARE

MILLET [Gabriel], Broderies religieuses de style byzantin

~i La Dalmatique du Vatican: les elus, images et cro uances, Paris, Bibliothequ de l'Ecolo des Hautes Eludes,
1945 ~i 1947.

1NFLUENTA
iN EUROPA

ARTE1 B1ZANTINE
OCCIDENTALA
$1 CENTRALJ..

FRANCASTEL (Galienne), Histoire de la peinture italienne

(sub directia lui Pierre FRA CASTEL), vol. I; Du
Byzantin a la Renaissance, Paris, P. 'I'isne, 1955.
FILIPOWICZ-OSIECZKOW
KA (C.), La $ Majestas
Domini.
et les relations d'art entre la France et la
Pologne, Paris, 1939; Notes sur les peintures byzantines
de Cracovie et de Lublin, tn La Voix de Varsooie, nr. 5 - 6,
Paris, 1940.
BIZANTUL

DUPA

BIZANT

XYNGOPOULOS [Andre}, Schila a unei istorii a picturii

religioase

dupa

eucerirea

COllstCtlllinopolului

(in

lb.

greaca], ALena, Socielalea arheologica, 1957.

KALOKYRIS (K.), Athas, Studii de arheologie i de aria,
(in lb. greaca], Alena, Astir, 1963.

324

PLANURI

27. Kiev.

Sftnta

SoCia. (1037-1046.)

.Om

28. Lavra,

Muntele ALhos. CaLoliconul.

(Sfil'itul secolului al X-lea - inceputul
secolului al XI-lea.)

24. Skripu, Beotia. Biserica Fecioarei Theolokos (873-874.)

25. Constantinopol. GUI Djami. (Ultima lreime a ecolului al IX-lea.)
26. Constanlinopol. Kilisse Djami. (Sn~ilul secolului al
XI-lea.)
326

327

29. Ho ios Lukas,

Fo ida. Calolieonul.
(1neepulul secolului al XI-lea.)

30. Keledjlar Kilisse,

Cappadocia.
(SCi~itul seeolului
al X-lea - tneeputul
seeolului
al
XI-lea.)

32. Conslantinopol.
Biscriea Theoloko
(908) !Ii biseriea SIintul loan Botezatorul
(sflr~itul seeolului al XIII-lea) de lu
mtnastirea lui Constan lin Lip
33. Conslantinopol. Biserica mtnastirii
Fecioarei Pammakaristos, ( Ci~ittll secolului al XIII-I a !?itnc putul s colului al
XIV-lea.)

31. Ani (Armenia).

Catedrala.
(9891001.)

...
329
328

34. Arta. Parigoritissa.

IUO

I' O-Uoo

.I

'"

ED 1"00-."'0

(1283-1296.)

35. Mistra.
Hodighitria
secolului al XIV-lea.)
.

Cl

1460-1100

(lnceputul

330

331

36. Palatul

de la Mistra.

SURSA PLANURILOR
Vol. I ~i II

1. SCintul Mormint de la lerusalim.

(Bisericll Urnositli
In anul 335.) (Dupa Konstaniins
Kirche am heiligen
Crab in Jerusalem, de Erik Wistrand,
Bibl. Univ.,
GOteborg, Suedia.)
2. Constantinopol.
Bazilica SCintul loan din Studion ,
(~63.) [Dupa Enciclopedia unioersale dell'arte, vol. II,
editata
de Istituto
per la ColJaborazione
culturale,
Roma.)
3. Teba din Tessalia (sau Nea Anchialos).
Bazilica A.
(Secolul al V-lea.) [Dupa The origin and development
of early christian architecture, de J. G. Davies, Birmingham, Anglia.)
4. Kasr Iblisu, Siria. Biserica vest. (Secolul al V-lea.)
[Dupa Early churches in Syria, de H. W. Butler,
Princeton
University
Press, New Jersey.
S.U.A.)
5. Minastirea Alba. de ltnga Sohag, Egipt. (Pe la 440.)
6. Kerr Zeh, Mesopotamia.
Biserica de la Mar Azizael.
(Secolul al VII-lea?)
(Extras
din Le chiese delia
Mesopotamia.
de U. Monneret
de Villard.
Roma.)
7. Kartamin,
Mesopotamia.
Biserica rntnastirii.
[Pe la
512.)
(Dupli
Le chiese della Mesopotamia,
de
U. Monneret de Villard. Roma.)
8. Bin bir kilisse, Lycaonia, Asia Micli. Bi erica nr.f ,
( ecolul al VII-lea;
cu pilastr! adaugati
In a doua
jumatate
a secolului al IX-lea.) (Dupa Enciclopedia
universale dell'arte, vol. II, editata
de Istituto
per'
la Collaborazione
cuiturale, Roma.)
9. Hierapolis
din Frigia. Biserica Snntului-Filip
si a
fiicelor sale. (tncepulul
ecolului al V-I a.) (Dintr-un
332

urticol de Paolo V rzonr-, aparut in Cahiers archeologiques, vol. VIIf, 1956, p. 47.)
10. Esra,
iria. Biserica
'finlul Gheorghe. (515.) [Dupa
anctuaires chretiens de Syrie, de J. Lassus, p. 142,
fig. 57, Librairie Orientaliste
Paul Genthner, Paris.)
J L. Bosra. Biserica
fin Pi Serghios, Bacchos si Leon tio.
(512- 513.) [Dupa Early churches in Palestine, de
J. W. Crowfoot, Oxford University
Pres', Londra.)
J 2. Con tantinopol.
Iintii
erghlos si Bacchos.
(527.)
[Dupa Enciclopedia uniCJersale dell'arte, vol. II, edilaUi
de lstituto
per la Collaborazione
ulturale, Roma.)
13. Alena. Biserica Bibliotecii
lui Hadrian.
(Inceputul
secolului
al V-lea.) [Dupii Enciclopedia
uniCJersale
dell'arte, vol. II, editata de Jstituto pel' la Collaborazione culturale, Roma.)
14. Vagarsapat,
Armenia.
Ilnta Ripsime.
(618.)
15. Zvartnolz, Armenia. Rotonda
Cintului Grigore Luminatorul. (644-652.)
16. Antiohia.
Biserica martiriala
a Sfintului Vavila din
Kaussie.
(379-380.)
[Dupa Enciclopedia
unioersale
dell'arte, vol. II, editata de Istituto per la CoJlaborazione culturale, Roma.)
17. Efes. Biserica Sfintul loan Evanghelislul
construita
de Teodosie al II-lea. (Prima [umatate
a secolului
al V-lea.)
[Dupa Enciclopedio: uniCJersale dell'arte,
vol. II. editata
de Islituto
per la Collaborazione
cuiturale, Roma.)
'18. Gerasa, Palestina.
Biserica Proorocilor,
Apostolilor
si Martirilor. (464-465.) (Dupa Enciclopedia uniCJersale
dell'orte, editata de Istiluto
per la Collaborazione
culturale, Roma.)
J 9. Meriarnlik, Cilicia. Basilica cu cupola. (UItimul patrar
al ecolului al Vvlea.) [Dupa Meriamlik und Korykos,
de Herzfeld ~i Guyer, Manchester
University
Press,
Manche t 1', Anglia.)
20. Con. tantinopol.
Sflnta
ofia. (532-537.)
21. COil tanlinopol.
SCinta Irina. (Reconstruitli
in anul
740.) (Dupli The church of St. Eirene, de Walter
. George, Oxford University
Press, Londra.)
22. alonic. Sflnta Sofia. (Mijlocul sau al treilea patrar
al secolului al VIII-lea.) [Dupa Enciclopedia unioersale
deli'arte, vol. II; editata de Istituto pel' la Collabora333
zione culturale, Roma.)

23. Venetia. Prima

biserica San Marco. (Pe la 830.)

articol de F. Forlati, aparut in revista
Arte peneta, vol. V, 1951, Venetia.)
24. Skripu, Beotia. Biserica Fecioarei Theotokos (873-874.)
[Dupa Christianlke
kai Vizantine
archaeologia, de
G. Sotiriou, Atena.)
25. Constantinopol. Gill Djami. (Ultima treime a secolului
al IX-lea.) [Dupa Les monuments de l architecture
byzalltine, de J. Ebersolt, Paris.)
26. Constantinopol. Kilisse Djami. (fi~itul
secolului
al XI-lea.) [Dupa Les monuments de I'architecture
byzantine, de J. Ebersol t, Paris.)
27. Kiev. Sfinta Sofia. (1037 -1046.)
(Dupa Art and
architecture of Russia, de G. H. Hamilton, Penguin
Books, Harmondsworlh, Middlesex, Anglia.)
28. Lavra, Muntele Athos. Catolicon. ( t~itul secolului
al X-lea - Inceputul secolului al XI-lea.)
29. Hosios Lukas din Focida. Catolicon. (lncepulul
secolului al XI-lea.) (Dupa L'eglise byzantine de
Christianou, fig. 70, de E. Stikas, Atena.)
30. Keledjlar
Kilisse, Cappadocia. (SCi~itul secolului
at X-lea - lnceputul secolului al XI-lea.) [Dupa Les
eglises rupestres de Cappadoce, de G. de Jarphanion,
vol. I, plansa 43, Librairie Orientaliste Paul Geuthner,
Paris.)
31. Ani, Armenia. Catedrala. (989-1001.)
32. Conslantinopol. Biserica Theotokos (908) si biserica
finlul loan Botezatorul
(sfi~itul
secolului al
XIII-lea) de la mlnastirea lui Constantin Lips. (Dupa
Son deoir Bizans mimarisi, de prof. Semavi Eyice,
catedra de Istoria artei bizantine de la Universitalea
din Istanbul.)
33. Constantinopol. Biserica minastirii Fecioarei Pammakaristos. [Sfirsitul secolului al XIII-lea - tnceputul
ecolului al XIV-lea.) [Dupa Son devir Bizans mimarisi,
de prof. Semavi Eyice, catedra de I toria artei bizantine de la Universitatea din Istanbul.)
34. Arta.
Parigoritissa.
(1283-1296.)
(Desen
de
A. 1(. Orlandos, Atena.)
35. Mistra. Hodighitria. (tnceputul secolului al XIV-lea.)
(Desen de A. K. Orlandos, Atena.)
36. Palatul de la Mistra. (Desen de A. K. Orlandos,
Atena.)
3H
(Dintr-un

DESENE
Desen. fn text p.8~ II - Efes. Biserica Sfintul loan [Dupa
Forschungen
tn Ephesos, IV, 3, Die Johanneskirche
p. 169, fig. 44. Verlag des Oesterreichischen Ar hao~

logischen Institutes in Wien.)

fn ""
p. 175 II - Tabel de concordanta
din
Evangheha de la Rossano. [Giraudon, Paris.)
Desen in text p. 204 III - Mistra. Palalul Paleologilor
(Desen de Zakariou, Atena.)
Desen.

INDICE SELECTIV *

A
AACHE
, Renania,
Germania.
Octogonul lui Carol eel
Mare (azi Catedrala}, I, 81, 280. II. 163. Fildesuri
copte tncastrate
in jiltul
piscopal, I. 207. 208, II,
169, il. 59. 60. Tezaur: casota de argint aurit, II, 147;
evanghelie,
I. 281; tesiHuri de matase descoperite
in
mormintul
lui Carol eel Mare. I, 232, 277, rr, 163.
Agnellus. episcop al Ravenn i, I, 121. 12[., 253.
AHTAMAR,
Armenia.
Biseri a SCintei Cruci, II. 37,
135, 136; it. 100.
AIRE-SUR-L'ADOUR,
Lande,
Franta.
Biserica Mas
d'A ire: sarcofagul sfintei Quitterie,
I, 45; il. 2.
AKHMl
,Egipt.
'['esaturl bizanline de matase, I, 230.
A K AR Y, Cappadocia,
II, 36. V. li'i PERI TREMA.
ALAHA_
MO A TIR, I auria, Asia Mica. Bi erica drest, I, 91. Biserica de vest, I, 190; il. 47.
Alexandru,
tmparat bizanlin ,TI, 5:l; il. 106.
ALEXA_ DRIA, Egipt, I, 39, 40, 4.4, 49, 51, 100, 113,
180. - Ateliere de textile, 1,230. - Bazilica lui Teotil
I, 69. - Cala ombe, I, 38, 155. - Icoane, I, 166.
AMALFI,
Campania,
Ilalia. Caledrala,
II, 14ft.
Amatuni,
Manuil, clilorul
bisoricii de la Plghavank,
I, 100, 200.
AMER, Catalonia.
pallia, Bazilica Sflnla-Maria,
II, 172.
ANAG I. Latium, Italia. Catedrala, Crescele din cripla,
II, 282.
A APLUS,
Bosror. Octogonul
fintului MihaiJ, I. 79.
Anastasie, tmparat
bizantin,
I, 52, 171, 183, 188, 205,
206, 214., 217, 224, II 4.0.
Anastasie, consul, stranepot aJ trnparatului,
dipticul lui,
I, 204; il. 57.
Anastasie,
patriarh
al Constantinopolului,
II, 4ft.

uprinde do-u prlncipalele nume citate. Numele de persoane slnt

date In cursive. Cifrele curstve renreztnta trimttert la tlustrattt Oi
la planurllc pdlOciilor.
336

r\:\A'rOLIA,
I, 26, 30, 5_, ,j/l, 192, 19'., II, 81. V. ~i
ASIA MIC .
ANCYRA.
. A. KARA.
Andronic.
Y. Comneni ~i Paleologi. Ri'izboiul celor doi
Andronic
II, '178.
AiYGIIEL-CO.l1
iVE-Y, famili
bizantina,
IT, 13, 178.
Ale:re II, imparat la Conslanlinopol,
II, 189. - Alexe
III, imparat la Conslantinopol,
II, 80,179. - Isaac II,
Imparat la Constanlinopol,
II, 39. - Manuel, despot
al Epirului ~i alonicului, II, 276. - Teodor, despot
al Epirului
!?i trnparat
la Salonic, II, 211.
A 'I, Armenia. Catedrala, II, 37 ~i plan 31. - Biserici:
flnlul Gheorgh , II, 136; flnlul Grigore Lumin:Horul, I 85.
A] IURA,
Turcia. Biserica Sfintul Clement, I, 99. Mausoleul lui Alaliirk, I, 76.
A TAL Y A, Pamphylia,
Asia Mica. Biserica Fecioarei,
I, 90.
Anthemius
din Trolles, arhitect bizantin,
I, 80, 88, 9'.,
96-98.
A TL OE, Tebaida, Egipl, I, 230. '['esaturi d mala. t,
T, 230.
A TIOHIA,
odinioara
iria, azi Turria, I, l.8, l.9, 51,
65, 113. 239. - Aleliere de textile, I, 228. - Biserica
octogonala, 1, 76. - Miniaturi, I, 4ft. - Fildesuri,
J, 202. - Biserica mar tiriala a flnlului Vavila din
Kaus io, 1, 86 Iii plan 16. - Monodr-, I, 22' . - Mozaiuri, I, 106, 107 - Palriarhi
din, I, 51, 24'., II, 7ft.
PIIRODI
lA, Caria, Asia Mica. Ateliere de sculptura
I, 184.; il. 4.J; term , I, 182.
.lpocauco,
mar
du e la Con tanlinopol,
II, 262, 277;
il. 208.
.\ Q ILEIA, Venezia, lLalia, l , 81, 255. Catedrala, Ire ce,
II, 174.
Arabi, I 53-55
222, 246-250,
252, 255, 266, II, 13,
80, 122.
.lrcadius,
tmparat hizanlin,
I, 21, 101, 181, 18G, J i,
190, 216; il. 45.
REZZO,
'1'0 alia, llalia.
Cal drala, I, 81, I I, 187.
Arghiropoulos,
Ioan, umanisl
hizan tin, I J, I 3, I 8.
RUELAI
. V. r\J~,'AR.\Y.
ARB _ E,
rota. Bisi-rica Arhanghelului
Mihail !ji a
fintei Treirni, JT, 2l,0.
Arhitectura,
I,
56-105,
252-259,
II,
16; planuri
1-36; il. 1-13, rr, 78, 90-100,
Ji.j-182, de n
p. 89.
_Iriadna, tmparatea a bizantina, 1,135, J37, 204; il. 42.
ARILJE,
Macedonia, Jugo lavia. Bi orir-a minastirii
finlul Ahile, II, 230.
ARMEr'IA,
100, 200. Arhiteclura
religioasa, I, 57, 100,
II, 37, 38. - ArIa minial urii, 1, 178, II, 266. culptura arhitcctonica,
II, 135.
AR'I' , Eplr, IT, 178, 20lt. Biserici: Parigorite sa, II,
337
'198, 199, 217, 269, plan 34; il. 177, 189, 190; a mtnasl irii

bizanlin , II, 139, 14.1; it. 158, 163. Mozaicul absidei

din
an Michele in Africi co de la Ravenna,
I, 130,
it. 20. Porlretul
lui Arcadius, I, 182. Sarcof'agul din
P amathia,
T, 193, 194, it. 48.
latuile Fecioarei l1i
stintului Mihail, provo din biserica Fecioarei-Peribleplos
de Ia ConslantinopoJ,
IT, 132.
Bertha de Proven/a. V. Eodochia, tmparateasa.
BERZEL
-VILLE,
aone-et-Loire, arond. Macon, Franta. Staretie: fresce roman ice purttnd
pecetea Bizantului, TI, 174..
BETLEEM,
Palestina I, 76. Bazilica
asterii, I, 61,68,
76, 144., 280.
BIELOVO,
Macedonia, Bulgaria. Bazilica boluta, I, 74..
BI
BIR KILl SE, Lycaonia, Asia Midi. Biserici, I,
73; plan 8. - Martyrium,
I, 87.
Bt:;lAP R, Persia. Palallll lui Sapur I, 1,72,106.
BIZA. T. V. CO J TA TI OPOL.
Blemmides,
Jichifor, filozor bizantin, II, 184.
BOBBIO,
Italia. Aba/ie, tezaur: Iiole cu mil', I, 221,
BOEMIA,
influentc
artistice
ale Bizantului,
II, 170,
BOI
A, Bulgaria. Biserica ~i capela
fin tilor' Nicolae
si Pantelimon,
II, 212.
BOL ISI, Georgia.
Biserica boltita, I, 74.
BOSPORO
. V. KERCI.
BOSRA,
Siria. Biserica
fin tii Serghios,
Bacchos ~i
Leontios, I, 78; plan 11.
BOSTON,
S.U.A., Muzeul de Arte Frumoase: matase
blzantina provo din mormlntul Viventiei, I, 277.
BRAD, Palestina.
Biii din secolul al II-lea, I, 86.
BRAUWEILER,
Germania.
Abatie, patrafir
bizanlin,
II, 165.
BRES A TONE(BRIXE
l, Adige, Italia. Catedralo: lintoliul
C1ntului Albuin, H, 163.
BRIG JOLES,
Var, Franta.
Biserica: sarcofagul
din
La Gayole, I, 45; il. 4.
BRIOUDE,
Haute-Loin , Franta, Biserica S'[tniul. Julian,
fresce, II, 174.
BRUXELLES,
Belgia. Biblioteca regala: evanghelia,
ms.
18723, I, 281. Muzeele regale de aria si de istorie: cap
de notabil de la Aphrodisia din Caria, I, 184; it. 44. Colectia Feron-Stoclet:
patera de onix bizantina,
H,
159.
B DAPE TA,
ngaria. Jlu::eul notional: coroana hri
Con tanlin
al IXlea
Ionornahul,
II, 153; it. 169.
B LGARIA,
pictura protana,
II, 115. Bulgarii, I, 53,
222, 245, 252, 255, 266, TI, 7, 29, 32, 125, 166, 179,
180, 188, 189, 2f.7, 265.

Sfinlul
Gheorghe,
morrnlntul
T odor i, II, 268.
Palal domnesc, II, 204.
Artavasde, i!llparat bizantin,
I, 274.
ASIA MICA, I, 37, 54, 74. Mi~carea
iconoclasta.
Arhitectura
religioasa,
I, 59, 61, 73, 85, 87, 259 ~i
plan 8. - Miniaturi,
I, 44. culptura,
I, 45, 192.
ASI U, Cipru. Bi. erica Panagbia
Phorbiolissa,
II, 81.
A UR, Mesopotamia.
Palal, J, 72.
A TARAK, Armenia. Biserica boltita, I, 74.
A'I'E. A, Grecia. :;lcoala din, J, 50. - Bazilica Ilisso
1,91. - Biblioteca nationalii: evanghelie,
II, 261. Biserici: a Bibliolecii
lui Hadrian,
I, 82-83;
plan
1.1. Iitropolia l\lica, I, 270, II, 24; it. 154. 'finpi
Teodori, II, 24 it. 94. - Erechleion, I, 108, II, 24. l lephaisteion,
II, 24. - Muzeul bizantin: epilafui d
la Salonic, II, 280; it. 217. Fresce provo din biserica
flntul Gheorghe de la Oropos ; il. 184. - Panouri
de parapet sculptate, II, 'J33-134;
it. 151, 152, 153,
155, 156. taluela lui Orfeu, I, 190; it. 46. - Fecioara
crania, II, 131. - Partenon,
II, 24. - Pinacolera
Propileelor, I, 163. ancluarul Dioscurilor, I, 108. T'ernplul lui Dionysos Eleutherios,
I, 108. - Theseion,
I, 108.
ATE JI, Georgia. Biserica, T, 20J, If, 89; it. 123.
ATHOS. V. MUNTELE
A'I'IIO .
ATRA [I, Campania, Halia. Biserica
an
alvatoro, II,
144..
AUlorianos, .l\Iihail, patriarh
al Conslantinopolului,
1 I,
179.
AUVERG
IE, influenta Bizantului,
I, 234..
AUXERRE,
Yonn , Franta.
Biserica Sfintul Eusebiu,
lintoliul
sltntului
Gherman,
II, 163; it. 113.
AVDOU,
Crela. Biserica
finlul Antonie,
J I, 140.
B
BAGARN, Armenia. Catedrala,
I, 8'.
Baldooin (Baudouin},
conte de Flandra i?i de Hainaut,
tmparat
al ConslanLinopolului,
II, 178.
BALTI lORE,
. .A. Walters Art Gallery: cruce bizantina, I, 226.
BAMBERG,
Franconia,
Germania.
Catedrala,
tezaur:
matase bizantina, 11,164. - F'ildesuri ottoniene imitate
dupa prototipuri
bizanline,
II, 169.
BA A, Georgia. Biserica, I, 85.
BARLETTA,
Apulia, Italia.
taluia unui irnparat
1,183.
BAUIT, Egiptul de Mijloc. Miniistirea S'[tntului ,Ipoloniu,
fre ce, J, 157, 169.
BELGRAD,
erbia, Iugosla ia. Muzeul national: cap al
lui Constantin,
J, 182; it. 40.
Belizarie,
general bizantin,
J, 128, 223.
BE EVE TO, Campania, II alia. Capel a palatina
'nnla
oCia, I, 279.
BERLI
[Est}, R.D.G. Muzeele nationale: Hrislos bizantin, II, 117. J coana copta, I, 169; it. 32. Fildel/uri

338

339

AFFA, Crirneea. Pi turi

CAHOR ,Lot, Franta. Bi
CAIRO, Egipt.
Coleotia
de ni~a, ar'ta copta, I,
hi eri ii finla Barbara,

C
bisericesti, IT, 241.
erica Sflntul$tefan,II,171,305.
lIlirrit Boutros Ghali: Ironton
199; it. .54; usile de lemn ale
T, 200.

CALAIIORR
. Fecioara de la, II, 256; il. 203.
CAMBRIDGE,
, .. \. Fogg Art Museum: lapi erie u
sf'intul
Teodor, T, 23J' il. 72.
CA~O
A, !talia, n, 145, 172.
CANTACUZI
;'10, familie bizantina,
II, 204, 236. 10011
VI, tmparal,
II, 180, 190, 263, 272, 273-275,;
il.
209 .. - Manuel, gUY rnatorul
i\Ioreei, If, 182, 200,
275; d. 219. Uihail, Lie pol al Mistrei, JI, 236.
CA TERBURY,
Anglia. Cotedrala: fr see din capela
,finlul
Gheorghe
~i Sfinlul Anselm,
II, 175.
CAPPA DOC lA, provin ie din Asia Mica. Biseri i I'UP stre,
T, 87, 259, II, 36.
APUA, llalia.
V. San t' Angel
in Formis.
C RIA, Asia Mica. V. APllHODI
IA.
CoA.. TEL~EPRIO,
Lombardia,
Italia.
Biserica
,'finta
Yiaria, I, 83, 160, 161, 167; il. 28.
CATALOKIA,
pania.
Inf'luenta
Bizantului
II
172,
173.
'
,
Cedrenus, G~i.o!'ghios, i toric bizanlin,
J, 91, II, 164.
CEFAL
, Sicilia. Caledrala,
II, 97, 98, 103 104 106,
107, 118; il. 128.
'
,
Ciornti,
imeon, zugrav rus, II, 242.
CER 1GOV, Rusia. Caledrala
Schimbarii-la-Fata,
II,
26.
Cerularios, Mihail, patriarh
bizantin,
II, 140,
CESAREEA.
V. KA YSERf.
Chalcocondulas,
Dimitrios,
urnanist
bizantin,
II, 188.
CHERSO:\fES,
Crimeea, U.R. '.S. Illfluen(a- Bizantului,
I, 55, 160, 224.
CH IMA Y, Belgia. Icoana Pantocratorului,
II, 258.
CHIO, , insula,
Grecia. Bi erica min. Nea Moni, II,
29, 30, 59, 60, 62, 64, 76, 84; il. 109.
Choniates, Nicetas, isloric bizan tin, II, 11ft.
CHORA,
mtnastire.
. CO S1'A I'll OPOL.
Chrisolaras, Manuel, urnanist bizantin,
II, 188.
CJAREKLE
KJLJR E, Cappadocia.
Bi erica, 11, 70.
CJ PR , In ula. Ateliere de monede bizantine, I 224. Biserici cu cupola, I, 71.
'
CUCER, Macedonia, Iugo lavia. Biserica Sfintul
ichita,
II, 232.
CIVIDALE,
Friuli, Halia. Altar de piatra, I, 278.
Claudia Gotul, tmparat roman, I, 63.
CLERMO IT-FERRAND,
Puy-de-Dorne,
Franta.
Biseriei: St. Anlolianus,
I, 235; Saint-Cyr,
I ,234;
aintGeorges, I, 234.
CL
Y, Saone-et-Loir
, Franta. Abaiia, lIrislos bizantin,
I, 208, II, 174.
rOMNENI, familie bizantina, II, 6, 13, 15, 23, 65, 79,
81, 98, 102, 118, 129, 138, 152, t59, 160, 174, 211.Alexis I, imparat,
I, 32, 274, II, 12, 14, 22, 40, 41,
156, 159, 178, 199. - Alexis, fiul lui loan ~i nepotul
lui ~Iexis. I, II, 23, il. 112. - Alexis, all nepol al lui
AleXIS I ~I viiI' cu Manuel I, II, 77. - Alexis, nepotul
lui Manuel I, II, 114. - /tndronie I, trnparat la Con-

lantinopol,
II, '129, 178. - Daoid co-fondalor
al
imp riului d~ la Trapezunl, II, 178. -' lsaae I, trnparat
la Consl~ntlllopol,
II, 11. - Jllalluel 1, Imparat la
Con lantinopol, l I, 40, T), 114. - Jlanuel I, tmparat
la Trapezunt,
II, 191, 213.
COM ,Lombardia,
ltalia. Bis rica 'finla Eufomia, I, 83.
onstanuu. I Chlorus, imparat roman, I, 61, 87, 8, 136,
184, !92. - Constantia 11, Impural
In Rasilril,
I,
215; 11. 69.
Con taut 11 Pogonatul, trnparat
bizantin
J 181 20:1
21/., 223, 224.
"
,
,
'on, taniin 1, nurnit eel More, illlpar'al roman I 27 '.8
49,51,56,57,60,61,67,75,87,88,
93, 101~105, 't36,
137, 151, 162, 164, 180, 185, 192, 193, 206, 213, 225,
II, 53, 54, 187,281, d. 40 108. - Constantin. 1" Pogonatul, trnpilrat
hizant in, I, 133.
'on~tantin V Copronimul, I, 94, 2/.3 244 245 252 258
260, 266, 271-~7",
276, "1.77. ...:. Co;!staniin I~[ I'
2/.4, 259, 261, 273 . - Constantin V [1 Porfirogell;tul:
lJ, 7, 36, 67,121, 122,150,191.-Constantin
Vlli II 11
onstantin. IX Alonoma~ul, II, 11, 14,29, 57, '59: 60;
63, 64, 131, 153, 159; II. 118, 169. - Constantin X
Duces, II, 36, 67, 140. - COil tantin Xl Paleologul
numit Dragases, II, 183, 191.
'
Constantin, pictor, I, 39.
Constantin din Rhodos, scriitor bizantin
I 88 II 45
Constantina, fii a tmparatului
Conslanlil~' ~arc~fag~J ei'
I, 192.
"
CO J 1'A I'll OPOL, 1, 6, 21, 23 32 49
54 280
lituatia istorica, 1,52, II; 178-192;
pe ti:.upul'Paleo:
logilor, I, 274, 275, II, 179; sub ocupatia latinilor,
II, 1,78-179;
~ub puterea ve~etienilor, II, 178; primul
asediu aJ turcilor, II, 18~; IIlfluenta ~i presligiu,
I,
278-2~3,
. II, 168-176;
influenta
artei
italiene,
I,
101; cnza iconoclasta, 1,259. rbanism, I, 101-102.
- Apeducle,
I, 104, 105. - Augusteon
I 101 102
181. .: Blacherne, .1! ~.03, II, 85 . - cap'itoiiu,
I,102:
- Cisterne: a Bazilicii, I, 105; a lui Philoxenu
I
105. - Coloane onorilice, I, 185. - Dip1icuri consul~re'
I, 172,203-2
5; il. 57.
'
Biserici: anterioar
crizei iconoclast e, I, 252. Rotonda
J, 279. ClI trompe de colt, 11,29. Decor, I, 258-259:
At ik Mustafa Pasa Djami, II, 18. IIristos-Pantepopt
IT, 22 . Hristos-Pantocrator,
I, 138 220 II 22 66'
174. Giil Djami, II, 17; plan 25. Kaiende~ha~e D'jami'
II, 18. Kariye Djami (Chora), T, 99, IT, 158, 222-225:
228, 240, 251-254,
267, 277, 278' il. 192 194 201
Kilisse. Djarni, II, 19, 21, 23, 225, 248; pla~ 26;
90:
Myrelaion, II, 19. Biserica Xoua, II, 38. Bisericile din
Marele Palat, .r I, 19. Biserica din palatul Bryas, IT,
34. Pammakaristos,
II, 194, 225; plan 33. Periblepto ,
II, 29, 57, 58. Fecioara
Nascatoars
de Durnnezeu
(1'he6to.k~s) din Bla?he.~ne, I, 93, 135, 260. Sfintii
An arghiri , IT, 57. Sfin tii Apostoli, I, 61, 87, 88, 89,

h.

340

341

136-139,
192, 255, II, 22, 35, 44, 55, II, 163, 168,
171. fintul Durnitru, II, 19, 57. Ilnta Irina, 1, 61, 93,
252, 253, 258, II, 57; plan 21; il. 77. flntul Gheorghe
din Mangana,
II, 57, 60, 131; il. 147.
Iintul loan
Botezatorul
a lui Constantin
Lips, I, 79, II, 19, 194;
plan 32. Sfinlul loan din Studion, I 62, 79, 137; plan
2; il. 5. SCintul Marcu, I, 91. 'fintii Pelru ~i Pavel,
I, 78, 193, II, 172. Slintul Polieuct, I, 93, 137. fintii
crghios ~i Bacchos, I, 78, 79; plan 12; il. 7.
finta
Sofia, I, 61, 75, 80, 81, 88, 91, 93-99, 113, 130, 137139, 197, 213, 219, 220, 226, 227, 245, 252, 258, 273,
276, II, 16, 20, 26, 44, 50-54, 57, 63, 72, 85, 116, 119,
139, 289; plan 20; il. 12, 13, 102-10 , 119 113, 191.
Theotokos de la mtnastirea lui Constantin
Lips, plan 32.
Fecioara-Eleusa,
II, 22. Maica Domnului
de la Far,
I, 272. Maica Domnului
a Izvorului,
I, 261. Maica
Domnului-de-l ndrepliititiiperanta, II, 277.
Forumuri, I, 164. - Hipodrom, 1,29,102, 10r.. - Martyriurn-ul
fintilor Carp os ~i Papylos, I, 75. - Moschei :
I, 88, II, 289; a sultanului
Ahmet, I, 104.
JIluzeul arheoloeic: acrobat, II, 129; il. 144. Amvon provo
din bisericile
Clntul Gheorghe fii Cinlul Panlelimon
de la Salonic, I, 191, 250. Capul lui Arcadiu , I, 182;
il. 41. Icoana sfintei Evdochia, II, 131; il. 146. MedaIioanele celor patru evanghelisti,
I, 190. Panouri
de
parapet prov, dintr-o biserica de la Thasos, I, 196.
Placa sculptata provo din minasLir a lntul loan din
Studion, I, 195; il. 53. Taler de argint provo din Lampsac, I, 217, il. 68. Relief, II, 130; il. 145.
arcofagul
din
arigiizel, I, 193; il. 49.
culptun
funerare,
II,
267-269. Fecioara provo din biserica
Iintul Gheorghe
a palatului
Mangana, II, 131, 142; il. 147.
Muzeul
Seraiului: manu cris arab 0.1 lui el-Mubassir
II, 266. Dioscorid arab, II, 266.
beli cui lui Teodo ie, I, 187; il. 4J.
Orfe{)riirie,
Marele Palal imperial, I, 91, 93, 102-'104, 106, 118,
137, 255, 256, II, 38, 163. cuu, I, 103 (Hristos),
137, 162, 198, (mozaicuri).
Constructiile lui Teofil, I,
255-257.
Constructii din tmprejurimi,
I, 256. Manufacturi imperiale, II, 163. Mozaicuri, 1,110,136,256,259;
il. 14 ~i plansa color I. Scriptorium, Sculpturi, I, 180,
181, 256, 258. - Alte palate: aI lui Con tantin Porfirogenetul,
II, 202; il. 183; Pbilopation,
II, 41; numit
aI trnparatesei
germane, II, 40; Kenurghion,
II, 113;
Blacherne,
I, 162, II, 18, 40, 114; Mangana,
II, 38,
39; Musrutas,
numit Casa turceasca,
II, 39; aI lui
ichifor Focas, I, 103, II, 39. ophiae, I, 162.
Sarcofage: din Psamathia,
I, 194; il. 48. Din Sarigiizel,
I, 193; II, 268; il. 49. - Universitate,
I, 50, II, 183,
187, 188.
Copti, I, 200, 231. Arlli. copta, I, 157, 158, 198 - 200;
il. 32, 54, 55, 56. - Tesaturi copte, I, 231; il. 74, 76.
CORDOBA, Spania. Moschee, rr, 83.

, RIl ''!, Grecia, Bazi~ica de la poarta Kenseroe, r, 60. latuia lui Constantiu II, I, 181. - Ateliere de tesaturi bizanLine, I, 276, II, 160, 163, 164, 165.
Cosma, sf'int bizantin, I, 136, 148, tt.9, 154.
Cotton, Ms. Genezei V. LO DRA, British Museum.
COZIA, Romania.
Frescele bisericii, I I, 249.
Cri tofor, tmparat, II, 23.
CTE IPHO T, Iesopotarnia,
I, 52, 72, 247, 250.
C 'RTEA DE ARGE,., Romania.
Biserica SCintul Nicolae, II, 248-249.
CYZIC, Frigia, Asia Mica. Ioneda bizantina,
I, 224. Tesatul'i bizantine,
I, 2211,279.
D
DAMA C, Siria. Mozaicurile din Marea Moschee I, 145,
146, 248, 281.
'
Damaschinul,
loan, mare dascal fii ierarh al bisericii
rasarilene Iii poet, I, 242, 243, 249, 269, II '105.
Damaskinos,
Mihail, pictor postbizantin,
II, 287.
DAl E lARCA,
inlluenta
Bizantului,
II, 175.
DAPH
I, Grecia. Biserica mlnastirli
II 30 60-62
71, 89, 105, 123; it 95, 110.
'"
,
DECAl I,
erbia, Jugoslavia.
Fresce l?i sculpluri
din
biserica, II, 2113-245.
Deeanski, $tefan Uros, rege strb, II, 243.
DEIR ABU HE
IS, Tebaida,
Egipt. Mtnastire rupestra, It 158.
DENDERAH,
EgipLul de Sus. Biserica, I, 69.
DERE AHSr, Lycia. Basilica cu cupola, II, 33.
DEUTZ,
Germania.
Biserica
finlul Herbert
I 280.
Dighenis
Akritas, epopeea
lui, II, 132.
"
D~JO .' Cote-d'O~, Franta. Biserica Saint-Benigne,
I, 76.
DWntSLe Areopagitul,
fin t, primul episcop aI Atenei,
II, 105.
Dionisie Areopagitul
(Pseudo),
I, 100.
Dionysos, cultul lui, in sculptura
coplii, I, 199; il. 55.
DJERA
H. V. GERASA.
DRIMAC,
erbia, Jugoslavia.
Fresce din palatul
lui
Dusan, II, 254.
Ducas, Maria, vaduva lui Mihail G1abas Tarkhaniotes,
II, 195.
Dumitru, sIlnt, I, 143, 166, II, 132, 151, 160, 199 243'
il. 25, 29, 134, 149.
'
,
DURA-EUROPOS,
iria, I, 31, 36, 100, 174. Fresce:
I, 40-44,
108; il. 1.
DV'SSELDORF,
Renania-Veslfalia,
Germania.
Museu:
matase bizantina ; il. 172.
Dusan, $lefan, ~ar sirb, II, 190, 243.
DVI ,Armenia.
Biseriell. bollitli, I, 74.

E
H2

343

Ecclesius, episcop al Ravennei,

I, 81, 133, 135.
ECLUSE (U), Pyrenees-Orientales,
Ceret, Franta.
riell., II, 172.

Bise-

EFE " Ionia, A ia Mi ii, 1,51.

onciliul de la, I, 51, 135.
- Biserici: a Fecioarei, I, 99;
fintul loan EvangheIistul, I, 88, 255, II, 171, de en I, p. 89, plan 17, Mausoleu, 1, 86. - Museion , 1, 61.
EGHIVARD,
Armenia.
Biseri a holtita,
I, 'i4.
EGIP'jf. Arhitectura
religioasa, I, 57. - Icoane, I, '163,
166, 266. - Fildesurl,
I, 202, 207. - Picturil,
I,
155. - Sculptura,
I, 31. - Mll.lasuri imporlale
din
China, I, 228. 'l'esaturi: de tradilie
sasanida, I
231; copte, I, 233; gasite in, I, 230.
EL BURGAL, Catalonia,
pania. Biserica Sf/ntuI Petru,
II, 173.
Elena, sf'lnta, I, '102, 185, II, 87, 152, 157, 250.
E~E::RA,
Cappadocia.
Biserica
Iintul Vasile, T, 259;
11. {9.
EL fALE KILL SE, Cappadocia.
Bi erica, IT, 70.
E
A, vezi HOMS.
BREGLI,
vezi HERACLEEA.
BRER
Ie, Armenia. Bisericll. boltita, I, 74.
EREVA
, U.R.S ..
Blblioteca Matenadaran:
Evangheliarul de la Etsmiadzin,
I, 178; il. 39.
E SE , Renania,
Germania.
Catedrala, II, 175.
E ZTERGO I, Jngaria.
atedrala: stauroteca, II, 152.
ET MIADZI 1, Armenia. Catedrala, I, 83,84. - Evanghelia cu miniaturi, I, 178, 210; il. 39.
Eudoxia,
trnparateasa,
sotia lui Arcadius,
1, 181, 213.
Eufemia, implirll.leasll., I, 183.
Eu(rasius,
episcop la Poree, I, 134; il. 23.
Eughenikos,
Marcu, scriitor bizanlin,
II, 255.
Eulalios, pictor bizantin, IT, 66.
Eusebiu, episcop la Cesareea ~i criitor, I, 35-37,
46,
56, 61, 100, 109, 137, 164.
EUlhychios, stela lui, I, 45; il. 1.
Elltillie, pictor bizanlin, II, 230, 232.
Evdochia, sfinla, II, 131; ii. 146.
Eodochia, tmparateasa,
sotia lui Vasile I, II, 119.
Eodochia. Macremboluissa
[Bertha d Proventa}, impal'aIeasa, sotia lui Romanos
11, II, 140; il. 160.
Eodochia-Athenais,
tmparat asa, sotia lui Teodo ie IT,
I, 83, 176.
ECldochia, fiica lui Teodo ie II, I, 146, II, 169.
EZRA,
iria. Biseri a flnlul Gheorghe, I, 77; plan 10.

FLOREl "A, Toscana,

llalia.
Inlrarea
lui loan "11
Paleologul, IT, 187. - Inlluenta
bizantina in pictura,
I, 277. - Baptist riu, l I, 145, 187, 282. - Biblioteco
Laureruiana:
Evanghelia
lui Rabula,
I, 1?7; il. 36.
Muzeul Bargello: Iildesuri bizanlin,
I, 208, 209, II,
157; il. 161. Dipli ul .elor douasprez ce praznic , I,
~08. - Oclogonul , finla Maria a Ingerilor, r, 85. San lIIarco: Fecioara oranl1i prov. din Sflnlul Petru
d la Roma, I, 153; il. er.
FOlie, patriarh
al Conslantinopolului,
T, 247, 268, II,
7-10,
43, 51, 72, 121.
Fr sce, I, 42, 154-162,
259, II, 66-1'13,
170,173,187;
il. 1, 28, 78, 80, 81, 114 bi - 117, 121-123,
12.5, 126,
184-186,
193, 196-201.
FRI LI, provinrie
din Ilalia. Influenta
Bizantului,
I,
278, II 113
F LDA, II sen, Gerrnania. Bi erica Neuenb I'g- r. Andr i, II, 170.

}'

YUM, regiune din Egiplul de Mijloc. Portr te Iunerare paleocrestine,

I, 158, 163.
FERRARA,
Emilia, Italia. Conciliul de la, II, 186, 254.
Fildesuri,
I, 202-212,
II, 139-143,
171, 175, 273; il.
57-67, 158-163, 218.
FILIPPI,
Macedonia, Gr cia. Bazilica B, I, 99. - Oclogon, I, 77.
FIR ZABAD, Persia. Palatul lui Ardasir I, I, 43, 72.
F

344

G
Golla Placidia, trnparatea 11 in Apus, I, 70, 83, 87, 88,
93, 147 160, 1j1. - f Mausoleul s ei, I, 80; il. 10.
G RGA 0, Apulia,
!talia.
Biserica
rupestra
!\Ionle
ant'Angelo,
II, 144.
GAYOLE (LA). V. BRIG TOLE~.
G ZA, Pal stina. Biserica
Itntul $lefan ~l
Iintul
rghie, I, 108, 135, 260.
EORGIA.
Ernailu .ibizanline.II.157.-clilptul.ii
arhilectonic1i,
II, 135.
GERA A, Pale tina. Bai, I, 86; bazilici din sec. V si
VI, T, 67; bi erica Proorocilor, Apostolilor ~i Marlirilor,
T, 90, plan 18.
GER fA lA, influen ta Bizantului,
I, 277.
GERMIG 'Y-DES-PRE
, Loirel,
c. Chateauneul-surLoir , Franta. Oratoriul
Ilntul-T'eodul,
I, 282.
GilELAT,
Georgia. Mozaicuri in absida bisericii, 11, 89.
Gheorghe, miniaturist
al Menologului
lui Va ile II, II, 209.
Gheorghe din Antiohia, mare amiral, II, 104, 106.
Gherman, patriarh
~i scriitor bizanlin,
I, 21.2.
Gioua, pictor italian, II, 283.
GOLDB
H, Germania. Bi erica
flnLul 'i1veslru, II,
170.
GORE!\IE,
Cappado ia. Bi erici rupestre,
II, 36, 71.
nORTC , Ia edonia, Jugoslavia.
Biserica triconca, II,
35.
GO LAR
axonia do Jos, Gerrnania.
EvangheJie cu
miniaturi, II, 284.
GOTLAND, insula suedezii. Fresce din biserici, II, 175.
GRAC
IC,
Macedonia,
Iugo lavia. Biserica lui Miliutin, II, 196, 233; il. 174, 197,
RADO,
enezia-Giulia,
Ilalia. Baptisteriu,
r, 81.
GRAVI TA, Apulia, Italia. Biserica
an Vito Vecchio,
345
il. 125, 126.

GRECIA. in Imperiul hizantin,

II. 170. - ArhitecLura
religioasa, I. 58. 59. 63; plan 3; il. 6. culptura,
I. 189. - Arte sornptuare,
I. 202. - Plan in cruce
greaca la bisericile mtnastirilor-, II. 16. - Greci: Imaginapa lor geornetrica,
II. 24.
Grigore Teolo~ul. sau din Nazianz. srtnt, mare dascal l1i
ierarh al bisericii rasaritene.
I. 109. 164. II. 101. 114.
119. 120. 145. 151.
Grigore din Nysa. snnL. mare da caJ ~i ierarh al bisericii
rasaritene. I, 86. 87. 100. 109. 164.
Grigore, calugar, zugrav strb, II. 245.
GROTTAFERRATA.
Latium.
Italia. Abatie
vasiliana
II. 111.

Igruuie eel Tlniir, palriarh aI Conslanlinopolului

II 51'.
il. 104.

loan al VII-lea. papa, I. 153. 159. 161. 168, 261.
loan al X-lea. patriarh
bizantin, II. 66.
loan. zugrav d icoano, I, 16/t, II, 118.
loan, episcop !?i pictor
lrb, II. 245.
loan Alexandru, tar aI Bulgarici, II, 247. 265; II. 213.
loan Gramaticos, carturar
bizantin,
I, 246, 256, 268.
Loan Teologul, sau Eoanghelistul,
Iint, I, 'jOt 87. 152,
163, 164, II, 258, 259; il. 206, 210.
loan i T'zimu kes, ill1paraL bizantin, 1.103, II. 10, 116.
Ioau III
Vata/zes, tmparat
la Niceea, 1, 246, II, 179.
io if al u-u, patriarh al Constanlinopolului
II 186'
il. 201.
'
,

Irina, impariiteasa,
I, 2/.4, 245, 259, 261, 273, 274, 275,
II, 8. 63-66.
Irina, sotia lui Alexe I Cornnen, II 156.
Irina, sotia lui loan VI Cantacuzino:
II, 273.
Isidor din Milet, arhitect bizantin, I, 80, 88, 94, 96 - 98.
Isidor eel Tlniir, arhilect,
nepotul lui I idor din Milel,
It 98.
I ihasrn, miscare mistica bizantina,
II, 185, 244.
I TA BUL. V. CONSTA TI OPOL.
IT~LIA.
Arhitectura
religioasa, I, 278. Influente hizantine. It 278, 279-283. II. 173. Renasterea
italiana si
pictura de traditie bizantina,
I, 278, II 173 185.'
Iuliana Anieia, principesa bizantina, 1,93, 137. 17'1; iI. 35.
IURIEV-POLSKI.
Ru ia. Biserica Sf'intul Gheorghe. IT
137.
'
Tustin I. trnparat bizantin, I, 93, 183. - Iustin II. I,
138, 205. 218-220, 222, 226, 258; il. 70. DipLic con.
sular al lui, I, 203.
Iustinian I, tmparat bizanlin, I. 22, 29, 49, 52, 53, 63,
70.78.79.81.88,89.93--95.98,105,113,121.127--131.
133. 134, 137-139. 141, 149, 162, 183, 185, 195, 197,
203, 205, 206, 212. 213. 223, ~39. 252, 254. II. 8. 27,
30. 34, 53. 54,; desen p. 89; 11. 25, 108.

H
HAH. Mesopotamia.
Biserica Al-Adra, I. 99.
HALBERTSTADT.
tn reg. Magdeburg.
R.D. Gerrnana.
Tezaurul eatedralei: patena
de argint bizantina,
II.
146. 147; il. 164.
HANGHBAT.
Georgia. SculpLuri din biserica, II. 136
HATRA. Mesopotamia.
Palat. I. 72.
HERACLEEA.
Tracia. '['esatur! bizan tine. I. 228.
Heracles, il. 150.
Heraclius, tmparat bizantin,
I. 23. 52. 54. 64. 99. 133.
143. 161, 162. 183. 216. 225. II. 40. 187.
HERMOPOLIS.
Egipt. Bazflica, 1.69.
HEX HAM. Northumbria,
Anglia. Biserica SCintul Andrei.
I. 236.
HIERAPOLIS.
Frigia,
Asia Mica. Catedrala,
I. 73.
Biserica Srtntului Filip f}i a fiicelor sale. I. 76 ;plan 9.
HILA DAR. Muntele Athos. Mtnastirea, II. 197. 229.
Hi,Poerate. scriitor grec, il. 208.
Hitrooo, boier rus, II. 210
HOCHEPPAN.
Austria. Capela castelului,
II. 175.
HODJA KALESSI.
V. ALAHA
MO A TIR.
HOMS. odin. Emesa, Siria. Vas de argint gasit la, I. 219.
Honorius, tmparat in Apus, I. 21. 70. 187. II. 189; II. 45.
HOROMOS.
Armenia. Biserica SCintul Grigore, I, 100.
HOSIOS
LUKAS. V.
f. Luca din Focida.
Hr~sostom rc,ura-de-Aur). sCintu] loan. patriarh ~IConstantinopolului,
1.29. 126. 145. 151. 164. 236; il. us-u

Iustinian IT
Rhinotmetul, I, 107. 145. 185, 224, 225, 273.
(VA 'OVO, Bulgaria.
Capele rupestre,
II, 247.
IVIRO
, Muntele Athos, manu cris bizantin,
II,
IZMIT. V. 1 ICOMEDIA.
IZ IK.
_ ICE EA.

I
Iaroslao, tar rus, II. 26-28,
83. 134
Icoane, I. 163-169. 266. 267. II. 116-118. 131.255-260;
il. 29. 30. 31. 32. 133. 134. 135, 136, 146. 147. 148.

202. 203. 204. 206. 220.

IERUSALIM.
Palestina, I. 52. 101. Baziliei: a tmparaLesei Evdochia, 1.176; a SflntuJui Mormtnt, I, 61. II.
169. plan 1. - Biserica zidila pe morm!nLui Fecioarei,
1.77. - Cupola de pe Bttnca, I. 82. 248. - Moscheea
El-Aqsa, I. 82. - Relicva
fintei Cruci, I. 52. - RoLonda Sfintllllli Morrntnt , I. 75.

346

3<47

261.

K
I AIR A Tuni ia. Moscheea Mare. II, 99. 166.
KAKOPETRIA,
Cipru. Biserica Sfi'ntui
icolae al Acoperisului.
KAKULI.
Georgia. tripticul
de la, II, 157.
KALAMBAKA.
'I'esalia,
Grecia. Mitropolia
zugriivila
de TeoCan, II. 287.
KALAT-SEMA
, Siria. Biserica
flntul Simeon StllpnicuI, I, 81, il. 9.
KALB LOZE. Siria. Bazilica, I. 66. 67, 73

KALE rc, erbia, Iugo lavia. Biserica,

If, '196, 246.
KARAI LEI
KILl SSE, Cappadocia.
Bi erica, II, 70.
KARGEH,
Egipt.
ecropola El Bagawal,
I, 156.
KARIES,
Munlele Atbos. MinWitirea Protaton, II, 229.
Kariye Djami. V. CO ST
Tl OPOL, Bi erici,
IeARM Z, Egipt. Catacombe,
I, 39.
KARTAMI r, Me opotamia.
Biserica mtna lirii, I, 72;
plan 7.
KASR-EL-l
UEJI
, Paleslina.
Mausol u, I, 86.
KASR IBLISU,
Siria. Biserica de vest, plan 4.
KASR IB
WARDA,
Siria. Biserica, I, 99.
KASTORIA,
Macedonia,
Grecia, II, 33. Biserici: Panaghia-Kubelidiki,
II, 35; Panaghia-Mavrioli
sa, II, 80,
82; SCinlul Stefan, II, 32; Sfin~ii Anarghiri,
Il, 32,
79, 80, 82; il. 117; Taxiarchis
Mitropoleos,
II, 32.
KA
SIE. V. A TIOHIA.
leA YSERI,
II, 36, V. ~i GORE m
I EFR ZEH, Mesopotamia.
Biserica de la tar Azizael,
I, 72; plan 6.
KELEDJLAR
KILl
E, Cappadocia.
Biserica, II, 6870; plan 30.
KERCI, Crimeea,
.R ...
Cenlre comerciale hizantine,
I, 55. - Taler bizantin, I, 215; il. 69.
KHARG, insula. Catacornbe, I, 38.
KIEV,
craina, U.R.S.S. Aporturilo
Bizantului,
IT, 83.
Caledrala
Sflnla Sofia, 11, 26-28,
83-85;
plan 27;
il. 98, 118, 119. Biserici: a Dijmei, II, 26, 83; Uspenia
de la Lavra Pecerskaia,
II, 85, 86; ,fintul
Mihail,
II, 81, 86; il. 120; aile biserici, II, 28. Academia: icoane
bizanLine, I, 165. 'arcofagul
tarului Iaro lay, IT,
134.
KITI, Cipru. Biserica Panaghia-Angheloklislo
, I, 141,
15'1; il. 24.
K ECHT TEDTEI , Renania,
G rmania.
Hi erica, 11,
J 75.
Kokkinobaphos,
Omiliile lui Iacov din, II, 126, 127.
KOL , Renania,
Germania.
Catedrala, tezaur: matas
bizantina,
I, 277, II, 162; Mfnastirea
SfinLul Pantaleon: Tratatul ~ lui TeoIil, 11, 158. - Biserici:
Itnta
I rsula, matase bizantina,
I, 277. - Sflnlul Gereon,
n, 175; picturi de in piratie bizanl ina, I, 277. Scriptorium,
II, '170.
I RA fA. V. GOREME.
KORYCO , Cilicia, Asia Mica, Bazilica, J, 68.
KO IAKGRAD,
Bulgaria. Cap bizanlin,
I, 184.
KRJTSA,
Crela. Bi erici: Panaghia,
II, 240;
finlul
Gheorghe
Kavusiotis,
II, 240.
KR SEV AC, Serbia, I ugoslavia. Biserica, II, 196.
K <;DK-IeALE,
Turcia. Palatul Dryas, I, 256.
KUH-I-KHWAJA,
Mesopotamia.
Palal,
I, 72.
K RBI 10VO, Macedonia,
Iugoslavia.
Bis rica
Ilntul
Gheorghe, II, 79, 82.
K R8UMLIJA,
Serbia,
Jugoslavia.
Biseri a
Cintul
[icolae, II, 34.

T
AIR AMRA, Iordania.
Fresce, I, 249.
K 'TAHYA, Turcia. Muzeu: stela Iunerara a lui Eul hy chios, I, 45; il. 3.
KYREKIA,
Cipru. Talere bizantine,
I, 217.

348

L
LA 1BACH, Austria.
Biserica abatiala, IT, 171.
Lambardo , Emanuel,
pictor po lbizantin,
II, 287.
LAMP AC, Mysia, Asia Midi. Taler bizanlin,
I, 21;;
il. 68.
Lascaris, loan IV, imparat la Niceea, 11,179. - Teodor J,
II, 179, 189. - 1'eodor II, II, 184.
Laurentiu,
sflnt, I, 124, 150, 151; il. 17.
LA VRA, Munlele Athos, Calolicon, 11, 229; plan 28. Trapeza decoraUi de Teofan,
II, 230. - Biblia IUI
ichiCor Focas, II, 147.
Loziir, calugar ~i pictor bizanlin,
II, 50.
LEMBAT, Armenia. Biserica, I, 178.
LEi I GRAD, U.R.S .. Biblioteca publica: evangheliar
bizanlin,
J, 267; il. 84. - Muzeul rus: cap de Inger
cu parul de aur _, II, 118; il. 133. - Muzeul Ermitaj:
icoana cu Pogorirea la lad;
iI. 202. Icoana sltntului
'I'eodor
tralilat, II, 258. Taler de arginl de la Kerci,
I, 215, il. 69.
Leon I, trnparat
bizanlin,
I, 123, 135, 136, 137, 181,
183, 185, II, 40. - Leon III Isaurianul,
I, 241-245,
250, 255, 262, 266, 273, 274. - Leon IV, I, 244, 273,
274. - Leon V Armeanul, I, 245, 246, 254, 255, 268.
Leon V I cel Iruelept; sau Filozoful, I, 203, I I, 19, 51-53,
57, 1'14, II, 139, 159, 162; il. 107. Filde~ul lncoronarii,
cu sceptru, II, 139, il. 158.
LE
10 0, Macedonia,
lugoslavia.
Bi erica rnlnast irii,
II, 245.
LE KA , au LEFleAS,
insula, Grecia. Bi erica llodighilria, II, 254.
LI EGE, Belgia. Tezaurul catedralei: Fecioara de Iild ~,
II, 142.
LI IBURG AN DER LAHN, Hessen, Germania. Catedrala: stauroteca,
II, 150; il. 166.
LIM IES, Cr la. Biserica Sfinlul loan, II, 240.
LIMOGES,
Jlaule-Vienne,
Franta, Lectionarul abaliei
l. Martial,
IT, 171.
LI ERPOOL,
Lancashire,
Anglia. M uzeul arh.eologic:
f. loan Botezatorul,
Iildes bizanLin, 11, 142.
LJ BO 1'1 JA,
erbia. Bi erica, II, 196, 246.
LJ TIBROD,
Bulgaria.
Biserica,
II, 247.
LO TDRA. British
Museum:
Ms. Geneze'i Cotton, I,
174, II, 215. Codex Burney,
il. 143. - Victoria and
Albert Museum: cruce-relicvariu
de la B re ford Hope,
II, 148. lcoana cu Bunavestire,
Il, 258. Ca: eta de la
Y roli, II, 'l41 ; iI. 159. Placa bizantina
de ararna
aurita, II, 142, 145. Triptic de bronz bizantin, 1I, 145.
L BLI , Polonia.
Caledrala
Cinta Treime, IT, 285.
349 Luca, sflnt, II, 294.

LYCAO lIA, provincia din Asia ~Iica. Bazilici boltite,

II, 32.
LYCIA, provincie din Asia Miell.. rhitectura religioasa,
11, 33.
LYON,
Rhone,
Franta. Muzeul istoric al tesauirilor:
rnatase bizantina,
I, 276, II, 277; il. 88.
LYTHRAl
KOMI, Cipru. Bi erica Panaghia
J anakaria,
r, 14.1.
}1
MAA "rRICH T,
landa.
Tezaurui
catedralci,
mala. e
bizan tina, II, 162.
MACEDO
IA. Intluenta
scolii de arhitectura
de la
Constanlinopol,
H, 22-24.
coala macedoneana
d pictura, II, 72, 73, 226. - Con ecintele ruperii
relatiilor cu Conslanlinopolul,
II, 245.
Macedoneni, l mperiui sub. Clasicismul,
II, 6, iata
inlelectualii, II, 10. - Arhilectura
religioasa, If, 16. Artale somptuare,
I, 272. - Cerami a, II, 166.
MADRID, Spania. Academia:
Iissoriurn
al lui Tcodo i
I, I, 215. - Biblioteca ntuionalil: manuscrisul
lui loan
, kylitze , II, 264.
1AI TZ, Renania-Palatinat,
Germania.
criplorium,
H,
170.
Manasses, cronica lui, II, 265; il. 213.
MA ASIJA. V. RESAVA.
MANA TIR!. E, Dalmatia,
Iugo lavia. Bazilica martiriala, I, 59.
Manu crise.
ezi Miniaturi.
MARCELLI
A, ItaIia. Biserica
anta Maria in Monte
Domenico, II, 173.
Marko, prin] strb, II, 245.
MARMA~EN,
Armenia. Biserica, II, 37.
MA D'AIRE.
V. AIRE-S
R-L'ADO
R.
Matei, sttnt, I, 268; il. 85, 143.
Jiaurus, stint, I, 134, 152.
Maximian,
arhiepiscop
al Ravennei,
I, ~5, 70, 121,
127--130, 133, 13!.
~1EDINA, Arabia.
Mozaicurile
moscheii,
I, 145.
Meleiie, episcop al Anliohiei, I, 86.
MERIAMLI K, Cilicia, Asia Mica. Bazilica cu cupola,
I, 68, 91; plan 19.
Mesarites, Nicolae, scriitor bizantin,
I, 88, II, 45, 66.
~1E EMBRIA, ( esebar), Bulgaria. Biserica
rintul ~tefan, au Mitropolia
oua, II, 32.
MESOPOTAMIA.
Arhlleclur1i. religioasa, I, 31, 71-73;
planuri 6, 7. - Ceramica, II, -166. - Tesaturi,
II,
161.
METEORA, Tesalia, Grecia. Minasliri la, II, '197. - Bi rica Sflnlul
icolae, 11, 238.
Metokites, 'I'eodor, umani l bizantin,
I, 268, II, 9, 184,
188, 195, 203, 222, 223, 233, 267, 272, 274, 277.
350

METTLA
H, Germania. Bi erica, I, 280.
METZ, Moselle, Franta.
Tezaurul catedralei: manlia numila a lui Carol eel Mare, II, 165.
Mihail I Rangabe, trnparat bizantin,
I, ~45, 251. 276,
II, 264. - M ihail II din Amorium,
ZIS
Btlbtitul, r,
21.5 274. - Mihail III, I, 271, IT, 8, 9, 43, 50, 72. M ihail I V din Paflagonia, II, 11. - M ihail ~ K alaphates, II, 64. - Mihail JIll Ducas Parapinakcs,
II, 36, 154, 155, 157.
piclor bizantin, II, 124, 232, 234.
Mihail, alt pictor, H, 230.
Mihail. din Blacherne, miniaturist
al Menologului
lui
a i1e II, II, 124.
MILA 0, Lombardia,
Italia. Bazilica Fecioarelor
(San
impliciano),
I, 70.
. ..
Biblioteca Ambrosiani1: Ms. Iliadei, I, 171, 173. - Biserici:
SS. Apostoli, I, 87;
an Lorenzo, r, 83; San Satir?,
J, 84. - M uzeul Castello Sforsesco: fragmen t!l . dll~
.J udecala de Apoi de la Torcello,
II, 92. Dipticuri
consular
I 202
205.
Cap
imperial,
I,
183.
MILESEVd,
S~rbia: Iugoslavia.
Biserica mtnastirii, II,
208-210.
MILET, Ionia, Asia MidI. Biserica, I, 68.
_
Miliutin, ~tefan, cneaz strb, II, 189, 190, 19" 229, 232.
MILO, insula. Catacombe,
T, 38.
Mina, miniaturisl
al Menologului lui Vasile II, II,124
Miniaturi, I, 155, 170-178,
236, II, 119-128,
175, 176,
261-266;
il. 33-39, 137-143, 206-214;
desen I,
175.
MISMIYEH,
iria. Tychaionul,
I, 65, 90.
HSTRA, Moreea, I, 21, II, 182, 184, 191. Biserici: CatedraIa milropoliei (Sflnlul Durnitru}, II, 199-202,
234.
Pantanassa,
II, 201; il. 181. Periblcptos,
II! 235-239.;
il. 199; Sfintii Teodori, II, 200; il. 179. Fecioara Hodlghitria, II, 200, 235, 239; plan 35; il. 180. - Muzeul
'Mitropoliei: basorelief
cu Hristos tronind,
II, 269;
il. 216. - PaIat domnesc, II, 204; plan 36; desen II,
204; il. 182.
Mt A TIREA ALBA. V. SOHAG.
Mt A TIREA RO~IE. V. SOHAG.
MOLDOVA, Romania. Biserici, II, -197. - Picturii postbizantina, II, 288.
MO TREALE, Sicilia. CatedraIa, II, 66, 79, 81, 106-111,
118, 145; il. 129.
..,
. _
MO TECA
I TO, Latium,
Itaha. Abatia benedictina,
I, 279, II, 94, 174. - Bazilica, .I1, 94, 95, 144.
MO TEFIASCO
E, Latium,
Italia. Catedrala, I, 81MO TE SANT'A
GELO. V. GARGA O.
MO TOIRE,
Loir-et-Cher,
Franta, Pictura mtnastirii
aint-Gilles,
II, 174.
.
1\10 ZA, Lombardia,
Ilalia. Biserica colegiala San GIOvanni, fi Ie, I, 221.
.
MORA A, valea. Biserici, II, 246. - ~coala de pictura,
351
II, 246.

uuou,

d argint din Kyr nia, I, 217. Relicvariul Oppenheim,

1, 226.
Nicandro: din Colophon, poet grec, II, 122; il. 139.
'ICEEA, Bitinia, ConciJiul YII ecumenic, I, 244.,. Criza
iconoclasta,
I, 51, 52, i59 - Biserici: Adorrnirea, I,
100, 14.2, 259, 11, 51,; it. 109 bis. SCinta 'ofia, Iresce,
l I, 206. - Frese Ie din mlnastirea
0 andra, II, 206. Imperiul
de la, II, 183.
lYichifor 1 Logothetul, lmplirat bizanLin .. r,. 245, 2i4.. Nichifor 11 Focas, I, 103, 150. - _, ichifor {If Botaniatul, I, 32, II, 264; i1ustr. us-us.
Xichifor, sfint, patriarh al Constanlinopolului,
I, 267269; il. 86.
Nicolae Misticul,
criitor bizanlin,
I, 24i.
ICOMEDIA,
Bilinia. Arhitectura,
I, 63. - Mon Hi
bizantinl!.,
I, 224.
lTICO
I , Cipru, Talere de argint din Kyrenia, I, 21i.
Nifon, patriarh
al Conslanlinopolului,
II, 195.
_ ika, rascoala, I, 93, 94., 137.
J\IS
erbia, Iugoslavia, Iresce din morminte, I, 154.. ~pul tmparatului
Constantin,
I, 182, it. 4.0.
~ITRAI
AKA,
Cehoslovacia.
Coroana lui Constantin
IX Monomahul,
II, 153; il. 169.
ORTH
MBRIA, vechi r gat celtic In Anglia, influen(e
bizantine,
I, 235.
OVARA
Piernont,
Italia. Catedrala,
II, 173.
NOVGOROD, V.R.S.S. Catedrala
paso-Preobrajenic,
II,
2~1' il. 200. - Biserici: Intrarea
tn Ierusalirn,
II,
2H.'
ttnta
of'ia, II, 27, 28; il. 97. - Alte bi erici,
II, 28. - Icoane ruse, il. 133. Icoana Maicii Domnului
de la Don, it. 20~.
1\ MIDIA. Gravuri rupestre ~i stele, r, ~2.

Morosini,
Torna, patriarh
lalin al
onslantinopolului,
II, 178.
MO COVA, V.R. .. Caledrale: Blagoves eni , II, 24.2,
243; Uspenie, rr. 241;
flntul Mihail, II, 242. - Bisrica
asterii Maicii Domnului,
II, 242. Icoane ru e,
II, 259. - Biblioteca Lenin:
vanghelia
IIitrovo,
II,
264.; il. 210. - Galeria Tretiakoo: icoana de la Don,
II, 259; it. 2.J0. Maica Domnului de la
ladimi r , II,
117; it. 135. Troi ~a lui Rubliov,
II, 260. - lI1uzeul
istoric: Ms. grec 4.07, 11, 262; il. 205. Psaltir a Hludov,
I, 268; il. 86. - Muzeul national de arte frumoa e:
icoana celor Doisprezece Apostoli,
II, 257. Medalion
de email.I.226.-Palatulcnjilormoscovi~i.II.
/
2 .2;
al lui Vladimir
Andrei vici, II, 24.2.
MOZAC, Puy-de-Dorne,
Franta.
Abatie,
I, 276.
Mozaicuri, I, 14.5-154., 235, 261-265,
II, 4.2-66, 215228; il. 15-27,
70, 82, 102-113, 118, 119, 124, 127132, 188-195.
MRE ,Armenia.
culpturi din biserica, I, 200.
MATTA,
iria. Palat, I, 24.8.
MO CHE , G rmania. Biblioleca ruuionalii: psaltire
strba, II, 265, il. 211.
MO . TERTAL (MUSTAIR), Graubunden, Elvetia. Bi erica Snnlul Joan, II, 168. - Picturi carolingiena,
II,
170.
MV TELE ATHOS. Minl!.sUri ~i biscri i, I, 66, II, 28,
14.6; plan 28. Vezi ~i Hilandari, Iviron, Karies, Lavra,
lavronikita,
Vatopedi,
Xcropolamou.
M
TELE MASLINILOR,
Palestina.
Bazilicl!., I, 61.
MVRA 0, Venezia,
Italia.
Biseri a
an Donato,
I,
255, II, 93 - Fabricarea
de cubulcte
penlru mozaicuri
de traditie
bizantina,
II, 214..
MYTlLI
I, insula.
Giuvaeruri
bizantinc,
I, 222. _
Sfintul Therapon: i oana sflntului loan Teologul, il. 206.
~lZCHET,
G orgia.
ancluarul
Adevaratei
Cruci, I, 84.
S is. Vezi
IS.
general al lui Iustinian,
AXO , Ciclade, Grecia. Paracli
I, 261; il. 81.

o
BERZELL,
pe ill ula Reichenau
(Ia ul Konstanz),
R. F. G rmania.
Bi erica Bfinlul Gheorghe, 11, 170.
OHRID
(OHRIDA),
Macedonia,
Iugo lavia. Biserici:
F cioara-Peribleptos,
devenita
apoi
finlul CI ment,
H 230' lezaur, II, 275.
finlul Pantelimon,
II, 35.
Cinla 'oria, II, 33, 73-76,
81, 4, 195; it. 99, 178.
Muzeul national: icoane cu doua Iete, II, 257.
Olimpiodor, eparh, I, 109, 121.
OLIVOLO,
insule, Ilalia. Catedrala,
r, 254.
ROP
,Attica,
Grecia. Biserica
fin lul Gheorghe, II,
208; il. 184.
Duo, I primul tmparat
al
Cintului Imperiu romanogermanic, II, 169 .
Otto II, II, 140, 169.
Otto 111, II, 163, 169.
OXFORD,
Anglia. Biblioteca Bodleianii, Typiconul de la
Lincoln College, II, 263.

~AI

Narses,
1

I,
ul

14.9.
Cintei

Kyriachi,

EPI, Italia. Bi erica de la Caslel

ant'EIia,
II, 172.
EREZI,
Macedonia,
Iugoslavia.
fintul Pantelirnon,
nrhitecturii, II, 23, 26; il. 92. Fresce, n, 66, 77-79,
102, 109, 110; il. 114. 115, 116.
. ESEBAR.
V. MESEMBRIA.
Nestor, miniaturist
al Menologului
lui Va ile II, IT,
124.
Nestor, sttn t, II, 117; il. 134.
EW YORK,
.V.A. Cooper Union Museum: tapiserie
bizantina,
I, 23'1; il. 76. Metropolitan
Museum: poUr
din Antiohia,
T, 220. Cupa de aUI' de la
hkodra, I,
273. Panou
de parapet bizanlin,
T, 270; il. 87. Taler

P
352

353

PADOVA,

Venezia,

llalia.

Piclurile

lui Giotto,

IT, 284..

Palamas,
Grigore, teolog ,i palriarh al Conslanlinopolului, II, 185.
PALEOLOGI,
dinastia lor, II, 15, 179, 196, 202, 20/. Epoca lor, II, 179, 180, 182, 183, 190, 191, 276, 280. Monedele lor, II, 276. - Stil numit al, II, 280. Andronic II, tmparat bizanlin, II, 180, 182, 183, 184,
187, 194, 195, 203, 217, 222, 229, 233, 239, 246. Andronic III, II, 180, 189, 203. - Andronic IV, II,
180. - Constantin XI Dragases, If, 183, 191. - Constantin-Raul,
principe,
II, 263. - Ana, principe a,
II, 198. - Dumitru, II, 186. - loan
V, II, 180, 186,
190, 273. - loan VI, II, 182, 273. - Joan VII, II,
180. - Joan VIII, II, 186, 254, 272, 276. - Manuel II,
II, 184, 186, 187,276.
- Mihail VIII, II, 179, 180,
182, 183, 194, 216, 217, 231, 256, 263. - Teodor II,
despot la Mistra, II, 20'1.
PALERMO, Sicilia. Camera numita a lui Roger (Ruggero)
II, II, 165. - Capel a palatina, II, 81, 98 - 103, 165;
il. 127, 131. -La Martorana, II, 103-106;
il. 130.- Muzeu: inelul de la Siracusa, I, 223. - Palatul La Zisa,
II, 115. - Mester! tesatori bizantini,
II, 165.
PALESTINA.
~coala de arhitectura
retigtoasa,
I, 58,
67-68.
- Orfevrarie religioasa,
T, 221. - Icoane,
I, 166, 266.
PALMYRA,
Siria, I, 31, 228.
Panselinos, Manuel, pictor bizanlin de Iresce, II, 229, 230.
Pantaleone,
miniaturist
al Menologului
lui Vasile II,
II, 124.
PAPHOS,
Cipru. Picturi din mlnastirea
SCinlul
eofit,
If, 81.
PARA Y -LE-MO IAL, Saone-et-Loire, Franta.
SlareFe,
II, 174.
PARE
ZOo ezi POREe.
PARI . Collection de Clercq: medalion bizanlin,
I, 226.
Biblioteca naJionala: Traducere
latina
dupa Cronica
alexandrina,
I, 282. Evangheliar
supl. gr. 905, I, 268;
il. 85. Evangheliarullui
Carol eel Mare, 1,281. Evanghelia
de la Sinope, I, 176; il. 37. Evanghelie greaca 54, II, 261.
Evanghelie
greaca 70, II, 123. Evanghelii
grecesti 64
Iii 74, II, 126. Omiliile Iui loan Hrisostom,
II, 126;
il. 143 bis. Ftldesul zis de Ia Saint-Lupicin,
I, 209;
!l. 62-64. Cartea lui Iov, ms, grec 135, II, 263, 264;
II. 212. Ms. arab 6094, II, 266. Ms. lui loan Damaschinul,
1,269. Ms. grec 1208, II, 127. Ms. grec 1242,263;
il.
209. ~s. grec 2144,. II, 262; il. 208. Ms. Codinus, II,
263; d. 207. Psaltirea greaca 139, II, 121; il. 137.
Culegerea de omilii ale sflntului Grigore din
azianz,
II, 114, 119. Sacramentarul
Gellone t, I, 280. Theriaca s Iui
icandru
din Colophon,
il. 139.
Cabinetul de medalii: dipticullui
Anastasie,
I, 204; il.
57. Dipticuri
consulare,
I, 205. Emailuri
bizantine,
I, 226. Placa de Iildes cu Romanos Iii Evdochia,
II,
140; il. 160.

354

355

Mu.::.eul Cluny: dip tic bizantin, 1,272. Fildesul cu Otto II

Iii Teofano, II, 140. Caseta de Iildes cu rozete, II, 141.
Malase provo din mormtntul
lui Carol cel Mare, I,
276, 277 ;il. 73.
Muzeul Luoru: dipticul lui Areobindus, I, 205. Fronton
copt de nilia, I, 199; il. 55. Icoana sfintului Gheorghe,
II, 258. Icoana Schimbarii la Fata, II, 256. Fildeul
Barberini, I, 205,215;
il. 58. Fra!l"ment din Judecata
de Apoi de la Torcello, II, 92. PlaCI de arginl bizantine
provo din
ainte-Chapelle,
l I, 147. Placa de relicvariu
provo din iria, I, 200; iI 71. culptura in lernn copra,
r, 200; iJ. 56. Capul trnparatesei Ariadna, I, 182; il.
42. Cap provo de la Torlosa, 1,184; il. 43. Triplic bizantin provo din colectia HarbaviIIe,
II, 140.
asul
de la Emesa, I, 219.
PATLEINA,
Bulgaria. Portretul sflnlului Teodor, II, 166.
PATMO , insula.
Mfniistirea
Sftntu!
loan: paraclisul
Fecioarei, II, 207; icoana, II, 258; evanghelie bizantina, II, 261.
PATRA , Pelopon z, Grecia. Aleliere de ~esaturi bizanline, II, 160.
Pavel Silentiarul;
criilor bizanlin, r, 137, 164, 213, 227.
PAVIA, Lombardia,
Italia, I, 278. Capel a San Salvatore,
T, 279; bisericile San Giovanni Domnarum ~i Sanl'
Eusebio, If, 173.
PEe, Serbia, Jugoslavia.
Biserica Sfin~ii Apostoli, II,
1.90, 210.
PEDRET,
Catalonia. Abatie, II, 173.
PERACHORIO,
Cipru, Biserica Sfintii Apostoli, II, 81.
PERGAM,
Mysia, Asia Mica, bazilica, J, 68; pictura,
II, 122
PERGlIE,
Pamfilia, Asia Mica, bazilica A, I, 68. Bazilica
B, I, 68.
PERIGORD,
regiune din Franta,
biserici cu ~iruri d
cupole pe pandantivi,
II, 171, 172.
PERIGUEUX,
Dordogne, Franta. Biserica Saint-Front,
I, 89, II, 171.
PERI TERAI,
Macedonia,
Grecia. Biserica mtnastirii,
II, 35.
PERI TREMA,
vale in Cappadocia.
Picluri rupeslre,
II, 71.
PERSIA
ahemenida,
I, 30; sasanida,
I, 43, 238, 239,
250, 275, 279; abasida, I, 250. - Persi, I, 104, 218,
228, 229.
PERUSTl'fA,
Bulgaria. Biserica Rosie, I, 83, 155.
PETRA, Arabia. Biserica Sfinlul loan Botezatorul,
II, 29.
Petru, sCint, I, 120; il. 86.
Petru eel Mare, tarul Rusiei, II, 288.
Petru al Ll-lea, episcop al Ravennei,
I, 120.
Philes, Manuel, scriltor de arta hizantina,
II, 218-220,
255.
Phronimachos,
Andronic
icolae, giuvaergiu
bizantin,
PIAZZA ARMERI
A, Sicilia, II, 122.
PIRDOP,
Bulgaria. Bazilica, I, 99.

1"ISA, To. cana, llalia. Iullucnte bizant.ine asupra Ir c i,

II, 283. - M eo civico: icoana sflntului MihaiI, 11,
257.
Planudios, Maxim, scriitor bizanlin,
II, 187.
Plethon, Gemistos,
urnanist
bizantin,
Il, 18!0.
PLI I\:A (ABOBA PLI KA), Bulgaria. Biserici, I 1,9, ar.
Plolin, Iilozof
neoplatonician,
I, 110, 112.
PLO\ DIY, Bulgaria. M u zeu: pia a de bronz bizanl inii,
II, llt6.
I'OITIER,',
Vienne, Franta.
Abulia
fin/a Cruce: relicvariul Crucii, I, 226.
POLO lA, inlluenta
artei bizantine,
I I, I iO.
POREt,
J tria, I ugosla via, I, 81. Hazilico: eufrasianii,
rnozaic, T, 134; il. 23.
Porplnjrios,
monum mtul vizit iului, I, 188.
PORTOGR
ARO, Friuli,
ltalia.
Hapl isteriu , LI, 17:1.
POTAlILI 11:S, Creta. Bi. erica Panaghia-Gu
verni lis. a, II,
240.
I'HAGA,
ehoslovacia, - Biblioteca muzeului: Ms. Maler
Verboru m, II, 284. - Biblioteca Unicersiuuii:
Anlifonand d
la Red lee, II, 284.
I'RE,'LAV,
Bulgaria.
Ceramirii,
IT, 165. Bi erica
.\urilii, ir, 34.
RESPA, lac, Macedonia. Biserica Sflnlul Ahile, If, "2.
PRI TCETO 1, S.U.A. Unioersitateo: M.. bizanl in Garrell
2, II, 26'1.
PRIZREN,
Macedonia,
Iugoslavia.
Biserici:
Fe ioaraLievisa, 1[,231;
Iitropolia,
II, 197.
PRO CO EZ, Marmara.
Marrnurd dill, I, 31, 80, 131.,
179, '192, 193, 19/ s ,
Procopie, istoric bizanlin,
r, 88, 97, 162.
Pro cop ie, Ilnt bizanlin, il. 134.
Prouonos SgUI'OS, eteriarh
bizanLin, II, 230.
PRDFENl1\G,
Bavaria,
Gormania.
Bi erica abnl ialn ,
II, 175.
Psellos, Mihail, filozof bizanlin,
II, 11, 12, 61, II, 18!.
1"TGlIAYA 'K,
au Ptghni, Armenia.
Bi t'ric:i., I, 100,
200.

i'

Q ERCY, regiune din Franta. Bi eri i cu ~il'llri de cupole

pe pandantivi,
II, 171, 172.
Q IMPERLE,
Finistere, Franta. Hi erica
finl i Cruci,
I, 76.

R
Rabula, evanghelia lui, 1,177,262,268;
il. 36.
RADOLITA,
Macedonia,
Jugoslavia. Bazilica, 1, 74.
Raneabe. V. Mihail 1, I, 276.
RAVA lICA,
erbia, lugo lavia. Bi erica, II, 196, 2t.6.
RAVELLO,
Campania,
ltalia. Cat drala, II, 145.
RAVEN
A, Emilia, Italia. $coala de arhitectura
religioasa, [, 70-71.
Arte sornptuare,
1, 202. Baptisteriul
arian, I, 119; il. ]9. - Baptisteriul
at dralei, I, 118,

1 L9 'l45 Ui6; il. 18. - Bi erici: CaLedrala lui

l'SUS,
1, 7'1, 119, 254, II, 90. - Catedrala arianii (sau an~o
Spirito}, I, 71. - S . vpollinare 111 Classe, J. 70, 131.
. Apollinare-I uovo, I, 71, 80, 121, 127; II. 22.
Apo toli, I, 137.
an Francesco,
a,rcolage, I, .196;
il. 50. an Michele in Africi. co, I, 130; il. 20. an Vitale,
I 79-81
97 125, 130, 133, 136, 139, 141, 155, 26/.;
u'. 8, 26,'51.' $ Iausol ul GaJlei Placidia , J., ~7 -88,
116-119,155,264;
il. 10,17. - Muzeul arhiepiscopol:
Jil~ullui Maximian, I, 211; il. 65-67. - Muzeul nattOnal: dipticul
nurnit de la Murano, I, 2'10. Ileracle
dobortnd un cerb I, 189. Placa de Iildes egipteana,
I 207. Panouri de parapet provo din San Vilale, I,
195 280' il. 52. 'laLuia lui Teodosie, I, 185.
REGEL SB RG, Bavaria,
Germania.
Capela Tuturor
Iintilor, II, 175.
.
REICHE
A , in ula pe lacul Kon tanz,
Gerrnania.
criptorium,
II, 170.
REIM , Marne, Franta. Evangheliarul
lui Ebo (Ebbon),
I, 282.
.
..
RESAVA,
erbia, Jugoslavia. B,sel'lca? .II,.196,
2t.6.
ROMA !taJia. $coala de arhitectura
religioasa, I, 30 A rte 'somptuare: dipticuri con.sulare,. I, 203, 204. ~ruce
de email bizanLina.I.275.Fllde~ul.l.
1, 202. - Malase
din
hina, I, 228. - Pictura religioasa bizantina,
I,
117,168.
- $coala de picLuri'i murala,
1,158, LI, 172J
L73. - Edificii
1I plan
central, I, 74. - S ulptura
Iunerara
I 7t.. Arcul d lriumf al lui Constantin,
I,
58. - Bazilici: a lui Constantin, I, 182; inf'erioara San
Clemente, II, 168, 172; Caledrala San Pietro (Sflnlul
Petru) I 59 61,85,88,136,146,
1I, 95. atacornbc,
I 38 '39 46, 115. - Biserici:
an Stefano RoLondo,
76' 15'2. an Giovanni in Lalerano,
I, 61, 70, 81,
lr 21b. San Giovanni di Porta Latina, I, 71, II, 173.
~n Lorenzo Iuori Ie mura, 1, 71, 150. fin(ii Nereu ~i
hileu, J, 263. 'an Paolo Iuori Ie rnura, r, 5!J, JI.6,
263,281, II, 95, 28.1. ant'Agnese fuori Ie mura, I, 71,
15'1. anla Cecilia, I, 265, II, 282. anla Costanza,
T, H6. Santa Maria Antiqua,
I, 159, 167, 261, .26?;
il. 80. anta Maria di Gradellis, II, 168 .. Santa Maria III
Co medin, I, 150, 153. anta Marla 111 Dornnica,
1 265. anta Maria Maggiore, I, H6, 263, 11, 282.
'anla Maria
ovella (numilii ~i Santa Francesca
Romana), I, 167; iI. 31. anla Maria in Trastevere, I,
168, 11,172, 282. Santa Pras ede, I, 263, 26t.; il. 82.
. anla Pudenziana,
J, 115, 146, H8.
Icoane bizanline,
I, 165, 280. Mlnii lirea celor Patru
,fin~i lnooronaji, frescele din. cap~la Sf intul
tl.vestru,
II, 281. - Mozaicuri din absida blserl~lI a!nenaJal.~ de
papa Felix IV in biblioleca Iorurnului lui Ve p3:slan,
1 148. - Palazzo Venezia, triptic bizanlin de Iildes,
HO - Carlierul Cosmedin, J, 150.
YA'hCA
, Muzeul: Cru ea lui IusLi.n.Il, IJ,.43;
it. 70.
357
arcofagul Constanl inei, I, 192,. Plxlda de Iildes, I, 211.

ii

356

1'e (lluI'a hizautiuii, I, 233, 277, 279; il. 74, Bustullui

loan VII I Paleologul, II, 187, - Biblioteca Vaticltllllllli:
omiliile lui Iacov Kokkinobaphos,
il. 142, Cosma
I ndicopleusles,
ms. 699, lI, 120. Ms. lui Ptolerneu,
I, 267; il. 83, Ms. sirian 559, II, 266; il. 214. Menologul
lui Vasile II, il. 141. P altire ~reacli 1927, II, 126.
Culegere hizantina de Epistole ~l Fapte
1208, II, 261.
Rolulullui
Iosua, II, 121,; il, 138. acramenlarii
ghelasiene, I, 279.
Roman (Romanos) I Lekapenos, tmparat bizantin, 11,19,
150, 162. - Roman II, II, 29, 58, 83, 140, 150, il.
160. - Roman III Arghiros, II, 11, 29, 57,58,64,Roman IV Diogene, II, 140.
RO SA 0, Calabria, Halia, Catedrala
an Marco, II,
25; il. 96. - Tezaur: Evanghelia,
J, 175, 176, desenul
de la pag. 175; il. 38.
RO
ILLO,
regiune din Fran]a, influenta Bizantului,
II, '172, 173,
Rublioo, Andrei, pictor rus, II, 242, 247, 259, 264.
RUDE
ICA, Serbia, Iugoslavia.
Biserica, II, 196.
RUJKOVAC,
Macedonia, Jugoslavia. Basilica, I, 74,
RUSIA.
Pictura religioasa, II, 175, 241-243,
Pictura
protana, IT, 115. ~i de bronz, II, 146. - Stilul
icoanelor, II, 259, 260.
RUTHWELL,
orthumbria,
Anglia. Cruce de pialrl1,
r, 236.
S
Al TTCHEF, Isere, c. Bourgoin, Franta. Abatie benedictina, II, 174,
SAI TMAURICE
D'AGA
E, Valais, Elvetia, I, 276.
AI TSAVI1
URGARTEMPE,
Vienne, Franta. Fresce, II, 174.
AI TO GE, regiune din Franta.
Bi erici cu iruri de
cupole pe pandantivi,
II, 171, 172,
A KKARA, Egipt. Fresce, I, 169.
AKLE
KILISSE,
Cappadocia.
Frescele din biserica,
II, 71.
SALER
0, Campania,
Ilalia.
Influent
bizantine,
I,
278. Catedrala, II, 145.
ALO TA (SOLI ), Dalmatia,
Iugoslavia.
Baptisteriu,
I, 81.
ALO IC, Macedonia,
Grecia. Conslructiile
lui Galeriu.
1,63. - Biserica - rotonda, I, 75. - Monede bizanline,
I, 224. - Morminle cu fresce, I, 154, arcotage,
I, 194, - In timpul Pal ologilor, II, 180, 193, 195.
Arcul de triumI allui Galeriu, J, 192. - Biserici: HosiosDavid, I, 115, 127,; il. 15. Sftntul Dumitru, I, 60, 64,
73, 142, 152, 153, 159, 160, 165, 167; il. 26; fresce din
capela
Ilntul Eutimie, II, 227, 229.
fintul Gheorghe,
1,113,118,121,145,165,166,191,259,
II, 56. fintul
I icolae Orfano,
IT, 227,
Cintii Apo toli, IT, 193,
195, 196, 227; u. 193, 196. Itnta Ecatorina, II, 195,
196; il. 176. fin ta SoCia, I, 253, 258, 259, II, 16, 55,

fi7, 72; plan ~i; il. 78. Fecioara Acheiropoietos,

1,
64, 108, II, 207; il. 6. Panaghia Chalkeon (' Fecioara
Caldararilor ~), II, 23, 72, 75,; il. os. Icoana de piatra
provo din mlnastirea
Hosios-David,
II, 130,
'ALZB RG, Au tria. Mina lirea
onnberg, scriptoriurn,
n, 170, 175,
,AMARIA,
regiune din Paleslina.
Mausoleul de la '}.
vaste, I, 86.
A DOMIERZ, Polonia. Frescele din catedrala,
II, 285.
SA. KTGALLE~,
Elvetia . 11lniistirea: Manuscrise rniniate si Iildesuri, II, 169.
'.\ '1".\~GELO
L FORMI ,Campania,
Ilalia. Fre cele
din hazilica, II, 94-96, II, 173,
Sarantenos, ~lanuil I, paLriarh bizanlin,
u, 189.
~ARDE , Lydia, Asia lica. Mausolea, I, 86.
ARVI 'TA , Persia. Palatul lui Bahram Y, I, 72.
asani::i, 1, 72, 247, 248, 250, 275, 276. - V. ~i Persi .
..: XO I . Intluentele
miniaturilor
constantinopolitane,
11, 170, 284.
S HWAHZHHEINDORF,
Renania,
Gerrnania.
PicLuri,
11, 175.
'culplul'a,
I, 45, 46, 179 - 201, 270, II, 129 - 134,
267-271;
il. 2, 3, 4, 7, 40-56,
87, 100, 144-]57,
215-220,
EDLEC, Boemia. Antilonar,
II, 284.
'eldgiucizi, V, TUl'ci.
'EL}<; CIA I! PIERIA,
Siria. Biserica martirialii, I,
83.
'E S, Yonne, Franta.
Tezaurul catedralei: giulgiul srtntului Victor, il. 89,
ERBIA, crestinarea
slavilor, I J, 189. Ruperea relatiilor
'U ConstanLinopolul,
II, 190. irbi, II, 189, '190, 243,

2', ~,

158

359

ERE , Macedonia,
Grecia. Mitropolia,
11, 31.
Ft TUL LUCA (lID 10
LUKA)
DIl
FOClD.\,
rocia. Catoliconul,
II, 29, 30, 57-59;
plan 29; il.
111.
Ft)lTUL
:MI TA, Egipt. Bazilica, I, 59.
Ft TUL
AVA, Palestina. Minll.slirea, I, 269,
ICILIA, I, 38, 54. - Pictura protana, II, 175. - Act i
vitatea mozaicarilor ~i a pictorilor bizantini, II, 97 -111,
172,175;
il. 128-131.
IDAMARA,
Asia Mica.
arcoCage, I, 194.
IDE, Pamphilia,
Asia Miell.. Mausolee, I, 86,
'IEGBURG,
Renania-Vestfalia,
Germania.
Racla srtntului Annol, II, 161.
IE A, Toscana, Italia. Inlluenta
bizantina asupra picturii, II, 283.
J GE A, Catalonia,
pania. Fresce dio sala capitulului,
1I, 174.
'imeon dill Blacherne, miniaturist
al Menologului lui
Vasile II, II, 124.
Simeon Sulpnicui, sflnt, I, 66, 89, 164, 220; il. 71,
Simon Mogul, I, 269; u. 86.

[
1, Munlele. Minastirea
Irnta Ecat rina
r 138,
139, 165, 166, 172, 266, 1[, 142; it. 29, 30, '13i, 136.
'1 OPl?, Anatolia,
evangheliarul
numit de la, I, 176
281; II. 37.
10 Valai , Elvetia. Muzeul Valere: matase hizantina,
II, 164; it. 171.
,'IRAC
SA,. icilia. Baile lui Daphne, I, 223.
:-<TRL\. coaIa de arhltectura
religioa ii, I. 31, 58 64-66'
plan 4. - Miniaturi, I, 44. - lcoane, I, 163. '- Fild :
. uri, I, 203. - Ateliere de sculptura, I, 192. - T lHuri
bizantine,
I, 228, 229, 231-233,
IT, 161. - 'I'ezaure
de argintarie,
I, 220; il. 71.
KOPLJE,
Macedonia, Iugo lavia. Biserici: a mlnaslirii
fintul Andrei, II, 245, 246; a mtna tirii Marko
II
2'.5.
'
,
KRIP
, Beotia, Grecia, Biseri a Theoloko
(: asditoarca
de Du m nezeu}, II, 17; plan 24; it. 91.
t'lMIR A, Asia Mira. Arta sarcolag lor, T, 45. - Bazilica
din Agora, I, 61.
SOE T, Renania-Vestralia,
Germania.
Catedrala,
II,
175.
OFIA, Bulgaria. Biserica
finLul Gheorghe
If 247.
SOllAG,
Egipl~1 de Mijloc. Mtnastiroa
Alba,
69;
plan 5. Mtnastirea Ro~ie, I, 69.
SOPOCA I, Serbia, Iugoslavia, Biserica mlnjistirii IT 210
211; il. 185.
' ,
,
OUVIGNY,
Biblia de la, II, 175.
PALATO. V. PLIT.
SPARTA, La onia, Grecia. Ateliere de tesaturl bizantine,
II, 160. - Sediul arhiepi copiei, II, 182, 199.
PLlT,
Croatia, Iugoslavia.
Palatul lui Diocletian
J
31, 74.
y
,
,

i,

sr

RAIA LAD GA, Rusia. Bi erica 'fintul Gheorghe

11,82,87;
il. 122.
'
TARO
AGORICI 0, Macedonia, Iugoslavia.
Biserica
finlul Gheorghe, IT, 197, 232; il. 175,195.
STAVRO JIIGTA,
Muntele
Athos.
Catolicon zugravil
de Teofan, II, 287.
Stephanos, pictor de icoanc, II, 118.
toclet , colc [ia: icoana Cobortrii
de pe cruce
T 236
257
"
,
T DE~ICA,
erhia, Iugoslavia.
Bi erici: a Fecioarei,
IT, 3L., 208; il. 101. Iin tii Ioachim si Ana, II, 233'
it. 186. culpturi, II, 271.'
,
tuditul, Teodor, staretul minastirii din
tudion, I 267
268.
'
,
'UMMAGA, Venezia, Italia, Biserica, II, 173.
SVETI .ILIJ
, fa edonia, Iugoslavia.
Biseri a
flntul
1lie, I, 74.
,stefan, sflnL, primul rege aI
ngariei, II, 15~: il. 168.
,stefan, fiul lui Lazar, despot strb, II, 190.
.~tefan Nemania, jupan al Rasciei (erbia),
I I, 33, 80,
'189, 208.

360

T
TAFlIA,
ma. Bazilica, I, 67.
TAVANT,
Indre-et-Loire,
at'. Chinen, Franta.
Fresco,
II, 174 .
TBILI
I,
eorgia,.R.
Museu: Lriplic provo de
la Khakuli, II, 157.
TEB , Beotia, Grecia. ALeli re de te aturi bizanline,
11, 160, 165.
TEBA DI
TE. ALIA, Grecia. Bazilica A, plan 3.
TEl OR, Armenia.
Bi rica boltita,
I, 74.
TELA TL OS,
iria, T, 66. V. si I ALAT-SEMA,
Teodoro , implirlileasii, sotia lui Iu tinian, I, 49, 81, 127130, 139, 162, 183, 197, 212, 227, 268; il. 25. - Teodora;
sotia lui Teofil, I, 246. - Teodora, sotia lui Mihail III,
I [ 50. - Teodora, trnparateasa
in 1042, II, 153; iJ.
16.9. - Teodora, sotia lui Mihail VIII, II, 194. - Teodora Raulina, principesa
bizantina,
II, 194.
Teodora, sotia despotului din Epir, Mihail Ducas, II, 269.
Teodor, sflot militar bizantin
(sint doi sfirrti omonimi:
'I'eodor 'I'iron ~i Teodor
tratilat),
I, lit 9, 236, II, 56,
151, 157, 160, 198,; iJ. 29,72.
Teodosie I eel Mare, trnparat roman, I, 21, 25, 49, 75,
91, 101, 114, 181, 182, 185, 187, 215, 216,; il. 45. Teodosie 11, I, 49, 70, 75, 87, 89, 101, '107, 146, 170,
'176, 183,197. Teodosie III, I, 225, 241.
Tcc[an, cliJuglil' de la minastirea
Sinai, II, 221.
Teofan. din Bizaru, isl.oric grec, I, '\38.
Teofan. Cretanul, pictor po tbizanLin, II, 230, 238, 287.
'Feoran Grecul, pictor bizanl in, II, 24'l-243,
248, 259,
260, 264.
Teoril, trnparat bizantin,
I, 246, 255-257,
266, 271,
II, '10, 50.
Teofil, arhiepi cop al Alexandriei,
I, 259
Teofilact, tmparat
bizantin,
I, 247, 276.
Teo[ilact
imokatta, istoric bizantin,
I, 52, II, 7.
Teophano , principesa
bizantina,
otia lui OLto II, II,
litO, 169.
TE ALIA, In Imp riul bizanLin, II, 1-9.
THALl,
Arm nia. Catedrala, I, 100.
TIlE
ALO IKI.
. ALO IC.
TllIRA
( A TORI J), insula, Grecia. Biseri a numita
Piskopi, II, 82.
Timotei, primul episcop al Efosului,
TI, 105.
TI
LI, Latium, Italia. Bi erica
an Silvestro, II, 173.
TtR~OVO,
Bulgaria,
II, 211. Biserici: PaLruzeci de
mu enici, II, 211, Iintii Petru ~i Pavel, II, 247-248.
TOK LE I ILl
E, Cappadocia. Biserica veche, il.114 his.
'f RCELLO, Venezia, lLalia. Catedrala, I, 136, II, 91,
134; il. 124, 157. anla Fosca, I, 255. - Museu:
Iragrnente din J udecala de Apoi provo din catedrala,
II, 92.
TORI
0, Piemonl,
Italia, Biblioteca nationalii: manu361
risul lui T odoret, II, 12~; il. 140.

TO

RS, Indre-et-Loire,

Franta.

Biserica

'Ilntul

Marlin,

I, 235.
TRA I, Apulia, Italia. Catedrala, II, 145.
TRAPEZU
T, Asia Mica. lmperiul din, I, 22, If, 213. Monede, II, 276. Biserici: Catedrala,
II, 199. 1 akip
Djami, II, 32. IinLa Ana, II, 32. finta
olia, II, 213.
- Palat imperial, II, 204, 254.
Trapezunt,
Gheorghe
din, umani t bizanLin, II, 188.
TRIER,
Renania-Palatinat,
Germania. Resedinta
imparali'or romani, I, 48. Bazilica lui Constantin,
I, 70. Fi desuri, I, 203.
TRlE TE, Venezia, Italia. Catedrala, II, 93, 117.
TROE
11S, judo Tulcea, Romania.
Biserica cu bolta
in leagan, I, 74.
TROYE , Aube, Franta. Caseta bizantina din tezaurul
catedralei , If, 143.
TUR ABDI
,Mesopotamia,
I, 71, 72
Turci seldgiucizi, II, 12, 13, 36, 37, 70, 71, 81, 276.
Turci otomani, II, 33, 246, 289.
T Rl GlA. Influenta
miniaturilor
consLantinopolilane,
II, 284.
TURMA
J , iria. Bazilica rninastirii din, I, 66.
Tzanes, Emanuel,
pictor posLbizan tin, II, 287.
Tzanfurnari,
Emanuel,
pictor posLbizantin,
Il, 287.
T'zimiskes, V. loan,
II, 164, 169.
Tzycandilis,
Manuel, scrib ~rec, II, 264; il. 212.
TARA ROMA EASCA.
Biserici Cll planul
in
ruce
greacii, II, 197.
TARI'flr
GRAD, Macedonia, lugoslavia. Bazilica boltita,
I, 74; baptisteriu, I, 83.
Te iiLuri bizantine, I, 226-233, II, 160-165;
il. 72-76,
88, 89, 171, 172, ]73, 217.

ou,

U
MM-EJ-J IMAL,
'iria. Biserica
zisa a lui Iulianos,
I, 67.
R, Caldeea. Morrninte regale, I, 92.
URBI
I I, Georgia. Bisericii boltita, I, 74.
Ursus, episcop al Ravennei, I, 70, 133, 136, 253, II, 90.
UTRECHT,
Olanda.
luzeul arhiepi copal: Fecioara cu
Pruncul, filde , II, 142; il. 162. I altire, I, 282.
V
AGAR APAT, Armenia.
Biserici:
finla Rip ime, T,
84; plan 14; il. 11. ,.oghakal,
J, lOO.
ValelLs, trnparat roman, I, 105, 192.
VAL 'AMONERO,
Creta. Fr c Ie bi ericii, II, 2H.
V R G, Armenia. Evanghclia daruiUl minast.irii de regina
MIke, L1, 128.
Varlaam, calugar calabrez ~i filozof, II, 185.
VAROS, Ma edonia, lugo lavia, Bi erica
Itntul
icolae,
11, 231.
Vasile 1, lmparat bizanlin,
IT, 8, 9, 17, 19, 24, 38, 44,
'.5-51,
113, 11ft., 119, 129.
362

Vasile II, imlliraL bizanlin,

II, 8, 9, 11, 29, 3:2, 3:3.
53, 54, 58, 73, 76, 159, 163, 16~. Menologul lui Vasile
II, II, 123 1.2[.; il. 141.
Vasile dill Cesareea, sttnt, mare dasciil ~i iorarh al Hi '('J'icii
ra aritene, I, 109, 164, II, 120.
Vasile Proedrul, II, 150.
\'_\TOPEDT,
Munlele Alho.
Catolicon, II, 229: Irescele
din lrapezii, II, 80; M . bizantin al 0 tateucului, I l ,
261; tezaur, cupa numilii a lui Manuel Cantacuzino,
II, 275; il. 219.
ELJ
'A, Mac donia,
Iugo lavia. Biserica
cu plan
l traconc, II, 35.
VE rETIA,
!lalia. Centru de arta bizantina, I, 251,
253-255, II, 172. lnf'luenta greaca in piclura icoanelor,
II, 214. Cap la veche
Iintul Teodor, I, 254. - Vechea
bi erica
an Marco, I, 89, 255, If, 173; plan 23. BAZILICA
A MARCO, 1,185, 255, II, 35, 171. .irhiteclura, II, '195. Baptisteriul,
II, 251. Capela \,icopeia,
II, 132. Capela
an Clemente, II, 215; il. 188. Capela
[intul Isidor, II, 251. Cape/a Zeno, Fecioaranikelo,
II, 269; il. 215. Ciborium, II, 270. Mozaicuri, I, 111,
rr, 79, 90, 1J 1, J 72,; il. H2. Pronaos, 1J, 211>.I' Pala
d'Oro, II, 155,156.
II, 144. Sculpturi, If, 133;
il. 150. Grupul tetrarhilor,
I, '184. Capul numiL I' Carmagnola '), T, 185. finlul Dumilru,
II, 132; il. l.J.9.
Madona nurnit ii dello Schioppo '), II, 270-271, Tezaur,
II, 11>9, 154; giuvaeruri
bizanline,
TT, 11.6; bol de
sliclii, II, 157; pot ire, u, 159; il. 170; chivol, II, 1fti;
il. 167; coroana numita a lui Leon VI cel JIl~elepl,
II, 11.9; icoane de aur si de argint, II, 134; patena de
alabasLru, II, 159.
Biserici:
an Zan Degola. ( Iinl.ul loan Decapitatul),
II,
250. - Vechea biserica
finlul Zaharia,
J, 25'1. Reliefuri din Carnpiello Angaran,
II, 130.
Biblioteca
all Marco: Psallirea lui Vasile 1I, If, 124.
FereciHuri bizanline,
II, 148, 149, 151, 152; il. 105.
VEROL!,
caseta de la II, HI; il. 159.
VICE 'lA,
enezia,
Italia.
Muzeu: ~ Adormirea ~ de
Paolo
eneziano,
J I, 28[1.
Viclor, giulgiul sfintului, I, 276; il. 89.
VIE TA, Auslria.
Biblioteca Ilatiollalii: Tratatul lui Dio coride, I, 171. Geneza, I, 172-174, 281; il. 3.3, 34.
EvangheJia
lncoronarti,
I, 281.
IE
E, 1 re, Franta.
Biserica
f1ntul Petru, I, 235.
Villehardouin, Guillaume de, II, 182.
Visarion (Besarion),
cardinal, umanisl bizantin, II, 188.
LADIMIR,
Ru ia. Caledrala
Sflntul Dumilru, fre ce,
I r 66 87 88' il. 121. Bisel'ica Fecioarei-Ocroliloare
(p'okr~Y), 'II, 136-137.
- Icoana
1aicii Domnului,
II, 1'17; il. 135.
OLOTO 0, Ru, ia. Biserica U penia, II, 242.
RO DI I, CreLa, mtuastiroa,
II, 240.
Vukasin, tar slrb, 11, 2/.5.

363

VURVARA,
Cynuria,
siha. lriei, 11, 82.

Pelopone

. Frescele

din paracli

W
WASHI 'GTO:\',
S.U.A. Durnbarton Oaks:
fild ., il. 218. 'I'apiserie copta, I, 230; il.
tionai Gallery: icoana Maicii Domnului din
il. 203.
WOLFEKB'
TTEL
axa, Germania. Culeger
din Vechiul Te lament, rr, 284.
WURZB
RG, Bavaria,
Germania.
Bi eri a
X
XA THO', Lycia, Asia Mica, 1,45,68.
XEROPOTAMOl:,
Muntele Athos.
upa
heriei, 11, 274.

CUPRINS

ul

I ixidi!. d
75. iYaCalahorra,
de des lie
I, 2 O.

numiljl

a Pul-

Z
ZA JEVAC
Serbia
Iugo lavia. Bisericii cu plan ll:traconc, Ii, 35.
'
ZARAFOJ A, Laconia, GI' ria. Biserica Adorrnirea Mai ii
Dornnului, II, 32.
ZEME ,Bulgaria.
Frescelc dill mini!. lire, II, 247.
Zenobius, arhilecl bizantin, I, 61.
Zenon, illlp~iraL bizantln, I, 27, 66, 9,91, 135,137,183,
206.
ZICA, Serbia, lugoslavia.
Bi erica Int11larii: pieturl, If,
208, sculpturi,
Il, 271.
Zoe, Impal'ulrasa,
II, 11, 63-65,
87, 153; il. 113, 169.
Zonaras, i Ioric bizantin, 11, 16ft.
ZVARTN
TZ, Armenia. Rolonda Sfinlul Origore Lurninatorul,
85, I l. 37; plan 15.

III. - A.POGE L: CLASICISJ\IUL BIZ

TI,
DE LA DINASTIA MACEDO1 EA
A pI A LA CUCERIREA
CONSTA TI OPOL LUI DE CATRE CR CJ TI (843-1204)
.

SITU

'rIA

J TORICA

,.,

'imtul frumosului (7). - Forta Imperiului sub

dinastia Macedoneana (8). - Prestigiul Constantinopolului (8). - Crestinarea slavilor de sud ~i de
est (9). - I uterea bisericii rasaritene ~i ruptura
sa de biserica apuseana (10). - Viata intelectuala
lib dina lia 1a edoneana (10). -Marea cotitura
a istoriei bizan line: venirea la putere a aristocratiei civile (11). - Viata intelectuala sub regimul nobilimii civile (12). - Triumful
aristocratiei militare ~i Iunciare sub dinastia Comnenilor (12). - r oii dusmani ai Bizantului:
turcii
eldgiucizi, normanzii si venetienii
(12). - Cuerirea Conslanlinopolului
in 1204 (13). ituatia anevoioasa a Irnperiului sub dinastia Comnenilor (13). iata inlelectualii sub dinastia
Comnenilor (14). - Literatura
~i artele plastice
din Bizan] (14).

r.

1. ARHl'rECTURA
365

Arhitectura religioasa.-1.
Planul fn cruce greaca
inscrisa (16): Biseri a de la Skripu; Gill Djami

16

Pictura profana

de la Conslan li nopol;
AU k Mu lara Pasa
Djami; Biserici constanlinopoliLane
Intre secolele X-XII;
'alonicul!?i
Macedonia;
$coala
greaca ; I Lalia meridionala ~i icilia; Rusia Kieviana ; Biserici de laAthos.-2.
Biserici cu trompe
de coli (29).-3. T'ipurile bazilicale (31): Bazilicilc
cu sarpanta ; Bazili ile bolLiLe; Bazilicile cu
cupola.-lo.
Planurile centrale (3/j).-San
Marco
de la Venetia (35). - Bisericile rupeslre
din
Cappadocia (36). - Bi. ericile din Armenia (37).
11rhitectura profana. - Marele Palat :;;i conslrucpile tnconjuratoare
(38).-Palalul
Mangana (39).
- Palatul Blachernelor (loO).
2. PICT

RA MONUME,

TALA

Pictura religioasa.-1.
Mozaicul (42): Doctrina
imaginilor;
Biserica
'I'heotokos
din Marele
Palat ; Biserica Sfintii Aposloli a lui Vasile I;
Biseri i de la Constantinopol
cu subiecLe evanghelice;
ernnificatia
~i esteLica decorului;
Sflnla
ofia de la Conslantinopol;
Biserica
Adormirii de la Niceea; Sa!onic; Biserici constantinopolitane
; Hosios Lukas din Focida;
ea Moni din Chios; Daphni; Panouri votive
din secolele XI i XII in SCinta ofia de la Constantinopol;
Mozaicuri constantinopolitans
din
secolul XII, azi disparute.i--z. Fresca (66) :Cappadocia;
a!onic; Sfinta Sofia de la Ohrid ; erezi;
Kurbinovo j Kastoria;
Vatopedi;
Cipru j Arta
populara in Grecia. - Riispindirea picturii bizantine.-1. Rasia (83): SCInta Sofia de la Kiev;
Biserica Adormirii
din Lavra
Pecerskaia
de
la Kiev;
Iintul Mihail de la Kiev;
ovgorod;
Sfmtul Dumitru de la Vladimir.-Georgia
(89).3. Italia (89): Cele mal vechi mozaicuri din San
Marco de la Venetia; Catedrala de la Ravenna;
Catedrala
de la 'I'orcello ; Murano ~l Trieste ;
Italia meridionala ; MonLecassino i ant'Angelo
in Formis; Mozaicuri in bisericile norrnande din
Sicilia; Cefalu; Capela Palatina de la Palermo;
Martorana;
Monrea!e; GroLLaferrata; Mozaicuri
din secolul al XII-lea ~i de la inceputul celui
de-a! XIII-lea In San Marco de la Venetia.

3. ICOA
4. MI

113

ELE

116

IATURILE

119

Manuscrisul Grigore din _ azians al 111iVasile I

(Paris gr. 510) ('119).-Manllscrisul
Cosmas Indicopleustesdela
Vatican (Val. ms. gr. 699) (120).Psaltirea greaca 139 din Biblioteca nationala
de la Paris (121).-Rotlilullui
Iosua (Vat. Palat.
gr. 431) (12'1).-Theriaca'l
de Nicandru (122).
- Evangh Iii in stil clasic (122). - Menologul
lui Vasil al II-lea (123). - Psaltirea lui Vasile
al II-lea din Biblioteca San Marco de la Venetia
(J24). - Manuscrise de format mic (l25). Manus risu! Slintului
loan
Gurii
de AuI'
al lui
ichiCor al III-lea Botaniatul
('126).Miniaturi din secolul a! XII-lea (126). - OmiIiile lui Iacov din Kokkinobaphos
(i26).Evolutia
minialurii in veacul a! XII-lea (128).
- MiniaLuri armene
('128).

42

5. SCULPTURA

129

Ronde-bosse
(129). - Reliefuri (129). - Panouri
de parapet (133). - Sarcofage {134}. - Armenia
~i Georgia
(135). - Vladimir-Suzda!
(136).
6. ARTELE

366

367

SOMPTUARE

Fildesurile (139): A doua jumiitate a secolului al

IX-lea ~i inceputul secolului al X-lea; Secolul
al X-lea; Se olul al XI-lea;
ecolul a! XII-lea;
Casete imperiale. - Steatitele (H3). - Metalele
(143): Porti de bronz; Placi de bronz; Orfevrarie. - Emailurile (i48): A doua jumatate
a
secolului al IX-lea ~i inceputul secolului al X-lea;
ecolul a! X-lea; Secolul a! XI-lea; Icoane cu
Iiguri au repousse ~i medalioane de ernail ; Medalioane; 0 Pa!a d'Oro s ; Secolul al XII-lea; Georgia. - Sticlarie de lux Iji oitralii (157). - Pietrele
(158). - Monedele (159). - Tesalurile (160): A
doua [umatate a secolului a! IX-lea ~i secolul al
X-lea; Secolul al XI-lea; Secolul al XII-lea. Ceramica (165).

138

7. INFLUE -'fA ARTEI

BIZANTI
E 1
ROPA OCCIDE TALA ~I CE TRALA

EU.

'168

IV. - LUCIRI CREPUSCULARE:

EPOCA
IMPERIULUI LATIN DE LA CO STA TI OPOL (1204-1261) $1 RENA$TEREA
DIN VREMEA PALEOLOGILOR (12611453)
.

L77

SITUATIA

'178

ISTORTCA

Ahile de la Arilje; SWul conservator

al biseriilor Sflnlului
Iicolae de la Manaslir ~i de la
aros ; Fecioara-Lievisa
de la Prizren;
Cinlul
Nichita de Ja Cu~r:;;i
Iinl.ul Gheorghe de la
Staro r agoricno ; Biserica
regalii a Sfin(ilor
Ioachirn :;;i Ana de la Sludenica ; Gracanica :
Mistra; Crela; Rusia ; Serbia: Deeani ; Nordul
Macedoniei
ill a doua jurnatate
a veacului al
XIV-lea; ~eoala din regiunea Morava ; Bulgaria;
Tiirile rornane : Curtea de Arges ; Venetia ; 0
Iresca italienizanta
la Kariye Djami.

Impartirea J rnperiului In tre lalini. Statele greccsti (178). - Recucerirea

~i restaurarea
Irnperiului (179). - Razboaiele
dinaslice
!ji ruina
lmperiului (180). - Prosperitalea
proprietarilor
Iunciari i?i a paturilor negustoresti (181). - Forja
bisericii
(181). - Mistra
:;;i Moreea
(182).Simtamtntul
trecutului
elenic (182). - Renasterea umanislii (183). Reactia isihasta (185). Bizanjul si Europa occidentalii (185). - Bizantul
si lumea slava (188). - Bulgaria (188). - Serbia
(189). - Albanezii si rornanii ('190). - Cucerirea
Constantinopolului
(191).

Picture
3. ICOA

2. PICTURA

profanii
MO

UMENTALA

Pictura religioasii. - Secolul al XIII-lea

(206):
Patmos; Salonic; Serbia; Bulgaria; Trapezunt;
Venetia. - Epoca Paleologilor (216): Deisis-ul
din Sflnta Sofia de la Constantinopol
; Parigoritissa de la Arta ; Caracterele
stilului renasterii
din vrernea Paleologilor;
Karlye Djami ; Kilisse
Djami ~i Pammakaristos;
Salonicul :;;i scoala
macedoneana ; Muntele Athos;
Fecioara-Peribleptos (Sflntul Clement) de la Ohrid; Srtntul

261

..........................

4. MINTA'fURILE

'1. ecolul al XIII-lea (261). - 2. Renastcrea din

vremea Paleologilor (262). - 3. Din anii 1330134.0 ptna la mijlocul ccolului al XV-lea (262).
_ 4. In alara Irnperiului (264.): Rusia ; Serbia;
Bulgaria;
iria; Miniaturi arabe de influcn tit
bizantina ; Armenia.

Arhitectura
religioasii. - Folosirea galeriilor in
jurul ediCiciiJor ('193). - Decorul Iatadelor (196).
- Planurile
ill cruce greaca tnscrisa (197).Bisericile cu trompe de colt (197). - Planurile
bazilicale (199).
Arhitectura

25::;

ELE

ecolul al XIII-lea
(255). - Renasterea
din
vremea Paleologilor
(256). - Din anii 13301340 ptna la mijlocul secolului al XV-lea (258).
- Tarile slave (259).

193

1. ARHITECTURA

25f,

profanii

5.

CULPTURA

267

............................

202
Sculpl.ura
imperiaJa
(267). - Sculptura
Iuneral'3. (267). - Sculplura
religioasii (269). - Venetia (270). - Trapezunt
(271). - Serbia (271).

206

6. AR'fELE

SOMPT

272

ARE

Fildesurile (273). - SLealitul ~i ofitul (27f.). Melalele ~i pietrele pretioase (274). - Monedclc
(276). - Te aturile (277).

368

369

7. IN FLUE
TA ARTEI
ROPA OCClDENTALA

BIZA '1'1 IE
~I CE TRALA.

E .....

281

BYZA

ICE APRES BYZA

CE ...............

Glosar
Bibliografie
................................
Planuri
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. .. ..
Sursa planurilor ~i desenelor (vol. I ~i II)
Indice selectiv
..............................

286
292
298

326
332
336

RED,\, TOR: GHEORGHE SZEKELY

TEHNOREDACTOR: NI OLAE )1. )IUIAILE

cc

BU. DE TIPAR: 03.06.1976

APARUT 1976 ;C01.J DE TIPAR 15,50 ;PLA '$E TJPARINALT
C.Z. PENTR
BIBLIOTE ILE MARl i.O~
C.Z. PE TRU BIBLIOTE ILE xu I 7
TIRAJUL 8000+20+80
EX.
I:-.1TREPRI DEREA POLIGRAFlCA.
RTA GRAFICA'
CALEA ~ERBAN VODA NR. 13~
B C RE$T!, REPUBLTCA 0 TAT.IS1'A ROlllA IA

IR

90. Con (an tinopol, l\iliss(' Ojall1i (Sflntlll

s colului al Xl-Ica.]
91. kripu. Biscl'i a Th oloko (873-8?l,).

Tro<iol'?).(Sfll'liiLUI

92.
er zi. Iin tul Panlclimon.
(1164..)
93. 'aloni . Bi erica "FecioaJ'ci Caldararilor".
(1028.)
94. ALena. Biserica
fiJ Plol' 'I'eodori. (Pc la 1070.)
95. Biscrica mina lirii Daphni. ( Iirsitul secolului al Xl-lea.)

0(. Rossnno, Culuhriu. Sail Marco. (Sr '01 It, X-XI '?)
Oi. Novgurod. Snnla ::iofia. (1045-1050j
9'. Kiev. ,finla
Sofia. (1037-1046.
]\lachola-I'pcon,liluil'!')
!I!). Ohrid, ~1;'\f'Nlonia. , flnla ,'ofia. (, ecleto IX-XI?)

100. Ahtarnar, Armenia.

Biserica

finloi

CI'U i. Fatada

. ud.

(915-921.)

101.
ludenica,
crbia.
partiala). (1190-1'195.)

Bi .erica

mtnastiril

ioarei

[veder

102 - Wli. Cousl nutinopol,

;-;flilia
Sofia:
102. 10'1' .ioura
din III zaicul lui Loan al l l-Ica C mn nul. 'l'ribu na de
sud. (L118.) - 103. Feci ara din absida. Mozai . (!nlr'(.'anii 8',2 si
867.) - lOtr , finlul lgnatie ('('I T'lnfir. M07.ai . (Kfir~ilIiL
clulut
ul l Xvlea-lnc put ul
ocolului
ai, Xvlea.) 105. Arhanghelul
Gavril. Mozaic pe arcul absidci. (Inlre 842 ~i 67.) - 106. Imparal.ul Aloxandru.
al X-lea.)

(Sfir,!!itlll

secolului

alIX-1

a-in cput ul secolului

107 - 108. Constantinopol,

rinla
olia : - 107. Mozai Infap~lndu-1 pe Leon al VI-lea el In~el pt pro ternat la picioarel
lui Hri tos. ( firsi l.ul secoluJui al J -Iea-Inceputul
colului al X-lea.) - 108. Mozai ul Fe ioarei Th Lok tntre
tmparati; Constantin ~i Justinian. (Pe la anul 1000.)

a Moni: Hrislo
din Pog rir a la lad. ('101<2109. Chio .
101,8.)
109-bi . .\ i c a. Biserica Adot-mirii: mozaicul ab idei. (A doua
jurn.itatc a e olului al IX-I a.)

110. Daphni. Pan tocratorul.

]11. lIosio Lukas, Fo ida: Ra lignirea.

[Inceputul
secolului
'I-lea.)
112. Con lanlinopol,
finla
ofia: Alexis
Comn 'nul,
fiul
Iui loan alII-I
a i?i al Trinei. [Dupji 1120.);
al

J I.J., 'iPI'C'Zi. Sfinlill

11a.

on tantinopol,
'[(liLa, otla: 1II'i los in l re trnparatul
Conal IX-lea Monornahul
~i.Jmpul'aleasa
Zoo (d t aliu].
(Mijlocul
so olului al Xl-lca.)

stantin

(ll'ig-ol'r

Taumal urgul.

t J.j..-bis, Tukale Kilisse, hisericn T: 1 nrnull ir a ptinilnr !)i

pesliloi'. (fnc pul.ul secolului al X-I a.)
111>. er zi. Iintul Pantelimon: Coborirea de pe Cruce. Fre cii.
( 1164..)

116. J\"PI'l'zi.
(116fo.)

:;;[1111111rallll'limon:

117. Kastoria. Sfin tii Anarghiri:

(Sf~ituI
secolului aI XII -lea.)

PlingPI'Nl

Punerea

lui

l isus. Frt-srii.

in Mormint.

Fresca.

J1 '. Ki v. 'filila
(Ulipa 1040.)

'oria: F i ara orant<l dill absid.l (dctaliu).

119. Kiev. flnla

ol'ia: sl'lntul Luca din jmp~'lI'La~aniaapo tolllor. (Dupa 10110.)
I~(). Kiev . .'flnllil Mlhail : Sfill!ii Luca ~i loan din [mpi'i.I'lil.,allia
nposl olilor. (pe la I II 1- J 112.)

121. Vladimir.
(1194.)

Sflntul

Dumitru

: JudecaLa

de Apoi

(dolaliu).

122. Sl araia Ladoga, Rusia .. finlul

Gheorghe:
ap de
prooroc.
(Putin
dupii J 164.)

123 ... \l ni.

0('01"gia: caput lui I . if.
(1072-1089.)

srill(ji Prll'tl, Laziil' )

( 'c '01'I' XII-Xll!.)

12-t-. Tor ('110. Mozaicuri ill ab ida cal dralei, [Apo: Ioli: sfll~ill1l
ccolului al Xt-Ioa-tn cput ul secolu!ui (11 XI l-lea ; F loara :
sfil'~itlll so' lului al XII-lea.)

127. Palermo. Caj ela Palat lna : fillLul

(1140-1154.)

Pavel (absida de

ud).

1:10. Pall'l"Il1o.
mirva

129. Moni-es lc. Cal cdrala : l h-ist os In gradina

la '1'180-1190.)

Gh tsimani.

Alakii

Hiscri a Ma'"
lioumului.

(II

rana:

Ador-

.3- I t :-1.)

(PC'

131. 1 al rrno.
apela Palatina : Inttlnirea
dinl.re I etru ~i Pavel. (P la 1170.)

132,

Vcnotla.

(Incoputu!

San

s olului

lIlal' 0: lspitireu
al XIII-I
a.)

lui

l I rixt os

(dot, liu).

1:~3, Cap de luger

I'US,

luccpu

lul

~t'

'll

.olului

pil.l'lIl de aur . T 'oana,

al

Xf l-lea.)

(Uningl'ad,

Muz aul

Jil,!. Slin tii Procopi , Durnitru

inai. ecolul al XL-lea.)

~i Nestor. l coana. (Jinaslirea

1;10. Mai a Domnuiui din Vladimir. lcoana. (Mo:covu,'aleJ'iu

Tretiakov. lnceputul
nlului al X I l-Iea.]

137. P altire gr a Ii: David pas tnd oile. (Paris, BiblioLeca

nationala, m . gr. 139, Iol. [ ver O. Prima ju rruil al e a ecolului
al X-lea.)

la~ . Moise pl'i!nind Tablele T rgii. l coana.

(MIlia l.irea Sinai. 'r olul al r II-lea.)

13 . Rot.ulul lui Iosua: moartea I' gclili din

i si ridicarea unui
altar. (Rorna, BiblioLeca Val i anului, Palat . gl'. l,31, fila Xl.
Prima jumillale a colului at X-l a.)

139. "Theriaca" d ?\i andru : gradinile purificalc. [Pari ,l3ibliotc a nationala, SliPI. gr. 247, fol. 47 vel" 0 ~i 4 . ,'0 olul al X-I a.)

lolll. Muuuscrisul
('1'OJ'in, Bibliotcca
al X-I a.)

lui 'l'eodor 'I: medalioanc

II sase
pruoroci.
flap nalii, ms, H. 12, 1"01. J 2 1'(' 10. tlf'coilll

1-4-2. miliile lui fa ov Kokkinobaphos

: Adam si Eva,
rld I'(,U
1n pClal. (Rorna,
Bibliolca
Vaticanului, gl'. '1'162, Iol, 33.
In epul ul ecolului al XlI-lea.)

HI. Meuologul lui Vasile al l l-lea : l l rist os cilind

intrc aposloli.
(Homa, Bibliot('c<l Vnl icauului, gr. 1613. f'o]. 1. Pc la 985.)

H:I. Evanghelisl ul i\lalri.

(Lon Ira, Ihi! ish
BIII'I1 y J 9, Jol, I vel' '0. Sc '01111
al X II-Ica.)

IIISl'lInt,

Codex

1-l3-bi . Orniliilo lui loan Gudi. de AUI', lolio 2 VCI' : .;i hirol'
al l l l-Iea lntre loan G lIrl d Aur si arhanghr-lu! ~lihail (Bibliole a
nationala, I'al'i ).

1-l-l-. Acrobat

Un. R
Mijlo

1I1

[Ist aubul,

Muzr-ul

lief CII Ilgura 1II)IIi impal"al.

s colului al XI-Ira.)

arh ologic.
(lsLanbul,

Sccolul al XII-1 -a.]

Muzcul arheologi

1-1-6. rtnta Evdochia. I oana din piel re olorato. (Istanbul,

Muzeul arheologi
. , e olul al X-I a.)
1-1-7. Fecioara orantji. lcoana de piall'i\ provenind din bi rica
Sfinlul Gheorgh
a palal ului Mangana. (Istanbul, Muzcul arheologic. l\lijlotlll
colului al XI-lea.)
14 . Fecioara orants. Icoana de piatra. (, al nic, ,flnlul
Ghe rgh . , colcl X - X I.)

150. Hera J s

mi trelul

din Ery-

mant h.
( netia,
an Mar 0, Iajada
vcst.
colul
al

X-IC'a?)

-?

'-

161. L i atron la~i

de 0 part
!}i d
alLa a Arborelui vi pi.
Panou
d
parap l.
(Alena,
Muzeul
bizanlin.

e olul

149, Rflnlul
r la 1200.)

Dumil.ru.

(Venetia,

an

Marco,

Iatada

vest,

al X-lea.)

152. Lupta eu un dragon

(Alena, Muzeul bizantin.

loa.

Leu atactnd
bizant in.
olul

diprioara.
al X-lea.)

in prezenta
unei
ecolul al '-Ira.)
Panou

de parap

sirene.

Basoreli

l. ( lena,

r.

Iuzeul

1'").J..Leu atactnd 0 antilopa,

Iatada J\lilropoli i ~li 'i de la

Panou d
lena. (

parapet ill a trat

olul al '-lea.)

in

160.

lIri I
inp rech a
imp riala Romano
si Evdoehia.
PIaeL\.
d ' fildc~.
(Paris,
Bibliot ca
nationala. Mijlo ul s eolului al X-I a.)

corcnlnd

15 . In oronar a lui L on al
I-I a. Fildes. (B rlinul de E I,
luzeele nationale.
Iirsitul seeolului al I -I a-tnceputul secolului al X-lea.)
159. a eta d la eroli. Fild ~. (Londra, Victoria and Albert
Mu eum, seeolul aI

IGl. Sf'intul Joan Botezatorul

!)i sflnlul loan Guru d Aur.
Delalii de pe 0 caseta de fild s, [Floren ta, Muzeul Bargello,
e olul al XII-lea.)

162. F cioara
u
Prur cuI.
Fildes.

(Utr cht,

Muz ul

arhiopiscopal.
lul al XI-lea.)

eco-

J(j;j. Intrarea lui 1II'i los

~llIzcclc nul ionale. ,('colcl

ill

IcrusaliIII. Fild ~ (Bcrlinul de Est,

X-XI)

16;).
r ~'tl\ll'i\: aur,
Bibliote a Han Mar 0,

lIH. Patena
al x t-loa.)

de argin t (lIalbl?l"tadl,

Tczaurul

Catedralei.

ecolul

mail i?i pietre

c lul al lXvlca.]

pretioa

P.

(\'PIH.'!ia,

1.66. taurotcca
Lahn. 96[,-965.)

ClI

emailurl.

[Catedrala

din Limburg

an der

167. Chivot
1I al goriil
Curajului
si lnleli~en\rl.
'('('zalll'1I1 hisorlcii , an Marco.
ecolul al Xl [-Ii a.)

(Venetia,

169. Coroana lui

.onstanl in IX .'>lonomahul.
Muzcul national. Mijlocul se olului al XI-lea.)

[Budapr-

la,

16S. oreana sflntului

~llcran. (Budapc Ia, i\Iuz ul national.
doua jurnrit al e a o Oillilli nl X I-Ira.)

I iO. Pol ir de ,UI'donix

purtlud
in l'ip\ie
II num le
imparatului
Romano (I-lll?,920--941 .
Vunotia,
TrzauI'liI
bi eri ii 'all Marco.]

\il. TC'siUlII'ii de mitlas(' cu g-rif'Olli ado ali.

(Sion,
eant ouul
Valals, Elvetia, Muzoul Valero. , ecolul al XI-loa.)
172. T alur[l eu I i. ( Iuzeul de la DO eldod., Iirsil ul Sf' olului
al _--Iea-incr-pu l ul S(' lului al X l-lea.]

li:l. Llntoliul
'finLlIllIi
Secolul al X-lea.)

Germanus.

(Au xerrc,

,'!'lillul

Elisebili.

174. Gracani a, Mac donia. Bis ri a lui

Miliulin.

(1320.)

175. 'Ial'o I agoricno, Macedonia.

Hi .
(Pal'pl' inf rioar : ,ee lul al Xl-lca ; pal'~il
1 ie;. alonic,
al XIII-I a.)

bi. erica

flnta

E at rina.

('nr~itlll

S olului

Iii. Arta. Biser] a Purigor-iti a. (1283-1296.)

li~.
hrid, Macedonia.
Bis rica ,'finta ~oI'ia. I'ruunos

(l:ll't).

I O. Mist ra. Biseri a l lndtghitria:

al XIV-lea.)

lifJ. Mistru.

Biserica

,'CillPi 'J'(, dori.

(1290-129Ii.)

absidele.

[lnoeputul

secolului

1 1. Mistra.

Biserica

Panlanas

a. (Dupii

H20.)

1 '2. '\Ii tra, Palatul

: aripa

Paleologtlor.

(DlIpii

1383.)

>IS;). Sopocaui, Hi sericu mina:1 irii : detuliu din _\d rrnirea ~lai .ii
I omnului.
[Pe la 1165.)
1 '6.

tudcni a. Hi rica 'fill(ii l oachirn si Ana: Jntrarea Fecioarei in te mplu. {l311o.}

I 'i. Trap z unl ,

ISIJ. Const aul.iuopol. I alalul

'l'ekrur:

erai.

( ccolul al Xt v-Ica.]

184. OJ'OpO"
Grecia. Biserica Hnn tul Gheorghe:
( lena, Muzeul bizanlin. PI' la 1230.)

, fin I III Grigore.

18 . Venetia.

~i doge1

n:

ri a .'filiia

Sofia: delaliu
din
1
J' dinla
lui Toma. (Pc 1a 1250'.)

'un ~Iar 0, up lu
an .lumente : patriarhul
pri mind rnoast Ie sfinl ului Iarcu, (DII,,;l
120t..j

191. Coustnul inopol.

(PI' la 1270.)

1 9. AI'La. Parizori Ii a:
(P la 1290.)

1 1'0 r cui

190.
1'1 a, Parigori lissa : proorocul
(PC' la 1290.)

Toil.

r. aia.

.tnllla-~ufia:

Loan Bot('ziliOl1td

dill

(lISIS.

192.

COil

tantiuopol.

Km-iye Djami: I ri m ii sap], pasi ai Feel arci.

(1315-'J 320.)

11)3.
barea

alonic.
la Fap

fin pi Aposloli:
(1312-1315.)

'ch i 111-

19,1. Con lanlinopol. Kariye Djami: Anastasi

(P gOl'il' a la lad), Ire ca. (13J 51320.)

19i).

taro Nagoricno.

Iinl.ul Ghcorgh i: Bal j eOI'il'L'alui Ilris-

to . ('1317.)
19G. 'atonic.
(1312-1315.)

Cinpi Apost oli: detaliu din l ntrarca in Ierusalim.

19;. Gracani a: [uvicrea lui Lazar [del allu}.

(13:.!1)

J98. Mana ij : Tr i sfin].i rnililari. (t4.07-11tI8.)

199. Mistra. P ribl pt os: Iragrnent
din Lit urghia !11g'crascli.
( ltimul sf'ert al s colului al XIV-lea.)
199-bi . FI'C a din biseri a P riblept o UP la Mi. Ira: loachim
In s cna Irandclor refuzate.

200. Novgorod , catedrala . paso-Prcohrajenic.

Fragrncnt dintr-o
rre ea de 'l'eofan Orccul : sl'inlul Acachic. (1378.)
201. Con lantinopoJ.
I ariyc Djami: fJ'sea italicnizan til J' prezenl

ind

lnainlc

def'uncta

de ]450.)

dinaintca

Fecioarci

lron

ind

(ell

put

in

202. Pogortrea la lad. l coana. Leningrad,

patrar at secolului al XV-lea.)

Errnitaj.

(At doil a
-+

203. Maica Dornnului

din Calahorra.
r ational Gallery. S colul al Xill-tea.)

Icoana.

(Washinglon,

20-1-. ~ Mai a Dornnului

de Ja Don . T oana pictala pc ambele
f te. (Mo. cova,

Galeria T'rctiakov .. 1370-1390.)

:!O:>. Proorocul Avacurn. (.\10. cova, 1'1111zeul de i IOI'il" ms. gr. ',07, Iol. 502, verso.
Pe la J300.)
....
..'
<a.--.
-- , :
-....,r:.
.t.;..K.~
~t'-~.-~
-O:-,.,.~,,",w_
.......
.
~av.'.......
- ,.,....
...:._~..:.~.,!
..
~ ~ ...
: ....
:.:...:."::.K~ ....,.:.-.

K,----Ji.l---J:"

~..;n..:_:~ ...
-._

K.;v.,....:~./,.-~ ...::..;...~.;\-

~r..:K,....;......
....
<.,;..u..~

207. losif al IT-lea,

patr-iarh
al Conslanlinopolului
(14.16-1439).
(Paris,
BiblioLeca
naticnala, gr. 1783,
Iol , 98 verso. Prima
[urnatate
a s colului al XV-lea.)

20G. Sf'iu l ul loan

Piill'arlll

'I'eologul. l coanii.

[Myl ilini,

III Juill':t al sl'('olului al Xv-Iea.]

Sfinllli Therapon.

20 . "Pori relul" lui

Hipo ral , din manuscrisul
operelor
sale exe u Lat pen tru
marele duce Apocaucos. (Paris,
Biblioleca
nationala,
gr. 2144, fo1. 10
verso 134.0-13f,5.)

2()!). Opusculul
cailigarului
prezidind
u n sinod.
(pari,

fol. 5 v

I'

Dupa

Ioasaf':

luau

Biblioleca

nl Y l-lr-u
nationala,

Cantucuziuo

gr.

12/.2,

J354.)

I
II

210. Evanghelia II i
trove: sfin l ul loan
si Prohor. ( 1 scova, Biblioteca
L
nin, fo1. 2. Po la
1390.)

21l. PsalLirea
nalii, m.

slrM d la Munch n. (Miincbcn, Bibliolc a nati .

lav nr. 4, fol. 12ft ver o. fir!]ilul sccolului al XIVI a.)

212. Carlea lui Iov: prietenii se lntor

la Jov. [Pari , Bihliolc a

nationala, gr. 135, fo!. 242 verso. 1362.)
213. ronlca lui Manassos:
invazia
rusilor In Bulgaria
. ub
vialo lav. (Rorna, Biblioleca Val i anului,
odex vat .. Iav. 11,
fol. 178 vel' o. '13/,4-13/.5.)

214. Intrar a in lerusalim. (Roma,

if'. 559, fol. 105 roct . 1220.)

Biblioleca

Vaticanului, ms.

~Ii). Fecioara .\lIi-

ket os, r
lia,

lief.
capel a

(Veil Zeno

din biserica
,all
Marco. ,'ccolul al

xrn-Iea.)

216.
nlnd,

11risl os

11'0-

basorelief'.

(Mistra, l'Il!ll.eul 1111lropoli

i. l ncepu lul
se olului al XV-Il~a.)

~17. Epitaful de la ,'aloni,

'ecolul al XIV-lea.)

iet.aliu (Alena,

Muzeul bizautiu.

21 . Pixida

de Iildes. (Washington,
Durnbarton
aks Cell .
lion. 13/.8-1352.)
219. Cupa lui Manuel Cantacuzino. (T'ezaurul mtnasth-ii Valop di,
Muntole Athos, lntre 13t,8 ~i 1380.)