Sunteți pe pagina 1din 19

*

''

: ,**:t''

l! r.i:..

,til ;i":t!

t:

t'

'')

I
I

\l{,

) { t 'i,t/(\"_(l
, ,\ it -r\.{
,-\/

/:\-

{t { ("t'
(;'

,\,_\

--

/,

Edi!-t
Ed
l
INICART
UNI

.'7
t A'P
|
1
Y
AdiD-ari
dup;dles0p / \\'l@0Ule

ea&,uu[$tLeu
p[usilrtepavEfrt

Fabulele
luiEsop
Repovestite
r#lh
KffiE{

uploaded
by$ft30

Calul
sileul
A fost odati un leu care a pus ochii pe un cal. in repetaterinduri
a incercatel si mindnce calul, dar era pdcdhtintotdeaunade calul cel
iste1.Apoi, intr-o buni zi, leul s-a gdndit sdfoloseascd
un viclegug.$i-a
pus o robd de profesorgi s-a dus la facultateade medicini unde studia
calul.Cind leul a intrat in clasddeghizatin medic,calull-a simgit.Dupi
un timp, leul fhcu un tur al clasei.Cdnd se ,&
apropie de cal, acestanechezd
tare. Leul se dadu inapoi gi

!t

il mustri pe cal pentru


comportareasa. Calul
sPuse:

- Nu de mult, pe
cdnd treceamprintr-un
desig,mi-a intrat un spin in

careleul s-a lisat injos,


calul l-a lovit cu putere,

ft

a fugit din clasi gi agaa


reugitsdscape.

s
l[Iorala: Cineseincrede
prea mult in allii, se
insealdadesea.

ta
ffi

rilh
uploaded
lv Sietl0

gifapul
Leul
Era o it foafte cdlduroasidevari.
- Cred ci ar trebui si impdrlim
Pe cdnd reteceauinsetatinevoie apa, altminteri ne vom bate pe
mare,un leu gi un tap au ajunsla o ea pind la moarte gi vom ajunge
baltd carenu mai aveadecit foarte mancarepentruvulturii iia.
pufini apd.Cele doudanimales-au
Tapul a fostimediatde acord,aga
certatpentrueapini au obosit.
ci gi-auimpirtit apa.
Cum stiteau ldngd balti, se
intdmpli caleul si priveasciin sus9i
si vadi un grup de vrrlturi zburind Morala: E mai bine sd imparli cu
pe deasupracapetelor1or.ii spuse altul decdtsdliierzi tot.
tapului:

gibroasca
Maimufa
festoasi
intr-o zi,o maimufd caretrdia ldngdun riu addncai lat igi dori ceva
de mincare de pe celilalt mal. Nu gtia si inoate,insi. CAtevaclipe mai
tdrziirt.,
zhri o mare broasci lestoasdinotdnd in riu gi ii veni o idee.Se
duseldngdrdu gi incepus-o laudepe testoasi,spunindu-i ci sigur e cea
mai rapiddinotitoare.
T-estoasa
selisd lesneimpresionati gi o inviti si steape spinareaei in
timp ce inota prin riu. Maimugaacceptiimediat.
Cind au ajunspe celilalt mal, maimuta a sirit jos gi i-a spusrindnd;
- De fapt,inoli la fel delent precummergi.Te-amliudat numaipentru
ci mi-ai fost de folos.

Morala: Nu te inc:redein lduddtori.

,,+\

Privighetoa
goimul
gi
vflnltorul
intr-o it, un goim care vdna
Prlvlgnerofl. \-, Dsefva ca pruii din
mama lor si-i hrineasci. Cind a
va z u cum t olmu r zDufa Pe
gura oe 9arpe. rrivlgnetoarea

un iepure zdri cuibul un e i


cuib erausinguri si o agteptaupe
ajunsgi ea la cuib, privighetoare
deasupra,iar puii lipau ca din
se rugi de goim sd.-icrute puii.

tolmur 11fasPunse:

- Ifl voi indeplini dorinta,


Privighetoareai9i aduni tot
pentru c[ tremuratoati, cantecul
- N-a fost deloc un cintec
A poi inhagi u n
In tlmpul acesta,
de pisiri, care

daci imi cdnti un cdntecfrumos.


curajul gi incepe si cdnte,insi
iegiplin deja1e.$oimul exclami:
frumos!
pui 9i-l inghili.
din spatese apropiaun vdn[tor
igi indlgn pe furig arcul. $oimul
stripuns de sigeati cizu imediat la
pimint.

Morala: Ceicareinfind
capcane altora, cad
deseoriin ele.

g
crabul
$arpele

!;

Au fost odat[ doi prieteni:uncrab9i


i,
un garpe.In ciudaprietenieilor,eraufoarte
diferili cafue gi cideau rareoride acord.Crabul

doreaintotdeaunasdle faci rdu celorlalti. In repetaterinduri, crabull-a


sfhtuit pe prietenul siu si-gi schimbefelul de a fi dar garpelea refinat
si il asculte.Cdnd crabulgi-adat seamaci nu arerost si discutecu el, a
inceput si-l supravegheze.
Nu dupd.multd.weme, toate celelalteanirnale
au pornit a se plinge de cr:uzmeagarpelui.Yiz;ind acestea,crabul se
hotiri s[ puni capit chinului o datdpentru totdeauna.intr-o zi, il gdsi
pe garpedormind. Segindi la toate necazurilepricinuite celorlal,tigi-l
ingfhci degrab[ de git. Apoi, fXri ezitue,il sugrumi. Dupi moartea
garpelui,crabul observi:,,Prietene,dacdai fi fost cumsecade9i mi-ai
fi ascultatsfatul,nu te-agfi pedepsit."

Morala: Oamenii carefacrdu altora,sfdrSesc


prin a-Siface
rgu lor tn:t7st.

NE
THff}I

m{oa&d!D,Stf3o

girugul
Vulpea
demure
Odat[, o vulpe s-a impiedicatpe cind incercasi treaci de nigte
tufiguri.Ca sdsesalveze,
s-aprins de un rug de mure,insi lepii de pe rug
i-au sfdgiattilpile. Vulpeainvinui rugul cd o rinise. Rugul o intrerupse,

ob

sDunanou-1:

': f ,

itt:3
rr4

- Tiebuie si-!i fi ietit din mingi sd te prinzi de mine, pentru ci de


obicei,eu mi prind de al1ii.

J|4olala:.Nu cereajutor celui obignuit sdfacd rdu.

leulcelholnav
Tieia odatl un leu, carenu-gi mai putea prinde pradapentru cd era
prea bitr6.n.Se hotiri, agadar,si recurgi la o viclenie.Vreme de citeva
zile, nu mai iegi din pegtera;zdcttacolo,prefh.cdndu-se
bolnav.Curind,
stareasaajunsela urecheatuturor animalelor,careincepuri sh-lvizitezela
vizuini. Trucul prinse,iar leul le mincd pe toatedupdpofta inimii. Dupi
ce o sumedeniede animaledispdruri astfel,vulpeadescoperiingelitoria
leului.intr-o zi, sedusesd-liidteze darpdstri o distanfi.buni in timp
ce il intrebade sindtate.
- Sunt bine,rispunseleul,dar de cestaiagadeparte?Te rog
sdintri.
- Nu, multumesc,spuselrrlpea.Observmulte urme
careintr[ in pegterddar nu vid urme caresdiasl.

.4

ginestemata
Cocogul
Intr-o zi, in timp ceciuta de m6.ncare,
un cocoggdsio piatri pretioasi.
Cdnd vilztt nestemata,cocogulexclami:
- Daci te-arfi gisit stdpdnultdu,te-ar fi agezatla
locul carep secuvine!
Dar a9a,te-am gdsit eu, 9i nu am ce facecu tine. Mai de folos miar fi
fost un bob de orz decdttoate nestemateledin lume.

pentru ceicarenu Iepot prefui.


Moral:; Lucrurile deprel nu au ,ualoare

Cerbul
laadipat
intr-o ir, un cerb igi potolea setala rdu. in timp ce bea,igi vizu
imagineareflectati in api. Cerbul admiri indelung mi.rimea9i formele
coarnelorsale.In clipa urmitoare, insi, rdu fu dezamigit de picioarele-i
subliri 9i slabe.In timp ce se contemplaastfel,un leu se apropiede api
gi se ghemui sI sard asupralui. Cerbul tAgni
* imediat 9i,fugind in mareitezL,
puseo distanti siguri intre
el gi leu. Cdnd intri
in pidure, ins[,
coarnel e
1

Se

prinseri in tufiguri, ceea

ceii didu timp leului si-l prindi


din urmi. I1 ajunserepedegi-l
inhigi. Cerbuligi spusecu obidi:
,,Cit m-am mai ingelat!Am disprefuit '
picioarele asteacare m-ar fi salvat gi
mr-am lauoat coafnele. cafe

m-au dus la pieire.

Morala: Celemaiprelioaselucruri
sunt deseori subestimate.

Lupulin
de
blana
0are

Odati, un lup riu se hotdri sd se


deghizezepentru a gdsi mai ugor de
mincare.A9aci seimbrdcl in pieleauneioi
gi sealituri turmei, ingelindu-l pe pistor.
Spre seari,lupul esteinchis impreuni cu
restul oilor, iar intrarea erabine ferecati'.
Mai tdrziu, pistonrl reveniila staul casi
ia carnepentru a douazi. Din intimplare,
il prinse pe lup in locul unei oi gi-l ucise
numaidecdt.

Molala: Rdu caufi, rdu gdseSti.

gistupul
Ursul
dealbine
Intr-o zi,un urs a gisit o caleseintre in gridind. Curdnd,ochii i-au
cizut pe un stupde albine.Ursul a fost foarteincintat la vedereamierii gi
s-aindreptatcitre stup.A inceputsi mdnince miereacu licomie. Numai
cdalbinelegi-audat seamade-prezenta
lui.I s-auagezatpe cap9i aupornit
a-l intepain ochi 9i pe nas.IJrsulurla din catza durerii insuportabile.In
celedin urmd,ca sI scapede albine,ursul incepusd-9isfdgiepielea
cu ghearele,pind ce o sfirgi riu.

#
Morala: Pldcereacare vine impreund

cudurereafaeerdu.

,E
t

s.

s
,t

\i

Gflttele
$
c0c0nl

"

',,..,,

..

intr-o zi,,gigtele9i cocorii se hrineau


impreunf pe o pajigte.Dintr-o datf,,veniun
vdndtorgi igi intinse plasa.Cind ilvdzrxl,
cocorii igi luari zborul gi reugirdsd scape.
Gdgtele,fiind mai incetegi avdndcorpurile
mai grele,nu au fost in staresi zboarca9a
repede,fiind astfelprinsede vdndtor.

Monlaz Atenpiela afacerilein careriscurile


nu sunt egale.

<0

Cuprins
Calul 9i leul
Leul 9i gapul
Maimula 9i broascafestoase
Privighetoarea,goimul9i vdnS.torul
$arpele9i crabul
Vulpea 9i rugul de mure
Leul cel bolnav
Cocogulti nestemata
Cerbul la addpat
Lupul in bland de oaie
Ursul gi stupul de albine
GAgtelegi cocorii

J
4

5
b

7
8
10
71
12
13
74
l-J

S-ar putea să vă placă și