Arii Naturale Protejate 547857c5e7545 PDF

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000
1. IDENTIFICAREA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0001
1.8 Datele indic rii i desemn rii/clasific rii sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
Data confirm rii Data confirm rii
ca sit SPA:
ca sit SCI
complet rii actualiz rii ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
Grupul de lucru Natura2000
1.7 NUMELE SITULUI : Anini urile de pe T rlung

2. LOCALIZAREA SITULUI
2.1. Coordonatele sitului
Latitudine
Longitudine
N 45 32' 18''
2.2. Suprafa a 2.3. Lungimea

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 50' 8''
181
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
742
973
828
2.6. Regiunea biogeografic

Alpin Continental Panonic
Stepic
Pontic
2.5 Regiunile administrative

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov
3.1. Tipuri de habitate prezente n sit i evaluarea sitului n ceea ce le prive te
Cod Denumire habitat
91E0 * P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
% Reprez. Supr. rel. Conserv.Global

70
B
C
B
B
3.2.d. Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1166 Triturus cristatus
1193 Bombina variegata
2001 Triturus montandoni
Sit Pop. Conserv. Izolare Global
RC
P
C
C
B
B
C
C
B
B
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1. Caracteristici generale ale sitului
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
76
231
P uni
N16
24
311
P duri de foioase
Alte caracteristici ale sitului:

Situl Aninisurile de pe Tarlung se desfasoara de o parte si alta a DN 1A Sacele-Cheia, incepand de la malul sudic al Lacului de acumulare
Tarlungeni si continuand pe valea Tarlungului.
Se incadreaza in zona montana a Carpatilor de Curbura, in bioregiunea alpina.
4.2. Calitate i importan :
Situl prezinta importanta datorita habitatului prioritar de anin din zona.
4.3. Vulnerabilitate:
Existenta drumului national 1A Sacele-Cheia, de-a lungul caruia se intinde situl, genereaza impact asupra sitului.
Managmentul forestier desfasurat in zona, daca implica exploatari forestiere intensive poate avea impact negativ asupra biodiveritatii.
4.4. Desemnarea sitului (vezi observa iile privind datele cantitative mai jos):
Situl a fost declarat prin Ordinul MMDD 1964/2007; situl nu
este declarat ca si arie naturala protejata la nivel local , judetean sau
national.
4.5. Tip de proprietate:
Proprietate privata .
Tufarisurile si padurile din zona sunt in proprietatea Primariei Sacele. Fanetele de pe o parte si alta a drumului national sunt proprietati private
4.6 Documenta ie:
4.7. Istoric (se va completa de c tre Comisie)

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
5. STATUTUL DE PROTEC IE AL SITULUI I LEG TURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE
5.1. Clasificare la nivel na ional i regional
6. ACTIVIT ILE ANTROPICE I EFECTELE LOR N SIT I N VECIN TATE

6.1. Activit i antropice, consecin ele lor generale i suprafa a din sit afectat
- Activit i i consecin e n interiorul sitului
Cod Activitate
502 Drumuri, drumuri auto
Intensitate % Infl.
B
40 -
- Activit i i consecin e n jurul sitului

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
7 0
6.2. Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Situl Aninisurile de pe Tarlung se afla in teritoriul administrativ al Municipiului Sacele.
Atat zonele de tufarisuri cat si padurea din zona sunt proprietatea Primariei Sacele. Padurea este administrata de OS Brasov
Planuri de management ale sitului:
Situl natura 2000 nu este dat in custodie/administrare; situl
se afla in teritoriul administrativ al municipiului Sacele din judetul
Brasov.
7. HARTA SITULUI
Harta fizic , Scara, Proiec ie :
Harta digital a Romniei (raster i vector), 1:50.000, Stereo 1970
Specifica i dac limitele sunt disponibile n format digital :

Specifica i dac se includ fotografii aeriene:
Da, n format digital ESRI .shp, n proiec ie na ional Stereo 1970
Nu se includ aerofotograme

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0002
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.5 Leg turi cu alte situri Natura 2000:

F
ROSPA0081 Mun ii Apuseni - Vl deasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Apuseni

Latitudine
Longitudine
N 46 35' 45''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 48' 38''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
75.943
338
1767
1127

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
37 Bihor
RO063
RO071
38 Cluj
25 Alba

4060 Tuf ri uri alpine i boreale
6110 * Comunit i rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi

3
B
B
B
B
0,002
6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios
0,1
6170 Paji ti calcifile alpine i subalpine

6190 Paji ti panonice de stnc rii (Stipo-Festucetalia pallentis)
0,1
0,1
B
B
C
C
B
B
B
B
0,01
0,1
6230 * Paji ti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase

6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6430 Comunit i de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
6520 Fne e montane
20
6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

7110 * Turb rii active
1
0,1
B
A
C
C
B
B
B
B
8310 Pe teri n care accesul publicului este interzis
25
8210 Versan i stnco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase
0,1
0,01
2,2
2
0,05
A
A
B
B
A
A
A
A
91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
5,5
91Y0 P duri dacice de stejar i carpen
0,1
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
20
6210 * Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
7120 Turb rii degradate capabile de regenerare natural
0,1
0,01
0,1
0,01
A
C
A
C
B
B
B
B
0,5
0,5
0,2
1
A
B
A
B
A
B
A
B
3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
3260 Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegeta ie din Ranunculion
fluitantis i Callitricho-Batrachion
8220 Versan i stnco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase

9110 P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
91D0 * Turb rii cu vegeta ie forestier
7150 Comunt i depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase

8110 Grohoti uri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
Galeopsietalia ladani)
Salicion albae)
9420 P duri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
4030 Tuf ri uri uscate europene
91Q0 P duri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
3220 Vegeta ie herbacee de pe malurile rurilor montane
9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene
8120 Grohoti uri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
(Thlaspietea rotundifolii)
3230 Vegeta ie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
B
B
8160 * Grohoti uri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan
0,01
0,001
0,5
9170 Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

7140 Mla tini turboase de tranzi ie i turb rii oscilante (nefixate de substrat)
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
3.2.c. Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1304 Rhinolophus ferrumequinum
P
Pasaj
0,5
0,03

B
B
C
B
1303 Rhinolophus hipposideros
1306 Rhinolophus blasii
1324 Myotis myotis
RC
1307 Myotis blythii

1310 Miniopterus schreibersi
P
RC
RC
B
B
B
B
C
C
B
B
1352 Canis lupus
RC
1361 Lynx lynx
1355 Lutra lutra
1321 Myotis emarginatus
1308 Barbastella barbastellus
1323 Myotis bechsteini

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
4008 Triturus vulgaris ampelensis
3.2.e. Specii de pe ti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1138 Barbus meridionalis
P
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
1163 Cottus gobio
4123 Eudontomyzon danfordi
1122 Gobio uranoscopus
RC
RC
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4030 Colias myrmidone
P
1093 Austropotamobius torrentium
R
4014 Carabus variolosus
Pasaj

C
B
C
B
B
B
B
B
RC
RC
1065 Euphydryas aurinia

1052 Euphydryas maturna
P
RC
B
B
B
B
C
C
B
B
1060 Lycaena dispar
RC
4057 Chilostoma banaticum

1078 Callimorpha quadripunctaria
1074 Eriogaster catax
4050 Isophya stysi
1087 Rosalia alpina
3.2.g. Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4070 Campanula serrata
C
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
2186 Syringa josikaea

1902 Cypripedium calceolus
V
R
A
D
1903 Liparis loeselii
4116 Tozzia carpathica
4097 Iris aphylla ssp. hungarica
3.3. Alte specii importante de flor

Cat. Specia
A Bufo bufo
A Rana temporaria
i faun
Popula ie Motiv
P C
P A
A
A
Bufo viridis
Salamandra salamandra
P
P
C
C
Triturus alpestris
Triturus vulgaris
Barbatula barbatula
Barbus barbus
Chondrostoma nasus
Leuciscus cephalus
Oncorhynchus mykiss
Phoxinus phoxinus
Rutilus rutilus
Salmo trutta fario
F
I
Salvelinus fontinalis
Argynnis laodice
C
P
A
A
F
I
Thymallus thymallus
Cupido osiris
C
P
A
A
B
Duvalius cognatus
Duvalius cognatus ghardanus
Erebia melas
Hyponephele lycaon
Maculinea alcon
Maculinea arion
Neobisium leruthi
Neptis sappho
Parnassius apollo
Parnassius mnemosyne
I
I
Pericallia matronula
Pholeuon knirschi dieneri
P
R
A
B
I
I
Pholeuon knirschi cetatense

Pholeuon proserpinae brachynotos
R
R
B
B
Pholeuon proserpinae glaciale
Pyrocleptria cora
Schistostege decussata
Zerynthia polyxena
M Apodemus agrarius
M Apodemus flavicollis
M Apodemus sylvaticus
M Barbastella barbastellus guanchae
M Capreolus capreolus
M Clethrionomys glareolus
M Crocidura leucodon
M Microtus agrestis
P
P
A
A
M Erinaceus concolor
M Microtus arvalis
P
P
A
A
M Mus musculus
M Mustela erminea
M Myotis brandtii
M Myotis daubentonii
M Myotis mystacinus
M Myoxus glis
M Neomys anomalus
M Pipistrellus pipistrellus
M Plecotus auritus
M Plecotus austriacus
M Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinu

M Sorex alpinus
P
P
A
A
M Sciurus vulgaris
M Talpa europaea
P
P
A
A
Aconitum moldavicum
Allium victorialis
Andromeda polifolia
Angelica archangelica
Aquilegia nigricans ssp. subscaposa
Arctostaphylos uva-ursi
Arnica montana
Astragalus roemeri
Avenastrum decorum
Bromus riparius ssp. barcensis
P
P
Calluna vulgaris
Carex curta
C
C
D
D
P
P
Campanula patula ssp. abietina

Carex echinata
C
C
C
D
Carex limosa
Carex nigra
Carex pauciflora
Carex rostrata
Centaurea kotschyana
Centaurea pinnatifida
Cephalanthera longifolia
Cephalaria radiata
P
P
Cirsium furiens
Coeloglossum viride
R
R
D
D
P
P
Cirsium helenioides
Corallorhiza trifida
R
V
D
D
Crocus banaticus
Dactylorhiza cordigera
Dactylorhiza incarnata
Dactylorhiza maculata
Dactylorhiza majalis
Dianthus spiculifolius
Dianthus tenuifolius
Drepanocladus sp.
Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii
Empetrum nigrum
P
P
Epipactis atrorubens
Epipactis palustris
R
R
D
D
P
P
Epipactis helleborine
Eriophorum vaginatum
R
C
D
D
Fritillaria montana
Galanthus nivalis
Gentiana clusii
Gentiana phlogifolia
Gentiana punctata
Gymnadenia conopsea
Gymnadenia odoratissima
Heracleum palmatum
Hesperis moniliformis
Juniperus sabina
P
P
Larix decidua ssp. carpatica

Lilium carniolicum ssp. jankae
R
V
D
C
P
P
Leucorchis albida
Listera cordata
V
R
D
D
Lycopodium annotinum
Lycopodium clavatum
Lycopodium selago
Menyanthes trifoliata
Molinia caerulea
Orchis mascula ssp. signifera
Orchis militaris
Orchis morio
Parnassia palustris
Pedicularis comosa
P
P
Phyteuma tetramerum
Ranunculus platanifolius
R
R
D
D
P
P
Ranunculus breyninus
Rhodiola rosea
V
R
D
D
Rhynchospora alba
Ruscus aculeatus
Saponaria bellidifolia
Saxifraga marginata
Scheuchzeria palustris
Seseli rigidum
Sorbus graeca
Sphagnum cuspidatum
Sphagnum sp.
Swertia punctata
P
P
Taxus baccata
Traunsteinera globosa
R
R
D
D
P
P
Thymus comosus
Vaccinium microcarpum
R
C
B
D
Vaccinium vitis-idaea
Vaccinium myrtillus
Viola jooi
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Podarcis muralis
R Vipera berus
R Zootoca vivipara
R Coronella austriaca
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
5
321
Paji ti naturale, stepe
N14
231
uni
N15
242, 243
Alte terenuri arabile
N16
17
311
P duri de foioase
N17
44
312
P duri de conifere
N19
13
313
P duri de amestec
N26
324
Habitate de p duri (p duri n tranzi ie)

Mun ii Apuseni constituie o mare atrac ie turistic a jude ului Bihor i a rii, drept pentru care au fost clasifica i ca f cnd parte din grupa
mun ilor de o foarte mare complexitate turistic , al turi de mult mai mediatiza ii s i fra i, mun ii din Carpa ii Orientali i Meridionali.
Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au p strat ntr-o form sau alta, neatinse de activit ile umane. Prin specificul,
con inutul i valoarea lor, resursele turistice naturale reprezint pe de o parte, atrac ii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alt parte ele
pot fi valorificate direct n activitatea de turism ca materie prim .
Mun ii Apuseni ofer resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, condi ii climatice, ruri, lacuri, ape subterane,
vegeta ie i faun endemic men ionat la alte specii importante, etc.
Teritoriul acestor mun i dispune de un fond bogat i foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului s u geografic cu importante
atribute definite de num r i densitate relativ mare i de valen e estetice, tiin ifice, recreative i educative superioare. Aceste valen e au f cut
ca zestrea natural a teritoriului, valorile sale originare, s reprezinte i principalele elemente de atragere i re inere a turi tilor.
Principalul element atractiv l constituie relieful, valoarea sa turistic fiind amplificat i de particularit ile celorlal i factori geografici, clim ,
re ea hidrografic , vegeta ie, faun .
Vegeta ia este etajat pe vertical , prezentnd etajele: p uni montane, p duri de molid, p duri de fag, p duri de amestec de fag cu stejar.
Datorit condi iilor locale de subsol, clim i topografie, cadrul general schitat prezint modific ri, perturba ii i inversiuni.
P unile montane apar ncepnd de la 1600 m, ocupnd culmile vrfurile i platourile de altitudine. Datorit faptului c nal imea maxim
nu dep e te 1785 m, vegeta ia este mai pu in tipic , lipsind aglomer rile de plante pitice. Ca element caracteristic p r ii inferioare a p unilor
montane, jneap nul apare destul de rar, mai des ntlnit fiind ienup rul pitic.
P durile montane sunt bine dezvoltate n bazinele superioare ale v ilor, ntre altitudinile de 1200 i 1600 m. n acest etaj de vegeta ie
predomin molidul al turi de care se ntlne te bradul, laricele i tisa. n unele locuri etajul r inoaselor dispare cu totul, f getul venind direct
n contact cu p unile montane. Limita dintre p durile de fag i cele de molid este situat ntre altitudinea de 600 m i cea de 1300 m, n
func ie de relief, substrat i microclim , ajungand pn la inversiuni de vegeta ie.
n p durile de fag, al turi de specia dominant , apare paltinul i uneori mesteac nul. Asociat apare un mare numar de specii de arbori,
arbusti i subarbu ti, disemina i uneori n masa f getului, dar predominnd la marginea acestuia. P durile de amestec de fag cu stejar apar
pe versan ii vestici. n amestecul de fag cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul, ulmul, scorusul, alunul.
Parcul Natural Apuseni cu S = 75784 ha. pe raza jude elor Bihor, Alba i Cluj.
Siturile CORINE din jud. Bihor situate in Parcul Natural Apuseni: Pietroasa
cu S = 10791 ha.,Pietrele Boghii cu S = 475 ha.,Bohodei cu S = 311 ha. Parcul Natural Apuseni se ntinde pe raza jude elor Alba, Bihor i
Cluj, suprafa a total fiind estimat la S = 75.784,00 ha.Arii naturale protejate de interes na ional situate n Parcul Natural Apuseni in jude ul
Bihor: Platoul Carstic Padi , S ritoarea Bohodeiului, Pietrele Boghii, Cet ile Ponorului, Cetatea R desei,Valea Galbenei, Piatra Galbenei,
Piatra Bulzului, Ghe arul Focul Viu, Avenul Bor igului, Platoul Carstic Lumea Pierdut , Groapa Ruginoasa, Groapa de la Brsa,Valea
Sighi telului, Molha urile din Valea Izbucelor, Fnea a Izvoarelor Cri ul Pietros, Poiana Florilor, Depresiunea B lileasa,Vrful Biserica
Mo ului,Vrful Crliga i, Pe tera Ur ilor, Pe tera lui Micula, Pe tera Piatra Altarului,Pe tera Smeilor de la Onceasa , Complexul Carstic din
Valea Ponorului , Sistemul Carstic Pe tera Cerbului - Avenul cu Vac .
In judetul Cluj: Pe tera Mare (de pe Valea Firei)PN-F Comuna Mrg u
n jude ul Alba : Pe tera Ghe arul de la Vrtop, Huta lui P para, Hoanca apei,
Avenul din Hoanca urzicarului, Pe tera ghe arul Scari oara, Cheile Ordncu ei,
Cheile Grdi oarei,Cheile Albacului, Coiba mic , Coiba mare, Huda orbului pn - f comuna Arie eni, Hodobana , Avenul cu dou intr ri,
Izbucul T uzului, Avenul de la T u, Pojarul poli ei.
Zonele calcaroase se constituie intr-un peisaj aparte, distingandu-se platourile si stncariile. Platourile calcaroase B trana, Padi , Ocoale,
M r oaia i Ursoaia sunt lipsite de vegetatie lemnoas din cauza absen ei apei, fapt pentru care ele apar ca p uni montane nejustificate prin
altitudine. Din cauza inversiunii de temperatur din depresiunile nchise, la baza lor cre te molidul, n timp ce pe culmile inconjuratoare
foioasele, un exemplu tipic fiind bazinul Padi .
Datorit unor conditii microclimatice speciale, in unele locuri apare o vegeta ie nordic la o latitudine neobi nuit de sudic alaturi de care se
intlnesc specii alpine care tr iesc aici la o altitudine extrem de joasa.
Un facies aparte al vegeta iei l reprezint locurile umede din lungul
rurilor. Tot legat de abunden a de apa sunt prezente i turb riile din zona nalt , n general a p durii de molid. Aceste turb rii se dezvolt fie
pe un substrat silicios n zone aproape orizontale (valea Izbucelor), fie in zone carstice unde fundul dolinelor este impermeabilizat cu argil
(Padi , Brsa, Onceasa). Aici este intalnit planta carnivor roua cerului (Drosera rotundifolia), plant ocrotit .
Natura subsolului este bine pus in eviden de vegeta ie. Astfel, pe rocile cuar oase se dezvolt afini uri, tufe de meri or, ferigi i mu chi,
care creeaz un covor vegetal compact, n timp ce pe dolomite se dezvolt mai ales paji tile de graminee i flori montane. De substratul acid
este legat un alt peisaj tipic, acela al mu uroaielor constituite din vaccinete la care se adauga diverse plante saxicole.
Ca numar de specii identificate pna in prezent, aici se gasesc peste 1.000 de specii de plante. Ca urmare a conditiilor specifice a
diverselor tipuri de ecosisteme existente in perimetrul Parcului Natural Apuseni, a fost identificat un mare numar de specii endemite dintre
care amintim: liliacul transilvanean (Syringa josikaea), omag (Aconitum calibrotryon ssp skarisorensis), garofi a (Dianthus julii wolfii), vioreaua
(Viola josi), mai multe forme de vulturic (Hieracium bifidum ssp biharicum, H. sparsum ssp porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus
kitaibelii, miaza-noapte (Melamphyrum biharense).Interesul maxim il reprezinta fauna cavernicol , care cuprinde numeroase specii de
nevertebrate cu raspandire strict localizat . Mai numeroase sunt insectele, indeosebi coleopterele (gandacii, de exemplu Pholeuon
proserpinae glaciale, Duvalius cognatus etc.). In afara acestora au mai fost identificate specii de crustacee.
Accesul necontrolat n pe teri i lipsa supravegherii acestora.
T ieri ilegale de arbori n fond forestier.
P unat neadecvat n perimetrul Rezerva iei.
Camp ri neautorizate.
Colectare de plante medicinale i ocrotite.
Colectare de material speologic.
Fenomene de eroziune.
Toren i.
Gestionarea de eurilor
Prin LEGEA Nr.5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sectiunea a III -a zone protejate, in Anexa
nr.1, sectiunea I, ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII, punctul 1.0. - Rezerva ii ale
biosferei, parcuri na ionale sau naturale, la punctul F figureaza MUN II APUSENI , pe raza jude elor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind
estimat la S = 75.784,00 ha.
H.G. Nr.230/04.03.2003 - M.O. Nr.190/26.03.2003 - Hotarre privind delimitarea rezerva iilor biosferei, parcurilor na ionale i parcurilor
naturale i constituirea administra iilor acestora, Art.1 , litera f) Parcul Natural Apuseni.
- Incredin area administr rii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004
Pe teritoriul judetului Cluj Parcul Natural Apuseni ocup : 1. Proprietate publica apartinand statului - 67,82% (din care paduri si alte terenuri
forestiere 42%). Proprietate privata - 32,08%; Molhasul Mare de la Izbuc este proprietate de stat si inclus in reteaua de rezervatii a judetului
Bihor.
4.6 Documenta ie:
1 Planul de management al PNAp care a fost pus la dispozi ie de c tre Administra ia PNAp, baza de date PNAp. ***, 1992. Studii privind
organizarea re elei de arii protejate pe teritoriul rii, faza a III-a: Elaborarea studiilor de fundamentare pentru urm toarele parcuri na ionale:
Bucegi, Apuseni, C limani, Por ile de Fier, Ceahl u, Retezat, contract de cercetare nr 25374 la Ministerul Mediului i nr 1294 (16) la Institutul
de Biologie. Benedek, A.M., Srbu, I., Vasile, M. 2005. Small mammals (order Insectivora and Rodentia) from the Apuseni Mountains Natural
Park Area (Western Carpathians, Romania). In press. Borda, D. 2002. Chiropterele n: Racovi , Gh., Moldovan O. & Onac, B. (ed.):
Monografia carstului din Mun ii P durea Craiului, Studiu Monografic, Presa universitar Cluj-Napoca, pag. 172-182. Borda, D. 2002. The
distribution of bats in Romanian caves (I). Travaux de lInstitut de Spologie mile Racovitza , Bucure ti, XXXVII XXXVIII (1998-1999),
pag. 223-230. Pop, I., Hodi an, I., Cristea, V. 1987. La vgtation de certaines tourbieres de la Valle Izbuc (Dpartement de Cluj). Contribu ii
Botanice, Cluj-Napoca, pag 111-120. I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas,
T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea. Cartea Ro ie a
Vertebratelor din Romnia, 2005, Academia Romn , Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa, Editori: Acad. Botnariuc N., Dr.
Tatole V.
2 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj
3 Pop, E. 1960. Mla tinile de turb din Republica Popular Romn . Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
RO05 Categoria V IUCN
%
0,13
RO03
Categoria III IUCN
2,89
RO04
Categoria IV IUCN
5.2. Rela iile sitului cu alte arii protejate

- desemnate la nivel na ional sau regional
Cod
Categorie
Tip
%
Codul na ional i numele ariei naturale protejate
RO03 Monument al naturii +
0,02 2.10.-Pe tera Ghe arul de la Sc ri oara
RO03
Monument al naturii
0,04 2.11.-Pestera Ghe arul de la Vrtop
RO03
Monument al naturii
0,03 2.141.-Groapa Ruginoasa
RO03
Monument al naturii
0,01 2.142.-Pietrele Galbenei
RO03
Monument al naturii
0,00 2.143.-Piatra Bulzului
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
+
0,07 2.144.-Ghetarul Focul Viu

0,01 2.145.-Avenul Bor igului
RO03
Monument al naturii
0,03 2.169.-Pestera Chiscau - Ursilor
RO03
Monument al naturii
0,20 2.325.-Pestera Varfurasu
2,03
RO03
Monument al naturii
RO03
Monument al naturii
2,25 2.337.-Pestera din Piatra Ponorului

0,01 2.61.-Pestera Coiba Mica
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
+
0,01 2.62.-Pestera Coiba Mare

0,02 2.63.-Pestera Vartopasu
RO03
Monument al naturii
0,02 2.64.-Pestera Huda Orbului
RO03
Monument al naturii
0,00 2.65.-Pestera Hodobana
RO03
Monument al naturii
0,01 2.66.-Avenul cu doua intrari
RO03
Monument al naturii
0,00 2.67.-Izbucul Tauzului
RO03
Monument al naturii
0,01 2.68.-Hoanca Apei
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
+
0,03 2.69.-Avenul de la Tau

0,02 2.70.-Pestera Pojarul Politei
RO03
Monument al naturii
0,01 2.71.-Avenul din esuri
RO03
Monument al naturii
0,00 2.72.-Izbucul Politei
RO03
Monument al naturii
0,02 2.73.-Izbucul Cote ul Dobre tilor
RO03
Monument al naturii
0,00 2.74.-Pe tera de sub Zgurasti
RO03
Monument al naturii
0,01 2.75.-Pe tera Poarta lui Ionele
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
*
0,02 2.77.-Izbucul Matisesti

0,06 2.80.-Cheile Mandrutului
RO04
Rezerva ie natural
0,01 2.148.-Faneata Izvoarelor Crisul Pietros
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.149.-Cetatile Ponorului
RO04
Rezerva ie natural
0,23 2.150.-Valea Galbenei
RO04
Rezerva ie natural
0,43 2.151.-Valea Sighisteluilui
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.152.-Pietrele Boghii
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
*
+
0,06 2.153.-Saritoarea Bohodeiului

0,02 2.155.-Poiana Florilor
RO04
Rezerva ie natural
0,07 2.156.-Platoul Carstic Padis
RO04
Rezerva ie natural
0,29 2.157.-Depresiunea Balileasa
RO04
Rezerva ie natural
0,08 2.158.-Groapa de la Barsa
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.159.-Varful Biserica Motului
RO04
Rezerva ie natural
0,22 2.160.-Platoul Carstic Lumea Pierduta
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,06 2.30.-Cheile Gardisoarei

0,30 2.31.-Cheile Ordancusii
RO04
Rezerva ie natural
0,07 2.32.-Cheile Albacului
RO04
Rezerva ie natural
0,09 2.336.-Pestera Mare de pe Valea Firei
RO04
Rezerva ie natural
0,06 2.340.-Molhasul Mare
RO05
Parc natural
0,13 F-Apuseni
5.3. Rela iile sitului descris cu siturile Corine biotop

Cod Suprapunere % Nume
J043CJ * 0,025 VLADEASA
J032BH * ###### PIETROASA

Cod Activitate
160 Managementul forestier general
Intensitate % Infl.
B
2 0
400 Zone urbanizate, habitare umana
290 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare

la care nu se refera mai sus
167 Exploatare fara replantare
102 Cosire/Taiere
15
230 Vanatoare
20
250 Luare/Indepartare de flora
15
401 Urbanizare continua
100 Cultivare
424 Alte tipuri de depozitari

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
3 -

- Incredin area administr rii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004
Administra ia Parcului Natural Apuseni:
Regia Na ional a P durilor Romsilva, Direc ia Silvic Oradea.Sediu Oradea: 0259/414206 - Administra
Planul de management al Parcului Natural Apuseni, constituie obiectiv n cadrul Proiectului Phare CBC Culoar romano-ungar de conservare
a biodiversit ii, n curs de finalizare
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
Denumirea fi ierului
ROSCI0002_47_Belis_Alexander_Zinke.jpg
Persoana care a furnizat fi ierul

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_cascada_evantai_din_valea_galbenie._Safar_Tibor_Leo.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_cetatea_radesei.Alina_Pitic.jpg
ROSCI0002_47_cetatile_ponorului_portal.Pitic_A.jpg
Moise Silvia - ANPM

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Cheile_galbenei_dupa_cascada_evantai.Ecotop.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_coiba_mare_portal.PiticA.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Groapa_Ruginoasa.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Molhasurile_din_valea_Izbucelor.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Platoul_Padis.Ecotop.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Poiana_Ponor.Ecotop.jpg
ROSCI0002_47_Valea_Izbucelor.Ecotop.jpg
Moise Silvia - ANPM

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Vartop_Decembrie.Pitic_A.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_zona_ghetari.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_77_Traditii1_Apuseni.jpg
Oprica Nicolae - APM-AB
ROSCI0002_95_Acumularea_Fantanele1.jpg
Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0002_95_Cascada_Rachitele.jpg
ROSCI0002_95_Cheile_Stanciului.jpg
ROSCI0002_95_Panorama_de_pe_Vladeasa.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0003
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare

Latitudine
Longitudine
N 47 41' 26''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 33' 31''
2.087
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
237
759
469

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO064
100 Maramure
9260 Vegeta ie forestier cu Castanea sativa

25
A
A
B
B
30
15

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4055 Stenobothrus eurasius
P
4052 Odontopodisma rubripes
Pasaj

A
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
98
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi

Rezerva ia de castan comestibil de la Baia Mare se situeaz pe marginea sudic a mun ilor Guti, n zona sa central , pn la zona de racord
cu depresiunea sedimentar a ora ului. Cea mai mare parte a rezerva iei este ocupat de diferite tipuri de roci eruptive. Castanul comestibil
se dezvolt bine pe soluri brunede p dure, mediu podzolite sau chiar puternic podzolite cu un con inut moderat de substan e nutritive, dar
bogate in potasiu.
n Romnia castanul comestibil formeaz concentra ii de tip forestier doar n doua zone, una fiind Baia Mare. Suprafa a cu castani comestibili
aflat n rezerva ia Baia Mare este redus i cuprinde doar parcele de p dure, lipsuind crngurile de castani b trni, care sunt probabil cele
mai reprezentative pentru zon .
n ultimii ani, starea de s n tate a castanului comestibil din zona Maramure s-a nr ut it foarte mult, fiind afectat toat suprafa a (peste
80%) de ciuperca cunoscut sub numele de cancerul scoar ei (Cryphonectria parasitica).
Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare a fost desemnat arie natural protejat prin Legea nr. 5 din 2000.
Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare con ine att terenuri proprietate privat ct i proprietate public .
4.6 Documenta ie:

Amenajamentele silvice.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
RO04 Categoria IV IUCN
%
7,55

Cod
Categorie
Tip
%
RO04 Rezerva ie natural
*
7,55 2.581.-Arboretul de castani comestibili de

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
B
70 +
uscare
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
70 +
uscare
962 Parazitism
80
972 Parazitismul
80

Contract Administrare: 57/24.02.2010, Administrator:Ocolul Silvic Municipal Baia Mare
Pn n prezent nu exist un plan de management al sitului.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0004
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : B g u

Latitudine
Longitudine
N 46 20' 2''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 47' 32''
3.129
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
254
544

396
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO071
100 Alba

0,2
B
C
B
C
70

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Pasaj

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
RC

C
B
C
B
4012 Carabus hampei

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Cat. Specia
P Betula pubescens
Iernat
Pasaj

D
i faun
Popula ie Motiv
P A
Serratula radiata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
Culturi (teren arabil)
N14
16
N15
N16
76
231
242, 243
uni
311
P duri de foioase

Situl este situat n Podi ul Transilvaniei, n etajul de vegeta ie al stejarului. Lacul din acest sit a luat nastere n urma form rii unui baraj natural.
Situl are o importan deosebit pentru conservarea unei p duri de stejar (Quercus robur), gorun (Quercus patraea) i carpen (Carpinus
betulus). n subarboret predomin p ducelul (Crataegus monogyna). Din punct de vedere tiin ific Lacul T ul f r fund de la B g u, localizat
n partea de sud-est a acestui sit, se remarc datorit vegeta iei de mla tin , care constituie o raritate n Podi ul Transilvaniei. Dintre speciile
specifice vegeta iei de mla tin amintim aici:Drosera rotundifolia, Liparis loeselii, Betula pubescens.
Daca in viitor activitatile de recreere din jurul lacului Bagau vor lua amploare situl va suferi modificari in ceea ce priveste peisajul si vor fi
amenintate si speciile de plante si animale care sunt strans legate de acest tip de habitat.
Lacul din acest sit sub numele T ul f r fund de la B g u a fost declarat rezerva ie natural de interes na ional prin Legea 5/2000 Sec iunea a III-a arii naturale protejate de interes na ional.
n cea mai mare parte fondul forestier de aici este administrat de R.N.P. Romsilva. Terenurile arabile, livezile i p
particular .
unile sunt n proprietate
4.6 Documenta ie:

Erika Schneider, Constantin Dragulescu 2005 - Habitate i situri de interes comunitar, Editura Universit ii Lucian Blaga
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,33

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,33 2.29.-Taul fara fund

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
629 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
B
5 511 Linii electrice
102 Cosire/Taiere
16

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 +
B
40 -
70

100 Cultivare
100
14
170 Cresterea animalelor
20

Nu exist un responsabil numit pentru acest sit.
Nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0004_77_P6030085.jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0005
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0004 Balta Alb - Amara - Jirl u
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Balta Alb - Amara - Jirl u - Lacul S rat Cineni
Latitudine
Longitudine
N 45 13' 48''
E 27 17' 5''

sitului (ha)
sitului (km)
6.300
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
5
100

32
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO022
55 Buz u
RO021
45 Br ila

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ie bentonic de specii de Chara

1
B
C
B
B
1310 Comunit i cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i
nisipoase
1530 * Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1335 Spermophilus citellus
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
20
40

C
B
C
B
1220 Emys orbicularis
1188 Bombina bombina

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P
1145 Misgurnus fossilis
Iernat
Apatura metis

C
B
C
B
Pasaj

C
B
C
B
B
B
A
B
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1060 Lycaena dispar
P
4054 Pholidoptera transsylvanica
P

Cat. Specia
A Bufo viridis
A Rana esculenta
Pasaj
i faun
Popula ie Motiv
C C
P C
A
A
Pelobates syriacus
Rana ridibunda
V
P
A
C
M Lepus europaeus
RC
M Sus scrofa
RC
Alopecurus pratensis
Atriplex hastata
Festuca pratensis
P
P
Hydrocharis morsus-ranae
Najas minor
Plantago schwarzenbergiana
Poa pratensis
Potamogeton pectinatus
Aster tripolium
Camphorosma annua
RC
Halimione verrucifera
P
P
A
A
P
P
Juncus gerardi
Plantago maritima
P
P
C
C
Poa palustris
RC
RC
Potamogeton crispus
Puccinellia distans
Ranunculus trichophyllus ssp. trichophyllus
Salicornia europaea
Spergularia marina
Suaeda maritima
P Triglochin maritima
R Lacerta agilis
P
RC
C
C
P Typha latifolia
R Lacerta viridis
C
C
D
C
R Natrix tessellata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
53
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
25
231
N15
242, 243
uni

Lacul Jirl u este situat pe malul stng al rului Buz u, cuveta lacustr fiind format din limanele fluviatile rezultate din ac iunea de
anastomozare a gurilor de v rsare (fostele v i succesive ale Rmnicelului, al c rui curs a urmat mi c rile negative ale Cmpiei Romne u or
nclinat c tre NE). Deci nu are nici o leg tur genetic cu rul Buz u. Forma lacului este sinuoas , iar adncimea este de maxim 3,7m i
minim 2m. Alimentarea se realizeaz prin izvoare subterane i printr-un canal de aduc iune din rul Buz u, realizat dup amenaj rile n scop
piscicol. Are salinitatea cea mai mare dintre toate b l ile situate pe malul stng al rului Buz u. Lacul S rat Cineni apar ine morfogenetic
tipului de lacuri fluviatile, formate n urma depunerii aluviunilor n dreptul punctului de confluen a rului Buz u cu afluen ii secundari.
Alimentarea lacului se realizeaz pe seama stratului acvifer freatic i din scurgerile de suprafa . Balta Alb : Localizarea administrativ
teritorial : jud.Buz u, com. Balta Alb Delimitare : n cmpia de subsiden a Rm. S rat, pe stnga rului Buz u, ntre localit ile Balta Alb ,
Gr di tea de Sus i Gr di tea de Jos. C i de acces : D.N. Br ila Rm. S rat(la cca. 25 km ). Caracteristici: lacul provine dintr-un liman
fluviatil i este situat n cmpia de subsiden a Rm.Sarat, pe stnga rului Buzu i este alimentat cu apa dulce de pe prul Boldu, afluent al
rului Buz u. Lacul Balta-Alb a fost considerat un factor balnear, fiind semnalat pentru calit ile sale terapeutice nca din 1847. Datorit
proprietatilor lor fizico-chimice, att apa ct i n molul se pot folosi pentru tratarea unor afec iuni ale aparatului locomotor, ale sistemului
nervos periferic, boli ginecologice, dermatoze cornice. Balta Amara: Localizare: sat Amara, com. B.Alb , Jud . Buz u; este m rginit n
partea sudic de satele Pl soiu, din com Vi ani (jd. Br ila) i St v r ti din com. B.Alb , la 35km de ora ul R. S rat i la 25km de ora ul
F urei. C i de acces: la cca 12 km de la intersec ia oselei R. S rat -Br ila cu satul B. Alb sau pe drumurile jude ene F urei- Jirl u- Vi aniCineni-Pl soiu, sau Buz u-Vadu Pa ii- S geata-Robeasca-Jirl u Vi ani. Caracteristici: Lacul face parte din grupa limanelor fluviatile ale
rului Buz u, categoria mezoeutrofe, cu folosin piscicol , avnd un bazin hidrografic de cca 115kmp. Suprafa a sa este de 760 de ha (
inclusiv 200ha stuf), terenul apar ine Companiei de Administrarea Fondului Piscicol. Din 1992 amenajarea se afl sub contract de nchiriere cu
firma Esox PROD SRL Buz u, care de ine 40 active (mijloace fixe) prin care se asigur prezen a apei i a pe telui.
1. Deversarea in lacuri a reziduurilor menajere.
2.Fluctuatii semnificative ale volumului de apa datorita conditiilor meteo.
3.Modificari naturale(inundarea R. Buzau) si artificiale(pentru activitati piscicole) ale compozitiei apei.
4.Pasunatul necontrolat si in special cainii care insotesc vitele la pasunat.5Intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a
terenurilor din cele tradi ionale n agricultur intensiv , cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucr rilor numai cu
utilaje i ma ini.6Amenaj ri forestiere i t ieri n timpul cuib ritului speciilor periclitate.7 Turismul necontrolat
B.Alba si B.Amara au statut de arii protejate prin L.5/2000(IV IUNC, (b),(z),(u), CJ 13/23.06.95)
B. Amara si Boldu sunt concesionate de Compania Nationala pentru Piscicultuta unor societati pentru exploatare piscicola.
Pentru Lacul Jirl u de pe teritoriul comunei Jirl u, jude ul Br ila, prin Hot rrea nr. 3/25.01.2006 a Comisiei Jude ene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privat asupra terenurilor s-a stabilit dreptul de proprietate privat asupra terenurilor pentru 147 de persoane fizice
totaliznd o suprafa de 197,2524ha. Diferen a de suprafa (357,547ha) r mne n proprietatea Consiliului Local Jirl u. Luciile de apa au
apartinut Domeniilor statului. B. Amara a trecut la Compania Nationala pentru Piscicultura, B. Alba se pare ca a trecut la Primaria com. B.
Alba, desi nu am identificat un act oficial. Pasunile saraturoase din jurul baltilor apartin sigur de primaria Com Balta Alba si primaria Boldu.
Procesele de retrocedare sunt pe rol si vizeaza atat pasunile cat mai ales luciile de apa.
4.6 Documenta ie:
1.Dobrescu1970; Grigore 1971; Mititelu si Barabas1972; Soran1956;Pop, Cristea, Hodisan2002;
2.Dimitri Radu; Mic atlas ornitologic, Ed. Albatros 1983
3.Lucrarea pentru custodie a custodelui D. Dobre efectuata cu sprijinul Academiei Romane unde s-au folosit date de V. Tatole si Dan
Munteanu
4.Dan Munteanu- Dictionar poliglot al speciilor
de pasari din Romania
5.Habitate din Romania; N. Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu- Adrian Biris- Ed. Tehnica Silvica
Bucuresti, 2005

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO04 Categoria IV IUCN 39,29
Cod
Categorie
Tip
%
+
8,59 2.260.-Lacul Jirl u-Trup Vi ani
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
*
*
17,94 2.271.-Balta Alb

12,75 2.272.-Balta Amara

J085BR *
0,02 NISIPURI
Cod Activitate
110 Utilizarea pesticidelor
Intensitate % Infl.
C
5 -
180 Incendiere
20
608 Locuri de campare si zone de parcare pentru

rulote
621 Sporturi nautice
920 Secarea
161 Plantare de p dure
C
A
10
10
241 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)

220 Pescuit sportiv
B
C
210 Pescuit profesionist(industrial)
20
503 Linii de cale ferata, TGV

421 Depozitarea deseurilor menajere
B
A
422 Depozitarea deseurilor industriale
511 Linii electrice
701 Poluarea apei
811 Managementul vegetatiei acvatice si de mal in

scopul drenarii
976 Pagube produse de speciile introduse pentru
vanatoare
243 Braconaj, otravire, capcane
10
967 Antagonism cu animalele domestice
162 Plantare artificiala
141 Abandonarea sistemelor pastorale
20
165 Indepartarea latarisului
171 Furajare stocuri de animale

B
C
20
5

Cod Activitate
101 Modificarea practicilor de cultivare
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
20 B
-
164 Curatarea padurii
423 Depozitarea materialelor inerte(nereactive)
490 Urbanizarea, industrializarea si alte activitati

similare
701 Poluarea apei
511 Linii electrice
966 Aparitia antagonismului ca urmare a

introducerii unor specii
10
840 Inundarea
10

B. Alba, B. Amara sunt arii protejate prin L5/2000,sub tutela APM Bz(Primaria B. Alba-tel/fax 590 063
B.Amara este atribuita in custodie lui Dobre Dumitru din 15.11.2005.(din Buzau, str. Zona Bazar, bl.1A, ap.7, et.II, tel.0744353353
B.Ji
Pentru B. Amara se urmareste un management activ pentru piscicultura cu conservarea speciilor de pasari limnicole si ihtiofage.
Pentru B. Alba se are in vedere o valorificare a calitatilor terapeutice a malului
din balta(fara scoaterea lui din arie), cu o protectie a avifaunei existente.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0005_80_Artemisia_santonicum_si_starci_cenusii.jpg

Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Balta_Alba.jpg
ROSCI0005_80_Balta_Amara.jpg
ROSCI0005_80_coracias_garrulus.jpg

ROSCI0005_80_Habitat_1530.jpg
ROSCI0005_80_Habitat_de_saratura_in_martie.jpg
ROSCI0005_80_Pescarusi_suri_si_garlite_mari.jpg
ROSCI0005_80_Plante_de_saratura_4.jpg
ROSCI0005_80_Plante_de_saratura_5.jpg
ROSCI0005_80_Plante_de_saratura_I.jpg
ROSCI0005_80_Salicornia_herbacea.jpg

ROSCI0005_80_schoenoplectus_tabernaemontani.jpg
ROSCI0005_80_Suaeda_maritima.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0006
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0005 Balta Mic a Br ilei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Balta Mic a Br ilei

Latitudine
Longitudine
N 44 59' 52''
E 27 54' 31''

sitului (ha)
sitului (km)
20.872
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
38

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO021
100 Br ila
alpin

2
B
B
B
B
1
3270 Ruri cu maluri n moloase cu vegeta ie de Chenopodion rubri i Bidention
0,3
0,2
1
1
B
B
C
C
B
C
B
C
15
0,1
6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii

91F0 P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris)
92A0 Z voaie cu Salix alba i Populus alba
92D0 Galerii ripariene i tuf ri uri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae)
3130 Ape st t toare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegeta ie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1993 Triturus dobrogicus

B
B
C
B
RC
C
P
B
B
B
B
C
B
A
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4127 Alosa tanaica
P
RC
Iernat
Pasaj

B
B
B
B
1149 Cobitis taenia
1124 Gobio albipinnatus
2522 Pelecus cultratus

1134 Rhodeus sericeus amarus
P
C
B
B
B
A
C
C
B
A
1159 Zingel zingel
2511 Gobio kessleri
4125 Alosa immaculata
1157 Gymnocephalus schraetzer
2555 Gymnocephalus baloni
P
RC
B
C
B
B
C
B
B
B

1160 Zingel streber
1130 Aspius aspius
RC
RC

Cat. Specia
A Hyla arborea
F Acipenser stellatus
i faun
Popula ie Motiv
D
R A
F
F
Acipenser ruthenus
Carassius carassius
R
R
A
D
Chondrostoma nasus
Huso huso
Leuciscus idus
Neogobius kessleri
Pungitius platygaster
M Cricetus cricetus
M Felis silvestris
M Lepus europaeus
M Mustela nivalis
D
D
M Meles meles
M Mustela putorius
D
D
M Ondatra zibethicus
C
M Vulpes vulpes
Agrostis stolonifera
Althaea officinalis
Artemisia annua
Aster tripolium
P
P
Bidens frondosa
Bidens vulgata
R
R
D
D
Achillea setacea
Alisma plantago-aquatica
Amaranthus blitoides
Artemisia santonicum
P
P
Atriplex tatarica
Bidens tripartita
C
C
D
D
D
C
Botumus umbellatus
Butomus umbellatus
Cardaria draba
Carduus nutans
Chamomilla recutita
Chenopodium multifidum
Consolida regalis
Convolvulus arvensis
Crypsis alopecuroides
P
P
Cyperus flavescens
Cyperus michelianus ssp. michelianus
Echinochloa crus-galli
Elymus elongatus
RC
Cynodon dactylon
C
R
D
D
P
P
Cyperus glomeratus
Cyperus serotinus
RC
RC
D
D
Eleocharis palustris
RC
Elymus repens
Epilobium tetragonum ssp. lamyi
Festuca pseudovina
RC
Filaginella uliginosa
Galega officinalis
Galium humifusum
Glinus lotoides
P
P
Glycyrrhiza echinata
Halimione pedunculata
R
RC
D
D
P
P
Gypsophila muralis var. stepposa

Hordeum hystrix
C
RC
D
D
Iris pseudacorus
Limonium gmelinii
Lythrum salicaria
Medicago sativa ssp. falcata
Mentha aquatica
Mentha pulegium
Nymphaea alba
Nymphaea candida
Nymphoides peltata
Panicum miliaceum
RC
P
P
Plantago lanceolata
Polygonum aviculare
C
C
D
D
P
P
Poa angustifolia
Polygonum hydropiper
C
C
D
D
Polygonum persicaria
Populus alba
Populus nigra
Portulaca oleracea
Potamogeton natans
Potentilla collina
Potentilla reptans
Puccinellia distans ssp. limosa
D
A
P
P
Ranunculus aquatilis
P
P
Rumex conglomeratus
Sagittaria sagittifolia
RC
Rorippa sylvestris
Rumex dentatus
Salicornia europaea
C
C
D
D
Salix alba
Scirpus lacustris ssp. lacustris
Scirpus maritimus ssp. maritimus
Sparganium erectum
Spergularia media
Spirodela polyrhiza
Suaeda maritima
Tamarix ramosissima
Typha angustifolia
Typha latifolia
P
P
Typha laxmannii
Verbena supina
C
R
D
A
P
P
Utricularia vulgaris
Wolffia arrhiza
C
D
Xanthium strumarium ssp. italicum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
24
511, 512
Ruri, lacuri
N07
28
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
14
321
N16
32
311
P duri de foioase
N26
324

Fiind situat n lunca inundabil a Dun rii, n cuprinsul zonei exist un ansamblu de ecosisteme terestre i acvatice a c ror configura ie este
dependent de dinamica anual a cursului Dun rii-amploarea i durata viiturilor sezoniere.Astfel exist o succesiune i o nlocuire periodic
ntre tipurile de ecosisteme, f r o delimitare strict n timp. Ca urmare i biocenozele prezint particularit i legate de regimul hidrologic,
avnd loc o trecere gradat n ambele sensuri de la terestru la amfibiu i acvatic. Tipuri de ecosisteme: 1.Ecosistemele terestre ocup peste
60% din suprafa , fiind reprezentate prin p duri, paji ti i tuf ri uri. P durile: - P durile de salcie i alte esen e moi (plop)reprezint elementul
autohton al fondului forestier, fiind n regres. Sunt perimetrale b l ilor, pe grinduri interioare i de mal. - P durile de amestec sunt naturale i
fac leg tura ntre p durile de salcie compacte din jurul b l ilor i zonele depresionare - P durile n regim de planta ie-pe locuri unde s-au f cut
defri ri ale p durilor autohtone de salcie, pe grinduri de mal. Au fost introduse pe criterii economice specii de plop cu cre tere rapid :plop
euroamerican (Populus euroamericana), plop italian (Populus nigra var. italica). nlocuirea salciei cu aceste specii a dus la accentuarea
fenomenului de eroziune lateral exercitat de bra ele Dun rii cu apari ia surp rilor de mal. Specific este lipsa p durilor de lunc cu lemn tare
i a z voaielor de anin, r mnnd absolut dominante z voaiele de plop i salcie. Paji tile au distribu ie neuniform , preponderent n sud. Paji ti de lunc localizate n depresiuni, pe grinduri interioare sau n p durile de amestec - Paji ti de step pe esuri depresionare mai nalte,
ocupnd suprafe e mai mari. Sunt n continuu regres, fiind cele mai afectate de p unatul intensiv al animalelor l sate n stare semis lbatic .
Tuf ri urile au cea mai mic dezvoltare, fie f cnd parte din structura paji tilor, fie exist izolat, pe arii restrnse, n zona malurilor nisipoase.
2.Ecosistemele acvatice Viiturile de lung durat care se ntind pe parcursul a mai multe luni, ca i cele de scurt durat sau atunci cnd
lipsesc, influen eaz toat structura func ional a acestor ecosisteme; fitocenozele acestora sunt mult mai complexe i mai bine reprezentate
dect ale ecosistemelor terestre. Asocia iile vegetale care se pot identifica sunt cele tipice pentru: a)b l i permanente (iezere) i temporare
(care evolueaz gradat spre ecosistem acvatic de tip mla tin sau zon ml tinoas i apoi uscat) b)mla tini c)zone ml tinoase d)canale
(privaluri) permanente i temporare.
Vegeta ia acvatic a b l ilor este deosebit de bogat mai ales n ceea ce prive te macrofitobentosul. Asocia iile de cosor, br di i m rar de
ap au o dezvoltare foarte mare, n lunile iulie i august formnd adev rate p duri subacvatice, iar atunci cnd adncimea apei este mic
intrarea spre interiorul b l ilor se face cu mare greutate sau uneori n anumite por iuni vegeta ia este de nep truns.
n ciuda modific rilor ap rute att n structura sistemelor ecologice integratoare ct i la nivelul ei, Balta Mic a Br ilei conserv importante
valori ecologice, fiind o important component a Sistemului Dun rii Inferioare, situat n amonte de Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii. Este
singura zon r mas n regim hidrologic natural (zona inundabil ) dup indiguirea n propor ie de 70% a fostei B l i a Br ilei i crearea incintei
agricole Insula Mare a Br ilei. Datorit atributelor sale-zon umed n regim hidrologic natural, complex de ecosisteme n diferite stadii
succesionale i zon tampon-Balta Mic a Br ilei reprezint un sistem de referin a fostei delte interioare i baz pentru reconstruc ia
ecologic n Sistemul Dun rii Inferioare. Jum tate din ecosistemele identificate-b l i i p duri specifice din lunca inundabil -sunt naturale,
aceast zon conservnd n cea mai mare parte structura i func iile vechii B l i a Br ilei din anii 50. Aceast zon este bine cunoscut pentru
importan a ei ornotologic , deoarece se situeaz pe cel mai important culoar de migra ie a p s rilor din bazinul inferior al Dun rii de Jos, la
jum tatea rutelor de migra ie ntre locurile de cuib rit din nordul Europei i refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un num r mare de
p s ri protejate pe plan interna ional prin conven iile de la Berna, Bonn, acestea reprezentnd jum tate din speciile de p s ri migratoare
caracteristice Romniei. Pentru c o mare parte dintre acestea sunt p s ri acvatice, n anul 2001 Balta Mic a Br ilei a fost declarat sit
Ramsar (la pozi ia 1074), al doilea dup Delta Dun rii, conform Conven iei Ramsar prin care se protejeaz zonele umede de importan
interna ional ca habitat al p s rilor s lbatice.
Propor ia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale,, 35% seminaturale i 15% alte tipuri.
Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse n anexele Directivei 92/43/CEE Habitate, flor i
faun . Fa de care s-au stabilit priorit i de conservare.
Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice p durilor (de amestec) i b l ilor permanente.
Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare num r de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, avnd o distribu ie relativ
uniform . Vertebratele sunt mai pu in numeroase, att ca num r de specii, ct i ca num r de indivizi.
1. Reducerea fondului forestier autohton prin nlocuirea cu specii alohtone de plop repede crsc tor. S-au redus ( i chiar au disp rut n unele
zone): p durile aluviale de anin negru (Alnus glutinosa) i frasin (Fraxinus excelsior), p durile grindurilor de mal, de stejar ( Quercus robur),
frasin i ulm (Ulmus laevis, Ulmus minor) precum i p durile de salcie-crnguri i galerii de Salix alba i Populus alba. nlocuirea salciei cu
plop pe grindurile de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de bra ele fluviului Dun rea i ca urmare la surparea malurilor. 2.
Reducerea paji tilor prin nlocuire cu planta ii forestiere. 3. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales n paji tile de step , prin p unatul
intensiv al ovinelor. 4. Pescuitul selectiv a afectat anumite popula ii de pe ti.
1. Prin Hot rrea Consiliului Jude ean Br ila, nr. 20 din 29.09.1994, Insula Mic a Br ilei (situat n sudul B l ii Mici a Br ilei) a fost declarat
zon protejat -rezerva ie mixt , botanic i zoologic . 2. n data de 07.08.1997, APM Br ila a propus declararea ca rezerva ie natural a
ntregii zone inundabile de pe teritoriul jude ului Br ila. 3. Prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ionalsec iunea aIII-a - zone protejate, zona Insula Mic este men ionat sub denumirea Balta Mic a Br ilei , n anexa I, n lista Rezerva ii ale
biosferei, parcuri na ionale sau naturale. 4. n data de 15.06.2001 Insula Mic a Br ilei a fost inclus pe lista Ramsar, la pozi ia 1074, (coform
scrisorii MAPM nr. 121499/AB/11.09.2001.
1. Proprietate de stat-99,56% din suprafa a total , cu 3 proprietari (Regia Na ional a P durilor Romsilva-Direc ia Silvic Br ila, Consiliul
Na ional al Apelor, Compania Na ional pentru Administrarea Fondului Piscicol). 2. Proprietate comunal -0,09% din suprafa a total , cu un
proprietar (Consiliul Local M ra u) 3. Proprietate privat -0,35% di suprafa a total , cu 191 de proprietari (S.C.Stanriz St ncu a i 190 de
persoane fizice).
4.6 Documenta ie:
1. Albu Dumitrica-Rezerva ii naturale, zone protejate i monumente ale naturii din inuturile Br ilei, Editura Alma, Gala i, 1993 2. Onea NicolaeCaracterizarea geografic , geologic , climatologic i ecologic a Insulei Mici a Br ilei, Lucrare de doctorat, Ia i, 2000
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Categorie IUCN
%
RO05 Categoria V IUCN 97,76
Cod
Categorie
Tip
%
RO05 Parc natural
+
97,76 R-Balta Mic a Br ilei
J085BR * 52,03 INSULA MICA A BRAILEI
Cod Activitate
965 Predatorismul
Intensitate % Infl.
C
5 -
974 Poluarea genetica
10
971 Competitia
40
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale
0,5

uscare
0,2
0,5
25
220 Pescuit sportiv
10

511 Linii electrice
C 0,2
C ####
504 Porturi
512 Conducte
C 0,2
C ####
0
0
520 Navigatie
25
701 Poluarea apei
50
730 Manevre militare
0,2
853 Managementul nivelelor de apa
12
900 Eroziunea
1,5
920 Secarea
10
941 Inundatii
100
943 Alunecarile de teren
0,5
952 Eutrofizarea
21
951 Uscare /acumularea de material organic
21
954 Invazia unei specii
30

Cod Activitate
150 Restructurarea detinerii terenului agricol
Intensitate % Infl.
C
25 C
10
120 Fertilizarea
25
200 Acvacultura : pe te i scoici
20
230 Vanatoare
50
403 Habitare dispersata
70
411 Fabrici
420 Descarcari
10
701 Poluarea apei
20
100
100
852 Modificarea structurii cursurilor de apa

continentale
100
941 Inundatii
100
944 Furtuni, cicloane

Organismul responsabil pentru managementul sitului apar ine Administra iei Publice Centrale-Regia Na ionale a P durilor, pentru toat
suprafa a, coform contractului nr. 744/MMGA/22.05.2004 i 65/RNP/21.05.2004.
Exist un plan de management i se aplic de c tre Regia Na ional a P durilor Romsilva prin Direc ia Silvic Br ila.Planul de management a
fost elaborat de c tre Departamentul de Ecologie Sistemic i Dezvoltare Durabil din cadrul Universit ii Bucure ti, n cadrul proiectului Life
Natura Plan de management integrat pentru Insula Mic a Br ilei.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei2.jpg

Risnoveanu Mihaela - APM-BR
ROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei3.jpg
ROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei_SCI.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0007

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0034 Depresiunea i Mun ii Ciucului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bazinul Ciucului de Jos

Latitudine
Longitudine
N 46 14' 49''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 52' 3''
2.693
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
640
737
655

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
100 Harghita

1
B
B
B
B
7230 Mla tini alcaline
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
100-150 i
1307 Myotis blythii
P
100-150 i
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos
Pasaj
5-10 i

D
D
D
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj

D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1014 Vertigo angustior
R
Pasaj

A
B
C
B
1016 Vertigo moulinsiana

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1528 Saxifraga hirculus
V
1617 Angelica palustris
Iernat
Pasaj

A
B
A
A
1758 Ligularia sibirica
RC
1939 Agrimonia pilosa

Cat. Specia
A Hyla arborea
M Eptesicus serotinus
i faun
Popula ie Motiv
R A
C
Rana arvalis
M Felis silvestris
M Mustela nivalis
M Nyctalus noctula
RC
RC
C
C
M Plecotus auritus
M Vespertilio murinus
M Pipistrellus pygmaeus
P
Betula humilis
Lysimachia thyrsiflora
Primula farinosa
R Natrix natrix
RC
RC
R
C
C
100-200 i
Drosera anglica
RC
Pedicularis sceptrum-carolinum
R Lacerta agilis
RC
R Natrix tessellata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
23
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
28
N14
N15
41
211 - 213
231
242, 243
uni

Situl se intinde pe lunca Oltului, intre pasul Jigodin si pasul Tusnad, pe o latime care variaza intre 200 si 3000 m. Sunt conservate
fragmentele mlastinilor eutrofe din trecut, diminuate in urma regularizarii cursului raului Olt si extinderii terenurilor agricole si localitatilor. O
particularitate a sitului este prezenta numeroaselor izvoare de apa minerala care au dat nastere mlastinilor soligene alcaline.
Situl prezinta o importanta majora in privinta ocrotirii unui numar mare de specii din flora si fauna protejata pe plan national si international. 3
specii de plante sunt protejate prin Conventia de la Berna si Directiva Habitate, 19 specii de plante sunt protejate pe lista rosie nationala, iar
urmatoarele 16 sunt relicte glaciare: Betula humilis, Polemonium caeruleum, Ligularia sibirica, Cnidium dubium, Dryopteris cristata, Saxifraga
hirculus, Drosera anglica, Carex dioica, Carex diandra, Carex elongata, Carex limosa, Carex appropinquata, Viola epipsila, Primula farinosa,
Pedicularis sceptrum-carolinum, Euonymus nana. Dintre speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
cuibaresc aici aproximativ 30 perechi de Crex crex, (estimat pe baza studiilor efectuate in 2004) iar situl serveste ca zona de hranire pentru
aproximativ 60 d perechi de Ciconia ciconia si 5-10 perechi de Aquila pomarina. Dintre amfibieni, Bombina variegata este omniprezenta, dar si
specia Hyla arborea are populatii insemnate. Dintre speciile de pesti Misgurnus fossilis a fost de asemenea semnalat, cu toate ca nu avem
date exacte despre efective.
Dintre factorii antropo-zoogeni care exercita impact negativ asupra sitului putem aminti: factori rezultati din activitati agricole, cum sunt
cositul, pasunatul, diferite culturi agricole. Cositul este efectuat traditional, de doua ori pe an, afectand populatiile speciilor de plante ocrotite
cu diseminare tarzie (Saxifraga hirculus etc.) sau speciile de pasari care cuibaresc pe sol.
Un alt factor care afecteaza calitatea habitatului este scaderea nivelului panzei freatice survenite ca urmare a regularizarii cursului raului Olt
in anii 70. Nu este neglijabila nici calitatea apei raului. Din nefericire, situl fiind situat avale de orasul Miercurea Ciuc, este expus in mod direct
poluarii apei. Este de remarcat si impactul negativ rezultat in urma intesificarii turismului in zona (turism rural, balnear etc.)
Situl include urmatoarele rezervatii naturale botanice ocrotite pe baza Hotararii nr. 195/2005 a Consiliului Judetean Harghita, si a Legii nr.
5/2000.
1. Mlastina Valea de Mijloc -4 ha
2. Mlastina Benes- 4 ha
3. Mlastina Borsaros - Sancraieni- 1 ha
4. Mlastina Csemo- Vrabia - 5 ha
5. Mlastina Nyirkert - 4 ha
6. Mlastina Nadas - 4 ha
Majoritatea terenurilor cale alcatuiesc situl sunt in proprietate privata.
4.6 Documenta ie:
1. Boros ., 1941, Betula humilis x pendula Erdly flrjban, Bot. Kzl., 38(5-6): 375-379.
2. Boros A., 1943, A Meesea hexasticha Szekelyfoldon, Scr. Bot. Mus. Trans. T. II, p. 122-123.
3. Borza, Al., Ratiu, F., 1974, Znosen mit Betula humilis Schranck, Acta Bot. Hort. Bucurestiensis: 289-293.
4. Diaconeasa, Baluta, 1957, Doua statiuni noi cu Drosera anglica n R.P.R., Bul. Univ. Babes si Bolyai, Ser. St. Nat., I (1-2): 475-477.
5. Goia, I., Farcas, S., 1997, Mlastinile de turba - impact antropic, conservare si reconstructie ecologica, Stud. Cerc. (Stiintele Naturii),
Bistrita, 3: 283-289.
6. Gergely, I., Hodisan, I., Groza Gh., 1988, Contributii la cunoasterea vegetatiei perturbate din depresiunea inferioara a Ciucului, Contr. Bot.
Cluj-Napoca: 25-49.
7. Keller, I., 1944, Adatok s megjegyzsek a Szkelyfld flrjhoz, Scr. Bot. Mus. Trans., III: 82-90).
8. Kerekes, Sz., 2003, Az Alcski-Medence minerogn lpjainak vegetcija. Javaslatok Termszetvdelmi kezelskre, Lucrare de diploma,
Universitatea de Vest, Sopron, Ungaria.
9. Kisgyrgy, Z., Krist, A., 1968, Rezervatiile naturale si ocrotirea plantelor n Bazinul Ciuc, in: Rcz, G. (Ed.), Plantele medicinale din flora
spontana a Bazinului Ciuc, Cons. Pop. al Jud. Harghita, Miercurea Ciuc.
10. Krist A., 1955, Adatok a cskszetnkirlyi Borsros borvizes lp hidrogrfijhoz, A Sepsiszentgyrgyi Tart. Mz. vk., Marosvsrhely
11. Krist A., 1956, A termszeti emlkeink s a termszetvdelem legsrgosebb feladatai Cskban, Cski Mz. Kzl., Cskszereda: 59.
12. Kristo A., 1958, Plantele rare si relicte ce trebuie ocrotite in mlastinile de la Sncraieni Borsros, Ocrot. Nat. Bul. Com. Mon. Nat., 3: 154157.
13. Krist A., 1991, Rezervatiile si monumentele naturale din judetul Harghita, manuscris
14. Nyrdy, E.I., 1929, A vizek s a vzben bovelkedo talajok nvnyzetrol a Hargitban, Emlkknyv a Szkely Nemzeti Mzeum 50 ves
jubileumra: 557-615.
15. Pop, E., 1928, Betula nana L. si Betula humilis Shrank n Romnia, Bul. Grad. Bot. Muz. Bot., VIII (1): 1-7
16. Pop, E., 1938, Rezervatia stiintifica de la Sncraieni, Bul. Com. Mon. Nat., vol. VI, p. 9
17. Pop, E., 1960, Mlastinile de turba din Republica Populara Romna, Ed. Acad. R.P.R.
18. Ratiu, F., 1977, Corologia speciei Drosera anglica Huds. n Romnia, Studia Univ. Babes-Bolyai, Ser. Biol., I: 14-19.
19. Ratiu, F., 1980, Problema ocrotirii genofondului floristic al judetului Harghita, Acta Hargitensia, XXVIII:433-441.
20. Ratiu, F., Gergely, I., 1981, Fitocenoze caracteristice mlastinilor eutrofe din bazinul inferior al Ciucului, Contr. Bot. Cluj-Napoca: 59-83.
21. So R., 1943, A Szkelyfld flrja. Flora Terrae Siculorum (Transsilvaniae Orientalis), Supplementum I., Magyar Flramuvek VI. Florae
Regionum Hungariae Criticae, Kolozsvr: 1-61.
22. So, R., 1940, A Szkelyfld flrjnak elomunklatai. Prodromus florae terrae siculorum (Transsilvaniae Orientalis), Magyar Flramuvek
III. Florae Regionum Hungariae Criticae, Kolozsvr:1-147.
23. So, R., 1944, A Szkelyfld nvnyszvetkezeteirol, Mzeumi Fzetek, II (2): 12-59. (klnlenyomat).
24. Todor, I., 1942, Raspndirea speciei Carex diandra Schrank n Romnia, Bul. Grad. Bot. Si Muz. Bot., XXIII: 201-203.
25. Vass A., Kolumbn, I., 1998, Starea actuala a unor rezervatii naturale din Bazinul Ciucului Inferior (Az Alcski-medencben tallhat
egyes termszetvdelmi terletek jelenlegi llapota), lucrare de diploma, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Biologie-Geologie
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,08

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,16 2.472.-Mla tina Valea de Mijloc
RO04
Rezerva ie natural
0,38 2.473.-Mla tina Bene
RO04
Rezerva ie natural
0,04 2.478.-Mla tina Borsaros-Sncr ieni
RO04
Rezerva ie natural
0,24 2.490.-Mla tina Nyirkert
RO04
Rezerva ie natural
0,27 2.492.-Mla tina Csemo-Vrabia

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
15 -
102 Cosire/Taiere
65
140 Pasunatul
15
180 Incendiere
20
220 Pescuit sportiv
402 Urbanizare discontinua
701 Poluarea apei
10
810 Drenaj
20
10

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
-
701 Poluarea apei
430 Structuri agricole

Contract Administrare: 10/22.02.2010, Administrator:Organiza ia geoecologic Accent Bra ov, str. Werthe, nr. 11B, jud Bra ov 0723 357650
Dintre ariile protejate incluse n sit numai Mla tina Valea de Mijloc are plan de management elaborat de custodele desemnat, avizat de
Academia Romn .
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0007_54_Bazinul_ciucului_Faneata_cu_Eriophorum.jpg

Szabo Szilard - APM-HR

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0008

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Betfia

Latitudine
Longitudine
N 46 58' 30''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 1' 41''
1.748
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
160
346

237
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1307 Myotis blythii
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
4012 Carabus hampei

Cat. Specia
A Bufo bufo
Pasaj

B
B
A
B
A
i faun
Popula ie Motiv
P A
Hyla arborea
Rana dalmatina
Rana ridibunda
Triturus vulgaris
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Vipera berus
P
P
A
A
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
3
211 - 213
N14
231
uni
N15
46
242, 243
N16
42
311
P duri de foioase

Sit foarte important,declarat pentru habitatele 6250 i 8310, Avenul Betfia fiind un habitat ideal pentru cele 3 specii de lilieci, de asemenea n
zon sunt multe specii de amfibieni i reptile de interes na ional men ionate n lista de alte specii
sit foarte important pentru specii de lilieci i amfibieni i reptile
distrugerea habitatului natural pentru speciile men ionate, acces necontrolat i abandon de de euri n apropierea localit ii Betfia
Decizia nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
n curs de clarificare
4.6 Documenta ie:
Covaciu-Marcov S., Ghira I., Venczel M., 2000, Contribu ii la Studiul Herpetofaunei din Zona Oradea, Nymphaea. Folia Naturae Bihariae,
XXVIII, p. 143-158, Oradea.
I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, Mapping of
Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
Cartea Ro ie a Vertebratelor din Romnia, 2005, Academia Romn , Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa, Editori: Acad.
Botnariuc N., Dr. Tatole V.
Lista Ro ie a Plantelor Superioare din Romnia, 1994,
Inventarieri n teren de ef Lucr ri drd. Adela Tuduce - Botanist sistematician - Universitatea din Oradea, Facultatea de tiin e, Specializarea
Biologie.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,87

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,87 2.187.-Locul fosilifer de pe Dealul Simleu


Contract Administrare: 193/15.07.2010, Administrator:Muzeul
fax=0259479918 contact@mtariicrisurilor.ro
rii Cri urilor Oradea, Bd. Dacia, nr 1-3, jud. Bihor 0259 412724, 0259412725,

Muzeul rii Cri urilor - n calitate de custode legal - va ntocmi Planul de Management
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0008_47_Avenul_betfia_bun.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0008_47_Betfia.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0009
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bisoca

Latitudine
Longitudine
N 45 32' 9''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 40' 20''
1.163
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
566
992

799
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO022
100 Buz u
6520 Fne e montane

60
B
C
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
Pasaj

D
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

C
A
C
A
C
B
C
B
4067 Echium russicum
4068 Adenophora lilifolia

Cat. Specia
A Rana ridibunda
I
i faun
Helix pomatia
Agrostis capillaris
Astragalus onobrychis
Popula ie Motiv
P D
M Mustela putorius
Anthyllis vulneraria
Athyrium filix-femina
RC
Betula pendula
Calamagrostis arundinacea
RC
Campanula glomerata
RC
P
P
Campanula persicifolia
Centaurea jacea
P
C
A
C
P
P
Campanula rotundifolia
Centaurea phrygia ssp. phrygia
P
C
A
D
C
Centaurium erythraea ssp. erythraea
RC
Crepis mollis
Dactylis glomerata ssp. glomerata
RC
Daucus carota
Deschampsia flexuosa
Dianthus carthusianorum
RC
Dianthus superbus
Dianthus viscidus
Digitalis grandiflora
Festuca amethystina
P
P
Fragaria vesca
Gladiolus imbricatus
C
P
A
A
P
P
Geranium sylvaticum
Hypochoeris uniflora
RC
RC
C
A
Lotus corniculatus
Luzula campestris
Lycopodium clavatum
Malva moschata
Onobrychis viciifolia
Phleum pratense
Pinus sylvestris
Potentilla argentea
Prunella grandiflora
Pteridium aquilinum
P
P
Salvia pratensis
Thymus pulcherrimus
C
P
C
A
P
P
Sorbus aucuparia
Trifolium pratense
P
C
A
A
Trisetum flavescens
Viola tricolor
RC
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
38
231
P uni
N15
25
242, 243
N16
14
311
P duri de foioase
N19
17
313
P duri de amestec
N23
1xx
Alte terenuri artificiale (localit i, mine..)

Altitudine ntre 500 i 900m. Habitat reprezentat de fne e bogate n specii, pe sol moderat fertil de pe dealurile Bisocei. Relief: versan i cu
expozi ie sudic i sud- estic . Roci:sisturi cristaline i gresii. Soluri fertile, moderate n humus, neutre pn la slab accide.Pe culme se afl
peste 10ha de p dure de Pinus sylvestris, cu pu in mesteac n i molid, cu exemplare rare de pini de 20-30m.
Sit cu paji ti, bogat n specii de importan na ional i comunitar i un habitat de importan na ional R 4216.Am identificat dintre speciile
mai importante:Adenophora lilifolia, Echium russicum, Campanula serrata, Eleocharis carniolica, Digitalis grandiflora i o serie de specii
Dianthus .Padurea de pini este un habitat important pe plan national si din acest motiv are statut de arie protejata.
Situl este vulnerabil la: schimbarea destina iei terenurilor prin mp duriri artificiale, cositul integral n luna iulie (inclusiv a marginilor an urilor
i a fne elor de pe mal)urmat de un p unat intensiv pn toamna, extinderea construc iilor de vacan , t ieri necontrolate de pini, desec ri
de mla tini, etc.
P durea de pini, (cca 10ha), are statut de protec ie prin Hor rrea Consiliului Jude ean Buz u nr. 13/1995, i statut de Rezerva ie Natural
P durea Lacurile - Bisoca dup Legea nr. 5/2000.
P durea este n administrarea Ocolului Silvic Vintil - Vod
ale localnicilor, din comunele Bisoca si Manzalesti.
i n proprietatea Prim riei com. Bisoca, iar fne ele sunt propriet i particulare
4.6 Documenta ie:

Nicolae Doni a, Aurel Popescu, Mihaela Pauc - Com nescu, Simona Mih ilescu, Iovu- Adrian Biri - HABITATE DIN ROMNIA;
Nicolae Botnariuc & dr. Victoria Tatole - CARTEA RO IE A VERTEBRATELOR DIN ROM NIA
Acad.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -
140 Pasunatul
10
15
240 Luare / Indepartare de fauna
920 Secarea
10
10

rulote
820 Inlaturarea sedimentelor(mal)
180 Incendiere

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 +
946 Cutremure
10
964 Poluarea genetica
10
966 Aparitia antagonismului ca urmare a

introducerii unor specii

P durea este proprietatea Prim riei Bisoca i se afl n administrarea Ocolului Silvic Vintil Vod , fne ele sunt in proprietatea localnicilor din
comunele Bisoca si Manzalesti.
Pentru p dure exist un management silvic n concordan
7. HARTA SITULUI
cu cerin ele date de statutul de arie protejat .

8. FOTOGRAFII
ROSCI0009_80_Pajisti_montane_1.jpg


ROSCI0009_80_pin_silvestru.jpg
ROSCI0009_80_Rana_lesota_in_lacurile_Bisocei.jpg
ROSCI0009_80_sphagnum_sp..jpg
ROSCI0009_80_Vaccinium_myrtillus.jpg
ROSCI0009_80_Vegetatie_de_langa_lac.jpg
ROSCI0009_80_Vegetatie_lac_Bisoca.jpg
ROSCI0009_80_Betula_pendula.jpg

ROSCI0009_80_Campanula_carpatica.jpg
ROSCI0009_80_Campanula_glomerata.jpg
ROSCI0009_80_Libelula_neidentificata.jpg
ROSCI0009_80_Pajisti_montane4.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0010
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bistri a Aurie

Latitudine
Longitudine
N 47 27' 37''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 17' 19''
320
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
813
1109

934
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P

30
B
C
B
B
5
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
Iernat
Pasaj
P
RC
P
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1386 Buxbaumia viridis
V
Cat. Specia
A Rana temporaria
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1105 Hucho hucho
V
1163 Cottus gobio

C
B
B
C
C
C
C
B
C
C
C
B

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
10-200 i A
Alnus glutinosa
Angelica sylvestris
Cardamine pratensis
Chaerophyllum hirsutum
Cirsium oleraceum
Dactylis glomerata
Filipendula ulmaria
Frangula alnus
Fraxinus angustifolia
P
P
Glechoma hederacea
Lythrum salicaria
C
P
D
D
P
P
Lysimachia nummularia
Myosoton aquaticum
P
C
D
D
Petasites hybridus
Populus alba
Salix elaeagnos
Salix purpurea
Sambucus nigra
Salix triandra
Tanacetum vulgare
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
4
231
P uni
N15
75
242, 243
N23
21
1xx

Situl este localizat in lungul riului Bistrita Aurie si este reprezentat de un habitat caracteristic apelor din zona montana inferioara, respectiv
paduri aluviale cu arin. La partea inferioar a versan ilor, n amestec cu fagul se ntlnesc i alte specii de foioase (carpen, jugastru, paltin
etc.) iar n lungul apei se g sesc esen e moi (mai ales arin, plop, salcie). De asemenea, se ntlne te vegeta ie ierboas mezofil formnd
paji ti de diferite dimensiuni.
Habitat foarte bine reprezentat de tipul prioritar 91E0 P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae), in proportie de 90%. Foarte important este echilibrul intre om si natura din aceasta zona cu foarte multa traditie; in sit este
inlusa o parte din localitatea Ciocanesti, cu o deosebita valoare culturala.
Vecinatatea cu DN si calea ferata are un impact puternic negativ in ceea ce priveste managementul defectuos al deseurilor, zgomotul si
turismul necontrolat.
Situl propus nu este arie naturala protejata la nivel local sau national. Localitatea Ciocanesti, situata partial in situl propus, este in evidenta
patrimoniului cultural si arhitectural, in primul rind pentru locuintele traditionale romanesti. Acest fapt a dus la numirea localitatii / Comuna
Muzeu Ciocanesti.
Riul Bistrita Aurie este in administrarea Apelor Romane. Situl se intinde pe teritoriul administrativ al localitatilor: Valea Stinei, Botos,
Ciocanesti, Mestecanis, Iacobeni, Argestru.
4.6 Documenta ie:
DONI
N., POPESCU A., PAUC -COM NESCU M., MIH ILESCU SIMONA, BIRI I., 2005, Habitatele din Romnia. Edit. Tehnic Silvic ,
Bucure ti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).
DONI
N., POPESCU A., PAUC -COM NESCU M., MIH ILESCU SIMONA, BIRI I., 2006, Modificari conform amendamentelor propuse
de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC.) Edit. Tehnic Silvic , Bucure ti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X)
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
507 Pod, viaduct
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
2 0
B
10 -

A
C
2
2

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
5 0

Nefiind arie naturala protejata, responsabilitatea administrativa revine localitatilor pe teritoriul administrativ pe care este propus situl.
Nu exista un Plan de Management pentru sit.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0011
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Brani tea Catrilor

Latitudine
Longitudine
N 43 53' 36''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 14' 47''
302
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
99
118
111

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
100 Olt
91I0 * Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
40C0 * Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice

53
A
C
B
B
1
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N16
98
311
P duri de foioase

Aproximativ 5% din suprafata sitului il reprezinta categoria Alte terenuri unde sunt incluse suprafetele aferente cantoanelor silvice,
pepinierelor, terenuri in curs de impadurire si terenurilor lipsite de vegetatie forestiera folosite pentru hrana vanatului (ochiuri de pajsiti).
Habitatul prioritar este bine reprezentat si conservat in special in zona centrala a sitului, speciile arborescente edificatoare fiind stejarul
brumariu (majoritar) si cel pufos (acoperirea realizata de coronamentul lor fiind intre 50% si 80%). Habitatul este marginit de paduri tinere (in
zona limitrofa a sitului in vecinatatea terenurilor agricole), in majoritate plantatii de salcam.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de varste si dimensiuni si vigoarea de crestere a speciilor
arborescente edificatoare (exemplare de stajer brumariu de pana la 90cm, in mod exceptional 200cm si inaltimi de 25-28m), alternanta
portiunilor cu subarboret bine dezvoltat cu cele inierbate. Trebuie mentionata prezenta stejarului pufos diseminat sau grupat si existenta unor
exemplare de dimensiuni deosebite (in special Q. virgiliana). Padurea poate fi considerata unica in partea sudica a tarii nu numai prin
suprafata mare ocupata ci si prin fondul genetic valoros. S-au identificat exemplare hibridogene intre stejarul brumariu si stejari pufosi (Q.
pubescens, Q. virgiliana). Prin amenajamentul silvic arboretelor din habitatul prioritar li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse
regimului de conservare deosebita.
Prezenta arboretelor de salcam plantate in zonele limitrofe faciliteaza patrunderea acestuia in habitatul prioritar. Exista portiuni in partea de
vest unde regenerarea naturala de salcam sub etajul de stejar este abundenta. In viitor planul de management trebuie sa prevada actiuni
clare de protejare / ajutorare a regenerarii naturale a speciilor edificatoare de stejari in competitia cu salcamul invadant si patura erbacee. De
asemenea in plantatiile tinere trebuie reluate lucrarile de ingrijire pentru promovarea stejarului brumariu existand tendinta ca acesta sa fie
eliminat natural de celelalte specii introduse.
P durea a fost desemnat arie natural protejat prin Legea 5/2000
P durea este 100% proprietatea statului
4.6 Documenta ie:

Amenajamentul Ocolului Silvic Caracal (Unitatea de productie IV Braniste).
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
52,93 2.665.-P durea Brani tea Catrilor

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
A 100 +
C

Cod Activitate
100 Cultivare
230 Vanatoare
100
Intensitate % Infl.
A 100 0
C
140 Pasunatul
830 Canalizarea

Contract Administrare: 122/05.03.2010, Administrator:RNP Direc ia Silvic Olt Slatina, Aleea Oltului, nr 2, jud Olt 0249 416428, fax-0249
432002
P durea fiind arie natural protejat i administat de Direc ia Silvic Slatina ca i custode are ntocmit Regulament i Plan de Management
Amenajamentul silvic UP IV Brani te edi ia 2000
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0012
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0005 Balta Mic a Br ilei
ROSPA0040 Dun rea Veche - Bra ul M cin
ROSPA0073 M cin - Niculi el
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bra ul M cin

Latitudine
Longitudine
N 45 0' 29''
E 28 7' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
10.235
94

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO021
44 Br ila
RO023
12 Cons anta
RO025
44 Tulcea

Isoto-Nanojuncetea

0,5
B
C
B
B
1
62C0 * Stepe ponto-sarmatice
alpin
19,41
0,01
0,5
B
B
C
C
B
B
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1355 Lutra lutra
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1219 Testudo graeca

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
RC
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
1130 Aspius aspius
2511 Gobio kessleri

4127 Alosa tanaica
P
R
C
B
B
B
C
B
B
B
RC
RC
1146 Sabanejewia aurata
RC
RC
1160 Zingel streber
RC
RC
1159 Zingel zingel
RC
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1428 Marsilea quadrifolia
R
Cat. Specia
P Echinops ritro ssp. ruthenicus
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
R A
Thymus zygioides
Ornithogalum amphibolum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
25
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
231
N16
59
311
P duri de foioase
uni

suprafa a sitului este de 10303ha
intreg situl se incadreaz n bioregiunea stepic
Clase de habitat
ape dulci continentale - 26,79%;
mla tini (vegeta ie de centur )- 6,4%,
stepe - 3,8%;
paji ti seminaturale umede, preerii mezofile 4,6%
p duri caducifoliate - 19,41%
p durile de monocultur (plopi) - 40% Total = 100%
Situl prezint importan n primul rnd pentru conservarea habitatului 92A0 Salix alba and Populus alba galleries, ce ocup aproximativ
19,41% din sit, respectiv 4% din suprafa a habitatului la nivel na ional.
Habitatul este reprezentat pe suprafe e mai mult sau mai pu in reduse i prin arborete asupra c rora nu s-au f cut interven ii silvice, nc de la
formare, suprafe e ce pot fi considerate p duri vigine (n prezent sau poten iale). Nu au fost ns identificate pn n prezent arborete seculare
din acest habitat.
Pe locul secund ca importan se situeaz habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce ocup o suprafa de aproximativ 4% din
suprafa a na ional a habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri b lane (asocia ia Agropyretum pectiniformae), ntlnite n ar
predominant n Dobrogea, i stepe petrofile pe isturi paleozoice (asocia ia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) ncadrate n alian a
endemic pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcu , 1999).
In sit a fost citat (S vulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea quadrifolia, din zona lacului Igli a, care exist i n prezent (ns ca
amenajare piscicol ), fapt pentru care se poate presupune c specia respectiv nu a disp rut.
Situl reprezint partea nordic a coridorului de migra ie a speciilor de plante din Peninsula Balcanic spre dobrogea de nord i Delta Dun rii.
n plus acesta constituie i o important cale de migra ie pentru p s ri (fiind propus i ca SPA), precum i pentru anumite specii de pe ti,
inclusiv sturioni.
Includerea Cursului Dun rii n sit este esen ial pentru asigurarea continuit ii ct i pentru transportul de c tre apele fluviului a organelor de
reproducere (semin e, l stari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaz propagarea acestora spre nordul Dobrogei i Delta Dun rii.
Situl este ndeosebi amenin at prin :
-efectuarea de planta ii n cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, intensitatea acestui factor fiind medie.
- exploat ri forestiere i alte tipuri de lucr ri silvice n habitatul 92 A0, inclusiv cu specii alohtone (plopi hibrizi), aceste interven ii fiind de
intensitate medie.
- polu ri ale apelor Dun rii, ndeosebi cu hidrocarburi (poten ial i radioactive sau cu metale grele )- intensitate redus .
- perspectivele de instalare a unor centrale eoliene n zona sitului sau n vecin tate.
- amenin area poten ial de efectuare a unor drag ri- probabilitate redus
- p unat mediu-intens pe suprafe e reduse-medii din sit (ex. zona Igli a com. Turcoaia)
- construc ii., predominant abandonate, n habitatul 62C0*, localizate n apropierea cet ilor romane de la Turcoaia- Igli a, pe arii
reduse
-Activit i i consecin e n jurul sitului
Use of pesticides mic negativ
Fertilization- mic negativ
Grazing - mic negativ -neutr (func ie de intensitate)
Burning - mic negativ
Hunting medie; negativ
Trapping, poisoning, poaching: mic negativ
Quarries - mic negativ
Continous urbanization mic negativ
Discontinous urbanization mic negativ
Dispersed habitations - mic negativ
Disposal of house waste - mic negativ
Disposal of industrial waste - mic negativ
Roads , motorways - mic negativ

Electricity lines - mic negativ
Pipe lines - mic negativ
Camping and caravans - mic negativ
Motorized vehicle - mic negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic negativ
Noise nuisance- mic negativ
Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativ
Invasion by a species - mic negativ
Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de inportanta comunitara, ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania prin care au fost declarate toate siturile de importanta comunitara din tara.
Situa ia proprietarilor nu este cunoscut n detaliu. n general ns suprafe ele cu habitate de: ape dulci continentale - 26,79%;
mla tini (vegeta ie de centur )- 6,4%, stepe - 3,8%; paji ti seminaturale umede, preerii mezofile 4,6% sunt de inute de prim rii sau de
Compania Apele Romne; habitatele de p duri caducifoliate - 19,41% i p durile de monocultur (plopi) - 40% sunt de inute i administrate
de Direc iile silvice Tulcea, Contan a, Br ila, Ialomi a.
4.6 Documenta ie:
D m ceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercet ri privind ameliorarea p durilor degradate din nordul Dobrogei, Editura Agro-Silvic ,
Bucure ti, 1964.
Dihoru, Gh.- Insula de fagi din Dobrogea, Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962
Dihoru, Gh.; Doni , N. - Flora i vegeta ia Podi ului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucure ti, 1970.
Doni , N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; P uc -Com nescu, M.; Mititelu, D.; Bo caiu, N. - Vegeta ia Romniei,
Ed. Tehnic Agricol , Bucure ti, 1992.
Doni , N.; Chiri , C.; St nescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din Romnia, I.C.A.S. Bucure ti, 1990.
Doni , N., Popescu, A., P uc -Com nescu, M., Mih ilescu, S., Biri , I.-A. - Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic , Bucure ti, 2005.
Horeanu, Cl. - Vegeta ia paji tilor xerofile din Podi ul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. - Vegeta ia lemnoas din Podi ul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Ivan, D. - Fitocenologie i vegeta ia R.S.R., Ed.Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1970
Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mih ilescu, S. - Lista ro ie a plantelor superioare din Romnia,
n Studii, sinteze, documenta ii de ecologie, PI, 1994.
Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Na ional S.A., Cluj.
Purcelean, t., Pa covschi, S. - Cercet ri tipologice de sintez asupra tipurilor fundamentale de p dure din Romnia, Centrul de Informare,
documentare Tehnic pentru Economia Forestier , Bucure ti, 1968.
Rugin , R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din Romnia, Ed. Universit ii
Alexandru Ioan Cuza Ia i, 2003.
Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grup rilor vegetale din Dobrogea i Delta Dun rii, Ed. Cultura, Pite ti, 1999.
Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din Romnia, Ed. Vergiliu, Bucure ti, 2002.
Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotic i caracterizarea ecologic a fitocenozelor din Romnia, Ed. CONPHIS, 2001.
S vulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976.
erb nescu, I. Harta geobotanic , Institutul de Geologie i Geofizic , Bucure ti, 1975.
*** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,00
RO04
Categoria IV IUCN
0,02

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,02 IV.67.-Peceneaga
RO05
Parc natural
0,00 R-Balta Mic a Br ilei

J085BR * 0,123 INSULA MICA A BRAILEI
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
20 -
30

uscare
230 Vanatoare
10
180 Incendiere
B
B
50
10

301 Cariere
C
1
C#####
C
######
520 Navigatie

rulote
C#####

Ministerul Mediului
n prezent nu exist planuri de management pentru acest sit, ntruct nu este declarat legal ca arie protejat .
7. HARTA SITULUI

10

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0013
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bucegi

Latitudine
Longitudine
N 45 22' 52''
E 25 30' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
38.787
655
2514
1452

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
23 Bra ov
RO036
34 Prahova
RO033
43 Dambovi a


5
B
B
B
B
4070 * Tuf ri uri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium

alpin
6520 Fne e montane
0,02
0,1
0,01
1
B
B
C
C
B
B
B
B
10
22,4
6,6
2,6
3
A
B
A
C
A
B
A
B
Salicion albae)
0,5
11
0,1
2
1,7
A
A
C
B
B
A
B
B


4080 Tuf ri uri cu specii sub-arctice de salix
0,1
0,1
0,01
0,01
0,1
0,1

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
C
Pasaj

C
B
C
B
1361 Lynx lynx

1352 Canis lupus
P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC
R
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
1086 Cucujus cinnaberinus
P
B
B
C
C
B
B
Pasaj

C
B
C
B
Pasaj

B
B
A
B
B
B
C
B
1083 Lucanus cervus
1087 Rosalia alpina
4039 Nymphalis vaualbum
P?
1015 Vertigo genesii

4048 Isophya costata
P?
P
4046 Cordulegaster heros

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
2113 Draba dorneri
1381 Dicranum viride
1389 Meesia longiseta

V
R
A
C
B
B
C
C
B
B

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
RC C
Bufo viridis
Rana dalmatina
Rana temporaria
RC
A
F
Triturus alpestris
Gobio kesslerii
R
R
C
A
A
I
Triturus vulgaris
Acentrella sinaica
RC
P
A
B
Alopia glorifica alpina
Alopia livida
Alopia nixa
Alopia straminicollis monacha
A
B
Hyla arborea
Balea jugularis
Balea viridana
Boloria pales
Chondrina avenacea
Erebia gorge
Erebia melas
I
I
Grammia quenseli
Mastus transsylvanicus
P
R
A
B
I
I
Leuctra carpathica
Mastus venerabilis
P
R
B
B
C
Nemoura carpathica
Neptis sappho
Orchestes fagi
Orenaia alpestralis
Parnassius apollo
Phtheochroa drenowskyi
Phyllodesma ilicifolium
Pyrgus andromedae
Pyrgus cacaliae
I
I
Sitona lineatus
Vestia elata
P
R
D
B
I
I
Strophosoma melanogrammum
Xylosteus spinolae
P
P
D
A
Zerynthia polyxena
Zygaena exulans
M Arvicola terrestris scherman
M Cervus elaphus
M Chionomys nivalis
M Crocidura suaveolens
M Dama dama
M Dryomys nitedula
M Martes martes
R
R
A
A
M Felis silvestris
M Myoxus glis
R
P
A
C
M Nannospalax leucodon
M Neomys anomalus
M Neomys fodiens
M Nyctalus leisleri
M Pipistrellus nathusii
M Plecotus auritus
M Rupicapra rupicapra carpatica
M Sicista betulina
M Sorex alpinus
RC
P
A
A
P
P
P
R
A
C
P
P
Abies alba
Acer pseudoplatanus
Acer platanoides
Achillea oxyloba ssp. schurii
Aconitum lycoctonum ssp. vulparia
Aconitum moldavicum
Aconitum toxicum
Actaea spicata
RC
Aegopodium podagraria
RC
Agrostis capillaris
RC
Alliaria petiolata
RC
Allium ursinum
RC
Anacamptis pyramidalis
Anemone nemorosa
RC
P
P
Anemone ranunculoides
Angelica sylvestris
RC
RC
A
A
P
P
Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis
R
R
D
D
Arctium tomentosum
Aquilegia transsilvanica
RC
Arnica montana
Asarum europaeum
RC
Asperula capitata
Asplenium trichomanes
RC
Astragalus australis
Bromus benekenii
RC
P
P
Bupleurum falcatum
Caltha palustris
RC
RC
A
A
P
P
Campanula glomerata
RC
RC
A
A
RC
Cardamine amara
RC
Cardamine glanduligera
Cardamine impatiens
RC
Cardamine pratensis
Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis
Cardaminopsis neglecta
Carduus kerneri
Carduus personata
Carex chordorrhiza
Carex pilosa
RC
P
P
Carex remota
RC
R
A
B
P
P
Carex sylvatica
Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum
C
R
A
B
A
Cerastium transsilvanicum
Chelidonium majus
RC
Chrysosplenium alternifolium
RC
Circaea lutetiana
RC
Clinopodium vulgare
RC
Conioselinum tataricum
Corydalis cava
Corydalis solida
RC
Crocus banaticus
Crocus vernus ssp. vernus
P
P
Dactylorhiza fuchsii
V
R
D
A
P
P
Dactylorhiza sambucina
R
V
D
D
Daphne blagayana
Dianthus glacialis ssp. gelidus
D
D
Doronicum carpaticum
Draba fladnizensis
Draba haynaldii
Dryopteris filix-mas
P
P
Eritrichium nanum ssp. jankae

Festuca nitida ssp. flaccida
R
V
B
B
P
P
Fagus sylvatica
Festuca porcii
RC
R
A
A
Fraxinus excelsior
Gentiana bulgarica
Gentiana frigida
Gentiana lutea
Gentiana punctata
Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum
Gymnocarpium robertianum
Helleborus purpurascens
Hepatica transsilvanica
Heracleum carpaticum
P
P
Heracleum palmatum
Hesperis matronalis ssp. moniliformis
V
R
B
B
P
P
Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicu

Koeleria macrantha ssp. transsilvanica
P
R
A
D
Laricifomes officinalis
Larix decidua
Larix decidua ssp. polonica
Leontodon croceus ssp. rilaensis
Leontopodium alpinum
Leucanthemum vulgare
Ligularia glauca
Linaria alpina
Lonicera xylosteum
P
P
Luzula luzuloides
Nigritella nigra ssp. nigra
RC
R
A
D
P
P
Lycopodium sp.
Nigritella nigra ssp. rubra
R
P
C
A
Onobrychis montana ssp. transsilvanica
Orchis militaris
Orchis morio
Orchis ustulata
Papaver alpinum
Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stepha
Picea abies
RC
Pinus cembra
Plantago atrata ssp. carpatica
Poa granitica ssp. disparilis
P
P
Poa laxa ssp. pruinosa

Ranunculus carpaticus
V
R
B
D
P
P
Poa molinerii
Ranunculus thora
A
D
Ribes alpinum
Rosa pendulina
Rubus hirtus
Rubus idaeus
Rumex scutatus
Salix hastata
RC
Salix phylicifolia
Salix silesiaca x caprea
Salix viminalis
Sambucus nigra
P
P
Saxifraga carpatica
Saxifraga demissa
R
V
A
D
P
P
Saxifraga cernua
Saxifraga mutata ssp. demissa
RC
V
V
D
B
Scabiosa lucida ssp. barbata
Senecio abrotanifolius ssp. carpathicus
Sesleria rigida ssp. haynaldiana
Soldanella hungarica ssp. hungarica
Sorbus aucuparia
Swertia punctata
Symphytum cordatum
Tanacetum corymbosum
Taxus baccata
P
P
Thlaspi dacicum
R
R
A
D
P
P
Trollius europaeus
Viola dacica
Viola tricolor
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Podarcis muralis
R Vipera berus
R Anguis fragilis
RC
Thalictrum alpinum
Thymus comosus
Trisetum macrotrichum
R
R
B
D
Veronica baumgartenii
Viola reichenbachiana
Woodsia glabella
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
5
322
Tufi uri, tuf ri uri
N09
18
321
N16
311
P duri de foioase
N17
33
312
P duri de conifere
N19
36
313
P duri de amestec
N26
324

In teritoriul judetului Brasov din PN Bucegi este inclusa aria protejata Abruptul Bucsoiu, Malaiesti, Gaura care figureaza in L5/2000 cu o
suprafata de 1634,00 ha. Zona protejata se remarca printr-o deosebita bogatie a capitalului natural, regasindu-se cca 3037 specii de flora, de
la alge la cormofite si cca 3500 sp de fauna. Pe langa speciile protejate sau endemice, aici se regasesc si sp de vegetatie relicta glaciara.
Parcul Natural Bucegi figureaz n Legea nr. 5/2000 cu o suprafa de 32.662 ha, fiind situat pe teritoriul jude elor Dmbovi a, Prahova i
Bra ov. Suprafa a Parcului Natural Bucegi-sectorul dmbovi ean,conform noilor amenajamente, este de 16.387 ha. Se caracterizeaz prin
marea diversitate biologic , geologic , geomorfologic i carstul ce prezint o importan deosebit prin frumuse ea peisajului i prin interesul
tiin ific (Pe tera Ialomi ei, Pe tera R tei, Cheile Z noagei, Cheile Ur ilor, Cheile Orzei, Cheile T tarului, cl ile din Lespezi, Canionul
Horoabei, lapiezuri, doline, etc.).Din punct de vedere geologic cuprinde dou entit i structurale majore:pnza getic a Carpa ilor Meridionali
spre vest i zona fli ului Carpa ilor Orientali la est. Zona de contact a celor dou structuri este ascuns sub aria de dezvoltare a
conglomeratelor de Bucegi medii i superioare.Pe conglomerat, datorit eroziunii diferen iate, au luat na tere forme bizare, cum ar fi Babele i
Sfinxul, pentru ca la capetele de strat s existe numeroase brne.n masivul Bucegi sunt cunoscute pn n prezent 34 de pe teri n bazinul
Prahova i bazinul Ialomi ei superioare, dintre care dou sunt remarcabile: Pe tera Ialomi ei i Pe tera R tei.Relieful divers, structura
geologic i altitudinea de peste 2500 m au permis instalarea unei flore bogate i variate, cuprinznd toate grupele mari de plante: 3037
specii, de la alge la cormofite.Din punctul de vedere al vegeta iei sunt semnalate 78 de asocia ii cu 25 subasocia ii, dintre care men ion m:
Poa alpinae-Alyssetum repentis, Oxytropido carpaticae-Elynetum festucetosum bucegensis.Fauna este diversificat n 3500 specii de
animale. Parcul Natural Bucegi este localizat in regiunea biogeografica alpina, ecoregiunea Carpatilor Meridionali,domeniul deluros-muntos in
care se manifesta zonalitatea altitudinala a vegetatiei astfel:etajul nemoral al padurilor de foioase, etajul boreal al padurilor de molid, etajul
subalpin al raristilor de arbori si tufarisurilor, etajul alpin al tufarisurilor pitice si al pajistilor scunde.Exista 78 de asociatii de plante cormofite, cu
25 de subasociatii si numeroase faciesuri.S-a evidentiat existenta unui centru genetic.Aici se intalnesc 17 tipuri de habitate vizate de Directiva
Habitate dintre care 6 sunt prioritare. Exista 29 specii de pasari listate in Anexa I a DP si 10 specii de mamifere,4 sp.amfibieni/reptile, 2
sp.pesti,10 sp.nevertebrate listate in Anexa II la DH. Abrupturile de mari dimensiuni, stancoase si salbatice, pastreaza particularitatile mediului
natural slab sau aproape deloc modificat antropic.Etajele de vegetatie si animalele isi pastreaza limitele arealelor lor naturale si tot aici s-au
pastrat arbori batrani, bradete pure, iar fasia de zada se mentine facand trecerea spre pajistile subalpine. Se releva importanta paleontologica
si arheologica a pesterilor din Valea Tatarului caracterizate prin cantitatea mare de resturi de Ursus spelaeus si instrumente de tip musterian
si paleolitic superior. Reprezinta cea mai inalta statiune paleolitica din tara noastra (1548 m).Parcul Natural Bucegi figureaz n Legea nr.
5/2000 cu o suprafa de 32.662 ha, fiind situat pe teritoriul jude elor Dmbovi a, Prahova i Bra ov. Suprafa a Parcului Natural Bucegisectorul dmbovi ean,conform noilor amenajamente, este de 16.387 ha. n perimetrul parcului, pe teritoriul jude ului Dmbovi a sunt situate
nou rezerva ii naturale de interes na ional, declarate prin Legea 5/2000, i anume: Pe teraCocora, Poiana Crucii, Valea Horoabei, Orzea Z noaga, Z noaga Luc cil , Cheile T tarului, Turb ria L ptici, Pe tera R tei i Plaiul Ho ilor.Pe teritoriul jud.Prahova
Se caracterizeaza prin ecosisteme valoroase montane si forme carstice deosebite. Valea Malaiestilor a aparut ca urmare a sculptarii de catre
vechii ghetari montani a unor circuri si vai glaciare. Relieful carstic este reprezentat prin numeroase pesteri, chei, doline si lapiezuri. Pe
conglomerat, datorita eroziunii diferentiate, au luat nastere forme bizare cum ar fi Sfinxul si Babele, pt ca la capetele de strat sa existe
numeroase brane. PN Bucegi conserva o diversitate biologica deosebita: cca 3037 sp de plante, de la alge la cormofite si cca 3500 sp de
animale(dintre care 1300 sp de insecte, peste 100 sp de melci , 45 sp de mamifere , 129 sp de pasari, etc) Apar habitate de limita superioara
a padurilor cum ar fi : jnepenisuri, petice de smirdar, asociatii floristice specif golului alpin. In Bucegi apar pe langa specii endemice si
protejate si specii relicte glaciare cum sunt:Carex chordorrhiza, Salix bicolor, Draba fladnitzensis, Thalictrum alpinum, Saxifraga cernua,
Ligularia sibirica. n perimetrul parcului, pe teritoriul jude ului Dmbovi a sunt situate nou rezerva ii naturale de interes na ional, declarate prin
Legea 5/2000, i anume: Pe teraCocora, Poiana Crucii, Valea Horoabei, Orzea - Z noaga, Z noaga Luc cil , Cheile T tarului, Turb ria
L ptici, Pe tera R tei i Plaiul Ho ilor.Se remarc la limita superioar a p durilor covorul de jneap n, peticele de smrdar din c ld rile
glaciare, asocia iile floristice specifice golului alpin.Elementul endemic carpatic reprezint 5,6% din flora Bucegilor. In masivul Bucegi sunt
cunoscute 3037 specii vegetale, cuprinzand toate grupele mari, de la alge pana la plantele cormofite inclusiv.Elementul endemic carpatic
reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentat prin 62 unitati sistematice. Speciile vegetale endemice numai pentru Muntii Bucegi sunt in
numar de 5.Speciile carpato-balcanice (raspandite numai in Carpatii romanesti si Balcani) sunt in numar de 58 (5% din flora).Relictele glaciare
sunt cantonate in general pe Valea Ialomitei, in locuri turboase si sunt reprezentate prin 10 specii.Se remarca bogatia cenotaxonilor, multi
dintre acestia fiind proprii pentru teritoriul Bucegilor.Intreaga vegetatie din zona alpina inglobeaza un numar mare de relicte glaciare precum si
specii endemice care dau acestor fitocenoze o nota aparte si care au determinat descrierea a numerosi cenotaxoni noi pentru stiinta. Fauna
terestra a pesterilor nu include elemente troglobionte dar fauna acvatica a fost putin studiata, numai in Pestera Ialomitei a fost gasita o
subspecie probabil endemica de amfipod,Niphargus carpathicus.In acest masiv sunt cunoscute pana in prezent aproximativ 3500 specii de
animale, de la rotiferi pana la mamifere. Insectele cuprind 1300 specii dintre care foarte multe sunt endemice pentru Carpati si au fost
semnalate si in Bucegi.Clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii dintre care 50 cuibaresc in aceasta zona.Din punct de vedere
biogeografic se intalnesc specii strict europene, alte specii sunt rare, relicte glaciare sau ocrotite, cu importanta ecologica.Remarcabil este si
numarul mare de specii noi pentru stiinta descoperite in acasta zona. In cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali ce
apartin la 8 filumuri: Cyanophyta(138 taxoni), Chlorophyta (78 taxoni), Xanthophyta (49 taxoni), Bacillariophyta (81 taxoni), Chrysophyta (6
taxoni), Flagellata (1 taxon), Euglenophyta (2 taxoni), Pyrophyta (2 taxoni). Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri,
pesteri. Dintre acestia Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis Gruia, precum si formele morfologice Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha
amorpha Gruia si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha caulinara Gruia sunt unitati sistematice noi pentru stiinta, semnalate in decursul mai
multor ani de catre cercetatorul Lucian Gruia (1962-1979). In privinta florei lichenologice sunt identificati 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli,
48 lignicoli, 183 saxicoli, 78 tericoli. Dintre acestia, 4 specii si o varietate sunt endemice pentru M-tii Bucegi (Verrucaria bucegiensis, Po
Rezervatia poate fi vulnerabila la :
-practicarea turismului necontrolat(drumetii care ies din potecile marcate)
-aruncarea gunoaielor intamplatoare de turisti
-pasunat intensiv in unele locuri
-managementul forestier-expl forest pe supraf restranse
-colectarea si incendierea jepilor, plante rare
-braconaj
Atat PN Bucegi cat si aria protejata Abruptul Bucsoiu, Malaiesti, Gaura au fost declarate prin L5/2000 cu o supraf de 32663ha, resp 1634,00
ha. Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a - zone protejate. 1. Parcul Natural Bucegi
ocupa in Prahova 8322 ha din care rezervatiile declarate prin Legea 5/2000 sunt: 1.a. Abruptul Prahovean 3 478 ha 1.b. Locul fosilifer Plaiul
Ho ilor 6 ha 1.c. Mun ii Col ii lui Barbe 1 513 ha APM-PH Anea N Jun 29 2006 9:51AM
Partea din teritoriul PN Bucegi aflata in judetul Brasov, este in cea mai mare proportie in proprietate particulara (fondul forestier este in
proportie de cca 90% in proprietate particulara, iar zona de pasuni, fanete, sunt de asemenea in proprietatea Primariilor, Composesoratelor,
etc). C.L.Busteni detine 1247 ha pasune, C.L.Sinaia detine 572 ha pasune si 2,64 ha padure,SC PLANING GROUP SRL Sinaia detine 1,4 ha
padure, Vasiliu Bolnavu (persoana fizica-mostenitor, Sinaia)detine 18 ha padure (date valabile la 06.07.2005).
4.6 Documenta ie:
Parcuri Nationale , Naturale si Rezervatii ale Biosferei din Romania-Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului- 2003 APM-BV. 1.
Formular standard pentru caracterizarea ariilor naturale protejate, A.P.M. Dmbovi a, 2001-2002 2. Monumente ale naturii din jude ul
Dmbovi a, pag. 66-70, Muzeul Jude ean Dmbovi a, Gavril Maria, 1981 3. Rezerva ii i monumente ale naturii din Romnia, pag. 118,
Editura Scaiul, 1993, Mohan Gh., Ardelean A, Georgescu M. 4. Institutul de Biologie Bucure ti, Universitatea Bucure ti Studii privind
organizarea re elei de arii protejate pe teritoriul rii (sintez ), 1994 5. A.P.M. Trgovi te Raport privind starea biodiversit ii i a p durilor
din jude ul Dmbovi a, 2001-2005 6. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Evolu ia institu iei silvice a jude ului Dmbovi a, Editura Bibliotheca,
Trgovi te, 2004 7. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Pagini la istoria contemporan a p durii, Editura Bibliotheca, Trgovi te, 2004 8. D. Bug ,
I. Z voianu, Jude ul Dmbovi a, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucure ti, 1974. 1.Academia Romana,Institutul de
Biologie - Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania, nr.1/1994 2.Academia Romana,Muzeul National de Istorie Naturala Grigore
Antipa - Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania,Bucuresti 2005. 1. Flora si vegetatia Muntilor Bucegi, Al. Beldie, Ed. Academiei RSR,
1967; 2. Habitatele din Romania, N. Donita et al. Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti,2005
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO04
Categoria IV IUCN
7,94
RO03
Categoria III IUCN

Cod
Categorie
Tip
%
RO01 Rezerva ie tiin ific
+
1,84 2.376.-Orzea - Z noaga
RO01
Rezerva ie tiin ific
RO03
Monument al naturii
14,42 2.672.-Abruptul Prahovean Bucegi

0,00 2.235.-Locul fosilifer de la Vama Strunga
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
+
0,80 2.373.-Pe tera Cocora

0,02 2.375.-Valea Horoabei
RO03
Monument al naturii
0,08 2.379.-Pe tera R teiului
RO04
Rezerva ie natural
4,42 2.234.-Bucegi (Abruptul Buc oiu, M l ie ti
RO04
Rezerva ie natural
0,41 2.374.-Cheile T tarului
0,91
RO01
Categoria I IUCN
RO04
Rezerva ie natural
0,65 2.377.-Z noaga - Luc cil
RO04
Rezerva ie natural
0,04 2.380.-Turb ria L ptici
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,00 2.381.-Poiana Crucii

0,17 2.382.-Rezerva ia Plaiul Ho ilor
RO04
Rezerva ie natural
RO05
Parc natural
2,25 2.673.-Mun ii Col i lui Barbe

83,95 H-Bucegi

J049BV * 0,687 CLABUCETUL BAIULUI
J049BV + 0,257 ABRUPTUL BUCSOIU
J082DB + 2,628 OMU - OBARSIA IALOMITEI
J083PH + 0,318 VALEA CERBULUI
J083PH + 0,842 CARAIMAN - JEPII MICI

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
-
151 Indepartarea haturilor si crangurilor
180 Incendiere
230 Vanatoare
501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
530 Imbunatatirea accesului la zona
622 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
710 Poluare fonica

rulote
409 Alte modele(tipuri) de habitare
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna

uscare
511 Linii electrice
602 Complex de ski

942 Avalanse
B
C
624 Drumetii montane, alpinism, speologie.
251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile

floristice)
500 Retele de comunicare
512 Conducte

140 Pasunatul
B
B
20
10
140 Pasunatul
35
609 Alte complexe sportive/de odihna
140 Pasunatul
10
25
900 Eroziunea
230 Vanatoare

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
10 0
B
230 Vanatoare
410 Zone industriale sau comerciale
15

511 Linii electrice
C
C

512 Conducte
C
C
702 Poluarea aerului
942 Avalanse
710 Poluare fonica
990 Alte procese naturale
0
10

Regia Na ional a P durilor, Direc ia Silvic Trgovi te prin Structura de Administrare a Parcului Natural Bucegi (Contract de administrare a
ariilor naturale protejate care necesit constituirea de structuri de administrare nr. 735/MMGA/22
Regulamentul Parcului Natural Bucegi este avizat de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romne.
Administra ia Parcului Natural Bucegi a elaborat propunerea Planului de management al parcului i a naintat-o spre analiz Consiliului tiin ific
al Parcului Natural Bucegi i Serviciului Arii Protejate din cadrul Regiei Na ionale a P durilor Romsilva.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0013_76_Bucegi_Gentiana_sp.jpg
Vl descu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Bucegi_Nigritella_rubra.jpg
ROSCI0013_76_Bucegi_Pinus_mugo_Rhododendron.jpg
ROSCI0013_76_Bucegi_SAxifraga_aizoon.jpg

ROSCI0013_76_Cheile_Zanoagei_Mari.jpg
ROSCI0013_76_Cheile_Zanoagei_Mici.jpg
ROSCI0013_76_Coltii_Brateiului.jpg
ROSCI0013_76_Izbucul_Coteanu.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0014

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buc ani

Latitudine
Longitudine
N 44 53' 29''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 40' 7''
513
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
239
332

275
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO033
100 Dambovi a

91
B
C
B
B
90

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Speciile arborescente dominante sunt: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Fraxinus
excelsior) i teiul (Tilia cordata).
n cadrul sitului se protejeaz i conserv i zimbrul (Bison bonasus), specie extinct n natur . Totodat aici se realizeaz aclimatizarea i
dezvoltarea zimbrului n condi iile climatice din zona de cmpie piemontan i dealuri mijlocii. Situl reprezint i matca pentru crearea de
nuclee de cre tere n rezerva ii n ntreaga ar .
Rezerva ia de zimbri (Bison bonasus) a fost nfiin at n anul 1983 n trupul de p dure Neagra din cadrul Ocolului Silvic Buc ani, prin
popularea cu exemplare aduse din Polonia i din ar , respectiv de la centrele de cre tere din Ha eg i Arge , prin transfer. Ulterior efectivul
de zimbri a fost mprosp tat cu exemplare aduse din Bulgaria, urm rindu-se corectarea raportului ntre sexe.
ZZimbrul - animal rar, ocrotit de lege - care a disp rut din p durile rii noastre de mai bine de un secol, tr ie te ast zi numai n rezerva ii. Cea
mai mare rezerva ie de zimbri din Romnia este Rezerva ia Neagra, cu o suprafa de 162 de ha, din cadrul Ocolului Silvic Buc ani, jude ul
Dmbovi a unde se g se te un efectiv de 32 de exemplare.
Habitatul dominant este P duri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic i medioeuropean i cu Carpinion betuli, pe soluri brun ro cat
pseudogleizate (63 %) i brun ro cat vertice (20 %).
Speciile arborescente dominante sunt: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Fraxinus
excelsior) i teiul (Tilia cordata). Majoritatea arboretelor fac parte din etajul deluros de cvercete cu stejar(98%) i sunt arborete natural
fundamentale.Subarboretul este constituit n special din p ducel, lemn cinesc, snger, amorf n lunc i este slab reprezentat n arboretele
tinere pn la vrsta de 70-80 ani.P tura vie natural din p dure este caracteristic cmpiei forestiere fiind reprezentat de Poa pratensis,
Festuca sylvatica, Carex sp., Luzula albida, Agrostis alba.
Condi iile climatice variabile ar putea influen a starea de conservare a zimbrului (Bison bonasus) i a speciilor de flor ce asigur hrana
acestuia.
Nu este desemnat printr-un act normativ.

Administrator: Direc ia Silvic Trgovi te, Ocolul Silvic Buc ani, conform Ordinului M.E.F.M.C. 2109/1976 de nfiin are a Ocolului Silvic
Buc ani
4.6 Documenta ie:
1. Universul p durii, Anul II, nr. 5 /2003
2. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Evolu ia institu iei silvice a jude ului Dmbovi a, Editura Bibliotheca, Trgovi te, 2004
3. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Pagini la istoria contemporan a p durii, Editura Bibliotheca, Trgovi te, 2004
4. Amenajamentul Ocolului Silvic Buc ani U.P. IX Neagra, elaborat de I.C.A.S. Bucure ti, 1999
5. N. Doni , Habitatele din Romnia, Editura Tehnic Silvic Bucure ti,2005
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J082DB * ###### BUCSANI
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
40 +

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
10 +
15
10

Direc ia Silvic Trgovi te, prin Ocolul Silvic Buc ani
Adresa: comuna Buc ani, sat Racovi , jude ul Dmbovi a
Telefon: 0245-235260
Planul de management al sitului este inclus n Amenajamentul Ocolului Silvic Buc ani U.P. IX Neagra, elaborat de I.C.A.S. Bucure ti n
anul 1999.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0015
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0025 Cozia - Buila - Vnturari a
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buila - Vnturari a

Latitudine
Longitudine
N 45 14' 42''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 5' 12''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
4.525
569
1862
1161

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO045
100 Vlcea

0,05
B
B
B
B
0,1
alpin
6520 Fne e montane
10
2
B
A
C
C
B
A
B
A
20
15
15
0,5
3
25
B
A
C
C
B
B
B
B
0,01
0,001

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1307 Myotis blythii
P
RC
Pasaj

C
B
C
B
1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx
P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
1354 Ursus arctos

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C

C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
A
Hyla arborea
Triturus alpestris
Salmo trutta fario
Helix pomatia
M Cervus elaphus
M Lepus europaeus
M Martes foina
M Martes martes
M Plecotus auritus
A
C
M Rupicapra rupicapra
A
A
M Sciurus vulgaris
M Sorex alpinus
M Sus scrofa
M Vulpes vulpes
Abies alba
Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum
Alyssum montanum
P
P
Alyssum repens ssp. transsilvanicum

Androsace chamaejasme
Anthemis tinctoria ssp. fussii
>10 i
Aconitum anthora
Aconitum napellus ssp. tauricum
Alyssum montanum ssp. montanum
R
V
D
D
P
P
Anemone nemorosa
Asarum europaeum
>10 i
Astrantia major
Arnica montana
Asplenium ceterach
Athamanta turbith ssp. hungarica
Atropa belladonna
P
P
Bellis perennis
A
B
P
P
Botrychium lunaria
Centaurea atropurpurea
>10 i
Cephalanthera rubra
Chelidonium majus
Coronilla varia
Crataegus monogyna
>10 i
D
A
A
>10 i
A
A
A
>50 i
>4 i
>10 i
C
A
C
B
A
>100 i
A
A
Dactylorhiza fuchsii ssp. fuchsii
P
P
Dianthus armeria
D
A
P
P
Daphne mezereum
Dianthus giganteus
A
A
Dianthus henteri
Dianthus superbus
Diphasiastrum alpinum
Dryas octopetala
Epilobium angustifolium
Euonymus latifolius
P
P
Fraxinus ornus
Galanthus nivalis
Galium kitaibelianum
Geranium robertianum
P
P
Dryopteris affinis
>100 i
>zeci i
Festuca panciciana
A
A
P
P
Gagea arvensis
Galium baillonii
A
B
Gentianella bulgarica
>100 i
Gypsophila petraea
Hedera helix
Hepatica nobilis
Hesperis matronalis ssp. cladotricha
Impatiens noli-tangere
P
P
Juniperus communis
Juniperus sabina
A
A
P
P
Juniperus communis ssp. alpina

Larix decidua
Lathraea squamaria
Leucojum vernum
Lilium jankae
Lilium martagon
Linum uninerve
Listera ovata
P
P
Nigritella nigra
Orchis coriophora
A
A
Orchis mascula
Oxytropis halleri
P
P
>100 i
A
D
A
V
Loiseleuria procumbens
P
P

Orchis coriophora ssp. fragrans
A
D
Orchis ustulata
Paronychia cephalotes
Petasites albus
Pinguicula alpina
Pinus mugo
Pinus strobus
Pinus sylvestris
Polygala alpestris
P
P
Pulmonaria officinalis
Rhinanthus alectorolophus
A
D
P
P
Pulmonaria rubra
Rosa canina
Rosa coziae
Rosa stylosa
Salix caprea
>50 i
Salvia glutinosa
Sambucus nigra
Saussurea alpina
D
A
A
>100 i
Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica
Sedum hispanicum
Scilla bifolia
>sute i
Selaginella helvetica
P
P
Selaginella selaginoides
Soldanella pusilla
Taxus baccata
Trinia glauca ssp. carniolica
Tussilago farfara
Vaccinium myrtillus
A
A
P
P
Silene saxifraga
Streptopus amplexifolius
R
R
Thymus comosus
Trisetum fuscum
Trollius europaeus
Urtica dioica
Veronica bachofenii
R Lacerta viridis
A
A
R Lacerta agilis
R Podarcis muralis
R Vipera berus
>100 i
A
A
D
D
>100 i
D
A
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
13
321
N16
47
311
P duri de foioase
N17
19
312
P duri de conifere
N19
15
313
P duri de amestec
N26
324

Masivul Buila Vanturarita se detaseaza din lantul muntos al Muntilor Capatanii prezentand caractere aparte, specifice reliefului carstic cu
creste calcaroase liniare si insulare, chei, creste ascutite si zimtate, martori de eroziune reziduali sub forma de turnuri sau ace formand un
peisaj inedit.
Buila Vanturarita este considerat unul dintre masivele muntoase renumite printr-o serie de caracteristici unice : muntele despicat de 4 paraie
care au format 4 chei fiecare cu specificul sau,acesta prezinta deasemenea un bogat bazin floristic in care predomina specii rare si endemice
de flora, constituind un valoros tezaur natural.
Habitatele reprezentative pentru sit sunt : 9410paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane, acest tip de habitat este slab reprezentat
in sit datorita unei reprezentari slabe a solului(soluri scheletice, strat superficial de sol); 8120 Grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale
etajelor montane pana la cele alpine; habitate de paduri de fag cu Luzula si Asperula,pe versantii cu vai umede intalnindu-se fagete cu
Phyllitis scolopendrium; 8310 Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate ca monumente ale naturii la
nivel national urmatoarele pesteri in numar de 7 care au un stadiu de conservare foarte bun datorita faptului ca au o localizate greu accesibila
turistilor : Pestera Munteanu Murgoci, Pestera Pagodelor, Pestera cu Perle, Pestera cu Lac, Pestera rac, Pestera cu clopot, Pestera
caprelor.In cadrul sitului este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1,5 ha instituita
ca arie naturala cu statut de protectie si conservare.
Turismul necontrolat in interiorul sitului.Cariera de calcar din imediata apropiere a parcului.
Desemnata zona integral ca Parc national prin HG 2151/2004.
Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 ca monumente ale naturii la nivel
national urmatoarele pesteri in numar de 7: Pestera Munteanu Murgoci 2786 pozitia, Pestera Pagodelor pozitia 2787, Pestera cu Perle pozitia
2791, Pestera cu Lac pozitia 2790, Pestera rac pozitia 2788, Pestera cu clopot pozitia 2793 , Pestera caprelor pozitia 2783.In cadrul sitului
este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1,5 ha declarata in Legea 5/2000
pozitia 2808.
Proprietate de stat:
- RNP Romsilva prin OS Romani si OS Rm. Valcea
- proprietate publica prin Primaria Costesti
- proprietate a manastirilor si parohiilor prin: Manastirea Bistrita, Manastirea Arnota, Schitul Patrunsa, Schitul Pahomie, Parohia Costesati,
Parohia Pietreni 1
- proprietate a obstilor prin Obstea de Mosneni Cheia, Obstea de Mosneni Olanesti, Obstea de Mosneni Olanesti
- proprietate privata prin mici suprafete de fanete sipadure
4.6 Documenta ie:
- Prof.Dr. Gheorghe Ploaie 2005 Masivul Buila Vanturarita Editura Almarom Rm. Valcea. Studiu de fundamentare stiintifica al Parcul
National Buila-Vanturarita, Asociatia Kogayon 200
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Categorie IUCN
RO02 Categoria II IUCN
%
98,59
RO03
Categoria III IUCN
0,25
RO04
Categoria IV IUCN
0,72

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
98,59 II.1.-Buila - Vnturari a
RO03
Monument al naturii
0,00 2.783.-Pe tera Caprelor
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
+
0,01 2.785.-Pe tera Liliecilor

0,00 2.786.-Pe tera Munteanu-Murgoci
RO03
Monument al naturii
0,00 2.787.-Pe tera Pagodelor
RO03
Monument al naturii
0,00 2.788.-Pestera Rac
RO03
Monument al naturii
0,01 2.789.-Pe tera Valea Bistri a
RO03
Monument al naturii
0,00 2.790.-Pe tera cu Lac
RO03
Monument al naturii
0,00 2.791.-Pe tera cu Perle
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
*
0,21 2.792.-Pe tera Arn u ilor

0,00 2.793.-Pe tera Clopot
RO04
Rezerva ie natural
0,70 2.804.-Muntele Stogu
RO04
Rezerva ie natural
0,03 2.808.-P durea Valea Cheii

J072VL + 2,371 CHEIA CHEII
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
5 -
60
30

uscare
30
511 Linii electrice
900 Eroziunea
960 Relatii interspecifice ale faunei
20
970 Relatii interspecifice de flora
15
220 Pescuit sportiv
620 Activitati sportive si recreative in aer liber
626 Ski in afara pistelor
510 Transportul energiei

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
140 Pasunatul

220 Pescuit sportiv
B
C

uscare
230 Vanatoare
C
B
0
-
230 Vanatoare
301 Cariere
390 Minerit si activitati de extragere la care nu se

refera mai sus

Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA- Directia Silvica Rm. Valcea Administratia Parcului National Buila Vanturarita, cu sediul la Ocolul Silvic
Horezu, Oras Horezu, Valcea. Asociatia Kogayon - partener prin contract al RNP Romsilva la admin
In curs de elaborare Planul de management al Parcului National Buila Vanturarita.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0016
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
ROSPA0081 Mun ii Apuseni - Vl deasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buteasa

Latitudine
Longitudine
N 46 41' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 42' 33''
396
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1203
1782
1624

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

0,05
B
C
B
B
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
0,5

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4012 Carabus hampei
R
Cat. Specia
R Natrix natrix
Pasaj

B
B
B
B
i faun
Popula ie Motiv
C A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
31
322
N09
321
N17
61
312
P duri de conifere

2 146. Vrful Buteasa cu h = 1792 m, situat n apropiere de Stna de Vale, deasupra pitore tii Cascade Moara Dracului; Vegeta ie subalpin
cu Jneapan - Pinus mugo, n asocia ie cu Aninul verde - Alnus viridis, Ghintura - Gentiana punctata, Omag - Aconitum paniculatum
ssp.degheni, Ienup r pitic - Juniperus sibirica.
Vegeta ie subalpin cu Jneapan - Pinus mugo, n asocia ie cu Aninul verde - Alnus viridis, Ghintura - Gentiana punctata, Omag - Aconitum
paniculatum ssp.degheni, Ienup r pitic - Juniperus sibirica, specii de amfibieni i reptile, inclusiv Triturus vulgaris amplensis
t ieri ilegale
2 146. Vrful Buteasa Decizia nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000

proprietate de stat 20%,privat 80 %, n curs de clarificare
4.6 Documenta ie:
Cartea Ro ie a Vertebratelor din Romnia, 2005, Academia Romn , Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa, Editori: Acad.
Botnariuc N., Dr. Tatole V.
Ioan Ghira, Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyingyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu Racz,
Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.
Kovats Ludovic, 1974, Tez de Doctorat Studiul faunistic si ecologic al populatiilor de p s ri din Bazinul Crisului Repede, Universitatea
Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
4,74

Cod
Categorie
Tip
%
+
4,74 2.146.-Varful Buteasa

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
rulote
C
7 0
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 0

nu sunt nominaliza i custozi
nu sunt nominaliza i custozi
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0018
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : C ld rile Z balei

Latitudine
Longitudine
N 45 39' 39''
E 26 34' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
375
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
770
1342

964
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea

20
B
C
B
B
10
6520 Fne e montane
15

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
4-5 i
Pasaj
5-7 i

C
A
C
C
1352 Canis lupus
4-5 i
3-5 i
1361 Lynx lynx
3-4 i
2-3 i
1355 Lutra lutra
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
P
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
P
P
Cat. Specia

B
B
C
C
C
C
Pasaj

C
B
C
C
Pasaj

C
B
C
C
C
B
C
C
i faun
M Felis silvestris
M Sus scrofa
Popula ie Motiv
P A
5-10 i
10-30 i
M Cervus elaphus
M Rupicapra rupicapra rupicapra
5-10 i
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N19
100
313
P duri de amestec
Situl propus este desemnat ca zon cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul re elei ecologice locale de protec ie a
carnivorelor mari din jude ul Vrancea.Situl se suprapune unui sector spectaculos din punct de vedere hidrogeomorfologic al prului Z bala
(marmite de evorsiune de fund i laterale) care sus in un argument in plus in valoarea peisagistic a arealului, al turi de care exist
numeroase habitate caracterizate de favorabilitatea ridicat pentru carnivorele mari

Valoarea tiin ific i spectaculozitatea peisajului in ansamblu i a sectorul prului Z bala in punctul C ld ri,in special, justifica in aceea i
m sur interesul stiintific si cel turistic al arealului, dar reprezinta argumente care sus in mentinerea i conservarea habitatelor.
Prelucrarea in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, a datelor de teren
acumulate in cca. patru ani de observa ii, relev o importan deosebit a zonei pentru popula iile de carnivore mari. S-au identificat rute de
deplasare bine definite ale haitelor de Canis lupus, care se suprapun pe sectoare ale arealului in discutie, fiind utilizate ca zone de tranzit, de
hranire sau de ad post i crestere a puilor. Relieful puternic fragmentat i petrografia asigura indeosebi n zona Valea Gomoiului - Zrna n arc toarea, numeroase posibilit i de adapost pentru speciile Ursus arctos i Lynx lynx.
Situl poate fi afectat de catre alunecari de teren in zonele in care drumul forestier sau paraul Zabala submineaza partea baza versantilor. In
timpul verii in acest areal se desfasoara activitati turistice. Punctul central de atractie turistica il constituie marmitele de evorsiune sapate de
paraul Zabala in albia minora. Nu sunt previzibile activitati antropice cu impact semnificativ asupra habitatelor sau speciilor.
Parte component a Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, re ea constituit i aprobat in cadrul
proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea. Desemnarea ca SCI reprezinta un obiectiv
asumat in cadrul proiectului LIFE05NAT/RO000170 ntarirea sistemului de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, i constitie un
element cheie pentru protec ia i conservarea popula iilor de Ursus arctos,Canis lupus i Lynx lynx.
Regimul de arie naturala protejat a fost instituit prin Legea 5/2000
U.a U.P.
1
U.P. III Intarcatoarea
2
2N
20
U.P.V Frumoasele
21
U.P.V Frumoasele
26
U.P. II Zrnele
26
U.P. II Zrnele
26
U.P. II Zrnele
67
U.P. II Zrnele
68
U.P. II Zrnele
69
U.P. II Zrnele
70
U.P. II Zrnele
suprafata
36,4
37,2
1,2
48,9
45,7
17,7
19,2
26,3
46,4
22,0
34,5
12,9
Proprietar actual
Administrator actual
Obstea Poiana
OS Naruja
Obstea Poiana
OS Naruja
Obstea Poiana
OS Naruja
Obstea Vrancioaia
OS Naruja
Obstea Vrancioaia
OS Naruja
Obstea Nereju
OS Nereju
Obstea Nereju
OS Nereju
Obstea Nereju
OS Nereju
Obstea Paltin
OS Nereju
Obstea Paltin
OS Nereju
Obstea Paltin
OS Nereju
Obstea Paltin
OS Nereju
4.6 Documenta ie:

1.Raport Inventarierea habitatelor din punct de vedere al favorabilit ii pentru speciile de carnivore mari - LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea
2. raport Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distribu ia speciilor de carnivore mari- LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in
situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea
3. Planul de management al carnivorelor mari din jude ul Vrancea - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea
4. Raport de telemetrie pentru activitatea de monitorizare a carnivorelor mari- LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari
din jude ul Vrancea
5. - CIURESCU,St.-1997- Comori biogeografice Vrncene ,APM Focsani
6 - ION, Iordache, -1996- Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale , Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi .
7. - ROMAN, F, 1982 - Noi aspecte geomorfologice din sectorul superior al v ii Z bala, Lucr. Sem. Geogr. Dimitrie Cantemir, nr. 2/1981, Univ.
Alex. I. Cuza Ia i
8. Studiul de fezabilitate pentru desemnarea re elei ecologice de protzec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea - LIFE02NAT/RO8576
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
90,73 2.810.-Rezerva ia natural C ld rile Z bal


Cod Activitate
507 Pod, viaduct
Intensitate % Infl.
C 0,5 0
C
1 0
C

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
B
70 0
uscare
230 Vanatoare
C
70 502 Drumuri, drumuri auto
B
1 -

623 Vehicule motorizate
C
B
1
1
0
-
900 Eroziunea
10

C
C
1
1

Statutul de arie naturala protejat a fost instituit prin Legea 5/2000, in prezent custodia fiind atribuit Asocia iei Ob tilor Vrancene- Ocolul Silvic
N ruja (N ruja, tel 0237/ 677017)
Situl este administrat de c tre Asocia iei Ob tilor Vrancene- Ocolul Silvic N ruja (N ruja, tel 0237/ 677017)in baza unui plan de management
elaborat de custode. Planul de management al sitului este corelat cu Planul local de management al carnivorelor mari din jude ul Vrancea
(LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea.) si urmareste protectia i conservarea habitaterlor naturale
si a speciilor de carnivore mari.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0019

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0028 Dealurile Trnavelor - Valea Nirajului
ROSPA0033 Depresiunea i Mun ii Giurgeului
ROSPA0133 Mun ii C limani
ROSPA0030 Defileul Mure ului Superior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : C limani - Gurghiu

Latitudine
Longitudine
N 46 54' 55''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 5' 59''
134.936
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
470
2083
1131

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
8 Suceava
RO074
RO075
3 Harghita
89 Mure


2,5
A
B
B
B
0,1
0,01
17

Salicion albae)
30
0,5
A
B
B
B
B
B
B
B
20
0,5
alpin
0,02
0,1
B
C
A
C
B
B
B
C
6520 Fne e montane

0,01
7240 * Forma iuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae
0,01
0,1
0,1
0,1
0,001

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
P
P
RC
R
Pasaj

C
C
C
B
RC
C
D
1324 Myotis myotis
RC
1307 Myotis blythii
RC
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos

P
P
B
C
A
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
1163 Cottus gobio
1105 Hucho hucho

P
P
C
B
B
A
C
C
B
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
P
Pasaj

C
B
C
C
1060 Lycaena dispar

P
R
D
B
1083 Lucanus cervus
4012 Carabus hampei
P?
1084 Osmoderma eremita
1088 Cerambyx cerdo

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

B
A
C
A

R
P
C
B
B
B
C
C
C
B
1393 Drepanocladus vernicosus

Cat. Specia
A Salamandra salamandra
F
i faun
Barbus peloponnesius
Popula ie Motiv
P C
P
Triturus alpestris
Thymallus thymallus
Apatura metis
Brenthis ino
Maculinea arion
Parnassius apollo
M Felis silvestris
M Nyctalus noctula
M Sorex alpinus
P
P
C
C
P Aconitum firmum
P
P
C
C
Anemone altaica
Arnica montana
Calla palustris
Campanula kladniana
Carex chordorrhiza
Centaurea micrantha ssp. melanosticta
Cephalanthera rubra
Cicuta virosa
P
P
P
R
C
A
P
P
Dactylorhiza saccifera
R
R
A
A
Dianthus barbatus ssp. compactus
Dianthus viscidus
Diphasiastrum complanatum
Epilobium alsinifolium
Epilobium nutans
Euphorbia carniolica
Festuca carpatica
P
P
Festuca porcii
Gentiana brachyphylla ssp. favratii
P
R
C
A
P
P
Gentiana acaulis
Gymnadenia conopsea
R
R
A
A
Hamatocaulis vernicosus
Hieracium silesiacum
Hottonia palustris
Huperzia selago
Hyoscyamus niger
Hypericum montanum
Laser trilobum
Laserpitium krapfii
Leucanthemum waldsteinii
Listera ovata
P
P
Luzula pallescens
Lycopodium clavatum
P
P
C
C
P
P
P
P
C
C
Melampyrum saxosum
Monotropa hypopitys
Neottia nidus-avis
Oenanthe aquatica
Petasites kablikianus
Phyteuma tetramerum
Phyteuma vagneri
Pinus cembra
280-300 i
Pinus mugo
Platanthera bifolia
P
P
Platanthera chlorantha
Poa rehmannii
R
P
A
C
P
P
Pleurospermum austriacum
Polemonium caeruleum
P
P
C
C
Polystichum braunii
Pseudorchis albida
Pulmonaria rubra
Pyrola carpatica
C
C
Pyrola minor
Rhododendron myrtifolium
Rumex aquaticus
Salix bicolor
Scabiosa lucida
P
P
Senecio aquaticus ssp. aquaticus

P
P
C
C
P
P
Silene armeria
Soldanella montana
P
P
C
C
C
Taxus baccata
Symphytum cordatum
<100 i
Trollius europaeus
Typha shuttleworthii
Viola dacica
Woodsia ilvensis
R Lacerta agilis
R Lacerta vivipara
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
3
322
N09
321
N14
231
N16
19
311
P duri de foioase
uni
N17
20
312
P duri de conifere
N19
41
313
P duri de amestec
N26
324

Clase de habitat
(pondere n %)Paji ti seminaturale umede, preerii mezofile
(5%)
Paji ti alpine i subalpine
(3%)
P duri caducifoliate
(16%)
P duri de conifere
(34%)
P duri mixte
(39%)
Stnc rii interioare, grohoti uri, dune interioare, zone cu z pezi i ghe uri ve nice
(<1%)
Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, c i de comunica ie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)
(1%)
Alte caracteristici ale sitului: Mun ii C limani i Gurghiu sunt mun i de origine vulcanic avnd pante mari (media peste 30 grade), relief extrem
de variat i fr mntat, cu aglomerate vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului al turi de
caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizeaz men inerea unei biodiversit i deosebit de valoroase.
Existen a p durilor naturale compacte pe mari ntinderi (peste 100 000 ha) a contribuit la existen a unei diversit i biologice remarcabile i
reprezentative pentru mun ii vulcanici din Carpa i.
Avnd a ez ri umane, doar n defileul Mure ului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropic
i s-a p strat diversitatea
natural a habitatelor i a speciilor.
n aceast regiune exist una dintre ntre cele mai importante popula ii i centre genetice pentru carnivore din Carpa i ur i, lup i rs,
respectiv o concentrare semnificativ a speciilor de flor i faun ocrotite prin legea na ional i Directivele U.E.
Procentul habitatelor de interes european dep e te 95%. Conform Manualul habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanta deosebita
Directiva Habitate). 18 specii de pasari, 9 specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (iclusiv
Rosalia alpina)si 8 specii de plante sunt de interes comunitar, Directia Habitate
Exist o presiune semnificativ asupra p durilor datorit retroced rii terenurilor fo tilor proprietari. Amenajamentele silvice nu respect
ntocmai normele silvice n vigoare privind tratamentele de regenerare prev zute pentru condi ii de pante mari, ducnd la distrugerea unei
p r i nsemnate a structurii p durilor naturale, unele cvasivirgine, virgine.
Nu s-a eliminat n mun ii Gurghiului p unatul n p dure, cu consecin e negative asupra speciilor de faun s lbatic . Braconajul este sub
control, dar schimbarea proprietarilor de p duri poate prezenta premise noi reapari iei acestui fenomen.
Dezvoltarea turismului f r o strategie bazat pe principiul dezvolt rii durabile poate periclita n viitor n mod semnificativ regiunea. Situl
Natura 2000 va putea fi instrument eficicient de conservare a naturii pe suprafete mari.
Desemnarea este sustinuta de urmatoarele considerente
1. P duri compacte ntinse pe suprafa mare, rar nt lnite n Romnia
(natural fundamentale peste 80%)
70 Km lungime x 20-30 km l ime
2. Procentul habitatelor forestiere de interes european dep e te 90% (Manualul
habitatelor)
3. Lipsa a ez rilor umane pe acest vast teritoriu, exceptnd Defileul Mure ului (dar cu
culoare ecologice larg )
4. Habitate favorabile care permit conservarea popula iilor de carnivore mari (peste 500 ur i, 100-120 lupi, 70-80 r i evaluate ). Sit
sus inut i de Ovidiu Ionescu (ICAS)
5. WWF International in Carpathian Ecoregion initiative sus ine zona ca High biodiversity Value i propune ca priority areas for Biodiversity
Conservation in the Carpathians.
6. Cuprinde toate celelalte situri Natura 2000 propuse -Defileul Mure ului, inclusiv Parcul
National Calimani. Parcul are peste 60% din p duri n jude ul Mure i n mod normal partea suceveana a parcului trebuie alipit sitului
propus (cu cele 12 000 ha). Nu este normal ca 2 situri Natura 2000 s fie alipite una de cealalt , mai ales c nici nu exist ni te limite
naturale evidente.
La finalizarea retroced rii terenurilor fo tilor proprietari anul 2006 20% va fi proprietatea statului, 75 % proprietate privat . Legile existente
impun gospod rirea n regim silvic a p durilor, indiferent de proprietar.
4.6 Documenta ie:
Bibliografie
Abran, P. (2003): Contribu ii la extinderea parcului na ional pe clina sudic a mun ilor C limani , Teza de doctorat , Univ. Transilvania Bra ov,
fac. De Silvicultur i Expl. Forestiere
INCDD (2005): Documente privind programul guvernamental pentru crearea componentei n Romnia a re elei europene Natura 2000,
INCDD Tulcea -Trk Zsolt
Hhn, M. (1998): A Kelemen-havasok nvnyzetr l. Mentor kiad.
Oroian, S. (1998): Flora i vegeta ia Defileului Mure ului ntre Topli a i Deda. Casa de Editur Mure .
S m rgi an, M. (2005) : Flora i vegeta ia v ii Gurghiului. Casa de Editur Mure .
Academia Romn , Muzeul Antipa (2005): Cartea Ro ie a vertebratelor din Romnia, Bucure ti Mititelu, D., i colab., 1986. Contribu ie la
studiul florei i vegeta iei din mun ii C limani, Analele Univ. Ia i.
Kohl. S (1960-2000) : Colec ia de c r i i studii ornitologice de la biblioteca EME,Cluj
Szab, G. (2005): Contribu ii la inventarierea speciilor de flora si fauna s lbatic din defileul Mure ului (NGO. Rhododendron)
*** Amenajamentele silvice ocoalele R stoli a, Lunca Bradului, Gurghiu, Fncel, Sovata, Cerbul carpatin, Mure ul.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
17,56
RO04
Categoria IV IUCN
6,72
RO03
Categoria III IUCN

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
17,56 K-C limani
RO03 Monument al naturii *
0,06 2.636.-Lacul Ursul i arboretele de pe s r
RO03
Monument al naturii
0,14 2.710.-Doisprezece Apostoli
RO04
Rezerva ie natural
0,21 2.480.-Rezerva ia Lacul Iezer
RO04
Rezerva ie natural
0,06 2.633.-Molidul de rezonan
RO04
Rezerva ie natural
6,05 2.638.-Defileul Deda - Topli a
RO04
Rezerva ie natural
0,40 2.730.-Jnepeni ul cu Pinus Cembra-C limani

J021SV * 7,343 DORNISOARA
din p durea L
J044MS *
5,139 BISTRA
0,20
J044MS *
9,444 LAPUSNA

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
10 -
230 Vanatoare
50
10
301 Cariere
0,2
20
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se

refera la cele de mai sus
607 Zone de practicare a activit ilor sportive (de

ex. golf etc.)

rulote

Cod Activitate
300 Extragere de nisip si pietris
Intensitate % Infl.
C
1 -

A.P.M. Mure
Tg. Mure , str. Podeni nr.10
- dr. ing. Abran Peter,
Exista planuri de management in lucru pentru parcul national Calimani, rezervatia naturala Defileul Muresului, respectiv inca 3 arii protejate din
sit.
Toate padurile se gospodaresc dupa amenajamente silvice, chiar daca unele nu respecta legislatia in vigoare.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0019_47_Pasuni_subalpine_cu_Nardus_Dragusa_Calimani.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_47_Pasuni_sublpine_cu_Nardus_Covata_Tihu_Calimani.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_47_Rhododendron_septembrie_Calimani.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_47_Stanca_Soimilor.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_65_Defileul_Muresului_noiembrie_2006-.jpg
Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Fagete_cu_stanci_Rastolita.jpg
ROSCI0019_65_Fanate_montane_calimani_Androneasa.jpg
ROSCI0019_65_jnepenisuri_sub_Vf._Negoiu.jpg

ROSCI0019_65_Lariceto-Moilidis_Dragusa_Calimani.jpg
ROSCI0019_65_Padure_de_limta_Seaca_Mtii_Gurghiu.jpg
ROSCI0019_65_paduri_de_amestec_in_Mtii_Gurghiu_3.jpg
ROSCI0019_65_Paduri_de_molid_la_limita_padurii_sub_negoiu_Calimani_01.jpg
ROSCI0019_65_Paduri_virgine_si_cvasivirgine_valea_Cucumberti_Calimani.jpg
ROSCI0019_65_Vegetatie_de_lunca_in_Defileul_Muresului_noiembrie_2006_(35).jpg
ROSCI0019_65_Vegetatie_de_stanca_in_Defileul_Muresului_noiembrie_2006_(17).jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0020
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0016 Cmpia Nirului - Valea Ierului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cmpia Careiului

Latitudine
Longitudine
N 47 37' 8''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 11' 59''
23.597
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
108
160

135
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO065
61 Satu Mare
RO061
39 Bihor

6120 * Paji ti xerice pe substrat calcaros

11
A
A
B
B
alpin
2190 Depresiuni umede intradunale
10
2340 * Dune Panonice

10
0,1
A
B
A
C
B
B
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
500-800 i
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
18
1,5
0,01
0,1

B
B
C
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2011 Umbra krameri
R
1149 Cobitis taenia
Iernat
Pasaj

B
B
B
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
C
Pasaj

C
B
C
B
RC
1060 Lycaena dispar
RC
1083 Lucanus cervus
1059 Maculinea teleius

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
4110 Pulsatilla pratensis ssp. hungarica
4081 Cirsium brachycephalum
4098 Iris humilis ssp. arenaria

V
V
A
B
B
B
C
C
B
B
1898 Eleocharis carniolica
1516 Aldrovanda vesiculosa

Cat. Specia
A Rana esculenta
A Triturus vulgaris
i faun
Popula ie Motiv
C C
R A
A
F
Rana ridibunda
Carassius carassius
Neptis sappho
Eurydema fieberi
Sternodontus obtusus
M Cervus elaphus
M Felis silvestris
M Martes martes
M Mustela erminea
M Neomys anomalus
R
R
C
RC
C
A
RC
M Cricetus cricetus
M Felis silvestris silvestris
M Micromys minutus
A
A
P Carex supina
V
R
A
D
D
Dictamnus albus
Elymus hispidus
Epipactis palustris
Festuca vaginata
Festuca vaginata ssp. vaginata
Helichrysum arenarium
Jasione montana
Leucojum aestivum
Listera ovata
Lychnis coronaria
P
P
Minuartia viscosa
Orchis morio
R
R
A
A
P
P
Orchis laxiflora ssp. elegans

Platanthera bifolia
R
R
D
A
Potamogeton acutifolius
Ranunculus lingua
Rumex aquaticus
Salix rosmarinifolia
Saxifraga bulbifera
Thymus glabrescens ssp. glabrescens
Trollius europaeus ssp. europaeus
R Natrix natrix
R Zootoca vivipara
R Lacerta vivipara pannonica
RC
RC
D
D
R Natrix tessellata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
8
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
13
231
N15
31
242, 243
uni
N16
32
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
N26
324

Nisipurile continentale ale Cmpiei Nirului se ntind de-a lungul grani ei de nord-vest a Romniei de innd o treime din suprafa a total a
nisipurilor din ara noastr .Aceast unitate geomorfologic ocup extremitatea vestic a jude elor Satu Mare i Bihor nsumnd o suprafa de
circa 27.000 ha.La nord este m rginit de Cmpia Ecedea, la vest de Cmpia Careiului, la sud de Valea Ierului iar la vest de grani a de stat
romno - maghiar .La marginea Cmpiei Nirului se ntind o serie de localit i dintre care unele au vatra la mic distan de periferia nisipurilor
sau chiar pe acestea: Urziceni, Urziceni - P dure, Foieni,Ciume ti, Sanisl u, Pi colt, Resighea, Curtuiu eni, Valea lui Mihai i imian.n
interiorul Cmpiei Nirului sunt amplasate localit ile: Vii oara, Horea,Sc ri oara Nou i Voivozi.Relieful Cmpiei Nirului se caracterizeaz prin
prezen a irurilor de dune de nisip cu orientare general NNE-SSV care alterneaz cu terenuri joase de interdune pe alocuri
nml tinite.Re eaua hidrografic este centrifug i inconsecvent . Principalele cursuri de ap sunt: prurile Berea, Valea
Neagr ,Horea,Gana i Mouca.Pe teritoriul nisipurilor exist i cteva lacuri i b l i, ns cu suprafe e restrnse: imian(artificial),
Resighea,Urziceni, Foieni, Sanisl u i Sc ri oara Nou .Dintre mla tini cele mai ntinse se g sesc la:Sanisl u (Verme , 80 ha), Ciume ti,
Urziceni,Foieni, Sc ri oara Nou i la Curtuiu eni. Campia Careiului Localizare : pe teritoriul judetului SM, la granita cu Ungaria, pe raza
comunelor Urziceni, Foieni, Berea, Ciumesti, Sanislau si Piscolt. Limitele nordica si vestica ale sitului sunt constituite de granita cu Ungaria;
limita sudica este constituita de limita comunei Piscolt si in acelasi timp limita sudica a judetului SM, iar limita estica este constituita de calea
ferata Oradea-Satu-Mare pana in apropierea localitatii Sanislau, dupa care ocoleste pe la vest cele cinci localitati limitrofe: Sanislau, Ciumesti,
Berea, Foieni si Urziceni. Pe teritoriul sitului exista trei sate cu populatie redusa: Urziceni-Padure, Horea, si Scarisoara Noua. Relief: In urma
proceselor geologice (miscari de scufundare inegala a doua blocuri - cel Somesan si cel al Nirului) a fost depus material aluvionar - o mare
cantitate de nisipuri, care uneori ating grosimea de 70-90 m. Nisipurile rascolite de vant au dus la formare a dunelor care se intind de la
Urziceni-Padure pana la Valea lui Mihai. Dunele au orientare aproximativ nord-sudica. Microrelieful este format din dune, interdune si
depresiuni. Inaltimea sitului este de 150-160 m, cu o energie de relief redusa (10-20 m). Hidrografie: este constituita din parauri cu debite
reduse si fluctuante: Horea, Scarisoara, Berea si Valea Neagra. Exista mai multe canale construite pentru a deseca unele zone mlastinoase.
De asemenea, exista mai multe balti artificiale, de dimensiuni reduse, pe raza localitatilor: Urziceni-Padure, Foieni, Sanislau. Zonele
mlastinoase ocupa suprafete mai intinse, de obicei in zonele interdunale. Cele mai importante se gasesc intre localitatile Sanislau si Resighea.
Situl Campia Careiului, pe o suprafata de aproximativ 14.000 ha, adaposteste un numar de 10 tipuri de habitate naturale a caror conservare
necesita declararea ariilor speciale de conservare. In aceste habitate au fost identificate un numar de 32 asociatii vegetale importante din
punct de vedere fitosociologic.
Au fost identificate un numar de 843 de specii de cormofite si animale, dintre care 54 de specii sunt trecute in anexa 2 a DH. Pe langa
acestea, un numar de 41 de specii sunt strict protejate de legislatia europeana (DH si DP), iar un numar de 77 specii sunt strict protejate de
legislatia nationala.
Situl Campia Careiului are o importanta deosebita pentru:
Speciile de amfibieni: in Romania traiesc 19 specii, iar in Campia Careiului exista 13 specii, dintre care 9 sunt strict protejate. Populatiile
acestora sunt bine reprezentate
Zonele umede (mlastinile), care au suprafete extinse aici, ofara conditii optime pentru aceste categorii de vietuitoare. Populatiile speciilor de
amfibieni sunt extreme de numeroase.
Speciile de pasari: Un numar de 32 de specii dintre cele 151 identificate, necesita declararea ariilor speciale de conservare. Pe langa acestea,
alte 82 de specii sunt strict protejate de lege. Suprafetele intinse de padure, ca si zonele mlastinoase ofera conditii optime de viata (hrana si
adapost).
Speciile de plante: Desi pe suprafata sitului doar 8 specii sunt strict protejate din cele 240 identificate, consideram acest sit ca fiind deosebit
de important din punct de vedere botanic si fitogeografic, pentru fitocenozele pe nisipuri care sunt extrem de rare in Romania.
Limitarea spre sud a sitului la granita judetului Satu Mare a fost facuta tinand cont de faptul ca mai spre sud, fitocenozele naturale au fost
inlocuite in majoritate de culturi agricole si paduri de salcam (Robinia pseudacacia), ceea ce a dus la reducerea drastica a biodiversitatii.
Presiunea antropic s-a exercitat n Cmpia Careiului, de-a lungul timpului , sub forma defri rilor, a asan rilor i a nivel rilor dunelor de
nisip. Ca urmare s-a redus ngrijor tor suprafa a p durilor i s-a nr ut it structura lor. La fel s-a modificat compozi ia covorului vegetal al
nisipurilor, restrngndu-se arealul speciilor spontane, mai ales a celor acvatice. Fauna de asemena are tendin a de a se modifica i de a
urma un proces de succesiune spre biotopurile aride, precum i spre reducerea sim itoare a biodiversit ii.P unatul abuziv conduce la
degradarea nveli ului vegetal, la deregl ri ale lan urilor trofice, la apari ia de mari suprafe e dezgolite de vegeta ie, procese urmate de
nmul irea l custelor, cosa ilor, greierilor. Degradarea progresiv a covorului vegetal determin degradarea solului asupra c ruia ncepe s
se exercite ac iunea de eroziune , mai nti de suprafa apoi de adncime.Braconajul i recoltarea neautorizat a speciilor din flora i fauna
s lbatic n vederea comercializ rii sau prelucr rii industriale determin reducerea biodiversit ii Cmpiei Careiului.
n Cmpia Careiului, n jude ul Satu Mare, sunt declarate pn n prezent 3 rezerva ii naturale protejate conform Legii nr.5/2000 privind
aprobarea Planului Na ional de Amenajare a Teritoriului Na ional sec iunea III Zone protejate:
1. Dunele de nisip de la Foieni - cod nr.2.677 suprafa a protejat : 10 ha.
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezerva ie natural , categoria IV IUCN, tipul rezerva iei: botanic (b);
2. Mla tina de la Verme - cod nr. 2.679 suprafa a protejat : 10 ha.
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezerva ie natural , categoria IV UICN, tipul rezerva iei: botanic (b);
3. P durea de frasin Urziceni - cod nr. 2.676 suprafa a protejat : 38,0 ha.
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezerva ie natural , categoria IV IUCN, tipul rezerva iei: botanic - forestier (b f).
Situri CORINE biotop: Gr dina CailorRO31SM006 i Verme RO31SM001.
Cmpia Careiului din jude ul Satu Mare:
- domeniu public de interes na ional administrat de Regia Na ional a P durilor ROMSILVA - Direc ia Silvic Satu Mare (1200 ha p duri );
- domeniu public de interes local administrat de prim riile din comunele Urziceni,Foieni, Ciume ti,Sanisl u i Pi colt(din care p duri:700ha);
- terenuri proprietate privat (din care p duri : 1792 ha ).
Mla tina Verme (10 ha) -proprietate privat :90%;proprietate de stat:10%.
Dunele de nisip de la Foieni(10 ha)- proprietate de stat 100%; P durea de frasin de la Urziceni(38 ha)- proprietate de stat:100%;Gr dina
Cailor(sit CORINE biotop-365 ha)- proprietate de stat 80%;proprietate privat : 20%.
4.6 Documenta ie:
1. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi - Flora,vegeta ia, fauna i ecologia nisipurilor din nord - vestul Romniei,Edit. Daya, Satu Mare, 2005,
pag. 1 -732; 2. Gavril Ardelean - Fauna jude ului Satu Mare, Vasile Goldi University Press,1998, pag. 1 - 515; 3. Gavril Ardelean, Carol
Karacsonyi - Flora i fauna V ii Ierului (nainte i dup asanare ), Edit. BION, Satu Mare, 2002, pag. 1- 675. 4. CovaciuMarcov S. D. , Sas I.
, Cup a D. , Kovcs .-H. , Groza M. - Contributions to the knowledge of the distribution of Rana arvalis Nills. 1842 in the north west
region of Romania, Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003 pp. 39-48; 5. Covaciu-Marcov S.-D. , Cicort-Lucaciu A.-St. , Sas I. ,
Bogdan H. , Pusta C . - Preliminary data about the distribution of Podarcis taurica in the north-western parts of Romania, Analele Univ.
Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003 pp. 111-117. 6. Wilhem A.,Ardelean G.,Sallai Z. - Fauna ihtiologic a bazinului rului Ier, Studii i
comunic ri, Satu Mare, vol. II-III, pag.137 - 146,2001 - 2002; 7.Covaciu - Marcov S.D. - Date preliminare provind herpetofauna V ii
Ierului,Studii i comunic ri, Satu Mare, Vol. II-III, tiin ele Naturii, 2001-2002, pag. 191-196; 8. Sas I. - The populations of Rana arvalis Nills.
1842 from the Ier Valley ( The Western Plain, Romania): present and future (n curs de publicare n Jurnalul de Zoologie de Nord-Vest,2006).
9. N.Doni , A.Popescu, Amelia Pauc -Com nescu, Simona Mih ilescu,I.D. Biri - Habitatele din Romnia, 2005, Editura Tehnic Silvic .
Donita, N. si colab. 2005. Habitatele din Romania, Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti; Donita, N. Si colab. 2006. Habitatele din RomaniaModificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (94/43/EEC), Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti;
Karacsonyi,C.1995. Flora si vegetatia judetului Satu Mare, De. Muzeului Satmarean; Lenti, I. si Aradi, Cs.2002. Batorliget elovilaga-ma,
Debrecen; Botnariuc, N. si Tatole, V. (ed.). 2005. Cartea rosie a vertebratelor din Romania, Muz. Ist. Nat.Grigore Antipa, Bucuresti; Fuhn, I.
E. (1960) Fauna Republicii Populare Romne. Amphibia; Editura Academiei R.P.R., Bucure ti; Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961) Fauna
Republicii Populare Romne. Reptilia; Editura Academiei R.P.R., Bucure ti; Ghira, I., si colab. 2002 - Mapping of Transylvanian
Herpetofauna. Nymphaea- Folia Naturae Bihariae, Oradea, XXIX, pp: 145-201; Covaciu-Marcov, S-D. si colab. 2003. Contributions to the
knowledge of the distribution of Rana arvalis Nilss. 1842 in the north-western region of Romania Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom.
X., 2003; Covaciu-Marcov, S-D. si colab. Preliminary data about the distribution of Podarcis taurica in the north-western parts of Romania,
Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003; Banarescu, P. 1964.Fauna RPR vol.XIII. Pisces-Osteichthyies. Ed. Acad. RPR,
Bucuresti; Beldie, Al.1979. Flora Romaniei.Ed. Acad. RSR, Bucuresti, 2 vol.; Vilhelm, Al. si Ardelean, G. 2003.Contributii la cunoasterea
faunei ihtiologice a Campiei Careiului in Romania, Nymphaea-Folia Naturae Bihariae, Oradea.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,27

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,16 2.676.-P durea Urziceni, Comuna Urziceni
RO04
Rezerva ie natural
0,05 2.677.-Dunele de nisip Foieni
RO04
Rezerva ie natural
0,07 2.679.-Mla tina Verme

J031SM + 1,545 GRADINA CAILOR
Cod Activitate
180 Incendiere
Intensitate % Infl.
A
60 A
1 -

100 Cultivare
A
B
1
50
140 Pasunatul
20
102 Cosire/Taiere
20

uscare
810 Drenaj
10
20
50
120 Fertilizarea
20
230 Vanatoare
30
701 Poluarea apei
10

C
2
B ####

320 Mine
C
B
10
0,1
30

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
50 -
10
120 Fertilizarea
B
B
20
5
140 Pasunatul
B
B
15
2
511 Linii electrice
701 Poluarea apei

Contract Administrare: 144/06.07.2010, Administrator:Funda ia Freies Europa Weltanschauung str. Cmpului, nr. 141B, ap.3, Cluj-Napoca, jud
Cluj fax-0364 818 950 office@freieseuropa.ro
Pentru rezerva iile naturale P durea Urziceni, Mla tina Verme i Dunele de nisip Foieni incluse n Cmpia Careiului custodele Societatea
Carpatin Ardelean Satu Mare (ONG) a elaborat Regulamentele care au fost depuse la APM Satu Mare i urmeaz s fie avizate de c tre
CMN - Academia Romn . n data de 10.07.2006 s-au depus la APM Satu Mare pentru analiz proiectele Planurilor de management pentru
rezerva iile naturale P durea Urziceni,Dunele de nisip Foieni i Mla tina Verme .P durile aflate n proprietatea statului(domeniu public
na ional) sunt administrate de c tre Direc ia Silvic Satu Mare prin amenajamentele silvice aprobate de c tre RNP Romsilva.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0020_47_Corynephorus_canescens_Simian_foto_Radovet_D.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_47_dune_impadurite.radovet.jpg
ROSCI0020_47_Padure_pe_dune_de_nisip.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_47_Pulsatila_Simian_foto_Radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_57_Campia_Careiullui_Gradina_cailor_Urziceni_Corine_Biotop.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Broasca_de_pamant_(Pelobates_fuscus).jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Dune_de_nisip_cu_Pulsatilla_pratensis_ssp_hungarica.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Habitate_de_duna_si_interduna.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Mlastina_Vermes_vegetatie_de_mlastina_Phragmites_australis_T Man Ioan - APM-SM

ypha_latif
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Mlastina_Vermes__vedere_generala.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Mlastina_Vermes__vegeta ie_de_mlastina_Phragmmites_australi
s.jpg
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Padurea_de_frasin_Urziceni_colonie_de_Ardea_cinerea.jpg
Man Ioan - APM-SM

Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Pulsatilla_pratensis_ssp_hungarica.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului__Hyla_arborea.jpg
ROSCI0020_57_Campia__Careiului_Dunele_de_nisip_Foieni.jpg
Man Ioan - APM-SM

Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Mlastina_Vermes_vegetatie_de_mlastina_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Peisaj_caracteristic_Campiei_Careiului.jpg
Man Ioan - APM-SM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0021

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0016 Cmpia Nirului - Valea Ierului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cmpia Ierului

Latitudine
Longitudine
N 47 27' 29''
E 22 15' 2''

sitului (ha)
sitului (km)
21.283
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
98
147

108
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO065
36 Satu Mare
RO061
64 Bihor

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

14
B
C
B
B
Isoto-Nanojuncetea
40A0 * Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice
11

5
7
C
B
C
C
B
B
C
B
alpin
0,1
50
2
B
C
C
C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2011 Umbra krameri
R
1149 Cobitis taenia
Iernat
Pasaj

B
B
B
B
RC
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1060 Lycaena dispar
Pasaj

C
C
C
C
C
4056 Anisus vorticulus
4036 Leptidea morsei
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

C
C
C
C

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
C C
Bufo viridis
Hyla arborea
RC
Pelobates fuscus
Rana arvalis
Rana dalmatina
Rana esculenta
RC
Rana ridibunda
A
F
Triturus vulgaris
Lota lota
C
P
A
A
F
P
Carassius carassius
Salvinia natans
P
RC
A
C
Stratiotes aloides
RC
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
9
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
42
211 - 213
N14
27
231
N15
22
242, 243
uni

Situat n sectorul nordic al Cmpiei de Vest, valea joas a Ierului str bate o distan de circa 85 km, avnd o l ime ce variaz ntre 5 i 15
km. Valea Ierului are aspectul unui culoar mai cobort ntre cmpia nalt a Marghitei (180 220 m) la est i Cmpia Careiului (140 160 m)
la vest. Cmpia Ierului s-a format n locul unui str vechi an tectonic care pn la nceputul holocenului era albia de scurgere a ntregului
sistem hidrografic al Tisei superioare. n urma lucr rilor de hidroameliorare efectuate n perioada 1968 - 1980 aspectul regiunii s-a schimbat
radical. n locul mla tinilor i b l ilor de odinioar au ap rut terenuri agricole ntinse. n urma activit ilor antropice s-a modificat mult i
compozi ia florei i faunei, nu numai datorit desec rilor ci i defri rilor, des elenirii, chimiz rii etc.n prezent vechile habitate caracteristice
v ii Ierului cu flora i fauna specific se mai ntlnesc numai insular ca de exemplu: sta iunea Lacul V rgat de la S cuieni,mla tina de la
Dinde ti (polderul de la Andrid), s r turile de la Hotoan, mla tinile din zona S lacea-Galo petru - Tarcea, Lacul Fazanului i anini urile de la
Diosig, sta iunea de broa te de mla tin (Rana arvalis ) de la Andrid etc.
Valea Ierului cuprinde o parte din r m i ele ntinselor zone umede din aceast zon a rii. Este caracterizat prin o varietate a habitatelor
semi-naturale, fne e, p uni, tuf ri uri, terenuri arabile extensive, p duri de foioase, lacuri de acumulare, hele tee i zone ml tinoase.
Este propus ca SIC pentru conservarea a 6 habitate de interes comunitar din care dou sunt prioritare: 40AO* Tuf ri uri subcontinentale
peri-panonice i 6250* Paji ti stepice panonice pe loes, 2 specii de mamifere (Lutra lutra, Spermophylus citellus),4 specii de amfibieni i
reptile( Bombina bombina, B. variegata, Triturus cristatus,Emys orbicularis), 5 specii de pe ti(Cobitis taenia, Gobio alpinnatus, Misgurnus
fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri), 4 specii de insecte(Colias myrmidone, Euphrydias maturna , Leptidea morsei,Lycaena
dispar) i 5 specii de plante(Aldrovanda vesiculosa, Carex acuta*, Cirsium brachycephalum , Eleocharis carnicola, Marsilea quadrifolia) de
interes conservativ comunitar.
Urm torii factori afecteaz negativ conservarea biodiversit ii i a habitatelor din situl propus :
1. intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradi ionale n agricultur intensiv , cu monoculturi mari,
folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucr rilor numai cu utilaje i ma ini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fne e, p uni)
datorit ncet rii activit ilor agricole ca p unatul sau cositul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul prului 5.
industrializare i cre terea zonelor urbane 6. arderea vegeta iei (a miri tii i a prloagelor) 7. reglarea cursului prului 8. nmul irea
necontrolat a speciilor invazive 9. defri rile, t ierile ras i lucr rile silvice care au ca rezultat t ierea arborilor pe suprafe e mari 10. t ierile
selective a arborilor n vrsta sau a unor specii 11. adunarea lemnului pentru foc 12. mp duririle zonelor naturale sau seminaturale (p uni,
fna e etc.) 13. schimbarea major a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor).
Situl a fost propus de c tre Societatea Carpatin Ardelean Satu Mare (EKE). n jude ul Satu Mare Polderul de la Andrid (706 ha : 340,76 ha
arabil, 61,58 ha fne e, 215,86 ha p uni i 87,78 ha neagricol - proprietate public i privat ) i Mla tina de la Piru Nou (250 ha - proprietate
privat ) sunt in curs de a fi propuse ca zone protejate de interes jude ean .
n jude ul Satu Mare n situl Cmpia Ierului pajistile, terenurile cultivate si zonele ml stinoase sunt propriet i private sau apar in domeniului
public local al comunelor Andrid, Tiream,C ua ,Sant u i Pir i domeniului public na ional al statului (diguri,p duri etc.).
4.6 Documenta ie:
1. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi Flora, vegeta ia, fauna i ecologia nisipurilor din nord vestul Romniei, Edit. Daya, Satu Mare, 2005,
pag.1-732;
2.
3.
4.
5.
6.
Gavril Ardelean Fauna jude ului Satu Mare, Vasile Goldi University Press, 1998, pag. 1-515;
Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi Flora i fauna V ii Ierului (nainte i dup asanare), Edit. BION, Satu Mare, 2002, pag. 1-675;
Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole Cartea ro ie a vertebratelor din Romnia, Edit. Academiei, Bucure ti, 2005;
Srbu A., Smaranda D., Pascale G., ndrum tor de practic botanic , Carol Karacsonyi, Lacul Cico S cueni;
I. Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvania Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, pag. 145-201, Oradea.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,07

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,07 2.183.-Complexul hidrografic Valea Recea

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
5 -
120 Fertilizarea
10
140 Pasunatul
60
701 Poluarea apei
10
810 Drenaj
50
952 Eutrofizarea
A
C
5
3

B
C
2
5

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
10 -
140 Pasunatul
320 Mine
701 Poluarea apei
810 Drenaj

n jude ul Satu Mare sunt luate m suri provizorii de protec ie pentru propunerile de rezerva ii naturale de interes local Polderul de la Andrid Prim ria Andrid i Mla tina de la Pir - Prim ria Pir.Situl Cmpia Ierului pSCI este inclus p
n jude ul Satu Mare nu sunt elaborate regulamentul i planul de management pentru aceast propunere.n documenta iile naintate c tre
Prim riile Andrid i Pir sunt prev zute m surile de protec ie necesare pn la definitivarea declar rii acestor zone ca rezerva ii naturale
protejate de interes local.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid-_vegetatie_de_balta.jpg

Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid_inundat_vedere_generala.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid_vedere_generala.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid_vegetatie_de_balta2.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polder_de_la_Andrid_-_Cygnus_olor.jpg
Man Ioan - APM-SM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0022

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0054 Lacul Dun reni
ROSPA0039 Dun re - Ostroave
ROSPA0017 Canaralele de la Hr ova
ROSPA0002 Allah Bair - Capidava
ROSPA0012 Bra ul Borcea
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Canaralele Dun rii

Latitudine
Longitudine
N 44 24' 36''
E 28 4' 41''

sitului (ha)
sitului (km)
25.943
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
133

14
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO035
22 Ialomi a
RO023
51 Cons anta
RO032
27 Calara i

Isoto-Nanojuncetea

0,5
B
C
B
B
0,1
10
1
B
B
B
C
B
B
B
B
0,38
C
C

alpin
91M0 P duri balcano-panonice de cer i gorun
0,19
91AA Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
0,76
38
0,02
0,5
C
B
C
C
B
B
C
B
0,01


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P?
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

D
1219 Testudo graeca

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
R
Iernat
Pasaj

C
B
B
B

P
P
B
B
B
B
C
C
B
B
1160 Zingel streber
1159 Zingel zingel
1130 Aspius aspius
2511 Gobio kessleri
4127 Alosa tanaica

P
P
C
B
B
B
B
B
B
B
1149 Cobitis taenia
2484 Eudontomyzon mariae

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2079 Moehringia jankae
V
2236 Campanula romanica
Pasaj
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
P Allium saxatile

D
B
B
A
B
B
i faun
Popula ie Motiv
A
Asparagus verticillatus
Campanula romanica
Celtis glabrata
Festuca callieri
Gagea bulbifera
Iris suaveolens
Jasminum fruticans
Koeleria lobata
Muscari neglectum
Paliurus spina-christi
P
P
Thymus zygioides
A
A
Periploca graeca
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
31
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
231
N16
57
311
P duri de foioase
N26
324
uni

Bine reprezentate sunt habitatele de stnc rie (calcare) i cele cu vegeta ie de margini de ape. Apele fluviului Dun rea constituie un factor
determinant n prezen a unei avifaune bogate i diverse asociate tipurilor de habitate.
Pe teritoriul sitului se gase te rezerva ia arheologic a cet ii Carsium (nfiin at de Traian n anul 103 d.I.H.), rezerva iile geologice Locul
Fosilifer Cernavod i Punctul Fosilifer Movila Banului i rezerva ia geologic i paleontologic Reciful Neojurasic de la Topalu.
Situl prezint o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile pn la cele xerofile, incuznd paji ti , tuf ri uri, p duri,etc.
ntre aceste habitate cel mai reprezentativ, att ca suprafa ocupat n sit (30%) ct i la nivel na ional (11%) este habitatul 92A0 Salix alba
and Populus alba galleries. Acesta include suprafe e importante de arborete excluse, nc de la formare , de la interven ii silvice, ce pot fi
considerate ca p duri virgine (situate n special pe ostroave ), precum i arborete cu arbori seculari (plopi n special) pe suprafe e de ordinul
zecilor de hectare (ex. Ostrovul Turcesc).
Locul secund ca importan l ocup habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce reprezint aproximativ 2,5% din suprafa a na ional
a habitatului, reprezentat pe unele suprafe e prin stepe primare, inclusiv stepe petrofile pe calcare recifale , cu numeroase specii amenin ate
incluse n lista ro ie na ional (Oltean et al. , 1999).
Cea mai important dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula romanica iar cea mai important zon din sit este rezerva ia
natural Celea Mare Valea lui Ene. Dintre asocia iile endemice de step petrofil trebuie subliniat prezen a cenotaxonilor Sedo hillebrandtii
Polytrichetum piliferi i Agropyro brandzae Thymetum zygioidi, r spndite predominant n nordul sitului , ntre Ghind re ti i Hr ova.
Habitatul 40C0* Tuf ri uri de foioase Ponto Sarmatice include i dou asocia ii rare la nivel na ional, de mare valoare conservativ ,
respectiv Rhamno catharticae Jasminietum fruticantis i Paliuretum spinae christi, endemice pentru Dobrogea (Sanda, Arcu , 1999).
De i reduse ca suprafa , p durile xeroterme incluse n habitatele 91I0* Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus sp. , 91 M0
P duri balcano-panonice de cer i gorun , 91AA* Vegeta ie forestier cu stejar pufos, prezint o importan deosebit , inclusiv din punct de
vedere paleoecologic, reprezentnd ultimele vestigii ale p durilor de coast ce au constituit calea de migra ie a speciilor forestiere din
Peninsula Balcanic spre masivele forestiere din Dobrogea de Nord (Pa covschi, 1967). Cea mai mare parte din aceste p duri este protejat
n rezerva iile P durea Bratca, P durea Cetate i Celea Mare-Valea lui Ene.
De i nu constituie un habitat protejat , arboretele de Celtis glabrata(asocia ia Gymnospermio altaicae- Celtetum glabratae) prezint o
importan
tiin ific deosebit , fiind foarte rare i endemice pentru Dobrogea.
Situl constituie principala cale de migra ie a speciilor de plante n general, nu doar a celor forestiere, din Peninsula balcanic spre
Dobrogea de Nord i Delta Dun rii (ex. Periploca graeca), fiind situat i pe una din c ile principale de migra ie pentru p s ri, fapt pentru care a
fost i propus ca SPA. n acela i timp situl constituie o zon vital pentru reproducerea i migra ia sturionilor i a altor specii de pe ti.
Includerea Cursului Dun rii n sit este esen ial pentru asigurarea continuit ii ct i pentru transportul de c tre apele fluviului a organelor de
reproducere (semin e, l stari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaz propagarea acestora spre nordul Dobrogei i Delta Dun rii.
-Efectuarea de planta ii n cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, i mai pu in 91AA i 40 C0*, intensitatea acestui factor fiind medie.
- exploat ri forestiere i alte tipuri de lucr ri silvice n habitatele 92 A0 i 91AA, inclusiv cu specii alohtone invazive sau greu de eliminat (ex.
Eleagnus angustifolia, Robinia pseudacacia), toate aceste interven ii fiind de intensitate redus .
- polu ri ale apelor Dun rii, ndeosebi cu hidrocarburi (poten ial i radioactive sau cu metale grele )- intensitate redus .
- dragarea unor sectoare de Dun re (ex. Cochirleni- Cernavod ) i perspectiva efectu rii de astfel de lucr ri i n alte sectoare, urmate de
refularea sedimentelor pe canalele secundare sau depunerea acestoera pe maluri.
- Perspectivele de instalare a unor centrale eoliene n sit i n vecin tatea acestuia .
Activit i i consecin e n interiorul sitului
A- mare, B-medie, C- mic
Grazing - medie; 10%; negativ -neutr (func ie de intensitate)
Forest planting -medie; 30%; negativ
Removal of dead and dying trees - medie; 10%; negativ
Burning - mic 5%; negativ
Hunting medie; 50%; negativ
Collection - mic 1%; negativ
Trapping, poisoning, poaching: medie; 10%; negativ
Quarries (abandonate)- mic 0,1%; negativ
Dispersed habitations - mic 0,01%; negativ
Disposal of house waste - mic 0,0001%; negativ
Roads , motorways - mic 0,0001%; negativ
Camping and caravans - mic 0,0001%; negativ
Water pollution mic 0,01%; negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic 0,001%; negativ
Noise nuisance (barje, circula ie naval )- mic 0,001%; negativ
Dykes, embarkments, - mic 5%; negativ
Invasion by a species - mic 0,01%; negativ
Interspecific floral relations- competition mic 5%; negativ
Quarries - mic negativ
Continous urbanization mic negativ
Discontinous urbanization mic negativ
Dispersed habitations - mic negativ
Disposal of house waste - mic negativ
Disposal of industrial waste - mic negativ
Roads , motorways - mic negativ
Electricity lines - mic negativ
Pipe lines - mic negativ
Camping and caravans - mic negativ
Motorized vehicle - mic negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic negativ
Noise nuisance- mic negativ
Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativ
Aria natural protejat Canaralele de la Hr ova (monument al naturii) a fost declarat ini ial arie protejat prin DCPJ 425/1970, ulterior prin
Legea 5/2000. Rezerva ia Natural P durea Celea Mare-Valea lui Ene a fost declarat prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de
arie natural protejat pentru noi zone.Locul Fosilifer Cernavod (monument al naturii) a fost declarat ini ial arie protejat prin DCPJ
425/1970, ulterior prin Legea 5/2000.Reciful Neojurasic Topalu (monument al naturii) a fost declarat ini ial arie protejat prin DCPJ 31/1980,
ulterior prin Legea 5/2000. Punctul Fosilifer Movila Banului (monument al naturii) a fost declarat ini ial arie protejat prin DCPJ 425/1970,
ulterior prin Legea 5/2000.
Aria natural protejat (monument al naturii categoria III IUCN)Canaralele de la Hr ova este proprietate de stat (domeniul public i privat al
Prim riei Ora ului Hr ova). Rezerva ia P durea Celea Mare-Valea lui Ene este proprietate public de stat (fond forestier n administrarea
RNP, D.S. Constan a, O.S. Hr ova).Ariile protejate Locul Fosilifer Cernavod , Reciful Neojurasic Topalu i Punctul Fosilifer Movila Banului
(monumente ale naturii-categoria III IUCN) apar in domeniului public.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.

Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
RO03 Categoria III IUCN
%
0,04
RO04
Categoria IV IUCN
0,01

Cod
Categorie
Tip
%
0,03 2.352.-Reciful neojurasic de la Topalu
RO03
Monument al naturii
RO03
Monument al naturii
0,01 2.354.-Locul fosilifer Cernavod

0,00 2.355.-Locul fosilifer Movila Banului
RO04
Rezerva ie natural
0,01 2.369.-Canaralele din Portul Hr ova

J089CL * 0,937 MOROIU
Cod Activitate
504 Porturi
Intensitate % Infl.
C
25 0
A

Cod Activitate
100 Cultivare
10
Intensitate % Infl.
B
15 0
A
15
20
140 Pasunatul
15
10

Contract Administrare: 153/07.07.2010, Administrator:RNP-ROMSILVA Direc ia Silvic Constan a str. I.C. Br tianu, nr. 250, Constan a, jud.
Constan a 0241 61 10 35, 0372 70 21 00 Fax-0241 61 58 71 office@constanta.rosilva.ro
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0022_66_DSC00429.jpg

Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0022_66_Locul_fosilifer_Cernavod _.jpg

ROSCI0022_66_Reciful_neojurasic_de_la_Topalu.jpg
ROSCI0022_66_strate_fosilifere_Cernavod _.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0023
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cascada Mi ina

Latitudine
Longitudine
N 45 45' 23''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 34' 15''
219
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
955
1297

1147
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea
6520 Fne e montane

30
B
C
A
B
15
15

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1361 Lynx lynx
1-2 i
Pasaj
2-4 i

C
A
C
C
1354 Ursus arctos
1-2 i
3-5 i
1352 Canis lupus
1-2 i
3-5 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC
P
P
C
C
B
B
C
C
C
C


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
P
Pasaj

C
B
C
C

Cat. Specia
i faun
M Felis silvestris
Popula ie Motiv
5-10 i A
3-10 i
M Cervus elaphus
10-25 i
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
28
311
P duri de foioase
N19
72
313
P duri de amestec

Situl Cascada Mi ina ocup o suprafa de 183,5 ha, situat n bazinul superior al Prului Mi ina, afluent al prului N ruja. Relieful este
dominat de puternicele procese tectonice din trecut, datorit c rora ntr-o zon marcat de o pnz de ariaj si o falie invers , s-a format si
Cascada Mi ina cu o rupere de pant de peste 12 m. Desi zona ariei protejate este mai putin studiat , din punct de vedere floristic, au fost
identificate 122 specii de plante superioare a c ror pondere, dup originea fitogeografic , este asem n toare cu aceea intlnit in ariile
protejate invecinate, din Cheile N rujei : specii eurasiatice - 40 % , europene - 39 %, cosmopolite - 11 %, circumpolare - 6 %, si endemice - 4
%.
Habitatele forestiere specifice acestui etaj : Paduri de tip Asperulo-Fagetum, Paduri de tip Luzulo-Fagetum si Paduri acidofile cu Picea
adapostesc pe lng numeroasele specii de flor si faun de interes comunitar, popula ii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus
arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protect e
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) si se suprapune par ial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
Valoarea tiin ific i spectaculozitatea peisajului in ansamblu i a Cascadei Mi ina,in special, justific in aceea i m sur interesul stiintific
si cel turistic al arealului, dar reprezint argumente care sus in men inerea i conservarea habitatelor. n cadrul proiectului
LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, au fost realizate act uni de observa ii i de monitorizare
care relev o importan deosebit a zonei pentru popula iile de carnivore mari. S-au identificat rute de deplasare bine definite ale haitelor de
Canis lupus, care se suprapun pe sectoare ale arealului in discutie, fiind utilizate ca zone de tranzit, de hranire sau de ad post i crestere a
puilor. Relieful puternic fragmentat i petrografia asigur , numeroase posibilit i de adapost pentru speciile Ursus arctos i Lynx lynx.
Considerentele pe baza c rora a fost propus acest sit sunt: respectarea Directivelor Habitate i P s ri ale Uniunii Europene; existen a unor
habitate forestiere compacte, protejarea i men inerea integralit ii a trei habitate de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit
Natura 2000 se nscrie n procesul de organizare a unei re ele na ionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga diversitate a ecosistemelor
la nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemente specifice spa iului carpatic de curbur , reprezentat aici de domeniul fli ului.
Mentinerea integralita ii acestui sit este esential pentru asigurarea functionalit ii re elei de protec ie a carnivorelor mari, datorit rolului de
coridor ecologic si zon de refugiu in special pentru ursii care se deplaseaz toamna spre zonele cultivate cu livezi si culturi agricole.
Impactul antropic este redus datorit accesibilit ii dificile a terenului, lipsei drumurilor forestiere, precum i a m surilor de prevenire a
exploat rii de parchete n zon , urmare a instituirii regimului de protec ie ca rezerva ie natural .
Utilizarea terenurilor este dominat de activit ile legate de fondul forestier i cre terea animalelor. In cazul dezvoltarii turismului in
acest areal este posibila perturbarea zonelor favorabile pt carnivorele mari.
Derularea proiectului Conservarea in-situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea de c tre Agentia de Protec ie a Mediului Vrancea n
colaborare cu o serie de institu ii locale i Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact din Universitatea Bucure ti,
finan at de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la nfiin area Re elei ecologice locale pentru carnivorelor mari din
jude ul Vrancea, in cadrul careia, situl propus, este desemnat ca Zona de protectie insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone).
Situl propus a fost declarat arie natural protejat prin Legea nr. 5/2000, dar arealul este protejat ca rezerva ie natural inc din anul 1992,
prin declararea ca zon protejat de interes local (Hotararea Consiliului Jude ean Vrancea nr.12/1992)
Proprietatea terenurilor in cadrul sitului propus este distribuit dupa cum urmeaz : U.a.
24,26,U.P. III Verdele(cf. amenajament 1998)RNP, U.a.
37,38,46,47,69,70,U.P. III Verdele(cf. amenajament 1998)-Ob tea Spine ti.
4.6 Documenta ie:
.
1.CIURESCU,St.- 1996- Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale judetului Vrancea . XV Internat. Symp. uber
Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc. lepid. Rom. 1998
2.CIURESCU,St.-1997- Comori biogeografice Vrncene ,APM Focsani
3.*** 2003, Raport Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari, proiectul
LIFE02/NAT/RO/8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei
4.*** 2003, Raport Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei
5.*** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi
6 *** Planurile de amenajamente silvice i h r ile arboretelor (1:20 000), Direc ia Silvic Vrancea (pentru Ocoalele Silvice incluse n zona de
implementare a proiectului)
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
78,77 2.818.-Rezerva ia natural Cascada Mi ina

Cod Activitate
900 Eroziunea
Intensitate % Infl.
C
1 0
B

Cod Activitate
140 Pasunatul
220 Pescuit sportiv
Intensitate % Infl.
C
30 C
2 0

230 Vanatoare
A
C
100
70
0
-
900 Eroziunea
25

arie protejat atribuit in custodie prin conven ia nr.2/24.08.2004, Asociatiei Obstilor Vrncene - Ocolul Silvic N ruja.
Plan de management elaborat de custodele ariei protejate.
In present, pentru situl propus, exist un plan de management unitar, elaborat de c tre custodele rezerva iei naturale (AOV- Ocolul silvic
Naruja) dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170:nt rirea sistemului de protec ie a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea, finan at de Comisia European , Agen ia de Protec ie a Mediului are obliga ia elabor rii planurilor de management pentru toate ariile
protejate incluse in re eaua local de protec ie a carnivorelor mari si n re eaua Natura 2000.
Planul de management pentru arealul propus ca sit Natura 2000 va fi elaborat n concordan cu Planul de management al carnivorelor
conceput si aprobat de catre autorit ile publice locale i jude ene n cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 : Conservarea in situ a
carnivorelor mari din jude ul Vrancea. n prezent prevederile acestui plan de management se aplic si pe suprafa a sitului propus.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0023_68_rosalia_alpina._jpg.jpg

Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0023_68_urs_monitorizat.._jpg.jpg
ROSCI0023_68_urs_monitorizat._jpg.jpg

1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0024
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
ROSPA0129 Masivul Ceahlau
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ceahl u

Latitudine
Longitudine
N 46 57' 19''
E 25 56' 54''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
7.737
666
1877
1158

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO014
100 Neam

0,1
B
B
B
B
6520 Fne e montane
10
0,5
Salicion albae)
0,1
69,9
25,2
0,1

0,1
0,01
C
C
C
C
C
C
B
B
0,01
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
RC
Pasaj

C
B
C
B
1354 Ursus arctos
RC
1361 Lynx lynx
RC
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj
P

C
B
C
B
Pasaj

C
B
A
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4066 Asplenium adulterinum
R
C
Iernat
Pasaj

B
A
C
A
C
A
C
A

Cat. Specia
A Bufo bufo
A
Rana temporaria
Erebia gorge
i faun
Popula ie Motiv
P C
C
Bufo viridis
Triturus alpestris
Sciocoris umbrinus
M Cervus elaphus
M Chionomys nivalis
M Dryomys nitedula
M Eliomys quercinus
M Erinaceus europaeus
M Lepus europaeus
P
P
C
A
M Felis silvestris
M Martes martes
V
P
A
C
RC
M Microtus agrestis
M Muscardinus avellanarius
M Meles meles
M Mustela erminea
M Mustela nivalis
M Mustela putorius
M Plecotus auritus
M Sciurus vulgaris
M Sorex alpinus
C
P
A
C
M Sicista betulina
M Sorex araneus
R
C
A
C
M Sorex minutus
M Sus scrofa
M Vulpes vulpes
A
D
Aconitum napellus ssp. firmum
Arnica montana
Artemisia eriantha
Asperula carpatica
P
P
V
R
B
D
P
P
Cetraria laureri
V
R
C
D
B
Draba haynaldii
Gomphus clavatus
Helictotrichon decorum
Linum perenne ssp. extraaxillare
Pedicularis baumgartenii
P
P
Poa rehmannii
Sarcosphaera coronaria
R
V
D
C
P
P
Primula elatior ssp. leucophylla

C
V
D
B
Sempervivum montanum ssp. carpaticum
Telochistes chrysophthalmus
Thesium kernerianum
Thymus bihoriensis
Thymus comosus
Usnea longissima
R Natrix tessellata
R Anguis fragilis
P
R
C
C
R Lacerta agilis
R Vipera berus
C
V
C
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
3
322
N09
321
N14
231
uni
N17
36
312
P duri de conifere
N19
54
313
P duri de amestec
N26
324

S-au identificat urmatoarele asociatii vegetale:
Artemisio eriathae- Gypsophiletum petraeae- pe Piatra Lata, Varful Toaca, Ocolasul Mare;
Saxifrago moschatae- Drabetul kotschyi-pe varfurile Toaca si Panaghia;
Potentillo chrysocraspedae- Festucetum airoidis-pe platoul culmii principale a Ceahlaului;
Empetro- Vaccinietum gaultherioidis- pe Ocolasul Mare si platou la Piatra lui Ghedeon;
Scorzonero roseae- Festucetum nigricantis- in subetajul superior al Ceahlaului;
Violo declinatae- Nardetum- in etajul montan superior si subalpin;

Diantho tenuifolii- Festucetum amethystinae- in etajul subalpin;
Seslerio bielzii- Caricetum sempervirentis- pe Ocolasul Mare si Toaca;
Festuco rubrae- Agrostetum capillaris- in pajistile din subetajele montan inferior si mijlociu;
Symphyto cordati- Fagetum- in partea inferioara a muntelui Ceahlau;
Pulmonario rubrae- Fagetum- larg raspandite in muntele Ceahlau;
Hieracio rotundati- Piceetum- la 1100-1700 m altitudine;
Saxifrago cuneifoliae- Laricetum- in rezervatia forestiera Polita cu Crini, pe Piatra cu Apa si pe stancariile de sub Ocolasul Mic;
Rhododendro myrtifolii- Pinetum mugi- pe Piatra Lata de sub Ocolasul Mare, la sud si sud-est de Piatra Ghedeonului, sub versantul estic al
Ocolasului Mare, la intrarea in Jgheabul lui Voda,la sud de Varful Toaca, pe Detunata, la nord si nord-est de Varful Panaghia;
Campanulo abietinae- Juniperetum sibiricae- in etajul subalpin;
Campanulo abietinae- Vaccinietum myrtilli-la limita superioara a molidisurilor.
Flora se caracterizeaza prin 1250 taxoni plante inferioare si 1540 specii de cormofite.Flora vasculara reprezinta 36% din flora Romniei si 65%
din cormofitele judetului Neamt din care 61 specii protejate, monumente ale naturii, endemite, specii rare, relicte ale erei glaciare. Fauna este
reprezentata de numeroase specii de nevertebrate si de vertebrate.
Nevertebratele sunt reprezentate de aproximativ 1100 de specii clasificate n numeroase ordine apartinnd claselor de viermi, moluste,
crustacee, miriapode, arahnide si insecte. Vertebratele sunt reprezentate prin:10 specii amfibieni,12 specii reptile,60 specii pasari(ceea ce
reprezinta una dintre cele mai mari diversitati avifaunistice existente n zona montana a Romniei),30 specii de mamifere.
-
Accesul auto pe DJ155F ( trei sectoare din drum trec pe teritoriul parcului)
Taieri ilegale de arbori
Colectare neautorizata de plante medicinale si fructe de padure
Constructii neautorizate
Gestionarea deseurilor de la cabanele si alte utilitati existente in parc
Alunecari de teren pe taluzuri (DJ 155F si drumuri forestiere)
- Legea nr. 5 privind Aprobarea planului de amenajare a teritoriului national, sectiunea III-a (Zone protejate de interes national), punct 1.0 (
Rezervatii ale bosferei, parcuri nationale si naturale), litera J : Ceahlau, judetul Neamt, suprafata: 8 396,00 ha.
- Hotararea nr. 230 din 04.03.2003 publicata in M.O., partea I, nr. 190 din 26.03.2003 privind Delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor
nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, anexa nr. 1, sectiunea III (Hartile rezervatiilor biosferei, parcurilor
nationale si parcurilor naturale si descrierea limitelor, litera j Parcul National Ceahlau, suprafata: 7742,5 ha.
- Contractul de administrare al Parcului National Ceahlau nr. 821/ 31.05.2004. Parti contractante: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si
Consiliul Judetean Neamt. Obiectul contractului: administrarea PNC de catre Consiliul Judetean Neamt printr-o structura de administrare
aflata in subordinea sa.
Suprafata totala 7742.5 ha din care padure- 7321.95 ha ( 94.56 %), pasune si gol alpin- 420.5 ha (5.44%).
Padure: 7169.12 ha (97.90%)- RNP Directia Silvica Piatra Neamt
60.5 ha (0.08%)- Mitropolia Moldovei
146.78 ha ( 2%)- Proprietate privata
Pasune: 110 ha (26,15%)- Consiliul Local Ceahlau
4.6 Documenta ie:
1. Burduja C., 1962, Muntele Ceahl u. Flora i vegeta ia. Ocr. Nat., 6, p. 63-92
2. Mititelu D., 1989, La flore vasculaire du mont Ceahl u. An. t. Univ. Al. I. Cuza Ia i, t. XXXV, s. IIa, Biologie vegetal (supl.), p. 55-65
3. Srbu I., Oprea Ad., 1999, Field Report: Studiul complex al ariilor protejate din Moldova. Situa ia lor actual . Jud. Neam , Grant no.
44/MEC
4. Zanoschi V., 1971, Flora i vegeta ia masivului Ceahl u. Tez de doctorat. Univ. Cluj-Napoca
5. Srbu I., Zundorf H., 1993, Contribu ii la r spndirea speciei Thseium kernerianum Simk. n Romnia. Bul. Gr d. Bot. Ia i, t. 4, p. 111-113
6. Srbu I., Oprea Ad., 2002, Field Report. National Grassland Inventory-Romania
7. Toma M., col., 1966, Date noi asupra florei micologice a Ceahl ului. An. t. Univ. Al. I. Cuza Ia i, Biol., 12 (2): 393-398
8. Burlacu L., 1979, Flora i vegeta ia lichenologic din Masivul Ceahl u. Ocr. nat. nem ene, a VIa Ses. de comunic., Conservarea naturii pe
baze ecologice , Piatra Neam
9. Papp C., 1933, Contribu iune la Bryogeographia Masivului Ceahl u. Bul. Soc. Reg. Rom. Geogr., LII
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
99,29
RO01
Categoria I IUCN
4,76
RO03
Categoria III IUCN

Cod
Categorie
Tip
%
*
4,76 2.641.-Poli a cu crini
RO02
Parc na ional
99,29 J-Ceahl u
0,01
RO03
Monument al naturii
0,01 2.642.-Cascada Duruitoarea

J053NT * ###### POLITA CU CRINI - CEAHLAU
Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
B
-
140 Pasunatul
30

rulote
511 Linii electrice
102 Cosire/Taiere
10

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
B
0
140 Pasunatul
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare

B
C

C
C
0
-
701 Poluarea apei

rulote
690 Alte impacte determinate de turism si recreere
ce nu au fost mentionate mai sus
810 Drenaj

Administrator-Consiliul Judetean Neamt, Serviciul de administrare a Parcului National Ceahlau
Constituire si functionare:
HCJ 55/1 sept 2004 privind infiintarea Directiei judetene de administrare a Parcului National Ceahlau si salvare in
Serviciul de administrare a Parcului National Ceahlau a intocmit Regulamentul de organizare si functionare a parcului ce urmeaza a fi aprobat
de Consiliul Stiintific .
Plan de management nu exista.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0024_81_brandusa.jpg

Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Caciula_Dorobantului.jpg
ROSCI0024_81_Campanula.jpg
ROSCI0024_81_CASCADA_DURUITOAREA_-_Monument_al_naturii.jpg
ROSCI0024_81_COLT.jpg
ROSCI0024_81_Degetar_galben.jpg
ROSCI0024_81_Dryas_octopetala.jpg

ROSCI0024_81_FLORI_DE_COLT.jpg
ROSCI0024_81_Gentiana.jpg
ROSCI0024_81_Gentiane.jpg
ROSCI0024_81_Jneapan.jpg
ROSCI0024_81_Larice,_Zada_sau_Crin.jpg
ROSCI0024_81_PARCUL_NATIONAL_CEAHLAU-Cascada_Duruitoarea.jpg
ROSCI0024_81_Virful_Toaca_in_ceata.jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0025

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0097 Pesc ria Cefa - P durea R dvani
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cefa

Latitudine
Longitudine
N 46 53' 52''
E 21 39' 5''

sitului (ha)
sitului (km)
5.268
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
84
107

93
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor
alpin

2
B
C
B
B
3160 Lacuri distrofice i iazuri


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1318 Myotis dasycneme
P
P
1355 Lutra lutra
Pasaj
30
20

B
C
A
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4045 Coenagrion ornatum
R
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Hyla arborea
A
A
Rana arvalis
Triturus vulgaris
Iernat
Pasaj
Pasaj

A
B
C
B
B
B
B
B
C
i faun
Popula ie Motiv
P C
P
C
Pelobates fuscus
A
A
A Rana dalmatina
M Felis silvestris
RC
M Pipistrellus kuhlii
RC
P
R
A
C
RC
Artemisia santonicum ssp. santonicum
Corydalis cava
P
P
Festuca pseudovina
Limosella aquatica
RC
Camphorosma annua
RC
Elatine alsinastrum
RC
C
D
D
P
P
Iris spuria
Lindernia procumbens
R
C
A
C
Polygonatum latifolium
RC
Polygonatum officinale
RC
Puccinellia limosa
RC
RC
Rorippa amphibia
RC
Rorippa sylvestris spp. kerneri
Trapa natans
Trifolium ornithopodioides
Utricularia neglecta
Wolffia arrhiza
R Natrix natrix
R Lacerta agilis
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
14
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
12
211 - 213
N12
211 - 213
N14
45
231
N15
13
242, 243
uni
N16
311
P duri de foioase

Rezervatia natural P durea R dvani din apropierea comunei Cefa si zona helesteelor Cefa, constituie o zon umed cu important
avifaunistic deosebit prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hr nire si de cuib rit pentru un foarte mare num r de p s ri protejate pe plan
european si mondial. Aceast zon umed cu important avifaunistic deosebit se afl pe culoarul de migratie avifaunistic Panono - Bulgar
si de asemenea se invecineaz pe frontier cu aria protejat Biharugra, parte component a Parcului National Koros - Maros din Ungaria.
Numeroase specii de plante, animale si habitate se reg sesc pe listele Directivelor P s ri 79/409 CEE si Habitate 92/43/CEE.
Rezervatia natural P durea R dvani din apropierea comunei Cefa si zona helesteelor Cefa, constituie o zon umed cu important
avifaunistic deosebit prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hr nire si de cuib rit pentru un foarte mare num r de p s ri protejate pe plan
european si mondial. Aceasta zon umed cu important avifaunistic deosebit se afla pe culoarul de migratie avifaunistic Panono - Bulgar
si de asemenea se invecineaz pe frontier cu aria protejata Biharugra, parte component a Parcului National Koros - Maros din Ungaria.
Numeroase specii de plante, animale si habitate se reg sesc pe listele Directivelor P s ri 79/409 CEE si Habitate 92/43/CEE.
ntinsele suprafete acvatice formate din helesteele pesc resti de la Cefa, atrag numeroase p s ri, mai ales n perioadele de migratie, ntreaga
zon constituind un loc de refugiu a avifaunei caracteristica biotopului umed, constituind un loc de popas si de cuib rit, mai ales datorit
conditiilor trofice exceptionale pe care le ofer , ct si prin asezarea geografic favorabil din punct de vedere climatic, prin izolarea relativ si
nu n ultimul rnd prin ntainderea suprafetelor acvatice.
Pentru reabilitarea siturilor afectate ecologic protejarea siturilor vulnerabile, pentru implementarea proiectelor de cooperare transfrontalier
prin mbun rea i dezvoltarea infrastructurii privind protec ia mediului, A.P.M. Bihor a ncheiat Acord de parteneriat cu Direc ia Silvic Bihor,
ca urmare a inten iei de realizare a proiectului Culoar romano- maghiar de conservare a biodiversit ii, cu sprijinul financiar al Programului
Phare CBC 2003 i al Regiei Natinale a P durilor. Acest proiect sprijin conservarea i dezvoltarea Rezerva iei Naturale R dvani i a zonei
umede a hele teelor Cefa, prin protectia biodiversit ii n regiunea de frontier dintre Romnia i Ungaria. Situl propus reprezint extinderea
Rezerva iei Naturale P durea R dvani cu Helesteele Cefa, n continuarea Ariei protejate Biharugra, Ungaria.
Dec. nr. 251/1981, HCJ. nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
Proprietari: n fond forestier, proprietar Regia Na ional a P durilor. Este situat pe teritoriul administrativ al comunelor Cefa i M d ras; n
prezent, pe structura i dot rile fostei intreprinderi piscicole Cefa - infiin at n 1953 i a cresc toriilor piscicole Cefa, Homorog, T ma da i
R dvani, func ioneaz intreprinderea piscicol S.C. PRO - ACVA S.A.(actual ferma R dvani nu este exploatat ). Complexul piscicol este
organizat n trei ferme: - Ferma Cefa, cu suprafa de 758,8 ha., situat pe teritoriul comunei Cefa, de o parte i de alta a drumului ce leag
localitatea Cefa de satul Atea ; Ferma Homorog, cu suprafa de 117,99 ha., situat pe teritoriul comunei M d ras, ntre drumul na ional
Oradea - Arad i canalul colector; Ferma T ma da n suprafa de 363,88 ha, situat pe teritoriul comunei Avram Iancu, satul T ma da,
amonte de cantonul Mociar, pe malul drept al canalului colector. Suprafe ele aferente celor trei ferme au raporturi de vecin tate n
exclusivitate cu terenuri agricole. Ferma Cefa, cu care se va extinde Rezerva ia P durea R dvani, cu suprafa de 758,8 ha dispune de 19
hele tee cu suprafa a total a luciului de ap de 615,2 ha., 9 bazine de iernare cu suprafa a total a luciului de ap de 18 ha., 10 bazine de
reproducere cu suprafa a total a luciului de ap de 16 ha., 5 bazine de predesvoltare cu suprafa a total a luciului de ap de 16 ha., 8 bazine
de parcare cu suprafa a total a luciului de ap de 4,6 ha. Hele teele Cefa sunt amenajate pentru cre terea intensiv a pe telui de cultur :
crap n propor ie de 90%, specii fitoplantofage: novac, snger n propor ie de 8%; specii r pitoare: somn, alau, tiuca, n propor ie de 2%
4.6 Documenta ie:
Zenaida Luncan, 2003 Evolu ia n timp a habitatului natural i Importan a avifaunistic a Zonei umede Hele teele Cefa - Rezerva ia natural
P durea Radvani, Rela ii de parteneriat cu Ungaria pentru conservarea transfrontaliera a culoarului de migra ie avifaunistica Panono - Bulgar,
Analele Universit tii din Oradea. Rozalia Poli -Observa ii asupra avifaunei de la Cefa/1976, Muzeul rii Cri urilor. Universitatea din Oradea
Facultatea de Protec ie a Mediului Bilan de mediu nivel II- S.C. PRO ACVA S.A.1993 S.O.R. Lista avifaunistica Cefa/2002 Ioan Ghira,
Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyingyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu Racz, Zeno
Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,08

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,08 2.194.-Colonia de pasari de la Padurea Rad
J032BH * ###### CEFA - RADVANI

Rezerva ia Natural P durea R dvani este preluat n custodie de DS Oradea, care, prin proiectul Phare CBC Culoar romano-ungar de
conservare a biodiversit iial c rui beneficiar este PN Apuseni are ca scop protec ia biodiversit ii n reg
n primele dou trimestre ale anului 2006 se va depune de c tre Administra ia Parcului Natural Apuseni, documenta ia pentru declararea
Parcului Natural Cefa, pe o suprafa de 5.000 ha, fiind n curs de finalizare Planul de management al Parcului Natural Cefa, obiectiv n cadrul
Proiectului Phare CBC Culoar romano-ungar de conservare a biodiversit ii
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0025_47_lacuri_Cefa2_NagyAttila.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0025_47_lacuri_Cefa_NagyAttila.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0025_47_Padurea_Radvani.Goina_Felicia.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0025_84_canal_Cefa1_NagyAttila.jpg
Radove Dorina - APM-BH
ROSCI0025_84_Padurea_Radvani_ArthurBotos.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0026
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cenaru

Latitudine
Longitudine
N 45 41' 28''
E 26 46' 57''

sitului (ha)
sitului (km)
426
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
509
968

769
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea

20
B
C
B
B
20

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
2-3 i
1352 Canis lupus
P
1361 Lynx lynx
Pasaj
1-2 i
2-5 i
1-2 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Rana temporaria
M Felis silvestris
Iernat
Pasaj

B

C
B
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Rana dalmatina
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
1087 Rosalia alpina

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
C A
Rana ridibunda
6-10 i
M Cervus elaphus
RC
5-15 i
2-4 i
M Meles meles
3-5 i
Carex sylvatica ssp. sylvatica
P
P
Cephalanthera rubra
P
P
A
A
P
P
P
P
A
A
Koeleria macrantha
Polygonatum verticillatum
Pulmonaria rubra
Seseli gracile
Symphytum cordatum
Taxus baccata
Telekia speciosa
Valeriana tripteris
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
P
P
A
A
R Lacerta agilis
P
P
A
A
R Lacerta viridis
R Natrix natrix
R Vipera berus
R Zootoca vivipara
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
13
311
P duri de foioase
N19
87
313
P duri de amestec

Diseminat, in p durea de amestec, exist cca. 980 exemplare de tis (Taxus baccata), element atlantic central european, monument al
naturii. ntre acestea exist exemplare care nregisreaz pn la 18m. nal ime, i vrste de pna la 200 ani.
Situl se suprapune unui complex reprezentativ pentru ecosistemele forestiere specifice p durilor de amestec. Situat intr-un areal cu inversiuni
termice frecvente, acest sit prezint o importan deosebit datorit num rului mare de exemplare de Taxus baccata ( aproximativ 1000 de
exemplare pe o suprafa de aproximativ 400 ha) diseminate ntre arbori seculari de fag si brad.
Exploatarea p durii din bazinele forestiere invecinate poate duce la o schimbare a topoclimatului local, astfel nct sunt posibile schimb ri ale
compozi iei vegeta iei. Deasemeni lucrarile silvice specifice realizate fara masuri speciale de protec ie a arborilor de tisa si a exemplarelor de
arbori seculari reprezint poten iali factori de diminuare a calit ii actuale a habitatului.
O suprafa de 233 ha din acest sit a fost pus sub protec ie nc din anul 1973 prin Hot rrea Consiliului Jude ean Vrancea. Prin Legea nr.
5/2000 suprafa a ariei protejate Cenaru a crescut la 383 ha.
Recent, Direc ia Silvic Vrancea , ICAS Bra ov si APM Vrancea a propus extinderea suprafe ei acestei arii protejate la 414 ha, realizndu-se
conexiunea dintre doua trupuri de p dure fragmentate artificial prin activit i de exploatare silvic .
n totalitate, suprafa a se afl in proprietate de stat, in administrarea Direc iei Silvice Foc ani.
4.6 Documenta ie:
1. CONDREA, Ana, RENEA, A. Aspecte privind protectia arboretului de Tisa ( Taxus baccata L.) din rezervatia naturala, Cenaru, judetul
Vrancea in : Complex Muz. Vrancea- Stud. si Comunicari vol. IX ,Focsani, 1997.
2 HOREANU, Climent., - Flora si vegetatia rezervatiei Cenaru , in rev. Ocrot. Nat. si a Med. ~nconj., Tom 24, nr. 1, Buc., 1980.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
96,47 2.815.-Rezerva ia natural P durea Cenaru
J055VN * ###### CENARU
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
1 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
80 0
230 Vanatoare
30
20

Aria protejata este atribuita prin conven ia nr.8/13.09.2004, n custodie Directiei Silvice Focsani, fiind administrat de c tre aceast institu ie
nc din anul 2000.

Managementul se realizeaz de c tre, Direc ia Silvic Foc ani, conform Amenajamentului silvic.
In calitate de custode DS Foc ani, a naintat spre avizare c tre Academia Romna Planul de management al ariei protejate P durea Cenaru.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0027
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0018 Cheile Bicazului - H
ma
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Bicazului - H

Latitudine
Longitudine
N 46 44' 27''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 47' 58''
7.642
ma
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
673
1787
1266

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO014
43 Neam
RO074
57 Harghita


1
C
C
A
C
Salicion albae)
0,01
0,1
0,5
A
B
B
C
A
B
A
B
0,1

alpin
10
0,001
60
0,5
1
1
A
B
A
B
A
B
A
B
0,005
6520 Fne e montane



Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
5-10 i
1361 Lynx lynx
2-4 i
1354 Ursus arctos
5-8 i
1307 Myotis blythii
Pasaj
25-30 i
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
C
C

C
A
C
C
C
A
C
B
C

C
C
A
A
C
C
A
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

B
A
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
R
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
B
B
C
B

Cat. Specia
A Bufo bufo
A Rana esculenta
i faun
Popula ie Motiv
C
C
A
A
Bufo viridis
Rana ridibunda
C
C
C
Rana temporaria
Triturus alpestris
Triturus vulgaris
Astacus astacus
Parnassius apollo
C
R
RC
M Cervus elaphus
M Chionomys nivalis
M Felis silvestris
50-75 i
C
A
M Martes martes
P Achillea oxyloba ssp. schurii
C
A
M Martes foina
P
Aconitum toxicum
Alyssum repens ssp. repens
Androsace arachnoidea
Aquilegia nigricans ssp. nigricans
Asperula capitata
Astragalus pseudopurpureus
Astragalus roemeri
Campanula carpatica
P
P
Centaurea atropurpurea ssp. atropurpurea

A
A
P
P
Cephalanthera damasonium
A
A
Cephalanthera rubra
Cerastium fontanum ssp. macrocarpum
Cirsium decussatum
Cirsium furiens
Corydalis capnoides
Crepis conyzifolia
Crepis jacquinii ssp. jacquinii
P
P
A
A
P
P
Daphne cneorum
A
A
Draba kotschyi
Erysimum witmannii
Festuca carpatica
Festuca gautieri
Festuca porcii
Festuca versicolor
P
P
Galanthus nivalis
Gentiana brachyphylla ssp. favratii
A
A
P
P
Galium pumilum
Gentiana cruciata ssp. phlogifolia
A
A
Gentiana lutea
Gentiana pneumonanthe
Goodyera repens
Gymnadenia conopsea
Gypsophila petraea
Hieracium pojoritense
Jovibarba globifera ssp. globifera
P
P
Jovibarba heuffelii
Juniperus sabina
A
A
P
P
Juncus thomasii
Jurinea mollis ssp. transylvanica
B
A
Listera cordata
Listera ovata
Melampyrum saxosum
Microstylis monophyllos
Minuartia laricifolia ssp. kitaibelii
Orchis coriophora ssp. coriophora
P
P
Orchis militaris
Orchis tridentata ssp. tridentata
A
A
P
P
Orchis morio
Orchis ustulata
A
A
Oxytropis carpatica
Oxytropis halleri ssp. halleri
Phyteuma confusum
Phyteuma tetramerum
Phyteuma vagneri
Pinguicula vulgaris
Pinus sylvestris
Poa molinerii
Poa rehmannii
Poa stiriaca
A
A
P
P
Potentilla rupestris
Primula farinosa ssp. farinosa
A
A
P
P

Primula halleri
A
A
Pulmonaria rubra
Ribes nigrum
Saussurea alpina ssp. alpina
Saxifraga corymbosa
Scabiosa lucida
Scorzonera purpurea ssp. rosea
Scrophularia heterophylla ssp. laciniata
Sedum telephium ssp. fabaria
P
P
Sempervivum marmoreum
Seseli gracile
A
A
P
P
Sempervivum montanum ssp. montanum

Seseli rigidum
A
A
Sesleria bielzii
Sesleria heuflerana ssp. heuflerana
Silene heuffelii
Silene nutans ssp. dubia
Silene zawadzkii
Soldanella montana
Symphytum cordatum
Taraxacum nigricans
Taxus baccata
Thlaspi dacicum ssp. dacicum
P
P
Thymus bihoriensis
A
A
P
P
Thymus comosus
Trisetum alpestre
A
A
Trollius europaeus
Vaccinium uliginosum ssp. microphyllum
Viola alpina
Viola dacica
Viola declinata
Viola jooi
Waldsteinia geoides
Waldsteinia ternata
R Anguis fragilis
R Lacerta vivipara
C
C
R Lacerta agilis
R Podarcis muralis
C
C
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
9
231
P uni
N17
85
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N26
324

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este situat in mare parte in Muntii Hasmas din grupa centrala a Carpatilor Orientali. Se situeaza pe
raza administrativa a judetelor Neamt si Harghita. Muntii Hasmas sunt formati din calcare dure triasice si jurasice, dolomite, conglomerate
cretacice, conservate sub forma unor inversiuni de relief care domina evident formatiunile de sisturi cristaline de la baza acestora. Cheile
Bicazului au o lungime de cca 8 km si au rezultat in urma adancirii raului Bicaz.Peretii Cheilor Bicazului sunt reprezentati de abrupturile
Suhardului Mic si ale Surducului. Cheile sunt insotite de stanci impresionante, turnuri, piramide (Piatra Altarului).
Fauna parcului este deosebit de bogata atat in ceea ce priveste speciile de vanat cat si alte specii caracteristice zonei montane. Dintre
speciile de pasari amintim: acvila de munte (Aquila chrysaetos), ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), presura de munte (Emberiza
cia).
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este supus influentelor antropice: fluxul de turisti, camparea, focul, recoltarea plantelor, zgomotul,
depozitarea necontrolata a deseurilor, practicarea sporturilor extreme, braconajul si comertul ambulant.
Situl propus cuprinde n ntregime Parcul Na ional Cheile Bicazului - H
ma , desemnat prin Ordinul nr. 7/1990 i prin Legea nr. 5/2000.

Partea din jude ul Harghita a sitului este de 3503 ha. Suprafe ele situate n cadrul Parcului Na ional n procent de 90 % apar in domeniului
public na ional iar 10 % n domeniul privat. Suprafe ele propuse n afara parcului, n marea lor majoritate apar in domeniului privat, apar innd
persoanelor fizice.
4.6 Documenta ie:
1. Flora si vegetatia cormofitelor din Masivul Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N., Ed. Constantin Matasa, Piatra Neamt, 2003
2. Vegetatia din Muntii Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N.,Mititelu D., Stud. Cercet.Muzeului Piatra Neamt, 1996 3. Padurile
Romaniei, Parcuri Nationale si Naturale - Regia Nationala a Padurilor, Romsilva, Bucuresti, 2004 4. Flora si vegetatia judetului Neamt - Chifu
T., Mititelu D., Dascalescu D., Mem. Sect. St. Acad. Rom.,1987

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
88,88
RO03
Categoria III IUCN
1,13
RO04
Categoria IV IUCN 51,68

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
88,88 I-Cheile Bicazului - H ma
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
*
*
0,03 2.464.-Avenul Lica

1,10 2.652.-Cheile ug ului
RO04
Rezerva ie natural
11,38 2.483.-Masivul H
RO04
Rezerva ie natural
40,30 2.643.-Cheile Bicazului
ma ul Mare, Piatra Singu

J053NT * 0,495 CHEILE SUGAULUI - MUNTICELU
J045HR * ###### GHEORGHENI

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
15 -

A
B
10
1,5
420 Descarcari

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
-
20

A
B
5
15
301 Cariere

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este administrat de catre Directia Silvica Miercurea Ciuc, prin Serviciul de Administrare a Parcului
National Cheile Bicazului-Hasmas - director Cosmin Butnar, tel. 0266/336540;
Regulamentul de organizare si functionare, precum si planul de management au fost intocmite .
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0028
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Cernei

Latitudine
Longitudine
N 45 39' 8''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 39' 27''
577
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
411
934
667

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
100 Hunedoara

70
B
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
3
231
P uni
N16
95
311
P duri de foioase
N26
324

Cheile Cernei se afl n Mun ii Poiana Rusc i sunt s pate adnc n roci metamorfice dure n care se disting cu ochiul liber noduli albi de
feldspat cu diametrul pn la c iva cm (gnaise oculare). n l imea versan ilor abrup i atinge 200 m. Valea urm re te un aspect sinuos ntre
pere ii stnco i care, n special n jum tatea sidic , coboar uneori pn n firul apei, nel snd loc pentru potec . Aceste roci apar in
cristalinului getic ( isturi cristaline) i se ncadreaz n seria Sebe -Lotru.
Versan ii Cernei n chei sunt acoperi i complet cu vegeta ie forestier , predominnd f getele. Compozi ia arboretelor este specific zonei
forestiere de dealuri nalte. Tipurile frecvente de p dure sunt gorunete de stnc rie, gorunete cu Luzula luzuloides, f gete de deal i f gete cu
Rubus hirtus. Prezen a lichenilor indic absen a polu rii.
Gradul de vulnerabilitate este extrem de sc zut. Men ion m pescuitul ca una dintre posibilele cauze ale degrad rii ihtiofaunei.
Situl cuprinde aria natural protejat de interes na ional cu acela i nume, declarat prin Legea 5/2000.
Cu aproxima ie 80% proprietate de stat i 20% proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
Doni , N., Popescu, A., Pauc -Com nescu, M., Mih ilescu, S., Biri , I.A., Habitatele din Romnia, Editura Tehnic Silvic , 2005

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
90,00 2.530.-Cheile Cernei

Cod Activitate
220 Pescuit sportiv
Intensitate % Infl.
C
-

Custode: Direc ia Silvic Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor Romsilva; Str. Mihai Viteazu, nr. 10 Tel. 0254225199, 219746, 224649
Fax: 0254222481, 224599 e-mail:office@silvahd.ro Persoan responsabil : ing. Ognean Eugen
Custodele rezerva iei naturale Cheile Cernei a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate
n vederea ob inerii avizului.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0029

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
ROSPA0132 Muntii Metaliferi
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Glodului, Cibului i M zii

Latitudine
Longitudine
N 46 1' 42''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 8' 6''
735
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
317
848

559
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO071
46 Alba
RO053
54 Hunedoara


40
C
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
Pasaj
10
0,01

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
35
231
P uni
N15
11
242, 243
N16
29
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
17
313
P duri de amestec

Versantii acestor chei sunt acoperiti in cea mai mare parte cu paduri de fag (Fagus sylvatica) in amestec cu gorun (Quercus petraea. P[durea
este peticita de crestele si stancile de calcar si de areale mici de ierburi si arbusti, in general pajisti de stancarie calcaroasa.
Situl este important pentru conservarea a doua habitate de interes prioritar, unul de paji ti de stnc rie, iar cel lalt de p duri de fag n
amestec cu p duri de gorun. Tot aici se conserv un habitat important pentru specia Myotis myotis.
Situl este vulnerabil dac n viitor se vor dezvolta pe suprafe e mari cariere de exploatare a calcarului.
Situl include n limitele sale 3 rezerva ii naturale de interes na ional (declarate prin legea 5/2000): Cheile M zii, Cheile Glodului, Cheile Cibului.
In cea mai mare parte proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Cartea Ro ie a vertebratelor din Romnia - Nicolae Botnariuc i Victoria Tatole,
Studiul sistemic al rezerva iilor naturale din jude ul Alba - coordonator dr. Mircea Buz
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
18,91 2.37.-Cheile Glodului
RO04
Rezerva ie natural
3,21 2.38.-Cheile Cibului
RO04
Rezerva ie natural
12,35 2.521.-Cheile M zii

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
B
40 +
40

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
5 0
140 Pasunatul
25

Contract Administrare: 204/19.08.2010, Administrator:Asoca ia de Turism i Ecologie Trasc u Corp str M r
Zlatna, cod 516 100, jude Alba 0258 856 422; 0745 306 805; 0729 134 440; fax-0258 856 422 trasc
ti, nr 1, bloc 6, scara A, ap 1, loc

Custodele rezerva iei naturale Cheile Madei a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate n
vederea ob inerii avizului.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0029_47_Cheile.Glodului.1.jpg

Moise Silvia - ANPM
Moise Silvia - ANPM
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0030
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile L pu ului

Latitudine
Longitudine
N 47 27' 35''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 33' 59''
1.660
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
206
566

332
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO064
100 Maramure

80
B
C
B
B
alpin
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj
1
0,01
B
C
C
C
B
B
B
C

D

B
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
6
231
P uni
N15
N16
90
242, 243
311
P duri de foioase

Defileu epigenetic considerat unicat n Romnia prin dimensiuni i prin rocile n care se dezvolt ( isturi cristaline cu nivele de calcar i
dolomite metamorfozate). Acesta cuprinde sectoare de tip canion (Vima Mic - S lni a, Buteasa Ru - La mpreun tur ) i are n versan i
custuri stncoase (Custura Cet elii, Custura Vimei), pere i i pinteni stnco i, cascade (La Pi toare) i pe teri.
Defileu epigenetic stncos, cu frecvente t uri (sau b l i), zone sculpate de eroziune pe cursul rului, cu adncime ce uneori dep
m.
In interiorul sitului un impact foarte mare il are poluarea apei.
Situl a fost declarat ca arie natural protejat prin Legea nr. 5 din 2000.
e te 10-20

Situl cuprinde att terenuri proprietate privat ct i proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Olos Elisabeta, Aspecte de vegeta ie de la Cheile L pu ului. Anuarul Marma ia, seria tiin e Naturale, Baia Mare, 1980, pag. 143-145
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
83,33 2.583.-Cheile L pu ului (ntre Groape i

Cod Activitate
701 Poluarea apei
Intensitate % Infl.
C
5 -
10

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
B
refera mai sus
701 Poluarea apei
A
15 -
941 Inundatii
100

uscare
30
850 Modificarea functiilor hidrografice
0
100

Prim riile Tg. L pu , Vima Mic , Boiu Mare, omcuta Mare, Remetea Chioarului, Coa .
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0030_104_Lapus-La_Razoare.jpg

Pop Ioan - APM-MM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0031

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0020 Cheile Nerei - Beu ni a
ROSPA0086 Mun ii Semenic - Cheile Cara ului
ROSPA0149 Depresiunea Bozovici
ROSPA0080 Mun ii Alm jului - Locvei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Nerei - Beu ni a

Latitudine
Longitudine
N 44 56' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 50' 1''
37.719
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
90
1162

618
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
100 Cara -Severin

1
B
C
B
B

Brometalia)
alpin
0,1
0,1
B
B
B
C
B
B
B
B
0,01
0,1
1
2
B
B
C
B
B
C
B
B
2,2
30
0,5
Salicion albae)
0,3
0,3
0,001
B
C
C
C
A
B
B
C
12,3
0,1
91K0 P duri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
15
15
0,03
1
B
B
C
C
B
B
B
B
91L0 P duri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1361 Lynx lynx
V
<500 i
P
Pasaj

C
A
C
A
A
B
B
B
A
C
B
B
1324 Myotis myotis
1307 Myotis blythii
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos

1355 Lutra lutra
R
R
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
2511 Gobio kessleri
Iernat
Pasaj

B
A
C
B
RC
1163 Cottus gobio
1160 Zingel streber

C
C
C
A
A
A
C
C
A
A
2533 Cobitis elongata

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

A
B
B
B
1083 Lucanus cervus

R
R
B
B
B
A
C
A
B
A
1044 Coenagrion mercuriale
1089 Morimus funereus
4064 Theodoxus transversalis
1087 Rosalia alpina

1032 Unio crassus
R
R
B
B
A
A
A
C
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2327 Himantoglossum caprinum
R
Cat. Specia
A Bufo bufo
A Hyla arborea
Iernat
Pasaj

B
A
C
A
i faun
Popula ie Motiv
C C
R C
A
A
Bufo viridis
Rana dalmatina
R
C
C
C
C
Rana temporaria
Triturus vulgaris
Alburnus alburnus
Lota lota
Astacus astacus
Euscorpius carpathicus
P?
Holandriana holandrii
Mecidea lindbergi
RC
Saga pedo
R
V
A
A
M Cervus elaphus
M Dryomys nitedula
R
R
A
A
M Eliomys quercinus
M Micromys minutus
M Mustela erminea
M Myotis mystacinus
M Myoxus glis
M Neomys anomalus
M Neomys fodiens

M Plecotus auritus
P Aconitum moldavicum
R
R
A
D
P
P
Acer monspessulanum
Aegilops geniculata
R
V
D
D
Aethionema saxatile
Allium moschatum
Cardamine enneaphyllos
Cephalaria laevigata
Cerastium banaticum
Ceterach officinarum
Colchicum neapolitanum ssp. haynaldii
Corydalis pumila
P
P
Crocus banaticus
C
R
D
D
P
P
Crocus flavus
Dianthus giganteus ssp. banaticus
R
R
D
D
Dianthus kitaibelii
Draba lasiocarpa
Echinops bannaticus
Fritillaria montana
Galium purpureum
Gymnadenia conopsea
Helleborus odorus
Linum uninerve
Ophrys scolopax ssp. cornuta
P
P
Orchis morio ssp. picta

Orchis tridentata
R
R
D
D
P
P
Orchis simia
Ornithogalum sphaerocarpum
V
V
D
A
Physocaulis nodosus
Picnomon acarna
Ptilostemon afer
Rosa stylosa
Ruscus hypoglossum
Satureja kitaibelii
Scabiosa columbaria
Scutellaria columnae ssp. columnae
Sesleria filifolia
Silene flavescens
P
P
Smyrnium perfoliatum
Veronica spicata ssp. crassifolia
R
V
D
D
P Taxus baccata
R Anguis fragilis
V
C
D
A
R Coluber caspius
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Lacerta praticola
R Lacerta viridis
R Natrix tessellata
R Podarcis muralis
R Vipera ammodytes
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
2
321
N14
231
uni
N16
83
311
P duri de foioase
N19
313
P duri de amestec
N26
324

ncepnd cu anul 1943 s-a nceput protec ia p durii din Valea Beu ni a i Nera, obiectivul peisagistic principal fiind cascadele Beu ni a. n
1973 s-a instituit regimul de protec ie asupra versan ilor mp duri i ai dealului Rol, iar n 1982 au mai fost create 3 zone protejate n care nu se
intreprind lucr ri silvice.
Prezint un peisaj deosebit de complex i variat, determinat de alternan a platourilor calcaroase cu depresiuni largi,cu v i puternic adncite i
culmi cu versan i abrup i, la care se asociaz o gam larg de forme i fenomene carstice. Printre acestea se remarc cheile-de mare interes
tiin ific i peisagistic-s pate de rurile Cara , Nera, etc.;diverse pe teri bogat concre ionate, depuneri de travertin n
albii,exemplu:spectaculoasele cascade ale Beu ni ei.
Principalele habitate n sit sunt habitatele de p dure, habitatele de p uni i fne e, habitatele cavernicole i habitatele acvatice dintre care 6
habitate de interes comunitar.
Fauna terestr este reprezentat de un num r de 313 taxoni, 29 endemisme, 45 specii rare, din care 119 specii protejate i strict protejate
de legisla ia romn i interna ional .
Fauna cavernicol cuprinde 273 specii i subspecii de nevertebrate precum i vertebrate.
Flora este reprezentat de un num r de 1086 specii din care, specii protejate sunt doar n contextul protej rii habitatelor.
Siturile cultural istorice din sit sunt 6 de suprafa , 24 subterane i 30 de suprafa n zona limitrof .
Habitatele de p dure (f gete) din acest parc unice n Europa, au o mare importan biologic , genotipic estetic i mediogen fiind printre
pu inele f gete care s-au p strat n stare virgin .
n urma cercet rilor f cute s-au identificat 1086 specii de plante superioare prezente n zon , apar innd la 98 familii. Vegeta ia prezint o
deosebit importan
tiin ific , aici ntlnindu-se o serie de specii rare, printre care diverse endemisme i specii sudice, unele aflate n
apropierea de limita nordic a arealului european.
Se ntlnesc aici asocia ii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a rii, cu afinit i cu vegeta ia submediteranean de la sud de
Dun re. Printre cele mai caracteristice se num r f getele cu alun turcesc, tuf ri urile de liliac, mojdrean i scumpie cu numeroase specii
nso itoare saxicole, paji tile de stnc rii i asocia iile pioniere de stnc rii calcaroase.
Au fost identificate un num r de 189 de taxoni de nevertebrate i 124 de taxoni din cadrul vertebratelor, sudul Banatului a permis
p trunderea i ad postirea unei faune cu pregnant caracter mediteraneean. Aici, aceste specii mediteraneene termofile au g sit prin relieful
calcaros, nsorit etc condi ii propice de instalare.
Aici exist o diversitate avifaunistica bogata, reprezint locul de odihn i de hran ,dar i refugiul pentru cuib ritul a numeroase p s ri
migratoare, rarit i cum sunt speciile Falco subbuteo i Falco peregrinus
Pe lang toate celelate specii putem spune ca situl Cheile Nerei Beu ni a ad poste te i nc un num r nsemnat de carnivore printre care
ursul, lupul, rsul, specii e interes comunitar.
Fauna acvatic - referitor la ihtiofauna rului Nera putem spune c acesta ad poste te o serie de rarit i-Cobitis elongata (fsa) este una
dintre ele, un al doilea element remarcabil al ihtiofaunei Nerei, este o subspecie aparte de fusar, Aspro zingel (Aspro streber- Pietrar ).
Habitatele naturale din domeniul public al comunelor care includ paji ti i tuf ri uri se caracterizeaz printr-o stare mai pu in favorabil
datorit p unatului, practicat n anumite perioade ale anului cnd este interzis p unatul i cu un num r de animale pe unitatea de
suprafa mult mai mare dect capacitatea de suport al acestora.
n cazul habitatelor de ape dulci datorit braconajului practicat la pescuit, popula iile unor specii de pe ti au sc zut numeric. n pe teri i grote
se produc nc daune datorit practic rii turismului neorganizat i insuficient controlat.
Ecosistemele terestre sunt afectate n anumite zone restrnse datorit exploat rilor de arbori i a braconajului n urma c rora efectivele de
urs, lup, rs, pisic s lbatic , lilieci sunt n sc dere (n situa ia din 2004 la majoritatea speciilor de interes cinegetic, num rul exemplarelor
sunt mai mici dect efectivul optim).
Pentru nevertebrate dar i pentru plantele caracteristice, principalele amenin ri sunt cauzate de arderea p unilor i ntr-o mai mic m sur
de p unat.
Principalele amenin ri pentru ecosistemul cavernicol sunt: defri rile, poluarea apelor la suprafa care se subteranizeaz , activitatea
turistic . Prin aceste influen e pot fi afectate speciile de chiroptere strict protejate i speciile de nevertebrate unele fiind endemice.
- Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind
amenajarea teritoriului - sec iunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si
constituirea administratiilor acestora ;
Situl este situat n domeniul public al statului (100%).
4.6 Documenta ie:
B n rescu P., colab., 1979, Viitorul parc na ional Cheile Nerei-Beu ni a, Ocr. nat. med. nconj., 23, 2: 99-104 + 2 foto + o hart ;
Schrtt L., 1968, Vegeta ia rezerva iei naturale Cheile Nerei, Ocr. nat., 12, 2: 193-202 + 6 foto + 2 fig.;
Schrtt L. 1972. Flora i vegeta ia rezerva iei naturale Beu ni a-Cheile Nerei (Mun ii Aninei). Rezum. tez doct. Bucure ti.;
Borza Al., 1958, Vegeta ia rezerva iei Beu ni a, Ocr. nat., 3: 117-127 + 7 foto
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
97,09
RO05
Categoria V IUCN
0,03
RO01
Categoria I IUCN
18,51

Cod
Categorie
Tip
%
+
11,10 2.276.-Rezerva ia Cheile Nerei - Beu ni a
RO01
5,18 2.277.-Valea Ciclovei - Ilidia
RO01
RO01

+
+
0,73 2.278.-Cheile u arei

0,56 2.279.-Izvorul Big r
RO01
0,09 2.280.-Lisovacea
RO01
0,85 2.281.-Ducin
RO02
Parc na ional
RO02
Parc na ional
97,09 E-Cheile Nerei - Beu ni a

0,00 O-Semenic - Cheile Cara ului
RO05
Parc natural
0,03 D-Por ile de Fier

J062CS + 1,772 VALEA CICLOVEI-SIMION-ROL
J062CS + 11,06 CHEILE NEREI - BEUSNITA

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
-


140 Pasunatul
180 Incendiere


rulote
511 Linii electrice

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
A
-
120 Fertilizarea
140 Pasunatul
180 Incendiere
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare

A
A
330 Saline
C
B
511 Linii electrice
900 Eroziunea

Responsabil pentru acest sit este Administra ia Parcului Na ional Cheile Nerei-Beu ni a.
Situl nu are plan de management. El va ntocmit de administra ia Parcului Na ional Cheile Nerei-Beu ni a pn la 31.05.2006.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0031_326_cascada_Beusnita.jpg

Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_Cascada_Bigar.jpg
ROSCI0031_326_Cheile_Nerei.jpg
ROSCI0031_326_Izbucul_Bigar.jpg
ROSCI0031_326_lacul_ochiul_bei.jpg

ROSCI0031_326_Nera_la_Carlige.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0032

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Rud riei

Latitudine
Longitudine
N 44 51' 41''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 6' 8''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
300
344
874

592
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
100 Cara -Severin

1
B
C
B
B
10
84

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1217 Testudo hermanni

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Bufo bufo
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
C A
M Felis silvestris
M Martes martes
Acinos arvensis
Allium paniculatum ssp. fuscum
Dianthus armeria ssp. armeriastrum
Lathyrus latifolius
Rubus hirtus
A
C
Stachys recta
P Ruscus aculeatus
R Vipera ammodytes
Allium flavum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
6
231
P uni
N16
94
311
P duri de foioase

Elementul caracteristic este prezentat de pseudochei s pate n roci metamorfice cu microforme ale exocarstului(lapiezuri),acoperite de
vegeta ie termofil .P durile din arie sunt amestecuri de foioase ( fag,gorun,carpen,salcm, mo drean),r inoase (pin negru) i amestecuri
foioase cu r inoase i alte elemente diseminate.

Elementul central european se impune la maxim n sensul vitalit ii i al biomasei prin faptul c cuprinde pe cei mai importan i edificatori
dominan i din p durile mezofile : (Fagus sylvatica,Quercus petrae, Carpinus betulus,Acer pseudoplatanusetc). Dintre speciile
sudmediteraneene frecvente n p durile submediteraneene i n tufi urile xerotermofile de tipul ibliacului:Ruscus aculeatus,Potemtilla
micrantha,Cornus mas, Syringa vulgaris etc.
Flora paji tilor xerofile de pe pantele calcaroase este bogat n specii submediteraneene mai frecvente sunt: Stachys germanica, Tunica
saxifraga et.
Vegeta ia prezint o importan
tiin ific , aici ntlnindu-se o serie de specii rare, printre care diverse endemisme i specii sudice , unele
aflate n apropierea de limita nordic a arealului european. Se ntlnesc aici asocia ii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a rii,
cu afinit i cu vegeta ia submediteranean de la sud de Dun re.
Fauna este reprezentat de mamifere: specii de c prior , vulpe, iepure etc.
Fauna ornitologic este reprezentat de specii ca:Bubo Bubo,Falco subbuteo,Strix aluco,etc.
Fauna de reptile este reprezentat prin batricieni, oprle (Lacerta viridis, Lacerta agilis etc)
Impactul turismului asupra asupra sitului este prezent i const n distrugerea vegeta iei (s parea an urilor pentru cort, vetre de foc, lemne
de foc), poluarea solului cu de euri biodegradabile i degradabile , tulburarea faunei datorat prezen ei cinilor nso itori. Aria este predispus
p unatului ilegal,incendiilor care au loc prim vara i toamna,datorit lucr rilor pe care proprietarii de teren din zon le efectueaz .
Rezerva ia Natural Cheile Rud riei a fost nfiin at prin Legea nr.5/2000 i delimitat prin H.G.230/2003,are ca obiectiv protec ia i
conservarea biodiversit ii florei i faunei din aria protejat .
Situl apar ine domeniului public al statului.
4.6 Documenta ie:
Studiu de fundamentare pentru Rezerva ia natural Cheile Rud riei.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
96,02 2.303.-Rezerva ia natural Cheile Rud riei

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
-
230 Vanatoare
220 Pescuit sportiv

rulote
180 Incendiere
512 Conducte
230 Vanatoare

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
0
512 Conducte

rulote

Responsabil pentru acest sit este Direc ia Silvic Re i a,Jude ul Cara -Severin.
Situl are plan de management realizat de custodele Direc ia Silvic Re i a,Jude ul Cara -Severin
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0032_326_Cheile_Rudariei.jpg

ROSCI0032_326_Cheile_Rudariei1.jpg
ROSCI0032_326_Cheile_Rudariei3.jpg
ROSCI0032_326_Mori_de_apa_-_Cheile_Rudariei.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0033
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0018 Cheile Bicazului - H
ma
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile ug ului - Munticelu

Latitudine
Longitudine
N 46 50' 17''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 50' 24''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
335
660
1382

1020
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO014
100 Neam

0,1
A
A
A
A
6520 Fne e montane

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
1354 Ursus arctos
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
V
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj
Pasaj

D
C
B
C
B

Cat. Specia
i faun
Popula ie Motiv
P C
M Nyctalus noctula
RC
M Sciurus vulgaris
RC
M Sicista betulina
RC
M Vulpes vulpes
RC
Campanula carpatica
P
Astragalus psedopurpureus
Cratoneuron commutatum
Cratoneuron sp.
P
P
Dianthus petraeus ssp. petraeus

R
R
B
B
P
P
Gymnadenia conopsea
R
R
A
B
Symphytum cordatum
Poa rehmannii
RC
Silene zawadzkii
Thymus comosus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
2
231
P uni
N15
242, 243
N17
73
312
P duri de conifere
N26
23
324

Situl a fost declarat arie protejata in anul 1971, prin decizia Consiliului Popular Neamt, fundamentarea stiintifica apartinand prof. univ.
dr.geolog Constantin Grasu, pe considerente geologice, paleontologice si geomorfologice.
Masivul Munticelu face parte din complexul carstic al Cheilor Bicazului, fiind situat in N-E Parcului National Cheile Bicazului- Hasmas.
Importanta este determinata de densitatea si varietatea speciilor vegetale si animale de interes comunitar si national.
Citata pentru prima oara in 1933 de catre M. Gusuleac, specia endemica Astragalus pseudopurpureus cuprinde peste 95% din populatiile din
Romania.
Principalele influente antropice sunt:
- taieri ilegale de arbori
- pasunatul
- turismul necontrolat( distrugeri in Pestera Munticelu)
-braconaj ( Rupicapra rupicapra-Capra neagra)
Rezervatia naturala Cheile Sugaului- Munticelu a fost propusa datorita tipurilor de habitate si a diversitatii biologice pe care le adaposteste.
Proprietate de stat- 80%
Proprietate privata- 20%
4.6 Documenta ie:
1.Monumentele naturii din judetul Neamt- Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V., 1972
2.Flora si vegetatia judetului Neamt- Chifu T., Mititelu D., Dascalescu D.,1987, Mem. sect. st.Acad. Rom. Bucuresti, 281-302
3. Plante endemice in Flora Romaniei- Dihoru G., Pirvu C., 1987, Ed. Ceres Bucuresti
4. Plante ocrotite din Romania, Ed. Univ. Al.I. Cuza Iasi, 2003
5. Cartea rosie a vertebratelor din Romania-Acad.N. Botnariuc,Dr. V. Tatolea, Bucuresti 2005
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,35
RO03
Categoria III IUCN
0,61

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
RO03
Monument al naturii
0,11 2.648.-Pe tera Munticelu
RO03
Monument al naturii
0,50 2.652.-Cheile ug ului

J053NT * 86,54 CHEILE SUGAULUI - MUNTICELU
Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C
5 -
140 Pasunatul
25
740 Vandalism

Cod Activitate
301 Cariere
Intensitate % Infl.
B
B
-

C
C

Rezervatia naturala Cheile Sugaului- Munticelu a fost atribuita in custodie in anul 2004 ONG-ului Clubul Montan Roman Piatra Neamt.
Custodele a elaborat regulamentul de organizare si functionare a rezervatiei.
Nu exista plan de management.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0033_81_Turta.jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0034
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0087 Mun ii Trasc ului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Turenilor

Latitudine
Longitudine
N 46 36' 14''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 42' 42''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
134
405
575

492
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

2
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
Pasaj
P

C
B
C
B
Pasaj

C
B
C
B

Cat. Specia
I Trochiscocoris rotundatus
i faun
Popula ie Motiv
R D
Allium flavum
Aurinia saxatilis
Medicago minima
Seseli elatum ssp. osseum

Sorbus dacica
V
R
A
B
P
P
Silene otites
Sorbus graeca
R
R
D
A
Aristolochia clematitis
P
P
P
P
P
Spiraea chamaedryfolia
Spiraea crenata
Taraxacum hoppeanum
Thymus comosus
Viola jooi
Waldsteinia geoides
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
15
231
P uni
N16
50
311
P duri de foioase
N26
35
324

Cheile Turenilor sunt rezultatul unor fenomene carstice manifestate in calcarele jurasice(tithonice) aflate la contactul Muntilor Trascau- la
poalele Muntilor Petrid, ca o ramificatie laterala a acestora - cu Depresiunea Turda- Alba Iulia, parte componenta a Bazinului Transilvaniei.
Aspectul rezervatiei este acela de canion carstic, in forma de V, peretii de calcar avand inaltimi cuprinse intre 20 m (in dreptul carierei din
Tureni, la intrarea in chei) si 105 m pe traseul cheilor propriu-zise. Distanta dintre pereti creste in a doua jumatate a cheilor, ajungand la 160 m
la iesirea spre Copaceni a cheilor. Lungimea cursului Vaii Racilor, deci si a cheilor este de 1850 m.
Pe platoul carstic situat deasupra Cheilor Turenilor se remarca urmatoarele forme pozitive de relief: Dealul Cheia(540-570), Dealul
Copandului(540-560) si Dealul Turului (20-530), pe versantul stang, iar pe cel drept, Dealul Turenilor si Dealul Ghicenghe(540-580).Pe solul
inierbat care acopera platoul carstic se remarca lapiezuri calcaroase, avand dimensiuni medii de 100/80 cm.
Aria protejata Cheile Turenilor face parte din categoria ariilor protejate Rezervatie Naturala, categorie care corespunde categoriei IV IUCN , si
anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata in special pentru conservarea prin interventii de
gospodarire.Scopul Rezervatiilor Naturale este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic , forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic,pedologic, istoric si arheologic, prin elaborarea unor strategii si studii de
impact ecologic de durata scurta, medie si indelungata.
Gradul de conservare a Cheilor Turenilor este relativ bun, data fiind eclipsarea acestui obiectiv de prezenta Cheilor Turzii in apropiere,
acestea fiind tinta afluxului de turisti. Daca factorul turism este mai putin degradant in cazul Cheilor Turenilor, in schimb, alti factori antropici,
cum ar fi pasunatul intensiv si activitatile industriale si-au pus si inca isi pun amprenta asupra acestei zone atat de complexe din punct de
vedere geologic, speologic, biologic, arheologic si peisagistic.
Cheile Turenilor,denumite si Cheile Tureni sau Turului se constitue, incepand cu anul 1993, intr-o rezervatie naturala mixta(floristica,
faunistica, peisagistica) si parc arheologic (terase si pesteri locuite)statutata astfel la nivel local, dat fiind importanta stiintifica si turistica a
acestui obiectiv. Cheile Turenilor au fost declarate Rezervatie naturala si parc arheologic conform Hotaririi Prefecturii judetului Cluj, publicata
in Monitorul Oficial nr.3/1993, la pozitia 51 in Lista rezervatiilor arheologice, parcurilor si monumentelor naturii, la subcapitolul Rezervatii din
judetul Cluj, propuse de catre Oficiul judetean al Patrimoniului Cultural - National, din cadrul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei.
Ulterior, prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a zone protejate, Rezervatia
Naturala Cheile Turenilor a dobandit statutul de arie protejata de interes national, fiind listat la pozitia 2342 cu o suprafata totala de 25 ha.
Ocolul Silvic Turda(85ha)- 80%;
I.E.I.A.M.C. Turda < 0,5%;
Proprietate comunala(Sandulesti)< 0,5%;
Proprietate comunala(Tureni) - 19%;
4.6 Documenta ie:
Plan de Management Rezervatia Naturala Cheile Turenilor- intocmit:Vizauer Tibor-Csaba, custodele Rezervatiei Naturale Cheile Turenilor,
Cluj-Napoca 2005.
Directia Silvica Cluj Napoca;
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj
-harti 1954, 1964 modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
76,99 2.342.-Cheile Turenilor Comuna Tureni

Cod Activitate
140 Pasunatul
710 Poluare fonica
Intensitate % Infl.
A
35 B
5 0
703 Poluarea solului
180 Incendiere
A
A
20
10
701 Poluarea apei
15

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
60 0
A
30 -
10
301 Cariere
B
A
10
10
701 Poluarea apei
15

100% arie natural protejat , aflat n custodia Consiliului Jude ean Cluj din anul 2004(cnf.Ord.850/2003).
Rezervatia Naturala Cheile Turenilor a fost luata in custodie de catre Consiliul Judetean Cluj, conform Ordinului Ministerului Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului nr. 850 din 27 octombrie 2003 privind procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate, semnand Conventia de custodie cu Agentia Regionala de Protectie a Mediului Cluj-Napoca nr. 8690/13882 din 24 noiembrie
2004.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0034_95_Habitat_8210_-2.jpg

ROSCI0034_95_habitat_8210_-_versanti_stancosi_cu_vegetatie_saxicola.jpg
ROSCI0034_95_Habitat_8210_1.jpg

1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0035
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Turzii

Latitudine
Longitudine
N 46 33' 44''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 40' 44''
326
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
422
796
636

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

1
B
C
A
A

6240 * Paji ti stepice subpanonice
alpin
Brometalia)
Salicion albae)
0,1
0,5
0,2

1
0,01
B
B
C
C
B
B
B
B
0,01

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
1324 Myotis myotis

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
1305 Rhinolophus euryale

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1060 Lycaena dispar
P
R
Pasaj
P

C
B
C
B
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
4034 Glyphipterix loricatella
4050 Isophya stysi
4012 Carabus hampei
1016 Vertigo moulinsiana

4020 Pilemia tigrina
R
P
B
C
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

C
A
C
A
2170 Ferula sadleriana

1477 Pulsatilla patens
V
R
A
B
A
A
C
C
A
A
4087 Serratula lycopifolia
1689 Dracocephalum austriacum

Cat. Specia
A Bufo bufo
A Hyla arborea
i faun
Popula ie Motiv
P A
R A
A
A
Bufo viridis
Rana dalmatina
P
R
A
A
Rana ridibunda
Rana temporaria
Elasmucha ferrugata
Lopinga achine
Trochiscocoris rotundatus
M Cervus elaphus
M Lepus europaeus
M Martes foina
M Sciurus vulgaris
M Sus scrofa
P Achillea pannonica
C
R
A
B
M Vulpes vulpes
P Aconitum napellus ssp. fissurae
C
R
A
B
D
Allium obliquum
Asplenium lepidum
Cardaminopsis arenosa
Carex brevicollis
Centaurea reichenbachii
Centaurea rhenana
Cephalaria radiata
Corydalis cava
Corydalis solida
P
P
Daphne cneorum
Dictamnus albus
V
R
D
D
P
P
Ephedra distachya
R
R
D
D
Fallopia dumetorum
Festuca rubra ssp. rubra
Festuca rupicola ssp. rupicola
Festuca valesiaca
Galanthus nivalis
Galium mollugo
Hieracium wiesbaurianum
Hieracium x brachiatum
Inula britannica
P
P
Iris humilis
R
R
B
B
P
P
Iris pumila ssp. pumila

Lactuca viminea
R
V
B
D
Melampyrum pratense
Melica picta
Onosma arenaria
Onosma pseudarenaria
Orchis morio
Poa badensis
Poa nemoralis
Poa pratensis
Potentilla recta
P
P
Prunus tenella
Scabiosa columbaria
R
R
D
B
P
P
Saxifraga marginata
R
V
D
D
Seseli elatum ssp. osseum
Sorbus borbasii
Sorbus dacica
Sorbus torminalis
Spiraea media
Taraxacum hoppeanum
Taxus baccata
Thalictrum foetidum
Thymus comosus
Thymus longicaulis
P Viola jooi
R
R
D
A
P Viola tricolor ssp. subalpina

R Elaphe longissima
R
R
B
A
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Natrix tessellata
R Podarcis muralis
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
46
231
P uni
N16
26
311
P duri de foioase
N19
22
313
P duri de amestec
N26
324

Rezerva ia natural Cheile Turzii este situat la 7 km vest de municipiul Turda, n extremitatea estica a Masivului Trasc u, n lungul cursului
de ap H date (afluent al rului Arie ).Cheile Turzii sunt chei epigenetice, formate n calcare de vrsta jurasic , a c ror pere i se ridic la
300-320 m fa de nivelul actual al prului H date, n cea mai mare parte foarte abrup i, aproape verticali.Se remarc interesante fenomene
endocarstice (grote, pesteri), ceea ce imprim valoarea peisagistic a acestui areal.
Climatul este de tip continental moderat, de dealuri mp durite, cu o temperatur medie anual de 8 C i cu precipita ii medii anuale de 600
ml/mp. Datorit expozi iei versan ilor,pe toate cele 4 direc ii, apar o serie ntreag de insule microclimatice, fapt ce a favorizat instalarea i
men inerea unei multitudini de comunit i vegetale i faunistice.
n rezerva ia natural Cheile Turzii s-au semnalat pn n prezent peste 1030 de specii de plante(NYARADY,1939), multe dintre acestea fiind
extrem de importante din punct de vedere stiin ific, prin caracterul lor endemic si/sau rar. n aceast categorie se includ specii cum ar fi:Allium obliquum, Thymus iliricus, Aconitum firmum fissurae, Carex digitata piroskana, Ephedra distachya, Ferula sadleriana, Asplenium
lepidum.
Se semnaleaz prezen a mai multor tipuri de asocia ii vegetale, caracteristice mai multor etaje altitudinale:asocia ii stepice, de deal,
montane,de stnc rii. Se pot identifica 9 tipuri de habitate de importan comunitar , din care 5 sunt prioritare si reprezint 42% din suprafa a
total de protec ie.
n ceea ce prive te valoarea avifaunistic a rezerva iei,s-au semnalat n studiile de specialitate peste 111 specii de p s ri, un num r important
dintre acestea fiind incluse n Anexa I a Directivei P s ri 79/CEE/409 sau n alte acorduri interna ionale la care Romnia a aderat.
De i a fost pus oficial sub protec ie nc din 1938 Rezerva ia Natural Cheile Turzii a fost i este n continuare agresat de numero i factori:
-p unatul necontrolat, cu repercursiuni asupra structurii vegeta iei din zon
-turismul necontrolat, cu efecte negative resim ite n grotele din pere ii cheilor, respectiv asupra coloniilor de lilieci
-sporturi extreme de genul escalad , parapantism, ce duc n unele situa ii la deranjarea speciilor de p s ri clocitoare de pe stnc rii;
-exploziile puternice de la carierele de piatr din apropiere -efecte negative asupra pere ilor cheilor (desprinderea unor blocuri de roc ,
distrugerea traseelor de c rare), asupra avifaunei (zgomot, trepida ii);
-poluarea apei, dat fiind prezen a n amonte a localit ii Petre tii de Jos;
-depozitarea necontrolat a de eurilor n amonte i n imediata vecinatate a rezerva iei.
-1938-o prim declarare, prin Jurnalul Consiliului de Mini trii nr. 645;
-1974-reconfirmarea statutului de protec ie, prin Hot rrea Consiliului Popular nr. 648;
-1994-actualizarea listei ariilor protejate de interes judetean, prin Decizia Consiliului Jude ului Cluj nr.147;
-2000-statut de arie protejat de interes na ional, prin Legea nr.5/2000 de amenajare a teritoriului/Sectiunea a III-a, pozitia 2.331, cu o
suprafata de protec ie de 104 ha;
-2004-H.G. 2151/2004,extinderea suprafe ei de protec ie la 324 ha.
1.Proprietate de stat: 70 ha, 21%-Ocolul Silvic Turda;
2.Proprietate comunala:78,5% Comunele Mihai Viteazu,S ndule ti,Petre tii de Jos
3.Proprietate privat : <0,5%
4.6 Documenta ie:
1.Academia Romn ,Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa,Cartea ro ie a vertebratelor din Romnia, Bucuresti 2005.
2.APM Cluj et al.,Documenta ie de fundamentare n vederea extinderii Rezerva iei Cheile Turzii, 2005;
3.Bruum,B. et al.,P s rile din Romnia i Europa-Determinator ilustrat-versiunea romaneasc Munteanu,Dan,Octopus Publishing Group
Ltd.,1999;
4.Fi de caracterizare Corine Biotop Cheile Turzii,1996;
5.Nyarady,Erasmus I.,Enumerarea Plantelor Vasculare din Cheia Turzii, Imprimeria Nationala, Bucuresti ,1939;
6.Ocolul Silvic Turda , Amenajament silvic, UP II Iara;
7.Ocolul Silvic Turda , Amenajament silvic, UP VII Micesti;
8.Olteanu et. al.,Lista rosie a plantelor superioare din Romania, Studii.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
98,39 2.331.-Cheile Turzii
J043CJ * ###### CHEILE TURZII

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
21 +
10
140 Pasunatul
44
10
625 Planorism, delta plan, parapanta, balon.
10
701 Poluarea apei
941 Inundatii

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
70 -
40
301 Cariere
20
14
12
10
701 Poluarea apei
30
11
710 Poluare fonica
10

100% arie natural protejat , aflat n custodia Consiliului Jude ean Cluj din anul 2004(cnf.Ord.850/2003).
1.Plan de management pentru aria natural Cheile Turzii (324 ha)-elaborat;
2.Plan de Urbanism-Zona Protejat Cheile Turzii, 1995(104 ha);
3.Regulament general pentru executarea de construc ii i desf urarea unor activit i n zonele naturale protejate de interes jude ean, jude ul
Cluj-emitent Consiliul Jude ean Cluj,1995;
4.Amenajament silvic U.P. nr. II Iara, Ocolul Silvic Turda;
5.Amenajament silvic U.P. VII Micesti, Ocolul Silvic Turda;
6.Plan de Urbanism, Comuna Petre tii de Jos;
7.Plan de Urbanism, Comuna S ndule ti.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0035_95_1-Habitat_de_stancarie.jpg

ROSCI0035_95_2_-_Habitat_de_pestera.jpg
ROSCI0035_95_3-Cuib_Aquila_chrysaetos.jpg
ROSCI0035_95_4-_Acociatie_de_Stipetum_pulcherrimae_1.jpg

ROSCI0035_95_5-Allium_obliquum1.jpg
ROSCI0035_95_6-_Dictamnus_albus1.jpg
ROSCI0035_95_7-Ferula_sadleriana1.jpg

1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0036
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Vrghi ului

Latitudine
Longitudine
N 46 12' 46''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 32' 31''
834
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
556
935
695

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
75 Harghita
RO073
25 Covasna


6,26
B
C
A
B

Salicion albae)
1,25
1,87
44,58
C
B
C
C
B
C
C
B
Brometalia)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
50-100 i
Pasaj
500-800 i
C
B
C
B
20-50 i
70-100 i
1307 Myotis blythii
1324 Myotis myotis

P
P
1355 Lutra lutra

1354 Ursus arctos
2000-2500 i
1000-1500 i
P
D
C
2000-2500 i
1000-1500 i
200-250 i
1-3 i
250-300 i
D
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj

D
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
P
Pasaj

C
B
C
B

i faun
RC
RC
P
B
B
B
B
C
C
B
B
Cat. Specia
I Saga pedo
Popula ie Motiv
A
M Nyctalus noctula
M Plecotus auritus
1000-1500 i
100-200 i
C
C
RC
C
50-100 i
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
11
231
P uni
N15
242, 243
N16
74
311
P duri de foioase
N26
13
324

Cheile Varghisului s-a format n calcarele jurasice ale panzei bucovinice si se intind ntre varfurile Also si Felso Mal (Vf. Tiva) din nordul
Muntilor Persani. Pe aceasta portiune de cca. 1-2 km lungime si 500-600 m. grosime s-a dezvoltat un relief carstic, cu formele sale de
suprafata si de adancime (doline, pesteri etc.). Cea mai mare pestera este pestera Orban Balazs aflat pe malul stang al paraului Varghis.
Cheile Varghisului reprezinta unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpatilor Orientali, in care se regasesc o serie de
elemente naturale de valoare exceptionala din punct de vedere botanic, zoologic, speologic, paleontologic si peisagistic. n flora cheilor, lnga
cele 10 endemite carpatice si daco-balcanice se gasesc populatiile speciilor Cypripedium calceolus si Iris aphylla ssp. hungarica, aflate in
Anexele II si III a Directivei Habitate. Pajistile deschise de stancarii, tufarisurile xeroterme, padurile de grohotisuri si fagetele adapostesc 44
specii de plante protejate pe listele rosii nationale.
Stncaria salbatica si padurile constituie habitat pentru o fauna extrem de bogata reprezentanta prin 18 specii de animale listate in Anexele II
si III a Directivei Habitate, 9 specii de pasari din Directiva Pasari, respectiv alte 26 specii de animale ocrotite pe plan national si international.
Este remarcabil efectivul populatiei de ursi, estimat la peste 30 de exemplare in timpul iernii. In Cheile Varghisului au fost identificate 17 specii
de lilieci din cele 30 de specii existente in Romania. Colonia speciei Rhinolophus hipposideros este una dintre cele mai mari din tara. Este
remarcabila si diversitatea ridicata a speciilor de lilieci in perioada de reproducere (august-octombrie). Situl adaposteste 8 tipuri de habitate
listate in Anexa I a Directivei Habitate.
Factorii de amenintare care actioneaza asupra sitului pot fi grupati in felul urmator:
1. Turismul necontrolat- prin distrugerea vegetatiei prin campare in locuri nepermise, vetre de foc, taierea arborilor, distrugerea valorilor
arheologice, speologice, geologice etc.
2. Activitati agricole (pasunatul, cositul) exploatarea lemnului, exploatarea calcarului, arderea varului.
3. Constructii neautorizate, case de odihna, anexe gospodaresti (grajd, sura, etc)
4. Poluarea cursurilor de apa, in urma exploatarilor de caolina din Harghita Bai, reziduuri menajere din zona caselor de vacanta din Baile
Selters si Baile Chirui
Situl Cheile Varghisului este ocrotit ca rezervatie naturala mixta, prin Hotrrea Consiliului Judetean Harghita Nr. 162/2005. Este inclusa de
asemenea n Anexa I a Legii Nr. 5/2000.
ncepnd cu a data de 12 martie 2004, rezervatia naturala este incredintata in custodie Asociatiei Speo-Turistice Lumea Pierduta din Baraolt,
jud. Covasna.
Terenurile care alcatuiesc situl sunt in proprietatea Directiei Silvice Sfantu-Gheorghe, OS Talisoara, composesoratele din localitatatile Meresti
si Varghis, Consiliul local al comunei Meresti jud. Harghita, Consiliul local al comunei Varghis, jud. Covasna. Exista si terenuri in proprietate
privata.
4.6 Documenta ie:
1. Gyarmati, A., 1995, A Vargyas-vlgy vegetcija, Eszterhzy Kroly Tanrkpzo Foiskola, szakdolgozat: 1-71.
2. Gyarmati, A., 2000, A Vargyas-vlgy mohaflrja, Mzeumi Fzetek 9: 41-45.
3. Kovcs, S., 1983, nvelisul vegetal din Cheile Vrghisului (I.). A Vargyasi mszko-sziklaszoros nvnytakarja (I.), Aluta. Studii si
Comunic. - Tanulmnyok s Kzlemnyek, Sepsiszentgyrgy, XVI-XV: 165-173.
4. Munteanu, D., Miklssy V., Ratiu F., 1987, Cheile Vrghisului - Monument al Naturii, Ocrot. Nat. Med. nconj., 2 (31): 133-140.
5. Pal I. - Varga J. 2004, Cercetari piscico-faunistice in Rezervatia Cheile Varghisului, A Csiki Szekely Muzeum Evkonyve, 2005, 335-343
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
RO04
Rezerva ie natural
69,39 2.485.-Cheile Vrghi ului i pe terile din

J045HR * ###### CHEILE VARGHISULUI
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
10 -
102 Cosire/Taiere
25

rulote
180 Incendiere
244 Alte forme de luare(extragere)
10
230 Vanatoare
refera mai sus
C
B

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
A
-
20
15

ncepnd cu a data de 12 martie 2004 rezervatia naturala este incredintata in custodie Asociatiei Speo-Turistice Lumea Pierduta din Baraolt,
jud. Covasna.
S-a ntocmit regulamentul rezerva iei. Elaborarea planului de management este n curs de realizare de c tre custodele desemnat.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0036_101_Cheile_Varghisului.jpg

Gog Mircea - APM-CV
ROSCI0036_54_Cheile_Varghisului.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0037
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0082 Mun ii Bodoc - Baraolt
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ciomad - Balvanyos

Latitudine
Longitudine
N 46 5' 46''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 56' 19''
5.993
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
640
1244
915

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO073
100 Covasna

16
B
C
B
B
32
12

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
R
R
R
1361 Lynx lynx

C
B
A
B
C
100-200 i
100-200 i
1324 Myotis myotis

1307 Myotis blythii
300-500 i
10-20 i
5-20 i
C
D
200-500 i
200-500 i
1352 Canis lupus
Pasaj
R
10-50 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
P Carex appropinquata
Pasaj
Iernat
Pasaj

C
A
A
A
C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
R A
Empetrum nigrum
Vaccinium oxycoccos
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
2
321
Drosera rotundifolia
Thelypteris palustris
N14
231
N16
69
311
P duri de foioase
uni
N17
312
P duri de conifere
N19
13
313
P duri de amestec
N26
324

Relieful se caracterizeaz prin varia ii semnificative de altitudine i nclinare a versan ilor. Acest aspect contribuie semnificativ la distribu ia
habitatelor forestiere. Condi iile geomorfologice, diversitatea speciilor forestiere i reparti ia acestora, au un rol important n conservarea unor
specii importante de flor i faun .
-situl Ciomad Balvanyos se suprapune peste aria protejata cu acel i nume.
-situl este important datorit :
-fenomenelor postvulcanice: cea mai mare mofet din europa cu scurgere de bioxid de carbon de circa 2000mc-zi si o concentra ie de bioxid
de carbon de 98-99%, grote cu emanati ii sulfuroase ,mofete i izvoare cu ape minerale.
-existe ei unor pe teri cum ar fi pe tera Ursului, pe tera Timsos, i pe tera Gyilkos
-plante specifice zonelor ml tinoase-Ligularia sibirica,Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Empetrum nigrum,
-un peisaj deosebit i o vegeta ie de p duri de conifere n amestec cu foioase.
- zona este intr-o stare de conservare bun ,datorit exploat rii ra ionale a resurselor.
-pericolul care amenin zona ar fi tendin a proprietarilor de p duri (noi mpropriet ri i) de a exploata n mod abuziv masa lemnoas f r a se
respecta prevederile din amenajamentele silvice.
-zona a fost desemnat ca arie protejat prin Hot rrea Consiliului Jude ean Covasna nr. 39/2001.
-suprafe ele de teren aferente sitului constituie att proprietate privat ct i propritate a Consiliilor Locale.
4.6 Documenta ie:
-este n curs de elaborare documenta ia pentru naintarea la Academia Rom n , pentru ob inerea avizului.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,10

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,03 2.486.-Lacul Sfnta Ana
RO04
Rezerva ie natural
0,07 2.487.-Tinovul Moho

J045HR * 0,131 SFANTA ANA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
-
230 Vanatoare
140 Pasunatul


Cod Activitate
140 Pasunatul
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
B
25

Contract Administrare: 6/22.02.2010, Administrator:Aocia ia VINCA MINOR Sf. Gheorghe, str. Bem Jozef, nr. 2, bl. 3, sc. C, ap. 12, jud
Covasna 40729276214
Situl nu are ntocmit plan de management. Nu a fost solicitat pentru a fi preluat n custodie.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0038
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ciuca

Latitudine
Longitudine
N 45 30' 14''
E 25 57' 10''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
21.864
797
1944
1216

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
60 Bra ov
RO036
40 Prahova


0,1
B
B
B
B
0,01

0,001
1
A
B
B
C
A
B
A
B
0,1
0,005
0,05

3
1
B
B
C
C
B
B
B
B
Salicion albae)

6520 Fne e montane
50

3
3
B
A
C
A
B
A
B
A

alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
R
Pasaj
0,1
0,001

C
B
C
B
1354 Ursus arctos
1324 Myotis myotis
1361 Lynx lynx
1355 Lutra lutra

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC

B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj
RC

C
B
C
B
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

B
B
C
B

R
R
B
B
B
B
C
C
B
B
1087 Rosalia alpina

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
1379 Mannia triandra
Cat. Specia
A Hyla arborea
Iernat
Pasaj

C
A
C
A
R
R
C
B
A
A
C
C
A
A
RC
i faun
Popula ie Motiv
P A
Rana dalmatina
RC
Alopia canescens
R
R
B
B
Salmo trutta fario
I
I
Alopia canescens ambigua

Alopia canescens haueri
R
R
B
B
I
I
Alopia canescens caesarea

Alopia canescens mauritii
Alopia helenae ciucasiana
Alopia helenae helenae
RC
Alopia nefasta
Astacus astacus
Campodea magna
Deroceras sturanyi
Deroceras turcicum
Erebia epiphron
Erebia sudetica
Euphydrias maturna
I
I
Figites elongatus
Pipiza fasciata
P
R
B
A
I
I
Panthea coenobita
Xestia ashworthii candelarum
R
R
A
B
Zygaena exulans
M Cervus elaphus
B
A
M Felis silvestris cretensis
RC
M Martes martes
M Micromys minutus
M Plecotus auritus
P Abies alba
A
D
M Sorex araneus
P Allium victorialis
P
R
A
D
Androsace villosa
C
C
Armeria alpina
Arnica montana
Artemisia eriantha
Asplenium adiantum-nigrum
Campanula carpatica
Campanula cochlearifolia
P
P

C
R
C
B
P
P
Campanula transsilvanica
R
R
D
D
D
Cephalanthera rubra
Cerastium cerastoides
Chamorchis alpina
Chimaphila umbellata
Cirsium furiens
Coeloglossum viride
P
P
Cotoneaster nebrodensis
Crocus banaticus
R
V
D
B
P
P
Crepis sibirica
V
R
D
D
D
Daphne blagayana
Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum
Epipactis palustris
P
P

Festuca amethystina
V
R
B
D
P
P
Erysimum witmannii
Festuca carpatica
R
V
B
D
Festuca versicolor
Galanthus nivalis
Gentiana punctata
Gentiana tenella
Gymnadenia conopsea
Heracleum palmatum
Hesperis matronalis ssp. candida
P
P
Hesperis nivea
Hutchinsia alpina ssp. brevicaulis
R
V
B
D
P
P
Hesperis oblongifolia
Jovibarba heuffelii
R
R
C
A
C
Koeleria macrantha
Leucorchis albida
Listera cordata
D
A
Lonicera caerulea
Narcissus poeticus ssp. radiiflorus
Neottia nidus-avis
P
P

Onobrychis montana ssp. montana
R
R
D
B
P
P

R
R
D
D
Ophioglossum vulgatum
Orchis militaris
Orchis morio
Orchis ustulata
Phyteuma confusum
Pinus mugo
Pinus sylvestris
Plantago gentianoides
P
P
V
R
D
D
P
P
RC

Ranunculus thora
R
R
D
D
Rumex scutatus
Salix hastata
Salix retusa
Saxifraga bryoides
Saxifraga mutata ssp. demissa
Saxifraga pedemontana ssp. cymosa
Scabiosa lucida ssp. lucida
Sorbus graeca
Taxus baccata
P
P
Thesium kernerianum
Thymus bihoriensis
V
V
B
B
P
P
Thlaspi dacicum ssp. dacicum

Thymus comosus
R
R
B
B
Trinia glauca
Viola dacica
Viola tricolor
Waldsteinia geoides
R Podarcis muralis
R Lacerta vivipara
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
5
322
N09
321
N14
231
N16
51
311
P duri de foioase
uni
N17
18
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N26
324

Teritoriul nepopulat, cu o form circular n suprafa de 22.209 ha, cu centrul situat la intersec ia meridianului de 4503026 cu paralela de
2505837, se localizeaz n regiunea biogeografic alpin , n sectorul Carpa ilor de Curbur din ecoregiunea Carpa ilor Orientali, ntre 795 i
1.934 m alt. i e dispus ntr-un domeniu conglomeratic relictar reprezentat prin forme insolite. Golul subalpin, cu peisajul s u romantic
ruiniform cu o uimitoare for de seduc ie, este nconjurat succesiv i descendent de coroana p durilor relictare de molid i larice, pure i
amestecate, urmate de amestecuri de r inoase i foioase i de f gete pure. Fondul forestier (15.720 ha - 69 %, din care peste 3.400 ha
p duri virgine i cvasivirgine - 22 %) concentreaz un complex de ecosisteme preponderent naturale (77 %), cu o diversitate remarcabil i cu
o abunden local de 210-250 ori mai mare fa de media specific fondului forestier na ional. Din suprafa a total a paji tilor (6.429 ha),
cele subalpine (2.606 ha) concentreaz peste 1.000 specii de plante, fungi i licheni (62 % din inventarul acestor grupe de specii ale parcului),
inclusiv toate endemitele vegetale i majoritatea celor rare i foarte rare.
Situl apar ine pu inelor teritorii cu o valoare foarte nalt a biodiversit ii. Astfel, de i ocup abia 0,09 % din suprafa a rii, cuprinde o
impresionant diversitate ecologic i biologic provizoriu inventariat , reprezentat prin: 12 grupe de ecosisteme, 15 din cele 212 tipuri de
sta iune forestier identificate n ar , amplasate n 3 din cele 9 etaje fitoclimatice forestiere, 38 din cele 306 tipuri de p dure, grupate n 8 din
cele 50 forma ii forestiere, cu 16 tipuri de ecosisteme forestiere constituite din p duri virgine i cvasivirgine i 22, respectiv 24 % tipuri de
habitate naturale protejate de interes comunitar, din care 5, respectiv 19 %, prioritar protejate; 3.347 specii, din care 1.738 specii animale
(mamifere 60, p s ri 148, reptile 5, amfibieni 11, pe ti 6, nevertebrate 1.508), 1.200 specii vegetale (spermatofite 1.040,
pteridofite 37, briofite 123) i 409 specii de fungi i licheni (fungi 4, licheni - 409). Din acestea, 334 specii (10 %) sunt protejate prin legi
romne i comunitare, din care: 182 specii animale (mamifere 16, p s ri 142, reptile 5, amfibieni 8, pe ti 2, nevertebrate - 9) i 152
specii vegetale, din care: spermatofite 148, pteridofite 4; 85 taxoni endemici, din care 47 animali (reptile 1, amfibieni 1, pe ti 1,
nevertebrate 44, din care: lepidoptere 35, coleoptere 1, gasteropode - 8). Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 47 se ncadreaz n
Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 Specii de plante i animale a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor
de protec ie special avifaunistic , alte 115 specii se ncadreaz n Anexa 4 Specii de animale i plante care necesit o protec ie strict , iar
alte 32 specii n Anaxa 5 Specii de plante i animale de interes comunitar ale c ror prelevare din natur i exploatare fac obiectul m surilor
de management.
Solul superficial i scheletic, de pe versan ii cu pante excesive i cu substratul friabil din zona subalpin este expus eroziunii i erodat, proces
omniprezent, n cre tere alarmant , provocat de:- incendierea vegeta iei lemnoase i semilemnoase;- t ierea ras a p durilor;suprap unarea abuziv - practicarea f i a turismului primitivist, necontrolat etc.Biodiversitatea este expus i supus unei erod ri
progresive provocat de:- braconaj;- p unatul generalizat; - igienizarea p durilor, soldat cu extragerea exemplarelor de Arbor
ecologicus, microhabitate specifice pentru avifauna migratoare i entomofauna specific protejate;- exterminarea pr d toarelor protejate n
extinc ie (vidra etc.);- recoltarea speciilor de plante rare i protejate;- recoltarea ira ional a fructelor de p dure, lichenilor, ciupercilor,
plantelor medicinale etc.Degradarea ireversibil a peisajului natural prin:- extinderea zonei intravilane i mpnzirea acesteia cu construc ii
lipsite de gust;- gestionarea n discordan cu legile naturii a enclavei afectat cabanei turistice Muntele Ro u;- vandalizarea zonei cabanei
Ciuca , odinioar una din cele mai frumoase din Carpa i;- potecirea golului alpin; - cre terea semis lbatic a hergheliilor de cai;- poluarea
cu resturi menajere a solului, apelor etc;- colmatarea cheilor etc.Pericole poten iale, ce pot contraveni intereselor de viitor, sunt prefigurate de
inten ia: - capt rii izvoarelor, de i se tie c Masivul Ciuca , la peste cca. 1250 m alt. e sec;- amenaj rii prtiilor de schi care afecteaz
stabilitatea p durii la efectele eoliene canalizate pe deschiderile practicate n masivul forestier etc.Impacturile susmen ionate atenteaz
asupra resurselor naturale strategice, ntre care se situeaz peisajul natural nealterat. Acesta este i r mne una dintre marile surse
poten iale de atrac ie a valutei nepoluante ale Romniei cu care nu se pot face compromisuri.
Necesitatea conserv rii bunurilor naturale i a stop rii interven iilor umane distructive impun constituirea i gestionarea teritoriului Mun ilor
Ciuca n cadrul unui parc na ional. Acest lucru a fost luat in considerare de APM PH atunci cand a initiat demersurile pentru desemnarea
acestor munti ca arie naturala protejata cu statut legal.In prezent se afla in lucru la ICAS Bucuresti studiul de fundamentare pentru Parcul
National Ciucas. Prin Legea 5/2000 a fost desemnata o rezervatie naturala, Tigaile Mari,ce va fi inclusa in viitorul parc national.
Procentual structura proprietatii pentru situl din Masivul Ciucas este:
79.3% - proprietate publica nationala
17% - proprietate publica locala
0.1 - proprietate privata(persoana fizica)
3.6 - proprietate privata (persoana juridica)
Sursa: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas Stoiculescu 2005
Situatia prezentata nu cuprinde situatia retrocedarilor conform legii 247/2005.
4.6 Documenta ie:
1. Ciuc M., Flora i vegeta ia paji tilor din Mun ii Ciuca , Ed.Academiei RSR 1984
2. Ciuc M., Beldie Al., Flora Mun ilor Ciuca -determinator plante vasculare, Ed.Academiei RSR 1989
3. Stoiculescu C., State forest territory of the Ciuca mountains, a future national park, Univ.Buc.-Gr dina Botanic D.Brandza, AHB
Buc.1999
4.Academia Romana,Institutul de Biologie - Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania, nr.1/1994
5. Grossu Al., Gasteropodele din Romnia Compendiu,IPCT SA Bucure ti 1993
6. Drugescu C., Zoogeografia Romniei, Ed. ALL 1994
7. St noiu I.,Bobrnac B.,Cop cescu S.,Fluturi din Romnia,Ed.Scrisul Romnesc 1979
8. Societatea Ornitologic Romn , P s rile din Romnia i Europa-determinator ilustrat, Octopus Publishing Group Ltd 1999
9. Munteanu D., Rolul molidi urilor carpatine n conservarea unor elemente avifaunistice de taiga, Rev.Ocrotirea Nat. i a Med. nconj.nr.1,
Ed.Academiei Rom.1993
10.Academia Romana,Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa - Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Bucuresti 2005
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J049BV +
2,28 TIGAILE DIN CIUCAS
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B #### B
60
15

uscare
60
C ####
180 Incendiere
A ####
230 Vanatoare
30
15
C ####
511 Linii electrice
0,5

rulote
740 Vandalism
B#####
10
0,5
A#####

900 Eroziunea
948 Incendiu
C ####

A ####
B
5
102 Cosire/Taiere

Cod Activitate
140 Pasunatul
10
0,5
A ####

floristice)
140 Pasunatul
512 Conducte
A
C
10
Intensitate % Infl.
A
20 -
30

B
B
1
0,5

512 Conducte
C
C
0,5
0,1
0
0

In jud.Prahova teritoriul sitului este pe raza comunei Maneciu. Padurea aflata in proprietate publica de stat este gestionata de Directia Silvica
Ploiesti prin OS Maneciu.
Deoarece suprafata sitului este acoperita in cea mai mare parte de fondul forestier, managementul pt.jud.Prahova este asigurat de catre RNP
ROMSILVA-Directia Silvica Ploiesti (str.Iuliu Maniu nr.3,director ing.Zecheru Dumitru,tel.0244-597846).
Existen a parcului national Ciuca poate fi un bun mod de revitalizare a economiei rurale din zon . Turismul, planificat i administrat
pentru a fi durabil, poate aduce beneficii att ariei protejate ct i comunit ilor locale, prin nviorarea culturilor tradi ionale, a industriei
manufacturiere, limitnd astfel implicarea popula iei n industria lemnului cu conota ii negative pentru conservarea p durilor. Este vitala
declararea zonei ca parc national pentru realizarea unui management unitar. La nivelul sitului 1115,6 ha de padure din jud.Prahova (anul 2004din amenajamentele silvice)sunt declarate de interes stiintific, de ocrotire a genofondului si a ecofondului, fiind administrate in consecinta.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0038_102_Ciucas,martor_de_erozioune.jpg

Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,panorama,paduri_foioase_si_conifere.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_Juniperus_communis.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_mozaic_de_habitate.jpg

ROSCI0038_102_Ciucas,_padure_de_conifere.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_pad_de_conifere_pe_versanti_stancosi.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste,_pad_de_foioase_si_conifere.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste_alpina.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste_cu_tufarisuri.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste_si_vegetatie_chasmofitica.jpg

ROSCI0038_102_Ciucas,_panorama.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_stancarie_cu_vegetatie_chasmofitica.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_vedere_dinspre_Cheia.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_vedere_generala.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_vegetatie_pe_stancarie.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_versanti_cu_conifere.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas,_zona_cu_Juniperus.jpg

ROSCI0038_102_Ciucas.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas.Pad_de_conifere_si_martor_de_eroziune.jpg
ROSCI0038_102_Ciucas_,vegetatie_pe_stanci.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0039

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0013 Calafat - Ciuperceni - Dun re
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ciuperceni - Desa

Latitudine
Longitudine
N 43 53' 58''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 5' 38''
39.765
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
2
65

36
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO041
100 Dolj

2
B
B
B
B
0,1
Isoto-Nanojuncetea
30
0,5
0,1
0,5
0,08
A
A
B
C
B
B
A
A

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
V
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
C
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
R

C
B
B
B
RC
1149 Cobitis taenia
RC
P?
1130 Aspius aspius

RC
R
D
D
RC


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4013 Carabus hungaricus
P
1088 Cerambyx cerdo
P
Pasaj

D
C
B
C
C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2285 Colchicum arenarium
R
Cat. Specia
A Bufo bufo
Iernat
Pasaj
P?
R

A
B
A
B
B
i faun
Popula ie Motiv
C
Bufo viridis
Hyla arborea
Pelobates fuscus
Pelobates syriacus
Triturus vulgaris
P
P
Abutilon theophrasti
Adonis aestivalis
C
A
P
P
Acer campestre
Alnus glutinosa
C
A
Althaea officinalis
Anthriscus caucalis
Anthriscus cerefolium
Anthriscus sylvestris
Arenaria serpyllifolia
Astragalus contortuplicatus
Azolla filiculoides
P
P
Betula pendula
Celtis australis
A
A
P
P
Carpinus orientalis
Cerastium glomeratum
A
A
Ceratophyllum demersum
Chamaecytisus danubialis
Chenopodium album
P
P
Ceratophyllum submersum
Chelidonium majus
Chenopodium botrys
Chenopodium multifidum
Chenopodium murale
Chenopodium opulifolium
Chenopodium rubrum
P
P
Chenopodium strictum
Clematis vitalba
C
A
P
P
Clematis integrifolia
Corispermum nitidum
Coronilla varia
Daucus broteri
Daucus carota
Dianthus giganteiformis
Equisetum arvense
Erodium cicutarium
Erodium hoefftianum
Eryngium campestre
C
C
Eryngium planum
P
P
Euphorbia chamaesyce
Euphorbia palustris
V
R
P
Fallopia convolvulus
Genista tinctoria
Geranium molle
Glycyrrhiza echinata
P
P
P
Euphorbia agraria
A
C
P
P
Euphorbia helioscopia
Falcaria vulgaris
A
A
Ficus carica
Geranium lucidum
Geranium pusillum
Goniolimon besseranum
Goniolimon tataricum
Gypsophila paniculata
Holosteum umbellatum
C
C
P
P
Lathyrus aphaca
Lathyrus latifolius
Lathyrus tuberosus
Linum perenne
Lythrum salicaria
P
P
Malva sylvestris
Medicago rigidula
Minuartia glomerata
Morus alba
Gypsophila muralis
Herniaria hirsuta
Hypericum rumeliacum
P
R
C
A
Lathyrus hirsutus
Lathyrus nissolia
Lavatera thuringiaca
R
P
A
C
Lotus corniculatus
Malus sylvestris
C
A
P
P
Medicago minima
Mollugo cerviana
Myosoton aquaticum
C
C
A
C
Myriophyllum spicatum
Myriophyllum verticillatum
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Oenanthe banatica
Ononis arvensis
P
P
Ononis spinosa
Papaver dubium
V
V
C
A
P
P
Papaver rhoeas
A
A
Petrorhagia prolifera
Petrorhagia saxifraga
Phytolacca americana
Polycnemum arvense
Polycnemum heuffelii
Polygonum arenarium ssp. arenarium
Polygonum arenastrum
Polygonum graminifolium
Polygonum hydropiper
Polygonum lapathifolium
P
P
Polygonum patulum
Potentilla supina
A
C
P
P
Potentilla argentea
Prunus mahaleb
Prunus spinosa
Pyrus pyraster
Quercus pedunculiflora
Quercus robur
Ranunculus arvensis
Ranunculus ficaria
Ranunculus illyricus
Ranunculus millefoliatus
Ranunculus neapolitanus
P
P
Ranunculus repens
Ranunculus sardous
Rubus caesius
Rumex crispus
Salvinia natans
Ranunculus polyanthemos
C
V
A
A
P
P
Ranunculus rionii
Ranunculus trichophyllus
Rumex confertus
Salsola kali
Scleranthus annuus
C
A
C
C
C
A
A
V
A
A
A
A
C
Seseli tortuosum
Silene conica
Silene italica
Stellaria media
C
C
P
P
Tilia platyphyllos
A
C
P
P
Thymelaea passerina
Torilis arvensis
C
C
Torilis japonica
Trapa natans
Tribulus terrestris
Trifolium arvense
C
C
Trifolium aureum
Trifolium campestre
Trifolium diffusum
Trifolium fragiferum
RC
Trifolium hybridum
Trifolium pratense
P
P
Trifolium resupinatum
Trigonella monspeliaca
V
V
A
A
P
P
Trigonella caerulea
Trigonella procumbens
V
V
A
A
Ulmus laevis
Vicia hirsuta
Vicia lathyroides
Vicia pannonica
Vicia sativa ssp. nigra
Vicia sparsiflora
Vicia villosa
Vicia villosa ssp. varia
R Coluber caspius
R Natrix natrix
R Podarcis taurica
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
9
511, 512
Ruri, lacuri
N07
12
N09
N12
20
411, 412
Mla tini, turb rii
321
211 - 213
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
29
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
N23
1xx
N26
324

ndiguirile, dren rile, iriga iile i desec rile din Lunca Dun rii au determinat transform ri importante n arealul cuprins n cotul Dun rii dinspre
Calafat. P durile din aceast zon au fost defri ate, b l ile transformate n terenuri agricole sau lacuri pentru cre tere pe tilor, influen nd
puternic n special avifauna. Singurul loc r mas nendiguit este cel de la sud de Calafat, lng Desa Ciuperceni, unde condi iile de mediu au
r mas asem n toare cu cele de dinaintea transform rilor men ionate mai sus. Aici se g se te Rezerva ia Ornitologic Ciuperceni Desa care
se ntinde pe o suprafa de 200 ha m rginit la nord de P durea Poveazele, la est de Dealul Gr nicerilor , iar la sud de P durea z voi
Arcerul. Condi iile pedoclimatice din zona cuprins n curbura larg delimitat de Dun rea care curge dinspre Calafat, au determinat
protejarea mai mltor teritorii n acela i spa iu. Aici se afl i Bala Lata cu o suprafa de 28 ha i Balta Neagr cu o suprafa de 1,20 ha.
Vegeta ia acestora este specific ecosistemului de balt , care determin adaptarea i stabilirea speciilor de animale acvatice. Tot aici se afl
P durea Ciurumela situat pe locul unei foste pepiniere i vestit prin exemplarele uria e de salcm, care ating diametre de 70-80 cm i
n l imi de 30-35m, ntrcnd cu mult dimensiunile realizate n mod natural n ara de origine America de Nord. Salcmii au rolul de a fixa
nisipul mi c tor, care alt dat , n sudul Olteniei, constituia o adev rat calamitate. La ad postul p durilor de salcm se instaleaz o vegeta ie
interesant , care ad poste te o plant rar Molugo cerviana.
Situl propus ca SCI se remarc prin habitate de Salix alba i Populus alba.P durea Ciurumela situat pe locul unei foste pepiniere i vestit
prin exemplarele uria e de salcm, care ating diametre de 70-80 cm i n l imi de 30-35m, ntrcnd cu mult dimensiunile realizate n mod
natural n ara de origine America de Nord. Salcmii au rolul de a fixa nisipul mi c tor, care alt dat , n sudul Olteniei, constituia o adev rat
calamitate. La ad postul p durilor de salcm se instaleaz o vegeta ie interesant , care ad poste te o plant rar Molugo cerviana.
Fiind situat n zona inundabil a Dun rii situl este inundat atunci cnd debitul Dun rii cre te,cu efecte negative asupra habitatelor din sit.
Situl nu a fost desemnat prin legislatia na ional zon protejat , dar include arii protejate declarate prin Legea 5/2000.
80% proprietate privat
i 20% proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:

Cr u D., 1970, Considera ii privind flora dintre Jiu-Desn ui-Craiova i Dun re, Anale Univ. Craiova, s. IIIa, II (XII): 77-84 + un tab. + 4 fig.;
Nyrdy E. I., 1931, Dare de seam despre excursiunea botanic , f cut n jude ul Doljiu n anul 1929, i despre nfiin area Herbarului
Muzeului regional din Craiova (cu 10 foto luate de autor), Arh. Olt., Craiova: 1-16
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,66

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,52 2.392.-Ciuperceni-Desa
RO04
Rezerva ie natural
0,01 2.397.-Balta Neagr
RO04
Rezerva ie natural
0,13 2.398.-Balta Lat

J074DJ + ###### CIUPERCENI
Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
20 0
120 Fertilizarea
20
140 Pasunatul
40
709 Alte forme de poluare
15
0
-
520 Navigatie
941 Inundatii
35
20
220 Pescuit sportiv
10
230 Vanatoare
15
511 Linii electrice
15

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
35 0
120 Fertilizarea
35
220 Pescuit sportiv
10
230 Vanatoare
10
15
511 Linii electrice
20
520 Navigatie
20
10
941 Inundatii
20

Contract Administrare: 176/14.07.2010, Administrator:RNP DS Dolj Str Iancu Jianu, nr 19, loc. Craiova, jud. Dolj 0251421363
Nu exista plan de management
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0039_58_Ciuperceni_Desa1.jpg

tef nescu Izabela - APM-DJ



1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0040

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coasta Lunii

Latitudine
Longitudine
N 46 30' 53''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 57' 5''
694
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
279
494

366
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
87 Cluj
RO075
13 Mure


55
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4031 Cucullia mixta
R
Pasaj

C
C
B
C
4035 Gortyna borelii lunata

4043 Pseudophilotes bavius
RC
P
C
A
B
B
C
C
B
B
4028 Catopta thrips
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
RC
Iernat
Pasaj

C
B
C
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
3
211 - 213
N14
14
231
uni
N15
242, 243
N16
13
311
P duri de foioase
N17
24
312
P duri de conifere
N21
38
221, 222
Vii i livezi

n aceast areal n urma investiga iilor efectuate de catre membrii Societ ii Lepidopterologice Romne au fost indentificate 739 de specii de
fluturi dintre care o specie este nou pentru tiin , una nou pentru Europa, 14 noi pentru fauna Romniei i multe noi pentru fauna
Transilvaniei. S-au indentificat peste 160 de specii de plante. Pentru numeroase specii stepice, habitatele cu caracter stepic din Cmpia
Transilvaniei reprezint extremitatea vestic a arealului de r spndire.
Pante stepice dintre cele mai reprezentative i mai bine conservate din Transilvania. Flor bogat n elemente caracteristice (Crambe tataria,
Iris humilis, etc.). Dintre lepidopterele - grupa cea mai bine studiat dintre nevertebratele - se remarc n primul rnd endemismul Filatima
transsilvanella, dar i o serie de specii rare, deosebit de importante din punct de vedere zoogeografic ca Catopta thrips,Cucullia mixta
lorica,Gortyna borelii lunata sau Philotes bavius hungaricus precum i Cochylimorpha subwoliniana, Cochylimorpha fucatana, Aethes
caucasica, Epibactra sareptana, Scotopteryx ignorata, Autophila dilucida, Cucullia xeranthemi, Oncocnemis confusa, Epimecia ustula,
Mesotrosta signalis, Muschampia cribrellum,Colias chrysotheme, Plebejus sephirus,etc.
Impactul negativ al terenurilor agricole nconjur toare se resimte n primul rnd prin acumul rile de gunoaie sau prin incendierile ocazionale.
Amenaj rile silvice, n primul rnd planta iile de pin i de salcm conduc la sc derea drastic a biodiversit ii, ducnd n situa ii extreme chiar
pn la eliminarea complet a vegeta iei autohtone.Pe anumite por iuni n urma p unatului excesiv se poate observa o ruderalizare
pronun at .
Statutul de rezerva ia natural Dealu cu Fluturi comuna Vii oara a fost stabilit prin H.G 2151/2004- privind instituirea regimului de arie
natural protejat pentru noi zone - 20 ha.
1. Pe teritoriul jude ului Cluj 87% din suprafa a sitului este propietate a statului - Ocolul Silvic Turda
2. 8%- propietate privata
3. 5%- pripieatate a consiliului local Vii oara
4.6 Documenta ie:
1. Extras din Harta Amenajistic U.P VIII - Turda, O.S Turda
2. Rezerva ia Natural Dealul cu Fluturi de la Vii oara - Rakosy L., Kovacs S. - Societatea Lepidopterologic Romn .
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
60 -
120 Fertilizarea
140 Pasunatul
A
C

Cod Activitate
100 Cultivare
1
15
15
511 Linii electrice

C
A
2
15
0
-
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
B
0
B
230 Vanatoare

1. - Direc ia Silvic Cluj - Oclul Silvic Turda
2. - Consiliul Local Vii oara i Luna
3. - Direc ia Silvic Cluj - custode al ariei naturale protejate Dealul cu Fluturi de la Vii oara
Planul de management al ariei naturale protejate Dealul cu Fluturi de la Vii oara n curs de realizare de c tre Direc ia Silvic Cluj.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0041

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coasta Rupturile Tanacu

Latitudine
Longitudine
N 46 40' 12''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 51' 9''
328
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
126
295

186
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
100 Vaslui

Cat. Specia
P Acinos arvensis

100
B
C
B
B
0,01
i faun
Popula ie Motiv
P D
Allium moschatum
Bellevalia sarmatica
Campanula sibirica
D
D
P
P
Caragana frutex
Cephalaria uralensis
R
R
B
B
P
P
Centaurea orientalis
Cichorium intybus
P
C
D
D
Crataegus monogyna
Crocus reticulatus
Dichanthium ischaemum
Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum
D
D
Ephedra distachya
Erophila verna
Eryngium campestre
Euphorbia helioscopia
Festuca valesiaca
Gagea pratensis
P
P
Galium verum
Hyacinthella leucophaea
C
P
D
D
P
P
Hieracium pilosella
Inula oculus-christi
P
R
D
B
Iris pumila
Jurinea consanguinea ssp. arachnoidea
Linum austriacum
Lolium perenne
Marrubium peregrinum
Oxytropis pilosa
Plantago media
Poa angustifolia
Rosa pimpinellifolia
P
P
Scorzonera laciniata
Verbascum phoeniceum
R
C
D
D
Thesium arvense
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
6
211 - 213
N14
70
231
N16
13
311
P duri de foioase
uni
N21
11
221, 222
Vii i livezi

Relieful sitului de importanta comunitara Coasta Rupturile Tanacu este compus dintr-un versant abrupt cu o inclinare ce trece de 35◦.
Substratul geologic este de vrst sarmatian , alc tuit dintr-un complex de marne, nisipuri fine, argiloase cu numeroase crotovine la suprafa
i cochilii de lamelibranchiate.
Solul este de tip cernoziomului de panta aflat in diferite stadiide levigare si erodare, cu treceri pana la sol lutos.
Starea de conservare a bunurilor naturale care constituie obiectivul protectiei si conservarii este relativ buna dar regimul precipita iilor, imbinat
cu inclinarea terenului si n urma p unatului, au favorizat alunec ri de mari propor ii, nct terenul este scos din folosin .
n compozitia floristica a acestui sit se intalnesc o popula ie viguroas de Caragana frutex (tuf lemnoas ), element continental irano-turanian,
cu excep ional rol fitogeografic, Ephedra distachya (circel), Adonis hybrida (ruscu a), Allium moschatum, A. tauricum (ai de step ), Bellevalia
sarmatica, Onobrychis arenaria (sparceta), Hyacinthella leucophaea (zambila), Cirsium serrulatum (p l mida), s.a. Aceast bog ie floristic ,
ct i semnifica ia fitogeografica a geofondului confer sta iunii de la Tanacu un caracter de unicitate, de tezaur informa ional de mare
valoare stiin ific .
Rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu se afla pe un versant abrupt, al carui panta trece de 35%, cu o vegetatie discontinua edificata
de Batriochloa ischaemum (barbisoara). In aceste conditii s-a pastrat o populatie viguroasa de Caragana frutex (tufa lemnoasa), element
continental, care contribuie prin sistemul radicular extensiv dezvoltat, la fixarea terenului si stoparea eroziunii solului. In aceasta rezervatie sau identificat unele specii rare pentru flora tarii noastre ca de exemplu: Ephedra distachya, Bellevaria sarmatica, Onobrychis arenaria, etc.
Starea de conservare a acestei rezervatii implica restrictii ca evitarea pasunatului, rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu fiind
declarata rezervatie inca din anul 1973.
Rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu are o suprafata de 6 ha si este supusa protectiei din anul 1973 prin Decizia nr. 220 a
Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si prin Decizia nr. 129/14.09.1994 a Consiliului Judetean Vaslui.
Rezervatia este inclusa deasemenea in Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozitia 2776, tot cu o suprafata de 6 ha.
Administratorul legal este Primaria Comunei Tanacu, judetul Vaslui.
Proprietate comunitara.
4.6 Documenta ie:
Vi alariu Gh., 1973, Ephedra distachya L. n flora i vegeta ia Moldovei, Ia i: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, XIX, s. II, a. Biol., f. 1: 203-206;
Vi alariu Gh., 1968, Bellevalia sarmatica (Pall.) Woron. n flora Romniei, Ia i: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, XIV, s. II, a. Biol., f. 1: 159-161 +
o fig.; Vi alariu Gh., 1970, Note floristice din bazinul Crasna (Podi ul Central Moldovenesc), Ia i: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, Ser. nou , XVI,
s. II, a. Biol., f. 2: 399-403.Lista critica a plantelor vasculare din Romania, Adrian Oprea, Editura Universitatii Al. Ioan Cuza Iasi, 2005.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
2,03

Cod
Categorie
Tip
%
+
2,03 2.776.-Tanacu-Coasta Rupturile

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
10 -
900 Eroziunea

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
20 0
140 Pasunatul
25
10

Responsabilitatea administrarii rezervatiei revine Primariei comunei Tanacu.
Plan de management nr.250/02.02.2006.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0041_52_coasta_rupturile_1.jpg

Croitoru Cristian - APM-VS


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0042
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Codru Moma

Latitudine
Longitudine
N 46 32' 49''
E 22 17' 27''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
24.650
219
1102

624
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
82 Bihor
RO051
18 Arad

Salicion albae)

0,5
B
B
B
B
1
40
15

5
0,5
B
B
C
B
B
B
B
B
0,01
0,01

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P

Cat. Specia
P Allium ursinum
Iernat
Pasaj
P

C
C
C
C
i faun
Popula ie Motiv
P D
Alnus glutinosa
Aposeris foetida
Aristolochia pallida
Arum maculatum
Asarum europaeum
Asplenium ruta-muraria
Asplenium scolopendrium
D
D
Asplenium septentrionale
Atropa belladonna
Blechnum spicant
P
P
Cystopteris fragilis
R
C
A
D
P
P
Ceterach officinarum ssp. officinarum

R
R
D
A
Daphne mezereum
Erythronium dens-canis
Euonymus europaeus
Festuca valesiaca
Galium odoratum
Gymnadenia conopsea
Hepatica nobilis
D
D
P
P
Hieracium praealtum ssp. bauhinii

Juniperus communis ssp. communis
P
P
D
D
P
P
Huperzia selago
Lathyrus vernus
P
P
D
D
Lilium martagon
Listera ovata
Lunaria rediviva
Neottia nidus-avis
Orchis militaris
Paeonia officinalis
Peucedanum oreoselinum
Platanthera bifolia
P
P
Poa nemoralis
Ruscus aculeatus
C
R
D
A
P
P
Ranunculus flammula
Ruscus hypoglossum
R
R
D
A
Salix purpurea
Sanicula europaea
Sesleria rigida ssp. rigida
Silene nutans
Tamus communis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
11
231
P uni
N16
89
311
P duri de foioase

P duri neincluse n tipuri de habitate Natura 2000
In afara tipurilor de habitate incluse in Natura 2000, in situl Codru Moma mai sunt prezente si alte tipuri de habitate, dintre care mentionam:
R4130 P duri dacice de gorun (Quercus petraea) i fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans
Asocia ie vegetal
Cytiso-Quercetum petraeae Pauc 1941 (Syn.: Querceto-Cytisetum nigricantis Pauc 1941)
Compozi ie floristic :
Quercus petraea, Lembotropis nigricans, Genista tinctoria, Chamaecytisus hirsutus, Fragaria viridis, Campanula persicifolia, Trifolium
medium, Anthemis triumfetti, Potentilla micrantha, Vincetoxicum hirundinaria, Sedum maximum.
Asocia ie vegetal
Genisto tinctoriae-Quercetum petraeae Klika 1932
Quercus petraea, Genista tinctoria, Luzula albida, Veronica officinalis, Veronica chamaedrys, Galium verum, Viscaria vulgaris, Cytisus
nigricans, Festuca heterophylla, Deschampsia flexuosa, Vaccinium myrtillus, Hieracium umbellatum, Pteridium aquilinum.
PAL. HAB. 87.2 Ruderal communities
R8702 Comunit i antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa
Asocia ie vegetal
Onopordetum acanthii Br.-Bl. et al. 1936
Onopordon acanthium, Carduus acanthoides, Hyoscyamus niger, Artemisia absinthium, Beteroa incana, Echium vulgare, Anthemis arvensis,
Ballota nigra, Verbena officinalis.
Asocia ii vegetale ce pot fi incluse tot la comunit i ruderale
Sclerantho Trifolietum arvensis Morariu 1943
(Syn.: Kickxieto Scutellarietum hastifoliae Pauc 1941)
Trifolium arvense, Scleranthus annus, Viola arvensis, Filago arvensis, Arenaria serpyllifolia, Medicago lupulina.
Xanthietum strumarii Pauc 1941
Compozi ie floristic : Xanthium strumarium, Xanthium spinosum, Descurainia Sophia, Artemisia absinthium, Cirsium arvense, Onopordon
acanthium, Arctium minus, Carduus acanthoides, Arctium lappa, Cirsium vulgare.
R8706 Comunit i sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium i Atropa bella-donna
Asocia ie vegetal
Epilobietum angustifolii Rbel 1930 em. Oberd 1973 (Syn.: Senecioni sylvatici-Epilobietum angustifolii R. Tx. 1937)
Compozi ie floristic : Senecio sylvaticus, Epilobium angustifolium, Digitalis grandiflora, Sorbus aucuparia, Betula pendula, Fragaria vesca,
Rubus idaeus, Myosotis arvensis, Verbascum thapsus, Spiraea chamaedryfolia, Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare, Sambucus ebulus,
Calamagrostis arundinacea, Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella, Galeopsis speciosa.
n cadrul sitului au fost cuprinse de habitate de interes comunitar:
6110* - Comunit i rupicole calcifile sau paji ti bazifite din Alysso-Sedion albi;
8210 - Versan i stnco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase; 8220 - Versan i stnco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase;
9110 - P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
9130 - P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9160 - P duri subatlantice i medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli;
9180* - P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene; 91E0* - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae);
91V0 - P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
De asemenea aici a fost identificat dintre speciile de amfibieni i reptile de interes: 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun
transilv nean)
Exploatarile forestiere care modifica compozitia in specii lemnoase a tipurilor de habitate forestiere. Deschiderea de noi drumuri forestiere.
Turismul necontrolat, mai ales in apropierea localitatii Moneasa.
Managementul defectuos al deseurilor.
Pina in prezent, situl nu a fost inclus in reteaua ariilor naturale protejate la nivel local sau national.
Situl este situat administrativ pe teritoriile judetelor Arad si Bihor. Padurile sunt in proportie mare in sistem privat, restul fiind administrate de
Directia Silvica Arad si D.S. Bihor.
4.6 Documenta ie:
BIBLIOGRAFIE selectiv
DONI
Bucure ti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).
PAUC , A., 1941, Studiu fitosociologic n Mun ii Codru i Muma. Acad. Rom. St. Cer. 51, 119 p.
SANDA V., 2002, Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din Romnia. Ed. Vergiliu, Bucure ti. 331 pp.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J033AR * 1,639 MONEASA
Cod Activitate
163 Replantare
Intensitate % Infl.
A
80 +
B
5 -

A
A
10
2
301 Cariere
230 Vanatoare
50
50
30
10
40
20
40
30

rulote
10

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 0
B
50
230 Vanatoare
50
10
10
40

C
B
10
25
0
-
40

Contract Administrare: 141/01.07.2010, Administrator:Funda ia Carpa i Bra ov, str. Clo ca, nr 13, jud. Bra ov fundatiacarpati@gmail.com
Nu exista un Plan de Management particular pentru aceasta zona, cu exceptia amenajamentelor silvice in baza carora se gestioneaza fondul
forestier.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0042_69_arboret_de_fag,_din_codru_moma.jpg

Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0042_69_brazi_din_zona_codru_moma.jpg
ROSCI0042_69_Fagus_sylvatica.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0043

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0146 Valea Clni tei
ROSPA0022 Comana
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Comana

Latitudine
Longitudine
N 44 8' 27''
E 26 6' 26''

sitului (ha)
sitului (km)
26.481
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
13
104

72
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO034
100 Giurgiu
alpin

1
B
C
B
B
3
13

4
0,1
A
B
B
C
B
B
B
B
Salicion albae)
0,5
0,03
0,5
0,01
5
0,1
B
C
C
C
B
B
B
B
Isoto-Nanojuncetea


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
Pasaj
P

D
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2011 Umbra krameri
C
1149 Cobitis taenia
2511 Gobio kessleri
Iernat
Pasaj

B
A
B
A
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1083 Lucanus cervus
Pasaj

D
RC

P?
P?
1088 Cerambyx cerdo
1060 Lycaena dispar

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
C A
Bufo viridis
A
A
Hyla arborea
Rana dalmatina
C
C
A
A
A
F
Pelobates fuscus
Leuciscus borysthenicus
C
R
A
A
Euphydryas maturna
Kirinia roxelana
Zerynthia polyxena
M Dryomys nitedula
M Felis silvestris
M Martes martes
M Micromys minutus
R
R
A
A
M Myoxus glis
R
R
A
A
M Neomys anomalus
M Neomys fodiens
M Nyctalus lasiopterus
M Plecotus auritus
M Sorex araneus
Camphorosma annua
Cardamine parviflora
Cephalanthera rubra
P
P
Comandra elegans
Delphinium fissum
V
R
D
D
P
P
Crocus flavus
Digitalis ferruginea
V
R
D
B
Doronicum caucasicum
Epipactis purpurata
Fritillaria orientalis
Galium rivale
Iris sibirica
Limodorum abortivum
Listera ovata
Lychnis coronaria
P
P
Nuphar lutea
C
R
D
D
P
P
Orchis incarnata
Orchis morio
R
R
D
D
Orchis purpurea
Orchis tridentata
Paeonia peregrina
Peucedanum latifolium
Plantago cornuti
Plantago tenuiflora
Platanthera bifolia
Potamogeton lucens
Potamogeton perfoliatus
P
P
Pulsatilla montana
Pyrus nivalis
R
V
D
D
P
P
Pyrus elaeagrifolia
Ruscus aculeatus
R
R
D
D
Saccharum strictum
Salvinia natans
Scilla autumnalis
Trapa natans
Trapa natans ssp. natans
Typha minima
R Ablepharus kitaibelii
R Anguis fragilis
R Coluber caspius
R Elaphe longissima
R Natrix tessellata
R
R
A
A
R Lacerta praticola
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
321
N12
35
211 - 213
N14
12
231
242, 243
311
P duri de foioase
uni
N15
N16
32
N21
221, 222
Vii i livezi
N23
1xx

Studiul biologic al zonei Comana a scos n eviden importan a tiin ific a numeroase ecosisteme naturale (p duri i paji ti)cu mare
diversitate, tipice pentru zona de cmpie sudic cu puternice caractere specifice, uneori chiar unicate, identificate ntr-o structur natural
apropiat de optim , alternate cu terenuri umede, agricole, a ez ri rurale n care se desf oar activit i economice tradi ionale. Zona Comana
face parte din Cmpia Romn , subdiviziunea central , cunoscut i sub numele de Cmpia Teleormanului, cmpie tabular , nalt i
fragmentat , realizat prin acumul ri lacustre, fluvio-lacustre i acoperit de loess.
Datorit diversit ii bogate a microreliefului i prezen ei unor izvoare i cursuri de ap abundente ntr-un sector de clim uscat , temperatcontinental , n aceast zon se ntlnesc numeroase habitate ce permit vie uirea unui num r mare de specii de plante i animale.
Principalele habitate existente n zona Comana sunt reprezentate de paji ti, p duri i zone umede i habitate de ap dulce.
Trupurile de p duri din zona Comana alc tuiesc un masiv p duros ce ad poste te o serie de specii lemnoase tipice leaurilor cum ar fi:
stejarul brum riu, stejarul pufos, cer, grni , tei, frasin pufos, carpen, ulm, jugastru, ar ar t t resc etc.
La marginile acestor p duri se g sesc paji ti xerice sub form de fragmente. Totodat n zona Comana se ntnlesc paji ti umede bine
reprezentate de-a lungul rurilor i b l ilor, ct i paji ti s r turate care n timpul verii pot lua aspectul unor terenuri cu eflorescen e, denumite
popular chelituri.
Balta Comana cuprinde habitate de ap dulce, avnd n prezent aspectul unei delte cu b l i, ochiuri de ap , bra e, grinduri cu o vegeta ie
abundent de stuf. Aceste habitate reprezint un mediu de via prielnic pentru multe specii de p s ri n special anseriforme.
Remarcabil pentru flora p durilor de la Comana este faptul c ntrune te specii din zone i etaje de vegeta ie foarte diferite i cu ecologie
aparte, al turi de speciile de foioase tipice p durilor de cmpie ct i celor de silvostep .
Exploat ri ilegale de mas lemnoas ,colectare de plante ocrotite,inunda ii.
Prin HG 2151/2004 a fost declarat Parcul Natural Comana.
Suprafa a parcului natural este acoperit de p dure n propor ie de 36.3%(proprietatea statului), zonele umede i habitatele de ap dulce sunt
extinse la 5,4%(proprietatea statului), 54,3% este utilizat ca i terenuri agricole(propriet i private) i 4%teren ocupat cu a ez ri umane.
4.6 Documenta ie:
FUNDAMENTAREA TIIN IFIC A PROPUNERII DE ARIE PROTEJAT A COMPLEXULUI DE ECOSISTEME COMANA(JUDE UL
GIURGIU)- dr. Mihaela Pauc -Com nescu, Institutul de Biologie,Academia Romn .
Corine Biotopes Project.
Popescu A., Sanda V., Doltu M.I.&Nedelcu G.A.- Vegeta ia Cmpiei Munteniei, Sibiu,1984.
I.C.A.S. Proiect Life nr. 8571/2002 - Restaurarea B l ii Comana.
Cog lniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romnia determinator. Ed. Ars Docendi, Bucure ti. Fuhn, I., 1960, Fauna
R.P.R. vol. XIV, fasc. I: Amphibia. Editura Academiei Romne, Bucure ti. Date teren
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO04
Categoria IV IUCN
1,88

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,99 2.418.-P durea Oloaga-Gr dinari
RO04
Rezerva ie natural
RO05
Parc natural
0,89 2.419.-P durea Padina T tarului

93,43 V.3.-Comana

J087GR * 2,552 COMANA - SARATURI
J087GR + 4,337 COMANA - PADURE
J087GR *
1,351 MAGURA
J087GR *
1,22 MISLEA
J087GR + 2,866 TEPES

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
16 +
230 Vanatoare
30
511 Linii electrice
10
100 Cultivare
14
840 Inundarea
20
211 Pescuit intr-o locatie fixa

B
A
20
2
0
-
511 Linii electrice
10

Cod Activitate
100 Cultivare
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C
0
A
10 +
20

Administra ia Parcului Natural Comana.Administratorul Parcului Natural Comana este Direc ia Silvic Giurgiu.
Are limitele Parcului Natural Comana, iar acesta conform contractului de administrare nr. 102708/SB/22.11.2005 semnat ntre MMGA i Regia
Na ional a P durilor-Romsilva a fost dat n administra ie Direc iei Silvice Giurgiu Aceasta conform contractului amintit i al Ord. 494/2005 are
la dispozi ie maximum 2 ani de la data ncheierii contractului pentru ntocmirea planului de management.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0043_75_Balta_Comana_1.jpg

Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSCI0043_75_Balta_Comana_2.jpg
ROSCI0043_75_cale_se_acces_pe_Balta_Comana.jpg
ROSCI0043_75_padure_de_stejar.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0044
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0024 Confluen a Olt - Dun re
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Corabia - Turnu M gurele

Latitudine
Longitudine
N 43 43' 47''
E 24 40' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
9.256
47

25
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
33 Olt
RO037
67 Teleorman


1
B
C
B
B
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
0,1
1
0,01
B
C
C
C
B
C
B
C

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P
P
P
1159 Zingel zingel
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
C
B
B
B
C
B
B
1160 Zingel streber

1130 Aspius aspius
P
P
B
B
B
B
C
C
B
B
2511 Gobio kessleri
P?
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Cod
%
CLC
Clase de habitate
Pasaj

B
B
B
B
N04
N06
34
331
Plaje de nisip
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
15
231
N16
34
311
P duri de foioase
N26
324
uni

Sectorul Corabia-Turnu M gurele se situeaz n Lunca Dun rii Inferioare i prezint o valoare ecologic deosebit ,datorit prezen ei unor
tipuri de habitate de interes comunitar,precum:p duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior(cod Natura 2000-91E0),p duri ripariene
mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis i Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia(cod Natura 2000-91F0),cu mult vi s lbatic (Vitis
sylvestris),dar i multe z voaie cu Salix alba i Populus alba(cod Natura 2000-92A0).Din punct de vedere geologic, zona se caracterizeaz ca
o zon unde se ntlnesc depozite aluvionare constituite din nisipuri fine sau grosiere, pietri uri m runte, mari i foarte mari,adev rate
bolov ni uri,maluri i argile cu grosimi variabile,bine reprezentate.
n acest sector inferior al Dun rii,habitatele r mase n stare natural i seminatural n urma transform rilor ce au avut loc n ultimii 20 de ani
n lunca Dun rii sunt p durile de esen moale,aceste z voaie de salcie i plop, cu o importan ecologic deosebit , reprezentnd totodat
habitate de interes comunitar(cod Natura 2000-92A0).Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului i i p streaz func iile
bio-geochimice i ecologice,totodat prezentnd o importan din punct de vedere al biodiversit ii,mai ales avifaunistic fiind zona de cuib rit a
multor specii de p s ri de interes comunitar, ce se reg sesc n anexa I a Directivei P s ri: ciocntors(Recurvirostra avosetta),
piciorongul(Himantopus himantopus), chira de balt (Sterna hirundo),chira mic ( Sterna albifrons),strcul de noapte(Nycticorax
nycticorax),strcul galben(Ardeola ralloides), egreta mic (Egretta garzetta),egreta mare( Egretta alba),lop tarul(Platalea leucorodia).
Acest sit avnd o importan avifaunistic poate fi vulnerabil datorit activita ii de vn toare efectuat n zon , braconajului,care conduc la un
deranj al speciilor de p s r n perioada cuib ritului.P unatul i defri area pot duce la distrugerea habitatelor naturale de interes comunitar
ntlnite n zon .
n urma propunerii de c tre Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dun rii, Tulcea,acest sit a ob inut avizul favorabil al Academiei RomneComisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii(nr.1114/CJ/02.05.2006) privind declararea sa ca rezerva ie natural .
Din punct de vedere teritorial-administrativ acest sit se situeaz pe raza a dou jude e Olt i Teleorman.Din suprafa a sitului,aferent jude ului
Teleorman 72,21% reprezint domeniul public al statului, 15,3% reprezint domeniul privat i 12,49%-mixt.
4.6 Documenta ie:
Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dun rii Tulcea,2006-Documenta ia tiintific pentru declararea rezerva iei naturale Balta
Geraiului, Gurile Oltului i Siului.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
5 -
941 Inundatii
30
20

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
20 0
230 Vanatoare
10
220 Pescuit sportiv
10
140 Pasunatul
20
230 Vanatoare
50
30
30
504 Porturi
520 Navigatie
10

Pn n prezent nu exist un organism legal constituit, responsabil pentru managementul sitului.
Nu exist plan de management i pn la desemnarea acestui sit se vor impune m suri de conservare de c tre autoritatea public local
pentru protec ia mediului.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0044_78_Rezev.Corabia-Turnu_Magurele_1.jpg

Teodorescu Luiza - APM-TR

ROSCI0044_78_Rezev.Corabia-Turnu__Magurele_2.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0045
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0135 Nisipurile de la D buleni
ROSPA0010 Bistre
ROSPA0023 Confluen a Jiu - Dun re
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Jiului

Latitudine
Longitudine
N 44 1' 0''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 55' 32''
71.452
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
6
398

102
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO042
25 Gorj
RO041
75 Dolj


3,7
A
B
B
B

6,8
3
A
A
B
C
B
A
B
A
Salicion albae)
0,1
1,7
0,4
Isoto-Nanojuncetea
0,5
0,5

B
B
0,1
3
0,01
B
C
B
C
B
C
B
C
0,01
alpin
0,01

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1355 Lutra lutra
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
B
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1149 Cobitis taenia

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
1130 Aspius aspius
1160 Zingel streber

1159 Zingel zingel
P
P
B
B
B
B
C
C
B
B
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

C
B
B
B

R
R
B
B
B
B
C
C
B
B
1042 Leucorrhinia pectoralis
1083 Lucanus cervus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Iernat
Pasaj

C
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
12
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
13
211 - 213
N14
13
231
uni
N15
242, 243
N16
48
311
P duri de foioase
N26
324

Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu i inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare i mai reprezentative e antioane relictare de
lunc european pu in alterat n dispari ie vertiginoas . Amplasat ntre 2303002 i 24014 05longitudine estic i ntre 4304201 i
4405455 latitudine nordic , cu lungimea pe direc ia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traverseaz 4, respectiv 27 % din cele 15
ecoregiuni (Podi ul Getic, Cmpiile G vanu-Burdea, Silvostepa Cmpiei Romne, Lunca Dun rii) ale regiunii biogeografice continentale din
Romnia, pe o diferen de nivel de 355 m, dispus ntre 50 i 405 m alt. Din suprafa a total de 147.540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului
forestier, din care p durile de in 33.543 ha (23 %) i concentreaz un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate
considerabil i o abunden local de 764 5.000 ori superioar valorilor medii specifice p durii romne ti, ceea ce-i confer o
personalitate biogeografic de excep ie.
Cercet rile n derulare relev apartenen a arealului la teritoriile prioritare pentru conservarea biodiversit ii continentale cu o valoare foarte
nalt a acestuia.Astfel, de i ocup abia 0,5 % din suprafa a p durilor rii i 0,6 % din suprafa a na ional , totu i concentreaz 9 (91E0*,
91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legisla ia
romn i comunitar , din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse n 4, respectiv 36 %, din cele 11 etaje
fitoclimatice ale rii (Etajul deluros de cvercete gorunete, cerete, grni ete, amestecuri dintre acestea i leauri de deal; Etajul deluros de
cvercete cu stejar i cu cer, grni , gorun , amestecuri ale acestora; Cmpie forestier Silvostep ); 56 (26 %) din cele 212 tipuri de
sta iune forestier identificate n Romnia; 22 (44 %) din cele 50 forma ii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de p dure eviden iate n
ar .Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migra ie a p s rilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un
num r impresionat de p s ri. Impreun cu cele sedentare, n Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice
semnalate n Romnia, din care 114 (84 %) protejate prin legi romne i comunitare. Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu
al rii, din care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, confer teritoriului o specificitate remarcabil ,
eviden iat prin:- concentrarea unor asocia ii vegetale de mare valoare bioistoric ce reflect interferen a elementelor termofile sudice cu cele
central-europene; - conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine de areale
biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la Dlga, uglui, Bucov ) sau insularizate antropic (stejarul brum riu din P durea
Brani tea Bistre ului etc.); - ad postirea unor popula ii durabile de specii animale i vegetale a c ror conservare necesit , conform legii,
desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protec ie special avifaunistic i o protec ie strict etc. Valorificarea durabil a acestui
patrimoniu natural de excep ie justific i impune: - utilizarea p durii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practic apropiat de
natur - conservarea vie ii s lbatice, a unor habitate naturale relictare i a unui rezervor local de gene valoroase; - gestionarea responsabil a
ntregului patrimoniu natural local, n general i a celui forestier, n special; - men inerea unor unit i peisagistice silvestre, rare i insolite, cu
mare for de seduc ie ; - oficializarea unui parc natural care, prin func iile sale multiple, va asigura baza pentru reconversia for ei de munc
locale i locuri de munc ntr-un domeniu de mare interes na ional i interna ional; - asigurarea unui spa iu natural de educa ie i instruire
ecologic - promovarea ecoturismului, surs de valut nepoluant , prin perpetuarea activit ilor tradi ionale locale;- optimizarea deciziei,
protec ia mediului, protec ia vie ii i s n t ii i cre terea calit ii vie ii.
Amplasarea teritoriului n trei jude e i n apropierea municipiului Craiova impune elaborarea unui plan judicios de amenajarea teritoriului
(P.A.T.) n baza c ruia s poat fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.) al tuturor localit ilor aferente. P.U.G., odat
actualizat, permite elaborarea planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care deriv planul urbanistic de detaliu (P.U.D.). Elaborarea P.A.T.,
reclam armonizarea tuturor intereselor prezente i viitoare din acest spa iu extrem de mozaicat, n care ponderea fondului forestier (34 %) i
a p durii (33 %) nu pot s scad , la fel ca i a altor categorii funciare care focalizeaz habitate naturale protejate prin legi romne i
comunitare. In acest fel, poluarea, urbanizarea, agriculturalizarea i alte impacturi antropice ecodistructive pot fi conciliate cu imperativele
majore ale dezvolt rii durabile i ale conserv rii biodiversit ii n fruntea c rora e nsu i omul.
Situl nu a fost desemnat prin legislatia na ional zon protejat .
Conglomerat de propriet i private i propriet i de stat.
4.6 Documenta ie:
Cr u D., 1970, Considera ii privind flora dintre Jiu-Desn ui-Craiova i Dun re, Anale Univ. Craiova, s. IIIa, II (XII): 77-84 + un tab. + 4 fig.;
Nyrdy E. I., 1931, Dare de seam despre excursiunea botanic , f cut n jude ul Doljiu n anul 1929, i despre nfiin area Herbarului
Muzeului regional din Craiova (cu 10 foto luate de autor), Arh. Olt., Craiova: 1-16
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,06

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,00 2.390.-Locul fosilifer Bucov
RO04
Rezerva ie natural
RO04
Rezerva ie natural
0,05 2.391.-Locul fosilifer Dr nic

0,01 2.399.-Cleanov
RO04
Rezerva ie natural
0,00 2.448.-Locul fosilifer Grbovu

J071GJ * 3,361 PESTEANA - JIU
J074DJ *
1,691 BRATOVOESTI

Cod Activitate
100 Cultivare
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
50 0
B
30 0
120 Fertilizarea
C
C
50
20
0
0
20
30
701 Poluarea apei
941 Inundatii
20
440 Stocuri de materiale
512 Conducte
511 Linii electrice

C
C

220 Pescuit sportiv
C
C
+
-
230 Vanatoare

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
60 0
140 Pasunatul

C
C
20
120 Fertilizarea
+
0

220 Pescuit sportiv
C
C
60
0
+
20
0
0
230 Vanatoare
419 Alte zone industriale/comerciale
30
511 Linii electrice
30
512 Conducte
790 Schimbari provocate de oameni in sistemele

hidraulice (zone umede si mediul marin)

Pentru administrarea sitului nu exist structuri legal constituite.
Nu exist plan de management al sitului.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0045_71_coridorul_jiului.jpg

Juveloiu Elisabeta - APM-GJ

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0046
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0025 Cozia - Buila - Vnturari a
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cozia

Latitudine
Longitudine
N 45 20' 2''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 18' 2''
16.760
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
296
1659
789

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO045
100 Vlcea

1
B
C
B
B
6520 Fne e montane
10
0,1
0,01
23

19
6
B
A
C
B
B
A
B
A
0,5
0,1

Salicion albae)
13
0,5
B
B
C
C
B
B
B
B
alpin
0,2
0,5

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
Pasaj

C
B
C
B
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos
1324 Myotis myotis

C
C
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
1088 Cerambyx cerdo
R
Pasaj

B
B
A
B
B
B
C
B
1083 Lucanus cervus
4049 Isophya harzi

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
A
C
A

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
C C
Hyla arborea
Rana dalmatina
Rana esculenta
Rana ridibunda
Rana temporaria
RC
RC
Triturus vulgaris
A
A
F
F
Carassius auratus auratus

Leuciscus cephalus
A
A
F
F
Barbus barbus
Cyprinus carpio carpio
Phoxinus phoxinus
Salmo trutta fario
Scardinius erythrophthalmus
Silurus glanis
Aeolothrips intermedius
Anyphaena accentuata
Apatura ilia
Apatura iris
Apostenus fuscus
Aptinothrips stylifer
I
I
Arctosa cinerea
Aulonia albimana
A
A
I
I
Argynnis paphia
Callilepis nocturna
A
A
Carabus convexus
Carabus intricatus
Carabus violaceus
Carinostoma elegans
Ceratinella brevis
Chirothrips manicatus
Chorthippus acroleucus
Cicadella viridis
Clinopodes flavidus
Coelotes terrestris
I
I
Colias hyale
Cryptops parisi
A
A
I
I
Cryphoeca silvicola
Cybaeus angustiarum
A
A
Deltocephalus pulicaris
Dendrobaena alpina
Dendrobaena byblica
Dicranolasma scabrum
Dictyna uncinata
Doratura exilis
Dysdera crocata
Ectobius balcani
Egaenus convexus
I
I
Evacanthus interruptus
Haplodrassus silvestris
A
A
I
I
Evarcha falcata
Helix pomatia
A
C
Hyledelphax elegantulus
Inachis io
Iphiclides podalirius
Lacinius horridus
A
A
Lepidocyrtus cyaneus
Limenitis camilla
Limenitis populi
Liocranum rupicola
Lithobius crassipes
Lithobius forficatus
I
I
Lithobius mutabilis
Lumbricus castaneus
A
A
I
I
Lithobius muticus
Lumbricus improvisus
A
A
Lumbricus rubellus
Maculinea arion
Megophthalmus scanicus
Melitaea trivia
Metrioptera bicolor
Metrioptera brachyptera
Micrargus herbigradus
Miramella ebneri
Mitopus morio
Mitostoma chrysomelas
I
I
Neptis rivularis
Neriene emphana
A
A
I
I
Neriene clathrata
Nymphalis antiopa
A
A
C
A
A
Omocestus haemorrhoidalis
Papilio machaon
Pardosa blanda
Pardosa cincta
Pardosa ferruginea
Pardosa hortensis
Pardosa mixta
Pezotettix giornae
Phalangium opilio
Pieris brassicae
I
I
Pieris rapae
Pocadicnemis pumila
A
A
I
I
Pisaura mirabilis
Poecilimon affinis
A
A
Poecilimon thoracicus
Polydesmus burzenlandicus
Polydesmus complanatus
Polydesmus montanus
Polygonia c-album
Pseudopodisma fieberi
Stomis rostratus
Tetrix tenuicornis
A
A
Tomocerus minor
Trochosa terricola
I
I
Trogulus closanicus
Typhloiulus strictus
A
A
I
I
Trogulus tricarinatus
Uvarovitettix transsylvanicus
A
B
Xysticus acerbus
Xysticus cristatus
Xysticus erraticus
Xysticus luctator
Zacheus crista
Zora nemoralis
M Cervus elaphus
M Dryomys nitedula
M Felis silvestris
M Lepus europaeus
M Martes martes
M Martes foina
M Meles meles
A
C
C
A
M Sus scrofa
Abies alba
A
A
M Vulpes vulpes
Acer campestre
Acer pseudoplatanus
Achillea crithmifolia
Achillea millefolium
Achillea x coziana
Aconitum hunyadense
P
P

Alopecurus laguriformis
A
D
P
P
Alnus viridis
Alyssoides graeca
A
D
Anthemis carpatica
Aremonia agrimonoides
Arnica montana
Artemisia campestris
Artemisia vulgaris
Asperula taurina ssp. leucanthera
Betula pendula
P
P

Campanula glomerata
B
A
P
P
Bruckenthalia spiculifolia
Campanula grossekii
Campanula rapunculoides
Carex brachystachys
P
P
P
A
D
Campanula persicifolia ssp. persicifolia
Campanula sibirica
Carex hirta
Carex humilis
Carex montana
Carex sylvatica
Carlina acaulis ssp. acaulis
A
A
P
P
Carlina acanthifolia
Carpinus betulus
R
R
D
A
Centaurea coziensis
Centaurea x senicensis
Convolvulus arvensis
Crataegus monogyna
Cotinus coggygria
Daphne blagayana
Dianthus giganteus
Dianthus henteri
P
P
Digitalis ambigua
A
D
P
P
Dianthus superbus ssp. superbus

Diphasiastrum tristachyum
A
C
Dryopteris filix-mas
Erysimum comatum
Erysimum diffusum
Erysimum odoratum
Erysimum witmannii ssp. witmannii
Euonymus latifolius
Fagus sylvatica
Fagus taurica
Fraxinus excelsior
Fraxinus ornus
P
P
Galium album
C
A
P
P
Galanthus nivalis
Galium baillonii
R
R
C
C
Galium kitaibelianum
Galium schultesii
Genista januensis
Genista tinctoria
Hieracium bifidum
Hieracium pavichii
Hieracium rauzense
Hieracium rotundatum
Hieracium umbellatum
Hieracium villosum
P
P
Hieracium x rhodopeum
D
A
P
P
Iris ruthenica
Lathyrus sphaericus
V
V
A
R
R
D
D
C
Lycopodium sp.
Ophrys fusca
Orchis tridentata
Phyteuma nanum
Pinus sylvestris
P
P
Polypodium vulgare
Potentilla haynaldiana
Picea abies ssp. abies
Polygonum alpinum
A
D
P
P
Populus tremula
Potentilla micrantha
A
D
Potentilla reptans
Potentilla rupestris
Primula columnae
Primula minima
Quercus dalechampii
Quercus robur
Pseudorchis albida
Quercus petraea
Rorippa stylosa
P
P
Rosa canina
Rosa dumalis
A
D
P
P
Rosa argesana
Rosa coziae
Rosa villosa
B
A
Rosa x argesana
Rubus hirtus
Rubus silesiacus
Rubus x schnelleri
Salix caprea
Salix silesiaca
Salvia glutinosa
Salvia pratensis
Sambucus racemosa
Saxifraga cuneifolia
P
P
Saxifraga cymosa
Saxifraga stellaris
D
A
P
P
Saxifraga rotundifolia
A
A
Seseli annuum ssp. annuum
Seseli gracile
Seseli rigidum
Seseli rigidum ssp. rigidum
Silene armeria
Silene dioica
Silene flavescens
Silene heuffelii
Silene lerchenfeldiana
P
P
Soldanella hungarica
Sorbus aucuparia ssp. aucuparia
D
A
P
P
Soldanella montana
Sorbus cretica
A
D
Sorbus graeca
Stellaria graminea
Stellaria media
Stellaria nemorum
Stipa crassiculmis
Stipa crassiculmis ssp. euroanatolica
A
A
V
Symphyandra wanneri
Symphytum officinale
Symphytum tuberosum ssp. nodosum
Tamus communis
P
P
Tanacetum corymbosum
Taraxacum erythrospermum
A
A
P
P
Tanacetum macrophyllum
Thlaspi dacicum
R
R
Thymus balcanus
Thymus comosus
Thymus jankae
Tilia cordata
Tilia tomentosa
Trifolium alpestre
Trifolium campestre
P
P
Trifolium dubium
Trifolium pratense
A
A
P
P
Trifolium montanum
Trifolium repens
A
A
Tussilago farfara
Typha latifolia
Ulmus glabra
Urtica dioica
Valeriana montana
Valeriana officinalis ssp. officinalis
Veratrum album
Verbascum glabratum
Verbena officinalis
Veronica arvensis
P
P
Veronica bachofenii
Vicia sativa ssp. nigra
D
A
P
P
Veronica officinalis
Viola alba
A
A
Viola arvensis
Viola biflora
Viola canina ssp. montana
Viola declinata
Viola tricolor
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
RC
R Lacerta praticola
C
C
A
C
R Natrix tessellata
R Vipera ammodytes
R Lacerta agilis
R Natrix natrix
R Podarcis muralis
D
D
A
RC
RC
RC
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
66
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
28
313
P duri de amestec
N26
324

Habitatele reprezentative pentru sit sunt:- 9110 paduri de tip Luzulo Fagetum, in amestec cu conifere Abies alba si Picea abies pe soluri
acide.In sit intalnim si fagete care pot fi deloc sau putin amestecate cu conifere raspandite pe cale naturala, in asociere cu Quercus petraea.
Interesanta este si inversiunea de asezare a etajelor de vegetatie forestiera intalnita pe raza acestui parc national. Astfel, sub stancile
Foarfecii o padure de gorun urca pana la altitudinea de 1350m.,in timp ce padurile de brad si fag coboara aproape pana in Defileul Oltului la
altitudinea de doar 300-400m.
- habitat de paduri tip Asperulo fagetum cod 9130
- 9410 paduri acidofile cu Picea din etajele montane pana la alpine
- 4060 pajisti alpine si boreale
In cadrul sitului Masivele Cozia si Naratu se individualizeaza prin relieful de tip Cozia care este unic in Romania si prin gneisul ocular de
Cozia la care se adauga elemente de microrelief specific- ruiniform caracterizat prin portaluri, grote, si chipuri antropo si zoo morfe.
Flora locala se compune din asocieri si combinatii de plante de la cele alpine sau subalpine, pana la cele de stepa. Bogatia floristica este un
argument puternic pentru declararea acestei zone. Din aceasta bogata paleta botanica de plante sa amintim doar cateva cu nume de
rezonanta : specii endemice locale- Achillea coziana, Centaurea coziensis, Gallium baillonii, Rosa argesana, Rosa coziae, Stipa crasiculmis;
specii relictare; Diphasium tristachyum, Pinus silvestris, Poligonum alpinum, Anthemis cretica; plante rare: Dictamnus albus, Lilium jankae,
Potentilla haynaldiana, Lathyrus sphaericus, cardamine petrogena. Foarte importante pentru a fi protejate si conservate sunt speciile
periclitate ( in pericol de a dispare in viitor din aceasta zona ), din care amintim doar cateva, cunoscute popular cu denumirile: iedera alba,
floarea de colt, garofita de munte, stanjenelul, crinul de padure, laleaua pestrita.
In padurile seculare presarate cu mici poienite, printre stancile muntilor sau in golurile subalpine se gaseste o intreaga piramida trofica din
care nu lipsesc : ursul brun, capra neagra, lupul, cerbul carpatin, rasul. Pe stancariile insorite din zona Basarab si Turnu se intalneste vipera
cu corn.
Este o zona cu o protectie buna ca urmare a instituirii regimului de arie protejata ca Parc National .Factori de presiune asupra sitului:
pasunatul nerational al ovinelor si caprinelor, turismul (depozitari de deseuri, recoltari de material biologic) conjugate cu actuala tendinta de
intensificare a exploatarilor forestiere, braconaj.
Declararea zonei ca Parc National s-a facut prin Legea nr.5/2000, HG nr.230/2003 referitor la delimitarea parcului si constituirea
administratiei zonei, OM 553/2003 referitor la zonarea interioara a parcului.
De stat
RNP Romsilva 13455 Ha
, 78,7%;
Comunal
200 ha
1,2%
Comunitate religioas
141 ha;0,8 %
Privat
3304 ha;
19,3 %.
4.6 Documenta ie:

Coldea Gh., colab., 1988, Cercet ri fitocenologice n Muntele Cozia, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 51-65 + 7 tab.; Dumitriu-T t ranu I., 1949,
Observa iuni asupra vegeta iei Muntelui Cozia, Rev. Teh. AGIR, Rev. P dur., an 64, 1: 1-4 + o foto + o hart ; Nyrdy E. I., 1955, Vegeta ia
muntelui Cozia i cteva plante noi pentrru flora Olteniei, Moldovei i Transilvaniei, Bul. ti., Sec . ti. Biol., Agr., Geol. i Geogr., V, 2: 209246; Onete Marilena, 2001, Aspects of the saxicolous vegetation in the Cozia Mountains, Rev. Roumaine Biol., Biol. veget., 46, 1: 2934.Studiul de amenajamente silvice realizat de ICAS Bucuresti - Dr. Calin Danut si dr. Gheorghe Ploaie- Studiul de amenajare a zonelor
naturale protejate din Judetul Valcea- Institutul de Geografie, Academia Romana - prof. Dr.Gheorghe Ploaie 1999 -Natura salbatica din
Valcea - Documentatie Administratia Parcului National Cozia - Prof. Dr. Gheorghe Ploaie -Parcul National Cozia- Editura Almarom Rm.Valcea
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
99,25
RO04
Categoria IV IUCN
5,88

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
99,25 L-Cozia
RO04
Rezerva ie natural
5,88 2.798.-P durea C line ti - Brezoi

J072VL * ###### COZIA
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
8 -
70
50

B
B
1
3

B
B
1
8
30
900 Eroziunea
10
230 Vanatoare
511 Linii electrice

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
0
220 Pescuit sportiv
511 Linii electrice

B
B
0
-

900 Eroziunea

Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA- Administratia Parcului national Cozia
Jud. Valcea, Loc. Calimanesti, str.24 Ianuarie
tel :0250-750.221
fax :0250-750.256
e-mail :pncozia@cozia.ro
www.cozia.ro
In curs de avizare a Planului de management pentru Parcul National Cozia
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0047
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Creasta Nemirei

Latitudine
Longitudine
N 46 13' 17''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 20' 22''
3.509
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
699
1646
1260

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO011
100 Bac u

1
B
C
B
B
alpin
6520 Fne e montane
10

43
17
B
B
C
C
B
B
B
B
0,01
0,01

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
P
P
Pasaj
P

C
B
C
C
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
R
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B

Cat. Specia
A Rana temporaria
A
I
Triturus alpestris
Annitela lateroproducta
i faun
Popula ie Motiv
C C
RC
R
I
I
Alogamus dacicus
Chloroperla kisi
R
R
B
B
C
B
Drusus brunneus
Hyloniscus siculus
Isophya brevipennis
Mesoniscus granier moldavicus
Nemoura fusca
Protonemura aestiva
M Cervus elaphus
RC
M Felis silvestris
M Martes martes
M Meles meles
M Putorius putorius
V
V
C
C
M Mustela nivalis
M Sciurus vulgaris
C
C
C
C
M Sus scrofa
RC
Achillea schurii
Aconitum moldavicum
RC
Aconitum toxicum
RC
Botrychium multifidum
Campanula carpatica
RC
P
P
Cephalozia lacinulata
RC
V
B
C
P
P
Centaurea melanocalathia
Chrysanthemum rotundifolium
V
R
B
B
Coeloglossum viride
Corydalis capnoides
Dianthus serotinus
Elatine hydropiper
P
P
Fritillaria meleagris
R
V
D
D
P
P
Epipactis palustris
Gentiana phlogifolia
R
V
D
B
Goodyera repens
Gymnadenia conopsea
Herminium monorchis
Heterophyllum affine
Lilium bulbiferum
P
P

V
V
D
D
P
P
Neottia nidus-avis
C
V
D
C
Orchis cordigera
Orchis militaris
Orchis morio
Orchis ustulata
Parmotrema arnoldii
Phiteuma sp.
Phyteuma confusum
Phyteuma vagneri
P
P
R
R
D
D
P
P
Poa rehmannii
Primula farinosa
R
V
D
D
Primula leucophylla
Pseudorchis albida
Rubus subvillicaulis
Saxifraga cymbalaria
Silene dubia
Spiranthes spiralis
P
P
Symphytum cordatum
Thymus pulcherrimus
C
C
B
B
P
P
Taxus baccata
V
R
D
D
Trientalis europaea
Typha minima
Viola jooi
Waldsteinia geoides
Waldsteinia ternata
RC
RC
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Anguis fragilis
R Lacerta vivipara
R Vipera berus
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
3
321
N16
15
311
P duri de foioase
N17
41
312
P duri de conifere
N19
37
313
P duri de amestec
N26
324

Partea din jude ul Harghita cuprinde forme de relief depresionale (depresiunea Casin) mun i de n l imi medii (Munii Repat) i zone umede
dealungul praielor Apa Lin i Apa Ro ie.Zonele muntoase sunt acoperite de p duri de molid i p duri mixte molidi -f getum, precum i cu
paji ti montane.
Aceast a fost selectat pentru a fi propus ca arie de importan comunitar pentru abunden a numeric i diversitatea speciilor de
vie uitoare, dovada acestui fapt fiind num rul de vie uitoare trecut la fiecare sec iune. Astfel, n sit sunt prezente 9 habitate nominaliate n
Anexa II a Legii 462/2001. De asemenea sunt specificate 13 specii de p s ri nominalizate n Anexa I la Directiva 79/409/CEE, 60de p s ri cu
migra ie regulat nemen ionate n Anexa I la Directiva 79/409/CEE, 5 specii de mamifere n Anexa II la Directiva 92/43/CEE, dou specii de
reptile i amfibieni enumerate n Anexa II la Directiva 92/43/CEE, pe ti o specie prezent n Anexa II la Directiva 92/43/CEE, 4 specii de
nevertebrate enumerate n Anexa II la Directiva 92/43/CEE i 5 specii de plante enumerate n Anexa II la Directiva 92/43/CEE. Endemismele
sunt bine reprezentate n sit, prin 22 specii de plante, 9 specii de nevertebrate i o specie reptile. Din anexele Conven iei de la Berna n sit
sunt ntlnite 9 specii de mamifere, 1 specie pasari, 3 specii amfibieni i 5 specii reptile.
Partea din jude ul Harghita a sitului propus este ntr-o stare de conservare bun . Nu exist activitate economic intensiv sau industrial .
Starea mediului poate fi afectat de p unatul necorespunz tor i exploat rile forestiere neadecvate.
Situl nemira se suprapune culmii centrale a Mun ilor Nemira din jude ul Bac u, care are o direc ie N-S i care si datoreaz masivitatea
prezen ei n axul culmii a gresiei de Tarc u forma iune geologic a pnzei de Tarc u.
Relieful rezerva iei este o consecin a litografiei prezente, formrlr de relief caracteristice fiind reprezentate de culmi largi, ntlnite pe culmile
Nemira i andru i prin culmi nguste adesea reduse la nivel de creast de intersec ie n restul ariei. Limitrof culmii se ntlnesc versan i de
diverse nclin ri afecta i local de eroziune areolar i izolat de alunec ri. Local spre culme se dezvolt arii de abrupturi nso ite spre baz de
grohoti uri.
Solurile din rezerva ie apar in majoritar spodosolurilor, avnd o distribu ie dependent de reparti ia rocilor n teritoriu i de modul de
manifestare a condi iilor de relief.
Situl reprezint aria de formare a afluen ilor montani ai Trotu ului n N apele fiind preluate de prul Uz i n E de praiele Doftana i Sl nic.
Clima prezent este cea montan , cu temperatura medie anual de 2-6 grade Celsius, cu temperatura medie lunar de -5 grade C n luna
ianuarie i 16 grade C n iulie i cu o perioad de c dere a precipita iilor solide n intervalul octombrie aprilie. Predipita iile medii anuale
dep esc 1000 mm iar circulatia maselor de aer, dominant din direc ie vestic , are adesea intensit i puternice provocnd doborturi n
arborete.
Biocenoza sitului pe vrfurile montane nalte este reprezentat de paji ti ce apar in asocia iei Festucetum-supinae, ntrerupt local de plcuri
de Cetrarieto-Vaccinietum uliginosi. n etajul subalpin sunt ntlnite tufari uri de Junipereto-Vaccinetum i Pinetum-mughi carpaticum. Etajul
forestier superior, care ocup cea mai mare parte din sit este ocupat de asocia ia Piceetum carpaticum. Din cauza exploat rii de preferin a
coniferelor, fagul s-a extins i n acest etaj formnd p duri de tip Piceeto-Fagetum carpaticum sau Abieto-Fagetum.
Situl apar ine etajului boeal al carui mediu de via este reprezentat de p durea de conifere. n apropierea vrfului Nemira Mare exista grote
de mici dimensiuni, dezvoltate n strate ale gresiei de Tarc u, neexploatate tiin ific.
Tip de proprietate:
De stat:
Comunal :
Total:
Suprafa a (ha)
3330
161
3491
Procente
95%
5%
100%
Nr. proprietari/categorie
1
1
2
4.6 Documenta ie:

1.BARABA VICTORIA, 1982 - Conspectul asocia iilor vegetale din Mun ii Nemira, Studii i Comunic ri (1978-1980), pag. 53-82, Muzeul de
t. Naturii, Bac u.
2.GUR U G., 2002 - Dates concerning the cerambicoid biodiversity from Valea Uzului, An., t. ale Univ. Alex. I. Cuza, pag. 70-77, Ia i
3.LUPU ALEXANDRU, 1994 - Studiu pedologic i de bonitare scara 1: 10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Dofteana, jud. Bac u
(memoriu tehnic de 90 pag. i 8 h r i), arhiva OSPA, Bac u.
4.MAR M., i colab., 2000 - Studiu pedologic 1:10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul D rm ne ti (memoriu 110 pag. i 7 h r i),
arhiva OSPA, Bac u.
5.MIHAI GH., BARABA VICTORIA, 1969 - Contribu ii la cunoa terea briofitelor din Valea Uzului, Studii i Comunic ri ,pag. 69-80, Muzeul de
t. Naturii, Bac u.
6.MITITELU D., BARABA N., 1969 - Contribu ii la flora montan a jude ului Bac u, Studii i Comunic ri ,pag. 125-128, Muzeul de t.
Naturii, Bac u.
7.MITITELU D., BARABA N., 1972 - Vegeta ia v ii Trotu ului, sector II Trgu Trotu -D rm ne ti, Studii i Comunic ri ,pag. 159-176, Muzeul
de t. Naturii, Bac u.
8.MITITELU D., BARABA N., 1975 - Caracterizarea geobotanic a v ii Trotu ului, Studii i Comunic ri ,pag. 163-218, Muzeul de t. Naturii,
Bac u.
9.MITITELU D., BARABA N., 1978 - Flora i vegeta ia jud. Bac u, Studii i Comunic ri ,(1976-1977), pag. 193-274, Muzeul de t. Naturii,
Bac u.
10.MITITELU D., BARABA N., 1994 - Flora i vegeta ia mun ilor Nemira, Studii i Comunic ri ,pag. 29-48, Muzeul de t. Naturii, Bac u.
11.RANG C., 1969 - Contribu ii la cunoa terea avifaunei din bazinul prului Uz, Studii i Comunic ri ,pag. 257-264, Muzeul de t. Naturii,
Bac u.
12.RANG C T LIN, 1974 - Cercet ri asupra rotitului coco ului de munte n Carpa ii Orientali, Studii i Comunic ri ,pag. 85-94, Muzeul de t.
Naturii, Bac u. (n limba german )
13.RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunit i de p s ri din bazinul mijlociu al rului Siret, incluznd zonele lacurilor de acumulare,
Publica iile S.O.R., 240 pag., Cluj-Napoca
14.RUSU C., BARBU N., LUPA CU GH., CARAMAN L., 1988 - Les sols des montagnes Nemira, An. t. Univ. "Alex. I. Cuza", tom XXXIV,
seria 2b, Geologie-Geografie, pag. 75-81, Ia i.
15.SANDA V., BARABA N., i colab., 1993 - R spndirea genului Lycopodium n Carpa ii Romniei, Studii i Cercet ri de Biologie, Top. 45,
nr.1, pag. 27-46, Ed. Acad., Bucure ti.
16.SANDA V., BARABA N., i colab., 1993 - R spndirea genului Lycopodium n Carpa ii Romniei, Studii i Cercet ri de Biologie, Top. 45,
nr.2, pag. 145-160, Ed. Acad., Bucure ti.
17.SAVA GH., 1973 - Flora i vegeta ia lichenologic n bazinul prului Slanic Moldova, Studii i Comunic ri ,pag. 117-128, Muzeul de t.
Naturii, Bac u.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J054BC * ###### BARZAUTA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
1 +
511 Linii electrice

floristice)
512 Conducte
953 Acidifierea
961 Competitiea (exemplu: pescarus/chira)
15
963 Introducerea de boli

C
C
3
1
0
+
C
C
5
2
0
0
511 Linii electrice
975 Lipsa agentilor polenizatori

floristice)
512 Conducte
953 Acidifierea
15
975 Lipsa agentilor polenizatori
140 Pasunatul
140 Pasunatul

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
-

uscare

uscare
230 Vanatoare
230 Vanatoare
50

C
C
0
0

C
C
0
0
900 Eroziunea
900 Eroziunea
952 Eutrofizarea
952 Eutrofizarea
953 Acidifierea
C
C
953 Acidifierea
965 Predatorismul
C
B
965 Predatorismul

Pentru Rezervatia Naturala Nemira situata pe teritoriul judetului Bacau custode este Directia Silvica Bacau - Inginer Irina Titianu; Str. Nicolae
Titulescu, nr.14, Bacau; Telefon:0234588959; Fax:0234571905; E-mail:tehnic3@silvabc.ro; Conven
Pentru Rezervatia Naturala Nemira situata pe teritoriul judetului Bacau planul de management a fost elaborat si este avizat de Academia
Romana.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0047_70_109_0933_Nemira__vegetatie_alpina.jpg

Macor Anca - APM-BC
ROSCI0047_70_Nemira__Juniperus_comunis.jpg
Macor Anca - APM-BC

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0048

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0015 Cmpia Cri ului Alb i Cri ului Negru
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cri ul Alb

Latitudine
Longitudine
N 46 34' 33''
E 21 26' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
891
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
84
107

92
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

1
B
C
B
B
alpin
23
1
B
C
C
C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2511 Gobio kessleri
R

C
C
C
B
C
Iernat
Pasaj

C
C
C
C
RC
1149 Cobitis taenia

P
R
C
C
B
C
C
B
B
C
1159 Zingel zingel
1160 Zingel streber

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
C
1083 Lucanus cervus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Pasaj
R
R

A
A
C
A
B
Iernat
Pasaj

C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
41
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
13
211 - 213
N14
231
N16
42
311
P duri de foioase
uni

Ru de altitudine mic , din zona Panonic , desemnat SCI pentru prezența tipului de habitat 91E0* - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i
Fraxinus excelsior și de asemenea pentru prezența a 6 specii de pești și un nevertebrat mportante din punct de
vedere conservativ.
Zona extrem de caracteristica pentru sustinerea unei comunitati abundente, diverse si viabile de Unionidae, remarcandu-se in mod deosebit
populatia de Unio crassus, al carei efectiv depaseste un milion de indivizi (estimari realizate in perioada 1998 - 2004). Structura pe clase de
varsta si pe sexe a populatiei de Unio crassus indica sanse certe de mentinere in viitor, cu conditia pastrarii starii ecologice la parametri
apropiati celor actuali. Numai in acest sit mai intalnim, in intreaga tara, modelul de distributie altitudinal departajat, in cadrul caruia diferitele
etaje sunt marcate de dominanta anumitor specii de Unionidae. Cea mai mare parte a habitatului specific din arie corespunde zonei specifice
edificate de Unio crassus, argumentand inca odata necesitatea mentinerii acestui sit.
Constructiile hidrotehnice sunt principala cauza a degradarii/pierderii habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impact antropic la
care zona este vulnerabila sunt: poluarea, defrisarile, agricultura intensiva.
4.6 Documenta ie:
Ardelean A., 1999, Flora i vegeta ia din valea Cri ului Alb, Vasile Goldi University Press: 1-311 + 62 fig. + 62 tab. + 5 h r i; Ardelean A.,
2006, Flora i vegeta ia Jude ului Arad, Bucure ti: Edit. Acad. Romne, 508 pp. + 221 fig. + 19 tab.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


Ministerul Mediului
Nu are plan de management
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0048_69_Crisul_alb.jpg

ROSCI0048_69_Raul_crisul_alb.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0049

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cri ul Negru

Latitudine
Longitudine
N 46 42' 5''
E 21 48' 7''

sitului (ha)
sitului (km)
1.850
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
84
149

106
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
86 Bihor
RO051
14 Arad


5
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

B
B
C
B

P
P
C
C
B
B
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
2511 Gobio kessleri
Iernat
Pasaj

C
A
C
B
RC
1159 Zingel zingel

R
P
C
B
C
B
C
C
C
B
1149 Cobitis taenia
1160 Zingel streber
1130 Aspius aspius

P
R
C
C
B
C
C
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
24
511, 512
Ruri, lacuri
Pasaj

A
A
C
A
N07
24
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
31
211 - 213
N14
17
231
N16
311
P duri de foioase
N23
1xx
uni

sit desemnat pentru protectia speciei Unio crassus
Zona foarte importanta pentru protectia speciei Unio crassu, care prezinta aici populatie stabile, cu numar mare de indivizi. Structura pe clase
de varsta si pe sexe a populatiei de Unio crassus indica sanse certe de mentinere in viitor, cu conditia pastrarii starii ecologice la parametri
apropiati celor actuali.
nu este desemnat prin lege
de stat
4.6 Documenta ie:
Banarescu P., 1964, Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucuresti. 961 p.
Banarescu, P., 2005: Pisces. In: Botnariuc, N., Tatole, V. (ed.): Cartea Rosie a vertebratelor Romaniei, Ed. Curtea Veche, Bucuresti.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


Contract Administrare: 151/07.07.2010, Administrator:Asocia ia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius Oradea, str. Sovata, nr. 27/6, jud. Bihor 0749
184193, fax=0359416011 contact@aquacrisius.ro
nu este alc tuit plan de management
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0049_47_Crisul_Negru1.radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0049_47_Crisul_Negru_radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0050
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Cri ul Repede
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cri ul Repede amonte de Oradea

Latitudine
Longitudine
N 47 1' 58''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 29' 9''
1.859
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
129
312

197
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

5
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
B
B
A
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
RC
Iernat
Pasaj

C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V

B
B
C
B
B
Iernat
Pasaj

C
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
81
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213
N14
231
N15
10
242, 243
uni

Corpul de apa traverseaza zona de interes permite prezența unor specii de pesti protejate: Gobio albipinnatus, Rhodeus sericeus
amarus, Sabanejewia aurata, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer, Zingel zingel,Zingel streber, Gobio kessleri; aceste specii conform
Anexei 2 nu sunt migratoare. Corpul de apa face parte din zona scobarului -specie migratoare, dupa acad. Banarescu. Scobarul fiind o specie
migratoare, mai ales inperioada de reproducere, are nevoie de continuitatea longitudinala a raului in care traieste, lungimile migratiilor de
reproducere varieaza de la caz la caz. In Crisul Repede aceste zone putand fi de zeci de kilometri. Sectorul de curs de apa din zona de
campie are cu vegetatie tipica de pajiste panonica, silvostepa si stepa euro-asiatica, precum si zavoaie de Salix alba si Populus alba. In trecut
au existat numeroase zone umede si mlastini, precum si zone inundabile cu risc ridicat la inundatii, dar majoritatea acestor caracteristici au
disparut in urma lucrarilor seculare de desecare si aparare.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Rhodeus sericeus amarus si Cottus gobio, care aici prezinta populatii stabile.
4.6 Documenta ie:
Ra iu O. (edit.), colab., 1966, Flora i vegeta ia Rezerva iei Naturale Defileul Cri ului Repede (Die Flora und Vegetation des
Naturschutzgebietes der Cri ului Repede Talenge). Cluj-Napoca: Contrib. Bot., /1966/(1): 1-272
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0050_47_Crisul_Repede1.jpg
ROSCI0050_47_Crisul_Repede2.radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0051
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0133 Mun ii C limani
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cu ma

Latitudine
Longitudine
N 47 8' 59''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 49' 36''
44.284
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
381
1962

974
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO062
100 Bistri a-N s ud
Salicion albae)

0,007
B
C
B
B
2,12
12,48
15,14

17,17
0,072
B
C
C
C
B
B
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
70-80 i
1352 Canis lupus
10-30 i
1361 Lynx lynx
Pasaj
11-13 i
0,05
1,5

B
B
C
B
C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
Pasaj

D
1060 Lycaena dispar
RC

Cat. Specia
A Bufo bufo
A
Rana dalmatina
i faun
Popula ie Motiv
P A
P
Hyla arborea
Rana temporaria
Baptria tibiale
M Cervus elaphus
140-150 i
180-200 i
M Felis silvestris
C
15-20 i
A
A
M Meles meles
M Mustela nivalis
P
C
A
C
A
M Martes martes
M Mustela erminea
P
Hieracium rotundatum
Larix decidua
Linnaea borealis
Picea abies ssp. abies
A
A
Pinus mugo
Sphagnum sp.
Taxus baccata
P Trollius europaeus
R Lacerta agilis
P
P
A
C
R Elaphe longissima
R Lacerta viridis
P
P
C
C
R Natrix natrix
R Lacerta vivipara
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
2
321
N14
13
231
uni
N15
11
242, 243
N16
16
311
P duri de foioase
N17
23
312
P duri de conifere
N19
27
313
P duri de amestec
N21
221, 222
Vii i livezi
N26
324

Situl acoper o zon ntins din partea nord-vestic a Mun ilor C limani acoperind i un important areal din Piemontul C limanilor.
Complexitatea cadrului geografic specific C limanilor este datorat celor dou straturi genetice vulcanic superior i vulcanogen-sedimentar
inferior. Aglomeratele vulcanice formeaz aici, n nord-vestul C limanilor, o mas compact , ntrerupt numai de intercala ii i intruziuni de
andezite i lave andezitice. Spre complexele de roci sedimentare ale Bazinului Transilvaniei aceste aglomerate apar sub forma unor versan i
abrup i, stanco i, ce limiteaz clar eruptivul. V ile care str bat acest sector au albiile adnci i prinse intre pere i verticali nal i de 350-450 m
(Bistri a Ardelean , Repedea, oimul de Jos, oimul de Sus, Neagra, Scoru et, T tarca, etc.). Complexitatea genetic i variabilitatea
formelor geografice sus ine o diversitate floristic i faunistic deosebit . Elementele naturale completate de cele antropice, cum sunt:
p unile mp durite cu m r i p r s lbatic, s-au dovedit de-a lungul timpului favorabile dezvolt rii unei popula ii viabile a carnivorelor mari,
conferind zonei un specific aparte. Aspectele enumerate mai sus sunt sus inute i de literatura de specialitate care men ioneaz zona Cu ma
ca i o zon n care se concentreaz efective mari ale popula iei de urs n lunile de var -toamn .
Situl are o importan deosebit n mod special pentru efectivele de urs, care g sesc n zona sitului ad post (lini te) oferit de numerosele
abrupturi i stnc rii justificate i de toponimia locului (Stncile T tarului, Piatra Corbului, Piatra Cu mei, Cheile Bistri ei Ardelene, Piatra lui
Orban, etc.), la care se adaug , p unile mp durite cu m r i p r p dure , de la baza versan ilor, important surs de hran mai ales n anii
cu fructifica ie bogat .
La efectivele evaluate se adaug n anii cu fructifica ie mare la m r i p r p dure exemplare care vin temporar pentru hran din zonele
adiacente sitului.
P unile mp durite func ioneaz ca o zon tampon ce face ca incursiunile ur ilor n viile i livezile sau terenurile cultivate din zon s fie
destul de rare. Infrastructura n zona sitului Cu ma este slab dezvoltat , majoritatea c ilor de acces fiind de tip forestier.
Vulnerabilitatea sitului este n direct leg tur cu modul de desf urare al principalelor activit i existente n zon .
Mangementul forestier nu mai asigur lini tea mamiferelor mari sau mai exact nu respect zonele i perioadele de lini te.
P unatul a a cum se desf oar actualmente cu mul i cini i n marea lor majoritate f r jujeu afecteaz mamiferele mari cauzndu-le
disconfort.
Recoltatul fructelor de p dure cauzeaz disconfort speciilor de mamifere mari prin modul de desf urare.
Braconajul i t ierile ilegale de material lemnos sunt activit ile cu cel mai nociv impact i mbrac cele mai diverse forme.
Dezvoltarea haotic a turismului n zon ar putea avea un impact negativ puternic dar deocamdat datorit nivelului destul de sc zut al
acestui tip de activitate n zon nu putem spune c are un impact negativ substan ial.
9 arii protejate cuprinse n Situl Cu ma au fost declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
na ional - Sec iunea a III - a zone protejate:
2201 Piatra Corbului 5 ha
2212 Piatra Cu mei 5 ha
2214 Valea Repedea 222 ha
2215 T ul Znelor 15 ha
2217 Locul Fosilifer Rpa Mare 1 ha
2218 Cheile Bistri ei Ardelene 15 ha
2220 Rpa Verde 1 ha
2221 Comarnic 5 ha
2224 Stncile T tarului 25 ha.
Din suprafa a total a sitului 65% este reprezentat de proprietatea comunal , 12 % proprietate de stat i aproximativ 23% proprietate privat .
4.6 Documenta ie:

1)Annette Mertens,Ovidiu Ionescu,(2000)-Ursul-Biologie,ecologie i management.
2)Lucrarile de evaluare a efectivelor de urs din perioada 2004-2006 ale gestionarilor de fonduri de vn toare.
3)Fi a biotopului Corine-Cu ma(J042BN027)
4)Cristoph Promberger, Ovidiu Ionescu (2000)-Lupul,Biologie,ecologie i management.
5)Cartea Ro ie a Vertebratelor din Romnia (2005).
6)Ioan Chint uan, 2000: Bistri a-N s ud - Natura i Monumentele Sale,Ed. Carpatica, Cluj-Napoca.
7)Mititelu D., colab., 1986, Flora Mun ilor C limani, Ia i: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, XXXII, s. II, a. Biol.: 28-30; Cs rs t., 1951,
8)Cercet ri floristice i de vegeta ie n Mun ii C limani, Stud. Cerc. ti., Acad. R.P.R., fil.Cluj, 1-2: 127-143
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,51
RO03
Categoria III IUCN
0,03
RO04
Categoria IV IUCN
1,55

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
0,51 K-C limani
0,02 2.201.-Piatra Corbului
RO03
Monument al naturii
0,00 2.220.-Rpa Verde
RO03
Monument al naturii
0,01 2.221.-Comarnic
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.212.-Piatra Cu mei
RO04
Rezerva ie natural
0,63 2.214.-Valea Repedea
RO04
Rezerva ie natural
0,01 2.215.-T ul Znelor
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
*
+
0,00 2.217.-Locul fosilifer Rpa Mare

0,59 2.218.-Cheile Bistri ei Ardelene
RO04
Rezerva ie natural
0,31 2.224.-Stncile T tarului

J021SV * 0,651 DORNISOARA
J044MS * 1,226 BISTRA
J042BN + ###### CUSMA

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
50 -
230 Vanatoare
C
B


Cod Activitate
140 Pasunatul
230 Vanatoare
100
100
0
-
15

301 Cariere
B
C
20
0,1
Intensitate % Infl.
A
B
140 Pasunatul

Contract Administrare: 159/08.07.2010, Administrator:Asocia ia Proprietarilor de P dure din Comuna Bistri a Brg ului - Ocolul Silvic Bistri a
Brg ului Bistri a Brg ului, str. Principal , nr. 39, jud. Bistri a N s ud 0263 265661, fax=0263
ncepnd cu luna iulie 2010 custode este Asocia ia Proprietarilor de P dure Bistri a-Brg ului - Ocolul Silvic Bistri a-Brg ului. Este n curs de
elaborare regulamentul i planul de management al sitului.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0051_100_IMG_0664.jpg

Petra VasileGabriel - APM-BN
ROSCI0051_136_Cu ma-Colibi a.jpg
teopan Alina - APM-BN
ROSCI0051_136_Cu ma_-_Lacul_Colibi a.jpg
ROSCI0051_136_Cu ma_-_Piatra_Corbului.jpg
ROSCI0051_136_Cu ma_-_Stncile_T tarului.jpg
ROSCI0051_136_Cu ma_-_Triturus_cristatus.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0052
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : D ncioanea

Latitudine
Longitudine
N 45 26' 46''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 38' 17''
379
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
943
1753
1431

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
100 Cara -Severin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
R
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx

60
B
C
B
B
Pasaj
P
R

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
C
A
B
C
C
B
B
P?
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
2
311
P duri de foioase
N17
84
312
P duri de conifere
N19
14
313
P duri de amestec

Rezerva ie natural , este situat n fondul forestier proprietate public a statului. Limitele rezerva iei sunt naturale, constituite din v i i culmi,
cu vecin t i n exclusivitate numai p duri.
Unitatea de relief este versantul cu configura ie ondulat i fr mntat cu nclin ri diverse, cu abrupturi i insule de grohoti uri stncoase.
Re eaua hidrografic este bine reprezentat fiind format dintr-o vale coaxial : Valea Bistrei Ardealului , cu numero i afluen i care izvor sc
chiar n rezerva ie: Prul D ncioanea Mic , D ncioanea Mare, Prul Cioaca i Modo u l Mare i Mic.
Climatul este continental temperat, cu o scurgere normal a maselor de aer de la est spre vest, n lungul V ii Bistra.
Animalle s lbatice sunt: ursul brun, lupul, pisica s lbatic , jderul, coco ul de munte, buha, cioc nitoarea neagr , cioc nitoarea cu spate alb
etc.
Vegeta ia este reprezentat de molidi uri pure ce ocup majoritatea terenului din rezerva ie.
Forma iune absolut muntoas i mp durit inegal cu arborete de tip natural fundamental, zon practic neumblat de om imprim zonei un
specific s lbatic.n aceste condi ii p durile de aici realizeaz un peisaj greu de egalat n ntreg lan carpatic romnesc.
Atacuri ale d un torilor, doborri de vnt.
Hot rrea de Guvern 2151/2004

Rezerva ie natural , este situat n fondul forestier proprietate public a statului.
4.6 Documenta ie:
Studiu de fundamentare tiin ific pentru instituirea regimului de arie natural protejat D ncioanea elaborat de ing.silvic specialist Ilie
Odorescu.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J062CS 100 BUCOVA
Cod Activitate
511 Linii electrice
Intensitate % Infl.
A
-
700 Poluarea
163 Replantare
511 Linii electrice

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0
700 Poluarea

Agen ia pentru Protec ia Mediului Cara -Severin.
NU ARE PLAN DE MANAGEMENT
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0053

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
ROSPA0002 Allah Bair - Capidava
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Alah Bair

Latitudine
Longitudine
N 44 30' 8''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 13' 5''
194
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
50
192

122
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R

50
A
C
A
A
Iernat
Pasaj

C
A
A
B
2125 Potentilla emilii-popii
2093 Pulsatilla grandis

Cat. Specia
P Achillea clypeolata
P
Achillea leptophylla
Allium guttatum
Alyssum caliacrae
Asperula rumelica
P
P
Bufonia tenuifolia
Carex liparocarpos
Centaurea stereophylla
Colchicum fominii
Convolvulus lineatus
i faun
Popula ie Motiv
R D
Achillea coarctata
Allium flavum ssp. tauricum
Allium inaequale
Anthyllis vulneraria ssp. boissieri
Astragalus pubiflorus
V
R
D
D
P
P
Bupleurum apiculatum
Centaurea gracilenta
V
R
D
D
Chamaecytisus lindemannii
Colchicum triphyllum
Coronilla scorpioides
Crocus reticulatus
Daucus guttatus ssp. zahariadii
Delphinium fissum
Echinops ritro ssp. ruthenicus
P
P
Festuca callieri
Gagea granatellii
R
R
D
D
P
P
Gagea bulbifera
Galium volhynicum
R
R
D
D
D
Hedysarum grandiflorum
Helichrysum arenarium ssp. ponticum
Hornungia petraea
Iberis saxatilis
Iris suaveolens
Knautia macedonica
Linum tauricum
Minuartia adenotricha
Minuartia bilykiana
Onobrychis gracilis
P
P
Ononis pusilla
Pimpinella tragium ssp. lithophila
R
C
D
D
P
P
Potentilla astracanica
R
R
D
D
Prunus tenella
Rosa turcica
Scorzonera mollis
Seseli peucedanoides
Silene bupleuroides ssp. staticifolia
Valerianella pumila
Tanacetum millefolium
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
25
231
P uni
N15
N19
72
242, 243
313
P duri de amestec

Aceast rezerva ie natural este deosebit de important din punct de vedere floristic, ad poste te specii endemice, rare i periclitate pentru
flora Romniei. Acest sit a fost men ionat n literatura de specialitate nc din anul 1929 i ad poste te aproximativ 30 de specii rare petrofile
de origine pontic , balcanic , pontic- balcanic i pontic-mediteranean .
Dealul reprezinta i o zon fosilifer deosebit de bogat cu o faun fosil reprezentat de toate grupele majore de nevertebrate ncepand cu
protozoarele i terminnd cu echinodermele, la care se adaug i vertebrate.
Pe lng importan a geologic i geomorfologic trebuie men ionat i valoarea peisagistic a zonei.
Starea de conservare a vegeta iei stepice calcifile este relativ bun , specii rare i endemice de flor aflndu-se ntr-o stare bun de
conservare (de ex. Agropyron cristatum ssp. brandzae, Campanula romanica).
Rezerva ia natural Dealul Alah Bair este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea tradi ional de p unat i prin turismul
neorganizat, practicat ocazional (s rb toarea cre tin-ortodox Izvorul T m duirii - izvorul este amplasat la poalele dealului).
Cu toate acestea, vulnerabilitatea este redusa, dealul fiind delimitat de un cordon forestier.
Rezerva ia Dealul Alah Bair a fost pus ni ial sub protec ie prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Jude ean Constan a.
A fost declarat ca arie natural de interes na ional prin Legea 5/2000 - privind planul de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a
arii protejate de interes na ional (cod arie protejat 2367).
Rezerva ia Natural Dealul Alah Bair cu o suprafa de 10 ha (Legea 5/2000), se afl n fond forestier de stat, teritoriul acesteia fiind nscris n
descrierea parcelar a Amenajamentului Silvic n vigoare pt. O.S. Hr ova.
4.6 Documenta ie:
Boscaiu N., Coldea G. & Horeanu C.1994. Lista Rosie a plantelor vasculare disparute, periclitate, vulnerabile si rare din flora Romniei.
Ocrot. Nat. 38(1): 45-56.
Ciocrlan V. 1994. Completari la flora Romniei. Stud. Cercet. Biol., Biol. Veg. 46(2): 113-116.
Ciocrlan V. & Costea M. 1997. Flora Rezervatiei botanice Dealul Alah Bair (jud. Constanta). Acta Bot. Horti bucurest. /1995-1996/: 97-104.
Constantinescu O. & Negrean G. 1973. Adaugiri la Erysiphaceele Romniei. Stud. Cercet. Biol., Ser. Bot. 25(4): 279-286.
Constantinescu O. & Negrean G. 1974. Herbarium Mycologicum Romanicum. Schedae. Fasc. 42-45 (nr. 2051-2250). Bucuresti, 76 pp.
Constantinescu O. & Negrean G. 1975. Herbarium Mycologicum Romanicum. Schedae. Fasc. 46-50 (nr. 2251-2500). Bucuresti, 95 pp.
Constantinescu O. & Negrean G. 1977. Additions to Romanian Erysiphaceae. II. Sydowia, Annales Mycol. Ser. II, 29(1-6)(1976/77): 75-86.
Constantinescu O. & Negrean G. 1978. Herbarium Mycologicum Romanicum. Schedae. Fasc. 51-55. (nr. 2501-2700). Bucuresti, octombrie
1978, 95 pp.
Dihoru G. & Dihoru Alexandrina. 1994. Plante rare, periclitate si endemice n Flora Romniei - Lista rosie. Acta Bot. Horti bucurest. /19931994/: 173-197.
Negrean G. 2001. Lista rosie a plantelor din Romnia existente n pajisti (inclusiv endemite si subendemite). Pp. 30-58. In: Gheorghe Coldea,
Gavril Negrean, Ion Srbu & Anca Srbu. 2001. Ghid pentru identificarea si inventarierea pajistilor seminaturale din Romnia. Bucuresti Edit.
alo. 58 pp.
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. & Mihailescu S. 1994. Lista rosie a plantelor superioare din Romnia.
In: M. OLTEAN (coord.), Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Acad. Romna, Institutul de Biologie, Nr. 1: 1-52.
Pantu Z.C. 1935. Plante de la "Alah-Bair". Bul. Soc. Naturalistilor Romnia 7: 1-4.
Pantu Z.C. 1935. Zur Flora des Berges Alah-Bair. Bull. Sect. Sci., Acad. Roumaine 17(3/4): 52-53.
Pantu Z.C. & Solacolu T. 1924. Deux plantes nouvelles dcouvertes en Roumanie. Bull. Sect. Sci., Acad. Roumaine 9(1-2): 23-32.
Pantu Z.C. & Solacolu T. 1925. Doua plante noua dscoperite n Romnia. Publ. Soc. Naturalistilor Romnia 7: 11-23.
Savulescu T. (ed.). 1952-1976. Flora Romniei. Bucuresti: Edit. Academiei Romne. Vol. 1-13.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
94,14 2.367.-Dealul Alah Bair

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
30 -

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
35 -
25

Rezerva ia Natural Dealul Alah Bair se afl n custodia Direc iei Silvice Constan a, O.S. Hr ova.
Pentru Rezerva ia Naturala Dealul Alah Bair nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre custodele Direc ia
Silvic Constan a.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0053_66_Dealul_Allah_Bair.jpg

ROSCI0053_66_Dealul_Allah_Bair_2.jpg
ROSCI0053_66_Dianthus_sp.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0054
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Cet ii Deva

Latitudine
Longitudine
N 45 53' 22''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 52' 31''
109
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
193
552

394
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
100 Hunedoara

25
B
C
C
C
30

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
Cat. Specia
A Bufo bufo
Pasaj

B
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P C
Bufo viridis
Hyla arborea
Rana dalmatina
Rana temporaria
Ablattaria laevigata
Aglia tau
Agrilus cyanescens
Arctia caja
I
I
Arctia villica
Carcharodus floccifera
P
P
D
D
I
I
Boloria euphrosyne
Cardiophorus ruficollis
P
P
D
D
Catocala electa
Catocala fraxini
Catocala fulminea
Coprimorphus scrutator
Cucullia artemisiae
Glaucopsyche alexis
Gnophos obscuratus
Helix pomatia
Lacon punctatus
I
I
Maculinea arion
Melitaea cinxia
P
P
C
D
I
I
Melitaea athalia
Melitaea didyma
P
P
D
D
Melitaea phoebe
Melitaea trivia
Mellicta parthenoides
Neptis rivularis
Neptis sappho
Papilio machaon
Phytoecia cylindrica
RC
Rhamnusium bicolor
Saturnia pavonia
I
I
Saturnia pyri
Scolitantides orion
P
P
D
C
I
I
Satyrium pruni
Silpha carinata
P
P
D
D
Sphenoptera antiqua
Zygaena carniolica
Zygaena purpuralis
Carex stenophylla
R Anguis fragilis
Silene csereii
R Elaphe longissima
R Lacerta praticola
R Natrix natrix
P
P
A
C
R Lacerta viridis
R Podarcis muralis
C
C
C
C
R Vipera ammodytes
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N15
7
242, 243
N16
68
311
P duri de foioase
N23
25
1xx

Localizare: situat n NV municipiului Deva, situl constituie una din culmile exterioare ale Mun ilor Poiana Rusc , pe la poalele c ruia rul
Mure se desf oar n sectorul de culoar intramontan. Dealul Cet ii Deva este, sub aspect geologic, rezultatul activit ii vulcanice neogene,
care ncepnd din Tortonianul Superior pn n Panonian, s-a desf urat cu intesitate maxim n lungul v ii Mure ului. Ca produs al
magmatismului subsecvent al acestei activit i, s-a format i conul vulcanic de andezite al Dealului Cet ii, c ruia eroziunea ulterioar i-a
ndep rtat o mare parte din structura aparatului vulcanic. Studiile geologice i petrografice au ar tat c n urma distrugerii aparatului vulcanic
nu s-a mai p strat dect umplutura att de caracteristic co ului s u.
Aspectul actual i altitudinea i-au conferit denumirea dedeal, doar versantul sudic, prin stnc riile abrupte i gola e, aminte te de originea
muntoas a acestei forme de relief.
Caracterizarea florei: cercet rile floristice efectuate pe Dealul Cet ii Deva au pus n eviden existen a a 218 specii de fanerogame
(angiosperme), 5 specii de ferigi (teridophyta) i 9 specii de mi chi (bryophyta). Unele dintre ele, rare sau chiar unice, aclimatizate aici, sunt
de origine mediteranean , balcanic sau din Crimeea: Sedum acre L, Galium spurium f. vaillenti, Aconitum anthora L. Cercet rile
fitocenologice ntreprinse au eviden iat exeisten a a 4 asocia ii vegetale de fond care alc tuiesc covorul vegetal:asocia ia Corno-Fracsinetum
orni Pop i Hodi an 64,cu o importan
tiin ific deosebit deoarece biotopul n care vegeteaz se afl la limita nordic a arealului
s u,asocia ia Cleistogeno serotinae - Festucetum rupicolae Zoly 58, sub asocia ia Alyssetosum muralis Nu u i colaboratorii specific
Romniei (constituie biotopuri prielnice pentru cre terea i dezvoltarea unor comunit i de fluturi i reptile rare pentru Romnia) i asocia ia
Carpinum- Fagetum Pauc 41.
La baza versan ilor Dealului Cet ii, pe por iuni restrnse, unde au fost defri ate comunit ile de pante naturale spontane, se ntlnesc planta ii
de salcmi grupate n asocia ia antropogen Bromo sterili - Robinietum Soo 64.
Dealul Cet ii Deva reprezint un sit periurban cu influen turistic , avnd un aspect peisagistic important.
Fauna: se ntlnesc aici numeroase specii de p s ri din anexa I a Directivei P s ri: Caprimulgus europaeus, Dendrocopos medius, Lanius
collurio, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Sylvia nisoria, precum i specii de animale ce apar n anexa II a Directivei Habitate:
amfibieni: Bombina bombina, Bombina variegata; nevertebrate: Callimorfa quadripunctaria, Cerambzx cerdo, Lucanus cervus. Tot aici se
ntlnesc 6 sp. de amfibieni, 8 sp. de reptile, 39 sp. de nevertebrate,18 sp. de p s ri, toate de importan na ional sau interna ional .
Pe Dealul Cet ii Deva s-au identificat 375 specii de plante vasculare, ceea ce reprezint 11,8% din flora Romniei(M.Cndea, 1976), n care
predomin elementele holarctice cu caracter boreal i temperat(60,28% din flora dealului), urmate de elemente mediteraneene(13,24%),
orientale i continentale(9,86%), balcanice(1,85%) i dacice(2,56%). Fauna acestui sit este reprezentat prin 6 specii de amfibieni, 25 specii
de p s ri, 7 specii de reptile i 4 specii de nevertebrate, toate protejate prin legisla ia interna ional (Directiva CE 92/43/EEC, Directiva
79/409/EEC, Conven ia de la Berna, 1979). Al turi de acestea au mai fost identificate 128 specii de coleoptere din care 10 specii sunt rare n
fauna Romniei i necesit protec ie(Studiu de impact efectuat de Institutul de Cercet ri Biologice Cluj-Napoca, 2002). Fauna de lepidoptere
diurne i nocturne este alc tuit din aprox. 900 specii(2002, Studiu ICB Cluj-Napoca), din care 36 specii au valoare patrimonial i tiin ific .
Aici au fost identificate 2 habitate de interes comunitar: p duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene i p duri panonice cu
Quercus petraea i Carpinus betulus.
Specia Parnassius mnemosyne se afl ntr-un continuu regres popula ional pe plan european datorit acumul rilor de nitra i i nitri i n sol,
ceea ce favorizeaz dezvoltarea unei flore, care prin concuren elimin speciile genului Corydalis, baza trofic larvar a fluturelui.
Men inerea popula iei de Calimorpha quadripunctaria este condi ionat de existen a buruieni urilor nalte i tuf ri urilor de Rubus sp.
Men inerea speciei Maculinea arion este condi ionat de p strarea habitatelor de stnc rii calcaroase i a mu uroaielor de furnici din genul
Myrmica.
Din cauza turismului necontrolat,popula ia de Vipera ammodytes este aproape disp rut dac rezerva ia ar fi protejat efectiv, aceast
specie s-ar reface n decurs de c iva ani.
Dealul Cet ii Deva are statut de rezerva ie natural de interes na ional(Legea 5/2000) i este n custodia Direc iei Silvice Deva din anul 2004.
Suprafa a sitului este 100% de stat.
4.6 Documenta ie:
1. Studiu de impact Flora-Fauna-Dealul Cet ii Deva, Institutul de Cercet ri Biologice Cluj-Napoca(2002);
2. Burnaz Silvia(1993)-Contribu ii la cunoa terea faunei de Macrolepidoptere a M gurilor Devei, Buletin de Informare al Societ ii
Lepidopterologice Romne, Cluj-Napoca, 4(1):3-11;
3. Cndea Maria(1975-1976): Conspectul sistematic al plantelor vasculare de pe Dealul Cet ii Deva-Sargetia, Acta Musei Devensis, Series
Scientia Naturae, 11-12: 139-156, Muzeul Jude ean Deva;
4. Schraiber,St., Nu u,A.(1968)-Rarit i n flora dealurilor Devei-Sargetia, Acta Musei Devensis: 589-601, Muzeul Jude ean Deva;
5. Ghira,I.(1994)-A new lacertid species in Transilvanian herpetofauna: Lacerta praticola pontica Lantz@Cyren,1919 - Sargetia, Acta Musei
Devensis, Series Scentia Naturae, 16: 151-153;
6. Ghira, I.(1994)-New records of two romanian viper species(Vipera ammodytes ammodytes L. and Vipera berus berus L.) in Hunedoara,
Alba and Arad Counties-Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scentia Naturae, 16: 154-158.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
70,50 2.504.-Dealul Col i Dealul Z noaga
RO04
Rezerva ie natural
26,76 2.518.-Dealul Cet ii Deva

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
B
-
50
740 Vandalism
710 Poluare fonica

900 Eroziunea
Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
0
140 Pasunatul
411 Fabrici
603 Stadion
710 Poluare fonica

Custode:Direc ia Silvic Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor Romsilva;
Str. Mihai Viteazu, nr. 10
Tel.: 0254/225199, 0254/219746, 0254/224649
Fax: 0254222481
E-mail: office@silvahd.ro
Persoan responsabil : ing. Ognean Eugen
Custodele rezerva iei naturale Dealul Cet ii Deva a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de management al ariei naturale
protejate n vederea ob inerii avizului.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0055
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Cet ii Lempe - Mla tina H rman

Latitudine
Longitudine
N 45 43' 26''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 39' 29''
374
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
506
702

573
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov

1
A
B
C
C
C
C
31
7210 * Mla tini calcaroase cu Cladium mariscus
0,5
2
0,1
B
C
C
C
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
V
Cat. Specia
A Bufo viridis
Iernat
Pasaj
Pasaj

B
B
C
B
D
C
C
C
C
i faun
Popula ie Motiv
>8 i A
Hyla arborea
>6 i
Rana arvalis
Rana dalmatina
Anthocharis cardamines
Coelichneumon comitator
I
P
Maniola jurtina
Achillea asplenifolia
P
R
D
D
P Adonis vernalis
P
P
A
A
Armeria maritima ssp. barcensis
Carex acuta
Carex davalliana
Carex flava
Carex hostiana
Carex nigra
Carex panicea
Carex rostrata
Cladium mariscus
P
P
Cytisus procumbens
Dictamnus albus
R
R
A
A
P
P
Daphne cneorum
Drosera anglica
R
R
A
A
D
Eleocharis quinqueflora
Epipactis palustris
Eriophorum angustifolium
Juncus gerardi
Juncus inflexus
Jurinea mollis
Molinia caerulea
Orchis tridentata
Parnassia palustris
P
P
Pinguicula vulgaris
V
P
A
D
P
P
Peucedanum arenarium
Poa palustris
P
C
A
D
Primula farinosa
Prunus tenella
Sanguisorba officinalis
Schoenus nigricans
Sesleria caerulea
Succisa pratensis
Taraxacum palustre
R Anguis fragilis
R Lacerta agilis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
25
231
P uni
N16
64
311
P duri de foioase
N19
11
313
P duri de amestec

Situl este amplasat pe Dealul Lempes , cunoscut si sub numele de Dealul Cetatii, care domina de la cei 740m ai Vrfului Cetatii, sesul
Depresiunii Tara Barsei si Lunca Oltului in sectorul de ingustare.
Complexul Dl. Cetatii Lempes constituie o componenta tipica a mediului natural originar din Depresiunea Brasovului a carui valoare stiintifica
este de necontestat.
Mla tina H rman-Este situata in partea centrala ingustata a Depresiunii Brasovului la limita estica a Tarii Barsei pe terasa de lunca a Oltului.
La nord este dominata de prelungirile sudice ale dealului Lempes.
Terenul pe care se afla este neted predominand formatiuni de pietrisuri rulate si nisipuri grosiere printre care se afla lentile de maluri argiloase
si argile.
Reteaua hidrografica este alcatuita din Paraul Husbor, Paraul de sub Coasta, Valea Morilor.
Pe aceasta turba eutrofa se gasesc numeroase specii de plante unele cu valoare stiintifica mondiala.
Vegetatia este reprezentata prin asociatii xerofile formate in postglaciar.
Aparitia vegetatiei de stepa in zona forestiera este conditionata atat de substratul constituit din microconglomerate calcaroase cat si de
expunerea sudica , sud-estica si estica, de adapostul oferit de depresiune.
Vegetatia xerofila formata in postglaciar este acea componenta a mediului pentru care aceasta arie a fost declarata rezervatie naturala
botanica.
Alaturi de aceasta, in functie de roca, expunere si sol, culmea este imbracata in paduri de esente diferite: gorun, jugastru, tei, carpen, paltin
de camp.
Mla tina H rman-Habitatul de turbarie activa, turba eutrofa de cca. 1m grosime, formata pe substratul de pietrisuri si nisipuri are o importanta
ecologica deosebita.
Deasemenea unele specii de plante coborate din regiunile mai nordice sau mai inalte in timpul perioadelor glaciare, au gasit aici conditii
asemanatoare, favorabile lor astfel ca au ramas aici si dupa indulcirea climatului si topirea ghetarilor.Astfel s-au identificat peste 150 de specii
relicte unele foarte valoroase stiintific.
Covorul vegetal si indeosebi speciile xerofile sunt amenintate cu distrugerea prin plantari empirice insotite de invadarea cu arbusti, prin
recoltat abuziv, prin practicarea unui turism salbatic (aprindere de focuri, campare, parcare abuziva a vehiculelor, etc), p unat intensiv,
activit i sportive: para utism, concursuri ilegale de motociclete...
Mla tina H rman-Pasunatul intensiv.
Drenarea arealului cu exces de umiditate si captarea izvoarelor pentru a se mari suprafata agricola.
Distrugerea unor specii.
Aplicarea Legii 18/1991 completata cu Legea 169/1997 fara a tine seama de exceptarile prevazute pentru zonele naturale protejate
Att Dealul Cet ii Lempe ct i Mla tina H rman au fost desemnate prin HCJ nr.949/1962, Legea 5/2ooo
Dl Cet ii Lempe , partea de p dure- deocamdat proprietate de stat, urmeaz s
fie retrocedat Prim riei Snpetru i H rman, partea de paji ti, inc n proprietatea statului-spre retrocedare Prim riei Snpetru.
Mla tin H rman-proprietate privat Prim ria H rman ( 5 ha )
4.6 Documenta ie:
1.
Morariu I., 1966, Mla tinile de la Prejmer, conservatoare de relicte floristice, Ocrot. Nat, 10, 1, Bucure ti.
2.
Morariu I, Ularu P. & Ciochia V., 1971, Ce ocrotim din Natura Judetului Brasov, Brasov.
3.
OLTEAN, M., & al., 1994: Lista ro ie a plantelor superioare din Romnia, Inst. De Biologie. Studii sinteze, documenta ii de ecologie,
1:1-52, Bucure ti.
Morariu L, 1964, Aspecte din vegetatia rezervatiei de mlastini de la Harman. Ocotirea naturii 8 nr 1.
Pop E, 1955, Mlastinile noastre de turba si problema ocrotirii lor. Ocrotirea naturii nr 1.
Pop E, 1960, Mlastinile de turba din RPR, Ed Academiei RPR.
Pop E. , Salageanu N, 1965, Monumente ale naturii din Romania. Meridiane Bucuresti.
Komer J. 1911 Bin beachtenswertes pflanzengeographis ches leb (Flora von Honigberg)
Verhandl. Mitt. Siebens. ver. fur Naturw.zu Hermannstadt. LXI.1.
Ularu P. & Gurean D., 1996, Mla tinile eutrofe din ara Brsei trecut, prezent i viitor, Bul. Celei de-a 3-a Conf. Na . Pt. Prot Med. Prin
Mijl. Biol i Biotehn., Bra ov.
6.
Ularu P. & Heltman H., 1994, Die Flachmoore des Burzenlandes und deren Beudeutung fur die Aufrechternhaltung des okologishen
Gleichgewichts in diesem Raum

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
94,19 2.251.-Dealul Cet ii - Lempe
RO04
Rezerva ie natural
1,23 2.252.-Mla tina H rman

J049BV * ###### LEMPES - HARMAN
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
60 -
810 Drenaj
1,5
20

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
30 -

rulote
10
10
20

Contract Administrare: 187/14.07.2010, Administrator:Funda ia Carpa i
Direc ia Silvic Bra ov Funda ie=str. Clo ca, nr 13,
Bra ov, jud Bra ov, DS=Str.Closca, nr.31, Bra ov, jud. Bra ov Funda ie=0744 362458 0268/330567
are ntocmit plan de management de c tre custodele ariei protejate.Planul de management se afl spre aprobare la Academia Romn .
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0056
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Cioca - Dealul Vi elului

Latitudine
Longitudine
N 45 46' 22''
E 25 41' 16''

sitului (ha)
sitului (km)
917
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
493
651

569
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO073
90 Covasna
RO072
10 Bra ov


18
A
C
A
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1337 Castor fiber
2-4 i
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
1060 Lycaena dispar

C
C
C
B
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
RC
Cat. Specia
Pasaj
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
R A
M Lepus europaeus
M Meles meles
M Vulpes vulpes
Adonis vernalis
Achillea setacea
Allium sphaerocephalon
Arabis hirsuta
Asparagus officinalis
Carlina acaulis
P
P
Cotoneaster integerrimus
Dianthus giganteus
C
C
A
A
P
P
Cytisus multiflorus
Dictamnus albus
C
R
A
A
Draba nemorosa
Euphorbia cyparissias
Iris aphylla
Potentilla thuringiaca
Prunus tenella
Pulsatilla montana
Salvia pratensis
Stipa pulcherrima
Thymus comosus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
4
211 - 213
N14
51
N15
231
242, 243
uni
N16
15
311
P duri de foioase
N26
22
324

Este singurul sit din jude ul Covasna cu numeroase specii de step care vegeteaz n condi ii foarte bune. De asemenea aici este cantonat
Amygdalus nana sau asociat cu Prunus spinosa pe versan ii dealului Cioca i dealul Vi elului.
-rezerva ia Dealul Cioca -Dealul Vi elului constituie un sit important deoarece snt numeroase specii de step ,intr-o regiune de dealuri nalte
i muntoase.
-aici vegeteaz n condi ii bune Adonis vernalis, Pulsatila montana ,Amigdalus nana,Dictamus albus, Iris hungarica,Stipa joanis
-speciile de plante de step snt localizate pe versan ii sudici i vestici ai dealurilor Cioca , Beldie i Vi elului i datorit pantelor mari
speciile nu snt afectate de p unat,iar zona este greu accesibil pentru turi ti.
Rezerva ia natural peste care se suprapune situl a fost propus prin HCJ Covasna nr. 39/2001 i HG 2151/2004.
-
43,9% - p uni proprietate a comunit ii locale

33,8% - terenuri arabile proprietate privat
0,5% - fond forestier proprietate privat
0,5% - fond forestier proprietate a statului
13,7% - p suni mp durite proprietate a comunit ii locale
2,9% - fne e proprietate privat
4,7% - teren neproductiv proprietate a comunit ii locale
4.6 Documenta ie:

-situl se suprapune peste aria natural protejat Dealul Cioca -Dealul Vi elului in suprfa a de 977ha , pentru care s-a ob inut Avizul
Academiei Rom ne nr. 948/2004
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C 0,4 +
140 Pasunatul
70

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
10 0
140 Pasunatul
50

-rezerva ia nu este dat n custodie , ea este verificat periodic de catre comp. Protec ia Naturii din cadrul APM, responsabilitatea administrarii
c znd n competen a consiliilor locale H rman i Vlcele..
Situl nu are intocmit plan de management.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0056_101_Dealul_Ciocas.jpg

Gog Mircea - APM-CV

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0057
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Istri a

Latitudine
Longitudine
N 45 6' 45''
E 26 32' 16''

sitului (ha)
sitului (km)
577
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
319
747

568
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO022
100 Buz u

70
C
C
B
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
Pasaj

C
B
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1060 Lycaena dispar
R
Pasaj

D
1083 Lucanus cervus
RC

Cat. Specia
A Bufo bufo
A
Hyla arborea
I
I
Argynnis pandora
Brenthis hecate
Calyptra thalictri
Catocala promissa
i faun
Popula ie Motiv
P C
Bufo viridis
RC
Rana dalmatina
RC
Aedia leucomelas
RC
RC
RC
A
C
I
I
Brenthis daphne
Calymma communimacula
P
P
A
A
A
Catocala hymenaea
RC
Catocala puerpera
Chelis maculosa
Chrysodeixis chalcites
Colias erate
Cucullia fraterna
Cucullia tanaceti
Cupido osiris
I
I
Dichagyris candelisequa
Epilecta linogrisea
P
R
A
A
I
I
Eilicrinia trinotata
Episema tersa
RC
RC
A
A
Euxoa cos
RC
Euxoa distinguenda
Euxoa hastifera
RC
Euxoa vitta
C
C
Glossodice polygramma
Grammodes stolida
Hadena irregularis
Hipparchia volgensis
Hogna radiata
Hyponephele lycaon
I
I
Lamellocossus terebra
Maculinea arion
R
RC
A
C
I
I
Maculinea alcon
Mantis religiosa
P
RC
C
C
Meganephria bimaculosa
Odontognophos dumetata
RC
Omphalophana antirrhinii
Oxicesta geographica
RC
Phyllophila obliterata
Saga pedo
I
I
Scotopteryx ignorata
Zerynthia polyxena
Proserpinus proserpina
Saturnia pyri
P
RC
C
C
M Felis silvestris
M Mustela putorius
M Sus scrofa
RC
I Thymelicus acteon
P
5-20 i
C
A
M Martes martes
5-20i
M Mustela nivalis
M Sciurus vulgaris
10-30 i
M Vulpes vulpes
Adonis vernalis
RC
Arenaria serpyllifolia
P
P
Artemisia austriaca
P
RC
C
C
P
P
Astragalus austriacus
Brachypodium pinnatum
P
C
A
C
Campanula sibirica
Carex humilis
Carpinus orientalis
Cornus sanguinea
Corylus avellana
RC
Crataegus monogyna
Eryngium campestre
Festuca valesiaca
P
P
Fraxinus ornus
Galanthus nivalis
P
C
A
A
P
P
Gagea pusilla
Iris graminea
Lembotropis nigricans
Leontodon hispidus
Medicago minima
RC
Nonea pulla
RC
Phleum phleoides
RC
Festuca rupicola
Fragaria viridis
P
RC
C
A
Origanum vulgare
RC
Polygala major
Potentilla argentea
Ranunculus polyanthemos
P
P
Rosa canina
Scorzonera hispanica
P
C
D
A
P
P
Salvia pratensis
Stipa capillata
P
R
A
C
Thymus glabrescens
Trisetum flavescens
Veronica spicata
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
54
231
P uni
N15
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N21
10
221, 222
Vii i livezi
332, 333
Stnc rii, zone s race n vegeta ie
324
N22
N26
20

Relief: stancarii abrupte, cu expozitie sudica sau estica, conglomerate, calcare, jurasice.Nu este un sit complet natural deoarece n zona
stncoas s-au plantat pini mpotriva c derilor de bolovani.
Se p straz stnca unde a fost s pat n piatra chilia unui c lugar care a decedat acum c iva ani.
Tufi urile i fne ele din zon (zona nordica si estica) au n componen plante protejate de interes na ional.
Num rul nevertebratelor este remarcabil.
Habitatul R 3407 ce presupune dealuri cu vegeta ie stepic este bine reprezentat ( Adonis vernalis, Campanula sibirica, Festuca valesiaca,
Carex humilis).
Pe versantul sudic al dealului Istri a exist planta ii de pin negru care au eliminat flora caracteristic grohoti urilor calcaroase i n locul c reia
a ap rut alta care merit studiat . Am identificat: Poa nemoralis, Arenaria serpyllifolia, Thymus serpyllum, Carex humilis. Foarte important
zona pentru fluturi i p s ri de prad .
P unatul are efecte negative evidente (n special cel precticat cu capre i oi) pe suprafe e nsemmnate care apar in prim riilor diverselor
sate prezente n zon .
Planta ia de pin se extinde pe suprafe e semnificative, acoperind unele dintre pantele calcaroase; exist astfel riscul alter rii unora dintre
habitatele cele mai interesante din regiune.
Ar fi fost probabil mult mai nimerit s se planteze specii autohtone (Crataegus, Rosa) pentru reducerea eroziunii.
Nu are nici un statut de protectie ca arie naturala. Merita propusa ca sit pentru reprenzentarea habitatelor colinare din zona Carpatilor de
curbura.
Zona de la S de creasta , antropica (plantatii de pin ) apartine de Ocolul Silvic Buzau.
Zona de la N de creasta este proprietate privata (pasuni si fanete)si apartine locuitorilor comunelor Breaza si Pietroasele.
4.6 Documenta ie:

SANDA, V. (1966): Cercet ri asupra buruienilor din podgoriile Masivului Istri a. - Stud. i cerc. de biol., Seria bot. Bucure ti, 18 (1): 35-42.
SANDA, V. & AURELIA BREZEANU (1966/1): Cercet ri fitocenologice asupra Dealului Istri a. Stud. i cerc. de biol., Seria bot. Bucure ti,
18 (3): 217-238.
SANDA, V. & AURELIA BREZEANU (1966/2): Regimul unor factori ecologici n fitocenozele de pe Dealul Istri a. - Stud. i cerc. de biol.,
Seria bot. Bucure ti, 18 (4): 355-365.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
20 +
180 Incendiere
900 Eroziunea
25
301 Cariere
10
10
860 Depozite de de euri, materiale rezultate din

drag ri
140 Pasunatul

Cod Activitate
100 Cultivare
30
Intensitate % Infl.
B
15 -
20
10
180 Incendiere
10

Situl se afla pe raza comunei Breaza, jd. Buzau (Primaria Breaza tel. 511 501;fax. 511 738), o mica parte pe raza comunei Pietroasele, jd.
Buzau.
Nu exist un management activ.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0057_80_DCAM0175.jpg
ROSCI0057_80_Detalii_planta_Istrita.jpg

ROSCI0057_80_Habitat_Istrita.jpg
ROSCI0057_80_Lanius_collurio.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0058
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul lui Dumnezeu

Latitudine
Longitudine
N 47 15' 38''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 24' 16''
579
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
63
163

105
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

98
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
2021 Sicista subtilis
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1298 Vipera ursinii
Pasaj

C
B
C
B
C
B
A
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cat. Specia
I Saga pedo

B
B
B
B
i faun
Popula ie Motiv
C C
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
4
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
14
211 - 213
N14
46
231
N15
36
242, 243
uni

Sit cu vegetatie stepic , situat in zona Dealurilor Moldovei, nu departe de Ia i.
Important pentru specia Vipera ursinii, subspecia moldavica - aceasta subspecie fiind endemic n Romnia, reprezentat prin foarte pu ine
popula ii.
Sit important pentru specii de flora i faun rare, vulnerabile i protejate pe plan na ional i european.
Calitate: paji te stepica vest-pontic , cu un covor vegetal nealterati, paji ti care nu au fost niciodata arate, fiind reprezentative pentru
partea de est a Europei.
Este printre pu inele zone de flor i fauna de step din Romnia r mase nealterate / foarte putin alterate antropic.
Vulnerabilitatea sitului este dat de urm torii factori:
- este par ial cosit in perioade nepotrivite i p unat;
- mici portiuni de teren sunt continuu introduse in agricultura distrugandu-se covorul vegetal original
- este afectat de fenomene de eroziune
- omorrea exemplarelor de Vipera ursinii de c tre localnici
Sit format de paji ti stepice vest-pontice edificate de specii xerofile; conservare buna. Suprafetele cu acest tip de habitat sunt
degradate foarte rapid prin preluarea in agricultura si suprapasunat
n perimetrul rezerva iei este prezenta Vipera ursinii moldavica, subendemica. In Republica Moldova unde mai exista aceasta
subspecie ea este probabil disparuta datorita distrugerii habitatelor.
privata i publica locala
4.6 Documenta ie:
Observatii in teren efectuate in perioada 2005 - 2006 de catre: Dr. Zamfirescu Stefan, Dr. Zamfirescu Oana, Dr. Popescu Irinel, Dr. Ion Costi,
Fusu Lucian
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0059
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Perchiu

Latitudine
Longitudine
N 46 16' 9''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 44' 47''
185
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
197
382

301
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO011
100 Bac u

43
B
C
B
B
38
0,001


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
A Hyla arborea

C
B
C
B
C
i faun
Popula ie Motiv
V C
Rana ridibunda
Rana temporaria
Helix pomatia
M Cricetus cricetus
M Felis silvestris
RC
RC
M Glis glis
M Martes foina
M Mustela nivalis
R
RC
C
C
M Meles meles
M Putorius putorius
RC
RC
C
C
M Sciurus vulgaris
RC
M Sorex araneus
RC
R Lacerta agilis
R Natrix natrix
RC
RC
Centaurea pugioniformis
R Lacerta viridis
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
9
211 - 213
N14
35
231
uni
N15
13
242, 243
N19
33
313
P duri de amestec
N26
10
324

Situl se suprapune zonei centrale a Depresiunii Tazl u-Ca in. Pe direc ie nord-vest spre sud est situl este str b tut de culmea central
Dealului Perchiu, alc tuit din depozite litologice n care alterneaz nisipuri cenu ii, marne i gipsuri. Pantele accentuate i fixarea mai redus
a vegeta iei ierboase pe versantul nordic sau estic a acestui deal a f cut ca evolu ia reliefului s se fac prin eroziunea de suprafa
i local
prin alunec ri.
Situl apar ine bazinului hidrografic al Trotu ului, fie prin scurgere laminar direct (versan ii sudici i estici ai Dealului Perchiu), fie prin
intermediul prului Caracl u, pozi ionat la vest de sit, fie prin valea toren ial Valea Popii, din nordul sitului. Cercetarea vegeta iei acestui sit
a dus la identificarea a 596 specii angiosperme.
Vegeta ia sitului are un pronun at caracter de tranzi ie ntre silvostep i p dure, cu mari asem n ri cu vegeta ia silvostepei din sudul
Podi ului Central Moldovenesc.
In zona se intalnesc numeroase specii de animale de interes comunitar.
Importan a sitului rezult din prezen a habitatelor specifice silvostepei din sudul Podi ului Central Moldovenesc care sunt reprezentate de
paji ti stepice subpanonice i p duri panonice cu Quercus pubescens. Situl se caracterizeaz printr-o biodiversitate sus inut de prezen a a
10 specii enumerate n anexa i la Directiva Consiliului 70/409/CEE, de prezen a a 73 de specii de p s ri cu migra iune regulat , nemen ionate
la anexa I la Directiva 79/409/CEE, dintre mamiferele men ionate n anexa II la Directiva Consiliului 92/43CEE n sit este prezent 1 specie,
dintre reptile i amfibieni enumera i n anexa II la Directiva Consiliului 92/43CEE sunt prezente 2 specii, pe tii nu au fost semnala i pentru c
n sit nu sunt prezente condi ii pentru dezvoltarea acestora, asupra nevertebratelor nu au fost executate studii de inventariere, iar plantele sunt
reprezentate de 1 specie cu regim de protec ie, nominalizat n Directiva Consiliului 92/43CEE n sit.
Din Conven ia de la Berna n sit sunt prezente nc 11 specii de mamifere, 3 de amfibieni, 5 de reptile i una de nevertebrate.
Ca endemisme sunt ntlnite dou specii de plante.
Activitatea desf urat n interiorul sau n vecin tatea sitului are impact asupra factorilor de mediu i implicit asupra biocenozelor de
vie uitoare. Activit ile care provoac presiune asupra sitului sunt reprezentate de p unat, agricultura, tratamente agrochimice, exploat ri
forestiere locale, vn toare, braconaj i turism. Dintre ace ti factori intensitate puternic are p unatul, intensitate moderat are agricultura,
intensitate redus au tratamentele agrochimice i turismul i o prezen accidental au exploat rile forestiere, vn toarea i braconajul.
Situl se suprapune zonei centrale a Depresiunii Tazl u-Ca in. Pe direc ie nord-vest spre sud est situl este str b tut de culmea central a
Dealului Perchiu, alc tuit din depozite litologice n care alterneaz nisipuri cenu ii, marne i gipsuri. Pantele accentuate i fixarea mai redus
a vegeta iei ierboase pe versantul nordic sau estic a acestui deal a f cut ca evolu ia reliefului s se fac prin eroziunea de suprafa
i local
prin alunec ri. Prezen a gipsurilor din substrat a contribuit la aprovizionarea solurilor cu cationi bivalen i, favoriznt formarea de orizonturi de
acumulare a humusului cu caractere molice.
nveli ul de soluri se caracterizeaz prin predominarea cernisolurilor i protisolurilor, n mare majoritate afectate de procese denuda ionale.
Situl apar ine bazinului hidrografic al Trotu ului, fie prin scurgere laminar direct (versan ii sudici i estici ai dealului Perchiu), fie prin
intermediul prului Caracl u, pozi ionat la vest de sit, fie prin valea toren ial Valea Popii, din nordul sitului. Climatul este temperat
continental, cu temperatura medie anual de 9 grade C i cantitatea medie anual de precipita ii de 550-600 mm.
Cercetarea vegeta iei acestui sit a dus la identificarea a 596 specii angiosperme. Flora de origine euroasiatic are o pondere de 73,6% i, din
cadrul acesteia, cea mai mare pondere o au speciile sud-est europene (32,3%) n compara ie cu speciile central i nord-europene, care au o
pondere de doar 23,2%, de i situl este situat n zona forestier a Subcarpa ilor Moldovei.
Spectrul bioformelor arat ca 55,2% dintre specii sunt hemicriptofite, 24,3% sunt terofite, 9,7% sunt fanerofite, 7,8% sunt geofite, 2% sunt
chamefite i 1% sunt helofite, n sit predominnd speciile ierboase perene (65,3%) asociate n fitocenoze stabile i vechi.
Vegeta ia sitului are un pronun at caracter de tranzi ie ntre silvostep i p dure, cu mari asem n ri cu vegeta ia silvostepei din sudul
Podi ului Central Moldovenesc.
Fauna prezent caracterizeaz p durea de stejar, cu o bun reprezentare pentru toate grupurile majore de vie uitoare.
Proprietate de stat 34% si particular 66%.
4.6 Documenta ie:
BURDUJA C., MITITELU D:; SRBU I:; BARABA N:; 1971 - Flora i vegeta ia Dealului Perchiu, Studii i Comunic ri, pag. 753-782,
Muzeul de tiin ele Naturii, Bac u.
MAR M., 1996 - Studiu pedologic scara 1:10.000 pentru terenurile agricole ale teritoriului administrativ One ti, arhiva OSPA Bac u (text 110
pag. plus 8 plan e).
MAR M., 1999 - Depresiunea Tazl u - Ca in, Studiu pedogeografic, 148 pag., Ed. Corson, Ia i.
RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunit i de p s ri din bazinul mijlociu al rului Siret, incluznd zonele lacurilor de acumulare,
Publica iile S.O.R., 249 pag., Cluj-Napoca.
SAVA GH., 1972 - Flora i vegeta ia lichenologic de pe Dealul Perchiu (Gh. Gh. Dej), Studii i Comunic ri, pag. 47-58, Muzeul de tiin ele
Naturii, Bac u.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
91,33 2.126.-Dealul Perchiu

J054BC * ###### PERCHIU
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
-

Directia Silvica Bacau - Inginer Irina Titianu; Str. Nicolae Titulescu, nr.14, Bacau; Telefon:0234588959; Fax:0234571905; Email:tehnic3@silvabc.ro; Conventia de custodie 5210/26.05.2005.
Planul de management a fost elaborat si depus la Academia Romana pentru avizare.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0059_70_Perchiu2.jpg

Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Perchiu2_-Adonis_vernalis.jpg
Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Senecio_erucifolius_-_cruciulita.jpg
Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Solidago_gigantea.jpg
Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Solidago_virgaurea.jpg
Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Vegetatie_de_silvostepa.jpg
Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Vegetatie_de_silvostepa2.jpg
Macor Anca - APM-BC

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0060
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Agighiolului

Latitudine
Longitudine
N 45 2' 41''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 48' 49''
1.433
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
32
218

124
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO025
100 Tulcea

0,7
C
C
B
C
61
34

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
2609 Mesocricetus newtoni
P
Pasaj
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1219 Testudo graeca

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
P Thymus zygioides

B
B
A
B
Pasaj
Popula ie Motiv
R A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
44
321
N12
18
211 - 213
231
N15
242, 243
N16
22
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi

C
C
B
C
i faun
N14

C
Iernat
uni

situl are o suprafa de 1476ha, fiind ncadrat n totalitate n bioregiunea stepic
Clase de habitat
Tuf ri uri - 0,67%
Stepe - 60,97%
P duri caducifoliate 33,87%
Planta ii de arbori 5,5%
Total = 100%
n cadrul sitului este inclus o rezerva ie natural legiferat la nivel na ional (Legea 5/2000), respectiv Locul Fosilifer Agighiol

Este de remarcat faptul c toate cele 3 habitate din sit sunt prioritare.
n cadrul habitatului celui mai important din sit, respectiv 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce ocup aproximativ 0,9% din suprafa a na ional a
habitatului, o valoare remarcabil prezint asocia ia Agropyro brandzae Thymetum zygioidi, endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcu ,
1999), ce ocup suprafe e apreciabile, de ordinul sutelor de hectare. n cadrul acestei asocia ii este de subliniat prezen a unor popula ii
importante ale speciei Euphorbia myrsinites, inclus n lista ro ie na ional (Oltean et al. 1994), foarte rar n Dobrogea, singura regiune din
ar n care este ntlnit acest taxon.
Locul secund ca importan l de ine habitatul 91AA* Vegeta ie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos, reprezentat prin asocia ia Paeonio
peregrinae Carpinetum orientalis r spndit n ar predominant n Dobrogea.
n sit mai sunt ntlnite i alte specii din lista ro ie na ional (Oltean et al., 1994), respectiv:Agropyron brandzae, Koeleria lobata, Thymus
zygioides etc, din care primul taxon este men ionat i n lista ro ie european .
-Efectuarea de planta ii n cuprinsul habitatelor 62 CO* i mai pu in 91AA (inclusiv pe suprafe e reduse cu specii invazive ca Eleagnus
angustifolia) intensitatea acestui factor fiind redus .
- exploat ri forestiere i alte tipuri de lucr ri silvice n habitatul 91AA, aceste interven ii fiind de intensitate redus .
- p unat de intensitate redus
- Perspectivele iminente de instalare a unor centrale eoliene n sit i n vecin tatea acestuia.
Activit i n interiorul sitului:
Forest planting -mic 5%; negativ
Removal of dead and dying trees - mic 10%; negativ
Trapping, poisoning, poaching: medie; 10%; negativ
Quarries (abandonate)- mic 0,001%; negativ
Interspecific floral relations- competition mic 5%; negativ
n cadrul sitului este inclus o rezerva ie natural legiferat la nivel na ional (Legea 5/2000), respectiv Locul Fosilifer Agighiol
Situa ia proprietarilor nu este cunoscut n detaliu. n general ns suprafe ele cu habitate de: stepe 60, 97% sunt n general de inute de
prim rii.
P durile (33,87), planta iile (5,5%) i tuf ri urile 0,67% sunt incluse n fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direc ia Silvic
Tulcea.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,88

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,88 2.771.-Rezerva ia Geologic Agighiol


Ministerul Mediului
Nu exist plan de management al sitului i nici pentru Locul fosilifer Agighiol.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0061
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Cri ului Negru

Latitudine
Longitudine
N 46 40' 7''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 10' 10''
2.203
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
140
561

258
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor
Brometalia)

0,1
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
0,7

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
2511 Gobio kessleri

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2097 Paeonia officinalis ssp. banatica
V
Cat. Specia
A Rana dalmatina
A
F
Popula ie Motiv
P A
P
P
Rana temporaria
F Carassius carassius
P
P
A
A
R Lacerta viridis
R Lacerta agilis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
17
211 - 213
N15
N16
54

A
B
B
B
A
A
R Podarcis muralis
22
Pasaj

B
B
A
B
i faun
Thymallus thymallus
N14
Iernat
Pasaj
231
uni
242, 243
311
P duri de foioase
N23
1xx

Sit Natura 2000: Defileul Cri ului Negru la Borz cu S = 2 000 ha
Cuprinde:
rezerva ia natural mixt (2.174 L.nr.5/2000) Defileul Cri ul Negru la Borz i rezerva ia natural botanic (2.178 L.nr.5/2000) Dealul Pac u.
2.178. Dealul Pac u: P dure de cer cu bujor banatic - Paeonia officinalis ssp. banatica, n acest areal a fost recent identificat i un habitat
pentru orhidei - habitat prioritar.
Dealul Pac u: P dure de cer cu bujor banatic - Paeonia officinalis ssp. banatica - specie endemic , sunt numeroase specii de amfibieni i
reptile, specii de flor
Accesul necontrolat n pesteri si lipsa supravegherii acestora.
T ieri ilegale de arbori n fond forestier.
P sunat in perimetrul Rezervatiei.
Camp ri neautorizate.
Colectare de plante medicinale i ocrotite.
Colectare de material speologic.
Fenomene de eroziune.
Toren i.
2.178. Dealul Pac u: Decizia nr.22/1982; HCJ. 19/1995, Legea nr. 5/2000
2.174. Defileul Cri ul Negru la Borz: HCJ. 19/1995, Legea nr. 5/2000
proprietate de stat, necesit verificare, exist retroced ri
4.6 Documenta ie:
Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
7,34

Cod
Categorie
Tip
%
+
6,29 2.174.-Defileul Crisului Negru la Borz
RO04
Rezerva ie natural
1,05 2.178.-Dealul Pacau

Cod Activitate
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 0
C
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
5 0

Custode Direc ia Silvic Oradea pentru Dealul Pac u - Planul de management este n curs de realizare
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0061_47_Dealul_pacau._radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0061_47_Defileul_Crisului_Negru_foto_Radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0061_47_Paeonia_officinalis.Dealul_pacau.radovet.jpg
ROSCI0061_47_vedere_defileu.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0062
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0115 Defileul Cri ului Repede - Valea Iadului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Cri ului Repede - P durea Craiului

Latitudine
Longitudine
N 46 52' 55''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 31' 6''
39.411
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
186
1335
612

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

34
A
B
B
B
alpin
0,5
0,001
0,1
15
B
B
C
C
B
B
B
B
B
6520 Fne e montane
17
0,2

20
8
A
B
B
B
B
B
B
B
0,01
1,5
91H0 * Vegeta ie forestier panonic cu Quercus pubescens


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

C
B
C
B
1354 Ursus arctos
1324 Myotis myotis

1361 Lynx lynx
P
P
B
C
B
B
C
C
B
B
1307 Myotis blythii
1352 Canis lupus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj
P

C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1060 Lycaena dispar
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
A Bufo bufo

B
B
A
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
P
Pasaj

B
B
C
B
A
A
A
B
B
i faun
Leuciscus leuciscus
M Felis silvestris
M Plecotus auritus
Popula ie Motiv
C A
Bufo viridis
Sander volgensis
C
P
A
A
M Myotis brandtii
R
P
B
A
A
Allium flavum
Anemone nemorosa
Anthemis tinctoria
Artemisia campestris
Bromus erectus ssp. transsilvanicus
Carex brevicollis
P
P
Cephalanthera rubra
Conringia austriaca
P
R
A
A
P
P
Cerastium arvense
Dactylis glomerata
R
P
A
A
A
Dictamnus albus
Epipactis microphylla
Filipendula ulmaria
Galanthus nivalis
Gentiana cruciata
Gentianella ciliata
Geranium lucidum
P
P

R
R
A
A
P
P
Hieracium caespitosum
Lactuca viminea
P
R
A
A
Limodorum abortivum
Lysimachia nemorum
Medicago prostrata
Minuartia verna
Monotropa hypopitys
Neottia nidus-avis
Orchis morio
Platanthera bifolia
Potentilla chrysantha
P
P
Primula elatior
Ruscus aculeatus
R
P
B
A
P
P
Pulsatilla montana
Sedum cepaea
P
R
A
A
Sedum telephium
Sorbus aria
Sparganium erectum
Spiranthes spiralis
Succisella inflexa
Thymus comosus
Thymus glabrescens
Waldsteinia geoides
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
16
231
P uni
N15
10
242, 243
N16
70
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec

Situl cuprinde Situl Corine:Vadul Cri ului cu S = 307 ha . Cuprinde zonele adiacente carstice: 2.171 Pe tera Vntului, Pe tera de la Vad,
Pe tera Ungurului,Pe tera Vntului *2.171(cea mai mare pe ter din Romnia, situat n cel mai important sector al Defileului Cri ului
Repede, zona uncuiu -Vadu-Cri ului, dezvoltat pe o lungime de 66 km. de galerii cartate( i explor rile continu ), pe tera posed un
patrimoniu tiin ific inestimabil.
Din punct de vedere biospeologic, Pestera Vadu Cri ului este una dintre cele mai bogate pe teri din ar n faun cavernico , cu numeroase
endemisme. O alt Pe ter important este Pe tera Deventului, n care s-a descoperit o bogat faun pleistocenic i urme neolitice din
perioada bronzului. n majoritatea pe erilor se reg sesc specii de lilieci de pe listele Directivei Habitate.
Crisul Repede este unul dintre cele mai mari cursuri de ap din ara noastr care traverseaza regiuni carstice. n versantul stng Cri ul
Repede prime te 4 afluen i: Prul Tare i Prul Hodoabei.
Accesul necontrolat n pe teri i lipsa supravegherii acestora, t ieri ilegale de arbori n fond forestier, p unat n perimetrul Rezerva iei,
camp ri neautorizate, colectare de plante medicinale i ocrotite, colectare de material speologic, fenomene de eroziune, toren i. Exploat ri
ilegale de mas lemnoas , toren i, inunda ii, eroziuni, vandalism.
Defileul Cri ui Repede HCM nr. 1625/1995, Pe tera Vntului Legea nr. 5/2000
proprietate de stat i privat , n curs de identificare, multe dintre retroced ri urmeaz a fi efectuate
Custode 2,165 Defileul Crisului Repede - Muzeul rii Cri urilor Oradea
Custode 2,171 Pe tera Vntului - Asociatia Clubul Speologilor Amatori Cluj
4.6 Documenta ie:
Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie
Universitatea Babes - Bolyai Cluj, Gr dina Botanic : Contributii botanice Vol. I, V, VI, 1966.
Borza Al.,1966, Flora si Vegetatia Rezervatiei Naturale Defileul Crisului Repede
Documentatie pentru preluare n custodie - Muzeul T rii Crisurilor Oradea
Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din Romnia, Ed. Academiei Romne
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,47
RO03
Categoria III IUCN
0,18

Cod
Categorie
Tip
%
0,18 2.168.-Pestera Osoi
RO04
Rezerva ie natural
1,20 2.165.-Defileul Crisului Repede
RO04
Rezerva ie natural
0,21 2.193.-Pestera Meziad
RO04
Rezerva ie natural
0,06 2.200.-Pestera Toplita

J032BH * 0,764 VADUL CRISULUI
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se C
2 refera la cele de mai sus
C
2 0
rulote

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
900 Eroziunea

Contract Administrare: 13/23.02.2010, Administrator:Centrul pentru arii protejate i dezvoltare durabil Bihor Oradea, pta. 1 Decembrie, nr 6,
et. 1, ap. 8, jud Bihor 0259472434, fax-0259472434 lifeapuseni@rdsor.ro
Planurile de management pentru fiecare rezerva ie preluat n custodie este n curs de realizare de c tre:
Custode 2,165 Defileul Cri ului Repede - Muzeul rii Cri urilor Oradea
Custode 2,171 Pe tera Vntului - Asociatia Clubul Speologilor Amatori Cluj
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0062_47_Cascada_Vadu_Crisului.radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Defileul_crisului_Repede.radovet.jpg
ROSCI0062_47_Iris_la_Damis.Ecotop.jpg
Moise Silvia - ANPM

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_liliac_Pestera_Vadu_Crisului._radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Meziad_Rhynolophus_ferr.pestera_Igrita.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Olar_Vadu_Crisului._radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Perstera_Osoiu.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_cu_apa.valea_lesului._radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Galaseni._radovet.jpg
ROSCI0062_47_Pestera_Galaseni1.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_pestera_galaseni2.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Gruet.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_meziad.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Vadu_Crisului1.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Vantului1.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Racheta.Pestera_Vantului.radovet.jpg
ROSCI0062_47_Rhynolophus_ferrumequinum_pestera_cu_apa.valea_lesului._radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Rosia.Ecotop.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Rosia.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Vadu_Crisului.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Zona_Runcuri,_Rosia-Ioana_Lucaciu_CAPDD.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_84_casa_traditionala_rosia-Andrei_Posmosanu_CAPDD.jpg
ROSCI0062_84_Pestera_Ciur_Ponor.radovet.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0063
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Jiului

Latitudine
Longitudine
N 45 16' 22''
E 23 22' 16''

sitului (ha)
sitului (km)
10.946
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
299
1688
880

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
4 Hunedoara
RO042
96 Gorj


38
A
C
A
B
Salicion albae)

1
1
B
B
C
C
A
A
A
A
0,001
1
0,01
B
C
C
C
B
B
B
B

alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1324 Myotis myotis
P
V
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
1307 Myotis blythii
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos
1355 Lutra lutra

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
C
C
C
1163 Cottus gobio

V
V
D
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
V
4026 Rhysodes sulcatus
V
Pasaj

C
B
C
B
A
A
C
A
1083 Lucanus cervus
1088 Cerambyx cerdo
1087 Rosalia alpina

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Bufo bufo
A
A
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
R A
Hyla arborea
A
A
Rana temporaria
Triturus alpestris
C
R
A
A
Bothrideres bipunctatus
Dicerca berolinensis
Eurythyrea austriaca
Menephilus cylindricus
C
C
I
I
Mycetophagus decempunctatus
Nematodes filum
V
V
C
C
Rana dalmatina
R
R
A
A
Triturus vulgaris
Diaclina testudinea
Eubrachium hispidulum
Helix pomatia
I
I
Metaclisa azurea
Neatus picipes
V
V
Neomida haemorrhoidalis
Omoglymmius germari
Otho sphondyloides
Peltis grossa
Platydema dejeani
Rhopalocerus rondanii
Tenebrio opacus
Uloma rufa
M Cervus elaphus
M Dryomys nitedula
M Martes martes
R
R
A
A
M Felis silvestris
R
R
A
A
M Myoxus glis
R Anguis fragilis
A
C
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Natrix tessellata
R Podarcis muralis
R Vipera ammodytes
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
3
511, 512
Ruri, lacuri
N09
321
N16
88
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere

CARACTERIZARE GENERALA
BIOTOPUL
Aspecte geologice/geomorfologice
Teritoriul Parcului National Defileul Jiului se caracterizeaza printr-o diversitate extrem de mare sub raportul varstei si distributiei spatiale a
substraturilor litologice. Astfel, in jumatatea de nord predomina substraturi paleozoice de varsta precambriana strapunse de formatiuni
mezozoice de varsta jurasica, situate in zona mediana a bazinului Bratcu, continuate atat la est, cat si spre sud-vest tot in bazinul Bratcu.
In jumatatea sudica predomina rocile magmatice , cu urmatoarele particularitati : in partea de nord, a acestei jumatati, predomina substraturi
relatuiv mai omogene de varsta mezozoic-paleozoica reprezentate prin granitoide laminate, cu unele intarsii de varsta kersonian
bessarabiana, dispuse haotic si chiar de varsta paleozoica . Partea de sud constituita mai ales din substraturi paleozoice , cu enclave de
varsta kersonian-bessarabiana si jurasica . La aceasta ampla diversitate mineralogica se mai adauga depozitele halocene reprezentate prin
aluviuni actuale si subactuale din lunca Jiului si al sectorului inferior al Paraului Chitu.
Sub aspect geomorfologic , teritoriul parcului este amplasat in vestul Carpatilor Meridionali, pe versantul estic al Muntilor Valcan, si pe
versantul vestiv al Muntilor Parang, despartiti de Defileul Jiului .
Altitudinile extreme variaza intre 295m, in lunca Jiului, din extremitatea sudica si 1.621 m, cota Pasului Vulcan din extremitatea vestica.
Altitudinea medie este de 959 m.Unitatea de relief predominanta este versantul .Configuratia acestuia este ondulata si framantata.
Aspecte pedologice
Ca urmare a complexitatii substratului litologic, in cuprinsul parcului se constata un mozaic de soluri reprezentat prin noua unitati edafice,
grupate in cinci tipuri de sol si patru clase de soluri .Cele mai bine reprezentate sunt clasa cambisolurilor, cu suprafata totala de 4.749 ha, si
clasa de soluri neevoluate , cu suprafata totala de 4.008 ha. Cele mai slab reprezentate sunt clasa argilovisolurilor, care acopera 110 ha si
clasa de spodosoluri redusa la 23 ha cu un singur tip de sol, brun feriiluvial tipic.
In cuprinsul parcului s-au identificat 15 tipuri de statiuni forestiere dispuse in doua etaje fitoclimatice , dupa cum urmeaza ;
etajul deluros de gorunete , fagete si goruneto-fagete, cu opt tipuri de statiune forestiera .
etajul montan premontan de fag cu sapte tipuri de statiune forestiera.
Aspecte hidrologice
Reteua hidrologica este formata din sectorul de cca 30 km, al raului Jiu intre confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest si confluenta cu paraul
Sadu, spre care converg toate paraiele aferente si anume : Leurzoaia, Runcu, Bratcu, Repede, Tarnita, Popii, Pate, Rau, Cerbanasu Mare,
Cerbanasu mic, Dumitra, Murga Mare, Murga Mica, Plostina Murgilor, Strambuta si Liliacul pe versantul vestic, . La acestea se adauga alti
afluenti mai mici si afluenti secundari ai paraielor amintite.In total reteaua hidrologica depaseste lungimea de 300 km. , majoritatea paraielor
mari au debit permanent , dar cu fluctuatii sezoniere notabile.
In aceste sector , cu altitudini extreme de 545 m, la Livezeni si 295 m la Sadu , raul Jiu are o cadere de 250 m, cu o panta medie de 8,3
m/km.
Valorile medii multianuale ale debitului Jiului din sectorul Livezeni-Sadu variaza intre 15,3 m cubi/s, la Livezeni si 18,7 m cubi /s la Sadu.
Valorile maxime si minime ale debitului raului Jiu variaza in functie de mediile multianuale.
-Aspecte climatologice
Pe teritoriul parcului s-au diferentiat doua zone climatice :
in zona altitudinala sub 700 m un climat temperat ploios cu precipitati in tot cursul anului, cu temperatura in luna cu cea mai calda sub
22 grade C,cu maximul pluviometric la finele primaverii spre inceputul verii.
in zona cu altitudini peste 700 m, un climat ploios , cu ierni reci, cu precipitatii in tot cursul anului , cu temperatura peste 10 grade C,
dar niciodata mai mare de 18 grade C
Existenta padurilor virgine disparute in restul Europei cu diversitatea si abundenta biologica specifica, , alaturi de pajisti montane pitoresti,
stanci, abrupturi , chei, Jiul cu meandrele lui si insulitele aferente, paraie nealterate, grote cu opere ale naturii nevazute , liziere, paduri de fag
balcanic cu carpen si tei, elemente termofile aflate sub influenta climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice si o flora si fauna
bogata .
Traficul auto si C.F.R. pe Defileul Jiului, turism necontrolat, exploatare resurse naturale(pietris) din albia majora a raului Jiu, constructii
hidrotehnice in derulare.
Parcul National Defileul Jiului a fost constituit prin H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone.
In prezent regimul terenurilor din Parcul National Defileul Jiului este in proportie de 95% de tip public, si in procent de 5% de tip privat.
Urmare Legii 247/2005 privind proprietatea publica, s-au inregistrat si alte solicitari de retrocedare din fondul forestier din parc, ceea ce va
conduce la schimbarea actualului procent in favoarea proprietatii private.
4.6 Documenta ie:
Dorka, articolul ...
Studiul pentru declararea Parcului Na ional Defileul Jiului, ICAS 2004
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
98,87
RO03
Categoria III IUCN
0,03

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
98,87 A.1.-Defileul Jiului
RO03
Monument al naturii
0,02 2.427.-Sfinxul Lainicilor
RO03
Monument al naturii
0,01 2.455.-Stncile Rafaila

J047HD * 0,258 PARANG
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
+
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare
301 Cariere

C
B
0
-

508 Tunel
B
C
511 Linii electrice

rulote
701 Poluarea apei

B
A

Cod Activitate
100 Cultivare
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
0
C
120 Fertilizarea
140 Pasunatul

220 Pescuit sportiv
C
C
0
0

230 Vanatoare
C
C
0
0
301 Cariere
411 Fabrici
412 Stocare industriala
511 Linii electrice
512 Conducte
C
C
0
0
602 Complex de ski

701 Poluarea apei
C
B
0
-

Suntem in procedura de constituire a Administratiei Parcului National Defileul Jiului, dupa numirea acesteia, responsabilitatile vor fi preluate de
aceasta.
In prezent Parcul National Defileul Jiului se afla in procedura de atribuire a administratiei catre Directia Silvica Tg-Jiu.
Aceasta urmeaza indeplinirea activitatii de management a parcului.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0064

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0029 Defileul Mure ului Inferior - Dealurile Lipovei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Mure ului

Latitudine
Longitudine
N 46 0' 38''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 13' 8''
34.149
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
126
659

259
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
65 Arad
RO053
35 Hunedoara


20
B
B
B
B
0,1

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
40-80 i
Pasaj

D
P?

1324 Myotis myotis
P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
1352 Canis lupus
1337 Castor fiber
100-150 i
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos
1352 Canis lupus

1355 Lutra lutra
P
C
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

R
P
D
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
RC
RC
RC
C
C
B
B
C
C
B
B
1160 Zingel streber
1159 Zingel zingel

1130 Aspius aspius
2511 Gobio kessleri
1149 Cobitis taenia

P
R
C
C
C
C
C
C
C
C
P
R

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Cat. Specia
A Bufo bufo
Iernat
Pasaj
Pasaj

A
B
C
B
C
C
C
C
i faun
Popula ie Motiv
C A
Bufo viridis
Hyla arborea
Pelobates fuscus
Rana dalmatina
Rana temporaria
A
A
Triturus vulgaris
R
C
A
A
A
F
Triturus alpestris
Alburnoides bipunctatus
R
RC
A
C
C
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Natrix tessellata
R Podarcis muralis
R Vipera ammodytes
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
5
511, 512
Ruri, lacuri
N12
14
211 - 213
N14
231
N15
242, 243
N16
58
311
P duri de foioase
N23
1xx
N26
324
uni

Cea mai mare parte a suprafe ei sitului se reg se te pe teritoriul Jude ului Arad, n zona de sud-est a acestuia, de-a lungul cursului rului
Mure i pe versan ii situa i pe malul drept al Mure ului.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Rhodeus sericeus amarus, Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata. Desi
raul Mures in aceasta zona este supus presiunii antropice, se pastreaza habitatele caracteristice speciilor mentionate, populatiile acestor
specii fiind bine reprezentate si stabile.
Conservarea habitatelor caracteristice speciilor de interes este amenintata de poluarea industriala si menajera a apei raului.
4.6 Documenta ie:
R. Mo (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Bra ov), P. Nechifor-Morar (Garda Na ional de Mediu), R. Jurj (Funda ia Carpa i), A.V.
Indreica (Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere Bra ov) - Raport de cercetare privind desemnarea de situri Natura 2000 pentru
constituirea unei re ele ecologice func ionale ntre Mun ii Apuseni i Carpa ii Meridionali, 2010;
Ramon Jurj (Funda ia Carpa i) - Comunic ri personale, 2010;
Radu Mo (Greenlight Services), Petru Nechifor-Morar (Garda Na ional de Mediu) - Evalu ri n teren, 2010;
ICAS Bra ov, Distribu ia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vn toare, 2009;
ICAS Bra ov - Studiul privind estimarea popula iilor de carnivore mari i pisic s lbatic din Romnia, 2006 2010;
Bibliografie re ele ecologice pentru carnivorele mari:
V. Salvatori (2004). Mapping conservation areas for large carnivores in the Carpathian Mountains;
Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soule, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg (2006). Safeguarding the
Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. A&W ecological consultants,
Veenwouden, The Nederlands. Icas Wildlife Unit, Bra ov, Romania;
J. Linnell, V. Salvatori & L. Boitani (2008). Guidelines for population level management plans for large carnivores in Europe. A Large
Carnivore Initiative for Europe report prepared for the European Commission (contract 070501/2005/424162/MAR/B2);
A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei re ele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabil : ghid practic. Editura Silvic ;

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,08

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,08 2.526.-P durea Pojoga

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 A
0 -
700 Poluarea

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -

A
B
0
0
701 Poluarea apei
700 Poluarea

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0064_69_1.jpg

ROSCI0064_69_24.jpg
ROSCI0064_69_31.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0065
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0031 Delta Dun rii i Complexul Razim - Sinoie
ROSPA0076 Marea Neagr
ROSPA0009 Be tepe - Mahmudia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Delta Dun rii

Latitudine
Longitudine
N 44 54' 1''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 55' 13''
454.037
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
229

Stepic
X
Pontic
X

% Numele jude ului
NUTS
RO023
7 Cons anta
RO025
93 Tulcea

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare

1
B
C
B
B
1210 Vegeta ie anual de-a lungul liniei rmului

nisipoase
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides
1
1
A
B
A
A
B
B
B
B
0,0001
30
6420 Paji ti mediteraneene umede cu ierburi nalte din Molinio-Holoschoenion

alpin
Isoto-Nanojuncetea
10
1
3
A
A
A
A
A
A
A
A
2110 Dune mobile embrionare (n formare)
2130 * Dune fixate cu vegeta ie herbacee peren (dune gri)
1150 * Lagune costiere
1
0,2
A
B
A
A
A
B
A
B
B
1410 Paji ti s r turate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

0,001
0,001
0,002
0,8

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1355 Lutra lutra
R
Pasaj

C
B
C
B
A
B
C
B
1356 Mustela lutreola
2635 Vormela peregusna
2633 Mustela eversmannii

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1298 Vipera ursinii
1219 Testudo graeca
R
R
A
C
A
B
RC
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4127 Alosa tanaica
P
RC
Iernat
Pasaj
A
B
A
B

A
B
C
B
1130 Aspius aspius
1149 Cobitis taenia
RC

RC
P
A
B
B
A
C
C
B
A
RC
1160 Zingel streber
2511 Gobio kessleri
1159 Zingel zingel
2011 Umbra krameri
RC
P
A
A
A
B
B
C
A
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1037 Ophiogomphus cecilia
P
1060 Lycaena dispar

A
B
C
B
RC
P?
P
4028 Catopta thrips

Pasaj

4027 Arytrura musculus
1082 Graphoderus bilineatus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2253 Centaurea jankae
R
Iernat
Pasaj

A
B
A
B
2255 Centaurea pontica

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
C D
Hyla arborea
Pelobates fuscus
Pelobates syriacus
Rana ridibunda
Triturus vulgaris
Carassius auratus auratus
Carassius carassius
F
F
Chalcalburnus chalcoides mento

Leuciscus borysthenicus
P?
R
A
D
F
F
Esox reichertii
Leuciscus idus
P
R
D
D
Neogobius syrman
P?
Perca fluviatilis
Sander lucioperca
Sander volgensis
Silurus soldatovi
Umbra krameri
Vimba vimba
Bagrada stolata
Crypsinus angustatus
Geotomus elongatus
I
I
Geotomus punctulatus
Melanocoryphus tristrami
R
R
D
D
I
I
Leprosoma inconspicuum
Menaccarus arenicola
R
R
D
D
Ochetostethus nanus
Odontoscelis fuliginosa
Odontoscelis hispidula
Pachybrachius fracticollis
Paramysis intermedia
Paramysis kessleri
Pterocuma pectinatum
Saga pedo
Sciocoris homalonotus
Stagonomus bipunctatus
I Stibaropus henkei
M Canis aureus
R
P
D
D
I Tholagmus flavolineatus
M Erinaceus concolor concolor
R
R
D
D
M Lepus europaeus
M Micromys minutus
M Mus spicilegus
M Mustela erminea aestiva
M Mustela nivalis
M Neomys anomalus
M Sorex araneus
Alyssum borzaeanum
Artemisia arenaria
P
P
Asperula setulosa
Cakile maritima ssp. euxina
R
R
D
D
P
P
Astrodaucus littoralis
Camphorosma monspeliaca
V
V
D
D
Carex secalina
Centaurium spicatum
Convolvulus persicus
Corispermum marschallianum
D
D
Crambe maritima
Eryngium maritimum
Euphorbia paralias
Frankenia hirsuta
P
P
Groenlandia densa
Hottonia palustris
P
R
D
D
P
P
Heliotropium curassavicum
Limonium meyeri
V
R
D
D
Medicago marina
Melilotus arenaria
Merendera sobolifera
Myriophyllum spicatum
Nuphar lutea
Nymphaea alba
Onosma arenaria
P
P
Orchis morio
Phragmites australis
V
C
D
D
P
P
Petunia parviflora
Plantago cornuti
V
R
D
A
Polygonum amphibium
Polypogon monspeliensis
Potentilla pedata
Ruppia cirrhosa
Ruppia maritima
Saccharum strictum
Salvinia natans
P
P
Scolymus hispanicus
Stachys maritima
R
V
A
D
P
P
Silene thymifolia
Syrenia montana
V
R
D
A
Trapa natans
Zannichellia prodani
Zygophyllum fabago
R Eremias arguta
R Lacerta agilis
R Podarcis taurica
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N02
15
522, 521
Estuare, lagune
N06
13
511, 512
Ruri, lacuri
N07
51
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
321
N12
10
211 - 213
N16
311
P duri de foioase
N22
332, 333

Prima coordonat geografic a Deltei Dun rii este situarea n emisfera nordic , la intersec ia paralelei de 450 N (deci la jum tatea distan ei
dintre Ecuator i Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ ntre delta propriu-zis i Complexul lacustru Razim Sinoie, pe Dealurile
Tulcei.
O caracteristic important este i aceea c Dun rea, pe cei 2 860 km lungime i 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desf urare
latitudinal , de la influen e u or oceanice, n vest, la cele continentale, ambele f cnd parte din climatul temperat. Aceast pozi ie a Dun rii,
cu drenarea prin afluen ii s i, a dou forma iuni muntoase cele mai importante n Europa Alpii i Carpa ii, are influen e uneori pn la
determinare, a regimului hidrologic n zona de v rsare, adic asupra deltei. Dac la aceast caracteristic a bazinului Dun rii lu m n
considerare Marea Neagr n care se vars , cu tr s turile specifice morfobatimetrice (platform continental extins ) i dinamica apei
(maree, sei e, curen i, valuri), vom descifra mai u or procesele de consolidare i evolu ie, n timp, a teritoriului deltaic.Fa de condi iile care
favorizeaz formarea deltelor, la v rsarea Dun rii n Marea Neagr s-au ntrunit cel pu in patru condi ii i anume: existen a golfului limanic de
form aproximativ triunghiular platforma continental ( elful) care are adncimi de c iva metri la rm i se adnce te treptat spre
povrni ul continental pn la 180 200 m pe o distan de 180 km; amplitudinea mic a mareelor, ntre 9 11 cm; curen i litorali care aduc
material aluvionar din rmul nord-vestic i l blocheaz pe cel dun rean; cantitatea apreciabil de aluviuni transporate de Dun re.
Aceste condi ii au constituit mediul de formare a Deltei Dun rii care poate fi ncadrat att la forma triunghiular ct i la cea barat (prin
cordonul ini ial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dun rii se caracterizeaz printr-o diversitate deosebit de mare de elemente
areologice, att din punctul de vedere al refugiilor postglaciale ct i al reparti iei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia c , la
originea diversit ii ridicate a florei i faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozi ia geografic sud-est-european , apropiat de
refugiile postglaciare mediteraneene, precum i influen ele refugiilor estice, mai pronun ate dect n teritoriile central-europene. De asemenea,
o important influen a avut i specificul genezei Deltei Dun rii. Se tie c aceasta i-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de
habitate acvatice, palustre i terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Aceast mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicat de
tipuri ecologice de specii.
Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dun rii se afl situat n marea regiune palearctic (ce cuprinde ntreaga Europ , partea de nord a
Africii i Asia f r India i Indochina), subregiunea euromediteranean .
Sub aspect fitogeografic se ncadreaz n provincia danubiano-pontic , formnd o unitate proprie, i anume districtul Delta Dun rii (V.
Ciocrlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de ap dulce, subregiunea euromediteranean este divizat n provincia ponto-caspic ,
districtul nord-ponto-caspic, iar n ceea ce prive te Marea Neagr , aici se ntlnesc specii apar innd att regiunilor marine litorale ct i celor
pelagice (P. B n rescu, N. Bo caiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine i costiere a
creat posibilitatea popul rii regiunii cu o diversitate ridicat de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu
preponderen din cele mediteraneene i estice.
Delta Dun rii, n compara ie cu alte delte ale Europei i chiar ale Terrei, a p strat o biodiversitate mai ridicat , respectiv, un num r mare de
specii dintr-o mare diversitate de unit i sistematice, ncepnd de la plantele inferioare (unicelulare) i pn la cele superioare (cormofite), de
la animalele unicelulare (protozoare) i pn la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult dect att, delta Dun rii frapeaz
nc prin densitatea ridicat de exemplare la multe specii, care n zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate
c , datorit unor influen e antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafe e naturale n terenuri silvice, piscicole i
agricole etc.), n-a produs o diminuare pn la dispari ie a unor specii de plante i animale. Num rul speciilor ce tr iesc pe acest teritoriu este
cu siguran mai mare dect cel cunoscut n prezent, ntruct inventarele ntreprinse n trecut i dup nfiin area RBDD nu au cuprins toate
zonele, nici sub aspect sistematic i nici teritorial.Pn acum au fost inventariate 1 642 specii de plante i 3 768 specii de animale, dintre care
circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de pe ti, 16 specii de reptile, 8 specii de broa te, 325 specii de p s ri i 34 specii
de mamifere. Amintim dintre plante endemitele Centaurea pontica i Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia,
Anacamptis pyramidalis), liana greceasc (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis,
Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul
Empusa fasciata i ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brot celul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. P s rile sunt bine
reprezentate, unele protejate (pelican comun i pelican cre , leb da cucuiat , egreta mare i egreta mic , strcul galben, strcul lop tar,
avozeta, piciorongul, ra a cu peruc , gsca cu gt ro u i multe altele). Majoritatea sunt cuib ritoare n zon . Comparativ cu flora regiunii
continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentnd peste 50 % din flora ntregii ri), flora Deltei
Dun rii i a Complexului lagunar Razim Sinoie este mai s rac (779 specii), cuprinznd n majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente
eurasiatice cca 30 %; continental-eurasiatice cca 15 %; cosmopolite cca 10 %).
Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) i halofile (de s r tur ).
Comparnd num rul de specii din diferite familii de angiosperme observate n Delta Dun rii, se constat c num rul speciilor semnalate de
literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare dect cel al taxonilor observa i n perioada 1991 1996 (total 729 specii).
Trebuie inut cont, ns , att de faptul c n lista floristic de cca 150 specii sunt citate dup literatura veche de peste o jum tate de secol.
Dintre ace ti taxoni nereg si i pe teritoriul deltei fac parte specii de paji ti umede, de p dure sau din vecin tatea p durii (Orchis morio, Orchis
coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes
trifoliata etc.)
n ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgal i macrofitic ce constituie produc torii primari, precum i multe specii de protozoare,
asigur continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lan ului trofic.Datorit cre terii, n ultimele
decenii, a gradului de poluare a bazinului dun rean i, n special, aportul crescut de nutrien i (azot i fosfor), microalgele, mai ales cele din
grupul cianoficeelor (albastre), care n sezonul cald acoper majoritatea suprafe elor lacustre din ntreg teritoriul RBDD, imprimnd circuitului
materiei vii i moarte un sens nedorit i anume, diminuarea pn la dispari ie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice
preferate de c tre consumatorii acvatici i a unor specii i asocia ii de plante acvatice superioare.
n consecin , reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum i deplasarea acestora n sensul popul rii bazinelor eutrofe cu specii
care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pe ti de talie mic i cu valoare economic mai redus (babu c ,
biban, caras, oble ), iar ceilal i cu un grad mai mult sau mai pu in pronun at de stenotopie au p r sit n cea mai mare parte aceste zone
( tiuc , somn, crap etc.), unele specii fiind, n prezent, periclitate pe ntreaga suprafa a RBDD (caracuda, linul, v duvi a).
n ecosistemele terestre r mase n regim natural, mult mai reduse n suprafa dect n trecut, lan urile trofice au avut mai pu in de suferit
dect n cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele n mar sau n sta ionare, pe bra ele Dun rii(Chilia, Sulina, Sfntu
Gheorghe), ct i pe canalele interioare deltei a rezultat c principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina,
combustibilii lichizi u ori i grei, p cura i uleiurile), att ca urmare a procesului de ardere, ct i prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare,
instala ii. O surs de poluare o prezint i parcurile reci (cimitire de nave)de pe teritoriul Deltei Dun rii, n care sunt cca.120 nave, aflate n
punctele:Km107 de pe bra ul Sfntu Gheorghe i de pe Dun re la mile 45. Circula ia navelor provoac modific ri semnificative asupra
malurilor canalelor prin fenomenele de suc iune i de val,precum i producerea de zgomote i vibra ii care afecteaz fauna, n special, n
perioada de cuib rire i hr nire.
Un prim act a fost Hot rrea Guvernului Romniei nr. 983 din august 1990 care, odat cu organizarea Ministerului Apelor, P durilor i
Protec iei Mediului, la articolul 5 prevedea constituirea Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii cu o administra ie i un consiliu tiin ific propriu.
Aceast hot rre a fost urmat de elaborarea i aprobarea de c tre Parlamentul Romniei a Legii nr. 82/1993 privind Rezerva ia Biosferei
Delta Dun rii prin care s-a stabilit structura i modul de administrare, protejare i reconstruc ie ecologic a unor areale deteriorate. *
De i Delta Dun rii, prin rezerva iile Ro ca Buhaiova i Letea, fusese inclus n re eaua interna ional a rezerva iilor biosferei n cadrul
programului Omul i Biosfera (MAB) din 1980, pe plan intern nu s-au ntreprins m surile corespunz toare cerute prin statutul acestor tipuri
de arii protejate. De abia n septembrie 1990 Parlamentul Romniei a ratificat i transmis la UNESCO Conven ia Interna ional a
Patrimoniului Natural i Cultural Universal care conferea acordul rii noastre la respectarea statutului acestor arii protejate i solicita
includerea Deltei Dun rii ca Rezerva ie a Biosferei. Au urmat alte afilieri interna ionale cum a fost semnarea n septembrie 1991 a Conven iei
privind zonele umede de importan interna ional ndeosebi ca habitat pentru p s rile de ap , cunoscut sub denumirea de Conven ia
RAMSAR, iar ceva mai trziu, n decembrie 1991, Delta Dun rii, ca Rezerva ie a Biosferei, a fost inclus pe Lista Patrimoniului Natural
Mondial UNESCO.
Conceptul de Rezerva ie a Biosferei a fost promovat n 1971 de c tre UNESCO n cadrul Programului MAB (Man and Biosphere), prin care
se are n vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice capabile de men inerea i
extinderea unor specii de plante i animale pe cale de dispari ie sau n pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezerva ie a Biosferei
nu este destinat unei protec ii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care men ion m doar cteva i anume: conservarea ecosistemelor i
folosirea echilibrat a resurselor naturale regenerabile; p strarea formelor tradi ionale de activitate economic , care nu contribuie la
producerea de dezechilibre ecologice; cercetarea i supravegherea continu a componentelor ecosistemelor protejate; armonizarea
intereselor popula iei autohtone cu obiectivul fundamental al Rezerva iei Biosferei conservarea.
O mare parte din suprafa a deltei apar ine Administra iei Rezerva iei Delta Dun rii.
Suprafe ele de p unat i cele agricole apar in comunit ilor locale, n rest, situa ia sprafe elor concesionate nu se cunoa te n detaliu.
P durile i planta iile, constituie n majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direc ia Silvic Tulcea.
4.6 Documenta ie:
Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Na ional S.A.Cluj;Ciocrlan, V. - Flora ilustrat a Romniei, Ed.Ceres, Bucure ti, 2000;
Ed. Tehnic Agricol , Bucure ti, 1992;Ivan, D. - Fitocenologie i vegeta ia R.S.R., Ed.Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1970; Sanda, V.;
Arcus, M. - Sintaxonomia grup rilor vegetale din Dobrogea i Delta Dun rii, Ed. Cultura, Pite ti, 1999; Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. Structura cenotic i caracterizarea ecologic a fitocenozelor din Romnia, Ed. CONPHIS, 2001; Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.;
Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mih ilescu, S. - Lista ro ie a plantelor superioare din Romnia, n Studii, sinteze, documenta ii de
ecologie, PI, 1994; Ciocrlan,V. - Flora Deltei Dun rii, Ed.Ceres, Bucure ti,1994; G tescu Petre, tiuc Romulus(editori) - Delta Dun rii
Rezerva ie a Biosferei, Ed.Dobrogea, 2006; Popescu A., Sanda V., Oroian S.,-Vegeta ia Deltei Dun rii, Studia Scientiarum Naturalae, Trgu
Mure , 1997;Lista ro ie a speciilor de plante i animale din RBDD - Institutul Na ional de Cercetare Dezvoltare Delta Dun rii,
Ed.Aves,2000;S vulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod
BR
Categorie IUCN
%
99,46
RO01
Categoria I IUCN
9,57

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,50 2.346.-Grindul Chituc
RO01
0,46 2.347.-Grindul Lupilor
RO01
RO01

+
+
0,09 2.349.-Cetatea Histria

2,08 2.750.-Ro ca - Buhaiova
RO01
0,68 2.751.-P durea Letea
RO01
0,59 2.752.-Grindul i Lacul R ducu
RO01
0,36 2.754.-Complexul V tafu Lungule
RO01
0,50 2.755.-P durea Caraorman
RO01
0,02 2.757.-Insula Popina
RO01
RO01

*
*
4,15 2.758.-Complexul Sacalin Z toana

0,02 2.760.-Capul Dolo man
RO01
0,14 2.761.-Lacul Potcoava
- desemnate la nivel interna ional

Cod
Categorie
BR
Tip
*
%
99

A-Delta Dunarii

J000PA * ###### REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII
J091TL *
0,056 BESTEPE


Administrarea este ncredin at - A.R.B.D.D.-Administra ia Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii
Potrivit Legii nr. 82/1993, Administra ia Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii (ARBDD) are ca obiective principale n gestionarea ecologic a
teritoriului rezerva iei conservarea i protejarea patrimoniului natural cu valoare tiin ific deosebit i promovarea utiliz rii durabile a resurselor
productivit ii ecosistemelor naturale, reconstruc ia ecologic a unor habitate deteriorate prin amenaj rile realizate nainte de 1989.Planul de
management discutat i aprobat de Consiliul tiin ific al RBDD con ine 35 obiective i 87 proiecte, grupate n patru categorii i anume:
Obiective generale privind redresarea st rii ecologice a RBDD, cadrul legislativ i a unor forme de cooperare i promovare a rezerva iei;
Obiective privind utilizarea economic durabil a spa iului RBDD i folosirea resurselor naturale (agricultur f r ngr
minte chimice i
pesticide, folosirea resurselor naturale stuf, papur , lemn, fauna piscicol , ornitologic i mamifere, ecoturism);
Obiective i activit i n zona tampon care s contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protec ie integral i reabilitarea
habitatelor degradate anterior;
Obiective referitoare la zonele cu protec ie integral , cum ar fi mbun t irea calit ii apei, cercetare i monitoring asupra biodiversit ii
pentru conservarea i protec ia ei.
Acest plan de management a fost pus n aplicare i se deruleaz de c tre ARBDD, cu participarea INCD-DD, Tulcea, a altor institute de
cercetare, universit i, companii specializate (Apele Romne, Romsilva), societ i comerciale, Consiliului Jude ean Tulcea i cu sprijinul
nedimensionat al popula iei locale (Obiectivele de management pentru conservarea biodiversit ii i dezvoltarea durabil n Rezerva ia
Biosferei Delta Dun rii din Romnia, 1995, P. G tescu, 1996).
Printre obiectivele cu caracter permanent men ion m:
modelarea i mbun t irea regimului hidrologic;
cunoa terea func ion rii ecosistemelor;
cunoa terea biodiversit ii;
supravegherea proceselor morfologice costiere;
valorificarea durabil a resurselor naturale regenerabile i reglementarea activit ilor economice, cu deosebire a celor tradi ionale;
reconstruc ia ecosistemelor deteriorate;
evaluarea i limitarea fenomenelor de poluare i a hazardelor naturale i antropice;
dezvoltarea sistemului informa ional i a monitoringului integrat;
informarea i educa ia ecologic a publicului i a popula iei locale;
conservarea i valorificarea specificului etno-cultural a popula iei locale;
cooperarea cu organiza iile interne i interna ionale.
Pentru conservarea biodiversit ii au fost elaborate i sunt n curs de realizare planuri speciale de management pentru 7 zone cu regim de
protec ie integral i anume: Ro ca Buhaiova, Peritea ca Leahova, Letea, Caraorman, R ducu, Capul Dolo man, Rotundu.
Principalele atribu ii ale ARBDD.
Exercitarea atribu iunii de autoritate de mediu pe ntreg teritoriul rezerva iei este forma prin care ARBDD controleaz desf urarea activit ilor
economice i sociale, urm rind ca acestea s se desf oare n condi iile protec iei mediului nconjur tor, a elimin rii impactului antropic asupra
ecosistemelor naturale deltaice:
Evalueaz starea ecologic a patrimoniului natural, organizeaz cercetarea tiin ific , asigur m surile necesare conserv rii i protec iei
genofondului i biodiversit ii;
Identific , delimiteaz i propune delimitarea i declararea zonelor func ionale;
Stabile te i aplic m surile de reconstruc ie ecologic a ecosistemelor deltaice;
Evalueaz starea resurselor naturale i nivelul de valorificare a acestora, n acord cu capacitatea de suport a ecosistemelor;
Exercit atribu iunile de autoritate de mediu n perimetrul rezerva iei;
Sprijin i protejeaz activit ile economice tradi ionale ale popula iei locale;
Avizeaz planurile de amenajare a teritor
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
1.2 Codul sitului
ROSCI0066
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Delta Dun rii - zona marin

Latitudine
Longitudine
N 44 46' 44''

sitului (ha)
sitului (km)
E 29 14' 56''
123.374
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
14

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO025
2 Tulcea

70
B
A
B
B
1130
1140 Nisipuri i zone ml
tinoase neacoperite de ap de mare la reflux
1160 Melele i golfuri

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1351 Phocoena phocoena
P
1349 Tursiops truncatus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4127 Alosa tanaica
P

Cat. Specia
F Acipenser gueldenstaedtii
Pasaj
C
Iernat
RC
Pasaj
RC
RC
RC
25

A
B
C
B
A

A
B
C
B
A
i faun
Popula ie Motiv
C C
Acipenser stellatus
Belone belone belone
Chelidonichthys lucerna
C
A
Dasyatis pastinaca
Huso huso
C
A
Liza aurata
Liza saliens
Mesogobius batrachocephalus
Mugil cephalus
F
F
Mullus barbatus ponticus

Platichthys flesus
C
R
B
A
F
F
Neogobius ratan
Pomatomus saltatrix
C
R
C
A
Pomatoschistus marmoratus
Pomatoschistus minutus
Raja clavata
Salmo labrax
Syngnathus abaster
Trachinus draco
Anadara inaequivalvis
Cerastoderma edule
Mya arenaria
M Delphinus delphis
P
P
Bryopsis plumosa
Ceramium diaphanum
C
C
A
A
P
P
C
C
A
A
P?
Enteromorpha linza
Phyllophora pseudoceranoides
Trapa natans
Callithamnion corymbosum
Enteromorpha intestinalis
Phyllophora crispa
P?
Porphyra leucosticta
Ulva lactuca
Ulva rigida
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N01
97
523
Zone marine, insule maritime
N02
522, 521
Estuare, lagune

Corespunde cu unitatea geografic cu acela i nume component a Rezerva iei Biosferei Delta Dun rii (zona costier a M rii Negre, de la
v rsarea bra ului Chilia la Capul Midia, cu extindere n larg pn la adncimea de 20 m).
Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici,
exista habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse,
care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.
O serie de activiti umane specifice au impact distinct in agravarea calitatii mediului marin din zona desemnata, cu atat mai mult cu cat
aceasta se afla sub influenta majora a apelor Dunarii. Tendinta de supraexploatare a resurselor naturale se manifesta in prezent, printr-o
presiune crescuta asupra acestora, in special asupra pestelui, precum si prin dezvoltarea unor activitati nepotrivite sistemului deltaic, care pot
determina disparitia unor zone de hranire si reproducere a mai multor specii.
Ca stat membru al Uniunii Europene, ncepnd cu 01.01.2007 Romnia a avut obliga ia de a constitui re eaua ecologic Natura 2000,
respectiv de a desemna siturile de importan comunitar i ariile de protec ie special avifaunistic . n acest sens, prin OM 1964/2007
privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar , ca parte integrant a re elei ecologice europene
Natura 2000 n Romnia a fost adoptat lista siturilor de importan comunitar , list care nso it de formularele standard i h r ile cu
localizarea a fost transmis Comisiei Europeane n cursul lunii iunie 2007. Aceast list de situri cuprinde i siturile de importan comunitar
desemnate de ara noastr n zona marin .
Zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala. De asemenea, este zona tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
4.6 Documenta ie:
Banarescu P, 1964 Fauna RPR, Pisces
N.Donita, A.Popescu, M.Pauca-Comanescu, S.Mihailescu, I-A. Biris, 2005 Habitatele din Romania
N.Donita, A.Popescu, M.Pauca-Comanescu, S.Mihailescu, I-A. Biris, 2006 Habitatele din Romania, Modificari
M.T.Gomoiu, M.Skolka, 1998 Evaluation of marine and coastal biological diversity at the Romanian littoral, An.Univ. Ovidius Constanta,
Seria Biologie Ecologie, vol.II, anII supliment
V.Otel (redactor) - Lista Rosie a speciilor de plante si animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, 2000
Petran, A)- Black Sea Biological Diversity, Romania, 1997
Fiches FAO didentification des especes pour les besoin de la peche Mediterannee et Mer Noire, vol.I&II, FAO, 2003
Referate anuale INCDM 2000-2005
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod
BR
Categorie IUCN
%
######
RO01
Categoria I IUCN
2,11

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,04 2.346.-Grindul Chituc
RO01

Cod
Categorie
BR
2,07 2.758.-Complexul Sacalin Z toana

Tip
-
%
100

A-Delta Dunarii

J000PA * ###### REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
15 -
213 Pescuit cu plasa n deriv (de ex. pescuit la

scrumbie)
701 Poluarea apei
Cod Activitate
520 Navigatie
952 Eutrofizarea
212 Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu

trauler)
520 Navigatie
952 Eutrofizarea
30
701 Poluarea apei
Intensitate % Infl.
C
5 B
10
20

Zona marina a Deltei Dunarii este inclusa in RBDD care este administrata de o institutie publica, ARBDD, subordonata de autoritatea nationala
pentru protectia mediului si a ariilor naturale protejate, MMGA.
Planul de management al RBDD a fost finalizat in 1995 si revizuit in 2001 pentru perioada 2002-2006.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0067
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
ROSPA0032 Deniz Tepe
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Deniz Tepe

Latitudine
Longitudine
N 45 0' 12''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 41' 20''
414
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
42
258

118
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO025
100 Tulcea

99
A
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1279 Elaphe quatuorlineata
Popula ie Motiv
R A
R
Celtis glabrata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
96
321
4
211 - 213
Pasaj

B

C
B
A
B
i faun
Festuca callieri
N12
Iernat

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
P Asparagus verticillatus

situl este ncadrat n bioregiunea Stepic .
clase de habitat
stepe -99%
tuf ri uri 1%
Situl a fost desemnat datorit prezen ei n cadrul acestuia dou habitate de interes:
40C0* - Tuf ri uri de foioase ponto-sarmatice;
62C0* - Stepe ponto-sarmatice.
Dintre speciile de mamifere de interes aici au fost ntlnit specia:
1335 - Spermophilus citellus (Popnd u, ui ),
dintre speciile de reptile:
1 279 - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare),
iar dintre speciile de plante:
2236 - Campanula romanica (Clopo el dobrogean)
- p unat de intensitate medie
6 Informa ii asupra activit ilor antropice i efectelor acestora n sit i n jurul lui
A- mare, B-medie, C- mic
Quarries (abandonate)- medie; 2%; negativ
Interspecific floral relations- competition mic 10 %; negativ
Cea mai mare parte a sitului este reprezentat prin rezerva ia natural Deniztepe, legiferat prin H.G.2151/2005.
Situa ia proprietarilor nu este cunoscut n detaliu ns suprafe ele cu habitate de paji ti stepice 62 C0* i tuf ri uri 40C0* sunt n general
de inute de prim rii.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


Ministerul Mediului
De i cea mai mare parte a sitului este constituit din rezerva ia natural
management.
7. HARTA SITULUI
Dealul Deniztepe aceasta nu are pn n prezent un plan de

8. FOTOGRAFII
ROSCI0067_91_stepa_ponto-sarmatic .jpg

Lesovici Cristina - APM-TL

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0068
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Diosig

Latitudine
Longitudine
N 47 20' 22''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 56' 41''
384
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
97
142

106
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

1
C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
0,001
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R

Cat. Specia
A Bufo viridis
A
Pelobates fuscus
Rana dalmatina
Carassius carassius
Iernat
Pasaj

B
B
B
B
C
i faun
Popula ie Motiv
C A
R Natrix natrix
Hyla arborea
Rana arvalis
Rana ridibunda
Lota lota
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
9
511, 512
Ruri, lacuri
N07
24
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
11
211 - 213
N14
54
231
N15
242, 243
uni

Un habitat umed impresionant cu P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior, important pentru specii de herpetofaun men ionate
inclusiv la alte specii

habitat umed aflat la grani a cu Ungaria, avnd continuitate pe cealalt parte a grani ei
t ieri ilegale
nu este declarat prin lege
4.6 Documenta ie:
Srbu A., Smarandache D., Pascale G.,ndrum tor de practic botanic
Koracsonyi Carol, Lacul Cico - S cueni.; I.Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae
XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din Romnia, Ed. Academiei Romne
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
3 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
8 -


nu este desemnat responsabil
nu este plan de management
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0068_47_padurea_de_anin_Diosig.radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0068_47_Padure_Diosig.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0069
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Domogled - Valea Cernei

Latitudine
Longitudine
N 45 3' 3''
E 22 36' 38''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
62.171
109
2284
1017

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
39 Cara -Severin
RO042
RO043
48 Gorj
13 Mehedin i


2
B
C
B
B
0,1
alpin
6520 Fne e montane
0,1
1
B
B
C
C
B
B
B
B
0,01
0,02
2
0,9
A
B
A
C
A
A
A
B
A
9530 * Vegeta ie forestier sub-mediteraneean cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica

34,3
8,6
0,1
0,01
0,1

Salicion albae)
0,1
21
0,9
Brometalia)
0,1
10,8
1
3
B
B
C
B
B
A
B
B
0,5


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
>15 i
>10 i
P
>700 i
1355 Lutra lutra
Pasaj

D
B
B
C
B
C

P
P
A
B
B
B
B
C
B
B
1324 Myotis myotis
1307 Myotis blythii
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos
1316 Myotis capaccinii

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P?
P?
1130 Aspius aspius
P?
Iernat
Pasaj

D
C
1163 Cottus gobio

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1924 Oxyporus mannerheimii
P?
Pasaj

B
P?
1083 Lucanus cervus

R
P
B
B
A
B
C
A
A
B
1085 Buprestis splendens

P
P
B
B
B
B
A
A
B
B
1088 Cerambyx cerdo
1087 Rosalia alpina
4053 Paracaloptenus caloptenoides
P?
R

1060 Lycaena dispar

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
A
C
A

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
C A
Bufo viridis
Triturus alpestris
Thymallus thymallus
A
A
Euphydryas maturna
Kirinia roxelana
Lucanus cervus cervus
I
I
Maculinea arion
R
R
C
C
I
I
Maculinea telejus
Saga pedo
C
A
Stylurus flavipes
Zerynthia polyxena
M Cervus elaphus
M Eliomys quercinus
M Felis silvestris
M Martes martes
M Meles meles
M Micromys minutus
M Myoxus glis
M Neomys fodiens
R
R
A
A
M Neomys anomalus
M Plecotus auritus
V
R
A
A
D
D
Acanthus longifolius
Achnatherum calamagrostis
Aethionema saxatile
Aquilegia nigricans
Asplenium ceterach ssp. bivalens
Aurinia petraea
P
P
Campanula crassipes
V
R
D
B
P
P
R
R
D
D
Cephalanthera rubra
Cerastium banaticum
Corylus colurna
Dianthus kitaibelii
P
P
Dianthus trifasciculatus
R
R
D
D
P
P
Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii

Fagus orientalis
V
R
B
D
Fagus taurica
Ferula heuffelii
Festuca panciciana
Galium purpureum
Hypericum rochelii
Jurinea glycacantha
Linum uninerve
Micromeria pulegium
Moenchia mantica
P
P
Orchis papilionacea
Pinus banatica
V
>10000 i
D
B
P
P
Peltaria alliacea
Pinus nigra ssp. banatica
R
C
D
B
C
Primula auricula ssp. serratifolia
Ruscus aculeatus
Ruscus hypoglossum
Saponaria bellidifolia
Saponaria glutinosa
Saxifraga rocheliana
D
D
Silene saxifraga
Thlaspi dacicum ssp. banaticum
Thymus comosus
P Veronica spicata ssp. crassifolia

V
V
D
A
P Vicia trunculata
R Anguis fragilis
R
R
D
A
R Coluber caspius
R Elaphe longissima
R Lacerta praticola
R Lacerta viridis
R Lacerta vivipara
R Podarcis muralis
R Vipera ammodytes
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
14
321
N14
231
uni
N16
33
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
45
313
P duri de amestec
N26
324

Forma iunule geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi i magmatice apar innd domeniilor getic i
danubian, aflate n raporturi tectonice foarte complicate.
Sunt scoase n eviden formele sculptate n calcare i conglomerate pe v i scurte cu pant mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar
inaccesibile.
Caracteristicile naturale i diversitatea habitatelor ( habitate de ap dulce, forma iuni ierboase, paji ti i arbu ti, tufi uri, p duri, stnc rii,
pe teri) din care 10 habitate de interes comunitar. Situl Domogled-Valea Cernei este nzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile care
dau na tere unor peisaje tipice, cum ar fi:
- Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat (specie endemic );.
- Canioane cu praie cu debit puternic fluctuant;
- Vrfuri calcaroase cu vegeta ie submediteranean
- P duri ntinse de fag de vrste mari;
- Goluri alpine cu jnepeni :
- urmnd traseele de mare altitudine din Domogled-Valea Cernei descoperim relieful glaciar cu forme de eroziune i acumul ri glaciare
(morene), ideale pentru montaniarzi i pentru cei care vor s p trund n lumea floristic alpin (Vf. M -lor Godeanu).
- Lacuri de acumulare montane;
- Chei i pr p stii calcaroase:
- exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafa a ariei protejate a dat na tere la forma iuni calcaroase spectaculoase cu o importan peisagistic
de excep ie i anume Cheile Corcoaiei unde se mplete te prezentul cu trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan. Alte exemple :Cheile snei,
Cheile Feregari, Cheile Pecini c i.

- C tune izolate n munte.
- Paji ti subalpine cu lapiezuri:
-lapiezurile ntlnite n zona Tilva, Piatra Mare a Clo anilor sun unice n Romnia crend ecosisteme ce necesit conservare, totodat
forma iunile din Poiana Beletina ncnt privirea oric rui turist care viziteaz situl.
Analiza areal-geografic a florei din sit arat c al turi de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se nt lnesc 106 specii alpine
(9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice
(1,0%), existnd elemente eurasiatice, central europene i europene 509 specii (circa 45,9%). n situl Domogled-Valea Cernei din cele 30
asocia ii descrise, 9 sunt absolut endemice.
- Importanta sitului consta in bogatia floristica existenta in Domogled, de mare valoare stiintifica, sub raport biologic, geobotanic si ecologic,
mai ales in ceea ce priveste asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat si asociatii vegetale specifice locale, la care se
adauga importanta faunistica a zonei, in care coabiteaza numeroase animale de diferite origini geografice , impreuna cu cele locale .
Activitati antropice de natura : - turism necontrolat, pasunat abuziv, braconajul , pescuitul, utilizarea resurselor naturale de pe raza sitului,
exploatarea produselor lemnoase, amenajerile hidrotehnice existente.
- Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ;
- Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului ;
- H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;
Pe teritoriul administrativ al judetului Gorj, suprafata de tip public, reprezinta un procent aproximativ de 92%, diferenta de 8% fiind de tip
privat, procent in continua schimbare ca urmare a Legii nr. 247/2005 prin care se vor retroceda suprafete semnificative de fond forestier.
4.6 Documenta ie:
Studiu de fundamentare pentru Parcul Na ional Domogled-Valea Cernei, Lucr ri de evaluare a st rii de conservare i protec ie a speciilor de
flor , faun i habitate din situl Pinus nigra Banatica - elaborate n cadrul proiectului Life Nature P durile cu pin negru de Banat - parte a
Re elei Natura 2000 LIFENAT04/RO/000225.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO02 Categoria II IUCN 97,85
RO05
Categoria V IUCN
0,13
RO01
Categoria I IUCN

Cod
Categorie
Tip
%
*
5,62 2.292.-Domogled
RO01
6,10 2.293.-Coronini - Bedina
RO01
RO01

+
*
2,68 2.294.-Iauna Craiova

0,84 2.295.-Iarda ti a
2,69 2.296.-Belareca
RO01
RO01
3,78 2.422.-Piatra Clo anilor
RO01
1,32 2.423.-Ciucevele Cernei
RO02
Parc na ional
RO02
Parc na ional
97,84 B-Domogled - Valea Cernei

0,01 C-Retezat
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
*
0,00 2.425.-Pe tera Martel

0,02 2.596.-Izvorul i stnc riile de la Cmana
RO04
Rezerva ie natural
0,06 2.426.-Cheile Corcoaiei
RO04
Rezerva ie natural
0,89 2.602.-Vrful lui Stan, PN-B, Comuna Isver
RO04
Rezerva ie natural
1,71 2.603.-Valea esna PN-B Comuna Balta
RO05
Parc natural
0,13 V.6.-Geoparcul Platoul Mehedin i

J071GJ * 5,804 CERNISOARA
J071GJ *
3,68 PIATRA CLOSANI
J071GJ *
11,94 OLANUL
J062CS *
3,659 DOMOGLED
23,03
RO03
Categoria III IUCN

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
-
180 Incendiere
230 Vanatoare

uscare

continentale
B
A
0
-

220 Pescuit sportiv
B
B
0
-
511 Linii electrice
900 Eroziunea
100 Cultivare
301 Cariere

rulote
942 Avalanse
942 Avalanse

941 Inundatii
102 Cosire/Taiere
140 Pasunatul

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
-
120 Fertilizarea
230 Vanatoare

A
A

301 Cariere
A
A
511 Linii electrice

rulote

rulote
942 Avalanse

Administra ia Parcului Na ional Domogled - Valea Cernei, constituit n 2003, administreaz parcul na ional, care se suprapune peste situl
natura 2000.
Deocamdat situl nu are plan de management. El va fi ntocmit pn la 30.05.2006, de c tre administra ia Parcului Na ional Domogled-Valea
Cernei.Planul de management al Parcului Na ional Domogled Valea Cernei va include i Planul de Management pentru situl care con ine
habitatul Pinului Negru de Banat realizat n cadrul Proiectului LifeNat04/Ro/000225
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0069_326_Belareca.jpg

ROSCI0069_326_cheile_corcoaiei.jpg
ROSCI0069_326_Cheile_Corcoaiei1.jpg

ROSCI0069_326_Domogled.jpg
ROSCI0069_326_piatra_closanilor.jpg
ROSCI0069_326_pinul_negru_de_Banat.jpg
ROSCI0069_326_valea_tasnei.jpg
ROSCI0069_326_varful_lui_Stan.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0070

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0117 Drocea - Zarand
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Drocea

Latitudine
Longitudine
N 46 11' 58''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 9' 7''
26.108
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
149
847

464
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

55,1
A
B
B
B
4,9
6,4
7,1
0,2

0,1
0,5
B
B
C
B
B
B
B
B
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
98
311
P duri de foioase
N26
324

Teritoriul, un masiv forestier compact i nelocuit, de form treflat , n suprafa de 25.641 ha, cuprins ntre 21059 i 22014 longitudine estic
i ntre 46005 i 46014 latitudine nordic , se situeaz n regiunea biogeografic continental , n ecoregiunea Mun ii Apuseni, unde include
interfluviul Mure -Cri ul Alb cu sectorul central-estic al Mun ilor Zarand, cu un relief de culmi joase, netede, alc tuit dintr-un mozaic de roci
( isturi cristaline, granite, sienite, calcare, tufuri vulcanice), dezvoltat pe un ecart altitudinal de peste 600 m, ntre 193 m i 836 m alt. (Vf.
Drocea). P durile acoper 24.172 ha (peste 94 %).
Sit prioritar pentru conservarea biodiversit ii continentale cu o valoare foarte nalt a acesteia, centrat pe un nucleu de p duri virgine relictare
nealterate constituite din arborete pure i amestecate de gorun (Quercus petraea ssp. polycarpa i Q. petraea ssp. dalechampii) i fag
(Fagus sylvatica ssp. moesiaca). De i domeniul acoper abia 0,1 % din suprafa a rii, totu i concentreaz 3 din cele 10 etaje fitoclimatrice
(etajul deluros de gorunete, f gete i goruneto-f gete; etajul deluros de cvercete i leauri de deal; etajul deluros de cvercete cu stejar i cer,
grni , gorun i amestecuri ale acestora); 29 din cele 212 tipuri de sta iune forestier identificate; 50 din cele 306 tipuri naturale de p dure
grupate n 14 din cele 50 forma ii forestiere 7 , respectiv 25 % din cele din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legisla ia
romn i comunitar , din care unul, respectiv 17 %, din cele 6 prioritar protejate; focalizeaz parte din diversitatea floristic a Mun ilor
Zarand constituit din: 607 specii de fungi, 152 specii de licheni, 95 specii de briofite i 1.110 specii de plante vasculare (31% din inventarul
plantelor vasculare ale Romniei). Prin inventarul natural intrinsec reprezint un centru de heterogenitate taxonomic i genetic de mare
importan practic , care: - concentreaz asocia ii vegetale de mare valoare bioistoric ce reflect interferen a elementelor termofile sudice cu
cele central-europene; - conserv p duri virgine i cvasivirgine de gorun pure i amestecate de gorun dalma ian i transilv nean i fag
balcanic; - reprezint o sta iune solitar n Europa de gorunete virgine cu arbori de dimensiuni i calitate impresionante; - ad poste te
popula ii durabile de specii animale i vegetale a c ror conservare necesit , conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor
de protec ie special avifaunistic i o protec ie strict
Prin amplasarea sa ntr-o zon nelocuit , cu excep ia interven iilor silviculturale extensive (recoltarea produselor lemnoase i nelemnoase),
arealul nu este pu in expus impacturilor antropice.
Desemnat pentru valorile naturale deosebite, de c tre ICAS Bucure ti, I. Stoiculescu.
Zona desemnat este att n proprietate privat ct i de stat.
4.6 Documenta ie:
Planul de management al rezerva iei Runcu-Gro i, ICAS Bucure ti, Amenajamentele silvice.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,02

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,02 2.87.-Runcu - Gro i
RO04
Rezerva ie natural
0,00 2.94.-Locul fosilifer Monoro tia

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C
30 0
70
220 Pescuit sportiv

C
B
20
5
0
-

C
C
60
30
0
0
40
511 Linii electrice
10

Contract Administrare: 147/07.07.2010, Administrator:Direc ia Silvic Arad str Episcopiei, nr 48, Loc Arad, jud Arad 0257 280 261, fax-0257
250 558 dsarad@rosilva.ro
Nu exista plan de management pentru aceast propunere de sit.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0070_69_Drocea.jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0071
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0007 Balta Vederoasa
ROSPA0001 Aliman - Adamclisi
ROSPA0036 Dumbr veni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dumbr veni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa

Latitudine
Longitudine
N 43 58' 10''
E 27 58' 48''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
17.971
194

99
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

30
B
B
B
B

2
5
B
C
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
R
Pasaj
B
C
B
B
B
B
0,1
25,5
4,9

C
B
C
B
1302 Rhinolophus mehelyi

V
C
A
B
B
A
B
C
B
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1219 Testudo graeca

C
V
A
C
A
A
B
B
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
P?
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
P?
C
1130 Aspius aspius
1149 Cobitis taenia
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4028 Catopta thrips
P
4033 Erannis ankeraria
R
Pasaj

A
B
C
B
B
B
A
B
1083 Lucanus cervus
1060 Lycaena dispar
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
R
Iernat
Pasaj

B
B
A
B
C
B
C
B

Cat. Specia
P Asphodeline lutea
i faun
Popula ie Motiv
R A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
2
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
17
321
N12
20
211 - 213
N14
231
N15
11
242, 243
uni
N16
36
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi

P durea Dumbr veni, ad poste te pe costele calcaroase o vegeta ie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. n afara
formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rar frumuse e,
exist o vale cu ap permanent . n perimetrul p durii au fost identificate i 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili i doi
otr vitori. Fauna conserv popula ii consistente pentru numeroase specii de vertebrate i nevertebrate specifice zonei de sivostep . Avifauna
este bine reprezentat , spectrul ecologic al p s rilor, fiind echilibrat.
Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de lunc , cu un grad accentuat de meandrare i este situat n sectorul limanic al v ii Urluia
sau valea Vederoasa. n partea vestic a lacului exist o falez bine definit . Fragmentarea accentuat a versan ilor se datoraz v ilor scurte
formate de toren i n depozitele loessoide. Lacul Vederoasa este caracterizat de existen a unor izvoare ascensionale de mal, cu origine n
calcarele de la baza falezei i care alimenteaz subteran apele lacului. Peste 80% din suprafa a lacului este acoperit de stuf ceea ce
cosntituie un habitat prielnic p s rilor.Pe teritoriul sitului se gase te rezerva ia paleontologic Locul fosilifer Aliman (monument al naturii)ce se
prezint ca un perete abrupt constituit dintr-o alternan de calcare cu marno-calcare i mai rar cu argile marnoase, care apar in cretacicului
inferior.
Impreuna cu SCI Padurea Canaraua Fetii - Iortmac si Padurea Esechioi- Lacul Bugeac, constituie singurele situri de importanta comunitara
din Dobrogea si probabil din tara in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,3% (50/16000
ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
In acest sit a fost intilnite habitatul 41.7A221 (habitatul 91I0*) ce se regaseste in sudul Dobrogei doar in SCI Canaralele Dunarii, insa pe
suprafete foarte reduse. Suprafata relativa este estimata la 3,9% (1928,9/49000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului
(Donita et al. 2005). De remarcat este faptul ca in cadrul subtipului au fost identificate si arii restranse cu arbori seculari, in padurea
Dumbraveni.
Exist dou cariere de calcar (Dumbr veni i ipotele) la limitele acestui sit dar impactul lor este minim iar continuarea func ion rii lor nu ar
afecta n mod semnificativ conservarea speciilor i habitatelor din sit.
Trebuie evitat t ierea masivelor b trne de p dure nativ , n special de stejar, precum i alte activit i ce ar putea distruge vegeta ia nativ
(incendieri etc.) Impactul p unatului ar trebui monitorizat pentru a se vedea dac se poate vorbi sau nu despre suprap unat n limitele
sitului.
Rezerva ia P durea Dumbr veni a fost pus sub regim de protec ie prima dat n anul 1980 prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular
Jude ean Constan a. Prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a arii protejate de interes
na ional, este arie natural protejat de interes na ional. Rezerva ia natural Lacul Vederoasa a fost declarat arie protejat prin H.G.
2151/2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone.
1. Rezerva ia Lacul Vederoasa este proprietate de stat (domeniul public al statului - cnf. H.G. 2060/2004), pe teritoriul administrativ al
comunei Aliman, luciul de ap fiind n administrarea Direc iei Apelor Dobrogea Litoral. 2. Rezerva ia P durea Dumbr veni este p dure
proprietate de stat, cu suprafa a de 345,7 ha pe teritoriul administrativ al comunei Dumbr veni. Terenul rezerva iei este inclus n
Amenajamentul silvic al U.P. I Dumbr veni din fondul forestier al O.S. Basarabi, Direc ia Silvic Constan a, unde suprafa rezerva iei este de
329,2ha.
4.6 Documenta ie:

Bucure ti, 1964.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,12
RO04

Cod
Categorie
Tip
%
0,05 2.350.-Pere ii calcaro i de la Petro ani
RO03
Monument al naturii
0,02 2.351.-Locul Fosilifer Aliman
RO03
Monument al naturii
0,05 2.353.-Locul fosilifer Credin a
RO04
Rezerva ie natural
10,34 2.361.-P durea Dumbr veni

J092CT * 4,049 DUMBRAVENI
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
15 -
15
15
230 Vanatoare
15
0
-
220 Pescuit sportiv

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
30 -
140 Pasunatul
30
301 Cariere
15

Contract Administrare: 40/23.02.2010, Administrator:RNP Direc ia Silvic Constan a Constan a, str IC Br tianu, nr 250, jud Constan a
0241611035, 0241615580, fax-0241615871 office@constanta.rosilva.ro
Nu exist plan de management pentru cele dou rezerva ii naturale P durea Dumbr veni i Lacul Vederoasa. Pentru rezerva ia P durea
Dumbr veni Direc ia Silvic Constan a, custodele ariei naturale protejate, a elaborat Regulamentul rezerva iei.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0071_66_calcare_Dumbraveni.jpg

ROSCI0071_66_Dumbraveni.jpg
ROSCI0071_66_Dumbraveni2.jpg

ROSCI0071_66_Dumbraveni_3.jpg
ROSCI0071_66_Locul_fosilifer_Credin a_1.jpg
ROSCI0071_66_Testudo_graeca.jpg


1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0072
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dunele de nisip de la Hanul Conachi

Latitudine
Longitudine
N 45 34' 14''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 34' 38''
242
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
12
27

19
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO024
100 Gala i

5
A
B
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Pasaj

Cat. Specia
A Bufo bufo
Iernat
Pasaj

B
B
A
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1088 Cerambyx cerdo

C
B
C
B
i faun
M Dryomys nitedula
P Allium guttatum
Popula ie Motiv
B
Hyla arborea
B
A
P Astragalus varius
B
R
B
A
Campanula macrostachya
Carex stenophylla
Delphinium fissum
Dianthus giganteiformis ssp. kladovanus
Euphorbia peplis
Galanthus elwesii
Juncus capitatus
R
RC
A
A
RC
Mollugo cerviana
Myriostoma
P
P
Ornithogalum orthophyllum ssp. psammoph

Rindera umbellata
V
R
C
A
P
P
Paeonia peregrina
Salvia Aethiopis
Syrenia cana
Syrenia montana
Viola hymettia
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
4
211 - 213
N16
78
311
P duri de foioase
N26
18
324

Rezervatia Hanu Conachi este amplasat la contactul a dou unit ti geomorfologice - cmpia Tecuciului cu cmpia Siretului inferior, pe
depozite Holocene (Cuaternar) reprezentate de depozite aluviale cu stratificatie ncrucisat , nisipuri si loessuri;
Relieful din aria rezervatiei se prezint sub form de dune, cu altitudinii variabile de origine fluviatil si eolian .
Rezervatia cuprinde patru statiuni alese dup criterii tipologice:
1. P dure de stejar cu p ducel si salcm avnd un covor vegetal bine dezvoltat;
2. Asociatii de coada soricelului si secar
3. Plcuri de mesteac n si asociatii de Brometem tectori;
4. Zona dunelor propriu-zise cu vegetatie s rac cu elemente de flor arenicol .
Aria natural protejat Dunele de nisip de la Hanu Conachi are o suprafa total de 199,3 ha conform Legii nr.5/2000. Din cel 199,3 ha ale
Rezerva iei Naturale hanu Conachi, 17,6 ha reprezint zon de conservare special , respectiv dunele de nisip, diferen a de suprafa de 181,7
ha fiind ocupate de arborete artificiale.
Habitate de padure de foioase de Robinia pseudaccacia, Quercus pedunculiflora, Q. robur;
Arbori seculari de Quercus robur si Betula pendula - relicve glaciare;
Specii rare unicate n flora din Rom nia: Metopobactus rayi, Gnophosa spinosa, Zelotes Muncus, Micaria sosiabilis, Phelegra nigra;
Flora arenicola rara si endemica de tip submediteranian si ponticspecifica dunelor nisipoase fluviatile: Dianthus capitatus, D. deserti, D.
pallens, D. polymorphus, Polygonium arenarium, P. patulum, Secale silvestre, Holoschoenus vulgaris, Corispermum nitidum, Festuca
vaginata, F. valesiaca, Salix rosmarinifolia, Nepeta ucrainica, Dicthamus albus;
Elemente faunistice pontice si mediteraneene, unicat in Moldova si foarte rare n Romnia, cum este: soprla de nisip (Eremias arguta);
Fauna herpetologic reprezentat prin elemente importante sub raport zoografic si anume: Emys orbicularis, ct si Coluber jugularis caspius,
a c rui limit nordic de r spndire atinge aria nisipurilor de la Hanu Conachi;
A fost semnalat si prezenta altor elemente mediteraneene ca de exemplu Lacerta taurica si acarianul parazit, Leptotrombium
(hypotrombium) hasei;
Coleoptere rare: Hipolia parvula, Anisoplia deserticale, Anomalia dubia, Crypocephalus gamma, Crasomelia marginata;
Au fost identificate, de asemenea, doua tasocenoze de aranee: din padurea de stejar; de pe pajistile mezoxerofile si xerofile si de pe dunele
de nisip.
Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat, t ieri ilegale de arbori, extinderea suprafetelor plantatiilor de salcm,
recolt ri de elemente floristice, turismul necontrolat.
Amenint rile naturale f r ca omul s poat interveni n limitarea factorilor perturbatori: vnturile foarte puternice, chiciura care poate produce
ruperea coronamentului arborilor, ciclurile de ani secetosi care pot duce la uscarea arborilor si arboretelor.
Hotarrea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului
Galati
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata n M. Of.
152/2000, pozitia 2.402.
O.U. nr.236/2000, publicata n M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata n M.Of. nr.433/2001
Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale
privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Proprietate de Stat.
4.6 Documenta ie:
Dihoru Gh., 2002, Speciile de Tragopogon de la Hanu Conachi, Argesis, Stud. Comunic., Ser. ti. Nat., IX-X: 103-107; Mititelu D., Srbu I.,
P tra c Adriana, Gociu Zoe & Oprea A. 1993. Flora i vegeta ia jude ului Gala i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 4: 69-101 + 3 tab.;
Mititelu D., colab., 1969, Caracterul florei i vegeta iei din Cmpia Gala ilor i Br ilei, Com. de Bot., SSB, X: 191-200 + 9 foto; OPREA A.,
1998, Flora i vegeta ia din Cmpia Tecuciului i Bazinul Inferior al Siretului (Jud. Gala i), Universitatea Alexandru Ioan Cuza Ia i,
Facultatea de Biologie: 296 pp.; OPREA Ad., 2004, Forest vegetation in the Tecuci Plain (Gala i county), Bul. Gr d. Bot. Univ. Alexandru Ioan
Cuza Ia i, 12: 53-74; OPREA Ad., 2003, Vegeta ia arenarie din Cmpia Tecuciului (Jud. Gala i), Bul. Gr d. Bot. Univ. Alexandru Ioan Cuza
Ia i, t. 11: 139-158; OPREA Ad., 1998, Festuca beckeri (Hack.) Trautv. in the southern part of Moldavia region-Romania. An. t. Univ. Ia i,
XLIV, s. II, a. Biol. veget.: 109-112.
ICAS Bucure ti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Gala i; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 - Contribu ii la cunoa terea
lepidopterelor din sudul Moldovei (studiu sistematic i zoogeografic) (nata 1)- Lucr ri tiin ifice vol.I, Inst. Ped. Gala i; Mititelu D. i
Colaboratorii 1973 - Contribu ii la cunoa terea r spndirii unor plante n Moldova. Studii i comunic ri Bologie vegetal 6.Muzeul tiin ele
Naturii Bac u.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%

Cod
Categorie
Tip
%
*
89,23 2.402.-P durea i dunele de nisip de la Ha
J057GL * ###### HANU CONACHI
Cod Activitate
941 Inundatii
Intensitate % Infl.
C
0
B

Cod Activitate
230 Vanatoare
50
Intensitate % Infl.
C
0
C
0
230 Vanatoare

C
C
0
0
511 Linii electrice
941 Inundatii

Administrat de R.N.P.-ROMSILVA prin Directia Silvica Galati - Ocolul Silvic Hanu Conachi
Direc ia Silvic Ga a i aplic planurile de amenajare, care se revizuiesc o dat la 10 ani.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0072_99_Dunele_de_nisip_de_la_Hanu_Conachi.jpg

Nazare Ana Gabriela - APM-GL

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0073
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dunele marine de la Agigea

Latitudine
Longitudine
N 44 5' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 38' 36''
11
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
5
16

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta
2130 * Dune fixate cu vegeta ie herbacee peren (dune gri)

100
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1219 Testudo graeca

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Cat. Specia
A Bufo viridis
Pasaj

A
B
B
B
i faun
Popula ie Motiv
P A
Acrida ungarica
Dociostaurus maroccanus
Helix pomatia
Locusta migratoria
D
C
Megascolia maculata
>3000 i
>5 i
C
C
C
Myrmeleon formicarius
Oryctes nasicornis
Polyphylla fullo
Saga pedo
Xylocopa violacea
Zebrina varnensis
C
R
D
D
M Lepus europaeus
P Alyssum borzaeanum
P Adonis flammea
P
>25 i
Anchusa thessala
Asparagus brachyphyllus
Asperula setulosa
Astragalus varius
Centaurea arenaria ssp. borysthenica
Convolvulus persicus
Crambe maritima
Echium italicum
Ephedra distachya ssp. monostachya
P
P
Eryngium maritimum
Galium verum
R
P
D
D
P
P
Euphorbia seguierana
P
R
D
D
Inula germanica
Lappula squarrosa
Leymus racemosus ssp. sabulosus
Medicago marina
Melica ciliata ssp. taurica
Melilotus alba
Onosma arenaria
Psilurus incurvus
Scabiosa argentea
Seseli tortuosum
P
P
Silene thymifolia
V
R
D
D
P
P
Sisymbrium loeselii
Teucrium chamaedrys
P
P
D
D
Vicia peregrina
Xeranthemum annuum
>1 i
R Lacerta viridis
>14 i
R Coluber jugularis
R Podarcis peloponnesiaca
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N23
100
1xx
n pu ine locuri din ar , ntr-un spa iu att de restrns se g se te un num r att de mare de specii de plante arenare, unele caracteristice
litoralului atlantic, mediteranean i caspic, altele ntregii zone pontice, cteva fiind unice pe continentul european. Au fost inventariate peste
450 de specii de plante vasculare i opt de mu chi. Fauna adapostit n perimetrul rezerva iei de dune este format din specii de provenien a
diferit , datorit influen ei climei i reliefului.
Rezerva ia de plante de dune marine de la Agigea se afl la sud de ora ul Constan a, la numai 4 km de sta iunea Eforie Nord, fiind unica
rezerva ie natural de dune marine din ara noastr . Raritatea floristic ce constituie faima acestor dune este cruciferul Alyssum borzeanum
(ciucu oara de nisip). Aceast plant este un endemism al regiunii pontice apusene i una din plantele care predomin pe anumite regiuni ale
dunelor. n aceast asocia ie sunt prezente i plantele Linaria genistifolia, Silene pontica, Stachys recta, Sinapis arvensis, Astragalus virgatus,
Euphoerbia sequeriana. Fitocenoza de Ephedra distachya (popular crcel, pentru c planta i r suce te vrfurile nelignificate) acoper 5060% din suprafa a rezerva iei. Printre speciile rare ocrotite este i Convolvulus persicus (volbura de nisip), prezent doar n rezerva ie i n
Delta Dun rii
Vulnerabilitatea este crescut , deteriorarea sitului fiind dat de modificarea microclimatului i microhabitatului prin existen a gardului de beton
care l delimiteaz , de intreruperea leg turii cu marea i de degradarea vegeta iei caracteristice dunelor de nisip, datorit invad rii acestora
de c tre vegeta ia ierboas ruderal i de c tre specii lemnoase necaracteristice.
Activit ile antropice cu impact negativ asupra rezervatiei sunt: p unatul sporadic i necontrolat, luarea/ndepartarea/colec ionarea de
elemente de flor i faun s lbatic . Activitatile antropice cu impact negativ din vecin tatea rezerva iei de dune marine sunt: p unatul
sporadic i necontrolat, zone urbanizate/industriale.
Acte normative de declarare a Rezerva iei Dunele Marine de la Agigea:
-Decret regal nr. 810/1926, - Decizia 425/1970 a Consiliului Jude ean Constan a, - Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului na ional, avand codul 2366.
Aria natural protejat Dunele marine de la Agigea este proprietate de stat n administrarea Universit ii Al. I. Cuza Ia i, Sta iunea Biologic
Marin Prof. dr. Ioan Borcea.
4.6 Documenta ie:
Burduja C., 1968, Observations sur lassociation à Convolvulus persicus et sur celle à Alyssum borzeanum de la rserve de
dunes dAgigea et du Delta du Danube, Lucr. ti. Sta . Cerc. Marine Agigea: 151-157; Bo caiu N., 1975, Aspecte de vegeta ie din rezerva ia
dunelor maritime de la Agigea, Stud. Com., Muz. ti. Nat. Brukenthal, Sibiu: 81-93; Burduja C., colab., 1970, Contributions la connaissance
de la vegetation de la rserve de dunes marines dAgigea, Anale ti. Univ. Ia i, ser. Biol., 2: 359-362; Mititelu D., colab., 1992, La flore et la
vgtation de la Rserve Botanique de dunes littorales dAgigea - Constan a, Anale ti. Univ. Ia i, XXXVIII, s. Biol. Veget.: 35-40; Morariu I.,
1965, Cteva aspecte din flora litoralului M rii Negre Agigea, Eforie N., Eforie S., Bucure ti: Stud. Cerc. ti. Biol. (Bot.), 17, 4-5: 503-509;
Pascal P., 1962, Rezerva ia natural de la Agigea. Ocrot. Nat., Bucure ti, 6: 122-126; SRBU I., TEFAN N., OPREA Ad., 2007,
Actualisation of the floristical diversity from the nature reserve Agigea (Constan a county), Analele ti. Univ. \"Alexandru Ioan Cuza\" Ia i,
Lucr. Conf. Na . Biodiversitate i impact antropic n Marea Neagr i n ecosistemele litorale ale M rii Negre, Agigea, /2006/: 111-113
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
95,71 2.366.-Dunele marine de la Agigea

Cod Activitate
979 Alte forme sau forme mixte de competitie
Intensitate % Infl.
B
-
interspecifica a florei
Cod Activitate
411 Fabrici
Intensitate % Infl.
B
15 -
504 Porturi
40
10

Aria natural Dunele Marine de la Agigea, cod de arie protejat 2366, se afl n custodia Universit ii Al. I. Cuza Ia i.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0073_66_Convolvulus_persicus_ i_Alyssum_borzaeanum.jpg

ROSCI0073_66_dune_cu_Convolvulus_persicus.jpg
ROSCI0073_66_Echinops_sp.jpg
ROSCI0073_66_Leymus_sabulosus.jpg
ROSCI0073_66_Paeonia_peregrina_1.jpg
ROSCI0073_66_Paeonia_peregrina_2.jpg
ROSCI0073_66_Paji te_cu_Convolvulus_persicus_ i_Alyssum_borzaeanum.jpg

ROSCI0073_66_paji te_cu_Ephedra_distachya.jpg
ROSCI0073_66_vegetatie_arenicola.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0074
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : F getul Clujului - Valea Morii

Latitudine
Longitudine
N 46 42' 53''
E 23 34' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
1.667
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
383
832

625
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

10
C
C
B
C
0,2
0,1

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

B
B
C
B
4050 Isophya stysi

P
RC
B
C
1060 Lycaena dispar
B
B
C
C
B
C
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cat. Specia
A Rana ridibunda
I Helix pomatia
i faun
Popula ie Motiv
C A
C A
I Elasmucha grisea
V
P
D
A
M Cricetus cricetus
M Felis silvestris
M Lepus europaeus
M Martes martes
C
C
M Meles meles
M Myoxus glis
M Sciurus vulgaris
M Sus scrofa
M Vulpes vulpes
Achillea impatiens
P
P
Arnica montana
Daphne cneorum
R
R
A
D
P
P
Cladium mariscus
Galanthus nivalis
P
C
D
A
Galium pumilum
Phyteuma tetramerum
Swertia perennis
Tofieldia calyculata
Trollius europaeus
Waldsteinia geoides
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
13
231
P uni
N15
N16
85
242, 243
311
P duri de foioase

n aceste p duri apar cu certitudine ocuren e floristice nemorale(etaj foioase) caracteristice p r ii centrale din Transilvania
n areal predomina f gete i cvercete. Se semnaleaz prezen a unor specii rare de plante ierboase precum Liparis loeselli, Eleocharis
carniolica (prezente n Anexa II din Directiva Habitate), sau alte specii nominalizate n lista ro ie din Romnia sau legisla ia romneasc (10
specii).
n ceea ce prive te fauna sunt semnalate 4 specii de p s ri i 2 specii de mamifere aflate pe Anexa II a Directivei Habitate, 7 specii de p s ri
i 6 specii de mamifere nominalizate n legisla ia national i acorduri internationale.
Modul de utilizare a terenului:
- 79% n regim silvic, permite o mentinere a calit ii func iilor ecologice
- 7% drumuri i construc ii de locuit i turistice
- 14% p uni ameliorate, din care aproximativ 7% aflate n utilizarea localnicilor pentru p unat.
n partea de N-NE a arealului, pe o suprafa de aproximativ 120 ha se nregistrez o cre tere a presiunii antropice, manifestate prin:
1) Extinderea zonelor de locuit din apropierea municipiului Cluj (vile, case de vacan )
2) Fragmentarea habitatelor prin ngr direa terenurilor propietate privat
3) Turism necontrolat la sfr it de s pt mn
F getul Clujului
- n anul 1974, F getul Clujului a fost declarat rezerva ie a naturii de interes peisagistic, prin Decizia a Consiliului Popular a Jude ului Cluj nr.
9757
- 1994- actualizarea listei ariilor protejate de interes jude ean, prin Decizia Consiliului Jude ului Cluj nr. 147, fiind men ionat zona protejat
de interes jude ean F getul Clujului (10 ha).
- prin Legea nr. 5/2000 F getul Clujului a fost declarat rezerva ie natural de interes na ional (IUCN V), cu o suprafa de protec ie de 10 ha,
este nominalizat n anexa I a Legii nr. 5/2000 la pozi ia 2.335 i apar ine din punct de vedere administrativ jude ului Cluj, localitatea ClujNapoca.
- ncepnd din 2004 aceast suprafa se afl n custodia legal a Direc iei Silvice Cluj.
Valea Morilor
- n anul 1974, la nivel local Valea Morilor a fost declarat rezerva ie a naturii de interes botanic, prin Decizia a Consiliului Popular a Jude ului
Cluj nr. 9757
- prin Legea nr. 5/2000 Valea Morilor a fost declarat rezerva ie natural de interes na ional (IUCN IV), cu o suprafa de protec ie de 1 ha, aria
este nominalizat administrativ jude ului Cluj, comuna Feleac.
Propietate de stat - 747 ha - 47%
Propietate privat - 270 ha - 17%
Comunitate religioas - 333 ha - 21%
Propietate comunal - 239 ha - 15%
4.6 Documenta ie:
1. Academia Romn , Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa, Cartea rosie a vertebratelor din Romnia, Bucure ti 2005
2. APM Cluj, baza de date 2005-2006
3. Fi a de caracterizare Corine Biotop F getul Clujului, 1996
4. Ocolul Silvic Cluj, Amenajament silvic, UP IV F get, 1999
5. Olteanu et al., Lista ro ie a plantelor superioare din Romnia, Studii, Sinteze, Documenta ii de Ecologie nr I/1994.
Pop I., colab., 1962, Vegeta ia din Valea Morii - Cluj, conservatoare de relicte glaciare, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 183-204 + 10 fig. + 4 tab.;
9 bis. Pop I., colab., 1999-2000, Vegeta ia jude ului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic i eco-protectiv), Cluj-Napoca: Contr.
Bot., XXXV(2):5-254.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%

Cod
Categorie
Tip
%
*
16,12 2.335.-Fagetul Clujului
J043CJ * ###### FAGETUL CLUJULUI - VALEA MORII
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
15 -
79
230 Vanatoare
47
24
+
-
15
511 Linii electrice
10
25
15

710 Poluare fonica
20
15

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
5 B
B
20
20
+
-
140 Pasunatul

B
A
15
10
10
511 Linii electrice

710 Poluare fonica
10

0.7% - custodie arie natural protejat
79% - administrare n fond forestier
21% - administrare comunal , administrare de stat i propiet i private
1. Plan de management elaborat i avizat de Academia Romn pentru aria natural F getul Clujului (10 ha)
2. Amenajament silvic, Ocolul Silvic Cluj, UP IV F get, 1999 - n vigoare (725 ha)
3. Amenajamente silvice p duri private, aproximativ 20 ha
4. Plan de Urbanism, Municipiul Cluj-Napoca
5. Plan de Urbanism, Comuna Feleac
6. Regulament general pentru executarea de construc ii i desf urarea unor activit i n zonele naturale protejate de interes jude ean, Jude ul
Cluj - emitent Consiliul jude ean Cluj, 1995
7. Legisla ia na ional n vigoare
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0074_95_1-Detaliu_padure1.jpg

ROSCI0074_95_Detaliu2.jpg
ROSCI0074_95_Detaliu3.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0075
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea P tr u i

Latitudine
Longitudine
N 47 47' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 12' 10''
8.746
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
308
534

435
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

66
A
C
B
B
9,5
Salicion albae)
0,3

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
P
P?
Pasaj
P?

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
P

Cat. Specia
Asarum europaeum
Galium odoratum
Popula ie Motiv
20-25 i A
M Cervus elaphus
M Felis silvestris
10-15 p
M Sus scrofa
150-300 i
1500-10000 i
M Lepus europaeus
P

C
B
C
B
B
Fagus sylvatica
10-14 i
312
25-40 i
8000-12000 i
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N26
324
4-6 i
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
93
311
P duri de foioase
N17
i faun
M Dama dama
P
Pasaj

Situl Padurea Patrauti se incadreaza din punct de vedere geografic si geomorfologic in tinutul Podisul Moldovei, subtinutul podisurilor
structurale, districtul Podisul Sucevei (Dragomirnei). Relieful este tipic de dealuri si podisuri de platforma, structural-eroziv, cu structura
orizontala monoclinala sau slab cutata, fragmentat de vai largi, insotite de terase si versanti. Altitudinea variaza intre 250-500 m.
Din punct de vedere geologic, substratul litologic este alcatuit dintr-o alternanta de argile, marne, nisipuri, gresii, dar predominante sunt
argilele si marnele. Relieful acumulativ este caracteristic culoarelor vailor mai importante ale sitului, unde apar depozite cuaternare de
pietrisuri, nisipuri si aluviuni fine.
Sistemul hidrografic este reprezentat de o serie paraie care se varsa in Raul Suceava (afluent de stanga al Siretului) sau direct in Raul Siret.
Cele mai importante sunt Hatnuta, Patrauceanca, Dragomirna, Mitoc, Podul Vatafului.
Climatul regiunii este temperat-continental, aspru, caracterizat de ierni aspre si veri calduroase. Temperatura medie multianuala este de cca.
8 gr. Celsius (maxima absoluta de 38,6 gr. C, iar minima absoluta -29,6 gr. C), media multianuala a precipitatiilor este de 600 mm. Indicele de
ariditate de Martonne este 33.
Solurile apartin in principal clasei luvisoluri (preluvosol, luvosol) si cambisoluri (eutricambosol).
Vegetatia este specifica etajului nemoral al padurilor de foioase, subetajul padurilor de gorunete, fagete si goruneto-fagete. Conditiile
stationale sunt foarte favorabile pentru vegetatia forestiera, padurile fiind de productivitate mijlocie si superioara. In cadrul sitului au fost
identificate urmatoarele tipuri de clase de habitate: paduri de foioase (99%), ape dulci continentale curgatoare (1%). Padurile au fost
administrate in trecut de Fondul Bisericesc Ortodox si de mari si mici proprietari de paduri.
Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile apartin de OS Patrauti (UP III Darmanesti, UP IV Patrauti si UP V Dragomirna) si de OS
Adancata (UP VII Zvoristea si UP VIII Zamostea). Situl Padurea Patrauti include situl deja validat ROSCI0075 Fagetul Dragomirna.
Situl padurea Patrauti cuprinde unul dintre cele mai intinse si compacte trupuri de padure din Podisul Moldovenesc. Situl prezinta o importanta
deosebita pentru habitatele \\\"9130 P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum, \\\"91Y0 - P duri dacice de stejar i carpen\\\" si \\\"91E0* - P duri
aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)\\\", contribuind la o mai buna acoperire cu situri
a acestora. De asemenea, situl prezinta importanta deosebita pentru unele specii de fauna de interes comunitar.
Principalii factori destabilizatori ai habitatelor forestiere din cuprinsul sitului sunt uscarea arboretelor ca urmare a accentuarii pseudogleizarii
solurilor si a infestarii cu specii de ciuperci xilofage a arborilor de fag si gorun (ex. Nectria sp. la fag). Vulnerabile sunt si culturile de rasinoase
(molid, pin silvestru, duglas) create pe locul arboretelor de fag sau de gorun (doboraturi si rupturi produse de vant si zapada, atacuri de
insecte si ciuperci, etc.). Un alt factor de vulnerabilitate in constituie aluncarile de teren si eroziunea de suprafata si adancime, care duc la
destabilizarea arboretelor.
Conform datelor amenajistice cca. 7-10 % din suprafata padurii este afectata de fenomenul de uscare, cca. 5 % de boli si daunatori, cca. 3 %
de alunecari si eroziune si cca 1,5 % de doboraturi si rupturi produse de vant si zapada.
Situl include rezerva ia natural F getul Dragomirna, avnd statut de rezerva ie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0075 F getul Dragomirna a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
Peste 93 % din padurile incluse in sit sunt paduri de stat, iar diferenta de cca. 7 % sunt paduri private, apartinand persoanelor fizice, abstilor
si manastirilor.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul OS Patrauti, RNP-ROMSILVA, ICAS, 2005;
Amenajamentul OS Adancata, RNP-ROMSILVA, ICAS, 2005;
***, 1983, Geografia Romaniei. vol I. Geografia fizica. Editura Academiei Romane.
Seghedin, T., 1983 - Rezerva iile naturale din Bucovina, Bucure ti
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,93

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,40 2.721.-P durea (Quercetumul) Crujana
RO04
Rezerva ie natural
1,53 2.726.-F getul Dragomirna

Cod Activitate
950 Evolutie biocenotica
Intensitate % Infl.
B
+
100
25

uscare
140 Pasunatul
100
100

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
25 B
25 0

rulote

Direc ia Silvic Suceava.
Exist i se aplic amenajamentul silvic.
7. HARTA SITULUI

A
B
25

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0076
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0116 Dorohoi - aua Bucecei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Mare - Hrl u

Latitudine
Longitudine
N 47 30' 59''
E 26 44' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
25.112
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
106
596

340
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO012
58 Boto ani
RO015
RO013
6 Suceava
36 Ia i


33,5
A
C
B
B
1,1
Salicion albae)
0,1
0,1
17,5

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Cat. Specia
M Felis silvestris
Iernat
Pasaj
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
C
R A
M Mustela putorius putorius
M Cervus elaphus
M Martes martes
C
C
M Sciurus vulgaris
C
A
Galanthus nivalis
Gentiana asclepiadea
Gentianella ciliata
P
P
Melampyrum bihariense
Platanthera bifolia
P
P
D
A
P
P
Orchis purpurea
Silene vulgaris
P
P
A
D
Symphytum cordatum
Taxus baccata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
4
231
P uni
N16
96
311
P duri de foioase

Situl Dealul Mare-Hrlau ocup Podi ul Central Moldovenesc, bazinul mijlociu al rului Siret i o parte din bazinul rului Prut, cuprinznd toate
formele de relief specifice podi ului. Din punct de vedere al administra iei publice, situl este situat n jude ele Ia i (Sire el, Hrl u, Deleni,
Lespezi), Boto ani (Cristesti, Vorona, Tudora, Corni, Curtesti, Vladeni, Flamanzi, Frumusica, Copalau, Cosula)), Suceava (Dolhasca). Din
punct de vedere al administra iei silvice, situl este situat par ial n Direc ia Silvic Ia i n raza Ocolului Silvic Pa cani (UP IV Sire el), Ocolul
Silvic Hrl u (UP II Maxut, UP III Humosu, UP IV Deleni), Direc ia Silvic Boto ani n raza Ocolul Silvic Fl mnzi (UP I Fl mnzi, UP II
Co ula, UP III Bahlui), Ocolul Silvic Mihai Eminescu (UP I Tudora, UP II Vorona, UP III Corni), Direc ia Silvic Suceava n raza Ocolului Silvic
Dolhasca (UP V Dolhasca). Din punct de vedere geologic, situl se caracterizeaz prin existen a la suprafa de depozite sarma iene
cvasiorizontale, iar la adncime de depozite neozoice, mezozoice i paleozoice. Toate acestea apar dispuse sub form de f ii de diferite
l imi avnd n compozi ie strate de gresii, argile, nisipuri i pe alocuri calcare eolitice, care au o extindere mare i sunt caracterizate prin
existen a a dou nivele, unul format din eolite mai mari i cenu ii, unul din gresie eolitic friabil , denumit unul de gresii de Crive ti i unul de
gresie eolitic de H rm ne ti. Unit ile de relief frecvente sunt versan ii, cu nclinare u oar pn la repezi (predominan i sunt versan ii slab la
moderat nclina i). Situl se caracterizeaz printr-o energie de relief cu varia ii de altitudine de la cca. 80 la 600 m i o fr mntare a terenului,
determinat de re eaua hidrografic dens . n lungul Siretului lunca are l imea sub 1 km, plan i inundabil . Pe suprafe e nclinate
(versan i), se ntlnesc procese de eroziune, de transport i de alunec ri, care genereaz un microrelief caracteristic. Aceste fenomene sunt
frecvente pe terenurile cu nclin ri mai pronun ate i sunt condi ionate de substratul litologic (nisipuri, argile). Sunt ntlnite i fenomene de
alunec ri, acestea c p tnd o amploare mai mare n anii cu precipita ii abundente i cu caracter de toren ialitate. Principalii afluen i ai Siretului
sunt Grla Morii (dreneaz par i din UP I Tudora i UP II Vorona), Vorona cu afluen ii s i: Tei u, Moscalu, Iezeru, Chi covata, Tudora,
Fundoaia, Ple a, Tisa, Rpa Dracului, Turb ica, etc. Principalul afluient ai Prutului este Jijia cu afluentii Miletinul i Bahlui. Apele care
brazdeaz situl sunt afluen i att ai Siretului ct i al Prutului, avnd direc ia principal de scurgere de la NV spre SE, fr mntnd teritoriul n
culmi cu aceea i orientare. Expozi ia general este determinat de orientarea praielor i v ilor. Majoritatea p durilor se g sesc amplasate
ntre 200 600 maltitudine, beneficiind de condi ii climatice favorabile pentru speciile principale din zon (fag, gorun, stejar, tei, frasin, carpen,
etc). Din punct de vedere climatic teritoriul sitului se ncadreaz n inutul podi ului mp durit al Moldovei II.B.p.1 (climat de dealuri cu p duri
de gorun i stejar, cu temperaturi ridicate i s rac n precipita ii), iar din punctul de vedere al raion rii climatice Koppen, face parte din
provincia climatic D.f.b.x., caracterizat printr-o clim temperat cu precipita ii medii anuale suficiente pentru vegeta ia forestier , constituite
dintr-un mare num r de specii. Temperaturile medii anuale variaz de la cca. 8ºC la 9ºC, n func ie de altitudine. Media
precipita iilor se situeaz n jurul a 550 700 mm. Reparti ia precipita iilor n cursul anului este de asemenea neuniform , ceea mai mare
cantitate nregistrndu-se n lunile aprilie-septembrie, deci n sezonul de vegeta ie. Vara ploile cad sub form de averse, iar cnd sunt nso ite
de grindin , provoac daune nsemnate vegeta iei forestiere, prin distrugerea lujerilor i a frunzelor care sunt n plin cre tere.
Situl Dealu Mare-Hrl u acoper o suprafa compact i ntins de p dure la grani a jude elor Ia i i Boto ani. Se remarc procentul
nsemnat ocupat de p duri (peste 97%). Situl este important deoarece asigur acoperirea geografic n aceasta zon a rii pentru
urm toarele habitate prioritare forestiere: 9130 -P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 91Y0 -P duri dacice de stejar i carpen, 9170 -P duri
de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91F0 -P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris), 91E0* -P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae).
Principalii factori destabilizatori ai habitatelor forestiere din cuprinsul sitului sunt uscarea arboretelor ca urmare a accentuarii pseudogleizarii
solurilor, a infestarii cu specii de ciuperci xilofage a arborilor de fag si gorun (ex. Nectria sp. la fag), dar si a secetelor. Vulnerabile sunt si
culturile de rasinoase (molid, pin silvestru, duglas) create pe locul arboretelor de fag sau de gorun (doboraturi si rupturi produse de vant si
zapada, atacuri de insecte si ciuperci, etc.). Un alt factor de vulnerabilitate in constituie aluncarile de teren si eroziunea de suprafata si
adancime, care duc la destabilizarea arboretelor. Conform datelor amenajistice cca. 10 % din suprafata padurii este afectata de fenomenul
de uscare, cca. 7 % de boli si daunatori, cca. 3 % de alunecari si eroziune si cca 1,5 % de doboraturi si rupturi produse de vant si zapada.
Rezerva ia forestier F getul Seculat Humosu a fost declarat prin Legea nr. 5/2000.Sta iunea de tis Tudora a fost semnalat nc din anul
1937 de V Tufescu. Actul de declarare la nivel local este HCJ nr.5/1995,iar ultimul act de declarare la nivel na ional este Legea nr.5/2000
Din suprafa a total a sitului de 25.112 ha, suprafe ele incluse n fond forestier nsumeaz cca. 96% i sunt n marea lor majoritate p duri
proprietate public a statului (cca. 95%) i sunt administrate de Direc ia Silvic Ia i (Ocoalele Silvice Pa cani i Hrl u), Direc ia Silvic
Boto ani (Ocoalele Silvice Fl mnzi i Mihai Eminescu) i Direc ia Silvic Suceava (Ocolul Silvic Dolhasca).
4.6 Documenta ie:
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamnzi (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Mihai Eminescu (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Pa cani (2004)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Dolhasca (2001)
SC Damiam Stoi SRL Amenajamentul Ocolului Silvic Harlau (2005)
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Categorie IUCN
%
0,80

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,48 2.231.-Padurea Tudora
RO04
Rezerva ie natural
0,32 2.537.-Fagetul secular Humosu

J051BT * 1,445 VORONA
J051BT + 0,678 TUDORA

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 +
140 Pasunatul
100
100

uscare
900 Eroziunea
100
900 Eroziunea

uscare
uscare
230 Vanatoare

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
25 -
140 Pasunatul
140 Pasunatul
B
B
7
100

B
A
25
8

uscare
230 Vanatoare

uscare

C
C
2
3

900 Eroziunea
C
B
2
5

Responsabilitatea pentru managementul sitului i revine custodelui i administratorului actual - Direc ia Silvic Ia i, prin Ocolul Silvic Hrl u.
Planul de management i Regulamentul rezerva iei au fost elaborate de c tre custode i avizate de c tre Academia Romn .
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0076_90_Faget_de_tip_Asperulo-Fagetum.jpg

Iconomu Lumini a - APM-IS

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0077
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fna ele Brca

Latitudine
Longitudine
N 47 4' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 29' 25''
144
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
66
130

87
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

50
A
C
A
B

alpin
10
35

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
Pasaj

C
A
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

B
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R

Cat. Specia
P Adonis vernalis
i faun
Popula ie Motiv
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
36
511, 512
Ruri, lacuri
N12
10
211 - 213
N14
54
231
uni

situl este format dintr-o fanata si un lac cu specii de pasari salbatice
Sit important n principal pentru specia Iris aphilla ssp. hungarica.
Pericolul de a fi transformat in teren agricol
Situl nu are statut de protec ie.
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
B

particulara
4.6 Documenta ie:
Documenta ie n teren - 2006.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B 100 -
140 Pasunatul
50

Responsabilitatea pentru administrarea terenurilor din sit revine proprietarilor actuali.
Nu exist un plan de mangement.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0077_90_Iris_aphylla_ssp._hungarica.jpg

ROSCI0077_90_Pulsatilla_grandis.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0079

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fna ele de pe Dealul Corhan - S bed

Latitudine
Longitudine
N 46 39' 47''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 26' 3''
464
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
314
522

436
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure

10
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
B
B
C
A
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
4091 Crambe tataria
R
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
D

Cat. Specia
P Adonis vernalis
P Cephalaria radiata
i faun
Popula ie Motiv
R A
R A
P
P
Astragalus exscapus
Dictamnus albus
R
R
A
A
A
Iris aphylla
Orchis morio
Prunus tenella
Salvia nutans
Salvia transsylvanica
Serratula radiata
Stipa pulcherrima
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N14
14
231
uni
N15
242, 243
N16
66
311
P duri de foioase
N21
16
221, 222
Vii i livezi

Relieful zonei este deosebit pentru Cmpia Transilvaniei, deoarece dealurile sunt situate n partea de sud-est a acesteia, aparținnd
Dealurilor M d rașului. Din punct de vedere geografic, arealul este acoperit de depozite sarmatice de marne, nisipuri, gresii și
tufuri vulcanice. Dealul Corhan este cel mai mare avnd aproximativ 500 m. n lțime. Din punct de vedere climatic temperatura medie
anual oscileaz ntre 8-9 grade celsius, media precipitațiilor fiind de 550 mm/m2 (stația meteo Trgu Mureș).
Situl a fost desemnat datorit prezen ei n cadrul acestuia a habitatului de interes:
6240* - Paji ti stepice subpanonice, pe 10% din suprafa .
De asemenea tot in aici dintre speciile de plante de interes pot fi ntlnite:
1939 - Agrimonia pilosa (Turi );
2093 - Pulsatilla grandis.
o parte a dealului Corhan a fost transformat n livad , n zon desf șurndu-se si un p storit intens.
4.6 Documenta ie:
Oroian Silvia, 1998, Flora i vegeta ia Defileului Mure ului ntre Topli a i Deda, Tg. Mure , Casa de Editur Mure : 1-426 + 219 fig. + 61
tab.; Oroian Silvia, tef nescu D., S m rghi an Mihaela, 2005, Ariile protejate din jude ul Mure , University Press Trgu Mure .
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
+
13,90 2.629.-P durea Sabed

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
30 -
100 Cultivare

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI

20

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0080

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fna urile de la Glodeni

Latitudine
Longitudine
N 46 50' 58''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 32' 9''
75
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
172
256

215
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
100 Vaslui

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
R

100
B
C
B
B
Iernat
Pasaj

D
2191 Galium moldavicum

Cat. Specia
M Talpa europaea
P
i faun
Achillea pannonica
Popula ie Motiv
P D
P
Abutilon theophrasti
Achillea setacea
Adonis vernalis
Agrostis stolonifera
Ajuga laxmannii
Allium flavum
Allium scorodoprasum ssp. rotundum
P
P
Artemisia austriaca
Brachypodium pinnatum
C
P
D
D
P
P
Asparagus pseudoscaber
Campanula sibirica
D
D
Carduus hamulosus
Carex vulpina
Chrysopogon gryllus
Cirsium serrulatum
Crambe tataria
RC
Dactylis glomerata
Dianthus capitatus
Dianthus membranaceus
Echium rossicum
P
P
Elymus hispidus
Elymus repens
P
P
D
D
P
P
Elymus hispidus ssp. barbulatus

Equisetum arvense
P
P
D
D
Festuca pratensis
Galium moldavicum
Hypericum perforatum
Juncus inflexus
D
D
Jurinea arachnoidea
Lathyrus tuberosus
Linum flavum
Muscari comosum
Nepeta nuda ssp. nuda
P
P
Plantago lanceolata
P
P
D
D
P
P
Phlomis herba-venti ssp. pungens

Rosa canina
D
D
Salvia pratensis
Stellaria graminea
Stipa capillata
Stipa ucrainica
R Anguis fragilis
Thymus pannonicus
R Lacerta agilis
Vicia sativa
R Lacerta viridis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
13
211 - 213
N14
85
N15
231
uni
242, 243

Relieful este variat, cu microdepresiuni rezultate in urma unor procese de alunecare a stratelor. Solul este de tipul cernoziomului cambic cu
grade diferite de levigare, iar lenticular se intalneste solul podzolic. Acest fanat, rest al vegetatiei primare, important din punct de vedere
stiintific, prezinta multe elemente si asociatii de plante rare din flora tarii (Stipetum capillatae, Agropyretum pectiniforme, Chrysopogonetum
grylli).
Situl reprezint "locus classicus" de unde a fost descris specia Galium moldavicum. Tot aici au fost identificate 5 specii hibride ale genului
Centaurea. Situl reprezint o paji te caracteristic pentru silvostepa din Moldova central , cu influen e semnificative continentale i pontice
asupra florei i vegeta iei existente aici.
Starea de conservare a acestui fanat implica restrictii ca: evitarea pasunatului si agricultura intensiva; acest fanat fiind declarat rezervatie
naturala inca din 1973.
Aceast rezerva ie are suprafa a de 50 ha.
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozi ia 2780 - "Fnea a de la Glodeni". Din punct de vedere administrativ apar ine ora ului
Negre ti, jude ul Vaslui. Este o rezerva ie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN
Proprietate particulara. In interiorul rezervatiei au fost impropietariti un numar de 22 de proprietari. Suprafata totala este de 6.2 ha, din care
6.0 reprezentand suprafata efectiva a rezervatiei, iar 0.2 ha reprezenta zona tampon aferenta rezervatiei. Supravegherea respectarii legislatiei
privind protectia mediului in rezervatia Fanaturile de la Glodeni revine Primariei orasului Negresti.
4.6 Documenta ie:
1. Dobrescu C., 1954, Dou plante noi pentru flora R. P. R. : Asperula moldavica Dobr., nova sp. i Centaurea glastifolia L., Comunic. Acad.
R. P. R., t. IV, nr. 7-8, p. 389-396
2. Dobrescu C., 1971, Contribu ii la studiul paji tilor xerofile din Bazinul superior al Brladului, Anal. Univ. Ia i, t. XVII, f. 2, s. II a, Biol., p. 413424
3. Srbu I., Oprea Ad., tefan N., 1999, Field Report: Studiul complex al ariilor protejate din Moldova i situa ia lor actual . Jud. Vaslui.
Grant no. 41/CNCSI/MEC
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
13,17 2.780.-Faneata de la Glodeni

Cod Activitate
120 Fertilizarea
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C 100 +
A
80
Intensitate % Infl.
120 Fertilizarea
100
25
30

Primaria orasului Negresti
S-a elaborat planul de management nr.25/30.01.2006.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0080_52_finatul_glodeni_1.jpg



1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0081
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fne ele seculare Frumoasa

Latitudine
Longitudine
N 47 35' 54''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 11' 53''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
10
348
387

372
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R

95
B
C
B
B
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
4091 Crambe tataria

Cat. Specia
A Hyla arborea
I
Inachis io
Meloe violaceus
i faun
5-10 i
P
P
Popula ie Motiv
2-8 i D
Genista tinctoria
Lathyrus pannonicus
Cetonia aurata
10-15 i
Lethrus apterus
20-25 i
15-20 i
Papilio machaon
2-3 i
4-7 i
M Lepus europaeus
5-10 i
30-50 i
30-50 i
D
D
P Hyacinthella leucophaea
R Lacerta viridis
10-20 i
5-12 i
D
D
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
72
211 - 213
N23
28
1xx

Rezerva ia prezint un sol de pant , uscat, nisipos, permeabil la precipita ii pluviale cu un con inut mare de carbona i. Pe terenul plan se
g se te un cernoziom de fnea lipsit de carbona i.
Rezerva ia se ntinde pe o lungime de 1,6 km i include un spectru floristic eviden iat prin specii circumpolare, euroasiatice, europene, centraleuropene, continentale, mediterano-pontice.
Este ntr-o stare bun de conservare datorit protec iei sale nc din 1932.
Rezerva ie natural din 1932 prin J.C.M., nr.1149.
Inclus n Anexa Ia legii nr. 5/2000 la nr. 2.719 - Fne ele seculare Frumoasa cu o suprafa
Categoria IV IUCN rezerva ie botanic .
de 9,5 ha. Aflat n custodia Academiei Romne.

Proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
opa, E. - Importan a fne elor seculare din regiunea Suceava declarate monumente ale naturii, Bucure ti, 1967
Seghedin, T.G, - Rezerva iile naturale din Bucovina, Bucure ti, 1983
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
2,90

Cod
Categorie
Tip
%
*
2,90 2.719.-Fna ele seculare Frumoasa

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
-

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
-

Academia Romn .
Exist .
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0082
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fne ele seculare Ponoare

Latitudine
Longitudine
N 47 34' 22''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 15' 28''
40
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
309
396

352
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

0,2
B
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
90

D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
R
Iernat
Pasaj

B
A
C
A
B
B
C
B
4091 Crambe tataria

Cat. Specia
A Hyla arborea
i faun
Popula ie Motiv
10-20 i D
6-10 i
M Talpa europaea
Lethrus apterus
M Lepus europaeus
30-50 i
5-10 i
D
D
30-50 i
Dictamnus albus
250-300 i
Iris sibirica
150-200 i
Molinia caerulea
200-400 i
Trollius europaeus
100-150 i
R Lacerta viridis
5-15 i
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N14
74
231
uni
N15
24
242, 243

Fne ele seculare s-au format n condi ii naturale, dezvoltarea florei este n func ie de orografia terenului i de microexpozi ie.
Fne ele seculare includ o diversitate de specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice (euroasiatice, europene, continentale,
pontice, submediteranieine, circumpolare).
Este ntr-o stare foarte bun de conservare.
Situl include rezerva ia natural Fne ele seculare Ponoare cu o suprafa de 24,5 ha avnd statut de rezerva ie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0082 Fne ele seculare Ponoare a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
4.6 Documenta ie:
Bo caiu N., Lungu L. & Seghedin T. - Cercet ri sintaxonomice n rezerva ia botanic Ponoare - Bosanci (jud. Suceava), Suceava, 1978
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
43,03 2.718.-Fna ele seculare Ponoare

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
-

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
0
140 Pasunatul

Academia Romn - Filiala Ia i.
Exist i se aplic .
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0083
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fntni a Murfatlar

Latitudine
Longitudine
N 44 9' 26''
E 28 23' 8''

sitului (ha)
sitului (km)
578
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
22
104

63
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

60
B
C
B
B
30
10

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1219 Testudo graeca
RC
P?

C
B
C
B
Pasaj

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R

B
B
B
B
1060 Lycaena dispar

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Hyla arborea
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
i faun
Popula ie Motiv
R D
Aeolothrips albicinctus
Aeolothrips fasciatus
Aeolothrips intermedius
I
I
Aeolothrips melaleucus
Bolothrips icarus
D
D
I
I
Aptinothrips elegans
Chirothrips spinulosus
Frankliniella intonsa
Haplothrips leucanthemi
Haplothrips reuteri
D
D
Haplothrips scythicus
Odontothrips biuncus
Rubiothrips silvarum
Saga pedo
Thrips atratus
Thrips fuscipennis
I
P
Thrips tabaci
Adonis flammea
P
R
D
D
P
P
Achillea setacea
Adonis vernalis
C
C
D
D
Allium saxatile
RC
Aster linosyris
Astragalus subuliformis
Carduus hamulosus
RC
Carex hallerana
RC
Carpinus orientalis
P
P
Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia

R
C
D
D
P
P
Centaurea thracica
Cotinus coggygria
R
C
D
D
Dianthus dobrogensis
Dianthus leptopetalus
Dictamnus albus
Euphorbia nicaeensis
Iris pumila
Jasminum fruticans
P
P
Linum pallasianum
Melica ciliata
Inula ensifolia
RC
Iris variegata
RC
R
RC
B
D
P
P
Linum austriacum
Linum tauricum
Minuartia bilykiana
R
V
D
D
Orlaya grandiflora
RC
Piptatherum holciforme
RC
Prunus mahaleb
RC
Prunus tenella
RC
Pulsatilla montana
Quercus pubescens
Rumex tuberosus
RC
Satureja coerulea
RC
P
P
Scutellaria orientalis
Stipa lessingiana
R
R
D
D
P
P
Stipa capillata
Stipa ucrainica
RC
R
D
D
Teucrium polium
Thymus zygioides
Xeranthemum annuum
R Coluber caspius
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N16
98
311
P duri de foioase

Rezervatia se intainde pe o costa abrupta, strabatuta de vai inguste si putin adanci si adaposteste peste 500 de specii de plante,
caracteristice zonei de sud a Dobrogei, predominand elementele pontice, urmate de cele balcanice, continentale, submediteraneene si
eurasiatice.
Fauna contine numeroase specii de animale caracteristice zonelor de stepa dobrogeana.
Biocenoza cu caracter conservativ puternic. Valoarea remarcabila a sitului este data de prezenta speciilor rare de flora, a speciilor de
ornitofauna protejate la nivel international, a speciilor submediteraneene, balcanice si pontice de mamifere si reptile si a speciilor de
nevertebrate, mai ales lepidoptere de o maxima valoare.
Vulnerabilitate crescut datorit turismului necontrolat desf urat mai ales n zilele s rb torilor na ionale. Influen a antropic se manifest i
prin activit ile de p unat, vn toare/braconaj iar n vecin tatea ariei se afl o exploatare de calcar care influen eaz mai ales prin poluarea
cu pulberi i zgomot.
Status de conservare bun datorita regimului de protectie instituit din 1962.
P durea Fntni a Murfatlar a fost pus sub protec ie prima dat prin Decizia nr. 935/1962 a Sfatului Popular Regional Dobrogea, ulterior
confirmat prin decizia nr. 425/1970 a Consiliului Popular Jude ean Constan a. Prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului
na ional - Sec iunea a III-a arii protejate de interes na ional, este arie natural protejat de interes na ional.
Rezerva ia Natural P durea Fntni a Murfatlar cu suprafa a de 66,4ha (cnf. Legii 5/2000)face parte din fond forestier de stat (teritorial este
nscris n Amenajamentul Silvic al O.S.Basarabi). Suprafa a sa va fi corectat cu cea nscris n datele din Amenajamentul Silvic al O.S.
Basarabi, care este de 87,2 ha, dup cum se men ioneaz n Regulamentul rezerva iei elaborat de Direc ia Silvic Constan a, custodele ariei
protejate.
Proprietate publica
4.6 Documenta ie:
Bavaru A., 1970, Rezerva ia natural Fntni a - Murfatlar, Jud. Constan a, Com. de Bot., SSB: 103-110; Dihoru Gh., ucra I., Bavaru A.,
1965, Flora i vegeta ia rezerva iei Fntni a din Dobrogea, Ocr. nat., 9, 2: 167-184 + 4 fig. + 5 foto + 2 tab.; Zahariadi C., 1965, Rezerva ia
natural Fntni a, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 17, 4-5: 497-502.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
13,47 2.364.-Fntni a Murfatlar
J092CT * ###### FANTANITA - MURFATLAR
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
10 A
20 -

B
B
5
20
140 Pasunatul
10
20
20
100 Cultivare
30

230 Vanatoare
B
B
25
20
0
-

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
30 0

230 Vanatoare
A
B
25
20
0
-
15
15

Pentru Rezerva ia Naturala P durea Fntni a - Murfatlar nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre
custodele rezerva iei, Direc ia Silvic Constan a, O.S. Basarabi.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0083_66_129_2949.jpg

ROSCI0083_66_140_4029.jpg
ROSCI0083_66_Fantanita_toamna.jpg
ROSCI0083_66_HPIM1698.jpg
ROSCI0083_66_HPIM1701.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0084
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ferice - Plai

Latitudine
Longitudine
N 46 41' 27''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 32' 37''
1.997
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
389
1206
731

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

2
B
C
B
B
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cat. Specia
P Anemone narcissifolia
i faun
Popula ie Motiv
R B
Carlina acanthifolia
Dactylis glomerata ssp. slovenica
Crepis pannonica
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
3
321
N16
97
311
P duri de foioase

163. Ferice Plai i Hoanca - Fnete piemontane nealterate, cu s la uri tradi ionale n perioada cositului. 2.176 Vrful Crliga i, altitudinea:
max.1694 m. Rezerva ie botanic cu flori endemice dacice cu oi e - Anemone narcissiflora.
situl prezint importan n special datorit speciilor de flor , inclusiv cele men iuonate la alte specii - care constituie specii din lista ro ie i
endemice, i specii de amfibieni i reptile
t ieri ilegale
2.163. Ferice Plai i Hoanca - Decizia nr. 123/1982, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
2.176 Vrful Crliga i Decizia nr. 123/1982, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000

4.6 Documenta ie:
Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.
Specie men ionat n Lista Ro ie a Plantelor Superioare din Romnia, 1994, inventarieri n teren de ef Lucr ri drd. Adela Tuduce - Botanist
sistematician - Universitatea din Oradea, Facultatea de tiin e, Specializarea Biologie, date nepublicate
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
3 0

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
5 0
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0085
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0043 Frumoasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Frumoasa

Latitudine
Longitudine
N 45 35' 32''
E 23 48' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
137.359
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
350
2254
1446

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO071
19 Alba
RO053
RO076
2 Hunedoara
60 Sibiu
RO045
19 Vlcea

Salicion albae)

0,2
A
B
B
B
0,1
2
B
A
C
C
0,01
10

15
40
A
A
B
B
B
B
B
B

6520 Fne e montane
B
A
B
A
0,01
0,001
0,001
0,5

alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1361 Lynx lynx
P
P
1354 Ursus arctos
1352 Canis lupus

1355 Lutra lutra
P
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1060 Lycaena dispar
P
P?
Pasaj

C
B
C
B
1088 Cerambyx cerdo
1087 Rosalia alpina
B
B
1085 Buprestis splendens
4024 Pseudogaurotina excellens
P?

P
P
B
B
B
B
C
A
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
RC
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

R
R
B
B
B
B
C
C
B
B

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
P C
Bufo viridis
Hyla arborea
Rana temporaria
RC
C
A
Triturus alpestris
C
B
Aconitum toxicum
Agrostis vinealis
Allium schoenoprasum ssp. sibiricum
P
P
Andromeda polifolia
Aquilegia nigricans ssp. nigricans
R
V
A
A
P
P
Arnica montana
P
V
D
C
Botrychium matricariifolium
Caltha palustris
Cardamine amara
Cardamine resedifolia
Carex brunnescens
Carex capillaris
Carex diandra
P
P
Carex limosa
R
R
A
B
P
P
Carex nigra
Chamaecytisus rochelii
P
R
D
A
Coeloglossum viride
Crepis conyzifolia
Cruciata laevipes
Dactylorhiza fuchsii
R Anguis fragilis
R
RC
C
C
R Elaphe longissima
R Lacerta viridis
R Lacerta agilis
P
RC
A
C
R Natrix tessellata
R Podarcis muralis
R Vipera ammodytes
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
3
322
N09
14
321
N16
311
P duri de foioase
N17
61
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N26
324

Situl propus este compus din trei masive montane (Cindrel, Lotru i ureanu) ce fac parte din grupa mun ilor Parng. Aceste entit i
muntoase sunt desp r ite de rurile Sadu, Frumoasa i Sebe . Forma ntregului relief este rotunjit ca urmare a sculpturii ntr-o alc tuire
geologic uniform din isturi cristaline. Situl prezint un relief glaciar bine p strat, Iezerul Mare, Iezerul Mic i Iezerul ureanu fiind cele mai
representative circuri glaciare din zon .
Situl propus constituie una dintre cele mai importante regiuni pastorale din Carpa ii romne ti, aceast activitate tradi ional fiind practicat
din cele mai vechi timpuri f r a se aduce prejudicii semnificative patrimoniului natural.
n aceast arie au fost identificate 10 tipuri de habitate de interes comunitar ce acoper peste 80% din suprafa a total , din care cele mai
reprezentative sunt p durile de molid perialpine, jnepeni urile i p unile alpine i subalpine. O parte din p duri sunt virgine sau cvasivirgine,
acestea polariznd o mare diversitate biologic terestr , constituind o avu ie na ional inestimabil . Multe dintre p durile existente, pure sau n
amestec, au vrste medii de peste 120 i chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru popula ii viabile de urs, lup i rs.
Asupra habitatelor de p dure se exercit o presiune semnificativ datorat exploat rilor forestiere care nu respect ntocmai normele silvice
n vigoare. P unile alpine sunt afectate de p unatul excesiv i de turismul necontrolat.
Jnepeni urile au fost i mai sunt (n prezent mai rar) incendiate n vederea cre terii suprafe elor de p une alpin .
Popula iile de carnivore mari de importan comunitar (urs, rs, lup) i popula ia de capr neagr sunt vulnerabile datorit vn torii,
braconajului, deterior rii habitatelor i disturb rii lini tii. Pe lng cele amintite anterior, o presiune semnificativ asupra popula iei de capr
neagr este exercitat i de p unatul excesiv n zona alpin (degradarea p unilor alpine, gonirea i atacarea de c tre cini i epizotiile
transmise de animalele domestice.
Pentru o mare parte din situl propus este n curs de preg tire documenta ia tiin ific n vederea declar rii Parcului Natural Frumoasa.
n prezent n interiorul limitelor propuse se afl mai multe arii protejate, dintre care amintim rezerva iile: Cindrel, Iezerele Cindrelului, Luncile
Prigoanei, Iezerul urianu, Criste ti, Jnepeni ul Stricatul i uvara Sa ilor.
69% din suprafa a sitului propus se afl n proprietatea statului romn i 31% n proprietate privat . Propunerea Frumoasa se ntinde pe
teritoriul administrativ al 14 comune din jude ele Alba, Sibiu i Vlcea.
4.6 Documenta ie:
1.Bertel, Bruun si colab., Hamlyn Guide- Pasarile din Romania si Europa- Determinator ilustrat, versiunea romaneasca Dan Munteanu,
S.O.R.,1999, Octopus Publishing Group Ltd.;
2.Beldie, Al., 1967, Endemismele si elementele dacice din flora Carpatilor Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
3.Buza, M., Fesci, Simona, 1972, Studii geoecologice in etajele alpin si subalpin din muntii Cindrel ( Carpatii meridionali), St. si cerc. geol.,
geofiz., geogr., ser. geogr. Bucuresti;
4.Borza, Al., 1959, Flora si vegetatia Vaii Sebesului, Edit. Acad, Bucuresti;
5.Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Bucuresti, 2005;
6.Dragulescu, C., 1985, Pasunile alpine din bazinul Vaii Sadului, judetul Sibiu, Contr. bot. Cluj;
7.Dragulescu,C., 1990, Vegetatia rezervatiei naturale Iezerele Cindrelului (judetul Sibiu), Ocrot.nat. si a med. inconj. Bucuresti XXXIV, 1-2;
8.Dragulescu, C., 1992, Flora rezervatiei naturale Iezerele Cindrelului , Contr.bot. Cluj- Napoca;
9.Dragulescu, C.,1995, Flora si vegetatia din bazinul Vaii Sadului, Editura Constant
10.Dragulescu, C., 1995, Situatia actuala a rezervatiilor naturale din judetul Sibiu, Com. si ref. Muzeul de St. nat. Ploiesti;
11.Dragulescu, C., 1995, Flora si vegetatia Cheilor Cibinului (judetul Sibiu), Argenssis, St. si com. Muz. jud. Arges, Pitesti VII;
12.Dragulescu, C., 1996, Die rote Liste der Kormophyten im Hermanstadter Kreis (Siebenburgen ), Staphia., Linz, 45;
13.Dragulescu, C., 1997, Flora si vegetatia Vaii Lotrioara - Muntii Lotrului (Steflesti), Acta oecologica, Univ. Lucian Blaga Sibiu, 4;
14.Dragulescu, C., 2000, Specii rare si disparute din flora Transilvaniei meridionale, Lucr. Celei de a 5-a Conferinta nationale pentru protectia
mediului, Brasov;
15.Dragulescu, C., 2003, Cormoflora judetului Sibiu, Editura Pelecanus, Brasov;
16.Ecotur Sibiu, 1996, Arii Naturale Protejate in Judetul Sibiu, 1996 ;
17.Fesci, Simona, 1975, Aspecte ale florei si vegetatiei zonei alpine a Muntilor Cindrel, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu, St. nat., 19;
18.Grimmett, R.,F.,A., Jones, T., A., 1989, Important bird areas in Europe, Cambridge
19.Lup, Lucian, 2004, Data regarding the bat communities (Mammalia Chiroptera) from abandoned mines roosts in Sibiu County, Acta
oecologica, vol. XI, 1-2;
20.Negrean, G., Lista rosie a plantelor din Romania (Tracheophyta);
21.Popescu, A., Sanda, V., 1990, Vegetatia grohotisurilor si bolovanisurilor (Clasa Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl.26) din Carpatii Romaniei, St.
si cerc. biol. ser. biol. veget., Bucuresti;
22.Puscaru- Soroceanu, Evdochia si colab. , 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populara Romana,Edit. Acad. Bucuresti;
23.Resmerita, I. Si colab.,1977, Caracterizarea areal-ecologica si floristica a pajistilor din alpinul Carpatilor romanesti, Com. bot. Bucuresti;
24.Schneider-Binder, Erika, Voik, W., 1977, Privire generala asupra vegetatiei crapaturilor de stanci (Asplenietea rupestris Br.-Bl. 1934) din
Carpatii Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
25.Zsivanovitz, P.K.,1972, Schita avifaunistica a regiunii Cindrel - Iezere, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu , St. nat., 17;
26.***CMN- Documentation SB003-Rezervatia botanica Iezerele Cindrelului;
27.***Lista Rosie a Cormofitelor din judetul Sibiu, H.C.J. nr. 64/2004;
28.***Amenajamente silvice ;
29.***Amenajamente de pajisti;
30.***The Red List of vascular plants from Romanian grasslands (Tracheophyta), Grasslands of Romania, Final report on National
Grasslands, Inventory 2000-2003, Annex 4.
31 Ioan Ghira, Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyongyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu
Racz, Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transylvanian herpetofauna, Nymphae
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN

%
0,00
RO04
Categoria IV IUCN
7,03
RO03
Categoria III IUCN
0,01

Cod
Categorie
Tip
%
0,00 2.6.-Masa Jidovului
RO03
Monument al naturii
0,00 2.7.-Stanca Grunzii
RO03
Monument al naturii
0,00 2.703.-La Grumaji
RO03
Monument al naturii
0,00 2.708.-Masa Jidovului
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,01 2.18.-Iezerul Surianu

0,02 2.46.-Luncile Prigoanei
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.699.- uvara Sa ilor
RO04
Rezerva ie natural
1,06 2.705.-Iezerele Cindrelului
RO04
Rezerva ie natural
5,76 2.707.-Parcul Natural Cindrel
RO04
Rezerva ie natural
0,06 2.794.-Jnepeni ul Stricatul
RO04
Rezerva ie natural
0,09 2.806.-Rezerva ia Sterpu-Dealul Negru
RO04
RO05
Rezerva ie natural
Parc natural
+
*
0,01 2.807.-Rezervatia Cristesti

0,00 N-Gr di tea Muncelului - Cioclovina

J047HD * 0,002 MAGURENI
J048SB *
J048SB + ###### LOTRIOARA

J046AB * 6,279 OASA
1,628 TALMACEL
J048SB + 1,222 IEZERELE CINDRELULUI

J072VL * 0,089 OBARSIA LOTRULUI - LATORITA

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
5 +
uscare
A
2 +
70
140 Pasunatul
30
180 Incendiere
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare
90

C
B
0
0

511 Linii electrice
C
B
512 Conducte
604 Circuit (auto),trasee

continentale
900 Eroziunea
962 Parazitism
965 Predatorismul
969 Alte forme sau forme mixte de competitie

interspecifica a faunei
971 Competitia
972 Parazitismul

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
+
102 Cosire/Taiere
120 Fertilizarea
140 Pasunatul

uscare
C
C
+
+

C
B
+
+
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare

C
C
0
0

511 Linii electrice
C
C
0
0
512 Conducte
513 Alte forme de transportare a energiei
700 Poluarea

Contract Administrare: 04/01.03.2010, Administrator:Consiliul Jude ean Alba (Administrator) Alba Iulia, pia a Ion IC Br tianu, nr 1, jud. Alba
0258813380, 0258813382, fax-0258813325 cjalba@cjalba.ro
Planul de Management a fost ntocmit de C.J. Alba.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0085_63_Frumoasa_-_Iezerele_Cindrelului.jpg

Petrescu Mihai - APM-SB
ROSCI0085_63_Frumoasa_-_Iezerul_Mare.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0086
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : G ina - Lucina

Latitudine
Longitudine
N 47 39' 34''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 10' 56''
848
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1053
1387

1230
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

50
A
A
B
B
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1361 Lynx lynx
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Rana temporaria
Pasaj
Iernat
Pasaj
50

D

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P A
M Neomys fodiens
Agrostis canina
Betula nana
Calamagrostis canescens
Carex curta
P
P
Carex pauciflora
R
R
D
A
P
P
Carex rostrata
Drepanocladus sp.
C
C
D
D
Eriophorum latifolium
Filipendula ulmaria
Galium uliginosum
Geum rivale
Myosotis scorpioides
Pedicularis exaltata
Pinus sylvestris
P
P
Polygonum bistorta
Sphagnum sp.
C
C
D
D
P
P
Salix aurita
Succisa pratensis
P
R
D
D
Vaccinium myrtillus
Valeriana dioica ssp. simplicifolia
Viola biflora
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
6
211 - 213
N14
83
231
uni
N17
312
P duri de conifere
N26
324

Mlastina activa, oligotrofa, impadurita cu Pinus silvestris; are un sediment turbos de cca. 3 m, in care este bine conservat polenul de Betula
nana (specie considerata relict glaciar) pe toata adancimea profilului.
Situl este important intrucat adaposteste o populatie compacta de Betula nana in zona centrala acoperita de Pinus silvestris, iar in zona de
lagg sunt prezente speciile higrofile Ligularia sibirica si Polemonium caeruleum.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii higrofile de terenuri slab inmlastinite si de margini de mlastini impadurite,
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Calamagrostis canescens, Filipendula ulmaria, Galium
uliginosum, Geum rivale, Salix aurita.
Situl este bine conservat si imprejmuit cu un gard de protectie contra presiunii zoo-antropice.
Situl include rezerva ia natural Tinovul G ina Lucina cu o suprafa de 1 ha, i rezerva ia natural Cheile Lucavei cu o suprafa
avnd statut de rezerva ii naturale prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0086 G ina Lucina a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
de 33 ha

Situl face parte din reteaua nationala de rezervatii botanice din 1971, terenul fiind in proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
Pop, E. 1960. Mla tinile de turb din Republica Popular Romn . Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
4,03

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,14 2.720.-Tinovul G ina-Lucina
RO04
Rezerva ie natural
3,90 2.729.-Cheile Lucavei

J021SV * ###### BOTUS - BOBEICA

RNP - Direc ia Silvic Suceava.
Planul de management urmeaz a fi ntocmit de c tre custode, n acest caz RNP- Direc ia Silvic Suceava.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0087
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0045 Gr di tea Muncelului - Cioclovina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Gr di tea Muncelului - Ciclovina

Latitudine
Longitudine
N 45 34' 19''
E 23 15' 15''

sitului (ha)
sitului (km)
39.818
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
357
1678
951

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
100 Hunedoara
Brometalia)
alpin
6520 Fne e montane

0,1
B
C
B
B
0,1
10
10
1
A
B
B
C
B
B
B
B
10
Salicion albae)
0,2
30
1
16,5
B
A
C
A
B
B
C
A


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
Pasaj

B
B
C
B
C
B
C
B
1324 Myotis myotis
RC
1307 Myotis blythii
RC
RC
1352 Canis lupus
RC
1354 Ursus arctos

1361 Lynx lynx
RC
V
C
C
B
B
C
C
B
B
1355 Lutra lutra

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P?
1163 Cottus gobio
P
P?
Iernat
Pasaj

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

B
B
C
B
RC
1060 Lycaena dispar

P
P
C
B
B
B
C
C
B
B
1087 Rosalia alpina

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
I Parnassius mnemosyne

C
B
C
B
C
i faun
Popula ie Motiv
P A
M Cervus elaphus
M Felis silvestris
M Martes martes
M Meles meles
M Mustela erminea
M Myotis mystacinus
M Nyctalus noctula
M Plecotus auritus
P
P
C
C
P
P
C
C
Arnica montana
Festuca panciciana
Festuca pseudodalmatica
Galanthus nivalis
Herminium monorchis
P
P
Orchis morio
R
R
C
D
P
P
Lycopodium clavatum
Orchis sambucina
R
R
C
D
Plantago holosteum
Sorbus borbasii
Thymus comosus
Traunsteinera sp.
R Podarcis muralis
R Lacerta agilis
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
8
321
N14
231
N15
10
242, 243
uni
N16
64
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N26
324

Gr di tea Muncelului-Cioclovina, ca Parcului Natural (suprafa a de 38.184 ha), cuprinde numeroase obiective arheologice, antropologice,
etnografice, geologice, speologice, faunistice i floristice, repartizate armonios n cadrul unor ansambluri de peisaje naturale de excep ie
nc nealterate de activit i umane majore. Caracteristice pentru peisajul sitului sunt: prezen a notabil a p durilor, a paji tilor i, pe suprafe e
mult mai restrnse, a unei agriculturi arhaice, tradi ionale.
Aici este localizat sistemul celor 8 cet i fortificate din jurul capitalei politice, culturale i religioase a Daciei Sarmizegetusa Regia
cetatea de scaun a regilor Burebista i Decebal, precum i un mare num r de rezerva ii i monumente ale naturii (pe teri, chei, avene i alte
fenomene carstice), pentru a enumera numai principalele repere ale zonei. Acestea confer parcului o serie de excep ionale valen e istorice,
naturale, tiin ifice, educative i turistice, care de altfel au i determinat constituirea lui ca arie protejat
Substratul geologic este alc tuit preponderent din isturi cristaline mezometamorfice (gnaise, paragnaise, amfibolite, mica isturi). Rocile
sedimentare se ntlnesc n partea vestic , sudic i sud-estic a parcului i sunt reprezentate prin calcare mezozoice (cretacice i jurasice).
Vegeta ia parcului natural este specific etajului montan, definit fizionomic prin prezenta pdurilor de foioase n alternan cu paji ti (n
special paji ti secundare instalate n urma defri rilor), fne e i stnc rii cu vegeta ie xerotermofil , mezoxerotermofil. In sud-vestul parcului
au fost identificate suprafe e cu vegeta ie termofil bogat n elemente de origine sudic , mediteranean .
Sit important pentru existen a a numeroase habitate de importan europan : Juniperus communis formations on heaths or calcareous
grasslands, Rupicolous calcareous or basophilic grasslands of the Alysso-Sedion albi, Alpine and subalpine calcareous grasslands, Seminatural dry grasslands and scrubland facies on calcareous substrates (Festuco Brometalia)(*important orchid sites), Species-rich Nardus
grasslands on siliceous substrates in mountain areas (and submountain area in Continental Europe), Molinia meadows on calcareous peaty or
clavey-silt-laden soils (Molinion caeruleae), Hydrophilous tall herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels, Lowland
hay meadows (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), etc., precum i a 10 specii de mamifere(Ursus arctos, Barbastella barbastellus,
Canis lupus, Lutra lutra, Lynx lynx, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, etc.), o sp. de amfibieni: Bombina variegata, 4 sp. de
pe ti(Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon danfordi, Sabanejewia aurata), 6 sp. de nevert. i o specie vegetal : Campanula
serrata, toate de interes european.
Camp ri neautorizate, depozitarea necontrolat a de eurilor, defri
ri.
Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina a fost desemnat ca parc natural prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate
Aprox. 60% din suprafa a sitului se afl n fond forestier (26371,6 ha). 79.6% din suprafa a fondului forestier inclus n sit este proprietate a
statului romn, 3% este de inut de persoane fizice, iar 17,4% din fondul forestier este n proprietatea composesoratelor, colilor, parohiilor i
prim riilor locale.
4.6 Documenta ie:
1. Cocean P., (1995), Pe terile Romniei, Ed. Dacia, Cluj Napoca
2.Decu V., Murariu D-tru, Gheorghi V., (2003), Chiroptere din Romnia, ghid instructiv i educativ, ISER, Bucure ti
3.Murariu D-tru, Decu V., Gheorghiu V., Nistor V., (2005), An impressive bat hibernating population in the Meridian Carpathians ( ura Mare
Cave - Romania), vol.VI, p.75-85, Studia Chiropterologica, Krakow
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO04
Categoria IV IUCN
4,82
RO01
Categoria I IUCN
10,87

Cod
Categorie
Tip
%
+
9,53 2.499.-Cheile i Pe tera ura Mare
RO01
1,35 2.500.-Pe tera Tecuri (Complexul carstic R
RO04
Rezerva ie natural
3,89 2.497.-Complexul carstic C lianu ? Ponoric
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
*
0,03 2.513.-Punctul fosilifer Ohaba - Ponor

0,66 2.522.-Cheile Crivadiei
0,11 2.523.-Dealul i Pe tera Bolii
RO04
Rezerva ie natural
RO04
Rezerva ie natural
RO05
Parc natural
RO05
Parc natural
0,12 2.531.-Cheile Taia

0,03 V.4.-Geoparcul Dinozaurilor ara Ha egul

J047HD * 0,005 MAGURENI
Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C
C
0
140 Pasunatul
C
B

rulote
900 Eroziunea
102 Cosire/Taiere

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
511 Linii electrice

Site-ul se suprapune Parcului Natural Gr di tea Muncelului-Cioclovina(PNGM-C), care are administra ie proprie (Contract de administrare
nr.740/MMGA/22.05.2004)
Persoan de contact: Arthur Hebel, director parc
Sediul Administra iei PNGM-C:
Planul de management pentru Parcul Natural Gr di tea Muncelului-Cioclovina este n curs de realizare/finalizare.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0088

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0038 Dun re - Olteni a
ROSPA0108 Vedea - Dun re
ROSPA0090 Ostrovu Lung - Gostinu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Gura Vedei - aica - Slobozia

Latitudine
Longitudine
N 43 44' 36''
E 25 48' 4''

sitului (ha)
sitului (km)
9.514
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
2
108

20
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO032
5 Calara i
RO034
67 Giurgiu
RO037
28 Teleorman


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P

10
B
C
B
B
0,05
D
Pasaj

C
B
C
B

P
P
P
P
C
C
B
B
B
C
B
B
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
1149 Cobitis taenia

P
P
C
C
B
B
C
B
B
B
1160 Zingel streber
P
RC
C
B
B
B
C
C
B
B
1159 Zingel zingel

RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
P
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N04
3
331
Plaje de nisip
N06
41
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
231
N16
45
311
P duri de foioase
uni

Situl Gura Vedei-Saica -Slobozia este amplasat n bazinul inferior al rului Vedea, f cnd parte din Lunca inferioar a Dun rii,subunitatea
Lunca-Pas rea, cuprinznd i zona dig-mal.Unitatea geomorfologic ntlnit este cea de lunc .Din punct de vedere geologic, acest sit
apar ine marii unit i structurale Platforma Moesic , iar cuvertura sedimentar este alc tuit din depozite loessoide i depozite aluviale de
vrst holocen , foarte variate ca textur ,n zona albiei minore depozitele sunt aproape exclusiv depozite aluviale,ce formeaz irul grindurilor
fluviatile
Situl a fost desemnat datorit prezen ei n cadrul acestuia at t a habitatelor de interes ct i datorit prezen ei unor specii de interes:
Tipuri de habitate (2)
91F0P duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion
minoris), pe 0,05% din suprafa ;
92A0 - Z voaie cu Salix alba i Populus alba, pe 10% din suprafa ;
Specii de mamifere (6):
1355 - Lutra lutra (Vidr , Lutr );
1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);
1321 - Myotis emarginatus (Liliac c r miziu);
1324 - Myotis myotis (Liliac comun);
1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoav );
1302 - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoav a lui Mehely)
Specii de amfibieni i reptile (2):
1188 - Bombina bombina (Buhai de balt cu burta ro ie);
1220 - Emys orbicularis(Broasc estoas de ap )
Specii de pe ti (10):
1130 - Aspius aspius (Avat);
1149 - Cobitis taenia (Zvrlug );
1124 - Gobio albipinnatus (Porcu or de nisip);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghibor de ru);
1157 - Gymnocephalus schraetzer (R sp r);
1145 - Misgurnus fossilis ( ipar);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunari );
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar).
Prezenta speciei Unio crassus in perimetrul extins.
Vulnerabilitatea sitului este determinat n principal de factorii antropici, prin activit i de transport fluvial i pescuit comercial, dar si de unul
dintre factorii naturali reprezentati de varia iile nivelului Dun rii.
Pe raza jude ului Teleorman, situl nu are statut de protec ie i n interiorul s u se afl Ostrovul Gsca, ce are statut de rezerva ie natural ,
declarat prin HG nr.2151/2004.
Tipul proprietatii: proprietate de stat si proprietate privata.
4.6 Documenta ie:
Banarescu, P., 2005: Pisces. In: Botnariuc, N., Tatole, V. (ed.): Cartea Rosie a vertebratelor Romaniei, Ed. Curtea Veche, Bucuresti
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
10 0
520 Navigatie

Cod Activitate
100 Cultivare
50
Intensitate % Infl.
B
50 0
840 Inundarea
20
100
230 Vanatoare
30
15
520 Navigatie
30
701 Poluarea apei
20
941 Inundatii
10

Pn n prezent nu exist un organism legal constituit, responsabil pentru managementul sitului. Habitatul de ap dulce continental (rul
Vedea) i zona dig-mal sunt administrate de c tre A.N. Apele Romne-SGA Teleorman.
Nu exist plan de management i pn la desemnarea acestui sit se vor impune m suri de conservare de c tre autoritatea public local
pentru protec ia mediului.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0088_78_Gura_Vedei-Saica_-Slobozia_1.jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0089
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0134 Mun ii Guti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Guti - Creasta Coco ului

Latitudine
Longitudine
N 47 42' 7''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 50' 59''
684
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
838
1428

1214
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO064
100 Maramure

1
B
B
B
B
16
alpin
0,5
0,1

71
1
A
A
C
C
B
B
B
B
0,1
0,1


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1361 Lynx lynx
P
1354 Ursus arctos
Pasaj

C
B
C
B
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Cat. Specia
A Rana dalmatina
A
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
i faun
Popula ie Motiv
P D
P
Rana temporaria
Triturus alpestris
M Cervus elaphus
M Felis silvestris
M Lepus europaeus
M Martes martes
M Meles meles
M Mustela nivalis
P
P
A
A
M Mustela erminea
M Nyctalus noctula
P
P
A
A
M Plecotus auritus
M Sciurus vulgaris
M Sus scrofa
M Vulpes vulpes
Andromeda polifolia
Arnica montana
P
P
Diphasiastrum complanatum
P
P
C
D
P
P
Galanthus nivalis
P
P
D
C
C
Huperzia selago
Lilium martagon
Lycopodiella inundata
Lycopodium clavatum
Melampyrum saxosum
Phyteuma tetramerum
Pinus mugo
Platanthera bifolia
P
P
Telekia speciosa
P
P
D
D
P
P
Symphytum cordatum
Trollius europaeus
P
P
D
D
Vaccinium oxycoccos
Vaccinium uliginosum
R Elaphe longissima
R Lacerta vivipara
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
3
321
N16
68
311
P duri de foioase
N19
13
313
P duri de amestec
N22
16
332, 333

Creasta Coco ului este o form de relief mai bizar , o colin ascu it , crenelat , de cca. 200 m lungime, cu pere ii fisura i, cu aspect de
fier str u i o diferen de nivel de 40 m (vest), 80 m (est) i 150 m (nord).
Roca este reprezentat de andezite cu piroxeni, hornblend , biotit i cuar de Guti, curgeri de lave de grosime remarcabil (peste 400 m), ce
apar pe un areal eliptic, cu lungime E-V de cca. 3 km i N-S de 1-2 km, ntre vrfurile Sec tura i Gutiul Mic (Apostolii). Se consider c
exist o structur vulcanic de tip dom de lav , de mari dimensiuni, sau o ngem nare a produselor vulcanice puse n loc prin aparate de tip
central (Sec tura, Gutiul Doamnei, Gutiul Mare).
n ambele interpret ri geologice, Creasta Coco ului reprezint un rest de curgere de lav situat la nivelul platoului, dar afectat de eroziunea
diferen ial pe flancuri, un martor de eroziune.
Aria protejata Creasta Cocosului , prin complexul de factori geologici, botanici, faunistici, reprezinta una dintre cele mai spectaculoasa teritorii
din judetul Maramures.
Aceasta arie cuprinde pintenul de stanci acoperit de vegetatie scunda de tufarisuri subalpine, dar si zonele invecinate ocupate de braul de
padure tampon, edificata de fagete, cat si suprafetele de pajisti care ocupa colinele marginase. De asemenea, pe suprafata ariei protejate se
gasesc, ca habitate semnificative si de mare importanta ecologica, tinoave stabilizate cu o flora caracteristica.
Ponderea cea mai mare o ocupa tufarisurile subalpine edificate de afin si merisor incadrate n categoria de habitat a tuf ri urilor sud-est
carpatice de afin. Fa de situa iile obi nuite, acestea se g sesc la altitudini ceva mai mici, nedep ind 1100-1300 m. Versan ii sunt inclina i
puternic pn la moderat cu substrate acide din roci silicioase. Speciile edificatoare sunt cele dou de Vaccinium, nso ite de ierburi precum:
Nardus stricta, Luyula luzuloides, Deschampsia flexuosa, Campanula abietina, Campanulla serrata, Potentilla ternata, Anntenaria dioca,
Melampyrum saxosum, Homogyne alpina, Soldanella hungarica, Geum montanum, Melampyrum sylvaticum etc.
Par ial aceste fitocenoze s-au instalat pe locul unor foste jnepeni uri. R m i e ale acestor forma iuni vegetale de maxim valoare ecologic
se mai v d pe versantul orientat spre Cavnic. Din p cate, specia edificatoare, Pinus mugo este prezent doar prin trunchiurile carbonizate,
vechi de mai multe decenii. Ca specii de amestec g sindu-se Alnus viridis, Juniperus sibirica etc.
F getul instalat sub creast nu ocup suprafe e semnificative, constituind doar o f ie relativ disjunct fa de p durile de fag de pe cuprinsul
Mun ior Guti. Este bine nchegat, cu un strat arborescent asiv sub care se dezvolt un strat regenerativ din puie i de diferite vrste. Stratul
arbustiv este constituit din Daphne mezereum, Sambucus racemosus, Lonicera xylosteum, Ligustrum vulgare etc. Fiind un f get instalat pe un
sol scheletic, moderat acid stratul ierbos destul d emodest ca i nchegare este constituit din specii acidofile: Luyula luyuloides, Calamagrostis
arundinaceea, Vaccinium myrtyllus, dar i Cardamine glanduligera, Rubus hirtus, Galium odoratum Dicranum scoparium, Rhytiadelphus
triquetrum etc.
n preajma Crestei Coco ului, incluse n aria protejat sunt i habitatele praticole, paji ti edificate att de Nardus stricta, ct i de Festuca
rubra i Agrostis capillaris. Sunt paji ti tipice cu compozi ie floristic relativ divers , n bun stare de conservare. O aten ie sporit merit
tinoavele cuprinse pe teritoriul ariei protejate. Taul Chendroaiei, aflat chiar la baza Crestei, dar i t rile de la Hoteni. Sunt edificate de
sphagnete s i au o compozi ie floristic foarte tipic acestor forma iuni vegetale, prezente fiind: Vaccinium ulliginosum, Drosera rotundifolia,
Scheuyeria palustris, etc.
Activitatea antropic n zona de referin a este relativ restrns , manifestat n special, prin activit ile turistice din zon . Acestea sunt la nivel
mediu i datorit unui management adecvat al ariei protejate, prin amplasarea de panouri, amenajarea de poteci i locuri de popas, s-a redus
mult impactul negativ. De asemenea, n por iunea de paji te se g se te o stn , dar impactul este relativ restrns, datorit num rului mic de
animale i implicarii proprietarilor n ac iuni de popularizare i con tientizare asupra rolului ariei protejate Cresta Coco ului n ambian a
ecologic i turistic a regiunii.
Consider m c gradul de vulnerabilitate este unul diminuat.
Rezerva ia Creasta Coco ului nfiin at n anul 1954 prin Hot rrea Consiliului de Mini trii nr. 514, reconfirmat prin Hot rrea Consiliului
Jude ean nr. 207 din 1977 i nr. 37 din 14.11.1994, este arie natural protejat ncadrat la categoria monumente ale naturii corespunz toare
categoriei a III-a I.U.C.N. Zona tampon a fost instaurat pe baza Hot rrii de Consiliu Local nr. 26 din 23.12.2003 al Comunei Desesti,
extinderea acesteia fiind confirmat de Hot rrea de Consiliu Local nr. 4 din 26.01.2006 al Comunei Ocna Sugatag, iar atribuirea statutului
zona de conservare speciala pentru turbaria Taurile Chendroaiei fiind confirmata de Hot rrea de Consiliu Local nr. 8 din 26.04.2006.

Situl ce include Rezervatia Creasta Cocosului si zona tampon care cuprinde doua zone de conservare speciala, tinovul Taurile Chendroaei si
Lacul Morarenilor se afla pe teritoriul administrativ al comunelor Desesti si Ocna Sugatag proprietate comunala.
4.6 Documenta ie:
Studiul de fundamentare stiintifica realizat de Asociatia EcoLogic, n cadrul proiectului Conservarea integrat a biodiversit ii prin dezvoltarea
de forme alternative generatoare de venit pentru comunit ile din jurul Rezerva iei Creasta Coco ului, finan at prin Programul GEF de
Granturi Mici. Consultanti: Dr. Marian Monica Universitatea de Nord, Beres Iosif si Chis Ioan Muzeul Stiintelor Naturii, Muzeul
Maramuresului
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
9,25

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,35 2.568.-Lacul Mor renilor
*
8,91 2.577.-Creasta Coco ului

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
20 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -
10

Responsabilitatea administr rii sitului revine Asocia iei EcoLogic pe baza Conven iei de Custodie ncheiat cu Agen ia de Protec ie a mediului
Maramure guvernat de prevederile Ordinului 850 din 2003, privind atribuirea in custodie a ariilo
Pn n prezent nu este nici un plan de management pentru acest sit.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0089_104_Creasta_Cocosului.jpg

Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0089_104_Creasta_Cocosului_1.jpg
Pop Ioan - APM-MM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0090
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Harghita M d ra

Latitudine
Longitudine
N 46 28' 38''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 34' 12''
13.373
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
882
1805

1310
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
100 Harghita

5
B
C
B
B
70
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
1354 Ursus arctos
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B

Cat. Specia
i faun
Popula ie Motiv
A
Triturus alpestris
Phoxinus phoxinus
Salmo trutta fario
Thymallus thymallus
Abies alba
Agrostis canina
P
P
Allium ursinum
Alnus glutinosa
A
A
P
P
Allium victorialis
P
C
D
D
Cardamine opizii
Carex curta
Carex echinata
Carex pauciflora
Carex rostrata
Daphne mezereum
Empetrum nigrum ssp. nigrum
P
P
Epilobium nutans
Fagus sylvatica
D
A
P
P
Festuca airoides
C
P
D
D
Gentiana asclepiadea
Gentiana verna
Huperzia selago
Juniperus communis
Larix decidua
Phleum alpinum ssp. alpinum
Phyteuma vagneri
P
P
Picea abies
Potentilla aurea
A
D
P
P
Pinus mugo
A
D
Ranunculus platanifolius
Rubus fruticosus
Rubus idaeus
Silene pusilla
Sorbus aucuparia
Vaccinium macrocarpon
D
A
P Viola biflora
R Vipera berus
D
A
Soldanella hungarica ssp. major
Telekia speciosa
Vaccinium myrtillus
P Veronica fruticans
R Elaphe longissima
A
A
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
3
321
N16
311
P duri de foioase
N17
67
312
P duri de conifere
N19
11
313
P duri de amestec
N26
13
324

Situl este caracterizat printr-un relief nalt (altitudine ntre 1500-1800 m) acoperit cu vegeta ie forestier de tip molidi , subordonat molidi fagetum. Din punct de vedere geologic face parte din lan ul vulcanic neogen C limani-Gurghiu-Harghita, fiind constituit din roci andezitice
(curgeri de lav i piroclastite). Re eaua hidrografic bogat n cursuri de ap , afluen i ai r urilor Trnava Mare n partea vestic , a Mure ului i
Oltului pe partea estic .
Situl cuprinde arealul cu cea mai mare densitate de specii de carnivore mari ( urs, lup, pisic s lbatic , rs). Este acoperit cu p duri
compacte, care ad postesc locurile de iernare a ur ilor.
Factori de influen nefavorabil asupra sitului sunt exploat rile forestiere, prin t ierea ras a p durilor, braconajul i ntr-o m sur mai
redus turismul neorganizat. Mai nou sporturile extreme practicate cu ma inile de teren i motociclete perturb lini tea acestor zone.
Aria protejat Lacul Dracului, nclus n sit este protejat conform Hotrrii Consiliului Jude ean Harghita nr. 162/2005, i a legii nr. 5/2000.
Majoritatea suprafe elor sunt n proprietatea composesoratelor din comunele Zetea, Suseni, Cr a, D ne ti, M d ra , Vl hi a i C plni a.
4.6 Documenta ie:
Amenajementele silvice din zon Evalu rile multianuale ale efectivelor de v nat realizate de gestionarii fondurilor de vntoare, n ultimi doi
ani de APM Harghita.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,11

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,11 2.493.-Lacul Dracului

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
A
uscare
B
+
B
+
102 Cosire/Taiere

221 Sapat dupa momeala
A
A
230 Vanatoare
710 Poluare fonica
604 Circuit (auto),trasee
602 Complex de ski

70
30
230 Vanatoare

rulote
30
140 Pasunatul
B
B
15
30

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
-


Contract Administrare: 163/09.07.2010, Administrator:Ocolul Silvic Particular Liban-Zetea com. Zetea, str. Principala, nr.1313, jud Harghita
0266 241192 osliban@freemail.hu
Nu exist plan de management avizat de Academia Romn .
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0090_54_Tinov_Sugo.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0091
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Herculian

Latitudine
Longitudine
N 46 12' 2''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 42' 49''
12.881
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
553
1558
952

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO073
100 Covasna

14,7
B
C
B
B
2,1
0,4
5,5
Salicion albae)
0,3
30,9

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
70-90 i
1352 Canis lupus
1355 Lutra lutra
1361 Lynx lynx
Pasaj

C
B
C
B
15-25 i
12-16 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
10
231
P uni
N16
52
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
17
313
P duri de amestec
N26
15
324

Situl este situat pe versantul stng al prului Cormo , n nordul localit ii Baraolt din jude ul Covasna. Relieful este caracteristic dealurilor
nalte, cu v i largi.Distan ele mari fa de localit i, asigur lini tea necesar faunei.
n situl propus exist una dintre cele mai s n toase i bine reprezentate popula ii de urs, lup i rs de pe teritoriul jude ului Covasna.
Habitatele forestiere au o stare de conservare bun . Speciile de vnat cerb, c prior etc, sunt de asemenea foarte bine reprezentate.
Completarea regener rii naturale cu specii neconforme tipului de p dure, au contribuit la nmul irea arboretelor artificiale. Num rul mare de
proprietari de p dure, accesibilitatea ridicat (num r mare de drumuri, ns distan e mari)reprezint un pericol pentru conservarea habitatelor.
n cadrul sitului nu sunt desemnate alte tipuri de arii naturale protejate de interes na ional. La est de situl Herculian la cca. 4 km se afl situl
SCI Cheile Vrghi ului, la nord la cca 3 km se afl situl SCI Tinovul Luci.
Proprietar:
Composesorat Batanii Mici 1577,2;
Composesorat Biborteni 589,2;
Composesorat Bradut 466,6;
Composesorat Doboseni 826,9;
Composesorat Filia 341,7;
Composesorat Herculian 2150,1;
Composesorat Sancraieni 187,2;
Composesorat Santimbru 267,3;
Composesorat Talisoara 808,1;
Composesorat Varghis 1000,9;
Paduri de stat 96,7;
Persoane fizice Batani 243,6;
Persoane fizice Bradut si Filia 2661,8;
Persoane fizice Herculian 1112,6;
Primaria Batani 12,1;
Primaria Sancraieni 166,2;
Prim ria Br du 337,8;
Total general 12846.
-
64% - proprietate a asocia ilor de proprietari

0,7% - proprietate a statului
31,3% - proprietate privat
4% - proprietate a unit ilor administrativ teritoriale
4.6 Documenta ie:

La data complet rii fi ei nu au fost disponibile documenta ii tiin ifice. Completarea formularului s-a f cut pe baza amenajamentelor silvice i
a evalu rilor realizate de gestionarii fondurilor cinegetice incluse n sit.
Lucr ri nepublicate cu caracter oficial:
Ocolul Silvic T lisoara - Amenajament silvic UP I Herculian
Ocolul Silvic T lisoara - Amenajament silvic UP IV Cormos
Ocolul Silvic T lisoara - Amenajament silvic UP V Filia
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
10 -
10

Contract Administrare: 30/22.02.2010, Administrator:Ocolul Silvic Privat Baraolt Baraolt, str. Minerilor, nr. 11A, jud Covasna 40740649057
egyedcsaba@artelecom.net
La data complet rii formularului standard situl nu avea un manager (administrator sau custode). n prezent custodele sitului este Ocolul Silvic
Privat Baraolt, tel. 0267-377119, ocolbaraolt@yahoo.com. n prezent planul de management este n lucru.
Administratori de fond forestier: Ocolul Silvic Privat Baraolt, Ocolul Silvic Privat Hatod, Ocolul Silvic T li oara.
Administratori fonduri cinegetice: Direc ia Silvic Covasna.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0091_101_Urs_la_Herculian.jpg

Gog Mircea - APM-CV

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0092
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0134 Mun ii Guti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Igni

Latitudine
Longitudine
N 47 50' 13''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 46' 16''
19.598
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
321
1297

888
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO064
100 Maramure

0,1
B
C
B
B

15
B
B
alpin
1
1
B
B
C
C
B
B
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
2612 Microtus tatricus
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

A
B
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
A Bufo bufo

D
C
i faun
Popula ie Motiv
P A
Rana temporaria
A
D
P
P
Carex echinata
Carex pauciflora
P
P
D
D
Pinus mugo
R Vipera berus
M Martes martes
P Carex limosa
P
P
Molinia caerulea ssp. caerulea
R Anguis fragilis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
27
321
N14
231
N16
53
311
P duri de foioase
uni
N17
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N26
324

Turb ria T ul lui Dumitru este situat pe platoul constituit din andezite piroxenice, situat pe culmea dintre V. Sturului i V. Brazilor, avnd
dimensiuni de 15 x 20 m, cu deversare spre vest (V. Sturului). Acesta este o turb rie oligotrof care este drenat i spre est (spre V. Brazilor).
Mla tina Poiana Brazilor este amplasat ntr-o zon depresionar , craterial de pe cursul superior al V ii Brazilor. Zona craterial are
diametrul de cca 2 km i umplutura vulcanic este constituit din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) i
intruziuni polistadiale. Aceast mla tin este un fragment situat la bifurca ia a 2 mla tini extinse: mla tina mp durit V. Brazilor Stng
(lungime 1 km, l ime 100-150 m) i mla tina cu turb V. Brazilor Dreapt (lungime 1 km, l ime 150-200 m). Mla tinile se dispun de-alungul
cursurilor de ap .
Situl propus cuprinde zone umede (turb rii active, mla tini) cu o mare valoare ecologic i tiin ific , zone cu stnc rii, p uni i fne e
montane, p duri naturale de fag i p duri de molid.
Mla tina Poiana Brazilor este sta iunea cea mai joas n care vegeteaz jneap nul n Romnia (970 m), interpretat ca o sta iune relict , la
cca 80 km de cea mai apropiat sta iune spre est, situat n mijlocul p durii de fag.
Importante aspecte de deteriorare le constituie activit ile de defri
ri sporadice.
n interiorul sitului au fost cuprinse arii naturale protejate desemnate prin Legea nr. 5 din 2000.
Zonele cuprinse n aceast propunere sunt att terenuri proprietate de stat, ct i proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
Proiectul One Europe More Nature documenta ie privind ariile protejate: Mla tina Vl
Hoteni, Iezerul Mare, T ul Chendroaiei, Lacul Mor renilor, T ul Negru.
tinescu, Poiana Brazilor, T ul lui Dumitru, T urile de la

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,14

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,04 2.570.-Mla tina Poiana Brazilor
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.572.-Rezerva ia T ul lui Dumitru
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.578.-Cheile T tarului
RO04
Rezerva ie natural
0,07 2.590.-Mla tina Iezerul Mare

J011M + 0,697 POIANA BRAZILOR
Cod Activitate
940 Catastrofe naturale
Intensitate % Infl.
B
20 -

Cod Activitate
10
10
B
B
15

20
20
Intensitate % Infl.
B
B


Contract Administrare: 138/30.06.2010, Administrator:Administra ia Parcului Natural Mun ii Maramure ului Vi eu de Sus, str. 22 Decembrie, nr
20, jud Maramure 0262 352216, fax=0262352217 parc@muntiimaramuresului.ro
Mla tina Vl inescu i T ul lui Dumitru (arii naturale protejate) aflate n interiorul sitului propus, prezint planuri de management ntocmite de
custozi: Societatea Ecologist din Maramure , respectiv Direc ia Silvic Baia Mare.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0092_104_Abruptul_Mtilor_ignis.jpg

Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0092_104_Piatra_Sarampaului.jpg
Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0092_104_Platoul_muntilor_Ignis.jpg
Pop Ioan - APM-MM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0093

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Insulele Stepice ura Mic - Slimnic

Latitudine
Longitudine
N 45 52' 49''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 8' 32''
367
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
412
564

497
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO076
100 Sibiu
Brometalia)

10
B
C
B
B
70
15
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P?
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj
Pasaj

D
C
A
C
B
4091 Crambe tataria

Cat. Specia
P Adonis vernalis
i faun
Popula ie Motiv
P D
Allium albidum
Astragalus dasyanthus
A
A
Dictamnus albus
Glaucium flavum
P
P
Iris pumila
C
R
D
A
P
P
Mercurialis ovata
Poa badensis
R
R
A
A
Prunus tenella
Silene chlorantha
Sisymbrium polymorphum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
11
211 - 213
N14
57
231
N15
32
242, 243
uni

Aspectul general al reliefului este cel al unui podi v lurit, deluros, compartimentat n f ii interfluviale pe directia de scurgere a v ilor, care sau adncit n depozitele neogene i cuaternare. Prezen a insulelor de step n aceast regiune se poate explica prin anumite particularit i ale
climei i reliefului. Astfel, temperatura medie anual este njur de +9 C (dar pe versan ii nsori i ea este mult mai mare, apreciat la peste
+10 C), iar precipita iile medii anuale n jur de 650 mm. Factorul determinant al reparti iei asocia iilor de plante l constituie ns umiditatea
solului, care este determinat la rndul ei de nclina ia pantelor, condi iile de insola ie i de mi carea aerului. Astfel, sub ac iunea acestor
agen i umiditatea cea mai mic este pe pantele de sud i sud-vest ale dealurilor, care prin nclina ia lor sunt expuse toat ziua radia iei solare,
care vara cad perpendicular pe suprafa a solului, nc lzindu-le puternic, iar vnturile predominante bat tot din sud, mai ales prim vara, topind
devreme z pada i uscnd pantele expuse. Din aceste considerente pantele de sud i sud-vest ale dealurilor supuse conserv rii n cadrul
re elei Natura 2000 prezint cel mai mare interes biogeografic, fiind locul de sta ionare al speciilor xeroterme i xerofile. (Dr gulescu, C.,
Bude, M.C., 1999 Dinamica vegeta iei din rezerva ia Dealul Zakel (jud. Sibiu), Acta oecologica, vol. VI, nr. 1-2).
Situl \" ura Mare - ura Mica - Dealul Sibiului\" este desemnat pentru protejarea a patru specii de plante vasculare din Anexa II a Directivei
Habitate, i anume:
1. Adenophora lilifolia,
2. Angelica palustris,
3. Crambe tataria,
4. Iris aphylla ssp. hungarica.
De asemenea, paji tile din poligoanele sitului, g zduiesc habitate din Anexa II a Directivei Habitate, precum:
- 40A0* Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice
- 6210 Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrate calcaroase (Festuco Brometalia)
- 6240* Paji ti stepice subpanonice
- 6430 Comunit i de lizier cu ierburi nalte higrofile de la cmpie pn n etajele montan i alpin
- 6410 Paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase (Molinion caeruleae)
- 6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii
- 6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
Printre vulnerabilit ile din acest sit remarc m:
- suprap unatul
- eroziunea solului
- alunec rile de teren
Situl este direct amenin at n viitorul imediat apropiat de extinderea construc iilor de factur industrial mai ales, fiind situat n vecin tatea
municipiului Sibiu.
Acest sit nu con ine zone aflate sub regim de protec ie legal . Ins n preajma unui poligon (la nord de ura Mare) se afl un alt sit N2000 i
anume: Insulele stepice de la Slimnic (Jud. Sibiu).
Terenurile sitului \"Podisul Secaselor\" sunt att n proprietate particular , ct i n proprietate comunal .
4.6 Documenta ie:
Dr gulescu C. 2005. Errata la Cormoflora jude ului Sibiu, 2003, Edit. Pelecanus, Bra ov (comunicare personal ).
Dr gulescu C. & colab. 2004. Uncertain species in the cormoflora from Sibiu county. Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 13-19.
Dr gulescu C. 2003. Cormoflora jude ului Sibiu. Schneider-Binder, E. (1978) - Zur Okologie und Zonologie des Riesenwegerichs (Plantago
maxima Juss. ) - Muzeul Bruckenthal, Studii si Comunicari seria Stiintele Naturii 22: 137-172.Edit. Pelecanus, Bra ov: 1-533 + 7 tab. + 15 fig.
+ o plan .
Dr gulescu C. 1986. Molinietele cu Peucedanum rochelianum Heuff. n sudul Transilvaniei. Bucure ti: Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget.,
38(1): 28-37.
Dr gulescu C. 1977. Caracterizarea general a florei i vegeta iei mprejurimilor comunei P uca (jud. Sibiu), Stud. Com., Muz. ti. Nat.
Brukenthal, Sibiu: 79-89.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN

%
1,92

Cod
Categorie
Tip
%
*
1,92 2.698.-Dealul Zackel

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
20 +
102 Cosire/Taiere

Cod Activitate
100 Cultivare
140 Pasunatul
140 Pasunatul
50
Intensitate % Infl.
C
5 0
102 Cosire/Taiere
140 Pasunatul

C
B
25
70
100 Cultivare
C
C
120 Fertilizarea
140 Pasunatul
0
-
30
102 Cosire/Taiere

Nu exist planuri de management pentru poligoanele desemnate pentru situl nou propus \" ura Mare - ura Mica - Dealul Sibiului\".
0
+

Contract Administrare: 31/22.02.2010, Administrator:APM SIBIU Sibiu, str. Hipodromului, nr 2A, jud.Sibiu 0269/ 422653
7. HARTA SITULUI
100

1.1 Tip
K

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
1.2 Codul sitului
ROSCI0094
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia

Latitudine
Longitudine
N 43 48' 49''
E 28 35' 55''

sitului (ha)
sitului (km)
382
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0

F
I
Diogenes pugilator

39
A
B
A
A
60
B
B
A
A
tinoase neacoperite de ap de mare la reflux

Cat. Specia
F Gobius cobitis
Pontic

1170 Recifi
1140 Nisipuri i zone ml
Stepic
i faun
Popula ie Motiv
P C
P
C
C
C
F
I
Proterorhinus marmoratus
Eriphia verrucosa
P
C
C
C
C
Paphia aurea
Solen marginatus
Ceramium rubrum
Cladophora vagabunda
Cystoseira sp.
Zostera marina
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N01
100
523
Situl ROSCI 0094 de la Mangalia, de i are o suprafa redus , con ine cea mai mare diversitate de habitate i specii marine din Romnia, iar
starea de conservare a acestora este cea mai bun din Romnia.
n prezent situl ROSCI 0094 de la Mangalia este singurul loc din Romnia unde mai supravie ui te iarba de mare Zostera noltii. Golfule ele de
pe plaja Mangalia con in 78% din habitatul cu Zostera existent n Romnia, restul de 22% g sindu-se tot n interiorul sitului, ntr-un alt golfule
situat pe digul de nord al Portului Mangalia.
Iarba de mare Zostera tr ie te la adncimi mici, ntre 0.5 i 2m, i n prezent nu este afectat de activitatea turistic modest desf urat pe
plaja Mangalia. De asemenea, situl con ine cea mai mare parte (90%) a popula iei alg i perene Cystoseira barbata din Romnia. F ia de
nisip mediolitoral de la rm apar ine habitatului 1140, care atinge i el o foarte bun stare de conservare.
Lucr rile proiectate de refacere a digurilor i de construc ie de plaje artificiale n zona Mangalia constituie o amenin are fatal att pentru
supravie uirea ierbii de mare Zostera, ct i pentru majoritatea habitatelor Natura 2000 prezente n sit.
localizarea a fost transmis Comisiei Europeane n cursul lunii iunie 2007. Aceast list de situri cuprinde i siturile de importan
comunitar

Proprietate de stat public .
4.6 Documenta ie:
MICU D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Natura 2000 Habitat Interpretation Manual for Romania.
EU publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-751-697-8. (in Romanian)
MICU D., ZAHARIA T., TODOROVA V., 2008. Natura 2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In: Zaharia T., Micu D., Todorova V.,
Maximov V., Ni V. The development of an indicative ecologically coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart
Design Publishing, Constanta, 32 pp. ISBN 978-973-88628-8-3.
MICU D., ZAHARIA T., TODOROVA V., NI
V., 2007. Romanian Marine Habitats of European Interest. Punct Ochit Publishers, Constan a,
32pp. ISBN 978-973-88566-1-5.
EUCC - THE COASTAL UNION, 2008. The development of an indicative, ecologically coherent network of sub-tidal Marine Protected Areas
(MPAs) in Bulgaria and Romania. Final report BBI Project 2006/031ZAHARIA T., BANICA G., ALEXANDROV L., MICU D., 2005
Implementation of the European Legislation Regarding the Protected Areas on the Romanian Littoral, Scientific reunion of the special program
of the Alexander von Humbold Foundation concerning the reconstruction of the Southern Eastern Europe, Timisoara, Romania: 79 82; ISBN
973-625-204-3 DUMONT H. J. (Ed.), 1999. Black Sea Red Data Book. Published by the United Nations Office for Project Services, 413 pp.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
690 Alte impacte determinate de turism si recreere B
10 ce nu au fost mentionate mai sus
220 Pescuit sportiv
C
C
A

Cod Activitate
10
Intensitate % Infl.
B
5 -
10
C
C
A
520 Navigatie
701 Poluarea apei


871 Lucrari de protectie, costiera sau marina

n administrarea Directiei Apelor Dodrogea Litoral.
7. HARTA SITULUI
10

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0095
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : La S r tura

Latitudine
Longitudine
N 47 11' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 21' 32''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
16
293
304

297
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO062
100 Bistri a-N s ud

80
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
P
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj
4028 Catopta thrips

1060 Lycaena dispar
R
P
D
C
Mantis religiosa
P
P
Achillea millefolium
Aster linosyris
C
C
B
B

D

Cat. Specia
A Rana ridibunda
B
B
i faun
Popula ie Motiv
C
Isotomiella minor
RC
Mesaphorura yosii
P
P
A
D
P
P
Armeria maritima
Aster tripolium
A
D
Atriplex patula
Elymus repens
Inula britannica
Juncus bufonius
Limonium gmelinii
Plantago major ssp. intermedia
Polygonum aviculare
Salicornia europaea
Scorzonera cana
Silene furcata
P Suaeda maritima
R Natrix tessellata
D
C
R Natrix natrix
D
P
D
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
6
231
P uni
N23
94
1xx

Obiectul ocrotirii l constituie specia Armeria maritima Willd., plant balticcentral european , fiind una din pu inele loca ii din Romnia unde se
g se te. Habitatul format de aceast specie este considerat un habitat prioritar la nivelul Uniunii Europene. Aceast arie protejat a fost
propus pentru habitatul prioritar 1530*: Paji ti i mla tini s r turate panonice i ponto-sarmatice.

Acest sit reprezinta cea mai bine conservata zona saraturata din judetul Bistrita Nasaud. Zona cunoscuta de localnici sub denumirea de La
Saratura este inundata puternic primavara avand un pronuntat caracter mlastinos in aceasta perioada. Vegetatia este saraca reprezentata in
principal de specii halofile mentionate cu motivul D la rubrica alte specii importante deoarece caracterizeaza habitatul. Exista daua izvoare cu
apa sarata din care unul este amenajat si utilizat de localnici pentru prelucrarea branzeturilor sarate. Habitatul caracteristic este de pajiste
saraturata continentala reprezentat de asociatia Salicornietum prostatae Soo.
In prezent situl este bine conservat 29% este protejat si imprejmuit iar restul se gaseste momentan doar sub presiunea pasunatului.
Presiunea realizata de aceasta activitate nu este foarte mare deoarece in zona sitului animalele nu pasc ci utilizeaza zona ca zona de trecere
spre locurile de pasunat.
Localnicii au fost informati despre necesitatea protejarii acestei zone si au participat chiar in calitate de voluntari la actiunea de ingradire a
zonei protejate.
A fost declarat arie protejat de interes na ional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III - a zone protejate, cu o suprafa de 5 ha.
Situl este 100%(Proprietate Comunal ) proprietatea Consiliului Local intereag.
4.6 Documenta ie:
1)Ioan Chint uan, 2000: Bistri a-N s ud - Natura i Monumentele Sale,Ed. Carpatica, Cluj-Napoca
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
96,02 2.208.-La S r tur

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A 100 -
120 Fertilizarea

Cod Activitate
120 Fertilizarea
100
100
140 Pasunatul
100
Intensitate % Infl.
A 100 -

A.P.M. Bistri a N s ud, Str.Parcului,nr.20,biolog Gabriel Petra
A.P.M. Bistri a N s ud, Str.Parcului,nr.20,biolog Alina teopan
Nu este elaborat Plan de management.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0095_47_Armeria_maritima_Wild_La_Saratura.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0095_47_Pajisti_saraturate_La_Saratura.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0095_47_Precipitare_sare_la_suprafata_La_Saratura.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0095_47_Vedere_de_ansamblu_La_Saratura.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0096

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Blbitoarea

Latitudine
Longitudine
N 45 23' 20''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 6' 19''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
864
886

835
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO036
100 Prahova

54
A
C
B
B
20

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Iernat
Pasaj

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Cat. Specia
A Rana temporaria

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
RC A
Triturus vulgaris
Pardosa amentata
RC
Pirata hygrophilus
RC
RC
Tetragnatha montana
RC
Trochosa terricola
Carex diandra
Cephalanthera rubra
RC
P
P
Eriophorum gracile
Salvinia natans
RC
P
A
A
P
P
RC
R
A
A
R Natrix tessellata
R Lacerta vivipara
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl apartine ecoregiunii Carpatilor Orientali, fiind o turbarie acida cu Sphagnum. Este o turbarie inalta tipica, avand localizarea cea mai
sudica din Europa potrivit prof. Constantin Parvu (Carpatii de Curbura,partea de SE a Muntilor Tataru, 875 m altitudine, zona de intersectie a
paralelei 45gr27min.12sec.N cu meridianul 26gr.6min.5sec.E). Este amplasata pe raza comunei Batrani,la 3 km de confluenta paraului
Balbaitoarea cu Basca fara Cale. Suprafata totala a sitului este de 2,6 ha din care 1,4 ha reprezinta mlastina propriu-zisa iar 1,2 ha reprezinta
versanti acoperiti de pajiste subalpina si padure. Suprafata mlastinei de 13850 mp si volumul de 88173 mc sunt rezultatul multor elemente
morfometrice inedite, iesind in evidenta aspectul evolutiv de lunga durata al mlastinei. Cuveta mlastinei este de versant si s-a format datorita
unei alunecari de teren de tip consecvent, elementul cel mai caracteristic si vizibil fiind rapa de desprindere cu o inclinatie de cca 70 gr.
Deosebit de interesant este faptul ca ,desi are o suprafata mica fata de alte situri similare,Balbaitoarea prezinta o adancime maxima in stratul
de turba de 14,2 m si in ochiul central de apa de 12,5 m. Mlastina este situata la altitudine relativ mica dar cu un microclimat de versant si de
vale specific ceea ce a permis formarea unui sfagnet foarte interesant prin structura sa ecolimnologica. 54 % din suprafata este acoperita cu
vegetatie de turbarie ce inainteaza concentric micsorand an de an suprafata de apa.Aici exista 4 tipuri de habitate vizate de DH dintre care
unul este prioritar. Se intalneste o sp.de mamifer si 2 sp.amfibieni/reptile din anexele DH.

Este primul sit cu ecosistem de tip turbarie asupra caruia s-au facut studii de evaluare a productiei primare a plantelor macrofite atat la noi in
tara cat si in strainatate,urmarindu-se astfel evolutia fitocenozelor de care este legata colmatarea organica si depunerea de turba.
In cadrul cercetarilor s-au descoperit 37 taxoni noi pentru tara noastra, dintre care 23 taxoni apartin florei algologice iar 13 taxoni apartin faunei
de nevertebrate; a fost citata pentru a doua oara in tara specia de chironomid Lauterborniella agryloides; s-a reusit punerea in evidenta a
genului Lepposmitie ( Chironomidae ), gen citat pentru prima data in tara noastra.Planctonul mlastinii include 83 specii de alge si 117 specii
de nevertebrate. Flora macrofita include trei relicte glaciare, Scheuchzeria palustris, Drosera rotundifolia si Carex diandra si inca 5 specii
aflate pe Lista Rosie.Au fost identificate 60 specii de briofite intre care speciile de Sphagnum sunt cele mai reprezentative (Sphagnum
centrale, S.fallax, S.fuscum, S.magellanicum,S.squarosum, S.palustre, S.recurvum, S.amblyphyllum).Fauna cuprinde si 4 specii de testacee
sfagnicole foarte rare(Euglypha lederqui,E.tumna,Nabela acolla,Trinema taraneki). Trebuie mentionat ca situl face parte dintr-un areal mai
mare de raspandire a ursului brun, fiind frecvent vizitat de aceasta specie.
Accesul spre mlastina dinspre localitatile cele mai apropiate este dificil, pe drum forestier,motiv pentru care se poate considera ca situl este
oarecum protejat prin insasi amplasarea sa (zona montana ).Din pacate in zona se practica intens activitati pastorale, iar pozitionarea
mlastinii in apropierea drumului forestier si existenta pajistii o face accesibila oricarui trecator si turmelor de oi si vite.
Intr-o perioada anterioara construirii drumului forestier din vecinatate, nivelul mlastinei era mai ridicat cu cativa zeci de cm si a scazut datorita
unei scurgeri facuta de constructor.Marturie stau radacinile copacilor din cuveta care se afla partial deasupra nivelului actual al apei. De
curand, in urma unei discutii intamplatoare cu reprezentantii silvici din zona, a reiesit ca acestia intentionau sa efectueze taieri in zona
sitului,dovada ca aceasta zona, teoretic retrasa, este de fapt expusa impactului negativ al mai multor tipuri de activitati umane.
Are statut de rezervatie naturala mixta conform listei partiale a ariilor protejate din fondul forestier,stabilita in baza cercetarilor efectuate de
ICAS in anul 1991.
Terenul este in proprietate privata in procent de aproape 100 %. Proprietarii detin suprafete mai mici de 0,5 ha si, din cauza inaccesibilitatii
sitului, nu pot valorifica terenul decat pentru fan pe care il vand ciobanilor.
4.6 Documenta ie:
1.Studiu asupra vegetatiei mlastinii Balbaitoarea publicat in limba germana, in anul 1978,la Viena, de prof.Constantin Parvu.
2.Cercetari hidrochimice asupra mlastinilor Balbaitoarea, Stegardin si Faget publicate in sesiunea de Comunicari si Referate a Muzeului
Judetean de St.Naturii Prahova, in anul 1979, de Ileana Hurghisiu si Constantin Parvu.
3.Flora si Fauna mlastinii Balbaitoarea-problema ocrotirii ei, publicata in sesiunea de Comunicari si Referate a Muzeului Judetean de
St.Naturii Prahova, in anul 1995, de prof. Constantin Parvu
6.G.Dihoru - Briofite din mlastina Balbaitoarea - Seria biologie vegetala,t.36,nr.2-Bucuresti 1984
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
70 0
A
A
10
20
Intensitate % Infl.
A
40 A
40
30
180 Incendiere
140 Pasunatul
B
A
1
30
20
20

Zona este pe raza comunei Batrani(tel.421378), proprietarii terenului fiind urmatorii:Mirica Nicolae, Miru C.Constantin,Panait Gh.,Mazgoi C-tin,
Ceapa Ddumitru,Cojocaru Nicolae, Mazgoi Ana, Mirica D.Gh.,Predicioiu Ion, Mirica I.Gh., Stepan
Pana in prezent Lacul Balbaitoarea nu beneficiaza de un plan de management in ideea conservarii habitatelor si speciilor.Are statut de
rezervatie naturala mixta conform listei partiale a ariilor protejate din fondul forestier,stabilita in baza cercetarilor efectuate de ICAS in anul
1991.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0096_102_Lac_Balbaitoarea_0302.jpg

ROSCI0096_102_Lac_Balbaitoarea_P1010006.jpg

ROSCI0096_102_ochiul_central_de_apa_si_pajiste_cu_muschi_Sphagnum_P1010007.jpg

ROSCI0096_102_Ochi_periferic_de_apa_0328.jpg
ROSCI0096_102_ochi_periferic_de_apa_cu_vegetatie_specifica_0334.jpg
ROSCI0096_102_pajiste_cu_pernite_de_Sphagnum,Politrichum_si_Drosera_0350.jpg
ROSCI0096_102_Pernita_de_Sphagnum_cu_Drosera_rotundifolia_P1010020.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0097

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0088 Mun ii Vrancei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Negru

Latitudine
Longitudine
N 45 50' 43''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 29' 4''
101
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1123
1514

1349
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea

15
A
C
A
B
10
15
10

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
1-3 i
1361 Lynx lynx
Pasaj
5-6 i
1-2 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
C
P
Pasaj

Cat. Specia
M Cervus elaphus

C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
P
1088 Cerambyx cerdo

C
A
C
C
A
A
C
C
C
C

C
B
C
C
C
i faun
Popula ie Motiv
5-20 i A
M Sus scrofa
5-25 i
M Felis silvestris
P
2-10 i
Agrostis canina
A
A
A
Andromeda polifolia
Cardamine amara
Carex chordorrhiza
Carex curta
P
P
Carex dacica
P
P
A
A
P
P
Carex rostrata
P
P
Pedicularis palustris
Potentilla palustris
Sphagnum angustifolium
Stellaria palustris
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
25
321
N19
75
313
P duri de amestec

Cu o suprafa total de 88,1 ha, situl propus face parte din Re eaua ecologic local de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea. Cu
o suprafa extins n baza studiului de fundamentare stiintific intocmit in cadrul Proiectului M suri active de management pentru aria
protejat Lacul Negru, finantat de Funda ia pentru Parteneriat, acest sit adaposte te pe lnga cele 8 tipuri de habitate de interes comunitar
(din care unul prioritar), populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru
desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protec ie
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i face parte din Zona de securitate pentru carnivore mari Condratu.
Punctul central al acestei arii protejate l constituie Lacul Negru remarcabil prin turb ria activ care-i acopera jumatate din luciul de ap .
Situat la altitudinea de 1250 m, lacul are o suprafa de cca. 1 ha si o adncime maxima de 7,5 m. Habitatele specifice turb riilor montane
alpine confer unicitate acestui sit si adapostesc elemente de flor si faun , deosebite, o serie de specii relicte, endemice sau de interes
comunitar.
habitate forestiere compacte, protejarea i men inerea integralit ii a 8 habitate de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit Natura
2000 se nscrie n procesul de organizare a unei re ele na ionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga diversitate a ecosistemelor la
nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemnte specifice spa iului carpatic de curbur , reprezentat aici de domeniul fli ului.
Deasemenea foarte important este faptul c n acest sit au fost identificate numeroase specii de flor si faun endemice sau de interes
comunitar precum: roua cerului (Drosera rotundifolia), plamna (Menyanhtes trifoliata), bumb c r ta (Eriophorum vaginatum), tritonul de
munte (Triturus montandoni), salamandra (Salamandra salamandra).
Impactul antropic este foarte redus datorit accesibilit ii foarte dificile a terenului, lipsei de drumuri forestiere, precum i a m surilor de
prevenire a exploat rii de parchete n zon , urmare a instituirii regimului de protec ie ca rezervatie natural .
V t m ri sporadice asupra turb riei s-au produs prin recoltarea rizomilor de Menyanthes trifoliata (Pl mn ) de c tre localnicii din savele de
munte ale bayinului N ruja, care le atribuie, n mod neconfirmat tiin ific, propriet i terapeutice n afectiuni pulmonare.
Utilizarea terenurilor este dominat de activit ile legate de fondul forestier i de cre terea animalelor. Paji tile secundare sunt
exploatate de c tre localnici, suprafa a p unabil fiind ins prea mic n compara ie cu num rul de animale. Practicile de cre tere a
animalelor produc deseori conflicte om-carnivore mari. Cre terea n semilibertate a cornutelor sau cabalinelor i perioadele cu deficit de
hran pentru carnivore, sunt cauzele primordiale pentru intensificarea imaginii negative a carnivorelor mari.
finan at de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la nfiin area Re elei ecologice locale pentru carnivorelor mari din
jude ul Vrancea, in cadrul careia, situl propus, este desemnat ca Zona de protectie insulara cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone).
Cu o suprafa extins prin Hotararea de Guvern 2151/2004, rezerva ia natural Lacul Negru a fost infiin at prin Legea nr.5/2000, in urma
propunerilor facute de catre Agentia de Protectie a Mediului Vrancea.
Suprafa a sitului propus se afl in proprietatea Ob tii Vii oara (sat component al comunei Vidra).
4.6 Documenta ie:
1 ION, Iordache, -1996- Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale , Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi .
2 LEANDRU,V. -1995- Contributii la cunoasterea florei din bazinul superior si mijlociu al rului Putna
3. documenta ie tiin ific pentru propunere de extindere a rezerva iei naturale Lacul Negru -jude ul Vrancea , A.P.M. Vrancea, Foc ani,
2004
4. Nicolae Doni , Aurel Popescu, Mihaela P uca- Constantinescu, Simona Mih ilescu, Iovu Adrian Biri - Habitatele din Romania, Editura
Tehnic Silvic , Bucuresti- 2005
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,79
RO04

Cod
Categorie
Tip
%
*
92,49 2.813.-Rezerva ia natural Lacul Negru
RO05
Parc natural
0,79 V.7.-Putna - Vrancea


Cod Activitate
952 Eutrofizarea
Intensitate % Infl.
C
1 0
B
30 0

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
50 -
20
100
230 Vanatoare
100

arie protejata atribuita in custodie prin conven ia nr.3/24.08.2004, Asociatiei Obstilor Vrancene - Ocolul Silvic Naruja.
Plan de management elaborat de custodele ariei protejate.
In present, pentru situl propus, exist un plan de management unitar, elaborat de c tre custodele rezerva iei naturale (AOV- Ocolul silvic
Naruja) dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170:nt rirea sistemului de protec ie a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea, finan at de Comisia European , Agen ia de Protec ie a Mediului are obliga ia elabor rii planurilor de management pentru toate ariile
protejate incluse in re eaua local de protec ie a carnivorelor mari si n re eaua Natura 2000.
Planul de management pentru arealul propus ca sit Natura 2000 va fi elaborat n concordan cu Planul de management al carnivorelor mari
elaborat si aprobat de catre autorit ile publice locale i jude ene n cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 : Conservarea in situ a carnivorelor
mari din jude ul Vrancea. n prezent prevederile acestui plan de management se aplic si pe suprafa a sitului propus.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0097_68_drosera_rotundifolia,_Lacul_Negru.jpg

ROSCI0097_68_Lacul___Negru.jpg.jpg
ROSCI0097_68_ursus_arctos.jpg.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0098
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Pe ea

Latitudine
Longitudine
N 47 0' 38''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 58' 39''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
49
133
167

147
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor
31A0 * Ape termale din transilvania acoperite de lotus (dre e)

90
A
A
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
C
Iernat
Pasaj

D
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
C
Pasaj

B
B
C
B

Cat. Specia
A Hyla arborea
i faun
Popula ie Motiv
P A
Pelobates fuscus
Rana dalmatina
Rana ridibunda
A
A
Triturus vulgaris
Scardinius racovitzai
Mesovelia thermalis
M Cricetus cricetus
Nymphaea lotus var. thermalis
R Lacerta agilis
R Natrix natrix
P
P
A
A
R Lacerta viridis
R Natrix tessellata
P
P
A
A
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
18
211 - 213
N14
12
231
N15
67
242, 243
uni
N23
1xx

Ecosistem acvatic cu o fizionomie bine conturat , reprezent nd singurul ecosistem termal natural din Romnia.- Nuf rul termal Nymphaea
lotus L. Var. Thermalis, reprezint unicul caz n care o specie de plant tropical tr ie te spontan ntr-o clim temperat . Melanopsis parreysii
Muhlfeld specie relict endemic de melc Scardinius erythrophtalmus racovitzai ro ioara, specie endemic de peste.
Situl reprezinta singurul loc din Romania unde exista, in mod natural, tipul de habitat prioritar 31A0.
Factori poten iali de degradare a parametrilor fixico - chimici ai biotopului: - exploatarea z c mntului de ape geotermal;interven ii antropice
neautorizate; recoltare ilegal / accidental de plante i de animale din rezerva ie;
2.177 Prul Pe ea - ICM nr.1149-/ 1932 , HCJ Bihor nr. 19/1995 i Legea nr.5/2000.
proprietate de stat 100%, este atribuit n custodie Muzeului
rii Cri urilor.
4.6 Documenta ie:

Coldea GH., Lacul si Prul Petea - Elaborarea m surilor de protectie, aplicarea si urm rirea eficientei lor pentru nuf r termal de la Petea Bihor, n vederea redres rii populatiei si conserv rii speciei. Res. Rap., Institute of Biological Researches, Cluj, 1993. Pana M.I., 1978,
Cteva aspecte asupra dinamicii unor grupe de animale acvatice colectate la lumina artificial , Nymphaea VI, Oradea, p. 607 - 643. Pana
M.I., 1991, Informatii cuprinse n revista Familia ser. I - a (1965 - 1966) privind rezervatia natural de la B ile 1 Mai, Nymphaea XXI, Oradea,
p. 169 - 171. Olteanu Cosma C., 1977, Biologia nuf rului termal Nymphaea lotus L. var. Thermalis (D.C.) Tuzs., de la B ile 1 Mai - Oradea,
Nymphaea V, Oradea, p. 365 - 380. Pana M.I., 1977, Fauna de Bombinae (Insecta, Hymenoptera) din mprejurimile Oradei, Nymphaea V,
Oradea, p. 411 - 415. oldea V., 2003, Petea si nuf rul termal, Editura Universit tii din Oradea. Olteanu Cosma C., 1991, Nuf rul termal de la
B ile 1 Mai Oradea solicit ocrotire, Nymphaea IV. Morossy A, 1999, Unele obseravtii asupra fenimenelor de colmatare si eutrofizare a
rezervatiei naturale Prul Petea, Nymphaea XXVII, Oradea, p. 139 - 144. Feider Z., Grossu Al.V., Gyurko St., Pop V., 1967, Zoologia
vertebratelor, Editura Didactic si pedagogic , Bucuresti.Covaciu - Marcov S., Ghira I., Ardeleanu A., Cogalniceanu D., 2003, Studies on the
influence of termal water from Western Romania upon Amphibians, Biota 4/1-2, p. 9 - 20. Covaciu - Marcov S., 1999, Contributii la studiul
herpetofaunei p durii Dealul Somleului, Analele Universitatii din Oradea, Fasc. Biologie, Tom VI, p. 175 - 190. Covaciu - Marcov S., Ghira I.,
Marton V., 2000, Contributii la studiul herpetofaunei din zona Oradea, Nymphaea. Folia naturae Bihariae, XXVIII, Oradea, p. 143 - 158.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
16,17 2.177.-Paraul Petea

Cod Activitate
830 Canalizarea
Intensitate % Infl.
A 0,1 -


Intensitate % Infl.
Cod Activitate
690 Alte impacte determinate de turism si recreere A
B
2 6.2. Managementul sitului
Contract Administrare: 192/15.07.2010, Administrator:Muzeul
fax=0259479918 contact@mtariicrisurilor.ro
830 Canalizarea
0,1
rii Cri urilor Oradea, Bd. Dacia, nr 1-3, jud. Bihor 0259 412724, 0259412725,

Planurile de management sunt n curs de perfectare de c tre custode legal: Muzeul
rii Cri urilor
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0098_47_Lacul_Petea.radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0098_47_Nymphaea_lotus_var.thermalis.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0099
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0104 Bazinul Fize ului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul tiucilor - Sic - Puini - Bon ida

Latitudine
Longitudine
N 46 56' 30''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 55' 30''
3.798
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
276
525

362
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

10
B
C
B
B
10
10
30
alpin
10
18

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4011 Bolbelasmus unicornis
R
1083 Lucanus cervus
Pasaj

A
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
4091 Crambe tataria

Cat. Specia
A Bufo bufo
P
Acer tataricum
Cephalaria radiata
i faun
Popula ie Motiv
C D
Rana dalmatina
Allium albidum ssp. albidum
>50 i
Hierochloe australis
20-50 i
Iris graminea
Lathyrus pannonicus
P
P
Oxytropis pilosa
Stipa lessingiana
P
P
D
D
P
P
Prunus tenella
Stipa tirsa
C
P
A
D
Thymus glabrescens
Thymus pulegioides
R Lacerta viridis
R Anguis fragilis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
3
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
28
211 - 213
N14
21
231
N15
24
242, 243
uni
N16
15
311
P duri de foioase
N26
324

Situl este alc tuit din dou p r i, pe partea stng tehnica a cursului de ap Valea S rat , fiind alcatuit din subparcelele silvice 34, 35A, 36A si
37 din unitatea de productie II din cadrul Ocolului silvic Gherla. Partea dinspre lac a sitului este reprezentat de habitatul prioritar n propor ie
de aproximativ 85 %, spre culme ntlnindu-se foarte mult gorun, exemplarele de stejar pufos fiind foarte rare. Suprafata mentionata la
categoria Paduri de conifere reprezinta o plantatie de pin negru (Pinus nigra) executata in subparcela silvica 37.
Situl se remarca prin suprafata mare ocupata de habitatul prioritar cu stejar pufos si prin structura naturala foarte bine conservata reprezentata
prin:
diversitatea mare de varste si dimensiuni;
prezenta regenerarii naturale a stejarului pufos (mai ales tendin a de extindere a stejarului pufos n partea din aval in arboretul de pin
negru din subparcela 37);
diversitatea si starea buna de conservare a paturii erbacee, intalnindu-se specii tipice precum: Carex humilis, Euphorbia cyparissias,
Cynanchum vincetoxicum, Asparagus officinalis, Gallium sp., Brachipodium sylvaticum, etc.
prezenta speciilor arborescente si arbustive insotitoare caracteristice habitatului: cer (Quercus cerris), gorun (Quercus petraea),
jugastru (Acer campestre), sorb (Sorbus torminalis), cires pasaresc (Prunus avium), artar tatarasc (Acer tataricum), par paduret (Pyrus
piraster), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), maces (Rosa canina), paducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), calin (Viburnum
lantana) etc.Situl cuprinde ecosisteme de paji ti i tuf ri uri stepice din aceast regiune vestic a Cmpiei Transilvaniei, unde se afl al doilea
areal mare cu popula ii ale subspeciei strict endemice Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus. Al turi de aceasta aici g sim una din cele
dou popula ii din UE ale speciei extrem de rare Centaurea ruthenica aflate aici la limita extinc iei, speciile Bulbocodium versicolor, Serratula
wolffii, Serratula lycopifolia, Iris pontica (aici se afl cea mai mare popula ie a acestei specii care n UE se afl doar n Transilvania) toate
amenin ate cu extinc ia n Romnia i UE.
Situl prezint un grad de accesibilitate foarte mare, fiind str b tut de o serie de drumuri de p mnt. Astfel accesul se poate face att pe
culme, dinspre localitatea S c laia, ct i pe la baza sitului, prin mai multe locuri. Nu s-au constatat taieri ilegale. Situl este inclus intr-un
masiv forestier extins si nu este supus presiunilor antropice.Cre terea intensit ii p unatului cu ovine este principala amenin are la adresa
acestui sit, pe toat suprafa a.
Pe arealul ce l ocup acest sit, nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes jude ean sau na ional.
Padurea este in intregime retrocedata si este proprietate a comunei Sic.
4.6 Documenta ie:
1. B d r u, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.Gawl.) Spreng., element silvostepic sarmatic, n flora Cmpei Transilvanei. Studia
Universitatis Babe -Bolyai, Geographia, 42: 147-150
2. B d r u, Al.S., Dezsi, ., Comes, O. 2001. Cercet ri biogeografice asupra speciilor stepice-silvostepice de Astragalus L. din Depresiunea
Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia 46: 51-67
3. B d r u, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh. 2002, New Data upon the Chorology of some Steppical and Submediterranean
Species from the Transylvanian Basin, Studia Universitatis Babe -Bolyai, seria Geographia, 47 (1): 67-72
4. B d r u Al. S., Dezsi t., Pendea Fl., Dura, N. 2001, Centaurea ruthenica Lam. (Asteraceae) within the forest-steppe of the Transylvanian
Basin, Kitaibelia, 6(1): 259-266.
5.Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet Union. Feddes Repertorium, 119(56):310-387.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%

Cod
Categorie
Tip
%
*
6,74 2.332.-Lacul Stiucilor
*
2,71 2.333.-Valea Legiilor
RO04
Rezerva ie natural
12,11 2.334.-Stufarisurile de la Sic I

J043CJ *
9 TAGA
J043CJ * 0,294 CATINA - GEACA
J043CJ *
J043CJ *
0,294 CATINA - GEACA

0,294 CATINA - GEACA

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +

C
A

Cod Activitate
140 Pasunatul
2
30
0
-
Intensitate % Infl.
B
30 0
230 Vanatoare
100
100 Cultivare
320 Mine
B
C
10
2
140 Pasunatul

- Regia Na ional a P durilor, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Gherla; - propietate comunal - administra ia public local a Comunei Sic.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0099_95_Lacul_Stiucilor_-_Sacalaia1.jpg

ROSCI0099_95_Padurea_de_Stejar_pufos_Sacalaia1.jpg
ROSCI0099_95_Quercus_pubescens.jpg
ROSCI0099_95_Stufarisurile_de_la_Sic.jpg
ROSCI0099_95_Stufarisurile_de_la_Sic1.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0100
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile F r g u - Glodeni

Latitudine
Longitudine
N 46 42' 34''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 33' 30''
230
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
338
381

351
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure

80
A
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
A Rana arvalis
i faun
Popula ie Motiv
C C
Brassica elongata ssp. elongata
P
P
Epilobium palustre
Geranium palustre
C
C
C
C
P
P
Galium rivale
Lathyrus palustris
C
C
C
C
Oenanthe aquatica
Oenanthe silaifolia
Rorippa amphibia
Senecio paludosus
Sonchus palustris
Triglochin palustris
R Natrix tessellata
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
96
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213

Clase de habitat
(pondere n %)
Ape dulci continentale (st t toare, curg toare)
Mla tini (vegeta ie de centur ), smrcuri, turb rii
Paji ti uscate, stepe
1%
90%
9%
Asocia ia de plaur cu Sphagnum i Dryopteris thelypteris

Zona este de interes consevativ datorit bunei reprezentativit i att sub aspect calitativ ct i cantitativ a habitatului i speciilor de flor
faun specifice ecosistemului de tipul b l ilor de cmpie i ocrotite prin legea na ional i Directivele U.E.
Presiunea antropic se manifest n special n zona malurilor i n apropierea acestora, iar principalele activit i ce introduc disfunc ionalit i
ecosistemului lacustru sunt pescuitul sportiv, pescuitul din barc , p trunderea autoturismelor n spa iile neamenajate n acest sens. Datorit
afluxului mare de pescari m surile de salubrizare la sfr it de s pt mn sunt ineficiente, n imediata apropiere a luciului de ap men inndu-
se uneori de euri menajere, att sub form dispersat ct i sub forma unor depozite neamenajate. De asemenea, datorit p unatului din
zon , malurile sunt afectate prin p trunderea bovinelor n ap .
Dezvoltarea agro-turismului ca o actual tendin f r o strategie bazat pe principiul dezvolt rii durabile poate periclita n viitor n
mod semnificativ regiunea.
Mai multe studii recomand instituirea ariei protejate n aceast zon i n special cele ale Kohl Istvan, D. Cernei, Sarkany Kiss i Szombath
Z.
De asemenea Academia Romn Comisia Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii prin persoana d-lui Dr. Dan Munteanu a sugerat
Agen iei pentru Protec ia Mediului Mure (adresa 456/CJ/20.01.2005) ntocmirea unei documenta ii n vederea declar rii unei SPA n zona
F r g u.
Privat 100%
4.6 Documenta ie:
Kohl St, Konya A., Sarkany-Kiss E., Szombath Z., 1988, Studiul complexal lacului F r g u, extras Conferin a III-a de ecologie Arad, coord.
Godeanu St,.
Kohl St., 1998, P s rile Lacului F r g u, Manuscris
Cernei D , Caracterizarea ecologic a lacului F r g u-rezerva ie natural tez de doctorat
Cernei D , Zona umed F r g u-Glodeni i rolul ei n reconstruc ia ecologic a rezerva iei
Cernei, D., 2000, Rapoarte de inspec ie, APM Mure
Dan Munteanu, 2005, Observa ii la ornitofauna de la Lacul F r g u, Manuscris
INCDD (2005): Documente privind programul guvernamental pentru crearea componentei n Romnia a re elei europene Natura 2000,
INCDD Tulcea -Trk Zsolt
R. C linescu, 1969 , Biogeografia Romniei, Ed. tiin ific , Bucure ti
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO03 Categoria III IUCN 14,67
Cod
Categorie
Tip
%
14,67 2.631.-Lacul F r g u
J044MS * ###### FARAGAU - GLODENI
J044MS * ###### FARAGAU - GLODENI

Cod Activitate
220 Pescuit sportiv
Intensitate % Infl.
C
5 0
B

Cod Activitate
100 Cultivare
10

rulote
Intensitate % Infl.
C
0

S.C. Zau de Campie in curs de privatizare raspunde de aria protejata Lacul Faragau
Planul de management al ariei protejate lacul Faragau este in curs de elaborare, dar va fi finalizat de firma care in urma privatizarii ii revine
proprietatea lacurilor.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0100_47_Lacul_Faragau.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0100_47_Lacul_Faragau_(1).jpg
Moise Silvia - ANPM
Moise Silvia - ANPM
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0101

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Larion

Latitudine
Longitudine
N 47 21' 5''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 2' 54''
3.023
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
731
1237
955

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
28 Suceava
RO062
72 Bistri a-N s ud


1
A
B
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
1361 Lynx lynx
P
1354 Ursus arctos
Pasaj
P
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Cat. Specia
P Andromeda polifolia
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
C

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
<3500 i B
<500 i
Epipogium aphyllum
Plagiomnium affine
Saxifraga cuneifolia
Vaccinium myrtillus
P
P
C
P
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
2
231
P uni
N17
68
312
P duri de conifere
N19
22
313
P duri de amestec
N26
324

Situl este localizat in Depresiunea Dornelor in apropierea Garii Gradinita si include subparcelele silvice 84A, B, 85A, B, C, D, 86A, B, C, D, E,
87A, B, C, D, E din unitatea de productie I Tesna (Ocolul silvic Tesna editia 2000). Tinoavele sunt incojurate de paduri de molid cu structuri
complexe, neregulate cu exces de umiditate in sol. Sunt prezente rare exemplare de cires, brad si fag. Pe vaile umede apar aninul alb,
mesteacanul si plopul tremurator. Situl este despartit in doua datorita drumului judetean 172D care il traverseaza. Intrucat pentru acest drum
s-au intocmit planuri de reabilitare (in prezent fiind inpracticabil) s-a exclus din sit o fasie cu o latime de 30 m care include ampriza lui.
Tinoavele se remarca prin diversitatea structurala si floristica deosebita.
Situl se afl ntr-o stare de conservare relativ bun , are o suprafa cu strat de turb mare ceea ce i asigur stabilitatea n cazul fragment rii.
Prezint o important popula ie de Drosersa rotundifolia apoximativ 500 de exemplare cantonate ntr-o suprafa a de aproximativ 1 ha. Speciile
principale de arbori in sunt pinul silvestru, molidul si mesteacanul pufos (exista portiuni cu compozitie pura de pin silvestru cat si portiuni unde
acesta se amesteca cu molidul si mesteacanul pufos). Stratul de turba are grosimi considerabile (in jur de 3m). Trebuie mentionata
capacitatea de regenerare a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat subliniata de prezenta puietilor de molid si pin de diverse varste
si dimensiuni. In prezent suprafetele de padure sunt incluse in fond forestier si sunt incadrate in Grupa I functionala (functia speciala de
protectie) fiind supuse regimului de conservare deosebita.
Situl este strabatut de drumul judetean 172D pentru care s-au intocmit planuri de reabilitare (in prezent fiind inpracticabil). Ca atare, s-a
exclus din sit o fasie cu o latime de 30 m care include ampriza acestui drum.
Exista o retea de drenuri inca active (amenajate in trecut) care coboara nivelul panzei de apa freatica. In prezent par a fi abandonate.
In sezonul de culegere a fructelor de padure exista posibilitatea declansarii unor incendii accidentale (de origine antropica).
Padurea este in intregime in proprietate a Asociatiei Proprietarilor de Padure Valea Ilvei (judetul Bistrita Nasaud).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Cosna (Unitatea de productie I Tesna).
Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura Academiei Republicii Populare Romane
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +

Cod Activitate
100
Intensitate % Infl.
A
+
810 Drenaj
15

Contract Administrare: 158/08.07.2010, Administrator:Asocia ia Proprioetarilor de P dure de la Valea Ilvei - Ocolul Silvic Valea Ilvei Lunca Ilvei,
str. Principal , nr. 875, jud. Bistri a N s ud 0263 378360, fax=0263378360 raduvasies@osvale
Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Cosna (Unitatea de productie I Tesna).
Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Valea Ilvei (actualul administrator al padurilor) este in curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0101_136_habitatul_Picea_abies_cu_Vaccinum_-_Larion.jpg

ROSCI0101_136_mesteac n_pitic_-_Larion.jpg
ROSCI0101_136_turbarie_cu_vegeta ie_forestier _-_Larion.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0102
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Leaota

Latitudine
Longitudine
N 45 23' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 19' 44''
1.393
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1199
1954
1610

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
47 Bra ov
RO031
25 Arge
RO033
28 Dambovi a


35
A
B
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
1354 Ursus arctos
Pasaj

Cat. Specia
P
P

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1
0,01

D
i faun
Popula ie Motiv
P D
Oreochloa disticha
P
P
D
D
P
P
Phyteuma confusum
Soldanella pusilla
P
P
D
D
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
13
322
N09
24
321
N16
311
P duri de foioase
N17
61
312
P duri de conifere

Lande, tuf ri uri, maquis i garigue, phrygana 40
Paji ti alpine i subalpine 60
Categoria de soluri: Oligotrofice si oligomezotrofice.
Tipul de sol: Brun feriiluvial; Podzol; Humicosilicatic; Brun acid.
Comparativ cu alte masive muntoase, Muntele Leaota are o diversitate a habitatelor i ca urmare o diversitate floristica mai redusa, la acest
lucru contribuind i p unatul intensiv de-a lungul anilor. Pajistile din aceasta zona au o valoare pastorala scazut care determina o capacitate
de pasunat redusa. De i zona este pa unat intensiv, fenomenul de eroziune a solului este redus.
Importan a Muntelui Leaota ca sit Natura 2000 este dat de prezen a a trei tipuri de habitate de interes european:
habitatului prioritar 6230* Species-rich Nardus grasslands, in siliceous substrates in mountain areas (and submontan areas, in Continental
Europe). Habitatul prioritar, n stare bun de conservare este fragmentat, n numeroase por iuni de dimensiuni variabile, alternnd cu sectoare
degradate. Paji tile de acest tip ocup o suprafa mare, din teritoriul sitului, dar numai pe aproximativ 25% din sit exist nardete nedegradate
care pot fi incluse n acest tip de habitat. Prin aplicarea unor m suri de management adecvate, este posibil refacerea sectoarelor degradate
i cre terea suprafe ei habitatului prioritar.
Habitatul 4060 Alpine and Boreal heaths, de ine 35 % din suprafa a sitului fiind elementul principal pentru care propunem desemnarea
Muntelui Leaota ca sit Natura 2000. Acest habitat se g se te ntr-o stare bun de conservare, con innd marea majoritate a elemetelor
floristice tipice. Din acest habitat au fost identificate urm toarele (sub)tipuri de habitate conform clasific rii romne ti: R3101 -Tuf ri uri pitice
sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens), R3104 -Tuf ri uri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin
(Vaccinium myrtillus), R3107 - Tuf ri uri sud-est carpatice de coac z (Bruckenthalia spiculifolia) i ienup r pitic (Juniperus sibirica),
R3108 - Tuf ri uri sud-est carpatice de ienup r pitic (Juniperus sibirica), R3111 - Tuf ri uri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus).
Habitatul 6150 Siliceous alpine and boreal grassland este reprezentat prin R3603 Paji ti sud-est carpatice de p rul porcului (Juncus trifidus) i
Oreochloa disticha. Habiatatul ocup cca. 10% din sit i este destul de fragmentat.
Zona subalpin a Muntelui Leaota a fost utilizat ca p une din cele mai vechi timpuri. n prezent presiunea p unatului este destul de mare
nregistrndu-se cca. 10-17 oi la ha, f r a se practica rota ia animalelor. Nu s-a nregistrat nc aplicarea de ngr
minte organice sau
chimice.
Suprap unatul reprezint n prezent unul din pericolelel de degaradare continu a acestor paji ti i tuf ri uri. De asemenea i eliminarea
total a p sunatului ar fi nefavorabil pentru men inerea acestor habiatate.
O amenin are care apare din ce n ce mai serioas n ultimii ani o constituie probabiltatea apari iei prtiilor de ski, respectiv a unei infrstructuri
care ar duce la distrugerea ireversibil a habitatelor de interes european din aceast zon , inc neatins de civiliza ie.
national.
Proprietate privata: 100% din care 20.8% pasune, 79,1% padure si 0,1%
constructii.
4.6 Documenta ie:
Diaconescu Flori a, 1972, Materiale pentru flora vascular a masivului Leaota. III, Ia i: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, XVIII, s. II, a. Biol., f. 2:
459-461; Diaconescu Flori a, 1970, Materiale pentru flora vascular a masivului Leaota. II, Ia i: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, XVI, s. II, a.
Biol., f. 1: 185-189; Diaconescu Flori a, 1971, Materiale pentru flora vascular a masivului Leaota, Com. de Bot., SSB, XII: 185-204 + 2
h r i.B RBULESCU C., MOTC G. & BURCEA P., 1985, Paji tile din Mun ii Leaota, Lucr ri stiintifice ale Statiunii Centrale de Cercetari
pentru Cultura Pajistilor, Magurele-Brasov, vol vol. X, 203-214, Redac ia de Propagand tehnic Agricol . Pop O.G. studii n teren
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,25

Cod
Categorie
Tip
%
RO05 Parc natural
*
0,25 H-Bucegi

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A 100 -

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
0
B
0

Ministerul Mediului
90

Situl natura 2000 nu este dat in custodie/administrare; situl
se afla in teritoriul administrativ al comunei Fundata si Moieciu din
judetul Brasov.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0102_83_Leaota.jpg

Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0102_83_peisaj_din_situl_Leaota.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0103
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Buz ului

Latitudine
Longitudine
N 45 9' 7''
E 26 52' 20''

sitului (ha)
sitului (km)
6.987
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
37
460

94
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO022
86 Buz u
RO021
14 Br ila


20
C
B
A
A
20
0,01
Isoto-Nanojuncetea

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

P
P
C
C
B
B
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

1149 Cobitis taenia
P
P
C
C
B
C
C
C
B
C
2511 Gobio kessleri

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Bufo bufo
A
A
Pasaj
Iernat
Pasaj

D
B
B
C
B
C
i faun
Popula ie Motiv
C A
Hyla arborea
R
P
C
A
Bufo viridis
A
A
Pelobates syriacus
Triturus alpestris
R
P
C
A
Alburnoides bipunctatus
Chondrostoma nasus
Gobio gobio
Leuciscus cephalus
Sabanejewia balcanica
Apatura metis
Saga pedo
M Neomys anomalus
P
P
Agrimonia eupatoria
Alnus incana
M Lepus europaeus
M Sus scrofa
C
RC
A
C
P
P
RC
P
C
A
Alnus glutinosa
Althaea officinalis
Artemisia absinthium
Calamagrostis pseudophragmites
Campanula sibirica
Equisetum telmateia
RC
Filipendula ulmaria
RC
Hippophae rhamnoides
Impatiens noli-tangere
P
P
Lotus tenuis
Populus alba
C
RC
A
C
P
P
Ligustrum vulgare
RC
Oenothera biennis
Populus nigra
P
RC
A
C
RC
Pulmonaria rubra
Ranunculus ficaria
Ranunculus repens
Rhamnus catharticus
Rubus caesius
Rumex sanguineus
Salix alba
Salix fragilis
Salix purpurea
Salix triandra
P
P
Salix viminalis
Tamarix ramosissima
P
C
A
C
P
P
Salvia nemorosa
Telekia speciosa
C
C
A
A
Verbascum blattaria
R Lacerta agilis
R Lacerta praticola
R Lacerta viridis
RC
R Natrix tessellata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N04
33
331
Plaje de nisip
N06
10
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
321
N12
211 - 213
N14
14
231
uni
N15
242, 243
N16
21
311
P duri de foioase
N26
324

Z voaiele au o stuctur foarte variat , care poate merge de la simple aglomer ri de plante pn la structura obi nuit de p dure, cu straturi
multiple bine individualizate. Z voaiele de munte sunt formate din anin alb cu flora de mull Pulmonaria rubra i specii hidrofile ca Impatiens
noli- tangere, Ranunculus repens. Z voaiele de deal au ca specie dominant aninul negru asociat cu aninul alb la altitudini mai mari i cu
plopul alb, salcia, ulmul, la altitudini mai mici.Z voaiele de cmpie sunt formate din plopi albi i negrii, s lcii sau amestec de plopi cu s lcii
(cea mai important fiind cea de la G v ne ti).Aglomer rile cu prind tuf ri uri de alun(Corylus avellana),
tuf ri uri cu c tin alb , r chit alb , tuf ri uri cu Salix triandra, tuf ri uri cu c tin ro ie.
Tuf ri urile cu c tin alb sunt frecvente n zona de deal a Buz ului, cu speciile caracteristice habitatului R4417, iar la cmpie (zona
G v ne ti ) sunt suprafe e mari cu Tamarix ramosissima i specii caracteristice habitatului R 4422, habitate protejate Emerald.
Tuf ri urile de salcie (Salix triandra) corespunz toare tipului de habitat R 4416 se reg se te n lunca Buz ului i sunt bine reprezentate.
P duri cu anin alb i negru, respectiv Alnus incana i Alnus glutinosa, se ntlnesc n albia superioar a Buz ului i ele sunt incluse n
habitatul prioritar 91EO*.
Pe cursul inferior exist p duri de lunc cu plop alb, negru, salcie alb
i situl poate fi completat cu suprafe e semnificative din jude ul Br ila.
Excavarea necontrolat de pietri i nisip, apele poluate deversate n ru, lipsa de fonduri pentru regularizarea albiei rului Buz u, exercitiile
militare si poligoanele de tragere, platforme de gunoilanga malurile raului, sunt doar cteva dintre punctele vulnerabile ale sitului.
Nu exista statut de protectie pentru Lunca Buzaului.
Albia minora tine de Administratia Nationala Apele Romane- Directia Apelor Buzau- Ialomita.
Albia minora apartine primariilor pe raza carora curge raul.
Padurile apartin, deocamdata ,Directiei Silvice, respectiv padurea de la Gavanesti (com Cilibia )apartine O.S.Buzau, ca si cea de la Banita
(com. C.A. Rosetti, iar cea de pe stanga Buzaului, cea de la Mosesti (com Robeasca) apartine de O.S.Ramnicu Sarat.
4.6 Documenta ie:
Nicolae Doni a, Aurel Popescu, Mihaela Pauc - Com nescu, Simona Mih ilescu, Iovu- Adrian Biri - HABITATE DIN ROMNIA; Acad.
Nicolae Botnariuc & dr. Victoria Tatole - CARTEA RO IE A VERTEBRATELOR DIN ROM NIA; Societatea Ornitologic Romn : P s rile
din Romnia i Europa-Determinator ilustrat; Dimitrie Radu- Mic atlas ornitologic

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J085BR * 2,846 NISIPURI
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
20 +
701 Poluarea apei
15
30
840 Inundarea
10

B
A
10
5

302 Indepartarea materialului plajelor
A
B
5
5

refera mai sus
10

drag ri
512 Conducte

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
5 -
10
701 Poluarea apei
10

803 Umplerea canalelor

mici(santurilor),digurilor,bazinelor,mlastinilor
sau gropilor

Directia Apelor Buzau- Ialomita.
Comitetul de Bazin, creat pe baza HG 1212/2000, asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor.
Nu am informatii cu privire la managementul cursului Buzaului si nici de amenajarea si conservarea luncii.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0104
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0103 Valea Alceului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Inferioar a Cri ului Repede

Latitudine
Longitudine
N 47 3' 22''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 43' 36''
656
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
91
116

101
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

2
B
C
C
C
0,001

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj
P

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
2511 Gobio kessleri
1160 Zingel streber

1159 Zingel zingel
P?
P?
1130 Aspius aspius

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
50
511, 512
Ruri, lacuri
N07
13
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
29
231
N15
242, 243
uni

Lunca din zona de campie a unui rau mare relativ putin poluat, cu unele paduri de lunca.
Pasaj

B
B
C
B

Sit imporant pentru ihtiofauna bogata precum si pentru unele specii rare de nevertebrate.
Sit vulnerabil la poluare din amonte, la lucrari hidrotehnice.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
-

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0105
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0070 Lunca Prutului - Vl de ti - Frumu i a
ROSPA0121 Lacul Brate
ROSPA0130 Ma a - Crja - R deanu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Joas a Prutului

Latitudine
Longitudine
N 45 45' 55''
E 28 8' 54''

sitului (ha)
sitului (km)
5.852
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
31

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO024
100 Gala i

1
B
C
B
B

40
15
B
C
15
Isoto-Nanojuncetea
0,2
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
B
B
B
C
B
C
0,1

B
B
A
B
P?
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
RC
RC
1149 Cobitis taenia
Iernat
Pasaj

C
A
C
A
B
B
C
B
RC
RC
1160 Zingel streber
1159 Zingel zingel
2511 Gobio kessleri

P
P
B
C
B
C
C
C


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
P
Pasaj

B
B
C
B

Cat. Specia
I Hyponephele lycaon
i faun
Popula ie Motiv
P C
Tomares nogelii
Hippuris vulgaris
Salvinia natans
Stratiotes aloides
Trapa natans
Vallisneria spiralis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
42
511, 512
Ruri, lacuri
N07
13
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
321
N12
211 - 213
N14
231
N16
31
311
P duri de foioase
uni

Bazinul hidrografic Prut n zona sa inferioar , pe teritoriul jude ului Gala i, se ncadreaz n marea unitate geomorfologic a Podi ului
Moldovei, subunitatea platforma Brladului cu sectorul s u Platforma Covurlui, care este subdivizat la rndul ei n colinele Covurluiului i
Cmpia Covurluiului.
Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitit i geomorfologice:platouri, v i i Lunca Prutului.
Lunca Prutului Inferior se caracterizeaza prin altitudini absolute cuprinse ntre 8m n partea nordica si 3-4 m n partea sudica. Relieful luncii se
prezinta n general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este nclinat spre rul Prut (est). Aspectul general al
luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) si forme negative (foste lacuri, grle,
balti si mla tini). n cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alc tuit din texturi grosiere i mijlocii, n rest
grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale i alc tuite din texturi fine i n mai mic m sur din texturi mijlocii.
Geologic: n profunzime - formatiuni cristaline si magmatice; n cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2)
jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian superior - romanian (pliocen).
Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic si
cu exces de umiditate freatica. Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee.
Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi.
Vegetatia palustra este compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha
aquatic etc.
In ochiuri de apa se ntlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans.
Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides,
Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc.
Pe unele sectoare din preajma rului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.
Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o zona deosebit de importanta, deoarece aici sunt
nregistrate importante efective de pasari acvatice n timpul migratiei, si anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba,
Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor,
Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra),
charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus),
laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus
sp.) s.a.
Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatari forestiere, pescuit, braconaj, etc.
Prin Hot r rea Consiliului Jude ului Gala i, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului de protec ie oficial a unor zone i monumente de pe
teritoriul jude ului Gala i s-au desemnat: Lunca Joas a Prutului (Zona de est a jude ului Gala i, de la Cavadine ti pn la v rsarea n
Dun re), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vl cu a (41,8) i Ostrovul Prut.
Situl include patru arii naturale protejate de interes na ional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
na ional - Sectiunea a III -a zone protejate: Lunca Joas a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vl cu a (41,8ha) i Ostrovul Prut
(62 ha).
Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone, situl este ncadrat la categoria de management
parc natural: Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior (8247ha).
1. Proprietate de Stat - 67% (Administra ia Na ional Apele Romne, Regia Na ional a P durilor, Compania Na ional de Administrare a
Fondului Piscicol), 2. Proprietate comunal - 9%, Proprietate privat -24% (persoane fizice i juridice).
4.6 Documenta ie:
Mititelu D., Srbu I., P tra c Adriana, Gociu Zoe & Oprea A. 1993. Flora i vegeta ia jude ului Gala i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. Al. I. Cuza,
4: 69-101 + 3 tab.; Mititelu D., colab., 1969, Caracterul florei i vegeta iei din Cmpia Gala ilor i Br ilei, Com. de Bot., SSB, X: 191-200 + 9
foto; Srbu I., 1977, Flora i vegeta ia din Bazinul Chinejii i al Prutului ntre Rogojeni-Mastacani. Tez de doctorat. Univ. Al. I. Cuza Ia i; /
Mititelu D., Baraba N., 1975, Vegeta ia lemnoas din lunca Prutului. Stud. Comunic. Muz. ti. Nat. Bac u.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod
BR
Categorie IUCN
%
1,21
RO05
Categoria V IUCN 84,68
RO04

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,68 2.410.-Ostrovul Prut
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
*
+
RO04
Rezerva ie natural
RO05
Parc natural
19,19 2.414.-Lunca joas a Prutului

1,08 2.415.-Lacul Pochina
0,70 2.416.-Lacul Vl
cu a
84,68 V.2.-Lunca Joas a Prutului Inferior

Cod
Categorie
BR
Tip
*
%
1

A-Delta Dunarii

Cod Activitate
801 polderizare ndiguire n vederea cre rii
unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.
952 Eutrofizarea
Cod Activitate
511 Linii electrice
Intensitate % Infl.
A
A

Intensitate % Infl.
B
0
A
910 Malirea

Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior nu dispune nc de o structur proprie de administrare. ARPM Gala i deruleaz , n perioada
noiembrie 2005 noiembrie 2009, proiectul LIFE05NAT/RO/000155 Restaurarea ecologic a Parcului Natur
n prezent pentru situl propus nu exist un plan de management unitar, dar n conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155
Restaurarea ecologic a Parcului Natural Lunca Joas a Prutului Inferior, finan at de Comisia European , Agen ia Regional de Protec ie a
Mediului Gala i are obliga ia elabor rii planului de management integrat n conformitate cu cerin ele directivelor europene P s ri (79/409/EEC)
i Habitate (92/43/EEC).
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0106
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mijlocie a Arge ului

Latitudine
Longitudine
N 44 35' 29''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 30' 20''
3.614
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
117
191

154
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO033
83 Dambovi a
RO034
17 Giurgiu


5
B
C
B
B
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1130 Aspius aspius
1149 Cobitis taenia
0,01
Iernat
Pasaj
P
P
N06
26
511, 512
Ruri, lacuri
13
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
231
N16
44
311
P duri de foioase
N26
324

Lunca unui rau mare din regiunea de campie inalta, cu zavoaie de plop si salcie. In aceasta regiune impactul antropic este redus.
Important pentru speciile de pesti reofili.

B
B
C
B
uni
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N04
3
331
Plaje de nisip
N07

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2511 Gobio kessleri
P
Pescuit abuziv, poluarea, inunda iile,seceta.
Nu este desemnat printr-un act juridic.
Propriet i private i de stat.
4.6 Documenta ie:
B n rescu 1964
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
220 Pescuit sportiv
Intensitate % Infl.
B
50 0
701 Poluarea apei
20

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
5 -

Situl propus nu are o structura de administrare proprie pentru scopul propus.
Nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0107
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mirce ti

Latitudine
Longitudine
N 47 5' 8''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 52' 24''
33
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
197
207

203
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Iernat

100
A
C
B
B
Pasaj
Pasaj

B
B
C
B
C
C
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
7
211 - 213
N15
N16
91
242, 243
311
P duri de foioase

P dure de lunc .
Padure de amestec de gorun si diferite specii de foiaose (sleau de lunca), specifica teraselor raurilor, rara pentru zona Moldovei
odata cu trecerea in proprietate privata exista pericolul cert al defrisarii acestei paduri.
rezervatia este situata in comuna Mircesti(Vasile Alecsandri), in raza O.s. Pascani , U.P. III Zavoaele Siretului , u.a. 60A
actualmente este in proprietatea statului. este solicitata, in baza Legii 247/2005 de mai multi cetateni pentru retrocedare.
4.6 Documenta ie:
Slonovschi V., 1972, Materiale pentru flora v ii Siretului n sectorul Mirce ti (Jud. Ia i), Stud. Com. Muz. ti. Nat. Bac u: 119-126; Mititelu D.,
Chifu T., Scarlat A. & Ani ei Liliana. 1995. Flora i vegeta ia jude ului Ia i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 5: 99-124.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
81,65 2.549.-Lunca Mircesti (Vasile Alecsandri)

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 +
941 Inundatii
100

Responsabilitatea pentru managementul rezerva iei i revine n prezent Direc iei Silvice Ia i, n calitate de custode al rezerva iei.
Planul de management a fost elaborat de c tre custode, avizat de c tre Academia Romn - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii i
urmeaz a fi naintat spre aprobare la MMGA.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0108

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0069 Lunca Mure ului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mure ului Inferior

Latitudine
Longitudine
N 46 8' 45''
E 21 7' 31''

sitului (ha)
sitului (km)
17.457
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
77
119

97
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
83 Arad
RO054
17 Timi


25
A
A
B
A
0,2
0,2

2
2
C
B
C
B
B
B
B
B
alpin

Isoto-Nanojuncetea

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
500-1000 i
Pasaj
0,3

C
B
C
B
1355 Lutra lutra
40-50 i
1337 Castor fiber
20-40 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
RC
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
1149 Cobitis taenia
2511 Gobio kessleri
P
RC
C
C
B
B
C
C
B
C
1160 Zingel streber
RC

1130 Aspius aspius
1159 Zingel zingel
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

A
C
C
C
1083 Lucanus cervus
1032 Unio crassus
P?
RC
1088 Cerambyx cerdo


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Bufo bufo
Iernat
Pasaj

B
B
B
B
i faun
Popula ie Motiv
C A
Bufo viridis
RC
Pelobates fuscus
Hyla arborea
Carassius gibelio
Cyprinus carpio carpio
F
I
Esox lucius
Cerambyx cerdo cerdo
P
R
A
A
I
I
Balea biplicata
Helix lutescens
P
P
A
A
Helix pomatia
Ranatra linearis
RC
M Dama dama
RC
200-350 i
350-450 i
M Plecotus auritus
100-150 i
M Sus scrofa
RC
RC
R
A
A
P
P
Adonis aestivalis
Agrostemma githago
P
V
A
A
Chenopodium rubrum
RC
Elatine alsinastrum
M Cricetus cricetus
P
P
Acer tataricum
Adonis vernalis
Carex liparocarpos
Clematis vitalba
P?
Elatine triandra
Galanthus nivalis
Hyoscyamus niger
Leucanthemella serotina
P
P
Leucojum aestivum
Listera ovata
V
R
A
A
P
P
Lotus angustissimus
V
R
A
A
A
Najas minor
Neottia nidus-avis
Nymphaea alba
Onosma arenaria
Platanthera bifolia
Rorippa islandica
Rumex aquaticus
Salvinia natans
Scilla autumnalis
P
P
Sedum caespitosum
Trapa natans
R
R
A
C
P
P
Stratiotes aloides
Trifolium angulatum
R
R
A
A
Typha laxmannii
Utricularia vulgaris
Vaccaria hispanica
Vitis vinifera ssp. sylvestris
Waldsteinia geoides
Wolffia arrhiza
R Lacerta agilis
RC
R Natrix tessellata
R Anguis fragilis
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
8
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
23
211 - 213
N14
10
N15
N16
42
N21
N26
231
242, 243
uni
311
P duri de foioase
221, 222
Vii i livezi
324

Situl este format din: cursul rului Mure cu lunca aferent , p durea, culturi agricole, pasuni. Rului Mure prezint fenomene de meandrare,
cu frecvente zone inundabile si insule acoperite cu padure. P durea este caducifoliat (stejarul si frasinul fiind principalele specii). Exista o
presiune naturala exercitata de Acer negundo si Amrfa fruticosa care au un impact negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru ;i plopul
euroamerican sunt speciile autohtone care in continuare se planteaza in zona, ocupand in anul 2006 cca. 6% din suprafata impadurita.
Culturile agricole din vecinatatea sitului sin din ineriorul sitului sunt reprezentate de culturi de cereale p ioase, porumb. Exista o suprafata
insemnata e pasuni pe care exista suprapasunat cu oi.
Activitatile mai importante sunt: extractia de nisip si balast, extractia de titei, agricultura, pasunatul, exploatarea forestiera, pescuitul sportiv,
turismul de agrement.
Situl contine cel mai mare numar de specii de peste de pe intreg curs (cca. 55 specii) de la somn pana la nisetru care apare accidental.
De asemenea se remarca numarul foarte mare de specii de pasari cca. 200, zona continand cea mai mare populatie de Riparia ripria si
Merops apiaster de pe intregul curs al Muresului.
Pentru instituirea regimului de arie protejat primi pa i au fost realiza i n anii 1970 cnd au fost f cute unele studii ale zonei Prundul Mare de
c tre un grup de plin de entuziasm care cuprindea printre al ii pe Ioan Moldovan, Andras Libus i Aurel Ardelean. Astfel n acei ani a fost
declarat o suprafa de 91,2 hectare din Prundul Mare ca rezerva ie natural , urm rind a se proteja popula ia de strci cenu i care cuib reau
acolo. Apoi n anul 1988, 12.000 ha din aceast zon a fost declarat ca Zon de Importan Avifaunistic . Ini iativa de protejare a fost
continuat de reprezentan i de la Agen ia de Protec ia Mediului din Arad i Direc ia Silvic Arad i a culminat n anul 2005 cnd prin hot rrea
de guvern prin care a fost declarat Parcul Natural Lunca Mure ului i n anul 2006 cnd zona a fost desemnat pentru includerea n Lista
Ramsar a Zonelor Umede de Importan Interna ional . Un puternic imbold l-a constituit finan area ob inut de Regia Na ional a P durilor
Romsilva, respectiv Direc ia Silvic Arad de la comunitatea european prin programul PHARE de cooperare transfrontalier . Prin derularea
proiectului Protejarea i dezvoltarea luncii rului Mure s-a putut realiza infrastructura ariei protejate din care face parte i acest punct de
informare turistic. Din finan area proprie a Regiei Na ional a P durilor - Romsilva sau a Uniunii Europene au fost achizi ionate numeroase
echipamente de cercetare i monitorizare (620.000 euro) i s-au desf urat i se deruleaz numeroase activit i de educa ie ecologic sau de
promovare a ecoturismului. Din luna noiembrie 2005 aria protejat are i o administra ie aflat n subordinea Regiei Na ionale a P durilor
Romsilva, alc tuit din 12 persoane i care func ioneaz cu un buget anual de cca. 100.000 euro.
Se remarca o tendinta de urbanizare a anumitor zone restranse din parc
La desemnarea sitului s-a avut n vedere importan a habitatelor pe lng importan a avifaunistic .
Categorie teren
Teren agricol (arabil, fne e, livezi, izlaz etc.): 6187 ha,
P uni: 1711 ha, Construc ii (cl diri, diguri, drumuri, re ele electrice, sonde etc.): 551 ha Terenuri mp durite (p dure, tuf ri uri etc.): 6761 ha,
Ape (Mure , canale): 1366 ha, Terenuri neproductive (gropi de mprumut, b l i etc.): 590 ha, Total general: 17166 ha
Proprietatea terenurilor din zon arat dominan a propriet ii private i a statului. Propriet ile private sunt r spndite peste tot; terenul aflat n
proprietatea statului este acoperit n principal de p duri i ap , n timp ce proprietatea public local este compus din p uni. 50.2% (8,606
ha) din teren este n proprietatea statului, 18.4% (3,153 ha) este n proprietate public local i 31% (5,326 ha) i sunt n proprietate privat
procentul terenurilor ce apar in bisericii ortodoxe este nesemnificativ 0.4% (81ha).
Datorita legilor retrogedarilor proprietatea privata va creste, iar cea publica locala se va diminua semnificativ in viitorul apropiat.
4.6 Documenta ie:
Date despre conditiile malacologice ale Parcului Natural Lunca Muresului, Domokos Tamas, Armonii Naturale V, Muzeul Judetean Arad
Studiu preliminar privind libelulele din Parcul Natural Lunca Muresului, Cosmin Manci
Starea ecologica a Raului Mures, Sarkany Kiss, Targu Mures, 1997
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO04
Categoria IV IUCN
2,78

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,91 2.735.-P durea Cenad
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
*
+
RO05
Parc natural
1,16 2.744.-Insula Mare Cenad

0,71 2.745.-Insula Igri
98,26 V.1.-Lunca Mure ului

J033AR + 1,624 BEZDIN - PRUNDUL MARE
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C 0,1 similare
120 Fertilizarea
B
25 160 Managementul forestier general
B
40 0
320 Mine
0,5

220 Pescuit sportiv
B
C
5
3
10
100 Cultivare
15
140 Pasunatul
15
180 Incendiere
C
C
0,5
0,4

uscare
C
B
2
0,5
A ####
511 Linii electrice
610 Centre de practicare activit i demonstrative
C ####
0,5

740 Vandalism
0,5
810 Drenaj
840 Inundarea
B
B
1
15
830 Canalizarea
C
A
1
5
700 Poluarea
0,1
15

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
20 0
B
10

Administratia Parcului Natural Lunca Muresului a fost desemnat operator a acestui site in data 19.07.06 de catre ARPM Timisoara.
Administratia Parcului Natural Lunca Muresului va fi unul din factorii cei mai imporanti in intocmirea planului de management al Sitului Natura
2000.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0108_69_39BW8489.jpg

ROSCI0108_69_bici_catre_sampetru.jpg
ROSCI0108_69_IMG_0765.jpg

ROSCI0108_69_L.jpg
ROSCI0108_69_la_fan_(1).jpg
ROSCI0108_69_lemne_pe_bicicl.jpg
ROSCI0108_69_lunca.jpg
ROSCI0108_69_mures_caiace_si_canoe_10.09.05.jpg_(66).jpg
ROSCI0108_69_mures_caiace_si_canoe_10.09.05.jpg_(92).jpg
ROSCI0108_69_pe_insula_Igris.jpg

ROSCI0108_69_sonde_titei.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0109

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0128 Lunca Timi ului
ROSPA0095 P durea Macedonia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Timi ului

Latitudine
Longitudine
N 45 35' 40''
E 21 5' 22''

sitului (ha)
sitului (km)
9.919
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
69
127

94
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

2
B
C
B
B
0,01
0,001

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
Pasaj
P

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
RC
2511 Gobio kessleri
RC

P
C
C
C
B
B
C
C
B
B
1160 Zingel streber
RC
1159 Zingel zingel
1130 Aspius aspius

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
P
4032 Dioszeghyana schmidtii

A
A
C
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P?
Cod
%
CLC
Clase de habitate
Pasaj
Iernat
Pasaj
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
231
N15
33
242, 243
uni
N16
54
311
P duri de foioase

Lunca de ses a unui rau mare din bioregiunea panonica. Situl include si cateva paduri de lunca.
Situl a fost desemnat datorit prezen ei n cadrul acestuia a unui tip de habitat de interes:
92A0 - Z voaie cu Salix alba i Populus alba, dar si datorit prezen ei unei specii de amfibieni:
1188 - Bombina bombina (Buhai de balt cu burta ro ie), a 10 specii de pe ti:
1130 - Aspius aspius (Avat);
1149 - Cobitis taenia (Zvrlug );
1124 - Gobio albipinnatus (Porcu or de nisip);
2511 - Gobio kessleri (Petroc);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghibor de ru);
1145 - Misgurnus fossilis ( ipar);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunari );
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar), dar i a unei specii de nevertebrat:
1032 - Unio crassus (Scoica de ru).
Sit vulnerabil la poluari din amonte, precm si la aplicari de pesticide si ingrasaminte pe terenurile agricole limitrofe
P durile (proprietate public de stat administrate de RNP Romsilva prin DS Timiș), lunca rului Timiș (domeniu de stat
administrat de Apele Romne) iar terenurie aferente sunt domeniu privat.
4.6 Documenta ie:
B n rescu P., 1964, Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucure ti. 961 p.; Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B.,
2000. Amfibienii din Romania determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti; Burnaz S., 1993 - Catalogul colec iei de lepidoptere a Muzeului
Jude ean Hunedoara Deva. Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, 14-15: 157-302; Knig Fr., 1975 - Catalogul colec iei
de lepidoptere a Muzeului Banatului. Muzeul Banatului, Timi oara, 248 pp; Srbu, I., Srkny-Kiss, A., Srbu, M., Benedek, A.-M., 2005
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
-

Contract Administrare: 197/15.07.2010, Administrator:APM Timi + USAMVB Timi oara Str Amurgului, nr 1, Loc Timi oara, cod
300278/
Calea Aradului, nr 119, Loc Timisoara, jud Timi 0256 491 845
0256 494 023, fax-0256 20
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0110
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : M gurile B i ei

Latitudine
Longitudine
N 46 1' 47''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 52' 28''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
274
246
663

422
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
100 Hunedoara

1
B
C
B
B
6520 Fne e montane
40

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

D
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
P
1060 Lycaena dispar

C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
Pasaj
C
Iernat
Pasaj
B
B
C
A
B
B

B
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Cat. Specia
A Bufo bufo

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P A
Hyla arborea
Rana dalmatina
I
I
Helix pomatia
Maculinea arion
P
P
A
A
I
I
Maculinea alcon
Zerynthia polyxena
P
P
A
A
M Felis silvestris silvestris
M Meles meles
M Mustela nivalis
M Myotis blythii omari
M Mustela putorius
M Vulpes vulpes
Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria
Asplenium adulterinum ssp. adulterinum
P
P
Asplenium ceterach
P
P
A
A
P
P
Crocus banaticus
P
P
A
A
Gentiana cruciata
Sedum hispanicum
Seseli elatum ssp. austriacum
R Anguis fragilis
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Natrix natrix
R Podarcis muralis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
26
231
P uni
N16
62
311
P duri de foioase
N23
12
1xx

Calcarele de vrst oxfordian-tihtonice sunt n strns leg tur cu rocile magmatice din jur, dovad fiind geodele cu frecven mare.
Adncimea mare a fragment rii a fost favorizat de accidentele tectonice care au permis formarea v ilor n chei. Relieful natural este
completat de doline n platou carstic suspendat, pe teri, conuri de grohoti , relief ruiniform. Existen a carstului de tip Klipp calcaroas a
impus o dezvoltare predominant a pe terilor de versant. Expozi ia diferit a versan ilor i extinderea trenelor de grohoti , suprafe ele
mp durite sau lipsa vegeta iei determin alternan a regiunilor cu insola ie mare (stnc rii, trene de grohoti ) cu cele cu umiditate excesiv
(apari ii de izvoare permanente, de zone umede). Caracteristicile peisagistice i biogeografice ale ariei naturale protejate sunt impuse de
substratul geologic. Abunden a de specii i specificul acestora arat rolul determinant al biotopului-albedolu mare determinat de calcare i
temperatura medie anual de aproape 10 grd.C. Golurile carstice p streaz dovezi paleontologice i arheologice datnd din paleolitic pn n
perioada feudal . Att cavit ile naturale ct i unele cavit i antropice constituie habitatul faunei cavernicole specifice i temporar, al faunei
nespecifice. A fost identificat specia Rhinolophus hipposideras, n urma unor observa ii i nregistr ri expedi ionale. (Informa ii furnizate de
c tre custodele rezerva iei naturale)
Caracteristicile peisagistice i biogeografice ale ariei naturale protejate sunt impuse de substratul geologic. Golurile carstice p streaz dovezi
paleontologice i arheologice datnd din paleolitic pn n perioada feudal . Att cavit ile naturale ct i unele cavit i antropice constituie
habitatul faunei cavernicole specifice i temporar, al faunei nespecifice. A fost identificat specia Rinolophus hiposideras, n urma unor
observa ii expedi ionale.
Activitatea umana pe suprafata sitului sau in imediata vecinatate se rezuma la o exploatare agricola, utilizata pentru cosit. Limitrof exista
exploatarea de calcar a carierei active, periclitanta pentru unele specii de chiroptere si habitate rupestre. Activitatea turistica si activitatea
sportiva (practicarea alpinismului si a cicloturismului) este o activitate sezoniera, mai ales in perioada estivala , usor de controlat. Culegerea
plantelor medicinale este o activitate traditionala practicata mai ales de localnici. Vanatoarea pe suprafata sitului este interzisa, ea
nepracticandu-se, dar braconajul nu poate fi controlat. Silvicultura nu este practicata pe suprafata sitului, dar
taierea ilegala a arborilor nu poate fi controlata, mai ales in partea indepartata a sitului. Activitatea rutiera, se desfasoara pe portiunea de
drum care strabate situl, practicanduse pe un drum modernizat cu covor asfaltic, de categorie judeteana ( DJ 706 A ) care face legatura cu
municipiul Brad si cu centrul de resedinta al juderului, municipiul Deva. Asa-zisa activitate de curatenie de primavara poate produce incendii
ce pot scapa de sub control, existand pericolul distrugerii unor habitate, afectand in mod grav anumite specii. Un real pericol constituie
invazia cu plante a unor pajisti, ce poate duce la scaderea populatiei de fluturi. Urbanismul nu pune in pericol situl, deoarece este bine
controlat prin Planul Urbanistic General. Poluarea fonica creaza un stres asupra anumitor specii de pasari, din imediata vecinatate a carierei
de calcar.
Situl cuprinde aria natural protejat de importan
na ional declarat conform legii 5/2000.

Domeniu public
4.6 Documenta ie:
- Cartea ro~ie a vertebratelor din Romania - Muzeul National de Istorie Naturala \"Crigore Antipa\" - 2005;
- N. Donita; A. Popescu; M. Pauca Comanescu; S. Mihailescu; Iovu A. Biri~
Habitatele din Romania - Ed. Tehnica Silvica - 2005;
- Liviu Tu~a - Studiu asupra miscarii tectonice in zona Cheile Craciunesti - 1998;
- S.Burnaz - Contribupi la cunoa~terea faunei de macrolepidoptere din zonele carstice ale Munt,ilor Metaliferi -Bul. in£. - 1992;
- M. Balazs - La caracterisation de la flore des gorges calcariferes des Monts Metaliferi
- Sargetia - 1997;
- S. Burnaz - Fauna de lepidoptere diurne a judetnlui Hunedoara - 2002;
- loan Pop si loan Hodi~an - Studii floristice ~i de vegetatie la Cheile Craciunqti - Cluj - 1965;
- Vasile Codoreanu - Flora ~i vegetatia lichenologidi de la Cheile Craciunqti Contributii Botanice - 1964 ;
- T. Orghidan, St. Negrea, Gh. Racovira, C. Lascu - Pe~teri din Romania - Ed.Sport Turism - 1984.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%

Cod
Categorie
Tip
%
*
83,22 2.517.-Calcarele din Dealul M gura

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
10 -
301 Cariere
40
230 Vanatoare
30
511 Linii electrice
10
140 Pasunatul

rulote
900 Eroziunea

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
0
220 Pescuit sportiv

301 Cariere
C
A
0
-

330 Saline
C
B
411 Fabrici
507 Pod, viaduct
509 Alte retele de comunicatii
511 Linii electrice
710 Poluare fonica

Contract Administrare: 87/02.03.2010, Administrator:Clubul Alpin Romn - Sec ia Deva B i a, nr 214, jud Hunedoara 0722 790290
alexandru_crnl@yahoo.com
Custozii rezerva iei naturale Calcarele din Dealul M gura (care se suprapune acestui site) au depus spre avizare la Academia Romn ,
Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate. Acelor suprafe e din site care se afl n fondul forestier de stat li se aplic
regimul nscris n Amenajamentul Silvic al O.S. Deva.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0111

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mestec ni ul de la Reci

Latitudine
Longitudine
N 45 48' 54''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 54' 8''
2.104
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
508
561

522
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO073
100 Covasna
alpin

2
B
C
B
B

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1337 Castor fiber
4-8 i
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
25
B
B
20
3
0,1
B
B
B
C
B
B
B
B

C
C
C
C
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
1060 Lycaena dispar

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P?
P
Cat. Specia
A Bufo bufo
A
Hyla arborea
A
A
Rana arvalis
Rana lessonae
Hyponephele lycaon
Iernat
Pasaj

D
B
i faun
Popula ie Motiv
RC A
Bufo viridis
Pelobates fuscus
RC
RC
RC
A
A
A
I
Rana dalmatina
Graphoderus zonatus
A
A
D
M Arvicola terrestris
M Felis silvestris
M Lepus europaeus
M Meles meles
M Microtus arvalis
M Mustela nivalis
M Neomys fodiens
P
P
D
A
M Mustela putorius
M Sciurus vulgaris
P
P
D
D
M Sus scrofa
M Talpa europaea
M Vulpes vulpes
Alnus glutinosa
Betula pendula
Callitriche palustris
Chimaphila umbellata
Cnidium dubium
Corynephorus canescens
P
P
Dryopteris cristata
Elatine ambigua
P
R
D
A
P
P
Elatine alsinastrum
R
V
A
D
Galium uliginosum
Helichrysum arenarium
Hottonia palustris
Lycopodium clavatum
Nymphaea alba
Peplis portula
Peucedanum palustre
Pulsatilla montana
P
P
Pulsatilla patens ssp. patens

P
P
A
A
P
P
Ranunculus lingua
Salsola kali ssp. ruthenica
P
R
D
D
Sparganium minimum
Utricularia bremii
R Lacerta agilis
RC
R Natrix tessellata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
31
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
29
211 - 213
N14
16
231
N17
312
P duri de conifere
N19
12
313
P duri de amestec
N26
324
uni

Mestecanisul de la Reci este un depozit nisipos de varsta pleistocena, care pe alocuri are balti si mici lacuri partial colmatate, cu o flora si
fauna diversa, rare pentru Romania. In prezent situl este puternic antropizat, cenozele de mesteacan au fost aproape total defrisate si in locul
lor s-a plantat Pinus silvestris. Cenozele ierboase de pajisti au fost puternic modificate prin pasunat. In sit sunt prezente mici balti si lacuri cu o
vegetatie higrofila cu specii rare.
Situl are o importanta stiintifica deosebita, prin speciile higrofile rare pentru Romania, care vegeteaza aici, cum sunt Aldrovanda vesiculosa,
Caldesia parnassifolia, Dicranum viride etc.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Alnus glutinosa,
Dryopteris cristata,Galium uliginosum.
Lucr rile hidrologice efectuate n vecin tatea rezerva iei, au influen at negativ regimul hidrologic al solului, avnd ca i consecin reducerea
num rului de lacuri i b l i. n perioadele secetoase marea majoritate a bal ilor seaca, crend un dezechilibru n cadrul habitatelor cu specii
hidrofile.
Introducerea pinului i a salcmului, n scopul stabiliz rii solului, reprezint un pericol pentru conservarea habitatele din acest sit.
Rezerva ia Mestec ni ul de la Reci b l ile de la Ozun Sntionlunca a fost desemnata ca rezerva ie prin HG 2151/2004.
Situl este proprietate de stat din 1962, cand a fost inclus in reteaua de rezervatii botanice.
4.6 Documenta ie:
Studii i cercet ri pe teren f cute de compartimentul Protec ia Naturii din cadrul APM Sf. Gheorghe. Pop, E. 1960. Mla tinile de turb din
Republica Popular Romn . Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN

%
Cod
Categorie
Tip
%
*
99,29 2.372.-Mestec ni ul de la Reci
J04ACV * ###### MESTECANISUL DE LA RECI
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
-
102 Cosire/Taiere
810 Drenaj
B
A
+
-


Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
0
230 Vanatoare

B
B

Rezervatia a fost preluata n custodie de Direc ia Silvic Sf. Gheorghe.
Planul de management a fost ntocmit i naintat Regiei Na ionale a P durilor spre a fi predat Academiei Romne.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0111_101_pulsatilla_patens_la_Reci.jpg

Gog Mircea - APM-CV

1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0112

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0098 Piemontul F g ra
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mlaca T tarilor

Latitudine
Longitudine
N 45 42' 57''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 39' 1''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
541
545

557
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO076
100 Sibiu
7150 Comunt i depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase

25
A
A
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
A Hyla arborea
i faun
Popula ie Motiv
P A
Rana temporaria
Aphantopus hyperantus
Maniola jurtina
M Micromys minutus
Erynnis tages
Melanargia galathea
P
P
M Neomys fodiens
Agrostis canina
Alnus glutinosa
Betula pubescens
P
P
Carex diandra
Carex lepidocarpa
R
C
A
D
P
P
Carex echinata
Carex nigra
C
C
D
D
D
Epipactis palustris
Eriophorum gracile
Frangula alnus
D
D
Galium uliginosum
Juncus alpinus
Lythrum salicaria
P
P
Molinia caerulea
Potentilla erecta
P
C
D
D
P
P
Peucedanum palustre
Ranunculus flammula
R
R
D
D
Rhynchospora alba
Salix aurita
Sphagnum sp.
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
100
231
P uni
Mlastina activa, de tip mezo-oligotrof, cu un bogat sediment de turba in zona centrala (7-9 m) si cu o populatie numeroasa de Rhynchospora
alba in micile balti de suprafata.

Situl are importanta stiintifica pentru cenozele cu Rhynchospora alba in micile balti de suprafata.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie:
Agrostis canina,Carex echinata, Carex lepidocarpa, Carex nigra, Eriophorum angustifolium.
Situl poate fi afectat negativ prin drenarea terenului din partea sud-vestica pentru a mari suprafata cultivabila.
Declarat rezerva ie natural prin Hot r rea Guvernului nr.2151/2005, cu o suprafa
de 6 ha.

Terenul sitului propus se afl n proprietatea prim riei Arpa u de Jos.
4.6 Documenta ie:
tef nu , S. 2003-2004. Viitoarea rezerva ie Lacul T tarilor. Raport de cercet. CNCSIS, Bucure ti.
Observatii personale Dr. Coldea G.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
3 +

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
180 Incendiere
810 Drenaj
102 Cosire/Taiere
120 Fertilizarea
0
-
140 Pasunatul

Situl este inclus n re eaua na ional de arii protejate ca rezerva ie botanic (HG nr.2151/2005), administrarea revenind prim riei Arpa u de Jos.
Pentru rezerva ia Lacul T tarilor exist un regulament de administrare aprobat prin HCJ Sibiu nr. 64/2004.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0113

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mla tina dup Lunc

Latitudine
Longitudine
N 46 37' 56''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 36' 6''
309
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
755
775
765

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
100 Harghita

10
A
B
A
B
25
21
13

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
100-200 i
1307 Myotis blythii
Pasaj
100-500 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
C
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C

C
B
C
B
B

D
D
Iernat
Pasaj

B
A
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
51
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
321
N12
211 - 213
N14
36
231
N15
242, 243
uni

Situl se g se te la vest de localitatea Vo lobeni, la o distan de 500 m. Este traversat de rul Mure , cu afluen ii Carbunele Negru, Poncul
Mic, Colina Mare, Senetea dinspre sud i prul Vo lobeni din nord. n jumatatea vestica este traversat de calea ferat industrial i un drum
pietruit spre cariera de piatr Suseni.
Situl Natura 2000 propus prezinta o importan deosebit , deoarece conserv n stare excep ional o mla tin de turb mezotrof ,
reprezentativ pentru Bazinul Gheorgheni. Aici exist 4 tipuri de habitate incluse in Anexa I a Directivei Habitate, 2 specii de plante, 36 specii
de animale care figureaz n Anexele II si III a Directivei Habitate, respectiv 91 specii de p s ri din Directiva P s ri, din care 56 cuibaresc in
situl propus. De asemenea, 25 specii de plante figureaz pe lista ro ie a cormofitelor din Romnia, dintre acestea 13 specii fiind relicte
glaciare. Situl este important pentru protejarea speciei Euonymus nana, vulnerabil in flora Romniei. Alte 34 specii de animale existente in
teritoriu sunt protejate prin conven ii nationale i interna ionale.
Iazul de decantare a exploat rii de dolomit de la Vo lobeni, situat n imediata apropiere a sitului propus, nu prezint pentru moment o
amenin are pentru calitatea habitatului. 8-10 perechi de Riparia riparia cuib resc n pere ii iazului. Cositul practicat prea timpuriu nu permite
diseminarea semin elor speciilor cu maturizare t rzie i poate s distrug cuiburile speciei Crex crex. De asemenea, f na ele necosite sunt
incendiate cu scopul evit rii acumul rii materiei organice i u urarea cositului n anul urm tor.
Situl cuprinde n ntergime rezerva ia natural Mla tina Dup Lunc , care este ocrotit nc din anii 1954, ca rezerva ie natural botanic , iar
actual este protejat prin Hotrrea Consiliului Jude ean Harghita Nr. 162/2005. Este inclus de asemenea n Anexa I a Legii Nr. 5/2000. Aria
este sub administra ia Consiliului local Vo lobeni, jud. Harghita.
5% a sitului propus este domeniu public local (apar ine Prim riei comunei Voslobeni), iar 95% este proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
1. Sarkany-Kiss E. , Hamar J., Sirbu I. 1997, Starea ecologica a raului Mures, Editura Tisza Klub, Ungaria si Editura Liga Pro Europa,
Romania
2. Pop, E., 1960, Mlastinile de turba din Republica Populara Romna, Ed. Acad. R.P.R.
3.Ratiu, F., 1974, Consideratii generale asupra florei relictare a mlastinilor eutrofe din Depresiunea Giurgeului, Ocrot. Nat., 18 (1): 23-27.
4. Ratiu, F., Gergely, I., 1968, O noua asociatie vegetala pentru tara noastra: Calamagrostetum neglectae Tengwal 1920, Contrib. Bot. ClujNapoca:5-10.
5. Borza, A., Ratiu, F., 1970, Molinietele din Bazinul Giurgeului, Contrib. Bot. Cluj-Napoca:111-122.
6.Ratiu, F., 1972, Asociatii de rogozuri scunde din mlastinile eutrofe ale Depresiunii Giurgeului, Contrib. Bot. Cluj-Napoca: 161-186.
7. Ratiu, F., 1971, Asociatii de rogozuri inalte din mlastinile eutrofe ale Depresiunii Giurgeului, Contrib. Bot. Cluj-Napoca: 261-293.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
+
15,27 2.466.-Mla tina Dup Lunc
J045HR * ###### MLASTINA DUPA LUNCA
Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
B
15 B

Cod Activitate
100 Cultivare
301 Cariere
Intensitate % Infl.
C
0
B
140 Pasunatul
180 Incendiere
102 Cosire/Taiere

Consiliul local al Comunei Vo lobeni, jud. Harghita este responsabil pentru managementul sitului.
Nu exista plan de management pentru sit.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0113_54_Dupa_lunca_Tinov_impadurit.jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0114
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0066 Limanu - Herghelia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mla tina Hergheliei - Obanul Mare i Pe tera Movile
Latitudine
Longitudine
N 43 50' 4''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 34' 18''
232
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
30

Stepic
X
Pontic
X

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

0,1
A
C
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

Cat. Specia
I Aeolosoma hyalinum
I
Agraecina cristiani
0,1
Pasaj

C
A
C
B
i faun
Popula ie Motiv
B
B
Aeolosoma litorale
Allolobophora sp.
B
B
Archiboreoiulus n. sp.
Armadillidium tabacarui
Armadillidium traiana
Armadillidium vulgare
I
I
Asellus aquaticus
Chaetophiloscia hastata
B
A
I
I
Caucasonethes vandeli
Chaetophiloscia sicula
B
A
Chronogaster troglodytes
Chthonius monicae
Clinopodes trebevicensis
Clivina subterranea
B
A
Cryptops spp.
Cylisticus convexus
Decumarellus sarbui
Dendrocoelum spp.
Deuteraphorura mocilae
Eucyclops subterraneus scythicus
I
I
Geohilus insculptus
Habrotrocha bidens
B
B
I
I
Geophilus insculptus
Habrotrocha rosa
A
B
B
Haemopis caeca
Hahnia caeca
Haplophthalmus movilae
Haplophthalmus napocensis
Heleobia dobrogica
Heteromurus nitidus
Hyloniscus riparius
Labidostoma motasi
Lepthyphantes constantinescui
Leptotrichus pilosus
I
I
Marianana mihaili
Monocyphoniscus babadagensis
B
A
I
I
Medon dobrogicus
Nepa anophthalma
B
B
Nesticus sp.
Niphargus stygius
Oncopodura vioreli
Panagrolaimus sp.
Parapseudoleptomesochra italica
Platyarthrus atanassovi
Platyarthrus coronatus
Platyarthrus schoebli
Plusiocampa euxina
Plusiocampa isterina
I
I
Pontoniphargus racovitzai
Porcellionides nitidus
B
A
I
I
Porcellio laevis
Porcellionides pruinosus
A
A
Protorhabditis sp.
Pseudocandona eremita
Roncus ciobanmos
Roncus dragobete
Symphylella sp.
Trachelipus arcuatus
Trachelipus difficilis
Trachelipus nodulosus
Trachelipus rathkii
Trachelipus troglobius
I
I
Trachelus troglodyta
Trophocyclops
B
B
I
I
Trichoniscus pygmaeus
Tropocyclops prasinus
A
A
Tychobythinus n. sp.
M Lepus europaeus
M Spermophilus citelus
M Vulpes vulpes
Adonis flammea
Alyssum hirsutum
A
A
P
A
D
Bombycilaena erecta
Buglossoides arvensis
Centaurea salonitana
P
P
Helianthemum salicifolium
P
C
A
A
P
P

Iris pumila
P
P
D
D
Jasminum fruticans
Satureja coerulea
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
41
511, 512
Ruri, lacuri
N07
23
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
19
211 - 213
N14
12
231
N23
1xx
uni

Pestera La Movile consta intr-o galerie principala de mici dimensiuni (inaltime max. 2m, latime max. 1m) pe parcursul careia exista cateva sali
mai largi si din care se desprind galerii laterale foarte inguste.
Peretii si plafonul sunt moi, indicand un inalt grad de coroziune.
Pestera are doua nivele: unul uscat reprezentat de galeria principala (~ 200m) si unul submers (~40m). In sectorul submers, prin ridicarea
plafonului deasupra nivelului apei se formeaza clopote de aer, trei la numar, in care atmosfera este puternic imbogatita in H2S si CH4 in timp
ce concentratia de O2 este foarte redusa; in aceste zone, atmosfera poate fi considerata anoxica.
Pe suprafata apei termale sulfuroase, bogata in H2S, CH4 si NH4+ plutesc pelicule microbiene alcatuite din asociatii de bacterii si fungi.
Producatorii primari sunt reprezentati de bacteriile chemolitotrofe din aceste biofilme.
Ecosistemul este remarcabil prin inalta sa biodiversitate (43 de specii de nevertebrate dintre care 32 sunt specii endemice pentru acest sit).
Speciile de organisme din pe tera La Movile, sunt specii endemice pentru acest ecosistem, unic n ara noastr , fiind astfel specii prioritare i
de interes comunitar. Ca urmare a prezen ei speciilor endemice prioritare i de inters comunitar din interiorul pe terii La Movile, aceasta se
poate constitui ca arie special de conservare.
Pe tera este nchis publicului i astfel vulnerabilitatea sa este redus , aflndu-se ntr-o stare bun de conservare.
Vulnerabilitatea sitului Obanul Mare i Pe tera La Movile rezid din faptul c n imediata sa vecin tate localnicii ora ului Mangalia
depoziteaz cantit i importante de gunoi menajer i de construc ie. n vecin tate se desf oar activit i agricole i p unat.
Aria natural Obanul Mare i Pe tera Movile a fost trecut prima dat sub regim de protec ie prin Hot rrea 26/1992 a Consiliului Local
Mangalia.
A fost declarat rezerva ie natural de interes na ional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a
arii protejate de interes na ional, cod de arie protejat 2371, cod pe ter 5210/15, clasa de protec ie A.
Terenul ariei protejate Obanul Mare i pe tera La Movile se afl n proprietatea Consiliului Local Mangalia conform H.C.L. 26/1992 i anexei
nr. 3 la H.C.L. 17/2000 i n administrarea Serviciului A.D.P.P. din subordinea Consiliului Local Mangalia (Consiliul Local Mangalia nr.
10.349/12.04.2006)
4.6 Documenta ie:
La aria naturala protejata Obanul Mare si pestera La Movile se refera urmatoarele acte legislative:
- Legea nr. 69/1991, art.21, Litera g, Litera r
- Legea nr. 5/12.04.2000 (Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea III - zone protejate)
- Ordonan a de Urgen nr. 236/24.11.2000 aprobat prin Legea nr. 462/18.07.2001
- Ordin al MMGA nr. 850/11.11.2003
- Ordinul MMGA nr. 604/4.06.2005 (Pentru aprobarea Clasific rii pe terilor i a sectoarelor de pe teri - arii naturale protejate)
- Ordin al MMGA nr. 1198/25.11.2005 (Actualizarea anexelor nr. 2 5 ale Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei s lbatice, aprobat cu modific ri i complet ri prin Legea nr.
462/2001)
si hotarari locale:
- Hot rrea Consiliului Local al Ora ului Mangalia nr. 26/05.10.1992 (Teritoriul din zona pe terii La Movile este declarat rezerva ie natural )
- Hot rrea Consiliului Local al Ora ului Mangalia nr. 21/26.05.1993 (nfiin area unui consiliu de custozi pentru controlul accesului i activit i
de cercetare a Rezerva iei Pe tera La Movile)
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
RO01 Categoria I IUCN
%
11,29

Cod
Categorie
Tip
%
*
11,29 2.371.-Oblanul Mare i Pe tera Movile

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
70 -

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
10 -
10
511 Linii electrice
20
25
511 Linii electrice
10

Contract Administrare: 47/23.02.2010, Administrator:Grupul de exploat ri subacvatice i speologice Bucure ti, str Frumoas , nr 31
0213124051, fax-0213124051 office@gess.ro, www.gess.ro
Nu exist plan de management. Este n curs de elaborare/aprobare. A fost realizat Regulamentul rezerva iei de c tre custodele rezerva iei,
Grupul de Explor ri Subacvatice i Speologice (Gess Bucure ti).
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0114_66_Alcedo_atthis.jpg

ROSCI0114_66_Cygnus_olor.jpg
ROSCI0114_66_Mla tina_Hergheliei_1_.jpg

ROSCI0114_66_Mla tina_Hergheliei_2.jpg
ROSCI0114_66_Mla tina_Hergheliei_3.jpg
ROSCI0114_66_Obanul_Mare_ i_Pe tera_Movilei_1.jpg
ROSCI0114_66_Obanul_Mare_ i_Pe tera_Movilei_2.jpg
ROSCI0114_66_Pe tera_La_Movile.jpg
ROSCI0114_66_Vedere_de_ansamblu_obane.jpg
ROSCI0114_66_Vedere_de_ansamblu_obane_2.jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0115

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0078 Mla tina Satchinez
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mla tina Satchinez

Latitudine
Longitudine
N 45 58' 32''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 6' 4''
2.290
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
77
115

94
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
17 Arad
RO054
83 Timi


5
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
1-2 p
25-30 p
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

D
C
B
C
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1060 Lycaena dispar
P
R

C
B
C
B
C
Pasaj

C
A
C
A
C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
31
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
24
211 - 213
N14
45
231
uni

Mla tinile de la Satchinez se afl la circa 25 km NV de Timi oara. Din punct de vedere geomorfologic se afl la contactul a trei cmpii cu
caractere morfologice diferite: Cmpia Timi ului, Cmpia Ving i, Cmpia Jimboliei.
Mla tinile de la Satchinez, mpreun cu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mla tini, inundate periodic, ce ocupau n trecut
cea mai mare parte a Cmpiei Banatului, se caracterizeaz prin existen a unor mla tini permanente ce alterneaz cu suprafe e ocupate de
stuf, b l i, fne e i plcuride s lcii. Zona de tampon este important att pentru protec ia rezerva iei ct i prin faptul c reprezint locul de
hr nire pentru numeroasa p s ri.

peste 100 specii de p s ri majoritatea protejate pe plan european, din care 42 specii p s ri ale locului, 93 de specii de plante acvatice i
palustre, 10 asocia ii vegetale, 875 de specii de insecte.
Efecte negative datorate activit ilor agricole : poluare sonor , eroziunile de teren n urma schimb rii destina iei terenurilor ,poluarea cu
substan e chimice,p unatul, incendierea miri tilor. Efecte negative datorate lucr rilor hidrotehnice. Impactul antropic: t ierea i incendierea
stufului, t ierea copacilor, pescuitul, vn toare i braconajul, transportul.
Situl are importan
pentru protec ia i ocrotirea avifaunei, precum si a habitatelor.

Situl este n proprietatea Prim riei comunei Satchinez iar din decembrie 2005 este atribuit cu titlul de custodie Muzeului Banatului Timi oara.
4.6 Documenta ie:
Mla tinile de la Satchinez, Dan St nescu, ed. ARTPRESS,Timi oara,2005.
Rezerva ia ornitologic Satchinez, Andrei Kiss, ed.EXCELSIOR,Timi oara,2002.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
11,93 2.740.-Mla tinile Satchinez
J061TM * ###### SATCHINEZ
J061TM * ###### SATCHINEZ

Cod Activitate
120 Fertilizarea
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
25 A
B

Cod Activitate
320 Mine
70
2
10
Intensitate % Infl.
B
5 -

Contract Administrare: 203/19.08.2010, Administrator:Muzeul Banatului Timi oara Pia a Huniade, nr 1, Loc Timisoara, jud Timi 0256 491 339,
0256 491 592, fax-0256 201 321 muzeul.banatului@yahoo.com
Custodele are obliga ia realiz rii pn la finele anului 2006 unui plan de management.
n anul 2002 a fost elaborat un plan de management n cadrul unui proiect Life.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0116

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Molha urile C p nei

Latitudine
Longitudine
N 46 28' 45''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 6' 50''
816
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1389
1649

1579
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
31 Cluj
RO071
69 Alba


2
A
C
A
A
20
71

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
A Rana temporaria

D
C
P?
i faun
Popula ie Motiv
P A
M Cervus elaphus
Andromeda polifolia
Calluna vulgaris
Carex echinata
D
D
P
P
Carex curta
Carex limosa
C
R
D
A
Carex magellanica
Carex pauciflora
Carex rostrata
Drepanocladus sp.
Agrostis canina
P
P
Drosera intermedia
Empetrum nigrum
Epilobium palustre
Galium uliginosum
P
P
Listera cordata
Nardus stricta
R
P
D
D
P
P
Melampyrum sylvaticum
Pedicularis limnogena
P
P
D
A
Pinus mugo
Sphagnum cuspidatum
Sphagnum sp.
R Lacerta vivipara
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
7
321
N17
91
312
P duri de conifere
N26
324

Molha urile C p nei reprezinta o mlastina activa, tipic oligotrofa, bombata, sentulete si mici movile, care au o vegetatie specifica oligotrofa
si inconjurata la periferie de un molidis, cu afinis si sfagnum.
Molha urile C p nei sunt un sit reprezentativ pentru Muntii Apuseni (Mt. Capatana), deoarece este situat in zona de varf a sa, pe un loc
aproape plan, de unde in partea de vest-nord-vest pornesc doua paraie ce vor forma valea Capatanei si Valea Ursului. Situl are o vegetatie
reprezentativa pentru tinoavele oligotrofe si prezinta importanta palinologica.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice turbariilor adanci, cu depozit turbos
mai mare de 2 m: Carex pauciflora,Empetrum nigrum, Sphagnum cuspidatum, Vaccinium microcarpum, Vaccinium uliginosum.
Situl Molha urile C p nei ar putea sa fie deteriorat prin defrisarea molidisului din zona de lagg.
Acest sit include in limitele sale rezervatia naturala de interes national Molha urile C p nei, declarata prin Legea 5/2000.
Situl Molha urile C p nei este inclus in reteaua de rezervatii nationale si figureaza in proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,50

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,50 2.16.-Molhasurile Capatanei

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
4 0

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
15 0
C
15
230 Vanatoare
10
35

Rezerva ia natural de interes na ional Molha urile C p nei este in custodia Direc iei Silvice Alba Iulia.
Date de contact:
Direc ia Sivic Alba Iulia
Str.Basarabiei nr.9 cod 510150
Tel 0788 522560
Mobil 0742991446 (Persoana de con
Planul de management pentru rezerva ia natural Molha urile C p nei a fost ntocmit de Direc ia Silvic Alba i a fost avizat de Academia
Romn .
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0116_77_Molhasurile_Capatanei1.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0117
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Movila lui Burcel

Latitudine
Longitudine
N 46 50' 49''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 48' 12''
13
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
227
273

249
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
100 Vaslui

100
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
2-10 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Bufo viridis
Pasaj
Iernat
Pasaj

C
B
B
B

C
B
C
B
C
i faun
Popula ie Motiv
2-50 i A
M Talpa europaea
Adonis volgensis
Allium moschatum
Astragalus pseudoglaucus
Campanula bononiensis
Carex tomentosa
Cephalaria transylvanica
P
P
Chamaecytisus austriacus
Cirsium serrulatum
D
A
P
P
Chrysopogon gryllus
Crocus reticulatus
B
A
A
P
Dianthus capitatus
Echium rossicum
Elymus repens
Euphorbia agraria
Festuca valesiaca
Filipendula vulgaris
Galium octonarium
Goniolimon besseranum
Hypericum perforatum
P
P
Inula salicina
Linum flavum
P
P
D
D
P
P
Iris graminea
Medicago minima
P
P
D
D
Minuartia setacea
Poa bulbosa ssp. bulbosa
Pulsatilla montana
Rosa gallica
Salvia aethiopis
Salvia austriaca
Salvia nutans
Sideritis montana
P
P
Stachys recta
Taraxacum officinale
A
A
P
P
Stipa lessingiana
Taraxacum serotinum
D
D
Thesium dollineri
Trinia multicaulis
Trifolium montanum
Verbascum lychnitis
Vinca herbacea
R Lacerta viridis
R Lacerta agilis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
16
231
P uni
N15
84
242, 243

Asezarea se caracterizeaza prin soluri de tip: cernoziom levigat (slab si mediu), caracteristic pentru reliefurile plane; cernoziom carbonatic
format pe pantele mai intens erodate; cernoziom semicarbonatic; regosoluri pe versantii cu eroziune eoliana puternica. Movila lui Burcel este o
culme de deal care se integreaza in Podisul Central Moldovenesc. Este o rezervatie stiintifica, stepica, in perimetrul careia exista numeroase
specii cu areale diferite. Analiza florei sub aspectul apartenentei speciilor la diferite bioforme, releva predominarea neta a hemicriptofitelor. In
proportie apreciabila participa si terofitele ca expresie a arididatii.
Rezervatia a fost creeata in scopul ocrotirii si conservarii unor elemente floristice pontice si panonice, multe dintre ele rare in flora Moldovei
sau chiar a tarii noastre.
Rezervatia prezinta o stare de ocrotire buna, fiind declarata rezervatie naturala botanica inca din anul 1973.
La fragmentarea terenului prin alunecari si eroziune a contribuit si omul prin extragerea unor cantitati apreciabile de nisip si piatra (cod 3.1),
iar prin pasunatul intens (cod 1.7)s-a distrus covorul ierbos.
A fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si prin Decizia
nr. 129/14.10.1994 a Consiliului Judetean Vaslui.
De asemenea este inclusa in Anexa I a Legii nr. 5/2000 in pozitia 2775, avand o suprafata de 12 ha.
Proprietate comunitara.
Administratorul legal al acestei rezervatii este Primaria comunei Miclesti.
4.6 Documenta ie:
1. Dobrescu C., colab., 1982, Contribu ii floristice n rezerva ia natural "Movila lui Burcel" Micle ti (Jud. Vaslui), Culeg. St. Art. Biol. Gr d.
Bot. Ia i, t. 2, p. 211-220
2. Dobrescu C., 1971, Contribu ii la studiul paji tilor xerofile din Bazinul superior al Brladului, An. Univ. "Al. I. Cuza", s. II, a. Biol., t. XVII, f. 1,
p. 413-424
3. Mititelu D., 1975, Flora i vegeta ia jud. Vaslui, Stud. Comunic., Muz. t. Nat. Bac u, p. 150
4. Srbu I., tefan N., Oprea Ad., 1998, Studiul rezerva iilor naturale din jud. Vaslui, Contract CNCSIS/MEC
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
93,20 2.775.-Movila lui Burcel

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
25 -
10
40

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
25 0
511 Linii electrice
20
900 Eroziunea
10
10
25

Primaria comunei Miclesti.
Primaria comunei Miclesti.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0117_52_Movila1.jpg

ROSCI0117_52_Movila_2.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0118
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Movilele de la P ucea

Latitudine
Longitudine
N 46 13' 37''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 20' 23''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
382
427

394
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO076
100 Sibiu
Brometalia)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat

90
A
C
A
B
Pasaj

C
A
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
55
231
P uni
N15
45
242, 243

n suprafaț de 6 ha., zona propus conserv un tip de habitat de importan comunitar reprezentat de o fnea cu o diversitate
biologic mare, ce con ine specii rare, vulnerabile i periclitate de plante. Aici se g se te o popula ie bine reprezentat de Echium russicum
(capul arpelui), o plant ce necesit protec ie la nivel european.
Propunerea de sit include un numar mare de specii de plante continentale/stepice si include o populatie de Echium russicum cu o densitate
ridicata, ce se afla intr-o stare de conservare excelenta. Situl este important si pentru orhidee, motiv pentru care habitatul 6210 este prioritar.
Principala amenin are sunt alunec riile de teren i rudelarizarea vegeta iei de la poalele movilelor cu specii de buruieni din culturile din
imediata apropiere.
n perioada 2005-2006 angaja ii Agen iei pentru Protec ia Mediului Sibiu cu atribu ii n domeniul protec iei naturii au desf urat o serie de
activit i n teren n colaborare cu domnul Profesor Univ. Dr. Constantin Dr gulescu din cadrul Universit ii Lucian Blaga din Sibiu, precum i
cu exper i n domeniul botanicii din Olanda, n urma c rora au fost inventariate i cartate 4 suprafe e de interes conservativ Natura 2000 care
au fost ulterior propuse de c tre APM Sibiu pentru desemnare ca sit de importan comunitar Movilele de la P ucea.
Caracteristici: situl cuprinde panta nordic a Dealului Furcilor de la P ucea sau Dealul cu bulbuci, cum mai este denumit, precum i trei
movile din apropierea acestui deal. Aceast arie este situat la aproximativ 7 km nord de municipiul Media , n centrul Podi ului
Transilvaniei, i apar ine de satul P ucea, comuna Bl jel, jude ul Sibiu. Dealul este situat pe direc ia nord-sud, avnd o altitudine medie de
cca 430 m, iar cele trei movile n partea nord-vestic a dealului, fiind desp r ite de drumul comunal Bl jel- Romne ti. Situl Natura 2000
conserv habitatului de interes comunitar 6210* - Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu tuf ri uri pe substrat calcaros (FestucoBrometalia), cu o acoperire evaluat la 90% din suprafa a total a sitului Natura 2000, precum i n prezen a speciei Echium russicum J.F.
Gmel., o cormofit a c rui efectiv popula ional a fost apreciat n jurul la 150 de indivizi.
n cadrul sitului Natura 2000 se reg sesc de asemenea i urm toarele 14 specii de plante cuprinse n Lista Ro ie elaborat de Dihoru i col.:
Prunus tenella Batsch (LR*, V); Astragalus dasyanthus Pall (LR, R); Chamaecytisus ratisbonensis (Schaff.) Rothm (LR, R); Lathyrus
transsilvanicus (Spr.) Rchb. (LR, R); Mercurialis ovata Sternb. et Hoppe (LR, R); Dictamnus albus L. (LR, R); Peucedanum officinale L. (LR,
R); Salvia transsilvanica Schur (LR, R); Fritillaria orientalis Adams (LR, V/R);
Phleum hirsutum Honckeny (LR, R);Gymnadenia conopsea (L) R.Br. (LR, R);
Listera ovata (L) R.Br. (LR, R); Orchis militaris L. (LR, R); Orchis ustulata L. (LR, R); (* LR Lista Ro ie a plantelor superioare din Romnia,
elaborat de Olteanu i col. i publicat n 1994, R - specie rar , V - specie vulnerabil , V/R - specie vulnerabil /rar ;)
Proprietate privat a unor persoane fizice.
4.6 Documenta ie:
Dr gulescu Constantin, 2003,Cormoflora jude ului Sibiu, Editura Pelicanus, Bra ov;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
+

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
140 Pasunatul
102 Cosire/Taiere
120 Fertilizarea

Contract Administrare: 32/22.02.2010, Administrator:APM SIBIU Sibiu, str. Hipodromului, nr 2A, jud.Sibiu 0269/ 422653
Movilele de la P ucea a fost preluat n custodie de c tre APM Sibiu, prin conven ia nr.32/22.02.2010.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0118_63_Movilele_de_la_Pacea.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0119

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele Mare

Latitudine
Longitudine
N 46 28' 50''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 14' 8''
1.654
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1518
1840

1726
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
25 Cluj
RO071
75 Alba


1
B
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
0,001

Cat. Specia
A Rana temporaria
P
0,1
i faun
Popula ie Motiv
P D
Arnica montana
Carex magellanica
Carex rostrata
Deschampsia cespitosa
P
P
Festuca nigrescens
Ligusticum mutellina
C
P
D
D
P
P

Nardus stricta
P
C
D
D
Ranunculus serbicus
Viola declinata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
26
322
N09
69
321
N17
312
P duri de conifere

n acest sit nu exista decat elemente montane si cateva specii subalpine, fara a alcatui insa un etaj subalpin tipic, ca in masivul Vladeasa si
pe varful Cucurbata din Muntii Bihorului.
Nu exista elemente xerofile i termofile.
Situl se remarc prin valoarea conservativ mare a habitatelor de p dure i paji tilor montane, dar i prin prezen a unor specii de p s ri ce se
reg sesc n anexa I din Directiva P s ri.
n ultimii ani se nregistreaz o cre tere alarmant a ac iunilor ilegale de defri are, cu cosecin e negative asupra echilibrului ecologic din
zon . La acestea se mai semnaleaz i ac iuni de braconaj, efectele neputnd fi deocamdat apreciate.
Pe partea din acest sit ce intr pe teritoriul jude ul Cluj, nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes jude ean sau na ional.
5%- p durea este n propietatea Ocolului Silvic Turda
15%- p une este n propietatea Consiliului Local B i oara
80%- p une predat la ISJ Alba
4.6 Documenta ie:
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj -harti, modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
A
26 +
B
12
12
140 Pasunatul
20

A
B
3
20
140 Pasunatul
20
10

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
A
20 +
B
10 C

- Regia Na ional a P durilor, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda;
- propietate comunal - administra ia public local a Comunei B i oara
1) Amenajamente silvice, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda 2) Amenajamente silvice p duri private 3) Plan de Urbanism, Comuna
B i oara
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0120

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele Tmpa

Latitudine
Longitudine
N 45 38' 15''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 36' 5''
214
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
586
947

766
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov

10
C
C
C
C
20
10
20
0,2

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
6-10 i
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
1689 Dracocephalum austriacum
Sitona lineatus
Zacladus geranii
P
P
Campanula carpatica
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
P

Cat. Specia
I Sitona languidus

C
B
C
B
Iernat
Pasaj
Pasaj

C
B
C
B
D
R
RC
C
C
B
B
B
C
B
B
i faun
Popula ie Motiv
P D
P
C
RC
A
A
Sitona lepidus
Sitona striatellus
Aristolochia lutea
RC
P
P
Cephalanthera rubra
C
R
A
A
Daphne blagayana
RC
Dictamnus albus
RC
RC
RC
RC
Galanthus nivalis
RC
P
P
Neottia nidus-avis
Poa badensis
C
RC
A
A
P
P
Platanthera bifolia
RC
RC
A
A
RC
Sorbus graeca
RC
Spiraea crenata
RC
Taxus baccata
Thymus comosus
RC
Waldsteinia geoides
R Lacerta viridis
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
23
311
P duri de foioase
N17
62
312
P duri de conifere
N23
15
1xx

Muntele Tampa reprezinta partea nord-estica a muntilor Poienii Brasov, prelungita pana in interiorul orasului.Temperatura medie anuala este
cuprinsa intre 6-8g.Reteaua hidrografica este formata din paraie cu caracter intermitent. Se remarca aparitia unor izvoare bogate in special in
partea inferioara a masivului.Vegetatia este formata predominant din padure, care este constituita din fag, carpen, frasin, artar, molid, pin si
larice. Printre tufari uri se ntlnesc plante ca : bibilica, papucul doamnei, stnjenelul si crucea voinicului.P tura erbacee este constituit din
flora de mull: Asperulla odorata, Galium schultesii, Asarum europaeum, etc.Specia Dracocephalum austriacum este o specie foarte rar care
a fost g sit n anul 1883 J.Romer , i introdus n ierbarul Facult ii de Silvicultur i Exploat ri Forestiere.Timp de un secol nu a mai fost
reg sit.Abia n anul 1994 a fost g sit i colectat de un student Mrzac Gheorghe-momentan nu se tie dac au mai r mas exemplare din
aceast specie.Un interes deosebit l prezint versantul sud-estic unde apare o insula de vegetatie de stepa.Lumea animala este bogata si
variata, identificandu-se 17 specii rare sau foarte rare de viespi
Muntele Tampa prezinta o importanta deosebita datorita prezentei padurilor de tipul Asperulo-Fagetum.Deasemenea, flora si fauna existente
in zona, prezinta o importanta ecologica si biologica, mai ales prin prezenta speciilor: Cypripedium calceolus (papucul doamnei-nereg sit ) la
plante si Ursus arctos (urs brun) la mamifere.
Important peisagistic i de recreere
Practicarea in mare masura a turismului necontrolat.Distrugerea covorului vegetal, a arbu tilor si arborilor prin aprinderea de focuri si mai
ales nesupravegherea si nestingerea acestora.Distrugerea zonei cu vegetatie stepica prin pasunatul intensiv, ilegal .Depozitarea deseurilor si
aruncarea gunoaielor intamplatoare de catre turisti si recoltatul abuziv al plantelor rare sau declarate monumente ale naturii.
Tendin a de construc ii pe versantul sudic al Tmpei.
Decretul 949-1962
Legea 5/2000
Este proprietate privat , revendicat de c tre Prim ria Bra ov.
Este n administrarea Regiei Publice Locale a P durilor Kronstadt R.A.
4.6 Documenta ie:
CMN Documentation BV 012 Tampa Vasile Ciocrlan Flora ilustrat a Romniei Ed. Ceres-Bucure ti,2000 Prof. Dr. Ing. Marius Danciu
Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere.
INSTITUTUL DE GEOGRAFIE:ZONELE NATURALE PROTEJATE DIN JUDE UL BRA OV 1999
COLECTIV DE AUTORI:DR. ADRIAN CIOACA,DR. MIHAELA DINU,DR. ELENA NICULESCU
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
92,16 2.255.-Muntele Tmpa
J049BV * ###### TAMPA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.

180 Incendiere
Cod Activitate
90
140 Pasunatul
A
A
0,1
50
10
15
Intensitate % Infl.
A
30 -

20

M.Tmpa este luat n custodie de c tre RNP-Direc ia Silvic Bra ov din 2004
are plan de management
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0121
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele Vulcan

Latitudine
Longitudine
N 46 14' 17''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 57' 47''
100
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
852
1268
1125

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO071
14 Alba
RO053
86 Hunedoara


1
B
C
B
B
25

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
Iernat
Pasaj

B
B
A
B
i faun
Popula ie Motiv
C D
M Felis silvestris
M Martes martes
C
B
P
P
Campanula kladniana
R
R
B
B
P
P
Sorbus dacica
R
R
B
B
Taxus baccata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
15
231
P uni
N15
14
242, 243
N16
71
311
P duri de foioase

Muntele Vulcan are aspectul unui masiv muntos izolat i este format din calcare recifale jurasice albe, resturi ale unei klipe de calcar
nc lecat de forma iuni geologice mai noi ce apar in Cretacicului inferior. Klipa calcaroas are caracter recifal zoogen-coraligen, textur n
bancuri calcaroase masive, stratificate, de culoare g lbui-cenu ie, cu numeroase resturi organice aglutinate printr-un ciment calcaros
recristalizat. n unele din aceste calcare se g sesc numeroase urme de fosile(caracteristice pentru fauna de corali) care au generat straturi
uria e n m rile calde ale Mezozoicului. Bulzul calcaros al Vulcanului se nal cu aprox. 300 m fa de formele de relief din jur i este acoperit
n bun parte de calcare gola e, conuri de grohoti , iar spre periferie prezint cteva doline cu forma caracteristic de plnie bine conturat .
Vegeta ia masivului Vulcan este predominat de f gete pure(Phyllitidi-Fagetum) sau cu disemina ii de brad. Pe vrful stncos vegeteaz
exemplare sporadice de molid(Picea excelsa) i tis (Taxus baccata); pe versan ii abrup i dinspre S i SE(par ial gola i) apar specii saxicole i
cenoze ca: Seslerietum rigidae, Festucetum glaucae.

n inventarul floristic al zonei au fost nscrise peste 435 specii, din care 18 sunt specii alpine i montane: Aster alpinus(ochiul boului), Achillea
taracetifolia(alpina), Atragene alpina, Aconitum paniculatum, Doronicum columnae, Pedicularis verticillata, Poa alpina, Rannunculus
creophyllus, Saxifraga ascendens, Saxifraga aizoon, etc.
Muntele Vulcan ad poste te 11 specii dintre endemismele dacice i carpatice, o specie care figureaz pe Lista Ro ie a vertebratelor din
Romnia(Capreolus capreolus) i o specie din lista plantelor rare(Syringa josikaea).
Enclavele situate la vestul peretelui stncos sunt folosite de c tre localnici ca fne e sau pentru p
a Muntelui Vulcan, n zona stnc riilor, are trasee pitonate.
unat. Se practic alpinismul,partea estic
Situa ia proprietarilor de la Muntele Vulcan: 58,36% proprietatea Statului Romn - Direc iile Silvice Hunedoara i Alba prin Ocolul Silvic Brad33,72% i Ocolul Silvic Cmpeni-26,64%; 35,19% proprietatea Prim riei Buce ; 6,45% propriet i ale locuitorilor din satele i c tunele
comunei Buce . Conform informa iilor primite de la Direc ia Silvic Alba, suprafa a din acest jude este solicitat n baza Legii 247/2005 de
composesoratul Abrud Sat Dusu, iar documenta ia ce sus ine dreptul de proprietate este depus la Comisia Jude ean Alba de fond funciar
pentru solu ionare.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul silvic(O.S. Brad)
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
90,59 2.514.-Muntele Vulcan
J047HD * ###### VULCAN
Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
10 0
C
0

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
B
0
230 Vanatoare
C
B
0
0
140 Pasunatul
301 Cariere
512 Conducte

rulote

Custode: Direc ia Silvic Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor Romsilva;
Tel. 0254225199, 219746, 224649
Fax: 0254222481, 224599
e-mail: office@silvahd.ro
Persoan responsabil : ing. Ognean Eugen
Custodele rezerva iei naturale Muntele Vulcan a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate
n vederea aviz rii.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0122
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii F g ra

Latitudine
Longitudine
N 45 31' 40''
E 24 44' 29''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
198.618
347
2526
1407

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO076
13 Sibiu
RO072
RO031
22 Bra ov
54 Arge
RO045
11 Vlcea


1
A
B
A
A

alpin
6520 Fne e montane
0,1
0,01
B
A
B
A
B
A
B
A
10
10,9
0,9

Salicion albae)
0,1
0,1
B
A
C
B
B
A
B
A
A

21,3
36

0,01
0,01
B
A
A
A
B
A
B
A
0,01
0,1
0,2
0,001
0,05
0,001
0,001
0,1

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
R
Pasaj

C
B
C
B
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos

1361 Lynx lynx
P
P
B
B
B
B
C
C
B
B
1355 Lutra lutra

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P?

R
C
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P?
P?
RC
1163 Cottus gobio
Iernat
Pasaj
RC
Pasaj
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
R
B
B

B
B
C
B
1927 Stephanopachys substriatus

1083 Lucanus cervus
R
C
B
C
B
B
C
C
B
B
D
B
4012 Carabus hampei
1060 Lycaena dispar

R
R
B
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
4122 Poa granitica ssp. disparilis

R
R
B
B
B
B
C
C
B
B

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
V A
Bufo viridis
Hyla arborea
Rana dalmatina
R
R
A
A
A
A
Rana arvalis
Rana temporaria
V
C
A
A
Triturus vulgaris
Lota lota
Thymallus thymallus
Erebia sudetica
Uvarovitettix transsylvanicus
A
A
RC
M Cervus elaphus
M Chionomys nivalis
M Eliomys quercinus
V
V
A
A
M Felis silvestris
R
R
A
A
M Martes martes
M Micromys minutus
M Myoxus glis
M Neomys anomalus
M Neomys fodiens
M Nyctalus noctula
M Sorex alpinus
P
P
D
B
P
P

Adenostyles alliariae ssp. hybrida
V
R
D
A
Aconitum moldavicum
Aconitum toxicum
Aethionema saxatile
P?
Agrostis alpina
Agrostis vinealis
Allium victorialis
Alopecurus pratensis ssp. laguriformis
Androsace arachnoidea
P?
Androsace obtusifolia
Anemone narcissiflora
P
P
Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis
R
R
D
B
P
P
Anthemis carpatica
Anthemis macrantha
P
R
D
A
Aquilegia nigricans
Aquilegia transsilvanica
Arabis soyeri ssp. subcoriacaea
Arenaria biflora
Armeria barcensis
Arnica montana
Artemisia eriantha
Astragalus alpinus
P
P
Callianthemum coriandrifolium
P?
V
A
D
P
P
Campanula carpatica
V
R
D
B
Campanula rotundifolia ssp. polymorpha
Cardamine resedifolia
Carex atrata ssp. aterrima
Carex brachystachys
Carex brunnescens
Carex capillaris
Carex firma
Carex fuliginosa
P
P
Carex limosa
Carex strigosa
R
R
A
A
P
P
Carex parviflora
R
R
A
A
P?
Cerastium fontanum ssp. macrocarpum
P?
Cerinthe glabra
Cetraria oakesiana
Chrysosplenium alpinum
P?
Crepis conyzifolia
P
P
Dactylorhiza maculata ssp. transsilvanica

R
R
A
D
P
P
Dianthus banaticus
R
V
D
B
Dianthus superbus ssp. alpestris
Draba lasiocarpa
Draba fladnizensis
P?
P?
Epilobium anagallidifolium
P
P
Epilobium nutans
R
R
A
D
P
P
P?
P?
A
A
Epipogium aphyllum
P?
Erigeron alpinus
Erigeron atticus
P?
Erigeron uniflorus
Festuca amethystina
Festuca bucegiensis
Festuca carpatica
P
P

Galium pumilum
R
R
D
A
P
P
Galanthus nivalis
R
R
C
B
A
Gentiana lutea
Geum reptans
Grimmia teretinervis
Gymnadenia conopsea
Heracleum palmatum
Hieracium negoiense
P
P
Hieracium silesiacum
Juncus trifidus
R
P
B
D
P
P
Juncus filiformis
Juncus triglumis
R
R
A
A
Knautia drymeia
P?
Kobresia myosuroides
Leucanthemopsis alpina ssp. alpina
Ligularia glauca
Lloydia serotina
Lomatogonium carinthiacum
P?
P
P
Lonicera caerulea
Lycopodium clavatum
R
C
A
C
P
P
Lycopodium complanatum
R
V
C
C
Lycopodium selago
Lysimachia nemorum
Melampyrum saxosum
Minuartia austriaca
Minuartia hirsuta ssp. frutescens
Nigritella nigra
P
P
P
P?
D
D
Minuartia laricifolia
P?
Onobrychis montana
Orchis coriophora
Orchis palustris ssp. elegans
R
R
D
D
P
P
Orchis morio
Orchis ustulata
R
R
D
D
Oxytropis campestris
Papaver alpinum
P?
Oxytropis carpatica
Papaver pyrenaicum ssp. corona-sancti-ste
P?
Pedicularis oederi
Phyteuma spicatum
P?
Phyteuma vagneri
Pinguicula alpina
Pinguicula vulgaris
B
A
P
P
Pinus cembra
R
R
D
A
P
P
Pinus mugo
R
P?
D
A
Poa badensis
Poa cenisia ssp. contracta
Poa granitica
Poa laxa
Poa remota
Primula farinosa
Primula minima
Pseudorchis albida
P
P
Pulsatilla montana
Ranunculus glacialis
R
V
D
A
P
P
Ranunculus alpestris
Ranunculus thora
R
R
A
A
Rhodiola rosea
Rumex arifolius
Rumex scutatus
Sagina saginoides
Salix alpina
Salix aurita
Salix hastata
Salix retusa
P
P
Salix starkeana
Saxifraga androsacea
P?
R
A
D
P
P
Saussurea discolor
Saxifraga bryoides
R
V
A
D
D
Saxifraga carpatica
Saxifraga exarata ssp. moschata
Saxifraga oppositifolia
Saxifraga retusa
Scrophularia heterophylla ssp. laciniata
Sedum telephium ssp. fabaria
Sempervivum montanum
Senecio rivularis
P
P
Spiranthes spiralis
R
P?
A
A
P
P
Silene zawadzkii
Symphyandra wanneri
P
R
B
A
A
Symphytum cordatum
Thymus bihoriensis
Thymus pulcherrimus
Tofieldia calyculata
Trifolium spadiceum
Trisetum alpestre
Trollius europaeus ssp. europaeus
Vaccinium oxycoccos
P?
P
P
Veronica alpina
Veronica bachofenii
R
R
A
A
P
P
Veronica aphylla
R
R
A
A
Veronica fruticans
Viola alpina
Viola palustris
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Podarcis muralis
R Vipera berus
C
C
A
A
R Sabanejewia romanica
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
12
322
N09
10
321
N16
18
311
P duri de foioase
N17
25
312
P duri de conifere
N19
32
313
P duri de amestec
N22
332, 333

Situl se afla in zona biogeografica alpina, forma de relief predominanta fiind muntele.
Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane cu suprafete in mare parte continue si compacte), fanete,
tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine. Flora este bine reprezentata fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea
floristica cea mai mare se observa in fanetele umede peste 450 specii
Situl propus include cel mai nalt i s lbatic sector al Carpa ilor Romne ti, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar i
periglaciar, cu o vast suit de unit i peisagistice unice, cu condi ii ecologice specifice ca urmare a diversit ii geologice, pedologice i
climatice reflectate n biodiversitatea foarte ridicat a acestei zone. n acest masiv
muntos se afl fragmente reprezentative de p duri naturale virgine i cvasivirgine - ast zi practic disp rute din Europa - care polarizeaz o
diversitate biologic terestr deosebit , constituind o avu ie na ional inestimabil .
Mun ii F g ra ofer habitate excelente pentru popula ii viabile de urs, lup, rs i capr neagr .
De pe teritoriul sitului propus a fost capturat o femel de capr neagr apreciat ca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126 puncte CIC
(1993 - Valea Arp el, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 - Valea Arp el, jud. Sibiu).
Cerbul, prezent att n zona mp durit ct i n golul alpin, bonc ne te n acest masiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpa ii
Romniei aua Netedu (2200 m).
Asezarile umane stabile pe teritoriul Muntilor Fagaras nu exista decat la poaleleacestora, in general situate sub curba de nivel de 900
m.Asadar , gradul de antropizare al arealului montan este redus, singurle activitati umane care afecteaza cadrul natural sunt , cresterea
animalelor, exploatarea lemnului si turismul.
Turismul de tranzit s-a dezvoltat odata cu contruirea Lacului de acumulare Vidraru si modernizarea arterei rutiere DN 7C, cunoscuta sub
numele de Transfagarasan.Aceasta forma de turism se practica numai in sezonul cad, peroada iunie-septembrie, din cauza cantitatilor mari
de zapada ce se acumuleaza in sezonul hivernal si a avalanselor care se produc de obicei in amonte de Piscul Negru, blocand soseaua
transalpina.
In punctul Piscul Negru s-au construit in ultimii ani mai multa constructii cu destinatie turistica, dar fara a respecta normele in vigoare privind
disciplina in constructii si cele ale protectiei mediului (nu exista plan de urbanism zonal, nu se respecta gradul de ocupare al terenului, nu
exista retea de canalizare pentru apele reziduale sau puncte de colectare ecologica a deseurilor menajere).De asemenea, nu s-au respectat
prevederile de construire privind procentul de ocupare si coieficientul de utilizare a terenului.
Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare tiin ific n vederea declar rii Mun ilor F g ra ca Parc Na ional.
In prezent n interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 se afl mai multe arii protejate dintre care amintim rezerva iile Golul alpin al
Mun ilor F g ra cuprins ntre Suru i Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea Blii, Valea Vlsanului, Arp el, etc.
21,4% din suprafa a sitului propus se afl n proprietatea statului romn i 78,6% n proprietate privat . Propunerea Mun ii F g ra se ntinde
pe teritoriul administrativ al 23 comune din jude ele Arge , Bra ov, Sibiu i Vlcea. Pe judetul Brasov, din totalul fondului forestier de cca
19.000 ha , 10% este in proprietate de stat adm de OS Fagaras, restul de 90% fiind in propr particulara, administrata de OS Padurile Sincii si
OS Codrii Fagarasului. Restul suprafetei din jud Brasov, este pasune, faneata, gol alpin,etc (cca 23.000 ha)fiind proprietate particulara si in
mai mica masura propr de stat. Parte din propr de stat este in procedura de retrocedare cf L247/2005. SITUATIA CU SUPRAFETELE DE
PADURE PE TIPUL DE PROPRIETATE DIN Parcul National Fagaras zona Valcea : Primaria Talmaciu = 184,4 ha, UP III Caineni, UA 1-6,
UA71-81, UA 111-114 Obstea Greblesti = 6215,5 ha, UP III Caineni, UP IV Boia Mica . UA 7-32, UA 53-78 Obstea Cainenii Mici = 552 ha, UP
IV Boia Mica , UA 37-49 Obstea Boisoara= 1774,3, UP V Boia Mare, UA 1-34 ; UA 57-75 ; UA78-80 ; ?UA 48-56 ? este revendicat de Obste
in prezent. Obstea Grohotis = 18,2 ha, UP V Boia Mare Obsea Spiru Podeni = 72,7 ha UPV Boia MareUA 46-47 Total suprafata privata =
8817,1 ha Procentaj din suprafata totala 83% proprietate privata Directia Silvica Valcea (total suprafata padure de stat) = 1280,5 ha
Procentaj din suprafata totala 17% proprietate de stat cu mentiunea ca o mare parte din suprafata de padure de stat este revendicata in
prezent de proprietari privati . TOTAL SUPRAFATA parc in judetul Valcea = 10097,6 ha
4.6 Documenta ie:
1. Bertel, Bruun si colab., Hamlyn Guide- Pasarile din Romania si Europa- Determinator ilustrat, versiunea romaneasca Dan Munteanu,
S.O.R.,1999, Octopus Publishing Group Ltd. ;
2. Beldie, Al., 1967, Endemismele si elementele dacice din flora Carpatilor Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
3. Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Bucuresti, 2005;
4. Cilievici, E., 1975, Ocrotirea naturii in judetul Sibiu, Sibiu
5. Csuros, St., 1953, Contributii la studiul vegetatiei alpine din Muntii Fagarasului, Bul. st. sect. st. biol.,agron., geol. si geogr. Bucuresti, V, 2;
6. Dragulescu, C., 1995, Situatia actuala a rezervatiilor naturale din judetul Sibiu, Com. si ref. Muzeul de St. nat. Ploiesti;
7. Dragulescu, C., !996, Vegetatia din circul glaciar Balea (Muntii Fagarasului),St. si cerc. st. nat. Muz. Bistrita, 2;
8. Dragulescu, C., 1996, Die rote Liste der Kormophyten im Hermanstadter Kreis (Siebenburgen ), Staphia., Linz, 45;
9. Dragulescu, C., 1999, Flora si vegetatia circului glaciar Arpasel (Muntii Fagarasului), Argenssis. St. si com. ser. St. nat. Muz. Jud. Arges,
Pitesti, VIII;
10. Dragulescu, C., 2000, Specii rare si disparute din flora Transilvaniei meridionale, Lucr. Celei de a 5-a Conferinta nationale pentru protectia
mediului, Brasov;
11. Dragulescu, C., 2000, The flora of the Balea glacial circus (Fagaras Mountains), Acta oecologica, vol. VII, nr. 1-2, Univ. Lucian Blaga din
Sibiu;
12. Dragulescu, C., 2003, Cormoflora judetului Sibiu, Editura Pelecanus, Brasov
13. Ecotur Sibiu, 1996, Arii Naturale Protejate in Judetul Sibiu, 1996 ;
14. Grimmett, R.,F.,A., Jones, T., A., 1989, Important bird areas in Europe, Cambridge;
15. Lup, Lucian, 2004, Data regarding the bat communities (Mammalia Chiroptera) from abandoned mines roosts in Sibiu County, Acta
oecologica, vol. XI, 1-2;
16. Negrean, G., Lista rosie a plantelor din Romania (Tracheophyta);
17. Popescu, A., Sanda, V., 1990, Vegetatia grohotisurilor si bolovanisurilor (Clasa Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl.26) din Carpatii Romaniei,
St. si cerc. biol. ser. biol. veget., Bucuresti;
18. Puscaru- Soroceanu, Evdochia si colab. , 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populara Romana,Edit. Acad. Bucuresti;
19. Puscaru- Soroceanu, Evdochia, Puscaru, D., 1969, Asociatiile pajistilor alpine din Muntii Fagarasului sub aspect fitogeografic si a valorii
lor productive, Com. bot. Bucuresti, XI;
20. Puscaru-Soroceanu, E., Csuros, S., Puscaru, D. & Popova-Cucu, 1981, Die Vegetation der Wiesen des Fagaras- Gebirge ,(
Phytocoenologia ), Stuttgart
21. Resmerita, I. Si colab.,1977, Caracterizarea areal-ecologica si floristica a pajistilor din alpinul Carpatilor romanesti, Com. bot. Bucuresti;
22. Sanda, V., Popescu , A., 1995,Caracterizarea unitatilor de vegetatie din Masivul Fagaras, Naturalia- St. si cercetari Pitesti;
23. Schneider-Binder, Erika, Voik, W., 1977, Privire generala asupra vegetatiei crapaturilor de stanci (Asplenietea rupestris Br.-Bl. 1934) din
Carpatii Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
24. Schneider-Binder, Erika, Voik, W.,1979, Asociatiile din clasa Salicetea herbaceae Br.-Bl. 1947 in Carpatii Meridionali cu privire speciala
asupra celor din Muntii Fagarasului, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu, St. nat.,23;
25. Voik, W., Schneider-Binder, Erika, 1978, Cercetari asupra asociatiilor de grohotisuri ( Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl. 1926) din etajul alpin
al Muntilor Fagaras, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu, St. nat. , 22;
26. ***Lista Rosie a Cormofitelor din judetul Sibiu, H.C.J. nr. 64/2004;
27. ***CMN- Documentation SB006 - Rezervatia zoologica si botanica Valea Arpaselului;
28. ***Amenajamente silvice;
29. ***Amenajamente de pajisti;
30. ***The Red List of vascular plants from Romanian grasslands (Tracheophyta), Grasslands of Romania, Final report on National
Grasslands, Inventory 2000-2003, Annex 4;
31. ***Studiu de documentare stiintifica privind declararea ariei protejate Parcul National Fagaras, 2004, INCDT Bucuresti;
32. Ioan Ghira, Marton Venczel, S

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,00
RO04
Categoria IV IUCN
4,77
RO03
Categoria III IUCN
0,17

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
0,00 M-Piatra Craiului
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
+
0,00 2.115.-Lacul Jgheburoasa

0,00 2.117.-Lacul Hrtop II
RO03
Monument al naturii
0,00 2.118.-Lacul Hrtop V
RO03
Monument al naturii
0,00 2.119.-Lacul M n stirii
RO03
Monument al naturii
0,00 2.120.-Lacul Valea Rea
RO03
Monument al naturii
0,00 2.121.-Lacul Buda
RO03
Monument al naturii
0,00 2.123.-Lacul Sc ri oara Galben
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
+
0,16 2.133.-Lacul Iezer

0,00 2.784.-Avenul Piciorul Boului
RO04
Rezerva ie natural
2,05 2.105.-Golul alpin Moldoveanu - Capra
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.106.-Pe tera de la Piscul Negru
RO04
Rezerva ie natural
RO04
Rezerva ie natural
0,26 2.701.-Valea Blii
RO04
Rezerva ie natural
2,44 2.709.-Golul Alpin al Mun ilor F g ra

J049BV * 1,311 STRAMBA
J049BV *
2,349 BARSA
J048SB + 3,308 BUTEANU - SURU
J081AG + 3,079 CUMPANA
J081AG + 4,128 CAPATANA
J072VL + 3,311 BOIA
J081AG *
4,647 AREFU

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C 100 0
102 Cosire/Taiere
140 Pasunatul
41

C
C
1
2
+
+

C
C
1
1
0
0

uscare
10

230 Vanatoare
220 Pescuit sportiv
100

301 Cariere
C
C
1
1

C
C
1
1
508 Tunel
511 Linii electrice
602 Complex de ski

rulote
C
C
1
1
0
0

900 Eroziunea
C
C
1
2
0
0
0
100
971 Competitia
100
972 Parazitismul
100
965 Predatorismul
100
100
100
100
962 Parazitism
100
102 Cosire/Taiere

uscare
C
C
3
3
+
0

C
B
2
3
0
-
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare
301 Cariere
900 Eroziunea
972 Parazitismul
C
C
2
100
0
0

965 Predatorismul
B
B
8
100
0
0
100
971 Competitia
100
100 Cultivare

140 Pasunatul
C
C

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
+
102 Cosire/Taiere
120 Fertilizarea
C
C
+
0
50
+
+

uscare
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare
230 Vanatoare
10
10

C
C
+
0

C
C
0
-
511 Linii electrice

rulote

C
C
0
0

962 Parazitism
B
C
0
0
965 Predatorismul
971 Competitia
972 Parazitismul

Contract Administrare: 7/25.06.2010, Administrator:Ocolul Silvic R inari RA i Ocolul Silvic Izvorul Florii (Administrator) OS R
str. Octavian Goga, nr 1687, jud. Sibiu;
OS Izvor=Avrig, str. Horia, n
inari=R
inari,

Managementul zonei situata in judetul Valcea se face prin amenajamentele silvice de catre Ocoalele Silvice private si cele ce apartin RNP.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0122_83_balea_lac.jpg

ROSCI0122_83_barajul_Pecineagu.jpg
ROSCI0122_83_Peisaj_din_M-tii_Fagaras.jpg
ROSCI0122_83_Vegetatie_din_M-tii_Fagaras.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0123
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii M cinului

Latitudine
Longitudine
N 45 8' 49''
E 28 19' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
16.894
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
4
466

214
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO025
100 Tulcea

1,2
B
C
B
B
50,5
20
0,02
10,8
B
A
A
C
B
B
B
B
91X0 P duri dobrogene de fag

0,1
0,0001
8230 Comunit i pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stnc rii
silicioase

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1219 Testudo graeca

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
R
Pasaj

B
B
C
B
1060 Lycaena dispar
1083 Lucanus cervus

P
P
B
B
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

V
R
B
B
B
B
A
C
B
B

Cat. Specia
A Bufo bufo
A
A
i faun
Popula ie Motiv
RC C
Bufo viridis
RC
RC
R
A
I
Pelobates fuscus
Apatura metis
R
R
C
C
C
Hyla arborea
Rana dalmatina
C
C
Euphydryas aurinia
Euphydryas maturna
Hyles hippophaes
Kirinia roxelana
Maculinea arion
Saga pedo
Zerynthia polyxena
M Canis aureus
M Cervus elaphus
M Felis silvestris
RC
R
P
C
C
M Martes martes
RC
R
C
C
M Mustela eversmanii
Achillea ochroleuca
Allium moschatum
Alyssum caliacrae
Asplenium adiantum-nigrum
Astragalus ponticus
Cachrys alpina
P
P
Celtis glabrata
Centaurea napulifera ssp. thirkei
V
R
D
D
P
P
Centaurea tenuiflora
R
R
D
D
Comandra elegans
Crocus chrysanthus
Crocus variegatus
Crucianella angustifolia
Dianthus guttatus
Dianthus nardiformis
Euphorbia cadrilateri var. transitoria
P
P
Euphorbia dobrogensis
Gagea saxatilis
R
R
B
D
P
P
Euphorbia myrsinites
Gagea szovitsii
R
V
D
D
Galanthus elwesii ssp. elwesii
Galanthus plicatus
Gymnospermium altaicum ssp. odessanum
Heliotropium supinum
Iberis saxatilis ssp. saxatilis
Lactuca viminea ssp. viminea
Lythrum thymifolia var. erectum
Minuartia bilykiana
Moehringia grisebachii
Myrrhoides nodosa
P
P
Nepeta ucranica
V
V
D
D
P
P
Notholaena marantae
Orchis purpurea
V
R
D
D
D
Orchis simia
Paeonia peregrina
Paeonia tenuifolia
Physocaulis nodosus
Rosa turcica
Scorzonera austriaca
Scorzonera mollis
Scutellaria orientalis var. pinnatifida
Seseli tortuosum
P
P
Silene compacta
R
V
D
D
P
P
Silene supina
Spiraea crenata
R
R
D
D
Stachys angustifolia
Stipa ucrainica
Symphytum tauricum
Valerianella coronata
R Coluber caspius
RC
R Lacerta trilineata
R Vipera ammodytes
R Elaphe longissima
R Podarcis taurica
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
10
321
N12
211 - 213
N15
242, 243
N16
67
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
N26
324

Muntiii Macin, formati in timpul orogenezei hercinice ( intre erele Paleozoica si Mezozoica), sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania.
Muntii au o suprafata totala de 50 000 ha si sunt localizati in partea de sud-est a Romaniei ( in judetul Tulcea). Aria tinta include doua lanturi
muntoase principale: Pricopan-Megina ( in capatul nord-vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin depresiunea Greci.
Cel mai inalt varf Tutuiatu, are 463 m inaltime. Tipuriole de roci dominante sunt granitele, porfirele, argila cu caolin, cuartul si recent
depozitatele straturi de loess.
Din suprafata totala a zonei tinta, 11,291 ha apartin Administratiei Nationale a Padurilor, din care 10,160 ha sunt paduri, 940 ha sunt
terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei, restul de 30 ha este pasune comunala
apartinand CL M cin.
Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice de stepa ponto-balcanica, paduri sub-mediteraneene si balcanice, si o mare diversitate
de flora si fauna. Aria tinta reprezinta limita nordica a sute de specii Mediteraneene, Balcanice si Pontice, limita sudica a speciilor central
Europene si Caucaziene, si limita vestica de distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1 900 specii de plante.
Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de nevertebrate ( aproximatic 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul
2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile ( incluzand specii rare ca Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe
quatorlineata, Vipera ammodytes), si cel putin 187 de specii de pasari ( incluzand specii rare ca Monticola saxatilis, Oenanthe pleschanca,
Oenannte isabellina, Lanius senator, Neophron percnopterus, etc), si 40 specii de mamifere( incluzand specii adaptate la stepa ca
Spermophilus citellus, Vormela peregusna, Canis aureus etc).
Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si este comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul
dintre principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este valoarea ecologica remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii
floristice care sunt periclitate atat la nivel national cat si international. Macin si imprejurimile lor sunt singurele zone din Romania unde inca
mai exista suprafete importante de vegetatie naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei sau altundeva in Balcani. Muntii
Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza acest tip de vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona
protejeaza 27 de specii si subspecii de plante endemice ( Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis, Euphorbia nicaeensis ssp
cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei) Muntii Macin reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile
rapitoare din Romania (Circaetus gallicus, Falco cherrung) fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare( Buteo ruffinus,
Buteo lagopusetc).o parte din insectele gasite in MM sun noi pentru stiinta. De exemplu Polia cherrung a fost descoperita in 1997 langa Greci.
De asemeni subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui a fluturelui Chersotis fimbriata a fost descrisa numai in 1997.
cateva specii de insecet au fost inregistrate numai in acesasta regiune a tarii: Menaccarus arenicola, Nabis provencalis, Hypantopa segnelle,
Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica, Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa salicicola,
Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes favarius, cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis
ocellata, Harmonia quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata etc.
Parcul este moderat afectat de activitati de pasunat sporadic si de colectarea ilegala de animale (Testudo) sau plante, in special primavara.
Zona din preajma manastirii de la Greci este periodic vizitata de turistii la sarbatorile traditionale religioase, intrand in parc la izvorul
tamaduirii. Pe drumul de la Nifon la Luncavita, utilizat pentru transportul lemnului extras din padure, sunt calcate anual aproximativ 300 de
exemplare de broasca raioasa.
legiferata prin Legea 5/2000 si HG 230/2003
11291 ha reprezinta padure domeniul statului fiind in administrarea Regiei Nationale a Padurilor 30 de ha apartin Consiliului Local Macin
4.6 Documenta ie:
Ciocrlan, V. - Flora ilustrat a Romniei, Ed.Ceres, Bucure ti, 2000.
Bucure ti, 1964.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN

%
RO04
Categoria IV IUCN
0,92

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,92 2.764.-Valea Fagilor
RO05
Parc natural
64,91 P-Mun ii M cinului

J091TL *
4,85 CHEIA - MACIN
J091TL + 1,108 VALEA FAGILOR

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 -

Cod Activitate
301 Cariere
Intensitate % Infl.
C
5 0

floristice)


administrarea este incredintata RNP - Administratia Parcului National Muntii Macinului in cadrul Directiei Silvice Tulcea
Planul de Management nu eset inca aprobat
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0123_141_campanula_romanica.jpg

Parpala Veronel - APM-TL
ROSCI0123_141_lacerta_trilineata.jpg
ROSCI0123_141_moehringia_jankae.jpg
ROSCI0123_141_orchis_purpurea.jpg
ROSCI0123_141_testudo_graeca.jpg


1.1 Tip
I
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0124
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

H
ROSPA0131 Mun ii Maramure ului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii Maramure ului

Latitudine
Longitudine
N 47 46' 59''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 33' 56''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
106.909
330
1951
1141

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO064
100 Maramure

3
B
C
B
B

alpin
6520 Fne e montane
silicioase

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1324 Myotis myotis
1307 Myotis blythii

1352 Canis lupus
P
RC
1354 Ursus arctos
Pasaj
0,5
0,01
0,1
10
0,05
0,001
0,01
0,5
0,1
B
B
C
C
B
B
B
B
0,01
1,7

C
B
C
B
C
A
B
B
B
C
C
B
B
RC
RC
1361 Lynx lynx
1355 Lutra lutra

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C

B
A
Iernat
Pasaj
A
A
C
C
A
A

B
A
C
A
1163 Cottus gobio
RC
RC

1105 Hucho hucho
P?
V
1131 Leuciscus souffia

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P?
1087 Rosalia alpina
R
Pasaj

C
1060 Lycaena dispar
4012 Carabus hampei
4015 Carabus zawadszkii

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

R
R
C
C
B
B
C
C
B
B

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
RC A
Rana temporaria
Triturus alpestris
RC
RC
Cottus poecilopus
RC
M Cervus elaphus
C
C
M Microtus agrestis
M Myoxus glis
M Neomys anomalus
P
P
A
C
M Neomys fodiens
M Sorex minutus
P
P
C
C
Aconitum moldavicum
Allium victorialis
D
D
Andromeda polifolia
Anemone narcissiflora
Anthemis carpatica
P
P
Armeria pocutica
Campanula carpatica
R
R
A
D
P
P
Armoracia macrocarpa
V
P
C
D
D
Campanula polymorpha
Carex curta
Carex echinata
Carex limosa
Carex pauciflora
Carex pilulifera
Carex rostrata
Centaurea carpatica
P
P
Cochlearia borzaeana
R
V
D
B
P
P
Coeloglossum viride
V
C
B
D
Deschampsia cespitosa
Deschampsia flexuosa
Drepanocladus sp.
P
P
P
V
A
D
P
P
Empetrum nigrum
C
V
D
D
Epilobium palustre
Epipactis palustris
Epipactis sessilifolia
Erigeron alpinus
Erysimum witmannii
Festuca carpatica
Galanthus nivalis
P
P
Galium palustre
Gentiana punctata
P
V
D
D
P
P
Genista tinctoria
Goodyera repens
P
R
B
D
D
Gymnadenia conopsea
Hedysarum hedysaroides
Heracleum palmatum
Herminium monorchis
Juniperus communis
Leucorchis albida
Lilium bulbiferum
P
P
Listera cordata
Lychnis nivalis
R
R
D
B
P
P
Listera ovata
R
R
D
D
Melampyrum saxosum
Molinia caerulea
Orchis coriophora
Orchis militaris
Orchis morio
Orchis ustulata
P
P
Phyteuma tetramerum
Pinus mugo
R
R
D
D
P
P
Phyteuma vagneri
Pinus nigra
V
P
D
D
Platanthera bifolia
Poa rehmannii
Pulmonaria filarszkyana
D
D
Ranunculus thora
Salix bicolor
Silene zawadzkii
P
P
Soldanella montana
Sphagnum sp.
P
C
D
D
P
P
Sphagnum cuspidatum
Spiranthes spiralis
P
V
D
D
Swertia perennis
Symphyandra wanneri
Veronica fruticans
R Anguis fragilis
R Vipera berus
R Lacerta agilis
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
9
321
N14
231
uni
N16
12
311
P duri de foioase
N17
43
312
P duri de conifere
N19
25
313
P duri de amestec
N26
324

Tau la Gutai este situat in etajul montan mijlociu (cca. 1040 m), in zona padurii de molid si s-a format in postglaciar prin colmatarea lacului. In
prezent, a mai ramas din lac doar o suprafata de 7-8 m patrati.
Taul lui Dumitru este o mlastina activa, de tip oligotrof, formata in craterul fostului vulcan din zona. grosimea stratului de turba depaseste 5 m.
T u la Guti prezinta importanta stiintifica prin speciile oligotrofe tipice pe care le adaposteste, indeosebi Lycopodium innundatum,
Andromeda polifolia si Carex limosa, care sunt rare in Romania. De asemenea, prin depozitul de turba de cca. 8 m adincime, aceasta
mlastina este foarte importanta din punct de vedere palinologic.
Vegetatia mlastinii Taul lui Dumitru este constituita din cenoze oligotrofe ale asociatiilor Caricetum limosae si Eriophoro vaginataeSphagnetum, asociatii specifice tinoavelor oligotrofe.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice turbariilor adanci, cu depozit turbos
mai mare de 2 m:Carex pauciflora,Empetrum nigrum,Eriophorum vaginatum,Lycopodiella inundata,
Sphagnum cuspidatum,Vaccinium microcarpum, Vaccinium uliginosum.
T u la Guti, prin pozitia sa, sub virful Creasta Cocosului, care este inclus in reteaua de rezervatii geologice, nu este suficient protejat.
Pericolul major pentru mlastina il constituie defrisarea molidisului din zona sa de lagg.
Prin pozitia Taului lui Dumitru in partea superioara a obcinei, vulnerabilitatea este mai redusa. Un real pericol pentru sit il reprezinta drenarea
zonei de lagg.
Parcul Natural Mun ii Maramure ului a fost desemnat prin Legea nr. 2151 din 2005.
Pentru Tau la Gutai tipul de proprietate era de stat. Prin retrocedarea terenului ar putea aparea riscul defrisarii padurii din zona mlastinii.
Taul lui Dumitru se afla in proprietatea statului din anul 1977, ca rezervatie botanica.
4.6 Documenta ie:
N di an, I., T taru, T., Gabor, E., Mare , V. 1976. Monumente ale naturii din Maramure . Edit. Sport-Turism, Bucure ti, 154pp.N di an, I.,
Chereche , D. 2002. Conservarea biodiversit ii maramure ene. Edit. Vasile Goldi University Press, Arad, 234pp.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO04
Categoria IV IUCN
2,62

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,01 2.569.-Rezerva ia Slhoi-Zmbrosl viile
RO04
Rezerva ie natural
2,35 2.580.-Cornu Nedeii-Ciungii B l snii
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,14 2.586.-Vrful Farc u - Lacul Vinderelu - V

0,13 2.588.-Poiana cu narcise Tomnatec - Sehle
RO05
Parc natural
99,54 V.5.-Mun ii Maramure ului

J011M * 1,785 CORNEDEI - CIUNGII BALASANII
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
25 -
230 Vanatoare
25
45
50
330 Saline
55
20

B
A
10
10
942 Avalanse
10
55
A
B
55
20
20

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
55 -
20

A
B
55
20

uscare
refera mai sus
941 Inundatii
942 Avalanse
20

Administra ia Parcului Natural Mun ii Maramure ului.
Pn n prezent nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0124_104_Mtii_Maramuresului-Petriceaua.jpg

Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0124_104_Muntii_Maramuresului_-_Vf._Farcau_1957.jpg
Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0124_104_Sarpele_lui_Esculap.jpg
Pop Ioan - APM-MM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0125
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0085 Mun ii Rodnei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii Rodnei

Latitudine
Longitudine
N 47 31' 48''
E 24 46' 31''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
48.062
595
2284
1424

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO064
20 Maramure
RO062
80 Bistri a-N s ud


5
A
B
A
A

0,05
B
A
alpin
6520 Fne e montane
10
0,1
0,5
0,01
B
B
Salicion albae)
0,1
0,01
10
1
20
B
A
B
B
B
B
B
B
0,05
0,01
0,001
0,2
0,01
0,1
C
B
C
B
B
B
B
B
0,001


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1307 Myotis blythii
P
C
P
1352 Canis lupus
10-25 i
P
P
Pasaj
C
P

D
C
A
C
B
2612 Microtus tatricus
1354 Ursus arctos
1355 Lutra lutra
1361 Lynx lynx
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
P
P
Pasaj

C
C
C
C
B
B
C
B
RC
4012 Carabus hampei

P
R
B
A
B
B
C
A
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

R
R
B
B
B
B
C
C
B
B
4122 Poa granitica ssp. disparilis

Cat. Specia
A Bufo bufo
A
Rana dalmatina
Triturus vulgaris
Miramella ebneri
Tetracanthella transylvanica
i faun
Popula ie Motiv
A
Hyla arborea
Rana temporaria
RC
Triturus alpestris
Lithobius punctulatus
Psodos quadrifaria
A
A
M Cervus elaphus
A
A
A
M Chionomys nivalis
A
A
M Felis silvestris
M Marmota marmota marmota
M Martes foina
M Martes martes
M Microtus agrestis
M Microtus arvalis
M Mustela nivalis
M Sciurus vulgaris
M Sicista betulina
M Sus scrofa
M Vulpes vulpes
A
A
M Talpa europaea
A
D
D
Aconitum toxicum
Androsace obtusifolia
Arnica montana
P
P
Asplenium cuneifolium
V
R
A
C
P
P
Bartsia alpina
R
C
D
D
A
Cardamine pratensis ssp. rivularis
Carex chordorrhiza
Carex curta
Carex dacica
Carex echinata
Carex lepidocarpa
Carex limosa
Carex pauciflora
Carex pediformis
Carex rostrata
P
P
Cerastium alpinum
R
R
D
D
P
P
Centaurea pinnatifida ssp. pinnatifida

R
R
B
B
Chrysosplenium alpinum
Dactylorhiza cordigera ssp. siculorum
Empetrum nigrum
Epilobium nutans
Eriophorum scheuchzeri
P
P

Festuca versicolor ssp. dominii
R
V
B
B
P
P
Festuca pachyphylla
Galanthus nivalis
V
R
B
C
Heracleum palmatum
Hesperis nivea
Hesperis oblongifolia
Juncus castaneus
Kobresia simpliciuscula
P
P

Lychnis nivalis
Juncus triglumis
R
V
D
B
P
P
Luzula sudetica
Lycopodium sp.
P
C
D
C
Nardus stricta
Orchis militaris
Orchis morio ssp. morio
Orchis ustulata
P
P

Pinguicula alpina
V
R
B
A
P
P
Parnassia palustris
Pinguicula vulgaris
P
R
D
D
B
Pinus mugo
Poa granitica ssp. disparilis
Poa rehmannii
V
R
D
D
D
Primula minima
Pyrola rotundifolia
Ranunculus glacialis
P
P
Ranunculus thora
Salix hastata
V
R
D
D
P
P
Salix bicolor
Salix retusa ssp. kitaibeliana
Saxifraga carpatica
Saxifraga stellaris ssp. stellaris
Selaginella selaginoides
Sempervivum montanum
Senecio incanus ssp. carniolicus
Silene acaulis
P
P
Silene pusilla
Swertia perennis
P
R
D
A
P
P

Thymus bihoriensis
C
R
D
B
Thymus comosus
Trollius europaeus
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Natrix natrix
R Podarcis muralis
R Zootoca vivipara
A
A
R Vipera berus
A
A
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
13
322
N09
22
321
N14
231
N17
44
312
P duri de conifere
N19
15
313
P duri de amestec
N26
324
uni

Mla tinile C ldarea Gropilor si Stiol-Gargalau sunt mlastini active cu vegetatie pioniera higrofila subalpina apartinand aliantei Caricion fuscae.
Mla tina C ldarea Gropilor a luat fiinta prin inmlastinirea unui lac glaciar de sub Vf. Gropilor (2160 m) si in prezent are o vegetatie
caracteristica higrofila, microterma, edificata de cenozele asociatiilor Carici dacicae-Drepanocladetum si Eriophoretum scheutzeri.
Mla tina tiol-G rg l u reprezinta unica statiune subalpina din Carpatii romanesti cu fitocenoze compacte edificate de Carex chordorrhiza.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie: Carex
echinata,Carex lepidocarpa,Carex rostrata,Eriophorum scheuchzeri,Luzula sudetica,

Menyanthes trifoliata.
Mla tina C ldarea Gropilor este un sit bine conservat si nevulnerabil, deoarece se afla in interiorul Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei.
Mla tina tiol-G rg l u este vulnerabila deoarece vara este supusa pasunatului cu oile.
Parcul Na ional Mun ii Rodnei a fost instituit prin HG nr. 230/2003.
Mla tina C ldarea Gropilor este proprietate de stat din 1971, cand s-a extins Rezeva ia Biosferei Pietrosul Rodnei.
Mla tina tiol-G rg l u se afla in zona Parcului National Muntii Rodnei.
4.6 Documenta ie:
Coldea, G. 1981. Asocia ii vegetale din rezerva ia natural Pietrosul Mare. Stud. com. ocrot. nat. Suceava, 5:424-450.
Coldea, G. 1990. Mun ii Rodnei-Studiu geobotanic. Edit. Academiei Romne, Bucure ti, 183pp.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
98,02
RO05
Categoria V IUCN
0,01
RO04
Categoria IV IUCN
2,89

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
+
98,02 G-Mun ii Rodnei
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
*
0,88 2.223.-Izvoarele Mih ilesei

0,10 2.582.-Pe tera i izbucul Izvorul Albastru
RO04
Rezerva ie natural
1,09 2.589.-Piatra Rea
RO04
Rezerva ie natural
0,82 2.711.-Rezerva ia Bila-Lala PN-G
RO05
Parc natural

J011M *
7,73 PIETROSUL MARE
J042BN *
5,118 RODNA
J042BN * ###### ANIES

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
30 A
100
70
80
100
301 Cariere
60

uscare
60
942 Avalanse
10

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
A
230 Vanatoare
942 Avalanse

Administra ia Parcului Na ional Mun ii Rodnei, loc. RODNA, nr. 1445, jud. Bistri a-N s ud, tel. 0263377715, fax. 0263377181, e-mail:
parcrodna@rosilva.ro, site: www.parcrodna.ro
ef parc ing. Doina Jauca
Este n curs de realizare planul de management al Parcului Na ional Mun ii Rodnei.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0125_104_Muntii_Rodnei.jpg

Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0125_104_Muntii_Rodnei_1.jpg
Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0125_136_Gentiene_in_Mun ii_Rodnei.jpg
ROSCI0125_136_Mun ii_Rodnei-Vrful_Ineu_Soldanella_alpina.jpg

ROSCI0125_136_Mun ii_Rodnei_Poiana_cu_narcise_de_pe__Saca.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0126
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii arcu

Latitudine
Longitudine
N 45 17' 44''
E 22 30' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
58.657
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
396
2201
1198

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
100 Cara -Severin

14,3
B
C
B
B
41,8
8,4

1
0,1
B
B
C
B
B
B
B
B
alpin
0,5
0,01
0,01

1
2
B
B
B
C
B
B
B
B

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
1361 Lynx lynx
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P?
1163 Cottus gobio
0,1
12
0,5
0,01
0,01
B
B
C
C
B
B
B
B
0,5
0,5

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
4,3
0,02
Pasaj

B
Iernat
P?
P
2485 Eudontomyzon vladykovi
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

B
B
C
B

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
P A
Alburnus alburnus
Lota lota
RC
Thymallus thymallus
Astacus astacus
RC
Hirudo medicinalis
M Sorex alpinus
C
C
A
A
P Arnica montana
R
RC
A
A
P?
Artemisia insipida
Ruscus aculeatus
R Lacerta trilineata
Dianthus serotinus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
5
322
N09
15
321
N16
33
311
P duri de foioase
N17
18
312
P duri de conifere
N19
25
313
P duri de amestec
N26
324

Domeniul, practic nealterat i - cu excep ia localit ii Poiana M rului i a ctorva cabane turistice montane - nepopulat, n suprafa de 58.888
ha, cuprins ntre 22025 i 23037 longitudine estic i ntre 45012 i 45028 latitudine nordic , se situeaz n regiunea biogeografic alpin ,
n ecoregiunea Carpa ilor Meridionali, ntre 400 i 2.190 m alt., pe versantul sudic din extremitatea vestic a sectorului occidental al Carpa ilor
Meridionali.Structura geologic complicat , cu ntinse suprafe e de eroziune, cu relieful crio-nival foarte extins, cu ampla re ea hidrografic
constant alimentat de-a lungul anului, concentreaz ase etaje fitoclimatice (alpin, subalpin, montan de molidete, montan de amestecuri,
montan-premontan de fag, gorunete). Fondul forestier (40.423 ha - 68 %, din care peste 10.016 ha p duri virgine i cvasivirgine - 29 %)
concentreaz un complex de ecosisteme preponderent naturale (81 %), cu o diversitate remarcabil i cu o abunden local de 25-78 ori
mai mare fa de media la nivel na ional. Paji tile de in 18.465 ha 31 %; Stnc riile i lacurile de acumulare 522 ha 1 %.
Areal prioritar pentru conservarea biodiversit ii carpatine cu o nalt valoare a acesteia. Astfel, de i domeniul acoper 0,25 % din suprafa a
rii concentreaz 6 tipuri de ecosisteme naturale, respectiv de p dure, de paji te, saxicol, acvatic, riparian i cavernicol. Zona de rezerva ii
forestiere naturale poten iale, care ocup doar 9.750 ha, respectiv 0,15 % din suprafa a p durii, totu i, focalizeaz o considerabil diversitate
ecologic i biologic . Aceasta, n curs de cercetare, e reprezentat prin: 4, respectiv 14 %, din cele 28 habitate naturale forestiere protejate
de legisla ia romn i comunitar , dispuse n 5, respectiv 45 % din cele 11 etaje fitoclimatice ale Romniei; 26 (12 %) din cele 212 tipuri de
sta iune forestier identificate n ar 6 (12 %) din cele 50 forma ii forestiere, cu 30 (10 %) din cele 306 tipuri de p dure, la casre se adaug
alte 7 tipuri (522 ha) nemen ionate n literatur . Teritoriul, tangent rutei panono-bulgare de migra ie a p s rilor, urmat de zeci de specii este
un focar de convergen pentru categorii reprezentative de specii endemice. O cincime, respectiv aproape 2.000 ha din suprafa a p durilor
virgine relictare sunt constituite din arborete plurietajate cu vrste medii ntre 165 i 185 ani, ast zi extrem de rare n ar i n Europa, care
polarizeaz cea mai mare biodiversitate terestr .Teritoriul, cu o personalitate geografic distinct datorat structurii geologice complicate, cu o
suit de unit i peisagistice alpine, subalpine i nemorale nealterate de excep ie cu o mare for de seduc ie, cu o ampl re ea hidrografic ,
constant alimentat de-a lungul anului i cu arii ntinse de p duri naturale, ad poste te popula ii durabile de specii animale i vegetale a c ror
conservare necesit , conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, a ariilor de protec ie special avifaunistic i o protec ie strict
i oficializarea unui parc na ional.
ns i for a de atrac ie a teritoriului este una din cauzele degrad rii sale precipitate provocate de perpetuarea unui turism agresiv, primitiv i
necontrolat, completat prin: - extinderea instala iilor pasagere; - interven ii precedate de defri area de culoare n p dure i de decopertare a
solului; - captarea, devierea, bararea i acumularea cursurilor de ap , ac iuni soldate cu apari ia a trei lacuri de acumulare; - extinderea
exploat rilor forestiere i implicit a culturilor forestiere antropogene; - intensificarea utiliz rii ira ionale a paji tilor; - poluarea solului i
vegeta iei cu efecte devastatoare asupra biodiversit ii etc.
4.6 Documenta ie:
A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei re ele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabil : ghid practic. Editura
Silvic ;Bo caiu N. 1971. Flora i vegeta ia mun ilor arcu, Godeanu i Cernei. Bucure ti: Edit. Acad. Romne, 494 pp. + 40 fig. + 74 tab.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J062CS * 0,158 BUCOVA
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
-
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare

900 Eroziunea
B
A

942 Avalanse
B
B

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
-
220 Pescuit sportiv

B
B
230 Vanatoare
B
B
701 Poluarea apei
942 Avalanse
900 Eroziunea

Contract Administrare: 02/01.03.2010, Administrator:Asocia ia Altitudine (Administrator) Arad, str. Gladiatorilor, nr. 10A, jud Arad 0256201433,
fax-0256201433 altitudine@gmail.com
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0127
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntioru Ursoaia

Latitudine
Longitudine
N 45 35' 48''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 40' 15''
160
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
653
1216

961
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO022
100 Buz u

40
A
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1361 Lynx lynx
1-2 i
1352 Canis lupus
2-4 i
1354 Ursus arctos
2-3 i
40
Pasaj
2-3 i
3-4 i
6-9 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
M Felis silvestris
Pasaj

C
A
C
C
C
A
C
C
C

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
1087 Rosalia alpina

C
B
C
C
C
i faun
Popula ie Motiv
10-25 i A
2-10 i A
M Cervus elaphus
M Sus scrofa
10-30 i
10-30 i
A
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
3
311
P duri de foioase
N19
97
313
P duri de amestec

Situl Muntioru-Ursoaia ocup o suprafa de 102,6 ha, situat n bazinul superior al Prului Furu, afluent al Rmnicului S rat.
Habitatele forestiere specifice etajului n care se afl situl : Paduri de tip Asperulo-Fagetum, Paduri de tip Luzulo-Fagetum adapostesc pe
lng numeroasele specii de flor i faun de interes comunitar, popula ii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis
lupus i Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
Relieful puternic fragmentat si expozitia favorabil stabilirii unor zone de f tare si crestere a puilor pentru popula ia local de rs dar si
pentru numeroase exemplare de urs (mai ales in perioadele de hibernare) constituie elemente care dau importan deosebit acestui sit.
In cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protec ie
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i se suprapune par ial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
habitate forestiere compacte protejarea i men inerea integralit ii habitatelor de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit Natura
2000 se nscrie n procesul de organizare a unei re ele na ionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga diversitate a ecosistemelor la
nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemente specifice spa iului carpatic de curbur , reprezentat aici de domeniul fli ului.
Mentinerea integralitatii acestui sit este esen ial pentru asigurarea functionalit ii re elei de protec ie a carnivorelor mari, datorit rolului de
coridor ecologic si a zonei de reyiden si/sau hibernare pentru populatiile de urs, lup si rs.
exploat rii de parchete n zona, urmare a instituirii regimului de protec ie ca rezerva ie natural .
Un posibil impact antropic poate fi inregistrat datorit faptului c limita ariei protejate se suprapune grani ei dintre jude ele Vrancea si
Buz u, tiut fiind faptul c aceste areale sunt caracterizate de un grad mai ridicat de insecuritate.
Aria protejat Muntioru-Ursoaia este o rezerva ie de tip complex, inclusiv faunistic, din categoria IV IUCN. Aria protejat a fost inclus n
Hot rrea Consiliului Jude ean 12/1992 cu o suprafa de 708,2 ha, ns , f r nici o explica ie nu a mai fost men ionat in Legea 5/2000.
n 2004 a fost ncheiat o conven ie ntre Direc ia Silvic Foc ani, ICAS Bucure ti i Agen ia pentru Protec ia Mediului Vrancea, prin
care aria protejat Muntioru-Ursoaia a fost restabilit pe o suprafa de 102,6 ha, din cadrul terenului Ocolului Silvic Dumitre ti, UP II,
unit ile de amenajare 7B,8BC, 9,10B.
Derularea proiectului Conservarea in-situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea de c tre Agen ia pentru Protectie a Mediului Vrancea n
finan at de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la nfiin area Re elei ecologice locale pentru carnivorele mari din
judetul Vrancea, in cadrul careia situl propus este desemnat ca Zon de protec ie insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone).
Intreaga suprafat a sitului se afl in proprietatea Regiei Na ionale a P durilor Romsilva
4.6 Documenta ie:
din jude ul Vrancea
4. Studiul de fundamentare tiin ific pentru ob inerea statutului de arie protejat , APM Vrancea, 2003
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
230 Vanatoare
Cod Activitate
140 Pasunatul
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
60 0
C
90
Intensitate % Infl.
C
20 B
C
70
95
0
-

uscare
20
100

Terenul este administrat de OS Dumitre ti (DS Vrancea)
In prezent pentru situl propus nu exist un plan de management unitar, dar in conformitate cu prevederile proiectului
LIFE05NAT/RO/000170:Intarirea sistemului de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, finan at de Comisia European , Agen ia
pentru Protec ia Mediului are obliga ia elabor rii planurilor de management pentru toate ariile protejate incluse in re eaua local de protec ie a
carnivorelor mari si in re eaua Natura 2000.
Situl propus face parte din Re eaua ecologic local de protec ie a carnivorelor mari, (definit in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea.) si urmareste protec ia i conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de
carnivore mari.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0127_68_Felis_silvestris.jpg

ROSCI0127_68_urs_monitorizat.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0128
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Nordul Gorjului de Est

Latitudine
Longitudine
N 45 15' 17''
E 23 37' 22''

sitului (ha)
sitului (km)
49.160
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
348
2314
1086

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO045
4 Vlcea
RO042
96 Gorj


0,1
B
C
A
A
0,05
0,1
C
C
C
C
B
B
B
B
0,5
B
B

Brometalia)
alpin
6520 Fne e montane
10
0,0001
0,01
0,001
3,5
2,5

0,6
0,1
Salicion albae)
0,2
A
B
0,01
55
0,5
4,4
0,003
A
C
C
C
A
A
A
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
1361 Lynx lynx
Pasaj

C
B
C
B

RC
P
C
B
B
B
C
C
B
B
1307 Myotis blythii
RC
1355 Lutra lutra
1324 Myotis myotis

C
P
B
A
B
B
C
C
B
B
1354 Ursus arctos

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
1083 Lucanus cervus
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Pasaj

B
B
C
B
B
Iernat

C
B
C
B

R
V
B
C
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
9
321
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
49
311
P duri de foioase
N17
10
312
P duri de conifere
N19
22
313
P duri de amestec
N23
1xx
N26
324

Semnificativa este prezenta relictului glaciar Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau in grupuri compacte, alaturi de monumente
ale naturii cum sunt floarea de colt si gentiana. Elementele de fauna sunt caracteristice pentru munti impaduriti, aici gasindu-si linistea ursul,
lupul si numeroase exemplare magnifice de ras. Pe langa bogatul tezaur de specii animale si vegetale, unele endemice sau relicte, zona se
impune si prin peisajul sau pitoresc deosebit, cu vai salbatice si chei abrupte. ICAS - Stoiculescu C (cu unele adapt ri): Teritoriul, lipsit de
localit i - cu excep ia celor dispuse de-a lungul limitei sudice i a sta iunii Rnca (1.600 m), amplasat ntr-un vast amfiteatru natural aproape
nealterat, cu un ecart altitudinal de 2.319 m dezvoltat pe o distan transversal de sub 25 km, se situeaz n regiunea biogeografic alpin , n
ecoregiunea Carpa ilor Meridionali pe versantul sudic al sectorului de vest al acestora, ntre interfluviul Olte -Cerena, la r s rit i Parcul
Na ional Defileul Jiului la apus i ntre cump na apelor, la nord i drumul submontan Apa Neagr - Bumbe ti - Racovi a, la sud. Principalele
categorii funciare sunt reprezentate de p duri, paji ti, stnc rii, abrupturi, chei i poieni. O suprafa nsemnat este reprezentat de p durile
virgine. Pozi ia n SV arcului carpatic, cu influen e climatice submediteraneene, larga extensiune a calcarelor, expozi ia preponderent sudic ,
corelate cu marea amplitudine altitudinal i fragmentarea accentuat a reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal i al
lumii animale, aici nregistrndu-se o interferen complex ntre elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urc la unele dintre cele
mai mari altitudini din ar , de ex. liliacul la 1400 m, scumpia la 1250 m) i elementele arcto-alpine, care coboar destul de mult pe n l imile
afectate de efectul de culme.
Situl se intinde pe o suprafata mare a muntilor Parang fiind situat in regiunea alpina cu o mare bogatie de elemente floristice si faunistice.
Importanta acestui SCI consta si in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se
remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant.Remarcam de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum , Phyllitis
scolopendrium, alaturi de plante cu flori: vinarita-Asperula odorata, coltisorul -Dentaria bulbifera etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin
speciile : Nardus stricta, Festuca suspina, uneori aceste pajisti sunt intrerupte de amestecul : Rhododendron kotshyi si Pinus mughus.
Importanta si prezenta este si Floarea de colt- Leontopodium alpinum -simbol al ocrotirii cadrului natural.
Activitati antropice:pasunatul, turismul necontrolat, constructii sat vacanta, braconaj, pescuit, exploatari masa lemnoasa.
Cuprinde arii naturale protejate declarate prin Legea 5/2000 printre care amintim Cheile Olte ului, Pe tera Polovragi, P durea Polovragi i
Pe tera Muierilor.

Proprietatea este in majoritate de stat, cu schimbarea procentului in favoarea proprietatii de tip privat, ca urmare a solicitarilor existente.
4.6 Documenta ie:
Paji tile Permanente din Nordul Olteniei - Gheorghe G m neci-2001. Lucr rile lui R.Jeannel i E.Racovi -1929. Alexandru Vlahu a Romnia pitoreasc -1901. Comori ale Naturii Gorjene - Ion L ceanu i Ilie Huic -1982.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,18
RO01
Categoria I IUCN
0,05
RO03
Categoria III IUCN
0,00
Categoria IV IUCN
RO04

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,05 2.424.-Pe tera Muierii
RO02
Parc na ional
RO03
RO04
Monument al naturii
Rezerva ie natural
+
+
0,00 2.435.-Pe tera Iedului

0,08 2.440.-P durea Polovragi
RO04
Rezerva ie natural
0,20 2.444.-Cheile Olte ului i Pe tera Polovra
RO04
Rezerva ie natural
0,05 2.454.-P durea Brcului

J072VL * 0,001 OBARSIA LOTRULUI - LATORITA
J071GJ * 17,93 OLTET
J047HD *
0,141 PARANG

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
0

140 Pasunatul

220 Pescuit sportiv
C
C
B
C
+
-
230 Vanatoare

rulote
C
C
0
0
100 Cultivare
102 Cosire/Taiere

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
140 Pasunatul

C
C
0
-

Contract Administrare: 58/24.02.2010, Administrator:SC Butterfly Effect SRL Craiova, str Vasile Conta, nr 1, bl U5, sc 1, ap 50, jud Dolj 0728
115565
Pn n prezent exist planuri de management pentru ariile naturale protejate cuprinse n acest sit: Pe tera Muierii, P durea Polovragi, Pe tera
Polovragi i Cheile Olte ului.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0128_47_Nordul_Gorjului_de_Est.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0128_47_Nordul_Gorjului_de_Est_(1).jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0128_71_nordul_gorjului_de_est.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0129

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Nordul Gorjului de Vest

Latitudine
Longitudine
N 45 9' 5''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 4' 44''
86.958
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
192
1940
835

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO042
100 Gorj

0,05
B
C
A
A
0,5
0,5
0,05

Brometalia)
alpin
6520 Fne e montane
0,02
0,05
B
B
C
C
B
B
B
B
0,5
B
B
0,00005
0,01
0,001
3,6
1,3
0,6
0,1
Salicion albae)
0,2
A
B

0,01
30
0,25

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
Pasaj

C
B
C
B
1361 Lynx lynx
RC
V
C
C
B
B
C
B
B
B
1307 Myotis blythii

1354 Ursus arctos
1355 Lutra lutra

R
P
B
B
B
B
B
C
B
B
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
1163 Cottus gobio
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C

B
B
C
B
1088 Cerambyx cerdo
1083 Lucanus cervus
1060 Lycaena dispar

P
P
C
B
B
B
C
C
B
B
1087 Rosalia alpina

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
C
R

Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
4
321
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
53
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
24
313
P duri de amestec
N23
1xx
N26
324

Nordul Gorjului de Vest este constituit dintr-o fasie subcarpatica cu doua aliniamente de dealuri alternand cu depresiuni si dintr-o rama
montana a carei morfologie este mult mai impunatoare si complexa. Desi sunt unitati naturale distincte ele se completeaza intr-o armonie
perfecta la care contribuie toate componentele naturale precum si asezarile omenisti cu specificul lor economic si etnografic.
ICAS - Stoiculescu C (cu unele adapt ri): Teritoriul, lipsit de localit i - cu excep ia celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat ntr-un
vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situeaz n regiunea biogeografic alpin , n ecoregiunea Carpa ilor Meridionali, pe versantul
sudic al sectorului de vest al acestora, ntre grani a cu Parcul National Defileul Jiului la r s rit i Culmea Cernei, la apus i ntre cump na
apelor, la Nord i drumul submontan Apa Neagr - Bumbe ti - Racovi a, la Sud. Principalele categorii funciare sunt reprezentate de p duri, cu
zone ntinse virgine i cvasivirgine, paji ti, stnc rii, abrupturi, chei i poieni. Pozi ia n SV arcului carpatic, cu influen e climatice
submediteraneene, larga extensiune a calcarelor, expozi ia preponderent sudic , corelate cu marea amplitudine altitudinal i fragmentarea
accentuat a reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal i al lumii animale, aici nregistrndu-se o interferen complex
ntre elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urc la unele dintre cele mai mari altitudini din ar , de ex. liliacul la 1400 m,
scumpia la 1250 m) i elementele arcto-alpine, care coboar destul de mult pe n l imile afectate de efectul de culme. Prin valorile altitudinale
extreme i prin ecartul altitudinal amintit, domeniul de ine recordul absolut n raport cu toate celelalte arii naturale protejate existente i
poten iale din ar i probabil i din Europa, cel pu in n banda latitudinal median .
Situl se ntinde pe suprafa mare, cuprinznd mare parte din mun ii Vlcan si o parte mic din Godeanu. Situat n regiunea alpin cu o mare
bog ie de elemente floristice i faunistice. Datorit condi iilor fizico-geografice situl cuprinde un numar mare de ecosisteme prezente toate
zonele alpine i subalpine. n hornurile stncariilor de calcar se dezvolt plante de talie mare, printre care specii de Trollius uropaeus i Lilium
martagom, pe stncile din zona Muntelui Oslea fiind prezent floarea de col -Leontopodium alpinum i salcia pitica - Salix retusa, al turi de
garofi a alb - Dianthus spiculifolius i clopo eii de munte - edraiathus graminifolius. Importan a tintific deosebit se datoreaz existen ei
alunului turcesc, element sudic cu caracter relict, aflat n arboretul de la Tismana la limita nordica a arealului s u european. Este de remarcat
prezen a sa att n asocia ia forestier , cu elemente sudice n p tura erbacee, ct i n tuf ri urile de liliac cu scumpie de tip carpato-balcanic.
Prezen a speciilor Ruscus aculeatus i Dictamnus albus m resc valoarea tiin ific i peisagistic a zonei. Aici i g sesc habitatul propice 3
specii din carnivorele mari protejate n ntreaga Europ (urs, lup, rs), precum i alte specii de mamifere i p s ri de asemenea protejate prin
legisla ia interna ional .
ICAS - Stoiculescu C (comentariul realizat pentru Nordul Gorjului): Cercet rile romno-germane (Stoiculescu,
2005) relev apartenen a sitului la pu inele teritorii cu o valoare foarte nalt a biodiversit ii. Astfel, cu toate c ocup sub 0,64 % din
suprafa a rii, focalizeaz o considerabil diversitate ecologic i biologic . Aceasta, n curs de cercetare, e reprezentat prin: 6 tipuri de
ecosisteme (de p dure, de paji te, saxicol, acvatic, riparian i cavernicol); 17, respectiv 18 %, din cele 92 habitate naturale protejate de
legisla ia romn i comunitar , din care 6, respectiv 23 %, din cele protejate, 12, respectiv 43 %, din cele 28 habitate naturale forestiere
protejate de aceia i legisla ie, din care 3, respectiv 50 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse n 8 din cele 11 etaje bioclimatice ale
Romniei; 28 unit i edafice forestiere grupate n 9 tipuri de sol i 6 clase de soluri; 62 din cele 212 tipuri de sta iune forestier identificate n
ar 22 din cele 50 forma ii forestiere, cu 84 din cele 306 tipuri de p dure ; 1.758 specii, din care: 703 specii animale (mamifere 45, p s ri
139, reptile 23, amfibieni 14, pe ti 11, nevertebrate 471); 808 specii vegetale (spermatofite - 679, pteridofite 19, briofite 110) i 247
specii de fungi i licheni (fungi 234, licheni - 13). Din acestea, 242 specii (14 %) sunt protejate prin legi romne i comunitare, din care: 193
specii animale (mamifere 19, p s ri 132, reptile 14, amfibieni 11, pe ti 3, nevertebrate - 14) i 49 specii vegetale (spermatofite); 3
specii noi pentru Romnia (coleopterele Metaclisa aurea, Eubrachium hispidulum i Protaetia angustata); 20 specii de coleoptere relicte ale
p durii virgine; 11 taxoni endemici, din care 3 animali (reptile 1, pe ti 1, nevertebrate 1) i 8 vegetali (spermatofite); 4 taxoni vegetali
(spermatofite) subendemici; 27 specii vegetale (spermatofite) foarte rare. Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 50 se ncadreaz n
Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 Specii de plante i animale a c ror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor
de protec ie special avifaunistic , alte 104 specii se ncadreaz n Anexa 4 Specii de animale i plante care necesit o protec ie strict , iar
alte 21 specii n Anaxa 5 Specii de plante i animale de interes comunitar ale c ror prelevare din natur i exploatare fac obiectul m surilor de
management.
Traficul auto, turism necontrolat, exploatare resurse naturale, pasunatul, turismul necontrolat, constructii, braconaj, pescuit si exploatare
masa lemnoasa. ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptari): Inclin rile preponderente ale versan ilor, inclusiv din fondul forestier, dep esc
31 grade i demonstreaz marea vulnerabilitate la eroziune, doborturi de vnt i alunec ri de teren. Ca elemente de presiune antropic se
remarc oselele, care au p truns pe multe din v ile montane (Runcu-Cmpu lui Neag), exploatarea lemnului, braconajul, p unatul n golul
de munte i la poalele mun ilor, exploat rile de calcar (mai ales din bazinul u i ei Seci, pentru combinatul de la Brse ti) care au l sat urme
adnci n trupul muntelui. Modific ri s-au produs i prin amenaj rile hidroenergetice (complexul Cerna-Motru-Tismana-Bistri a).
Cuprinde arii naturale protejate declarate prin Legea 5/2000.
Proprietatea este preponderent de stat, cu men uinea c ponderea propriet ii private este n cre tere rapid datorit retroced rilor de terenuri
c tre fo tii proprietari.
4.6 Documenta ie:
Paji tile Permanente din Nordul Olteniei, autor Gheorghe G m neci-2001. Comori ale naturii gorjene, autor Huic Ilie i Ion L ceanu.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,10
RO03
Categoria III IUCN
0,62
RO04
Categoria IV IUCN

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,07 2.495.-Pe tera cu Corali
RO02
Parc na ional
RO02
RO03
Parc na ional
Monument al naturii
*
+

0,00 2.429.-Piatra Andreaua
RO03
Monument al naturii
0,57 2.431.-Izvoarele Izvernei
RO03
Monument al naturii
0,04 2.432.-Izbucul Jale ului
RO03
Monument al naturii
0,01 2.433.-Pe tera Gura Plaiului
RO03
Monument al naturii
0,00 2.457.-Dealul Gorn celu
RO04
Rezerva ie natural
0,03 2.436.-Cotul cu Aluni
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,01 2.437.-Rezerva ia botanic Cioclovina

0,06 2.438.-P durea Tismana-Pocruia
RO04
Rezerva ie natural
0,70 2.442.-Cheile Sohodolului
RO04
Rezerva ie natural
0,27 2.443.-Muntele Oslea
RO04
Rezerva ie natural
0,08 2.445.-Cornetul Pocruiei
1,22
RO01
Categoria I IUCN
RO04
Rezerva ie natural
0,06 2.446.-Piatra Boro tenilor

J047HD * 0,006 PIULE - PIATRA IORGOVANULUI
J071GJ *
J071GJ *
0,178 CERNISOARA
0,181 PIATRA CLOSANI

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
0
140 Pasunatul
0
-
163 Replantare
0
0
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare

rulote
C
C
0
-

C
C
0
0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
102 Cosire/Taiere
140 Pasunatul
C
C
0
0

C
C
+
-


Contract Administrare: 03/01.03.2010, Administrator:Camera de Comer i Industrie Romnia-Japonia (Administrator) Bucure ti, str. Maior
Giurescu, nr 2, ap 1 0722601208 office@ccirj.ro, mihaiprundianu@yahoo.com
Zona cuprinde propunerile de situri Valea Sohodolului, u i a Verde, Tismana, Muntele Oslea, Pe tera Fu teica. Pn n prezent exist planuri
de management doar pentru urmatoarele arii naturale protejate cuprinse n propunerea de sit Natura 2000: Cotul cu aluni, rezerva ia botanic
Cioclovina, P durea Tismana -Pocruia, Cornetul Pocruiei, Piatra Boro tenilor i Izbucul Jale ului.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0129_71_Nordul_Gorjului_de_Vest_2.jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0130

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oituz - Ojdula

Latitudine
Longitudine
N 46 2' 1''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 24' 8''
15.319
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
582
1508
985

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO073
100 Covasna

23,9
B
C
B
B
0,4
7,5
Salicion albae)
0,1
48,4

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
75-95 i
Pasaj

C
B
C
B
1352 Canis lupus
20-30 i
1361 Lynx lynx
18-22 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
5
321
N16
27
311
P duri de foioase
N17
20
312
P duri de conifere
N19
42
313
P duri de amestec
N26
324

Situl este localizat la limita jude ului Covasna cu jude ele Bac u i Vrancea. Este situat n bazinul superior al rului Oituz i cuprinde i fondul
forestier situat n aria administrativ a comunei Ojdula. Relieful este caracteristic zonelor de munte, cu energie de relief medie-ridicat . Situl
este acoperit n propor ie de 90% cu p dure, restul de 10% fiind compus din p uni alpine, fne e i p uni mp durite.
Popula iile de urs,lup i rs sunt bine reprezentate pe ntreg situl. Fondul forestier precum i enclavele existente n interiorul acestuia asigur
condi ii optime pentru carnivore.
Circa 50% din suprafa a sitului este vulnerabil datorit exploat rilor forestiere. n multe cazuri s-a adoptat ca solu ie regenerarea artificial i
nu cea natural a p durii. Acest aspect este relevat de num rul ridicat al arboretelor artificiale de molid, de pe teritoriul sitului. P unatul nu
are influen e semnificative.
n zon nu sunt suprafe e constituite ca arii protejate. Exist arborete desemnate ca rezerva ii de s mn , de c tre ICAS.
Marea majoritate a fondului forestier se afl n proprietatea Prim riei Bre cu, Prim riei Tg. Secuiesc, Composesoratelor Laro Ojdula,
Hilib,Bre cu, H tuica, M rt nu , Asocia ia Kosta Bre cu i a persoanelor fizice din comunele nvecinate.
4.6 Documenta ie:
La data complet rii fi ei nu au fost disponibile documenta ii tiin ifice. Completarea formularului s-a f cut pe baza amenajamentelor silvice i
a evalu rilor realizate de gestionarii fondurilor cinegetice incluse n sit.
Lucr ri nepublicate cu caracter oficial>
Ocolul Silvic Bre cu Amenajament silvic UP I Ojdula;
Ocolul Silvic Bre cu Amenajament silvic UP IV Calasl u;
Ocolul Silvic Bre cu Amenajament silvic UP V Oituz;
Ocolul Silvic Bre cu Amenajament silvic UP VI Ojdula;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,09

Cod
Categorie
Tip
%
RO05 Parc natural
*
J04ACV * ###### OITUZ
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -
20

Contract Administrare: 29/22.02.2010, Administrator:OS privat Bretcu Bretcu, nr. 5, jud Covasna
La data complet rii formularului standard situl nu avea un manager (administrator sau custode). n prezent custodele sitului este Ocolul Silvic
Privat Bre cu, tel. 0267-368310, ospbretcu@yahoo.com.
Administratori de fond forestier: Ocolul Silvic Privat Bre cu, Ocolul Silvic Bre cu.
Administratori fonduri cinegetice: Direc ia Silvic Covasna, Asocia ia Club Romsilva
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0130_101_paduri_pe_Oituz.jpg

Gog Mircea - APM-CV

1.1 Tip
I
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0131
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

H
ROSPA0055 Lacul G l ui
ROSPA0105 Valea Mosti tea
ROSPA0136 Olteni a - Ulmeni
ROSPA0021 Cioc ne ti - Dun re
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Olteni a - Mosti tea - Chiciu

Latitudine
Longitudine
N 44 13' 10''
E 26 54' 42''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
11.540
49

15
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO032
100 Calara i

20
B
C
B
B

Isoto-Nanojuncetea

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
2
0,2
D
B
0,5

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
2511 Gobio kessleri
1160 Zingel streber
1159 Zingel zingel

P
P
C
B
B
B
C
B
B
B
1130 Aspius aspius

2011 Umbra krameri
P?
P
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
67
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213
N14
231
N16
23
311
P duri de foioase
N26
324
uni

Subsectorul Oltenita Calarasi face parte din gruparea teraselor si luncii vaii Dunarii dintre gura Argesului si Brailei, se caracterizeaza prin
dezvoltarea aproximativ egala a teraselor si luncii.O denivelare de 10-12m, tesita dar continua, prelungita aproape rectiliniu pana la est de
Calarasi, pune in evidenta limita dintre complexul morfologic al vaii Dunarii si campia de la nord.Intre Arges si Calarasi, lunca Dunarii are
dezvoltare laterala inegala, prezentand cateva largiri ca cele de la Manastirea si vest Calarasi.Din neuniformitatea repartitiei formelor de relief
ies in evidenta cateva portiuni mai inalte:la Oltenita, unde aluviunile Argesului au fost imprastiate pe o mare suprafata , se individualizeaza un
mare con de dejectie, la Spantov se schiteaza un nivel intermediar intre terasa si lunca medie, iar intre Mostistea si Calarasi apare o fasie
continua de grinduri inalte.Partea luncii cu altitudine medie ocupa cea mai mare parte,avand o extensie mai mare in dreptul Mostistei si in aval
de Galatui.In cadrul acestuia se schteaza intinse suprafete joase, cu contur lobat, reprezentand vechi cuvete lacustre, astazi desecate.Din
aceasta categorie fac parte lunca joasa din dreptul Ulmenilor si cuvetele mari ale Boianului si Iezerului Calarasi.Particularitatile morfohidrologice ale luncii Dunarii dintre Oltenita si Calarasi confera acesteia un evident caracter de tranzitie intre lunca propriu-zisa si Baltile
Dunarii.
Situl propus cuprinde suprafete ocupate de culturi agricole,paduri,perdele de protectie a malurilor, lacuri, terenuri degradate si
pajisti.Comparativ cu fauna mamiferelor,pasarile sunt cele mai numeroase, aici au conditii de hrana, de odihna , reproducere si chiar de
cuibarit unele din specii.Pasarile cu cuiburile in malul apelor:pescarelul albastru, prigoria, lastunul de mal,deasemenea prezenta pe langa ape
este si codobatura.Zavoaiele luncii constituie un mediu favorabil pentru privighetoare,mierla, cuc, dumbraveanca etc.Pasarile rapitoare sunt
reprezentate prin:acvila de camp, gaia neagra, soimul dunarean,cucuvele etc.In baltile Dunarii sunt numeroase pasari de balta: rata mare, rata
caraitoare, gaste, garlite,gasca cu gat rosu, starci, egrete, pelicanul comun si cret, cormoranul mare si mic, lebada de vara , de iarna, lebada
mica si multe altele
Activitatile antropice:agricultura cu practicarea unor tehnologii neprietenoase mediului(utilizarea pesticidelor si ingrasemintelor chimice),
braconajul, inexistenta unei administrari, exploatari forestiere-distrugerea cuiburilor.
Pe raza jud Calarasi situl propus nu are statut de protectie, in interiorul lui se afla o zona protejata: A.I.A Ciocanesti.
Situl propus, in jud. Calarasi cuprinde aproximativ 50% proprietate privata si 50% proprietate de stat(ADS - fostele IAS-uri Mircea-Voda,
Ciocanesti si Manastirea).
4.6 Documenta ie:
Regiunea Inundabila a Dunarii-Gr.Antipa, Geografia Vaii Dunarii Romanesti.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
60 B
40
100 Cultivare
60
30
Intensitate % Infl.
A
30 0

Situl propus nu are o structura de administrare proprie pentru scopul propus.
Situl propus nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0132
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0003 Avrig - Scorei - F g ra
ROSPA0099 Podisul Hrtibaciului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oltul Mijlociu - Cibin - Hrtibaciu

Latitudine
Longitudine
N 45 40' 58''
E 24 19' 28''

sitului (ha)
sitului (km)
2.826
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
314
568
416

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO076
66 Sibiu
RO072
25 Bra ov
RO045
9 Vlcea


0,001
C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
1337 Castor fiber
40-60 i
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
RC
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

1149 Cobitis taenia
C
C
C
C
B
B
C
C
B
B

2511 Gobio kessleri
P?
1160 Zingel streber
P?
1159 Zingel zingel
P?
1130 Aspius aspius

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
P
Pasaj

A
C
C
B

Cat. Specia
F Alburnoides bipunctatus
i faun
Popula ie Motiv
C C
Alburnus alburnus
RC
Barbatula barbatula
RC
Barbus barbus
Esox reichertii
Perca fluviatilis
A
A
F
F
Rutilus rutilus
Vimba vimba
V
R
C
C
Tinca tinca
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
37
511, 512
Ruri, lacuri
N07
10
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
231
N15
242, 243
N16
29
311
P duri de foioase
N26
324
uni

Pe o suprafaț cuprinznd 2054 ha., sit extins mai mult pe lungime dec t prin suprafața acoperit efectiv, aceasta fiind descris
de cursurile rurilor care dau numele acestuia, aici se regasesc un num r de 7 tipuri diferite de habitat (Ruri, lacuri; Mla tini, turb rii; Culturi
(teren arabil); P uni; Alte terenuri arabile; P duri de foioase; Habitate de p duri (p duri n tranzi ie)) dar și o bogat ihtiofaun protejat
la nivel național și european.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus.
Desi aria reflecta efectele impactului antropic indelungat, manifestat in deceniile 7 - 9 ale sec. XX, exista inca unele zone umede care si-au
pastrat aspectul si comunitatile remanente, fargamente ale structurilor originare. Numerose populatii au fost izolate in aceste arii, relativ
izolate, formand intr-un sens restrictiv metapopulatii si metacomunitati. Desi de dimensiuni mici, sunt surse potentiale de regenerare si martori
ai diversitatii specifice de odinioara, reprezentative pentru flora, fauna si peisajul ardelenesc.
Constructiile hidrotehnice (in special indiguirile) sunt principala cauza a degradarii/pierderii habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii
de impact antropic la care zona este vulnerabila sunt: descari - distrugerea zonelor umede, poluarea, defrisarile, agricultura intensiva.
Situl de importan comunitar Oltul Mijlociu-Cibin-Hrtibaciu, a fost propus de O.N.G Coali ia Natura 2000. Desemnarea sitului s-a realizat
pe criterii tiin ifice: num r mare de indivizi din speciile de interes comunitar; indivizi s n to i ale speciilor de interes comunitar; date tiin ifice
istorice asupra prezen ei n arealul de interes a acestor specii de peste 100 de ani; habitate naturale tipice/bune sub aspect calitativ;
Proprietare de stat luciul apei, proprietate privat ;
4.6 Documenta ie:
1. Curtean, A., Srbu, I., Dr gulescu, C., B n duc, D., 1999 - Impactul antropic asupra biodiversit ii zonelor umede din bazinul superior i
mijlociu al Oltului. Edit. Univ. Lucian Blaga,Sibiu, p. 1 103;
2. Gheoca, V., 2002 - Aspecte ale taxonomiei i distribu iei helicidelor din Depresiunea F g ra ului. Acta oecologica, Univ. Lucian Blaga,
Sibiu, IX (1-2), 25-39;
3. Gheoca V., 2004 - Contribu ii la studiul taxonomic, ecologic i genetic al helicidelor (Mollusca, Gastropoda) din Depresiunile Sibiului i
F g ra ului. Tez de doctorat. Univ. Babe -Bolyai, Cluj-Napoca;
4. Grossu, Al.V., 1955 - Fauna Republicii Populare Romne, Mollusca vol III, Gastropoda Pulmonata, Edit. Academiei R. P. R., Bucure ti;
5. Grossu, Al.V., 1983 - Gastropoda Romaniae. 4, Ed. Litera, Bucure ti;
6. Grossu, A.V., 1987 - Gastropoda Romaniae, 2; Subclasa Pulmonata, I. Ordo Basommatophora, II. Ordo Stylommatophora (Suprafamiliile
Succinacea, Cochlicopacea, Pupillacea), Ed. Litera, Bucure ti;
7. Grossu, A. V., 1993 - The catalogue of the molluscs from Romania. Trav. Mus. natl. Hist. nat.\"Grigore Antipa\", 33, Bucure ti, 291 366;
8. Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din Romania, Compendiu. Bucure ti;
9. Grossu, A. V., 1999 - A scientifical collection of Romanian molluscs (shells only) - Prof. dr. A. V. Grossu, donation to Grigore Antipa
National Museum of Natural History from Bucharest.Trav. Mus. natl. Hist. nat. Grigore Antipa, XLI, 7 35;
9. Srbu, I., Srkny-Kiss, A., Petrescu, M., Lazãr, B., Buian, G., 1999 - Contributions to the knowledge of the freshwater molluskfauna
from the upper and middle basin of the Olt River (Romania). Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, 1, p. 111 122;
10. Srbu, I., 2001 - Human impact effects on the freshwater mollusc fauna from Transylvania and Banat (Romania). World Congress of
Malacology - Vienna, Austria (Abstract), 329;
11. Srbu, I., 2005 - Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the Romanian Inner Carpathian Basin.
Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152;
12. UNEP-WCMC UNEP-WCMC Species Database: CITES-Listed Species On the World Wide Web : http://www.unep-wcmc.org;
Caracteristici: situl este situat n arealul geografic de confluen a rurilor Olt, Cibin i Hrtiaciu, aproximativ n centrul Romniei. Aria
conserv urm toarelor specii (din Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE): Barbus meridionalis (moioag ), Cobitis taenia (zvrlug ),
Gobio kessleri (porcu or de nisip), Pelecus cultratus (sabi ), Rhodeus sericeus (boar ), Sabanejewia aurata (dun ri ), Zingel streber
(fusar), Zingel zingel (pietrar) - dintre vertebrate, Chilstoma banaticum i Unio crassus - dintre nevertebrate. Impactul atropic actual se
situeaz n limitele de toleran ale speciilor interes conservativ comunitar; este o zon de interfa hidrografic foarte important cu o pozi ie
geografic favorabil rela iilor intraspecifice continue ale speciilor de interes comunitar pentru sectoare lotice diferite geografic; rolul speciilor
de interes conservativ comunitar de specii umbrel pentru bogat biodiversitate local (peste 400 de specii).
Management: situl nu a fost preluat n custodie n urma celor dou sesiuni de atribuire, organizate de Ministerul Mediului i P durilor.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -
700 Poluarea

701 Poluarea apei

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0133
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea B deana

Latitudine
Longitudine
N 46 9' 26''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 34' 18''
61
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
103
197

172
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
100 Vaslui

90
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
P Acer campestre
i faun
Popula ie Motiv
P D
Acer tataricum
C
C
D
D
P
P
Asparagus tenuifolius
Buglossoides purpurocaerulea
C
P
D
D
Campanula sibirica
Euonymus europaeus
Iris pumila
Ligustrum vulgare
Muscari neglectum
Prunus spinosa
Pyrus pyraster
Quercus dalechampii
P
P
Quercus frainetto
Quercus pubescens
C
R
D
D
P
P
Aristolochia clematitis
Bromus sterilis
P
P
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
3
211 - 213
N16
97
311
P duri de foioase

Padurea Badeana prezinta un relief putin framantat, cu pante domoale (5 - 15◦) si expozitie predominant NE. Altitudinea oscileaza intre
140 -175 m.
Climatul este temperat continental, de nuan excesiv , ncadrndu-se n provincia climatic Dfbx cu veri c lduroase i secetoase cu indici De
Martone ntre 23-30 i ierni umede i foarte reci.
Solul este cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune i lenticular se g se te sol argiloiluvial i cenusiu de p dure. Aceste condi ii
climatice i pedogenetice favorizeaz evident structura xeric a acestei p duri.
n structura arboretului predomin stejarul pufos (Quercus pubescens), diver i goruni (Quercus petraea, Q.virgiliana, Q.dalechampii ), stejarul
brumariu (Q. pedunculiflora), garni a (Quercus frainetto), ar arul t t r sc (Acer tataricum), mojdreanul (Fraxinus ornus).
Dintre elementele continentale amintim doar speciile: Adonis vernalis (ruscu a de primavara), Amygdalus nana (migdal pitic), Campanula
sibirica (clopo ei), Cephalaria uralensis (sipica).
Stratul arbustilor, puternic dezvoltat compus in special de Prunus spinosa si Crataegus monogyna.
n general, aceste p duri sunt ntr-un stadiu avansat de degradare, slab productive i continuu nlocuite cu salcm.
Padurea Badeana prezinta un climat temperat continental, de nuanta excesiva, cu veri calduroase si secetoase si ierni umede si foarte reci.
Solul este cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune si lenticular se gaseste sol argoloiluvial si cenusiu de padure. Conditiile climatice
favorizeaza structura xerica, specifica acestei paduri. Padurea Badeana este o padure naturala, tipica de silvostepa, in care predomina
stejarul pufos (Quercuspubescens), stejarul brumariu (Quercus pendunculiflora), etc.
Padurea Badeana prezinta o stare buna de conservare, fiind declarata rezervatie naturala inca din anul 1973.
Padurea Badeana a fost declarata rezervatie naturala in anul 1973 prin Decizia nr. 220 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean
Vaslui si prin Decizia nr. 129/14.10.1994 a Consiliului Judetean Vaslui. Suprafata initiala a rezervatiei a fost de 126.7 ha, iar in prezent este
de 58.6 ha. Administratorul unic al rezervatiei Badeana este Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad. Aceasta rezervatie este inclusa si in
Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozitia 2777.
Proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
73,92 2.777.-Padurea Badeana
J056VS * ###### BADEANA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 +
uscare
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
20 0

10
230 Vanatoare
15

Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad.
Planul de management a fost realizat de catre Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0133_52_badeana1.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0134
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Balta - Munteni

Latitudine
Longitudine
N 45 56' 59''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 27' 56''
86
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
41
52

48
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO024
100 Gala i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

100
A
C
B
B
Pasaj

B
B
A
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N16
98
311
P duri de foioase

Situl este localizat in lunca Barladului la o altitudine de 40-60m, pe depozite aluviale luto-argiloase. Situl este compus din subparcelele silvice
66A, 67A si 70 din unitatea de productie V Munteni, Ocolul Silvic Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de
inchidere al coronamentului de 70-80% cu exceptia unei benzi la marginea nordica, nord-estica unde acoperirea este mai redusa (40-50%) iar
intelenirea este mai puternica. O suprafata de 0.4ha (conform amenajamentului silvic subparcelele silvice 67B si C) nu este acoperita de
habitatul 91F0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (pe
langa stejarul pedunculat, Q. robur, apar trei specii de frasini indigeni: F. angustifolia, F. pallisiae si sporadic Fraxinus excelsior; trei specii de
ulmi indigeni: Ulmus laevis, U. minor si U. procera); prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejar,
frasini si ulmi). Exista portiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurand o buna protectie a solului. Speciile principale de
subarboret sunt reprezentate de paducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (ligustrum
vulgare), maces (Rosa canina), salba moale (Euonymus europaeus). Pe langa forma tipica de stejar pedunculat (Q. robur) s-a remarcat
prezenta sporadica a varietatii puberula (cu peri scurti fasciculati de-a lungul nervurii principale a frunzei) si a formei perrobusta (cupe mari
cu peretele gros si solzi bombati). In anumite portiuni existaun al doilea etaj de arbori consituit din jugastru (Acer campestre), artar tatarasc
(Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos).
Plante din Lista Ro ie European : Fritillaria orientalisPlante din Lista Ro ie Na ional : Allium guttatum, Dianthus guttatus, Frittilaria
meleagris, Galanthus elwesii, Leucojum aestivum, Mercurialis ovata, Neottia nidus-avis, Plantago schwarzenbergiana, Platanthera bifolia,
Serratula wolffii.
Regularizarea si indiguirea cursului raului Barlad au modificat regimul pedo-hidric al zonei. Ca urmare in prezent perioadele cu exces de
umiditate in sol se intalnesc doar primavara (topirea zapezilor si ploi abundente). Aceasta ar putea influenta negativ vitalitatea frasinilor ca
specii specii mezofile mezohigrofile. Existenta salcamului plantat poate duce la patrunderea acestei specii in habitat amenintand astfel
structura habitatului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o gospodarire corespunzatoare.
In prezent padurea este in intregime in proprietate a statului insa face obiectul legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari (in
acest caz, Academia Romana).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci (Unitatea de productie V Munteni).
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +
230 Vanatoare

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0
A
+
140 Pasunatul
230 Vanatoare
C
C

continentale

Ocolul silvic Tecuci, Directia Silvica Galati
Amenajamentul Ocolului silvic Galati (Unitatea de productie V Munteni)
7. HARTA SITULUI

100
0
0

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0135
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0092 P durea Brnova
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Brnova - Repedea

Latitudine
Longitudine
N 47 1' 27''
E 27 38' 50''

sitului (ha)
sitului (km)
12.216
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
103
419

299
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

33
B
C
B
B
55

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1307 Myotis blythii
P
<17 i
1324 Myotis myotis
Pasaj

C
B
C
B
C
B
A
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
V
Pasaj

D
1088 Cerambyx cerdo

1083 Lucanus cervus
P
C
C
C
B
B
C
C
B
B
RC
RC


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Hyla arborea
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
R C
M Myotis brandtii
RC
M Myotis mystacinus
M Myotis nattereri
RC
RC
C
C
M Nyctalus noctula
M Plecotus auritus
RC
C
C
C
C
RC
RC
R Anguis fragilis
R Lacerta agilis
RC
R Lacerta viridis
RC
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl este reprezentat n cea mai mare parte de p duri de foioase - p duri dacice de fag (aproximativ 70%) i p duri dacice de stejar i carpen
(aproximativ 20%), cu o deosebit valoare tiin ific i peisagistic , unde i g sesc habitat cca. 116 specii de p s ri rare, vulnerabile sau
periclitate, 1 specie de plant i 4 specii de mamifere mici de important comunitar , precum i alte specii de plante i animale enumerate n
diferite conven ii interna ionale i liste ro ii.
Situl este important att din punct de vedere avifaunistic, cat i pentru habitate i specii de importan comunitar . Specii: Cypripedium
calceolus (papucul doamnei)- specie de orhidee; 4 specii de microchiroptere - Myotis bechsteini, Myotis blythii, Myotis myotis, Barbastella
barbastellus.
Vulnerabilitatea sitului este dat de influen ele antropice:
- p unat (cam n propor ie de 30%);
- retrocedarea unor suprafe e de p dure, urmat de administrarea necorespunz toare a lor; ca urmare a lipsei unui sistem de paz a
p durilor retrocedate, acestea sunt afectate i de furtul materialului lemnos;
- turismul de weekend, practicat haotic.
In site padurea Barnova-Repedea mai exista o a 3-a arie naturala protejata aflata in custodia D.S. Iasi si anume padurea Poieni Carbunarie in
suprafta de 9.2 ha. Acest masiv paduros compact de cca 11 mii ha nu prezinta caracteristici certe pentru atribuirea statutului de site natura
2000 pentru intreaga suprafata, mai curand se poate opta pentru reunirea tuturor ariilor protejate actuale (atestate de L5/2000) sub
denumirea simbolica de padurea Barnova -Repedea - arie protejata de tip insular la care eventual sa se adauge ariile protejate de interes
local, actualmente paduri cu functii speciale de protectie : Spital Padureni(O.s.Padureni, U.P.IV, u.a-rile 33-35 - suprafata de 87ha), Radar
Dopler (O.s. Padureni, U.P.IV,u.a rile 8,9,14-19,48,49,52,53 - suprafata de cca 350 ha), Rosu (O.s. Dobrovat, U.P. II, u.a.-rile 90-93 suprafata de 114 ha), Poieni II(O.s. Ciurea;U.P. II, u.a.-rile 28A,29A,30A,67AB,68AB,69AB, 70AB -suprafata cca 144 ha), Poieni I
(O.s.Ciurea U.P. II, u.a.-rile 59-61 - suprafata de cca 67 ha) si Venias (O.s. Ciurea U.P.I, u.a.-rile 39-45 - suprafata cca 162 ha)
Forma de proprietate: aproximativ 80% de stat i 20% privat .
4.6 Documenta ie:
1. Flocea Felicia - Cercet ri privind avifauna complexului de p duri Repedea-Brnova, tez de doctorat;
2. Codlea Gh., Cristea V., Negrean G., Cristurean I., Srbu I., Srbu Anca, Oprea A., Popescu Gh. - 2003, Ghid pentru identificarea
importantelor arii de protec ie i conservare a plantelor din Romnia, 80 - 83, editura Alo, Bucure ti, Bucure ti;
3. Ifrim, Irina; Valenciuc, N - The structure and dynamic of a mixed colony and the microclimate conditions from Grota Mare (Repedea, Ia i),
2005, Universitatea Bac u, Studii i Cercet ri tiin ifice, Biologie, Serie Nou , 10, p. 145 - 150.
3. Srbu I., Oprea A., Lupu I.- 2005, Specii de plante vasculare amenin ate din Moldova, Asocia ia Dendro-Ornamental Anastasie F tu Ia i,
Ia i
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,72

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,07 2.541.-Locul fosilifer Dealul Repedea
+
0,05 2.543.-Poiana cu Schit
RO04
Rezerva ie natural
0,08 2.544.-Poieni-Carbunariei
RO04
Rezerva ie natural
0,52 2.547.-Pietrosu

Cod Activitate
740 Vandalism
Intensitate % Infl.
A
10 -
10

Cod Activitate
80
Intensitate % Infl.
A
30 -

Pentru suprafe ele de p dure aflate n administrarea Direc iei Silvice Ia i, responsabilitatea asupra managementului specific ii revine acestei
institu i; Responsabilitatea managementului rezerva iilor Pietrosu, Poieni-C rbun rie si Poiana
Pentru cele 3 rezerva ii aflate n custodia D.S. Ia i - Rezerva ia forestier Pietrosu, rezerva ia forestier Poieni-C rbun rie i Rezerva ia
floristic Poiana cu Schit - planurile de mangement i regulamentele sunt elaborate i avizate de c tre Academia Romn - Comisia pentru
Ocrotirea Monumentelor Naturii, urmnd s fie depuse spre aprobare la MMGA. Pentru suprafe ele de p dure care nu au statut de protec ie i
se afl n administrarea D.S. Ia i, exist un Plan amenajistic. Pentru rezerva ia geologic -paleontologic Locul Fosilifer Dealul Repedea, planul
de mangement i regulamentul sunt elaborate i se afl n stadiul de corectur .
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0136
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Bejan

Latitudine
Longitudine
N 45 51' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 53' 17''
102
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
246
499

325
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
100 Hunedoara

30
B
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
A Hyla arborea
60

B
i faun
Popula ie Motiv
P C
M Lepus europaeus
M Martes martes
Centaurea rocheliana
Danthonia alpina
Dictamnus albus
Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius
Thymus longicaulis
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
R Lacerta viridis
P
P
C
C
R Lacerta praticola
R Natrix natrix
P
P
C
C
R Vipera ammodytes
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
3
231
P uni
N16
97
311
P duri de foioase

Din punct de vedere geologic P durea Bejan se caracterizeaz prin prezen a forma iunilor cristaline, care se afl n fundamentul zonei i
apar in unit ii epimetamorfice a Masivului Poiana Rusc peste acestea s-au depus, pe direc ie NE-SV, n strate de pn la 750 m grosime,
forma iuni sedimentare de vrst cretacic , acoperite transgresiv de sedimente neogene, apoi un strat sub ire de depozite cuaternare(care
apare izolat n cteva puncte).
Din punct de vedere petrografic depozitele sedimentare con in: un orizont marnos(Cretacic) avnd la baz gresii grosiere i conglomerate,
alc tuind mpreun un complex grezos cunoscut sub denumirea de strate de Deva. Forma iunile eruptive str pung cristalinul i sedimentarul
sub forma unor corpuri subvulcanice de andezite amfibolice cu biotit(andezite de Nucet) i macroporfirice.
Aspectul morfologic actual este cel de deal, cu pante mai accentuate la partea superioar (15-20 grd.) i domoale spre baz , unde s-au
depus materiale din alunec ri vechi pe versan i. n microrelieful actual se poate observa prezen a ctorva ravene datorate precipita iilor
bogate. V ile sunt nguste, cu profil longitudinal sinuos i apar pe fracturile tectonice(v i de falie).
n ceea ce prive te vegeta ia, P durea Bejan se afl situat n etajul nemoral al p durilor de foioase, subetajul p durilor de gorun i amestec.
n acest subetaj nveli ul vegetal are ca asocia ii zonale reprezentative p duri edificate de cele trei subspecii de gorun: Quercus petraea ssp.
petraea, Q. petraea ssp. dalechampii i Q. petraea ssp. polycarpa; al turi de acestea n P durea Bejan apar Quercus robur, Q. pubescens, Q.
virgiliana, Q. frainetto i Q. cerris.
Situl este important pentru o serie de specii de p s ri nscrise n anexa I a Directivei P s ri: Aquila pomarina, Caprimulgus europaeus,
Circaetus gallicus, Circus cyaneus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio,
Lanius minor, Pernis apivorus, Picus canus.
P durea Bejan prezint , de asemenea, un interes dendrologic de excep ie prin cadrul natural unic n ar , unde, ntr-un areal restrns, se
reg sesc speciile i hibrizii majorit ii speciilor de stejar care cresc n Romnia, inclusiv a unora dintre stejarii de silvostep aici coabiteaz 8
din cei 9 reprezentan i indigeni ai genului Quercus mpreun cu hibrizii lor. Habitatele de interes comunitar identificate aici sunt: P duri dacice
de stejar i carpen i Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus ssp..
Turismul necontrolat pune n pericol conservarea acestui unicat genetic.
P durea Bejan a fost recunscut prima dat pentru valoarea sa tiin ific n anul 1936 i declarat monument al naturii prin Decizie a
Ministerului Agriculturii i Domeniilor n 03.12.1936. n prezent are statut de arie natural protejat de interes na ional(Legea 5/2000) i este
clasificat (potrivit clasific rii IUCN) ca rezerva ie natural de tip forestier.
n Amenajamentul silvic din anul 2002 P durea Bejan este ncadrat conform normelor tehnicen grupa func ional I(p duri cu func ii
speciale de protec ie), ca rezerva ie tiin ific , atribuindu-i-se totodat i func ie de p dure situat n zon cu poluare de intensitate slab .
Suprafa a sitului este 100% de stat.
4.6 Documenta ie:
Stanciu Augustin(1997), tez de doctorat, Cercet ri taxonomice, morfologice i ecologice privind hibrizii genului Quercus din rezerva ia
tiin ific Bejan - Deva, Universitatea Transilvania, Bra ov
Schruber(1997), Not asupra qvercineelor din P durea Bejan, Sargetia VII Acta Muzei Devensis, Series Scientia Naturae, Muzeul Jude ean
Hunedoara-Deva/Romnia.
Planul de management al rezerva iei.
Amenajamentul Silvic(O.S. Simeria), revizuit n 2002
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
94,75 2.512.-P durea Bejan
J047HD * ###### BEJAN
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C 100 +
B
1 -

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
10
Intensitate % Infl.
C
0

C
C
1
5
50
301 Cariere

511 Linii electrice
C
C
0
0

C
C

Contract Administrare: 164/09.07.2010, Administrator:APM Hunedoara str Aurel Vlaicu, nr 25, Loc Deva, cod 330007, jud Hunedoara 0254 215
445, 0254 215 446, fax-0254 212 252 office1@apmhd.ro
Custodele rezerva iei naturale P durea Bejan a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate
n vederea ob inerii avizului.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0137
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0093 P durea Bogata
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Bog ii

Latitudine
Longitudine
N 45 55' 38''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 24' 55''
6.352
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
454
1087
742

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov

10
A
C
B
B
45
19
13
1
1
D
B
0,1

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
>10 i
1352 Canis lupus
>5 i
1361 Lynx lynx
Pasaj

C
B
C
B
C
B
B
B
>3 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B

P
R
B
B
B
B
C
C
B
B
1060 Lycaena dispar

Cat. Specia
A Rana temporaria
P?
i faun
Popula ie Motiv
P A
M Cervus elaphus
M Felis silvestris
R Elaphe longissima
P?
Liparus glabrirostris
Waldsteinia geoides
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
2
231
P uni
N16
96
311
P duri de foioase
N26
324

Siteul este situat in partea centrala a muntilor Persani.
Sub aspect climatic se caracterizeaza printr-un climat caracteristic muntilor josi si a unui climat al dealurilor inalte, specific Podisului
Transilvaniei, in partea vestica a siteului.
Apele regiunii fac parte din bazinul Oltului, drenate de paraul Bogata.
Solurile fac parte din clasa solurilor cambice , regasindu-se soluri brune podzolite, brune acide, brune acide podzolite. In NV-ul siteului apar
regosolurile si solurile slab erodate.
Natura din cuprinsul ariei protejate prin curiozit ile sale geologice,botanice i zoologice,prin pitorescul peisajelor,prin climatul
reconfortant,constituie i un important obiectiv de atrac ie turistic .
Padurea Bogatii este una dintre cele mai reprezentative paduri de foioase din tara fiind alcatuita predominant din fag, carpen si gorun.
Unele studii botanice (Ularu, 1972) au aratat ca in distributia vegetatiei se remarca fenomenul de inversiune, adica gorunul apare pe o pozitie
superioara fata de fagete, care ocupa de regula baza versantilor. Padurea Bogatii este cunoscuta si ca o importanta arie cinegetica, cu o
fauna variata.
Sub aspect geologic teritoriul ariei protejate P durea Bog ii reflect bine complexitatea tectonic ,stratigrafic i petrografic caracteristic
ntregului masiv muntos al Per anilor.Aproximativ 2/3 din aria siteului,respectiv treimea estic i central ,sunt ocupate de depozite
sedimentare-conglomerate i gresii-de fli cretacic(predominant ap iene i albiene),n timp ce restul teritoriului-adic treimea vestic este
dominat de eruptivul bazaltic pus n loc la finele Neogenului i nceputul Quaternarului,reprezentnd ultimele manifest ri ale magmatismului
vulcanic din ara noastr .Aceste roci afloreaz n numeroase puncte din cuprinsul ariei,ivirile reprezentnd adeseori nf i ri de stnci
spectaculoase care introduc n peisaj o not de pitoresc deosebit i care, prin pozi ia lor n apropierea imediat a oselei,sunt foarte b t toare
la ochi i u or accesibile.
n seria acestor aflorimente-care pot fi considerate ca monumente ale naturii-se nscriu succesiv,dinspre est spre vest: stnca de conglomerat
poligen( fragmente de calcar biogen,,gresie,cuar it,gnais, ist cloritos, ist sericitos etc.) de vis-a-vis deFntna Alb ; stncile brune- ro ietice
de gresii feruginoase,din dreptul km.47,avd n aval de Fntna Rece ; deschiderile de gresie calcaroas alb , dintre km.47 i 49,unde roca ia
forme de stnci impun toare,cu pere i verticali,ntre care,pe unele por iuni Valea Bog ii se ngusteat pn la profil de chei; ivirile de bazalt(
culoare cenu ie nchis , structur microlitic , textur masiv pn la vacuolar ), dintre kilometrii 49 , i 52, prezentnd n cteva locuri,
admirabile coloane prismatice (pentagonale).
Interesan i sunt i bolovanii poliedrici de bazalt risipi i pe sub arboret, rezulta i din fragmentarea i dislocarea pnzelor bazaltice din zon ;
ntre kilometrii 49 i 50 , al turi de bazalt apare la zi i tuful dacitic,roc vulcanogen-sedimentar de vrst tortonian , care se separ u or n
pl ci sub iri i friabile de culoare verde.
Cele mai nocive activitati care pot pune in pericol siteul sunt exploatarile forestiere intensive, necontrolate si exploatarea bazaltelor la cele trei
cariere.
Valorificarea turistic a P durii Bog ii este o problem destul de delicat , dar inevitabil - prin urmare trebuie mbinat ra ional turismul cu
protec ia naturii
arealul a fost declarat ca zon protejat printr-o HCJ din 1971, pe o suprafata de 8500 ha, dar ulterior a ap rut n Legea 5/2000 cu suprafa a
de 8,5 ha.
Suprafa a real a siteului este de 6329,6 ha ( prin m sur tori GPS)CRUTA Bucure ti.
suprafa a total a siteului este de 6329,6 ha , din care 60% proprietate privat (Prim ria M ieru ),40 %proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
ICAS Database 1966
CMN Documentation BV026 Padurea Bogatii
Vasile Ciocrlan Flora ilustrat a Romniei Ed. Ceres , Bucure ti , 2000
Ioan oneriu i Pantelimon Ularu, Rezerva ia natural P durea Bog ii, Bra ov 1976
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,06
RO04

Cod
Categorie
Tip
%
RO03
Monument al naturii
0,06 2.243.-Rezerva ia natural Cheile Dopca
RO04
Rezerva ie natural
0,00 2.254.-Cotul Turzunului
RO04
Rezerva ie natural
98,74 2.257.-P durea Bog ii

J049BV * ###### BOGATA
Cod Activitate
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
70 B
Intensitate % Infl.
B
5 -
10

Contract Administrare: 200/21.07.2010, Administrator:Directia Silvic Bra ov Str.Closca, nr.31, Brasov, jud. Bra ov 0268/415770,
475678 curtu@brasov.rosilva
0268/

nu are plan de management
Pentru fondul forestier din cuprinsul acestui sit exista amenajamente silvice, padurea fiind administrata de OS Maierus si OS Padurea Bogatii
Homorod
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0138
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Bolintin

Latitudine
Longitudine
N 44 26' 46''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 40' 19''
5.737
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
87
150

124
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO034
100 Giurgiu

2,28
B
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
17,7
79,34

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
2
511, 512
Ruri, lacuri
N12
N16
94
211 - 213
311
P duri de foioase

Teritoriul situat n regiunea biogeografic continental , n ecoregiunea Cmpiile G vanu-Burdea, ntre 25o37 i 25o42 longitudine estic i
ntre 44o24 i 44o30 latitudine nordic , la 75 m altitudine pe terasa nalt , neinundabil , din lunca cursului inferior al Arge ului acoper 4.761
ha, parte oficializat ca rezerva ie natural i constituie cea mai reprezentativ p dure de stejar (Quercus robur) din ntregul areal al speciei
din Romnia. P durea ocup 4.546 ha (96%) i concentreaz un num r de 12 tipuri de sta iune forestier i 21 tipuri de p dure, resepctiv
25% i 33% din num rul acestor unit i tipologice fundamentale existente n zona de Cmpie a Romniei, grupate n 8 din cele 50 forma ii
forestiere ale rii.
Este cea mai ntins p dure de stejar din Romnia, relict semnificativ al fo tilor Codrii ai Deliromanului care, pn spre mijlocul sec. al XIXlea, se ntindea pn la Dun re. Ast zi, aici se conserv structuri forestiere arhetipale i exemplare seculare de staejar n 3 din cele 28 tipuri
de habitate forestiere naturale protejate din Romnia (92A0, 91M0 i 91Y0).
Uscarea arborilor b trni de stajear i atacurile masive de Cerambix cerdo impune adoptarea unui plan judicios de management. Gardul nalt
din plas de srm delimiteaz ampriza autostr zii A1 Bucure ti-Pite ti, care traverseaz rezerva ia i o ap r astfel de alte consecin e
nedorite.
Nu este desemnat printr-un act juridic.
Propriet i private i de stat.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
30 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
10 0
60
700 Poluarea

Contract Administrare: 84/26.02.2010, Administrator:RNP-Direc ia Silvic Giurgiu Giurgiu, str 1 Decembrie 1918, nr 12, jud Giurgiu
0246218238, 0246218239, fax-0246218292
Nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0138_75_padure_de_stejar_si_carpen.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0139
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Breana - Ro cani

Latitudine
Longitudine
N 45 55' 37''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 59' 44''
157
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
96
201

153
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO024
100 Gala i

10
A
C
A
A


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Bufo bufo
A
Symphytum sp.
0,01

C
A
C
A
C
Popula ie Motiv
C
P
Carex brevicollis
Pasaj
10
i faun
Pelobates fuscus
Iernat
90
Hyla arborea
M Dryomys nitedula
RC
R Lacerta viridis
Carpinus orientalis
C
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
6
211 - 213
N16
94
311
P duri de foioase

Aria protejata se afla n zona Colinelor Covurluiului al c ror relief este dezvoltat pe formatiuni neogene, cu structur monoclinal , fragmentat n
culmi si poduri prelungi separate de v i paralele sculptate in pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile pliocene, pe alocuri nsotite de cruste
si alunec ri. Geologic, se caracterizeaz printr-o cuvertur depus n cadrul a 4 cicluri de sedimentare: devonian, permian - triasic, jurasic cretacic - eocen si bedenian superior romanian. Peste acestea se adaug depozitele cuaternare. n cadrul ariei naturale se pot ntlni
urm toarele specii de arbori: stejar pufos, numeroase specii de arbu ti specifice asocia iilor de silvostep , asocia ii de specii ierboase cu
participarea n majoritate a gramineelor, bujorul romnesc(Paeonia Peregrina). Arboretele provin din regener ri naturale pe cale vegetativ , n
cea mai mare parte dar i pe cale germinativ .Vrsta medie este de 48 ani. Caracterul natural al arboretelor prmite prezen a poienilor n care
se creaz condi ii propice prezen ei bujorului romnesc(Paeonia Peregrina), un element de baz al turi de celelelalte componente ale
biocenozei. Fauna este alc tiut din numeroase specii de p s ri, inclusiv pr d toare de talie mare i mijlocie, incluse ntre speciile protejate
de restric ii na ionale i interna ionale. Numeroase specii de mamifere mari i mici ce g sesc aici un loc retras, optim pentru activitatea de
hr nire i reproducere (mistre , c prioar , iepure, vulpe). Numeroase specii de insecte, cu rol important n continuarea lan ului trofic specific
zonei.

Aria natural protejat P durea Breana-Ro cani are suprfa a de 78,3 ha, conform Legii nr.5/2000. Se situeaz pe teritoriul administrativ al
comunei B neasa, n apropierea satului Ro cani, n parte de centru-nord a jude ului Gala i, n zona fizico-geografic a Romniei: Dealurile
F lciului, respectiv regiunea biogeografic a Colinelor Covurluiului (dealuri de platforma de tip Tutova). Habitat de padure xerofila naturala din
zona de deal cu Quercus pubescens si Q. pedunculiflora; Specii de arbusti specifice asociatiilor de silvostepa: Rosa sp., Crataegus sp.,
Ligustrum sp, Cornus sp., Prunus sp.; Asociatii de specii ierboase cu participarea n majoritate a gramineelor; Flora endemica de Paeonia
peregrina romanica, declarata monument al naturii, prezenta n poienile specifice padurii de Q. pubescens.
Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat, recolt ri de elemente floristice, turismul necontrolat. Amenint rile
naturale f r ca omul s poat interveni n limitarea factorilor perturbatori: vnturile foarte puternice, chiciura care poate produce ruperea
coronamentului arborilor, ciclurile de ani secetosi care pot duce la uscarea arborilor si arboretelor.
Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata n M. Of.
152/2000, pozitia 2.404. O.U. nr.236/2000, publicata n M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata n M.Of. nr.433/2001 Legislatia
europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind
diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Proprietate a statului.
4.6 Documenta ie:
ICAS Bucure ti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Gala i; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 - Contribu ii la cunoa terea
Naturii Bac u.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
+
96,22 2.404.-P durea Breana-Ro cani
J057GL * ###### BREANA - ROSCANI
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
-
230 Vanatoare

Cod Activitate
100 Cultivare
100
100
Intensitate % Infl.
C
0
140 Pasunatul
230 Vanatoare

Administrat de R.N.P-ROMSILVA prin Directia Silvica Galati-Ocolul Silvic Gala i
Planul de Management i Regulamentul de Func ionare al ariei protejate este avizat favorabil de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii din cadrul Academiei Romne.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0139_99_Paeonia_peregrina-var_romanica.jpg

ROSCI0139_99_Querqus_pubescens.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0140
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea C lug reasc

Latitudine
Longitudine
N 44 9' 54''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 37' 29''
677
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
119
139

133
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
100 Olt

1
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1083 Lucanus cervus
70
Pasaj

C
B
C
B

Cat. Specia
P Paeonia peregrina
i faun
Popula ie Motiv
C A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
3
211 - 213
N16
97
311
P duri de foioase

In aceasta padure se afla specia Paeonia peregrina pe o suprafat de circa 80 ha n asocia ie cu Quercus pubescens i Q. cerris i atipic
pentru specie a fost identificat pe mai multe parcele n asocia ie cu Robinia pseudacacia.
Paeonia peregrina Mill. este o specie peren , ale c rei r d cini secundare sunt tuberizate n form de morcovi alungiti elipsoidali. Frunzele
sunt divizate n 17 - 30 segmente nguste-eliptice, iar ultimile segmente sunt trilobate.Florile sunt mari 7-13 cm n diametru, ro ii ca sngele.
este o plant frumoas , cunoscut nu numai de speciali ti ci i de localnici
P durea C lug reasca este o oaz n mijlocul cmpiei Boianu, relicv a fo tilor codri.
Pn n anul 2000 n aceast padure a fost permis pa unatul, punnd in pericol de extin ie specia Paeonia peregrina. Dup 2000, odat cu
instituirea regimului de arie naturala protejat a fost interzis p unatul , specia avnd o dezvoltare exploziv .
P durea are o suprafa de 630 ha. O suprafa de 58 ha au fost declarate rezerva ie prin Decretul nr. 237/1950.
Prin Decizia nr. 5/1995 a Consiliului Jude ean Olt i Legea 5/2000 au fost puse sub protec ie 54,9 ha
Forma de proprietate este 95% proprietate de stat i 5% proprietate privat .
4.6 Documenta ie:

Arealul speciei Paeonia peregrina Mill. n Oltenia. GH. Popescu, I. Costache, D. R du oiu, C. Badea Vol. 4(XL) 1999.
Arii protejate i monumente ale naturii din jude ul Olt N. Ciobanu, D. Rogojinaru, 2003
Ciobanu N. Monumente ale naturii n jude ul Olt. t. i Cercet. C.O.M.N., Tg. Jiu 1972
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
7,85

Cod
Categorie
Tip
%
+
7,85 2.668.-Rezerva ia de Bujori a Academiei

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
70 0
20

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C 100 0
140 Pasunatul
10

432002
Nu exist plan de management propus, ci numai pentru zona declarat arie natural protejat .
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0140_97_Padurea_Calugareasca.jpg
ROSCI0140_97_Paeonia_peregrina.jpg

Croitoru Ion - APM-OT
ROSCI0140_97_Valea_Calmatui.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0141
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Ciornohal

Latitudine
Longitudine
N 47 37' 46''
E 27 14' 13''

sitului (ha)
sitului (km)
270
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
81
252

195
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO012
100 Boto ani

100
B
C
B
B
0,01

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
P Carex brevicollis
P Crocus reticulatus
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
i faun
Popula ie Motiv
RC A
R A
P
P
Cypripedium calceolus forma viridiflorum
R
V
A
A
Dianthus capitatus
Echium rossicum
Hierochloe repens
RC
Prunus fruticosa
Prunus tenella
Rumex tuberosus
Serratula radiata
Trinia multicaulis
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Teritoriul in care se afl situl apar ine MIOCENULUI reprezentat prin depozite sarmatice iar din punct de vedere petrografic predomin
marnele argiloase apoi argilele i mai pu in loess-ul.
P durea Ciornohal apar ine provinciei balcano-meossiace i este sta iunea cea mai nordic cu Cotinus coggygria, element ponticsubmediteranean de mare nsemn tate fitogeografic . Aici se ntlnesc i numeroase elemente continentale i sudice specifice stepei. Dintre
numeroasele specii continentale unele fiind chiar rare, cit m: Adonis vernalis, Amygdalus nana, Centaurea orientalis, Veronica spicata. Din
grupul speciilor pontice, enumer m: pontice- Alyssum hirsutum, Dianthus membranaceus, Marrubium praecox; pontico-submediteraneeneRanunculus illyricus, Salvia pratensis, Trifolium pannonicus; pontico-panonice- Acer tataricum, Ajuga laxmani, Carduus hamulosus, ponticobalcanice- Arum orientale, Cytisus austriacus, Linum flavum. Numeroase sunt i speciile submediteraneene, iar dintre acestea cit m:
Bupleurum praealtum, Calamintha acinos, Herniaria incana. Elementul daco-balcanic este reprezentat numai prin specia Rhinanthus
rumelicus.
P durea Ciornohal este un e antion al ecosistemului relictar de silvostep disjunct din nordul rii constituit din numeroase elemente xerofite
parte aflate la limita nordic a arealului:Cotinus coggygria, element pontico-submediteranean .
Aici se ntlnesc i numeroase elemente continentale i sudice specifice stepei. n sit s-au identificat 424 specii de plante vasculare,
apar innd la 56 de familii.
Pe lng flora bogat i puternicul caracter conservativ, rezerva ia forestier Ciornohal prezint un interes deosebit i sub aspectul vegeta iei.
Fitocenozele ntlnite aici, cu toate perturb rile suferite, se men in nc ntr-o stare cvasinatural , cu particularit i evidente i de mare
nsemn tate fitogeografic .
Raritatea unor att de autentice crmpee de silvostep , n special n Moldova, justific propunerea de a fi supus regimului de ocrotire a
ntregii suprafe e ocupat de p durea Ciornohal. Ea constituie i un important element de peisaj care se renoie te n func ie de anotimp.
Nu s-au identificat al i factori de presiune asupra sitului n afara celor specifica i la sec iunea Activit i antropice.
Situl are o stare de conservare favorabil ,este monitorizat de APM Boto ani, constatndu-se respectarea planului de ac iuni din Planul de
management .
Aceast rezerva ie are suprafa a de 77 ha
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozi ia 2230 - "P durea Ciornohal". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei C l ra i,
jude ul Boto ani. Este o rezerva ie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN.
Toat suprafa a rezerva iei P durea Ciornohal-76,5 ha-apar ine fondului forestier proprietate public a statului(Regia Na ional a P durilor
prin Direc ia Silvic Boto ani-Ocol Silvic Tru e ti).
4.6 Documenta ie:
1. Horeanu Cl., Horeanu Gh., 1981, Flora i vegeta ia rezerva iei forestiere Ceornohal (Jud. Boto ani). Ocr. Nat. i Med. nconj., t. 25, nr. 2:
211-220
2. Pa covschi S., Doni N., 1967, Vegeta ia lemnoas din silvostepa Romniei. Edit. Acad. RSR, Bucure ti
3. Srbu I., Oprea Ad., 2002, Raport la Grantul nr. 41, Tema B17 (CNCSIS/MEC): Studii biocenologice i de monitoring n ariile protejate din
jud. Boto ani
4. Enculescu P., 1909, Aria geografic a genului Rhus cotinus L. n Romnia. Rev. P d., Bucure ti
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
+
27,87 2.230.-Padurea Ciornohal
J051BT * ###### CIORNOHAL
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
2 uscare
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
5 -
230 Vanatoare
20

Institu ia responsabil pentru managementul sitului este Direc ia Silvic Boto ani(Ocolul Silvic Tru e ti), care a preluat n custodie situl,
contract nr.5109/25.08.05.
-Direc ia Silvic Boto ani/Arsenie Savin/
str. Pacea nr. 47/
tel:023
Exist plan de management ntocmit de custode Direc ia Silvic Boto ani-Ocol Silvic Tru e ti ,avizat de Academia Romn .
Responsabil pentru managementul sitului este Savin Arsenie, responsabil cu ariile naturale protejate din cadrul Direc iei Silvice Boto ani.
Str. Pacea nr 4,tel:0231512882,
fax:0231586831,
email:dsbt@rosilva.ro
Direc ia Silvic Boto ani aplic planurile de amenajamente, care se revizuiesc o dat la 10 ani.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0141_64_Ciornohal.jpg
ROSCI0141_64_Cotinus_coggygria-Padurea_Ciornohal.jpg

Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0141_64_Frunze_si_inflorescenta_de_Cotinus_coggygria-Padurea_Ciornohal.jpg
ROSCI0141_64_Semintis_de_Cotinus_coggygria.jpg

1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0142

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
ROSPA0141 Subcarpa ii Vrancei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea D lh u i

Latitudine
Longitudine
N 45 41' 41''
E 27 0' 37''

sitului (ha)
sitului (km)
203
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
322
625

498
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea

65
B
C
B
B
25

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
1361 Lynx lynx
R
1352 Canis lupus
1088 Cerambyx cerdo

C
A
B
C
C
B
B
C
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
Pasaj

C
B
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Cat. Specia
A Rana dalmatina
Pasaj
1-3 i
1-2 i
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P A
Rana ridibunda
Rana temporaria
M Cervus elaphus
M Meles meles
Carex sylvatica ssp. sylvatica
M Felis silvestris
RC
8-12 i
Cephalanthera rubra
P
P
Koeleria macrantha
P
P
A
A
P
P
P
P
A
A
Pulmonaria rubra
Seseli gracile
Symphytum cordatum
Tamus communis
Telekia speciosa
Valeriana tripteris
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Natrix natrix
P
P
A
A
R Lacerta viridis
R Zootoca vivipara
P
P
A
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase

Situl propus se suprapune ariei protejate P durea Schitul D lh u i ce conserva habitate forestiere reprezentative pentru etajul nemoral din
zona piemontan a Curburii Carpa ilor.
Sit reprezentativ pentru vegeta ia caracteristic etajului nemoral din zona piemontan a Carpa ilor Orientali
Situl este poten ial vulnerabil n raport cu activit ile antropice caracteristice arealului (exploatari forestiere, turism, pelerinaj religios si
pasunat).
Substratul litologic, favorabil producerii unor precese accentuate de eroziune a versan ilor (alunecari de teren), reprezint un alt element de
vulnerabilitate al sitului.
Sit desemnat ca arie protejat in anul 1973 prin Hot rre a Consiliului Jude ean Vrancea (188 ha), men ionat in Legea nr. 5/2000 cu
denumirea Rezerva ia natural P durea D lh u i.
Partial, suprafa a se afl n proprietate de stat, in administrarea Direc iei Silvice Foc ani,pe restul de cca. 30% din suprafa
propriet ti particulare administrate de Consiliul Local al Comunei Crligele.
exist
4.6 Documenta ie:

1 - CONDREA, Ana, RENEA, A.- Studii etnobotanice, in satul Dalhauti, judetul Vrancea Complex Muz. Vrancea- Stud. si Comunicari vol.
III -1980, Focsani.
2 - HOREANU, Climent, CONDREA, Ana, Contributii la cunoasterea florei din rezervatia forestiera Dalhauti , Complex Muz. VranceaStud. si Comunicari vol. III -1980, Focsani.
4 - STEFAN, N., DAVIDESCU,G., LUPA{CU, Gh., RUSU, C., - 1989- Caracterizarea ecologica a pajistilor naturale din judetul Vrancea (II)
, in: Cercetari agronomice in Moldova,anul XXII, vol 1 ( 90 ), p. 61-66, Iasi.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
98,51 2.817.-Rezerva ia natural P durea Schitu?
J055VN * ###### DALHAUTI
Cod Activitate
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
2 0
C
Intensitate % Infl.
B
70 0
230 Vanatoare
20
10
20

Aria protejat este atribuita prin conven ia nr.15/13.09.2004, n custodie Directiei Silvice Focsani.
Managementul se realizeaz de c tre Direc ia Silvic Foc ani, conform Amenajamentului silvic si a planului de management ntocmit si
naintat spre avizare la Academia Romn .
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0143

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea de gorun i stejar de la Dosul Fna ului

Latitudine
Longitudine
N 45 53' 26''
E 25 2' 36''

sitului (ha)
sitului (km)
108
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
472
610

549
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1088 Cerambyx cerdo

100
B
C
B
B
Pasaj

C
B
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl este localizat la limita altitudinala superioara a arealului habitatului R4138, in zona colinara din sud-estul Transilvaniei, pe versanti cu
expozitie sudica strabatuti pe alocuri de ogase stabilizate, la o altitudine de 490-590m, pe depozite argilo-marnoase. Situl este compus din
subparcelele silvice 26B, 27A, 28 A si B din padurea proprietate a comunei Soars si gospodarita de catre Ocolul Silvic Codrii Fagarasului.
Gradul de inchidere al coronamentului padurii este de 80-100% (sporadic 70%). Datorita inchiderii masivului, in anumite portiuni stratul
arbustiv este mai slab reprezentat. Situl este strabatut de vechiul drum care facea legatura intre Fagaras si Rupea in timpul Imperiului AustroUngar (in prezent abandonat dar relativ bine conservat). Stejarul pedunculat se situeaza cu precadere in treimea inferioara a versantului.
Datorita substratului litologic argilo-marnos, solul este greu textural, fapt reliefat prin prezenta sporadica a unor specii mezo-higrofite cum este
crusinul (Frangula alnus) si dezvoltarea redusa a pivotului la cvercinee (situatie remarcata la cateva exemplare uscate si doborate de vant). In
anumite zone, pe culme, s-au gasit exemplare rare de ienupar (Juniperus communis) cu inaltimi de pana la 1-2 m.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin:
vigoarea de crestere si starea buna de vegetatie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorunul - Quercus petraea ssp.
petraea si stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominand in compozitia arboretelor si provenind din samanta;
existenta exemplarelor de gorun si stejar pedunculat de dimensiuni notabile (pana la 70cm diametru si inaltimi pana la 27-29m);
abundenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, in special a gorunului;
diversitatea speciilor arborescente si arbustive insotitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), cires pasaresc
(Prunus avium), par paduret (Pyrus pyraster), tei de deal (Tilia cordata), ulmul de camp (Ulmus minor), fag (Fagus sylvatica), lemn cainesc
(Ligustrum vulgare), paducel (Crataegus monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba raioasa (Euonymus verrucosus), maces
(Rosa canina), alun (Corylus avellana), sanger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), soc negru (Sambucus nigra); cu exceptia
carpenului celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin exemplare rare;
in stratul ierbos au fost intalnite majoritatea speciilor mentionate in descrierea habitatului (R4138);
s-au identificat exemplare de gorun transilvanean (Quercus petraea ssp. polycarpa), de gorun balcanic (Quercus petraea ssp.
dalechampii) si de fag balcanic (Fagus sylvatica ssp. moesiaca);
nu s-a constatat prezenta unor specii atipice pentru habitat, cu tendinta de invadare (ex. salcamul).
In zonele in care formeaza un subetaj dens (4-6 m inaltime), carpenul, pe langa efectele lui benefice asupra solului, poate deveni un
concurent pentru dezvoltarea si mentinerea regenerarii stejarului si a gorunului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o
gospodarire corespunzatoare. Presiunea antropica este redusa, situl fiind situat intr-un trup de padure acessibil numai pe drumuri de pamant
adesea greu practicabile.
national.
Padurea este in intregime in proprietate a comunei Soars (judetul Brasov).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul ocolului silvic Fagaras(Unitatea de productie III Felmer).
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Soars (in curs de elaborare).
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +

Cod Activitate
140 Pasunatul
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C
0
C
0
230 Vanatoare

Ocolul silvic Codrii Fagarasului
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Soars- judetul Brasov (in curs de elaborare)
7. HARTA SITULUI

100

1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0144
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Padurea de gorun i stejar de pe Dealul Purc retulu

Latitudine
Longitudine
N 45 52' 21''
E 24 51' 44''

sitului (ha)
sitului (km)
42
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
455
615
540

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov

91
B
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl este localizat la limita altitudinala superioara a arealului habitatului R4138, in zona colinara din sud-estul Transilvaniei la o altitudine de
450-600m, pe depozite de marne nisipoase. Situl este compus din subparcelele silvice 60A la F din padurea proprietate a comunei Beclean si
gospodarita de catre Ocolul Silvic Codrii Fagarasului. Terenul este puternic fragmentat de ravene vechi stabilizate de vegetatia forestiera
existenta. Datorita formei terenului padurii i s-a atribuit functia speciala de protectie a solului (categoria functionala 1-2A). In portiunea cu
habitatul prioritar (91I0) gradul de inchidere al coronamentului padurii este de 80-100% (sporadic 70%). O suprafata de 3.1ha (conform
amenajamentului silvic subparcelele silvice 60C, E, F) nu este acoperita de habitatul 91I0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura
2000. Datorita inchiderii masivului, portiuni intinse sunt lipsite (sau aproape lipsite) de patura erbacee, iar stratul arbustiv este mai slab
reprezentat. Trebuie mentionata prezenta salcamului (Robinia pseudaccacia) plantat atat in interiorul habitatului prioritar prin exemplare rare in
zonele ravenate cat si in afara acestuia in subparcelele silvice 60 E si F. Cu toate acestea, salcamul nu are o stare de vegetatie buna:
regenerarea naturala generativa si/sau vegetativa este foarte rar intalnita, sunt prezente exemplare tinere uscate sau cu stare lanceda de
vegetatie.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin:
vigoarea de crestere si starea buna de vegetatie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorunul - Quercus petraea ssp.
petraea si stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominand in compozitia arboretelor si provenind din samanta;
existenta exemplarelor de gorun si stejar pedunculat de dimensiuni notabile (60-70cm diametru si 23-25m inaltime);
prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorun si stejar pedunculat) in special in portiunile mai
deschise; la data descrierii in teren a fost constatata fructificatie relativ buna a gorunului si stejarului;
diversitatea speciilor arborescente si arbustive insotitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), cires pasaresc
(Prunus avium), par paduret (Pyrus pyraster), frasin comun (Fraxinus excelsior), tei de deal (Tilia cordata), fag (Fagus sylvatica) lemn cainesc
(Ligustrum vulgare), paducel (Crataegus monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba raioasa (Euonymus verrucosus), maces
(Rosa canina), alun (Corylus avellana), sanger (Cornus sanguinea), soc negru (Sambucus nigra), curpen de padure (Clematis vitalba); cu
exceptia carpenului celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin exemplare diseminate sau chiar rare.
s-au identificat rare exemplare de gorun transilvanean (Quercus petraea ssp. polycarpa) precum si prezumtive exemplare hibridogene
de Quercus x rosacea (Q. robur x Q. petraea).
In cazul acestui sit salcamul nu reprezinta un pericol pentru structura habitatului prioritar datorita motivelor mentionate ca capitolul 4.1 Caracteristici generale ale sitului.
In zonele in care formeaza un subetaj dens, carpenul, pe langa efectele lui benefice asupra solului, poate deveni un concurent pentru
dezvoltarea si mentinerea regenerarii stejarului si a gorunului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o gospodarire
corespunzatoare.
In interiorul sitului nu s-au constatat taieri ilegale, vatamari datorate animalelor domestice sau uscari anormale.
national.
Padurea este in intregime in proprietate a comunei Beclean (judetul Brasov).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Beclean.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
230 Vanatoare
140 Pasunatul
230 Vanatoare

Ocolul silvic Codrii Fagarasului
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Beclean (judetul Brasov)
7. HARTA SITULUI

100

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0145

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea de la Alparea

Latitudine
Longitudine
N 47 1' 3''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 4' 58''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
459
164
210

192
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

100
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cat. Specia
A Rana dalmatina
P
i faun
Popula ie Motiv
P A
P
Rana ridibunda
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Padure de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, bine conservat cu plcuri de narcise, care nglobeaz rezerva ia natural : P durea cu
narcise de la O orhei declarat la nivel na ional.Constituie habitat de hr nire pentru liliecii de la Betfia
important din punct de vedere al habitatului i speciilor de herpetofaun
i narcise.
t ieri ilegale
4.6 Documenta ie:
Legea nr. 5/2000, I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002,
Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
2,44

Cod
Categorie
Tip
%
+
2,44 2.175.-Padurea cu narcise din Osorhei

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
10 0

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 0

Contract Administrare: 85/02.03.2010, Administrator:RNP Direc ia Silvic Bihor Oradea, str Mihai Eminescu, nr 15, jud Bihor 0259413001, fax0259430967 office@oradea.romsilva.ro
planul de management este n curs de perfectare de c tre custode - Direc ia Silvic Oradea
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0145_47_narcise_Alparea.radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0146
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea de stejar pufos de la Hoia

Latitudine
Longitudine
N 46 46' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 29' 37''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
487
541

517
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

Cat. Specia
P Adonis vernalis

81
B
C
B
B
i faun
Popula ie Motiv
100-300 i A
Cephalaria radiata
10-15 i
Stipa pulcherrima
50-60 i
Viola jooi
10-50 i
<50 i
30-50 i
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
12
231
P uni
N16
88
311
P duri de foioase

Situl este localizat pe un versant repede cu expozitie sudica, sud-vestica, face parte din trupul de p dure Hoia II (subparcela silvica 100,
unitatea de productie IV, din Ocolul Silvic Cluj), mai precis n pe partea stng tehnica a rului Some , n dreptul localit ii Flore ti. n partea
inferioar a sitului acesta este constituit doar din stejar pufos, pentru ca spre culme acesta s fie nlocuit de c tre gorun. De asemenea n
cuprinsul sitului mai este ntlnit diseminat pinul silvestru i pinul negru.
Situl se remarca prin structura naturala bine conservata reprezentata prin: alternan a ntre por iunile de p dure ncheiat
si starea buna de conservare a p turii erbacee.
i rari te; diversitatea
Terenul pe care este situat situl prezint o pant destul de accentuat , ceea ce spore te susceptibilitatea pe viitor la alunec rile de teren.
Att la limita superioar ct i la cea inferioar situl se nvecineaz cu p une, n care ns nu se nregistreaz un p unat excesiv. Situl este
accesibil att pe culme ct i prin partea din aval.
Padurea este in intregime in proprietatea statului insa ar putea fi retrocedata conform Legii 247/2005 la proprietari persoane fizice.
4.6 Documenta ie:
Anna Szabo comunicare personala; Amenajamentul silvic al Ocolului silvic Cluj (Unitatea de productie IV)

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +
230 Vanatoare

Cod Activitate
100 Cultivare
100
900 Eroziunea
Intensitate % Infl.
C
0
B
0
900 Eroziunea
140 Pasunatul
230 Vanatoare
C
C
0
0
511 Linii electrice

Ocolul Silvic Cluj (Directia silvica Cluj).
Amenajamentul silvic al Ocolului silvic Cluj (unitatea de productia IV)
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0147
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Padurea de stejar pufos de la Mir sl u

Latitudine
Longitudine
N 46 22' 25''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 43' 31''
56
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
304
544

422
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO071
100 Alba

44
A
B
B
B
44

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
C
Pasaj

C
A
C
B
1088 Cerambyx cerdo

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Bufo bufo
I
I
Allium flavum
Pasaj

C
B
C
C
i faun
Cerambyx cerdo cerdo
P
P
Iernat
R Lacerta agilis
Popula ie Motiv
C D
C
Rana dalmatina
Heteropterus morpheus
Adonis vernalis
10-15 i
100-150 i
A
A
P Astragalus dasyanthus
R Anguis fragilis
R Lacerta viridis
>500 i
10-25 i
C
A
D
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl este localizat in sud-estul Muntilor Apuseni, pe dealurile joase ale Aiudului inspre lunca Muresului, in apropierea localitatii Miraslau.
Altitudinea este cuprinsa intre 300 si 550m. Substratul geologic este format din marne si argile cu soluri luvice superficiale spre culmile unde
este localizat stejarul pufos. Situl are in componenta subparcelele silvice 87I, J, 88A, B, C si D din unitatea de productie VI Miraslau (Ocolul
silvic Aiud, Directia silvica Alba-Iulia). Gradul de inchidere al coronamentului este de 80-100%, stejarul pufos fiind cantonat pe versanti sudvestici in treimea mijlocie si superioara. La baza versantilor se ntlnesc culturi agricole, iar pe culmi situl se nvecineaz cu p dure. Pe langa
habitatele 91H0 si 9170, diferenta de pana la 100% reprezinta padure de pin plantat fara cod Natura 2000. In subparcela silvica 88D exista un
ochi stepic mic in care trebuie mentionata prezenta habitatului prioritar 40A0*. Acesta fiind insular si ocupand mai putin de 1% din suprafata
sitului nu a putut fi inclus in tabelul 3.1.
Situl se remarca prin structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin:
diversitatea structurilor (alternanta intre paduri incheiate, raristi si paduri cu ochiuri stepice);
diversitatea mare de varste si dimensiuni (diametre de la 6 la 20 cm si inaltimi de la 2 la 14 m);
prezenta regenerarii naturale a stejarului pufos (exista tendinta de extindere a speciei in zonele invecinate - pasuni);
provenienta mai ales din lastari dar si din samanta (in zonele de rariste si la marginea padurii) a arborilor de stejar pufos;
diversitatea si starea buna de conservare a paturii erbacee, intalnindu-se specii tipice precum: Carex humilis, Lithospermum
purpurocoeruleum, etc.
prezenta speciilor arborescente si arbustive insotitoare caracteristice habitatului: calin (Viburnum lantana), artar tatarasc (Acer
tataricum), paducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina), corn (Cornus mas) etc..
prezenta migdalului pitic (Amygdalus nana) in subparcela silvica 88D
Arboretul de stejar pufos poate fi afectat doar n cazul n care lucr rile de silvicultur nu sunt efectuate la timp. n cazul n care d un torii
stejarului pufos se nmul esc n mas arboretul de stejar pufos ar putea fi afectat puternic. Turmele de oi care p uneaz n vecin tatea
p durii pot constitui de asemenea un pericol pentru regenerarea natural a p durii n cazul n care acestea p trund accidental n p dure.
Fond forestier proprietate privata a Primariei Miraslau (78%) si a Parohiei Reformate Miraslau (22%).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentului Ocolului silvic Aiud (unitatea de productie VI Miraslau)
Gergely I., 1964. Flora si vegetatia regiunii cuprinse intre Mures si Masivul Bedeleu. Universitatea Buucuresti Facultatea de stiinte naturale.
Autoreferat
Gergely I., 1960 Relatii cenologice si date noi asupra raspandirii stejarului pufos (Quercus pubescens Willd.) in regiunea Cluj; Szabo Anna cercetari de teren
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
230 Vanatoare
80
230 Vanatoare
140 Pasunatul
710 Poluare fonica

Contract Administrare: 165/12.07.2010, Administrator:Asocia ia Biounivers V li oara, com. Livezile, nr. 3A, jud Alba 0358 815 630
0742701439 biounivers2009@gmail.com
Amenajamentul Ocolului Silvic Aiud (Unitatea de productie VI Miraslau).

7. HARTA SITULUI
100
0
0

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0148
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea de stejar pufos de la Peti

Latitudine
Longitudine
N 46 1' 47''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 14' 53''
92
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
388
554
475

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO076
100 Sibiu

56
A
B
B
B
21
17
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
67
311
P duri de foioase
N26
33
324

Situl este localizat pe partea dreapta tehnica a paraului Petis cu inclinari intre 5-40G (alternante de versanti cu portiuni terasate). Exista
portiuni ravenate si de versant plantate cu salcam. Pe langa habitatul prioritar exista portiuni de padure de fag si carpen regenerata din lastari
cu stejar pedunculat introdus prin plantatii. De asemenea exista portiuni de padure partial derivata dominata de mesteacan. Situl include
subparcela silvica 2B, si parcelele 3 (cu exceptia subparcelei 3C) si 5 (cu toate subparcelele aferente) din unitatea de productie XI Petis
(conform amenajamentului Ocolului silvic Medias) cat si suprafata din afara fondului forestier (pasuni si fanate). Suprafata mentionata la
categoria P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici) reprezinta plantatii de salcam pe terenuri erodate (ravene).
Situl se remarca prin suprafata mare ocupata de habitatul prioritar cu stejar pufos si prin structura naturala foarte bine conservata reprezentata
prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni; alternanta intree portiunile de padure incheiata si rariste; prezenta regenerarii naturale a
stejarului pufos (exista tendinta de extindere a speciei in zonele invecinate - pasuni); diversitatea si starea buna de conservare a paturii
erbacee. Pentru portiunea inclusa in fond forestier in amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind
supuse regimului de conservare deosebita.
O mare parte din ecosistemul cu stejar pufos este situata in pasune, deci in afara fondului forestier, neexistand la aceasta data un plan de
management adecvat pentru protejarea acestuia. Situl este accesibil atat pe culme (drum de pamant) cat si pe vale (drum Seica Mare-Petis,
Seica Mare-Soala). Cu toate acestea amploarea presiunilor antropice este nesemnificativa datorita populatiei reduse in zona si diminuarii
preocuparilor privind pastoritul si cresterea animalelor. Zona este sub influenta poluarii din centrele industriale din jur (Copsa Mica, Medias).
Exista semne ale unor incendieri accidentale (cu origine in pasuenea invecinata padurii) care au afectat litiera pe suprafete restranse (5001000mp)
Situl a fost propus de c tre WWF, n urma cercet rilor n teren n cadrul proiectului ForestAlpNatura2000RO(9130,9170,91HO).
Padurea este in intregime in proprietate a statului. Portiunile din afara fondului forestier sunt in proprietatea satului Petis (Comuna Seica Mare
jud. Sibiu).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Medias (Unitatea de productie XI Petis). Filip, F. (1963) Cateva statiuni noi de stejar pufos (Q. pubescens) in
Ardeal. Rev. Pad. Nr. 4/1963: 203-205. Prof. Dragulescu Constantin Universitatea Lucian Blaga Sibiu comunicare personala
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
1 +
uscare
A
50 +
Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
140 Pasunatul
50
102 Cosire/Taiere
140 Pasunatul

Pentru portiunea aflata in fond forestier - Ocolul silvic Medias (Directia Silvica Sibiu)
Pentru portiunea aflata in afara fondului forestier Primaria Comunei Seica Mare
Pentru portiunea aflata in fond forestier - Amenajamentul Ocolului Silvic Medias (Unitatea de productie XI Petis). Pentru portiunea din afara
fondului forestier nu exista un plan de management.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0149
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0053 Lacul Bugeac
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Eseschioi - Lacul Bugeac

Latitudine
Longitudine
N 44 4' 44''
E 27 26' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
2.966
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
141

21
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

0,1
B
C
A
B

Isoto-Nanojuncetea
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
0,5
0,1
0,1

C
B
C
B
1219 Testudo graeca

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
1149 Cobitis taenia
P?
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
R
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Bufo viridis
Iernat
Pasaj
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
D
i faun
Popula ie Motiv
C A
Hyla arborea
R Coluber caspius
RC
R Podarcis taurica
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
52
511, 512
Ruri, lacuri
N07
12
N09
N12
18
N14
N16
N21
411, 412
Mla tini, turb rii
321
211 - 213
231
311
P duri de foioase
221, 222
Vii i livezi
uni

Din punct de vedere geologic forma iunile caracteristice sunt reprezentate de depozite de marne din Cretacicul Inferior peste care este instalat
loess. Climatul este temperat continental-excesiv, cu specific de zon silvostepic dobrogean . Vegeta ia forestier este reprezentat prin
arborete de stejari xerofi i i c rpini
i vegeta ie ierboas ce cuprinde elemente sudice balcanice i mediteraneene.
Lacul Bugeac prezint maluri nalte i abrupte, fundul plat avnd forma unui golf-depresiune. n parte a vestic a lacului este prezent o f ie
de p mnt nalt i stncoas (calcaroas ). Constituie un loc prielnic pentru popula iile de p s ri acvatice majoritatea deosebit de importante
din punct de vedere conservativ.
Acest SCI este singurul din Dobrogea in care a fost identificat subtipul 41.7697 (habitatul 91M0), suprafata relativa a acestuia fiind apreciata la
0,2% (50/21000) raportat la suprafata nationala a subtipului (Donita et al., 2005).
Impreuna cu SCI Dumbraveni-Urluia-Vederoasa si Padurea Canaraua Fetii-Iortmac, constituie singurele situri de importanta comunitara din
Dobrogea in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,18% (30/16000 ha) raportat la aria
nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
In acest sit a fost intilnit si subtipul 41.76812 (habitatul 91 M0), ce ocupa o suprafata relativa de 5,4% (326,4/6000 ha) raportat la aria
nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
n zona de p dure vulnerabilitatea este redus , impactul antropic fiind nesemnificativ, reprezentat prin turism sporadic i neorganizat.
Pe Lacul Bugeac sunt organizate mai multe exploat ri piscicole. Habitatele sunt afectate de varia iile naturale ale nivelului apei, inunda ii.
Rezerva ia a fost ini ial a fost pus protec ie prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Jude ean Constan a.
Rezerva ia natural P durea Esechioi este declarat rezerva ie conform Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul na ionalSec iunea a III-a arii protejate de interes na ional, cod 2365. Suprafa a actual prev zut n Legea 5/2000 de 26,0 ha va fi extins ca urmare
a propunerii de extindere avizat de C.M.N. a Academiei Romne (aviz nr. 1678/16.02.2006).Lacul Bugeac a fost declarat rezerva ie natural
prin H.G. 2151/2004.
Rezerva ia Natural P durea Esechioi cu o suprafa de 26,0ha (Legea 5/2000), se afl n fond forestier de stat, teritoriul acesteia fiind
nscris n descrierea parcelar a Amenajamentului Silvic n vigoare pt. O.S. B neasa (unde suprafa a nscris pentru rezerva ie este de 27,7
ha).Rezerva ia natural Lacul Bugeac este reprezentat prin luciul de ap (domeniul public al statului - cnf. H.G.2060/2004), proprietate de
stat n administrarea Directiei Ape Dobrogea - Litoral i prin terenurile neproductive care delimiteaza luciul de ap care apar in Com. Ostrov
(cnf. Registrului Cadastral al Com. Ostrov din 1986.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,05

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,05 2.365.-P durea Esechioi

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
15 0
20

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
5 0
230 Vanatoare
10

Pentru Rezerva ia Naturala P durea Esechioi nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre custodele Direc ia
Silvic Constan a.
Pentru Lacul Bugeac nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0149_66_Lacul_Bugeac_1.jpg


ROSCI0149_66_P durea_Esechioi_1.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0151
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Grboavele

Latitudine
Longitudine
N 45 34' 36''
E 27 59' 56''

sitului (ha)
sitului (km)
219
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
50
122

90
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO024
100 Gala i

53
A
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
Pasaj
14

C
A
C
B
1083 Lucanus cervus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
4091 Crambe tataria

Cat. Specia
A Bufo bufo
A
Rana dalmatina
i faun
Popula ie Motiv
C D
C
Pelobates fuscus
Rana esculenta
Tomares nogelii
C
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl este localizat in sud-estul Podisului Moldovenesc, in etajul fitoclimatic de silvostepa la nord de orasul Galati (in apropierea localitatii
Tulucesti) la o altitudine de 65-80m, pe substrate loessoide si luturi, soluri cernoziomuri levigate si ocupa o parte din padurea de agrement
Garboavele (proprietar - Consiliul Judetean Galati). Tipul dominant de vegetatie sunt padurile si raristile de stejar pufos (Quercus pubescens)
si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora). Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele inclinate spre paraul Manolache in timp ce
stejarul brumariu se cantoneaza in zonele de platou si se grupeaza in palcuri mici si fasii inguste la limita sitului. Limita exacta intre habitatul
91AA edificat de stejarul pufos si habitatul 91I0 edificat de cel brumariu este dificil de realizat avand in vedere raspandirea mozaicata a
acestor doua specii precum si gradul de amestec variabil. Procentul de suprafata din sit cuprins la categoria P duri de monocultur (plopi sau
arbori exotici), reprezinta plantatii de salcam. Situl este format din parcelele silvice 1A, B, C, D, 2A, B, C, V, 3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A
si parte din subpacela6B conform amenajamentului silvic al padurii Garboavele.

Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de specii in etajul arborilor, in subarboret si in patura
erbacee si alternarea portiunilor de padure inchisa cu raristi si poieni. Trebuie mentionata prezenta formelor virescens si atrichoclados la
stejarul brumariu cat si a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q. pubescens). De asemenea este prezent Quercus
virgiliana (chiar exemplare de Q. virgiliana forma pungens). Pe langa stejarul pufos si cel brumariu, in etajul arborilor mai apar jugastrul (Acer
campestre) si visinul turcesc (Prunus mahaleb) iar in subarboret macesul (Rosa canina), paducelul (Crataegus monogyna), porumbarul
(Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorita subarboretului foarte dens regenerarea naturala a stejarilor este
redusa (prezenta doar in ochiuri si luminisuri). In patura erbacee trebuie mentionata prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina). Prin
amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare deosebita. In plus,
portiunea de padure inclusa in sit este propusa ca rezervatie.
Padurea este folosita de populatia din zona (in special municipiul Galati) pentru turismul de weekend in perioada de vara. Pentru a reduce
impactul, administratia a blocat drumurile de pamant pentru a opri accesul auto in interiorul padurii (in poieni). Prezenta plantatiilor de salcam
ingreuneaza reinstalarea stejarilor (brumariu si pufos) si poate pune in pericol conservarea si regenerarea arboretelor naturale existente prin
invadarea acestora (avand in vedere capacitatea deosebita de regenerare vegetativa a acestei specii).
Padurea este in intregime in proprietatea Consiliului Judetean Galati.
4.6 Documenta ie:
Mititelu D., colab., 1968, Flora i vegeta ia p durii - parc Grboavele-Gala i, Anale ti. Univ. Al. I. Cuza Ia i, s. II, a. Biol., XIV, f. 1: 163-173 +
o hart + 8 plan e; SRBU I., OPREA Ad., T NASE C., 1997. Vegeta ia p durii-parc Grboavele-Gala i, Bul. Gr d. Bot. Univ. Alexandru
Ioan Cuza Ia i, 6(2): 311-332.Amenajamentul P durii Grboavele - Silva Proiect 2000; Adriana P trascu - Flora si vegetatia Cmpiei
Covurluiului. Tez de doctorat. Rezumat. Cluj, 1975;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
97,26 2.403.-P durea Grboavele
J057GL * ###### GARBOAVELE
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
C
0
230 Vanatoare
100
20

Cod Activitate
140 Pasunatul
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C
0
C
0
511 Linii electrice

C
A
100
0
+

A
C
+
0
606 Parcuri de atractie (distractie)
710 Poluare fonica

Consiliul Judetean Galati n calitate de custode al ariei naturale protejate
Amenajamentul Padurii Garboavele (Consiliul Judetean Galati) si Planul de management al ariei protejate Padurea Garboavele
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0152
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Floreanu - Frumu ica - Ciurea

Latitudine
Longitudine
N 47 1' 1''
E 27 12' 39''

sitului (ha)
sitului (km)
18.978
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
87
467

263
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
88 Ia i
RO014
12 Neam


54,1
A
C
B
B
5,1
2,3
0,11

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R

C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl P durea FloreanuFrumu icaCiurea este amplasat n Podi ul Central Moldovenesc n zona de ntlnire a trei mari unit i
geomorfologice i anume: Podi ul Sucevei, Cmpia Moldovei i Podi ul Brladului. Situl include n limitele sale SCI-urile deja validate
ROSCI0152 P durea Gheorghi oaia i ROSCI0150 P durea Frumu ica. Situl este localizat pe teritoriul administrativ al jude elelor Ia i
(comunele Sinesti, Dumesti, Tansa, Tibanesti, Dagata, Popesti,Tibana, Madarjac, Horlesti i Voinesti) i Neam (n raza comunei Stani a). Din
punct de vedere al administra iei silvice, situl apar ine direc iilor silvice Ia i, n raza ocoalelor silvice Podul Iloaiei (UP III Pope ti, UP V
Gheorghi oaia, UP VI Cenu a), P dureni (UP I Tibana), Ciurea (UP IV Voine ti); Neam , n raza Ocolului Silvic Horia (UP IV Vadu Vejei) i
Vaslui, n raza Ocolului Silvic B ce ti (UP VII Tib ne ti). Relieful podi ului Moldovenesc este grefat pe fundamentul platformei podolico-ruse,
care a fost acoperit de materiale a c ror depozite s-au suprapus n diferite etape ale evolu iei. n zona Podi ului Central Moldovenesc,
reliefuri structurale de tipul coastelor sunt foarte dezvoltate, avnd o structur din roci siluriene i cretacice, peste care urmeaz cteva sute
de metri de depozite mio-pliocene, cu o structur de platform tubular slab monoclinal de la NV la SE. Se eviden iaz o localizare a
marnelor spre baza versan ilor, iar alternan ele de marne i gresii spre culmi. Unitatea geomorfologic predominant este versantul, avnd
configura ia ondulat i mai pu in fr mntat. Pe suprafe e relativ mici, apare i platoul (predispus, n majoritatea cazurilor fenomenelor de
nml tinare), coama, terasa sau lunca. Structura geologic , alc tuirea stratificat n succesiuni de roci permeabile cu roci impermeabile i
nclinarea acestora favorizeaz declan area proceselor de degradare a solurilor prin eroziune i mai ales prin alunecari, fenomen ce se
observ n acest teritoriu att n fondul forestier ct mai ales n terenul agricol. Teritoriul sitului este amplasat n bazinul hidrografic al rurilor
Siret, Bahlui i Brlad. n aceast por iune Siretul are un caracter fluviatil cu multe meandre, cu mul i afluen i: praiele Bahna cu Valea Ro ie,
D icu a, Brsa i Arinosu. n bazinul Brladului se scurge paraiele Sacov ce are ca afluen ii: paraiele Cenu ei, Gheorghi ioaia, Pietrosu,
Sec, R chi ii, Valea Vejii, Pietr riei, Nistria, etc. Bahluiul are ca afluen i urm toarele praie: Pietri , Oii, Rediu, Buznea, Bud i, Alune ti,
Sine ti, etc. Alimentarea apelor din re eaua hidrografic este mixt , pluvio-nival , regimul hidrologic avnd caracter de regim hidrologic
continental, ceva mai accelerat manifestat prin cre terea intens a apelor de prim var , unde se produc inunda ii i prin viiturile destul de mari
n timpul ploilor cu caracter toren ial din timpul verii. n general re eaua hidrografic este bine reprezentat . Stratificarea depozitelor pliocene,
alc tuite din complexe de nisipuri alternnd cu argile i nisipuri, precum i luturi impermeabile, favorizeaz formarea unor strate acvifere
freatice bogate, situate la diferite niveluri n func ie de adncimea stratelor impermeabile. Aceste ape slab mineralizate particip la alimentarea
re elei hidrografice chiar i n perioadele cu precipita ii mai pu in abundente. Altitudinal situl se ntinde ntre 87 si 467 m (cea mai mare parte a
p durilor se localizeaz ntre 200-400 m), iar panta terenului este, n general, u oar pn la moderat . Cea mai mare parte a sitului se
ncadreaz dup ,,Monografia geografic a R.S.R. n inutul climatic al Podi ului Deluros al Moldovei i anume n districtul nordic IIBp2
corespunz tor dealurilor, favorabil vegeta iei forestiere i o mic parte n districtul estic IIA3. Dup raionarea climatic a lui Koppen, teritoriul
sitului face parte din dou provincii climatice: D.f.b.x. (climat ploios, boreal, cu ierni reci, cu temperaturi sub 22ºC n luna cea mai cald
a anului, cu maxim de precipita ii la sfr itul prim verii i minimum de ploaie i z pad la sfr itul iernii.
Situl Padurea Floreanu-Frumusica-Ciurea acopera o suprafata compacta si intinsa de padure in zona centrala a Podisului Moldovei. Toata
suprafata sitului este inclusa in fond forestier, procentul de impadurire fiind de cca. 98%. Situl este reprezentativ pentru tipurile de habitate:
91Y0 \\\"P duri dacice de stejar i carpen\\\", 9130 \\\"P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum\\\", 9170 \\\"Paduri de stejar cu carpen de tip
Galio-Carpinetum\\\". Pe suprafete restranse se intalneste si habitatul 92A0 \\\"Z voaie cu Salix alba i Populus alba\\\".
n raza sitului factorii destabilizatori nu sunt asa numero i dar trebuie lua i n seam pentru asigurarea stabilit ii arboretelor i a continuit ii
func iilor acestora. Unii dintre ace tia se manifest intens i continuu, al ii numai izolat i cu frecven redus , de aceea trebuie eviden ia i.
Ace ti factori sunt: doborturile de vnt i rupturile de z pad , uscarea, d un torii biotici (insecte), alunec ri, eroziuni, factori de natur
antropic (p unatul, extrageri n delict), etc.
situat in raza O.s. Podu Iloaiei, U.P. IV Frumusica, u.a.-ri 38A,38C,38D,39A,39B,39D. Suprafata este de 97.3 ha.
Suprafa a sitului este integral n fond forestier. Procentul de p dure r mas proprietate public a statului la nivel de direc ie silvic , ocol silvic i
unitate de produc ie pe teritoriul c rora este amplasat situl se prezint n felul urm tor:
- DS Iasi: OS Podul Iloaiei (UP II Br ie ti 98%, UP III Pope ti - 30%, UP V Gheorghi oaia 48%, UP VI Cenu a 100%), OS P dureni (UP I
Tibana 56%), OS Ciurea (UP IV Voine ti 62%);
- DS Neam : Ocolului Silvic Horia (UP IV Vadu Vejei - cca. 50%)
- DS Vaslui: OS B ce ti (UP VII Tib ne ti cca. 75%)
Restul p durilor sunt p duri proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Padureni (2009, 1999)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Podul Iloaiei (2008, 1998)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Bacesti (2001)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Horia (2008, 1998)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Ciurea (2008, 1998)
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,57

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,57 2.545.-Padurea Frumusica

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 +
100

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 +
75
25

Responsabilitatea managementului acestui sit ii revine custodelui rezerva iei - Direc ia Silvic Ia i, precum i proprietarilor actuali.

Managementul actual al ariei protejate revine custodelui : Directia Silvica Iasi
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0153
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Glodeasa

Latitudine
Longitudine
N 45 23' 55''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 43' 34''
544
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
852
1400

1080
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO036
100 Prahova

3
D
15
60

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
A

Cat. Specia
I Alopia plumbea doftanae
i faun
Popula ie Motiv
P B
RC
M Felis silvestris cretensis
Abies alba
RC
Corydalis solida
P
P
Epipogium aphyllum
Goodyera repens
R
R
A
A
P
P
Euphrasia micrantha
Herminium monorchis
R
R
A
A
Larix decidua
Monotropa hypopitys
Pseudorchis albida
Rorippa islandica
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
17
311
P duri de foioase
N19
83
313
P duri de amestec

Glodeasa este o padure seculara virgina de fag si de brad, cu varste intre 200-300 ani si inaltimi de 40-45 m. Deoarece in zona nu se
efectueaza exploatare forestiera, padurea pastreaza marturii ale evolutiei invelisului forestier al muntilor nostri. Este una dintre putinele paduri
virgine ramase in tara, constituind o raritate pe plan european. Suprafata propusa pentru ocrotire prezinta o remarcabila varietate peisagistica:
paduri, stanci, roci la zi, pajisti, chei, ape dulci. Calitatea sitului este data de prezenta numeroaselor specii de plante rare, aflate pe Lista Rosie
nationala.
Aflata in administrarea OS Campina (UP V Orjogoaia), Glodeasa este o padure seculara virgina de brad si de fag, de productivitate superioara
cu varste intre 200-300 ani, inaltime 40-45 metri, diametrul de 55-65 centimetri.Este localizata pe Valea Doftanei (latit.45:15:00 N,
longit.25:44:00 E, altit.max 890 m,altit.min.650 m ). Adaposteste numeroase specii din fauna si flora spontana de interes comunitar si
pastreaza marturii ale evolutiei invelisului forestier al muntilor nostri. Suprafata propusa spre conservare prezinta o remarcabila varietate
peisagistica (paduri,stanci,roci la zi,pajisti alpine si subalpine,chei,ape dulci curgatoare) si de habitate. La habitatele deja amintite se poate
adauga tipul 91V0 - Dacian beech forest cu corespondentul R4109-Paduri sud-est carpatice de fag cu Syphytum cordatum (brusture
negru),ramanand insa de apreciat suprafata reala ocupata de acesta. Calitatea sitului este data de prezenta numeroaselor specii de plante
rare intre care numeroase specii din familia orhideelor, aflate pe Lista Rosie nationala. Fauna se remarca prin existenta speciilor de pasari ce
necesita protectie stricta si a carnivorelor mari, ursul si lupul.
Din nefericire apropierea de o sosea destul de circulata, precum si amenajarea unor puncte de popas in vecinatate a facut inevitabila aparitia
unor acumulari de deseuri. Actiunile de igienizare precum si amplasarea unor pubele metalice in refugiile de pe sosea ar putea preveni acest
impact antropic.
De remarcat ca in perioada 1980-1982, in urma doboraturilor de vant repetate care au afectat fagul si bradul, au luat nastere goluri ce s-au
largit in decurs de 4-5 ani, fiind replantate cu molid, brad si larice in anii 1983-1987. Cauza doboraturilor se pare ca a fost spargerea
masivului paduros datorita taierilor efectuate in UP VI Musita situata la nord de Glodeasa, dovada ca si activitatile antropice din afara zonei
vizate pot avea consecinte negative asupra acesteia.
De-a lungul timpului padurea Glodeasa a fost propusa de cateva ori spre constituire in rezervatie naturala in ideea de a beneficia de un
management adecvat. Ea a fost luata in evidenta de catre Academia Romana ca rezervatie mixta (forestiera si zoologica) cu suprafata de
347 ha. In anul 1989 ICAS o avea in evidenta cu o suprafata de 453 ha.
In prezent se afla in proprietatea statului.Se regaseste la UP V Orjogoaia,u a 69-83, apartinand Ocolului Silvic Campina.Suprafata rezervatiei
forestiere este de 322 Ha.Nu s-au facut retrocedari de proprietate pe cuprinsul rezervatiei si nici nu s-au primit solicitari
4.6 Documenta ie:
1.CORINE Biotopes Project - Institutul de Biologie -Oltean M, Negrean G.,Mihailescu S.
2.Gh.Mohan,M.Ielenicz,M.Patroescu- Rezervatii si monumente ale naturii din Muntenia
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
60 0
30
230 Vanatoare
70

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
-

rulote

uscare
60
30
230 Vanatoare

Ministerul Mediului
In prezent Padurea Glodeasa nu are un plan de management propriu, dar in amenajamentul silvic este incadrata in grupa functionala 1-5C.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0153_102_Padurea_Glodeasa_P6230144.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0154
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Glodeni

Latitudine
Longitudine
N 46 38' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 34' 26''
1.042
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
325
520

418
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure

85
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
1083 Lucanus cervus
RC
Pasaj

B
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N14
231
N15
N16
uni
12
242, 243
84
311
P duri de foioase

P dure de deal, situat n apropierea unei vechi localit ți, purtnd același nume - Glodeni (atestat la 1263), aceasta este
poziționat la vest de cursul v ii Mureșului, situl fiind alc tuit din mai multe corpuri de p dure distincte ntre care se
desf șoar rariști ce g zduiesc specii importante de flor și faun .
P duri reprezentative i relativ bine conservate de gorun i stejar pedunculat cu Acer tataricum, cndva larg r spndite n Podi ul
Transilvaniei. n p durile din acest perimetru s-a p strat o biodiversitate relativ ridicat att n privin a florei ct i a faunei de nevertebrate.
Unul dintre cele mai importante habitate ale lepidopterului Euphydrias maturna n Transilvania.
Defri rile necontrolate mai ales n zonele unde se p streaz nc efective importante de stejari vrstnici vor conduce la o sc dere drastic a
biodiversit ii i chiar la dispari ia complet a unor specii caracteristice, deosebit de importante din punct de vedere biogeografic. S se
urm reasc eliminarea complet a p unatului din interiorul p durilor.
proprietati private
4.6 Documenta ie:

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


administrat de ocolul silvic Tg. Mures
amenajament silvic sumar in vigoare
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0155
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Goroni te

Latitudine
Longitudine
N 46 48' 29''
E 21 50' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
952
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
113
150

130
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

70
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
15

Cat. Specia
A Rana dalmatina
i faun
Popula ie Motiv
P A
M Felis silvestris
M Sus scrofa
M Talpa europaea
R Anguis fragilis
R Lacerta agilis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Sit Natura 2000 : Poiana cu narcise de la Goroni te cu S = 52 ha.
Include rezerva ia natural botanic
(2.179 L.nr.5/2000) Poiana cu Narcise de la Goroni te: Narcissus augustifolius - narcisa, cre te aici la cea mai joas altitudine din ar - 100
m., dispersate n arborete de foioase, densitatea acestora fiind variabil , de la zone compacte cu diametrul de la 1 m la 10 m, pn la zone n
care exemplarele tr iesc izolat.
Poiana cu Narcise de la Goroni te: Narcissus augustifolius - narcisa, cre te aici la cea mai joas altitudine din ar - 100 m., dispersate n
arborete de foioase, densitatea acestora fiind variabil , de la zone compacte cu diametrul de la 1 m la 10 m, pn la zone n care exemplarele
tr iesc izolat. Situl este important pentru multitudinea de specii att de pe listele directivelor, ct i speciile nregistrate la alte specii
Accesul necontrolat al popula iei n specialn perioada de nflorire a narciselor, culegerea intens a narciselor i a altor specii
Decizia nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000

proprietate de stat 100% - RNP - Directia Silvic Oradea
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
7,87

Cod
Categorie
Tip
%
*
7,87 2.179.-Poiana cu narcise de la Goroniste

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 C

Cod Activitate
230 Vanatoare
10

Intensitate % Infl.
C
5 -

Contract Administrare: 86/02.03.2010, Administrator:RNP Direc ia Silvic Bihor Oradea, str Mihai Eminescu, nr 15, jud Bihor 0259413001, fax0259430967 office@oradea.romsilva.ro
Planul de management este n curs de realizare de c tre custodele legal: Direc ia Silvic Oradea
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0155_47_narcise_goroniste.radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0155_47_padurea_goroniste.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0156
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0138 Piatra oimului - Scor eni - Grleni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii Go man

Latitudine
Longitudine
N 46 48' 56''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 18' 59''
17.156
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
283
1296

690
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO014
100 Neam

62,6
B
C
B
B
0,5
0,2
C
B
10
Salicion albae)
6520 Fne e montane
0,1
0,2
0,05
alpin
0,05

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
Pasaj

C
B
C
B
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
1355 Lutra lutra

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
3.3. Alte specii importante de flor i faun

Cat. Specia
P Campanula patula ssp. abietina
Popula ie Motiv
R B
Taxus baccata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
5
231
P uni
N16
29
311
P duri de foioase
N17
11
312
P duri de conifere
Fagus sylvatica
Melampyrum saxosum
RC
N19
50
313
P duri de amestec
N26
324

Situl este situat in Carpatii Orientali, pe partea dreapta a raului Bistrita, acoperind bazinetele paraielor Oantu, Secu, Agarcia, Doamna,
Manastirea, Sasca, Calul si Iapa. Altitudinea variaza intre 400m si 1290 m (Vf. Murgoci). Relieful este fragmentat, cu numeroase vai, cu
versanti abrupti, cu inclinare de peste 16 grade. Sub raport geologic, teritoriul este situat in zona externa a flisului carpatic, cu varsta cuprinsa
intre cretacicul superior si paleogen, in functie de succesiunea stratelor. Substratul litologic este usor dezagregabil de factorii fizici externi,
ceea ce a dus la formarea unor soluri mijlociu profunde, favorabile dezvoltarii vegetatiei forestiere. Solurile apartin claselor Argiluvisoluri (25%)
si Cambisoluri (75%). Din punct de vedere fitoclimatic, situl se incadreaza in etajele fitoclimatice: FM2 - etajul montan de amestecuri,
FM1+FD4 - etajul montan-premontan de fagete si Fd3 - etajul deluros de gorunete, fagete si gorunto-fagete.
Padurile ocupa in cadrul sitului peste 99% din suprafata, diferenta fiind detinuta de pajisti si fanete (cca. 150 ha), pasuni impadurite si cursuri
de apa. Padurile sunt in proportie de peste 92% in proprietatea statului, fiind administrate de RNP Romsilva, prin DS Neamt (OS Vaduri si OS
Roznov), diferenta de cca 7% (aprox. 1000 ha) fiind fond forestier proprietate privata, apartinand persoanelor fizice din comunele Viisoara,
Pangarati, Piatra Soimului si municipiul Piatra Neamt. Pajistile si fanetele apartin fie locuitorilor din comunele Viisoara si Piatra Soimului, fie
primariilor din zona.
Padurea Gosman este importanta pentru conservarea habitatului: paduri de Asperulo-Fagetum. Situl adaposteste specii rare de pasari si
specii de plante importante pentru flora din zona.Specificul acestui versant il constituie ondularea sa, inclinarea intre 25-45 grade, cu inaltimi
cuprinse intre 700-1300 m, arboretul natural de molid, brad, fag, in varsta de 140-260 de ani, la care se adauga ulmul, paltinul de munte,
alunul, scorusul.
Padurea Gosman prezinta un stadiu de codru secular, ineinfluentat de om, al carui arboret variaza ca varsta, inaltime si dimensiuni, de la
uriasi batrani de sute de ani, ce ating inaltimi de peste 60 de metri cu diametru la baza de 150 de cm-lucru rar intalnit in padurile virgine de
molid din tara noastra- pana la puieti mici, abia instalati; predominanti raman insa arborii batrani, cu inaltimi cuprinse intre 40-55 m si
diametrul intre 30 si 70 cm.Sit important pentru amfibieni (endemitul carpatic Triturus montandoni este foarte numeros aici) dar si pentru
carnivore mari.
Situl se afla intr-o stare buna de conservare si nu se afla in pericol de eroziune sau activitati antropice.
Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus in Rezervatia naturala Gosman se executa numai lucrarile prevazute in
amenajamentele silvice.
Pe teritoriul rezervatiei este interzisa realizarea de constructii.In rezervatia Gosman sunt permise activitati de turism dirijat si de educatie cu
respectarea regulilor de vizitare. Camparea este permisa numai in locurile marcate si special delimitate in acest scop.
Se interzice taierea , ruperea sau scoaterea din radacini a arborilor, puietilor sau lastarilor, precum si insusirea celor rupti sau doborati de
fenomene naturale sau de catre alte persoane.
Padurile ocupa in cadrul sitului peste 99% din suprafata, diferenta fiind detinuta de pajisti si fanete (cca. 150 ha), pasuni impadurite si cursuri
de apa. Padurile sunt in proportie de peste 92% in proprietatea statului, fiind administrate de RNP Romsilva, prin DS Neamt (OS Vaduri si OS
Roznov), diferenta de cca 7% (aprox. 1000 ha) fiind fond forestier proprietate privata, apartinand persoanelor fizice din comunele Viisoara,
Pangarati, Piatra Soimului si municipiul Piatra Neamt. Pajistile si fanetele apartin fie locuitorilor din comunele Viisoara si Piatra Soimului, fie
primariilor din zona.
4.6 Documenta ie:
Gheorghiu, Oana, 2010, Cercet ri privind cunoa terea caracterelor fundamentale ale sta iunilor forestiere apte pentru br dete i br detof gete de pe ultimele prelungiri estice ale mun ilor Go manului. Teza de doctorat, Universitatea Transilvania din Brasov.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri. Studiul General. Sef proiect. Ioan Popovici.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri.UP I Agarcia-Doamna. proiectant Dumitru Munteanu.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri.UP II Vaduri-Oantu. proiectant Liviu Mocanu.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. Studiul General. sef proiect Ioan Pavel.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP II Iapa. proiectant Cristian Rotariu.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP III Calu. proiectant Sorin Andries.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP IV Cut. proiectant Bardan Virgil.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
2,06

Cod
Categorie
Tip
%
*
1,05 2.650.-Rezerva ia forestier Go manu
RO04
Rezerva ie natural
1,02 2.653.-Locul fosilifer Cernegura

J053NT * 1,118 GOSMAN
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
A
25 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
900 Eroziunea
Cod Activitate
140 Pasunatul
180 Incendiere
75
Intensitate % Infl.
C
30 0
B
30 B
15
15

B
B
10
0
-

Rezervatia naturala Padurea Gosman a fost atribuita in custodie in anul 2004 Directiei Silvice Piatra Neamt(Str. V.A. Urechia, Nr. 24, tel.
0233/211696, ing. Smau Adrian, csmauad@yahoo.com).
Custodele a elaborat regulamentul de organizare si functionare a rezervatiei,acesta fiind avizat de Academia Romana si inaintat Ministerului
Mediului si Gospodaririi Apelor. Planul de management este inaintat Academiei Romane.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0157
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0094 P durea Hagieni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Hagieni - Cotul V ii

Latitudine
Longitudine
N 43 47' 20''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 26' 60''
3.618
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
97

49
Stepic
X
Pontic
X

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

1
B
C
B
B
alpin
30

10
30
B
A
B
C
B
A
B
A
0,5

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
P
V

Pasaj
C
C
B
B
A
B
B
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1219 Testudo graeca

C
B
C
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
R
R
Pasaj

B
B
C
B
B
B
C
B
1060 Lycaena dispar

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
R
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
B
A
A
A
i faun
Cat. Specia
P Anacamptis pyramidalis
P
P
Popula ie Motiv
V D

Centaurea varnensis
R
V
D
D
Beta trigyna
P
P

Chamaecytisus jankae
R
R
D
D
Colchicum fominii
Crocus chrysanthus
Dictamnus albus
Galanthus elwesii
Heliotropium dolosum
Hottonia palustris
Minuartia bilykiana
Myrrhoides nodosa
Nepeta parviflora
P
P
Ononis pusilla
Opopanax bulgaricus
RC
V
D
D
P
P
Onosma taurica
Orchis purpurea
R
R
D
D
D
Orchis simia
Ornithogalum comosum
Ornithogalum oreoides
Paeonia peregrina
Paeonia tenuifolia
Parietaria lusitanica ssp. serbica
Phleum subulatum
Plumbago europaea
Prunus tenella
Rindera umbellata
P
P
Salvia ringens
Scabiosa micrantha
R
R
D
D
P
P
Salvinia natans
Scorzonera mollis
R
R
C
D
Seseli tortuosum
Silene dichotoma
Stachys obliqua
Sternbergia colchiciflora
Stipa ucrainica
Trapa natans
Trigonella gladiata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
5
511, 512
Ruri, lacuri
N07
10
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
10
211 - 213
N14
61
231
N16
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N26
10
324
uni

Padurea Hagieni apare ca o insul de arbori termofili n stepa dobrogean . Are o deosebit importan
tiin intific pe plan na ional i
interna ional prin pozi ia geografic la intersec ia c ilor de migrare a florelor pontic , balcanic , mediteranean , central-european , aralocaspic i iliro-moesiac , ceea ce a determinat un amestec de elemente floristice numeroase i variate.
Rezerva ia ad poste te peste 800 de taxoni vegetali i specii importante de animale (p s ri, reptile i nevertebrate), multe dintre ele ocrotite.
Peisajul unic este personalizat i prin tuf ri urile mediteraneene denumite siblyak/ ibleac greu de stabatut i prin stnc rii.
Nota caracteristica a acestui sit este conferita indeosebi de habitatul 62C0* reprezentat inclusiv prin pajisti stepice cu Paeonia tenuifolia (
specie periclitata de importanta europeana, protejata prin Conventia de la Berna Rezolutia nr.6/1998).
Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, cel mai important fiind subtipul 31.8B731.
Situl se remarca si prin prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea jankae, Himantoglossum caprinum si
Potentilla emilii-popii.
Vulnerabilitatea este relativ sc zut . Influen a antropic este dat de prezen a n vecinatate a localit ii Hagieni, de activit ile de p
vn toare, braconaj i turismul sporadic i neorganizat.
unat,
Rezerva ia P durea Hagieni a fost pus sub protec ie ini ial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Jude ean Constan a. A fost declarat
rezerva ie natural de interes na ional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a arii protejate de
interes na ional, cod de arie protejat 2360.
Rezerva ia Naturala P durea Hagienicu suprafa a de 392,9ha(cnf. Legii 5/2000)face parte din fond forestier de stat (teritorial este nscris n
Amenajamentul Silvic al O.S.Basarabi). Suprafa a sa va fi corectat cu cea nscris n datele din Amenajamentul Silvic al O.S. Basarabi, care
este de 331,0 ha, dup cum se men ioneaz n Regulamentul rezerva iei elaborat de Direc ia Silvic Constan a, custodele ariei protejate.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
11,49 2.360.-P durea Hagieni
J092CT * ###### HAGIENI
Cod Activitate
511 Linii electrice
Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
5 0
B
A
5
5
0
-
Intensitate % Infl.
A
25 -
20
511 Linii electrice
15

A
C
5
10
140 Pasunatul
15
15

Pentru Rezerva ia Naturala P durea Hagieni nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre custodele Direc ia
Silvic Constan a.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0157_66_137_3769.jpg
ROSCI0157_66_137_3770.jpg

ROSCI0157_66_137_3771.jpg
ROSCI0157_66_137_3777.jpg
ROSCI0157_66_139_3926.jpg
ROSCI0157_66_139_3939.jpg
ROSCI0157_66_Carpinus_orientalis.jpg
ROSCI0157_66_P1010002.jpg

ROSCI0157_66_P1010005.jpg
ROSCI0157_66_Paliurus_spina-christi.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0158
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea B lteni - Hrboanca

Latitudine
Longitudine
N 46 40' 16''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 39' 22''
526
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
95
248

139
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
100 Vaslui

Cat. Specia
i faun
M Lepus europaeus
Popula ie Motiv
15-30 i A
15-60 i
M Vulpes vulpes
P
P

100
A
C
B
C
M Felis silvestris
M Sciurus vulgaris
2-10 i
10-20 i
6-20 i
Asarum europaeum
Buglossoides purpurocaerulea
Chrysopogon gryllus
P
P
D
B
P
P
Carex michelii
Convallaria majalis
R
P
D
D
Crocus reticulatus
Festuca valesiaca
Galium mollugo
Galium schultesii
Iris aphylla
Iris graminea
Iris sintenisii ssp. brandzae
Poa nemoralis
Polygonatum latifolium
P
P
Prunus tenella
Quercus frainetto
C
C
D
D
P
P
Quercus cerris
Quercus pubescens
C
C
D
D
Rosa gallica
Scutellaria altissima
Sorbus domestica
Viola jordanii
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N16
83
311
P duri de foioase
N26
15
324

P durea Hrboanca este localizat pe versantul drept al v ii Brladului, n apropierea satului Br h oaia i reprezint o insul tipic din
silvostepa de altadat a Podi ului Central Moldovenesc.
Altitudinea variaz ntre 185 i 240 metri i expozi ia general este V - SV.
Stratul geologic este format dintr-un complex de marne si marne nisipoase, care constituie mai ales baza si un complex mai nisipos superior,
in care se gasesc intercalatii de marne. In complexul inferior exista si un orizont de calcar. Stratigrafic, complexul inferior apartine
sarmatianului mediu, iar cel situat deasupra este de varsta sarmatianului superior si a meotianului.
Climatul este specific stepei, cu ntrep trunderi ale nuan ei de silvostep . Cantitatea de precipitatii anuale oscileaza intre 550 600
mm.
Solurile sunt cele de tip cernoziomului levigat in diferite grade de evolutie. Pe partile cu relief mai accident, solul este mai putin evoluat.
Substratul litologic pe care s-au format aceste soluri este reprezentat de marne si nisipuri iesite la suprafata in unele puncte.
Flora instalata pe aceste soluri este una cu caracter mezo-xerofil sau chiar xerofil.
Pe lng fondul de baz al elementelor euroasiatice i europene, se remarc o abundent i larg participare a elementelor
continentale, pontice, pontice - submediteraniene i endemice. Dintre speciile continentale enumeram: Amygdalus nana (migdal pitic),
Echinops sphaerocephalus (m ciuca ciobanului sau rostogol),Viola jordanii var.iassiensis (topora i). s.a., din num rul mare al speciilor de
origine pontic citam: Dianthus membranaceus (garofi a), Iris hungarica (stnjenel), Quercus pedunculiflora (stejar brumariu), etc.; din grupul
elementelor submediteraniene merit a fi amintite speciile: Chrysopogon gryllus (sadina), Quercus pubescens (stejar pufos), Sorbus
domestica (scorus) , Rhamnus tinctoria (cru in), Viola alba (topora i),s.a.; dintre elementele pontico - submediteraneene amintim doar
speciile: Iris graminea (stnjenel), Carex michelii (rogoz), Crocus variegatus (sofr nel, brndu a), Rosa gallica (trandafir pitic sau r sura),
Scutellaria altisima (gura lupului) etc. Specia de stnjenel (Iris brandzae) este endemic . n liziera p durii se ntlnesc tufi uri de migdal pitic,
vi in pitic i porumbar, iar n poieni apare o vegeta ie ierboas xerofil dominat de sadina (Chrysopogon gryllus) i paiu (Festuca valesiaca).
Situl a fost desemnat datorit prezen ei n cadrul acestuia a unui tip de habitat de interes pe 100% din suprafa reprezentnd n acela i timp
mai mult de 15% din prezen a la nivel na ional a acestuia: 91Y0 - P duri dacice de stejar i carpen.
Padurea Harboanca prezinta o importanta deosebita din punct de vedere floristic, corologic si genetic prin identificarea mai multor specii si
varietati de Quercus, si in special a unei serii de hibrizi interspecifici, dintre care unii cu valoare de elemente endemice (Quercus x diversifrons
var. homophylla, Quercus x dacica var. tiszae, Quercus virgiliana f. pungens, Quercus x valachica, Quercus x kerneri, Quercus pubescens
var. macrocarpa, Quercus x budensis var. vasluiensis, Quercus x spinosa var. brachylepis, etc).
Prin hibrizii care vegeteaza aici, padurea Harboanca poate fi considerata pe drept cuvant, un veritabil centru genetic hibridogen de Quercus.
Suprafata Padurii Harboanca este redusa, se invecineaza cu asezari umane si terenuri cultivate, care au permis infiltrarea unui grup
important de specii antropice.
A fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si este inclusa
in Anexa I a Legii nr. 5/2000 la pozitia 2778; suprafata rezervatiei fiind de 40.8 ha.
Proprietete de stat.
4.6 Documenta ie:
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
8,14 2.778.-Padurea Harboanca
*
2,73 2.779.-Padurea Balteni

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
2 +
uscare
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 -
230 Vanatoare

10

Custodele rezervatiei forestiere si botanice Padurea Harboanca este Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc. Incredintata prin Conventia
de custodie nr. 4551/2004.

Planul de management a fost elaborat de Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0159
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Homi a

Latitudine
Longitudine
N 47 16' 16''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 36' 59''
57
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
320
395

364
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

100
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4050 Isophya stysi
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj
Pasaj

B
B
C
B
C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
97
311
P duri de foioase
N26
324

P dure de stejar, n care se g se te disemint specia de orhidee Cypripedium calceolus.
Sit important pentru habitatul 91I0* Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus sp. i pentru specia Cypripedium calceolus.
Nu a fost identificat pn n prezent nici o surs de vulnerabilitate.
Situl nu este desemnat ca arie natural protejat .
Situl se afl n totalitate n proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Lupu I., 1980, Flora i vegeta ia p durilor dintre Siret, Moldova i Bazinul omuzul Mare. Tez de doctorat. Inst. Agron. Ia i; Mititelu D., Chifu
T., Scarlat A. & Ani ei Liliana. 1995. Flora i vegeta ia jude ului Ia i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 5: 99-124.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 +

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 +

n prezent responsabilitatea pentru managementul sitului este Direc ia Silvic Ia i - Ocolul Silvic Pa cani.
Se aplic managementul specific Amenajamentului silvic.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0160
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Icu eni

Latitudine
Longitudine
N 47 14' 43''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 40' 17''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
10
61
146

112
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

100
A
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
97
311
P duri de foioase
N23
1xx

P dure de stejar, tipica silvostepei.
arie protejata de interes national, conform Legii 5/2000. Quercet secular cu un amestec atipic de stejar si gorun din silvostepa pe terasa inalta
din Moldova.
Vulnerabilitatea sitului este dat de influen a antropic negativ - p
stejar).
unat, vandalism (t ieri ilegale de ramuri din exemplare seculate de
este situata in comuna Victoria (jud.Iasi), pe raza O.s. Iasi in U.P.II Jijia, u.a. 22A. Suprafata aferenta acestei rezervatii este de 11.6 ha.
proprietar este statul roman, iar administrarea se realizeaza prin R.N.P. - Romsilva, Directia Silvica Iasi
4.6 Documenta ie:
Mititelu D., Chifu T., Scarlat A. & Ani ei Liliana. 1995. Flora i vegeta ia jude ului Ia i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 5: 99-124.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
90,97 2.548.-Padurea Icuseni

Cod Activitate
740 Vandalism
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
20 A

Cod Activitate
30
100
Intensitate % Infl.
A
30 -

Responsabilitatea pentru managementul sitului revine custodelui - direc ia Silvic Ia i, prin Ocolul Silvic Ia i.
Planul de management a fost elaborat de c tre custode, avizat de c tre Academia Romn - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii i
urmeaz a fi naintat spre aprobare la MMGA.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0161
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Medeleni

Latitudine
Longitudine
N 47 17' 43''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 38' 48''
131
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
38
53

45
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cat. Specia
A Hyla arborea
M Eliomys quercinus
Pasaj

B
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
A
A
M Meles meles
P

100
B
C
B
B
R Natrix tessellata
A Rana dalmatina
M Felis silvestris
M Sciurus vulgaris
Leucojum aestivum
A
A
A
R
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
3
511, 512
Ruri, lacuri
N12
16
211 - 213
N14
231
N16
79
311
P duri de foioase
uni

Padure de Quercus robur cu Acer campestre, Fraxinus excelsior si de Quercus robur cu Ulmus minor, in varsta de 50-110 ani, specifica
luncilor din Moldova. Specii de asociatii vegetale relevante: Asociatia Convallario-Quercetum roboris (stejaret de terasa si lunca veche)
Padure de Quercus robur cu Acer campestre, Fraxinus excelsior si de Quercus robur cu Ulmus minor, in varsta de 50-110 ani, specifica
luncilor din Moldova.
Specii de asociatii vegetale relevante: Asociatia Convallario-Quercetum roboris (stejaret de terasa si lunca veche)
102.6 ha
T ieri ilegale, braconaj.
hotararea consiliului judetean nr.8 din 1999

proprietate de stat aflata in administrarea Directiei Silvice Iasi
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
5,24

Cod
Categorie
Tip
%
*
5,24 2.556.-Raul Prut

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
5 0

Responsabilitatea pentru managementul rezerva iei i revine custodelui - Direc ia Silvic Ia i.
Plan de management avizat de Academia Romana si urmeaza a fi depus la MMGA pentru aprobare
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0162
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Siretului Inferior

Latitudine
Longitudine
N 45 46' 22''
E 27 20' 33''

sitului (ha)
sitului (km)
25.081
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
302

47
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO011
2 Bac u
RO026
RO024
RO021
42 Vrancea
49 Gala i
7 Br ila


20
B
C
C
B

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj
5
0,5
B
B
C
C
C
B
B
B
0,5
0,2
0,3

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
1149 Cobitis taenia

2511 Gobio kessleri
P
P
C
B
B
B
C
C
B
B

1160 Zingel streber
P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
1159 Zingel zingel

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1083 Lucanus cervus
P?

Cat. Specia
M Felis silvestris
i faun
Popula ie Motiv
P D
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N04
4
331
Plaje de nisip
N06
25
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
321
N12
211 - 213
N14
231
uni
N16
34
311
P duri de foioase
N26
11
324

Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care
se aduga mici portiuni de terasa (de ex. trupul de padure Hanu Concachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenti ai Siretului (ex.
Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a
sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale
(st t toare, curg toare) - 45 %; Paji ti seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5
%; P duri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, c i de comunica ie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief predominant plan, tanar, format din depuneri
aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in partea
superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta
cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul SIret si de afluentii
acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari perioadice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si
noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza
vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspre aval, fiind caracteristic etajului colinar in partea superioara a sitului si stepei, in
partea mijlocie si inferioara a sitului.. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).
Sit important pentru specile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice.
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din
albia majora. Apropierea localit ilor, accesibilitatea u oar a p durilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri
ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcam, plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone, p unatul n p dure, constituie
principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca,
diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.
Aviz favorabil nr. 819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejat , eliberat de Academia Romn , Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si naintate de Asociatia pentru Conservarea Diversita ii Biologice.
In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20 % din suprafata sitului. Peste 6 500 ha sunt paduri de stat, iar
diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.
4.6 Documenta ie:
RNP, ICAS, 2009, Amenajamentul OS Braila. UP I Zavoaiele Siretului.
RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Hanu Conachi. UP I Corbu, UP III Independenta, UP IV Hanu Conachi.
RNP, ICAS,2000, Amenajamentul OS Focsani. UP VIII, IX, X.
RNP, ICAS,2008 , Amenajamentul OS Adjud. UP II, III, IV.
Investigatii proprii in teren octombrie 2010.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod
Categorie IUCN
RO04
Categoria IV IUCN
2,15

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,74 2.412.-Balta T l basca
RO04
Rezerva ie natural
1,42 2.827.-P durea Neagr

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
2 -
100

C
B
1
15
0
-

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
40 0

uscare
941 Inundatii
220 Pescuit sportiv
40
B
C
25
10
0
-
140 Pasunatul
70
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare
90
511 Linii electrice
941 Inundatii

Regia Nationala a Padurilor Directia Silvica Focsani
Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0163
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Mogo - M ele

Latitudine
Longitudine
N 45 43' 20''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 56' 53''
65
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
93
151

125
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO024
100 Gala i

59
A
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj
10

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
3
211 - 213
N16
97
311
P duri de foioase

Cuca) la o altitudine de 125m, pe substrate
loessuri si luturi, solurile fiind cernoziomuri puternic levigate (mai profunde in lungul vailor interioare) iar tipul dominant de vegetatie sunt
padurile si raristile de stejar pufos (Quercus pubescens) in special pe versanti si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) de-a lungul vailor.
Procentul de suprafata din sit cuprins la categoria P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici), reprezinta plantatii de salcam si frasin
american. De asemenea sunt prezente si plantatii de paltin care nu au cod Natura 2000. Situl este format din parcelele silvice 45A la E, 47D,
48A la F conform amenajamentului silvic al unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea structurilor si alternarea portiunilor de padure inchisa cu
raristi si poieni, prezenta regenerarii naturale a speciilor de stejari, abundenta si diversitatea subarboretului (paducel Crataegus monogyna;
maces Rosa canina; corn Cornus mas). Trebuie mentionata prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina).
Observa ii n special privind prezen a plantelor rare, amenin ate, endemice
Plante din Directiva Habitate 92/43: Iris aphylla ssp. hungarica, Echium rossicum
Plante din Lista Ro ie European : Fritillaria orientalisPlante din Lista Ro ie Na ional : Asparagus verticillatus, Carex brevicolis, Crocus
reticulatus, Dictamnus albus, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Hierochloe repens, Lathyrus versicolor, Paeonia peregrina, Prunus tenella, Pyrus
elaeagrifolia, Rumex tuberosus, Salvia aethiopis.
Datorita retrocedarii catre persoane fizice presiunea asupra padurii poate creste in viitorul apropiat. Cu toate acestea, intocmirea unui
contract de administrare cu o structura specializata (Ocolul silvic Galati) poate rezolva aceasta amenintare potentiala. Prezenta plantatiilor de
salcam ingreuneaza reinstalarea stejarilor (brumariu si pufos) si poate pune in pericol in viitor conservarea si regenerarea arboretelor
naturale existente prin invadarea acestora (avand in vedere capacitatea deosebita de regenerare vegetativa a acestei specii).
Padurea este in prezent subiect la legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari, in acest caz persoane fizice.
4.6 Documenta ie:
4: 69-101 + 3 tab.
Amenajamentul unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C 100 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
100
140 Pasunatul
230 Vanatoare

similare

Ocolul silvic Galati (Directia silvica Galati)
Amenajamentul unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0164
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Plopeni

Latitudine
Longitudine
N 45 3' 10''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 56' 9''
91
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
267
294

279
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO036
100 Prahova

98
B
C
B
B

Cat. Specia
P Aconitum variegatum ssp. paniculatum
90
Popula ie Motiv
P D
Carex depressa ssp. transsilvanica
Carex montana
P
P
Chaerophyllum aromaticum
Epilobium montanum
P
P
D
D
P
P
Coronilla elegans
Galium tenuissimum
P
P
D
D
Geranium palustre
Hypericum montanum
Lapsana communis ssp. intermedia
Laserpitium prutenicum
Luzula luzuloides
Luzula multiflora
Luzula pilosa
Molinia caerulea
RC
Peucedanum rochelianum
P
P
Pimpinella major
Selinum carvifolia
P
P
D
D
P
P
Potentilla erecta
Sigesbeckia orientalis
P
P
D
D
Silene gallica
Spergula arvensis
Succisa pratensis
Ventenata dubia
Vicia lutea
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Padurea Plopeni (regiunea biogeografica continentala)este un sit cu o suprafata de 168 ha, specific reliefului de campie inalta-piemont (270 m
altitudine), incadrat in zona padurilor de foioase din periferia regiunii muntos-deluroase, regiunea ecologica a silvostepei Campiei Romane.
Padurea se afla la cca 15 km nord de Ploiesti, fiind chiar la limita nordica a Campiei Romane, care formeaza aici o enclava.Speciile descrise
aici se dezvolta pe un sol argilos, cu regim hidric alternant (cu inundarea unor statiuni primavara).
Este o padure de stejar de cca 150 ani,gorun, carpen,plop si foarte rar fag in care vegeteaza o serie de plante sudice.La o altitudine atat de
joasa, 230-400 m, este deosebit de interesant faptul ca se remarca prezenta unor specii caracteristice zonelor montane (Carex montana,
Hepatica transsilvanica,Molinia coerulea, Oxalis acetosella). Situl este foarte important pentru existenta endemismului Peucedanum
rochelianum care a fost semnalat in putine statiuni, in Banat si nordul Olteniei, arealul fiind in extindere spre est. Padurea Plopeni este
actualmente la marginea estica a arealului acestei specii. Este de remarcat existenta asociatiei Peucedano(rocheliani)- Molinietum coeruleae,
endemica in Romania, descrisa din Banat si Tara Hategului.Speciile de recunoastere ca si conditiile stationale au fost identificate si in
dumbravile de la Plopeni.
Padurea este amplasata destul de aproape de orasul Ploiesti si chiar langa orasul Plopeni,avand in vecinatate o sosea circulata si o cale
ferata, fiind foarte usor accesibila. In jur sunt zone intens populate, asa ca situl reprezinta un punct de atractie ca loc de recreere si
agrement.In ochiurile de padure au fost plantate specii nepotrivite zonal ca molidul sau pinul ce acidifica solul suplimentar, afectand ciclul de
viata al speciei Peucedanum rochelianum si regenerarea naturala a padurii de stejar.
Proprietate publica de stat
4.6 Documenta ie:
1.Mihaela Pauca-Comanescu,Gavril Negrean - Studiul ecologic al unor populatii periclitate apartinand speciei endemice Peucedanum
rochelianum Heuffel, revista Ocrot.nat.si med.inconj.,Bucuresti 1994
2.M.Mosneaga,G.Negrean,Referat pentru propunere ca rezervatie naturala a unei portiuni din padurea Plopeni
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -

A
B
20
1

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
40 -
10

163 Replantare
B
A
5
5
30
30
30
30
710 Poluare fonica
30

Padurea Plopeni este gestionata de Directia Silvica Ploiesti (Ploiesti, str.Iuliu Maniu nr.3, tel.0244594706,597846,fax.0244595836) prin OS
Plopeni(UP III). Administratorul nu lasa padurea de stejar sa se regenereze singura, facand plantari
Nu exista plan de management in vederea ocrotirii habitatului si speciilor. Desi padurea este incadrata in grupa I de protectie, masurile de
intretinere pe parte silvica nu sunt satisfacatoare (defrisare si replantare de specii necorespunzatoare).Suprafata de 168 ha cuprinde
urmatoarele unitati amenajistice din UP III: 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0164_102_Conifere_replantate_Img_1557.jpg

ROSCI0164_102_Drum_prin_padure.jpg
ROSCI0164_102_Img_1550.jpg
ROSCI0164_102_Molinia_caerulea_Img_1552.jpg
ROSCI0164_102_Padurea_Plopeni_Img_1554.jpg
ROSCI0164_102_Padurea_Plopeni_zona_inmlastinata_Img_1566.jpg
ROSCI0164_102_Pad_Plopeni,_zona_cu_Molinia_Img_1567.jpg

ROSCI0164_102_Pad_Plopeni__zona_cu_conifere,Molinia_Img_1570.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0165

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Pog ne ti

Latitudine
Longitudine
N 45 58' 31''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 1' 34''
181
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
94
219

161
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO024
100 Gala i

2
A
C
A
A


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Rana dalmatina
A
Iernat
Pasaj
55
10

C
B
C
B
C
i faun
Rana ridibunda
R Lacerta viridis
Popula ie Motiv
P D
P
Rana esculenta
R Lacerta agilis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Suceveni) la o altitudine de 110 - 250m, pe substrate formate din depozite argilo-nisipoase, soluri luvice puternic podzolite (in vai,
pseodogleizate. Vegetatia forestiera este dominata de gorun balcanic (Quercus petraea ssp. dalechampii), tei arginitiu (Tilia tomentosa),
stejar pufos (Quercus pubescens) in special pe versanti si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) de-a lungul vailor. Procentul de suprafata
din sit cuprins la categoria P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici), reprezinta plantatii de salcam iar cel cuprins la categoria Paduri
de conifere reprezinta plantatii de pin. Situl este format din parcelele silvice 117A, B, C, D, E, 121A, B, C, D, E, F, G, 122A, B, C, D, E, 123A,
B, C, D, E conform amenajamentului silvic al unitatii de productie IV Suceveni din Ocolul silvic Galati.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata, prezenta regenerarii naturale la gorun, tei si a speciilor de stejari, abundenta si
diversitatea subarboretului (paducel Crataegus monogyna; maces Rosa canina; scumpie Cotinus coggygria). Trebuie mentionata
prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina). Subparcelele silvice 123B, 122D si 122A sunt deja declarate rezervatie conform Legii
5/2000.
Plante din Lista Ro ie European : Fritillaria orientalis
Plante din Lista Ro ie Na ional : Achillea ochroleuca, Crocus reticulatus, Delphinium fissum, Dictamnus albus, Lathyrus pannonicus,
Limodorum abortivum, Paeonia peregrina, Pyrus elaeagrifolia, Prunus tenella, Symphytum ottomanum, Fraxinus coriariaefolia, Carex
brevicollis, Dianthus pontederae ssp. kladovanus, Quercus virgiliana, Silene compacta
Datorita posibilitatii retrocedarii catre persoane fizice presiunea asupra padurii poate creste in viitorul apropiat. Cu toate acestea, intocmirea
unui contract de administrare cu o structura specializata (Ocolul silvic Galati) poate rezolva aceasta amenintare potentiala. Prezenta
plantatiilor de salcam ingreuneaza reinstalarea stejarilor (brumariu si pufos) si poate pune in pericol in viitor conservarea si regenerarea
arboretelor naturale existente prin invadarea acestora (avand in vedere capacitatea deosebita de regenerare vegetativa a acestei specii).
Padurea este in prezent solicitata pentru retrocedare conform legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari, in acest caz
persoane fizice.
4.6 Documenta ie:
4: 69-101 + 3 tab.; SRBU I., OPREA Ad., T NASE C., 1995. Rezerva ia natural P durea Pog ne ti Suceveni (jud. Gala i). Bul. Gr d.
Bot. Ia i (ISSN 1224-2357), 5: 189207.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
+
19,84 2.417.-P durea Pog ne ti

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +
230 Vanatoare

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
A
+
140 Pasunatul
230 Vanatoare
C
C
230
0
0

Ocolul silvic Galati, Directia silvica Galati
Amenajamentul unitatii de productie IV Suceveni din Ocolul silvic Galati si Planul de management al ariei protejate Padurea Poganesti (pentru
portiunea din sit care e rezervatie).
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0165_99_Padurea_Poganesti.jpg


1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0166

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0106 Valea Oltului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Re ca Hot rani

Latitudine
Longitudine
N 44 10' 55''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 25' 8''
1.631
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
73
94

84
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
100 Olt

3
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
1088 Cerambyx cerdo
P
P
Pasaj
30

C
B
C
B
C
C
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N16
98
311
P duri de foioase

P durea Re ca este a ezat n lunca Oltului, pe terasa Cmpiei Caracalului, n vecin tatea satelor Re ca (comuna Dobrosloveni), Chilii
(comuna F rcasele) i Hot rani (comuna F rcasele), la altitudinea cuprins ntre 72 m i 107 m. Terenul este bordat n partea de sud-est de
apa rului Teslui de Romana i i udat de apa rului Potopin.
P durea fiind n lunca Oltului n imediata vecin tate a rului i chiar dac rul a fost amenajat n sistem hidroenergetic, p durea nc mai
p streaz caracterul ml tinos.
Activit ile care pot pune n pericol siteul sunt: exploatarea forestier intesiv
i t ierile ilegale.
Prin HG 2151/2004 au fost desemnate o suprafa
de 50 ha rezerva ie natural din cadrul acestei propuneri de SCI.

Forma de proprietate a acestui siteu este de 97,66 proprietate de stat i 2,44 proprietate privat .
4.6 Documenta ie:
Flora acestei p duri a fost studiat de Alexandru Buia de la Institutul Agronomic din Craiova n jurul anului 1960, apoi de C. Malo i D. Cr u.
Recent, n anii 1997-1998, a fost alc tuit inventarul botanic al p durii, publicat n 1999, de un colectiv de botani ti de la Universitatea din
Craiova, format din Gh. Popescu, I. Costache i M. Niculescu.

Popescu Gh., Costache I., Niculescu M. - Date preliminare privind flora p durii Romula, jude ul Olt i p durii Bratovoie ti, jude ul Dolj.Acta
Horti Botanici Bucurestiensis 1998 vol. 27, Bucure ti 1999.
Bobrnac B., Popescu M., Cr u D. - Rezerva ii i monumente ale naturii din Oltenia. Editura Sport - Turism. Bucure ti, 1984.
Ciobanu N. - Rezerva ii i monumente ale naturii din jude ul Olt. Editura Didactic i Pedagogic . Bucure ti, 1993.
Petrache O. - Contribu ii la cunoa terea speciilor rare de plante i de animale din zona Caracal. n volumul Studii i Cercet ri. Subcomisia
Oltenia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Slatina, 1974
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 0
C

Cod Activitate
100 Cultivare
230 Vanatoare
100
140 Pasunatul
10
Intensitate % Infl.
C
90 0

Zona din site care a fost declarat rezerva ie natural a fost preluat n custodie de Direc ia Silvic Olt, iar pentru ntreaga suprafa
responsabilitatea n administrare o are tot Direc ia Silvic Olt(Ocolul silvic Caracal).
7. HARTA SITULUI

de p dure

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0167
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Ro cani

Latitudine
Longitudine
N 47 26' 30''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 24' 29''
56
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
86
180

139
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

77
B
C
B
B
23

Cat. Specia
A Hyla arborea
i faun
Popula ie Motiv
R C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
9
231
P uni
N15
17
242, 243
N16
74
311
P duri de foioase

P dure de mestec (stejar, gorun, ar ar, tei i frasin), situat n zona deluroas a cmpiei cuprins ntre rurile Jijia i Prut; c rpini
orientalis) la limita nordic a arealului s u; diseminat scumpie (Cotinus coggygria).
(Carpinus

Situl propus este important pentru prezen a din abunden a speciei Carpinus orientalis (c rpini ), aflat la limita nordic a arealului s u
natural n Romnia i care cre te ntr-o p dure de amestec cu predominan Quercus dalechampii(gorun).
Situl are statut de protec ie, rezerva ia forestier P durea Ro cani fiind declarat prin Legea nr. 5/2000.
n prezent, situl este n totalitate n proprietate de stat, n administrarea Direc iei Silvice Ia i.
4.6 Documenta ie:
Mititelu D., Chifu T., Scarlat A. & Ani ei Liliana. 1995. Flora i vegeta ia jude ului Ia i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 5: 99-124;
SRBU I., OPREA Ad., T NASE C., 1995. Rezerva ia natural P durea Breana Ro cani (jud. Gala i). Bul. Gr d. Bot. Ia i (ISSN 12242357), 5: 169189.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
55,42 2.539.-Padurea Roscani

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
80 +

n prezent, responsabilitatea privind mangementul sitului i revine Direc iei Silvice Ia i, reprezentat prin ing. C t lin Liviu Popa, n calitate de
custodea al rezerva iei forestiere P durea Ro cani.
Exist un plan de mangement i un regulament al rezerva iei forestiere P durea Ro cani, elaborate de c tre custode i avizate de c tre
Academia Romn - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0168

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Sarului

Latitudine
Longitudine
N 44 26' 25''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 11' 9''
6.793
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
133
240

202
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
100 Olt

80
A
B
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
Pasaj

B
B
C
B
RC
1083 Lucanus cervus
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
6
211 - 213
N14
231
uni
N15
242, 243
N16
87
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi

Arborete de grni , cer i gorun, pure i n amestec, cu vrsta medie de 60 ani, consisten
multe specii de animale s lbatice, i o flor specific .
plin , care creeaz un habitat propice pt foarte

Siteul propus este cea mai ntins zon forestiera din jude .
Siteul poate fi vulnerabil la t ierile ilegale, defri
ri masive odat cu restituirea unor suprafe e nsemnate din site
Siteul nu este desemnat ca zon protejat n prezent
80% proprietate de stat i 20% proprietate privat
4.6 Documenta ie:
P un M. - Vegeta ia lemnoas a raionului Bal , regiunea Oltenia. Lucr ri tiin ifice. Institutul Agronomic Craiova. Volumul VII, 1958.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
90 0
B

Cod Activitate
100 Cultivare
100
Intensitate % Infl.
C
70 0
C
5 0
C
511 Linii electrice
140 Pasunatul
230 Vanatoare
A
C
10
100
0
0
511 Linii electrice

432002
Amenajamentul silvic UP V Bistri a ed.2005
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0169
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Seaca - Movileni

Latitudine
Longitudine
N 46 17' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 32' 0''
51
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
196
266

229
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
100 Vaslui

5
B
C
B
B
95

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
M Felis silvestris
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
4-30 i A
2-8 i A
M Lepus europaeus
10-20 i
15-50 i
10-30 i
M Martes martes
2-4 i
M Sciurus vulgaris
M Vulpes vulpes
4-15 i
Acer tataricum
A
A
Campanula macrostachya
Fraxinus ornus
Galanthus maximus
Iris aphylla
Lychnis coronaria
P
P
Quercus dalechampii
C
C
D
D
P
P
Quercus frainetto
Quercus petraea
C
C
D
D
Quercus pubescens
Symphytum ottomanum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
7
211 - 213
N16
93
311
P duri de foioase

Este un rest din p durile xeroterme ale silvostepei ce se ntindea odinioar n Colinele Tudovei
Climatul este specific stepei, iar solul este tip cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune de suprafa .
Arboretele au o consisten redus i sunt formate din stejar pufos (Quercus oubescens), garni (Q.frainetto) , stejar brum riu (Q.
pedunculiflora). La aceste specii se mai adaug gorunii (Quercus virgiliana, Q.petrea, Q. dalechampii), ar arul t t r sc (Acer tataricum) i
mojdreanul (Fraxinus ornus). Pantele cu nclinare de pn la 20º i expozi iile variabile (vestice , sud-estice i estice ), poienile au
permis infiltrarea i men inerea a numeroase elemente de nuan sudic i continental , multe din acestea fiind rare. Din aceste categorii
importante de specii cit m: Campanula macrostacha (clopo ei), Lychnis coronaria (flocosele), Galanthus graecus (ghiocei), Silene otites (gu a
porumbelului), Symphytum ottomanum (t t neas de p dure) etc.
Padurea Seaca - Movileni este un rest din padurile xeroterme ale silvostepei care se intindeau odinioara in colinele Tutovei si care s-a
mentinut in zona Seaca - Movileni - Coroiesti, apreciate initial la o suprafata de 500 ha. Aceasta rezervatie prezinta o flora bogata si variata,
dar si o vegetatie interesanta sub raport fitocenotic. O semnificatie fitogeografica o prezinta existenta garnitei, specie aflata la limita nordica a
arealului.
Pasunatul accidental pe teritoriul sitului.
Padurea Seaca - Movileni a fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Consiliului Popular Judetean Vaslui, prin
Decizia nr. 129/1994 a Consiliului Judetean Vaslui si conform H.G. nr. 2151/2004 se gaseste la pozitia IV 73.
Proprietatea statului
4.6 Documenta ie:
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J056VS * ###### SEACA - MOVILENI
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 -

uscare
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 -
15
230 Vanatoare
230 Vanatoare
10

Custodele rezervatiei naturale Seaca - Movileni este Directia Silvica Vaslui, Ocolul Silvic Barlad, incredintata prin Conventia de custodie nr.
3626/14.04.2006.
Planul de management este in curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0169_52_seaca_movileni_1.jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0170
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea i mla tinile eutrofe de la Prejmer

Latitudine
Longitudine
N 45 44' 6''
E 25 44' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
345
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
502
522

513
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1337 Castor fiber
4-8 i
C
C

4
B
C
B
B
1
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
C
Iernat
Pasaj
i faun
M Felis silvestris
P
P

C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P?
R
Cat. Specia
A Rana arvalis
Pasaj
Cladium mariscus
Popula ie Motiv
P A
Rana dalmatina
<6 i
Armeria maritima ssp. barcensis
P
P
D
A
P
P
Drosera anglica
Iris sibirica
P
P
A
A
A
Listera ovata
Pinguicula vulgaris
Primula farinosa
Schoenus ferrugineus
Schoenus nigricans
Sesleria caerulea
Scorzonera humilis
Swertia perennis
R Anguis fragilis
R Lacerta agilis
R Zootoca vivipara
P
RC
C
A
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
19
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
11
N15
N16
65
231
242, 243
uni
311
P duri de foioase

.
Padurea si mlastina Prejmer constituie o rezervatie complexa ce adaposteste un ecosistem forestier si altul de mlastina in cadrul caruia s-au
pastrat diferite raritati floristice si faunistice , unele fiind monumente ale naturii: Fritillaria, Adenophora. Pozitia geografica a acestei rezervatii
n cadrul Depresiunii Barsei , imprima unele caracteristici specifice si contureaza un topoclimat aparte cu un grad de continentalism ridicat.
Padurea Prejmer constituie un biotop de exceptie prin prezenta stejarului la limita de altitudine a acestuia in tara noastra. In padure s-au
conservat o serie de specii din perioada cuaternara specii relicte de clima rece.
Mlastina Prejmer adaposteste o serie de raritati bine conservate aici dar care se regasesc si in zonele foarte umede din padurea Prejmer.
In cadrul rezervatiei cele mai raspandite soluri sunt cele hidromorfe si semihidromorfe. In partea centrala a microdepresiunilor se formeaza
soluri turboase si soluri turbo-gleice de mlastina joasa care sunt permanent submerse.
Padurea si mlastina de la Prejmer sunt de o importanta stiintifica deosebita deoarece reprezinta un ecosistem de stejaret de limita altitudinala
si de conditii edafice extreme a carei conservare asigura perpetuarea nu numai a stejarului ci si ale microflorei si microfaunei.
Apar specii floristice rare sau vulnerabile, precum si specii care se constituie in asociatii vegetale indicatoare de habitate de mlastini, cum sunt
Cladium mariscus si Schoenus nigricans.
Pericole ce ameninta rezervatia:
uscarea stejarului
pasunatul excesiv ce duce la compactarea solului
scaderea nivelului apei freatice cauzata de sistemul de drenaj (puturi, canale), care duce la degradarea ecosistemului de mlastina.
distrugerea vegetatiei hidrofile, indeosebi a stufului prin incendiere in vederea maririi suprafetei agricole a rezervatiei
A fost desemnat ca arie protejat prin HCJ nr.949/1962, Legea 5/2000
In totalitate este nc n proprietatea statului.Sunt depuse cereri de retrocedare a fondului forestier c tre Prim riile Prejmer i H rman
4.6 Documenta ie:
CMN Documentation BV 014 Rezervatia stiintifica Mlastina si Padurea Prejmer
Morariu I Mlastinile de la Prejmer, conservatoare de relicte floristice , Bucuresti 1966
Prof dr ing Darie Parascan - Referat stiintific: Cercetari privind masurile de conservare si protejare a speciilor vegetale si animale endemice,
rare sau periclitate din ecosistemele forestiere ale judetului Brasov si imprejurimilor sale
Ularu Pantelimon, Gurean Dan Aspecte fitocenologice din mlastinile eutrofe de la Prejmer
Ularu P, Gurean D Rezervatia naturala Padurea Prejmer Podul Olt judetul Brasov1.
Morariu I., 1966, Mla tinile de la Prejmer,
conservatoare de relicte floristice, Ocrot. Nat, 10, 1, Bucure ti.
2.
OLTEAN, M., & al., 1994: Lista ro ie a plantelor superioare din Romnia, Inst. De Biologie. Studii sinteze, documenta ii de ecologie,
1:1-52, Bucure ti.
3.
Pop E., 1960, Mla timile de turb din RPR, Ed. Acad., Bucure ti.
4.
Ularu P. & Gurean D., 1996, Mla tinile eutrofe din ara Brsei trecut, prezent i viitor, Bul. Celei de-a 3-a Conf. Na . Pt. Prot Med.
Prin Mijl. Biol i Biotehn., Bra ov.
5.
Ularu P. & Gurean D., 1997, Rezerva ia natural P durea Prejmer Podu Olt, jud Bra ov, Bul. Celei de-a 4-a Conf. Na . Pt. Prot
Med. Prin Mijl. Biol i Biotehn., Bra ov.
6.
Ularu P. & Heltman H., 1994, Die Flachmoore des Burzenlandes und deren Beudeutung fur die Aufrechternhaltung des okologishen
Gleichgewichts in diesem Raum
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
95,82 2.258.-P durea i mla tinile eutrofe de l

J049BV * ###### PREJMER
Cod Activitate
140 Pasunatul
180 Incendiere
Intensitate % Infl.
A
30 A

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
20 A
810 Drenaj
20
10

Contract Administrare: 15/22.02.2010, Administrator:Funda ia CARPATI Bra ov, str. Clo ca, nr. 13 0744 362458
aria natural protejat are ntocmit planul de management care se afl spre avizare la Academia Romn din 2006
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0171
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea i paji tile de la Mrze ti

Latitudine
Longitudine
N 47 14' 23''
E 27 29' 45''

sitului (ha)
sitului (km)
200
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
68
179

125
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

30
B
C
B
B
60

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC
C
1298 Vipera ursinii
RC
RC

C
B
A
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
Pasaj

C
C
B
B
C
C
B
B

B
B
B
B
C
B
C
B
1083 Lucanus cervus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
P
Cat. Specia
A Bufo bufo
Iernat
Pasaj
RC
R

B
B
C
B
B
B
A
B
C
C
A
B
i faun
Popula ie Motiv
C C
Bufo viridis
Hyla arborea
Rana dalmatina
Rana esculenta
Rana ridibunda
A
I
Triturus vulgaris
Eridontomerus arrabonicus
C
C
C
A
I
I
Archirileya inopinata
Saga pedo
C
C
A
C
Scolopendra cingulata
Zerynthia polyxena
M Cricetus cricetus
RC
M Lepus europaeus
M Mustela erminea
M Mustela nivalis
RC
RC
M Vulpes vulpes
M Mustela putorius
Adonis vernalis
P
P
Adonis volgensis
Centaurea marschalliana
V
P
A
D
P
P
Beta trigyna
P
R
D
C
Potentilla patula
Prunus tenella
Pulsatilla pratensis ssp. nigricans
Pulsatilla vulgaris ssp. grandis
Salvinia natans
RC
C
C
R Anguis fragilis
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Natrix natrix
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
26
211 - 213
N14
20
231
uni
N15
12
242, 243
N16
42
311
P duri de foioase

Este un sit reprezentativ pentru silvostepa Moldovei, cuprinznd n propor ie de cca. 30% p dure de silvostep eurosiberian cu Quercus
robur i Quercus daleshampii n principal, iar n propor ie de cca. 60% paji ti cu caracter stepic pronun at - unul dinte pu inele ochiuri de step
secular r mas pu in influen at antropic.
Sit important pentru habitate i specii de flor
i faun s lbatic enumerate n Directiva Habitate.
Vulnerabilitatea sitului este dat de activit i antropice neadecvate (sporadic ar turi perpendicular pe curbele de nivel, ce favorizeaz
alunec rile de teren; p unat, trlire; n p dure t ieri executate de administrator - D.S. Ia i - pe o suprafa de 3 ha), precum i de prezen a
alunec rilor de teren active
Situl nu este desesemnat ca zon protejat .
Situl propus se afl n propor ie de aproximativ 70% n proprietate privat (p
administrarea Direc iei Silvice Ia i.
unea), iar 30% n proprietate de stat (p durea)- n
4.6 Documenta ie:

1. Dobrescu C., Eftimie El., Mititelu D., Pascal P. - Aspecte floristice i geobotanice cu privire la p durea i paji tile de la Mrze ti-Ia i, 1969,
Analele tiin ifice ale Universit ii Al. I. Cuza din Ia i, Sec iunea II, a. Biologie, Tomul XV, Fasc. 1;
2. Documenta ie n teren 2005, 2006 - A.P.M. Ia i;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
140 Pasunatul
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
5 A
70
Intensitate % Infl.
B
1 -

Responsabilitatea managementului pentru suprafa a mp durit este a Direc iei Silvice Ia i. Responsabilitatea managementului suprafe elor de
paji te este momentan a proprietarilor de teren.
n prezent zona nu are statut de protec ie i nu exist un plan de management pentru situl propus.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0172
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0008 B neasa - Canaraua Fetei
ROSPA0054 Lacul Dun reni
ROSPA0056 Lacul Oltina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea i Valea Canaraua Fetii - Iortmac

Latitudine
Longitudine
N 44 6' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 36' 57''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
13.631
194

64
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

4
A
B
B
B

alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj
11
1
A
B
B
C
B
B
B
B
2
5
0,1
1,5

C
B
B
B
1355 Lutra lutra

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1219 Testudo graeca

C
V
B
C
A
B
B
B
A
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
P
P
P?
P?
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
R
Pasaj

B
B
C
B
B
B
B
B
RC
1083 Lucanus cervus
RC

R
RC
B
B
C
B
C
C
B
B
1060 Lycaena dispar

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

B
B
A
B

Cat. Specia
A Hyla arborea
i faun
Popula ie Motiv
R C
Caragana frutex
Carex hallerana
RC
R
D
A
Centaurea varnensis
Crocus flavus
Crucianella angustifolia
Cytisus agnipilus
P
P

Dianthus pseudarmeria
R
R
D
D
P
P
Dictamnus albus
R
R
D
D
Festuca callieri
Galium volhynicum
Himantoglossum hircinum
Jasminum fruticans
Koeleria lobata
Koeleria nitidula
Minuartia bilykiana
Onobrychis gracilis
Ononis pusilla
P
P
Orchis purpurea
Paeonia tenuifolia
V
R
D
D
P
P
Paeonia peregrina
R
R
D
D
Ranunculus oxyspermus
Ruscus aculeatus
Saponaria glutinosa
Stipa ucrainica
Thymus zygioides
Valerianella pumila
Vicia narbonensis
R Anguis fragilis
R Coluber caspius
R Elaphe longissima
R Vipera ammodytes
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
20
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
321
N12
22
211 - 213
N15
19
242, 243
N16
23
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi

Rezerva ia prezint specii floristice caracteristice regiunii ponto-caspice i regiunii macaroneze-mediteraneene, fiind semnalate aproximativ
1000 de specii de plante superioare, reprezentnd 27% din flora Romniei.
n ceea ce prive te fauna aria natural protejat cuprinde numeroase specii de animale rare, de origine submediteraneean , balcanic sau
pontic .
Rezerva ia este deosebit de important prin multitudinea de habitate i specii rare, protejate pe care le de ine, multe fiind specii de p s ri
migratoare care poposesc aici datorit condi iilor climatice.
Habitatele caracteristice rezerva iei sunt: p duri termofile cu Quercus pedunculiflora i Carpinus orientalis, zone de step calcifil , grote i
suprafe e ml tinoase.
Valoarea remarcabil a sitului este dat de prezen a speciilor rare de flor , a speciilor de ornitofaun protejate la nivel interna ional, a speciilor
submediteraneene, balcanice i pontice de mamifere,reptile i a speciilor de nevertebrate, mai ales lepidoptere de o maxim valoare.
Vulnerabilitatea este relativ scazut datorit amplas rii rezerva iei departe de localit ile din zon .
Activit ile umane cu impact asupra rezerva iei sunt: p unatul, agricultura, exploat rile forestiere, exploat rile miniere din limita rezerva iei,
vn toarea, braconajul, colect rile de material biologic i turismul sporadic.

Rezerva ia natural Canaraua Fetii a fost pus sub ocrotire prima dat prin Decizia 31/1980 a Consiliului Popular Jude ean Constan a.
Rezerva ia natural P durea Canaraua Fetii este declarat rezerva ie conform Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul na ionalSec iunea a III-a arii protejate de interes na ional, cod 2363. Suprafa a actual prev zut n Legea 5/2000 de 168,3ha va fi extins ca urmare
a propunerii de extindere avizat de C.M.N. a Academiei Romne (aviz nr. 1679/16.02.2006).
Rezerva ia Natural P durea Canaraua Fetii cu o suprafa de 168,3ha (cnf. Legii nr. 5/2000)se afl n fond forestier de stat, conform
descrierii parcelare cuprins n Amenajamentul Silvic al O.S.B neasa (unde suprafa a este de 173,8ha).
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,28

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,28 2.363.-P durea Canaraua Fetii
J092CT * ###### CANARAUA FETII
J092CT *
5,975 NEGURENI

Cod Activitate
140 Pasunatul
Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
10 A
Intensitate % Infl.
B
10 0
C
301 Cariere


Pentru Rezerva ia Naturala P durea Canaraua Fetii nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre custodele
Direc ia Silvic Constan a.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0172_66_Canaraua_Fetii_1.jpg



1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0173

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0011 Blahni a
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Strmina

Latitudine
Longitudine
N 44 30' 24''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 47' 7''
2.769
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
32
241

118
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO043
100 Mehedin i

20
A
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1355 Lutra lutra
Pasaj
25
80

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

RC
R
C
C
B
B
C
C
B
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
1088 Cerambyx cerdo

Cat. Specia
A Bufo viridis

C
B
C
B
Pasaj

B
B
C
B
B
i faun
Popula ie Motiv
P C
Hyla arborea
R Lacerta agilis
R Lacerta praticola
R Lacerta viridis
R Natrix tessellata
R Podarcis taurica
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
10
411, 412
Mla tini, turb rii
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
67
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
N26
324

Situl conserv habitate naturale i specii importante sub aspect forestier, fiind arie protejat administrat n special pentru conservare prin
interven ii de gospod rire.
Valoarea acestei rezerva ii se datoreaz suprafe elor compacte cu ghimpe (Ruscus aculeatus) i amestecului de diferite foioase. Valen ele
peisagistice nu sunt deosebite, interesant fiind zona din vecin tatea Dun rii Mici.
P
unatul nesupravegheat aduce prejudicii semin i ului din regener rile naturale ct i biodiversit ii din p tura erbacee.
Aria protejat P durea Strmina este declarat rezerva ie natural de tip mixt prin H.C.J. nr.26/1994 i rezerva ie forestier de interes
na ional prin Legea 5/2000, cu o suprafa de 100,3 ha.Corespunde categoriei IV IUCN, arie protejat administrat n special pentru
conservare prin interven ii de gospod rire.
ntreaga suprafa
a sitului (100,3 ha) este situat pe teritoriul administrativ al comunei Hinova, 100% n fond forestier de stat.
4.6 Documenta ie:

Planul de management al ariei naturale P durea Strmina - R.N.P., Direc ia Silvic Dr. Tr. Severin
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
5,69

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,40 2.605.-P durea Bunget Comuna Burila Mare
RO04
Rezerva ie natural
4,29 2.612.-P durea Strmina Comuna Hinova

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
10 0
B

Cod Activitate
120 Fertilizarea
40
Intensitate % Infl.
C
30 B
40
10
230 Vanatoare
15
140 Pasunatul
20
30

Direc ia Silvic Drobeta Turnu Severin n calitate de custode, prin Ocolul Silvic imian. Conven ia de custodie a fost ncheiat cu A.P.M.
Mehedin i, cu nr. 2611/28,06,2004.
n curs de avizare la Academia Romn .
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0174
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Studini a

Latitudine
Longitudine
N 43 58' 27''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 24' 31''
66
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
93
112
101

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
100 Olt

70
B
C
B
B
10
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
5
211 - 213
N16
95
311
P duri de foioase

P durea Studini a este situat n Cmpul Leu-Rotunda, parte a Cmpiei Romana iului, pe DN. 64 Caracal-Corabia, la 200-300m lateral
dreapta, ntre satul Studini a (comuna Studina) i fostul IAS Studina. Pn la al doilea r zboi mondial era cunoscut sub numele de :P durea
Fermei.
Vegeta ia lemnoas este dominat de stejar pufos (Quercus pubescens), care formeaz un arboret curat, unic n jude ul Olt i probabil n
Romnia. Majoritatea arborilor dep esc vrsta de 100 ani, distribui i la distant unii fat de al ii, l snd spatii largi (poieni) acoperite de
vegeta ia ierboas .
Stejarul pufos este o specie termofil , care a migrat n perioada borealului din centrele balcanice de r spndire postglaciar , n prezent
specia ocupnd suprafe e restrnse.
Padurea nu este desemnat rezerva ie natural .
Forma de proprietate este 100%de stat
4.6 Documenta ie:

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A 100 0

432002
Amenajamentul silvic UP VIII Vl dila ed. 2000
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0175
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea T l

Latitudine
Longitudine
N 46 7' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 50' 26''
53
mani
2.4. Altitudine (m)
Min. Max.
Med.
168
296

235
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO024
100 Gala i

Cat. Specia
A Bufo bufo

100
B
C
B
B
i faun
Popula ie Motiv
B
M Dryomys nitedula
Hyla arborea
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N16
98
311
P duri de foioase

Profilul are urm toarea succesiune de straturi geologice: nisipuri, pietrisuri, argile si loessuri a c ror vrst a fost situat n romanian (pliocen).
Relieful este cel de tip colinar, cu dealuri prelungi, desf surate ntre v i paralele. P durea este n cuesta prului Jerav t.
Habitat de padure naturala cu Quercus robur, Fagus orientalis, Fraxinus excelsior, Acer campestre si Tilia cordata din zona de deal;
23 de exemplare marcate de arbori seculari din specia Fagus orientalis - specie rara n aceasta zona;
Arborii seculari, aflati n stare buna de vegetatie, existenti n masivul de padure Talasmani (padure de quercinee), sunt marcati, pentru fiecare
fiind ntocmita cte o fisa de catre prof. dr. N. Bacalbasa;
Al turi de exemplarele de arbori seculari sunt si speciile: Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia, Fraxinus prallisae.
n jurul acestor exemplare este protejat si zona tampon (p dure de foioase)
Asociatii de specii ierboase specifice padurilor de deal: Corydalis sp., Isopyrum sp., Anemone sp., Geranium sp., Pulmonaria sp., Symphitum
sp.;
Flora endemica - Galanthus graecus (ghiocel balcanic).
Ecosistemul Padurii Talasmani este afectat n mod negativ de exploatari forestiere, practicarea vnatorii, braconaj etc.
Galati
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata n M. Of.
152/2000, pozitia 2.408.
O.U. nr.236/2000, publicata n M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata n M.Of. nr.433/2001
Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale
privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Proprietatea statului
4.6 Documenta ie:
ICAS Bucure ti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Tecuci; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 - Contribu ii la cunoa terea
Naturii Bac u.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
91,05 2.408.-P durea Tala mani

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
230 Vanatoare

Directia Silvica Galati, n calitate de custode al ariei naturale protejate
Ing. Constantin Loghin
Tel: 0235/42.47.72
Mobil: 0742.891672
dsgalati@rdslink.ro
Str. Stiintei nr.95
Planul de Management/Regulamentul de Func ionare al ariei protejate este avizatfavorabil de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0175_99_Padurea_Talasmani.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0176

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea T t ru i

Latitudine
Longitudine
N 47 18' 44''
E 26 37' 4''

sitului (ha)
sitului (km)
55
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
292
395

357
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

100
A
C
A
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4050 Isophya stysi
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj
Pasaj

B
B
C
B
C
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
P dure secular de fag, de un deosebit interes conservativ.
este arie protejata de interes national, conform legii 5/2000, actualmente in custodia Directiei Silvice Iasi.
Faget natural secular, reprezentativ pentru Podisul Central Moldovenesc; Insular apar si exemplare de Fagus taurica cu varte de peste 150 ani.
Rezervatia forestier P durea T t ru i este desemnat prin Legea nr. 5/2000.
actualmente proprietate de stat, administrat de R.N.P.-Romsilva, Directia Silvica Iasi
4.6 Documenta ie:
Lupu I., 1980, Flora i vegeta ia p durilor dintre Siret, Moldova i Bazinul omuzul Mare. Tez de doctorat. Inst. Agron. Ia i; Mititelu D., Chifu
T., Scarlat A. & Ani ei Liliana. 1995. Flora i vegeta ia jude ului Ia i. Ia i: Bul. Gr d. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 5: 99-124.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
91,44 2.546.-Padurea Tatarusi

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 +

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 +

Responsabilitatea pentru managementul sitului revine custodelui - Directia Silvic Ia i.
pentru aria protejata Tatarusi este in vigoare un Plan de management intocmit de catre custode (Directia Silvica Iasi) si vizat de catre
Academia Romana
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0177
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Topana

Latitudine
Longitudine
N 44 51' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 31' 45''
891
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
357
444

400
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
100 Olt

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P

17
A
C
B
B
Pasaj

D
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
5
211 - 213
N14
231
N16
86
311
P duri de foioase
uni

Speciile de arbori din compozitia Padurii Topana sunt specii valoroase de garnita, stejar pedunculat, cer. Prin starea buna de vegetatie si
climatul specific pe care il creeaza, aceasta padure este o rarirate pentru judetul Olt, iar din punct de vedere fitoclimatic padurea apartine
etajului deluros de cvercete(de gorun, garnita si amestecuri din acestea) si sleauri de deal.
Componentele valoroase ale teritoriului ariei naturale protejate sunt in primul rand de ordin stiintific: botanic, zoologic, istoric, dar exista si
elemente peisagistice care pot fi valorificate prin activitati de turism.
Principala activitate care poate pune n pericol siteul este exploatarea forestier intensiv .
Din ntreaga suprafa
a trupului de p dure, o suprafa
de 120 de ha a fost declarat arie natural protejat prin HCJ nr.5/1995 .

Din totalul de 2664,1 ha, 80,55% este proprietate de stat i 19,55% proprietate privat .
4.6 Documenta ie:

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
80 0
140 Pasunatul
10

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
80 0
140 Pasunatul
10
10

432002
In cadrul Padurii se afla aria naturala protejata cu acelasi nume, dar pe o suprafata mai mica decat propunerea de SCI, care a fost declarata
prin HCJ nr. 5/1995 preluata in custodie de DS Slatina.
Intregul SCI nu are plan de management, ci numai zona declarata arie naturala protejata.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0177_97_Topana_07.2006_002.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0178
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Torce ti

Latitudine
Longitudine
N 45 40' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 29' 27''
130
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
17
33

27
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO024
100 Gala i

87
A
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
4
211 - 213
N16
96
311
P duri de foioase

Situl este localizat in lunca veche a Barladului la o altitudine de 20-35m, pe depozite aluviale. Situl este compus din subparcelele silvice 19 la
25 din unitatea de productie II Torcesti, Ocolul Silvic Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de inchidere al
coronamentului de 70-80%. Ca urmare, speciile de graminee sunt slab reprezentate si in consecinta solul nu este intelenit. O suprafata de
14.4ha (conform amenajamentului silvic subparcelele silvice 19 C, Z; 20 B; 22 A, B, E; 23 B, C, D, E; 24 B; 25 B) nu este acoperita de
habitatul 91F0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (pe
langa stejarul pedunculat, Q. robur, apar doua specii de frasini indigeni: F. angustifolia si sporadic F. pallisiae; trei specii de ulmi indigeni: U.
procera, U. minor si mai rar Ulmus laevis,); prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejar, frasini si
ulmi). In portiunile depresionare (foste brate inundabile din vechea albie a Barladului) apar insule de plop alb (Populus alba) si cenusiu
(Populus x canescens). Exista portiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurand o buna protectie a solului. Speciile principale de
subarboret sunt reprezentate de paducel (Crataegus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), maces (Rosa
canina), salba moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), socul negru (Sambucus nigra), curpenul de padure (Clematis vitalba) si
izolat spinul cerbului (Rhamnus catharticus). Pe langa forma tipica de stejar pedunculat (Q. robur) s-a remarcat prezenta sporadica a formei
perrobusta (cupe mari cu peretele gros si solzi bombati). In anumite portiuni exista un al doilea etaj de arbori consituit din jugastru (Acer
campestre), artar tatarasc (Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei argintiu (Tilia
tomentosa). In parcela 20 apare un ochi de mlastina de cca. 3000 mp cu vegetatie specifica.
Plante din Lista Ro ie European : Fritillaria orientalisPlante din Lista Ro ie Na ional : Allium guttatum, Cephalanthera rubra, Dianthus
capitatus, Dianthus guttatus, Dianthus kladovanus, Delphinium fissum, Dictamnus albus ssp. albus, Epipactis helleborine, Frittilaria tenella,
Galanthus elwesii, Leucojum aestivum, Neottia nidus-avis, Orchis morio, Platanthera bifolia, Serratula wolffii.
Regularizarea si indiguirea cursului raului Barlad au modificat regimul pedo-hidric al zonei. Ca urmare in prezent perioadele cu exces de
umiditate in sol se intalnesc doar primavara (topirea zapezilor si ploi abundente) sau in cazul inundatiilor provocate de cursul vechi al raului.
Aceasta modificare a regimului hidric ar putea influenta negativ vitalitatea frasinilor ca specii specii mezofile mezohigrofile. Existenta
salcamului plantat (chiar daca apare pe suprafata restransa) poate duce la patrunderea acestei specii in habitat amenintand astfel structura
habitatului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o gospodarire corespunzatoare.
In prezent padurea face obiectul legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari (persoane fizice)
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci (Unitatea de productie II Torcesti).
Oprea A., 1998, Complet ri la flora i vegeta ia Cmpiei Tecuciului (Jud. Gala i), Bul. Gr d. Bot. Univ. Al. I. Cuza Ia i, 7: 119-122Oprea Ad.,
1998, Flora i vegeta ia din Cmpia Tecuciului i Bazinul Inferior al Siretului (Jud. Gala i). Tez de doctorat. Univ. Al. I. Cuza Ia i, 296 p. +
122 fig. + 113 tab. + 40 foto + o hart
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0
230 Vanatoare
230 Vanatoare

Amenajamentul Ocolului silvic Galati (Unitatea de productie II Torcesti)
100

continentale

Ocolul silvic Tecuci, Directia Silvica Galati
7. HARTA SITULUI

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0179

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Troianu

Latitudine
Longitudine
N 44 1' 17''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 0' 42''
79
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
83
107

103
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO037
100 Teleorman

5
B
C
B
B


Cat. Specia
I Andricus curvator
I
I
90
i faun
Forficula auricularia
Popula ie Motiv
P D
C
P
D
D
Bolothrips icarus
I
I
Drymonia ruficornis
Frankliniella intonsa
P
C
D
D
Gastrophysa polygoni
Lymantria dispar
Malacosoma neustria
Tettigonia viridissima
Tortrix viridana
Vespa crabro
M Lepus europaeus
M Sus scrofa
P
P
Acer tataricum
Alliaria petiolata
C
C
D
D
P
P
Adonis vernalis
R
C
D
D
Amaranthus hybridus
Ballota nigra
Carduus hamulosus
Centaurea biebersteinii ssp. biebersteinii
Chenopodium album
Chenopodium polyspermum
Chrysopogon gryllus
Cirsium vulgare
Crataegus monogyna
Dianthus monadelphus ssp. pallens
P
P
Dichanthium ischaemum
Echinochloa crus-galli
C
C
D
D
P
P
Digitalis lanata
Elymus repens
R
C
D
D
Euphorbia esula ssp. tommasiniana
Hibiscus trionum
Hypericum elegans
Leonurus cardiaca
Melica ciliata
Paeonia peregrina
Poa angustifolia
P
P
Polycnemum verrucosum
Quercus cerris
R
C
D
D
P
P
Portulaca oleracea
C
C
D
D
Robinia pseudacacia
Salvia aethiopis
Setaria pumila
Silene bupleuroides
Tribulus terrestris
Veronica spicata
RC
R Lacerta agilis
R Lacerta praticola
R Lacerta viridis
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
12
211 - 213
N16
86
311
P duri de foioase
N23
1xx

Stratul arborescent este dominat de Quercus cerris (cerul) n propor ie de 95%. n acest etaj se mai ntlnesc Quercus farnetto (grni a) 12%, Q. pubescens (1%) i Q. pedunculiflora (stejar brum riu) 1%.
Ini ial aceste arborete au fost de stejar brum riu, cer i grni , dar prin extragerea selectiv a stajarului brum riu, esen cu lemn mai
valoros, s-a ajuns la starea actual a arboretelor prin care domin Quercus cerris.
Acest deziderat sus inut de noi se poate proba prin existen a unor arbori cu diametrul de peste 100 cm care au fost extra i destul de recent.
Acoperirea medie a stratului arborescent este de 75-80%.
Subarboretul se prezint slab dezvoltat, ocupnd n general o propor ie de circa 5% i atingnd o n l ime medie de 2-3 m. Speciile care
alc tuiesc acest strat sunt urm toarele: Crataegus mongyna, Acer tataricum, Ulmus minor, Evonymus europaeus, Rosa dumetorum, Cornus
sanguinea, Cornus mas, Ligustrum vulgare, Rosa gallica, Viburnum lantana i Rhamnus tinctoria. Exemplare mai dese de Crataegus
monogyna i Cornus sanguinea se ntlnesc n ochiurile de p dure cu deschidere n extremitatea sudic a trupului 16 A.
Stratul ierbos cu o n l ime medie de 40-60 cm i o acoperire de 40% este bine reprezentat de o serie de specii xero-mezofile, fiind
caracteristic prin prezen a expresiv a bujorului (Paeonia peregrina i var. romanica) specie vulnerabil i rar .
Altitudinea sc zut i apropierea de localitatea Troianu, limiteaz compozi ia macrofaunei, varietatea florei i vegeta iei i accesibilitatea ei
determin ns efective ridicate de c priori (Capreolus capreolus) i mistre i (Sus scropha) i mai ales iepuri (Lepus europaeus). R spndirea
adul ilor i puilor de c priori a fost semnalat i prin locurile de noptare, iarba presat i m rimea acestei suprafe e, n special n zona
planta iei de salcm.
Fauna de nevertebrate din coronamentul ceretului este slab reprezentat att calitativ ct i cantitativ; foarte important i pozitiv este lipsa
insectelor d un toare: Lymantria dispar, Malacosoma neustria, Tortrix viridana i Drymonia ruficornis.
Grada iile defoliatorilor, a c ror curb cu valori maxime se repet n general la intervale scurte, aici, n p durea Troianu durata grada iei i
perioada de revenire a acesteia, a dep it 7 ani. Deci relev m o stare foarte bun de s n tate a acestui ceret.
Cioturile t iate, cu mici scorburi sunt locul unor cuiburi de viespi (Vespa crabo). S-au remarcat foarte pu ine gale pe frunze (datorate speciilor
de Cynips coloris.
Tulpinile arborilor, ca i coronamentele acestora, prezint o foarte bun stare de s n tate, nefiind atacate nici de Cerambicide nici de Ipide
(gndaci de scoar , Coleoptere) care diminueaz vitalitatea arborilor prin canalele pe care le sap n interiorul copacilor.
n perioada iernii, animalele ierbivore se hr nesc i cu scoar a arborilor, fenomen nentlnit n acest ceret, ceea ce dovede te posibilitatea
diversific rii hranei pentru ace ti macroconsumatori.
La nivelul hipergaionului, microartropodele sunt alc tuite din fitofagi, care constituie majoritatea, i pu ini zoofagi; raportul lor, cu valoare
supraunitar , indic o cenoz cu evolu ie pozitiv .
Orthopterele (Tettigonia viridissima) numeroase i thysanopterele (thripsi) sunt bioindicatori ai unei comunit i echilibrate, bine nchegate.
Num rul redus de diptere (mu te) indic o biocenoz stabil , neinfluen at de impactul uman.
n concluzie, biocenozele de ceret, cu specii de amestec, de la Troianu, se pot considera printre cele mai stabile biocenoze.
Echilibrul natural, valoarea tiin ific faunistic a p durii, se constituie n elemente favorabile care au dus la declararea P durii Troianu drept
rezerva ie natural conform legii protec iei mediului nconjur tor, sec . VI art. 29.
Prin declararea ca rezerva ie naturala a P durii Troianu i prin monitorizarea ntregului perimetru al acesteia, au fost reduse influen ele
negative asupra covorului vegetal i implicit popula iile locale ale speciei de bujor romnesc(Paeonia peregrina var.romanica)au crescut
substan ial.Pentru p strarea arboretelui natural i refacerea biodiversit ii i a poten ialului s u bioproductiv s-a impus cu stringen luarea
unor m suri de conservare precum:1.Reducerea c ilor de acces n p dure n scopul diminu rii impactului antropic mai ales asupra sinuziei
ierboase.2.Interzicerea plant rii salcmului,care pe lng faptul c , contrasteaz puternic cu structura natural a arboretului de cer(Quercus
cerris),cantoneaz multe specii de buruieni pe care se dezvolt numero i parazi i vegetali ce pot infesta vegeta ia p durii.3.Interzicerea
oric rei forme de recoltare,t iere,culegere,dezr d cinare sau distrugere cu inten ie a speciilor de plante ocrotite prin lege n habitatele
naturale. 4.Interzicerea p unatului i amplasarea de stne i locuri de trlire.5.Interzicerea aprinderii i folosirii focului deschis n afara
vetrelor special amenajate i semnalizate,precum i interzicerea abandon rii de eurilor n afara locurilor special amenajate i semnalizate.
H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone
Categoria IV IUCN - rezervatie botanica
Proprietate de stat-49%(RNP ROMSILVA-Direc ia Silvic Alexandria),
Proprietate comunal -43%Cons.Loc.Troianu i 1% coala General cu cls.I-VIII Troianu,
Proprietate privat -7%(persoane fizice)
4.6 Documenta ie:
Studiul privind identificarea elementelor specifice P durii Troianu n vederea declar rii acesteia ca arie protejat , efectuat de Institutul de
Biologie Bucure ti prin contractul de cercetare-dezvoltare nr.531/2002.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
20 +
10
230 Vanatoare
100

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
80 0
230 Vanatoare
100
511 Linii electrice
10
163 Replantare
20

uscare
floristice)
100
10
140 Pasunatul
50
50

n urma evalu rii solicit rii de atribuire n custodie a rezerva iei naturale P durea Troianu, conform procedurii Ord.494/2005, aceast arie
natural protejat a fost atribuit n custodie
Direc iei Silvice Alexandria,n urma ncheierii c
Conform prevederilor Ord. MMGA nr.494/2005 i a legisla iei n vigoare, Direc ia Silvic Alexandria, n calitate de custode, are obliga ia ca n
termen de 1 an de la ncheierea conven iei de custodie s realizeze planul de management i n termen de 6 luni de la ncheierea conven iei
de custodie s ntocmeasc regulamentul rezerva iei naturale P durea Troianu. Pn la realizarea acestora, Agen ia pentru Protec ia Mediului
Teleorman a impus respectarea unor m suri de conservare speciale Direc iei Silvice Alexandria care administreaz n prezent aceast arie
natural protejat prin Ocolul Silvic Ro iorii de Vede.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0179_78_P_Troianu_2.jpg

ROSCI0179_78_PTroianu_5.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0181
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Uricani

Latitudine
Longitudine
N 47 8' 37''
E 27 29' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
114
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
83
163

142
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
RC
Cat. Specia
P Carex brevicollis
P
P

100
B
C
A
B
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Luzula pallescens
Quercus dacica
Popula ie Motiv
C A
C
C
A
D
P
P
Quercus canariensis
Quercus rosacea
C
C
D
D
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
p dure de foioase de amestec cu stejar, ar ar i tei, cu rare exemplare seculare
Acest sit este foarte important din punct de vedere botanic, prin existen a aici a unui tip de p dure edificat de specii de plante vasculare mezoxerofile (Quercus dalechampii, Quercus pedunculiflora), specii ce sunt i dominante n arboret. De asemenea, n aceast p dure au fost
identificate i alte 4 hibrizi interspecifici din cadrul genului Quercus. Toate aceste specii hibride ating stadiul de maturitate, se g sesc i alte 4
specii de plante ierboase cuprinse pe Lista Ro ie Na ional (Oltean M., colab., 1994). Toate aceste specii mbog esc valoarea genetic a
acestei p duri.
Managementul forestier aplicat (t ieri de arbri, cur iri) i turismul practicat la sfr it de s pt mn de c tre locuitorii municipiului Ia i.
Aceast rezerva ie are suprafa a de 68 ha
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozi ia 2538 - "P durea Uricani". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei Miroslava,
jude ul Ia i. Este o rezerva ie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN.
n prezent, rezerva ia forestier P durea Uricani este n propor ie de 100% n proprietate de stat i n administrarea RNP Romsilva,
reprezentat prin Direc ia Silvic Ia i.
4.6 Documenta ie:
1. Dobrescu C., colab., 1966, Aspecte floristice i geobotanice cu privire la p durea Uricani-Ia i. An. t. Univ. "Al. I. Cuza" Ia i, t. XII, s. II,
fasc. 1, Ia i de Jassy, t. XXVII, fasc. 1; 2. R v ru M., 1941, Flore et vegetation du district de Jassy. Annales Scientifiques de l Universite de
Jassy, tome XXVII, fasc. 1
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
93,34 2.538.-Padurea Uricani

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +

Responsabilitatea pentru managementul sitului i revine Direc iei Silvice Ia i (reprezentat de Ing. C t lin Liviu Popa), n custodia c reia se afl
rezerva ia forestier P durea Uricani.
Exist un plan de mangement i un regulament al rezerva iei forestiere P durea Uricani, elaborate de c tre custode (Direc ia Silvic Ia i - ing.
C t lin Popa) i avizat de c tre Academia Romn - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0182
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Verdele

Latitudine
Longitudine
N 45 47' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 34' 59''
261
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
601
1244
853

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea

5
B
C
B
B
6520 Fne e montane
alpin
20
20

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
4i
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos
Pasaj
1-3 i
3i
1-2 i
4-5 i
4-6 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
A
C
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P

C
Pasaj

C
B
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
18
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
74
313
P duri de amestec

Situl propus este desemnat ca zon cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul re elei ecologice locale de protec ie a
carnivorelor mari din jude ul Vrancea. Valoarea ecologic a sitului este sus inut de caracteristicile arboretelor forestiere de tip natural
fundamental, pluriene i relativ pluriene, cu vrste ntre 110 i 150 ani (brad, fag, molid), la care se cadaug pe suprafe e restrnse, arborete
artificiale, relativ echiene, de 10 - 15 ani i trasaturile de topoclimate i de microrelief, care imprima calitatea de favorabilitate ridicat
habitatelor pentru carnivorele mari.
Situl Padurea Verdele, are o suprafa de 266,1 ha si este situat n sectorul montan al N rujei, ocupnd ambii versan i din sectorul
inferior al Cheilor N rujei. Tr s tura caracteristic este puternica fragmentare, cu energie de relief mare valoarea maxim nregistrndu-se
n cheile sapate de N ruja, unde succesiunea sectoarelor nguste de tip canion, cu sectoare de lunc sau mici bazinete dau un aspect de o
mare valoare tiin ific i peisagistic .
In covorul ierbos au fost identificate cca 200 de specii de plante superioare avnd cele mai diferite origini fitogeografice. .De un interes
deosebit se bucur i habitatele forestiere specifice acestui etaj : P duri de tip Asperulo-Fagetum, P duri de tip Luzulo-Fagetum i P duri
acidofile cu Picea care adapostesc pe lnga numeroasele specii de flor i faun de interes comunitar, popula ii reprezentative de carnivore
mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate
92/43/CEE.
In cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protect e
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i se suprapune par ial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
Trasatura caracteristica a regiunii este data de puternica fragmentare a reliefului ce duce la accentuarea complexitatii peisajului Cheilor
Narujei si, intregit de padurea Verdele, la idividualizarea unui spatiu de mare valoare stiintifica si estetica. Arealul se suprapune unuia dintre
cele mai reprezentative habitate pentru carbivore mari, din sectorul central estic al Mun ilor Vrancei.Considerentele pe baza c rora a fost
propus acest sit sunt: respectarea Directivelor Habitate i P s ri ale Uniunii Europene; existen a unor habitate forestiere compacte,.
protejarea i men inerea integralit ii a cinci habitate de interes comunitar.. Desemnarea acestui areal ca sit Natura 2000 se nscrie n
procesul de organizare a unei re ele na ionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga diversitate a ecosistemelor la nivelul rii, acesta
contribuind la prezervarea unor elemente specifice spa iului carpatic de curbur , reprezentat aici de domeniul fli ului.
Men inerea integralit ii acestui sit este esen ial pentru asigurarea func ionalit ii re elei de protec ie a carnivorelor mari, datorit rolului de
coridor ecologic si zon de refugiu n special pentru ur ii care coboar spre sfr itul verii spre zonele cultivate cu livezi si culturi agricole din
vecinatatea satelor Bradetu si Valea Neagra. Deasemenea o importan deosebit pentru popula ia de urs brun, este dat si de favorabilitatea
reliefului pentru stabilirea unor barloage pe timpul perioadei de hibernare. Practic, in acest areal, in zonele cu stnc rie si grohoti uri, au fost
identificate 6 brloage de urs brun.
Observa ii directe i cercetari in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, au
relevat o importan deosebit a zonei pentru popula iile de carnivore mari. S-au identificat i cartat areale de stnc rie care ofer condi ii
optime pentru hibernarea exemplarelor de Ursus arctos, dar i zone de ad post i crestere a puilor pentru Canis lupus i Lynx Lynx, unele
exemplare fiind monitorizate pentru o perioad de circa 8-14 luni..
exploat rii de parchete n zon , urmare a instituirii regimului de protec ie ca rezerva ie natural .
Utilizarea terenurilor este dominat de activit ile legate de fondul forestier i cre terea animalelor.
arie protejat desemnat prin HCJ Vn. nr. 18/1992 iLegea nr. 5/2000
finan at de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la nfiin area Re elei ecologice locale pentru protec ia carnivorelor
mari din judetul Vrancea, n cadrul careia situl propus este desemnat ca Zon de protec ie
Situl propus a fost declarat arie natural protejat prin Legea nr. 5/2000, dar arealul este protejat ca rezerva ie natural nc din anul 1992, prin
declararea ca zon protejat de interes local (Hot rrea Consiliului Judetean Vrancea nr.12/1992)
Schit Valea Neagra - U.P. II u. a. 66 (stat) O.S. Nereju, - U.P. II u. a. 67, 70
(stat) O.S. Nereju, - U.P. IV u. a. 205, 206
Obstea Voloscani, - U.P. IV u. a. 1, 2, 3, 4
4.6 Documenta ie:
1.
1.CIURESCU,St.- 1996- Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale judetului Vrancea . XV Internat. Symp. uber
Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc. lepid. Rom. 1998
2.
CIURESCU,St.-1997- Comori biogeografice Vrncene ,APM Focsani
3.
- PA COVSKI, S., LEANDRU, V. 1955 - Studiul tipurilor de p duri din bazinul mijlociu i superior al rului Putna, Anal. ICEF,
Bucure ti
4.
*** 2003, Raport Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari, proiectul
5.
*** 2003, Raport Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576
6.
*** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza
Iasi
7.
*** Planurile de amenajamente silvice i h r ile arboretelor (1:20 000), Direc ia Silvic Vrancea (pentru Ocoalele Silvice incluse n
zona de implementare a proiectului)
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
80,43 2.814.-Rezerva ia natural P durea Verdele

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
1 0

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
100 Cultivare
A
90 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
B
40 0
uscare
C
1 0
900 Eroziunea

A
B
95
20
+
-

Aria protejat este atribuit prin conven ia nr.14/13.09.2004, n custodie Direc iei Silvice Foc ani Ocolul Silvic Nereju, fiind administrat de
c tre aceast institu ie nc din anul 2000.
n present, pentru situl propus exist un plan de management unitar, elaborat de c tre custodele rezerva iei naturale (Direc ia Silvic Foc ani
OS Nereju) dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170: nt rirea sistemului de protec ie a carnivorelor mari din
jude ul Vrancea, finan at de Comisia European , Agen ia de Protec ie a Mediului are obliga ia elabor rii planurilor de management pentru
toate ariile protejate incluse n re eaua local de protec ie a carnivorelor mari i n re eaua Natura 2000.
Planul de management pentru arealul propus ca sit Natura 2000 va fi elaborat n concordan cu Planul de management al carnivorelor mari
elaborat si aprobat de c tre autorita ile publice locale i jude ene n cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 : Conservarea in situ a carnivorelor
mari din jude ul Vrancea. In prezent prevederile acestui plan de management se aplic i pe suprafa a sitului propus.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0182_68_Anguis_fragilis.jpg

ROSCI0182_68_Felis__silvestris.jpg
ROSCI0182_68_lup_capturat_monitorizat.jpg
ROSCI0182_68_rosalia_alpina.jpg
ROSCI0182_68_ursus_arctos.jpg
ROSCI0182_68_vizuina_lup_Pr_Verdele.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0183
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Vl dila

Latitudine
Longitudine
N 44 0' 29''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 22' 21''
407
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
94
123

114
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
100 Olt

90
C
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
6
511, 512
Ruri, lacuri
N14
231
uni
N16
87
311
P duri de foioase

n decursul timpului padurea s-a degradat treptat datorit renun rii la tipului specific de arboret reprezentat de Quercus sp. nlocuit treptat cu
Robinia pseudoccacia.
n jude au fost identificate doua situri cu tipul de habitat Pannonian woods with Quercus pubescens a c ror valoare conservativ este
prioritar .
Vegetatia forestiera se afl direct sub presiunea factorului antropic prin modificarea compozitiei arboretelor
Situl nu a fost desemnat prin legislatia na ional zon protejat .
Siteul propus are forma de proprietate 95 % de stat i 5% privat
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul UP VIII Vl dila ed. 2000
P un M. - Vegeta ia lemnoas a raionului Bal , regiunea Oltenia. Lucr ri tiin ifice. Institutul Agronomic Craiova. Volumul VII, 1958.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
30 C

Cod Activitate
100 Cultivare
10
50
130 Irigarea
90
Intensitate % Infl.
B 100 0

432002
Amenajamentul silvic UP VIII Vl dila ed. 2000
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0184
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0116 Dorohoi - aua Bucecei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Zamostea - Lunca

Latitudine
Longitudine
N 47 52' 35''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 15' 29''
299
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
271
303

283
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO012
23 Boto ani
RO015
77 Suceava


99
A
C
A
A
70
10

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
6-10 i
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

Cat. Specia
I Helix pomatia
I Zerynthia polyxena
Leucojum vernum
Pasaj

C
C
C
C
C

C
B
C
B
C
Iernat

C
B
C
B
i faun
M Cervus elaphus
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Pasaj
1083 Lucanus cervus

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
RC

C
B
C
B
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
24
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213
N15
242, 243
Popula ie Motiv
30-40 i D
6-10 i D
I Hirudo medicinalis
30-50 i
5-10 i
D
D
5-10 i
Euonymus nanus
200-400 i
Galanthus nivalis
250-450 i
30-50 i
R Lacerta viridis
15-30 i
8-14 i
N16
67
311
P duri de foioase

Rezerva ia este un stej ret de lunc cu stratul freatic la suprafa la care se adaug n anii cu precipita ii, inunda iile rului Siret.
Arboretul este format n principal din stejar b trn(120 ani),n asocia ie cu frasin, plop tremur tor,paltin de cmp,carpen.
Dintre speciile arbustive se remarc jugastru, alunul, sngerul, p ducelul, salba moale i salba pitic .
Reprezint un vechi fragment din p durile de lunc .
Situl include rezerva ia natural P durea Zamostea- Lunca cu o suprafa de 116 ha, avnd statut de rezerva ie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0184 P durea Zamostea Lunca a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
4.6 Documenta ie:
Seghedin T., Filipa cu A.&Bo caiu N. - Cercet ri biocenologice n rezereva ia natural Lunca Zamostei (Jud. Suceava), Suceava, 1977;
Oltean M. Muntean D (Coord.) - Conservarea fondului genetic din rezerva ia natural Zamostea - Lunca. Inst. of Biol.,, Res. Rep. nr. 5300
(unpubl.), Bucure ti, 1988.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
33,53 2.727.-P durea Zamostea-Lunc
J021SV * ###### ZAMOSTEA - LUNCA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
+

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
890 Alte schimbari induse de oameni in conditiile
A
hidraulice
941 Inundatii
941 Inundatii

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0185
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P duricea de la Sant u

Latitudine
Longitudine
N 47 9' 34''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 49' 44''
89
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
98
106

101
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

30
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
59
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
N14
29
N15
211 - 213
231
242, 243
uni

habitat foarte bine reprezentat cu Anin negru, Umbra krameri, Misgurnus, tot aici a fost identifica Stratoites alloides - specie din lista ro ie
(1994), Bombina bombina
Situl a fost desemnat pentru prezen a tipului de habitat de interes:
91E0* - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
De asemenea, dintre speciile de amfibieni de interes, n cadrul sitului a fost identificat : Bombina bombina (Buhai de balt cu burta ro ie)
t ieri ilegale, drenaj, agricultura, ac iuni de decolmatare
nu este declarat ca arie protejat
minim 90% de stat
4.6 Documenta ie:
observa ii teren Nagy Attila - APM Bihor

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0186
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durile de Stejar Pufos de pe Trnava Mare

Latitudine
Longitudine
N 46 16' 19''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 42' 38''
240
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
380
634
490

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
53 Mure
RO076
47 Sibiu


40
A
A
B
B
46
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
5
231
P uni
N15
N16
91
242, 243
311
P duri de foioase

Situl este localizat la limita superioara a habitatului 91H0. Din acest motiv exista zone de interferenta a stejarului pufos cu speciile mezofile
(gorun, fag, carpen, tei) existenta acestui habitat fiind conditionata de expozitiile insorite, a naturii substratului litologic si inclinarii mari (peste
35-40 grade). Arealul in care se afla situl este fragmentat in ceea ce priveste categoriile de folosinta: terenuri agricole, paduri, pasuni, fanete.
Situl este format din urmatoarele subparcele silvice: 80A, 82A,B,C,D, 87A si 95 B conform amaenajamentului silvic al unitatii de productie I din
cadrul Ocolului silvic Sighisoara (actualmente padurea este retrocedata Comunei Danes si subparcelele silvice au urmatoarele notatii: 10A,
12A, B, C, D, 17A si 25B din unitatea de baza VII Danes, conform amenajamentului silvic al padurilor comunei Danes). Substratul geologic
predominant este reprezentat de marne nisipoase (in subparcelele silvice 80A, 82A,B,C,D, 87A). In subparcela silvica 95B apar marne
argiloase feruginoase (aici exista si o alunecare de teren). In latura vestica (subparcelele silvice 80A, 82 B, D) alaturi de specia edificatoare
apar teiul pucios, jugastrul si chiar carpenul (si sub forma de regenerare naturala). In subarboret predomina cornul alaturi de lemnul cainesc si
paducel. Datorita inchiderii coronamentului (arboret si subarboret) patura erbacee este mai slab reprezentata decat in restul sitului
(subparcelele silvice 95B, 87A). In ochiul strepic din subparcela silvica 87A trebuie mentionata prezenta habitatului prioritar 40A0* care insa
este insular si ocupa mai putin de 1% din suprafata sitului si nu a putut fi inclus in tabelul 3.1. Suprafata inscrisa la categoria P duri de
monocultur (plopi sau arbori exotici) se refera la salcam plantat pe terenuri erodate (in subparcela 87A). Diferenta de pana la 100% (pe
langa cele doua habitate identificate) il reprezinta atat salcamul plantat cat si vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Situl cuprinde un mozaic de structuri in ceea ce priveste habitatul 91H0: arborete pure de stejar pufos (subparcelele silvice 95B si parte din
87A), raristi de stejar pufos (parte din subparcela silvica 87A), ochiuri stepice (parte din subparcelele silvice 95B si 87A) si zone de tranzitie de
la stejarete termofile spre arborete cu specii mezofile (pe limite de culme, la poalele versantilor si la schimbarile de expozitie). Speciile
caracterisitice acestor zone de tranzitie sunt gorunul (Q. petraea), stejarul pedunculat (Q. robur), teiul pucios (Tilia cordata), carpenul
(Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), artar (Acer platanoides), cires (Prunus avium), sorb (Sorbus torminalis). Arboretele de stejar
pufos au structuri diversificate sub raport dimensional dar si datorita prezentei ambelor specii de steajr pufos: Q pubescens si Q. virgiliana).
Notabila in acest sens este existenta cu precadere spre culme a unor arbori de stejar pufos de mari dimensiuni. De asemenea trebuie
mentionate specii stepice rare ca: Amygdalus nana (foarte abundent in subparcela silvica 87A, unde formeaza insule de habitat 40A0*), Iris
hungarica, Iris ruthenica si Sorbus domestica. Situl se remarca si prin capacitatea de regenerare a speciei arborescente edificatoare
concretizata prin existenta tineretului provenit din samanta, drajoni si lastari.

In partea estica (subparcelele silvice 95B si 87A) exista urme de incendiere (accidental, extinse din pasunea limitrofa). In extremitatea estica
exista urme de trecere si pasunat de oi. Populatia de stejari pufosi este fragmentata fapt ce ingreuneaza panmixia. In zonele mai putin
insorite si mai putin inclinate stejarul pufos poate fi concurat cu succes de speciile mezofile cu care se amesteca (tei, carpen, gorun). Cu
toate acestea nucleele de stejar pufos sunt bine individualizate si viabile ceea ce garanteaza existenta si perpetuarea acestui tip de
ecosistem.
Sit desemnat in principal pentru conservarea habitatului prioritar 91H0/ arborete pure de stejar pufos.
Padurea este in intregime in proprietate publica a comunei Comunei Danes. (judetul Mures).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Sighisoara (Unitatea de productie I)si cercetari in teren cu cadre didactice ale Facultatii de silvicultura si
exploatari forestiere din Brasov.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +
230 Vanatoare

Cod Activitate
140 Pasunatul
100
Intensitate % Infl.
B
0

20
180 Incendiere
230 Vanatoare
513 Alte forme de transportare a energiei

Ocolul silvic Sighisoara (Directia Silvica Mures)
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Comunei Danes (unitatea de baza VII Danes).
Amenajamentul Ocolului Silvic Sighisoara (Unitatea de productie I).
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0187
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tile lui Suciu

Latitudine
Longitudine
N 46 16' 37''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 55' 28''
16.005
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
257
535

368
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO071
100 Alba

85
B
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
10
4121 Vipera ursinii rakosiensis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
R
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cat. Specia
A Bufo viridis
P
i faun
Popula ie Motiv
C A
Daphne mezereum
Chamaecytisus albus
Dictamnus albus
Iris humilis
Iris variegata
Lilium martagon
P
P
Melittis melissophyllum
Salvia nutans
V
R
D
D
P
P
Prunus tenella
C
R
D
A
Scutellaria alpina ssp. supina
Veratrum nigrum
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
30
211 - 213
N14
38
231
uni
N15
19
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N26
324

Podi ul Lopadei face parte din unitatea Dealurile Trnavei Mici. Relieful podi ului este dat de asocierea culmilor prelungi, retezate de dou
nivele de eroziune i a v ilor puternic adncite. Versan ii, sculpta i n roci moi, friabile, sunt puternic ataca i de ravena ie, alunec ri de teren i
deraziune, crendu-se o micromorfologie de detaliu extrem de variat , unde eroziunea a dezvelit microconglomeratele oligocene, sculptnd n
acestea turnuri, piramide coafate, rigole, oga e etc).
Subspeciile de Vipera ursini rakosiensis au fost declarate oficial disparute din Transilvania, ultima apari ie fiind nregistrat n 1962. n 2002
membrii Societ ii Herpetologice Romne au descoperit aceast nou popula ie. Studiile preliminare f cute pe un num r de aproximativ 50 de
adul i i 50 de juvenili au condus la concluzia c este vorba de subspecia Vipera ursini rakosiensis. Paji tile sunt dominate de asocia ii
xerofile i xero-mezofile edificate de Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Festuca valesiaca, Brachypodium pinnatum i Carex humilis. Aceste
comunit i vegetale ad postesc specii endemice, rare, periclitate sau vulnerabile de importan na ional i comunitar (Scutellaria supina,
Globularia punctata, Salvia trassilvanica, Serratula radiata, Haplophyllum suaveolens, Echium russicum, Crambe tataria etc).
Chiar dac este par ial sub regim de protec ie, situl r mne vulverabil datorit practicilor agricole: cosit, p scut, etc, care sunt desf
zonele care nu sunt nchiriate.
urate m
Situl a fost pus sub protec ie ncepnd cu 2005 cnd cu sprijinul Societ ii Herpetologice Britanice au fost nchiriate anual n jur de 40 ha de
teren unde se afl centrul popula iei.
Exist n jur de 80 de proprietari de terenuri n sit.
4.6 Documenta ie:
Ghira I. 2010. Observatii personale din teren
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
10 B
40 -
180 Incendiere

Cod Activitate
10
60
40
100
102 Cosire/Taiere

30
100

vanatoare

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
B
C
Intensitate % Infl.
C
40 -
140 Pasunatul
102 Cosire/Taiere
vanatoare

1.1 Tip
E
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0188
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Parng

Latitudine
Longitudine
N 45 20' 56''
E 23 35' 15''

sitului (ha)
sitului (km)
30.434
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
661
2520
1630

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
36 Hunedoara
RO045
35 Vlcea
RO042
29 Gorj


21,5
A
B
A
A
25
30

5
0,5
B
B
B
B
B
B
B
B
0,1
0,1
0,05
0,5
alpin
0,1
0,1
0,1
5
0,01
B
B
B
B
B
B
B
B
0,3
6520 Fne e montane


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
Pasaj
P
R
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P

C
B
C
B
B
B
C
C
B
B

C
Iernat
Pasaj

B
A
C
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

B
A
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

Cat. Specia

C
B
C
B
C
i faun
Popula ie Motiv
P C
M Cervus elaphus
M Felis silvestris
P Agrostis stolonifera
P
P
C
D
M Vulpes vulpes
P Aquilegia transsilvanica
P
P
A
B
Cardamine glauca
Luzula luzulina
Lycopus europaeus
Myricaria germanica
Pinus cembra
Pinus mugo
Potentilla haynaldiana
Ranunculus repens
Saxifraga pedemontana ssp. cymosa
P
P
Symphytum cordatum
R
C
A
B
Symphyandra wanneri
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
8
322
N09
27
321
N16
12
311
P duri de foioase
N17
41
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N22
332, 333
N26
324

Muntii Parang reprezinta sectorul cel mai inalt si cel mai spectaculos al Muntilor dintre Olt si Jiu in Carpatii Meridionali.Culmea principala a
Muntilor Parang orientata pe directia est-vest , atinge altitudinea maxima in vf.Parangul Mare -2.519 m. La nord de aceasta culme se deschid
impresionante circuri glaciare:Sliveiu, Rosiile, Gauri, Zanoaga si Calcescu ce adapostesc lacuri glaciare, drenate de izvoarele Jietului si
Lotrului. Spre est sunt remarcabile caldarile Muntinu si mai ales Urdele din care porneste o vale glaciara tipica. Interesante sunt si caldarile
glaciare Balcescu, Cioara, Galbenu, Igoiu cu deschidere nordica din care pornesc paraie ce se unesc cu Latorita. In ceea ce priveste
alcatuirea geologica in Muntii Parang s-a remarcat prezenta a doua complexe cristaline : Cristalinul I sau Panza Getica situat in nord cu
micasisturi si gneise micacee si Cristalinul II sau Autohtonul danubian, reprezentat prin sisturi cloritoase, cuartite, mai rar gneise si amfibolite.
Vegetatia este bine reprezentata de aproape toate formatiunile din etajele subalpin si alpin.Semnificativa este si prezenta relictului glaciar
Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau in grupuri compacte , alaturi de monumente ale naturii: Floarea de colt, gentiana etc.
Elementele de fauna sunt caracteristice pentru munti inalti si bogat reprezentate. Masivul Parang , pe langa bogatul tezaur de specii vegetale ,
unele endemice sau relicte, se impune si prin peisajul sau pitoresc deosebit, cu creste si vai salbatice, cu zanoage in care se oglidesc lacuri
glaciare cu paraie ce cad in cascade printre blocuri uriase de granit.
Importanta acestui SCI consta si in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se
remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant.Remarcam de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum , Phyllitis
scolopendrium, alaturi de plante cu flori: vinarita-Asperula odorata, coltisorul -Dentaria bulbifera etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin
speciile : Nardus stricta, Festuca suspina, uneori aceste pajisti sunt intrerupte de amestecul : Rhododendron kotshyi si Pinus mughus.
Importanta si prezenta este si Floarea de colt- Leontopodium alpinum -simbol al ocrotirii cadrului natural. n Parng i g sesc habitatul
propice 4 specii din carnivorele mari protejate n ntreaga Europ i numeroase specii de p s ri de asemenea protejate prin legisla ia
interna ional . n acest sit se afl unica sta iune sigur din ar n care apare specia balcano-dacic Potentilla haynaldiana, al turi de alte
specii saxicole de origine daco-balcanic , cu care contureaz cenoze saxicole de o deosebit importan pentru aceast zon deoarece ele
se ntlnesc numai n unele masive muntoase din Balcani.
Activitati antropice:exploatarea nerationala a resurselor naturale, pasunatul excesiv, taierea jnepenisurilor, exploatarea masei lemnoase,
turism necontrolat, braconaj
Pe teritoriul judetului Gorj, suprafata a fost supusa unui regim de protectie si conservare inca din anii 1982 prin Decretul 176/1982 , regim
confirmat prin Decizia 82/1994 a Consiliului judetean Gorj. Pentru acest sit au fost realizate studii de fundamentare tiin ific i depus
documenta ie (de c tre prof. Gh. Ploaie) la Academia Romn - C.M.N. - n vederea declar rii Mun ilor Parng ca Parc Na ional. n prezent,
n interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 sunt cuprinse i 2 arii naturale protejate, situate pe teritoriul jude ului Hunedoara: Cheile
Jie ului i Piatra Crinului (ambele declarate ca atare prin Legea 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III-a- zone protejate)
Suprafata propusa ca SIT Natura 2000 pe amplasamentul judetului Gorj precizam ca cca. 60% este propietate publica, adminstrata de
Directia Silvica Tg-jiu , difereta de 40% este retrocedata propietarilor, fiind de interes privat .
4.6 Documenta ie:
Buia Al., colab., 1963, Materiale pentru flora Masivului Parng, Acta Bot. Horti Bucurest., /1961-1962/, f. 1: 267-297; Ploaie Gh., 1990, Allium
obliquum L. n Mun ii Parng, Anale Univ. Bucure ti, Ser. Biol.: 66-67; Dumitru M., 2004, Contribu ii la studiul florei i vegeta iei mun ilor
Parng (Jude ul Gorj), Anale Univ. din Craiova, Fac. Hort. /Vol. Omagial/, VII (XLIII): 101-104; Ploaie Gh., colab., 2004, Date preliminare
privind nfiin area unei rezerva ii naturale Dengheru - Cioara din Mun ii Parng, Anale Univ. din Craiova, Fac. Hort. /Vol. omagial/, VII (XLIII):
111-120;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,05
RO03
Categoria III IUCN
0,01
RO04
Categoria IV IUCN
2,38

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
RO03
Monument al naturii
RO04
Rezerva ie natural
0,01 2.498.-Piatra Crinului

1,34 2.528.-Cheile Jie ului
RO04
Rezerva ie natural
0,63 2.799.-C ldarea Glcescu
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,25 2.800.-Rezerva ia Miru-Bora

0,17 2.803.-Iezerul Latori a

J072VL * ###### OBARSIA LOTRULUI - LATORITA
J071GJ *
J047HD * ###### PARANG
0,008 OLTET

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
-
230 Vanatoare

102 Cosire/Taiere
C
B
0
-

C
A
0
+
220 Pescuit sportiv

rulote

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
0
140 Pasunatul
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare
511 Linii electrice
602 Complex de ski

rulote

Contract Administrare: 76/25.02.2010, Administrator:Funda ia Guard Forest C lim ne ti, str Calea lui Traian, nr 297, jud Vlcea 0350 419513
Pentru situl Parng nu exist Plan de management.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0189
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Prul Barlangos

Latitudine
Longitudine
N 46 40' 59''
E 25 40' 25''

sitului (ha)
sitului (km)
66
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
946
1275
1099

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
100 Harghita

2
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
40-60 i
1307 Myotis blythii
P
P
40-70 i
Pasaj
100-200 i
C
C
C
B
100-200 i
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
C
C
C
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N17
100
312
P duri de conifere
Situl propus se g se te pe versantul vestic al mun iilor Giurgiului n bazinetul hidrografic al prului Barlangos (afluent al prului Heveder)
pe un substrat format din roci mezometamorfice din seria Rebra-Barnar, constituite din calcare cristaline i isturi cristaline.
Situl este situat n jurul rezerva iei naturale Pe tera ug u, cu o suprafa de apr. 65 ha. n acest sit se g se te o popula ie nsemnat de
Cypripedium calceolus. Pe tera inclus n sit are o lungime de cca. 800 m (galeria principal 560 m, galeria secundar 240 m) i constituie
locul de iernare i reproducere mai multor specii de lilieci de importan comunitar .
Situl este tr-o stare de conservare bun . Presiuni asupra sitului pot exercita turismul necontrolat, prin distrugerea vegeta iei i aruncarea
de eurilor. Popula iile de lilieci din pe teri pot fii perturbate de vizitatori i speologi. Pentru reducerea acestor efecte custodele rezerva iei
depune eforturi mari. Activitatea forstier nu are un efect major, din cauza categoriei de folosin
i a de v rst a p durilor existente.
Rezerva ia natural Pe tera ug u, nclus n ntregime n sit, este protejat prin Hot rrea Consiliului Jude ean Harghita nr. 162/2005 i
Legea nr. 5/2000.

Terenurile incluse n sit sunt n rocent de 100% n proprietate privat a Composesoratului Valea Stmb .
4.6 Documenta ie:
1.Dnes I.: Szekelyfldi Barlangvilg, Editura T3, Sfantu Gheorghe, 2002; 2. Orghidan, Traian, Pu cariu, Valeriu & al ii: harta regiunilor
carstice din Romnia, Lucr. de speologie Emil Racovi a, Bucure ti, 1965; 3. Notele de consatatre a observa iilor directe realizate de
reprezentan ii APM Harghita, 2003-2006.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
25,94 2.463.-Pe tera ug u

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C 100 -

Cod Activitate
0,5
Intensitate % Infl.
B
-

Contract Administrare: 27/22.02.2010, Administrator:Gylkosto Adventure Gheorghieni, str. Mihai Eminescu, nr. 29, jud. Harghita 0744 701815
www.gyilkosto-adventure.ro, l_simon78@yahoo.com
Regulamentul de func ionare i planul de management a rezerva iei Pe tera ug u sunt n curs de elaborare de c tre custodele rezerva iei.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0189_54_Paraul_barlangos_Pestera_Sugau.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0190

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Penteleu

Latitudine
Longitudine
N 45 37' 37''
E 26 24' 1''

sitului (ha)
sitului (km)
11.268
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
644
1759

1251
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO022
100 Buz u

8
A
C
B
B
2,5
0,1
0,05
10
0,003
B
D
alpin
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
70-100 i
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
Pasaj
20-30 i
P
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
A
C
A
B
B
C
C
B
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
1163 Cottus gobio
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
1087 Rosalia alpina

C
B
C
B
Pasaj
P
P
Iernat
Pasaj

C
A
C
A
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
B
A
C
C
B
A

C
B
C
B

Cat. Specia
A Bufo viridis
A
Pelobates fuscus
i faun
Popula ie Motiv
C C
Hyla arborea
RC
Rana dalmatina
Rana temporaria
Barbus barbus
Chondrostoma nasus
RC
F
F
Leuciscus cephalus
Salmo trutta fario
RC
P
D
D
F
F
Phoxinus phoxinus
Thymallus thymallus
P
RC
D
C
Helix pomatia
M Cervus elaphus
M Martes martes
M Mustela putorius
M Vulpes vulpes
P
P
Aconitum anthora
Allium ursinum
RC
M Felis silvestris
10-13i
5-10i
M Sciurus vulgaris
10-15i
R
P
D
A
P
P
Allium schoenoprasum ssp. schoenoprasu

Asarum europaeum
V
P
A
D
A
Cephalanthera rubra
Coeloglossum viride
B
A
Epipogium aphyllum
P
P
Euphorbia amygdaloides
Galium odoratum
P
P
D
D
P
P
Fragaria vesca
Genista tinctoria
C
P
D
D
Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum
Goodyera repens
Gymnadenia conopsea
Hypericum richeri ssp. grisebachii
Linum austriacum
Listera cordata
Listera ovata
Maianthemum bifolium
P
P
Mercurialis perennis
RC
P
A
A
P
P
Myricaria germanica
Neottia nidus-avis
P
R
D
A
Nigritella nigra
Orchis coriophora
Orchis laxiflora
Orchis morio
Orchis ustulata
Pteridium aquilinum
Pulsatilla alpina
P
P
Rubus sulcatus
C
R
D
B
P
P
Vaccinium myrtillus
V
RC
A
D
Vincetoxicum hirundinaria
R Anguis fragilis
R Natrix tessellata
R Podarcis muralis
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
5
321
N16
311
P duri de foioase
N17
16
312
P duri de conifere
N19
63
313
P duri de amestec
N26
324

Mun ii Pentelu constituie un masiv muntos de form piramidal , situat n sud-estul Carpa ilor Orientali (n Carpa ii de Curbur ), ntre rurile
Bsca Mare (la vest) i Bsca Mic (la est), fiind principala unitate a Mun ilor Buz ului. Impresioneaz ndeosebi prin culmile sale prelungi,
paji tile ntinse i prin perspectiva extrem de larg pe care o ofer asupra Carpa ilor de Curbur . Astfel, n zilele cu vizibilitate bun , din
culmea principal a Penteleului pot fi observate masivele muntoase cuprinse ntre Mun ii Ciuca i Mun ii Vrancei. V ile Bsca Mare i Bsca
Mic , care separ masivul din cuprinsul Mun ilor Buz ului, au o desf urare n general nord-sud i mbrac aspecte diferite de la un sector la
altul, n func ie de roc i structur . Altitudinea maxim este de 1.772 m n vrful Penteleu.
Defri rile ndelungate de pe culmile domoale au dus la extinderea paji tilor montane, alc tuite predominant din p iu ro u, care au
determinat o intens activitate pastoral. Pe vremuri, pe acest munte se ineau nedeile sau trgurile anuale, denumite popular Dr gaica,
trguri care n secolul XIX au cobort n cmpie, lng ora ul Buz u, unde se in i n prezent.
Din punct de vedere geologic, Masivul Penteleu, este format din complexul gresiei de Tarc u (fli paleogen), denumire dat de geologul Sava
Athanasiu, strns cutat uneori pn la cute solzi, dar se remarc i cteva sinclinale i anticlinale, mai largi, cum ar fi sinclinalul care trece
peste creasta Cernatu-Penteleu i anticlinalul Vifortei. Gresia propriu-zis are culoare cenu ie, con ine mult cuar , mic i un ciment calcaros.
Adesea are caracter microconglomeratic. Rezisten a mai mare la eroziune a f cut ca fizionomia interfluviilor s degaje masivitate, iar v ile s
prezinte caractere specifice depresiunilor.
De asemenea, pe lng forma iunile de fli grezos (gresia de Tarc u), care sunt dominante, se mai ntlnesc intercala ii istoase (facies de
Fusaru), marne i marno-calcare, fli bituminos cu gresie de Kliwa, conglomerate. Acest facies se ntlne te i n celelalte masive ale Mun ilor
Buz ului, cu excep ia Siriului, precum i n Mun ii Vrancei. Faciesurile de Fusaru i Kliwa se remarc prin existen a unor orizonturi extrem de
variate ca alc tuire i duritate. Gresiile, tari, g lbui-albicioase, predominant silicioase, formeaz strate de 0,5-2 m grosime ce alterneaz cu
forma iuni moi, friabile, u or de dislocat, reprezentate prin isturi disodilice, argile, etc.
Orizonturile i stratele de gresii, argile i marne sunt cutate, cutele avnd o direc ie n general nord-est sud-vest. Stratele au o c dere foarte
mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflect att n fizionomia general a reliefului, ct mai ales n deta area unor
forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief ap rute ntr-o regiune n care stratele cu roci dure alterneaz
cu cele moi, datorit eroziunii apelor curg toare i retragerii treptate a versan ilor).
Masivul Penteleu, cuprins ntre v ile Bsca Mare i Bsca Mic , reprezint unitatea principal a Mun ilor Buz ului, att prin altitudine (1.772
m) ct i prin faptul c vrful s u piramidal se z re te, n zilele nsorite de iarn , chiar din ora ul Buz u. Este constituit dintr-o creast
central , care ncepe n sud, cu vrful Piciorul Caprei (1.520 m) i continu cu vrful Penteleu (1.772 m), Crucea Fetei (1.578 m) i Ciuliano
(1.602 m), din care se desprind o serie de culmi secundare ce coboar n trepte spre cele dou v i. De o parte i de alta a acestui aliniament
de vrfuri se ntind plaiuri, relativ netede, la altitudini ce ajung pn la 1.400 m, dar coboar adesea i la 1.200 m; mai cunoscute sunt plaiurile
Vifortei, Penteleului, Cernatului. Sub unele vrfuri se g sesc i mici lacuri: Lacul Ro u i Lacul Negru. La obr ia ctorva v i, cum ar fi apte
Izvoare, se pot observa i circuri nivale incipiente.
V ile principale care dreneaz Masviul Penteleu sunt dirijate fie c tre Bsca Mare, fie c tre Bsca Mic
por iunile n
i prezint multe alunec ri n

Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine), carnivorele mari (urs, lup, ras) si Rosalia alpina, aflate intr-o stare
favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus i Felis lynx sunt reprezentate prin popula ii optime sub aspectul densit ii,
frecven ei n zon i al efectului lor regulator n popula iile pr zilor (artiodactile i p s ri) preferate. Culoarele de schimb ntre indivizii
popula iilor celor trei specii de carnivore mari, afla i pe versan i diferi i, nc pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izol rii i
consangviniz rii unor eventuale popula ii prea mici.
Cu ocazia investiga iilor efectuate n teren au fost identificate o serie de factori i activit i care au influen at n trecut, sau n prezent starea
habitatelor, sau care ar putea n viitor s afecteze pe termen mediu sau lung starea habitatelor: 140-P unatul:Proces antropic. A avut un
impact semnificativ n trecut, dar n ultimii 20 de ani num rul de animale a sc zut foarte mult. 160-Managementul silvic: ncepnd cu 1970,
pn n 1985, au fost practicate t ieri rase pe suprafe e mari, urmate de remp durirea cu puie i de molid. Extinderea molidului, i la o scar
mai mic a pinului silvestru, n afara arealului prin plantarea acestuia n urma t ierilor rase n f gete sau amestecuri de fag i r inoase. 166 Eliminarea arborilor mor i: Proces antropic. normele silvice nu con in prevederi cu privire la men inerea unei anumite cantit i de lemn mort n
p dure. Cu ocazia lucr rilor de ngrijire i conducere, precum i a lucr rilor de regenerare a p durilor au fost extra i att arborii mor i pe
picior, ct i cei c zu i la sol. 900-Eroziunea: Proces natural. nclinarea accentuat a terenului, substratul de fli , caracterul toren ial cursurilor
de ap genereaz un poten ial erozional foarte ridicat. Fenomenele erozionale sunt foarte frecvente i vizibile n zona paji tilor mezofile i n
zona paji tilor alpine 943-Surparea, alunec ri de teren: Proces natural. nclinarea accentuat a terenului, substratul de fli , caracterul toren ial
cursurilor de ap genereaz un poten ial de alunec ri de teren foarte ridicat. Exploatarea potentialului turistic prin dezvoltarea unui turism de
masa in defavoarea ecoturismului.
Desi Cernatu Viforata a figurat ca Rezervatie a Academiei Romane, astazi suprafetele sunt in litigiu cu localnicii care le revendica .In rest
celelalte suprafete nu au statut de protectie pe linie de protectia naturii.
P duri cca 35 000ha din care - 34 000ha proprietate public de stat D. S.Bz
-250ha proprietate public com Gura Teghii
- 450ha proprietate privat din care 100ha- Gura Teghii, 250ha- com. Br ie ti, 100ha com. Lop tari.
P
uni cca 2667 ha din care -300ha-proprietate public de stat D. Silvic Buz u
- 592 - proprietate public com. G. Teghii
- 400ha - proprietate public com Br ie ti
-1375 - proprietate privat com. G. Teghii
Fne e- 784 ha - proprietate privat com. G. Teghii

Gol de munte- 1100ha din care - 700ha - proprietate privat com. Lop tari
- 60ha proprietate public com. Lop tari
-210 ha proprietate public Gura Teghii
- 130ha proprietate public com. Br ie ti
Drumuri auto- forestiere cca 30ha- detinute de Directia Silvic Buz u.
Administrativ situatia se prezinta astfel:
1. Ocolul Silvic Gura Teghii cu UP urile: Gura Teghii, Balescu Zanoaga, Musa Mica, Goideasa, Ivanetu, Piciorul Caprei.
2. Ocolul Silvic Nehoiu cu UP urile: Paltinis, Podu Calului, Basculita, Patacu, Casoca, Cernatu Viforata.
Fondurile de vanatoare FV 36 Basca Mare, FV 37 Piciorul Caprei, FV 35 Paltinis Casoca sunt administrate de Directia Silvica Buzau.
4.6 Documenta ie:
Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 21/14.04.2010 Servicii de consultan pentru elaborarea, dezbaterea i avizarea Planului de
management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare i alimentare site, Concepere con inut informa ional pentru bro uri i pentru
manualele de ecologie aferente implement rii proiectului Managementul conservativ i participativ al sitului ROSCI0190 Penteleu , SMIS
CSNR 7164, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher, Iuliana Florentina Gheorghe,
Dumitru Murariu, Oliviu Pop).
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J084BZ * ###### BASCA MARE
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
75 +
10
946 Cutremure
10
949 Alte catastrofe naturale

C
B
5
5
180 Incendiere
B
C
2
2

floristice)
301 Cariere

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
10 -

180 Incendiere
B
B
5
1
+
-

B
C
5
1


Contract Administrare: 53/23.02.2010, Administrator:Consiliul Jude ean Buz u Buz u, str. Nicolae B lcescu, nr 48, jud Buz u 0238414112, fax0238725507 cjbuzau@cjbuzau.ro, www.cjbuzau.ro
Padurile sunt administrate conform planului de management silvic.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0191
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pe tera Limanu

Latitudine
Longitudine
N 43 48' 25''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 31' 27''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
12
29

16
Stepic
X
Pontic
X

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

50
A
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
P
P

Cat. Specia
A Rana esculenta
Pasaj
P
>63 i

C
B
C
B
A
C
B
B
B
C
B
B
i faun
Popula ie Motiv
A
Galerida cristata
Aglenus brunneus
Atelura formicaria
C
A
Cataglyphis aenescens
Centromerus sylvaticus
Ceratozetes gracilis
Chondrula tridens
I
I
Chthonius tetrachelatus
Cryptophagus pseudodentatus
A
A
I
I
Cicurina cicur
Culex pipiens
A
A
Cylisticus convexus
Entomobrya atrocincta
Entomobrya handschini
Entomobrya multifasciata
Entomobrya pazaristei
Eulaelaps stabularis
Fridericia bulboides
Fridericia leydigi
Galumna lanceata
Galumna tarsipennata
I
I
Harpactea rubicunda
Heteromurus major
A
A
I
I
Helix pomatia
Isotomiella minor
A
A
Lepthyphantes leprosus
Lepthyphantes sp.
Leptothorax tuberum
Leptotrichus medius
D
A
Lithobius aeruginosus
Lithobius crassipes
Lithobius forficatus
Lithobius nigripalpis
Lithobius piceus
Lophoproctus lucidus
I
I
Messor structor
Monacha cartusiana
A
A
I
I
Microcreagris callaticola
Monopis crocicapitella
B
A
Myrmica ruginodis
Nais elinguis
Nycteribia schmidlii
Oribella pectinata
Penicillidia conspicua
Penicillidia dufourii
Plagiolepis pygmaea
Polyxenus lagurus
I
I
Proisotoma minuta
Quedius fulgidus
A
A
I
I
Pseudosinella sexoculata
Scheloribates laevigatus
A
A
Scolopendra cingulata
Seira dollfusi
Tegenaria domestica
Tetramorium semilaeve
Trachysphaera dobrogica
Trechus austriacus
Vallonia pulchella
Vitrea crystallina
Willowsia nigromaculata
Zebrina detrita
A
A
I Zetorchestes micronychus
M Lepus europaeus
A
A
A
I Zebrina varnensis
M Meles meles
M Microtus agrestis
M Microtus arvalis
M Vulpes vulpes
Carduus acanthoides
Anagallis arvensis
Consolida regalis
Convolvulus cantabrica
Elaeagnus angustifolia
P
P
Mentha longifolia
A
A
P
P
Medicago rigidula
Odontites verna ssp. serotina
A
A
A
Ononis spinosa
Pinus nigra
Plumbago europaea
Scolymus hispanicus
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Natrix tessellata
R Podarcis taurica
R Coluber caspius
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
7
511, 512
Ruri, lacuri
N15
93
242, 243

Pe tera Limanu este cel mai tipic sistem de galerii de tip labirintic din Romnia. Este o cavitate fosil , monoetajat , orizontal , cu o dezvoltare
de 5000 m. Fauna cavernicol este bine reprezentat prin specii de nevertebrate (specii de insecte i arahnide) i vertebrate, n special
chiroptere.
Cap.3.2 (Motiva ie: D) include specii de nevertebrate troglobionte slab reprezentate numeric i al c ror areal este limitat la un num r foarte
mic de situri cu mediu cavernicol favorabil metabolismului lor
Ad postul de hibernare a liliecilor din Pe tera Limanu este unul dintre cele trei ad posturi cunoscute n Romania pentru specia Rhinolophus
mehelyi, dar lipsa de protec ie a acestui sit a dus la degradarea lui i reducerea drastic a popula iei de lilieci. Specia Rhinolophus mehelyi a
fost descrisa n 1901 de Metschie pe exemplare din Romania. Popula ia acestei specii n Romnia a fost diminuat de la peste 5000 de
indivizi la cca. 300 de indivizi.
Protec ia eficient a acestui sit va duce n mod cert la cre terea popula iei de chiroptere, fiind extrem de important pentru salvarea speciei
Rhinolophus mehelyi, care poate ajunge la extinc ie n Romnia.
Ad postul este sensibil fa de interven iile defavorabile ale localniciilor i turi tiilor ocazionali care au distrus diversele sistemele de protec ie
instalate la intrare i care au folosit pentru vizitarea pe terii, metode de iluminare inadecvate, de cele mai multe ori cu f clii mbibate n
motorin , situa ie care a afectat grav liliecii.
De asemenea sunt cunoscute mai multe cazuri cnd localnicii au adus n pe ter materiale combustibile pe care le-au aprins cu consecin e
nefaste pentru fauna de chiroptere din pe ter care a abandonat sai i-a diminuat prezen a n ad post pe mai multe cicluri de hibernare.
La nivelul popula iei locale sunt necesare implementarea unor programe educa ionale pentru cunoa terea general a importan ei liliecilor n
combaterea biologic a d un torilor agricoli i forestieri astfel evitndu-se agresarea lor la ie irea din ad post.
La aria naturala protejata Pestera Limanu se refera urmatoarele norme legislative:
1) Ordonan a de Urgen
i faunei s lbatice)
nr. 236 /24.11.2000 (Reglement ri privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
2) Legea nr. 462/2001 (Pentru aprobarea Ordonan ei de urgen

conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei s lbatice)
a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
3) Ordin al MMGA nr. 850/11.11.2003 (Reglement ri privind procedura de ncredin are a administr rii sau de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate)
4) Ordin al MMGA nr. 604/22.07.2005 (Pentru aprobarea Clasific rii pe terilor i a sectoarelor de pe teri - arii naturale protejate)
5) Ordin al MMGA nr. 1198/25.11.2005 (Actualizarea anexelor nr. 2 5 ale Ordonan ei de Urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei s lbatice, aprobat cu modific ri i complet ri prin Legea nr.
462/2001)

Tip de proprietate
Suprafa a (ha) % din suprafa a total
3,2 Km
2
comunei
Nr. proprietari/categorie De stat

Prim ria
Limanu
4.6 Documenta ie:

Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003 - Chiropterele din Romania, Institutul de Speologie "Emil Racovi " i Muzeul de Istorie Naturala
"Grigore Antipa", 1 - 521, Bucure ti
1. Decu V., Gheorghiu V., Murariu D., 2005 - Contribution to the knowledge of the distribution Rhinolophus mehely, Matschie, 1901
(Chiroptera: Rhinolophidae), from Romanian. Trav. Inst. Speol. "Emile Racovitza", 43: (cca.10 pp sub tipar), Bucure ti
2. Decu V., Negrea S., 1969 - Aperu zoogeographique sur la faune cavernicole terrestre de Roumanie, Acta Zoologica Cracoviensia, Zaklad
Zoolgii Systematycznej, Polskiej Akademii Nauk, 471-545, Krakow, Polnia.
3. Dumitrescu M., Tanasacche J., Orgidan T., 1962-1963 - R spndirea chiropterelor n R.P.Romn , Lucr. Inst. Speo. "Emil Racovitz ", 1-2:
509-576, Bucure ti.
4. Lascu C., 2002 - Pe tera Limanu o speleogenez controversat , Ecocarst, Rev. Soc. Rom. Carst. Speol., 34-36, Bucure ti
5. Dumitrescu M., Orghidan T., Tanasachi J., Georgescu M., 1965 - Contribu ii la studiul monografic al Pe terii Limanu
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
30 B
25
511 Linii electrice
740 Vandalism

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
20
140 Pasunatul
20
220 Pescuit sportiv
15
511 Linii electrice

Contract Administrare: 48/23.02.2010, Administrator:Grupul de exploat ri subacvatice i speologice Bucure ti, str Frumoas , nr 31
0213124051, fax-0213124051 office@gess.ro, www.gess.ro
Planul de Management al ariei elaborat de catre Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice (GESS) - custodele ariei a fost inaintat spre
avizare Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Romane (AR Nr. 1022/31.03.2006; CMN Nr. 1781/03.04.2006)
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0191_66_125_2593.jpg
ROSCI0191_66_125_2594.jpg

ROSCI0191_66_126_2609.jpg
ROSCI0191_66_126_2611.jpg
ROSCI0191_66_126_2614.jpg
ROSCI0191_66_139_3924.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0192
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pe tera M gurici

Latitudine
Longitudine
N 47 21' 39''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 33' 28''
95
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
211
358

280
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO064
29 Maramure
RO066
71 S laj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
A
C
A
1307 Myotis blythii

1324 Myotis myotis
P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
10
231
P uni
N15
22
242, 243
N16
68
311
P duri de foioase

Pe tera este situat n Podi ul Purc re -Boiu Mare, zona carstic Mesteac n-R stoci, aflat pe teritoriul satului R stoci, comuna Ileanda.
Intrarea pe terii se afl ntr-o dolin situat pe versantul sudic al Dealului M guri ei. Habitat de nsemn tate crescut pentru fauna de
chiroptere din Podi ul Some an.
Dintre cele 5 specii de microchiroptere identificate n Pe tera M gurici, 3 specii, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros i
Miniopterus schreibersii sunt priorit i EUROBATS, iar prezen a lor presupune desemnarea unei arii speciale de conservare (conform actelor
normative O.U.G. 236/2000, i a Legii 462/2001). n plus, va fi imperios necesar identificarea i protejarea zonelor de hr nire a liliecilor
mpotriva impactelor negative i perturb rilor. La suprafa , pe ntreaga suprafa de lng pe ter exist culturi de Poaceae (n principali de
porumb), Fabaceae i cartofi. Prin urmare, zona de lng pe ter reprezint un teritoriu de hr nire bun pentru aceste popula ii de lilieci.
Datorit importan ei acestei pe teri pentru popula iile de lilieci din platoul some an, a fost inclus , ncepnd cu anul 2002, ntr-un program
na ional de monitorizare a liliecilor, care continu i n prezent.
La data la care se f ceau primele observa ii s-a constatat existen a urmelor l sate de c ut torii de comori, care extr geau cristale de gips i
le comercializau pe pia a din Dej, efect negativ evident i asupra popula iilor de microchiroptere.
Pe tera M gurici este printre pu inele cavit i din ar care ad poste te antodite i monocristale de gips. Din punct de vedere mineralogic,
observa iile efectuate au scos n eviden pentru prima dat n carstul din Romnia a crustelor de gips de tip starburst, precum i a unor
splendide agregate (maclate sau nemaclate) de gips formate n masa argilei existent pe podeaua pe terii. Dintre speciile minerale
descoperite, se semnaleaz cteva nout i remarcabile; phosphammitul este citat pentru a doua oar n lume (se cunoa te doar dintr-o
pe ter din Australia), n aceea i situa ie aflndu-se francoanellitul, care, a fost semnalat pn n prezent doar din 3 pe teri nvecinate din
Italia (Onac i Vere , 2003). ntr-o situa ie similar se afl i mineralele mirabilit, bassanit, Cesanit, monetit i taranakit, care sunt rarit i
pentru mineralogia pe terilor din Romnia.
Situl a fost declarat monument al naturii prin H.G. nr. 2151 din 2004.
Proprietate de stat 100%.
4.6 Documenta ie:
- C.P. II dr. Bogdan T. Onac, C.P. III dr. Daniela Borda, asist. Dr. Tudor T ma Pe tera M gurici (R stoci, jud. S laj) - Documenta ie privind
instituirea regimului de arie natural protejat , Institutul de Speologie Emil Racovita Cluj-Napoca, 2004;
- Babo , R., (1981). Sintez a rezultatelor cercet rilor de speologie fizic n zona carstic R stoci. Buletinul speologic 5: 72-92.
- Bieltz, E.A. (1886): Die fauna der Wirbelthiere Siebenbrgers - Hermannstadt. Borda, D., Racovi G., (2000-2001). Donnes thermohygromtriques sur la Grotte de Ciungi et la Grotte de M gurici (Plateau du Some , Transylvanie). Trav. Inst. Speol. Emile Racovitza, XXXIXXL: 207-226. Borda D., Borda, C, T ma , T., (in press). Bats, climate and air microorganisms in a Romanian Cave. Mammalia, Fran a.
- C linescu, R. (1931): Mamiferele Romniei - Imprimeria na ional . Bucure ti. Giurgiu, I., V deanu T., Done, A., Negru, M., Sandeschi. N.
Silv anu, G., Codescu. M.. Ciuculescu, O., Solomon, E., Sf ie, M, Cucu, F., (1983). Descoperiri i explor ri n podi ul Some an (baz
pentru inventarul zonei) - Buletinul Clubului de Speologie Emil Racovi 8:11-82. Nedopaca, M., Onac, B. P., Todoran, V. (1989). Aspecte ale
micromorfologiei cristalelor de gips din pe teri. Buletin speologic 12: 9-14.
- Onac, B. P. (1991). New data on some gypsum speleothems in the caves Vintului (P durea Craiului Mountains) and R stoci (Some
Plateau). Trav. Inst. Speol. Emile Racovitza, XXX, 189-193. Onac, B. P. (2003). Minerals of the Carpathians: first update. Acta Mineral.Petrog. Szeged, 44: 55-58.
- Onac, B. P., Todoran, V. (1987). Contribution a la connaissance des formations de gypse de la grotte de R stoci (NO de la Roumanie). In
The Eocene from the Transylvanian Basin (Eds. Petrescu, I & al), 301-306, Cluj-Napoca.
- Onac, B. P., Vere , D. . (2003). Sequence of secondary phosphates deposition in a karst environment: evidence from M gurici Cave
(Romnia). European Journal of Mineralogy 15 (4): 741-745. Pazslawsky, J. (1918). Fauna Regni Hungariae, Mammalia, Budapesta.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 refera mai sus
Cod Activitate
100 Cultivare

50
Intensitate % Infl.
C
0

A.P.M. S laj,
Institutul de Speologie Emil Racovi Cluj-Napoca,
Prim ria comunei Ileanda
Acces limitat la vizitele cu caracter profesional, interzicerea utiliz rii pesticidelor n zonele de hr nire a liliecilor.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0192_312_PesteraMagurici1.jpg
ROSCI0192_312_PesteraMagurici2.jpg

Hideg RaduFelix - APM-SJ

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0193
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pe tera T u oare

Latitudine
Longitudine
N 47 26' 34''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 31' 59''
102
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
903
1433
1166

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO062
100 Bistri a-N s ud

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
1324 Myotis myotis
1307 Myotis blythii

Cat. Specia
I Ischyropsalis manicata
I Megacyclops viridis
I
i faun
Porrhomma microphthalmum
Popula ie Motiv
P B
P B
P
I
I
Litocampa humilis
Micrargus herbigradus
P
P
B
B
Romanosoma birtei
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N17
76
312
P duri de conifere
N19
24
313
P duri de amestec

Pe tera de la Izvorul T u oarelor s-a format pe un sistem complex de diaclize n calcare bituminoase eocene, compacte, fosilifere, uneori
grezoase, cu vine de calcit. Pe tera are o dezvoltare de 16.107 metri i o adncime de 461.6 metri., ea dreneaz n subteran cursul epigeu al
prului Izvorul T u oarelor. Acest curs dispare la cota 350 metri, pentru ca s reapar n valea Telci orului printr-o puternic resurgen izbucul Izvorul Rece (550 m altitudine) situat la 7 km. distan de punctul de pierdere al apei n interiorul pe terii. Galeriile lungi i nu de pu ine
ori nguste leag s lile mari ale acestei pe teri tinere i active ce ad poste te relativ pu ine forma iuni carstice (stalactite, stalagmite, draperii,
etc.). Cavitatea fiind o captare carstic pentru apele V ii Izvorul T u oarelor ce se pierd n subteran pe o lungime de circa 300 m amonte de
intrarea n pe ter , pe malul stng al prului. Pe tera este un model tipic de reflectare a tectonicii n carst, ntru-ct majoritatea galeriilor s-au
dezvoltat pe diaclaze. Factorul tectonic a avut rolul cel mai important n geneza acestui cavernament, care a dus la formarea unor s lii mari,
s ritori i cascade. Au fost eviden iate 4 falii majore: falia Parva-Cormaia, falia Telci or-V ratic, falia Valea Rebri oarei i falia Valea Seac .
Principalele direc ii de fisurare, determinate prin microtectonice executate n subteran(Silvestru, Viehmann, 1982) sunt: V-E, N-S i N 35 E .
Galeriile pe terii au o dezvoltare preferen ial V-E i N 40 V. Cavitatea preia direc ia de c dere a depozitelor eocene, astfel c 60% din galerii
sunt situate n pant , fiind deosebit de caracteristic faptul c pentru o extensie aerian de 1000 m pe tera prezint o denivelare de 461 m.
Pe tera este renumit pentru antoditele de ghips pe care le ad poste te i pentru mineralul numit kassanit, care a fost citat pentru prima dat
n lume, n literatura speologic de c tre Jude (1972). Interesante sunt i cristalele aciculare (p r de pe ter ) pe care le formeaz mirabilitul
din Sala de Mese, asupra c rui genez s-au emis mai multe ipoteze. O enigm genetic o constituie nc a a numitele bile de T u oare,
care se g sesc fie ncastrate n peretele calcaros, fie pe podeaua S lii Bilelor. Speleotemele sunt destul de rare, acestea fiind ceva mai
numeroase n Sala de Mese, Sala Bilelor i Galeria Gipsului. Din punct de vedere geologic, n vecin tatea pe terii afloreaz depozitele
sedimentare paleogene-priabonian (calcare lumaselice, calcare grezoase cu intercala ii de isturi bituminoase i gresii calcaroase), care se
dispun transgresiv i discordant peste cristalinul Mun ilor Rodnei format din roci magmatice i metamorfice (substrat impermeabil). Contractul
dintre aceste doua unit ii se face de-a lungul unei falii de orientare N-S. Trebuie specificat c pe tera face parte dintr-un sistem carstic
cunoscut sub denumirea de Complexul Carstic T u oare - Zalion. Zona n care apare pe tera este acoperit de p dure, ceea ce a contribuit la
men inerea neschimbat a factorilor climatici din interior, la conservarea tuturor valorilor naturaliste din acest sistem carstic. Obiect de
admira ie, explorare i cercetare tiin ific , Complexul carstic T u oare - Zalion trebuie ocrotit n ntregime, att n adnc ct i la suprafa , n
scopul conserv rii condi iilor naturale ale mediului nconjur tor cu care carstul este n rela ii directe. Men inerea echilibrului natural stabilit ntre
fenomenele carstice de suprafa
i cele subterane, determinant n conservarea proceselor biologice caracteristice acestui mediu, a evolu iei
fenomenelor endocarstice, necesit instituirea unui perimetru de protec ie cu att mai mult cu ct prezen a a numeroase alte goluri carstice n
vecin tate i mai departe, pn pe Cob el (n Parcul Na ional Mun ii Rodnei), ne sugereaz un complex carstic de mari dimensiuni, care
ese n subteran partea sudic a Mun ilor Rodnei. Pentru valoarea ei tiin ific pe tera T u oare a fost declarat monument al naturii cu
caracter de rezerva ie.
Pe lng prezen a faunei eocene n Sala Ur ilor au fost descoperite piese osoase, provenind att de la Ursus speleus ROSENMLLERHEINROTH, ct i de la Ursus arctos LINN, amalgamate n cadrul sitului, precum i un schelet n conexiune anatomic , ceea ce a permis
formularea teoriei potrivit c reia cele dou specii au convie uit n Cuaternar, pe teritoriul Mun ilor Rodnei (DOM A & POPA, 1988).
n prezent, ecosistemul cavernicol cuprinde o serie de nevertebrate: ciclopide (Megalocyclopus viridis JURINE), amfipode (Niphargus
puteanus baloghi DOBREANU), diplopode (Romanosoma brtei CEUCA), acarieni (Parasitus loricatus WANKEL), trichoptere (Drusus sp.),
diptere (Trichocera regelationis LINN i Sciara sp.) .a., fiecare dintre ele adaptndu-se la un biotop extrem de selectiv.
n lunile de iarn , mai ales n proximitatea intr rii pe terii, tavanul este ocupat de diverse popula ii de chiroptere (Myotis myotis
BORKHAUSEN i Rhinolophus hipposideros BECHSTEIN) (VIEHMANN & ERBAN, 1962-1963; VIEHMANN, 1995).
Accesul localnicilor și turiștilor n zon , și deranjul produs de aceștia, n apropierea și n interiorul peșterii.
A fost declarat arie protejat de interes na ional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III - a zone protejate, cu o suprafa de 71 ha.
Consiliul Local Rebri oara
4.6 Documenta ie:
1. Studii privind organizarea re elei de arii protejate pe teritoriul rii (elaborarea studiului de fundamentare pentru Parcul Na ional Rodna),
Univ. Bucure ti, dr. C. Ciubuc, 1993 (manuscris).
2. Chint uan, I., tefan, V., Marquier, I., Coldea, Gh., 2004: Arii protejate din Bistri a-N s ud, ed. Supergraph.
3. Coldea, Gh.,1990: Mun ii Rodnei-studiu geobotanic, Ed. Academiei Romne, Bucure ti.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
96,92 2.206.-Pe tera T u oare

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 0

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
-
50

Contract Administrare: 12/23.02.2010, Administrator:Complexul Muzeal Bistri a-N s ud Bistri a, str G-ral Grigore B lan, nr 19, jud Bistri a
N s ud 0263211063, fax-0263230046
Incepnd cu luna februarie 2010, custode al sitului este Complexul Muzeal Bistri a-N s ud. A fost elaborat Regulamentul ariei i transmis spre
aprobare, iar Planul de management este n curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0194
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Piatra Craiului

Latitudine
Longitudine
N 45 28' 21''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 11' 30''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
15.867
699
2222
1227

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
39 Bra ov
RO031
61 Arge


2
A
C
A
A
0,1
Salicion albae)
0,5
33
0,1
15
15
B
B
C
C
B
A
B
B
alpin
6520 Fne e montane

0,01

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
Pasaj

C
B
C
B
1354 Ursus arctos
1361 Lynx lynx

C
V
C
C
B
B
C
B
B
B
1324 Myotis myotis
>220 i
>340 i
>20 i

1307 Myotis blythii
P
P
C
C
>2 i
B
B
C
C
B
B
D
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
R
C
C
A
B
C
C
A
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
RC
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

D
R
RC
B
B
B
B
C
A
B
B

1087 Rosalia alpina

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
R
R
C
A
A
A
C
C
A
B
RC
1379 Mannia triandra
RC


Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
C A
Hyla arborea
Triturus vulgaris
Euphydrys maturna
Lycaena dispar rutilus
Rana temporaria
Triturus alpestris
Astacus astacus
Lopinga achine
I Miramella ebneri
R
R
A
A
I Parnassius mnemosyne
R
C
C
A
A
M Cervus elaphus
M Cricetus cricetus
M Felis silvestris
M Martes martes
C
A
M Micromys minutus
M Microtus agrestis
M Mustela erminea
M Myoxus glis
V
R
A
A
M Myotis nattereri
M Neomys anomalus
V
R
A
A
M Neomys fodiens
M Nyctalus leisleri
M Plecotus auritus
M Sorex alpinus
A
C
M Sorex araneus
M Sorex minutus
Alnus viridis
Anthemis macrantha
P
P
Artemisia petrosa
R
C
C
C
P
P
Aubrieta intermedia ssp. falcata

V
C
D
A
Cephalanthera rubra
Crocus banaticus
Cystopteris sudetica
D
B
Dianthus henteri
P
P
V
R
D
D
P
P
Erigeron atticus
R
R
D
D
Erigeron nanus
Erigeron uniflorus
Erysimum witmannii
Galanthus nivalis
Galium lucidum
Gentiana clusii
Gentianella bulgarica
Gymnadenia conopsea
Gypsophila petraea
P
P
Heracleum palmatum
C
R
B
B
P
P
Helictrotrichon decorum
Herminium monorchis
R
V
B
D
Jovibarba heuffelii
Kobresia myosuroides
Koeleria macrantha
Leontopodium alpinum ssp. alpinum
Linaria alpina
P
P
Listera ovata
V
C
A
C
P
P
Mannia triandra
R
R
D
C
Onobrychis montana ssp. montana
Orchis morio
Orchis ustulata
Papaver alpinum
Pedicularis exaltata
Peltaria alliacea
P
P
Phyteuma confusum
Pinguicula alpina
R
R
A
A
P
P
Phyteuma tetramerum
Plantago atrata
V
R
A
A
D
Primula halleri
Pseudorchis albida
Ranunculus alpestris
Ranunculus crenatus
D
D
Rumex scutatus
Salix retusa
P
P
Sesleria rigida
V
C
D
B
P
P
Sempervivum montanum ssp. carpaticum

V
R
C
D
D
Spiraea salicifolia
Tozzia alpina ssp. carpathica
Trisetum fuscum
Vaccinium uliginosum ssp. microphyllum
Veronica alpina
Viola dacica
Woodsia glabella ssp. pulchella
R
R
A
A
R Podarcis muralis
R Anguis fragilis
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
4
322
N09
321
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
25
311
P duri de foioase
N17
30
312
P duri de conifere
N19
22
313
P duri de amestec
N26
324

Parcul este localizat in partea estica a Carpatilor Meridionali si este polarizat de creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului. Din punct de
vedere administrativ se intinde pe doua judete Brasov si Arges. In cadrul Carpatilor romanesti, Muntii Piatra Craiului sunt unicat datorita
alcatuirii si structurii lor geologice.Cu putine exceptii intregul masiv este alcatuit din calcare de varsta mezozoica, depuse sub forma unor
strate a caror pozitie este verticala pe alocuri.Calcarele constituente au permis formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prin formele
de suprafata, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. Datorita calcarelor constituente, vaile care s-au adancit in relieful Muntilor Piatra
Craiului sunt seci in cea mai mare parte a anului. Apa provine din precipitatii sau din topirea zapezilor. Altitudinea, orientarea crestei si rocile
constituente concureaza la prezenta unor topoclimate cu specific local, pe fondul unei scaderi a temperaturii medii anuale o data cu
altitudinea.Precipitatiile depasesc 1200mm/an. Fenomenul de foehn apare sporadic pe versanti. In PN Piatra Craiului apar numeroase specii
de flora si fauna protejate, endemice sau de interes comunitar, precum si o varietate de tipuri de habitate. Rocile mari de calcar acopera
pantele abrupte ale cheilor. Deasupra acestora se afla marne din Cretacicul Inferior cu depozite de conglomerate din Cretacicul Inferior.
Aceasra arie contine 2 vai calcaroase.(Dambovita si Cheile Ghimbavului) avand in total o lungime de 9 km, cu pereti verticali sau aproape
verticali inconjurati de paduri mixte de molid, brad si fag, paduri de fag protejate prin planurile de management forestiere. In trecut, inainte ca
partile superioare sa se prabuseasca, cheile formau o pestera, de aceea ele sunt cunoscute ca fiind chei speleopigenetice?. (Constantinescu
1997). In Piatra Craiului exista peste 500 de pesteri. Nu exista harti si nu se cunoaste locatia exacta pentru multe din ele, de aceea multe din
ele sunt necunoscute. Multe din pesterile care nu sunt deschise publicului sunt folosite ca adaposturi de lilieci si diferite specii de
nevertebrate. Pe peretii cheilor se afla o bogata populatie chasmofitica, cu specii protejate de flora, in acord cu Lista Rosie a plantelor
superioare. In interiorul ariei se afla o specie de muschi din Directiva Habitate (Anexa 2) si Conventia de la Berna (rezolutia 6). Fauna este
bogata, cu 2 specii de nevertebrate, 8 specii de lilieci, 1 specie de peste din Directiva Habitate (anexa II) si Conventia de la Berna (rezolutia
6). Exista 16 specii de pasari din Directiva Pasari anexa I si 18 din Conventia de la Berna-rezolutia 6. Am inregistrat pana in prezent alte 28
specii migratoare, direct urmarite de proiect.

Parcul este localizat in partea estica a Carpatilor Meridionali si este polarizat de creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului. In cadrul
Carpatilor romanesti, Muntii Piatra Craiului sunt unicat datorita alcatuirii si structurii lor geologice.Cu putine exceptii intregul masiv este alcatuit
din calcare de varsta mezozoica, depuse sub forma unor strate a caror pozitie este verticala pe alocuri.Calcarele constituente au permis
formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prin formele de suprafata, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. Lista floristica a
masivului cuprinde 1108 taxoni. Numeroase specii sunt endemite locale , ca de ex: Dianthus callizonus (garofita Pietrei Craiului), Aubrieta
intermedia ssp falcata. Dintre endemitele carpatice se regasesc: Primula wulfeniana ssp baumgarteniana, Koeleria macrantha ssp
transsilvanica, Hesperis matronalis ssp. moniliformis, Papaver alpinum ssp. corona -sancti-stephani, Thesium kernerianum. Apar numeroase
specii protejate: floarea de calt, ghintaura galbena, sangele voinicului, bulbucii, iedera alba, etc. Fauna Masivului Piatra Craiului este deosebit
de bogata si variata, aparand specii rare si endemice: de ex Nesticus constantinescui, Rhagidia carpatica (specii de nevertebrate care se
gasesc numai in PN Piatra Craiului). Dintre vertebrate: Triturus cristatus, Triturus alpestris, Bombina variegata, Vipera berus; peste 108 sp de
pasari: Aquila crisaetos, Aquila pomarina, Tichodroma muraria, Apus apus, etc. Au fost semnalate 8 specii de lilieci. Carnivorele mari (urs,
lup, ras) circula intre masivele Piatra Craiului si Bucegi de-a lungul unor culoare. Dintre erbivorele din Piatra Craiului se poate mentiona capra
neagra (Rupicapra rupicapra). Arealul este renumit pentru diversitatea sa floristica, din totalul de 1108 specii, 200 fiind incluse in Lista Rosie a
Plantelor Superioare din Romania, ca specii rare, endemice,vulnerabile sau periclitate.O specie de importanta comunitara o reprezinta
galbenelele-Ligularia sibirica intalnita pe Valea Brusturetului. Fauna este bogata dar insuficient cunoscuta. Se remarca prezenta a 35 de specii
de nevertebrate endemice.De aicic au descrise 91 de specii de nevertebrate noi pentru stiinta.Mentionam existenta a 2 specii endemice
pentru Piatra Craiului Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari, care au fost semnalate in Pestera Mare a lui
Prepeleac si Pestera Mica a lui Prepeleac situate in Prapastiile Zarnestilor.Aceste specii au o importanta stiintifica, habitatul lor fiind
ameninatat de influenta antropica.Din cele 108 specii de pasari identificate pana in prezent,50 se regasesc in conventiile internationale ca fiind
specii importante si protejate ca atare.Sunt caracteristice si importante in special speciile caracteristice zonelor stancoase din areal (fluturasul
de stanca-Trichodroma muraria. S-a inregistrat un numar extrem de mic de exemplare de acvila de munte Aquila chysaetos existand pericolul
disparitiei acestora din masiv datorita antropizarii si a intensificarii turismului in zonele de cuibarit. In areal s-a inregistratcun nr. mare de specii
de lilieci (18 specii). Acestia au un rol ecologic important. prezenta unor specii vulnerabile la nivel mondial impune stabilirea unor masuri
adecvate de protejare a lor.
Pe teritoriul rezervatiei se practica unele activitati care pot afecta starea mediului natural: -pasunatul in sectorul crestei datorita pajistilor
alpine si subalpine bogate -turismul necontrolat in afara potecilor; aruncarea gunoaielor ocazional de catre turisti -exploatarile forestiere colectarea si incendierea jepilor -recoltarea unor plante rare -braconajul. Padurile sunt administrate conform amenajamentelor silvice.Exista
zone in parc unde retrocedarea padurilor (Legea 18/1991 si 1/2000)a dus la taieri rase a unor suprafete de padure de catre proprietari.
Suprapasunarea si activitatile asociate acesteia constituie o amentitare majora.Astfel are loc o reducere drastica a biodiversitatii pasunilor si
invazia unor specii care nu sunt consumate de animale. In urma desfasurarii activitatilor turistice cantitati mari de deseuri menajere si chiar
toxice duc la poluarea solului, apei si la poluarea estetica.
Parcul National Piatra Craiului a fost declarat prin L5/2000 cuprinzand teritorii din judetele Brasov si Arges, cu o suprafata de 14800ha.
Proprietate de stat si proprietate particulara
4.6 Documenta ie:
Catalogul Parcuri Nationale, Naturale si Rezervatii ale Biosferei din Romania-Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului-2003. Planul
de Management pentru Parcul National Piatra Craiului aprobat prin Ordinul nr 643 din 18 iulie 2005
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
80,50
RO04
Categoria IV IUCN
8,03
RO03
Categoria III IUCN
0,73

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
RO03
RO04
Monument al naturii
Rezerva ie natural
*
*
0,73 2.237.-Rezerva ia natural Cheile Z rne ti

7,70 2.104.-Zona carstic - Cheile Dmbovi a
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.109.-Pe tera Dmbovicioara
RO04
Rezerva ie natural
0,12 2.110.-Pe tera Uluce
RO04
Rezerva ie natural
0,05 2.111.-Pe tera Stanciului
RO04
Rezerva ie natural
0,14 2.112.-Avenul din Grind

J049BV * 9,271 PIATRA CRAIULUI - VESTVAND
J049BV + 3,446 PIATRA CRAIULUI MICA

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
20 -
140 Pasunatul
20

50
10
10

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
30 0
B
20
30
0
-

Parcul National Piatra Craiului are administratie proprie - Regia Nationala a Padurilor Romsilva, Directia Silvica Brasov, Parcul National Piatra
Craiului-str Raului, nr 27,Zarnesti.
Parcul National Piatra Craiului are plan de management aprobat prin Ordin nr 643/2005 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0194_83_peisaj_din_Piatra_Craiului.jpg

ROSCI0194_83_Piatra_Craiului.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0195
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Piatra Mare

Latitudine
Longitudine
N 45 33' 18''
E 25 38' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
4.274
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
700
1840

1189
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov

0,03
B
C
B
B
Salicion albae)
40
45
0,01

0,01
0,5
0,4
0,01
0,001


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
10-30 i
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P?

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Cat. Specia
A Bufo bufo

C
B
C
B
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
R A
Rana temporaria
Alnus viridis
Allium victorialis
Antennaria dioica
Blechnum spicant
P
P
Campanula carpatica
P
P
B
D
P
P

P
R
D
B
Coeloglossum viride
Festuca tenuifolia
Festuca valesiaca
Festuca versicolor
Galium odoratum
Gymnadenia conopsea
Helianthemum nummularium
P
P
Hesperis matronalis
R
R
B
A
P
P
Hesperis nivea
R
R
A
A
Jovibarba globifera ssp. globifera
Jovibarba heuffelii
Lycopodium clavatum
D
D
Moneses uniflora
Nardus stricta
Neottia nidus-avis
Orchis mascula
Ornithogalum pyrenaicum
Ornithogalum umbellatum
P
P
Oxytropis carpatica
Pinus mugo
R
C
A
D
P
P
Paris quadrifolia
Pulmonaria rubra
P
P
D
D
Rubus hirtus
Symphytum cordatum
Thymus comosus
Thymus pulcherrimus
Trollius europaeus
Vaccinium myrtillus
Viola biflora
R Lacerta viridis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
2
321
N14
231
uni
N17
51
312
P duri de conifere
N19
38
313
P duri de amestec
N26
324

Inventarierea floristic a masivului a dus la consemnarea unui num r de 800 taxoni vegetali. Asociatii vegetale mai importante mentionam:
Nardo Festucetum tenuifoliae (Klika et Smarda 1943) Buiculescu 1972 (descrisa din acest masiv de I. Buiculescu); Stellario nemori
Alnetum (Kstner 1938) Lohm 1957; Vaccinio Callunetum vulgaris Bk. 1942; Salici-Alnetum viridis Colic et al. 1962 ; Pulmonario rubraeFagetum (So 1964) Tber 1987;Leucanthemo waldsteinii Fagetum (So 1964) Tuber 1987; Phyllitidi Fagetum Vida (1959) 1963;
Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1931.
Herpetofauna este abundenta pe vaile intramontane, mai ales pe Valea Timisului.
De subliniat unele specii de plante incluse n lista ro ie na ional si specii endemice, dintre care men ion m:Achillea schurii Schultz Bip.,
Cerastium transsilvanicum Schur,Coeloglossum viride (L.) Hartman,Dianthus tenuifolius Schur, Doronicum carpaticum (Griseb. & Schenk)
Nyman, Epilobium alpestre (Jacq.) Krocker, Epipactis helleborine (L.) Crantz, Erysimum witmannii Zaw. ssp. transsilvanicum (Schur)
P.W.Ball, Festuca versicolor Tausch
Hepatica transsilvatica Fuss, Heracleum carpaticum Porcius, Hesperis matronalis L. ssp. candida (Kit.) Hegir. & E. Schmid (incl. H.
moniliformis Schur), Hesperis nivea Baumg., Hesperis oblongifolia Schur, Jovibarba heuffelii (Schott) A. & D. Lve, Jovibarba sobolifera (J.
Sims) Opiz
Neottia nidus-avis (L.) L. C. M. Richard, Orchis mascula (L.) L. ssp.signifera (West) So,Ornithogalum pyrenaicum L.,Oxytropis carpatica
Uechtr.,Thymus comosus Heuffel, Thymus pulcherrimus Schur, Traunsteinera globosa (L.)Reichenb.
Trollius europaeus L.
Vecinatatea cu DN1 si calea ferata Bucuresti-Brasov are un impact puternic negativ in ceea ce priveste managementul defectuos al
deseurilor, zgomotul si turismul necontrolat.De asemenea, in vecinatatea localitatilor Sacele si Predeal este o presiune puternica pentru
extinderea intravilanului.
Situl nu este arie naturala protejata la nivel local sau national.
Valea Timisului (limita sitului) si in partea de nord a sitului - administtativ apartin de Orasul Predeal
4.6 Documenta ie:
BUICULESCU I., 1972, Asocia ii de tuf ri uri subalpine din masivul Piatra Mare. Stud. i Cerc. Biol., Seria Bot. Bucure ti, 24(6): 483-506.
BUICULESCU I., 1972, Nardeto-Festucetum tenuifoliae (Klika et Smarda 1943) com. nov. o nou asocia ie n vegeta ia t rii noastre. Stud. i
Cerc. Biol., Seria Bot. Bucure ti, 24(4): 261-272.
BUICULESCU I., 1975, Asocia iile de p dure din masivul Piatra Mare. Stud. i Comunic. ti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 19: 145-177.
DONI
Bucure ti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).
DONI
N., POPESCU A., PAUC -COM NESCU M., MIH ILESCU SIMONA, BIRI I., 2006, Modificari conform amendamentelor propuse
de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC.) Edit. Tehnic Silvic , Bucure ti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X)

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
140 Pasunatul
A

Cod Activitate
230 Vanatoare
30
230 Vanatoare
20
Intensitate % Infl.
B
50 0


Nu exista un Plan de Management particular pentru aceasta zona, cu exceptia amenajamentelor silvice in baza carora se gestioneaza fondul
forestier.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0196

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pietrosul Bro tenilor - Cheile Zugrenilor

Latitudine
Longitudine
N 47 23' 12''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 32' 8''
469
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
740
1768

1232
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

1
A
C
A
A
alpin
93
0,1

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
3-5 i
1324 Myotis myotis
Pasaj
8-12 i

C
A
C
A
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
P
C
C
A
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1105 Hucho hucho
V
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Rana temporaria
Iernat
Iernat
Pasaj
Pasaj

B
B
B
B

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
10-20 i C
M Martes martes
P Andryala levitomentosa
10-14 i
20-30 i
C
B
M Cervus elaphus
M Sciurus vulgaris
P Campanula carpatica
Campanula kladniana
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
7
322
N14
231
N17
87
312
P duri de conifere
uni
5-10 i
10-15 i
R
C
B
20-35 i

Situl este localizat n M- ii Bistri ei, cuprinznd Vf. Pietrosul Bistri ei i Vf. Bogolin. La limita nordic a sitului se afl rul Bistri a care formeaz
Cheile Zugrenilor pe o lungime de 2,5 km.
Vegeta ia forestier este reprezentat de arborete de molid n care sporadic apare fagul, paltinul, mesteac nul.
Vegeta ia arbustiv este reprezentat de afin i meri or.
Flora este specific stnc riilor, aici reg sindu-se floarea de col n cea mai joas sta iune din Moldova. Pe stncile din masiv se afl
endemismul petrosia (Andryala laevitomentosa) cu o popula ie foarte restrns .
Este ntr-o stare foarte bun stare de conservare.
Situl include rezerva ia natural Cheile Zugreni cu o suprafa de 314 ha, avnd statut de rezerva ie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0196 Pietrosul Bro tenilor Cheile Zugrenilor a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile
nr.1964/2007.
4.6 Documenta ie:
Seghedin,T. - Rezerva iile naturale din Bucovina, Bucure ti, 1983
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
65,78 2.728.-Cheile Zugrenilor
J021SV * ###### BOGOLIN - PIETROSU
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
-

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
0


rulote

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0197

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Plaja submers Eforie Nord - Eforie Sud

Latitudine
Longitudine
N 44 3' 1''
E 28 39' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
140
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0


5
A
C
A
A
68
A
C
A
A
1170 Recifi
27

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
4127 Alosa tanaica

Cat. Specia
F
Pontic

1140 Nisipuri i zone ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Stepic
Iernat
Pasaj
0-5 i
0-5 i

C
A
C
B
C
A
C
B
Pasaj
100-1000 i
C
A
C
B
100-1000 i
i faun
Popula ie Motiv
P C
P
Acipenser stellatus
Callionymus risso
Gymnammodytes cicerelus
F
F

P
C
B
C
F
F
Ophidion rochei
Sarda sarda
P
P
A
C
Scomber scombrus
Solea nasuta
Synchiropus phaeton
Trachinus draco
Uranoscopus scaber
Carcinus aestuarii
Chamelea gallina
Diogenes pugilator
Donacilla cornea
Donax trunculus
I
I
Eteone picta
Tellina tenuis
P
C
D
A
Ophelia bicornis
P?
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N01
100
523
Plaja submers de la Eforie este singura plaj din zona sudic a litoralului romnesc care nu a fost modificat , pn n prezent, prin
construc ia de structuri masive de protec ie costier . Doar aici, se p streaz hidrodinamica natural i habitatele caracteristice unei plaje
nisipoase expuse.

Este singurul loc de pe intreg cuprinsul litoralului romanesc in care speciile de moluste bivalve Donacilla cornea si Donax trunculus mai
supravietuiesc in prezent.
In trecut (anii 50-60), Donacilla cornea si Donax trunculus erau larg raspandite in toate habitatele cu nisipuri de granulatie medie si grosiera
din mediolitoralul si infralitoralul superior al sectorului romanesc al Marii Negre. Datorita cerintelor lor ecologice (puritatea apei, continut de
oxigen, salinitate), simpla prezenta a celor doua specii era un indicator al apei marine de buna calitate.
Ambele specii, edificatoare de biocenoze caracteristice in trecut, au fost declarate disparute de la litoralul romanesc in toate lucrarile de
specialitate din perioada 1980-2000, perioada de maxima eutrofizare si declin ecologic al Marii Negre.
In prezent, plaja submersa este afectata de: turism, poluare asociata si deversari de apa dulce. Este posibil ca in viitor sa se execute in zona
lucrari hidrotehnice experimentale care vor modifica drastic structura zonei.
Domeniu public al statului.
4.6 Documenta ie:
Micu D., Micu S.,2005 - Recent records, growth and proposed IUCN status of Donacilla cornea (Poli 1795) from the Romanian Black Sea,
Cercetari Marine 36 (in press.)
Dumont H.J., 1999. Black Sea Red Data Book
Black Sea Biological Diversity, Romania, 1997
M.T.Gomoiu, M.Skolka, 1998 Evaluation of marine and coastal biological diversity at the Romanian littoral, An.Univ. Ovidius Constanta,
Seria Biologie Ecologie, vol.II, anII supliment
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 C
-
941 Inundatii

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
20 -
220 Pescuit sportiv

C
B
520 Navigatie

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI

30
20

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0198
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platoul Mehedin i

Latitudine
Longitudine
N 44 55' 24''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 38' 29''
53.594
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
148
1452

574
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO042
4 Gorj
RO043
96 Mehedin i
alpin
6520 Fne e montane

1
B
C
B
B

3
2
A
A
B
A
A
B
A
B
0,2
0,1
Brometalia)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

V
P
1324 Myotis myotis

Pasaj

C
B
C
B
B
B
B
B
C
C
B
B
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos

P
P
D
C
1307 Myotis blythii
>500 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
A
A
C
C
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1163 Cottus gobio

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

A
B
B
B
1088 Cerambyx cerdo
1083 Lucanus cervus

R
R
C
B
A
B
C
C
A
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Iernat
Pasaj

B
B
C
B

Cat. Specia
A Bufo viridis
i faun
Popula ie Motiv
RC C
M Cervus elaphus
M Eptesicus nilssonii
M Felis silvestris
M Martes martes
R
R
A
A
M Micromys minutus
R
V
A
A
Stylurus flavipes
Hyla arborea
M Myoxus glis
M Neomys anomalus
M Plecotus auritus
Cardamine graeca
Celtis australis
Delphinium fissum
P
P
Dianthus kitaibelii
R
R
D
D
P
P
Limodorum abortivum
R
R
D
D
Medicago arabica
Moenchia mantica
Myrrhoides nodosa
Notholaena marantae
Orchis coriophora
Orchis militaris
Orchis morio
Orchis papilionacea
P
P
Orchis simia
Peltaria alliacea
V
R
D
D
P
P
Orchis tridentata
Saponaria glutinosa
R
V
D
D
R Anguis fragilis
R Vipera ammodytes
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
25
231
P uni
N15
20
242, 243
N16
41
311
P duri de foioase
N19
313
P duri de amestec
N23
1xx
N26
324

Climatul temperat - continental cu influen e submediteraneene i relieful foarte variat au creat condi ii pentru nemeroase specii de plante i
animale rare. Structura geologic unic a acestei zone a condus la apari ia a numeroase forma iuni geologice i speologice. O mare parte din
aceste valori sunt protejate n 17 rezerva ii naturale.
Se remarc prin fenomene carstice deosebite: depresiuni nchise, sisteme hidrocarstice, doline i lapiezuri, pe teri renumite prin dimensiuni i
ornamenta ie ( Topolni a, Epuran, Bulba, Gramei, Isverna etc.).
Pe rocile calcaroase se ntlnesc tuf ri uri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de ibleacuri. Compozi ia floristic a paji tilor
este abundent n elemente sudice, iar p durile p streaz amestecuri de fag, brad i pin neafectate de t ieri.
n cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversit ii mediilor de via , se ntlne te o bogat i heterogen faun de origini diferite, dar cu
preponderen a elementelor sudice.
Exploatarea nera ional a resurselor naturale, folosirea excesiv a pesticidelor i substan elor de combatere a d un torilor.
Geoparcul Platoul Mehedin i este arie protejat de interes na ional, declarat prin Hotarrea de Guvern nr. 2151 / 30.11.2004.
Geoparcul Platoul Mehedin i face parte din categoria parcurilor naturale i corespunde categoriei V IUCN - arie protejat administrat n
principal pentru conservarea peisajului terestru i pentru recreere.
Situa ia juridic a terenurilor se mparte astfel: 20% proprietate comunal , 50% proprietate privat , 30% proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Roman N. 1974. Flora i vegeta ia din sudul Podi ului Mehedin i. Bucure ti: Edit. Acad. Romne: 222 pp. + 33 fig. + 23 tab. + o hart ; Roman
N., 1966, Plante noi i rare pentru flora Romniei din regiunea Por ile-de-Fier (R. Tr.-Severin, Reg. Oltenia), Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 18, 3:
193-198 + o fig.; Roman N., 1971, Elemente noi pentru caracterizarea fitogeografic a Por ilor de Fier, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 23, 6, p.
477-484 + o fig. + 2 foto; Dihoru Gh. & Roman N. 1977. Stipa crassiculmis subsp. heterotricha, Rev. Roumaine Biol., Biol. Vgt., 22(1): 2125 + 2 plan e + un tab.;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO04
Categoria IV IUCN
RO02
Categoria II IUCN
0,28
RO01
Categoria I IUCN
0,16
RO03
Categoria III IUCN
8,98

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,01 2.292.-Domogled
RO01
0,01 2.422.-Piatra Clo anilor
RO01
0,14 2.595.-Pe tera Epuran
RO02
Parc na ional
RO03
Monument al naturii
0,00 2.434.-Pe tera Lazului
RO03
Monument al naturii
0,22 2.596.-Izvorul i stnc riile de la Cmana
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,09 2.439.-P durea Gorganu

1,15 2.600.-P durea de liliac Ponoarele Comuna
RO04
Rezerva ie natural
0,93 2.601.-Tuf ri urile mediteraneene de la Is
RO04
Rezerva ie natural
0,30 2.602.-Vrful lui Stan, PN-B, Comuna Isver
RO04
Rezerva ie natural
0,06 2.604.-P durea Borov
RO04
Rezerva ie natural
0,11 2.606.-P durea Dr ghiceanu Comuna Obr ia
Comuna Blv ne ti
RO04
Rezerva ie natural
1,24 2.613.-Complexul carstic de la Ponoarele C
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
*
+
0,19 2.614.-Pere ii calcaro i de la Izvoarele C

1,59 2.616.-Cornetul Babelor i Cerboaniei Comu
RO04
Rezerva ie natural
0,88 2.617.-Cornetul Piatra nc lecat Comuna I
RO04
Rezerva ie natural
0,43 2.618.-Cheile Topolni ei i Pe tera Topoln
RO04
Rezerva ie natural
1,74 2.619.-Cornetul B l ii, Comuna Balta
RO04
Rezerva ie natural
0,28 2.620.-Cornetul B ii i Valea M n stirii O
RO05
Parc natural
RO05
Parc natural


J071GJ * 0,001 PIATRA CLOSANI
J062CS *
0,083 DOMOGLED

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
120 Fertilizarea
10
140 Pasunatul
40
35
163 Replantare
10
50
180 Incendiere
10
230 Vanatoare
A
A
60
85

C
A
5
30
10

140 Pasunatul
C
C
1
2
330 Saline

Cod Activitate
100 Cultivare
120 Fertilizarea
Intensitate % Infl.
B
5 C
1 -
330 Saline
20
10

Responsabilitatea apar ine Administra iei Geoparcului Platoul Mehedin i, nfiin at la 01.04.2006, compartiment n cadrul Consiliului Jude ean
Mehedin i.
Nu a fost realizat.Responsabilitatea realiz rii apar ine Administra iei Geoparcului.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0199

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platoul Meledic

Latitudine
Longitudine
N 45 29' 47''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 37' 9''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
151
424
607

527
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO022
100 Buz u

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1060 Lycaena dispar
P
Cat. Specia
A Rana ridibunda
I
I

25
C
C
B
B
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P A
Euxoa hastifera
Reticulitermes lucifugus
P
P
D
D
I
P
Mantis religiosa
Acer campestre
R
C
A
C
D
Agrostis capillaris
Campanula patula
Carex digitata
Carpinus betulus
Cornus sanguinea
Crataegus monogyna
Galium sylvaticum
200-500 i
Leontodon hirtus
P
P
Leucanthemum vulgare
Oenanthe pimpinelloides
RC
C
C
C
P
P
Linum bienne
C
P
C
A
C
Quercus robur
RC
Ranunculus serpens
Tilia cordata
Tragopogon pratensis
Trifolium pratense
Trisetum flavescens
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
27
511, 512
Ruri, lacuri
N14
29
231
uni
N23
1xx
N26
41
324

Zona colinara , cu pasuni si fanete impresionante,o pestera de sare unica in Europa si un lac de apa dulce pe substrat de sare. Suprafata
declarata de L5/2000 este de 67,5ha iar vectorizata in 2004 de Academie 144ha.Zona incadrata in Subcarpatii de Curbura, aflata la 60km de
Buzau, pe DJ 203K Buzau- Manzalesti -Lopatari. Indicativul hartilor topografice L-35-90-A respectiv L-35-90-C(1:50 000).
In partea nordica a platoului Meledic se gaseste pestera 6S cu intrarea in fundul unei doline, ce face parte dint-o uvala in care au fost
identificate alte 4 pesteri. Pestera are o lungime de 1220m, are in interior stalactite in culori variate, alb, roz, galben, rosu aprins, cenusiu si
maroniu. Celelalte pesteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10m, intrarile fiind impodobite cu ansambluri de stalactite si
concretiuni de sare.
Datorit substratelor geologice de vrst miocen , la limita montan cu cea subcarpatic apar forma iuni de cute diapire ce con in smburi de
sare pe seama c ruia pe Platoul Meledic au luat na tere forme de relief carstic. Aici se g sesc lacuri carstice cantonate n doline i uvalas-uri
datorit forma iunilor de sare aquitanian , care apar insular n zona mio-pliocen . Forma iunea de sare i brecia s rii duc la apari ia unor
goluri carstice prin dizolvarea s rii de c tre apa infiltrat , ceea ce, n ultim instan , produce pr bu irea stratului acoperitor.
Pe seama dizolv rii s rii la suprafa sau la mic adncime s-a format aici un adev rat complex de forme de relief extrem de variate i cu
dimensiuni foarte mari. Acest aspect constituie poate cel mai interesant fenomen de carst salin din ara noastr , formele de microrelief i
peisajul asem nndu-se cu cele ntlnite pe calcare. Se remarc versantul estic al Sl nicului, cu blocuri de sare ngropate n argil i marne
s r turoase, pe care s-au dezvoltat lapiezuri i ravene. Dintre acestea, n partea nordic a platoului Meledic se g se te pe tera 6S cu
intrarea n fundul unei doline, ce face parte dintr-o uval n care au fost identificate alte 4 pe teri.
Dac ar fi vizitat ar putea fi v zute diferite tipuri de forma iuni : stalactite cu culori variate, alb, roz, galben, ro u aprins, cenu iu i maroniu i
un mic num r de stalagmite cu n l imi de c iva centimetri i grosimi de 5 8 cm. Pe tera are o lungime de 1220 m, fiind cea mai lung
pe ter n sare pe plan mondial. Celelalte pe teri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10 m, intr rile fiind mpodobite cu ansambluri
de stalactite i concre iuni de sare.
Tot n cadrul complexului carstic Meledic ntlnim numeroase depresiuni ovale sau rotunde acoperite de ap ,ml tinoase sau uscate. Ele
reprezint doline ce s-au format n condi iile n care sarea se afl la adncime mai mare. Prin ngem narea dolinelor au ap rut
microdepresiuni n care s-au cantonat lacuri, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare i Lacul Castelului.Dintre animalele caracteristice
Euscorpius Carpathicus (Scorpionul) inclus la vulnerabilitateT si Broasca testoasa de uscat (Testudo hernanni) de vulnerabilitate E.
Prezeta tufarisurilor de catina alba(Hippophae rhamnoides)si a pajistilor si fanetelor bogate in specii, mareste valoarea conservativa a
habitatului.
Zona este supusa alunecarilor de teren si erodarii structurilor saline.
Influenta negativa a localnicilor este legata de depozitarea gunoaielor si eventual de practicile agricole.
Unicitatea pesterii cere masuri de conservare.Combinata cu microuniversul faunistic si splendidele fanete zona are o valoare de patrimoniu
natural incontestabila.Propun arealul ca Sit de Importanta Comunitara.Are statut de arie protejata prin L5/2000.
Platoul Meledic se afla situat pe teritoriu administrativ al comunei Manzalesti,in interiorul ariei naturale sunt urmatoarele categorii de folosinta:
arabil,pasune,faneata,livezi,paduri,ape-lacuri,drumuri si curti-constructii.Posesorii acestor terenuri sunt propietari care detin titluri de
propietate date in baza legilor propietatii,proprietari particulari cu propietati detinute inainte de 1990.
4.6 Documenta ie:
DONI , N., POPESCU, A., PAUC -COM NESCU, M., MIH ILESCU, S., BIRI , I.A. (2005). Habitatele din Romnia. Edit. Tehnic Silvic ,
Bucure ti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X.
Dragu.I-Vegetatia judetului Buzau, IGB, 1986
Posea G., Ielenicz M -Muntii Buzaului, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1977
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
85,28 2.267.-Platoul Meledic

Cod Activitate
900 Eroziunea
Intensitate % Infl.
A
10 A
35
946 Cutremure
20
952 Eutrofizarea
20

continentale
810 Drenaj

rulote

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
50 +
A
50 -
50

Aria protejata este certificata prin L5/2000. Se afla in responsabilitatea Consiliului Local al com. Manzalesti si sub observatia APM Bz. Se cauta
o solutie pentru custodie.
Tipul de management se va definitiva dupa atribuirea in custodie.
Pentru detalii la Primaria com Manzalesti, jd. Buzau, tel.0238 525613, fax. 0238/529 508.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0199_80_Flora_Meledic.jpg

ROSCI0199_80_Flori_de_sare.jpg
ROSCI0199_80_hepatica_transilvanica.jpg
ROSCI0199_80_Imagini_pestera.jpg
ROSCI0199_80_Nevertebrate_Meledic.jpg
ROSCI0199_80_Pestera_Meledic.jpg
ROSCI0199_80_Plante_Meledic.jpg

ROSCI0199_80_Platoul_Meledic.jpg
ROSCI0199_80_Termite_Meledic.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0200
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platoul Va c u

Latitudine
Longitudine
N 46 25' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 26' 50''
4.983
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
331
892

595
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

4,2
B
C
B
B
15
15

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
Pasaj

B
A
C
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cat. Specia
A Rana ridibunda
i faun
Popula ie Motiv
P A
M Felis silvestris
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
36
231
P uni
N15
16
242, 243
N16
48
311
P duri de foioase

Platoul Va c u-Briheni - Cmp Mo Cuprinde:2.161 Izbucul Intermitent de la C lug ri: este situat la obr ia prului Tomnatecul. Izbuc
intermitent, care debiteaz la un interval scurt de cca.20 minute i unul lung de cca.1 or , datorit a dou camere subterane care se umplu
alternativ cu ap . Pe tera Ponor - microfaun cavernicol . 2.164. Avenul Cmpeneasa cu Izbucul Boiu: Pe ter activ cu o lungime de 1314
m - rul care str bate pe tera apare n izbucul Boiu. Intrarea n Avenul Cmpeneasa este posibil numai speologilor, prin dou grote
succesive: I-a de 5 m, n I-a treapt i a II -a de cca. 8 - 10 m. n a II-a treapt , foarte greu accesibile. Avenul Cmpeneasa este format de
apele prului Izbuc, care dup ce str bat localit ile Ponoare i Izbuc, intr n subteran prin acest aven. - Apele Prului Izbuc, intrate n
subteran prin Avenul Cmpeneasa, str bat culmea muntoas ce desparte localitatea Izbuc de ora ul Va c u i ies la suprafa dup un
traseu necunoscut prin Izbucul Boiu, aflat la cap tul Str zii Cerbului din ora ul Va c u. La ie ire, resurgen a apelor din pe ter este
amplasat ntr-o zon greu accesibil , datorit vegeta iei, apa ie ind la lumin la baza unui con de grohoti . n continuare, pe cursul Prului,
la cca. 1,5 km. n aval, este amplasat o priz cu prag de fund, care alimenteaz P str v ria Va c u.- Cascad subteran de 54 m n l ime,
accesibil numai echipelor de speologi dota i cu echipament de alpinism subteran

sit foarte important din punct de vedere al habitatelor i speciilor men ionate inclusiv la lista cu alte specii
t ieri ilegale, abandonarea de de euri
2,161 Izbucul Intermitent de la C lug ri: Decizie nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 2.164. Avenul Cmpeneasa cu Izbucul
Boiu: Decizie nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
4.6 Documenta ie:
amenajamente silvice, I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002,
Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea, evalu rile anuale de spceii strict
protejate
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 0
40

230 Vanatoare
50
50
30

B
B
10
20

B
B
50
30
40

rulote
20

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 0
230 Vanatoare
B
C
50
10

A
B
60
10
10
25
25

nu este desemnat administrator/custode
nu este alc tuit plan de management
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0200_47_Avenul.campeneasa.radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0200_47_Avenul_Campaneasa._radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0200_47_Vedere_Vascau._radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0201

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0040 Dun rea Veche - Bra ul M cin
ROSPA0100 Stepa Casimcea
ROSPA0091 P durea Babadag
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Podi ul Nord Dobrogean

Latitudine
Longitudine
N 44 58' 13''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 30' 7''
84.812
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
411

201
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO025
100 Tulcea

2
A
A
B
B
91X0 P duri dobrogene de fag

0,01
27,87
B
A
A
A
B
B
B
A
2,25
24,7
23,58
17,07
0,02
0,001
1
C
B
C
A
B
B
C
B


silicioase

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
Pasaj

A
A
C
A
P
R
C
A
B
B
C
A
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1219 Testudo graeca
A
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1088 Cerambyx cerdo
1060 Lycaena dispar
RC
P
Pasaj

A
B
C
B
P
R
B
B
B
B
C
C
B
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
V
Iernat
Pasaj

A
A
A
A
A
A
A
A
P?
P?

Cat. Specia
i faun
Popula ie Motiv
R A
Achillea ochroleuca
Agropyron cristatum ssp. brandzae
Asphodeline lutea
Astragalus ponticus
Asyneuma anthericoides
Celtis glabrata
Cephalanthera rubra
P
P
Corydalis solida ssp. slivenensis

Crocus flavus
C
R
A
A
P
P
Crocus chrysanthus
R
R
A
C
Gagea bulbifera
Gagea szovitsii
Galanthus plicatus
Globularia bisnagarica
Goniolimon collinum
Gymnospermium altaicum
Himantoglossum hircinum
Lactuca viminea
Lathyrus pannonicus
P
P
Limodorum abortivum
Mercurialis ovata
V
C
A
A
P
P
Lunaria annua ssp. pachyrhiza

Muscari neglectum
V
C
A
A
Myrrhoides nodosa
Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum
Neottia nidus-avis
Ononis pusilla
Orchis morio
Paeonia peregrina
Paeonia tenuifolia
P
P

C
R
A
A
P
P
Piptatherum virescens
Rumex tuberosus
C
C
A
A
Salvia aethiopis
Satureja coerulea
Scorzonera mollis
Silene compacta
Spiraea hypericifolia
Stachys angustifolia
Thymus zygioides
Veratrum nigrum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
5
321
N12
211 - 213
N14
10
231
N16
73
311
P duri de foioase
N26
324
uni

Prin ad ugarea la acest sit a sitului Colina Neagr (31ha), propus ini ial ca SCI distinct, suprafa a sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI
(Colina Neagr )a fost ad ugat n primul rnd datorit caracterului s u unic -cel pu in n Dobrogea,posibil i la nivel na ionalaici fiind ntlnit
cea mai ntins i bine conservat suprafa din respectiva provincie a asocia iei foarte rare Prunetum tenellae, edificat de specia amenin at
la nivel na ional Prunus tenella (ncadrat n habitatul prioritar 40 C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets). n cadrul SCI Podi ul Dobrogei au
mai intervenit i alte modific ri, n primul rnd datorit neaprob rii unor habitate de c tre Comisia European , respectiv habitatele 91DA, 40
D0, suprafe ele ini ial calculate ale acestora pt acest sit fiind redistribuite n alte habitate ce le includ ca subtipuri. este necesar adugarea
variantei actualizate referitoare la importan a sitului, modific rile intervenite fiind n special datorit : - ad ug rii sitului Colina Neagr - 31 ha neaprob rii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru care suprafa a acestuia a fost redistribuit ntre habitatele
componente, respectiv 60% fiind ad ugat la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind cumulat la habitatul 91AA Vegeta ie
forestier Ponto-Sarmatic cu stejar pufos. - neaprob rii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine st t tor urmat de includerea suprafe ei
acestuia n habitatul 91 MO P duri panonic- balcanice de cer i gorun, n care se ncadreaz ca subtip. -rencadr rii asocia iilor Prunetum
tenellae i
Spireetum crenatae de la habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea n baza de date a majorit ii habitatelor i a altor
date necesare, pentru a figura n forma actualizat .
Clase de habitat : Ape dulci continentale - 0,22% (200ha) Mla tini (vegeta ie de centur ), smrcuri - 0,11% (100ha) Tuf ri uri - 0,33% (320ha)
Stepe (inclusiv stepe mp durite i stnc rii) - 33, 74% (30007ha) Paji ti seminaturale umede, preerii mezofile 0,22% (200ha) Alte terenuri
arabile 0,16% (150 ha) P duri caducifoliate 61,79% (55014ha) Planta ii de arbori sau plante lemnoase 3,37% (3000ha) Alte terenuri 0,06% (50,5ha) Total = 100%
n ceea ce prive te speciile de plante de interes comunitar, n sit au fost identificate pn n prezent dou specii din aceast categorie,
respectiv : Campanula romanica, specie endemic pentru Dobrogea cea mai mare parte a ariei de distribu ie la nivel na ional i mondial fiind
inclus n sit ; Moehringia jankae, taxon subendemic, ntlnit n ar numai n Dobrogea; Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum
caprinum; Potentilla emilii-popii.
n afar de acestea n sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante superioare din lista ro ie na ional (Oltean, 1994), din care 5
sunt incluse i n lista ro ie european (***).
n sit sunt cuprinse 22 de rezerva ii naturale legal constituite, de importan na ional , totaliznd 7467,55 ha. La cestea se mai adaug o
rezerva ie protejat la nivel local (La Monument Niculi el 18 ha) prin planul urbanistic general al comunei Niculi el, precum i 4 rezerva ii
aflate n faza de propunere, ce reunesc o suprafa de 658,33 ha.
La nivel na ional ( dup toate probabilit ile i la scar european ) situl este cel mai ntins i reprezentativ pentru bioregiunea stepic , fiind
constituit n propor ie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de step (24807ha-27,85%). Habitatele de
p dure, de asemenea de interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak woods
(ce cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) 21000ha (23, 591%),
alte habitate forestiere avnd o pondere restrns , respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO 10ha (0,011%). Habitatele de tuf ri uri de
importan comunitar sunt de asemenea reprezentative, ocupnd o suprafa relativ de 35,6% (1780,8ha).
n cadrul habitatelor o propor ie important dintre asocia ii au un caracter endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcu , 1999 ; Dihoru, Doni ,
1970) - asocia iile din alian ele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati Paliurion, respectiv din subalian a Carpino-Tilienion
tomentosae. Pentru aceste aceste asocia ii endemice i pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate n care se ncadreaz situl reune te cea mai
mare parte a ariei de r spndire la nivel na ional i mondial (Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul
62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date PHYSIS.
Pentru unele tipuri i/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul 34.9213 ; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA subtipul 41.73723 ; 91MO
subtipul 41.76813) situl reune te cea mai mare propor ie din suprafa a de r spndire la nivel na ional. Acest aspect este valabil , dup toate
probabilit ile i pentru subtipul 31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe Colina Neagr pe suprafa a
cea mai extins din Dobrogea.
Este important de subliniat c situl conserv fitocenozele ce au servit pentru descrierea fitocenologic ini ial a majorit ii asocia iilor forestiere
i a numeroase asocia ii de paji ti i tuf ri uri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Doni , 1970) conservarea acestora fiind deosebit de
important din punct de vedere tiin ific.
Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepic n care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite
aspecte referitoare la acesta.
Suprafa a la nivel na ional a stepelor ponto-sarmatice este estimat la maximum 60.000, din care 40000 ha sunt n Dobrogea (30000 n
jude ul Tulcea, 10000 n jude ul Constan a). Restul de maximum 20000 sunt r spndite n alte zone ale rii, ns n general pe suprafe e
fragmentate i expuse p unatului intensiv, n special n bioregiunea stepic , suprafe ele din afara acesteia nefiind n general stepe tipice,
climax, ci rezultatul stepiz rii n urma defri rii p durilor.
In consecin nu exist posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru acest habitat (pe suprafe e suficient de ntinse pentru a asigura
un procent satisf c tor pentru acest habitat prioritar) dect n Dobrogea i n special n jude ul Tulcea, unde exist cele mai mari i compacte
suprafe e din acest habitat.
Habitatul este reprezentat prin asocia ii din alian ele Stipion lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, AgropyroKochion.
n cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asocia iile din alian a Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea
(Sanda, Arcu , 1999 ; Dihoru, Doni , 1970) -, situl reunind cea mai mare parte a ariei de r spndire la nivel na ional i mondial. Aceast
situa ie este valabil i pentru unele asocia iile regionale specifice acestei provincii, respectiv asocia iile Stipo ucrainicae Festucetum
valesiacae, Bombycilaeno Botriochloetum ischaemi, subasocia iile dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici
Chrysopogonetum grylli Dihoru, Doni , 1970, Horeanu,1976).
Cele mai mari amenin ri n ceea ce prive te speciile i habitate sitului sunt reprezentate n ordine descresc toare :
vn toare, mai mult de jum tate din suprafa a sitului fiind inclus n fonduri de vn toare.
sc derea biodiversit ii p durilor prin derivare (datorit concuren ei dintre speciile de Quercus i cele de amestec) favorizat de
managementul forestier - cele mai fragile n acest sens fiind habitatele din tipul 91YO i mai pu in 91M0.
perspectivele extinderii carierelor i parcurilor eoliene cele mai fragile/amenin ate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.
plantarea habitatelor stepice cele mai fragile/amenin ate habitate fiind cele din tipurile 6290 i mai pu in 40DO.
construc ii i amenaj ri n extravilanul localit ilor - cele mai fragile/amenin ate habitate fiind cele din tipurile 6290 i mai pu in 40DO.
Celelalte amenin ri au o importan mai redus fiind detaliate la punctul 6.1.
Perspectivele de instalare a unor parcuri de turbine eoliene contituie o poten ial surs major de impact antropic asupra peisajului,
speciilor i habitatelor protejate din sit, cu att mai mult cu ct majoritatea speciilor protejate de importan comunitar din sit sunt specii de
p s ri, iar situl este constituit aproape n totalitate (95,5%) din habitate de interes comunitar. n prezent n sit exist deja instalat o turbin
eolian pe teritoriul comunei Baia, pe dealul Ienicerilor (Balena), care s-a f cut prin distrugerea habitatului de step ponto-sarmatic .
O amenin are deosebit o reprezint perspectiva extinderii, n cuprinsul habitatelor protejate, a carierelor existente n afara sitului, dar i pe
suprafe e reduse n sit, majoritatea celor din perimetrul acestuia fiind abandonate n prezent.
Lucr rile silvice de i nu se desf oar pe suprafe e apreciabile, n cazul n care se desf oar n habitate protejate, cum sunt
majoritatea zonelor de p duri, n special n arboretele nederivate sau par ial derivate, pot fi considerate ca avnd o influen negativ medie
deoarece sunt urmate n cea mai mare parte a cazurilor de o sc dere relativ a biodiversit ii i a caracterului reprezentativ al habitatelor,
ntruct favorizeaz nlocuirea speciilor din genul Quercus de c tre alte specii de amestec. Este de subliniat ns c , n afar de pierderea
speciilor de stejar, restul speciilor din compozi ia tipic a habitatului nu sunt eliminate n mod semnificativ, de obicei. Astfel, chiar i arboretele
total derivate provenite integral din regenerare natural sunt mai reprezentative pentru un habitat protejat, n raport cu arboretele n care s-a
intervenit par ial cu planta ii, chiar dac sunt efectuate cu specii locale.
O alt amenin are important o constituie extinderea construc iilor legale sau ilegale n afara intravilanului localit ilor existent n
prezent n cuprinsul unor habitate protejate din sit. n prezent suprafe ele sunt reduse dar exist perspective de extindere a acestora.
Use of pesticides mic 0,1%; negativ
Fertilization- mic 0,1%; negativ
Forest planting -medie; 3,37%; negativ
Removal of dead and dying trees - mic 5%; negativ

Trapping, poisoning, poaching: mic 5%; negativ
Pilaging of floristic stations- mic 5%; negativ
Quarries - mic 0,1%; negativ
Dispersed habitations - mic 0,01%; negativ
Disposal of house waste - mic 0,02%; negativ
Disposal of industrial waste - mic 0,05%; negativ
Roads , motorways - mic 0,031%; negativ
Railway lines - mic 0,05%; negativ
Electricity lines - mic 0,05%; negativ
Pipe lines - mic 0,01%; negativ
Camping and caravans - mic 0,005%; negativ
Walking, horseriding, and non motor vehicles - mic 0,05%; negativ
Motorized vehicle - mic 0,005%; negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic 0,01%; negativ
Soil pol
n cadrul sitului sunt incluse 22 de rezerva ii naturale legiferate la nivel na ional (Legea 5/2000, H.G. 2151/2004)
LISTA REZERVA IILOR NATURALE DIN CADRUL SITULUI:
Carasan Teke
244,00;
Valea Ostrovului
61,80;
Dealul Bujorului
50,80;
Valea Oilor
0,35;
Fntna Mare
0,30;
Vrful Secarul
34,50;
Korum Tarla
2,0;
P durea Babadag Codru
524,60;
Muchiile Cernei Iaila
1891,00;
Beidaud
1121,00;
Valea Mahomencea
1029,00;
Dealul Ghiunghiurmez
1421,00;
Muntele Consul
328,00;
Dealul Sarica
100,10;
Uspenia
22,00;
Edirlen 25,50;
Casimcea 137,00;
R zboieni 41,00;
Peceneaga 132,00;
Dealul Mndre ti 5,00;
M gurele 292,00;
Mn stirea Coco 4,60;
TOTAL rezerva ii legal constituite =7467,55 ha;
Rezerva ii protejate la nivel local :
La Monument- Niculi el- 18,00ha;
n afara acestor arii protejate pe teritoriul sitului au mai fost propuse i urm toarele rezerva ii:
Dealul Izvorului 649, 2391ha;
Arleanca 1,48ha;
Dealul Lung - 2,347ha;
Co arul Mare 5, 2639 ha;
Total rezerva ii propuse = 658,33 ha;
Situa ia proprietarilor nu este cunoscut n detaliu. n general ns suprafe ele cu habitate de: ape dulci continentale - 0,22% (200ha);
mla tini (vegeta ie de centur ), smrcuri - 0,11% (100ha); tuf ri uri - 0,33% (300ha); stepe (inclusiv stepe mp durite i stnc rii) - 33, 74%
(30000ha); paji ti seminaturale umede, preerii mezofile 0,22% (200ha); alte terenuri -0,06% (54ha), ce nsumeaz o suprafa de 30854ha
(34,67%) sunt n general de inute de prim rii.
Terenurile arabile, cu o suprafa de 150 ha (0,16%) sunt de inute n general de proprietari particulari.
P durile i planta iile, cu o suprafa de 58011 ha (65,17 %) sunt fond forestier, proprietate de stat fiind administrate de Direc ia Silvic
Tulcea.
4.6 Documenta ie:
Ciocrlan, V. - Flora ilustrat a Romniei, Ed.Ceres, Bucure ti, 2000.
Bucure ti, 1964.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,01
RO04
Categoria IV IUCN
8,26

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,06 2.765.-Rezerva ia natural Dealul Bujorulu
RO04
Rezerva ie natural
0,04 2.768.-Vrful Secarul
RO04
Rezerva ie natural
0,01 2.769.-Rezerva ia botanic Korum Tarla

0,02 3.333.-La Monument - Niculi el
RO04
Rezerva ie natural
RO04
Rezerva ie natural
0,62 IV.49.-P durea Babadag - Codru
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
*
*
2,14 IV.51.-Muchiile Cernei - Iaila

1,27 IV.52.-Beidaud
RO04
Rezerva ie natural
1,18 IV.53.-Valea Mahomencea
RO04
Rezerva ie natural
1,66 IV.54.-Dealul Ghiunghiurmez
RO04
Rezerva ie natural
0,36 IV.57.-Muntele Consul
RO04
Rezerva ie natural
0,12 IV.58.-Dealul Sarica
RO04
Rezerva ie natural
0,07 IV.62.-Valea Ostrovului
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
*
0,03 IV.63.-Uspenia
0,03 IV.64.-Edirlen
RO04
Rezerva ie natural
0,14 IV.65.-Casimcea
RO04
Rezerva ie natural
0,15 IV.67.-Peceneaga
RO04
Rezerva ie natural
0,32 IV.68.-M gurele
RO04
Rezerva ie natural
0,04 IV.69.-R zboieni
RO04
Rezerva ie natural
0,00 IV.71.-Dealul Mndre ti
RO04
RO05
Rezerva ie natural
Parc natural
+
*
0,01 IV.72.-M n stirea Coco

0,01 P-Mun ii M cinului

J091TL * 0,386 CONSUL
J091TL *
1,087 VISTERNA
J091TL *
5,348 BABADAG
J091TL *
1,355 SLAVA RUSA


Situl nu este nc aprobat legal, astfel nct nu exist o institu ie care s l administreze ca arie protejat , cu excep ia rezerva iilor naturale
legiferate incluse n sit care sunt par ial n custodia Direc iei Silvice Tulcea. Restul rez
n prezent nu exist planuri de management pentru acest sit i nici pentru rezerva iile naturale pe care le con ine.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0202
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Silvostepa Olteniei

Latitudine
Longitudine
N 44 21' 8''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 16' 56''
9.297
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
91
276

185
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO041
100 Dolj

72
A
C
B
B

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
0,05
10
10

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
C
C
C
1083 Lucanus cervus
1088 Cerambyx cerdo

Cat. Specia
P Paeonia peregrina
i faun
Popula ie Motiv
R A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
3
211 - 213
N16
97
311
P duri de foioase

Situl propus este constituit din 6 poligoane, reprezentand 6 trupuri de padure. Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile apartin la
OS Perisor (cca. 6 800 ha -trupurile de padure Caprioara-Tencanau-Maracine, Tarnava-Intorsura, Perisor, Plenita si Verbicioara) si la OS
Craiova (trupul de padure Seaca-Stiubei- cca. 2500 ha).
Din cele 6 poligoane forestiere delimitate n suprafa total de 9.296,7 ha (100 %), suprafa a tipurilor de habitate forestiere de interes
comunitar totalizeaz 7.573,8 ha (81,5 %), dup cum urmeaz :
- 91E0* ocup 108, 4 ha (1,2 %)
- 91M0 - 6.487 ha (70,7 %)
- 91I0* - 975,4 ha (10,5 %)
Din punct de vedere geografic, situl este situat in partea vestica a Campiei Olteniei, mai exact in Campia Desnatuiului, la contactul cu
Platforma Piemontana Getica. Terenul este in general orizonatal, cu depresiuni mai mult sau mai putin adanci si versanti scurti. Altitudinea
terenului variaza intre 60m si 230 m. Substratul litologic este alcatuit din loessuri si , mai putin din dune de nisip, in partea de sud. Valea
Desnatuiului care strabate situl are o lunca bine dezvoltata , meandrata, iar debitul este scazut si fluctuant. Apa freatica este situata pe terase
la peste 10 m adancime, apropiindu-se de suprafata doar in lunca. Solurile apartin claselor Cernisoluri - cernoziom- si Luvisoluri- preluvosol si
luvosol - , iar in lunca Hidirisol/aluvisol.
Vegetatia forestiera este specifica zonelor fitoclimatice de campie forestiera si celei de silvostepa. Predomina ceretele, garnitele, ceretogarnitetele, care insumeaza peste 80 % din suprafata padurilor, stejaretele de stejar pedunculat, stejaretele de stejar brumariu si
amestecurile de cvarcinee.
Padurile sunt in proportie de peste 85 % de tip natural fundamental si se incadreaza in doua tipuri de habitate forestiere de interes comunitar 91M0 si 91I0. Sunt cele mai reprezentative paduri din partea de vest a Campiei Olteniei, avand o stare buna de conservare, suprafete
compacte destul de mari (peste 1500-2000 ha), ceea ce le confera o mai mare stabilitate.
De asemenea, aceste paduri adapostesc si elemente de flora si fauna foarte valoroase.
Apropierea localit ilor, accesibilitatea u oar a p durilor, braconajul, nevoia de lemn de foc, p unatul n p dure, desc rcarea frauduloas a
de eurilor n p dure, precum i presiunea turistic n perioada de nflorire a bujorului din luna mai, constituie principalele puncte sensibile ale
agresiunii antropice.
Legea 5/2000
P durile incluse n sit, n suprafa
statului.
total de 9.296,7 ha, situate n Ocoalele Silvice Craiova i Peri or, au fost men inute n proprietatea
4.6 Documenta ie:

Anonimus, 2005: Tratatul de aderare. Cap. 22 Mediu. Revizuit pe baza negocierilor de aderare ale Romniei i Bulgariei. Brusseles, 24. ian.
2005. Text computerizat: 152 pp.
Doni , N., Popescu, A., Pauc -Com nescu Mihaela, Mih ilescu Simona, Biri I.-A., 2005-a: Habitatele din Romnia. Editura Tehnic Silvic .
Bucure ti, 496 pp.
Doni , N., Popescu, A., Pauc -Com nescu Mihaela, Mih ilescu Simona, Biri I.-A., 2005-b: Habitatele din Romnia. Modific ri conform
amendamentelor propuse de Romnia i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)-2006. Editura Tehnic Silvic . Bucure ti, 95 pp.
Caraghiaur, Al., 1998: Amenajamentul Ocolului Silvic Peri or. Studiu general.Manuscris I.C.A.S. Craiova. 281 pp + 3 h r i.
Cojoac , Fl. D., 2007: Amenajamentul U.P. III Seaca, Ocolul Silvic Craiova. Manuscris I.C.A.S. Craiova: 480 pp + 2 h r i.
Stoiculescu, Cr. D., 1999: P durile virgine i cvasivirgine romne ti, un patrimoniu natural european de excep ie. In: Revista p durilor, An.
114, nr. 2, p: 14 22.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,73

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,52 2.384.-Poiana Bujorului din p durea Pleni
RO04
Rezerva ie natural
0,21 2.399.-Cleanov

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 +
uscare
A 100 +

floristice)
140 Pasunatul
15
100
10

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
25 0

uscare
100
120 Fertilizarea
25
140 Pasunatul
25
25

uscare
100
230 Vanatoare
100

Este atribuit in custodie Romsilva - Direc ia Silvic Craiova pe baza conven iei de custodie cu nr. 5121/28.10.2004.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0202_58_Poiana_Bujorului5.jpg




1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0203

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poiana cu narcise de la Negra i

Latitudine
Longitudine
N 44 36' 4''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 8' 36''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
183
186

188
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO031
100 Arge

0,5
B
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
4
211 - 213
N14
92
N15
231
uni
242, 243

Situl Poiana cu narcise-Negrasi se afla in Lunca Dambovnicului, la 1 Km de centrul comunei Negrasi, inspre Mozacu, avand o suprafata de
4,10 ha.Plantele de aici s-au dezvoltat ca urmare a suprafetei mlastinoase.Are drept coordonate geografice:longitudine 25 grade si 05 minute,
latitudine 44 grade si 35 minute.
Importanta sitului este data de specia Narcissus poeticus, subspecia Stellaris.Florile sunt cu petale albe, cu o cornula cu marginile rosii, avand
tulpinile mai subtiri si frunzele mai inguste decat alte specii de narcise.Din cauza pozitiei sudice a localitatii narcisele infloresc la sfarsitul lunii
aprilie si se mentin in floare pana la sfarsitul lunii mai.
Zona respectiva este ocrotita pentru valoarea stiintifica a speciei si pentru valoarea peisagistica a covorului de narcise.
Foarte important este si habitatul din aceasta zona, Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion
fluitantis si Callitricho-Batrachion.
Activitatile care genereaza impact semnificativ sunt: pasunatul intesiv deoarece suprafata nu este imprejmuita si recoltarea necontrolata a
narciselor in perioada lor de inflorire.
A fost desemnata rezervatie floristica la 24 iunie 1966 psin Decretul 659, redefinita printr-o hotarare a Consiliului Judetean Arges nr.
18/21.12.1994.
Proprietatea terenului - Prim ria Negra i.
4.6 Documenta ie:

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
94,85 2.103.-Poiana cu narcise Negra i


Gabriel LUPU INCDDD, Mandache M. APM-AG.
Nu a fost desemnat un costode pentru aceast zon .
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0203_83_perimetrul_poianei_cu_narcise_de_la_negrasi.jpg

ROSCI0203_83_Poiana_cu_narcise_de_la_Negrasi.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0204
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poiana Muntioru

Latitudine
Longitudine
N 45 39' 15''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 41' 39''
24
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1209
1307
1239

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea
6520 Fne e montane

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
P
P

Cat. Specia
P Nigritella nigra ssp. rubra
P

60
B
C
B
B
Pasaj
3-5 i
2-8 i
1-4 i

C
B
C
C
C
C
B
B
C
C
C
C
i faun
Popula ie Motiv
P A
Trollius europaeus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
79
321
N19
21
313
P duri de amestec

Arie protejat de interes conservativ deosebit, situl propus se suprapune peste o fnea mp durit bogat n specii de orhidee. Vegeta ia
ierboas abundent i caracteristicile arboretului din vecin tate fac din acest sit un areal intens frecventat de specii de ungulate i implicit de
carnivore mari.
Numeroasele specii de orhidee, precum si densitatea ridicat a ungulatelor i a carnivorelor mari, care tranziteaza acest areal sau l
folosesc drept spa iu principal de hr nire, constituie elemente cheie ale achilibrului ecosistemelor pe care le cuprinde. Gradul accentuat de
naturalitate al acestui habitat n care activit ile antropice se practic doar n mod tradi ional, dau reprezint motive in plus de sus inere a
importan ei sitului.
Situl poate fi afectat de extinderea domeniului Man stirii care exist in imediata apropiere a sitului i de poten iale efecte ale tuirismului
necontrolat ce se manifest in mod accentuat in perioada sarbatorilor religioase.
Situl a fost declarat ca arie protejat prin HG 2151/2005, fiind ncadrat la categoria de management: rezerva ie natural ( de interes botanic).
Rezerva ia natural Poiana Muntioru, cuprinde parcelele (cadastrale) 70-97, 99-115 din tarlalele 9 si 10 cuprinse in teritoriul administrativ al
comunei Vintileasca (terenuri extravilane fne e)
TABEL NOMINAL CU PROPRIETARII DE TEREN DE LA POIANA MONTEORU

Nr
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
Numele si prenumele
Parcela Tarla
Suprafata (mp)
Turea I. Manolache
70
9
5800
Fifere I. Petrea
71
9
3100
Tanase Gr. Ion
72
9
4100
Fifere D. Catrina
73
9
4500
Tufanoiu D. Vastle
74
9
2800
Banu I. Ionita
75
9
8300
Banu T. Ion
76
9
8300
Braiescu R. Ion
77
9
4600
Cazan A. Ion
78
9
1700
Tufanoiu I. Tinga
79
9
2700
Trestianu T. Stoica
80-81
9
5200
Popeseu D. Ionel
82
9
2600
Tanase Gr. Ion
83
9
3700
Fifere I. Ion
84-85
9
7700
Fifere D.Catrina
86
9
7700
Cioaca N.Ion
87
9
4900
Stoian Fl. Gheorghe
88
9
5300
Caldararu Cristian
89
9
4900
Tanase Iv. Ion
90
9
14700
Stoica Costica
91
9
10000
Roman Gr. Gheorghe
91
9
9300
Trestianu C. Manolache
92
9
5900
Tanase I. Gavrila
93
9
9500
Tufanoiu D. Vasile
94
9
7300
Braiescu Ion
95
9
6600
Laptuca S. Neculai
96
9
3500
Tufanoiu I. Ion
97
9
2200
Trestianu Gh. Ion II
99
10
7300
Schitul Monteoru
100
10
9700
Schitul Monteoru
101
10
5800
Schitul Monteoru
102-103-104 10
4200
Stoian Ion
105
10
1500
Popescu Gh. Gheorghe
106
10
2200
Staruiala D. Ion II
107
10
9700
Tanase S. Dragomir
108
10
5100
Tanase N. Nicolae
109
10
8800
Popescu Gh. Ghcorghe
110
10
3600
Banu Gh. Ion
111
10
2800
Banu T. Pavel
112
10
5100
Banu T. Dobre
113
10
3800
Banu I. Stanciu
114-115 10
12100
4.6 Documenta ie:

din jude ul Vrancea
4. Studiul de fundamentare tiin ific pentru ob inerea statutului de arie protejat , APM Vrancea, 2003
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
511 Linii electrice
Intensitate % Infl.
C 0,5 0
10

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
30 0
B
70 -
10

Suprafa a fondului forestier este administrat de O.S. Dumitre ti.
Aria protejat se afl n administrarea Consiliului Local al Comunei Vintileasca.
Regulamentul i Planul de Management al ariei protejate este n curs de elaborare.
Situl propus face parte din Re eaua ecologic local de protec ie a carnivorelor mari, (definit in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea.) si urmareste protec ia i conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de
carnivore mari.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0204_68_hyla_arborea.jpg

ROSCI0204_68_ursus_arctos.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0205

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

Latitudine
Longitudine
N 45 46' 23''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 6' 12''
399
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
489
521

506
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov

0,5
A
C
A
A
alpin
48
52

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
Pasaj

C
B
C
B
1060 Lycaena dispar
RC
RC
4038 Lycaena helle

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Cat. Specia
P Achillea ptarmica
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
R D
Cnidium dubium
D
D
P
P
R
V
D
D
Orchis morio
Platanthera bifolia
Scorzonera humilis
Spiraea salicifolia
Trollius europaeus
P
P
Listera ovata
C
R
Phyteuma tetramerum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N16
98
311
P duri de foioase

Teritoriul rezervatiei este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras, incadrata de m-tii Persani la est si
podisul Hartibaciului la nord. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timp bareaza
accesul liber al celor tropicale din sud, ca urmare temperatura aerului este destul de scazuta. Reteaua hidrografica este formata din raul
Sercaia si o serie de paraie cum ar fi: Vl. Scurta, afluent al Sincai, Pr Rachitei si Pr Zambrita care traverseaza Dumbrava Vadului in partea
estica si centrala.
Rezervatia este o padure de stejar rarita, cu poieni mari in care in mai si iunie infloresc florile de narcise.Aceasta padure de stejar este unica
in intreaga Depresiune a Fagarasului
Dumbrava Vadului este importanta deoarece este un rest din padurea care acoperea alta data intreaga Depresiune a Fagarasului, ramanand
unica padure de stejari seculari pastrata in aceasta regiune.
Cea mai interesanta asociatie de plante este cea care adaposteste poienile cu narcise, reprezentata prin urmatoarele specii: Narcissus
stellaris, N. angustifolius, N. radiiflorus, N.serior florens.
Turistii care se invadeaz aria protejat in perioada de inflorire a narciselor. Ruperea si zmulgerea bulbilor, calcarea in piciore a vegetatiei
ierboase, contribuie la deteriorarea echilibrului natural al poienilor cu narcise si disparitia treptata a acestui monument al naturii.
Lipsa unei zone tampon ingradite si semnalate corespunzator.
Pasunatul are deasemenea consecinte negative asupra covorului vegetal.
Invadarea poienilor cu l stari de plop.
Resturile menajere si deseurile stocate in perimetrul respectiv.
arie protejat declarat prin HCM 485/1964,HCJ Bra ov nr.124/1995 , Legea 5/2000.
Deocamdat este n proprietatea statului romn, dar este solicitat spre retrocedare de c tre Prim ria Sercaia.
4.6 Documenta ie:
CMN Documentation BV004 Padurea Dumbrava Vadului
Serbanescu I Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului 1960
Consiliul Judetean Brasov Rezervatia naturala Dumbrava Vadului Sercaia Trecut, Prezent i Viitor, jud Brasov -2002-lucrare care face
parte din Proiectul LIFE Nat/99/RO/006391 intitulat Conservarea unei p duri de stejari ( Quercus robur)
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
97,53 2.250.-Poienile cu narcise din Dumbrava va
J049BV * ###### DUMBRAVA VADULUI
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
60 -
10
102 Cosire/Taiere
40

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
20 0
140 Pasunatul
50

50
25
10

Contract Administrare: 201/21.07.2010, Administrator:Directia Silvic Bra ov Str.Closca, nr.31, Bra ov, jud. Bra ov 0268/415770,
475678 curtu@brasov.rosilva
0268/

aria protejat are plan de management care are avizul Academiei Romne si Ordin de Ministru nr.87/2003
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0206
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0026 Cursul Dun rii - Bazia - Por ile de Fier
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Por ile de Fier

Latitudine
Longitudine
N 44 39' 57''
E 21 58' 47''

sitului (ha)
sitului (km)
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
125.543
28
972

368
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
59 Cara -Severin
RO043
41 Mehedin i

1
B
C
B
B
0,1
2,5
0,05
0,1
5
2
B
B
A
B
B
B
B
B
Brometalia)
0,1
20
0,6
Salicion albae)
0,1
0,3
0,1
0,1
9530 * Vegeta ie forestier sub-mediteraneean cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica
0,1
0,01
0,1
20
Isoto-Nanojuncetea
alpin
0,05
0,2
17
0,01
silicioase

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
1324 Myotis myotis
1307 Myotis blythii
1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx
V
V
C
C
B
B
C
C
B
B
1355 Lutra lutra
>90 i
R

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1159 Zingel zingel
R
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
1163 Cottus gobio
R
RC
C
C
C
B
C
C
C
B

2011 Umbra krameri
P?
1130 Aspius aspius

1160 Zingel streber
C
R
B
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
R
Pasaj

B
A
C
A
1083 Lucanus cervus

R
R
B
B
A
B
A
B
A
B
1087 Rosalia alpina
1032 Unio crassus

P
P
B
B
B
B
B
C
B
B
RC
1060 Lycaena dispar
1061 Maculinea nausithous

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
2097 Paeonia officinalis ssp. banatica
2285 Colchicum arenarium
2300 Tulipa hungarica

2318 Stipa danubialis
R
V
A
A
B
B
A
A
B
B
2120 Thlaspi jankae
4096 Gladiolus palustris
P?

Cat. Specia
A Rana esculenta
i faun
Popula ie Motiv
C D
Rana ridibunda
Rana temporaria
Triturus vulgaris
Abramis brama
Anguilla anguilla
F
F
Carassius carassius
Esox lucius
C
C
D
D
F
F
Cyprinus carpio
Sander lucioperca
C
P
D
D
Silurus glanis
Tinca tinca
Umbra krameri
Aglais urticae
Amata phegea
Apatura iris
Argynnis paphia
Astacus astacus
Carabus gigas
Inachis io
I
I
Stylurus flavipes
R
R
D
C
I
I
Nymphalis antiopa
Unio pictorum
V
C
D
D
Vanessa atalanta
Zygaena filipendulae
M Dryomys nitedula
M Meles meles
M Micromys minutus
M Microtus arvalis
M Mustela nivalis
M Myocastor coypus
R
R
D
D
M Mustela putorius
M Myotis bechsteinii
C
R
D
A
M Myotis capaccinii capaccinii
M Myotis nattereri
M Myoxus glis
M Neomys fodiens
M Nyctalus noctula
M Talpa europaea
M Vulpes vulpes
P Acinos rotundifolius
C
R
D
D
P
P
C
V
D
D
Acer monspessulanum
Alyssum pichleri
Alyssum pulvinare
Ammannia verticillata
Armoracia macrocarpa
Bassia laniflora
Campanula grossekii
Campanula lingulata
Cardamine graeca
Carex hallerana
Carlina acanthifolia ssp. acanthifolia
P
P
Cirsium creticum
R
V
D
D
P
P
Cephalaria uralensis ssp. multifida

Colchicum autumnale
R
R
B
B
Comandra elegans
Convolvulus althaeoides ssp. tenuissimus
Coronilla emerus ssp. emeroides
Corylus colurna
Crocus flavus
Crocus reticulatus
Cynosurus echinatus
Cyperus longus
Cyperus serotinus
P
P
Dianthus pinifolius
Echinops bannaticus
R
R
D
D
P
P
Digitalis ferruginea
Elymus panormitanus
R
R
D
D
Erysimum comatum
Erythronium dens-canis var. niveum
Euphorbia myrsinites
Festuca vaginata
Fimbristylis bisumbellata
Fumana procumbens
Fumaria kralikii
Fumaria thuretii
Gagea bohemica
P
P
Galanthus nivalis
R
R
C
A
P
P
Gladiolus illyricus
Heliotropium supinum
V
R
D
D
Hypericum rochelii
Iris pseudacorus
Jasione dentata
Jasione montana
Jurinea glycacantha
Lemna minor
Linum uninerve
Ludwigia palustris
Minuartia cataractarum
Minuartia hamata
D
D
P
P
Minuartia hirsuta ssp. frutescens

Onobrychis alba
V
R
C
D
P
P
Notholaena marantae
Onosma arenaria
R
R
D
D
Onosma heterophylla
Ophrys apifera
Orchis militaris
Orchis morio ssp. morio
Orchis pallens
P
P
Orchis papilionacea
Orchis simia
R
R
D
D
P
P
Orchis purpurea
Paeonia daurica
R
R
D
D
Paeonia officinalis
Paspalum paspalodes
Petrorhagia illyrica ssp. haynaldiana
D
D
Pinus nigra ssp. banatica
Polycarpon tetraphyllum
Polygala supina ssp. hospita
Prangos carinata
Pulsatilla montana
Salix alba
P
P
Salix fragilis
Salvinia natans
P
R
D
C
P
P
Salvinia natans
Saponaria glutinosa
R
V
C
D
Satureja montana ssp. kitaibelii
Scorzonera lanata
Sedum dasyphyllum
Stipa bromoides
Stipa eriocaulis
Thymus comosus
Tragopogon balcanicus
Tragopogon floccosus
V
R
D
D
Tulipa hungarica ssp. undulatifolia
P
P

Wolffia arrhiza
R
V
D
D
P Vulpia ciliata
R Lacerta agilis
R Lacerta praticola
R Lacerta viridis
R Lacerta vivipara
R Natrix natrix
R Podarcis taurica
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
8
511, 512
Ruri, lacuri
N09
N14
10
N15
N16
N26
321
231
242, 243
uni
69
311
P duri de foioase
324

Geologia sitului Por ile de Fier este deosebit de complex , avnd n vedere c se suprapune unit ii de orogen a Mun ilor Carpa i.
Diversitatea ridicat a habitatelor, n acest spa iu existnd 171 de habitate, din care 26 sunt unice pentru Romnia i 21 de interes comunitar
Zona de sedimentare Cerna Jiu cuprinde n arealul Por ile de Fier, sectorul cel mai spectaculos al v ii transversale a Dun rii Cazanele
Mari i Cazanele Mici.
Zona Por ilor de Fier se prezint deci sub forma unui adev rat muzeu geologic n aer liber, existnd o serie de puncte de atrac ie geologic i
paleontologic renumite la nivel na ional (sinclinalul suspendat Munteana, punctele fosilifere Svini a i Bahna, neck-ul vulcanic permian
Trescov , Defileul Dun rii, forma iunile carstice etc.).
La vest de localitatea Belobre ca, pe o distan de aproximativ 11 km n lungul Dun rii se eviden iaz o serie de depozite loessoide
cuaternare, ce formeaz adev rate abrupturi, unele fiind declarate rezerva ii naturale (Rpa cu l stuni loc de cuib rit pentru unele specii de
l stuni).
ntre localit ile Bazia i Gura V ii apare ca unitate geomorfologic distinct n peisajul Por ilor de Fier, Defileul Dun rii, cu o lungime total
de 134 km, cel mai spectaculos defileu european.
Cel mai spectaculos i mai interesant din punct de vedere peisagistic este relieful carstic.
Exist patru zone umede, dou n lacul de acumulare ( Ostroavele - Moldova Veche i Insula Calinov ) i pe malul stng al Fluviului ( Balta
Nera- Dun re i Pojejena Divici).
Zonele umede ofer condi ii favorabile de reproducere a unui num r mare de specii migratoare, datorit posibilit ilor optime de hr nire n
sezonul cald din acest complex biocenotic i datorit faptului c speciile de p s ri acvatice cuib resc aici, avnd cuiburile amplasata aproape
exclusiv n habitatul de stuf ri uri i p puni uri.
.
Importan a conservarii florei n zona Defileului Dun rii (n special Cazanele si Ostrovul Moldova Veche) considerate rezerva ii naturale i
Cazanele de la Dun re cu p durea i vegeta ia stncilor, de un colorit meridional, locul clasic al plantelor Tulipa hungarica i Campanula
crassipies (azi n lista speciilor rare i respectiv pericilitate) i rezerva ia Por ile de Fier-Gura V ii cu speciile Prangos carinata i Dianthus
serbicus.
P durea domin peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru situl Por ile de Fier nregistrnd valori frecvente de 80%.
Forma iile vegetale, condi ionate de dinamica n timp a asocia iilor (grup rilor) i de parametrii topoedafici sunt atribuite etajului nemora
n locul p durilor termofile defri ate s-au instalat tuf ri uri termofile ( ibleac), o forma iune vegetal secundar de stejar pufos cu mult
c rpini , mojdrean i liliac s lbatic c reia i se adaug specii submediteraneene, saxicole i calcicole.n zonele de lunc inundabil apar
nml tiniri n care domin trestia.

O propor ie important a mamiferelor este dat de microchiroptere, specii de interes comunitar, reprezentate prin membrii a dou familii:
Vespertilionidae (Myotis bechsteinii, Myotis capacinii, Vespertilio murinus) i Rhinolophidae (Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus blasii).
Carnivorele sunt prezente att prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rsul (Lynx lynx) ct i prin
specii de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele Meles meles, Martes martes. Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, ele fiind
reprezentate de Cervus elaphus (cerbul), Capreolus capreolus (c prior).
Dintre cele 4873 nevertebrate ntlnite n situl Por ile de Fier, statut special au:
- patru specii de gasteropode- Theodoxus traversalis Anisus vorticulus, Herilla dacica, Helix pomatia
- Clasa Insecta are cinci reprezentan i cu statut aparte, unul din ordinul Coleoptera (Lucanus cervus L.), iar ceilal i patru din ordinul
Lepidoptera (Eriogaster catax L., Lycaena dispar rutilus Wernb., Parnassius mnemosyne wagneri Bryk, Kirinia roxelana Cr.),
Num rul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru Romnia.
Num rul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru Romnia.
Din cercet rile ntreprinse pn n prezent rezult c fauna situl Por ile de Fier se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate i
332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezen ridicat nregistreaz clasa Aves, cu 205 de reprezentan i, urmat de clasa Pisces, cu 63 de
reprezentan i, cea mai slab reprezentat clas fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.
n situl Por ile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni i 17 specii de reptile. Dintre acestea, amfibianul Pelobates syriacus i
reptilele Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis i Vipera ammodytes sunt
elemente est-mediteraneene, respectiv mediteraenene strict protejate .
Impactul asupra mediului al activit ilor agricole din situl Por ile de Fier este dificil de evaluat din cauz c fragmentarea terenurilor arabile
este foarte ridicat , monitorizarea utiliz rii ngr
mintelor chimice fiind foarte dificil . O evaluare a impactului se poate face prin cartarea
teritoriilor afectate de fenomene de ruderalizare a vegeta iei i prin eutrofizarea lacurilor ca urmare a folosirii pesticidelor i ngr
mintelor
chimice. Totu i, se poate considera c impactul provocat de folosirea pesticidelor i a ngr
mintelor chimice asupra mediului este destul de
redus, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru utilizarea acestora la scar larg , agricultura practicat n arealul situl Por ile de Fier, fiind
o agricultur de subzisten .
Influen a negativ a activit ilor agricole se manifest prin cre terea intensit ii proceselor geomorfologice actuale pe terenurile pe care se
aplic tehnici agricole necorespunz toare.
De-asemenea activit ile miniere de la Moldova Nou afecteaz solurile prin efectuarea de deroc ri pentru terasamente n scopul
descoperirii banatitelor; surparea terenurilor pe care se afl amplasate halde de steril,depunerea sterilului duce la contaminarea orizontului
biologic activ, cu efecte asupra proceselor microbiologice.
De asemenea, activit ile de cre tere a animalelor contribuie la degradarea calit ii habitatelor, mai ales n cazul n care acestea se
desf oar n zone cu diversitatea biologic ridicat .
La nivel calitativ apar probleme cu impact local sau regional legate de poluarea apelor de suprafa datorit activit ilor din sectorul minier
(Moldova Nou , Cozla etc.).
Utilizarea apelor pentru consumul popula iei i evacuarea apelor uzate menajere reprezint n prezent o problem important pentru
localit ile rurale din situl Por ile de Fier, majoritatea acestora neavnd sistem de canalizare. Probleme calitative mai importante apar n cele
dou ora e care nu de in sta ii de epurare func ionale.
Principalele surse de poluare a apei sunt: unit ile de industrie extractiv ale minereurilor de cupru i c rbune, unit ile de gospod rie
comunal , alte activit i industriale, agricultura, transporturile, etc.
Principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de activit ile extractive de la Moldova Nou i Baia Nou .
n urma exploat rii minereurilor cuprifere au rezultat depozite de steril constituie o surs deosebit de important de poluare, n special
datorit antren rii de c tre vnt a particulelor foarte fine.
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ;
- Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - sec iunea III Arii Protejate;
- H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;
Ponderea terenurilor pe categorii de proprietari este urmatoarea: statul 64,0 %, prim riile 16,8 % i persoanele fizice 19,2 %.
4.6 Documenta ie:
MATAC S., 2000: Protec ia florei din teritoriul Parcului Natural Por ile de Fier, Drobeta, X: 138-144, Drobeta Turnu Severin
MATAC SORINA TEFANIA, 2003: Gestiunea ecologic , valoarea social i poten ialul turistic al Parcului Natural Por ile de Fier, Drobeta,
vol. XIII: 239-246, Drobeta Turnu Severin
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO02
Categoria II IUCN
0,00
RO04
Categoria IV IUCN

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
RO04
Rezerva ie natural
0,92 2.298.-Valea Mare
RO04
Rezerva ie natural
0,09 2.299.-Balta Nera - Dun re
2,86
RO04
Rezerva ie natural
0,00 2.307.-Rpa cu l stuni din Valea Divici
RO04
Rezerva ie natural
0,17 2.312.-Rezerva ia natural Bazia
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,57 2.597.-Gura V ii - Vrciorova PN - D, Muni

0,13 2.598.-Valea Ogl nicului Comuna Brezni a-O
RO04
Rezerva ie natural
0,24 2.607.-Dealul Duhovnei Comuna Ilovi a
RO04
Rezerva ie natural
0,19 2.608.-Dealul V r nic Comuna Brezni a-Ocol
RO04
Rezerva ie natural
0,30 2.609.-Cazanele Mari i Cazanele Mici, PN-
RO04
Rezerva ie natural
0,13 2.610.-Locul fosilifer vini a PN-D Comuna
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.611.-Locul fosilifer Bahna PN-d Comuna I
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,02 2.622.-Cracul G ioara

0,09 2.624.-Cracul Crucii PN-D Municipiul Drobe
RO05
Parc natural
RO05
Parc natural


J062CS * 0,469 VALEA MARE - MOLDOVA NOUA
J073MH + 0,402 GURA VAII - VARCIOROVA
J073MH *
0,08 OGLANIC - GAIOARA
J073MH *
J073MH *
0,26 CAZANELE DUNARII
J062CS + 0,256 BERZASCA
0,26 CAZANELE DUNARII

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
10 0
120 Fertilizarea
140 Pasunatul
30
10
30
50

uscare
180 Incendiere
10
10
10
230 Vanatoare
B
B
60
5

C
A
5
100
330 Saline
10
10
10
10
700 Poluarea
20
701 Poluarea apei
10
20
10
740 Vandalism
20
900 Eroziunea
B
B
5
30
952 Eutrofizarea
20

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
0
102 Cosire/Taiere
120 Fertilizarea
220 Pescuit sportiv
B
B
0
-
520 Navigatie

0
1
10

Administra ia Parcului Natural Por ile de Fier, constituit n octombrie 2002.
Deocamdat nu are plan de management. El va fi ntocmit de Administra ia Parcului Natural Por ile de Fier pn la 31.05.2006.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0206_116_Neck-ul_vulcanic_Trescov .jpg
ROSCI0206_116_Zona_Cazanelor_Mari.jpg

Luta Larisa - APM-CS
Luta Larisa - APM-CS
ROSCI0206_326_balta_Nera_-_Dunare2.jpg
ROSCI0206_326_Balta_Nera_-_Dunare3.jpg
ROSCI0206_326_Balta_Nera_-_Dunare6.jpg
ROSCI0206_326_Dunarea_la_Moldova_Noua.jpg
ROSCI0206_326_Ostrov_Moldova_Veche.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0207
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Post varul

Latitudine
Longitudine
N 45 33' 45''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 33' 58''
1.303
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
728
1783
1146

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov

1
B
C
B
B
alpin
6520 Fne e montane
20
0,1
39
1
33
C
B
C
C
B
B
C
B
0,5
0,01
0,01
0,01

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
Pasaj

C
B
C
B
1361 Lynx lynx
1352 Canis lupus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
R
Pasaj

C
B
C
B
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Cat. Specia
P
P
i faun
Popula ie Motiv
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
C
B
B
C
C
B
B
Triturus alpestris
Liophloeus liptoviensis
M Cervus elaphus
P Abies alba
P
P
A
A
M Sciurus vulgaris
P
R
A
C
Allium victorialis
Cystopteris sudetica
Daphne blagayana
Gagea fistulosa
Gymnadenia conopsea
P
P
Larix decidua
Lloydia serotina
P
P
A
A
P
P
P
P
A
A
Orchis morio
Pinus cembra
Pinus sylvestris
Platanthera bifolia
Taxus baccata
Trollius europaeus
R Vipera berus
R Podarcis muralis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
4
231
P uni
N15
242, 243
N16
N17
72
311
P duri de foioase
15
312
P duri de conifere
N26
324

situl Muntele Postavaru este situat intre Valea Cheii, Valea Timisului si Poiana Brasov.Temperaturile medii anuale sunt etajate conform
altitudinii, avand valori de la 6-0g.Reteaua hidrografica este densa cu caracter radiar, apartinand in cea mai mare parte bazinului hidrografic al
Oltului.Afluentii mai importanti: Timisul, Ghimbaselul si Valea Rasnoavei.
Importanta masivului Postavaru este atat de natura ecologica habitate de padure : fagete, amestecuri, rasinoase valoroase si nu numai,
specii de flora si fauna protejate, cat si de mare interes turistic.
Practicarea unui turism necontrolat.Extinderea perimetrelor construite atat in aria protejata cat si in zona tampon.Pasunatul intensiv in poieni
si pajisti ilegal sau uneori autorizat de Primaria Brasov.Depozitarea deseurilor si aruncarea gunoaielor intamplatoare de catre turisti.Exploat ri
forestiere
Aria protejata Muntele Postavarul a fost declarata prima data prin HCJ 421/1980, iar pe plan national, prin L5/2000
Suprafa a sitului este de 1238,2 ha.In totalitate este proprietate privat , dup cum urmeaz : Prim ria R nov 325,2 ha i administrat de
Regia Public Local a P durilor din R nov, Prim ria Bra ov 913 ha administrat de RPLKronstadt.
4.6 Documenta ie:
ICAS Brasov.Bo caiu N,1971 : Flora i vegeta ia mun ilor arcu, Godeanu i Retezat ,Bucure ti.Csuros,St. ,Pop,I,1965 : Considera ii
generale asupra florei i vegeta iei masivelor calcaroase din Mun ii Apuseni,Contrib.Bot.Cluj.Fink, H.G.1970, :Contribu ii la cunoa terea
florei i aspectul general al vegeta iei Masivului Post varul,Lucrare de Diplom ,Cluj.Heltmann,H., Fink ,H, 1971 :Despre o nou localitate
cu Cyclamen purpurascens Mill.n R.S.Romnia,Comunic ri de botanic ,Bucure ti.XII.Morariu,I 1957, : Cteva date i nout i din flora rii
Brsei,Lucr. tiin .Inst.Politehn. Bra ov,III.Pascovschi,S.,1967 :Succesiunea speciilor forestiere, Bucure ti.St nescu,V.,Parascan,D. ,1971
:Contribu ii la studiul florei i vegeta iei din t ieturi,Comunic ri de botanic ,Bucure ti,XII.Flora Rumaniens, 1952-1972:-Flora Republicii
Socialiste Romnia; Bd.I-XII,Bucure ti.Oltean,M.,Negrean,G.,Popescu,A., Roman,N., Dihoru,G., Sanda,V., Mih ilescu,S.,
:Studii,sinteze,documenta ii de ecologie.Prof. Dr. Ing. Marius Danciu- Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere.Vasile Coicrlan :
Flora ilustrat a romniei.Ed. Ceres ,Bucure ti 2000. Fink,H.G. : Flora din Masivul Post varul.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%

Cod
Categorie
Tip
%
*
92,02 2.253.-Muntele Post varu

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
Cod Activitate
140 Pasunatul
80
20
10
140 Pasunatul
10
20
Intensitate % Infl.
B
20 0
B

nu are plan de management
are amenajamente silvice dupa care RPLP Krondstadt RA si RPLP Rasnov administreaza fondul forestier din cuprinsul ariei protejate
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0208

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Putna - Vrancea

Latitudine
Longitudine
N 45 54' 54''
E 26 31' 9''

sitului (ha)
sitului (km)
38.213
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
442
1786
1047

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea

3
B
C
B
B
0,1
0,005
3
B
B
C
C
B
A
B
B
0,1
15
15
15
1
0,1
B
B
C
C
B
B
C
B
0,01
0,001

alpin
6520 Fne e montane


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
1355 Lutra lutra
Pasaj
R

C
B
C
C
C
1352 Canis lupus
35-60 i
10-20 i
1354 Ursus arctos
70-110 i
25-35 i
20-25 i
5-8 i
1361 Lynx lynx

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1087 Rosalia alpina
P
RC
Pasaj
P
Pasaj

C
B
C
C
C

C
B
C
B
B
1015 Vertigo genesii
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

C
A
C
B

Cat. Specia
P Typha minima
i faun
Popula ie Motiv
P A
R Lacerta agilis
P?
R Vipera berus
P?
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
3
321
N14
231
N16
21
311
P duri de foioase
uni
N17
14
312
P duri de conifere
N19
55
313
P duri de amestec
N26
324

Cu o suprafa total de 38 204 ha ( 41,32% din suprafa a Mun ilor Vrancei), Parcul Natural Putna Vrancea constituie elementul cheie pentru
protec ia si conservarea popula iei viabile de urs, lup i rs din cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea. Constituit in baza studiului de fundamentare tiintific ntocmit in cadrul Proiectului LIFE02NAT/RO/8576 Conservarea in situ a
carnivorelor mari din jude ul Vrancea, Parcul Natural Putna-Vrancea ad poste te pe lng cele 14 tipuri de habitate de interes comunitar
circumscrise parcului, popula ii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus i Lynx lynx, prioritare pentru
desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, Parcul Natural Putna-Vrancea este desemnat Zona de
protec ie cu rolul de reducere a barierelor antropice. In acest sens, situl propus va avea rolul de a reduce impactul negativ indus asupra
popula iilor de carnivore mari din vestul jude ului Vrancea, prin constituirea unor bariere antropice (refacerea drumurilor nationale 2D si 2L,
dezvoltarea infrastructurii turistice i a localit ilor Coza, Tulnici, Lep a, Gre u)
Aproape 80% din suprafa a ocupat de parc revine habitatelor forestiere, fiind incluse aici i o serie de arii protejate i zone de conservare
special ce ocup 19,23% din suprafa a parcului
Considerentele pe baza c rora a fost instituit Parcul Natural Putna-Vrancea sunt: respectarea Directivelor Habitate i P s ri din Uniunea
European existen a unor habitate forestiere compacte, ideale pentru carnivorele mari; protejarea i men inerea integralit ii a 14 habitate de
interes comunitar; prezervarea tradi iilor me te ug re ti i a obiceiurilor locale; asigurarea unui turism controlat axat i pe exploatarea
patrimoniului cultural; dorin a institu iilor locale, secondate de foruri tiin ifice importante, de a p stra patrimoniul biologic i cultural al zonei.
Constituirea acestui parc se nscrie n procesul de organizare a unei re ele na ionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga diversitate a
ecosistemelor la nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemnte specifice spa iului carpatic de la Curbur , reprezentat n spe
de domeniul fli ului.
Habitatele protejate circumscrise parcului sunt specifice speciilor de carnivore mari Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru
desemnarea de arii de protec ie conform Directivei Habitate 92/43/CEE. Este estimat existen a n spa iul aferent parcului a 80 de ur i, 30 de
lupi i 30 de r i.
Deasemenea foarte important este faptul c n acest sit au fost identificate numeroase specii de flor si faun endemice sau de interes
comunitar precum: capra neagr ( Rupricapra rupricapra), vidra (Lutra lutra), pisica salbatic (Felis sylvestris) - dintre animale i papucul
doamnei (Cypripedium calceolus), tisa( Taxus baccata) - dintre plante.
Utilizarea terenurilor este dominat de activit ile legate de fondul forestier i cre terea animalelor. Paji tile secundare sunt intens exploatate,
suprafa a p unabil fiind prea mic n compara ie cu num rul de animale. Practicile de cre tere a animalelor produc deseori conflicte omcarnivore mari. Cre terea n semi-libertate a cornutelor sau cabalinelor i perioadele cu deficit de hran pentru carnivore sunt cauzele
primordiale. Suprafe ele p unabile atrag mult n interiorul habitatelor populate cu carnivore mari pe cresc torii de animale, acestea fiind
reprezentate de paji ti secundare ce ocup suprafe e importante pe culmile principale, productivitatea fiind redus prin supraexploatare.
Monoprofilul a ez rilor montane, respectiv exploatarea i prelucrarea primar a materialului lemnos constituie modul cel mai vizibil de
degradare a habitatelor naturare populate de carnivorele mari.
De asemenea valen ele turistice ale acestui spatiu sunt mai intens exploatate, n ultimii 10 ani acestea genernd fluxuri turistice
ritmice, n cre tere.
finan at de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la nfiin area Re elei ecologice locale pentru carnivorele mari din
jude ul Vrancea, aceasta din urm impunnd declararea Parcului Natural Putna-Vrancea ca element esen ial pentru conservarea populatiilor
viabile de urs, lup si rs.
Legiferat prin Hotararea de Guvern 2151/2004, Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune si unor zone declarate arii protejate prin Legea
nr.5/2000 ( rezerva iile naturale Cheile Ti i ei, Cascada Putnei, P durea Lep a-Zboina, Rpa Ro ie, Groapa cu Pini, Strmtura Coza,
Muntele Goru).
Odat cu legiferarea nfiintarii ca parc natural s-a definitivat si aprobat si zonarea interioar , astfel nct cele 11 Zone Speciale de
Conservare acoper 7288,87 ha din suprafata totala a parcului.

In prezent regimul de proprietate in cadrul Parcului Natural Putna Vrancea este repartizat in procente astfel: 7,3% proprietate de stat (Regia
National a P durilor- Romsilva), iar 92,7% - proprietate particulara a Obstilor localitatilor: Tulnici, Coza, Negrilesti, Vidra, Paulesti, Haulisca,
Viisoara, Vizantea-Livezi. Administrarea fondului forestier proprietate privat a obstilor (proprietatea in cadrul acestor forme de organizare
este fara drept de diviziune, fiecare locuitor avand dreptul la o anumita cantitate de lemn sau o suma de bani provenita din activitatile
economice desfasurate de obste), se realizeaz de c tre structuri silvice proprii sau pe baza unor contracte de administrare cu ocolalele
silvice de stat.
In interiorul localitatilor Lep a si Gre u, terenurile situate n intravilan sunt n proprietatea unor persoane fizice sau juridice.
4.6 Documenta ie:
1. APM Vrancea, Universitatea Bucuresti - Parcul Natural Putna Vrancea, Studiu de fundamentare stiinsifica, Focsani 2004
2
*** 2003, Raport Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari, proiectul
3.
*** 2003, Raport Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576
4.
*** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza
Iasi
5.
*** Planurile de amenajamente silvice i h r ile arboretelor (1:20 000), Direc ia Silvic Vrancea (pentru Ocoalele Silvice incluse n
zona de implementare a proiectului)
6. Nicolae Doni , Aurel Popescu, Mihaela P uca- Constantinescu, Simona Mih ilescu, Iovu Adrian Biri - Habitatele din Romania, Editura
Tehnic Silvic , Bucuresti- 2005
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO04
Categoria IV IUCN
8,96

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,09 2.812.-Rezerva ia natural Vrful Goru
RO04
Rezerva ie natural
0,64 2.816.-Rezerva ia natural P durea Lep a ?
RO04
Rezerva ie natural
0,03 2.819.-Rezerva ia natural Groapa cu Pini
RO04
Rezerva ie natural
0,04 2.822.-Strmtura Coza
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,06 2.824.-Cascada Putnei

7,10 2.826.-Valea Ti i ei
RO05
Parc natural

J04ACV * 0,022 OITUZ
J055VN +
7,32 TISITA
J055VN *
3,539 LEPSA - ZBOINA
J055VN *
2,378 GORU

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
1 0
140 Pasunatul
50
230 Vanatoare
vanatoare
B
C
70
10
30

Parcul Natural Putna-Vrancea de ine o structur proprie de administrare. n conformitate cu contractul nr. 102709 din 22.11.2005 ncheiat ntre
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor i Regia National a Padurilor, aceasta din urm ,
In prezent pentru situl propus nu exist un plan de management unitar, dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170
Int rirea sistemului de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, finan at de Comisia European , Agen ia de Protec ie a Mediului si
Administra ia Parcului Natural Putna-Vrancea au obliga ia elabor rii planurilor de management pentru toate ariile protejate incluse in re eaua
local de protec ie a carnivorelor mari si in re eaua Natura 2000.

Ariile protejate incluse in cadrul Parcului Natural Putna Vrancea sunt administrate in prezent in baza planurilor de management realizate de
catre custozii acestora, respectiv de c tre Direc ia Silvic Foc ani, Asocia ia pentru Dezvoltare Durabil Focul Viu si Asocia ia Ob tilor
Vrncene.
Planul de management pentru acest sit va fi elaborat in concordan cu Planul de management al carnivorelor mari elaborat si aprobat de
catre autorit ile publice locale si jude ene in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 : Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea. n prezent prevederile acestui plan de management se aplic si pe suprafa a sitului propus.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0208_68_Ursi_capturati_,_Life_02NAT8576,_P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg

ROSCI0208_68_urs_capturat,_monitorizat,_P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg
ROSCI0208_68_urs_Coza_,_P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg
ROSCI0208_68_Vf._Goru,___P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg
ROSCI0208_68_Z_S_C_Ciuta,__P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0209
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rac - Hida

Latitudine
Longitudine
N 47 6' 25''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 14' 34''
239
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
249
375

309
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO066
100 S laj

38
B
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
50
231
P uni
N15
N16
45
242, 243
311
P duri de foioase

Situl cuprinde p duri caducifoliate cu stejar i carpen, p duri dacice cu Melampyrum bihariense, stepe i paji ti calcaroase. Por iuni largi ale
sitului sunt acoperite prim vara cu asocia ii de Narcissus stellaris.
Sit de interes botanic, ecologic i peisagistic, cuprinznd p duri dacice cu Melampyrum bihariense - aflat printre alte maximum 100 situri
similare n Europa Central , precum i alte specii rare i endemice (Narcissus stellaris, Hepatica transsilvanica, Aconitum lycoctonum ssp.
moldavicum, Lathyrus transsilvanicus).
Conservarea acestui habitat este periclitat de p unatul intens, ca i de trasarea n trecut a unor an uri de drenaj datorit c rora umiditatea
solului a diminuat sub nivelul optim corespunz tor cerin elor biologice ale speciilor edificatoare. Accesul utilajelor agricole este un alt factor
care agraveaz starea habitatului.
P duri mezofile de stejar, cu strat ierbos mezohigrofil. Por iuni largi din sit sunt acoperite prim vara de asocia ii vegetale cu Narcissus
stellaris. Situl include aria natural protejat Poiana cu narcise de la Rac -Hida, declarat prin Legea nr. 5 din 2000.
Proprietate particular .
4.6 Documenta ie:
CORINE Biotopes Project - Romania, C.C.B. Cluj - Contract de cercetare nr. 282/1980 - Identificarea unor ecosisteme reprezentative n zona
subcarpatic din Nord-Vestul Transilvaniei (jude ul S laj) n scopul propunerii lor ca rezerva ii naturale.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,51

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,51 2.684.-Poiana cu narcise de la Rac -Hida
J041SJ * 84,58 RACAS-HIDA
Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
A 100 -

Cod Activitate
100
140 Pasunatul
20
Intensitate % Infl.
C
-

Prim ria comunei Hida.
Amenajamente silvice.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0209_312_RacasHida_dinsprePoianacuNarcise.jpg

ROSCI0209_312_RacasHida_habitatuldepadure.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0210
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rpa Lechin a

Latitudine
Longitudine
N 46 28' 13''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 14' 20''
283
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
272
485

323
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure

15
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
C
C
Iernat
Pasaj
B
B
C
C
B
B

C
C
C
C
2511 Gobio kessleri

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4031 Cucullia mixta
RC
Pasaj

A
B
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
21
511, 512
Ruri, lacuri
N12
12
211 - 213
N14
41
231
N16
26
311
P duri de foioase
uni

Situl, situat pe malul estic al Mureșului, n apropierea localit ții Lechința, reprezint un mozainc de habitate - de la cele
specifice luncii rului Mureș, cu vegetație specific de lunc , o zon mp durit n est, pajiște pe coast de deal și
pn la zonele de la limita localit ții, spre nord, unde influența antropic și-a f cut prezența.
Mozaic de paji ti stepice ponto - panonice de colilie i de Festuca valesiaca formate pe soluri scheletice i slab s r turoase, habitate
preferate ale unor taxoni endemici de lepidoptere: Cucullia mixta lorica, Hadula dianthi hungarica (endemisme panonice) respectiv Conisania
poelli ostrogovichi (endemism transilvan). Alte lepidoptere rare Autophila dilucida, Cucullia xeranthemi, Colias chrysotheme, Plebejus sephirus.
Pa unatul excesiv contribuie la amplificarea fenomenelor de eroziune deosebit de pronun ate n aceast zon .

4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 -

Cod Activitate
140 Pasunatul
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
0 -

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0211
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Podi ul Seca elor

Latitudine
Longitudine
N 45 59' 44''
E 23 48' 43''

sitului (ha)
sitului (km)
7.014
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
225
575

417
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO071
62 Alba
RO076
38 Sibiu


10
B
C
B
B
Brometalia)
10
1
65
C
A
C
C
C
B
C
C
0,2

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
C
Pasaj

C
B
C
B

4028 Catopta thrips
R
R
C
C
B
B
B
B
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
B
B
4091 Crambe tataria

Cat. Specia
P Ephedra distachya
P Prunus tenella
i faun
Cod
%
CLC
Clase de habitate
Popula ie Motiv
V D
R A
Lythrum hyssopifolia
N12
N14
35
N15
N16
61
211 - 213
231
242, 243
311
P duri de foioase
uni

SCI-ul Podisul Secaselor se suprapune din punct de vedere teritorial-administrativ peste teritoriul apartinand la doua judete: Alba si Sibiu.
Teritoriul SCI-ului apartinand judetului Alba este situat la limita Tinutului Piemonturilor Vestice cu cea a Subcarpatilor Interni ai Transilvaniei,
districtul Piemontului colinar al Apoldului. Din punct de vedere geologic, in aceasta zona se gasesc depozite din Cretacicul Inferior si Superior,
Neogen si Cuaternar (depozite pannoniene constituite din complexe marnoargiloase,gresii friabile si pietrisuri). Principalele cursuri de apa din
zona sunt: Secasul Tarnavei si Secasul Sebesului.
Zona SCI-ului apartinand judetului Sibiu ocupa partea sud-estica a Podisului Secaselor. Din punct de vedere geologic, teritoriul se incadreaza
in zona deluroasa aparand pietrisuri, nisipuri, calcare, gresii. Principalele cursuri de apa sunt Rosia de Secas, Visa, Sangatin.
Dupa Koppen, SCI-ul face parte din provincia climatica D.f.b.k.
Situl, cu o suprafata de 4861 ha de padure, se afla cuprins intre 230m si 730m altitudine, in etajele:
- deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete,
- deluros de cvercete (de gorun, cer, garnita, amestecuri dintre acestea) si sleauri de deal,
- deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer, grni , gorun i amestecuri ale acetora).
Padurile detin in jur de 71% din sit, restul fiind detinut de pajisti.
Situl \\\"Podisul Seca elor\\\" este desemnat pentru protejarea a trei specii de plante vasculare din Anexa II a Directivei Habitate, i anume:
Adenophora lilifolia, Crambe tataria, Iris aphylla ssp. hungarica. De asemenea, paji tile din poligoanele respective, g zduiesc habitate din
Anexa II a Directivei Habitate, precum: - 40A0* Tuf ri uri subcontinentale peri-panonice - 6210 Paji ti uscate seminaturale i faciesuri cu
tuf ri uri pe substrate calcaroase(Festuco Brometalia) - 6240* Paji ti stepice subpanonice - 6440 Paji ti aluviale din Cnidion dubii - 6510
Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis). Padurile din cadrul sitului se incadreaza in 4 tipuri de habitate:
91Y0 Dacian oak hornbeam forests, 91I0- Euro-siberian steppic woods with Quercus ssp., 91E0 Alluvial forest with Alnus glutinosa and
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), 9170 Galio-Carpinetum oak hornbeam forest. Pentru tipurile 91Y0, 91I0*
si 91E0* s-a acordat calificativul IN MOD cu ocazia seminariilor biogeografice de la Sibiu din iunie 2008, fiind necesara desemnarea de noi
situri.
Printre vulnerabilit ile din acest sit remarc m:
- suprap unatul
- eroziunea solului
- alunec rile de teren
Acest sit nu con ine zone aflate sub regim de protec ie legal . Ins n preajma unui poligon se afl un alt sit N2000 i anume: Rpa Ro ie de
la Sebe (Jud. Alba).
Suprafata sitului se afla in proprietatea statului precum si in proprietate publica (apartinand unor diverse comune: Primaria Ohaba, Primaria
Berghin, Primaria Ciugud, Primaria Spring, Primaria Ludus, Primaria Loamnes, Composesoratul Apoldu de Jos).
4.6 Documenta ie:
RNP, ICAS,Amenajamentul Silvic al U.P. III Vingard, O.S. Petresti, Studiul Genaral al O.S. Petresti, Amenajamentul Silvic al U.P. IV
Sangatin, O.S. Saliste, Amenajamentul Composesoratului Apoldu de Jos, Amenajamentul fondului forestier al Comunei Loamnes.
Investigatii in teren septembrie 2010, Brad Radu, ICAS Timisoara.Cristea, V. 1979 Flora i vegeta ia Podi ului Seca elor, Teza de doctorat,
UBB Cluj-Napoca. Cristea V. 1981. Flora i vegeta ia Podi ului Seca elor. Rezumat tez doctorat. Univ. \\\\\\\\\\\\\\\"Babe -Bolyai\\\\\\\\\\\\\\\",
Cluj-Napoca. Cristea V. 1977. Contribu ii la studiul fitocenologic al p durilor din Podi ul Seca elor. Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 79-90.
Dr gulescu C. 1977. Caracterizarea general a florei i vegeta iei mprejurimilor comunei P uca (jud. Sibiu), Stud. Com., Muz. ti. Nat.
Brukenthal, Sibiu: 79-89.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,30

Cod
Categorie
Tip
%
0,30 2.2.-Rapa Rosie

J046AB * 0,821 RAPA ROSIE
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
63 -

140 Pasunatul
C
B
10
70
0
-
65

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
20 0
900 Eroziunea
10
102 Cosire/Taiere
uscare
C
A
15
50
+
-
15
20
102 Cosire/Taiere
140 Pasunatul
60
140 Pasunatul
180 Incendiere
A
C
100

Nici unul dintre poligoane nu se afl sub protec ia vreunei institu ii din jude ele Alba sau Sibiu.
Nu exist planuri de management pentru poligoanele desemnate pentru situl nou propus \"Podisul Secaselor\".
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0211_47_Img0648.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0211_47_Rapa_Rosie.jpg.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0211_77_Rapa_Rosie.jpg
0
0
-

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0212
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0083 Mun ii Rar u - Giumal u
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rar u - Giumal u

Latitudine
Longitudine
N 47 26' 53''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 33' 31''
2.547
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
819
1710
1280

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

1
B
B
B
B
0,1
0,5
0,01
0,001

alpin
0,01
6520 Fne e montane
Salicion albae)
0,6
40
0,1
0,1
0,5

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
1307 Myotis blythii
1324 Myotis myotis
6-10 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
1087 Rosalia alpina
Pasaj

B
B
A
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
C
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
C
A
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
13
321
N17
70
312
P duri de conifere
N19
17
313
P duri de amestec

Ape dulci continentale = 0,5%
Mlastini (vegetatie de centura), smarcuri, turbarii = 0,5%
Pajisti seminaturale umede, preerii mezofile = 5%
Pajisti alpine si subalpine = 40%
Paduri de conifere = 40%
Paduri mixte = 13,9%
Stancarii interioare, greohotisuri, zapezi, gheturi = 5%
Alte terenuir (incl.zone urbane, rurale, cai de comunic., rampe de depozitare, mine, zone industriale = 0,1%
Biotopirile existente, cu o flora nealterata de factorul antropogen, poseda o microfauna bogata si variata. Aria propusa contine un numar
important de rezervatii ;i este putin locuit, fapt ce a permis pastrarea biodiversitatii.
Activitati umane ce ar putea afecta in viitorul apropiat aria, sunt:
- suprapasunatul (sunt unele suprafete deja afectate);
- activitati intensive de exploatare a lemnului.
Desemnare: situl include rezerva iile naturale: Rar u Pietrele Doamnei cu o suprafa de 970,5 ha, Fne ele montane Todirescu cu o
suprafa de 38,1 ha, Codrul Secular Sl tioara cu o suprafa de 1064 ha i Codrul Secular Giumal u cu o suprafa de 309,5 ha, avnd
statut de rezerva ii naturale prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0212 Rar u Giumal u a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
Situl include terenuri proprietate de stat precum i terenuri proprietate particular .
4.6 Documenta ie:
BT OV., Rezerva ii naturale din Jude ul Suceava, Anale Bucov., Acad. Romn , Fil. Ia i, Centr. R d u i, 1998, an V, 1, 167-177; BT
OV., Rezerva ia geologic Pietrele Doamnei- Rar u, Anale Bucov., Acad. Romn , Fil. Ia i, Centr. ti. R d u i, 1998, an V, 2, 387-398;
BT OV., Rezerva ia geologic -geomorfologic Cheile Moara Dracului - Rar u, Anale Bucov., Acad. Romn , Fil. Ia i, Centr. R d u i,
1999, an VI, 1, 181-186; BO CAIU N., COLDEA GH., HOREANU CL., Ocr. nat. med. nconj., 1994, 38, 1, 45-46; BRNDZ D. 1879-1883,
Prodromul Florei Romne, Tipogr. Acad. Romne, Bucure ti, 1879-1883; CIOCRLAN V., Flora ilustrat a Romniei. Pteridophyta et
Spermatophyta. Ed. a doua rev zut i ad ugit , Edit. Ceres, Bucure ti, 2000; DAVIDESCU G., Observa ii geomorfologice pe teritoriul
Codrului secular Sl tioara. Anuarul Muz. Jud. Suceava, Fasc. ti. Nat., 1980, VI, 154-155; DIHORU G., PRVU C., Plante endemice n flora
Romniei, Edit. Ceres, Bucure ti, 1987; DIHORU G., DIHORU A., Plante rare, periclitate i endemice n flora Romniei lista ro ie, Acta Bot.
Horti Bucurestiensis, 1993-1994, 173-179; DIHORU G., NEGREAN G., Cartea ro ie a plantelor vasculare din Romnia, Edit. Academiei,
Bucure ti, 2009; DONI
N., POPESCU A., PAUC -COM NESCU M., MIH ILESCU S., BIRI I. A., Habitatele din Romnia. Modific ri
conform amendamentelor propuse de Romnia i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Edit. Tehnic Silvic , Bucure ti, 2006; GAFTA
D., MOUNTFORD J. O. (coord.), Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romnia, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca, 2008;
GRECESCU D., Conspectul Florei Romniei. Plantele vasculare indigene i cele naturalizate ce se g sesc pe teritoriul Romniei, considerate
subt punctul de vedere sistematic i geografic, Tipografiea Dreptatea, Bucure ti, 1898; GU ULEAC M., Considera iuni geobotanice asupra
pinului silvestru din Bucovina, Bul. Fac. ti., Cern u i, 1930, IV, 2, 310-375; GU ULEAC M., Codrul secular Sl tioara. Calendarul al IV-lea de
Turism al Touring-Clubului Romn, 1937.
Herbich Fr. (1836, 1865); Hormuzaki C. (1911); Knapp J. (1972); LEANDRU V., STANCIU G., Contribu ii la cunoa terea vegeta iei forestiere
din Rezerva ia tiin ific Sl tioara. Comunic. Bot., S. S. N. G., 1967, 131-141; MITITELU D., D SC LESCU D., TEFAN N., VI LARIU
GH., BARABA N., DAVIDESCU G., LUPA CU GH., TODERI
MARIA, Cercet ri sinecologice n rezerva ia Codrul secular Sl tioara
jud. Suceava. Stud. Comunic. Muz. ti. Nat. Bac u, 1979-1980, 135-182; MITITELU D., COLAB., La flore et la vgtation des environs de
Vatra Dornei, Analele ti., Univ. Al. I. Cuza Ia i, 1988; MITITELU D., COLAB., Flora i vegeta ia Jude ului Suceava, An. Muz. Jud. Suceava,
1989, 93-120; MITITELU D., COLAB., Bibliografia floristic i geobotanic asupra Moldovei, Bucovinei i Maramure ului, Stud. Com. Muz. ti.
Nat. Bac u, 1994, 127-165; MORARIU I., Vegeta ia i flora Masivului Rar u, S. S. N. G., a V-a Consf. de geobot. (ghid). Bucure ti, 1965;
MORARIU I., Semnifica ia unor date corologice noi la plante, Stud. Com. Ocr. Nat., Suceava, 1972, 2, 191-200; MORARIU I., BELDIE AL.,
Endemismele din flora R. S. R., In S VULESCU TR. (ed.), Flora R. S. R., Bucure ti: Edit. Acad. Romne, 1976, XIII, 97-105; MORARIU I.,
Revizuirea speciilor de Asperula din Flora Romniei, Bucure ti: Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget., 1979, 31, 2, 7-94; NEGREAN G., OLTEAN
M., Endemite i zone endemoconservatoare din Carpa ii Sud-Estici, Ocr. nat. med. nconj., 1989, 33, 1, 15-25; OLTEAN M., NEGREAN G.,
POPESCU A., ROMAN N., DIHORU G., SANDA V., MIH ILESCU S., Lista ro ie a plantelor superioare din Romnia, Stud., Sint., Doc. Ecol.,
Acad. Romn - Inst. de Biol., 1994; Pax F. (1898),
Prodan I. (1930, 1931); RACLARU P., Flora i vegeta ia mun ilor Rar u. Abstract. PhD thesis. Univ. of Bucharest, 1970; RACLARU P., Flora
de la Pietrele Doamnei. Stud. Comunic., Ocr. Nat., Suceava, 1973, 3: 121-133; RACLARU P., Complet ri la flora cormofitelor din M- ii Rar u
(I). Stud. Comunic. Muz. ti. Nat. Bac u, 1974, 41-46; RACLARU P., Complet ri la flora cormofitelor d
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
+
1,19 2.716.-Fna ele montane Todirescu
RO04
Rezerva ie natural
32,58 2.722.-Pietrele Doamnei-Rar u
RO04
Rezerva ie natural
38,89 2.723.-Codrul Secular Sl tioara
RO04
Rezerva ie natural
13,00 2.724.-Codrul Secular Giumal u

J021SV * ###### PIETRELE DOAMNEI
J021SV * ###### GIUMALAU


RNP - Direc ia Silvic Suceava.
Planul de management urmeaz a fi ntocmit de c tre custode, n acest caz RNP- Direc ia Silvic Suceava.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0213

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0130 Ma a - Crja - R deanu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Prut

Latitudine
Longitudine
N 47 12' 49''
E 27 47' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
11.861
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
82

25
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
37 Ia i
RO016
63 Vaslui

alpin

5
B
B
B
B
2
30

5
3
B
B
B
B
B
B
B
B
0,5

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
R
<1000 i
1324 Myotis myotis
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
1149 Cobitis taenia
1160 Zingel streber

1159 Zingel zingel
P
P
B
C
B
B
C
C
B
B
2511 Gobio kessleri

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
i faun
Iernat
Pasaj
Pasaj

B
B
C
B
C
C
C
C
Cat. Specia
A Hyla arborea
Popula ie Motiv
A
Astacus astacus
A
D
P
P
Nuphar lutea
Nymphoides peltata
I
P
Hirudo medicinalis
Hippuris vulgaris
Neottia nidus-avis
Nymphaea alba
A
C
C
D
D
Polygonum amphibium
Potamogeton lucens
Salvinia natans
Schoenus ferrugineus
Stratiotes aloides
Trapa natans
Vallisneria spiralis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
35
511, 512
Ruri, lacuri
N07
N09
17
N12
411, 412
Mla tini, turb rii
321
211 - 213
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
30
311
P duri de foioase
N26
324

Aspecte geologice/morfologice : aria este amplasata in albia minora si cea majora a raului Prut;este sedimentara, de varsta halocenului
superior.
Aspecte hidrologice: rau indiguit;prin barajul Stanca Costesti se regleaza debitul, evitandu-se inundatiile.
Raul Prut se remarca printr-o bogata ihtiofauna reprezentata prin: crap (Cyprinus caprio), caras argintiu (Carasius auratus gibelio), rosioara
(Scardinus erythrophtalmus), salau (Stizostedion lucioperca), biban (Perca fluviatilis), etc. In timpul migratiei apar si alte specii, cum ar fi:
morunasul (Vimba vimba), scobarul (Chronrostoma nasus), sabita (Pelecus cultratus) si porcusorul(Gogio gogio). In baltile neamenajate ale
Prutului traiesc specii cum sunt: caracuda, linul, obletul si foarte rar poate fi pescuita si cega (Acipenser ruthenus).
Vulnerabilitatea sitului este dat de: - lucr rile de amenajare hidrotehnic i ameliorare hidrologic a teritoriului realizate n bazinul Prutului,
care au modificat profund habitatele, peisajul i speciile de faun existente ini ial; - lucr rile de desecare i asanare a terenurilor nml tinite i
inundabile temporar n vederea folosirii lor pentru agricultur , ce au condus la dispari ia punctelor de popas pentru p s rile limicole, la
reducerea sever a suprafe elor acoperite cu stuf i la dispari ia din aceste teritorii a speciilor de p s ri specifice habitatului.
Din sit fac parte rezerva iile acvatice Rul Prut, Cotul Bran i Cotul S l geni pe rul Prut, declarate ca arii naturale protejate de interes
na ional prin Legea nr.5/2000.
proprietate de stat
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,06
RO04

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,05 2.414.-Lunca joas a Prutului
RO04
Rezerva ie natural
RO04
Rezerva ie natural
RO05
Parc natural
0,36 2.554.-Cotul Bran pe raul Prut

35,21 2.556.-Raul Prut
0,06 V.2.-Lunca Joas a Prutului Inferior

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C
10 0

trauler)
100 Cultivare
Cod Activitate
130 Irigarea
15
941 Inundatii
25
25
50
20
15
15
75
220 Pescuit sportiv
10

230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C
10 +
B
B
40
25

n prezent, responsabilitatea managementului pentru partea romn i revine APM Ia i; Direc iei Apele Romne Prut, n administrarea c reia
se afl Poli iei de Frontier .
ntruct rezerva ia nu este atribuit n custodie, nu a fost elaborat un plan de management.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
I
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0214
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

H
ROSPA0068 Lunca inferioar a Turului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Tur

Latitudine
Longitudine
N 47 53' 19''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 11' 4''
20.521
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
115
482

143
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO065
100 Satu Mare

2
B
C
B
B
Salicion albae)
alpin

12
2
B
B
B
C
B
B
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
V
1355 Lutra lutra
Pasaj
1-50 i
P
0,1
0,01

D
C
1307 Myotis blythii
1324 Myotis myotis

P
P
P
P
D
P
P
D
D
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

R
C
C
C
B
A
B
C
B
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1114 Rutilus pigus
C
C
A
B
C
C
A
B
P?
1149 Cobitis taenia

C
P
2511 Gobio kessleri
1130 Aspius aspius
1160 Zingel streber

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
R
Pasaj

C
B
C
B
1083 Lucanus cervus
1060 Lycaena dispar
4038 Lycaena helle

P
P
C
B
B
B
C
C
B
B
1032 Unio crassus
1082 Graphoderus bilineatus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Pasaj

Cat. Specia
A Bufo bufo
A
A
Iernat

B
B
C
B
B
i faun
Popula ie Motiv
P C
Bufo viridis
Hyla arborea
Rana arvalis
C
P
C
C
A
A
Pelobates fuscus
Rana dalmatina
P
P
C
C
C
Rana lessonae
Triturus vulgaris
Catephia alchymista
Endromis versicolora
1-120 i
M Cricetus cricetus
M Dama dama
1-55 i
M Felis silvestris
M Micromys minutus
P
P
Orchis morio
R
R
A
A
P
P

Phyteuma tetramerum
R
R
A
B
Platanthera bifolia
Salvinia natans
Stratiotes aloides
Trapa natans
RC
RC
R Lacerta agilis
R Vipera berus
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
R Lacerta viridis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
3
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
25
211 - 213
N14
32
N15
N16
31
231
242, 243
uni
311
P duri de foioase

I. BIOTOPUL
Rul Tur izvor te din mun ii Oa la cca 1050 m i se vars n rul Tisa, pe teritoriul Ungariei cu o direc ie de curgere de la est la vest.
Solurile sunt de tip brun eu-mezobazice, pseudogleizate, amfigleizate, vertice, local salinizate i alcalinizate inclusiv luvice slab.
Rul Tur are n general o albie major larg , limitat n prezent de diguri, iar albia minor puternic meandrat , n special n partea inferioar
pn la frontier .
Climatul este continental cu influen baltic n zona montan i continental cu influen oceanic n zona de cmpie.Temperatura medie
anual este 8-9oC cu o valoare minim de -2oC i maxima de 20oC.
Precipita iile: media anual este de 640 mm. Maximele se nregistreaz n lunile martie, aprilie, mai.
II.BIOCENOZA
a)Vegeta ia
Aceast zon este un coridor verde prezentnd o vegeta ie azonal cu fitocenoze i specii floristice rare al turi de o flor spontan bogat .
Aici se ntrep trund 3 tipuri de vegeta ie: palustr , de p une i de p dure.
Vegeta ia variat din aceast zon i n special din cele 3 sisteme de hele tee: Adrian (307 ha) , Bercu (346 ha) i Porumbe ti (25 ha ) ofer
condi ii favorabile de cuib rit i hran pentru p s ri apar innd tuturor tipurilor ecologice.
Dintre speciile de plante se remarc : Dryopteris cathusiana, Salvinia natans,
Trapa natans, Gagea spathaceac ssp. transcarpatica
(taxon nou n flora Romniei)
Frtillaria meleagris (monument al naturii), Scilla kladnii,Galanthus nivalis, Leucojum vernum, Leucojum aestivum, Crocus heuffelianus,
Gladiolus imbricatus, Iris pseudacorus, Cephalanthera longifolia, Platanthera bifolia, Orhis morio, Orhis mascula ssp. signifera, Dactylorhiza
incarnata,Limosella aquatica, Proasellus meridianus,Peucedanum palustre, Trollius europaeus (relict glaciar, monument al naturii), Carex
elongata (relict glaciar), Iris aphylla ssp. hungarica (Directiva 92/43 CEE, anexa II) .
b)Fauna
Fauna terestr este una caracteristic zonelor antropizate , de p une, lunc , p dure i ape curg toare sau st t toare.Este foarte bine
reprezentat avifauna, reptilele, amfibienii, nevertebratele. Lunca Turului are o entomofaun bogat cu specii foarte rare de fluturi.
n perioada migra iilor zonele hele teelor Adrian, Bercu i Porumbe ti devin loc de pasaj pentru p s ri migratoare, observndu-se un amestec
de specii autohtone cu specii apar innd arealelor nordice (unele fiind rarit i ornitologice sau specii vulnerabile).
Fauna cursului rului Tur este mai complex dect a Some ului.Habitatele existente asigur condi ii foarte bune de cre tere i dezvoltare
pentru amfibieni i reptile (14 specii).
Protozoarele sunt bogat i diversificat reprezentate .
Fauna de molu te este foarte bine reprezentat att ca num r de specii ct i de indivizi. Insectele sunt mult mai bine reprezentate dect n
Some , fiindu-le prielnice cursurile superioare Ihtiofauna este diversificat : Abramis sapa( cosacul crn cunoscut numai din Dun re, Delta
Dun rii i din rul Tur),Gobio albipinnatus (porcu or de es),Rutilus pigus (babu ca de Tur), Sabanejewia aurata (dun ri a popula ia din Tur
poate fi considerat ca fiind cel mai tipic reprezentant al subspeciei balcanice), Misgurnus fossilis ( ipar ),Rhodeus sericeus amarus (boarca ),
Umbra krameri ( ig nu ) etc .
Acest sit este important din punct de vedere conservativ conform Directivei Habitate deoarece ar asigura conservarea favorabil a 7 specii de
mamifere, 5 specii de amfibieni,9 specii de pe ti ,8 specii de nevertebrate i 9 habitate de interes conservativ (Directiva Habitate anexele I c i
II; Ordinul 1198/2005 anexele nr. 1 i 2).
Ihtiofauna cuprinde un num r de 17 specii dintre care, din punct de vedere conservativ, prezint o importan mai mare speciile :
Misgurnus fossilis, Cobitis elongata, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Rutilus pigus virgo , Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio
kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri i Zingel streber ( Directiva 92/43 CEE, anexa II; Legea 462/2001, anexele III i IV).
Dintre mamiferele semnalate n zon conservarea a 7 specii necesit desemnarea de arii speciale de conservare ( Directiva 92/43 CEE,
anexa II; Legea 462/2001, anexa III).
Dintre speciile de nevertebrate enumerate n anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE n aceast rezerva ie natural sunt prezente
urm toarele: Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Maculinea teleius ,Lycaena dispar i Leptidea morsei.
Rezerva ia Rul Tur are i rolul unui coridor ecologic ntre bioregiunile alpin , continental i panonic ( din Republica Ungar ).
Rezerva ia complex Rul Tur ( Cursul inferior al rului Tur ) prezint importan att ca arie de protec ie special avifaunistic (ASP) ct i
ca sit de importan comunitar (SIC).
Defri area p durilor i a z voaielor precum i exploatarea nera ional a hele teelor din zon , deteriorarea vegeta iei acvatice de pe
marginea rului Tur i a hele teelor precum i vnarea p s rilor n timpul migra iei sau cuib ritului pot reduce mult din importan a acestui sit ,
care se poate considera un coridor ecologic ntre bioregiunile alpin , continental i panonic (Republica Ungar ). Reconstruc ia ecologic a
zonei prin utilizarea hele teelor la capacitatea proiectat de umplere cu ap poate cre te foarte mult importan a zonal a acestui sit ca arie
de protec ie special avifaunistic (SPA) ct i ca sit de importan comunitar (SCI).
Urm torii factori pot afecta negativ conservarea biodiversit ii i a habitatelor din situl Lunca inferioar a Turului:
1. intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradi ionale n agricultur intensiv , cu monoculturi
mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucr rilor numai cu utilaje i ma ini
2. schimbarea habitatului semi-natural (fne e, p uni) datorit ncet rii activit ilor agricole ca cositul sau p unatul
3. braconajul
4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul rurilor, pe zone de es
5. arderea vegeta iei (a miri tii i a prloagelor)
6. folosirea pesticidelor
7. reglarea cursurilor rurilor
8. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, ma ini de teren
9. nmul irea necontrolat a speciilor invazive
10. defri rile, t ierile ras i lucr rile silvice care au ca rezultat t ierea arborilor pe suprafe e mari
11. t ierile selective a arborilor n vrsta sau a unor specii
12. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci
13. amenaj ri forestiere i t ieri n timpul cuib ritului speciilor periclitate
14. mp duririle zonelor naturale sau seminaturale (p uni, fna e, etc.)
15. industrializare i cre terea zonelor urbane
16. schimbarea major a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)
Rezerva ia complex Rul Tur (Cursul inferior al rului Tur) este ocrotit ca rezerva ie natural , care este nscris n lista zonelor protejate
din Romnia sub nr. 2.680 ( conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea Planului Na ional de Amenajare a Teritoriului Na ional sec iunea III
Zone protejate suprafa a protejat : 1391 ha).
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezerva ie natural , categoria IV UICN, tipul rezerva iei: mixt (m).
Prin HG nr. 2151/2004 a fost extins pn la suprafa a de 6212 ha ( Cod VII. 10 ).Acest sit include i rezerva ia natural de interes jude ean
P durea Noroieni declarat prin HCJ Satu Mare nr. 4/1995 (1198,0 ha).
Proprietate de stat - 47%
Proprietate privat - 53%.
Situa ia terenurilor pe tipuri de proprietate nu este definitivat pn n prezent.Terenurile sunt amplasate pe teritoriul comunelor: C line ti
Oa , Agri ,Gher a Mic , Halmeu, Lazuri, Livada, Micula ,Turulung, Medie ,Ora u Nou i a municipiului Satu Mare
4.6 Documenta ie:

1. Carol Karcsony Flora i vegeta ia jude ului Satu Mare, Editura Muzeului Jude ean S tm rean, Satu Mare,1995.
2. Ardelean Gavril Fauna jude ului Satu mare, ara Oa ului, Culmea Codrului i Cmpia Some ului,Editura Vasile Goldi University
Press, 1998.
3. Asvadurov H. , Boieriu I. solurile jude ului Satu Mare.
4. Ioan Ghira i colab. Mapping of Transilvanian Herpetofauna, pag. 145 -201, NYMPHEAEA, Folia naturae Bihor, Vol. XXIX, Oradea ,2002.
5. Dan Manoleli i colab. Studiul ecologic privind conservarea fondului genetic n spa iul Crasna Some Tur (jude ul Satu Mare), 1985,
pag. 1 125, Contract de cercetare nr. 7/15.09.1985.
6. S.D. Covaciu Marcov, I. Ghira i I. Sas Contribu ii la studiul herpetofaunei zonei Oa ului ( jude ul Satu Mare, Romnia ), Environment
and Progress, nr. 2/2004, Cluj Napoca, p.107 112.
7. Alexandru Wilhelm modific ri survenite n compozi ia ihtiofaunei rurilor din nord vestul Romniei, Editura Muzeului Jude ean
S tm rean, Satu Mare,2000, vol. I, pag. 151- 153.
8. Alexandru Wilhelm, Gavril Ardelean, Akos Harka, Zoltan Sallai Fauna ihtiologic a bazinului rului Tur, Editura Daya Satu Mare,Muzeul
Jude ean Satu Mare, Studii i comunic ri, seria tiin ele naturale, Satu Mare,2001 - 2002, vol. II - III, pag. 147- 157.
9. Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole Cartea ro ie a vertebratelor din Romnia, Bucure ti, 2005.
10.S.D.Covaciu - Marcov, I. Sas i al., Herpetofauna Cmpiei Turului,2006 (date n curs de publicare).
11. Maikel van Bregel i al. - Raport de cercet ri ihtiologice - Rul Some ,rul Tur i lacul Porumbe ti,Organisatie ter verbetering van de
binnenvisserij,2006,pag.1 - 49.
Srbu, I., 2005. Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the Romanian Inner Carpathian Basin.
Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
29,99 2.680.-Cursul inferior al rului Tur, Comu

Cod Activitate
100 Cultivare
120 Fertilizarea
Intensitate % Infl.
B
26 B
26
26
140 Pasunatul
33
10
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare
50
180 Incendiere
11
801 polderizare ndiguire n vederea cre rii

unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.
102 Cosire/Taiere
10
810 Drenaj
90
15

continentale
25

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
5 -
140 Pasunatul
180 Incendiere
C ####
10
120 Fertilizarea

230 Vanatoare

Contract Administrare: 7/22.02.2010, Administrator:Societatea Carpatin Ardelean Satu Mare Satu Mare, str Aurel Popp, nr 14, jud Satu Mare
021711050, fax-021711050 eke@xnet.ro
Pentru rezerva ia Rul Tur (Cursul inferior al rului Tur) este elaborat Regulamentul care a fost trimis spre avizare la CMN - Academia Romn .
Planul de management este n stadiul de proiect urmnd s fie definitivat n anul 2006.
Amenajamente silvice elaborate de RA ROMSILVA SA pentru p durile din fondul foerestier de stat.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0214_57_Padurea_Dimosag_brat_mort_Talna.jpg

Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Padurea_Livada__mlastina_cu_Sphagnum_ssp(zona_de_campie).jpg
ROSCI0214_57_Padurea_Tufoasa_Rana_dalmatina.jpg
Man Ioan - APM-SM

Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Padurea_Tufoasa__Narcissus_stellaris.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_RaulTur_revarsat_ntre_diguri.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Raul_Tur_albia_minora.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Raul_Tur_brat_mort_cu_Stratiotes_aloides.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur_-Padurea_Dimosag_Peisaj_de_toamna.jpg
ROSCI0214_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur_-Raul_Tur_-_Albie_majora_inundata.jpg
Man Ioan - APM-SM

Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Brat_mort_cu_Stratiotes_aloides.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Cursul_inferior_al_raului_Tur_H_Adrian__bazin_2_vegetatie_de_balta_Phragmites_a
ustralis
ROSCI0214_57_Helesteele_Adrian__bazin_2_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifol
ia.jpg
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Adrian_Trapa_natans.jpg
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Bercu_Egretta_alba.jpg
Man Ioan - APM-SM

Man Ioan - APM-SM
Man Ioan - APM-SM
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Bercu_vegetatie_de_balta_Phragmites_communis_Typha_angusti Man Ioan - APM-SM

pholia.jpg
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Porumbesti.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_hele teele_de_la_Adrian_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jp Man Ioan - APM-SM
g
ROSCI0214_57_H_Adrian_bazin_1_Trapa_natans.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Adrian_Pasaj_de_toamna.jpg
ROSCI0214_57_H_Adrian_Pasaj_de_toamna_Anser_albifrons_Anas_platyrhynchos.jpg
Man Ioan - APM-SM

Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Adrian_Trapa_natans.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Bercu_Trapa_natans.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Bercu_Trapa_natans_2.jpg
Man Ioan - APM-SM

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0215
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0019 Cheile Dobrogei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Recifii Jurasici Cheia

Latitudine
Longitudine
N 44 29' 7''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 26' 30''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
5.686
188

82
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

5
A
C
A
A
70
10
0,2

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1307 Myotis blythii
1324 Myotis myotis

P
P
Pasaj
C
>11 i
>2 i
>100 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1219 Testudo graeca
C
C
B
B
C
C
B
B
V
RC
A
C
B
B
A
B
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Cat. Specia

C
B
C
B
Iernat
Pasaj
R
V

C
A
A
A
B
B
A
B
A
A
A
B
i faun
Popula ie Motiv
R D
Achillea coarctata
RC
Adonis flammea
Allium saxatile
P
P
Alyssum caliacrae
Anchusa leptophylla
V
R
D
D
P
P
Alyssum minutum
Anchusa thessala
R
R
D
D
Astragalus corniculatus
Astragalus cornutus
Astragalus pseudoglaucus
Bufonia tenuifolia
Bupleurum apiculatum
Bupleurum asperuloides
Carduus uncinatus
Carex hallerana
Carex liparocarpos ssp. liparocarpos
Celtis glabrata
D
D
P
P
Colchicum fominii
RC
R
D
D
P
P

Colchicum triphyllum
V
V
D
D
Crocus chrysanthus
Crocus reticulatus
Dianthus monadelphus ssp. pallens
Dianthus pseudarmeria
Dictamnus albus
P
P
Festuca callieri
Gagea granatellii
R
V
D
D
P
P
Gagea bulbifera
Gagea szovitsii
V
V
D
D
Galanthus elwesii
Galium verticillatum
Galium volhynicum
Gypsophila pallasii
Helianthemum salicifolium
Helichrysum arenarium ssp. ponticum
RC
Jasminum fruticans
Knautia macedonica
Koeleria lobata
P
P
Lactuca viminea
Medicago orbicularis
V
R
D
D
P
P
Lappula marginata
Melica ciliata ssp. taurica
R
C
D
D
Minuartia adenotricha
RC
Minuartia bilykiana
Moehringia grisebachii
Onobrychis gracilis
Ononis pusilla
Ornithogalum sibthorpii
Paeonia peregrina
Paeonia tenuifolia
P
P
Piptatherum holciforme
R
R
D
D
P
P

Polycnemum heuffelii
RC
R
D
D
Potentilla astracanica
Prunus tenella
Ranunculus oxyspermus
Rumex tuberosus ssp. tuberosus
D
D
Sedum caespitosum
Serratula radiata
Seseli campestre
Seseli tortuosum
Silene bupleuroides
Silene csereii
Trigonella gladiata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
24
321
N12
28
211 - 213
N14
34
231
N15
242, 243
uni
N16
311
P duri de foioase
N26
324

Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei ad postesc cel mai bogat punct fosilifer cu faun mezojurasic din
ntreg sinclinalul Casimcei. Stul este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice i peisagistice ci i prin
elementele de faun . Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, p s ri i chiroptere. n perimetrul sitului se afl dou pe teri importante
din punct de vedere speologic i paleontologic. Studiile speologice efectuate n pe tera La Adam,au dus la descoperiri de importanta
paleontologica i arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat
numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice i tot de aici a fost scoas la iveal un molar de Homo
sapiens fossilis.Pe tera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus nathusii, ntlnit numai
aici. Pe tera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari i dou galerii importante. Ultima se remarc prin acumularea unei mari
cantit i de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adaposti i n timpul verii pe tavanul pe terii, care au dat i numele
de Pe tera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate i cu statut de specii periclitate. Vegeta ia din zona de proiec ie exterioar i din limita
pe terii este caracteristic stepic dobrogean .
Caracteristic acestui sit este indeosebi habitatul 62C0*, acesta inculznd numeroase asocia ii, incusiv endemice pentru Dobrogea (subtipul
34.9211 - alian a Pimpinello-Thymion zygioidi), att pe substrat calcaros ct i silicios. De aici sunt citate (Horeanu 1976 - C) cele mai ntinse
pajisti stepice din ar cu Paeonia tenuifolia - specie periclitata de importan european , protejat prin Conventia de la Berna Rezolutia
nr.6/1998).
Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, ce ocup suprafe e ntinse, cel mai important fiind subtipul 31.8B731, reprezentat prin
asocia ia rar Rhamno catharticae Jasminietum fruticantis, identificat doar n SCI Dumbr veni-Urluia, P durea Canaraua Fetii -Iortmac i
Canaralele Dun rii.
Situl se remarca si prin prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea jankae, Campanula romanica,
Moehrigia jankae.
Recent au fost incepute lucrari de mare amploare, cu un impact deosebit de ridicat, in zona pesterii Casian, prin acestea urmarindu-se
realizarea unui lac de acumulare pe raul Casimcea, precum si dezvoltarea unor baze de agrement pentru turismul de masa, ceea ce ar putea
avea un potential efect negativ major asupra respectivei zone din SCI.Deja prin lucrarile respective au fost distruse ireversibil unele suprafete
din habitatele 40C0, 91AA si 62C0, ceea ce face necesara o interventie ferma a autoritatilor de mediu pentru stoparea lucrarilor si refacerea
acolo unde este posibil a habitatelor sau cel putin a aspectelor peisagistice.
Rezerva ia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pus sub protec ie ini ial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular
Jude ean Constan a. A fost declarat rezerva ie natural de interes na ional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului
na ional - Sec iunea a III-a arii protejate de interes na ional, cod de arie protejat 2362.
Rezerva ia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafa a de 170 de ha conform Legii 5/2000 se afl n fond forestier de stat, conform
Amenajamentului Silvic al O.S.Hr ova.Din rezerva ie fac parte i terenuri neproductive ce apar in Com. Gr dina. Suprafa a rezerva iei va fi
extins la cea de 287,10 ha cuprins n datele Amenajamentului Silvic al O.S. H r ova (conform datelor Regulamentului ariei forestiere aflat
n custodia Direc iei Silvice Constan a).
4.6 Documenta ie:
Bucure ti, 1964.
Horeanu, Cl. (A)- Vegeta ia paji tilor xerofile din Podi ul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. (B)- Vegeta ia lemnoas din Podi ul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. (C) Propuneri pentru nfiin area unor noi rezerva ii n Podi ul Casimcei, Ocrotirea naturii dobrogene, Academia R.S.R., ClujNapoca, 1976
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,18
RO04
Categoria IV IUCN
6,78

Cod
Categorie
Tip
%
0,64 2.356.-Pe tera La Adam
RO03
Monument al naturii
0,54 2.357.-Pe tera de la Gura Dobrogei
RO04
Rezerva ie natural
6,78 2.362.-Recifii jurasici Cheia

Cod Activitate
140 Pasunatul
Cod Activitate
100 Cultivare
301 Cariere
Intensitate % Infl.
A
30 A
10
Intensitate % Infl.
B
15 0
A
230 Vanatoare
25
20
140 Pasunatul
25
15

Rezerva ia se afl n custodia Direc iei Silvice Constan a, O.S. Hr ova.
Pentru Rezerva ia Naturala Masivul Geologic Cheia nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezerva iei de c tre custodele
Direc ia Silvic Constan a.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0215_66_Cheile_Dobrogei_1.jpg


ROSCI0215_66_Pe tera_Gura_Dobrogei_1.jpg

ROSCI0215_66_Pe tera_La_Adam_1.jpg
ROSCI0215_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobeogei_3.jpg
ROSCI0215_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobrogei_1.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0216
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Reghiu Scruntar

Latitudine
Longitudine
N 45 47' 11''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 51' 26''
112
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
293
527

418
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea

40
C
C
B
C
10
15
10

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
1352 Canis lupus

Cat. Specia
Pasaj
2-8 i
1-8 i

C
B
B
C
C
i faun
Popula ie Motiv
P A
Campanula sibirica
Cephalanthera rubra
Koeleria macrantha
P
P
Seseli gracile
Silene vulgaris
P
P
A
A
P
P
Sesleria heuflerana
Symphytum cordatum
P
P
A
A
Valeriana tripteris
Viola tricolor ssp. subalpina
R Anguis fragilis
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Natrix natrix
R Podarcis muralis
R Zootoca vivipara
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl se suprapune sectorelor de vale longitudinal si respectiv transversal a Milcovului, sapate in strate alternante de gresii, argile, marne si
calcare, cutate si redresate la vertical . Efectul este apari ia unui spectaculos relief ruiniform, a c rui valoare tiintific se amplific prin
axisten a resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de mamifere de vrst sarmato-pliocen .
Spectaculozitatea reliefului in cadrul sitului npropus este dat de alternan a sectoarelor de vale longitudinal si respectiv transversal a
Milcovului, s pate in strate alternante de gresii, argile, marne si calcare, cutate si redresate la vertical . Efectul este aparita unui relief
ruiniform, a c rui valoare peisagistic este dublat de cea tiin ific justificat prin existen a resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de
mamifere de vrsta sarmato-pliocen .
Situl propus se afla n imediata vecinatate a vetrei localit ii Reghiu i a drumului DJ 205A, elemente care se pot traduce poten iale
amenin ri. Un impact antropic semnificativ se manifest , cu precadere, pe malul stng al rului Mlcov unde, n urma defri rii din trecut a
p durii, pentru crearea unui izlaz comunal, vegeta ia natural este ruderalizat .
Situl a fost pus sub protec ie inc din anul 1973 prin Hot rrea Consiliului Jude ean Vrancea, statutul de arie protejat fiind reconfirmat prin
Legea nr. 5/2000.
Integral, suprafa a sitului propus este proprietate de stat, n administrarea RNP- Direc ia Silvic Foc ani.
4.6 Documenta ie:
1. HOREANU, Climent., - nsemnatatea botanica a rezervatiei geologice si peisagistice Reghiu- Scruntaru, jud. Vrancea Complex Muz.
Vrancea- Stud. si Comunicari vol. III Focsani, 1980
2 ION, Iordache, -1996- Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale , Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi .
3 IONI A , Stan, - Zacamntul de mamifere de la Reghiu-Vrancea si importanta lor strategica - Asoc. Geolog. Carpato-Balcanica. Congr. al
V-lea, 4-19 Sept., 1961, Bucuresti; Com. St., Sec. II, Stratigrafie, vol IIIA1, Buc., 1963, pag. 199-213.
4 MITITELU,D., {TEFAN,N., COROI, Ana., DIACONU, M., - 1996- Flora si vegetatia judetului Vrancea Stud. Com. Muz. Piatra-Neamt,
Vol.VIII, p. 163-192,
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
95,40 2.820.-P durea Reghiu

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
1 0

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
30 0
511 Linii electrice
900 Eroziunea
15
50
70
230 Vanatoare
40
900 Eroziunea

Aria protejat[ Reghiu Scruntar a fost atribuit prin conven ia nr. 5/13.09.2004 in custodia Direc iei Silvice Focsani,
Managementul se realizeaza de catre, Directia Silvica Focsani, conform Amenajamentului silvic si a planului de management intocmit in
calitate de custode.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0217
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0084 Mun ii Retezat
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Retezat

Latitudine
Longitudine
N 45 19' 31''
E 22 47' 44''

sitului (ha)
sitului (km)
43.561
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
634
2496
1709

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
78 Hunedoara
RO052
20 Cara -Severin
RO042
2 Gorj


0,01
A
B
A
A
6520 Fne e montane
10

alpin
0,1
1
A
A
B
C
A
A
A
A

0,1
0,1
0,01
18,9
1,7
8,9
1,4

0,6
1
A
B
C
C
A
B
A
B
0,1
0,01
0,1
0,01


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

C
B
C
B
1324 Myotis myotis

1307 Myotis blythii
R
RC
C
C
B
B
C
C
B
B
1352 Canis lupus
RC
1354 Ursus arctos
RC
1355 Lutra lutra
1361 Lynx lynx

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P?
1163 Cottus gobio
RC
Iernat
Pasaj

B
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

A
B
A
B
1087 Rosalia alpina
4034 Glyphipterix loricatella

P
R
A
B
A
B
A
C
A
B

RC
1060 Lycaena dispar

P?
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

B
A
C
A
2113 Draba dorneri

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
R C
Hyla arborea
Rana dalmatina
Rana temporaria
Triturus alpestris
RC
Triturus vulgaris
Boloria titania
I
I
Erebia gorge
Erebia pharte
A
C
I
I
Erebia melas
Erebia sudetica
Maculinea alcon
Maculinea arion
Sciocoris umbrinus
A
C
C
C
M Cervus elaphus
M Chionomys nivalis
M Dryomys nitedula
R
RC
C
C
M Felis silvestris
M Martes martes
P
P
C
C
C
M Eliomys quercinus
M Marmota marmota
M Mustela erminea
M Neomys anomalus
M Neomys fodiens
M Nyctalus noctula
M Sciurus vulgaris
M Sorex araneus
P
P
C
C
M Sorex alpinus
M Sorex minutus
RC
P
P
C
C
M Talpa europaea
D
B
Barbarea lepuznica
Carex curta
P
P
Carex dacica
Carex limosa
C
R
D
A
P
P
Carex echinata
Carex pauciflora
C
P
D
D
Carex rostrata
Cetraria laureri
Cetraria oakesiana
Crocus banaticus
Dianthus henteri
Dichelyma capillaceum
P
P
Draba simonkaiana
V
R
C
A
P
P
Edraianthus graminifolius ssp. graminifolius

V
C
B
D
Gentiana punctata
Heracleum palmatum
Juncus filiformis
Luzula sudetica
Meesia longiseta
P
P
Pinus mugo
R
P
B
D
P
P
Pinus cembra
R
R
D
C
Pseudorchis albida
Pseudorchis frivaldii
Saxifraga stellaris
Soldanella pusilla
Thlaspi pawlowskii
Thymus comosus
R
P
C
C
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
P
P
A
C
RC
R Lacerta viridis
R Podarcis muralis
R Vipera berus
P Typha shuttleworthii
R Lacerta agilis
R Natrix natrix
R Vipera ammodytes
R Zootoca vivipara
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
19
322
N09
23
321
N16
311
P duri de foioase
N17
38
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N22
10
332, 333
N26
324

Complex de mlastini active, alpine si subalpine, de margini de izvoare si lacuri alpine.
Vegetatia turbicola higrofila a mlastinilor este caracteristica pentru Carpatii Meridionali.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie: Carex curta,Carex
dacica,Carex echinata,Carex rostrata,Luzula sudetica.
Complexul de mlastini este bine conservat deoarece se afla in zona centrala a Parcului National Retezat, unde pasunatul nu se practica, iar
pentru turisti este o zona excentrica.
Situl se suprapune peste Parcul Na ional Retezat, nfiin at prin Jurnalul Consiliului de Mini trii nr. 593/22.03.1935, la acea vreme avnd o
suprafa de 10.000 ha. Legea 5/2000 extinde Parcul Na ional pe 38.047 ha.
A fost desemnat Rezerva ie a Biosferei n 1979 pe 20.000 ha, ct era suprafa a P.N.R. n amenajamentele silvice la acea dat .
Conform Planului de Management al Parcului Na ional Retezat, aprobat prin Ord. Minstrului Apelor i Protec iei Mediului nr. 372/2003: 48%
din suprafa a parcului este n proprietatea Statului Romn (suprafa a de inut este n fond forestier), comunele/satele de in 49% din suprafa a
parcului (suprafa a de inut este n gol alpin - p uni alpine, stnc rii, jnepeni uri, luciu de ap ),iar composesoratele de in 5% din suprafa a
parcului (3% n fond forestier i 2% n gol alpin)
4.6 Documenta ie:
Borza Al., 1934, Studii fitosociologice n Mun ii Retezatului, Bul. Gr d. Bot. Muz. Bot., Univ. Cluj, XIV, 1-2: 1-84; Cs rs t., colab., 1956,
Contribu iuni la studiul vegeta iei zonei de calcar din vecin tatea sudic a mun ilor Retezat, Stud. cerc. Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, 14: 33-56 + 11 fig. + 4 tab.; Cs rs t., colab., 1956, Contribu iuni la studiul vegeta iei alpine a regiunii centrale a Mun ilor Retezat, Stud. Cerc.
Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, 1-4: 57-77 + 3 tab. + 8 fig.; Cs rs t., colab., 1964, Cercet ri de vegeta ie n rezerva ia tiin ific a
Parcului Na ional Retezat, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 167-188; Coldea Gh., colab., 1972, Specii noi i rare pentru flora Mun ilor Retezat,
Studia Univ. Babe -Bolyai, Ser. Biol., Cluj, f. 2: 23-25; Lup a Viorica, 1975-1976, Plante ocrotite n Parcul Na ional Retezat i alte masive din
Carpa ii Romne ti. Daphne cneorum L., Daphne blagayana Freyer, Daphne laureola L., Acta Musei Devensis, Sargetia, Ser. Scientia
Naturae, XI-XII: 95-101; Borza Al., 1933, Retezatul, viitor parc na ional al Romniei, Rev. Carpa ii, I, 12: 1-7 + 11 foto + o fig.; Bo caiu, N.,
Pl mad , E., Peterfi, L. 1972. Studii fitocenologice asupra complexului de mla tini alpine i subalpine din valea Judele-Parcul Na ional
Retezat. Ocrot. Nat. 16/2:175-184; Nyrdy E. I. 1958. Flora i vegeta ia Mun ilor Retezat. Bucure ti: Edit. Acad. Romne. 195 pp.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
RO04
%
87,45
Categoria IV IUCN
RO05
Categoria V IUCN
1,56
RO01
Categoria I IUCN
4,43
RO03
Categoria III IUCN
0,02

Cod
Categorie
Tip
%
+
4,43 2.494.-Gemenele
*
0,00 2.495.-Pe tera cu Corali
RO02
Parc na ional
RO02
Parc na ional

87,12 C-Retezat
RO03
Monument al naturii
0,11 2.496.-Pe tera Zeicului
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.508.-Calcarele de la Fa a Fetii
RO05
Parc natural

J047HD + 4,816 GEMENELE
J047HD + 0,512 POARTA BUCUREI
J047HD + 1,115 LAPUSNICUL MIC
J047HD *
7,402 PIULE - PIATRA IORGOVANULUI
J071GJ *
J071GJ *
0,036 OLANUL
0,122 CERNISOARA

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
-
140 Pasunatul
230 Vanatoare
511 Linii electrice

rulote
C
C
0
0
602 Complex de ski

C
C
0
0
180 Incendiere

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
0
B

Parcul Na ional Retezat are administra ie proprie nfiin at prin Ord. Ministrului Apelor, P durilor i Protec iei Mediului nr. 287/02.04.1999, fiind
subordonat Direc iei Silvice Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor.
Administra
Exist Plan de management i Regulament avizat de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romne, cu nr. 502/14.03.2003 i aprobat
prin Ord. Ministrului Apelor i Protec iei Mediului nr. 372/19.06.2003.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0218
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0014 Cmpia Cermeiului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Mocrei - Rovina - Ineu

Latitudine
Longitudine
N 46 23' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 57' 31''
3.730
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
102
374

157
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

5
B
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4032 Dioszeghyana schmidtii
P
Pasaj
35
20

A
B
A
B

R
R
B
A
B
B
C
B
B
B
1083 Lucanus cervus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
2
511, 512
Ruri, lacuri
N14
65
231
N16
33
311
P duri de foioase
uni

Dealul Mocrei este un con vulcanic tocit, alcatuit din roci vulcanice de tipul andezitelor, cu o altitudine maxima de 380 m, localizat la contactul
Depresiunii Zarandului cu Campia de Vest (Tisei). Alaturi de Dealul Mocrei, situl cuprinde si o portiune din lunca Crisului Alb, situata pe malul
stang al raului.
Substatul este constituit din depozite sedimentare - argile, nisipuri si leoss - , apartinand Cuaternarului, pe care s-au format soluri apartinand
clasei Luvisoluri.
Statiunile sunt de cvercinee (gorun, cer, garnita, stejar). Apar si numeroase tufarisuri de porumbar, paducel, maces, etc. In portiunea de lunca
a sitului sleauri de lunca de stejar.
Dealul Mocrei este propus pentru solutionarea calificativului IN MOD pentru tipul de habitat 91M0 in regiunea continentala, dar situl are o
relevanta deosebita si pentru alte tipuri de habitate (40A0, 6240).

Importanta Dealului Mocrei este data de habitatele de paduri termofile de cer, garnita si gorun (91M0) si de tufarisuri (40A0) care pe acest
deal avanseaza pana in Campia de Vest. Dealul, cu precadere pe versantul sud-vestic, are un pronuntat caracter silvostepic prin flora si
vegetaatia pe care o adaposteste. Padurile sunt zonate in categoria padurilor cu functii speciale de protectie in totalitate.
Defrisarea vegetatiei forestiere poate declansa fenomenene de eroziune pluviala. Seceta excesiva declanseaza fenomenul de declin al
padurii.
In prezent intreaga suprafata a sitului propus este detinuta de proprietari particulari.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul OS Ineu, UP III Rovina. Ardelean, Aurel, 2006, Flora i vegeta ia jude ului Arad. Editura Academiei Romane, Bucuresti.
Investigatii proprii in teren 2009, 2010.Doni N., Popescu A., Pauca-Com nescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din
Romnia, Ed. Tehnic Silvic , Bucure ti. Doni N., Popescu A., Pauca-Com nescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele
din Romnia. Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnic
Silvic , Bucure ti. Pop I., 2002. Vegeta ia solurilor s r turate din Romnia. Contribu ii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Gr dina
Botanic Alexandru Borza Cluj-Napoca.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
2,41

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,03 2.88.-Poiana cu narcise Rovina
RO04
Rezerva ie natural
2,38 2.89.-Balta Rovina

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0
35

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
25 -
20

Ministerul Mediului
Nu exista un Plan de Management aprobat.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0219
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rusca Montan

Latitudine
Longitudine
N 45 36' 27''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 24' 51''
12.747
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
352
1377
793

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
100 Cara -Severin
Salicion albae)

0,13
C
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
Pasaj
65,5
4,2
14,57

C
B
C
B
1361 Lynx lynx
1361 Lynx lynx
>5 i
1354 Ursus arctos
>5 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P?
Cat. Specia
Pasaj
i faun
Popula ie Motiv
C B
M Martes martes
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
67
311
P duri de foioase
N19
33
313
P duri de amestec

Teritoriul nepopulat, cu excep ia intravilanului comunei Rusca Montan , cu centrul aflat la intersec ia meridianului estic de 22030 cu paralela
nordic de 45030, se situeaz pe versantul sudic al mun ilor omonimi constituit din isturi cristaline i petice de calcar, din regiunea
biogeografic alpin , n sectorul extrem vestic al ecoregiunii Carpa ilor Meridionali, dispus pe un ecart altitudinal de peste 1.000 m, ntre
extremele de 300 m (Valea Bistra) ii 1.374 m (Vf. Pade ). Fondul forestier (13.874 ha, din care 13.760 ha p dure) concentreaz ecosisteme
preponderent naturale, din care 5.219 p duri virgine, cvasivirgine i seculare de valoare deosebit , include Rezerva ia natural P durea Ple u
(2.504 ha). De i acoper doar 0,2% din suprafa a p duroas a rii, totu i situl comaseaz 3 din cele 9 etaje bioclimatice, 25 din cele 212
tipuri de sta iune forestier , 26 din cele 306 tipuri naturale de p dure grupate n 8 din cele 50 forma ii forestiere.
Situl a fost desemnat datorit prezen ei n cadrul acestuia a urm toarelor tipuri de habitate de interes:
9110 - P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum, pe 4,2% din suprafa ;

9130 - P duri de fag de tip Asperulo- Fagetum, pe 14,57% din suprafa ;
91E0* - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), pe 0,13% din suprafa
prioritar);
91V0 - P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion), pe 65,5% din suprafa .
(habitat
Contrar reputa iei, valorii i importan ei europene a domeniului, dac nu se vor institui n timp record m surile necesare pentru conservare i
protejare legal a acestor vestigii forestiere arhetipale, supravie uirea lor va fi efemer deoarece ingeniozitatea devast rii acestora este
dezarmant .
Declarata Rezervatie Naturala prin H.G. 2151/2004
Fondul forestier apartine atat comunei Rusca Montana care este si administratorul padurilor(Rezervatia Rusca Montana), precum si Statului
fiind administrat de O.S Rusca Montana (Rezervatia Padurea Plesu)
4.6 Documenta ie:
Studiu de fundamentare stiintifica pentru Rezervatia Rusca Montana si Rezervatia Padurea Plesu
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
A
B

140 Pasunatul
90
230 Vanatoare
75
50
10
20

230 Vanatoare
B
A
50

Cod Activitate
140 Pasunatul
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
B
50 B
75

Rezervatia Naturala Rusca Montana si Rezervatia Padurea Plesu sunt date in custodie Directiei Silvice Resita.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0220

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S cueni

Latitudine
Longitudine
N 47 20' 20''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 8' 21''
733
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
119
182

155
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

2
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
P
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Cat. Specia
A Bufo bufo
Iernat
Pasaj
B
B
C
C
B
B

C
C
B
C
i faun
Popula ie Motiv
P A
Hyla arborea
Rana dalmatina
Rana ridibunda
Triturus vulgaris
R Lacerta agilis
R Natrix natrix
R Lacerta viridis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
3
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
29
211 - 213
N15
242, 243
N16
58
311
P duri de foioase
N26
324

Situl cuprinde: 2.184. Lacul Cico : Vegeta ie arborescent bine conservat printre ochiurile de ap . Mla tin cu specii relictare, sfagnete,
plauri i arnise plutitoare compacte. Rezerva ia de Strci (Ardea cinerea cinerea) din p durea secular de stejari de la S cueni (Quercus
robur), OS S cuieni, UP II S cueni, ua.32 B, trupul de p dure TR. Pucioasa arboret natural rezerv semincer de stejar cu vrst 110 ani,
grupa I func ional - de protectie, care ad poste te n ua 32 B o colonie de cca. 40 - 50 de cuiburi de strci (Ardea cinerea cinerea) Situat n
apropierea Lacului Cico , rezerva ie natural mixt , cu S=10,0 ha, OS S cuieni, UP II S cueni, Ua 42N = 4,5ha i 5,5 ha n afara fondului
forestier.
sit declarat pentru habitatele 91F0 i 92A0, i pentru speciile men ionate inclusiv la alte specii
Rezerva ia de Strci ( Ardea cinerea cinerea) din p durea secular de stejari de la S cueni ( Quercus robur ) -fenomen de uscare slab a
arboretului de stejar; -prezen a gndacului frunzelor de stejar - Haltica quercetorum, a moliei miniere a stejarului - Tischeria complanella i a
speciei produc toare de gale - Cynips kollari - C. hungarica cu efect mult diminuat , datorit dep irii vrstelor tinere, la care arboretele
manifest susceptibilitate ridicat la diferite atacuri. Lacul Cico : Lacul este alimentat cu ap din izvoare subterane, debitul fiind de cca.10 l/s
la evacuare, alimentnd localitatea Olosig situat n aval. Apa este puternic mineralizat , evidentiindu-se oxizi de fier i sulf. n imediata
apropiere a oselei pe unde subtraverseaza lacul Cico , apa este traversat de patru conducte de transport conducte petroliere apar innd S
PG Suplacu de Barc u, sec ia Marghita .
Lacul Cico Decizie nr. 22/1991, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Valea Rece Decizie nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
Rezervatia de Strci ( Ardea cinerea cinerea) din p durea secular de stejari de la S cueni - Avizul CMN - Academia Romn nr.
812/CJ/08.08.2005
4.6 Documenta ie:
Srbu A., Smarandache D., Pascale G.,ndrum tor de practic botanic Koracsonyi Carol, Lacul Cico - S cueni.; I.Ghira i colab., 2002,
Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea
rosie a vertebratelor din Romnia, Ed. Academiei Romne
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,99

Cod
Categorie
Tip
%
*
1,99 2.184.-Lacul Cicos

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 0

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 0
320 Mine

n calitate de custode: Lacul Cico - DS Oradea
Pentru rezerva ia Lacul Cico planul de management este n curs de perfectare
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0220_47_Lacul_cicos.radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0220_47_Padurea_de_stejar_cu_Ardea_cinerea.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0220_47_Padurea_de_stejar_cu_Ardea_cinerea1.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0221
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile din valea Ilenei

Latitudine
Longitudine
N 47 13' 56''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 22' 21''
112
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
48
147

77
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i
nisipoase
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cat. Specia
P Camphorosma monspeliaca
P

40
A
C
B
B
1
50
Pasaj

B
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
V A
Dianthus guttatus
Carex secalina
Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium
Leuzea altaica
Zannichellia palustris
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
15
211 - 213
N14
75
231
N15
10
242, 243
uni

Paji te s r turat continental .
Acest sit este unul important din punct de vedere botanic, datorit faptului c aici cresc unele specii de plante halofile rare n flora Romniei,
precum: Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium, Leuzea altaica, Camphorosma monspeliaca, Dianthus guttatus, and Plantago
schwarzenbergiana.
Vulnerabilitatea sitului este dat de puternice influen e ale acivit ilor antropice, dintre care cele mai importante sunt:
- p unatul/suprap unatul
- depozitarea necontrolat de de euri menajere pe limitele rezerva iei
- situl este traversat de linia de cale ferat Ia i - Dorohoi.
Aceast rezerva ie are suprafa a de 5,90 ha.
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozi ia 2551 - "S r turile din Valea Ilenei". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei
Dume ti, jude ul Ia i. Este o rezerva ie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN.
Forme de proprietate: particular public local (comunele Dume ti i, n mai mic m sur , Romne i).
4.6 Documenta ie:
1. Mititelu D., colab., 1987, Flora i vegeta ia rezerva iei "Valea Ilenei"-Le cani (Jud. Ia i). Anuarul Muz. Suceava, p. 47-50
2. Burduja C., 1939, O nou sta iune de Lepidium crassifolium n Moldova. Rev. t. "V. Adamachi", t. 4, Ia i
3. Srbu I., Oprea Ad., 2001, Inventarierea i caracterizarea paji tilor seminaturale din Romnia. Project Romania (PIN-MATRA 00.B.4.21)
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
10,40 2.551.-Saraturile din Valea Ilenei

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
30 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
30 0
140 Pasunatul

Responsabilitatea pentru managementul sitului revine consiliilor locale ale comunelor Dume ti i Romne ti.
Nu exist un plan de management.
7. HARTA SITULUI

30

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0222
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0042 Ele teele Jijiei i Miletinului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile Jijia Inferioar - Prut

Latitudine
Longitudine
N 47 24' 3''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 19' 17''
10.613
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
32
148

42
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i
nisipoase

5
A
B
B
B
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
0,1
50
B
A
C
B
B
B
B
B

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
RC
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cat. Specia
P Fritillaria meleagris ssp. meleagris
Popula ie Motiv
R D
Salvinia natans
Pasaj
RC

C
C
C
C
Pasaj

B
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
16
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
64
231
N15
242, 243
uni

Situl cuprinde importante suprafe e de s r tur din lunca comun a rurilor Jijia i Prut, ntre localit ile Cotu Morii i Probota, din jude ul Ia i.

Sit important in principal pentru habitatul prioritar *1340 - s r turi continentale.
Vulnerabilitatea sitului este dat n principal de p
unatul supranumeric cu ovine, caprine, cabaline i bovine.
Din sit fac parte rezerva iile acvatice de interes na ional Balta Teiva - Vi ina i Prute ul B l t u, declarate prin Legea 5/2000. Cea mai mare
parte a sitului nu are statut de protec ie.
Formele de proprietate a terenurilor din sit sunt: proprietate public local , proprietate particular .
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,10

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,10 2.553.-Balta Teiva-Visina
J052IS0 * ###### GROPNITA
Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
10 0
60
230 Vanatoare
50

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
10 B
30
140 Pasunatul
30
40
120 Fertilizarea
10

Responsabilitatea privind managementul celor 2 rezerva ii naturale din sit revine custozilor.
Nu exist un plan de management, cu excep ia rezerva iilor Balta Teiva - Vi ina i Prute ul B l t u, pentru care exist planuri de management
avizate de Academia Romn -Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0223
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0113 Cnepi ti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile Ocna Veche

Latitudine
Longitudine
N 46 35' 25''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 47' 21''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
133
351
412

368
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj
nisipoase

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
V
V
Iernat

80
A
C
A
A
10
Pasaj

B
B
C
B
C
A
B
C
C
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
5
211 - 213
N14
13
231
N15
18
242, 243
uni
N23
64
1xx

Ocna Veche de sare, este rezultatul activit ii de extrac ie a s rii nceput de timpuriu, nc din preajma sec. XIII. n urma acestor activit i
extracvtive, a rezultat un complex ansamblu de re ele ce fac leg tura cu principalele mine de exploatare. Existen a masivului de sare la
suprafa n cadrul unei microdepreiuni (Microdepresiunea B ile S rate), a favorizat apari ia unor ntinderi mai mult sau mai pu in umede
s r turate. n urma exploat rilor de suprafa , sau a alunec rilor de teren, au ap rut lacuri saline n diferite stadii de evolu ie, cu concentra ii
saline diferite. n mecanismul de formare a lacurilor au colaborat 3 factori: morfogeneza depresiunii format n podi , prezen a masivului de
sare i ac iunile antropice de exploatare a s rii. Pentru formarea n molului cu utiliz ri terapeutice, factorilor aminti i li se asociaz
caracteristicile particulare biotice.
n cadrul complexului de galerii i mine, exist un complex de biocenoze algale i de micro-organisme particulare, adaptate unei salinit i
crescute a mediului. n cadrul B ilor S rate, n special n zonele nml tinite, s-au instalat asocia ii vegetale halofile caracteristice (Salicornia
herbacea).
Principalele pericole identificate in perimetrul ariei de protectie propus,din punct de vedere a conservarii naturii sunt: -necunoasterea si
nerespectarea de catre populatie a legilor privind protectia naturii, principalele efecte negative fiind depozitarea deseurilor provenite din
gospodarii in spatii neamenajate.
2000-statut de arie protejat de interes na ional, prin Legea nr.5/2000 de amenajare a teritoriului/Sectiunea a III-a, pozi ia 2343, cu o
suprafata de protec ie de 10 ha;
85%- propietate de stat
15%-propietate privat
4.6 Documenta ie:
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj -harti 1982, modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
Cri an,R.,Pa ca,D.,Marinel,V.,Zborovski,E.,Dr gan-Buladra,M.,Kiss,S. (1988): Enzymological study of muds from salt lakes in Turda, Stud.
UBB sect. Biol. Cluj-Napoca, Ed.St.,32(2): 76-86;
(1994): Contract 5936/1994, Ariile protejate de importan na ional , Prefectura Cluj-Napoca, responsabil Contract I.Bedeleanu, manuscris;
(1999): Turda - 20 de secole de istorie, Prim ria Turda, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
61,65 2.343.-Ocna Veche

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
690 Alte impacte determinate de turism si recreere A
A
15 -
30

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
20 0
120 Fertilizarea
10
80
411 Fabrici
10
15
10

85%-administrare autoritati locale; 15%-proprietate privat
1.Plan de Urbanism,Municipiul Turda; 2.Legislatia nationala in vigoare.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0223_95_salichornia_erbaceae1.jpg

ROSCI0223_95_salichornia_erbaceae2.jpg

1.1 Tip
I
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0224
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

H
ROSPA0140 Scrovi tea
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Scrovi tea

Latitudine
Longitudine
N 44 42' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 3' 46''
3.391
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
86
133

118
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO082
100 Ilfov

4
B
C
B
B

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2011 Umbra krameri
P?
55

C
C
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P?
4
55
Iernat
B
B
C
C
Pasaj
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
C
Pasaj
P?
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
3
511, 512
Ruri, lacuri
N16
95
N21
311
P duri de foioase
221, 222
Vii i livezi
B
B

Zona naturala protejata Scrovistea este declarata prin H.G. nr.792/1990).
Ca specii de flora si fauna , de importanta biologica regasim: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior,
Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum
galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum
europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus
heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.
Padurile din zona Scrovistea (paduri mixte de campie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din ramasitele Codrii
Vlasiei care candva au acoperit Campia Romana.
Aria este bine conservata, situl reprezentand un complex -mozaic de habitate: padure, acvatic, pajisti.
Padurea din aria naturala protejata Scrovistea este o ramasita din Codrii Vlasiei, care acopereau in trecut Campia Romana. Zona este bine
conservata, situl reprezentand un mozaic complex de habitate de padure (9160, 91E0, 91F0 - habitate Natura 2000), acvatice (3150, 3160),
pasuni (6150, 6250).
Aria este in apropierea Bucurestiului si ar putea fi afectata de dezvoltarea ariei metropolitane.Satul Balteni, situat in apropierea ariei, prin
dezvoltarea sa, ar putea avea efecte negative
Scrovistea, a fost desemnata ca arie naturala protejata, prin H.G.nr. 792/1990.
proprietatea statului
4.6 Documenta ie:
Documnetatia a fost intocmita de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice .
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J088IF0 *
23,9 SCROVISTEA
Cod Activitate
506 Aerodrom, heliodrom
Intensitate % Infl.
C
0
80
230 Vanatoare
90
10
220 Pescuit sportiv
10


Contract Administrare: 142/05.07.2010, Administrator:Consor iul format din Asocia ia pentru Protejarea Habitatelor Naturale i Clubul Ecologic
UNESCO ProNatura Asociatia=B-dul Decebal, nr 1, bloc H2, ap 70, Loc Bucure ti; ProNatura=Cal. Pl
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0225
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Seaca - Opt

Latitudine
Longitudine
N 44 42' 49''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 28' 10''
2.110
ani
2.4. Altitudine (m)
Min. Max.
Med.
227
337

310
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
100 Olt

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
1083 Lucanus cervus
P
P
Pasaj

C
B
C
B
C
B
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
3
231
P uni
N16
94
311
P duri de foioase
N26
324

Prin H.C.M. nr. 518/1954, a fost pus sub protec ie i n anul 1969 a fost declarat rezerva ie forestier a Academiei Romne, aici existnd
cel mai curat i mai valoros arboret de grni (Quercus frainetto) din Romnia i unul dintre cele mai curate din Europa. Specia ocup 82%
din suprafa a p durii, iar arborii au vrsta medie de 75 de ani. Multe exemplare dep esc 100 de ani.
P durea etaleaz la dimensiuni reduse vegeta ia veche, caracteristic masivului F g ra ( E. Pop, N. S lageanu, 1965) Ea este un vestigiu al
p durilor din subboreal (3000 - 1000 de ani . Hr.) care se ntindeau din bazinul Mediteranei pn n nordul Cmpiei Romne, cu un pronun at
caracter termofil (C. Chiri
i colab., 1981).
n literatura de specialitate, p durea Seaca - Opt ani este men ionat ca rezerva ie forestier -botanic , pe suprafa a de 218,9 ha.
In acest sit exista cel mai curat i mai valoros arboret de grni
(Quercus frainetto) din Romnia i unul dintre cele mai curate din Europa.
Activit ile care pot pune n pericol siteul sunt exploat rile forestiere intensive.
Prin Legea 5/2000 au fost desemnate doua zone din acest SCI arii naturale protejate Padurea Seaca Optasani si Rezervatia de arborete de
garnita.
Forma de proprietate a sitului propus este proprietate de stat 95% si proprietate privata 5%
4.6 Documenta ie:
Popescu A. & al. Vegetatia Campiei Munteniei, Sibiu 1984.
Bobrnac B., Popescu M., Cr u D. - Rezerva ii i monumente ale naturii din Oltenia. Editura Sport - Turism. Bucure ti, 1984.
Ciobanu N. - Rezerva ii i monumente ale naturii din jude ul Olt. Editura Didactic i Pedagogic . Bucure ti, 1993
P un M., Georgescu L., Fulga Gh. - Importante puncte floristice i de vegeta ie din cuprinsul Olteniei. n volumul Studii i Cercet ri.
Subcomisia Oltenia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Craiova, 1971.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
+
6,77 2.664.-P durea Seaca Opt ani
RO04
Rezerva ie natural
4,92 2.669.-Rezerva ia de Arborete de Grni

J075OT * 16,86 SEACA - OPTASANI
Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
6 0
A

Cod Activitate
100 Cultivare
80
40
Intensitate % Infl.
C
50 0

432002
In cadrul propunerii de sit SCI Seaca Optasani se afla 2 arii protejate declarate prin Legea 5/2000 pt care custodele, Directia Silvica Olt, a
intocmit planul de management.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0225_97_Seaca_07.2006_.jpg

ROSCI0225_97_Seaca_07.2006_1.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0226
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0020 Cheile Nerei - Beu ni a
ROSPA0086 Mun ii Semenic - Cheile Cara ului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Semenic - Cheile Cara ului

Latitudine
Longitudine
N 45 8' 7''
E 21 52' 35''

sitului (ha)
sitului (km)
37.555
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
106
1445

822
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
100 Cara -Severin

1
B
C
B
B
alpin
0,1
D
B
0,05
0,2
0,001
0,1

0,7
7,3
B
B
C
C
B
B
B
B

Salicion albae)
Brometalia)
11,1
0,4
0,1
0,01
0,05
0,1
50
0,1
0,5
1
C
B
C
C
B
B
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
P
1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos
Pasaj

C
B
C
B
C
B
B
B
C
C
B
B

P
P
C
B
B
B
B
B
B
B
1324 Myotis myotis
RC
1307 Myotis blythii
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
R
Iernat
Pasaj

D
2511 Gobio kessleri

P
C
C
B
B
A
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

B
B
C
B
1088 Cerambyx cerdo
1060 Lycaena dispar

P
P
B
B
B
A
C
C
B
B
P?
1032 Unio crassus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Bufo viridis
A
A
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Rana ridibunda
Triturus alpestris
Popula ie Motiv
C A
C
R
A
A
Pelobates fuscus
A
F
Rana temporaria
Abramis brama
C
C
A
A
P?
Chondrostoma nasus
RC
Gobio kesslerii
Gymnocephalus schraetser
P?
Holandriana holandrii
Maculinea arion
Maculinea nausithous
Mecidea lindbergi
I
I
Stylurus flavipes
Zerynthia polyxena
R
R
C
C
I
I
Unio pictorum
Zubovskya banatica
A
B
M Cervus elaphus
M Dryomys nitedula
M Martes foina
M Martes martes
M Meles meles
M Mustela nivalis
M Mustela putorius
M Neomys anomalus
A
A
M Myoxus glis
M Neomys fodiens
M Nyctalus leisleri
M Nyctalus noctula
M Sciurus vulgaris
<100 i
Acanthus balcanicus
Allium moschatum
Asperula purpurea
Cardamine pratensis ssp. rivularis
Carex curta
Carex echinata
P
P
Carex lasiocarpa
Carex nigra
R
C
D
D
P
P
Carex limosa
Carex ovalis
R
C
A
D
A
R
V
A
A
Carex pauciflora
Carex rostrata
Carlina acanthifolia ssp. acanthifolia
Centaurea calvescens
Chamaecytisus glaber
Crocus banaticus
Crocus flavus
D
A
P
P

Echinops bannaticus
R
R
B
D
P
P
Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum

Epilobium palustre
R
P
D
D
Gladiolus illyricus
Homogyne alpina
Iris reichenbachii
Juncus filiformis
Jurinea glycacantha
Lathyrus sphaericus
Linum uninerve
Luzula sudetica
P
P
Molinia caerulea
Nardus stricta
P
C
D
D
P
P
Myrrhoides nodosa
R
R
D
D
Orchis pallens
Orchis papilionacea
Orchis tridentata
Peltaria alliacea
Petrorhagia saxifraga
Peucedanum longifolium
Piptaptherum holciforme
Ruscus aculeatus
Ruscus hypoglossum
P
P
Satureja montana ssp. kitaibelii

R
V
D
D
P
P
Sedum cepaea
Seseli gracile
R
R
D
D
Seseli rigidum
Sesleria filifolia
Silene flavescens
Sorbus borbasii
Sphagnum sp.
Stipa pennata ssp. eriocaulis
Trifolium scabrum
R Lacerta viridis
R Lacerta vivipara
R Vipera ammodytes
C
R
A
A
R Podarcis muralis
R Vipera berus
V
R
A
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
2
321
N14
231
uni
N16
81
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N26
324

n perimetrul de referin au fost inventariate pn n prezent urm toarele resurse naturale, cultural-istorice i antropice.
Peisajul sitului i zona limitrof este un peisaj natural, ce con ine zone antropizate, zone renaturalizate i zone degradate. Datorit morfologiei
i petrografiei regiunii, sunt dou peisaje caracteristice parcului na ional corespunz toare Mun ilor Semenic (roci metamorfice isturi
cristaline) i Mun ilor Aninei (roci sedimentare - calcare)
Principalele habitate n parc sunt habitatele de p dure, habitatele de p uni i fne e, habitatele cavernicole i habitatele acvatice, din
care 10 habitate de interes comunitar.
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un num r de 1277 de specii, r spndite n diferite biotopuri
caracteristice perimetrului de referin al sitului Semenic Cheile Cara ului.
Abunden a mare a speciilor saxicole este urmare a prezen ei prin excelen a reliefului carstic care d nota caracteristic sitului Semenic
Cheile Cara ului.
Din punct de vedere al vegeta iei principalele caracteristici ale peisajului sunt:
Suprafe e ntinse cu p duri de foioase (preponderent fag) i r inoase (brad introdus artificial) ce se reg sesc pe tot cuprinsul parcului, n v i
i platouri. Vrsta arborilor n anumite zone dep e te 130 ani.
Elementul principal din acest punct de vedere l constituie cea mai ntins suprafa de p dure virgin de f gete (vrsta medie peste 350 ani)
situat la Izvoarele Nerei.
P uni cu tuf ri uri, ienup r, mp duriri naturale n plcuri.
Ecosistemul cavernicol la rndul lui are n componen un ecosistem terestru (nivelul de galerii fosile), un ecosistem aluvionar (nivelul
galeriilor subfosile) i un ecosistem acvatic (nivelul galeriilor active, nivelul galeriilor subfosile, bazinele cu ap ). Abunden a n general a
speciilor de faun este n primi 25-50m fa de intr ri i n galeriile etajului subfosil/activ.
Condi iile deosebit de variate din zona Mun ilor Banatului au determinat instalarea unei flore bogate n specii att din punctul de vedere al
plantelor inferioare dar mai ales din punctul de vedere al speciilor de cormofite. O caracteristic esen ial pentru aceast zon , reflectat n
structura florei i vegeta iei este existen a a numeroase specii termofile de origine mediteranean , balcanic , balcano-iliric , balcanicopanonic i moesic . .
Situl se caracteriseaz prin prezen a a numeroase de tipuri de habitate dintre care 10 habitate de interes comunitar: dintre care : *Pajisti
rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi, *Pajisti calcaroase din nisipuri xerice, Pajisti uscate semi-naturale si faciesuri de
acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee), *Pajisti bogate in specii de Nardus, pe substratele silicioase ale
zonelor muntoase (si ale zonelor submuntoase din Europa continentala)
*Turbarii inalte active, *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), * Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor
muntoase, *Paduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion, *Turbarii impadurite.
Din punct de vedere fitogeografic flora este alc tuit n principal din elemente eurasiatice (33,33 %) care formeaz fondul general al florei din
regiunea temperat european . La acestea se adaug cu procente ridicate elementele european centrale (12,70 %), europene (14,89 %).
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un num r de 1277 de specii, r spndite n diferite biotopuri caracteristice
perimetrului de referin al sitului Semenic Cheile Cara ului. Abunden a mare a speciilor saxicole este urmare a prezen ei prin excelen a
reliefului carstic care d o nota caracteristic sitului.
P durile subxerofile de cer, g rni
i gorun sunt slab reprezentate, dar n stratul ierbos s-au p strat elemente meridionale precum Orchis
simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lychnis coronaria, Ruscus aculeatusspecii de interes european i na ional.
n urma studiului faunistic realizat, ct i din informa iile bibliografice s-a putut observa o diversitate faunistic important n ceea ce prive te
num rul de specii (672 din care 509 de specii sunt nevertebrate i 162 sunt vertebrate) ct i valenta ecologic a acestora
Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt endemice.
Aceast zon a fost o zon refugial n timpul glacia iunilor, n care au supravie uit specii relicte ter iare cum sunt gasteropodele
Amphimelania holardi (endemit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie endemic pentru Banat, ortopterul Zubovskia banatica (specie
endemic pentru Romnia). Cele mai multe specii sunt europene n sens larg ( 274 de specii, dintre care cele mai multe sunt central
europene sau eurosiberiene, specii n general higrofile, proprii p durilor de foioase n cazul faunei terestre). O pondere destul de mare o au
speciile palearctice (40 de specii) i cele holarctice (36 de specii) i de asemenea cele mediteraneene (20 de specii). De i n num r mic
speciile mediteraneene ne arat influen a climatului mediteraneam asupra zonei de referin
i a posibilit ilor de colonizare de la sud spre
nord sub influen condi iilor climatice i a reliefului din aceast zon .
Amfibienii sunt remarca i prin prezen a a 11 specii europene protejate pe plan mondial prin conven iile de mediu Ratificate i de Romnia
cum ar fi : Triturus cristatus, Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina, .
Exist n acest site 9 specii de reptile , protejate prin diferite conven ii na ionale i interna ionale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis i
Vipera ammodytes ammodytes.
Deoarece situl se afl a ezat ntre regiunile boreale i tropicale, prin Romnia trec unele dintre cele mai importante drumuri de migra ie ale
p s rilor, toamna spre sud (pasajul de toamn ) i prim vara spre nord (pasajul de prim v
Vulnerabilitatea sitului este dat de activit ile antropice care afecteaz habitatul multor specii de flor i faun s lbatic . Ca de exemplu:
Suprap unatul produce:
Exces de elemente fertilizante de natur organic (azot i potasiu).
Schimbarea pH-ului solului.
Apari ia i r sp ndirea buruienilor de trl cum ar fii:
urzica (Urtica dioica), teviile (Rumex sp.), strigoaia (Veratum album), feriga (Pteridum aquilinum), br ndu a de toamn (Colchicum
autumnale) i alte plante nevaloroase sau toxice.
R rirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor.
Degradarea peisajului montan.
Focare de boli (necrobaciloz ) i d un tori pentru plante i animale.
Incendierea p unilor
Influen eaz puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologic , productivitatea biologic , modificnd structura i nsu irile solului.
n afar de plante sunt distruse bacteriile din sol, rme, insecte, roz toare (se distruge microfauna).
Se distruge stratul de humus.
Solul se acoper cu o crust foarte tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor.
Se schimb pH-ul solului.
Solul este invadat de ferig :
feriga este o specie toxic (con ine tiaminaz ) i provoac hematuria.
Ecosistemul acvatic este afectat, datorit polu rii principalelor ape de suprafa cu materii organice i anorganice. Lacurile de acumulare
sunt habitate acvatice artificiale pentru care nu exist studii cu privire la fauna i flora existent .
Peisajul subteran natural cu excep ia ctorva pe teri i avene este pu in alterat. Alterarea peisajului const n degradarea unor depozite
speogenetice (sedimente, forma iuni) i grafiti pe pere i. Degradarea major este generat de c ut torii de comori.
Principalele amenin ri pentru ecosistemul cavernicol sunt: defri rile, poluarea apelor la suprafa care se subteranizeaz , activitatea
turistic . Prin aceste influen e pot fi afectate speciile de chiroptere strict protejate i speciile de nevertebrate unele fiind endemice.
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind
amenajarea teritoriului ; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor
acestora ;
Pe suprafa a parcului, proprietatea terenurilor este urm toarea :
Total suprafa parc = 36.168,2 ha, reprezint 100 %
Din care:
-proprietate de stat = 36.436,0 ha, reprezint
95 %
-proprietate privat = 1.732,2 ha, reprezint
5%
4.6 Documenta ie:
Pop, E. 1960. Mla tinile de turb din Republica Popular Romn . Ed. Academiei R.P.R., 511pp. Studiu de fundamentare pentru Parcul
Na ional Mun ii Aninei, Universitatea Bucure ti 1993
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,01
RO01
Categoria I IUCN
25,64
RO03
Categoria III IUCN
0,31

Cod
Categorie
Tip
%
+
8,70 2.282.-Cheile Cara ului
RO01
RO01
1,54 2.283.-Izvoarele Cara ului

13,43 2.284.-Izvoarele Nerei
RO01
1,35 2.285.-Cheile Grli tei
RO01
0,62 2.287.-Buhui
RO02
Parc na ional
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
+
0,14 2.288.-Pe tera Comarnic

0,04 2.289.-Pe tera Popov
RO03
Monument al naturii
0,12 2.290.-Pe tera Buhui

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
-
230 Vanatoare
180 Incendiere
602 Complex de ski
701 Poluarea apei

B
C
511 Linii electrice

C
C
0
-
100 Cultivare
900 Eroziunea
220 Pescuit sportiv

301 Cariere
B
C

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
0
B
-
330 Saline
900 Eroziunea

Administra ia Parcului Na ional Semenic - Cheile Cara ului, constituit n 2003.
Situl deocamdat nu are plan de management.El va fi efectuat pn la 30.05.2006, de c tre Administra ia Parcului Na ional Semenic-Cheile
Cara ului.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0226_326_Pestera_Liliecilor.jpg

ROSCI0226_115_paduri_virgine.jpg
Coman Magda - APM-CS
ROSCI0226_115_pestera_rasuflatoarei.jpg
Coman Magda - APM-CS
ROSCI0226_326_Cheile_Carasului.jpg
ROSCI0226_326_Cheile_Carasului1.jpg

ROSCI0226_326_Izvoarele_Carasului.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0227
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

F
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Sighi oara - Trnava Mare

Latitudine
Longitudine
N 46 8' 4''
E 24 49' 16''

sitului (ha)
sitului (km)
85.815
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
315
829

541
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
52 Mure
RO076
RO072
28 Sibiu
20 Bra ov

Brometalia)

0,1
B
B
B
B

Salicion albae)
Isoto-Nanojuncetea
2
0,8
B
A
B
B
B
B
B
B
0,5
10
alpin
0,5
0,1
5
B
B
C
C
B
B
B
B
10
0,3
0,5
0,1
0,01
12
B
A
C
B
B
B
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
P
P
P?
Pasaj
R

C
C
C
B
C
C
C
B
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
2511 Gobio kessleri
Iernat
Pasaj

C
A
C
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

C
B
C
B
4028 Catopta thrips
RC
1060 Lycaena dispar

R
P
B
C
B
B
C
C
B
B
1083 Lucanus cervus
RC

1032 Unio crassus
R
P
C
C
B
B
C
C
B
B
1088 Cerambyx cerdo

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Iernat
Pasaj

C
C
C
C
4091 Crambe tataria

R
R
A
B
B
B
C
C
B
B

Cat. Specia
A Pelobates fuscus
i faun
Popula ie Motiv
R C
Rana arvalis
P
P
C
C
A
F
Rana ridibunda
Rhodeus amarus
P
P
C
C
Apatura ilia
Apatura iris
Argynnis laodice
Astacus astacus
A
F
Rana esculenta
Cobitis taenia taenia
I
I
I
Brenthis daphne
Brenthis ino
Carcharodus lavatherae
Colias chrysotheme
Euphydryas maturna
Hemaris fuciformis
I
I
Lopinga achine
Lycaena alciphron
P
P
C
A
I
I

Maculinea alcon
P
P
C
A
C
Maculinea arion
Neptis sappho
Nymphalis antiopa
Nymphalis polychloros
Oberea linearis
Papilio machaon
Pericallia matronula
Pyrgus sidae
RC
RC
D
D
C
C
D
D
RC
M Apodemus agrarius
M Cervus elaphus
M Felis silvestris
RC
M Martes foina
M Martes martes
P
RC
C
A
M Micromys minutus
M Microtus arvalis
R
C
A
D
M Meles meles
M Microtus agrestis
M Mus musculus
M Mustela erminea erminea
M Mustela nivalis
RC
M Mustela putorius
M Myotis brandtii
M Myotis mystacinus
M Myotis nattereri
M Myoxus glis
M Neomys fodiens
M Nyctalus leisleri
P
P
C
C
M Nyctalus noctula
P
P
C
C
M Plecotus auritus
M Rattus norvegicus
M Sciurus vulgaris
M Sorex araneus
M Sorex minutus
RC
M Talpa europaea
RC
Adonis vernalis
Aristolochia lutea
P
P
Arnica montana
Carex appropinquata
R
R
A
D
P
P
Betula pubescens
Carex panicea
P
P
A
A
Cephalanthera rubra
Cephalaria radiata
Crocus banaticus
A
A
A
Dictamnus albus
Epipactis palustris
Galium palustre
P
P
Gypsophila fastigiata
R
V
A
A
P
P
Gymnadenia conopsea
Iris graminea
R
P
Limodorum abortivum
Lycopodium clavatum
Neottia nidus-avis
Orchis coriophora
Orchis militaris
Orchis morio
Orchis purpurea
Prunus tenella
P
P
Ranunculus circinatus
Sagittaria sagittifolia
R
P
A
A
P
P
Ranunculus lingua
A
A
Seseli peucedanoides
Stachys palustris
Trollius europaeus
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
6
211 - 213
N14
23
231
uni
N15
12
242, 243
N16
50
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
N26
324

Zona se ncadreaz n Podi ului Trnavelor i par ial Podi ul Hrtibaciului, acestea caracterizndu-se printr-un relief colinar-deluros, cu v i
nso ite de terase i lunci bine individualizate. Actuala nf i are a reliefului este de podi puternic fragmentat de v i culoare cu interfluvii
care se men in n general n jur de 500 550 m si numai n mod excep ional ajung la valori de circa 700 m (P durea Dumbrava, 642 m,
altitudinea maxima fiind de 839m - Dl. Pietri ).
Eroziunea intens , generat de colectarea apelor de c tre Trnava Mare i rul Hrtibaci, a f rmi at vechea suprafa de eroziune,
reducnd-o la interfluvii nguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuest , a c ror pant lin se grefeaz aproximativ pe un
strat dur (gresie), nclinnd la fel cu el, iar versan ii abrup i reteaz n cap un num r de cel pu in dou straturi (argil , marne nisipoase).
Frecven a mare a cuestelor dispuse n iruri paralele care nso esc Trnava Mare, fragmentate de v i subsecvente, reprezint o consecin a a
adapt rii reliefului la structuri de domuri i branhianticlinale.
n ansamblu, suportul geo-structural a impus prezen a unor biotopuri specifice bine individualizate, favoriznd existen a unor ecosisteme
variate bine conservate. La acest fapt se adaug gradul relativ sc zut al presiunii antropice, zona fiind pu in populat , exploatarea biologic
ncadrndu-se n liniile unei dezvolt ri durabile.
Temperatura medie anual se ncadreaz n izoterma de 90 C. Aceasta coroborat cu o expunere dominant vestic /estic a versan ilor i cu
valorile relative ridicate ale radia iei globale induce dezvoltarea sezonului vegetativ pe cca 195 zile ca factor de favorabilitate pentru starea i
evolu ia habitatelor i speciilor de interes conservativ.
Utilizarea tradi ional a terenurilor a p strat o diversitate biologic ridicat . Aria este de importan interna ional , avnd n vedere c probabil
ultimele paji ti de mare ntindere n Europa sunt perfect func ionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradi ional a stabilit un
echilibru ntre activit ile umane i natur , acesta r mnnd neschimbat din evul mediu.
Studiile efectuate pentru ADEPT cu ajutorul WWF DCB arat c aria cuprinde numeroase specii de faun i flor , care sunt periclitate la nivel
na ional i interna ionalaici fiind incluse:
Flor :
10 taxoni vegetali periclita i n Europa, inclu i n anexele Directivei Habitate i ale Conven iei de la Berna (includ Larix polonica,
angelica, arnica, papucul doamnei, Echium rossicum, narcisele, dedi eii)
77 taxoni periclita i la nivel na ional, inclu i n Lista Ro ie na ional
Faun
23 specii de mamifere periclitate n Europa i protejate prin Directiva Habitate i Conven ia de la Berna, incluznd lupul., ursul, pisica
s lbatic , vidra
55 specii de p s ri periclitate n Europa, incluse n Directiva P s ri i Conven ia de la Berna, incluznd uliul p s rar, uliul porumbar,
crstelul de cmp i 76 specii protejate la nivel na ional
10 specii de reptile i amfibieni protejate prin Directiva Habitate i Conven ia de la Berna, incluznd buhaiul de balt cu burt ro ie
11 specii protejate de pe ti prin Directiva Habitate i Conven ia de la Berna
600 specii de fluturi sunt descrise n cadrul acestui spa iu - 6 fiind protejate prin Directiva Habitate i Conven ia de la Berna i 22
protejate la nivel na ional.
n acest spa iu diversitatea cuturilor agricole coexist cu o bogat biodiversitate natural att sub aspect cantitativ ct i calitativ.
Aria proiectului este e 74493 hectare, cu o popula ie de cca.19000 locuitori , repartizat n 30 sate pu in extinse n suprafa . Popula ia nc
tr ie te n strns leg tur i peisajul nconjur tor, care include paji tile cele mai bogate ale Europei i ntinsele p duri caducifoliate. Aici
exist multe habitate i specii ce sunt n Lista Ro ie IUCN i de asemenea au un statut prioritar n Directiva Habitate, inclusiv cele mai mari
popula ii de carnivore mari din etajul deluros (urs i lup).
Ecosistemele forestiere din situl Sighi oara-Trnava Mare, ce includ tipuri (semi)naturale de p dure, sunt afectate n mare parte de procese
de degenerare (mai mult sau mai pu in pronun ate) ca urmare a impactului antropo-zoogen. Acesta se manifest la nivelul arboretelor sub
urm toarele forme:
- distrugerea subarboretului (arbu ti, puie i, ierburi, mu chi) i destructurarea orizontului superior al solului de c tre ro ile TAF-urilor i
bu tenilor tracta i;
- extragerea selectiv a arborilor de esen valoas (stejar pedunculat, cire , frasin, paltin, tei) din leaurile de deal i astfel, favorizarea
procesului de c rpinizare;
- t ierea arbu tilor cu ocazia aplic rii opera iunilor silviculturale, astfel c stratul arbustiv este absent n mare parte arborete;
- efectuarea de mp duriri cu specii forestiere exotice (salcm) sau n afara arealului lor natural (pin silvestru, pin negru, molid, larice);
salcmul i molidul se comport ca specii exclusiviste inhibnd dezvoltarea speciilor autohtone i implicit, succesiunea natural spre tipul
natural de p dure;
- declan area eroziunii n adncime n lungul drumurilor de TAF i traseelor de apropiere a bu tenilor, i ca urmare apari ia ravenelor;
- tasarea i destructurarea orizontului superior al solului n lungul potecilor des frecventate de turmele de ovine i bovine;
- eutrofizarea (n special, nitrofizarea) solului i apei freatice ca urmare a depozit rii gunoaielor menajere (n lunci), p unatului i fertiliz rii
paji tilor din amonte (unul din efectele immediate i u or vizibile este proliferarea unor specii nitrofile i ruderale n p duri: Glechoma
hederacea, Stellaria media, Aegopodium podagraria, Geum urbanum, Urtica dioica, Alliaria petiolata, etc.);
- acidificarea orizontului superior al solului datorit litierei coniferelor (molid, larice, pini) folosite n planta ii;
- t ieri rase (chiar dac pe suprafe e mici) i s p turi efectuate n jurul exploat rilor de gaz metan;
- invazia i proliferarea masiv a unor specii vegetale aloctone (salcm, Rudbekia laciniata, Solidago canadensis) n aproape toate tipurile de
p duri, cu consecin e drastice asupra fitodiversit ii; cel mai mult i mai pu in afectate sunt p durile de lunc (s lcete i anini uri) i respectiv,
f getele;
- extinderea continu a unui cartier reziden ial n zona sudic a municipiului Sighi oara, n detrimentul unui masiv forestier compact i extins,
ce include n mare parte arborete ncadrate n grupa func ional I (de protec ie); construc ii reziden iale dispersate au ap rut i la vest de
Sighi oara (Stej reni, Dane ).
Desemnarea este sustinuta din urmatoarele considerente:
1.Este sit reprezentativ pentru zona continental transilv nean , cu alternante de paduri si pajisti pastrate in conditii naturale,insumand 18
habitate de interes european (Directiva Habitate).
3.P durile sunt majoritar de tip natural fundamental, concentrate pe o suprafa de 50 km x 20 km (procent p dure 40%), n bazinul Trnava
Mare.
3. Flor i faun diversificat , inclusiv popula ii permanente de ur i i lupi , rarit i de fluturi (prof. Rakosy L., UBB CJ), respectiv valori
botanice deosebite (prof. Cristea I. UUB CJ ).
4. Zon gospod rit durabil de a lungul secolelor de comunit ile locale de sa i, a ez ri umane rare, rustice cu valoare de patrimoniu.
5. Dou funda ii britanice recunoscute MET i ADEPT sprijin sus inut necesitatea conserv rii acestei zone prin situl Natura 2000 propus de
APM Mure .
Proprietatile sunt majoritar proprietati private ( peste 75 %).
4.6 Documenta ie:
1. Akeroyd, J.R. (2002) Protecting Romanias Lost World. Plant Talk, 30: 1924.
2. Akeroyd, J. R. (2003). A Transylvanian wood-pasture. Plant Talk, 34: 3437.
3.
Akeroyd, J. [R.], Srbu, A., Oroian, S. & Hiritiu, M. (2003). Botanical assessment
of the Saxon Villages region (Trnave plateau)
of southern Transylvania, Romania. Unpublished report to International Finance Corporation, Washington DC, USA.
4. Coldea Gh., Srbu I., Srbu A. & Negrean G. (2001) Ghid pentru identificarea i inventarierea paji tilor seminaturale din Romnia, Editura
alo, Bucure ti.
5. Jones, A. (2003) Grassland Management Strategy Transylvanian grasslands. Unpublished report to ADEPT project, Salisbury, UK.
6. Mountford, J.O. & Akeroyd, J.R. (in press, 2005) A biodiversity assessment of the Saxon villages region of Transylvania. Transylvanian
Review of systematical and ecological Research
7.
Oroian, S., Samarghitan, M & Hiritiu, M. (2003) Information concerning the Trnave Plateau vegetation. Unpublished report to
ADEPT project, Salisbury, UK.
8. Puscaru-Soroceanu, E. (ed.) et al. (1963) Pasuni si fnetele din Republica Populara Romna. Academiei Republicii Populare Romna,
Bucure ti.
9. Rakosy L. obs. pers (1970-2006)
10. . Moga, C., (2005)- Lucrare de doctorat, Univ. Babe -Bolyai Cluj
11. Amenajamentele silvice (2000) de la Direc iile silvice Mure , Sb, Bv
12. Tibor Hartel, Raport referitor la statutul popula iilor de amfibieni, trimestrul II (15 decembrie 2005 14 martie 2006), Colegiul Na ional
Mircea Eliade, Sighi oara, Institutul de Biologie al Academiei Romne, Bucure ti;
13. Botnariuc,N., Tatole,V., (2005) Cartea Ro ie a Vertebratelor din Romnia, Academia Romn , Muzeul Na ional Grigore Antipa14.
Rapoarte de evaluare carnivore 2005, 2006 APM Mures

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,10

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,01 2.632.-Rezerva ia de stejar pufos
RO04
Rezerva ie natural
0,09 2.635.-Stejarii seculari de la Breite

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C
5 B
10
10
120 Fertilizarea
15
900 Eroziunea
320 Mine
952 Eutrofizarea
120 Fertilizarea
20

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
30 -

Contract Administrare: 9/28.06.2010, Administrator:Societatea Progresul Silvic, filiala Sibiu (Administrator) Sibiu, Calea Dumbr vii, nr 140, jud
Sibiu 0269 242411, 0269 240502, fax-0269214970
Justificarea tehnic pentru forma propus (m rime, localita ile incluse sau excluse)pentru Situl Natura 2000
1.
2.
3.
Management:
Oficialit i UE de la Direc ia General pentru Mediu (Hernandez
Placido, 07.08.06) au confirmat c satele din ariile administrate sunt
mai bine incluse n siturile Natura 2000. Aceasta imbun t e te
eficien a managementului i nu are nici un efect asupra administr rii
cl dirilor/ activit ilor de dezvoltare din sate, Sarcina de a duce la
bun sfr it estimarea impactului de mediu din cadrul articolului 6 al
Directivei Habitate UE va fi aceea i dac un sat este inclus sau se
nvecineaz cu un habitat protejat de Directiva Habitate UE.
Conservarea la nivel de peisaj s-a dovedit a fi mai eficient dect
conservarea minimalist a unui singur habitat.
Zootehnia este cu att mai viabil din punct de vedere economic, cu ct
zona este mai extins .
Specii, Procese Genetice i Flux Genetic:
Fluturii de exemplu Eurodryas aurinia au nevoie de 90 ha pentru o
popula ie viabila (studii ale ONG Butterfly Conservation , UK)
P s rile r pitoare de exemplu Acvila Tip toare Mic (annex II al
Directivei Habitate UE) au o arie de desf urare aproximativ intre 8004,400ha, o arie medie de aproximitiv 2.500 ha pe pereche, dar
interac iunea dintre perechi are loc pe distante de sute de km
Animalele ierbivore sunt necesare arii extinse pentru a permite
mi carea popula iilor c tre noi arii de cre tere
Dispersia speciilor. Siturile mici inhib dispersia i produc
ncruci are negativ , att pentru plante, ct i pentru animale.
Habitate:
4.
Efectele de grani este important s existe o form circular sau

rectangular pentru a reduce zonele de hotar. O abordare
gen Schweitzer sau crearea multor arii mai mici va duce la cre terea
efectului de grani
i la reducerea eficien ei n ce prive te
protec ia biodiversit ii.
Zonele mici sunt expuse cu prec dere evenimentelor meteorologice cum ar
fi cele din verile mai uscate si iernile mai umede.
Zonele largi compenseaz efectele schimb rilor din habitatele naturale.
Aspecte de mediu:
Efectele de grani hotarele mai lungi, n compara ie cu zonele
compacte, sunt mai expuse polu rii din afara ariei respective.
Studii (ex. studii efectuate de Joint Nature Conservation Commitee, UK)
au ar tat c mi carea vaporilor de azot rezultat din agricultura
intensiv se pot ntinde pe arii de sute de metri.
Paji tile bogate n specii sunt extrem de sensibile la poluarea cu
azot. Acesta afecteaz florile, dar nu i iarba, ceea ce nseamn c
iarba va disloca n scurt timp toate florile.
Paji tile amortizeaz poluarea mediului i absorb carbonul.
Paji tile opresc eroziunea pe cursul apelor i amortizeaz poluarea
rurilor, protejnd speciile acvatice.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0227_47_Fanate_in_satul_Stejareni.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Gentiana_pneumonanthe_pe_Breite.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Padure_de_fag_comuna_Apold.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Padure_pluriana_zona_Apold.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajiste_Apold.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajiste_cu_Sanguisorba_officinalis.jpg
ROSCI0227_47_Pajiste_satul_Daia.jpg
Moise Silvia - ANPM

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajisti_si_paduri_Cris.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajisti_si_paduri_de_Quercinee_Com_Cris.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajisti_si_paduri_de_quercinee_Cris_1.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0228
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
indrili a
1.7 NUMELE SITULUI :

Latitudine
Longitudine
N 45 43' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 32' 37''
858
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
946
1664
1358

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea
6520 Fne e montane

3
B
C
B
B
30
40

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
3-4 i
Pasaj
6-10 i

C
B
C
C
1354 Ursus arctos
3-5 i
1361 Lynx lynx
1-2 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
6
321
N16
60
311
P duri de foioase
N19
34
313
P duri de amestec

Caracterizat prin existen a unor habitate cvasioriginare, situl este suprapus unui bazin forestier n care grohoti urile fosile acoperite de
molidi uri i br dete constituie un element de favorabilitate pentru stabilirea unor zone de cre tere a puilor i hibernare pentru exemplare din
speciile de Ursus arctos i Canis lupus. n ac iunile de monitorizare din cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a
carnivorelor mari din jude ul Vrancea, au fost identificate ase vizuini folosite alternativ de haitele de lup ale caror teritorii se suprapun n
zon .
n acela i context, zona numita de localnici indrili a Afini ul constituie prin habitatele bogate in fne e i afini uri compacte un pol de
atractie in perioada de fructificatie, pentru ungulate i pentru Ursus arctos.
Gradul accentuat de naturalitate, existen a habitatelor specifice grohoti urilor fosile i a padurilor caracteristice etajului boreal, dublate de
favorabilitatea reliefului pentru alegerea ca zone de f tare, cre tere a puilor, hibernare i hranire, fac din acest sit un element cheie pentru
func ionarea Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea, re ea constituit i aprobat in cadrul proiectului
LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea. In cadrul acestei re ele, situl propus este incadrat in
categoria coridoarelor ecologice de tip steping stones.
Inaccesibilitatea ridicat face ca situl s fie supus intr-o masur relativ scazut impactelor antropice, in cea mai mare parte a suprafe ei. Aria
cu impactul cel mai intens, manifestat prin pa unatul animalelor domestice este pa unea situat n zona superioar a bazinului.
Situl face parte din Zona de securitate Vrancea Sud parte componenta a Re elei ecologice locale de protec ie a carnivorelor mari din
jude ul Vrancea, re ea constituit i aprobat in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea. Statutul acestei re ele a fost aprobat i aplicat la nivel jude ean prin protocolul ncheiat ntre institu iile care administreaz arealul i
autarit ile publice jude ene.
ntreaga suprafa
cuprins in arealul propus se afl n proprietatea Ob tii Spine ti (sat component al comunei Vrncioaia).
4.6 Documenta ie:

2. Raport Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distribu ia speciilor de carnivore mari- LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in
3. Planul de management al carnivorelor mari din jude ul Vrancea - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul
Vrancea
din jude ul Vrancea
5. - CIURESCU,St.-1997- Comori biogeografice Vrncene ,APM Focsani
7. Inventarierea capitalului natural in bazinul hidrografic al rului N ruja Centrul Focal de Monitorizare a Diversit ii Biologice, 2004
8. Studiul de fezabilitate pentru desemnarea re elei ecologice de protzec ie a carnivorelor mari din jude ul Vrancea - LIFE02NAT/RO8576
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
C
30 -

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B 100 C
70 -
20

Asocia ia Ob tilor Vrancene- Ocolul Silvic N ruja (N ruja, tel 0237/ 677017)
Planul de management al sitului este corelat cu Planul local de management al carnivorelor mari din jude ul Vrancea (LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din jude ul Vrancea.) si urmareste protectia i conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de
carnivore mari.Aria sitului propus face parte din suprafa a administrat de O. S. N ruja, pentru care managementul se face conform sistemului
de certificare a p durilor, cod FSC SW-FN/COC - 1428.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0229

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Siriu

Latitudine
Longitudine
N 45 31' 27''
E 26 9' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
6.230
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
548
1663

1080
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO022
100 Buz u

18,6
A
C
A
B

alpin
0,05
0,05
6,2

3
42
B
A
C
C
B
A
B
B
12,8
0,01
0,5
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
30-80 i
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
Pasaj
10-15 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
P
1163 Cottus gobio

C
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Cat. Specia
A Hyla arborea

C
A
C
A

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P C
Rana temporaria
F
F
Barbatula barbatula
Salmo trutta fario
P
P
D
D
F
I
Phoxinus phoxinus
Ena montana
P
P
D
A
Helix pomatia
M Martes foina
20-30 i
M Mustela nivalis
15-25 i
M Cervus elaphus
M Martes martes
M Vulpes vulpes
P
P
Alyssum murale
M Sus scrofa
50-70 i
Achillea pannonica
R
R
D
A
P
P
Artemisia annua
P
P
C
D
Artemisia austriaca
Asperula cynanchica
Botrychium lunaria
Brassica juncea
Bryonia alba
Campanula carpatica
Cardaria draba
Carex appropinquata
Carex atrata
P
P
Colchicum autumnale
Consolida regalis
P
P
A
D
P
P
R
R
D
A
Cornus mas
Crocus banaticus
Cynodon dactylon
Dianthus giganteus
Digitalis grandiflora
P
P

Gentiana lutea
R
R
A
C
P
P
Galanthus nivalis
Gentiana utriculosa
P
P
C
A
Geranium sanguineum
Heliotropium europaeum
Hordelymus europaeus
Inula salicina
Juncus alpinus
Juncus thomasii
Ligularia glauca
Ligustrum vulgare
P
P
Listera ovata
R
R
A
A
P
P
Lunaria rediviva
R
P
D
D
D
Monotropa hypopitys
Myosotis scorpioides
Myricaria germanica
Nigritella nigra
Phyteuma orbiculare
Poa remota
Prunella laciniata
Ribes alpinum
P
P
Rosa pimpinellifolia
Salvia pratensis
P
P
D
D
P
P
Rubus sulcatus
Sclerochloa dura
P
P
D
D
Sisymbrium orientale
Spergularia rubra
Taxus baccata
Thalictrum foetidum
Thymus comosus
Trigonella procumbens
P
P
Trollius europaeus
Veronica prostrata
P
P
D
D
P
P
Vicia sylvatica
A
D
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
22
321
N16
60
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
15
313
P duri de amestec

Mun ii Siriu reprezint un masiv muntos n sud-estul Carpa ilor Orientali (Carpa ii de Curbur ), n grupa Mun ilor Buz ului, cuprins ntre
cursurile superioare ale rurilor Buz u la est i Bsca Chiojdului la vest, avnd orientare general nord-vest sud-est. In sens restrns, Mun ii
Siriu sunt cuprin i ntre v ile Buz ului la est, Crasnei la nord, Siriului Mic n sud-vest i Siriului Mare n sud, dominnd unit ile muntoase cu
altitudini mai mici din jur: Mun ii Intorsurii la nord, Mun ii T taru n vest, Mun ii Zmeuret-Munteanu n sud sud-est i Podu Calului n vest.
Mun ii Siriu sunt alc tui i din gresii dure (gresia de Siriu), isturi i marne cretacice. Versan ii cu pant mare i abrupturi s lbatice au la baz
trene de grohoti uri, iar n sud i sud-est sunt afecta i de frecvente alunec ri de teren. Pe platourile din partea de vest a Vrfului M lia sunt
prezente o serie de lacuri nivale. Altitudinea maxim , de 1662 m, este atins n Vrful M lia. Vrful Siriu, vrf situate n partea de nord a
Mun ilor Siriu care are form de cupol i este cunoscut i sub numele de Bocrnea, are o altitudine de 1657 m.
Sub aspect petrografic, Masivul Siriu este alc tuit din bancuri groase de gresii, care adesea trec n microconglomerate. n partea de est apare
i o f ie de depozite oligocene, constituit din alternan e de gresii, marne, disodile i menilite. Aceast forma iune grosier , de culoare
cenu ie, care alc tuie te principalele culmi ale acestor mun i a fost denumit de geologul I. Popescu Voite ti gresia de Siriu dat fiind
desf urarea ei n acest masiv. Privit din orice parte, apare ca un masiv bine individualizat, nconjurat de zone mai joase.
O mare parte din masiv este reprezentat de un sinclinal suspendat cu flancul estic faliat i dispus n cel pu in dou trepte, al c rui ax se
desf oar n lungul v ilor M lia i Url toarea. Flancul vestic d na tere la abruptul dintre v ile Crasna i Siriu Mare, fiind alc tuit din gresii
dure; numai n partea estic se adaug o f ie de oligocen cu alternan e de gresii, marne, disodile i menilite.
Rocile din care sunt forma i Mun ii Siriului sunt predominant reprezentate prin gresii, argile i marne. La acestea se adaug , secundar,
microconglomerate, marno-calcare, menilite, isturi disodilice etc. Ele alcatuiesc strate cu grosimi de la cativa centimetri pana la 2-10 m,
dispuse n alternanta. Cea mai mare parte a masivului Siriu este format din bancuri groase de gresii, care, frecvent, trec n
microconglomerate. Este o forma iune grosiera, dur , rezistent , de culoare cenu ie, care alc tuie te principalele culmi ale acestor mun i.
Orizonturile i stratele de gresii, argile i marne sunt cutate, cutele avnd o direc ie n general nord-est sud-vest. Stratele au o c dere foarte
mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflect att n fizionomia general a reliefului, ct mai ales n deta area unor
forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief ap rute ntr-o regiune n care stratele cu roci dure alterneaz
cu cele moi, datorit eroziunii apelor curg toare i retragerii treptate a versan ilor).
Mun ii Siriu, cuprin i ntre rurile Buz u, Crasna i Siriu sunt forma i din mai multe sinclinale i anticlinale orientate nord-est sud-vest, unele
apar innd pnzei de Siriu, celelalte autohtonului paleogen. Numele acestor mun i nu se trage de la Vrful Siriu (frecvent cunoscut sub
numele de Bocrnea), ci de la rul care l nconjoar la sud i sud-vest. Altitudinal dep e te 1600 m prin Culmea M lia (1662 m) i Vrful
Bocrnea (1657 m), n rest, culmile ce se desprind coboar n trepte de la 1400 la 1000 m. Unele din acestea sunt foarte netede, pe alocuri
au caracter de suprafe e structurale (n special acelea de la 1400 m). Ele sunt delimitate de obicei de abrupturi de cuest de cteva sute de
metri (abruptul Bocrnei, abruptul M liei, Col ii M g re ii, Col ii Babei, etc.). Exist trepte de modelare i numeroase forme de relief structural
i periglaciar. V ile principale sunt largi i pu in adnci
Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine) si carnivorele mari (urs, lup, ras) aflate intr-o stare favorabila de
conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus i Felis lynx sunt reprezentate prin popula ii optime sub aspectul densit ii, frecven ei n zon i
al efectului lor regulator n popula iile pr zilor (artiodactile i p s ri) preferate. Culoarele de schimb ntre indivizii popula iilor celor trei specii
de carnivore mari, afla i pe versan i diferi i, nc pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izol rii i consangviniz rii unor eventuale popula ii
prea mici.
Masivul Siriu este foarte bine individualizat, compact, delimitat de cursuri de ap (Rul Buz u, prul Crasna, prul Siriu) i cu versan i
abrup i, care l fac destul de greu accesibil pe cea mai mare parte a perimetrului i care constituie bariere naturale de protec ie a acestuia
fa agresiuni din exterior. Punctele de acces in sit sunt destul de pu ine, iar accesul se poate face pe trasee de picior sau cu mijloace de
transport pe drumurile forestiere care duc n sit.
Aceast stare de fapt face ca situl s fie destul de bine protejat de agresiuni din exterior, iar starea de conservare a ecosistemelor/habitatelor
s fie, n general, una bun .
Cu toate acestea, cu ocazia investiga iilor efectuate n teren, au fost identificate o serie de factori i activit i care au influen at n trecut, sau
n prezent starea habitatelor, sau care ar putea n viitor s afecteze pe termen mediu sau lung starea habitatelor:
140-P unatul:Proces antropic. A avut un impact semnificativ n trecut, dar n ultimii 20 de ani num rul de animale a sc zut foarte mult.
Impactul generat de p unatul n p dure s-a manifestat n molidi urile de la limita cu paji tile alpine, precum i n f getele din bazinetele
praielor Mreaja, Milea, Vna M l ii.
160-Managementul silvic: ncepnd cu 1970, pn n 1985, au fost practicate t ieri rase pe suprafe e mari, urmate de remp durirea cu puie i
de molid, cu prec dere n UP VI Crasna (ua 3-6, 32-35, 48-61), UP IV (ua 10-15, 32,40,41, 44), UP VI (ua 112-117, 156,157,etc).
162 -Plantarea artificial : Proces antropic. Extinderea molidului, i la o scar mai mic a pinului silvestru, n afara arealului prin plantarea
acestuia n urma t ierilor rase n f gete sau amestecuri de fag i r inoase.
166 - Eliminarea arborilor mor i: Proces antropic. normele silvice nu con in prevederi cu privire la men inerea unei anumite cantit i de lemn
mort n p dure. Cu ocazia lucr rilor de ngrijire i conducere, precum i a lucr rilor de regenerare a p durilor au fost extra i att arborii mor i
pe picior, ct i cei c zu i la sol.
900-Eroziunea: Proces natural. nclinarea accentuat a terenului, substratul de fli , caracterul toren ial cursurilor de ap genereaz un
poten ial erozional foarte ridicat.
Fenomenele erozionale sunt foarte frecvente i vizibile n zona paji tilor mezofile din bazinele praielor Milea i Mreaja, i n zona paji tilor
alpine
943-Surparea, alunec ri de teren: Proces natural. nclinarea accentuat a terenului, substratul de fli , caracterul toren ial cursurilor de ap
genereaz un poten ial de alunec ri de teren foarte ridicat.
Fenomenele de alunecare sunt foarte frecvente i vizibile n zona paji tilor mezofile din bazinele praielor Milea i Mreaja, pe versantul
adiacent lacului Siriu, dar i bazinetele praielor Crasna, Vna Milei, etc.
Constructii in extravilan.
Exploatarea potentialului turistic prin dezvoltarea unui turism de masa in defavoarea ecoturismului.
Nu de in informa ii despre statutul de protec ie al acestor locuri dar consider necesar ca Comisia Monumentelor Naturii s aib n vedere
zone cum ar fi: Col ii Balei, Col ii Bocrnei, Piatra Z pezii, Lacul Sec, Lacul Pietricica, Vrful Soimului, Plaiul Bloji.
Suprafetele sunt arondate O. S. Nehoiasu cu UP-urile Siriu si Gramaticu. Fondul de vanatoare Siriu este administrat de Directia Silvica
Buzau.Ca tipuri de proprietati:Padure- prop.publica de stat- Directia Silvica Buzau, proprietate privata com Chiojdu(?); Gol de munte- prop.
publica Primaria Com Siriu; faneata -prop. privata Primaria Com. Siriu si Primaria Com Chiojdu.
4.6 Documenta ie:
Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 11/04.03.2010 Servicii de consultan pentru elaborarea, dezbaterea i avizarea Planului de
management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare i alimentare site, Concepere con inut informa ional pentru bro uri i pentru
manualele de ecologie aferente implement rii proiectului Managementul conservativ i participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU, SMIS
CSNR 7083, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher, Iuliana Florentina Gheorghe,
Dumitru Murariu, Oliviu Pop).
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J084BZ * ###### SIRIU
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
50 +
180 Incendiere
946 Cutremure

B
C
5
10

B
A
2
5
0
-
301 Cariere

rulote

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
190 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se B
B
2 6.2. Managementul sitului
Pentru suprafetele pasunate responsabilitatea revine comunitatilor locale.
Nu exista un plan de management special pentru situl propus.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0229_80_Coltii_Magaretii.jpg

ROSCI0229_80_Culmea_Tatarut.jpg
ROSCI0229_80_Fetele_malaiei.jpg
ROSCI0229_80_Lacul_Sec.jpg
ROSCI0229_80_Lacul_Vulturilor.jpg
ROSCI0229_80_Masivul_Siriu.jpg

ROSCI0229_80_Poarta_Vanturilor.jpg
ROSCI0229_80_Tabla_Butii.jpg
ROSCI0229_80_Varful_Malaia.jpg
ROSCI0229_80_Vipera_Berulus.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0230
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Sl nic

Latitudine
Longitudine
N 46 12' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 24' 33''
1.408
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
470
1235

782
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO011
100 Bac u

1
C
C
B
B
1
6520 Fne e montane
12
10
40

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC

Cat. Specia
A Bufo bufo

A
i faun
Popula ie Motiv
RC C
Hyla arborea
RC
Rana temporaria
RC
Triturus alpestris
RC
Allogamus dacicus
Annitella lateroproducta
Chloroperla kisi
I
I
Drusus brunneus
Isophya brevipennis
R
R
B
B
I
I
Hyloniscus siculus
Nemoura fusca
V
V
B
B
Protonemura aestiva
Aconitum moldavicum
Aconitum toxicum
RC
Campanula carpatica
RC
RC
RC
Saxifraga cymbalaria
R Elaphe longissima
R Lacerta vivipara
R Lacerta agilis
RC
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
43
311
P duri de foioase
N19
57
313
P duri de amestec

Situl se ncadreaz att n etajul forestier superior, care este ocupat de Piceetum carpaticum, ct i etajului forestier mijlociu, reprezentat prin
Fagetum carpaticum. Datorit exploat rii preferen iale a r inoaselor din primul etaj, aici locul acestora a fost luat de fag, iar asocia ia nou
creat este de tip Piceeto Fagetum. n cel de-al doilea etaj, de unde s-a exploatat mai ales fag, locul acestuia a fost ocupat de carpen,
ap rnd o asocia ie nou - Carpino Fagetum.
Izolat i cu caracter relictant, apar pinete de tip Myrtillo Pinetum spre partea superioar a culmilor, sau de tip Pino Quergetum n zona
montan inferioar .
n acest sit au fost semnalate 10 habitate specificate n Legea 462/2001 reprezentate de paji ti cu Nardus pe substrat silicios, ruri alpine i
vegeta ia lor lemnoas , fne e montane, depresiuni pe substrat turbos, grohoti uri silicioase ale regiunilor nalte, stnci silicioase cu vegeta ie
pionier , p duri batrne caducifoliate, p duri de tip Luzulo-Fagetum, p duri de tip Asperulo-Fagetum i p duri acidofile cu Picea din etajele
alpine montane.
Din confruntarea anexei I la Directiva Consiliului 70/409/CEE cu situa ia popula iilor de organisme din cadrul sitului, se poate men iona c
necesit m suri de conservare un num r de 7 specii de p s ri enumerate n anexa I, 47 de specii de p s ri cu migra iune regulat
nemen ionate n anex . Dintre vie uitoarele enumerate la anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE, necesit m suri de protec ie 4 specii de
mamifere, 3 specii de amfibieni i 3 specii de plante.
Dintre reptile n sit se reg sesc 5 amfibieni i 4 reptile nominalizate n Conven ia de la Berna. Sunt endemice un num r de 8 nevertebrate i 7
plante.
Tot la tabelul 3.3 a fost nominalizat specia Saxifraga cymbalaria a c rei arie de deyvoltare, pentru tot continentul european, se limiteaz doar
la aria Mun ilor Nemira, versantul estic al acestora. Cea mai apropiat arie de prezen a acestei specii este localizat n Mun ii Caucay.
Fragilitatea habitatului acestei plante (n lungul prurilor pietroase) impune protec ie.
Obs. Sec iunea va fi completat cu texte care indic calitatea i importan a sitului d.p.d.v. al obiectivelor referitoare la conservare al directivelor
europene sau alte acte interna ionale (de exemplu dac situl este Sit Ramsar). La completarea acestei sec iuni se va ine cont i de speciile
nominalizate n sec iunea 3.3. a prezentei fi e.
n ceea ce prive te factorii de presiune asupra sitului, pot fi men ionate urm toarele activit i: exploat ri forestiere, vn toarea, braconajul,
c i de transport i circula ie, toate cu intensitate slab .
Obs. Se va indica natura i intensitatea factorilor de presiune asupra sitului
Situl S r rie-Sl nic este pozi ionat la contactul dintre Pnza de Tarc u i Pnza de Vrancea, cu depozite litologice diverse i n alternan (de
la psamite la pelite). Aceast alternan a generat o accentuat adncime a v ilor, adncimea fragment rii reliefului fiind de 360 m n vest i
450 m n dreptul Vrfului Pufu. Efectul acestei adncimi asupra proceselor geomorfologice este important mai ales sub aspectul extinderii
eroziunii de suprafa . Pe Coama Pufului, la sud de aceasta, sunt prezente numeroase urme ale ac iunilor desf urate de armata romn n
timpul Primului R zboi Mondial, care prin conservare, vor reprezenta pentru genera iile viitoare, un argument n plus n sus inerea vitejiei
poporului romn.
Situl apar ine n totalitate bazinului hidrografic al praielor Dofteana i Sl nic. nveli ul de soluri caracterizeaz clasa cambisolurilor pe spa iul
versan ilor, unde, cel mai r spndit sol este cel districambosol; n zona culmilor, cele mai r spndite soluri sunt prepodzolurile.
De asemenea, rezerva ia se caracterizeaz printr-un climat montan, cu temperatura medie anual apreciat la 5-7 grade C i o cantitate
medie anual a precipita iilor de 700-800 mm.
Situl se ncadreaz att n etajul forestier superior, care este ocupat de Piceetum carpaticum, ct i etajul forestier mijlociu, reprezentat prin
Fagetum carpaticum. Datorit exploat rii preferen iale a r inoaselor din primul etaj, aici locul acestora a fost luat de fag, iar asocia ia nou
creat este de tip Piceeto-Fagetum. n cel de-al doilea etaj, de unde s-a exploatat mai ales fagul, locul acestuia a fost ocupat de carpen,
ap rnd o asocia ie nou - Carpino-Fagetum.
Izolat i cu caracter relictant, apar pinete de tip Myrtillo-Pinetum spre partea superioar a culmilor, sau de tip Pino-Quergetum n zona
montan inferioar .
Specific pentru situl S r rie-Sl nic este frecven a mare a speciei Saxifraga cymbalaria, cu arie de dezvoltare pentru ara noastr doar n
spa iul mun ilor Nemira, prezent n asocia ii de tip Cardamino (flexuosae) - Saxifragetum cymbalariae.
Flora i fauna acestei zone este bogat i bine reprezentat la fiecare clas de organisme.
Obs. Se completeaz cu detalii care nu au putut fi abordate corespunz tor la sec iunile unde s-au utilizat coduri standard.
4.6 Documenta ie:
1. BARABA VICTORIA, 1982 - Conspectul asocia iilor vegetale din Mun ii Nemira, Studii i Comunic ri (1978-1980), Muzeul de tiin ele
Naturii "I. Borcea" Bac u, p. 53-82, Bac u.
2. GUR U GABRIELA, 2002 - The biodiversity of Cerambicids from Nemira Mountains (S r rie - Dofteana Basin), Studii i cercet ri, Biologie
nr. 7, Complexul Muzeal Bistri a N s ud, p. 135-142, Bistri a.
3. LUPU AL., 1994 - Studiu pedologic i de bonitare scara 1:10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Dofteana, jud. Bac u (memoriu
tehnic, 60 pag. i 8 h r i), arhiva OSPA, Bac u.
4. MAR M., 1988 - Studiul pedologic pentru amenajarea paji tii Sl nic-Moldova (memoriu 24 pag. i 3 plan e), arhiva OSPA, Bac u.
5. MIHAI GH., BARABA VICTORIA, 1969 - Contribu ii la cunoa terea briofitelor din Valea Uzului, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele
6. MITITELU D., BARABA N., 1969 - Contribu ii la flora montan a jude ului Bac u, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I.
Borcea" Bac u, p. 125-128, Bac u.
7. MITITELU D., BARABA N., 1972 - Vegeta ia v ii Trotu ului sectorul 2 Trgu Trotu D rm ne ti, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele
8. MITITELU D., BARABA N., 1975 - Caracterizarea geobotanic a v ii trotu ului, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I.
Borcea" Bac u.
9. MITITELU D., BARABA N., 1998 - Flora i vegeta ia jude ului Bac u, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I. Borcea" Bac u,
p. 195-274, Bac u.
10. MITITELU D., BARABA N., 1994 - Flora i vegeta ia mun ilor Nemira, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I. Borcea"
Bac u, p. 29-48, Bac u.
11. RANG C., 1974 - Contribu ii la cunoa terea avifaunei din bazinul prului Uz, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I. Borcea"
Bac u, p. 257 - 264, Bac u.
12. RANG C., 1974 - Cercet ri asupra rotitului coco ului de munte n Carpa ii Orientali, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I.
13. RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunit i de p s ri din bazinul mijlociu al rului Siret, incluznd zonele lacurilor de acumulare,
Ed. S.O.R., 249 pag., Cluj-Napoca.
14. RUSU C., BARBU N., LUPA CU GH., CARAMAN L., 1988 - Les sols des montagnes Nemira, Analele t. Ale univ. "Al. I. Cuza" Ia i,
tom. XXXIV, seria 2 b Geologie-Geografie, p. 75-81, Ia i.
15. SANDAL V., BARABA N., 1993 - R spndirea genului Lycopodium n Carpa ii Romniei, Studii i cercet ri, Biologie, Ed Acad. Tom.
45, nr. 1, pag. 27-46, Bucure ti.
16. 15. SANDAL V., BARABA N., 1993 - R spndirea genului Lycopodium n Carpa ii Romniei, Studii i cercet ri, Biologie, Ed Acad.
Tom. 45, nr. 2, pag. 145-160, Bucure ti
17. SAVA GH., 1971 - Lichenii din bazinul Uzului, regiunea mun ilor Nemira i Ciucului, Studii i Comunic ri, Muzeul de tiin ele Naturii "I.
18. ERB NESCU MARIA, 1960 - Despre Saxifraga cymbalaria n R.P.R., Ocrotirea naturii, nr. 5, p. 105-127, Bucure ti.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


Ministerul Mediului
Directia Silvica Bacau, conventie de custodie 89/03.03.2101, valabila 5 ani.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0230_70_scan0021_Slanic-Vegetatie_cu_Myricaria_germanica_dea_lungul_raurilor_montane.jpg

Macor Anca - APM-BC

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0231

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : N dab - Socodor - V r ad

Latitudine
Longitudine
N 46 25' 33''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 22' 0''
6.661
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
82
101

92
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

Cat. Specia
A Hyla arborea

35
D
Pasaj

C
B
B
A
C
i faun
Popula ie Motiv
P A
Rana ridibunda
Pontia edusa
Sympetrum fonscolombii
Sympetrum sanguineum
Achillea setacea
Alopecurus geniculatus
Ambrosia artemisiifolia
Artemisia santonicum ssp. santonicum
Aster tripolium
P
P
Aster tripolium ssp. pannonicus

Bassia prostrata
P
P
D
D
P
P
Atriplex littoralis
Bromus arvensis
P
P
D
D
Bromus hordeaceus ssp. hordeaceus
Camphorosma annua
Cerastium dubium
Chamomilla recutita
Cichorium intybus
Conyza canadensis
Crataegus monogyna
Cynodon dactylon
Daucus carota
Digitaria ischaemum
P
P
Dipsacus laciniatus
Eryngium campestre
P
C
D
D
P
P
Erophila verna
Festuca pseudovina
P
P
D
D
Gypsophila muralis
Hordeum hystrix
Juncus gerardi
Lactuca saligna
Lepidium perfoliatum
Lepidium ruderale
Limonium gmelinii
Lotus angustissimus
Lotus tenuis
Myosurus minimus
P
P
Phleum paniculatum
P
P
D
D
P
P
Pholiurus pannonicus
P
P
D
D
Plantago tenuiflora
Poa annua
Poa bulbosa
Polygonum aviculare
Puccinellia distans
Sclerochloa dura
P
P
Scorzonera cana
Sedum caespitosum
P
P
D
D
P
P
Scorzonera laciniata
Spergularia marina
P
P
D
D
Trifolium angulatum
Trifolium micranthum
Trifolium ornithopodioides
Trifolium repens
Trifolium retusum
Trifolium striatum
Trifolium strictum
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
3
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
N14
95
211 - 213
231
uni

Flora si vegetatia din vestul Romaniei (bioregiunea Panonica) se deosebeste printr-o serie de elemente caracteristice de cea aflata pe
terenurile saraturoase din restul tarii. Aceste deosebiri se datoreaza conditiilor diferite de clima si sol.
In Campia Crisurilor (unde se afla si situl SCI: Saraturile de la Sanmartin) solul apartine tipului de solonet de salinizare sulfato-clorurat la
suprafata (pana la 60 cm) si apoi cloruro-sulfatat, dar in unele situatii, s-a constatat o salinizare sulfato-sodata la suprafata (pana la 40 cm)
apoi sodata in adancime.
Saraturarea accentuata a acestor soluri se caracterizeaza prin diferitele specii de plante halofile care cresc si se dezvolta din belsug, formand
separat sau impreuna fitocenoze si faciensuri variabile cum sunt: Puccinellia distans, Pholiurus pannonicus, Camphorosma ovata, Statice
gmelini, Artemisia santonicum, Hordeum hystrix, Poa bulbosa ssp. vivipara, Matricaria chamomilla v. salina, Lepidium ruderale, Poligonum
aviculare, Aster tripolium v. pannonicus. Nelipsite din flora saraturilor de aici sunt unele specii de patlagina Plantago tenuifolia si P.
schwaezenbegiana, specii de loboda cum sunt Atriplex litoralis, A. patula, A. hastata, la care se mai adauga si alte specii ca Bassia prostrata,
Sueda maritima, Spergularia salina, Sedum caespitosum, Myosurus minimus, Gypsophila muralis, Lactuca saligna si altele, pe langa un
numar mare de specii de trifoi.
Covorul vegetal al acestor soluri prezinta o mare variatie legata de denivelarile ce apar de la un loc la altul.
Variate si numeroase sunt fitocenozele ce se formeaza uneori mozaicat in functie de microrelief, dar si de gradul de salinitate. Aceste
fenomene se pastreaza in toata perioada de vegetatie.
Suvitele de apa, sau urmele acestora cand apele s-au retras, sunt ocupate de Poa annua, Atropis distans, Pholiurus pannonicus, Alopecurus
geniculatus, Myosurus minimus, Roripa kerneri, Juncus gerardi, Camphorosma ovata si altele, aceasta din urma aparand uneori exclusivista.
Complexitatea floristica si fitocenologica este remarcabila, mentionam asociatiile vegetale de pe solurile saraturate Socodor: Limonio gmelini
Artemisietum monogynae opa 1939 (syn.: Staticeto Artemisietum monogynae (santonicum) Topa 1939), Hordeetum hystricis (So 1933)
Wendelberger 1943; Peucedano-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968, Artemisio santonici Festucetum pseudovinae (Magyar
192) So (1933) 1945, Achilleo Festucetum pseudovinae So (1933) corr. Borhidi 1996, Peucedano Asteretum (puctati) sedifoliae
(Rapaics 1927) I. Pop1968
Habitate (conf. codurilor din publicatia: Habitatele din Romnia): R1510, R1529, R1530, R1531, R1532.
Tipuri de vegetatie de saraturi reprezentative pentru pajisti si mlastini halofile panonice, care se dezvolta mozaicat. In trecut, terenul a fost
partial imbunatatit pentru agricultura. In prezent, pe suprafete importante s-a reinstalat vegetatia potentiala.
Specia Pontia edusa (Fabricius, 1777)apare pe lista rosie pentru fluturii diurni din Romania cu statutul LC (sursa date personale Ion Constanta
Mihaela August 2010)
Incepind cu anul 1960, s-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul,
flora si vegetatia.
In ultimii ani, prin abandonarea acestor lucrari, pe anumite suprafete, s-a revenit la vegetatia potentiala.
Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea porumbului si
a florii soarelui.
4.6 Documenta ie:
Doni N., Popescu A., Pauca-Com nescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic ,
Bucure ti.
Doni N., Popescu A., Pauca-Com nescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din Romnia. Modificari conform
amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnic Silvic , Bucure ti. Pop I., 2002.
Vegeta ia solurilor s r turate din Romnia. Contribu ii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Gr dina Botanic Alexandru Borza ClujNapoca. Bujorean G., Oprea C. V., Grigore St., 1961. Rezerva ia de s r turi de la Socodor, regiunea Cri ana. Stud. i Cerc. Biol. i t.
Agricol., 8(3-4): 317-328, Timi oara.
S. Mihailescu, I. Cobzaru, M. Ion, R. Ion, 2010, Designation of new Sites of Community Importance in Romania for the Natura 2000 priority
habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years
of Academic Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130. Mihailescu Simona, 2009, Characterization and distribution in
Romania of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-steppes and salt-marshes. 2nd European Congress of
Conservation Biology Conservation biology and beyond: from science to practice, Praga, Republica Ceh , 1-5 sept. 2009, Book of
Abstracts, p.211
Dan Munteanu, 2009, Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca
RKOSY L., 2003, Lista ro ie pentru fluturii diurni din Romnia (Rote Liste der Tagfalter Rumniens). Bul. inf. Soc. lepid. rom. 13(1-4):7-18.
Pop I., 2002. Vegeta ia solurilor s r turate din Romnia. Contribu ii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Gr dina Botanic Alexandru
Borza Cluj-Napoca.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,54

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,54 2.97.-Rezerva ia de soluri s r turate


Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0231_69_S_Soc.jpg

ROSCI0231_69_S_Soc1.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0232
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Some ul Mare Superior

Latitudine
Longitudine
N 47 17' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 37' 24''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
149
314
442

366
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO062
100 Bistri a-N s ud

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
RC

2
C
C
B
B
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
RC

Cat. Specia
F Thymallus thymallus
i faun
Popula ie Motiv
V C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
37
511, 512
Ruri, lacuri
N12
12
211 - 213
N15
32
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N23
17
1xx

n aceast zon habitatele caracteristice sunt prezente in stare naturala, iar impactul antropic este in limitele de toleran a ale speciilor pentru
care a fost declarat aria de importanț comunitar .
Zona este importanta pentru conservarea speciilor de pesti Cottus gobio, Sabanejewia aurata si Gobio uranoscopus. Sunt prezente habitatele
caracteristice in stare naturala, iar impactul antropic este in limitele de toleranta ale speciilor amintite.
Poluarea menajera si defrisarile sunt principalele amenintari.
Nu a fost declarat anterior ca si arie protejata.
Avnd n vedere c situl cuprinde doar talvegul i albia minor este proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:

A fost propus de c tre Ecotur Sibiu, ca rezultat al proiectului \"Important areas for fish in Romania - Preinventory for a draft list of Natura 2000
sites (SCIs) for five fish species\"
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


Ministerul Mediului
Nu este elaborat plan de management.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0233

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Some ul Rece

Latitudine
Longitudine
N 46 33' 53''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 6' 33''
8.529
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
722
1640

1364
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

55
A
C
B
B
0,5
0,1
Salicion albae)
0,7
1
1
B
B
C
C
B
B
B
B
6520 Fne e montane

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
1361 Lynx lynx
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
Iernat
M Cervus elaphus
M Lepus europaeus
M Mustela putorius

C
B
C
B
B
4012 Carabus hampei
Helix pomatia

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
P
P?

Cat. Specia
Pasaj

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P

C
B
C
B
Pasaj

C
B
C
B
C
i faun
Popula ie Motiv
P A
Thymallus thymallus
<20 i
<7i
M Felis silvestris
<3i
P
P
A
A
M Mustela nivalis
M Sciurus vulgaris
P
P
A
A
<40 i
M Sus scrofa
M Vulpes vulpes
Arnica montana
Lycopodium clavatum
R Vipera berus
Galanthus nivalis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
11
321
N17
82
312
P duri de conifere
N26
324

Caracteristic sitului este prezen a unor specii de mamifere i p s ri rare i vulnerabile la presiunile antropice, incluznd o mare parte a
arealului de r spndire a speciilor semnalate, specifice habitatelor de p dure din zona de deal i de munte.
n perimetrul de protec ie sunt semnalate 8 tipuri de habitate aflate n Anexa II a Directivei Habitate, ce acoper n propor ie de 86% suprafa a
de protec ie propus , patru dintre acestea, acoperind 20%, din suprafa a total , fiind considerate prioritare.
n ultimii ani se nregistreaz o cre tere alarmant a ac iunilor ilegale de defri are, cu consecin e negative asupra echilibrului ecologic din
zon . La acestea se semnalez i ac iuni de braconaj, efectele neputnd fi deocamdat apreciate.
n anul 1994, prin Decizia a Consiliului Jude ului Cluj nr. 147, n bazinul superior al V ii Some ul Rece au fost desmnate zone protejate de
interes jude ean cu valoare peisagistic , urm toarele obiective:
1) Obr ia Some ului Rece
2) Cheile Dumitresei
3) Defileul Some ului Rece
4) Valea Some ului Rece
1) Propietate public de stat - 44%
2) Propietate privat - 2%
3) Propietate comunal - 54%
4.6 Documenta ie:
1) Baza de date APM Cluj 2005
2) Fi a de caracterizare Corine Biotop Some ul Rece, 1996
3) Habitatele din Romnia Nicolae Doni et al. Ed. Teh. Silvic , Bucure ti 2005
4) Academia Romn , Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa, Cartea ro ie a vertebratelor din Romnia, Bucure ti 2005, pg 121
5) Bruum, B et al., P s rile din Romnia i Europa - Determinator ilustrat-, versiun romneasc Munteanu, Dan, Octopus Publishing Group
Ltd, 1999
6) Ocolul Silvic Some ul Rece, Amenajament silvic, UP I Negru a, 1996
7) Ocolul Silvic Some ul Rece, Amenajament silvic, UP III Izvoarele Some ului Rece, 1996
8) Ocolul Silvic Some ul Rece, Amenajament silvic,
UP IV izvoarele R c t ului, 1996
9) Olteanu et. al., Lista ro ie a plantelor superioare din Romnia, Studii, Sinteze, Documenta ii de Ecologie nr. I/1994
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J043CJ * ###### SOMESUL RECE
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
76 +
B
10 0

A
B
5
10
0
0
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare
75
15
30
511 Linii electrice
10

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
20 0
10
+
-
25
15
511 Linii electrice
15
20
701 Poluarea apei

941 Inundatii
C
B
2
25

- 44% Regia Na onal a P durilor, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul silvic Some ul Rece
- 4 arii protejate de interes jude ean i 54% propietate comunal - administra ia public local a Comunei M guri R c t u
- propietate privat 2%
1) Amenajamente silvice, Direc ia Silvic Cluj, ocolul Silvic some ul Rece, 1996
2) Amenajamente silvice p duri private
3) Plan de Urbanism, Comuna M guri R c t u
4) Regulament general de executarea de construc ii i def urarea unor activit i n zonele natural protejate de interes jude ean, Jude ul Clujemitent Consiliul jude ean Cluj, 1995
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0233_95_Detaliu_Somesul_Rece1.jpg

ROSCI0233_95_Vedere_de_ansamblu_Somesul_Rece1.jpg

ROSCI0233_95_Viitura1.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0234
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Stnca - tef ne ti

Latitudine
Longitudine
N 47 50' 21''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 13' 39''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
73
88

73
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO012
100 Boto ani

Cat. Specia
P Adonis vernalis

1
B
C
B
B
i faun
Popula ie Motiv
P D
Ajuga laxmannii
Allium saxatile
Astragalus austriacus
Aurinia saxatilis
P
P
Dianthus capitatus
Schivereckia podolica
P
V
D
A
P
P
Pulsatilla montana
Sempervivum ruthenicum
P
R
D
A
Silene chlorantha
Veronica spicata ssp. incana
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
18
511, 512
Ruri, lacuri
N07
82
411, 412
Mla tini, turb rii

Situl este situat n partea de est a jude ului Boto ani, n Cmpia Moldovei.
Stnc ria principal este constituit din calcare recifale sarmatice, acoperite par ial cu loess.Pantele sunt acoperite cu cernoziomuri de pant
carbonatice i cu cernoziom levigat.Clima este temperat continental de tip est-european .
Situl prezint un mare num r de specii continental- sud -estice (cont.+pont.+medit.-pont.+submedit.+balcano-dacice) care mpreun cu
speciile europene si eurasiatice dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni, unica sta iune n Romnia cu Schiverekia podolica
ce intr aici ntr-o asocia ie rupestr calcicol cu totul deosebit de cele montane. Specia se afl n aceast sta iune floristic la limita vestic
a arealului ei de r spndire.
Importan a sitului rezid i din faptul c n acest areal vegeteaz cteva specii endemice dintre care amintim:Veronica incana, Astragalus
austriacus, Sempervivum ruthenicum.
Specia floristic Schivereckia podolica este critic amenin at deoarece habitatul speciei a fost n mare parte distrus prin construc ia barajului
Stnca-Coste ti.In prezent situl are statut de protec ie legiferat i este monitorizat de APM Boto ani i Academia Romn .
Nu s-au identificat presiuni antropice deoarece situl se afl lng coronamentul barajului n zona de frontier (punct de trecere Stnca).
Ultima lege prin care situl a fost declarat rezerva ie natural de interes na ional este Legea nr.5/2000.

Toat suprafa a rezerva iei(1 ha) este proprietate de stat apar innd Nodului Hidrotehnic Stnca-ANAR Bucure ti.
4.6 Documenta ie:
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mih ilescu S., 1994- Lista Ro ie a plantelor superioare din Romnia.
Institutul de biologie- Studii, Sinteze, documenta ii de ecologie, 1: 1-52
Mititelu D., Barabas N., Haja S., 1971-Flora i vegeta ia rezerva iei Stnca- tef ne ti (jud. Boto ani). Muzeul de tiin e ale naturii Bac uStudii i comunic ri, pag.731-750
Vasile B c uanu-Cmpia Moldovei studiu geomorfologic, Editura Academiei Romne, 1968
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
=
99,98 2.226.-Stanca Stefanesti

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
2 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
3 -

Toat suprafa a rezerva iei(1 ha) este n administrarea ANAR Bucure ti-Nod Hidrotehnic Stnca.
Situl este inclus n ntregime n APSA Lac Stnca-Coste ti .
Exist Plan de Management pentru Aria de Protec ie Special Avifaunistic Lac Stnca-Coste ti care cuprinde n ntregime situl, plan care
prevede m suri de conservare i gestionare durabil i pentru rezerva ia floristic Stnca- tef ne ti;planul va fi implementat de custode.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0234_64_Rez_Stanca_1.jpg

ROSCI0234_64_Schivereckia_podolica.jpg
ROSCI0234_64_vegetatie_chasmofitica_de_la_Stinca-Stefanesti.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0235

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Stnca Tohani

Latitudine
Longitudine
N 45 4' 9''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 26' 7''
50
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
311
415

374
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO036
100 Prahova

60
A
C
B
B

Brometalia)
silicioase

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
P Adonis vernalis
Iernat
Pasaj
0,01
0,1
0,5

C
A
C
A
i faun
Popula ie Motiv
R D
Agropyron cristatum ssp. brandzae
Allium flavum
Allium moschatum
Allium saxatile
P
P
Alyssum caliacrae
Astragalus vesicarius
V
R
D
D
P
P
Anchusa officinalis
Campanula sibirica ssp. divergentiformis
P
R
D
D
D
Cirsium ligulare
Crocus reticulatus
Euphorbia nicaeensis
Fumana procumbens
Knautia macedonica
Minuartia hybrida
Nepeta ucranica
Onobrychis gracilis
P
P
Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda
R
P
D
D
P
P
Plantago argentea
Salvia nutans
V
R
D
D
Scorzonera austriaca
Silene rupestris
Sternbergia colchiciflora
Tetragonolobus maritimus
Teucrium montanum
Thymus glabrescens
Trifolium montanum
Trinia multicaulis
Valerianella coronata
Valerianella pumila
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N15
80
242, 243
N26
20
324

Stanca Tohanilor, in suprafata de 33 ha, se afla la nord de orasul Mizil,pe raza com.Gura Vadului, in apropierea loc.Tohani (dealurile
Strehanu), apartinand regiunii biogeografice continentale, regiunea ecologica a Subcarpatilor de Curbura. Face parte din grupa dealurilor din
zona de geosinclinal, asezata in fasia exterioara a Subcarpatilor de Curbura.Este alcatuita din calcare sarmatice care in multe locuri ies la zi,
in special pe creste si pe versantii sudici, altitudinea maxima fiind de 426 m. Structura este foarte cutata, cu o succesiune stransa de
sinclinale si anticlinale. In literatura botanica Grecescu a consacrat situl cu denumirea de -Stanca Tohanilor- deoarece are aspectul de creasta
lunga, alba din cauza stancilor calcaroase. Creasta este alcatuita dintr-un sir de varfuri despartite prin sei largi cu directia NV-SE. Versantul de
sud este foarte abrupt si in majoritate stancos iar in unele locuri este brazdat de grohotisuri scurte. Versantul de nord este inierbat aproape in
intregime cu exceptia unor portiuni mici de sub creasta. Situl beneficiaza de un microclimat unic in judetul Prahova, cu influente
mediteraneene.Din punct de vedere climatic face parte din regiunea Dfax, cu temperaturi medii anuale de 10 gr.C, precipitatii de 500 mm/an si
vant puternic NS ce bate pe creasta. Fiind un teritoriu deluros, situl se incadreaza in etajul nemoral al padurilor de foioase. Pe teren se
constata insa absenta vegetatiei arboricole spontane,fiind instalata o pajiste scunda cu multe elemente inedite, unele specifice etajului
alpin.Situl prezinta doua habitate vizate de DH, dintre care unul este prioritar si o specie de planta listata in Anexa II la DH.
In calcarele sarmatice ale zonei au fost identificate unele specii fosile neogene:Mactra sp.,Hydrobia sp.,Cerinthium sp. Flora deosebit de
interesanta, a atras atentia numerosilor botanisti,recoltarea si studiul plantelor incepand inca din anul 1898. Importanta speciilor vegetale de
aici este de natura fitogeografica.Aici creste o specie endemica pentru Romania (Alyssum caliacrae),10 specii endemice pentru Muntenia, o
suita de plante rare aflate pe Lista Rosie. In spectrul floristic domina elementele eurasiatice (35%), pontice(14%) si central-europene(11%),in
timp ce elementele sudice totalizeaza 18%.Asociatiile vegetale sunt de asemenea deosebit de interesante, intalnindu-se aici elemente estice,
sudice si central europene, dar si specific montane (Potentilla ternata), alcatuind grupari unice in tara. Prezenta plantelor Agropyron brandzae
ssp ciliatum,Alyssum caliacrae si Scutellaria orientalis este cu totul remarcabila, aici fiind singura statiune pe stanga Dunarii. Astragalus
vesicarius este o specie vegetala critica ce pare identica cu specia descrisa in Dobrogea, la Hagieni.Specia Koeleria csatoi este endemica in
Transilvania, Tohani fiind singura statiune din afara arcului carpatic. A fost identificata specia de gasteropod xerofil Helicella obvia, a carei
populatie in zona este foarte mare.
Datorita accesului usor (drum care duce chiar spre culme), zona este expusa mai multor tipuri de pericole. Directia Silvica a plantat pini pe o
terasa aflata in interiorul sitului si la poalele si pe saua dintre culmi, cresterea acestor arbori facand posibila modificarea compozitiei solului
dar si a microclimatului cu impact asupra cresterii celorlalte specii vegetale. In apropiere exista o cariera de calcar ce a fost exploatata pana
de curand. Pasunatul reprezinta o alta amenintare la adresa compozitiei floristice locale. Din marginea soselei,in jos pe panta este cultivata
vita-de vie, tratamentele cu diverse substante aplicate acesteia, in functie de curentii de aer, putand ajunge in zona sitului.
Situl a fost propus ca rezervatie botanica inca din anii 70, in urma numeroaselor studii ce au evidentiat importanta inventarului floristic
(D.Grecescu -1898, C.Dobrescu-1962,I.Serbanescu-1962,V.Ciocarlan -1965,lucrari speciale publicate de V.Ciocarlan-1968 si
G.Dihoru&G.Negrean-1969,G.Anghel-1970,1971 ). Inainte de anul 1989 zona se afla listata ca rezervatie in evidenta Comisiei Monumentelor
Naturii Prahova,organism care nu mai exista in prezent.
Terenul este in proportie de 90 % in proprietate publica si 10 % privat. Administratia locala are cunostinta de importanta sitului si este
interesata in protejarea acestuia.
4.6 Documenta ie:
1.Vasile Ciocarlan, Flora ilustrata a Romaniei Ed.Ceres, Bucuresti 1988
2.Referat pentru propunere ca rezervatie naturala a Stancii Tohanilor - prof.Margareta Mosneaga (Muzeul Judetean de Stiintele Naturii PH) si
biolog Gavril Negrean (Institutul de Stiinte Biologice Bucuresti);3.G.Negrean,M.Mosneaga -Florula Stancii Tohanilor, Comunicari si Referate
ale Muzeului de Stiintele Naturii Ploiesti,1976
4.Determinari facute in laboratorul APM PH
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
5 A
20
20

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 390 Minerit si activitati de extragere la care nu se
C
1 0
refera mai sus
140 Pasunatul
B
C
10
5

Nu este desemnata nici o persoana sau autoritate responsabila pentru gestiunea sitului in vederea conservarii.
Nu exista un plan de management al zonei si nu au fost luate masuri speciale pentru ocrotirea acesteia.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0235_102_Stanca_Tohani_4.jpg

ROSCI0235_102_Stanca_Tohani.jpg



1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0236

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0045 Gr di tea Muncelului - Cioclovina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Strei - Ha eg

Latitudine
Longitudine
N 45 26' 26''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 2' 37''
24.968
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
282
1867
905

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
100 Hunedoara

1
C
C
C
C


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj
RC
0,5
0,5

C
B
C
B
1324 Myotis myotis
1354 Ursus arctos

1355 Lutra lutra
R
V
C
C
B
B
C
C
B
B
1307 Myotis blythii
1352 Canis lupus

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
C
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
A
C
A
1163 Cottus gobio

R
V
D
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
V
Pasaj

C
B
C
B

4050 Isophya stysi
P
P
B
A
B
B
A
A
B
B
1060 Lycaena dispar

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
P C
Rana temporaria
Triturus vulgaris
A
A
Sabanejewia romanica
Thymallus thymallus
I Coptosoma mucronatum
R
P
A
C
M Martes martes
P
P
C
C
C
M Myoxus glis
M Neomys fodiens
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Vipera ammodytes
R Vipera berus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
3
322
N09
321
N14
11
231
N15
N16
48
uni
242, 243
311
P duri de foioase
N17
14
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N26
324

ara Ha egului, beneficiara unui patrimoniu natural i cultural unic n lume, este m rginit la sud de masivul Retezat, la est de mun ii ureanu,
iar la nord-vest de mun ii Poiana Rusc . Geoparcul Dinozaurilor ara Ha egului reprezint un nou tip de arie natural protejat , care mbin
conservarea geodiversit ii, a biodiversit ii, a patrimoniului cultural i istoric cu activit ile de dezvoltare socio-economic . Acesta se ntindepe
o suprafa de 102.392 ha i cuprinde ora ul Ha eg i 10 comune. El asigur protejarea, n principal, a siturilor cu resturi fosile de dinozauri
pitici, unici n lume.
Situl cuprinde 8 zone de conservare special , dintre care 6 sunt rezerva ii botanice: Mla tina de la Pe teana, una din cele mai sudice mla tini
oligotrofe din ara noastr n flora c reia s-au identificat popula ii de Drosera rotundifolia, un adev rat relict glaciar; P durea Slivu , rezerva ie
natural de o importan deosebit , fiind un ecosistem natural specific pentru zona colinar a rii Ha egului; Fna ele cu narcise de la
Nuc oara, reprezint un vestigiu al unor str vechi asocia ii hidrofile cu endemismul Peucedanum rochelianum, iar aspectul peisagistic
deosebit l confer prezen a popula iilor de narcise(Narcissus stellaris); Vrful Poieni: stnc riile dealului ad postesc o vegeta ie xeric , cu
elemente floristice remarcabile; reprezint singura sta iune cert din Romnia pentru specia Plantago holosteum i locul clasic pentru
Astragallus var. Lineariforicus; Fna ele Pui, ce cuprind asocia ia relictar Peucedano-Molinietum), Calcarele de la Fa a Fetii: pe stnc riile
acestui masiv calcaros apare unul din cele 39 endemisme ale Retezatului, Centaurea retezatensis;ad poste te i alte specii de plante de
interes excep ional, protejate prin legisla ia na ional (Lista Ro ie) sau specii endemice, specifice acestor locuri(Hepatica transilvanica,
Hepatica Media, Lilium jankae, etc.); aici se ntlnesc specii de p s ri care ocup un loc prioritar n ceea ce prive te protec ia acestora, fiind
cuprinse n anexele conven iilor de la Berna, Bonn sau n Directiva P s ri(Aquila chrysaetos, Ficedula albicolis, Ficedula parva, Pernis
apivorus).
Referitor la aria natural protejat Calcarele de la Fa a Fetii, datorit accesului dificil, presiunea antropic este sc zut .
Situl se suprapune peste Geoparcul Dinozaurilor ara Ha egului, declarat Parc Natural prin H.G. nr. 2151/30.11.2004.
Cu aproxima ie: 27% proprietate de stat i 73% proprietate privat . Subparcelele silvice incluse n rezerva ia natural Calcarele de la Fa a
Fetii sunt proprietate public de stat n administra ia Direc iei Silvice Deva, prin Ocolul Silvic Retezat.
4.6 Documenta ie:
Bo caiu N.,1971-Flora i vegeta ia Mun ilor arcu, Godeanu i Cernei, Edit. Academiei E.S.R., Bucure ti; Toniuc N., Oltean M., Romanca G.,
Zamfir M., 1992-List of protected areas in Romania(1932-1991), Ocrotirea naturii i mediului nconjur tor, t.36, nr.1, p.23-33; Amenajamentul
silvic; Joszef Sandor-Studiul calitativ al avifaunei zonei Rul es. Ru ti D., Palcu D.,Andr anu Alex., Fluturii din ara Ha egului, Edit. Cartea
Universitar , Bucure ti, 2004

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,27
RO05
RO01
Categoria I IUCN
0,01
RO04
Categoria IV IUCN

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,01 2.499.-Cheile i Pe tera ura Mare
RO02
RO04
Parc na ional
Rezerva ie natural
*
+
0,27 C-Retezat
0,01 2.505.-Fna ele Pui
0,09 2.506.-Fna ele cu narcise de la S la u de
RO04
Rezerva ie natural
RO04
Rezerva ie natural
0,49 2.516.-P durea Silvu
RO05
Parc natural
RO05
Parc natural

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
0
140 Pasunatul

C
B
230 Vanatoare
C
C
0
-
511 Linii electrice
140 Pasunatul

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
0
C

Rezerva ia natural Calcarele de la Fa a Fetii este n custodia Direc iei Silvice Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor, cu sediul n Deva,
str. M. Viteazu, nr.10, tel. 0254225199, fax 0254222481, e-mail office@silvahd.ro, Persoan r
Planul de management al Geoparcului Dinozaurilor ara Ha egului este n curs de elaborare, urmnd a fi finalizat pn la sfr itul anului 2007.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0237
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Structuri submarine metanogene - Sf. Gheorghe

Latitudine
Longitudine
N 44 52' 12''
E 29 45' 36''

sitului (ha)
sitului (km)
6.122
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0


20
C
B
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
4127 Alosa tanaica

Cat. Specia
Pasaj
10-50 i
20-100 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Pontic

1180 Structuri submarine create de scurgeri de gaze
Stepic
Iernat

B
B
C
B
B
Pasaj
10000-100000 i
B
B
C
B
<10000 i
i faun
Popula ie Motiv
P C
Acipenser stellatus
Huso huso
C
A
Platichthys flesus
Raja clavata
Scophthalmus maximus
Squalus acanthias
Ampelisca diadema
Amphiura stepanovi
Apseudes acutifrons
Caprella acanthifera
Modiolula phaseolina
Mytilus galloprovincialis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N01
100
523
Pe langa habitatul reprezentat de Submarine structures made by leaking gases (cca 20% din suprafata sitului) sunt prezente si alte tipuri de
habitate sedimentare care se inscriu in categoria EUNIS Biogenic structures over sublittoral sediments si Deep shelf sediments habitats.
Prezente in partea de NV a Marii Negre, intre adancimi situate intre 35 si 784 m, structurile submarine cauzate de emisiile de gaze trec de
interfata oxic/anoxic caracteristica acestei mari. Adancimile mai mici sunt situate in apropierea limitei estice a Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii, ceea ce ofera o certitudine pentru un management corespunzator. Importanta sitului rezida din prezenta structurilor submarine
complexe, spectaculoase formate din nisip si carbonati.
Amploarea presiunilor exercitate de om asupra sitului este destul de redusa data fiind departarea de coasta. Pot aparea impacte datorate
navigatiei dar, si exploatarii resurselor naturale din aceasta parte a Marii Negre.
Zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala si Zona economica exclusiva.
4.6 Documenta ie:
Peckmann J.& al., 2001 - Methane-derived carbonates and authigenic pyrite from the northwestern Black Sea, Marine Geology 177: 129-150
Luth C.&al.,1999 - Methane Gas Seeps Along the Oxic/Anoxic Gradient in the Black Sea: Manifestations, Biogenic Sediment
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J000PA * 0,119 REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
5 trauler)
Intensitate % Infl.
Cod Activitate
B
5 trauler)
320 Mine

Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0238
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0113 Cnepi ti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Suatu -Cojocna - Crairt

Latitudine
Longitudine
N 46 43' 11''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 48' 26''
4.146
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
307
622

425
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

10
B
C
B
B
30
15
60

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P?
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
Pasaj
P

C
B
C
B
Pasaj

C
B
C
B
4031 Cucullia mixta
1060 Lycaena dispar
4028 Catopta thrips

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
2132 Astragalus peterfii

4091 Crambe tataria
R
R
C
C
A
B
C
C
C
C

Cat. Specia
I Colias chrysotheme
i faun
Popula ie Motiv
R D
Conisania poelli ostrogovichi
Cucullia mixta lorica
Cucullia xeranthemi
Eupithecia gratiosata
Maculinea arion
I
I
Muschampia cribrellum
R
R
D
D
I
I
Plebeius sephirus
Pyrgus sidae
R
R
D
D
Sphenoptera antiqua
Adonis vernalis
20-50 i
Arenaria procera ssp. procera
20-40 i
Astragalus exscapus
100-400 i
1000-2000 i
20-50 i
Bulbocodium versicolor
Centaurea trinervia
P
P
Centaurea triumfetti ssp. aligera

Dictamnus albus
Ferulago sylvatica
Iris spuria
30-40 i
Centaurea ruthenica
39-41 i
Centaurea triumfetti
20-50 i
900-1200 i
20-50 i
A
A
P
P
Cephalaria radiata
Dianthus giganteus
R
5000-15000 i
B
A
50-100 i
Ephedra distachya
10-30 i
Iris pontica
3000-4000 i
10-30 i
50-100 i
20-50 i
Lathyrus pannonicus
20-50 i
Nepeta ucranica
Peucedanum latifolium
25000-50000 i
Peucedanum officinale
50000-60000 i
P
P
Peucedanum tauricum
Prunus tenella
20-40 i
200-500 i
A
A
P
P
Plantago cornuti
Salvia nutans
3000-8000 i
50000-70000 i
A
C
100-300 i
Serratula radiata
100-200 i
4-6 i
Seseli gracile
30-50 i
Stipa lessingiana
60000-220000 i
Stipa tirsa
100000-200000
Serratula wolffii
Stipa joannis
Stipa pulcherrima
5000-10000 i
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
22
211 - 213
N14
46
231
uni
N15
22
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi

Masivul de sare de la Valea Florilor, de form ovalizat , apare foarte aproape de suprafa , uneori la abea 0,5 m adncime, n luncile V ilor
Bogomirii (C lmanilor) i Lupului. Sarea gem str punge stratele acoperitoare tortonian-sarma iene, n smburele anticlinalului diapir CojocnaValea Florilor. Diapirul de sare, lung de 2 km i lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate sub iri argilo-marnoase. Grosimea masivului este
apreciat la cca 0,7 km. Sarea a fost exploatat la suprafa (prin mici cariere) i de c tre romani.
Pe teritoriul acestei localit i se g sesc izvoare s rate, saramura fiind ntrebuin at din vechi timpuri de c tre localnici.
Situl cuprinde tot ce a mai r mas nedegradat din ecosistemele de paji ti i tuf ri uri stepice ale vestului Cmpiei Transilvaniei (al turi de
ROSCI 0017, 0238, 0261 care sunt ns mult prea mici i restrnse) cu specii extrem de rare, precum Centaurea ruthenica (una din cele dou
popula ii. extrem de fragile azi, din UE i din toat flora Romniei), Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Centaurea trinervia, Bulbocodium
versicolor, Astragalus exscapus ssp. tramssilvanicus, Iris pontica (cel mai mare num r de popula ii ale acestei specii, 15, care n UE se afl
doar n Transilvania, se afl n limitele acestui sit, alc tuind probabil singura metapopula ie viabil a acesteia).
Situl e este alc tuit din segmente disjuncte pentru c ni s-a p rut inutil s includem n proiectul unui sit compact vastele perimetre de
terenuri agricole, p uni complet degradate, arii construite i c i de comunica ii, care ar pune probleme proprietarilor i ar genera adversitatea
acestora fa de reprezentan ii autorit ilor de mediu. Segmentele prezentate aici cuprind ceea ce a mai r mas nedegradat din paji tile
naturale i vegeta ia arbustiv stepic din vestul Cmpiei Transilvaniei, sunt identice din punct de vedere tipologic-ecologic i ca atare va fi
mult mai bine s fie administrate i monitorizate unitar, de c tre acelea i echipe de custozi i tiin ifice i nu ca un num r mare de situri
diferite. Totu i, n viitor studierea creerii de coridoare ecologice sau situri intermediare de tipul stepping stones care s asigure conectivitatea
metapopula iilor de plante, nevertebrate i vertebrate mici din ecosistemele de paji ti i tuf ri uri stepice, va fi o necesitate.
Situl este extrem de vulnerabil, mai ales datorit suprap unatului cu ovine n extindere n ultimii ani n tot perimetrul, n pofida datelor
statistice na ionale care indic sc derea eptelului la nivelul rii. n segmentul de paji ti mezofile pratostepice cu Serratula wolffii i Serratula
lycopifolia din arealul dealului Straja Mare, extinderea terenurilor agricole este de asemenea un pericol major.
Pe teritoriul acestui sit nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes jude ean sau na ional.
Paji tile xerice i s r turate sunt p uni comunale administrate de Consiliile Locale ale comunelor Apahida, Cojocna, Plosco , C ianu, Aiton
i ale municipiului Turda. Fne ele corespunznd paji tilor mezofile din arealul Straja Mare sunt proprietate privat , fiind fragmentate ntre
mai multe persoane fizice din comuna Cojocna.
4.6 Documenta ie:
1. B d r u, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.Gawl.) Spreng., element silvostepic sarmatic, n flora Cmpei Transilvanei. Studia
Universitatis Babe -Bolyai, Geographia, 42: 147-150
Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia 46: 51-67
3. Ghi a, E., 1942 Sta iunile cu Nepeta ucranica din Romnia, Buletinul Gr dinii Botanice i al Muzeului Botanic din Cluj, 22.
4. Resmeri , I., 1967 Fitocenozele din Cmpia Transilvaniei cu Nepeta ucranica, Studii i Cercet ri de Biologie, seria Botanic , 9(1).
5. B d r u, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeografic a dou specii relicte xerofile din Cmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica
L. i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia, 45(1):51-68.
6. Coldea, Gh., B d r u, Al.S., Pendea, F. 2000 Centaurea ruthenica Lam. nu a disp rut din flora Transilvaniei. Contribu ii Botanice, 41.
7. B d r u, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh. 2002, New Data upon the Chorology of some Steppical and Submediterranean
Species from the Transylvanian Basin, Studia Universitatis Babe -Bolyai, seria Geographia, 47 (1): 67-72
8. B d r u Al. S., Dezsi t., Pendea Fl., Dura, N. 2001, Centaurea ruthenica Lam. (Asteraceae) within the forest-steppe of the Transylvanian
Basin, Kitaibelia, 6(1): 259-266.

9.Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet Union. Feddes Repertorium, 119(56):310-387
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,27

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,27 2.326.-Suatu I

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
30 -

100 Cultivare
102 Cosire/Taiere
140 Pasunatul
40
10
20

C
C
2
2

B
B
10
15
140 Pasunatul
90
100 Cultivare
40
10
102 Cosire/Taiere
10
25
100 Cultivare
30
102 Cosire/Taiere
140 Pasunatul
60
180 Incendiere
20
102 Cosire/Taiere
140 Pasunatul
60

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
40 -
140 Pasunatul
60

10

Contract Administrare: 81/25.02.2010, Administrator:Institutul de Cercet ri Biologice
0264591238, fax-0264591238 icb@cluj.astral.ro
Cluj-Napoca Cluj Napoca, str Republicii, nr 48, jud Cluj

7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0238_95_1-Asociatie_de_Stipetum_pulcherrimae1.jpg

ROSCI0238_95_2-Vedere_de_ansamblu_Suatu_II1.jpg
ROSCI0238_95_3_-_Astragalus_peterfii1.jpg
ROSCI0238_95_4-_Vedere_de_ansamblu_Suatu_I1.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0239
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Trnovu Mare - Latori a

Latitudine
Longitudine
N 45 21' 59''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 53' 25''
1.366
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
683
1863
1360

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO045
100 Vlcea

4
C
C
B
B
3
15
15
0,01
0,01
C
C
C
C
B
B
B
B

Brometalia)
alpin
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
17
321
N16
311
P duri de foioase
N17
58
312
P duri de conifere
N19
19
313
P duri de amestec

Zon montan cu n lțimi mari (peste 1800 m.) și fragmentare puternic , acoperit cu p dure de conifere.
Masivul Tarnovu reprezinta o intruziune calcaroasa in cadrul masivelor muntoase inconjuratoare (Parang, Capatanii, Cindrel) toate de origine
metamorfica, ceea ce creaza conditii specifice pentru dezvoldarea unor ecosisteme tipice.
Zona este n prezent amenințat de activit țile de turism, braconaj și extinderea drumurilor de acces.

4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,71

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,71 2.805.-Padurea Latorita


Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0240

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : T

Latitudine
Longitudine
N 46 55' 55''
ad

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 8' 10''
1.557
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
183
416

291
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

2,5
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
P
1324 Myotis myotis
P
P

1307 Myotis blythii
P
P
Pasaj
P
P
C
D
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
P

Cat. Specia
A Bufo bufo
A Rana ridibunda
A

C
B
B
C
C

C
C
B
B
C
C
i faun
Popula ie Motiv
P A
C A
R Lacerta viridis
A
A
Rana dalmatina
Rana temporaria
P
P
A
A
Triturus vulgaris
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
17
211 - 213
N14
20
231
B
B
uni
N15
242, 243
N16
53
311
P duri de foioase
N26
324

Sit Natura 2000 : T ad cu S = 833 ha.
Cuprinde:
Pe tera T ad, Pe tera Straco , situl arheologic de pe Dealul Cet uia, situat n imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea
Straco ului, unde se afl cetatea dacic de la T ad.
Depozite fosilifere de vrst Badenian - miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor de Leitha:
spongieri, corali, echinide, briozoare, molu te i viermi., resturi.de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat n zona Cri urilor.
Calcarele Tortoniene prezint pe lng interesul paleontologic i interes speologic, dat fiind dezvoltarea n aceste calcare a dou pe teri,
Pe tera T ad i Pe tera Straco , n calcarele tinere de vrst sarmatian , fapt care reprezint o raritate pe teritoriul rii noastre; este
necesar extinderea rezerva iei cu Pe terile T ad i Straco i cu situl arheologic de pe Dealul Cet uia, situat n imediata apropiere a
punctelor fosilifere de pe Valea Straco ului, unde se afl cetatea dacic de la T ad . Majoritatea materialului provenit din zona T ad Straco - colec ie paleontologic care cuprinde specii fosile provenite din rezerva ie, se afl n colec ia Muzeului rii Cri rilor, iar lucr rile
iin fice sunt publicate n anuarele Muzeului: Crisia i Nymphaea.
Depozite fosilifere de vrst Badenian - miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor de Leitha: spongieri, corali,
echinide, briozoare, molu te i viermi., resturi.de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat n zona Cri urilor. Calcarele Tortoniene prezint
pe lng interesul paleontologic i interes speologic, dat fiind dezvoltarea n aceste calcare a dou pe teri, Pe tera T ad i Pe tera Straco ,
n calcarele tinere de vrst sarmatian , fapt care reprezint o raritate pe teritoriul rii noastre; este necesar extinderea rezerva iei cu
Pe terile T ad i Straco i cu situl arheologic de pe Dealul Cet uia, situat n imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea
Straco ului, unde se afl cetatea dacic de la T ad . Majoritatea materialului provenit din zona T ad - Straco - colec ie paleontologic care
cuprinde specii fosile provenite din rezerva ie, se afl n colec ia Muzeului rii Cri rilor, iar lucr rile iin fice sunt publicate n anuarele
Muzeului: Crisia i Nymphaea.
n biologia liliecilor exist cel putin 2 momente critice, cnd orice perturbare poate duce la moartea unui mare num r de indivizi:Perioada de
na tere i de cre tere a puilor (lunile mai - august), n care nou n scu ii sunt total dependen i de mamele lor, nefiind capabili nici de zbor i
nici s se hr neasc singuri. Perturbarea unei colonii de maternitrate poate conduce la desprinderea puilor de pe mame sau din colonie i
c derea lor de pe plan eu, de unde cei mai mul i nu pot reveni n colonie i mor.Perioada de hibernare (lunile noiembrie - martie) n care
toate func iile vitale sunt reduse. n aceste condi ii, liliecii sunt extrem de vulnerabili, timpul lor de reactie fiind de ordinul zecilor de minute,
neputndu-se astfel ap ra de nici o agresiune exercitat asupra lor. n plus, fiecare perturbare va fi urmat de o reactivare a metabolismului,
ceea ce duce la un consum suplimentar de energie i epuizarea rezervelor energetice naintea venirii prim verii i a apari iei insectelor,
rezultatul fiind moartea unui mare num r de lilieci. Liliecii sunt fotofobi, pe parcursul evolu iei lor, liliecii s-au adaptat vie ii nocturne i ca
urmare lumina a devenit un factor puternic inhibant al fiziologiei i ritmului lor biologic.
Dec.nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
proprietate de stat 10%, privat 90 %
4.6 Documenta ie:
Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie. ; I.Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia
naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din Romnia, Ed. Academiei Romne.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
2 rulote

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
10 0
Este atribuit n custodie: Societatea de Istorie Naturala Nymphaea n anul 2005.
Planul de Management este n curs de realizare de c tre Societatea de Istorie Naturala Nymphaea
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0240_47_Intrare_Pestera_Tasad._radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0240_47_Zona_Tasad1.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0240_47_Zona_tasad2.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0241
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Apa Lina - Honcsok

Latitudine
Longitudine
N 46 12' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 13' 10''
7.906
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
656
1233

995
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
69 Harghita
RO073
31 Covasna


1,5
B
C
B
B
0,1
5
0,5
B
B
C
C
B
B
B
B
6520 Fne e montane
10
0,5
50
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Rana temporaria
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
C D
Saperda carcharias
Alnus incana
D
A
Betula humilis
Betula pubescens
10-50 i
Calluna vulgaris
Carex diandra
P
P
Carex flava
P
>50 i
A
A
P
P
Carex riparia
Epilobium hirsutum
P
P
A
A
Epilobium roseum
Filipendula ulmaria
Lycopodium clavatum
Mentha longifolia
50-100 i
Salix pentandra
50-100 i
Salix starkeana
P
P
Vaccinium myrtillus
P
5-10 i
A
A
P Vaccinium oxycoccos
R Zootoca vivipara
Cod
%
CLC
Clase de habitate
>300 i
10-20 i
P
C
A
D
N09
321
N14
15
231
242, 243
311
P duri de foioase
N15
N16
14
uni
N17
312
P duri de conifere
N19
37
313
P duri de amestec
N26
15
324

Situl este situat in Muntii Nemira bazinetul paraului Apa Lina la o altitudine de 940-980m, pe substrat de flis (gresii). Situl este complex, n
alc tuirea sa reg sim rari ti de tinov cu pin silvestru, molid i mesteac n pufos, care alterneaz cu turb rii oligotrofe de Eriophorum
vaginatum i Sphagnum recurvum, cu turb rii mezo-oligotrofe cu Carex rostrata i Sphagnum recurvum precum i paji ti umede cu
Deschampsia caespitosa i Agrostis stolonifera. Pe locurile mai ridicate se ntlnesc suprafe e reduse de molidi uri acidofile. Structura
natural a fiec rui habitat din sit este foarte bine conservat . Arboretele se caracterizeaz printr-o mare variabilitate dimensional ,
regenerarea natural fiind activ . Asocia iile de plante erbacee au o ridicat diversitate floristic (cu ocazia descrierii habitatelor au fost
identificate unele specii care nu au fost citate anterior Gentiana pneumonanthe, Comarum palustre). O parte din suprafa a sitului face parte
din fondul forestier i o mic parte din rest este rezerva ie natural . Folosin a terenului din afara fondului forestier este de p une i de p une
mp durit . Suprafata inclusa in fond forestier reprezinta parte din subparcela silvica 22A din unitatea de productie IX Apa Lina (Ocolul silvic
Bretcu).
Se remarca structura naturala foarte bine conservata a habitatelor forestiere, reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni;
prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a pinului silvestru i a mesteac nului
pufos. De asemenea habitatele de mla tini i paji ti se afl ntr-o stare natural . Asocia iile de plante erbacee au o ridicat diversitate floristic
(cu ocazia descrierii habitatelor au fost identificate unele specii care nu au fost citate anterior Gentiana pneumonanthe, Comarum palustre).
In sit este prezent i Ligularia sibirica, popula ia fiind bine reprezentat (~ 700 de exemplare cantonate n ~ 1 ha). Situl este alimentat si
strabatut de o retea densa de paraie care creaza si intretin mediul specific de zona inmlastinita oligotrofa.
Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare
deosebita.
Situl este expus pasunatului excesiv in apropierea piriului Apa Lina in zona mlastinoasa, desi suprafete pentru pasunat exista suficiente in
apropiere si nu se pune problema unui deficit de pasune.
Un alt aspect semnalat este taierea ilegala de arbori, profitindu-se de izolarea zonei respective.
Situl a fost desemnat ca arie protejata prin H.C.J. Covasna nr. 39/2001
Suprafata sitului este compusa din proprietati particulare si domeniu public local.
4.6 Documenta ie:
-Amenajamentul Ocolului Silvic Bre cu (Unitatea de productie IX Apa Lina).
-Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura -Academiei Republicii Populare Romane
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,28

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,28 2.467.-Tinovul de la Pl ie ii de Jos
J04ACV * 1,067 ESTELNIC
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
140 Pasunatul
10
10

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
0

Contract Administrare: 169/13.07.2010, Administrator:Funda ia Salutaris Pl ie ii de Jos, loc. Iacobeni, nr. 225, jud Harghita 0723 300700
csaba.voloncs@tusnad.com
Amenajamentul Ocolului silvic Bretcu
Amenajamentul silvic al padurilor proprietate privata a composesoratului Bela Falva
Planul de management al rezerva iei naturale Tinovul Plaiesii de Jos
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0241_101_Apa_Lina.jpg

Gog Mircea - APM-CV
ROSCI0241_54_Apa_lina_Tinov_impadurit.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0242

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Apa Ro ie

Latitudine
Longitudine
N 46 10' 31''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 15' 3''
66
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1001
1030

1016
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO073
100 Covasna

15
A
C
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
P Alnus incana

C
A
C
C
B
i faun
Popula ie Motiv
C A
Betula humilis
Betula pendula
Betula pubescens
Carex diandra
Carex nigra
Carex riparia
Circaea lutetiana
10-50 i
Dryopteris cristata
5-10 i
P
P
Epilobium hirsutum
A
A
P
P
Equisetum sylvaticum
Juncus compressus
P
P
A
A
A
Juncus conglomeratus
Juncus effusus
Lycopodium clavatum
10-50 i
Plagiomnium affine
Salix pentandra
Vaccinium oxycoccos
>300 i
10-20 i
Vaccinium myrtillus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
52
321
N19
48
313
P duri de amestec

Situl este situat in Muntii Nemira bazinetul paraului Apa Ro ie la o altitudine de 990-1030m, pe substrat de flis (gresii). Situl este complex, n
alc tuirea sa reg sim rari ti de tinov cu pin silvestru, molid i mesteac n pufos, care alterneaz cu turb rii oligotrofe de Eriophorum
vaginatum i Sphagnum recurvum, cu turb rii mezo-oligotrofe cu Carex rostrata i Sphagnum recurvum precum i paji ti umede cu
Deschampsia caespitosa i Agrostis stolonifera. Pe locurile mai ridicate se ntlnesc suprafe e reduse de molidi uri acidofile. Structura
natural a fiec rui habitat din sit este foarte bine conservat . Arboretele se caracterizeaz printr-o mare variabilitate dimensional ,
regenerarea natural fiind activ . Asocia iile de plante erbacee au o ridicat diversitate floristic . Situl este alcatuit din subparcelele silvice 115
C, 115N, 133A, B, C, D, E si N din unitatea de productie VIII Apa Ro ie (Ocolul silvic Bretcu Directia silvica Covasna).
Se remarca structura naturala foarte bine conservata a habitatelor forestiere, reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni;
prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a pinului silvestru i a mesteac nului
pufos. De asemenea habitatele de mla tini i paji ti se afl ntr-o stare natural . Situl este alimentat si strabatut de paraie care creaza si
intretin mediul specific de zona inmlastinita oligotrofa. Situl se afla intr-o zona izolata din care cauza presiunea antropica asupra lui este
nesemnificativ . ntreaga suprafa a sitului face parte din fondul forestier.
Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare
deosebita.
Presiunile antropice sunt limitate i nu au un efect negativ asupra sitului. Regimul hidrologic este usor influentat de activit ile de exploatare
din vecinatatea sitului.
Situl este inclus in Rezerva ia Nemira, stabilit prin Hot rrea Consiliului Jude ean Covasna cu nr. 39/2001.
Portiunea din fond forestier este in proprietatea privata a Composesoratului Estelnic
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Bre cu (Unitatea de productie VIII Apa Ro ie).
Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura Academiei Republicii Populare Romane;
Kat Zoltn (1998): Reliktummeg rz zsombkosok Veresvzen. Collegium Biologikum 1. 61-70.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
15 0
C

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
0
A
100
140 Pasunatul

Contract Administrare: 155/07.07.2010, Administrator:Consiliul Jude ean Covasna Str. Piata Libertatii, nr.4, Loc. Sf. Gheorghe, Jud. Covasna
0267 311190, fax=0267351228 vicepresident2@kvmt.ro
Pentru portiunea aflata in fond forestier - Amenajamentul silvic al padurilor proprietate privata a composesoratului Estelnic
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0242_101_Turbarie_Apa_Rosie.jpg

Gog Mircea - APM-CV

1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0243
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul de la Dealul Albinelor

Latitudine
Longitudine
N 46 45' 32''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 18' 33''
29
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1121
1155
1132

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
100 Harghita

21
B
C
B
B
56
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
2
231
P uni
N17
73
312
P duri de conifere
N19
25
313
P duri de amestec

Situl este localizat in Muntii Gurghiului in bazinul raului Lapusna la N-E de Varful Albinelor la o altitudine de 1130 m, pe substrat vulcanic
(andezite). Stratul de turba este relativ subtire (nedepasind un metru grosime) si se formeaza direct pe roca. Habitatul prioritar se afla intr-o
faza evolutiva avansata, molidul fiind intalnit pe intreg cuprinsul tinovului (acoperirea realizata de coronamentul lui fiind intre 50% si 80%).
Diseminat apar mestecenii (Betula pendula, Betula pubescens) si scorusul (Sorbus aucuparia). Situl este strabatut de o retea de canale de
drenaj vechi dar inca necolmatate (decat in mica parte). Tinovul este inconjurat de paduri acidofile de molid cu muschi. Situl include
subparcelele silvice 114C, B si parte din 114A.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni; prezenta regenerarii naturale a
speciei arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a molidului. Prin amenajamentul silvic arboretului din subparcela silvica
114C (care include si habitatul prioritar) i s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supus regimului de conservare deosebita.
Sistemul de drenare afecteaza in mod evident regimul hidrologic al ecosistemului (coboara nivelul apei) si implicit procesul de turbificare.
Situl nu se suprapune cu nici o arie natural protejat .
Padurea este in intregime in proprietate privata a persoanelor fizice din cadrul Asociatiei BECSI din comuna Remetea(judetul Harghita).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Valea Gurghiului (Unitatea de productie VI Lapusna).

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J045HR * 2,765 REMETEA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +
810 Drenaj

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
0
100

Ocolul Silvic Gurghiu(Directia Silvica Mures)
Amenajamentul Ocolului Silvic Valea Gurghiului (Unitatea de productie VI Lapusna) si Amenajamentul silvic al padurilor Asociatiei Becsi
(comuna Remetea, jud. Harghita)
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0243_54_Dealul_albinelor_Tinov_impadurit.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0244
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul de la Fntna Brazilor

Latitudine
Longitudine
N 46 30' 24''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 15' 22''
41
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
951
964

962
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
100 Harghita

Cat. Specia
A Rana dalmatina
A

54
A
B
A
A
46
i faun
Popula ie Motiv
C D
C
Rana temporaria
R Zootoca vivipara
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N15
3
242, 243
N17
97
312
P duri de conifere

Situl ocup o zon depresionar , de pe un platou montan pe substrat alc tuit de andezite. Sub raportul vegeta iei avem de a face cu o rari te
de pin i molid nconjurat pe o treapt superioar de o band de molid. Situl include trupul Dotca - parcela silvica 1 (cu toate subparcelele
aferente) din Unitatea de productie II Creanga Mica (conform amenajamentul Ocolului Silvic Praid editia 1994)
Se constat o variabilitate dimensional a speciilor edificatoare (pinul silvestru si molidul), cu o regenerare activ a acestora, la care se
adaug o foarte bun reprezentare a speciilor floristice caracteristice
Situl este str b tut de dou poteci folosite temporar de localnici.
Pe alocuri, s-au f cut extrageri izolate de arbori.
n imediata vecin tate a sitului se ntlnesc dou drumuri de p mnt.
Situl propus nu se suprapune cu nici o arie natural protejat .
Fond forestier proprietate privat a Composesoratului Cerbul Carpatin Corund (jude ul Harghita).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Praid (Unitatea de productie II Creanga Mica editia 1994)

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
10 -

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
0
C
0
100
54

C
C

Ocolul silvic privat Praid
Amenajamentul Ocolului silvic Praid (Unitatea de productie II Creanga Mica)
7. HARTA SITULUI

0
0

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0245

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul de la Romne ti

Latitudine
Longitudine
N 47 22' 34''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 10' 1''
21
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
862
882
877

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

61
A
B
A
A


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Cat. Specia
P Andromeda polifolia
Iernat
Pasaj
30

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
<1500 i B
<5000 i
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N15
100
242, 243
Situl este localizat in Depresiunea Dornelor in raza localitatii Romanesti si include parcela silvica 127 si parte din parcela 136 din unitatea de
productie II Cucureasa (Ocolul silvic Cosna) cat si portiuni din afara fondului forestier. Insulele de tinov cu pin silvestru sunt inconjurate de
paduri acidofile de molid cu muschi. De asemenea situl include turbarii active
Tinoavele de pin se remarca prin diversitatea structurala si floristica deosebita. Stratul de turba are grosimi considerabile (in jur de 3m).
Trebuie mentionata capacitatea de regenerare deosebita a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat subliniata de prezenta si
vitalitatea deosebita a puietilor de molid si pin. In prezent suprafetele aflate in fond forestier sunt incadrate in Grupa I functionala (functia
speciala de protectie) fiind supuse regimului de conservare deosebita.Prezint o important popula ie de Drosersa rotundifolia apoximativ,
5000 de exemplare cantonate ntr-o suprafa a de aproximativ 0,15 ha. Prezen a unei popula ii foarte restrnse de Ligularia sibirica m re te
importanta sitului.
Intreaga suprafata de fond forestier este subiectul retrocedarii catre persoane fizice (conform legii 247/2005). O portiune este deja
retrocedata conform legii 18/1991 (actualmente poienita prin taieri). O parte din sit este in afara fondului forestier si nu face obiectul unui plan
de management in prezent. Exista urme de pasunat in afara habitatului prioritar 91D0. De asemenea exista semne ale unor taieri de arbori si
poteci amenajate (acoperita cu scandura), iar la liziera parcelei silvice 127A exista depuneri de rumegus (pt a facilita accesul in padure).
A fost desemnat sit Natura 2000 prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
Padurea este in prezent atat in proprietate privata a persoanelor fizice cat si in proprietatea statului. La momentul actual si portiunea aflata in
fond forestier de stat este subiectul retrocedarii catre persoanele fizice din zona conform legii 247/2005.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Cosna - Directia Silvica Suceava (Unitatea de productie II Cucureasa).
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
95 +
C
1 0

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
0
140 Pasunatul
B
B
60
30

Ocolul silvic Dorna Candrenilor - Directia Silvica Suceava (pentru portiunea aflata in fond forestier)
Persoane fizice (pentru portiunea aflata in afara fondului forestier)
Pentru partea aflata in fond forestier (de stat si privat) - Amenajamentul Ocolului silvic Cosna (Unitatea de productie II Cucureasa)- Directia
Silvica Suceava
Pentru partea aflata in afara fondului forestier, la momentul actual, nu exista planuri de management
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0246
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Luci

Latitudine
Longitudine
N 46 18' 4''
E 25 43' 13''

sitului (ha)
sitului (km)
271
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1081
1113

1090
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
100 Harghita

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Rana temporaria
I
I

90
A
A
A
A
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P A
Lycaena tityrus
P
P
D
D
I
I
Colias hyale
Maniola jurtina
P
P
D
D
Andromeda polifolia
Betula nana
Betula pubescens
Carex curta
Carex echinata
Carex flava
Carex nigra
Carex pauciflora
Carex rostrata
Carex vesicaria
P
P
R
C
A
A
P
P
Doronicum austriacum
Empetrum nigrum
P
C
D
D
Epilobium palustre
Eriophorum latifolium
Galium uliginosum
Geum rivale
Melampyrum sylvaticum
Nardus stricta
Pedicularis palustris
Pinus sylvestris
P
P
Salix aurita
R
P
A
D
P
P
Pseudorchis albida
Salix cinerea
R
P
A
D
Sparganium minimum
Sphagnum sp.
Stellaria longifolia
Stellaria palustris
Vaccinium myrtillus
Viola epipsila
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N17
64
312
P duri de conifere
N26
36
324

Mlastina activa, tipic oligotrofa, cu un sediment de turba de cca. 5 m grosime in partea sudica a sitului si de 1.5-2 m in partea nordica a lui. In
partea nord-vestica a sitului, unde in perioada anilor 1945-1946 a avut loc un incendiu, se afla in prezent fitocenoze mezotrofe de Carex
rostrata, C. nigra si C. echinata.
Situl are o importanta stiintifica deosebita datorita structurii ecosistemului forestier, in care vegeteaza o populatie reprezentativa de Betula
nana si numeroase alte specii oligotrofe considerate relicte glaciare.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Doronicum austriacum, Galium uliginosum, Geum rivale,
Salix aurita, Salix cinerea, Spiraea chamaedryfolia.
Situl este vulnerabil numai in extremitatea nord-vestica, unde nu exista populatii de pini si in lunile de toamna se pasuneaza.
Aria protejat Tinovul Luci este protejat conform Hot r rii Consiliului Jude ean Harghita nr. 162/2005 i a Legii nr. 5/2000.
Situl ese in proprietatea statului din 1955, cand a fost declarat rezervatie botanica.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
93,06 2.465.-Tinovul Luci

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
15 B
80 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
-
810 Drenaj
25

Rezerva ia este n administra ia RNP Romsilva, Direc ia Silvic Sf. Gheorghe, Ocolul Silvic T li oara.
Rezerva ia nu este dat n custodie, nu are plan de management nici regulament de func ionare la momentul de fa .
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0246_54_Tinovul_Luci_Tinov_impadurit.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0247

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Mare Poiana Stampei

Latitudine
Longitudine
N 47 16' 43''
E 25 5' 2''

sitului (ha)
sitului (km)
695
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
900
1024

952
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

10
A
B
A
A


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
90

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1042 Leucorrhinia pectoralis
Pasaj
A
Iernat
Pasaj

B
A
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R

A
A
C
A

Cat. Specia
A Rana temporaria
I
i faun
Popula ie Motiv
P A
P
Argynnis paphia
D
D
Callophrys rubi
Colias croceus
Colias hyale
Gomphus clavatus
Hepialus humuli
Leptidea sinapis
Lycaena tityrus
Maniola jurtina
I
I
Melanargia galathea
Triodia sylvina
P
P
D
D
I Pararge aegeria
M Micromys minutus
P
P
D
A
Betula humilis
Calamagrostis neglecta
Campanula serrata
Campylopus pyriformis
Carex curta
Carex rostrata
Cirsium helenioides
Crepis paludosa
P
P
Doronicum austriacum
R
P
A
D
P
P
Dryopteris cristata
R
V
A
A
Epipactis palustris
Equisetum sylvaticum
Filipendula ulmaria
Galium uliginosum
Geum rivale
Gymnadenia conopsea
Hamatocaulis vernicosus
Listera cordata
Listera ovata
Luzula sudetica
P
P
V
V
A
A
P
P
Pinus sylvestris
Salix aurita
C
R
D
A
RC
Sphagnum capillifolium
RC
Sphagnum warnstorhii
RC
Sphagnum wulfianum
RC
Vaccinium myrtillus
Viola biflora
R Lacerta vivipara
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N15
2
242, 243
N17
91
312
P duri de conifere
N26
324

Mlastina activa, oligotrofa, impadurita cu Pinus silvestris, iar in zona de lagg cu molidis inmlastinit si cenoze higrofile de specii ierboase inalte.
Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor si adaposteste majoritatea speciilor oligotrofe de tinov, iar in zona de tampon din partea nordestica a tinovului se afla si o populatie compacta de Sphagnum wulfianum, foarte rara in Romania.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Crepis paludosa, Doronicum austriacum, Filipendula
ulmaria, Geum rivale, Salix aurita, Spiraea chamaedryfolia.
Situl este bine conservat si ar deveni vulnerabil numai daca s-ar defrisa molidisul situat in partea nordica a tinovului.
Aceast rezerva ie are suprafa a de 682 ha, din anul 1955, prin Decizia nr. 1625 a Consiliului de Mini tri a Romniei.
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozi ia 2715 - "Tinovul Poiana Stampei". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei
Poiana Stampei, jude ul Suceava. Este o rezerva ie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN.
Situl este in proprietatea statului din 1955, cand a fost declarat rezervatie botanica.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
86,40 2.715.-Tinovul Poiana Stampei
J021SV * ###### DORNISOARA
Cod Activitate
511 Linii electrice
Intensitate % Infl.
C
1 0

511 Linii electrice
0
+

Cod Activitate
590 Alte forme de transport si comunicatie
Intensitate % Infl.
C
0
B
0

Contract Administrare: 77/25.02.2010, Administrator:Administra ia Parcului Na ional C limani Vatra Dornei, 22 Decembrie, nr. 5, jud. Suceava
0230371104, fax-0230374197 office@calimani.ro, calimanipark@gmail.com
Planul de management urmeaz a fi ntocmit de c tre custode, n acest caz RNP- Administra ia Parcului Na ional C limani.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0248
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Moho - Lacul Sf. Ana

Latitudine
Longitudine
N 46 7' 55''
E 25 53' 44''

sitului (ha)
sitului (km)
439
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
945
1302

1085
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
100 Harghita

50
A
B
A
A
15
10
10
10
0,1
Salicion albae)
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
A Rana temporaria
Iernat
Pasaj

C
A
C
A
C
i faun
Popula ie Motiv
P A
I
I
Apatura iris
Argynnis paphia
P
P
D
D
I
I
Callophrys rubi
P
P
D
D
Colias croceus
Colias hyale
Cupido minimus
Erebia medusa
Erynnis tages
Hepialus humuli
Leptidea sinapis
Limenitis camilla
Lycaena tityrus
Maniola jurtina
I
I
Melanargia galathea
Nymphalis antiopa
P
P
D
D
I
I
Melitaea athalia
Pararge aegeria
P
P
D
D
D
Polygonia c-album
Polyommatus icarus
Sphinx ligustri
Triodia sylvina
Andromeda polifolia
Betula pubescens
Calamagrostis stricta
Calluna vulgaris
Carex curta
Carex echinata
P
P
Carex elongata
Carex nigra
P
R
D
D
P
P
Carex limosa
Carex pauciflora
V
P
A
D
Carex rostrata
Carex vesicaria
Empetrum nigrum
Epilobium palustre
Equisetum fluviatile
Galium palustre
Molinia caerulea
P
P
Pinus sylvestris
Salix aurita
C
P
D
D
P
P
R
R
A
A
Sphagnum sp.
Stellaria longifolia
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
12
411, 412
Mla tini, turb rii
N14
231
uni
N16
311
P duri de foioase
N17
20
312
P duri de conifere
N19
52
313
P duri de amestec

Mlastina activa tipic oligotrofa, formata prin colmatarea lacului de origine vulcanica, care are un depozit de turba in zona centrala de cca. 10
m. In zona de lagg a mlastinei sunt prezente cenoze edificate de Betula pubescens si Pinus silvestris, iar in partea centrala a tinovului sunt
prezente, in laculete, cenoze higrofile cu Scheuchzeria palustris, Carex pauciflora, C. limosa si Eriphorum vaginatum.
Situl este reprezentativ pentru tinoavele oligotrofe din Romania, care in zona de lagg sunt impadurite cu Pinus silvestris si Betula pubescens,
iar in zona centrala au fitocenoze ierboase oligotrofe, iar populatiile de pin sunt pipernicite si disparate din cauza conditiilor ecologice
nefavorabile.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Calamagrostis stricta, Equisetum fluviatile, Galium
palustre, Molinia caerulea, Salix aurita.
Situl este bine conservat datorita regimului de protectie pe care l-a avut din 1975, ca rezervatie mixta (botanica, zoologica si geologica).
Partea estica-nord-estica a sitului este vulnerabila datorita pasunatului cu oile si unor activitati de drenaj a terenului.
Aria protejat Tinovul Moho este protejat conform Hot r rii Consiliului Jude ean Harghita nr. 162/2005 i a Legii nr. 5/2000.
Situl, fiind inclus in reteaua de rezervatii nationale din 1975, este proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
45,01 2.486.-Lacul Sfnta Ana
RO04
Rezerva ie natural
53,25 2.487.-Tinovul Moho

J045HR * ###### MOHOS
J045HR * ###### SFANTA ANA

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
5 -
810 Drenaj

Cod Activitate
140 Pasunatul
85
Intensitate % Infl.
B
-

rulote
20
10

Contract Administrare: 26/22.02.2010, Administrator:ECOS CLUB SRL L z re ti, jud. Harghita
Regulamentul de func ionare i planul de management ntocmite de SC Ecos Club SRL, L zarea,custodele rezerva iei, au fost avizate de
Comisia de Monumente ale Naturii din cadrul Academiei Romne.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0248_54_Tinovul_Mohos_Ochiuri_de_balta.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0249
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul aru Dornei

Latitudine
Longitudine
N 47 15' 25''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 21' 20''
41
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
901
917

913
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

30
A
C
A
A
70

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Cat. Specia
M Sus scrofa
P Carex echinata
P
Vaccinium oxycoccos
Iernat
Pasaj

C
A
B
A
i faun
Popula ie Motiv
C A
P D
50-100 i
P
P
Andromeda polifolia
Pinus sylvestris
150-250 i
10-20 i
D
D
1000-1500 i
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
6
231
P uni
N26
94
324

Fondul vegeta iei l alc tuie te mu chiul arctic de tipul Sphagnum, peste care n condi ii austere de troficitate s-a dezvoltat un arboret cu o
consisten plin de pin silvestru (Pinus silvstris forma turfosa) pe un strat de turb .
Important pentru conservarea speciei de pin silvestru (Pinus silvestris forma turfosa).
Situl include rezerva ia natural Tinovul arul Dornei cu o suprafa de 36 ha, avnd statut de rezerva ie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0294 Tinovul aru Dornei a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvolt rii durabile nr.1964/2007.
4.6 Documenta ie:
Pop, E. - Mla tinile de turb din R. P. Romn , Bucure ti, 1960.
Seghedin, T. - Rezerva iile naturale din Bucovina, Bucure ti, 1983.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
79,13 2.717.-Tinovul arul Dornei

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
0

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
0

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0250
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
inutul P durenilor

Latitudine
Longitudine
N 45 43' 23''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 30' 41''
7.174
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
619
1355

1006
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
100 Hunedoara

80
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
1361 Lynx lynx
P
1354 Ursus arctos
Pasaj

Cat. Specia

C
B
C
B
C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
i faun
Popula ie Motiv
<4 i C
M Cervus elaphus
<4 i
<10 i
M Meles meles
<3 i
M Vulpes vulpes
R Podarcis muralis
<4 i
P
A
C
M Felis silvestris
<2 i
M Lepus europaeus
M Martes martes
<2 i
M Sus scrofa
R Elaphe longissima
<6 i
P
A
C
R Vipera ammodytes
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
4
231
P uni
N16
66
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
16
313
P duri de amestec
N26
324

Zona apar ine unit ii epimetamorfice din partea de NE a masivului Poiana Rusc . Din punct de vedere al petrografiei semnal m prezen a
isturilur epimetamorfice, care sunt str b tute de numeroase corpuri magmatice puse n zon n diferite perioade geologice, isturi sericitocloritoase, care prezint mineraliza ii de hematit, oligist i magnetit.
Aspectul actual este de panou nalt(peneplen pretortorian ); v ile au profile largi, sunt pu in adnci, cu versan i domoli i curs meandrat n
amonte. Vegeta ia dominant este cea de arborete naturale de fag cu structuri pluriene, cvasivirgine.

Acest sit este constituit aproape n totalitate din arborete de fag cu vrste de peste 100 ani conservate n starea lor natural . Arboretele con in
elemente n vrst de pn la 180-200 ani, cu dimensiuni excep ionale(diametre peste 1,5 m i n l imi peste 40 m). Habitatele de interes
comunitar ntlnite aici sunt: P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum, P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum i P duri dacice de fag (SymphytoFagion).
Nu este cazul
Suprafa a propus este n propor ie de 100% proprietatea statului.Exist solicit ri pentru retrocedare din partea Composesorat L pugiu i
comunitatea local Vadu Dobrii (informa ie de la Direc ia Silvic Deva).
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul silvic(O.S. Dobra),1997
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
6,84

Cod
Categorie
Tip
%
*
6,84 2.525.-Codrii seculari de pe valea Dobri o
J047HD * ###### BATRANA
Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
B
0
90
230 Vanatoare
75
50
10
20

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -
230 Vanatoare
50
75
230 Vanatoare

Custode: Direc ia Silvic Deva din cadrul Regiei Na ionale a P durilor Romsilva;
Tel. 0254225199, 219746, 224649
Fax. 0254222481, 224599
e-mail: office@silvahd.ro
Persoan responsabil : ing.Ognean Eugen
Custodele rezerva iei naturale Codrii seculari de pe v ile Dobri oarei i Prisloapei a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de
management al ariei naturale protejate n vederea ob inerii avizului.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
I
1.2 Codul sitului
ROSCI0251

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

H
ROSPA0143 Tisa Superioar
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tisa Superioar

Latitudine
Longitudine
N 47 56' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 5' 25''
6.303
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
204
940
422

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO064
100 Maramure

5
B
C
B
C
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
1105 Hucho hucho
1163 Cottus gobio

P
P
C
C
A
A
C
C
A
A
1160 Zingel streber
1159 Zingel zingel
2511 Gobio kessleri
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
7
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
12
N14
211 - 213
231
N15
12
242, 243
N16
42
311
P duri de foioase
uni
RC
N19
313
P duri de amestec
N21
221, 222
Vii i livezi
N23
1xx
N26
10
324

Cursul Tisei pe granita romano-ucraineana reprezinta un rau mare putin poluat, cu zavoaie si sectiuni de lunca inundabila.
Sit foarte important pentru ihtiofauna foarte bogata, putin afectata de activitati antropice, cu specii foarte rare si localizate (lostrita, clean
dungat).
poluare industriala si menajera, pescuit ilegal (lostrita)
Raul Tisa (inclusiv raul Viseu) a fost declarat ca zona de protectie a lostritei (Hucho hucho) prin HCJ nr. 37/1994 cu privire la masurile de
ocrotire si conservare a rezervatiilor naturale si monumentelor naturii de pe raza judetului Maramures.
1. Padurile din sit apartin de Ocolul Silvic Sighetu Marmatiei, fiind proprietate publica in proportie de 80% si 20% proprietate privata
2. Terenurile agricole sunt proprietate privata in proportie de 100%
3. Zavoaiele, lacurile si bratele moarte din sit apartin de Primariile locale (proprietate publica).
4. Albia minora apartine de Directia Apelor (propietate publica).
Nu se poate estima suprafata de paduri, zavoaie, zone umede, prundisuri, pasuni, fanete, terenuri agricole din sit.
4.6 Documenta ie:
1. Ardelean, G.; Bre I. 2000, Fauna de vertebrate a Maramure ului, Colec ia Universitaria, Ed. Dacia,
2. Bre I. 1972, Contributii la cunoasterea unor fenomene ale migratiei pasarilor in bazinul superior al Tisei Superioare (Depresiunea
Maramuresului), Centenarul Muzeului Oradean, Oradea, pg 783-790.
3. Bre I. 1990, Influenta zonelor umede in repartitia si conservarea vertebratelor din Maramuresului, Rev. Muzeelor, nr. 5, Bucuresti, pg
65-72
4. Chi V.T. 2003-2004, Date despre avifauna zavoillui Tisa si a Lacului Teplita, Studii si Comunicati , vol. IV-V, pg 181-188, Muzeul
Judetean Satu Mare,
5. Chi V.T. 2007, Zone umede din ara Maramure ului, Sighetu Marma iei, 1-126.
6. Chi V.T. 2007, Rezervatia Naturala Padurea Ronisoara, Sighetu Marma iei, 1-126.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
5,17
RO04
Categoria IV IUCN
1,42

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,42 2.573.-P durea Roni oara
RO05
Parc natural


Nu exista administrator/custode al Sitului Natura 2000.
Institutii si asociati care deruleaza activitati de cercetare si conservare in sit
Muzeul Maramuresului, Stiintele Naturii
Piata Libertatii, Nr 15, Sighetu Marmatiei
Tel. 0262311521
Asociatia Centrul de Ecologie si Turism Maramures Sighet

Valea Hotarului, Nr 276, Sighetu Marmatiei
Tel. 0746037103
Asociatia Valea Verde Sighet
Sugau, Nr. 75, Sighetu Marmatiei
Tel. 0262330602
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0252
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Topli a - Scaunul Rotund Borsec

Latitudine
Longitudine
N 46 57' 41''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 29' 50''
5.466
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
739
1407
1055

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
100 Harghita

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos
P
P

1
B
B
B
B
Pasaj
P
P
P

C
B
C
B
C
C
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
13
231
P uni
N17
23
312
P duri de conifere
N19
44
313
P duri de amestec
N26
20
324

Situl cuprinde un depozit masiv de travertin , de vrst cvaternar , cu o grosime de cca. 100 m, care a luat na tere prin precipitare din apele
minerale bicarbonatate calcice i magneziene. O caracteristic a sitului o reprezint prezen a unor activit i postvulcanice de tip mofetic, prin
emanarea bioxidului de carbon i a hidrogenului sulfurat. Dintre fenomenele carstice deosebite amintim Pe tera Ur ilor, Pe tera de Ghea ,
Pe tera Scaunul Rotund, Cetatea Bufni elor, precum i numeroase doline.
Habitat prioritar cu valoare de conservare foarte mare, rar chiar i la nivel na ional.
Situl este amenin at de reluarea activit ii de extrac ie a travertinei.
Situl include n ntregime rezerva ia geologic Scaunul Rotund, cu o suprafa
de 75 ha, ocrotit pe plan local i na ional.

Terenurile incluse n sit sunt n proprietate privat ntr-un procent de cca. 20%, restul terenurilor fiind n proprietatea public a Prim riei
Borsec.
4.6 Documenta ie:
Documenta ia depus n vederea prelu rii n ustodie a rezerva iei, elaborat de SC Romaqua Group SRL, Borsec; Denes I. Szekelyfoldi
barlangvilag, ed. T3, Sfntu Gheorghe.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,09

Cod
Categorie
Tip
%
*
1,09 2.479.-Scaunul Rotund

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
60 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
-

90

Contract Administrare: 139/30.06.2010, Administrator:Romaqua Group Borsec Str. Carpati, nr.46, loc. Borsec, jud. Harghita 021 6684800, 021
6673492 box.borsec@romaqua.ro
Rezerva ia natural Scaunul Rotund are planul de management i regulament de func ionare elaborate de custodele SC. Romaqua Group SA
Borsec, avizate de Academia Romn .
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0252_54_Borsec_Pestera_de_gheata.jpg


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0253
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Trasc u

Latitudine
Longitudine
N 46 20' 11''
E 23 29' 21''

sitului (ha)
sitului (km)
50.064
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
254
1419
849

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
4 Cluj
RO071
96 Alba


4,9
C
C
A
B
1,7
0,5
4,4

6,3
1,7
A
B
B
B
A
A
B
B
21,7
5,9
0,1
0,1
0,1
0,01
B
A
B
B
A
B
B
B
0,01
0,001
0,002

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
V
Pasaj

B
B
C
B
1361 Lynx lynx
1352 Canis lupus
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P

C
B
C
B
Pasaj
4050 Isophya stysi
RC
P
R
B
B
B
B
C
C
B
B
RC
1083 Lucanus cervus
RC

4028 Catopta thrips
RC
P
C
B
B
B
C
C
B
B

Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
28
231
P uni
N15
242, 243
N16
N26
63
311
P duri de foioase
324

n Mun ii Trasc ului i Muntele Mare s-a constatat extinderea pn la altitudini destul de mari a elementelor xerofile i termofile, dar i
coborrea unor elemente montane i chiar arcto-alpine pn la altitudini destul de mici, toate acestea avnd ca rezultat formarea unor
complexe de vegeta ie de mare interes fitogeografic. Situl se remarc prin valoarea conservativ mare a habitatelor de p dure i paji tilor
montane, dar i prin prezen a unor specii de p s ri ce se reg sesc n anexa I din Directiva P s ri. n interiorul acestui sit sunt localizate 31 de
rezerva ii naturale de interes na ional, declarate prin Legea 5/2000.
n Mun ii Trasc ului i Muntele Mare s-a constatat extinderea pn la altitudini destul de mari a elementelor xerofile i termofile, dar i
coborrea unor elemente montane i chiar arcto-alpine pn la altitudini destul de mici. S-au format astfel unele complexe de vegeta ie de
mare interes fitogeografic, cazul cel mai interesant fiind cel de la esul Craiului - Sc ri a Belioara, unde coboar la altitudini de circa 1300 m,
cteva elemente circumpolar arcto-alpine (Dryas octopetala, Arcto staphyllos uva-ursi, Pinguicula alpina, Gentiana clusii). n acela i aici timp
se ntlnesc specii submediteraneene, printre care Saponaria bellidifolia, n cel mai nordic punct al arealului s u, precum i o serie de specii
carpato-balcanice (de exemplu Dianthus kitaibelii ssp. simonkaianus). Floarea de col (Leontopodium alpinum) se g se te la cele mai mici
altitudini din ar ( uteu, 1968) la Cheile ntregalde (550 m) i Cheile Rme ului (500 m). Pe latura estic a Mun ilor Trasc ului se constat
p trunderea masiv a unor elemente mezoxerofile i chiar xerofile n spa iul muntos. Remarc m aici prezen a stejarului pufos (Quercus
pubescens), care avea probabil o extindere chiar mai mare n trecut.
Localit i rurale din acest sit au o r spndire relativ mare, dar popula ia din aceste localit i este in general mic . Continuarea activit ilor
tradi ionale nu poate duce n timp la o degradare accentuat a acestui sit. P durile aflate n proprietate privat ar trebui supravegheate cu
mai mult aten ie pentru a stopa t ierile ilegale de arbori. Un alt pericol ar fi p unatul la liziera p durii care poate duce la afectarea stratului
de arbu ti i subarbu ti. n ultimii ani s-a constatat o cre ter accentuat a num rului de case de vacan . O mic parte din aceste construc ii
nu sunt autorizate.
Pe partea din acest sit ce intr pe teritoriul jude ul Cluj, nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes jude ean sau na ional.
50%- propietate a Ocolului Silvic Turda
8%- propietate a Consiliului Local Iara
7%- propietate a Consiliului Local Moldovene ti
30%- propietate privat
2%- propietate a Ocolului Silvic Baia de Arie
3%- propietate a Ocolului Silvic Aiud
- doar pentru partea din sit ce intra pe teritoriul jude ului Cluj
4.6 Documenta ie:
Gergely I., 1968, Date floristice din partea nordic a Mun ilor Trasc ului, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 20, 2: 133-136; Gergely I., 1969, Paji ti
mezofile din partea nordic a mun ilor Trasc ului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 191-209 +3 fig. + 3 tab.; Gergely I., 1966, Vegeta ia helofil
(palustr ) din Depresiunea Trasc ului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot., II. p. 57-67; Gergely I., 1967, Paji ti de stnc rii din partea nordic a
Mun ilor Trasc ului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 131-143; Gergely I., colab., 1962, Plante rare n flora Mun ilor Trasc ului, Cluj-Napoca:
Contrib. Bot.: 151-153; Gergely I., colab., 1962, Contribu ii la studiul fitocenologic al p durilor din partea nordic a Mun ilor Trasc ului, ClujNapoca: Contrib. Bot.: 263-298
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Categorie IUCN
%
3,79
RO03
Categoria III IUCN
0,71

Cod
Categorie
Tip
%
0,01 2.13.-Huda lui Papara
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
*
0,03 2.53.-Piatra Bulzului

0,06 2.54.-Cheile Galzii
RO03
Monument al naturii
0,06 2.55.-Cheile Tecsestilor
RO03
Monument al naturii
0,09 2.56.-Cheile Pravului
RO03
Monument al naturii
0,03 2.57.-Cheile Piatra Baltii
RO03
Monument al naturii
0,03 2.58.-Cheile Geogelului
RO03
Monument al naturii
0,28 2.59.-Cheile Plaiului
RO03
RO03
Monument al naturii
Monument al naturii
+
+
0,06 2.79.-Pestera de la Grosi

0,05 2.81.-Cheile Silosului
RO03
Monument al naturii
0,01 2.9.-Pestera Vn t rile Ponorului
RO04
Rezerva ie natural
0,30 2.12.-Cheile Rametului
RO04
Rezerva ie natural
0,08 2.14.-Padurea Vidolm
RO04
Rezerva ie natural
0,10 2.15.-Poiana cu narcise de la Negrileasa
RO04
Rezerva ie natural
0,02 2.17.-Poienile cu narcise din Tecsesti
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,20 2.20.-Cheile Intregalde

0,17 2.21.-Cheile Valisoarei
RO04
Rezerva ie natural
0,27 2.22.-Sesul Craiului - Scarita Belioara
RO04
Rezerva ie natural
0,00 2.25.-Paraul Bobii
RO04
Rezerva ie natural
0,13 2.27.-Padurea Sloboda
RO04
Rezerva ie natural
0,81 2.28.-Iezerul Ighiel Comuna Ighiu Sat Igh
RO04
Rezerva ie natural
0,07 2.34.-Cheile Posegii
RO04
RO04
Rezerva ie natural
Rezerva ie natural
+
+
0,43 2.35.-Cheile Runcului

0,25 2.36.-Cheile Pociovalistei
RO04
Rezerva ie natural
0,22 2.39.-Cheile Caprei
RO04
Rezerva ie natural
0,07 2.40.-Cheile Ampoitei
RO04
Rezerva ie natural
0,33 2.42.-Cheile Galditei si Turcului
RO04
Rezerva ie natural
0,20 2.45.-Piatra Cetii
RO04
Rezerva ie natural
0,13 2.82.-Cheile Manastirii

J046AB + 3,075 SESUL CRAIULUI
J046AB *
0,761 RIMETEA
J046AB + 0,511 CHEILE RAMETULUI

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
15 -
30
230 Vanatoare
20
+
0
102 Cosire/Taiere
100 Cultivare

701 Poluarea apei
C
A
3
10
0
-

840 Inundarea
B
B
5
5
3,4
140 Pasunatul
10
65
100 Cultivare
10
140 Pasunatul
C
A
5
45
0
+

Cod Activitate
100 Cultivare
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
30 0
C
A
10
50
0
+
230 Vanatoare
15
301 Cariere

Contract Administrare: 01/01.03.2010, Administrator:Grupul de ac iune local din mun ii Metaliferi, Trasc u i Muntele Mare (Administrator)
S lciua de Jos, nr 62, jud Alba 0258816583, 0722727173, fax-0258816583
1) Amenajamente silvice, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda 2) Amenajamente silvice p duri private 3) Plan de Urbanism, Comuna Iara,
Moldovene ti.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0253_77_Huda_lui_Papara.jpg

ROSCI0253_77_Trascau_Valea_Fenesului.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0254

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tufurile calcaroase din Valea Boblna

Latitudine
Longitudine
N 45 54' 7''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 6' 50''
16
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
321
385

373
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
100 Hunedoara

1
A
B
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N15
84
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N17
14
312
P duri de conifere

Rezerva ia se afl n sudul mun ilor vulcanici care domin valea Mure ului n partea de nord i constituie un important document privitor la
geneza structurilor ntlnite aici; pe acest tronson prul Boblna traverseaz cristalinul de Rapolt reprezentat prin complexul isturilor sericitocloritoase+filite sericitoase+metatufuri riolitice. ntreaga structur apar ine Carboniferului inferior. Amonte de acest complex, cristalinul de
Rapolt apare ntr-un facies carbonatic, alc tuit din masive depozite de calcare cristaline. n imediata apropiere a contactului dintre calcare i
complexul de Boblna, valea prime te aportul ctorva izvoare termale carbo-minerale, n mare m sur r spunz toare de intensa activitate de
depunere a carbonatului de calciu, sub form de tuf calcaros n timpul Cuaternarului. DEpozitele de tuf formeaz umplutura v ii, fiind depuse
peste forma iunile cristalofiliene i au o extindere de cca. 2,5 km cu l imi cuprinse ntre 50-150 m. Pe aceast por iune valea a realizat cteva
rupturi de pant prin depunerea unor praguri de tuf. Mecanismul de formare al acestor praguri asociaz o serie de fenomene de depunere
ncepnd de la simpla desc rcare a carbonatului de calciu din ape(sub form de cruste), pn la cavernamente singenetice de cascad (a a
zisele pe teri n tuf), marmite i bazine de tip gur. Pe o distan de numai 1,5 km afl m aici 6 praguri de cascad care constituie un interesant
domeniu de documentare asupra genezei i morfologiei depunerilor de tuf calcaros.
Pe tronsonul rezerva iei, Valea Boblna, la contactul dintre calcare i complexul cristalinului de Rapolt, ad poste te izvoare termale,
carbonatice, r spunz toare de intensa activitate de depunere a carbonatului de calciu sub forma tufurilor calcaroase. La acestea se
adaug pragurile de cascad i cavernele s pate n tuful calcaros. Habitatul de interes comunitar pentru care este important acest sit este
prioritar, cu valoare conservativ foarte mare.
Utilizarea grotelor pentru ad postul animalelor i uneltelor.
Cu aproxima ie 50% proprietate de stat i 50% proprietate privat .
4.6 Documenta ie:

- N. Donira; A. Popescu; M. Pauca Comanescu; S. Mihailescu; lovu A. Biris Habitatele din Romania - Ed. Tehnica Silvica - 2005;
- Sabin Adrian Luca - Repertoriul arheologic al juderului Hunedoara - Ed. Altip, Alba Tulia - 2005.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
87,82 2.520.-Tufurile calcaroase din valea Bobl


Aria natural protejat nu este dat n custodie.
Pentru acest sit nu exist Plan de management.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0255
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Turb ria de la Dersca

Latitudine
Longitudine
N 47 56' 0''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 15' 46''
12
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
288
292

292
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO012
100 Boto ani

10
B
C
B
B

alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Cat. Specia
P Dactylorhiza incarnata
Iernat
Pasaj
Pasaj
90

B
B
C
B
C
C
C
C
i faun
Popula ie Motiv
RC A
RC
Peucedanum sceptrum-carolinum
RC
Salix pentandra
P
P
Salix repens
Serratula radiata
P
R
D
A
RC
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
98
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213

Situl este situat n partea de vest a jude ului Boto ani.Din punct de vedere geologic perimetrul Lozna-Dersca se ncadreaz n Platforma
Moldoveneasc ce posed un pachet de sedimente n grosime de 1000-5000 m . Fundamentul cristalin este alc tuit din mica isturi, isturi
amfibolice-roci mezometamorfice, iar n partea superioar de roci epimetamorfice de tipul isturilor sercito-cloritoase, roci carbonatice, roci
porfirogene. Stiva de sedimente dispuse peste fundamentul cristalin apar in paleozoicului, mezozoicului i neozoicului. Datorit capilarit ii
ridicate a plantelor ce alc tuiesc stratul turbifer apa i g se te un bun loca de acumulare n aceste z c minte (apa de z c mnt). Apele au
un aspect de mla tin datorit dispunerii z c mintelor pe un pat argilos impermeabil, Turb ria de la Dersca fiind o mla tin eutrof .
Este habitat rar n romnia prin grosimea stratului de turb eutrof pn la neutr (1,5 - 6 m grosime). Aici sumt ad postite unele specii de
plante rare n flora vascular a Romniei. Stratul de turb este format n special din briofite printre care dominant este Drepanocladus
aduncus i alte specii cum sunt: Chrysohypnum sommerfeltii, C. chrysohypnum, Callergon giganteum, Funaria hygrometrica, Marchantia
plymorpha. Turba are un pH de 6,8-7,6 i s-a format pe un strat impermeabil de argil peste care se afl un strat de pietri de ru.
Temperatura medie anual este de 8,3 grade Celsius i media plurianual a precipita iilor este de 563,3 mm.
Situl are o bun conservare datorit respect rii statutului de protec ie legiferat.
Nu s-au identificat alte presiuni antropice .
Aceast rezerva ie are o suprafa de 10 ha.
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la propozi ia 2227 - "Turb ria de la Dresca". Din punct de vedere administrativ apar ine comunei
Dresca, Jude ul Boto ani. Este o rezerva ie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN.
Toat suprafa a sitului (10ha) este proprietate de stat apar innd Consiliului Local al com Lozna.
4.6 Documenta ie:
1.D. Mititelu, T. Chifu, 1980-1993, Flora i vegeta ia jude ului Boto ani, din volumul Studii i comunic ri, Complexul Muzeal tiin ele Naturii,
Ioan Borcea , Bac u, Romnia
2.Ion Srbu, Adrian Oprea, Ionel Lupu, 2005, Specii de plante vasculare amenin ate din Moldova, pag 18, Asocia ia Dendro-Ornamental ,
Anastasie F tu Ia i, Romnia
3.Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mih ilescu S., 1994- Lista Ro ie a plantelor superioare din Romnia.
Institutul de biologie- Studii, Sinteze, documenta ii de ecologie, 1: 1-52
4. tefan N.,Oprea Adrian,2002,Rezerva ii naturale din jud. Boto ani.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
67,77 2.227.-Turbaria de la Dersca

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
6 C
4 -
310 Extragerea turbei
10

Situl nu este preluat in custodie, dar se afl in admnistrarea Consiliului Local al Comunei Lozna.
Responsabilitatea pentru implementarea actiunilor din planul de manegement revine APM Boto ani i Consiliului Local Lozna.
Planul de management a fost realizat de APM Boto ani i a fost avizat de Academia Romn .Principalele obiective cuprinse n planul de
management sunt: Obiectiv nr. 1:Elaborarea h r ii n format GIS i delimitarea pe harta cadastral a Rezerva iei Naturale Turb ria Dersca.
Obiectiv nr. 2:Stabilirea strategiei de gestionare a Rezerva iei Naturale Turb ria Dersca. Obiectiv nr.3:Crearea bazei de date specializate
privind Rezerva ia Natural Turb ria Dersca. Obiectiv nr.4:Protec ia speciilor s lbatice i habitatelor din Rezerva ia Natural Turb ria Dersca.
Obiectiv nr.5:Gestionarea resurselor agricole ale Rezerva iei Naturale Turb ria Dersca. Obiectiv nr. 7:Gestionarea resurselor turistice ale
Rezerva iei Naturale Turb ria Dersca. Obiectiv nr. 8: Monitoringul ecologic al Rezerva iei Naturale Turb ria Dersca. Obiectivul nr.
9:Reabilitarea ecologic a zonelor din Rezerva ia Natural Turb ria Dersca. Obiectivul nr. 10: Promovarea cooper rilor la nivel na ional i
interna ional . Obiectivul nr.11: Dezvoltarea rela iilor cu publicul.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0255_64_Turbarie_Dersca.jpg

ROSCI0255_64_Typha_latifolia-Turbaria_Dersca.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0256
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Turb ria Ruginosu Zagon

Latitudine
Longitudine
N 45 45' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 13' 34''
350
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1025
1113
1050

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO073
100 Covasna

15
B
B
B
B
46
25

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Cat. Specia
P Aconitum toxicum
P
Huperzia selago
Vaccinium oxycoccos
Iernat
Pasaj

C
A
C
A
i faun
Popula ie Motiv
R A
A
C
Andromeda polifolia
Lycopodium clavatum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
9
231
P uni
N17
18
312
P duri de conifere
N19
42
313
P duri de amestec
N26
31
324

Turb ria face parte din zona ml
tinoas din jurul localit ii Comand u, cu posibilit i de extindere.

-situl se suprapune peste aria protejat -Turb ria Ruginosu Zagon, are o suprafa de 355ha.
-situl este important datorit speciilor de plante specifice turb riilor nalte-Ligularia sibirica, Arnica montana, Lycopodium annotinum i
Lycopodium selago.
-exploatari forestiere i p
unat necontrolat.
- pentru aria protejat s-a ob inut avizul Academiei Rom ne nr.816/CJ/2005
-terenul apar innd sitului constituie proprietate privat .
4.6 Documenta ie:

-la baza ntocmirii documenta iei au stat observa iile f cute n teren precum de catre APM Sf. Gheorghe precum si bibliografia existent -Emil
Pop-Mla tinele de turb din RPR
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J04ACV * ###### ZAGON
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
+
A

Cod Activitate
230 Vanatoare
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
A
-

Contract Administrare: 25/22.02.2010, Administrator:Asocia ia Pro Diversitas Sf. Gheorghe, str. Laszlo Ferenc, nr.1, bl.2, sc. B, ap. 8, jud
Covasna 40723831273
-nu exist plan de management i situl nu a fost solicitat spre a fi luat in custodie.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0256_101_Ruginosu_Zagon.jpg

Gog Mircea - APM-CV

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0257
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tusa - Barc u

Latitudine
Longitudine
N 47 1' 20''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 45' 15''
10
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
620
661

649
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO066
100 S laj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cat. Specia
P Fagus sylvatica

100
B
C
B
B
Pasaj

A
B
A
B
i faun
Popula ie Motiv
C A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera.
Conservarea habitatului de fag cu flor indicatoare de tip Asperula-Asarum.
Datorit valorii ei pesisagistice, zona n care se afl Situl de Importan Comunitar Tusa-Barc u este frecvent utilizat de c tre popula ie n
vederea activit ilor recreative mai cu seama n perioada weekendurilor, urmare a acestora fiind apari ia vetrelor de foc i abandonarea
ocazional i necontrolat a de eurilor. Aceast stare de fapt este posibil s se agraveze n viitor n lipsa unui custode i a unei supravegheri
atente a sitului. Totu i, avnd n vedere faptul c acest sit comunitar este situat n fond forestier administrat de Direc ia Silvic S laj, el
beneficiaz de o administrare n regim silvic, ceea ce nu poate dect s influen eze n mod pozitiv evolu ia st rii de protec ie i conservare a
acestuia. Totu i putem aprecia c ace ti factori au o influen minim asupra st rii de conservare i evolu ie a acestei arii naturale protejate
de interes comunitar.
Tusa-Barcau a fost declarat arie natural protejat prin Legea nr. 5 din 2000.
Proprietate privat a locuitorilor din satul Tusa.
4.6 Documenta ie:
Studiul de amenajare al O.S. Izvoarele Barc ului, U.P. V Izvoarele Barc ului.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
99,82 2.690.-Rezerva ia peisagistic Tusa - Barc


Custodele, Regia Na ional a P durilor Romsilva, Direc ia Silvic Zal u.
Planul de management este elaborat i n prezent este trimis spre avizare la Academia Romn .
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0257_312_TusaBarcau1.jpg

ROSCI0257_312_TusaBarcau2.jpg
ROSCI0257_312_TusaBarcau_IzbuculMare.jpg


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0258
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : V ile Br tiei i Br tioarei

Latitudine
Longitudine
N 45 19' 19''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 57' 50''
202
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
518
1042

717
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO031
100 Arge
Salicion albae)

80
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
P

C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj
A
B
C
C
C
B

A
B
B
B
1163 Cottus gobio

Cat. Specia
A Bufo bufo
A
i faun
Popula ie Motiv
C D
Rana temporaria
R Lacerta agilis
Rana esculenta
D
D
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N04
19
331
Plaje de nisip
N14
13
231
uni
N15
242, 243
N16
31
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
17
313
P duri de amestec
N26
13
324

Situl format din arborete de anin alb (Alnus incana) este localizat pe versantul sudic al muntilor Fagaras in extremitatea sudica a Masivului
Iezer, in lunca ingusta a raului Bratia (afluent al Raului Doamnei, in amonte de localitatea Candestii de Muscel) la o altitudine de 750-1040 m,
pe substrat de roci silicioase, pietrisuri si nisipuri frecvent grosiere, soluri aluviale slab humifere si litice. Viiturile au modificat frecvent albia
raului. Versantii care marginesc lunca sunt abrupti (pante mari) si sunt acoperiti preponderent de paduri de fag. Procentul de suprafata din sit
cuprins la categoria Alte terenuri, reprezinta prundisuri, poieni, drumuri forestiere, albii si luciu de apa. Situl are in compozitie urmatoarele
subparcele silvice (din unitatea de productie V Bratia, Ocolul silvic Aninoasa, Directia silvica Pitesti): 26A, 27A, 30A, 31C, 35A, 36A, 38A, 39A,
41A, 42A, 43D, 44A, 45A, 48A, 49A, 50A, 71B, 86D, 87B, 88A, 90C, 93A. Gradul de inchidere al coronamentului este de 70-100% (doar in
aval, sporadic este de 60% in arborete mai batrane).

Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni (in anumite portiuni se
intalnesc trei generatii de anin alb); prezenta regenerarii naturale a speciei arborescente edificatoare pentru habitat (Aninul alb) atat din lastari
cat si din samanta (in special in portiunile spalate de viituri). Pe langa aninul alb (Alnus incana) apar exemplare batrane de dimensiuni mari
de fag (Fagus sylvatica), frasin (Fraxinus excelsior) si paltin de munte (Acer pseudoplatanus).
Exista semne ale influentei antropice (pasunat, strangerea pietrei si recoltarea pietrisului si nisipului) insa nu intr-o masura care ar influenta
stabilitatea ecosistemului. Viiturile violente caracteristice zonei montane modifica frecvent structura habitatului. Prezenta regenerarii speciei
arborescente edificatoare (aninul alb) este redusa deocamdata. In portiunile mature cu arboret rarit, intelenirea solului avanseaza.
Situl a fost desemnat in vederea protectiei padurilor de anin alb ( Alus incana ) si anin negru ( Alus glutinosa ).
Situl este in intregime proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Aninoasa (Unitatea de productie V Bratia).
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A 100 +
140 Pasunatul
40
220 Pescuit sportiv

C
C
5
5
0
0
230 Vanatoare
C
C
100
5
0
0
941 Inundatii
40

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
0
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare

511 Linii electrice
C
C
0
0
301 Cariere
B
C
0
0
941 Inundatii

Ocolul silvic Aninoasa (Directia silvica Pitesti)
Amenajamentul Ocolului silvic Aninoasa (unitatea de productie V Bratia)
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0259

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0145 Valea Calmatuiului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea C lm uiului

Latitudine
Longitudine
N 45 0' 24''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 2' 42''
17.923
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
10
84

40
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO022
52 Buz u
RO021
48 Br ila


90
A
A
B
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1149 Cobitis taenia
P
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1060 Lycaena dispar
P
Cat. Specia
P Artemisia santonicum
Pasaj
P

C
C
C
C
Pasaj

D
i faun
Popula ie Motiv
P C
Aster tripolium
Camphorosma annua
Cyperus pannonicus
C
A
Juncus gerardi
Puccinellia distans
Scorzonera parviflora
Spergularia marina
P
P
Suaeda maritima
Triglochin maritima
P
P
A
C
P
P
C
P
A
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
75
211 - 213
N14
20
N15
231
242, 243
uni

Soluri moderat saraturate, cu exces de umiditate, terenuri plane.Specii edificatoare: Plantago maritima, Camphorosma annua, Scorzonera
laciniata dar si rare precum Chartolepis glatifolia.

Speciile de plante Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera prviflora, Peucedanum latifolium au o valoare
conservativ mare att pe plan na ional ct i comunitar.
Exista o suprafata razleata de 1-2 ha unde este prezenta specia Marsilea quadrifolia.
Ideia de pasunat poate duce la arderea sau destelenirea suprafetei pentru eliminarea speciilor existente si inlocuirea lor cu altele.
Nu are statut de protectie.
Terenurile din judetul Buzau apartin primariilor din comunele Costesti, Gheraseni, Smeeni, Luciu,Largu si Rusetu in proportie de peste 90%si
o mica parte sunt suprafete proprietate privata particulara
4.6 Documenta ie:
SIMONA MIH ILESCU, MIHAELA PAUC -COM NESCU, A.POPESCU, IOANA COBZARU, MIHAELA ION, 2009, M suri de management
pentru asigurarea st rii de conservare favorabil a speciilor i habitatelor din situl Natura 2000: Valea C lm uiului (jude ul Buz u). n volumul
de rezumate al Institutului de Biologie Bucure ti, A 49-a Sesiune anual de comunic ri tiin ifice, p. 27-28.
Dan Munteanu, 2009, Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca
habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic
salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years of Academic Research in Biology,
Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130.
Mihailescu Simona, 2009, Characterization and distribution in Romania of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic saltsteppes and salt-marshes. 2nd European Congress of Conservation Biology Conservation biology and beyond: from science to practice,
Praga, Republica Ceh , 1-5 sept. 2009, Book of Abstracts, p.211
Bucure ti.
amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnic Silvic , Bucure ti.
Borza Cluj-Napoca.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
10 -
952 Eutrofizarea
10
15

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
20 B
20
180 Incendiere
20
10

Majoritatea suprafetelor sunt utilizate de conunitatea locala ca islazuri comunale iar responsabilitatea administrarii lor este a primariilor din
zona.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0259_80_Plante_Calmatui_I.jpg

ROSCI0259_80_Plante_Calmatui_II.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0260
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Cepelor

Latitudine
Longitudine
N 46 26' 46''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 42' 54''
796
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
887
1844

1521
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
4 Bihor
RO071
96 Alba


0,1
B
C
B
B

20
14

12
5
B
B
C
C
B
B
B
B
10

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Cat. Specia
P Achillea distans
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P D
Adenostyles alliariae
Aposeris foetida
Arnica montana
D
A
P
P

Cicerbita alpina
P
P
D
D
P
P
Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis

Crepis viscidula
R
P
D
D
Diphasiastrum alpinum
Festuca airoides
Festuca nigrescens
Gentiana punctata
Geranium sylvaticum
Hypochoeris uniflora
Knautia longifolia
Laserpitium krapfii
P
P
P
P
D
D
P
P
Omalotheca supina
Pseudorchis albida
P
P
D
D
Rhodiola rosea
Salix silesiaca
Saxifraga stellaris
Silene pusilla
Thymus bihoriensis
Viola declinata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
37
322
N09
12
N15
N17
49
321
242, 243
312
P duri de conifere

Situl Cucurbata Mare este o zona de interes major in regiune intrucat este situat pe cel mai inalt varf din Muntii Apuseni (Vf. Cucurbata Mare,
1849 m) si include singurul circ glaciar din Muntii Apuseni in care se dezvolta specii arctic-alpine cum sunt de exemplu, Saxifraga stellaris,
Silene pusilla, Festuca supina, Hypochoeris uniflora, Carex atrata s.a.
Situl este important pentru conservarea unor specii rare si vulnerabile de tip arctic-alpin in zona Muntilor Apuseni.
Situl este vulnerabil datorita faptului ca a fost construit chiar pe varf un releu TV si exista o cale de acces amenajata, iar pe de alta parte,
pasunatul cu vitele pe zona de culme reprezinta o alta sursa de antropizare a comunitatilor de plante.
Exista o documentatie de fundamentare pentru arie protejata, la Comisia Monumentelor Naturii (Academia Romana). Nu a fost declarat pina
in prezent arie protejata.
Terenurile din sit sunt proprietate de stat.
4.6 Documenta ie:
Coldea, Gh., 1991. Prodrom des associations vgtales des Carpates du Sud-Est (Carpates roumaines), Documents phytosociologiques,
Nouvelle Srie, Bd. XIII, Camerino, S. 318-539.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
50 B

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
602 Complex de ski
50
Intensitate % Infl.
B
20 0
C

Situl nu este declarat arie natural protejat i n consecin
230 Vanatoare
100

140 Pasunatul
10
nu exista administrator sau custode.

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0262

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0115 Defileul Cri ului Repede - Valea Iadului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Iadei

Latitudine
Longitudine
N 46 44' 9''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 35' 2''
2.946
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
623
1406
1004

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor
Salicion albae)

20
B
C
A
B
80
0,1
0,001
2,5


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
R
Cat. Specia
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum
P
Popula ie Motiv
R D
Iernat
Pasaj

A
B
A
B
Arnica montana
Galanthus nivalis
Lycopodium clavatum
Monotropa hypopitys
Orchis militaris
P
P
Orchis morio
Symphytum cordatum
R
R
D
D
P
P
Platanthera bifolia
Trollius europaeus
R
R
D
D
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
84
311
P duri de foioase
N17
16
312
P duri de conifere

n Valea Iadului se reg se te Syringa josikaea (Liliacul carpatin) arbust, specie endemic , relisct glaciar foarte important din punct de vedere
geografic

n Valea Iadului se reg se te Syringa josikaea (Liliacul carpatin) arbust, specie endemic , relisct glaciar foarte important din punct de vedere
geografic
Turismul necontrolat, braconajul, etc..
HCM nr. 1625/1995, Decizia CJBH nr. 19/1995, Legea nr.5/2000
Proprietate de stat, Custode 2,181 Valea Iadului cu Syringa Josikaea (Liliacul carpatin) - RNP Direc ia Silvic Oradea
4.6 Documenta ie:
Borza, Al., Borza V., 1939, Flora Stnei de Vale I. Plantele vasculare, Bul. Grad. Bot. si Muz. Bot. Univ. Cluj, XVIII (1-2): 21-54.
- Borza, Al., 1939, Completari la Flora vasculara a Stnii de Vale, Bul. Grad. Bot. si Muz. Bot. Univ. Cluj, XVIII (3-4): 125-127.
- So, R., 1944, ber die Vegetation des Jd-Tales, Scripta Bot. Mus. Transs., III (1-5): 62-75;
- Ratiu, O., Gergely, I., Diaconeasa, B., Lorinczi, F., Suteu, St., Crisan, S., 1982, Flora si unitatile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (Jud.
Bihor). Importanta economica si stiintifica. Caracterizarea lor ecologica I, Contrib. Bot. XXII: 3-55.
- Ratiu, O., Gergely, I., Suteu, St., Marcu, Al., 1983, Flora si unitatile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (Jud. Bihor). Importanta
economica si stiintifica. Caracterizarea lor ecologica II, Contrib. Bot. XXIII: 67-97.
- Ratiu, O., Gergely, I., Suteu, St., 1984, Flora si unitatile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (Jud. Bihor). Importanta economica si
stiintifica. Caracterizarea lor ecologica III, Contrib. Bot. XXIV: 85-135.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
2,88

Cod
Categorie
Tip
%
+
2,88 2.176.-Varful Carligati


Custode 2,181 Valea Iadului cu Syringa Josikaea (Liliacul carpatin) - RNP Direc ia Silvic Oradea
Planul de management este n curs de realizare de c tre custodele legal RNP Direc ia Silvic Oradea
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0262_47_Syringa_josikaea_Valea_Iadei.radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0262_47_Valea_Iadei.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM
ROSCI0262_47_Valea_iadei1.radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0263
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Ierii

Latitudine
Longitudine
N 46 35' 11''
E 23 16' 39''

sitului (ha)
sitului (km)
6.302
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
591
1617

1162
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

30
A
C
B
B

28
10
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

C
B
C
C
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
Cat. Specia
I
Helix pomatia
M Cervus elaphus
M Lepus europaeus
Pasaj
P

C
C
C
C
Pasaj

B
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P A
Thymallus thymallus
<100 i
A
A
<10 i
M Felis silvestris
3-6i
M Martes foina
<5 i
M Martes martes
<5 i
M Meles meles
M Mustela nivalis
M Mustela putorius
M Sciurus vulgaris
M Vulpes vulpes
P
P
A
A
M Sus scrofa
P Arnica montana
Galanthus nivalis
R Vipera berus
Lycopodium clavatum
<5 i
<100 i
P
A
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
5
321
N16
19
311
P duri de foioase
N17
60
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N26
324

Caracteristic acestui sit este prezen a unor specii de mamifere i p s ri rare i vulnerabile la presiunea antropic , incluznd o mare parte a
arealului de r spndire a acestor specii semnalate, specifice habitatelor de p dure din zona de deal i munte.
n perimetrul de protec ie sunt semnalate 7 tipuri de habitate aflate n Anexa II a Directivei Habitate, ce acoper n propor ie de 96% suprafa a
de protec ie propus , dou dintre acestea, cu suprafe e restrnse, fiind prioritare.
n ultimii ani se nregistreaz o cre tere alarmant a ac iunilor ilegale de defri are, cu cosecin e negative asupra echilibrului ecologic din
zon . La acestea se mai semnaleaz i ac iuni de braconaj, efectele neputnd fi deocamdat apreciate.
n anul 1994, prin Decizia a Consiliului Jude ului Cluj nr.147, n bazinul superior al V ii Iara au fost desemnate zone protejate de interes
jude ean cu valoare peisagistic , urm toarele obiective: - Valea Ierii
- Acumularea Budureasa
- Valea oimului
1) Propietate de stat: 1277 ha, 24%
2) Propiet i comunale: 3671 ha, 69%
3) Propietate de inut de biserici: 51ha, 1%
4) Propietate privat : 322ha, 6%
4.6 Documenta ie:
1) APM Cluj, baza de date 2005
2) Habitatele din Romnia Nicolae Doni , Aurel Popescu et. al., Editur Tehnic Silvic , Bucure ti 2005
3) Academia Romn , Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa, Cartea ro ie a vertebratelor din Romnia, Bucure ti 2005.
4) Bruum, B et al., P s rile din Romnia i Europa - Determinator ilustrat-, versiununea romneasc
Dan Munteanu
5) Fi a de caracterizare Corine Biotop Valea Ierii, 1996
6) Ocolul Silvic Turda, Amenajament silvic, UP IV Budureasa, 1998
7) Ocolul Silvic Turda, Amenajament silvic, UP V oimu, 1998
8) Ocolul Silvic Turda, Amenajament silvic, UP VI Valea Ierii,1998
9) Olteanu et al., Lista ro ie a plantelor superioare din Romnia, Studii, Sinteze, Documenta ii de Ecologie nr I/1994.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J043CJ * ###### VALEA IERII
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
7 B
15 0

A
B
80
10
+
0
220 Pescuit sportiv
230 Vanatoare
47
17
36
511 Linii electrice
12
20
10
25

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
23 0
15
30
25

A
C
25
15
511 Linii electrice

C
C
5
5
0
0
701 Poluarea apei
10
941 Inundatii
35

- 24% Regia Na ional a P durilor, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda
- 3 arii protejate de interes jude ean i 69% propietate comunal - administra ia public local a Comunei Valea Ierii
- propietate privat 7%
1) Amenajamente silvice, Direc ia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda, 1998
2) Amenajamente silvice p duri private
3) Plan de Urbanism, Comuna Valea Ierii
4) Regulament general pentru executarea de comstruc ii i desf urarea unor activit i m zonele naturale protejate de interes jude ean, jude ul
Cluj- emitent Consiliul Jude ean Cluj, 1995
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0263_95_Vedere_de_ansamblu_Valea_Ierii1.jpg


1.1 Tip
E
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0264
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Izei i Dealul Solovan

Latitudine
Longitudine
N 47 43' 35''
E 24 11' 39''

sitului (ha)
sitului (km)
46.873
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
259
1832
730

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO064
100 Maramure

10
B
C
B
B
0,5
alpin
0,01
0,01
0,1
C
B
C
C
B
B
B
B
12
6520 Fne e montane

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
1355 Lutra lutra
Pasaj

D
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
RC
Iernat
Pasaj

C
A
C
A
1163 Cottus gobio
1130 Aspius aspius

1160 Zingel streber
P
R
C
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
4012 Carabus hampei
P
P
Pasaj

C
B
A
B
C
C
B
C
A
C
B
C
1087 Rosalia alpina

Cat. Specia
I Astacus astacus
P
i faun
Popula ie Motiv
R A
Galanthus nivalis
Lycopodium clavatum
Pinus mugo
Rubus subvillicaulis
Sesleria heuflerana
P
P
Silene zawadzkii
Trollius europaeus
R
P
B
A
Thlaspi dacicum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N14
27
231
uni
N15
11
242, 243
N16
34
311
P duri de foioase
N17
312
P duri de conifere
N19
13
313
P duri de amestec
N23
1xx
N26
324

Situl propus, in suprafata de 2465 ha, este localizat in bazinul superior al Vaii Baiut, cel mai mare afluent al raului Lapus, la altitudini cuprinse
intre 650 -1300 m (ua 82 C). Situl propus este adiacent sitului Valea Izei-Dealul Solovan.
Din punct de vedere al administatiei silvice, padurile sunt proprietatea statului si sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Maramures, OS
Strambu Baiut, iar din punct de vedere al administratiei de stat se afla pe raza comunei Baiut.
In cadrul sitului, padurile reprezinta peste 98 % din suprafata. De asemenea, exista cateva enclave cu fanete (cca. 20 ha) apartinand
locuitorilor comunei Baiut.
Substratul este reprezentat de roci vulcanice, puternic modelate de factorii fizici, si de roci metamorfice. Relieful este reprezentat de versanti
cu configuratie ondulata, cu inclinari repezi (peste 16 grade), cu altitudinei de 600-1300 m.
Solurile fac parte din clasa Cambosolurilor - eutricambosol si districambosol - si a Spodisolurilor - prepodzol.
Sit desemnat pentru solutionarea calificativelor IN MOD pentru regiunea biogeografica Alpina in Nordul acesteia pentru habitatele 91V0 si
9410. In cadrul sitului se gaseste cea mai intinsa si reprezentativa suprafata cu paduri virgine din nordul Carpatilor. Este vorba de paduri de
molid si de amestecuri de molid-brad-fag, pluriene, cu varste de peste 150-200 ani. WWW-Programul Dunare-Carpati a initiat demersuri
pentru includerea acestor paduri intr-o arie protejata. In acest sit habiteaza populatiile urmatoarelor specii de coleoptere Natura 2000: Carabus
hampei, C. variolosus, C zawadskii, Rosalia alpina.
Prin accesibilizarea bazinetului, exista riscul ca aceste esantioane de paduri virgine sa fie introduse in circuitul economic, in aceste conditii
valoarea lor conservativa depreciindu-se.
WWF-Programul Dunare-Carpati a avut discutii cu detinatorii de interese la nivel local (Primarie, proprietari, adminstratorul padurilor de stat,
etc) pentru protejarea acestor paduri. Exista acceptul pentru includerea acestora in reteaua NATURA 2000.
Padurile apartin Statului roman, fiins administrate de RNP ROmsilva, prin DS Maramures, OS Strambu Baiut, iar fanetele sunt proprietate
privata a unor locuitori ai comunei Baiut.
4.6 Documenta ie:
ICAS, 2007, Amenajamentul OS Strambu Baiut.Date teren Dr. E.Nitu, 2009
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN

%
0,50

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,02 2.582.-Pe tera i izbucul Izvorul Albastru
RO04
Rezerva ie natural
0,48 2.585.-Arcer - ible Bran
RO04
Rezerva ie natural
0,00 2.593.-Dealul Solovan

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
50 -

refera mai sus
Cod Activitate
50
40
701 Poluarea apei
25
15
140 Pasunatul

refera mai sus
40
50
Intensitate % Infl.
B
-

701 Poluarea apei
A
B
50
25

Prim riile Sighetu Marma iei, Vadu Izei, Once ti, Brsana, Strmtura, Rozavlea, ieu, Botiza, Poienile Izei, Bogdan Vod , Ieud, Dragomire ti,
S li te de Sus i S cel.
Pn n prezent nu exist un plan de management.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0264_104_Cypripedium_calceolus_-_papucul_doamnei.jpg

Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0264_104_Iezeru_Ieud.jpg
Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0264_104_Valea_Izei,_Taul_Iezer_-_Ieud_.jpg
Pop Ioan - APM-MM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0265
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea lui David

Latitudine
Longitudine
N 47 14' 4''
E 27 26' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
1.435
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
52
193

107
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
100 Ia i

95
A
C
A
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
1298 Vipera ursinii

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
R
I
I
Idiomacromerus phlomidis
Tetramesa scheppigi

B
B
B
B
B
B
C
A
B
R
R
A
C
B
A
A
C
B
A
Eridontomerus arrabonicus
Pasaj
RC
2191 Galium moldavicum

Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

Cat. Specia
A Hyla arborea

A
B
A
B
i faun
Popula ie Motiv
RC C
Archirileya inopinata
RC
Eurytoma sabulosa
RC
RC
RC
A
A
I
I
Tetramesa cylindrica
Zerynthia polyxena
RC
C
A
C
M Cricetulus migratorius
M Cricetus cricetus
RC
M Lepus europaeus
M Mustela erminea
M Mustela nivalis
M Mustela putorius
RC
M Vulpes vulpes
Beta trigyna
Carex secalina
P
P
RC
R
D
D
P
P

Crocus reticulatus
R
R
D
D
Dianthus capitatus
Hierochloe repens
Leuzea altaica
Petrosimonia triandra
Polygala sibirica
Prunus tenella
Rochelia disperma ssp. retorta
Rumex tuberosus ssp. tuberosus
P
P
Serratula radiata
Seseli tortuosum
RC
R
D
D
P
P
Seseli campestre
Silaum silaus
R
R
D
D
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Vipera ursinii moldavica
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
5
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
11
211 - 213
N14
62
231
N15
242, 243
uni
N21
221, 222
Vii i livezi
N26
324

La nord, nord-vest i vest de Ia i, se afl o campie deluroas numit Cmpia Jijiei inferioare sau Cmpia Ia ului.Dealurile din aceast cmpie
au in general orientare nord-vest - sud-est i nu dep esc altitudinea de 200 m.Este vorba de o cmpie de eroziune si acumulare, ce prezint
numeroase alunec ri de teren, str b tut de v i cu lunci largi, inundabile.Dpv fitogeografic, aceast regiune apar ine silvostepei din nordul
Moldovei si se gasesc paji ti naturale utilizate ca p uni i unele folosite de foarte mult vreme ca fna uri.Pe unele dintre aceste fna e
seculare se intlne te o flor extrem de bogat i interesant . Un asemenea fna se afl si la Valea lui David. Orientat nord-sud i lung de
cca 3 km, aceast vale este m rginit la est i vest de cte un deal. Pe aceast coast se g sesc numeroase alunec ri vechi de teren care
au creat un microrelief cu expozi ii i grade de umezeal diferite iar pe unele locuri cresc specii caracteristice s r turilor. In aceast rezervatie
47 la sut din specii sunt eurasiatice, europene, holarctice i cosmopolite, iar 53 la sut sunt specii orientale, sudice, balcanice i dacice.
Fna ele seculare de la Valea lui David reprezint o insul cu un covor vegetal de step nealterat sau modificat intr-o m sur foarte redus , o
enclav cu caracter stepic, unic in Moldova. Valoarea tiin ific a acestui fna spore te considerabil prin existen a unui inventar floristic de
peste 570 de specii antofite, repreyentnd cca 16 la sut din flora intregii ri. Fna ele seculare Valea lui David reprezint o autentic valoare
biologic , fitogeografic , istoric i biogeografic .
Vulnerabilitatea sitului este dat de urm torii factori: - este par ial cosit i p unat; - practicarea sporadic a turismului haotic; - este afectat
de fenomene de eroziune n propor ie de 70 %; - extragerea de c tre diverse persoane fizice neutorizate a exemplarelor de plante din
genurile Adonis vernalis, Stipa , Festuca etc. pentru valorificarea lor n pie e ca plante medicinale i ornamentale.
Fna ele seculare de la Valea lui David a fost declarat zon protejat prin Legea nr.5 din 06 martie 2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului na ional - sec iunea a III-a, zone protejate, anexa I, pct.2.Rezerva ii i monumente ale naturii - jude ul Ia i
Situl se afl n totalitate n proprietate privat , avnd n total 53 de proprietari.
4.6 Documenta ie:
1. Nicoar M., Bomher E. 2004, Ghidul ariilor protejate din jude ul Ia i, 93 98, Edit.Tipomoldova, Ia i; 2. Mititelu D. i colab. 1969, Flora
i vegeta ia paji tilor Valea lui David, Muzeul de tiin ele Naturii Bac u Studii i Comunic ri, 81 100, Bac u; 3. Kovacs A. i colab.
1970, Contribu ii la studiul florei din rezerva ia natural Fna ele din Valea lui David Ia i, Buletinul tiin ific Studen esc, t. Uman. Geol.
Geogr., 309 331, Ia i; 4. Burduja C. 1959, O rezerva ie tiin ific care trebuie nfiin at Fna ele din Valea lui David Ia i, Ocrotirea
Naturii, 4, 154-157, Ia i; 5. Codlea Gh., Cristea V., Negrean G., Cristurean I., Srbu I., Srbu Anca, Oprea A., Popescu Gh. 2003, Ghid
pentru identificarea importantelor arii de protec ie i conservare a plantelor din Romnia, 80 83, edit. Alo, Bucure ti!, Bucure ti; 6.
Ciocrlan V. 2000, Flora Ilustrat a Romniei, Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres, Bucure ti.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
2,84

Cod
Categorie
Tip
%
+
2,84 2.536.-Fanetele seculare Valea lui David

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
10 -

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
25 -
50

n prezent responsabilitatea pentru managementul sitului revine:
1.- custodelui rezerva iei floristice Fne ele seculare Valea lui David- Gr dina Botanic Anastasie F tuIa i (Universitatea Al.I.Cuza Ia i),
reprezentat prin Dr. biol. Adria
Exist un Plan de management al rezerva iei Fne ele seculare Valea lui David, elaborat de c tre custode i avizat de Academia Romn Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii i care urmeaz s fie naintat la MMGA spre aprobare.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0266
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Olte ului

Latitudine
Longitudine
N 44 16' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 10' 40''
1.537
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
71
173

104
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
100 Olt

5
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2511 Gobio kessleri
P
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
1149 Cobitis taenia

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cat. Specia
F Sabanejewia romanica
P
Popula ie Motiv
B
D
Nuphar lutea
Trifolium michelianum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N04
23
331
Plaje de nisip
N06
511, 512
Ruri, lacuri
N12
10
211 - 213
231
242, 243
N14
8
11

B
B
C
B
i faun
Iris pseudacorus
N15
Pasaj
uni
N16
36
311
P duri de foioase
N26
10
324
Dianthus trifasciculatus ssp. deserti
Medicago arabica
Nymphaea alba
Typha minima

Sectorul propus ca SCI este neafectat antropic, in cea mai mare parte a luncii naturale a Olte ului. Olte ul se vars n Olt, in lacul de
acumulare Dr g ne ti, ntre localit ile F lcoiu i Cioroiu. Lunca inferioar p streaz aspectul natural al rului, cu maluri neconsolidate de
beton, abrupte, sp late de curen i, m rginite din loc n loc de z voaie de plopi, s lcii sau plcuri de arini, i tot n acest sector se formeaz
insule de nisip invadate de vegeta ie pioner , iar pe ultimi Km, albiile sale au fost indiguite, n albie formndu-se zone ml tinoase ocupate cu
vegeta ie specific acestui tip de habitat.
Transportul aluvionar realizat de ru este in mare m sur compus din nisipuri, n albia lui fiind identificat endemismul Sabanejewia romanica.
Activit ile care pot pune n pericol siteul sunt exploatarea pietri ului i nisipului, decolmatarea controlat a patului rului, arderea
necontrolat a vegeta iei specifice ochiurilor de ap i depozit rile necontrolate de de euri menajere, precum i exploatarea n amonte de
siteu a combustibililor fosili lichizi.
Siteul a fost desemnat rezerva ie natural prin HG 2151/2004 .
Suprafa a strict protejat 900 ha, cuprinde aria rului Olte i este administrat de Administra ia Na ional Apele Romne, Diorec ia Apelor
Olt, Sistemul de Gospod rire a Apelor Slatina, forma de proprietate fiind domeniu public na ional, categoria de folosin pentru maluri i
terenuri inundabile este neproductiv , iar pentru restul terenului categoria de folosin este ape.
4.6 Documenta ie:
Antonescu C.S. i Rogoz I. - Considera ii piscicole asupra rului Olte . Volumul Studii i Cercet ri. Subcomisia Oltenia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii Rmnicu - Vlcea, 1973.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
230 Vanatoare
Intensitate % Infl.
A
20 B

Cod Activitate
100 Cultivare
90
Intensitate % Infl.
B
80 0
C
10
140 Pasunatul
220 Pescuit sportiv
20
140 Pasunatul
10

Siteul nefiind preluat n custodie responsabilitatea pentru men inerea unui grad de conservare optim revine APM Olt, autorit ilor administra iei
publice locale din localit ile F lcoiu, Osica, Dobrun, Pr coveni, Brza, Voineasa, Bal i S
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0267
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Ro ie

Latitudine
Longitudine
N 47 5' 8''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 0' 54''
819
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
158
291

226
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

80
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cat. Specia
A Bufo bufo
A
i faun
Rana ridibunda
Popula ie Motiv
C A
C
Rana dalmatina
Aster sedifolius ssp. canus
Chamaecytisus rochelii
Cimicifuga europaea
Corydalis solida ssp. slivenensis
A
A
Dianthus guttatus
Dianthus trifasciculatus ssp. deserti
Leontodon croceus ssp. rilaensis
Orchis morio
P
P
Potentilla norvegica
Rumex thyrsiflorus ssp. thryrsiflorus
R
R
A
A
P
P
Rhinanthus borbasii
Salvia amplexicaulis
R
R
A
A
Vicia sparsiflora
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
3
231
P uni
N16
93
311
P duri de foioase
N26
324

Sit declarat pentru P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum (9130) foarte bine reprezentat, amfibieni i reptile i 14 specii de plante din lista
ro ie, O parte din zon este cuprins n Rezerva ia Natural Fnea a Valea Ro ie
Acest sit prezint o importan foarte mare, innd cont de faptul c se afl situat att de aproape de Municipiul Oradea i i de ine un tezaur
de 14 specii de plante rare, reg site pe lista ro ie, de asemenea, specii de amfibieni i reptile de importan na ional , i un habitat de p dure
natural, foarte bine conservat
T ieri ilegale
Fecizia nr. 22/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
4.6 Documenta ie:
Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
lista de specii oferit de ef Lucr ri drd. Adela Tuduce - Botanist sistematician - Universitatea din Oradea, Facultatea de tiin e,
Specializarea Biologie, date nepublicate, verificate n teren n 2002
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
1 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
8 0

Fiind pe teritoriul administrativ al Comunei Paleu, Autoritatea local manifest interes de solicitare n custodie a rezerva iei i automat de
gestionare a viitorului Sit Natura 2000, prim ria de ine i angajat - inginer de mediu - care se
nu exist plan de management la ora actual
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0267_47_Faneata_Valea_Rosie._radovet.jpg

Moise Silvia - ANPM
ROSCI0267_47_Mantis_religiosa_Valea_rosie._radovet.jpg
Moise Silvia - ANPM

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0268
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Vlsanului

Latitudine
Longitudine
N 45 15' 1''
E 24 45' 27''

sitului (ha)
sitului (km)
9.480
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
443
1222

692
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO031
100 Arge
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
R

1
B
C
B
B
1
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
R
C
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1998 Romanichthys valsanicola
V
1163 Cottus gobio

A
C
A
C
C
C
B
A
C
C
B
A

B
C
C
C
1083 Lucanus cervus

Cat. Specia
A Rana temporaria
i faun
Popula ie Motiv
RC A
Helix pomatia
M Martes martes
P
R
M Myoxus glis
Astacus astacus
RC
C
C
M Felis silvestris
R
P
C
C
M Neomys fodiens
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N14
11
N15
231
242, 243
N16
N21
N23
uni
43
311
P duri de foioase
29
221, 222
Vii i livezi
1xx

Zonele functionale ale rezervatiei sunt in numar de 3:
- zona de maxima protectie care cuprinde albia minora a raului Valsan si zona Cheile Valsanului;
- zona tampon formata din albia majora pe o lungime de 50 km si Poienile Valsanului;
- zona economica cu o suprafata de 8000 ha.
Rezervatia Valsan cuprinde un nr. de peste 300 specii de plante si animale ocrotite.
Altitudinea cea mai mare este data de vf. Scarisoara Mare, 2459 m.Altitudinea minima se intalneste la confluenta Valsanului cu raul Arges si
este 314 m.
Ca unitati de relief Rezervatia Valsan cuprinde 2 sectoare cu subsectoare distincte:
1.sectorul montan;
2.sectorul subcarpatic.
Din punct de vedere geologic de la N la S s-au identificat urmatoarele formatiuni geologice:
cristalinul getic (panza getica), gnaise separate de formatiunile sedimentare ale bazinului post tectonic Brezoi-Titesti si sedimente paleogene,
neogene si cuaternare din Depresiunea Getica.
In cadrul Rezervatiei Valsan predomina o altitudine cuprinsa intre 1600-1200 m.
Au fost localizate 7 izvoare sulfuroase.
Este singurul loc unde supravietuieste aspretele(Romanichthys valsanicola) o specie de peste.
Valea Valsanului este singurul loc din lume unde supravietuieste aspretele (Romanichthys valsanicola) - o specie de peste, relict tertiar, unicat
mondial. Este cea mai reprezentativa specie din bazinul raului Valsan, unde este periclitat.
Dintre speciile rare pentru flora Romaniei si care au fost semnalate in aceasta zona, mentionam: Dianthus membranaceus, Moenchia
mantica, Ranunculus stevenii, Anagallis minima, Achillea crithmifolia, Typha shuttleworthii, Eleocharis corniolica.Aceste plante se dezvolta in
pajistile din aceasta zona si sunt periclitate datorita pasunatului, uneori destul de intensiv.
Plantele apartinand fam. Orchidaceae sunt considerate ca plante ocrotite sau periclitate pe plan european.
In zona colinara a Rezervatiei Valsan au fost semnalate 6 specii apartinand a 4 genuri si anume: Epipactis helleborinae, Cephalantherea
longifalia, Neottia nidus-avis, Orchis cariophora, Orchislaxiflora Lam. ssp. elegans, Orchis ustulata.
Toate speciile de orchidaceae sunt putin raspandite in zona, dar nu sunt periclitate in mod deosebit.
Valea Valsanului este o zona puternic antropizata.
Zona este populata cu peste 10.000 locuitori, concentrati mai ales in marile comune Malureni, Musatesti si Bradulet.
Principala sursa o reprezinta exploatarile forestiere, uneori necontrolate, precum si modalitatea in care societatile din zona, inteleg sa
depoziteze rumegusul.
Pentru asprete, cea mai importanta specie de peste din zona, principalul pericol il reprezinta nerespectarea debitului de servitute de la barajul
Valsan.
Valea Valsanului a fost declarata ca rezervatie mixta prin Hotararea Consiliului Judetean Arges nr. 18/1994 si figureaza ca zona protejata in
Legea nr. 5/2000.
Zonele functionale ale Rezervatiei Valsan au fost stabilite prin Hotararea nr. 14/1998 a Consiliului Judetean Arges si sunt in Numar de 3:
- zona de maxima protectie, care cuprinde aria minora a raului Valsan si zona Cheile Valsanului;
- zona tampon, din care face parte albia majora pe o lungime de 50 km si Poienile Valsanului;
- zona economica cu o suprafata de aprox. 8000 ha unde se deruleaza activitati economice traditionale.
Regimul proprietatii este dat de persoane fizice,obsti si stat. Proprietatea statului este reprezentata de 40% iar proprietatea persoanelor fizice
si obstilor de 60%.
4.6 Documenta ie:
Donita N., Vegetatia alpina, 1969, Vegetatia padurilor de munte in biogeografia Romaniei; Donita N.,Ivan D., Vegetatia Carpatilor vol. 10,
Pajistile din Carpatii Romaniei; Oltean M.,Popescu A., Sanda V., Mihailescu S., Lista rosie a plantelor superioare din Romania, 1994,
Institutul de Biologie; Popescu A., Sanda V., Vegetatia lemnoasa a zavoaielor din Romania, 1992, Bucuresti;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN

%
1,48

Cod
Categorie
Tip
%
*
1,48 2.125.-Valea Vlsanului

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -
10
10

rulote
230 Vanatoare
B
B
5
3
+
+
701 Poluarea apei

900 Eroziunea
B
C
10
3
15
10
15

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
2 -
301 Cariere


Contract Administrare: 145/06.07.2010, Administrator:Funda ia Freies Europa Weltanschauung str. Cmpului, nr. 141B, ap.3, Cluj-Napoca, jud
Cluj fax-0364 818 950 office@freieseuropa.ro
Managentul este asigurat de Directia Silvica Pitesti prin intermediul Ocolului Silvic Musatesti care este custode al rezervatiei din iulie 2004.
Proiectul planului de management si al regulamentului de functionare sunt inaintate pentru avizare la Romsilva.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0268_83_flora_de_pe_Valea_Valsanului.jpg

ROSCI0268_83_Vegetatie_pe_Valea_Valsanului.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0269

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vama Veche - 2 Mai

Latitudine
Longitudine
N 43 45' 23''
E 28 39' 4''

sitului (ha)
sitului (km)
7.196
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
13


1
B
C
B
B
55
A
A
B
B
44

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
4127 Alosa tanaica

Cat. Specia
F Alosa caspia caspia
Pontic

1170 Recifi

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Stepic
Iernat
Pasaj
R
R

D
D
Pasaj
1000-10000 i
B
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
V B
Alosa maeotica
P?
P?
Callionymus lyra
P?
Atherina boyeri
Dasyatis pastinaca
F
F
Dicentrarchus labrax
Diplodus sargus sargus
V
R
C
C
F
F
Diplodus annularis
Engraulis encrasicolus
R
C
C
A
P?
Hippocampus guttulatus
Liza aurata
Mugil cephalus
Parablennius tentacularis
P?
Sarda sarda
P?
Scomber colias
Scorpaena porcus
P?
V
C
C
F
F
Serranus scriba
Spicara smaris
P?
P?
C
C
C
Sardinella aurita
Scophthalmus maximus
F
F
Serranus cabrilla
Sparus auratus
Squalus acanthias
Symphodus melops
Symphodus ocellatus
Trachurus mediterraneus
Tripterygion tripteronotus
P?
Athanas nitescens
Botryllus schlosseri
Brachynotus sexdentatus
Carcinus aestuarii
Clibanarius erythropus
I
I
Dysidea fragilis
Gastrana fragilis
P
R
A
A
I
I
Eriphia verrucosa
Gibbula divaricata
C
V
A
A
Irus irus
Liocarcinus navigator
Mangelia pontica
Marshallora adversa
Palaemon adspersus
Paphia aurea
Petricola lithophaga
I Pholas dactylus
M Delphinus delphis
P
R
C
D
I
P
Tricolia pullus
Corallina officinalis
R
R
A
A
Cystoseira barbata
Cystoseira zosteroides
Enteromorpha intestinalis
Enteromorpha linza
Polysiphonia elongata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N01
100
523
Arealul marin Vama Veche - 2 Mai reprezinta o combinatie aproape unica la litoralul romanesc, cuprinzand cea mai mare varietate de habitate
elementare, zona fiind considerata un adevarat mozaic. Viata bentica si pelagica extrem de bogata, raportata la biodiversitatea din zona,
constituie punctul de referinta pentru litoralul romanesc, precum si zona de refugiu si reproducere pentru multe din organismele marine.
Zona importanta din punct de vedere floristic si faunistic, precum si al diversitatii din zona. Datorita locatiei (limita sudica fiind granita cu
Bulgaria), precum si a interesului manifestat de lumea stiintifica din tara vecina, exista perspecive de extindere transfrontaliera.
in jurul rezervatiei exista un impact antropic minor dat de: asezari umane, practicarea haotica a turismului, santierul naval Mangalia,
exploatarea nisipului si a substratului pietros, descarcari ilegale de ape uzate, pescuitul ilegal.
Rezervatia Acvatoriul litoral marin Vama Veche 2 Mai a fost infiintata prin Decizia 31/1980 a Consiliului Judetean Constanta si confirmata
ca arie protejata de Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, avand codul 2.345. In cadrul unui
proiect Life Natura, derulat de catre INCDM, aria protejata a fost propusa ca Arie Speciala de Conservare pentru delfini.
Suprafata rezervatiei este domeniu public, aflandu-se sub administrarea Companiei Nationale Apele Romane, directia Apelor Dodrogea
Litoral. Din punct de vedere teritorial, se afla pe teritoriul com. Limanu, jud. Constanta.
4.6 Documenta ie:
1.Micu D., 2005. Recent records of Pholas dactylus l., 1758 (Bivalvia: Myoida: Pholadidae) from the Romanian Black Sea, with considerations
on its habitat and proposed IUCN regional status. Trav. Mus. Hist. Nat. G. Antipa, vol. 49 (in press)
2.Micu D., 2004. Annotated Checklist of the Marine Mollusca from the Romanian Black Sea. In: Ozturk B., Mokievsky V.O. and Topaloglu B.
(Eds) International Workshop on Black Sea Benthos : 89-152. Published by Turkish Marine Research Foundation, Turkey 2004, 244 pp.
3.Micu S. and Micu D., 2005. Proposed IUCN regional status of all Crustacea: Decapoda species from the Romanian Black Sea. In Abstracts:
Protection and Sustainable Management of the Black Sea Ecosystem, Imperative of the 3rd Millenium, October 19-21, 2005. National
Institute for Marine Research and Development Grigore Antipa Constanta, Romania
4.Micu D., Micu S., 2005. Recent records and proposed IUCN status of Donacilla cornea (Poli, 1795) (Bivalvia:Veneroida:Mesodesmatidae) in
the Romanian Black Sea. In Abstracts: Protection and Sustainable Management of the Black Sea Ecosystem, Imperative of the 3rd
Millenium, October 19-21, 2005. National Institute for Marine Research and Development Grigore Antipa Constanta, Romania
5. Zaharia T et al., 2003 - Contributions on the knowledge of the present state of the Vama Veche - 2 Mai marine benthic habitats,
Recherches marines, v.34/2002: 279-299; ISSN 0250-3069
6. x x x, 1997 - Black Sea Biological Diversity - Romania, United Nations Development Programme, New York, USA: 313 p.
7. x x x, 1999 - Black Sea Red Data Book, UNOPS, Ghent, Belgium: 413 p.
8. x x x, 2000-2005 - Annual Research Reports unpublished, NIMRD Grigore Antipa, Constanta, Romania
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
RO01 Categoria I IUCN
%
75,69

Cod
Categorie
Tip
%
*
75,69 2.345.-Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul lito


Cod Activitate
420 Descarcari
Intensitate % Infl.
C
2 C
1 -
900 Eroziunea

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
5 0
220 Pescuit sportiv

701 Poluarea apei
C
A
5
10
420 Descarcari
520 Navigatie

900 Eroziunea
701 Poluarea apei
952 Eutrofizarea
10

Din iunie 2004, aria protejata a fost incredintata spre administrare, de catre Agentia de Protectie a Mediului Constanta, prin Contractul de
custodie nr. 1, INCDM Grigore Antipa Constanta (pe o durata de 5 ani).
INCDM Grigore Antipa Constanta (custode) a elaborat un set de reguli (Regulamentul rezervatiei), care a fost avizat de catre Academia
Romana.
Referitor la Planul de management, acesta a fost elaborat in 2005 de catre custode, supus consultarii factorilor interesati, iar in iulie 2006 a fost
avizat de catre Comisia de Monumente ale naturii (Academia Romana).
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0270

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
200612
201101
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
ROSPA0107 Vn tori - Neam
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vn tori - Neam

Latitudine
Longitudine
N 47 10' 39''
E 26 13' 2''

sitului (ha)
sitului (km)
30.206
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
371
1222

742
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO014
100 Neam

1
B
C
B
B
alpin
6520 Fne e montane
17
0,5
B
B
C
C
B
B
B
B
1,5

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
Pasaj
0,1
0,01

C
B
C
B
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
RC
1163 Cottus gobio
Iernat

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
R
1088 Cerambyx cerdo
P
Pasaj
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere

C
A
C
A
C

B
B
C
B
C
B
C
B
A
Iernat
Pasaj

V
R
B
B
A
B
C
C
A
B

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
P C
Hyla arborea
Rana temporaria
A Triturus alpestris
P
P
C
C
A Triturus vulgaris
M Cervus elaphus
P
P
A
C
D
M Felis silvestris
Arnica montana
Carex strigosa
Centaurea phrygia ssp. rarauensis
P
P
Cirsium decussatum
R
R
D
B
P
P
Cephalanthera rubra
Cirsium furiens
R
R
D
D
Cirsium grecescui
Cirsium ligulare
Coeloglossum viride
Crocus reticulatus
Dianthus collinus ssp. glabriusculus
P
P
Epipactis palustris
R
V
D
D
P
P
Epipactis purpurata
R
R
D
D
Epipogium aphyllum
Galanthus nivalis
Gomphus clavatus
Gymnadenia conopsea
Herminium monorchis
Hippocrepis comosa
D
D
C
Hygrocybe calyptriformis
P
P
Listera cordata
R
R
D
C
P
P
Listera ovata
Lycopodium clavatum
R
R
Neckera pennata
Orchis coriophora
Orchis morio
Orchis ustulata
Orthotrichum scanicum
Phyteuma vagneri
Potamogeton compressus
P
P
Potamogeton obtusifolius
Scorzonera humilis
R
V
D
D
P
P
Serratula wolffii
R
R
D
D
Symphytum cordatum
<30 i
Taxus baccata
Trollius europaeus
Virsium decussatum
R Anguis fragilis
R Vipera berus
R Lacerta agilis
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
8
231
P uni
N16
18
311
P duri de foioase
N17
10
312
P duri de conifere
N19
60
313
P duri de amestec
N23
1xx
N26
324

Din punct de vedere fitogeografic, ntreg teritoriul jude ului Neam apar ine regiunii floristice eurosiberiene i provinciei floristice central
europene est-carpatice. Dup Al. Borza (Monografia Geografic a R.P.R.), teritoriul jude ului Neam cuprinde dou circumscrip ii floristice :
Cercet rile fitosociologice au contribuit la identificarea a circa 50 fitocenotaxoni care constituie p duri i paji ti apar innd etajului p durilor de
foioase i de foioase n amestec cu r inoasele, diferen iat n dou subetaje:
- Subetajul p durilor de gorun, situat in zona subcarpa ilor i depresionar , reprezentat prin: p duri n care particip activ speciile Quercus
dalechampii (element mediteranean) i Quercus pedunculiflora (element pontic-anatolic), constituen i ai fitocenotaxonilor:
Cytiso-Quercetum petraeae subas. quercetosum dalechampii,
Euonymo europaea-Carpinetum (specia dominant Quercus dalechampii)
Corylo avellanae-Carpinetum subas. quercetosum pedunculiflorae (cu Quercus robur dominant i Quercus pedunculiflora subdominant );
- Subetajul fagului i a amestecului de fag cu r inoase, care ocup peste 90% din suprafa a parcului, reprezentat prin p duri n care pe lng
Fagus sylvatica (element european), particip i Fagus orientalis (element balcano-anatolic-caucazian) i mai ales Fagus taurica (element
pontic-anatolic).
mpreun cu Abies alba i Picea abies,speciile de Fagus constituie asocia iile:
Pulmonario rubrae-Fagetum (br deto-f gete i br dete pure),
Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (br deto-f geto-molidete),
Galio schultesii-Fagetum (carpino-f gete) i
Symphyto cordati-Fagetum (f gete pure).
n lungul sectoarelor mijlocii i superioare ale rurilor se dezvolt arini uri apar innd asocia iilor:
Stellario nemorum-Alnetum glutinosae i
Telekio speciosae-Alnetum incanae.
Cea mai mare parte a p durilor sunt constituite din arbori seculari, cu dimensiuni impresionante: peste 80 cm n diametru i peste 40 m
n l ime.
Paji tile: sunt constituite n special din asocia iile:
Festuco-Agrostetum capillaris
Trifolio-Lolietum perennis
Rorippo-Agrostetum stolonifere etc., care reprezint o vegeta ie poten ial de bun calitate.
Studiile fitocenologice efectuate arat existen a urm toarelor asocia ii vegetale :
Valea Nem i orului
Au fost identificate 8 asocia ii forestiere :
Stellario nemorum Alnetum glutinosae Lohm. 1957
Telekio speciosae Alnetum incanae Coldea 1990
Cytiso Quercetum petreae Pauc 1941
Euonymo europaeae Carpinetum Chifu 1997
Corylo Avellanae Carpinetum Chifu 1997
Galio schultesii Fagetum (Burduja et al. 1972-1973) Chifu et Stefan 1994
Symphyto cordati Fagetum Vida 1963
Pulmonaria rubrae Fagetum (Soo 1969) Tauber 1987
Valea Secului
Au fost identificate 7 asocia ii vegetale
forestiere:
Hieracio rotundati Fagetum (Vida 1963) Touber 1987
Pulmonario rubrae Fagetum (Soo 1964) Touber 1987
Leuchantemo waldsteinii Fagetum (Soo 1964) Touber 1987
Galio schultesii Fagetum (Burduja et al. 1972-1973) Chifu et Stefan 1994
z voaie:
Stellario nemorum Alnetum glutinosae Lohm 1957
paji ti:
Festuco rubrae Agrostetum capillaris Horv. 1951
Trifolio repenti Lolietum perennis Krippelova 1967
Rezerva ia Codrii de Aram
As. Cytiso-Quercetum petraeae Pauc 1941 subas. quercetosum dalechampii Chifu et al. 1995
As. Pinetum silvestris-nigrae Mititelu et Al. 1989
Rezerva ia P durea de Argint
As. Agrostio tenuis-Betuletum pendulae Remeri 1970
As. Chaerophylletum aurei Oberd. 1957
Rezerva ia de stejar Dumbrava
As. Corylo avellanae Carpinetum subas. Quercetosum pedunculiflorae Chifu et Srbu 2001
Paji tile naturale din Valea Nem i orului
As. Calthetum laetae Krajina 1933
As. Scirpetum sylvatici Schvik. 1941
As. Rorippo szlvestris Agrostetum stolonifene ( Moor 1958) Oberd. et Mull.1961
As. Deschampsietum caespitosae Horvatik 1930
As. Filipendulo Geranietum palustris W. Koch 1926
As. Lolieto Cynosuretum Tx. 1947
Zona prezint o bogat diversitate de specii i ecosisteme tipice lan ului Carpatic, oferind oportunit i de integrare a obiectivelor de men inere
a biodiversit ii cu cele referitoare la cultur , tradi ie, turism, etc.
Actualmente, parcul prezint un grad ridicat de accesibilitate, ceea ce n timp poate prezenta un poten ial pericol din punct de vedere al
biodiversit ii. De asemenea, situa ia economic precar , precum i permanenta nevoie de resurse (lemn foc, lemn construc ii, produse
accesorii, etc.) sunt un factor de presiune asupra mediului.
Trebuie subliniat faptul c apari ia unor modific ri n regimul de proprietate i nerespectarea unui regim silvic corespunz tor ar putea aduce
mari prejudicii valorilor ariei naturale protejate, putnd conduce la degradarea n timp a habitatelor i ecosistemelor cheie,ct si la dispari ia
unor specii.
Parcul Natural Vanatori Neamt este propus pe o suprafata de 26322,4 ha (fond forestier) ca sit Natura 2000 pentru speciile de carnivore si
ierbivore pe care le adaposteste, specii protejate de Directiva Habitate si pentru ecosistemele in care acestea vor trai.
Regia Nationala a Padurilor- 79.47% din care
OS.Varatec- 57.82%, OS. Targu Neamt- 42.17%;
Mitropolia Moldovei- 20% (OS Manastirea Neamt- privat)
Proprietati private- 0.53%
4.6 Documenta ie:
1. Diversitatea biologica- Lista specii- Parcul Forestier Vanatori Neamt 2003
2. Studies and research in Vanatori Neamt Natural Park vol. I 2005, Razvan Deju and Sebastian Catanoiu
3. Padurile Romaniei- Parcuri Nationale si Parcuri Naturale RNP 2004

4. Flora si vegetatia judetului Neamt- T. Chifu, D. Mititelu, D. Dascalescu- Mem. sect. st. Academia Romane, X, 1; 281-302; 1987
5. Pasarile din Romania si Europa-SOR
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
RO04

Cod
Categorie
Tip
%
*
39,37 2.658.-Rezerva ia de zimbri Neam
RO05
Parc natural
99,54 S-Vn tori-Neam

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
+
140 Pasunatul
230 Vanatoare
220 Pescuit sportiv

700 Poluarea
Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
0

Parcul Natural Vn tori Neam este o arie protejat constituit n anul 1999, cu statut de parc natural, destinat gospod ririi durabile a
p durilor, conserv rii peisajului i tradi iilor locale, reintroducerii zimbrului n arealul s u natu
Administratia Parcului Natural Vanatori Neamt a intocmit regulamentul si planul de management ale parcului; Planul de management exista si
se aplica;
Obiectivele de management ale administra iei parcului:
Men inerea biodiversit ii prin conservarea speciilor i ecosistemelor cheie, precum i a peisajelor din cuprinsul parcului;
Realizarea centrului de cre tere a zimbrului, procurarea materialului genetic corespunz tor i crearea condi iilor de punere n libertate a
primului grup;
Certificarea managementului forestier adaptat obiectivelor ariei protejate Parcul Natural Vn tori Neam ;
Atragerea turi tilor i extinderea perioadei de edere n zon prin dezvoltarea ecoturismului i promovarea valorilor naturale,
tradi ionale, istorice i culturale ale regiunii;
Sprijinirea comunit ilor n p strarea valorilor spirituale, deprinderilor i obiceiurilor tradi ionale n beneficiul tuturor;
Promovarea i crearea oportunit ilor pentru dezvoltarea durabil a economiei locale n concordanta cu obiectivele parcului;
Implicarea publicului i a comunit ilor n conservarea valorilor parcului prin programe de educa ie i con tientizare;
nt rirea capacit ii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru continuarea activit ilor specifice i promovarea unei
strnse colabor ri cu factorii interesa i din aria de cuprindere a Parcului Natural Vn tori Neam .
Planul de management cat si regulamentul parcului sunt in curs de avizare de catre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din
cadrul Academiei Romane.
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0270_81_CODRII_DE_ARAMA-Rezervatie_forestiera.jpg

ROSCI0270_81_Padurea_de_argint-Rezervatie_forestiera.jpg

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0272
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vulcanii Noroio i de la Pclele Mari i Pclele Mici

Latitudine
Longitudine
N 45 20' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 42' 38''
929
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
228
489

312
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO022
100 Buz u

15
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
R
Cat. Specia
P Artemisia santonicum
P
P
Iernat
Pasaj

B
B
C
B
C
i faun
Atriplex tatarica
Camphorosma annua
Popula ie Motiv
R A
R
C
D
D
Aster tripolium
P
P
Bupleurum tenuissimum
Dianthus guttatus
R
R
D
A
Ephedra distachya
Halimione verrucifera
Hordeum hystrix
Iris sintenisii ssp. brandzae
Lepidium latifolium
Lepidium ruderale
Limonium gmelinii
Lotus angustissimus
Nitraria schoberi
Taraxacum bessarabicum
R Lacerta praticola
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
13
231
P uni
N15
18
242, 243
N21
17
221, 222
Vii i livezi
332, 333
324
N22
N26
46

Vulcanii noroio i au fost semnala i n 1867, ca unicat pe plan na ional. Prezint cratere i conuri de pn la 5 m n l ime, cu erup ii
permanente sau intermitente. n jurul vulcanilor noroio i se formeaz , pe timp secetos,suprafe e cu eflorescen e de s ruri sub form de
crust , complet lipsite de vegeta ie.
Este unica sta iune a speciei de planta superioara: Nitraria shoberi.
Comunit ile vest-pontice cu Nitraria schoberi i Artemisia santonicum sunt un habitat unicat la nivel national si, probabil, european.
Vulcanii noroio i au fost semnala i n 1867, ca unicat pe plan na ional. Prezint cratere i conuri de pn la 5 m n l ime, cu erup ii
permanente sau intermitente. n jurul vulcanilor noroio i se formeaz , pe timp secetos,suprafe e cu eflorescen e de s ruri sub form de
crust , complet lipsite de vegeta ie.
Este unica sta iune a speciei de planta superioara: Nitraria shoberi.
Flora este reprezentat de un num r de 596 specii de plante superioare, dintre care unele sunt reprezentative pentru s r turi.
Comunit ile vest-pontice cu Nitraria schoberi i Artemisia santonicum sunt un habitat unicat la nivel national si, probabil, european.
Altitudine: 300-350 m. Clima: T = 10-9,5C; P = 450-500 mm. Relief: pante mediu nclinate. Roci: marne salifere. Soluri: salifere, uscate n
timpul verii, iar n lungul v ii Pclele aluviuni salifere, provenite din noroiul vulcanilor din zon .
Vegeta ia este alc tuit , n principal, de Artemisia (maritima) santonicum, Halimione verrucifera, Taraxacum bessarabicum, Carex distans,
Camphorosma annua, Puccinellia limosa, Lepidium latifolium, Bupleurum tenuissimum, Aster tripolium, Limonium gmelini, Scorzonera cana,
Festuca pseudovina. Etajul inferior este format din plante scunde cum sunt: Spergularia maritima, S. salina, Trifolium angulatum, Lepidium
ruderale. Arbustul Nitraria schoberi are densitate mic dar este bine reprezentat n zon , realiznd, mpreun cu plantele mai sus men ionate,
fitocenoze caracteristice numai acestor locuri.
Turism necontrolat.
Exploatarea nera ional a n molului. Vulcanii noroio i produc un n mol folosit de localnici ( i turi ti) la tratarea reumatismului.
Rezerva ia natural Vulcanii Noroio i de la Pclele Mici si cea de la Paclele Mari a fost instituit n baza Legii nr.5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului na ional,Sec iunea a-III-a, ca arie natural protejat de interes na ional (pozi ia 2.262 din Anexa nr.I).
Actul de declarare HCM 1625/23.06.95.
Este ncadrat n categoria IV IUCN (Uniunea Mondial pentru Conservarea Naturii) ca arie protejat , administrat n special pentru
conservare prin interven ii de gospod rire.Aria protejat este inclus n categoria tipologic :
a) rezerva ie geologic (g) care eviden iaz un fenomen unic, cel al erup iilor de material mineral (din argile i luturi) cu ap , frac iuni de i ei,
gaze naturale i urme de sare;
b) rezerva ie botanic (b) care p streaz planta endemic Nitraria schoberi (G rdurari a
Suprafata totala a ariei naturale protejate este de 18,8 ha,aflata in domeniu public al statuluipentru Paclele Mari si 13.23ha a celei de la
Paclele Mici.Acestea sunt suprafete cu statut de protectie national. Limitele trasate sunt mai mari dar ele trebuie restranse pentru ca
suprafetele adiacente nu prezinta importanta pentru patrimoniul natural si creaza probleme nejustificate proprietarilor de teren.Suprafetele
initiale sunt in proprietatea publica a com. Scortoasa, judetul Buzau.
4.6 Documenta ie:
DONI , N., POPESCU, A., PAUC -COM NESCU, M., MIH ILESCU, S., BIRI , I.A. (2005). Habitatele din Romnia. Edit. Tehnic Silvic ,
Bucure ti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X.
MITITELU D., TEFAN N., CIUPERC G., 1982, Flora i vegeta ia rezerva iei Pclele cu vulcani noroio i (jud. Buz u). Stud. i Comunic.
Muz. ti. Nat. Bac u, 1979-1980: 99-120.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
3,45

Cod
Categorie
Tip
%
+
2,02 2.261.-Vulcanii Noroio i Pclele Mari
RO04
Rezerva ie natural
1,42 2.262.-Vulcanii Noroio i Pclele Mici

J084BZ * ###### PACLELE

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
10 A
25 -

drag ri
Cod Activitate
20
Intensitate % Infl.
A
30 +
A
A
50
20
740 Vandalism
A
A
5
10

rulote
30
10
+
-

A
B
20
20
+
-
20
30
10

Responsabilitatea managementului ariei naturale protejate revine custodelui ROSU DUMITRU din Buzau, str.Transilvaniei nr.167 tel.
0238/437544
Pentru ariile protejate cunoscute sub denumirea Vulcanii Noroiosi a fost intocmit Regulamentul de functionare si urmeaza pana in 10.06.2006
sa se intocmeasca si Planul de Management. S- a avut in vedere imprejmuirea zonei cu un gard viu pentru limitarea pasunatului pe conurile
vulcanilor, marcarea zonelor de acces,construirea unei parcari in zona tampon pentru turisti, etc.
Adresa custodelui Rosu Dumitru: str. Transilvaniei, nr.167, Buzau, tel.0238/437 544
Telefonul com. Scortoasa 0238/525 613
7. HARTA SITULUI

8. FOTOGRAFII
ROSCI0272_80_Habitat_1530.jpg

ROSCI0272_80_Imagine_caracteristica.jpg
ROSCI0272_80_Imagine_con_vulcan.jpg

ROSCI0272_80_Imagini_din_sit.jpg
ROSCI0272_80_Paclele_Mari.jpg
ROSCI0272_80_Gardurarita.jpg

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0273
201101
200612
200706
Data desemn rii

ca sit SAC
200812

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zona marin de la Capul Tuzla

Latitudine
Longitudine
N 43 59' 20''
E 28 41' 14''

sitului (ha)
sitului (km)
1.738
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0

Stepic
Pontic

1170 Recifi

72
A
A
A
A
1
B
C
B
B
27

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
Pasaj
P
P

D
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4127 Alosa tanaica
P
Pasaj
P

D

Cat. Specia
Iernat
P
i faun
Popula ie Motiv
C C
Acipenser stellatus
Aidablennius sphynx
Callionymus risso
Coryphoblennius galerita
Hippocampus guttulatus
F
F
Huso huso
C
C
C
C
F
F
Liza ramada
C
C
C
C
Neogobius ratan
Nerophis ophidion
Salaria pavo
Sarda sarda
Scomber scombrus
Scorpaena porcus
Solea nasuta
Spicara smaris
Symphodus ocellatus
Symphodus tinca
F
F
Syngnathus tenuirostris
Trachinus draco
C
C
C
C
F
F
Syngnathus typhle
Uranoscopus scaber
C
P
C
C
Carcinus aestuarii
Clibanarius erythropus
Diogenes pugilator
Dysidea fragilis
Eriphia verrucosa
Gastrana fragilis
Halichondria panicea
Hemimysis anomala
Hemimysis serrata
I
I
Pachygrapsus marmoratus
Pilumnus hirtellus
C
C
C
C
I
I
Pholas dactylus
Tricolia pullus
P
P
C
A
Upogebia pusilla
M Delphinus delphis
Xantho poressa
Corallina officinalis
Cystoseira barbata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N01
100
523
Falez nalt cu ieșire la mare, Capul Tuzla se continua cu un promontoriu submarin stincos. Habitatele marine pentru care a fost
declarat situl sunt de importanț deosebit : recifi, bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare, nisipuri i zone
ml tinoase neacoperite de ap de mare la reflux.
In zona Cap Tuzla fundul stancos recifal are cea mai mare extindere spre adanc si cel mai variat si accidentat relief din sectorul romanesc al
Marii Negre. de aceea, aici se intalneste cea mai diversa gama de microhabitate de acest tip si,in consecinta, o fauna si flora acvatica foarte
diversa.
Zona nu este inca afectata de impacte antropice majore si nu este favorabila navigatiei din cauza reliefului submarin foarte accidentat.
n imediata apropiere a sitului sunt desf șurate activit ți agricole,plaja este utilizat de c tre turiști, iar n mare sunt
efectuate scufund ri de agrement care pot deranja fauna speficic a arealului.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
-
420 Descarcari

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
Ministerul Mediului
220 Pescuit sportiv
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0275

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Brs u - omcuta

Latitudine
Longitudine
N 47 30' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 24' 5''
4.773
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
157
318

232
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO065
12 Satu Mare
RO064
88 Maramure


41,9
B
C
B
B
4,6

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
P?
Pasaj

C
B
C
B
P?
P?
1324 Myotis myotis
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
3
211 - 213
N14
11
N15
231
242, 243
N16
N26
uni
77
311
P duri de foioase
324

Situl cuprinde zone mp durite din Culmea Codrului, Dealurile Asuajului i Chioarului, de o parte i de alta a Some ului. Geologic, este n
principal o arie de dealuri argiloase i marnoase, panoniene. Clima este ceva mai blnd dect n zonele nvecinate ale jud. Maramure ,
permi nd dezvoltarea p durilor de stejar, gorun i carpen. Exist numeroase localit i imediat nvecinate sitului, care cuprinde i paji ti
aferente acestora.
Situl este n principal important pentru lilieci si amfibieni.
Factori de vulnerabilitate sunt: fragmentarea i diversele activit i antropice aferente a ez rilor rurale.
4.6 Documenta ie:
ICAS - Amenajamentul OS Ulmeni, Amenajamentul OS omcu a Mare
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,45

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,45 2.575.-P durea Bavna

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
95 0

Nu exista structura de administrare.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0277

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Becicherecu Mic

Latitudine
Longitudine
N 45 50' 2''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 8' 33''
2.067
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
80
95

88
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

45
B
C
C
B
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
P Achillea setacea
P

C
B
B
B
C
i faun
Popula ie Motiv
P D
Aster tripolium
Camphorosma annua
Chamomilla recutita
Festuca pseudovina
Hordeum hystrix
Lepidium ruderale
Limonium gmelinii
RC
Lotus tenuis
Medicago minima
Plantago tenuiflora
P
P
Poa bulbosa
Puccinellia distans
P
C
D
D
P
P
Polygonum aviculare
Scorzonera cana
C
P
D
D
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
8
211 - 213
N14
92
231
uni

Situl este situat n Cmpia joas a Banatului. Vegeta ia este caracteristic solurilor s r turate din partea de SV a Romniei i are un
pronun at caracter mozaicat, reflectnd existen a unor microbiotopuri condi ionate edafic. Asocia iile vegetale caracteristice solurilor s r turate
(Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943, Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933, Artemisio-Festucetum
pseudovinae (Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943)
sunt prezente sub form de enclave cu suprafa variabil , la marginea culturilor agricole i a canalelor de desecare n localit ile cu terenuri
s r turate. Acestea sunt prezente pe solone uri i l covi ti s r turate n microsta iuni u or depresionare n care apa b lte te n perioada
ploioas ; n perioada secetoas , de var , se nregistreaz un pronun at deficit de umiditate. Solul are reac ie puternic bazic (pH 8,75 11,25)
i un con inut de s ruri care dep e te valorile determinate la asocia ia precedent (3,28 3,40 %).
Uneori, asocia iile vegetale se dezvolt pe solone uri de acumul ri excesive de s ruri ce apar i la suprafa sub forma unor pete de culoare
alb . Solul este slab structurat, cu aspect pr fos n orizontul superior i compact n orizonturile inferioare, cu alcalinitate puternic (pH 9,010,55) i concentra ii ridicate de cationi i anioni. Con inutul de substan organic i activitatea biologic sunt reduse.

flora si vegetatia.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti.
Borza Cluj-Napoca.
Coste I., Pop Adelina, Rusu I., Avr mu O., 1993. Vegeta ia mezoxerofil de pe solurile s r turate din Sud-Estul Romniei (Banat).
St.Cerc.Biol., Seria Bio. Veget., t.45, nr.2, p. 207-217, Bucure ti, 1993.
Munteanu I., Dumitru M., Florea N., Canarache A., Lacatusu R., Vlad V., Simota C., Ciobanu C., Ro u C., 2005. Status of Soil Mapping,
Monitoring, and Database Compilation in Romania at the beginning of the 21st Century. n Soil Resources of Europe, second edition. R.J.A.
Jones, B. Houkov, P. Bullock and L. Montanarella (eds). European Soil Bureau Research Report No.9, EUR 20559: 281-296.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0278
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bordu ani - Borcea

Latitudine
Longitudine
N 44 34' 35''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 55' 23''
5.810
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
23

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO035
100 Ialomi a

0,5
C
C
C
C
0,5
0,1
30

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
21
511, 512
Ruri, lacuri
N09
321
N12
28
211 - 213
N16
49
311
P duri de foioase

Situl este localizat in lungul bratului Borcea al Dunarii, in zona de lunca, mai exact, intre digurile de protectie impotriva inundatiilor (cuprinde
bratul Borcea si zona dig-mal de pe ambele maluri ale bratului Borcea), pornind din dreptul localitatii Bordusani, spre nord/varsare, pana la
confluenta Raului Ialomita cu Dunarea. Situl se suprapune in cvasitotalitea sa peste teritorii apartinand domeniului public al statului roman,
luciul de apa fiind administrat de Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita, iar terenurile din
zona dig-mal de catre Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Slobozia, OS Fetesti, UP III Bordusani, UP IV Vladeni si UP V Saltava.
In cadrul sitului se regasesc urmatoarele clase de habitate: Ape dulci continentale (st t toare, curg toare)= 35 %, paduri cu frunze cazatoare
= 30%, P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici)= 25%, Paji ti seminaturale umede = 8%, alte terenuri = 2%.
Din punct de vedere fizico-geografic, situl este situat in regiunea biogeografica de stepa (Campia Baraganului), subzona interzonala a
silvostepei din Lunca Dunarii. Geologic, teritoriul este constituit din depozite recente, de varsta holocena. Aluviunile cele mai recente si cele
mai grosiere sunt depuse in apropierea malurilor bratului Borcea, sub forma unor grinduri de mal, frecvent nesolificate si acoperite de o
vegetatie ierboasa sau nude.
Inundatiile sunt foarte frecvente, iar panza fratica este la mica adncime, ambele influentand atat procesul de solificare, cat si de bioacumulare
a materiei organice. Sub raport geomorfologic, forma de relief este lunca joasa, altitudinea medie fiind de cca. 11 m, configuratia terenului
este plana, cu forme pozitive de teren de tipul grindurilor si cu forme negative de tipul japselor si privalelor in care frecvent stagneaza apa.
Frecventa inundatiilor, cantitatea de aluviuni depuse, nivelul ridicat al apei freatice, sunt determinante si edificatoare pentru tipurile de habitate
prezente in sit. Solurile sunt neevoluate, de tip aluvial (subtipurile tipic, molic, gleizat, vertic-gleizat, molic-gleizat). Padurile sunt reprezentate
de salcete pure, plopisuri de plop alb, plopisuri amestecate de plop alb si plop negru, plopisuri pure de plop negru, plantatii de plopi
euramericani. Cca. 30 % sunt arborete de tip natural fundamental, iar cca. 65 % sunt arborete artificiale reprezentate de plantatii de plopi
euramericani, iar diferenta de 5 % este data de terenuri goale, aflate in regenerare, terenuri neproductive, etc.
Situl functioneaza ca un coridor ecologic in lungul bratului Borcea, facand legatura siturilor din lungul Dunarii cu situl Coridorul Ialomitei. Situl
prezinta si importanta pentru habitatele forestiere (92A0) si acvatice, precum si pentru populatiile de amfibieni si reptile, pasari, din regiunea
biogeografica stepica.
Dezvoltarea sitului pe lungime mare si latimea ingusta, determinata de latimea luncii ramasa in regim liber de inundabilitate, fac ca situl sa
vina in contact pe aproape tot perimetrul cu localitati si terenuri agricole. Avantajul il constituie faptul ca limitele sitului sunt date pe cea mai
mare lungime de digurile de protectie impotriva inundatiilor, un element artificial cu caracter permanent, care separa zonele protejate de
inundatii de cele inundabile.
Din punct de vedere al habitatelor forestiere, vulnerabilitatea sitului este data de: i). extinderea si promovarea arboretelor din clone de plopi
euramericani; ii). rupturile produse de vant; iii). incendii.
Situl cuprinde bratul Borcea si zona dig-mal de pe ambele maluri ale bratului Borcea, pornind din dreptul localitatii Bordusani spre
nord/varsare pana la confluenta Raului Ialomita cu Dunarea. Situl se suprapune in cvasitotalitea sa peste teritorii apartinand domeniului public
al statului roman, luciul de apa fiind administrat de Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita,
iar terenurile din zona dig-mal de catre Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Slobozia, OS Fetesti, UP III Bordusani, UP IV Vladeni
si UP V Saltava.
4.6 Documenta ie:
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. Studiul general. sef proiect ing.
Silviu Paunescu.
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. UP III Bordusani. sef
proiect/proiectant ing. Silviu Paunescu.
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. UP IV Vladeni. sef
proiect/proiectant ing. Silviu Paunescu.
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. UP V Saltava. sef
proiect/proiectant ing. Silviu Paunescu/Ovidiu Popa.
Doni , N., Biri , I.A., Filat, M., Ro u, C., Petril , M., 2008, Ghid de bune practici pentru managementul p durilor din Lunca Dun rii, Editura
Silvic . Seria a II-a Lucr ri de Cercetare. 2008. ISBN 978-973-88379-8-0. 158 p.
Doni , N., Bndiu, C., Biri , I.A., Gancz, V., Apostol, Joi a, Marcu, Cristiana, 2008, Harta forestier a Romniei pe unit i ecosistemice, scara
1:500 000/ Forest Map of Romania based on forest ecosystem types, scale 1:500 000. Editura Silvic . ISBN 978-973-88379-2-8.
Conservation and integrate managmement of Danube islands, Romania - LIFE06 NAT/RO/000177. APM C l ra i, WWF, ICAS, SOR, RNPRomsilva, 2006-2010, responsabil partener ICAS, Programul LIFE NATURA al CE. www.ostroaveledunarii.ro/
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
70 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -

520 Navigatie
10
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0279
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Borzont

Latitudine
Longitudine
N 46 41' 27''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 23' 34''
265
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
759
842

796
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
100 Harghita

15
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Iernat
25
Pasaj

C
B
C
B

Cat. Specia
P Achillea impatiens
i faun
Popula ie Motiv
V A
Achillea ptarmica
Cnidium dubium
A
A
Eleocharis ovata
Gentiana pneumonanthe
Ranunculus polyphyllus
P
P
Serratula wolffii
Trollius europaeus
C
R
D
D
Spiraea salicifolia
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
6
211 - 213
N14
18
231
uni
N15
76
242, 243

Situl Borzont se afla situat in Depresunea Giurgeului, in partea de sud-est a Muntilor Calimani, la nord de soseaua Gheorghieni - Joseni Borzont - Pasul Bucin - Praid, in jud. Harghita.
Este o zona mlastinoasa, cu mlastini alimentate de paraiele Borzontul Mare si Borzontul Mic.
Mlastina este situata in zona de piemonturi montane de pe \"Mestecanis\", la nord-vest de localitatea Borzont. Vegetatia este reprezentat
printr-o rari te de molid nml tinit , cu apa mla tinii b ltind la suprafata terenului in cea mai mare parte.
Sit propus pentru existenta aici a speciilor din anexa II a Directivei Habitate: Adenophora lilifolia si Ligularia sibirica. De asemenea, aici exista
si o serie de alte specii de plante extrem de rare in flora Romaniei, ex. Achillea impatiens - singurul loc unde se g se te n Romnia i aflat
la limita vestic a arealului mondial a speciei, Spiraea salicifolia, Serratula wolfii etc.
Situl este oarecum vulnerabil la nivelul oscilant al pinzei de apa freatica. Acest nivel este dependent atit de cantitatea de precipitatii si de rata
de evapotranspiratie, dar si de eventualele lucrari de drenare efectuate in zona. Deja pe latura sudica a acestei mlastini exista un canal de
drenare, de cca. 2 m latime si 1m adincime, cu o lungime apreciabila.
In aceasta zon este desemnat un site SPA - Depresiunea i Mun ii Giurgeului.
Toate terenurile din zona sitului Borzont sunt particulare (informatie furnizata verbal de catre proprietarul unei pensiuni din localitatea Borzont).
4.6 Documenta ie:
Ra iu Flavia, 1974, Mla tinile eutrofe din Depresiunea Giurgeului. Flor , vegeta ie, istoricul vegeta iei. Rezumat tez de doctorat. Univ.
\"Babe -Bolyai\", Cluj-Napoca.
Ra iu Flavia, 1974, Considera ii generale asupra florei relictare a mla tinilor eutrofe din Depresiunea Giurgeului, Ocr. nat., 18, 1: 23-27 + 3
foto + un tab.
Oprea Ad. 2008. Studii proprii de teren.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
6,99

Cod
Categorie
Tip
%
+
6,99 2.469.-Piemontul Nyeres

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
2 -

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
10 -
810 Drenaj
10

uscare

Propunem ca Agentia de Protectia Mediului Harghita sa preia in administrare zona propusa de catre noi ca site N2000.
Declararea acestei mla tini drept rezerva ie natural .
Nu exista plan de management la acest moment.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0280

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buz ul Superior

Latitudine
Longitudine
N 45 36' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 7' 43''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
213
649
731
682

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO073
93 Covasna
RO022
7 Buz u

Salicion albae)
alpin

7
C
C
C
C
15

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Pasaj

C
B
B
C
Iernat
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
2
231
P uni
N15
23
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N19
313
P duri de amestec
N23
66
1xx

Zona are o clim continental , media fiind de 92 de zile de nghe pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 C), dar i cu 92 de zile de var , calde
i secetoase. Vnturile locale includ Criv ul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) i Austrul, vnt care
bate dinspre sud-vest i aduce vara aer uscat i cald i iarna conduce la ridicarea temperaturii.
Precipita iile anuale sunt de 500 mm i z pada, iarna, poate ajunge pn la 30 cm. Rul Buz u are fluctua ii de debit frecvente. n special
prim vara, la topirea z pezilor n zona de munte a bazinului acestuia, apele rului cresc.
Foarte important pentru protec ia speciei Eudontomyzon mariae!
Poluarea apelor, defri area p durilor.

4.6 Documenta ie:
1. B n duc., D. (2008). Natura 2000 sites proposal regarding Cyclostomata species in
Romania, Acta Oecologica Carpatica I, 83-88 pp.;
2. Baza de date Grupul Milvus
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
20 -
30

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
15 -
20

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0281
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cap Aurora

Latitudine
Longitudine
N 43 50' 59''
E 28 42' 11''

sitului (ha)
sitului (km)
13.453
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
4127 Alosa tanaica
1000-10000 i
Pontic
X

20
A
C
A
B
80
A
B
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Stepic

1170 Recifi

Pasaj
5-20 i
5-50 i
Iernat

C
B
C
B
C
Pasaj
1000-10000 i
C
A
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N01
100
523
n sit au o prezen semnificativ habitatele 1110 i 1170. Acesta din urm are cea mai mare extindere, att n zona de mal ct i n cea de
larg (30-45m adncime). Situl are o stare foarte bun de conservare, n special pentru habitatul 1170.
Habitatul 1170 are o mare extindere n sit, incluznd apte subtipuri, conform clasific rii na ionale (Micu et al., 2008): 1170-2, 1170-4, 1170-5,
1170-6, 1170-7, 1170-8 i 1170-9. Dintre acestea, cea mai mare importan pentru conservare o au: 1170-2 \"Recifi biogenici de Mytilus
galloprovincialis\", prezen i n partea de larg a sitului, ntre 30-45m adncime i 1170-8 \"Stnca infralitoral cu alge fotofile\", reprezentat de
centuri de Cystoseira barbata. n sit sunt prezente i 4 subtipuri ale habitatului 1110 (conform clasific rii na ionale Micu et al., 2008), cu o
stare foarte bun de conservare. Dou dintre acestea: 1110-3 \"Nisipuri fine de mic adncime\", reprezentat n sit de biocenoza cu Donax
trunculus, i 1110-8 \\\"Nisipuri de mic adncime bioturbate de Arenicola i Callianassa\\\", sunt foarte rare n sectorul romnesc al M rii
Negre i prezint interes deosebit pentru conservare.
Cel mai mare pericol pentru sit l reprezint dezvoltarea urban a zonei de coast i extinderea artificial a plajelor. Activitatea de agrement
nautic i subacvatic din zona sta iunilor Venus, Neptun, Saturn , Olimp are poten ialul de a afecta zona de mal a sitului. Cre terea num rului
i capacit ii restaurantelor cu specific pesc resc din sta iuni poate genera o cre tere a presiunii prin pescuit asupra sitului.
Situl a fost desemnat pentru a raspunde la concluziile seminarului biogeografic marin de la Brindisi (Iunie 2010). In urma acestuia Romania a
primit calificativul INMOD pentru habitatul 1170 Recifi, cu obligatia desemnarii de noi situri cu adancimi de 30-40m pentru subtipul 1170-2, si
pentru speciile 1349 Tursiops truncatus si 1351 Phocoena phocoena, cu obligatia de a extinde siturile marine din sud. Desemnarea sitului
Cap Aurora raspunde partial la aceste obligatii

4.6 Documenta ie:
Micu D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Natura 2000 Habitat Interpretation Manual for Romania. EU
publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-751-697-8. (in Romanian) Micu D., Zaharia T., Todorova V., 2008. Natura
2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In: Zaharia T., Micu D., Todorova V., Maximov V., Ni V. The development of an indicative
ecologically coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart Design Publishing, Constanta, 32 pp. ISBN 978-97388628-8-3.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
C
trauler)
C
Cod Activitate
C
A
0
-
Intensitate % Infl.
C
0
220 Pescuit sportiv
520 Navigatie


n administrarea Direc iei Apelor Dobrogea Litoral.
Situl nu este luat n custodie. Nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0283
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Doftanei

Latitudine
Longitudine
N 45 14' 3''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 44' 53''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
2.613
496
1100

841
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO036
100 Prahova

45,8
B
C
B
B
10
28
1,5
Salicion albae)
0,1
1
0,05
B
B
C
C
A
B
B
B
0,1
0,2
alpin
6520 Fne e montane

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cat. Specia
A Rana dalmatina
Pasaj

C
B
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P D
Rana ridibunda
Triturus vulgaris
Asperula rumelica
Asplenium ruta-muraria
Brachypodium sylvaticum
Campanula sibirica
Centaurea biebersteinii
Chamaecytisus hirsutus
P
P
Cnidium silaifolium
Galium mollugo
P
P
D
D
P
P
P
P
D
D
Inula ensifolia
Melica ciliata
Reseda lutea
Rubus caesius
Saxifraga corymbosa
Sedum telephium ssp. maximum
Sesleria heuflerana
Teucrium chamaedrys
Thymus pulcherrimus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
2
322
N15
242, 243
N16
59
311
P duri de foioase
N19
24
313
P duri de amestec
N26
324

Situl Cheile Doftanei este localizat in Carpatii si Sucarpatii de Curbura, in partea sud-estica a Muntilor Baiului, in bazinul Raului Doftana,
amonte de localitatea Brebu si in aval de localitatea Valea Doftanei. Din punct de vedere teritorial-administrativ, situl este amplasat pe raza
comunelor Brebu si Valea Doftanei . Din punct de vedere al administratiei silvice, situl este amplasat in raza OS Campina si OS Doftana.
Partea centrala a sitului o constituie Cheile Brebului, iar situl este amplasat pe ambii versanti ai Raului Doftana, care il traverseaza de la nord
la sud.Partea sudica a sitului, situata in aval de Cheile Brebului, apartine zonei colinare, iar cea din amonte apartine zonei montane. Din punct
de vedere geologic situl este localizat in zona formatiunilor de flis (grezos-calcaros,strate de Comarnic,sistos-grezos), conglomerate, gresii si
marne. Indicele de ariditate anual de Martonne are valori cuprinse intre 36 si 58.Dupa Koppen situl se incadreaza in regiunea climatica Dfbx
caracterizata printr-un climat boreal, cu ierni moderate, umede cu temperatura medie anuala mai mare de 10ºC cel putin 4 luni pe an,
cu maxima pluviometrica la inceputul verii si minime la sfarsitul iernii. Cele mai raspandite soluri sunt din clasele cambisoluri si luvisoluri, adica
eutricambisoluri, respectiv luvosoluri. Vegetatia naturala potentiala este cea forestiera, corespunzatoare etajelor fitoclimatice de fagete
montane si premontane (FM1+FD4) si deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete (FD3).
Situl Brebu prezinta o importanta deosebita pentru habitatele de fagete:\\\"91V0 - P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion)\\\",\\\"9110 - P duri
de fag de tip Luzulo-Fagetum\\\",\\\"9130 - P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum\\\", dar si pentru fanetele montane, precum si pentru specii
de amfibieni si nevertrebate.
Factorul destabilizator cel mai important este vantul care a produs doboraturi de vant izolate pe cca 10% din suprafata.De asemenea, zapada
coroborata cu vantul a provocat rupturi izolate in arborete pe 2% din suprafata. Eroziunea solului si alunecarile de teren afecteaza 2% din
suprafata si sunt consecinta substratului geologic predispus la astfel de fenomene. Diversificarea formelor de proprietate asupra padurilor a
dus la defrisari si degradarea padurilor in anumite zone. Alternanta pasunilor cu padurilor este un factor care poate favoriza pasunatul in
padure, aparitia incendiilor cu ocazia curatarii pasunilor.
Padurile incluse in sit sunt atat in proprietatea statului, cat si in proprietate privata.
4.6 Documenta ie:
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Doftana. Studiul general. sef proiect. ing. Silviu Paunescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Doftana. UP IX Tesla. proiectant Silviu Paunescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Doftana. UP X Brebu. proiectant Gabriel Chitu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Campina. Studiul general. sef proiect. ing. Silviu Paunescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Campina. UP II Cheile Brebului. proiectant Serban Mihaescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Campina. UP III Florei. proiectant Ovidiu Popa.
ICAS, 2010, investigatii in teren in cadrul contractului cadru nr. 69/2009.Pauc -Comanescu Mihaela, Ion Roxana, Onete Marilena, 2009.
Spatial stability and seasonal dynamic of higher plants colonizing vertical cliffs from hilly Romnian gorges. ECCB 2nd European Congress of
Conservation Biology - Book of abstracts, pag. 200. Prague Mihaela Pauca-Comanescu, Roxana Ion, Marilena Onete, Ollerer Kinga, 2009.
Diferente calitative si cantitative privind plantele superioare instalate pe peretii stancosi din Cheile Doftanei, in raport cu conditiile mediu. A 49a Sesiune Anual de Comunic ri tiin ifice. Volum de rezumate.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J083PH *
7,119 DOFTANA

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
15 -
180 Incendiere
900 Eroziunea
0,1

uscare
A
A
0
0
+
-

continentale
25

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
25 -
180 Incendiere

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0284

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Teregovei

Latitudine
Longitudine
N 45 11' 0''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 18' 6''
289
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
353
672

474
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
100 Cara -Severin

74
B
C
B
B
11,2

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
1354 Ursus arctos
P
1361 Lynx lynx
Pasaj
P
P
P

C
B
C
B
C
C
B
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
13
231
P uni
N16
87
311
P duri de foioase

Sit important pentru carnivorele mari (lup, rs i urs), protejeaz un sector critic pentru conectivitatea popula iilor n zona Mun ilor arcului
Semenic unde oseaua european E70 ac ioneaz ca o barier ecologic major .
Sit important pentru carnivorele mari (lup, rs i urs), protejeaz o zon critic pentru conectivitatea popula iilor ntre Mun ii arcului i
Semenic, unde oseaua european E70 ac ioneaz ca o barier ecologic major .
Dezvolt ri antropice adiacente oselei na ionale E70, braconajul, vn toarea, exploat ri forestiere intensive.
4.6 Documenta ie:
Trasare limite GIS: Marius Popa - ICAS Bra ov
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -

Cod Activitate
B
A
30
40
Intensitate % Infl.
B
50 -
230 Vanatoare
20
40
230 Vanatoare
50
50
30
30
20

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0285

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Codrii seculari de la Strmbu - B iu

Latitudine
Longitudine
N 47 38' 31''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 3' 10''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
2.497
612
1359
952

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO064
100 Maramure

35
A
C
A
A
50
0,002
0,0005
0,5
6520 Fne e montane

alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4012 Carabus hampei
P

C
Pasaj

C
C
C
C
1087 Rosalia alpina
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
2
321
N16
17
311
P duri de foioase
N17
16
312
P duri de conifere
N19
58
313
P duri de amestec
N23
1xx
N26
324

Situl propus, in suprafata de 2497 ha, este localizat in bazinul superior al Vaii Baiut, cel mai mare afluent al raului Lapus, la altitudini cuprinse
intre cca. 600 -1350 m (ua 82 C). Situl propus este adiacent sitului Valea Izei-Dealul Solovan. Sub raport geomorfologic, situl este localizat in
Tinutul Carpatilor Orientali, Subtinutul Muntilor Vulcanici, Districtul Oas-Gutai-Varatec.
Din punct de vedere al administatiei silvice, padurile sunt proprietatea statului si sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Maramures, OS
Strambu Baiut, iar din punct de vedere al administratiei de stat se afla pe raza comunei Baiut.
In cadrul sitului, padurile reprezinta peste 98 % din suprafata. De asemenea, exista cateva enclave cu fanete (cca. 20 ha) apartinand
locuitorilor comunei Baiut, stancarii si mlastini.

Substratul este reprezentat de roci vulcanice, puternic modelate de factorii fizici, si de roci metamorfice. Relieful este reprezentat de versanti
cu configuratie ondulata, cu inclinari repezi (peste 16 grade), cu altitudinei de 600-1300 m.
Solurile fac parte din clasa Cambosolurilor - eutricambosol si districambosol - si a Spodisolurilor - prepodzol.
In cadrul sitului se gaseste cea mai intinsa si reprezentativa suprafata cu paduri virgine din nordul Carpatilor. Este vorba de paduri de molid si
de amestecuri de molid-brad-fag, pluriene, cu varste de peste 150-200 ani.
WWW-Programul Dunare-Carpati a initiat demersuri pentru includerea acestor paduri intr-o arie protejata.
In acest sit habiteaza populatiile urmatoarelor specii de coleoptere Natura 2000: Carabus hampei, C. variolosus, C zawadskii, Rosalia alpina.
Prin accesibilizarea bazinetului, exista riscul ca aceste esantioane de paduri virgine sa fie introduse in circuitul economic, in aceste conditii
valoarea lor conservativa depreciindu-se.
WWF-Programul Dunare-Carpati a avut discutii cu detinatorii de interese la nivel local (Primarie, proprietari, adminstratorul padurilor de stat,
etc) pentru protejarea acestor paduri. Exista acceptul pentru includerea acestora in reteaua NATURA 2000.
Padurile apartin Statului roman, fiins administrate de RNP ROmsilva, prin DS Maramures, OS Strambu Baiut, iar fanetele sunt proprietate
privata a unor locuitori ai comunei Baiut.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +
700 Poluarea

Cod Activitate

uscare
700 Poluarea
Intensitate % Infl.
A
0 +

uscare

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0286
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Colinele Elanului

Latitudine
Longitudine
N 46 20' 20''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 58' 34''
755
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
17
255

91
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
100 Vaslui

95
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
R
Iernat
Pasaj

C
C
C
C

Cat. Specia
P Adonis volgensis
P
i faun
Popula ie Motiv
R A
Bellevalia sarmatica
Astragalus pubiflorus
Centaurea marschalliana
Palimbia rediviva
Colchicum fominii
Pulsatilla montana
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
6
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
N14
91
211 - 213
231
uni

Aici exist paji i caracteristice pentru stepele din estul Romniei (stepa Elanului).
Site-ul este reprezentat de paji ti xerofile bogate n elemente floristice continental-pontice.
Suprap
unatul.
Nu exist nici o zon protejat , de orice natur , n zona propus acum.
Terenurile sunt n proprietatea particular .
4.6 Documenta ie:

Ion Srbu, 2008-2010. Investiga ii personale de teren.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B 100 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C 100 0

Zona nu are desemnat un custode.
Nu exist planuri de management pentru aceast zon .
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0287
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Comlo u Mare

Latitudine
Longitudine
N 45 51' 32''

sitului (ha)
sitului (km)
E 20 37' 55''
2.669
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
73
84

78
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
87
211 - 213
N14
231
uni
N21
221, 222
Vii i livezi

Situl este a ezat n Cmpia joas a Mure ului i Timi ului, pe o zon de depozite aluvionare i loessoide, cu soluri cernoziomuri gleizate.
Vegeta ia este cea a agrocenozelor, cu elemente ruderale.
Important ca unic punct de prezen
cert a dihorului de step (Mustela eversmannii) n vestul
rii i bioreg. Panonic .
Zon agricol , supus problemelor inerente cultiv rii intensive
4.6 Documenta ie:
Obs. teren 2007-2008 Nagy Attila, cf. Migrans (publ. Gr. Milvus), 2008, 10(2), p. 5.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
80 -
140 Pasunatul

7. HARTA SITULUI

20

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0289
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Drocea - Codru Moma

Latitudine
Longitudine
N 46 20' 57''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 11' 18''
3.229
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
143
740

334
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
Pasaj
P

C
B
C
B
1354 Ursus arctos
1361 Lynx lynx

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
9
231
P uni
N16
91
311
P duri de foioase

Situl protejeaz banda de habitate forestiere care une te Mun ii Z randului de Mun ii Codru Moma. Tipurile principale de p dure sunt ceretele,
gorunetele i f getele. Situl are o suprafa de 3,229 hectare i este situat n raza administrativ a jude ului Arad.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), este singurul coridor structural ntre Mun ii Codru Moma i zona central a Mun ilor
Z randului. Contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000, f cnd parte din re eaua de situri care conecteaz Mun ii Apuseni cu
Carpa ii Meridionali.
Dezvolt rile antropice care pot duce la fragmentarea habitatelor i activit i care perturb deplasarea animalelor n dispersie exploat ri
forestiere, turism. Braconajul este un alt factor cu impact negativ major iar atitudinea comunit ilor locale, n rndul c rora obi nuin a
convie uirii cu carnivorele mari, i n special cu ursul, a disp rut, este un factor care trebuie luat n calcul ca avnd un rol important n
men inerea func ionalit ii coridorului ecologic.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -
80
230 Vanatoare
50
25
40
40
10
30
50
20
301 Cariere

rulote
50
50

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -
230 Vanatoare
50

50
10
30

B
B
40
40

C
B
15
25
0
-

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0290
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0044 Gr di tea - C ld ru ani - Dridu
ROSPA0120 Kog lniceanu - Gura Ialomi ei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Ialomi ei

Latitudine
Longitudine
N 44 43' 16''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 28' 32''
26.727
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
175

62
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO036
28 Prahova
RO035
72 Ialomi a


20,78
B
B
B
B

12,48
6,54
B
B
B
B
B
B
B
B
0,001
0,01
0,05
0,001
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1337 Castor fiber
1355 Lutra lutra
Pasaj

C
B
C
B
70-100 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
6
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
10
211 - 213
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
70
311
P duri de foioase
N26
324

Situl este constituit din culoarul Vaii Ialomitei, in aval de confluenta cu Raul Prahova, pana la confluenta cu Dunarea, la care se adauga in
partea din amonte culoarul Raului Prahova, in aval de localitatea Cocorastii, si Raul Teleajen, in aval de localitatea Coslegi, precum si dintr-o
serie de trupuri de padure situate pe terasele/interfluviile de pe partea dreapta a Raului Ialomita. Lunca are o latime cuprinsa intre 4-6 km,
pronuntat asimetrica, mai dezvoltata in partea stanga si cu albia minora situata imediat sub malul drept. In cadrul luncii apar frecvente \\\"brate
moarte\\\", belciuge, lacuri de lunca, mlastini, dar si portiuni uscate de grinduri si plaje.
Altitudinea variaza de la cca. 150 m in partea din amonte a sitului, situata pe Raul Prahova si afluentul sau Teleajenul, la cca. 20 m la
varsarea Ialomitei in Dunare.
Litologia de suprafata a luncii este constituita din depozite aluvionare, adesea acoperite cu loess. Pe terase apar depozite de loess datand din
cretacic pana in cuaternar. Clima este temperat continentala de campie, cu un grad accentuat de continentalism, cu contraste termice mari de
la iarna la vara, cu precipitatii medii anuale de 450-550 mm, temperatura medie anuala de 10-11 grade C, cu frecvente perioade de uscaciune
si seceta.
Solurile sunt de tip aluviosol in lunca si cernoziom pe terase.
In lunca vegetatia este reprezentata de zavoaie de plopi si de salcie, de sleauri de lunca, dar si de pajisti cu Agrostis stolonifera, Alopecurus
pratensis si Poa pratensis. Pe terase apar paduri de stejar brumariu.
Situl reprezinta cel mai important coridor ecologic care strabate Baraganul, care se dezvolta de la vest la est, legand Subcarpatii si Campia
Ploiestiului de Dunare, Ialomita fiind singurul rau alohton din Campia Baraganului. In acest fel, Ialomita si afluentii sai principali - Prahova si
Teleajenul - conecteaza lunca Dunarii cu zona de campie forestiera si colinara, strabatand zona cea mai uscata a tarii - Campia Baraganului.
Situl este deosebit de important prin prisma habitatelor specifice luncilor marilor rauri pe care le adaposteste - sleauri de lunca cu stejar
pedunculat, zavoaie de plopi si salcii, vegetatia de cursuri de apa si de maluri, comunitatile de ierburi higrofile, pajistile de altitudine joasa -,
dar si prin vegetatia specifica teraselor din stepa care marginesc lunca - tufarisuri ponto-sarmatice, pajisti stepice, etc., precum si prin speciile
de fauna existente aici - castor, etc.
Raul Ialomita si afluentii sai - Prahova si Teleajenul - constituie coloana vertebrala a Coridorului Ialomitei si, prin urmare, activitatile care
genereaza un impact negativ asupra raului constituie factori de vulnerabilitate. Dintre acestia amintim lucrarile de regularizare a cursului
Ialomitei, baraje si captari de apa din Ialomita si alfuentii sai, extractia de agregate minerale, poluarea apei, etc. La acestea se adauga
taierea padurilor din lunca, inlocuirea arboretelor naturle cu plantatii de plopi si salcii selectionate, extinderea speciilor invazive, constructiile
in zona de lunca, etc.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul silvic al OS Ploiesti;
Amenajamentul silvic al OS Urziceni;
Amenajamentul silvic al OS Slobozia;
Academia Romana, Institutul de Geografie, 2005, Geografia Romaniei, vol. V.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
2 -
120 Fertilizarea
140 Pasunatul
55

A
B
25
1

A
A
15
30

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
15 A
15 -


7. HARTA SITULUI

B
A
15
1

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0291

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Mun ii Bihorului - Codru Moma

Latitudine
Longitudine
N 46 24' 35''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 24' 6''
7.592
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
255
938
557

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
35 Bihor
RO051
65 Arad

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
Pasaj
P

C
B
C
B
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
6
231
P uni
N16
94
311
P duri de foioase

Situl include habitate forestiere compacte care joac rol de coridor ecologic pentru carnivorele mari. Tipurile de p dure principale sunt
f getele, ceretele i gorunetele. Situl este situat n raza administrativ a jude elor Arad i Bihor.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000, f cnd parte din re eaua de situri
care conecteaz Mun ii Apuseni cu Carpa ii Meridionali. Rol de coridor (deplasare i habitat) pentru carnivorele mari - face leg tura ntre
siturile Natura 2000 Mun ii Bihorului, Platoul Va c ului, Codru Moma i Defileul Cri ului Alb. Include sectorul de conectivitate peste oseaua
european E79, ntre Lazuri i Cri tiorul de Jos. Prin leg tura cu situl Natura 2000 Defileul Cri ului Alb, este conectat la principalul coridor
ecologic pentru carnivorele mari dintre Apuseni i Carpa ii Meridionali.
Cre terea accesibilit ii, dezvolt rile antropice care pot duce la fragmentarea habitatelor, dezvoltarea necontrolat a infrastructurii turistice pot
avea influen e negative asupra dispersiei carnivorelor mari, n special a ursului. Braconajul este un factor negativ major care poate diminua
efectivele locale i uciderea indivizilor n dispersie. n special pentru urs i lup, atitudinea negativ a comunit ilor locale este un aspect care
trebuie abordat n cadrul planurilor de management.
4.6 Documenta ie:
R. Mo (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Bra ov), P. Nechifor-Moraru (Garda Na ional de Mediu), R. Jurj (Funda ia Carpa i), A.V.
Radu Mo (Greenlight Services), Petru Nechifor-Moraru (Garda Na ional de Mediu) - Evalu ri n teren, 2010;
Bibliografie habitate, alte specii importante de flor i faun :
Proiectul LIFE Nature Habitate prioritare alpine, sub-alpine i forestiere n Romnia (LIFE05NAT/RO/000176), implementat de Facultatea de
Silvicultur i Exploat ri Forestiere Bra ov, Ministerul Agriculturii i Dezvolt rii Regionale, Regia Na ional a P durilor, WWF.
http://www.lifenatura2000.ro
Societatea Ornitologic Romn (2002). Atlasul p s rilor clocitoare din Romnia, Edi ia a II-a.
V. Ciochia (1992). P s ri clocitoare din Romnia. Ed. tiin ific , Bucure ti
Dan Traian Ionescu (SOR, Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere Bra ov) - Comunic ri personale, 2010;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
80 -
50
230 Vanatoare
50
20
10
20
10
20
20

rulote
10

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -
230 Vanatoare
50
50
10
10
40
15
40
25

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0292
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Rusca Montan - arcu - Retezat

Latitudine
Longitudine
N 45 28' 27''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 42' 22''
24.443
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
451
2194
1122

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
74 Hunedoara
RO052
26 Cara -Severin


8,9
B
C
A
B
28,3
26,6
2
2,5
B
B
C
C
B
B
B
B

6520 Fne e montane

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
>40 i
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
20-30 i
10-15 i
1355 Lutra lutra
Pasaj
P
P
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
C
B
C
C
C
B
C

C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
5
322
N09
12
N15
321
242, 243
N16
N17
50
311
P duri de foioase
20
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N26
324

Situl include zone mp durite compacte, tipurile de p dure principale fiind f getele i molidi urile, dar sunt prezente i tuf ri urile de jneap n i
smrdar, gorunetele i goruneto-c rpinetele. Situl are suprafa a de 24,741 hectare i se afl n raza teritorial-administrativ a jude elor Cara Severin i Hunedoara.

Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs, contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000 f cnd parte din re eaua de situri
care conecteaz Mun ii Apuseni cu Carpa ii Meridionali. mpreun cu siturile Natura 2000 Coridorul Podi ul LipoveiPoiana Rusc , inutul
P durenilor i Rusca Montan , formeaz coridorul ecologic n regiunea Mun ilor Poiana Rusc care, n nord, se continu cu coridorul ecologic
din Mun ii Apuseni, iar n sud, p trunde n zonele cu densit i ridicate ale carnivorelor mari din Carpa ii Meridionali.
Conserv habitate favorabile pentru toate cele trei specii de carnivore mari i include singurul sector permeabil al drumului na ional DN68
care, n rest, ac ioneaz ca o barier ecologic major ntre Mun ii Poiana Rusc i Mun ii arcului.
Impactul negativ al DN 68 care ac ioneaz ca barier ecologic poate fi amplificat de viitoare dezvolt rile antropice n zon .
Braconajul este un factor cu impact negativ major n cazul coridoarelor ecologice iar exploat rile forestiere pot influen a negativ, direct i
indirect, dispersia animalelor.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,09
RO05

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*
0,09 C-Retezat
RO05
Parc natural

J062CS * 17,18 BUCOVA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
75 -
230 Vanatoare
80
50
10

A
B
10
25

C
B
15
30
0
-

rulote
15

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
70 B
50 -
50
40
230 Vanatoare
B
C
50
10
20

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0293
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Costinesti - 23 August

Latitudine
Longitudine
N 43 55' 32''
E 28 43' 15''

sitului (ha)
sitului (km)
4.878
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0



25
B
B
A
A
5
B
C
A
B
70

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
4127 Alosa tanaica
RC
Pontic
X
1170 Recifi

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
RC
Stepic
Iernat
Pasaj
10-50 i
20-200 i

B
A
C
B
B
A
C
A
Pasaj
10000-100000 i
B
B
C
B
1000-10000 i
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N01
100
523
n sit au o prezen semnificativ habitatele 1110, 1140 i 1170. Acesta din urm are cea mai mare extindere, att n zona de mal ct i n cea
de larg (30-45m adncime). Situl are o stare foarte bun de conservare, n special pentru habitatul 1170.
Habitatul 1170 are cea mai mare extindere n sit dar i cea mai mare diversitate, incluznd o mare varietate de subtipuri, conform clasific rii
na ionale (Micu et al., 2008): 1170-2, 1170-4, 1170-5, 1170-6, 1170-7, 1170-8, 1170-9 si 1170-10. Dintre acestea, cea mai mare importan
pentru conservare o au: 1170-2 \"Recifi biogenici de Mytilus galloprovincialis\", prezen i n partea de larg a sitului, ntre 30-45m adncime i
1170-10 \"Bancuri infralitorale de argil tare cu Pholadidae\", n care tr ie te specia Pholas dactylus (conv. Berna, conv. Barcelona). Subtipul
1170-8 \"Stnca infralitoral cu alge fotofile\", cu o mare extindere i variabilitate a reliefului, g zduie te o flor algal foarte divers .
n sit sunt prezente i 6 subtipuri ale habitatului 1110 (conform clasific rii na ionale Micu et al., 2008), cu o stare foarte bun de conservare.
Trei dintre acestea: 1110-5 \"Nisipuri grosiere i pietri uri fine b tute de valuri\", 1110-6 \"Gale i infralitorali\", 1110-8 \"Nisipuri de mic
adncime bioturbate de Arenicola i Callianassa\", sunt foarte rare n sectorul romnesc al M rii Negre i prezint interes deosebit pentru
conservare.
Cel mai mare pericol pentru sit l reprezint dezvoltarea urban a zonei de coast i extinderea construc iei de drumuri pe plaj i lucr rilor de
\"reabilitarea falezei\" extrem de destructive care se desf oar n prezent n zona Costine ti-Eforie.
Activitatea de agrement nautic i subacvatic din zona sta iunii Costine ti are poten ialul de a afecta zona de mal a sitului.
Cre terea num rului i capacit ii restaurantelor din sta iunea Costine ti poate genera o cre tere a presiunii prin pescuit asupra sitului.
Inunda iile catastrofale care au avut loc n zona Costine ti au dus la deversarea unor mari cantit i de noroi n mare. Dac acestea se vor
repeta, vor afecta zona de mal a sitului prin colmatare cu sedimente fine.
Situl a fost desemnat pentru a raspunde la concluziile seminarului biogeografic marin de la Brindisi (Iunie 2010). In urma acestuia Romania a
primit calificativul INMOD pentru habitatul 1170 Recifi, cu obligatia desemnarii de noi situri cu adancimi de 30-40m pentru subtipul 1170-2, si
pentru speciile 1349 Tursiops truncatus si 1351 Phocoena phocoena, cu obligatia de a extinde siturile marine din sud. Desemnarea sitului
Costinesti - 23 August raspunde partial la aceste obligatii.
4.6 Documenta ie:
Micu D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Natura 2000 Habitat Interpretation Manual for Romania. EU
publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-751-697-8. (in Romanian)
Micu D., Zaharia T., Todorova V., 2008. Natura 2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In: Zaharia T., Micu D., Todorova V.,
Maximov V., Ni V. The development of an indicative ecologically coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart
Design Publishing, Constanta, 32 pp. ISBN 978-973-88628-8-3.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
0
220 Pescuit sportiv

B
A
B

Cod Activitate
701 Poluarea apei
10
10

A
B
10
Intensitate % Infl.
C
-
420 Descarcari
910 Malirea

n administrarea Direc iei Apelor Dobrogea Litoral.
Situl nu este luat n custodie. Nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0294

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cri ul Alb ntre Gurahon

Latitudine
Longitudine
N 46 21' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 7' 14''
1.229
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
105
189
i Ineu
128
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad
Salicion albae)
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C

3
C
C
C
C
2
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
2511 Gobio kessleri
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
51
511, 512
Ruri, lacuri
N07
N12
18
N14
N15
21
N26
411, 412
Mla tini, turb rii
211 - 213
231
242, 243
324
uni

Cri ul Alb izvor te de pe pantele estice ale Bihorului de la o altitudine de 980 m. El are o directie generala de scurgere de la est catre vest
pana la confluenta sa cu Cigherul dupa care isi schimba orientarea catre nord-vest. De la izvoare pana in zona orasului Brad are un curs
torential cu albie majora ingusta. in continuare pana la Sebis valea se largeste si prezinta numeroase meandre cu exceptia zonei de chei
dintre Halmagiu si Gurahont. Panta raului scade in continuare pana la Chisineu Cris la 0,07 % iar de aici spre frontiera pana la 0,03 %. Crisul
Alb colecteaza o serie de afluenti atat pe stanga cat si pe dreapta pe sectoarele superior si mijlociu cum sunt: Bucuresci, Luncoiu, Ribita,
Baldovin, Sighisoara, Halmagiu, Sebis iar aval de Ineu, Cigherul. Primele lucrari cu caracter hidrotehnic au inceput dupa anul 1855 cand a fost
executata si priza de la Buteni prin care s-a derivat pe Canalul Morilor un debit de 2,5 mc/s.
Situl este foarte important din punct de vedere al protec iei ihtiofaunei Cri ului Alb. Aria
desemnat ad poste te 14 specii de pe ti, toate native. Pe lng speciile de pe ti de
importan comunitar , pe aceast zon a fost g sit i specia Leuciscus leuciscus, specie care
apare i n Cartea Ro ie a Vertebratelor din Romnia, fiind amintit ca o specie critic
periclitat . De importan ridicat i din punct de vedere al speciei Bombina variegata.
Poluarea habitatului cu ngr
minte chimice, ape menajere sau provenite din industrie.
Depunerea de eurilor menajere pe malul rului.
Dezvoltarea teritorial i braconajul.
4.6 Documenta ie:
1. B n rescu P. (2005). Pe ti. In: Botnariuc N. & Tatole V. (eds.): Cartea Ro ie a
Vertebratelor din Romnia. Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa,
Academia Romn . Bucure ti, pp. 215-255;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0295
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Clujului Est

Latitudine
Longitudine
N 46 54' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 39' 8''
18.890
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
292
659

440
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

10
B
B
A
A
20
30
10
20

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
V
Pasaj
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

B
B
B
A
C
4121 Vipera ursinii rakosiensis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1060 Lycaena dispar
R
Pasaj

C
B
C
B
4031 Cucullia mixta
4028 Catopta thrips

P?
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
P
Iernat
Pasaj

C
A
B
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
37
211 - 213
N14
30
231
N15
12
242, 243
uni
N16
16
311
P duri de foioase
N23
1xx
N26
324

Clase de habitat (pondere n %)
Arii marine, privaluri
Ruri (fluvii) afectate de maree, estuare, terase ml tinoase sau nisipoase, lagune (inclusiv bazinele de colectare a s rii)
Suprafe e s r turate (mla tini, paji ti, stepe)
Dune de coast , plaje cu nisip, machair
Litoral cu prundi , faleze, insuli e
Ape dulci continentale (st t toare, curg toare)
Mla tini (vegeta ie de centur ), smrcuri, turb rii
Lande, tuf ri uri, maquis i garigue, phrygana
10
Paji ti uscate, stepe
20
Paji ti seminaturale umede, preerii mezofile
20
Paji ti alpine i subalpine
Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rota ie cu dezmiri tire)
Orez rii
Paji ti ameliorate
P duri caducifoliate
20
P duri de conifere
P duri semperviriscente de ner inoase
P duri mixte
P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici)
Planta ii de arbori sau plante lemnoase (inclusiv livezi, crnguri, vii, dehesas)
Stnc rii interioare, grohoti uri, dune interioare, zone cu z pezi i ghe uri ve nice
Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, c i de comunica ie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)
28
TOTAL SUPRAFA
HABITAT 100 %
Alte caracteristici ale sitului
Situl Dealurile Clujului Est acoper o suprafa vast (24405 ha) cu habitate valoroase continentale de step i forestiere dacice (transilvane)
nc foarte bine conservate dar puternic amenin ate n viitor de vastele proiecte de dezvoltare imobiliare i agricole regionale, ce vor lua un
impuls major n viitor din cauza proximit ii ariei metropolitane Cluj-Napoca. Paji tile stepice xerice i mezoxerice ad postesc de departe cele
mai mari popula ii de Centaurea trinervia din Romnia (n UE mai sunt 10 popula ii, 6 n Transilvania, 3 n Moldova, 1 n Bulgaria toate foarte
mici), una dintre cele mai mari popula ii de Goniolimon tataricum din Romnia i UE, cea mai mare popula ie din UE a speciei
Krascheninnikovia ceratoides (din cele 13, din care doar 3 n Romnia), la care se adaug alte popula ii ale unor specii foarte rare, precum
Nepeta ucranica, Ranunculus illyricus, Astragalus asper, etc. n paji tile mezofile i mezohigrofile continentale din sit, aflate ntr-o stare foare
bun de conservare lucru foarte rar ntlnit n Transilvania, se afl cele mai mari popula ii din ar i din UE ale speciilor Serratula wolffii,
Serratula lycopifolia, Bulbocodium versicolor, de o valoare biologic extrem de mare. La acestea se adaug singura popula ie transilvan
cert de Adonis volgensis. Paji tile mezofile i mezohigrofile ad postesc comunit i unice n Europa de plante i animale printre care i 4
specii din genul Maculinea
( M. teleius, M. nausithous, M. rebeli, M. alcon). P durile de carpen i gorun cu Lathyrus hallersteinii tipice/endemice pentru peisajul transilvan
i ad postesc popula ii protejate de Leptidea morsei i Lopinga achine bine conservate. Ca atare mozaicul de habitate creaz un context
transilvan tipic, deosebit de valoros.
Proximitatea arealului metropolitan Cluj-Napoca pune complexe probleme pentru conservarea n viitor, a acestui areal ct i a habitatelor i
popula iilor rare din cadrul lor. Acestea s-au p strat aici mai bine i pe suprafe e mai mari ca n alte regiuni pentru c situl era folosit pe cea
mai mare suprafa doar ca fnea pentru Cluj i satele mari de la nord de ora pn la al doilea r zboi mondial, pe cnd n alte locuri din
Transilvania aceste fne e au fost masiv distruse prin suprap unat si arat iar rolul lor inlocuit de culturile furajere. Acum ns n areal i fac
apari ia vaste proiecte imobiliare i ferme ntinse care vor distruge n cel mai scurt timp popula iile i habitatele a c ror protejare se ncearc
a fi efectuat prin implementarea acestui sit.
Peisajul cultural al fne elor mozaicate din regiunea Dealurile Clujului, cu structurile sale particulare, este deja afectat de sc derea intensit ii
utiliz rii traditionale (cosit, p unat extensiv). Un poten ial pericol l constitue abandonul terenurilor, interven iile antropice prin drenaje,
p unat excesiv i planurile de dezvoltare edilitar-industriale, care pot compromite definitiv situl propus. Distrugerea habitatului al turi de
p unatul intensiv ( i mai ales cu oi) reprezint principalii factori care amenin existen a sitului propus.
Paji tile xerice sunt utilizate ca p une comunal i sunt administrate de c tre Consiliile Locale ale comunelor Jucu, Apahida, Vultureni,
D bca, Jucu, Bon ida i Cosiliul Local al municipiului Cluj-Napoca. Paji tile mezofile sunt utilzate ca fne e avnd proprietari numero i din
comunele amintite. P durile sunt administrate de c tre Ocolul Silvic Cluj-Napoca.
4.6 Documenta ie:

Krascheninnikovia ceratoides in the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 21.
2. Ghi a, E., 1942 Sta iunile cu Nepeta ucranica din Romnia, Buletinul Gr dinii Botanice i al Muzeului Botanic din Cluj, 22.
4. B d r u, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeografic a dou specii relicte xerofile din Cmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica
L. i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia, 45(1):51-68.
5. Rakosy, L., Varga, I., 2009 The Dusky Large Blue Maculinea nausithous (Bergst[1779]) in the transylvanian basin. New Data on
taxonomyand ecology. Nota Lepidepterologic 32(2):
6. Vod , R., Timus, N., Mihali, C., Popa, R., 2009 Data concerning Maculinea teleius and Maculinea nausithous in Romania (Lepidoptera,
Lycaenidae), Entomologica Romanica vol 15
7. Tartaly et. All 2009 Maculinea nausithous, exploits Myrmica scabrinodis in Transylvania: Unusual Host Ant Species of a Myrmecophilons
Butterfly in a isolated region (Lepidoptera: Lycaenidae, Hymenoptera, Formicidae)
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,51

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,48 2.327.-Fanatele Clujului - Coparsaie
RO04
Rezerva ie natural
0,03 2.328.-Fanatele Clujului - La craiu

J043CJ * 0,278 FANATELE CLUJULUI - COPARSAE
Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
B
0 -
140 Pasunatul

B
A
0
0

B
B
0
0
700 Poluarea

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
B
0 -
140 Pasunatul
700 Poluarea

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0296

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Dr g

Latitudine
Longitudine
N 44 36' 39''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 11' 6''
7.626
aniului
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
140
326

246
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO045
90 Vlcea
RO044
10 Olt


17
A
C
A
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
Pasaj

C
B
C
B
1083 Lucanus cervus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
98
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi

Situl este localizat in regiunea biogeografica continentala, altitudine maxima 320m, altitudine minima 120m si are o suprafata totala de
7625.78 ha. Situl se compune din doua trupuri in suprafata de 3988.9 ha si perimetrul de 100.6 km, respectiv 3636.8 ha si perimetru de 119.5
km.
Importanta sitului rezida in cele trei tipuri de habitate de interes european identificate, dintre care tipul 91YO reprezinta 17% din suprafata
totala, aflate intr-o stare de conservare foarte buna, respectiv buna.Prezenta populatiilor speciilor de coleoptere, Cerambyx cerdo, Lucanus
cervus, Morimus funereus.
Situl este partial expus la poluarea industriala, in zonele situate in apropierea oraselor SLatina, Ramnicu Valcea si Pitesti, speciile cele mai
susceptibile de uscare fiind gorunul, stejarul si garnita. Sporadic pot fi provocate incendii din neglijenta.
Regimul de proprietate predominant este proprietatea publica de stat,padurile sunt administrate de RNP Romsilva, prin Ocolul silvic
Dragasani, dar exista si proprietati particulare (paduri, pasuni, fanete, terenuri arabile, vii, livezi etc). Aproximativ 16% din paduri sunt
comunale si particulare.
4.6 Documenta ie:

Amenajamente silvice I.C.A.S., 1992,2002: Ocolul silvic Dragasani
Donita et al, 2005: Habitatele din Romania.Date colectie Dr. E. Nitu
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,51

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,25 2.796.-P durea Tisa Mare
RO04
Rezerva ie natural
0,26 2.797.-P durea Silea

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
5 -

uscare
Cod Activitate
100
Intensitate % Infl.
B
15 -
100
15

Padurile aflate in proprietate publica de stat sunt administrate de RNP Romsilva prin Ocolul silvic Dragasani
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0297
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Trnavei Mici - Biche

Latitudine
Longitudine
N 46 32' 17''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 57' 3''
37.082
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
341
1090
544

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
13 Harghita
RO075
87 Mure

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
C
Pasaj

C
A
C
A
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx

1355 Lutra lutra
C
C
C
C
A
B
C
C
A
B
1324 Myotis myotis
1307 Myotis blythii

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
C
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
5
211 - 213
N14
19
231
uni
N15
15
242, 243
N16
50
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
N26
324

C
C
C
C
C
C
C
C
C
Pasaj

C
B
C
B

Se suprapun n mare parte cutelor strnse sub form de anticlinale din vestul Depresiunii Transilvaniei, constituite din depozite sedimentare
mio-pliocene. Acestea sunt reprezentate prin marne, argile i nisipuri, cu intercala ii de tufuri vulcanice i strate de gresii sarma iene, al turi de
care apar nisipuri, argile marnoase i pietri uri pannoniene. Izolat apar i depozite de sare la Ocna Mure i Ocni oara sub form de cute
diapire.
Structura orografic prezint o serie de culmi principale cuprinse ntre 470-540 m, care au o direc ie general nord-vest sud-est, fiind
separate de v i relativ largi, pe alocuri chiar mici depresiuni intradeluroase. Din acestea se desprind culmi secundare, cu ei i mameloane,
cuprinse ntre 350-450 m, perpendiculare pe culmile principale, avnd direc ii nord-est sud-vest, pe alocuri nord-sud.
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos i Lynx lynx (acesta din urm se reg se te doar n
partea estic a sitului). Sit de importan deosebit pentru specia Ursus arctos, ntruct cuprinde att zone de concentrare de sfr it de var toamn (zone de hr nire), ct i zone de iernare (concentra ii de brloage se cunoa te cel pu in o astfel de concentra ie, cu peste 15
brloage). Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 91V0 (Dacian Beech forests (Symphyto-Fagion)), 9130 (Asperulo-Fagetum
beech forests) i 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci listate. De importan ridicat i
pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Cuprinde importante coridoare de deplasare pentru speciile de carnivore mari, i n special pentru Ursus arctos aceste coridoare se
reg sesc pe toat suprafa a sitului ( i anume pe dealurile de pe ambele p r i ale rului Trnava Mic , respectiv n zona Biche ) i sunt
utilizate att de indivizii locali, ct i de ur ii care vin dinspre masivul Gurghiu i se ndreapt c tre zonele de concentrare aflate la altitudine
joas .
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur intensiv (deocamdat n mare parte restrnse la v ile principale
ale rurilor Niraj, respectiv Trnava Mic ), a supracositului, a lipsei cositului (fenomen care ia amploare odat cu abandonarea general a
activit ilor de agricultur ), a suprap unatului, a lipsei p unatului, al activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului
umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa sau subterane, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului
necontrolat, al polu rii prin ngr
minte chimice, depozitare de de euri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal,
colectare i/sau braconaj al speciilor protejate (acesta din urm este un fenomen larg r spndit, mai ales n zona Trnava Mic valea
principal , respectiv v ile afluen ilor).
O amenin are specific local este reprenzentat de construc ia viitoarei autostr zi Trgu Mure -Ia i, ntruct acesta va fragmenta habitatul
carnivorelor mari i va izola ur ii de zonele esen iale de hr nire, respectiv de iernare. Acest fapt afecteaz att popula ia local , ct i ur ii
care viziteaz zona doar n perioada de hiperfagie n zona respectiv s-a consemnat i prezen a sezonier a unor ur i dota i cu colare GPSGSM, care veneau ntocmai din B lan (jude ul Harghita), sau jude ul Vrancea. Desigur, acest fenomen pericliteaz i alte specii de mamifere
mari, mai ales mistre ul (Sus scrofa), respectiv cerbul (Cervus elaphus) specii care deasemenea efectueaz deplas ri semnificative n zon .
4.6 Documenta ie:
1. Cog lniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Review Roumain Biologie
Biologie Animal 36(1-2): 39-50.
2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucure ti 1-352.
3. Fuhn, I. E. (1960): The fauna RPR Amphibia, Editura Academiei R.P.R., Bucure ti 1-289.
4. Ghira, I., Sos, T. (2009, in press). Amfibienii și reptilele din Romnia. Ghid practic.
5. Ghira, I., Venczel M., Covaciu-Marcov, S. D., Mara G., Ghile, P., Hartel T., Trk Zs., Farkas L., Rcz T., Farkas T., Brad, T. (2002):
Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea Folia Naturae Bihariae 29: 145-202.
6. Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soul, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg 2006. Safeguarding the
Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W ecological consultants,
Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania
7. Domokos, Cs., Kecskes, A. 2005. Carnivore i oameni. Este posibil convie uirea lor pa nic n Romnia ? Asocia ia Grupul Milvus, Trgu
Mures, Romnia.
8. Sepsi, ., Szeley-Szabo, L.. (2003): Medveskonyv. Erdelyi Nimrod Konyvek, Odorheiu Secuiesc, Romnia.
9. Doni et al. 2005. Habitatele din Romnia, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti
10. Sepsi, A., Kohl, I. 1997. A karpati barnamedverol. Societatea Muzeului Ardelean, Cluj Napoca, Romnia
11. Weber, P. 1987. Observations of brown bear movements in the Harghita Mountains, Romania. Vol. 7, A Selection of Papers from the
Seventh International Conference on Bear Research and Management, Williamsburg, Virginia, USA, and Plitvice Lakes, Yugoslavia, February
and March 1986 (1987), pp. 19-21, International Association of Bear Research and Management
12. Alm an, H. A., Babu ia, T., Cotta, V., Popescu, C. (1963): Contribu ii la cunoa terea r spndirii i biologiei ursului (Ursus arctos L.) n
R.P.R. Studii i Cercet ri INCEF, Bucure ti, 23A: 5170.
13. Alm an, H., Ilie, E. 1977. Fenomene biologice legate de popularea suplimentar a unor terenuri cu urs (Ursus arctos, L) n Carpa i. Studii
si Cerc. Vol. XXXV. Bucuresti
14. Baza de date Grupul Milvus.
15. Baza de date a APLR.
16. B n duc D. (2005). Fish assotiation Habitats quality relation in the Trnave Rivers (Transylvania, Romania) ecological assessment In:
Curtean A., B n duc D. & Srbu I. (eds.): The Trnava River Basin. Sibiu. pp. 123-136.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 -

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0298
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Cri ului Alb

Latitudine
Longitudine
N 46 18' 11''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 25' 13''
16.558
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
163
885

410
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

1
B
C
B
B
24
18,4
34,8
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
2-5 i
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
1355 Lutra lutra
Pasaj
P

C
B
B
C
10-15 i
5-10 i
C
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
C
C
C
2511 Gobio kessleri

1160 Zingel streber
P
P
C
C
C
C
C
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
9
231
P uni
N15
N16
80
242, 243
311
P duri de foioase
N26
324

Situl include defileul Cri ului Alb, ntre Vrfurile i Gurahon , dar i importante zone de p duri compacte, n nordul i sudul defileului. Tipurile
principale de p dure sunt reprezentate de f gete, gorunete i cerete. Situl este situat n jude ul Arad i are o suprafa de 16,571 hectare.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii, protejeaz ruta principal de dispersie
ntre Mun ii Bihorului i Codru Moma, la nord, i Mun ii Z randului, la sud. Contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000, f cnd parte
din re eaua de situri care conecteaz Mun ii Apuseni cu Carpa ii Meridionali. La nord se nvecineaz cu siturile Natura 2000 Codru Moma i
Platoul Va c u iar la sud se nvecineaz cu situl Natura 2000 Z randul de Est, mpreun cu care formeaz principalul coridor ecologic pentru
carnivorele mari ntre Mure i Cri ul Alb.
Principala vulnerabilitate a sitului este legat de pierderea capacit ii de conectivitate n zonele critice de trecere peste drumul jude ean 79 A
i peste rul Cri ul Alb. Situa ia este complicat de influen a negativ a carierei de piatr , a c ii ferate i a drumului comunal V rfurile - Gura
V ii n singurul sector de trecere viabil legat de coridorul ecologic ntre Mun ii Bihorului i Z rand. De asemenea, braconajul n interiorul
sitului este un factor negativ major care poate diminua efectivele locale de carnivore mari dar i eliminarea indivizilor n dispersie.
Pn n prezent, situl nu a fost inclus n re eaua ariilor naturale protejate la nivel local sau na ional.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,05

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,01 2.85.-Dosul Laurului
RO04
Rezerva ie natural
0,04 2.86.-Baltele Gurahon

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
70 -
230 Vanatoare
75
80
15
15
50
15
20
30
301 Cariere

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
60 -
75

rulote
10
230 Vanatoare
50
10
20
10
20
30

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0299
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0074 Maglavit
ROSPA0046 Gruia - Grla Mare
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dun rea la Grla Mare Maglavit

Latitudine
Longitudine
N 44 6' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 55' 38''
9.422
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
17
71

36
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO043
57 Mehedin i
RO041
43 Dolj

5,5
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

C
A
C
A
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
C
C
C
B
A
C
C
B
A

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
2511 Gobio kessleri
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
31
511, 512
Ruri, lacuri
N07
11
411, 412
Mla tini, turb rii
N14
16
231
N16
32
311
P duri de foioase
N26
10
324
uni

Zona este caracterizat de prezen a unui mozaic de clase de habitate ce mbin armonios partea de uscat cu zona umed - partea cea mai
important a sitului. De asemenea zona este caracterizat de un num r important de specii de inres conservativ de mamifere, reptile i
amfibieni, pe ti dar i alte specii importante.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Spermophillus citellus, Lutra lutra, Emys
orbicularis i Triturus dobrogicus. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina bombina.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor agricole, a supracositului, a
lipsei p unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al dezvolt rii teritoriale, al polu rii prin ngr
chimice.
minte
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,07

Cod
Categorie
Tip
%
+
0,07 2.388.-Paji tea Cetate (din Lunca Dun rii)

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 0
520 Navigatie

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0300

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fna ele Pietroasa - Podeni

Latitudine
Longitudine
N 46 26' 57''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 39' 5''
105
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
497
619

543
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

5
A
C
A
B
60
10
15
10

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
<1200 i
Iernat
Pasaj

C
A
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
42
231
P uni
N15
22
242, 243
N26
36
324

Prezen a a 5 tipuri de habitate de interes conservativ dezvoltate pe substratul calcaros ntregesc un peisaj caracterizat de un microrelief
carstic dezvoltat pe gipsuri i la contactul gipsurilor cu calcarele Forma iunii de Podeni.
Acest sit reprezint unul dintre rarele exemple de fnea
i rari te de stejar Quercus robur bine conservate dezvoltate pe gipsuri masive
(Forma iunea de Pietroasa-Cheia de vrst Badenian ), cu un mozaic deosebit de paji ti higrofile cu Molinia coerulea amestecate cu paji ti
mezofile cu Arrhenatherum elatius i xerofile-mezoxerofile cu Festuca rupicola, Brachypodium pinnatum, Carex humilis, Stipa joannis.
Plcurile i exemplarele izolate de Quercus robur r spndite n cadrul acestui petec de fnea creaz un peisaj inedit, exemplarele de i
vrstnice neputndu-se dezvolta din cauza toxicit ii sulfatului de calciu eliberat de gipsul masiv din substrat. Peisajul deosebit este ntregit i
de microrelieful carstic dezvoltat pe gipsuri i la contactul gipsurilor cu calcarele Forma iunii de Podeni (doline).
Situl este deosebit de vulnerabil, fiind extrem de accesibil pentru exploatarea indistrial (e str b tut de DJ 103G) i putnd deveni oricnd
obiectivul exploat rii gipsului masiv de pe versant, distrugnd astfel definitiv peisajul i ecosistemul deosebit de la fa a locului. De asemenea,
proprietarii din genera iile mai noi ale acestor parcele de fnea , pe care nu le mai exploateaz efectiv de mult, vor fi tenta i s nchirieze
terenul proprietarilor turmelor de oi, cu efecte devastatoare asupra sitului.

Privat (fnea parcelat exploatat tradi ional apar innd locuitorilor satului Pietroasa, jud, Cluj). Ace ti proprietari din genera iile mai vechi
care erau lega i de exploatarea tradit ional a terenului) au decedat iar urma ii lor, majoritatea muta i la ora , practic au abandonat aceste
terenuri.
4.6 Documenta ie:
1. Gergely, I., 1964. Flora i vegeta ia regiunii cuprinse ntre Mure
i masivul Bedeleu. Rezumatul tezei de doctorat, Bucure ti.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0303
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

F
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Hrtibaciu Sud - Est

Latitudine
Longitudine
N 45 56' 10''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 10' 48''
25.903
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
427
713

530
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov

0,7
D


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
Pasaj
10

C
A
C
A
1354 Ursus arctos
1355 Lutra lutra
1307 Myotis blythii
1324 Myotis myotis

C
P
C
C
B
B
C
C
C
C
1337 Castor fiber

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
2
511, 512
Ruri, lacuri
N12
12
211 - 213
N14
39
231
N15
13
242, 243
uni
Pasaj

C
B
C
B
N16
31
311
P duri de foioase
N26
324

Situl Hrtibaciu de Sud-Est (25 903 ha) este situat n zona Subcarpa ilor interni ai Transilvaniei, districtul Homoroadelor. Substratul geologic
apar ine Miocenului din Neogen. n partea vestic apa ine Sarma ianului format din argile, marne, nisipuri, gresii, tufuri, iar partea estic
apar ine Tortonianului format din tufuri dacitice, marne, gresii. Valea Oltului i luncile praielor interioare apar in holocenului din Cuaternar i
sunt constituite din pietri uri, nisipuri i aluviuni recente. Altitudinea variaz ntre 430m, n apropierea Luncii Oltului, i cca. 700 m (pe Dealul
Capului). nclinarea versantilor este medie, de circa 12º, iar expozi ia predominant este par ial nsorit . Din punct de vedere hidrologic,
situl se ncadreaz n bazinul hidrologic al rului Olt, n sectorul s u mijlociu. Praiele mai importante sunt: Ticu u, Iufa, Cozdului, Jilbert, M a
Mare, Vntu. Condi iile climatice caracteristice sunt cele ale subprovinciei climatice temperat moderat , cu temperaturi medii anuale de 8
ºC i precipita ii anuale de 660-700mm. Solurile ntlnite sunt preluvosoluri, luvosoluri, prepodzol, podzol, regosol i aluviosol. Din punct
de vedere fitogeografic, situl este localizat in etajul fitoclimic al gorunetelor, fagetelor si amestecurilor de gorun si fag (FD3). Padurile detin
cca. 31% din suprafata sitului, restul suprafetei fiind ocupata de pajisti, fanete, terenuri agricole, ape curgatoare.
Situl este situat din punct de vedere al administra iei silvice n D.S. Bra ov, O.S. Rupea (U.P. I Ticu u, U.P. II Dacia) i O.S. F g ra (U.P. I
Halmeg). Din punct de vedere al administra iei de stat este situat n comunele Com na de Jos, Ticu u, Soar , Ungra, ercaia, Jilbert.
Amenajamentul O.S. Rupea, U.P. I Ticu u, 1981
Amenajamentul O.S. Rupea, U.P. II Dacia, 1981
Amenajamentul O.S. F g ra , U.P. I Halmeg, 1997
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus i Ursus arctos. Situl reprezint un habitat caracteristic pentru cele
dou specii n regiunea biogeografic Continental , i, mpreun cu celelalte situri propuse, ar asigura protec ia unui procentaj reprezentativ n
aceast bioregiune.
Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests) i 9130 (P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum)
acesta din urm este prezent doar pe o suprafa redus din sit. Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci listate. Este printre pu inele
situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, Castor fiber i speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a supracositului, a lipsei cositului, a suprap unatului, a lipsei
p unatului, al activit ilor de exploatare forestier , al activit ilor industriale, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al
polu rii prin ngr
minte chimice, depozitare de de euri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau
braconaj al speciilor protejate.
4.6 Documenta ie:
7. Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soul, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg 2006. - Safeguarding
the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W ecological consultants,
Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,43

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,43 2.254.-Cotul Turzunului
J049BV *
0,027 COTUL TURZUNULUI

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 -
140 Pasunatul
700 Poluarea

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0304
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

F
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Hrtibaciu Sud - Vest

Latitudine
Longitudine
N 45 45' 48''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 19' 2''
22.726
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
361
1233
499

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO076
100 Sibiu

2
B
C
B
B
3,5
13

1
0,2
C
D

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
1354 Ursus arctos
1355 Lutra lutra
Pasaj

C
A
C
A
C
C
C
C
A
A
C
C
1337 Castor fiber
1307 Myotis blythii
1324 Myotis myotis

C
C
C
C
B
B
C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
A
A

P
C
C
C
A
C
B
C
A
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
3
211 - 213
Pasaj

C
B
C
B
N14
32
231
N15
11
242, 243
uni
N16
51
311
P duri de foioase
N26
324

Situl este localizat n Podisul Hrtibaciu, din Depresiunea Transilvaniei, n partea sud-estic a podi ul Trnavelor, iar partea de sud a sitului
se continu pn n apropierea Mun ilor Fag ra ului. n partea nordic este delimitat de rul Hrtibaciu, n vest de rul Cibin, n est ;i sud de
rul Olt. In partea de sud-vest situl traverseaz Raul Olt, n apropierea confluen ei cu rul Cibin, ;i se extinde inspre masivul Fagaras, pana la
valea Strmba. Relieful este reprezentat de versan i cu configura ie ondulat , cu nclin ri maderate si repezi (peste 16 grade), cu altitudinei de
390-1 235m pe Vf. Fntnii, iar expozi ia generala este cea par ial nsorit . Substratul este reprezentat prin marne, argile nisipuri i pietri uri.
Temperatura medie anual este cuprins ntre 8-9ºC iar precita iile anuale nsumeaz 650-800mm. Solurile fac parte din clasa
Cambosolurilor - eutricambosol si districambosol - , a Luvisolurilor preluvosol i luvosol- i a Protisolurilor - regosol. Cca. 50 % din sit este
acoperit de vegetatie forestiera, restul suprafetei fiind ocupata de pajisti, fanete, terenuri agricole, ape curgatoare. Din punct de vedere a
zonelor de vegetatie, situl este localizat in etajul nemoral al gorunetelor, fagetelor si amesterilor de gorun si fag (FD3) si in etajul fagetelor de
deal si premontane (FD4). Din punct de vedere al administratiei de stat situl se afla pe raza comunelor Avrig, Ro ia, elimb r, Marpod,
Chirp r, Arpa u de Jos i a ora ului T lmaciu. Padurile apartin atat domeniului public al statului, cat si domeniului privat.
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus i Ursus arctos. Situl reprezint un habitat caracteristic pentru cele
dou specii n regiunea biogeografic Continental , i, mpreun cu celelalte situri propuse, ar asigura protec ia unui procentaj reprezentativ n
aceast bioregiune. Conform h r ii oficiale de r spndire al lupului n Romnia, partea de SV a sitului cuprinde cele mai mari efective de lupi
din bioregiunea Continental .
Partea de Sud-Vest a sitului (ntre T lmaciu i Boi a n Vest, respectiv Turnu Ro u n Est) ar face leg tura cu zona alpin . Pentru ca acest
coridor poten ial s func ioneze, este important ca n zona men ionat s nu fie realizate construc ii (mai ales lineare), astfel nct mi c rile
animalelor s nu fie ngr dite (mai ales c n zon trece i DN dintre Sibiu i Bra ov).
Sit important desemnat pentru habitatul forestier 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci
listate. Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, Castor fiber i speciile de
amfibieni Bombina i Triturus.
p unatului, al activit ilor de exploatare forestier , al activit ilor industriale, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al
polu rii prin ngr
minte chimice, depozitare de de euri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau
Eventuale construc ii n zona n partea de SV a sitului propus (a a cum este descris la cap. Calitate i importan ).
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,21

Cod
Categorie
Tip
%
0,21 2.696.-Calcarele Eocene de la Turnu Ro u

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 -
140 Pasunatul
120 Fertilizarea

B
B
0
0

A
A
0
0

710 Poluare fonica
701 Poluarea apei

A
A
0
0
+
-

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
0 A
0 -
700 Poluarea

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0305
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0048 Ianca - Plopu - S rat
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ianca - Plopu - S rat - Com neasca

Latitudine
Longitudine
N 45 13' 33''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 38' 53''
3.222
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1
37

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO021
100 Br ila
nisipoase

Cat. Specia
A Rana esculenta
I Erythromma viridulum

30
C
C
B
C
40
i faun
Popula ie Motiv
P D
P D
A
I
Rana ridibunda
Plebeius argus
P
P
D
A
Polyommatus icarus
Juncus gerardi
Limonium gmelinii
Salicornia europaea
Suaeda maritima
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
46
511, 512
Ruri, lacuri
N07
15
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
15
211 - 213
N14
24
231
uni

Situl propus initial in faza a II-a / Situl se suprapune n propor ie foarte mare peste ROSPA0048 Ianca-Plopu-S rat. Lacul Sarat este situat in
Campia Brailei si anume intre orasul Braila, Dunare si Chiscani. El are o orientare NE-SW si este alcatuit din doua sectoare: unul nordic si
unul sudic. Sectorul nordic este mai adanc si are apa in permanenta. Sectorul sudic, mai putin adanc, in anii secetosi seaca si pe fundul lui
apar eflorescente care dau aspectul atat de caracteristic saraturilor.
In ceea ce priveste formarea Lacului Sarat - Braila exista mai multe ipoteze. Cea mai veche ipoteza, elaborata de Gh. Valsan sustine ca Lacul
Sarat s-a format prin colmatarea unui vechi brat al Dunarii. P. Gastescu citeaza Lacul Sarat in categoria celor clastocarstive, formate ca
rezultat al unor procese de tasare in loess. In urma acestor procese, au luat nastere mici depresiuni in care s-a adunat apa de precipitatii.
Astfel au luat nastere o serie dee lacuri din Campia Romana, printre care si Lacul Sarat-Braila.
In conditiile pedoclimatice de la Lacul Sarat, din cauza apei freatice situata la adancime mica, se formeaza soluri saline, solonceacuri si
soloneturi solonceacoide, cu puternica acumulare de saruri in orizonturile superioare. Dintre saruri predomina Na2SO4 la care se asociaza
NaCl; gipsul se gaseste frecvent, in schimb Na2CO3 apare in cazuri foarte rare. (Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea
florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti. Nat., Bucuresti, 14:65-80)
Asociatiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae, Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii,
Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae.
Evolu ia vegeta iei sub influen a lucr rilor hidroameliorative

Ac iunea de desalinizare a solurilor n vederea red rii lor circuitului economic a avut n vedere n primul rnd coborrea pnzei de ap freatic ,
n a a fel nct s se mpiedice acumularea s rurilor din profunzime n stratul fertil. Pentru aceasta s-a preconizat un sistem de drenaj alc tuit
din tuburi de ceramic care colecteaz apa freatic i o deverseaz n canale colectoare. Sp larea s rurilor din stratul fertil al solului se
realizeaz prin apa provenit din precipita ii. Pentru a gr bi acest proces de sp lare s-au f cut inunda ii cu ajutorul motopompelor, apa prin
b ltire a produs dizolvarea n mare parte a s rurilor i le-a antrenat spre canalele colectoare. Mic orarea concentra iei s rurilor n primii 20-30
cm a permis instalarea a numeroase specii cu valoare furajer ridicat dintre care n primul rnd men ion m pe Puccinellia limosa. n
vegeta ia puternic halofil apar innd alian ei Thero-Salicornion au nceput s apar i specii ce indic o s r turare mai slab ca: Bassia
hirsuta, Camphorosma annua, Hordeum hystrix, Taraxacum bessarabicum.
n prezent procesul continu i asist m la instalarea i a altor specii cu valoare furajer ridicat ca: Medicago lupulina, Trifolium fragiferum,
Lotus tenuis. Pe terenurile r scolite, acolo unde s-a mpr tiat p mntul provenit din excavarea canalelor colectoare principale apar specii
segetale ca: Erysimum repandum, Senecio vernalis i Hordeum murinum.
n microdepresiuni, unde apa b lte te un timp mai ndelungat apar specii higrofile ale alian elor Phragmition i Bolboschoenion. Sc derea
nivelului apei freatice n microdepresiuni duce la evolu ia vegeta iei spre instalarea speciilor apar innd alian ei Juncion gerardii. n valea Iencii
procesul de sp lare a s rurilor se realizeaz prin aspersiune. Iriga iile devin obligatorii n regiune mai ales spre sfr itul verii, cnd se
instaleaz o perioad lipsit de precipita ii. n ultimul timp pe aceste terenuri desalinizate prin drenaj s-a instalat Cynodonto-Potum
angustifoliae, Artemisietum austriacae i Cynodonto-Atriplicetum tataricae.
Instalarea acestui tip de vegeta ie, indic un stadiu de desalinizare pronun at a solului i capacitatea acestuia pentru asigurarea unei
produc ii agricole ridicate.
Aceasta este o zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a paji tilor halofile (ponto-sarmatice)
incluse la *1530. Lacul S rat este situat la 9 km de Municipiul Br ila i este separat n dou lacuri, de drumul local ntre localit ile Lacul S rat
i Chi cani. Lacul din partea estic a drumului, cunoscut ca Lacul S rat, este sta iune de agrement-tratament balnear. Lacul din partea
vestic a drumului este mai pu in influen at antropic. Aceasta este o zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la
*1530 i 1310. De asemenea, este important pentru speciile de p s ri i amfibieni.
S-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul, flora si vegetatia.
Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea cerealelor si
floarea soarelui.
4.6 Documenta ie:
Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti.
Nat., Bucuresti, 14:65-80
habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years
of Academic Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130.
Bucure ti.
Borza Cluj-Napoca.
Florea N., 1997. Degradarea terenurilor i ameliorarea solurilor, Universitatea Cre tin Dimitrie Cantemir Bucure ti, Facultatea de
Geografie-Turism, Sibiu, 217 pp.
ICPA, 1987. Metodologia Elabor rii Studiilor Pedologice, vol. I, II, III (redactori Florea N., B l ceanu V., R u C., Canarache A.), Red. Prop.
Tehn. Agr., Bucure ti, 3 volume.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0306
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0011 Blahni a
ROSPA0046 Gruia - Grla Mare
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Jiana

Latitudine
Longitudine
N 44 19' 37''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 38' 28''
13.416
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
27
124

76
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO043
100 Mehedin i

6
C
C
B
C


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
0,6
0,4

C
B
C
B

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
Pasaj

C
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
2
511, 512
Ruri, lacuri
N07
16
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
29
231
N15
N16
29
N21
N26
10
uni
242, 243
311
P duri de foioase
221, 222
Vii i livezi
324

Din punct de vedere geologic, situl Jiana apartine marii unitati structurale Platforma moesica, care la nord de Dunare intalneste Campia
Olteniei, din Campia Romna. Teritoriul este acoperit cu formatii sedimentare care isi au originea in Holocenul inferior si superior, constituite
din depozite aluviale, modelate eolian(dune de nisip), si formatiuni sedimentare, formate din argile, luturi si loess, apartinand terasei
superioare a Dunarii si zonei de campie, constituind materialul parental pentru cernoziomuri, pe care s-a instalat vegetatia de cvernicee (cer,
garnita, stejar brumariu sau stejar pedunculat). Din punct de vedere geomorfologic, padurile sunt raspandite pe un teritoriu ce se intinde de la
Dunare (Lunca Drobeta-Calarasi cu subdiviziunea Lunca Salciei de la Garla Mare-Gruia-Izvoarele-Ostrovul Mare, Crivina) pana in Campia
Blahnitei (subdiviziunea Campia Jianei si Campia Punghinei)din Campia Olteniei, pe o linie ce uneste localitatile Burila Mare-Jiana-ScapauRogova-Vanjulet-Patulele-Gruia-Pristol-Garla mare, situandu-se din punct de vedere fitoclimatic in etajul zonei forestiere de campie (26%) si al
silvostepei (74%). Suprafata ocupata de padure ocupa in cea mai mare parte (74%) campurile Punghinei si Jiana, din Campia Blahnitei, cu
dune si interdune usor ondulate, pe care s-au format psamosoluri (tipice, molice si gleizate) si unde vegeteaza bine salcamul introdus in
aceasta zona incepand cu jumatatea a II-a a secolului XIX, precum si terenuri plane sau versanti cu soluri de tip brun-roscat(tipice sau
pseudogleizate) pe care vegeteaza arborete de cvercinee (cerete, cereto-garnitete etc.). O mica parte din suprafata apartine luncii de
silvostepa (lunca Dunarii), cu soluri aluviale (tipice, molice), pe care s-au instalat zavoaiele de plopi indigeni si salcii, inlocuite mai tarziu cu
plop euroamerican, precum si terase noi, mai ridicate, din lunca Dunarii, cu soluri de tipul cernoziomuri cambice nisipoase, pe care vegeteaza
arborete de cvercinee.
Din punct de vedere hidrologic, dispunem de o retea minima hidrografica, formata din Fluviul Dunarea (in vest), cu bratul sau Dunarea Mica
(inchizand un teritoriu ce formeaza Ostrovul Mare), in care se varsa pr. Blahnita al carui debit de apa este influentat de existenta in zona a
unor luciuri de apa: Balta Rotunda si Balta Verde. De-a lungul timpului, vegetatia forestiera din zona a gasit resursele necesare de apa pentru
o dezvoltare normala. In ultimii 10-15 ani insa, ca urmare a secetelor prelungite, vegetatia forestiera a inceput sa sufere din cauza aparitiei
fenomenului de uscare, aducand serioase pagube fondului forestier. Din puct de vedere climatic, situl se incadreaza dupa Koppen in regiunea
climatica c.f.a.x., apartinand tipului de climat temperat-continental cu influente mediteraneene (II.A.p.s.I) dupa cum urmeaza: sector de clima
continentala (II), tinutul climei de campie (A), destrictul climatic de padure (p), subdistrictul vestic (s). Regimul termic este caracterizat prin
amplitudini termice mari 24.9 grade Celsius, consecinta invaziilor de aer arctic in timpul iernii si al aerului tropical vara. Temperatura medie a
anotimpului cald este de 22.1 grade Celsius, temperatura medie a anotimpului rece este de -0.5 grade Celsius, media temperaturilor maxime
absolute anuale este de 31.2 grade Celsius, iar media temperaturilor minime absolute anuale este de -8.5 grade Celsius. Regimul eolian este
determinat de vanturi predominante caracteristice partii de vest a Campiei Romane pe directia nord-vest si vest, cu intensitatea cea mai mare
iarna, atingand 25-60 km/ora. Vantul principal este crivatul, dar si austrul. Precipitatiile atmosferice (536.5 mm/an)constituie rezerva de
umezeala a solului necesara in perioada de vegetatie, panza de apa freatica fiind la mari adancimi. Deficit mare de apa, se constata in timpul
sezonului de vegetatie, inregistandu-se maximum in luna septembrie (38.2 mm). In cadrul sitului padurile ocupa 28% din suprafata acestuia.
Important pentru herpetofaun ( estoase de uscat i de ap , buhaiul de balt cu burt ro ie, tritonul dun rean), mamifere mici (popnd ul),
nevertebrate (croitor mare, r da c , fluturele de foc). Zon pu in afectat antropic, f r dezvolt ri industriale i reziden iale recente.Situl Jiana
prezinta o importanta deosebita pentru habitatele:\\\"91M0-P duri balcano-panonice de cer i gorun\\\" care ocupa 6% din suprafata sitului,
\\\"91I0* - Vegeta ie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.\\\" (0.6% din suprafata sitului) si \\\"92A0 - Z voaie cu Salix alba i Populus
alba\\\" (0.4% din suprafata sitului).
Zon pu in afectat de impacte antropice. Dintre cele constatate enumer m exploatarea de lemne pe scar mic , agricultura pe suprafe e
mici; de asemenea, refacerea unor canale, activitate ce afecteaz herpetofauna (cf. Covaciu-Marcov i colab., 2009).
Padurile incluse in sit sunt paduri de stat in marea lor majoritate. terenurile neforestiere apartin comunitatilor locale de pe raza sitului.
4.6 Documenta ie:
Observa ii n teren, 2009, Grupul de lucru pentru biodiversitate, Universitatea Ecologic Bucure ti;
Mciu, M., Chioreanu, A., V caru, V., ed., 1982. Enciclopedia geografic a Romniei. Ed. tiin ific
ROMSILVA, ICAS,1997, Amenajamentul OS Jiana.
i Enciclopedic , Bucure ti, 847 pp.; RNP-

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
830 Canalizarea
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
0
B
B
Intensitate % Infl.
B
0 -
0
0

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0307
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul S rat - Br ila

Latitudine
Longitudine
N 45 11' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 52' 54''
377
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
18

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO021
100 Br ila
nisipoase

Cat. Specia
A Bufo bufo

10
C
C
B
B
5
i faun
Popula ie Motiv
P D
Rana ridibunda
C
P
D
D
P
P
Agropyron cristatum
C
C
D
D
Aster tripolium
Bromus squarrosus
Carduus nutans
Consolida regalis ssp. regalis
Cynodon dactylon
Halimione pedunculata
Hordeum marinum
Juncus gerardi
Lepidium perfoliatum
P
P
Lotus tenuis
C
C
D
D
P
P
Medicago minima
Poa bulbosa
P
P
D
D
Puccinellia distans
Salicornia europaea
Suaeda maritima
Trigonella caerulea
P
P
Achillea collina
Artemisia maritima
P
P
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
30
511, 512
Ruri, lacuri
N12
11
211 - 213
N14
59
231
uni

Lacul Sarat este situat in Campia Brailei si anume intre orasul Braila, Dunare si Chiscani. El are o orientare NE-SW si este alcatuit din doua
sectoare: unul nordic si unul sudic. Sectorul nordic este mai adanc si are apa in permanenta. Sectorul sudic, mai putin adanc, in anii secetosi
seaca si pe fundul lui apar eflorescente care dau aspectul atat de caracteristic saraturilor.
In ceea ce priveste formarea Lacului Sarat - Braila exista mai multe ipoteze. Cea mai veche ipoteza, elaborata de Gh. Valsan sustine ca Lacul
Sarat s-a format prin colmatarea unui vechi brat al Dunarii. P. Gastescu citeaza Lacul Sarat in categoria celor clastocarstive, formate ca
rezultat al unor procese de tasare in loess. In urma acestor procese, au luat nastere mici depresiuni in care s-a adunat apa de precipitatii.
Astfel au luat nastere o serie dee lacuri din Campia Romana, printre care si Lacul Sarat-Braila.
In conditiile pedoclimatice de la Lacul Sarat, din cauza apei freatice situata la adancime mica, se formeaza soluri saline, solonceacuri si
soloneturi solonceacoide, cu puternica acumulare de saruri in orizonturile superioare. Dintre saruri predomina Na2SO4 la care se asociaza
NaCl; gipsul se gaseste frecvent, in schimb Na2CO3 apare in cazuri foarte rare. (Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea
florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti. Nat., Bucuresti, 14:65-80)
Asociatiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae, Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii,
Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae.
Lacul S rat este situat la 9 km de Municipiul Br ila i este separat n dou lacuri, de drumul local ntre localit ile Lacul S rat i Chi cani.
Lacul din partea estic a drumului, cunoscut ca Lacul S rat, este sta iune de agrement-tratament balnear. Lacul din partea vestic a drumului
este mai pu in influen at antropic. Aceasta este o zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la *1530 i 1310. De
asemenea, este important pentru speciile de p s ri i amfibieni.
Modificarea salinitatii apei lacului prin aductiuni de apa dulce. Turism necontrolat si folosirea neadecvata a namolului cu proprietati
terapeutice.
Ac iunea de desalinizare a solurilor n vederea red rii lor circuitului economic a avut n vedere n primul rnd coborrea pnzei de ap
freatic , n a a fel nct s se mpiedice acumularea s rurilor din profunzime n stratul fertil. Pentru aceasta s-a preconizat un sistem de
drenaj alc tuit din tuburi de ceramic care colecteaz apa freatic i o deverseaz n canale colectoare. Sp larea s rurilor din stratul fertil al
solului se realizeaz prin apa provenit din precipita ii. Pentru a gr bi acest proces de sp lare s-au f cut inunda ii cu ajutorul motopompelor,
apa prin b ltire a produs dizolvarea n mare parte a s rurilor i le-a antrenat spre canalele colectoare. Mic orarea concentra iei s rurilor n
primii 20-30 cm a permis instalarea a numeroase specii cu valoare furajer ridicat dintre care n primul rnd men ion m pe Puccinellia
limosa. n vegeta ia puternic halofil apar innd alian ei Thero-Salicornion au nceput s apar i specii ce indic o s r turare mai slab ca:
Bassia hirsuta, Camphorosma annua, Hordeum hystrix, Taraxacum bessarabicum.
n prezent procesul continu i asist m la instalarea i a altor specii cu valoare furajer ridicat ca: Medicago lupulina, Trifolium fragiferum,
Lotus tenuis. Pe terenurile r scolite, acolo unde s-a mpr tiat p mntul provenit din excavarea canalelor colectoare principale apar specii
segetale ca: Erysimum repandum, Senecio vernalis i Hordeum murinum.
n microdepresiuni, unde apa b lte te un timp mai ndelungat apar specii higrofile ale alian elor Phragmition i Bolboschoenion. Sc derea
nivelului apei freatice n microdepresiuni duce la evolu ia vegeta iei spre instalarea speciilor apar innd alian ei Juncion gerardii. n valea
Iencii procesul de sp lare a s rurilor se realizeaz prin aspersiune. Iriga iile devin obligatorii n regiune mai ales spre sfr itul verii, cnd se
instaleaz o perioad lipsit de precipita ii. n ultimul timp pe aceste terenuri desalinizate prin drenaj s-a instalat Cynodonto-Potum
angustifoliae, Artemisietum austriacae i Cynodonto-Atriplicetum tataricae.
Instalarea acestui tip de vegeta ie, indic un stadiu de desalinizare pronun at a solului i capacitatea acestuia pentru asigurarea unei
produc ii agricole ridicate.
4.6 Documenta ie:
Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti.
Nat., Bucuresti, 14:65-80
Bucure ti.
Borza Cluj-Napoca.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0308
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0122 Lacul i P durea Cernica
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul i P durea Cernica

Latitudine
Longitudine
N 44 26' 36''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 17' 44''
3.267
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
24
91

72
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO082
100 Ilfov

41,3
B
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
27

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
1149 Cobitis taenia
2011 Umbra krameri
P?
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
13
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
231
N16
77
311
P duri de foioase
uni

Situl Lacul i P durea Cernica, situat la est de Bucuresti, este locaizat n inutul Cmpiei Romne, n partea estic a subunit ii cunoscut sub
numele de Cmpia Vl siei, ntre Cmpiile Colentinei, la Vest, i Mosti tei, la Est. n partea estic este marginit de rul Pas rea, pe al c rui
curs se afl lacul Pas rea, iar n vest de rul Colentina, pe al c rui curs se afl lacul Cernica. Configura ia general a terenului este plan , iar
altitudinea variaz ntre 55 70 m. Din punct de vedere geologic, teritoriul este format din depozite ce apar in cuaternarului, materialul
parental fiind format n totalitate din leoss. Forma de relief este cmpia medie n care se ntlnesc rare depresiuni i microdepresiuni. Climatul
este continental de cmpie, cu veri foarte c lduroase i ierni foarte geroase, iar precipita iile medii anuale sunt n jurul a 500 mm. Vnturile
predominante sunt din nord-est i est, cu intensitatea cea mai mare iarna. Solurile ntlnite sunt preluvosoluri, luvosoluri, eutricambosol,
gleiosol i stagnosol. Cca. 87 % din suprafata sitului este detinuta de paduri de foioase (cvercinee), iar restul de ape dulci statatoare si zone
umede/mlastini. Padurile se afla in raza OS Branesti, UP VI ernica si UP V Pustnicu.

Sit important pentru tipul de habitat 91M0. Se solutioneaza calificativul IN MOD acordat pt acest tip de habitat pentru regiunea biogeografica
Continentala, la contactul acesteia cu regiunea biogeografica Stepica.
Pescuit, vn toare, amenajari turistice i de agrement.
4.6 Documenta ie:
ICAS, 1990, Amenajamentul OS Branesti, SG, UP V Pustnicu, UP VI Cernica.
investigatii proprii in teren 2008-2010.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J088IF0 * ###### PUSTNICU
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
80 0

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -
220 Pescuit sportiv

7. HARTA SITULUI

20

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0309
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile din jurul M scurei

Latitudine
Longitudine
N 46 20' 53''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 23' 47''
1.160
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
87
190

107
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
88 Vaslui
RO011
12 Bac u

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

P
C
C
C
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
41
511, 512
Ruri, lacuri
N07
52
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
231
uni

Zon umed la limita dintre jude ele Vaslui i Bac u situat n regiunea biogeografic continental caracterizat de prezen a habitatelor
specifice speciei de interes conservativ - Lutra lutra i de prezen a altor specii de interes conservativ dar i de a altor specii importante de
faun specifice zonelor umede.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan
mamiferul Lutra lutra.
ridicat
i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus i
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a suprap unatului,a lipsei p unatului, a drag rii i dren rii
habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului
necontrolat,depozitare de de euri menajere sau industriale.
4.6 Documenta ie:
1. Cog lniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in
Romania. Review Roumain Biologie Biologie Animal 36(1-2): 39-50.
2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucure ti
1-352.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0310
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0064 Lacurile F lticeni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile F lticeni

Latitudine
Longitudine
N 47 30' 17''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 16' 43''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
895
254
353

273
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
69
511, 512
Ruri, lacuri
N12
N14
10
211 - 213
231
N15
242, 243
N21
221, 222
Vii i livezi
N23
1xx
uni

Zon umed n zon colinar din jude ul Suceava. Lacurile se afl pe valea omuzului Mare (afluent al Siretului) cele din aval fiind n imediata
apropiere de ora ul F lticeni.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis. Aceast specie i-a redus mult arealul de r spndire n ultimele decenii, din
acest motiv consider m a fi important desemnarea acestui sit. De importan ridicat pentru
Lutra lutra i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al
dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al polu rii prin ngr
minte chimice.

4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0314
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0114 Cursul mijlociu al Some ului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lozna

Latitudine
Longitudine
N 47 17' 47''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 31' 21''
10.249
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
187
591

329
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO066
100 S laj

70
A
C
B
B
15

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
3
211 - 213
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
86
311
P duri de foioase

SCI-ul Lozna este situat in tinutul Piemonturilor si Subcarpatilor interni ai Transilvaniei, districtul Piemontului Somesan, intr-o zona de dealuri
dezvoltate pe depozite miocene, paleogene, neogene. SCI-ul se afla in etajele:
- deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete,
- deluros de cvercete (de gorun, cer, garnita, amestecuri dintre acestea) si sleauri de deal,
- deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer, grni , gorun i amestecuri ale acetora).
Situl se afle cuprins intre 180 m si 600 m altitudine, unitatea geomorfologica frecventa fiind versantul ondulat. Suprafata (rezultata din
insumarea U.P.-urilor 1, 3 si 4 din O.S. Jibou si a U.P.-urilor 6 si 7 din O.S. Ileanda) este de 11481.4 ha. Reteaua hidrografica este relativ
deasa, fara a iesi insa in evidenta (totusi, in timpul ploilor torentiale se produc viituri), fiind formata din mai multe paraie, afluiente ale raului
Somes.
Dup sistemul de clasificare a lui Kppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem regiunea climatic C.f.b.x.
padurile de foioase acopera in cvasitotalitate situl.
In cuprinsul sit-ului se intalnesc 20 tipuri de padure, frecvent de productivitate mijlocie si superioara, acestea avand ca si corespondenta, in
Natura 2000, 5 tipuri de habitate forestiere: 9110 Luzulo-Fagetum beech forest, 9130 - Asperulo-Fagetum beech forest, 9170 GalioCarpinetum oak hornbeam forest, 91M0 Pannonian-Balkanic turkey oak sessile forest si 91Y0 Dacian oak hornbeam forests.

Situl include cel mai mare si compact masiv forestier din Campia Somesului si asigura o mai buna distributie geografica a SCI-urilor in NV
Transilvaniei. Sit important pentru habitatele forestiere, dar si pentru micromamifere, nevertebrate, amfibieni.
Arealul este expus impactului antropic, fiind marginit de localitati si inconjurat de terenuri agricole. De asemenea, in timpul sezoanelor cu
precipitatii abundente (ploi torentiale), in cuprinsul sit-ului se produc viituri.
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului precum si in proprietate privata (persoane fizice ) si in
proprietatea unor comune (Lozna, Babeni si Letca).
4.6 Documenta ie:
RNP, ICAS, Amenajamentul Silvic al U.P. VI Rogna si U.P. VII Cormenis, O.S. Ileanda ;
RNP, ICAS, Amenajamentul Silvic al U.P. I Jibou, U.P. III Clit, U.P. IV Surduc, O.S. Jibou;
ICAS, 2010, Investigatii in teren.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,22

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,14 2.688.-Rezerva ia peisagistic Stna Cli u
RO04
Rezerva ie natural
0,08 2.692.-P durea La Castani

J041SJ + 1,018 STANII CLITULUI
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B 100 -

uscare
900 Eroziunea
Cod Activitate
100
Intensitate % Infl.
C
25 0
25
25
180 Incendiere
20
10

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0315
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0070 Lunca Prutului - Vl de ti - Frumu i a
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Chineja

Latitudine
Longitudine
N 45 48' 2''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 57' 36''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
945
53

16
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO024
100 Gala i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P

10
B
C
B
B
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
31
411, 412
Mla tini, turb rii
N14
16
231
N15
16
242, 243
uni
N16
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
N23
23
1xx
N26
324

Lunc (zon umed ) din partea de sud a Moldovei cu habitate caracteristice speciei Lutra lutra. deasemnea tot aici sunt prezente 3 specii de
amfibieni de interes conservativ dar i alte 14 specii importante de reptile i amfibieni.
Zon la limita dintre regiunile biogeografice stepic i continental , important datorit prezen ei speciei de interes conservativ Lutra lutra dar
i a altor trei specii de amfibieni de interes conservativ - Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus dobrogicus dar i datorit
prezenței aici a unui num r de alte 14 specii importante de reptile i amfibieni.
Poluare cu de euri menajere, turism, tratamente chimice aplicate n zonele agricole nvecinate.

4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
20 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0316
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Rului Doamnei

Latitudine
Longitudine
N 45 3' 54''
E 24 51' 27''

sitului (ha)
sitului (km)
56
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
348
369

363
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO031
100 Arge
Salicion albae)
alpin

43
B
C
B
B
7

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Pasaj

C
Iernat

C
B
C
B

P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
2511 Gobio kessleri
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N15
100
242, 243
Situl cuprinde o sectiune a Raului Doamnei situata in zona mijlocie a acestuia. De asemenea, situl cuprinde si gura de varsare a principalului
afluent din zona, Paraul Pacuraru care, in perioadele de vara seaca iar in perioadele de primavara poate genera viituri.
Situl Lunca Raului Doamnei este important pentru biodiversitate din urmatoarele motive: specii de pesti (Cobitis taenia, Sabanejewia
aurata)specii de odonate (Odontopodisma rubripes, Paracaloptenus caloptenoides).
ntre factorii de impact antropic se num r exploat rile de nisip si pietris, nesemnificative in momentul de fata. De asemenea, un alt factor de
impact antropic este reprezentat de pescuitul ilegal cu substante otravitoare sau curent electric.
Printre factorii disturbanti naturali se num r viiturile (in special in Paraului Pacuraru) si nivelul scayut al apei din timpul verii.
Aproape toata suprafata sitului este proprietate publica.
4.6 Documenta ie:

Observa ii n teren 1980-2008 John Smaranda.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
-

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0318
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : M gura Trgu Ocna

Latitudine
Longitudine
N 46 16' 28''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 34' 12''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
844
270
729
507

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO011
100 Bac u

23,9
A
C
B
B
Salicion albae)
0,7
7,4
alpin
0,1

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
8
231
P uni
N16
90
311
P duri de foioase
N23
1xx

Situl magura Tg. Ocna, cu o suprafata de cca. 844 ha, este localizat pe versantul drept al Raului Trotus, intre Valea Dofteana si Valea Slanic.
Situl este localizat din punct de vedere geomorfologic in grupa Carpatilor Orientali, subgrupa Carpatilor Moldo-Transilvani, respectiv Muntii
Trotusului. Este vorba de munti de geosinclinal, josi, de tip Obcine, cu culmi paralele, rotunjite, separate prin depresiuni alungite, specifice
magurilor. Ca forma de relief predomina versantul, cu configuratie ondulata sau framantata, din cauza alunecarilor. Culmile sunt orientate V-E,
cu altitudinea descrescatoare de la vest la est. Altitudinea sitului variaza intre 270 m langa Tg. Ocna si 780 m (ua 61, UP III Bogata). Reteaua
hidrografica este reprezentata de paraie adanci si inguste, orientate SV-NE, cu apa permanenta sau semipermanenta, cu fenomene de
torentialitate, afluenti ai raului Trotus. Climatul este de tip temperat continental, specific tinuturilor de munte, cu caracteristici locale puternic
influentate de altitudinea, expozitia si inclinarea versantilor. Temperatura medie anuala este de cca. 9,2 gr. C, precipitatiile medii anuale sunt
situate intre 650 -700 mm. Predomina vanturile din N si NE. Solurile sunt din calsele Luvisoluri (luvosol) si Cambisoluri (eutricambosol si
districambosol), iar in lunci, pe suprafete restranse apar aluvosoluri. Conditiile climatice si edafice sunt favorabile dezvoltarii vegetatiei
forestiere, determinand aparitia unor arborete de productivitate mijlocie. Doar acolo unde roca este la suprafata, solurile fiind superficiale, cu
mult schelet, apar arborete de productivitate inferioara. In ceea ce priveste clasele de habitate, predomina padurile de foioase(cca.
86%),pasunile si pajistile (11%), terenurile agricole (2%),alte terenuri (1%). Padurile, care reprezinta vegetatia primara (patential naturala)
pentru acest sit, se incadreaza in etajele montan-premontan de fagete si deluros de gorunete, si goruneto-fagete. Pe vai apare vegetatie
intrazonala reprezentata de aninisurile de anin alb.
Sit desemnat pentru amfibieni. Din punct de vedere al habitatelor forestiere, predomina 91V0, iar pe suprafete restranse apare si 91E0.
Partea estica a sitului este expusa impactului antropic, generat atat de situarea in proximitatea sitului a localitatilor Tg. Ocna, Poieni, Bogata,
Dofteana, cat si a acesibilitatii sitului pe aceasta latura. In zona situata intre culmea La Piscul Roatei si Culmea Bogatii apar fenomene de
eroziune de adancime, de suprafata si alunecari de teren.
In jurul exploatarilor forestiere si forajelor poate apare poluare datorita scurgerii de reziduuri petroliere, lichid de foraj, a emanatiilor de gaze,
etc. cu efecte asupra vegetatiei - uscare, lancezire, etc.
In cadrul sitului padurile detin cca 86%, respectiv cca. 2060 ha. dintre acestea peste 90 % sunt paduri de stat (proprietate publica a statului
roman) si sunt administrate de catre DS Bacau, OS Tg. Ocna, fiind cuprinse in UP III Bogata si UP IV Doftana. Cca. 10 % din fondul forestier
a fost retrocedat fostilor proprietari. Padurile retrocedate fac parte din trupul Magura Tg. Ocna si trupul Baltariei-Blidari, ambele din UP III
Bogata.
Pajistile si pasunile din sit apartin comunitatilor locale.
4.6 Documenta ie:
RNP-Romsilva, ICAS, 2006, Amenajamentul OS Tg. Ocna, DS Bacau, SG (sef proiect Darius Cojocaru);
RNP-Romsilva, ICAS, 2006, Amenajamentul OS Tg. Ocna, DS Bacau, UP III Bogata (proiectant Petru Radu Rusei);
RNP-Romsilva, ICAS, 2006, Amenajamentul OS Tg. Ocna, DS Bacau, UP IV Dofteana(proiectant Emanuel Sarbu);
MMP, Studiul de fundamentare a propunerii de constituire a rezervatiei Magura Tg. Ocna.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
14,58 IV.5.-M gura - Tg. Ocna

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
95 0

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0319
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mla tina de la Fete ti

Latitudine
Longitudine
N 44 20' 35''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 48' 14''
2.020
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
25

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO035
34 Ialomi a
RO032
66 Calara i


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P

2,5
B
C
C
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
28
511, 512
Ruri, lacuri
N12
56
211 - 213
N16
12
311
P duri de foioase
N26
324

Zon umed (mla tin ) n jude ul C l ra i cu habitate caracteristice speciei Lutra lutra. deasemnea tot aici sunt prezente 3 specii de amfibieni
de interes conservativ dar i alte 12 specii importante de reptile i amfibieni.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Lutra lutra, Emys orbicularis i Triturus
dobrogicus. De importan ridicat i pentru specia de amfibieni Bombina bombina.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat a suprap unatului, a lipsei p unatului, al
activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al
dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al polu rii prin ngr
minte chimice, depozitare de de euri menajere
sau industriale.

4.6 Documenta ie:
1. Cog lniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in
Romania. Review Roumain Biologie Biologie Animal 36(1-2): 39-50.
2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucure ti
1-352.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
30 0
520 Navigatie

Cod Activitate
100 Cultivare
10
20
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0320

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mociar

Latitudine
Longitudine
N 46 45' 54''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 49' 5''
4.017
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
370
623

447
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure

4
B
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4050 Isophya stysi
P
Pasaj
15
25

C
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
2
211 - 213
N14
19
231
N15
24
242, 243
uni
N16
53
311
P duri de foioase
N26
324

Situl Mociar, in suprafata de 4 017 ha, cuprinde dealul Padurea Mlastinii si lunca raului Gurghiu, aval de Ibanesti si pana la varsarea in raul
Mures. Situl este localizat in bazinul hidrografic al raului Gurghiu, afluent de stanga al Muresului. Sub raport geomorfologic face parte din
Dealurile Gurghiului. Situl este impadurit in proportie de circa 60%, celelate terenuri fiind reprezentate de pasuni, fanete, terenuri agricole,
cursuri de ape curgatoare. Padurile dominante sunt cele de stejari, aici gasindu-se si rezervatia stiintifica de stejari multiseculari Mociar
(amenaj O.S. Gurghiu, 1970). Atitudinea variaz n cadrul sitului de la 375 m, la gura de varsare a Gurghiului in Mures, pana la 617 m pe Vf.
Bermezeu, in partea sud estica a sitului, configuratia terenului fiind relativ plana. Partea superioara este un platou cu inclinare usoara spre
nord, marginit de versanti cu inclinare mai accentuata spre vest, sud si est. Substratul este reprezentat de roci vulcanice si roci sedimentare.
Din punct de vedere al administatiei silvice, padurile sunt proprietatea statului si sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Mures, OS
Gurghiu, UP X Mociar, iar din punct de vedere al administratiei de stat se afla pe raza comunei Gurghiu.
Habitat propice pentru speciile saproxylice de coleoptere Lucanus cervus, Osmoderma eremita, Morimus funereus, Cerambyx cerdo.
Entomocenoza cu Gnorimus octopunctatus, Cerambyx cerdo i Lucanus cervus este caracteristic p durilor b trne de stejar i reprezint
entomocenoza tipic pentru Osmoderma (semnalat de noi prin resturi i pelete) i Morimus.
Situl include pajisti si poeni mezofile in care traieste Isophya stisi.
T ieri ilegale de arbori, braconaj, turism.
4.6 Documenta ie:
ICAS, 1970, 1980, 1990 Amenajamenul OS Gurghiu, UP X Mociar.
Eugen Ni u, 2010 Coleoptera, pp 151-175, n Managementul i Monitoringul speciilor de animale Natura 2000 din Romnia. Ghid
Metodologic. (Edit. Victoria Tatole), Bucuresti, 329 pp. Ionu tefan Iorgu, Elena Iulia Iorgu, 2010 Orthoptera, pp 210-223, n Managementul i
Monitoringul speciilor de animale Natura 2000 (edit. Victoria Tatole), Bucure ti, 329 pp.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,44

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,25 2.628.-P durea Mociar
RO04
Rezerva ie natural
0,20 2.637.-Poiana cu narcise Gurghiu

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +

uscare
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +

uscare

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0321
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0089 Obcina Feredeului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Moldova Superioar

Latitudine
Longitudine
N 47 35' 13''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 20' 36''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
429
649
933
785

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

50
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

C
B
C
B
1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx
P
P
C
C
B
B
C
C
C
C
1354 Ursus arctos

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N15
31
242, 243
N17
312
P duri de conifere
N23
65
1xx

Strabate Obcinele Bucovinei longitudinal. In aval de Breaza raul capata adesea infatisarea de chei.
Foarte important pentru protejarea speciei Eudontomyzon mariae!
Poluare accidental , braconaj, turism.
4.6 Documenta ie:
1. B n duc., D. (2008). Natura 2000 sites proposal regarding Cyclostomata species in
Romania, Acta Oecologica Carpatica I, 83-88 pp.
2. Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soul, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus,

C
C
C
C
G. Ionescu, W. Altenburg 2006. - Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological

Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W
ecological consultants, Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov,
Romania.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,10

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,10 2.733.-Stratele cu Aptycus de la Pojorta
J021SV * ###### BOTUS - BOBEICA
Cod Activitate
220 Pescuit sportiv
Intensitate % Infl.
B
90 -
840 Inundarea

Cod Activitate
20
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI

10

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0322
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele es

Latitudine
Longitudine
N 47 5' 35''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 31' 44''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
34.881
173
926

516
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
70 Bihor
RO066
30 S laj


3
B
C
B
B
0,001
0,001
0,5
B
A
C
C
B
A
B
B
0,05
alpin
0,0001
0,001

0,001
0,001
B
C
C
C
B
B
B
B
40
0,1
0,05

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1361 Lynx lynx
P
1352 Canis lupus
1324 Myotis myotis
Pasaj
P?

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
1087 Rosalia alpina
4050 Isophya stysi

Cat. Specia
P Anthemis tinctoria
i faun
Popula ie Motiv
P A
Campanula rotundifolia ssp. polymorpha
Phyteuma tetramerum
Pulsatilla montana
Rhynchospora alba
Scabiosa lucida
Sesleria rigida
Stipa pulcherrima
Thymus comosus
Trollius europaeus ssp. transsilvanicus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
3
231
P uni
N15
242, 243
N16
N26
92
311
P duri de foioase
324

Situl este localizat in Masivul Plopis (cunoscut si sub denumirea de Muntele Ses), care are o lungime de cca. 40 km si latimea situata intre 12
si 15 km si care se dezvolta pe directia NV-SE. Masivul este marginit de Depresiunile Simleu si Borod. Situl este situat preponderent in
judetele Bihor si Salaj, iar o suprafata foarte mica din partea sudica a sitului in judetul Cluj.
Muntele Ses face parte din grupa Mun ilor Apuseni apar innd de lan ul muntos al Carpa ilor Occidentali. Cel mai nalt vrf este Vrful M gura
Mare, cu 918 m. Altitudinal, situl se desfasoara intre cca. 150 m si 918 m, incadrandu-se in categoria muntilor josi si a dealurilor. Predomina
versantii, dar apar si vai adanci, reci si umede, precum si culmi largi, ondulate si platouri.
In ceea ce priveste geologia zonei, substratul este reprezentat preponderent de roci metamorfice - micasisturi biotice, gnaise, amfibolite,
paragnaise - si sedimentare - sisturi argiloase cafenii, marno-calcare, conglomerate, calcare dolomitice.
Climatul este temperat continental, moderat, cu circulatia maselor de aer dinspre vest si nord-vest.
Din punct de vedere fitoclimatic, situl se situeaza in etajul nemoral al padurilor de foiase ( cu fagete montane, premontane si colinare, precum
si paduri de gorun si amstec de gorun cu alte specii de stejar).
Conform cercetarilor efectuate de G. Coldea (1972), pe teritoriul Muntelui Ses au fost identificati peste 700 de fitotaxoni, fiind singurul loc din
tara cunoscut pentru specia Ophris sphaegodes si singurul loc cunoscut din Transilvania pentru specia Ophris aestrifera.
Au fost identificate 26 specii de orhidee.
Au fost identificate 48 de asociatii vegetale.
Prezenta speciei Isopya stysi (Orthoptera) - rezolvare IN MOD.
Sunt prezente i popla ii ale speciilor Carabus variolosus, Rosalia alpina (Coleoptera).
Situl este expus unor presiuni datorate factorilor naturali destabilizatori si limitativi, prezentand totusi un risc redus al producerii doboraturilor
de margine,al incendiilor, cu precadere in apropierea localitatilor si la liziera padurii. Totusi, pot aparea probleme generate de nefinalizarea
regimului de proprietate (taieri ilegale de arbori sau exploatarea nerationala a resurselor existente). Fragmentarea unor habitate il poate face
susceptibil la scaderea rezilientei.
60% din suprafata totala a sitului este reprezentata de paduri si terenuri care constituie fondul forestier. 67% din ponderea acestora sunt
paduri proprietate publica de stat administrate de RNP Romsilva prin Directiile silvice Zalau (Ocolul silvic Izvoarele Barcaului), Bihor (Ocolul
silvic Alesd) si Oradea (Ocolul silvic Marghita), iar restul reprezinta paduri comunale si proprietati particulare alcatuite din paduri, pasuni
impadurite, pasuni cu arbori.
4.6 Documenta ie:
Coldea, G., 1972, Flora si vegetatia Muntilor Plopis. Teza de doctorat. Universitatea babes-Bolyai, Cluj Napoca.
BEN E F. (1975), Tipuri de relief n Depresiunea Simleului, Lucr ri Stiin ifice, seria A;
BLEAHU M. et al. (1976), Geologia Mun ilor Apuseni, Editura Academiei, Bucuresti;
FICHEUX R. (1929), Remarques sur le rseaux hidrograpiyque du Bihor Septentrional;
HANTZ LAM I. (1968) Depresiunea Vadului, Studiu fizico-geografic, Rezumatul tezei de doctorat;
M H RA Gh. (1973), Evolu ia Cmpiei de Vest, Realiz ri n geogr. Romniei, Editura stiin ific , Bucuresti;
NICORICI E. (1972), Stratigrafia neogenului din sudul Bazinului Simleu, Editura Academiei, Bucuresti;
ORGHIDAN N. (1969), V ile transversale din Romnia, Ed. Academiei, Bucuresti;
PAUC M. (1964), Bazinul neogen al Silvaniei, An. Com. Geol., XXXIV;
PAUC M., ISTOCESCU D., ISTOCESCU F. (1968), Bazinul neogen al Vadului, D. S. Inst. Geol., LIV;
POSEA A. (1977), Bazinul Crisului Repede, n Cercet. n Geogr. Romniei, Editura Stiin ific si Enciclopedic , Bucuresti;
POSEA G. (1997), Cmpia de Vest a Romniei, Ed. Funda iei Romnia de mine;
SAVU Al. (1965), Aspecte de relief n Depresiunea Simleului, Comunic ri de Geografie, vol. III, Cluj;Date teren Dr. Elena Iorgu, Dr. Ionu
Iorgu, 2010. Date teren si colectie Dr. E. Nitu.
Amenajamente silvice I.C.A.S.: Ocolul silvic Marghita, 1997, 2007 Ocolul silvic Izvoarele Barcaului, 1991,2003 Ocolul silvic Alesd, 1991,2003
Ocolul silvic Huedin 1994,2004

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,00

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,00 2.691.-Mla tina de la Iaz

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 B
25 -

C
B
5
15

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
25 -
15

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0323

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntii Ciucului

Latitudine
Longitudine
N 46 30' 1''
E 25 56' 7''

sitului (ha)
sitului (km)
59.641
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
655
1562
1063

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
84 Harghita
RO011
16 Bac u


0,1
B
C
A
B
0,5
0,5
Brometalia)
alpin
0,08
0,2
6520 Fne e montane
20
Salicion albae)
0,5
10
25
30

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
Pasaj

C
A
C
B
1354 Ursus arctos
1361 Lynx lynx
1355 Lutra lutra

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

>20000 i
>500 i
C
C
B
B
C
A
B
B
>5000 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
C
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere

C
B
C
B
Iernat
Pasaj
Pasaj

C
B
C
B
10000-50000 i
500-3000 i
V
C
C
A
B
B
A
B
C

Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
6
321
N12
N14
41
211 - 213
231
uni
N15
242, 243
N17
33
312
P duri de conifere
N26
12
324

Mun ii Ciucului sunt o grup muntoas a Carpa ilor Moldo-Transilvani, apar innd de lan ul muntos al Carpa ilor Orientali. Cel mai nalt pisc
este Vrful Noscolat, avnd 1.553 m.
Situl propus reprezint un mosaic de paji ti i p duri unde fne ele montane ocup un loc
important. Dup estim rile noastre, zona propus este ce mai ntins zon cu fne e montane
actual folosite din Carpa ii Orientali. Este foarte important de subliniat c fne ele fac parte dintr-un peisaj viu, unde ntregi comunit i rurale
tr iesc din agricultur tradi ional , i contribuie ntr-un mod foarte important la men inerea i managementul habitatelor. n zona propus
tr iesc popula ii importante de pr d dori mari, pentru care aceast zon este i un coridor ecologic, permi nd mi c rile acestora n direc ie
nord-sud.
Situl este vulnerabil declinului agriculturii tradi ionale. Cea mai mare parte a fne elor este
reacoperit de p dure n c iva ani dac cositul nu se continu . Statutul de sit Natura 2000 ar
putea contribui la men inerea vitalit ii comunit ilor rurale.
4.6 Documenta ie:
1. ANDREI, M. (1963): Asocia ia de Festuca amethystina din Mun ii Ciucului. Comun. Acad. R. P. R.
13(6): 541550.
2. ASOCIATIA VNATORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI 2010. Evaluarea efectivelor de lup,
pisic s lbatic , rs și urs in județul Harghita mn anul 2010.
3. CS RS I. CS RS-KPTALAN M. PLFALVI P. (1980): A Cski-havasok nhny
nvnytrsulsnak kolgiai jellemzse. Acta Hargitensia 1: 417432.
4. CS RS I. GERGELY I. CS RS-KPTALAN M. (1985): Studii fitocenologice asupra pajistilor
de Deschampsia caespitosa (L.) P. BEAUV. din RSR. Contr. Bot. 25: 142157.
5. CS RS I. RESMERIT , I. (1960): Studii asupra paji tilor de Festuca rubra L. din Transilvania.
Contr. Bot. 2: 149173.
6. CS RS I. (1973): Geobotanische Forschungen in Casin(Kszon)-Becken (Ostkarpa-ten). Acta Bot.
Hung. 19: 5571.
7. DEGEN . (1912): Trisetum macrotrichum HACK. a Cski Havasokban. Magy. Bot. Lapok 11: 280
281.
8. DEGEN . (1930): Contributions la connaissance de la Flore bryologique de Montagnes de Csk.
Folia Cryptogamica 7(1): 965976.
9. DEMETER L. PSZTOHY Z. CSERG A. C R U , I. (2005): Terrace ponds in the Ciuc
Basin: A preliminary characterization. Stud. Cercet. Biol., Univ. Bac u 10: 1923.
10. EPURAN, D. (2001): Flora i vegeta ia Mun ilor Trotu (intre valea Uzului i Ghime ). Mscr. Tez de
doctorat, Universitatea Al. I. Cuza, Ia i.
11. PLFALVI P. (1995): A Gyimesi-hg (1164 m) krnyknek florisztikai vzlata. Mzeumi Fzetek
(Cluj-Napoca) 4: 107114.
12. PLFALVI P. (2003): A Gyimesek botanikai s etnobotanikai kutatsnak trtnete. Mzeumi
Fzetek (Cluj-Napoca) 12: 7790.
13. RCZ G. (ed.) (1968): Plantele medicinale din flora spontan a bazinului Ciuc. Harghita Megyei
Nptancs, Miercurea-Ciuc, 185 pp.
14. WAGNER J. (1899): Eine Excursion in der Umgebung von Gyimes (Siebenbrgen). Allg. Bot.
Zeitschr. 5: 4243, 6162, 7778.
15. MITITELU D., et al. (1993): Contribu ii noi la cunoa terea florei i vegeta iei jude ului Bac u, St. Com.
Muz . t. Nat. Bac u, /1980-1993/: 81-108

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,00

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
A
0 +
B
10 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
E
1.2 Codul sitului
ROSCI0324

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii Bihor

Latitudine
Longitudine
N 46 23' 57''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 39' 9''
20.885
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
303
1845
976

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
43 Bihor
RO051
31 Arad
RO071
RO053
19 Alba
7 Hunedoara


1,4
B
C
B
B
14,1
39,3

13,8
17,4
A
A
C
C
A
A
B
B
1,2

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
>13 i
1352 Canis lupus
10-20 i
1361 Lynx lynx
Pasaj
>10 i

C
B
B
B
C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1087 Rosalia alpina
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N08
3
322
N09
321
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
61
311
P duri de foioase
N17
15
312
P duri de conifere
N19
14
313
P duri de amestec
Pasaj

C
B
C
B
C

Situl este o zon central pentru speciile de carnivore mari (lup, urs i rs). Tipurile principale de p dure sunt f getele, ntlnindu-se ns i
gorunete sau tuf ri uri de jneap n i smrdar. Situri conserv p duri virgine sau cvasivirgine n zonele Lespedioara, Chicera Ciungilor, culmea
Tomnatecului. Cursurile de ap importante sunt Cri ul Negru, Arie ul Mic, Valea Leucii i Valea G inii. Situl are o suprafa de 21,100 hectare
i este situat n raza administrativ a jude elor Arad, Alba, Bihor i Hunedoara.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), conserv habitate favorabile pentru toate cele trei specii. Zon de concentrare pentru urs
n subpopula ia din Apuseni. Contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000, f cnd parte din re eaua de situri care conecteaz Mun ii
Apuseni cu Carpa ii Meridionali. Prin conexiunea cu situl Natura 2000 Platoul Va c u, va permite extinderea natural a ursului n Mun ii
Apuseni spre vest n Codru Moma i spre sud, prin SCI Defileul Cri ului Alb, spre Mun ii Z randului i Metaliferi.
avea influen e negative asupra dispersiei carnivorelor mari, n special a ursului. Braconajul este un factor negativ major care poate diminua
efectivele locale i uciderea indivizilor n dispersie.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,02

Cod
Categorie
Tip
%
RO05 Parc natural
*
0,02 F-Apuseni

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
80
230 Vanatoare
50
50
10

B
B
30
20

B
B
10
40
0
-
10

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -

B
B
230 Vanatoare
50

C
B
10
40
15
40
25
50
10

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0325

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mun ii Metaliferi

Latitudine
Longitudine
N 46 6' 30''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 36' 5''
14.303
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
279
915

584
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
100 Hunedoara

21,4
A
C
B
B

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
Pasaj
P
50

C
B
C
B
1354 Ursus arctos
1361 Lynx lynx
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
11
231
P uni
N15
N16
84
242, 243
311
P duri de foioase

Situl include zona de p duri compacte din vestul Mun ilor Metaliferi. Tipurile principale de p dure sunt gorunetele i f getele. Situat n jude ul
Hunedoara, situl are o suprafa de 14,373 hectare.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), conserv habitate favorabile pentru toate cele trei specii i este o posibil zon de
expansiune natural a subpopula iei de urs din Apuseni, n prezent fiind o zon de mortalitate pentru aceast specie. Contribuie la eficien a i
coeren a re elei Natura 2000, f cnd parte din re eaua de situri care conecteaz Mun ii Apuseni cu Carpa ii Meridionali.
avea influen e negative asupra dispersiei carnivorelor mari, n special a ursului. Braconajul este un alt factor cu impact negativ major iar
atitudinea comunit ilor locale, n rndul c rora obi nuin a convie uirii cu carnivorele mari, i n special cu ursul, a disp rut, este un factor
care trebuie luat n calcul ca avnd un rol important n men inerea func ionalit ii coridorului ecologic.
4.6 Documenta ie:

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
80 -
230 Vanatoare
50
80
25

B
B
20
10

B
B
40
20
50

rulote
10

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -
230 Vanatoare
50
50
30

C
B
10
40
15
40
25

B
B

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0326
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muscelele Arge ului

Latitudine
Longitudine
N 45 8' 37''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 53' 24''
10.015
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
385
870

586
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO031
100 Arge
alpin

0,1
A
C
B
B
0,5
0,5
60
0,1

Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
C
1083 Lucanus cervus
1088 Cerambyx cerdo
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
2
321
N14
231
uni
N16
93
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi

Situl Muscelele Arge ului este alc tuit din trei trupuri, care inglobeaza in principal p dure, toate apar innd, din punct de vedere
geomorfologic, podi urilor piemontane arge ene (Gruiurile Arge ului) din estul Podi ului Getic, n raza ocoalelor silvice Aninoasa, Domne ti,
Mih e ti. Limita estic este dat de prul Arge el, la vest de rul Doamnei, la nord de depresiunile subcarpatice, iar la sud de confluen a
prurilor Arge el i Hulub .
Situl este localizat n raza administrativ a urm toarelor comune: trupul de p dure nord-vestic comunele Domne ti, Pietro ani, Cose ti,
Aninoasa, Vl de ti, B lile ti; trupul de p dure nord-estic comunele Schitu Gole ti, Poienarii de Muscel, Mih ie ti; trupul de p dure sud-estic
comunele Hrtie ti, Vulture ti i Davide ti. Din punct de vedere geologic situl este caracterizat de prezen a a a numitelor Strate de
Cnde ti. Expozi ia general este predominant estic sau vestic , deci par ial nsorit sau par ial umbrit . Altitudinea variaz ntre 380 m, n
sud, i 870 m, n nord. Dup Koppen, teritoriul sitului se ncadreaz n regiunea climatic D.f.b.x., deci ntr-un climat ploios, cu precipita ii n tot
cursul anului (valorile medii anuale variaz ntre 700 mm i 800 mm), temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22 gr. C, dar cel pu in 4
luni ea dep e te 10 gr C (temperatura medie anual variaz ntre 8gr C i 10 gr C). Predomin solurile din clasele luvisolurilor, cambisolurilor
i protosolurilor), n condi ii climatice normale (temperatur , vnt, precipita ii) ofer condi ii bune de vegeta ie habitatelor forestiere din aceast
zon . Principalii factori destabilizatori care afecteaz o treime din acest sit sunt tulpinile nes n toase, datorate regener rii repetate din l stari,
precum i uscarea arboretelor de cvercinee. (n special n prima parte a deceniului trecut). Al i factori destabilizatori (rupturi de z pad
atacuri de v t m tori i eroziune n suprafa ) se manifest n special n condi ii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente,
temperaturi foarte sc zute, vnturi puternice, etc).
i vnt,

Situl este reprezentativ pentru habitatele forestiere din subcarpatii Getici, fiind localizat in Muscelele Argesului (Gruiurile Argesului), in partea
estica a Podisului Getic. Situl este acoperit in cvasitotalitate de paduri, cele mai reprezentative si larg raspandite habitate de interes comunitar
fiind fagele colinare (9130), p durile dacice de stejar i carpen (91Y0), padurile de gorun cu carpen (9170) . La acestea se adauga si alte
habitate care detin suprafete mai restranse.
Situl este localizat pe interfluviile raurilor cu curgere de la nord la sud, asigurand conectivitatea dintre regiunea Carpatilor Meridionali,
dealurile/piemonturile subcarpatice si platforma Pitestiului.
Arboretele afectate de factori destabilizatori ocup cca. o cincime (20%) din sit. Ace ti factori au, totu i, n general, o intensitate slab .
Principalii factori destabilizatori sunt: - tulpinile nes n toase, datorate regener rii repetate din l stari; - fenomenul de uscare n arboretele de
cvercinee i salcm; Al i factori destabilizatori ac ioneaz izolat, fiind vorba de rupturi de z pad i vnt, atacuri de v t m tori i alunec ri de
teren. Ace tia se manifest n special n condi ii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturi foarte sc zute, geruri
timpurii sau trzii, etc). Alti factori care au o influenta negativa asupra starii de conservare a habitatelor sunt utilizarea de specii alohtone
pentru plantare, fructificarea slaba a speciilor de cvercinee ceea ce ingreuneaza procesul de regenerare pe cale naturala a arboretelor,
diversificarea formelor de proprietate asupra padurilor, taierile ilegale de arbori, aplicarea unor masuri silviculturale defectuase.
Situl se gaseste pe raza judetului Arges, fondul forestier fiind administrat de OS Domensti, OS Aninoasa, OSE Mihaesti, precum si de
proprietari privati de padure.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul OS Domnesti;
Amenajamentul OSE Mihaesti;
Amenajamentul OS Pitesti;
Amenajamentul OS Aninoasa.
***, 1983, Geografia Romaniei. vol. I. Geografia fizica. Editura RSR.
Eugen Ni u, 2010 Coleoptera, pp 151-175, n Managementul i Monitoringul speciilor de animale Natura 2000 din Romnia. Ghid
Metodologic. (Edit. Victoria Tatole), Bucuresti, 329 pp.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +

uscare
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0327

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Nemira - Lapo

Latitudine
Longitudine
N 46 17' 57''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 15' 1''
9.865
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
597
1632

1094
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
51 Harghita
RO011
49 Bac u


25,1
B
C
B
B
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
Pasaj
0,5
26,1
22

C
A
C
A
1354 Ursus arctos
1355 Lutra lutra
1361 Lynx lynx
1324 Myotis myotis

C
C
C
C
B
B
C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cat. Specia
A Bufo bufo
i faun
Popula ie Motiv
C A
A Rana temporaria
R Anguis fragilis
C
C
A
A
Rana dalmatina
C
C
A
A
R Lacerta agilis
R Natrix natrix
R Vipera berus
R Zootoca vivipara
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
4
321
N16
311
P duri de foioase
N17
27
312
P duri de conifere
N19
62
313
P duri de amestec
N26
324

Situl Nemira Lapos este situat n Carpa ii Orientali, n zona Mun ilor Nemirei. Zona montan din teritoriul sitului se caracterizeaz prin
eviden a unor culmi evidente, bine conturate, v lurate, cu unele vrfuri proeminente. ntre aceste culmi, cu orient ri mai mult sau mai pu in
paralele se afl depresiuni alungite i str batute de praie. Forma ia geologic predominant din cadrul sitului este cea a fli urilor din Carpa ii
Orientali. Formele de relief cele mai des ntlnite sunt versan ii cu nclin ri repezi i foarte repezi.Din punct de vedere climatic situl se
ncadreaz ntr-un climat de munte (IV) inut climatic de mun i mijlocii (C), fiind caracterizat prin regim termic moderat, cu oscila ii diurne mai
reduse.Vnturile predominante bat din direc ia N-NE, cu varia ii de intensitate din cauza v ilor orientate n direc ii diferite. In ceea ce prive te
clasele de habitate, predomin p durile de amestec (cca. 61%), urmate de p durile de r inoase (cca. 27%) , p durile de foioase (cca.3%),
p unile i paji tile (8%) i alte terenuri (1%). P durile, care reprezint vegetatia primara pentru acest sit, se ncadreaz n marea lor
majoritate n etajele montan de molidi uri i montan de amestecuri.
P durile se afl n raza OS D rm ne ti UP III, UP VI i UP IX (conform Amenajamentului din 2006), OS Com ne ti, UPIII (conform
Amenajametului din 1994) i OS Snmartin, UP VIII (conform Amenajamentului din1995).
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos i Lynx lynx, care ar func iona i ca coridor ecologic
ntre SCIul existent Creasta Nemirei (inadecvat n forma actual conserv rii speciilor de carnivore mari), respectiv situl propus Mun ii
Go mani. Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 9410 (Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (VaccinioPiceetea)). Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci listate. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, i speciile de amfibieni
Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al de exploatare forestier , al exploat rii miniere de suprafa
i subterane, al dezvolt rii
teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau braconaj al speciilor protejate.
O amenin are specific este reprezentat de dezvoltarea infrastructural n zona Valea Uzului.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J054BC * ###### BARZAUTA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
80 0
B
10
140 Pasunatul
20

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
E
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0328
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Obcinele Bucovinei

Latitudine
Longitudine
N 47 40' 58''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 28' 46''
32.246
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
565
1481
1015

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

1
B
C
B
B
Salicion albae)
0,4
48,3
22,7
0,001
alpin
6520 Fne e montane
0,001
15

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
1352 Canis lupus
P
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
1361 Lynx lynx
1355 Lutra lutra

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1087 Rosalia alpina
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
V
Iernat
Pasaj

C
A
C
A

Cat. Specia
P Achillea lingulata
i faun
Popula ie Motiv
V A
Angelica archangelica ssp. archangelica
Betula nana
P
P
Botrychium virginianum
V
C
A
B
P
P
Calla palustris
Carduus kerneri ssp. kerneri
V
V
A
A
Cephalanthera rubra
Dactylorhiza cordigera ssp. cordigera
Dactylorhiza incarnata ssp. incarnata
Dracocephalum thymiflorum
Eleocharis quinqueflora
P
P
Erysimum witmannii ssp. witmannii
R
V
A
A
P
P
Epipactis palustris
Euonymus nanus
R
V
A
A
Goodyera repens
Gymnadenia conopsea
A
A
Herminium monorchis
Iris sibirica
Limosella aquatica
Lythrum portula
Melampyrum saxosum
P
P
Microstylis monophyllos
V
R
A
A
P
P
V
V
A
A
Orchis militaris
Orchis ustulata
Phyteuma tetramerum
Phyteuma vagneri
Poa rehmannii
Rhodiola rosea
Salix starkeana
Saussurea discolor
P
P
Senecio papposus
Swertia perennis
R
V
A
A
P
P
Senecio subalpinus
R
V
A
A
Taxus baccata
Thymus comosus
Tozzia alpina ssp. alpina
Trientalis europaea
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
4
231
P uni
N15
242, 243
N17
72
312
P duri de conifere
N19
17
313
P duri de amestec
N26
324

Situl in suprafata de 32246 ha este situat n Carpa ii Orientali, Obcinele Bucovinei, mai precis Obcina Feredeului i Obcina Mare, intre
versantul tehnic stang al Rului Moldova i versantul tehnic drept al Rului Moldovi a, ct i pe culoarul Rului Moldovi a i la est de
acesta.Relieful predominant este versantul cu nclin ri preponderent ntre 16 i 30 grade, dar pe suprafe e restrnse apar i alte forme de
relief cum ar fi platoul si lunca inalta. Altitudinal situl este cuprins intre aprox 600m (UP I Deia O.S. Vama) i aprox. 1500m (U.P. I
Dem cu a O.S.E. Tomnatic). Din punct de vedere geologic SCI-ul se ncadreaza n zona fli ului carpatic, reprezentat prin unit ile de Audia
i de Tarc u, iar forma iunile geologice sunt de vrst mezozoic i neozoic . Din punct de vedere fitoclimatic situl este situat n etajul montan
al amestecurilor(de molid, brad i fag) i n etajul montan al molidului.
Dup sistemul de clasificare a lui Kppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem doua regiuni climatice Dfk(600-1000m) si Dfck(peste
1000m).
Preponderent suprafa a sitului este acoperit cu p dure (94%).
SCI-ul se situeaz n etajul montan al amestecurilor (de molid, brad i fag) i n etajul montan al molidului, bonitatea statiunilor forestiere fiind
superioara si mijlocie.
In cuprinsul acestui sit se intalnesc 22 de tipuri de p dure incadrate in 9 tipuri de habitate forestiere din Romania care au corespondenta cu
tipurile de habitate Natura2000: R4102 - P duri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu
Hieracium rotundatum (corespondent tip de habitat Natura 2000 9110 Luzulo-Fagetum beech forest / P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum );
R4401 - P duri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa, (corespondent tip de habitat Natura 2000 91E0 Alluvial
forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) / P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus
excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); R4103 - P duri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad
(Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii,R4104 - P duri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Pulmonaria
rubra,R4109 - P duri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Dentaria glandulosa (corespondent tip de habitat Natura 2000 91V0
Dacian beech forest / P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion) ); R4205 - P duri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis
acetosella, R4206 - P duri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum, R4207 - P duri sud-est
carpatice de molid (Picea abies) i brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens, R4208 - P duri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i
brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica (corespondent tip de habitat Natura 2000 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine
levels (Vaccinio-Piceetea)/ P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).
In concluzie situl este deosebit de valoros atat pentru habitatele forestiere de fagete, in special tipul de habitat 91V0 - P duri dacice de fag
(Symphyto-Fagion), care ocupa cea mai mare suprafata la nivelul sitului, urmat de habitatele 9410 - P duri acidofile de Picea abies din
regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), 9110 - P duri de fag de tip Luzulo-Fagetum si 91E0 P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), cat si pentru prezenta in cadrul sitului a
carnivorelor mari.
In cadrul SCI-ului pot ap rea deseori doborturi de vnt i rupturi de z pad datorit unor vnturi foarte puternice cu viteze cuprinse ntre 18
i 30 m/sec din direc iile predominant vestice i nord vestice. De asemenea prezen a unor roci la suprafa are o importan deosebit
asupra nr d cin rii molidului, determinnd o nr d cinare n form de taler a acestuia i o vulnerabilitate ridicat la doborturile de vnt.
Suprafa a de p dure din cadrul SCI-ului se afl n proprietatea statului,fiind administrat de RNP-Romsilva, prin Direc ia Silvic Suceava(O.S.
Moldovi a , O.S. Putna, O.S. Vama) i ICAS (O.S.E. Tomnatic), n proprietate public a persoanelor juridice i n proprietate privat .
Padurea din cadrul SCI-ului este ncadrat din punct de vedere teritorial administrativ n O.S. Moldovi a (U.P. II Argel, U.P. III Ra ca, U.P. IV
Putna Secrie ), O.S. Putna (U.P. I Putna), O.S.E. Tomnatic (U.P. I Dem cu a) i O.S. Vama ( U.P. I Deia, U.P. II Paltinu)
4.6 Documenta ie:
Pentru documenta ie s-au folosit Amenajamentul Ocolului Silvic Moldovi a RNP- Romsilva,ICAS 2005(U.P. II Argel, U.P. III Ra ca, U.P. IV
Putna Secrie ), Studiu General Ocolul Silvic Moldovi a RNP- Romsilva, ICAS 2005; Amenajametul Ocolului Silvic Putna RNP- Romsilva,
ICAS 2001(U.P. I Putna), Amenajamentul Ocolului Silvic Vama, RNP- Romsilva, ICAS 2001( U.P. I Deia), Amenajamentul Ocolului Silvic
Vama, RNP- Romsilva, ICAS 2009( U.P. II Paltinu), Amenajamentul Ocolului Silvic Experimental Tomnatic RNP-Romsilva, ICAS 2009(U.P. I
Dem cu a), Studiu General Ocolului Silvic Experimental Tomnatic, RNP-Romsilva, ICAS 2009
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J021SV * 3,685 BOTUS - BOBEICA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +

uscare
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0329
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor
ROSPA0037 Dumbr vi a - Rotbav - M gura Codlei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oltul Superior

Latitudine
Longitudine
N 45 54' 2''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 32' 56''
1.508
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
459
601
496

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO073
49 Covasna
RO072
51 Bra ov

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1337 Castor fiber
250-350 i
C
C
1355 Lutra lutra
C
Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

A
B
C
B
C
B
C
B
Pasaj

C
C
C
C

P
P
C
C
C
C
C
C
C
C
2511 Gobio kessleri
1149 Cobitis taenia
1163 Cottus gobio
1130 Aspius aspius

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
42
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
10
211 - 213
N14
17
231
N15
17
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N26
324
uni
Pasaj

B
B
C
B

Rul se formeaz la contactul dintre masivul calcaros al H ma ului Mare (1793 m), cu cristalinul masivului ipotului (1366 m) , de la
altitudine de 1280 m.
La nceput, n Depresiunea Ciucului, e un ru lini tit, urmnd dup aceea s str bat zona defileului, n care sunt cantonate cteva sta iuni
balneoclimaterice valoroase ( Tu nad, Bixad, Malna ), ocole te apoi, pe trei p r i, masivul Baraoltului, r t cind lene , cu bucle largi, prin esul
plan al Depresiunii intercarpatice a Bra ovului, unde i vin n sprjin: Rul
Negru (L = 88 km, F = 2.349 km2), Ghimb elul (L = 6 km, F = 8 km2), Brsa (L = 73 km, F = 937 km2) etc.
Un nou masiv i iese n cale, acela al Per anilor, pe care-l str bate prin defileul de la Raco (12 Km lungime), mai pu in impun tor dect
primul.
n ara Oltului (depresiunea F g ra ului), rul cap t iar i caracter de es, meandrnd printre malurile joase, mpins permanent spre
dreapta de numero i afluen i f g r eni (aproximativ 20 mai importan i) scur i, dar viguro i, rev rsndu-se frecvent n punctele de ntlnire cu
Oltul. Cibinul (L = 82 km, F = 2.194 km2), Hrtibaciul (L = 110 km, F = 1.025 km2) i Sadu (L = 60 km, F = 278 km2), acesta de pe urm cu
amenaj ri complexe, i aduc ultimele cantit i de ap pe teritoriul Transilvaniei, c ci, dup unirea cu acesta, Oltul
traverseaz Carpa ii Meridionali, ajunge n pitorescul defileu Turnu Ro u Cozia, ntrerupt doar de Depresiunea larg a Lovi tei, n cuprinsul
c reia prime te Lotrul, ale c rui izvoare pornesc de sub masivul Parngului.
Situl con ine habitate ncadrate n categoriile de bonitate optim i corespunz tor, pentru castor. Deosebit de valoroase (calitativ i cantitativ)
pentru aceast specie sunt habitatele ml tinoase din sectorul F g ra -Porumbacu de Jos.
Braconajul reprezint principala activitate cu impact negativ asupra diversit ii biologice a zonei.
4.6 Documenta ie:
Claudiu PAȘCA (ICAS Bra ov), Georgeta IONESCU (ICAS Bra ov), George SRBU (ICAS Bra ov), Marius POPA (ICAS Bra ov),
Cercet ri privind eco-etologia castorului Castor fiber n Romnia.
Claudiu PAȘCA (ICAS Bra ov), George SRBU (ICAS Bra ov) - Evalu ri n teren, 2009-2010;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J049BV * ###### DUMBRAVITA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
10 -
830 Canalizarea
15
701 Poluarea apei
30

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
50 -

Situl nu are custode.
20
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0330
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ose ti - Brze ti

Latitudine
Longitudine
N 46 45' 51''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 33' 51''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1.449
101
339

202
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
100 Vaslui

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

Cat. Specia
M Spalax graecus graecus
Pasaj

C
B
B
B
C
i faun
Popula ie Motiv
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
20
211 - 213
N14
26
231
uni
N15
31
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N21
12
221, 222
Vii i livezi
N23
1xx
N26
324

Paji te din regiunea biogeografic continental caracterizat de prezen a habitatelor specifice speciilor de interes conservativ Spermophilus
citellus i Mustela eversmanni.
Situl are o importan prioritar n vederea conserv rii popula iilor de dihor de step (Mustela eversmanni), identificat pn n prezent n numai
dou loca ii din Moldova. De asemenea un sit important pentru conservarea popnd ului (Spermophilus citellus).
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a lipsei cositului,a lipsei p unatului, a drag rii i dren rii
habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat,
depozitare de de euri menajere sau industriale.
4.6 Documenta ie:

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
80 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0331
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0050 Iazurile Mihe u de Cmpie - T ureni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tile Balda - Frata - Mihe u de Cmpie

Latitudine
Longitudine
N 46 39' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 13' 14''
200
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
311
483

387
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
23 Cluj
RO075
77 Mure


5
A
C
A
A
95

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
R
Pasaj
<1000 i

Cat. Specia
P Allium albidum
P
Iernat
Popula ie Motiv
1000-2000 i A
Anchusa barrelieri
300-500 i
Centaurea trinervia
110-130 i
Iris pontica
500-1500 i
1000-3000 i
B
C
P
P
Krascheninnikovia ceratoides
Peucedanum tauricum
10000-12000 i
Salvia nutans
1000-2500 i
Stipa pulcherrima
P
P

Nepeta ucranica
Prunus tenella
Serratula radiata
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
13
211 - 213
uni
N15
19
242, 243
N16
24
311
P duri de foioase
N21
15
221, 222
Vii i livezi

Lande, tuf ri uri, maquis i garigue, phrygana 5%
Paji ti uscate, stepe 75%
P duri de monocultur (plopi sau arbori exotici) 20%
300-350 i
Gypsophila collina
600-1200 i
P
P
231

C
B
C
B
C
400-1000 i
29
i faun
N14
90-110 i
400-1000 i
440-450 i
C
A
A
3000-10000 i

Acest sit cuprinde toate paji tile stepice subpanonice r mase nedegradate din partea central-sudic a Cmpiei Transilvaniei, cu specii extrem
de rare precum Nepeta ucranica (cel mai mare num r de popula ii al acestei specii pe un areal redus, 5, se afl aici - taxonul n UE se mai
afl doar n Moldova i Bulgaria i e reprezentat doar prin popula ii foarte mici), Goniolimon tataricum, Centaurea trinervia, Astragalus
dasyanthus, Hesperis tristis, Iris pontica, specia cu totul aparte de step rece Krascheninnikovia ceratoides (2 popula ii), etc.
Situl nu a fost creat compact, pentru c nu este util includerea grosier a tuturor terenurilor agricole i construite dintre segmente. n acela i
timp, acestea fiind similare din punct de vedere ecologic vor putea fi administrate i monitorizate eficient i unitar n viitor, mult mai bine dect
dac s-ar fi creat cte un sit separat pentru fiecare segment. n viitor managerii sitului vor trebui totu i s studieze posibilitatea creerii de
coridoare ecologice sau situri stepping stones ntre segmente.
Extinderea p
unatului cu ovine n segmentele incluse n acest sit constituie principala vulnerabilitate.
Paji tile stepice sunt n ncadrate n p uni comunale apar innd Consiliilor Locale ale Comunelor Frata, jud Cluj i Mihe ul de Cmpie, Zaul
de Cmpie, jud, Mure , respectiv ora ului S rma u, jud. Mure . Suprafe ele forestiere (planta ii de pin negru, mojdrean i salcm) sunt
administrate de c tre Ocolul Silvic Ludu .
4.6 Documenta ie:
1. Ghisa, E., 1942 Sta iunile cu Nepeta ucranica din Romnia, Buletinul Gr dinii Botanice i al Muzeului Botanic din Cluj, 22.
3. B d r u, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeografic a dou specii relicte xerofile din Cmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica L.
i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia, 45(1):51-68.
4. Ghi a, E. Rezerva ia botanic de la Zaul de Cmpie, Ocrotirea Naturii, 12.
5. B d r u, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh., Pendea, Fl. I. 2002, Krascheninnikovia ceratoides (L.) Gueldenst. a presumable
Weichselian relic species in the Flora of the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 7(2): 209-214.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
30 -
10
140 Pasunatul

7. HARTA SITULUI

70

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0333

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tile S rm

Latitudine
Longitudine
N 46 48' 35''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 10' 6''
1.136
el - Mila - Urmeni
2.4. Altitudine (m)
Min. Max.
Med.
299
492

390
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO062
25 Bistri a-N s ud
RO063
49 Cluj
RO075
26 Mure


98
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
<1200 i
Iernat
Pasaj
<4000 i

C
A
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
12
211 - 213
N14
59
231
uni
N15
15
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N26
324

Lande, tuf ri uri, maquis i garigue, phrygana 2%
Paji ti uscate, stepe 98%
Plasat n una din cele mai antropizate i degradate areale ale Transilvaniei, segmentele de paji ti stepice xerice i mezoxerice cuprinse n
acest sit reprezint cu exactitate ultimele reminiscen e ale mediului natural regional, care trebuie protejate de urgen . Pe de alt parte aceste
fragmente toate con in popula ii r mase azi izolate din cauza fragment rii habitatului ale subspeciei strict endemice pentru Cmpia
Transilvaniei Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus (recent reevaluat i recunoscut de c tre monograful genului v. Podlech, 2008) i
care, n plus, sunt i cele mai mari i mai numeroase cunoscute, fiind mult mai ntinse i mai numeroase dect cele din arealele din vestul
Cmpei Transilvaniei, Bon ida-Vi ea-Jucu sau Vii oara-Urca-Grindeni sau Valea Florilor.
Situl este alc tuit din segmente disparate, pentru c din cauza antropiz rii intense a arealului (consecin
a reformelor agrare din 1854 i
1923 ce au suprapopulat regiunea) numai ele au mai r mas ca fiind reprezentative pentru contextul natural ini ial. Ni s-a p rut inutil din acest
punct de vedere s includem n sit vastele areale de teren arabil, p uni foarte degradate sau contruite dintre ele. Totu i, aceste segmente
separate ce alc tuiesc situl au un caracter foarte unitar, ad postind acela i tip de paji ti stepice xerice i mezoxerice i toate cuprinznd
popula ii vaste ale subspeciei endemice Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus. Acest caracter unitar justific crearea acestui sit unic dar
alc tuit din segemente disjuncte, singurele bine conservate din peisajul ini ial ce au mai putut fi g site n arealul din centrul Cmpiei
Transilvaniei, n loc s propunem situri separate pentru fiecare dintre ele. Caracterul unitar al segmentelor sitului va permite i monitorizarea
lor eficient n viitor i un elaborarea unui plan de management unic adecvat, ndreptat n primul rnd pentru conservarea subspeciei
endemice i a contextului s u natural.
Dup cum precizam crearea unui sit compact care s uneasc segmentele de paji ti stepice bine conservate din centrul Cmpiei
Transilvaniei ar pune probleme proprietarilor din zon plus c ar provoca adversitatea acestora, dar pe viitor trebuie s fie studiat , n cadrul
unor proiecte, posibilitatea implement rii de coridoare ecologice sau de situri mici intermediare de tip stepping stones pentru a asigura
conectivitatea popula iilor speciilor de paji ti stepice n cadrul unor metapopula ii func ionale, n special n cazul speciei Astragalus exscapus
ssp. transsilvanicus.
Paji tile stepice sunt folosite ca p uni comunale administrate de c tre Consiliile Locale ale comunei C tina (jud. Cluj), ora ului S rma u
(jud. Mure ), comunelor Siliva u de Cmpie, Urmeni , Mila (jud. Bistri a-N s ud), Cozma, Cr ie ti, Snpetru de Cmpie (jud. Mure )
4.6 Documenta ie:
Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe -Bolyai, Geographia 46: 51-67.
2. Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet Union. Feddes Repertorium, 119(56):310-387.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
15 -
140 Pasunatul

7. HARTA SITULUI

85

1.1 Tip
E
1.2 Codul sitului
ROSCI0334

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Buciumeni - Homocea

Latitudine
Longitudine
N 46 5' 15''
E 27 17' 8''

sitului (ha)
sitului (km)
4.993
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
86
365
234

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
59 Vrancea
RO024
41 Gala i


68,7
A
C
B
B
1
2,2
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl Buciumeni-Homocea este amplasat la limita de sud a Podi ului Central Moldovenesc (ntre Cmpia Siretului, Colinele Tutovei i Coasta
Siretului). Caracteristic sitului este faptul c rul Siret a creat n zon interferen a podi ului cu cmpia, iar versan ii au un pronun at caracter de
alunecare i eroziune n adncime. Localizat pe teritoriul administrativ al jude elelor Vrancea (n raza comunelor Homocea, Coribi a) i Gala i
(n raza comunelor epu, Munteni, Buciumeni). Din punct de vedere al administra iei silvice, situl apar ine direc iilor silvice Vrancea, ocolul
silvic Adjud (UP IV Homocea) i Gala i, ocolul silvic Tecuci (UP III Nicore ti, UP IV Buciumeni). Formele de relief, pe care vegeteaz
arboretele sunt reprezentate de versan i scur i, cu nclin ri ce variaz de la 10 la 60 de grade i platouri, cu altitudini cuprinse de la 40 m pn
la 400 m. Forma iunile geologice ntlnite n cadrul sitului sunt argilele, pietri urile, nisipurile, luturile i depozitele loessoide i aluviale (roci
moi, u or friabile). Situl este br zdat de mai multe praie (Stuhule , Fagului, Fund turii, Lupului, Tecucelul, Berheciul), afluen i ai Siretului,
care au debit inconstant, mare prim vara i foarte mic pn la nul vara. Caracteristic zonei sunt ploile toren iale de scurt durat care
favorizeaz fenomenele de eroziune i alunecare. Dup ,,Monografia geografic a R.S.R. teritoriul sitului se ncadreaz n sectorul de clim
continental , districtul estic IIAs3 (Cmpia Siretului Inferior) i districtul sud-estic IIBp2. Dup raionarea climatic Koppen, teritoriul sitului face
parte din dou provincii climatice: D.f.b.x. (cu climat ceva mai umed i cu veri mai pu in c lduroase) i B.s.a.x. (climat secetos, veri fierbin i i
ierni aspre). Aceast variabilitate climatic se explic i prin faptul ca situl se afl n zona de tranzi ie ntre bioregiunea continental i cea
stepic . Regimul termic specific zonei se caracterizeaz printr-o temperatur medie anual cuprins ntre 9 i 110C cu valori medii lunare n
intervalul 40C i 21,70C. n aceast zon precipita iile atmosferice prezint o deosebit importan din punct de vedere climatic, cantitatea
redus a acestora fiind un factor limitativ (400 590 mm). Din analiza regimului pluviometric se constat existen a unui deficit hidric de cca.
220 240 mm, el fiind maxim n lunile de var . Indicele de ariditate de Martonne variaz ntre cca. 24 (Adjud) i 31 (Nicore ti). Sub raport
pedologic, predomin solurile din clasa molisoluri (cernisoluri), argiluvisoluri (luvisoluri) i soluri neevoluate (protosoluri). Situl se suprapune
etajelor fitoclimatice: FD3 (etajul deluros de gorunete i goruneto-f gete), FD1 (etajul deluros de cvercete cu stejar) i Ss (silvostep ).
Situl este important pentru acoperirea geografica a distributiei habitatului 91Y0 - P duri dacice de stejar i carpen, care este si cel mai
reprezentativ si larg raspandit habitat in sit.
n raza sitului factorii destabilizatori sunt: deficitul de umiditate, concentra ia de s ruri din sol, deficitul de substan e nutritive, alunecare,
nml tin ri, doborturile de vnt i rupturile de z pad , uscarea etc. Arboretele afectate de alunecare se g sesc pe terenuri nclinate i
substrate formate din argile gonflabile, alternan e de argile i nisipuri. Arboretele cu nml tinare se g sesc pe terenuri plane cu substrat
impermeabil. n cazul arboretelor cu tulpini nes n toase acestea provin din l stari iar fenomenul de uscare se datoreaz condi iilor de
vegeta ie i speciilor introduse. Doborturile i rupturile de vnt sunt izolate i sunt consecin a fenomenelor meteo. Delictele forestiere sunt
un alt factor cu influen negativ n zona sitului avnd n vedere c situl este nconjurat de mai multe comune a c ror locuitori i asigur
necesarul de lemn de foc din p durea sitului.
Situl este amplasat integral n fond forestier. Aproximativ 54% din p duri sunt p duri proprietate a statului i sunt administrate de Direc ia
Silviv Vrancea prin Ocolul Silvic Adjud (UP IV Homocea) i de Direc ia Silvic Gala i prin Ocolul Silvic Tecuci (UP IV Buciumeni i UP III
Nicore ti). Restul p durilor sunt p duri proprietate privat i sunt administrate de proprietari sub ndrumarea tehnic a ocoalelor silvice i a
Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic i de Vn toare din zon .
4.6 Documenta ie:
ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Adjud, edi iile 2008 i 1988
ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci, edi iile 2007 i 1998
investiga ii de teren
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
1,52

Cod
Categorie
Tip
%
+
1,52 2.409.-P durea Buciumeni


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0335
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Dobrina - Hu i

Latitudine
Longitudine
N 46 34' 51''
E 27 58' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
8.518
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
127
381

280
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
100 Vaslui

87,4
A
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
P?
Pasaj
0,4
0,03
0,5
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl Padurea Dobrina-Hu i este localizat n partea sud-estic a Podi ului Central Moldovenesc n bazinul hidrografic al Brladului. Din punct
de vedere al administra iei publice, p durile sunt pe teritoriul comunelor Cre e ti, Dimitrie Cantemir, Hoceni, Oltene ti, P dureni, Albesti i
Hu i din jude ul Vaslui. Din punct de vedere al administra iei silvice p durile sunt situate n ntregime n raza Ocolului Silvic Hu i i apar ine la
trei unita i de produc ie (UP I Oltene ti, UP II Cre e ti i UP III Dobrina) a c ror suprafa imp durit o cuprinde aproape n totalitate.
Principalele clase de habitate identificate n sit sunt: p durile caducilofiate (96 %), paji tile si fane ele seminaturale mezofile (3,0 %), alte
terenuri arabile (0,7%), alte terenuri (0,1%) i ape dulci curg toare (0,2%). Din punct de vedere morfogenetic, teritoriul cuprinde aproape
ntreaga gam de forme caracteristice zonei respectiv podi uri monoclinale cu fragmentare deluroas de tip Suceava la nord de culmea ce
separ bazinul Lohanului i Crasnei de cel al Elanului i culmi deluroase i prelungi, monoclinale, orientate paralel, separate de v i
consecvente, la sud de aceast culme. Etajarea fitoclimatic ncadreaz cea mai mare parte a teritoriului (cca. 96%) n FD3- Etajul deluros
de gorunete, f gete i goruneto-f gete, o parte din p duri (3%) se afl n FD1-Deluros de cvercete cu stejar i gorun iar restul de 3% se afl n
Ss-Silvostep . Dup clasificarea Koppen, situl se situeaz n subprovincia D.f.b.x. caracterizat printr-o clim temperat , cu precipita ii medii
anuale suficiente pentru vegeta ia forestier caracteristic zonei leaurilor de deal. Temperatura medie anual este de 9,5 gr. C, iar
precipita iile medii sunt de 528,0 mm. Zonele de relief cele mai r spndite sunt versan ii u or nclina i (cca. 65%) dup care urmeaz versan ii
moderat nclina i (cca. 23%) i platourile (cca. 12%). Expozi ia majoritar este cea par ial nsorit care ocup cca. 58%, urmeaz expozi ia
nsorit care ocup cca. 30% i cea umbrit care ocup cca. 12 %. Substratul litologic este alc tuit din alternan e de nisipuri, argile i marne
n intercala ii insulare de gresii n jum tatea nordic , din depozite loessoide n alternan e cu nisipuri i intercala ii de marne n jum tatea
sudic . Sub raport pedologic se ntlnesc soluri din clasa argiluvisoluri, molisoluri i cambisoluri (n propor ie relativ echilibrat , cu o pondere
ceva mai mare a argiluvisolurilor) iar pe anumite suprafe e restrnse se ntlnesc soluri neevoluate. Altitudinea este cuprins ntre 130 i 380
de metri ns suprafa a cea mai mare se g se te situat ntre 200-350 m. nclina ia terenului este cuprins ntre 0-300 ns predominant este
panta sub 20%. In ansamblu, condi iile pedoclimatice sunt ntre superioare i mijlocii asigurnd condi ii bune de vegeta ie pentru productivit i
superioare la stejat pedunculat, tei, carpen i frasin, iar mijlocie pentru gorun.
Situl Padurea Dobrina-Husi se afla la limita sudica a regiunii biogeografice continentale, la contactul cu cea stepica, constituindu-se intr-o
bariera impotriva avansarii stepei spre nord. In cadrul sitului apar si elemente specifice regiunii stepice.
Pe teritoriul sitului se manifest urm torii factori perturbatori: seceta, (care a provocat n deceniul trecut fenomene de uscare pe cca. 15% din
suprafa a sitului, n special la arboretele de gorun), atacuri de boli sau d un tori (1%), alunec ri (4%), pagube produse de vnat, p unatul
abuziv i delictele forestiere.
Marea parte a p durilor (cca. 6550 ha) sunt p duri proprietate a statului i sunt sub administrarea Ocolului Silvic Hu i, apar innd la 3 unit i
de produc ie: UP I Oltene ti, UP II Cre e ti i UP III Dobrina. Restul de cca. 1740 ha sunt p duri proprietate particular i sunt administrate de
proprietari sub ndrumarea tehnic a ocoalelor silvice i a Inspectoratelor Teritoriale de regiuni silvice i cinegetice din zon .
4.6 Documenta ie:
ICAS - Amenajamantul Ocolului Silvic Hu i, edi iile 1990 i 2003
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J056VS * 42,61 BARBOSI - SISCANI
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
4 -
920 Secarea

7. HARTA SITULUI

15

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0336
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Dumbrava

Latitudine
Longitudine
N 45 38' 32''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 40' 46''
1.821
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
128
198
161

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

95
A
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
98
311
P duri de foioase
N26
324

Din punct de vedere geologic, substratul este constituit din depozite ter iare,caracterizate prin dominarea sedimentelor marno-argiloase din
miocen i a celor nisipoase din pliocen. SCI-ul se afl n etajul deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer, grni , gorun i amestecuri ale
acetora), n cmpia sudic a rului Timi , la o altitudine cuprins ntre 130-200 m, teren n majoritate plan cu mici ondula ii, nclin rile fiind
mult sub 5 grade, iar expozi ia general este S-SV. Are o suprafata de 1821 ha, si este str b tut de v ile Poligon, Strmba i C p t. Aceste
v i au mai mult aspect de depresiuni cu ap stagnant din precipita ii, persistnd pe alocuri n permanen sub form de mla tini, cu o
vegeta ie specific . Dup sistemul de clasificare a lui Kppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem regiunea climatic C.f.a.x.
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului. Situl este acoperit integral cu padure.
SCI-ul se situeaza in etajul deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer, grni , gorun i amestecuri ale acestora), in cadrul sau fiind identificare
doua tipuri de statiuni forestiere de bonitate superioara si mijlocie.
In cuprinsul acestui sit se intalnesc 5 tipuri naturale de padure, de productivitate superioara si mijlocie, incadrate in 3 tipuri de habitate
forestiere din Romania: R 4140 Paduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. ceris) si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychis
coronaria valoare conservativa mare; R 4149 - P duri danubianbalcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis valoare
conservativa moderata; R 4153 - P duri danubianbalcanice de cer (Quercus cerris) i grni (Q. frainetto) cu Crocus flavus valoare
conservativa moderata. Toate aceste trei tipuri de habitate au ca si corespondent, in Natura 2000, tipul de habitat 91M0 Pannonian
Balkanic turkey oak sessile oak forest.
In timpul sezoanelor cu precipitatii abundente, pe unele suprafete depresionare ale sit-ului apare fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce
generea mlastini si conditii grele de regenerare a arboretului, chiar si uscarea semintisului existent.
In timpul sezoanelor cu precipitatii abundente, in unele portiuni ale sit-ului apare fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce generea mlastini si
conditii grele de regenerare.
Situl este strabatut de drumul judetean Buzias - Sinersig, de la vest la est, creand astfel o discontinuitate la nivelul sitului.
Situl este accesibil pe intreg perimetrul, fiind expus impactului antropic si potentialelor amenintari care vin din terenurile agricole invecinate.

Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului. Administrarea padurii se face de catre RNP-Romsilva prin
Directia Silvica Timis, O.S. Lugoj. Din punct de vedere administrativ-teritorial situl este localizat in U.P. VI Dumbrava.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul Silvic al U.P. VI Dumbrava, O.S. Lugoj si Studiul General al O.S. Lugoj. Investigatii in teren efectuate de dl. ing. Oliver Merce,
de la I.C.A.S. TIMISOARA, str Aleea Padurea Verde, nr. 1, Timisoara, jud Timis.
Tel/fax: 0256-220085, in perioada aprilie-mai 2010.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 -

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
C
15 -

uscare
100
15

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0337
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Neudorfului

Latitudine
Longitudine
N 46 0' 30''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 39' 31''
4.502
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
147
300

228
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

97,5
A
C
B
B
1,5

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Situl este constituit din p duri compacte apar innd, n propor ie de peste 97%, tipului de habitat 91M0 - p duri balcano-panonice de cer i
gorun. Suprafa a sitului este de 4,502 hectare.
Sit important pentru lup n bioregiunea continental
i zon de refugiu pentru haitele cu teritorii n Cmpia Vinga, din bioregiunea panonic .
Braconajul, vn toarea, exploat ri forestiere intensive, dezvolt ri antropice.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 -
30
230 Vanatoare
80
10
20
20
10
10
10

rulote
50

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -
230 Vanatoare
50

50
25
20

B
B
20
20

C
B
20
60
0
-

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0338
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Paniova

Latitudine
Longitudine
N 45 51' 31''
E 21 45' 15''

sitului (ha)
sitului (km)
1.909
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
130
253
183

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

95
A
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
SCI-ul propus este situat n Campia Lugojului (Campia de Vest), terenul in ansamblu avand o configuratie ondulata, predominand
sedimentele marno-argiloase din Miocen si cele nisipoase din Poliocen. SCI-ul se afl n etajul deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer,
grni , gorun i amestecuri ale acetora), la o altitudine cuprinsa intre 130-250 m, cu o inclinare medie de circa 10 grade. Are o suprafata de
cca. 1900 ha, fiind strabatut de Valea Satului, Valea Gradina, Valea Adanca, Valea Larga si Valea Mangos.
Dup sistemul de clasificare al lui Kppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem regiunea climatic C.f.a.x.
Situl este inclus in totalitate in fond forestier, fiind incadrat in clasa de habitate \\\\\\\"Paduri caducifoliate\\\\\\\".
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului.
SCI-ul se situeaza in etajul deluros de cvercete cu stejar ( i cu cer, grni , gorun i amestecuri ale acestora), in cadrul sau fiind identificare
patru tipuri de statiuni forestiere de bonitate superioara si mijlocie.
In cuprinsul acestui sit se intalnesc 5 tipuri naturale de padure, de productivitate superioara si mijlocie, incadrate in 3 tipuri de habitate
forestiere din Romania: R 4140 Paduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. ceris) si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychis
coronaria valoare conservativa mare; R 4149 - P duri danubianbalcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis valoare
conservativa moderata; R 4153 - P duri danubianbalcanice de cer (Quercus cerris) i grni (Q. frainetto) cu Crocus flavus valoare
conservativa moderata. Toate aceste trei tipuri de habitate au ca si corespondent, in Natura 2000, tipul de habitat 91M0 Pannonian
Balkanic turkey oak sessile oak forest.
Vegetatia forestiera corespunde tipului natural-fundamental (vegetatiei natural potentiale), regenerarea arboretelor facandu-se in cea mai
mare parte prin regenerare naturala si completarea regeneraarii naturale cu puieti din specii locale. Pe suprafete restranse au fost introduse
prin plantare specii exotice - stejar rosu, salcam.
Situl este expus impactului antropic, fiind inconjurat de terenuri agricole precum si de localitatile Hitias, Ghizela, Paniova, Secas si Cheches.
In partea de sud-est poligonul este marginit de drumul judetean (comunal) Ghizela-Paniova. Accesul in sit se poate face pe intreaga lungime
a perimetrului.
De asemenea, pasunatul reprezinta un risc potential pentru padure.

Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
Pentru documentatie s-au folosit Amenajamentul Silvic al U.P. I Paniova, O.S. Timisoara si Studiul General al O.S. Timisoara.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
10 -
230 Vanatoare

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
35 -

padurea Paniova este in administratia RNP-Romsilva, prin intermediul Directiei Silvice Timisoara, Ocolul Silvic Timisoara
.
7. HARTA SITULUI

10

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0339
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Povernii - Valea Cerni a

Latitudine
Longitudine
N 46 13' 39''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 59' 49''
870
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
629
991
802

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO071
92 Alba
RO053
8 Hunedoara


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
1361 Lynx lynx
P
1354 Ursus arctos

95,6
B
C
B
B
Pasaj
P
P
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N15
3
242, 243
N16
97
311
P duri de foioase

Situl este constituit din dou corpuri de p dure care reprezint puncte de conectivitate importante n peisajul fragmentat al zonei. Tipul de
p dure este cel al f getelor. Suprafa a sitului este de 874 hectare.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, rs i urs), protejeaz un sector critic pentru conectivitatea popula iilor n zona Mun ilor Bihorului
Metaliferi unde oseaua na ional DN 74 i zonele construite adiacente ac ioneaz ca o barier ecologic major .
Dezvolt ri antropice adiacente oselei na ionale DN74, braconajul, vn toarea, exploat ri forestiere intensive.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B 100 -
30
230 Vanatoare
80
30
30
100
230 Vanatoare
80
30
30
20

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -
230 Vanatoare
50
50
230 Vanatoare
50
50
50
25
25
20
30
20
40

A
B
30
20
20

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0341

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea i Lacul Stolnici

Latitudine
Longitudine
N 44 34' 19''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 48' 8''
1.527
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
182
234

217
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO031
100 Arge

63
A
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
Pasaj

D
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
3
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213
N14
N16
22
231
68
311
P duri de foioase
uni

Situl Padurea si Lacul Stolnici, alcatuit din doua poligoane situate de-o parte si de cealalta a raului Cotmeana, este situat n zona forestier de
cmpie, n Cmpia Burdea, la zona de contact cu Piemontul Cotmeana. Altitudinea variaz ntre 190 i 233 m, panta ntre 0 i 25º,
expozi ia general fiind cea sudic . Substratul litologic este constituit dintr-un strat gros de pietri uri levantine i aluviuni de argil fin .
Condi iile climatice sunt cele caracteristice zonei forestiere, subzona stejarului, cu temperatura medie de +10 grade C, cantitatea anual de
precipita ii de 550 mm i vnturi dominante din direc ia nord-nord-est. Solurile fac parte din clasa Luvisolurilor preluvosol si luvosol, si
Protisolurilor aluviosol. Din punct de vedere al administatiei silvice, p durile sunt proprietatea statului i sunt administrate de RNP Romsilva,
prin DS Arge , OS Coste ti, UP I Stolnici, iar din punct de vedere al administra iei de stat se afl pe raza comunei Stolnici.
Cca. 67 % din sit este reprezenat de paduri de cvercinee (trupul Balaceanca, pe malul drept tehnic al Cotmenei, iar pe malul stang trupurile
Padurea Vlascuta si Cracul Sirului). Cca. 23 % din sit sunt ocupate de pajisti, iar cca. 10 % de lac si zonele umede adiacente.
Este printre pu inele situri desemnate pentru habitatele forestiere 91M0 (Pannonian-Balkanic
turkey oak sessile oak forests). Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis.De importan
ridicat pentru Lutra lutra i
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a suprap unatului,a lipsei p unatului, al activit ilor de
exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al polu rii prin
ngr
minte chimice, depozitare de de euri menajere sau industriale.
P durile sunt proprietatea statului i sunt administrate de RNP Romsilva, prin DS Arge , OS Coste ti, UP I Stolnici. Pajistile apartin
Consiliului local al Comunei Stolnici.
4.6 Documenta ie:
ICAS, 1990, Amenajamentul OS Costesti. SG si UP I Stolnici.
. Cog lniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Review Roumain Biologie
Biologie Animal 36(1-2): 39-50. 2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucure ti 1- 352. 3.
Fuhn, I. E. (1960): The fauna RPR Amphibia, Editura Academiei R.P.R., Bucure ti 1-289. 4. Ghira, I., Sos, T. (2009, in press). Amfibienii
și reptilele din Romnia. Ghid practic. 5. Baza de date Grupul Milvus 6. Doni et al. 2005. Habitatele din Romnia, Editura Tehnica
Silvica, Bucuresti INCDD Lupu G 2010-12-14 10:25:00
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
50 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -
140 Pasunatul

7. HARTA SITULUI

20

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0342
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durea Trgu Mure

Latitudine
Longitudine
N 46 33' 13''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 36' 13''
574
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
339
494

418
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

80
B
C
B
B
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

B
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
1088 Cerambyx cerdo
Pasaj

C
A
C
A
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
P duri de cvercinee de interes comunitar
Marea majoritate paduri natural fundamentale de interes comunitar, cu structuri naturale , vrsta medie aprox. 100 de ani, n anumite zone
cu exemplare seculare, asociate cu diversitate biologic corespunz toare p durilor climax . Pe lng multele specii de lilieci, p s ri, amfibieni
, aminitim popula iile importante de Cerambix cerdo i Lucanus cervus.
Pe o parte semnificativ p durile sunt rezerva ii de semin e forestiere pentru gorun - existnd 2 n jude ul Mure - reconfirmate la ultima
revizuire a Catalogului Na ional al rezerva iilor pentru semin e forestiere (2009).
P duri incluse si prezent n diferite grupe func ionale de protec ie, iar n cele b trne sunt prev zute numai lucr ri de conservare. Dar i
aceste p duri sunt supuse presiunii economice i t ierile de conservare devin neprofesionale, ce vor afecta structurile naturale a p durilor i
determin succesiuni vegetale , ce nu vor mai permite asigurarea st rii favorabile de conservare a habitatelor de interes comunitar.
Atv si motocicletele devin sursa de deranj pentru carnivore.
P durile sunt de proprietate public , o parte de stat (cca 60 %), iar cealalt parte este proprietatea municipiului Tg. Mures, administrate de
Ocolul silvic Tg. Mures, Directia silvic Mure .

4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +
A
0 uscare
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 +

A
A
0
0

Responsabilitatea managementului este a administratorului p durii - Direc ia silvic Tg. Mure , monitorizat de autoritatea de meiu local A.P.M. Mure .
Managementul p durilor din sit este asigurat prin amenajamentul silvic al Ocolului silvic Tg. Mure , cu men iunea c amenajamentul nu are
aviz de mediu, conform prevederilor Directivei 85/337/CEE (Directiva EIA amendat );
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0343
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durile din Silvostepa Mosti tei

Latitudine
Longitudine
N 44 14' 35''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 43' 46''
2.120
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
40
77

60
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO032
100 Calara i

0,1
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
70
Pasaj

D
B
C
C
1083 Lucanus cervus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
3
211 - 213
N16
97
311
P duri de foioase

Situl este constituit din trupurile de p dure Butucoasa (ua 74-76), Liliecii Mari (ua 72-73), Baba Ana (ua 23-43), Odaia Manciului (ua 62-69) din
UP I Sohatu, OS Lehliu i Ciuru elu (ua 68-71), Ciornuleasa i Tatina (ua 1-67) din UP VIII Ciornuleasa, OS Mitreni.
Situl este localizat in regiunea biogeografica stepica, in tinutul Campiei Romane, subtinutul Campiei Baraganului, la o altitudine cuprinsa intre
40 si 70 m. Forma de relief este campia medie, iar configuratia terenului este plana. Din punct de vedere geologic, teritoriul se afla pe
depozite loessoide de grosimi variabile (18-20m) si aluviuni depuse de-a lungul vailor, ce formeaza senuri aluvionare sau lunci. Climatul
caracteristic este continental de campie caracterizat prin veri foarte calde si ierni foarte reci. Din punct de vedere fitoclimatic arboretele de
cvercete xerofile reprezentative pentru sit sunt situate in zona de silvostepa (Silvostepa Mostistei) si valorifica potentialul stational, tipul de sol
cu raspandirea cea mai mare fiind cernoziomul cambic (clasa molisoluri). Se remarca starea de conservare foarte buna a tipului de habitat
reprezentativ 91 IO in cazul tuturor trupurilor, mai ales in Rezervatia Ciornuleasa (73, 2 ha)si partial in Padurea Baba Ana. Procentul cel mai
mare de arborete fundamental naturale se inregistreaza in cazul urmatoarelor trupuri de padure: Butucoasa (90%), Ciuruselu (82%), Odaia
Manciului (81%). Pe ansamblul sitului ponderea acestor arborete cu caracter natural fundamental reprezinta 37%.
Tipul de statiune predominant este Silvostepa mijlocie de stejarete xerofite, de stejar brumariu, Bs, cernoziom puternic levigat, pe loess. Tipul
de sol este cernoziom cambic tipic (clasa molisoluri). Factorii stationali sunt favorabili biocenozelor forestiere locale, speciile favorizate fiind
stejarul brumariu, in amestec cu garnita si cerul . Pe 45% din suprafata sitului vegeteaza arborete naturale, diferenta fiind detinuta de plantatii
cu specii alohtone - salcam, stejar rosu, malin american, etc. Arboretele care nu valorifica corespunzator potentialul stational sunt artificiale, in
majoritate arborete de salcam (aproximativ 30% din suprafata totala) a caror substituire se impune si este preconizata. Arboretele naturale,
care detin cca. 45 % din sit, apartin tipurilor de padure 8111 Stejarete de stejar brumariu pur pe cernoziomuri puternic levigate, cu substrat de
loes si 8432 Amestec de stejar brumariu cu cer si garnita. Din punct de vedere al sistemului romanesc de clasificare a habitatelor, se
incadreaza la tipurile R4157-Paduri(raristi) danubian - vest-pontice de stejar brumariu cu artar tatarasc si R4156 - Paduri danubian-balcanice
de stejar brumariu, cer si garnita cu artar tatarasc. Etajul arborescent este constituit predominant din stejar brumariu (Quercus pedunculiflora),
iar in diferite proportii de participare apar cerul (Q. cerris), artarul (Acer campestre), ulmul de camp (Ulmus minor), parul paduret (Pyrus
pyraster), garnita (Q. frainetto), mojdreanul (Fraxinus ornus). Subarboretul are o acoperire aproape continua si este constituit predominant din
artar tatarasc (Acer tataricum)(60-70%), paducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), lemn cainesc (Lygustrum vulgare),
maces (Rosa canina), salba moale (Euonymus europaeus), etc. Flora erbacee este reprezentata de Glechoma hirsuta, Asparagus tenuifolius,
Brachypodium sylvaticum, Geum urbanum, Physalis alkekengi, etc.

Sit important pentru acoperirea geografica corespunzatoarea a habitatului 91I0* si pentru prezenta populatiilor speciilor Cerambyx cerdo,
Lucanus cervus i Morimus funereus.
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent.
Apropierea localit ilor, accesibilitatea u oar a p durilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea
si promovarea arboretelor din salcam, stejar rosu si alte specii forestiere alohtone, p unatul n p dure, constituie principalele puncte
sensibile ale agresiunii antropice.
Padurile din sit se (cu exceptia a cca 10 ha din Sohatu care au fost retrocedate prin Legea 1/2000 fostilor proprietari) afla in proprietate
publica de stat, fiind administrate de RNP Romsilva prin doua ocoale silvice (Mitreni si Lehliu) ale Directiei Silvice Calarasi.
4.6 Documenta ie:
Amenajamente I.C.A.S.,2004: Ocolul Silvic Mitreni, Ocolul silvic Lehliu;
Donita et al, 2005: Habitatele din Romania
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
3,47

Cod
Categorie
Tip
%
+
3,47 2.323.-P durea Ciornuleasa

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +

uscare
140 Pasunatul

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +

Padurile proprietate publica de stat din sit sunt administrate de RNP Romsilva prin ocoalele silvice Mitreni si Lehliu ale Directiei Silvice Calarasi.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0344

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : P durile din Sudul Piemontului Cnde ti

Latitudine
Longitudine
N 44 55' 16''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 15' 9''
4.313
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
201
485

317
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO033
100 Dambovi a

35
A
C
A
B
4,2
3,5
Salicion albae)
alpin
0,2
0,01
0,2

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
Pasaj

C
B
C
B
1083 Lucanus cervus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
2
321
N16
98
311
P duri de foioase

Situl P durile din Sudul Piemontului Cnde ti apar ine Piemontului Cnde ti (estul Podi ului Getic), fiind localizat ntre prul Valea Potopului,
n vest, i rul Dmbovi a (jude ul Dmbovi a), in est. Din punct de vedere administrativ se afl n raza ocoalelor silvice Hulube ti, G e ti,
Trgovi te i Sturzeni. Situl se g se te n raza administrativ a urm toarelor comune: trupul de p dure nordic - comunele M ne ti, Lude ti i
Hulube ti; trupul de p dure central comunele Lucieni i Cobia, trupul de p dure sudic comunele Crngurile, Gura Foii i Cobia. Din punct
de vedere geologic situl se caracterizeaz prin existen a depozitelor loessoide n locurile plane i a stratelor de Cnde ti, pe versan i.
Hidrologic, situl se afl n bazinul hidrografic al rului Dmbovi a, ntre acesta i prul Potopul, cu o scurgere orientat de la nord la sud.
Expozi ia general este predominant estic sau vestic , deci par ial nsorit sau par ial umbrit . Altitudinea variaz ntre 200 m n sud i 600 m
n nord. Dup clasificarea Koppen, teritoiul sitului este situat n provincia climatic D.f.b.x., deci ntr-un climat ploios, cu precipita ii n tot cursul
anului (valorile medii anuale variaz ntre 560 mm i 780 mm), temperatura medie a lunii celei mai calde sub 220C, dar cel pu in 4 luni ea
dep e te 100C (temperatura medie anual variaz n jurul valorii de 100C). Solurile de pe teritoriul studiat (predominant luvisoluri,
cambisoluri i protosoluri), n condi ii climatice normale (temperatur , vnt, precipita ii) ofer condi ii bune de vegeta ie habitatelor forestiere
din aceast zon . Arboretele afectate de factori destabilizatori ocup cca. o treime din situl Hulube ti. Ace ti factori au, totu i, n general, o
intensitate slab . Principalii factori destabilizatori sunt: - tulpinile nes n toase, datorate regener rii repetate din l stari; - fenomenul de uscare
n arboretele de cvercinee i salcm; Al i factori destabilizatori ac ioneaz izolat, fiind vorba de rupturi de z pad i vnt, atacuri de v t m tori
i alunec ri de teren. Ace tia se manifest n special n condi ii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturi foarte
sc zute, geruri timpurii sau trzii, etc). Principalele clase de habitate din sit sunt padurile de foiase (97%), paji tile seminaturale umede (2%),
apele dulci continentale curg toare (1%). Sub raport fitoclimatic, situl se incadraza in etajul nemoral al padurilor de foiase, subetajele fagetelor
colinare, in partea de nord a sitului, cu altitudini de pana la 600m, si al padurilor de cvercinee - gorun, cer, stejar - , in partea mai josa a sitului
si in sud, unde vine in contact cu campia Gaesti.
Situl este reprezentativ pentru habitatele forestiere din subcarpatii Getici, fiind localizat in Piemontul Candesti, in partea estica a Podisului
Getic. Situl este acoperit in cvasitotalitate de paduri, cele mai reprezentative si larg raspandite habitate de interes comunitar fiind fagele
colinare (9130), p durile dacice de stejar i carpen (91Y0), padurile de gorun cu carpen (9170) si padurile balcanice-panonice cu gorun, cer
(91M0). La acestea se adauga si alte habitate care detin suprafete mai restranse.
Arboretele afectate de factori destabilizatori ocup cca. o treime din sit. Ace ti factori au, totu i, n general, o intensitate slab . Principalii
factori destabilizatori sunt: - tulpinile nes n toase, datorate regener rii repetate din l stari; - fenomenul de uscare n arboretele de cvercinee
i salcm; Al i factori destabilizatori ac ioneaz izolat, fiind vorba de rupturi de z pad i vnt, atacuri de v t m tori i alunec ri de teren.
Ace tia se manifest n special n condi ii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturi foarte sc zute, geruri timpurii sau
trzii, etc).
Alti factori care au o influenta negativa asupra starii de conservare a habitatelor sunt utilizarea de specii alohtone pentru plantare, fructificarea
slaba a speciilor de cvercinee ceea ce ingreuneaza procesul de regenerare pe cale naturala a arboretelor, diversificarea formelor de
proprietate asupra padurilor, taierile ilegale de arbori, aplicarea unor masuri silviculturale defectuase.
In prezent padurile se afla in proportie de peste 90 % in proprietatea publica a statului. Restul padurilor si terenurile neforestiere apartin
locuitorilor comunitatilor din proximitatea sitului.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentele ocoalelor silvice Hulube ti, G e ti, Trgovi te i Sturzeni;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B 100 -

920 Secarea
Cod Activitate
140 Pasunatul
100

uscare
900 Eroziunea
15
100
10
Intensitate % Infl.
B
25 -
25
25
25

B
B
5
5
320 Mine
900 Eroziunea
B
B
5
5

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0345
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tea Cenad

Latitudine
Longitudine
N 46 5' 37''

sitului (ha)
sitului (km)
E 20 41' 11''
6.031
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
78
90

83
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
B
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
6
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
44
211 - 213
N14
45
231
N15
242, 243
uni
N21
221, 222
Vii i livezi

Paji te s r turat cu por iuni de loess.
Sit important pentru stepe i ma tini s rate (Artemisio-Festucetum pseudovinae association also). Apar i por iuni valorase de paji ti
Pannonice steppice pe loess
Transformarea n teren arabil,desec ri,abandonarea p
unatului sau suprap
unat,dezvoltarea de infrastructur ,chimizare excesiv
4.6 Documenta ie:

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

J061TM * 7,008 CENAD
Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
90 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0346

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tea Ciacova

Latitudine
Longitudine
N 45 29' 44''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 7' 32''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
41
74
82

78
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

Cat. Specia
P Ranunculus pedatus
i faun
Popula ie Motiv
<2000 i D
Trifolium subterraneum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
12
211 - 213
N14
86
231
N23
1xx
uni

Suprafe e cu por iuni de loess favorabile pentru paji ti Pannonice steppice.
Popula ie semnificativ de Trifolium subterraneum.
Apar i por iuni valorase de paji ti Pannonice steppice pe loess
Drainage of the area.
Infrastructural developement.
Invasive plant species.
Excessive use of chemicals in agriculture.
4.6 Documenta ie:

10
C
C
B
C
<2000 i

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0347

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tea Fegernic

Latitudine
Longitudine
N 47 12' 12''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 9' 1''
280
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
128
255

171
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

1
B
C
B
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
84
231
P uni
N16
14
N21
311
P duri de foioase
221, 222
Vii i livezi

Sit important pentru habitatele de Paji ti Pannonice steppice pe loess i Tufi uri Subcontinental peri-Pannonic. Situl este important i pentru
speciile: Peucedanum carvifolia, Rosa gallica, Campanula glomerata, Teucrium chamaedrys, Acer tataricum and Asperula cynanchica.
Transformarea n teren arabil,desec ri,abandonarea p
unatului sau suprap
unat,dezvoltarea de infrastructur ,chimizare excesiv
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0348
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tea Jebel

Latitudine
Longitudine
N 45 33' 30''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 10' 43''
283
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
78
84

81
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

5
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
29
211 - 213
N14
54
231
uni
N15
17
242, 243

Sit important foarte important pentru habitatul de paji ti Pannonice steppice pe loess i paji ti s r turate. Este semnalat i prezen a specie
Trifolium subterraneum important din punct de vedere conservativ. Apar i fragmente de paji te steppic primar Pannonice pe loess
Transformarea n teren arabil
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0349
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Paji tea Pesac

Latitudine
Longitudine
N 45 55' 9''

sitului (ha)
sitului (km)
E 20 49' 56''
148
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
82
91

86
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
A
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
23
211 - 213
N14
77
231
uni

Sit excelent pentru paji ti Pannonice steppice pe loess. Aici se g sesc specii importante pentru acest tip de habitat ca: Chrysopogon gryllus,
Thalictrum minus, Asperula cynanchica.
Transformarea n teren arabil,desec ri,dezvoltarea de infrastructur ,chimizare excesiv
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B 100 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0350
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Teuzului

Latitudine
Longitudine
N 46 34' 8''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 41' 49''
5.239
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
86
122

95
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
11
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
12
211 - 213
N14
59
231
N15
N16
14
uni
242, 243
311
P duri de foioase

Situl este foarte important pentru Marsilea quadrifolia. Aici se g se te unul dintre cele mai mari popula ii din ar . Este unul dintre acele zone
care au fost foarte pu in afectate de desec ri i canaliz ri. Foarte important i din punct de vedere al Misgurnus fossilis i Emys orbicularis.
Aici se g se te i specia Carassius carassius, specie prezent n Cartea Ro ie a Vertebratelor din Romnia fiind amintit ca o specie
periclitat . Pe lng aceste specii trebuie s amintim i specia Tinca tinca, popula ia c reia n ultimele decenii arat o sc dere drastic .n
zona desemnat specia amintit are o popula ie stabil . Este unul dintre putinele situri desemnate pentru habitatul 1530 (Pannonic salt
steppes and salt marshes), n regiunea pannonica.
Situl este foarte important pentru Marsilea quadrifolia. Aici se g se te unul dintre cele mai mari popula ii din ar . Este unul dintre acele zone
care au fost foarte pu in afectate de desec ri i canaliz ri. Foarte important i din punct de vedere al Misgurnus fossilis i Emys orbicularis.
Aici se g se te i specia Carassius carassius, specie prezent n Cartea Ro ie a Vertebratelor din Romnia fiind amintit ca o specie
periclitat . Pe lng aceste specii trebuie s amintim i specia Tinca tinca, popula ia c reia n ultimele decenii arat o sc dere drastic .n
zona desemnat specia amintit are o popula ie stabil . Este unul dintre putinele situri desemnate pentru habitatul 1530 (Pannonic salt
steppes and salt marshes), n regiunea pannonica.
Utilizarea de ngr
minte chimice n agricultur . Poluarea cu ape menajere sau industriale. Desecarea prin canaliz ri a zonelor
umede.Braconajul.
4.6 Documenta ie:
1. B n rescu P. (2005). Pe ti. In: Botnariuc N. & Tatole V. (eds.): Cartea Ro ie a
Vertebratelor din Romnia. Muzeul Na ional de Istorie Natural Grigore Antipa,
Academia Romn . Bucure ti, pp. 215-255.
3. Covaciu-Marcov, S.D., Sas, I., Kiss, A., Bogdan, H., Cicort-Lucaciu, A.Ș. 2006. The
herpetofauna from the Teuz River hydrographic basin (Arad County, Romania). NorthWestern Journal of Zoology, 2(1): 27-38.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
20 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -
810 Drenaj

7. HARTA SITULUI

20

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0352
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Per ani

Latitudine
Longitudine
N 45 45' 13''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 16' 54''
2.261
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
500
740

590
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO072
100 Bra ov

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
P
Pasaj
P

C
B
C
B
1361 Lynx lynx
1354 Ursus arctos

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
Cat. Specia
A Bufo bufo
Pasaj

D
i faun
Popula ie Motiv
C A
Bufo viridis
Hyla arborea
Pelobates fuscus
Rana dalmatina
Rana esculenta
Rana ridibunda
Rana temporaria
R Anguis fragilis
R Elaphe longissima
R Lacerta agilis
R Natrix natrix
C
C
A
A
R Lacerta viridis
R Podarcis muralis
C
C
A
A
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
19
231
P uni
N15
16
242, 243
N16
51
311
P duri de foioase
N26
14
324

Muntii Persani, care inchid la vest Tara Barsei, se prezinta ca o punte intre Carpatii Orientali, din care fac parte, si Carpatii Meridionali.Se
intind pe o suprafata de circa 1000 kmp. Valea Sinca, continuata cu cea a Barsei, desparte la sud muntii Persani de masivele Fagaras si
Piatra Craiului. La nord, par a fi o prelungire a muntilor Harghita, de care ii desparte totusi aliniamentul ce porneste de la comuna Meresti,
trece pe la sud de localitatea Lueta, peste vaile Varghisului si Cormosului, pana la confluenta acestuia din urma cu valea Fierarului. Limita lor
estica se situeaza de-a lungul depresiunii Tarii Barsei(Culoarul Maierus), continuata cu cea a Baraoltului, iar cea vestica este data de catre
depresiunile Tarii Oltului(Fagarasului) si Homoroadelor.
Sit de importan
major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos i Lynx lynx, care din punct de vedere func ional
serve te ca coridor ecologic ntre SCIurile existente Mun ii F g ra i P durea Bog ii. mpreun cu SCIul existent P durea Bog ii ar
func iona ca i coridor ecologic pentru carnivore mari ntre Carpa ii Orientali i Carpa ii Meridionali. Sit important desemnat pentru habitatele
forestiere 9130 (Asperulo-Fagetum beech forests) i 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). De importan ridicat i pentru Lutra lutra, i
speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de exploatare forestier , al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de
suprafa
i subterane, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al polu rii prin ngr
minte chimice, depozitare de
de euri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau braconaj al speciilor protejate.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
40 0
10
140 Pasunatul

7. HARTA SITULUI

40

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0353

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0001 Aliman - Adamclisi
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pe tera - Deleni

Latitudine
Longitudine
N 44 6' 36''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 1' 36''
2.508
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
26
149

92
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
B
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
100
231
P uni
Pe ter situat n apropierea limitei regiunii biogeografice stepice la contactul cu regiunea biogeografic a M rii Negre, reprezentnd habitat
specific speciei Mesocricetus newtoni.
Habitat caracteristic speciei de interes conservativ - Mesocricetus newtoni.
Turism.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
90 0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0354
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platforma Cotmeana

Latitudine
Longitudine
N 44 58' 27''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 25' 53''
12.529
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
198
549

426
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO031
75 Arge
RO045
25 Vlcea


16
A
C
B
B
30
28
Salicion albae)
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
0,5
0,001
0,001
0,5

C
Pasaj

B
B
C
B
1083 Lucanus cervus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
5
231
P uni
N15
N16
90
242, 243
311
P duri de foioase

Situl, in suprafata de cca. 12 529 ha, contine in linii mari fond forestier aflat in in administrarea OS Cotmeana (DS Arges) si OS Stoiceni (DS
Valcea). Este situat pe platforma Cotmeana, un podis de geosinclinal pe structura monosinclinala si cutata, format din faze pliocenocuaternare de tip Candesti. Platforma apare ca un podis aproape neted, destul de larg, cu o inclinare de la nord la sud, strabatut de vai
divergente care se adancesc de la nord la sud. Padurile se afla predominant pe versanti si mai putin pe platouri si pe vai. Vaile din cuprinsul
sitului apartin bazinelor raurilor Vedea, Arges si Olt.
Solurile apartin claselor Luvisoluri - luvosol - si Cambisoluri - eutricambosol. In lungul cursurilor de apa sunt Aluvosoluri.
Din punct de vedere fitoclimatic, situl este situat in doua etaje de vegetatie - etajul deluros al gorunetelor, fagetelor si amestecurilor de gorun fag si etajului deluros de cvercete - gorun, garnita, cer si amestecuri dintre ele.
O caracteristica importanta a teritoriului este gradul foarte ridicat de fragmentare a padurilor.
Padurile de tip natural fundamental detin peste 78 % din suprafata padurilor, ceea ce denota o stare de conservare favorabila a acestora.
Cca. 80 % din suprafata padurilor se incadreaza in tipuri de habitate de interes comunitar pentru care la Seminariile biogeografice din iunie
2008 de la Sibiu s-a acordat calificativul IN MOD. De aceea consideram ca prin propunerea acestui sit se aduce o contributie majora la
imbunatatirea retelei N 2000 in Romania.
In raport cu inventarul unit ilor tipologice fundamentale ale Romniei, suprafa a total a sitului de 12.529 ha, concentreaz :
- 2 (20 %) din cele 10 etaje fitoclimatice,
- 27 (13 %) din cele 212 tipuri de sta iuni forestiere,
- 12 (24 %) din cele 50 forma ii forestiere,
- 31 (10 %) din cele 306 tipuri de p dure,
- 13 (3 %) din cele circa 450 unit i edafice,
In compara ie cu suprafa a regiunii continentale din Romnia de 24.303 Kmp, cu 17 tipuri de habitate forestiere protejate, din care 7
prioritar protejate, cele 7 tipuri de habitate forestiere protejate identificate - respectiv cinci din regiunea biogeografic continental i dou din
regiunea biogeografic alpin : 9130, 9170, 91E0*, 91M0, 91Y0, 91V0, 92A0 reprezint 41 %, iar un tip de habitat forestier prioritar protejat
reprezint (6 %) (Cr. D. Stoiculescu, 1999; Anonimus, 2005; N. Doni et al, 2005-a, 2005-b).
Zona colinar de i de maxim fragmentare, de ine nc p duri mai pu in antropizate i mari concentra ii de habitate. Aspectul dantelat al
lizierei, culoarele desp durite din lungul re elei hidrografice, precum i existen a n partea de vest a sit-ului a terenurilor arabile ivite pe locul
p durilor de odinioar , ca i mul imea localit ilor, demonstreaz agresiunea veche i durabil asupra p durii. Alte elemente care definesc
impactul antropic actual rezult i din dificultatea delimit rii zonei nealterate sau pu in alterate a sitului constituit din zece poligoane al c ror
perimetru este de 521,093 Km.
oseaua Na ional Pite ti-Rm.Vlcea traverseaz situl pe lungimea de circa 17 km, la distan de circa 1 2 km de limita NE a
acestuia.
Sectoarele cursurilor de ap din fondul forestier, caracterizate printr-un regim toren ial, au fost n parte barate prin lucr ri de corectarea
toren ilor.
Ca urmare a aplic rii legilor propriet ii, n prezent circa 85 % din suprafa a p durilor de 12.725,1 ha este de inut de stat i este administrat
prin Ocoalele Silvice ale Regiei Na ionale a P durilor ROMSILVA Cotmeana (Direc ia Silvic Pite ti) i Stoiceni (D.S. Vlcea). Restul, de
circa 15 % din suprafa a p durilor a fost restituit , cu prec dere pe lng localit i, unui num r de cca. 4.000 mici proprietari care, n
cvasitotalitate, de in propriet i de sub un hectar, administrate tot de ocoalele silvice amintite.
4.6 Documenta ie:
Anonimus, 2005: Tratatul de aderare. Cap. 22 Mediu. Revizuit pe baza negocierilor de aderare ale Romniei i Bulgariei. Brusseles, 24. ian.
2005. Text computerizat: 152 pp.
Doni , N., Popescu, A., Pauc -Com nescu Mihaela, Mih ilescu Simona, Biri I.-A., 2005-a: Habitatele din Romnia. Editura Tehnic Silvic .
Bucure ti, 496 pp.
Doni , N., Popescu, A., Pauc -Com nescu Mihaela, Mih ilescu Simona, Biri I.-A., 2005-b: Habitatele din Romnia. Modific ri conform
amendamentelor propuse de Romnia i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)-2006. Editura Tehnic Silvic . Bucure ti, 95 pp.
P un, Gh., 1997: Amenajamentul U.P. IV Cuca. Manuscris I.C.A.S. Pite ti, 418 pp + 2 h r i.
P un, Gh., 1997: Amenajamentul U.P. V Trepteni. Manuscris I.C.A.S. Pite ti, 358 pp + 2 h r i.
P un, Gh., 1997: Amenajamentul U.P. VI Stoile ti. Manuscris I.C.A.S. Pite ti, 520 pp + 2 h r i.
P un, Gh., 2003: Amenajamentul Ocolului Silvic Cotmeana. Studiu general. Manuscris I.C.A.S. Bucure ti, 226 pp + 3 h r i.
Stoiculescu, Cr. D., 1999: P durile virgine i cvasivirgine romne ti, un patrimoniu natural european de excep ie. In: Revista p durilor, An.
114, nr. 2, p: 14 22.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
25 -
10
900 Eroziunea

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
50 -
100

uscare
140 Pasunatul
100
100
25

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0355
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Podi ul Lipovei - Poiana Rusc

Latitudine
Longitudine
N 45 49' 10''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 24' 6''
35.738
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
150
1356
531

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
8 Arad
RO053
RO054
7 Hunedoara
81 Timi
RO052
4 Cara -Severin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
5-10 i
1352 Canis lupus
>20 i
1361 Lynx lynx
>10 i
1355 Lutra lutra
Pasaj
P
P
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4050 Isophya stysi
P
4038 Lycaena helle

C
C
B
C
C
B
C
B
C

C
Pasaj

C
B
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
11
231
P uni
N16
81
311
P duri de foioase
N19
313
P duri de amestec
N26
324

Situl se suprapune peste importanta zon de conexiune ecologic dintre Mun ii Poiana Rusc i Defileul Mure ului. Tipurile de p dure
dominante sunt f getele i gorunetele. Suprafa a sitului, aflat n raza administrativ-teritorial a jude elor Arad, Hunedoara i Timi , este de
34,748 hectare.
Sit extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), include singura zon cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din
Podi ul Lipovei. Contribuie la eficien a i coeren a re elei Natura 2000, f cnd parte din singurul coridor ecologic structural i func ional care
conecteaz Mun ii Apuseni cu Carpa ii Meridionali. Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul Mure ului Inferior este conectat la coridorul
ecologic din Mun ii Apuseni, iar prin intermediul siturilor inutul P durenilor i Rusca Montan la zonele cu densit i ridicate de carnivore mari
din Carpa ii Meridionali.
Din punctul de vedere al conectivit ii popula iilor de carnivore mari, fragmentarea habitatelor cauzat de dezvolt rile antropice i a
infrastructurii de transport reprezint factorul negativ major, cu prec dere n banda de habitat favorabil din Podi ul Lipovei. n prezent drumul
na ional 68A care intersecteaz acest sector mai p streaz sectoare permeabile dar sectorul proiectat al autostr zii Lugoj Deva, n lipsa
m surilor de defragmentare, va bloca sigurul coridor ecologic structural pentru urs ntre Mun ii Apuseni i Carpa ii Meridionali. Situa ia este
complicat i de prezen a liniei de cale ferat i a drumului comunal Margina Grind care vor participa la efectul cumulat de barier
ecologic .
n plus, degradarea habitatului forestier n zona cea mai sensibil a sitului (Podi ul Lipovei) poate influen a semnificativ func ionalitatea
coridorului ecologic.
Braconajul este un alt factor cu impact negativ major n cazul coridoarelor ecologice iar atitudinea comunit ilor locale, n rndul c rora
obi nuin a convie uirii cu carnivorele mari, i n special cu ursul, a disp rut, este un factor care trebuie luat n calcul ca avnd un rol important
n men inerea func ionalit ii coridorului ecologic.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,02

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,02 2.525.-Codrii seculari de pe valea Dobri o
J047HD * 0,143 BATRANA
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -
230 Vanatoare
75
75
20
25
30
20
50
40

rulote
10
102 Cosire/Taiere
230 Vanatoare
50

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -
50
50
10
20
30
30

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0356
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poienile de la ard

Latitudine
Longitudine
N 46 48' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 30' 55''
47
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
471
604

537
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
4050 Isophya stysi
Pasaj

C
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
87
231
P uni
N16
13
311
P duri de foioase

Aspecte de geologie i geomorfologie. Este situat n Depresiunea Transilvaniei, pe isturi cristaline i depozite sedimentare (cretacicul
superior). Peste acest fundament se suprapun forma iunile sedimentare ale depresiunii propriu-zise, reprezentate prin depozitele paleogene i
neogene. Aceast structur stratigrafic este mascat de sedimentele recente cuaternare, reprezentate prin depozite argiloase deluviale i
forma iuni grosiere aluviale (pietri uri cu nisipuri). Din punct de vedere morfologic amplasamentul se afl n culoarul depresionar al rului
Some ul Mic, pe microculoarul vǎii Pope ti, afluent de stnga al Some ului Mic ce s-a format prin ac iunea eroziv acumulat a apei.
Aspecte climatic. Perimetrul studiat se r g se te n topoclimatul de versant cu expozi ie nordic . Aici varia iile termice sunt mai mici, iar
circula ia local a aerului este mai pu in intens . Se instaleaz astfel un sector microclimatic cu valori termice mai modeste, cu inversiuni de
temperatur mai frecvente, iar fenomenele de iarn au o frecven mai mare. Temperatura medie anual pe perioada a fost de 8,3O C.
Frecven a medie anual a vnturilor pe direc ii indic o predominan pe direc ia NV i V, vitezele fiind mult influen ate de pozi ia
observatorului. Precipita iile medii anuale se situeaz n jurul valorii de 582,3 mm, maxim vara (246,1 mm 42,3%), iar minim iarna (80,6mm
18,7%), num rul mediu anual al zilelor cu z pad este de 35,5 (9,7% /an). In ansamblu, partea vestic prime te mai multe precipita ii dect
partea estic datorit particularit ilor morfologice.
Aspecte de vegeta ie. Vegeta ie spontan de tip natural i semi-natural bine reprezentat , dar puternic influen t de presiunea zoo-antropic .
P durile au derivat din gorunete-stej rete (Quercetum robori-petraea), sub influen a exploat rilor (cel mai adesea de tip ras) unele suprafe e,
prin structura lor pot fi ncadrate la stej reto-c rpinete (Querceto roboriCarpinetum) respectiv goruneto c rpinete (CarpinoQuercetum
petraeae). Afirmarea puternic a carpenului exploatarea selectiv a esen elor valoroase, a dus la un proces de c rpinizare intens a trupurilor
forestiere. In conformitate cu studii botanice, vegeta ia primar de-a lungul cursurilor de ape, era dominat de asocia ii specifice, cum ar fi:
Salicetum purpurae, sau Salicetum triandrae, care n func ie de dimensiunile luncii, ocupau por iuni mai mult sau mai pu in extinse. Speciile ce
se reg seau n aceste p duri de lunc erau: Salix alba, S. fragilis, Populus alba, P. nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. incana. Vegeta ia
ierboas (alian ele Nanocyperion i Polygono-chenopodion) se dezvolta n zona prundi ului, nisipului sau nisipului mlos, ajuns la zi numai n
perioadele cnd apele atingeau cotele minime (iulie-septembrie). In zonele favorabile ap reau asocia ii dominate de stuf (ScirpoPhragmitetum), ntre esute sau nvecinate cu tuf ri uri higrofile. Pe locul p durilor de lunc s-au dezvoltat secundar asocia ii ierboase, n care,
n mod caracteristic apar specii de Carex (C. acutiformis, C. riparia, C. gracilis, C. inflata etc.) i de graminee (Molinia coerulea, Deschampsia
cespitosa, Poa trivialis, Agrostis alba, A. tenuis, Alopecurus pratensis, Festuca pratensis, F. rubra, Poa pratensis, Trisetum flavescens,
Agropyrum repens, Arrhenaterum elatius etc.). Pe v ile nguste, umbroase i umede, a a cum este i cazul vǎii Pope ti, se afirm n
stratul ierbos n valnicul i alte specii mezo-higrofile, asemenea f gete fiind reunite n as. Phyllitidi-Fagetum VIDA (1959, 1963). Tuf ri ele
dominante sunt aluni ele (Coryletum avellanae SOO 1927) i cele edificate de cununi (Spiraeetum ulmifoliae ZOLYOMI 1939), n zonele de
unde lipsesc lucr ri de ntre inere, de-a lungul c ilor de acces i pe liziere ap rnd adeseori forma iunile dominate de p ducel i porumbar
(Pruno spinosae-Crataegetum).
Din zona urban i periurban a municipiului Cluj-Napoca au fost identificate 31 de specii de licheni, 223 specii de briofite, i peste 500 de
specii de cormofite.
Poiana de la ard, datoritǎ renun ǎrii (par iale) la practicile de exploatare (cosire i pǎ unare) apare ca o forma iune
ierboasǎ luxuriantǎ, cu o diversitate naltǎ floristicǎ i o dezvoltare semnificativǎ a speciilor ierboase, ce
depǎ esc pe alocuri o nǎl ime de 80 cm. Se observǎ o pǎtrundere a unor specii arbustive (Crataegus monogyna,
Rosa canina, Prunus spinosa, Sambuccus nigra), dar i a unor comunitǎ i ruderale de-a lungul drumului de acces ce pǎtrunde
dinspre sud-est. Astfel starea favorabilǎ pentru un numǎr mare de specii, inclusiv specia criteriu Euphydryas aurinia, s-ar putea
sǎ se men inǎ pe o perioadǎ scurtǎ de timp, pnǎ la ocuparea unor suprafe e extinse de cǎtre
tufǎri uri sau specii invazive.
Este importanta prin prezenta populatiilor Euphydrias aurinia (Lepidoptera)si Isophya stisi (Orthoptera) pentru rezolvarea IN MOD.
Enumeram categoriile de impact: Arderea, Abandonarea sistemelor pastorale, P unat, Evolu ia biocenotic Invazia unei specii,
Modificarea tehnicilor de cultivare, Zone urbanizate, locuirea uman , Restructurarea posesiei asupra p mntului, C r ri, circuite, trasee
pentru bicicli ti.
4.6 Documenta ie:
Cristea, V., Baciu, C., Gafta, D. (2002): Municipiul Cluj-Napoca i zona periurban Studii ambientale, Ed. Accent
Mihu , S., Dinc , V., E. (2006): \"Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania\",
Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB
Mihu , S (2005): Ariile de Protec ie Primarǎ pentru Fluturi din Romnia, revista Biodiv, CFMCB
Dr. S. Mihu , Raport 2010.
Dr. Ionu Iorgu, Dr. Elena Iorgu, teren 2010.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -
140 Pasunatul

180 Incendiere
A
B
0
0

A
A
0
0

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A
0 -

Se impune un management activ prin care, prin intermediul unor cosiri trzii n tablǎ de ah sǎ se asigure men inerea faciesului
de vegeta ie actual. Cosirile se vor realiza la sfr itul lunii septembrie nceputul lunii octombrie, pe suprafe e alternante de cte 1000 mp,
lǎsnd suprafe e de cte 1000 mp necosite, ca refugii pentru speciile asociate paji tilor, ce urmeazǎ a fi cosite n anul
urmǎtor. Se va asigura astfel un mozaic de habitate viznd pǎstrarea speciei criteriu n zona sitului propus.
Zonele de tufǎri uri vor fi limitate ca extindere, pǎstrndu-se cte o astfel de forma iune (ce va ocupa max. 8-10 mp) la o
suprafa ǎ de aproximativ 1000mp.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0357
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Porumbeni

Latitudine
Longitudine
N 46 16' 23''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 9' 44''
7.052
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
398
934

649
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
92 Harghita
RO075
8 Mure

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1352 Canis lupus
C
Pasaj

C
A
C
A
1354 Ursus arctos
1355 Lutra lutra
1324 Myotis myotis

1307 Myotis blythii
C
C
C
C
B
B
C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
C
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
1149 Cobitis taenia

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1083 Lucanus cervus
P
Cat. Specia
A Bufo bufo
A
A
Hyla arborea
Rana dalmatina
Pasaj

D
i faun
Popula ie Motiv
C A
C
C
A
A
Bufo viridis
A
A
Pelobates fuscus
Rana ridibunda
C
C
A
A
Rana temporaria
R Anguis fragilis
R Lacerta agilis
R Lacerta viridis
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
20
231
P uni
N16
74
311
P duri de foioase
N26
324

Zon forestier de importan
biogeografic Continental .
major pentru carnivorele mari, Canis lupus, Ursus arctos habitat caracteristic al acestora n regiunea

Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos habitat caracteristic al acestora n regiunea
biogeografic Continental i zon de concentrare pentru specia Ursus arctos n perioada de hiperfagie (sfr it de var -toamn ). mpreun cu
celelalte situri propuse pentru speciile de carnivore mari n regiunea biogeografic Continental , situl are scopul principal de a conserva un
procentaj reprezentativ din habitatul Continental specific acestor specii, i anume Subcarpa ii Vestici ai Carpa ilor Orientali. Sit important
desemnat pentru habitatele forestiere 9130 (Asperulo-Fagetum beech forests) i 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importan
ridicat pentru speciile de lilieci listate. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, i speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
p unatului, al activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de
suprafa
i subterane, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau
Dezvoltarea infrastructural ntre localit ile Porumbenii Mari i Deju iu ar ntrerupe culoarul de deplasare al speciilor de carnivore mari n
zon .
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
80 0

140 Pasunatul
20
230 Vanatoare
90
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0358
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pricop - Huta - Certeze

Latitudine
Longitudine
N 47 57' 39''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 30' 56''
3.162
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
268
1104
600

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO065
50 Satu Mare
RO064
50 Maramure


43
A
C
B
B


Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
P
Pasaj
23

C
B
C
B
1361 Lynx lynx
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
12
231
P uni
N15
242, 243
N16
73
311
P duri de foioase
N26
12
324

Situl cuprinde o arie din vestul Mun ilor Oa ului cu piemontul aferent. Masivul este vulcanic, cu andezite i piroclastite. Pasul Huta, cuprins n
sit, este pe cump na apelor ntre afluen i ai Turului i ai Tisei. Clima este r coroas i umed . Vegeta ia este dominat de f gete cu carpen;
apar i numeroase paji ti i fne e.
Important pentru lilieci i amfibieni (mai ales popula ii vestice de Triturus montandoni).
Vulnerabil la poten iala schimbare a modului de ntrebuin are a terenurilor; traficul rutier poate fi un pericol pentru amfibieni.

4.6 Documenta ie:
Amenajamentul U.P. I Huta, O.S. Sighetu Marma iei, D.S. Baia Mare, 1995
Amenajamentul U.P. I Bixad, O.S. Negre ti-Oa , D.S. Satu Mare, 2006
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
80 +
140 Pasunatul
10

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0359

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Prigoria - Benge ti

Latitudine
Longitudine
N 45 4' 17''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 39' 6''
2.490
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
293
518

417
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO042
100 Gorj

0,7
C
C
C
C
16
11
11
Salicion albae)
0,5

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

C
Pasaj

C
B
C
B
1083 Lucanus cervus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
100
311
P duri de foioase
Din punct de vedere geologic, situl apartine formatiunilor sedimentare din Piemontul Motrului. La sfarsitul pliocenului, ca urmare a miscarilor
epirogenetice, sectorul Piemontului Motrului, cu fundament carpatic, a fost acoperit de o cuvertura groasa de prundisuri, nisipuri, argile. Pe
vaile principale apar larg dezvoltate terasele aluvionare alcatuite din prundisuri, nisipuri si cuverturi de luturi argilo-deluviale. Substratul litologic
este constituit din straturi alterne de marne, argile si luturi. Altitudinea variaz ntre 298 m, pe valea Bucium, i 510 m, n apropierea dealului
Crligei. nclinarea terenului este n general sub 16º i expozi ia predominant este nsorit i par ial nsorit . Geomorfologic, situl este
raspandit in principal in treimea mijlocie a raului Gilort, din Piemontul Motrului. Situl face parte din perimetrul bazinului raului Gilort, ce
brazdeaza teritoriul acestuia de la nord la sud. Dupa Koppen, teritoriul apartine provinciei climatice Dfbx, cu veri moderate si ierni mai aspre,
iar temperatura medie a celei mai calde luni nu trece de 22ºC. Situl apartine sectorului climatic de tip continental de dealuri, incadrat in
formula IIBp6. Temperatura medie anuala este 10.2 ºC, media anuala a precipitatiilor este 756mm/an. Predominante sunt vanturile ce
bat din directia N, NE, S si SV. Conditiile climatice sunt favorabile padurilor de cvercinee si fag. Principalele tipuri de sol sunt din clasa
luvisolurilor, si anume luvosoluri.
P durile sitului sunt situate n ntregime n etajul deluros de gorunete, f gete i goruneto-f gete (FD3) si detin peste 98% din sit. Bazinul
hidrologic n care se ncadreaz situl este cel al rului Gilort, care trece prin N-V ariei. Rurile interne sunt Cornetu, Valea Mare, Ariciul,
Bucium, ig ncii, ce colecteaz prurile de pe ntreg teritoril sitului. Din punct de vedere al administa iei silvice, p durile sunt proprietatea
statului i sunt administrate de RNP Romsilva prin D.S. Gorj, O.S. Polovragi (U.P. IV Benge ti, U.P. V Prigoria), iar din punct de vedere al
administratiei de stat se afla pe raza comunelor Benge ti i Prigoria.
Amenajamentul U.P. IV Benge ti, O.S. Polovragi, 2002

Situl prezinta o importanta deosebita pentru habitatele: 9130 - P duri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 9170 - 91Y0 - P duri dacice de stejar i
carpen si 92A0 - Z voaie cu Salix alba i Populus alba, precum si pentru prezenta speciei Osmoderma eremita (Coleoptera).
Factorii destabilizatori se grupeaza astfel:factori antropici (taieri anticulturale-crang, impaduriri in statiuni improprii etc.), atitudinea de
indiferenta si neglijenta fata de ecosistem (incendieri, pasunat); factori climatici si stationali (sezon scurt de vegetatie, geruri timpurii si tarzii,
acidificarea solului, alunecari si eroziuni); factori biotici (vanatul-capriorul, mistretul; insectele defoliatoare)
In acest sit au proprietati atat statul, cat si persoane fizice si juridice.
4.6 Documenta ie:
Amenajamentul U.P. IV Benge ti, O.S. Polovragi, 2002
Amenajamentul U.P. V Prigoria, O.S. Polovragi, 2002
Dr. E. Ni u: Date Raport 2010.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
0 -
100 Cultivare

uscare
180 Incendiere

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0360
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0119 Horga - Zorleni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Brlad ntre Zorleni i Gura Grb vo ulu
Latitudine
Longitudine
N 46 12' 39''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 40' 12''
2.569
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
52
214

83
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO016
75 Vaslui
RO024
25 Gala i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
1355 Lutra lutra

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
C
C
C
1149 Cobitis taenia
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
13
511, 512
Ruri, lacuri
N07
15
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
10
211 - 213
N14
56
231
N21
221, 222
Vii i livezi
N26
324
uni

Zon umed din regiunea biogeografic stepic reprezentnd habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra dar i pentru
doua specii de amfibieni i o reptil de asemnea de interes conservativ.
De importan
ridicat pentru Spermophilus citellus i Lutra lutra dar i pentru speciile de amfibieni Bombina bombina
i Triturus cristatus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a supracositului,a lipsei cositului, a suprap unatului, a lipsei
p unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed,
al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, depozitare de
de euri menajere sau industriale.

4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0361
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Cara

Latitudine
Longitudine
N 45 5' 12''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 32' 57''
590
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
85
170

98
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
100 Cara -Severin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

C
B
C
B
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
4
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
49
211 - 213
N14
43
231
N16
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
uni

Zon umed din regiunea biogeografic continetal cu caracteristici ce impun prezen a n cadrul aceleia i zone a speciilor Lutra lutra i a
dou specii de liliac - Myotis myotis i Myotis dasycneme al turi de specii de amfibieni i reptile de interes conservativ dar i de patru specii
de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Foarte important pentru protejarea speciei Cobitis elongata! Este printre pu inele situri
desemnate pentru Emys orbicularis, si Lutra lutra. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina ,Triturus, i Myotis. Situl
functioneaza si ca coridor pentru Canis lupus
la limita distributiei speciei fiind totodata unul dintre putinele situri propuse pentru specie in
bioregiunea continentala care este la limita cu bioregiunea pannonica.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a suprap unatului,
a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de
suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii prin ngr
minte chimice.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Intensitate % Infl.
Cod Activitate
15 0
Cod Activitate
Intensitate % Infl.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0362
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Gilort

Latitudine
Longitudine
N 45 4' 18''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 35' 57''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
873
227
504

313
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO042
100 Gorj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P

C
B
C
B
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
23
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213
N14
11
231
N15
44
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
N23
1xx
N26
324
uni

zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru speciile de interes conservativ Lutra lutra i Bombina
variegata al turi de patru specii de pe ti de asemnea de interes conservativ.
Rul Gilort este unul dintre rurile din Oltenia care nu au fost afectate semnificativ de
interven iile antropice. Din acest motiv diversitatea specifica a rului este considerabil . Aici
a fost g sit specia Eudontomyzon mariae, specie pentru a c rei conservare s-au desemnat
foarte pu ine situri. Pe lng aceasta n ru este prezent i Sabanejewia romanica, specie
endemic n ara noastr . Ambele specii figureaz n Cartea Ro ie a Vertebratelor din
Romnia. Situl este unul important i pentru speciile Lutra lutra i Bombina variegata.
Poluarea cu ape menajere, depunerea de eurilor menajere pe marginea rului.
Pierderea i distrugerea habitatelor ca rezultat al activit ilor din agricultur , poluarea cu

ngr
minte chimice. nmul irea necontrolat a speciilor invazive.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Intensitate % Infl.
Cod Activitate

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0363

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Moldova ntre Oniceni i Mite ti

Latitudine
Longitudine
N 47 17' 22''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 29' 3''
3.215
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
235
339

271
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
14 Suceava
RO013
54 Ia i
RO014
32 Neam

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
C
1149 Cobitis taenia
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
34
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213
N14
59
231
N16
311
P duri de foioase
uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru speciile de interes conservativ Lutra lutra i
Spermophillus citellus, al turi de patru specii de amfibieni i cinci de pe ti de asemnea de interes conservativ.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Spermophillus citellus i Lutra lutra. De importan
Bombina i Triturus.
a lipsei p unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al
exploat rii miniere de suprafa sau subterane, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii
prin ngr
minte chimice.
ridicat
i pentru speciile de amfibieni
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
-

Cod Activitate
100 Cultivare
15
100 Cultivare
15
30
Intensitate % Infl.
B
10 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0364
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Moldova ntre Tupila i i Roman

Latitudine
Longitudine
N 47 2' 13''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 45' 32''
4.720
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
175
414

247
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO014
100 Neam

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

C
B
C
B
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
1149 Cobitis taenia
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
C
B
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
18
511, 512
Ruri, lacuri
N09
N12
11
N14
26
N15
N16
37
321
211 - 213
231
242, 243
uni
311
P duri de foioase

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru patru specii de vertebrate, paru specii de amfibieni i
trei specii de pe ti de interes conservativ
De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina, Triturus cristatus, Triturus
montandoni i Spermophillus citellus precum i pentru mamiferul Lutra lutra.
al activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor
industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii
prin ngr
minte chimice, depozitare de de euri menajere sau industriale.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
15 -
840 Inundarea

Cod Activitate
100 Cultivare
20
Intensitate % Infl.
B
10 -
840 Inundarea
15
25
10

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0365

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Moldova ntre P ltinoasa i Ru i

Latitudine
Longitudine
N 47 26' 3''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 9' 53''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
5.303
307
517
383

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
98 Suceava
RO014
2 Neam

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

P
P
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj
B
C
C
C
B
C

C
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
38
511, 512
Ruri, lacuri
N09
321
N12
211 - 213
N14
22
N15
231
242, 243
N16
N17
uni
13
311
P duri de foioase
312
P duri de conifere
N19
313
P duri de amestec
N23
1xx

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, al turi de
patru specii de amfibieni, dou specii de pe ti i o specie de nevertebrat de asemenea de interes conservativ.
De importan
Lutra lutra.
ridicat pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus, precum i mamiferul
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a suprap
unatului,
al activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor
industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii
prin ngr
minte chimice.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
15 -

Cod Activitate
15
Intensitate % Infl.
B
10 -
840 Inundarea
10
840 Inundarea
15
10

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0366
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Motru

Latitudine
Longitudine
N 44 37' 25''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 13' 28''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1.921
103
284

162
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO042
31 Gorj
RO043
69 Mehedin i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2511 Gobio kessleri
P

C
B
C
B
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
10
511, 512
Ruri, lacuri
N07
15
N09
411, 412
Mla tini, turb rii
321
N12
21
N14
211 - 213
231
N15
18
242, 243
N16
10
311
P duri de foioase
uni
N23
1xx
N26
14
324

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, al turi de o
specie de amfibian i patru specii de pe ti de asemnea de interes conservativ.
Sit important pentru speciile Barbus meridionalis i Gobio kessleri. Aici se g se te i specia Sabanejewia romanica, endemic pentru ara
noastr , specie prezent n Cartea Ro ie a Vertebratelor din Romnia. Important i pentru formarea unei re ele pentru specia Lutra lutra.
Poluarea cu ngr minte chimice, depozitarea de eurilor menajere i industriale.
nmul irea speciilor invazive.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,42

Cod
Categorie
Tip
%
RO05 Parc natural
*

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -
840 Inundarea
10

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -
840 Inundarea
10

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0367
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Mure ntre More ti i Ogra

Latitudine
Longitudine
N 46 28' 11''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 21' 16''
527
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
280
465

303
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P

C
C
C
C
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
2511 Gobio kessleri
1149 Cobitis taenia

1160 Zingel streber
P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
22
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
20
211 - 213
N14
29
231
N15
11
242, 243
uni
N16
311
P duri de foioase
N26
324

Zon umed din regiunea biogeografic continental , pe cursul rului Mure (jud. Mure ).
De importan ridicat pentru speciile Lutra lutra, Bombina bombina, Bombina variegata,
Triturus cristatus i subspecia indigen Triturus vulgaris ampelensis. Foarte important pentru
conservarea speciei Zingel streber i Aspius aspius. n Rul Mure se g se te una dintre cele
mai stabile popula ii ale speciei Zingel streber.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a suprap lunatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al
activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei. Extragerea pietri ului din albia rului.
Braconajul.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
15 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -

7. HARTA SITULUI

10

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0368
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Mure ntre Deda i Reghin

Latitudine
Longitudine
N 46 53' 19''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 47' 54''
394
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
367
430

396
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
C
C
C

P
P
D
C
C
B
C
C
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
47
511, 512
Ruri, lacuri
N12
32
211 - 213
N15
19
242, 243
N16
311
P duri de foioase

Zon umed pe cursul rului Mure (jud. Mure ) n regiunea biogeografic Continental .
De importan ridicat pentru speciile de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus i subspecia indigen Triturus vulgaris ampelensis.
Foarte important pentru conservarea speciei Gobio uranoscopus i Zingel streber. Specia Zingel streber p trunde pn n aceast zon a
Mure ului, deci este cea mai nalt zon din bazinul Mure ului, unde specia este prezent .
p unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a
circula iei, al polu rii prin ngr
minte chimice. Extragerea pietri ului din albia rului. Folosirea ca momeal de c tre pescari a speciilor
Gobio.
Braconajul.
4.6 Documenta ie:

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -

7. HARTA SITULUI

10

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0369
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Mure ntre Iernu eni i Peri

Latitudine
Longitudine
N 46 43' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 40' 59''
256
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
335
355

347
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
C
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
1130 Aspius aspius
2511 Gobio kessleri

1149 Cobitis taenia
P
P
C
C
B
B
C
C
B
C
1160 Zingel streber
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
49
511, 512
Ruri, lacuri
N12
35
211 - 213
N15
16
242, 243

Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru
speciile de amfibieni Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus i subspecia
indigen Triturus vulgaris ampelensis. Foarte important pentru conservarea speciei Zingel
streber. n Rul Mure se g se te una dintre cele mai stabile popula ii ale speciei.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a
suprap unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al
exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii prin
ngr
minte chimice.
Extragerea pietri ului din albia rului.
Braconajul.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -

Cod Activitate
411 Fabrici
10
Intensitate % Infl.
B
15 -
10
10
10

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0370
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Mure

Latitudine
Longitudine
N 46 5' 20''
ntre Lipova i P uli

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 39' 27''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
619
113
127

122
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
B
C
1355 Lutra lutra
1337 Castor fiber

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
C

P
P
C
C
C
B
C
C
C
B
2511 Gobio kessleri
1149 Cobitis taenia

1159 Zingel zingel
P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
30
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
25
211 - 213
N14
231
N15
17
242, 243
uni
N21
221, 222
Vii i livezi
N23
1xx
N26
13
324


Este printre pu inele situri desemnate pentru Castor fiber Lutra lutra, Spermophillus citellus i
Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus
cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, i speciile de lilieci men ionate.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a drag rii i
dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al
dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii prin ngr
minte chimice, depozitare de de euri
menajere sau industriale.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -
10

Cod Activitate
411 Fabrici
Intensitate % Infl.
B
15 -
10
10

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0373
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Mure ntre Br ni ca i Ilia

Latitudine
Longitudine
N 45 56' 0''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 44' 11''
1.884
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
166
385

250
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO053
100 Hunedoara

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
C

P
P
C
C
B
C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
C

2511 Gobio kessleri
P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
1149 Cobitis taenia
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
9
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213
N14
30
231
N16
54
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru cinci specii de mamifere de interes conservativ, 4
specii de amfibieni, o reptil , ase specii de pe ti i un nevertebrat de asemenea de interes conservativ.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Castor fiber. De importan ridicat i pentru
speciile de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus i subspecia indigen Triturus
vulgaris ampelensis. Important pentru protejarea speciei Aspius aspius.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , al activit ilor de
exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al dezvolt rii teritoriale, a
circula iei.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -
15

Cod Activitate
411 Fabrici
Intensitate % Infl.
B
10 -
10
10

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0374
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Negru

Latitudine
Longitudine
N 46 0' 52''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 12' 56''
1.001
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
522
629
536

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO073
100 Covasna

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1337 Castor fiber
100-150 i
C
C
1355 Lutra lutra
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
P
P

B
C
C
C
C

C
C
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
5
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
63
211 - 213
N14
19
231
N15
13
242, 243
uni

Rului Negru, care este de departe cel mai important afluent de pe cursul superior al Rului Olt (izvor - Raco ). n apropiere de izvoare cursul
este caracterizat de pante mari. Odat cu ieșirea n cmpia depresionar , pantele scad brusc, menținndu-se constant la valori
foarte reduse. Acest fapt determin un curs meandrat, cu maluri formate din depozite sedimentare fine, ideale pentru instalarea castorului.
Aceast caracteristic o au și numeroșii afluenți ai Rului Negru. Datorit debitelor reduse ale afluen ilor majoritatea
familiilor de castor au construit baraje,n vederea imbun t țirii condițiilor hidrologice.
Situl este considerat unic pe cursul Oltului, niciun alt bazin hidrografic din Romnia nu conține un num r așa de nsemnat de
baraje create de castor. Din p cate caracterul natural al cursurilor de ap a fost alterat ca urmare a lucr rilor de mbun t țiri funciare
(ndiguiri, decolmat ri, etc).
Menținerea n condiții normale a digurilor de p mnt presupune efectuarea cu o anumit regularitate a lucr rilor de
ntreținere. Acestea sunt principalul factor distructiv asupra habitatului castorului, ntruct presupun ndep rtarea vegetației
și implicit distrugerea ad posturilor de castor. Se impune g sirea unor soluții urgente și implementarea unui management
ferm n vederea armoniz rii intereselor de protecție și conservare a biodiversit ții cu cele agricole.
Un alt factor negativ l constituie creșterea animalelor. Deși zona nu prezint un risc major din partea pr d torilor (carnivore mari),
num rul de cini arondați stnelor este de multe ori prea mare, determinnd o presiune crescut asupra familiilor de castor.

Majoritatea suprafețelor de teren cuprinse n sit se afl n proprietatea statului.
4.6 Documenta ie:
Claudiu PAȘCA (ICAS Bra ov), Georgeta IONESCU (ICAS Bra ov), George SRBU (ICAS Bra ov), Marius POPA (ICAS Bra ov),
Cercet ri privind eco-etologia castorului (Castor fiber) n Romnia
Claudiu PAȘCA (ICAS Bra ov), George SRBU (ICAS Bra ov) - Evalu ri n teren, 2009-2010;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
25 -
820 Inlaturarea sedimentelor(mal)
40
25

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
5 -
15
830 Canalizarea
40
20

Situl nu are custode.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0375
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0149 Depresiunea Bozovici
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Nera ntre Bozovici i Moceri

Latitudine
Longitudine
N 44 53' 22''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 58' 24''
394
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
215
249

231
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
100 Cara -Severin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

C
B
C
B
1324 Myotis myotis
1307 Myotis blythii

P
P
C
C
B
B
C
C
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
2533 Cobitis elongata
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
20
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
16
211 - 213
N15
21
242, 243
N16
43
311
P duri de foioase

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru ase specii de mamifere de interes conservativ,
al turi de dou speii de amfibiebi i dou specii de pe ti de asemnea de interes conservativ.
Acest sit este foarte imoprtant pentru protejarea speciei Cobitis elongata! Prin conservarea acestei zone ajut m la conservarea popula iei de
Cobitis elongata din ar . De importan ridicat pentru Lutra lutra precum i pentru speciile de amfibieni Bombina variegata i Triturus
cristatus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur , a supracositului, a lipsei cositului, a suprap unatului, a lipsei
p unatului, al activit ilor de exploatare forestier , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de
suprafa sau subterane, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului necontrolat, al polu rii prin ngr
minte chimice, depozitare de
de euri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comer ul ilegal, colectare i/sau braconaj al speciilor protejate.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
941 Inundatii
Intensitate % Infl.
B
15 -

Cod Activitate
941 Inundatii
Intensitate % Infl.
B
10 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0376

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0024 Confluen a Olt - Dun re
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Olt ntre M run ei i Turnu M gurele

Latitudine
Longitudine
N 43 53' 25''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 41' 2''
12.146
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
16
126

50
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
58 Olt
RO037
42 Teleorman

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

C
B
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N04
11
331
Plaje de nisip
N06
511, 512
Ruri, lacuri
N12
10
211 - 213
N14
55
231
N16
15
311
P duri de foioase
N26
324
uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru speciile de interes conservativ Spermophilus citellus
i Lutra lutra al turi de 4 specii de reptile i smfibieni i dou specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Lutra lutra, Spermophillus citellus, Emys
orbicularis i Triturus dobrogicus. De importan ridicat i pentru speciile Triturus cristatus
i Bombina bombina.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a
suprap unatului, a lipsei p unatului, a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor
industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, depozitare
de de euri menajere sau industriale.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
952 Eutrofizarea
Intensitate % Infl.
A
60 -
890 Alte schimbari induse de oameni in conditiile

hidraulice
90

7. HARTA SITULUI

40

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0377
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0075 M gura Odobe ti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Putna

Latitudine
Longitudine
N 45 53' 16''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 50' 42''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
655
247
463

333
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
C
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2511 Gobio kessleri
C

C
B
C
B
C
C
Iernat
Pasaj
B
C
C
C
B
C

C
B
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
66
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213
N14
11
231
N15
10
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N21
221, 222
Vii i livezi
N23
1xx
uni

specie de amfibian i dou specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Sit important pentru specia Lutra lutra ct i pentru Bombina variegata.
Poluarea cu ngr minte chimice, depunerea de eurilor menajere i industriale.
Apari ia balastierelor n urm torii ani.
nmul irea speciilor invazive.

4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,29

Cod
Categorie
Tip
%
*
0,03 2.821.-Rpa Ro ie
RO04
Rezerva ie natural
0,27 2.825.-Rezerva ia natural Prul Bozu

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -
941 Inundatii

Cod Activitate
10
10
941 Inundatii
15
Intensitate % Infl.
B
10 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0378
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Siret ntre Pa cani i Roman

Latitudine
Longitudine
N 47 3' 26''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 55' 48''
3.711
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
174
340

199
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO013
61 Ia i
RO014
39 Neam

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

C
B
C
B
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
1149 Cobitis taenia
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
23
511, 512
Ruri, lacuri
N07
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
12
211 - 213
N14
22
231
N16
37
311
P duri de foioase
uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru trei specii de mamifere de interes conservativ al turi
de cinci specii de reptile i amfibieni i dou specii de pe ti de asemnea de interes conservativ.
Peisaj cu capacitate mare de recuperare de-a lungul cursului superior a rului Siret,
reprezentat de meandre, zone mp durite i p uni mezofile. Rul este populat de Lutra lutra
iar n canalele i bra uri moarte speciile de pe ti Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia sunt
prezente. Rul i mprejurimile sale par importante pentru speciile migratoare de p s ri ca de
exemplu Ciconia nigra sau Falco vespertinus.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i
Situl propus este n cea mai marte parte inclus n SPA Lunca Siretului Mijlociu, declarat prin HG 1284/2007.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
-
10

SPA Lunca Siretului Mijlociu, n care este inclus n cea mai mare parte SCI-ul propus, este atribuit n custodie Asocia iei Vn torilor i
Pescarilor Roman. Regulamentul SPA este elaborat i naintat spre aprobare MMP. Planul de management este n curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI

10

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0379
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Suceava

Latitudine
Longitudine
N 47 53' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 58' 34''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
881
321
572

401
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava
Salicion albae)
alpin

7
A
C
A
B
1
0,5
0,5

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
2511 Gobio kessleri
1149 Cobitis taenia

P
P
C
C
B
C
C
C
B
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
56
511, 512
Ruri, lacuri
N07
13
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
211 - 213
N14
231
N15
242, 243
N16
311
P duri de foioase
N23
10
1xx
uni
Pasaj

C
B
C
B

Situl este situat pe ambele maluri ale rului Suceava, in aval de confluenta cu afluentul sau Putna, pana la confluenta cu Sucevita si include si
principalii sai afluenti de pe acest tronson - Bilca mare, Tarnauca, Clinaut, Rusul si Ruda, pe partea stanga, si Remezeu, Petrimiasa, pe
partea dreapta. Altitudinea variaza intre 350 si 415 m. Pe langa aninisuri se mai intalnesc pe suprafate mici si plantatii de rasinoase - molid si
pin silvestru. remarca structura naturala bine si foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni mai ales la
Habitatul 91E0; prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, cat si intrepatrunderea celor doua habitate
(Paduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa si Paduri dacice getice de lunci colinare de anin negru (Alnus
glutinosa) cu Stellaria nemorum). Situl este alimentat si strabatut de o retea de brate semipermanente in care doar in perioadele ploioase mai
curge apa. Prin amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare
deosebita.
Situl a fost extins cu un poligon situat in lunca paraului Pozen si pe versantii nordic si vestic al Dealului Ursoiul (altitudine 482 m). In acest
poligon clasele de habitate prezente sunt cele de paduri de foiase si de pajisti.
Situl este important pentru o mai buna distributie geografica a siturilor desemnate pentru habitatul 91E0. Acest tip de habitat apare pe cca. 5055 ha. Padurile ocupa in sit 69 Ha.Pentru prezenta populatiei de Maculinea nausithous (Lepidoptera).Important pentru nevertebrate i pentru
prezen a speciei Triturus montandoni, generalmente alpin , n Continental.
In ceea ce priveste habitatul 91E0, principalele amenintari le constituie lucrarile de regularizare a raului, taierile ilegale de arbori, avand in
vedere ca situl este flancat pe ambele parti de localitati, iar gradinile si terenurile agricole vin in contact direct cu limitele sitului.
Padurile din sit sunt proprietatea unor persoane fizice de pe raza comunelor Bilca, Galanesti si Fratautii Vechi (conform legilor 1/2000 si
247/2005) sau sunt situate in afara fondului forestier.
4.6 Documenta ie:
Proiectul LIFE05 NAT/RO/000176 - Habitate prioritare alpine,subalpine i forestiere din Romnia;
Amenajamentul OS Brodina;
Amenajamentul Ocolului Silvic Marginea (Unitatea de productie IV Izvoarele Sucevei).
Biris, I.A., 2010, investigatii in teren.Date Dr. Sergiu Mihu , 2010.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
A
0 -
810 Drenaj

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
0 -
140 Pasunatul

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0380
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Suceava Liteni

Latitudine
Longitudine
N 47 37' 23''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 19' 22''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1.254
243
339

259
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
1355 Lutra lutra
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
10
511, 512
Ruri, lacuri
N07
24
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
18
211 - 213
N14
35
N15
N23
11
231
242, 243
uni
1xx

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru patru specii de mamifere de interes conservativ,
al turi de patru specii de reptile i amfibieni i dou specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Este printre pu inele situri desemnate pentru Lutra lutra, Spermophillus citellus, Emys orbicularis. De importan
Bombina, Triturus cristatus i Myotis.
ridicat
i pentru speciile de
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur , a suprap unatului, a lipsei p unatului, a drag rii i dren rii
habitatului umed, al activit ilor industriale, al exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -
10

7. HARTA SITULUI

10

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0381

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Trgului - Arge el - Ru or

Latitudine
Longitudine
N 45 26' 58''
E 25 3' 32''

sitului (ha)
sitului (km)
13.213
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
760
2411
1325

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO031
100 Arge

37,1
A
C
B
B
Salicion albae)
0,3
6,5
28,1
0,01

0,02
0,05
B
B
C
C
B
B
0,1
0,5
0,05
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
Pasaj

C
B
C
B
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
RC

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1163 Cottus gobio
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
1087 Rosalia alpina

Cat. Specia
P Arnica montana
P
i faun
Saponaria pumilio
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
2
511, 512
Ruri, lacuri
Popula ie Motiv
500-1000 i A
20-100 i
300-1000 i
N08
322
N09
321
N14
231
N16
29
311
P duri de foioase
N17
35
312
P duri de conifere
N19
16
313
P duri de amestec
N26
324
uni

Situl Raul Targului-Argesel-Rausor este localizat in partea nordica a judetului Arges, pe clina sudica a Muntilor Iezer, din Masivul Fagaras. Din
punct de vedere geomofologic, situl este situat in zona montana si premontana a Muntilor Iezer, doar extremitatea nord estica a sitului este
situata la nord de raul Dambovita, spre culmea Tamas, dintre Masivul Piatra Craiului si Masivul Fagaras.
Unitatile morfologice de relief sunt: versantii, vaile, platourile si luncile. Versantii reprezinta unitatea morfologica dominanta, cu inclinare medie
pana la puternica si foarte puternica.
Altitudinea sitului variaza de la cca. 800 m (in ua 50, UP III Leresti, OS Campulung) la peste 2000 m in Iezerul Mic, Muchea Vacarea (2319 m
Piscul Catunului). Vegetatia forestiera urca pana la cca 1950 m (ua 31 C, UP IV Rausor, OS Campulung). Expozitia generala a sitului este
sudica, cu expozitii de detaliu predominant sudice, estice, vestice.
Substratul geologic este constituit din roci cristaline intens metamorfozate in Muntii Iezer si din calcare si conglomerate calcaroase in culoarul
vaii Dambovita. In aceste conditii, in functie de panta, s-au format soluri superficiale, cu roca la zi, foarte superficiale pana la superficiale,
excesiv scheletice, pe versantii cu inclinare mare, si soluri mijlociu profunde pana la profunde, pe versantii cu inclinare slaba spre moderata.
Reteaua hidrografica este foarte bogata, cu curgere de la nord spre sud, fiind constituita din Raul Targului cu afluentul sau Rausor, Argeselul,
Rausorul si Dambovita. Pe Raul Targului a fost construit lacul de acumulare Rausor, amonte de localitatea Leresti.
Climatul este temperat -continental, specific etajului montan, influentat de etajarea altitudinala a sitului, de orientarea si inclinarea versantilor,
ceea ce duce la etajarea climatica a teritoriului si la aparitia unei diversitati de topoclimate.
Solurile apartin preponderent claselor cambisoluri si spodosoluri (peste 97%). Pe suprafete restranse apar si soluri rendzinice, dezvoltate pe
substrate calcaroase.
Vegetatia sitului este influentata de dezvoltarea altitudinala a a climei si a solurilor, fiind specifica urmatoarelor etaje: etajul alpin (la altitudini
de peste 1900 m, in golul alpin Iezer, la obarsia paraului Rausor); etajul subalpin (la altitudini cuprinse intre 1700 (1800) m si 2000 m, la
obarsia paraului Rausor); etajul boreal al molidisurilor (la altitudini de peste 1300 si pana la cca. 1700-1800 m); etajul nemoral al padurilor de
amestec de fag cu rasinoase si a fagetelor). Principalele clase de habitate identificate in sit, pe baza informatiilor din teren, precum si a
analizei GIS a ortofotoplanurilor si a informatiei din CLC 2006, sunt padurile (80%), ape dulci continentale curgatoare si statatoare (1,6%),
pajisti alpine si subalpine (5%), pajisti seminaturale umede (4,6%), tufarisuri alpine si subalpine (5,2%), stancarii (0,2%), alte terenuri (3,4%),
constructii industriale (0,1%).
Sit important, ntre altele, i pentru amfibieni: buhaiul de balt cu burt galben (Bombina variegata) i tritonul carpatin (Triturus montandoni),
acesta din urm avnd popula ii bogate n unele puncte ale sitului.Situl Rul Trgului-Arge el-Ru or este important pentru biodiversitate din
urmatoarele motive: i). habitatele forestiere 9410 si 91V0 pentru care s-a solicitat desemnarea de situri suplimentare in regiunea biogeografica
alpina; ii). speciile de carnivore mari - urs, lupo ,ras- pentru care s-a solicitat desemnarea de situri suplimentare; iii). culoar ecologic pentru
carnivore, asigurand conectivitatea Masivului Fagaras (Muntii Iezer) cu Masivele Piatra Craiului si Bucegi ( Muntii Leaota); iv). specii de
amfibieni si de nevertebrate.
ntre factorii de impact antropic se num r : exploat ri forestiere, traficul rutier (ce afecteaz amfibienii, mai ales n zona lacului de baraj
Ru or), turismul necivilizat (ducnd la poluare cu de euri).
4.6 Documenta ie:
Observa ii n teren, 2008.
Iftime, A., Iftime, O., Pop, D. A., 2009. Observations on the herpetofauna of the Iezer-P pu a Massif (southern Carpathians, Romania).
Herpetozoa (Wien), 22(1/2): 55-64;
Mciu, M., Chioreanu, A., V caru, V., ed., 1982. Enciclopedia geografic a Romniei. Ed. tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 847 pp.;
Ghinea, D., 2002. Enciclopedia geografic a Romniei. Ed. Enciclopedic , Bucure ti 1456 pp.Amenajamentul OS Campulung (UP III,
Leresti, UP IV Rausor, UP V Voina, UP VI Argesel), ICAS, 2006; Amenajamentul OS Rucar (UP II, UP III), ICAS, 1997;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,04
RO03
Categoria III IUCN
0,01

Cod
Categorie
Tip
%
RO02 Parc na ional
*

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -
95
10

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 +

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0382

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Trnava Mare ntre Cop a Mic

Latitudine
Longitudine
N 46 6' 59''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 1' 28''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
930
223
311
i Mihal

251
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO071
78 Alba
RO076
22 Sibiu

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

P
P
C
C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
P
Iernat
Pasaj
C
C
C
C
C
C

C
B
C
B
C
B
C
B
2511 Gobio kessleri

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
P
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
57
511, 512
Ruri, lacuri
N12
18
211 - 213
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
11
311
P duri de foioase
N23
1xx

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutrea lutra, al turi de
cinci specii de reptie i aamfibieni, cinci specii de pe ti i o specie de nevertebrat de asemenea de interes conservativ.
Situl con ine un mozaic de p
Rhodeus sericeus amarus.
uni i p dure de lunc importante pentru: Lutra lutra, Unio crassus, Bombina variegata, Cobitis taenia i
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur , a drag rii i dren rii habitatului umed, al activit ilor industriale, al
exploat rii miniere de suprafa , al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al polu rii prin ngr
minte chimice, depozitare de de euri menajere
sau industriale.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 A
0 -
810 Drenaj

Cod Activitate

701 Poluarea apei
A
A
0
0
701 Poluarea apei
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0383
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Trnava Mare ntre Odorheiu Secuiesc i Vn

Latitudine
Longitudine
N 46 15' 56''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 59' 44''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
462
367
488

400
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO074
88 Harghita
RO075
12 Mure

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C
Pasaj

C
B
C
B
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
C
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
43
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
24
211 - 213
231
242, 243
N14
N15
21
uni
N16
311
P duri de foioase
N23
1xx

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru patru specii de mamifere de interes conservativ,
al turi de trei specii de amfibieni i trei de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Sit important pentru Lutra lutra, Bombina variegata, Cobitis taenia, Rhodeus sericeus amarus
and Unio crassus.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -
701 Poluarea apei
810 Drenaj
701 Poluarea apei

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0384
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Trnava Mic

Latitudine
Longitudine
N 46 23' 4''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 27' 44''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
331
284
347

312
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure
Salicion albae)

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
C

60
B
C
B
B
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
A
1149 Cobitis taenia

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
P
1060 Lycaena dispar
P
Pasaj

C
B
C
B
C
C
A
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
20
511, 512
Ruri, lacuri
N12
54
211 - 213
N15
22
242, 243
N23
1xx

Ru mic cu curs natural cu meandre n zona bioregiunii continentale, limitat de p duri aluviale. 4 specii de pe ti , o specie de mamifer , 2
specii de nebvertebrate i 3 specii de amfibieni , 2 habitate de interes comunitar din anexa II Directiva Habitate
Situl este important pentru p durile aluviale cu Alnus glutinosa i s lcii (galerii pe por iuni inseminate), pentru specii de pe ti din anexa II
DH bine reprezentata Barbus meridionali, dar i Cobitis taeni, Gobio albipinn, Sabanejewia aurata, nevertebrate ca Lycaena dispar, Unio
crassus, respectiv 3 specii de amfibieni
Starea natural a rului Trnava Mic este n procent de 80-90 %

Rul s-a conservat bine cu multe galerii de p duri aluviale, meandrele au fost canalizate numai n zona B l u eri, iar n alte zone s-au creat
n vecin tate diguri de protec ie a localit ilor mpotriva inunda iilor.
Sporadic au fost extrageri de materiale de construc ii pentru nevoile comunit ilor locale f r impact semnificativ. Cele 2 balastiere nu au mai
primit acord de mediu . Exist extrageri sporadice iarna de s lcii pentru lemn de foc, de c tre categorii sociale defavorizate.
Rul este proprietatea statului, iar pe marginea apei Apele Rpmne exercit drept de folosire pentru eventuale interven ii, respectiv control.
4.6 Documenta ie:
Ini iativa i sprijinul pentru elaborarea documenta iei a avut NGO Valea Verde cu sediul n ora ul Trn veni.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
10 -
830 Canalizarea

Responsabilitate pentru rul Trnava Mic are administratorul Apele Romne , iar pentru specii i habitate de interes comunitar A.P.M. Mure .
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0385
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Timis ntre Rusca i Prisaca

Latitudine
Longitudine
N 45 18' 38''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 16' 14''
1.441
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
169
546

241
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO052
100 Cara -Severin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

C
C
C
C
1307 Myotis blythii
1324 Myotis myotis

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
C
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
C
B
C
B
1149 Cobitis taenia
2485 Eudontomyzon vladykovi
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
14
511, 512
Ruri, lacuri
N12
211 - 213
N14
11
231
N15
59
242, 243
N26
324
uni

Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru trei specii de mamifere de interes conservativ,
al turi de patru specii de reptile i amfibieni i cinci de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Sit foarte important pentru protec ia speciei Eudontomyzon vladykovi, in situl propus se afl mai
mult de 15% din popula ia din ar ! Este printre pu inele situri desemnate pentru Testudo
hermanni. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor de agricultur , a supracositului, a
lipsei cositului, a suprap unatului, a lipsei p unatului, al activit ilor de exploatare forestier ,
a drag rii i dren rii habitatului umed, al dezvolt rii teritoriale, a circula iei, al turismului
necontrolat, al polu rii prin ngr
minte chimice, depozitare de de euri menajere sau
industriale.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
15 B
10 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -

7. HARTA SITULUI

10

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0386
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Vedea

Latitudine
Longitudine
N 44 12' 28''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 51' 51''
9.077
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
38
158

96
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO044
20 Olt
RO037
80 Teleorman


0,05
B
C
B
B
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj
0,02
20
25

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
2511 Gobio kessleri
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
1149 Cobitis taenia

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1088 Cerambyx cerdo
P
Pasaj

D
B
C
B
1083 Lucanus cervus
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N04
10
331
Plaje de nisip
N12
12
211 - 213
N14
231
N15
242, 243
uni
N16
62
311
P duri de foioase
N26
324

Situl este localizat in lungul raului Vedea, intre localitatile Ciuresti (jud. Olt) si Alexandria (jud. Teleorman), si cuprinde albia minora a raului si a
principalilor sai afluenti de pe tronsonul mentionat (paraiele Braiasa, Doroftei, Tecuci, Bratcov, Burdea, Tinoasa), paduri si pajisti din albia
majora a Vedei si a afluentilor sai si paduri situate pe terasele adiacente albiei majore. orientarea generala a sitului este NV-SE. Din punct de
vedere geomorfologic, situl Raul Vedea este situat in Campia Romana, districtul Campia Teleormanului, subdistrictul Gavanu-Burdea.
Campiile aluviale-proluviale sunt marginite de terase. Formele de relief predominante sunt luncile inalte si campia medie, plana. Versanti
scurti apar la trecerea de la lunca la terasa (diferenta de nivel de maxim 20 m, pe distanta de maxim 50 m. Sub raport geologic, luncile sunt
alcatuite din depozite de nisipuri, pietrisuri cu grosimi de 2-8 m acoperite de depuneri cu caracter loessoid (prafuri-argile-nsispuri fine), cu
grosime de 1-5 m, de culoare cenusiu-rosiatica. Predomina luncile cu aluviuni argiloase, cu procese de argilizare, bine drenate, cu soluri mai
evoluate, de tipul brune luvice. Pe terase sunt depozite argiloase sau loessoide. Altitudinea variaza intre 40 m la nord de Alexandria, si cca.
150 m, la contactul cu Piemontul Cotmeana. Raul Vedea constituie coloana vertebrala a sitului. Debitul sau este permanent, dar fluctuant, unii
afluenti ramanand fara apa in cursul verii. Se pot produce revarsari in perioadele ploioase. Albia majora este rar si scurt inundabila, mai ales in
zona din apropierea albiei minore. Alimentarea raurilor se face preponderent din ape de suprafata. Apa freatica este la cca. 3-6 m adancime in
luncile raului Vedea si a afluentilor sai si la peste 10 m adancime pe terase. Solurile sunt de tip Aluvisol in lunca Vedei si argiluvisoluri (brun
luvic, brun roscat luvic). Climatul este tip temperat continental. Conditiile de clima, sol si microrelief au determinat prezenta unei vegetatii
naturale potentiale de tip forestier, caracterizata de speciile de stejar (stejar pedunculat, cer, garnita), in amestec cu frasin, tei, jugastru,
carpen, etc.) - specifice etajului de campie forestiera in care este situat situl. Tipurile de padure cele mai raspandite sunt 6324 - Stejaretosleau de lunca de productivitate mijlocie (34%), 6322. Sleau normal de lunca din regiunea de campie (18%) si pe terase 7322 - Cereto-garnitet
de campie de productivitate mijlocie (28).
Din punct de vedere a sistemului romanesc de clasificare a habitatelor, padurile apartin tipurilor R4147 - Paduri danubiene mixte de stejar
pedunculat si tei, frasin cu Scutellaria altissima (6322, 6324, 6325), R 4153 - Paduri danubian balcanice de cer si garnita cu Crocus flavus
(7322), R 4404 - Paduri danubian-panonica de lunca de stejar pedunculat, frasin si ulmi cu Festuca gigantea, R4406 - Paduri danubianpanonice de plop alb cu Rubus caesius, R 4407 - Paduri danubian-panonice de salcie alba cu Rubus caesius. Peste 75 % din paduri sunt de
tip natural-fundamental. Plantatiile cu specii exotice sunt pe suprafete reduse in sit (pin silvestru in trupul Branistea Cucuieti, salcam, nuc
negru, etc.).
Albia majora a Raului Vedea si a afluentilor sai mai importanti constituie un important coridor ecologic in Campia Romana, care conecteaza
platourile din Platforma Cotmeana cu Lunca Dunarii. In albia majora si pe terasele invecinate apar trupuri de paduri pe baza de cvercinee
apartinand la tipurile de habitate 91F0, 91Y0 si 91M0. In cadrul sitului apar cca. 43 ha de zavoaie de salcie alba +/- plop alb (cca. 0.06 % din
sit). Acest habitat are un rol ecologic foarte important in cadrul Luncii Raului Vedea (consolidarea malurilor, reglarea temperaturii apei prin
umbrire, filtrarea si retentia unor poluanti si a suspensiilor, mentinerea biodiversitatii, etc.).
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent. Apropierea localit ilor, accesibilitatea u oar a
p durilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcam, stejar
rosu si alte specii forestiere alohtone, p unatul n p dure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.
Cea mai mare parte a padurilor incluse in sit (peste 95%) sunt paduri de stat, administrate de catre OS Rosiorii de Vede, OS Alexandria (DS
Alexandria) si OS Draganesti Olt (DS Slatina). Cca. 500 ha sunt paduri proprietate particulara a persoanelor fizice, majoritatea fiind situate in
trupul Scrioastea (OS Rosiorii de Vede, UP II Didesti). Pajistile din lunca raului Vedea incluse in sit apartin preponderent administratiilor
publice locale pe raza carora sunt situate si in mica masura unor persoane fizice.
4.6 Documenta ie:
RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Rosiorii de Vede (SG, UPII, UP III, UP IV, UP V). Sef proiect ing. Gh. Paun.
RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Alexandria
RNP, ICAS, 2009, Amenajamentul OS Draganesti Olt, UP II Vedea. Sef proiect. Dorin Cojoaca, proiectant ing. Emil Baru.
Biris, I.A., Lorent, A., 2010, investigatii proprii in teren.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 -
140 Pasunatul


Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0387
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0097 Pesc ria Cefa - P durea R dvani
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Salonta

Latitudine
Longitudine
N 46 45' 48''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 32' 36''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
3.608
84
94

89
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO061
100 Bihor

Cat. Specia
P Achillea setacea

40
C
C
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P D
Daucus carota
P
P
Dipsacus laciniatus
Hordeum hystrix
P
P
D
D
P
P
Gypsophila muralis
Limonium gmelinii
P
C
D
D
Lolium perenne
Polygonum aviculare
Portulaca oleracea
Puccinellia distans
Vicia grandiflora
Xanthium spinosum
Xanthium strumarium
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
4
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
N12
16
321
211 - 213
N14
71
231
N15
242, 243
uni
N23
1xx

Mla tinile s r turate constituie un mediu prielnic pentru asocia iile Agrosteto-Beckmannietum, Puccinellietum distantis, Hordeetum hystricis,
Camphorosmetum annuae, Artemisieto-Festucetum pseudovinae (sin. Artemisio-Festucetum pseudovinae) , Artemisietum salinae.
Pe suprafa a solurilor mai uscate apar innd complexului de solone uri, se g sesc ntinse paji ti apar innd asocia iei Artemisio-Festucetum
pseudovinae, n mijlocul c rora se contureaz plcuri de Hordeetum hystricis, Artemisietum salinae i Camphorosmetum annuae.
Se ntlnesc mici plcuri verzi i compacte de: Cynodon dactylon (pir gros), Artemisia santonicum (pelin), Hordeum hystrix (orzul iganului),
Limonium gmelinii (limba boului), Matricaria chamomilla (romani sau romon), Cichorium intybus (cicoare), Mentha pulegium (busuioc
bro tesc), Ononis pseudohircina (sudoarea calului), carul dracului (Eryngium campestre), Puccinellia distans, Camphorosma annua, Festuca
pseudovina.
Alte specii importante: Asparagus tenuifolius, Schoenoplectus spinus, Cardamine parviflora, Elatine triandra (Pop I., 1956).

Zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la *1530, respectiv paji ti halofile panonice.
flora si vegetatia.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti.
Borza Cluj-Napoca.
Pop. I., 1959, Cercet ri geobotanice asupra p unilor i fna elor de pe terenurile s r turoase de la Salonta (Reg. Oradea), Studii i Cercet.
Biol., Cluj, 10: 75-99.
Pop. I., 1956, Note floristice din Raionul Salonta, Studii i Cercet. Biol., Cluj, 1-4: 21-28.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0388
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile de la Foeni - Gr niceri

Latitudine
Longitudine
N 45 25' 47''

sitului (ha)
sitului (km)
E 20 53' 22''
177
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
71
77

74
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

Cat. Specia
P Artemisia santonicum ssp. patens
P
Popula ie Motiv
P D
D

20
C
C
B
B
Coronilla varia
Chamomilla recutita
Cynodon dactylon
Dipsacus laciniatus
P
P
Elymus repens
Euphorbia cyparissias
P
P
D
D
P
P
Eryngium campestre
Festuca pseudovina
C
C
D
D
Filago vulgaris
Galium verum
Gypsophila muralis
Limonium gmelinii
Lotus angustissimus
Lotus tenuis
Salvia nemorosa ssp. nemorosa
Sorghum halepense
Xanthium spinosum
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
2
411, 412
Mla tini, turb rii
N09
321
N12
20
211 - 213
N14
72
231
uni

Din diverse motive, paji tile de aici sunt ntr-o stare de conservare bun , se poate propune ca rezerva ie, satul este situat la S de Timi , a a
c situl este protejat de p unatul nedorit. Doar c exist i aici reversul, conservarea excesiv poate duce la dezvoltarea exagerat a unor
specii, a a c uneori un p unat moderat nu ar strica.
n urma deplas rii din luna iulie 2010 s-a hot rt modificarea limitelor i extinderea sitului Foeni-Gr niceri. Acesta cuprinde dou corpuri care
se afl n apropierea comunei Gr niceri i se nvecineaz n partea de est cu ROSCI0109 Lunca Timi ului.
Zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la mla tini i paji ti halofile panonice (*1530). Asocia ii vegetale
caracteristice prezente n sit: Puccinellietum distantis So 1937.
flora si vegetatia.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti.
Borza Cluj-Napoca.
Coste I., Pop Adelina, Rusu I., Avr mu O., 1993. Vegeta ia mezoxerofil de pe solurile s r turate din Sud-Estul Romniei (Banat).
St.Cerc.Biol., Seria Bio. Veget., t.45, nr.2, p. 207-217, Bucure ti, 1993.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0389
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0111 Berte tii de Sus - Gura Ialomi ei
ROSPA0120 Kog lniceanu - Gura Ialomi ei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile de la Gura Ialomi ei - Mihai Bravu

Latitudine
Longitudine
N 44 45' 5''

sitului (ha)
sitului (km)
E 27 45' 44''
3.449
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
0
18

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO021
5 Br ila
RO035
95 Ialomi a

60
B
B
B
C
nisipoase

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

Cat. Specia
A Bufo bufo
I
20
Pasaj
i faun
Sympetrum fonscolombii
Popula ie Motiv
P D
P
Erythromma viridulum
Agropyron cristatum
P
P
Hordeum hystrix
Lotus tenuis
C
C
D
D
P
P
Iris pseudacorus
C
C
D
D
Ranunculus sceleratus
Scirpus lacustris ssp. lacustris
Suaeda maritima
Typha angustifolia
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
6
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
89
211 - 213
N15
242, 243

Prezenta s r turilor de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a paji tilor halofile (ponto-sarmatice) incluse la *1530. De
asemenea, este important pentru speciile de p s ri, mamifere (popnd u) i amfibieni.
Perimetrul este inclus n Cmpia B r ganului. nainte de 1989, zona a suferit transform ri, s-au realizat canale de iriga ie. Ulterior, nu s-a mai
continuat mbun t irea pentru agricultur i vegeta ia poten ial halofil s-a ref cut.
Perimetrul cuprinde un mozaic de asocia ii vegetale (comunit i de plante) halofile.
Tipuri de vegeta ie
- Salicornietum prostratae So 1964 (Syn.: Salicornietum herbaceae So 1927)
n structura floristic a fitocenozelor particip un num r redus de specii, n totalitate halofile. Din aceast categorie cele mai fidele specii sunt:
Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Kochia hirsuta, Bassia sedoides, Spergularia media, Puccinellia limosa, Limonium gmelinii, Aster
tripolium, Artemisia santonicum, Bolboschoenus maritimus, Phragmites australis, Agrostis stolonifera, Poa trivialis, Trifolium fragiferum,
Juncus gerardi, Plantago major.
- As. Zannichelietum palustris Lang 1967 (syn. Parvopotameto-Zannichelietum W. Koch 1926)
Zannichelia palustris ssp. palustris se dezvolt n apele slab s r turate, pu in adnci, puternic nc lzite n timpul anotimpului c lduros.
Fitocenozele de Zannichelia palustris se ntlnesc n canalele de drenaj de la Gura Ialomi ei, f r s ocupe suprafe e prea ntinse.
- Ranunculeto (Batrichio) trichophylle So (1927)1971 (syn. Ranunculeto trichophylli-Calitrichetum polymorphae So 1927)
Specia caracteristic , Ranunculus trichophyllus se dezvolt n bazinele acvatice de mici dimensiuni i cu adncimea de 50-100 cm.
- As. Scirpo-Phragmitetum W.Koch 1926
Asocia ia este bine reprezentat n canalele cu ap . Specia dominant i caracteristic nalt de peste 2 m este uneori exclusivist , pu ine
specii palustre fiind ntlnite i ndeosebi la periferia fitocenozelor.
Cnd solul devine mai jilav, i s rurile ies la suprafa , se instaleaz o serie de plante halofile i moderat halofile cum sunt: Juncus gerardi,
Puccinellia limosa sau chiar Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Spergularia media, specii care indic o acumulare sporit de s ruri n sol.
Suaedetum maritimae So 1927
Suaeda maritma este r spndit ndeosebi n sud-estul rii, pe terenurile puternic s r turate i umede. Pe aluviunile luto-nisipoase,
s r turoase formeaz adev rate paji ti, ocupnd suprafe e ntinse.
Ca urmare a concentra iei mari de s ruri acumilate n sol, pu ine plante intr n compozi ia floristic a fitocenozelor de Suaeda dintre care mai
reprezentative sunt: Salicornia prostrata, Aster tripolium, Bassia sedoides, Spergularia media, Puccinellia limosa, Halimione pedunculata,
Limonium gmelinii.
Aceasta este o zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a paji tilor halofile (ponto-sarmatice)
incluse la *1530. De asemenea, este important pentru speciile de p s ri, mamifere (popnd u) i amfibieni.
Perimetrul este inclus n Cmpia B r ganului. nainte de 1989, zona a suferit transform ri, s-au realizat canale de iriga ie. Ulterior, nu s-a mai
continuat mbun t irea pentru agricultur i vegeta ia poten ial halofil s-a ref cut.
Perimetrul cuprinde un mozaic de asocia ii vegetale (comunit i de plante) halofile.
S-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul, flora si vegetatia.
Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea cerealelor.
4.6 Documenta ie:
Bucure ti.
Borza Cluj-Napoca.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B
0 -


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0390

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0144 Uivar - Dinia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : S r turile Dinia

Latitudine
Longitudine
N 45 40' 50''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 4' 32''
1.012
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
73
82

78
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

Cat. Specia
I Aeshna affinis

35
C
C
B
B
i faun
Popula ie Motiv
P D
Coenonympha pamphilus
Lestes barbarus
P
P
Achillea setacea
C
C
D
D
P
P
Artemisia santonicum ssp. patens
P
C
D
D
Artemisia vulgaris
Bassia prostrata
RC
Bromus hordeaceus
Centaurea cyanus
Cerastium dubium
Cynodon dactylon
Daucus carota
Festuca pseudovina
Filago vulgaris
P
P
Galium verum
Hordeum hystrix
P
P
D
D
P
P
Gypsophila muralis
Lactuca saligna
P
P
D
D
Lemna minor
Limonium gmelinii
Lolium perenne
Lotus angustissimus
Medicago minima
Pholiurus pannonicus
Pimpinella saxifraga
Plantago tenuiflora
Poa bulbosa
P
P
Prunus spinosa
P
P
D
D
P
P
Puccinellia distans
Sorghum halepense
C
P
D
D
Trifolium angulatum
Trifolium repens
Typha angustifolia
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
4
211 - 213
N14
94
N15
231
242, 243
uni

situat n Cmpia Snmihai-Dinia , cmpie aluvio-proluvial a Timi ului inferior ( Cmpie joas ) - influen at de regimul hidric al solurilor i de
circula ia ascendent a s rurilor - materialele fluviatile aduse i depuse de rurile ce tranzitau zona spre vest au fost acoperite pe grosimi
diferite de depozite eoliene, de materiale fluviolacustre sau de alte tipuri de depuneri mai recente, ntr-o stratifica ie i dispunere areal foarte
neomogen . - la contactul dintre forma iunile aluvio-proluviale din est cu cele fluvio-lacustre din vest, ap rute sub forma unor benzi discontinui,
arcuite spre vest, areale intens s r turate pe suprafa a c rora au fost identificate soluri halomorfe ISTORIC : -rezerva ia a fost nfiin at odat
cu organizarea sta iei pilot pentru ameliorarea solurilor saline i alcaline din aceast partea rii cu scopul de a se studia comparativ
fenomenele covorului vegetal i cele pedologice n condi ii naturale i de agrohidroameliora ii. - fiind situat pe s r turi tipice pentru aceast
regiune,flora i vegeta ia rezerva iei caracterizeaz puternic natura i nsu irile solurilor saline i alcaline respective, ntre care solone urilesolonceacuri i solone urile solodizate au cea mai mare r spndire.
Situl este situat n Cmpia joas a Banatului. Vegeta ia este caracteristic solurilor s r turate din partea de SV a Romniei i are un
pronun at caracter mozaicat, reflectnd existen a unor microbiotopuri condi ionate edafic. Asocia iile vegetale caracteristice solurilor s r turate
(Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943, Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933, Artemisio-Festucetum
pseudovinae (Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943)
sunt prezente sub form de enclave cu suprafa variabil , la marginea culturilor agricole i a canalelor de desecare n localit ile cu terenuri
s r turate. Acestea sunt prezente pe solone uri i l covi ti s r turate n microsta iuni u or depresionare n care apa b lte te n perioada
ploioas ; n perioada secetoas , de var , se nregistreaz un pronun at deficit de umiditate. Solul are reac ie puternic bazic (pH 8,75 11,25)
i un con inut de s ruri care dep e te valorile determinate la asocia ia precedent (3,28 3,40 %).
Uneori, asocia iile vegetale se dezvolt pe solone uri de acumul ri excesive de s ruri ce apar i la suprafa sub forma unor pete de culoare
alb . Solul este slab structurat, cu aspect pr fos n orizontul superior i compact n orizonturile inferioare, cu alcalinitate puternic (pH 9,010,55) i concentra ii ridicate de cationi i anioni. Con inutul de substan organic i activitatea biologic sunt reduse.
Diversitatea mare a solurilor s r turate, la care se adaug o accentuat neuniformitate a microreliefului, marcat i de prezen a fenomenelor
de eroziune, au determinat o mare varia ie a covorului vegetal, care se prezint ca un mozaic viu,expresie a florei i faunei variate i bogate.
Specificul rezerva iei l confer halofitele obligate, preferante i suportante, care sunt larg r spndite i contribuie efectiv la edificarea
covorului vegetal al paji tilor halofile de pe aceste suprafe e. Prezen a unui nsemnat num r de halofite accidentale, de i acestea au o
participare limitat la edificarea fitocenozelor, ofer totu i posibilitatea prognoz rii unor direc ii de evolu ie a covorului vegetal favorabile
economiei, prin dirijarea principalilor factori pedologici ce asigur o bun troficitate solurilor. De i un teritoriu limitat i ntr-o regiune apparent
monoton sub aspect floristic vegeteaz totu i un important num r de specii- 216; dintre acestea 12 sunt halofite obligate, 31 halofite
preferante, 57 halofite suportante, 95 halofite accidentale, iar 21 sunt specii cu totul ntmpl toare n vegeta ia halofil , provenite ndeosebi din
fitocenozele antropogene nvecinate.
Dintre speciile de libelule (Ordinul Odonata) prezente in sit se remarca o specie din familia Lestidae, Lestes barbarus, care este adaptata la
conditii de seceta(indivizii adulti au mobilitate crescuta iar oualele sunt rezistente la uscaciune), fiind tipica pentru cu canalele cu apa
temporara si chiar saraturata.
flora si vegetatia.
Situl este vulnerabil la activit ile antropice necontrolate. Orice lucrare agricol poate afecta grav integritatea sitului.
Aceasta este o zon important pentru s r turi de tipul habitatelor N2000 incluse la mla tini i paji ti halofile (ponto-sarmatice) incluse la
*1530.
Terenul este n proprietatea satului Dinia , comuna Peciu Nou.
4.6 Documenta ie:
Neumann, H. 1998. Fauna de lepidoptere a zonelor s r turoase din Cmpia Banatului. Analele Banatului 4: 185212.
Bucure ti.
Borza Cluj-Napoca.
Bujorean G., Oprea C. V., Grigore St., 1961. Rezerva ia de s r turi de la Socodor, regiunea Cri ana. Stud. i Cerc. Biol. i t. Agricol., 8(3-4):
317-328, Timi oara.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
Cod
Categorie
Tip
%
*
48,07 2.746.-S r turile Dinia

Cod Activitate
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
A 100 A
10 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
25 -
10

Responsabilitatea revine att Prim riei Comunei Peciu Nou ct i custodelui ariei naturale protejate S r turile Dinia .
Aria natural protejat a fost atribuit n custodie ncepnd cu data de 30.06.2006 societ ii comerciale CONS ELECTRIF
Nu exista un Plan de Management aprobat. SC CONS ELECTRIFICAREA INSTAL SRL are obliga ia s elaboreze un plan de management
pn la data de 30.06.2007.
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0391
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Siretul Mijlociu - Bucecea

Latitudine
Longitudine
N 47 44' 43''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 23' 43''
570
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
250
276

260
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO012
22 Boto ani
RO015
78 Suceava

alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P
Iernat

2
B
C
B
B
Pasaj

C
C
C
C
2511 Gobio kessleri
1149 Cobitis taenia

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1032 Unio crassus
P
Pasaj

C
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
54
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
19
N14
211 - 213
231
uni
N16
311
P duri de foioase
N26
11
324

Situl este amplasat n zona sud-estica a Podisului Sucevei, n sectorul eii Bucecea-Vorona cu altitudini cuprinse ntre 250 i 150 metri.
Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau cmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (usor nclinate spre sudest), cu pante slabe, cu vai foarte largi, cu interfluvii ca niste platouri si cu energie de relief redusa, n medie 30-40 metri.
Clima: este temperat - continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie
anuala sa fie mai redusa dect n restul tarii ( 8-90 C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace n zapada, cu veri ce au regim scazut de
umezeala, cu vnturi predominante din nord - vest si sud vest. Vecinatatea cu marea cmpie Euro-Asiatica influenteaz regimul temperaturii
aerului si al precipitatiilor spre valori caracteristice climatului continental-excesiv.
Specia Unio crassus a fost g sit n in baltile situate mai jos de barajul lacului de acumulare Bucecea de pe Siret, in preajma localitatii cu
acela i nume.
Pentru prezenta speciilor Unio crassus si Rhodeus sericeus amarus.
Amonte de sit exista lacul de baraj Bucecea, care influenteaza prin uzinare dinamica hidrologica din aval.
4.6 Documenta ie:
Datele au fost furnizate de catre Dr. Ana Davideanu.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0392
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Slatina

Latitudine
Longitudine
N 47 27' 29''

sitului (ha)
sitului (km)
E 25 59' 55''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
137
456
576
509

X
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO015
100 Suceava

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
4050 Isophya stysi
P

C
Pasaj

B
B
C
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
54
231
P uni
N15
44
N23
242, 243
1xx

Situl este situat n nordul Subcarpa ilor Moldovei, n apropierea comunei Slatina. Hidrografic se nscrie n bazinul prului Suha Mic . Situl
este m rginit la vest i nord de p dure de conifere (Abies alba). In cadrul sitului, vegeta ia de fnea ocup aproximativ 95% din suprafa
(specii de plante: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Briza media, Anthoxanthum odoratum, Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Cynosurus
cristatus, Deschampsia caespitosa, Trifolium montanum, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Carex pauciflora, Alchemilla vulgaris etc.), iar
restul de 5% este reprezentat de arbu ti (Rosa canina, Crataegus sp., Prunus spinosa, Corylus avellana etc.) i arbori (Acer sp., Carpinus
betulus etc.). Aceste fne e apar in locuitorilor sau prim riei din comuna Slatina.
Sit important pentru cosa ul Isophya stysi (Insecta: Orthoptera: Phaneropteridae).
Proximitatea comunei Slatina, cosirea fne elor, p
unatul.
4.6 Documenta ie:
Iorgu, I. . & E. I. Iorgu - 2008. Bush-crickets, crickets and grasshoppers from Moldavia (Romania). ISBN 606-520-112-X. Editura Pim, Ia i,
294pp.
Iorgu, I. St. & A. Derscariu - 2009. The Orthoptera (Insecta: Orthoptera) from G ine ti Depression (Suceava County, Romania). Brukenthal.
Acta Musei IV.3: 619-634

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
0 -
140 Pasunatul

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
102 Cosire/Taiere
140 Pasunatul
Intensitate % Infl.
B
0 B
0 -

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0393
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Some ul Mare

Latitudine
Longitudine
N 47 13' 17''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 15' 33''
557
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
254
328

273
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO062
100 Bistri a-N s ud

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

P
P
C
C
B
B
C
B
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
1130 Aspius aspius

2511 Gobio kessleri
P
P
C
C
B
B
C
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
32
511, 512
Ruri, lacuri
N07
13
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
22
211 - 213
N14
10
231
N15
20
242, 243
uni
N26
324

dou specii de amfibian, o reptil i ase specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Important pentru protecjarea ihtiofaunei prezente, n special pentru cele trei specii Gobio de interes comunitar, ct i pentru specia Aspius
aspius. Caracteristicile rului permit reproducerea acestor specii, ct i a altor specii care nu sunt de interes comunitar, ns sunt importante
din punct de vedere piscicol (Esox lucius, Silurus glanis, Chondrostoma nasus, Barbus barbus, Squalius cephalus etc.), ct i pentru
mamiferul Lutra lutra.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur . Poluarea habitatului cu ngr
minte chimice, ape menajere i
industriale. Depunerea de eurilor menajere pe malul rului. Construirea micilor baraje pe ru f r amplasarea sc rilor pentru pe ti, sau
amplasarea unori sc ri nepotrivite.
4.6 Documenta ie:
1. B n rescu P., Telcean I., Nalbant T., Harka ., Ciobanu M. (1999). The fish fauna of the
River Someș/Szamos basin. In: Srkny-Kiss A. & Hamar J. (eds.): The Someș/Szamos
River Valley. Tiscia Monograph Series, Szolnok Szeged Trgu Mure , Hungary
Romania, pp. 249-268.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -

Cod Activitate
10
Intensitate % Infl.
B
10 -

7. HARTA SITULUI

10

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0394
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Some ul Mic

Latitudine
Longitudine
N 47 5' 56''

sitului (ha)
sitului (km)
E 23 55' 15''
117
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
233
246

240
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO063
100 Cluj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
P
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
2511 Gobio kessleri
1149 Cobitis taenia
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
70
511, 512
Ruri, lacuri
N12
30
211 - 213

specie de amfibian, o reptil i trei specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Este printre pu inele bra e moarte ale Some ului Mic, ce nu a fost transformat n lac de pescuit intensiv. O parte din acest bra mort are
contact direct cu Some ul Mic. Aceste bra e moarte asigur condi ii optime pentru cre terea puietului, din acest motiv trebuie asigurat
protec ia lor. Dup spusele pescarilor este posibil i prezen a speciei Misgurnus fossilis n cele dou bra e moarte. Situl include locuri ideale
pentru Emys orbicularis, din acest motiv este important pentru a conserva popula iile acestei specii aflate dealungul Some ului Mic. Aceasta
este singurul SCI desemnat dealungul Some ului Mic, din acest motiv este foarte important pentru conservarea speciilor de pe ti din acest
ru.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activit ilor din agricultur , desecare, transformare n lacuri ce vor fi folosite doar pentru
pescuit sportiv intensiv, introducerea speciilor alohtone. Poluarea habitatului cu ngr
minte chimice, ape menajere i industriale, depunerea
de eurilor menajere pe malul rului.
4.6 Documenta ie:

1.Baza de date Grupul Milvus.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
20 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
10 -

7. HARTA SITULUI

20

1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0395
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Soveja

Latitudine
Longitudine
N 46 0' 55''
E 26 36' 25''

sitului (ha)
sitului (km)
4.567
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
435
1348

774
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO026
100 Vrancea

0,2
A
C
A
B
0,1
90
4,5
3
1
A
B
C
C
A
B
B
B
0,05
6520 Fne e montane

Salicion albae)
0,001
0,001
0,1
alpin

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1324 Myotis myotis
P
P
P
1354 Ursus arctos
Pasaj
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
B
C
B
Pasaj

C

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P

B
B
C
B
1087 Rosalia alpina

C
P
B
C
B
B
C
C
B
B

Cat. Specia
P Centaurea triumfetti
i faun
Popula ie Motiv
R A
Centaurium erythraea
P
P
Coronilla coronata
Epilobium angustifolium
V
R
A
A
P
P
Dianthus superbus
R
R
A
A
Geranium sylvaticum
Ononis repens
Pinus sylvestris var. carpatica
Scabiosa lucida
Sedum telephium
Senecio cacaliaster
Thalictrum alpinum
Thymus glabrescens
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N16
8
311
P duri de foioase
N17
13
312
P duri de conifere
N19
76
313
P duri de amestec
N26
324

Situl Soveja ocupa bazinul superior al vaii Susita, si anume obarsia paraului Susita si a principalilor sai afluenti (paraele Carligata, Sarata,
Susita, Dragomira, Chiua si Dumicus, Cremenet). Din punct de vedere al administratiei publice, situl este situat in intregime in perimetrul
localitatii Soveja din judetul Vrancea. Din punct de vedere al administratiei silvice, situl este situat in intregime in UP II Soveja si UP I Campuri,
din ocolul silvic Soveja, Directia Silvica Focsani.
Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: padurile (98,5 %), pajistile si fanetele seminaturale mezofile (1,5 %), ape dulci curgatoare
(0,2%), mlastini si zone umede (0,1%), lande si tufarisuri (0,1 %), stancarii si grohotisuri (0,1%). Se remarca procentul foarte ridicat de
impadurire al sitului.
Din punct de vedere geologic, situl este localizat in formatiunea flisului carpatic. Substratul este constituit din roci moi, usor alterabile, cu
rezistenta scazuta, reprezentate preponderent de gresii mornoase, marne nisipoase, marne argiloase, sisturi, etc. In partea vestica a sitului,
spre culmea principala, exista portiuni cu substratul constituit din gresii mai dure, care au determinat aparitia unor versanti abrupti, accidentati,
in opozitie cu relieful mai domol aparut pe substratele mai usor degradabile.
Din punct de vedere geografic, situl se incadreaza in Muntii Vrancei, situati in grupa Carpatilor de Curbura din Carpatii Orientali. Relieful este
reperezentat de munti mijlocii, cu altitudini cuprinse intre 450 m (la iesirea paraielor Susita si Dragomira din sit) si 1346 m (vf. Zboina Neagra).
Relieful este tipic montan, fiind reprezentat in proportie de peste 98 % de versanti, cu inclinare puternica si moderata, uneori abrupti si
accidentati datorita eroziunilor, alunecarilor, rupturilor produse sau a diferentelor in ceea ce priveste duritatea substratului, si mai putin de
creste si vai (in lungul paraielor Susita, Carligata si Chiua se intalnesc izolat portiuni de lunca inalta, ingusta). Expozitia generala a sitului este
de la vest la est, iar expozitiile de detaliu variaza in functie de configuratia terenului.
Reteaua hidrografica este foarte bine reprezentata, are un aspect palmat, toate paraiele avand cursul de la vest spre est si se varsa in Susita.
Regimul hidrologic al Susitei si al afluentilor sai (paraele Carligata, Sarata, Susita, Dragomira, Chiua si Dumicus)este echilibrat, nu prezinta
caracter torential. Cu toate acestea, la ploi abundente, torentiale, debitul paraielor creste, antrenand roci si bucati de arbori, care pot produce
pagube - eroziunea malurilor, distrugerea drumurilor forestiere, etc.
Din punct de vedere climatic, situl se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul climei de munti mijlocii, cu temperaturi medii anuale
care variaza de la cca. 6 gr. C la Vf. Sboina Neagra si cca. 7 gr. C in partea inferioara a sitului, in Soveja. Precipitatiile medii anuale variaza
intre 700 mm si 1 200 mm/an. Indicele de ariditate de Martonne variaza intre 30 si 38, specific etajului montan mijlociu. Clima este destul de
blanda, cu veri racoaroase si umede, ierni moderate, cu circulatia aerului de la vest la est, dinspre culme spre depresiune, situl fiind ferit de
excese climatice.
Sub raport pedologic, predomina solurile din clasa cambosolurilor (93 %), reprezentate de solurile brune acide (cca. 54 %) si cele brune
eumezobazice (39%). Solurile brune feriluviale (clasa spodosoluri)detin cca. 4%, iar cele brune luvice (clasa argiluvisoluri) cca. 3 %. Solurile
aluviale detin sub 0,5 %.
Situl este situat preponderent in etajul fitoclimatic al amestecurilor de rasinoase si fag. Partea superioara a sitului, reprezentata de o banda
relativ ingusta, situata sub vf. Zboina Neagra, este situata in etajul fitoclimatic al molidisurilor, iar portiuni din partea inferioara a sitului, in
bazinul paraului Cremenet, se situeaza in etajul montan-premontan al fagetelor.
Peisajul sitului este foarte variat, cu elemente geomorfologice reprezentate de creste, versan i i v i, acoperite de p duri, cu por iuni mici de
poieni
Situl este deosebit de valoros pentru habitatele forestiere de fagete, in special tipul de habitat 91V0 - P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion),
care ocupa cea mai mare suprafata la nivelul sitului si care aici pe langa faptul ca ocupa o suprafata insemnata, prezinta arborete cu structura
naturala, de productivitate ridicata, fiind tipic pentru Carpatii romanesti. Trebuie mentionat ca in partea superioara a sitului exista suprafete
importante cu paduri virgine, neafectate de interventii silviculturale. Alte habitate forestiere reprezentative pentru sit sunt 9130 - P duri de fag
de tip Asperulo-Fagetum, in special in bazinul paraului Cremenet, unde, pe suprafete restranse, in lunca paraului, pe soluri aluviale apare si
habitatul 91E0* - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), edificat de prezenta
aninului negru si a frasinului. In partea superioara a sitului, sub varful Zboina Neagra se intalneste habitatul 9410 - P duri acidofile de Picea
abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).
In lungul paraielor apare habitatul 3220 - Vegeta ie herbacee de pe malurile rurilor montane, iar in enclavele care se intalnesc in covorul
predominant forestier apare habitatul 6520 - Fne e montane.
In ceea ce priveste speciile de interes comunitar, situl prezinta o importanta cruciala pentru speciile de carnivore mari - ursul, lupul, rasul -, dar
si pentru speciile de amfibieni (Bombina variegata), de reptile (Vipera ursini), de nevertebrate (Rosalia alpina, Carabus variolosus, Callimorpha
quadripunctaria).
Situl prezinta si o importanta deosebita si pentru speciile de pasari, partea superioara a sitului, situata in proximitatea varfului Zboina Neagra,
este loc de rotit pentru cocosul de munte.
Defrisarile, taierile rase, managementul necorespunzator al ecosistemelor forestiere din sit pot duce atat la degradarea starii de conservare a
habitatelor forestiere, in principal a celor constituite amestecuri de fag, brad si, uneori, molid, cat si la alunecari si rupturi de teren, data fiind
vulnerabilitatea substratului. Conservarea structurii arboretelor de fag si de amestec de fag si rasinoase presupune aplicarea de taieri
gradinarite, cvasigradinarite, a taierilor de conservare. Conditiile stationale favorabile pentru fag, brad si molid creeaza conditii deosebite
pentru speciile principale si duc la aparitia unor arborete de productivitate superioara.
Diversificarea structurii proprietatii asupra padurilor din sit, prin retrocedarea catre diversi proprietari, poate genera un management neunitar,
fragmentar, cu consecinte dezastroase pentru biodiversitate.
Situl este si un important refugiu pentru carnivorele mari (urs, lup, ras), partea superioara a sitului fiind o importanta zona de odihna si de
crestere a puilor pentru acestea, una dintre cele mai importante din Muntii Vrancei, iar defrisarile si exploatarea excesiva a padurilor ar putea
distruge acest sanctuar natural pentru mamiferele mari.
De asemenea, in partea superioara a sitului exista importante suprafete cu paduri virgine, a caror protectie integrala este absolut necesara,
fiind cel mai reprezentativ nucleu cu astfel de ecosisteme din muntii Vrancei.
Desemnarea sitului s-a facut in urma studiului realizat de catre specialisti din mai multe institutii de cercetare si universitati (ICAS, Institutul
de Speologie Emil Racovita, Institutul de Biologie al Academiei Romane, Universitatea Ecologica Bucuresti, APM Focsani, etc.)la solicitarea
Consiliului Local al Comunei Soveja (Hotararea nr. 18/2010 si contr. nr. 1/2009).
Padurile reprezinta principala categorie de folosinta in sit (98,5%) si sunt in proprietatea publica a statului, fiind incadrate in UP II Soveja si
UP I Campuri, administrate de OS Soveja, DS Focsani.
In cadrul sitului se afla si cca. 19 enclave, de dimensiuni variabile (pornind de la 1-2 ha pana la cateva zeci de ha), a caror pondere in
suprafata sitului nu depaseste 1 %. Acestea sunt ocupate cu pajisti care apartin administratiei locale Soveja si cu fanete apartinand unor
persoane fizice, locuitori ai localitatilor din jurul Sovejei si a comunei Campuri.
4.6 Documenta ie:
ICAS, 2002, Amenajamentul OS Soveja, RNP-Romsilva;
ICAS, 2002, Amenajamentul UP II Soveja, RNP-Romsilva;
ICAS, 2002, Amenajamentul UP I Campuri, RNP-Romsilva;
Dumitrescu, H., Iliescu, I., 2006, Statiunile balneoclimaterice vrancene Vizantea si Soveja. Ed. Pallas, Focsani.
Vasile Ciocrlan, 2000, Flora ilustrat a Romniei Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mih ilescu Simona, 1994, Lista Ro ie a Plantelor din Romnia,
Academia Romn , Institutul de Biologie
Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata la 21 mai 1992,
http://www.anpm.ro/Files/Directiva_Habitate_20081102750593.pdf
Atlas Florae Europeae http://www.fmnh.helsinki.fi/english/botany/afe/
Doni , N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda, V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Pauc -Com nescu, Mititelu, D., Bo caiu, N., 1992,
Vegeta ia Romniei, Ed. Tehnic Agricol , Bucure ti
Pop Emil, 1960, Mla tinile de turb din Republica Popular Romn , Ed. Academiei RPR
Sanda V., Ollerer Kinga, Burescu P., 2008, Fitocenozele din Romnia sintaxonomie, structur , dinamic i evolu ie, Ed. ArsDocendi
N. Doni et al., 2005. Habitatele din Romnia. Editura Tehnica Silvica, Bucure ti,
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
0,18

Cod
Categorie
Tip
%
RO05 Parc natural
*

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
25 -
100 Cultivare
Cod Activitate
140 Pasunatul
100
35

uscare
140 Pasunatul
50
230 Vanatoare
100
20
27
Intensitate % Infl.
B
30 0
100
20
10
10
230 Vanatoare
50

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0398
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Straja-Cump na

Latitudine
Longitudine
N 44 5' 37''

sitului (ha)
sitului (km)
E 28 30' 38''
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
1.117
31
87

Stepic
65
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO023
100 Cons anta

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
RC
Pasaj

C
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N09
4
321
N12
69
211 - 213
N14
22
231
N22
332, 333
N23
1xx
uni

Situl cuprinde zone de platou calcaros cu vegeta ie de tip stepic, profund afectate antropic de construc ia canalului Dun re Marea Neagr . La
ora actual vegeta ia de tip stepic ocup dou f ii nguste de o parte i de alta a canalului; ea s-a ref cut pe substratul calcaros n zonele
limitrofe canalului, neafectate agriculturii.
Situl este important prin aceea c , de i habitatul este ref cut dup o perturbare foarte grav , el ofer condi ii foarte bune speciei
Spermophilus citellus (popnd ul), precum i dihorului p tat (Vormela peregusna), un pr d tor al popnd ului, ambele specii Natura 2000.
In principal pentru dou specii de mamifere mici: popnd ul (Spermophilus citellus) i dihorul p tat (Vormela peregusna). Popnd ul a fost
observat recent (2005) n densit i mari, iar n aceea i perioad a fost constatat i prezen a dihorului p tat, o specie rar i retras .
Posibil, p
unatul; aplic rile de ngr
minte i pesticide pe terenurile agricole din vecin tate ar putea, de asemenea, afecta situl.
Nu este desemnat ca arie protejat .
4.6 Documenta ie:
Srbu Anca, Srbu I., Mihai Daniela. 2009. Unprotected grassland areas from Dobrogea, of high botanical value. Cluj-Napoca: Contrib. Bot.
XLIV: 65-75.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
A
60 -

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
C
0 drag ri
7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0399
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ib nesei - Ba eului - Podrig i
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Suharau - Darabani

Latitudine
Longitudine
N 48 9' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
E 26 22' 30''
1.936
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
123
298

208
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO012
100 Boto ani

35
A
C
A
A
10
50

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
R
Iernat
Pasaj

C
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
14
211 - 213
N14
27
N15
N16
48
N21
231
uni
242, 243
311
P duri de foioase
221, 222
Vii i livezi

Situl Suharau-Darabani este constituit din 7 poligoane care insumate au o suprafata de cca. 1936 ha. Poligonul situat la vestul sitului, in
suprafata de 914 ha, se suprapune peste padurea Stuhoasa-Suharau. Aceasta este administrata de OS Dorohoi (UP II Suharau).
Din punct de vedere geomorfologic, situl este situat in Provincia Platformei est-europene, tinutul Podisului Moldovei (1), subtinutul podisurilor
structurale, (B), districtul Podisului Sucevei. Teritoriul sitului este in zona de dealuri si podisuri de platforma, cu structura orizontala
monoclinala sau slab cutata, dezvoltate pe cuverturi neogene de platforma, de tipul Suceava.Relieful structural-eroziv, cu dezvoltare
monoclinala, cu fragmentare deluroasa, cu vai largi insotite de terase si versanti cu intense procese de alunecari. Altitudinea variaza intre 130
si 300 m .
Substratul litologic este alcatuit din alternanta de argile, marne, nisipuri, gresii, de origine sarmatiana, cu predominarea argielor si marnelor.
Din punct de vedere hidrologic, paraiele din sit sunt afluenti ai Siretului (paraul Stuhoasa, paraul Suharau), au alimentare predominat aluviala
(cca. 60%), ceea ce duce la scaderea debitului in timpul verii, chiar si iernii, datorita epuizarii rezervelor apelor subterane. primavara si vara, la
topirea zapezii si la ploile intense apar viituri de mica durata. Apa subterana contribuie cu cca. 40 % din scurgerea medie si apare la adanci mi
de peste 10 m, neinfluentand direct vegetatia . Climatul regiunii este aspru, de tip temperat-continental, cu ierni reci si aspre si cu veri
calduroase si uscate.
Temperatura medie anuala este de cca. 8 gr. Celsius, iar precipitatiile de cca. 600 mm anual. Solurile sunt din clasele Argiluvisoluri si
Cambisoluri, de bonitate superioara, factorul limitativ pentru vegetatia forestiera fiind in unele situatii regimul hidric . Vegetatia se incadreaza
in etajul nemoral al padurilor de foioase, subetajul padurilor de gorunete, amestecuri de gorun si fag si a fagetelor colinare. In partea inferioara
sitului apar si stejarete si sleauri de stejar.
O suprafata de padure de 60,5 ha este incadrata in categoria functionala I-5C \\\\\\\"Rezervatii naturale destinate conservarii unor medii de
viata, a genofondului si ecofondului forestier (Rezervatia Stuhoasa-Suharau), in ua 38C si ua 39 din UP VII Suharau, OS Dorohoi.
Situl Suharau-Darabani este constituit din 7 poligoane care insumate au o suprafata de cca. 1936 ha. Poligonul situat la vestul sitului, in
suprafata de 914 ha, se suprapune peste padurea Stuhoasa-Suharau. Aceasta este administrata de OS Dorohoi (UP VII Suharau).
Situl este foarte important si reprezentativ pentru habitatele 9130 si 91Y0, contribuind la o buna distributie geografica a SCI-urilor in arealul
celor doua tipuri de habitate.
Principalii factori disturbatori pentru habitatele forestiere din sit sunt aluncarile de teren (pe cca. 2% din sit), care se manifesta cu o intensitate
medie, la ploi torentiale, eroziunea 9cca. 1% din sit), uscarea generata de seceta. Pasunatul, compactarea solului, taierile ilegale sunt, de
asemenea, factori de risc pentru conservarea habitatelor forestiere.
Exist o rezerva ie forestier - P durea Stuhoasa-Suhar u.
P durea este proprietate de stat - Romsilva.
Paji tile sunt n proprietate particular sau comunal .
4.6 Documenta ie:
Ion Srbu, 2008-2010. Investiga ii personale de teren.Amenajamentul silvic al OS Darabani (UP II); Amenajamentul silvic al OS Dorohoi (UP
VII); Oprea, A., 2009, cercetari in teren;
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
3,11

Cod
Categorie
Tip
%
+
3,11 2.233.-Fagetul secular Stuhoasa

Cod Activitate
140 Pasunatul
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
B 100 0
C

Cod Activitate
100 Cultivare
80
Intensitate % Infl.
C
80 0

Administrarea p durii intr n competen ele Regiei Na ionale a P durilor - Romsilva.
7. HARTA SITULUI

100

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0400
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili

Latitudine
Longitudine
N 47 7' 22''
ieu - Budac

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 17' 27''
888
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
257
384

299
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO062
100 Bistri a-N s ud

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1355 Lutra lutra
P
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
1130 Aspius aspius
P

C
B
C
B
C
Iernat
Pasaj

C
B
C
C
2511 Gobio kessleri

P
P
C
C
C
B
C
C
C
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N06
38
511, 512
Ruri, lacuri
N07
13
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
18
211 - 213
231
242, 243
324
N14
N15
27
N26
uni

amfibianul Bombina variegata i apte specii de pe ti de asemenea de interes conservativ.
Sit important pentru protec ia ihtiofaunei. n cele dou ruri tr iesc n total 7 specii de pe ti de interes comunitar i alte 10 specii, care nu sunt
de interes comunitar (doar una singur este invaziv - Carassius gibelio). Cele dou ruri au fost pu in afectate de impacturile antropice. Este
printre pu inele situri din Transilvania care a fost desemnat pentru a proteja cele trei specii Gobio de interes comunitar ct i specia Aspius
aspius. Foarte important pentru protejarea popula iei speciei Gobio uranoscopus din bazinul Some ului.
Construirea micilor baraje pentru protejarea podurilor mpotriva inunda iilor, f r amplasarea sc rilor pentru pe ti, sau amplasarea unori sc ri
nepotrivite. Poluarea cu ngr
minte chimice, ape menajere sau industriale. Depozitarea de eurilor menajere pe marginea rului. Braconajul.
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
15 -

7. HARTA SITULUI

20

1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0401

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Turnu - Varia u

Latitudine
Longitudine
N 46 16' 40''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 8' 25''
312
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
94
100

97
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

Cat. Specia
P Ambrosia artemisiifolia
P

35
B
C
C
B
i faun
Popula ie Motiv
P D
Conyza canadensis
Digitaria ischaemum
Dipsacus laciniatus
P
P
Inula britannica
Lolium perenne
P
P
D
D
P
P
Limonium gmelinii
Lotus tenuis
C
P
D
D
Puccinellia distans
R Natrix natrix
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
6
211 - 213
N14
89
N15
231
242, 243
uni

Mentionam asociatiile vegetale de pe solurile saraturate: Limonio gmelinii Artemisietum monogynae opa 1939 (syn.: Staticeto
Artemisietum monogynae (santonicum) Topa 1939), Hordeetum hystricis (So 1933) Wendelberger 1943; Artemisio santonici Festucetum
pseudovinae (Magyar 192) So (1933) 1945, Achilleo Festucetum pseudovinae, etc.
Sit important pentru habitatul 1530
flora si vegetatia.
4.6 Documenta ie:

Bucure ti.
Borza Cluj-Napoca.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0402
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea din Snandrei

Latitudine
Longitudine
N 45 53' 5''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 10' 40''
46
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
96
115

104
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO054
100 Timi

20
B
C
B
B
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N07
54
411, 412
Mla tini, turb rii
N12
46
211 - 213

Suprafe e cu paji ti pe loess, favorabile pentru speciile caracteristice habitatelor de paji ti stepice Panonice.
Sit foarte important pentru Paji ti stepice Panonice pe loess. Aici se ntlne te specia Sonchus palustris care este singura semnalare din
Panonic
Transforamrea n teren arabil, drenaj, dezvoltarea infrastructurii, chimizare excesiv .
4.6 Documenta ie:
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0403
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vnju Mare

Latitudine
Longitudine
N 44 24' 6''

sitului (ha)
sitului (km)
E 22 53' 45''
2.188
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
82
256
149

Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO043
100 Mehedin i

36,5
B
C
B
B
19,5
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
6
211 - 213
N14
231
uni
N15
242, 243
N16
63
311
P duri de foioase
N21
21
221, 222
Vii i livezi

Din punct de vedere al administratiei de stat, situl Vanju Mare este situat pe raza orasului Vanju Mare si a comunei Corlatel, din judetul
Mehedinti. Situl cuprinde 2 trupuri de padure - trupul Lunca Vanjului (ua 55-84; 161-163) si trupul Fulga (ua 85-142)- si terenuri agricole
adiacente acestora - la est de trupul Lunca Vanjului si la nord si nord-vest de trupul Fulga, teren agricol care se intinde sub forma unei benzi
orientate N-S la est de localitatile Bucura si Vanjul Mare. Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile sunt administrate de RNP
Romsilva prin DS Drobeta Turnu Severin, OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare).
Geografic, situl Vanju Mare este situat n vestul Cmpiei Romne i anume n Cmpia Blahni ei, in zona campiei medii. Unitatea
geomorfologic majoritar este cmpia,iar configura ia terenului este plan , mai rar ondulat i face parte din Provincia Platformei
Esteuropene (Provincia Podi ului i Cmpiilor Extracarpatice), inutul Cmpiei Romne, Districtul Cmpiei Olteniei. Din punct de vedere
altitudinal situl este situat ntre 80 m i 200 m. Relieful, ca factor pedogenetic, influen eaz formarea i repartizarea solului, deosebind: sol
brun ro cat cu subtipurile tipic i vertic, sol brun-ro cat luvic cu subtipurile tipic, vertic i pseudogleizat .
Situl Vnju Mare se ncadreaz din punct de vedere geologic in unitatea structurala Platforma Moesic , acoperit cu forma iuni sedimentare
care i au originea n cuaternar. Din punct de vedere hidrologic, in zona adiacenta sitului se g sesc dou cursuri de ap : Blahni a i Drincea,
cu aflunetii lor, care in sezonul estival seaca. Regimul hidrologic al acestor ape, este variabil cu debit mai mare prim vara i n perioadele cu
ploi i debit redus, i foarte mic n perioadele secetoase. Apa freatic se g se te la adncimea de 2-6m, n regiunea de lunc i la peste 15
m, n cea de cmpie. Regimul hidrologic al solului este din precipita ii. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezint un maxim (23,4
grade Celsius), n luna iulie i un minim (-1,5 grade Celsius) n luna ianuarie, ce imprim teritoriului caracterul unui climat continental din zona
temperat . Media temperaturilor medii anuale (11,5 grade Celsius)indic un bilan termic relativ ridicat.Amplitudinea valorilor absolute ale
temperaturii indic un grad de continetalism caracteristic Cmpiei Olteniei. Num rul zilelor cu temperaturi medii diurne egale sau mai mari de
10 grade Celsius (durata sezonului de vegeta ie) este de 205 zile, speciile forestiere beneficiind din acest punct d vedere de condi ii bune.
Cantitatea medie de precipita ii (570 mm) nu este uniform n decursul anului, variind de la o lun la alta i de la un anotimp la altul. Cea mai
mare cantitate de precipita ii se nregistreaz n luna mai (66,3 mm). i cea mai mic se nregistreaz n luna februarie (30,7 mm).Regimul
precipita iilor atmosferice, cel al evapotranspira iei i raporturile dintre acestea au o mare influen asupra vegeta iei forestiere, ndeplinirea
anumitor praguri ale acestora constnd n factori limitativi pentru vegeta ia forestier . Din punct de vedere climatic, dup Koppen, situl face
parte din subprovincia Cfax, caracterizat printr-o clim temperat cu precipita ii medii anuale sub 600 mm i temperatura lunii celei mai calde
mai mari de 22 grade Celsius.Din punct de vedere al bonit ii, toate sta iunile ntlnite n cadrul sitului sunt de bonitate mijlocie.
Vegetatia naturala este caracteristica zonei de campie forestiera.
Tipurile de p dure identificate sunt de productivitate mijlocie. Cele mai r spndite forma ii forestiere sunt leaurile de lunc i ceretogrni etele. Exist i arborete subproductive, deoarece provin din l stari a cereto-grni etelor la a doua sau a treia genera ie, la care a ap rut i
fenomenul de uscare anormal n diferite intensit i.
Situl prezinta o importanta pentru o mai buna distributie geografica a retelei Natura 2000 si acoperire a habitatelor:\\\"91Y0 - P duri dacice de
stejar i carpen\\\" i \\\"91M0 - P duri balcano-panonice de cer i gorun\\\". Sit important si pentru reptile, amfibieni si nevertebrate.
Principalul factor destabilizator al habitatelor forestiere din cuprinsul sitului este uscarea arboretelor ca urmare a secetelor prelungite din
ultima perioad . De asemenea, deficitul prelungit de ap din sol, coroborat i cu al i factori, a dus la apari ia fenomenului de uscare
anormal , n special la grni , cer i salcm. Prezen a d un torilor xilofagi n arboretele mature n special la arboretele uscate i lncede.
Provenien a din l stari a arboretelor aflate la a 2-a sau a 3-a genera ie de l stari.
Apropierea localit ilor, accesibilitatea u oar a p durilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea
si promovarea arboretelor din salcam si alte specii forestiere alohtone, p unatul n p dure, constituie principalele puncte sensibile ale
agresiunii antropice.
Situl Vanju Mare include 2 trupuri de padure (trupul Lunca Vanjului si trupul Fulga) si terenuri agricole adiacente trupului Fulga, la est de
loalitatile Vanju Mare si Bucura. Padurile apartin domeniului public al statului roman si sunt administrate de RNP Romsilva, prin DS Drobeta
Turnu Severin, OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare). Terenurile agricole apartin cetatenilor din comuna Cornatel si orasul Vanju Mare.
4.6 Documenta ie:
RNP-ROMSILVA, ICAS, 2007, Amenajamentul OS Vnju Mare. Studiul general. sef proiect Florin Cojoaca.
RNP-ROMSILVA, ICAS, 2007, Amenajamentul OS Vnju Mare. UP II Vanju Mare. proiectant Adrian Corneliu Popa.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
2,87

Cod
Categorie
Tip
%
+
2,87 2.599.-Lunca Vnjului Ora ul Vnju Mare

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
A
0

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0406

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zarandul de Est

Latitudine
Longitudine
N 46 6' 52''
E 22 23' 1''

sitului (ha)
sitului (km)
20.315
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
157
817

446
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
82 Arad
RO053
18 Hunedoara

6520 Fne e montane

B
C
B
B
Salicion albae)
A
A
C
C
B
B
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
>6 i
>5 i
Pasaj
P
P
P

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

C
C
B
C
C
C
B
B
C
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
Pasaj

C
B
C
B
1088 Cerambyx cerdo
1083 Lucanus cervus

Cat. Specia
M Felis silvestris
i faun
Popula ie Motiv
C A
M Martes martes
M Mustela putorius
Gymnadenia conopsea
P
P
Lycopodium clavatum
Platanthera bifolia
A
A
Orchis morio
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N14
14
N15
231
242, 243
N16
N23
uni
79
311
P duri de foioase
1xx

Situl prezint frecvente diferen ieri teritoriale imprimate de energia de relief i de densitatea fragment rii n lungul v ilor apar bazinete i
sectoare nguste, iar la nivelul interfluviilor n eu ri i martori de eroziune. Aspectul general este cel al unei trepte intermediare ntre Mun ii
Bihorului i culoarele depresionare limitrofe. Liniile de falii i structura geologic (forma iuni liasice compuse din roci magmatice mezozoice i
permiene) l apropie de restul Mun ilor Apuseni, iar aspectul de culmi digitale, de cel al unei subdiviziuni a acestora de cea a mun ilor
Cri ului. Prezen a v ilor care p trund adnc, sub forma unor bazinete, culmile prelungi mp durite, dar i cu frecvente poieni, confer aspectul
tipic de muncei.
Substratul litologic dominant este format din bazalte i andezite, insular ap rnd riolite, gabrouri i aglomerate andezitice, iar n forma iuni
geologice de lunc apar pietri urile.
Tipurile principale de p dure existente sunt: f getele pure de dealuri, f getele amestecate, gorunetele pure, goruneto-f getele, leaurile de
deal cu gorun, ceretele pure, amestecurile de gorun, cer cu stejari mezofi i, cereto- leaurile.
Propor ia p durilor cu vrste de peste 100 ani caracterizate de abunden a lemnului mort este relativ mare n bazinul v ii Petri ului datorit
exploat rii extensive a masei lemnoase i perioadei lungi de timp n care multe bazinete au fost inaccesibile.
Situl se afl n raza administrativ-teritorial a jude elor Arad i Hunedoara i are suprafa a de 20,415 hectare.
Pe lng rolul de coridor ecologic pentru carnivorele mari - avnd o contribu ie major la eficien a i coeren a re elei Natura 2000 ntre Mun ii
Apuseni i Carpa ii Meridionali - situl include habitate i specii importante i este caracterizat de peisajele naturale i culturale deosebite.
Pentru urs, include cele dou rute majore de dispersie nord-sud i sectorul vulnerabil al rutei est-vest spre Mun ii Metaliferi (sectorul nordvestic), respectiv centrul Z randului (Drocea); mpreun cu Defileul Cri ului Alb, Drocea i Mun ii Metaliferi constituie o zon central pentru
lup i rs, iar pentru urs o posibil zon de expansiune, n prezent fiind o zon de mortalitate. Face parte din coridorul structural i func ional
Apuseni Meridionali.
De i altitudinea medie este una caracteristic munceilor, datorit reliefului fragmentat i microclimatului variat, n interiorul sitului sunt
prezente habitate variate, inclusiv unele specifice regiunilor montane i stepice (extrazonal).
Situl include sate considerate din punct de vedere arhitectural muzee n aer liber care mai p streaz biserici din lemn, mori de ap i s la e
izolate, dar i un stil de via tradi ional, bazat pe agricultura de subzisten .
Schimbarea regimului de proprietate i modului de administrare a unor zone mp durite pot afecta func ionalitatea coridorului ecologic pentru
carnivorele mari, cu prec dere pentru urs i rs - specii strns legate de zonele cu vegeta ie forestier compact . Pe lng efectul direct
asupra p durii, deschiderea de noi drumuri forestiere va favoriza accesul ulterior i perturb rile de natur antropic n zonele sensibile ale
coridorului ecologic.
Braconajul este un alt factor cu impact negativ major n cazul coridoarelor ecologice iar atitudinea comunit ilor locale, n rndul c rora
obi nuin a convie uirii cu carnivorele mari, i n special cu ursul, a disp rut, este un factor care trebuie luat n calcul ca avnd un rol important
n men inerea func ionalit ii coridorului ecologic.
Modernizarea drumului jude ean DJ 707, Petri Va a de Jos care intersecteaz ruta de dispesie pe sectorul Vrful Capul Codrului Vrful
Rotundului poate influen a negativ func ionalitatea coridorului, direct - prin deranjarea n timpul construc iei i prin cre terea ulterioar a
traficului, dar i indirect - prin favorizarea dezolt rii infrastructurii turistice n zonele de p uni i p uni mp durite.
Mixt; p unile i paji tile sunt n proprietate particular
composesoratelor sau a persoanelor fizice.
i comunal iar p durile sunt proprietate a statului, a consiliilor locale, a
4.6 Documenta ie:

Adrian Victor Indreica (Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere Bra ov) Inventarieri de teren habitate i specii de plante, 2010;
Bibliografie descrierea sitului, calitate i importan , vulnerabilitate:
S. Prior, R. Mo (2009). Zarand Forest Area Report.
V. Velcea, I. Velcea, O. Mndru (1979). Jude ul Arad. Institutul de Geografie, Academia RSR.
G. Man, N. B lan, B. Pagu (2006). Amenajamentul UP VI Petri , OS S vr in, Direc ia Silvic Arad. RNP Institutul de Cercet ri i
Amenaj ri Silvice
Bibliografie alte specii importante de flor i faun :
A. V. Indreica (Facultatea de Silvicultur i Exploat ri Forestiere Bra ov) Inventarieri de teren habitate i specii de plante, 2010;
V. Ciochia (1992). P s ri clocitoare din Romnia. Ed. tiin ific , Bucure ti
ICAS Bra ov (2009). Distribu ia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vn toare.

Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
75 -
230 Vanatoare
75

A
B
80
5

C
B
10
40
15
50

rulote
25

uscare

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
70 -
80
230 Vanatoare
70
10
25
15
20
10
25

7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0407
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101

J
ROSPA0117 Drocea - Zarand
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zarandul de Vest

Latitudine
Longitudine
N 46 9' 5''

sitului (ha)
sitului (km)
E 21 58' 39''
8.888
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
130
564

303
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO051
100 Arad

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
1354 Ursus arctos
P
1352 Canis lupus
1361 Lynx lynx
Pasaj
P

C
C
B
C
10-20 i
5-10 i

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
Pasaj

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
Iernat
P
1083 Lucanus cervus
Pasaj

C
B
C
B
C
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N12
7
211 - 213
N14
231
uni
N15
242, 243
N16
87
311
P duri de foioase

Situl include zone de p duri compacte din vestul Mun ilor Z rand, inclusiv suprafe e importante pentru habitatul p durilor balcano-panonice de
cer i gorun. Tipurile principale de p dure sunt ceretele i gorunetele.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs) n vestul rii, protejeaz par ial partea vestic a rutei principale de dispersie Z rand
Metaliferi i face legatura cu zone importante pentru carnivore din regiunea continental , la sud de rul Mure . Este parte integrant a re elei
ecologice ntre Mun ii Apuseni i Carpa ii Meridionali.
Caracteristicile reliefului fac situl relativ accesibil pe drumurile care p trund spre nord din oseauna european E68. Acest fapt fapt face ca
situl s fie vulnerabil fa de posibile intensific ri ale activit ilor de natur antropic : exploat ri forestiere, cariere de piatr , dezvoltarea
infrastructurii turistice.
Pentru carnivorele mari, vulnerabilitatea este reprezentat de diminuarea rolului de coridor ecologic n punctele critice pentru conectivitate
peste E68 i rul Mure , de posibile exploat ri forestiere intensive, extinderea carierelor de piatr sau a dezolt rilor industriale/ turistice.
Braconajul n interiorul sitului este un factor negativ major care poate diminua efectivele locale dar i uciderea indivizilor n dispersie. n
special pentru urs, braconajul i atitudinea negativ a comunit ilor locale generat fie de team , fie de posibilele pagube provocate, sunt
probleme care trebuie rezolvate prin aplicarea m surilor de conservare i management.
Mixt; p unile i paji tile sunt n proprietate particular
composesoratelor sau a persoanelor fizice.
i comunal iar p durile sunt proprietate a statului, a consiliilor locale, a
4.6 Documenta ie:

Pop I. (coord.), 1978, Flora i vegeta ia Mun ilor Zarand, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 5-215
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
90 -
230 Vanatoare
90
80
20

A
B
5
50

A
C
5
15
20
30

rulote
uscare
10

Cod Activitate
Intensitate % Infl.
B
50 -
230 Vanatoare
40
50
301 Cariere
10
50
50
10
10
30


7. HARTA SITULUI


1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului

1.3 Data
1.4 Data
Data propunerii
ca sit SPA:
ca sit SCI
ROSCI0408
201101
Data desemn rii

ca sit SAC
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zau de Campie

Latitudine
Longitudine
N 46 39' 10''

sitului (ha)
sitului (km)
E 24 6' 8''
10
2.4. Altitudine (m)

Min. Max.
Med.
346
408

367
Stepic
Pontic

% Numele jude ului
NUTS
RO075
100 Mure

90
B
C
B
B

Cod Specie
Popula ie: Rezident
Reproducere
4091 Crambe tataria
R
Iernat
Pasaj

C
B
C
B

Cat. Specia
P Astragalus dasyanthus
i faun
Popula ie Motiv
V A
Asyneuma canescens
Cephalaria transylvanica
Dictamnus albus
Galanthus nivalis
Neottia nidus-avis
P
P
Nepeta ucranica
Paeonia tenuifolia
V
C
A
C
P
P
Orchis morio
Prunus tenella
V
R
A
A
Waldsteinia geoides
Cod
%
CLC
Clase de habitate
N15
100
242, 243
Situl SCI Zau de Cmpie se g se te la 19 km de ora ul Ludu i la 60 km de municipiul Tg. Mure . Acest sit este reprezentat de o colin
specific \"Cmpiei Transilvaniei\", cu expozi ie estic ori sud-estic i nclinarea pantelor ntre 15-20, c tre valea \"Bota Mare\". n rezerva ia
natural \"Zau de Cmpie\" au fost identifica i 331 de taxoni de plante vasculare.
Rezerva ia natural \\\"Zau de Campie\\\" a fost desemnat pentru protejarea numeroaselor exemplare de bujor de step (Paeonia tenuifolia),
specie aflat aici n singura localitate din interiorul arcului carpatic.
Bujorul de step (Paeonia tenuifolia) este o specie amenin at la nivel european.
Cenozele cu bujori de step au fost ncadrate n asocia ia vegetat : Salvio nutantis-Paeonietum tenuifoliae Mititelu 1990.
Aceast arie mai ad poste te al i 5 taxoni amenin a i la nivel European: Crambe tataria, Cephalaria radiata, Echium russicum, Jurinea
mollis ssp.transsyivanica, Salvia transylvanica, iar n zona ecotonal , doi taxoni: Fritillaria orientalis i Galanthus nivalis. Rezerva ia mai
ad poste te 8 taxoni rari (\\\"Lista Ro ie a Romniei\\\", Olteanu i colab. 1994, N. Bo caiu i colab., 1994) precum: Astragalus dasyanthus,
Dictamnus albus, Iris humilis, Neottia nidus-avis, Nepeta ucranica, Orchis morio, Prunus tenella, Waldsteinia geoides.
Situl \"Zau de Campie\" este vulnerabil la suprap
unat. ns rezerva ia natural este sub protec ie strict , nep
unndu-se.
Rezerva ia natural se reg se te legiferat n Legea 5/2000.
Terenul rezerva iei naturale este n proprietatea statului. Rezerva ia este destinat n totalitate conserv rii naturii i cercet rii tiin ifice.
Terenurile din situl SCI \"Zau de Cmpie\", propus acum, sunt att particulare ct i comunale.
4.6 Documenta ie:
Oroian Silvia, tef nescu D. & S m rghi an Mihaela. 2005. Ariile protejate din Jude ul Mure . Tg. Mure : Edit. University Press.111 pp.
S m rghi an Mihaela, colab., 1997, Caracterizarea general a florei din Rezerva ia botanic Zau de Cmpie, Jud. Mure , Marisia, Muz. ti.
Nat. Tg. Mure , XXV: 249-278
Mititelu D., 1990, Flora i vegeta ia rezerva iei Zau de Cmpie, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 17-23 + un tab. + 2 foto.
Data
Cmpul modificat
Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Cod Categorie IUCN
%
7,84

Cod
Categorie
Tip
%
*
7,84 2.627.-Rezerva ia de bujori Z ul de Cmpie

Cod Activitate
102 Cosire/Taiere
Intensitate % Infl.
C
10 +

Cod Activitate
100 Cultivare
Intensitate % Infl.
C
5 0
140 Pasunatul
50

Responsabilitatea protec iei rezerva iei naturale este n sarcina Agen iei de Protec ia Mediului Mure . Propunem ca i situl N2000 \\\"Zau de
Cmpie\\\" s intre n planurile de management ale aceleia i institu ii.
Nu cunoa tem s existe planuri de management pentru rezerva ia natural Zau de Cmpie. n trecut rezerva ia a avut un custode (Marcu
Sncr ianu), ns acesta a decedat, n prezent neavnd cuno tin dac rezerva ia a fost luat n custodie de alt persoan /institu ie.
7. HARTA SITULUI


Arii Naturale Protejate 547857c5e7545 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arii Naturale Protejate 547857c5e7545 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1.2 Codul sitului

1.8 Datele indic rii i desemn rii/clasific rii sitului

Data desemn rii

1.7 NUMELE SITULUI : Anini urile de pe T rlung

2.2. Suprafa a 2.3. Lungimea

2.4. Altitudine (m)

2.6. Regiunea biogeografic

2.5 Regiunile administrative

% Reprez. Supr. rel. Conserv.Global

3.2.d. Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Sit Pop. Conserv. Izolare Global

Alte caracteristici ale sitului:

4.7. Istoric (se va completa de c tre Comisie)

6. ACTIVIT ILE ANTROPICE I EFECTELE LOR N SIT I N VECIN TATE

- Activit i i consecin e n jurul sitului

6.2. Managementul sitului

Harta digital a Romniei (raster i vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specifica i dac limitele sunt disponibile n format digital :

Da, n format digital ESRI .shp, n proiec ie na ional Stereo 1970

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1.2 Codul sitului

1.8 Datele indic rii i desemn rii/clasific rii sitului

Data desemn rii

1.5 Leg turi cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0081 Mun ii Apuseni - Vl deasa

1.7 NUMELE SITULUI : Apuseni

2.2. Suprafa a 2.3. Lungimea

2.4. Altitudine (m)

2.6. Regiunea biogeografic

2.5 Regiunile administrative

3.1. Tipuri de habitate prezente n sit i evaluarea sitului n ceea ce le prive te

% Reprez. Supr. rel. Conserv.Global

6150 Paji ti boreale i alpine pe substrat silicios

6170 Paji ti calcifile alpine i subalpine

6230 * Paji ti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase

6510 Paji ti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

8310 Pe teri n care accesul publicului este interzis

8210 Versan i stnco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci calcaroase

91V0 P duri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

91Y0 P duri dacice de stejar i carpen

9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane

8220 Versan i stnco i cu vegeta ie chasmofitic pe roci silicioase

7150 Comunt i depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase

9180 * P duri din Tilio-Acerion pe versan i abrup i, grohoti uri i ravene

8160 * Grohoti uri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan

9170 Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

3.2.c. Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1303 Rhinolophus hipposideros

1306 Rhinolophus blasii

1324 Myotis myotis

1307 Myotis blythii

1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx

1355 Lutra lutra

1321 Myotis emarginatus

1308 Barbastella barbastellus

1323 Myotis bechsteini

3.2.d. Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1193 Bombina variegata