Convorbirea lui tefan cel Mare cu

duhovnicul Daniil Sihastru

Capul ce se pleac paloul nu-l taie,
Dar cu umilin lanu-l ncovoaie!
Ce e oare traiul, dac e robit?
Srbtoare-n care nimeni n-a zmbit?

Sub o rp stearp, pe un ru n spume,

Unde un sihastru a fugit de lume,
Cu vrsarea serii un strin sosi.
tefan al Moldovei vine a-i vorbi!
tefan al Moldovei, Daniel i spune,
S atepte-afar! Sunt n rugciune.
Bunule printe! Sunt rnit i-nvins;
nsi a mea mum astzi m-a respins!
Viu sa-i cer povaa dac nu-i mai bine
Turcilor Moldova d-astzi s se-nchine?
Daniel Sihastru domnului a zis:
Ma neal-auzul ori eu am un vis?
Capul ce se pleac paloul nu-l taie,
Dar cu umilin lanu-l ncovoaie!
Ce e oare traiul, dac e robit?
Srbtoare-n care nimeni n-a zmbit?
Viaa i robia nu pot sta-mpreun,
Nu e tot d-odat pace i furtun.
Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormnturi
Pentru neatrnare, oameni i pmnturi;
Dar nu ai p-acela ca s-i umileti!
Poi ca s i sfarmi; dar nu s-i robeti!
Dac mna-i slab sceptrul i-o apas,
Altuia mai harnic locul tu l las!
Cci mai bine este supus ludat,
Dect cu ruine domn i atrnat!
Dup-aceste vorbe, tefan strnge-otire
i-nvingnd pgnii 'nal-o monastire.
(Dimitrie Bolintineanu, Daniil Sihastru)