PROIECT DIDACTIC

ȘCOALA : Ioan Bob, Cluj-Napoca

PROFESOR : Ana Avram
DATA: 4 decembrie 2019
CLASA : a VI – a
OBIECTUL :Limbaşiliteraturaromână
SUBIECTUL :Valorieticeînlegendelepopulareromânești
TIPUL LECŢIEI :însușire de noicunoștințe

DEMERSUL DIDACTIC

Înainte de a începelecţia se impunestudiereamanualuluişi a resurselorbibliograficenecesarepredǎriilecţiei :

a) Manual de limba și literatura română, EDP, București 2018
b) VasileFlueraş - Paideiaşigândireacritică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2003
c) Dimitrie Bolintineanu, Legende istorice, Ed. Ion Creangă, București 1980
d) www.wikipedia
e) www.youtube – Muma lui Ștefan cel Mare

1. MOTIVAŢIA :Eleviiauposibilitateasăanalizezecomportamentulșimentalitateaunor personaje

dintextelefolcloriceșisăpreiavalorilepromovate de acestea – speranța, generozitatea, demnitatea,
dreptatea, curajul etc. Totodată, eisuntprovocațisăasociezepropriileexperiențe de viațăcu cele ale
strămoșilor, săstabileascăasemănărișideosebiricualteculturișisă cultive
toleranțașirespectulpentrupropriilevaloriși ale altora. Prinfolosireametodeloralternative se
dorescefectepreponderentformative.

2. COMPETENŢE SPECIFICE :
 1.1. înțelegerea semnificației generale a unui mesaj oral;
 2.1. prezentarea unor puncte de vedere în texte orale;
 2.2. prezentarea unor răspunsuri critice pe marginea unor texte diverse;
 3.3. adecvarea textului scris la situația de comunicare;
 4.5. redactarea unor texte, valorificând competența lingvistică;
 5.1. analiza unor modele promovate în literatura română și în alte arte / domenii;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili :
 să se familiarizeze cu conceptul de legendă;
 să identifice în textele-suport diferitele valori etice;
 să identifice mesajul educativ pe care îl transmite legenda;
 să interiorizeze sistemul de valori moral - estetice dobândite cu prilejul receptării textului;
 să-şi dezvolte o gândire fluentă, flexibilă şi originală;
 să valorifice cunoștințele dobândite printr-o abordare interdisciplinară a textelor;

3. CONDIȚII PREALABILE :
a) săaibăcunoştinţe de analiză a unuitextnarativliterar;
b) sǎaibǎdeprinderi de a lucra prinmetodealternative, individual și pe grupe, de a comunica, de a
învǎţaprindescoperire;

4. EVALUARE:
- pe parcursulorei, prinaprecieriverbale;
- prinfișa de activitate;
5. MANAGEMENTUL RESURSELOR ȘI AL TIMPULUI :
-spaţiu de lucru : sala de clasă;
-capacităţilenormale de învăţare ale elevilor;
-cunoştinţeleanterioare ale elevilor;
-timpulde învăţare 50 de minute

6. METODE ȘI PROCEDEE : ERR, lectura,învăţarea prin descoperire, conversaţia euristică,

brainstorming, exerciții, analiza textelor literare.

MOMENT ORGANIZATORIC :
- prezența
- creareaatmosfereinecesarelecției
- verificareatemei

EVOCAREA :

Imaginează-țicăai putea călătoriîntimp. În ce locșiîn ce epocăți-arplăceasă te aventurezi? Justifică-

țirăspunsul, în 30-50 de cuvinte. ( 3 minute)

Eleviidaucitirerăspunsurilor, iarapoi, împreunăcuprofesorul, vorasculta legenda Muma lui Ștefancel Mare,

îninterpretareaactorului Cristian Alexandrescu.

Se va discuta pe marginea materialului : Cum vi se pare atitudinea mamei lui Ștefan? Ați mai întâlnit
situații/ texte în care o persoană/ un personaj / o mamă are o atitudine dură sau neobișnuită față de
propriul fiu / față de o persoană apropiată? Vi se par reale aceste comportamente / atitudini?
Elevii vor arăta că aceste schimbări por fi reale, dar și inventate, exagerate.

Profesorul anunță titlul lecției și obiectivele : Valorieticeînlegendelepopulareromânești

REALIZAREA SENSULUI
Profesorul le spune că vor citi câteva texte care prezintă astfel de situații. Va împărți elevii în 5 grupe,
fiecare grupă va avea de citit un text (Anexa 1) și de completat o fișă (Anexa 2).
Elevii primesc textele, citesc, discută în cadrul grupei și completează fișele, timp de 12 minute.
Dupăexpirareatimpului de lucru, câte un reprezentant al fiecăreigrupeprezintăclaseiinformaţiilecompletate,
acesteafiind supuse comentariilorcelorlalţielevi. Odatăclarificateinformaţiile, eleviivorprimi o fișă pe
careprofesorul a notatînprealabilcâtevainformațiireferitoare la acesttip de text - legenda. ( Anexa 3 )
Înurmadiscuțiilor, profesorulșieleviivor completa o schemă a valorilorcare se desprinddintextelesuport.
REFLECŢIA

- se formuleazǎconcluziiprinînvǎţarecooperantǎ profesor – elev;

- eleviisuntprovocațisăprezinte o situațiesau un momentîncareaupromovat una dintrevalorileidentificate;

EXTINDEREA (tema) :
Pornind de la o afirmație de tipulSimona Halep / Cristiano Ronaldo( înlocuițicupersonalitateapreferată) este
o legendă vie a secolului al XXI-lea, scrieți un text de 60-100 de cuvintedesprevalorilelumiimoderne.

FEEDBACK :
Profesorulfaceaprecierifrontaleasupramoduluiîncareeleviiaurăspuns la lecțieșiascultăpărerilelorcuprivire la
lecție( aspectepozitiveșinegative).
Anexa 1

Daniel Sihastru

Sub o râpă stearpă, pe un râu în spume, Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit?
Unde un sihastru a fugit de lume, Viața și robia nu pot sta-mpreună,
Cu vărsarea serii un străin sosi. Nu e tot-odată pace și furtună.
— „Ștefan al Moldovei vine a-ți vorbi!" Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormânturi
— „Ștefan al Moldovei, Daniel îi spune, Pentru neatârnare, oameni și pământuri;
Să aștepte-afară! Sunt în rugăciune." Dar nu ai p-acela ca să-i umilești!
— „Bunule părinte! Sunt rănit și-nvins; Poți ca să îi sfarâmi; dar nu să-i robești!
Însăși a mea mumă astăzi m-a respins! Dacă mâna-ți slabă sceptrul ți-o apasă,
Viu sa-ți cer povața dacă nu-i mai bine Altuia mai harnic locul tău îl lasă!
Turcilor Moldova d-astăzi să se-nchine?" Căci mai bine este supus lăudat,
Daniel Sihastru domnului a zis Decât cu rușine domn și atârnat!"
— „Ma înșeală-auzul ori eu am un vis?
Capul ce se pleacă paloșul nu-l taie, După-aceste vorbe, Ștefan strânge-oștire
Dar cu umilință lanțu-l încovoaie! Și-nvingând păgânii nalță-o monastire.
Ce e oare traiul, dacă e robit?

Legende istorice (1865), de Dimitrie Bolintineanu

Anexa 2
1. Formulați două idei principale pe baza textului dat:
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
2. Completați tabelul de mai jos cu informații extrase din textul citat :

Un indice de timp
Un indice de spațiu
Naratorul textului este
Personajele textului sunt
Modul predominat de expunere este

3. Precizați ce trăsături ale personajelor se pot deduce din fragmentele de mai jos :

Ștefan cel Mare : — „Bunule părinte! Sunt rănit și-nvins; / Însăși a mea mumă astăzi m-a respins!
..............................................................................................................................................................................
Viu sa-ți cer povața dacă nu-i mai bine / Turcilor Moldova d-astăzi să se-nchine?"
..............................................................................................................................................................................
Daniel Sihastru : — „Ștefan al Moldovei, Daniel îi spune, / Să aștepte-afară! Sunt în rugăciune."
..............................................................................................................................................................................
— „Mă înșeală-auzul ori eu am un vis? / Capul ce se pleacă paloșul nu-l taie, / Dar cu umilință lanțu-l
încovoaie! ............................................................................................................................................................
 4. Menționați dacă sunteți de acord sau nu cu răspunsul pustnicului și justificați-vă alegerea.
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................

Anexa 1

Legenda rândunicăi

A fost odată o babă şi un moşneag care nu aveau copii. Ei doreau din tot sufletul să aibă unul
măcar. Pentru aceasta ei au început a se ruga , dar parcă totul era în zadar.
Într-o zi, baba s-a hotărât să ia un copil de la o femeie săracă din sat care avea mai mulţi. Dar
această femeie, nu vru să îi dea nici unul, căci îşi iubea foarte mult copiii.
Într-o noapte însă, moşneagul visă că i-a spus cineva să se ducă pe drumul satului şi, ce a găsi mai
întâi, să ia să crească, ca pe copilul său. Cum se sculă a doua zi, moşneagul se duse pe drumul satului şi găsi
o nucă. Mai căutând şi negăsind altceva, luă să crească nuca.
Într-o duminică, baba s-a dus cu moşneagul la biserică şi a lăsat nedereticat în casă, căci se sculase
târziu. Când au venit, mareale-afostmirareapentrucă au găsitaranjattotul. Nu ştiau ce săcreadă, dar
segândirăcăpoatetotei au făcutşi au uitat. A doua duminică au păţit tot aşa. Dar, a treia duminică, ei s-au
întors foarte repede înapoi. Uitându-se pe fereastră au văzut nuca deschisă, iar o fată foarte frumoasă
deretica în casă. Moşneagul a ascuns cojile de nucă, rugându-o de fată să rămînă cu ei.
O păzeau ca pe ochii din cap, căci era foarte frumoasă şi le era tare dragă. Din cauză că flăcăii din sat
începură să se învârtească împrejurul casei lui, moşneagul a ridicat un gard foarte înalt, ca să nu poată privi
nimeni înăuntru.
Într-o seară, când bătrânii stăteau afară şi se uitau la stele, fata le-a spus povestea ei: ea era fiica
Soarelui şi se căsătorise cu Luceafărul. Dar pentru că era plecat tot timpul de acasă nu-i plăcea. Ea fugi
înapoi la Soare, dar Luceafărul o găsi. Atunci fugi pe pământ prefăcându-se într-o nucă şi a găsit-o
moşneagul.
Luceafărul o văzu şi se porni imediat după ea, transformat într-un tânăr. Când ajunse în satul ei, dădu
o masă mare şi spuse că fiecare părinte, care va veni cu fata, va mânca gratuit. Făcu şi un leagan din lemn şi
chemă pe fete să se suie în el.
Bătrânii se duseseră şi ei cu fata, pe care o chema Rândunica şi urcă în leagăn.
Luceafărul dădu drumul leagănului şi se înălţă cu Rândunica. Ea îl rugă să o lase să îşi arunce
rochia pe pământ, ca amintire bătrânilor. El se învoi, dar ca să nu scape o legă la gât cu brâul său roşu. Însă
Rândunica se smunci și căzu.
Rochia ei se prefăcu în frumoasele floricele ale rochiţii de rândunele, iar ea în rândunică. De atunci
îşi face cuibul lângă casa oamenilor şi e roşie la gât din cauză că a fost legată cu brâul roşu al Luceafărului.

Legende populare româneşti

Anexa 2
1. Formulați două idei principale pe baza textului dat:

........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
2. Completați tabelul de mai jos cu informații extrase din textul citat :

Un indice de timp
Un indice de spațiu
Naratorul textului este
Personajele textului sunt
Modul predominat de expunere este

3. Precizați ce trăsături ale personajelor se pot deduce din fragmentele de mai jos :

Rândunica... era fiica Soarelui şi se căsătorise cu Luceafărul. Dar pentru că era plecat tot timpul de
acasă nu-i plăcea. Ea fugi înapoi la Soare, dar Luceafărul o găsi. Atunci fugi pe pământ
prefăcându-se într-o nucă...
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
LuceafărulLuceafărul dădu drumul leagănului şi se înălţă cu Rândunica. ( Ea îl rugă să o lase să
îşi arunce rochia pe pământ, ca amintire bătrânilor. ) El se învoi, dar ca să nu scape o legă la gât
cu brâul său roşu.
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................

4. Numiți o valoare morală pe care ati identificat-o în textul dat și justificați-vă răspunsul.

..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Legenda bradului

Venise toamna. Toate păsările călătoare plecaseră spre ţările calde. Numai o păsărică tare mititica nu putea să
zboare după stol, umezindu-i-se ochişorii de lacrimi. Avea o aripa ruptă, exact că în povestea cu puii de prepeliţă, cu
aripa frântă de alicele unui vânător …
          Biata pasăre, cu inima plină de jale, se duse cu greu în pădure, ca să ceară ajutor de la arbori.
          Cu glasul duios, îi ruga pe copaci:
          - Uitaţi, am aripa ruptă. Lăsaţi-mă să trăiesc între ramurile voastre până va sosi primăvara.
          - Eu nu pot să te primesc, păsărică! răspunse ursuz fagul. Mi-ajunge că am grijă de ramurile ele. Pleacă de aici şi
du-te la stejar!
          - Nici eu nu pot! vâjâi stejarul răutăcios. Mă tem să nu-mi mănânci ghindă. Fugi, păsărică, în altă parte! De nu,
îţi rup şi cealaltă aripă.
          Cam în felul acesta o goniră pe sărmana păsărică şi ceilalţi arbori din
codru. Săracă de ea!
          Era pe marginea disperării când auzi o voce:
          - Unde te duci, păsărică?
          Era bradul.
          - Nu mai ştiu unde să mă duc, bradule. Copacii m-au prigonit cu toţii
şi nu vor să mă primească în ramurile lor. Uite, aripa mă doare şi nu mai pot
să zbor. Au, Doamne, ce durere!
          - Vino la mine! zise bradul, înduioşat de soarta bietei păsărele. Poţi
rămâne cât vrei între ramurile mele!
          Atunci păsărică se urcă şi-şi făcu culcuş între ramurile bradului. Însă într-o noapte, vântul friguros porni să sufle
cu putere. Semn că se apropia iarnă. Frunzele arborilor se îngălbeneau şi cădeau la pământ, una câte una.
          - Pot să scutur şi frunzele bradului? îl întreba vântul pe Moş Crivăţ, împăratul Vânturilor.
     - Nu! hotărî moş Crivăţ. De brad să nu te atingi deloc. Bradul a fost bun cu biata
păsărică. Trebuie să avem şi noi milă de el. Podoabă verde să nu-i cadă niciodată.
     Se spune că, de atunci, bradul cel bun îşi păstrează frunzele verzi atât vara, cât şi
iarna.
Legende populare româneşti
1. Completați tabelul de mai jos cu informații extrase din textul citat :

Un indice de timp
Un indice de spațiu
Naratorul textului este
Personajele textului sunt
Modul predominat de expunere este

2. Precizați ce trăsături ale personajelor se pot deduce din fragmentele de mai jos :

Copacii           - Eu nu pot să te primesc, păsărică! răspunse ursuz fagul. Mi-ajunge că am grijă de ramurile ele.
Pleacă de aici şi du-te la stejar!
          - Nici eu nu pot! vâjâi stejarul răutăcios. Mă tem să nu-mi mănânci ghindă. Fugi, păsărică, în altă parte! De
nu, îţi rup şi cealaltă aripă.
.............................................................................................................................................................................
Bradul       - Vino la mine! zise bradul, înduioşat de soarta bietei păsărele. Poţi rămâne cât vrei între ramurile
mele!
.............................................................................................................................................................................
3. Menționați dacă sunteți de acord sau nu cu atitudinea copacilor față de păsărică și justificați-vă
alegerea.
 ..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................

Anexa 1

Legenda Florii Soarelui

Ştefan-Vodă avea o fată mută, dar frumoasă, de nu i-ai fi găsit pereche în cuprinsul pământului.
Domnului nu-i mergea mâncarea la inimă şi odihna în oase, de amărât ce era. A întrebat el de lume, s-a
sfătuit cu vracii şi cu toţi cărturarii timpului, dar n-a dat de leacul muţeniei.
La urmă, aşa într-un amurgit de vară, vine la domn o babă, aşa de bătrână, de-şi gâdila pieptul cu nasul,
de încovoiată, şi-l povăţuieşte să cheme pe Soare la masă şi să-l cinstească după toate rânduielile cuvenite
feţelor strălucite. După ospăţ, când toţi ar fi în toane bune, să trimită fata şi să cerşească o sărutare de la
craiul zilei, că numaidecât odrasla lui dragă are să prindă la grai.
Voievodul, îmbucurat, pune la cale mare pregătire. Pe capul stăpânitorului era însa un blestem. Cum se
făcu, că Piază- Rea aude de gândurile domnului şi, ca să-i încurce dezlegarea, aleargă fuga în răcorile
întunecoase dinspre Lună-răsare şi o găseşte pe stăpâna nopţii bocindu-se de necredinţa Soarelui. Ea se
văieta că n-are parte de bărbat, că nu pricepe de ce fuge de dânsa şi o lasă să alerge ca o dezmetică în urmă şi
zicea tânguios: “Mai bine mă făcea maică-mea muritoare, că tot aş fi avut parte de soţ, dar nu zână, cu
pletele învălvătăiate de lumină şi cu sufletul întunecat şi umed ca o peşteră neumblată.”
Piază-Rea prinde la nădejde şi cu întorsături meşteşugite de vorbă, îngână către Lună:
“Până acum tot se cheamă că ai avut bărbat, de aci încolo, te lasă de tot, că el se însoară cu fata lui Ştefan,
stăpânul pământului. Iată, chiar deseară li-i nunta.”
Doamna-Nopţilor, pe aci să turbe. Îşi aprinde argintul din faţă şi fulgerând de răzvrătire, se jură pe
strălucirea ei, că are să nimicească vlăstarul îndrăzneţului voievod. În noaptea ospăţului, Luna s-a dosit după
sprânceana codrilor vecini, pândind să-şi zărescă duşmanca, pentru ca s-o zdrobească.
Soarele, un făt-frumos cu plete de lumină, chefuia cu vodă şi cu toată curtea. Când, pe la sfârşit, intră în
sală fata domnului, împodobită ca o primăvară caldă. Cade ea în genunchi la picioarele Soarelui şi-i cere o
gură, de mântuire. Luna, furioasă, se ridica turbată peste straja codrilor negri, aruncându-se într-un brâu
tremurat de lumină şi pătrunde pe fereastra palatului. A căzut peste faţa rugătoare a fetei ca o ploaie de
blestem şi i-a topit chipul în floare galbenă.
 Cu toţii s-au îngrozit de turbarea nedreaptă a Lunii. Bătrânul voievod, cu faţa îndurerată de obidă, prinde
a spune stăpânei rătăcite a întunericului tot jarul înlăcrimatului său suflet. Luna, neîncrezătoare, sta rece şi
fulgerătoare. Mesenii boceau şi ei povestea tristă a odraslei fără noroc.
Soarele, întărâtat, îşi prinde nevasta de belşugul înstufat al razelor şi-i face vânt pe fereastră, de o
înnămoleşte departe, în valurile norilor. După aceea, ia pe palmă copila înflorită a temutului stăpân
pământean şi o sădeşte în grădină, printre celelalte podoabe, ca s-o aibă îndeaproape spre mângâiere.
De atunci, „floarea-soarelui”, cu faţa ei galbenă şi înfiorată de durere, îşi întoarce vecinic chipul întristat,
înspre strălucirea craiului zilei, cerşitorându-şi sărutarea mântuitoare.
 
Legende populare româneşti

Anexa 2
1. Formulați două idei principale pe baza textului dat:

........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
2. Completați tabelul de mai jos cu informații extrase din textul citat :

Un indice de timp
Un indice de spațiu
Naratorul textului este
Personajele textului sunt
Modul predominat de expunere este

3. Explicați, în 30-50 de cuvinte, comportamentul personajelor :

Ştefan-VodăDomnului nu-i mergea mâncarea la inimă şi odihna în oase, de amărât ce era. A întrebat el de
lume, s-a sfătuit cu vracii şi cu toţi cărturarii timpului, dar n-a dat de leacul muţeniei.

..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
LunaLuna, furioasă, se ridica turbată peste straja codrilor negri, aruncându-se într-un brâu tremurat de
lumină şi pătrunde pe fereastra palatului. A căzut peste faţa rugătoare a fetei ca o ploaie de blestem şi i-a
topit chipul în floare galbenă.

..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
 4. Argumentați, în 30-50 de cuvinte, rolul formulei finale : De atunci, „floarea-soarelui”, cu faţa ei
galbenă şi înfiorată de durere, îşi întoarce vecinic chipul întristat, înspre strălucirea craiului zilei,
cerşitorându-şi sărutarea mântuitoare.

..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................

Anexa 1

Maria Putoianca

Maria cade roabă. E dusă la Divan.

Acolo se prezintă superbului sultan.
E jună și frumoasă sub ostășești veștminte!
Frumoasele-amazoane, ea mândru ne aminte.
E-naltă și subțire, ca bradul copilaș;
Pe albu-i sân, păr negru se varsă drăgălaș.
Cum plană întristarea pe cugete senine!
Iar gura-i e o roză cu sânge și cu vine.
— „De ce-ai luat veștminte și arme de bărbăt
Ca să te lupți cu turcii? sultanul a-ntrebat.
Urmat-ai tu în luptă vreun ostaș ce-ți place?"
Și a Mariei față mai rumenă se face.
— „Nu am urmat pe nimeni, și, dacă arme port,
Voi să-mi răzbun prin sânge părintele meu mort."
— „Mulți turci ucis-ai oare? Eu pot a-ți da iertare
De n-ai ucis nici unul!" La astă întrebare,
Maria îi răspunde: — Îti jur pe Dumnezeu,
Ucis-am numai nouă, și mult îmi pare rău!
Îmi trebuia o mie ca să răzbun un tată
A cărui scurtă viață fu de virtuți bogată."
Sultanul cu mirare pe fată auzi
— „Fii liberă, trăiește! Ești demnă a trăi!"
 Legende istorice (1865), de Dimitrie Bolintineanu
Anexa 2
1. Formulați două idei principale pe baza textului dat:
..........................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................................
....
2. Completați tabelul de mai jos cu informații extrase din textul citat :

Un indice de timp
Un indice de spațiu
Naratorul textului este
Personajele textului sunt
Modul predominat de expunere este

3. Precizați ce trăsături ale personajelor se pot deduce din fragmentele de mai jos :

Maria — „Nu am urmat pe nimeni, și, dacă arme port, /Voi să-mi răzbun prin sânge părintele meu mort."
..............................................................................................................................................................................
— Îti jur pe Dumnezeu,/ Ucis-am numai nouă, și mult îmi pare rău!/ Îmi trebuia o mie ca să răzbun un tată
A cărui scurtă viață fu de virtuți bogată."
.............................................................................................................................................................................
Sultanul — „De ce-ai luat veștminte și arme de bărbăt / Ca să te lupți cu turcii? sultanul a-ntrebat. /
Urmat-ai tu în luptă vreun ostaș ce-ți place?"
..............................................................................................................................................................................
— „Mulți turci ucis-ai oare? Eu pot a-ți da iertare/ De n-ai ucis nici unul!"
..............................................................................................................................................................................
4. Care credeți că a fost motivul pentru care sultanul a eliberat-o pe Maria?
 ....................................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Anexa 3

Legenda
Indicii de timp și de
spațiu nu sunt precizaţi,
întâmplările petrecându-se
într-un prezent etern, care
nu are nimic comun cu
timpul istoric.
Acțiunea legendei este
simplă, concentrată, de
scurtă durată, cu puține
personaje.
Modul de expunere
dominant este narațiunea.
 Există un narator
obiectiv, care povestește
la persoana a III-a.

LEGENDA (din fr.

légende < lat. Legenda =
care trebuie citit) este un
text narativ în proză sau
în versuri, amestec de
adevăr şi fabulos, în care
sunt explicate, prin
povestirea unor
întâmplări miraculoase,
fapte reale.
Valori etice în legendele populare românești
Anexa 3
 Legenda
Indicii de timp și de spațiunu sunt precizaţi, întâmplările petrecându-se într-un prezent etern, care nu are nimic comun cu timpul istoric.
Acțiunea legendei este simplă, concentrată, de scurtă durată, cu puține personaje.
Modul de expunere dominant este narațiunea.
Există un narator obiectiv, care povestește la persoana a III-a.

LEGENDA (din fr. légende < lat. Legenda = care trebuie citit) este un text narativ în proză sau în versuri, amestec de adevăr şi fabulos, în care sunt explicate, prin
povestirea unor întâmplări miraculoase, fapte reale.

Valori etice în legendele populare românești