Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sufletul-in-Timpul-Vietii-Si-Dupa-Moarte-AUREL POPESCU PDF
Sufletul-in-Timpul-Vietii-Si-Dupa-Moarte-AUREL POPESCU PDF
AUREL ,POPE,SqU~BALCE~TI
".
"
C~n~tiinta umana,
Con~tiinta cosmidi
\.
EDlTURA TRIUMF
2004
Cuprlm
Prefata. . . . . . . ~. . . . . ~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Cuvant introductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Diferite conceptii privind localizarea spiritului in ...
corpul uman . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . 13
Con~tiintaumana, con~tiinta cosmica,emanatie"a . . .
spiritului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Con~tiintaomului in stare de somn. . . . . . . . . . . . . . . 47
Spiritul-con~tiintain starea de somnambulism. . . . . . 52
Evolutia con~tiintei umane de-a lungul istoriei . . . . . 78
Unicitatea con~tiintei
. . . . . . . . . . . . . . . 98
Cuvant de incheiere
. . . . . . . . . . . . . . . . 101
Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
- ------
Pre/alii
-$tiinla spirituala ne relevafaptul cajUnla umana este alcatuita din trei entitali: corp, sujlet ~i spirit:
Dupa- moar.tea corpului fizic, sujletul ~j spiritul omuluise~
efiber.eaza din inchisoareapecare
le~ofacecorpul ~i ii con-:-'
tinua existenla intr-o alta lume, 0 lume paralela cu a noastra,
cu care se intrepatrunde, dar pe car.e omul piimantean nu>o
poate percepe.
.Spiritul-suflet al omului,formeaza in timpul intruparii, con~.tiinfaomului care cuprinde gandir.ea, vigilitatea, voinla; judecata, memoria ~i toate procesele psihke, aceasta con~tiinla
umana piistrandu-se dupa mfJarte identificandu-se cu personalitatea omului din viala pamanteasca. Mai mult c~iar, dupa ce
7
L
---
---
--- - -
- ---
- ~--
".~ .
Cuvant introductiv
Intreaga lume se indreapta catre moarte, tot progresul nostm, vanitatile noastre, placerile, bogati~ ~icunoa~tereanoastraj
toate au acee~i fmalitate,moartea. Acesta este singurullucm
pe
..
care nu-l putem evita. Orae apar ~idispar, imperiile se nasc ~i
se prabu~esc, civilizatii noi se dezvolta ~i dupa aceea dispar,
planetele insele expiodeaza ~i se transforma in praful cosmic,
pentru a ajunge in atIbosfera altor planete. Moartea este srnr~itultuturor lucrurilor, al vietii, al frumusetii, al bogatiei ~i al
puterii. Sfintii mor ca ~i oamenii pacato~i,regii ~iimparatH, la
felca cer~etorii, cu totii ne indreptam catre moarte ~itotu~i ne
agatam cu disperare de viata, tara sa cunoa~tem de ce facem
aceasta, caci viata este numai 0 iluzie. in fiecare zi, mor"oameni
in jurul nostru ~itotu~i oamenii continua sa lupte pentru a trai,
crezand ca ei nu 0 sa moara niciodata. Aceasta este marea
iluzie avietii.
Oare nu exism nimic permanent in aceasta viata trecatoiue?
Nu exista nimic inlauntrul nostru, care sa dimana in viata atunci
cand corpul moare? Jar daca exista, care este destinul sau?
Unde pleaca? De unde a venit? Acel ceva nemuritor din fiinta
noastra este spiritul, sinele supremoAcesta nu este supus na~terii ~i nici mortii. EI se exteriorize~a prin intermediul mintii
~i al trupului. Pentru a cunoa~te lumea materiala ~i sa 0 inteleaga, el i~icreeaza un corp pe care it folose~tepana la epuizare
dupa care renunta la el ~ii~i asuma un altul ~ia~amai departe.
Toti ne-am nascut din etemitate ~i ne intoarcem la ea, dici
spirituIomului este dincolo de viata ~idincolo de moarte. Omul
9
- --
I
!
I
!
f
I
-----
---
pinealedenumireade al treileaochi.
Melatonina determina pigmentatia ocltilor, regland cantitatea de lumina care ajunge pe fotoreceptorii retinei, din aceasta
cauza culoarea ~i intensitatea lumihii determina modificari de
cQn~tiinta,acestea fiind atribuite spiritului.
Se c.unoa~teca deta~areacorpului astralla mediumi, se face
In IntUliericsau Intr-o lumina ro~ie.De asemeni, fantomele apar
in ~ediutelede materializare tot In acelea~iconditii, ectoplasma
din care se formeaza ele, se deta~eazamai u~orde corpul medi-
Melatonina este hormonul care determina somnulla Intuneric, ea se concentreaza maximum la 3-6 ore de la instalarea
Intunericului.
'
.parteHart'fi~lina,.
cu mari proprietati halucinogene, cu efect pute:rnicinprocesele psihice 1?iin perceptia extrasenzoriaHi.Harmalina este,in stnmsa corelatie cu concentratia vasopresinei din
.~ftnge~icu retentia de apa, fenomene care se constata prezente
,lapersoanele ce prezinta mi~carioculare in timpul visului cand
se~tie ca spiritul ~i corpul astral i~i traiesc viata lor astrala.
~amanii obtin deta~area psihicului, folosind 0 beta-carbolina numita PINOLINA,.care consumata in doze mari provoaca
.
I
!
'-
viziuni~ihalucinatii.Consumulin cantitatemaimareprovoaca
deta~areacorpului astral ~i vederea astrala, cand putem vedea
prin lucruri iar materia 0 vedem transformata in energie. Activitatea glandei pineale este data de hipotalamus prin intermediuI inervatiei simpatice.:Nivelul maxim al melatoninei este
noaptea catre orele doua, cand concentratia de serotonina ~i
cortizol este cea mai scazuta. Aceasta concentratie maxima este
strans legata de somnul 'Cuvise,.care este insotit de mi~tarea
brusca a globilor oculari.
Melatonina influenteaza sistemul de activare reticulara, care
prelucreaza perceptia subliminala a subcon~tientului,avand legatura cu con~tiinta ~i informatiile telepatice. Acest sistem de
activare reticulara se afla in parteasuperioara a trunchiului
cerebral ~ireprezinta partea cea mai veche a creierului, echivalenta cu cea a animalelQt:,i~ferioa,re,.c~ de exemplu.~ ,ramelor
~iel constituie elementulfundamental al con~tiintei.Viseleapar
la intervale de 90 de minute; pe toata durata noptii. Pinolina
este cea care in fapt determina visarea, datorita proprietatilor
sale halucinogene, in timpul visului spiritul i~i traie~teviata sa
astrala, iar prin vederea astrala vede imaginile din vis.
Melatonina are Mectantiepileptic ~icontribuie la suportarea
unei stari de stress', 0 perioada indehingata de timp. Este ~tiut
ca in ~colilede initiere din antichitate, candidatii la initiere erau
supu~iunei stari de stres indelungat,pentru a se putea deta~a
cu
spiritul ~i corpul astral de corpul fizic.
15
- ---
- ......-..--
ActiuneaacestorCHAKREasupracentrilornervo~ise poa- .
te compara cu manevrarea unui intrerupator. Trezirea energiei
Kundalini care se afla in stare latentii,stimuleaziiactivitatea de
ordin psihologic, psihic ~i spiritual. Conceptul yoghin, descrie
sistemul CHAKRELOR ca 0 coloana vertebrala cu trei canale,
care se intersecteaza, punctele de intersectie, reprezentdnd sistemul CHAKRELOR. Aceste trei canale corespund celor trei
forme ale sistemului nervos: sistemul nervos central, sistemul
nervos simpatic ~i sistemul nervos par3$impatic.
CHAKRA bazala, este situatii la v3rful coccisului, in perineu ~i este legatii de sistemul urogenital. A doua CHAKRA.
este situata la baza cordonului spinal, in partea de jos a abdomenului ~i este legata de sistemul genital. A treia cHAK.RA
se aflii in spatele ombilicului ~i este legatii de plexul solar. A
patra CHAKRA este situatii in spatele inimii ~i este legatii de
plexul cardiac. A cinciacHAK.RAeste situatiiin dreptulcefei
~ieste legatiicu gatul. A ~aseacHAK.RA este situatiiin glanda
pineala ~i este consideratii cHAKRA de comanda. A ~aptea
'CHAKRA este CHAKRA coronara, situatiiin cretetulcapului.
Actienand aceste CHAKRE, devenim fiinte mai co~tiente din
punyt de vedere spiritual.
Functia principala a glandei pineale constii in mentinerea
ceasului biologic zilnic in functie de pozitia soarelui, lunii ~i
anului, in functie de lungimea zilei. Ea realizeaziiimpreuna cu
glanda hipofizii, secretia tuturor glandelor eusecretieintema
din organism.
16
de digestie.
secretiademelatonina,careseaflasubcontrolulCHAKRELOR.
Glandapinealaeste ceasul biologiccare regleazaciclul somn-veghe, pubertatea ~iimbatriinirea.
Glanda pineala ~iin mod special secretia de melatonina de
catre aGeasta,este afectata de campurile electrice ~i magnetice
ale pamantului; un camp magnetic slab, determina 0 secretie
scazuta de melatoriina, iar 0 modificare intensa ~ide scurta duo
- -- --
consacratSoarelui,iar argintulLunii.
'
Capul de Leu simbolizeaza semnul zodiacal pe care astrologii 11asigura pe tron Geniilor Soarelui iar corpul de Taut sim~
bblizeaza semmil zodiacal sub care Geniul Lunii i~i exercita
cea mai mare influenta. Dupa ce"imbracaucele doua ma~tl,i se
dezlegau ochii candidatului. Acesta se trezea deodata in fata sa
Clltrei monstruozitati, a treia fiind 0 aratare mecanica ce invartea deasupra capului 0 coasa $i din grota de unde se arata
pe jumatate, striga: "Vai profanului ce vine sa tulbm-epacea
mortilor".
, Coasa trecea foarte aproape de candidat, atihgandu-l u~orde
7 ori. Daca candidatul facea dovada curajului sau cei doi initiafi i~i scoteau ma~tile de pe fata. Candidatul i~i continua drumul singur, avand in mana 0 lampa. EI trebuia sa strabata un
culoar stramt ~ide mica inaltitp.e,prin care nu putea trece decat
in genunchi ~iin maini. Aceasta reprezinta mormantul de dupa
moarte, din care trebuia sa se elibereze spiritul pentru a pleca
in lumea spiritelor. Daca candidatul evita sa-~i continue drumul, i se acopereau din nou ochii ~i era scos afara. Daca el se
angaja sa continue, in urma sa 0 placa de bronz ii inchidea intoarcerea ~i 0 voce lugubra i se adresa: "Aici au pierit nebunii
care au ravnit la ~tiinta ~i putere". Urma in continuare 0 scara
metalica cu 68 puncte de sprijin, care se termina intr-un put cu
deschidere larga, apoi continua un drum in spirala ce trecea pe
langa 0 galerie cu 12 sfinqi pe 0 parte ~i 12 pe cealalta iar intre ele se gaseau 24 de tablouri ce reprezentau personaje ~isimboluri misterioase.Aici eUntalnea un alt initiat de la care primea
invatatura ce urma. In continuare trebuia sa treaca printr-un
cuptor de foc, care de fapt era 0 iluzie optica ~iprintr-o apa, a
carei adancime nu era cunoscuta, dar care ii 'ajungea pana la
gat. In continuareculoarul ajungea in interiorul Marii Piramide.
EI ajungea aiei dupa ce In prealabil i se acopereau din nou
ochii. Acolo era a~teptatde un colegiu al Magilor.
19
----
- - __ _0 ._.
_ --
--
In iriteriorul criptei din Marea Piramida erau picturi simbolice ce reprezentau cele 28 de Genii ale omului, cele 7 Genii ale
Planetelor ~i 360 de Genii ale zilelor care erau de fapt 0 biblie
ilustratacu lame de aur, cu traditiiletransmise de Hennes-Troth.
In cele patru colturi ale criptei, erau 4 statui de bi-onzce reprezentau fiecare un om, un taur, un leu ~i0 acvila, precum ~istatuia lui ISIS care simbolizeaza natura. Aceasta era mcuta diutr:un aliaj din plumb, cositor, fier, aur, cupru, mercur ~iargint. .
Ajuns aici candidatul trebuia sa depuna un juramant prin carel
!
se lega sa nu dezvaluie nimic din cele ce a vazut.~i auzit.
Toata aceasta incercare se efectua pe parcursul unei nopti. i
moarteacei ce incalcaulegamantuL
--
Sepresupuneca atomuldumnezeiescalsufletului,este~ezat
IIIaunculul.drept, la un deget depfu1:arede linia mediana a corpului. Acest atom este eel mai mic din tot corpul, dar ~ieel mai
putemic. Structura lui nu a pu~t fi descifrata de catre ~tiinta,
acest atom invizibilar fi inima spirituala a omului. Daca spiritul este eel ce da con~tiinta omului ~i daca orice focta se trage
din activitatea spiritului, atunci locul adevarat al con~tiintei,ar
fi inima,con~tiintafiind aceeacare clana~tere gandului ~ipu. teriide judecata, creierul ar fi numai un laca~al con~tiinteireflectate, care de fapt ar proveni din inima.
fiecaredintrenoL
-,.
Cei ce sustin ca inima este sediul spiritului-suflet, se bazeaia ~ipe faptul ca, curentul neintrerupt de gandire din creier se
sprijina pe activitatea inimii, iar creierul ar fi numai laca~ul
con~tiinteireflectate, care provine din inima, dar ceea ce traie~te'
in fiinta umana ca spirit-contiinta exista i In afara lui ca spi-
fit universal.
21
I
---
piiriisindcorpulfizicnumailamoarte,iar0 datiicureincamarea
'
- --
mului, cu 0 precizie uimitoare. Ea este corelata cu sistemul nervos vegetativ autonom, cu sistemul nervos senzitiv ~i motor al
sistemului nervos al vietii de relatie ~i cu hipotalamusul prin
care coordoneaza activitatea tutUror glandelor cu secretieinterna.
,
Substanta reticulara, prime~teinformatii de la toate organeie
de simt prin care omul se adapteaza la mediul extern. Prin sisteinul activatorascendent,este in legatura~icu scoaqa cerebrala
pe care 0 in~tiinteaza,atunci cand este cazul, tara ca noi sa fim
surileadecvate.Ea in~tiinteazascoaqacerebrala',numaiatunci
dind este depa~ita in rezolvat:ea incontienta a informatiilor
primite ~i dud aceste informatii ave~izeaza pericole ce ar
impiedica continuarea vietii. Corelat cu activitatea substantei
reticulare din trunchiul cerebral, trebuie sa raspundem la intrebarea: unde se formeaza gandul?,cine il decodifica ~i cum se
transmit ihformatiile date prin g~nd, structurilor nervoase ce
trebuie sa intre in actiune. ~tim, pe de alta parte ca nu creierul
este acela ceformeaza gandul,ci spiritul-suflet,reprezentatprin
corpulastral.
.. Argumentulcelmaiputernicca substantareticularaestecea
.
'
sa fie con~tientde aceasta. Inseamna ca mesajul ajunge maiintai la s~bstanta reticulara, care d~codifica ~iapoi 11trans mite
Aceasta ne face sa credem ca gandurile se fonneaza la nivelul substantei reticulare :;;iele sunt decodificate tot aici.
Aceasta este substanta nervoasa cu rol hotarator in"mentinerea vietii ~iaceasta 0 face in mod incon~tient,tocmai pentru
a mentine ~iperpetua viata.
Se cunoa~te ca gandul este decodificat in mod instantaneu
de ditre corpul astral ~i putin mai lent de corpul eteric, a~a se
explica interpretarea gandului transmis in mod telepatic in actul de magie, tot de substanta reticulara care detennina raspunsuri ale organismului dupa simbolurile arhietip, depozitate in
subcon~tientulnostru. Se pot astfel produce modificari ale con~tiinteiumane, disfunctii psihice, blocarea gandirii, 0 dezorientare in timp ~i spatiu ~i chiar boli psihice ~i organice, a~a,cum
am spus, oamenii de ~tiinta nu pot raspunde cu exactitate cum
~iunde se fonneaza gandirea.
KC\rlV ogt, un naturalist genovez credea in mod eronat ca,
creierul secreta gandirea, a~acum rinichiul secreta "urina.Este
suficient sa-l combatem spunand ca secretia este un lucru material pe cand gandifea este imateriala. Gandirea este data de
spirit ~i perispirit (suflet), ea nu se fonneaza de materia organica a creierului ci de 0 aIm entitate ce nu are nimic comun cu
materia, ci de 0 fonna speciala de energie, capabila sa aiba
memorie ~i sa produca idei.
Gandirea produsa de spirit, este preluata de corpurile eteric
~i astral ale omului care Ie decodifica ~icare face sa actioneze
organulla care se refera gandirea, caci corpul eteric este matricea energetica ce detennina actiunea corpului fizic. Cel mai
concludent exemplu ca a~a stau lucrurile, este actiunea mecanica a unui om prin telepatie sau in hipnoza.
Un alt exempluil constituieperceptia ~idecodificareagandului, de catre plante'~ianimale. 0 planm"reactioneazadescarcand
curenti electrici,daca ne gandim sa-i rupem 0 crenguta, ori planta nu are creier; corpul ei eteric, ~are este format din acela~ifel
de ene.rgieca ~ial omului ~ianimalelor, mte1egegandul omului.
24
Con~tiinla umana,
cOll~tiinla cosmica,
emanafie a spiritului
Con~tiinta reprezintii reflectarea realitiitii obiective, procesuI de reflectare al propriului Eu ~ia lumii inconjuriitoare, a 10cului, ambiantei ~i timpului.
Omul spre deosebire de animale, inainte de a executa un lucnl il executain minte,il gande~tepentrua atingeun anumitscop,
avand in vedere oportunitatea, eficienta ~iconsecintele actiunii
a:;upra lui ~i asupra societiitii.
Prin gandire omul i~ipoate justifica ~isustine actiunile deja
siivar~ite,dovedind un caracter rational al activitiitii sale.
Gandirea omului cuprinde mai multe operatii fundamentale:
analizare, sintezii, abstractizare, generalizare ~i caracterizare.
Prin analizii intelegem operatiunea de divtzare mintalii a
unui obiect in elementele ce-l compun ~i raportul acestora in
cadrul intregului. Prin analiza deosebim esentialulde neesential
sau necesarul de intampliitor.
Prin sintezii reconstruim mental un obiect, din elementele
care il formeazii.
Abstractizarea este corelatii cu analiza, iar generalizarea cu
sinteza.
Procesul fundamental al gandirii, 11formeaziijudecata care
presupune relatia dintre douii sau mai multe ratiuni; cu ajutorul
--
zeazaprin memorare,<;:onservare
~ireactualizare.
Memoria se realizeaza prin codari-~i recodari care .asigura
- fixareainformatiei~iexperienteloractuale.
27
--
__
hu
+_..____
'crelerul sunt una ~lacela~llucru. Altii considera ca materia poseda in mod inerent ~i atributul de con~tiinta. Reprezentantul
acestei doctrine este B. Spinoza, dupa care chiar ~iun atom are
i'0 con~tiinta redusa, iar combinatia dintre atomi ar duce la 0
fonna de con~tiinta mai complexa, dar ce mecanism duce la
integrarea con~tiintei acestor atomi?
De ce un atom de carbon are 0 con~tiinta intr-o bucam de
~Iobal?
burariale con~ti~tei.
,
f
Daca aceasta nu poate sa combam pe cei ce sustin ca con~tiinta are 0 alta origine ~i ea folose~te numai creierul pe care il
programeaza; aceasta este parerea neurochirurgului WILDER
PENFIOLD.
f con~tllntapentru expnmare".
t
Gon~tiintaramaneneexplicamprin metodecantitative,ea
nu poatefi descrisaprin legifizice,acesteanu explicacon~ti-
~ timp a celor
I
29
---
--
----
- - . ---
--
-------
moarteacorpului,functioniindactiv,independent~irational.
de timp.
Trecerea gandurilor ~isentimentelor prin con~tiintasubJorma unor imagini, determina perceperea timpului, aceasta confinna faptul ca timpul nu face parte din con~tiint3"timpul este
o creatie a creierului i dispare 0 datii cu el", in con~tiintacos33
- -
---
pe mine".'
'
In carteaSrnntaa Hindu~ilor"CantulMaestrului"(Bhaga~~t.
Gita), Kri~na spune discipohilui sau Ardjuna.;,eu sunteel ne,..
nascut, sufletulcare flUmoare"'. .'
.'
S-a emis ~iideea ea eon~tiintaar fi acda~i lucru cuvigilitatea,
dar aceste notiuni sunt total diferite; nu putem reduce.eon~tiinta, care totalizeaza toate proeesele psihice, eu starea de veghe
a omului.
A~a cum am mai spus, con~tiintaomuluinu poate fi:eonfundata cu starea de con~tienta care este 0 notiune mult mai limitata, cuprinzand starea de veghe ~iorientarea persoanei in timp
~i spatiu, deci starea de luciditate ~i capacitatea de reflectare a
prezentului.
.
!
[
Con~ti~ntaeste determinata de Eul superior, adica de spiri~l om~IUl,care se Incarneaza In om, 0 dam cu n3$tereaIui. Spintul remcarnat, aduce cu el cuno~tinte din toate vietile anterioare, dar acestea nu sunt relevate in viata actuala, acest "val
al con~tiintei"are rolul de a da omului "liberuI arbitru" de comportare, in actuala viatii, care i-a fost predestinam atunci cand
spiritul-con~tiintaal unui om mort se afla in planul astral, adidi
inainte de 0 noua reincarnare.
Spir!tul-con~tiintii,este partea cea mai inteleapm din om, el
~tietot despre trecutul viefilor sale pamante~ti,cat ~idespre viitoarele sale:viep. Toate cuno~tintele acumulate in alte vieti se
afla inmagazinate In Eul personal, care este partea cea mai inteleapta ~imai cunoscatoare din om. Eul superior reprezinm spiritul-con~tiillta,prezent in toate aspectele vietii. EI este profesorul ~i sustillatorul permanent al omului, este ghidul care ne
conduce cu intelegere ~i pricepere, prin amintirile viefilor tre-
. cute.
- - ---
Atunci dind spiriful-con~tiintase gase~te in intervalul dintre doua vieti, amintirea experientelor din alte vieti pamante~ti
tdiite pana atunci, este totala. Indiferent cati ani au trecut de la
alte vieti anterioare, amintirea lor se deruleaza la timpul prezent
ciici in planul astral, unde se afla spiritu1-con~tiintii,nu exista
trecut ~iviitor, ci numai prezent. Spatiul ~i timpul dispar.
Cunoa~tereaspirituala din alte vieti este cea care determina
alegerea felului de viata pe care 0 va reincepe, aceasta trebuie
astfel aleasa, ca spiritul sa implineasciinoi lectii de invatat; inca
din planul astral spiritul-con~tiintiii~ialege partenerii ~iimprejuriirileprin care vor fi impreuna, aceastaalegere a noii sale vieti
pamante~tise face de catre spiritul-con~tiinta,numai cand acesta se afla pe 0 treapta superioariide dezvoltare spirituala. Altfel,
aceasta alegere este dictata de alte spirite angelice, ade"arati
ghizi ~imae~triispirituali, care ofera sfaturile lor, in legatura cu
ce ar fi eel mai bine de rncut in noua viata.
Spiritul-con~tiinta i~i va alege momentul eel mai potrivit
pentru reincamarea intr-un corp fizic. 0 data cu noua incamare,
toate amanuntele vietilor anterioare, raman la nivdul subcon- .
~tientului,de wIde omul prime~tecalauzirea interioara in directia pe care ~i-apropus s-o ia in noua viata, care trebuie sa conduea la ointelepciune spirituala ~i mai mine.
In momentuln~terii are loc 0 trecerede la energiilespirituale
la cele fizice, 0 trece de la 0 con~tiintiiampla pe care spiritul 0
are in viata aSh-ala,de la 0 energie cu vibratii inalte, corespunzatoare nivelului eel mai putin dens de energie, care reprezinta
sufletulin forma lui spirituala,la vibratiile cu nivelurile cele mai
scazute, corespunzatoare celei mai compacte forme de energie,
care corespunde con~tiintei corpului fizic. Fiecare din aceste
niveluri de energie, au un domeniu diferit de con~tiinta~ifiecaruia din aceste domenii ii corespund ganduri, simtaminte ~iexperiente diferite.
Spiritul-con~tiinta intrupat, plute~teprin vibratiile de energie legate de timp, spatiu, materie ~i mi~care. .
37
--'--
- - -
La intrarea in lumea pamanteasdi spiritul-con~tiintapatrunde in subcon~tient,unde se gase~teintr-uiI echilibru intre energiile spirituale ~i cele fizice.
Con~tiinta din noua viata, s~ formeaza in ,nlport-cu legea
Karmei, faptele din viaia'ttecuta sluit.refIedate in'riouetviata
prezenta. Cum omul ~i:a 'creat'propria sa Karm,aintr-o viata
anterioara, tot el este cel ce poate sa 0 ~chimbe, sa-~i echilibreze Karma ~i sa-~icorecteze evenimentele ~i emotiile negative. Con~tiintaactuala este urmarea gandurilor, sentimentelor
~i faptelor din vietile trecute ~i din viata actuala. Prill legea
Kaunei, divinitatea a gasit calea cea'mai dreapta pentru plata
:?irasplata fapteloromului, caci spiritul-co~tiinta este acuzatul,
el este judecatorul ~i tot el i~i da ~i propria-i sentinta. Aceasta
lege este permanenta ~ive~nicin mi~care.Daca pare nedreapta
se poate schimba prin gandurile ~i faptele prezente. Legea
Karmei se pune in actiune prin liberul arbitru pe care il are fiecare spirit-con~tiinta, prin liberularbitru i~i alege gandurile,
faptele ~i sentimentele.
Kanna :?iliberul arbitru lucreaza mana in mana pentru a crea
propria noastra existentii. Viata poate fi grea sau u~oarii,plinii
de necazuri sau de bucurii, dupa cum singuri'ne-o creiim. Prietenii din viata prezenta'ne-au fost tovara~ii ~i in trecut;cu 'rUdele din actuala viatii am avut relatii stranse ~i in vietile anterioare, dar poate in roluri diferite, mama din actuala viata, ne-a
fost frate sau fiicii, iar soWIdin actuala viata sa fi fost sotie .sau
,
---
---
- - -
Atragereairespingereadintreoamenisedatoreteuneire-
,. r
~iatunci echilibrarea Karmei trebuie continuata intr-o alta viata viitoare. Echilibrarea Karmei are 0 importanta capitala pentru evolutiasufletului ~ia cre~teriinoastre spirituale,ea este until
dintre motivele pentru care traim viata pe pamant.
Tot ce exista in natura in domeniul fizic, este condus de legea universala a echilibrului, iar echilibrul 11reprezinta 0 energie in Ini~care.Sufletul omului se supune legii echilibrului prin
ciclul na~te'rilor~ial mortilor, adica de procesul de reincarnare.
Prin echili,brareaKarmei putem sa ne dam seama ca omul are
o dubla natura, una fizica ~i alta spirituala, putem atinge intelepciunea ~iiluminarea ce ne conduce la perfectionarea sufletului nostru. Pentru a ne echilibra Karma trebuie sa avem dorinta
ferma de a ne echilibra viata ~isa intelegem starile emotionale
prin care am trecut. Se poate contribui la echilibrarea Karmei
actionand dupa principiul iertarii, care trebtlie facut din adancul
sufletului, nu in mod fonnal; ne mai putem corecta Karma aplicand principiul compasiunii, al milei prin fapte bune pe care
trebuie sa Ie facem toata viata. Exista ~iKarma colectiva, cand
nu ne putell1da seama daca traim Karma noastra sau a altei
persoane cu care suntem strans legati din alte vieti anterioare.
In aceste cazuri echilibrareaKarmei personale, este mai greu de
realizat, caci in ea se includ mai mult decat sufletul propriu ~i
liberul nostru arbitru.
Con~tiintanoastra este de provenienta cosmica, ea vine din
cosinos ~ise reintoarce dupa moarte in cosmos.
Modul de exprimare al con~tiintei omului este determinata
de radiatiile cosmice ale constelatiilor astrale, de radiatiile planetelor sistemului nostru solar ~i ale soarelui.
Se cun9a~te din ~tiinta oculta ca omul are 7 centre de absorbtie eterica ~i astrala care formeaza 7 straturi de energie ce
determina con~tiinta omului. Aceste centre de energie se numesc CHAKRE ~i fiecare corespunde unui anumit nivel de
con~tiinta.
Straturile de energie ale CHAKRELOR soot-reprezentate
de energiile celor 7 culori ale spectrului solar; aceste culori sunt
40
-
,.,.
--
al omului, dici felul cum gandim este determinat de momentul na~telii.Din acest punct de vedere, a~acum exista 12 zodii,'
ce corespund celor 12 constelatii astrale, exista 12.moduri de
gandire ale omului.
Aceste :12feluri de con~tiinte se caracterizeaia astfel:. .
1.Con~eptiamateriala, considera ca la baza tuturor fenomenelor este materia, ea corespunde zodiei Racului.
2. ConcePtia spiritualista, sustine camateria nu este'decat 0
- - ----...
...
- -.. ...
...--
..------
Dar cine este Eul care este con~tient di are un corp fizic? di
are trup? Din punct de vedere fizic, Eul care este ceva real nu
poate fi identificat nici un corpul intreg ~i nici cu vreuna din
partile lui componente. Eul con~tient dispare pentru lume in
fiecare noapte, in somn, timp in care corpul fizic i~i continua
activitatea caci omul este viu, nu este mort. Aceasta inseamna
ca Eul nostru nu este nici intelectual, caci in somn acesta nu
e~ista; aceasta confirma faptul ca nu corpul fizic este E\d etem
~iadevaratal omului.
.'
--
- --
Eul se situeaza deasupra fizicului, el este dat de spiritul-con~tiintaal oniului care in somn se desprinde de corpul fizic, care
in vis patrunde intr-o lume spirituala, aceasta pentru ca personalitatea omului traie~te~iactiveaza in continuare, complet separata de corpul fizic, dar ca manifestare este dependent de
acesta. Sa deducem ca Eul nu este trupul, ci 0 esenta con~tienta,
care devine una cu trupul, el este cel ce poarta con~tiinta lui.
Eul nu se poate confunda cu corpul fizic,.altfel acesta nu s-ar
putea despaqi in stare de somn.
In starea profunda a unei transe, se poate separa complet
con~tiinta de corp ~i aceasta ne arata faptul ca in timpul vietii
con~tiinta omului se poate separa de truP, devenind independenta.
in transa, spiritul-con~tiinta, poo vocea celui ce se afla in
trans-a, descrie prin vedere ~i auz astralintamplari ~i evenimente indepartate, care se inmrriplachiar in acel moment.
Demonstrarea .separarii spiritului de corpul fizic, sustine
faptul ca Eul nu este acela~ilucru cu corpul fizic. Spiritul-con~tiinta are acelea~i atribute, atat in stare de transa, cat ~i in vlata de zi cu zi. Pe de alta parte spiritul-con~tiinta continua ~i
dupa moarte a~acum se poate conStatain ~edintelede spiritism,'
cand se poate lua legatura Cllel, poo intermediul unui medium. Acest medium poate lua contact cu spiritul mortilor ~i sa
aduca mesaje din partea lor.
Mediumul Alfred Peters, vedea aceste spirite ale mortilor
care se gaseau, fie in planul astral, fie pe pamant, situate printre oamenii fizici. Prin toate acestea se constata ca Eul este dat
de spiritul-con~tiintaal omului, el este acela care produce gan-
durile~iideileoamenilor.
Acestea sunt transmise prin intermediul creierului, dar numai curentul de inteligenta i~i are sediul in corp, tara a fi ~iprodusullui. Corpul este numai un instrument cu ajutorul caruia
omul recuno~te lumea obiectiva, care este diferita deviata interioara a Eului, cu care insa alcatuie~te un tot impreuna.
45
de ganduri.
port a vietiiinterne.
lung 0 considera 0 emanatie a subcon~tientuluicare se na~te In fiecate zi, dupa somn. Implicata In.atentie, con~tiintacontrole~a stanle adaptarii, luciditatea ~ifunctionalitatea totala a
organismelor.
Exista patru stari de con~tiinta:
1. Starea de veghe 2. Starea de somn.
3. Starea de vis
4. Starea de extaz, din Yoga, meditatia transcendentala, ~i
din meditatia Zen etc.
Starea de extaz, este starea de iluminare interioara ~ide calm
profund, este 0 stare de revelatie, cu trairi de exceptie. In meditatia transcedentala programul cuprinde ~apteetape de cate 90
de minute. Iluminarea se face de doua or.ipe zi, cate 15-20 minute, persoana aflandu-se cu ochii inchii?ii?irostind "mantra"
personala. In aceasta stare se mobilizeaza un uria~ potential al
psihicului uman.
SOIIU1ul
suprima starea de vigilenta, anuleaza procesul gandirii, ~tergerelatiile cu mediul inconjurator. EI este comparabil
cu "neantul". Trezirea din stare de somn, face sa reapara con~tiinta din starea de veghe. Somnul revine in fiecare noapte, iar
tara el omul nu poate trai. Se apreciaza ca aproximativ 0 treime
din viata omul 0 traie~te in somn.
Durata somnului este diferita in functie de varsta:
- la sugar sunt-necesare 16-18 ore de somn in 24 de ore;
-la copihil de 3-4 luni, sunt necesare 13 ore de somn, in 24
ore:
47
-
--
--
---
.-...
... ....
. .- ..
...
el se hrane~te cu fluidul astral pe care nu-l poate primi in timpul zilei, caci atunci se interpune radiatia solarii.
Plutarh spunea: "Somnul este singurul dar gratuit pe care il
aeorda zeii".
Gerard de Nerval afmna: "Primele momente ale somnului
prezintaimaginea mortii".
Periodicitateafunctieiveghe-somneste legata de altemanta
zi-n.oapte,conseeinta a mi~cariide rotatie a pamc1ntuluiinjurul
soarelui.
In timpul somnului se produc unele modificari neuro-vegetative; frecventa cardiaca este maineregulata decat in stare de
veghe, ritmul respirator scade ~iin general este neregulat. Tensitmea arteriala scade in timpul somnului, urmand a cre~te
bmse in faza de somn cu mi~carioculare, sau in trezirile bru~te;
in somn rezistenta eleetrica a pielii cre~te de cinci ori mai mult,
se produce 0 mic~orare a pupilelor, iar erectia peniana apare
periodic in timpul somnului la intervale de 85 de minute ~i
d\lreaza in medie 25 de minute, in somnul cu m.i~cari oculare
rapide.
Somnul este 0 lege inexorabila a vietii, care se extinde atat
in regnul vegetal, cit ~i in eel animal.
In somn, eon~tiinta subiectiva a incon~tientului este ins a
permanenta, ea nu'obose~te ~inu inceteaza niciodata, ea intretine insa~iviata, nu doarme niciodata, caci daca ar adormi ~i-ar
inceta actiunea ~i ar interveni moartea.
Ea controleaza toate functiile corpului, amt ill stare de veghe
cat ~i in stare de somn.
48
- - - ---
----
---
-- -
- --
--
..
---
o aHa categorie de somnambuli, se urca. pe acoperi:;ml casclor, unde fac plimbari ~i0 echilibristica cu 0 multime de exceIl-
52
- - -
Dupa mai multe l~i, fiind cuprinsa din nou de un somn profund, se treze~teexact ca inainte de primul somn, adica a revenit la prima personalitate, dar nu-~i aminte~te nimic din ce se
intamplase in acest interValde timp. Aceste doua con~tiinteau
c0l!tinuat sa apara in mod alternativ, timp de patru ani.
In con~tiinta primei personalitati se pastreaza toate amintirile ~i cuno~tintele acumulate, inca din copilarie, dar in starea
noua de con~tiinta, ea nu mai avea nici 0 cuno~tinta, despre
acestea. Aceasta dedublare a con~tiintei se explica prin posedarea persoanei de ditre un alt spirit cu 0 altii con~tiinta.
Aceste stari alternative de con~tiintasunt citate de mai multi
autori. Astfel este cazul Felida descris de Azam din Bordeaux,
pc care a studiat-o timp de 30 de ani. Aproape de varsta de 40
de ani ea simtea 0 puternidi durere de cap ~i 0 didere intr-o
amoqire profunda. Era 0 femeie robusta, bruneta ~i de talie
obi~nuita,care prezinta destul de des hemoptizii, inteligenta ~i
instruita, trista ~imelancolica, vorbea putin ~iavea 0 marc dorinta sa munceasca; atunci cand intra in a doua stare de con~tiinta, era cuprinsa de un somn special din care nu se putea trezi
prin nici un fel de excitatie. Dupa trezirea din acest somn, ea
prezenta 0 alta con~tiintacu 0"altiipersonalitate,devenea vesela,
nu se mai plangea de nici un fel de dureri de cap ~i se comporta
ca 0 fata tanara, iar facultatile intelectuale ~i morale erau diferite, 0 con~tiinta sup"erioarafata de prima.
Este de retinut ca in situatia celei de a doua c(Jn~tiintei~i
aminte~te de tot ce s-a intamplat in alte stari similare precedente precum ~i din viata ei inainte de aparitia celei de a doua
con~tiinte, dar atunci cand revine la prima con~tiinta nu-~i
aminte~tenimic din timpul celei de a doua con~tiinte.
Deosebirea dintre cele doua conditii mentale, se bazeaza pe
o schimbare de caracter ~i0 modificarea memoriei, 0 manifestare a doua Euri diferite, sunt doua con~tiintecare se alterneaza.
In a doua stare este con~tiintaunui spirit care i~iconserva toate
amintirile vietii dinainte de schimbarea personalitiitii cat ~i
dupa aceea."In prima stare de con~tiintaeste con~tiintaunui
spirit diferit care nu a trait memoria celei de a doua stari, este
53
-----
- -
de hipnoza, el i~i aminte~tenu numai starile sale de somn hipnotic anterioare, dar ~i evenimente care apartin starii de veghe
cu lux de amanunte, evenimente pe care in stare de veghe, subiectulle-a uitat demult. Daca s-au prezentat persoane in timpul
hipnozei, el nu Ie recunoa~tela trezire, chiar daca i se adreseaza
o scrisoare scrisa in stare de hipnoza, scrisa de el, nu-~i am-
.-
Este de remarcat ca inregistrarea iIi timp a persoanelor hip:notizate, subiectii transpu~i intr-o perioada anterioara a existentei lor determinati sa retraiasca amintirile a acelor vieti, una
din personalWitile sale moarte, (ezul.ta ca pentru moment, va
disparea amintirea Eului sau actual, ca ~i toate cuno~tintele
. acumulateposteriordatei fixateprin sugestiahipnotica,toate
amintirile ulterioare nu Ie cunoa~te, aceasta pentru ca spiritul-con~tiinta parasind corpul fizic, impreuna cu corpul astral
care il imbraca, se manifestiiin aceasta siiuatie prin con~tiinta
persoanei hipnotizate care in situatia aceasta l~iare toate vietile
55
.~
gande~tein simboluri.-
---
W recapata
W petrecea
noapte in tem-
plullui Esculap, zeul sanatiilii.Daca visa un vis frumos, insemna ca omul se va vindeca. In timp ce Aleandru Macedon, era
bolnav pe patul de moarte, in Babilon, trei generali ai sai au
dormit 0 noapte in Templullui Marduk, in ideea de a visa leacul
tamiiduitor al bolii acestuia.
Freud, considera in psihanaliza sa, ca in stare de vis, se manifesta dorintele noastre refulate in subcon~tient, sentimentele
de placere ~ide ura. EI considera ca refularea din subcon~tient
cea mai putemicii, 0 reprezinta dorintele sexuale ale omului.
Karol lung explica visele prin manifestarea incon~tientului
individual~icolectiv,visul aducandu-neinformatiidespre sinele
interior.
Simbolurileviselor reprezinta limbajul subcon~tientuluiadus
rnrijcenzura in memoria con~tientului. Potrivit lui lung, sufletul com\}.nicacu noi in somn prin vis. S'-a constatat cavisele
survin iIi perioada de somn, care se insote~te de mi~carirapide
ale globilor oculari. Somnul de 7 ore se imparte in cicluri de
6090 de minute, in fiecare in acest ciclu, au loc vise insotite de
mi~cari ale globilor oculari.
Cele mai importante vise, sunt cele de premonitie prin care
offiul care viseaza Wvede evenimentele ce vor urma inviata sa.
Aceasta se explidi prin faptul di spiritul-con~tiinta in timpul
.1
I
58
--
----
nu in starede somnprofund.
Din punct de vedere metafizic visul se realizeazii prin perceptia astralii a spiritului care se aflii desprins de corpul eteric
~i corpul fizic, d~r pentru a se realiza visul este nevoie ca cordonul care leagiicorpul astral de corpul fizic ~i eteric siinu fie
prea slab ~iaceastase mtampliiimediat dupiice adormim ~iciitre
trezire, cand corpul astral se reintoarce in corpul fizic; visul se
realizeaza cand omul nu este nici adormit nici treaz, aceasta se
confirma ~i prin faptul ca mentinandu-se 0 astfel de legatura,
in timpul visuluiglobii oculari reprezintii mi~ciirirapide, ceea
ce inseamnii ciivederea astrala a spiritului este transmisiistnicturilor nervoase care sunt implicate in vedere.
Visul survine la aproximativ 90 de minute in cursul somnului ~idureaziiin medie 15-20 de minute. Tot astfel se explicii ~i
manifestiirile vegetative din timpul visului, modificiiri ale respiratiei ~itensiunii arteriale.
Visul poate fi uitat, sau dimpotriva sa fie retinut. In antichitate visul era atribuit zeului ONElRES, ei acordau visului 0 valoare de profetie ~i de premonitie.
Este cunoscut visul Calpurniei, sotia lui Iulius Cezar, care
inainte de a fi asasinat in SenatuI Romei, a visat acest eveni59
---
o supapa de siguranta eu rol important in mentinerea eehilibrului ]11ental, dar el a exagerat in explicarea viselor prin refuUiri ale d<.>rintelorsexuale nerealizate. lata cateva exemple
de explicare a viselor, dupa eoneeptia psihanali~tilor freudieni:
- dad! se viseaza obiecte alungite: baston, bat, trunchi de
copac, cutit, sabie, pumnal, acestea sunt simboluri de virilitate,
dorinte sexuale;
. .
- $arpele reprezinta imaginea penisului $i a sexualitatilor,
dar ~i a raului sau a unei tradari;
60
astralaa omului.
'
o alta categorie de vise, 0 reprezinta impresiile pe care spiritulle prime~tede la alte spirite, aflate In planul astral. Aceste
impresii sunt transmise prin gand sub forma de imagini, a~ase
61
---
;.-
- - --
inGrecia.
)
J
erau ar~ipe rug, iar in Franta prin lege, era interzisa talmacirea
visului.'
'
In Grecia antica cel ce dorea sa consulte sufletul unui decedat se ducea sa se culCeHingamormantul sau ~i duhul a,cestuia
ii trimitea ca raspuns un vis, care era apoi talmacit de un oniromant.
stare de veghe psihica, metabolismul scade, la fel :}iritmul cardiac ~irespiratia. Este 0 stare fiziologica, opusa celei provocate
de manie ~ifrica. In timjml meditatiei, metabolismul scade, de
asemeni se~de ~iproducerea de bioxid de carbon. Procentul de
lactoza scade in sange pe tiP1pul meditatiei depatru ori mai
mult decat in odihna obi~nuita c~nd starn culcati :}ilini:}titi.
Cre~terea procentajului de lactoza in sange, produce 0 stare de
anxietate ~iincordare. Cu cat anxietatea este mai mare eu atat
mai mica este rezistenta piehi fata de curentii electrici slabi. In
starile de meditatie, rezistenta pielii cre~tepana la 400%, ritmul
cardiac incetine:}te~i cre~tenumarul de unde alfa lente (8-9 pe
secunaa).
64
----
"
- --
vicIenia,par~ivitatea,pesimismul ~igandurile rele lenea indo!enta, boala, inertia, reaua vointa, descurajarea, a~bitia ;i dor-
Inta.
.
Cunoa~temdin ~tiintaocultaca atatcorpul etericcat ~icor.pul astral intercepteaza gandul~i-l decodifica. Exista 7 centre
de absorbtie eterica ~iastrala care se pun in mi~careastfel:
- centrul CHAKRA din cre~tetul capului, care are-960 de
petale sau spite, activat determina continuareaco~tiintei in
planulastral;
"
spite~ideterminaauzuleteric;
- CHAKRA cardiaca are 12-14 spite ~i determina cuno~-
tinte sentimentale;
.
- CHAKRAdin dreptulombiliculuiare 10petale ~idetermina sensibilitatea as.trala;
calatoriilor astrale;
- CHAKRAde la baza ~ireispinariiare 4 spite,determina
obiect,prin antrenarearespiratieiritmice,inspiratie,retinerea
--
--'---
- -- --
_..
.._u .__ _ _
-------.-.
piratie eterica ~i astrala care sunt in stransa legatura cu g~andele cu secretie intema, suprarenale, gonade, pancreas, timus,
tiroidii,hipnoza ~iepifiza. Activarea acestor CHAKRE, se poate face prin meditatie ~i prin prontmtarea silabelor-germeni
JAM, HAM~iOM.
soanemoarte.
--
--'--
---
- --- -
.--
- -- - _.- - ~
- - ---
----
11consulta.
celebre.
Apolonius din Tiane, aflandu-se la Efes, unde tinea 0 conferinta in gradinile care tineau de xystes, deodam i~i intrerupe
discursul ~iuimit de spaima incepe sa strige: "Love~te tiranul,
fiti plini de curaj, efeseni, tiranul a fost ucis. Asffizi,ce zic? Astazi? EI a fost ucis chiar in clipa in care m-am intrerupt". In
aceI moment la Roma fusese asasinat imparatul Domitian de
catre Clement. Cel de al doilea caz de dedublare a con~tiintei
umane in stare de veghe pe care 0 puteau face initiatii, il intiilnim relatat in 1759, Swedenborg afliindu-se la Goteburg intr-o
sambarnla sfiir~itulluniiseptembrie, seam la orele 18, spune in
fata anturajuluisau, ca in clipa aceea la Stockholm a izbucnit un
incendiuin Sudermalm~ifocul se extindeasupra casei sale, apoi
la orele 20, el spuse ca focul s-a oprit la a treia poarta de casa
sa. Swedenbourg vazuse cu vederea astrala exact, fenomenele
petrecandu-se a~a cum Ie descrisese ca localizare, ca inceput,
ca duram ~ica s:tar~ital incendiului.
69
Se cunoa~te faptul di la na~terea fiedirei persoane, un spirit afl~t In planul astral, spirit al unei persoane moarte, se reIncameaza in.noul nascut. Acest spirit reincamat determina mai
tarziu con~tiinta omului respectiv ~i personalitatea lui. Este
posibil ca prin fenomenul de posedare un alt spirit al unui om
mort sa vina In corpul unui om ~i sa se substituie spiritului sau
iar persoana respectiva sa se manifeste cu con~tiinta~ipersonalitatea spiritului intrus. Am sa descriu In acest sens, un caz citat
de doctorul Stevens, sub denumirea de minunea Watseka.
In 1864, 0 tanara numitii Mary Roff din Watseka in statuI
Ilinois din SUA, a decedat in urma unei afectiuni psihice. In
timpul acesta, 0 vecina a ei, care se numea Lurancy Vennum
avea varsta de un an. Dupa 13 aniI de la moartea -lui Roff,
Lurancy, s-a imbolnavit prezentand simptomele unei afyctiuni
,)
. p~ct
pmg.
L-
Contopirea spiritului Cllnou nascutul face sa se uite cUi1o~tinta vietii sale divine,dar ~i"aaltor'vieti pamante~ti,anterioare,
acestea raman intiparite numai'in adancurile oculte ale subcon-
~tientului.
'.
Legea incarnarii ~iadestuparii este adevaratul inteles alvietii ~ial mortii, caci na~tereape pamant este 0 moarte spirituala,
iar moartea, o'ihviere a"spirituliIi;'~llternantaacestor ddua, este
indispensabila pentru dezvoltareaspiritului.
Spiritul vine la reincarnare in momentul cand i se ofera
acesteaincearcasa coordonezeactivitateaomului;calauzindu
. in directia pe care ~i-apropus-o, inocaziile
.
'
~iim:ercarueCllcare
fOQTIarea
sangeluiadici'idin luna a treia, considerandca san- .
gele este ac"elac~\feintretine viata, Altii considera ca spiritul
patrunde in corpul copilului in momentul aparitiei,primelor
mi~cari fetale, adica in luna V a vietii intrauterine.
o alta conceptie, considera ca spiritul se afla in preajma
mamei viitorului copiI, inca din momentul conceptiei dar el se
afla in jurul pantecelui mamei, de unde coordoneaza formarea
~idezvoltarea copilului. El patrunde in interiorul corpului acestuia in momentul expulziei, adica 0 data cu naterea.
74
--0
___
inspiratie~iintuitie.
Persistenta con~tiinteiomului.dupa moarte, a putut fi qo'vedita pitn comunicarile obtinute in ~edintele de spiritism.
AceS'te~edinte au fost tinute de oamenii de ~tiinta a caror
probitate nu poate fi pusa la indoiala. Printre acestea putem cita
pe Thomas 'Edison, marel'e inventator american 'care"a lucrat
cu mediumul Bert Reese, William Crockes, pre~edinteleAcademiei de $tiinte Britanice, descoperitorul Thaliumului ~ia radiatiilor cosmice care a avut ca mediumuri pe D.O. Home,
Kate For ~iFiorence Cook reu~ind.chiarmaterializari totale de
fantome, care au pufut fi fotografiate. Mai amintim pe prof
Galvani, Faraday, Mendeleev, sotii Curie, Charles, Richet, laureat al premiului Nobel pentru medicina care a avut ca medium
pe Eusapia Palladino,Lord Rayleigh laureat al premiuluiNobel,
descoperitor al Argonului, H.H. Price profesor de filozofie la
Oxford, profesor Cezare Lombroso, profesor a.N. Tireel care
75
----
- --
de cele mai putin evoluate, s-au putut obtine comunidiri spiritiste de la spirite superioare cum ar fi Socrate, Platon,-Fenelon,
Franklin, Swendenborg, Saint Augustin, Saint Jean Evanghe. listul, Sf'antul Mina ~i altii.
--
'J.;
<
..1
stinctelemateriei.
. .
Din punctul de vedere al con~tiinteiumane ca atribut spiritual ~iaceasta cunoa~te 0 lunga perioada de timp,de limitare a
gandirii filozofice, privind crearea omului pe pamatlt ~isCQPul
acestei creatii. Evolutia con~tiintei umane, a mers, paralel cu
aparitia ~i dezvoltarea raselor umane.
Aflandu-se ina patra perioada de evolutie apamantului
pana acum, auaparut patru rase umane: ro~ie, neagra, galbena
~i alba. Aparitia rasei albe, a condus la 0 .trezire spirituala dirt
Intunecimea incatu~arii maferiei, astfel ca omenirea a Inceput
sa raspunda la intrebatil'e majofealeehigIhei vietii ~imortii.
Din sanul acestei rase albe, se vor na~teoameni al caror spirit se trt?ze~te~ipercepe chemarea originii sale, care ilindeamna sa se redreseze ~i sa se reorienteze spre originea lui divina.
Aceasta este perioada cand spiritualismul se echillbreaza cu
materialismul, aceasta este perioada antichitatii~care se iritinde
pe 0 perioada de 7-8.000 de ani, perioada in care se dezvolta
con~tiintalui Zoroastru, in Persia, con~tiintaIndiei antice allui
Krisna, cea greaca a lui Orfeu, Pitagora ~iPlaton, cea egipteana'
a lui Hermes, eea ebraidi a lui Moise, care eulmineaza eu Iisus
Hristos.
78
--
Acestea percep iluzia vietii pamante~ti-~ive~niciavietii spiritului. Ei incearca sa reorienteze con~tiintaumana spre aceasta
entitate transcendenta ~i nemuritoare a sufletului uman. In
aceasta perioada exista Templele de initiere ale misterelor antice, in care se da'raspunsul creatiei ~i scopului omtilui .pepamant. Este petioada cand apar marile religii monoteiste. Marii
initiati amintiti in diversele civilizatii percep lumea de dincolo,
paralela cu a noastra, in care se afla spiritele oamenilor moqi ~i
spiritele divine. Ei constata ca fiinta umana este temara in a1catuirea ei, fiind formam din corpul fizie,sufletul.~i spiritul, iar
dintre acestea numai spirituleste de provenienta divina; nemuritor ~i transcendent.
Con~tiinta omului va cre~te in spiritualitate in urmatoarele
perioadede dezvoltare a pamantului, caci monada spirituala va
. .
terminacic1ul.evolutiilorsale
pamante~ti;evolutieisalein ma-
. unde"aplecat..
'.'
versului.
... ...
..-
---
Con~tiinla spiritualii
Judecata sufletului dupii moarte
nare,atuncicand spiriteleangelicehotarascaceasta.
.J
In unna acestei judediti este hotanlt locul unde este trimis sufletul.
'
Judecata sufletului se face trecand succesiv prin 24 de tribunale, numite varni cere~ti.
Judecata'sufletului se face in fata lui Iisus Hristos, ge fata'
afHindu-sespirite bune, angelice ~i spirite rele, satanice.
lata care sunt cele 24 de varni ale vazduhului:
la prima vama se judeca pacatele savar~ite prin cuvant;
la a doua vama se judeca pacatele 'savar~iteprin minciuna;
la a treia vama se judeca pacatele savar~ite prin calomnie;
la a patra vama se judeca pacatele savar~ite prin lacomie;
la a cincia vama se judeca pacatele savar~ite prin lenevie;
la a ~aseavama se judeca pacatele savar~ite prin furt;
, la a ~apteavama sejudeca pacatele savar~iteprin avaritie ~i
I
iubirede argint;
83
--,.
..
...
...-
varni acelea nu vor fi oprite la toate acestea, iar pruncii, cu- 'I
,vio:?ii,rnartirii ~i altii care n-au pacatuit de loc, nu se vor opri ~I
la nici 0 varna.
Judecata particulara in conceptia religiei cre:?tine,se face de '
insu:?iIisus Hristos. Pentru aceasta El are de fata pe de 0 parte
,
.~
in~~
84
tiere din Egiptul Antic se urmarea tocmai acest aspect, eliberarea spiritului de corpul fizic in timpul vietii omului.
Conform doctrinei oculte egiptene,judecata sufletului dupa
moarte se tacea prin cantarirea inimii. Aceasta avea ca suport,
ideea ca in inima este cantonat sufletul in timpul vietii.
marcateale acesteia.
..
l'
3. Cofeina, actioneaza direct asupra sistemului nervos ~entral, marind nivelul alertei autonome. Utilizarea masiva ~iprelungita poate produce un efect epuizant, poate produce un
somn agitat sau insomnie, nervozitate, iritabilitate ~ianxietate.
.
4: Excitantelede tipul amfetaminelorsunt exeitanteputernice, ele duc la prelungirea rezistentei ~i atentiei, conduc un
sentiment de Incredere sociala. Un consum prelungit, duee la
o slabire fiziea ~i la tulburari psihologice.
5. Cocaina este un excitant, ea da 0 senzatie de euforie ~i0
cre~tere a eq.ergiei,dar un consum prelungit duce la 0 slabire
fiziea, nervoasa $i 0 distorsionare a imaginii asupra realitatii.
6. SedativeIede tipuldiazepamului~iclorpromazinei,sting
--.
Evolufia con~tiinfeispirituale
.-- -..
---
------
echilibraKarma~ii~iva'intrerupeciclulreincamarilor. .
Spiritul va domina materia, putand-o asocia, realcatui ~i
.ureadupacumdore~te.Aceststadiude dezvoltare,va fi atunci
cand intuitia-instinct se va dezvolta in egala masura cu inte-
ligenta.
:
Co~tiinta spiritualai~iva dezvoltadarurileintuitiv-oculte:
~imagice dici in spirit, intuitie ~i instinct se afla evolutia ome-
- .------
echilibrate.
.5. 0 con~tiintaimediatsuperioara-este
con~tiintade sine,el
.
trolatoatestarilede
ceea ce a dobandit. con~tiintii~inu maipoatepierdenimicdin
- ---
- -. - * -* -- -- . -. -
-. --
.-------
continepulsiunile~iinstinctele.
. .
Freud explica originile personalitatii prin conceptul de libido pe care I-a considerat 0 energie vitala generala motivanta
;
.
Dupa Eysenck, exista trei dimensiuni esentiale ale personalitatii, acestea sunt:'EXTRAVERSIUNEA, NEVROZISMUL
~iPSIHOZA ~ialti factori secundari ca: dinamismul, sociabilitatea, disponibilitatea de asumare a riscurilor, impulsivitatea,
expresivitatea,chibzuinta ~iresponsabilitatea,respectul de sine,.
bucuria, teama, obsesivitatea, autonomia, ipohondria ~i vinovatia.
Un rol important in determinarea personalitatii il are forma. tiunea reticulara activatoare ascendenta din trunchiul cerebral,
care se comporta ca un comutator, ce inchide sau deschide
transmiterea'mesajelor interne ditre scoaqa.
90
--
--
-- --
-- ---
extrem de sensibil
capricios
nelini~tit
rigid
sobru
91
pesimist
rezervat
nesociabil
tacut
calm
echilibrat
slgur . .
cohtrolat
pa~mc
ganditor
grijuliu
paslv
.sociabil
prietenos
flecar'
sensibil
non~alant
energlc
lipsit de griji
autoritar
Factori de personaIitate dupa ~ria CATTELL:
rezervat; .sigur de sine;
mai putin inteligent; conservator;
sentimental, dependent de grup
docil necontrolat,
serios relaxat,
expeditiv,
timid,
dur,
increzator,
practic,
direct.
sau factori de persooaIitate opu~i acestora adip:
sociabil-anxios
inteligent-ingrijorat
stabil emotional-autonom
autoritar-controlat
non~alant-incordat
con~tiin.cios
aventuros .
sensibil
suspicios fantezist
viclean
mar mai mare, unele sunt evoluate, altele mai putin evoluate.
In afara de acest capitol spiritual acumulat prin experientele
vietilor anterioare un rol important in formarea personalitatii
umane, II au radiatiile astrale ale sistemului nostru solar i al
constelatiilor astrale ce formeaza cercul zodiacal.
92
----
----
. .- ~---
personalWitiicon~tiinteiindividului in stare de somn a fost dovedita de yoghinul Swami Rama, acesta aflandu-se in somn
profund cand electroencefalograma nu mai inregistra nici 0 activitate mintala, dupa ce a fost t~ezitdin somn, a relatat toate
discutiile purtate intre oamenii ce se aflau in laboratorul de cercetari ~tiintificede la Institutul Menninger din America.
Amitltirea convorbirilor dintre ei, era mafbuna decat a oricaruia dintre.ace~tia.Aceasta dovede~tepersistenta c::on~tiintei
de spiritele rele.
I.
I'
'
'.
am'venit in actuala viata, Se pot vedea imagini atat din trecutuLvietii actuale pe care Ie-am-trait cumulti ani in urma cat ~i
I imagini din alte vieti anterioare, yom realiza astfel progresul pe
care I-a fiicut sufletulin cadrul evolutiei sale.
Toate aceste imagini nu sunt influentate de trecerea timpului, ele sunt la fel de prezente ~i de reale, ca ~i in prezent. Ne
aflam intr-o situatie speciala, de~itraim fizic in prezent, avem.
in acela$itimp triiiriin vietiletrecute.
95 I
pective.
Continu~nd meditatia, reu~im deta~area,cc1ndWim experienta acelei vieti trecute, tara sa simtim emotiile, ca ~icc1ndevenimentele !;-arintampla unei alte persoane, in felul acesta Ie
putem interpreta mult mai obiectiv.
in continuarea meditatiei, se poate atinge vederea de ansamblu, cc1ndcon~tiintase va situa deasupra evenimentelor din viafa trecuta la care participa, astfel va identifica motivele care au
dus la acel eveniment. Se poate astfel realiza corelatia dintre
faptele petrecute in trecut in triiirea actuala.
In timpul acestor trairi pot apare 0 mi~carerapida a ochilof',
. aceasta este 0 stare similara cu mi~careaochilor in timpul visu. lui, cand folosim ochii mentali pentru a urman scenele visului.
Uneori apare.senzatiade a inghiti, care se datoreaza senzatieide
profunda relaxare, corpul se poate simti foarte u~or sau foarte
greu sau vibrand de energie sau sa apara 0 senzatie de plutire
a con~tiintei pe deasupra corpului fizic. Este acea "vedere din
astral" treapta de initiere din misterele antice pe care 0 atingeau
initiatii numiHiEpifania.
.
Poate aparea senzatia ca treci prUitr-untunel in care lumini
slabe se deplaseaza rapid, inainte ~iinapoi ~isa auzi sunete care
trecrapid pe langatine.
Aceste senzatii sunt normale ~inaturale dar nu este obligatoriu sa Ie percepi, aceasta depinde de nivelul nostru de con~ti-
inta spirituala.
faptelece au determinatacfualaKarma. .
~i emotii daca-intr-adevar
au trait in acelloc. Aceste fapte Ie traie~ti fie ca participant direet, vazandu-ti imaginea ta din acel moment sau ca un observator din afara evenimentelor.
-...
Unicitatea con~tiinlei
In viata obi~nuita oamenii .se considera fiinte con~tiente. Ei
au 0 experi~ntacontinua a lumii exterioare ~ia lumii interioare,
cu sentimente, ganduri ~iemotii. Ne.putem consideraun computer con~tientce percepe prin intermediul unei camere video.
ExaminaHiintr-un anumit moment, c(jn~tiintanoastra prezinta
cel putin un act mental, caruia Ii corespunde un obiect al con~tiintei, orice experienta con~tienta include obiectul 'con~tiintei
, cat ~i modulin care suntem qm~tienti de.acel obiect, adica actul mental. 'Obiectul con~tiintei este ceea ce experientanoastra
ne infati~eaza fiind denumit"~i obiect intentional. Con~tfinta
.
intei implica cel putin un act mental care este directionat ditre
. un obiect al con~tiintei. Acte mentale sunt vederea, auzul, mirosul, imaginatia, amintirea, dorinta,spaima, fericirea, supararea sau frica; dar de regula in fiecare moment, con~tiinta are
mai multe acte mentale.
o aWicaracteristica a experientei con~tienteeste intuitia pe
care 0 avem rata de aptitudinile ~i capacitatilenoastre. Aceasta ne ajuta sa intelegem schimbarite ~i capacitatile noastre. A
avea expericnta con~tientanu este acela~ilucru cu a Ie cunoa~te, a~a cum afirma Descartes, ca.ci noi Ie cunoa~tem numai
atunci cand Ie intelegem clar ~i distinct, aceasta implicand atat
~11telegerea
a~tului mental cat ~i a lucrului la care se'raporteaza
gandurile noastre.
Orice experienta individuala con~tienta se petrece numai
Intr-o con~tiinta, doar 0 persoana 0 poate a:~ea~iaceasta se datore~te deosebirilor dintre spiritele noastre, de~i"maimulti oa-
se spiritului.
Spiritul ~i creierul interactioneaza cauzal, fiecare il influenteaza cauzal pe celalalt, evenimentete din creier, Ie cauzeaza
pe ale spiritului, prin aceste experiente percepem lucrurile, ele
cauzeaza senzatia, iar senzatiile definesc starea de con~tiinta.
Obiectele con~tiinteisunt cele catre care ne'poarta con~tiinta
prin intermediul actului mental, procesele con~tiinteisunt tipuri
de secvente de acte mentale, cum sunt asocierea libera sau giindirea rationala. Prin intuitie ne dam seama de ceea ce suntem
capabili sa gandim, dar la care ne gandim acum, aceasta intuitie ne ajuta sa intelegem schimbarile din,experienta noastra.
Experienta con~tientaa unui om, nu poate fi cunoscuta de ceilalti oameni. Presupuner~a ca ~i alti oameni au aceia~i experienta con~tienta,este 0 ipoteza, ei ar putea avea acelea~iexperiente con~tiente,daca s-ar afla intr-o situatiesimilaracu a noastra,
prezenta atunci ciindam avut aceste experiente. Aceasmconstatare 0 putem testa observiindu-l daca actioneaza la fel cum am
actionat noi in conditii similare. Cu cat testele la care ii supunem sunt mai variate ~i reactia lor este mai asemanatoare cu a
noastra, cu atat afirmatiile noastre referitoare la experientele
individului respectiv sunt mai indreptatite.
Experienta con~tienta este un atribut exc1usival spiritului,
iar spiritul, nu este spatial, caci el este lipsit de intindere ~i
spatiu ~iindivizibil, de aceea starile de con~tiintanu se explica
prin legi fizice ~i chimice.
Spiritul este capabif sa regleze probleme complexe, sa cantareasca argumentele~isa inteleaga limbajul, el poate simti durerea ~iplacerea"po~te avea dorinte, aversiuni, nevoi ~ipoate
avea emotii.
--
.-..----
ca aceasta.Con~tiintaspirituluiesteun calculator,care inregistreaza amintirile din toate vietile, sub f~rma de imagini, omul
fiind privit din afara. Aceste evenimente se introduc in meQ1Oria con~tiintei pe masurace ele se produc, chiar daca in actuala viata avem anumite cuno~tinte, ele nu se gasesc in con~tiinta spiritulu,i,daca el se gase~tein situatia unei vieti anterioare.
Cuno~tintele din cursuI vletilor sunt fi~atepe masura timpului
produceriilor.
Personalitatile multiple prezentate de Helene Smith, se explica prin reincamarea unuia ~iaceluia~ispirit. Aceasta denota
ca subcon~tientul are 0 con~tiinta tare se situeaza deasupra
con~tiintei corticale. Aceasta con~tiinta a subcon~tientului se
manifesta in hipnoza, in extaz, in Yoga, in meditatia transcedentala, la somnambuli sau in somn, in stare de vis.
Creierul uman este numai un intermediar pe care il folose~te
.con~tiintasubcon~tientuluipentru a determina con~tiintauma'na. Con~tiintasubcon~tientuluiface parte din acela~isistem comun cu con~tiintarigida a scoartei cerebrale, dar este mult mai
ampla ~imai complexa, caci ea contine in plus vietile cosmice
ale spiritului. In timpul starilor amintite, memoria este mult
mai ampla, ea atingand maximum de extensie, ceea ce memoria normala nu 0 face niciodata, aceste con~tiintesecundare fac
. ..
-....
-. -. - - . -- .
'
,.
d~terminamodificareaprofundain con~tiintaumana.
,(
- ---
,,'
",
,,'
'
,,
",,',
'
~tat ca tra'1&:<,'',',,'
"
!;;.,I
pro~~cteaz~in,~patiul PostJ1q~op~tieI1i
~im~ntalfcare contine
'
'
J
Mibardele de contiinte spirituale forme&za0 unica con~tiinta spirituala cosmidi i fiecare r~prezintiio energie vie, In in-
finitulFiintei.
-,
in exterior; aceste doua centre sunt - unul eel psihic ~ieel men~tal -- adidi corpul astral ~i Eul personal. Eul este entitatea din
- subcon~tientulnostru care face legatura <:fintredoua lumi, aceea
a celei in care traim pe pamant ~icea pe care 0 yom traim dupa
moarte.
,'Fiecare dintre noi poam in el adevarullui ~iinainte de,toate
ade"arul fiintei lui, caci existam simultan in doua lumi, una a
personajului nostru fizic ~ipsihic careeste discontinuu ~ilimitaUn spatiu ~itimp, la care participam eu totii prin tiinta noastea IlGm,uritdare.
, Spiritul'uman
'
este pelerinul
care Jraverseaza
emul de la
_0-
0_ _0- ___---
i
~-
,'#.'
noastreanterioare.
'
~.'
.'
..
j' -"::;!t J
. r-.....
1 r
t '~'.
;.,L.'
- .