Patrick

7/24/2019 Patrick Drouot - SAMANUL FIZICIANUL SI MISTICUL.
pdf
S M ~~TtI NUL
MISTICUL
http://slidepdf.com/reader/full/patrick-drouot-samanul-ﬁzicianul-si-misticulpdf 1/292
7/24/2019 Patrick Drouot - SAMANUL FIZICIANUL SI MISTICUL.pdf
Lucrarea de fata este rodul

a doua decenii de investigatii
si reflectii dupa Întîlnirile autorului
cu samanii din bazinul Amazonului
si din America de Nord
precum si cu maorii din Polinezia.
În temeiul pregatirii sale
Patrick Drouot stabileste
o relatie credibila Între
universul samanic
si viziunea stiintifica
EIdeschide calea uneimoderna.
abordari
globale a conceptelor de boala
si de vindecare În traditia samanica
mondiala fizica cuantica si noile
modele de terapie prin vibratii.
A citi aceasta carte Înseamna
a efectua În imaginatie calatoria
misterioasa a samanului
a cunoaste o lume
În care viata spirituala
si cea materiala se Întrepatrund
pentru a da nastere
unui
izvor tot coerent
de speranta.
ISBN 973-50-0393-7
SAMANLjL F1i.j J\i<~ It
II 1\ II \1\\\ii\\1
0100(10
11111\
4089;9 \ \~I\\I
5 948353 002706
• ni m l t rr i
colectie coordonata de ION HO N
Fizician diplomat al Universitatii C6lumbia din New York

PATRICK DROUOT a publicat carti traduse în multe tari
si vîndute în peste un milion de exemplare Cîteva titluri: Des
vies antirieures aux vies futures Guirison spirituelle et immor-
talite Memoires d un voyageur du temps Nous sommes tous
immortels.
P TRICK DROUOT
Samanul fizicianul
misticul
si
Traducere din franceza de
R DU C LIN B C LI
HUM
NIT
BUCURESTI
S
Coperta
RAZVAN LUSCOV
Descrierea CIP a Bibliotecii Nation~le a României

DROUOT, PA TRICK
rad.:
Samanul,
Radu-Calin
fizicianul
Bacali si- misticul
BucurestI:1
/ ~atrick
Humamtas,
Drouot;
2003
Enigmele Terrei
ISBN: 973-50-0393-7
I. Bacali, Radu-Calin trad.
1
PATRICK DROUOT
LE CH M N LE PHYSICIEN ETILE MYSTIQUE

© Editions du Rocher, 1998
© HUMANITAS, 2003, pentru prezenta versiune româneasca

ISBN 973-50-0393-7
ilianei
descendentelor ei spirituale
femeilesamane
Ne vom purifica
Pamîntul pari1tele nostru în brate ne va legana
ar Ba~rînul
sfergîndu
Coiot
ne printre
lacrimile
noideva
peumbla.
obraji
Voi toti sîlteti generatia care va face posibil
acest lucru iar cerculfrînt al natiunii
din nou se va închide.
Wallace lack lk
Vraci oglala
ntrodu ere
amanul fizic ianul si mistic ul este o evocare a culturii

traditionale a unor popoare deschise spre dim ensiunea as
cunsa a lum ii. Pentru acestea, mediul înconjurator, spiri
tele din natura si zeii fac parte din aceeasi sfera m agica. A ceas
ta carte prezinta învatam intele sam anilor pe care i-am întîlnit
în cursul calatoriilor m ele în cele doua emisfere , viziuni
le lor despre viata si m oarte, despre boala si vindecare. Car
tea abordeaza totodata si aspectul puterilor lor paranorm a
le, al profetiilor si al incursiunilor lor în lumea spiritelor.
Nu sînt decît un neofit pe aceasta cale a constiintei sa
m anice, dar am avut în repetate rînduri senzatia ca sînt re
cuperatorul unor cunostinte uitate. Am dorit, asadar, sa arat
cum se poate ajunge la o remarcabila cale de eliberare psi
hologica si spirituala - un mod de a fiinta care desfide con
ceptiile noastre despre trup, spirit si suflet. Cred ca înva
taturile popoarelor traditionale sînt si astazi la fel de bogate
si incitante cum erau înainte de sosirea prim ilor europeni.

Aceasta carte este de fapt rodul întîlnirii dintre concep
tia occidentala despre fiinta um ana, despre rolul si locul sau
în univers, si sfera m agica a viziunii sam anice. Ea prezinta ex
periente ale unor reprezentanti ai traditiei am erindiene, din
bazinul Am azonului si din Polinezia, precum si fascinatia
exercitata de acestea asupra cautarilor mele personale.
Ca fizician, am început, catre sfîrsitul anilor 7 0, sa fac

cercetari asupra constiintei um ane. Am trait eu însum i ex-
1 A m strabatut, în acest scop, peste cinci m ii de kilom etri.
perienta unor calatorii spre lumea interioara, experienta pe

care le-am prilejuit-o si altora. Am cunoscut formele de di
latare a constiintei descrise de toate traditiile spirituale 
calatoria într-o uman

afara corpului viata sianterioara,
incursiunea proiectarea constiintei
în lumi subtile. în
Am cau
tat în învataturile tibetane si yoghine paralele cu concep
tele noastre occidentale.
La începutul anilor '80, pe cînd traiam la N ew York, am

participat la întîlniri interculturale între reprezentanti ai ci
vilizatiei albilor si ai culturii aborigene din A merica de N ord
si am întîlnit astfel cîtiva exponenti ai traditiei sam anice am e
rindiene. Ritualurile, rugaciunile de multumire aduse Pa
mîntului Parinte si viziunea lor despre boala si tamaduire
m-au impresionat profund. Mi s-a parut ca, de-a lungul în
tregii lor istorii, aceste culturi dezvoltasera învataturi si prac
tici spirituale care perm it transcenderea straturilor realitatii
conventionale si atingerea unei dimensiuni în care notiu
nile noastre de tim p, spatiu si cauzalitate sînt suspendate.
Cercetarile mele m-au antrenat spre domenii atît de di
verse precum istoria medicinei;mitologia comparata a lui
Joseph Cam pbell, studiul relatarilor prim ilor exploratori,
folclorul si povestirile aborigenilor de dinainte de contact .
M -au interesat, de asemenea, starile de constiinta trans
personale descrise
muri la capatul de traditiile
carora orientale concepte,
se afla învataturi, si samanice. Dru
perspec
tive si experiente si care ne vorbesc astazi cu o uimitoare si
irezistibila pertinenta.
As vrea, totodata, sa mentionez în aceasta introducere
existenta unei traditii celte. Într-o buna zi, Raymond Graf,
un reprezentant al vechii culturi maori din Pacificul de Sud,
mi-a spus: Sub cele cincisprezece secole de substrat cres
tin, radacinile voastre culturale cele m ai adînci sînt celtice
Stranie remarca venita din partea unui tahitian atît de strain
1 Voi reveni asupra acestei notiuni de contact , în cuprinsul lucrarii.
de cultura noastra. Celtii sînt creatorii unei conceptii de via

ta denumita Wyrd1: un mod de a trai si de a deveni care de
paseste notiunile noastre conventionale de liber-arbitru si
determinism.
continua între Totul
cei doi este
poli perceput
psihologicica un flux ca
si mistici o miscare
care sînt fo
cul si gheata: o viziune creatoare si organica paralela con
ceptelor orientale clasice de yin si yang. Viziune sustinuta
astazi de progresele înregistrate în fizica teoretica.
Din acest concept de W yrd rezulta o viziune asupra uni
versului - de la zeitati la lumea subterana - reprezentata
de un sistem de fibre gigantice un soi de pînza de paian
jen tridimensionala de dimensiuni monumentale. Atunci
cînd unul dintre firele pînzei este facut sa vibreze ansam
blul intra în rezonanta deoarece toate componentele sale
sînt legate. Este o imagine care depaseste maniera noastra de
abordare a ecologiei în care conceptul de cauza si efect a fost
totusi extins fiind aplicat unor lanturi de influenta m ai lungi
si mai laterale. Dar pînza samanului celt ia în considerare
atît evenim entele vietii individuale cît si fenom enele fizi-
ce si biologice atît evenim entele im ateriale cît si cele m a

teriale ea repunînd în discutie însusi conceptul nostru de
cauzalitate.
Nenumarate dovezi confirma faptul ca în toate colturi
le lum ii s-a dezvoltat o traditie sam anica. Aceasta im plica co
existenta unei lumi dinamice si omniprezente a spiritelor
cu lum easînt
naturii m ateriala.
invizibile Aceste
pentru spirite m anifestari
m ajoritatea ale fortelor
oam enilor d ar nu
si pentru sam ani fiinte dotate cu capacitati paranorm ale.
Sam anii practicau vindecarea si divinatia prezidau ritu
alurile de adoratie si alte cerem onii servind chiar drept sfa
tuitori ai regilor. Aptitudinile lor erau recunoscute culti
vate si întretinute deoarece ele perm iteau accesul la dom eniul
magiei. Cel dotat cu astfel de capacitati trata în mod direct
cu spiritele si opera ca mediator între lumea launtrica si cea
m ateriala. Prapastia culturala dintre viziunea carteziana cla-
1 B ria n B ate s e Sorcier E ditio ns d u R oc her M o naco .
sica si traditiile samanice este de igur imensa. Totusi apti

tudinile constiintei umane nu pa sa se schimbe prea mult
în timp. Astfel emergenta traditi i samanice mondiale în
vataturile credintele practicile si aile sale de initiere repre

zinta pentru Occident un mod pr tios de eliberare psiholo
gica si spirituala.
Toate popoarele traditionale 4u un mit al Genezei care

reprezinta osatura viziunii lor safanice asupra universului.
temul metaforic al acestor popoare pentru a înfatisa mitul po

linezian al originilor omului si p ofetiile primelor contac
te în Polinezia. Acest sistem nu se articuleaza pe lobul stîng
cel
Am logic al creierului
încercat nostru cucitO~1
într-o maniera p expresia
modesta a sa
rtistica si crea
folosesc sis
toare tipica functionarii lobului drept cu imensul sau po
tential neutilizat pîna astazi de datre sistemul nostru cul-
tural
ulumnoccidental.
La.~oi spect~culoas.a reîn;rie:e a ~onstiintei s~ma~ce d~n
douazeCI de am este llltI plllata cu o atltudllle dlll
sonala si spirituala ea este regasi a în miezul a numeroase

problematici contemporane. Fie are capitol ilustreaza în
ce în ce mai favorabila. Ca mOdal~.ltatede transformare
tîlnirea mea cu o anumita dimen iune a acestei traditii.per
triei si psihologiei precum si ale a elei viziurii ale unei lumi

Perspectiva
ordonate samanica
stabile dePaseste~imitele
si determinate. înguste
escoperirile ale psihia
revolutiona
rile asupra potentialului creierului u an holografia experien

re din
tele de fizica cuantica
dilatare studiul struE~urilor
a constiintei toat acesteadisipative cerceta
pot fi combinate
perientele prezentate de antropol gi. Se impune o revizui

cu învataturile
re radicala marilor traditii
a conceptelor sP~ituale
noastre precum de
fundamentale si natura
cu ex
umana si de univers.
Am întele~ înca d e~aî~cel?~tul fer~~tarilor ~ele care ~înt
o fIZIca a constnnteI sau mal exa mCI cea mal mIca ten-
tativa de conciliere a stiintei cu s manismul. Nedînd uita
lac~~e~e
rii uneI
formatia a?.ord~n
mea stllntI~lCe
de fiz icia~ am î~ lCan.
ercat s~mamce: N~ apro-
sa fac aceasta ~xlsta
piere în capitolul V al acestei carti. Primelor mele încercari

li s-au adaugat o serie de idei noi.
Cum sa concepem experientele samanice vehiculate de
traditiile
ta? Aceastatuturor epocilor
întrebare istorice
traduce într-o profunda
o tensiune lum e determ inis
în gîndi
rea noastra occidentala care pe de o parte favorizeaza cu
noasterea obiectiva pe de alta parte propovaduieste un ideal
um anist al responsabilitatii si libertatii; . Ne aflam astazi în
tr-un stadiu crucial al acestei aventuri. In punctul de pleca
re al unei noi rationalitati care nu mai identifica stiinta cu
certitudinea probabilitat~a cu ignoranta. În zorii c~lui de-al
treilea m ileniu au intervenit m ulte schim bari: num erosi oa
m eni aspira astazi catre un stil de viata diferit un sistem eco
logic reconsiderat o m edicina m ai um ana un schim b de cu
nostinte o respectare a diferentelor. Ceea ce era de neconceput
acum treizeci de ani a devenit de acum posibil.
Dupa Karl Popper pe lînga faptul ca pune în discutie
libertatea um ana determ inism ul face im posibila orice con
fruntare cu realitatea conf~ntare care reprezinta totusi vo
catia cunoasterii noastre. In consecinta se impun o fizica
sam anica a constiintei precum si o reform ulare a legilor fun
damentale ale fizicii. Inradacinarea indeterminismului si a
experientelor sam anice în legile fizicii iata raspunsul pe care
îl putem aduce acestei provocari. Daca ne-dovedim inca
pabili de acest lucru legile despre care vorbeam vor ram îne
tot
sau atît de incomplete
electricitatea. ca îninerenta
Eroarea cazul în încare
carear aluneca
neglija gravitatia
legile sti
intei actuale consta în aceea ca ele descriu o lume idealiza
ta si stabila în locul lum ii instabile si evolutive în care traim.
Experientele descrise în aceasta carte ne obliga sa reconsi
deram valabilitatea legilor fundam entale fie ele clasice sau
cuantice.
Starile vizionare au jucat din toate timpurile un rol im
portant. Le regasim atît la baza starilor de transa extatica în
cazul samanilor cît si la originea revelatiilor celor care au
Karl Popper a Q uete inachevee Calman-Levi Paris 1981.
fondat marile curente religioase sau chiar a unor remarca

bile fenomene de vindecare sau de inspiratie artistica. Cul
turile antice si preindustriale au vazut întotdeauna în aceste
stari specialealederealitatii
lor ascunse constiinta
si deunatingere
mod de abordare
a unei a aspecte
dimensiuni spi
rituale.
Începuturile revolutiei stiintifice din secolele al XVII -lea
si al XVIII-lea urmau sa aduca schimbari radicale si în acest
~ens. Starile de constiinta samanica nu au mai f~st consi
derate ca o prelungi~e a ;ta;ii normale de veghe ci ca o dis
torsiune a activitatii mentale. Plecînd din acel moment per
soanele care prezentau anomalii emotionale sau psihosomatice
au fost în mod automat considerate bolnave. Stiinta mo
derna nu face distinctie între psihoza si starea de veghe sa
manica;- ea tinde sa trateze starile speciale de constiinta cu
aju~orul medicamentelor antidepresive si anxiolitice.
In acesti ultimi treizeci de ani tendinta a început sa se in
verseze. Treptat un numar semnificativ de cercetatori prin
tre
tele care unii de mare
de maturizare si dereputatie
dezvoltareau personala
recunoscutduccacatre
experien
o mai
buna stare psihologica si spirituala.
Sîntem din ce în ce mai îngrijorati din cauza crizei pe care
le traverseaza civilizatia umana modul nostru de a gîndi si
starea noastra de constiinta. Renasterea interesului pentru
cele doua vechi traditii spirituale cautarea samanica si con
topirta aurei noastre luminoase cu cea a Pamîntului Parin
te ~ste un semnal încurajator si promitator.
In aprilie 1997 l-am întîlnit la Bello Horizonte în Bra
zilia pe Leonardo Boff teolog si vechi parinte franciscan
care parasise Biserica catolica dupa ani de confruntari cu Va
ticanul. La 12 octombrie 1992 data aniversarii eliberarii po
poarelor africane si amerindiene din America Latina el a
rostit acea faimoasa predica de la statuia lui Cristos de pe
muntele Corcovado
ranta pentru din Rio. traditionale
toate popoarele Aceasta esteale
un planetei.
imn de spe
Iata
cîteva extrase din aceasta predica:
a Terre en devenir E.ditions Albin Michel Paris 1994.
Sufar pentru voi milioane si milioane de frati si surori

voi cei marunti si dati la o p arte v oi c ei sin gu ri si a sc un si în
paduri înghesuiti în cartierele marginase sau zacînd pe atî-
tea drumuri pe unde nu s a gasit nici un bun samaritean
sa va vina în ajutor.
P riviti pa durile si d esisurile g iga ntica C ordiliera si im en-
sa A mazon ie rîurile viguroa se si vaile adîn ci anim alele saL -
batice si pasarile fara de numar. Toate acestea va sînt frati
si surori. TataL nostru are grija de voi tot astfel sa aveti si
voi grija de voi însiva. Toate vietuitoarele din cosmos vor
mosteni împreuna Regatul Sau.
B inecuvîntati fiti voi indigeni am ericani p rim ii m ei m ar-
tori pe aceste pamînturi fertile ale Abiei A yala. Orasele pi-
ra midele drum urile si ritualurile voastre Soarele si L una pe
ca re le ve nera ti sîn t se mn e a le C re ato ru lu i a le a ce stu i D um -
nezeu aflat atît de aproape si totusi atît de departe Dum-
nezeul prin care traieste tot ceea ce exista. Iar pentru toate
acele razboaie pe care le ati îndurat în apararea ideii de sa-
crificiu El va va milui.
Vai de cei ce v au supus si asuprit v au distrus culturi-
le v au pîrjolit florile au încercat sa i rapeasca Soarelui pu-
terea v au d arîm at alta rele v a u am ag it înteleptii si au im -
pus zi si noapte propriile doctrine prin forta spadei si a crucii.
Fericiti aceia dintre voi care cred în puterea ascunsa a samîn-
tei. Ei vor avea puterea de a redestepta poporul si de a reîn-
via acele
m elor culturi
Sfinte spreD um
ale lui bucuria
nezeu celor batrîni sisispre
V iracocha lauda Nu-
Q uetzalcoatl.
A ceasta carte descrie cu adevarat o cale de eliberare spi-
rituala ce poate fi descoperita parcurgînd întreaga traditie
sam anica Este cîntecul victorios al m arilor înaintasi dispa-
ruti iar eu nu sînt decît umilullor m esager
Patrick D rouot
Paris vara anului 1998
1
CaIatori a sarrlanica

Crowley Lake la bazal masivului High Sierra

California septembrie 992
În interiorul cortului de sudatie bataile tobei erau din ce
în
ce ~emai pa~~nzatoareUrJitoarea
m ce mal1ntense ~ ocile cîntec~le s i~ga~iunile din
vrac1UIU11mpnmaarmo-
niei sonore
sezat pea acestei
un stratcere~onii
de Ifrunzeyuwipi
de salvie
un asternute
ton particular.
pe jos
cu picioarele încrucisate n apropierea drumului spiritelor
undeva între intrarea în oliba si focul ceremonial alune-
cam tot mai a~înc în pr priile mi gînduri. Tremuram cu
toate ca aerul era înca bl nd de aceasta parte a sierrei cali-
forniene Luna prunelor coapte luna august îi cedase
locul celei a frunzelor g lbene.
trele asa cum o cerea ritu luI. Faceam eforturi sa ramîn atent
la tot
Focul
ceeasacru
ce spunea vratI iul
continua arda
aflat
în spatele
în interiorul
meu înrosind
acelei sweat
pie-
lodge
nar desfasurat în etape succesive pe care generatie dupa ge-

Trecusera
neratie deja fideli
de samani doua î~re de cînd începuse
vataturilor ritualul
înaintasilor lor lemile-
res-
pectau. Ritmul tobelor cîl tecele l1lgaciunile cadrul natural
al masivului High Sierra în care ma aflam ma condusesera
deja sprecuo acJst
obisnuit stare mecanis
pe care o aparte
cunosteam bine.deSpiritul
reactiona meu
îndata prin-
tr o mai mare disponibil tate si o expansiune a constiintei.
Aveam senzatia greu de definit de a ma gasi cu un pi-
cior în universul exterior si cu celalalt în universul interior.
7
Ma aventuram întotdeauna cu o placere nemarginita în aces

ta din urma, care îmi procura o delicioasa senzatie de aban
don, ca si cum as fi redevenit un calator în cele doua lumi .
. De o parte, lumea vizibila, cu muntii, cerul înstelat, copa
cii si prospetimea acelei brize de vara tîrzie. De cealalta, in
vizibilul si misterele sale. Lumea ascunsa în spatele lumii
mi se dezvaluia din nou.
Toti cei din cort, americani veniti de la oras sau indieni
de la tara, împartaseau acelasi ritual, aceleasi cîntece. Eu îmi
simteam creierul raspunzînd unor stimuli externi. Mi se pa
rea
sebitevident faptul ca la
nu se limiteaza activitatea
cele cinciacestui
simturi.organ atît de exte
Un stimul deo
rior poate permite, de fapt, proiectarea constiintei în stari
de extraordinara luciditate, de meditatie, de concentrare si
contemplare profunda. Descopeream, la drept vorbind, o
maniera lucida de patrundere în acel palier de constiinta pe
care îl numisem nivelul 21 si care se caracterizeaza prin sen
zatia de evadare din timpul linear obisnuit - este al treilea
din cele sapte paliere accesibile constiintei umane . Deschi
derea sa favorizeaza aparitia starilor vizionare, ca si percep
tia cîmpurilor energetice si a aurelor.
Experimentam din nou acel sentiment de patrundere pe
celalalt versant al realitatii, ramînînd totodata constient de
timpul meu propriu - de realitatea lui aici si acum. Corpul
meu fizic nu mai era decît un vehicul, un simplu suport.
Pentru a porni în aceasta explorare, constiinta mea îsi re
lua dimensiunea reala. În aceasta noapte din Sierra califor
niana, patrundeam într-un spatiu firmament - un fel de
man 5 land. Daca dam crezare vechilor traditii, aceasta este
granita dincolo de care se gaseste lumea de dupa moarte.
Asezat pe patul meu din frunze de salvie, cazusem pra
da unui sentiment ciudat. Practicam starile de expansiune
a constiintei de mai multi ani, dar întotdeauna în conditii
protejate: culcat, într-un cadru privilegiat, cu sau fara sti-
Patrick Drouot,
1 Guerison spirituelle et immortalite Editions du Ro
cher, Monaco.
muli externi muzica, sunete de sincronizare a emisferelor

cerebrale create la Institutul Monroe din Statele Unite ... ).
Or, aici corpul meu lucid comunica cu mediul exterior ca
si cum aerul pe care îl respiram mi-ar fi adresat un mesaj
de întîmpinare, ca si cînd cerul înstelat mi-ar fi insuflat bu
curia sa de a trai ... Ah, misterul Vietii
Em isfera stînga a creierului m eu îsi descoperea m ecanis
mele logice iar cea dreapta capacitatea de a aprecia o reali
tate mai subtila. Un alt nivel al constiintei mele, usor ca o
pana, percepea functionarea simultana a acestor doua pro
cese. lumea
între Creierulfizica
nostru este dimensiuni
si acele o masina memoriala, o interfatala
ale fiintei receptive
cîmpuri memoriale de mult disparute.
Aceasta expansiune progresiva a constiintei mele ma
ajuta sa descifrez mesajul pe care mi-l adresa Pamîntul. Au
zeam alunecarea usoara a mocasinilor indienilor care forfo
tisera odinioara prin aceste locuri. Ca într-un aici absolut,
îngemanare a u~ei nasteri trecute si a unei morti ce nu se
va produce, totul este prezent, totul este just, totul este bine.
Urletul Batrînului Coiot care venea din spatele cortu
lui de sudatie ma smulse din starea de visare - un reflex
al creierului stîng. Oarecum nelinistit, ma întreb am cum sa
reactionez daca vor aparea coiotii. M -am apropiat totusi în
crezator de foc, pîndind sosirea Batrînului Coiot - un sim
bol deosebit de puternic la indienii de pe Întinsele Cîmpii.
O prezenta greu de precizat se facu dintr-o data sim tita. Ochii
mei - cei ai corpului si cei ai sufletului - se întoarsera spre
copacii din spatele meu în care distingeam o imensa masa
fluida ce plutea usor printre ramuri.
Cum sa descrii oare un nor energetic? Cum sa explici
oare o viziune în cinci dimensiuni? E imposibil sa faci acest
lucru în cuvinte, si totusi celalalt cealalta dimensiune
azele
measuccesive
- înregistra, ca într-un film Atentia
ale evenimentului. facut cu mea
încetinitorul, fa
s-a concen
trat apoi asupra cîntecelor obsedante care tîsneau din mi
cul spatiu de sudatie si mi-am dat seama ca vocea vraciului
cîstiga în intensitate. El chema spiritele yuwipi.

În absenta oricarei adieri, frunzele si ramurile copaci

lor din jur începura sa danseze, fiind parca mîngîiate de un
vînt imperceptibil. Dintr-o data, spiritele Oamenilor Pie
trei îsi
.ruia mafacura
aflam.aparitia chiardevenisem
Eu însumi deasupra focului în preajma
de nedefinit ca-
. Stiam
ca trupul meu este capabil sa se supuna impulsurilor ~reie
rului si, cu toate acestea, nu mai aveam nici o dorinta, nici~sa
ramîn asezat, nici s ma ridic. Pur si simplu existam.
Spiritele naturii - arbori, munti, plante, animale - cele
trecute, prezente si viitoare, trecura, îngemanate ca într-un
lung suspin, pe deasupra micului altar aflat la intrarea în cor
tul pe sudatie si se napustira în spatiul ceremonia .
In timp ce priveam cum acel nor energetic fluid se for
meaza în copacul cel mare de lînga mine, vocea batrînului
Wallace ma striga din interiorul cortului:
Firekeeper is somebody out there ?I
Apoi adauga pentru nepotul sau Andrew, care asista la
ceremome:
-CuEste cineva afara,

sensibilitatea vine cineva.samanul simtise spirite
sa exacerbata,
le adunîndu-se înca înainte ca acestea sa patrunda în spatiul
ceremonial. Ceea ce se ridica din rîndul grupului de parti
cipanti nu mai era un cor de rugaciuni sau cîntece samani
ce, era cîntecul Genezei.
Priveam lucirilerosiaticealejaraticului. Cine eram eu oare?
Un alb sau un indian? Dar ce importanta mai avea Sînge
le meu este desigur cel al unui alb însa, în acel moment, ma
identificam cu toate fiintele umane, fara deosebire de rasa
sau culoare. A trai, ma gîndeam eu, înseamna a te adapta.
Daca nu esti capabil sa faci asta, atunci trebuie sa lasi locul
altora. Trecutul si viitorul sînt doar o iluzie, nu exista de
cît clipa prezentului perpetuu ..
Ma simteam învaluit de un parfum. Era aroma salviei 
planta misterioasa
data, planta rituala care
care nu îmbatrîneste
purifica si nu sa
si aju'ta fiinta moare
intre nicio
în ar
monie cu natura si cu spiritele.
Paznic al focului, este cineva afara?
În clipa în care am simtit cum alunec într o stare deose-

bita de somnolenta din crengile pe care cei din grup le adu-
nasera în spatele meu chiar înainte de ceremonie pentru a
delim ita spatiul sacru se auzira ciripeli usoare. A ceste scurte
zgom ote de pasari adorm ite se repetau fara încetare nu tare
ci doar atît cît sa ma împiedice sa adorm de a binelea. Am
simtit dintr o data nevoia sa ating pamîntul. Mîna mea stîn-
ga aluneca usor asupra lui ca si cînd ar fi mîngîiat obrazul
unui copil. La origini pam întul era o forta spirituala si dupa
cum spun cei din Vechime va veni o zi în care aceasta for-
ta îl va reabsorbi.
fiecare fir de iarbaMsiîngîind
ca simtpam întul m
pulsînd i seelparea
sub eternaca forta
recunosc
spi-
rituala a M arelui Parinte.
În acest moment al reflectiilor mele mica trapa de la in-
trarea în cort s a deschis. W allace Black Elk m i a cerut sa aduc
apa pentru ca fiecare participant sa poata bea o gura. I am
spus ca vreau sa adresez grupului o rugaciune de multumi-
re. Obtinîndu i permisiunea am intrat în coliba era o cal-
dura sufocanta însa toti cei asezati în cerc pareau destinsi
fericiti calm i. E rau cu totii prietenii m ei: W allace Black Elk
vraciul Andrew Thunderdog1 nepotul lui adoptiv m Busz-
ka o graficiana din B oston blackfoot2 de origine L eslie
prietena ei si ea tot din B oston Julie din San Francisco A n-
tonio sofer de autobuz în suburbiile Los A ngeles ului Jef-
frey indian crow dintr o rezervatie vecina Josh m etis sho-
shon aflat în vizita la batrînul Wallace.
Eram cu totii ca ravasiti de suflul Marelui Mister. Fie-
care fiinta un mister în m isterul global parte a unui suflet
comun o constiinta în comuniune cu cea a grupului. M am
asezat între Black Elk si Andrew. Cu un semn din cap ma-
rele saman m a invitat sa vorbesc si atunci am spus:
~ Le multumesc tuturor celor prezenti aici pentru fap-
tul
nit ca mi au permis
misiunea într un saspirit
fiu paznicul focului. Mi
de compasiune am dragoste.
si cu îndepli-
Cîinele Tunetului.
2 Picior Negru.

L am rugat pe Tunkashila1 ca toti cei de fata sa aiba numai

bucurii si sa fie fericiti tot restul vietii.
Wallace striga Aha în maniera de a încuviinta a indie-
nilor lakota apoi îl ruga pe nepotul lui sa mi întoarca mul-
tumirile. lndienii sînt oratori minunati datorita probabil
îndepartatelor lor origini asiatice. Cel care urma sa mi de-
vina frate si prieten mi a multumit la rîndul lui apoi Black
Elk le a cerut si celorlalti sa faca acelasi lucru; a fost unul
dintre acele momente deosebite în care oamenii se reunesc
într o comuniune profunda.
În cort Antonio cel din Los Angeles mi a marturisit ca
simtise imediat prezenta spiritelor. Se întîmpla în timpul
unor astfel de ceremonii sa apara un val de neliniste care
apoi dispare sa se instaleze un sentiment de bucurie de li-
bertate sau dimpotriva de opresiune ca si cînd fiecare par-
ticipant ar resimti lucrurile dupa starea sa de spirit sau dupa
arborele lui psihologic. În astfel de momente ni se recoman-
da sa ne rugam intens. Ar fi ideal sa cunoastem rugaciuni-
le în limba lakota însa noi reprezentanti ai fetelor palide
stim din nefericire doar cîteva frînturi.
În timpul ritualului Wallace primea instructiuni de la
spirite si le raspundea într un limbaj sacru pentru a se face
înteles de acestea si a face posibil schimbul. Momentul cel
mai impresionant a fost marcat de un soi de fîlfîit de aripi
mici luciri de lumina electrica albastruie. Acestea ar fi pro-
duse de niste pietricele zburînd prin coliba si care sînt se

spune formele pe care le iau spiritele.
La sfîrsitul ceremoniei toti participantii au intonat cîn-
tecul de rugaciune si cîntecul de ofranda prin care spirite-
le erau invitate sa primeasca darurile sacre asezate pe altar-
printre care se gasea desigur si hrana pentru ca acestea
sa i binecuvînteze înainte de a se retrage. La rîndul lui si
samanul este binecuvîntat de spirite siguranta acestuia de-
pinzînd de sinceritatea de care da dovada pe întreg par-
cursul ceremoniei.
1 Marele Spirit.
W allace a luat apoi pipa sacra de pe altar si a întins-o pe

rî~d fiecaruia dintre noi. Toti eram profund em otionati de
experienta pe care tocmai o traiseram. Pe masura ce pipa sa
cra trecea din m îna în m îna în jurul cercului fiecare tragea
doua sau trei fumuri rostind cu religiozitate cuvintele -
takuye Oyasin • În penumbra saunei ne simteam cu totii în
ruditi cu elem entele C reatiei. A veam senzatia ca m a gasesc
în chiar m atricea M arelui Parinte ocrotit asem eni unui
prunc în pîntecul m am ei sale.
Chanunpa pipa sacra a fost trecuta în jurul cercului pen
tru ultima oara. T abacul fusese îndesat cu mare grija deoa
rece batrînii spun ca Wakinyan fulgerul misterul zbu
rator - se înfurie daca vraciul scapa pe jos fie chiar si o farîma
de tutun atunci cînd um ple pipa. Am iesit apoi din cort în
ordinea data de sensul acelor ceasornicului ultimul fiind
conducatorul ceremoniei.
Fiecare tragea adînc în piept aerul tonifiant de m unte.
Black Elk a aparut si el în cele din urma. Si-a îndreptat
trupulsi i-am
pect masivmsiarturisit
a ramascatacut. M -am eapropiat
m ai devrem auzisem deurletul
el cu Cres
o
iotului venind din spatele acelui inipi cortul de sudatie.
M arele Lakota izbucni în rîs si se adresa întregului grup:
- Ati auzit ce a spus omul alb? A auzit urletele coiotu
lui; sînt sigur ca i-a fost frica.
Nu am reactiAonat asteptîndu-l sa se explice. Au izbuc
nit si altii în rîs. In cele din urm a i-am întrebat care este ca
uza acelei ilaritati. N oii m ei prieteni m i-au spus ca în zona
nu existau coioti. Am ramas blocat. Wallace a adaugat capri
mul spirit care se manifestase fusese cel al Batrînului Coiot.
- Asadar le explica el celor de fata ce-a auzit el este
învatatura prim ita de celalalt spirit al sau.
A m ram as în continuare tacut gîndindu-m a cît de m ult
putem auzi ceea ce nu poate fi auzit si vedea ceea ce nu poa
te fi vazut atunci cînd exista conditii prielnice si cînd fiin
ta se abandoneaza naturii sale profunde veritabile auten-
Sîntem cu totii înrud i ti.
tice. Celalalt spirit al meu, vocea mea familiara , nu ma în

sela,
si cu toate acestea lasase niste glumeti invizibili sa ma
la peste pICIOr.
În cele din urma, grupul se îndrepta spre cladirea prin
cipala unde urma sa ne odihnim. Am ramas o clipa pe gîn
duri, reamintindu-mi reflectiile lui Ruth Beebe HilP, a ca
rei carte o recitisem chiar înainte de a pleca din N ew York.
În aceasta carte, ea arata ca în vocabularul populatiilor an
cestrale de indieni nu existau termeni precum a admite spe
ranta sfîrsit îndoiala a-si asuma deoarece a crede a uita
vinovatie daunator ar trebui Cuvin
regret risipa ei noi.
tele acestea, precum si tot ceea ce ele defineau pur si sim
plu nu existau pentru ei, ele patrunzînd în Lumea Noua o
data cu civilizatia alba. Îmi era greu, cel putin pentru mo
ment, sa ma cufund din nou în memoria lor colectiva. Doar
celalalt spirit al meu - vocea mea familiara - putea sa
ma ajute.
Wallace Black Elk inipi

asa numita swe t lo ge
Nascut în 1921 în Dakota de Sud, Black Elk2 a fost de

la cea mai frageda vîrsta învatacelul bunicului sau, vestitul
Nicolas Black Elk. El este unul dintre ultimii samani amer
indieni care a fost crescut în spiritul traditiei si care a ur
mat calea cea rosie si sacra . Recunoscut de catre poporul
sau drept reprezentant al traditiei si sef spiritual, Wallace
tine numeroase conferinte în Statele Unite, Europa si Ja
ponia. El raspîndeste o învatatura samanica autentica, ve
nita din chiar interiorul traditiei.
Wallace sau Grand-Pa, cu m îl numesc cei apropiati, a
jucat un rol major pe plan politic, luptînd pentru liberta-
I Ruth Beebe HilI, Hanta Yo Editions du Roeher, Monaeo.

~Despre viata lui W. Blaek E1k, ef. Wallaee Blaek ~Ik William S.
Lyon, Les Voies sacrees d un Sioux Lakota Le Mail, Editions du Ro
eher, Monaeo.
tea indienilor americani. El conduce ceremoniile traditio

nale ale indienilor lakota: dansul soarelui cautarea vizi~nii
yuwipi sweat lodge inipi etc. În timpul ritualului Chanun-

pa
cu pipa
anim sacra
alele al carei
care-l detinator
strajuiesc este - astfel
si poate el com unica
veni direct
în ajuto
rul oamenilor prin ceremoniile de vindecare. Pentru indie
nii lakota pipa sacra este obiectul cel mai sfînt din univers
puterea ei nefiind întrecuta de nim ic. T oate pipele lor pro
vin din pipa sacra originara pe care o pastreaza vesnic si care
le-a fost adusa de Fem eia Bizon Alb.
Ceremonialul fumatului spune Grand-Pa are menirea
de a reafirm a atît dim ensiunea orizontala a înrudirii indi
vidului cu semenii lui cît si dimensiunea verticala a identi
tatii sale. C onceptul de înrudire se sprijina pe faptul ca toti
cei care fum eaza îm preuna participa la aceeasi cerem onie
si fac aceleasi gesturi rituale ancestrale.
În timp ce fumam într-o liniste religioasa simteam aceas
ta legatura cu toate elementele creatiei.
Vraciul spusese:
- Sa cuprindem fortele din cele patru zari în care saIas
luiesc cele patru vînturi reunite într-una singura la sînul
tatalui lor vîntul de sus din ceruri. Îndrept teava pipei sa
cre spre cele patru zari si apoi spre cer.
În vrem e ce W allace facea aceste gesturi noi spuneam
ceea ce el ne învatase:
- Fumez împ~euna cu Tunkashila •
Prin acest ritual
de identitate. A tunciconceptul de înrudire
cînd tutunul este pusfuzioneaza cu pi
în butoiasul cel
pei i se dau num e de pasari si de anim ale. Sînt evocate ast
feltoate fortele toate formele de viata din univers. O data ter
minata pregatirea ei pipa sacra devine corpul reconstituit
al Marelui Spirit o totalitate sintetica si semnificativa. Toa
te form ele de existenta sînt astfel adunate si apoi unite prin
actiunea Focului.
În tim pul sederii m ele la C row ley Lake B lack Elk a în
deplinit m ai m ulte cerem onii yuwipi. Era vorba de ritua-
1 f nota supra p. 22.
ne atinse de boli grave (cancer, cleroza în placi, sida, tul

burari pulmonare si renale). Ma oritatea ceremoniilor yu
wipi se desfasoara în rezervatiil din Dakota, dar anumiti
luri de
vraci le vindecare
practica si destinate usur~-Iriisuferintei
în alte locuri, ca în cazul celeiunor persoa
din nord-es
tul Californiei, la care tocmai plrticipasem.
Ceremonia yuwipi este ritua~ul cel mai important la in
dienii
heamaSio,-:-~din tri~ullakota.
spmtele pazItoare pent1 qua InfaptUI
:ce_st p:il~j, sa~anul5si
ntualun de VIn
decare dar .si p~ntru a gasi un 0l~~ect pierdu~, a loc~li.za o
curge într-un mod asemanator u cea a cortului care tre

turma de bIZOnI sau a face profel,ll. CeremOnIa YUWIpIde
mu:a întîlnit~ la populayiile ?jib a si cr.ee ?~n ~a~:da si din

reglUnea Manlor Lacun. EXIsta multe SImIlItudInI Intre cele
doua, precum si între ele si încaPfrea spiritelor arapaho. Un
vraci lakotaspiritelor
adreseaza devine rareori maestru
- înainte dJ a împlini cel care
yuwipi patruzeci de li se
ani,
usa nu
daca de aceasta
erienta pent~ aceremOnIe speCI la.
suporta deoarect
chiar cincizeci, .sicana~.z~
are
forta
nevoie
considerabila
de o marepro
ex
Ucenicia dureaza cîtiva ani. In general, ea se desfasoa
ra sub îndrumarea unui alt Yuripi, însar~inat sa-I învete
si de desfasurare a ritualului. C iar daca are deja douazeci

sau treizeci de ani de experienta în calitate ,de vraci, uceni
pe ucenic sunetele necesare, m*ul de aranjare a altarului
cul trebuie sa faca multe încerCart personale înainte de a do
tei ceremonii. Black Elk spune ca ajoritatea abordeaza acest

ritual cu precautii si respect infi, ite, tinînd cont de marea
bîndi forta
putere si desinatura
capacitatile sUficie~e
volatila pentru
a spiritelor practicarea
yuwipi. aces
Trebuie sa
cum si Fiintele Tunet, extrem de puternice si de zgomotoa

s O forta care nu este stapînita risca sa se dovedeasca pe
fii capabil pentru
riculoasa sa controlezi
saman toate SPi~ rii
si mem telefamiliei
pe care le
lui,invoci, pre
îndeosebi
pentru copii.
Auzi~em de ceremoniile yuwiri dar nu participasem nici

odata la vreuna. Pentru început, toate obiectele necesare sînt
purificate atent cu salvie, înainte de a fi dispuse pe altar. Stea

gurile de rugaciune reprezentînd cele patru directii cardina
le sînt plasate în cele patru colturi ale altarului în functie de
culoare. Au fost pregatite patru sute cinci saculete pentru
rugaciune continînd tab ac sau kinikinick acestea repre
zinta cele patru sute cinci spirite. Hrana ceremoniala este
depusa la picioarele altarului, în general spre est. Black Elk
ne-a explicat faptul ca, în momentul în care patrund în lodge,
spiritele ating usor alimentele, care din clipa aceea capata
virtuti curative. Iata de ce sînt consumate cu atîta deferen
ta în timpul festinului de dupa ceremonie.
Aproape toate triburile practica cerem onia sw ea t lo dg e
pentru a-si purifica atît corpul, cît si spiritul. Baia de aburi
exista la maiasi si azteci cu mult înainte de sosirea spanio
lilor. În secolul al XVII -lea, un dominican, fratele Diego
Duran, a descris modul în care aztecii faceau bai uscate în
interiorul unor constructii de sudatie numite temezcalli:
Aceste bai sînt încalzite cu foc si sînt relativ mici. În fie
care coliba, încap zece persoane culcate. Intrarea este strîm
ta si foarte joasa. Oamenii nu pot intra decît pe rînd.
Aztecii aveau un zeu al saunei pe care-l venerau si caru
ia îi adresau rugaciuni în timpul purificarii. Dupa spusele
fratelui Duran, caldura degajata era atît de mare încît un spa
niol nu ar fi putut sa o suporte si ar fi ramas paralizat pe viata.
C onchistadorii au observat aceleasi temezcalli la vechile po
poare
baie iardin calli,
Mexic casa teme
). însemnînd în azteca veche a face
Este curios faptul ca misionarii spanioli, care au venit în
urma conchistadorilor, au depus atîta efort sa descrie aceste
temezcalli, pentru ca apoi sa co ntribuie la distrugerea lor.
Inuitii aveau si ei un tip de sauna kashim . A ceasta era
o constructie mare de lemn prezentata ca fiind centrul vie
tii sociale si religioase a satului. Un calator din secolul al
X VIII-lea, aflat în vizita la indienii delaware din Pennsylva
nia, a observat: În fiecare sat, la o anumita distanta de cor
turi, se afla un cuptor. Acesta era construit din lemn acope
rit cu lut si era plasat în preajm a unei coline. înauntru se puneau

pietre încalzite pîna la înrosire. lndienii îl foloseau pentru

a se curati si a se purifica. La indienii navajo acea sweat
lodge seamana cu o mica movila avînd o intrare facuta din
tr-un cadru din lemn de cedru. Indienii din zona de cîmpie
îndeplineau ceremonia sudatiei în patru timpi acompani
ind -o cu rugaciuni si cîntece sacre.
Pe la 1830 vestitul pictor din Vest George Catlin a pic
tat un cort de sudatie mandan amenajat în interiorul unui
tipi Antropologul James Mooney a relatat ca loja de suda
tie era o practica aproape zilnica la indienii cheyenne si kio
wa. Peste tot în America aceasta sweat lodge este construi
ta în aceeasi maniera: ramuri suficient de lungi sînt îndoite
si legate pentru a forma o cupola de aproximativ un metru
si jumatate înaltime care era odinioara acoperita cu piei de
bizon în zilele noastre folosindu-se paturile. La început
un numar de sase pîna la zece persoane se asezau în jurul
unei vetre centrale unde sînt puse pietrele încalzite pîna la
înrosire. Peste acestea se varsa apa rece pentru a obtine ast
fel aburi fierbinti. Dupa cum spun membrii tribului aceas
ta ceremonie este practicata cu ocazia serbarilor puberta
tii înaintea unui dans al soarelui sau a altor ceremonii sacre
înaintea plecarii la vînatoare sau pe poteca razboiului dupa
uciderea unui vultur sau a unei fiinte umane.
Inikagapi a transpira este un ritual de purificare care
poate fi îndeplinit si pur si simplu p~ntru a te simti bine
curat sau pentru a scapa de oboseala. Insa de cele mai mul
te ori este vorba de o ceremonie sacra. Este preludiul unui
ritual de o si mai mare solemnitate: cautarea viziunii.
Cu peste cincizeci de ani în urma samanul Nicolas Black
Elk1 spunea ca în sweat lodge se reunesc toate fortele uni
versului: pamîntul apa focul si aerul. Apa este bineface
rea oferita omului de catre Spiritele Tunetului. Aburul care
se ridica din pietrele aflate în jurul focului ne purifica si ne

ajuta sa traim în acord cu vointa lui Wakan T anka. Daca
Nicolas Black Elk John N eihardt H ehaka Sopa Les rites secrets

des lndiens sioux Editions Payot Paris.
sîntem suficient de puri, putem chiar sa speram ca vom avea

o V IZ IU ne.
Învatatura lui Archie Fire Lame Deer 1, vraci lakota, spu
ne ca lojaorizonturi.
si patru de sudatieFiecare
este delimitata de doisprezece
element simbolizeaza ceva tarusi
si fie
care simbol este sacru. Pamîntul în care sînt înfipti tarusii
trebuie sa se afle în apropierea unei ape, într-un loc în care
sa existe mult lemn - întotdeauna salcie alba, cea care ia
durerea de cap. Lame Deer povesteste2: Tatal meu John
Fire Lame Deer) îmi spunea mereu ca toate acestea repre
zinta
lul de scheletul poporului
a evoca viata nostru. Salcia
si moartea. Ramurile
moarede iarna
salcie dar
au ro
re
naste primavara, asemeni oamenilor care mor dar continua
sa traiasca în lum ea spiritelor.
Intrarea în coliba trebuie sa fie orientata întotdeauna spre
vest, pentru a uni soarele care apune cu soarele noptii, cel
care mai este numit si luna. Numai heyoka visatorul tu
net, procedeaza întotdeauna invers fata de traditie. Intra
rea în coliba sa se face prin partea de est. Black Elk afirma
ca inipi ar trebui orientat spre est.
Pamîntul extras din vatra aflata în mijlocul încaperii este
folosit pentru trasarea unei cai sacre care duce la o movi
lita num ita uneori UncP si aflata la circa cincizeci-saizeci
de centimetri de la intrare. Putin mai departe, va fi aprins
Focul Fara Sfîrsit. Pentru amenajarea acestuia, se asaza pa
tru busteni orientati spre est si vest, peste care sînt pusi alti
patru orientati spre nord si sud. De acestia se sprijina apoi
alti busteni, pentru a forma o constructie asemanatoare unui
tipi În vîrful acestui rug, sînt asezate pietrele. Focul Fara
Sfîrsit nu reprezinta num ai Unei dar si puterea eterna a Ma
relui
Spirit caci, daca oamenii mor, muntii si stîncile tra-
Iesc vesnIc.
Cerb Sch io p.
2 A rchie Fire L am e D eer, Le CeTele sacre :Editions Albin Michel,
Paris.
3 Pamîntul.
lînga vatra în care ard pietrele se afla un altar în forma

de craniu de bizon pe care se pune pipa sacra; la picioarele
acestui altar se afla o galeata cu apa de izvor cu care se uda
pietrele înrosite si în care unii vraci pregatesc în prealabil

o infuzie de salvie. În anumite cazuri pietrele sînt duse în
swe t l dge cu ajutorul unor furci traditia recomandînd însa
folosirea coarnelor de cerb. Se cuvine ca în fiecare etapa de
pregatire a unui inipi sa se rosteasca rugaciunile potrivite.
În urma cu cincisprezece ani în timpul primelor mele
experiente de sudatie barbatii erau separati de femei. Anu
miti lideri traditionali îndeosebi Lame Deer respecta în

continuare aceasta regula în vreme ce altii precum Wallace
Blake Elk înfaptuiesc ritualul fara cea mai mica discrimi
nare. Participantii intra în încapere în sensul acelor de cea
sornic sensul solar si se asaza apoi chiar pe pamînt. Con
ducatorul ceremoniei se asaza în partea de est a intrarii.
Paznicul focului oficiaza în exterior lînga vatra centrala. El
este cel care la cererea liderului ceremonial duce pietrele

. înrosite în interiorul încaperii de sudatie. El este totodata
cel care ridica sau coboara cuvertura care acopera intrarea
si cel care executa ordinele conducatorului.
Pietrele încalzite pîna la incandescenta capata un aspect
deosebit.
Black Elk le numeste st ne pe plel• Cînd sînt aduse în
încapere si asezate
du-se chipuri formepe...vatra centrala
Oamenii pe eleastfel
realizeaza se vad
cît conturîn
de vii sînt
aceste pietre. Liderul presara salvie sau cedru deasupra lor
si un miros deosebit umple încaperea.
Se asteapta apoi ca spiritele bune sa se manifeste ca Wa
kan T anka sa vina pentru a linisti si a îndruma inimile par
ticipantilor. În timp ce apa rece este varsata asupra pietre
or incandescente
Incetul cu încetul toti se roaga
coliba si îi cu
se umple multumesc Creatorului.
un abur alb ca si cînd
o unda de aer cald ar izvorî din pamînt.
Poporul Pietrelor.
Aceste sw ea t lo dg es sîht adeseori agreabile. Se întîmpla

însa ca ele sa se dovedea~ca deosebit de neplacute pentru
c:i neobis~~iti c~ genul ~cesta de exper~ente. Îmi amintesc
ca am partICIpat m 1985 la un astfel de ntual condus de ca
tre un tînar lakota, în tirrlpul caruia cineva a fost incom o
dat de caldura devenita in~uportabiIa. Cu toate acestea, ma
în cazul novicilor.
Treptat, atm osfera de ine plina de vraja. Îngînat de cîn
joritatea samanilor cunosfclimitele care nu trebuie depasite
tece, de rugaciuni si de sU Jetele produse de uruitoare, con
ducatorul ceremoniei im~lora sosirea spiritelor si a Tatalui
Ceresc. Jerry
a, spunea Dunson,
m ereu: Tata,upul
eu nudinsîntprietenii
decît unmei kiowa
lucru pon
neînsem
nat; da-m i um ilinta neceJara pentru a îm plini aceasta cere
monie. Dacadeuna particip~nt

ermisiunea iesi strigînd:nuMitakuye
mai suporta caldura,
Oyasin el cere
• Paznicul
focului îi deschide de îndata usa, iar acesta iese respectînd
sensul
tru acelor
etape sau de ceasorni4.
patru În derularea
descH ideri, ritualului
m ai exact, intrareaexista pa
în înca
pere este deschisa de pattu ori. De fiecare data, vraciul în
Chanunpa trece din îna în m îna. Fiecare prim este pipa

treaba daca cineva
sacra rostind cîteva dore3'le
cuvi te sa
sauiasa.
spunînd o rugaciune. O ce
rem onie de o asem enea ifnportanta purifica trupul si spiri
n general,
tul- în un iteputernic
anum cazuri'll entim
e entpractica
poate de fraternitate
spalarea si armo
cu salvie.
nie îi uneste pe participa ti. Chanunpa este cea care i-a aju
tat pe indienii lakota-siotix sa pastreze, în pofida evenimen
arinte - Pamîntul.
telor imprevizibile ale isto,lrieior, o legatura strînsa cu Marele
Îmi mai amÎn escde p1ma mea ceremonie yuwipi cu Wal
lace Black Elk. Inca de lr sosirea mea la Crowley Lake, el
înfaptuia ritualul
apte directii. de dimireata,
A ceasta cerem onieîndreptînd
se poate pipa sacra
derula în cele
folosind
fie pipa, fie doar un pum ~ de tutun. C ele sapte directii sînt:
Cf. no ta supra p. 23.
nordul, estul, sudul, vestul, patria Vulturilor legatura cu

Marele Creator , Unei Maka si Tunkashila2•
O data încheiata aceasta operatiune prealabila esentia
la, ziua putea sa înceapa. Asadar, la începutul dupa-amie

zii, am construit sub îndrumarea lui un cort pentru ritua
lul de sudatie, dupa regulile dictate de traditie, cu focul fara
sfîrsit si calea centrala.
Desi eram vreo cincisprezece asezati în cerc în interio
rul cortului, formam cu totii o singura fiinta spirituala. Black
Elk asternu un strat de salvie pe jaraticul incandescent si
asteptaplantei
terea ca valurile
trebuiadesa-I
fumajute
parfumat sa înceapa
sa închida usa în sa urce.
fata Pu
spirite
lor rele. Andrew, tobosarul, începu sa bata în instrumen
tul sau ritualic si cînta o melopee în registru acut. Eram
cufundati în întuneric absolut. Se scursesera doar cîteva mi
nute, cînd o schimbare de atmosfera deveni perceptibila.
- Parinte al nostru, striga Black Elk, asculta-ma, ma în
rudesc cu toti cei care merg în picioare, se tîrasc, zboara sau
înoata. Înca de la început, chipul meu, pieptul, bratele si pi
cioarele mele sînt din acelasi aluat din care sînt alcatuite toa
te creaturile. Ne înrudim cu totii. Stiu asta. Vad minunile
tale peste tot, în frunzatomnatica, în copacul din care se
desprinde aceasta frunza, în radacinile celor care stau în pi-
cioare3 Parinte, asculta-ma, te rog.
Wallace ceru sa i se aduca primele pietre încalzite pîna la
incandescenta. Acestea au fost puse în vatra din mijlocul
cortului iar intrarea a fost reînchisa, întreaga asistenta cu
fundîndu-se într-o bezna adînca.
- Simt, spuse samanul, ca toate vietuitoarele sînt pro
tejate. Traiesc, deci sînt protejat. Traiti, deci sînteti prote
jati. Gînditi, va minunati, luati decizii ... Faptele voastre va
protejeaza. Sînteti fiinte umane, prin urmare regasiti în voi
o putere tamaduitoare - aceea care îi ajuta pe cei aflati în
Marele Parinte Pamîntul .

2 Cf. Nota supra p. 25.
3 Copacii.
nevoie. Ma rog Marelui ~pirit sa vada în voi niste cautatori
Patrundeam treptat î straturile tot mai adînci ale con

ai adevarului, ai binelui li ai puterii de regenerare.
stiintei samanice, gratie ai multor stimuli corporali: sal
via, cedrul, zgomotul tObFi, cîntecele si rugaciunile. Timpul
sea mai
scurgea,
existefara
însa
nimicca d~cît
î~ainte
prezentul
sau dupa,
perpetuu.
trecut sau
Brusc,
viitor,
în
încaperea ~nch~s~au
orma unellurruru navaJit
de un val-vîrtej
albastru Poporul
turcoaz. Pie:relor
Am urmant sub
cu aten
tie chiTica
centa.
tie naturala
In van.
fenomenul, pentru a apita trelor încalzite
asigura ca nu epîna
vorbala de
incandes
o reac
Atmosfera era intensa, caldura extrema, corpul îmi era
transpirat. Bataile tobei sleaccelerau. Deodata, am auzit ci
vînt usor sufla în interio Il încaperii închise ermetic. In anu

ripit
mite de pasari,
momente, fîlfîit de jiPi,
cîntecele fosnete
i toba de stofa,
se opreau în timp
pentru ce un
a-i permi
te lui Wallace sa vorbeaslca.
ipi- le
Aceasta
va arataceremonie
celor cart.~~teo
doresc
chemare
sincer spirituala
sa comunice
unica.cuYu
lu
mea spiritelor care este ca1eade urmat. Ei vor putea apoi sa-si
ajute poporul, indiferent Idereligie sau rasa, si lumea întrea
plul samanului care umb a printre voi. Voi, oamenii albi în-
deo~~bi, în~atati s~ d~p~s·ti ~onstrîngerile eului ~o~tn: ~ aca
dontI sa va
ga. Pentru apropIatI
a stabili SI al mult de trebuie
aceasta~omUnicare, Marele saSpmt
urmatiSIrespec
sa de
exem
veniti un saman natural, :ezvoltati-va, de asemenea,
tul fata de voi însiva, re,chilibrati-va cunostintele si traiti
în armonie cu legile Crertiei.
Îi absorbeam pur si simplu cuvintele prin toti porii tru
purilor noastre.
tre, - acest
suflul abur a sfînt,
Priviti,
Marelui care
Spirit. Re· epirîndu
continuatjel, înalta
dupa din Poporul
ceasimilati
-1,
Pietrelor,
a turnat energia
apa este
pesteMare
pie
lui Mister.
it oOusoara
senzatieaccelerare
extraordi~ara îmi strabatu
a Iritmului cardiac, corpul. Aminima
ca si cînd sim
ar fi înce:ca:
ascunse mca :a
m arda d~~ balastul,
constImta eEoti~l~ siMa
mea ol:hsnUlta. î~d<:>ielile
sImteamvech.i,
mI
nunat, cum de altfel ~a simtisem Sf în timpul altor ~xperien
te
rupul
de expansiune
meu era purificat
a constiintei
simulta9
- 9umai
cu spiritul.
ca, în cazul de fata,
tate. Unii se rugau pentru parint i bolnavi sau pentru ru

deleIndiyparute,
realitate, altii pentru natura.
ceremonia Dupa înca
a mai turat cumospunea Black
ora si juma
Elk: In yuwipi, nu mai exista ba bati si femei, rase sau di
ferente religioase, ci doar fiinte u ane unite într-o stare de
comuniune perfecta, într-un elan piritual comun. Nu pu
team sa-mi reprim gîndul ca acest ceremonii coboara pîna
în negura timpurilor si au razbit p 'n toate capriciile Istoriei.
Pentru noi, occidentalii, care am ~ierdut sensul unor astfel
de ritualuri, a sosit probabil clipa fa regasim aceste cai stra
vechi de îmI?linire a sinel~i prin r1?e~coperirea învatamin
tel~r s~mamce cu o v~echime ~u ~lmllenara.
- Au trecut, iata, cinci sute de ani de cînd fumam Cha-

In tImp ce fumam Impreuna PIj;a sacra, Grand-Pa spuse:
actuala Virginie de Vest a trait un eveniment atît de extra
ordinar si de sacru pentru noi, ca pentru voi momentul în
nunpa. În vremeai-a aceea,
care Dumnezeu înmînatunluiclanJakota care Legii.
M ise tablele se stabilise
O femeîn
ie a venit în cautarea clanului, ad cînd cu ea o profetie si o
pipa, obiect al unirii poporului. E era din spita acelor pa
tru labe , care aveau sa devina în curînd hrana si adapos
tul clanului (bizonii). Strania vizitatoare pretindea de alt
fel ca se numeste Ptesanwin famili sa era poporul Bizon 
masculii
te sora fiecarui
erau Ptaindian
iar femelele
lakota. Pt~.
Sîrt Ea
femeie,
era, asadar,
spuse ea.femeia
Gura
mea graieste adevarul si în mine 9u este nimic rauvoitor.
Apoi, ea a dat clanului o teava lunJ,a si dreapta, laringele lui
Ptepe care îl scosese si-l uscase pentru ca el sa poarte su
tra va deveni vizibila. Folositi-o entru a intra în contact
cu întelepciunea celor dispa~ti, entru a va mentine uniti
si pentru ca vorbele voastre sa fie î b,
flarea omului. Cu ajutorul acestui spuse e~ armonioase.
totdeauna suflarea voas

Cunosteam povestea ~emeii Bizon. Ea este cea care le-a
transm is siouxilor
a osatura lakot~Jele
cosmogoniei sapte dintre
l f Cîteva cerem onii
ele aucare
cazutformea
în de
suetudine, dar altele au rezistat si au iesit iar la lumina în ul
tim ii treizeci de ani, grati9 redes~eptarii constiintei sam anice
înemorua
Am:ricasudatIeI,
de ~ o:d:
m vana2ta
d~n1ul YUW
soar:l~i,
Ipl.Aceasta
cautarea dm
:iziunii
urma sia de
ce
venit foarte populara, atî la indieni cît si la altii.
Am avut în mai mult rînduri ocazia de a vorbi cu An
drew Thunderdog, fratele si prietenul m eu. Acest povestitor
admirabil mi-aHrelatat
re a revelatiei. nu
am bleche eroasele
api sale viziunii,
cautarea experiente
estedeelemen
cauta
tul central al calatoriei sp .tuale a indianului dornic sa intre
în contact direct cu W ak n T anka. Este o ceremonie indivi
duala care se desfasoara P4 un m unte izolat, îndeosebi pe ves
titul siouxiidinsantee,
Bear Buttei
m padurite, M 0-\ltana. Anumitiî~ regiunile
care traiau indieni dinacoperite
zonele
platforme pe care efectua acest exercitiu spiritual. .

de desisuri din M innesoft, au construit, în vîrful copacilor,
Cel plecat în cautare revelatiei trebuie sa-si impuna o
perioada de patru zile del pOSt negru. În ce ma priveste, ti
nusem deja post de cîteva ori, dar niciodata post negru.
- Ce se întîmpla atuJci cînd nu bei timp de mai multe
zile? l-am întrebat eu pel Andrew.
alui- din ceruri.a doua

Ei bine, Dar cel rai neplacut,
zi 1ste greu este în cea de-ate treia
si atunci zi.
rogi Ta-
- Si c~ ~aci atunci ? ar ns~stat eu.
Ma pnvi cu un aer lroruc SI spuse:
H ey then you praJ more2•
În ajunul plecarii noal~tre, eram cu totii asezati confor
tabil în jurul focului. Ca de obicei, W allace bea sifon. Atunci
ne povesti întîmplarea cb vulturul.
varul meu, cînd am zari o pasare mare culcata pe o parte.
a Ursului.
- Într-o zi, rulam pe1autostrada împreuna cu tata si cu
Ei, atunci te rogi si mai liI1ult.
Am facut cale întoarsa. Era un ltur ranit de un vînator. În

cadere, îsi rupsese o aripa. Nefe icitul încerca totusi sa-si ia
zborul, dar era prea slabit. Atun i, am mestecat o bucata de
salvie si i-am pus-o ca un plastu e pe rana. Am adunat apoi

mai multe tulpini de salvie pe are le-am pus peste si sub
corpul pasarii. Am încercat dup aceea sa-ii pun la loc aripa
frînta. În cele din urma, tinîndu- strîns de labe cu mîna stîn
ga, l-am ridicat spre rasarit si a început sa ma rog. Pe la
jumatatea rugaciunii mele, vult rul a murit în mîinile mele.
L-am adus în cortul Poporul i Pietrelor. Ne rugam, cînd
s-a produs o strafulgerare si sFliritul vulturului a patruns
în încapere. Batînd din aripi, m atins~ cu ele - as fi jurat
ca este atingerea unei mîini om nesti. Imi multumi pentru
ceea ce facusem pentru el. Eram îtuit de emotie si mi-au dat
lacrimile. Vulturul îmi spuse: ,,0 d zaceam în agonie pe mar
încercat sa-mi vindeci rana si te-a rugat sa ratnîn în viata. Dar

ginea drumului, cuprins de chin~ri, m-ai leganat în brate. Ai
am plecat.
acum stii ca
Desi acum,
eu am îmbracamin
un spirit. Rfamasesem
ea mea carefara
zacesînge,
pe josasa
(pe
ca
nele) îti apartine. Am venit sa-ti ofer penele mele, pentru ca
mi-ai mîngîiat rana, te-ai rugat; p ntru mine si mi-ai aratat ca
ma iubesti. Iti promit ca, atît tim cît le vei purta, eu voi zbu

ra deasupra ta. Iata ce mi-a p omis spiri~l vulturului în

ZIUa aceea.
Un membru al grupului nost i-a cerut Batrînului sa ne

povesteasca despre învataturile p mite de la bunicul lui, ves
titul Nicolas Black Elk, unul di tre cei mai mari samani din
prima jumatate a secolului. Cu pl ivirea pierduta î~ gol, Wal-
lace spuse:
- Era o perioada dificila. P in anii 30, Departamentul
pentru problemele indienilor i terzicea c~remoniile tradi
tionale. Nick si cu mine mergea în adîncimile padurii pen
tru a le îndeplini. Pe cînd era cOl1il,bunicul meu a cazut din

tr-o data într-o
i-a parasit coma
trupul si aprofunda
fost purtrt~are a durat
spre mai supranatu
un nivel multe zile.
raI, unde a ~sistat

descopent la. div~.~seevenimentepremonitorii
bogatIa si un~~
can lakota~ Pe masura ce treceau amI,
sensul acestei experiente i-a devenit evident. El avusese, de
p~lda,
azuse viziunea
cercul în:rî~geri~ P?p<?~lui
fnnt al n~tIUnll nostruSe de
noastre. catreca al?i;
crede VIZIUel
nile lui nu se limitau la du~~ta propriei vieti, ci mergeau din

colo de ea. Nick s-a plînsl adeseori de neputinta lui de a re
face cercul frînt, desi multii cred ca nu a dat gres. Un alt efect
tarea lui cu puteri samani e diverse - cea a elanului îl facea

al revelatiei irezistibil
realmente avute de înbU~CUI meu în copilarie
o hii femeilor, ceea ce nua fost si do
l-a împie
dicat în nici un fel sa-si sum m ari responsabilitati spiri
tualeRazboaiele
pe tot parcursul vi~tiiîncheiate
din cîmpie, ... cu masacrul celor din
clanul Marelui Picior, p~~recut la W ounded Knee în 1892,
au frînt inima si coloana rertebrala a Poporului. Totusi, asa
cum fiintele supranaturale au lasat adeseori sa se înteleaga,
spiritul Poporului nostn} nu a fost distrus definitiv. Pe tot
pa~cursul s.ecolulu~ al X~:-lea, am erin~~enii au ~o~t m atu
ratI de man furtum. Cu toate acestea, el les astazI dm aceste
în~ercari mai vigurosi cal oricînd, iar anii care vor veni vor
vedea împlinindu-se sceîa finala a viziunii bunicului meu:
cercul natiunii noastre vr fi reconstituit si Poporul va trai
din nou in pace si armore.

Flora Jones indianca wintu zona
de joasa altitudine a untelui Shasta
o n stiin ta a m erin diafa a m e diu lu i
În toamna anului 199r, cu ocazia unui congres intercul
tural în sud-estul Frant~i, am avut prilejul de a ma întreti
Californiei care învatase samanism cu Flora J ones, o wintu

din regiunea cu
ne îndelung lui.J ack wafking Eagle, un indian din nordul
u trait
Vreme izolati
de mii
într-o
de ani,
zonaipdienii
m inunata
wintu,
extrem
karok,
de retrasa.
yurok siAceste
hupa
trib uri veciu e si-au forrft, desi vorbeau limbi diferite, mo
duri de viata lopatar
ea cerbului asemanatoFe: pescuitul
si c*ltivarea somonului,
porumbului. vînatoa
Printre alte-

le, fiecare dintre acestia manifesta acelasi respect pentru na

tura - cei din tribul wintu venereaza în special muntele
Shasta, muntele lor sacru. În timpul ceremoniei autumna
le numitesecrete
riturile dansul pieiireînnoirea
vizînd de cerb alb , samanii
naturii perpetueaza
si bunastarea co
munitatii. Se remarca si aici un respect inegalabil pentru con
stiinta naturii. Flora J ones este una dintre ilustrele repre
zentante ale acestor samani wintun.
Odinioara, poporul wintun ocupa un teritoriu care se
întindea de la muntele Shasta, de-a lungul malului stîng al
rîului Sacramento, pîna în golful San Francisco. În secolul
trecut, înainte de 1870, erau aproape douasprezece mii de
oameni. Însa un secol de violenta rasiala, boala, saracia, mi
gratiile si casatoriile consanguine le-a redus numarul la putin
peste o miel.
În ciuda disparitiei treptate a celei mai mari parti a tra
ditiilor lor, indienii wintun continua sa-i considere pe sa
manii initiati vindecatori si îndrumatori spirituali.
- Ceremoniile lor încep seara, mi-a spus Walking Eagle.
Samanii si ucenicii lor danseaza si cînta în J urul focului
pentru a invoca spiritele, a caror sosire o anunta cu ajuto-
rul unui fluier de os. Daca un spirit accepta un anumit can
didat, el patrunde în trupul acestuia, care este cuprins de
îndata de convulsii. Omvl saliveaza si se întîmpla ca din gura
si din nari sa-i curga sînge. În final, acesta cade la pamînt
si samanii mai vechi îl duc în cealalta parte a focului, unde
îl vegheaza cîntînd.
Putini sînt astazi indienii wintu care pastreaza memo
ria limbii si traditiilor lor. Flora Jones este singura femeie
saman recunoscuta. Ea continua sa practice arta de a vin
deca a stramosilor ei, organizeaza sedinte samanice si le pre
scrie bolnavilor din triburile vecine ierburi traditionale. În
stare de transa, Flora J ones stabileste diagnosticul doar cu

ajutorul mîinilor.
I Despre sfîrsitul tragic al indienilor din California, ef. Theodora

Krueber, shi Editions Terre Humaine, Paris.
- Sedinta începe în m om entul în care spiritul pune sta

pînire pe trupul ei, un evtnim ent spectaculos, continuaJack
W alking Eagle. Plim bînqu-si m îinile pe deasupra celui bol

nav, Flora îi sim te trupu~ pîna la cel mai m ic m uschi si cea
m ai m ica vena. Ea sim te cpiar si durerile acestuia. D aca o per

soana are problem e cardiace, inim a Florei începe sa bata m ai
repede.
arte a celuilalt.
Ea suferaDaca
de tots~iritul
Iceea ce
identifica
sufera bolnavul.
sursa bolii,
Devine
el preo
Shasta este muntele sacru al tuturor indienilor din

scrie cura terapeutica,
nord-vestul Statelor U v~rbind prin pentru
te, m otiv gura sam
careanului.
aici se des
fasoara
e~ de cazu:-i
m ai mde
ulte
revel~tii
cerem onii
FP?ntane
în fiecare
si ~e diver~~
an. Se vorbeste
aparitii. Flo~
ade
ra J ones stIe cum sa llltle legatura cu spm tul m untelUI
Shasta. Prin urmare, nu m ai este ea cea care vorbeste, ci prin
vocea ei graieste însusi buntele, care se exprim a prin in
term ediul unui corp pe~fect purificat.

Flora Jones s-a nasc~t în 1909. Pe la sfîrsitul anilor 8
0,
ea a anuntat ca se retrage, însa continua sa practice pentru
fratii ei wintun si pentrJ cei care o consulta de mult timp.
Pe la începutul anilor 9 0, ea continua sa sustina cerem o
locul lunii august.

nii Dupa
publicece pe m untele
în 1854 pop jhasta,
rul ei a cu
semocazia
nat un Pastelui si Ia mgu
tratat, cedînd ij
vernului Statelor Unite 1ea mai mare parte a teritoriului tri

bal, seful Seattle din tribrl Suquam ish i s-a adresat lui Isaac
ator:
St~vens, guvernatorul nrului stat W ashington, în felul ur
Atunci cînd om ul f<l>SUa fi pierit si cînd am intirea tri
bului m eu va fi devenit hn m it printre oam enii albi, aceste
tarm uri vor fi locuite d{ m ortii nostri invizibili, iar atunci
cînd
uri în
urmprerie
asii vostri,
sau în coPtii
linJsteacopiilor
padurilor
vostri,
întinse,
se voreicrede
nu vorsinfi
niciodata
lor voastre singuri. Noaptea,
va fi liniste iar voicînd pe crede
le veti strazilepustii,
oraselor si sate
ele vor fi de
fapt ~ ~ine.
au traIt SIde m ultim
care nu aueaAIrlcetat
~elor rev~ ~iti pe. msa~l~IUbeasca
nICIOdata agurile. pe care
aceste
locuri minunate. Omul alb nu fi niciodata singur. Sa fie,
asadar,
i neputinciosi.
drept siMorti,
bun cuampoporu[
zis ? N~ meu,
exista cac
morti,
mortii
ci doar
nu lumi
vor
diferite.
Ritualul cortului tremurator
la indienii Cree nordul Qu ebecului
toamna anului 1992 [
Rîuri, ma îndrept acum spre Sain -J ean, mai eXact spre Mis
tassini- Baie-du- Poste, pentru a aj nge într-o tabara Cree din
apropiere de golful James. Padu ea laurentina care se întin
Dupa ce am parasit Montreaf,l l si am traversat cele Trei
de
aicla de
sudpajisti
de padurea
si copaci,
boreala
pini,este
prlntre
ragnifica,
care triaiestuosul
un adevarat mo
pin
alb,
umiri
artari,
nu stejari,
le cunosc
mesteceni
si care dau
si at~tea
~plendoarea
alte speciitoamnei
ale caror
cana
de
diene.
ricie. La nord de Trei Rîuri, dupa; hawinigan si Grand-Mere,

Drumul merge de-a lungul pjrcului national de la Mau
vulpea, ursul si castorul. Unul d n visurile mele este sa vad

un elan în libertate - acest ani al de talie mare traieste în
regiunile mlastinoase din nord, incolo de lacul Saint-Jean,
urmeaza un lant de coline unde1SaIaslUiesc lanul canadian,
unde asezarile
ori zarit civilizate
pe sosele, se raresc1
îndeosebi Acestiar
noaptea, solitar poatesafiînune
prezenta re
giune este semnalata la tot pasu~ de panourile indicatoare.
Urmeaza sa petrec vreo doua s ptamîni la indienii cree din
0/
Mistassini-Baie-du-Poste, la rec ,mandarea lui Agnes, o in

firmiera de provincie care lucre za la dispensarul rezerva
ti ei. O întîlnisem de mai multe ori la Montreal. Originara din
Grenoble, aceasta femeie de trei eci si cinci de ani a parasit
Franta la vîrsta de optsprezece a i, pentru a raspunde che
de civilizatie amerindiana. Trebu e mentionat faptul ca timp

marii Lumii
de sapte Noi.
ani a trait Agnes estedin.
la inuitii o etnciclopedie
xtremul nordvie canadian.
în materie
As fi vrut sa profit si ~u de aceasta calatorie pentru a vi

zita acea parte de nord d~r din pacate timpul îmi era ma
surat.
otodataAceasta
si atîtcivilizatie
de aproPl1ecunoscuta
ata ma fascina.
atît de
Cuvîntul
îndepartata
inuit dar
se
mosii din Asia sau din In ulele Aleutine din Alaska. Cuvîn
tul : e~chir~lOsj ; deloc ap eci~t ~e inuiti:. este fol~sit di~ c~în

ce
refera
mal la
pUtm.
toti eschimosii
CIt despre dJnnUIt
Canada
acesta
deosebindu-i
mseamna pur de SISIm
eschi
plu Poporul .
Niste artisti amerindiepi pe care i-am întîlnit la Montreal

mi-au
gocieri explicat
inuitii ca
au dupa
semna9ai cumult de cincisprezece
guvernele federal si ani de ne
teritorial
acordul de la Nunavut r d al celor mai importante reven
dicari ale indienilor aut htoni din istoria Canadei. Acest
acord prevede crearea în 1 99 a unui nou teritoriu Nunavut
în partea estica a actualel r Teritorii numite de Nord-Vest.
N unavut în traducere: amîntul N astru echivalentul po
sute de mii de kilometri atrati adica o cincime din supra-

fat~ Quebecului.
linezianului Fenua
Lim?a i ~~ti~~pe :s~e
se înjinde o aici l~m~a.oficiala
suprafata de peste ala ~
doua
tun de engleza. Esch~mo · mslsllsI spun mUltI Poporul
ca Purtatori de Paduchi iar pe oamenii albi Kallunaat adi

sau cei
ca oamenii în timp
cu Sprîncene Lu cIgipe. indieni îi numesc Itkilits adi
În timpul sejurului sa la inuiti Agnes fusese adoptata
de o familie cuiaproxima iv saptezeci de membri. Acolo ea
a descoperit vînatoarea d vulpi argintii. Pe o întindere alba
si neteda total lipsita de egetatie fara denivelari lipsiti de
cel mai mic punct de rep r vînatorii umbla ore întregi pu
nînd capcane apoi vin sa e ridice fara sa uite vreuna. Agnes
a arta.~pus ca femeile le erru superioare

rr:i-a barbatilor în aceas
- Într-o ~ilde vînato re un prieten m-a rugat sa merg

pîna- laCum
mamaasa?
lui.am
Amîntretat-o
po nit asadar
eu. spre ea pe întinderea
aceea
a urinez
alba pematurata
zapada înghletata
de :r1rtejuri- deurina
vînt. face
Femeia
o groapa
mi-a cerut
mica
în care inuitul îsi asaza capcana. Cînd am terminat, ea mi-a

aruncat o privire dezaprobatoare deoarece, asemeni barba
tilor, nu reusisem sa fac decît trei gauri. Ele, femeile, reu
sescTrecînd
sa urineze de cîteSaint-Jean,
de lacul sapte ori. patrund în adîncimile pa
durii laurentine. Un panou de semnalizare indica: Urma-
to are a sta tie d e b en zin a:1 2 k m O suta douazeci de kilo
metri de padure M a gîndesc la codrii nostri din Evul M ediu
~i la cam paniile de defrisare din Franta secolului al V III-lea.
In tara noastra, cu exceptia cîtorva frumoase paduri ce tin
de anumite domenii, nu au mai ramas spatii comparabile
celor care înca mai exista aici. La iesirea dintr-un viraj, ma
opresc pentru a-mi oferi o ora de plimbare prin padure. Prie
tenii mei din Montreal îmi vorbisera despre o planta rara, le
suce-pin , care creste în stratul de frunze moarte din zo
nele umbrite si care face o floare unica. E:te o planta eva
nescenta, de un alb-argintiu, fara frunze. Imi fusesera elo
giate si fructele de padure, afinele si vestitele albastrele care
cresc din abundenta în zona. Plimbîndu-ma, îmi treceam
în revista cunostintele despre conditiile de viata actuale ale
indienilor canadieni.
Populatiile aborigene, cum m ai sînt 'ei num iti, se îm part în
trei grupe care traiesc în Yukon, în Teritoriile de Nord-Vest
si în Ontario. Întîlnesti însa comunitati aborigene în toate
provinciile. Acestor trei grupe li se mai spune si canadie
nii autohtoni pierduta
dependenta sau Primele Natiuni, canadieni.
a aborigenilor referire implicita
E xista, se lapare,
in
peste doua mii de rezervatii raspîndite pe întreg teritoriul,
reunind vreo sase sute de tipuri etnice din care mare parte
traiesc m odest, dintr-o alocatie guvernamentala. Este cazul
bastinasilor cree de la Mistassini-Baie-du-Poste.
Cu toate acestea, asistam de la începutul anilor '60 la o
desteptare a mîndriei amerindiene, ca si la o afirmare a drep
turilor si specificitatii culturale ale prim ilor locuitori, în spe
cial prin Carta drepturilor si libertatilor semnata în 1982.
D e la începutul anilor '60, liderii indienilor încearca sa-si po
litizeze revendicarile. Fie ca invoca Constitutia, revendica

terenuri sau îsi apara dj.ptUrile miniere mai multe orga

nizatii nationale în spec~al Adunarea Primelor Natiuni se
angajeaza în apararea drrpturilor indienilor. Gratie acestor

dicarile lor ajung adese ri în salile tribunalelor îndeosebi
actiuni voceadreptul
cele privind lor s-alafal:ut în cele al
a tonomie dinpopoarelor
urma auzita. Reven
aborigene.
Eram la Montreal în 1990 cînd o factiune rebela a in
dienilor mohawk Razb inicii au pus mîna pe arme si au
blocat podul Mercier car leaga insula Montreal de malul su
dic allaculuiSaint- Laure t pentru a atrage atentia mass-me
diei. Semnarea acordulu de creare a teritoriului Nunavut
prevazuta pentru 1 apri ie 1999 a fost urmarea acelor tul
burari si angajeaza un pr ces de restituire a pamînturilor ca
tre popoarele autohton . Stiam ca Mistassini avea un dis
pensar o infirmerie un ic supermarket o scoala o biserica
perearea
scurt scolilor
scheletul
indiene
unei 9rganizari
Rermite controlul
sociale educatiei
de tip occidental.
religioa
se si predarea
sistem judiciar limbilor
indian.
ci~utohtone
si în Stateleprecum
Unite si crearea amer
miscarea unui
indiana este extrem de adiva si participa din ce în ce mai mult
la diverse manifestari cafe reclama respectul fata de religia

limba cultura si istoria foporului lor.
Iubesc aceasta tara în ~are mi-am facut numerosi prieteni.
aerile
iubesc
calduroase.
pentru b}îndetFa
Imi pltc de
si forta
asemenea
ei pentru
arta cultura
clima aspra
si lite
si
ratura din Quebec si A9adia. Ma gîndesc la toti acei fran
cezi acadieni care în secflul al XVIII -lea si-au pierdut pa
a facut cunoscuta întregi lumi drama lor. Exista si o litera

tura indiana gratie unor scriitori ca Georges Clutesi si mai
ales Ipougri care prin a ii 30 a scris mai multe opere tra
mînturile. EVdngeline Iu~gul poem al lui Henry Longfellow
duse în întreaga lume JYintre care admirabila Pilgrims of

the Wild Zugravind Ad.dia Antonine Maillet a redat via
ta în La Sagouine unei tkri careia i-a fost furat trecutul.
sa gasesc aici un sat mai traditional. Indienii cree de astazi

Sosind
sînt în rezervatie
descendentii vînato ] ~nt
ilor surprins deoarece
nomazi din MarelemaNord
asteptam
care
traiau în imensa padure boreala, cea care se întinde pe patru

mii opt sute de kilometri, din zona litorala a Labradorului
pîna la cursul inferior al rîului Mackenzie si pîna în Yukon.
Inainte de sosirea
se adapteze europenilor,
unui cadru acestiArmele,
natural aspru. vînatori îmbracamin
trebuiau sa
tea, uneltele, obiectele ritualice erau confectionate cu aju
torul materialelor naturale. Viata se organiza în jurul unor
tehnici învatate în comun si al unor instrumente simple. As
tazi, nu mai exista asa ceva Ajutoarele primite de la guver
nul federal le-au permis sa-si construiasca acele mici case de
lemn specifice oraselelor nord-americane.
Agnes soseste de îndata si ma ajuta sa ma instalez. Vizi
tez dispensarul cree, foarte bine echipat, cu o mica sala de
operatii si paturi de spital. Personalul strain îi include, pe
lînga Agnes, pe Mercedes, o doctorita de origine spaniola,
si înca o persoana. Toti ceilalti angajati sînt localnici. Anun
turile de pe diversele panouri sînt scrise în limbile engleza
si algonquin.
Am vizitat satul de mai multe ori. E un sat pierdut în mij

locul padurii, la peste optzeci de kilometri de cel mai apro
piat oras. Ma astepta o alta surpriza: în centrul rezervati ei
se înalta un cort mare~- biserica penticostala, instalata aco
lo de mai multi ani. Impins de ~uriozitate, într-o dupa-a
miaza am intrat si eu în biserica. Inauntru se derula un spec
tacol uimitor. Cortul , cum îl numesc familiar indienii cree,
seamana cu o cupola de circ. În interior, sînt banci cu cîte
doua locuri, dispuse ca într-o sala de clasa. Trei predicatori
tineri cu par scurt, camasa alba si cravata cîntau la chitara
si psalmodiau cîntece religioase, în fata unui numar de vreo
douazeci de indieni. La fiecare cinci sau zece minute, spec
tatorii paraseau cortul si altii le luau locul. Am înteles re
pede ca aceasta era una dintre atractiile majore ale satului.
Cînd un indian nu avea nimic de facut, el le spunea celor
de lînga
Într-o el:seara i-am întîlnit pe fostul sef al satului, în vîrsta
Let s ga ta the tent .
de peste optzeci de ani, si pe cea mai batrîna femeie, care
Sa mergem la cort.
avea o suta doi ani. I-am întrebat daca apreciaza modul de

viata occidental. În mod evident batrînii care cunoscusera
timpurile vechi ale wigwamului si comuniunii cu natura se
simteau stingheri
- Traim patru însau
noul lor luni
cinci cadruîn de viata.case
aceste Sefuldar
mi-a
nu zis:
as
teptam decît un lucru ca tinerii sa dea semnalul de plecare
Atunci petrecem sase sau sapte luni în padure unde vînam
pescuim si regasim mediul nostru natural.

Am surîs gîndindu-ma ca tinerii respectivi erau în mare
parte nIste sexagenan VOInICI.
La recomandarea lui Agnes si a lui Mercedes m-am dus
în vizita la samanul satului doctorul de campanie ush doc-
tor cum i se spune aici. Dupa multe reticente el mi-a ex
plicat modul în care foloseste plantele si mi-a vorbit despre
anumite ceremonii printre care cea a celebrei tobe de vî
natoare a bastinasilor cree si a cortului tremurator. L-am
întrebat daca mai practica ritualurile cortului tremurator.
Chipul i s-a adumbrit de îndata. Dupa cîteva ore de con
versatie am realizat spre marele meu regret ca acesti bas
tinasi pierdusera multe din credintele si ritualurile lor.
- Totusi spuse el legendele noastre astazi în mare par
te uitate povestesc cum natiunea cree s-a organizat în co
munitati s-a înmultit si-a întemeiat o societate - o lume doar
a ei - si a stabilit astfel ordinea într-o lume haotica.
Atunci cînd lumea oamenilor se constituie se nasc mi
turi si legende. Se pastreaza însa legaturi strînse între oa

meni si animale gratie celui ales samanul expert în arta in
vocarii spiritelor animalelor pentru a le utiliza forta sau
viclenia în folosul lui sau al grupului. La indienii cree vî
natoarea era un veritabil ritual fiecare etapa de la urmari
rea vînatului pîna la împartirea prazii fiind marcata de ges
turi sau cuvinte rituale. Uciderea unui caribu sau a unui elan
era urmata
jupuit de scurte
si transat dupa incantatii. Vînatulpentru
reguli precise era dea fiecare data
nu-i ofensa
spiritul ci dimpotriva pentru a-i multumi si a-l ruga sa se
expuna din nou sagetilor si gloantelor. Explicarea modu
lui de alcatuire a universului prin recurgerea la povestirea
simbolica plaseaza geografia cree pe linia unei gîndiri ani

miste si magi ce foarte îndepartate de gîndirea carteziana care
prezideaza constructia geografiei savante occidentale. Acel
ush do tor mi-afaimoasele
prilejuit otobe
întîlnire cu un alt Acesta
batrîn mi-a
care
mai fabrica înca de vînatoare.
explicat ca atunci cînd barbatii plecau la vînatoare toba suna
într-un mod special pentru a intra în legatura cu spiritul ani
malului pe care urmau sa-I ucida - îndeosebi elanul sau re
nul canadian. Animalul se afla uneori la mai multi kilometri
de tabara; indienii nu detectasera înca prezenta lui nici el
pe cea a vînatorilor. Si totusi acestia afirma ca bataile tob ei
le permiteau realmente sa comunice cu vînatul. De îndata
ce contactul era stabilit fapt semnalat de infime variatii de ritm
haituirea putea sa înceapa. Animalul acceptase sa-si daru
iasca viata.
În to;mna anului 1992 mai erau doar doua persoane care
cunosteau tehnica sacra de confectionare a acestor tobe. Ele
mi-a~ marturisit cu o nota de regret în glas ca acest lucru
nu mai interesa pe nimeni. Tinerii se întorc spre lumea mo
derna spre promisiunile si iluziile ei. Mai mult de zeci de
ani misionarii sositi aici le-au tot repetat indienilor cree ca
fabricarea si folosirea ritualica a acestor tobe sînt diaboli
ce. Ceea ce a contribuit în mod evident la disparitia unei arte
ce vine de foarte departe de la vînatorii siberieni care s-au
instalat în aceasta regiune imensa cu mii de ani în urma.
Ma gîndeam la populatiile ciuctce golde iakute care in
urma cu treizeci de mii de ani se îndreptau spre Alaska. In
aceeasi perioada oameni ca ei creau în Europa meridionala
o arta nemuritoare pe tavanele si peretii grotelor - arta ru
pestra. Acesti calatori compuneau cîntece închinate focu
lui si noptii si povesti evocînd experienta lor samanica de
viata. Ei nu aveau o limba scrisa dar întelegeau desertul arc
tic si stepa
tii si respectau
stiau sa apreciezeanimalele
minunilecu oferite
care împarteau acestetotusi
de o natura spa
atît de aspra.
Mai tîrziu alti oameni barbati si femei cu un curaj si ca
pacitati comparabile s-au aventurat pe aceste tarîmuri ne-
cunoscute, cu o zestre mentala cu nimic mai evoluata de

cît cea a vechilor descoperitori.
Pe saniile lor mici cu talpi din os si din coarne de cerb,
ei trageau mica rezerva de unelte si obiecte diverse aduna
te de poporul lor în timpul a zece mii de ani de viata în Arc
tica: ace de os deosebit de pretioase, piei din care urmau
sa-si faca vesminte, vase cioplite din lemn dur sau din os, cî
teva obiecte de bucatarie facute din colti de morsa si mai mul
te cuverturi din blana de fiecare familie.
Totusi mai important decît aceasta modesta înzestrare
materiala, ei aduceau
a Marelui Nord. din Asia cît
Atît barbatii, o extraordinara cunoastere
si femeile învatasera sute
de reguli de supravietuire în iarna arctica si de gasire a hra
nei în timpu~ verii. Ei cunosteau natura vînturilor si misca
rea stelelor. In timpul noptii hibernale, erau ghidati de sa-

manl1 VlZlOnan.
În mod sigur, acesti calatori nu realizau ca trec pe un alt
continent. Ei nu aveau cum sa stie de existenta acestor mase
terestre enorme si, daca ar fi stiut, Alaska li s-ar fi parut o
parte a Asiei si nu a Americii de Nord. Nu aveau cum sa
realizeze ca strabat un pod - strîmtoarea Behring - caci pei
sajul arid care îi înconjura nu semana nici pe departe cu asa
ceva. Pentru ei, aceasta expeditie de cîteva sute de kilometri
nu era în nici un caz o migratie
Ar fi putut fi numiti siberieni dar, fiindca au fost asociati
cu Alaska, ei au primit numele generic de indieni si apoi pe
cel mai specific de athabascani. O ramura viguroasa a aces
tui popor se va instala în insulele ce alcatuiesc Alaska me
ridionala iar, dupa cîteva mii de ani, unii dintre descenden
tii lor vor pleca spre sud, pîna în Arizona, unde vor deveni
poporul navajo sau dineh). Specialistii au demonstrat ca
limba indienilor navajo este tot atît de apropiata de cea a
athabascanilor, precum este spaniola de portugheza, or, este

imposibil ca acest lucru sa fie rodul hazardului. Cele doua
grupuri sînt strîns legate. Acesti athabascani nomazi nu for
mau un val puternic de emigranti care sa urmareasca trans
plantarea civilizatiei lor în teritorii nelocuite. Nimic comun
cu pelerinii englezi care au traversat Atlanticul într-un exod

plin de determinare. Este posibil ca athabascanii sa se fi ras
pîndit prin toata America, fara sa aiba sentimentul ca si-au
parasit tara. Iata cum niste fiinte umane au venit pe nesim
tite sa populeze un întreg continen~, înaintînd doar cîteva
sute de kilometri la fiecare generatie. In treizeci de mii de ani,
ei au trecut din Siberia în Arizona, fara ca de fapt sa se fi în
departat de vatra.
În Alaska si Canada, se întîlnesc în principal doua mari
familii lingvistice: athabascanii - grupa careia îi apartin si
navajo -, care au migrat catre sud-vestul american în seco
lul al XII-lea, si algoncvinii. Primii ocupa Alaska si vestul
Canadei, ceilalti, estul Canadei si anumite parti din nord-es
tul Statelor Unite.
Athabascanii sînt imigranti recenti. Potrivit arheologiei
si antropologiei clasice, ei ar fi sosit între mileniile sapte si
doi a. Chr. Algoncvinii sînt mai interesanti pentru demer
sul nostru, deoarece ei au conservat pîna într-o epoca re
centa
riene. obiceiuri
Practicile înca
lor impregnate de stravechi
religioase sînt în schimbtraditii sibe
mai putin
cunoscute decît cele ale vecinilor lor athabascani.
Exista doua grupe de algoncvini: cree si ojibwa. Acesti
indieni traiesc în regiunile de nord-vest si de sud ale plat
formei canadiene, o imensa zona de lacuri, paduri, mlas
tini si tundra care cuprinde Manitoba, Ontario, o parte din
Minnesota, Michigan, Wisconsin si o parte din Quebec. In
dienii cree ocupa partea de nord a acestei zone, cei ojibwa,
partea de sud.
Indienii cree din zona împadurita cred în Manitu spiri
te care traiesc peste tot în natura), în necesitatea de a între
tine o relatie de ordin sacru cu animalele si în existenta sta
pînilor animalelor . Ca toti algoncvinii, ei venereaza o fiinta
suprema numita Manitu sau Marele Spirit, acelasi ca în toa
te sistemele
asigurat religioase
de spirite amerindiene.
protectoare Succesul
pe care la vînatoare
individul este
le cunoas
te prin exercitiile de revelatie din timpul adolescentei.
Una dintre activitatile medicale cele mai spectaculoase
ale algoncvinilor este ritualul cortului tremurator, o cere-
~onie s~anica de oriJe ~ibe:ianacare s-a a~pî~dir,prin

mtermedIUI e~chlmosllo , pma m nordul Amencll. Aceasta
se regaseste si la indienii din zona de cîmpie si de pe podi
sul Colorado (fieful spi itelor arapaho) si chiar în sud-es

tul Asiei. Estelunul dintr riturile samanice cele mai bine re
prezentate.
Cînd un saman este ch emat sa stabileasca natura unei boli
sau
truiasca
sa îngrijeasca
un cort. un
Aceas.~a
bol~av,sarcina
el începe
revine
pnn familiei
a cere sasi se
priete
con
nilor bolnavului. Ei înfig la cincizeci de centimetri în pa
mînt, în forma de cerc, nihe prajini solide. Capetele acestora
matura este apoi acoperi a cu o pînza. Cortul arata ca o co
sînt îndoite unele spre al ele si legate la un loc. Aceasta ar
liba
ecît mica
samanul
cilindrica
sezînddepeforma
es. Spectatorii
unui butoi, urmaresc
în care nudesfasu
încape
rarea evenimentelor din F,xterior 1.
Samanul intra în cort ezbracat de tot. El cînta si îsi agi
ta uruitoarea. Apoi, el es e legat cu curele si, în aceasta sta
re, începe sa invoce spir tele aerului si ale animalelor. Cei
adunati afara cînta si ei în tmul tobelor. Cîntecele devin mai
intens~ si ating pr~gul axim la sosirea celui mai impor
tant spirit venit în ajuto l samanului. La indienii cree, este
vorba de obicei de Mike ak, broasca testoasa. Din exterior,
se aud tot soiml de zgo ote ciudate: talpici zdrobind za
pada,
pa. Dupa
o securelcare
aceea, acest
taie p~im
lef?ne,spirit
scîrtîituri,
cheamapagaie
la rîndul
care lui
lovesc
alte
duhuri.
Un Mistassini spune ca a vazut într-o zi labe de urs, capul
ra cortul. Spectatorii sta în general cu respiratia taiata. În

timpul ritualului, cortul tremura, cuprins parca de nebu
unei lutriicare
nie. Cei si mai
l-au multi
const jStiit stiu
trecînd prin
ca nu pînza firesc,
e lucru care acope
deoa
rece
a sa un om asezatîn
provoace intelio~llui
un astfel re vacarm. nu ar avea forta necesa
des lndiensHultkramz,
d Amerique Guerisor
du No~d chamanique et medicine
Le Mail, Editions traditionnelle
du Roeher, Monaeo.
iar el le raspunde prin interm edi 1 sam anului, a carui voce

deformata razbate prin partea su ~erioara a adapostului. Cea
m aiAtunci
m are parte
cei de
a întrebarilor
fata îi pun întrEbari
se r fera la
stapînului
persoane duhurilor,
sau obiec
te disparute, la întîm plari din trbcut sau profetii. Sam anul
despre tratam entul necesar.

m aiIndienii
ofera decree
asempractica,
enea inform
desi atI
dili despre
ce în ceoriginea
m ai rar, bolilor si
un rit de
recuperare a sufletului. Atunci c{nd duhurile secundare de
angajeaza sa-I aduca înapoi si c rtul începe sa vibreze din

clara T
nou. caoa:e
sufletul unui bolnava
m~rturiile exi~tente diSParut,
rata cAa,duhul
a tunci principal se
~ înd. aces:a
redevllle Im obIl, sam anullese, eliberat III m od m lstenos dlll
strînsoarea legaturil~r. ~cel ust ~o tor afirm a ca leg~~r~
le au fost adesea gaslte III cort, ,gatate. de capetel~ praJ.lru
stie.
lor. CumE puizat,
a pututel va avea
oare nevoie
sam 41eajutorul
anul ~~ celorlalti
se elIbereze? Nlmerupentru
nu
a ajunge la wigwamul sau. Cît despre bolnav, acesta se va
re sta bili tre pta t.
. C eren:~nia cortului care trerr,ura a fost de.scr~sa r,entr:-r
într-o m aniera m ai detaliata, pe la 1700, de catre misiona

rii iezuiti canadieni.
pnmLaa data III 1609mde
M istassini, catre
i s-a SamUjl
vorbit de Cham
d spre plalll
un film SImal
turnat în apOI,
1958 .
deerm
o isese
echipaoperatorilor
de la televiziunea
sa-si plasEze
ctnadiana.
cam erele
Sfatul
în mtribului
ica incinle
ta, pentru a-i reduce astfel la tac1ere pe cei care SUStineau ca
acolo nu se petrece nim ic deos1bit si ca sam anul însusi se
- Ar trebui sa va interesati, i s-a spus, film ul trebuie

sa existe înca în arhive.
agata
L-amde parii
rugat de lem npesiprieten
atunci Zgîltîiyot1 meucortul
M arc Câte, terapeut
la M ontreal, care lucra pe atunct la Oficiul National al Fil

mului Canadian, sa m a ajute sa Pfn m îna pe acest docum ent.
CeiAde la O.N.F. nu-l conservasfra însa, iar bobina era goa
Ia In 199?~
O.N.F. M .arc..a cree
ca mdlenn aflat dm
~e la cple.gii SI
Ontano ~ui.am erindieni borea-
dm padurea de la
la încetasera sa mai practice acest ritual. Se spune ca ei se

simt responsabili pentru moartea a mii de reni canadieni care
s au înecat dupa ce un rîu a fost deviat pentru a se con-
strui o sosea si un baraj electric. Ei au sentimentul ca nu

s au luptat cu destula fervoare si le este teama de mînia Ba-
trînului Caribu.
,
1·
II
2
Lumea plantelor
datatoare de Înt~lepciune
Amazonia aprilie 995
tate aflata la doua ore de mers d Pârto Alegre, în statul Rio

Grande do Sul, am revenit la R o, împreuna cu Liliane, to
Dupamea.
varasa ce În
amRio
participat la u1cangres
de J aneiro, ras turisticîn prin
Canela, locali
excelenta,
se afla cele mai cunoscute plaje dJn lume: Copacabana si Ipa
nema. Pentru noi însa, urmeaz sa înceapa o expeditie spre
Amazonia. Ne propuseseram sa ajungem în centrul celei mai
întinse paduri tropicale umede in lume, alimentata de flu
viul cel mai mare si avînd ecosi temuI cel mai bogat si mai
variat de pe planeta. Obiectivu nostru: sa studiem o plan
I
ta înteleapta cunoscuta de mii· e ani, ayahuasca în comu

nitatile locale santo daime la C~u de Mapia, un areal ecolo
gic de cinci mii cinci sute de kilpmetri patrati, în apropiere
de frontiera boliviana ...
si 1993), avusesem ocazia sa ca sult mai multe rapoarte de

spre plantele psihotrope, în spe ial despre ayahuasca Afir
I
matiile
Cu profesorului
ocazia celui Callawayl si ale doctorului
de-al treileijsejur americanEdward
între Mac
1991
Rae2 ma marcasera în mod deosebit, ca sa nu mai vorbim
rintii noii antropologii .. ~ram ntr~gat de folosirea enteo

genelor3 - ayahuasca fund un dmtre acestea - de catre
de cartile si din
populatiile referatele
bazinul luiAmazo
MiChtelului.
Harner, unul dintre pa-
Membru al Departamentului de Ifarmacologie chimica al Univer

sitatii din Kuopio, Finlanda.
Membru
Substante alrevelatoare
Escala Paulista de M~dicina
de Dumnekeu .. din Sao Paolo, Brazilia.
tura psihotropa traditio ala cunoscuta si sub numele de

yage natema
Ayahuasca sau un terI' repararea
estedaime; en quechuaei care
se bazeaza pe folosi
defineste o bau
rea lianeiUtilizarea
chotria.
Banisteriopsis caapi si a unor frunze din specia psy-
sa ritu Ia, larg raspîndita în Amazonia si
în alte regiuni din America de Sud, ne face sa credem ca aceas
ta bautura este folosita de mii de ani. Printre altele, samanii
actuali, precum si curan eros1o folosesc mereu în practi
ca lor de divinatie sama ica, precum si în ceremoniile de
vindecare.
Deloc hotarît sa joc rallul psihonautului temerar, am ti

planta sau iarba - posibi ele accidente trebuie evitate. Am
ajuns astfel sa parcurg cu inutiozitate toata literatura care
mi-ar
nut sa fimaputut oferi inforbite atii
documentez desprede dozajul
înainte a ingera acestor
cine stiepsi
ce
hotrope
tiam sicaPosfbila
indienii lor Vj~
nu to icitate.
cu ochi buni ceea ce ei numesc
tu~ismul ayah~asca si crre a dus la denaturarea traditiilor
Una din caile cele mai dir cte spre extazul samanic. Cu toa
te acestea, eu cqnsider ca e ploratorii sinceri ai acestui dome
niu
lor. al spiritualitatii
Anumite revistepotamef
av acane
multpropun
de cîstigat de peayahuasca:
circuite urma fo
losirii acestei biuturi, cu c~nditia sa fie îndrumati de samani
experimentati si sa întelea a ca, într-o astfel de experienta, ri
tualurile traditionale sînt ot atît de importante ca folosirea
unei calauze pricepute at nci cînd te deplasezi prin jungla.
La trecerea lui prin Pa is, i-am vorbit lui Nelson Lliamo,
pe atunci director de colec ie la Editora Record editorul meu
brazilian, despre interesul pe care îl manifestam în folosirea
plantelor psihotrope. În t amna anului 1994, am organizat
împreuna primul meu turmeu brazilian la Rio de J aneiro, Sao
lui nostru cu
puseseram sa comunitate
daime Liliane si cu mine ne pro
ajungem în i .ma Amazoniei, pentru a ne con
Paolo cercetarile
tinua si Porto Alegre.
asupra B~Zîndu-ne
odificarilorpe constiintei.
legaturile prietenu
Vindecatori.
· Lecturile pe care le facusem la tillburasera. Toti autorii

afIrmau ca y hu sc nu prod ce mCI un efect secundar SI
nici cea mai mica dependenta. rintre altele, experienta se
deruleaza într-o stare de hiperc nstiinta - subiectul putînd
în continuare sa umble, sa vor easca si sa rationeze. Posi
bilitatea oferita de aceasta plan a înteleapta de a patrun-
-de în straturile limita ale constii tei, ramînînd în acelasi timp
constient de tot ceea ce te înco joara, ma intriga.
Nelson îl cunostea bine pe A ex Polari de Alverga, un pi
lon al acestei miscari religioase în Brazilial. Alex locuia îm
preuna cu familia în centrul zon9i numita Ceu de Mapia, afla
ta în inima padurii amazoniene. uziseram si citiseram multe
lucruri despre y hu sc d im si padurea amazoniana dar,
plecînd de la principiul ca nimi, nu poate înlocui experien
ta directa, ne-am decis sa merge la fata 19cului pentru a ne

forma propria opinie.
Expeditia, fizica si spirituala, început din momentul ple
cel mai mare oras din lume Mi- parut rau ca nu puteam za
carii noastre deoarece
bovi putin, din Rio prietenul
spre capiftala
eu,federala a tarii:
profesorul Brasilia,
Pierre Weil,
locuia în holistice
versitati apropiere.dinPierre
lume,este tectorul
situata celei
la sud de de a treia unde
Brasilia, Uni
se afla Cite de la Paix. De origirle alsaciana, ca si mine, acest

doctor în psihologie, care si-a lrat diploma la Sorbona, s-a
stabilit în Brazilia în urma cu treizeci de ani. El a fost unul

din~re ~rimii ~rofesori de. psi~ologie ~ransperso~aIa de. la
UmversItatea dm Belo Honzont~, unde 1 se pastreaza o amm
t~re v~e. Faim~ sa a~de~asit de altfel r;ranitele tari~ lui adop

tIve SI s~~ extms pma m S~ateldfUmt~, Cana~a ~I Fra~ta.
BrazIlIa estesale
umeroaselor remarcabIla prtn vanetatea
miscari religioase. SI smcretIsmul
Dinl punct de vedere
dian, catolicismul si cultele afri ane. La congresul din Gra

istoric,
mado, am principalele influente
vazut catolici practicsH1'iritualesînt
nti participîndsamanismul in
la o ceremo
nie umb nd
mestec un cult afro-braz~lian
de c ndomblel si spir~tism.derivînd din acestui
Originile magia alba,
cult
Un cult afro-brazilian pur.
sînt diverse dar forma sr actuala a fost creata în Brazilia.
a. Ceremonia
Influentele pune duc
ahicane în srna
Jîna reprezentanti ai tuturor
la populatia Bantu rase-
din Ango-
boinicul alb etc.
lor din Brazilia: vechiul slclav divinitatile amerindiene raz-
Dintre miscarile religioas~ din Brazilia este imposibil sa
nuecmentionam
a in~rodus spiritism~~lîn
kardecis~ul. aceasta taraal într
In secolul XIXo lea
forma
Alanaccep-
Kar-
tabila de catre comunitatea albilor. Doctrina sa frînturi din
religii
i astazi
orientale
cîteva milioane
adaptate 4e
Tpiritului
adepti în
occidental
Brazilia. Aceasta
înca mai
pune
are
accent pe spiritism reînc~are si comunicarea cu mOrtii. Kar-
dec si a prezeI? tat învatatprile în mai multe cartil. La aproa-
pe un secol
haise de la moarte
din Paris este unutrpormîntullui din pline
dintre cele mai cimitirul Pere. La-
de flori
. .Cîteva ~it~al~ri indiepe .au patruns ~n cult~le afro b:a-
do vegetal la Sao Paolo si santo daime în statele din Ron-
donia si fara
zlhene sa fI fost
în Acre. yahua
to~alcaeste în centrul
mtegrate. practicilor umao
Sa mentIOnam aces-
torierarhie
curente sociala
r~ligioase
si unb~zate pe un comportament
~od vestimentar moral
stricte. Guvernul
brazilian tolei eaza folos rea acestei bauturi în ceremoniile
religioase si controleaza producerea si furnizarea ei.
Santo daime a fost fo dat în 1930 la Rio Branco la fron-
I
tiera cu Bolivia în Statul cre de catre Raimundo Irineu Ser-

ra zis maestrul Irineu. I ultul numara astazi cincisprezece
mii de adepti printre care ersonalitati precum cîntaretul Ney
Matogrosso creatorul d benzi desenate Glauco si antropo-
logul Edward MacRae. ele doua comunitati importante se
gasesc la Ceu de Mapia în Statul Amazonas si în Colonia
Cinco MiF din Rio Bran o Statul Acre. Dupa o escala la Rio
Branco ne vdm îndrept spre Ceu de Mapia.
Facem o escala de dua ore pe aeroportul din Cuiabei
ca sa asteptam legaturapre Rio Branco. Pentru Liliane si
Alan Kardec Le Livre ~es esprits Le Livre des mediums

Dervy
Livres Paris.
Colonia cinci mii.

pentru mine,ochilor.
ura în fata e ca si Intr-un
Acum o cartt de aventuri
miclmagazin ni s-ar
pentru turistidesfa
din
aeroport, cumparam pene de papagal din Pantanal. Situat
tinoase cele mai întinse din lume; el gazduieste fauna cu cea

mai
la sudmare densitatePantanalul
de Cuiaba, din Americ de Sud,
este~bnul dintrecu tinuturile
peste sasemsute
las
de specii diferite de pasari de b,lta precum acvila, soimul,
nul, papagalul ara ... dar si vidr uriasa, anaconda, iguana,
jaguarul, caimanul,ibisul,
pasarea cardinal, ocelotul,
barza,cur~CaUlde pasarea
pampas colibri,
si din zonele
tuca
m lastinoas~, furnicarii uriasi, mtim utele ~rlato.a:e ..~ ..

a sa zic asa, inexis~ente, priet~ni ~os~ri P?rtughezi n~ ~or
bescCunostmtele noastre
despre bogatIa de po:rgheZa
extraordma a a hmbuSI brazlhana fund,
lor. La ongme,
tupi-garani, transcrisa si sim plificlta de i~zuiti, a devenit lim 
cole, ea a cunoscut un declin; po tugheza s-a impus, asimi

lînd
ba deînsa cuvinte alaturi
circulatie provenind din imbile Inindiene
de portu1lheza. urma cusi doua
africane.
se
M ulte denumiri topografice provin din tupi-garani si din
Rio Branco este destmatla fav. nta a mtrepnnzatonlor SI
a colonistilor care revendica pa înturi pentru a le defrisa
diale~tele
si a amenajaafricane, în sJ?eci~1di~1
crescatorii de vite. c~l ni~erianentul
om portam ~i a~go~ez ..
acestora
aate
suscitat
funciara
multe
si ladezbateri
folosirea referitpr
paduf}i la
de notiunea
catre populatiile
de proprie
in
digene si muncitorii
culegatori, descendentirurali care sînt în ajunsi
ai colodstilor cea maiîn mare parteîn
regiune
În aceasta privinta, este neces ra o mica digresiune, pen

tru a vorbi de Chico M endez, a, versar virulent al distru
urma cu mai multe decenii. {
gerii junglei tropicale. Înca de tîlj1ar, el s-a angajat în lupta
de
or. al?araf(~.
In anu a ,drepturilor. c.ulegat9rilor
70, un ambItIOS asupra pamîntu~ilor
plan. guvernamental memt sa
s~pu~a Am ~zonia a at:as î~ Statul Acre întrepri~ato~, cres
caton de am male, socletatl de eX 11 loatareforestIera SI colo
nisti. În 1975, Chico M e~dez a organizat un sindic~t allu
cratorilor rurali, pentru a opunt rezistenta practicilor de

intimidare si deposedarel adoptate de nou -venitii care dis
itati1e rurale de mijloace e de existenta. În decembrie 1988,

trugeau padurea amazonf ana si îi privau pe cei din comu
tea, a iesit sa ia aer, neîns tit de cei care îl pazeau, ramasi în

casa. A fost
Mendez, împuscat
care ~rimise înde~ ragul usii. Mai
numeroase multe parcuri
amenintari mu
cu moar
nizatii internationale i-au decernat recompense cu titlu pos

nicipale din Brazilia îi p0r.rta astazi numele si diverse orga
tum. Casa luia din
io Branco, fost Xapuril, la douaînsute
transfbrmata de kilometri sud de
muzeu.
Ajungem îri sfîrsit la u tim a noastra escala înainte de ma
rea aventura. La aeroport sîntem întîmpinati de Gilles Du
pin de Saint-Cyr, francez stabilit de treizeci de ani la Belem,
pe care l-am întîlnit uneo i în Franta. Capitala statului Acre
se afla pe malurile rîului c acelasi nume, care se varsa în rîul
Purus, apele lljli ajungîn astfel în marele Amazon.
Luam un taxi si patru dem în inima Amazoniei. Si aici

ni se ofera un peisaj cu t tul nou. Pentru început cîmpuri

cultivate, o sosea asfaltat demna de rutele noastre nationa
le, apoi, vreo treizeci de ilo metri mai departe, dupa iesirea
dintr-un viraj spre stîng , o simpla pista de laterita rosie.
Ne aflam la sfîrsitul se onului ploios si pamîntul este înca
îmbibat cu ap~. De cîtev ori taxiul se împotmoleste si apoi
redemareaza cu greu. N depasim treizeci sau patruzeci dt::
kilometri la ora. Dupa c nci kilometri de rodeo pe drum,
sîntem constrînsi sa cab rîm si sa împingem masina serios
împotmolita. De cum am fUS piciorul pe pamînt, m-am afun
dat pîna mai sus de glezna într-un noroi rosiatic. Facînd haz
de necaz, am izbucnit în rîs, în timp ce soferul încerca dis
perat sa-si scoata masina din acea hîrtoapa. Cîteva minute
mai tîrziu, sîntem cu toti plini de mîzga aceea rosie - este
botezul amazonian
Cînd de bine de rau rbdemaram, este aproape cinci du

pa-amiaza, si încep sa mla întreb unde vom petrece noap
tea în aceste împrejurimi. Dupa cîteva sute de metri, taxiul
se împotmoleste din nou. Începem sa fim versati în acest joc
care se repeta de înca sa~e sau sapte ori. Ajunge si soferul

un sfert de ora întîlnim un x al carui sofer ne sfatuieste

sa facem
sa se întrebe
cale daca sa continUamjsau
întoarsa. Parcurse eramsavr~o
ne întoarcem.
,treizeci deDupa
kilo
u?-de ne propuseseram s~ ~e.tr~c ~ noapt~~, înainte de a lua

plroga SI a patrunde
metri Într-o defmltlv
ora. Dar atunci cumm apadure,
ajungemm ladrum
Boca spre Ceu
do Acre,
de Mapia?
un hotel la Rio Branco. Caldura este umeda si cam lipicioa

sa. Dupa
În celecedin
platim
urmataxiul, patrun ~aem
ne hotarîm neînîntoarcem
holul hotelului, plini
si sa gasim
de noroi din cap pîna-n picioare. Noroiul care începe sa se
usuce ne da aerul unor statui rriobile de argila rosie. Aici,
genul
me ce acesta
reusimdesaspectacol trebuie neobservati.
trecem complet fie unul obisnuit,
Dupa decevre
fa-
. cem baie, luam o cina usoara si mergem la culcare.
A doua zi, de cum ne trezim în masura în care am pu
tut dormi peste noapte din cau a aparatului de aer condi
tionat care facea un zgomot inf mal - Gilles ne propune
sa ne continuam calatoria cu u mic avion local. Mergem,
asadar, la aeroport si decolam î cursul diminetii.
La Boca de Acre sîntem întî pinati de Alex Polari, pe
care ma bucur sa-I cunosc în cele din urma. Locul este în
cîteva magazine sînt pline de pro use, desi satenii nu par prea
tesat o multime
înstariti. pestrita, la
Cînd ajungem de hotel
COPi~il
i desecîini
ni spunevagabonzi.
ca piroga Cele
ca
tre Ceu de Mapia a plecat deja. A, teptînd-o pe cea de a doua
zi, petrecem restul zilei plimbînd -ne pe singura strada exis-
tenta si pe ulitele adiacente.
Alex este un om destul de înal si slab, îmbracat în stillo

cal- pantaloni de culoare desch sa si camasa de flanel. Desi
în vîrsta de numai patruzeci de ni, barba alba îl face sa se
mene cu un profet din vremuril biblice. Nascut la Rio de
J aneiro, Alex Polari a fost închis la sfîrsitul anilor 60 deoa
rece facuse parte dintr-un grup de gherila urbana ce se opu
nea regimului generalilor. Toate încercarile sale legale de a
iesi din impas au esuat, el fiind c ndamnat la închisoare pe
viata? d.~reliberat apoi dupa nou o ani de detentie, gratie unei
ammstll.
Aflatun din
i.z~ze filmnou în libetjtate,
vide<? în ~adureaacest poet si-a
tropicala ampropus sa rea
azonian~. De
aICI,e.la cules ~atenal P9ntru o h:crare consa~rata unUl cult
practicat de
puternica cel careamext~ag
bautura caucIUc
azoniana, natural sub
cunoscuta SI care
numadora
ele deo
a întîlnita pe
ayahuasca Acest
întn~g
ceaiter~~oriul
a~ar estecontin~ntului
produs plecîndsud~~m
de la erican,
o plan
dar
zon care creste mDe
si Orinoco. al ales l~ zona
grosim supenoaram are
ea degetului a fluvulor
al m îinii, Ama
liana
trunchiurilor copacilor. in tim puri imem oriale, ayahuas-

creste
ca este înconsum
zoneleatacalde
cu osiem
azia
ede,ritualurilor
unde se înfasoara
sam anice în
de jurul
vin-
decare.
au Ayahuasca
vinul viselor
în lim
. AbaY~lînseam
9uechua naînseam
m oarte
na vinul
iar huasca
sufletelor li
ana . G azda noastra ne F10vesteste ca, la sosirea lor, conchis
zat, care avea cunostinte arte tem einice în materie de plante.

Se pare au
tadorii ca incasii detinea
descoperit înfnzisecretele ayahuascai
un popor b a,?tu
deosebit de racivili
care
face posibila com unicarea cu lumea de dincolo. In perioa
da în care europenii cucJreau noile teritorii, m isionarii vor :
nile avute în tim pul cere oniilor, au prezis sfîrsitul civilizatiei

mca.
• •
- de
beau Nu profetii
am gasitalenicio ata urme soarelui,
sac1dOtilor scrise carecare,
sa releve ca in
prin viziu
casii
e Alex.
foloseau
Vechile
plante
mituri
psihr,trope,
ile Genezei
dar este
la popoarele
foarte probabil,
am azonie
spu
în zona fluviului (liana si frunzele respective) se obtine o

bautura sacra, care face parte din cosmologia lor. Popoa
ne
releprecizeaza
din padureaca prin
tropiccImIabinarea
cunosc asecretele
doua plante
acesteicare cresc
bauturi
ce le oferea cheia în desboperirea originii lor.
tica.Cînd vineaerul
Si aici, seara,conditionat
m e~gem laface
culcare într-o încapere
un zgomot infernal. rus
A doua zi, omul cu pfroga ne asteapta, Giles Dupin, Alex

Pola:i, ~il~ane si cu m iIf ne.îm barcam ,pentru ultim a etapa
a calatonel noastre. U rcil.m tim p de mal m ulte ore pe cursul
rîului Acre. În aceasta zona, apa are o latime de peste trei

kilometri Avem tot timpul sa admiram fermele amazonie
ne tipice, cocotate pe piloni, micile plantatii de bananieri,
mango,
fac semnegoiava si or~zariile.
cu mîna. Din cînd
Intre albastrul în cînd,
cerului localniciiapei,
si ruginiul ne
se etaleaza o paleta fabuloasa de culori. Noaptea tropicala
;lesurprinde atunci cînd ajungem la confluenta a doua rîuri.
In doar cîteva minute, o ampla manta de umbra învaluie toa
ta padurea. Aflati înca departe de destinatie, ne decidem sa
cerem gazduire la o ferma de pe malul rîului Acre. Petre
cem o seara agreabila în compania fermierului, a sotiei lui,
a bunicului si a celor trei copii care se uita la noi de parca
am fi martieni. Locul este modest dar cochet. Ferma se în
tinde pe o suprafata de cîteva hectare. Aici, comorile cele mai
de pret sînt bateriile pentru aparatul de radio, lumînarile si
ricegele - prietenii nostri din Rio ne sfatuisera sa aducem
marca Opinel nr. 8 Dupa o masa frugala constînd din car
tofi fierti, orez si banane prajite, fermierul ne conduce în
tr-un tur al proprietatii.
A doua zi dimineata, ne trezim în jur de ora cinci, deoa
rece sub tropice se lumineaza devreme. La drept vorbind,
ne-au trezit zgomotele junglei. Dupa tacerea noptii, tulbu
rata doar de cîteva glasuri de pasari, muzica padurii devine
dintr-o data asurzitoare cu miriadele ei de ciripituri, de cron
canituri si de urlete.
Ne îmbarcam din nou si piroga patrunde în apele unui

alt rîu, Mapia. Continuam sa înaintam în inima padurii ama
zoniene. Rîul devine mai îngust, între cinci si zece metri la
time. Ramurile copacilor de pe mal se împreuneaza deasu
pra apei, formînd un soi de tunel de un verde smarald - ai
zice ca te afli într-o catedrala verde. Din cauza îngustimii
rîului, trunchiurile de arbori doborîti de fulger ne obliga sa
coborîm în apa, pentru a elibera piroga. Hotarît lucru, dupa
experienta cu taxiul...
Doar cîteva ore înca si ajungem la destinatie. Vor fi trei
zile de cînd calatorim de la Rio de J aneiro pentru a ajunge
la Ceu de Mapia. Ne luam lucrurile din piroga si ne adîn-

cim în padure. La cîteva sute de metri gasim satul cu ca

sutele sale de lemn. Nu ne trebuie mult timp ca sa putem apre
cia curajul acestor oameni care au fost nevoiti sa se lupte
cu padurea spre a-i smulge cele cîteva hectare pentru cul

turile agricole si pentru cresterea animalelor. Statul brazi
lian le-a concesionat celor din Mapia o rezervatie ecologi
ca de cinci sute cincizeci de mii de hectare care le permite
sa subziste si sa duca o viata decenta.
Alex ne primeste la el iar sotia lui Sonia ne ureaza bun
venit. Ei ne pun de îndata la dispozitie pentru toata dura
ta sejurului o casa aflata la cîteva sute de metri de casa lor
la marginea padurii. Este un soi de cabana de lemn tipica
pentru padurea tropicala cu doua încaperi înaltata pe pi
loni la un metru de pamînt cu un mobilier dintre cele mai
rudimentare: o saltea mica si cîteva lumînari. Cît despre baie
ni se indica cu un gest padurea si pîrîul care serpuieste prin
tre arborii imensi. Ne informam imediat daca sînt insecte
pirania sau anim~le periculoase. Gazdele noastre izbucnesc
în rîs:
- Linistiti-va nu va paste nici un pericol.
Este realmente cea mai frumoasa baie pe care am avut-o
vreodata. Intram pîna la brîu în apa a carei temperatura este
de 28° C; putem asadar sa ne racorim si sa ne spaIam fa~a
nici nici o teama.
Santo daime xp ri nt cu ayahuasca
Vom trece si noi în sfîrsit prin experienta cu y hu s-

c numita d ime de cei din Ceu de Mapia. Pentru acesti ama
zonieni infernul verde al conchistadorilor de altadata a de
venit paradisul verde al tuturor celor care doresc sa se angaj~ze
într-un proces de cucerire a sinelui.
Gazda noastra ne sugereaza ca mitul biblic al fructului oprit

nu se referea poate la nimic altceva decît la plantele sacre care
au favorizat trecerea definitiva de la starea de semiconstien
ta biologica la constiinta umana; alti oameni un alt ~ip de
credinta.
munitate încearca sa reînvie un ,od de viat a de mult uitat,

o existenta în care grijile zilnice si legatur~ cu divinitatea
Aici, în inima padurii troPiCIlle,printre igarapel o co
trec printr-o planta sacra. Inger rea unor ierburi datatoa
re de putere este noua pentru ndi care folosim, ca sa favo
rizam dilatarea constiintei, ritm ri, muzica, mantre, potri
vit învataturilor samanilor din America de Nord si ale
înteleptilor din O;ient. Totusi, în aceasta padure amaz~nia
na, recurgerea la plante ni se pa e cît se poate de normala,
fiind adaptata modului de viata 1locuitorilor Selvei.
Alex Polari de Alverga, gazda oastra, este considerat un
padrinho adica un nas spiritual, în miscarea santo daime.
Acest scriitor s-a aratat interesa de daime ,în timpul vizi

tei sale la Colonia Cinco MiI din Acre, pe la sfîrsitul anilor

. 70. El a fost unul dintre primii raseni instruiti înA aceasta
doctrina de catre Padrinho Sebast ao Mota de Melo. In 1984,
Alex a fost autorizat de acesta s deschida un centru dai-
me în muntii tropicali Visconde e Maua. El a fondat apoi
comunitatea din Ceu da Montah a, unul din cele douaspre
Cu ocazia uneia dintre numeroa ele noastre discutii despre

zece
modul centre afiliate
în care Bisericii
miscarea pri~ciPale
lor folose din Ceuelde
.te ayahuasca Mapia.
ne-a mar
tunsIt:
- Ceremonia se bazeaza pe ri ualuri catolice, cu imnuri
si cîntece pe care fondatorul nos ru le-a primit prin mi-
ratiio viziunea mistica produsa e ayahuasca. Miratiio ca
re semnifica deopotriva viziune, i extaz, este modelul unei
forme de constiinta în care eul s concentreaza asupra re
alitatii interne si favorizeaza co stiinta spirituala necesara
pentru ca viata pe aceasta planet sa poata merge înainte.
- Dar ce este daime? l-am î trebat eu pe Alex.
Daime este un legamînt, un ehicul pentru Forta, pen

tru Fiinta divina prezenta în pad rea tropidla si în tot ceea
Cu ochii
ce exista. pierduti
Daime în dePartarl
întretine el mi-a raspuns:
o relati naturala cu creierul nos-
Rîuri mici.
da usa constiintei noastr . Pe de o parte, amestecul de cipOl

si de folha2 suscita diver e reactii neurochimice bazate pe
proprietatile
tru, care se comporta
sale molecu
aSlmeni
are, peunei
de alta
cheiparte,
menite
alcaloidele
sa deschi

- ajuta omul sa-si însus asca si sa înteleaKa un sistem de

prezente de natura divin~~în compozitia celor doua plante
cun?astere c~re se ~ntoa Ice ~îna la origini. In ph:s~ bautu~
ranergllie
aJu~.tea.za SI reonenteafa
mterne sIstemul
care regieaza ?er:os, dmtre
conexIUmle .mendianele SI
corp, su
flet si spirit.
Di~ cea. de.~a doua zi fupa sosir:a n,?astra, la pr.ima o~a

durii, pentru prima noas ra întîlnire cu spiritul ayahuascai.
Eram vreo zece persoane,
a dupa-amIezll, ne-am dJSprintre
mtr-o care Alex,
casuta de sotia, fiica si fiul
la margmea pa
membn dm sat. Ne-am 1 trumt pe terasa de la pnmul etaJ,

unde este pregatit un mi altar, cu o cruce mica, semanînd
cu o cruce de Lorena, ri :icata pe o bucata de lemn de cir
lui
ca douazeci
de opt~prezece
de centimetri
ani, ~lles,
înaltime
~iliane,
si patruzeci
eu si înca
ded?i
centimetri
sau tr~i
dispuse niste cristale, pri re care un cuart si mai multe ame

tiste, si un mic buchet de flori. Mai sînt, de asemenea, doua
sticle cu ayahuasca una l'mpede, cealalta mai închisa la cu
loare, datorita concentra iei mai mari ..
lungime si latime. Pe o nZa alba care acopera altarul sînt
Ne adunam în jurul alfarului, unde gazdele noastre spun
Ave
rinsi,Maria
deo;re(;e
si Tatal Nostr'loi ayahuas
pentru Liliane ca
si cu
este
mine
o planta
sîntemsama
sur
nica, o planta caIauzitoar~. Totusi daca ne gîndim la sincre
curente de gîAdire, fapt l devine perfect comprehensibil.

Alex ia sticla mai limpede - cea cu dilutia mai usoara - si
tismul
toarna religios brazilian
o doza1de sifati capacitatea
zece ce sa de
litri în pahar~ a absorbi
albe. diverse
Bî~d din p~
sa-mi ofere. Gustul este emanator cu cel al sucului de mere

har,culoare
de îi multumesc
rosiatica îndin gînt agazinele
lantei pentru
noastreceea
dietetice.
ce urmeaza
Este
Liana.
Frunza.
am ar si strepezeste dintii. Ne asezam apoi cu spatele spriji

nit de peretele din lem n al terasei. Stînd lînga Liliane, adm ir
peisajulluxuriant care se ofera privirilor noastre si ascult zgo
motele naturii exuberante dom inate de cîntecul pasarilor.
Conveniseram ca Liliane sa se uite regulat la ceas, pen
tru a nota efectele succesive ale bauturii. In prim ul sfert de
ceas nu se întîm pla mare lucru, apoi, putin cîte putin, ob
serv tulburari de vedere, îndeosebi la nivelul perceptiei ver
delui vegetal. Padurea pare sa se apropie si sa se îndeparte
ze ca într-un usor balans. M odificarile de perceptie senzoriala
sînt usoare. Liliane ma urm areste în liniste si sim t cum , la
rîndul ei, intra si ea într-o alta ~tare de c on;tiinta.

Experienta a început de douazeci de m inute. Ceilalti
m embri ai m icului nostru grup stau ca si noi pe jos, în li
niste. Unii tin ochii deschisi, altii i-au închis.
D upa douazeci si cinci de m inute, sim t valuri trecîndu-m i
prin corp, ca un usor recul al apei m arii; ele pleaca dinspre
coapse si urca spre gît. Acesta e m om entul în care fiul si fiica
lui Alex încep sa intoneze im nuri acom paniindu-se la chi
tara. Anacronismul suscitat de folosirea unei plante sama
ni ce într-un ritual crestin ne surprinde din nou. Veniseram
în cautarea unei experiente de natura sam anica, o experien
ta controlata de expansiune a constiintei, un dialog cu o plan
ta calauzitoare, si ne dam seam a ca ingerarea unei astfel de
bauturi trebuie sa se produca efectiv în cadrul unui ritual
- samanic sau de alta natura.

Im n~rile si ritm urile sînt necesare pentru a jalona par
cursul. In tim p ce restul asistentei cînta, Liliane si cu m ine
ramînem tacuti, atenti la modificarile noastre senzoriale.
Dupa patruzeci de m inute de la ingestie, ni se pare ca pa
durea se anim a. Percepem degradeuri de culori, nuante de
verde pe care nu le-am rem arcat niciodata pîna acum. Des
copar spiritele padurii cam ca atunci cînd ai senzatia ca dis
tingi o form a umana într-o stînca.
Dupa trei sferturi de ora, cîntecele trezesc în m ine o sen
zatie de plictiseala. M a ridic, cobor scarile, ies din casa si m a
îndrept spre padure. O poteca strajuita de copaci pare ca m a
cheama. Din cauza modif carilor de perceptie vizuala, aceas

ta mi se pare o bolta de un verde smarald. Simt chemarea Pa
durii Regine , iar în mo entul urmator mi se face rau. Nu
ma surprinde, deoarece sesem prevenit de acest risc. Con

templînd îndelung acest nuante de verde, îmi dau seama
ca ma aflu sub influenta yahuascai
Experienta este însa dpar la început. In discutia noastra
ulterioara, Liliane si înt*

inant s-a consumat cu fline
trei apreciem
sferturi decaora
momentul
si o ora sicul
ju
matate de la ingerare.
uriiParticipantii
.dev~n~ di~ ramasi
ce în~ce
P9F~i
terasa
intensa.
ma observa.
M~ înt.o:c
Chemarea
totusi lîn
pa
ga ceIlaltI SI ma asez In rpiJlocul cerculuI. Llhane, care nu
aita
avutde puterea
a pasi pe
sa pamîn~'1
ma un~eze,
Se ridica
simte lent
la rîndul
si se îndrepta
ei nevoia spre
su
- Mi-au trebuit cinci minute ca sa parcurg acest traseu

care mi s-a paD1t anevoio •. Îmi simteam inima grea, ca la în
ceputul unei crize de ta icardie. Corpul nu-mi era amor
marginea padurii.ci doar
tit în întregime, Mai t~~ZiU'avea
c prins de osa-mi
usoarapovesteasca:
toropeala. Ges
mCI macar In stare sa me g. M-am SImtIt mal bIne CInd PI

cioarelesi mi~carile
t1.~r~le mi-au atins pamI
mele tu . În
p~Leau timp ce si
încet~nit~ stateam
n~ ~a pe terasa,_
cr~edeaI?
vedeam cum padurea se rnima. Ea prindea viata, de parca
m-as
ît, amfi vazut
aflat însiAlice
eu acea b~lta
în ta verde careApoi,
a minunilor ma chema.
cînd am
M-a
cobo
cu
prins o mare tristete si alill plîns, am plîns în padure dar si
împreuna cu ea.
urma pe Liliane care co· tinua sa mearga la fel de încet.

Ma ridic pentru a doja oara si ma duc ca s-o ajung din
heama.
- Nu te îndeparta p lea tare, îmi spune ea, padurea te
getala care este padurea ropicala ce mi se întinde în fata.

O prima diaree ma obli a sa ma îndrept catre toaleta na
turala
Simt- efectiv
o simpla groapa facuta
o puterniJa în pamînt.
atractie Revin apoi
pentru aceasta fiinta spre
ve
liziera si o zaresc pe LiHane la vreo douazeci de metri în
adevarat.
fata mea. Acesta este momentUljln cace expecienta începe cu
Din timp în timp, cîntecele1elor de pe terasa înceteaza,
iar noi distingem zgomotele naturii - sub influenta plan
tei, capacitatile noasAtreauditive au sporit. Modificarile sînt
din ce în ce mai vii. In anumite omente, avem senzatia ca

sîntem supravegheati. Alex ne- explicat ca cei din grup ne

supravegheau pentru ca, aflati ub influenta plantei, sa nu
ne aventuram prea departe în p o dure si sa ne rAatacim.
Cîteva minute mai tîrziu, rev nim pe terasa. Inchid ochii
si, dintr-o data, zaresc jerbe de l mina si un caleidoscop de
forme geometrice în culori ext em de intense si de lumi
noase. Traisem deja experiente de acest gen la Institutul Mon
roe sau cu ocazia altor încercari e dilatare a constiintei, dar
niciodata de o astfel de bogatie lizuala. Aceste impresii co
de pastel, tunelun, patrate ... Se pare ca acest tIp de mam

lorate se
festare succeda~
este în valuri: înd
relativ frecvent, ros~ri intense,
osebi prima nu~nte
oara. de ve~
Imi apare o figura grotesca, iar u îi spun în gînd:

- Nu, aceasta nu esti tu
A Vad femei magnifice si îi cer Prntei sa-si arate si ea chipul.
Deodata, mi se înfatiseaza u peisaj minunat. O padure
prin care umbla animale pe car nu le cunosc - planta îmi
ofera viziunea unei lumi antedil viene. Imnurile cîntate de
catre cei din grup ma deranj ea a foarte tare. Simt dorinta
sa le spun sa taca, pentru a ma utea cufunda în liniste si

experienta directa. Respectam t tusi ritualul si pe cei pre
zenti, oameni a caror sinceritat profunda o resimtim.
- Cînd m-am reasezat, îmi v mai spune Liliane, am ob
servat ca perceptiile mele audit ve si gama: de sunete erau
amplificate, îndeosebi cînd Son a s-a ridicat sa plece de pe
terasa. mr simtit fosnetul stof i din care îi era facuta fus
ta, alunecarea pasilor ei pe podea, zgomote carora nu le acor

dam de obicei nici o importanta Asteptam muzica fiecarei
haine, a fiecarei miscari a picio relor sau bratelor, pîna la
miscarile capului. Sunetul era pa ca deformat; acuitate a au
ditiva, de o extrema finete; creierl meu stîn , activ. Se s u-
ne
nu ca sunetele
mai auzeamne parvin în1r-ocimaniera
cu urechea holografica; altfel spus,
cu creierul.
. Ca regul~ gen~r.aIa, sufetele ajung la ~r~ier prin i~terme

dml nervulUl audItIv dar, ~ntr-o perspectIva holograflca, au
zim asa cum aude creieru~, potrivit unui spectru de frecven
te mult largit. Nu mai estF vorba de o crestere pe orizontala
ai,spectrului
acare a produs
interesasera sunete
sonor, ci de h
lucrarileu~alografice audibile
pe verticala.
.inginerului cu ajutorul
Cu zece
argentinian ani unei
în urma,
Zurachel
unUl chIbnt pe catran te ace sa sImtI mIrosul sulfulUl. Cre

ierul este amagit. El alu eca într-o realitate virtuala. Este
cast~ de .în~lta fidelitate. ~nregist~ar~a h.olografica a f:ecarii
exact ceea ce se produce în cazul experientei noastre.

Atunci cînd, în stare formala de veghe, informatiile vi

zuale sau sonore sînt trafs llise spre creier, se înregistrea
za
iltrajul
o pierdere
organului
de frecventf'
inter1ediar. yahuasca
In vreme ce aici totul
suscita
e pur,
o dubla
fara
perceptie: a mediului eXferior si a celor patru dimensiuni

ascunse în spatele celor Pftru dimensiuni obisnuite. Ceea ce
spatele lumii
Aceste reflexii ma po .rta spre universul octodimensio
nal al matematicianului e glez Roger Penrose. Acesta com
înseamna a vedea, în mafiera lakota, lumea cea ascunsa în
timp - si patru dimensi ni imaginare juxtapuse unele al
tora
ensmnI.
porta re~evînd
S patru viziunea reale
dimensiuni •amanica a unui univers
- înaltime, latime, cu opt di-
lungime;
uitata de cunoastere. Nu a gîndesc doar la proprietatile aces

tei bauturi samanice, ci s' la capacitatile holografice ale cre
ierului. Am impresia ind scriptibila ca patrund în hologra
ma Experienta avorizea~v
spirituala care accesul
decod· aza treptat
aceasta spreholograma
a doua o modalitate
pe
care
unoaste~e
o numim
psihoacti~a
lumea fizi{a.
prr ne Se din
puneint~riorul
întrebarea
creierului
daca aceasta
~man,
cum
afirmapretmd oamenll
populatiile de sltllnta,Este
amazomiene. sau dm
însa lumea vegetala,
clar faptul cum
ca resim
team influent~ unei învat~turi primite din afara.
Dupa o ora simt nevoia sa vomit. y hu sc are atît un

efect purgativ cît si depurativ si îmi dau seama ca planta
ma purifica si ma pregateste pentru intrarea pe un alt pa-
lier
mai al existentei.iar Pe
insistente eu terasa
ma simtcîntecele
dintr o si imnurile
data cuprins devin tot
de neli-
niste la gîndul ca nu mai am control asupra mea ca sînt scla-
vul unei influente exterioare ca nu mai am nici o putere.
Realizez totodata cît este de usor sa te lasi îndoctrinat si pe
moment ma cuprinde teama de a nu aluneca în ceva care nu
ma priveste. Îmi dau seama în acelasi timp ca este vorba de
teama de a nu mi pierde libertatea individuala de a nu pu-
tea reveni într o stare normala care sa mi permita sa reac-
tionez. Utilizate în scopuri gresite plantele psihotrope re-
prezinta un instrument teribil de îndoctrinare.
Ne ridicam din nou Liliane si cu mine si coborîm pen-
tru a ne împartasi impresiile. Sîntem constienti de faptul ca
putem sa umblam sa gîndim si sa reactionam. Capacitatea
noastra de a rationa pare intacta dar retrasa parca în stare
de veghe o alta este însa prezenta care analizeaza o serie
întreaga de influxuri necunoscute de noi pîna atunci.
Folosesc îmi spune Liliane cunoasterea mea samani-
ca a legaturii care ne uneste cu pamîntul si cu energia padu-
rii pentru a ma ajuta sa traiesc aceasta experienta Într un mod
plenar desavîrsit.
Ne plimbam. Totul este miscare si culoare. Copacii sînt
vii papagali albastri se aud trecînd în zbor pe deasupra ca-
petelor noastre iar mie mi se pare ca i vad în relief. Este ca
si cum am iesi de la un film static în alb negru pentru a pa-
trunde într o viata vie dinamica în cinemascop colorata
si tridimensionala.
Ancoreaza te în pamînt îmi spune prietena mea el îti
va da forta.
Îmi d~u seama ca frumusetea cîntarilor si imnurilor as-
cunde o teama difuza foarte p;obabillegata de un trecut an-
terior acest~i vieti. Ma uit la Liliane si o vad prin fiinta mea
spirituala. Imi dau seama ca filtrul gîndirii si perceptiilor
mele normale a disparut aproape în întregime. De jur îm
prejurul ei percep c~va Isemanator unui dans de culori si

de energii vibratorii. Ii dis ing cu claritate dublul subtil apoi
ceva mi se strecoara în ca usor ca o pana. Prezenta ei în
sasi esenta ei patrunde în mine. Îi captez gîndurile care sînt

identice unor ideograme senzoriale. Sub influenta plantei
se produce fenomenul te epatic si amîndoi îl traim simul
tan - nu mai ramîne nim c ascuns. Tot ce stie unul din noi
stie si celalalt. Reception· m automat întrebarile celuilalt si
raspundem la ele fara a s himba nici un cuvînt.
Doi cercetatori Zerda Bayon si G. Fischer Cardenas au
fost interesati de relatia intre ayahuasca si telepatie. Ei au
reusit astfel sa izoleze u alcaloid pe care l-au numit tele-
însa ca reactiile telepatice u sînt proprii experientelor prac

I
ticate cu ayahuasca.
patin si care
Ele faiînt apoi
s-a dovedit de fapt asociate altor
a fi harmina. traditii
Sa precizam
tualu:ilor peY j tl~ mez.o-· mericane. Ac.este stari.~xtatice le

permlteau
samanice în oamemlor sa a ceada
special samar ismuluila un SOIde alconstllnta
siberian amanitei1trans
si ri
personala care favoriza telepatia si premonitia.
Folosirea acestei bau~uri nu declanseaza în mod siste
matica experiente
doua ore dupa
tel~p.atiFe
m~estle.maiexpenenta
ales .în primele
scade ~e~inte
m mtensI
..
ca o sugativa. Dupa înca ora ritualul înceteaza si împre :

una cu gazdele noastre chimbam diferite impresii.
tate- siMi-am
ma cUPrinde
revenit cam
o seteoptzeci
teribilala -sutaîmiprecizeaza
simt gura Liliane.
uscata
Simt înca ... valuri din cîn~ în cînd dar efectul e pe sfîrsite.
Efe~telesaIzeCI
ruzeclla rsih?activ~ c~stiga
de mmute. în intensita.te
Urmeaza în primele
un mterval pa
constant
deresiv.
aproxi~atir
Totul aureaza
o ora dura
în~~e care
patru efectul
si cincise ore.
diminueaza pro
Ne despartim de gazd1elenoastre si ne petrecem dupa-a
miaza plimbîndu-ne priJil padure pe carari marcate unde
Ciuperca toxica.
Planta
ocactus
haluc;inogena
Williamsii, din Ifamiliacactaceelor
provenin~ numitaalcaloidul
din Mexic si continînd stiintific mes
echi-
calina n. tr. .
nu
a starea
riscamnormala
sa ne ratacim.
decît în
Dupa
proP1rtie
p~tru ore,
de nouazeci
nu am revenit
si cinci
înca
la
suta; închizînd ochii, avem înc senzatia unui dans de cu
lori. Petrecem o seara linistita, ara sa reusim totusi sa sca
pam de o teama difuza. Cî~d vi e noaptea: adorm greu, dar
a doua zi dimineata sîntem odi niti, bine dispusi, relaxati.
Merg, împreuna cu Liliane, l Alex si Sonia, care ne ofe
ra putin orez cu sos de soia. Ace sta prima experienta a fost
pentru noi ca un exercitiu- de c ratire si de apropiere. Sîn
tem impresionati de atentia pe care ne-o. acorda gazdele
noastre ..
ori legate de nivelul de pregatir , ne explica Alex si Sonia.

Se întîmpla frecvent ca initia tii s aiba viziuni cu animale 
serpi, leoparzi ... - asemanatoare celor experimentate în tra
- Efectele
ditiile difera
psihotrope de la o per~ana
indigene. An ,mite la alta, dar
viziuni sîntsînt adese
legate de
prieteni
e. Pentrusaunoi,
de membri ai famili~i;
daime miraf altele, de vietile
oeS~ reprezinta anterioa
îndrumari mai
i~tifica.
mt extremDe fapt, miraf oes fav~
de asemanatoare VI,i~at~
lUmlor de SI~ stanlor
Cti~i~atearitu~Ia
extatlce
descrise
autentice dedecît
sfintii
celesioferite
misticiideatît r religii. materiala sau sti
pefspectiva
inua va se întinde în fata noastra

e ideea: j _ în timp ce Alex îsi con-
- Plantele psihotrope deschd portile comunicarii din
tre spirit si astral,

cosmosului. Atuncio dimensiune
cînd deven maralela inerenta
constienti de omului
realitateasi
universului nostru interior, ne am sea~a ca reprezentam
deopotriva univers,?l în ansamb u, cît si fiecare din partile
sale componente. Intreg unive sul comunica, asadar, cu
trupul si spiritul nostru, o nOtiu~e pe care o întîlnim de mii
de ani în traditiile ezoterice.
a porm pe aceasta cale, este bme t tUSIsa fIm extrem de pru

Pla~tele
denti. caIau~zitoare
Nu este sînt ~avee~ent~
o cale pentru un sau
turieri ~acursi. Înainte de
exploratori, ci
Viziunile.
o cale precisa, cartografia:a cu grija de lumea samanica ama

zoniana. Aceasta scurtat ra nu ne va duce însa la adevar,
decît daca urmam pasii aestrilor care ne-au precedat. Ce
remoniile noastre durea. a în general o noapte întreaga si
urmeaza calendarul Bise icii catolice.
Sarbatorirea unei zile sfinte începe din ajun si se conti
nua a doua zi dimineata. Ceremonia începe la apusul soa
relui. Prima doza de baut ra se împarte dupa ce participan
tii au spu~ rozari~l. În I?rira parte a.ritualu~ui, imnuri~e sînt
eaza si cînta. Trei rînduri de barbati si altele trei de femei

acompamate de ntmUrI dr maraca SIde uruitoare. TOtI dan
se asaza.î~ asa..fel încî~ st. f~rmez.e .stea,:~ ~ui Dav~d .în ju
înaltime. In timpul imnu ilor, dansatorii se deplaseaza res

pectînd
rul meseI,o~mmIJlocul
schema ritmic si pasi
bIse~Icll' sincronizati
Participantll smt simpli.
aranJatI dupa
ol -joaca
Careimnurile?
sînt functiile
am î,trebat
tfmaduitoare
eu. ale acestui ritual si ce
Daime prilejuieste c earea unei energii extatice, de aceea
aceste ritualuri sînt numi e munci . Initiatii stiu ca, atunci

cînd încep muncile , au aspunderea de a deveni fiinte per
fecte ~ide a se contopi c Dumnezeu.
- In timpul experien,ei de ieri, mi-a fost rau si imnuri
le m-au deranjat. De ce? am mai întrebat eu, privindu-l pe.
Alex cu coada ochiului.
G~zda noastra rîse uspr:
- In comunitatea noa~tra, spunem ca unii trec prin mo
voma, diaree, sentimente negative, momente de depresie si
de mare neliniste. Toate cestea sînt momente-cheie în pro
cesul
mente dedificile
instruire. Atunc c~leremoniei.
în timpul , imnurile joaca un rau,
Se simt important
au stari rol
de
de vindecare.
e oEste
alta ceea
plantac~psihotropla,
Augustin , unsansaman
pedro peruvian
îmi explicase
care foloses
cu oca
samanice, joaca un rol t rapeutic important în ceremonii
le peruviene. Ele au o în emnatate fundamentala, deoare
zia congresuluisi declanse
ce stimuleaza de la caIela. Asa-numitele
za aparitia Altfelcîntece
viziunilor.icaros
spus,
cîntecele si ritualurile lucreaza împreuna pentru crearea unui

cîmp morfoenergetic care sustine si amplifica experienta sa
mahica.
Potrivit samanilor din lumea întreaga comunicarea cu

spiritele se stabileste prin intermediul muzicii si de aceea
cîntecele ceremoniale amerindiene maori siberiene soufi
cresti ne si amazoniene sînt atît de pretioase. Pentru aya-
huasquero este de neconceput sa patrunzi în tacere în lumea
spiritelor. Imaginile tridimensionale se transforma în sune
te pe care samanulle imita intonînd melodiile corespun
zatoare.
fcaros servesc la invocarea spiritului plantelor sau la pro

vocarea unor experiente de natura samanica. Ele îti permit
de asemenea sa calatoresti spre alte nivelur ale realitatii
pentru a intra în contact cu fiintele de acolo. caros pot mo-
- difica viziunile si pot mari claritatea acestora. Vînatorii si
vindecatorii asculta asadar cu mare atentie sunetele scoa
se de samani care îi pot ajuta în cautarile lor. Cîntecele sa
manilor initiati suscita o largire a cîmpului vizual precum
si vizualizarea a unor figuri geometrice. Sunetul este un ca
talizator al viziunilor. Plantele calauzitoare sînt folosite pen
tru a explora atît lumea noastra cît si lumile paralele de din
colo de perceptia noastra normala. Ingerîndu-le un
ayahuasquero se elibereaza de barierele spatio-temporale
ale dimensiunii în care traim si prin exercitiu va reusi sa
treaca dintr-o lume într-alta. Aceasta este calatoria samani
ca asa cum a fost ea adusa pe continentul america~ de ca
tre vînatorii siberieni în urma cu mai multe milenii.
Atunci cînd ne-am oprit la acea ferma de pe malurile rîu
lui Mapia gradinile indigenilor ni s-au parut capodopere
de policulturi agricole. Gasesti acolo un amestec de zeci de
plante diferite cultivate într-un mod aparent dezordonat.
Le împartasim lui Alex si Soniei uimirea noastra.
- Stiti de fapt ayahuasca ne învata cum sa ne cultivam
plantele raspunse Sonia. Ayahuasca este într-un anumit sens
televiziunea padurii. Ea produce imagini si sunet si totul
în trei dimensiuni.
Explicatia ei corespundea perfect experientei noastre ho

lografice din ajun.
Curiozitatea fiindu-ne satisfacuta îi parasim pe Alex si
Sonia. Ziua se scurge linistit ma plimb prin sat împreuna

cu Liliane si schimbam impresii. Experientele ulterioare cu
ayahuasca ne vor învata ca este esential sa i te înfatisezi plan
tei în maniera samanica si sa-i ceri sa-ti ofere învatatura ei.
Altfel ea va pr~duce jerbe de culori efecte caleid~sc jpice
reverii arhetipuri pe care neinitiatulle va crede reale. Planta
te duce unde vrea ea daca nu simte forta vointei tale.
- Planta mi s-a aratat într-o maniera foarte frumoasa spu
se Liliane: o femeie verde iesind din padure si care era în
acelasi timp padurea însasi.
Planta una din cele mai vechi datatoare de învatatura din
tre toate cîte exista ne poate înfatisa istoria pamîntului din
vremea cînd vegetal ele dialogau cu constiinta omului
um se prep r y hu s
În dimineata zilei urmatoare Alex Polari si Gilles Du
pin ne duc sa vizitam locul în care se prepara bautura. Sîn
tem înconjurati de cea mai exuberanta si minunata padure
tropicala din lume. O adevarata gradina a Edenului. Labo .•
rator secret unde în urma cu mii de ani vechii samani au stu
diat secretele plantelor care îi vorbesc constiintei umane.
În aceasta comunitate prepararea bauturii urmeaza un
ritual precis care se numeste feitio Se scurg douazeci si pa
tru de ore între momentul în care se pleaca în cautarea plan
telor si cel în care se încheie prepararea. Înainte de asta au
fost necesare cîteva zile pentru explorarea padurii virgine
în vederea reperarii locurilo~în care cresc liana si frunza
necesare prepararii bauturii. In acest scop grupul se ghi
deaza uneori dupa anumite tipuri de sol sau de vegetatie.

Se întîmpla însa frecvent ca expeditia sa se desfasoare sub
influenta ayahuascai care îi conduce chiar de la început pe
participanti spre locurile unde sînt liane foarte vechi si unde
frunzele cresc din abundenta.
Feitioeste un ritual impregnat de un bogat simbolism spi

ritual pentru comunitatea din Mapia. Este cel mai mare test
de competenta si de puritate. El este o replica a ritualuri
lor indienilor care continua sa populeze Amazonia occiden
tala. În acest rit initiatic, cunoasterea se produce progresiv,
în functie de capacitatea de asimilare a fiecarui participant.
Ritualul se deruleaza în mai multe etape: cautarea pe teren,
transportul, curatarea lianelor si frunzelor, fierberea si ra
finarea. Fiecare etapa necesita cunostinte specifice de care
depind calitatea si cantitatea de bautura obtinuta.
Pentru adepti~ daimistas feitio este o alchimie spiritua
la de prim ordin. In acest rit, fiecare este creatorul unui mij
loc sacru ce favorizeaza manifestarea spiritelor naturii si a
fortei cosmice care exprima iubirea de Dumnezeu. Luîn
du-ne în vizita la casa feitio unde se desfasoara ritualul,
. Alex Polari ne precizeaza ca munca trebuie sa se desfasoa
re în cea mai mare liniste si în concentrare maxima, deoare
ce fiecare gest si fiecare miscare trebuie sa fie executate cu
sinceritate totala. Atunci cînd nivelul vibratiilor e ridicat,
activitatea decurge asemeni unui balet.
Mergem alaturi de Alex prin casa, iar el îsi continua pre
zentarea:
- Exista mai multe etape în preparare. Prima se desfa
soara în adîncimile padurii, unde lianele sînt taiate conform
unui ritual de multumire, sub privirea atenta a paznicilor
invizibili
pe distanteai lungi,
padurii.dupa
Legate
care în pachete,
sînt taiate înelebucati
sînt purtate apoi
de o palma
si jumatate. Cît despre frunze, acestea sînt culese dintr-o
zona aerisita a padurii, dupa care sînt curatate una cîte una
de catre femei, care înlatura impuritatile - insecte, larve etc.
- - spalîndu-le apoi cu grija î~niste vase mari de lut. Buca
tile de liana sînt curatate de barbati - este vorba de asa-nu
~ita raspaciio • Fiec~re liana este razuita cu un cutit ~au cu
o bucata de lemn, pîna ce este perfect curata. Trebuie mare
atentie sa nu se strice scoarta, care contine cea mai mare con-
1 Razuirea.
centratie
olosesc de
de principiu
altfel decît
act~v.
1coarta
Anumiti
si arunca
indienirestul.
amazonieni nu
asa~de bateciia din inte~~orul

Dis-de-dimineata bUF-atilede
casei
liana
destinata sînt adusefei-
curate ritualului în
tia In f.tta a trei rînduri ~e bucati de liana sînt asezati doi
doua kilograme. Ei maru .tesc liana operatiunea putînd dura

mai multe ore în functi de numarul de fierb eri prevazut
pentru acea ZI<
sprezece
Aceastabarbati
etapa necesita
cu maiUjicadin
si celelalte
lemn caredepasirea
cîntaresc propriilor
în jur de
limite îndeosebi pentru debutanti. Consumul de energie fi
zica este însemnat chia si pentru persoanele experimen
tate. Bataile de mai trebu e executate într-un ritm cadentat
stabilit de catre puxadar Maiurile sînt ridicate ~i coborîte
ritmic astfel încît sa pr duca o singura bataie. In final se
mai verifica o data frunz le si praful obtinut din macinarea
lianei. La rasaritul soarelui materia prima este pregatita pen
tru transformare. Cum spune poetic Alex Polari cenusa va
Vasele mari de pamî tars masurînd între patruzeci si

umple vasele si din cloc~tUl ei fiecare va renaste purificat.
cincizeci de litri sînt u plute alternînd straturile de liane
si de frunze. Lianele f nzele apa si focul sînt factorii fi..:
zici ai fuziunii moleculare care va produce agentul sacru aya-
huasca Ca în toate ritua urile de preparare similare starea
de constiinta a grupului este esentiala - ea patrunde în li
chidul ce contine deja vi ratiile fiintelor spirituale care sa
lasluiesc în lianele si fru zele padurii tropicale. Este alchi
mia sacra care se produce în timpul prepararii acestei bauturi
psihotrope. Apoi grup 1 de lucru va lua o pauza timp în
care cei însarcinati cu focul aduc lemne si ramîn la fata lo
cului împreuna doar cu cei care raspund de filtrare. Aces
tia folosesc niste furcid n lemn numite gambitas si îi dau
indicatii îngrijitorului f cului
I care pune lemnele în vatra
unul cîte unul si suprav gheaza fierberea.

Vasele pleaca si vin î tr-un balet sincronizat fara ges
turi sau vorbe inutile. A entia este totala pentru a se evita
Zona de concasare.
ec~t si rear::este~at, fiert si refi rt. ~aut~ra este f~ltrata în

risculmulte
mal unor nndurl,
confuzii pentru
sau greseli.
a pasCIntinutul
fa cIt mal vaselor este resur
multe dm ames
sele sacre ale naturii.
verifica cu furca nivelul din vas. Lichidul aramiu fierbe în

cet. Toti sînt învaluiti acum în fu. , într-o atmosfera de mis
ter Cînd se face
si magie. Dupanoapte,
o clipacel
- înSa~inat
o se unda sa
sauamestece în lichid
o eternitate, po
trivit viziuniil cel care raspurlde de vase bate de trei ori
barbati se apropie în liniste, un l de fiecare parte a cupto

în
rului,
peretii
pun recipientului,
o pînza de protectie
invocînd~Oarele,
p fiecare luna
mînersi si
stelele.
ridica Doi
va
sul spunînd solemn:
Astfel se desfasoara feitio rit al în cadrul caruia se pre

. para- ayahuasca
Întreg misterul este încorn
în aceasta intt,iorul vasuluidaime
nitate santo
xperient s m nic
aiÎnmergem o data în padure,

ajunul întoarcerii noastre p lantru o noua
Paris, experienta
via Brasilia cu
si Rio,
pe un alt drum ce trece prin ac lasi cadru luxuriant al pa

durii amazoniene. Locul ales fav rizeaza prin el însusi mo
dific~rea starii
ayahuasca de constiinta.
Însotiti de Alex POI*i neGilles
Sel a si învaluie cu aripile
Dupin, o luamei
verzI.
aduce apoi o sticluta. De data ac asta, bautura este mai în

Nelaasezam
chisa culoare,în dilutia
cerc si fiind
stam ma'
de trr.0rbacîteva
concentrata, minute.
deci maiNipu
se
ternica. Alegem un copac lînga runchiul caruia întindem
o pînza alba pe care punem stic a si un cristal. Alex preci
zeaza ca, daca ne vom rataci pri padure înl cursul calato
riei noastre, va trebui doar sa e concentl;am asupra ace
lui
eprezentînd
copac, carepunctul
ne va indica
de plecarel
cuIl'1sisade
revenim
întoarcere.
în luminis, el
Alex Polari de Alverga, O Libro 40 mirat;oes Editora Record.
Înainte de a duce paharul cu y hu sc la gura m a con

centrez pentru a-i cere plantei ajutor si protectie. Un sfert
de ora mai tîrziu primele efecte se fac simti te mult mai
prompt si maiei intens
nou si viata decît privirilor
invizibila prima data.obisnuite
Padurea se
se anima din
dezvaluie
înca o data. M a sim t atît participant cît si spectator anali
zez pas cu pas schimbarile senzoriale care se petrec în mine.
Aceasta stare disociativa îmi permite sa functionez pe doua
niveluri de constiinta diferite care se întrepatrund si se com 
pleteaza pentru a înlesni aparitia unei perceptii unice: cea
care le perm
tualurile ite sam anilor am azonieni sa-si îndeplineasca ri
religioase.
S-au scurs treizeci de minute. O contemplu pe Liliane;
ochii ei privesc în depart re ca si cum ar fixa un obiect fara
ca în realitate sa-I vada. Im i dau seam a ca prietena m ea per
cepe lu me c e sc un s în s p te le lu mii Am redevenit vie
tuitori ai acelei lumi si o bucurie greu de definit patrunde
lin în strafundurile fiintelor noastre.
Fara de veste privirile ni se îndreapta în acelasi tim p spre
pamînt unde descoperim un regat pe care nu-l remarcase
ram pîna atunci. O lume minuscula ni se înfatiseaza.
- Priveste îmi spune planta sacra totul este scris în fata
ta. Observa viata sub toate aspectele ei si învata sa o res::
pecti chiar si în aceasta forma.
Perceptia mi se decupleaza si zaresc acum pe pamînt aran
jamente geometrice carora nu le dadusem niciodata impor
tanta. Fiecare pietricica o ricît de m ica devine un adevarat
m unte fiecare fir de iarba o padure luxurianta lum ea aceea
minuscula devine o cîmpie întinsa marginita de vai înver
zite si munti greu de escaladat. Observam cum sînt construi
te asezarile insectelor; sub ochii nostri uriasi acea lume li
liputana se misca asemeni unui balet dirijat de un maestru
invizibil.
Privirea îmi este atrasa de o colonie de furnici care îna
inteaza pe o vasta cîmpie înverzita. Una dintre ele se spa
la m etodic secretînd o saliva alba cu care îsi unge m andibu
lele picioarele antenele si în final corpul. E ste un ritual

imuabil. Perceptia mea vizuala devine identica cu cea a fur

nicii, ca si cînd ochii mei ar avea mii de fatete - nu vad mii
de imagini repetîndu-se ci, mai degraba, o imagine trecuta
parca
tile, înprintr-un
maniera grilaj. În plus'Apercep
unei furnici. miscarile
In aceasta stare decele mai sub
deschidere
totala, toate simturile îmi sînt exacerbate si realizez ca as
putea sa stabilesc o punte de comunicare cu aceste insecte.
Am impresia ca îmi adreseaza un mesaj olfactiv pe care eu
nu sînt în masura sa-I receptionez.
Ma uit din nou la Liliane, apoi spre pamînt. Corpul în
treg mi se cutremura, ca supus unui soc electric.
- Priveste, îi spun tovaras ei mele, pamîntul respira.
Spiritul meu rational îmi spune de îndata ca este vorba
de o halucinatie. Cu toate acestea, vad într-o maniera foar
te distincta c~m Marele Parinte respira usor prin niste pla
mîni invizibili. Rîd, bucurîndu-ma ca un copil. Tot ceea ce
ne învata traditia este, asadar, adevarat: pamîntul traieste
De acum încolo avem aceasta certitudine absoluta. Mîini
le mele ating cu religiozitate solul; ele urca si coboara în rit
mul respiratiei Marelui Parinte.
Impinsi de o pornire subita, ne ridicam si facem cîtiva pasi
prin luminis. Simt natura cu o acuitate neobisnuita, ca si cum
niste straturi vegetale s-ar suprapune succesiv pentru a for
ma o tapiterie maiestuoasa. Ma opresc lînga un copac si ating
usor scoarta de pe trunchiul lui. Ma simt patruns de o noua
senzatie de nedefinit. Planta calauzitoare întinde o punte
între mine si acel copac si începe astfel o conversatie între
un om si un reprezentant al re nului vegetal, doua specii
atît de diferite una de cealalta. Ii simt caracterul mîndru si
imperios; este stapînul locului. Îmi prezinta domeniul sa~,
eu îmi dau seama ca cei care stau tot timpul în picioare 
arborii - au caracteristici si functii identice celor ale oa
menilor.
etc. Duhuri Exista si printre
vegetale ei ~educa~ori,
învesmîntate cîrcotasi, razboinici
în degradeuri de verde
zboara printre ramuri si par sa ne ureze bun-venit.
Experienta nu are însa nimic dintr-o calatorie psihede
lica, dintr-o satori chimica. Este o învatatura sacra, iar noi
sîntem cei care o primesc. N otiunea de timp devine fluida 

acesta nu se mai scurge linear, ci în spirala, ca în cadrul ce
remoniilor samanice.
Liliane s-a asezat la picioarele unui copac. Copacul

meu , va spune ea în cele ce urmeaza. El ma învata ca este
legatura dintre cer, pamînt si lumea subterana. El poate fi
folosit ca ascensor între planuri sau niveluri diferite. Ma simt
în siguranta. Este un protector. Desi eram asezata, aveam
impresia ca stau în picioare. Vad padurea si numeroasele ei
lumi prin doua laturi ale fiintei mele: cea fizica, cu recep
torii ei senzoriali extrem de activi, si dublul meu spiritual,
dotat cu alte organe de perceptie. Se stabileste o punte în
tre doua dimensiuni fundamentale ale fiintei mele. Dublul
meu, stînd în picioare, priveste padurea si observa o felina ~u
blana alba apropiindu-se. Judec pe doua registre diferite. In
registrul fizic, analizez situatia. Exista doua posibilitati: sa
fug sau sa opun rezistenta. Dublul meu spiritual alege: în
frunt animalul care face un salt suplu spre mine pentru a se
contopi cu trupul meu eteric. Fuziunea este totala. Este ex
perienta extrema a uniunii dintre o fiinta umana si animalul
sau totem. Este experienta samanica prin excelenta, traita si
descrisa de cele mai vechi traditii spirituale ale omenirii. Am
apoi o alta viziune , continua Liliane. Planta îmi arata ima-:
ginea unui sarcofag din piatra de culoare turcoaz. Este imens
si zace pe nisip, pe fundul unei ape, undeva aici în Amazo
nia. Vine de undeva din spatiu, confectionat de o civiliza
tie dintr-o alta lume. A fost depus acolo pe cînd Amazonia
era înca o mare primitiva, în vremuri imemoriale.
Doi ani mai tîrziu, cu prilejul unei alte calatorii la Rio, in
tram într-un mic magazin sa cumparam niste cristale si mi
nerale. Liliane este atrasa în mod irezistibil de un bloc de
piatra de culoare turcoaz si îmi spune: Aceasta este ~ pia
tra din care este facut sarcofagul care zace în elva Intre
bînd-o pe vînzatoare, aflam ca piatra se numeste amazo
nit. Cîteva zile mai tîrziu, întîlnim la Belo Horizonte niste
prieteni pasionati de pietre. În timp ce luam masa împ;e
una, Liliane îl întreaba pe Louren~o:
- La ce este folosit amazonitul ?

Prietenul nostru care este inginer îi raspunde:
- Este una dintre pietrele cele mai dure dupa diamant.
Americanii o folosesc pentru a construi placile refractare
care protejeaza navetele Challenger la revenirea lor în at
mosfera terestra.
Sîntem gîtuiti de emotie. Ceea ce ne dezvaluise planta
era deci adevarat. Un sarcofag de amazonit pur zace în Pa
durea Regina cea mai întinsa padure tropicala din lume. Unde
se gaseste si ce contine el oare? Poate ca într-o buna zi y -
hu s va dezvalui acest lucru.
Sa revenim la experienta noastra. Desi nu ne dam seama
s-au scurs însa cîteva ore si efectul începe sa descreasca. Li
iane si cu mine multumim atît plantei cît si luminisului care
ne-a gazduit si a vegheat asupra noastra. Experienta conti
nua si azi. Mergînd prin padure stim de acum sa recunoas
tem copacii dominanti - paznici ai locului - precum si
caracterul celor care îi înconjoara. Verdele vegetal continua
sa-si desfasoare bogatele degradeuri iar noi simtim prezen
ta duhurilor padurii.
lantele psihotrope
din bazinul mazonului
Etnobotanistul Richard Evans Schultes o autoritate în
materie de plante medicinale halucinogene si toxice a fost

unul dintre primii oameni care au studiat modul în care este
folosit~ y hu s de catre samanii din Amazonia colum
biana. Intre 1941 si 1961 el a organizat mai multe expedi
tii în zona.
Una din cele mai vechi experiente ale omului este fara
îndoiala descoperirea faptului ca anumite plante sînt comes
tibile alina durerea alunga boala sau fac viata mai supor
tabila. Foarte probabil aceasta cunoastere a proprietatilor
plantelor era doar apanajul anumitor membri ai comuni
tatii samani sau vraci. Într-o vreme în care omul credea ca
spiritele îi controleaza destinul nu e surprinzator ca anu-
mite pla~te, avînd calitati psihotrope, au f<;>st?~sider:~e sa
miteau sa patrunda în ac asta renumita lume a spiritelor.

Ne-ar trebui mai mul e decenii de observatii minutioa
cre.pentru
se GratIe alor, samariul
regasi av~a acces
cunoaterea la anuffiltede-~
dobîndita care 11 per
stanlungul vea
curilor de catre samani - acesti experti sînt niste comori
vii pentru omenire. Daca judecam dupa vestigiile arheolo
mal vechI tlmpun. Puter a unUl saman sta m cunoasterea

modului de folosire a pla telor, o stiinta care pare mult mai
însemnata în America de ud decît în orice alta parte a emi
sferei occidentale.
gic~, oam.e~ii au îI?-ceput SIafolos~asca aceste plante din cele
aiPartea
bogatedevieti
nord-vest
magico-~eligioase
a iAmazonieidinposeda
întreg viziunea
bazinul ama
celei
zonian. Folosirea cuvîntu~ui vraci pentru a-i defini pe cei
besc mai degraba de sam n sau de paje. Daca nu toti acesti

cunoscatori în domeniu e~,steestrictiva. Antropologii vor
paje sînt vraci, cei mai mflti dintre ei au însa o bogata cu
iagnosticare si tratamen .
noastere a proprietatilor flantelor si a folosirii acestora în
a~raIa,
Atunci samanii
cînd vor
recurg
sa intle
~rroape
în comuniune
întot~ea ;1na
cu lumea
la anumite
supra
ti
pun de plante, pe care fi le mhaleaza, fIe le prepara sub
forma de pastile. Gratie u ei plante revelatoare, Banisteriop .
sis caapi samanul paje di gnosticheaza si trateaza boala, fi
ind totodata si prezicato . lndienii Siona, un trib care tra
ieste în apropierea rîului utumayo, în Columbia de Sud,
au dus folosirea plantelor psihotrope pe cea mai înalta cul
me. Ei sînt vestiti în part a de nord-vest a bazinului Ama
zonului pentru capacitati e lor samanice.
Samanismul siona este strîns legat de c onsumul de aya-
huasca si de alte plante ps~hotrope. Ucenicii îsi dezvolta ca

pacitatile samanice si cunostintele cu ajutorul bauturii. Ei în
vata astfel sa contacteze fortele supranaturale pentru a interveni
asupra evenimentelor din Iealitatea obisnuita. Samanii siona
nu recunosc detît trei clasF de oameni pe scara cunoasterii:
doar omnu
el care , are,
cel care
sau aare
plectt
dqar si ghicitorul
putina . Doar
experienta în om este
folosirea
plantei;
riul trup cel
si are
careanumite
a plecatviziuni
a traif~leceleilalte
experienta lumi,
iesirii fiind
din pro
nu
mit si cîntaretul ; ghicitorul , are mai este numit si pro
fetul sau cel care vede , este aestrul saman.
Stiinta occidentala abia încep sa admita ca populatii care
nu dispun de o stiinta proprie a dezvoltat ,totusi un sistem
de cunoastere autentica. Acest cru este si mai adevarat în
cazul padurii tropicale, chiar da a aici cio~nirea dintre Oc
cident si întelepciunea tradition la este mai violenta. Padu
rea tropicala din America de S d ne paraseste înghitita li
teralmente de fum, distrusa pe tru a face loc crescatorilor
de animale. Amazonia moare, p .ntru ca no~o neglijam, ne
considerînd-o un creuzet al cu oasterii de acelasi rang cu
bibliotecile noastre occidentale. ~entru samani, ea este o ade
varata biblioteca
otanisti. Nu stimsacra, o conceftie
cu exactitate împartasita
Icum si de
au descoperit etno
indienii
amazonieni proprietatile
intele lor sînt rodul unuichimi~e
studJu ale plantelor, aldar
aprofundat cunos
mediului,
~îndla o clasificare precisa a F1roprietii
rate varietati de otravuri derivat din plante toxice. Cea mai
cunoscuta dintre ele, curara, est preparata din scoarta si ra
dacinile plantelor
diate. Samanii care cresc
chimisti izo ate
amazon~ în jungla.
eniau Fiecare
descoperit grup
nenuma
tubocurarina, este utilizat în mi d curent ca relaxant mus

cular în interventiile chirurgical . Nu este singura descope
rire
are maniera
care, avîndu-si
lui de preparare.
originea înpr~nciPiul
remediileactiV.
babesti
al substantei,
folosite
de
icinei
popoarele
moderne.
aborigene,
Mai multe
se afla
dinlantibioticele,
ipclusa în farmacopeea
tranchilizan
me
tele,
reaza,sedativele,
în specialanestezicele si l<jXativelenoastre li se dato
morfina si salidilina.
Cu putin timp înainte de pl~care, am întîlnit-o pe Ma
care le avea si ne-a explicat ca le culege, influentata fiind de

y hu sc
- Cînd ma aflu în starea de ilatare a constiintei, ne ex
ria Lucia, herborista comunitatJ . Ea ne-a aratat plantele pe
plica ea, plantele îmi vorbesc, i3frcele pe care nu le cunosc
îmi explica la ce pot fi folosite.
cetarile noastre cu privi e la vietile anterioare.

-Cîstigîndu-ne încredtrea,
Ah, vietile anterio i-am vorbit
re exclama si noi
ea, da, despre cer
desigur
Am fost stupefiati ca ineva, în acest colt pierdut din Sel-

va putea sa cunoasca conceptul de reîncarnare si posibili
tatea de a apela la constii ta existentelor anterioare. Feme
ia ne privi cu un surîs st aniu si zise:
- Am descoperit o lanta care te face sa calatoresti în
trecut. Avem o farmacol gie tribala foarte importanta. Pa
durea tropicala este hab tatul a saptezeci la suta din mili
oanele de specii de plant superioare care traiesc pe pamînt.

Stiti, ayahuasca este cea care ne ajuta sa întelegem utilita
tea plantelor. Cunostint le noastre în materie de botanica
sînt rezultatul învataturi' primite de la anumite plante.
pare sa fie confirmata de a ahuasca prin compozitia sa. Aceas

ta bautura, cunoscuta d mii de ani, este de fapt un ames
tec Aceasta
din douaafirmatie, carfcontinUa
plante. Pri a contine sa-i
un intrige
hormonpe produs
botanisti,
în
mod natural de creierul n~stru, dimetiltriptamina, inactiv daca
enzima din aparatul dige tiv, monoamino-oxidaza. ar, cea

de-a doua planta contin exact acele substante care prote
este ingerat pe cale oral;~' pentru ca este contracarat de o
jeaza hormonul împotriv'il atacurilor acestei enzime. Richard

Evans Schultes se întreb~ deja cum au reusit oare aceste co
munitati,
mie sau fiziologie,
asa-zis primitivfe,
sa ac iveze
total un
lipsite
alcaloid
de cunostinte
inhibat de
de mo
chi
noamino-oxidaza.
acestor plante si arta de . le combina? Raspunsul ar putea

fi cautat în cele spuse d Maria Lucia, atunci cînd pretin
Cum
de ca tot puteau
ce stie în sa cu le oasca
elemater proprietatile
de botanica moleculare
este rodul ale
învatatu
rii primite chiar de la pl nte, mai exact de la ayahuas~a

Comunitatea stiintifi a a denumit doar doua sute cinci

zeci de mii din aceste spe ii care vor disparea, probabil, îna
inte ca noi sa reusim sa e botezam pe toate. Cum spunea
si Maria Lucia, numai o nfima parte din plantele denumi
te a facut obiectul unor cercetari stiintifice.
- Noi folosim, spunea ea, sul, daca nu chiar mii de spe

te dintre ele nu au înca nici mac r un nume.
Începem
zoniene astfel
stiinta saîntelegem
plantelor de rietatilor
si a pro nde detinacestora.
populatiile
Ceiama
din
cii de plante
Mapia superioare
sînt extrem în pract~ canoastra
de nelinistiti medicala. Mul
deoarece distrugerea pa
p~ci~,:ege~aledar
durii si cu lturaA
tropicale ameninta si o. menii
nu doail car~ incalculabil
un numar l~ cunosc pro
de
pnetatlle
ntropologul
SI care le
DaVidMaybury-
fol.osesc m vl1uta lor. cotldla~a
Lewls1 nu eZltasa
.. afirme
este nesemmftcauva pe lmga dis antla celei mal prodlglOa

ca pierderea.
se biblioteci ~ibli.otecii
medicale a~in ,-1~ln~~ia,
lumii: adurea mi~tuit.ade f1.a~ari,
tropicala. Aceasta
arde, în vreme ce noi nici macar hu am terminat sa-i inven
tariem bogatiile.
ern1 David
World Maybury-Lewis,
Ed. Viking, Penguin Boo~s, New
illeniufrz York.
Tribal Wisdom and the o-
3
riunghiul pdlinezi n
B ora B ora cea tacuta
Pora pora, motu purotu

Pora pora i te hoe m ar· u
Bora Bora, insula minunata
Leagan al stramosilor mei,
upuna.
Aia fanauraa no tou m fU
O ro, m arele zeu, si toti pre
tahua, otii lui,
Teihea
Oro teatura to eoeteIauuai
atua rahi
ce Unde este oare puterea ta
misterioasa?
a haere mai te ratere ua

omoemoe? Strainul a venit sa te prade.
hohora ia oe.
Lagunele, plajele tale sîntpo
a t te mo. luate.
To?e m .0ana e to oe tahîtai,
roto i te mau motu, u1
În motu ale tale marae sînt
vavahihia te mau m arae. distruse..
Pîna si tupapau au fugit.
ua mahau anae.
Tae noa' tu i te m au tupJrau
Vavau o to~umau tupuna Vavau al stramosilor mei O
e Vavau iti e Vavau
Te ir:zinei a~ ia oe tei fere Te caut ratacind pe ale tale
noa t rara ae t te mau purrau. purau
Teie ra, ua unu te tau. Dar vai, vremurile acelea au
disparut.
moina anae. dut.1

Ta'aroa Oro ce ce ua ra-fi Ta'aroa, O ro, totul estepier-
Ch Manutahi Mana. Ifoesie tahitienne, South Pacific M ana Pu-
blications va l 7 nr 1

rofetii de din inte de co nt ct
În aceasta zi de ianuarie, visul lui C harles, zis T em e

rarul, duce de Burgundia, ia sfîrsit. Pe un ger teribil- sînt
minus lo trupul lui, pe jum atate devorat de lupi, este
gasit la cîtiva kilometri de zidurile orasului Nancy. Trupe
le lui Rene al II-lea de Lorena, sprijinite de arm ata lui Lu
dovic al XI-lea, regele Frantei, au spulberat visul Temeraru
lui de a crea un mare ducat al Burgundiei prin unirea acestuia
cu Flandra, ca o contrapondere a regatului Frantei si a Sfîn
tului Imperiu roman de natiune germanica. Burgunzii se re
trag în
pus, cu dezordine, în vrem
toate onorurile e ce trupul
cuvenite capeteniei
rangului lor este
sau, Într-un de
adapost
de la portile capitalei Lorenei.
Peste aproape cinci secole, voi fi pus în situatia de a con
tem pla zilnic m ozaicul care prezinta locul si anul bataliei:
1477. Cam era m ea de student se afla chiar în fata acestuia.
La cincisprezece ani dupa m oartea ducelui, ~n m arinar
genovez si trei caravele - trei pirogi fara balansiere - acos
teaza undeva în Caraibe. Unul dintre cele mai m ari geno
ciduri din Istorie poate începe.
În aceeasi epoca, la douazeci de m ii de kilom etri de Lu
mea Veche, în mijlocul Pacificului de Sud, pamînturile popu
late de nom azi ai m arilor sînt hranite de suflarea - de m -
n -lui Ta aroa. ,Incasii erau la apogeul puterii lor, aztecii
explorau misterele cosmosului. Mult mai departe, spre nord,
poporul
emergenta, dineh îsi încheia
viitorul lunga
Sud-Vest m igratie spre punctul de
american.
B atute de ploi, m îngîiate de soare, aceste insule paradi
siace, necunoscînd nici un pericol, asteptau alti navigatori,
alti cuceritori. O , insulele m ele, atît de arm onioase si de li
nistite, cît sînteti de frumoase Muntii vostri împaduriti, mi
ile de cascade, falezele voastre cu temelii sculptate de ocean
si cu crestele pierdute în nori sînt bucuria m ea. Scobituri
le s(mcilor voastre sînt adapost pasarilor. Apele rîurilor voas
tre, hrana pestilor. Plajele voastre cu nisip atît de alb, un re
fugiu pentru valurile care le scalda cu un suflu cristalin.
N oaptea, stelele voastre par atît de aproape si stralucesc ca

mii de focuri formînd o lee maiestuoasa pentru Oro zeul

soarelui si Hina zeita 1 nii.

Astfel medita cea pe j matate zeita careia oamenii îi spu
neau Pele cu
Antarctica privirile
ascunsa pi rdute
acum spre Muvesnice.
sub gheturile pamîntul originar
În diminea
ta aceea alizeul sufla din pre nord-est împingînd înaintea
sa nori josi încarcati cu a a dulce. Ploaia siroia de-a lungul
peretilor stîncosi spre se unde oamenii o întîmpinau. Era
Fenua pamîntul stramos lor cel pe care zeii îl oferisera Pri
mei Familii. Astfel acestE pamînturi splendide s-au popu
lat cu o rasa de oameni curajosi si hotarîti. Aceste insule
izolate rupte de curentul principal al vietii colt pierdut de

tea se putea dezvolta lib r în ritmul sau dupa imperative
le si limitele
lume erau unproprii.
veritabilCe care natural
Pfl adis era Zeita în corp
unde de femeie
tot ceea ce cres
îsi aminti un vis pierdut intr-un ungher al memoriei ei an
cestrale. Era vorba despse o pasare prima care a adus o sa
mînta în maruntaiele lui .t[nua. Samînta aceeaera a unei ierbi
care a crescut si s-a înmu tit în insula ~eitei-femeie asemeni
familiei umane în decur ul a milioane de generatii. Dar în
aceste insule noi iarba ferita în toata frumusetea ei soa
relui si ploii a devenit o pl nta diferita de ceea ce fusese adap
tata acelui mediu partic Iar. Cînd Primul Barbat si Prima
. Femeie au examinat-o a constatat ca este o iarba cu pro
prietati noi plina de vit litate si datatoare de sperante.
Cea pe jumatate zeita îsi aminti de Prima Insecta cu pi
cioarele ei mai lungi si c antenele mai bine adaptate vietii
din insule de Prima Pas v re Prima Floare Primul Peste si
de toate cele care s-au n v scut si au crescut pe aceste i~sul~
în forme si cu însusiri u ice. Nu exista pe atunci - nu mai
mult ca astazi - un loc î lume capabil sa rivalizeze cu spa
tiul Genezei Originare s u sa încurajeze dezvoltarea atît de
neîngradita
zeci la suta adin
vietii dupa
plantele oate posibilitatile
are cresteau acolosale.
nu Peste noua
se regaseau
în nici un alt loc din lu e.
De ce ? Este un miste . Gratie probabil unei combinatii
fericite de elemente eli atice si calitatii deosebite a solu-

lui. Gratie probabil respectului pe care Prima Familie l-a

dovedit fata de enu în decursul timpului. Poate pentru
ca samînta unei ierbi dusa acolo de o pasare sau de o sufla
re de vînt trebuia sa gaseasca mijloace sa creasca si sa se
reproduca singura fara a fi fecundata de catre alte plante
de aceeasi speta. Sau poate un amestec al tuturor acestor ele
mente sa fie la originea miracolului. Indiferent însa de expli
catie fapt e ca în aceste insule au aparut si s-au dezvoltat noi
specii de plante ca ele s-au înmultit si au devenit viguroase.
Pele îsi mai aminti ca firul descendentei sale ducea fara
întrerup~re pîna la Primul Vulcan al ca~i jet arzator este
asemeni unei femei care da viata. Copil fiind ea a avut re
velatia acestui fapt în timpul unei meditatii în care vulca
nii lanterne pe cer îi permiteau navigatorului sa se orien
teze gratie luminii incandescente care colora poala unui nor
- îndepartat. Era preoteasa a zeitei focului si mersese pe lava
încinsa a vulcanului Kilauea pentru a-si îndeplini îndato
ririle sacre.
În timp ce pescarusii si rîndunelele de mare zburau atin

gînd coama valurilor si se opreau pe plaja Pele cea aleasa
îsi siIl}titrupul strabatut de o vibratie.
- In curînd vor veni niste straini unii generosi altii la
comi. Ei vin cu zeii lor cu florile fructele si credintele lor.
Unii au bratele încarcate de alimente deosebite si sînt plini .
de idei bune dar cît de diferite Vin spre acest creuzet ad
mirabil în care elementele naturii sînt libere sa se manifeste
dupa placul si posibilitatile lor.
La cîteva zeci de mii de kilometri Lumea Veche îsi con
suma razboaiele si foametea organizîndu-si viitorul înca
ignorînd existenta unor insule care erau un adevarat para
dis. Acestea rasarisera din ocean undeva la nord-vest de Ta
hiti si erau locuite de un popor puternic si civilizat. Erau
insulele Hawaii ale caror faleze stîncoase sfidau apele ocea
nului Hawaii cu lagunele lor adînci si plajele cu nisip scli
pitor. Arhipelagul era atît de frumos încît parea imposibil
ca aparitia lui sa fi fost rodul hazardului. Pele zeita Vul
can cea de la care pornise totul îl cizelase cu dragoste apoi

îsi protejase opera înconjurîndu-l cu un colier de recife co

raIiere de care se spargeau lamele zgomotoase ale oceanu
lui ce nu puteau astfel sa tulbure linistea lagunelor cu ape
stravezii, pline de peste.

Alunecînd pe unde, o piroga zvelta cu balansiera patrun
se în laguna, sub privirile celui aflat la postul de veghe.
- Un ultim efort, înca. Sotia mea ma asteapta cu brate
le deschise pentru a-mi darui trupul ei cald si mîngîiere. Ma-
na Ji-ai îndeplinit înca o data lucrarea, exclama Hora Fana e.
In forma sa marina, mana este de asemenea constiinta
navigatorului - oricine stie asta. Capitanul strînse vela, în
vreme ce marinarii, urmîndu-i ordinele, faceau manevre
scurte, pe o mare agitata care încerca sa izbeasca piraga de
recif. Dar cu o abilitate de invidiat, pilotul puse barca pe
creasta unui val si o îndrepta spre îngusta bresa din barie
ra de corali.
- Acum striga el si vîslasii se pusera în miscare, pentru
a evita reciful. Atunci, dintr-o rostogolire de ape, dintr-o
suita de valuri dezlantuite, piroga paru ca-si ia zborul, tre
cînd prin bresa într-o sclipire de pagaie.
Bucuros de reusita lui, barbatul puse picioarele în apa
si se apropie încet de femeia sfînta, pierduta în contempla
rea unei viziuni care trecea dincolo de specia umana. El privi
apoi spre cel de la postul de veghe care mergea grabit pe
cararile abrupte spre fare . Barbatii, femeile, chiar si copiii
se îndreptau agale spre femeia în care saIasluia acum din nou
Pele, zeita Vulcan. O suita impresionanta de razboinici
bronzati, goi pîna la brîu, se îndrepta spre plaja în frunte
cu aita2•
- Sa ne grabim Nu trebuie sa întîrziem.
Cel de la postul de veghe se repezi spre o coliba mai mare
decît cele din jur, cea a lui Arii Nui pe care strainii îl vor
numi în mod gresit regele - si se închina pe rogojina care

acoperea pamîntul batatorit spunînd precipitat:
Colibele de palmieri de la marginea plajei.

2 Seful razboinicilor.
- Suflul mamei sale saIasluieste în trupul zeitei.

Arii Nui se înfasura într-o mantie de tapa de un galben
aprins si-si arunca pe umarul stîng o capa de pene galbe
ne simbol al autoritatii sale. Îsi puse apoi coroana din pene
si scoici precum si un colier din dinti de rechin. Chiar în
acea clipa pahu batura din nou ritmul universului.
Multimea de barbati voinici si femei fermecatoare era
adunata acum în jurul femeii pr~fet a carei privire goala
scruta valurile timpului si spatiului. Toti îsi tineau respira
tia în timp ce palmierii se mladiau si frunzele arborilor de
pîine fosneau la atingerea blînda a vîntului. Mustele se re
pezeau a~upra torsurilor dezgolite dar nimeni nu schita nici -
un gest. In cele din urma zeita-femeie murmura:
- Curînd vor veni niste straini. Oameni diferiti de noi.

Pielea lor e alba. Vin în niste pirogi imense care nu se ras
toarna desi nu au balansiere. Au niste obiecte taioase care
pot doborî arborele de fier2.Seînchina unui singur zeu iden
tic cu Ta aroa care si-a sacrificat fiul pentru ca ai lor copii
sa cunoasca dragostea adevarata.
În laguna scaldata în soare Arii Nui se apropie de fe- •
meia cufundata în viziunea ei si spuse:
- Tara aceasta este a mea poporul acestaeste copilul meu.
Spita mea e veche mi-am cunoscut tatal si bunicul si îna
intea lor pe bunicii bunicului meu. Si mai mult si pe stra
mosii acestora cu femeile pe care le-au iubit si copiii pe care
i-au avutdintotdeauna
împreuna. Datorita
la umbra lor
am crescut fericit.
plimbat acestor faleze pe tarmulM-am
aces
tei lagune. Am vazut si alte insule. Si alti munti. Am navi
gat pîna la Havaiki-Ra aitea cea sfînta. Insula noastra e raiul
pe pamînt. Daca disparitia mea îi va îngadui sa traiasca în
armonie cu noii zei atunci ea nu va fi fara rost. Dar vom
iubi noi oare alti zei? Cînd oamenii asista la numeroase sa
crificii ei îsi sp~n ca zeii îi asculta si se simt protejati. Dar îl
putem noi accepta pe acest nou zeu? Nasterea mea a fost bi-
1 Tobele.
2 Aito acelasi nume ca cel al razboinicilor.
~ ;r
necuvîntata de Tane. Tatal meu a murit aparîndu-1 pe Tane

si tatal lui la fel. Nu ma voi închina niciodata unui alt zeu.
, - O, iubitul meu frate, îi spuse femeia aflata acum în pi
obiceiurilor
cioare, în mijlocul
noastre.multimii,
Femeile ceea
vor mînca
ce vaddinanunta
carnea
disparitia
anima
lului sacrul, Ta aroa va disparea, un alt zeu ne va proteja.
Apoi, ea desena niste semne pe nisipul plajei.
- Iata urmele pasilor lor.
Capetenia razboinicilor se apleca peste umarul femeii si
descoperi o urma oarecum ovala. Strainii care urmau sa vina
nu aveau degete la picioare. Ceea ce Pele-transformata-în-fe
meie desenase pe nisip era, de fapt, urma unui sabot.
În pace si frumusete, insula adormea usor.
- Sa vina preotii si sa ne binecuvînteze piroga, ordona
Arii Nui. Ta aroa, zeu al marii întunecate si necuprinse,
Ta aroa, stapîn al furtunilor si al linistii, Ta aroa, protector
al oamenilor si al recifelor. ..
Strigatul unei femei izbucni brusc:
EraAoue Aoue
secularul strigat de neliniste. Strigatul de deznadej
de al insulelor si al unui popor care urma sa moara. Totul
era încercat de aceeasi emotie în acel final de zi. Oamenii
adunati pe plaja ved~au so~rele coborînd spre vest, înva
luindu-Ie insula magica în razele lui de aur, si toti îsi spu-
neau, uitînd de profetie:
- Este chiar
binecuvîntat cu insula frumusetii.
toate darurile lor.Pamîntul pe care zeii l-au
Grota primilor stramosi
Pete de ocru, galben si rosu - culorile desisului salba

tic australian - jucau pe peretii grotei. Pentru cei din vechi
me, respiratia
vertical. este un concept,
Dar corespunde nu o necesitate.
acest concept Totul este
ideii de civilizatie?
Batrînul Sarpe, cel care a raspîndit toate formele de viata
Broasca testoasa.
orizontala îsi lepada lungile inele - o istorie nescrisa ve

che de milenii care priveste popoare de o mare diversita
te vorbind peste doua sute de limbi si dialecte. Totul este
sacru caci potrivit unei revelatii la origini era o legatura
între toate. Mitul sacru este un fel de ceremonie închinata
timpului originar.
Un sentiment - în lipsa de alt termen - patrunse în fi
intele luminoase ale Primilor Stramosi.-O senzatie de frig
ca si cînd energia începea sa slabeasca iar culoarea îsi pier-
dea consistenta. Acolo jos ciclul imuabil al vietii continua
inimile oamenilor se topeau în cîntarea închinata Vietii si
totusi ... Fiintele-care-gîndesc-în-doua-dimensiuni se pro
filau la orizont.
În pestera o pictura atît de diferita de dualismul occi
dental îsi desfasura aripile aratînd în reprezentarea sa cos
mogonica o lume a metamorfozelor si a corespondentelor
în care exista o legatura între toate - un mod de a întele
ge comunitatea umana ca pe o exteriorizare a fortelor di
vine întrupate în eroii ancestrali. Aceasta comunitate tote
mica se supune unor legi naturale bazate pe ordinea cosmica
si E.e legatura fundamentala cu Pamîntul- Marele Parin
te. In aceasta unica traire a Pamîntului totul este schimb
si transfer al unei energii unice. Un alt aspect esential al aces
tor picturi schimbatoare este rolul fundamental al fertili
tatii si prin acesta recunoasterea sacralitatii feminine si a
puterii zeitelor conectate la sursele ancestrale ale Marelui
Parinte. Astfel misterul reprezentat de femei are un rol im
portant în jocul necontenit al zeilor.
Acolo jos clanul marsaluieste prin desertul australian
atît de plin de viata. Nimeni nu s-a ratacit vreodata în de
sert - a~ fi fost un lucru imposibil caci atomii proiectati
în Visul Inceputurilor bougari, dreamtime al batrînilor din
Marea Grota lemisterele

au încredintat indica drumul. Potrivit
si obiectele miturilor
rituale oamenii
femeilor-zeite.
Batrînul Sa;pe asociaza ~lementele fertilitatii cu mister~le
mortii si ale renasterii. Ca si în culturile paleolitice din Nor
dul îndepartat acest cult al fertilitatii este asociat celui al
Pamîntului - un dans circflar în jurul focului, simbolizînd

leg~tura dintre Pamînt si Om.
Intr-o explozie de culo1, cel din vechime îl vazu pe Crea
tor, un. animal pe jumatatF ~.cv~tic si pe jum.atate te:-estru;
absorbmd elementele Facfrll dm strafundunle pammtulUl
si ale apelor pentru a zamfsli fiintele supraumane care l-au
ajutat la crearea lumii. Pr~ntre aceste fiinte supraumane se
numarau elemente natura~e precum muntii si fluviile. ja-
na Terra, cea care întrup aza fertilitatea prin excelenta. Ea

este cea care da nastere ce or vii, ivindu-i din pîntecele sale
uan un mit al celor de j~S povesteste aparitia lui Einga-
de tarîna. cu
eridool Astfel, mugetul
sunetul ~uternic
ei gr,v creeazaca odelegatura
taur produs
între decopiii
did-
odata.
Eingana care exprim ~ fluxul ciclic continuu al nasterii
tavali
si ti în tarîna
al mortii, estesiSarpele
cei-dilvechime-care-nu-au-Plecat-nici
urcubeu. Sta în miJ locul apei si
I
faureste
oitjinkacarapacea
batrîna care
careldetine
lfaga toate
obiectele
formele.rituale
Aceasta
cele este
mai
lor în riturile subterane e cavernelor. Sarpele Curcubeu

sacre,
este el cea careunînghite
însusi elementsi rtegUrgiteaza tinerii dupa
ndrogin ce prezinta initierea
trasaturi fe
minine legate de apa. Fiic~le lui sînt sirene asociate ideii de
o putere redutabila.
fertilitate,
Acest sarpe
locuiesc
a raspîndi
în apel~leluviilor,
toate formele
ca însusi
de viata;
Sarpele,
el estesi un
au
simbol al ~egenera~ii. Spir~tul se r:î~car~eaza în permanen
ta sub nOI forme. In forma sa ongmara, el a creat de ase
menea
acut salocuri totemice,
iasa din s~flînd totemice.
acesta sp~ritele în tubul lui
În de bambustribu
miturile si a
l,:i leagulawulmiree ~a~~ntul se iveste din ~~~e, de fap:,
dm gura de varsare a nuhp Roper. El are doua fnce, suron
le Wangeluk care caIatoresc, purtîn~ cu ele ritualurile si pu
ter,ile lor creatoare si fe~tiliz:toar~ ..In miturile aborigenilor
Wtttee cele doua suron stnt mghltIte de Sarpele Curcubeu,
1 Pipa rituala care producelun sunet grav,
dar reusesc sa-si raspîndeasca lterea si stimta sacra prin

intermediul acestuia. La Untabi nee primele femei parasesc
locurile totemice iar apa caIato este împreuna cu ele.
Acolo în lumea comuna ac ste diviniditi zamislesc în

tinderi de apa izvoare si balti. În mod simbolic Femeia Pes
te este urmarita si strapunsa de lancea unui batrîn care îsi
însuseste ritul ei. Trupul stramo ilor se identifica cu trupul
fiecarei vietati; astfel în mistere e aranda tatal îi spune fiu
lui dupa initierea care îi confer dreptul de a vedea piatra:
- Iata trupul tau cel din car ai iesit printr-o noua nas
anterioara. Apoi ai coborît în gr ta sacra ca sa te odihnesti.

Creatorul este prezent în ta te iar stramosul exista si
tere. Este trupul de dinainte cetcare erai th în existenta ta
multan în corpul sau mistic în tjurunga si în omul în care
exista în aceasta viziune a vînat rii rituale care evoca sim

bioza om-animal.
s-a reîncarnat. Astfel se eXPlicalOlidaritatea totala a tot ce
. În grota stramosii-hologram;e stiau ca aceasta forma de
posesie
evoit sa
eraseadeseori
ridice înilustrata
picioarepri1
si ISa-siîmpinga
tema înghitirii. tatal
Tanecua toa
fost
celelalte lucruri prin unirea cu ele entul feminin Hine ahua-

ta puterea
ne cei doilui.auAsa s-a nascut
zamislit IU1ina
numai Tane care
liice. Tane a creat
s-a unit apoiapoi
cu
na si a devenit zeita mortii Hine nui te pa. Cei vechi stiau.

Tangaraa balena zeitate a mari i era mai puternica decît
toti ceilalti. Ea se înfatisa ca zeu creator ca re se autogene
spatiul fiica
reaza tiîntama
Hine Aurorei
infinit cartidea fugit
în forma în lumea
cochilie imensa.subtera
Ea va
crea lumina sunetul si forma.
Makara Pleiadele.
- Formarea fiintelor umane s datoreaza celor veniti din
În întelepciunea sa clanul ve1 era soarele luna stelele si
aflat în continua transformare odelati de stramosi topiti
în
Vestlutul gîndirii
fratii nostri lor;
albi elementele sînt rodul
spuse Bat~nul. închipuirii
Noi traim într-u n lor
vis
printre care unul dintre cele mat sacre este apa. Totul este

impregnat de mana si toate sunt legate. Daca miscam o pia

tra stricam armonia si puterea locului. Spiritele sînt pre
zente peste tot în natura. Ele se manifesta uneori sub forma
unui cangur
cul spirit negruAsaKuperee
dingo. ca orice sau a unui
lucru poate fi vrajit puterni
Kalpunya
si încar
cat de putere.
Întreaga Familie se adunase în lumina rasaritului de soa
re moment al zilei suportabil pentru particulele fizice si-l
asculta pe Batrîn:
- Ritualurile sînt o evocare a originilor noastre mitice.
Ritualurile ascensionale evoca zborul magic; dansul cu aripi
si pene de pasare povesteste despre Karan care i-a condus
pe cei din clanul oamenilor-pasari pe o colina pentru a sca
pa de potop devenind astfel o stea pe cer alaturi de luna.
Stiu ca sacrificiul ma paste iar voua va voi da bolta cereas
ca din care fiecare este o particica.
În grota multicolora plina de zumzetul scos de didge-
ridoo muntele din ceruri tohunga ahurema gîndi:
- O a doua nastere spirituala din Pamînt ne asteapta.

Timpul originar - acel dreamtime este clipa Genezei care
nu are un început pentru ca nu exista nici trecut nici pre-.
zent nici viitor. Timpul nu este linear asa cum îl concep
strainii. Djalou regenereza totul. Bougari2 este legat de ori
ginea însasi a vietii si coincide cu sosirea uriasilor andro
gini pe jumatate oameni si cu periplul lor în tara unde au
~reat Cea
Inainte de Dintîi Familie
a vindeca si regulilenoipeevocam
un bolnav care se nasterea
baza aceasta.
uni
versului facem apel la energia datatoare de viata care este
nestavilita si care înnoieste în permanenta speta umana. Stim
înainte de a vedea incantatiile si avem darul de a vedea .
Noi marii Stramosi lasam ~ostenire copiilor nostri acest
dreaming o legatura fizica si spirituala cu Pamîntul neîn
trerupta înca de la începuturi un spatiu de rezonanta în care
toate actioneaza asupra tuturor si în care responsabilitatea
umana capata un sens mai subtil.
Forta creatoare a spiritului.

2 Copilul.
În dimineata senina, aborigenul australian se ridica. El

stie ca timpul nu conteaza si ca, pentru el, a sosit clipa sa
insufle forta unei lumi muribunde. Bougari l-a instruit iar
el va aveasa
urmeaza grija de copilul bolnav: civilizatia occidentala care
soseasca.

rofetii de dinaintea contactului
din nsulele Societatii

Multe popoare si civilizatii traditionale au crezut ca pri
mii europeni
ta credinta erasînt trimisi ai
favorizata deunei lumi legendelor,
existenta supraumane.miturilor
Aceas
sau traditiilor referitoare la întoarcerea zeilor sau a parin
tilor fondatori. O serie de viziuni si profetii premergatoare
contactului anuntau venirea iminenta a unor fiinte supra
naturale. Sa ne gîndim la zgomotoasa sosire a lui Cortes si
Pizarro în imperiile aztec si inca.
sejur 1823,
În de treimisionarulJ.M.
ani în Bora Bora,Orsmond a cules,în
una din timpul
traditiile unui
profetice
cele mai vechi. Un alt misionar, William Ellis, care locuise
la Huahine între 1817 si 1823, a publicat în 1829 o lucrare
consacrata unei traditii profetice mai elaborate.
Potrivit traditiei orale, seful din Opoa, Toa Te Manava
a fondat scoala din Haapape în momentul în care cultul ze
ului Oro sosea în Tahiti, provenind din vechea Havai
ki-Ra aitea, insula sacra. În Opoa, acest centru religios i-a
urmat imediat, ca ordin de importanta, cunoscutului mara el
Taputapuatea din insula Ra aitea.
Toti membrii Societatii Misiunilor din Londra (de unde
provine numele insulei) îl considerau pe Orsmond cel mai
bun etnograf al timpului. Scrierile sale, adunate de fiica lui
mai mica, Teuira Henry, în impresionanta lucrare Tahiti în
vremuri stravechi2 ramîn si astazi documente de referin-
1 Sit ceremonia .
Teuira Henry, Tahiti aux temps anciens publication de la Societe

des oceanistes, Paris, 1997.
ta pentru o serie de universitari si alte persoane interesate

de vechea cultura tahitiana. Totusi pe masura ce îi parcurgi
scrierile un lucru devine tot mai evident: viziunea spiritu
ala a vechilor polinezieni era ermetica pentru un spirit oc
cidental din secolul al XIX-lea. La putin timp dupa sosi
rea sa în insula misionarul s-a straduit totusi sa învete limba
tahitiana si sa culeaga vechile istorii ale traditiei orale fi
ind încurajat în acest sens de multi sefi locali.
Orsmond observase ca limbajul localnicilor era plin de
imagini o caracteristica a functionarii emisferei drepte a cre
ierului. Pentru primii navigatori care nu cunosteau limba
decît superficial ceea ce spuneau tahua1 ramînea misterios
si cel mai adesea de neînteles. Este un adevar care se veri
fica în special în cazul as~-numitelor pehe tama z 2 în care
elementele naturale precum tunetul fulgerul sau furtunile
sînt metafore arhetipuri simbolizînd o batalie si distruge
rile ei. Un razboinic care refuza sa se predea este compa
rat cu un/au3• Insula Huahine care respinsese cu înversu
nare invaziile razboinicilor din Bora Bora fusese numita
purau dupa un arbore care creste în locuri înalte si rezis
ta tuturor furtunilor. Înainte de a pleca la lupta razboini :
cii erau incitati sa se dovedeasca la fel de neînduratori ca
puahiohio to;nada care distruge totul în calea ei.4
Transformarea unui copac într-un simplu trunchi des
puiat sau tumu are o semnificatie profunda. Taierea co
roanei unui copac înlaturarea ramurilor moarte sau inuti
le astfel încît sa nu mai ramîna decît trunchiul vertical
semnifica uciderea razboinicilor a consilierilor si a familiei
unui Arii Nui5 O astfel de povestire traditionala din Opoa
spune ca un turbion a smuls crengile unui arbore sacru ceea
ce însemna ca razboinicii inamici îi ucisesera sau alungase-
PreOtii polinezieni.
2 Cîntecele de lupta traditionale.
3 Un arbore care rezista în bataia tuturor vînturilor.
4 Orsmond Tahitian Dictionary Bulletin de la Societe des etudes
oceaniennes nr. 226 martie 1984.
5 Un mare sef.
ra pe partizanii unui sef sacru Iasîndu 1 asemeni unui trunchi

dezgolit. Acesta era limbajul simbolic folosit în vechime. Re-
gasim aceleasi structuri de expresie orala si la amerindieni.
Semnificatia lor profunda nu putea fi înteleasa de un occi-

dental decît daca le interpreta în registru simbolic.
La Opoa în cursul uneia din ultimele reuniuni hau
pahu-nui1 desfasurate înaintea sosirii corabiilor europene
s a produs un fenomen ciudat. De abia se încheiase ceremo-
niapa i-atua2 ca o puternica pala de vînt a smuls coroana
unui arbore tamanu nelasînd decît trunchiul despuiat. Era
uimitor caci tamanu are un lemn de esenta dura. Oamenii
au fost cuprinsi de neliniste. Membrii fiecarei familii s au
uitat unii la altii fara sa spuna un cuvînt. Atunci un pre-
ot din Opoa pe nume Vaita3 a strigat:
La ce va gînditi prieteni?
Ne întrebam ce reprezinta distrugerea acestui copac.
Niciodata nu s a mai întîmplat acest lucru cu arborii nostri.
C~prins de inspiratie Vaita hio hio4 spuse:
In fata mea se dezvaluie sensul acestei întîmplari stra-
nii. Gloriosii copii ai Trunchiului vor sosi si vor vedea acesti
arbori. Ei sînt diferiti de noi si totusi ne seamana fiind ie-
siti si ei din acelasi Trunchi. Ne vor lua pamînturile. Va fi
sfîrsitul traditiilor noastre si pasarile sacre ale pamîntului
si marii vor jeli nenorocirea pe care o prevesteste copacul
acesta decapitat.
Uimiti de declaratia neasteptata preotii au întrebat unde
erau acei straini. El le raspunse:
Vin pe o ambarcatiune fara balansier.
Am vazut barcile pe care oamenii au învatat sa le con
struiasca gratie zeului Hiro murmurara oamenii dar ele au
întotdeauna balansiere fara de care s ar rasturna. Cum e
posibila asa o minune?
Neîncrezatori demnitarii se împrastiara. Tamatoa cel
care era Arii Nui auzind povestea ceru sa fie chemat Vai
Invocarea prezentei zeilor.

înnoirea podoabelor zeului.
3 Apa lovita.
4 Profetul.
ta pentru a-i cere explicatii. Mergînd la rege cu draga inima,

Vaita gasi acolo toti preo~ii, precum si o multime de oameni
dar nu dadu prea mare c ezare spuselor lui. Pentru a ilus

carecele
tra se adunasera
zise, Vaita sa-I
lua as~ulte.
u umete1Tamatoa
mare în
îl primi
care puse
cu caldura
cîteva
pietre si îi ceru apoi reget.ui sa trimita niste oameni care sa
tit, cei de fata au aplauda Un alt preot din Ra' aitea îi spu
se lui Tamatoa ca va veni ziua cînd nu vor mai exista mîn
duca vasul pe apa. Cînd ~mete a început sa pluteasca linis
caruri interzise femeilor, Ica acestea vor fi libere sa manînce
carne de broasca testoasa si alte alimente rezervate zeilor
sau barbatilor. Si ~ceastaI predictie a fost primita cu neîn
credere,
ac~t aparitia
dar s-a
crestinism~l.
vazut c0f,firmata
. în momentul în care si-a
In fine, gasim în traditiile orale tahitiene transmise din
generatie în generatie ref1riri la cel care le va descoperi pri
Pau'e2, un batrîn hi hio foarte cunoscut în Tahiti, a
spus într-o buna zi:

« Copiii glorioasei pr ntese vor veni într-o piroga fara
mul insula. O astfel de ptveste spune:
balansier, cu trupurile acpperite din cap pîna-n picioare. ».
facu sa pluteasca în apa ica dupa ce-l echilibrase punînd

în el cîteva a-si
Pentru pietre, apoisPfele,
dovedi s întoarse
Pau'e spre
lua cei de fata pe
un umete si care-l
rosti:
« Cine sa rastoarne vasfl asta fara balansier? Prin dimen

siunea lui, el sta în echilibru, si tot asa va fi si cu piroga ce
Dupa trei zile, Pau'e a murit si la scurt timp dupa moar-

tea lui a aparut corabia ~ olphin avîndu-Ila
va ven1.» bord pe capi
tanul ~all~s. Oa~~nii stli~ara: , ,. ~.
« Iata plroga
pe copiii fara printese
gloribasei balaljlSler »de care vorbea Pau e sllata-l
riului Taharaa, caruia W llis si Cook i-au spus Colina Co-

pacului.
V asul Pupa
era ancorat
lui a fost
în ~OlfUI
omparata
Matavai,
cu stînca
în fatacepromonto
forma ex-
Vas de lemn.
Cel mult plecat.
tremitatea promontoriului. Aceasta este imaginea prin care

tahitienii vor evoca timp de generatii nava lui Wallis.
Pau e mai spusese:
«Un nou rege va veni sa ne conduca si el va impune ta

rii obiceiuri noi. Tapa si maiul cu care se bat fibrele nu se vor
mai folosi în Tahiti, iar oamenii vor purta alte vesminte,
•
strame ».
Tahitienii povestesc tot mereu astfel de profetii. Este im
posibil sa nu fii frapat de aceste descrieri a ceea ce urma sa
se întîmple.
Aceste preziceri se refera cu claritate la aparitia dinastiei
Pomare, la adoptarea unor obiceiuri noi o data cu patrun
derea crestinismului si la renuntarea treptata la tapa pe ma
sura ce vasele aduceau textile europene. Comparînd nava
lui Wallis cu o insula plutitoare, tahitienii demonstrau lip
sa oricarui mijloc de întelegere, exprimare si clasare a aces
tui fenomen. Limbajul imagistic al profetiilor se înscrie în
viziunea mitologica a lui Tane zeul artizan, cu ai sai copii
gloriosi de la Te Tumu , care anticipa venirea artizanilor
divini - misionarii ale caror învataturi vor prezenta anu
mite asemanari cu religia locala. Tane este cel care a mo
delat toate formele sensibile de viata, o conceptie care amin
teste de Geb, zeul olar din Egiptul antic.
Primii navigatori ajunsi În Tahiti

Uitarea vechilor traditii
La 19 iunie 1767, Wallis, comandantul navei Dolphin pe

care Cook, viitorul descoperitor al insulelor Hawaii, era lo
cotenent, se apropia de Tahiti. Corabia a fost în scurt timp
înconjurata de tahitieni în pirogi. Vestea sosirii unei pirogi
fara balansier s-a raspîndit ca un fulger. Dupa ce au tinut
sfatI, niste barbati se apropiara de cei nou-veniti. Unul din
tre ei tinea o mladita de bananier, reprezentînd efigia lor.
El vorbi timp de un sfert de ora, dupa care arunca mladi-
Teuira Henry, op cit
1
ta în apa pentru a si demonstra intentiile amicale si pentru

a i face pe straini sa înteleaga ca marea era sacra pentru toti.
Polinezienii întelegeau de fapt marea ca pe un loc ceremo-
nial un marae un templu miscator. De cealalta parte al-
bii au aratat si ei prin semne ca prietenia era reciproca si
l au invitat pe ambasador la bord. In tot acest timp nume-
rosi indigeni ascunsi în padure urmareau ce se întîmpla.
In zilele urmatoare sefii au tinut din nou sfat au adu-
nat populatia si au format o procesiune cu torte tobe si p l
ca sa mearga si sa smulga pavilionul pe care englezii îl în-
fipsesera pe plaja. Indigenii arborau adeseori pavilioane pe
ambarcatiunile lor ca si pe uscat pentru a si afirma presti-
giul asa ca întelesesera foarte bine sensul ceremoniei des-
fasurate de englezi fapt care explica ostilitatea pe care le au
aratat o acestora în zilele urmatoare. Totusi fara sa vrea
ei au acordat pavilionului englezesc o mare onoare atasîn-
du lla salba regala de pene rosii si galbene care era apana-
jul marelui sef Amo2 din Papara. Hatapape teatrul eveni-
mentelor se afla sub influenta lui Amo a carui sotie Purea
era sefa a Paparei. Timp de ~ulti ani aceasta relicva strai-
na a ramas atasata anticei embleme regale care venea direc~
de la zei.
În ziua urmatoare deoarece vîntul împinsese corabia
aproape de tarm indigenii au considerat ca nou sositii în-
trec masura si au cerut zeilor sa i alunge. Trei sute de pirogi
de lupta cu aproape doua mii de oameni au înconjurat nava.
Un preot asezat într una din pirogi sub un baldachin urca
la bordul vasului englezesc. El tinea în mîna o amuleta com-
pusa dintr o pana galbena si una rosie numita ura tatae pri-
mita de la zei considerata un puternic mijloc de a obtine
ajutorul acestora împotriva invadatorilor. Englezii au ac-
ceptat politicos amuleta vazînd în ea o noua manifestare
de prietenie. Preotul parasi imediat vasul si ajunse la tarm
unde
cotier. înÎnsemn
clipadeurmatoare
succes arunca
aerul perasuna
pamîntdeostrigate
ramura de
de bu
co-
O cochilie marina folosita ca o trompeta.

Clipire din ochi.
Jurul corabIeI. Spre marea lor s rpnza, englezll s-au trezIt

sub o ploaie
~urie, de pietre
si nUI?~roase - pirogi
alte unele p~eca~a
d ntre ele
~asecîntarind peste di?
aIa~.re celor un
membri ai-echipajului
kilogram pornite din
au fost
prastitle
ra iti,bastinasilor.
în ciuda protectiei
Mai multi
asi
gurAatede corturi si de greemen .
In replica, englezii au tras c tunurile iar indigenii s-au
împrastiat, îngroziti de aceste fi nte care stapîneau tunetele
si fulg~rele. Curînd, tarmul era lin de cadavrele razboini
cilor. In ciuda primului lor ese , indigenii trimis era împo
triva navei engleze alte pir,?gi, ~ .arca.te~u saci p~ini?e pi~~
asistau la lupta, tot asa cum, în ecolul al XIX-lea, femeile
siAcoJ?iii
tre pentrundienilor di~ An;erica
un nou atac. I.eNdm
Pe maltlllle ordJur,
as~stau,c.ataratipe
femeIle SICOplll
Ploaia de pietre reîncepu. O iroga ce s~ apropiase prea
mult de Dolphin a fost rupta în oua de o ghiul ea. O a doua
. salva a fost suficienta pentru a-i î prastia pe asediatori. Ghd
stmcI, la lupta barbatIlor ImpotIlva armateI amencane.
restabilit calmul, drept pedeapsa, englezi
un detasament care a distrus nu~eroase pirogi, dintre care
Astfel s-au încheiat ostilitatile.
În timpul acesta, seful Amo, satul de ostilitatea acestor
straini, s-a retras la Papara. Cît despre Purea, SOtialui, ea
unele
a ramasaveau
pe locdouazeci de metri
si i-a primit cu a I~J;~gimei
bilitate peunWallis
metrusilatime.
oame
nii lui. Ea
portati în s-a
casaocupat de raniti, al
ei de oaspetiI, p .arei
cind acoperis
ca acestiaera
sa fie
dintrans
fara
pe jos fiind iarba moale, rogoji i si mai multe straturi de
tapa Albii au fost instalati aici c nfortabil. Ei au primit în
grijiri si li s-a facut masaj cu ul i de nuca ae cocos. Dupa
cîteva zile, ei s-au restabilit, fiin apti sa se întoarca la bord.
Stînd de vorba cu Wallis, PureJ i-a pus acestuia districtul
la
-adispozitie. Faptul ca tinea
facut pe comandantul în ~îna
engld o frunza
sa creada de bananier
ca Purea era re
gina insulei, care îsi declara su~unerea. Atitudinea popu-
Teuira Henry, op cit
latiei demonstreaza clar faptul ca Purea nu ar fi putut sa faca

un astfel de gest din proprie initiativa. Ea era de fapt sfa
tuita de oameni influenti printre care si Tupaia din Ra 
aitea marele ei preot un om de o inteligenta remarcabila.
Dinastia Teva
În mai 1998 împreuna cu Liliane am organizat o pri

ma ~alatorie culturala consacrata vechilor traditii polinezie
ne. Insotiti de un grup de vreo douazeci de persoane am
fost în Tahiti Huahine Ra aitea si în insulele învecinate.
A fost o mare placere pentru noi ~a-l reîntîlnim cu aceas
ta ocazie pe Deva Salmon descendent direct din marea fa
milie T eva care a domnit în Tahiti vreme de o mie de ani.
Nu era prima noastra întîlnire. Cu ocazia unei calatorii an
terioare prietenul nostru ne impresionase printr-o foarte
buna cunoastere a genealogiei lui. El ne-a însiruit numele
stramosilor lui mergînd în urma pîna la a saisprezecea ge
neratie. Deva este din spita lui Amo ultimul sef de lupta ma
ohi chiar acela care a atacat corabia lui Wallis.
La aceasta latitudine în luna mai este toamna australa;
umiditatea lunilor de vara a disparut. Stînd în gradina ca
sei sale din Papeete Deva ne împartaseste mîndria de a apar
tine unei familii care a detinut puterea în insula înca din se
colul al XIX -lea. Lînga el fiica lui mai mare asculta în liniste.
Moetia are unluiprenume

ia din fiicele ilustru
Arii T aimai. o data ce a apartinut une
Arii Taimai facea parte din cea mai nobila familie din cla
nul cel mai vechi si mai prestigios T eva care ocupa partea
de sud a insulei si întreaga peninsula. Fratele strabunicului
sau a fost celebrul Amo iar bunicul lui era însusi faimosul
sef al Paparei Taura Atua mai cunoscut sub num~le de Tati
cel care a jucat un rol major în perioada agitata de dupa so
sirea europenilor chiar la începutul secolului al XIX-lea.
Tati este si numele ultimului fiu al lui Deva. În ciuda vîr
stei fragede el are deja forta si corpolenta strabunicului sau.
Cu toate ca sîntem despartiti de traditii si de o emisfera o
3
stranie legatura ne uneste. Gazdele noastre cunosc scopul

cautarilor noastre: sa patrundem în profunzimea vechilor
traditii polineziene pentru a le întelege modul de gîndire.
Ne dam repede seama Liliane si cu mine cît de folositoa-
re ne sînt experientele trai te în cautarile noastre interioa-
re pentru a întelege structura gîndirii spirituale a tahitie-
nilor înainte de sosirea albilor. Cînd vorbeste Ueva prin
vocea sa se exprima întreaga lui spita. Moetia desi tacuta
emana aceeasi forta tinuta si demnitatea ei reflectînd ener-
gia neîntrerupta a unui întreg sir de generatii succesive de
printese care au precedat o.
Genealogiile noastre spune Ueva acorda o mare im-
portanta ochilor deoarece ei stau la baza istoriei fiind me-
moria strabunilor. Dupa cum stiti sîntem un popor de tra-
ditie orala ce nu cunostea scrisul. De aceea vorbim de cei
care posedau memoria timpurilor stravechi. Genealogiile
nu servesc doar la clasarea oamenilor ci si a evenimente-
lor unui trecut uneori foarte îndepartat.
Nici o memorie
le tuturor membrilorumana
unuinuarbore
este capabila sa retina
genealogic. nume-
Raymond
Graf pe care l am întîlnit în 1997 împreuna cu U eva Salmon
este un tahua detinator al vechii traditii ce stie sa si prezin .A
te genealogia din urma cu douazeci de generatii. In timpul

acelei întîlniri i am ascultat pe cei doi însiruind într o pre-
zentare neîntrerupta numele stramosilor lor. Astfel se re-
cunosc tahitienii ce provin din mari familii. Cei doi au scos
un strigat atunci cînd au realizat ca se trageau amîndoi din
Tati cel Mare nepotul celebrului Amo a fost un moment
extrem de emotionant.
În trecut tr~i sau patru oratori dintre cei mai dotati din
familie se dedicau acestui exercitiu de memorie. Aproape
în fiecare seara în ragazul dintre cina si culcare ei reci tau
pe rînd asemeni unui poem numele stramosilor lor ca si
m r
locul de nastere al acestora si uneori evenimen-
tele marca~te din timpul lor. În insulele Societatiil primul
Mai Arii Genealogies commentees des rii des îles de la Socihe

1
Societe des etudes oceaniques 1991.
4
recitator începea cu stralosUl comun, Taaroa-nui-tahi
-tumu
tafeta, si urca
asa mai
pîna spre Au
depart9 zecea
putut
generatie,
fi astfelalpastrate
doilea prelua
în to
talitate genealogiile ramurii Arii Nui precum si cîteva frîn
mai mare parte în timp.

turiFiecare
dintr-o familie
istorie princia, a îsi tinea
veche tare, secretas-a
din pacat~, genealogia
pierdut înpen
cea
tru a se proteja de impostori; nu numai ca genealogiile nu
erau divulgate, dar ele er~u si protejate prin anumite pro
cedee
nor vechi
criptografice,
traditii, conftrm
de p*da prin
carora Ariide
jocuri puteau
cuvinte.
sa poarte
Gratie
mai multe nume, acelasi ~ersonaj putea sa apara în mod in
tentionat sub un alt numf în genealogiile colaterale. Lega
turile
ate, ca
desirudenie
cînd ar au
fi fost yorba
feclamate
de ~iste
si uneori
titluriserios
legale,
contes
fiind
adesea motivul unor lup~e mortale, spunea Arii T aimai1•
- Acest lant genealogie are pentru noi o importanta fun
mosilor
carui zeunostri
ramîne marae
un un special,
sec et marae
numitSitul
de familie. estetupuna al
amenajat
pe un teren apartinînd fa iliei, numele tuturor mostenito:
damentala, preciza ueva~almon, iar noi le închinam stra
în care ne putem dovedi reptul de proprietate. Chiar si în

zilele noastre, semnificati· acestui marae ancestral este foar
rilor fiind atasate de marie. Pentru noi, este singurul mod
de pe la începutul secolu ui al XIX-lea, si în scris, fiind as

cunse
te vie. cu grija de ceicom~lete
Genealogiile care ar fis-au
pututtransmis
sa ne conteste dreptu
pe cale orala si,
pretentiile pe titluri real ,

rile;Unii, ale c~ror
impostorii sîntfamilii
în au devenit
cultate, dt
importante
deoarece nu-si desi stra
pot baza
mosii lor nu ocupau decit un rol secundar în ierarhie, au
profitat de aceasta ascens~unepentru a aduce modificari ge

n~al?gi~lo: lor. ,Astfel de pa.meni fa~a.s crupule nu se ene~
za sa ehmme mste stramOSl renUmIt1,spre a confen famI
liei sale o desce~denta re~;Ia. Aceste fraude genealogice nu
Henry
e des oceanistes, nr. Memoird
Adams, d Arii Taimai Publications
12, ParisJ 1964. de la Socie
5
au fost posibile decît dupa rastJnatile de ordin social pro

vocate de sosirea europenilor. ~n fine daca privim lucru
rile din punct de vedere practic si nu istoric genealogiile
sînt comparabile cu niste titluri e proprietate. Atunci cînd
în secolul trecut au fost aplicate în Tahiti legile franceze
proprietarii de terenuri nu putea recurge decît la aceste ge
nealogii pentru a-si dovedi dre tul de proprietate. Astfel
catre 1888 s-au alcatuit comisii in cinci sau sase judecatori
în fata carora cel care revendica n teren trebuia sa prezin
cum si marturia unor batrîni.

Amo nascut
te genealogia în jurulacelui
si numele anului 1720
m rae fusese uns sau
al stramosului rii pre
Nui
în Tahiti - mare rege potrivit f erminologiei europene 

îmbracînd centura regala de pee rosii pe care o detinea în
mod legitim de la înaintasii lui ei care fusesera din tata-n
fiu suveranii tarii si care purtase a aceeasi emblema regala
simbol al descendentei lor direct din zei. Cînd Wallis a so-
. sit în Matavai în 1767 Tevahitua . Patea zis Amo era în cul
mea maretiei lui. El locuia de re~ula la Papara capitala sta

telor lui foarte departe de HaaF1lape unde tocmai acostase
Wallis. El s-a
in cîteva sutepus
de în miscare
pirogi cu ~rmata
de lupd hotarîtsi cu o flota
sa-si apere formata
tara de
acest :ip nou unUl

rgalllzarea de ~nvad:tor. Aj.u~snaveI
atac ImpotrIva la ~aap~pe
strame. el a ordonat
Wallis observa toate aceste p~egatiri. Ghicind intentiile
traga CIteva lovItUrI de tun care au semanat palllca m rIn

dul insularilor. Aceasta înfrînge e a lui Amo marcheaza în
ceputul decaderii celei mai vechi d· astii din tara dinastia Teva
ostil~a :le
care adusindig~nil~r englezul
dupa sine seria ordon:t deoamen.il~~
de r~zboaie lui~sa
masacre ruine
velllt lllclOdata mtru totul. Un al dm msula Pomare I

a devenit cu ajutorul pastorilor misionari trimisi de catre
si d~zo.r~ine so~iala din cauza cr~lror~.ta~it~enii?U si-au re
London
n 1807Missionary Pomareunalril
armata luiSociety al redutabil
II-lea pentru Amo.
a atacat Punaauia Paea
sieapoi
traditie.
PaparaEi au
faraincendiat totull
o declaratie d~ în calea înlortotal
razboi masacrîndu-i
dispret fata
1 6
pe cei pe care i-au întîlni. Copiii familiei regale din Papa

ra au fost exterminati fa a mila în acest razboi dus pentru
instaurarea hegemoniei ~omarezilor. Sfîrsitul tragic al ti
nerilor printi a însemnat stingerea ramurii regelui Amo T e
vahitua i Patea, ceea ce lella permis celor din ramura secun
dara
ratelesalui
domneasca
mai mic, în
au Pfara.
sc~pat cuTati,
viataregentul,
datorita siservitorilor
Opuhara,
lor devotati. Cu mare gre~tate, Tati a reusit sa ajunga pe tarm,
unde se afla sotia lui. Cît despre Opuhara, care era un lup
acolo asteptîndu-l eloaPirota
tator remarcabil, reu it gata
sa se de plecare
retraga în spre Bora
muntii dinBora,
Ma
taiea cu cîtiva razboinici si servitori.
În 1808, dupa carnajul si toate faradelegile facute de mer
cenarii lui, cea mai mare. arte din Arii tarii s-au ridicat îm
potriva lui Pomare al II-I a, avîndu-l în frunte pe Aito Opu
hara, seful razboinicilor in Papara. Atacat din toate partile,
Pomare a trebuit sa se retJgieze în Moorea, împreuna cu res
tul armatei lui. Opuhara 1 supus întreaga tara si a domnit în
Tahiti între 1808 si 1815.ILa zece luni dupa plecarea în exil,
Pomare al II-lea a înceroat sa revina în Tahiti si sa-I recu
lui au fost ucisi. Cîtiva a i mai tîrziu, spre sfîrsitul lui 1815,
cereasca, dar a fost înfrînt din nou si multi din comandantii
Pomare al II -lea,
at, a debarcat convecuLllitla
în Tahiti crestinism
o armata dar încadotata
considerabila, nebote
cu
arme de foc, alcatuita dir marinari dezertori de pe vasele

uropene.
rea Auzind
lui spre de debarcare~
Paea, Opuh~ra luii-aPomare
pornit al
în II-lea si de înainta
întîmpmare cu ar
mata lui, fara sa astepte sdsirea aliatilor din peninsula. În ciu
da vitejiei lui, ultimul A N ui din dinastia T eva a fost ucis
de un foc de arma în aceasta tragica batalie, numita mai apoi
batalia de la Fei ipi . Bitalia s-a desfasurat în preajma lo
cului în care se gasea marae Outu-aimahu-rau, numita mai

apoi marae Naarii, în aq1intirea acestei lupte pe viata si pe
moarte dintre doi Arii de o parte Opuhara, ultimul apara
tor
izanal civilizatiei ancestra~e,
al unei civilizatii de cealalta,
silreligii venite Pomare
din afara.al II-lea, par
7
Dupa victoria de la Fei i pi, Pomare al II-lea a devenit

lider incontestabil în Tahiti. A ue aoue marae si zeii care
saIasluiau în ele ne-au parasit. Ei s au retras în lumea lor, unde
oamenii obisnuiti nu au acces. Un ales precum tahua sa
manul polinezian, nu se cuvine sa se amestece printre oa
menii obisnuiti.
aceea magica din Tahiti. Gîndito ., ne uitam la prietenii nostri,

de care ne simteam foarte apropi .ti. Disparuse oare chiar to
tul, mai puteam oare coborî însp e origini, catre Cei care au
Timpul
protejat se smozaic
acest cursese,ceremonia]
tacut ca ~ alfosnet de aripi
insulelor în noaptea
din Pacific?
Mitul Genezei
La Început, oamenii erau asdmeni copiilor. Ei nu uitau

niciodata sa le adreseze zeilor ru~aciuni de multumire pen
tru fructele, plantele, pestii de cfre aveau nevoie. Uniti cu
. tuind
Cel care i-a zamislit,
o singura mare ei traiau A1esti
familie. î9 paceoameni
unii cudintîi
ceilalti, alcao
aveau
particularitate, fontanela lor ramî~ea moale toata viata si prin
cu cea a tuturor elementelor vii le Creatiei - oameni, ani
male, plante, spiritual
acest orificiu chiar si minerale. Df[lbra
se ridica o~ n vrem~rile
luminoasapremergatoa
care se unea
rerecatastrofei, maiasii kuxan
pe care o numeau cosmici5uum
st~auTotalitatea
de existentaacestor
acesteimici
fi
corzi vibratorii forma o coloan~conectata la o entitate lu

Marilor Stramosi.
minoasa
O hrana,
numita
sub forma
Soareleunei
Noptiirn
ener .ii spirituale,
care traiau urca
hologramele
de-a lun
gul acestei axe centrale pe care Itraditiile ulterioare o vor
numi axa lumii. Timpul nu exis a, era timpul universal de
dinainte de ruptura. Lucrurile s au schimbat cînd omul a
lasat
nile deraul sa patrunda
multumire în el. Elsaa uitat
si a început îneze sa-si
si sa spuna rugaciu
pescuiasca fara
sa aiba nevoie si chiar sa poarte azboi împotriva altor fa
milii umane.
exiunea Fontanela
spirituala, s-a întar~
legatura si, încetul
cu ~oarele cu încetul,
Noptii co
a disparut.
8
Pamîntenii si-au uitat originea si, într-o prelunga tînguire,

ei si lumea lor au fost aruncati în noaptea uitarii. Oullu
mii a disparut si el iar energia Marilor Stramosi s-a ofilit,
a secat si a disparut
Aceasta în faldurile
noapte obscura, ascunse
numita ale timpului.P o re
de polinezieni
prezenta placa turnanta a unui nou început. Cîntecul hawa
ian al Genezei, Kumulipo vorbeste de Noaptea Întuneri
cului Adînc. Potrivit traditiei, P o dureaza trei zile si trei
nopti, dar aceasta perioada ~rebuie înteleasa în timp u~iver
saI, caci în timpul uman de dupa Începuturi, ea a durat o
eternitate. Identic cu o carapace de broasca testoasa, Soa
rele Noptii s-a întarit, întemnitînd energia întemeietorilor
într-o crusta de uitare. Apoi timpul s-a dilatat si s-a contrac
tat,~s-a oprit si a repornit.
In interiorul oului lumii, a carui coaja devenise dura pre
cum carapacea Testoasei Mame, frecventa inteligenta se mis
ca silentios între doua straturi dimensionale. Daca vocea
unui om ar fi putut sa o transpuna în unde sonore, s-ar fi
putut auzi: Ta aroa, Ta aroa . Vibratia îsi redobîndea con
stiinta de sine, dar totul devenise rece, gol. Fluidul hrani
tor care urca si cobora de-a lungul axei nu mai exista. Pro:.
babil ca foamea provocata de absenta acestuia a declansat
în Ta aroa nevoia de a crea din nou ceea ce disparuse. Dar
de data aceasta., urma sa o faca nu sub o forma vizibila, ci
sub una voalata, învaluita în secret. Fiintele umane trebu
iau, de acum înainte, sa regaseasca singure drumul spre Pa
radisul pierdut, spre tarîmul vînatorilor vesnice, acolo unde
traiesc bizonul alb, cangurul negru si sarpele curcubeu. Ei
trebuiau sa regaseasca prin ei însisi calea care duce spre Pu-
rutu paradisul, loc al frumusetii; al fericirii si perfectiunii,
spre starea de fericire de odinioara.
Oamenii rataceau pe marile lumii, prin codri si paduri,
se adaposteau
naturale. prin pesteri,
Ei devenisera grote
un soi de si tot soiul de
Ahasverus, alte refugii
evreul rataci
tor dintr-o traditie religioasa majora care urma sa apara. Unii
membri ai comunitatii îsi vor zugravi visele pe peretii pes
terilor sau pe nisipurile desertului. Sefii si oratorii lor se vor
9
ruga pentru a pune capat milioanelor de nopti rusinoase

pentru a alunga întunericul care nu voia sa se sfîrseasca cel
care reprezinta ruptura de constiinta Începuturilor.
Cei care resimteau aceasta ruptura mai puternic decît al

tii au început sa emita din nou un fir palid de lumina mult
mai fira : în comparatie cu minunatul arc de curcubeu ce
exista la Inceput. Este chemarea mai întîi destul de palida
a primilor alesi samanii de mai tîrziu cea care i-a permis
lui Ta aroa sa creeze din nou imensul teatru cosmic care va
duce la capatul acestui exod originar. Copiii rataciti spun
ca Cel-care-este-numai-unul statu în cochilia lui cufundat
în întuneric vreme de milioane de ani. Osiris zeul egip
tean nu este el supranumit Cel a carui vîrsta numara mi-
lioane de ani
Cel care traia prin El si în El însusi aluneca spre supra

fata Rumiei oul cel cu coaja tare al lumii. Ridicîndu-se în
picioare pe batrîna crusta a Rumiei el i-a intensificat vibra-
. tiile iar aceasta a devenit casa lui templul cerurilor si al zei
lor un firmament închis si obscur. Apoi gîndul sau cel viu
si zamislitor a creat zeii arhetipurile perfecte ale tuturor
formelor de viata care urmau sa se nasca. Daca oamenii ar
fi posedat în continuare acea viziune vibratorie ei ar fi pu
tut sa vada ca Ta aroa era înfasurat în filamente de lumina
multicolora ei crezînd însa ca el si toate celelalte arhetipuri
erau acoperiti de pene galbene si rosii. Atunci cînd Cel Unic
s-a scuturat penele lui s-au transformat în arbori în pîlcuri
de bananieri în tufisuri în tot ceea ce e verde - mantia de
Fenua Pamîntul care naste Viata.
Lumea noastra fizica nu est~ deci altceva decît lumina
densiticata si rece reprezentînd energia Creatorului a Ma
relui Intemeietor. Cei din lumea de jos care nu pierdusera
cu totul contactul cu lumea de deasupra lor cei a caror vi
ziune nu se stinsese de tot au comparat aceasta spirala crea
toare cu o fiinta uriasa Fiinta cosmica.
Atunci cînd vibratiile au devenit suficient de dense Pa
mînt~l s-a întarit si patru unde s-au propagat în cele patru
zari. In închipuirea oamenilor acestea au fost identificate
metaforic cu cele patru tentacule ale marii caracatite Tumu

rara i-Fenual avînd menirea sa mentina cerul unit cu pa
mîntul. Ta aroa, Fiinta cosmica, îsi folosi coloana vertebra
la, energia sa centrala, pentru a crea lanturile muntoase, apoi

viscerele, energia externa, pentru a crea zonele submonta
ne, iar intestinele pentru a crea norii. De aceea, atunci cînd
privesti cerul Polineziei, într-o noapte cu luna plina, poti
distinge cu claritate chipuri, mîini, semne particulare sau
grupuri de fiinte care aluneca lent pe pînza alburie lumina
ta de Hina, zeita Luna, cu seninul ei. Ta aroa si-a mai folo
sit intestinele
traiesc pentru
în apele dulcia crea
si în langustele, caprele si anghilele care
apele sarate.
În acest timp, durata lui P o se micsora. Au aparut di
mensiunile -lungimea, latimea, adîncimea. Creatorul a su
flat puternic si din trupul lui energetic au tîsnit miliarde de
particule fine de un galben-auriu care, la rîndul lor, au ca
patat densitate, transformîndu-se în nisip - nisipul de pe
plaja, din albia rîurilor, din padurile ~albatice, pe care poti
sa îngenunchezi sau sa te odihnesti. Intr-un soi de tumult
de vibratii, o incantatie, Ta aroa a creat scoarta pamîntului.
La chemarea Creatorului, Havai i spatiul astfel invocat, aO
devenit pamînt. Apoi o noua vibratie sonora, glasul Lui,
spuse:
- O, Tu devino unul din artizanii mei
IAarTu deveni marele Lui artizan si totul începu sa creas
ca. In mare, în rîuri si pe pamînt a început sa se dezvolte
viata. Fiintele umane s-au înmultit din nou peste tot în lume.
Fata de energie luminoasa a lui Ta aroa s-a umplut de bu
curie vazînd ceea ce i se dezvaluie pe pamînt. Fenua Pa
mîntul, era plina de creaturi vii - de la fiintele umane pîna
la cea din urma stînca. Prin intreg tinutul curgea apa dul
ce iar marea îsi etala întinderea albastra, fiind pline amîn
doua de vietati. Acesta era Havai i a nu se confunda cu
Hawaii, frumoasele insule însorite - Havai i tarîmul unde
s-au nascut zeii, regii si oamenii - Ra aitea cea Sacra.
Temelia cerului terestru.
Fieca<eelement al acestei Jagini Vii yupândea în sine

substanta întregului. Astfel or~ce particica devenea un zeu
iar toate cele care existau reprezentau o multitudine de zei.
Dar poate ca acela a carui vibratie avea o frecventa usor su

El se ndIca SI ZIse:
perioa~a.a de:er:it
- Acesta sînt euCopilul
marele ZeujTane celtuturor
Ta e zeu al devenit acestor
constient.
mi
~~nate l~cruri ~ar pri.virea mea ~oate masura întinderea bol
tll cerestI. Eu smt pnetenul ar atelor cel cu rasuflare pu
ternica cel din departari procl matorul T ane venit din al
zecelea cer acolo unde curge C ea Lactee din care beau zeii.
Iar cei care ciopleau pirogi ei care construiau case cei
care edificau locurile sacre - arae au spus:
- Lucreaza cu ochii deschi i si cu o secure agera.
Vorbele acestea veneau de f pt de la marele Tane.
În apele din lumea noua trai un rechin salvat de Tu Ar
îndunicacare
tizanul de mare ce i s-aCopilutui
i l-a daruit asezateproape de gît si cucuniste
Zeu împreuna pa
o mica
sariAtunCI
rosii :n~ri
cmd sinavIgatoru
el~gante.~are tr~iauaceste
vedeau în apao sfî~tadeasupra
pasan a lui Tan~.
PI
rogilor
u si-arlor
fi permis
ei stiau sa
ca sînt
le faca
proteiati
vrjun deraumarele
acestorTane.
zburatoare
Nimeni
sacre de teama sa nu fie pedep~it de furtuna. O alta vibra
sotitoarea lui Tane egala în to e cele cu acesta. Aruru era
otiezeita minunata
de data aceastacare aduna fru
de natura oasele
IU~ lara lucruri
a aparut si aale lui Tane
devenit în
în locuri în care energiile lor î trepatrunse sporeau. Apoi
a aparut Ro o marele mesager al lui Tane iar dupa aceea
Artizanii celesti cu functii si de umiri numeroase si astfel
ordinea armonioasa a fost rest bilita.
Pentru a multumi acestor g neroase energii creatoare
oamenii calauziti de viziunile reotilor lor au construit
locuri
te primade Casa
reculegere - asa-numitt ·lepul
a lui Dumnezeu
marae în care se gases

imaterial al lui Ta aroa
însusi care au devenit modele p ntru toate celelalte case ale
zeilor asemanatoare naosului el mai sfînt dintre vechile
temple egiptene. Stîlpul central era coloaJ?a sa vertebrala
perisului era sternul iar rnamentele din jurul casei oase

le bazinului.
celelaltepuncte de sPrijinieprezentau coastele sarpanta aco
Maui era mare preot ~hua fondator al riturilor religioa
data si rugaciunile ce se desfasurau în marae. Maui era si
hio eltermen
se. Acest
hio careî1seamna
fiind celcare prevazutinvocatie
sosirea acelei
desemnavaa toto
ama
o piroga fara cord~j..Ace. te predictii a.ufost retr.ansm~s~fi

del de catre samaru SIora orn tahua dm cele mal vechI tIm
ore o piroga fara balansilr si mai apoi a unei vaa taura ore
puri pîna la sosirea capitfnului Wallis într-o vaa ama ore.

dul acestei nave. Mai tîr iu oamenii vor urmari uimiti so
Alti
sireahio îi descrisese~r
hiovaa
unor ape strainii
taura ore adica care se gaseau
a vapoarelor la bor
cu aburi.
În Polinezia zilelor nrastre P o cea care i-a urmat pa
rile originare nu mai sî t decît mituri. Insa sub influenta
crestinismului a dev nitstarea
catului originar P sio puru~ infernul iar Purutu din
de co~stiinta paradisul.
vremu
r e s tu r cererjnoniale polineziene.
Ra aitea august 1997
iane
În siaceasta
cu ghidul
dupa-amiafa
nostrul petîrzie
mareamamarae
aflu împreuna
din Taputapua
cu Li
a plecat întreaga cultura maohi care s-a raspîndit în Paci

tea aproape de satul opo~ din Ra aitea insula sacra de unde
de insulele Hawaii la v st de Rapa Nui numita si Insula
Pastelui si la est de Nou Zeelanda. O imensa întindere de
ape de
ficul de peste vestitul tr1i
Sud - douazeci d nghi
mii de kilometridelimitat
polinezian patrati la
în nord
mij
locul careia se afla insule~e Societatii cu locurile lor de vis:
Tahiti
ecati Moorea
de frumusetea
Bora Bo~a
sa}batica
Huahine
a locului.
si Ra ~itea.
In ciuda
Sîntem
perioa
fer
dei - sezonul turistic eSTeîn plina desfasurare - ne gasim
singuri
eneratiiîn de
tarîmul
Arii sefi
acesta ~e reculegere
A~to comandanticare
dealupta
gazduit
si de
atîtea
ta-
hua samanii polinezieni
113
L a h ote lu l H av aik i N ui i a m e xp lic at d irec to ru lu i R o-

bert C azevane scopul sejurulu i nostru în insula iar el ne a
reco man dat serv iciile u nu i tîn ar g hid p as io nat d e v echile tra-
ditii. Iata ne pe toti trei adm irînd laguna si m ica strîm toa-
re prin care altadata din patru în patru ani soseau pirogi-
le pentru cerem onia închinata acestui marae Spiritu l meu
e va dea za p lec în d în c au tare a m e m orie i ac estu i e ve nim e nt
excep tio nal în p ietrele sacre care trebu ie sa i fi p as trat amin -
tirea. T ev a g hid ul n os tru n e exp lica:
Pirogile veneau de peste tot iar poporul m aohi se adu-
n a aici. E rau p rezenti cei d in in su lele apro piate T ah iti Bo ra
Bo ra Mo o rea d ar si cei d in Rang iro a Fak arava Raro T on -
ga N oua Zeelanda H aw aii si R apa N ui. U nii parcurgeau
o distanta de patru m ii opt sute de kilom etri pe m are. Poli-
nezienii sînt m arin ari excelenti si nim eni nu s a p ierdut vre-
o data în aceasta imensitate. O ceanu l era sanctu aru llo r tara
lor Fenua
D ar cum faceau sa nu se rataceasca? am întrebat eu
N u aveau nici un instrum ent de navigatie.
E xista m ulte teorii raspunse T eva. M ari navigatori
precum Eric de B isschop si Thor H eyerdahl au devenit ves-
titi în întreaga lum e navigînd pe oceanele noastre pe velie-
re de tip chinezesc sau polinezian. Exista însa un lucru de
care nu vorbeste nim eni: mana Fiecare p iro ga ce d eschid ea
drum ul avea la bord un preot un tahua al pirogilor pose-
sor al asa num itei mana Mana este o forta vitala prim ita
de la zei. U tilizata de aceasta categorie de tahua ea p ermite
p ro iectarea sp iritu lu i la d istanta. Mai exact acel tahua alpi-
rogilor era capabil sa si prc~}ectezespiritul spre locul de des-
tinatie si sa I vizualizeze. In plus pentru ei oceanul este o
entitate vie cu care stiu sa dialogheze.
Cerem oniile de aici se desfasurau doar din patru în
patru
N ani?
u raspunse T eva anotim pul abundentei începe la
sfîrsitu l lu i n oie m brie c în d P le ia dele c ei sa pte o ch i m ic i
se arata pe cer. P erioada pescuitului scru mbiilor era oca-
zia u nei astfel d e ceremon ii d esfasu rate chiar în ain te d e p le
carea în larg. Alte ritualufi aveau loc în timpul marii odih

ne, cînd pamîntul îsi împ~rtea roadele. La noi, în iunie, Ple
odinioara, zeii plecau si i tot atunci, iar oamenii le sarba

toreau plecarea, asteptînd -i nerabdatori sa seîntoarca. Aceas
ta era sarbatorita
iadele în octo frunzele
dispar la orizont], brie, la primele
încep sasemne vestitoa
îngalbeneasca;
re ale primaverii.
Nu se putea sa nu-mf amintesc atunci de traditiile in
dienilor hopi din Arizon , care celebreaza în august pleca
rea si în decembrie reve irea asa-numitilor kachina con

siderati în mod gresit ze hopi, cînd de fapt ei reprezinta

toate formele sensibile d viata.
O senzatie stranie ne cup;indea putin cîte putin. Dis
parusera oare zeii cu ad varat? Acest loc, ca atîtea altele,
era el dezactivat asa c m afirma unii eruditi polinezieni
si unii Popaa ?
Pietrele, care au o metorie a lor, au început sa cînte din
nou
oc sacru,
pentruasemanator
noi. Acest cu
m foate
rae era
celelalte
pentru locuri
noi o în
catedrala,
care sufle
un
tul se poate înalta. Poline~ienii care plecau pe întinderile Pa
cifi~u~ui~u
un SIsa malte
s-auconstructl
gîndit niciodata
asupra locunlor
sa-si ~nchida
sacre.
zeii
Unîntre zi :.
marae
era un sanctuar în aer liber, un spatiu, împrejmuit sau nu,
cau aici stramosii si zeii. Tot aici, ei încercau sa atraga de

partea lor fortele secrete le naturii. Viata, bunurile perso
destinat reuniunilor si ce~emoniilor religioase. Ei îsi invo
nale, puterea de lupta si 9ficienta în muncile domestice de
pindeau toate de forte inrizibile dar suverane, a caror bu
de întîlnire dintre poline ieni si realitatile celeilalte lumi.

Marae esteun simbol 1organizarii familiale.El marchea
navointa era important s~.o obtina. era locul oficialMarae
za importanta sociala a woprietarului sau. Cel din Tapu
tapuatea a,:ea o imp.ortar:fa capit.al~.Vechii polinezieni for
mau o socIetate stnct anrtocratlca.
- depindea
on, Statutul social al urui detinea
de faptullca barbat, sau
ne nu
spusese Ueva
o piatra Sal
pe care
1 Oameni albi.
sa se aseze în incinta unui marae Locul fiecaruia, atît în so

cietate cît si într-un marae se stabilea în functie de pozi
tia lui genealogica.
Capitanul Cook a fost pus în încurcatura atunci cînd,
la plecarea din Ra aitea,.în 1774, seful Oro l-a întrebat cum
se numeste marae al sau. Un om fara marae nu putea fi sef,
ori Cook era considerat un sef foarte mare. El a iesit din
încurcatura, spunînd numele parohiei sale londoneze: Step
ney care, pronuntat în maniera tahitiana, a devenit Tapi
nu. În timpul celei de-a treia calatorii, în 1779, Cook a fost ...
mîncat de hawaiieni. Sacrificiul a fost unul în maniera ri
tuala, deoarece era vorba de un sef puternic care, în plus,
era posesorul unui marae A fost, fara îndoiala, un omagiu
deosebit
Acest însemnat marae de la Taputapuatea este cel mai
vechi din arhipelagul Societatii. Potrivit traditiei orale, el a
fost construit sub egida marilor Arii Nui în cea mai înde-
. partata
raspîndit,perioada din istoria
si cea mai insulei.
mare parte Renumele polineziene
a popoarelor sau era larg
îl considerau un sediu al cunoasterii, spiritualitatii si înal
tarii spre lumea zeilor, cei prezenti tot timpul în trupul pie
trelor. Locul se întinde de la est spre vest pe un promon
toriu marginit la nord de golful T oahiva si la sud de golful
Hotopu u2; spre interior, sînt vai pline de verdeata si mun
tele Temehani, a carui importanta este capitala pentru tra
ditiile polineziene. Locul sacru est~ înconjurat de o padure
deasa, în care aito este dominant. In fata noastra se deschi
de Te-avamoa, trecatoarea sacra, folosita altadata de mari
le pirogi duble decorate cu lungi baniere în culorile sefilor.
Fiecare piroga avea una sau doua tobe cu sunet grav si o
cochilie mare prin care calatorii reuseau sa comunice pen
tru a nu pierde contactul, sa-si trimita semnale si sa se anun
te atunci cînd se apropiau triumfal de tinta calatoriei.
1 Stînca plutelor.
Lancea cu crestaturi.
3 Arborele de fier.
Razboinicii morti sau raniti pe cîmpul de lupta erau de-

capitati iar capetele lor aduse în acest loc. Curatate si aran-
jate în cavitati si întarituri acestea confereau locului sacru
un aspect te;ifiant. Înalbite de vreme aceste cranii au ra-
mas neatinse de indigeni sau de albi pîna în ziua în care nis-
te turisti carora nu le mai era teama ca profaneaza locul au
luat mai multe dintre ele. Atunci indigenii s au grabit sa le
ascunda pe cele ramase sub pietrele sitului iar noi pasim cu
respect de a lungul zidului de incinta.
Prea multi vizitatori calca pe pietrel~ sacre care acope-
ra oasele stramosilor nostri spuse T eva. Incercam sa cream
o asociatie pentru protejarea sitului astfel încît picioarele
profane sa nu mai patrunda în incinta.
Este adevarat ca nu ne ar trece prin cap sa calcam în pi-
cioare mormintele parintilor nostri din cimitirele noastre.
Ne oprim în fata unei platforme pavate înconjurata de
un zid scund numita ahu Nu este vorba chiar de un altar.
Aici nu se aduc ofrande locul fiindu le rezervat zeilor si
stramosilor în timpul manifestarilor lor terestre episodice.
Nimeni nu avea voie sa urce pe ahu cu exceptia celor care
slujeau în mod oficial în marae si care aduceau aici chipu-
rile zeilor; intrînd în legatura cu zeii tahua vorbea în mi-
mele lor. Ghidul ne mai spune ca în patru colturi ale acelei
ahu sînt îngropati în pozitie verticala patru razboinici cu
tot cu armele centurile de lupta si penele lor. Ei au accep-
tat sa fie îngropati de vii ca sa devina paznici eterni ai locu-
lui. Tija cu care acestia au fost masurati este pastrata în inte-
riorul incintei ceremoniale; fiecare din ei avea peste doi metri.
Vizitam ruinele compartimentului oval al zeului Ora. La
baza stîlpului central sta o victima umana care îi asigura for-
ta. În acest spatiu un fel de sacristie sînt pastrate vesmin-
tele preotilor însemnele regale printre care si faimoasa maro
centura din pene galbene si rosii zeii mai putin importanti
tob ele toate accesorijle ceremoniale precum si imaginea ze-
ului acestui marae Intr un hangar se afla piroga zeului si
o alta pentru tahua ei trebuind sa se deplaseze în lumea de
dincolo calatoriile lor fiind uneori pasnice alteori în sco-
puri razboinice.
- Dar care este situatia cu vechile traditii? l-am întrebat

eu pe Jeva.
- Incercam sa culegem de la batrînii din insula poves
tirile si învataturile vechi dar este greu sa-i facem sa vor
beasca. Ei vor ca traditia sa moara o data cu ei. Organizam
reuniuni aici în Taputapuatea. Ne asezam sub un copac si
ca sa-i determinam sa vina le oferim mîncare si bautura.
Dar sînt foarte reticenti.
În lucrarea sa Bob Futignyl evoca întîlnirea dintre un et
nolog si un tahitian care se exprima în m aniera traditionala:
- Europeanule pentru tine trecutul nostru este o mese
rie;
spre tutrecut~l
traiesti nostru
din el înnuvreme ce noinimic
mai stim murimiar oputinul
data cu pe
el. care
De
îl mai cunoastem nu ti-l vom spune. Tu cercetezi niste pie
tre dar noi sîntem ceva ce tu nu poti întelege. Nu vrem sa
ne fie studiat trecutul pentru ca ai nostri copii care nu ne
mai vorbesc limba sa învete despre el de la un european.
Prefer ca ei sa învete din explicatiile batrînilor carG nu mai
. exista. Ei vor sti ceea ce au stiut batrînii si vor pastra nos
talgia fiintei lor.
Nu puteam sa nu ma gîndesc ca polinezienii se gaseau
în situatia amerindienilor din anii 30- 40 cînd tînara ge
neratie nu era interesata de propria cultura. Situatia a în
ceput sa se schimbe prin anii 60 cînd amerindianul a dorit
sa-si regaseasca m ostenirea culturala si identitatea cultura
la. Este ceea ce se întîmpla actualmente în Polinezia unde
oam eni sincerdininteresati

popoarelor Pacificul culeg si transcriu
de Sud vechilenutraditii
folosindu-se ale
de emis
fera cerebrala stînga cea rationala ci de cea dreapta n ece
sara pentru a întelege si a trai experienta uneia dintre tra
ditiile fundam entale ale om enirii.
hu sa m an ii p olin ezie ni
În anul urmator mai exact în mai 1998 am organizat o

calatorie de studii consacrata vechilor traditii polineziene.
Bob Putigny e M ana Editions Avant Apres.
Am condus un grup de d, uazeci de persoane sa se întîlneas

ca cu J ohnny Brotherso lînga un marae numit Manunu,
pe insula Huahine, si lînga plaja unde, potrivit legendei, a
sosit printesa Maeva. Pri teni veniti din Franta, Belgia, El
vetia si Canada asculta î vatatura lui Johnny, care se trage
dintr-o veche familie ta itiana. În ciuda numelui sau, care
. vine de la un stramos su dez, Johnny s-a nascut la Ra aitea
siatruzeci
traieste
- Pentru
de ani ~in v~at~studierii
în Moorea. prj etenul
polmezlem
traditiilor
nostru
adevarat estesi-a
popoArului
doarconsacrat
s au.
cuvmtul,peste
pa-
rau mau este ryalitateaîns~si,si

concept dificil de înteles pentru
nu o poveste,
un occidental,
chiar daca
începu
acest
mentorul
uie strabatut~
nostru.pentru
Va voia p,rezenta
reveni preot
cele sau
patru stadii care
tahua eu unul
tre
m-am oprit,ta cel de-a~,dFil~,a.P:imul~vis ~eAesfas~ara ~st
fel: catre miezul noptll, o fllnta Imbracata m alb SIducmd
o poi
carteeavine
dispare.
spre Este
tine secfetarul
si tf întreaba:
general
Vrei
al preotimii
sa devii tahua?
tahitie
ne si trebuie sa i se raspupda cu da sau cu nu, deoarece spi
a în timpul
ritele celor
citesc în noi.patru
Este ~ise, Daca raspunsul
if,1portant este afirmativ;
sa nu te trezesti nicioda
tine si-ti spune: De vre e ce vrei sa devii tahua adica sa
lucrezi
vine cu spiritele,vis.
si urmatorul trebAf,easi
ie sa treci prin valea
aparitie încercarilor.
se arata chiar lînga
Este
uri, în
celmai
care cele
teribil
cinci
cosmalf,prin
simturi îti care
sînt puse
misuna
la încercare,
tot soiul deîncrea
care
si mortii se trezesc din so si,uneori, si tu însuti. Eu m-am
trezit atunci cînd pestele eu preferat, rosioara, mi-a fost în
vezi
locuittotînsoiul de lucruri
farfurie inEuportabilecare
cu niste. te fac saurii
obolani albi însîngerati de pîna
cu grasime
galbuie si peri cenusii... :Ni-amtrezit, desi n-ar fi trebuit.
carilor,
Dacaonucîmpie
te ,trezesti,
care devj: lanseaza
descoperi,
celdincolo
de-al treilea
de valea
vis.încer
Aco
lo, aspirantul ~ntîlr:este In.mare s,Pirit.-preot(secreta~l ge
neral
emn al
sa preOtilor,
se apropie.mOri9ît
ter~mologla
de mult s-ar
IUlJohnny)
stradui sa
care
ajunga
11 face
la
acesta, ucenicul nu va repsi, aparitia parîndu-i-se mereu la

fel de îndepartata. În acest stadiu ti se face sete atît de sete

încît risti din nou sa te trezesti desi nu trebuie. În fine cel
patruns în lumea viselor ajunge epuizat la picioarele mare-
lui spirit preot care îi cere sa si aleaga specialitatile dorite
dintre cele zece propuse. Pentru a i facilita alegerea cele zece
se deruleaza prin fata constiintei ucenicului dar acesta nu
poate sa retina decît patru dintre ele. Si mai ales el nu tre-
buie înca sa se trezeasca.
Vine apoi cel de al patrulea vis. Marele spirit preot are
cartea deschisa în fata. El sta alaturi de cel care viseaza si
care a facut deja aleg~rea. Ramîne sa fie operata legatura c~
duhurile alese caci fiecare are o anumita putere o functie
precisa. Sa vedem însa care sînt legile fundamentale: pri-
ma a nu pretinde niciodata sa fii platit a doua sa platesti.
O data pe an vrajitorul va trebui sa ofere un suflet fiecaru-
ia din duhurile alese. Daca accepta el îsi aplica însemnul în
car~ea marelui spirit preot care dispare imediat.
In caldura placuta a diminetii îl ascult pe J ohnny si nu
pot sa nu ma gîndesc la faptul ca influentele crestine s au
grefat pe un substrat original pe un adevar uitat. Mitul bi-
nelui si raului al îngerului si demonului al umbrei si întu-
nericului al raiului si infernului. Este exact ceea ce a pro-
povaduit crestinismul pentru a eradica vechile traditii.
Cosmogonia indienilor lakota cuprinde sapte categorii
de samani cea a polinezienilor zece:
Un tahua
Cel care al pescuitului:
îndruma pescuitul. tahu a tautai.
Un tahua al agriculturii: tahu afa a apu.

Cd care a creat calendarul noptilor si al anotimpurilor.
Un tahua al pietrelor: tahu a tarai ofa i.
Autorul semnelor sacre petroglifele si cel care de-
plaseaza asa numitele tiki prin forta manei sale.
Aceste statui de piatra au nume diferite în functie de loc:
tiki în <tialectul din Marchize ti i în tahitiana si maai în pas-
cuana. In timpul sejurului nostru în Huahine în 1997 am
2
închiriat împreuna cu Liliane o Vespa, pentru a explora

insula în ritmul nostru. La cîtiva kilometri de la iesirea din sa
tul Fare, am fost atrasi în m~d irezistibil de o ro~a înalta de
vreo trei metri, care se Înalta pe un cîmp îngradit cu sîrma ghim
pata. Energia pe care o degaja roca ne atragea puternic, ca si
cînd fiinta aceea de piatra ar fi vrut sa ne comunice un mesaj
pastrat din vremuri imemoriale. Dar, îngradita pe cîmpul ace
la, ea era inaccesibila. La cîteva zile dupa acesta întîlnire, prie
tenul nostru J acques, care organizeaza tururi ale insulei în ma
sini de teren, ne-a povestit istoria pietrei legionarului .
Prin anii '60, în timpul generalului de Gaulle si al tes
telor nucleare franceze, legionarii aflati în Mururoa erau fo
lositi si pentru construirea drumurilor pe insule. Multe ma-
rae aflate pe coasta au fost astfel distruse sub înaintarea
civilizatiei. ar, la iesirea din Fare, se înalta acel gardian ta
cut care ne intrigase în asa masura. Legionarii au vrut sa-I
disloce cu macaraua, dar a fost în zadar. Un batrîn se uita la
ei rîzînd ironic. Cînd legionarii s-au decis sa dinamiteze pia
tra, - elNu
s-a ati
apropiat încet si
rugat piatra sa le-a spus: Eu cunosc însa un ta-
se miste.
hua care ar putea sa-I miste pe acest strabun al nostru.
N eîncrezatori, vechii soldati africani au vrut sa vada. La
pUtin timp, un om mult mai în vîrsta a sosit la fata locului,
s-a înclinat si a intrat în legatura cu spiritul pietrei. Poves
tea spune ca piatra s-a miscat singura, lasînd locul pentru drum
liber. Aceasta anecdota nu este confirmata de Raymond
Graf, marele preot si detinator actual al traditiei polinezie
ne. El ne-a explicat ca, daca piatra ar fi vrut sa se miste, ar
fi facut-o singura Asa sînt legendele; adevarul se ascunde
adesea în spatele unui vaI de fum.
Tahua ultulu maraelor: tahu a ha amorina a
Cel care reglementeaza relatiile oamenilor cu zeii, în pri

mul rînd cu Ta' aroa, apoi cu ra
Tahua pirogilor: tahu a tarai va
Cel care îsi trimite spiritul dincolo de orizont, în cau
tarea insulei de destinatie. Noaptea, el indica directia dupa

- nu are deloc cunostinte de atronomie - el este ghidat

de spiritul sau plecat în recuno stere. El stie de asemenea
sa-I ghideze pe cîrmaci dupa c ntecul unei nuci de cocos
stele; ziua, dupa soar.e.contrar~a ceea ce se crede despre el
suficient, atunci, sa pastreze ace asi sonoritate, oamenii evi
tînd
a astfelfixata
amoa1 riscul
pesacatarg
se ratacesca e întinsul
si care siiera ocean,
în bataia pirogaEste
vîntului. sa
duca pe uscat. Traditiile indien. spun ca cele cinci simturi

functioneaza
se frînga, iar gratie
Pestelecîmpurilor e energie
familiei toate numite sa-i
întotdeauna indriya.
rea
ticînd vizionarea sau ascultarea la departare. In Franta, am

avut ocazia de a folosi, în cadr l unor grupuri experimen
tale, aceasta antica întelepciune despre care vorbeste Baird
Spaulding
Astfel, poticusa-ti
ocazia întîlnirii
trimiti sale cuochii
la distajta mahauma, maestriiprac
sau uArechile, din
Himalaya.
Am auzit cu totii vorbindu-s de vraji si exorcism. Exis

ta si în traditia samanica fiinte bune sau rel~ - capabile
sa produca sau sa suprime o vibratie parazita. In Polinezia
actuala, exorcismului:
Tahuaacest fenomen se tahU
num ~Tave
ste boucan. Boucaner2, ne
ma ~ tapiri.
explica Setra, fiul lui Papa Ura ra, un hi6 hio din Papee
te, este puterea de a trimite un pirit asupra unei anumite
tinte. Doar un hio hio care vede dincolo de corpul fizic stie
sa dialogheze cu spiritul si sa-I aca sa plece.
. Tahua stiintei plantelor: tafu a Ta au.

cunoscuta se datora unui bleste aruncat de catre un dus
man. În acest caz, trebuia consu tat un tahua care, prin p~
tereAcest
a plantelor, alungapastra
tamaduitor duhulsecrfUI
ce rauplantelor.
înapoi spre O cel careneîl
boala
trimisese. Orice problema era trlatata cu ajutorul plantelor.
Vechea medicina cît
e, se dovedeste tahitiana,
se poate îndea~ociere
eficienta.cuCum
terapiile moder
s-a vazut de
_ ra marita.
Vuiet, vacarm, respectiva vui, ajace un zgomot infernal n.tr.).
curînd, sunatoarea din gradinile noastre are aceleasi pro

prietati ca si medicamentul numit Prozac1
Tahua maestru al focului: tahu a umu ti.
El merge pe pietre încalzite pîna la albire si stie sa re
duca temperatura cuptorului tahitian la un nivel care sa per
mita trecerea purtatorilor celor trei radacini eterne ale pa
mîntului polinezian, ape tarua si ti. Acestea sînt dispuse în
straturi si fierb între douazeci si patru si treizeci si sase de
ore. Patru bete de ti sînt înfipte vertical în compozitie, pen
tru a-i determina gradul de fierbere; tahua maestru al fo
cului, le va extrage pentru a stabili momentul în care cup
torul urmeaza sa fie deschis. Ape si tarua au fost îndulcite
de stratul de ti plasat deasupra. Aceste veritabile fructe con
fiate reprezinta adevarate rezerve alimentare.
Vazatorul: hio hio.
Acesta nu este un siinplu exorcist. Potrivit traditiei, el este
adevaratul capitan al pirogilor polineziene - cu acelasi ti
tlu ca Tupaia, cel care l-a condus pe Cook cu ajutorul unei
harti pe care si-o confectionase singur, permitîndu-i engle-.
zului sa devina marele descoperitor al Pacificului. Hio hio
este corespondentul lui Wayonta la indienii sioux, cel care
vede lumea cea ascunsa în spatele lumii mai exact, corpu
rile subtile.
Tahua oratorul: tahu a ara po ori po sau nere po.

Acesta nu stie nimic, nu învata nimic, dar intra în tran
sa pentru a contacta Povestitorul - memoria colectiva
- si astfel îsi dobîndeste cunostintele.
'- Cea m~i mare pa~e a cunostintelor mele, spune Johnny
Brotherson, provin de la un tahua orator, care a vizitat me
moria colectiva a poporului.
În 1997,
Matarau întîlniseram
ne-a un astfel
explicat cum de saman
îsi înalta la Moorea.
constiinta spre Papa
me-
în L Express-magazine din septembrie 1997, Prozac au naturel

( Prozac pe cale naturala ).
3
moria
uflul originara
Vremurilorsi, de
dupa spusele
dinainte '. lui, ne-a facut sa simtim
Tatuajele polineziene
Georges le prezinta un reMarcabil spectacol cu fl~cari

turistilor de la Sofitel Heiva di Huahine. De sus pîna jos,
I
corpul îi este tatuat pe mai mu t de jumatate din suprafa

ta. In cursullungilor noastre c nversatii, ne-a explicat ce
reprezinta pentru el acele tatua' e.
- Patru mii de ore de mun a si multa suferinta Ceea
ce este înscris pe corpul meu rep e~inta istoria familiei mele,
a poporului meu de acolo, din aile înalte ale Marchizelor.
Am trait opt luni singur cu un batrîn într~o astfel de vale,
fara sa vad pe nimeni altcineva. Mîncam plante si carne de
mistret fabricam coprah

Arta sitatuajului\ numita pentlfU
tatJtu2a sau
ne face pielea era
naonno3 de argint.
foarte
care vede în ea un semn de ide titate culturala. In trecutul

pe total, aceasta
îndepartat, tinde
aceasta artaS.areintr în atentia
era ext em tinerei generatii,
de dezvoltata. Tatuaje
raspîndita într-o anumita
le indica pozitia sociala perioaja. Dupa
a pers anei ce a disparut
si istoria familieiaproa
sale.
Anumiti cercetatori europeni u întrezarit, chiar, în aces
tea, premisele sistemului hiero Efic.
Potrivit folclorului tahitian, practica tatuajului ar fi în
ceput la zei, în timpul noptii l i P o aspectul sau decora
tiv placîndu-Ie acestora foarte ult. El a Ifost inventat de
I
Matamataarahu4 ajutat de Tu- i-p05sau Tititi i-p06 doi

zei apartinînd grupului de artiz ni ai lui Tatere, zeu cu pu
teri supreme - si de Hina- ere ere-manu a7 fiica cea mai
mare a primului barbat si a pri ei femei, Ti'i si Hina. I
Teuira Henry, op. cit.

A bate usor.
3 în carou;i.
4 Care imprima cu carbune de Ierni
5 Care sta pe cerul întunecat.
6 Cautator în întuneric.
7 Hina cea impulsiva.
4
Un t t t u lucra întofdeauna invocînd zeii. El îi ruga

pe a.cestia sa cicatrizeze Pîrforatiil~. ~este.~ugullor era în
flontor deoarece,le pe
fel de decoratii scotvremFa aceea, frumusetea
în evidenta mdlgenn credeau ca ast
si vesminte
le.
zeceProcedeut era extrem
sau doisprezece ani de penibil-
si se el înc~pe~
încheia spre la ~îrsta
douazeci de.
de ani
nc.
. A stazi, perforatiile se f11ccu ajutorul unui m ic aparat elec
- Trebuie sa stai nemiscat timp de mai multe ore, expli
ca Georges, cel tatuat pe mai bine de jumatate din corp.
Instrumentul de tatuajlutilizat de vechii tahitieni era fa

cut
u sfoara
din oase
fina dedepasare
un mîne~
aS9utite
Colorantul
sau din era
dintiobtinut
de peste
din legati
tutui
sau nuca arse; cînd era introdus sub piele, el producea o cu
loare albastra. Modelele ~e fixau pe scoarta de bambus si
priu-zis, desenul era une ri schitat pe corp cu un carbune

de lemn, -1dar, de cele mai ulte ori, artistul îl efectua direct,
fiecare
fara a desena
si alegea
cevapeîn cel
prealabil.
dO ~I . ÎnDupa
ceea ce priv~ste
înmuia vîrful
tatuajulinstru
pr~
n:-entului.în color.ant, el îll~unea p~ pi~le~ în lo~ul do~it, 10-,
vmd apOl scurt SI repetati m coada, pma ce VIrful patrun
dea
ractIcata
îr: ca~ne.
.. Atunci, col9rantul se scurgea în incizia astfel
1
. ~nurniAti ~arbati er~u trtuati. aproape pe tot corpul, de la

pICIOare pma la ceafa SIla urechi. Pe pIept, desenele erau ex
trem de variate: cocotieri, rbori de pîine, liane încolacindu-se
artistic în jurul, unor trun hiuri, razboinici pusi pe fuga sau
triurnfatori în fata unui dversar, barbat aducînd o jertfa
umana unui m r e pasari patrupede, pesti, arm e etc. Tatua
jele de pe fata interioara a ratului, mai mici, reprezentau in
secte, stele sau pur si simplu romburi, cercuri sau linii. Ta
hitien~i.se tatu~u.f~arte r1r p~ fata sau pe gît. Ca o exceptie,
I
anuffiltl
Femeilerazbomlcl
aveau pe sau pJ decoratii
mîini eotl aveauasemanatoare
un desen pe unor
frunte.ma-
nusi cu degetele taiate sil cercuri în jurul încheieturilor si
1 Specialist în arta tatuajuhki.
5
degetelor, imitînd bratarile si inelele. T atuajul de pe picioa

re se termina cu un cerc care înconjura glezna.
Raymond Graf, detinator al vechilor traditii, este tatuat
pe tot corpul în stil vechi , preciza el. Am vorbit de con

ceptul mana, principiul care-i permite unui tahua sa-si în
deplineasca înaltele îndatoriri. Exista mai multe tipuri de
mana, mana focului, mana pietrelor, mana pirogilor etc.
Fiecare saman po1inezian poseda un mana particular care co
respunde artei sale. Aceasta energie este destul de apropia
ta de prana, la yoghini, sau de ki si ch i, la daoisti. Mana se
poate traduce prin forta . Este o putere spirituala proprie
zeilor si stramosilor.
,< Samanul care poseda mana îsi , afirma
p~rsonalitatea. In Tahiti, atunci cînd se vorbeste de un ta-
hua, se spune si astazi ca are mana sau ca, dimpotriva, i-a
scazut mana . Aceasta forta defineste o personalitate, ca
racterizeaza un conducator, un sef. Ea nu seAregaseste doar
la samani, ci si la Arii si Aito, sefii de razboi. In marile fami
Iii polinezie~e, a car~r gene;logie se confunda cu mitolo-
. gia, cel mai în vîrsta era posesorul celui mai puternic mana,
fiind cel mai apropiat de ascendenta divina.
- Dar cum se poate obtine mana? l-am întrebat eu pe
Raymond.
El m-a privit în ochi si mi-a spus:
- Luînd forta liniei tale genealogice si înaltînd-o spre
cer, dupa care zeii o trimit înapoi în pîntecele tale. Este o
forta triunghiulara pe care o poti face sa tîsneasca spre lume,
pentru a-ti împlini vocatia.
La începutul secolului al XIX-lea, misionarii s-au stra
duit nu numai sa-i evanghelizeze pe hawaiieni, dar si sa le
eradicheze religia si cultura bazate pe riturile samanice huna
si vehiculate de catre samanii kahuna (Ka, gardienii 
Huna, secretul). La 1900, nu mai ramasese practic nici un
saman, ultimii dintre ei refugiindu-se în cele mai adînci din
tre padurile tropicale din Hawaii, Kauai sau Molokai.
Aceasta învatatura milenara a cunoscut aceeasi soarta ca
cea a druizilor la sosirea invadatorilor romani si mai apoi
crestini, sau ca cea a amerindienilor, în timpul cuceririi Ves
tului, în secolul al XIX-lea.
6
mele zile de catre mision rii crestini, vazîndu-se constrînsi

sa-siSamanii
daruiasca învatatur
k hun si sa-siînpractice
au fO; tscosi ritul
afara legii pe din
chiar ascuns.
pri
Ei îsi foloseau
tehnicile
m n pentru a vindeca oameni si cunosteau
telepatiei, precuf: si ritualurile bazate pe rugaciu
ndice acele tzkz statUIle e pIatra.
~e Mai le
~are exista oare în s~va~a
per~teau zilele noastre un sa
v~itorul, samanism
paseascapolinezian
pe foc si ?
sa
Un mare numar de lucra i serioase si documentate au fost
consacrate vechilor tradi,ii. Însa, în ceea ce priveste locu
rile sfinte numite m r e itualurile, ceremoniile si rugaciu
nile lor au disparut. Ca si um înc pere de sud tie Cauta
rea Viziunii sau Dansul oarelui ale amerindienilor nu ar
mai exista decît în cartile a tropologilor, etnologilor sau lin
gvistilor. Lipseste realita ea traita. Chestionînd-o pe Lin
da, directoarea librariei es Archipels din Papeete, în le
gaturaEste o carte
cu acest care abia
subiect, e<l-nurmeaza sa fie scrisa.
e-a raspuns:
4
Starile de
, samanica
constiinta
Emergenta samanismului
osebi pe specialistii în psiholo ia transpersonala, o dis,ci

plina de avangarda preocupata de studiul starilor de con
stiinta
Pe la
mistica
jumatatea
vehiculate
anilorde60,
toat
s~manismUIîi
traditiile omenirii.
interesaPentru
înde
~ntr~pologi, etnologi si istorici Ii religiilor, samanismul era
rile ierarhizate moderne .

o forma primitiva de religie înltcuita si depasita de cultu
. los De vreo douazeci
Castaneda de ani,
mai ales) cartile
au desc li slui Michaelindivizilor
constiinta Harner si Car-
dor
nici de dezvoltare personala si s irituala spre ideile, credin
I
tele, inspiratiile si experientele irecte ale samanilor.

Sa aducem totodata un omag u lucrarilor acelor pionieri
care au fost Claude Levi-Strau s, Mircea Eliade si Joseph
Campbell, precum si povestirilo unor vraci ca Fools Crow,
Black Elk Elan Negru) si min natei carti a lui Frank Wa
ters despre spiritualitatea hopi. A easta prezentare nu este ex-
haustiva, multi altii au contrib it pentru a ne deschide ac
cesul spre întelepciunea traditii or samanice amerindiene.
Scrieri mai recente, precum c le ale psihiatrului rus GIga
Kharitidi, despre samanismul siberian, ale medicului ame
rican MarIo Morgan despre abo igenii australieni sau ale lui
I
Lynn Andrews, au atras atentia publicului occidental asu
killer, prim-sef al natiunii chero ee, ea si-a publicat biogra

fia si istoria complexa a poporul i sau, în vreme ce Carolyn
pra medicineitraditionale
Niethammer povesteste aînsUfletlor.
au hters Cîtofdespre
the Wilma
arth viata
Mansi
legendele indienilor americani.
8
În Europa, Mario Mercier sensibilizeaza publicul fran

cez cu realitate a samanismului siberian de la sfîrsitul ani
lor 70. Un dece~iu mai tîrziu, Brian Bates ne co~duce în
Anglia secolului
niprezenta al VII-lea,
si epopeea cu visarea
samanica imanenta, magia om
anglo-saxonal.
Dornice sa refaca legatura cu traditia samanica si sa o aju
te sa redevina o adevarata cale de transformare, tot mai multi
oameni îsi exploreaza starea de constiinta, pentru a ajung~
la cupoasterea si întelepciunea lumii ascunse în spatele lu-
mii Inca de la sfîrsitul anilor 80, acest neosamanism s-a
ancorat în societatea occidentala, în special în America de
Nord, unde multi îsi cautau radacinile traditionale. Recurge
rea la cîntecele sacre acompaniate de sunetele uruitorii, de
tobe si de alte instrumente de percutie sau la animalele to
temice , cu scopul de a calatori prin niveluri de constiinta
diferite, au redevenit practici aproape curente.
Toate culturile au avut, probabil, într-un moment sau al
tul al istoriei lor, un mod de abordare samanica a existen
tei - unele îl au în continuare. Numer~asele publicatii ac
tuale ne ajuta s~ refacem întelepciunea vechilor traditii din
întreaga lume. Invataturile aduse la lumina de acest demers
sînt mostenirea comuna a celor care înteleg calea samanica
drept un drum spre întelepciunea interioara si armonia în
tre Adiferitele popoare si natiuni.
In lumea occidentala moderna, radacinile samanice tra
ditionale au disparut. Substratul nostru cultural ne mai per
mite el oare sa le reimplantam, cu sanse de a le vedea cres
cînd si rodind? Astazi, un numar tot mai mare de oameni
constienti de realitatile ecologice, sociologice, religioase si
spirituale realizeaza ca samanismul a fost prima cheie care
i-a permis fiintei umane sa înteleaga mediul natural si sa tra
iasca în armonie cu acesta.
Pîna la sfîrsitul anilor 6 02, anumiti partizani ferventi ai
vechii scoli au continuat sa afirme ca samanismul este o boa
la mintala. Începînd din anii 70, un nou discurs îl prezin-
Brian Bates, Le Sorcier op cit

Jeremy Narby, Le Serpent cosmique
ta pe saman nu numai ca pe un creator de ordine ci, mai mult,

ca pe un specialist calificat în domenii atît de diverse pre
cum medicina, farmacologia, botanica, sociologia, avocatu
ra, astrologia,
bîndit preotia.
statutul de stiinta,Cînd antropologia
antropologii structurala
s-au straduit a do
sa gaseasca
ordine în dezordinea existenta, iar samanul a devenit un crea
tor de ordine. În 1951, în perio~da în care Claude Levi
Strauss transforma samanul nebun într-un psihanalist crea
tor de ordine, Mircea Eliade, una dintre principalele autoritati
în materie de istorie a religiilor, a publicat lucrarea de acum
clasica Samanul si tehnicile arhaice ale extazului
Aceasta lucrare ramîne, pîna-n ziua de azi, singura ten
tativa de sinteza mondiala pe aceasta tema. Eliade a reperat
similitudini uimitoare între practicile si gîndirea samanilor
din întreaga lume, ca si Joseph CampbelP, celebrul mito
log decedat la sfîrsitul anilor 8 0. Tehnicienii extazului se
specializeaza, de fapt, într-o transa în cursul careia simtu
rile si sufletele lor parasesc, se pare, trupul, pentru a urca
la ceruri sau a coborî în infern. Ei evoca cu totii o scara, fie
una simpla, fie una fixa în spirala, fie una de sfoara, o lia
na sau o frînghie care leaga cerul de pamînt si de care ei se
folosesc pentru a patrunde în lumea spiritelor. Toti consi
dera ca aceste spirite sînt venite din cer si ca au creat viata
pe pamînt.
De ce asistam astazi la aceasta recuperare a interesului
pentru cea mai veche cale de descoperire spirituala a ome
nirii care este samanismul ? Cred ca pot sa afirm ca este din
vina religiilor, care s-au ierarhizat, desi toate au început ca
experiente spirituale. Samanismul, sub forma sa cea mai pri
mitiva ca si sub cea mai moderna, ne aminteste aspectul de
mocratic al vietii spirituale: fortele subtile ale naturii se
manifesta prin niveluri de experiente spirituale. Fiecare di
mensiune
tul sa învetea realitatii îi este adisponibila
acea practica calatoriei sicelui care face
diferitele efor
modali
tati de acces. Astfel, calea samanica îi permite individului sa
]osephCampbell, The Masks of Gods Editions Arkana, New York.
3
traiasca o experienta directa, fara intermedierea structurilor

impuse de catre o Biserica sau o doctrina.
Diferitele imagini referitoare la aceasta axa centrala for
meaza
adica axao tema
lumii.comuna
Dupa pe care Eliade
el, aceasta axa apermite xis mundi
numit-o accesul în lu
mea de dincolo si la cunoasterea samanica, întrucît exis
ta o trecere rezervata în mod normal celor care mor si pe
care samanul reuseste, cu toate acestea, sa o gaseasca în re
sursele propriei sale fiinte. Pentru Eliade, samanismul este
ansamblul tehnicilor care permit negocierea acestei treceri,
atingerea axei, obtinerea cunoasterii care îi este asociata
si utilizarea ei în scopul practicarii profetiilor sau vinde
carilor.
Ce calatorie Pentru saman, lumea este în totalitate vie,
personala, sensibila, avînd menirea de a fi atît cunoscuta,
cît si utilizata. Din aceasta explorare, el culege principale
le capacitati ce îl vor ajuta sa vindece, sa reanime sau sa adu
ca în lumea profana fortele transformatoare din spatiul si
timpul sacru. În plus, capacitatea sa de a a-si folosi starile
de constiinta îi permite sa joace rolul unei punti între rea
litatea obisnuita si planurile transpersonale. Trebuie totuSI
sa facem o distinctie între aceste stari speciale de constiin
ta induse de tobe, cîntece, izolarea în natura, ingestia de
plante)l si starile speciale studiate în psihologie. De fapt, ca
lea samanica necesita atît o angajare în disolutia fiintei, cît
si patrunderea, de maniera constienta, în haos.
În timpul calatoriei samanice, psyche si cosmos se reu
nesc; samanul devine atunci calea de acces pentru fortele
Creatiei sau pentru fortele intrapsihice. Talentul si disci
plina necesare pentru asumarea unor relatii atît de specia
le trebuie sa fie imense - ceea ce explica respectul acordat
samanului timp de milenii. Astfel, sfidînd timpul si fron
tierele culturale,
na-n ziua de azi, adevarata
pastrîndu-sitraditie samanica cîta ramas
atît metoda, vie pî
si imaginea.
1 Acestea sînt numite stari de constiinta samanica SCS) de catre an

tropologi precum Michael Harner.
Traditiile samanice1 nu au fost luate realmente în serios

de catre popo~rele din tarile occidentale industrializate, desi
samanii au dezvoltat, de-a lungul secolelor, modele sofis
ticate de comportament uman. In plus, multi au demonstrat

o anumita capacitate de a se adapta la tehnologia si medici
na occidentala, în vreme ce acestea nu si-au însusit nicioda-
ta nici cea mai mica pr~ctica samanica. Aceasta situatie este

în curs de schimbare. In Brazilia, anumite centre de îngri
jire alternativa propun o combinatie de practici medicale
occidentale si samanice. Nu este însa mai putin adevarat ca
necunoasterea traditiilor si prejudecatile fata de populatii
le trib ale au privat în mare parte specialistii si institutiile me
dicale si stiintifice occidentale de bogatiile samanismului.
Am uitat faptul ca acesti barbati si aceste femei au fost
primii medici din lume, cei dintîi diagnosticieni, psihotera
peuti, functionari religiosi, magicieni, artisti si povestitori.
ar, ei constituie o comunitate de specialisti în domeniul ma
gico-religios care se supun deliberat unor modificari ale sta
rii de constiinta pentru a obtine informatii de la lumea spi
ritelor . Ei folosesc aceasta cunoastere si aceasta forta pentru
a-i ajuta sau vindeca pe mem~rii comunitatii din care fac
parte, întelegînd prin asta comunitatea în ansamblul ei.
Samanii traiau altadata în sînul unor triburi de vînatori,
grupuri de pescari, comunitati agricole - îi întîlnim astazi
în centrele urbane (Wallace Black Elk traieste la Los Ange
les ). Universitarii, antropologii, etnologii interesati de aceste
fiinte deosebite au constatat ca samanii îsi încep activitatea
în moduri foarte diferite, în functie de traditiile lor tribale.
Unii îsi mostenesc statutul confo~m traditiei familiale, altii
îl dobîndesc sau îl cumpara. Unii dintre ei au un semn din
nastere - un deget în plus la mîna sau la picior, un com
portament particular (de natura epileptica) - care le deter
mina rolul social. Altii urmeaza chemarea primita de la spi
rite sau animale înzestrate cu puteri magice prin intermediul
viselor sau reveriilor în stare de veghe. Unii supravietuiesc
1 Stanley Krippner, Chaman du XX siecle Ruth- Inge Heinze, Edi

teur Irvington.
3
unei boli grave si vad în propria vindecare chemarea de a-si

vindeca semenii. Se întîmpla ca mai multi din acesti factori
sa se conjuge pentru a-l chema pe viitorul initiat sa urmeze
calea.
La eschimosi, pentru a fi chemat spre samanism, trebuie
sa visezi acele spirite. Atunci cînd unul dintre ele se mani
festa în vis, cel care l-a visat scuipa sînge, se îmbolnaveste
si se retrage din societate. Odata izolat, el întîlneste un tu -
ner k care seamana cu o fiinta umana dar e de fapt un spi
rit. De la bun început, acesta pune stapînire pe individ si îi
cere, de exemplu, sa umble dezbracat. Insa, încetul cu înce
tul, samanul ales capata control asupra spiritului; atunci, el
corifectioneaza o toba si începe sa-si asume rolul cuvenit.
In anumite societati, nu exista o perioada de pregatire
specifica, în vreme ce în altele, procesul dureaza mai multi
ani. M aestrii pot fi samani mai în vîrsta sau chiar spirite
îndrumatoare animale înzestrate cu puteri magice, sufle
te ale celor disparuti, duhuri ale naturii). Ins~ructiunile aces
tora îi sînt transmise ucenicului în somn. In primul rînd,
spiritele îl învata pe acesta cum sa ia legatura cu sufletele
mortilor, arta de a pune un diagnostic, tratarea bolilor, in
terpretarea viselor, practica psihoterapiei, metodele de res
pingere a dusmanilor clanului sau tribului, stapînirea teh
nicilor de m odificare a starii de constiinta, arta profetizarii,
supravegherea ritualurilor sam anice si controlul asupra vre
mii. Aceste triburilor,
zul tuturor atributii nudar
îi revin
existasamanului
similitudiniîn remarcabile
totalitate în ca
în
tre diferitele societati sam anice.
Rolul samanului este de a servi ca mediator, ca interme
diar între sacru si profan, între planul nostru fizic si reali
tatea de dincolo de el.
În aceasta perioada de resurgenta a samanismului, sa pre
cizam faptul ca tehnicienii extazului nu apartin doar trecu
tului; ei au supravietuit în diverse traditii mai mult sau mai
putin conservate. De acum înainte, nu vom mai întîlni samani
tribali, dupa cum nu vom mai întîlni nici societati traind
exclusiv din vînatoare sau nom adism . Visul unei viitoare vîr-
ste de aur atrage multi oameni spre samanism în special oc-

cidentali. Miturile samanice vorbesc despre un timp în care
omul si natura traiau în armonie perfecta. Conditiile de via-
sursele
ta actuale
uitate
ar putea
ale traditiilor
explica aceasta
omenirii.nevoie de întoarcere la
Evocînd manifestarile sacrului Mircea Eliade vorbea de
o realitate care nu apartine lumii noastre si care se manifes-
ta cu toate acestea în obiectele care fac parte integranta din
lumea noastra naturala profana.
Samanismul nu a devenit subiect de studiu academic de-
cît ~ a doua jumatate a secolului al XIX lea. Înainte de aceas-
ta ceea ce se stia despre el se limita la relatarile partiale si
tendentioase ale calatorilor si misionarilor care vehiculau
propri~llor sistem de gîndi;e. Dar mai ales se facea sim-
tita~lipsa unor studii experimentale.
In ultimii ani samanii au început sa vorbeasca însa despre
traditiile riturile si modul lor de a percepe lumea. La drept
vorbind cooperarea dintre cercetatori si samani1 a aratat ca
serviciile acestora
legatura dintre omdin urma sînt
si univers estenecesare
slabita în conditiile
chiar în care
frî~ta. Aceste
fiinte învestite mai apropiate de surs sînt chemate din nou
sa serveasca drept mediatori între sacru si profan.
Pentru a întelege natura samanismului trebuie sa inclu-
dem alte dimensiuni în modelele noastre spatio tempora-
le clasice în trei dimensiuni. Sa nu ne mai ratacim limitîn-
du ne aria de perceptie si sfera de cunoastere. Actualul nostru
model de gîndire nu ne permite sa acceptam si cu atît mai
putin sa explicam fenomenele supranaturale. El neaga de
exemplu existenta supranaturalului pentru ca acesta nu co-
respunde viziunii dinamice despre natura. Or apropierea
recenta dintre stiinta si traditie a demonstrat ca fenomenul
samanic nu ar~ ni~i~ supra~atural. Aceasta legatura pare
sa existe doar fiindca stiinta materiala încearca sa I integre-
ze în cadrul ei de cercetare. Astazi cînd aceasta din urma
si a creat structuri mai deschise fizicienii descopera ca uni
Wallace Black Elk si William S. Lyon Thomas E. Mails si Fools

Crowetc.
4
versul are mai mult de trei dimensiuni si ca samanul, me

diator între sacru si profan, lucreaza cu aceste dimensiuni
diferite de mai multe mii de ani.
Sa pastram o atitudine deschisa si sa evitam ideile pre
concepute despre tot ce are legatura cu samanismul. Daca
vrem sa întelegem aceasta cale si sa ne îmbogatim nivelul
de auto cunoastere si de cunoastere a lumii, trebuie sa expe
rimentam noi însine aceste idei si activitati noi.
Interesul nost~ actual pentru samanism pa~e legat de fap
tul ca am devenit constienti ca nevoie sa Iargim viziunea
lumii occidentale, ale carei limite în domeniul medicinei si
psihoterapiei sînt extrem de sensibile. În fizica, principiul i~
certitudinii al lui Heisenberg a demonstrat ca, daca e posi
bil sa masuram o caracteristica a unui obiect în miscare, este
imposibil sa-i masuram simultan si celelalte caracteristici.
Vedem ca, începînd de atunci, anumite reviste academice
consacra o serie de articole unor abordari pluridisciplina
re si multidimensionale.
S acrul este un element inerent al structurii constiintei 
nu este o stare de constiinta, nici o parte a continutului con
stiintei umane. O provocare majora a epocii noastre con~
sta în descoperirea unor cai noi de reactiv are a acestui ele
ment în cultura noastra, care a tainuit în mare masura tot
ce are legatura cu spiritul, sacrul sau misticul.
Dificultatea esentiala consta în obligatia implicita care-i
revine samanului de a vorbi în limba noastra. Or, aces
tuia îi ~ste aproape imposibil sa traduca sacrul în termeni
pe care un profan sa-i poata întelege. Iakutii din Siberia fo
losesc un limbaj poetic alcatuit din cel putin douaspreze
ce mii de cuvinte - un occidental mediu poseda un vocabu
lar de aproximativ trei mii de cuvinte. În plus, multi profeti
au fost neîntelesi de contemporanii lor, fiind necesare une
ori mai multe secole pentru descifrarea unui mesaj sacru 
este, de exemplu, cazul calendarului maya si al tabletelor Ron
go- Rongo din Insula Pastelui, care au ramas în continuare
nedescifrate. Samanii trebuie, în compensatie, sa rezolve
probleme practice curente si deci sa gaseasca modul de a
se face întelesi de catre clientii lor contemporani.
5
ple Noi,
pentruîn aceea ce ne priveste,
ne reorganiza viata ~rebuie sa gasim
, Trecerea de la onoi exem
interpre
tare mitologica a realitatii la o cJnceptie rationala este con
siderata principala realizare a m o~tenirii intelectuale grecesti.

bilit o distinctie între cunoaste e si credinta. Nici un om
nu a stiut si
începînd dinnusecolul
va sti vreodata
al V-lea si
î't:. r filozofii
daca zeii ionieni
exista si,auchiar
sta
daca
a ca aare sansa deFilozoful
facut-o. ajunge la acest
grec adevar, nu
Pfrmenide va sti nicioda
îl îndemna pe om
sa nu aiba încredere în simturile sale si.sa treaca totul prin
filtrul ratiunii.
Acu~
doua mii de ani, a inttat în scena Cuvîntul, fapt
care tiinta
a dus silaratiunea
disparitiase bazeaza
mitului.J e obiectivitate, în vreme ce
pentru mistic realitate a este uniilite - o unitate din care fi
inta um ana face

perspectiva parteeste
mistica integranta.IApropierea de realitate
prin natura ei subiectiva din
si repre-
. zinta deci o sfidare a obiectividtii. Astfel, ne este greu sa
întelegem ca fiecare individ estd unic si totodata intim le
tul dintre stiinta si religie, oame 'i de stiinta si teologii tot

ga~ de fiecare
încearca din semenii
sa rezolve aceasta lui. c în d Pe
Dtl ma.
probl ~ -adecoalta
nsu m atd iv or
parte, cres
tinismul afirma ca Dumnezeu si dmul sînt si vor ramîne ves
nic separati. Ni s-a spus ca pu{e1 sa-I con~ideram pe Du~

nezeu o cale de salvare, dar ca nu putem în nici un caz sa
ne identificam cu el.
gosul, Cuvîntul, a început sa dis rediteze cunoasterea con

M ecanica cuantica apare întEun moment în care Lo
ceptuala. Samanii nu si-au pierdl t niciodata încrederea în
legatura lor cu sacrul; ei au reusit întotdeauna sa supravie
ra este ca spIntele obIectIve n- u reSImtIt nICIOdata - Iar

t~iasca î~tr-~ l~m e in~re~ibi,: d~ sceP t~ca. ,P r< :> b.1em ao maj.o
de formulat, cu atît mai putin lim itele inerente conclu
ziilor intelectuale.
u a facut Un volum
altceva decît tOt mai
sa maschfze mare
acele de zone
mari cunostinte
de vid
p~
lUI.care
NOI,.cunoast~:ea
oamenll, nuînssmtem
si le-aco~stlentI
s~m~ala~ în
de cazul
faptul individ,:
ca lumI-
6
nitele care pîlpîie în noi ne pot arata imensitatea universu-

lui. Daca terapiile transpersonale si recursul la starile de ex-
pansiune a constiintei au repurtat un succes atît de mare
aceasta se datoreaza faptului ca ele recurgeau la abordari spi-
rituale similare celor utilizate de samani. Abraham Maslow
unul dintre parintii psihologiei transpersonale spunea deja
acum cîteva zeci de ani ca echilibrul între spontaneitate si
control variaza în functie de starea de sanatate a sufletului
si a lumii.
Spontaneitatea pura este dificil de atins deoarece traim în-
tr o lume guvernata de propriile ei legi materiale; contro-
lul pur este imposibil de mentinut în perm;menta din ca-
uza riscului de a provoca moartea sufletului. Educatia
trebuie asadar dirij~ta atît spre controlul cît si spre spon-
taneitatea expresiei. In cultura noastra si în aceasta etapa a
Istoriei este necesara o refacere a echilibrului în favoarea
spontaneitatii expresivitatii pasivitatii detasarii încrede-
rii într o serie de procese altele decît vointa controlul si
creatia premeditata. Trecerea de la conceptul de constiin-
ta sanatoasa la o irationalitate la fel de sanatoasa duce la re-
~lizarea limitelor gindirii pur abstracte verbale si analiti:.
ce. Daca vrem sa reusim într o buna zi sa descriem lumea
în ansamblul ei treb~ie sa rezervam un loc pentru procese-
le primare arhetipale metaforice inefabile si pentru expri-
marea intuitiva; este un fapt valabil si pentru cercetarea sti-
intifica.
În 1986 Jabrane un maestru soufi din Maroc împreuna
cu care am studiat pretindea ca soufii reusesc deja de sute
de ani sa faca distinctia între realitatea observabila si lumea
invizibila. Daca ne lasam sedusi de multitudinea de imagini
ale acestei lumi trecem pe lînga scopul esential al vietii.
Putem sa le cerem samanilor sa ne învete stiluri de viata
alternative sau cel putin sa ne ajute sa atingem trepte de eli~
berare emotionala si fizica prin ritualuri adecvate.
Modelul holografic al lui Bohm sugereaza ca toate ele-
mentele din univers sînt strîns legate. Aceasta implica o plu-
ridimensionalitate. Sistemele noastre culturale afirma ca exis
7
ta o diferenta fundamentala între spirit si materie. Ordinul

explicit este domeniul material obisnuit si cea mai mare par
te a persoanelor care opereaza la acest nivel nu sînt con
stiente de existenta unui ordin implicit sau a unui univers
interior. Atunci cînd gîndurile noastre înclina spre acesta
din urma - catre ordinul implicit - nu mai sesizam nici cea
mai mica distanta.
Se cuvine tot~si sa remarcam o diferenta fundamentala
între misticii traditionali si samani. Primii contempla de mai
multe secole globalitatea a tot ce exista; samanii au facut
un pas suplimentar, modificînd dinamica procesului de via
ta si proiectînd aceasta schimbare în lumea exterioara, adi
ca în ordinul eXplicit. Traim într-o zona crepusculara de re
alitate ne-dezvolt~ta, dar de care samanii se apropie într-o
maniera creativa. In biofizica, lumea vie este comparata cu
niste lasere care rezoneaza la anumite frecvente impuse de
mediu. Studierea emisiei univers ale a unei raze coerente la
frecvente extrem de scazute ELF ne ajuta sa elaboram un
. ghid util pentru a intra în rezonanta cu forme de viata care

guverneaza procesul de vindecare.
Din momentul în care realizam în ce masura sîntem pri
zonierii modelelor stiintifice, capacitatea noastra creativa poa
te fi stimulata dincolo de limitele pe care le impuneam pîna
atunci propriei noastre fiinte. Fizicianul englez David Bohm
spunea, în ultimii lui ani de viata, ca holomiscarea repre
zinta o noua ordine care începe nu în cîmpurile de energie
sau în particulele elementare, ci mai degraba într-o totali
tate indiviza a realitatii. Samanii cunosc fluxul complex si
continuu al naturii si cred în existenta unei retele de forte
invizibile, cu potential infinit. Din l~mea spiritelor, toa~e
formele fizice sînt ajutate si infuzate de aceasta energie uni
versala, care trece de pe un versant al realitatii pe celalalt. Omul
de pe strada stie mai multe despre noile modele de gîndire
decît unii universitari sau politicieni.1 Intuitia lui îl face sa
SUStina o serie de valori bogate în sensuri, sa actioneze la o
Fritjof Capra, e Temps du changement Editions du Rocher, Mo

naco,1983.
8
scara mai umana, sa comunice cu natura în loc sa caute sa

o domine. Asistam actualmente la emergenta unei mari cu
noasteri care a fost prezenta tot timpul în stare latenta; cred
ca solutia viitorului consta în experimentarea directa.
Experientele samanice sînt de acum comparabile cu ex
perientele stiintifice. Prin urmare, ele vor fi cele care le vor
permite fiintelor umane sa comunice dincolo de culturi sau
sisteme religioase. Acolo, afara nu exista o lume obiec
tiva ci doar un proces de cunoastere. Lumea o cream noi,
împreuna, prin limbaj si constiinta - termen care ar putea
semnifica a cunoaste împreuna cu ceilalti , fiind asadar vor
ba de un efort colectiv.
În aceasta ordine de idei, samanismul ar reprezenta o
concentrare de concepte si de tehnici psihice care au fost
dezvoltate în decursul timpului de catre anumite grupuri, de
catre pop~latii de vînatori care s-au raspîndit pe toate con
tinentele. Intr-o perioada în care omul se simtea în mod ine
vitabil inferior mediului în care traia, el a încercat sa intre în
armonie cu acesta, sa asculte mesajele lumii minerale, ani
male si vegetale, îmbogatindu-si, în felul acesta, forta psihi
ca. Aceasta aptitudine a sfîrsit însa prin a se pierde sau, mai
exact, prin a se concentra doar la anumiti indivizi: samanii.
Structura universului samanic
Structura universului este perceputa întotdeauna într-o

maniera foarte asemanatoare de catre constiinta samanica,
indiferent de z~ma geografica sau epoca. Universul ar fi, asa
dar, format din trei niveluri - cerul, pamîntul si lumea sub
terana - legate între ele printr-o axa centrala. Cunostinte
le si tehnica samanului se refera la modalitatile de deplasare
dintr-o regiune într-alta. Stiinta lui îi este utila îndeosebi
atunci cînd îl ajuta sa înteleaga misterul comunicarii dintre
aceste niveluri; adica trecerea reprezentata în realitate de o
deschizatura sau o gaura asemanate adesea cu stîlpul cen
tral al cortului), de-a lungul careia coboara fiinte sublime
sau animale protectoare si pe care sufletul samanului o poa
te folosi pentru a calatori în ceruri sau în lumea subterana.
9
Aceasta axa a lumii, care se afla Într-un anumit loc dar care
simbolizeaza centrul tuturor lu rurilor, reprezinta pentru
~aman punctul în care se manif sta timpul si spatiul sacre.
In sînul
tre acesteculturilor traditionale,
niveluri este întotdea ptitudinea de a samanului.
na prerogativa calatori în
El stie cum sa se înalte prin ace poarta, cum sa traiasca o
experienta mistica concreta. În lti termerii, stîlpul central
al casei, sau orificiul din partea uperioara a cortului, sem
nifica pentru comunitate faptul ca spatiul local si ac~l.timp
concret sînt gata sa întîmpine sp tiul si timpul sacre. In con
si sa le faca ofrande. Pentru sa I an, locul acesta sugereaza

însa
secinta,
atît oamenii sa le adrest
un itinerarpotmistic cît si unctul
e fiintelor
de plecare
sacre rugaciuni
în marea
calatorie.
Un alt aspect pe care îl re gasim frecvent în culturile sa

manice este amintirea a ceea ce ~ s-ar putea numi altfel de
fragmente
cît mitullumii
de mit
. sub
Numeroase
forma unpr~lte povestiri
culturi ausi pastrat
scrieri -si în
ele
deosebi
e mituri istoria Potopului,irochezij
ale indienilor prez~nta
Dar siceea
în Biblie,
ce estesi remarca
în vechi
bil în cazul traditiei samanice est constanta temelor narative
pe care ea a stiut sa le pastreze, In pofida varietatii raselor,
culturilor si zonelor geografice Ca si cînd mitul samanic
ar fi purtatorul unei gnoze uita e.
Ceea ce este remarcabil în ac asta viziune universala este
faptul ca ea descrie o lume arhai a - sau, mai precis, o sui
ta de lumi - foarte diferite de ele descoperite de istorici
sau reconstituite de antropologi. Dineh ahane biblia in
dienilor navajo - sau cartea ind enilor hopi, care înfatisea
za trecerea prin lumi succesive, econstituie pedect aceasta
epopee.
Daca observam fenomenolo ia mitului lumii, observam

ca, în majoritatea versiunilor, pri a manifestare a vietii uma

dentei, armoniei si întelegerii, SIaldata într-o vara vesnica.
Cerul era ocupat în permanenta e un mare obiect luminos,
ne se produce
aparent într-o
stationar, epoca de
cunoscut subat'Iurnele
o epoca a luminii,
de ou cosmic abun
sau
4
si admiratia oamenilor. P aneta era legata de acesta printr-o

scara un copac
de soare al noptiiun mu
asu~a e caruia
un stîlpse îndreptau
un catarg devotiunea
sau o frîn
centrului lumii. In nume oase mituri îngeri sau anumite fi

inte divine coborau de-a lungul acestei axe.
ghieApoi cea mai mare
considerat~ pa te a acestor
ca reprJzentari ale povestiri relateaza
acelei axis mundi de
ale
spre
e aur.
o schimbare
Acest fenomen
a istoriri
atrage
si un
dupa
sfîrsit
sine catastrofic
disparitia marii
al epocii
lu
cutremure putermce pr Clpltatll manne vUlete asurZItoa

re si oprecum
mini lunga perioada de întuneric;
si u? pot~: între ladiferitele
:n i~cend.iu faze ale
s~ara plane.tara
potopului
re acestea dovedindu-seeai
au existat lun~iperioade
dura decît
de acalmie
cea precedenta.
fiecare din
Re
gasim
irii pe
aici ciclul a ahabhfratei
parcursul patru ferioadeinvolutia
denumite yuga în traditia
progresiva a ome
Se pare ca anumite as ecte ale acestui mit si-au gasit un
sanscrita
ecou stiintific
sau chiar
în teoria
dispa~itia
c tastrofelor
Atlantidei.
avansata de specialisti
precum Immanuel Velikovski1 pentru a explica modifica
rile suferite de scoarta te estra si efectele lor asupra consti;

intei. Din indiciile furni ate de stiinta samanism si mituri

reiese ca aceste cataclis e au avut repercusiuni considera
bile asupra constiintei a fragmentarii sale si asupra faptu
lui ca viata individului s-a azut taiata de la sursa. Vechii gnos
tici fac aluzie cu amaraci ne la o lume în care ne-am fi trezit
aruncati fara sa o fi dori vreodata. Filozoful german Hei
degger defineste starea n astra drept entworfen proiec
tat în tumultul existentbi.
încît spiritul omului nu .r mai fi avut acces - cel putin nu

Cataclismele ar fi fi;fl rat constiinta colectiva în asa fel
cu toate acestea amin tir a unui traumatism colectiv care a
provocat sciziunea între perceptia noastra fizica si cea spi

rituala. Pentru cei vechi piritul exista atît în astrele ceresti
în
cît conditii normale
si în fortele - 11
naturii. gîndurile
Noi semenilor
dezavuam sai. credinta
aceasta Pastram
lmmanuel Velikovski ondes en collision Editions Stock Paris.
calificînd-o ~rept superstitie, animism si chiar drept antro

pomorfism. In realitate, aceasta catastrofa ne-a adus proba
bil în situatia de a ne izola într-o maniera morbida, facîn
du-ne sa pierdem orice sentiment de comuniune cu natura,

planeta, zeii si semenii nostri.
Psihologia moderna se dedica, la modul general, trata
mentului consecintelor acestei identificari prea dure cl} ex
perienta traita si cu structurile ei alienante de gîndire. Insa,
din pacate cea mai mare parte a demersurilor psihologice
se multumesc sa-I faca pe individ fericit în închisoarea lui
sau sa-i ofere o alta mai vesela, în care el va învata cel putin
sa iubeasca prizonieratul.
Acest cataclism a produs o sciziune între diferitele nive
luri ale sinelui si o pierdere a capacitatii de a comunica, con
siderata pîna atunci facila, naturala, obisnuita. Comuniu
nea profunda a devenit din ce în ce mai rara si atingerea ei a
necesitat eforturi imense. Aceste speculatii asupra mitului
lumii, consecintele si importanta lui în traditia samanica jus-
. tifica în parte darul extraordinar al samanului, în masura

în care ele afirma ca puterea de comunicare le-a fost retra
sa tuturor oamenilor, mai T utin samanilor si misticilor, caci
acestia au ales sa îndeplineas~a ~ munca fi~ica, spirituala si
psihologica extrem de grea, aventurîndu-se dincolo de va
lurile aruncate în urma cu atît de mult timp asupra trupu
lui, spiritului si sufletului.
Timpul ramîne o enigma. Perceperea lui izvoraste în în
tregime din emisfera stînga a creierului si devine astfel o fan
tasma lineara. Cu toate acestea, în starile de constiinta sa
manica, spiritul se elibereaza din încorsetarile iluziei si se
poate întoarce spre timpul real- acel timp real al samani
lor de dinainte de biblica Izgonire din Paradis sau de dis
paritia oului lumii.
Viziunea samanica
asupra mediului înconjurator
Toate popoarele traditionale considera mediul în care tra

iesc drept sacru, inteligent, locuit de o putere mistica si în-
4
zestrat cu o vitalitate supranaturala. Conceptul originar de

pamînt acel enu al polinezienilor include fenomene me
teorologice precum vîntul, ploaia, cicloanele, norii, tunetul,
zapada,
muntoase,gheata;
rîurile,particularitati geografice
lacurile, helesteiele, precum izvoarele,
cascadele, lanturile
marile, oceanele, canioanele si formatiunile stîncoase; vie
tati altele decît fiinta umana, si anume reptilde, pasarile, in
sectele si mamiferele. Cerul, soarele, pamîntul si anumite
constelatii îndeosebi Pleiadele la indienii hopi sînt întot
deauna considerate drept sacre.
Misticismul la amerindieni se bazeaza în mod fundamen
tal pe sensul proprietatii, respectul activ al puterilor natu
rale, întelegerea rituala a unei ordini univers ale si a unui echi
libru armonios, precum si pe credinta ca faptele fiecarui
individ, gîndurile si comportamentul lui contribuie la bunul
mers al universului sau îi pot dauna. Li se cere oamenilor
sa traiasca astfel încît sa pastreze si sa întareasca acest echi
libru, dar si sa evite dezordinea boala, în viziunea indie
nilor navajo . Fiecare specie are de jucat un rol fundamen
tal în acest teatru cosmic.
În viziune a traditionala, se spune ca daca fiecare specie
s-ar comporta în acord cu ratiune a sa de a fi, universul ar
functiona într-o maniera globala si echilibrata. Daca o anu
mita specie nu îsi îndeplineste obligatiile fata de
Tot-ceea-ce-exista, Marele mister, Increatul, Tatal din ce
ruri, Marea pasare alba, fiecare are de suferit: om, animal,
planta, mineral, dar si fiintele din tarîmurile supranatura
le. Reprezentantii diverselor traditii pe care am avut pri
lejul sa-i întîlnim se straduiesc cu totii sa traiasca în per
manenta dupa preceptele sacre, deoarece ei sînt constienti
ca fiecare din actele lor are repercusiuni dincolo de nive
lul personal si psihologic - fiecare lucru fiind sacru si pa
trunsÎntr-un
de spirit.
sens cu totul real, ceea ce traim în fiecare clipa
este un vis si asemeni multor alte culturi, amerindienii cred
ca activitatile noastre zilnice trebuie sa urmareasca sa faca
aceasta viata cît mai buna posibil. Fiintele învestite sînt în
4
general foarte îngaduitoare cu cei care îsi îndeplinesc obli-

gatiile obisnuite constienti fiind de natura extraordinara a
existentei; ele le sînt în schimb mult mai putin favorabile
celor care aleg calea inconstientei si lipsei de respect în via-
ta lor cotidiana chiar daca acestora li se întîmpla sa se roa-
ge cu fervoare.
Occidentalii care au studiat primele relatari despre ex-
perientele mistice amerindiene au înteles ca acestea erau ie-
site din com un extraordinare si caracterizate prin stari anor-
male de inconstienta. Aceasta interpretare este eronata. Pentru
amerindieni evenimentele supranaturale fac parte integran-
ta din experienta obisnuita si sînt chiar asteptate în timpul
cerem oniilor rituale. Este adevarat ca putini sînt oam enii albi
care au avut ocazia sa observe aceste m anifestari în prim ul
rînd deoarece constiinta occidentala nu este pregatita sa le
accepte.
Pentru popoarele traditionale spiritualitatea si misticis-
mul din
vid sîntcare
realitati
este eacomunitare. Comunitatea
alcatuita trebuie si fiecare
sa fie constienti de indi-
obli-
gatiile om ului fata de spirit ca si de legaturile care exista între
toate vietuitoarele pentru ca natura si toate creaturile vii sa
. poata prospera. Bolnavul are obligatia de a se însanatosi cel
slab de a deveni puternic cel egoist de a si îm parti bunu-
rile cu aproapele sau. Toti membrii unei comunitati au obli-
gatia
m sa traiasca
isterul de care însînt
armonie si sa fie constienti de forta si de
înconjurati.
Daca starile de constiinta treaza apartin în Occident
doar unei minoritati la popoarele amerindiene au fost dez-
voltate diferite discipline si practici pentru a i perm ite om u-
lui sa obtina forta spirituala. În mod real fiecare individ este
un cautator sau un sfînt. Printre disciplinele curente si con-
sideratesa în
tuale general visul
amintim: indispensabile acestei revelatiei
postul cautarea experiente purifi-
spiri-
carea rugaciunea ofranda dansul cîntecul confeCtionarea
si întretinerea obiectelor sacre si modul de viata care tre-
buie sa fie în acord cu legile naturii.

Vindecatorul ranit
Chemarea spre calea cea dreapta
Vindecatorul ranit este un termen generic ce defineste

orice persoana care a trait o perioada de transformare - de
moarte si renastere, în sensul simbolic al cuvîntului. Aceas
ta definitie a fost popularizata prin anii '80 de catre J oan
Halifax, antropolog american care studia starile de consti
inta samanica.
Este posibila combinarea informatiei obtinute din doua
perspective total diferite. Culturile samanice traditionale per
cep universul ca o entitate vie; cultura noastra stiintifica mo
derna clasifica, analizeaza si denumeste toate obiectele din
lumea exterioara si le trateaza ca tot atîtea entitati separa
te. În viziunea traditionala, invizibilul constituie un nivel
al realitatii. Pentru noi, el nu exista.
Desi termenul de vindecator ranit este întîlnit în toate
culturile samanice, îl regasim, sub o forma voalata, în prac
ticile medicale sau paramedicale moderne. El implica o trans
formare personala, o criza existentiala. Evenimentul care de
clanseaza fenomenul sadeste în individ senzatia ca este
înve~tit cu o misiune si ca poseda o cunoastere n'eobisnuiti
a laturii ascunse a lucrurilor. Notiunea de vindecator ranit
îi este asociata samanului, dar n~ neaparat si femeilor sau
barbatilor care îndeplinesc rolul de vraci, fitoterapeutilor
sau celor care se ocupa de tratarea diverselor fracturi. Sa
manii sînt indivizi care au darul viziunii interioare a con
ditiei l mane si care au atins un nivel de întelepciune spiri
tuala. In aceasta stare de constiinta îsi vor exercita ei vocatia
tamaduitoare. , ,
În timpuri stravechi, samanii apar drept întelepti capa
bili sa întrevada directia în care se va dezvolta viata triba
la. Existau si în Evul Mediu sau în Renastere astfel de bar
bati sau fe~ei;

pre~um îi întîlnim
medicina, si astazi,
psihologia la fron~iera unor domenii
si religia.
In culturile care recunosc rolul fundamental al samanu
lui, vindecatorul potential parcurge o perioada d~ initiere
care îi ascute sensibilitatea si viziunea interioara. Se întîm-
5
pla ca aceasta sa se manifeste în mod neasteptat ca în ca

zullui Nicolas Black Elk: o boala grava l-a dus aproape de
moarte. În alte cazuri ucenicul se poate angaja în cautarea
revelatiei
la impunîndu-si
eliberarea spiritului ~eo severa privatiune
realitatea senzoriala
conventionala pîna
si acce
derea la supranatural. In acel moment îi este revelata mi
siunea de vindecator în acelasi timp cu mijloacele prin care
îsi poate îndeplini îndatoririle.
Anumite persoane care exercita o profesie medicala sau
paramedicala pot trai si ele astfel de experiente. O boala gra
va un handicap sever au reprezentat chemarea initiatica pen
tru anumiti slujitori ai sanatatii. Pentru altii rana a fost ex
presia propriei lor suferinte fizice. Fibra noastra morala se
tese din bogatia si textura existentelor noastre ca si din le
gaturile emotionale pe care le înnodam în munca pe care o
desfasuram.
P~ parcursul a toti acesti ani de cautari si experimente
am înteles ca fiecare entitate corp-suflet-spirit pare sa ras
punda
ra. Am unor fluctuatii
de multa vremelegate de viataca
convingerea interioara si exterioa
exista alaturi de vi
ziunea traditionala occidentala si alte modalitati de abordare
a bolii care ne-ar putea permite mai bine sa-i identificam
cauzele. Insistenta cu care samanismul judeca boala ca o ex
presie a dizarmoniei a fricii si a pierderii sufletului este o
astfel de cale. Astfel samanii stiu dintotdeauna ca boala este
inevitabila daca pentru fiinta respectiva viata nu mai are sens
sau daca aceasta si-a pierdut sentimentul de apartenenta sau
de legatura. O senzatie cronica de teama va genera o pier
dere a iubirii bucuriei si încrederii care reprezinta temelia
sanatatii fara de care forta vitala pare ea însasi sa se retra-
ga înc~tul cu încetul din ~orp.
Medicina moderna a identificat acestetulburari dar simp
tomele pe care ea le întrevede nu sînt probabil decît epi
fenomenul
te. Pierdereaproblemelor fundamentale
sufletului considerata ca celmult mai importan
mai gravdiagnostic
în nomenclatura §amanica este una din cauzele majore ale
bolilor si mortii. In constiinta noastra occidentala nici ma
car nu întrezarim aceasta cauza.
6
Atunci cînd samanii v9rbesc de pierderea sufletului, ei se

însasi a fiintei umane si C·re se traduc prin disperare, dez
burari.
refera la
ordini imunologice,
atingeri aduse
cance
aC IUinucleu
si un întregcare
ansamblu
reprezinta
de alte
esenta
tul
Dezvoltarea spiritualaI este o cale de dezvoltare proprie
balitate,
ru unii, descoperirea
dezvoltarea si ut tuala,
spir lizareaprocesul
propriuluidepotentia.l. Pen
transformare,
calatoria eroica devin
tuturor fiintelor o urgenta
umane. spirituala
~a reprezinta . În timpul
orientarea spreaces
glo
tei crize, schimbarile int~rne sînt atît de rapide încît devi
nee dificil pentrucotidian

în ritmul fiintele îffbisnuit.
cauza sa Christina
continue sasifunctione
Stanislav
Grofl,l recurg la un joc d9 se~suri, folosind cuvintele emer-
gency care sugereaza id~ea de criza ce însoteste transfor
tunitati pe care astfel de xperiente le ofera în materie de

marea,
evolutiesipersonala, care~ace
emergence4precu trimitere
si la aparitia lasi fantasticele
dezvoltareaopor
unor
noi niveluri de întelegere
Sufletul uman nu are tone precise; ansamblul continu
tului sau f,?rmeaza un cOftinuum la niveluri si dimensiuni
menea urgente spirituale sa se pn~zinte sub forme usor de
recunoscut. Anumite tipu i de urgente spirituale poseda su
ficienti
multiple.para~metrisi suficJU
In consecinta, ente caracteristici
trebuie pentru ca
sa ne asteptam a fiase
re
Cl).noscute.In cadrul pr9ceselor de transformare, au fost
identificati sase paramett
1.ste
Episoadele
vorba dedeo const~inta unitiva
categbrie de (experiente
experiente misticedecarac
vîrf)
terizate prin disolutia li~itelor individuale si prin senzatia
de a face corp comun cu ~ediul, cu ceilalti semeni, cu na-
cher, Monaco.
Christina
Patrick
si Stanislav
Drouot, Grt' irituelle
Guhison A la recherche de soi Editions
et immortalite Editions du Ro
cher, Monaco.
3 Urgenta.
4 Emergenta.
7
tura cu universul întreg si cu Dumnezeu. Este constiinta ace-

lui Unul singur.
2. Desteptarea starii de kundalini
Am dezvoltat pe larg într o lucrare precedenta proble-
ma acestui fenomen atît de putin cunoscut în Occident. Dupa
aparitia cartii uhison spirituelle et immortalite am pri-
mit peste trei sute cincizeci de scrisori evocînd suferintele
întelegînd prin asta internarea în institutii psihiatrice -
unor persoane care traisera experienta unei treziri ratate a sta-
rii de kundalini. Iata un exemplu concret: este aproape ora
unu noaptea. Colette o femeie în vîrsta de treizeci de ani
este epuizata dupa o zi de lucru dar mai ales dupa cei doi-
sprezece ani de munca neîntrerupta. Ea si sotul ei Jacques
au un mic restaurant. Afacerile merg bine dar beneficiile pri-
milor ani au fost absorbite de împrumuturi importante. De
mai multi ani nu si au mai luat nici o zi libera exceptînd ziua
din saptamîna î~ care e închis pentru problemele contabi-
le pentru comenzile adresate furnizorilor si pentru alte mici
probleme.
J acques în vîrsta de treizeci si cinci de ani tocmai a
coborît în pivnita sa aduca o lada cu vin ca sa pregateasca
barul pentru a doua zi. În momentul în care revine de la
subsol el aluneca pe ultima treapta si se prabuseste sub pri-
virile îngrozite ale sotiei lui. Doborît de un .{?uternicatac
de cordclipa
aceasta el moare
Colettedupa doar cîteva
va trebui minute.
sa traiasca Incepînda din
în compania doi
însotitori care nu o vor mai parasi niciodata ..Suferinta si în-
trebarea: De ce ?
Se scurg cîteva luni pline de durere de suferinta. Apar
niste simptome ciudate: senzatia de caldura chiar arsuri
de a lungul coloanei vertebrale miscari automate sj dez-
ordonate zgomote
noapte Colette în cap halucinatii
se pomeneste luminoase.
zburînd deasupra Intr osi
patului
îsi veAdecorpul adormit întins pe pat asemeni unui cada-
vru. Intr o duminica cîtiva membri ai familiei îi fac o vi-
zita pentru a o sustine si a o încuraja. Ca din senin Co
8
lette este zguduita de rîsete isterice. Ea, care nu stie nimic

despre yoga, adopta în mod spontan anumite posturi des
tul de complicate asanas). Este consultat medicul de fa
milie care, cu acordul tinerei femei, dispune internarea ei
într-un stabiliment psihiatric.
Chiar de la sosirea ei, medicii îi administreaza anxioli
tice si antidepresive care vor pune capat acestor manifes
tari cel putin ciudate. Dupa cîteva saptamîni, Colette cade
într-o puternica depresie nervoasa care va dura optspreze
ce luni.
Am întîlnit-o pe Colette într-o dupa-amiaza de prima
vara, la cîteva luni dupa aceasta perioada depresiva si i-am
explicat motivul acestei tornade care i-a ravasit viata, dupa
moartea sotului ei. Astazi, ea a reusit sa depaseasca acea
stare, dar pastreaza din acea perioada o sensibilitate fata de
emanatiile energetice, sageti mediumnice, si o reactie de
osebita fata de tot ce este viu, în sensul cel mai larg al cu
vîntului.
Nu toate secventele trezirii starii de kundalini sînt atît
de dramatice. Se întîmpla ca persoanele sa se simta înfasura
te într-o aura de iubire absoluta si sa perceapa unitatea vie :
tii în tot ceea ce exista. Este ceea ce Abraham Maslow a nu
mit prin anii 60 o stare de constiinta cosmica sau, mai exact,
o conexiune directa cu propria sa constiinta superioara.

3. Experientele
Moartea este unde arhetip
coma depasita
stravechi near
death experiences
pentru fiinta umana,
apropierea ei reprezentînd un catalizator extrem de puter
nic pentru trezirea spirituala si evolutia constiintei. Simbo
lismul mortii se manifesta în cazul unei despartiri, al unui
divort sau al unei schimbari de natura profesionala. Pierde
rea unui consort sau a unui copil poate declansa o faza de
moarte simbolica, în timpul careia vechile structuri psiho
logice sînt ravasite. În decursul timpului, am întîlnit multi
parinti care au pierdut un copil, uneori la o vîrsta foarte fra
geda, si am observat adesea ca, în urma acestei drame, ei se
aflau angajati într-o cautare spirituala.
9
4. Emergenta amintirilor din vietile anterioare

Fie ca aceste experiente reprezinta sau nu o dovada a re
încarnarii, ele constituie totusi un fenomen psihologic im
portant, deoarece
decare, asociat unei înmagazineaza unschimbare
mari capacitati de mare potential de vin
a individului.
Chiar daca, în sensul clasic al termenului, fenomenul reîn
carnarii nu poate fi dovedit, mii si mii de marturii si de re
latari tulburatoare par sa îi confirme veridicitatea. Printre
popoarele care sînt adepte traditionale ale samanismului, pu
tine sînt cele care au formulat o credinta explicita în aceas
ta posibilitate. Din cîte stiu eu, shoshonii din nord-vestul
Americii cred în posibilitatea întoarcerii sufletului într-o
noua forma fizica. Celelalte popoare nu au decît o idee des
tul de vaga despre ceea ce se întîmpla dupa moarte, deoa
rece traiesc ancorate cu precadere în clipa prezenta.
Se întîmpla ca aspecte din vietile anterioare sa iasa la
iveala cu prilejul exercitiilor de meditatie (yoga sau zen).
Unul din prietenii mei, practicant zen, îsi simtise adeseori
gîtul cecaîl sfîsiat
ceea deranjadeînniste
mod gheare în timpul
considerabil. meditatiilor
Familiarizat sale,
cu prac
ticile meditati ve, el a încercat atunci sa patrunda în esenta
acelei senzatii de disconfort si sa o înlature. Dar de fieca
re data era c~prins de o stare de neliniste care îi bloca ple
XliIsolar la nivelul celei de-a treia chakre. A venit atunci sa-mi
ceara sa-I ajut sa identifice cauza acestor probleme: un eve
niment dintr-o viata anterioara, credea el, care îi scapa. Avea
dreptate, deoarece constiinta lui a reusit sa recupereze o via
ta anterioara din vremea primelor cruciade. Facuse atunci
parte dintr-o trupa de pelerini înarmati care erau încercuiti
de sarazini. În plin desert si sub un soare de plumb, acestia
îi obligasera sa formeze un cerc larg în mijlocul caruia au
pus un vas mare plin cu apa pe care pelerinii nu aveau voie
sa-I atinga. Apoi au asteptat. Dupa mai multe ore, aproa
pe înnebunit
repezi spre vasdesi sete
bau. siSarazinii
de soarele
i-auarzator, primulgîtul.
taiat imediat pelerin
Aceasse
ta nu i-a împiedicat pe un al doilea, apoi un al treilea, sa se
apropie. Au avut si ei aceeasi soarta, Ia fel cu toti cei care
au ales sa bea în loc sa moara de sete - caci aceasta era uni-
5
ca alternativa. Acest episod deosebit de sinistru din istoria

cruciadelor este cunoscut sub numele de g ue r sa ng uin is
Cîmpul însîngerat.
Dupa aceasta sedinta, senzatia de gît sfîsiat pe care o avea
prietenul meu si starea de neliniste care-l cuprindea au dis
parut. Era vorba, asadar, de ramasitele unei vieti anterioa
re care nu erau ascunse atît de adînc în memorie si care re
veneau la suprafata cu prilejul sedintelor de m edit~tie. Profit
de ocazie pentru a le semnala începatorilor ca se întîmpla
frecvent ca la frontierele constiintei sa îsi faca aparitia eve
nimente dintr-o viata anterioara. Sînt numerosi cei care sînt
puternic jenaticrezînd
de meditatie, de ~ceasta si îsi
ca se afla pe întrerup
punctul deimediat sedintele
a-si pierde min
tile. Este exact ceea ce nu trebuie facut, deoarece acest pre
tios m aterial risca sa se scufunde si m ai adînc în inconstient.
, Dr Maurice Netherton din L~s Angeles, care a pr~cticat
mult timp terapia prin intermediul vietilor anterioare, afir
ma ca majoritatea problemelor psihice serioase întîlnite de
pacientii sai ulcere, epilepsie, m igrene puternice si frecven
te si chiar anum ite form e de cancer erau legate de vietile tre
cute. Toti medicii si terapeutii care lucreaza în acest dome
niu îi confirm a cercetarile cu caracter de pionierat. Asem eni
lui N etherton, ei ajung la concluzia ca reactivarea memo
riei unor evenimente din trecut, care sînt la originea unor tul
burari psihice sau a unor boli, aduce dupa sine o usurare sem
nificativa sau chiar vindecarea .
dr. Roger
În 1996,
W cu prilejulun unui
oolger, mediccongres, am discutat
american adept al îndelung
lui Jung. cu
El
amintea cazurile cele mai interesante pe care a trebuit sa le
trateze si care constituie, dupa parerea mea, un esantion re
prezentativ al problemelor karmice obisnuite. Iata-le:
O fem eie tînara care suferea de colita îsi redescopera o exis
tenta anterioara de tînara olandeza asasinata de soldatii na
zisti la vîrsta de opt ani. C olita era o m anifestare a terorii care
pusese stapînire pe fata chiar înaintea exeCUtiei.
U n om care se plîngea de o durere cronica de spate si-a reva
zut o m oarte anterioara în care agoniza, cu coloana vertebra
la zdrobita, prins între doua vagoane de cale ferata scena se

petrece prin anii 20 . D upa sedinta de tratam ent, durerea se

diminueaza considerabil.
U nui bo lnav de astm , care su ferea printre altele si de co njun c
tivita, i-a revenit în m em orie viata sa de calugar din E vul M e
diu. Acuzat ca ar fi atras un întreg sat pe calea unor credinte
eretice, el este condam nat sa asiste la incendierea satului si a
locuitorilor acestuia. O chii îi sînt înlacrim ati si plam înii i se
sufoca d in cau za fu mului.
s. T rezirea unor perceptii extrasenzoriale

Iesirea Ia suprafata a unor aptitudini paranorm ale este
fireasca, d ar se po ate adev eri pericu loasa d aca aceste d aruri
noi nu sînt întelese si integrate. A m întîlnit m ulte persoa
ne cu aptitudini de m edium care îsi ignorau calitatile - apa
ren ta lor frag ilitate psihica se ex plica prin tr-o sensibilitate
exacerbata fata de persoanele pe care le întîlneau si prin
tr-o serie de prem onitii neîntelese.
6. C riza sam anica
o imAportanta
ceasta form a de transform
considerabila are psiho-spirituala
în crizele initiatice ale samcapata
ani
lor-vin decatori si ale liderilo r sp irituali ai m ultor p op oare
abo rig en e. A ceasta exp erienta n u este to tu si p ro prie asa-n u
m itelo r culturi prim itiv e, iar acest tip de relatie cu n atura
oceane, rîuri, m unti, corpuri ceresti - si cu orice form a de
viata a fost observata în zilele noastre la anum iti europeni,
americani si asiatici.
D aca d~rularea procesului de em ergenta nu este frîna
ta, daca dom eniul launtric care provoaca disconfortul este
lasat sa se exprim e liber, daca persoana beneficiaza de sfa
tu rile corespu nzato are, atu nci fiin ta se v a recon ecta la co ti
dian, beneficiind, în plus, de o m ai buna întelegere a ratiu
n ii p en tru care aceste p ro bleme aparente erau in disp en sabile
dezvoltarii sale spirituale.
C artografiile m oderne ale constiintei
Eliberat astfel de toti stimulii externi obisnuiti, individul

se afla în situatia d e a ex perim enta stari d e con stiin ta extrem
5
de diverse - o dovada a faptului ca activitatea creierului

uman nu este limitata de cele cinci simturi si ca acesta poa
te atinge nivelul creativitatii, transcendentei si revelatiei. Fi
inta întelege
meditatie sau ca,
prinprinorice
diminuarea
alt mijloc stimulilor
(în specialexterni - prin
prin muzica)
- îsi poate proiecta creierul sau constiinta în stari de o ex
traordinara luciditate, de meditatie profunda, de concen
trare si de contemplatie.
Studiul culturilor din toate epocile releva un interes pro
fund al oamenilor pentru starile neobisnuite de constiinta.
Toate curentele de gîndire au dezvoltat metode prin care
urmareau te ore tizarea acestora si descrierea diferitelor eta
pe ale calatoriei spirituale. Ace;sta cunoastere a fost trans
misa din gura-n gura, de la maestru la discipol, din gene
ratie în generatie, fiind îmbogatita zi de zi cu elemente noi.
La începutul epocii moderne, atunci cînd stiinta occiden
tala era înca în faza primelor bîjbîieli (secolele al XV-lea si
al XVI-lea), întelepciunea anticilor a fost respinsa si înlo
cuita
zofie cu modele
strict ale sufletului
materialista. (psyche)
Cu toate acestea,fondate pe 6o0,filo
prin anii un
anumit numar de factori sociali a permis parcurgerea unor.
primi pasi în aceasta zona mlastinoasa a întelegerii psiho
logice a fiintei umane.
Unul din factorii-cheie a fost interesul tinerilor pentru
practicile meditative orientale si cautarea radacinilor pier
dute: experimemarea cailor samanice, contactul cu indie
nii, întoarcerea spre nastere, mama si tata, dezvoltarea.în
laborator1 a unor tehnici de alterare a constiintei precum
izo area senzoriala si biofeedback ul
In timpul unei calatorii în Statele Unite în 1996, l-am în
tîlnit pe dr Green. El si echipa lui lucrau la niste experien
te de supraluciditate denumite eufemistic The copper wall
experiment2• Subiectul este întins într-un soi de cutie de doi
metri pe trei. În fata, în spatele lui si pe sol sînt placi de ara-

Îndeosebi celeelaborate la Menninger
Foundation din Topeka, Kan
sas, de catre fizicianul Elmer Green.
2 Experienta peretelui de arama.
5
ma care îi reflecta imaginea - subiectul devine astfel un fel

de condensator viu.
Scopul experimentului era de a activa potentialele laten
te ale unei
percepe fiintei subtile
corpuri umane sinormale
telepatia. precum capacitatea
Experienta ciudata dejua
decînd din perspectiva mecanicista si totusi timp de sapte
ani Elmer Green si echipa lui au avut un buget anual de cer
cetare de cinci sute de mii de dolari. Dezvaluirile unei noi ge
neratii de antropologi despre experientele lor personale în
sînul culturilor samanice si studiile stiintifice asupra cazu
rilor de coma depasita au furnizat noi provocari pentru psi
hiatria si psihologia traditionale.
Numerosi cercetatori s-au dedicat unei explorari siste
matice a acestor domenii noi si au ajuns la concluzia ca în
telepciunea antica merita reexaminata în vreme ce concep
tele stiintifice occidentale - si ideologiile care decurg din
acestea - trebuiau revizuite si Iargite.
Exista un termen modern care înglobeaza toate aceste
stari denumite spirituale mistice religioase magice para
psihologice sau samanice: experienta transpersonaIa .
Natura remarcabila a experientei transpersonale devine
evidenta în momentul în care o comparam cu modul nos
tru cotidian de percepere a lumii cu limitele lui conside
rate normale si inevitabile. În stare de veghe noi ne perce
pem pe noi însine ca niste corpuri materiale solide. Este un
lucru sigur acela
cepe lumea ca sîntem
de gama limitati noastre
simturilor în modulsi nostru de a per
de configuratia
mediului în care traim. În starile transpersonale toate aceste
limite sînt depasite. Ne percepem pe noi însine ca fiind un
joc energetic sau un cîmp de constiinta conectat la aceasta
entitate vie - Pamîntul marele Parinte.
Lumea fenomenelor transpersonale asa cum este ea de
scrisa de Stanislav Grof în diferitele sale lucrari ofera o alta
provocare filozofica si intelectuala. Ea înglobeaza adesea
dupa cum precizeaza Grof niveluri si entitati care în lu
mea occidentala sînt considerate ca facînd parte dintr-o re
alitate subiectiva : zeitati demoni si alte personaje mito-
5
logice. P.ent:u 'cei c~re

e convmgatoare le-fuprecum
SI realf trait, aceste
cele e~per~ente sî?-t la.fel
dm VIata obIsnUIta.
atît de mult.
Acesta este aspectul
Cititorul asurra
sceptic se caruia delumea
V întreba ce se samanilor insista
acorda o impor
fletul omului induce astE l de experiente percepute, în mod

subiectiv, ca fiind reale, u înseamna ca este vorba de co
tanta atît de mare fenomJtnelor transpersonale. Faptul ca su
nexiuni autentice cu unii ersul Grof adauga ca un alt ar
gument al scepticilor la ~ontactul cu asa-numitele fenome
r:e t.ranspersonale este cf a~estea sînt produse arbitrare si

lIpsIte de Asens ale unor ~re~ere tulb~rate de o b.oala nec.u
noscuta. In mod
provine din cert, cqntmutul
amintirile plm de
nbastre. Traim expenente
într-o lume întralte
care
prin intermediul ziarelor, evistelor, televiziunii, cartilor. Toa

te experientele
sîntem pe careunii
supra-expusi le traim
aflux sînt
de stocate în creierul
informatii nos
de tot felul,
tru în mod pentru

rezonabila extrem cei
de care
defaliat.
nu auAceasta
decît o poate
cunoastere
fi o explicatie
superfi
ciala a fenomenului. Cu Itoate acestea, un studiu sistematic

al experientelor la niveluri de constiinta care ies din sfera obis-
nuitului demonstreaza
in~re care cf este vorba
sfideaza con1eptiile de fenomene
stiintifice extraor
occidentale.
In ciuda progresului tnregistrat de anumite cercetari în
domeniu,
'piritul si corpul
este limpede
pot fi l~gate
cr ne este
si pot
înca
actiona
dificilunul
sa admitem
asupra ce
ca
luilalt într-o maniera atî de intima. Modul nostru de gîn
dire occidental (si întreag filozofie clasica) a considerat mult
timp trupul si spiritul ca fiind doua entitati separate. Acest
dualism este însusi funda entul gîndirii carteziene. Am vor
bit îndelung despre ace t aspect în prima mea lucrare, de
aceea nu voi reveni asupra lui. Nu este mai putin adevarat
ca vedem peste tot conse intele nefericite ale acestui mod de
gîndire, în special în me icina unde coexista, fara nici o co
municare între ei, pe de o parte medicii, care se ocupa de
problemele trupului, de cealalta psihologii si psihiatrii, cei
însarcinati sa se ocupe de spirit. Universitatile, colegiile, cen-
trele de cercetare în medicina sl în psihiatrie sînt fie strict

separate fie divizate în departa ente închise. Nu exista nici
cercetari comune nici confrunt~ri ale rezultatelor respec-
tive. Si asta pare sa fie pe placul tuturor.
Acest dualism trup/spirit este atît de bine ancorat încît
însisi psihiatrii pe parcursul un i secol s au orientat pro-
gresiv spre o explicatie pur orga ica biochimica a sufletu-
lui uman în care toata gîndirea toate sentimentele sînt re-
duse la un proces chimic si în car mai general spiritul însusi
apare ca produs al acestui orga numit creier.
Remarcam de cîtiva ani o te tativa de apropiere a celor
doua jumatati ale aceleiasi sfere care sînt trupul si spiritul
printr o noua conceptie: psihos matica. Dar ca regula ge-
nerala ruptura ramîne deplina î tre sustinatorii tratamen-
tina cont de aspectul psihologic al acestora.

Cu directiile lui de explorare .i cu metodele lui de expe-
tului farmaceutic
rimentare directa aalnaturii
bolilor si aîeptii
vizi· ile si unei abordari samanis
invizibile care sa
. mul reprezinta un nou pas în înt leg~rea mecanism~lor care
conduc spiritul uman si universul ansamblu. Pentru samani
realitatea e Un Tot. Unitatea gl bala est~ totala. Multi sus-
tin ideea ca omul s a amagit pe e însusi. In special prin cul-
tura lui care împarte viata în sub ecte si obiecte observatori
si observati. Devenim astfel fiint separate inapte sa întele-
gem unitate a naturii si principiil ordonatoare ale universu-
lui. Dilema este urmatoarea: crea în noi o sciziune care nu
exista în realitate. Din acel moment viziunea noastra despre
timp
e o succesiune
devine limitativa
de momente
si liniara. ttecut
~ercepem
prezent
aceasta
si viitor.
enigma ca
mul este cautarea revelatiei. Un ritual practicat înca de la

origini
Una sidintre
în carecaile
fiinta
particulare
umana se~eregaseste
care ni lefata
ofera
în fata
samanis-
cu ea
însasi si cu creatorul ei.
Cautarea revelatiei
stazi
Oricare
cautarea
ar firevelatiei
termenul utilizatl
aceasta este
pentru
o practica
ceea ce noi
traditiona
numim
Ia foarte veche pe care o regasim în numeroase culturi. În

fiecare sistem religios, printre toate popoarele pamîntului,
exista o practica care consta în autoizolarea în sînul frumu
setii
cu sinesi singuratatii naturii,
însusi si a se pentru
deschide a intraMister.
Marelui în contact profund
Ca este vor
ba de un saman siberian, un aborigen australian, un sioux
lakota postind pe Colina Ursului în Montana, un catolic
intrînd în contact cu spiritul lui Isus prin izolare de restul
lumii si reculegere - spiritul acestei cautari este acelasi pen
tru fiecare.
Hambleche yapi vechea expresie lakota care defineste
aceasta cautare - ar fi mai corect sa spunem implorarea
viziunii , cryingfor a vision este o traditie spirituala prac
ticata de mii de ani într-un numar incalculabil de culturi
traditionale din întreaga lume. De vreo cincisprezece ani,
astfel de ceremonii de cautare a revelatiei traditionale au în
ceput sa apara în rîndul populatiei urb;ne occid~ntale - pro
babil ca urmare a relatarilor privind experientele de altera
re a constiintei descrise în cunoscutele carti ale lui John
Neihardt sau Lame Deer1• Oricare ar fi sursele lor de inspi
ratie, anumite persoane se simt atrase spre cautarea revela :
tiei, în speranta ca aceasta cale le va permite sa transceanda
realitatea obisnuita, le va da acces la sacru, le va permite chiar
sa povesteasca si ei astfel de experiente.
Încercarea de aliniere spirituala si recurgerea la post si
la izolare senzoriala au fost întotdeauna gesturi atempora
le. Dar experienta cautarii viziunii nu mai este traita de
populatia occidentala moderna în acelasi mod în care era
traita de stramosii ei sau de popoarele traditionale care con
tinua sa o practice sub forma sa ceremoniala traditionala.
Iata, în cele ce urmeaza, doua istorii care ilustreaza doua
maniere diferite de a trai o experienta asemanatoare. Pri
ma Sinai;
în se refera
cea lade-a
o perioada
doua, ladeexperienta
izolare pedecare am petrecut-o
cautare a revela
tiei traita de un lakota traditional din secolul trecut.
Archie Fire Lame Deer, The Gift of Power Ed. Bear Ca
Meditatia din desertul

Sinai
decembrie 99
În decembrie 1995 m-am deplasat în desertul Sinai deoa

rece doream sa ma lamuresc asupra directiei pe care sa o
dau cautarilor mele personale si spirituale. Am plecat din Cai
ro într-un autobuz întesat de egipteni cu exceptia unui cu
plu de italieni si a doua suedeze pe care beduinii le devorau
din priviri. Dupa sapte ore de mers într-un peisaj monoton
si o oprire mai mult decît binevenita ajungem în satul Sainte
Catherine la cîteva sute de metri de mînastirea unde se poa
te vedea rugul arzînd - acesta este locul în care se spune ca
Moise l-ar fi întîlnit pe arhanghelul Gabriel cu prilejul as
censiunii sale spre înaltimi si al întîlnirii cu Cel Vesnic.
Satul are cîteva case si hoteluri simple dar confortabile
pe care israelienii le-au construit prin anii 70 cînd acest
tinut facea parte din teritoriile ocupate luate de la egipteni
dupa razboiul din 1973.
cut Sîntem
vederii laasemeni
poalele muntelui
Saharei cuSinai.
duneleNu eieste un amestec
ci un desert pla
de
zone stîncoase vai si rîpe - locul este propice unei retra
geri si favorizeaza dezbaterea cu propria lume interioara.
Cerul este de granit. În aceasta perioada a anului este un
frig sec si muntii se înalta asemeni unor degete care arata
spre cerul senin fara nici un nor. Sinaiul a fost ocupat de
vechii egipteni si basoreliefurile rupestre de aici prezinta vic
toriile lor asupra triburilor de beduini în perioada dinasti
ilor IV -VI.
La sosirea mea fac cunostinta cu Ahmed un tînar beduin
ager ca o maimuta care tr~buia sa-mi fie ghid în zilele ur
matoare - contactul fusese aranjat de niste prieteni din Cai
ro carora le dezvaluisem intentiile mele.
Petrec prima noapte într-un hotel din sat ca sa ma pre
gatesc pe
dorm pentru
muntesinguratatea din zilele
ma echipasem urmatoare.
în consecinta Hotarît un
- bocanci sa
rucsac o caciula de montagnard si manusi calduroase. A
doua zi dimineata Ahmed vine sa ma ia si facem un tur al
împrejurimilor. Vizitam în primul rînd mînastirea care este
8
locuita de calugari. Biserica este simpla dar energia gene-

rata de rugaciunile a zeci de generatii de credinciosi este pu-
ternica. Ma reculeg cîteva clipe în fata rugului arzator care
seamana
autentic mai mult pretind
asa cum cu un arbust
panourile sapublicitare?
fie oare acesta rugul
Dupa vizita la mînastire am primul contact adevarat cu
natura. În fata mea se înalta muntii Moise si Sainte Cathe-
rine cu o alti~dine de apr~ape d~ua mii ci~ci sute de metri.
Ma hotarasc sa fac o recunoastere a regiunii si încep sa urc
pe drumul care duce spre munte. La o ora de mers ajungi
la raspîntiaSainte
muntele în care se despart Ma
Catherine. potecile
oprescspre muntele
pentru Moisece-
o scurta si
remonie. În maniera indiana fac ofranda cu tabac în cele sap-
te directii si cer ajutor si protectie spiritelor naturii prezen-
te în acel loc. Continuîndu mi ascensiunea încep sa le simt
prezenta iar stîncile îmi înfatiseaza imaginile lor gravate pen-
tru eternitate capete de soim de ibis de maimUta.
O ora mai tîrziu descopar un loc potrivit pentru zilele
urmatoare. Înlatur pietricelele din jur si ma instalez pe un
colt de stînca. Peisajul este spectaculos. Aici sufletul nu poa-
te decît sa se înalte spre ceruri ..
O stare de somnolenta pune stapînire pe mine por-
niseram de dimineata si Ahmed se întorsese acasa dupa ce
am plecat de la mînastire. Încetul cu încetul intru într o sta-
re de cautare a revelatiei occidentale si adorm pe sacul de
dormit pe care îl aveam cu mine. Simteam cum somnul care
ma cuprinde este o pregatire a spiritului meu. Aveam ori-
cum nevoie sa capat putere pentru noaptea urmatoare. Con-
venisem cu tînarul meu ghid sa ne întîlnim la începutul se-
rii deoarece el voia sa începem ascensiunea spre muntele
Moise spre orele doua ale diminetii ca sa putem ajunge pe
vîrf la rasaritul soarelui. Acolo unde profetul a primit ta-
bleleCînd
Legiimasitrezesc
a încheiat alianta
ramîn dintre siIehova
nemiscat si Israel.
ma hranesc cu linis-
tea care ma înconjoara tulburata doar de sunetul clopotelor
de la mînastire care urca înspre munte. O pasare se apro-
pie de mine si îi arunc o firimitura de pîine. Încurajata de ati
9
tudinea mea calma ea revine de m ai multe ori sa ceara de

m încare. A ici p e aceste înaltim i m a g în desc la po po rul lui
Abraham care în urma cu m ult tim p a trecut prin aceste
locuri. Evenim entele care s-au desfasurat în Egipt la acea
epoca constituie una din m arile enigm e ale istoriei. P rintre
atîtea popoare alogene care locuiau în Egipt un trib care
respingea cu dispret politeism ullocal a reusit sa fuga din
tara si sa creeze într-un tinut al fagaduintei un stat indepen
d en t fo nd at p e mo no teism. Mai tîrziu aceasta g în dire u ni
ca a servit drept fundam ent pentru doua religii m ajore ale
u man itatii: crestin ismu l si islamul.
La caderea ~optii m a duc în vale sa m a întîlnesc cu A h
m ed si în jur de ora doua a dim inetii pornim la drum . U r
cusul este greu iar eu regret ca M oise nu a trait marea sa
viziune pe o plaja a M arii R osii Spre ora patru ne oprim
sa bem un ceai o ferit de niste beduini pe jumatate ador
m iti si ajun gem im ediat ap oi la b aza celo r sapte su e de trep 
te cioplite grosolan în piatra. E ste ultim ul efort. In vîrf ne
asteapta o capela m ica.
M a asteptam sa fiu singur însa descopar o adunare for
m ata din coreeni galag iosi g erm an i italieni si cîtiv a fran 
cezi. C u toate acestea spectacolul este superb. L a ora sase
orizontul se înroseste. Gasesc un loc linistit mai retras pen
tru a adm ira rasaritul soarelui.
Pot acum sa intru în lum ea m ea interioara fara sa fiu de
ranjat. Sim t o pace adînca pe care cele cîteva pasari de la fata

locului nu o tulbura. Sînt obosit dar îm i dau seam a cu pri
lejul acestei introsp~ctii ca prin exercitiu fizic subconstien
tul capata suplete. In cele din urm a îm i regasesc ghidul si
înca dim ineata fiind începem coborîrea. M a despart de el si
m a îndrept spre acel colt stîncos care îm i va servi drept re
fu giu în zilele u rm ato are.
nîndLasingur
amerindieni o astfel
patru zile de experienta
si patru se desfasoara
nopti în acelasi loc fararamî
m în
care si fara bautura. A ici scopul m eu era sa petrec zece zile
în sing uratate hranind u-m a do ar cu p utina pîin e si cu ban a
ne pe care A hm ed urm a sa m i le aduca din doua în doua zile.
6
În noaptea care a urmat, am avut niste vise stranii - sce

ne din al doilea razboi mondial defilau pe ecranul consti
intei mele. Apoi, am vazut un peisaj în care se gaseau mici
ridicaturi de piatra
semicirculara. lungi de persoane
Inauntrullor, doi metri culcate
si cu ocare
deschizatura
par ador
mite. Un barbat se ridica, vine spre mine si ma invita sa ma
lungesc si eu în acel loc deosebit. Vei întelege, îmi spuse el,
atunci cînd trupul si spiritul tau constient vor fi adormite.
Adevarul Golgotei - aceasta victorie asupra mortii - de
vine, prin contemplarea propriului tau cadavru, o parte in
tegranta a vietii spirituale. Cuvîntul omului este neputin
cios în a exprima starea de nefiinta. Adevarata ei fata este
linistea care îti patrunde adînc în suflet si-l face sa rodeas
ca, în vreme ce cuvîntul nu face decît sa-I înfloreasca.
În dimineata celei de-a patra zi, ma cufund într-un~mael
strom emotional. Sînt agitat si ma cuprinde mînia. Incerc
sa analizez - în zadar Totul este furie: eu, viata, ceilalti,
lumea. Sînt în conflict cu toti si cu toate. Dupa doua ore,
îmi dau seama ca am atins un strat de mînie în profunzi
mile sufletului meu. Singuratate a si linistea erau pioletii care
îmi permiteau sa explorez aceasta arheologie psihica în care'
ma implicam în mod voluntar. Am început sa vorbesc cu
voce tare. Spiritul meu constient ma îndemna sa meditez,
sa spun rugaciuni de multumire - degeaba Eram stapînit
de forte turbionare proiectate de catre inconstientul meu
si nu comprimate.
nele întelegeam ca sufletul meu se elibera, de fapt, din zo
Plin de furie, m-am ridicat si, ca un calugar nebun, am
început sa blestem în gura mare întreaga Creatie. Apoi,
la fel de brusc cum a aparut, furia s-a stins, cedînd locul
unei diarei puternice care m-a usurat. Am evacuat astfel
fortele obscure continute în suprastructurile mele incon
stlente.
, Din aceasta clipa - ca si în zilele care au urmat - m-a
cuprins o stare de pace si seninatate al carei nectar l-am sa
vurat din plin. Spiritul putea sa analizeze, sa simta si sa re
actioneze fara emOtie dar cu un sentiment de plenitudine.

Mi-am dat seama ca meditati a asociata cu linistea interioa

ra repre~inta un sprijin eficient în încercarea de a-ti odihni
spiritul. In acelasi timp, în ea însasi, ea nu actioneaza decît
asupra structurii psihologice a fiintei - un aspect asupra

caruia maestrii spirituali moderni din India au insistat în
mod deosebit. Atunci cînd este atinsa masa critica , gîn
direa si linistea dispar, probabil, si atomul interior se dez
integreaza. Dar atunci, cine mai ramîne pentru a afirma:
m-am dezintegrat?
Este însusi conceptul oriental al fuziunii fiintei umane
cu fiinta divina. Aceasta identificare este numitorul comun

al tuturor misticilor occidentali si orientali. U panisadele,
scrieri sacre din India, proclama: ham Brahâsmi Eu sînt
Zeul Brahma). Misticii persani urmeaza aceeasi cale, iar Maes
trul Eckhardt, mistic renan din secolul al XIV-lea, s-a facut
ecou, în Occidentul crestin, al acestei vechi gîndiri indiene.
Calauzit de propriile sale experiente mistice, el a fost primul
din Europa care a reluat conceptul de gîndire nelimitata.
Cu totul altfel stau lucrurile în cazul experientei amer
indiene de cautare a revelatiei, cînd fortele si reprezentari
le naturii devin îndrumatori care îi permit cautatorului sa
patrunda în mod activ în puritatea esentiala a universului.
Istoria care urmeaza a fost înregistrata de etno-muzico
logul Frances Densmore1, care a descris o astfel de experien
ta întreprinsa în secolul al XIX-lea de un lakota traditional:
Pe cînd eram tînar, mi-am dorit sa am un vis care sa-mi
arate calea pe care o am de urmat în viata. Stapînit de aceas
ta dorinta, am întîlnit un medicine man în fata caruia mi-am
deschis inima. El mi-a explicat ce am de facut iar eu i-am
urmat indicatiile întocmai. Alesesem deja o colina pe care
sa-mi astept visul, iar dupa ce m-am despartit de el, m-am
dus si m-am instalat în vîrful ei. Nu mi se spusese sa pos
tesc înainte de acea încercare, dar bineînteles ca nu-mi lua
sem nici un fel de mîncare cu mine. Pe la jumatatea dru-
Frances Densmore, Teton Sioux Music and Culture University

Press of Nebraska, 1992.
6
si cam t?t asa de larga, c sa am unde sa ma asez daca simt

nevoie. In cele patru colt ri, am pus o ofranda rituala (bu
mului spre vîrf, am SaPa~o groapa adînca de vreun metru
cati de stofa si saculete de rugaciune) - ele aveau menirea
sa
ru demonstreze
colturi ale lumii
dorinta
si as~f?tam
$ea de nerabdator
a primi mesaje
sa aud
dinîncele
vis vo
pa
cea unui animal sau a unEi pasari vorbindu-mi.
înainte de rasaritul soare ui, am zarit o lumina stralucitoa
Am ramas
re venind toatarasarit.
dinspre noa~teaEra acolo,
un om.cuAvea
ochii capul
închisi. Chiar
înfasurat
spus: ~ U rmeaza-~a ~>, s' s-a transformat de îndata într-un

corb. In visul
ca într-un meu,si am
turban tin~1rmarit corbul
în mîna spre un sat El
un tomahawk. în mi-a
care
am patruns în cel mai mare cort. M-am simtit onorat, deoa
rece nu vazusem nicioda~a un cort atît de mare - era cu si
guranta cortul
ou în om. unui cu
Asezat sef.faia
1]\colo,
spre corbul
intrare, s-a transformat
tînarul zugravit din
în
rosum~-a urat bun-~enit. ]Mi-~ spus ca .est: ~e~ici:.sa ma va.da
acolo SI a adaugat ca toate ammalele SIpasanle 11 erau pne-
te~e. D.orea .sa îmi arate f~m_ p:o~edase pentru a le obyi~e
C~lt.An: v~zut .atunci cos ~i, fl ';lturi,tot soiul de ins:c:e mici

SI pasan dm
pnetema. dIverse
MI-a cerut spec 1. MI-am aplecat capul, tmarul se
atu~cI sa ndIc capul. Ceea ce am SI fa.:
transformase în bufnita ifr toti cei din escorta lui, în corbi.
cînd ceri ceva, si viata -ti a fi lunga » Apoi, ea s-a transfor

mat în elan. La picioarel lui, am, vazut leacurile pe care ni
Bufnita mi-a spus: «p~'veste întotdeauna spre vest atunci
le inune
ofera sa
elanul
ma mai
si cercul
astept,peporului
~înd am auzit
meu.unMa
sunet.
întrebAm
amîncer
la ce
a deveni constient de pr 'pria-mi dorinta.

Pe vremea aceea eram înca tînar si doream sa o apuc pe
poteca razboiului pent a-mi fauri un nume. Dupa acest
cat
vis, sa-I
am reproduc si m-a~
primit uneori pomenit
aj 'etor dinsprecîntînd înainte
est, dar chiarm-a
cel care de
ajutat întotdeauna a fosti vestul. Toate pasarile si insectele

dinspirit
în visul pentru
meu erau
a le entit~ti pe care trebuia sa le pastrez vii
înva~a calea.
el ti cu n tur
Experientele traditionale si tlnoderne de cautare a reve

lati ei se deruleaza de obicei î locuri izolate. Este cu atît
mai comic sa constatam în ce asura popoarele traditio
nale si omul modern înteleg r latia lor cu natura în mod
diferit. Odinioara cînd oameni traiau mai aproape de na
tura si erau mai bine integrati î habitatul lor ei nu se sim
teau rupti de restul lumii. Erau obisnuiti sa traiasca în ar
monie cu diversele elemente fii te si forte naturale de care
depindea buna lor stare. În acea ;e~e p~trivit viziunii tra
ditionale toate lucrurile erau gate între ele ca tot atîtea
parti ale unui univers unificat. 1 schimb civilizatia urbana
tinde sa perceapa habitatul ca p un loc imobil si nu ca pe o
prelungire a fiintei esentiale. A învatat sa avem încredere
în barierele tehnologice si sa cre em în superioritatea omu
dim mai degraba la ideea de n tura iar nu la realitatea fi

zica a acesteia.
Diferenta semnificativa dint e experierltele traditionala
lui pentru a de
si moderna ne cautare
simti protejati
a revelaleieireactiile naturii. Ne
ridica totodata gîn
proble
ma integrarii mesajelor primite Cautatorii din vechime îsi
integrau cu usurinta viziunile î sfera activitatilor lor cul
turale - vînatoare raiduri razb inice cult relatii cu comu

nitatea. Ei posedau de asemen a mijloacele pe ntru a veri

fica interpreta si utiliza mat eri luI din viziunile lor.
Pentru un cauta.tor contemp ran o astfel de viziune este
atît de îndepartata de nivelul de onstiinta actual încît el nu
mai întelege cum stau lucrurile Am întîlnit persoane care
cauta sa-si analizeze viziunile î tr-o maniera atît de ratio-
nala încî~ provoaca un soi de f agmentare.
Contemporanii nostri au îm ratisat cu entuziasm un nu
mar de practici spirituale secula e - calatoria samanica ce
remonialul asa-numitei
chiar utilizarea
swe t lodge dansurile totemice
plantelor psihotrope. Din pacate ei le-au
interpretat adesea la nivel prim r ca sprijin. pentru o intro
spectie terapeutica. Oricît de v labila ar fi aceasta între sa
manism si psihologia moderna ~-a creat o falie. Dupa mine
6
psihologia poate chiar trebuie sa fie spiritualizata însa

este esential ca ea sa ramîna un element al samanismului si
nu Invers.
Rom an Nose si experienta lui

de cautare a revelatieP
Roman Nose era cel mai cunoscut razboinic cheyen din

vremea sa. În timpul marilor confruntari din anii 1860 re-
putatia lui s a raspîndit cu repeziciune în rîndul albilor care
au ajuns
che lenii. sa I considere drept sef în toate contactele lor cu
In lupta el purta întotdeauna celebrul sau coif de razboi
confectionat în nord de catre White Buffalo Bull unul din
cei mai vestiti vraci ai timpului sau cel care la finele seco-
lului trecut mai traia înca la Tongue R iver A gency.
Acest coif de lupta era unic în felul lui. Pe cînd era înca
mic copil Roman Nose traise o experienta de cautare a re-
velatiei. El postise timp de .eatru zile pe o insula din mij-
locul unui lac din Montana. In vis îi aparuse un sarpe care
avea pe cap un singur corn. Inspirîndu se din aceasta viziu-
ne White Bull îi confectionase coiful acela atît de deose-
bit: în locul celor doua coarne de bizon clasice fixate de o
parte si de cealalta a capului acesta nu avea decît un singur
corn în m ijlocul fruntii. Trena îi era atît de lunga încît aproa-
pe ca atingea pam întul chiar si cînd razboinicul era calare.
Ea era alcatuita dintr o banda de piele de bizon tînar orna-
ta pe toata lungimea cu pene de vultur mai întîi patru pene
rosii apoi patru negre alte patru rosii si tot asa în total
patruzeci de pene. La fabricarea acestui faimos coif de lup-
ta White Bull nu folosise nimic care sa provina de la oa-
m enii albi nici pînza nici ata nici m etal.
De regula
pregatire înaintecoifurile de lupta
de folosirea lor nu
într necesitau decît putina
o confruntare; cel al
Geo rg es Hyde Georg es Bent Histoire des Cheyennes Editions du

Rocher Monaco.
6
lui Roman Nose, fiind unul foarte sacru, era obiectul unor
ceremonii importante. Pentru a fi scos din tocul lui de pie
le, acesta trebuia tinut deasupra jaraticului peste care se pre
sarase
zentat unsprestrop de de
soare radacina
patru medicinala; apoitoccoiful
ori, extras din era pre
si îndreptat
spre nord, vest, sud si est. Abia atunci Roman Nose si-l pu
nea cu grija pe cap. În plus, el trebuia sa-si împodobeasca
chipul cu vopsea sacra: galben, pe frunte, dungi rosii peste
nas~ si negru pe gura si barbie.
In fine, portul coifului sacru implica si respectarea unor
reguli de conduita. Roman Nose nu avea voie sa consume
anumite alimente, trebuia sa lase sa treaca patru zile înainte
de a intra într-un tipi în care se nascuse recent un copil si
înca alte cîteva interdictii. White Bull îl pusese în garda, în
mod deosebit, pe Roman Nose sa nu consume nici un ali
ment care avusese contact cu metalul; el insistase asupra fap
tului ca, daca nu respecta aceasta regula, luptatorul risca sa
fie ucis în lupta urmatoare. De altfel, indienilor din zona Ma-
. rilor
cutite Cîmpii nu deoarece
metalice, le placea sa manînce
vracii cu linguri,
lor credeau furculite sau
ca, printr-un fe
nomen ciudat de atractie, razboinicii care consuma un pro
dus atins de fier vor fi ucisi de un glont de fier în lupta ur
matoare. De aceea, cei mai multi dintre indieni preferau sa
manînce folosind betisoare as cutite în loc de furculite.
Or, cu cîteva zile î~ainte de batalie afacerea For~yth),
indienii sioux le-au oferit cîtorva cheyeni de vaza, printre
care si Roman N ose, un festin. Stînd de vorba cu ceilalti sefi,
acesta din urma a uitat sa le atentioneze pe femei sa nu-i atin
ga mîncarea cu vreun obiect metalic. Dupa masa, el si-a amin
tit ca uitase sa dea instructiunile obisnuite si i-a cerut se
fului sioux sa afle de la fe~eile care p~egatis~ra hrana d~ca
fusese folosita vreo ustensila metalica. Una dintre ele si-a
amintit ca luase pîinea sefului cheyen de pe placa de cop~ cu
ajutorul unei furculite metalice. O neglijenta care a spulbe

rat puterea ce-l proteja pe Roman Nose. Aceasta nu putea
fi restabilita decît prin efectuarea unor ceremonii de puri
ficare, care durau însa prea mult si iscoadele lui Forsyth au
fost semnalate înainte ca Roman Nose sa le poata îndeplini.

Iata de ce m arele razboinic gata oricînd sa se arunce în

lupta nu a participat la confruntarile din prim a parte a zi-
lei. E l era convins ca harul protector îi este atît de slabit în-
cît ar fi m urit cu siguranta. Totusi atunci cînd W hite B ull si
W hite H orse au venit sa I im plore sa conduca lupta el nu
a putut sa i refuze. R om an N ose care se batea întotdeau-
na în prim a linie nu m ai fusese ranit pîna atunci decît o sin-
gura data de o sageata paw nee. în ziua aceea el a fost ucis
în flo area v îrste i.
5
Cautarile fizicianului
Ritualuri samanice
tatea vracilor si lumea sispiritelo
fizica r. oderna
În traditia samanica, exista l gaturi strînse între activi
Acestia spun cu totii ca
au îndrumatori care le vorbesc lsi care le dau metode sau
cai de vindecare. Samanii îi invofa prin cântece sacre. Exis
ta, fara îndoiala, o legatura între acestea si imnurile diver
selor curente religioase. Unul diln secretele tehnicii de vin
decare samanice este chiar trans~erul de energie vibratorie
. - al unei unde sonore - de la o l1 ersoana catre organul bol
naval unei alte persoane. Atunf.i când o parte a corpului
care organ, fiecare celula are o ezonanta, un pattern1 vi
este bolnava,
bratoriu. este afectata
Atunci cînd un armoni
organ taîntregului
ste bolnav, ansamblu.
el nu mai Fie
pri
meste energie vibratorie de la re~tul corpului; frecventa cu
care el vibreaza nu mai este în krmonie cu modelul pat
În ce mod poate însa un org n bolnav sa intre în rezo

nanta
tern-ul)cu vibratoriu
partile sanatoase ale co pului?
al întregulUitOrp.
Ascultînd ritmurile tobelor, 9ntecele beduinilor din de
se~ul Sin~i, .cîntece~e ceremontale ale in~ienilor lakota,
ml-a~ amm~lt ca unIversul a fosf creat p.lecmd de.1a:,:ms~
net pnmordlal, exact ceea ce propovadmesc cabahstll. Pnn
psalmodierea rugaciunilor, prin tntonarea cîntecelor sacre,
se
eintroducerea
suscita schimbari
acestor
în sînul
sunetematfriei.
înforp; Vindecarea
cu alte cuvinte,
constaprin
în
producerea sunetelor corecte, ac[de parti ale corpului afla-

t Cuvînt englezesc cu sensul de exe plu schema model

68
te într-o stare dizarmonica pot fi readuse într-o stare de echi

libru, adica într-o stare sanatoasa. Este experienta pe care
o traiesc samanii prin cîntecele lor. Pentru samanii amazo
nieni, intonarea cuvîntului jaguar reprezinta însasi invo
carea animalului, prin urmare, daca un vraci invoca nume
le jaguarului sacru, acesta chiar apare. S-ar stabili astfel o
egatura î~tre un sunet sacru si un obiect real care poate fi
Invocat pnn sunet.
Dar, prin invocarea jaguarului, samanii se i~entifica tot
odata cu cel care traieste în fiecare dintre noi. Invataminte
le lor transmiteau fiint~lor astfel învestite cunoaster~a mode
lului vibratoriu al jagu~rului. Acestora li se dadea'posibilitatea
sa rezoneze sincronic cu jaguarul arhetipal, mai exact cu toti
jaguarii de pe planeta. Fiecare animal este reprezentat prin
tr-un totem care simbolizeaza faptul ca, în planul lumii vii,
sîntem cu totii frati si surori.
Aceasta întelegere a universului îsi gaseste ecou în fizi
ca cuantica. Exista o interconexiune fundamentala care lea
ga totul. Îmi dau seama încetul cu încetul ca samanii per
cep universul într-o maniera mult mai cuprinzatoare decît
cea propusa de modelele mecanice ale paradigmei carteziene
sau ale relativitatii galileene. Samanii nu percep realitatea din
perspectiva raportului cauza-efect; pentru ei, realitatea este
asemeni unei pînze de paianjen, o retea apropiata de inter
conexiunile observate în modelele fizicii cuantice. Aceasta
pînza de paianjen, un soi de Internet spiritual, era numita

wyrd de catre vechii samani saxoni din Europa de Nord.
Wyrd este un termen din engleza veche care a dat în en
gleza moderna îndeosebi cuvîntul weird • Sensul sau literal
este acela de destin , desi cuvîntul înglobeaza o nOtiune
mult mai larga. Wyrd provine dintr-o radacina indo-euro
peana care a dat cuvîntul nordic urdhr sau, mai apoi, ger
manul werden a deveni. În spatele acestei notiuni, regasim

conceptul oriental de karma. Dar, la origine, wyrd definea
un mod de existenta care implica puterea de a controla des-
1 Straniu, ciudat.
9
tinul un mod de viata în care evenimentele erau legate une

le de altele asemeni firelor încrucisate ale unei pânze de pa
ianjen. De aici provine ideea pînzei care vibreaza a acelui
wyrd sau a destinului.
În sistemele de credinta traditionale1 îndeosebi în cele
anglo-saxone ceea ce tinea de domeniul de referinta al ter
menului wyrd se caracteriza printr-o anumita necesitate
printr-o existenta atît de palpabila încît era de netagaduit;
vibratia si motivele vibratorii erau deosebit de importan
te. Toate evenimentele erau legate unele de altele. Teoretic
influenta unui eveniment asupra altuia putea fi resimtita peste
tot deoarece întreaga pînza se afla în vibratie. Dar aceasta
legatura nu era de fapt niciodata realmente evidenta pen
tru oamenii obisnuiti pe care bolile sau alte necazuri îi dez
orientau. Ceea ce explica necesitatea ca samanul sa vada
aceasta legatura si sa-i explice sensul. Astfel a luat nastere
o noua întelegere a vietii. Pentru a accede la aceste viziuni
. noi samanul practica în general o serie de ritualuri care aveau
rolul sa-i modifice capacitatea de constientizare. Samanul
putea astfel sa vindece sa prevada viitorul sa se metamor
fozeze prin transferul sufletului sau în animale sau plante.
Samanii nu se multumesc doar sa constate legaturile din
tre lucruri si fiinte ci le si modifica. Ei sînt la ~rept vorbind
stramosii psihologilor si medicilor moderni. In vechime ei
era~ pastratori ai întelepciunii precum si povestitori.
In fizicaformula
calizare modernacarewyrd s-ar putea
ar defini ceea traduce
ce în altiprin non-lo
termeni s-ar
putea numi o actiune la distanta. În 1964 fizi~ianul Bell în
telesese perfect acest lucru. Ideea ca materia se poate de
plasa mai repede decît lumina începuse sa aiba ecou în rîn
dul unui mare numar de cercetatori. Astfel teorema lui Bell
postula ca atunci cînd doua particule gemene se îndepar
teaza una de cealalta cu viteza luminii o aCtiune exercita
ta asupra uneia dintre ele induce o reaCtie din partea celei
lalte. Cele doua particule vor ramîne strîns legate în pofida
1 Brian Bates Le Sorcier op cit
distantei, ca si cum infotatia ar circula între ele cu o vi

teza superioara celei de deplasare a luminii. Asadar, se pare
se experiente cauta astazi sa confirme aceasta teorie. Daca

acestea
ca existavor aduce probel
într-adevar asteptate,
o inf~1matie scrie Fritjof Capra
supraluminica. I, te
Numeroa
oria informatiei supraluIl1linice va putea servi drept baza în
li~at:~ cuant~c~ s e conto sio~eaza fa~a încetare într-.o ma

mera ImprevIzIbIla,
explicarea aduc ndpsihice
unor fenomeje m actuahtate
precumparadoxun
telepatia. com
Rea
parabile koanilor din religia zen, aceste « enigme absurde
utilizate de maestrii zen pentru a-si transmite învatatura ».
In anul 1935, la Univ rsitatea din Princeton, trei cerce
tatori, Einstein, Podolsk si Rosen, au încercat sa combata
mecanica cuantica, prea ogata în paradoxuri dupa gustul
lor. Ei au stabilit un prot col de cercetare cu scopul de a de
sului comun. Realitatea .-a contrazis, ei demonstrînd fara

voia lor ceea
monstra ce încercau
ca rezultatele pre1saazute
infirme.
de aceasta sînt contrare sen
Potrivit teoremei lui Bell, partile distincte ale univer

velul cel mai profund si undamental. Fizicienii au înteles
sului ar fi ca
de îndata legate într-o
aceasta situajaniera intimaridica
ie singulara si nemijlocita
o întrebare la de
ni
rapid decît viteza lumini ?

În perioada în care B 11 îsi elabora t~oria, aceasta expe
rienta
licata: nu
cumera pot
decîtdoua
un pro ect,ente
el~1 o viziune.
oarecareIn sa
1972, John Clau
comunice mai
ser si Stuart Freedman, qe la laboratorul de fizica al Uni
au demonstrat astfel vaIi itatea previziunilor statistice ale

lui Bell. Teorema lui Bel nu se multumeste sa sugereze ca
realitatea este extrem de diferita de ceea ce pare, ci afirma
versitatii
categoric Berkeley din Fi
acest lucru. c~aifornia,
icienii auaudemonstrat
trecut la realizarea ei Si.
ca viziunea
noastra rationala asupra ~umii este profund nesatisfacatoa
re.
firma
Pe lacajumatatea
particuleleanilof
g~mene
70, unii
din auexperientele
mers chiar pîna
EPR2la sia
Fritjof Capra, Le temps 1u changement op cit

Z Einstein, Podolsky si Rosen.
Clauser-Freedman desi separate în spatiu ramîn conecta

te în absenta oricarui schimb de semnale.
Fizica c~antica redescoperea concepte foarte vechi. Stu
diind aspectele moleculare ale materiei anumiti fizicieni cuan

ti ci ajung la concluzia ca materia nu ar putea exista în ab
senta unei constiinte care sa o perceapa. Aceasta notiune de
constiinta ramîne însa extrem de vaga. Viziunea cartezia
na clasica nu admite faptul ca aceasta ar putea exersa o in
fluenta asupra lumii fizice. Partizanii acestei viziuni ar fo
losi un alt termen pentru a descrie ceea ce se întîmpla în
timpul unei observatii ar vorbi de înregistrare de masura
de recunoastere de pregatire sau de stare. Ei ar spune ca
un pattern de probabilitati a fost redus dintr-o multime la
un rezultat exact precis. Cu toate acestea nici un fizician
nu ar nega faptul ca fara recunoasterea unui model acest
rezultat nu ar putea fi perceput. Constiinta si lumea mate
riala sînt legate iar modul pe care un om de stiinta îl ale
ge pentru a-si practica observatia stiintifica afecteaza obiec-
. tul observat. si Exista

observator obiectul asadar o legatura
observat. semnificativa între
Aceasta ~iziune asupra lumii uneste perfect curentele de

gîndire samanica ce exploreaza de milenii realitatea situa
ta dincolo de universul senzorial. Includerea constiintei uma
ne în teoriile stiintifice este un fapt recent. El ar p~tea fa
voriza în multe privinte deschiderea unor piste noi care ar
putea transcende cadrul conventional al stiintei. Dar exista
constiinta si Constiinta cea de-a doua fiind eventual cea a
samanilor. Daca o astfel de entitate exista putem sa ne unim
cu ea si sa intram în rezonanta cu fortele fundamentale asa
cum fac vindecatorii sau vindecatoarele înca de la începu
tul timpurilor. Poate ca aceasta unire este o conexiune cuan
tica ce leaga tot ceea ce traieste în univers. Cum am putea
oare sa dezvoltam o relatie mai sensibila mai subtila cu noi
însine si cu universul în care traim? Poate acceptînd ideea

de a ne aventura în starea de constiinta samanica ce leaga
fiinta umana de lumea vizibila si invizibila.
Aceasta conexiune se realizeaza atunci cînd un saman in
toneaza un cîntec sacru sau cînd un preot psalmodiaza o
7
su;ta de mand.le. s mll ;ntra în rezonanta cu an;male

maI sa se vmdece pe sme CI SI sa vmdece pe oncme sufera
le
de t?t~m
la o boalaca:e
asemanatoare
salasluie~c ~nfolosind
animalul-spirit. ~l..Astf~l,
energia
el este care
cap.a?il
provine
nu nu
de
a:lice
Ritmurile
imit~ proces~le
complexe coPrtinue
siluneori din
seducatoare
n~tura si cel~breaza
ale muzicii glo-
sa
. bahtatea umversulUI. AS1fel, asemem tunetulUI care soses
te primavara sau vara fac~nd ca pajistile de pe marile cîmpii
sa înfloreasca, muzica amerindiana hraneste stratul din care
tecele cu sunetele produs de o toba si de un flaut sau o urui

toare. Instrumentele sînt folosite. ca ~n:~tatii al~ putern~ce:
inima omului îsi trage se~. În general, ac~asta combina cîn
lot f<?rte elem;:ntare ~le ~e~~lu1. Bata~le tobel r~pr:zI~t:
schplrea
luteasca care
afara11permIte
din salasu~~rlmll
ei. Muzica
umaneflautului
sa se despnnda
(cele sase SI
ori
sa
ficii ale acestuia reprezeîtînd cele patru puncte cardinale,
p~us ~e:ulJi pan::întul) 1ste vî~t :.l car~ purifica si care ~a
vIata
nima Immll.
si încarca
Urultoarea
fiirita de rfprezmta
fnergie. Ritmurile
lumma care
muzicale,
patrunde
ruga
m
ciunile si z~omotele
er a numIt o stare din
de najtur~pr~voaca c~e: ce Michael Har :
cdnstunta samamca.
Starile de constiinta S
Starea de constiinta Jamanica (SCS) constituie esenta

profunda a samanismuhk Ea este cea care îi permite vin
decatorului sa fie stapînll timpului - acel timp universal
de dinaintea
starea Izgoniriiîn diIt
de constiinta Paradis
calre - si al samanul
se scufunda imaginarului. Este
care ope
reaza un ritual activ al re~urselor mentale la care noi nu mai
avem acces din cauza de endentei noastre de gîndirea lo
gica
le si rationala.
stiintifice V.V. în
îsi gaseau N .lieneral
mov arezolvarea
demonstrat atunci
ca probleme
cînd cer
cetatorul permitea sindr mului Eureka sa iasa la suprafata
din adîncimile fiintei lui. Confruntat cu probleme comple
xe, vraciul recurge mai d~graba la aceasta calatorieinterioa-
7
ra decît la ratiune. Evocînd amintiri senzoriale, abstractii si

simboluri, el trece în revista fluxul de imagini din subcon
stientul sau fara a face apel la capacitatea critica a consti
intei sau la dimensiunea spatio-temporala a universului. Ast

fel, samanul se racordeaza la o baza de date care, într-o stare
obisnuita de constiinta, este inaccesibila.
Deoarece nu au luat în considerare aceasta distinctie din
tre SCS si starea obisnuita de constiinta, occidentalii si-au
format o imagine falsa despre practicile samanice. Celor obis
nuiti sa rationeze în termenii unor realitati multiple, precum
metafizicienii, anumiti fizicieni din domeniul cuanticii si sa
manii, le este usor sa înteleaga implicatiile SCS. Atunci cînd
gîndurile sînt întelese ca avînd consistenta materiala sau cînd
lucrurile capata natura gîndurilor - un schimb permanent
între masa si energie - sistemul samanic înceteaza sa mai fie
un c~~~lomerat de credinte animiste catalogate drept su
perstltll .
. Problema existentei unei alte realitati tangibile se pune
. de asemenea si în cazul riturilor si simbolurilor din ceremo
niile de vind~care. Riturile si :,simbolurile sînt concepte
pe care culturile occidentale se multumesc sa le perceapa la
nivel metaforic. Or, în SCS ele nu sînt altceva decît realita
tea alternativa a samanului. Atunci cînd acesta îmbraca pie
lea animalului sau totemic si începe sa danseze în jurul fo
cului, cel care danseaza de fapt nu mai este omul ci animalul.
Dupa Charles Tart, un psiholog care, de la sfîrsitul ani
lor 50, a procedat la o clasificare a activitatii cerebrale, SCS
reprezinta o stare de modificare a unei constiinte slabe. Cre
ierullucreaza în ritm alfa, adica la un nivel lipsit de adîn
cime. Cu toate acestea, extazul samanic reprezinta o stare
de modificare specifica. Ideea ca nu exista decît o forma de
realitate - realitate a obisnuita - si ca orice alta forma de
perceptie ar tine de dom~niul patoiogicului a îngradit foar
te mult întelegerea starilor de expansiune a constiintei. Or,

SCS corespunde acelui domeniu al constiintei descris de
mistici, cel al unei stari de patrundere în profunzimile ade
varului, nesondat de catre intelectul discursiv si permitînd
stabilirea unei relatii constiente cu Absolutul.
7
În planul realitatii obi~nuite, informatia se propaga prin

inte~m~diul ~imturilor, tiFpul se ~curge înt~-o sin~ra ?i
rectIe SI spatml serveste frept banera a schImbulm de m
formatii.
a, exista doar
In realitate
obiectele,
a sa~rnica,
s~acesteadimpotriva,
doar ca parti
timpul
componente
nu exis
ale unui tot unitar. Nici Cimpul, nici spatiul nu împiedica
rdmara, asa
inf~rmatia cum apare
sa circule. la Castaneda
Regrim Si m
aici nOtiune~ ~e SCS.
realitate non
Situri sacre si fizica cuantica
sacre - munti, lacuri, p oduri sau canioane - în care, po

trivit traditiei, saIasluiesc orte extraordinare. Aceste locuri
venerate ocupa
Teritoriul un loc
fiecarui de sebit
pOP~ în legendele
traditional include multor
anumitepopoa
locuri
re, îndeosebi în cele ale PfPulatiilor amerindiene. La indie
nii navajo, mitul Facerii dFscrie formarea a patru munti care
nersl la convergenta sta elor Utah, Colorado, Arizona si

New Mexico. Potrivit u ei legende navajo, Primul Barbat
si Prima Femeie
strajuiesc au creat
pamînturile acesti munti
an~estrale din pamîntul
- regiunea în care
celor four or-
Primul Barbat a amestecat niste esente magice provenind
din
st, aruncînd
tolba lui un
cu leacuri.
tunet dellumina
tei doi au
albacreat:
si îmbracîndu-1
Blanca Peak,
apoila
într-o pe~dea de.1u~~a dtur?-a; muntel~ aylo~, l~ sud, din
tr-un CUtItde pIatra, mvalumdu-1 apOI m lumma albastra;
uindu-i San
muntii apoi în galben;la Ivest,
Francisco, muntele Hesperus,
dintr-o raza delasoare,
nord, înva
din
tr-un curcubeu, îmbracîndu-1 apoi În Întuneric. Din acel mo-
SI forte speclale: albul p ntru lumma zIleI vemta de la ra-

sarit, albastrul pentru ce l din sud, galbenul pentru soa
rele dinindie~ii
n:ent, vest si navajo
negrul aUf,1ociat
pe tru norii
fie.care
de furtuna
?i~ectie.uonei
din nord.
culori
Toate acestea reprezirta un soi de geografie spirituala.
Anumite aranjamente
Regiunea m1egalitice
celor patru col uri. si locuri sacre exercita o
7
influenta incontestabila asupra energiei. Aceste efecte erau

cunoscute de catre popoarele vechi si rezultatele lor veri
ficate generatie dupa generatie. În locurile acelea traiau spi
ritel
si e si tot acolo
ritualurile. Sîntoamenii
locuri veneau
în care sa-si practice
se simte ceremoniile
rasuflarea spiri
tului , spunea Maurice Barres în La Colline inspiree •
Din relatari ale unor calatori în timp, povestiri, legen
de si unele cîntece ceremoniale aflam ca un eveniment ma
jor s-a produs în timpul paleoliticului superior. Anumite
popoare au început sa se instaleze în apropierea acestor
locuri speciale. Viata nomada a luat sfîrsit si clanurile s-au sta
bilit în locurile respective. Cunostintele lor referitoare la
proprietatile acelor pietre si la toate aspectele legate de me
diullor natural erau foarte bogate. Este probabil ca respec
tivele aranjamente megalitice sa aiba legatura cu prezenta
spiritelor în acele locuri. Daca speculatia mea este corecta,
sensibilitatea anumitor membri ai clanului - samanii - pen
tru aceste locatii îsi gaseste explicatia. Indivizii care se îm
bolnaveau
Capacitatea grav si erau la
samanica s-aundezvoltat
pas de moarte deveneau
probabil samani.
prin interme
diul unor fiinte comparabile cu niste detectoare capabile sa
sesizeze radioactivitatea naturala sau alte fenomene fizice
ins olite. În acele timpuri stravechi, cunoasterea nu permi
tea o întelegere rationala, intelectuala a cîmpurilor electro
magnetice - nu exista contorul Geiger; singurul instrument
de detectie era fiinta umana.
Samacii au fost, ~sadar, primii fizicieni din paleolitic, pri
mii care au efectuat experimente fizice. Ei resimteau în fi
inta lor fortele invizibile - radioactivitatea, electromag
netismul - si nefiind supusi limitelor ratiunii, precum
occidentalii moderni, faptul li se parea cît se poate de fi
resc. Aceste cîmpuri, reprezentînd o forta invizibila, au de
venit pentru ei sacre. În acest sens, perceptia lor era exac
ta. Samanii nu erau sensibili numai la cîmpurile ins olite care

se gaseau în jurul siturilor sacre, ei erau literalmente niste
detectoare umane.
Mauriee Barres, La Colline inspiree Editions du Roeher, Monaeo.
7
Este oare posibil ca ptantele sa fi fost si ele afectate de

acest.ecîm~uri~?S~iamca rnumiti.~amani f?lo~eau subst~n
te pSIhoactive In tImpul cfremonnlor lor SImI se parea ClU
areca
dat sa aceste
actioneze ca puncJ~
tipuri de atractie
de plJnte ale acestor
sa înglobeze situri
cîmpuri spre
subtile
c~r~san:anii
IbIl ca InSesIpIetrele
~e s.imteauprtntr-un
chfmati. Daca
fenomen
totul este
de rezonanta
viu este po
la
VIntul ploaIa furtuna - entru a forma un aranjament spe

f~l de subti~ sa fie mOde1tede catre spiritele-c?nstiinta 
cial care sa configureze fn cîmp vibratoriu detectabil de
te iesita din comun? Rev nim prin aceasta chiar la origini

le geobiologiei sacre. Ast el catedrala Notre-Dame din Pa
ris este construita pe rui ele unui templu antic roman din
anumite plante si de anUf.ite fiinte dotate cu o sensibilita
secolul al II-lea d.C. încfinat lui Jupiter care la rîndul lui

fusese
amaniiconstruit
celti - druizii
pe un ved1hi
- într-un
s it dolmenic
trecut îndepartat.
con.s acrat de catre
Patrunzînd tot mai adî c în constiinta samanica a popoa

relor lumii fizicii
Ipotezele mi-amsaman;ce
dat tr ptat seama ca este dificil sa stabi
derna fara sa recurg la e penenta dIrecta.

Fizicianul american F ed WOlflpropune o serie de ipo
lesc oreferitoare
teze relatie întrelalumea s~ma~ca
ceea c~ si ~iziunea
am putea îndrazni stiintifica
sa numimmofi
zica samanica.
ind c~nstituit din ~ibr~tii. cest~a~î~t.mo?ele repetitive d~

celabile de catre SImplIde ecton fIZICI.Ca este vorba de VI
Prima ipoteza: toti stmanii considera universul ca fi
vapor
tul estecare revine
miscare în port sau
vibratori chiardaca
. Chiar de cele
nu aualenici
luminii
un fel to
de
bratiile sonore
cunostinte de fizica
care mode
se deilaseaza
na samanii
princred
aer în
deexistenta
cele ale unui
unei
1 Fred Alan Wblf The ag[fs Quest Ed. Summit Books New York.
structuri vibratorii a universului. Or, fizica cuantica, precum

si credintele samanice, sugereaza ca universul este alcatuit din
vibratii care leaga tot ce exista în acest fluid originar.
A doua ipoteza: samanii înteleg lumea prin perspectiva
miturilor si a viziunilor care, aprioric, par contrare legilor
fizicii. La drept vorbind, ei vad dincolo de barierele uzua
le care inhiba spiritele noastre occidentale. În ce constau vi
ziunile samanice ? Cum au aparut ele ? Si cum au devenit ele
materialul legendelor, miturilor, folclorului nostru ?
Este probabil ca nivelul mitic al realitatii, celebrat de mii
de ani, sa fie rezultatul perceptiilor samanice despre trecut
si viitor. Samanii vad probabil imagini mitologice deoare
ce acestea sînt suprapuneri ale unor evenimente apartinînd
unor culturi trecute sau viitoare.
A treia ipoteza: samanii percep realitatea cu ajutorul sta

rilor de expansiune a constiintei .
. Observatorul stiintific are nevoie de constiinta lui obis
nuita pentru a interpr eta un model de fizici cu~ntica. O~,
aceasta ne-a învatat ca experienta este influentata în mod
inevitabil de catre observator. Fizica cuantica ne indica aici
o maniera de interpretare a starilor de constiinta largita a
samanilor. Acestia manipuleaza probabil materia si spiri
tul gratie unei forme de energie de observatie pe care o ge
nereaza prin aventurarea în aceste stari de constiinta largi
ta. Faimoasa fraza a lui Crazy Horse capata astfel un înteles
deplin: Am vazut lumea cea ascunsa în spatele lumii.
A patra ipoteza: samanii utilizeaza orice fel de mijloace
pentru a modifica credinta despre realitate a unei persoane.
Vechiul adagiu spune: A vedea înseamna a crede. Re
alitatea samanica se sprijina pe acest principiu. Oamenii nu
vad decît ceea
de referinta ce cred.
al unui Samanii
pacient pentruintervin asupraAstfel,
a-l influenta. sistemului
pen
tru a vindeca un pacient obsedat de boala sa, ei recurg la o
manevra subtila prin care urmaresc sa-i schimbe ideile fixe.
Exista, la amerindieni, o categorie de samani numiti h yo
8
k clovnii sacri care recfrg la un anumit joc pentru a aba-

te gîndurile indivizilor a upra carora urmeaza sa intervina.
A cincea ipoteza: sa anii aleg ceea ce este comprehen-

sibil din punct de veder fizic si pentru ei toate evenimen-
tele sînt legate la scara u iversala.
Subtilitatea consta în 1 face pe individ sa creada ca ori-
care
nterpreteaza
ar fi realitatea
toate perceputa
semIJielevietii
aceasta
ca fiind
este emanatii
reala. Deale
fapt
unei
ei
ordini superioare.
A sasea ipoteza: sa1anii patrund în lumi paralele.

Lumea eterica în senful samanic al termenului e poate
A saptea ipoteza: to i samanii lucreaza avînd consti-

inta clara a existentei un i forte superioare.
Dar în ce fel se mani sta aceasta forta? Poate ca sama-
o perceptie a lumii fiZiCldintr_o perspectiva holografica.
nii utilizeaza pur si sim9lu mediul înconjurator mai exact

terile magice si harul vi decarii. Ei se conecteaza la suflul
planetei cu ajutorul
fortele Marelui cînte~ elor
Parinte sacre alplantelor
Pamîntul pentru a si

siprin apro:
spori pu-
pierea de acele situri vibratorii astfel încît fortele lor pro-
prii sa sporeasca.

re Legatura dintre si
fizica cuantica toate f cesteipoteze
reatitatea esteDaca
samanica. conexiunea din
îti modifici
modul de percepere a reflitatii îti modifici de fapt propria
realitate.
iecare în Fizicienii
maniera sa cuant~cisi
si îryfunctie
samanii
de referentul
au întelessau
acest
cultural.
lucru
Pe masura ce analizar toa~e aceste lucruri îmi dadeam
seama
hestiune
ca lumea
de semantica.
asa cuW o
fizica
percepem
cuantica
noialegerea
nu esteunui
decît
ob-
o
servator
ermina trecerea
care sa masoarf.
respec~~veiproprietati
o anumita proprietate
din stadiul
fizica
de sta-
de-
de la aceasta m am într bat daca lumea nu este o creatie a

re în cel de existenta
gîndurilor pn~·
noastre. Acea tasimplul fapt
întrebare maal ducea
observatiei.Plecînd
cu cincispre
zece ani în urma în perioada primelor mele întrebari asu

pra naturii universului. Era posibil oare ca universul sa nu
fie decît un aranjament subtil o constructie alcatuita din
ansamblul constiintelor noastre legate unele de altele? Nu

ma refer aici doar la lumea constiintei si a gîndurilor ci si
la lumea fizica. Încetul cu încetul se contura o idee. Nu exis
ta nici o limita cu exceptia celor pe care ni le impunem noi
însine. În mintea mea lumea mitica a ideilor si viziunilor se
suprapunea putin cîte putin lumii materiale reale.
Cautarea mea prindea contur.
Originile constiintei samanice
Antropologul Jeremy Narbyl propune o ipoteza fasci

nanta. În urma cercetarilor sale el a ajuns sa se întrebe daca
ADN-ul nu se afla cumva la originea stiintei samanice. În vi
ziunile unui mare numar de culturi ancestrale - egiptenii
. sau
anticiamazonieni
animistii din Benin crestinii
- regasim sub o formaaborigenii
sau altaaustralieni
concep
tul de sarpe cosmic. În timpul experientelor desfasurate sub
influenta ayahuascai imaginile sonore sofisticate suscitate
de viziuni sînt de natura interactiva - este posibil sa dialo
ghezi cu ele. Este vorba de o realitate virtuala de o pînza
holografica vie în continua miscare: faimoasa televiziune
a padurii. În urma cu vreo zece ani i-am prilejuit unui cer
cetator în domeniul electrofotoniei o experienta de expan
siune spatiala a constiintei2• Experienta ne-a permis sa ur
cam în lungullantului dublu-helicoidal al ADN-ului.
Traiesc o senzatie de plutire a spus calatorul prin acel
spatiu de constiinta. Ma aflu într-un univers energetic. E
ca si cum as calatori într-o nava spatiala printre culori care
se succed foarte rapid. Dar aceasta nava este o constructie
energetica a constiintei mele. Mi-am creat un sprijin pen-
Jeremy Narby e Serpent cosmique Georg Editeur Geneva.

2 Patrick Drouot Nous sommes tous immortels Editions du Rocher

Monaco.
8
h d lI d
ie de el. De cealalta parte a acestei constructii se afla un uni

tru
vers acolorat.
avansa, Clar aca, Inma
Pe momentJ, ce simt
e msingur
urma, ...nuIata,
malam
amajuns
nevo-...
Ma aflu într-un loc care ar putea fi asemanat cu Pamîntul.
Este o constructie de un alt tip: o forma sferica, universala,
de nuanta albastru-ver~ie.
ibratiil~r se schimba. :j0rpulPatrund în doare
fizic ma aceasta... sfera si rata
Îmi î~brac
atunci latura fizica a fii tei într-o lumina aurie si ... iata ca
ma simt mai bine. Sînt o ~onstiinta într-un cîmp 'de consti
inta superioara si, în ac lasi timp, mi-am pastrat si forma
încarnata. Purtatorul ac stei forme, trupul meu, este înfa
surat într-un bulgare de lumina în vreme ce eu, constiinta,
ma aflu în interiorul sfer i albastre-verzui ... Vad acum o ho
~ograma cu niste trepte re trecere ... Este elicea de ADN ...
doi reprezentînd planu divin. Ajuns aici, gasesc o noua

treapta
Incep saceurc.
duceSînt
spre ze 1 Întelepciunii.
saPte~eci Adevarata
si doua de trepte, treaptasi
saptezeci
sase, sfera a disparut. A est nivel corespunde unui alt plan

de trecere, de fapt, estef99 360 3 L Urc ... La patruzeci si
de ~onstiinta, un pl~n ,a~ n:ovrtii si a~ :e?asterii (este v?rba
desIgur
oastere).deA
Imi
moartea
continui
Imt ~scensiunea.
jatlCa, semmflcmd
Iata-marenastere
ajuns la treap
SI cu'
ta saptezeci si doi, în vîrfpl elicei;, Aici este o usa, apoi o sca
ra mare. Este un fel de tFmplu. In vîrful scarilor se afla un
soare, un tron si, pe ace t tron, un om. Sau cel putin o di
vinitate
bra. Estecuvorba
cap de
de sacal
Anubis,easupra caruia este
zeul egiptean un capNu
al Mortii. de este
co
un preot care poarta m sca de sacal. Nu ... este realmente
vorba de o fiinta avînd ap de sacal.
Nu vreau sa ma îndr pt înspre el deoarece simt o inter
dictie.
u vad Ma
binedoare
ce e acolo.
corpu~~.u În
stiuspatele r
unde ma
lui este
aflu cu
lumina
exactitate.
... dar
la treapta o suta... Iata... Anubis a disparut. Acum sînt de

Am
parte.trecut
Vad de treapta
niste fiinte satezeci si doi.siAr
c re danseaza trebui
cînta. sa fiu
N-am acum
nici cea
mai
inevaga
... Încerc
idee unde
sa înteleg
ma laflu.
ce energii
Cei desînt
acolo
manipulate
nu se ocupa
în acea
de

dimensiune încarnata, acolo unde am vazut toate culorile ...

Vad în primul rînd un spectru de culori ... Am apoi o alta
viziune, mai frumoasa, mai pura. În mijloc, se afla o fiinta
de lumina. Încerc sa-mi împing propria frecventa vibrato

rie spre a ei. Ea este asezata pe un tron si îmi întinde un bas
ton cu mîner. Nu reusesc sa ajung la el... Incerc sa fac le
gatura printr-un canal fin de lumina cu cel de-al treilea ochi
al fiintei de pe tron, dar aceasta nu are chip ... Asta era, acum
înteleg: bastonul cu mîner reprezinta treptele de trecere. Re
usesc sa-I prind si urc pîna la o mie. Pe aceasta noua treap
ta de trecere, gasesc o carte deschisa în care se afla scris un
text ... Este cartea lui Abraham. O scriere care nu corespun
de nici unei realitati cunoscute pe pamînt dar care înglo
beaza toata experienta descrisa de mine. Este cartea chipu
rilor. În ea se gaseste totul: Cel care esti si Cel care nu esti,
Cel care ai fost în trecut si Cel din clipa de fata, Cel care vei
fi în viitor. În ea sta scris tot trecutul omenirii - precum
. si viitorul. Se poate citi totul. Acum înteleg: într-un alt plan
de constiinta, totul este posibil. Totul poate fi creat.
Sub influenta plantelor psihoactive, oamenii vad crista
le, scari, lanturi elicoidale de ADN. Cum poate oare aceas
ta realitate moleculara sa devina accesibila constiintei obis
nuite? Ce se întîmpla oare în creier pentru ca nivelul de
constiinta al cotidianului sa dispara, înecat într-un flux de
imagini care nu provin din strafu~durile fiintei ci sînt fa
bricate de aceasta si par sa coexiste într-un nivel de consti
inta paralel sau superior? Stim ca ADN -ul emite fotom, par
ticule electromagnetice ipptetice, si ca lumina are o natura
dubla, particula si unda. In consecinta, se pare ca lumina
emisa de ADN în teoria lui Narbyl ar fi chiar aceea pe care
o vad samanii în viziunile lor si ca ea este identica celei din-
tr-un fascicul laser.
stiuOr, totiproduce
ca el care auovazut dejadeunculoare
senzatie astfel de
vie,fascicul coerent
o luminescen
ta, o profunzime holografica - exact ceea ce descriu viziu-
Jeremy Narby, op it
nile samamce: culorile devin reale. Emiterea de fotom de ca

tre ADN pare sa explice aspectulluminescent al imaginilor
si aparenta lor tridimensionala sau, mai exact, holografica.
In uirison spirituelle et immortalite1, formulasem ipo
teza potrivit careia constiinta este un cîmp de energie de en
tropie negativa supraluminos neeuclidiana, adica un cîmp
de energie care nu se mai supune legilor fizicii clasice.Cu toa
te acestea, ea ar putea foarte bine sa fie constituita de cîmpul
electromagnetic format de ansamblul acestor emisii, or noi
stim ca în vîrful molecl .lei de ADN se afla un dipol iden
tic unui captator radar. In consecinta, imaginile acelor fiin
te luminoase percepute în timpul starilor de constiinta sa
marucanu ar fi eleoare materializareaconstienta a unei realitati
eterice cu cinci dimensiuni? Stiinta este prizoniera propriu 
lui sau postulat de obiectivitate, care a sfîrsit prin a capata
valoare de dogma. Cu toate acestea, descoperirea unui cod
genetic unic pentru orice fiinta vie, alcatuit din saizeci si pa
tru de cuvinte (codonii ADN-ului) este o minune în sine
- calendarul sacru maya pare sa fi integrat aceasta cunoas
tere cu foarte mult timp în urma.
Ca sa explice toate aceste fenomene, vracii - barbati sau
femei - folosesc metafore pentru a vorbi despre spirite. Bio
logii fac acelasi lucru pentru a vorbi despre ADN, protei
nele si enzimele acestuia, chiar daca, în viziunea clasica, o
mole~ula nu este constienta. Or, activitatea unei stiinte de
pionierat numita psihoneuro-imunologie demonstreaza ca
un organ, si a fortiori o celula, poseda o forma de constiin
ta care îi este proprie.
Experimentarea directa furnizeaza alte raspunsuri. De
vreme ce de cealalta parte a valului se afla o imensa cunoas
tere, de ce nu ne~am deplasa acolo pentru a observa si a cu
lege informatii? Cu mai multi ani în urma, m-am autopro
iectat în propriul creier pentru a întelege cum lucreaza acesta
în timp. ce eu patru~de~m în mod deliberat într-o stare de

expansmne a constnntel.
Patrick Drouot, uerison spirituelle et immortalite Editions du Ro

cher, Monaco.
8
În cursul unor experimente desfasurate în laboratoare

le Institutului Monroe din Statele Unite, am fost confrun
tati cu siruri de unde înalte relativ putin cunoscute, deoa
rece
unde sînt destul dedestarile
generate rare, meditative
numite undeclasice
gamma.sîntSirurile de
de natu
ra alfa si teta. Or, acestea au fost eclipsate în timpul expe
rientelor. M-am pomenit, de fapt, în mai multe rînduri, în
tr-un soi de hiperconstiinta, în care s-au manifestat siruri
de unde gamma de o amplitudine si frecventa ridicate. Am
putea explica oare starile de constiinta samanica prin aceas
ta activitate particulara a creierului nostru? Aceasta erup
tie de unde gamma este reprezentata pe cartograma activi
tatii cerebrale printr-o pata galbena la nivelullobului frontal,
cu alte cuvinte spre fontanela. Activitatea a urcat pîna la 58
de hertzi, fenomen cu totul extraordinar. Psihiatrul John
Richmond, comandant în US Air Force, mi-a marturisit ca
neuropsihiatrii si neurologii care studiaza astfel de mode-
,le cerebrale vad în ele anumite tendinte psihotice
Nu auzisem niciodata de undele gamma. Fenomenul ne
fiind explicat, mi-am pus urmatoarea întrebare: de vreme ce
exista în mine un cîmp de energie - constiinta - care se joa
ca cu timpul si spatiul si este capabil sa se deplaseze prin di
ferite dimensiuni, de ce sa nu-l folosesc? De ce sa nu ne fo
losim, de fapt, de forta spiritului nostru pentru a trece printr-o
poarta gamma? Puteam sa ma plasez într-o stare familia
ra, sa-mi vizualizez creierul, sa creez în mod artificial un sir

de unde gamma si sa ma proiectez în locul vizualizat. Pu
team oare sa plonjez în propriul meu creier? Sa-I determin
sa produca, în mod natural, siruri de unde gamma? Expe
rienta urma sa-mi dea raspunsul la aceste întrebari.
La începutul acesteia, am intrat rapid în starea necesa
ra, apoi, respirînd usor, mi-am relaxat diferitele parti ale
corpului: picioarele, mîinile, spatele, pieptul, capul si toti mus
chii. Am numarat mai întîi în sens descrescator, de la doua
zeci la unu, si m-am imaginat scufundîndu-ma în apa, adîn
cindu-ma în mine însumi. M-am vizualizat atingînd fundul
unei piscine apoi, propulsîndu-ma în sens invers, am nu-
8
marat de data aceasta de lJ unu la douazeci. Am uitat de me
cap - casca audio si cea c senzori sensibili. Am vizualizat

apoi o lumina aurie care a învaluia, cel putin structurile
diul imediat, de corpul m~, de fire, cabluri si castile de pe
fiintei
it fiind,mele,
raspundea
inclusivimpul,urilor
corPI' l meu primite
fizic. Spiritul
de la mentalul
meu, prega
meu.
Mi-am imaginat apoi qste trepte de lumina pe care le-am
urcat imediat. Ajuns în vrrf, m-am straduit sa-mi vizuali
zez creierul învaluit în lumina, înconjurat de o retea de fire
care avea în centru o pat~ galbena, pe care am asociat-o cu
o eruptie gamma. Brusc, T-am simtit trecînd în viteza tur
bo . Constiinta mea sup rioara, precum si alte niveluri ale
fiintei mele pareau sa fi omit în cautarea mea. M-am re
gasit asemeni unui satelit rtificial aflat pe o orbita terestra.
Am coborît, asemeni unei nave spatiale spre o planeta necu
noscuta. Îmi închipuiam as cu pas descinderea spre aceas
ta lume noua, ~pre prop iul meu creier. Acolo, dedesubt,
la cîteva mii de kilometri, se gasea o eruptie numita poarta
gamma,
comunicaîntr-un fel, baza
cu aceasta, am pre
ecurscare ma mijloc
la un îndreptam.
foarte Pentru
simplu: a
limbajul. Am simtit de f pt insinuîndu-se în mine premi-.
sele unui limbaj universa : limbajul universal al luminii.
Experienta ar fi putut dura trei secunde sau un milion
de ani, timpul devenise il zoriu. Coboram lent. Simteam
cum controlez total expe ienta, viteza de cadere si toti pa
rametrii coborîhi spre po a ga TIlla. Aveam constiinta exis
tentei unei energii intelig nte. Incetul cu încetul, acest cre
ier a devenit imens, ca abs rbit de acea pata gamma - poarta,
treapta spre alte lumi. A, resimtit imediat ceva asemana
tor unui vulcah în erupti energetica - vapaile se proiec
tau la mare departare. Pe asura ce ma apropiam, acest soi
de vîrtej energetic parea s o -si încetineasca activitatea. În sfîr
sit, urma sa patrund în el.
Eram foarte aproape ~e frontiera care separa un univers

de
prealtul,
ceeao ce
dimensiune deJealalta. Am
urma sa defopar. Nu ajuns
stiam într-o
chiar nimic
zona de
de
frontiera.
lalta parte, Avea~ imp:esi~ ca încep sa zaresc
ceva mseslzalJil. ceva de cea
8
Brusc, am trecut prin poarta gamma. M-am simtit tre
cînd ca printr-o c~ldura rac<?rjtoar~ -:- ~ra ca .si ~um.as fi

patruns mtr-o ecuatIe matematlct cu cmCIdlmensmill. MI-am
dat seama ca o eruptie gamma rra asemanatoare unei mici

gauri negre. Creierul meu a îngeput sa lucreze în niste re
se vreoda~a. Potri;rit te?riei r~lat vitatii generale, materia su

pusa uneI constnngen maXlme produce un nou fenomen
gistre necunoscute, cu o raPiditrte pe care nu o mai avuse
în univers: gaura neagra, zona cea mai deformata a raportu
lui spatiu-timp. Gaurile negre, î* rotatie, contin punti capa
bile
ectasa la
faca
ce legatura
anume? cu
Launiversut nostru. la
alte unitersuri, Dar pentru
lumi a-l co
paralele, la
lumi vibratorii diferite sau la stari de constiinta samanica ?
Am trecut apoi brusc prin abeasta eruptie ga~ma/gau-
ra.?e~g.ra. D: c~al~I~aya~te, ami de~~o~eri~ o st~re de. con
stnnta
riginara,
Imensa,
ca si cum
lnfmlta.
formaSlmtear,r
mea fitica
ca nu
ImIarreIau
fi fostdlmensmnea
decît o pro-
. iectie a acestei constiinte, ca si qînd fiintele umane nu ar fi
decît proiectii încarnate ale unei realitati care le depaseste.
Spatiul acela degaja impresia de ~Orta imanenta, de genero
zitate,
ici fluide,
de caldura,
nici solide,
de aur.
ci seamaqa
Aces~e valuri
cu nisteenergetice
perdele vibrato
nu sînt
rii alcatuite din praf. Acolo sa fie oare lumea lui Ta' aroa,
pestera Strabunilor, hologramel~, boug ri acel dre mtime

al aborigenilor australieni ? AceJ~ta dimensiune este, în ori
pete de aur, ea contine o forta s' o caldura fantastice. Este

un fel de forta de coeziune.
ce caz, foarte luminoasa. compîlsa dintr-o multime de mici
Am ajuns la o poarta coloratia în toate culorile posibile
tile gamma sînt efectiv niste mi i gauri negre pe care cre

ierulle poate genera în mod cons ient. Ele sînt cele care per
mit accesul la miturile omenirii, la Timpul cel Dintîi, cel al
si imaginabile,
starii careoriginare,
de constiinta se combina~
în carefara sa se amestece.
fontanela Por
fiintelor uma-
ne era
e ce
moale.
trebuie oare sa percepfm lumea doar prin inter
mediul unor instrumente fabricate de om? Adîncimile in-
8
const~en.tului no~tru sînt ~robabil ~n r~cept~r sp~c ~ic care
permIte mtrarea m contaq cu o alta reahtate, mchIsa mstru

consta în studierea naturii rin intermediul unor instrumen
te fizice, produse
mentelor ale logi
fizice: Stiinta ii, dar eavaliditatea
rel;~moaste nu a admisdemersului
niciodata ca
ce
fiinta
ul.t ~t~e
umanao.arears:iin.ta
putea des.l?fe
fi u~ul ~~mstiint~
din aceste siinstrumente.
de:,pre imensele
Cît de
ei
posIbIhtatI? G~ndIrea stnntIfIca dommanta nu recunoaste
c~ real decî: c~ea ~e.este r,ductibilla anumite fenomene fi
ZIce sau chImIce SI Impune fenomenelor observate un apa
iceconceptual
rat rigide . ce coresPllnde unui sistem de structuri lo
.. Star~le de constiinta sarpani~a pot fa~e obie.c:ul unor ~t.u
experienta subiectiva de o natura asemanatoare viselor. De

dn fascmante,
mersul samanicdaca cerceltorn
consta accepta voluntara
în r-o proiectie condItIa de a traI o
a spiritu
lui
onatelor
în spatiul
- spiritele
interior naturii,
, urmînd animalele
unei alegeri
totemice
atente
sau azonele
coor
fluctuante spatio-tempor~le care confera darul profetiei.

Obiectivul con$ta în para4irea structurii logice a constiintei
pentru a intra în interactiune cu lumea într-o maniera ne-.
speculativa dar directa, P9ntru a te topi în ea. Poetul este o
persoana capabila
iera subtila sa scri~
lucrurile versuri
car~ îl si sa resimta
înconjoara într-o
si ceea ce ma
se petre
ce în lume.
cimile necunoscute ale co stientului nostru pentru a inter

preta fata ascunsa a unive sului si a-l incorpora într-un tot
Starile de constiinta satanica implica o calatorie în adîn
~rdonat. Constiinta umanr este, ~rin ~efinitie, cos~ic.a. Na
hmov1
oi facem
formuleaza
parte integrantt.
concepfulAceasta
unUl uruvers
conceptie
semantIc
holistica
dm care
este
ne sperie, nu ne ramîne ecît sa renuntam la studierea fi
intei
o sfidare
umane
la adresa
în toataparaditei
comp exitatea
culturii
ei. Nu
moderne
este posibil
si, daca
sa vezi·
asta
lumea si sa intri în interac~iune cu ea decît între rupînd dia-
V.V. Nalimov, Les MatherJruttiques de l inconscient Editions d~ Ro

cher, Monaco.
8
logul mental, renuntînd la conJptualizare - cu alte cnvin~

te, la tendinta de a defini. Lite atura dedicata samanismu
lui este de o bogatie si o divers tate rar întîlnite iar studiul
textelor traditionale pare sa demonstreze necesitatea de a

dezautomatiza constiinta, cel utin în sens temporal, adi
ca de a evada din limitele culturale.
Starea de constiinta samani a este greu de studiat si de
analizat din punct de vedere st intific, deo.arece descrierea
cata cu ajutorul simbolurilor si i terpretata cu ajutorul con

ei în cuvinte
ceptelor esteunei
proprii foarte dificilacl.alturi,
anumite poate fi cel mai
de vreme bine mul
ce, prin evo
titudinea manifestarilor sale, fi care experienta mistica este

unica în felul ei. De aceea, de î data ce înlaturam iluzia de
a ne afla în posesia adevarului adevarat, devenim capabili
sa percepem experienta samani a în ansamblul ei. Cu toa
te acestea, continuam sa simtim nevoia de a inventa si utili
za un limbaj nou. Oricît de ci dat ar par~a, pentru a înte
lege învataturile celor mai vech traditii trebuie sa realizam
mai întîi faptul ca, atît ele, cît si n i, cei de acum, spunem ace
lasi lucru, dar în limbaje diferit. Asistam, asadar, la întîlni
rea dintre doua constiinte sau d1ua modele de gîndire iden-

tice~dar îndepartate în timp si Jpatiu. :
ona
In inconstienta
viata noastra acotidiana,
constiintei recfrgem
nr,astre, folosind
adesea cuîntotii
acestla scop
acea
diverse tehnici, adesea dictate e propria noastra cultura.
Activitatea stiintifica creatoare ste direct legata de patrun

derea în adîncurile lumii interi are. Imaginati-va un cerce
tator aflat în incapacitatea de a rezolva o problema. El îsi
întrerupe experimentele si se d ce la biblioteca. Aici, el se
destinde la adapost de mediul s obisnuit, de gîndurile cu
rente si de discutiile obositoare u colegii. Se scufunda pro
babil în studiul unor carti care u au nici o legatura cu pro

blema care îl preocupa. Este o etoda particulara de a privi

în sine însusi. Dar aceasta acti itate, care i s-ar parea ab
uza paraseste starea de veghe, î ceteaza sa mai rezoneze cu

surda unui
fluxul si cuobservator,
aspectele sale
are un
inco
s sstiente.
profund:
Punctul
problema
de vedere
în ca
familiar dispare si fenom nul este pus într-o lumina noua.

Apoi intervine pe ne as te tate hazardul Fara sa stie de ce,
cercetatorul nostru cons lta o revista în care se afla un ar-
perspectiva noua si fruct oasa.

Iata un exemplu luat in realitate: în urma cu aproape
cincizeci de ani, Nalimov participa la tentativa de construi
re a unui fotocatod
sibilizare cu ajutorul sensil>illa lumina colorante
undi substante infrarosie complexe.
prin sen
~ormularea problemei er~ ~~arte det~liata. Seyia ca ~espec
tograftce. Cu toate acest. a, timpul pe care cercetatorn 11

tivul c?lorant creste senSltlht~tea la mfrarosn a placllor.~oA
apropia de sfîrsit, iar ei n obtineau nici un rezultat pozi
tiv. Cu fiecare experienta, ei se apropiau tot mai mult de re
zultatul
aveau la scontat,
dispozitiefarapent~
a aj nge însa la capat.
rezolvarea acesteiApoi, cineva sea
probleme
reusit sa abordeze probleIfa dintr-un nou unghi: efectul in
f
stabil observat se explica prin colorantul folosit, ci prin
apa de cristalizare
experienta a relevatcare intp în instabile
ca efedtele compozitiadispareau noua
acestuia.daca sub
stanta
e nimeni
coloranta
la asta era
mai sublifnata
dev~~me ?sub
Întreaga
vid. De
cunoastere
ce nu se gîndi
mole
cuI ara teoretica era supe1lua. Interesul pentru acea latura
a problemei a fost abandqnat imediat si proiectul si-a atins
scopul.
e.' aAce~eaare
Multi cercetatori
au un nu
ef~c~lstimul~tiv,
re~lizeaza faptul
sîn~caga~ite
publicatiile
în ~eneral
uti
dm
biectul
mtImplare.
cautarilor
Estetale.
SufIcIfnt
Cpvintele
Sa-tI din
armolllzezl
viata noastra
constnnta
cotidia
cu
constient si aleicarei rezu tate se traduc, la nivel constient,

printr-un sistem de simb luri ce ne permit sa comunicam
na
cu noi
nu îsi
însine
au locul
si cuînceilalti.
munCf-Acest
de creatie,
fenomen
care este
opereaza
bine ilustrat
în sub
deerioada
afirmatiile
deosebita
multora vieti~.
oa~FniAt;care
gasit
spun: Treceamreprintr-o
in întîmpl o revis
taOI~i~intr-o data sa
SI am putut ~mdau
înte~~s::. In mintea
vI$tn mele o nouan:ea ~u încolJit idei
onentare.
9
Natura previziunilor tehnologice este mai degraba una

mitologica decît stiintifica. De altfel în privinta acestora
stiinta a adoptat adesea o atitudine negativa. În 1907 Or
ville Wright a efectuat primul zbor mecanic controlat care
a fost însa contestat trebuind sa treaca cinci ani pîna sa fie
acceptata ideea ca fratii Wright zburasera efectiv. Cum pu
tea fi altfel de vreme ce profesorii cei mai eminenti ai vremii
demonstrasera stiintific ca omul nu poate zbura? Leonardo
da Vinci J erome Bosch si J ules Verne reprezinta tot atîtea
exemple ale emergentei unui spatiu semantic atemporal
în adîncimile
zualizeze si însufletului lor - sa
cele din urma spatiu care
creeze le-a permis
masini care nu sa vi
exis
tau în timpul lor.
Andrew Thunderdog mi-a povestit ca un clan de abori
geni australieni care nu avea aproape nici un contact cu lu
mea civilizata vazuse în dre mtime o masina ciudata pe care
i-a fost imposibil sa o identifice. Ei au descris-o deci cu aju
torul metaforelor. Dupa cîtva timp în preajma taberei lor
a sosit o Toyota în care ei au recunoscut masinaria ciu
data descrisa de stramosii lor.
O noua maniera de abordare a samanismului necesita un
limbaj nou. În Evanghelia sa Ma~cu spunea: Nimeni nu
pune vin nou în bu~dufuri vechi caci vinul le va face sa ples
neasca si va pierde astfel si vinul si burdufurile. La vin nou
burdufuri noi.
Cîmpurile semantice atemporale ale inconstientului pot
favoriza o noua întelegere a fenomenelor samanice cu con
ditia ca acestea sa fie traite. Ne putem întreba în ce masu
ra experiente precum swe t lodge sau dansul soarelui pot
mari potentialul creativ al unui om de stiinta. Raspunsul la
aceasta întrebare nu este simplu. Fiecare om de stiinta este
convins ca si-a gasit propriile mijloace si în general incon
stiente de a accede la Cunoastere. Dar aceasta nu este con
tinuta în carti ele fiind doar instrumente care ne ajuta sa
ne apropiem de ea.
Spre deosebire de stiinta care se întoarce spre lumea ex
terioara samanul se întoarce spre interior spre legile care
9
guverneaza fiinta si univ I rsul. Stiinta este empirism exte

rior, samanismul empiris interior. Pentru saman, lumea
de sus (interiorul) se pr iecteaza asupra lumii de jos (ex
teriorul) - raport reconc liat prin formula ermetica: Cele

ale lumii de sus sînt prec m cele ale lumii de jos.
David Bohm1 exprim~ cu claritate acest principiu: Nu
veti gasi solutia la aceasta roblema - cea care priveste uni
ficarea legilor ce guverner,za interiorul si a celor ce guver

neaza exteriorul- decît faca acceptati ideea ca omul este,
într-un anumit sens, un icrocosm al universului. Bohm
a fost modelul exemplar 1 omului de stiinta care întelege si

apreciaza relatia dintre st inta si misticism. Anumiti cerce
tatori adera astazi la aceas a maxima ermetica. Acest demers
îi transforma în oameni de stiinta postcuantici. Formula le
ofera fara îndoiala un pUfct de jonctiune cu vechile tradi

tii, oricare ar fi acesta, si sugereaza redescoperirea sub o for
ma moderna a legaturii antice dintre modul de abordare can

titativ (propriu stiintei) ~i cel calitativ (al samanismului).
Prima dispune
ematica. de o de
Oamenii metod~logie riguroasa
stiinra cauta si formalizata:
sa controleze ma
materia bru-.
tai samanii se insinu~aza ~n materia subtila care, afirma ei,

are propriile reguli, asemrnatoare celor ale stiintei.
Traditia ezoterica - în~eosebi în Orient, unde ea se con
topeste cu traditia mistic - a produs Upanisadele si înva
taturile lui Patanjali 2 si al lui Buddha. Aceste texte sînt de
scrieri detaliate ale mater ei subtile din care sînt constituite
corpurile energetice ale fintei umane si nivelurile de ener
gie - lumile luminoase în care evolueaza aceasta.
Stiinta moderna studi za obiectele reducîndu-Ie la o se
rie de c;mpon~nte din ce 1ll ce mai mici. Analiza minutioa
sa reprezinta fara îndoiala unul din marile sale atuuri, dar
si una din marile sIabiciu~. Fragmentînd natura, stiinta pier

de orice notiune de ansatpblu. Ea plateste un tribut si mai
Renee Weber, ialogue atec des scientifiques et des sages Editions

du Rocher, Monaco,
Parintele doctrinei yoga.
greu
ui si nevoii
uneori sale
chiar
de aprecizie:
detaliilor.o pifrdere
Sr,manul a si
sensului
misticulansamblu
sînt pîn
diti în permanenta de un peric 1: tentati a de a se pierde în
fondul problemei, în detrimen ul formei -lumea cotidia

na. Stiinta poate sa reorienteze nteresul calatorului spre
aceasta lume, dezvaluindu-i tra aturile ei particulare în în
treaga complexitate a frumusefi lor ..
Samanismul se concentreaza asupra reunificarii fiintei si
universului în forma sa vizibila, i invizibila, adica asupra ex
perientei
vidente între
directe.
fisiunea
Renee
atomului
weberivorbeste
i fisiunea eului.
despre Misticul
asemanari
are
nevoie de o mare energie, conce trata si intensa, pentru a-si

îndeplini sarcina de a se elibera e sine si de a deveni trans
parent fata de sursa. De aceea, ajoritatea misticilor au in
sistat asupra puritatii scopului In cadrul unei fisiuni sacre
a eului - pentru a o distinge de rma sa schizofrenica. Dupa
aparitia
reatori lucrarilor
ai dezordinii,
lui Claude
au deve~it
L9vi-Strauss,
fizicienii samanii
lumii denebuni,
dinco
lo, creatori ai unui univers ord<j>nat. Aceasta distinctie este
importanta. Trebuie
nalitate solida, pentru saafii un pe
pasi i~divid
calea puternic,
anevoioasacu ao fisiunii
perso
sacre a eului; trebuie sa ai un e hilibru si ~ rezistenta care

le lipsesc persoaI elor care sufe a de o disociatie patologica
a personalitatii. Insa diferenta ea mai semnificativa între
aceste doua stari tine de faptul c v disolutia sacra a eului este
o practica subtila care depinde' e controlul voluntar al in
dividului în cauza, acesta fiind otivul pentru care prega
tirea samanica dureaza u~eori eci de ani. Nu poti sa devii
un yuwipi în cîteva luni. In cee ce priveste latura patolo
gica a acestei dezintegrari, ea e te de natura involuntara si
scapa controlului individual.
tru un om obisnuit, care trebui sa lupte împotriva fricii si

a diverselor conditionari. Un pr· fan se teme în primul rînd,
Destructurarea
intrînd sacra
în consonanta cu aunive
eUlUlleste o sarcina
sul, ca ar puteadificila pen
fi absorbit
1 Renee Weber, op it
în acest suflu cosmic si ar înceta astfel, într-un anumit sens,

sa mai existe. Este o teama care nu-l încearca niciodata pe
fizician, atunci cînd procedeaza la dezagregarea unor par
ticule. În pofida
cat conceptia actiunii
despre observatorului
rolul atribuit omului, decare a modifi
stiinta clasic,
activitatea fizicianului contemporan ramîne exterioara in
dividului care o exercita si care, spre deosebire de mistic, pare
în consecinta invulnerabil.
Samanul din vechile traditii si misticul, occidental sau
oriental, devin astfel veritabili alchimisti, reunind microcosm
si macrocosm. Ei traiesc din punct de vedere spiritual în acea
stare a crearii, manifestarii, disolutiei si reunificarii fieca
rei particule de materie solida si de energie subtila. Astfel,
ei percep lumea vie în tot ceea ce este a priori neanimat. Ei
sînt capabili sa se abandoneze si sa moara în fiecare mo
ment si deci sa renasca în permanenta, traind într-un pre
zent atemporal ce se reînnoieste fara încetare.
Realitate samanica

si realitate virtuala
În Le Cobaye un film science-fiction, dr Lawrence An- .

gelo, un stralucit om de stiinta, lucreaza la un program re
volutionar de realitate virtuala. Atunci cînd experientele sale
pe animale stagneaza, el gaseste un substitut ideal: un in
divid sarac cu duhul, care tunde gazonul de unde si titlul
original al filmului The Lawnmower Man . Cobaiul,Jobe
Smith, patrunde astfel în zone de realitate virtuala din ce
în ce mai intense si stupefiante. Experientele îl transforma
treptat într-o fiinta supraumana. Desigur, aici este vorba de
science-fiction ... dar cînd realitatea se va întîlni cu fictiunea ?
Imaginati-va o televiziune pe un ecran fara margi~i si di
fuzînd emisiuni în relief, cu sunet în trei dimensiuni si cu
obiecte pe care
Imaginati-va spectatorul dele-ar
posibilitatea a vaputea prinde
scufunda si manipula.
într-o lume ar
tificiala si de a o explora, nu doar de a o privi din perspec
tiva oferita de un ecran plat. Imaginati-va posibilitatea de a
fi atît creator, cît si spectator al acestei experiente si ca, prin-
9
tr-un gest, vorba sau gînd, ati avea posibilitatea sa remode

lati aceasta lume artificiala ... Aici nu mai este vorba de nici
o fictiune Elementele constitutive ale unui sistem de rea
litat~ virtuala: vizionare, casca, imagine sintetizata în relief,

intrari si iesiri periferice, simulare pe calculator, ne permit
astazi accesul la o lume artificiala pe care o putem modifi
ca dupa bunul plac.
Tehnologia realitatii virtuale deriva în parte din cea a si
mulatoarelor de zbor folosite de piloti. Gratie acestor in
strumente, ei capata primele notiuni de pilotaj la sol, pe
replici ale comenzilor de zbor. Ecranul folosit de aceste si
mulatoare este cel al unui calculator, peisajul prezentat schim
bîndu-se în functie de ruta virtuala urmata de pilot. Re,ali
tatea virtuala este tot un fel de simulator, dar în loc sa se
afle în fata unui ecran care prezinta imagini bidimensiona
le, experimentatorul este scufundat într-o lume de imagini
în trei dimensiuni, creata pe calculator. El poate sa se de
plaseze în aceasta lume virtuala, sa o contemple sub dife
rite unghiuri, sa atinga si sa remodeleze obiectele din jur.

La ora actuala, este necesara folosirea unei casti electro
nice sau a unei perechi de ochelari cu obturator pentru a
vizualiza o astfel de lume, precum si a unei manusi specia
le sau a unei componente periferice - o mansa, un mîner
- pentru a manipula obiectele care se vad în jur. NASA a
creat o casca care integreaza un ansamblu de lentile si de
ecrane video minuscule legate la un aparat care urmareste
pozitia capului si creeaza astfel iluzia ca ecranul se întinde
de jur-împrejurul calatorului . Aparatul modifica automat
imaginea prezentata, atunci cînd subiectul întoarce capul.
Acesta poate trece prin spatele obiectelor create de calcu
lator, le poate ridica si examina sau, deplasîndu-se, le poa
te privi dintr-un alt unghi. Aceasta modelizare complexa a
unei lumi virtuale ce se schimba la fiecare miscare a expe
rimentatorului este produsa de catre un program de simu

lare alimentat de un calculator performant la care sînt co
nectate casca si manusa. Mîine, alte tehnologii, mai usoare,
vor propune acelasi tip de experienta, iar calculatoarele fo
losite vor fi mai performante si mai putin costisitoare.
9
Prim ele articole consactate realitatii virtuale de catre m a

rile saptam înale am ericane Idateaza de 'doar cîtiva ani. N um a
prim a pagina: Realita~ea virtuala, un nou instrum ent care

am plifica im aginatia . In num arul sau din februarie 1993,
rul din octom brie 1992 a1 revistei Business W eek titra pe
Time vorbeste de un nou Icyberpunk, caruia îi plac rock' n
roll-ul sintetizat pe calcu1ator, drogurile usoare si ... sexul
virtual. Newsweek vorbef de o noua tehnologie interacti

aturile, în care ne jucam sau învatam .
va menita sa dea peste caRIm odul în care ne facem cum pa
M arele public are o .i?1e falsa desp:e realit~tea virtua1a1.

De fapt aceasta
i înlocuite nu malm a'li
de ecrane lljPUne folOSirea
sau chiar castllor,
de statii care gra
de lucru pot
acele sim ple track balls au de joysticks3• M anusile senzi

fic
tive nu sînt utilizate excl siv înm anusile
în gam a înalta. Tot a~fel, contextulpotrealitatii
fi înlocuite de
virtua
le, care ar putea fi definita fa o sim ulare pe calculat~r în care,

prin m ijloace grafic~, se creeaza o lum e (un spatiu ciberne
tic) care pare reala. In plus, lum ea astfel sintetizata nu este
statica, ci raspunde come~zilor utilizatorului (gesturi, vor
be etc.). Iata ce determ ina o trasatura-cheie a realitatii vir-
tele m iscîndu-se pe un ecr· n ca raspuns la com enzile noastre

si ne reinteractivitatea
tuale: gasim astfel capti
în ati real. tltP
de simulare.
Ne place sa vedem obiec
P riv iti-i p e c ei d in silil1 d e jo cu ri electro nice In te ractiv i
de imersiune pe care îl tra este utilizatorul luînd parte la ac

tiunea ce se deruleaza pe cran. Dar realitatea virtuala mer
ge m aiprin
tatea, departe,
putereaadresînd -se tuturor
ei de atractie, canalelor
contribuie senzoriale
la sentim entul
ale om ului. De fapt, utilizaf0rii nu se multum esc doar sa vada
si sa m anipuleze obiecte ~rafice pe ecran, ei pot sa le si atin
ga, sa realizeze un contaft tactil. Cercetatorii încearca de
asem enea sa rezolve pro1:Hem a m irosului si a gustului.
erm es, P aris.

re B urd ea PhiliPrle Coiffet, L a R ea lite v irtu elle Editions
Sistem
M anse de com anda pent~
cu bi~e.jocurile pe calculator.
9
· Iata o deEmtie c.are : rezul~ roate acesre. nOti~m, u.n

sIstem de realItate vIrtuala este mterfata care ImplIca o SI
p
mulare în timp real si interacti~ni prin intermediul canale

lor senzoriale
simtul multiple siproprii
tactil, mirosul gustul. fiintei umane: vazul, auzul,
Istoricul realitatii virtuale
Realitatea
enta. virtuala,
Ea are peste oricedes-ar
treizeci ali. crede,
În modnucurios,
este denudata re
un in
giner, ci un profesionist al cine latografiei, americanul Mor
ton Heilig, este cel care a dep s brevetull pentru inventia
acesteia: asa-numitul Senso~am simulator primul sistem
video de realitate virtuala. Ince înd din 1960, Heilig a în
cercat sa-si comercializeze noul concept de cinema, de care
însa nimeni nu a vrut sa auda. ealitatea virtuala a început
sa prinda contur atunci cînd N SA, interesata de simula
toare,
renareaa trecut la fabricarea
astronautilor, lor. ;~arte
caci era )\cesteadificill,
erau daca
folosite la an
nu impo
sibil
osmIC~a c~e~zi
SI dIfentelor
~ltfel conditiile
planete. Prtma
df me~iu
fIrmaspecifice
care a comerCIa
spatiu~ui
lizat
dut înproduse de realitate
1987 primele manusivirtual~ a fost VPL.
sen~itive, Aceasta
ataGlove a vîn
si prime
faptul ca, din cauza problemelor inanciare, firma a fost cum

parata
le casti în
de 1992
vizualizare.
de catreSa-semnaIa~
grupul f ancez
pentru
Thomson.
acest scurtDar
istoric,
pia
taii de
ludice.
realitate
Acesta
virtuala
este sectorul
este axataI
în ~are
astazi
primele
îndeosebi
mari pe
companii
aplica
trodus pe piata, în 1994, primul joc video individual bazat

pe realitatea virtuala. Faptul repr zinta probabil un salt cuan
tic
au pentru
anuntat industrie
noi produse.
si pentru
Sa neraspîndirea
~mintim deacestei
Sega,noi
caretehno
a in
logii.
niului science-fiction, caruia îi atoram de altfel termenul

I
cyberspace . Sa stiti însa ca est vorba deja nu doar de sti

inta,Realitatea
ci si de ovirtuala pare sisadeaplrtina
tehnologie în continuare
.n sector dome
comercial intere-
9
sant de întreprinderi din sectoare precum informatica, co

municatiile, designul si divertismentul din lumea întreaga.
Ziaristul american Howard Rheingold1 precizeaza ca aceas
ta noua tehnologie este înca prea tînara pentru a fi percepu

ta de marele public, dar ca ea s-a impus de acum în multe
discipline. Rheingold prezinta cîteva date ale anchetei lui:
La Universitatea din Carolina de Nord, m-am plimbat
printr-o cladire în spatiu virtual, înainte chiar ca aceasta sa
fie construita.
În Centrul de Stiinta din Kansai, aflat la periferia capi
talei japoneze, am luat loc într-un prototip de « mediu re
activ», care urma directia privirilor si natura miscarilor mele.
Am discutat cu cercetatorii japonezi, care recurg la realita
tea virtuala pentru a construi sistemele de comunicare ale
secolului al XXI-lea.
La NASA, am luat comanda unui robot de interventie-re
paratii într-un spatiu extra-atmosferic virtual.
La Cambridge, Massachusetts, mi-am plimbat degetele
pe o « bucata de sticla virtuala» cu ajutorul unei manse pen
tru simularea texturilor. Am vazut, de asemenea, cum cer
cetatorii lucrau la fabricarea unor creaturi animate care vor
popula lumile virtuale semi-inteligente de mîine.
La Tsukuba, unul dintre cele mai mari centre de stiin
ta din Japonia, am trait ciudata experienta de a ma vedea pe
mine însumi prin ochii unui telerobot, un fel de proiectie
în afara corpului, asistata de calculator.
La Honolulu, am vazut o mitraliera cu rotile, telecoman
data,
într-un centru de cercetare de maxima securitate al ma-
nnel amencane.
La Santa Barbara, în California, specialisti în imagini de
sinteza, experti în robotica, suverani ai stiintelor cognitive
si informaticieni din toata lumea s-au reunit pentru a dis
cutalui,
viu despre
ei au centrul
decis salor de interes
aduca comun. La
o contributie sfîrsitul
majora coloc
la aparitia
unei noi stiinte, care se situeaza la intersectia specialitati-
1 Howard Rheingold, a Realite virtuelle Editions Dunod, Paris.
9
lor lor, si au fondat un ziar - publicat de T Press con

sacrat studierii lumilor virtual
În Silicon Valley, am vizita10 întreprindere de o factu

ra
sat speciala, unde care
cu o femeie se fabrica vid o-castiîntr-un
s-a transf~rmat si manusi.
homarAmrosia
dan
tic de patru metri înaltime
La Grenoble, am vizitat un aborator informatic aflat în
interiorul... unui laborator inf rmatic si am pus mîinile pe
o masina care fusese fabricata colo. Mînuirea acestui apa
rat, produs din metal si circuite integrate, mi-a produs sen
zatia pe care o ai atunci cînd pl mbi arcusul pe o coarda de
vioara.
a aAm
pesterilor
calatorit din
înapoi
Lascaux,
în timpi
atf pîna
explorat
în perioada
grota lui
preistori
Platon,
ruia trebuie sa-i acordam de ac m atentia noastra. Realita
am virtuala
tea zarit nu bîjbîie
doar oînca,
data dar
imaginfa unui cu'rîrrd
va a'unge viitor la
tehnologic
maturitate.ca
Proiectare În afara corpului

si realitate virtuala
Pentru prima data în viata mea, povesteste Rheingold,
constiinta mea
metri de cap s-a deplasat
, acolo la o distanta
unde o'sitJez eu îndemod
aproximativ
obisnuit. cinci
Lu
mea pe care o descopeream se ca acteriza prin adîncime, um
bra, claritate si relief, dar totul e a alb si negru. Miscari usoa
re ale capului mi-au confirma ca puteam sa ma adaptez
viziunii acestei lumi ciudate. D ca întorceam gîtul si ume
rii, la aproximativ sase metri d corp, persE.ectiva mea asu
pra acestei lumi se modifica în onsecinta.I Incepeam sa ma
familiarizez cu aceasta senzatie iudata de a avea punctul de
vedere transferat într-un robot cînd am întors capul în asa
fel încît sa ma pot vedea. Mi-a~ dat seama de îndata cît este
de bizar sa te simti prezent simultan în doua locuri diferi-
Experimentatorul
a care vede mediu
este conectat într-un lumea del
exterioara
realitate prin ochii unui telerobot
virtuala.
9
te. Înainte de a face tu însuti aceasta experienta, nu-ti dai

seama ca teleprezenta 1 este o forma de desprindere de trup.
Ea ar putea fi si un mod de a califica maniera în care reali
tatea virtuala modifica constiinta realului.
Toti cei care au cunoscut si explorat stari deosebite de
constiinta vor observa ca realitatea virtuala nu este foarte
îndepartata de un concept oriental si sanscrit numit maya
aya denumeste iluzia în care traim cu totii; realitate a vir
tuala este o iluzie generata de gîndurile si actiunile noastre.
Libertatea realitatii virtuale generata de propriile noastre cre
iere si sisteme nervoase depinde de capacitatea noastra de
a transcende iluzia unei realitati particulare si de a experi
menta întregul potential al eului care reprezinta esenta noas
tra pura.
Tehnicile traditionale cele mai eficiente pentru a-l con
duce pe cel plecat în cautarea adevarului spre aceasta stare
de transcendenta sînt, pentru cei din diversele scoli de yoga,
vairagya si viveka Vairagya este o dezangajare fata de toa
te legaturile reprezentate de experientele mentale fizice. El
nu trebuie totusi confundat cu detasarea emotionala defen
siva observata la o personalitate schizoida. Viveka a fost ade-o
sea prezentat ca o discriminare între real si ireal. Concep
tul poate fi aplicat si propriei noastre subiectivitati, avînd
în vedere ca noi încercam în mod constant sa gasim eul res
ponsabil de gîndirea noastra constienta. În acord cu gîndi
rea yoghina, adevaratul eu prin natura lui transcendenta
Ia), nu este decît un martor care observa activitatea spiritului
fara sa intervina direct. Astfel, tot asa cum niste creiere in
teligente se afla la originea dezvoltarii tehnologiei realitatii
virtuale, care permite experimentarea unor realitati alterna
tive prin mijloace artificiale, o inteligenta ultima este prezen
ta în spatele iluziei realitatii modului nostru de viata obisnuit.
Sîntem în contact cu un soi de spatiu virtual pe care îl
fabricam noi însine, identic cu acel cyberspace al lumi-
Teleprezenta este denumirea data unui concept, unui mijloc, unei

1
experiente.
lor virtuale fabricat de tehnologia sfîrsitului de secol. Ast

fel, starile de expansiune a constiintei, sau mai exact sta,ri
le de constiinta samanica, sînt cîmpuri de realitate virtuala
la care samanii
tobelor, au accesdeprin
prin ingestia intermediul
plante batailor
calauzitoare ritmate
si prin ale
puterea
rugaciunii.
t iin t s m n ic s i ilu m in r e
Obisnuim sa consideram viitorul o extensie a trecutu

lui. Aceasta viziune se bazeaza, îndeosebi în schema ratio
nala, pe experienta noastra de viata cu orientarea sa stiin
tifica. Stim în ce m asura astfel de previziuni sînt hazardate.
Futurologi celebri ai anilor '70, precum Alvin Taffler, au
învatat asta pe propria lor piele La scara timpului, viziu
nea noastra este inevitabil lipsita de recul. Agricultura, do
mesticirea animalelor, olaritul si teserea pînzei dateaza de
cel mult zece mii de ani, iar civilizatia, de cinci-sase mii de

ani. Aproape tot ce stim despre Istoria noastra se limitea-

za la aceste epoci relativ recente.
Traim astazi cel de-al doilea, daca nu chiar al treilea su
flu al revolutiei stiintifice. Spre sfîrsitul anilor '80 si înce
putul anilor '90, sperantele pe care ni le pusesem în moder
nism s-au stins în cea mai mare parte. Numerosi sînt cei care
aspira spre un alt mod de viata, un nou sistem ecologic, o
medicina diferentelor.
pectarea mai umana, oCeea împartasire a cunostintelor
ce, în urma si res
cu treizeci sau pa
truzeci de ani, era de neconceput, a devenit astazi posibil,
dar aspiratiile noastre actuale se vor dovedi poate, peste un
secol, pure utopii. A doua jumatate a secolului al XX-lea
ar putea fi calificata drept era inform atiilor deoarece, în
cepînd din 1960, informatia vehiculata de media a atins li
teralmente culmi care pîna atunci pareau intangibile, or, nu
ne aflam decît la începutul procesului
Toate experientele de expansiune a constiintei pe care
le-am trait mi-au permis sa realizez ca prezentul nu se cre
eaza plecînd doar de la trecut, ci si de la viitor. Începem doar

sa întelegem ca este de maxima importanta sa renuntam la ilu

zia care ne conduce spre concluzia ca tara noastra civilizatia
noastra si religia noastra detin un loc central sau preeminent
în lume. Exista multe alte civilizatii si curente de gîndire.
Tehnicile informationale ne-au permis sa descoperim sti
luI de viata al unor fiinte atît de diferite de noi precum abo
rigenii din Australia cu obiceiurile ritualurile si nazuin
tele lor. De la descoperirea Lumii Noi în urma cu cinci sute
de ani toate regiunile globului s-au apropiat gratie progre
selor tehnice calificate de fiecare generatie drept extraor
dinare. Cu toate acestea omenirea nu a ajuns înca la o uni
tate politica: ramînem niste straini unii fata de ceilalti în plan
cultural lingvistic si chiar comportamental. Traim închisi
în sfera obisnuintelor noastre locale vestigii ale vremuri
lor de dinaintea recentei aboliri a distantelor.
Studiind functionarea constiintei ne dam seama ca fi
inta umana nu traieste doar î~ pre~ent ci ea evolueaza în
tr-un soi de flux mental- îsi aminteste de trecut si prives
te cu speranta sau cu teama spre viitorul care se arata la

orizont. Conceptul grecesc de dualism care arata ca tot ceea
ce exista îsi are contrariul- dragostea si ura binele si raul
lumina si întunericul - l-a condus pe omul modern spre
conceptul eronat de separatie. Lucru si mai semnificativ ne
consideram separati nu numai de ceilalti dar si de mediul
în care traim un concept pus în evidenta de catre toate re
ligiile si curentele de gîndire traditionale. Cu toate acestea
nu sîntem rupti de Pamînt noi reprezentam lumea si uni
versul: un tot identic si inseparabil.
Stiinta tocmai a început sa puna în lumina acest adevar.
De fapt fizicieni precum David Bohm fost coleg cu Ein
stein la Universitatea Princeton din New Jersey au dus mai
departe teoria cuantica de la începutul secolului. Lucrari
le lui Bohm au croit prin tarîmul nisipos al stiintei o cale
aproape la fel de importanta cu cea deschisa de Einstein în

1905 cînd si-a înaintat cele cinci brevete la Berna. Bohm a
postulat ca natura vietii nu poate fi redusa la fragmente sau
particule ca trebuie sa dezvoltam o viziune holistica a uni
versului si sa percepem viata ca pe un concept unitar pe care
el l-a numit ordinul implicat . Teoria lui Bohm precizea

za ca faptul de a considera viata ca o globalitate nu duce la
o întepenire a lucrurilor. De la Galilei încoace, privim na
tura prin lentile, însa faptul ca obiectivam lumea prin in
termediul unui microscop electronic ne influenteaza astep
tarile. Cautam sa definim contururi, sa imobilizam un obiect
pentru o clipa, cînd adevarata sa natura apartine unui alt
ordin al realitatii, unei alte dimensiuni, în care nu exista obiec
te . Este ca si cum am încerca sa definim lucrurile cu pre
cizie, cînd de fapt caracterul vag definit ar fi o reprezenta
re mai fidela a realitatii. Acest caracter vag, spune Bohm,
este el însusirealitatea fundamentala.
pre o teostiinta
Stiinta si traditiile religioase nu sînt în general aliate. Ele

par sa prezinte de fiecare data concepte opuse si, în încerca
rea noastra de a întelege toate aspectele vietii, i-am transfor-
. mat pe oamenii de stiinta în noii mari preoti. Chiar daca re

ligia ramîne un element important al vietii, numerosi oameni
cauta forme alternative si, în felul acesta, se întorc spre ve
chile traditii spirituale ale omenirii, precum samanismul. Spe
ranta noastra sta în reconcilierea celor doua aspecte opuse:
rationalul si irationalul.
'Poate o'are stiinta sa prezica viitorul? Odiseea al doi
lea mare poem epic al lui Homer, ne povesteste despre ra
pirea lui Proteu de catre Menelaos, cel care se ratacise în
drum spre casa, pe cînd se întorcea de la Troia. Proteu, care
avea darul profetiei, refuza sa le raspunda muritorilor ca e
îi puneau întrebari si, cînd putea, îsi schimba înfatisarea. In
mod similar, Istoria este proteiforma: de abia am surprins-o
sub o anumita înfatisare, ca se si schimba, asemeni lui Pro
teu, devenind apro~pe de nere~unoscut. Acelasi lucru este
valabil atît pentru stiinta, cît si pentru religie. Schimbare

la fata, iata adevarata natura a Istoriei , spunea Arnold
T oynbee1, istoric al stiintei.
Amold Toynbee, L Histoire Editions Bordas, Paris, 1981.
Spre 1960, cercetatorii au încercat sa înteleaga concep

tul însusi de rationalitat~ stiintifica. Ei au observat în rela
tarile
a desprinderea
aparuteet~ologil~r,
de nivelul
în aceasta antroPloiogil~r
epod constiintei
au ridicatsi m
cotidiene.
isticilor
mai N
caoile
degraba era m
posibi
odele
multe în
trebari
ctuala decît
nu estesa întotdea~r:a
ofere ras~unsuri
în masura
- întrebari
sa raspunda.
la careCustiinta
toa
tetiinta
acestea,ai osecolului
data cu evolufia constiintelor,
viitd>r ar putea lua înspecialistii
considerareîn teo
da
tele a numeroase experibnte compatibile cu un sistem de
gîndire planetar. Primii crre au emis aceasta idee au fost unii

astronauti,
Privindprecum EdgFde sus,
de acolo, Mitchell,
nu maicare a exclamat:
exista nici frontiere,
nici tari diferite, doar c tateni ai T errei.
Am putea ajunge astf lla o senzatie de unificare cu exis
tenta - o viziune a vietii în care modul de gîndire occiden
tal se contopeste cu cel o iental si traditional. Aceasta noua
orientare duce la conclu ia ca Dumnezeu nu se mai afla în
afara sferei noastre de i uenta, ci în interiorul nostru si
în jurul nostru. Fiinta umana poate sa coboare de pe tron

si sa priveasca în interiorl ei. Expresia-cheie a secolului al
XXI-lea ar putea'50,fi în
atatea anilor ,,0 Europa
ip.ima, un
au popor, o lume
fost create . Spre
diferite ju
orga
nizatii, precum Comunifatea europeana a carbunelui si ote
ului (CECO ) si Com u11f.tatea econom ica europeana (CEE).
proiectul unei monede nice. Ideea si-a croit drum. Pe cînd
o limba comuna?
In 1970, toate tarile car1eaceauarte din CEE s-au gîndit la
În aceasta epoca a nOfstra, o epoca a fragmentarilor, este
uneori comod sa porti o ras ca, dar ce se ascunde oare în spa
tele ei? Folosirea starilor de expansiune a constiintei le per
mite oamenilor sa vorbJasca de la inima la inima, de la su
flet la suflet iar cei în a daror sarcina intra evolutia lumii în
to~te dom ;niile so~ietat~i ar tr~b.ui sa fi~ capab~li 'nu d~ar s.~
pnveasca m propnul supet, CI SI sa-I darulasca. Candldatll
la posturile politice im p@ rtante ar trebui sa fie versati în toa
te aspectele constitutieilguvernam entale, m anagem entului
3
financiar studiilor sociale psihiatriei alternative medicinei

holistice samanismului universal problemelor de mediu si
afacerilor externe. Un exemplu ilustru al acestor posibili
tati este
tor al oferit nume.
acestui de dalai lama cel de-al paisprezecelea purta
Medicii anonimi atastrofa genetica
În 1994 diverse reviste stiintifice au început sa vorbeas

ca de xeno-grefa adica de posibilitatea de a grefa de exem
plu un ordine
aceeasi rinichi de
deidei
porcanumiti
sau o inima de cimpanzeu
cercetatori afirmau calanu
om. În
exis
ta nici o ratiune stiintifica valida care sa interzica crearea
unui hibril om-~imp~nzeu. O astfel de pozitie ilustreaza
foarte bine crezul stiintific al geneticii moderne si lipsa ei
de legatura cu existenta. Nu exista desigur nici o ratiune sti
intifica valabila care sa interzica combinarea oricarui animal
.sp~cie sau varietate cu un altul/o alta. Orgoliul stiintific iden
tic celui din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea afirma sus
si tare ca transformarile si descop~ririle se fac cu o rapidi
tate fara precedent gratie abolirii distantelor favorizata de
progresul tehnic. Ritmul accelerat al stiintei ne ia în per
manenta prin surprindere.
Totusi în ciuda tuturor acestor progrese multi oameni
nu reusesc sa se gaseasca pe ei însisi. Progresele în materie
de genetica si transferul de embrioni risca sa ne confrunte
cu un pericol grav: producerea unor menajerii de creaturi hi
bride si de specii noi O astfel de evolutie demonstreaza
ca ingineria genetica este de acum în masura sa altereze ca
drul general de viata al speciei umane în vreme ce puterea
de creatie a fost vreme de sute de mii de ani privilegiul ex
clusiv al Vietii însesi. Geneticienii sînt capabili sa efectueze
modificari
librul fundamentale
natural al lumii vii.ale chimiei
Stiinta vietii uita
noastra eludînd astfel foar
un factor echi
te simplu: nu exista nici o diferenta între creator si fiinta pe
care el a zamislit-o cei doi sînt un tot inseparabil. Cu alte
cuvinte omul pune mîna pe bici pentru a se autoflagela.
4
Ultimele doua secole au cunoscut progresul medicinei cla

sice, a carei arie de actiune se limiteaza strict la corpul fizic,
considerat o masina complexa, un vast orologiu care func
tioneaza în acord cu anumite principii deterministe, înab
senta oricarei influente exercitate de spirit si constiinta. Aceas
ta viziune este rodul legilor dezvoltate în secolul al XVII -lea.
Prin anii 60, a aparut o alta tendinta care sustinea unirea
dintre trup si spirit. A fost astfel recunoscut faptul ca spi
ritul era susceptibil sa interfereze cu procesele metabolice.
Pornind de la aceasta, se putea, asadar, formula stiintific im
pactul perceptiilor psihice si senzoriale asupra corpului, în
special în cazul bolilor considerate majore în acea perioa
da: tulburarile cardio-vasculare, cancerul, hipertensiunea etc.
Cu toate acestea, în zorii mileniului trei, remarcam apa
ritia unui al treilea tip de medicina pe care am putea-o numi
terapia energetica , medicina energetica sau chiar te
rapia vibratorie . Aceasta reprezinta o rasturnare a reguli
lor bazate pe relatia materie-energie, deoarece se pare ca
spiritul nu este de natura spatio-temporaIa.
Anumiti medici care au fost interesati de activitatea sa
manilor tr;ditionali sau a terapeutilor ce b eneficiaza de o f~r:
matie pluridisciplinara realizeaza ca a te opune naturii sau
a încerca sa-i impui vietii o directie de dezvoltare care nu-i
apartine reprezinta o sursa majora de boli grave. Daca în
tre· noi si viata nu mai exista acel echilibru armonic, daca
încercam sa controlam ceea ce nu trebuie controlat, ne situam
noi însine într-o stare de dizarmonie. În consecinta produ
cem cancerul, srDA si toate aceste tulburari pentru care con
tinua sa nu existe solutii veritabile. Cautam cauzele fizice
ale unei maladii, niciodata cauzele ei mentale si spirituale.
Tendinta începe de acum sa se inverseze. Probabil ca medi
cii sînt meni ti sa dispara sub vechea lor forma si asteptati sa
reapara sub o forma noua. Dar mai întîi, pentru a cauta ca
uzele maladiilor, va trebui ca ei sa patrunda în propriul lor
mtenor.
Nu este vorba doar de rezolvarea unor probleme si de vin
decare a bolnavilor, ci mai degraba de întelegerea cauzelor
5
profunde ale oricarei dereglari organice si psihologice. Pen

tru aceasta viziunea despre fiinta umana cu compusii sai
energetici si interconexiunea dintre corpul de lumina al
Pamîntului si cel al fiecarui individ trebuie sa fie întelese si

integrate într-o viziune universala a evolutiei vietii.

o t ori g n r l univ rsurilor
În aprilie 1996 cu prilejul congresului de la Council

Grove în Kansas am avut o lunga discutie cu profesorul
Tiller specialistdeîninginerie
partamentului termodinamica
din cadrulsi Universitatii
fost presedinte al de
Stanford
California profesor emerit al aceleiasi universitati. El a com
parat realitatea cu o platforma holografica cu un mediu în
care ar fi posibil sa creezi o simulare holografica a oricarei
realitati dorite: o plaja o padure un oras ... Ar fi astfel posi
bila doar prin puterea gîndului determinarea materializa-
. rii unui obiect sau a disparitiei altuia.
Devine din ce în ce mai vizibil faptul ca lucrurile care pa
reau stabile si eterne - de la legile fizicii la substantele ga
lactice - trebuie considerate cîmpuri de realitate imperma
nenta. Îptreaga realitate este iluzorie doar constiinta este
eterna. In Brief History of Time Stephen Hawking pro
pune o teorie unificata a universului. Exista dupa el o for
mula unica sau o serie de formule care ne-ar permite sa
cartografiem pentru totdeauna toate formele de existenta.
Dar acest postulat se sprijina pe patru ipoteze:
- spatiul timpul si materia sînt reale;
. - distanta dintre aici si acum exista cu adevarat;
- timpul dintre acum si atunci se scurge în mod li
near;
- pamîntul pe care pasim si cartea pe care tocmai o ci
titi Acest
sînt obiecte solide. radical de viziunea spirituala a tra
postulat difera
ditiilor orientale.
1 Stephen Hawking Scurta istorie a timpului Humanitas 1994 1995.
6
lumin re
Începem doar sa realizam ca realitatea nu are nevoie de

teorii cartografii abstractii. Începutul mileniului trei se des
chide spre alte realitati care nu se bazeaza pe certitudini
nici macar pe probabi~tati ci pe notiunile de vid atempo
ralitate si antimaterie. In definitiv o surpriza de natura ilu
minatorie în sensul mistic al cuvîntului îi asteapta pe toti
cercetatorii: cele cinci simturi nu exista si nu functioneaza
ca atare Lumea se îndreapta spre o sta~e alterna~iva - o
stare de expansiune a constiintei - pe care fiintele umane o
detin dintotdeauna dar pe care au uitat-o. Astfel muntele
de stiinta rationala are un acces tot mai redus la realitate si
de~ine din c~ în ce mai mic. Atunci cînd el nu va mai fi d~
cît o movilita el va gasi deja instalata la poale cunoasterea
intuitiva.

ecanismele samanice
ale
vindecarii trup suflet
Dupa ce au cucerit Lumea Noua invadatorii occiden

tali nu au fost interesati aproape deloc de modul în care amer
indienii abordau problemele legate de medicina si spiritua
litate. Exploratorii si misionarii respingeau pur si simplu
cunostintele traditionale ale vracilor si samanilor care erau
considerati creatori de dezordine. Relatarile scrise timp de
aproape cinci secole îi prezinta pe acestia ca vrajitori fiin
te superstitioase trisori si escroci care nu fac decît sa agra-
. veze starea pacientilor lor. Din neglijenta sau din rea-voin
ta nu este mentionat faptul ca pentru vracii samani sanatatea
si cosmogonia alcatuiesc un ansamblu coerent. Viziunea lor
despre lume le permitea amerindienilor amazonienilor si
polinezienilor sa traiasca în armonie cu mediul înconjura
tor într-un mod care nu ducea nici la exploatarea nici la
epuizarea acestuia.
Acest sistem cerea ca vindecatorii sa-si obtina resurse
le din propriul ecosistem tinînd cont atît de anotimpuri si
de bogatiile solului cît si de contactele cu spiritele locului.
Viziunea samanica despre sanatate boala si moarte nu poa
te fi înteleasa decît daca este abordata în maniera traditio
nala. P~rformantele samanilor dovedesc cu prisosinta fap
tul ca aceste fiinte învestite acorda o atentie deosebita unei
forme de medici~a psihosomatica direct legata de cosmo
goniede misticism
jata pe scurt
sistemul medical de o întreaga
occidental. dimensiune
În cadrul negli
acestei viziuni
vraciul este mai mult decît un medic sau un simplu practi
cian el este depozitarul unor forte care depasesc potentia
lul unui individ obisnuit. Cu alte cuvinte acesta este o per-
8
soana care are un dar deofebit si întretine relatii directe cu
transmisa de catre forte s perioare. La toate popoarele tra
fortele supranaturale.
ditionale, medicina si reli
ca~. ia,
acitatea
vizibilul
sa de
si a
invizibilul
vindeca i-a
repre
fost
zinta en~ru
cele doua
popoar~~e
fete ale
.care
aCFleiasi
Itraie~cmonede.
la ~i:elul emisferei dre~
t~
Ie.a Saman11,
creIe~~Ul,care
me?l.cm~
ISI pnmpc
e~te ~utermc
mdrumanle
ll,?pregnata
de la spmte,
~~ tradI
ac
tioneaza în cadrul unor Ifodele traditionale, experientele
lor se supun respectarii r::9abatute a regulilor ancestrale ale
poporului, ale natiunii. IIt calitate de factor cultural con

servat~r, me~icin~. posed~ deci un caracter sacru, mistic.
IndIanulUl nu 11este teama de moarte. O dovedesc tre
zeriei. Mai m~lt, el i~beste iata ~i, aseme~ cel?rlalti ~ame~i,

are o conceptIe destul de v ga SIcontradIctone despre eXIS
cutullui razboinic si stoictmullui în fata foametei si a mi
tenta post-mortem. Despre separatia dintre lumea celor vii
si cea a mortilor vorbesc nenumarate povestiri în care apar
duhurile celor mOrti, raspA dite în întreaga America de Nord
si în Polinezia, îndeosebi p intre populatiile de vînatori si de .
navigatori. Acestia consi erau ca moartea a fost lasata în
mare a unui joc divin într doua fiinte primordiale. Aces

lume chiar
teaJtiau c~de catre creatoi
peric?l~le la începutul ~a
viet i cond~c:a~ vremurilor, ca ur
boala si.la m?ar
te.
iciImpotnva celeIprincipiulw
chiar vestitul dm urmt nu lk eXista
in bemCI
utyo protectIe
al indienilor
ultIma,
na
vajo - a trai în acord cu i~ealurile poporului, a avea grija
mite decît cel mult prelu girea vietii. Moartea era provo
de familie, a participa la ~remonii rituale - care nu per
si sinucideri sau asasinate, dar nu atît de frecvente ca în zi-
cata cel mai adesea de boala sau de razboi. Existau desigur
I
lele
abila
noastre.
de a-ti Sa
gasi
mori
sfîrsituIJ
în lu~ta
~ e reprezenta
vom amintio modalitate
de celebrul ono-
stri
gat de lupta al siouxilor d~n secolul trecut: Astazi e o zi
frumoasa pentru a muri.
A pasi pe calea frumusetii.
9
La polinezieni, conceptul de mîntuire, ora, era o notiu

ne pur pragmatica semnificînd: a fi ocolit de boala si a ra
mîne sanatos. Ora este o stare de existenta care se traduce
prin: viata, mîntuire, sanatate, eliberare, în~anatosire sau sal

vare dintr-un anumit pericol. Aspectele de neîmplinire a
conditiei umane - boala, lipsuri, esec - erau consecinta în
calcarii regulilor, sau hara, fapt dezaprobat de spirite.
Popoarele de vînatori, pescari sau navigatori au înteles
de fapt ca forta grupului este capitala într-un mediu natu
ral ostil. Individul nu poate conta decît pe talentul si forta
sa, acestea putînd fi întarite de aptitudini supranaturale do
bîndite prin intermediul unui vis spontan sau al unei ex
periente de cautare a viziunii. Aceasta putere dobîndita este
expresia religioasa cea mai importanta la aceste popoare.
Vindecatorii sînt judecati în functie de o anumita scala va
lorica. Se întîmpla ca anumiti barbati - sau anumite femei
- în vîrsta, care nu poseda nici un fel de putere suprana
turala, sa fie totusi considerati vindecatori, în virtutea în
telepciunii si exp~rientei lor.

Exista trei feluri de vindecatori: erboristii sau tamadui
torii, vracii si samanii.
rboristii sau tamaduitorii Aceste persoane întelep

te, barbati sau femei, lipsite de inspiratia de natura divina,
sînt capabile sa trateze ranile, durerile fizice, problemele
osoase, în virtutea faptului ca au învatat sa trateze aceste
afectiuni prin traditie sau experienta.
Vracii Pentru a vindeca, ei urmeaza anumite precepte
dictate de spirite. Cînd pionierii francezi au ajuns în regiu
nea Marilor Lacuri, în secolul al XVI-lea, ei au observat ca
vracii nu erau numai simpli vindecatori, ci erau dotati si cu
puteri supranaturale. Denumirea lor1 provine din faptul ca
,lledicina reprezenta, totusi, partea dominanta a activitatii lor.
In ceea ce le priveste, limbile amerindiene nu izoleaza as
pectul medical si vorbesc mai degraba de omul care pose
da anumite puteri sau de omul mister.
Medicine men (în engl.); hommes-medecine (în franc.) - n.tr. .
Samanii. Acestia reprezinta o categorie aparte diferita

de cea a vizionarilor care recurg la transe sau viziuni. Ei ca
latoresc în spirit ajungînd în locuri îndepartate pentru a-si
gasi un spirit protector. Este calatoria sufletului caracte

ristica adevaratului samanism care îi va permite celui în
vestit sa identifice cauza unei boli precum si remediile cu
venite. Desigur ca si vraciul poate sa trateze o boala atunci
cînd se afla într-o stare vizionara dar el nu calatoreste în
planurile supranaturale.
Durerea si boala reprezinta pentru popoarele traditio

nale dereglari ale armoniei cosmice care implica zeii spi
ritele oamenii animalele si fortele naturii. Anumite trata
mente vor ajuta la curmarea acestei stari de fapt reintegrînd
fiinta umana în ordinea cosmica.
Vindecarea practicata
de w n cel sacru
La popoarele de vînatori din cîmpiile din centrul si nor

dul Statelor Unite samanii-clarvazatori-tamaduitori numiti
wikassaAwakan folosesc plantele asemeni vracilor si erbo
ristilor. Insa spre deosebire de acestia ei vindeca si doar prin
singura virtute a puterilor supranaturale si a harului lor. Pen
tru a întelege sistemul indienilor din zona de cîmpie în spe
cial pe cel al indienilor lakota este important sa cîntarim
semnificatia profunda a termenului wakan Acesta exprima
în mod explicit faptul ca indienii lakota au o cosmogonie
care formeaza un tot coerent ce integreaza întreg ansam
blul de particularitati al tendintelor individualiste proprii
amerindienilor. Wallace Black Elk insista asupra acestui as
pect fundamental. Wakan echivalentul acelui mana al po
linezienilor maori se poate traduce prin sacru sau energie
cosmica; el se adreseaza atît lucrurilor cît si persoanelor.

Acest concept nu poate fi înteles decît prin prisma modu
lui în care actioneaza sau mai degraba face sa actioneze anu
mite forme de viata specifice lumii noastre în care el s-a în
vestit. El este asadar reperabil în cuprinsul activitatilor
indivizilor wakan sau ale celor care poseda mana. A fi wa-

kan sau a poseda mana este întotdeauna un atribut perso
nal în aceste manifestari. Wakan sau mana reprezinta esen
ta însasi a viziunii traditionale a unui mare numar de

popoar~ deoarece acesta ~ste elementul prin care identita
tea lor culturala se exprima cel mai puternic.
Interactiunea dintre
caile traditionale si cele moderne
Din cauza aculturatiei progresive suferite de amerindieni

ca urmare a influentei culturii occidentale practicile sama
nice traditionale au sfîrsit prin a se lasa influentate de medi
cina occidentala. Amerindienii au de acum de ales între doua
sisteme. Caile samanice traditionale au fost uneori folosi
te pentru a-i tr~ta pe albi înd~osebi cînd acestia erau con
siderati oaspeti sau cînd veneau de ~unavoie sa ceara aju
torul tamaduitorilor sau samanilor. In perioada petrecuta
de noi în Amazonia cei din Ceu de Mapia primeau din cînd
în cînd bolnavi din Belo Horizonte din Brasilia sau Rio de
Janeiro veniti în cautarea unor tratamente pe baza de plan
te sau sa participe sub influenta ayahuascai la un ritual spe
cial: ceremonia stelelor.
Rezervatiile au avut de suferit pe tot parcursul secolu
lui al XIX-lea si în prima jumatate a secolului al XX-lea de
~ lipsa acuta de spitale si de personal medical specializat.

In 1944-1945 în rezervati a Pine Ridge din Dakota care
nu avea decît doi medici pentru un numar de cinci mii de
siouxi s-a declansat o epidemie de variola. Prezenta albi
lor a institutiilor si serviciilor lor de asistenta medicala a
sporit totusi in ulti~ii treizeci de ani. Astfel în cea mai mare
parte a rezervatiilor indienii au acum posibilitatea de a fi
îngrijiti fie de un vraci fie de un medic occidental. Multi
dintre ei se adreseaza vracilor în cazul anumitor boli si me
dicilor în cazul altora. Unii1 apreciaza ca vracii ar trebui
Ake Hultkrantz Guerison chamanique et medicine traditionelle des

lndiens d Amerique Le Mail :Editions du Rocher Monaco.
sa oper~z: mai mulr în af~ra cerc~lui tribul~ lor: fara a.hce

eme de valori
dIstmctIe doua Douf
mtre rase. sist~me medicale
culturI - de
stau fata m ofata
partedoua
sama
SIS
Atunci cînd aceste do a sisteme se întrepatrund putem

nismul traditional de cea tlta medicina stiintifica moderna.
vorbi de relatii transcult llrale. ar americanii apele:za din
ce în ce mai mult la procedfri medicale transculturale. In acest
rapiilor vibratorii care c nsidera ca omul este un tot o en

titate fizica si intelectuala T erapiile samanice intra în aceas

caz medicina conventio~ala se întîlneste cu conceptele te
ta categorie si cum vom redea în cazul ritualului picturilor
peecare
nisipprin
la indienii
cr~dinta navajf
car~r deeste
vreme
vorbace de
trupul
un sistem
si spiritul
de vin
sînt
încredere în procedura m dicala. Acest tip de vindecare este

apropiat de remediile bu celor noastre si de medicina popu
interdependente ia în c~aui necesitatea ca pacientul sa aiba
lara de la tara înca destfl de raspîndita în Occident. Cu
prilejul
istassiniîntîlnirilor
am retinut
pe ca~e
fa~tulle-am
ca maladiile
avut cu de
samanul
originecree
supra
din
naturala erau tratate pe 1ai specifice traditiei cree în vre.
me
e calculi
ce bolilerenali
graveetc.de- ortgine
efau tratate
comuna
la dispensar.
- tulburari cardia
- Ce fac indienii cre~ l-am întrebat eu atunci cînd au
o problema fizica?
Dînd usor din cap el Imi-a raspuns:
- Merg la doctor.
- Si daca problema estb într-adevar grava? am insistat eu.
- merindienii
Atunci spuse el ir~nic
conside~a vin la mine.
ca medicina occidentala este apta
sa vindece maladii benigme dar nu este demna de mare în
credere în celelalte cazur~. Tehnologia noastra nu reuseste
sa usureze situatia anumifor bolnavi fapt valabil si în cazul

La indienii cree atunci cî d un bolnav nu se vindeca la dis
pensar el merge la vraci .cesta încercînd sa determine daca
boala estetraditionali.
vracilor de origine natu ala sau supranaturala.
Detaterea ramîne asadarÎn deschisa.
acest din
3
urma caz singurul care poate gasi remediul este asa numi-
tul f?ush-doctor medicul preriei samanul.
In viziunea traditionala nici o boala nu este inexplica-
bila ea are întotdeauna o origine spirituala. Daca un indian
resimte anumite dureri un medic nu va fi întotdeauna ca-
pabil sa le explice în schimb vraciul va putea sa o faca. Daca
e sa i credem pe indienii navajo care lucreaza în dispensa-
rele albilor din Arizona medicina acestora din urma este de-
ficitara pentru ca trateaza simptomele si nu cauzele. Asadar
în cazul unor suferinte fizice un indian se va îndrepta spre
tehnologia occidentala dar daca el simte nevoia unui tra-
ta~ent holistic supranatural el i se va adresa samanului.
Incepînd din 1986 departamentul de antropologie din
cadrul Universitatii din Phoenix Arizona a creat un nu-
cleu de cercetari interculturale între medicina occidentala
si practica samanica hopi. Obiectivul era de a întelege de ce
tratamentele terapeutice ale diferitelor tipuri de cancer esuau
acolo unde medicina hopi care utilizeaza turcoazele pu-
rificarea cu ajutorul salviei si cîntecele traditionale dadea re-
zultate. Introducerea tehnicilor samanice în practica medi-
cala din Brazilia sau Statele Unite demonstreaza prestigiul
tot mai mare al acestei cai terapeutice.
Medicina tahitiana
bazata pe folosirea plantelor
si originea bolii la polinezieni
În timpul sejurului nostru în Polinezia am încercat sa ne

întîlnim în primul rînd cu acei tahua care lucreaza cu plan-
tele tahua vindecatori. Din pacate vechea fitoterapie po-
lineziana este pe cale de disparitie. La începutul secolului
al XX lea în Tahiti nu se gaseau decît cîtiva medici euro-
peni dar clientela lor era alcatuita aproape exclusiv din po
pa a oameni albi. T ahitienii nu apelau decît la tahua. Apoi
au fost pronuntate o serie de condamnari pentru practica
medicala ilegala condamnari care dupa criteriile noastre oc-
cidentale sînt întemeiate. Tahua au început sa fie condam
nati sistematic. Cunostintele lor privind compozitia doza

jul si folosirea remedii lor s-au pierdut acestea fiind une
ori administrate la întîmplare fapt care a dus la erori gra
ve si chiar otraviri.
Doctorul Grepin si sOtia lui Michele farmacista evo
ca în lucrarea 10r1 declinul medicinei tahitiene. Nu pentru
ca indigenii ar respinge-o ci pentru ca nimeni nu mai este
în masura sa o practice. În loc sa ramîna în mîinile cîtorva
initiati care se consacrau în întregime artei de a vindeca
aceasta farmacopee a devenit treptat familiala. Batrînele îsi
folosesc amintirile pentru a-si îngriji nepotii si pe cei din
jurulloL
Termenii fati hea si ira reprezinta baza conceptiei de
spre boala la indigenii maori. În viziunea noastra medica
la occidentala sensurile acestor cuvinte sînt gresit întelese.
Pati denumeste fractura contuzia. Acest termen nu tre
buie totusi interpretat în sens occidental. reprezinta tot
ceea ce se poate deregla în interiorul organismului. Atunci
cînd un angrenaj din corpul uman nu-si mai îndeplineste
rolul în raport cu alte organe el are fati stare care se va men
tine pîna în momentul în care angrenajul respectiv va fi re- .
parat prin folosirea unui raau un remediu adecvat. Pati
este ceva ascuns care nu se poate manifesta la exterior de
cît prin dureri si alte afectiuni: hea
H ea în sensul propriu al cuvîntului înseamna ca ceva
rau a patruns în organism. Asadar combinatia raau fati hea

va ajuta la eliminarea acestor stari nocive .
Ira este al treilea concept patologic polinezian. El este
folosit înainte de toate pentru a denumi spasmul. De fapt
e întrebuintat pentru orice disfunctie nervoasa de origine
invizibila. Febra convulsii sincope paralizie sau pur si sim
plu cosmarurile copilului sînt tot atîtea simptome asocia
te acestui
care termen.
defineste El poate
atunci fi deci foarte
o dereglare usor de
mai veche asociat
naturacu ner-
fati
F. si M. Grepin La Medicine tahitienne traditionnelle Editions du

Pacifique.
5
denumind o infectie purulenta însotita de febra.

Cu ocazia sejurului nostru în Polinezia, am întîlnit o ado
voasa, sau
les.cen:a de cu
doi~pre~ece
hea Stareaani
de car
h~ avea,
ira este
de una
l~ vîrst~
frecventa,
de sap:e
ea
zele si ra~io~r~fiile efectuate 1 sf?italul ~in ~ap~~te nu au
descopent mCI o tulburare org mca. PolIilezIenll vorbeau
deci de headeira
am, cnze Analiza marele
epIlepsIe, corpul ivueteric al bolnavei
al EvulUI MedIU.a relevat
AnalI
cuita de o sub-personalitate in izibila care declansa crize

le de epilepsie ..
Explicatiile prietenilor mei p linezieni m-au facut sa ma
un substrat violent. Structura~. sihologica a fetitei era lo
gîndesc
r-o abordare
la medicina
specifica
tibetana.
a bolii.Acpasta
Îln aceasta
se caracterizeaza
traditie existaprin
trei
umori: gazele interne, bila si f~egma. Problemele fizice si
iind provocate de interventia· emonilor, care reprezinta

mentale sînt interpretate în mafiera simbolica
vastul evantai de forte si emotii ce scapa si anumecon
în mod normal ca
trolului constient si împiedica el hilibrul si dezvoltarea spi

rituala. Acest evantai merge de la tendintele subtile înnas
cute, la pulsiunile irezistibile are reprezinta dorintele si
nevoile refulate ale fiintei. Astf sursa bolii sau a starii de
dezechilibru este localizata în p an spiritual. Cele trei con
cepte patologice
betane, concepte polineziene sîlf1tapropiate
extrem de înd~partate de umorile
de medicina ti
noas
tra occidentala.
Medicina faraonica
si

samanism traditional
nism si medicina faraonica este un act de curaj. Cu toate

Cartea ca-
acestea,
Stabilirea,
lecturaîn textelor
aceasta lucrare
egiptenla antice
unei par~lele
precum între sama
~ienii, poli~ezienii si aborig.enii se î~scriu.în a~eeasi direc:

tIe terapeutIca. Lumea magIca EgIptulUI antIC centreaza
vernelor si celebra deCarte
totul pe nOtiunea Maât,a zeita.
morttor releva faptul
devarului ca amerin
si dreptatii, sim-
2 6
un tot coerent. Elemente e acestei constructii imense - zei,

spirite,
bolizata stele, planete,
printr-o pana. oa eni, dar sifaptul
Etaminteste animale, plante si este
ca universul mi
nerale - sînt în simbiozt. Aceasta imensa fresca se scalda

eglptenl1 o numesc flUId l vIetl1. Daca acesta este Impalpa
bil,'perrr:~nenta
în el nu este mai putin c~rer:ti
în niste. eal si .~nvizibiIi
se manifesta prin forta
de energi.e pe ape
care
a care
lor face ca bobul
si a vînturilor, prin de grîucare
sera sa urca
încolteasca si pietrele
în plante, din
prin caldu
pamînt sa se cristalizeze.
Raul si boala sînt, de Ifapt, consecintele unei rupturi în
fluidul vietii, o eruptie a ezordinii. Cînd fluxul este între
rupt, se deschid portile î fata suferintei si a distrugerii. Ce
remoniile samanice nu a de fapt alt scop decît acela de a
capta Forta, de a o atrage aici, printre noi, pentru ca ea sa-si
iradieze puterea în unde concentrice în jurul maraelor al
colibelor în care
l templelor. se desfar'0ara
Textele ritualurile
sar~ofagelor de în
fac aluzie vindecare sau
mod expli
flUIdul ochIlor taI. Este vorba despre acelasI flUId pe care

cit
Thot~aaceast~,
si Horusspu~î~d: Thot
îl varsa as pra j
eu sînt cel c~re
preotului-rege, t~aieste
înainte de din
in;
trarea lui în sanctuar. kh mana sau wakan reactivate
în permanenta sau reînno'te, materializeaza astfel fluidul vi
tal. Cît despre originea b ,Iii, egiptenii afirma ca aceasta zace
în tenebrele spiritului, devenit incapabil sa mai discearna
binele si scufundat.în m·nciuna.
Ase~eni unui wayona sau unui tahua preotul din Va
lea Nilului este un initiat un adept al marii stiinte sacerdo
a consemnele:
tale puse în slujbaA Pastrat~ii
sti, a ori,ordinii
a îndrazni si alumi.
acestei pastraEltacerea.
respec
la nastere sau ca urmare a unei revelatii, îndeosebi a unui
v s. Î~ gîndirea antica de. e malurile ~ii,:lui, pas~vitatea este
smomma cu moartea, egi teanul respmgmd-o dm toate pu
Samanul este preotul
terile. Astfel, întotdeau~
ini iato este
fiintauniesita din comun,
razboinic aleasa
care comba
cel caruia Dumnezeu i-a dat învatatura mistica drept arma

te
de boala
lupta siîmpotriva
raul. ar, razbjinicul este cel care vrea sa învinga,
anu ,itor evenimente.
7
În criptele din Egipt initiatullupta împotriva acelei pu

teri care perturba organismul urmarind sa trateze cauza
si nu efectul. În fine el pastreaza tacerea deoarece ritua
lurile i-au fost dezvaluite în cadrul secret al initierii. Daca
el dispune de puteri eficiente si redutabile acestea nu tre
buie dezvaluite lumii profane. Cavalerul nu-si abandonea
za sabia în drum initiatul nu-si divulga stiinta. Scopul secre
tului nu este acela de a ascunde. Etimologia cuvîntului este
semnificativa: secret vine din latinescul cerno a pune la ada
post dar si a tria a separa a trece prin sita. Adevarata na
tura a secretului se învata în cursul probelor de initiere în
tr-o sala închisa privirilor profane.
În decursul secolelor secretele vechii medicini traditio
nale au fost pe punctul de a se pierde cu toate acestea ele
au supravietuit meandrelor Istoriei.
Ritual samanic În spitalele americane
Vraciul oglala Wallace Black Elk ne relateaza un exem

plu fr~pant al patrunderii samanismului în spitalele ameri
cane. In timpul sederii mele la Red Lodge Inn din Crowley
Lake instalati confortabil îl ascultam pe batrîn depanîn
du-si povestea. Afara batea vîntul începuse sa se faca ra
coare iar din camin razbatea cîntecul monoton al focului.
Ca de obicei Black Elk era îmbracat în blue jeans o cama
sa în carouri cizme de cowboy si eternul sau bolol.
- Drumul meu spuse el este calea pipei sacre chanun-
pa Ea ne permite sa ajutam multi oameni. Am avut ocazia
sa folosesc ceremonia yuwipi pentru a îngriji un copil in
ternat la centrul medical Fitzsimmons din Denver Colo
rado. Acesta nu mai putea nici sa bea nici sa plînga nici
macar sa stea jos sau sa umble. Era internat de mai bine de
patru ani si medicii erau total depasiti de cazul lui. Ei îl in-

Accesoriu vestimentar care în partea de sud-vest a Americii de

Nord se poarta în loc de cravata. Bolo este o placuta de argint legata în

jurul gîtului cu o curea de piele.
8
tubasera pentru a-l hrani, caci singur nu mai reusea sa se

hraneasca. Nimeni nu m ai stia ce sa faca.
Ne-am hotarît sa vorbim cu medicul, dar echipa m edi
cala nici nu
tau legile voia saentele
si regulam auda - în er'au nist<;..
vigoare. Inc etateni
cele din care respec
urma, con
statîndu-si neputinta, ei i-au cerut directorului spitalului
perm isiunea de a-i adm inistra bolnavului tratamentul m eu
ch nunp Prim ind consimtam întul, echipa m ea si cu m ine
am organizat un ritual. O infirm i era ne-a cerut voie sa asis
te si ea. M -am saturat de acest stil, ne-a m arturisit ea. M ulti
copii si adulti sufera, fara ca noi sa putem face ceva pentru

ei. Poate ca, de data aceasta, lucrurile se vor schimba. Per
sonalul spitalului ne-a pus la dispozitie o cam era ale carei
ferestre le-am acoperit, pentru ca cerem onia noastra sa se
desfasoare într-un întuneric absolut. Au fost si alti bolnavi
care ;u vrut sa asiste. Degeaba le-au cerut m edicii ~a ram îna
în paturile lor; m ulti au tinut mortis sa vada cum procedam.
Izbucnind într-un hohot zgom otos de rîs, W allace adauga:
- Spitalul ne-a acordat doua ore pentru ceremonie, care
a trebuit sa se desfasoare între sapte si noua seara, ora la care
fiecare pacient trebuia sa se întoarca în patul lui. Anum iti
bolnavi aveau dureri m ari. Baietelul era culcat. Amenaja
seram un altar, ne aduseseram tobele si acoperiseram toa
te sursele de lum ina. Totul era gata. Pentru început, am in
tonat niste cîntece de întîm pinare, cîntecul celor patru vînturi
si cîntece de
încaperea chemstrabatuta
a fost are. Pe neasteptate, am auzit tunetul
de o strafulgerare, A poi
asem anatoa
re unei form e um ane, unei fantom e, care a întrebat: De
ce am fost chem at aici ?
Tunkashila, i-am spus eu, avem aici un baiat care sufe
ra de ani de zile, fara ca cineva sa înteleaga -ce se întîmpla
cu el. A vem nevoie de ajutorul tau. A tunci fantom a s-a apro
piat de baiat. Infirmiera era lînga pat, iar m edicul, asezat în
spatele altarului. Form a aceea fantomatica îl exam ina pe ba
iat, apoi declara ca o pînza de paianjen se înfasurase în ju
rul creierului si a doi nervi care duc de la ceafa la gît. Acest
nod se contracta atunci cînd baiatul înghitea sau vorbea. De
9
aceea se comporta ca un bebelus, cînd el avea deja cinci ani.

Stiinta nu putea descoperi originea bolii, deoarece pînza nu
era vizibila nici la microscoJ?, nici în radiografii. Apoi, du
hul
mamne-a spus ca,unpentru
în ajutor a-l vindeca
duh paianjen, un pe copil, Am
lktomi trebuie sa che
intonat de
îndata cîntecul lui lktomi paianjenul rosu, seful tuturor pa
ianjenilor. Acesta a aparut si el, la rîndul lui, si ne-a între
bat: Ce vreti de la mine?
,,0 puter~ necunoscuta îti foloseste pînza pentru a-l tine
prizonier pe acest copil, i-am spus eu. Sufera cumplit si me
dicina albilor nu poate sa-I vindece, deoarece nu stie ce se
întîmpla .
Paianjenul rosu a înteles ce i-am spus. Am intonat un alt
cîntec, iar el s-a apropiat de baiat pentru a desface pînza. Sin
gur lktomi putea sa faca acest lucru, deoarece pînza era o par
te din el însusi. El spuse: Am desfacut pînza, copilul aces
ta poate din nou sa-si foloseasca muschii si sa scoata sunete.
Acum o sa-i auziti vocea pentru prima oara. Cineva a aprins
. o luminita si, de îndata, copilul a emis un sunet si a început
sa se miste. Duhul paianjen a mai spus: Nu va mai fi o pro
blema sa se hraneasca. Lasati-1 sa bea si sa manînce ce do
reste, se va opri el singur. Marginiti-va la a-i reeduca mus
chii, asta e tot. Le-am m ultum it, atît lui, cît si lui T unkashila,
si le-am oferit drept ofra~da saculetii pregatiti pentru ru
gaciune, dupa care am intonat cîntecul pipei sacre. Am tre
cut apoi la cîntecul de plecare si spiritele au plecat.
Cînd am aprins lumina, copilul statea în capul oaselor
si bea o cana cu lapte. Se ridica si începu sa umble dt:; co
lo-colo, rîzînd si scotînd mici sunete fara înteles. Am uitat
sa va spun un l~cru. Cînd am aprins lumin~, hrana sacra,
bucatile de stofa colorata si saculetii de rugaciune, toate aBa
te pe altar, disparusera. Duhul le luase cu el. Medicul care
era de fata ne-a privit ciudat si ne-a întrebat daca nu cum
va le aruncaseram noi pe fereastra. Pe altar mai era doar sfo
ricica cu care legaseram ofrandele. Medicul, complet aiu
rit, nota toate aceste detalii Într-un caietel.
W allace rosi de placere adaugînd:
otite
- Problema
pentru a întocmi
cu acest n}edic
~~ raport,
alb era
darurmatoarea.
cum ar fi putul:
El îsi de
lua
scrie el ceea ce traise, mo~ul în care intonaseram cîntecele
sacre, sosirea fantomei paianjen si tot restul? Cum putea
el sa.~xpli~e c~ un l~tomf pus~se dia~nosticul, .sp~nînd ca
cred ca 11era foarte greu a-sI alcatUlasca raportul
Batrînul
nerv11 saman
~ ~J)1lulU lerauîsim co~~ta5I
co tinua de
povestirea:
o ~m za de paIanJen? D a,
lo, pe culoar. Unii dintre ei nu se mai puteau ridica de zile
sau chiar saptamîni între i. Dar atunci cînd au auzit batai
le tob
- Cînd
ei, duhul
am deschis uSt
s-a îndreBtat camerei,
si spre ei
totipentru
pacientii
a-i purifica
erau acosi
vindeca. Da, m ai multi d~ntre ei se vindecasera. Personalul
spitalului
punînd: era Ar înnebunit.
trebui sa fiiiJnfirm ierele
în pat, alergauaicispre
ce cautati ? yacienti
Ii auzeai
pe cîte unii spunînd: Ia Je uita, mi-am uitat bastonul sau
altii: Nu mai am nevoit de scaunul cu rotile.
tît Noi,
sînt de ordon~t,
indienii,
bolnavi. In de
stîrniserfm
asepti 1lat.acela,
moment1 oOamenii,începusera
agitatie incredibila
au mai însaacel
venit niste uite loc
medicica
arturisit ca nu întelege nimic. A încercat sa le explice ce

care l-au Întrebat pe cel c~lreera cu noi ce se întîmpla. Elle-( .
remonia si a fost nevoit s~ admita ca baiatul mergea din nou,
scotea sunete, auzea bine ... Ceilalti stateau precum Toma
necredinciosul s~ I?-uvoi~u
e fapt, practIcIle ~a crea~~
sam a.ruce tradItIOfara
nale saramai~a dovezi.
m de-a drep
tul misterioase pentru 09cidentali. Nu stim în ce fel a reac
tionat echipa medicala dupa aceasta sedinta de doua ore. Dar
povestea arata cum traditiile medicale samanice sînt intro-
Un raport din rctic edical Research semnat de Y oung

duse
Ingramputin cîte putin abu,
si Schwartz în~I'Pitale.
da în exemple' în acest sens. Ra
portul ara:a cu.m ~ussel pillier, un .vr~~i cree din Al~erta,
mcearca
ietatea canadiana.
sa revltaltzeze
El al~mea
fostenitcree functia
SI sa-I redea
de la strabunicul
locul m so
lui si încearca sa încorpore~e practicil~ samanice în tehni-

rctic M edical R esearchJ voI. 47, supl. 1,1988.
cile moderne. Russel s-a lasat filmat în timp ce opera - el îi

primeste cu placere pe medicii dornici sa asiste la sedinte
le sale de vindecare. Practica sa cuprinde un diagnostic sta
bilit cu ajutorul animalelor totemice si un tratament pe baza

de plante si alifii conform instructiunilor primite de la spi
rite. Fiecare tratament este însotit de o ofranda constînd din
tabac. Bolile pe care el le tratea~a sînt atît psihosomatice 
in cea mai mare parte - cît si organice îndeosebi cancerul.
In 1989 Russel Willier a creat un centru de sanatate în care
lucreaza si alti samani indieni. Scopul lui este sa colabore
ze cu medicii occidentali însa acestia refuza alianta. Russel
Willier continua totusi sa creada ca o astfel de cooperare ar
fi o sursa de progres si ar putea ajuta la eradicarea proble
melor de nerezolvat pentru arsenalul tehnologic modern.
Medicina samanica tinde sa se integreze în lumea multicul
turala din jurul ei. Unora le este totusi teama ca ea va dispa
rea. Am vazut ca în Polinezia hio hio au disparut aproape în
totalitate. Dezvoltarea învatamîntului în scoli risca sa atraga
. dupa sine pierderea unui sistem de îngrijire traditional î nde
osebi în societatile dominate de albi. Cu toate acestea medi
cina samanica a~e o sansa de supravietuire deoarece raspun
de nevoilor celor care nu gasesc solutii pentru problemele lor
în cadrul medicinei occidentale conventionale.
Cazul lui Mary Louise Dow ilustreaza graitor potentia
lul de vindecare al riturilor samanice1. Cancerul ei de colon
a fost diagnosticat în feb~arie 1991. Primul chirurg con
sultat a recomandat o interventie chirurgicala. Cel de-al doi
lea a considerat ca tumoarea era inoperabila - aceasta era
de marimea unui ciorchine de struguri. Al treilea i-a reco
mandat un tratament chimioterapeutic în treizeci de sedin
te de radioterapie pentru a reduce dimensiunile tumorii în
vederea operatiei. In paralel cu aceste demersuri bolnava
a recurs la un tratament pe baza de plante chinezesti se
dinte de acupunctura si masaj asociate cu practicile de vi
zualizare preconizate de dr Bernie Siegel.
Mary Louise Dow

My Encounter with a Medicine Man arti
col aparut în revista americana New ge Journal iunie 1992.
Unul.di? ~riete~i ei ij'a .vorb~t de Godfrey Chips, sama

nul YUW IPI,SI de vmdecînle mlraculoase pe care acesta le
obtinea
e în scaun
princuinterm
rotile,ediul
atinJ~ferem
de oniilor
scleroza sale
în placi, O feme
lakota.a reînceput
vraci. G odfrey Chips desci, de în linie directa din H orn Chips,
ruda si învatator
sa mearga a doua alziluidUl1~aceremonia
C azy Horse, unul din cei de
îndeplinita maiacest
cu
noscuti sefi lakota din secolul trecut. Cîntecele, practicile
si riturile sale s-au transnhis din tata în fiu, în forma lor cea
pofida starii sale d oboseala si de slabiciune si con

m ai npura.
trar avizului cancerolo~lui ei, Ma;y Louise Dow ~ facut
lunga calatorie pîna în D~kota. Acolo, ea a participat la pa
tru
ursul
ceremonii
fiecarui yuwipi.
ritual, eaCtfundata
~simtit peneîn întuneric
de pasare total
atingîndu-i
pe par
usor fata în timp ce se intonau cîntecele si un fel de ener
gie turbionara cuprinzînd-o. Spiritele , s-a gîndit ea. A pa
t:a zi a f<?st ded~cata u?et swea tlo~ge de vinde.care, l~ sfîr
sItul careIa fem ela s-a SIm tlt refacuta. M ary LO Ulse s-a m tors
acasa, pe coasta de est. 9ancerologui ei nu a putut decît sa
accepte evidenta: enorma tumoare se redusese, devenind de
acel moment înlaturarea ei. Astazi, Mary Louise este con

vinsa ca vindecarea ei se datoreaza unui ansamblu de mij
m arim la
loace ea care
uneis-a~aise O i~1erventie
recurs: chirurgicala tratamentele
edicina occidentala, a perm is din
alternative si sprijinul nrîncetat primit din partea familiei

si a prietenilor. Dar pun~tul-cheie a fost r~prezentat de ce
remoniile îndeplinite de samanul yuwipi. In 1995, Godfrey
ge, în Dakota de Sud.
Chips putea înca sa fie 10ntactat în casa lui din Pine Rid
umntre
ea 1987 si 1993,hO
sam anica a1P vizitat cele trei mesa ale indieni
lor hopi, unde m-am întretinut cu Velma Talayumptewa,
platou, în spaniOl.
resp<:>n~sabil
~xecutivLegatunle
OVI, m Anzona. al Co~siliului tr~bal ~opi
ca~e eXIsta mtre ~in ~y~ot~
mdIenu dm
sud-estul american si desertull~r sînt mult mai complexe
siii.nuP latourile,
reprezintam untii,
o simpla
canioanelel
chestiynesau de
falezele
restituire
care de
alcatuiesc
terito
aceasta
oarele regiune minunata
desertului. sînt lorlpentru
Veneratia cofsiderate pam
sacre
întulde natal
catre este
po
ine~tricabillegata
n traditia indiana,
de modul
tot ce tine
de yiata
Ide pamînt
al tribului.
este sacru - ni
sip,
a sastînci, animoale,
provoace plante,
tragica tunet~.
ruptura de Absenta ritualurilor
armonie între ris
aceste ele
- cu pamîntul care le apartine înt vitale, nu numai pen

m ente.
tru Indieniipracticilor
pastrarea cred ca legaturile~. r - atîtci fizice,
lor reli ,ioase, cît siintegri
si pentru m istice
tatea lor culturala. Pentru ei, acele locuri extraordinare, vi
zitate
upranaturale
de turisti secontinua
reculeg.sa Altele
fie pa~turi
~înt locuri
sacre,în unde
care spiritele
s-a îm
,plinit Facerea sau în care Întîiul fopor a aparut pe pamînt.
Legendele ancestrale confera acestor locuri puteri tam adui
întotdeauna sacru, caci apa este atatoare de viata în acea
lum e arida
toare. Locula îndesertului.
care se gaseste o r.ursa de apa, un izvor este
Indienii hopi traiesc în vreo ~ouasprezece sate raspîn
dite pe platourile
ta aflata la sud de stîncoase numt,te mesa din zona abrup
lack M esa în 1 \rizona. A ceste prom on
torii sînt vizibile de la unul la delalalt. Între primul si al

Pe cel dîntîi, se afla satele T ewa urnit uneori Hano), Sit
chomovi si Walpi. La picioarele platoului se afla Polacca,
treilea,
cu un traeste
din go distanta de doaraflata
p ost o scoala dO~1zeci si trei de kilom~tri.
sub conducerea Agentiei
pentru problem ele indienilor, cîtkva cladiri guvernam enta
le pentru angajatii agentiei si case ~opi. Satele de pe cel de-al
~oilea platou sînt siShipaulovi,
In M ishongnovi Shipaulovi, MS9
ishongnovi si Shongopovi.
gasesc cîteva case tribale
movi New Oraibi) - în care se •asesc un tra ding p ost un
si o scoala.
oficiu postalCel
si biroul
de-al treilea
Consiliului
mesa fazduieste
ribaI hopi satele
- Old KOraibi,
ykots

la cel mult patru kilometril de New Oraibi, Hotevilla si Ba

cabi, care au si ele cîte o scpala si un oficiu postal. Mai exis
ta si Monecopi, în apropi~re de Tuba City, situat pe un te
Intregul tentonu hopI (ap OXlmatlvo mIe de kIlometn pa

trati) este înconjurat de are a rezervatie navajo.
~itoriu reve?di~at atît. de~ di~nii ~opi, c.ît si d~ cei na:rajo.
Old Oraibi, Isituat pe c l de-al treilea platou, a fost fon
dat în 1100 si ar fi cea mai veche asezare locuita fara între
rupere din S~ateleUnite. S re jumat~tea secolului al XIII-lea,
comunitatile hopi erau lt mai dispersate ca astazi dar,
cîteva secole mai tîrziu, p pulatia s-a concentrat
în princi
pal pe culmile acestor m sf în special pentru a se adaposti

de raidurile indienilor nayajo, apasilor si utilor din Colo
rado.
menea indieni pueblo, hopi au fost cel mai putin afectati

Dintre toti indienii din artea de sud-vest, numiti de ase
niolii nu s-au apropiat de aceasta tara hopi decît patruzeci
de ani mai tîrziu. Singurii albi întîlniti de hopi în perioada
spaniola au fost misionarii iar influenta acestora a fost foar- .
de cuceritorii spanioli. Co tnadO i-a vizitat în 1540, dar spa
te mica, mult mai mica deFît în cazul altor indieni pueblo,
îndeosebi al indienilor acora, evanghelizati fortat. Hopi au
manifestat un interes scaze pentru crestinism, o atitudine
motivata
raditionalesi de
într-o
izolarea
mai lor~lcare
mjre masura
a dus ladecît
pastrarea
în cazul
culturii
tuturor
lor
celorlalti indieni din America de Nord.
a cuprinde
Clan'urile peste
reprezinta
douazeii
în1asidetextura
clanuri,societatii
fiecare hopi.
purtînd
Aceas
nu
mele unui animal, unei plalp-te, unui fenomen natural sau su
pranatural, ca parteneri a1cestrali sau c~ surse ale puterilor
speciale posedate de mem~rii clanului. In schema clanului,
descendenta
n interiorul clanului
se stabileste
sînt ~e
ftrict
linie
interzise.
matriarhala
Traditia
si casatoriile
hopi de
se instaleze în casa sotiei l i, în care traiesc numeroase alte

persoane: parintii nou-ca atoritei, strabunicii, surorile cu
creteaza
sotii lor si
ca,
fratii
atunci
încacînd tbarbat Sotul
necasVtoriti. se însoara,
va continua
el trebuie
sa par-
sa·
ticipe la activitatile propriului clan si va mentine legatura

cu casa mamei si a surorilor lui, însa copiii lui vor fi recu
noscuti ca membri ai clanului sotiei. Regasim acest sistem
matriarhalla indienii din zonele împadurite ale Canadei, în
special la hurom. La treizeci de kilometri de Quebec, Wyan
dote este ultima asezare huron unde am putut vizita acele
casepline în care matroanele, mamele clanului, sînt suve
rane. Atunci cînd un tînar casatorit nu se conforma vietii
din noua sa familie, el era trimis înapoi la mama lui si, în
cazul în care acesta avea copii, ei ramîneau în îngrijirea fa
miliei sotiei,conjugala.
experienta care devenea astfel. disponibila pentru o noua
Clanul mamei, dupa cum îmi spune Velma Talayump
tewa, este foarte important. Este un sistem matriarhal care
pastreaza bunurile sacre ale grupului, de la obiectele ritu
ale la vesmintele folosite în cadrul ceremoniilor kachina
Pastrîndu-si traditiile, membrii clanului locuiesc în case con-

struite în apropierea celei în care traieste matroana. Femei

le prepara hrana, aduc apa din fîntîna situata la poalele me-
sei pîna sus, se ocupa de copii, fac oale de pamînt si cosuri
si pastreaza curatenia în casa. Barbatii lucreaza pamîntul, se
ocupa de animale, aduna lemne de foc si tes. Viata ceremo
niala în satele hopi este strîns legata de existenta clanurilor
matrilineare. Fiecare din ceremoniile desfasurate pe parcursul
anului este perceputa ca apartinînd unui anumit clan si a
fost activata, în cadrul acestui grup specific, de catre fap
turi supranaturale, dupa ce, potrivit cosmogoniei lor, po
porul hopi a iesit la suprafata din lumea subterana.
Ceremoniile se desfasoara uneori în asa-numitele kiva
care apartin clanului. Numarul de kiva din fiecare sat va
riaza între doua si sase. Acestea sînt construite partial si,
uneori, în totalitate pe pamînt. Încaperile sacre ale indie
nilor hopi sînt rectangulare, contrastînd cu acele kiva ova
·le sau circulare întîlnite la majoritatea indienilor pueblo, si
sînt orientate pe axa nord-sud, atunci cînd terenul o permi
te. Din cînd în cînd, oamenii vin în kiva sa se relaxeze, sa
flecareasca sau sa discute lucruri importante. Dar kiva este,
toto d ata, o j
~ un 1oc s Int SI, in anumIte
o ZIoI e, serveste exc 1USIV
.
tunul (fumul este aSOCIa nonlor care aduc ploaIa), ruga

ciunea, pregatirea costu elor pentru dansurile publice si
înaltarea
desfasurariialtarelor
ceremoniil~rJeligi?ase:
pe car vor fi depuse
cîntecele,
imageriile
dan~urile,
caste.tu
r moniil k hin
. În cadrul.cerem0r?ilorli~dier?lor pueblo, .în special hopi,
mste
rivit oamem
legendelor
mascatI,
hopi, kaCfuna
u1 kachina
Joacaeste
un orolfiinta
Important.
supranatu
Po
rala - personificata de caye un om mascat - care salasluies
te în San FranciscoMounfains în apropiere de Flagstaff, în
Arizona.
Exista
fiintatrei aspecte im~ortante
supranaturala] asa cum legate de kachina:
se regaseste ea în spiritul
indienilor hopi;
evolueaza în kiva si plaz· a;

- dansatorul mascat
micile papusi confecîre- personifica
tionate aceasta fiinta
dupa descrierile si care
fiintei su-'
pranaturale.
Primele doua aspectel sînt denumite kachina ultimul,
papusa kachina .
~ ~a~enda~l an~al al ceteI?0ni~lor religioase ??pi est~ îm
partlt In doua penoade: ]pnma tIne de la solstItml de lama
pîna la jumatatea lunii iuFe, cea de-a doua, de la jumatatea
monie kachina. Un grup de aproximativ treizeci de kachi

luniinumiti
na iulie lamonj
solstitiul de il ma.
kachina Prima la
participa este marcata
cinci de o cere
ceremonii ma
Jore:
soara în decembrie;
pamuya: în ianuari , atunci cînd soarele pare sa se de
soyalang-eu: ceremj6nia solstitiului de iarna, se desfa
plaseze din nou spre
- powamuya: no [Id
cerem< ? sau dansul bobului de fasole,
mia
în februarie;
palalakonti: ceremonia sarpelui de apa, în februarie

sau martIe;
niman kachina: ceremonia dansului casei, în iulie, cînd
soarele se deplaseaza spre sud.

Aceste ceremonii importante dureaza noua zile si se des
fasoara, în principal, în kiva unde numai cei initiati pot par
ticipa. Unele dintre ele, precum dansul bobului de fasole
sau niman kachina cuprind anumite parti pe care poporul
hopi le poate viziona, fie în kiva fie în plazza. În aceasta
prima parte a anului hopi, se desfasoara de asemenea cere
monii de o zi, denumite dansuri kachina regulate sau obis

nuite, în timpul carora oamenii kachina danseaza în mijlo
cul satului. În cadrul acestor ceremonii, un grup de douazeci
pîna la treizeci de kachina toti mascati si îmbracati la fel,
executa ceea ce se numeste un dans kachina amestecat. Aceste
ceremonii, de una sau noua zile, reprezinta tot atîtea oca
zii pentru prietenii si familiile din satele vecine sa vina si
. sa asiste la dans, sa sarbatoreasca ori sa se roage.
În timpul celei de-a doua jumatati a anului începînd din
iulie, de la niman kachina si pîna în decembrie), nici o alta
ceremonie nu mai face apel la dansatorii mascati. Niman
kachina este denumit dansul casei pentru ca este ultima apa
ritie a duhurilor kachina înainte de plecarea spre salasul lor
din muntii San Francisco, dincolo de Flagstaff.
Nu ezitati sa vizitati aceste mesa hopil. Vizitatorii pot
înca asista la dansurile kachina cele desfasurate în cadru
public - însa dansurile sacre, precum cel al sarpelui, nu au
mai fost fotografiate din 1908, de pe vremea lui Ben Wit
tick, un fotograf din sud-vestul american al secolului trecut.
Ceremoniile continua dupa disparitia duhurilor kachina
care s-au retras în adîncurile pamîntului sau pe înaltimile
muntilor San Francisco. La sfîrsitul verii, se organizeaza ce
remonii menite sa aduca ploaia necesara porumbului. Unul
dintre aceste ritualuri - dansul sarpelui -, care are loc din
t Hopi Tribal Operations P. O. Box 123, Kykotsmovi Arizona 86039

Tel.: 1 6 27342222
doi în doi ani, este închinat tuturor creaturilor cu forma si

nuoasa si este asociat tunetului si ploii.
La începutul acestui kachina elanurile ies din sat în pa
tru directii
dintre care diferite
unii sîntsiveninosi.
petrec patru
Cei zile
carepentru
au prinsa prinde serpi,
serpi se ala
tura unui alt elan si petrec împreuna doua zile si doua nopti
într-o kiva într-un soi de schimb mitic. Apoi se organizea
za o întrecere: cîstigatorul aduce în sat un bidon cu apa. Mai
apoi, sosesc la fata locului si preotii-dansatori, tinînd ser
pii în gura, în timp ce ajutoarele lor iau reptilele în primire.
Un -al doilea grup, cel al preotilor-antilope, se asaza în fata
celui dintîi si se ajunge la punctul culminant al ceremoniei:
spalarea sarpelui.
Fotograful Wittick a asistat la cîteva astfel de dansuri. Prie
tenii lui hopi îl prevenisera ca, nefiind un injtiat, risca sa pri
measca într-o buna zi o muscatura fatala Intr-adevar, Ben
Wittick a murit în 1903, mu scat de un sarpe în timpul unui
snake dance Cu el disparea un martor unic al unei lumi hopi
traditionale ...
inetah lumea mistica

a indienilor navajo
Începînd din 1983, m-am dus de mai multe ori în imen

sa rezervatie navajo, în zona cuprinsa între Tuba City si
Keams Canyon. Navajo este cea mai mare natiune indiana
din America de Nord, numarînd actualmente undeva în jur
de doua sute de mii de membri. Teritoriul lor tribal se în
tinde în patru state din sud-vestul tarii (Utah, Colorado,
New-Mexico si Arizona), fiind cel mai important terito
riu de acest fel din Statele Unite. Pe întreg parcursul seco
lului al XX-lea, comunitatea stiintifica s-a aplecat asupra
acestui popor
patrunda atît de
misterul deosebit. Antropologii
simbolurilor au încercat
culturii si religiei sa
lor, psi
hiatrii au fost fascinati de structura personalitatii lor iar teo
logii s-au lovit de dificultate a de a le analiza riturile si con
ceptele spirituale.

În aprilie 1998, cu ocazia unei calatorii culturale pe care

Liliane si cu mine o organizaseram cu plecare din Franta
pentru un numar de cincizeci de persoane, am putut admi
ra asa-numitele
ne. hogan
Ele sînt salasurile ce stau
în care alaturi de cladirile
se desfasoara moder
ceremoniile care
ocupa un loc im portant în viata indiecilor navajo. Ceremo
nii ce sînt de fapt principalele forme de manifestare ale sa
manismului navajo.
Acest teritoriu imens de peste patru mii de kilometri pa
trati - suprafata Elvetiei - formeaza inima podisului Co
lorado. Acolo unde ochiul strain nu vede decît mari întin
deri de iarba presarate cu pietre, navajo îsi recunosc sfintele
pamînturi strabune. Canioane vaste, precum Chelly si del
Muerto (Canionul mortii), serpuiesc pe sute de kilometri
în mijlocul podisurilor. Formatiuni stîncoase magnifice cu
tenta portocalie sau albastru-cenusie se înalta acolo, asemeni
unor monumente gigantice construite si abandonate de o
veche rasa de giganti. La prima vedere, aceste tinuturi par
. pustii si inospitaliere.
irezistibil; este un cerTotusi
imens cerul îti atrage privireaîl descriu
si nord-americanii în mod
folosind sintagma spatiul de~chis .
Mîna omului nu pare sa fi atins vreodata aceste locuri.
Cu toate acestea, privind mai atent, realizezi ca aceste pa
mînturi gazduiesc o importanta populatie navajo. Din loc
în loc, zaresti cîte un hogan adapostit într-o vîlcea sau atîr
nînd pe coasta unui munte iar turme de oi pasc în desert,
ivite parca de nu se stie unde. Mai întîlnesti si cîtiva nava
jo nemiscati, cu privirea atintita în zare, aparent ratacind
fara nici o destinatie, cînd de fapt hoganullor camuflat cu
grija, se ascunde în spatele colinei din apropiere.
Acesta este Dinetah pamîntul indienilor navajo, cei care
se autointituleaza Dineh Poporul. În aceste hogan uri pier
dute în adîncimile canioanelor sau cocotate pe mesa traiesc
si muncesc ultimii vraci navajo. Ei constituie cea mai im

portanta grupare de vraci indigeni din întreaga America de
N ord. Unii dintre ei au modificat în mod considerabil ce
remonialul stravechi, dar cea mai mare parte continua sa
practice religia lor traditionala.
3
Indienii navajo spera sa traiasca mult si sa fie sanatosi.

Pentru aceasta ei respecta legile universului. Orice încal
care a acestora îi expune nu doar unei simple pedepse ci la
o eventuala degradare a starii lor de sanatate sau la scurta
rea vietii. Atitudinea lor este rationala si spre deosebire de
crestinism lipsita de notiune a de pacat sau de vinovatie per
sonala. Indi :idul nu-si regreta faptele dar tinde sa-si îndrep
te greselile. In conceptia ineh fizicul si mentalul sînt ne
disociabile. Cuvîntul ca si gîndirea poate avea un anumit
impact asupra lumii materiale si ener etice. Fiindca aceste
doua concepte au o putere creatoare. In timpul ceremoni
ilor gîndirea reprezinta forma interioara a acestei creativi
tati în vreme ce cuvîntul care o exprima este forma ei ex
terioara.
Exista o diferenta importanta între lumea conceptuala
a indienilor navajo si modul de gîndire occidental îndeosebi
în ceea ce priveste principiul ordinii si armoniei caci pen
tru navajo aderarea la echilibrul cosmic determina starea
de sanatate si durata vietii unei fiinte. Religia lor este o re-

ligie a naturii. Toate elementele mediului natural se armoni
zeaza într-un vast ansamblu. Creaturile minuscule aparent
nesemnificative se pot dovedi la fel de importante ca cele mai
mari si mai puternice. Toate fortele lumii invizibile cu ex
ceptia unei entitati spirituale numite Femeia Schimbatoare
sînt deopotriva faste si nefaste în functie de maniera în care
sînt abordate dispozitia lor de moment si contextul în care
opereaza. Prin folosirea corespunzatoare a facultatilor omu
lui o forta neutra devine pozitiva bunatatea devine sfin
tenie. Raul este reziduul pe care nici o actiune nu a putut
sa-I înlature si care exista înainte chiar de crearea lumii.
Ceremoniile picturilor pe nisip
ale indienilor navajo

Indianul navajo se confrunta cu un univers în care di
vinul nu este perceput ca fiind neaparat îngaduitor. Zeii lui
sînt ambivalenti - raul sub forma unei forte ostile se îm-
3
pleteste în mod inextricabil cu binele. Cele doua se mani-

festa potrivit naturii lor intrinseci si omul trebuie sa mize-
ze pe propriile sale capacitati spirituale. Dar yentru aceas-
ta el trebuie sa dispuna de anumite tehnici. In consecinta

dansatorii mascati rugaciunile melopeile si picturile pe ni-
sip îl ajuta sa descrie si sa personifice manifestarile simbo-
lice ale esentei acestor forte cu care el se identifica. Este de
departe cel mai important mijloc de vindecare folosit de na-
vajo. Diagnosticarea povestirile mitologice dramaturgi a ri-
turilor si chiar prescrierea plantelor ca remedii nu sînt de
cît mijloace prin care vraciul integreaza arsenalul puterilor
Creatiei în scopul obtinerii vindecarii dorite.
andalele de vindecare
rumul polenului
Ritualurile samanice de vindecare la indienii navajol 2 se

articuleaza în jurul constructiei unei lumi simbolice si ima-
ginare al unui univers protector si ordonat figurat prin
asa numitele mandale. Mandala este înainte de toate o ima-
gine a lumii ea reprezinta un cosmos în miniatura si în ace-
lasi timp lumea zeilor dar este totodata un catalizator al
fortelor inconstiente ale sufletului. Elaborarea ei echivalea-
za cu re crearea magica a lumii. Devenind în mod simbo-
lic contemporan cu momentele Facerii acel timp origi-
nar bolnavul este scufundat în plenitudinea originara a
vietii si impregnat de fortele gigantice care au facut posi-
bila crearea lumii.
Aceste reprezentari ale ordinii cosmice sînt uneori pic-
turi eventual de nisip alcatuite dintr un motiv mai mult
sau mai putin schematic ilustrînd echilibrul fortelor con-
trare sau complementare în universul simbolic.
Donald Sandner Rituels de guirison ches les Navajos Editions du

Roeher Monaeo.
2 Paul G Zolbrod e ivre des lndiens navajos Editions du Ro-
eher Monaco
Tibetanii si indienii din America de Nord au dezvoltat

aceasta arta pîna la un nivel neatins de nimeni în lume. Aces
tia din urma nu numai ca au folosit mandala în picturile
lor de nisip
pestre ci în peplus
scuturile folosite înînlupta
au proiectat-o tim p sau în picturile ru
si spatiu.
Indienii navajo situeaza aceasta m andala circulara pe doua
planuri diferite. Prim ul ca si în cazul cercului siouxilor ogla
la se leaga de caracteristicile fizice ale teritoriilor lor tradi
tionale si de ciclul anual al vietii si al anotimpurilor. El atri
buie o sem nificatie sim bolica fiecarei parti a P atriei S travechi
inetah si ancoreaza cu fermitate miturile originare si epo
peile eroilor într-o realitate m ateriala incontestabila. El pune
fiecare lucru în relatie cu celelalte si cu întregul pe care îl com 
pun îm preuna: spatiul tim pul si diversele stadii ale vietii um a
ne. Totul este parte a acestui întreg ordonat si armonios. Este
o m andala macrocosm ica diferita de cel de-al doilea nivel
de sim boluri întîlnit în picturile de nisip care reflecta aceas
ta ordine universala în interiorul microcosmului uman.
În mandala macrocosmica a indienilor navajo apar pa
tru figuri principale: cei patru munti sacri ce traseaza gra
nitele teritoriului navajo si reprezinta o realitate fizica. A cesti
m unti sînt salasurile zeilor. Printre altele si în relatie cu ideea
de t~talitate careia i se subsum eaza fie~are din acesti pa
tru munti cu directia sa specifica este încarcat de un m are
numar de semnificatii simbolice printre care cea a culori
lor joaca
In ceremunoniile
rol important.
navajo sînt im plicati un ghicitor specia
list al ritului secondat uneori de un asistent si bolnavul
adica beneficiarul gratiei divine. A colo unde la alte popoa
re ritul se exprima prin dans ceremoniile navajo iau for
ma cînturilor recitate si a reprezentatiilor teatrale. Regasim
aici principiul cosmodram ei dar aceasta se desfasoara în
tr-un hogan menit sa simbolizeze universul. Focul din cen
trullacasului reprezinta soarele.
Drama Facerii lumii este astfel reinterpretata în micro
cosmul picturilor de nisip. Ceremonia simbolizeaza diver
sele etape ale Facerii si istoria mitica a zeilor a stramosi-

lor si a omenirii. Aceste desene de o stranie asemanare cu

mandalele din India si Tibet reînvie succesiv în ordinea lor
initiala evenimentele vremurilor mitice. Ascultînd aceste
povestiri ce prezinta mitul cosmogonic si apoi pe cel al apa
ritiei vietii si contemplînd picturile de nisip pacientul este
smuls din timpul profan si proiectat în plenitudinea timpu
lui primordial. El este purtat înapoi spre originea lumii
si devine astfel martor al crearii universului. Fiecare pictu
ra de nisip este un catalizator de energie psihica. În ea se
concentreaza o putere si un punct din spatiu iar vraciul fo
losindu-se de suportul fizic al nisipului transfera aceasta
putere asupra bolnavului. Acesta nu numai ca primeste pu
terea personajelor sacre pe care le priveste sau atinge ci
devine chiar aceasta putere.
Cîntecele care acompaniaza ceremoniile de vindecare sînt
povestiri vizionare culese în timpul calatoriei samanice în
cele trei lumi. Stim ca unul din elementele cele mai impor-
. tante ale tehnicii samanice este capacitatea samanului de a
trece dintr-o regiune cosmica într-alta - de pe pamînt în
lumea celesta sau în cea subterana. Mitologia navajo se spri
jina pe o cosmogonie foarte asemanatoare. În miturile pre
zentate de cîntecele lor eroii si eroinele se misca printr-o
lume celesta tara spiritelor situata deasupra pamîntului si
într-o lume subterana la care se poate ajunge doar plonjînd
într-un lac sau trecînd printr-o deschizatura facuta în pa
mînt. Astfel
lui este purtatOmul Sfîntluieroul
fara voia pîna caii masculine
la salasul a proiectilu
Poporului Tune
telor unde i se transmite cîntecul. Scavenger eroul caii perlei
este la rîndul lui dus în casa celesta a vulturilor.
Obiectivul ultim al indienilor navajo - a merge pe calea
frumusetii - este foarte diferit de cel marturisit de mito
logia crestina. Navajo nu este preocupat de o eventuala exis
tenta a individului dupa moarte. El are o notiune vaga de
spre o alta viata de dupa moarte care s-ar derula într-o lume
subterana aflata la nord în care s-ar putea ajunge urmînd
o cale ce coboara pe o faleza de nisip. În general indienii na
vajo cred ca acele laturi rele sau neîmplinite ale unui mort
4
pot rataci pe pam înt sub forma unor fantom e sau sa sufe
re o perioada de chinuri îhtr-o lum e subterana murdara si
tenebroasa. Pentru ei, cel Eai bun lucru pentru un om este

sa aiba
în naturao viata lunga,
ca parte rmpnio
a acesmi s înainte de a se reintegra
tot indivizibil.
pra naturii si a puterilor e,' tamaduitoare, putînd fi compa

rataReligia indienilor
cu orice nava 'o
mare sistem de este o meditatie
vindecare profunda
din lum e. asu
rad itia o rala hu ora tori polinez ie ni
N ici o traditie orala nular.trebui asociata folclorului, :er

men care ascunde o conotatIe condescendenta total neJus
tificata. P rejud ecatasi se

a din Renastere o ccid
par1e~ tala fav orab
ca primii ila fo rm ei ai
exploratori scrise p lea
insulelor
din Pacificul de Sud au adus-o cu ei. Nu este mai putin ade
varat ca m em oria colectiJa a poporului m aori, care' nu cu
ra fata de
noaste scrisul,
tot ceea
are ce
o capa~itate
om ull alb si-ar
de înm
fi putut
agazinare
imagina.
superioa
Ueva
Salm on este în stare sa pbvesteasca istoria fam iliei sale pe
firul a paisprezece genedtii iar marele preot, actualul de-o
tinator al traditiei polinetiene, m erge pîna la a douazecea
generatie, adica pîna în seFolul al XV -lea. De asemenea, în
c~~nati~ s p~e creatia artisttca din povestiri~e orale .ale cultu:
f1 1 polmezIene este la fell:le reala ca cea dm poeZIa noastra
sc~is.a.
nvIlegIUl
~ rin form
urm a~e,
eI scnse.
r~ies~~ndIvIzll
ela: f.aI?:ul
care
ca nu
arta StIU
~oetica
sa scne
n~ este
sau
sa citeasca nu sînt neapa~at lipsiti de sensibilitate poetica.
Un t hu orator pose(la realm ente o arta de a spune
tem reproduce în cultur noastra bazata prea mult pe for

ma care
pe scrisa.
noiOnumare
o m parte in ceea ce dadea eficienta
ai cuioastem poves
sau pe care nu o mai pu
tirii sale ar putea fi asternut pe pagina tiparita, daca ne-am
alege
ul îsi mijloacele
alege intonatia
tipograftce
si ~esturile.
cu aceeasi grija cu care orato
Pe întreg parcursul Istoriei noastre, anumiti oam eni culti
au cautat sa astearna în [scris cînturi si povesti care pîna
5
atunci circulasera doar pe cale orala. În Occidentul cres

tin, legenda regelui Arthur tre uie privita din aceasta per
spectiva. O prima transcriere .dela, înca frusta, a cunos
cut o serie de modificari succes,ve, sfîrsind prin a capata o
forma ce avea calitatile literare unanim recunoscute. Fap
tul este valabil si în cazul Vech lui Testament, ca si în ca
zul textelor vedice sacre din In ia, precum Mahab harata
a carui origine este misterioasa, ar incontestabil orala. Am
putea da o multime de alte exefple în acest sens. Sa le ig
noram ar însemna ca ne privam de un segment important
alrucreatiei
popoarele
poetice
pe care
veritabile ceea
sîntemsi ptea usor
ceînclinati
ea reprezinta
sa le pen
con
sideram primitive doar pentru faptul ca sînt analfabete.
Istoria este mult mai complkxa, dar ea reflecta în mod
c~nstant a~el~sisens dinami~ al fchilibrului. În ~e.cheagîn
oatemaon,
dIre devenivIata
seninatate. Rostitj
se masoara c~ de un aventurier
etalonul sauteama
mortll Iar navi-
. gator învestit cu mana limba ~aori, asemanatoare legana
rii unui catamaran, este capabila sa creeze senzatia acestui
balans ritmic, chiar si în modul e frazare. Ascultînd un ta
hitian sau un maori care vorbesfe, te încearca, la un alt ni
vel senzorial, sentimente asemanatoare celor suscitate de
contemplarea miscarilor ritmice 1ledansurilor tahitiene, care
I
exprima pedect sensul frumuset~ proprii acestui popor. Tre-
ta simpla. De cîte ori nu am auzit spunîndu-se în Tahiti sau

Moorea ca batrînii nu vor sa tra, smita mai departe ceea ce
cerea de la traditiile
stiu. Atunci orale lamoa
cînd o cultura texfele scriseei,nu
e, spun este nicioda
traditiile ei tre
buie sa moara o data cu ea. Unii donsidera ca scrierea nu este
un suport adecvat pentru niste dovestiri care trebuie înain
testedelipsita
toate de
sa fie
viata. J
ascultate. N ep~tînd sa fie·auzita, scrierea
Astfel,
în jurul ritualurile
unui de batai
amestec de vindec<1rreamanica se articuleaza
ridnate ale tobelor, rugaciuni,
gesturi
hemarilegate
adresate
de întrebuintarea
spiritelor din r,atura
~nor obiecte
si din lumile
ceremoniale,
supe
rioare. Dar învatatura orala, asa~ar si cîntecele de vindeca-
6
re este vehiculata prin inter~ediul memoriei colective a po

porului si transmisa din generatie în generatie de catre cei
învestiti. A cestia sînt de fapt capabili sa-si înalte consti
inta
timp spre
situatnivelul în care
în afara vietuieste Poporul cel dintîi într-un
timpului.
ecup er re sufletului
Metodele de recuperare a unui suflet care s-a detasat de

corp nu mai sînt decît rareori practicate în zilele noastre.
Acestea implicau odinioara ca samanul sa intre el însusi în
tr-o stare de veghe speciala. Sufletul lui calatorea spre cealal
ta lume pentru a-l intercepta pe cel fugar al pacientului lui.
Samanul îsi vindeca bolnavul aducîndu-i sufletul înapoi.
lndienii shoshoni înca mai pastrau prin anii SO amin
tirea unor astfel de tehnici. Ake Hultkrantz profesor la
U niversitate a din O slo N orvegia care si-a consacrat peste
patruzeci de ani studiului lum ii sam anice relata ca în cursul
acestor
se joace ceremonii shoshonii
în apropierea adulti
acelui tipi în le cereau
care copiilor
se gasea sa nu
bolnavul
pentru a nu se interpune între sam an si sufletul ratacitor care.
plutea în apropierea cortului.
Aceasta recurgere la un spirit protector pentru a aduce
înapoi sufletul unui bolnav aminteste de anumite metode
utilizate de indienii din Muntii Stîncosi sau de anumite as
pecte ale ritualurilor din bazinul Ama~onului. Aceste teh
nici dem onstreaza o data în plus legaturile strînse dintre boa
la si spiritualitate dintre caile terapeutice clasice si sistemele
mlStlce.
În tim pul întîlnirii cu batrînul W allace la Crow ley Lake
Jeffrey un metis shoshon îmi oferise un superb baston de
vorbitor împodobit cu un cristal caruia i-am adaugat doua
pene de fazan si fire de lîna galbene si rosii. Am profitat
miturile
atunci deshoshone.
împrejurare si l-am rugat sa-mi vorbeasca despre
Ake Hultkrantz S ha man ic H ea lin g a nd R itua l

ram a Crossroad
Publishing Cie New York.
7
si un singur popor. În vremea ac ea, oamenii nu aveau gura

pentru a se hrani; ei fierbeau lap e de elan pe care îl trageau
pe nas
- Lasi început,
îl aruncau. Eispus
comunic
mi-adesenat u doar decît
el,onuglflra
xistau prin semne.
singura Apoi,
Batrînul Coiot le-a si astfel aoînceput lume
viata
umana pe care o stim noi.
shona. Ea pare sa fie foarte vech si ne aminteste de poves

tirileAceasta
Indiei istorie
vedice, face
în care
partelocu tarii dedin
inttgranta pe mitologia
malurile rîului
sho
shonii
te, au o conceptie
deoarece interesanta espre
ei cred în reîncarnare lucruviata de dupala moar
rar întîlnit amer
indieni -, în existenta fantomel r, în viata într-o alta lume
Gange,în neavînd
aflata ceruri sauguri, se hraneafU
undeva aromele
într- n tinut situat florilor.
la vest, Sho
din-
colo de muntii stralucitori.
Fiind în cele din urma cresti ate, toate natiunile amer
indiene au asimilat conceptul u ei existente fericite în ce-
. ruri. Vorbind cu J effrey despre tarile de coma depasita el
mi-a povestit ca anumiti subiecti ar fi trecut de cealalta par
te a valului, revenind de acolo c descrierea unui tinut bo
gat în terenuri de vînatoare pline e bizoni si de cai iuti, însa
putini sînt cei care dau credit ac stor viziuni. Drumul spre
cealalta lume trece prin Calea L ctee, ceea ce sugereaza ca
acel dincolo se gaseste în ceruri. Acest drum este simboli
zat, la shoshoni, de catargul centr l care apare în cadrul dan
sului soarelui - cele doua ramu i ale acestuia înaltîndu-se
spre cer reprezinta Calea Lactee. cest exemplu demonstrea
za înca o data faptul ca miturile eproduc, la o scara micro
cosmica, scena macrocosmica a niversului.
Întrup re într un nim l tot
se în fata mea, în mijlocul unui n mar de vreo suta de per

soane. Deodata, atunci cînd nu a asteptam cîtusi de pu
tin, Cu
am ochii
vazutînchisi,
o cîmpie
ma acoperiC
concenttlcu iarba. Dintr-o
m asupra pacientei padure
întin
8
aflata în vecinatate a iesit un riZ li enorm, care avansa s re
m ine. Eram îm partit între exercitiul al carui principiu îl ex
puneam
xplicatiilesi aparitia
despre subita ursului
frecveptele em ise
grizzli.
de organul
M i-am continuat
bolnav si
m
traaniera de crearecua acestei
în rezonanta unui sunet, a unei organul
si a aduce arm onii,respectiv,
pentru apu
in
tin cîte putin, la nivelul f,ecventei de vindecare. Un m inut
m ai tîrziu, ursul a patrun în cîm pul m eu de viziune eterica
si m -am sim tit im ediat în orporat de energia colosala a ani
m alului. Bratele mi s-au r dicat, degetele m i s-au curbat ase
m eni ghearelor de urs, spatele si um erii m i s-au arcuit usor,
chipul mi s-a deform at, ba si cînd m uschii m ei faci ali în
cercau
îteva m
sainute,
ia formeram
a unui
combOf
~letid entic
încorporat
cu cet alînanimalului.
puterea ursului.
Dupa
Cel care lucra asupra pacientei m ele nu mai eram eu, ci ener
gia ursului,
ibrele care trecea p~n
ei energetice. mine si se varsa literalm ente în
m a vechile mituri sioux, ,i anum e ca animalele pot com u
nic~Cealalta
cu fii~ta
actIOneze m constiinta
mum ~na~ d~r
anIera a lea
ca ?v1arele
dIrecta. aOm
înteles
ul MtrebUle
ister.
atuncinusa
ceeap:rm
ce efortul
faca ite
exprisa
principal pentru a reusi s~ le înteleaga. Am realizat de ase
m enea ca exista un ansa±blu de relatii în sînul caruia toa
te~ elem
- ~nt:ractione.~z~
entele Creatiei si- s~9m
întrepatrund,
ul, cultura, natura
fi~careînconjuratoa
.cu ener~ii~e
SI calItatIle propru. In felul acesta, perceptIa umversulUl VI
zibil si invizibil, în viziu ea traditionala, im plica o fluidita
te si o transparenta lipsit de contur absolut. Nu exista gra
nite între lum ea anim al el r si cea a oam enilor si a spiritelor.
Entitatile spirituale veni e din exterior sînt schim batoare.
Timpul însusi este un co tinuum nefragm entat, total dife
rit de conceptia noastra 1 ne ara izvorîta din em isfera stînga
a creierului. Lum ea tradi*onala nu este însa lipsita de struc
tura,
nire nici
cu sacrul.
haotica, Imcaci
ensi~atea
a~easta universului
fluiditate reînchide
interior include
linia de
principiul unificarii din fv1arele M ister si nu pune în peri
col conceptul de unitate. Lum ea traditionala se prezinta ast
fel ca o lume spiritualizafa, în care fenom enele supranatu
rale sînt recunoscute si traite ca atare.
9
nim lele totemice
Samanii cred dintotdeauna ca darurile lor deosebite pro

vin de la animale plante soare si de la energiile fundamen
tale ale Creatiei. Ei îsi asuma potentialul care le este dat pen
tru a proteja clanul tribul comunitatea împotriva bolilor
si a mortii pentru a oferi semenilor lor putere în viata co
tidiana si a-i ajuta sa traiasca în comuniune cu ceilalti sa
paseasca pe calea frumusetii potrivit expresiei navajo.
Miturile amerindiene prezentau animalele sub o aparen
ta esential umana dar cu caracteristicile proprii speciei lor.
Ca urmare a involutiei constiintei animalele si fiintele uma
ne s-au diferentiat pîna ce au atins forma lor actuala si de
atunci le este imposibil sa mai comunice între ele. Daca te
ritoriul mitic al uniunii om-animal nu mai este accesibil în
planul realitatii cotidiene el ramîne accesibil în cel al rea
litatii non-ordinare a samanului si al celui aflat în cautarea
viziunii. Acest lucru e~te valabil si în cazul indigenilor ma
ori din Polinezia cu nOtiunea lor de timp nelinear. Ei se re
fera de fapt la un trecut mitologic care exista în paralel cu
timpul comun si care este accesibil prin vis sau revelatie.
Samanul fiinta învestita este capabil sa realizeze uniu
nea om-animal gratie starilor de constiinta samanica ce îi
permit sa patrunda în trecutul mitic. Mitologia traditiona
la în special cea din continentul nord-american este plina
de animale si nu vorbeste pur si simplu despre aventurile unui
coiot sau ale unui urs ci despre Batrînul Coiot sau despre
Baiatul Urs. Aceste personaje se identifica cu o întreaga spe
cie. Astfel atunci cînd un saman este învestit cu puterea unui
spirit protector el nu asimileaza puterea unui anumit urs
sau a unui anumit vultur ci puterea Ursului sau a Vulturu
lui adica a întregii specii. Atunci cînd Liliane opereaza cu ja
guarul nu este vorba de un oarecare exemplar ci de specia
Stapînul Jaguar care patrunde în ea.

Relatia dintre fiintele umane si regnul animal este esen
tia1a în viziunea samanica traditionala deoarece vraciul îsi
foloseste cunosti~tele si tehnicile pentru a participa la p~
tentialitatile acestei lumi.
4
Capacitatea animalelor de a se manifesta sub o forma

umana nu este surprinzatoare pentru o cultura în care se
considera ca, din punct de vedere biologic, oamenii si ani
malele se înrudesc si ca, într-un trecut îndepartat, ei comu
nicau. Animalele, sau cel putin energia animala potentiala,
pastreaza capacitatea de a se manifesta sub o forma uma
na în cazul persoanelor care, prin intermediul starilor de
constiinta samanica, ridica valul si regasesc astfel acel dar
pierdut de a comunica cu regnul animal.
La indienii din bazinul Amazonului, daca îti vorbeste un
animal, el este considerat de îndata spiritul tau protector.
Capacitatea spiritelor protectoare animale de a comunica
cu fiinta umana este o indicatie a fortei lor, pe care si-o pot,
de asemenea, demonstra evoluînd într-un element care nu
le este propriu - astfel, un mamifer terestru sau un sarpe pot
zbura, chiar daca nu sînt înzestrati cu aripi. Aceasta demon
streaza ca animalul nu este unul obisnuit, ci detinator
al unei
forte speciale si posesor al capacitatii de a transcende limi
tele naturale.
- La vest1, exista foarte sus, în cer, un mic lacas. Stau
înauntrul lui cu atentia treaza. Niste oameni vopsiti în rosu
sînt asezati pe jos si îmi arata un ranit cu gura plina de sîn
ge. V orbind~ ei îmi pun în mîini niste leacuri: Baiete, omu
le, aceste leacuri sfinte îti vor fi de folos pentru a-i ajuta pe
cei care sufera din poporul tau sa se ridice. Fiintele aces
tea sînt U rsii, chiar ei. Le repet cu umilinta cuvintele. Vai,

fara ei, eu nu val orez nimic.
Aceasta a fost viziune a unui vraci Urs lakota. De fieca
re data cînd este chemat sa vindece pe cineva, el recita for
mulele sacre ale poporului sau. Cu ajutorul unei gheare de
urs, el curata rana si o trateaza cu plantele pe care, în viziu
nea sa, le-a primit de la Ursi. Dupa aplicarea tratamentului,
el ramîne lînga pacientul lui pîna ce este sigur ca acesta se

va vindeca. La indienii lakota, ursul este considerat un ani
mal vindecator.
1 Giving voice to ear E. Roberts Rinehart, New York.
4
în timpul sejurului nostru la Pueblo de Taos la fron-

tiera dintre Colorado si New Mexico Andrew Thunderdog
mi a vorbit de urs.
Unul dintre remediile cele mai puternice folosite de

vindecatorii tao este o planta pe care o numesc leacul sau ra-
dacina Ursului. Ei o prescriu pacientilor lor fiindca indu-
ce o stare halucinogena. Samanii o consumau ei însisi îna-
inte de a pune un diagnostic sau a identifica cauza bolii.
în extremul nord scandinav 1 samanii laponi asemeni ce-
lor siberieni se transforma în lup în urs în ren sau în peste.
La indienii yuki din California un saman Urs debutant se în-
tîlnea cu ursii mînca aceeasi hrana si traia uneori împreuna
cu ei o vara întreaga. Pentru un saman este evident faptul ca
anumiti occidentali poseda o mare energie si o stare de sana-
tate robusta încît au cu siguranta un spirit protector. Este tra-
gic faptul ca nu cunoastem sursa acestei energii si ca nu mai
sîntem în stare sa o folosim. Noi occidentalii despiritualizati
am pierdut în mod evident spiritele protectoare care ne pa-
zeau pe vremea copilariei noastre. Mai mult nici macar nu
ma~ stim ca exista o metoda pentru a le regasi.
In iulie 1997 Jerry Dunson un indian kiowa ponca ne-
pot al lui Bear Heart 2 seful ceremonial al natiunii muskau-
gee creek ne a pus sa lucram cu animale totemice provenind
din fiecare roata a vietii cele sapte chakre. La nivelul ini-
mii am intrat în contact cu un paianjen care îsi tesea pînza.
Am fost surprins deoarece ma asteptam la animale mai re-
prezentative. I am cerut lui Jerry sa mi explice. Acesta un dan-
sator al soarelui format la cheyeni în nordul statului Colo-
rado si la rudele lor îndepartate indienii lakota mi a raspuns:
Black Elk spune ca la început iktomi era un om ca toti
ceilalti. El a fost primul care a ajuns la maturitate în lumea
aceasta pentru ca era mai istet decît fiintele umane. El este
cel care a dat nume animalelor si plantelor si tot el este cel

care a vorbit primul limba oamenilor. Atitudinea noastra
Michael Harner a Voie du chaman Editions Press Pocket Paris.

Inima de Urs.
J
fata de paianjen este foarte ambigua el ocupa un loc cu to

tul special.
Prin ingeniozitate Paianjenul i-a învins pe monstrii su
pranaturali. Asumîndu-si rolul de creatorI el a devenit un

soi de erou cultural pîna acolo încît indienii oglala credeau
ca el este cel care le face vîrfurile sagetilor si ghioagele de
piatra folosite în lupta. Ei îl considerau deci mult prea pu
ternic pentru a fi omorît în mod direct. Pentru a-i veni de
hac trebuia sa se recurga la o strategie asemanatoare celor
folosite de el. Cu atît mai mult cu cît el era cel care facuse
din moarte o conditie necesara a existentei - aceasta pen
tru ca fiecare fiinta sa aiba un loc în care sa vietuiasca pe
pamînt. Indienii îi admira capacitatea creatoare cea care îi
permite sa urzeasca o pînza iesita din propriul lui corp abi
litatea lui de a se înalta în aer la capatul unui fir adeseori
invizibil precum si usurinta de a prinde insectele în cap
cana. Faptul ca toate acestea se manifesta la un animal atît
de mic a contribuit cu siguranta la misterul cu care în con
ceptia indienilor oglala el este înconjurat.
De-a lungul secolelor si în pofida meandrelor istoriei
viziunea samanica despre boala si vindecare s-a transmis din
generatie în generatie. Aceasta învatatura se articuleaza în
jurul unui secret universal care leaga toate lucrurile - de la
scheletul omului pîna la destinul universului - într-un tot
unitadn care se întretes toate elementele nefiind omis nici
un fenomen oricît ar fi de neînsemnat sau de însemnat. Fie

care individ are un rol semnificativ ce se manifesta pîna în
clipa în care prin disolutia sa finala el devine nu numai o
componenta a armoniei originare ci aceasta armonie însasi.
1 John
Epes Brown Les Animaux de [ âme Le Mail Editions du Ro
cher Monaco.
4
Jocurile misticului
ambitul stelelor
Samanul capatase obiceiul de a se retrage pe pla}oul de

sus, departe de tabara. Petrecea acolo zile întregi. In cau
tarile sale, el îi multumea Marelui Parinte care veghea asu
pra sa cu atîta afectiune. Uneori, el se oprea pe cîte o culme
de unde privirea nu întîmpina nici un obstacol si ramînea
acolo ore întregi, contemplînd crestele împadurite. Cerul in
finit, cu variatiile sale de tonuri si stari de spirit, culmile mun
toase ondulîndu-se ca o mare minerala, vîntul, cînd furios,
cînd linistit, toate aceste forte elementare îl îngrozeau si îi
. dadeau o stare de siguranta deopotriva.

Se gîndea la tatal lui si la tot ce îl învatase acesta despre
unive~s si despre zeii care controlau fortele teribile ale na
tu;-ii. Isi. amintea I:utina geografie p~ care ac~sta i-? tra.ns
mlsese SI care, asa mexacta cum era, l-a permIS Sa-SI crOIas
ca un drum prin tinuturi înca virgine ale oricarei vieti umane.
Se gîndea la spectacolele grandioase la care asistase în timpul
calatoriilor solitare pe care le întreprinsese si la sensul vie
tii sale. Aceste amintiri i-au stîrnit o puternica emotie:
Vorbind în soapta, el le spuse zeilor:
- Aratati-mi ce trebuie sa fac.
Iar vînt~l, care suiera prin frunzisul copacilor, i-a ras
puns asa:
- Sa faci în asa fel încît stiinta care ti-a fost transmisa
sa nu se piarda ..
A auzit foarte clar toate aceste vorbe; soaptele vîntului
nu-l puteau însela.
- Dar cum pot face asta? striga el.
Iar zeii i-au raspuns, caci ei erau cei care-i vorbisera prin
glasul vîntului, era sigur:
Asculta.
Fata lui plina de riduri se lumina scaldata într o aura irea-
Ia iar privirea i se pierdu în departare cuprinzînd în raza ei
lumea fizica
tr o alta si miscarileApoi
dimensiune. abia îlperceptibile
cuprinse o ale unor
stare pasari
greu din-
de defi-
nit un frig interior covîrsitor si începu sa tremure.
Pe orizontul sau vizual se profilara dintr o data niste um-
bre. Ca într un ralenti cinematografic el aluneca încet spre
pamînt atunci cînd vîrful de obsidian al sulitei îl lovi în piept.
Valea era inundata de o noua viata iar rîul redevenea un to-
rent tumultuos. Barbatul carunt si uscativ era din nou un
vînator aprig si putin mai apoi un copil jucîndu se pe o
mica ridicatura de pamînt care domina valea. Însa locul ace-
la nu i mai stîrnea nici o bucurie era din ce în ce mai frig.
Îsi desavîrsise deja opera vietii lasînd mostenire clanului
marea comoara a cunostintelor sale. Folosise în acest scop
cuvintele pe care i le transmisese vîntul.
În seara aceea si în toate cele care au urmat el a ales cu-
vinte simple pent~ a reînvia trecutul asa încît acesta sa fie
pastrat si dupa moartea lui. Le a împartasit semenilor lui
tot ce stia: le a vorbit despre zidul de gheata si despre tun-
dra din nord despre marile imense din vest si din sud de-
spre muntii si padurile îndepartate din est. Le a vorbit de-
spre zei si despre marea trecere peste apele întinse. Apoi le a
povestit istoria pe care i o spusese vîntul si care explica de
ce îiSpiritul
izolasesau
marea de restul
patrunse pamînturilor.
în lance simtindu i consistenta. Era
o lance buna din lemn de frasin usor de mînuit si agila în
zbor. Vîrful de obsidian îi dezvalui secretele lumii mine-
rale si constiinta originii lucrurilor. Apoi spiritul i s~ în-
drepta spre micul grup care se apropia de el. Omul care îl
strapunsese cu lancea era mic slab si înfometat. Samanul
agonizînd descoperi un clan aflat într o stare jalnica care
supravietuia ghemuindu se în grote efemere. El simti dez-
nadejdea acestor vînatori primitivi si realiza ca bietii oameni
nu erau calauziti nici de ura nici de furie ci doar de nevo-
ia de hrana ceea ce era si mai tragic.
5
tea sînt elementele aceluiasi gam it. Cartea aceasta, de exem

plu,Astfel
poate sefi perceputa
întîmpla cu
la niveluri
orice ieatura
diferite: vie:
lectura,
viatasentimen
si moar
tele stîrnite de aceasta, vibratia autorului, spiritul autorului,
de lectura este asemanatoare cu cea care consta în trecerea

din lumea fizica în lumea eterica, apoi în lumea astrala, dupa
inspiratia care l-a
aceea în lumea calauzit.pentru
mentala, AceaS~a abordareîn în
. ajunge, cinci
cele dinplanuri
urma,
Planurile istoriei noastre, ce naturala, supranaturala si

în lumea cauzala,
spirituala, suflul sPiritui
se întrepatrund într- care anima fiinta
globalitate umana.în
vibratorie,
maniera draperiilor holografice. Sa luam pentru început pri
mul nivel supranatural,
piritului. cel mai
Cele doua lumi, eterihJimplu de patruns
si astrala, ne punculaochii
dis
Iata CIteva cazun traI te.

Charles, treizeci de ani, este lu git pe pat de vreo zece mi
poziti~
nute. Cumt:hnicile en~rg:~ice
eu ajunsesem dejaalela cfblUide-al treilea mileniu.
, cealalta constiinta a mea,
corpul lui fizic îmi pare cu totuljsecundar, un simplu vehi
. cuI, un suport ..
Si~t i~sinuîn~u~~e în mine y~en:is.el~ lim~ajului univer~
saI: ltmbaJullum illl. Ma aflu il pnza dIrecta cu corpullUl
eteric. Dialogul dintre fiintele ufane este realmente rudi
mentar; pentru a ne întelege, avem nevoie de un limbaj ale
carui
logul el~mente sînt.~uvintele,
d iltre constllnta pura f~azble
SI cbrpulsi stru~tura
etenc estelogica.
mult Dia~
mal
bogat. Spectrul potentialului unh.an se largeste considera
bil. Percep aici o energie eterica iAteligenta si reusesc sa dia
loghez cu ea. Ma strecor între strahrile energetice ale corpu
lui
tatuie
etericpolineziana
al pacientului piatrasi -1
din meu v,dînalta
un t de marchizean
aproximativ - uno
metru, pe care sînt gravate semne, petroglife si chipuri. Ma
Charles, exact în locul în care, d· doi ani, se face simtita o

anumita durere. '
gasesc la treizeci de centimetri d11asupra gîtului eteric al lui
- Este curios, spun eu, aveti un t imprimat aici. Îl dis
ting cu greu, caci este noapte si konumentul este învaluit
într-o lumina palida ...
6
Treptat mi se dezvaluie adevarul. Statuia are o anumi

ta încarcatura iar vibratia menita sa o protejeze se des
carca în corpul eteric al lui Charles.
- Sînt fotograf îmi explica acesta. Ceea ce îmi spuneti
este de-a dreptul uimitor. Cu mai bine de doi ani în urma
am realizat un fotoreportaj într-o vale înalta din insulele
Marchize si chiar am descoperit un tiki pe care erau petro
glife si gravuri vizibile doar la lumina lunii mai exact atunci
cînd este luna plina. Mi-am instalat aparatele pentru a re
produce artificial acest tip de luminozitate si am tras mai
multe clisee.
Pentru mine este important sa obtin în masura în care
este posibil o confirmare a celor constatate. Aceasta favo
rizeaza justetea lecturii mele energetice.
- Ei bine am spus eu sa vedem daca reusim sa supri
mam aceasta vibratie care s-a lipit de dumneavoastra si va
provoaca durerea în gît.
Deodata disting un chip superb de aborigen australian
acoperit de acele pete albe de pictura sacra. Îi spun lui
CharIes ca este vorba de imaginea unei vieti anterioare în-
scrisa acolo în corpul eteric. Acest lucru ar trebui sa fie im
posibil deoarece corpul eteric contine exclusiv informatii
referit ?are la viata prezenta or aborigenul este evident acolo.
- Intr-o alta viata ati fost aborigen am afirmat eu
Este pentru prima data cînd în timpul unei lecturi ener
getice ma confrunt cu aparitia unui aborigen. Sa precizam
totusi ca experienta se desfasoar~ în Tahiti si amprentele kar
mice din Pacificul de Sud sînt foarte diferite de cele din emis
fera nordica .
. - Într-adevar sînt fascinat de Australia precizeaza
CharIes. Am trait acolo cîtiva ani si în ciuda rezervei lor
fata de albi membrii unui clan australian m-au adoptat. Mi-au
dat pîna si un nume aborigen.
Atunci îmi vine o idee: sa ma folosesc de energia abori
genului pentru a o suprima pe cea care a produs fisura armo
nica. De îndata imaginii aborigenului i se suprapune cea a
unui sarpe curcubeu. Îi marturisesc lui CharIes ca nu înte-
7
leg ce se întîmpla iar el tresalta. Sarpele acesta este un sim

bol primordial la aborigeni. Eram emotionati deoarece pa
trundeam amîndoi în straturi de memorie uitate si totusi
atît - deSarpele
prezente.
curcubeu, îmi explica Charles, este un simbol
de regenerare extrem de puternic, caci el reprezinta ciclul con
tinuu al nasterii si al mortii.
Înteleg de înd ata cele t~ei niveluri ale visului aborigeni
lor si modul în care se articuleaza civilizatia lor, acolo sus,
în asa-numitul boug ri sau dre mtime
Noi, occidentalii, evoluam în maniera lineara, în vreme
ce ei evolueaza direct pe linia verticalitatii. De aceea pictu
rile lor sînt reprezentari vazute de sus. Un om asezat va avea
o forma alungita, în genul unui bumerang, si nu va fi înfa
tisat în plan orizontal ca la noi.
Exista, asadar, trei niveluri onirice pe care structura ener
getica a lui Charles mi-a permis sa le înteleg.
Primul, pe care îl vom denumi nivelul eteric, este foarte
apropiat
te regenerade si
realitate. Esteemotiile
elibera de zona înrefulate
care inconstientul se mul
vreme de mai poa
te luni sau chiar de ani.
Cel de-al doilea, nivelul astral, este mult mai profund. El
produce întotdeauna vise în culori (lucru care, în cazul vi
selor ce tin de primul nivel, se întîmpla doar cîteodata).
Nivelul al treilea, cel cauzal, corespunde visului total. Aici
sînt întîlni te miturile Genezei sau grota Stramosilor ime
moriali. ,,0, Parinti ai nostri pierduti în negura timpuri
lor, stiu ca sînteti vii întru eternitate. Povestiti-mi Istoria cea
ade~arata, cea l~ care nici noi, cei slabi, nici profetul, crea
tor de religie, nu putem ajunge. Nu, mesajul vostru nu poa
te fi înteles la acest nivel al existentei terestre.
. Ab~rigenul pe care îl percep în c~rpul eteric al lui Charles
serveste drept legatura între toate elementele structurii aces
tuia,
mai aidebiografiei
sus în jos.noastre
Sîntem,personale
asadar, cudar
totii purtatori,
si ai nu nu
istoriei noastre
~olective, cu marile cicluri planetare din care facem parte.
Il întreb deci pe Stramosul care pluteste în fata ochilor mei
închisi daca pot sa folosesc energia Batrînului Sarpe pen-
8
Charles. Incuviintarea 1 i se rezuma la o luminescenta al

bastrie. Încetul vibratia
tru a suprima cu încetula~elUi
simtt energia
care dizarmonica risipin
s-a fixat în gîtul lui
du-se, lasînd în urma ei toar un punct stralucitor, la vreo
douazeci de centimetri dFasupra gîtului lui Charles.
rea fotoreportajului, am robleme cu prieteni vechi care se

- De la întoarcerea lea din Marchize, dupa termina
poarta cu mine într-un od de neînteles ..

. - E normal~ vi.~~atiacar~ vi S-Aanmaga~inat în corpul sub

tIl provoaca reactll mconspente m anturaJul dumneavoastra,
mergînd pîna la a provocf respingerea fara nici un motiv.
Fiecare fiintacu umana

ntr~patrunde ~oseda cîmp
trup~l.lAcest un cîmp
sta energetic
nu n':l.maicare i se
la ~aza
stam sale generale de sanatate, dar SI a structuru sale psiho
hologi~ al fii~tei u~ane. istic~i spun ca universul launtric

se mamfesta m umversul extenor.
logice. Cu alte cuvinte, c~1pul eteric cuprinde arborele psi
percepe
turaCît despre
fizica. acest
viziunea
Gama corp
sa deeter~~
et.frica,
prin eapermite
frecventa simturi
consta care
în posibilitatea
nu sînt deuno~
receptionarea na
de
elemente imperceptibile tn starea normala de veghe, înde
osebi a unor in\agini percepute direct de spirit, deci nu prin
inta percepe detalii preci .e referitoare la evenimente trai te

sau la istoria privirii
intermediul unei persoa
- Si{ue sau
ma arefer
familiei
aici sale. De fapt, per
la imaginatie. Fi
cîmpuri energetice afla e într-o permanenta miscare în ju

rul fiecarei creaturi vii. In plus, aceste cîmpuri contin bile
-ceptia
acumulari - dereVeleaZf-o
energetica memo ie, lume
care plutesc si int~greaza
de energii interactive, toa
de
tea, evenimentele
aceasta mantIe.exi~tentj
vlbratJ,neprezent~
a uneI persoane
si trecute. poate
In con.se~i.n:
fI CItIta
- nui
experienta aduce,
film în trei într-e oarecare masura, cu vizionarea
dimensiuni.
Fiecare organ fizic ar o dublura luminoasa, o dublura

energetica.
tructur Astfel, inima, tfiintei
energetic icatul, plamînii,
um ne rinichii, organe-
9
le genitale, toate îsi au amprend vibratorie în corpul ete

ric. Acest pandant energetic perrite adeseori o mai buna
eval~are a starii reale a ?r~~nel9r respe~tive decî~. un. sca
ner;
icalem plus, el ofera poslblhtatet
asemanatoare unor
celor efectuate mterventl1
de un chlrur
ohirurg. Acestea
sa fie oare bazele unei chirurgii m· crovibratorii a viitorului?
Am întîlnit cîndva un coman· ant de bord pe o nava de
cursa lunga. Ne aflam împreuna l niste prieteni comuni care
mi-au expus problema lui. Sufe ea de zece ani de hepatita
B si avea un nivel foarte ridicat l transaminazelor. Medi
cii îl tineau, în mod regulat, sub observatie.
Am încercat o experienta, far sa stiu foarte bine ce ar fi
ca este, în special, o chestiune d· frecventa. In consecinta,

de ce sa
putut nu Diferenta
iesi. încerc sa dintre
creez dime11nsiuneafizi~a
un icat eteric si sasiîncerc sa-I
cea eteri
aplic peste cel fizic.
I-am cerut comandantului sa e întinda si mi-am solici
tat cealalta constiinta sa-i exami eze ficatul. Acesta era lu
·cios, umflat si tresarea în perma enta. Am prelevat din el
materie eterica si am început sa modelez un ficat nou.
Ochii mi se închideau si deschi eau cu repeziciune. Acea
mostra de ficat energetic se rula ~n mîna mea dreapta si de
venea din ce în ce mai densa. Cinci minute mai tîrziu,
corpul meu eteric a început sa se oleasca de energie. Dupa
un sfert de ora, simteam deja fo ma energetica a ficatului
în mîini, dar în afara zonei spati -temporale comune, lip
sit de greutate, masa sau gravita e.
Încet, milimetru cu milimetru, m început sa grefez aceas
ta forma pe organul bolnav al su iectului meu. În momen
tul în care ficatul luminos l-a atins e cel fizic, acesta din urma
paru sa se dezumfle.
a suprapun cele doua Am suSpirtat
organe. usurat
Reusise oaresi operatia?
am continuat
Co
plicat ca încercasem sa-i reconstl iesc un ficat. Era tot ce

puteam face pentru el.
Trei saptamîni
mandantul mai sitîrziu,
s-a ridicat am rimit
m-a întrerat ce-ivesti de la I-am
facusem. el. O ex
~i
5
zita de rutina, facuta la doua S Ptamîni du a ex erienta
noastra, a relevat faptul c~ nivelul transaminazelor reveni

se la normal. Hepatita B, care îl chinuise zece ani de zile,
disparuse complet.
Lecturile energetice si erapiile vibratorii ofera posibili
tati care depasesc orice înc ipuire, permitînd, în primul rînd,
interventia asupra struct rii globale a unei fiinte umane.
Cel care nu mai reusea

sa doarma
987.
IataFara
si cazul
sa existe
lui Paul,
un an.rmit
tare nu
motiv,
mai putea
nici traumatism,
sa doarma nici
din
genar îsi pierduse treptat somnul în interval de doua luni.
Trecusera mai bine de z ce ani de cînd nu mai reusea sa
doarma decît rareori, si a nci foarte putin. Era asemen i unei
boala, nici vreo SChimbIa{ în plan profesional, acest sexa
baterii electrice supraînc1rcate.
La prima palpare energetica, am perceput un corp ete
ric supradimensionat. Zora de densificare a acestui cîmp,
care are î? m.od norrr:al vf~o cincisprezece centimetri, de
pasea trelzeC1 de centlme~n, ceea ce este foarte mult ..
- Nu am mai vazut nipiodata asa ceva, i-am spus eu lui
Paul,
- iar
Audel asta
a izbucnit
de zeceînanii.
1]ÎS. Am încercat totul, am consul
tat diversi doctori, neurol, gi, psihologi, am servit drept co

bai într-un laborator speo alizat în studiul somnului, nimic
nu m-a ajutat. Dosarul eu medical are o grosime de cel
putin cincizeci de centim tri Am fost pîna si la un magne
tician si la un ghicitor ca e mi-au spus lucruri surprinza
Mi-am lasat din nou c alalta constiinta sa dialogheze cu

corpul lui eteric si am va ut aparînd niste planuri si sche
toare, însa fara nici un retultat. Tot nu reusesc sa dorm.
me electrice.
Lucrati în
L-am
domeniullelectricitatii?
întreb~t: Vad simbolul unui
eclator de înalta tensiune
- Exact, iar acum tre~zeci de ani am înaintat chiar un
brevet pentru un eclator (le înalta tensiune.
Confirmarea lui dîndu1mi încredere, mi-am croit în con
tinuare drum printre partifulele sale energetice de memorie.
5
- Lucrati cu cîmpuri magnetice? ..

- Nu în mod special, dar exista întotdeauna cîmpuri
magnetice în mediul meu profesional.
- Totusi, am insistat eu, nu lucrati cu cîmpuri magneti

ce pulsatile ?
- Nici vorba.
- Simt totusi în structura dumneavoastra energia cîm-
purilor magnetice pulsatile ..., ceva ce nu ar avea ce sa caute
acolo.
Mi-am urmat lectura si am vazut un barbat facîndu-si sies
ta sub un copac, într-un' peisaj campestru. Ceva mai depar
te, o ambarcatiune era trasa la mal.
- Sînteti pescar? l-am întrebat.
- Da, mi-a raspuns el izbucnind în rîs, pescuitul este pa-
smnea mea.
Deodata, am vazut un fascicul luminos care strapungea
cerul si era îndreptat spre barbatul adormit. Lumina pro
venea de la o forma lenticulara care m-a facut sa ma gîndesc
. la o farfurie zburatoare. Cum sa-i spun omului acela: În
timp ce va faceati siesta, ati fost « citit» de un fascicul emis
de catre o nava extraterestra ?
Am înaintat cu prudenta.
- Va amintiti sa va fi facut cîndva, prin toamna lui 1987,
siesta, dupa care sa fi simtit o senzatie ciudata?
- Nu, deloc.
- Nu v-ati simtit niciodata rau, ametit dupa o siesta?
- Nu, repeta el. .
Nici o confirmare din acea direCtie.
- Va intereseaza fenomenul farfuriilor zburatoare?
- Da, exclama el, subiectul ma pasioneaza.
M-am hotarît sa-i spun ce vazusem.
- În timpul unei sieste, într-o zi de pescuit, ati fost prins
într-un fascicul extraterestru. V -au citit fiinta pîna la nive
lul cel mai profund, pentru a descifra istoria genomului dum
neavoastra.
Paul m-a privit ciudat si mi-a pus o întrebare foarte
logica:
- Bun, s; cu ce ma J a asta ?
eniul
- Buna
electronic,
întrebare.adica
Sa spatial,
~edem, voi
de vreme
crea o ce
retea
sîntem
de deriva
în do-
tie în corpul dumneavoaStra eteric. Nu mai puteti dormi,

deoarece sînteti supraalim~ntat de acest cîmp de energie aflat
aici în remanenta totala.
Am asemanator
aparat, închis ochii cu
si un
amibotor,
construit,
care înar plan eteric,
fi urmat un mic
sa absoar
ba
e acel
o parte
om din
sa doarma.
energia c~015sala
In 1ursullunilor
care îl împiedica
urmatoare,
de atîta
Paultimp
si-a
regasit somnul,
Prietenul meudar amelierarea
Marc a fost din
Cote, terapeut de scurta durata.
Montreal, a avut
atunci
n care ideea de a-l orien eFcesul
sa-si cheltuiasca pe pacientul meuÎnspre
de energie. un de
fond, mod
ce
sa .nu f~eaceasta fo~o~ita îrtr~un anumit fel ? Paul .aînceput
pnn a Incerca Sa-SI ajute ~otIa, care suferea de migrene de
douazeci
ienta
Paulsi continua
migrena
si cinci de
asadispaftt
ani. doarma
nu nergoterapia
complet. lui s-a
cu adevarat nicidovedit
în ziua efi
de
azi, însaprobabil
-a fost potentialul lui de vindecare
transmislceva dintr-o este absolutSafabulos.
alta lume. fie vor
ba de hazard?
if o
Jean-Fran~ois este gatez. El sufera de douazeci de ani

de dureri abdominale, unFori aproape insuportabile. A tre
cut prin doua operatii, î:qsa durerile sînt la fel de vii. I s-a
vorbit de i-a
nimic nu spasme intestin]b.le,
fost de folos Maidemult,
contractii abdominale,
el trezeste dar
în anturajul
lui sentimente de agresivfate inexplicabile, în vreme ce ati

tudinea lui este perfect normala.
adÎnuntimpul
cocos. sedintei de ~ectura a abdomenului sau eteric,
- Ce cauta aici anim~lul acesta? l-am întrebat eu. Ati
trait înconjurat de cocosi ?
5
El se uita la mine încruntîndu si sprîncenele. Cred ca

se întreba daca nu cumva îsi pierdea timpul cu mine.
Desigur stiti doar în toate satele africane cocosii si
gainile se plimba în libertate ca si alte animale de altfel asa

cum se întîmpla si aici a adaugat el malitios.
N am spus nimic concentrîndu ma asupra acelei ema-
natii energetice. Cocosul acesta avea un sens dar care? Apoi
am vazut niste girafe.
Exista girafe acolo unde v ati nascut?
Nu dar exista în Nigeria.
Girafele si respectiv Nigeria au cele doua vreo sem

nificatie deosebita pentru dumneavoastra?
Da mi a raspuns J ean Fran~ois am fost în Nigeria pe
cînd eram în armata iar problemele mele au început pUtin
dupa aceea.
Am resimtit o vibratie ciudata care nu avea ce sa caute
acolo.
Cineva a încercat sa va faca rau am zis eu cu prudenta.

Nu ma mira a admis el.
Dimensiunea lui eterica mi a furnizat o noua informa-
tie. Eram în priza directa cu inconstientul lui si descope-
ream lucruri pe care fiinta umana tinde sa le uite pe masu-
ra ce trec anii.
Ce vi s a întîmplat pe cînd aveati vreo sapte ani ?
Pe cînd aveam sapte ani tata mi a spus ca fusese la un

batrîn care se pricepea la vraji deoarece cineva abatuse raul
asupr~ mea si a familiei mele.
In tahitiana s ar spune ca ati fost des cîntati.
In 1975 omul acesta fusese efectiv victima unei vraji a
unui descîntec; de acolo proveneau durerile abdominale
care îl torturau de atunci. Asupra lui fusese aruncat un bles-
tem un pif o ca sa folosim vechiul termen tahitian sim-

bolizat de cocos. Nu mi ramînea decît sa elimin vibratii-
le raspîndite de acesta pentru ca durerile pacientului meu
sa dispara si o data cu ele si reactiile ostile ale celor din
jurul lui.
5
Terapiile vibratorii
tehnici energetice ale mileniului trei
De la aparitia cartii uerison spirituelle et immortalite

în 1992 s au facut pasi importanti în întelegerea citirea de-
codarea si deprogramarea cîmpurilor energetice de care este
înconjurata fiinta umana.
Am observat deja cu ocazia experientelor de expansiu-
ne provocata a constiintei ca natura noastra veritabila si atem-
porala este despartita de conditia noastra de moment doar
printr un vaI fragil. Observarea cîmpurilor energetice ale
corpului de lumina permite regasirea unui limbaj stravechi
care este un mijloc de comunicare mult mai bun decît lim-
ba noastra vorbita deoarece el reprezinta o limba univer-
sala cea a luminii.
Am constatat ca transferurile de informatie dintre un strat
de energie si celalalt se prezinta precum o transmisie de co-
duri care sînt tot atîtea unitatii holografice vii mai precise
si totodata mai cuprinzatoare decît limbajul nostru verbal
curent ..
Potrivit vechilor traditii fiinta umana este un compus glo-
bal ce reuneste un agregat energetic format din sapte cor-
puri sau din sapte straturi energetice care vibreaza pe nive-
luri diferite de frecventa. Aceste corpuri coabiteaza în acelasi
spatiu or un principiu recunoscut în fizica admite ca frec-
ventele diferite coexista în acelasi spatiu fara a se distruge

reCIproc.
orpul eteric si inconstientul
Corpul eteric este o veritabila platforma holografica su-

prapusa corpului fizic. El vibreaza pe o frecventa apropia-
ta de cea a materiei si se muleaza pe corpul fizic îmbracîn-

du l într un strat exterior de o grosime cuprinsa între cincizeci
si saizeci de centimetri. La o distanta de aproximativ cinci-
sprezece centimetri în interiorul acestui strat se afla ceea ce
eu am numit zona de densificare energetica. Aceasta este
zona în care putem sa palpam cdrpul eteric, sa-I citim si
tueaza o lectura globala, plecînd din indiferent ce punct al
hologramei eterice - proprietate specifica unei holograme,

fiecare
sa facempunct al acesteia
un bilant cuprin
energetic. înd nostri
0thii totalitatea punctelor
spirituali efec
componente.
mar de parametri care permit înt cmirea unui bilant al sta

Aceasta zona de densificare rtspunde unui anumit nu
de vedere psihic.
Primul parametru, care este p obabil cel mai important,
e grosimea
rii stratului.
de sanatate, atît dinAceasta treV uie
punct de saizic,
dere fie ~e
cît aproximativ
si din punct
melor psihice, chiar si al celor e otionale, efl se micsoreaza

treptat. La unele persoane atinse de boli grave sau aflate pe
cincisprezece
patul centimetri.
de moarte, TOtuS~.
am observat zon nde
cazul bo.l.lor, de
densificare al cel
proble
mult
doi sau trei centimetri.
.eteric bolnav si constau în re din mizarea acestuia plecînd

din sase puncte situate în frunte pacientului. Persoana în
Tehnicile energetice permit re~acerea grosimii unui strat
starii de sanatate.
Cei care lucreaza cu puterile aturii, de exemplu sama
nii,
cauzaau se
structuri
bucura eterice
astfel, foarte
pentru am
Cî1tva
le, care
zile,ating
de o uneori
ameliorare
douaa
deosebite.
zeci si cinci de centimetri si dovjdesc o forta si o vitalitate
Subtierea
factori acestuisau
emotionali cîmp
unordecurenti
en~rgieenergetici
se poate datora unor
inconstienti
care încetinesc fluxul de energie acel pr n prin canalele
l doilea
din care este parametru este den*atea
alcatuit cîmpul. corpului eteric. Im
t~ivi~ careia corpul eteric ~ste co parabil cu st~atul de ozon

dm Jurul T errel. Acesta fIltreaza razele ultravlOlete prove
nind din sa
portanta spatiu,
a fost protejîndu-ne a tfel de
descoperita înJ99S. radiatii nocive.
Emisesem El
ideea po
are însa un rol si mai important.
e dezintegreaza
Terra este bombardata
însa, fiindînarsi
perrpanenta
qe atmosfera
de meteoriti,
planetei. De-
care
6
sigur unii dintre ei cad pe ITerra dar numai într-o cantita

te infima daca avem în veHere numarul total.
Este un aspect valabil si pentru corpul eteric care filtrea
zaereze
codajele
tulburari
sau emotionate
chisturil9 memoriale
chiar fiziologice
susceptibile
în corpul
sa ge
fi
zic.
eteoritilor
Daca stratu~
si nu eteric
mai afectjaZa
estf dens
dimensiunea
acestea sînt
fizica.
arse Este
asemeni
mo
tivul pentru care unii oameni au tot timpul probleme de sa
natate în vreme ce altii nifiodata. Corpul eteric al acesto
ra din urma este dens si îsi ndeplineste bine rolul de bariera
protectoare în fata acesta tulburari energetice care se in
sinueaza putin cîte putin î corpul fizic.
A Al treilea parametru p iveste alinierea si pozitionarea.
Intre 1985 si 1993 am observat decalaje energetice uneori
importante la subiectii no tril. Am repozitionat si reanco
rat în mod sistematic corp ri eterice perturbate ca urmare
a unor traumatisme fizice au afective a unei anestezii ge
nerale sau chiar a unui de ect de constructie în momentul
încarnarii. Am observat ca aceste interventii deveneau inu
tile din momentul în care ensitatea corpului eteric era su
ficient de mare. Acesta se m la corespunzator în jurul corpu
În schimb existenta u or decalaje energetice provoca

uneori diverse manifestari recum stari de ameteala sau grea
ta tulburari de perceptie accese de angoasa si chiar dez
lui
ordini
fizicgrave
si îsi ca
îndeplinea
halucinatiip~rfect
e vizuale
rolul.si auditive.
e cti p lp torie
1
Cînd zona de densifica~e este palpata corpul eteric tre

buie sa reactioneze cu suplfte asemeni unei pisici care este
ta m maJontatea cazunlor o tendmta pSlhologlea. Persoa

nele închise în ele însele c o viziune rigida asupra existen
tei au o reactie
mî~gîiat~ si.îsi palpatarie proape ~e::ctia.
arcuies~e Slatele. inexistenta. Cele care
palpa~o:ie au
deno
ef Patrick Drouot Gueri~on spirituelle et immortalite op cit
o reactie ampla demonstreaza 01 buna adaptabilitate la con

ditiile generale ale existentei.
extura
La atingere, textura corpul~i eteric trebuie sa fie supla
tensiei energetice a simtului notru tactil. La atingere, stra

turile eterice pot fi mai mult sau mai putin aspre, suple, ma
tasoase etc.Aceasta
si neteda. Aceste particularitati sînt
caracteristiCil1-1ste siperceptibila
expresia unor aspecte
gratie ex
privitoare la structura psiholo,ica a individului. Un strat
eteric
ter maiaspru
putin corespunde, în gen~ral,
agreabil. Unul unei persoane
net~d, matasos cu carac
corespunde unei
persoane deschise.
iscarea eterica primara
Osteopatii admit existenta ~nei miscari respiratorii pri
hidian care îi permite craniului sa respire. Variatiile infime

ale acestei miscari, pe care oste patii o detecteaza cu vîrfu
mare la nivel cranian, datorate Ci~CUlatieiichidului cefalo-ra
tic. Corpul eteric este animat e o miscare respiratorie si

milara, numita uneori miscare terica primara.
Corpul eteric nu este o stru tura fixa si rigida. Dimpo
rile degetelor, le permit acesto] sa stabileasca un diagnos
triva, el este animat de miscari ,ndulatorii. Aceasta respira
tie
ata exprima, la rîndul
de cîmpurile ei, modul
semantice ~n care ale
atem[porale o persoana este diri
inconstientului ei.
u~n~zitatea.
Parametrilor ~~q:~ul
deja mentionatt
~ter~c t~1b~ie
le putem
sa fie adauga
stralucitor
înca iar
unul:
lu
întregului cîmp. In anumite cazu ., aceasta este inegala si anu

mite zone apar
mmozltatea IUl mai întunecate,
~a fIe dlstnbUl~- ceea ce denota
m mod o suprafata
egal pe deregla
hIca, daca nu cumva a facut-o, ep.

De fapt, am remarcat faptul ca toate fenomenele care se
manifesta
r~ e_terica: la nivel psihic
susceptibila apar
sa proVic.eai întîi în plan
în timp eteric. psi
o problema Am
8
ajuns la aceasta certitudi e dupa cîteva sute de experiente.

Stim ca informatiile care rovin de pe celalalt versant al re
alitatii tranziteaza straturi de energie din ce în ce mai den
se pentru a trece dintr-u univers într-altul, de la platfor
ma eterica holografica la corpul densificat. În cazul unor
tulburari psihice, acesta amintiri sau chisturi memoriale
le va trebui un interval d cîteva luni pîna la un an si juma
tate ca sa coboare . Cunoastem de acum modul în care ele
se activeaza si trec de pe n versant pe celalalt.
rheologi psihic
Dar cea mai importa ta descoperire este, probabil, în

telegerea legaturii dintre corpul eteric si inconstient.
Psihicul fiintei umane este, într-un anumit sens, alcatuit
d~n mai m,:lte s~raturi a rhF~I~gice- ~?tiv pent.ru ca:e ~or~
blm uneon de arheoiogla ~sihica. ActIVItatea emIsferel stmgl
a creierului
rie este legatatraid
si de experientele e.c~mstiinta
In general, obisnuita,
amintirile decelor
memo
ma~
multi dintre noi nu mer mai departe de vîrsta de opt ani,
cele legate de perioada a terioara acestei vîrste fiind foarte
vagi. Acestea din urma n sînt amintiri personale, ci lucruri
aflatexista,
de laasadar,
parinti osizonala
de lf alte
memoriei
persoanesi una
apropiate.
a uitarii. Zona
memoriei este constiinta bisnuita, legata de lobul cerebral
stîng, cel rational si analit c. Cît despre lobul cerebral drept,
activitatea lui se leaga de i constient. Cînd activitatea noas
tra mentala basculeaza sp e emisfera dreapta, accedem la acel
imens rezervor de inform tii care este inconstientul. În aceas
ta consta avantajul starilo de expansiune a constiintei, calea
regala spre profunzimile ebanuite ale sufletului omenesc.
Experientele noastre e-au permis sa constatam faptul
ca între corpul eteric si inconstient exista o legatura , cu alte
cuvinte, amintirile de su rafata, proprii constiintei ordina
re, se situeaza în corpul e leric, la cîtiva centimetri de corpul
fizic. Aceasta înseamna a putem gasi aici memoria eveni
mentelor petrecute în a i din urma: boli, interventii chi-
9
rurgicale,
it~ - pe schimbari neasteptate,
scurt, tot ce 1aIatorii,
tine de te~tura întîmplari
vietilor deose
noastre.
In schimb, pe masura ce patru,dem în profunzimea stra
tului eteric, coborîm tot mai adîjc în inconstient. Este po
sibil sa distingem,
memoriei în acest
si cea a uitarii. strat efectuînd
Asadar, slubtil, granita dintre
o ~ectura zona
a corpu
lui eteric, vom face, de fapt, o lec ura a inconstientului. Un
sfert de ora va fi deci suficient p ntru a interpreta structu
ra Rsihologica profunda a unui i divid.
În ianuarie 1997, am explicat acest mod de lucru în ca
drul unui grup

am efectuat de pregatire. pe
o demonstratie Pent,
u ul a-mi
dintreilustra afirmatiile,
participanti. La
sfîrsit~lIn sedintei,
douazecI ':Indepsi~analist
mmute, atIa'l realIzat
eni~ la mine, si mi-a spus:
echivalentul mal
multor luni de analiza.
Atunci am înteles valoarea ac~stui tip de activitate. Nu
am avut nici oEste
larviziune. clipavorba
sentimentul c~ ceea
realmente de oceevolutie
fac se poate numi
pe un alt
nal
ma: corpul eteric. Acesta reprez'nta, la drept vorbind, un

aparat special al fiintei umane. Este suficient sa fie iden
tificat,
a fiintei pentru
umane.a permite
Un creierapoi dec, darea
hOlogrtfiC unui cîmpo hologra
descifreaza de ener
gie, pe care ochii nostri nu îl pOl vedea si care continua sa
be. Sa precizam
Astfel, totusicucaocazia
în 1990, lucruri c· engresului
sînt pe cale sa se schim
stiintific de la
Counci
fie ignoratGrove, în Kansas, mOderta.
de tehnologia l-am r întîlnit pe'profesorul Til
ler, despre care am vorbit în u~rison spirituelle et immor-
talite Acesta continua sa conduct departamentul de ingine
studenti care îsi pregateau tezel de doctorat, sa constru

iasca un aparat capabil sa obiect veze corpul eteric. Profe
sorul Tiller explicaElacest
rie al universitatii. cîmpinitt'ativa
avusese d energie în raport cu
ca, împreuna de fosti
ter
modinamica sistemelor de non-~chilibru. Este o adevarata

inta de mare calibru, cît si ca mi tic, trecînd de la dipoli la
încîntare sa îlsiasculti,
corpul eteric deoarece
la cel .astral fara v10rbeste atî.t ca
. ea mai mica om de sti
ezitare.
6
Sa ne oprim acum la 1na uitarii pe me am men~onat-o

mai devreme. Ea fluctudaza în functie de structura psiho
l~g~ca a p~rs?anei. R~cenE' a:n în~îlnit u~ barbat care. nu avea

ruCIO ammtIre antenoara VIrsteI de dOIsprezece aru. Or, se
stie aproape sigur ca el a fost victima unui incest sau a unor
violente fizice. Structur~ psihica tese o învelitoare de pro
tectie,
)..
o mantie a uitarii
Intr-un astfel de caz, Fste necesar sa patrunzi doar foar-
tebservatorul
usor în cîmpul de enel~ie,
va ajunge rstfelpentru a începe
sa descrie sa-I descifrezi.
un obiect, o înca
pere, un pat ... Am observat adeseori ca, în acel moment,
amintirile care se gasesc l~ niveluri relativ ridicate ale corpu
lui eteric, adica în stratur~le profunde ale inconstientului, pa
reau sa se
tr-altul, electrizeze
urcau ~i, tfec~nd
pe nesImt dintr-un
ite Inspre .~trat obIsnUIta.
constunta de .ene~gie De
în
aceea, nu rareori se întîfpla sa auzi un subiect exclamînd:

- A, da, acum îmi J-mintesc Uitasem complet acest
episod.
Desigur, nu se pune problema emiterii unor opinii fal

se bazate pe interpretari pripite. Un astfel de demers nece
sita o rectitudine absoluta. Pentru a reduce riscul comite-
. rii unor ero:i, ma stradJiesc tot timpul sa obtin mai multe

confirmari. In acest sco~, ma bazez pe experientele traite de
persoana în cauza, pentru a stabili daca exista vreo legatu
ra între informatia necJnoscuta si aceste experiente.
tat Atunci
timp decînd percep
treizeci de ci imaginepîna
Jecunde carelarevine în mod
un minut, repe
încep sa
întrevad posibilitatea ca ~a sa corespunda unei realitati. Cre
ierul meu lucreaza

unctionez simultan atu~ci într-un
în Idoua regim
planuri -la supramultiplicat.
nivelul lui aici si
acum si, totodata, la nivelul celeilalte dimensiuni.
Atunci cînd îmi apar lanumite imagini, îmi întreb subiec

tul, înainte de a i le desorie, daca un atare peisaj sau o atare
situatie îi amintesc de cJva anume. Daca raspunsul este ne
gativ:
iei mele
stochez
si îmi informatta
continuillectura.
respectiva
Se întîmpla
într-un ca
colt
anumite
al memo
in
formatii succesive sa nu ;tiba nici cap, nici coada. Nu le refuz,
6

ci le aranjez asemeni pieselor dintr-un puzzle înainte de a
încerca sa le asamblez.
Este important sa nu te precipiti si sa faci tot timpul ve
rificari multiple. O simpla senzatie precum senzatia de frig
intens sau o imagine vaga precum o floare nu prezinta nici
odata elemente suficiente.
Pentru a emite o anumita opinie trebuie sa dispui de opt
zece cincisprezece informatii care se completeaza si se con
firma reciproc. Trebuie sa vezi cum jocul de puzzle se recon
stituie. În general o astfel de lectura dureaza între cinci si
zece minute ceea ce este extrem de rapid.
În 1988 si 1989 acceptasem rolul de cobai pentru labo
ratorul Institutului Monroe din Virginia. Ma simteam în
crezator în acel mediu. Nu aveam impresia ca sînt cîntarit
de oameni increduli cinici lipsiti de deschidere spirituala
ci dimpotriva de oameni de stiinta obiectivi si dornici sa
înteleaga modul de functionare al creierului în contextul
unor stari de constiinta particulare. Aceasta este ocazia cu
.care am descoperit faptul ca putem sa marim în mod deli
berat frecventa creierului nostru. În loc sa functioneze în
tre douazeci ;i douazeci si cinci de hertzi - niv~lul consti
intei obisnui~e - semn~lele electrice pot ajunge pîna la
cincizeci chiar saizeci de hertzi.
Am un respect profund si siricer pentru acest înalt po
tential spiritual al fiintei umane.
tre Corpul
prezente.eteric înglobeaza
Regasim întreaga
aici mediul experienta
familial a vietii noas
si profesional eve
nimentele din adolescenta si copilarie si chiar impactul vie
tii intrauterine. Si toate aceste elemente pot face obiectul unei
lecturi. Se întîmpla uneori ca aceasta sa fie imprecisa si sa
am apumite îndoieli situatie în care nu formulez nici o opi
nie. In schimb daca imaginea care se contureaza este preci
sa daca diversele elemente se îmbina în maniera logica in
formatiile care trec astfel în nivelul constient al fiintei îi vor
fi de f~arte mare ajutor în drumul ei. Sa fim bine înt~lesi nu
sînt nici terapeut nici tamaduitor; ma straduiesc doar sa în
teleg structura globala a omului ca specie. Or viziunea care
decurge de aici deschide perspective de-a dreptul fenome

nale. Sînt convins ca interventiile pe corpul energetic con
stituie unul din aspectele fundamentale ale orientarilor te
rapeutice si spirituale din urmatorul mileniu.
Teoretic nu gasim nici o urma a vietilor anterioare în
corpul eteric. Acestea sînt de domeniul astralului.
orpul str l
Corpul astral este cel de-al doilea cîmp de energie. Aces

ta este compus din particule tahionice ca si corpul eteric dar
vibreaza cu o frecventa si mai ridicata.
Corpul astral are o grosime de aproximativ patruzeci de
centimetri si în consecinta se întrepatrunde cu cel eteric.
Exista o zona de coexistenta nedistructiva a celor doua. Am
vazut ca acest principiu est~ recunoscut în fizica unde doua
energii de frecvente diferite pot coabita în acelasi spatiu fara
sa se distruga reciproc.
Corpul astral este potrivit traditiei vehiculul emotiilor
si al dorintelor. Aici sînt înregistrate vietile anterioare. Lec-.
tura lor dezvaluie istoria biografica precum si pe cea kar
mica a persoanei respective. Imagini medievale se suprapun
cîteodata unor scene napoleoniene chiar egiptene sau une
ori mai vechi. Pe acest palier al astralului timpul nu exista
si totul este posibil si la îndemîna.
Se întîmpla totusi ca anumite amintiri numite karmice sa

se activeze si sa coboare în corpul eteric. Asadar atunci cînd
în timpul unei lecturi a corpului eteric vedem aparînd o ima
gine dintr-o viata anterioara stim ca ne aflam în fata unei
probleme de natura karmica. Vom vorbi atunci de trauma
tisme karmice sau de chisturi memoriale .
. Un traumatism este amintirea unui eveniment pe care
s-a grefat o emotie - spaima angoasa furie durere temeri
etc. El este reprezentat de un punct memorial înconjurat de
un nor emotional. Combinîndu-se cele doua provoaca trau
matismul. Prin patrunderea în lumea energetica este posi
bila deprogramarea acelui nor si drept urmare dezactiva-
6
1
ea - neutra 1·Izarea - ace 1··

el armntln.
I A st f e1, o persoana - care
într-o
ea acelui
viata
episod
anterioara
la nivelul
a fost
cefei
sPlnzurata
Jale etericepastreaza
si sufera aminti
în mod
oriei sale
repetat a fost cervicale.
de dureri deprogramata
De 1î~data
durerile vor secventa
ce acea disparea.a me
Ex
În 1996, întîlnirea cu o femeie din Roma, de profesie bio

perienta
log, mi-a apermis
demonstrat-o
sa întelegadeseoE·.
imp Irtanta zonei de densifica
re. Cu toate ca aceasta femeie dJ treizeci si cinci de ani era
foarte energica, viata ei fusese uA lung sir de boli si de ope
ratii.
pitaleDaca
trei îmi
ani din
amintesc
viata. Corpul
bine, ealei
trebuie
fizic era
sa fi
literalmente
petrecut prin
un
cîmp de batalie chirurgicala.
Am întocmit un bilant energFtic ca sa pot întelege acea
stare de fapt. Corpul eteric prezenta perturbatii energeti
s~atat o naruire a cor~ului as~ral ~n cel eteri~. -r: o.tusi .ace~ta

dm urma avea o densItate solIda. In fapt, ammtmle dm Vle-
. tile
ce extrem
anterioare
de mari.
patrunsesera
Am palpatînZOîl
zinaa deeterica,
densificare
unde siintrodu
am con
sesera episoade de razboi, masadre si diferite îndeletniciri.
re, inconstientul acelei persoan contine a încarcaturi kar

ar, corpul eteric corespunde intnstientului si, prin urma
mic~ foar:e puternice, care îi i9~lu~~tau exist~nta - f~p:
sustmut dmtotdeauna de catre mIStICI.InconstIentul, adICa
uni~ersul din interior, proiecteaia serii de ev~nimente spre
lumea
a literalmente
din afara e~istenta
si le cristalizeazr.
plecîndl~e Subiectul
la încarcaturil;
meu îsikarmi
fabri
ce stocate în propriul inconstiertt.
ucru,
Putea
încercînd
fi oare relevata
sa refacacea
echilibryl-
zonaJ M-am
decistraduit
si granita
sa fac
- acest
din
bîndit o energie noua, o mai ma e disponibilitate si un en

tuziasm deosebit.
tre Cele
cele doua cîmpuri.- De
trei corpuri atunci
fizic, fînara
eteric femeiearpare
si astral- puteasa fi nu
do
~i~~ corpurile ncarnarii. ~Ele sî~f cele. care ~enereaza c~n
dltllie
onstiente
6
eXIstenteI
pe carenoastre.
nu le putem conti
Smtem ola
Sanbutan
? M-am gîndit
unor forte
adeseori
m
ca masura în care ne putem controla destinul este cu atît mai

mare, cu cît gradul de deschidere al constiintei este mai im
portant. Am putea compara situatia omului, în general, cu
cea a unui individ aflat într-o barca. Daca acesta dispune
de vîsle, se va putea deplasa în <?rice directie, daca desigur
curentul nu este prea puternic. Insa daca nu va sti sa folo
seasca corect vîslele sau daca pur si simplu nu le are, el nu
va fi capabil sa-si controleze ambarcatiunea iar curentii îl
vor purta dupa bunul lor plac.
Cîmpurile superioare corespund corpului mental si
corpului cauza . Acestea trec dincolo de istoria biografica
si chiar de cea karmica a individului. Nu mai exista nici via
ta prezenta, nici anterioara. Corpul cauzal reprezinta cîmpul
de constiinta superioara unde s-ar situa boug ri acel dre m-
time al aborigenilor. Preocuparea lui este crearea si trans
miterea gîndirii ideale. El se afla în raport cu esenta lu
crurilor si cu resorturile cauzale reale ascunse în spatele
aparentelor. Corpul cauzal corespunde unei lumi pe care am
putea-o numi a realitatii cauzelor esentiale.
La acest nivel, perceptiile mele se opresc aproape în tota-.
litate; rareori efectuez o lectura cauzala. Este o experienta
foarte obositoare dar, ah, cît de puternica Limbajul nu mai
este de tip analitic comprehensibil pentru emisfera cerebra
la stînga, ci devine metaforic. La acest nivel, sau la acest grad
de frecventa, patrundem în istoria lumii si întelegem la ce
curent în
planul de care
gîndire
sînt planetara este conectat
întîlnite marile arhetipuriun ale
individ. Este
omenirii:
Isus, Buda, Isis, Osiris, Quetzalcoatl, Ta aroa, Odin ...
Anumite persoane sînt conectate la curente de gîndire
din insula Pastelui, la vechile civilizatii andine, la miturile
grecesti, egiptene sau hinduse, la zeii Nordului, la mituri
le celtice etc.
ophie si b t li zeilor
În cursul unui recent ciclu de formare, am întîlnit-o pe

Sophie. În ciuda unui nivel semnificativ de dezvoltare în plan
6
personal si spiritual ea nu reusea sa vada corpul eteric. Nu

merosi participanti la seminariile mele sînt deseori surprinsi
sa constate dupa doua sau trei zile c;. abtin capacitati de per
ceptie remarcabile. Nu si Sophie In loc sa optez pentru o
lectura eterica sau astrala i-am propus sa încercam o lec
tura cauzala. Iata care au fost rezultatele.
Încep ca de obicei prin efectuarea unui bilant eteric;
cîmpul Sophiei avea o densitate si o grosime normale. El
prezenta mici striatii la nivelul genunchiului stîng si al ochiu
lui. Cel de-al treilea ochi centru al perceptiei energetice emi
tea o pulsatie lenta scotînd un zumzet grav ca si cea de-a
doua chakra.
La nivel astral totul este în negativ ca pe o pelicula fo
tografica. Se ne aflam oare în prezenta unui mecanism in
versat? Remarc alte cîteva imagini curioase: un barbat pe
o Harley Davidson iar în spatele lui fara sa se vada prea
bine o persoana absorbita parca într-un tub dupa care apa
re un semn o ideograma japoneza. Recunosc semnul. Este
epuku sinuciderea rituala practicata în bushido calea sa
murailor. O întreb pe Sophie:
- Cunoasteti ideogramele japoneze ?
- Cîtusi de putin.
Înaintez în zona astrala urcîndu-mi perceptia la un grad
mai ridicat de frecventa. Se ivesc noi anacronisme: pneuri
de avion un stup niste albine cripte egiptene placi fune
rare medievale
bratorie - pui statui ale unor zei
care ciugulesc morti cu
o lutra - doua
cîta confuzie vi
capete care
manînca un peste o pasare-lira cu penaj multicolor pauni
fazani o jungla tropicala scene de razboi un sat în flacari
o jungla tropicala peste tot numai morti un cavaler negru
pe o straduta cautînd ceva. Cavalerul negru ma duce cu gîn
dulla Printul Negru din Anglia epocii cruciadelor. Doua
lancii încrucisate pe un blazon ... doua lame de spada îptre
patrunse. Simbolul fabricantilor de vitralii din Evul Mediu ...
Iata cavalerul negru apare într-un vitraliu .
. Nu reusesc sa ma insinuez în nivelul cauzal. Simt ca îna
intarea mea este împiedicata. Ma aflu în fata unei entitati
închise în straturi energetice care nu comunica între ele. Sem

nalele sînt întrerup te, iar vibratiile disonante.
Noi, oamenii, ne miscam într-un cîmp energetic atem
poral, avînd la dispozitie un ansamblu de echipamente, de
tipul costumelor de scafandru, pentru a explora diferitele
niveluri ale realitatii. Pentru a coborî pe fundul marilor sau
pentru a ajunge pe luna, trebuie sa îmbracam un astfel de
costum ermetic. Tot astfel, pentru a explora universul fizic,
~întem dotati cu un alt tip de echipament : corpul fizic.
In principiu, diferitele corpuri energetice interaCtioneaza,
însa în cazul Sophiei comunicarea era întrerupta.
Astralul superior nu emite nici o vibratie. Energia din
aceasta zona pare congelata. Totul este imobil, lipsit de cea
mai mica respiratie energetica. Deodata, îmi dau seama ca
acolo se afla o constiinta condamnata la uitare. Ce fel de ui
tare? - întreb eu. De sine? Nu înregistrez nici o reactie. În
treb atunci corpul cauzal daca pot sa urc la nivelul lui. For
mulez mental o noua întrebare, sub forma luminoasa: carui
curent planeta îi apartine fiinta aceasta, la ce anume este
ea conectata? In acea zona a astralului superior, vad o co
chilie luminoasa si în ea, un licorn, o broasca testoasa - ani
malul sacru -, un humanoid. Sînt aproape sigur ca, în mai
multe vieti anterioare, Sophie a fost amnezica.
Fara sa deschida ochii, ea îmi marturiseste ca se simte une
ori ca anesteziata. Atunci cînd încearca sa se gîndeasca la
anumite lucruri sau sa aiba anumite perceptii, spiritul ei se

gripeaza. Unde se afla oare raspunsul la întrebarile mele: la
nivel cauzal, astral sau eteric?
Se apropie un obiect. O sfera care seamana cu Jupiter.
O lupta mitica îi opune pe Seth si Horus ... , Egiptul Mi
tul îngerilor decazuti. Vad haosul si reusesc, în cele din
urma, sa acced la nivel cauzal. De la începutul experientei
s-a La
scurs o jumatate
începutul de ora, mele
incursiunii ceea ce
în este nefiresc
cauzal, totul de
estemult.
con
fuz. Simt ca acest nivel de constiinta a fost aruncat în uita
re - într-o stare de congelare a ~ibr~tiilor, sa spunem, în lip
sa de alti termeni. Ma aflu pe un teritoriu necunoscut, în
7
mijlocul unei batalii a zeilor. Daca as judeca lucrurile la pri

ma vedere as spune ca ne aflam în prezenta unui blestem
proferat de entitati eterice si astrale ale unei încarnari an
terioare.
o viziune Dupa
cauzalamine esteahabharata
din vorba însa faimoasa
de cu totul altceva:
batalie de
în care
s-au înfruntat zeii din mitologia hindusa. Însa mitologica
ahabharata nu este decît o copie palida a ceea ce se pe
trece sub ochii mei. Vad arme vibratorii ce utilizeaza anti
gravitatia pentru a arunca entitate a energetica într-o stare
de congelare vibratorie si în uitare.
Exista oare o interdictie care sa ma împiedice sa avan
sez pentru a ajunge pîna la origini? Simt cum urc în spira
la într-un univers sumbru. Aici sînt descarcari de înalta ten
siune un strat energetic încarcat de electricitate neagra furtuni
magnetice. Mi se arata o bula care are simultan dimensiuni
diferite. Ma aflu într-un spatiu rieplannian un spatiu mai
mare în interior decît în exterior. Inauntru se gasesc niste
obiecte de forma conica. Vibratiile tin prizoniera o parte a
fiintei
- Oînparte
mijlocul unei furtuni magnetice.
a dumneavoastra îi spun eu Sophiei este re
tinuta într-o închisoare fara timp sifara dimensiuni. Ati fost
se pare condamnata la uitare. Sa uitati ce anume? De ce?
Am nevoie sa transcodez aceste informatii în termeni ete-
rici caci nu mai înteleg nimic.
De fapt transcodarea se face mai întîi dinspre cauzal spre
astral apoi dinspre cauzal spre eteric. Dupa aceea inter
pretarea devine mai simpla.
- Este ca si cum niste civilizatii viitoare ar fi inventat un
fel de temnit~ vibrato~ii am co~tinuat eu. O parte a con
stiintei dumneavoastra ar fi întemnitata în acea zona. Sa o
iasa~ oare acolo sau sa deschidem c~tia Pandorei? Si daca
o deschidem ce se va întîmpla oare?
Cauzalul îmi raspunde aratîndu-mi stropi de foc de for
ma unor lacrimi.
La acest nivel cauzal se desfasoara o confruntare ceva
asemanator unei lupte între fortele solare si cele lunare în
negativ. La nivel fizic am vorbi despre lupta dintre buni si
rai aici este însa cu totul altceva.
8
este întemnitata e folosita, de fapt, ca moneda de schimb.

Razboiul a început într-o poca straveche, pe vremea zei
- Batalia nu s-a sfîrsit A~ca. Acea parte a fiintei care va
lor, înainte ca omenirea sa f~e creata. Ce e de facut? Sa dez
amorsam bomba
ere spiritual, uitarii
psihic sau ?Plihologic
~ste inofensiv
? din punct de ve
Ajutorul va veni de jos si se va ridica asemeni ntaka-
ranei ~n pod vibratoriu.înt+ constiinta încarnata si ce~ a s~
sus.
fletulUI. Crearea acestUI pOL poate rupe zavoarele de JOSIn
tor,Deci fapt,
de prezent.
viziune Pentru
a mea Il(
~ajunge
tine nici
la ea,
de trebuie
trecut, sa-mi
nici decon
vi
tinui lectura. Este actualizarea unui joc de sah cauzal. Fi
rin care se cîstiga timpI.

inta închisa acolo este ca ul1 gambit al stelelo r, un sacrificiu
Vad simbolul broastei testoase - în Polinezia, aceasta
este un animal sacru care nf se rataceste niciodata, caci re
vine de fiecare data în pro~ria-i casa.

Astfel s-a desfasurat
Este desigur dificil saacpsta lectura
retlau aici forta cauzala.
unor astfel de lec
rea lor este uneori incom rehensibil. Dar ce potential as

cunde acest domeniu
turi. Ele sînt extrem de ra,r~ iar limbajul folosit în descrie
Corpurile de energie ofera multe alte posibilitati. Ele per
mit înde<?sebi obtinerea ufor informatii despre o persoa

na apropIata care nu este te fata. Putem efectuAao lectura
foarte precisa a acestei inf9rmatii hologramice. In Brazilia,
am întreprins, împreuna cu Liliane, o astfel de lectura pen
tn: doua m~me care pier?+~ra. ~Ina, un copil de un~prezece
s~rie~ c~ pr~cizie circum ta~tel: acciden~ului în ca:e pie

nsera cel dOl. A fost o ex enenta deosebIt de emOtlOnan
ta, deoarece
am, cealalta, simteam
unul de preze,
treI ~ ~taSI
micilor
Jumatate.
disparuti
Am reusIt
în structura
sa de
energetica a mamelor lor.
La jocul de sah, gambitul eSte o miscare înselatoare constînd în sa

crificarea unei piese pentru a cî~tiga partida.
9
P,in mmace, la nivelul co,Jlui cauzal, putem avea ac

ces la memoria colectiva, memo ia omenirii. Este nivelullu
mii samanice superioare. De ac m, legatura dintre saman,
fizician si mistic a devenit posib la, Este un joc care se des
fasoara într-o structura pluridi ensionala, într-un timp si
tuat în afara timpului, într-un patiu care exista pretutin-
deni n siurma
nicaieri,
cu doi ani, ma între~am daca este posibil sa ac
-1
tionez asupra AD:t J-ului si a g<1nomului uman. Este posi
bil
ui? transferul
Am avut de
imediat
informatii
senzatia
lu1inoase
fa ma pîndeste
la nivelulungenomu
pericol,
usi,nufacînd
ca trebuiedoua interventii
sa ma aventurez în atft
s~opul eli~inariiAmunor
de departe, riscatchis
to
turi renale de dimensiuni semn~ficative. In ambele cazuri,
subiectii
ire. Pentru
mi-au
mine,confirmat
faptul ramîne
ca ace~tea
ge neînteles,
au disparut
dar, într-o
cu desavîr
buna
zi, poate ca niste organizatii pu~ernice vor prelua initiati
. In 1992, în tImpul unUI cong es care a avut loc la Deca-

tur,
va ~iînvor
Georgia,
explo~al-am Întîlnit~ale
aceasta pe Eat~ Thames, presedinte. al Psy
tde promitatoare
ta dm sase oamem, totI provem d dm dIverse comandoun

speciale ale armatei
tec~, o societate - patru foa.~e
~meri.cana di treci.uda~a.
ei fiind,Eadeeste
altfel, înca
alcatui~
Vreau sa închei aceasta carte cu o întîmplare care uno

ra li
în se va parea
activitate. incredibila
Doar si peS[ care
Ed Thames am ezitat
adjunctul lui îndelung
s-au retras.sa
lic, o. voi evoca si, e ;l pentru ~e nificatia sa, speciala.

o reproduc, dar cum însusi Ed ~ames a povestit-o în pu
Swann, cel mai cunoscut r mot vi w r din lume. Omul
a~esta este. ca?abil sa .seyroiect. ze la distanta în orice loc
dm lume SI sa-l descne m detalI .
Cel sase membn al grupulUI af fost formatI de catre Ingo
În urm a acestui stagiu de pr9gatire, echipa lui Ed Tha
mes a început sa primeasca contracte importante din par
tea unor companii de înalta tetO[Ogie din Statele Unite.

Literalmente: cel care vede la distanta.
7
Li s-a cerut sa se proiecte~e în viitor de unde sa revina cu

eci de ani.
planurile Nu stiu ce
masinilor ce nu
s-a întîmplat cu aceste
or fi construite proiecte,
decît

dar
peste opt
razboiului din Golf. Se c ede ca membrii ei s-ar fi proiec

tat în s.ala care advaJ?ostest ~artile st~ate~ice ale lui Sadd~m
Hussem. Aceasta mform· tIe stupefIanta a fost dezvaIUlta
ceea ce este sigur e faptUlia echipa a fost folosita în timpul
de diverse ziare americanf, care au luat în derîdere faptul
cainge
ONUpe irakieni.
a recurs la meto~e parapsihologice pentru a-i în-
1.
L-am întrebat pe Ed hames:

- Cum ati reactionat a aceste critici?
El m-a privit, s~rîzînd ironic, si mi-a spus:
- Este exact reactia pe care mizaseram. Ziaristii ne cro
iesc o anumita masca si, î timpul acesta, noi facem ceea ce
credem de cuviinta.
Generalul Bert Stubbelbine participa si el la congres. As
de informatii din cadrul ortelor aeriene ale Statelor Uni

te, este adevaratul suflet al rupului de la Psytech. El mi-a spus.
ca societatea
tazi pensionar eraacest
angajata si într-o
gen~eal serie de cercetari
fost comandant în di
al serviciilor
alte dimensiuni vibratorii.
Sînt constieht de faptu ca aceste chestiuni depasesc ca
drul stri t sensu al cartii mele, însa, relativ la potentialul
rectia contactelor cu CiVili,fatiile venite din alte lumi sau din
ochn unor ofICIalI de ran malt. Ele Ilustreaza totodata de

psi~~cului u~a?,
calajul dintre ~le sînt ~Jel
informatia de se~nificativoe,
,omunicata cel putin
marelui public în
si re
În aceste ultime decen i, diferite laboratoare de cerceta

re si diferiti oameni de sti nta din întreaga lume au efectuat
n,:m<;.roas:
ali tate a cercetarilor
studii as:up~a
secret. .odificarilor
din laboratoarele
so~aticemilitare.
si bi~elec
tnce mreglstrate la mdlvltI care au expenmentat stanle de
const~inta samani~~. P~tr~vit aces~or stud~~, c~p.acitatea ~e
carei fiinte umane.
Acest~ experiente
deschIdere a constnntelscoteste
în propne
evidenta dotaru
influenta creierului
spmtuale si
a fIe
7
sin ularitatea s irit~lui: aresta nu este un sub rodus al cre-
ierului ci, dimp~uiva, îl influe.nJZa: ~sa ,-ar putea expli

ca faptul ca spmtul poate sa pat nda In orgamsm, la mvel
celular, si sa modifice mecanismel fiziologice. Acestea sînt
realitati care nu mai tin de domeni l superstitiilor sau al cre

dintei omului de rînd, deoarece c nexiunea,dintre spirit si
creier, ca si cea dintre corp si spir, t, nu este decît o prelun
gire a întrebarilor puse de fizica oderna. Evolutia tehni
cilor
urata defiinta
perceptie
umanaa cîmpurilor
a cunoscut înlanii
d9 energie
din urma
în careuneste
progres
înfa
considerabil.
tita cu mare exactitate. Cunoaster a structurii sale psiholo

Istoria prezenta si trecuta a uni fiinte umane poate fi ci
gice si a motivelor care permit pat[Underea bolii în structu-
raiz~un~
sa fizica ne dau
globale o speranta a~up
si u?ific:te imen~a pentru Cîmt>urile
r~lomului. dezvoltarea ener
unei
memorie , coduri memoriale car plutesc si st<?cheaza toa

getlce In care este Imbracata funtI umana contIn bule de
te evenimentele existentei, preze9te si trecute. In consecin
ta, este posibil ca, prin crearea cfnstienta a unui mod de
functionare cerebral adecvat, sa a~lungem sa citim -literal
mente
ot asa -cum
aceste
ne uitam
straturila vibratori~
un film srudin
la jurul
o caseta
uneivideo.
persoane,
Mi-am dat seama ca orice org tn fizic pare sa aiba o du

blura virtuala, o dublura energet~ca. Astfel, inima, ficatul,
esc înscrise,
plamînii, în maniera
rinichii, organelevibratorif în unui
genitalf ale corpuls;ubiect
eteric. seGratie
rega
acestei
starii reale
dubluri
a organelor,
energetice, mult
se poate
ma~ precisa
astfel obtine
decît cea
o imagine
dobîn
dita cu ajutorul unui scaner cu p ,zitroni. Rezultatul aces
tei descoperiri este chirurgia ener etica: atunci cînd un or
gan este infectat, încarcat, dizarm nic, el pOFe fi deschis si
operat în maniera în care ar proc da si un chirurg. Gasim
aici bazele unei chirurgii microvi ratorii a ~iitorului, daca

nu cumva o fi vorba despre redesc perirea bazelor unei sti
inte energetice care, de mii de ani, a fost uitata cu desavîr
sire. Este, în orice caz, una dintre sperantele noilor mode
le terapeutice ale mileniului trei.
Daca este vorba de un lucru real este posibil oare ca în-

tr o buna zi el sa faca parte din existenta noastra cotidia-
na? Putem oare sa percepem în mod curent cîmpurile de ener-
gie în care
pozitiv. sîntemtotusi
Sîntem înfasurati?
capabili În
sa mod cert aceste
acceptam raspunsul este
fenome-
ne sa le traim si sa tragem din ele învataminte utile ? De ras-
punsulla aceasta provocare depinde în parte viziunea sti-
intifica si spirituala ce se profileaza pentru mileniul urmator.
În h i r
le a acordat o importanta consid rabila starilor speciale de

constiinta. Astfel, popoarele resp ctive au elaborat o remar
cabila
De-acartografie a calatoriei
lungul istoriei, int ea
majoritati rioare, în care nu
popoarelor este ne
traditiona
glijat
or stari
nicideosebite.
un detaliuAstazi,
referitor
traditif
la ~otentialul
samanica reînfloreste
pozitiv al aces
sub
forma unei cai de transformare v~i, incitante. Tot mai multi
.~ulege de lumll
m spatele aici.~;iipta s~ înt~lepci
. Invatatunle tra ne~ ace~ei
smIse . lumi as~un~e
pnn mtermedlUl VI-
. ziunii samanice asupra existent i sînt mostenirea comuna
oameni
a tuturor exploreaza
celor care starile
vad în de COfstiinta
calea. amanicasamanica
un drum pentru
ce ducea
si natiuni diferite.
spre întelepciune interioara si sjre armonie între popoare
, S~manismul, cea mai veche lisciplina spirituala a ome
tul ca toate religiile, cale la origi i erau niste experiente spi

rituale, s-au ierarhizat. In forma sa arhaica sau în cea moderna,
nirii, stîrneste o noua atractie le~ata în mare parte, de fap
samanismul evoca aspectul de ocratic al vietii spirituale:
fortele subtile ale naturii se ma ifesta prin niveluri de ex
periente spirituale. Fiecare dime siune a realitatii îi este dis
ponibila celui care face efortul a deprinda diferitele mij
loace de a calatori dintr-o lume în r-alta si le pune în practica.
Astfel, calea samanica ne permi ,e sa traim o experienta di
re~t~ f~ra i~t:rmedierea. stvructurpor impuse de catre o anu
mIta BIsenca
cum si sau doctnna.
potentialul propriu, îlAce1sta
aju~a pe cale de explorare,
saman pre
sa tamaduiasca,
sa reanime si sa aduca în lumea Iprofana, din spatiul si din
7
tim pul sacre, puterile transformatoare. M ai m ult, capaci
tatea ~a de
face dm a-si autoo:che~tra
acestea un SOIde ~unte d~feritele s.tari deobIsnUIta
m tre reahtatea c?nst~int~SI
tlatulUI sa se angaJeze mt -un proces de dIsolutIe a fllnteI

~lanur~le transper~ona~. D ~e fapt, calea sam .anica i cer~ ini ~
si s~ patrunda în haosul1ateriei constiente.
In tim pul calatoriei sam anice, sufletul si cosmosul se re-
I
unesc; samanul
le Creatiei devine for~ele
sau pentru atqnci intrapsihice.
calea de accesTalentul
pentru si
forte-
dis
ciplina
rebuie necesare
manului savrem
fie eimense,
pentru
de m ii ceea[
asuFarea
de ~ e Astfel,
ani. explica
unorsfidînd
respectul
relatii tim
atîtpul
acordat
de speciale
sa
si fron
tierele culturale, adevarata ~raditie sam anica a ram as, pîna-n
zilele noastre, vie si surprtnzator de egala cu ea însasi, atît
în m etoda cît si în im aginf'
rea unei traume colectiv care a dus la sciziunea dintre

Pastram noastre
perceptiile cu totii, fizice·
în adî{curile fiintelor noastre,
i cele spirituale. Cei din am inti
vechi
me atribuiau astrelor, ca si fortelor naturii, o constiinta. Noi
dezaprobam aceasta credifta, calificînd-o drept superstitie,.
animism sau, aceia dintre f.oi care sînt mai sofisticati, drept
antropom orfism . Este postbil ca, în tim pul catastrofei prim 
ordial~, a c~.rei am ~nt~re e~:e~pastr.ata în.tr-o to~m a sau a.1ta
de stram osll nostn, sa ne ~I m stram at SI sa fI pIerdut once
c u c eila lti.
Psihologia m oderna se dedica exclusiv tratarii consecin
sentim ent de com uniune natura, cu planeta, cu zeii si
telor
ienta provocate
traita si structurile
de aceast~ lei
identificare
alienante de
preagîndire.
rigida Dar,
cu expe
vai,
aceste
a-I faca
dem
peersuri
in~ividpsiholo~ice
n:a~ fe~icit în
se închi~?area
m ultum esc, lui
în m
oriaresa~i
parte,
c:e
eze o alta mal vesela, m qare poate fI m vatat cel m al bme
S-a produs totodata o sciziune între diferitele niveluri

sa
a l.eiubeasca
sin elu i, f~
statutul
pt c ar:.ea
de~dprr'zonier.
us la p i~ rd e~ e~ c ap ac ita tii d e.c 0IT oL u
m care,
Com ~onslderata
umunea plI~aal~tunci
profunda devem ttaCdm
l a, ce
na:uraIa, O ?lsnU
m ce m al rara I~a.
Iar
7
pra mitului lumii, asupra conse intelor si importantei lui

cautarea ei a necesitat eforturi imtnse. Aceste speculatii asu
în traditia samanica justifica, în p. rte, calea samanului si ha
rullui extraordinar, în masura î~ care ele afirma ca puterea
r~dical, mai putin sa?I.anilo.r ~i mi ~icil.o~,caci acesti~ au ales

sa depuna un efort fIzIc, splfltual ,1 pSIhIC enorm pnn aven
de comunicare le-a fost retrasa ~turor oamenilor în mod
turarea
e asupradincolo
trupului,
de valurile
spiritului arun9ate
si s_rfletului.
în vremuri imemoria
întreaga se deschid astazi spre emoria colectiva a cultu

rilor lor, dar putini sînt cei care cnosc traditia samanica eu
Tot mai multi oameni si tot m3i multe popoare din lumea
ropeana, cu exceptia fratiilor druidice. Practicile spirituale
siîndite,
tamaduitoare
au fost ale
considerate
popoarelorileg4e
ce~tice,
timpodinioara
de secole,
foarte
încatu
ras
sate de revolutiile religioase, stii1iltifice, tehnologice. Brian

Bates precizeaza ca mostenirea eîropeana occidentala a ie
sit din constiinta noastra colectiva si ca marii samani ai Eu
;opei nu ~ai p~t fi regasiti decît Au bmastile t~nebroase ale
sau Morgane.
Europenii au ajuns astfel la convingerea ca aceste tradi
unor
tii sîntpersonaje romantice
proprii altor culturi. ca M± m
Pute linsasau Gandalf,
învatam Viviane
din întelep
ciunea lor dar radacinile adînci, ~rhetipale, ale propriului
nostru mod primordial de yiata Jrau negate, ca de altfel si
memoria noastra se
ntreg continent colectiva. Intelewciunea
scufundase î1 uitare. imemoriala a unui
Aceasta tendinta
este
i?enta
pe cale
modului
sa se samar:~c
inverseze. d~Aabofdare
ve1 impresia
a realitatii
ca fortaasteptau
si per
exprime din nou atunci cînd se v ivi ocazia. O noua mun

ca de arheologie psihica ne asteap a. Aceasta zestre de înte
dmcolo de pragul constllntel noas~tre, refulate, dar gata sa se
~epciun~,
urma cu cu mu
t~~ldespe~iala,
am, pe p~cmdcare ~~po:edau
traliau stra~~o~ii
m comumtatl r:ostri
tnbale,
reprezinta
ari traditiiastazi
samanice
pentru europene,
unii dint{e sursa
noi, mostenitori
de inspiratie ai si
unei
un
început de redesteptare spirituala.
7 I
Picturile rupestre de la Lascaux ne-au ajutat sa ne întoar

cem în timp cu cincisprezece mii de ani înainte de era noas
tra grota Chauvet cu cele trei sute de picturi ale sale ne poar
ta mai departe în trecut mai exact cu treizeci de mii de ani
în urma. J ean Clottes presedintele Comitetului internatio
nal pentru arta rupestra si fost director al Departamentului
de antichitatipreistorice din Franta nu s-a înselat în aceas
ta privinta1• Impreuna cu el patrundem în lumea subtera
na a acelui dincolo în care samanii se întîlneau cu ani
malele spirit. Legatura cu acestea se facea prin contururile
desenate pe peretii grotelor si prin anumite ritualuri. Sama
nii sînt cei care prin memoria si viziune a lor asupra acelei
lumi sublimate erau în contact direct cu fortele invizibile
ale naturii.
Memoria colectiva si învataturile sacre despre originile
noastre astazi disparute se situeaza la nivelul corpului ca
uzal care potrivit Traditiei este cel de-al cincilea corp sub
til. Am uitat o cantitate considerabila de cunostinte dar ve
chile cai de explorare a spiritului uman se deschid din nou

pentru cei care vor sa porneasca în aceasta calatorie.
Telul ultim al vietii indienilor navajo a urma pîna la
adînci batrâneti calea frumusetii este net diferit de aspi
ratiile civilizatiei noastre. Pentru ei idealul vietii este sa tra
iasca mult sa aiba o viata armonioasa si în final sa se re
integreze în natura ca o particica a unitatii sale indivizi bile.
Aceasta este soarta eroilor mitici din toate cînturile lor 
soarta a carei sfîsietoare descriere o gasim în melopeea caii
spre piscul muntelui2•
Religia poporului dineh - indienii navajo - asemeni ce
lorlalte viziuni samanice asupra lumii este o meditatie pro
funda asupra naturii si a puterilor ei tamaduitoare.
O legenda dineh povesteste ca înfruntînd o serie de pe
ricole un erou a revenit pe pamînt pentru a-i transmite fra
telui sau mai tînar cunoasterea sacra pe care o rapise de la
Clottes Jean et Lewis Williams Davis Les Chamans de la Pdhis-

toire :Editions du Seuil Paris 1996.

Donald Sandner op cit
Fiintele sacre legenda care ne aminteste de mitul cauta-

rii sfîntului Graal.
Într
riteleonerabdatoare
buna zi mergînd
au venitelIa
sa Ivînatoare cuînfratele
duca înapoi lui spi-
cealaltalume.
Înainte de plecare el si a luat ramas bun de fratele mai mic
spunîndu i:
Ramîi cu bine frate.
Din înaltimi din locurile sfinte
Zeii dupa mine au venit.
Nu ma vei mai vedea niciodata.
Dar cînd ploaia o sa ti ude crestetul
Si cînd tunetul îti va rasuna în urechi
Îti vei spune: este glasul fratelui meu.
Si cînd roadele cîmpului coapte vor fi
Cînd glasul a mii de pasarele îl vei auzi
Si tîrîitul cosasilor
Tu îti vei spune: iata opera fratelui meu.
Spiritul lui e în acestea toate.

Aborigenii vorbesc de o epoca în care lumea tangibila
apartinea unui timp denumit dreamtime. Ei afirma ca în-
tr o zi ea se va resorbi în timpul visarii. Învataturile sama-
nice sugereaza ca universul fizic nu este decît o sclipire de
o clipa într un context mult mai vast ca realitatea se înte-
meiaza în mod fundamental pe un plan imaterial. Prin ca-
latoria samanului putem sa patrundem într un univers în
care spiritul si realul formeaza un tot continuu.
Dupa atîtia ani de studiu si explorari ale psihicului uman
am simtit ca fiinta umana din noi începe sa se dezvolte. Pe
aceasta fiinta înca adormita se întemeiaza marile mituri ale
omenirii. Ea este cea care ne va ajuta sa trecem de la o sta-
re de ruptura la
redescoperim o noua
calea ordinesi sa
de mijloc cearedevenim
care ne vaîntregi
permitevii sa
si
nemuritori. Acesta este mesajul pe care detasîndu ma de
conditia mea umana încerc sa I transmit în Samanul fizi-
cianul si misticul.
8
Daca doriti sa obtineti informatii cu privire la cerceta-

rile seminarele si calatoriile organizate de Liliane si Patrick
Drouot va rugam sa scrieti la adresa:
Drouot Production
17 rue Robert Fleury
75015 Paris
Fax 01 4061 0033
E mail: drouot prod@magic.fr
Multumiri

Aceasta carte este rodul experimentelor si reflectiilor mele

din ultimii douazeci de ani. Tin sa le adresez celor foarte
numerosi care m-au ajutat sustinut si urmarit în toata aceas
ta perioada profunda mea recunostinta:
- lui Paul Couturiau pentru colaborare si pentru aju
torul eficient si imaginativ pe care mi l-a oferit;
-lui J ean- Paul Bertrand editorul meu care a crezut în
acest demers înca de la primele lucrari pe care le-am pu
blicat;
- reprezentantilor diferitelor traditii pe care i-am în
tîlnitîn timpul calatoriilor mele prin lume;
-lui Deva Salmon care ne-a introdus în vraja traditii
lor din Pacificul de Sud si care ne-a deschis portile insulei
Pastelui Rapa Nui;
- prietenului si fratelui meu Marc Câte terapeut din
Montreal cel care a avut bunavointa sa revada si sa recti
fice anumite aspecte din capitolul canadian;
-lui Waldemar Falc;ao editorul meu din Rio de Janeiro
si organizatorul acelei sagace braziliene;
- prietenilor mei Anne- Marie si Wim Ordelman de la
conacul Tertre din Paimpont Bretania care mi-au stîrnit
interesul fata de vechea gîndire druidica;
- celor trei prieteni ale caror învataturi cîntece si rit
muri de toba îmi rasuna si astazi în urechi: Wallace Black

Elk} Andrew Thunderdog si Kim Pollis.
In fine gîndurile mele cele mai profunde se îndreapta
spre Liliane care m-a însotit în toate aceste calatorii si m-a
îndrumat deschizîndu-mi portile spre propria-i lume sa-
8
manica. Demult
duseram întriata
întîlnire si altedrumuri[e
timpub si în altes locuri
noastre ne da-
au întîlnit din
nou în lumea cea de azi.
Nu i uit nici pe protectorii si ~liatii mei ursul si lupul...
ibliografie
ntroducere

BATES Brian, Le Sorcier Ed. du Roeher, Monaeo, 1996.

BOFF Leonardo, La Terre en devenir Ed. Albin Miehel,
Paris, 1994.
POPPER Karl, La Quete inachevee Paris, Calman-Levy,
Paris, 1981.
Capitolul
DROUOT Patriek, Guerison spirituelle et immortalite Ed.

du Roeher, Monaeo, 1993.
HILL Ruth Beebe, Hanta Yo Ed. du Roeher, Monaea, 1993.
BLACK ELK Wallaee LYON William S., Les Voies sacrees
d un Sioux lakota Le Mail, Ed. du Roeher, Monaeo.
EPES BROWN John, Les Rites secrets des lndiens sioux Le
Mai , Ed. du Roeher, Monaeo, 1992.
MACGAA Ed, Mother Earth Spirituality Harper, San Fran

eiseo, 1990.
FIRE LAME DEER Arehie, Le Cercle sacre Ed. Albin Mi
chel, Paris, 1995.
KRUEBER Theodora, lshi Ed. Plon- Terre Humaine, Pa
ris, 1968.
COLLIGNON Beatrice, Les lnuit Ed. L'Harmattan, Paris,
1996.
Capitolul
LAMB FRANCK Bruee, Un sorcier dans la foret du Perou

Le Mai , Ed. du Roeher, Monaeo, 1996.
8
THEVET Andre Le Bresil d Anqre Thevet, Ed. Chandeig

ne Paris 1997.
KARDEC Alan Le Livre des esp~its,Le Livre des mediums,
Dervy Livres Paris.

POLARI DE AL VERGA Alex q guia da floresta, Editora
Record Rio de Janeiro 1992
1984.
MAYBURY-LEWIS David Mille ium;Tribal Wisdom and
- the
O livro
Modern
das Mira~oes,
World, Ed.Editor~Record
Viki g Penguin
Riobooks
de Janeiro
New
York 1992.
MANUTAHI Charles Mana, po sie tahitienne, South Pa

cific Publications voI. 7 nr..
HENRY Teuira Tahiti ca
auxitolut
tem s anciens, publication de
la Societe des oceanistes Par~s 1997.
religion tahitienne l epoqu de la decouverte, Ed. de

·BABADZAN Alain
la Maison des Les DepOU1tleS
sciences desParis
de l h mme dieux,1993.
essaifur la
ORSMOND Tahitian Dictionn1ry, Bulletin de la Societe
Ades etudesCyril
VECKER Le Temps
oceaniennes nr.du2~6
teve,Paris
la memorie
1984. du peuple
aborigene australien, Le Mail rd. du Rocher Monaco.

LONG MAX Freedom Kahunas, The Secret Science at
S.U.A. 1982.
Work, DeVorss compal Marina Del Rey Ca.
MAI-ARII genealogies comme tees des Arii des îles de la
Societe Ed. Societe des etude~ oceaniennes Papeete Ta
hiti 1996.
TAKAU Pomare Memoires de Marau Tdaroa, derniere

reine de Tahiti, Musee de l hofme publication de la So
ADAMS Henry M emoires d Arii aimai, Paris publications

ciete
de la des oceanistes
Societe nr. 27 Pfris
des oceanistes r. 121971.
1964.
PUTIGNY Bob Le Mana, Ed. Atant et apres Tahiti 1993.
8
Capitolul
LEVI-STRAUSS Claude Anthropologie structurale Ed.

PIon Paris 1973.
KHARITIDI Olga La Chamane blanche Ed. Lattes Pa
ris 1997.
MORGAN Marlo Message des hommes vrais aux mutants
Ed. Albin Michel Paris 1995.
MANKILLER Wilma Mankiller a Chief and her People
Ed. St Martin s Griffin New York 1993.
NIETHAMMER Carolyn Filles de la Terre Ed. Albin Mi
chel Paris 1997.
ELIADE Mircea Le Chamanisme et les techniques ar
chai ques de l extase Ed. Payot 1983.
MERCIER Mario Chamanisme et chamans Ed. Dangles
Saint-Jean de Braye France 1987.
- Journal d un chaman Ed. Robert Laffont Paris 1995.
BATES Brian Le Sorcier Ed. du Rocher Monaco 1996.
NARBY Jeremy Le Serpent cosmique Georg Editeur Ge-

neve.
CAMPBELL The Masks of Gods Arkana N ew York 1971.
SERVIERJean L Homme et l invisible Ed. lmago-Payot
Paris 1980.
WALSH Roger N. The Spirit of Shamanism Ed. J eremy
P. Tarcher Los Angeles 1990.
HEIZE Ruth- lnge Chaman du siecle articol de KRIPP

NER Stanley Ed. lrvington New York.
CAPRA FRIT]OF Le Temps du changement Ed. du Ro
cher Monaco 1983.
ZOLBROD Paul G. Le Livre des lndiens navajos Ed. du
Rocher Monaco 1992.
VELIKOVSKY lmmanuel Mondes en collision Ed. Stock
Paris 1978.
GROF CHRISTINA STANISLA v .ti la recherche de soi
Ed. du Rocher Monaco 1992.
FIRE LAME DEER Archie The Gift of Power Ed. Bear
Co Santa Fe.
8
DENSMORE France Teton siou music and culture Uni-

versity Press of Nebraska 19 2.
FOSTER Steven MEREDITH ittle The Book of the Vi-
sion Quest Prentice HalI Pre s N ew York 1987.

HYDE Georges BENT Georges Histoire des Cheyennes
Ed. du Rocher Monaco 199 .
Capitolul 5
NALIMOV V. V Les MathemaJques de l inconscient Ed
du Rocher
BARRES Monaco
Maurice 1996.ins}iree Ed. du Rocher Mo-
La Colline I
naco 1995.
WOLF FRED Alan The Eagle s qluest Summit Books New
York.
NARBY Jeremy Le Serpent cosr1ique Georg Editeur Ge-
neve 1995 .
.DROUOT Patrick Nous sommes tous immortels Ed. du Ro-

cher Monaco 1987.
WE~ER Renee Dialogue avec d~sscientifiques et des sages
Ed. du Rocher Monaco 1991
PENROSE Roger Les Ombres d~ l esprit Intereditions Pa-
ris 1995.
BURDEA Grigore COIFFET ~hilippe La Realite virtu-
elle Ed. Hermes Paris 1993.
aris 1993. Howard

RHEINGOLD La Rea~ite virtuelle Ed. Dunod
1
TOYNBEE
OHM David PEALTHistoire
Arnold F. David td. Bordas Paris
ta Conscience 1981.
et l univers
Ed. du Rocher Monaco 199 I •
LAZLO Ervin Science et realite Ed. du Rocher Monaco

1996.
blishing Lower Lake Ca. S.. A. 1987.

HA WKING Stephen Une breve istoire de temps Ed. Flam-
marion Paris 1996.
8
PRIGOGINE Ilya La Fin des certitudes Ed. Odile Jaeob

Paris 1996.
WHITEHEAD A.N. La Science et le monde moderne Ed.
du Roeher Monaeo 1994.
Capitolul 6
HUL TKRANTZ Guirison chamanique et medecine

Ake
traditionnelle des Indiens d Amirique Le Mail Ed. du
Roeher Monaeo.
MAILS E. Thomas Fools Crow Ed. du Roeher Monaeo
1994.
GREPIN F. M. La M edecine tahitienne traditionnelle Ed.
du Paeifique Papeete 1984.
DOW MARIE Louise My Encounter with a M edecine Man
article paru dans New AgeJournal Boulder ca S.u.A.
juillet 1992.
JILEK G. Wolfgang Indian Healing Shamanic Ceremonia
lism in the PacificNorthwest Haneoek house Publishers
Surrey BC Canada 1982 ..
WATERS Frank Le Livre du Hopi Ed. du Roeher Mona-
ca 1992.
Masked Gods Navaho and Pueblo Ceremonialism Ohio
Swallow Press Ohio University Press 1984.
EVOLAJulius Revolt against the Modern World Inner Tra-
ditions Roehester VT S.U.A. 1995.
COLTON Harold S. Hopi Kachina Dolls University of
New Mexieo Albuquerque NM 1964.
WITTICK Ben Shadows on Glass Rowman Littlefield
Publishers Savage Maryland S.U.A. 1990.
SANDNER Donald Rituels de guirison chez les Navajos
Ed. du Roeher Monaeo 1991.
KLAH Hosteen H omme-medecine et peinture sur sable na
vaho Le Mail Ed. du Roeher Monaeo.
ZOLBROD PAUL G. Le Livre des Indiens Navajos Ed.
du Roeher Monaeo 1992.
8
HARNER Miehael La Voie du chaman Ed. Press Poeket

Paris 1994.
LEVI STRAUSS Claude Le Totemisme aujourd hui Pres-
ses universitaires de Franee Paris 1962.
EPES BROWN John Les Animaux de l âme Le Mail Ed.
du Roeher Monaeo.
În h i r
CLOTIES Jean et LEWIS WILLIAMS Davis Les Chamans

de la Prehistoire Ed. du Seuil Paris 1996.
upr ns
Introducere 9
17
17
37
2 Lumea plantelor datatoare de întelepciune

Amazonia aprilie 1995
anto daime experienta cu ayahuasca
Cum se prepara ayahuasca
Experienta samanica
Plantele psihotrope din bazinul Amazonului
3 Triunghiul polinezian
Profetii de dinainte de contact
Grota primilor stramosi
Profetii de dinaintea contactului
din Insulele Societatii 96
Primii navigatori ajunsi în Tahiti
Uitarea vechilor traditii 100
Dinastia T eva 103
Mitul Genezei 108

arae Siturile ceremoniale polineziene.
Ra aite a august 1997 113
ahua samanii polinezieni 118
T atuajele polineziene 124
4. Starile de constiinta samanica 128
Emergenta sa~anis m~lui
128
Structura universului samanic 139
Viziunea samanica asupra mediului înconjurator 142
Vindecatorul ranit-
Chemarea spre calea cea dreapta 145

Cartografiile moderne ale constiintei 152
Cautarea revelatiei 156
Meditatia din d~sertul Sinai - decembrie 1995 158
Relatia cu natura 164
Roman Nose si experienta lui de cautare
a revelatiei 164
.5. Cautarile fizicianului 168

Ritualuri samanice si fizica moderna 168
Starile de ~onstiinta samanica 173
Situri sacre si fizica ~uantica 175
Ipotezele fi~icii samanice 177
Originile constiintei samanice 180
Realitate samanica si realitate virtuala 193
Istoricul realitatii virtuale 196
Proiectare în afdra corpului si realitate virtuala 198
Stiinta samanica si iluminare 200
Spre o teostiinta? 202
Medicii anonimi. Catastrofa genetica 204
O teorie generala a universurilor 206
Iluminarea 207
6. Mecanismele samanice ale vindecarii

trup -spirit 208
Vindecarea practicata de wakan cel sacru 211
Interactiunea dintre caile traditionale
si cele moderne 213
9
Medicina tahitiana badta pe folosirea plantelor

... b 1 1 Il ..
slongmea o 11 a p~ meZlelll 214
Medicina faraonica si sflmanism traditional 216
Ritual samanic în spitalele americane 218
Ceremoniile k chin 227
Dinetah, lumea misticW a indienilor navajo 229
Ceremoniile picturilor pe nisip
ale indienilor
Lumea samanicanavajo
hopi 1.1
231
223
Mandalele de vindecare - Drumul polenului 232
Traditia orala. hu dratori polinezieni 235
~ecuperare: sufletulu.i
Intruparea mtr-un anuhal totemlC 1 : 237
238
Animalele totemice 240

7. Jocurile misticului. Gflmbitul stelelor 244
Structura energetica a fiintei umane 249
Cel
ifaocare nu mai reuse~
. sa doarma J 251
253
Terapiile vibratorii: tehnici
orpul
energetice
etericale
si incon1tientul
milenjului trei 255
Reactia palpat~rie i 257
Textura
Miscarea eterica primarar 258
258
A h l h W , 9
Corp.ul
r eo ogla
~stral
pSI.: lca : T
-r
25
263
ncheiere
Sophie SIbatalIa zelloj 265
274
Multumiri l 280
BibI{ografie .l 283
Redactor
DANIELA STEFANESCU
Aparut 2003
BUCURESTI ROMÂNIA
Tiparul executat la Regia Autonoma Monitorul Oticial
lte p ritii
în cee si colectie
PIERRE CARNAC
ATLANTIDA AUTOPSIA UNUI MIT
Traducere de VALENTIN DUMITRESCUsi

DAN ADRIAN OLARU
În urma cu doua mii patru sute de ani, în dialogurile

Timaios si Critias Platon a evocat fabuloasa istorie a Atlan
tidei. De atunci, acest subiect pasionant a fost abordat în
peste zece mii de texte plasînd continentul pierdut în peste
saizeci de locuri de pe glob - din Oceanul Atlantic pîna în
nisipurile Saharei si la Poli. Partizanii teoriilor teozofice si
ezoterice au intrat si ei în scena, alimentînd rezervele si sus-
piciunile lumii stiintifice.
Recurgînd la des~operirile recente ale geologiei, oceano
logiei si vulcanologiei, facînd apel la astronomie si geofizica,
Pierre Carnac pseudonim al cercetatorului român D. Tode
riciu) îsi propune si reuseste sa faca, cu o incontestabila eru
ditie, autopsia mitului Atlantidei, pentru a extrage adevarul
ascuns în miezul legendei. Ilustrata cu numeroase desene si
harti, aceasta pasionanta ancheta în spatiu si timp deschide
surprinzatoare perspective celor sedusi de un mister milenar.

Patrick

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Patrick

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/24/2019 Patrick Drouot - SAMANUL FIZICIANUL SI MISTICUL.

Lucrarea de fata este rodul

SAMANLjL F1i.j J\i<~ It

Fizician diplomat al Universitatii C6lumbia din New York

Descrierea CIP a Bibliotecii Nation~le a României

LE CH M N LE PHYSICIEN ETILE MYSTIQUE

© HUMANITAS, 2003, pentru prezenta versiune româneasca

Pamîntul pari1tele nostru în brate ne va legana

amanul fizic ianul si mistic ul este o evocare a culturii

si incitante cum erau înainte de sosirea prim ilor europeni.

Ca fizician, am început, catre sfîrsitul anilor 7 0, sa fac

1 A m strabatut, în acest scop, peste cinci m ii de kilom etri.

perienta unor calatorii spre lumea interioara, experienta pe

calatoria într-o uman

La începutul anilor '80, pe cînd traiam la N ew York, am

1 Voi reveni asupra acestei notiuni de contact , în cuprinsul lucrarii.

de cultura noastra. Celtii sînt creatorii unei conceptii de via

ce si biologice atît evenim entele im ateriale cît si cele m a

1 B ria n B ate s e Sorcier E ditio ns d u R oc her M o naco .

sica si traditiile samanice este de igur imensa. Totusi apti

vataturile credintele practicile si aile sale de initiere repre

Toate popoarele traditionale 4u un mit al Genezei care

temul metaforic al acestor popoare pentru a înfatisa mitul po

sonala si spirituala ea este regasi a în miezul a numeroase

triei si psihologiei precum si ale a elei viziurii ale unei lumi

rile asupra potentialului creierului u an holografia experien

perientele prezentate de antropol gi. Se impune o revizui

Am întele~ înca d e~aî~cel?~tul fer~~tarilor ~ele care ~înt

piere în capitolul V al acestei carti. Primelor mele încercari

Karl Popper a Q uete inachevee Calman-Levi Paris 1981.

fondat marile curente religioase sau chiar a unor remarca

a Terre en devenir E.ditions Albin Michel Paris 1994.

Sufar pentru voi milioane si milioane de frati si surori

Paris vara anului 1998

Crowley Lake la bazal masivului High Sierra

În interiorul cortului de sudatie bataile tobei erau din ce

nar desfasurat în etape succesive pe care generatie dupa ge-

Ma aventuram întotdeauna cu o placere nemarginita în aces

muli externi muzica, sunete de sincronizare a emisferelor

În absenta oricarei adieri, frunzele si ramurile copaci

-CuEste cineva afara,

Paznic al focului, este cineva afara?

În clipa în care am simtit cum alunec într o stare deose-

L am rugat pe Tunkashila1 ca toti cei de fata sa aiba numai

duse de niste pietricele zburînd prin coliba si care sînt se

W allace a luat apoi pipa sacra de pe altar si a întins-o pe

tice. Celalalt spirit al meu, vocea mea familiara , nu ma în

Wallace Black Elk inipi

Nascut în 1921 în Dakota de Sud, Black Elk2 a fost de

I Ruth Beebe HilI, Hanta Yo Editions du Roeher, Monaeo.

tea indienilor americani. El conduce ceremoniile traditio

ne atinse de boli grave (cancer, cleroza în placi, sida, tul

curge într-un mod asemanator u cea a cortului care tre

reglUnea Manlor Lacun. EXIsta multe SImIlItudInI Intre cele

doua, precum si între ele si încaPfrea spiritelor arapaho. Un

ra sub îndrumarea unui alt Yuripi, însar~inat sa-I învete

si de desfasurare a ritualului. C iar daca are deja douazeci

tei ceremonii. Black Elk spune ca ajoritatea abordeaza acest

cum si Fiintele Tunet, extrem de puternice si de zgomotoa

Auzi~em de ceremoniile yuwiri dar nu participasem nici

purificate atent cu salvie, înainte de a fi dispuse pe altar. Stea

pietre încalzite pîna la înrosire. lndienii îl foloseau pentru

se ridica din pietrele aflate în jurul focului ne purifica si ne