Dr.

AUREL POPESCU-BALCE~TI

MANIFESTAIuLE 8PIRITUALE
FUNDAMENTUL
CREDINTELOR
, RELIGIOASE

EDITURA TRIUMF
2004 .
 - -. - --. -..- .n .'. __._..

PRE
.
FAT, A

Ca sa intelegem ce inseamna "attiune spirituala" trebuie

sa ~tim mai intiii ce este -spiritul,de unde vine, unde se afla el
in om ~i unde se afla in afara lui. Aceste raspUllsuriIe-au dat
hiperofantii in templele de initieredin antichitate, atunci cand
discipolii reu~eauin ultima treapta de pregatire a lor. In aceste
temple desprinderea spiritului de corpul fizic ~icalatoria lu! In-
sotit de con~tiinta omului, care devenea astrala pentru 0 pen-
oada,putea sa constateexistentalumii spirituale. .

Religia cre~tinaspune ca omul este alcatuit din trup, su-

flef ~i spirit.
.' Trupuleste corpulfizicce se formeaza~ise dezvoltadin
doua celule sexuale, spermatozoid ~iovul care dupa ce se unesc
prin procesul de fecundare ~i care normal are loc la nivelul
trompei se produce un ou ce incepe imediat segnientarea pen-
tru a dezvolta primeIe celule ale viitorului embrion.
Dezvoltarea embrionului uman ~itransformatea lui in tat
se face intr-operioada de 9 luni, dupa care are loe na~terea
noului nascut.
Provenienta celordoua celule sexuale vine de la parintii
copilului, sperma:tozoidulde la tata ~iovulul de mama. Ce este
sufletul omului ~i de unde provine?
Sufletul este de provenienta exterioara omului. El se for-
meaza 0 data cu cre~terea~idezvoltarea copilului dintr-un corp
de energie numit corpul astral. El va determina in viitoareafiinta
umana, dorintele ~isentimentele omului, toate trairile lui afec-
tive ~itoate dorintele.
. Sufletul nu este nemuritor ~aci 0 data cu moartea corpului
fizic el se desprinde ~iil parase~tepentru a ajunge in planul as-
tral inferior unde are loc desprinderea lui de catre spiritul omu-
lui pe care il insote~te ~i dupa care are loc ~i moartea sufletu-
lui, nUQ1aispiriiul este nemuritor el parasind corpul fizic 0 data
5
-- -- -
 -- --- - -- .-. ._-

cucon~tiinta omului, urca iI}planul astral superior, despaqin-

du-se de suflet ~i ramanand numai cu con~tiinta omului care
devine 0 con~tiinta astrala caci continua existenta con~tiintei
omului dupa inoarte, in planul astral.
Spiritul este un computer de energie spirituala creat de
Dumnezeu. Nu se cunosc elementele din care el este format,
se banuie~tea fi alcatuit dintr-o energie asemanatoare celei care
intra in aldituirea gandului.
Spiritul, dupa moartea corpului fizic ramas pe pamant
unde sufera un proces de descompunere ~iin cele din urma dis-
pare ~i dupa moartea corpului astral care ramane in planul as-
tral inferior ascensioneaza spre planurile subtile ale astralului
indreptandu-se spre divinitate.
A~a cum am descris deja, spiritul omului este 0 creatie
divina.,el este cazut in materie 0 data cu caderea luciferica ~i
astfel sufedi un proces de involutie in primele etape ale caderii
sale ~iun proces de ascensiune ~i de 0 relativa dependenta de
materie 0 data cu spiritualizarea omului.
Dupa moarte spiritul este trimis la reincamare intr-o fa-
milie ai direi parinti ii sunt ale~ide spiritele superioare dih lu-
mea angelica a divinitatii. El va avea rol~l de a determina for-
marea ~idezvoltarea atat a corpului fizic al omului plecand de
la fecundare, cat ~icelelalte corpuri de energie care intra in al-
catuirea fiintei umane adica corpul eteric ~icorpul astral. Aces-
te doua corpuri de energie ~i Ie formeaza in functie de destinul
pe care I-au hotarat in noul nascut.
Destinul omului este independent de vointa lui, el este
hoHiratde spiritele superioarein functie de karma sa din vietile
anterioare pe care le-a trait ~i de faptele sale.
Trimis la reincamare spiritul viitorului nou nascut se
gase~tedeasupra capului viitQareimame, de unde i~i conduce
~icoordoneazadezvoltarea intrauterina a viitorului copil, 0 data
ell dezvoltarea corpului fizic spiritual patrunde ~ise localizeaza
in subcon~tient.Dupa ce spiritul se localizeaza in subcon~tient
omul nu mai ~tie nimic din vietile sale anterioare. Intrebat de
6
----
 apostolii
.' sai, ce face spiritul dupa ce este trimis la reincarnare
Hnstos le-a spus "ca mai intai bea din paharul uitarii".
Con~tiintaomului este data ~iinfluentata de calitatea spi-
ritului, omul i~i desfa~oara activitatea zilnica ~i preocuparile
sale, in raport cu hotararea spiritului sau.
. Omulnu poate comunicacu 'spirituldin subcon~tientul
sau dar acesta poate comunica cu spiritele din planul astral ~i
cu alte spirite incarnate, printr-un proces de telepatie care are
la bazaenergiagandului. .

. Celedouacorpuride energiece intrain alcaiuireafiintei

umane, corpul eteric ~i'corpulastral, raspund la actiunea gandu-

lui, corpul astral raspunde instantaneu,iar corpul etericprintr~un
proces mai lent, ambele decodifica gandul omului ~iii inteleg
. sensu!.Spirituldin subcon~tientesteinfluentatde actiuneagan-
, dului,subcon~tientul percepe gandul a~a cum el este translJ1is
~idetermina raspunsul organismului d~pa simboluri arhietipale
pe care Ie are depozitate in con~tiinta spiritului, din alte trairi
anterioare. De semnalat ca subcon~tientulnu are mentalitate, el
nu cenzureaza gandurile bune, de cele reale, el reactioneaza ~i
raspunde atat la gandul bun cat ~i la cel rau; chiar daca deter-
mina efecte nocive in organism la interceptarea unui gfmdrau.
A~a se explica efeetul rau al unui gand in magia neagra, in
farmece~ivrajitori~. .

De~i cuno~tintele din alte vieti raman necunoscute in

mod normal, ele pot fi aflate daca omuleste hipnotizat ~i re-
gresat in timp, atunci se observa ca toate evenimentele vietii,
sunt inregistrare in mod continuu sub forma de imagini.
Con~tiinta spiritului inregistreaza intreaga sa viata pa-
manteasca, cat ~iviata lui astrala. Aceasta inregistrare asema-
natoare cu inregistrarea dintr-o cartela magnetica telefonica se
observa cel mai pregnant in actiunea de posedare a unui om de
catre un alt spirit. in aceasta situatie con$tiinta omului posedat
est~ substituita de catre con$tiinta spiritului intrus care l$i des-
crie i'ntreaga sa viati'i, cu totul alta decM cea pe care 0 avea
inainte d~ posedare. .

-- '7
 Spiritul din subcon~tientul omului comunidi in perma-
nenta cu alte spirite aflate In planul astral, fie di'suht spiritele
oamenilor decedati, fie ca sunt spiritele aflate temporar In pla-
nul astral in timpul somnului. Aceasta comunicare se face tot
prin telepatie prin actiunea gandului, toate spiritele libere I~i
desfii~oara0 activitate prin gandire. ,
Spiritul care vine la reincamare i~i creeaza.maiintai cor-
pul eteric, un corp de energie electromagnetica pe care se gre-
feaza tesuturile corpului fizic ~i corpul astral care determina
sentimentele ~i dorintele omului.
Acest fapt se observa ~i In fenomenul de materializare
de fantome, cand spiritul mediumului de materializare.de fan-
tome, sub actiunea unui spirit aflat in spatiu care i se substituie,
creeaza din "nimic" un corp mai intiii sub forma unui abur care
apoi se condenseaza ~ise transforma intr-un corp material viu,
cu.aspect uman, care vorbe~te,se plimba prin,camera, dii mami
cu asistenta~iIntotdeaunase recomandaa fi spiritulmateriali- .
zat al unei persoane decedate. Spiritele din planul astral pot pro-
duce fenomene spirituale neexplicate de legile fizice. Ele pot
produce fepomene luminoase, sonore, levitatii ale unor obiecte,
~i diverse actiuni mecanice, cum ar fi spargerea unor obiecte,
rasturnarea lor, a~a cum un medium de telechinezie poate de-
plasa sau Indoi diverse obicte. Energia gandului se poate trans-
forma In energie luminoasa, sonora, electrica sau mecanica.
Actiunile mecanice se fac prin formarea unei parghii din
eterul universal, care de~ieste invizibil este de 0 duritate foarte
mare el aflandu-sepestetot in univers. . .
Insu~iCreatorul a creat universul prin forta spiritului Sau
. care a actionatfolosindacest eter primordiaL. .
Toatc aceste cuno~tinteconsiderate secrete erau preqate
In templele de initiere antice din Egip, Grecia, Siria, Italia sau
Etiopia ~iIn alte tari, dar era interzis ~afie cunoscute de nimeni
in afara templelor, divulgarea lor fiind pedepsim eu moartea.
S-a seris eiiinainte de arestarea Sa,in griidinaGhetsimani,
Intr-o vizita fiieuta lui Nicodim, Isus a dezviiluitacestuia toate
aceste euno~tinte,de unde se deduce cii Isus.se initiasein aeeste
8 I
- -- I
I-

temple atat in Egipt cat ~i in India ~i Tibet pe unde a caHitorit

in perioada cuprinsa intre varsta de 13 ani ~i cea de 30 de ani
cand se intoarce in Iudeea ~i tocmai tradarea acestei initieri a
determinat condamnarea lui la moarte. .
Manifestarile spirituale sunt determinate de energia spiri-
tuala a spiritelor din planul astral.
Energia spirituala are 0 putere mai mare chiar ~i decat
energia nucleara.
Faptul ca Isus Hristos a cunoscut initierea §i cuno~tintele
ezoterice ale ~tiinteioculte, se vede ~idin rugaciunea Taml nos- .
tru pe care EI a conceput-o.
In aceasta rugaciune, el se adreseaza Tatalui nostru peh-
tru aintari toate partile componente ale corpului omenesc. Pen-
tru corpul fizic se adreseaza prin cuvintele: "Da-nenoua astazi,
paineanoastracea de toate zilele". _

Pentru intarirea corpului eteric sau vital al organismului

rugaciunea se adreseaza prin cuvintele: "Iarta-ne noua gre~elile
noastre precum ~inoi iertam gre§itilorno~tri",corpul vital fiind
sediulmemoriei§ial imaginilortilturorevenimentelortraitein .
timpul vietii caummsa §tergemimaginileprin care noi am rncut
rau altora, imagini care raman imprimate in corpul vital pe care
il purificam ~i astfel evitam suferinta spiritului dupa moarte.
Rugaciunea pentru corpul astral se afla in cuvintele: ,,~i
nu ne duce in ispim", caci corpul astral da dorintele omului, iar
dorinta este cauza suferintei, dorinta este marea ispititoare a
omenirii prin care dorim sa obtinem iubirea trupeasca, bogatia,
. puterea ~icelebritatea, acestea fiind cele patru dorinte ale omu-
lui pe care trebuie sa Ie invingem.
Iubirea egoi-staurmare~teposedarea unui alt corp §itoate
dorintele prin care urmarim dobandirea bogatiei, puterii §icele-
britatii pentru motive meschine ~ipersonale.
Rugaciunea pentru intelect este cuprinsa in cuvintele:
"Elibereaza-ne de eel rau". Intelectul serve~te ca veriga de Ie-
gatura i'ntrenatura superioara ~i natura inferioara.
Rugaciunea cauta sa i'mpiedice alianta intelectului i'n
corpul astral al dorintei.
9
-- - - - -
 Prin rugaciunea "Tatal nostru", spiritul uman se ridica
pana la Sfiintul spirit, atunci cand spunem "Sfinteasca-se nu-
.mele tau".
Spiritul vital se inchina in fata dublurii sale, fiul, cand in
rugaciune se spune "vie imparatia ta"; spiritul divin se inc1inain
fata dublurii sale "TataI", cand ne rugaIi1"Faca-se voia ta", ast-
fel spiritul divin i~i prezinta cererea celui mai inalt aspect al
divinitatii "Tatal". .
Pentru corpul fizic, ne rugam cand spunem "Da-ne noua
astazi painea noastra cea de to?te zilele".
. ~tiinta oculta contine notiuni comune tuturor religiilor
monoteiste indiferent ca ne referim la religia iudaica, cre~tina,
islamica sau budista, cuno~tinteleezoterice sunt asemanatoare.
Toate sunt de acord ca in spiritul omului, este 0 scanteie din
. spiritulDivin~icoborandin materiesuferaun procesde invo-
lulie, el trebuind sa se debaraseze de aceasta ~isa se ridice din
nou la stadiu de spirit pur, tara a mai fi nevoie sa fie retrimis
la 0 n~)Uareincarnare.
Toate marile religii monoteiste se bazeaza pe manifesta-
rile spirituale din fenomenele numite paranormale. To!i inte-
meietorii de religii monoteiste au fost initiati in cunoa~terea
~tiin~eioculte. Actul de initiere a dimas cunoscut mai ales din
~coalalui Pitagora de la Crotona, aceste stadii au fost Pregatirea,
Purificarea, Iluminarea ~iEpifania, sinteze sau vederea din as-
tral, adica "voiajul astral al con~tiintei".
Manifestarile de initiat ale lui Hristos incep cu Predicile
de pe Munte, atunci cand enun!a fericirile pe care Ie pot ob!ine
oamenii. Ferici!i cei saraci cu duhul ca a lor este impara!ia
cerurilor. Ferici!i cei ce plang, caci aceia vor invinge. Ferici!i
cei ce flamanzesc ~iin~ela!ide dreptate ca aceia se vor satura,
. Ferici!i cei cura!i cu inima ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.
Aceasta contine misterul vie!ii spirituale ~ilegea compensa!iilor
de la 0 viata.la alta.
A doua treapta a initierii antice se vede In vind,ecarile
miraculoase ale lui Isus, denumite de Eduard Schure, terapeu-
tica cre~tina.Aceste vindecari miraculoase, au fost tacute ~iIn
10
--- ------- j
 -.,---' ." -

t:~plele. de initiere din A~ia,Grecia ~iEgipt, a~aau fost vinde-

canle mlraculoase ale 1mEsculap la Epidur. Isus vindeca le:-
pro~i, paralitici sau orbi, caci oriCeboala este un dezechilibru
al foqelor interne ale celor trei corpuri de energie ale omului,
Isus restabilind echilibrul prin tluidul sau vital.
A treia treapta a initierii antice, Iluminarea,Isus a arntat-o
prin lnvierea lui Lazar, un personaj misterios din Evanghelia lui
loan care nu mai apare In alte relatari.
Rozecrucienii 11considera pe Lazar ca fiind insu~i apos-
tolul loan, cel mai initiat de catre Isus, dintre toti apostolii,
aceasta este ultima treapta a initierii antice, adica moartea
yhoghina. .
In Egiptul antic initiatul trebuia sa treaca prin lncercari
grele, el era adormit de catre Hierofantul, care conducea actul
de .initiere, atlandu-se intr-un somn letargic In care~stateatrei
zile, atlandu-se In templu a~ezat lntr-un sarcofag. In aceasta
moarte clinica, corpul sau s~ racea ca gheata, fata lui devenea
palida, cu aspect cadaveric. In acest timp, corpul sau astral lm-
preuna cu con~tiintaastrala a spiritului, se despIindea de corpul
fizic ~i ciilatorea in lumea astrala, luand cuno~tinta de lumea
spiritelor a~acum se lntampla cu spiritul dupa moartea fizica.
Dupa trezirea din aceasta moarte aparenta, ipitiatul i~i amintea
decaIatoria lui astrala, devenind iluminat.
Ultima treapta a initierii antice lsus a tacut-o prin schim-
barea la fata de pe muntele Tabor, este c1arviziuneacare con-
duce la 0 sinteza a cosmosului. EI a pregatit pe trei dintre apos-
tolii Sai sa fie martori la acest eveniment unic in lume, aici EI
s-a schimbatla fatain prezentaapostolilorPetru,loan ~ilacob. .
"Fata Sa i-~ stralucit ca Soarele iar ve~mintele sale erau
albe ca lumina." In acest moment s-au aratat Moise ~i Ilie cu
aceea~iintati~are, care au vorbit cu Isus ~i atunci un nor lumi--
nos a aparut ~iun glas s-a auzit: "Acesta este fiul meu cel iubit,
in care am binevQitpe acesta sa-l ascultati". Apoi Isus a venit
la apostoli ~ile-a spus, "sculati-va ~inu va temeti", Moise ~iIlie
disparusera.

11
 --. - -- -_..-

. MANIFESTARILE SPIRITUALE
FUNDAMENTUL
, . CREDINTELOR
, . RELIGIOASE

Dumnezeu a creat lumea prin forta spirituaH'ia gandului

sau.Toate spiritele din planul astral reprezentat de ierarhiile
cere~ti ale ingerilor ~i spiritele oamenilor morti, pot exercita
fenomene denumite spirituale, care nu se pot explica prin legile
fizice.
Ele au fost numite fenomene supranaturale sau paranor-
male ~i se pot manifesta pe pamant sub diverse forme.
Spiritul omului este nemuritor, el i~icontinua existenta in
plan astral dupa moartea corpului fizic, insotit de con~tiintalui
astrala. In timpul vieW spiritul se comporta ca un computer ~i
inregistreaza toate evenimentele vietii sub forma de imagini.
Aceasta inregistrare a existentei spiritului continua ~iin planul
astral, iar cand spiritul este trimis la reincamare pentru 0 noua
experienta de viata pamanteasca, el vine cu aceasta con~tiinta
. anterioare, dar localizandu-sein.subcon~tientri'imane
din viefile
necunoscuH\con~tiintei noastre. A~a se explica cuvintele lui
Isus Hristo~, cand este intrebat ce face spiritul care vine la i1i-
trupare, EI spune ca mai intai "bea din paharul cu apa uitarii".
Aflate in planul astral in perioada dintreincamari ca ~i
spiritele din planul astral superior se pot manifesta oamenilor
de pe pamant prin diverse manifestari spirituale, dar pentru
aceasta trebuie sa existe un intermediar care sa preia energia
lor. Ace~ti intermediari.se nume,spmediuil).i. .
Medium este acea persoana care poseda unele facultati
psihice denumita mediumnitate.
Aceasta mediumnitate nu este un atribut comun tuturor
oamenilor, ea este 0 facultate excepfionala,neobi~nuita~ipara-
normala. ilJ!r;! II'
12
- -
 Se poate spune ca 0 persoana este un medium cand in or-
ganismul sau in apropierea caruia se petrec fenomene neexpli-
cate d~ ~tiinta, se petrec deci fenomene paranormale.
In manifesti!rileparanormale mediumul ia cuno~tintade
exterior tara ajutorul simturilor normaIe, deci vede tara ochi ~i
aude tara urechi. Se manifesta astfel prezen!a unei ac!iuni
umane, straina de persoana mediumului.
Mediumul este un mijlocitor care face legatura dintre
spiritele oamenilor -morti, ~i cei vii. Paul Bodier, descrie urma-
toarele fenomene pe care Ie pot avea mediumii:
- obiecte care se pot deplasa singure, obiecte u~oare sau
mai grele. Acestea sunt efecte mecanice ~i ele pot fi tacute de
mediumul aflat in transa.
Fenomenele pot apare prin vointa mediumului ~i atunci
se numesc facultative, sau se pot produce tara vointa mediu-
mului. Acestea sunt mediumi cu efecte mecanice, fizjce sau
motoare. Uneori mi~carile obiectelor se fac prin atingerea lor
de catre me'diumi,alteori se produc tara contact, a~acum se in-
tampla in telechinezie. Alteori entitatile spirituale aflate in pla-
nul astral comunica cu mediumii prin lovituri date in obiecte
aflate in camera cum ar fi piciorul unei mese, un scaun sau
orice alt obiect, cu sau tara corttactul mediumului cu acestea.
Ace~ti mediumi se numesc tiptologi.
Cand aceste lovituri sunt date direct de spirite pe aceste
obiecte, ace~tiasunt mediumi de rapsuri.
, Mediumiide levitatieridicain aer acesteobiectetara sa
Ie atinga sau se ridica de la pamant chiar mediumul, alteori apar
scrieri tacute de 0 mana nevazuta cu un creion sautara acesta,
ace~tia sunt mediumi de scriere precipitata.
Exista ~i0 scriere"automata,candmana mediumului scrie
tara sa ~tiece, caci mana este condusa de 0 entitate invizibila.
'Mediumii de scriere autografa, aee~tiareprodue automat
serisul unui om mort, pe care nu I-au cunoscut niciodata, aceas-
ta explieandu-se prin faptuI ca spiritul mortului respectiv se
substituie spiritului normal al mediumului.
13
----- ---
 Mediumul autor, compune automat scrieri literare,roma-
ne sau poezii ~i chiar lucdiri filozotlce dictate de entitati invi-
zibile pe care singur nu ar putea sa Ie produca.
Mediumnitatea prin care se poate vedea tara vederea fizi-
ca, uneori la mare distanta, se manifesta prin mediumii clarva-
zatori. .
Cel mai important medium clarvizual a fost Edgar Cayce
care in peste 7000 de experiente se putea deplasa cu con~tiinta
astrala la mii de kilometri, el afHindu-sein transa.
Mediumii de aparitiune sunt aceia care fac sa apara fan-
tome nematerializate,iar mediumii de materializare fac sa apara
fantome materializate in intregime sau numai parti ale corpului,
de obicei fata unei persoane.
Aceste materializari, entitatile spirituale din spatiu Ie fac
folosindu-se de corpul~mediumuluidin care extrag 0 substanta
denumita ectoplasma. In aceste situatii, greutatea mediumului
scade proportional cu greutatea fantomei ce se materializeaza.
Sunt ~icazuri dind mediumul dispare in intregime, intregul sau.
corp,intrain corpulfantomei. .
In toate cazurile, fantoma materializata se recomanda ca
fiind materializarea spiritului unui om ~ort.
Mediumiide dematerializiirifac dematerializiiride obiecte
pe care Ie pot trece prin corpuri materiale, este 0 "trecere a ma-
teriei prin materie".. .
S-au citat ~i cazuri de mediumi care s-au autodemateria-
lizat complet.sau partial.
Mediurhii de aporturi fac .sa apara de la distanta diverse
obiecte sau Ghiarpasari vii, prin disociere ~i reasociere ~i tre-
cerea materieiprininaterie. .
Mediumii de premonitie sunt aceia care prezic viitorul.
Mediumii de vorbire automata, vorbesc cu cuvinte dictate de 0
entitate straina, chiar ~iin iimbi straine, pe care in mod normal
nu Ie cunosc.
In unele situafii vocile apar tara intennediul mediumului
voclle apar direct, vorbesc singure.
Mediumii calptQri~i~itransporta corpuI.fizicin alta parte
exemplu Sfiintul Arit6~ dIn Padova care ~i-atransportat instan~
14
--
- :
 d+__

taneu corpul din Spania in Italia, pentru a-I aparape tatal sau
acuzat de ,,0 crima", pe care nu 0 mcuse. La proces el a indicat
~i numele persoanei ce savar~ise crima.
Mediumii Salamandre pot umbla prin foc mra sa se arda.
Exista ~imediumi de bilocatie, care se manifesta il1ace-
la~i timp in doua locuri diferite, atat cu corpul fizic cat ~i cu
corpul psihic.
Mediumnitatea se poate manifesta spontan cand aceste
fenomene se produc singure in preajma unui medium. Alteori
mediumnitatea este descoperita intamplator, pana atunci me-
diumul nefiind con~tient de aceasta facultate.
Religia romana instituita de regele Pompiliu Numa se
baza pe profetiile ~ipreviziunile unor mediumi. La oracolul de
la Delphi prin intermediul unui medium, 0 Pytie care cadea in
transa, se prevedea viitorul.
Fenomenele spirituale-metafizice, care se studiau in an-
tichitate nu puteau fi divulgate, caci se pedepseau prin taierea
capului. Moise pedepsea cu moartea convorbirile cu spiritele
moqilor. Se afmna ca poetul grec Eschyl, era sa-~ipiarda via~
considerandu-se ca una din piesele sale mcea aluzii discrete la
procesul de initiere.
Se ~tie ca in templele antice de initiere din India, Egipt,
Grecia sau Italia se predau cuno~tinte oculte despre spirit ~i
reincarnare. Ultima treapta de initiere era atingerea Epifaniei,
adica desprinderea corpului astral ~icalatoria lui astrala pentru
a putea patrunde in lumea suprasensibila a spiritelor din pla-
nul astral. Aceste cuno~tinte erau interzise celor neinitiati.
Toti marii ganditori din antichitate erau initiati. Socrate
scria: "Fericiti, de trei ori fericiti, muritorii care dupa ce au con-
templat aceste mistere se duc in moarte". Desigur este vorba de
misterele din templele din antichitate ale lui Dionisos initiate
de Orfeu, cele din Eleusis'sau de $coala lui Pitagora de la Cro-
tona din Italia.
Hipocrate, a fost tot un initiat, eI spunea ea eei eare' au
Iuat parte la aceste mistere, hranese eele mai dulei sperante ~i
au inima u~oara in.fata moqii iar Axioehos ::tt~r spunea: "Departe
15
 . __ h__. ._..__.._..

de a.ma teme de moarte mai de seama 0 doresc", de cand cu-

nosc aceste mistere.
Starea de spirit a initiati10rin fata moqii 0 descrie Platon
in lucrarea sa Phedon iar Cicero a spus: "Nimic nU.paremai bun
intre atatea lucruri frumoase ~idivine pe care Atena le-a facut
lumii, ~ar ca misterele lui Eleusis care te fac sa treci de la exis-
tenta vulgar~ la moravuri blande, feri'cite~iinaltate, ele poarta
numele de iI'litiere~iintr-adevar noi am fost initiati prin ele la
adevarata viata, ele ne-au invatat sa murim. Initiatii au inteles
ca viata nu sfiir~e~te0 data cu moartea caci dupa moarte urmea-
za 0 alta viata, una spirituala, care confirma continuarea vietii
personale."
Puterea spiritului se manifesta ~i la yoghinii, care intra
in moarte clinica, ei sunt ingropati de vii in stare cataleptica ~i
,revin la viata dupa trei zile. Ei i~i pot transporta con~tiinta ~i
psihiculla distanta, vazand ~i auzind prin vedere ~i auz spiri-
_tual, evenimente care se petrec la distanta ~i de asemenea pot
sa vada in viitor. Ei i~i dezvolta 0 stare de mediumnitate prin
autoeducare.. .
Se ~tie ca vrajitorii din antichitate produceau aparitii de
fantome, vindecari ~i clarviziune.
Mediumnitatea 0 constatam ~i la Socrate, care era un
medium clarauditiv, el auzea b voce interioara inisterioasa care
il calauzea in actiunile sale.
Exista ~i mediumi de efluvii vitale care, prin punerea
mainilo.r sau prin pase magnetice pot determina accelerarea
germinatiei ~i cre~terea plantelor in mod accelerat.
Meditimii de efluvii sterilizantepot mumifica ~iusca pro-
duse organiee din cele mai diverse, chiar pasari. Mahomed a fost
un medium clarauditiv ~imediumnitatea lui a dezvoltat religia
islamica, prin vocea ingel1lluiGabriel. Un alt medium clarau-
ditiv a fost Joana d' Arc careauzea vocea Sfintei Caterina, de
asemenea ea a fost $i cIarvizuala,caci a gasit pe rege deghizatin
multimea curtenilor $ide asemeneaa fost $iun medium de pre-
monitie caci $i-a prevazut caderea, supliciul $i moartea.
16 f
- - -'-- J
 Goethe era clarvizual, el vedea dublul eteric al oamenilor
~i un medium monitor caci putea prevedea cutremurele de pa-
-manto
Swedenburg era clarvizual, el a vazut un incendiu care
avea loc la Stockholm ~i care se apropia de casa lui (de~i el s~
afla la mare distan!a de Stockholm), el putea percepe vie!i spi-
rituale din planul astral.
Mediumnitatea activa se produce intotdeauna cu mediu-
mul in stare de veghe, dar nu inseamna ca toate fenomenele
produse in starea de veghe sunt active, caci scrierea automata,
vorbirea automata, xenoglosia, levitatia, scrierea intuitiva, pic-
tura automata, cantecul automat ~istigmatele se produc subin-
fluenta vointei unei entitati spirituale straine.
o forma de me4iumnitate activa este magia, fie ca este
benefica, fie ca este malefica, adica magia neagra.
Efectele mecanice pe care Ie produce mediumul se reali~
zeaza printr-un element imaterial, solid, dur ~irigid, acesta este
eterul, un corp care umple tot spa!iul ~i chiar in vid, intre cor-
purile cere~ti ~iintre moleculele corpului, intre atomi ~i in in-
teriorul atomului. EI este substanta primordiala a universului,
din care Dumnezeu a creat lumea. EI ~i-a dedus existenta prin
constatarile lui Fresnel, care a dovedit di lumina se propaga
prin ondulatii la fel cum se produc undele prin caderea unei
pietre in apa, aceste ondulatii din spatiu trebuie sa se produca
in ceva ~iacel ceva se nume~teeter, el are 0 rigiditate mai mare
decat otelul, caci lasa lumina sa se propage cu 0 viteza de
300.000 de kilometri pe secunda.
Kelvin il compara cu un solid elastic, care umple tot spa-
tiul ~ide~i este solid ~i cu 0 mare rigiditate, are 0 densitate ex-
trem de slaba (Gustave Le Bon) ~i de~i are 0 densitate a~a de
mica nu este un gaz.
S-a ajuns la concluzia ca eterul este un solid tara densi-
tate ~i tara greutate, fiind 0 densitate atat de mica, este sustras
legilor gravitatiei, adica este imponderal ~iimaterial, este solid
rnra a fi materie §i lucreaza i'ntocmai ca 0 forta psihica, astfe1
ca poate produce 0 forta mecanica tara ca prezen!a lui sa poata
fi observata prin mi~carea materiala sau energetica.
I
17
-- -
 Forta care il conduce este f0rtapsihica mintala §i con§ti-
enta,este fortagandului. .
De-a lungul istoriei au existat multi oameni dotati cu di-
ferite forme de mediumnitate. . .
Calatorul §i filozoful grec Apollonius din Tiane pe cand.
se afla la Efes §i-a mtrerupt brusc discursul §i a inceput_sades-
crie un atac care avea loc la Roma chiar in acel moment, asupra
imparatului Domitian, indemnanrlu-i pe asasini sa-Iloveasca.
U\terior a venit §tireaca imparatul Domitian fusese asasi-
nat chiarin t~mpulrespectiv. .
o mare mediumnitate de clarviziune a avut-o Emanuel
Swedenburg. Acesta aflandu-se in ora§ul Goteborg a intrat
brusc in transa, a vazut §i a descris un incendiu care avea loc
la 0 distanta de 300 de kiIometri la Stockholm.
Un celebru vizionar a fost Gerald Croiset, un olandez
care putea face calatorii astraIe, descoperindpersoane disparute
vii sau decedate §ipentru acest dar divin el nu pretindea nici un
fel de plata.
Un alt chirvizual a fost Stefan Ossonecki, el putea citi
continutul unei scrisori in plicuri sigilate.
Un alt medium clarvizual a fost Ingo Swann; era sufici-
ent sa i se dea,coordonatele de latitudine §i longitudine de pe
tot globul §iinstantaneu se deplasa la locul respectiv, privindu-l
de sus §i descriind peisajul pe care il vedea, chiar daca era la
distanta de mii de kilometri.
Tot un astfel de medium a fost Alexis Didier care in anii
40 ai secolului nostru putea calatori cu con§tiinta lui astrala §i
sa vada in orice loc pe care il doreau asistentii lui.
Un medium de clarauditie a fost Samuel care auzea po-
runcile Domnului.
Tito Gobi pe cand mergeacu ma§inape un drum de munte
a auzit vocea fratelui sau decedat Bruno spunandu-i: "Opte§te
imediat" §i dadi nu ar fi oprit s-ar fi tarnponat cu un carnion
ale camr frane cedasera. . .

Medium de premonitie a fost §i Ioana d' Are, ea I-a aver-

tizat pe un camarad ca va 111uritara sa piarda sange in rastimp
18 I
-,
___A . -.....- -----.

de trei zile., In
. tiinpul atacului asupra castelului Tournelles ,
acesta a munt dizand in apele Loarei ~iinecandu-se.
Morgan Robertson a avut 0 viziune des'pre scufundarea
vasului Titanic, el mai spunea ca un spirit material cu talent de
scriito! i-a cuprins corpul ~iii dicteaza lucrari literare.
In 1865AbrahamLincon,pre~edintelede atuncial Americii
~i-avisat asasinarea.
o mare mediumnitate aprezentat.o Daniel Douglas. EI
deplasa obiecte tara a Ie atinge, producea sunete de percu!ie,
. produceamodificari-degreutate,levita!iapersoanelor,instru-
mentele muzicale care cantau singure, luminozitate, apari!iade
fantome, aporturi, materializari ~i scrisul automat.
Daniel Douglas Home intra in levita!ie ~iplutea prin ca-
mera, el materializa maini tadi trup, care puteau fi atinse de
ditre asistenti. .
In pre~enta unui medium se produc ciocanituri, mi~cari
de obiecte, scaunele se mi~casingure, obiectele zboara prin ca-
mera, iar instrumentele muzicale canta singure.
Au existat ~i mediumi de aporturi care faceau sa treaca
prin pere!i diverse obiecte, plante vii ~i animale ~i chiar ~ioa-
meni. Un astfel de medium a fost Stainton Moses la Londra
care facea sa apara in camera prin u~iinchise, fotografii, rame
de tablouri, carti ~i alte obiecte, era 0 dematerializare ~i 0 tre-
cere a materiei prin materie.
AI!i mediumi de aporturi au fost Eusapio Paladino ~i
Stanislawa Tomezyk.
Un caz de teleportare umana a fost doamna Guppi, tele-
portata din casa ei, aflata in nordul Londrei in casa lui Lamb
din Conduit Street.
Un caz celebru de scriere directa este descris de Biblie,
, scrisul pe perete. In timp ce regele Caldeenilor 11acuza pe
Daniel ca face blesfemie la adresa Domnului, s-a vazut 0 mana
de om izolata, care a scris pe perete: MENE, MENE TEKEL
UPHARSIN care traducea di regele caldeenilor Baltazar fusese
judecat §i gasit vinovat §i eI a fost ucis in aceea§i noapte iar
regatuI sau a fost cucerit de Darius.
'19
 Cand materializarile apar prin ectomplasma emanata de
medium, acestea apar mai intai ca 0 ceata sau 0 luminozitate
care se condenseaza treptat, capata forma ~i se preschimba
Intr-o mana omeneasca, identica cu 0 mana reala.
Mediumul Florence Cook a materializat in.1870 fantoma
lui Katie King, aceasta se recomanda a fi spiritul unui'decedat
Anni Morgan,materializat. .
. In Americade Suda existatun mediumde materializare
numit Carlos Mirabelis, el materializa persoane decedate pe
care Ie cuno~teau asistentii, astfel el a materializat-o pe fata
unui asistent, decedata ~i imbracata in hainele de inmorman-
tare, de asemenea a materializatun episcop ce murise inecat
intr-un naufra,giu,iar aceste materializari puteau conversa cu
asistentii, puteau sa atinga ~i sa se lase atinse.
Un mediumde levitatiea fost Joseph de Copertin,el putea
zbura, odata el s-a ridicat plutind in mijlocul unei biserici pana
la inaItul altar, ramanand in aer suspendat timp de 15 minute.
Levitatia avea loc impotriva vointei lui, ca ~i cand ar fi fost
posedat de un alt spirit.
Tereza de Avila s-a trezit levitand tara voia ei. Un medi-
um de teleportare fost cazullm Filip Evanghelistul, caruia i-a
spus un Inger ca trebuie sa-~iintrerupa misiunea de predicare I
p.entrua cauta un etiopian in de~ert, ca sa-I boteze. Apoi el a
fost teleportat inapoi in Cezareea dupa ce ~i-aindeplinit misi-
unea.
Dufus plimbandu-se pe camp in apropierea casei sale a
fost teleportat in Paris in pivnita regelui Frantei cu 0 cupa de
argint in mana ~i el nu a putut sa explice cum a ajuns acolo.
Alti mediumi teleportati au fost Carlos Mirabelis ~i Uri GeIer,
acesta a fost teleportat pe 0 strada din New York fiind absorbit
tn sus ~icoborand printr-un tavan de veranda pe care I-a spart, -.
acasa Ia mentorul sau Andrija Puhasich in Osiriing, Ia 0 dis-
tanta de 36 de kilometri; teleportat a fost ~i Sfantul Anton din
padova, din Spania 111Italia pelltru a asista la procesJIl tatc1Iui
sau care 'era acuzat de crima. EI ~i-a aparat tataI ~i a indicat
chiar numele asasinului. -
I
20 I!
- --
I
J
 Stafiile sunt materializari ale unor persoane decedate in
'locul unde au murit, ele nu sunt niciodata aparitii ale celor vii.
Exista ~i 0 mediumnitate de aparitii ale celor vii printr-o
dubIura persistenta, intalnita de mai multe ori. Un astfel de caz
cand 0 persmina a fost vazuta simultan in mai multe locuri a
fost al unei profesoare, Emilia Sagee in Livonia, ea putea fi
vazuta sil1)ultanatat la orele de predare in clasa, dar ~i afara in
curtea ~colii,cele doua aparitii desrn~urauactiuni independente
. una de alta.Aparitiiale celoraflatiin pragulmortiisunt destul
de frecvente, un astfel de caz este citat de Henry Brougham in
1799 cand pe un scaun, in timp ce acesta i~irncea baie, a aparut
un prieten al sau din copilarie care in acel moment se gasea in
India. Mai tarziu a aflat ca acesta murise chiar in momentul in
care i~aaparut in baie.
Fiul baroanei Boisleve i-a aparut acesteia chiar in momen-
tul mortii lui. Aflandu-se intr-o forta expeditionara in Mexic,
acesta pe numele lui Honore fusese ucis de un glonte ce-i in-
trase prin ochiul stang. Alteori aparitia unei persoane aflate pe
patul de moarte poate fi vazuta de mai multe persoane. Apariti-
ile muribunzilor au cel mai frecvent un caracter auditiv ~i mai
tar vizual. Un caz celebru este cel relatat de fondatorul bota-
nicii modeme, Carl Linne, caruia i s-a manifestat prietenul sau
Karl Clark, chiar in momentul mortii acestuia. Dar cele mai
impresionante cazuri sunt materializarea celor morti, care une-
ori Wdesrn~oaraacelea~iactiuni pe care Ie rnceaucand erau vii;
este cazul citat de Robert Bowes pe care I-avazut Miss Godley.
Mediumi de clarauditie au fost Alfred de Musset, Blake
Harriet Becper, Stone sau Dickens, toti au afirmat ca auzeau
ca fiihd dictate fraze intregi din operele lor. Muzicianul
Giuseppe Tartini, a scris 0 sonata denumitii"Sonata trilului dia-
volului", pe care a auzit-o intr-un vis ~ipe parcursul caruia i~i
vanduse sufletul diavolului.
Mediumi deosebiti care puteau vorbi cu mortii au fost
Swendengorg ~i Leonora Pipier, 0 casnica din Boston.
Mediumii de psihometrie pot sa descrie istoria unor
obiecte prin clarviziune, ei sunt folositi pentru a descoperi per-
soane disparute, autorii unor inffactiuni, prezentand un obiect
21
 - .- -. - -
.- -- -'

al acestora pe baza diruia Ii descopera. Un astfel de medium a

fost francezul Morel, studiat de cercetatorul Eugene Osty.
Uniimediumicelebriaufostcanonizapca sfinp,estecazul.
mediumului de levitatie Joseph de Copertino (1.603-1663)de-
riumit ~icalugarul zburator, ellevita adesea peste capul caluga-
rilor la liturghie, chiar ~i la moartea lui a ramas suspendat in
aer un sfert de ora; el a fost canonizat 0 jumatate de secol mai
tarziu.
Daniel Douglas Home, de care am amintit mili inainte,
pe langa mediumnitatile de telechinezie, levitatie ~iaparitii de
fantome, a fost ~iun medium de incombustilitate, caci focul nu
avea nici un efect asupra lui.
Elena PetrovnaBlavatsyi,putea crea parfumurilecele mai
suave ~i'putea materializa diferite fructe, de asemenea putea
conversa cu spiritele mortilor.
Nely Mihailosvca mi~ca_obiecte,Ie ridica in aer ~iputea
separa albu~ul de ou prin puterea gindului.
In Etiopia, la Bizam, in 1515,in fata secretarului ambasa-
dei Portugaliei, un baston auriu plutea in aer tara sa se sprijine
pe nimic; peste 200 de ani medicul francez Jacques Poncet,
stabilitla Cairo, s-a deplasat la Bizam sa vada ~iel aceasta levi-
tatie ~iel relateaza ca foarte aproape de masa din partea dreap-
ta'a bisericii, la inaltimea unui om UQ.bat lung de peste un me-
tm, rotund ~i gros ca un baston, levita in aer, el a trecut un bat
pe deasupra ~i pe sub el ~i apoi prin toate partile ~i a constatat
ca nu era sprijinitpe nimie. .
In Tibet langa Lhassa, cadavrul imbalsamaf allui Tsong
Kapa, un stant reformator tibetan sta suspendat deasupra pa-
mantului, aceasdi levitatie a persistat din secolul XIV, fiind
prezenta ~iin 1845.
In biserica San 1;)ominic din Neapole Sfantul Toma
~'Aquino a stat in extaz deasupra solului, in fata unui crucifix.
In Spani!1Sfanta Tereza s-a ridicat de mai multe ori in aer in
fata carmelit~lor din Manastirea sa, eaexplicand ca uneorl se I

opunea levitatiei, dar fortarea ei era invins~. .

22
---- ~)
 . --- . -

SfiintulIosif din Copertina,calugaritalian,paraseapaman-

tul dupa dorinta, putand sa ridice cu el ~i alti oameni sau chiar
bagaje. '

Mai multi mediumi de levitatie au fost declarati sfinti.

Elisabeta de Bavaria, Sfiinta Margareta de Ungaria, Sfiintul
Bernard, Sfiintul Francois Xavier.
Pedro din Alcantoria, a stat intr-o zi levitand in aer mai
mult de trei ore.
La Madrid SfiintulDominic a parasit solul in fata regelui
Filip al II-lea.
SiJ;I1ionMagul s-a ridicat in fata imparatului Nero pana
in inaltul capitoliului.
Mediumnitatea sta la baza multor ~eligii monoteiste.
Moise, intemeietorul religiei mozaice, are 0 origine contestata.
Povestea biblica (Exod 1-10) il considera un descendent allui
Levi gasit de fiica faraonului in trestiile Nilului, dar un preot.
egiptean Maneton afirma ca Moise ,a fost un preot allui Osiris
~i acela~i lucru il sustine ~i Strabon, ca el nu ar fi fost evreu, ci
egiptean. Poporul evreiesc I-a considerat evreu, pentru ca a fost
intemeietorul natiunii lor.
EI a crescut in Egipt la curtea faraonului ~i a fost trimis
ca inspector in colonia evreiasca din Gosen. A existat 0 lega-
tura intre religia mozaica ~i initierea egipteana.
Element din Alexandria credea ca Moise era un initiat pe
numele sau adevarat Hosarsif, fiind varullui Meneftan, fiul
printesei regale; sora faraonului Ramses II, dar nu s-a putut afla
daca era fiu legitim sau adoptiv. El a fost initiat in templele
Egiptului antic, purtand inca din adolescenta haine preote~ti,
pe care le-a purtat ~i la incoronarea faraonului, mama sa a fost
principesa regala ~iI-a trimis sa se initieze in misterele lui Isis,
fiind numit de faraoni scrib sacru in templullui Osiris.
Moise a fost trimis sa inspecteze evreii care munceau ca
sclavi in Valea Gosen ~icare credeau intr-un singlirDumnezeu.
EI se aliaza suferintei evreilor ~i se autoexileaza pe muntele
Sinai dupa cefusesesa se initiezela templuldinMadionunde
era preot etiopianul Ietro. Dupa aceasta initiere i~ischimba nu-
mele in Moise ceea ce inseamna "cel mantuit". El s-a casatorit
23
 --- --. . --. .

cu Sefora, fiiea lui letro; la aeesta a gasit doua earti de eoSmo-

gonieeitate de Geneza; Riizboaiele lui Iehova ~iGenerafiilelui
Aoom." .

Moise a seris 0 carte eonsiderata baza eredintei sale, Seier

Bereshit,eartea prineipiilor sale, 0 eheie a misterelor, el era un
mediumeu mai multe mediumnitati, era clarvizual, elarauditiv,
Iaceamaterializari de obieete ~i~erpi,transforma apa in siinge
~iprodueea fenomene eleetriee, de asemenea era un mediu de
premonitiediei ~i-aprevestit moartea, el a intins mainile peste
capulsue~esoruluisau losub in fata tabernaeului pentru ea spi-
ritullui Dumnezeu sa treaea in el, dupa aeeasta s-a"'ureatpe
munteleNebo; urmat doar de losub ~ide doi preoti.
Ultimel~lui euvinte au fost: "Israel a tradat pe Dumnezeul
Sau,sa fie impra~tiatin eele patru vanturi ale eerului". Aeesta
esteun blestem adresat poporului evreu care nu a inteles "me-
sajulsau.
Pe muntele Sinai, Moise a fost orbit de 0 lumina puter-
nicii,el a cazut eu fata la pamant ~i un glas din mijloeul aces-
teilumini il striga pe Moise: Moise ~i el raspunde: "Iata-ma",
daringerul ii spune: "Nu te apropia, seoate-ti inealtamintea,
dici locul acesta pe care te afli este un loc stant". Moise s-a in-
spaimantat~i~i-a ascuns fata cu miiinile, de frica.
Ingerul ii spune: "Tu care cauti pe Elohim, de ce tremuri
in fata mea". "

"Cine e~ti?" i-a raspuns Moise.

- ,,0 raza a lui Elohim, un inger solar, un trimis al eerului, -#<

carea fost, este ~i va fi in ve~nicie."

- "Ce-mi porunce~ti?" "
- "Tu vei spune copiilor lui Israel: eel ve~nic,Dumnezeul
parintilorvo~tri,Dumnezeullui Avram, allui Isac ~iallui Jacob
m-a trimis la voi ca sa va scot din sclavie."
- "Cine sunt eu ca sa scot fii lui Israel din Egipt?"
- "Du-te~spune ingerul eaci eu voi fi cu tine, voi sadi
focullui Eloh~min inima ta ~i euvantul sau pe buzele tale. Pe
Dumnezeu de ani il chemi, glasul tau a rasunat pana la el, iata
eu te euprind in numele sau, fiu allui Elohim, tu imi apartii
pentru totdeauna."
24
 -- . - -. -'

Moise ii raspunse: ,,Arata-mi-lpe Elohim, sa vad eu focul

sau viu". Dar dind Moise a ridicat capul, flacara a disparut iar
ingerul a disparut cu viteza fulgerului, 0 voce s-a auzit din vaz-
dub ~i s-a pierdut in infinit ~i care a spus:
"Eu sunt acela care sunt."
Moise a determinat aparitia diferitelor forme electrice
prin vointa lui, caci eIectricitatea atmosferei pamante~ti poate
fi pusa in mi~careprintr-o foqa subtiIa ~iuniversala raspandita
pretutindeni ~ipe care marii initiati au putut-o comanda ~idiri-
ja. Aceasta foqa poate fi numita eterica ~ieste pusa in mi~care
de entitati invizibile care se gasesc p~etutindeni in atmosfera
pamantului.
Pe muntele Sinai Moise a auzit 0 in~iruirede cuvinte care
aveau sa devina cele 10 porunci:
- Eu sunt Domnul Dumnezeul tau care te-a scos din
Egipt, din casa robiei;
- sa nu ai alti Dumnezei in afara de mine, sa nu-ti faci
idoli sau chipuri cioplite ~i sa nu te inchini lor;
- sa nu juri stramb, luand in de~ertnumele Dumnezeului
tau; i

- sa-ti fie sfanta ziua de sambata, ~asezile pe saptamana

sa munce~ti~i a ~aptea sa te.odihne~ti,tu, copiii tai, robii tai ~i
viteletale; .

- sa cinste~ti pe tatal tau ~i pe mama ta, ca sa ai zile

muIte;
- sa nu UCIZl;
- sa nu fi desfranat;
- sa nu furi
- sa nu depui marturie stramba;
- sa nu pofte~ti0 sotie a altuia.
lata cum religia mozaica se bazeaza pe mediumnitatea
lui Moise care a fost un initiat in templele egiptene.
o alta mare religie monoteista este cea islamica. Ea s-a
format pe mediumnitatea lui Mohamed, care a fost un medium
de c1arauditie.El a auzit glasulingerului Gabriel care i-a dic-
tat Coranul.
25
 Prima sa revelatie a avut-o in anul 6 I2. EI a auzit un glas
care i-a spus: "cite~te in numele Domnului, care a creat. El a
creat omul dintr-un cheag de sange,cite~te di Domnul este cel
foarte generos, care I-a instruit pe om cu ajuto.rulpenei de scris
~i I-a invatat ceea ce el nu ~tia. Dar dimpotriva omul se diz-
vrate~te,de i'ndatace se vede in imbel~ugare, sigur intoarcerea
va fi spre DomnulTau." .
Mahomed era analfabet ~ia primit Coranu/ prin revelatie
de-a lungul mai multor ani, el reproducand verbal ceea ce ii
dicta glasul ingerului Gabriel.
Mediumnitatea sa este confirmata ~i de teleportarea sa
de la Meca la lerusalim ~i de acolo caJatoria sa astrala pana la
al ~apt~leacer, ajungand singur in fata lui Dumnezeu.
In Coran se spune: ,,Dumnezeu este unrc. Dumnezeu este
cel de nepatruns. EI nu zamisle~te ~iel nu este zarnislit, nimeni
nu este asemenea lui."
Dialogul coranic se afla in sura 112:
,,- sa-l descoperi pe singur Dumnezeu;
- sa fii bun cu parintii;
- sa dai ceea ce Ie este datorat celor apropiati, saracilor
~i calatorilor;
- sa nu fii zgarcit, dar nici risipitor;
- sa nu savar~e~ti0 pruncucidere, caci nu ai ce manca;
- sa nu te destrabalezi;
- sa nu comiti 0 omucidere decat din motive de razbunare
sau intr-un razboi stant;
- sa nu-l furi pe orfan;
- sa-ti indepline~ti promisiunile;
- sa nu in~eli;
- sa nu fii banuitor, nici trufa~."
{Vladimir Grigorief Religiile lumii)
In Coran se scrie ca ingerii sunt omniprezenti, spre deo-
sebire de om facut din argini ~i creat dintr-o picatura de sper-
ma, in timp de ingerii sunt creati din foc ~i nu au sex.
Cei pqtru ingeri descri~i in Coran sunt: Mihail - pazi-
toruI naturii; Gabriel- mesagerul Domnului, Israfil- cel ce va
suna "Judecata de Apoi", Izrail- ingerul mortii. 1I
I
26
j
I
-- --'"-- --- j
 -. A:3IIoo:o____ -'

Fieeareom aredoi ingeripiizitoricareconsemneaza toate

actelesalein vedereaJudecatiideapoi.Dintre toti ingerii"unul
s-arasculat~iacestingeresteSatan,iar primelesalevlctimeau
fost Adam ~i Eva care au fost ispititi in gradina Edenului. Ca
~i ingerii, spiritele sau duhurile au fost create din foeul pur.
Exista spirite bune ~i spirite rele.
Coranul crede intr-un singur Dumnezeu eomun cu eel al
evreilor ~i al ere~tinilor.
. Din punet de vedere al Coranului, Moise ~i Isus au fost

ni~te profeJi, ia~Mahomed este eel mai mare profet, eel trimis
de Dumnezeu. In Judeeata de apoi, oamenii vor fi judeeati de
Dumnezeu dupa faptele lor, cei ee au facut fapte bune vor fi
trimi~i in gradina "desfatarii", iar eei ce nu ered in Coran vor
fi trimi~iin Ghena. Exista ~i un purgatoriu in care musulmanii
vor fi purificati de pacat ~iun infem etem destinat neincrezato-
rilor.
Revelatiile lui Mahomed continua pana in momentul pe-
lerinajului de adio din 1632, la Meca, in cursu1diruia roste~te
o predica considerata testamentul sau spiritual. El a moot trei
luni dupa aceia.
Mediumnitatea lui Mahomed s-a manifestat pe 0 pe-
rioada de 20 de ani (612-632), el dictand 114 capitole sau sure,
in 6332 de versete ~i 99.400 de cuvinte, cel mai lung capitol
are 282 versete, iar eel mai scurt 3 versete.
Mahomed s-a nascut la Meca in anul 570, a dimas orfan
foarte tanar, fiind crescut de bunicul sau ~iapoi de unchiul sau.
In anu1595 s-a casatorit cu Kadija, 0 vaduva bogata, careia i-a
condus caravanele; cu ea a avut trei fii, care au murit la varste
fragede ~i patru fiice, dintre care Fatima se va casatori cu Ali,
varullui Mahomed.
In anul 620 moare unchiullui ~i Kadija, dupa care se
recasatore~te cu Aisa, fiica consilierului sau Abu-Bakr, un bo-
gat comerciant din Meca. lata cum a aparut mediumnitatea lui:
!v1ahomeds-a retras intr-o pe~tera pe un munte langa Meca.
Intr-o noapte a anul 610 el s-a simtit in~facatde gat de 0 fiinta
misterioasacare i-a ordonat sa eiteasdi un suI de panza aeoperit
27
c
cu semne. Cand s-a trezit a avut sentimentul di in sufletul sau se
scrisese 0 carte, scrisa chiar de ingerul Gabriel.
Religia cre§tina are la baza invierea lui Isus, considerat
Fiullui Dumnezeu. EI reapare dupa moarte in mai multe ran-
duri §i inaItarea lui la cer a fost un fenomen vazut de 0 multime
de oameni: '

Este important sa ne referim la mediumnitatea I,?ecare a

prezentat-o Isus, descrisa in Evanghelii la apocrife. In ele se
.'
gasesc §i date din istoria epocii respective §i a familiei lui Isus
Hristos. Sunt de retinut relatarile referitoare la losif pe care
le-ar fi facut insu§i Isus Hristos apostolilor sai.
Se spune ca losif a fost casatorit inainte ca Fecioara Maria
sa vina in casa lui, dar femeia cu care fusese casatorit losif a
mur:it§i i-au ramas 6 copii, patm fii Iuda, foset, lacob 1?iSimion
§i doua ~eteLidia §iLisia. Ace§tia sunt fratii vitregi amintiti de
Biblie. La moartea mamei lor, cel mai mic cepil lacob fiind
foarte mic a fost ingrijit eu atentie de,'Eecioara Mariaca deo
adevarata mama, de aceea is-'amai spuS ;;Mama lui lacob".
In eel de al14-lea an-al vietiiFecioarei Maria, in pante-
cele sal.ea venit lsus.
Puterea spirituala a lui Isus 0 gasim descrisa in Evanghe-
fia lui Pseudo Toma, Copilul Isus c~d avea cinci ani se judi
dupa 0 pleaie in albia unui diu adunand apele in cateva gropi, .
§i limpezind apele eu un singur c.uvantporuncitor. Din noroi a
framantat cu mainile 12 vrabiute, peste care Isus §i-a lovit
palmele §i le-a poruncit sa zboare. ~i dupa aceasta porunca
vrabiute1eau devenit vii §i au zburat.
Impreuna cu lsus sejuca §i fiullnvatatorului Anna. Aces-
ta cu 0 nuielu§a de salcie a impra~tiat apa adunaHi de lsus,
atunci lsus i-a spus copilului: "Copil nelegiuit ~i nl~credincios
§i fara minte, cu ce ti-au gre~itzagazurile mel~ §i apa aceasta?
Uscate-aj C.::lun copac ~i sa nu ai nki frunzc, nici fructe §i nici
radacini." in dipa unnatoate copi iu! acela s-a uscat din cap
pat:lain picioare. Parintii copilului au venit cu copilulm brate
sa se pl~nga
. lui.Iosifpentru faptele .fiului sau.
2~
 AWidata Isus mergea pe drum ~i un copill-a imbrancit
in fuga ~i Isus i-a zis acestuia "Nu ti-ai mai sfar~i drumul" ~i
chiar in cIipa urmatoare copilul a cazut mort la pamant.
Locuitorii din sat s-au inspaimantat de puterea cllvintelor
lui Isus ~iau venit la Iosif ca sa-i invete copilul sa binecuvan-
teze ~isa nu mai blesteme. Iosifl-a certat, iar Isus a spus ca cei
care I-au reclamat vor fi pedepsiti ~i imediat ace~tia~i-aupier-
dut vederea.
Intr-o alta imprejurare, Isus se juca pe terasa unei case.
Unul dintre copiii cucare se juca, a cazut de pe terasa ~ia mu-
rit. Isus a sarit de pe terasa, s-a apropiat cu fata de gura copilu-
lui §i a ineeput sa strige eu glas tare: "Zenon", acesta era nu~'
mele copiluluimort, "ridica-te ~ispunem eu te-am aruncatjos?".
Aeeasta era ac~zatia parintilor copilului mort. Copilul s-a ridi-
cat ~i a spus: "Nu Doamne nu tu m-ai aruncat jos, ci tu m-ai
ridicat de jos." . .

Intr-o alta zi un tanar din vecini pe cand taia lemne ~i-a

scapat toporul din mana ~i.~i-ataiat pieiorul, din'cauza hemora-
giei a murit. Ajuns la fata.loeului Isus a apucat piciorul ranit ~i
I-a vindecat pe loc, dupa care'i-a zis "acum ridica-te termina
de taiat lemnele ~i sa-ti aminte~ti de mine".
Pe cand Isus avea 6 ani, mama I-a trimis sa aduca apa cu
ulciorul, dar din invalma~ealaulciorul s-a srart, atunci Isus ~i-a
desrncut mantaua cu care era imbracat, a umplut-o cu apa ~ii-a
dus-o mamei sale.
Iosif era tamplar dejuguri ~ipluguri, dar un om i-a cerut
sa-i faca un crivac. Din intamplare 0 stinghie s-a nimerit sa fie
mai scurta. . .
Isus i-a spus tatalui sau: "pune jos stinghiile ~i potri-
ve~te-Ie la fer de la jumatat~". Isus a apucat lemnul mai scurt
~i I-a intins exact cat lungimea celorlalte. Iosif a ramas inere-
menit de uimire ~i imbrati~andu-l pe Isus i-a zis: "Sunt ferieit
eft Dumnezeu mi-a dat un asemenea copil".
Dandu-Ila ~coala,invatatorul dorea sa-l invete alfabetul
grec. Isus i-a zis ca daca este fntr-adevar fnvaffitor~i cunoa~te
bine literele sa-i spuna intelesullui alfa ~i el ii va spune pe cel
allui beta; invatatorul enervat i-a dat 0 palma dupa ceata, sim-
29

- --
 tinddurerea Isus I-a blestemat §i i'ndaHiacela s-a priibu§itmort
cu fata la piimant.
- AWidatiiaflandu-se la §coaliia citit i'ntr-o carte tarii sii 0
deschida. Intr-o casa vecinii cu a lui Iosif un copil s-a i'mbol-
navit §i a mudt. Mergand acolo, Isus a pus mana pe pieptul
copilului §i i-a zis: "pruncule cu tine vorbesc, sii nu mori, sa
traie§ti §i sa ramai i'mpreun.acu mama". Imediat copilul a des-
chis ochii §i a zambit. Isus i-a spus mamei: "Ia-l i'n brate §i
alapteazii-l §i sa-ti aduci aminte de mine".
Tntr-oaHa 1mprejurare un om i§i construia 0 casa §i in
acelloc era mare zarvii, acolo fiind un om mort. Ajuns acolo
Isus I-aluat de mana §ii-a zis "Omul.ecu tine vorbesc". Ridicii-te
§i tefIl}inii-tilucrul", omul s-a ridicat imediat §i s-a inchinat.
lntr-o aHa evanghelie apocrita, cea arabii se relateazii cii
Isus a vorbit in leagiinzicand mamei sale: Eu sunt Isus, fiullui
Dumnezeu, logosul pe care l-ai niiscut dupa cum ti-a vestit
iilgerul Gabriel, tatal meu m-a trimis ca sii izbaves~ lumea".
Aceasta putere spirituala pe care Isus a demonstrat-o din frage-
dii copilarie, denotii faptul cii spiritul sau a fost dumnezeiesc,
eel mai mare pe care I-a cunoscut omenirea. Pe aceastii spiri-
tualitate s-a dezvoltat religia cre§tinii.In evangheliile apocrife
sunt descrise vindecarile miraculoase §i invierile tacute de Isus
in zeci de cazuri. Nu inteleg de ce evangheUile sinoptice ale lui
Matei, Marcu, Ioana §i Luca nu le-a relatat pentru a convinge
§i mai mult pe oameni cii intr-adevar Isus a fost fiullui Dum-
nezeu.
In evanghelia apocrita Varsatorul se relateaza ca Isus
Hristos intre al13-lea §i al30-lea an al vietii sale a vizitat Per-
sia, India, Siria §i Egiptul predicand in templele tuturor aces-
tor tari, fiind recunoscut ca trimis allui Dumnezeu. In Egipt, in
temple, timp de 40 de zile Isus a trecut prin celemailungi.mai
grele ~i mai complexe initieri.
In casa filozofului Philo din Alexandria s-au reunit cei
mai inviitati §~i'ntelepti 7 barbati ai acelei epoci, au discutat §i
s-au plecat in lata lui Isus.
Dupii 7 zile de rugaciuni Isus s-a despiiqit de ei §i §i-a
inceput misiunea i'nPalestina.
30
-----
 Confonn manuscrisu/ui Dowling, dupa inviere Isus s-a
aratat nu numai ucenicilor sai, dar ~imamei sale, Mariei Mag-
dalena ~i marilor preoti, calugari ~i carturari din temple, apoi
unui grup de initiati, din Delphy, in palatul printului Ravanna
din Orisa, India, unui prieten care I-a condus, dit a stat in India.
El s-a mai aratat unor prieteni preoti din templul egiptean din
Heliopolis. Dupa inviere el s-a lasat atins ~i ~i-aaratat cicatri-
cele de la maini ~i picioare. El putea sa-~i transfonne corpul
material, intr-unul de lumina stralucitoare care se ridica ~idis-
parea in unduiri luminoase.
Rudolf Steiner era convins ca Isus a avut 0 sosie, un alt
copil cu numele tot de Isus. Cei doi s;..aunascut aproape in ace-
la~i timp ~i au crescut in acela~i mediu. Parintii celor 2 copii
purtau humele de Iosif~i Maria, dar tatii lor descindeau din ra-
muri diferite ale casei lui David.
Unul din ei a devenit Isus Hristos dupa bote~l in Iordan,
iar celalalt a murit mult dupa rastignirea lui Hristos ~iprobabil
ca a fost inmonnantat l~ Srinagar. .
Rudolf Steiner a (ost considerat un profet al adevaratului
cre~tinism.Unul din cei doi Isus a descins din Solomon, iar al
doilea din Nataniel, ei s-ar fi nascut la interval de cateva luni
tot in Betleem, iar familiile lor erau prietene.
Ambii au fost initiati mai tarziu ca predicatori in temple.
Confuzia apare ~i cand Isus Hristos este descris de Matei ca
descendent din Solomon iar Luca ca descendent din Nataniel.
Unul ar fi plecat in Ka~mir dupa rastignirea celuilalt te-
mandu-se ca prieten, sa nu fie prigonit. Parintii Iosif ~i Maria
dupa fuga din Egipt s-au stabilit la Nazar~t ~iin afara lui Isus
ar mai fi avut 6 copii (patru baieti, Simion, Iuda, Iacov ~iIosif
~idoua fete Lizia ~iLidia (Marcu 6,3). Isus Natanianulnu a avut
frati, acesta fiihd Isus care a murit pe cruce.
Biserica siriana antica vorbea de un al doilea Isus pe care
11numea Toma Didimos, tennen grecesc care inseamna geaman,.
frate geaman al Mantuitorului ~inu apostol. El este"tonsiderat
a fi.autorul evangheliei lui Toma, descoperim la Nag Hamedi,
intr-o traducere copta din secolul I. Elena Petrovna Blaratsky
a scns doua lucrari fundamentale Isis dezva/uifa ~i $tiin{a se-
31
- - - --
 creta. Ea a fost prima care a combatut teoriaevolutionista a lui
Darwin, opunandu-i 0 concePtie spirituala. Ea descrie existenta
in Tibet a unei manastiri unde se afla scris despre viata lui Isu~.
Aceasta descriere se afla ~i inevanghelia celor 12 sfinti "care
nu este nici sinoptica, nici apocrifii fiind 0 scriere gno.stica.In
prefata ei se relateaza despre un dialog cu un calugar tibetan ~i
o anume Violet Crispe care a asigurat-o ca in manastirea Mica
Potola a ora~ului Lah din provincia Ladash (in Ka~mir) sunt
pastrate scrieri despre Issa (Isus). Acela~i lucru 11relateaza ~i
exploratorul Rus Nicolai Notovici care, in 1887,in aceea~ima-
nastire din LEH a gasit scrieri despre viata lui Isus, care ar fi
calatorit.din Israel spre Persia, India ~iTibet. Relatarea initiala
este in limba Pali ~i se pastreaza in Lhasa. Pentru Lama, Isus a
fost un mare 'Buda, un suflet al universului. Conform relatarii
lui Notovici,'Isus a plecat din Israella viirstade 13 ani,mergand
pe stravechiuldrum al matasii prin Persia, Pakistan, catre India
apoi spre Afganistan, inapoi in Israel.
Evanghelia celor 12 sfinti;,a fost.scrisaprinscriere auto-
matade catre pastorul Duselei in stare de hipnoza. Ea relateaza
ca ~ievangheliile sinoptice, na~terea din fecioara a lui Isus ~i
moartea sa pe cruce, dar relateaza ~inatura stransa intre Isus ~i
Maria Magdalena. Ea relateaza ca dupa inviere Isus ar mai fi
statinca 90 de zile pe pamant instruindu-i pe apostoli ~inumai
-dupaaceia s-a inaltat la cer.
Evanghelia Varsatoru/ui de care am mai amintit a fost
scrisaprin inspiratie de catre medicul ~ipredicatorul american
LeviDowling in stare de hipnoza, inspirandu-se din arhiva ce-
reasca denumita Cronica Akascha.
Isus Hristos a venit pe pamant sa spiritualizeze Pamantul
~ioameniipentru inaltarea lor la un stadiu superior al evalutiei
printr-ocontributie morala ~iuna intelectuala, morala prin ras-
pandireaiubirii ~ia fratemitatii universale, intelectuala ~ispiri-
tuala prin revelarea misterelor antice. EI a initiat comunitatea
in doctrina morala iar pe apostoli in vechile mistere antice.
Daca in templele de initiere antice, puteau patrunde un
numarlimitat de discipoli ~iinitierea era rncuta in cel mai mare
secret, fiind interzisa divulgarea ei in randul oamenilor obi~-
32

- - - ---
 nuiti; divulgarea era pedepsita cu m~artea. Isus a tacu! aceasta
initiere pe fata, in mod public, ca intreaga comunitate sa 0 poa-.
ta intelege. \

Rudolf Steiner spunea ca viata pamanteasca a lui Isus a

fost un eveniment istoric anuntat, care altadata se petrecea doar
in procesul initierii. Ceea ce pana la el ramanea secretul tem-
plelor, trebuia acum sa se deruleze pe scena lumii ~i sa devina
realitate. Viata lui ISliSeste deci 0 confirmare publica a mis-
terelor. Cei ce se initiau in templele de initiere antice puteau
constata ca omul este format din mai multe corpuri, unul fizic
~idoua invizibile (eteric ~iastral) ~ide catre Unspirit de prove-
nienta divina, scanteia dumnezeiasca din om, care dupa moar:-
tea corpului fizic i~icontinua viata de spirit in pl~nul astral, in-
sotit de con~tiintaomului care este nemuritoare. In templele de
initiere ei ajungeau la 0 treapta dnd puteau sa"se deta~eze cu
corpul astral ~i con~tiinta astrala, sa patrunda cu ele in lumea
spiritelor, sa.vada ~i sa retina in memoria con~tiintei la reve-
nirea pe pamant a tot ceea ce vazusera.
Aceasta desprindere 0 putem obtine in ultima treapta a
initierii, aceea a vederii din astral, sau a vederii de sus, numita
. EPIFANIA.
in invataturile pe care Isus le-a dat comunitatii lui yom
regasi cele patru etape de initiere antice formulate de Pitagora.
Pregatirea, Purifica.rea,Iluminarea ~i Epifania, adica vederea
atotcuprinzatoare.
Primele doua etape ale initierii Isus le-a tacut adresan-
du-se tuturor, dar urmatoarele doua etape au fost tacute numai
cu apostolii sai, iar ultima numai Clltrei dintre ei, Petru, Iacob
~iloan. "

Isus putea citi gandurile oamenilor, sufletullor ~iviitorul

lor, de aceea el ~i-aales cu grija cei 12 apostoli,carora le-a
spus: "Veniti in imparatia mea" ~i ei I-au urmat, dar nu numai
apostolii I-au urmat, 0 multime de oameni, pescari, vame~i,fe-
mei, tineri ~ibatrani 11urmau din sat In sat.
Elle-a spus: "Fericiti cei saraci cu duhul caci a lor este
imparatia cerurilor, fericiti cei ce plang caci aceia se vor man-
gaia, fericiti cei ce flamanzesc ~iinseteaza de dreptate, ca aceia
33
 - -- - -- - - -- - - - - --- _.- --

se vor satura, feficiti cei saraci cu inima caci aceia vor vedea
pe Dumnezeu."
Oind Isus le-a spus ca "imparatia cerurilor se afla in voi".
El se referea la prezenta spirituJui, partea dumnezeiasca care
.se afla in fiecare om, parte care formeaza Eulomenesc, care ii
permite omului sa patrunda ~i sa inteleaga profunzimea feno-
menelor spirituale.
Fenomenele supranaturale pe care Isus le-a facut au fost
savar~ite prin energia spirituala a spiritului sau, parte din pu-
terea spirituala a lui Dumnezeu.
Forta spiritului sau a dovedit-o pe toata durata vietii iui
vindecand bolnavii, redand vederea orbilor, inviind oamenii
morti ~i dezlantuind sau oprind fenomene naturale.
Din relatarile evanghelice rezulta ca pe cand se afla intr-o
barca p'e lacul Tiberiada s-a iscat 0 furtuna care ameninta cu
. rasturnareabarcii in care erau apostoliilui. Trezit din somn
caci adormise in barca, Isus s-a trezit ~iintinzand bratele a po-
tolit valurile (Matei). A doua treapta, cea a purificarii, Isus a
aratat-o prin vindecarile miraculoase pe care le-a facut, printr-o
terapeutica cre~tina.
Daca in initierea din templele antice.se obtinea 0 purifi-
care a sufletului ~i11pregatea sa vada lumea divina, fiind 0 pu-
rificare a Gorpului eteric ~i astral, purificarea pe care 0 face
Isus, este 0 purificare a corpului fizic ~i a sufletului, el practi-
cand 0 noua terapeutica cu efecte imediate pe care Ie vedea 0
. mare multime de oameni. Miracole asemanatoare facute de
Isus au fost infaptuite in sanctuarele Asiei, Egiptului ~iGreciei
cum a fost cel a lui Esculapla Epidaur. .
Lepro~i,paralitici, orbi sau posedati, 0 data cu vindecarea
lor ~i-ausimtit sufletele transfigurate. Paraliticului de la scalda-
toarea din Vitezda, care timp de 30 de ani nu a putut fi vinde-
cat Isus i-a spus: "Scoala-te ~i mergi", ~i paraliticul a inceput
sa mearga imediat. Elle-a spus discipolilor sai ca boala sa nu
provenea de la parinti, nici de la pacatele lui, ea era din n~tere.
~iel i-a spus "mergi ~i sa nu mai pacatuie~tiniciodata", aceas-
ta inseamna ca el pacatuise in alta viata, ceea ce denota ca Isus
credea in Karma ~iin reincarnare. A trcia etapa, treapta a ini-
34
 tierii, Iluminarea, lsus a aratat-o numai anumitor apostoli, care
puteau intelege aceasta iluminare. Astfel daca multimii is-au
aratat invatamintele morale sub forma de parabole ~i similitu-
dini, pe cei 12 apostoli i-a initiat in misterele imparatiei ceru-
lui, prezentandu-Ie ierarhia cereasca a ingerilor. Ap~i lsus a
ales trei dintre apostoli: pe Petru, lacob ~iloan, pe care i-a con-
siderat cei mai spiritualizati ~i i-a initiat in cele mai profunde
mistere, singurii care vor fi martorii transfigurarii sale. Dintre
ace~tia loan a fost singurul care a obtinut initierea completa,
adica un clarvazator care intelege ce vede.
Evanghelia /ui loan are caracterul celei mai inalte initi-
eri. Cuvantul creator (gandullui Dumnezeu), cuvantul care era
la Dumnezeu ~i Dumnezeu era cuvantul, sunt primele versete
ale lui loan.
Sunt ~ipareri ca Lazar cel inviat din moqi de catre lsus
este chiar apostolul loan, care a fost initiat in moartea clinica.
Numai evanghelia lui loan face referire la invierea lui Lazar,
celelalte evanghelii sinoptice nu fac nici 0 referire la Lazar.
Traditia rozacruciana confera invierii lui Lazar un sens
ezoteric, un adevar transcedent, este vorba de relatarea fazei
. ~apitale a initierii antice care corespunde celei de a treia etape.
In Egipt dupa incercari grele discipolul era adormit de catre
Hierofant intr-un somn letargic ~i petrecea timp de trei zile
intr-un sarcofag a~ezat in templu. In acest timp corpul sau de-
venea de gheata ~i avea toate semnele moqii iar corpul astral
se deta~a~icalaton~aliber prin cosmos insotit de con~tiintaspi-
ritului sau.Pe de aImparte corpul eteric,sediulvietii ~ial memo-
riei se elibera ~iel ~iurma corpul astral, dar lasa in corpul fizic
o mica parte din el in a~afel ca sa nu se instaleze moartea fizi-
ca propriu-zisa. Dupa trezirea din sarcofag, initiatorul era 0 aIm
fiinta, sufletul sau calatorise in lumea spiritelor ~i i~i amintea
ceea ce vazuse.
lsus a supus initierii supreme pe apostolul sau preferat,
loan, pe care sa-l puna in contact direct cu adevarul conform
relatarilor evangheliei lui loan, pregatind dinainte toata invie-
rea lui Lazar.
35
 ~ - -- - -- - - -- - . - . - - . - .

Maria, sora lui Lazar, a trimis un sol din Bretania catre

!sus c~re predica in Galileea, care ii spune: "iata cel pe care il
lUbe~tIcste bolnav". Se ~tieca apostolul pe care il iubea cel mai
mult era loan. Isus in loc sa se grabeasca, a~teapta doua zil~ ~i
Ie spune discipolilor sai: "aceasta boala nu este.spre moarte ci
pentru slava lut Dumnezeu, ca prin el Piullui Dumnezeu sa se
slavea~ca,Lazar prietenul nostru a adormit; qar merg sa-l tre-
zesc". In prezenta surorilor lui Lazar ~ia evreilor prezenti, Isus
a ajuns la mormantullui Lazar care dormea somnulletargic ~i
pe care il credeau mort. Isus a strigat: "Lazare vino afara" ~i
Lazar apare ca un om transfigurat cu fruntea senina nu cu mas-
ca unui om mort care a inviat.
A patra etapa a initierii antice, vederea din inalt, Isus 0
realizeaza prin "schimbarea la fata" sau Epifania din initierea
lui Pitagora, aceasta fiind chintesenta initierii. Isus a luat cu el
pe Petru, Iacob ~i loan ~i s-a dus pe un munte inalt (muntele
Tabor) unde s-a schimbat la fata inaintea lor. Pata lui a stdil~-
cit ca..soarele iar ve~mintele lui s-au facut albe ca lumina. In
acela~itimp au aparut Moise ~i Hie care s-au aratat celor trei
apostoli, vorbind cu Isus. "Doamne bine ne este noua ca sun-
tern aici, daca voie~ti sa facem aici trei colibe, tine una, lui
Moiseuna ~ilui Hieuna." Vorbind el inca, iata un nor luminos
i-aumbrit pe ei ~iun glas din nor s-a auzit: "acesta este fiul meu
cd iubit in care am binevoit, pe acesta ascultati-l" ~i auzind
ucenicii au cazut cu fata la pamant ~i s-au inspaimantat.
Isus a venit la ei ~i atingandu-i le-a spus "Sculati-va ~i
nuva temeti" ~iridicandu-~iochii nu au vazut pe nimeni decat
pe Isus singur (Matei XVII (1-8».
Un fapt.crucial in istoria omenirii I-a constituit intalnirea
luiIsus cu apostolii dupa moartea lui, intalnirea cu Hristos cel
inviat. Convingerea ca Isus inviase era atat de putemica caci
ceice il vazusera dupa inviere au acceptat sa moara in cele mai
mari chinuri, decat sa renunte la ideea invierii lui Isus. Dupa
moarte, el s-a PUtutmaterializa aparand in mai multe randuri
apostolilor timp de 40 de zile dupa relatarile biblice, iar dupa
cele gnostice 90 de zile, ridicandu-se la cer tara sa mai apara.
I~toate aparitiile sale, Isus nu a avut aspectul fizic pe care il
36
 --- --

avusese inainte de moarte, dar vorbea cu acelea~i cuvinte ~i

acela~iglas. Materializarea sa tadindu-se din eterul universal,
el nu a mai avut nevoie de un medium de materializare, cum se
intampHiin ~edintelede materializare experimentale, de la care
sa preia ectoplasma acestuia.
Foqa sa-spirituala, f-a permis sa materializeze cand era
mic vrabiute care au zburat, cu gandul sau putea sa materiali-
zeze ceea ce dorea. Prin aceasta foqa spirituala dumnezeiasca
a putut sa se dematerializeze ~i sa dispara din mormant, astfel
ca giulgiul a fost gasit gol, tara trupul sau.
Ce~cetarile:tacutein 1978 asupra giulgiului de la Torino
a dus la conc1uziaca giulgiul este veritabil. Comisiile care I-au
cercetat au lucrat in secret, una din comisii era formata din 25
de membri, in mare parte americani. Amprenta pe panza de in,
care are dimensiunile de 4,26 metri pe 1,66 metri arata ca era
vorba de un barbat tanar de 1,80 metri, care,a fost atins de 130
lovituri de bici.
Ambele incheieturi de la maini ~i picioare arata urme
1- lasate de piroane, iar pe cap sunt urme lasate de 0 coroana de
spini care i-a fost presata in came. Se recunoa~te ~irana de pe
partea laterala a toracelui, lasata de injunghierea cu lancea.
Cercetarea giulgiului s-a :tacutcu scanare electronica care
a permis cercetarea tridimensionala a rastignitului ca un nega-
tiv fotografic. Max Frei a descoperit pe panza de damasc, polen
apaqinand unor plante care nu existau decat in Palestina acelor
timpuri. S-a pus ~iproblema daca nu cumva panza a invelit un
om viu ~inu om mort. Spectrul fluorescent a constatat prezenta
unor pete de sange veritabile, ori se ~ti~ca un cadavru nu mai
sangereaza. Ceea ce nu se ~tiapana atunci era ca pe ochi is-au
pus monede de inmormantare, ori acest obicei era in cazul unui
om mort. Amprenta corporala indica caracteristicile rigiditatii
cadaverice. S-a presupus ~i faptul ca Isus ar fi fost in ,,,moarte
c1inica", cand de asemenea exista 0 rigiditate cadaverica,a~a
cum se obtinea in templele de initiere din Egiptul antic. Kersen
a emis ipoteza ca pe cruce i s-ar fi dat sa bea 0 seva din planta
de soma, cunoscuta din miturile indiene ca "bautura nemuririi"
~i care l-ar fi transpus intr-o stare asemanatoare moqii.
37
 -' - .' . -+ -. + +.

Exista insa 0 inadvertenta dintre rigiditatea cadaverica ~i

petele de sange. S-a concluzionat ca trupul ramas neputrezit a
fost cuprins de lumina clara a corpului spiritual, despartit tem-
porar ~iapoi reintors.
Pe cruce Isus roste~te insa cuvintele "Tata prime~te-mi
sufletul" ori niei 0 persoana in stare cataleptica nu poate rosti
aceste cu\,inte.
o alta disparitie a unui trup, s-a petrecut eu trupul.lui
Enoh la moartea sa; profet al primilor deseendenti ai lui Adam,
iar sufletul sa1:la devenit un arhanghel allui Dumnezeu.
Am seris mai inainte ca evanghelia "Varsatorului" a fost
scrisa de Lewi Dowling in stare de hipnoza, inspirandu-se din
arhiva eereasca denumita cronica Akascha.
Sa vedem ce inseamna de fapt cronica Akaseha. Aeeasta
ar fi 0 carte a vietii, ,,0 memorie a lumii", tot ce se intampHiin
aceasta lume, de la inceputurile ei a fost consemnat, inmagazi-
nandu-se ca intr-un computer universal.
La aceasta arhiva cereasca fae aluzie izvoarele hinduse ~i
blidiste~itraditiile istorice ale Indiei,vechi de milenii.Notiunea
Akasha este considerata ca apartinind acustiCii,semnificatia ar
fi ca transmiterea celor inregistrate in aceasta arhiva cereasca
nu se citesc ci "se aud".
Rudolf Steiner (1861-1925) face aluzie. la Cronica
Akashica dar interpretarea lui a fost gre~ita. EI face 0 trimitere
la evanghelistul Luca care in capitolul 10 versetul 20 pe 0 ad-
notare la Noul Testament reproduce cuvintele care i-ar fi apar-
tinut lui Isus: "Nu va bucurati ca sufletele v,?astresunt supuse,
ci bucurati~vaca numele voastre sunt pomenite in cer".
EI s-a inspirat ~i din opera scriitorului oculist francez
Eliphas Levi (1810-1875) care aaescris acest mister indian, ca
o luminaastraia. --
Acesta ar fi un camp lipsit de materie ~ienergie, un camp
morfogenetic care ar actiona asupra timpului ~i spatiilor, re-
zultatprin rezonanta.
In Conica Akashica s-ar intelege spiritul ~isubstanta cos-
mica care include toatil existenta, dar ~i trecutul ~i viitorullu- I

38 1
 -- - - -.' --

-.. - - . - ..- -.---

 Pelegrino Ernetti a fost calugar la manastirea San Gior-
gio Magjiore in apropierea Venetiei. EI era convins ca raul nu
este numai up.simbol, ci se gase~terealnienteill persoana lui Lu-
cifer. El a fost cel mai mare du~man allui Lucifer ~i a facut
numeroase .exorcizari.
Este de retinut ca parintele Ernetti a colaborat cu doi mari
savantiai timpuluisau EnricoFermi - descoperitorul bombei
atomice ~i Werner Von Braun - inventatorul rachetelor cos-
mice. De altfella realizarea aparatului sau Cronovizorul, 0 ade-
varata ma~inaa timpului, el a colaborat cu 12 fizicieni pe 0 pe-
rioada de 10 ani (1940-1950).
Se presupune ca Nostradamus a avut acces la arhiva cos-
mica informandu-se din Cronica Akashica, el ~tiind despre
. memoria lumii din arhiva cosmica.
Cu ajutorul cronovizorului lui Ernetti s-a reu~it depis-
tarea unor hoti. Cu ajutorullui se putea patrunde in con~tiinta
omului ~i sa se citeasca gandurile.
S-a putut vedea calvarul vieW lui Isus ~i figura autentidi
a Mantuitorului iJlzilele crucifidirii sale, care seamana perfect
cu cea conservatape giulgiudin Torino; el a reu~itchiar sa prinda
intreaga viata a lui Isus, sa vada agonia lui Isus, in Dumbrava
maslinilor, tradarea Iudei, procesulimpotriva sa ~i drumul
acestuia spre cruce.
In ce~ce prive~te p~rtarea crucii, versiunea ca ar fi cazut
de doua ori'nu este reala, iar din cruce a purtat pe umeri numai
partea orizontala a acesteia. El se mi~ca cu greutate caci avea
lanturi la picioare, fiind legat de ceilalti doi condamnati la moar-
te, Dimas ~i Gestas, nume amintite in evangheliile apocrife.
Loviturile de bici lasasera urme adanci in carne, pe alo-
curi se vedeau chiar oasele.
. Isus a fost condusla crucificarede doi soldatiromani~i
de un om din multime. Biblia 11nume~te Simon din Kyrene,
. acesta a refuzat sa duca crucea lui Isus, dar a fost apoi obligat
sa 0 faca de catre soldatii romani.
Referitor Ia Vero~ica care i-ar fi !jtersfruntea de sudoare
Iui Isus, Ernetti a,spus ca aceasta nu s-a int.:1mplat.Intotdeau-
na dind Isus vorbea privea injos de pe cruce unde oamenii erau
40
- -- - - - - --
dizu!i in tacere. Ernetti a prins ~icuvintele lui lsus adresate ast-
fel: "Mama, aici este fiul tau" ~i apoi adresandu-se lui loan,
"Unde sunt ceilal!i. De ce m-au parasit." S-a putut vede invie-
rea lui ca prin ceara intr-un nor diafan, precum ~i apari!ia lui
dupa inviere.
Acest aparat ar exista ~i astazi dar ascuns intr-un loc se-
cret. Ernetti a realizat 0 fotografie a lui lsus pe cruce, prezen-
tat eu barba, mustata ~icu oehii indrepta!i spre cer. Aceasta fo-
tografie a aparut in cartea lui Robert Charroux, Le Livre du
passe mysterieux publicata la Paris in 1972.
Inainte de moarte a lasat prin testament ca aparatul sau
sa fie demontat. El s-ar afla intr-o camera blindata la Vatican.
Aeces la cronica Akashica ar fi avut ~i Edgar Cayce, Rudolf
Steiner, calugaruldQminican,Albertos Magnus, Elena Petrovna,
Blaratsky. .

Rudolf Steiner a pretins di a avut acces la Croniea

akashica ~i ar fi aflat ca au existat doi lsus. El a relatat acestea
date intr-un capitol al caqii sale. A cincia evanghelie, carttcu':'
prinde stenogramele conferintelor sale tinute intre 1 octombrie
1913 ~i 10 februarie 1914in capitala Norvegiei, apoi in Berlin,
Kaln ~i Miinchen, afirmand ea unu1 din lsus este descendent
din Solomon, ceHilaltdin Nathan.

It

41
----
 -< ----

LUMEA SPIRITELOR ASTRALE

Ingerii sunt fiinte de lumina, entitati celeste §i mesageri

divini care ne ghideaza in activitatea noastra. Ei sunt interme-
diari intre lumea oamenilor ~ilumea divina. Existenta ingerilor
este semnalata de Vechiul Testament, ei soot in permanenta in
prejma noastra ~ine intercepteaza gandurile pe care leinteleg
in totalitate.
Rolullor de mesageri ai lui Dumnezeu este enuntat in
nenumarate traditii, religii ~i mitologii.
Primele relatari despre existenta ingerilor Ie gasim la asi- "
ro-babilonieni, ei Ie descriau ca fiind fiinte inaripate care stra-
bat cerul pentru a ajunge pe pamant.
In Persia exista credinta existentei a doua categorii de in-
geri ai"binelui, care ne indrumau in permanenta, ~i ai raului.
In traditia Extremului Orient gasim exist~ntafiintelor an-
gelice §i demonice.
In India exista credinta
, ca sunt fiinte
, invizibile cu 0 ierar-
hie precisa de i!1geri ~i demoni, spirite ale naturii, divinitati ale
aerului ~i mon~trii pamantului.
In religia budista ~ibrahmana se descrie existenta ingeri- .

lor binelui ca spirite angelice §i a spiritelor demonica. 1

Cuviintul Inger inseamna mesager de la cuviintul grec -
"aggelos" .
Platon face referire la existenta, unor fiinte, care interme- -
diaza dialogul dintre cer ~ipamant. El descrie atat existenta in-
gerilor cat ~i a demonilor.
~i in religia islamica se gasesc referiri la existenta ingeri-
lor..IngerulGabrielii dicteaza lui Mahomed (anu161O)Coranul.
Traditia spune ca atunci ciind Mahomed era pe moarte a avut
o viziune cu un cor de ingeri care au umplut casa, luminand-o
cu 0 lumina divina. Ingerul mortii s-a apropiat de Mahomed
ceriindu-Isa-I conduca sufletul in lumea de dincolo.
42
 Ingerii se aflau In apropierea tronului lui Alah, fiind
creati de acesta.
Evreii erau convin~i ca Dumnezeu stabile~te legatura
. dintre El ~i lume prin intermediullngerilor, existand 0 ierarhie
divina care se afla Intre om ~i Tronul Creatorului Divin.
In Geneza gasim prezentalngerilor: ~iizgonind pe Adam,
I-a a~ezatIn preajma gradinii celei din Eden ~ia pus Heruvimii
cu sabie de flacari valvaitoare sa pazeasca drumul catre pomul
vietii.
In capitolul18 din Geneza, Abraham este vizitat de trei
Ingeri care 11anunta ca ~otiasa Sara care era batrana ~iistqvita,
va avea un copil, pe care 11va numi Isaac. De asemeni un Inger
apare ~i 11testeaza pe Abraham, cerandu-i sa-~ijertfeasca pe
unicul sau fiu. "Sa nu ridici mana asupra copilului, nici sa-i
faci vreun rau, ca acum cunosc ca tu crezi In Dumnezeu ~ipen-
tru EI n-ai cruta nici pe singurul tau fiu" (Geneza cap. 22.11).
De asemeni In Vechiul Testament regasim visullui Iacob
legat de scara cereasca. El a vist ca era 0 scara sprijinitape -
pamant iar cu varful atingea c~rul, iar ingerii lui Dumnezeu se
suiau ~i'se pogorau pe ea (Geneza 28.12).
Un alt moment In care regasim prezenta ingerilor este
lupta dintre Iacob ~iInger (Geneza cap. 32,25); sub forma unei
pare de foe i se arataIngerullui Moise: i s-a aratatIngeruldintr-o
para de foe, care ie~ea dintr-un rug ~i a vazut ca rugul ardea
dar nu se mistuia (Exod cap. 3.4).
In carteajudecatorilor un inger anunta 0 alta na~teremi-
raculoasa, cea a eroului Samson. Ingerul avea 0 In:fati~areuma-
na dar avea 0 maretie ~iera transfigurat de 0 lumina supranatu-
rala.
Tot un Inger il ajuta pe profetul Hiein fuga sa prin de~ert.
Pe cand Hie era culcat sub un ienupar ~ia adormit, un Inger I-a
atins ~ii-a zis: "Scoala de mananca ~ibea" ~is-a sculat Hie~ila
capullui a gasit 0 ~rta coapta in v~tra~iun ulcior cu apa, a man-
cat ~ia baut ~ia adonnit din nou. Ingerul s-a Intors a doua oara
~ii-a zis: "Scoala-te de mananca ~ibea ca lunga iti este calea".
43
 $i s-a sculat Hie ~i a mancat ~i a baut ~i intarindu-se cu
acea mancare a mers patruzeci de zile ~ipatruzeci de nopti (III
Regi cap. 19, 4-8).
In Cartea lui Isaia (cap. 6, 1-7) este descrisa misiunea
profetica a lui Isaia: in anul mortii regelui Ozia am vazut pe
Domnul stand pe un scaun inalt ~imaret ~ipoalele hainelor lui
umpleau templul. Serafimii stateau inaintea lui, fiecare avand
cate ~ase aripi, cu doua i~i acopereau fata, cu doua picioarele,
cu doua zburau ~i strigau unul catre al.tulzicand: Sfant, Stant
~ste Domnul, plin' este tot pamantul de slava lui.
De asemeni in cartea lui Daniel este un episod care se
refera la existenta ingerilor cand se refera la cei trei tineri care
au fost introdu~iintr-un cuptor sa arda, pentru ca refuzau sa se
inchine zeilor lui Nabucodonosor. Dar cand s-a deschis cup-
torul a gasit patru barbati care erau dez1egati~ineatin~ide foc,
c'elde-al patrulea avea intati~are de fiu al zeilor, atunci regele
mirat a spus: "Binecuvantat sa fie Dumnezeu110r,care a trimis
pe ingerul sau ~i a izbavit pe servitorii sai care i~i pusesera
nadejdea In El".
In cartea:lui Daniel gasim pentru prima data vorbindu-se
de un Inger care are numele de Gabriel ~i apoi ~i numele de
Mihail care a{>areimbracat in ve~minte de in, cu coapse1ein-
cinse cu aUf,trupul1ui ca ~icrisolidul, fata ca fulgerQliar ochii
ca flacafile de foc, bratele ~ipicioarele lui straluceau ca arama
lustruita ~i cuvintele lui ca vuietul unei multimi (Daniel cap.
10.5)~iel a spus: "Ingerul pazitor al Persiei mi-a stat impotriva
21 de zile dar iata ca Mihail eel dintai dintre ingerii pazitori a
venit ~im-a ajutat ~i au venit ca sa-ti faca cunoscut ce se va in-
tampla poporului tau la sfar~itulzilelor (Daniel cap. 10,12,14).
. In Vechiul Testament apare ~i numele celui de al treilea
Inger care face parte din garda Domnului acela allui Rafael.
Astfel in Vechiul Testament sunt numiti trei din cei ~apte
ingeri ai lui Dumnezeu: Mihail, Gabriel ~iRafael. Ei au aspect
de oameni, mam'inca~i beau §i nu au intotdeauna aripi.
Valtair spunea ca nu se ~tie unde stau ingerii, in vid sau
pe alte planete, el spunea ca ingerii au un corp material format
44
J
 - - ..- -.. ... - -...
-- ---..

dintr-o ~~teri~ ~terata, avand aripi pe spate, la fel cum Mercw:

avea anpl la plclOare. .
In cartea lui Enoch se descrie 0 angeologie clara 0 doc-
trina a ingerilor. ' ,
El de~crieentitati spirituale; mpt1:lriinaripate, mesageii ai
divinitatii. In capitolul 6 "cartea celor vigilenti descrie ingerii
cazuti Asael,Batraal, Anani, Ramuel, Ezeqeel ~imulti altii. 0
data cllingerii cazuti a venit pe Pamant raul. .,.
In ceea ce prive~tecrearea ingerilor in cartea Giubileelor
se spUneca ace~tia au'fost creati chiar din prima zi a Genezei
cand Dumnezeu a creat ingerii ~i spi.ritelenaturii. In carte'este
descris un Inger care sta in permanenta langa Dumnezeu, acesta
I-a inspirat pe Moise in procesul Genezei.
Ingerii pot fi cu diferite functii, unii raman langa Dum-
nezeu, altii stau alaturi de sfinti, altii sunt ingerii protectori ai
oamenilor, altii protejeaza natura, spiritele naturii, ale focului
vantului, furtunii, ai zapezii ~i grindinei, ai tunetelor ~itrasne-
telor, ai frigului sau ai caldurii, ingerii protectori ai tuturor spi-
ritelor care exista in cer, pe pamant, ai luminii ~iai intunericului,
al zorilor ~i ai serii.
Dumnezeu a creat lume~ cu ajutorul ingerilor. Cartea,
lubileelor spune ca Dumnezeu i-a creat pe ingeri chiar in prima
zi a Genezei, acesta fiind un element nou, despre care cartile
canonice nu vorbesc.

Referiri despre ingeri in Noul Testament.

, Cea relatata de Luca in cap. I 11-12,cand un Inger se
arata lui Zaharia ~lil avertizeaza ca sotia sa Elisabeta, de~i era
inaintatain varsta,va aveaun copil ~ipe acela sa-l numeascaIon.
Este 0 in~tiintareasemanatoarecu ingerul care in Vechiul
Testament I-a avertizat"pe Abraham ~i pe Sara ~i pe Manol ~i
pe sofia sa, apoi este cazul in care ingerul Gabriel ii apare Fe-
cioareiMaria~i0 anuntaca va avea un fiu. Intrandingerulin
casa Mariei din Nazaret i-a spus: "Bucura-te cea care e~tiplina
de har, Domnul este ell tine, binecuvantata e~titu intre femei".
Ingerul i-a mai spus: "Nu te teme Maria caci ai aflat har de la
Dumnezeu, ~i iata vei lua in pantece ~i vei na~te fiu ~i-l vei
45
chema cu numele lui Isus". Iosif logodnicul Mariei afHindca
Maria este gravida a vrut sa 0 lase dar ingerul i s-a aratat in vis
~ii-a spus "Iosife, fiullui David, nu te teme a 0 lua pe Maria, 10-
godnicata ca ceea ce a zamislit intr-insa este de la DUhulSfant"
~itrezindu-sedin somn Iosif a facut a~acum i-a poruncitingerul. _
Chiar ~i na~terea lui Isus a fost anuntata pastorilor de
ditre ingeri (Luca cap. 2) ~icand Isus a fost circumscris, Luca
voroe~tede aparitiaunuiInger. .
Apostolul Matei poveste~te cum imediat ce regele Irod a
dat ordin sa fie uci~itoti pruncii, un Ingerii apare in vis lui Iosif
zicand: "Scoala-te, ia pruncul ~ipe mama lui ~ifugi in Egipt ~i
stai acolo pana iti voi spune, caci lrod are sa caute pruncul ca
sa-l ucida" (Matei cap. 2, 12)..
Ingerulrevine dupa moartea lui Irod ~i-ispune: "Scoala-te,
ia Pruncul ~ipe mama lui ~imergi pe pamantullui Israel, caci
au murit cei ce cautau sa ia sufletul Pruncilor" (Matei 2, 20).
Ingenll ii apare lui Isus dupa ce acesta poste~te40 de zile
in pustiu, dupa c~ a rezistat ispitelor diavolului. Multe aIte refe-
riri la ingeri se gasesc in Noul Testament. Luca vorbe~te de
ingerul care con.ducesufletul dupa moarte (cap. 16, 22).
Ingerul apare la invierea lui Hristos, pravalind piatra de
pe mormant, 0 infati~are stralucitoare ca fulgerul ~i cu imbra-
camintea alba ca zapada.
Apoi muIte alte relatari despre ingeri gasim in Noul Tes-
tament. Apostolul Petru a fost eliberat din inchisoare de catre
uninger.
. Sfanta Scriptura, de~i descrie existenta ingerilor nu spu-
ne nimic despre natura lor ~i de raportul lor cu Dumnezeu ~i
cu oamenll. .

Ingerii au caracteristici spirituale dar pot aparea ~icu as-

pect fizic incat sa fie vazuti ~i auziti, ei pot sa apara ~i sa dis-
para. Ei nu au varsta ~isex, ei sunt ca ingerii lui Dumnezeu din
cer, numarullor este foarte mare. Ingerii sunt protectori ai oa-
menilor,fiecareomareun Ingerprotector,acestoringeriIeeste .

dedicata 0 sarbfitoare anuala pe data de 2 octombrie. Ingerii ~

sunt supu~i vointei Divine.

46
j
 Dionisie Areopagul a realizat 0 descriere a ierarhiilor an-
gelice care participa de la guvemarea Intregii creatii.
lerarhiile cere~ti sunt In numar de noua, sublmpaqite In
trei ordine majore sau triade. Prima este cea mai aproape de
Dumnezeu ~i cuprinde Serafimii, Heruvimii ~i Tronurile, cei
care.au multi ochi ~i cu multe aripi.
Al doilea ordin este format din Domnii Virtuti sau Puteri
~i Stapaniri iar eel de al treilea este form:at di~ Intai~tori,
Arhangheli ~iIngeri.
Numele Serafimilor semnifica faptul ca ace~tia ard sau
purifica, eel al Heruvimilor semnifica cunoa~terea ~i Intelep-
ciunea. Numele de Tronuri semnifica ca ace$tia se gasesc In
. imediataapropierea tronuluilui Dumnezeu~iprimescIn ma-
niera directa perfectiunea ~i cunoa~terea divina. Serafimii ~i
Heruvimii sunt Intr-o mi~careetema stabila ~ifenna; dorind sa
dea su@~rdonatilorlor 0 vibratie egala cu a lor, dandu-le 0 lu-
mina care nu poate fi stinsa niciodata, tacandu-i sa arda ~isa se
Inflacareze pana ating 0 perfectiune egala cu a lor.
Heruvimii 'primesc intelepciunea de la Dumnezeu ~i 0
dau ierarhiilor inferioare.
Tronurile sunt cele mai inalte ~i sublime spirite d,atorita
puritatii lor.
Ingerii sunt mesagerii cei mai apropiati de om.
SffintulAugustin afirma ca ingerii au un trup elementar, .
alcatuit din aer ~i foe, parere Impiirta~ita~i de Sffintul Hilaise
de Origine, Sffintul loan Damaschin ~i de al doilea Conciliu
din Nicea .
SffintulToma d'Aquino sustine ca ingerii sunt entitati tara
corp, idee confirmata de Consiliul din Laterano.
De~inu au timp, ingerii pot lua un trup pentru a Ii se ara-
ta oamenilor, dar 11parasesc imediat dupa aceea. SffintaScrip-
tura spune ca in fata lui Dumnezeu sunt 7 Ingeri dintre care nu-
mai trei au fost numiti: Mihail, Gabriel ~iRafael, ceilalti patru
vor fi cunoscuti numai la Judecata de Apoi, nu este permis sa
se dea nume celorlalti. Pentru ca Aldebert Alleman a mai nu-
mit un Inger eu numele de UrieI a fos! condamnat in timpul
Papei Zaharia , In secolul al VIII, ca eretie.
47"
 !'liunai .Cabala mai aminte§te numele altor ingeri din
aproplerea 1mDumnezeu. Ang~l - ingerul castitatii, Sanel _
ingeru}dreptatii §i Raziel - ingerul misterelor.
Ingerii nu au notiunea timpului terestru, caci lumea as-
trala se gase§te intr-o alta dimensiune, 0 alta stare temporala.
Toata puterea ingerilor provine de la Dumnezeu, ei au un
limbaj anume, comun pentru toti ingerii, care nu este inteligibil
pentru oameni.
Sfantul Toma d'Aquino in lucrarea sa Summa Te%gica,
afirma ca fiecare om are un Inger pazitor care este alaturi de el
de la na§tere §i pana la moarte ~i dincolo de moarte.
Indicand sufletului locul sau dupa moarte, aceea~i refe-
rire a flicut-o ~iTertulian, parintele cre~tinis!11ului,ei sunt ca-
racterizati ca fiinte de lumina, pe care le-a descris Raymond
Moody in lucrarea sa Viala dupii moar/e, precum ~i Elisabet
j
Kubler Ross, descriind desprinderea sufletului in viata muri- .!
bunzilor, cand acesta descrieintalnirea.sufletului
. . de
cu fiinta
lumina cu care comunicau mental. Aceasm comunicare prin .1
energia gandului se face intre toate entitatile invizibile din pla- I
nul astral. Dincolo de lumea oamenilor exista 0 lume de fiinte I
care sunt invizibile simturilor noastre in mod obi~nuitdar omul
poate, pe masura ce evolueaza, ~i-~i treze~te con~tiinta sa
dobandeasca capacitatea de a comunica cu aceste fiinte ~ide a
patrunde in lumea invizibila suprasensibila pentru a descoperi
toam creatia lui Dumnezeu.
Ing~rii cu cele 9 categorii descrise au fost relevate ~i de
Rudolf Steiner exact cum le-a descris ~iDionisie Areopagitul,
aceia~iierarhie cereasca a ingerilor 0 descrie ~iEduard Schure
in cartea sa Evo/u1iadivinii a omu/ui.
jnfliti~arileluate de ingeri sunt acelea ale unor tineri ca
semn al tineretii lor ve~nice~ial primaverii lor ve~nice.Ei apar
imbracatiin ve~mintealbe sau de in fin, iar chipullor straluce~te
ca fulge~l, ace§tia ca sa arate ca sunt spirite pure. Ingerii nu
pot fi atin~i in timp ce demonii se lasa pipaiti, dar ace~tia au
trupul f~nnat din aburi, un trup rece ca zapada.
48

J
 . -- ..... - -. .-- . - ..-----

Am putea spune ca la inceputul creatiei, creatorul s-a di-

vizat pe sine insu~i, fiecare din fragmentele sale din prima
sfera, au avut puteri identice cu ale creatorului.
Aceste fragmente sunt cei mai inalti ingeri. In aceasta
prima sfera nu exista nici 0 forma ci numai lumina perfecta ~i
puritate. Aici se genereaza energia spirituala, aici Wia puterea
de origine Arhanghelul Mihail ~i ceilalti ~ase ingeri ce incon-
joara Creatohll.
In continuareacreatiei,Creatorulimpreuna cu arhanghelii,
au creat urmatorul nivel de ingeri, entitati pure de lumina, pline
de puritate tara forma sau substanta.
In continuare, parti din substanta ingerilor se segmen-
teaza ~i formeaza entimti mai mici de suflet, ultimele diviziuni
fiind scanteia dumnezeiasca ce se afla in fiecare spirit al oame-
nilor. Nu se poate spune ca exista suflete batrane ci numai
spirite mai evoluate decat altele.
Ce afirma biseric.areferitor la spiritul Satanic.
Hristos a venit ca sa strice lucrarea diavolului.
"Cine savar~e~tepac~tul este de la diavol pentru ca de la
inceput diavolul pacatuie~te. Pentru aceasta s-a aratat Fiullui
Dumnezeu ca sa strice lucrurile diavolului (1 Ioan,J, 8)."
Apostolul Pavel arata ca misiunea cre~tinismului este de
a lupta impotriva diavolului. In sfar~it fratilor inHiriti-vain
Domnul ~iin puterea tariei lui, imbracati in toata armatura lui
Dumnezeu ca sa puteti sta impotriva uneltirilor diavolului".
Hristos ii incredinteaza pe ucenicii sai, ca biserica lui nu
va put~a fi invinsa de Satan: ,,$i eu iti zic ti<?ca tu e~tiPetru ca
pe aceasta piatra din zid, biserica mea, fortele iadului nu 0 vor
birui" (Matei 1618).
Biblia vorbe~te despre demoni in mod c1arca despreun
adevar incontestabil. Acestea sunt fiinte spirituale individuali-
zate, personale ~ireale. Ei sunt ingeri rai care au fost creati de
Dumnezeu ca ingeri buni odata cu ingerii angelici. Ei s-au
razvratit impotriva lui Dumnezeu ~iau devenit demoni sau dia-
voli. Conducatorullor
. este Satan sau Lucifer. Satan , inseamna
49
"contrar". Biblia vorbe~te de legiuni de diavoli (Marcu 5.9)
avand 0 ierarhie proprie pe mai multe trepte. .
Lucifer care inseanma purtator de lumina avea un rang
mare in lumea ingerilor, inainte de razvratire. El era chiar inlo-
cuitorul tronului lui Dunmezeu, dar a refuzat sa se mai supuna
lui Dunmezeu~iconsiderandu-se~iel un creator ca ~iDUmnezeu
a vrut sa construiasca 0 lume dupa propria dorinta. Is-au taiat
legatuJjle cu Dumnezeu ~i a cazut din ceruri, dar de~i decazut
~i-apastrat ~tiinta de spirit pur. Dorinta lui este de a indeparta
omul de Dunmezeu ~isa-l atraga in imparatia sa ~ipentru aceas-
ta el recurge la tehtatii ~i pofte trupe~ti.prin mijlocirea gandu-.
lui transmis telepatic omului,-producand0 patima launtrica a~a
afirma Sfantul loan Damaschin, urmeaza consimtirea la pacat
~i apoi taptuirea lui. Momeala diavolului este un bine aparent
caci cum spun.eaapostolul Pavel, nu este de mirare deoarece
insu~i Satana se preface un inger alluminii (2 Cor 11,14).
Diavolul exista indiferent daca noi il percepem sau nu,
el este 0 persoana ~iactioneaza ca 0 persoana. EI intra in pose-
sia sufletului omului prin fenomenul de posedare de catre dia-
vol, el fiind condus dupa vointa diavolului, fiind lipsit-devointa
proprie ~i de ratiunea proprie.
Scoaterea demonilor este 0 practica a bisericii cre~tine,
actiunea diavolului se face in special actionand asupra subcon-
~tientuluiomului sau prin'intermediul unor oameni condu~ide
el. Posedatul executa ordinele satanei in mod incon~tientca ~i
cand ar actiona dupa propria lui con~tiinta, toate acestea sunt
induse de diavol prin inductie telepatica.
Magicienii din antichitate puteau intra in legatura cu dia-
volul.
Culianu spune ca demonii sunt capabili sa produca feno-
mene cinetice impresionante,magicieniicomunicau cu demonii
a~acu}llse face in ~edintelede spiritism astazi.
In oracolele caldeene se realiza aparitia de entitati lumi-
noase}n special Zeita Hecate.
In templele de initiere din antichitate se ob!ineau feno-
mene supranalurale asemanatoare celor obtinute cu mediumii
in zilele noastre.
50
 Incoltirea unui bob de gnlu §i cre§tereainstantanee a spi-
cului se obtine in misterele Demetriei ce se celebra la Eleusis,
sau coacerea instantanee a unui ciorchine de struguri descris
de Sofocle §i Euripide in sarbatoarea vinului ,§ia vitei de vie a
lui Dionysos.
Dumnezeu interzice evreilor orice forma de magie sau
legatura eu demonii, sub pedeapsa cu moartea, ceea ce denoHi
ca oamenii se inchinau de fapt §i diavolului. "Barbatul sau fe-
meia de vor chema mort:iisau de vor vraji, sa moara neaparat,
cu pietre sa fie uci§i" (Levitic 20, 27).
Sfantul Ciprian inainte de a fi convertit la cre§tinism a
fost un mare vrajitor pe timpul imparatului Decius, el a facut
numeroase vrajitorii, el putea produce furtuna, vanturi, tunete
§i ploi~§i putea imbolnavi oamenii.
In Grecia, Dionisos Ie poseda pe Menade, femei ce se
manifestau eu 0 nebunie provenita de la un zeu care era invo-
cat, acestea erau insensibile la durere, fiind in extaz cutreierau
muntii Macedoniei. . -
. Apollon Ie poseda pe Sibile §i pe a§a numitii iatromanti,
adicaprofeti tamaduitori. Se citeaza ca Pitagora, Empedoc1e§i
Epimeride erau iatromanti.
Se relateazadi Epimeridea prezisrazboiulpersancu 10ani
inainte de a fi ucis de spartani, pentru ca profetise infrangerea.
Abaris a prezis un cutremur §i 0 epidemie de ciuma. Ia-
tromantii puteau dirija fenomenele meteorologice prin magie.
Empedocle putea opri vanturile, iar Pitagora ptiteavorbi cu spi-
riteIe mort:ilor.Iatroman"tiiputeau dil1itotii cu con§tiinta lor la
mari distante, astfel Hermotimus din Clazomene putea vizita
locuri la mare distanta in stare de transa, dupa care relata-cele
vazute.
In oracolele din Grecia se invocau mort:iipentru a prezice
viitorul unui client.
Chinezii taoi§tipracticau voiajul astral, adica calatorii in
afara trupului. Voiajul astral era cunoscut §ide calugariibudi~ti"
Vnljitorii din evul mediu recuno§teau ca se inchina dia-
volului, ca §i §amanii vrajitorii cadeau in extaz §i in stare de
extaz participau la 0 slujba condusa de un preot demonic.
51
- - ---
 - -- - -.- --.-

S~batul a avut loc in Italia, in Bretania, in Anglia §i in

Germama. Acesta se tinea in noapte de 30 aprilie spre 1 Mai in
amintirea serbarilor pagane. ~amanii §i vrnjitoriiputeau elibera
omul de fortele malefice sau sa indrepte asupra omului aceste
forte qemonice. Ei puteau actiona §i asupra animalelor.
In 1687vrajitorul Hocque a facut farmece unor vite de pe
domeniul Pacy-sur-Eure fiind condamnat mai inmi sa-fiears pe
rug iar apoi pedeapsa i-a fost eomutata in inchisoare pe viata.
El a marturisitunei iscoade introdusaintentionatin celula,
ca a ingropat intr-un grajd la Pacy-Sur-Eure 0 oala in care ba-
gase 0 substanta vrajita, denumita cele noua rugaminti eu care
omora vitele. .
Vrajitoria putea fi anihilata numai de un alt vrajitor denu-
mit "brat de fier" care locuia in Burgundia, aeesta a fost chemat
§i a dezgropat vraja distrugand-o dar in acela§i timp vrajitorul
"Rocquea murit caci legamantul eu diavolul pe care acesta il
invoc,!se, era un legamant pe viata lui.
In timpul Sabatului avea loe 0 liturghie magica care cu
timpul s-a desprins fiind 0 ceremonie de sine statatoare. In tim-
pulliturghiei negre se foloseau femei goale in scppuri rituale
§i se practicau ~i sacrificii umane mai ales copii. In timpullui
Ludovic al XIV-lea liturghia neagra 0 practicau vrajitoarea
Voissin §i abatele Guiburg.
La 0 astfel de liturghie a participat §i ducesa de Vivonne
§i ducesa de Montespan care doreau sa devina amanta regelui.
Atat vrajitorul cat §i magii se bazeaza pe un pact facut cu dia-
volul. Pactul poate fi facut verbal sau in scris, uneori cu sange,
iar prin acest pact diavolul se punea la dispozitia vrajitorului.
Magia neagra a fost practicata §i deregele Henrie a1II-lea §i din
aceasta cauza a fost asasinat de un fanatic religios, Jacques
Clement.
In cabala sunt expuse cuno~tinte magice §i procedee de
obtiner~a extazului §i a transelor hipnotiee.

52
----
 --....-.-.-

Date din autobiografia Mantuitorului

Intr-o zi pe dind Isus se afla pe muntele Maslinilor, im-

preuna cu apostolii sai, elli s-a adresat in modul utmator:
"Fratilor preaiubiti ~i fii ai bumllui meu Tata, singurii
ale~idin toam lumea. V-am mai spus de multe ori ca eu trebuie
sa fiu rastignit~isa indurmoartea.Sa ma ridicdin mortisa va .
aduc vestea cea buna pentru di ~ivoi sa 0 predicati pentru intreg
pamantul, sa cobor din cer 0 putere asupra voastra care sa va
umple de Duhul Sfant ~i voi sa indemnati pe toti la pocainti'i.
Mai mult cantare~te un pahar cu apa in viata viitoare,
decat toate bogatiile din aceasm.lume.
Mai mult cantare~te un singur pas in casa Tatalui meu
decat toate bogatiile acestei lumi.
Mai mult cantare~teun ceas de bucurie pentru cei drepti
decat 0 mie de ani pentru cei pacato~i, padito~ii vor plange ~i
se vor tanguitara ca nimenisa se indurede lacrimilelor. .
Propovaduiti oamenilor ca: Tatal meu va va cere soco-
teala dupa dreapta cantarire ~iva va judeca pana la ultimul cu-
vant de prisos pe care l-ati rostit.
Cum nimeni nu poate scapa de moarte, nimeni nu-~ipoa-
te ocoli propriile fapte bune sau rele. Nici un putemic nu se va
putea salva cu propria-i putere ~inici un bogat cu toate bogati-
ile sale. .

lata cum am sa va povestesc viata tatalui meu losif, ba-

tranul tamplar binecuvantat de DUmIfezeu.
In ora~ul iudeu numit Betleem in tara lui David s-a nas-
cut un om pe nume losif.
. EI avea doua calimti in viata, era un om intelept ~iun bun
tamplar.
Acest om s-a casatorit ~i a avut ~ase copii, patru baieti
care se numeau luda, losif, Iacob ~i Simeon ~i doua fete, Lisia
~i Lidia. Sotia lui a murit ~i a ramas un copil mic numit lacob.
53
-- ------- --
 Iosif era un om drept ~i credincios in Dumnezeu, el pleca de-
seori de acasa impreuna cu doi fii ai sai pentru a-~i indeplini
obligatiile pe care i Ie impunea meseria lui pentru a-~i cii~tiga
piiinea famili~i sale prin munca fizica. Acest om drept de care
va vorbesc, este I~sif, tatal meu dupa trup. Cu el s-a logodit
mama mea Maria. In timp ce tatal meu era vaduv, mama mea,
o femeie plina de har ~ibinecuviintata,slujea in Templul Dom-
nului, aviind 12 ani. Primii trei ani ai copilariei sale i-a petrecut
in casa parinteasca iar urmatorii 9 ani in Teu-{plulDomnului.
Vazand preotii ca Sfiinta copita duce 0 viata ascetica ~i
cu teama de Dumnezeu, au hotarat sa 0 10godeascacu un om
cinstit pentru ca ea sa nu aiba prima scurgere in Templu caci
ar fi un mare pacat. Au fost ale~imai intiii 12barbati cu numele,
de la 12 triburi, iar dintre ace~tia soqii au cazut pe batriinul
Iosif, tatal meu dupa trup.
Dupa aceasta preotii i-au zis mamei mele: Fecioara mergi
eu Iosif ~isa-l asculti pana cand te vei marita.
Ducand-o acasa pe Maria, in casa lui I-a gasit pe micutul
Iacob, ramas orfan pe care l-a'ingrijit cu multa atentie, deaceea
i s-a mai spus «mama lui Iacob».
Dupa ce a condus-o acasa Iosif a plecat la locul unde
muncea ca Himplar.
M,aria,mama mea, a trait 2 ani in casa lui Iosif pana in
acea zi minunata.
In eel de-aI14-1ea an al vietii sale, am venit salocuiesc
in pantecele.ei din propria mea voie.
Dupa trei luni, de dind ramasese grea, a venit de la lucru
~i Iosif care a fost surprins de starea ei ~i a fost cuprins de
manie ~i de thea, fiind foarte suparat nu a vrut sa manance in
aeea zi ~i dorea chiar sa 0 paraseasca intr-ascuns.
.Dar chiar in acea noapte i s-a aratat trimisul Tatalui meu,
Arhanghelul Gabriel care i-a zis: «Iosif, fiu allui David, Qu-ti
fie teama sa 0 tii in casa ta pe Maria, eaci pruncul din pantecele
sau este rod de Ia DuhuI Sfant. Ea vana~te un fiu care va avea
-numele de Isus, care va pa~te neamurile cu un toiag de fief».
Dupa aeest vis Iosif a hotarat sa 0 tina pe Maria in casa Iui.
54
- - ---<- ---.......
 .. . -.. _..-

. Imparatul August a hotanlt un recensamant ~i pentru

aceasta trebuia ca fiecare sa mearga in locul unde s-a nascut ~i
cum tatal meu s-a nascut in Betleem, a luat-o pe Maria ~i au
plecat spre Betleem. _
Maria, mama mea m-a nascut pe cand se intorceau de la
Betleem chiar langa mormantulRa~elei,sotia patriarhuluilacob,
mama lui losif ~ia lui Benjamin. Acest mormant se afla pe dru-
mul ce leaga lerusalimul de Betleem.
lrod cel mare, acela~icare a taiat capul iubitei mete rude
loan, dorea sa ma ucida crezand ca imparatia mea este din
aceasta lume. Din nou .ingeruli s-a aratat tatalui meu ~iprintr-o
viziune i-a spussa fuga cu mine din ludeea. EI a luat-o ~i pe
mama mea ~i pe Salomeea. Impreuna am fugit in Egipt unde
am stat 1 an de zile pana cand Irod a murit.
Dupa moartea lui Irod ne-am intors in Israelintr-o
., cetate
din Galilea numita Nazaret, unde taml meu ~i-areluat meseria
de tamplar, respectand intocmai legea lui Moise, de~i era in
varsta trupul ii era sanatos ~i nu-i lipsea nici un dinte, el avea
o suta unsprezece ani. Fii sai cei mari Isac ~i Simion s-au in-
surat ~i au plecat la caseIe lor, de asemenea ~i cele doua fete
ale sale s-au maritat. losif ramanand numai cu fiul eel mai mic
Iacob. Eu am ramas acasa cu parintii mei ~i eram foarte ascul-
tator. Manei ii ziceamMama, iar lui losif Tata ~i ii iubeam ~i
eram supus~iintelegator. ..
Dar Iosif se apropia de moarte, ingerul sau pazitor i-a zis:
«vei muri anul acesta» ~i simtind ca 11parasesc puterile.a ple-
cat la len1;salim~iintrand in Templul Domnului a ingenuncheat
~i s-a rugat inaintea altarului:
«Doamne daca s-a apropiat ceasul moqii meIe trimite pe
ingerulMihail~ipe Gabrielalaturide minepana candsufletul .
meu va parasi trupul, tara durere sau tUlburare caci moartea
produce 0 mare durere in orice om, animal domestic sau fiara,
vierme sau pasare. Pentru toate tapturile~ultima clipa a vietii
cand sufletul se desparte de trup este foarte chinuitoare.
Fa ca ingerul meu pazitor pe care mi l-ai dat inca in ziua
na~terii mele sa ma condusa spre tine cu veselie ~ibucurie. Fa
55
---
 --- -.

ca sufletul ~eu sa ajunga la tine Doamne, sa nu cada in mai-

nilepazitorilbr portii ~is.capa-made 0judecata infrico~atoare».
Dupa <:es-a intors de la Ierusalim, Iosif a fost lovit de 0
boala grea care avea sa-l duca la mormant. A~a dar tatal meu,
la 40 de ani s-a casatorit cu femeia sa cu care a mai trait pa-
truzeci ~inoua.
Dupa trei ani cat a trait in casa lui Iosif, cand mama im-
plinise 15 ani, m-a nascut pe mine in chip tainic, despre care
nici 0 creatura nu ~tienimic in afara de mine insumi, de Tatal
meu ~ide Duhul Siant iar Iosif s-a stins din viata in a 26-a zi a .i
.1uniiepep.
Luna epep inseamna luna care incepea pe 25 iunie ~i se
termina pe 28 iulie, astfel ca ziua de 26 epep ar fi 20 iulie, ziua
coincidea cu inceperea anului nou la egipteni ~i cu perioada
'cand apele Nilului incepeau sa creasca. Cuprins de spaima
mortii Iosif a inceput sa se jeleasca:
«- vai de mine ~i de ziua in care m-am nascut;
- vai de pantecele in care am primit samanta vietii;
- vai de genunchii pe care am fost leganat;
- yai de bratele care m-au tinut 'pana cand am crescut ~i
am inceput sa padituiesc;
- vai de limba ~ide buzele mele care de atatea ori au ros-
tit vorbe nelegiuite, au mintit, au barfit ~i au parat pe nedrept;
- vai de ochii mei care au vazut scandaluri;
- vai de urechile mele care au ascultat cu placere vorbe
de~arte;
- vai de mainile mele care au furat lucruri straine;
- vai de stomacul~ipantecelemeIe care au tanjit dupa
imbucatura altuia;
- vai de picioarele mele care au facut rau timpului c;aI-au
.purtat pe carari gre~ite;
- vai de trupul meu care mi-a purtat sufletul instdiinan-
du-l de Dumnezeu creatorul;
- atata tristete I-a supus pe tatal meu Iacob inainte de a-~i
da duhul ~inu ma ocole~tenici pe mine, Dumnezeul, este mij-
56
-----
 . ...-

locitorul sufletului ~i al trupului meu, implineasca-se in mine

voia lui».
Dupa ce a rostit aceste cuvinte eu am intrat in camera
unde statea intins ~i vazandu-l foarte tulburat i-am zis: «Bine
te-am gasit iubit parinte ~i batran binecuvantat». El mi-a ras-
puns: «Fii de 0 mie de ori binevenit caci numai auzindu-ti vo-
cea, sufletul meu s-a mai lini~tit».
Iosifmi-a raspuns: «Cu adevarat Tu e~tiDumnezeu, Tu
e~tiStapanitorul, a~acum mi-a spus ingerul in repetate randuri.
Tu e~ti Isus Hristos Mantuitorul sufletului, al trupului ~i al
cugetului meu. Eu nu ~tiam ~i nu deslu~eam misterul na~terii
Tale pentru ca nu auzisem niciodam ca 0 fecioara ar putea na~te
tara barbat ~i tara sa-~i rupa fecioria». Apropiindu-se ceasul
mortii eu am inceput sa plang. Mi-am adus aminte de moartea
pe cruce pe care urma sa 0 indur pentru viataintregii lumi.Mama
mea s-a apropiat de mine ~i mi-a zis: «Vai de mine fiule uite
cum se apropie moartea de Iosif, batranul bland ~i binecu-
vantat, tatal tau dupa trup, mult iubit ~i cinstit».
Eu i-am raspuns: «Maica preaiubim, orice om nascut in
trup, trebuie sa moara ~itu va trebui sa mori ca ceilalti oameni.
Dar moartea noastra, a tatalui meu Iosif ~i a ta nu poate fi nu-
mita moartea adevarata ci mai degraba viata ve~nica».
Chiar ~i eu voi muri din pricina trupului in care m-am
imbracat.
Apoi am intrat in camera unde era Iosif, tatal meu, eu sta-
team la capullui iar mama mea Maria, la picioarele lui. El ma
privea fix cu ochii dar nu mai putea vorbi, apoi a scos un tipat
puternic ~i ainceput sa se zbata din maini ~ipicioare. Eu i-am
pus mana pe piept ~i am simtit ca se apropie sffir~itul.Mama
mea a simtit cum picioarele i se tacusera ca gheata. Atunci am
chemat pe fii ~i fiicele lui ~i Ie-am zis: «Haideti sa vorbiti cu
tatal vostru chiar acu~ pana nu se-inchidegura pe veci». Lisia,
fiica lui Iosif,s-a adresat fratilor ~i le-a spus: «0 fratilor iubiti,
de aceea~iboaIc1a suferit ~imama voastrc1care a pIecat ~inu am
mai vc1zut-o,Ia feI se intampla ~i cu tatc1Ivostru, nici pe el nu
o sa-I mai vedem in veci», ~i cu totii au inceput sa planga, iar
57
---
 taHilmeu Iosif i~idaduse sufletul eu un suspin adiine. Dupa ee
am alungat pe diavol ~i pe suita lui care venea sa-i'ia sufletul
tatalui meu ~ipe care numai eu i-am vazut, m-am ridieat ~iam
rostit 0 rugaeiune eatre Tatal meu eerese.
«TaUipreamilostiv trimite 0 eeata de ingeri impreuna eu
Mihail impartitorul bunatatilor ~i eu Gabriel vestitorulluminii
ea sa insoteasea sufletul tatalui meu prin eei 7 eoni intuneeo~i
~i nu-Ilasa singur eaei mare spaima va avea eand va vedea
duhurile rele pe malul unui rau de foe, involburat ea 0 mare in
yreme de furtuna. Caei orice om dupa moarte va trebui sa se in-
tati~eze la judecata pentru a se apara».
Dupa ce ~i-adat duhul, ingerii Mihail ~iGabriel i-au luat
sufletul ~iI-au dus in fata lui Dumnezeu, ingerii cantandu-i im-
nuri de slava. Dupa cea murit eu i-am inchis gura ~i ochii.
Cand Ie-am spus fratilor mei Taml vostru a moot, ei ~i-au
~fa~iathainele~iI-auplans multavreme. ,

Eu am spalat trupul tatalui meu Iosif, I-am uns cu bal-

sam ~iam inaltat 0 rugaciune ditre Taml iubit din ceruri pe care
o scrises,emcu propriile degetele inainte de intruparea in pante-
cele fecioareiMaria. '
Am puSmainile pe trupullui Iosif ~i am zis sa nu-l atin-
ga putreziciunea mortii, sa nu-ti putrezeasca urechile, sa nu-ti .
miroasa trupul urat, hainele in care te-'aminve~mantat sa nu se
faea una eu pamantul ~i la fel eamea eu care te-am imbraeat.
Pe eel ce va aduce daruri la mormantul tau in ziua de 26
iulie eu il voi binecuvanta eu 0 multime de daruri cere~ti. Cel
ee va da 0 bucata de paine unui sarac in numele tau, nu va duce
lipsa cate zile va avea.
Dupa ce a fost depus in mormant, Isus ~i-a adus aminte
de tot timpul trait impreuna eu Iosif ~i de durerea despartirii
s-a a~ezatpeste trupul sau ~i a plans mult timp.
«0 moarte, cate lacrimi se nasc din pricina ta, dar toata
puterea iti vine de la cel ee smpane~telumea, de aceea nu te in-
vinuiesc pe tine ci pe Adam §i Eva, caci moartea vine din po-
runca Tatalui meu, moartea vine 0 singura dam ~i atunci este
trimisa de Tatal meu. Moartea asculta de porwica Tamlui meu j
58
I
nu ca Adam care i~potriva voii)ui, a sav.ar~it0 nelegiuire, as-
cultand de cuvintele amagitoare ale Evei, de atunci toata rnp-
tura a fost sortita mortii, din cauza lui Adam a venit moartea in
lume.»"
Iosif a fost inmormantat langatatal sau.
Dupa ce Mantuitorul ~i-a povestit viata alaturi de Iosif,
apostolii i-au multumit ~i I-au intrebat de ce Enoh ~iHie nu au
cunoscut moartea corporala, ei traind ~i acum in corpurile lor
neputrezite, de ce n-ai ingaduit !?itatalui tau sa traiasca mai de-
parte in trupullui? .
Isus a raspuns: "chiar daca Iosif ar fi trait zece mii de ani
tot ar fi trebuit sa moara pana la urma.
Enoh ~i Ilie trebuia sa ramana vii pentru a descrie n~le-
giurile lui Antichrist in fata Tatalui."

..

59
- ---
 De ce i-at,(cernt evreii moartea Mantnitornlni

Isus s-a nascut in sanul poporului evreu din parintii sai

dupa trup, Iosif ~i Maria. El s-a supus legilot iudaice. El a res- I
pectat legamantullui Avram cu Dumnezeul sau~i s-a supus J
circumciziei in a 8-a zi a~acum este prevazut in legea iudaica.
Pr~putul a fost pus intr-o stic1utacu ulei de nard. Sticluta J
ar fi ajuns la .Maria Magdalena care, la moartea lui Isus, ar fi
varsat-o peste capul ~i picioarele lui Isus pe care l-ar fi ~ters
apoi cu parul ei.
Ulterior stantul preput ar fi ajuns la Carol eel Mare care
I-a depus in biserica Sf. Maria din Aix la Chapelle. Mai tarziu
°ajungela Charoux, apoi la Roma in biserica Stanta Sfintilor.
Depus apoi lil Vatican, dupa jefuirea Romei din anul
1527, ajunge la parohia din Calcuta in apropiere de Viterbo
unde se afla ~iastazi (evangheliile apocrife).
Cat timp a stat in casa lui Iosif, Isus a avut 0 cre~terecare
a respectat toate regulile religiei iudaice, astfel in a lO zi de-Ia
.na~tereparintii I-au dus la Ierusalim iar in a 40-a zi a fost dus
la templu a~aocumprevedea legea iudaica.
In tot timpul vietii Isus a fiicut numai mne, a vindecat
bolnavi, lepro~i,ologi, a exorcizat bolnavii posedati ~i a inviat
pe unii din cei moqi.
Daca Islis a respectat legea iudaica, de ce evreii au cerut
rastignirea lui?
Se ~tieca in aIlS-lea an de domnie a lui Tiberiu ~iin al
19-1eaallui Irod, sub consulatul din Ruful ~iRevelion, Isus a
fost arestat, judecat ~i condamnat la moarte prin rastignire. Se
cunoa~teca arhierii ~idoctorii Ana ~i Caiafa, Semes, Oathaes,
Gamaliel, Iuda, Levi Naftalim, Alexandru ~i lair, cu alti iudei i
s-au dus la guvematorul roman, al provinciei Pilat din Pont ~i '/
l-auacuzat pe Isus ca de$i ei $tiau ca este fiul tampIaruIui Josif I
$i al Mariei el pretinde ca este fiullui Dumnezeu $i rege. D ..
60 .
---
j..
.
 asemeni profaneaza zi~a de sambata, sfanta pentru evrei cand
nu ai v~ie sa lucrezi, acuzandu-l ca.face toate acestea cu aju-
torullUl Belzebut, capetenia dracilor.
Cahd I-au adus pe Isus in fata lui Pilat, signoforii care
tineau stindardele puterii romane, varfui stindardelor s-au aple-
cat ~i s-au inchinat. 'Chemati sa dea socoteala in fata lui Pilat,
de ce au plecat stindardele in fata lui IS\ls,signoforii, care erau
greci, au spus ca nu Ie-au aplecat, ci singure s-au aplecat.
Pilat a.poruncit ca signofonii sa fie inlocuiti cu alti 12
barbati care sa tina stindardele ~i i-a amenintat ca daca acestea
nu se vor apleca singure Ie vor taia capetele. Isus a fost scos,
iar stindardele s-au aplecat din nou singure.
Multimea de evrei in frunte cu Ana ~iCaiafa, I(ereau'con-
damnarea lui Isus sustinand ca este nascut din preacurvie ~i
este vrajitor~ise nume~tepe sine fiullui Dumnezeu. .
Dupa judecarea lui Isus, pIlat a spus: "Martor imi este
soarele ca nu gasesc nici 0 vina in omul acesta. Luati-l voi ~i
judecati-l dupa legea voastra", dar evreii au raspuns ca lor nu
Ie este ingaduit sa ucida.
Pilat I-a chemat din nou pe.Isus ~i I-a intrebat: "Tu e~ti
regele iudeilor?" Isus a raspuns: "Spui asta de la tine sau numai
ca ai auzit-o de la altii". Pilat a raspuns: "Oare ~ieu sunt evreu?"
Dar Isus I-a zis: "Imparatia mea nu este in aceasta lume." "A~a
dar e~tirege?" I-a intrebat Pilat.
"Tu zici ca sunt rege, m-am nascut ~i am venit pe lume
ca toti cei din adevar sa asculte glasul meu." "Ce este adevar?"
I-a intrebat Pilat. Isus i-a raspuns : "Adevar din cer, dar pe pa-
mant nu este adevar? Prive~te cum sunt judecati cei care spun
adevfu-ulde catre cei putemici pe pamant", i-a raspuns Isus.
Pilat Ie spune iudeilor: "Eunu sunt vinovat de varsarea
sangelui acestui om". Evreii dispund: "Sa cada sangele lui peste
noi ~ipeste copiii no~tri".
Vazand iudeii ca nu-l indupleca pe Pilat sa-l condamne
au invocat ca Isus spune blasfemii despre Cezar.'
Pilat ii spune lui Isus: "Nu ~tiu cum sa fac cu tine" iar
Isus i-a raspuns "Cum mi-a fost dat''. "Dar cum ti-a fost dat?"
"
61
----
 "Moise ~i profetii au prorocit despre moartea ~i invierea
Inea. "
Pilat Ie spuse atunci evreilor di in ajun de sarbatoarea az-
imilor, se obi~nnie~te sa se elibereze un arestat, pe cine" sa-l
elibe~.eze p_elsus sa:r alt prizonier care a fur~t, numitul Baraba.
Evrenau raspunssa-l ehberezepe Baraba,Jarpe Isussa-l con- 1
.0.

damne la moarte prin crucificare. Pilat a luat apa ~i s-a spaIat

pe maini zicand: "Nu sunt vinovat de varsarea sangelui aces-
tui om dre~t", dar iudeii strigau intr-un cor: "Sa cada sangele
lui peste noi ~i peste copiii no~tri". f
Pilat a hotadit rastignirea~i biciuirea lui Isus laindemnul 1
poporuluievreu care era de fata ~iincerca sa se revolte.El a f
mai hoHirat~a doi rau rncatori Dimas ~i Gestas sa fie crucifi-:
cati ~iei alafuri de Isus. Dus la locul rastignirii, legat la picioare .'
" de ceilalti doi condamnati, I-au luat hainele~i L-atiincins intr-o ~~
bucata de panza iar pe cap I-au pus 0 coroana de spini. I
Dupa rastignire s-a rncut intuneric intre orele 6 ~i9, soa-
rele a disparut iar catapeteasma Templelor s-a rupt in doua,
Isus a zis pe cruce: "In mainile tale imidau duhul"..
Dupa ce L-au dat jos de pe cruce I-au inrn~urat iIitr-un j
cear~afcurat,L-aua~ezatintr-unmormantpregatitdelosif din oi

Arimateia (Evanghelia lui Nicodim).;

Erau motive de condamnare la moarte a lui Isus acuzele ~
. evreilor, faptul ca vindeca bolnavi sau ca se adreseaza creato-!
rului cu apelativul de "Tatal nostru ceresc"?" "
Cu siguranta ca nu, atunci de ce au fost atat de inver~u-
nati conducatoriireligio~iai evreilorsa-I ceara condamnarea °

lui la moarte?
Se ~tiecti in tot ceea ce a rncut Isus in timpul vietii a fost
invatat de initiati in templele de initiere din antichitate, dar in
acele temple, cuno~tinteezoterice ~ioculte privind omul, Dum-
nezeu ~i cosmo gonia universului era secreta, iar divulgarea
celor p'rofani era condamnatii eu moartea prin tiiierea capului.
Cu siguranta ca Sinedriul, care avea aceste cuno~tinte,vazand
dezvaluirile rncut~de Isus nu numai apostolilor Lui pe care I-a ".
initiat,dar"incercandsa Ie expuna ~imu1timiicare 11asculta, "

62
-----
I
I
considera ca El a triidat secretul templelor antice ~i aceasta I-a
atras condamnarea la moarte.
Se ~tie ca inaintea arestarii lui in Gradina Ghetsimani,
Isus I-a vizitat acasa pe Nicodim caruia I-a expus multe cuno~-
tinte pe care Ie aveau numai initiatii.
Evangheliile apocrife dezvaluira ca la moartea lui Iosif,
tatal dupa trup a lui Isus, felul cum s-au a~ezatlanga muribund
Isus, la capatullui Iosif ~iMaria la picioare, amintea de cultul
din Egipt a~acum stateau Horus ~i Isis la moartea lui Osiris.

..

63
 Cuvant de incheiere

Din toate timpurile oamenii au fost impresionatide feno-

mene pe care nu au putut sa Ie explice poo legi fizice: levitatia,
serierea automata, premonitia sau retroeognitia, inspiratia ~i
revelatia, ca sa amintim numai unele dintre acestea, ceea ce i-a
determinat pe oameni sa creada intr-o forta supranaturala.
Pentru a Ie putea expliea trebuie sa admitem ca in univers
coexista doua lumi paralele, una materiala care este supusa
legilor fizice.~i 0 alta lume imperceptibila simturilor noastre,
lumea suprasensibila sau lumea spirituala.
Aceasta lume spirituala 11are in centru pe Dumnezeu,
'apoi ierarhia cereasca a ingerilor, dar ~i a sp~riteloroamenilor
decedati care sunt nemuritoare. Energia spirituala este data de
aceasta lume spirituala eu 0 putere ce nu poate fi comparata
prin nici 0 alta energie. Ea este mult mai mare decat energia
atomica,data de dezintegrareaatomilor. '

Energia spirituala este formam din elemente necunoseute

dar care se pare ca sunt asemanatoare energiei ce formeaza
.gandurile oamenilor.
Prin gandirea divina, Dumnezeu a ereat universul; prin
gand poate comuniea toata creatia lui,'oamenii pot eomuniea
intre ei prin telepatie dar pot comunica amt eu plantele cat ~icu
animalele, caci ~i acestea receptioneaza gandul omului ~i ii
inteleg sensul.
Gandul este nemuritor, el ramane in con~tiinta astrala a
spiritului dupa moarte ~iprin aceasta c<?n~tiintaastrala a spiri-
tului dupa moarte poate comunica cu oamenii de pe pamant,
tot in mod telepatic. Spiritele pot comuniea ~i intre ele dupa
legi divine .create de Dumnezeu. Gandirea divina data de
spiritele din planul astral formeazii energia spiritualiiprin care
se pot produce diverse fenomene numite paranormale,ciiciele
nu pot fi i'ntc1eseprin legi fizice. .
64
J
 -
Manifestarea acestei forme de energie spirituaHia stat la
baza tuturor credintelor religioase, fie ca a fost vorba de omul
primitiv:,fie ca n~referim la aparitia ~isustinerea marilor religii
monotelste, budlsta, mozaica, cre~tinasau islamica.
Pentru a se putea transmite oamenilor de pe pamant a fost
nevoie de intermediari care sa primeasca aceasta energie spiri-
tuala ~isa 0 puna In aplicare.
Ace~tiintermediari se numesc mediumi spirituali'~imulti
dintre ei au fost numiti "sfinti".
Foqa energiei spirituale se poate manifesta In fantome
materializate care vorbesc ~ise comportii ca ~i oamenii vii. Ea
se poate transmite oamenilor sub forma de voci venite din
neant sau forme vizuale, luminoase, ~a cum a fost cazullui
Moise pe Muntele Sinai cand un Inger I-a aparut Intr-o lumina
data de un rug care de:?ise parea ca arde, el nu ardea, era nu-
mai cuprins de 0 lumina asemanatoare focului iar ingerul I-a
vorbit ca ~icand era un om cu viu grai.
Prin viu grai Moise a primit cele 10 porunci pe muntele
Sinai, iar In interiorul acestei caqi yom Intalni numeroase ca-
zuri de mediumnitate prin care energia spirituala s-a transmis
unor mediumi. Sub forma unei voci divine I-a vorbit:?iingerul
Gabriellui Mahomed caruia i-a dictat Coranul. $i Pavd, in
drum spre Damasc, a auzit vorbele lui Isus Hristos: "Saule,
Saule de ce ma prigoniti". Se :?tieca Pavel, de fapt pe numele
sau adevarat Saul, era avocat :?ipleda impotriva cre~tinilor,
luand parte personalla uciderea apostolului $tefan prin lapi-
dare.
El mergea la Damasc pentru a aCUzaalti intemnitati cre~-
tini, aceasta minune petrecuta pe drumul spre Damasc I-a de-
terminat pe Pavel sa devina eel mai aprig sustinator al cre:?ti-
nismului.
Daca univetsul este format din existenta acestor doua
lumi, una materializata :?ialta spirituala, primordiala a fost
energia spirituala.
Evanghelia dupa loan spune "La inceput a fost euvantul
~i cuvantul era la Dumnezeu ~i Dumnezeu a fost cuvantul".
Aceasta lnseamna ca tot ce exista din punet de vedere material
I 65
tI
a fost tacut prin puterea gandului dici cuvantul traduce un gand
vorbit.
Spiri~l, prin fOI1aspirituaUi,creeaza materia, iar omul a
f?st creatpnn fOI1aspirituaUia lui Dumnezeu ca ultima creatie
~lcea.mal desavar~ita.Perpetuarea vietii pe pamant este asigu-
rata ~l deterniillata tot de fOI1aspiritului.
Omul este alcatuit din trup, suflet ~ispirit. Spiritul omu-
lui trimis de Dumnezeu la reincarnare este prezent chiar din
momentul fecundarii oului de spermatozoid ~i el conduce la
formarea ~idezvoltarea embrionului dupa legi divine prestabi-
lite. Eli~i fornleaza mai mtai corpul astral care va determina
sufletul omului ~icorpul eteric, un corp de energie ce formeaza
matrita pe care se dezvolta corpul fizic.
Toate fenomenele mediumice pe"careIe creeaza anumiti
mediumi se datoresc foI1eispiritului. In planul astral spiritul
i~iconsacra con~tiintape care a capatat-o in plan material, indi-
vidualitatea, pe care a avut-o omul in plan fizic. Cel mai bine
se observa aceasta, atunci cand se materializeaza 0 fantoma.
Intotdeauna ea spune ca reprezinta spiritul unui om mort reco- <.'
mandandu-se cu numele persoanei respective. In materializarea
fantomei Katie King, pe parcursul a trei ani se recomanda a fi.
spiritul materializat allui Annie Owen Morgan, decedam.
Toate religiile monoteiste cred intr-un singur Dumnezeu,
creatorul universului ~itoate sustin 0 ierarhie cereasca a inge-
rilor.
Moise i-a spus faraonului Egiptului pe cand se afla in
captivitate "Universul este plin de puterea Dumnezeului nos-
tru. EI a existat inainte de a fi fost cream lumea ~i va exista ~i
dupa ce lumea va fi luat sfar~it. EI este cel care te-a format ~i
care a pus in tine suflul de viata. EI este cel care a intins cerurile
~i a pus temeliile pamantului. Glasul sau sfa~ie flacarile arza-
toare, tope~temuntii, face tandari stancile, arcul sau este focul,
sagetile sale, flacarile, sulita sa, 0 taclie, scutul sau norii, sabia
sa, fulgerul. EI a format muntii ~i dealurile. Elle-a Inve~man-
tat cu iarba. El face sa cada ploaia.~i roua. EI face sa creasdi
ierburile. EI formeaza ~i embrionuI in pantecele materne ~i11
aduce in stare sa iasa de acolo viu" (Exod R. 5.14).
66
 Universul~a cum il descrie Talmudul, este locuit de doua
catego~i .~e~i~te: .elionimii adica fiintele de sus sau ingerii ~i
tahtommll adlca fimtele de rasa omeneasca. Tot in Talmud se
scrie di tronullui Dumnezeu este inconjurat de ingeri care sunt
fiinte !naripate sa zboare pe pamant (Facerea 1,30).
In Talmud se serie c~ ingerii au fost creati de Dumnezeu
in a doua zi a creatiei din fluviul de foe. Talmudul mentioneaza
chiarnumeleing~rilor. '
In fruntea ierarhiei ingerilor se afla patru Arhangheli: Mi-
hail, Gabriel, Rafael ~iUriel.
Mihai~este la dreapta lui Dumnezeu, Uriel este la stiin-
ga, Gabriel se afla inaintea lui, iar Rafael se afla inapoia lui.
Mihail ~iGabriel ar fi cei mai importanti ingeri, ei au fost
cei doi cavaleri de onoare la casatoria lui Adam, celebrata de
insu~i Dumenezeu (Geneza R 8,53) ~i au stat, ~i au asistat la
inmormantarea lui Moise (Denteronumulll,lO). Fiecare popor
are in~erul sau, Israelulll are pe Mihail.
Ingerul Gabriel a avut mai multe insu~iri. El a fost unul
din cei trei ingeri care I-au vizitat pe Abraham ~itot el este ace-
la care a distrus Sadoma.
Rafael este ingerulvinpecator, ell-a vindecatpe Abraham
cand acesta s-a imbolnavit dupa ce a fost circumscris.
Uriel reprezinta lumina, prin el oamenii au capatat cu-
noa~terea despre Dumnezeu.
In angelogia ebraica sunt date nume la multi alti ingeri.
Jurcami, print al grindinei;'Ridia, print al ploii; Rahab, print al
marii;]-.aila,print al noptii ~ial concePtiei;Duma, print al moqii.
Ingerii formeaza familia lui Dumnezeu. Uneori intre ei
se isca dezacorduri ~i aceasta tulbura pacea pe pamant.
Sufletul omenesc vine din cer, iar timpul vine din pamant,
spiritulse intoarcela Dumnezeu. -

Este de subliniat faptul ca Isus Ii s-a adresat apostolilor

spunandu-Ie "VOllava este dat sa cunoa~tetisecretul imparatiei
Iui Dumnezeu, celor de afara insa toate aceste lucruri Ie vor fi
mcute cunoscut in piIde" (Marcu 4,11).
67
i
 - ------

, Aceastareferirelaun "secret"continnafaptulca in afara

de cW?o~tintel~ezoterice,exterioarecareputeau ti rncutepublice,
el mal avea ~l alte cuno~tinte ezoterice pe care nu Ie pu~eaex-
punetuturor. .

Aceste cuno~tinteascunse erau tinute secret in tr,ate cul-

turile antice, indiana, sumeriana, persana, egipteana, greaca ~i
ebreica ~i era la fel ~i la primii cre~tini, cuno~tintele oculte nu
trebuiau dezvaluite poporului caci nu era pregatit ca sa Ie inte-.
leaga. -
Aceste cuno~tinte oculte sau ezoterice se bazau pe inte-
lepciupea initiatilor, obtinute in templele de initiere.
In toate templele de initieredin antichitate,fie ca erau cele
din Egipt, Grecia sau India, ultima faza de pregatire a invata-
ceilor din templu.era petrecerea a 3 zile ~i 3 nopti intr-un sar-
cofag. Exact ce se petrecea acolo a ramas un mare secret. Se
~tienumai ca corpul celui ce unna sa se initieze, se odihnea in
sarcofag, intr-o stare cataleptica, iar cu con~tiinta ~i corpul as-
tral i~i parasesc corpul tizic, pentru a pleca intr-o calatorie a
sufletului, nu se ~tieexact daca pentru realizarea acestui "Voiaj
astral", i se administra 0 bautura magica, sau se foloseau anu-
mite tehnici de respiratie tehnica de masaj, sau efecte acustice.
Sarcofagele gasite in piramide sau In templele egiptene
simbolizauni~teeo~ciugede piatra. '
Ele nu au fost niciodata foloSitepentru a ingropa mortii,
ci numai pentru realizarea desprinderii con~tiintei ~i corpului
astral de eel tizic ~icalatoria lui in lumina invizibila a spiritelor.
In tot timpul acestor caIatorii,de initiere,avea c1,1el con~tiintade
sine. El se vedea a~acum gande~tein inima lui, fie situatii bune,
tie rele. El traie~te, dar acum ~tie cum este moartea. Aceasta
experienta Ii schimba total conceptia despre viata. In timpul
desprinderii, sufletul patrundea in a 4-a dimensiune, el invin-
gand moartea.
Astfel de temple in Egiptul antic au fost la Memfis,
Helio]?olis,En Gadi, in Piramide, la Luxor ~i la Teba.
. In htoria Monarhilor in Egipt Rufinus scrie ca multi
calugari emiti, care au trait la marginea de~ertuIuiposedau ace-
Ieputeri magice despre care se credea di IslisHristos le-a trans-
68
 - --- . -- -- .-' -.

mis mai departe ucenicilor sib: darul profetiei,

00 0 0 0 " al vindedirii al
con~tllntelonmce, al vorbirii In diverse limbi ~ichiar de levita-
tie pe apa. .
Secretele templelor $i misterelor au ramas bine pastrate,
dezvaluirea lor fiind urmata de pedeapsa capitala.
Aspirantul dupa ce mai Intai era testat, era avertizat ca
are.de trecut examene grele, pentru care se cerea 0 ~are rezis-
tenta'~iun curaj de a Infrunta moartea.
EI era condus la caderea noptii de doua ajutoare de pre-
oti In interiorul templelor, ni~te trepte de piatra n conduceau
Intr-un labirint subteran, Intunecos, i se da 0 mapa cu petrol ~i
era anuntat ca trebuie sa pa~easca Inainte, In urma lui se Inchi..
dea 0 u~a'care era zavorata, el ramanand singur, mergea mai
departe catre 0 ni~aIn zid ~ipatrundea cu greu Inauntru, nemai-
putand sa se Intoarea. In fata Ii apare 0 apa neagra cu ~erpi ~i
reptile. In mijlocul apei aparea 0 stanca pe care trebuia sa se
urce. Parcurgea apoi 0 scaritil ~iIntalnea 0 noua ni~a pe care 0
trecea ~iajungea Intr-o sala mare unde se auzea 0 voce: "Preotii
nu doresc decat zestrea ta pentru templu, ei te due la pierzanie,te
lasa sa mori. Urmeaza-ne, noi ~timdrumul". Daca ceda acestei
ispite, era vai de el.
Daca respingeaaceastaispita,din Intunericapareaun preot
In costum alb care ii lauda neclintirea, apoi n'conducea In cela-
lalt capat al salii, unde se himinau portrete in picturi, ale unor
oameni ~ianimale, apoi strabatea 0 galeria cu cranii ~i schelete,
~i el se simtea ca ~i cum ar fi murit ~i trecea printr-un regat al
moqilor. Se auzeau apoi ni~tevoci, care Ii spuneau de de~erta-
ciunea lumii. Numai daca rezista la toate acestea el putea sa
invinga moartea.
Apoi i se dildea 0 bautura care Ii dildea 0 perceptie ma-
rita, probabil ca continea mescalinul, ~iputea obtine telepatia,
clarviziunea ~i retrocunoa~terea.
I se arata astfel drumul sufletului dupa moarte care duce
la nemurire. El cillatorea cu con~tiinta ~i sufletul sau indepen-
dent de corpul fizic, timp de 3 zile ~i 3 nopti.
69
 - _.- .-. - . - - -- - -- -- _.- -- -. _.-

In final ajungea intr-un loc unde i se aratau femei care il

serveau cu mancaruri ~ibauturi, iar una dintre ele cauta sa-l se-
duca.
Daca este invins de ispitirea acestei tinere, el cadea in
incercareasa ~iera respins in mod ru~inossau ramanea ca sclav'
toata viata in templu.
Daca nu cadea ispitei un preot il conducea intr-un solar
stdHucitoral templului, in fata lui sta chipul stralucitor al divi-
nitatii iar in planul al doilea il a~teptaualti preoti care ii trans-
miteau ultimele secrete, astfel el afla despre nemurirea sa.
Ultimul secret allui Osiris era: "Oamenii sunt zei muri-
tori, iar 2JeiiSlIDtoameni nemuritori".
Se ~tie .ca nu exista numai cele patru evanghelii, .zise
sinoptice, mai exista inca 8 sau 10. Exista evanghelia lui Toma
~i Filipe, evangheliile egiptenilor, evanghelia evreilor, evan-
ghella lui Petru ~i evanghelia Mariei Magdalena, evanghelia
lui loan scrisa in 110 dar acesta nu este aposto1ul Ipan, nici
unul dintre evangheli~ti'nu au fost contemporani cu Isus.
Se banuie~te ca Isus a stat 0 perioada la Alexandria unde
ar fi cunoscut cerul gnosticilor, 0 mi~care spiritual-religioasa
care tindea spre cunoa~terea ~tiintei divine. I~ei foarte tipice
cum ar fi prezenta unei sdintei divine in om, care ar fi mantuit
prin perechea sa divina, prin eul sau ceresc.
. Evanghelia lui Toma este la fel de veche ca ~icele ale lui
Marcu, Luca ~i Matei.
Se crede ca Toma Didimos, a studiat impreuna cu Isus
la Museion in Alexandria ~i au ramas apropiati.
Ulter:,iorToma a devenit medic la ~coala de preoti din
Chorozih. In timpul celor 3 ani cat Isus a propovaduit, Toma
I-a insotit ca un adevarat maestru de ceremonii. Gnosticii cre-
deau in accesul direct al oamenilor la Hristos ~iDumnezeu iar
Oltodoc~iiprin intermediul unei ierarhii, de la episcopi la preot.
Gnosticiicredeau ca Isus i-a initiatpe ucenici dupainviere,
pe 0 durata de 550 de zile, iar in cartea evreiasca iniiltarea lui
Isaia, aparut5 in jurol anului 110 dupa Hristos, este p~evazuta
o perioada de 545 zile. Nu se cunoa~te originea acestor docu-
mente, dar ca ucenicii urmau sa fie initiati, se gase~te scris in
70
I
 -- -

e~anghelia lui loan 16-25. "V-am spus aceste lucruri in piIde,

vme ceasul cand nu voi mai vorbi in pilde ci va voi vorbi des-
chis despre Tatal."
Intr-o scrisoarea hii Petru catreFilip, se spune cum ca Isus
le-a aparut dupa rastignire pe muntele Maslinilor, unde apos-
tolii se rugau. A aparut 0 lumina mare, astfel ca muntele a stra-
lucit in fa!a celui care aparea ~i 0 voce le-a strigat: "Ascultati
eu sunt Isus Hristos care este cu voi pentru eternitate".
Gnosticii nu credeauin pacatul originar, ei credeau mtr-o
lupta intre foqele raului ~ifoqele bineluL Dumnezeul primor-
dial al Gnosticilor este un Dumnezeu Tam-Mama.
Femeia este egala cu barbagll. In viata bisericeasca pe
rand la cre~tini, islamici ~i iudaism, femeia este exclusa de la
preotie.
Edgar Cayce a marturisit in transa ca Isus s-a instruit
intr-un templu esenian de pe muntele Carmel. Esenienii cre-
deau in nemurirea sufletului ~i ca el i~i alege un anumit cuplu
de parin!i, ca el ~tiedinainte cand se va na~te,ca sufletul are un
anumit destin.
Este exact invatatura secreta indiana a Karmei.
Intr-o scrisoare' a lui Clemens din Alexandria catre ele-
vul sau Theodor, se relateaza despre 0 evanghelie secreta a lui
. Marcu, 0 evanghelie spirituala pentru cei ce ravneau spre
desavar~ire. Scrisoarea a fost scrisa in anul 170 dupa Hristos,
autorulscrisorii,~tieca Hristos detinearangul de hierofant-
preot egiptean al misterelor. -
Toate cuno~tinteleezoterice pe care Isus le-a predat uce-
nicilor sai, sunt identice cu cele obtinute de initiati in templele
de initiere din antichitate, sufletul i~i continua viata astral a
dupa moarte ~iva reveni la reincarnare cu un destin prestabilit
ca printr-o suferinta in materie sa se elibereze in final de aceas-
ta, atunci dind nu va mai fi trimis intr-o alta reincarnare, nu va
mai fi supus ciclurilor reincarnarii.
Inlucrarea gnostica Pistis Sophia, Isus explica faptul di
el Insu$i I-a retrimis pe pamant pe Ilie in corpul lui loan
BotezatoruI.
71
 . ~i evangheliile canonice fac referiri la doctrina reincar-
narii, astfel lsus ii spune lui Matei (11, 14, 15): ,,~i daca vreti
sa intelegeti, el este Hie care trebuia sa vina, cine are urechi de
auzit sa auda".
Dupa schimbarea la fata, el spune: "Dar va spun ca Hie
a ~i venit ~i ei nu I-au cunoscut, ei au mcut cu el 'ce au vrut"
(Matei 17-22).
I
Intr-un alt fragmentbiblic, referitor la reincarnare"In- I
vatatorulecine a pacatuit,omul acesta sau parintiilui, de s-a ,
nascut orb" (loan 9, 12). !
Cuin ar putea sa pacatuiasca un om pentru a se na~teorb. .1
Intrebarea ucenicilor se referea la doua variante, fie 0 boala
mo~tenita, fie 0 consecinta a unor pacate, petrecute inainte de
n~tere, deci intr-o viata anterioara. lsus le-a raspuns: N-a paca-
tuit nici omul acesta, nici parintii lui, ~i s-a nascut a~a ca sa
arate in ellucrarile lui Dumnezeu. Sufletul acestui om ~i-aales
cu buna ~tiintaorbirea pentru ca in aceasta viata terestra sa in-
vete 0 anumita lectie".
Se ~tieca reincarnarea a fost scoasa din Noul Testament
in anul 553 de catre Consiliul de la Constantinopole de catre
imparatul lustinian, printr-un vot politic; reprezentantul episco-
piei de la Roma, Papa Virgiliu, pentru a vota impotriva reincar-
narii a fost sechestrat ~i obligat apoi sa voteze ~i votul a fost 3
pentru scoaterea doctrinei reincarnarii cu 2 pentru a nu fi scoa-
sa, deci cu 0 majoritate de un vot.
Din toate dateIe de care dispunem ne dam seama ca lsus
a cunoscut perfect initierea din templele din Egipt sau 'cele care
se mceau in Grecia la Elensis. Pe de alta partea a~a cum s-a
scris, prin spiritul sau superior, eel mai pur care a venit pe pa-
mant, poseda 0 vasta mediumnitate, de premonitie, de retro-
cognitie, de levitatie, de materializari de pasari vii, de materia-
lizare ~iaematerializare etc.
Credintelereligioaseale celor patru mari religii mono- ;

teiste, se baz~azape invataturile obtinute in templele de initiere

pe de 0 parte §i pe starea de mediumnitate a .celor patru mari in-
temeietori ai acestor eligii. /.

72

-- ---
 De ce s-a.Cacut Dumnezeu om
in sanul poporului evreu

Poporul evreu este poporul ales de DumnezeiIpentru a-I

trimite pe Fiul sau sa se nasca in sanul sau.
Sa vedeminsa ce reprezinm~ide unde vine poporulevreu.
Istoria evreilor se intinde pe 0 perioada de treizeci ~i cinci de
secole. Ei se gaseau inainte de era cre~tina in peste 0 suta de
ora~edin Europa, Asia ~iAfrica, iar istoria lor s-a incruci~atcu
un ~irde civilizatii:ebraica,orientala,iudeo-islamica,iudeo-ITan-
ceza, iudeo-germana, iudeo-polona ~i iudeo-americana.
Evreii au plecat din Mesopotamia pentru a se stabili in
tara Canaanului, trecand de la religia politeista la religia mono-
teista. .
Canaanul era denumirea straveche a Palestinei ~iel a fost
cucerit de israeliti, reprezentand litoralul fenician al Marii
Mediterane.
In cartile lui Moise sub denumirea de canaaneeni se inte-
leg toate popoarele care.au locuit acolo inainte de cele 12 tri-
buri ale lui Israel, inclusiv tinuturile ce se intind de la Iordan
spre rasarit.
Primii evrei se ocupau cu cre~tereavitelor ~ia agriculturii.
Primeleora~eevreie~tisunt Dr ~iHaran, situatein Mesopotamia.
Din Haran, ora~situat in nordul Mesopotamiei,langa raul Balik,
afluent al Eufratului, a plecat Avram din porunca lui Dumne-
zeu pentru a cuceri Canaanul, despartindu-se de tara sa de ori-
gine. Atunci cand Canaanul devine 0 provincie egipteana,evreii
au trecut in Egipt unde puteau sa beneficieze de conditii de via-
ta mai bune, aceasta intamplandu-se pe vremea lui Iosif; la in-
ceput ei au stat in Egipt cu asentimentul egiptenilor, apoi impo-
triva vointei lor. in anul 1739 fnainte de Hnstos, Egiptul este
oc~pat de un popor de origine asiatica,Hicso$ii,care va ocupa
Eglptul pana fn 1~50fnainte de Hristos. intrucat Hicso$ii s-au
73
 bazat pe sprijinul poporului evreu, atunci dind ace§tia sunt iz-
goniti de egipteni, evreii vor fi persecutati, fiind inrobiti, timp
de patru secole.
Din momentulin care Iacob, fiullui Isac, i§i schimba
numele in Israel, evreii se vor numi fiii lui Israel, iar mai tar-
ziu poporullui Israel.
De§i evreii erau inconjurati de ideile pagane ale locuito-
rilor unde traiau, credinta lor intr-un singur dumnezeu a ramas
neschinibata. Dumnezeul fiilor lui Israel nu poate fi localizat §i
nici reprezeatat; el fiind acela care I-a condus pe Avram din
Mesopotamja §i Tara Canaanului. Acest Dumnezeu a facut un
legamantcu Avram pe care I-a reinnoit cu fiul sau Isac, apoi cu
Iacob fiullui Isac, care a luat numele de Israel. Dumnezeullui
Israel nu poseda un nume propus, el fiind denumit cand Dum-
nezeul eel atotputemic, Dumnezeul Suprem, Dumnezeul Ceru-
olui§i al Pamantului, Dumnezeullui Avram §i allui Isus.
Cand Moise va cere rugului arzand pe muntele Sinai,
dezvaluirea numelui propriu allui Dumnezeu, el prime§te cele-
brul raspuns "Eu sunt Cel ce sunt" (Ie§irea 3,14).
Segregatia impusa de egipteni, interzicea orice amestec
intre etnii, cu toate acestea poporul evreu a reu§it sa-§imentina
identitatea prin permanenta traditiilor religioase, prin conser-
varea limbii ebraice.
In timpul robiei egiptene apare Moise ca mare conduca-
tor al poporului evreu, un mare luminat, vizi.onar,revolutionar,
eliberator, conducator de oameni, legiuitor §i intemeietor de
religie, atribute care-l facpe Moise sa devina parintele poporu-
lui evreu. Moise este eel ce scoate pe evrei din robia egipteana.
Moise restabile§te Legaturacu Dumnezeu, prin "Lega-
mantul LuiDumnezeu" cu poporul evreu. Clauzele au fost sta-
bilite pe MunteLeSinai prin proc1amareaDecalogului ~iDum-
nezeu se angajeaza sa conduca poporul evreu pe pamantul
Fagaduintei, eLil va ajuta sa inlature populatii1edin Canaan §i .

s8-1 cucereasca, dar Israel trebuie sa respecte Legea denumita J

Tora, un ansamblu de legi morale §i rituale. Tora nu contine o .

numai cele 10 porunci, ea cuprinde un numar de. 613 iegi

74
-- J
,
 . -- -
-- ----

privind legislatia familiei, in domeniul socio-economic,politic,

cultural ~iritual. Poporul evreu trebuia sa intemeieze in Canaan
o societatedreapm~iarmoniasa,tadind din Israel un popor stant.
Iosua succesorullui Moise a impartit tara intre cele 12 triburi
care corespund celor 12 fii ai lui Iacov: Ruben, Simeon, Lev;
Iuda, Naftali, Gad, Aser, Isamar, Zabulon, Iosif ~i Beniamil:
De fapt au fost 13, tribullui Iosiffiind impartit in doua tribun
Efraim ~iManase.
Dar intrudit tribului lui Levi is-au atribuit functii sacer-
dotale ~i nu a primit teritoriu, din punct de vedere g~ografic,
au fost doar 12 triburi.
Jara se intindea deoparte ~i de alta a Iordanului.
Intre aceste triburi s-au iscat certuri, ceea ce a condus Ia
dezbinarea tarii ~i ei fiind din nou colonizati de Cannaneeni.
Expansiunea Filistenilor, 0 populatie greaca din Asic:
Mica a condus Ia 0 ~i mai mare asuprire a poporului evreu
Triburile sunt reunite de Samuel, un conducator energic ~i au
hotarat sa-~ialeaga un rege, pe Saul, care i-a invins pe filisteni,
el murindin lupta.
Succesorii sai, mai intai David ~iapoi fiul sau Solomon,
vor intemeia statuIputernic allui Israel.David alege Ierusalimul
drept capitala statului evreu, numind un guvemator, un admi-
nistrator central ~i functionari legali. Este epoca marelui Israel
. carese intindedin EgiptpanainBabilonia,cuprinzandpenin-
I sula Sinaipana la MareaRo~ieca ~i0 parte din actualaSirie.
In vremea lui Solomon, tara atinge apogeul, gloria lui
Solomon este consfintita prin Templul din Ierusalim a carui
constructie a durat ~apte ani de lucrari costisitoare ~idificile.
Dupa moartea lui-Solomon,poporul s-a razvratit caci nu
dorea 0 conducere centraia ~iautoritara; unul din guvematorii
sai Ieroboan a condus 0 revoita care a dus la naruirea regatului,
triburile recapatandu-~i libertatea.
Doar tribullui Iuda a ramas credinciQsdinastiei davidiene
care se va uni apoi eu tribul1ui Beniamin.
Celelealte 10triburi I-auales ca rege pe Ieroboan.Imperiul
lui Solomon se divide in douiiregate evreie~ti eu destine sepa-
75
 rat~:Cele 10triburi conduse de tribullui Efraim a ocupat nordul
tam cu capitala la Samaria ~i ia numele de Israel.
CeUilaltregatla Suda luatnumeleluilehuda(Iuda)spri~ .
jinindu-se pe Ierusalim. .
Regatullui Israel a durat doua secole ~iva dispare In anul
721 inainte de Hristos, cazand sub ocupatia asirienilor iar re-
gatullui Iuda.va dura 0 suta cincizeci de ani.
In regatul Israel a existat 0 mare instabilitate politica Cll
lovituri de stat ~i revolte. Pe parcursul celor doua secole s-au
succedat la tron 19 regi, suferind 0 putemica influenta straina
in special cultullui Baal. . - ,
Regatullui Iuda ramane credincios dinastiei lui David ~i
religiei traditionale. Cele doua regate se vor luptalntre ele ~i va
duce la distrugerea regatului Israel. . .

I Regatul Israel a dispatut primulln 721, regele asirian

Sargon a pus stapanire pe Samoria, iar In regatul nimicit se pro-
duce un schimb de populatii ~i desparte astfelln Asiria IOdin
cele 12triburi ale lui Israel,In locullor se vor a~ezaMesopotamii
care vor fonna un sincretism pagano-iudeu Samaritenia.
Regatullui Iuda devine un protectorat asirian, supravie-
tuind prin politica de neutralitatepropovaduita de profetul'Isaia~.'
Mai tarziu sub conducerea lui Iosia (640-609) regatul cunoa~te
o rena~tere,dar acesta este ucis In urrna conflictului dintre egip-
teni ~ibabilonieni ~iregatul fndeii, devine mai Intai protectorat
egiptean ~i apoi babilonian.
In.urma unei revolte, babilonienii trec la 0 represiune
brutaHi~i In ~97 Templul este jefuit ~i populatia de elita este
deportata. .

o noua revolta a evreilor este Infranta ~itara este devas-

tata. Templul este incendiat In 586, iar aceasta zi devine zi de
doliu national.
Cu toate acestea ideile religioase se vor pastra iai actiu-
nea profetilor are 0 jmportanta politica ~i spirituala.
Profetii sunt purtiitoriide cuvant ai Iui Dumnezeu iarre-
ligia lor are Ia baza recunoa~terea suveranitatii Iui Dumnezeu
asupra naturii ~i a istoriei: Dumnezeu a co~ceput universuI
76
dupa un plan pe care doar EI il cunoa~te. Prima datorie este
aceea de a-~i cunoa~te creatorul.
. Pe.ntruerofeti, Dumnezeu este in acela~i timp Dragoste
~l Seven tate, Indurare ~i Dreptate. EI pedepse~te aspru pentru
ca iube~tecu tarie. .
Pentru profeti mantuirea umanitatii este consecutiva celei
a lui Israel, e trainicia Legamantului. Ei spun ca Israel este sotia
infidela a lui Dumnezeu, dar DiImnezeunu 0 repudiaza, 0 inde-
parteaza pentru un timp din caminul conjugal ca sa-I permita
sa-~irevina ~i sa se purifice, acest timp este exilul. Profetii au
descris sfii~itul exilului ~ireintoarcerea lui Israel. Israelul se va
reinnoi prin justitie.Ei au facut din muntele Sion simbolul sta-
tului.
Profetii exilati, Iezechil ~i al doilea Isaia, au devenit
vocilesperanteide reintoarcere. .

. In anul 539Cir:uscucere~teBabilonul~iintemeiazaiPJ,-
periul personal. Elle va permite evreilor reintoarcerea in patria
lor. In anul 538 a proclamat edictul de la Ecbatana prin care
evreii puteau sa se reintoarca in Israel ~isa rezideasca Templul
Domnului, dar majoritatea evreilor au hotarat sa ramana in
Babilon din motive economice.
, Dupa cucerireaIudeii de catre Alexandru eel Mare, aceas-
ta devine 0 provincie a imperiului Macedonean. .
Iudaismul~ielenismuls-au descoperit ~is-auintrepatruns,
dar s-au ~i confruntat. Dupa moartea lui Alexandru, generalii
~i-au impartit imperiul ~i Palestina a revenit lui Ptolemaios ~i
a fost alipita Egiptului, dar avand 0 mare autonomie care se
gasea in mainile unui preot ajutat de un consiliu.
In anull98 inainte de Hristos, Iudea trecea sub ocupatia
Seleucizilor ~idevine 0 teocratie cu baza democratidi, condusa
de un consiliu al batranilor.
Dinastia Seleucizilor a domnit 247 de ani (311-64 inainte
de Hristos in Siria ~i Orientul Mijlociu, numele acesteia pro-
vine de la Selenius I, unul din generalii lui Alexandru. Antioh,
regele Seleucizilor s-a amestecat in viata re1igioasaa evreilor
interzicand religia iudaica, practicarea ci~cumcizieisau respec-
77
 ta~ea Saba~lui.' apoi a decis trecerea tarii la paganism, cultul
1mZeus OlImpIanuldevenind obligatoriu ~i0 statuie a lui Zeus
a fost introdusa In Templu..Uoii evrei s~ausupus, altii au pre-
feratmartiriul. '

Se tre<;ela 0 rezistenta armata Impotri~a Siriei. Iuda,

supranumit Macabaul, (185 - 160) a obtinut importante vic-
torii iar In anul 164 a recucerit Templul. Dumnezeu a trimis
eel maiInaltspirital sau, sa se Ineoronezepe Pamant,In sanul ..

poporului evreu. Aeeasta se datore~te faptului ea acest poporf

este eel mai evoluatdin punet de vederespiritual.Esteprimul
.
I
popor eare a adoptat religia monoteista, iar pe de alta parte este
singurul popor In raodurile caruia s-au naseut marii profeti ai
omenirii. Aceasta se datore~te un~r capacitati spirituale deo- I
sebite.
Din acest punct de vedere sunt autori care considera
. poporul evreu ca 0 relneamare a ultimei subrase umane din .
Atlantida, cea Akado-Semita.
Alti autori, printre care Zaharia Strekin cred di stramo~ii
poporului evreu, care au trait In Mesopotamia (Irakul de astazi)
ar fi fost clonati de catre 0 civilizatie extraterestra, venita de
pe 0 planeta denumita de Sumerieoi Marduc, extratere~tri'care
ar fi venit pe Pamant cu zeci de rnii de ani in urma ~i care au
ioterveoit In evolutia omului prio ingineria genetica. Ace~tiex-
. tratere~tri au fost numiti de sumerieni nefilimi.
Chiar J3ibliarelateaza despre zeii veniti pe pamant care
s-au Impreuilat cu fiicele pamantului.
Dar p.oporulevreu I-a tradat pe Fiullui Dumnezeu, i-au
eerut condamnarea la moarte prin rastignire, iar Isus Hristos, la
fel ca ~iMoise Inainte de mo~rte, a blestemat poporul evreu sa
se Impra~tiein toata lumea. Doua mii de anievreii nu au avut
o tara,abiaInanull948, evreii~i-aurecapatatdreptulde a avea
tara lor, Israelul de ast1izi.

78
 Palestina in timpullui Isus

Teritoriul care a fost denumit "Tanlmul Stant" a fost din

totdeauna 0 zona ITamantata~iexistiindcerturi dinastice care de
cele mai multe ori s-au transformat in adevarate razboaie.lnca
din secolul al II-ka inainte de Hristos a luat fiintliun regat iu-
daic; imperiul'roman se afla in plina ascensiune iar Palestina
era cucerita de legiunile romane ale lui Pompei, impunandu-se
o conducere romana. Aceasta conducerea romana a impus 0
serie de regi marioneta la periferia imperiului, neputand sta-
pani teritorii foarte intinse in mod direct. In Palestina au fost
adu~ica regi, neamul Irozilor care erau de fapt arabi, nu evrei.
Primul dintre irozi, Antlpater, a fost insdiunat pe tronul P~les-
tinei in anul 63 inainte de Hristos. Dupa moartea sa, din ~mul
37 inainte de Hristos i-a urmat fiul sau Trodcel Mare care a
domnit pana in anul 4 inainte de Hristos, regim sprijinit prin
forta militara care permitea populatiei locale sa-~imentina obi-
ceiurile ~i religia, dar autoritatea era impusa de Roma cu forta
de soldatii imperiului roman dupa legile romane.
Din anul 6 dupa Hristos, Palestina fiind tot mai mult
zguduita de revolte greu de stapanit a'fost impartita administra-
tiv intr-o provincie ~i doua tetrarhii. Galileea, partea de Nord
a Palestinei, i-a fost data sa 0 condusa Irod Antipa, iar Iudeea,
care era de fapt capitala spirituala, a fost subordonata direct
Romei, fiind guvemata de un procurator roman, cu sediul in
Cezareea.
Pentru a se putea impune, arm~tele romane au crucificat
peste 3000 de rebeli stabilind apoi 0 fiscalitate apasatoare. Sol-
I datii romani foloseau tortura in masa iar Pilat din Pont, care a
I
detinut procuratura din anul 26 pana in anul 36 dupa Hristos,
conducea tara cu aceea$i cruzime.
Evreii din acea perioada erau ImpartitiIn mai multe cIase
care de fapt erau secte $i subsecte.
I
L~_ 79
-'
 ---- --

Saduceii fonnau un mic grup social, dar foarte instarit

aIcatuit din proprietari de terenuri. Ace~tia au colaborat cu pu-
terea romana cuceritoare.
Fariseii fonnau 0 grupare progresista care au introdus
multe refonne ~i de~i sunt prezentati de evanghelii ca 0 clasa 'l
exploatatoare, erau totu~i opu~i stapanirii romane.
Esenienii, fonnau 0 secm saraca, orientata spre mistic.
Ace~tia munceau ~i traiau in comun a~teptand un Mesia care
sa-i elibereze.
o alta secta 0 fonnau Nazoritii, din randurile carora cu
secole mai inainte recuseparte Samson ~iNazoreii sau Nazareii,
tennen care a fost atribuit ~i lui Isus ~i apostolilor lui. Noul
Testament, in gteaca originala, se refera la Isus ca la Isus
Nazareanu, ceea ce gre~it s-a tradus ca Isus din Nazaret, dar
aceasta secta a nazareilor nu are nimic comun cu Nazaretul,
care 'nici nu exista pe timpul acela.
Cand Roma ~i-aasumat controlul efectiv al ludeii in anul
6 dupa Hristos, un rabin fariseu cu numele de luda din Galileea
a format un grup militant revolutionar fonnat din farisei ~iese-
nieni denumitZeloti. Ace~tiamilitau pentru eliberareaPalestinei
de sub stapanirea romana ~i prinactiuni de gherila produceau
!pari pierderi ocupantilor romani.
Actiunile lor, au constituit motivul politic pentru care a
fost crucificat.Isus. In anul 66 dupa Hristos ace~tia s-au con-
stituit intr-o adevarata annata ~i au pomit cu razboi impotriva
Romei. In umla acestui razboi numai in Cezareea au fost masa-
crati 20.000 de evrei iar dupa patru ani de dizboi, romanii au
cucerit lerusalimul pe care I-au trecut prin foc ~isabie, aujefuit
~ipangarit Templu; cu toate acestea fortareata Mosada, a~eza-
ta in munti, a rezistat inca trei ani, evreii sinucigandu-se in
masa pentru a nu fi cuceriti de romani.
Mai mrziu,in anul135, imparatulHadrian a decretatdi toti
evreii sa fie expulzati prin lege din ludeea, ia~lerusalimul a fost
transfonnat tntr-un ora$ tipic roman denumit AeIia Capitolina.
Viata lui Isus se intinde pe 0 perioada de 35 de ani din
aceasta perioada extrem de zbuciumata, aceste tulburari sociale
80
 ---- - _.- .-. -. ....-

de revolta impotriva r<;>manilor continmlnd inca un secol dupa

moartea sa.
Pentru contemporanii lui Isus, nici un Mesia nu a fost
considerat de origine divina ci un conducator care sa-i elibereze
de tirania stapanirii romane, fiind un termen cu conotatiipolitice
~inu de fiu allui Dumnezeu a~acum I-a atribuit ideea cre~tina
de mai tarziu. Acest termen de mesia politic i-a fost atribuit
pentru Isus. in ceea ce prive~tepovestirile evanghelice,acestc~a
relateaza 0 realitate istorica recunoscuta ~iconcreta, dar evan-
gheliile nu sunt scrise in timpul vietii lui Isus. In cea mai mare
parte ele sunt scris in perioada dintre cele doua mari revolte ale
populatiei evreilor, din Iudeea 66-74 ~i 132:-135,de~ise bazea-
za pe surse reale atat scrise, cat ~i orale.
Cea mai vethe evanghelie este cea a lui Marcu, scrisa in
timpul revoltei din 66-74, sau la scurt timp dupa moartea lui
Isus, in afara fragmentului ISrivindinvierea care a fost adaugat
ulterior.
Marcu nu a fost un discipol initiat allui Isus, el ar fi venit
din Ierusalim, dar evanghelia a fost scrisa la Roma. Pentru a nu
nemultUJ;nipe stapanitorii romani, el nu a rncut nici 0 referire
la revoltele evreilor ~i la sangeroasele represiuni -romane, a~a
cum de altfel au rncut ~i ceilalti autori ai celorlalte evanghelii
~i nici chiar biserica cre~tinatimpurie.
Evanghelia lui Luca ar fi fost scrisa in anul 80 dupa
Hristos, acesta ar fi fost un doctor grec.
n Evanghelia lui Matei este inspirata din evanghelialui
Marcu, autorul ar fi fost evreu ~iar fi scris-o in Grecia, el fiind
refugiat din Palestina, dar nu trebuie confundat cu apostolul
Matei.
Evangheliile lui Marcu, Luca ~i Matei se numesc Sinop-
tice, ele descrlu fapte asemanatoare, ceea ce denota ca au avut
o sursa comuna de inspiratie.
Numai evanghelia lui loan tradeaza 0 origine net difema,
ea fiind scrisa fnjurul anului 100In.zonaora~uluigrecesc Efes.
Aceasta nu descria cum s-a nascut Isus, nici scena na~terii,in-
ceputul ei avand un caracter gnostic spre deosebire de celelalte
81
---- ---
tr~i evanghelii care vorbesc mai mult de Galileea. Evanghelia
1mloan vorbe~te foarte putin de aceasta, descriind mai mult
evenimentele din ludeea ~ilerusalim. Ea mai cuprinde relatari
despre nunta din Cana, de rolurilejucate de Nicodim ~ilosif din
Arimateea ~ide invierea lui Lazar, relatari care nu sunt cuprinse
in celelaltetrei evanghelii. .
Aceasta ar fi cea mai demna de incredere dintre toate
evangheliile sinoptice.
In .ceea ce prive~te pe Maria Magdalena, nici una dintre
evanghelii nl,l0 nume~te prostituata. Cand este pentruprima
data mentionata in evanghelia lui Luca, este descrisa ca 0 fe-
meie din care au ie~it~aptedemoni, Isus facand de fapt 0 exor-
cizare, ceea ce inseamna ca Maria Magdalena ar fi fost pose-
data de spiritesatanice. ~

In ceea ce prive~teungerea luf Isus eu ulei de nard, aces-

ta ar fi fost un ritual, ungerea fiind gestul traditional al regilor
~iallegitimului Mesia, care insemna "cel uns", ~ise poate trage
concluzia di prin ungerea Sa Isus devenise un autentic Mesia.
Aceasta ungere a fost facuta de Maria Magdalena ~i dintre toti
~ei devotati lui Isus, a ales-o pe aceasta pentru a-i imparta~iin-
Vlereasa.

82
I
---- --- I
-- ...

Sotia
, lui Isus

Nu se cunoa~te precis dadi Isus a fost cas~torit. Daca a

fost disatorit, din relatarile evanghelice par a exista doua posi-
bile candidate. Sunt doua femei care alaturi de mama Sa sunt
mentionate in evanghelie ca tadind parte din anturajul Sau.
Una dintre acestea este Maria Magdalena, din satul Migdal sail
Magdalena din Galileea.
In evangheliile lui Marcu ~iMatei, ea este pomenitii des-
tul de tarziu, apare in ludeea in timpul crucificarii ~i face parte
din discipolii lui Isus. In evanghelia dupa Luca apare mai de-
vreme in timpul misiunii lui Isus, pe cand predica in Galileea.
Ea I-a insotit din Galileea in ludeea, ~ichiar daca nu I-a insofit
direct, ea s-a deplasat intre cele doua provincii concomitent cu
EL Legea ludaica interzicea unei femei necasatorite sa cala-
toreasca cu un invatator ~i in anturajul sau. S-a afirmat ~i ca
Maria Magdalena ar fi fost casatorita cu unul dintre apostolii
lui Isus; spre finalul misiunii lu~Isus, Maria Magdalena a de-
venit un personaj cu 0 semnificatie imensa. Ea este in capul
listei femeilor care il insofesc pe Isus ~i este primul personaj
care vede mormantul gol dupa inviere.
Pe tot cuprinsul evangheliilor Isus 0 trateaza pe Maria
Magdalenaintr-unmodpreferentiaL .
o alta femeie care ar fi putut fi sotia lui Isus, este Maria
din Betania, sora Martei ~i a lui Lazar. Aceasta s-ar fi gasit'
intr-o relatie foarte apropiata cu Isus. Casa acestora se afla
intr-o suburbie a lerusalimului, fiind 0 familie bogatii.
Episodul cu Lazar demonstreaza ca familia avea ~i 0
cripta privata, aceasta fiind un lux extraordinar, legat de
bogatia dar $i de legaturi stranse eu aristroerafialocaIa. Terenul
era un privilegiu in lerusalimul biblie ~i numai oamenii foarte
bogati puteau avea un loc de veci privat.
83
 .. ---

In Evanghelia lui loan se sp~ne ea pe cand Isus se gasea

plecat din lerusalim eu discipolii Sai, Lazar se imbolnave~te~i
de~i Isus a fost anuntat de "Moartea lui Lazar", EI nu s-a in-
tors imediat sa-l vada, amanand intoarcerea cu doua zile.
Cand se apropia de Betania, unde Lazar era in mormant,
Marta a'alergat spre el ~ia strigat: "Doanme, daca ai fi fost aici,
n-ar fi muntIratele meu" (loan 11-21).
Sora ~i Maria nu a insotit-o pe Marta caci a stat in casa
~i nu iese din casa pana cand Isus nu ii cere in mod explicit
acest lucru,
Explicatia este gasiHiin Evanghelia secreta a lui Marcu,
descoperita de profesorul Morton Smith. In aceasta evanghelie,
se pare ca Maria a ie~it din casa inainte ca Isus sa-i cearaacest
lucru ~i este imediat ~i brutal inlaturata de discipolii pe care
.Isus este obligat sa-i faca sa taca.
Explicatia ca nu a insotit-o pe Marta s-ar afla in legile iu";
"daicecare interziceau unei femei sa iasa din easa, daca se afla
in doliu, 0 singura exceptie/este aceia daca este chemata de
sotulei. .
Biserica medievala ~i traditia, considera ca Maria Mag-
dalena ~i pe Maria sora lui Lazar ~i a Martei ca fiind aceia~i
persoana, femeie care I-a uns pe Isus. Evanghelia lui loan 0
identifica pe Maria din Betania sora lui Lazar, ca fiind femeia
care i-a uns pe Isus. "Un oarecare Lazar din Betania, satul
Martei ~i Mariei, sora ei, era bolnav".
"Maria era aceea care I-a uns pe Domnul cu mir ~i I-a
~terspicioarClecu parul ei, ~i Lazar eel bolnay era fratele ei."
(loan 11: 1-2)
Intr-ull capitol ulterior se spune: "Cu ~ase zile inainte de
Pa~te Isus a venit in Betania unde era Lazar care fusese mort
~ipe care il inviase din morti. Acolo I-au pregatit 0 cina. Maria
a luat un litru eu mir de nard curat, de mare pret, a uns picioa-
rele Lui Isus ~i I-a ~terspicioarele eu parul ei." (loan 12: 1-3)
Reiese c1arca Maria din Betania i-a uns picioarele ~ieste
foarte probabil sa fi fost una ~i aceea~i cu Maria Magdalena.
I
84
- - I
 .

; Dadi Isus a fostintr-adevareasatorit,atuneinu ar exista

dedit 0 singura eandidata pentru a fi fost sotia sa, 0 femeie care
apare in repetate randuri in Evanghelie sub nume diferite. Daea
cete afirmate ar fi adevarate atunci Lazar ar fi cumnatullui
Isus.
Lazar este eUnoscutsub acest nume numai din Evanghelia
lui loan. Tot in aceasta Evanghelie se spune ca preotii evrei <?are
s-au hotarat sa scape de lsus, au vrut sa-l omoare ~i pe Lazar
(loan 12, 10),el fiind un fel de reprezentant allui Isus. Cu toate
acestea Lazar nu a fost prezent la 'crucificare. Este posibil ca
el sa fi fost ascuns din cauza amenintarilor la adresa sa.
Moartea lui Lazar, a fost dinaintepregatitii.In Evanghella
lui loan se spune ca lsus auzind de moartea lui Lazar ar fi zis:
"Boala aceast:rnu este spre moarte ci spre slava lui Dumnezeu,
pentru ca Fiullui Dumnezeu sa fie preasl~vit prin ea" (loan 11
~i 4), Isus se hotara~te sa mai stea 2 zile pe malul lordanului,
acolo unde se gasea cand a fost in~tii'ntat(loan 11, 6, apoi spu-
ne: "Lazar prietenul nostru, doarme, dar ma due sa-l trezesc
din somn" (loan 11 -'-11) iar apoi mal spune "Sa ma bucur ca
n-arn,fost aeolo, pentru voi ca sa credeti. Dar acum haidem sa
mergem la el (loan 11 -15) atunei Toma zis Geamanul a zis
celorla!ti ucenici: "Haidem sa mergem ~i noi sa murim cu el"
(loan 11- 16). Cum se explica aceste cuvinte? Este clar ca
moartea luiLazar a fost 0 moarte initiatica, 0 moarte ee se ob-
tine in ritualurile initiatice din Palestina. Aceasta moarte impli-
ca 0 moartea ~i 0 inviere simbolica, sechestrarea intr-un mor-
mant care simboliza pantecul din care va rena~te novicele, 0
scufundare simbolica in apa ~i0 cupa de vin care se identificau
cu sangele profetului care prezideaza ceremonialul ~iband din
acest sange discipolul devine una eu maestrul, Insu~i lsus 11
folose~te la Cina cea de taina. lata cum Isus dezvaluie in fata
intregii lumi tainele iniiierii din templele din aptiehitate fapt
interzis de a fi cunoscut celor profani sub amenintarea pedep.,
.sei cu moartea.
Isus a fost condamnat la moarte tocmai din acest motiv,
acuzatiileaduse la procesullui au fost imaginare.Niciodatiilsus
85
rma spus ca este Fiullui Dumnezeu ~inu 'inseamnaca daca 'in
invatatura Sa se referea la Tatal creatorul aceasta se va §i subm-
telege ca lsus ar fi afirmat ca este Fiullui Dumnezeu;Acest '

'ltribut 'il acorda mai tarziu Biserica cre~tina, atunci cand dus
.\ Pilat, acesta I-a 'intrebat "Este adevarat ca Tu e~ti fiullui
lumnezeu?(' ~ilsus i-a raspuns: "Tu zici", iar Pilat i-ar fi ras-
,uns: "de aceea auglas ca sa vorbeasca".
A~acum am mai scris pe parcursul acestei caqi, motivele
"entru care preotii evrei I-au condamnat cu vehementa la moar-
te este imaginativ ~inereal. Ei 'il acuza ca este nascut din prea-
('urvie ~i ca face vraji ~i farmece 'in ziua de sambata, cand toti
camenii trebuie sa se odihneasca, ca ei ~tiu ca este filiI unui
'nmplar ~inu este Mesia, fiullui Dumnezeu.
lsus 'iliubea foarte mult pe Lazar, fapt rela6\t tot de Evan-
ghelialui loan, lsus cand se mtoarce'inBetania'iljele~tepe Lazar,
'iarprivitorii spun: "lata cat 'il iubea de mult" (loan 11 - 36).
In Evanghelia lui loan, Lazar nu este identificat cu apos-
tolul loan dar nici nu-l neaga. El se mul!Ume~tesa-l numeasca,
prea iubitul ucenic, cel iubit de lsus. La "Cina cea de taina", el
statea Hingalsus ~ilsus i-a spus ca el lsus va fi tradat ~icum va
fi tradat. Unul din ucenici, acela pe care-l iubea lsus, statea la
1l1asaculcat pe sanullui Isus. Simon Petru i-a facut semn sa 'in-
trebe: "Cine este acela despre care vorbea lsus" ~iucenicul ace-
,..,s-a rezemat de pieptullui lsus ~ii-a zis: "Doamne cine este?"
sus i-a rasptins: "Acela caruia 'iivoi 'intinde bucfitica~ii-o voi
cia" ~i a 'intins 0 bucatica ~i i-a da~-olui luda, fiullui Simon
Iscarioteanul" (loan 13: 23 - 6). In aceasHi situatie ca ~i 'in
multe altele Isus 'i~idezvaluie mediumnitatea de premonitie.
Lazar nu era initiat, el este eel ce pregate~te intrarea tri-
umfala a lui Isus cala;e pe magar 'inlerusalim. '
Schonfield lanseaza ideea ca Betania ar fi fost un centru
ezoteric prezidat de lsus. .
Traditia spune ca Lazar, Magdalena, Marta, losif din
Arimateea §ia1tiiau plecat dupa moartea Iui Isus eu un vapor
1aMarsilia, unde Iosif a primit binecuvantarea Sfantului Filip
§i a fost trimis apoi In Anglia. Se spune ca Lazar §i Magdalena
86
ar fi ramas in Galia, ca Magdalena ar fi moot la Aix en Provence
sa~ Sai~t Baume, iar Lazar la Marsilia unde a intemeiat prima
eplscople.
. PlecarealuiLazar~ia soreisaleMagdalenaar fi fostpre-
gatita de insu~i Isus, prin intermediul preaiubitului ucenic.
Magdalenatacea parte din tribul Veniamin care fusesera pro-
prietari ai lerusalimului, dar care au fost decimati de alte tribOO
~i alungati de pe pamantul lerusalimului, de~i ei drldusera
primul rege al Israelului, pe Saul, miruit de profetul Samuel,
dar Saul a fost detronat de David din tribul iudeilor. Acesta ~i-a
stabilit capitala in lerusalim ~i a confiscat astfel dreptul de pro-
prietari ai tribului Veniamin. Isus conform noului Testament
era descendent allui David ~i apartinea tribului ludeilor, de
aceea adversarii lui Iso.sau afirmat ca Isus ar fi pretins a fi vi-
itorul rege al Israelului, acuza adusa de Pilat atunci dnd Isus
este adus la acesta.

87
 - . - -. . ~- . . -. --- -. + -..-.--.--.--..

Era
. Masada un centru initiatic?
,

Se ~tie di forHireataMasada a fost cucerita cu greu de

catre romani in anul 74 dupa Hristos, iar patrunderea in interi-
orul cetatii i-a gasit pe cei 960 de oameni din Masada sinuci~i
in masa. Comandantul fortiiretiiera Eleazar, ovarianta fonetica
a lui Lazar. 7

Iosefus a fost printre cei care au intrat in cetate ~i spune

ca s-au gasit trei supravietuitori, 0 femeie ~idoi copii ce se as-
cunsesera in canaleIe subterane.
Discursullui Eleazar, comandantul cetatii, nu este iudaic
ci gnostic, dualist ~i esenian.
Inca de la inceputurile omului, cuvintele stramo~i1or~i
zeilor cre~te, sprijinite pe actiunile ~i spiritullor, Hisandu-ne
impresia ca viata este mai urata decat moartea. Moartea ne eli-
bereaza spiritul ~iil conduce intr-un loc unde nu-exista durere.
Oind este inchis in trup spiritul este ca ~imort, chiar daca face
multe lucruri importante, transformand trupul in propriul lui
organ, d~plasandu-l mai departe decat poate intelege un.muri-
tor. Dar dind:este eliberat de lanturile care illeaga pe pamant,
spiritul devine 0 forta binecuvantata ~i se transforma in insa~i
Dumnezeu pc care muritorii nu-l pot vedea~EI nu poate fi vazut
viu cand se afla in trup dar i~i face simtita prezenta' caci orice
atinge inflore~te ~i orice parase~te moare.
Dar se ~tieca religia iudaica nu sustine ~onceptul de su-
flet, cu atat mai mult de un suflet nemuritor. Nu sustine nici
ideea suprematiei spiritului asupra materiei ~i nici cea a unirii
cu Dumnezeu dupa moarte ~inici cea prin care viata este ceva
lipsit de semnificatie, acestea fiind concepte pe care initiatii Ie
obtineau in templele de initiere din antichitate.
In Evanghelia lui Filip se spune: erau trei femei care 11
insoteau in permanenta pe Isus, Mary mama Sa, sora ei ~i
Magdalena cea care fusese numita ~nsotitoareaSa, dar potrivit
88
- - - -- - --
 -.. . ..-....-.--

unor dirturari insotitoarea insemna sotie: Tot din aceasta

evanghelie se scrie di Mantuitorul 0 iubea eel mai mult pe
Magdalena ~i 0 saruta pe gura. Ucenicii se consideraujigniti
di Mantuitorul 0 iubea mai mult pe Magdalena ~i I-au intrebat:
"De ce 0 iube~timai mult pe Magdalena!", "De ce 0 iube~timai
mult pe ea decat pe noi", iar Isus le-a raspuns: "De ce nu va
iubescpe voi cape ea?Nu va temeti de came ~i nici nu 0 iubiti.
Daca va temeti de ea 0 sa va stapaneasca,daca 0 iubiti 0 sa va
paralizeze~i 0 sava inghita". Tot in evanghelialui Filip: "Mare
estemisterul casatoriei, caci rnraellumea nu ar fi existat acum,
l~mea depindede om i~r existenta omului, depinde de casato-
rie" .
~i alte credinte religioase s-au dezvoltat avand la baza
manifestari spirituale. Astfel maniheismul a fost intemeiat de
I Mani, care s-a nascut la Bagdad in amil 214 dupa Hristos ~i ca
I
~i Isus a devenit celebru prin vindecarile ~iexorcizarile pe care
le-a infaptuit, a ~ifost numit Noul Isus, Mantuitorul, Apostolul,
I. Conducatorul ~i Carmaciul. Mani sustinea ca este urma~ullui
Isus, allui Zaratirusta ~i a lui Buda ~i ca primise iluminarea din
acelea~i surse ca ~i ei. Invataturile lui se bazeaza pe lupta din-
tre lumina ~i intuneric, al caror camp de batalie este sufletul
omului. EI credea in reincamare ~i sustinea ca Isus nu a moot
pe cruce ci a fost inlocuit de altcineva. Aceea~i tema 0 gasim
~iin Coran. In anul276 dupa Hristos, Mani a fost inchis, biciuit
~i decapitat ~i cu toate' acestea maniheismul s-a raspandit pe tot
cuprinsul Europei, in Spania, Italia, sudul Frantei ~i Bulgaria.
Un sustinator al sau a fost Sflintul Augustin.
La evrei ziua de sambata era ziua de odihna, la fel ~ipen-
tru primii cre~tini. Sambata era ziua de repaus. Aceasta pana.
in anul 321 dupa Hristos cand imparatul Constantin a decretat
duminica, ca venerabila zi a soarelui sa fie ziua libera.
Pana in secolul VI ziua de na~tere a lui Isus se celebra pe
6 Ianuarie.
Pentru cultul Soarelui,ziua crucialaera25 decembrie,cand
avea loc festivalullui Natalis invietus, na~terea sau rena~terea
soarelui, cand zilele incepeau sa se lungeasca ~i aceasta zi a de-
89
 venit ziua de ha~tere a lui Isus Hristos. Constantin I-a deificat
pe Isu~ ca manifestare pamanteasdi a lui Sol Invietus~
In anul 325 Consiliul de la Nicea a adoptat statutul de zeu
allui Isus iar in anul 331 a.comandat noi copii ale Bibliei, dar
pentru ea imparatul Diocletian distrusese toate documentele
cre~tinismului primitiv, realizarea unor noi documente s-a rn-
cut rneandeele mai mari modifican din istoriaNoului Testament,
din cele cinci mii de versuri, manuscrise timpurii ale noului
Testamentneexismndniciuna care sa predatezesecolulal IV-lea.
Multe lucrari au fost excluse din Biblie, de exemplu
Evanghelia luiPetru, din care s-a gasit 0 copie in Valea Nilului
in 1886, fiind mentionata de episcopul Antiah inca din anul
180,poate fi la fel de legitima ca ~icele patru evanghelii sinop-
tice.
In ea se gase~tescris ca Iosif din Arimateea era bun prie-
ten eu Pilat din Pont, se mai scrie ca monumentullui Isus se afla
intr-un loc numit "Gradina lui Iosif', d.easemeni ultiniele cu-
vinte ale ,luiIsus pe cruce au fost: "Puterea mea, puterea mea,
de ce m-ai pa~asit?
Evanghelia copilariei lui Isus, dateaza cel mult din seco-
lillII, oar ~iea a fost intentionatomisa din Noul Testament, fiind
considerati'ievanghelieapocrirn,de exemplu se gi'iie~tescris cum
Isus a omorat un copil care I-ajignit. Tot in aceasta evanghe-
lie se serie ea preputullui Isus dupa circumcizie a fost luat de
"batrana neidentificati'icare I-a pastrat intr-o cutie de alabastru,
folosita pentru uleiul de nard ~ica aceasta este cutia de alabas-
tru pe care Maria Magdalena a procurat-o ~ide care s-a folosit
eand a uns capul ~i picioarele lui Isus Hristos. Aceasta presu-
pune ca Maria Magdalena era.intr-o relatie de ruda sau prietena
eu acea batrana.
Se pune intrebarea de ce evangheliile apocrife au fost ex-
cluse din Noul Testament? Pentru ea elell deifica pe Isus sa fie
motivul ~i ca in aces.teaeste descrisa mediumnitatea lui Isus?
Dar chiar dadi acesta ar fi fost motivul, aceasti'imare putere spi-
rituaUia lui Isus deserisa in aceste evanghelii nu afecteaza eu
nimic din aprecierea biserieii ca Isus a fost Fiullui Dumnezeu.
90
- -- -
 Noul Testament editat in Biblie, nu corespunde cu scrie-
rile initiale ale celor patm evanghelii. Se ~tie ca in anul 367
episcopul Atanasius din Alexandria a intocmit 0 lista cu IUcra-
rile ce urmau sa fie tiparite in Noul Testament. Aceasta lista a
fost ratificata de Consiliul bisericesc de la Hipo in 393 ~i apoi
de Consiliul Cartaginei in anul 401. Acum se ~tieca atunci s-au
fiicut selectii in redactarea Noului Testament, unele lucrari fi-
ind alese iar altele fiind ignorate. Aceasta selectie a fost una
arbitrara, un anumit numar de clerici hotarand ce sa se scrie in
Noul Testament ~i ce sa nu se scrie. De aceea sunt unele con-
tradictii in relatarile Noului Testament.
Clement din Alexandria a recunoscut ca exista ~i0 evan-
ghelie secreta a lui Marcu care a fost intentionat ignorata.
in aceasta evanghclie secreta a lu'iMarcu se scrie astfel:
,,~i au ajuns in Betania iar acolo se afla 0 femeie al carei frate
murise ~i venind catre ei s-a aplecat in fata lui Isus ~i i-a spus
«Fiu allui David ai mila de mine»". Dar discipolii au dat-o la
o parte. Isus maniindu-se a intrat C'nea in gradina unde se afla
mormantul :;;iimediat din acesta s-a auzit un strigat puternic.
~i apropiindu-se Isus a rostogolit piatra ce inch idea cripta :;;iin
acel moment, intrand acolo unde se afla tanaml :;;i-aintins catre
el mana:;;iI-a ridicat, dar tanarul uitandu-~e la ell-a indragit:;;i
a inceput sa-l implore sa-l primeasca aIaturi de el :;;iie~inddin
mormant au mers la casa tanarului, deoarece acesta era bogat.
Dupa :;;asezile Isus I-a spus ce sa faca, iar seara, tanarul a venit
la el purtand 0 panza de in peste corpul gol :;;ia ramas cu el in
acea noapte pentru ca isus I-a invatat misterul imparatiei lui
Dumnezeu. Este vorba de invierea lui Lazar, care nu apare in
Evanghelia lui Marcu ce se afla in Noul Testament. Aceste fapte
sunt scrise in a patra evanghelie, cea a lui loan. Exista insa ni:;;te
variatii semnificative, astfel din mormant se aude un strigat
inainte ca Isus sa dea la 0 parte piatra, sau sa-I ceara mortului
sa vina spre el.
Acest fapt sugereaza faptul ca eel in cauza nu era mort §i
astfel dispare orice element 1111raculos.
91
 De asemeni se.remarca 0 relatie speciala dintre omul din
mormant ~iIsus. Ar fi vorba de 0 ~coalaa misterelor, 0 moarte
~i 0 rena~tere rituala ~i simbolica, care se petrecea in templele
de initieredin OrientulMijlociu. .
Intregul episod cu Lazar, la il1dicatialui Clement, a fost
scos din evanghelia dupa Marcu. Versiunea originala a fost im-
bogatita cu false adaugiri. In versiunea originala nuexistanici
o relatie despre invierea lui Isus, astfel Eyanghelia lui Marcu
initiala a fost falsificata de oameni prin editare, cenzura ~i re-
VlZle.
Savantii moderni sunt de parere in unanimitate ca
Evangheliile nu dateaza dtn timpul vietii lui Isus. Ele au fost
scrise in perioada dintre cele doua revolte principale din Iudeea
66-74 ~i 132-135, dar ele se bazeaza pe surse mai vechi. Cea
mai veche fiind evanghelialui Marcu, care a fostscrisa la Roma,
pentru a pu deranja puterea Romei, Isus este prezentat fara nici
o orientare pqlitica ~i sa-i absolve pe romani de orice vina in
crucificarea h.iiIsus, dandu-se vina pe evrei. Evanghelia lui loan
contine unele relatari care nu stmt in alte evanghelii: Nun.tadin
Cana, rolurilejucate de Nicodim ~iIosif din Arimateea,invierea
lui Lazar, de~i aceasta fusese initial cuprinsa ~i in Evanghelia
lui Marcu.
In ceea ce prive~testatutul marital allui Isus evangheliile
atilma dl multi dintre'apostoli, Petru de exemplu, eraucas~to-
riti, nicaieri in evanghelie Isus nu se deciara adeptul celibatului.
In Evanghelia lui Matei se scrie ca Isus a spus: "Dare
n-ati citit ca Ziditorul de la inceput i-a facut parte barbateasca
$i parte femeiasca ~i a zis: «De aceea sa lase omul pe tatal sau
~i pe mama sa ~i se va lega de nevasta sa ~i cei doi vor fi un
singur trup»". 0 asemenea dedaratie nu poate tl privita ca un
indemn la celibat. Dupa obiceiul evreiesc din acea vreme era
obligatoriu ca un barbat sa se casatoreasca.
Daca Isus ar fi fost celibatar, a~acum traditia de mai tar-
ziu afinna, este ciudat di nu a existat nici 0 referire la acest fapt.
Pe de alta parte titlul de Rabbi, cu care se adresau lui Isus in
evanghelie indica ca Isus ar fi facut 0 pregatire pentru a fi numit
92
 Rabbi, iar in acest caz mariajul era obligatoriu, dici legea evre-
iasdi nu permitea ca un om nedisatorit sa poata fi numit mva-
tator.
In a patra evanghelie cea a lui loan este descrisa 0 nunta
care ar putea fi'chiar casatoria lui Isus, este vorba despre'Nunta
din Cana. La aceasta nunta a fost ~imama lui Isus. Ea ii ordona
lui Isus sa schimbe vinul, ea se comporta ca ~i cand ar fi fost
gazda. Cand s-a isjJravit vinul mama lui Isus i-a zis: "Nu mai
au vin". Isus i-a raspuns: "Femeie ce am a face Eu cu tine? Nu
mi-a venit inca ceasul" (loan 2,3,4). lar mama lui s-a adresat
slujitorilor spunandu-le: sa faceti orice el va va zice" iar servi-
torii s-au conformat imediat ca ~i dind ar fi fost obi~nuiti sa
primeasca ordine de la Maria ~iIsus - atunci Isus face prima lui
minune majora, transformarea apei in vin. Dupa aceasta nunul
a gustat vinul adus. Ell-a chemat pe mire ~i i-a zis: "Grice om
pune la masa vinul cel bun ~i dupa ce oamenii au baut bine,
atunci pune ~i pe cel mai putin bun, dar tu ai 1inut vinul bun
pana acum" (loan 2:9-10). Aceste cuvinte par a fi adresate lui
Isus, mireIe citat in evanghelie ar fi una ~i aceia~ipersoana cu
Isus. Conform unor calcule cand Isus a transformat apa in vin
a produs mai mult de ~ase sute de litri de vin, adica peste 800
sticle de vin.
In ceea ce priye~teinscriptiapusa pe crucea lui Isus, INRI,
I Isus Nazariteanul regele iudeilor, era oare un sambure de ade-
I var, caci Isus era descend~nt din Regele Solomon, fiul regelui
i David. $i aceasta putea sa constituie 0 pretentie la tron.
I In timpulintrevederii sale cu Pilat, Isus este numit in
i
repetate dinduri Regele ludeilor.
I.
In Evanghelia lui Marcu, Pilat dupa ce 11interogheaza pe
I Isus, ii intreabape demnitari: "Dar ce voiti sa fac cu acesta care
I ziceti ca este «Imparatul ludeilor?»" (Marcu 15:12), aceasta
inseamna ca unii evrei 11considerau pe .Isusregele lor.
Cand Pilat I-amtrebat pe Isus "Tu e~tiimparatuliudeilor?"
Isus a raspuns "Tu zici" (Marcu 15-2), dar in textul original in
limba greadi aceasta ultima afirmatie este mai sugestiva "Ai
spus bine".
93
 ..- - -'
.....-

a abundenUiliteratura apocaliptidi propovaduie~te ve-

nirea unui Mesia care sa elibereze poporul iudeu de robia sta-
panirii romane. Va veni un l)1antuitortrimis de Dumnezeu, e
Mesia fiullui David dupa unii, iar dupa altii un mesia precur-
sor al fiului lui David, Mesia fiullui Iosif. E1va trebui sa scoata
Ierusalimul de subjugul roman, caci Roma este ultima din cele
patru fiare-ale apocalipsei iar fiara sa fie infranta pentru ca
domnia lui Dumnezeu sa se poata infiiptui. in al doilea rand sa
stranga la un loc pe fii risipitori ai lui Israel.
Contemporanilor lui, Isus Ie apare la inceput ca un rabin
fariseu, el vorbe~te poporului ca un evreu, mo~tenitor al tra-
ditiei iudaice.
Denuntarea bogatului cel rau, a fariseilor rai, a ipocriziei
uoui cult rupt de sfera morala. Elorespecta legea iudaica atat
cea scrisa ~at ~i cea orala, atat in forma cat ~iincontinut, Isus
este evreu:
Mesajul sau este apocaliptic, sfiir~itullumii este apropiat.
Maotuirea ii va privi pe evrei dar ou ~ipe toti ace~tia,numai pe
cei ce 11vor urma pe Isus. EI frebuie sa fie Mesia, cel prevestit
de Scrierile Sfiote.
Cand se refera la imparatia cereasca el intelegea resta-
bilirea regalitatii davidice, refCicereastatului iudeu; dnd Isus
intra in Ierusalim'poporul vede in el pe Mesia regele iudeilor.
Agitatia pe care 6 provoaca el este considerata 0 instigatie
politica, aceasta este explicatia pentru care legiunile romane au
inscris in deradere pe partea de sus a crucii: Isus Nazariteanu,
regele iudeilor.
Isus s-a nascut evreu ~i a murit ca martir evreu, ata~a-
mentul sau fata de poporul ~vreueste permanent. in invatatura
lui Isus nu se gase~te nici un momentca ar vrea sa intemeieze
o noua religie. in primii ani, cre~tinismul era doar 0 varianta a
iudaismului, dar evreii au renegat cre~tinismul ~i pe Isus.
Biserica plimitiva a trecut prin trei faze, la inceput exclu-
siv iudaidi, apoi a admis in mijlocul ei, atat evrei prin Iia~tere
cat ~i neevrei, prin spirit. La Conciliul de la lerusalim s-a nas-
cut 0 contl:-oversaintre Petru ~i Iacov preocupati sa mentina
0-
94
-- --- -
 practic,ilereligioase ~i pe de altii parte Pavel care sustinea ab-
rogarea lor s-a ajuns la un compromis, cre~tinii nasc~ti in iu-
daism vor continua sa respecte legea, paganii trecuti l~ cre~ti-
nism, fiind scutiti. Dar trebuind sa se abtina de la.pacatulinchi-
narii la idoli, de la depravare, de la carnea animalelor asfixiate
~i de la sange..Pavel a reu~it sa treadi bis,ericain a treia faza,
in care a devenit apanajul neevreilor.
Raspunsul evreilor a Jost afirmatiile demimatoare ale
Talmudului la adresa lui Isus, ca fiu natural al unui legionar
roman ~i al Mariei ~i din aceastii caUZaTalmudul a fost con-
damnat de Biserica ~iars in Evul mediu. La inceput romanii au'
awt 0 pozitie asemanatoare fata de evrei ~ide cre~tini.Impara-
tul aduce recunoa~tere separata a cre~tinilor fata de evrei. Este
interesantca imparatulroman Heliogabal ~i-amcut circumcizie,
iar Alexandru Sever ii venera atat pe Avram cat ~ipe Hristos.
Dupa moartea acestliia in 235 a inceput persecutia cre~tinilor,
iar evreii au beneficiat de toleranta.
Raspunderea evreilorin persecutiile anticre~tinee deseori
aflfITlatiide scriitoricre~tiniai antichitiitii,astfel TertulianaflfITla
ca sinagogele evreilor sunt sursele persecutiei cre~tinilor.

95