Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Compresia snului
Compresia snului ajut continuarea fluxului de lapte la copil atunci cnd copilul
suge fr s nghit. Bebeluul nghite ("supt tip gur deschis-pauz-gur nchis,
vezi videoclipurile de pe site-ul www.drjacknewman.com) atunci cnd are gura plin
de lapte. n cazul n care copilul nu mai nghite, mama poate folosi compresia pentru
a transforma suptul n gol sau suzetarea snului, n supt activ astfel nct bebelu ul
s primesc lapte. Compresia stimuleaz reflexul let down sau reflexul de ejec ie a
laptelui (Coborrea laptelui pe care mamele o simt n timpul alptrii sau atunci cnd
aud plnsul bebeluului, dei multe femei nu simt aceast coborre).
Aceast tehnic poate fi util n urmtoarele situa ii:
1.Creterea mic n greutate a copilului
2. Apariia colicilor la copilul alptat
3. Mese frecvente i/sau mese lungi
4. Mameloanele iritate la mam
5. Mastite recurente i / sau blocri de canale
6. ncurajarea copilului care adoarme repede la sn, s continue s se hrneasc,nu
doar s sug
7. Un copil "lene", sau un copil care pare c vrea doar s suzeteze snul. Copiii nu
sunt lenei, ei rspund doar la fluxul de lapte.
Compresia nu este necesar n cazul n care totul merge bine. Cnd totul merge
bine, mama ar trebui s permit copilului s "termine" primul sn, i doar dup aceea
s i ofere bebeluului cellalt sn. De unde stii cnd copilul "termin" laptele din
primul sn oferit?Cnd el doar suge (supt rapid fr pauz) i nu mai nghite (supt tip
gur deschis-pauz-gur nchis). Compresiile ajut copilul s primeasc suficient
lapte.
Compresia snului este foarte util n primele zile de dup na tere i ajut bebelu ul
s obin mai mult colostru. Bebeluii nu au nevoie de foarte mult colostru, dar au
nevoie de el. O ataare bun la sn i efectuarea compresiei, asigur cantitatea
suficient de colostru pe care un bebelu trebuie s o bea n primele zile de dup
natere.
Trebuie s tii c:
1.Un copil bine ataat primete lapte mult mai uor dect unul care nu este. Un copil
care nu este bine ataat poate obine lapte, doar atunci cnd fluxul este rapid. Multe
mame ns alpteaz fr probleme, dei ata area nu este foarte bun, deoarece
producia de lapte este abundent. Cu toate acestea, mama poate plti un pre
pentru aceast ataare defectuoas: mameloane iritate, un copil care are colici, i /
sau un copil care st n mod constant la sn (dar nghite lapte doar o mic parte din
timp).
2. n primele 3-6 sptmni de via, muli bebelu i au tendin a de a adormi la sn
atunci cnd fluxul de lapte ncetinete, asta nu nseamn c s-au sturat n mod
obligatoriu i nu pentru c sunt lenei sau doresc s se lini teasc. Dup aceast
vrst, ei pot ncepe s se retrag de la sn atunci cnd fluxul de lapte ncetine te.
Cu toate acestea, unii bebelui se trag de la sn, i atunci cnd sunt mult mai mici,
uneori chiar n primele zile ,iar unii adorm chiar i la 3 sau 4 luni, atunci cnd fluxul
de lapte devine lent.
Compresia snului-Cum se face
(Gsii informaii folositoare i n art. Protocol to Manage Breastmilk Intake de pe
nbci.ca )
1. ine copilul cu o mn.
2. Sprijin snul cu cealalt mn, nconjoar-l prin plasarea degetului mare pe o
parte a snului (dac degetul mare e pozi ionat pe partea de sus a snului e mai
uor), celelalte degete pe de alt parte, aproape de peretele toracic.
3. Uit-te dac copilul nghite, (Vezi videoclipurile de pe nbci.ca), dar nu trebuie s
faci o obsesie din acest lucru. Copilul primete cantit i substan iale de lapte atunci
cnd bea cu tipul de supt gur deschis-pauz-gur nchis.
4. Atunci cnd copilul doar suzeteaz snul i nu mai bea cu "gura deschis-pauzgur nchis", comprima snul pentru a crete presiunea intern a ntregului sn. Nu
rula degetele de-a lungul snului n spre copil, doar apas snul i men ine
presiunea. Nu att de tare nct doar, ncerc s nu schimbi forma areolei (partea
mai ntunecat a snului din gura copilului). Cu ajutorul compresiei, copilul ar trebui
s nceap s sug din nou cu tipul de supt " gur deschis-pauz-gur nchis ".
Utilizai compresia doar cnd copilul suge, dar nu nghite!
5. Menine presiunea, pn n momentul cnd copilul doar suge fr s nghit chiar
i cu compresie, apoi elibereaz presiunea. Elibera i presiunea n cazul n care
copilul nu mai suge sau n cazul n care copilul ncepe din nou s sug fr s
nghit. Adesea, copilul se va opri supt atunci cnd presiunea este eliberat, dar va
ncepe din nou s sug atunci cnd laptele ncepe s curg. n cazul n care copilul
nu se oprete din supt, dei ai eliberat presiunea asupra snului , a teapt o
perioad scurt de timp nainte s comprimi din nou snul.
6. Eliberarea presiunii se face cu scopul de a-i odihni mna , i pentru a permite
laptelui s curg. Dac bebeluul se oprete din supt atunci cnd eliberezi
presiunea, nu trebuie s te ngrijorezi,el va ncepe din nou s sug cnd simte
laptele.
7. Atunci cnd copilul ncepe s sug din nou, el poate nghi i (tip supt "gur
deschis-pauz-gur nchis"). Dac nu, comprima din nou snul.
8. Continu s l alptezi pe bebelu din primul sn oferit, pn cnd acesta nu mai
nghite, chiar dac foloseti compresia snului. ine-l pe bebelu la acela i sn
pentru o perioad scurt de timp deoarece ar putea s se declan eze un alt reflex
letdown (reflex de ejecie al laptelui), iar copilul va ncepe s nghit din nou, pe cont
propriu. Dac bebeluul nu mai suge, permite-i s se retrag de la sn,sau
ndeprteaz-l uor .
9. n cazul n care copilul nu s-a sturat,ofer-i i cellalt sn i repet procesul.
10. Dac doreti, n cazul n care nu ai rni pe sni,po i muta bebelu ul de la un sn
la altul de mai multe ori, folosind acelai proces.
11. ncearc s nbunteti ataarea la sn a copila ului.
12. Amintete-i s efectuezi compresiile, doar atunci cnd bebelu ul suge far s
nghit. Ateapt ca bebeluul s iniieze suptul; Este mai bine s nu comprimi snul
dac bebeluul se oprete din supt.
Din experiena noastr, cele de mai sus funcioneaz foarte bine, dar dac gse ti
un alt mod care funcioneaz mai bine i l determin pe bebelu s sug cu tipul de
supt "gura deschis-pauz-gur nchis", folose te metoda care se potrive te cel mai
bine pentru tine i copilul tu. Atta timp ct nu sim i durere n timpul compresiei, i
atta timp ct copilul nghite cu tipul de supt "gura deschis-pauz-gur nchis,
compresia snului este folositoare.
Nu va fi necesar s efectuezi aceste compresii ntodeauna. Pe msur ce alptarea
se mbuntete, vei reui s lai lucrurile s se ntmple natural.( Vezi
videoclipurile how to latch a baby on, how to know a baby is getting milk, how to use
compression de pe ncbionline.org)
3% dintre copii se vor situa sub percentila a 3-a i 3% dintre copii se vor
ncadra peste percentila 97
15% dintre copii se vor situa sub percentila a 15-a i 15% dintre copii se vor
ncadra peste percentila 85
50% dintre copii se vor situa sub percentila 50 i 50% dintre copii se vor
ncadra peste percentila 50Percentila 50 nu este un prag ce trebuie dep it, ci
nseamn c 50% din populaia normal se afl sub aceast linie, n timp ce 50%
se afl peste ea.
n general nu. Avnd n vedere faptul c graficele sunt realizate pe baza unor
greuti, nlimi medii etc., nu toi copiii le vor urma ca la carte. Uneori cresc mai
repede, alteori mai ncet. Un studiu a concluzionat c doar 12% dintre bebelu i
respect linia percentil n care s-au ncadrat la na tere. La bebelu i, percentilele
variaz destul de mult pe msur ce acesta crete, att n ceea ce prive te greutate
ct i nlimea. Dup natere, n cele mai multe cazuri, bebelu ii mai mari tind s
creasc mai ncet, iar cei mai mici cresc mai repede. Acest lucru poate fi explicat prin
faptul c valorile de la natere depind mai mult de condi iile nutri ionale din pntecul
mamei dect de genetic. Dup natere, bebelu ii se ndreapt ncet-ncet spre
dimensiunile programate genetic. La unii poate dura 6 luni, la al ii chiar i 2 ani. Dup
2 ani copiii au tendina s rmn pe aceea i linie, cu unele mici varia ii.
De multe ori medicii nostri pediatri se raporteaza la graficele vechi, avand ca referinta
alimentatia artificiala cu lapte praf, de aceea cand ti se spune ca bebelusul tau nu a
luat in greutate conform graficului , cel mai probabil se refera la acestea. Intreaba si
asigura-te ca medicul se raporteaza la noile standarde WHO pentru copiii alaptati.
De asemenea, informatiile despre compozitia laptelui matern sunt esentiale in
intelegerea modului in care ajuta la cresterea si dezvoltarea copilului. Asigura-te ca
primesti o informatie corecta si asupra acestui aspect.
Exista perioade de stagnare in cresterea in greutate a bebelusului, exista perioade
de salturi, nu este o crestere liniara.
Motive de ingrijorare apar in urmatoare cazuri prezentate de Asociatia Australiana de
Alaptare, si atunci trebuie investigata cauza:
Cnd trebuie s lum msuri dac bebeluul ia pu in n greutate? Fiecare bebelu
este unic, iar greutatea este doar unul dintre factorii care completeaz tabloul
complet al sntii i dezvoltrii acestora. Este recomandat evaluarea atent a
strii de sntate a bebeluului n urmtoarele cazuri:
dac bebeluul continu s scad n greutate dup primele 10 zile de via i nu
ajunge la greutatea de la natere pn la vrsta de 3 sptmni
dac bebeluul pune mai puin de 100 grame pe sptmn n primele trei luni
dac greutatea bebeluului se situeaz sub percentila a 3-a
dac greutatea bebeluului scade dou linii de percentile n 56 zile (nainte de
vrsta de 5 luni)
dac greutatea bebeluului scade dou linii de percentile n 3 luni (dup vrsta de
5 luni).
Examinai-v bebeluul atunci cnd este dezbrcat, sunt indicii care v pot fi de
folos. Bebeluul arat sntos? Are o culoare frumoas a pielii i tonus muscular
bun? Pare a avea greutatea potrivit pentru vrsta sa? Pare a avea pielea bine
ntins? Pielea cu multe ncreituri, care pare a atrna, cu pu in grsime dedesubt,
este un semn c bebeluul nu ia destul n greutate sau chiar scade. Semnele
ngrijortoare ale pierderii n greutate apar mai nti n partea abdominal inferioar,
la ezut i coapsele superioare, de aceea este important s dezbrca i complet
bebeluul cnd l examinai, chiar i scutecul.
Apelai la medicul dumneavoastr pentru a evalua starea general de sntate a
bebeluului dumneavoastr, pentru a verifica dac exist semnele care indic faptul
c bebeluul primete destul lapte matern precum i dac acesta de dezvolt n
ritmul normal.
Exista totusi situatii in care cresterea in greutate (si nu numai) poate fi afectata de
diversi factori. Mentionam cativa dintre ei, cum ar fi alaptarea la program, limitarea
oferirii fiecarui san cate 10-15 minute (adica tot la program), suzeta, introducerea
altor lichide in afara de lapte matern (apa, ceaiuri), scoaterea alaptatului de noapte,
utilizarea biberonului, pilule anticonceptionale, sterilet, unele medicamente
(antihistamine, pseudoefedrina), sarcina, uneori starea generala de sanatate a
mamei (boala sau oboseala foarte mare). Toti acesti factori au efect negativ asupra
lactatiei. Urmariti sa vedeti daca apar imbunatatiri, odata ce ati depistat o posibila
cauza. Liste cu informatii utile in acest sens gasiti si aici:
http://kellymom.com/health/growth/weight-gain_increase/
http://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&id=47:slow-weight-gain-followingearly-good-weight-gain&Itemid=17
Dr. Jack Newman, fondatorul primei clinici de alaptare, cu o vasta experienta in
domeniu, dezbate problema mai pe larg si in articolele de mai jos.
https://m.facebook.com/story.php?
story_fbid=3418242591118&id=1721748001&__user=652265961
https://m.facebook.com/story.php?
story_fbid=242639319220455&id=138141916336863&__user=652265961
Proba suptului (testul cantarului ) este facuta de multe mame fie la recomandarea
medicului, fie din proprie initiativa, pentru a determina daca au suficient lapte si/sau
pentru a vedea cat a luat in greutate bebelusul.
Daca acesta nu a luat in greutate conform graficelor, numeroase proaspete mame
trag concluzia gresita ca nu au suficient lapte si din pacate incep sa suplimenteze cu
formula. Aceasta practica este ca picatura chinezeasca, poate fi o tortura psihica
pentru mama.
Proba suptului este foarte simpla: se cantareste bebelusul inainte de supt (masa in g)
si dupa supt (masa in g). Diferenta intre cele 2 valori este echivalata cu ml, rezultand
astfel cantitatea de lapte supta de bebelus.
Ce probleme are aceasta metoda:
1. Gramele (g) nu sunt echivalente cu ml. Adica sunt echivalente, DACA densitatea
substantei este 1. Apa are densitatea 1, ea este substanta de referinta. Daca
densitatea unei substante nu este 1 g/ml (sau 1 gml) , atunci se divide 1 g la
densitatea respectiva (in g/ml) si se obtine cati ml = 1 g.
Laptele matern in schimb are o valoare intre 1,026-1,036 g/ml, cu o medie a
densitatii laptelui matur de ~ 1,031 g/ml la 60 F , gravitatia specifica fiind de 1,031.
Colostrul inregistreaza valori intre 1,030-1,040 g/ml.
Cum calculam? Iata cateva exemple : 728 g = ~706 ml; 818 g=~ 793 ml; 208 +/- 56,7
g per san = ~202 ml* 2= 404 ml
articolul Intrebari frecvente. Urmariti bebelusul timp de 2 zile. Daca nu uda scutece si
nu face scaune, solutia nu este completarea cu lapte praf. Solutia e sa tineti bebele
cat mai mult la san. Cu cat tineti mai mult bebelusul la san, cu atat sanul va produce
mai mult. Cu cat dati lapte praf mai frecvent si mai mult, cu atat laptele matern se va
imputina.
In ceea ce priveste suptul eficient, daca e sa faceti vreo proba a suptului, atunci
urmariti cum suge bebelusul deoarece acesta suge n mod caracteristic. Un bebelu
care primete o cantitate suficient de lapte matern suge ntr-un mod usor de
identificat. Micarea de supt arat astfel: gura larg deschiso pauzgura nchis.
Dac vrei s ncercai voi s vedei despre ce e vorba, punei arttorul sau alt
deget n gur i sugei ca i cum ai trage lichid cu paiul. Cnd sugei, brbia coboar
i rmne n aceast poziie ct timp sugei din deget. Cnd v oprii din supt, brbia
revine la poziia iniial. Aceast pauz, pe care o sesizai dac suntei atente la
brbia bebeluului, reprezint o gur de lapte cnd bebeluul st la sn. Cu ct
pauza este mai mare, cu att mai mult lapte a but copilul. Odat ce nelegei sensul
acestei pauze, putei s nu mai dai atenie la toate absurditile pe care le auzii
despre orarul copilului la sn, este lipsit de sens. De exemplu, este lipsit de sens s
vi se sugereze s v hrnii copilul cte douzeci de minute la fiecare sn. Douzeci
de minute de ce? Supt fr nghiire? Supt i nghiire (cu unele pauze ale brbiei)?
Tipul de supt cu pauz lung? Un bebelu care are acest tip de supt (cu pauze) timp
de douzeci minute e posibil s nici nu mai aib nevoie de al doilea sn. Un bebelu
care molfie snul (nu bea) timp de 20 de ore va pleca de la piept tot nfometat. Pe
site-ul www.nbci.ca putei gsi filmulee care prezint pauza pe care o face brbia
bebeluului. n cazul n care copilul suge cu acest gen de pauze lungi i apoi nghite
laptele, atunci copilul, probabil, va indica faptul c i este suficient. n cazul n care
copilul suge fr s nghit i s bea laptele (prin urmare, puin sau fr pauz),
probabil i este nc foame. n cazul n care laptele curge bine copilul poate alege fie
s-l bea, fie s ia o pauz mic (de fapt copilul nu are nevoie s sug continuu i cei
mai muli copii nu o fac). n cazul n care laptele nu curge bine, atunci copilul va fi
forat s sug fr s bea. n cazul acesta, utilizai compresia snului pentru a ajuta
s vin mai mult lapte. ne sfatuieste Dr. Jack Newman, intr-un articol tradus de Rox
Dudus, consultant LLLI.
Nu exista bebe mancacios, exista bebe ghiftuit prin biberon. Un bebelus alaptat
exclusiv mananca exact cat are nevoie, daca i se permite sa-i comunice sanului cat
are nevoie astfel incat sanul sa produca atata cat i se spune. Asadar e simplu:
credeti ca ii e in continuare foame? Ca nu s-a saturat? Puneti-l la san sa produca mai
mult, nu-i dati biberon. Biberonul saboteaza lactatia. Biberonul cu lapte praf
saboteaza ce ai tu mai bun sa-i oferi bebelusului tau. Alaptatul se face cat vrea bebe.
Uneori asta inseamna non stop, adica tot alaptatul e o singura masa, alteori mai
multe mese pe zi. El stie cat timp vrea la sanul tau. Sanul tau ii da hrana, alinare si
confort, indeplineste toate nevoile bebelusului.
Alaptatul nu se face dupa program. Ideea de pauza de 2-3 ore vine de la
recomandarile date pentru bebelusii hraniti cu lapte praf. Acesta este mult mai greu
de digerat si de asimilat decat laptele matern, pe langa faptul ca are cu totul alta
compozitie si pe langa efectele daunatoare asupra organismului unui bebelus. Multi
pediatri pur si simplu translateaza conceptul de pauza asupra laptelui matern, facand
astfel din laptele praf standardul, cand de fapt e invers. Cand bebelusul cere tzitzi, ii
dai tzitzi, nu conteaza ca i-ai dat acum 5 minute. A digerat sau asimilat ce a papat si
mai vrea, sau vrea la san ca-i place mirosul tau de mama. Iar cand vin puseele de
crestere, e imposibil sa astepti 3 ore
Relaxarea e esentiala pentru stabilirea unei relatii armonioase intre mama si bebelus.
Aveti incredere ca asa cum ati putut aduce un copil pe lume, il si puteti hrani cu
laptele vostru!
asa cum se intampla pe la 2 luni. I-am dat si ziua biberon, cum vedeam ca
incepe sa planga si sa se agite.
Concluzia ? E clar, nu mai am lapte!
Povestea 2. Bebelusul meu are o luna si cateva zile si sta non-stop la san, nu
mai pot sa-l desprind de acolo. Suge intr-una, se mai agita, da din maini, scoate
sanul, il ia iara, iara suge si tot asa timp de 3 ore.
Eu simt ca nu mai iese nimic din sani, am incercat sa mulg, nu scot decat 20 ml.
Cred ca el tot vrea lapte si eu nu mai am suficient! Si am verificat, i-am dat un
biberon si l-a papat pe tot, in cateva minute!
Foarte des se intampla sa auzim istorisiri precum cele ale mamicilor de mai sus.
Concluziile lor, din nefericire sunt gresite. Haideti sa vedem de ce.
In viata unui bebelus, apar asa numitele puseuri de crestere fizica si cerebrala.
1. Cand apar si cum se caracterizeaza ?
La o saptamana, la trei saptamani, o luna, la trei, sase, noua luni, sugarii
inregistreaza niste perioade destul de dificile atat pentru ei cat si pentru mamele
lor, indiferent de modul in care sunt hrnii. Pentru bebelusii alaptati, un puseu
de crestere poate insemna plansete, iritare termenul englezesc de fussy e
foarte nimerit. In plus, cere s fie alaptat foarte des, iar nopile sunt un cosmar
de baby showers. Puseurile de crestere sunt problematice pentru o mama mai
putin informata, pentru ca femeia are impresia ca nu mai face fata alaptatului.
Puseul de trei luni este un adevarat baraj pentru mame. Majoritatea celor care nu
ofereau completare acum incep s ofere copilului lapte la biberon, micsorand
simtitor posibilitatea alaptarii pe viitor. In timpul puseului de crestere, copilul
suge mai mult pentru a determina sanul sa produc o cantitate mai mare de
lapte. Ramona Bunescu, consultant in alaptare
In afara de puseul de crestere, in jurul perioadei de 3 luni, se mai intampla
ceva : productia de lapte inceteaza a fi controlata de hormonii postpartum ai
mamei, si incepe a fi controlata de informatia pe care corpul mamei a adunat-o
pe timpul saptamanilor anterioare de alaptat. Daca bebelusul nu a supt in mod
frecvent in acele saptamani de la inceputul vietii sale (adica daca a primit si
biberon, daca a fost alaptat dupa program, daca nu a fost alaptat mai ales
noaptea) productia de lapte a mamei poate scadea de la trei luni incolo din cauza
ca nu au fost create destule fabrici de lapte care sa egaleze productia cu
nevoile sugarului. Karyn-Grace Clarke, consultant in lactatie.
2. Cat dureaza?
Un puseu de crestere poate dura intre 3 si 7 zile, dar daca este mai lung nu sunt
motive de ngrijorare [ex. poate dura si 14 zile]. Nu uitati ca fiecare biberon
oferit intr-o asemenea perioad critica are ca efect faptul ca organismul nu se
mai muleaza pe necesitatile copilului. Acesta, nemaisugand des, da semnalul c
NU este nevoie de mai mult lapte. Ramona Bunescu, consultant in alaptare
3. Rezultatul unui puseu
Dupa puseu, copilul iese cu ceva in plus, ceva vizibil. Fie a crescut [in greutate,
in inaltime], fie are o abilitate, [o achizitie neuro-psiho-motorie] nou: se
ntoarce, se taraste sau are deja obiceiuri de bebelus mai mare. Ramona
Bunescu, consultant in alaptare
Lactatia creste si ea in mod vizibil, mama are lapte cat pentru doi! (daca
renunta, nu mai are lapte suficient nici pentru unul). Cantitatea de lapte va
continua sa se regleze in mod dinamic, functie de cum cere bebelusul. Cand vor
veni perioadele in care suge mai putin, nu are cum sa se piarda laptele, se va
produce cat cere bebelusul.
4. Ce poate face mama cand vine un puseu:
1. Sa fie relaxata, sa nu intre-n panica, sa inteleaga ca un puseu de crestere e
un timp extraordinar pentru cresterea lactactiei, nu pentru scaderea ei.
2. Sa aiba incredere ca are lapte suficient daca-l lasa pe bebelus sa stea cat vrea
la san, asigurandu-se ca e atasat corect (chiar si daca suge-n gol, daca sanii sunt
moi, etc), si nu cedeaza in favoarea biberonului de lapte praf. Sanii moi,
pompatul a doar 5ml/20ml/40ml/60ml/x ml sunt metode false de a determina
cat lapte produce. Intotdeauna este lapte in sani, indiferent daca sunt moi/tari,
iar mulsul cu pompa arata doar cat poate mama sa pompeze!
Alaptarea in timpul serii. Fiziologic sau din cauza oboselii, fluxul de lapte e mai
scazut in timpul serii, cel mai probabil ca urmare a scaderii reflexului de ejectie
(eliberare) a laptelui. Asta nu inseamna ca mama nu produce lapte suficient.
Studii realizate de dr. Peter Hartmann de la University of Western Australia arata
ca volumul de lapte nu e mai scazut seara . Unele studii indica o cantitate de
grasimi mai ridicata in timpul serii. Mai mult, sunt specialisti in lactatie care sustin
ca unii sugari se pregatesc din timpul serii pentru o noapte in care exista
posibilitatea sa nu fie alaptati, ca atare vor sa bea mai mult lapte. Pe principiul
puseului de crestere, cand laptele se produce pe loc, sugarii devin agitati ca
reactie la fluxul de lapte mai scazut. Nici acesta nu e un motiv de a suplimenta cu
lapte praf.
Urmand acest link puteti vizualiza un filmulet in care e aratat comportamentul tipic al
unui sugar ce se agita la san, ca urmare a scaderii fluxului de lapte al mamei.
Alte cauze pentru care copiii pot deveni agitati la san:
Ca reactie la ceva din lapte (ex: un aliment prea picant consumat de mama);
Reflux, esofagita.
Incercati sa puneti copilul la san imediat ce se trezeste din somn sau cand e
semiadormit. E o metoda care la mine a functionat de minune atunci cand ma
confruntam cu un flux scazut de lapte; Alte mame confirma utilitatea acestei
tehnici in timpul grevelor suptului;
Daca copilul este foarte agitat puneti un zgomot alb pe fundal: poate fi
aspiratorul, fhoenul, TV-ul care merge pe un canal fara semnal.
Pe acelasi principiu ca cel de mai sus, puteti incerca sa linistiti / alaptati copilul
miscandu-va pe o minge de fitness (aceea care se foloseste pentru gimnastica
gravidelor sau pentru diminuarea durerilor in travaliu);
Oferiti acelasi san la mai multe mese succesive. Spre exemplu, toate mesele
pe o perioada de patru ore pot fi oferite la sanul stang. Pentru urmatoarele patru
ore , toate mesele vor fi oferite la sanul drept. Mama trebuie sa se asigure ca
sugarul primeste suficient lapte prin aceasta metoda si ca nu ii este foame. Daca
copilul pare infometat si nu mai bea de la primul san oferit nici macar cu
compresie, mama trebuie sa ofere celalalt san. (Jack Newman, The Ultimate
Breastfeeding Book of Answers, p. 129)