Calendarul gradinii de legume

FEBRUARIE
- Se incearca semintele sanatoase punand
cateva din ele sa incolteasca in muschi sau
nisip umezit.
- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele
frumoase se pot curata pomii de frunzele
uscate - in ele se ascund dusmani din
primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la
radacina si se pune gunoi, se acopera cu
pamant sapat, sau se aduna zapada la
radacina lor.
- si pamantul are viata lui; din cand in cand
nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile
de langa casa se pune gunoi de pasari,
cenusa pentru ingrasarea pamantului.

MARTIE

- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece

nutritive destinate culturilor timpurii de camp
(tomate, ardei, vinete)
- insamantarea in rasadnite sau solarii
incalzite biologic a legumelor destinate
culturilor de vara (varza, tomate)
- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii
sau tunele a verzei timpurii, conopidei
timpurii si gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei,
verzei si conopidei timpurii, a cepei din
arpagic si samanta, a usturoiului de
primavara, a morcovului, patrunjelului,
spanacului, ridichii de luna, etc.
- in a doua jumatate a lunii se planteaza in
rasadnite castravetii, ardeii
- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei,
vinete
- se continua protejarea verdeturilor cu
polietilena si recoltarea verdeturilor produse
in sistem fortat
- se practica supraaltoirea pomilor (unde e
cazul) dupa metoda prin despicatura,
copulatie sau triangulatie
- fertilizarea suplimentara cu azot
- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
- se face taierea radacinilor pornite din altoi
(taierea de rodire si copcitul)
- in legumicultura se continua dezinfectarea
rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau
sulfat de cupru;
- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfocalcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani
se mai face o stropire impotriva moniliei, cu
o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta

luna putem pregati terenul pentru plantarea

de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste
pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii,
se pot planta.

APRILIE

- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot

planta in gradina:
- radacinoasele (morcovi, patrunjel,
pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm;
salata, spanacul;
- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla
rosie si samanta de ceapa;
- de la mijlocul lunii incepe:
- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;
- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta
de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre
cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm;
- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui
si dovlecelului;
- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30
cm intre randuri;
- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre
randuri si pe rand;
- semanatul porumbului;
- semanatul florilor anuale, plantatul
trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;
- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de
rosii timpurii si ardei;
- Atentie la semanat! Combinatii bune:
morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapamorcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla
rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea.
Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcovpatrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;
- In livada se uda bine pomii fructiferi
plantati in primavara si se incepe pregatirea
pentru stropitul lor.

MAI
- incepe plantarea rasadurilor de legume.
Vom planta rasadurile de ardei, rosii,
castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli,
telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;
- inainte de plantarea rasadurilor este
necesar sa faceti o erbicizare a solului cu
urmatoarele substante: Dithane 0,5%,
Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea,
uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de
Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie,
conopida, broccoli si castraveti se face numai

pe pamant umed, la o temperatura de 7-10

grade Celsius. daca nu a plouat, udati
terenul, operatiune care se repeta si dupa
plantare;
- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de
zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si
sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu
rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa
folositi insecticide daca vor aparea paraziti:
purici, fluturi, muste.

IUNIE
- daca nu ai reusit sa termini plantarea
rasadurilor de legume in luna mai, ai timp
doar la inceputul lunii iunie sa plantezi
rasadurile de rosii, ardei si vinete;
- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic
planteaza conopida, varza de toamna, varza
rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si
broccoli;
- foloseste culturile succesive pe parcele
eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac,
mazare si gulioare. In vederea infiintarii
culturilor duble cureti terenul de resturile
vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti
cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti
de toamna;
- este perioada pentru palisarea, copilirea si
carnatirea rosiilor timpurii;
- daca ai vita de vie, continua legarea
lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea
varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi).
Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele
vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai
multa lumina, mai mult soare. Stropeste via
contra manei, fainarii si putregaiului;
- intinde castravetii timpurii din sera pe
sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe
sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu
se vor coace;
- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea
zarzavaturilor si combaterea bolilor si
daunatorilor la legume.

IULIE
- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot
fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si
indepartarea fructelor stricate.

AUGUST
- grabeste strangerea cepei, dar inainte de
depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;
- continua recoltarea castravetilor pentru
muraturi;

- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar

nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;
- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea
cartofilor, dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient;
- fasolea uscata pentru consum se aduna, se
despoaie si se mai pastreaza la soare cateva
zile inainte de depozitare;
- pentru o productie sporita de ardei vei
continua fertilizarea cu azot si potasiu;
- continui recoltarea vinetelor, ardeilor,
verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;
- in livezi incepe adunarea merelor de vara
(imediat dupa ce roua s-a uscat) si se
continua recoltarea piersicilor si a caiselor
tarzii;
- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar
atentie, acestia nu se recolteaza decat daca
sunt complet copti, caci altfel sunt acri;
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit
salata, pentru obtinerea rasadului de plantat
la inceputul lunii octombrie;
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si
groasa, indeparteaza radacinile laterale;
- pe terenuri eliberate se poate semana
spanac, morcov si patrunjel, pentru productia
de primavara.

SEPTEMBRIE
- acum este momentul strangerii semintelor
pentru primavara. La tomate, se aleg fructele
mari, specifice soiului, sanatoase, coapte
bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase
cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au
spalat se indeparteaza de pe seminte
resturile de pulpa si se lasa apa sa se
linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in
timp ce semintele seci plutesc la suprafata.
Semintele bune se spala bine si se pun la
uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa
aiba o culoare albicioasa-argintie. In medie la
10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in
functie de soi). La ardei, pentru extragerea
semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi
se scot semintele (codita cu seminte se
aseaza pe un ziar si cu mana se desprind
semintele). Acestea se spala in apa, se
separa semintele bune de cele seci prin
punerea lor in apa si decantarea apei. Se
usuca la umbra, iar semintele se rasfira intrun strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se
rascolesc cu mana, pentru a se usca mai
repede. Cand sunt uscate au o culoare
galben-aurie. Se pastreaza pana in
primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei

se pot obtine in medie 100 g samanta. La

vinete, cand fructele au ajuns la maturitate,
se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se
pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine
cu mainile pentru a separa semintele de
pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la
fundul apei, separate de cele seci, usoare,
care raman la suprafata. Cele bune se spala,
se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de
hartie. La castraveti se aleg fructele mari,
galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa
la soare 6-7 zile, dupa care se extrag
semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o
lingura se scot semintele, se spala si se lasa
in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se
desprind usor de mucilagiile care le
inconjoara. Semintele bune raman la fundul
vasului, se scurg, se usuca la soare in strat
subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a
nu se innegri. La salata, semintele ajung la
maturitate la 25-30 de zile de la inflorire.
Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra
pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se
scutura bine deasupra unui ziar, se vantura
si ramane samanta buna, care se pastreaza
in pungi de hartie. La ceapa, semintele se
recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu
se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac
snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se
scutura capsulele, sa iasa semintele, care
sunt de culoare neagra. Se vantura semintele
si se pun la uscat in strat subtire.

OCTOMBRIE
- se scot cartofii de toamna;
- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe
timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si
se depoziteaza in pivnita;
- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit
dulci si carnosi;
- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu
tot si se pun la adapost si intuneric, unde se
coc;
- se recolteaza varza si se pune la murat;
- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile,
morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;
- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la
murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in
incaperi mai calduroase, unde cu timpul se
inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte.
Se vor depozita numai gogonelele sanatoase;
pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita,
curatata si dezinfectata;
- se defriseaza terenul de resturile vegetale
si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;

- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat

ultimele legume;
- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete
primavara devreme, este timpul sa le
cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul
verde, salata, spanacul, loboda, toate
acestea rezista bine la temperaturi joase: se
planteaza rasadul de salata pentru
primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se
seamana morcovii, patrunjelul, mazarea,
ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de
anul viitor;
- se recolteaza merele, perele, gutuile,
nucile, prunele;
- se aduna porumbul care este copt;
- se mai pot aduna semintele de ceapa si
loboda;
- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si
de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul
lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.

NOIEMBRIE
- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi
si pusi la borcan;
- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata
de frunzele verzi si depozitata in pivnita;
- se mai culege porumbul, se taie cocenii si
se pun pe foc;
- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1
noiembrie, dupa caderea brumei;
- varza se recolteaza tot acum;
- toamna se scurteaza radacinile pomilor
batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare
care da bune rezultate la pomii batrani
carora li s-au aplicat taieri de regenerare
este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare
se face fie in toamna premergatoare
regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea
pomilor in vegetatie, si consta in saparea
unui sant circular in dreptul proiectiei
coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de
60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul
de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu
pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru
un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd
bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare
potasica. santul se umple pe trei sferturi, se
toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata
cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa
udat santul se umple definitiv cu pamant. La
pomii batrani se face o scurtare foarte
puternica a ramurilor de schelet astfel incat
jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie
insa sa respectam cateva reguli la taierea de
intinerire: 1) punctul din care se face
scurtarea ramurilor trebuie sa se afle

deasupra unor ramuri lacome sau a unei

ramuri laterale; 2) in locul unde se face
taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa
de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei
incarcaturi normale de fructe pe pom, este

bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod,

stiut fiind ca distanta normala intre ele este
de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de
rod cu pozitie laterala, acestea fiind
considerate cele mai bune.