,

Consideriindu-se
'partidul
umanitiitii'~
scriitorii
~i intelectualii
secolului al
XVIII-lea au fnceput sii
condamne ideile ~i institutiile
fnvechite. Exercitiind
o injluentii enormii, ace~tia au reu~it
sii transforme studiul omului
~i al societiitii.
s

eCOlUl al XV1I1-1ea este adesea numit

"Epoca Ratiunii",
sau "l1uminismul".
Dup:1 cum sugereaz:1 ~i aceste denumiri,
aceast:1 epoc:1 a fost o perioad:1 de progrese
intelectuale, cand marii ganditori au sfidat
dogmele existente, stabilind lucruri practice.
Pentru aceasta era ins:1 nevoie de mult curaj,
deoarece viata european:1 era inc:1 dominata
de traditii ~i obiceiuri, sustinute de autoritatea
religioasa ~i de puterea statului. De exemplu,
in multe tari, erezia er\l condamnat:1 inc:1, in
timp ce puterea regala $i privilegiile aristocratice erau considerate sacrosancte.
Ideile traditionale fuseser:1 deja zguduite

intrunire

a enciclapedi~tilar

Daamnei

Geaffrin.

raspandit

pretutindeni.

traverse.

cum ar fi necesitatea

guvernamentale.
care au pravacat

Influenta ,
S-au

in

salanul

Encicla p ed;e; s-a

ivit

diferite

can-

unar refarme

educa'ianale
~i clericale.
multe dezbateri.

O Enciclopedi~tii
cineaza impreuna.
De la
, 5tanga la dreapta; Jean Maury, d'Alembert,
: La Harpe, Voltaire, Condorcet,
Diderot ~i
i pere Adam. Diderot a fO5t principalul
! tor al proiectului
Encic/oped;a.

de Revolutia $tiintifica din secolele 16 ~i 17,

ce a culminat cu lucrarea lui Isaac Newton
(1642-1727) care a descoperit gravitatia ~i a
oferit un model al universului: o ordine
rationala, guvemata de legi matematice. in
perioada iluminista s-a insistat asupra faptului
ca pril)cipiile cercetarii ~tiintifice puteau fi
aplicate ~i altor domenii, inclusiv politicii,
societatii ~i religiei.
O societate
toleranta
Marea Britanie a fost indelung admirata de
ganditorii ilumini~ti, inspirand multe din ideile
lor. in comparatie cu majoritatea tarilor continentale, societateaengleza era una libera, toleranta, in cadrul careia trecerea de la o clasa
sociala la alta era relativ u~oara. Prosperitatea

ini1ia-

Angliei sugera c:l aceste valon generau rezultate excelente, la fel ~i progresele intelectuale
.realizate de Newton, John Locke (1632-1704)
~i de alti ganditon bntanici.
Locke a fost un personaj deosebit de important, care a pus la punct dou:l concepte de
baz:l. Unul din ele este c:l ideile unei persoane
nu sunt Inn:lscute (prezente In momentul na~tenO, ci sunt rezultatul expenentei ~i reflectiei
(Eseu asupra intelectului
omenesc, 1690).
Cel:llalt concept al lui Locke este c:l guvemul,
departe de a fi dictat de cnteni divine, este 1nfiintat pentru beneficiul comunit:ltii; rnai departe, dac:l guvemullnceteaz:l s:l mai fie benefic
societ:ltii(dac:l,
de exemplu, un monarh devine tiran), atunci poporul are tot dreptul s:l-l
Inlocuiasc:l (Douii tratate de guvern, 1690).
155

~
w

EPOCA

RATIUNII

Newton ~i Locke au fost precursorii

I1urninismului, Insa faptul ca Anglia avea o
societate relativ deschisa ~i toleranta, a fost ~i
motivul pentru care conflictul dintre vechile ~i
noile idei nu a fost puternic.

r;lspandit rapid 1!1lntreaga Europ;l. Ace~tia nu

formau un grup organizat, dar aveau rnulte
valori commune.Ei sprijineau libertatea gandirii
~i a cuvantului
~i toleranta
religioas;l.
Conceptia lor general;l era ullanitar;llns;l
nereligioas;l ~i doreau s;l Inlocuiasc;l autoritatea
cu aplicarea rnetodei ~tiintifice ~i a judec;ltii.
Pentru ei nu existau zone de cunoa~tere In
care investigatia ~i critica s;l nu fie acceptate.
Acest lucru Insellna, practic, c;l fllozofii criticau statul ~i erau ostili dogllielor biserice~ti,
de~i a trebuit adesea s;l-~i rosteasc;l opiniile
cu atentie sau In termeni indirecti, pentru a nu
fi persecutati.

Filozofii
Principalulloc de activitate al I1uminismului a
fost Franta, unde autoritatile traditionale -In
special Biserica romano-catolica -erau puternic consolidate. Cu toate acestea, ideile subversive ~i-au gasit protectori puternici, iar
cenzura ~i urmarirea In justitie erau mai
degraba sporadice. De~i autoritatile
er~u
destul de severe, nu au reu~it Inlaturarea
totala a noilor idei.
in mod semnificativ, scriitorii ~i intelectualii din epoca iluminista s-au denumit ftloZOft (Les Philosophes). ~i, de vreme ce limba,
cultura ~i arta franceza aveau un prestigiu
imens, scrierile ~i activitatile filozofilor s-au

,g
~
o
]
~

Voltaire
Cel mai cunoscut dintre toti filozofii a fost
Voltaire (1694-1778), poet, dramaturg, istoric,
propagandist $i scriitor de fabule. Voltaire a
simtit pe pielea lui nedreptatile societatii
franceze. El a fost batut de ni$te indivizi angajati de un aristocrat, iar cand a facut plangere,
a fost trimis in inchisoarea regala Bastilia $i a
petrecut ceva timp in exilla Londra. Apoi s-a
intors, plin de "filozofiile
engleze" ale Iui
Newton $i Locke $i $i-a petrecut o mare parte
din viar,a atacand nedreptatea $i intoleranta in
scrieri renumite pentru claritatea $i intelepciunea care le caracterizeaza.
Voltaire a fost de asemenea activ din punct
de vedere practic, luptand pentru victimele
nedreptatii cum ar ffJean Calas, un protestant
executat pentru presupunerea ca $i-a ucis fiuI.
Voltaire a reu$it in cele din urma sa spele
onoarea acestuia, dovedind ca vinovatia Iui
era bazata doar pe prejudecati religioase.
Capodopera Iui Voltaire, Candide (1759), este
o povestire foarte amuzanta in care personajele invata in final s;l inceteze sa mai faca
speculatii $i sa-$i "cultive gradinile" -adica, sa
se concentreze asupra imbunatatirii Iumii, pas
cu pas.
.De
asemenea, Voltaire a oferit o noua
abordare a istoriei in Epoca lui Ludovic al
XlV-lea (1751), care a inlocuit romanuI conventional, de intrigi $i Iupte, cu un intreg

tablou al societatii franceze. Contemporanul

lui Voltaire, Montesquieu (1689 -1755),
a
comparat guvemele ~i legile diferitelor tari in
lucrarea sa Spiritullegilor
(1748), prin care a
fondat de fapt sociologia.
Unul dintre cele mai senzationale evenimente de la mijlocul secolului a fost publicarea volumelor Enciclopedia (1751-72), editate de catre Denis Diderot (1711-84) ~i Jean
d'Alembert (1717-83). Voltaire ~i alti filozofi
au contribuit cu articole, iar Enciclopedia
apare ca esenta atitudinilor iluministe. Aceasta
era de asemenea foarte bogata in informatii
~tiintifice ~i tehnice, in concordan1;:l cu angajarea grupului in ceea ce privea progresele
practice. Incercarile autoritatilor de a interzice
publicarea caqii nu au facut altceva decat sa
completeze imen~a sa voga el!ropeana.
Un alt mare scriitor,
elvetianul Jean
Jacques Rousseau (1712-78), era de fapt ostil
unor aspecte ale rationalismului filozofilor .
jnsa ~i el ataca nedreptatile sociale, iar cartea
sa, Contractul Social (1762), cu celebra sa
propozitie de inceput -"Omul
s-a nascut
liber, cu toate acestea el este pretutindeni in
lanturi" .-a
influentat putemic Revolutia
Franceza din 1789.
Existau
filozofi
pe intreg
cuprinsul
Europei, dar ~i in America de Nord; printre
ace~tia s-au numarat Benjamin
Franklin
(1706-90) ~i Thomas Jefferson (1743-1826),
ambii foarte activi in timpul
Revolutiei
Americane,
~i reformatorul
penal italian,
marchizul di Beccaria (1738-94).
Anglia a dat cel mai mare istoric al epocii,
Edward Gibbon
(1737-94), lnsa ~i "Iluminismul Scotian" a fost remarcabil. Printre
cei mai lnsemnati ilumini~ti scotieni s-au
numarat marele filozof David Hume (1711-76)
~i Adam Smith (1723-90), a carui Avutia natiunilor (1776) a dus la fondarea economiei,
ca ~tiinta.
jn ciuda curentelor intelectuale ulterioare,
Epoca Ratiunii a stabilit abordarea rationala,
~tiintifica asupra lumii, ce ramane caracteristica conceptiei generale modeme.

Voltaire ~i
Frederick cel Mare
la Sans souci,
faimosul palat
construit pentru
rege la Potsdam.

O ilustra~ie
Enciclopedie,
reprezentand

din
un sis-

Credin'a iluminista
in judecata ~i lege
naturala s-a extins ~i
in domeniul
economiei, in care
fiziocra,ii,
un grup
de ganditori in
frunte cu Fran~ois

~
~
.0
::J
e!

Quesnay, sprijineau
abolirea restric,iilor
feudale asupra
liberului schimb al
bunurilor.
156

tJ
1;:
j
~
~

Istorie Universal;l 55 -REVOLlJJ1A

AMERICANA

Istorie Universal;l 56 -REVOLlJJ1A

FRANCEzA