Glasurile (opiniile) diferitelor personaje

din Iluzii pierdute si Stralucirea si

Suferintele Curtezanelor cu vedere la
diferite aspecte ale vietii

1
 Iluzii pierdute- Honoré de Balzac
Vol 1-2

 “Unde incepe ambitia, inceteaza sentimentele simple si curate”

 “Tinerii incep prin a iubi exagerarea, aceasta minciuna a sufletelor alese”
(aere de regina…)
 “Femeile asteapta sa li se darame scrupulele mai mult sau mai putin
fortificate. Datoria, buna cuviinta si religia despre care tot discuta, sunt
pentru ele ca niste cetatii pe care le place sa le vada luate cu asalt”
 “Sufletele mari sunt oricand dispuse sa faca dintr-o nenorocire o virtute. Si
pe urma in indaratnicia de a face un bine, pe care lumea il priveste cu ochi
rai, e si ceva foarte atragator: nevinovatia are atunci hazul viciului”
 “A nu izbandi este insa o crima de lezmaestate sociala. Caci invinsului i se
poate reprosa atunci ca a calcat in picioare toate virtutile burgheze pe care
se reazama societatea”
 “Iubea si totdeauna voia sa se inalte, dorinta foarte fireasca la tinerii care
au inima de multumit si saracia de infrant”
 “Vorbire in care glasuieste logica fara noima a sufletelor alese; palavrageala
plina de farmec, intretesuta cu declaratii naive, tasnita din inima fara stirea
2
 celui ce scrie, si care place atat de mult femeilor”(promite mult si face
putin)
 “Iubirea unui savant deprins a trai in singuratate, in care isi amplifica
sentimentele exagerandu-si piedicile din calea lor, cerea sa fie incurajata”
 “Lucien nu stia cu cata arta se foloseste lumea de sus de “da” ca sa ajunga
la “nu” si de “nu” ca sa pregateasca un “da”
 “Daca tineretea care n-a gresit inca este fara vreo ingaduinta fata de
greselile altora, e totodata gata sa-i creada pe ceilalti in stare de maretele
ei credinte. E nevoie intr-adevar de multa experienta de viata pana sa poti
recunoaste ca, a intelege inseamna a egala”
 “Gentilomul era unul din acele spirite ce-si afla locul undeva intre nulitatea
nevatamatoare care mai poate intelege ceva si prostia mandra care nu vrea
sa primeasca nimic si nici sa daruiasca nimic”
 “Sunt momente in viata cand preferam sa apucam drumul cel mai lung spre
a ne intretine prin miscari clocotul ideilor ce ne framanta, si in voia carora
dorim a ne lasa”
 “Timpul este singurul capital al celor ce n-au alta avere decat inteligenta”
 “Inainte de a recunoaste superioritatea cuiva, lumea cere succese
rasunatoare”
 “A lua nadejdea drept realitate (cea ce nu este)”
 “E nevoie de un numar mare de experiente amare si reci ca sa poata risispi
asemenea nalucirii (vise…)”
 “Sunt persoane carora totul le e ingaduit; orice ar face e bine facut; toti se
intorc sa le justifice faptele, in schimb sunt altele fata de care lumea e de o

3
 asprime neinchipuita: acestea trebuie sa faca totul bine, sa nu se insele
niciodata sa nu greseasca, sa nu cumva sa le scape din gura vreo prostie”
 “Protectia egoista pe care lumea o acorda unei fiinte ce ii este pe plac”
 “Sufletele generoase sunt foarte indurerate cand nu-si pot tine fagaduielile,
ce sunt intrucatva micile vanitati ale dragostei”
 “Un barbat trebuie sa studieze bine o femeie inainte de a-i arata emotiile si
gandurile de-a dreptul, cum ii vin. O femeie cu adevarat indragostita
zambeste la copilariile barbatului iubit si le intelege; dar de indata, ce e
putin si vanitoasa, nu-i iarta barbatului ca s-a aratat copilaros, increzur sau
marunt”
 “Unele persoane, in adevar, nu mai au nici aceeasi infatisare nici aceeasi
valoare, de indata ce le desparti de figurile, de lucrurile si locurile ce le
slujesc drept cadru”
 “Nu stia ca femeile care revin asupra nesabuintelor revin si asupra iubirilor”
 “In tara orbilor, chiorul e imparat”
 “Suferinta sfinteste totul”
 “Problema imbracamintei are o insemnatate deosebita pentru aceia care
vor sa para ca poseda ceea ce in realitate nu au; caci tocmai aceasta este
deseori mijlocul cel mai bun de a-l si avea mai tarziu”
 “Punctul de sprijin al inteligetei e banul”
 “Privirea fixa, calma, salbatica si stapanita => forta de stapanire care le
cucereste pe femeii”
 “Cand o femeie ajunge sa se caiasca de slabiciunile ei, trece cu buretele,
parca, peste toata viata, ca sa stearga totul”

4
 “Nimic, oare nu din aceasta s-a facut lumea? Geniul trebuie sa-l imite pe
Dumnezeu; deocamdata sunt milostiv ca El, nestiind daca insa voi fi si tot
atat de puternic”
 “Cu cat numarul relatiilor se mareste, cu atat cresc si sansele succesului in
orice domeniu”
 “Geniul inseamna rabdare. Rabdarea este intr-adevar ceea ce, la om,
seamana cel mai mult cu procedeul folosit de natura in infaptuirile ei. Si ce
e arta? E natura concentrata.”
 “Nu poti ajunge om mare cu una, cu doua. Geniul isi stropeste operele cu
lacrimi. Talentul este o fiinta morala care, ca toate fiintele, are o copilarie
supusa bolilor. Societatea respinge talentele necomplete, dupa cum natura
inlatura fiintele slabe sau rau alcatuite. Cine vrea sa se ridice deasupra
celorlalti trebuie sa se pregateasca de lupta, sa nu dea inapoi din fata nici
unei greutati. Un scriitor mare e un martir care nu va muri, asta e totul.
Daca nu porti in suflet vointa, daca n-ai vointa, daca n-ai rabdare
ingereasca, daca, oricat te-ar departa de tinta ciudateniile sorti, nu reiei, ca
broastele testoase, in orice tara s-ar gasi,calea infinitului dumitale, dupa
cum ele iau calea oceanului lor drag, renunta chiar astazi”
 “Stapanit de presimtiri, cand favorabile, cand nefavorabile, asa cum se
intampla oamenilor cu imaginatie”
 “Reputatia atat de ravnita, e mai intotdeauna o prostituata incoronata”
 “Munca nu este secretul succesului in literatura; totul e sa exploatezi
munca altuia”
 “Nu exista virtute sa nu fie dublata de un viciu”
 “Numai egalii se cuvine sa te judece”

5
 “Un om care trebuie sa le zugraveasca pe toate trebuie sa le cunoasca pe
toate”
 “O placere asteptata, si de care esti sigur e o ispita de neinfranat pentru
tineri”
 “Ideile nu pot fi neutralizate decat tot de ideii”
 “Munca! Oare nu inseamna ea moartea pentru sufletele dornice de
placeri?”
 “Inainte de a fi al unui singur om, esti al omenirii intregi”
 “Fereste-te de prieteni”
 “Serveste-ma si te voi servi”
 “In literature, fiecare idee are 2 fete: nimeni nu poate afirma care din ele e
adevarata fata. Totul e bilateral in domeniul gandirii. Ideile sunt binare”
 “Toate femeile care iubesc sunt niste ingeri”
 “Cand oamenii destepti ajung sa se explice pe ei insisi, sa-si descrie inima, e
lucru sigur ca betia i-a luat in carca”
 “Puterea chibzuielii in mijlocul complicatilor vietii este pecetea marilor
vointe pe care poetii, oamenii slabi sau numai spirituali nu sunt instare a o
simula”
 “In lume este nevoie sa fii politicos chiar cu cei mai cruzi dusmani, sa arati
ca te distrezi cu cei mai plicticosi si adeseori iti sacrifice in aparenta prietenii
ca sa-i servesti mai bine”
 “Caracterul iubirii adevarate are multe asemanarii cu copilria: necugetarea,
risipa, rasul si plansul sunt aidoma”
 “Lenes- voia sa-si invioreze pasiunile”
 “Fiecare consimte sa ii fi egal dar nu superior”

6
 “Intriga starneste mai putine patimi potrivnice decat talentul, uneltirile ei
tainice nu trezesc atentia nimanui. Intriga de altfel este superioara
talentului: din nimic ea face ceva; pe cand, de cele mai multe ori, resursele
imense ale talentului nu slujesc decat la nenorocirea omului”
 “Viciile inabusa vointa”
 “Aceia a caror energie si rezistenta le sunt stimulate numai de atac se lasa
repede rapusi”
 “Socotesc cainta periodica o mare fatarnicie, cainta este o virginitate pe
care sufletul nostru o datoreaza lui Dumnezeu: un om care se caieste de 2
ori este prin urmare un ticalos dezgustator. Tu nu vezi in cainta decat un
mijloc de a ti se ierta pacatele”
 “Popoarele care discuta mult realizeaza prea putin”
 “Sufletele curate ajung cu greu sa creada in rautate, in nerecunostinta; iar
apoi, cand isi dau in sfarsit seama de toata stricaciunea omeneasca, se
ridica la o ingaduinta care e ultima trapta de dispret”
 “Mercier spunea in al sau Tablou al Parisului ca literature, poezia, literele si
stiintele, realizarile cerebrale, nu pot asigura niciodata hrana cuiva.
Secerisul ogoarelor stropite cu cerneala nu se face decat despre 10-12 ani
de la semanat, si Lucien a luat drept snop niste firisoare abia mijite”
 “Nu exista superioritate fara putere”
 “E o fire care nu-i frumoasa decat in mediul ei, in sfera ei, in cercul ei”
 “Oamenii care au perfectionat vreo industrie, au cautat sa faca numai bine,
nu si valva”
 “Betia este un dublu val”

7
 “Saracia e o boala care, daca nu omoara, nu poate fi lecuita de nimeni altul
decat de bolnavul insusi”
 “In familie, cazi mai intotdeauna la o invoiala cu nenorocirea; iti incropesti
un culcus si speranta te face sa nu vezi ca e complicata tare”
 “Stima, care-i fondul necesar sentimentelor noastre, e si materialul trainic
ce le da nu stiu ce incredere, nu stiu ce siguranta, de care avem nevoie ca sa
traim”
 “Cand unirea dintre 2 suflete s-a intamplat sa fie desavarsita, orice atingere
adusa acestui ideal al iubirii e mortala”
 “Cu indoiala in inima nu poti trai decat atunci cand trecutul nu-ti ofera
tabloul unei iubiri curate si fara nici un nor; dar pentru 2 fiinte, unite
altadata ca un singur manunchi, atunci cand, inainte de a schimba o privire
sau a rosti un cuvant, sunt necesare tot felul de precautiuni, viata devine
insuportabila”
 “Cand e vorba de bani, totul se mai poate aranja; sentimentele insa, sunt
neinduplecate”
 “In lipsa unui prieten, un autor imbatat de succes se imbratiseaza si cu
portarul casei”
 “In Franta nu poti triumfa pana cand toata lumea nu se vede incununata
odata cu triumfatorul”
 “Afacerile usoare nu reusesc niciodata”
 “Din locurile nesanatoase sau din cele in care am suferit mai mult se ridica
niste duhori ce ni se par adieri din paradis. Intr-o viata monotona amintirea
durerilor e ca o bucurie de neinteles”

8
 “Sufletele duioase nu rezista la micile efecte de sentiment, pe care le cred
la fel de puternice la altii ca si la dansii”
 “Am ambitii nemasurate ce ma impiedica de a ma multumi cu o viata
umila”
 “Diamantul nu-si cunoaste valoarea”
 “Tocmai cand tinerii nu-si mai vad nici o sansa pentru viitor, se intampla ca
incepe norocul lor”
 “Viciul-nici pedeapsa cu moartea nu-l opreste cand e vorba de o placere pe
care si-a creat-o singur”
 “Soarta omului valoreaza atat cat si-o evalueaza singur”
 “Nu fa niciodata un serviciu cand nu-ti cere!”
 “Cauta in istorie cauzele omenesti ale evenimentelor, in loc sa-I inveti pe
dinafara etichetele”
 “Vrei sa fi stapanul lumii nu-i asa? Ei bine la inceput trebuie sa te supui
lumii si sa o studiezi bine”
 “Politicienii studiaza oamenii, interesele si cauzele generatoare ale
actiunilor lor. Si afla ca lumea, societatea, oamenii luati in totalitatea lor
sunt folositi: se inchina intamplarii”
 “Din simplu scolar ai vrut sa devii prea repede profesor”
 “Iti dai demisia pentru ca nu poti obtine gradul la care ravneai… dar ti-ai pus
oare toata vointa, totata actiunile in slujba unei idei?...”
 “Ascunde-ti o parte din viata si infatiseaza lumii numai cealalta intr-o forma
cat mai sclipitoare. Discretia- deviza ambitiosilor. Cei mari savarsesc
aproape atatea faradelegi cat si cei pacatosi; dar ei le savarsesc in umbra si
scot ochii lumii cu virtutiile lor: si tot mari raman. Cei mici isi desfasoara

9
virtutile in umbra si isi arata pacatele la lumina zilei. Daca iti ingadui cateva
mici ticalosii, fale intre 4 pereti (spalati rufele murdare in familie). Totul e sa
respecti forma (ai grija ce intelegi prin forma, cel care fura este criminal si
trebuie sa infrunte Justitia dar fratii Cointet care vor sa fure ideea lui David
nu vor avea de aface decat cu constiinta). Alege-ti un scop stralaucitor si
tine ascunse mijloacele de a parveni, ca si drumul urmat. Te-ai purtat pana
aici ca un copil; acum fi barbat, fii vanator, aseaza-te la panda, asteapta o
prada si un prilej, nu-ti cruta nici persoana, nici ceea ce se cheama
demnitatea; caci noi toti ascultam de ceva, de un viciu, de o nevoie; dar
respecta legea suprema: secretul  asa au judecat parvenitii, casa de
Austria si dinastia Frantei. Tu nu ai nimic, esti in situatia Medici-lor, a lui
RIcheliu, Napoleon, la inceputurile ambitiilor lor. Oamenii astia si-au
evaluat viitorul la pretul nerecunostintei, al tradarii si al contradictiilor celor
mai violente. Trebuie sa indraznesti totul ca sa castigi totul. La poker stai sa
discutii conditiile? , nu regulile sunt facute deja, tu trebuie sa le accepti, la
poker etalezi sinceritatea? nu, esuezi cartile si te prefaci ca pierzi cand
defapt castigi. Ce-ai zice de un jucator destul de generos ca sa le spuna
dinainte celorlalti ca are cartile castigatoare? Ei bine, ambitiosul care vrea
sa se lupte cu ajutorul priceputelor virtutii, acolo unde antagonistii se
lipsesc de ele, e ca un copil caruia batranii politicieni i-ar spune ceea ce
judecatorii ii spun celui ce nu stie sa profite de cartile sale mari “Domnul
meu, lasa-te de poker!”. Ce? Parca dumneata faci regulile in jocul ambitiei?
De ce ti-am spus sa fii pe masura societatii? Pentru ca astazi societatea si-a
arogat atatea drepturi asupra indivizilor incat individual se vede silit sa
lupte impotriva societatii. Nu mai exista legi, exista numai moravuri, adica

10
 prefacatorie, mereu forma (templierii au filosofia asta-ordinul nu crede in
puterea lumeasca, ei contracareaza filosofia lumii cu aceiasi filosofie).”
(diavolul?)
 “Omul are groaza de singuratate. Si dintre toate singuratatile, singuratatea
morala e ceea ce-l inspaimanta mai mult. Cei dintai pustnici traiau cu
Dumnezeu, traiau in lumea cea mai populara, lumea spirituala. Avarii
traiesc in lumea fanteziei si a placerilor etc.”
 “Un diplomat fara bani este un poet fara vointa”
 “Cei nepotriviti ai fi negustori- lipsa dorintei de castig si greutatea aceea de
a te desparti de orice fel de bani, chiar si de cei ce-i datorezi legali, care
sunt poate calitatile negustorului, caci aceste 2 avaritii se cheama prudenta
si geniu comercial”
 “Oamenii din popor au pareri foarte gresite despre diferitele feluri de
falsuri prevazute de lege”

11
Stralucirea si Suferintele Curtezanelor- Honoré
de Balzac
Vol 1-2

 “Cand ingamfarea tinerilor se abate asupra noastra, vesteste mai

intotdeauna o fericire de un ordin foarte inalt: caci la voi, ceilalti arata doar
ca va merge prost”
 “Repede ti-ai schimbat parerea, tot atat de repede, ca si aceia care sunt de
centru, dar voteaza cu dreapta”
 “Mai exista astazi pareri, sau numai interese?”
 “Te obisnuiesti sa vezi savarsindu-se raul si sa-l lasi sa treaca; incepi sa-l
incuviintezi si pana la sfarsitul il savarsesti si tu”
 “Cu vremea sufletul, mereu intinat de rusinoase si neincetate tranzactii, se
chircesc, resortul gandurilor nobile rugineste, tatanile banalitatile se tocesc
si se invart de la sine”
 “Prostituatele sunt fiinte prin definitie schimbatoare, care trec fara pricina
de la increderea cea mai natanga la o incredere totala. In privinta aceasta
sunt sub nivelul animalului. Fara masura in tot ce face in bucurie, in
disperare, in pietate sau impietate, aproape toate ar ajunge nebune daca
mortalitatea, care le este proprie, nu le-ar decima si daca intamplarile
norocoase n-ar ridica din cand in cand cate una din ele deasupra norului in
care traiesc. Ca sa patrunzi pana in strafundul mizeriei acestei vieti oribile,
trebuie sa fie vazut pana unde poate ajunge cu nebunia o faptura, fara sa
ramana nebuna”
 “Fiindca se simtira mai presus de ea prin educatie, o iertara ca e frumoasa”

12
 “In noi exista mai multe memorii; trupul, duhul au fiecare cate una; dorul,
pe de-o parte, e o boala a memoriei trupesti”
 “Orice ai face, intr-o viata ambitioasa ajungi totdeauna sa te ciocnesti pana
la urma de o femeie in clipa cand te astepti cel mai putin la o asemenea
intalnire. Oricat de puternic ar fi un om politic, are nevoie de o femeie ca s-
o opuna femeii, dupa cum olandezii tocesc diamantul cu alt diamant”
 “Toti ingerii astia ajung iarasi femei mai curand sau mai tarziu; iar femeia
are totdeauna clipe in care este si maimuta si copil; doua finite care sunt in
stare sa ne ucida, vrand sa glumeasca”
 “In ciuda teoriilor ispititoare ale crescatorilor de animale, pe lumea asta nu
poti deveni decat ceea ce esti”
 “Spaniolul era, dupa cum se vede, fatalist, la fel ca Napoleon, Mohamed si
alti mari oameni politici”
 “Lucru ciudat, aproape toti oamenii de actiune cred mai degraba in
fatalitate, dupa cum cei mai multi dintre cugetatori cred mai degraba in
pronia cereasca”
 “Cumplitul spaniol isi tinea cu un brat de fier faptura pe linia la capatul
careia fanfarele si foloasele victoriei il asteapta pe omul politic rabdator”
 “Cand esti pe drum, sub un soare arzator, nu te opresti sa culegi o floare,
oricat ar fi de frumoasa (razbunare)”
 “Toate femeile indragostite si devotate nascocesc sihastria, viata incognito,
exsitenta de perle in fundul marii; dar la cele mai multe e vorba mai
degraba de o dovada de iubire pe care viseaza s-o dea si pe care n-o dau”
 “Iubirea impartasita este mirul regal al femeilor, ele devin atunci cu toatele
mandre ca niste imparatese”
 “Sufletele tari sunt legate de un sentiment decat de viata”
 “Un om de lume e supus hazardului unor intamplari ce arareori il ameninta
pe oamenii fara legatura cu lumea mare”
 “Cine se duce pretutindeni nu trezeste un interes mai viu nicaieri. Oamenii
sus-pusi nu-I protejeaza decat pe cei ce se iau la intrecere cu mobilele lor,
sunt prezenti in fiecare zi si stiu sa le devina la fel de necesari ca sofaua pe
care se aseaza”
 “Lumea are dreptul de a fi exigenta, e doar atat de des inselata”
 “In lume, nimanui nu-i pasa de o nenorocire sau de o suferinta; acolo totul
e vorba”
13
 “Simturile au si ele idealul lor de frumusete”
 “Ce pacat sa-ti gasesti iubirea/sotia in 2 volume”
 “Exista 2 politii: politia politica si cea judiciara  politia judiciara e la fel de
prudenta ca si politia politica iar ele se misca decat sau in interesul statului,
sau in interesul justitiei”
 “Cei mai multi oameni, ca si animalele, se sperie si se linistesc din nimic”
 “Ca sa-ti asiguri o situatie n-ajunge sa fii destept, ci si cumpatat”
 “La barbati frumusetea nu e totdeauna semn de bunatate. Tinerii inzestrati
cu o infatisare placuta nu intalnesc nicio greutate la inceputul vietii, si
atunci nu-si cultiva niciun talent, nu depun nicio sfortare, lumea le surade si
astfel ii depraveaza, iar mai tarziun sunt siliti sa plateasca cu dobanda
binele de la inceput”
 “Prodigalitatea (cheltuiala excesiva) milionarilor nu poate fi asemuita decat
cu setea lor castigatoare”
 “Natura sociala isi inarmeaza toate speciile cu insusirile trebuincioase
pentru rosturile pe care li le-a dat. Societatea e o a-II-a natura”
 “Omul tare (falsul preot) il calauzea pe omul slab (Lucien) fie catre
spanzuratoare, fie catre glorie si avutie”
 “Justitia e o fiinta abstracta, reprezentata de o colectie de insi necontenit
reinoiti ale caror bune intentii si amintiri, ca si ei, sunt extrem de
schimbatoare. Parchetele tribunalele, nu pot preveni nimic in materie de
crime, sunt inventate ca sa primeasca, gata facute crimele. Din acest punct
de vedere, o politie preventive ar fi o binefacere pentru orice tara; dar
cuvantul de politie ingrozeste astazi legiuitorul care nu mai stie sa
deosebeasca cuvintele: a guverna, a administra, a face legi. Legiuitorul din
vremea noastra tinde sa absoarba totul in stat, de parca ar putea actiona.
Ocnasul insa avea sa se gandeasca necontenit la victima sa si avea sa se
razbune atunci cand justitia nu se va mai gandi nici la unul, nici la celalalt”
 “Astazi, concurenta a limitat atat de mult profiturile, incat orice avere
alcatuita iute e: sau efectul unei intamplari si al unei inventii, sau rezultatul
unui furt legal (limitarea vine din limitarea produselor greu de adus etc.)”
 “Averile enorme ale lui Jacques Coeur, ale familie Medici, ale familiei Ango
de Dieppe, ale famileie Auffre de la Rochelle, ale familiilor Fugger, Tiepolo,
Corner, au fost odinioara loial castigate de pe urma unor privilegii, anume
de pe urma faptului ca nu se stia de unde vin marfurile de pret; dar astazi,
14
 concurenta a limitat atat de mult profiturile, incat orice avere alcatuita iute
e: sau efectul unei intamplari si al unei inventii, sau rezultatul unui furt
legal. Pervertit de niste exemple scandaloase, comertul marunt a raspuns,
mai ales in ultimii zece ani, perfidiei conceptiilot marelui comert, si anume
prin niste denaturari odioase ale materiilor prime. Oriunde se practica
chimia, lumea nu mai bea vin; din aceea industria viticola e pe duca. Spre a
scapa de impozite, se vinde sare falsificata! Tribunalele sunt ingrozite de
aceasta necinste obsteasca. In sfarsit, comertul francez devine suspect lumii
intregi, in Anglia isi pierde de asemenea cinstea. La noi, raul purcede din
lenea politica. Charta a proclamat domnia banului si atunci succesul devine
justificarea suprema a unui veac care nu mai crede in Dumnezeu. Astfel
incat depravarea societatii inalte, in ciuda rezultatelor care te orbesc cu
aurul lor si cu justificari ispititoare, e incomparabil mai oribila decat
depravarea josnica si intrucatva individuala a celor de jos, din care cateva
detalii vor sublinia comicul, daca vreti cumplit, in aceasta scena. Guvernele,
pe care orice idee noua le sperie, au izgonit din teatru elemental comicului
actual. Burghezia, mai putin liberal decat Ludovic al-XIV-lea, tremura la
gandul ca ar putea veni si pentru ea Nunta lui Figaro interzice
reprezentarea unui Tartuffe politic si desigur n-ar ingadui sa se joace astazi
Turcaret, caci Turcaret este azi stapan.”
 “Sa astepti recunostinta de la rechini (bancheri, creditori), e ca si cum ai
vrea sa trezesti in toiul iernii mila lupilor”
 “Cei ce cunosc iubirea in nemarginirea sa stiu ca nu-i poti resimti placerea
fara a-i accepta virtutile”
 “Femeia care iubeste ar trebui sa se sechestreze de la sine (sa nu fie
obligata)”
 “Indragostitii, ca si martirii, se simt frati de tortura! Nu exista pe lume
lucruri care sa se inteleaga mai bine decat 2 dureri asemanatoare”
 “Impartita deopotriva, forta omeneasca produce prosti sau mediocritate
pretutindeni; inegala insa, da nastere acestor ciudatenii carora li se da
numele de geniu si care, daca ar putea fi vazute cu ochii, ar parea niste
diformitati. Aceeasi lege domneste si asupra corpurilor: o frumusete
desavarsita e aproape totdeauna insotita de raceala sau prostie.”
 “In aproape toate clasele societatii baiatul bun e un om care e marimimos,
care imprumuta pe ici pe colo cativa franci, fara sa-I mai ceara indarat, care
15
 se calauzeste totdeauna de legile unei anumite elegante, straine de morala
vulgara, obligatorie, curenta. Baiatul bun e produsul unei anumite gratii a
caracterului, care nu inseamna nimic. Un om poate sa fie in felul acesta, asa
cum o pisica matasoasa este placuta la mangaiat, asa cum un papuc este
facut ca sa fie usor de incaltat.”
 “Ca si pe mare, in politica exista linisti inselatoare”
 “Cu cat ii e viata mai netrebnica, cu atat omul tine mai mult la ea; ea este
atunci un protest o razbunare de fiece clipa”
 “Un copil, cum a spus un filosof este un ostatic pe care-l dai nenorocirii”
 “Geniul, in orice imprejurare, e o chestiune de intuitie. Mai prejos de acest
fenomen, celelalte opera remarcabile sunt datorate numai talentului. In
aceasta consta diferenta care desparte oamenii de mana intai de cei de
mana a-II-a”
 “In lumea mare, o legatura fatisa strica reputatia unei femei mai mult decat
10 intrigi ascunse; cu atat mai rau 2 asemenea legaturi”
 “Iubirea adevarata e nemiloasa”
 “Ce-o fi atat de deosebit in el incat a fost iubit asa!... se gandi judecatorul,
repetand cee ace spun toti barbatii care n-au darul de-a placea femeilor”
 “Toti oamenii care sunt sclavi ai primului impuls, in asta sta deosebirea
dintre poet si omul de actiune: unul se lasa prada simtamintelor, ca sa le
redea in imagini vii, si nu judeca decat dupa aceea pe cand celalalt simte si
judeca in acelasi timp”
 “In viata reala, in societate, faptele se inlantuie atat de fatal de alte fapte,
incat nu pot exista unele fara celelalte”
 “Singuratatea este vidul; iar natura sufleteasca are tot atat de mare groaza
de vid, ca si natura fizica. Singuratatea nu este suportabila decat de omul
de geniu, care o umple cu ideile sale, fiice ale duhului, sau de
contemplatorul lucrurilor dumnezeiesti, care o gaseste luminata de razele
cerurilor, insufletita de suflarea si glasul Domnului. Afara de acesti 2
oameni atat de apropiati de rai, singuratatea e fata de tortura ceea ce
sufletul e fata de trup. Intre singuratate si tortura e diferenta dintre boala
de nervi si interventia chirurgicala. E suferinta inmultita cu infinitul”
“Nici nu ne inchipuim cat de folositoare sunt femeile pariziene pentru
ambitiosii de toate soiurile; sunt tot atat de trebuincioase in lumea mare, ca

16
 si in lumea hotilor unde ele joaca un rol urias (la sefii te poti bate de
secretar dar femeia apeleaza la sotie)”
 “Patima cea mai violenta este vanitatea”
 “Ai sa vezi atunci, draga, ca Leontinei nu i-a scris asa ceva- acest ultim
cuvant dezvaluie femeia din toate vremurile si din toate tarile”
 “Puterea nu-si dovedeste sie insasi forta decat savarsind abuzul de a
incorona cu laurii succesului pe cate un nerod, batjocorind astfel geniul,
singura forta pe care puterea absoluta n-o poate atinge”
 “Nestiinta are anumite privilegii comune cu siretenia”
 “Pe toate treptele societatii, obiceiurile seamana si nu se deosebesc intre
ele decat prin nuante, maniere, fel de a proceda. Lumea buna isi cere si ea
argoul ei, care insa se cheama stil”
 “Inainte de a admite pe cineva, trebuie sa-I cunosti bine averea, rudele,
toate antecedentele… Aceasta fraza e morala povestirii de fata, din punct
de vedere aristocratica”
 “Lucien era slab, acestea sunt sufletele cele mai frumoase, slabiciunea lor e
foarte simpla, gingasia, admiratia, capacitatea de a inflori sub razele artei,
iubirii pe Dumnezeu a faurit-o pentru om in mii de forme”
 “Tarfele, cand scriu, fac stil si sentimente alese, iar in schimb, cucoanele
mari, care fac stil si sentimente alese de dimineata pana seara, scriu asa
cum se poarta tarfele”
 “Situatiile la care se ajunge in lume nu sunt decat aparente; realitatea e
ideea”
 “Cand vor sa se adore prea mult, indragostitii se cearta”
 “Exista in mersul lucrurilor o forta pe care dumneavoastra o numiti pronie
cereasca, pe care eu o numesc intamplare, iar pe care tovarasii mei o
numesc norocul; orice fapta rea e ajunsa din urma de o razbunare oarecare,
oricat de repede ar incerca sa scape”
 “Santajul e una dintre cele mai lase crime”
 “Capriciile unei femei au urmari asupra intregului stat”
 “Femeia cu spiritul ei de calau, cu talentul ei pentru tortura, este si va fi in
veci pierzania barbatului”
 “Nici o femeie nu rezista ideii ca e iubita numai ea pe lume”

17