1.

Cum este circulatia gazelor in figura CAN 60

a)
b)
c)
d)

naturala cu un drum de gaze;

artificiala cu doua drumuri;
artificiala cu trei drumuri;
naturala cu doua drumuri de gaze, primul drum fiind canalul de gaze unde
este montat economizorul 2.

2. Viteza gazelor la tirajul natural este de

a) (3 - 5) m/s;
b) (5 - 10)m/s;
c) (0,1 - 0,50)m/s;
d) (0,01- 0,05)m/s.
3. In figura CAN 61 elementele componente sunt
a) 1-ventilator de introductie, 4- supraincalzitor;
b) 3-colector superior;
c) sistem fierbator; 5-economizor;

d) 5-preincalzitor de aer, 4- supraincalzitor.

4. Ce semnifica punctul de roua acida:

a) temperatura la care se condenseaza vaporii de apa din gazele de ardere la cos;
b) temperatura gazelor de ardere in zona de evacuare la cos;
c) temperatura la care se condenseaza vaporii de apa in zona economizorului;
d) temperatura la care se condenseaza anhidrida sulfurica din gazele de ardere
5. Viteza optima de curgere a aburului in tubulatura de abur prelucrat este:
a) 65-70 m/s;
b) 45-63 m/s;
c) 35-50 m/s;
d) 40-45 m/s.
6. Calculul grosimii izolatiei termice a tubulaturilor de abur are in vedere urmatoarea valoare a
temperaturii la suprafata exterioara a izolatiei:
a) sub 55 grdC;
b) 60 grdC;
c) 65 grdC;
d) 75 grdC.
7. Debitul corespunzator functionarii caldarii cu un randament maxim, reprezentand 80% din
debitul nominal, poarta denumirea de:
a) debit de varf;
b) debit economic;
c) debit specific;
d) debit de regim.
8. Procesul de ardere a combustibililor reprezinta:
a) combinare a combustibilului cu azotul din aer;
b) combinare a combustibilului cu hidrogenul din aer;
c) oxidare violenta a substantelor combustibile cu degajare de caldura;

d) combinare a combustibilului cu oxigenul din aer, insotita de degajare de caldura si

emisie de lumina.
9. Tubul culegator de abur este dispus in partea superioara a colectorului de abur, astfel ca
distanta intre suprafata superioara a tubului si suprafata interioara a colectorului este:
a) sub 60 mm;
b) cca 60 mm;
c) cca 70 mm;
d) cca 80 mm;
10. Indicele de calitate a apei de alimentare si a apei din caldare, care caracterizeaza prezenta
bicarbonatilor de calciu Ca(HCO3)2 si bicarbonatilor de magneziu Mg(HCO3)2 in apa, poarta
denumirea de:
a) salinitatea apei;
b) duritate pemanenta;
c) duritate temporara;
d) duritate totala.

11. Cantitatea stoichiometrica de aer introdus in focar depinde de:

a) natura combustibilului;
b) presiunea de aspiratie a ventilatorului de gaze;
c) presiunea de refulare a ventilatorului de aer;
d) temperatura de aprindere a combustibilului.
12. Temperatura de ardere a unui combustibil creste:
a) daca concentratia de oxigen in atmosfera de ardere creste;
b) daca concentratia de azot in atmosfera de ardere creste;
c) daca continutul de cenusa in combustibil este mai mic;
d) daca continutul de materii volatile din combustibil este mare.
13. Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala
nerealizarea unui raport optim intre combustibil si aer:
a) pierderile prin ardere mecanic incompleta;
b) pierderile prin ardere chimic incompleta;
c) pierderile gazelor de ardere la cos;
d) pierderile prin radiatie si convectie in mediul exterior.
14. Conform instructiunilor de exploatare de la bordul navei, nu este admisa functionarea
caldarii cand numarul tuburilor tamponate, comparativ cu numarul total de tuburi, este:
a) 1%;
b) 3%;
c) 5%;
d) peste 10%.
15. Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid
sau a unui m3 de combustibil gazos poarta denumirea de:
a) putere calorica inferioara;
b) putere calorica superioara;
c) entalpie;

d) caldura fizica a combustibilului.

16. Ce reprezinta marimea Q1 in ecuatia bilantului energetic al unei caldari de abur: Qd = Q1 +
Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6:
a) caldura pierduta prin gazele de ardere evacuate la cosul caldarii;
b) caldura pierduta prin ardere chimic incompleta;
c) caldura utilizata pentru transformarea apei in abur;
d) caldura pierduta prin saturatie si convectie in mediul inconjurator.
17. Supapele de siguranta din dotarea caldarilor navale sunt reglate pentru a declansa la o
presiune care sa depaseasca presiunea de regim cu valoarea de:
a) 0,1 bar;
b) 0,3 bar;
c) 0,5 bar;
d) 0,7 bar.
18. Placa calmanta face parte din accesoriile interne ale caldarii navale, avand in principal rolul
de:
a) captare a aburului din interiorul colectorului superior;
b) evitarea patrunderii bulelor de abur formate in tuburile de coborare;
c) distribuire uniforma a bulelor de abur pe oglinda de vaporizare;
d) protejare a metalului caldarii impotriva proceselor electrochimice;
19.Pierderile de caldura prin gazele de ardere la cos sunt influentate de:
a) puterea calorica superioara a combustibilului;
b) raportul combustibil-aer in focar;
c) temperatura gazelor de ardere;
d) presiunea de refulare a ventilatorului de gaze.
20. Care din urmatoarele marimi nu intervin in reglajul arderii la caldarile de abur:
a) debitul de gaze de ardere;
b) debitul de aer;
c) debitul de combustibil;
d) debitul de apa de alimentare.
21.Care este sursa de agent termic pentru preincalzitorul de combustibil al caldarii:
a) aburul extras de la o priza a turbinei in cazul sistemelor de propulsie cu abur;
b) aburul saturat luat direct de la tubulatura auxiliara a caldarii;
c) aburul supraincalzit luat direct de la admisia turbinei;
d) aburul prelucrat in diferite masini auxiliare de la bord.
22. Pe langa rolul de a transmite caldura apei, tevile tirante la caldarile ignitubulare mai au si
rolul de:
a) a permite intoarcerea gazelor de la evacuare din tubul de flacara spre tevile de fum;
b) a face legatura intre peretii verticali ai caldarii;
c) a asigura rigidizarea intre placile tubulare;
d) a rigidiza peretii cutiei de foc fata de corpul exterior al caldarii.
23. Care este locul de amplasare a fasciculului supraincalzitorului de radiatie:
a) in zona focarului;
b) imediat dupa vaporizator;

c) inaintea vaporizatorului, dar in afara focarului;

d) inaintea economizorului, dar dupa preincalzitor.
24. Din punct de vedere termodinamic, supraincalzirea aburului este un proces in care:
a) temperatura aburului este inferioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii
la care acesta se afla;
b) temperatura aburului este superioara temperaturii de saturatie corespunzatoare
presiunii la care acesta se afla;
c) entropia ramane constanta;
d) entalpia ramane constanta.
25. Care dintre urmatoarele marimi caracteristice constructiei sistemului de tuburi fierbatoare al
caldarii este influentata in cea mai mare masura de regimul termic de lucru:
a) lungimea tuburilor;
b) numarul de coturi ale tuburilor in forma de serpentine;
c) grosimea peretilor tuburilor;
d) numarul tuburilor.
26. Principiul de circulatie a apei in caldare, sub efectul unui impuls de circulatie creat in mod
artificial cu ajutorul unor pompe de circulatie, caracterizeaza caldarile:
a) tip Benson:
b) tip La Mont;
c) ignitubulare cu flacara intoarsa;
d) acvatubulare triunghiulare.
27. Care din urmatoarele tipuri de caldari sunt prevazute cu un singur circuit de gaze:
a) caldarea triunghiulara normala simetrica;
b) caldarea triunghiulara normala asimetrica;
c) caldarea triunghiulara asimetrica ecranata;
d) caldarea cilindrica normala simetrica.
28. La care din urmatoarele tipuri de caldari prevazute cu doua colectoare snopurile de tuburi
sunt inegale, gazele fiind evacuate numai prin partea snopului cu tuburi mai multe:
a) caldari triunghiulare normale;
b) caldari triunghiulare ecranate;
c) caldari cilindrice normale;
d) caldari cilindrice asimetrice..
29. Zona de amplasare a preincalzitorului de aer in interiorul caldarii este:
a) in focar;
b) intre vaporizator si supraincalzitor;
c) dupa supraincalzitor;
d) dupa economizor;
30. Economizorul unei caldari navale are rolul de a:
a) mari randamentul caldarii;
b) reduce consumul de combustibil;
c) mentine parametrii functionali in limite nominale;
d) creste randamentul caldarii numai daca este fierbator.
31. Economizoarele fierbatoare pot fi utilizate numai de:
a) toate tipurile de caldari;

b) caldarile cu circulatie naturala;

c) caldarile cu circulatie artificiala;
d) caldarile acvatubulare
32. Economizoarele nefierbatoare pot fi utilizate numai de:
a) toate tipurile de caldari
b) caldarile cu circulatie naturala;
c) caldarile cu circulatie artificiala repetata;
d) caldarile ignitubulare.
33. Procesul de vaporizare, din punct de vedere termodinamic, este:
a) izentropic;
b) izocor;
c) izentalpic;
d) izobar-izoterm.
34. La supraincalzirea izobara a aburului:
a) entalpia si entropia cresc;
b) entalpia creste, entropia scade
c) entalpia scade, entropia creste;
d) entalpia si entropuia raman constante
35. La supraincalzirea izobara a aburului:
a) temperatura si volumul specific cresc;
b) temperatura creste, volumul specific scade;
c) temperatura creste, volumul specific ramane constant;
d) temperatura si volumul specific scad.
36. Preincalzitoarele de aer au rolul de a:
a) creste randamentul caldarii;
b) imbunatati procesul de ardere;
c) reduce consumul de combustibil;
d) protejeaza peretii focarului.
37. Colectoarele caldarii se construiesc din:
a) tevi laminate cu diametrul de peste 500m;
b) toate sudate elicoidal;
c) table sudate pe generatoare;
d) toate solutiile de mai sus sunt aplicabile in functie de tipul caldarii
38. Calculul la rezistenta a capacelor colectoarelor caldarii se face in functie de:
a) forma(semisferic, plat, etc.);
b) temperatura aburului;
c) debitul de abur;
d) prezenta armaturilor externe.
39. Tevile fierbatoare se construiesc de regula din:
a) materiale neferoase pentru a rezista la coroziune;
b) oteluri aliate, ca si colectoarele;
c) fante perlitice cu calitati anticorozive;
d) toate materialele de mai sus, in functie de tipul caldarii.

40. Temperatura punctului de roua acida depinde de presiunea partiala a acidului sulfuric si are
valori cuprinse intre:
a) 20 - 50 grd. C;
b) 50 - 190 grd.C;
c) 200 - 250 grd.C;
d) 250 - 300 grd.C.
41. Consumul orar de combustibil la o caldare este:
a) direct proportional cu debitul de abur;
b) invers proportional cu diferenta de entalpie: abur-apa;
c) proportional cu randamentul de transfer;
d) direct proportional cu puterea calorica inferioara a combustibilului.

42. Randamentul termic al unei caldari creste daca:

a) intra in functiune economizorul;
b) intra in functiune preincalzitorul de aer;
c) intra in functiune supraincalzitorul;
d) utilizam un combustibil cu putere calorica mai mare.
43 Influenta variatiei de sarcina este suportata favorabil de:
a) caldari acvatubulare cu circulatie naturala;
b) caldari acvatubulare cu circulatie artificiala mica;
c) caldari acvatubulare cu circulatie artificiala multipla;
d) caldari ignitubulare.
44 Fenomenul de ebolutiune are loc in cazul:
a) deteriorarii placii calmante;
b) introducerea apei de alimentare cu temperatura prea scazuta;
c) cresterea rapida a sarcinii turbinei;
d) schimbarea timpului de combustibil.
45. Impulsul de circulatie a apei in caldarile navale se refera la:
a) presiunea pompei de alimentare;
b) presiunea pompei de circulatie;
c) diferenta de presiune pe conturul de circulatie;
d) presiunea initiala la caldarile ignitubulare.
46. Cel mai mare consum de energie se inregistreaza in cazul tirajului:
a) artificial direct;
b) artificial mixt;
c) artificial indirect;
d) natural dinamic.
47. Temperatura gazelor de ardere la baza cosului se stabileste (la tirajul) considerandu-se o
pierdere de temperatura de-a lungul cosului de:
a) 0,3 - 0,5 grd/m;
b) 1 - 2 grd/m;

c) 2 - 3 grd/m;
d) pierderea este nesemnificativa, cosul fiind izolat.
48. In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), ce masuri se iau:
a) se consemneaza incidentul;
b) se opreste caldarea;
c) se procedeaza la racirea brusca si intensa pentru eliminarea riscurilor de incendii;
d) se pregateste instalatia de stins incendii cu CO2.

49. In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), care sunt cauzele
posibile:
a) s-a redus consumul de abur;
b) presiunea de refulare a pompei de alimentare a scazut;
c) izolatie deteriorata
d) ventilatie incorecta in compartimentul masini.
50. In cazul supraincalzirii peretilor metalici extreriori (inrosirea acestora), care sunt cauzele
posibile:
a) nu s-a facut analiza elementara a combustibilului;
b) ventilatia incorecta in compartimentul caldarilor;
c) deschiderea brusca a valvulei catre consumatorii de abur;
d) pulverizatoarele proiecteaza combustibil pe pereti.
51. In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele
posibile:
a) s-a schimbat culoarea flacarii;
b) lungimea flacarii s-a redus;
c) temperatura scazuta a combustibilului marin greu;
d) puterea calorifica a combustibilului este scazuta.
52. In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele
posibile:
a) lipsa de aer de ardere;
b) nu s-a urmarit corect nivelul apei in colector;
c) umiditatea aerului din mediu ambiant a crescut;
d) s-au spart tuburi de apa-abur
53. In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:
a) se mentine coeficientul de exces de aer la valoarea de 1,2
b) se verifica temperatura combustibilului si daca este mica se creste temperatura
acestuia;
c) se determina puterea calorifica inferioara a combustibilului
d) se face analiza elementara a combustibilului;
54. In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:
a) se face analiza elementara a combustibilului;
b) se creste temperatura punctului de roua;
c) se mareste debitul de aer de ardere;
d) se verifica starea preincalzitorului de aer.

55. Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt cauzele posibile:
a) nivelul apei in basa este maxim;
b) s-a defectat instalatia de automatizare;
c) s-a defectat pompa de extractie condens;
d) nu s-au executat purjerile programate.
56. Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt masurile ce se iau:
a) se reduce cantitatea de combustibil, se asigura alimentarea cu apa la nivel maxim;
b) se reduce cantitatea de aer;
c) se verifica compozitia gazelor de ardere;
d) se reduce presiunea apei de alimentare.
57. Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
a) modificarea compozitiei combustibilului;
b) cresterea duritatii apei;
c) variatia excesului de aer;
d) tubul prelungitor de alimentare nu este pozitionat corect.
58. Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
a) deschiderea brusca a valvulei de abur catre consumatori;
b) capetele de alimentare sunt defecte;
c) supapele de siguranta se deschid la presiuni mai mici;
d) presiunea apei de alimentare este prea mica.
59. Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
a) duzele pulverizatorului de combustibil sunt infundate;
b) pompa de extractie condens s-a uzat;
c) continut sporit de impuritati mecanice si uleioase;
d) vidul din condensator nu este reglat.
60. Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, ce masuri trebuie luate:
a) se face o extractie de suprafata si se reduce consumul de vapori;
b) placa calmanta nu este pozitionata corect, deci trebuie repozitionata;
c) se verifica capul de alimentare;
d) se verifica nivelul in basa.
61. Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si cu degajare mare de
vapori, care poate fi cauza:
a) supapele de siguranta nu sunt reglate;
b) purjarea de suprafata este continua;
c) nu s-a facut corect purjarea sticlei de nivel;
d) incalzirea neuniforma a sticlei.
62. Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si s-au degajat vapori,
ce masuri se intreprind:
a) se izoleaza sticla prin robinetii cu trei cai si se face inlocuirea acesteia cam in 20
min.;
b) se urmareste presiunea apei de alimentare;
c) se face ventilatia compartimentului caldarii;
d) se verifica instalatia de stins incendii cu abur.

63. La aparitia fisurilor in corpul caldarii, ce masuri trebuie luate:

a) se face purjarea de fund pentru evacuarea depunerilor de namol;
b) se opreste caldarea, se raceste lent, se remediaza fisura;
c) se opreste pompa de alimentare;
d) se consemneaza incidentul.
64. Care sunt cauzele care pot produce fisura corpului caldarii:
a) incalzire neuniforma si o racire brusca;
b) incalzire neuniforma din cauza ventilatiei din compartimentul masini;
c) racire brusca prin executarea unor purjeri de suprafata mai prelungite;
d) tratarea incorecta a apei.
65. Daca se observa abur intens pe cos, care sunt cauzele posibile:
a) temperatura gazelor a ajuns la valoarea de saturatie;
b) spargerea tuburilor, la o supraincalzire locala;
c) coeficientul de exces de aer prea mare;
d) umiditatea aerului este de 85 %.
66. Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor:
a) lipsa apei in tuburi;
b) placa tubulara s-a incalzit neuniform;
c) debit mare de abur catre consumatori;
d) nivel maxim al apei in caldare.
67. Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor:
a) placa tubulara s-a incalzit neuniform;
b) dupa mandrinare nu s-au punctat prin sudura;
c) coroziunea accentuata a tuburilor;
d) depuneri de funingine pe tuburi.
68. Daca se constata spargerea turburilor, ce masuri se pot intreprinde:
a) se opreste caldarea , se lasa la rece, se goleste, se depisteaza tuburile sparte si se
tamponeaza;
b) se face comanda pentru inlocuirea placii tubulare;
c) se opreste alimentarea consumatorilor cu abur si se regleaza procesul de ardere;
d) se consemneaza fenomenele aparute.
69. Daca se constata pierderea apei din sticla de nivel si aparitia unui miros specific de cauciuc
ars, ce masuri se iau:
a) se verifica cablurile electrice ale motoarelor electrice;
b) se porneste pompa de alimentare si se reduce consumul de abur;
c) se consemneaza incidentul;
d) se opreste caldarea, se face controlul suprafetelor de incalzire; se lasa caldarea la
rece; se depisteaza si se remediaza defectiunea.
70. Reducerea duratei de incalzire a caldarii se poate realiza prin
a) cresterea debitului de combustibil pana la maxim in primele 10 min.
b) punerea in functiune cu nivel de apa sub min.
c) introducerea de abur de la alta caldare in apa din tambur inainte de aprinderea
focului;
d) reducerea coeficientului de exces de aer pana la valoarea unitara.

71. Daca la incalzirea caldarii robinetului de aerisire s-a blocat in pozitie inchisa, se procedeaza
la
a) se deschide robinetul de purja de suprafata;
b) se intredeschide o suprafata de siguranta montata pe colectorul superior;
c) scade nivelul apei la minim si se intredeschide valvula principala de abur;
d) se face purjarea de fund pentru un minut.
72. In timpul incalzirii se verifica..
a) sa nu existe scapari de abur sau apa , zgomote, pocnituri, sueraturi;
b) vidul din condensator;
c) puterea si turatia turbinei cu abur pentru antrenarea generatorului de curent electric;
d) amperajul electro-pompei de extractie condens.
73. Cand presiunea si temperatura aburului au atins valorile nominale
a) se deschide rapid valvula principala de abur pentru alimentarea consumatorilor;
b) se deschide incet si treptat valvula principala de abur;
c) se deschide robinetul de purja de fund pentru eliminarea namolului;
d) se deschide valvula pentru instalatia de stins incendii cu abur.
74. Debitul de abur livrat de caldare.
a) este constant daca viscozitatea combustibilului este corecta;
b) este variabil functie de temperatura combustibilului;
c) este constant daca se regleaza temperatura de supraincalzire a aburului;
d) este functie de cerintele consumatorilor, dar trebuie mentinute presiunea si
temperatura aburului.
75. La cresterea sarcinii caldarii, care este procedura corecta.
a) creste cantitatea de combustibil si se porneste pompa de alimentare cu apa;
b) se mareste debitul de aer;
c) se mareste tirajul, se mareste debitul de aer;se mareste debitul de combustibil;
d) se mareste tirajul, se mareste temperatura combustibilului;
76. La reducerea sarcinii caldarii, care este procedura corecta.
a) se micsoreaza cantitatea de combustibil, se micsoreaza cantitatea de aer si apoi
se reduce tirajul;
b) se micsoreaza debitul de aer;
c) se micsoreaza temperatura combustibilului;
d) se reduce nivelul apei din caldare si se urmareste presiunea in condensator.
77. Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare galben deschis, cu varfuri
incolore, fumul la cos este incolor, daca
a) coeficientul de exces de aer este 0,85;
b) raportul aer-combustibil este corect;
c) sarcina caldarii este de 50 %, iar consumul de combustibil este maxim;
d) s-a micsorat tirajul si s-a marit cantitatea de combustibil.
78. Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare rosie, varfurile flacarii sunt negre,
nu cuprinde intregul focar, fumul la cos este negru, daca
a) arderea este fara aer suficient;
b) coeficientul de exces de aer este 1,82;

c) sarcina caldarii se reduce, iar cantitatea de combustibil scade;

d) raportul aer-combustibil este corect.
79. Reglarea temperaturii aburului supraincalzit se face intr-un schimbator de caldura racit cu
apa de alimentare.
a) racirea aburului este un proces izocor;
b) racirea aburului este un proces izobar;
c) racirea aburului este un proces izobar-izoterm;
d) racirea aburului este un proces izentalp.
80. Culoarea gazelor la cosul navei este alba.
a) combustibilul este insuficient omogenizat;
b) cantitatea de hidrogen din combustibil este mare;
c) apa in combustibil sau tuburi sparte;
d) temperatura gazelor este mare
81. Tamponarea tuburilor se poate face cu
a) dopuri metalice cilindrice cu guler;
b) dopuri metalice sferice;
c) dopuri din plumb;
d) dopuri metalice de forma tronconica cu o conicitate de 1/10 din diametrul interior
al tevii.
82. Numarul total de tuburi tamponate nu trebuie
a) sa depaseasca cu mai mult de 10% din numarul total de tuburi;
b) sa fie amplasate in centrul placii tubulare;
c) sa cuprinda mai mult de 3% din tevile tirante;
d) sa fie amplasate la intrarea gazelor in schiombatorul de caldura.
83. Oprirea rapida a caldarii se face daca
a) pompa de rezerva s-a defectat;
b) nivelul apei a scazut sub valoarea minima;
c) s-a declansat alarma la nivel maxim de combustibil in tancul de serviciu;
d) presiunea indicata de manometru pe colectorul superior este mai mare cu 0,2 bar decat
presiunea nominala.
84. Oprirea rapida a caldarii se face daca.
a) s-a deschis supapa de siguranta de pe supraincalzitorul de abur;
b) temperatura de incalzire a aerului a scazut;
c) s-a topit dopul de siguranta amplasat pe centrul focarului la caldarile ignitubulare;
d) temperatura apei in basa este 45 grade.
85. In condensatorul de abur
a) transmiterea fluxului energetic de la abur se face la temperatura constanta daca
presiunea se mentine constanta;
b) aburul care condenseaza si modifica temperatura chiar daca presiunea este constanta;
c) aburul condenseaza, temperatura scade, iar presiunea creste;
d) daca presiunea de condensare este 1 bar, temperatura de condensare este 110 grade
C.
86. Preaincalzirea apei de alimentare se poate face

a)
b)
c)
d)

de la temperatura mediului, pana la temperatura aburului supraincalzit;

de la temperatura de condensare pana la temperatura aburului supraincalzit;
de la temperatura de condensare pana la temperatura de vaporizare;
prin recirculare in preincalzitorul de apa, gradul de recirculare fiind mai mare ca 5.

87. Supraincalzirea aburului se face

a) izobar;
b) izocor;
c) izocor, dar se regleaza supapele de siguranta la presiunea de 1,5 ori mai mare ca
presiunea de lucru;
d) izobar-izoterm.