Muschii

capului si
gatului
Muschii capului
Muchii capului se mpart n
dou categorii: muchii
mimici i muchii
masticatori.
Muchii mimicii sunt numii i

muchi pieloi deoarece unul

din capete este legat de piele.

 Ei dau expresia feei, iar sub

aciunea sistemului nervos ei

se contract, permind
exteriorizarea strilor psihice.
Cnd contracia nceteaz,
pielea revine la normal, la
poziia iniial.
Expresiile faciale se datoreaz

contraciei i destinderii celor

peste 50 de muchi ai feei
(exemplu: muchii levatori se
contract n sus, muchii
depresori se contract n jos)

Muschii mimicii
Muchiul frontal permite

micarea sprncenelor i
frunii

 Muchiul orbicular al ochiului

(orbicularis oculi) muchi ce

nconjoar ochiul i
coordoneaz nchiderea i
deschiderea pleoapelor
Muchiul orbicular al gurii,

ridictorul buzei superioare

(levator labii superioris)
coordoneaz micarea
maxilarului i a buzelor

Muschii mimicii
Din punct de vedere topografic
muschii mimicii au fost
sistematizati astfel:
Muschiul boltii craniene
Muschiul pleoapelor
Muschiul nasului

 Muschiul din jurul orificiului

bucal
Muschii urechii externe

Muschii mimicii
MUSCHII BOLTII CRANIENE

sunt occipito-frontalul si
temporo-parietalul.

 Muschiul occipito-frontal

este un muschi digastric.

Prezinta doua portiuni
musculare: muschiul frontal si
muschiul occipital. Muschiul
frontal are forma patrulatera,
este subtire, se insera pe linia
nucala suprema si se termina
cu aponevroza epicraniana.
Muschiul frontal este mai
voluminos, e situat in partea
anterioara a boltii craniene. Ia
nastere pe aponevroza
epicraniana la limita insertiei
parului. Fibrele sale se termina
in pielea din regiunea
sprancenelor si
intersprancenoasa. Prin urmare
are o insertie osoasa
posterioara si una cutanata
situata anterior.

 Aponevroza epicraniana

patrunde median sub forma

unui triunghi intre fasciculele
muschiului frontal si il imparte
in 2: stanga si dreapta.
Posterior aponevroza
epicraniana se intinde pana la
muschiul occipital iar in partile
laterale pana la arcada
zigomatica. Insertia sa
posterioara fixa permite
tragerea in sus a pielii din
regiunea frontala facand cute
transversale.
Portiunea frontala a

muschiului ridica spranceana si

pleoapa superioara.

 Muschiul temporo-parietal

e un muschi rudimentar care

are fibre cu un traiect
descendent de pe aponevroza
epicraniana pe pavilionul
urechii

Muschii mimicii
MUSCHII PLEOAPELOR sunt

in numar de 4:

I. Muschiul orbicular al
ochiului este situat pe
circumferinta orbitei si in
grosimea pleoapelor.
Fasciculele sale nu sunt
paralele ele se impletesc, au o
dispozitie semicirculara.
Majoritatea fibrelor se insera
pe ligamentele palpebrale.
Ligamentele pe care se insera

sunt:

 Ligamentul palpebral medial

e o banda fibroasa cu o
extremitate mediala care se
desparte in 2 fascicole inserate
pe crestele lacrimale
anterioara si posterioara. Intre
cele doua fascicule este
cuprins sacul lacrimal.
Extremitatea laterala a
ligamentului palpebral medial
se bifurca intr-o ramura
superioara si o ramura
inferioara. Fiecare ramura
patrunde in tarsul
corespunzator. Tarsurile
palpebrale sunt doua lamele
fibroase, groase si rezistente
care ocupa marginea libera a
fiecarei pleoape.

 Ligamentul palpebral lateral

se intinde de la extremitatea
laterala a tarsilor pana la
periostul de pe circumferinta
orbitei.
Muschiul orbicular al ochiului

are trei portiuni: palpebrala,

orbitala si lacrimala.
Portiunea palpebrala intra in

structura pleoapelor e
alcatuita dintr-un strat subtire
de fibre dispuse sub forma a 2
semiinele ce se prind pe
ligamentele palpebrale.

 Partiunea orbitala a

muschiului inconjoara regiunea

palpebral si e formata din
fascicule musculare groase cu
insertie ligamentara dar si cu
insertie osoasa pe
circumferinta orbitei care este
depasita de muschi.
Portiunea lacrimala se insera

pe creasta lacrimala
posterioara, fibrele orientate
inspre lateral si se impart in
doua fascicole care se prind in
pleoape.
Actiunea muschiului orbicular

 Are o actiune mimica si oroulu

de a apara globul ocular de

asemenea prin clipit distribuie
si dreneaza lacrimile. In timpul
somnului portiunea palpebrala
apropie pleoapele.

Muschii mimicii
II. Muschiul corugator al
sprancenei e un muschi mic,
puternic, fascicol care depinde
de muschiul orbicular al
ochiului. Se insera pe
portiunea mediala a
sprancenei, pe pielea din
treimea mediala. Cealalta
insertie este pe portiunea
nazala a osului frontal.

 Fasciculele musculare strabat

muschiul orbicular al ochiului si

muschiul frontal. Prin
contractie trag spranceana
inspre medial si in jos si se
dormeaza cute
intersrancenoase verticale
intervine in gandire, durere,
mirare

Muschii mimicii

III. Muschiul depresor al

sprancenei (coborator) este
un fascicol al muschiului
orbicular si are o forma
triunghiulara cu baza orientata
in sus la capul sprancenei
unde se insera pe piele, varful
orientat in jos si se insera pe
procesul ascent al maxilei in
apropierea radacinii nasului.
Prin contractie coboara capul
sprancenei si este sinergist al
muschiului corugator

IV. Muschiul procerus sau

piramidal al nasului este mic,
se insera pe piramida nazala si
pe pielea din regiunea
intersprancenoasa . Prin
contractie produce cute
transversale si toate la
radacina nasului.

Muschii mimicii
MUSCHII NASULUI sunt muschi
mici, subtiri, descrisi diferit

 In nomenclatura anatomica

este descris muschiul nazal

cu 2 portiuni si muschiul
depresor al septului nazal
care e un fascicul din
orbicularul buzelor. Acest
fascicul e de mici dimensiuni si
lipsit de insemnatate.

 Muschiul nazal are doua

portiuni. Portiunea
transversala are forma
triunghiulara si este dispusa
transversal pe partea
cartilaginoasa a nasului. Se
insera pe fata anterioara a
maxilei sub incizura nazala.
Fibrele se orienteaza spre
dosul nasului unde se unesc cu
cele de partea opusa printr-o
aponevroza. Prin contractie
apasa pe aripa nasului si
comprima orificiul nazal. A
doua portiune a muschiului
este portiunea alara. Insertia
este comuna cu fascicolul
precedent dar e formata din
fibre mai scurte care ajung
pana la aripa nasului.

Muschii mimicii
MUSCHII DIN REGIUNEA

ORIFICIULUI BUCAL. Acesti

muschi formeaza doua
sisteme.
Unul central si unul periferic.

Sistemul central e format din

fascicule musculare circulare
dispuse in jurul orificiului bucal
care alcatuiesc muschiul
orbicular al buzelor.
Sistemul periferic este format

din fascicule musculare,

radiale, mai mult sau mai putin
individualizate. Deoarece
acesti muschi intra in
componenta aparatului dento
maxilar au fost numiti muschi
orofaciali.

Muschii mimicii
Muschii din regiunea
orificiului bucal sunt:
Muschiul orbicular al buzelor
este dispus in jurul orificiului
bucal si constituie suportul
buzelor.
In componenta sa intra atat fibre
proprii cat si fibre de la
muschii invecinati. Dupa
topografia fasciculelor I se
descriu doua portiuni.
Portiunea marginala este
alcatuita din fascicule
provenind de la muschii
invecinati.

La nivelul comisurii labiale

fasciculele musculare venite
din directii diferite se
intersecteaza si formeaza un
nod muscular numit
MODIOLUS.
Portiunea labiala ocupa
marginea libera a buzelor si
reprezinta portiunea
principala a muschiului. Cele
doua portiuni nu sunt in
acelasi plan. Pe sectiune
sagitala ele descriu un L
inversat.

Portiunea orizontala e scurta si

este formata din portiunea
labiala, iar portiunea verticala
lunga este formata din
portiunea marginala. In
unghiul dintre cele doua
portiuni se gaseste artera
labiala. Pe langa aceste doua
portiuni musculare s-au
descris si fibre cu orientarea
anteroposterioara. Numarul
acestora este variabil.
Densitatea lor e mai mare in
apropiere de marginea libera
a buzelor. Aceste fibre
alcatuiesc muschiul
compresor al buzelor.

Actiunea muschiului orbicular

este aceea de a inchide
orificiul bucal dar prin
contractia sa participa la
numeroase acte fiziologice:
supt, masticatie, vorbire

Muschii mimicii
Muschiul buccinator este un
muschi lat, puternic situat
profund.
Singurul muschi pielos

prevazut cu fascie.

 Insertia fixa se realizeaza de-

a lungul unei linii in forma de

potcoava cu deschiderea
anterioara. Ea se gaseste pe
procesele alveolare ale maxilei
si mandibulei, iar posterior pe
rafeul pterigomandibular.
Acest rafeu e un cordon fibros

ce se intinde intre cartilajul

procesului pterigoidian si
extremitatea posterioara a
liniei milohioidiene. Fasciculele
muschiului buccinator converg
spre comisura buzei de unde
patrund in muschiul orbicular
si unele fibre se insera pe piele
altele pe mucoasa.

 Fata profunda a muschiului nu

este acoperita de mucoasa.

Fata superficiala in partea
posterioara vine in raport cu
ramura mandibulei anterior de
acasta se invecineaza cu
muschiul maseter apoi e
acoperit de muschii ziomatici
rizorius, ridicator al unghiului
labial.
Muschiul e in raport cu ramuri

ale muschiului facial cu vasele

faciale si e perforat de ductul
parotidian. Intre muschiul
buccinator si maseter se
gaseste o masa groasa invelita
intr-o foita conjunctiva subtire
numita corpul adipos al
obrazului.

 Corpul adipos prin

plasticitatea sa are rolul de a

umple spatiul variabil dintre
formatiunile invecinate in
timpul masticatiei, suptului.
Actiune: cand cavitatea este
plina, prin contractie muschiul
buccinator comprima
continutul. Impreuna cu limba
mentine alimentele pe
arcadele dentare.
Mucoasa bucala adera de

muschiul buccinator iar

contractia lui impiedica
plicaturarea mucoasei. Trage
comisura inapoi atunci cand
cavitatea este goala. De
asemenea are o functie
mimica.

Muschii mimicii
Muschiul ridicator al buzei

superioare si al aripii
nasului este situat in santul
nazogenian. Muschiul se insera
pe fata laterala a procesului
forntal al maxilei. Fasciculele
sale se termina pe pielea de pe
aripa nasului si de pe buza
superioara. Crin contractie
ridica aripa nasului si buza
superioara.

 Muschiul zigomatic mic

este situat lateral de muschiul

ridicator al buzei superioare,
se insera pe osul zigomatic.
Fibrele au un traiect oblic
descendent si se termina pe
pielea buzei superioare. Prin
contractie ridica buza
superioara.
Muschiul ridicator al

unghiului labial sau

muschiul canin este situat
profund si lateral de
zigomaticul mic. Se insera in
fosa canina si pe comisura
labiala. Prin contractie trage
comisura inspre superior si
medial.

Muschii mimicii
Muschiul zigomatic mare

este un muschi lung si subtire

situat superficial in regiunea
centrala a obrazului. Se insera
pe fata laterala a osului
zigomatic si pe comisura
labiala. Prin contractie trage
comisura inspre superolateral.

 Muschiul rizorius este

situat superficial, un muschi

mic de multe ori absent, are
forma triunghiulara cu varful la
comisura labiala si baza inspre
obraz uneori pana pe fascia
muschiului maseter. La unii
indivizi are o insertie cutanata
in regiunea obrazului si prin
contractie determina foseta
rasului.

Muschii mimicii

 Muschiul coborator al

unghiului bucal are forma

triunghiulara, situat superficial.
Se insera pe linia oblica
externa, iar cealalta se face
prin varf pe pielea comisurii
bucale. Este un muschi
coborator
Muschiul coborator al

buzei inferioare are forma

patrulatera. Este situat medial
si profund fata de muschiul
coborator al unghiului bucal.
Se insera in zona mediala a
liniei oblice externe si pe buza
inferioara. Prin contractie trage
buza in jos si o rasfrange
inainte.

 Muschiul mental este mic,

puternic situat profund in

muschiul coborator al buzei
inferioare. Se insera pe fata
anterioara a mandibulei in
dreptul incisivilor. Fibrele au un
traiect descendent si se insera
pe pielea mentonului. Intre cei
doi muschi mentali se poate
forma fosa barbiei.

Muschii mimicii
MUSCHII URECHII EXTERNE la
om sunt rudimentari sau
absenti.

A fost sistematizat in doua:

muschii intrinseci care se
insera numai pe pavilionul
urechii si muschii extrinseci
care se insera cu o extremitate
pe pavilion si cu cealalta in
zonele invecinate pavilionului.
Acestia se numesc muschi
auriculari anterior, superior si
posterior. In aceasta categorie
se incadreaza si muschiul
temporo-parietal.

Muschii
masticatori

 Muchii masticatori sunt

responsabili de nchiderea i
deschiderea gurii, de micrile
de protruzie/ retruzie ale
mandibulei, precum i de
micrile de lateralitate ale
acesteia, permind n acest
fel desfurarea funciilor de
masticaie, deglutiie i
fonaie.
Maseter, temporal,

pterigoidian lateral si medial

Toi aceti muchi primesc

inervaie de la nervul maxilar

inferior, ramur a
trigemenului.

Muschii
masticatori

Muchiul maseter
origine : marginea inferioar

a arcadei zigomatice
inserii : pe mandibul n

jumtatea inferioar i lateral

a ramurii verticale i pe
unghiul mandibular.
aciune: ridicarea mandibulei
inervaie : nervul trigemen,

ramura inferioar (nervul

maxilar inferior)
caracteristici : muchi

pereche, puternic, de form

rectangular, situat anterior de
glanda parotid; este muchiul
masticator plasat cel mai
superficial.

Muschii
masticatori
Muchiul temporal
origine : fosa temporal ( linia

curb temporal inferioar)

inserii : apofiza coronoid i

marginea anterioar a ramurii

ascendente mandibulare
(ramura vertical)
aciune: ridicarea mandibulei(

prin contracia ntregului

muchi) i retruzie (prin
contracia fasciculului
posterior)
inervaie : nervul trigemen,

ramura inferioar (nervul

maxilar inferior)

 caracteristici : muchi

pereche, aplatizat i lrgit n

evantai, format din fibre cu
dispoziie vertical (fibre
anterioare), oblice i orizontale
(fibre posterioare).

Muschii
masticatori
Muchiul pterigoidian extern
(lateral)
Acesta prezinta doua

fascicule(superior si inferior)

 origine : faa extern a aripii

mari a sfenoidului( fasciculul

superior) i suprafaa extern
a lamei laterale (extern) a
osului sfenoid (fasciculul
inferior)
inserii : fosteta antero-

intern a condilului
mandibular.
aciune: iniiaz deschiderea

gurii (coborrea mandibulei),

protruzie i respectiv
lateralitate (n contracie
unilateral de partea micrii)
inervaie : nervul trigemen

 caracteristici : muchi

pereche, scurt, de form

triunghiular, aplatizat i
plasat aproape orizontal; este
format din fasciculul superior i
cel inferior.

Muschii
masticatori
Muchiul pterigoidian intern
(medial)
origine : fosa pterigoidian i

suprafaa medial (intern) a

lamei pterigoidiene laterale a
osului sfenoid.

 inserii : faa intern i

inferioar a ramurii
ascendente mandibulare.
aciune: ridicarea mandibulei
inervaie :nervul trigemen
caracteristici : muchi

pereche, de form
rectangular.

Muschii gatului
Muchii regiunii laterale a
gtului
Sunt dispui pe 3 planuri:

 1. Muchiul Platisma (sau

pielos al gtului) situat

imediat sub pielea regiunii
laterale a gtului
2. Planul superficial cu

muchiul
sternocleidomastoidian (SCM)
3. Planul profund care

cuprinde muchii scaleni i

dreptul lateral al capului

Muschii regiunii
laterale a gatului
Muchiul Platisma

 Denumit i pielos al gtului dispus ca

o pnz trapezoidal de la baza
mandibulei spre umr i clavicul;
acoper faa antero-lateral a gtului.

Inseriile sale are numeroase inserii,

att pe fascia pectoralului mare i a
deltoidului, ct i pe rafeul
suprahioidian; de asemenea mai are
inserie sub linia oblic, pe mandibul, i
pe piele i tesutul subcutanat al regiunii
faciale inferioare;

Raporturile sale faa sa superficial

ntr n raport cu pielea (de care ader).
Faa profund vine n raport cu lama
superficial a fasciei cervicale, clavicula
i pectoralul mare. Vena jugular
extern coboar ntre lama superficial
i muchiul Platisma.

Platisma
Aciune:

 -punct fix n partea inferioar

= coboara buzele (n expresiile

sentimentelor triste, de dispre
i de fric).
-punct fix pe mandibul =

ridic pielea gtului i o duce

nainte.
-contractat n totalitate =

pielea de pe gt se ncreete
i concavitatea dintre
mandibul i regiunea lateral
a gtului scade.
Inervaia sa i are originea n
nervul facial.

Planul superficial
al regiunii
laterale
Muchiul
sternocleidomastoidian
(SCM)
Unul din cei mai caracteristici

muchi ai omului. Este lung,

foarte puternic, pe partea
lateral a gtului, upr spiralat
pe al su traiect.
Inseriile sale:

 -inferioare: prin dou capete:

un cap sternal (medial), cu

inseria pe faa anterioar a
manubriul sternal, i un cap
clavicular, cu inseria pe
poriunea medial a feei
superioare a claviculei.
-superioar: se face printr-un

tendon pe faa laterala a

procesului mastoidian i pe
linia nuchala superioar.

 Raporturile sale: el este

coninut ntr-o dedublare a

lamei superficiale a fasciei
gtului; prezint dou fee:
una superficial, acoperit de
piele, m. platisma i lama
superficial a fasciei gtului, i
una profund ce acoper
muchii prfunzi i mnunchiul
vasculo-nervos al gtului
(artera carotid comun, vena
jugular intern i nervul vag).

sternocleidimast
oidian
Aciunile sale :

- cnd se contract un singur

muchi, nclin capul spre
partea sa i rotete faa spre
partea opus.
- cnd ambii muchi se
contract, cu punct fix pe
stern, flecteaz capul i gtul;
cu punct fix pe cap, ridic
toracele (aciunea asta poate fi
resimit i prin palpare, la
inspiraia forat/voluntar).
Inervaia este dat de nervul
accesor i de ramuri din plexul
cervical.

Plan profund al
regiunii laterale

Muchii scaleni
3 muchi, completai de nc

unul rudimentar, situai

profund pe parile laterale ale
gtului;
Dup poziie ei sunt: Scalenul

anterior; Scalenul mijlociu;

Scalenul posterior; Scalenul
minim;

Muschii scaleni
Scalenul anterior

Are originea pe tuberculii anteriori ai

proceselor transverse ale vertebrelor
cervicale 3-6 prin 4 fascicule, care, dup
ce se unesc ntr-un singur corp se inser
printr-un tendon pe tuberculul
muchiului scalen de pe faa superioar
a coastei 1.

 El este inervat de ramurile anterioare

ale nervilor cervicali V-VII.
Scalenul mijlociu

Acesta este cel mai mare i cel mai

lung dintre scaleni. Se prinde pe
tuberculii anteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor cervicale 2-7
(uneori i pe atlas/c1) i se termin pe
faa superioar a coastei 1,

El este inervat de ramurile anterioare

ale nervilor cervicali IV-VIII.

Muschii scaleni
Scalenul posterior

El pleaca de pe
tuberculii posteriori ai
proceselor transverse
ale vertebrelor
cervicale 5-7 i se
termin printr-un
tendon subire pe faa
superioar a coastei
2.
El este inervat de
ramura anterioar a
nervului cervical VIII.
Scalenul minim

Este un muchi mic i

inconstant. El pleac
de pe turbeculii
anteriori ai proceselor
transverse ale
vertebrelor cervicale
6-7 i se termina pe
marginea medial a
primei coaste
(posterior de scalenul
anterior) i pe
membrana
suprapleural.

El este inervat de
ramura anterioar a
nervului cervical VIII.

Muschii scaleni
Raporturile scalenilor: ei sunt

situai n profunzimea regiunii

supraclaviculare. Muchiul
scalen anterior separ dou
spaii importante: spaiul
scalenic anterior i cupola
pleural. ntre scalenii mijlociu
i posterior trece nervul toracic
lung (pentru m. dinat anterior)
i nervul dorsal al scapulei
(pentru m. romboid). Cel
posterior este n raport cu
muchii spatelui i ai cefei.

 Aciunea scalenilor: contracia

lor de aceeai parte nclin

coloana cervical n partea lor.
Cnd se contract ambele
pri, mrete rigiditatea
coloanei vertebrale. Cnd ia
punct fix pe coloana
vertebral, ridic toracele (n
inspiraia forat). Contracia
scalenilor anteriori flecteaz
coloana cervical.

Planul profund al
regiunii laterale
Muchiul drept lateral al capului

 Este un muchi mic i

cilindric.
Inseriile sale: are originea pe

procesul transvers al atlasului

(c1) i se inser pe procesul
jugular al occipitalului.
Raporturile sale: anterior are

raport cu muchiul drept

anterior al capului i cu vena
jugular intern. Posterior
acopera muchii marele drept
posterior al capului i oblicul
mic al capului, precum i
artera vertebral.
Aciunea sa este de inclinare

lateral a capului.
Inervaia sa este dat de

ramura anterioar a primului

nerv cervical.

Muchii regiunii
mediane a
gtului
Muchii suprahioidieni: m.

digastric, m. stilohioidian, m.
milohioidian i m.
geniohioidian.
Muchii subhioidieni: m.

sternohioidian, m.
omohioidian, m.
sternotiroidian, m. tirohioidian.

Muschii
suprahioidieni
Muchiul digastric

 Inseriile sale: pntecul

postsuperior se inser pe
incizura mastoidian a
osului temporal i dup ce i
termin traiectul se inser,
prin pntecul anterior, pe
foseta digastric a
mandibulei. Exist un tendon
intermediar (pe traiectul su),
situat deasupra osului hioid,
prins de acesta prin fibre.
Acesta este legat i de
tendonul muchiului din partea
opus, printr-o formaiune
aponevrotic. Aceast
formaiune (aponevroza
suprahioidian), determin
curbura muchiului.

 Raporturile sale: pntecul

posterior este n raport anterolateral cu glanda parotid i

cu m. SCM; medial vine n
raport cu m. stilohioidian i
mnunchiul vasculo-nervos
al gtului, cu nervul
accesor i nervul hipoglos.
Tendonul intermediar este
acoperit lateral de glanda
submandibular i servete
ca reper n descoperirea
arterei linguale. Pntecul
anterior este acoperit de lama
superficial a fasciei gtului,
de m. platisma i de piele;
acesta acoper la rndul su
muchiul milohioidian.

Muschiul
digastric
Aciunile sale: cnd ia punct

fix pe hioid, coboar

mandibula (rol n masticaie),
iar cnd ia punct fix pe
procestul mastoidian, ridic
osul hioid i laringele (rol n
deglutiie).
Inervaia pntecului anterior

vine de la nervul milohioidian

din mandibular, iar cea a
pntecului posterior de la
nervii facial i glasofaringian.

Muschii
suprahioidieni
Muchiul stilohioidian
Un muchi fusiform, ce este

situat medial de poriunea

posterioar a digastricului.
Inseriile sale: cea superioar

se face pe baza procesului

stiloid al temporalului; inferior
se inser pe faa anterioar a
osului hioid lng cornul mare
(printr-un tendon turtit).
Raporturile sale: sunt identice

cu cele ale poriunii

posterioare a m. digastric.

 Inervaia sa provine din

nervul stilohioidian, care este o

ramur a nervului facial.

Muschii
suprahioidieni
Muchiul milohioidian
Este un muchi lat, care cu

partea s simetric, opus,

formeaz diafragma gurii.

 Inseriile sale: pleac de pe

linia milohioidian a
mandibulei. Partea posterioar
a fibrelor se inser pe faa
anterioar a osului hioid
(aproape de marginea sa
inferioar). Fibrele anterioare
se inser pe rafeul median
fibros (ce se ntinde de la
simfiza mentonier pn la
osul hioid).

 Raporturile sale: cei doi

muchi formeaz planeul gurii

(bucal). Superior este ntrit de
muchii geniohioidieni, iar
inferior de pntecul anterior al
digastricului. Are rol n
susinerea limbii i separ loja
submandibular (inferior) de
loja sublingual (superior).
Actiunile sale: cnd ia punct

fix pe mandibul, ridic i duce

nainte osul hioid i limba (rol
n deglutiie); cnd ia punct fix
pe hioid, coboar mandibula
(rol n masticaie).

 Inervaia sa este dat de

ramura milohioidian a nerului

alveolar inferior.

Muschii
suprahioidieni
Muchiul geniohioidian
Situat deasupra poriunii

mediale a milohioidianului,
este un muchi ngust, cu
direcie antero-posterioar.
Inseriile sale: pe spina

mentonier a mandibulei i pe
faa anterioar a corpului
osului hioid.

 Raporturile sale: inferior

acesta acopera milohioidianul,

iar superior este acoperit de
genioglos; cei doi
geniohioidieni vin n contact
ntre ei pe linia median.
Aciune: n funcie de punctul

fix, ridic osul hioid sau

coboar mandibula (cu rol n
deglutiie i masticaie).
Inervaia sa provide din

ramruile anterioare ale nervilor

cervicali I i II.

Muchii
subhioidieni

 Cei din dreapta sunt separai

de cei din stnga prin linia alb

infrahioidian (o ngroare a
fasciilor gtului care
fuzioneaz sub istmul
tiroidian).

Muschii
infrahioidieni
Muchiul sternohioidian
Un muchi alungit, ntins de la

stern la osul hioid.

Inseriile sale: se afl pe pfaa

posterioar a articulaiei
sternoclaviculare i pe
marginea inferioar a corpului
osului hioid.

 Raporturile sale: n poriunea

inferioar este acoperit de m.

SCM i piele, i acoper la
rndul su, m. sternotiroidian
i m. tirohioidian. n jumtatea
superioar muchii sunt
apropiai, iar n cea inferioar
distanai.
Aciunea sa const n

coborrea osului hioid.

Inervaia sa este dat din

ramurile ansei cervicale.

Muschii
infrahioidieni
Muchiul omohioidian

 Este un muchi digastric,

format din dou corpuri

musculare, unul superior i
altul inferior, unite ntre ele
printr-un tendon intermediar.
Inseriile sale: inseria sa

inferioar se gsete pe
marginea superioar a
scapulei (imediat medial de
incizura scapulei); inseria
superioar se afl pe marginea
inferioar a osului hioid (lateral
de m. sternohioidian).

 Raporturile sale: muchii

omohioidieni sunt legai ntre

ei prin lama pretraheal a
fasciei cervicale. n regiunea
jugulocarotidian tendonul
intermediar ncrucieaz
mnunchiul vasculo-nervos al
gtului (marginea sa
superioar este un reper util n
descoperirea acestor
elemente).
Aciunea lor se resimte n

inspiraia forat.
Inervaia omohioidianului este

dat de ramura superioar a

ansei cervicale a plexului
cervical.

Muschii
infrahioidieni
Muchiul sternotiroidian
Este situat profund fa de m.

sternohioidian.
Inseriile sale: cea superioar

se face pe linia oblic a

cartilajului tiroid, iar cea
inferioar pe faa posterioar a
manubriului sternal, i pe
marginea posterioar a
cartilajului primei coaste.

 Raporturile sale: este acoperit

de m. sternohioidian i
acoper la rndul su, traheea
i glanda tiroid. Ei sunt
apropiai n poriunea
inferioar i distanai n
poriunea superioar.
Aciunea sa este de a trage

laringele n jos.
Inervaia sa este dat de ansa

cervical a plexului cervical.

Muschii
infrahioidieni
Muchiul tirohioidian

 Este un muchi mic,

patrulater, uor de confundat

cu o continuare superioar a
sternotiroidianului.
Inseriile sale: inferior se

inser pe linia oblic a

cartilajului tiroidian, iar
superior pe marginea
inferioar a cornului mare al
osului hioid.
Raporturile sale: anterior este

acoperit de m. sternohioidian
i m. omohioidian. Posterior el
acoper cartilajul tiroid i
membrana tirohioidian.
Aciunea sa este cea de a

cobor osul hioid sau de a

ridica laringele.

 Inervaia este dat de o

ramr proprie, i anume nervul

tirohioidian, din nervul
hipoglos.

muchii
prevertebrali
Ei ocup planul cel mai profund
al gtului, aplicandu-se direct
pe coloana vertebral.

 Muchii prevetebrali sunt

acoperii de lama
prevertebral a fasciei
cervicale, prin intermediul
creia vin n raport anterior cu
faringele i mnunchiul
vasculo-nervos al gtului.
Aciunea lor const n

flexarea capului, lungul gtului

fiind i flexor al coloanei
cervicale.
Inervaia lor provine din

ramurile anterioare ale nervilor

cervicali 1-6.

muchii
prevertebrali
Muchiul lung al capului
Cel mai anterior dintre cei 3.

Are originea pe tuberculii

anteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor C3C6 i se inser pe faa
inferioar a poriunii bazilare a
occipitalului, naintea gurii
occipitale.

muchii
prevertebrali
Muchiul lung al gtului

 Un muchi alungit i multifid,

situat pe partea antero-lateral

a coloanei vertebrale.
Are 3 poriuni:
Poriunea vertical ea

pleac de pe corpurile primelor

3 vertebre toracice i ale
ultimelor 3 vertebre cervicale
i se inser pe corpurile
vertebrelor cervicale.
Poriunea oblic inferioar

ea pleac de pe corpurile
primelor 3 vertebre toracice i
se inser pe tuberculii anteriori
ai proceselor transverse ale
vertebrelor cervicale 5-6.

 Poriunea oblic superioar

ea pornete de pe tuberculii
anteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor C3C6 i urc pn la tuberculul
anterior al atlasului.
Muchiul lung al capului i

lung al gtului sunt de multe

ori greu de difereniat i
separat.

muchii
prevertebrali
Muchiul drept anterior al
capului

 Este un muchi mic, cu

originea pe faa anterioar a

masei laterale i a procesului
transvers al atlasului, iar
inseria sa se face pe procesul
bazilar al occipitalului.