-..... ......- ...-...- .... ;,- ....

-
...

...... .

IORGA
* --'440 Im ...!: ,..',,.J.1 , '"

,
ri .'"
'44.'4.
i4",', ., . , ....
Lis.
c" -ss3t
ii...'',
!'
i.,i; ss;
s .0' -iv
s

"
PEM E ,
'' '''

: " ii
.-:.,

i
,

.41.0,t,_. i, ,
:.

'',...,.....
....,
_
4 =,.,s, -ss
..,..
s,t8

it'
st:4
. '4, 1
(, 40,,:.:4.4
,','--,Zi 4 ,
'''.r0I
-,,,
i,SVss'
.;. 1 ,

--,, , ':,;,.. ., .,.. :,..,,

. ,
. ; ...,. 4 "It
.
i.' ' ''). ..;
, ri
'.4*" o s:41.1' ' , ,,,,
I . ,
.114?5"."1', .

A -, ' ,,,
...,.
Is
4444*, - .

Of s. ss x
i
.
. '''Is . ' 3 7,. ,...,

.
.

, --,., - - '.i-,%=

.. ..... _____._

X.
I . ..... -..
9
It

11.

_
CHIPURI, DATINE, FAPTE, MARTURII

* :14 * * 1912 * *

www.dacoromanica.ro
 N. JURGA

FEMEILE IN VIATA

NEAMULUI NOSTRll

. CHIPDRI, DATINE, FAPTE, MARTURII

VALENIi-DE-1VIUNTE

TIPOGHAFIA. 0,NEAMUL EIOMITNESC0, SOCIETATE PE ACTIUM

1911.

www.dacoromanica.ro
, -V
:-
 P1i EPA TA.

In 1910 stringeam b parte din articolele si stir

diile mele privitoare la istoria noastra 0 la cul-
tura noastra veche, mai ales in legaturei cu partea
pe care femeile au avut-o in trecut, 0- le publicam
supt titlul s Viata f6neilor in frecutul romanesc".
Addugiam feluvite ilustratit 9nenite a face- mat bine
primitei aceasta carte, care era sic fie intrebuintata
0 in smell.
Ea s'a desfacut foarte reipede, si o a dona editie
a ajuns indatel de nevoie:
211ii gindiam sa o sa dail, in legaturd cu cel
d'intaia congres at itnel, gerletatt care-p hotareige ca
scup a pune din not in strinsellegaturel viata femeilor
Romania si poporulut romanesc cu datina religi-
oasd si nationald. Aduceam astfel, ca unul dintre
eel
doamnelor romine
mat mare parte din aceste conferinte ,
d'intaia cari a2c tinut conferinte la societatea
si cartea era alcdtuitei in cea.
un omagiu
datorit acestel opere folositoare, incepitta cu credinta
si urmatd cu statornicie de persoane care poarta
numele celor mat mart din familiile noastre 011
dare seamy pe deplin cite datorii Atei de neam li
impun aceste name.

www.dacoromanica.ro
 4

La tipdrire insd, mi-am dat mai bine seams ca

multe din paginile cdrcii ce aveam de gind sa reti-
pares nu erad cum se intimpld totdeauna la adu-
narea de scriert razlete salt lcatuite cu alte sco-
purr in lefidturd strinsd cu titlul si cu scopul
ce se urmaria i pe care buna primie tntimpi-
natd din purtea unet anume categorit a publiculul,
cetitoarele, trebuie sa -1 facd a fi vi mat bine ldmu-
rit spre folosul lor.
Deci am fa cut o lucrare noun, Ara sa fi adaus
prea multe lucruri inedite. Numai ce privefte viata
femeiased ti -a aflat local aici. ySi aceasta mi-a in-
gdcluit sa adaug materialul bogat de mai-twit",
scrisori, foi de zestre f. a. care minNie cartes.
ilustratia a fost redusd to margeni -nzai firesti.
Astfel cred ca aceasta lucrare va fi vrednicd de
a fi $i mai Inuit cetita f; vet indemna a da editii
nowt, fi mai bune.
Aceasta carte va avea intregire a ei peste citeva zile
chiar. In legaturd cu conferinta ce mi s'a Acta onoa-
rea de a mi se cere pentru confines, Valoarea tradi-
tiilor nationale in educatia femeii", se von da toate
scrisorile de doamne fi, jupdnese ce le-am aflat pand
acum 3si o alegere de foi de zestre din toate clasele
sociale, precum vi citeva dier , testamente, care ni
ingdduie. mai mult decit si. scrisoarea cea mai intima
vi mat since * sa vedem cel mai desdviqit adevar
al sufletelor. N. ionGA.

www.dacoromanica.ro
 I.

DOAMNELE ROMNILOR.

www.dacoromanica.ro
 I.

Genera 11titti.
Despre Domnii ce au stapinit aceste teri, despre
luptele, ispravile i nenorocirile lor, s'a vorbit
destul, si bine i, mai ales, ail. Viata intregii
teri se cuprinde In faptele lor, care s'ail facut in
numele el. Din potriva, o uitare nedreapa a aco-
perit totdeauna, ca o buruiana, de parasire, mor-
mintele Doamnelor, ce aril stat alaturi de sotii
lor, in mijlocul furtunilor unui trait asa de zbu-
ciumat, inch abia ni-1 putem infaitisa astazi. Fi-
gurile viteze, figurile dureroase, figurile binefaca-
toare si sfinte, modestele figuri blinde se Impar-
asesc de aceiai nepasare din partea scriitorilor.
Si ca si Doamnele sint date uitarii Domniele, a
caror copilarie si tineret'a a trecut mai totdeauna
printr'un lung sir de pribegli si ataciri i pe care
nunta Ie -a stramutat in locuri foarte departate
de noi, de unde adesea n'ail mai venit niciodata
sa-1 vada parintii si tiara.
Despre Doamnele noastre se poate vorbi din
dou'a puncte de vedere: intaiil din acel al ori-
giniX lor i apoi din acela, nu mai puffin insemnat,
al rostuluf pe care-1 aveat la Curtea petrecerilor
sat la Curtea afacerilor. Ici si cob se prind de
la sine in aceasta baatura de idei florae stralu

www.dacoromanica.ro
 8

citoare, vii ale caracterelor, ispravilor si suferintilor

acestor Doamne.

In ceia ce priveste originea, neamul si rangul

innainte de casatorie al Doamnelor Terii-Roma-
nesti si Moldovei, trebuie s se tie seamy de cele
trei epoce in care se desface, din punct de vedere
politic, si nu numai din acesta, trecutul nostru.
Cea e a neatirnarii de fapt, cea de-a
doua a unel supuneri cinstite si crutatoare fatia
de Turd, cea de-a treia se deosebeste prin ascul-
tarea desavirsita, de acesti stapini. Anil 1550
si 1720 -ar fi punctele de despartire. Jar dupa
1850 incepe, fireste, epoca a patra, de neatirnare
noua, in care traim.

In cea d'intait epoca originea Doamnelor va-

riaza dupa, cum barbatii lor erail Domni in Scaun,
Domni legiuiti sau fii ai unor stapinitori, on numai
niste tineri copii din flori, can nu stiati dad,
vor ajunge sa donmeasca, si el vre-odata. Fara
indoiala ca acestia din umia se Insure-1 mai rati
decit cei Domni sat fiii din casatorie
ai Doamnelor. Biqa oameni traiail din gra', cres-
cuti cu frica mare de mamele lor, feriti de ochil
tuturora, arataki, la once prilej, ca feciori de
boieri sail chiar de oameni de rind, ca odrasle ale
sotului cu care le maritase Domnul, iubitul lor.
In saracia si teama lor el' se faceati calugarl,
negustori de blaturi, de stridii, ciobani, adeca vin-
zatori de turme multe, si poporul, care nu uita
ce fusesera el mai innainte, li zicea si ca Domni:
Calugarul, Ciobanul, Stridiagiul.

www.dacoromanica.ro
 9

De foarte multe ori, un astfel de 'om, care

jertfia toate numai pentru slaba nadejde nesigura
a Domniei, nici nu-si mai facea pacatul sa se
insoae. -Chad insa el isi lua nevasta in zilele
grele, se innalta odata cu dinsul in tronul terii
o Uat'a femeie fara nicio pregatire pentru mariri
de acestea. Altfel era Ind', cu Domnii si tined'
Voevort pe cari-i insurat parintii ion, Domnii.
Acestia-0 cautail satii intre rieamurile marl ale
terilor vecine si, data se poate, intre neamurile
stapinitoare ale lor.
Neaparat ca se cerea ca mireasa FA fie de
aceiasi lege: ortodoxa deer, si nu catolica. In
aceasta privinta, Domnii munteni aveat alegerea
mai usoara. Dincolo de Dunare erati, in adevar,
pana la 1500, o multime de dinastii ortodoxe,
mai vechi decit aceia de la Arges sail de la Tin-
goviste si Bucuresti, asa Inch pentru ai nostri
era o cinste s se incuscreasca cu ele. Pe vre-
mea cind se inchiaga Marele-Voevodat al Terii-
Romanesti (1300-1350), eratii trei neamuri de Tani
bulgaresti, in cele trei Bulgarii ce se Mouser&
pe atuncea: una la Marea Neagra, alta la TIr-
nova sin a treia lay Vidin; eratii apoi neamu-
rile regale sirbesti din Serbia si din Bosnia, mai
tarziit si din Hertegovina; veniat apoi o multime
de st'apinitori mai mid', tot dintre Sirbi, in Ma-
cedonia si ling& Mama Adriatica; in sfirsit, ceva
mai depute, straluci Inca pana la 1453 familia
imparateasca a Constantinopolei, cu multe ra-
muri laterale.
Numele se luatil de eel din alte vremi dupa
norme care nu. se mai in in seama astazi: tine
on Se da copilului acela al sfintului .serbat in

www.dacoromanica.ro
 10

ziva cind el era Mascut, dar de obicen1 al unei rude,

se aniime al rudei care boteza sail al cold mai
insemnate prm vdsta, sat' prin rangul ei Domnii
cei vechi de peste Olt, can n'aveail inrudiri lumi-
nate, -se -chemail teeinqte Litovonl; Barbat, unul
de dmcoace de Olt are numele de Seneslav, doi
judeti, capeterni de judete, se numesc Joan i
Farca La Domini Voevodatulul celui mare intil-
mm nume ca Alexandru, care e al unui Tar bul-
garesp, ea Mircea, care e al unui domuitor de la
Avlona Tar Marea Adnatea (Mrcw,), ca Mihail, al
altui Tar bulgaresc, ca Vladislav (Vlarco), care
aminte$te Bani st Voevozi bosmaei Inruduea di-
nasttel -noastr s'a facut deci neaparat cu Bul-
gani din yov .1 04 Sirthi Multe neamuri bo-
leie*ti at yenit Impreuna cu Doamnele de peste
D -Linke

II

Doamnele muntene,pink la Neagoe (Basarab).

Numele tuturor acestor d'intani Doamne mun-
tene s'a pierdut, afara de al Ca/nod/el care
pare sa, fie Greaca, soda lui Nadu 1 mama
lui Mircea, daa, nu si a fratelui sat Dan Nu se
cunosc decit putine Doamne -muntene de legea
Rasantului din veacul al XV-lea Stain pe Eu-
pra4ia, sot/a lui Mad CaAugarul dar aceasta pare
sa', nu fi fost de Amu mare, ci sa se fi calugant
odAa", cu sotul ei innamte ca acesta ,sa fi ajuns,
in IV31, la Domme 0 fata, a Eupraxiei, purtind
numele, dKept roinanesc de Caplea, 1u-a, intact pe
b maul StancLogocatul st ramlind vaduva, tatal

www.dacoromanica.ro
ut' pid vi roplad) aavw-p3-uvjalg in! vdos town.g-ja3-npua IN v rpm vuuma

www.dacoromanica.ro
 11

ei desparti de nevasta pe favoritul sail Bogdan

Vornicul, din Moldova, insurindu-.1 cu Cap lea,
care muri in 1511, fiind ingropata la manastirea
din Deal.
Innaintasul si dusmanul acestui batrin calugar,
Basarab-cel-Tinar, era insurat si el cu o femeie
de rind, Maria. Despre dinsa se stie ca a stat
prinsa o bucata de vreme la Brasov. Acel ce pu-
sese mina pe dinsa era fatal lui Basarab, Ba-
sarab-cel-Batrin, si se stie ea, el a tinut doua
sotii, dintre care insa ni ciuna de neam mare: pe
fata unei Maria (aceasta sotie a fost mama celui
deal doilea Basarab) si pe fiica unul Grec, Si-
nadinos al Capitanulut. Batrinul avea si o fata
cu aceasta sotie, si, in ciuda lui, Basarab-cel-
`flax prinse si tinu in robie pe sora sa vitrega.
Sofia lui Radu-cel-Frumos se chema tot Maria
sat Maria-Despina, si era tot din rindurile fetelor
de boieri: ea a intovarasit pe fiica el, care ajunse
sotia lui Stefan-cel-Mare; acesta o luase in robie
la 1473. Ajungind soacra biruitorului si a pier-
zatorulut sotului ei, ea muri in anul 1500, la 11
Main, find ingropata in necropola domneasca a
Putnei.
In manastirea Govora se vede, linga chipul lui
Radu-cel-Mare, fiul lui Vlad Calugarul, o Doamna
cu coroana pe cap, benzi de fier pe piept si lungi
cercei cu pietre scumpe. E Doamna Catalina, ceia
ce inseamna Ecaterina. De si Radu se casatori
ca flu de Domn, ea pare sa fi fost tot mladita
a unei familii boieresti. Crudul Mihnea tinu pe
o Voica, ce ramase vaduva tinara pe urma lui,
dupa uciderea-i in Sibiiu, la 1510; de la dansa
avem si o scrisoare catre Brasoveni si altele pe

www.dacoromanica.ro
 12

care i le scrie un fit al lui Mihnea, numit Mircea;

pe el si pe o fata, Ruxanda, maritata atunci cu
Bogdan, fiul lui Stefan-cel-Mare, Voica-i iubia ca
pe fiiii ei adevarati. La casatoria Ruxandei cu
Bogdan, tinarul, dar urItul Domn moldovenesc, se
trimesera cu mireasa 24 de cesti de argint su-
flate cu our ", lucrate in Ardeal, care i se dada-
sera de zestre. Craiovestii, boierii ce stapiniail 017
tenia si faceat Domnii, dadura creatiunif lor, co-
pilandrul Vladuta, o tinara Doamna, Anat.
Astfel ajungem la casatoria imparateasca a ha
-Neagoe Basarab.

Doamnele catolice in Tara-Romitneascit.

Cele de mai sus sint Doamnele ortodoxe, -nas-
cute in Tara sail strainer ale Terii-Romanesti.
intimplator insa, pentru anumite scopuri poli-
tice, Domnii munteni, cari ingaduiau, ba chiar
sprijiniatt, din acelasi motiv, propaganda catolica,
Isl. luau si Doamne de legea Apusului. Regii Ur?
gariei erail, din partea lor, bucurosi de asemenea
incuscriri, asa de folositoare din atitea puncte de
vedere.
Inca din veacul al XIV-lea se Meuse o astfel
de legatura de familie. Nicolae Alexandru-Voila,
care avusese cu alta sotie, ortodoxa, pe Vladislav,
urmasul sau, lua pe la 1350 pe o coboritoare a
vechilor Bani de Severin, Romini unguriti si tre-
mg la religia catolica. Aceasta Doamna, Clara,
Mr1.1 doua fete, care arata' insa a fi fost ortodoxe

www.dacoromanica.ro
 18

amIndoua: una, Anca, lua pa Strasimir, Tarul"

bulgaresc al Vidinului, iar alta, S/ava, ajunse sta-
pinitoare in Serbia.
Si Tepes se invrednici de o sotie catolica. Ea
era chiar ruda regelui unguresc de atuncea, Ma-
tias Corvinul, si casatoria se savirsi, cu toata
impotrivirea Turcilor, la inceputul anului 1462
sail in cele din urma, zile ale anului precedent,
data cu incheiarea unlit tratat intre Tara-Ro-
maneasca, si Ungaria. Nu stim cum o chema pe
Doamna catolica a acestni om strasnic. Cu dItisa,
avu Vlad dot fiI: unul statu pe ling& cel 'de-al
doilea Ioan Corvin, fiul luI Matas, iar cellalt muri
In slujba episcopulut de Buda. Mihnea-Voda nu
era fiul catolicet, dar si lui i se impuse, la Curtea
ungureasca, o nevasta: de aeeasta lege, culeasa
printre multele _rude romane0i, dar catolice (fiindca,
erati nobile) ale regelut

IV.

Cele d'intaiii Doamne ale Moldovei.

Intemeietorul Moldovei, Bogdan-Voda, va fi venit
de peste mun# cu sota sa, o fata, de Voevod de
acolo, fara indoiala, si cu acel flu LAcu, care-t
urma. Dupa un vechiti pomelnic, Mitropolitul Do-
softeiu da, in versurile sale adause la Parimiile
(Proverbele lui Solomon) din 1683, numele acestel
Doamne a Moldovei: Maria.
Latcu tinu, de sigur, pe o Rominca, si poate
sa fi fost si el Insurat_ la coborirea din Maramuras.
Cind se facu a trece la catolicism, nevasta-sa

www.dacoromanica.ro
 14

nu-1 urma pe aceasta eale, si despre dinsa se

vorbWie intr'o scrisoare pe care Papa o indreapta,
catre noul convertit, in 1372.
Din casatoria lui Lateu cu aceasta ortodox&
indaratnica se nascu o fata, Anastasia, care muri
abia in anul 1420. Ea 'Astra legea mamei sale
i dadu marea moie a Cotmanului manastirif din
Radautl. Cind muri Latcu, el i se cuvenia mos-
tcnirea Moldover
Boierii u cautara un sot, .i-1 gasira in singura
tar& vecina unde erail neamuri marl de legea Ra-
sarituldi, in Litvania ruseasea, cu care se mar-
genia Moldova de Miazanoapte. Un tinar principe
din vestitul neam al Coriatovicilor, luga, veni
deci in Cara, se cununa, cu Domnita i stapini, dar
numai putin timp, cad fu ucis.
Acei can luptasera cu el gasira, insa o alta
femeie din neamul lui Bogdan intemeietorul, poate
o sora a WY Latcu. 0 chema 1Vlu ata, dar, fiindea,
trecuse la catolicism, i se zicea Margareta. Ea
luase de barbat pe un Stefan-Voda, cu care avu
trei fii: Petru, Roman si. Stefan. AceOia se ra,z-
boira intaiu, apoi domnira pe rind. Un act al
lui Roman pomeneste pe mama-sa Musata, la
1392. Petru era ortodox, dar mama -sa cladi, in
Siretia, biserica Sfintului Joan Botezatorul, unde
fu si ingropata.
Nu tim de unde venia Anastasia, sotia lui
Roman, care fu inmormintata in oraul si in bi-
8erica facuta, de sot,u1 el, la Roman. Am banui
ca era fiica lui Iuga si a celei d'intait Anastasil.

www.dacoromanica.ro
 15

V.

Doamnele lui Alexandru-cel-Bun

si ale urmasilor lui.
Obiceiul immdirii cu strainii urmeaza si mai
departe, cautindu-se principese litvane sail chiar
polone, catolice. Cea d'intaiil Dbamna a lui
Alexandru-cel-Bun, ingropata la 1410, supt bap-
tisteriul bisericil latine din Baia, e catolica Mar-
gareta, cu care el se casatorise Inca. din Polonia,
fiind pretendent numai la Coroana Moldova A
doua sotie a marelui Voevod poarta numele de
Neacp sail cum o talmaciat carturaril Ana,
i era poate o fiica a lui Mircea-cel-Batrin: ea
nascu la 20 Iu lie 1409 pe motenitorul tronului,
The, iar, la o data urmatoare, pe acea (Jkiajna,
care muri abia in 1479, nemaritata, caci nu ga-
sise un barbat de potriva ei. Mormintul Anei se
vede Si astazi in manastirea Bistritei, ling, pa-
retele din stinga: data mortii, insemnata acolo,
e 2 Novembre 1418. indata stapinitorul moldo-
vean, care era destul de batrin acum, petete pe
o ruda, o vara a regelui Poloniei, Ryngalla, care
era i ruda lui in al treilea grad", de pe bu-
nica-sa, Muata, fiica a we unei Po lone. Casa-
toria se desfacu, fait, capii, in 1421, dupa ce-
erea Ryngallei, care aratase ea sotul ei nu vrea
in ruptul capului sa se faca si el catolic.
Dar, peste putin, o alta nunta cu mireasa ve-
nita de peste hotare se serba in Suceava. Vla-
dislav, regele Poloniei, se casatorise a doua oar&

www.dacoromanica.ro
 16

cu fata unui duce litvan, Sofia, si Alexandru

ceru pentru motenitorul sau The pe Marinca,
sora reginel. Mitropolitul eel d'intaiii al Moldovel,
Iosif, o ruda, a Domnului, facea slujba nuntii la
23 Octombre 1426. I\Iarinca fu o buna, i credin-
cioasa sotie pentru bietul lie Voevod, care muri
orbit de fratele sau, si o mama plina de in-
grijire pentru flu sal, Roman si Alexandru, can
se luptara Malt timp pentru Coroana i murira,
amindoi otraviti. Rita lui llie i a Marincai
care era ortodoxa, se numi .A.hastasia, ca
si bunica ei. 0 sora mai mare a el a fort sotia
1111 Vlad Dracul, i aceasta e cea d'intain casa-
torie sigura intro tole doua Case domnitoare ro-
ma,neti.
Doamnele urmailor lui lie nu ni sint cunos-
cute. Dar se tie ca unul dintre ei, Petru Aron,
lua pe batrina sora a lui Ioan CorvInul, o femeie
de cincizeci de an!, si o Rominca din Ardeal,
de lege catolica. Dec! aceasta e a doua casatorie
princiara intro Romini din ter! deosebite.

VI.

Doamnele lui Stefan-cel-Mare.

Stefan-cel-Mare -era fiul lul Bogdan, fits el in-
su1 al lui Alexandru-cel-Bun i al inlet Oltea (in
calugarie poate t Maria), care se marita, dupes
scurta el iubire cu Domnul i avu doua fete
(Maria., sotia lui Sendrea, i Sorea) i trei fir, Ioa-
chim calugarul, Ioan i Petrti, ce sint astfel fratii
vitregi al marelui Domn.

www.dacoromanica.ro
 17

El lua puterea in 1457, neinsurat, ei-el cauta

nevasta la Rusi ca si Hie. Dar Stefan merse pang
la Chiev si de aid 11 sosi mireasa, Evdochia,
fiica lui Ole lco si sora lui Simion cnejii, cu care
facu nunta la 5 Iu lie 1463. Viata el a fost neno-
rocita si scurta. Ea muri in 1466, lasand numai
o fata, Elena, pe Gaud alte femei &Aura', baieti lui
Voda.
Elena ajunse nevasta mostenitorului tronului
moscovit, Joan. La 1484 i se nastea un fit, Di-
mitrie, menit sa", .iea mostenirea bunicului sari,
Mare le-Principe, cad sotul Elenei murise. Dar
sotia cea de-a doua a batrinului Principe, Sofia,
din neamul imparatesc al Grecilor, care si ea
era mama unui fitl, se puse impotriva. Elena si
Dimitrie fura aruncati in temnita la 1502 si nu
traira multa vreme dupa ce-si capatara libertatea.
Fiica lui Stefan-eel-Mare se stinse in durere la
1505, la un an dupa, marele el p'arinte.
A doua sotie a lui Stefan veni din Mangup,
un orasel pe stinc'a, in Crimeia, unde stapInia o
ramura a Comnenilor imparatesti din Trapezunt.
Maria Comnena fu cununata cu Stefan la 14 Sep-
tembre 1472, de sigur in manastirea cea din not
zidita, a Putnei. Ea n'avu niciun fel de noroc:
cel doi frati ai sai se *tar& intre sine, cel mai
mic ucise pe cel mai mare; Turcil luara in 1475
Mangupul si nu lasara in viata, din tot neamul,
decit un copil, care trecu la legea lor. Maria simti
zguduiturile primejdiei din 1475, cind Stefan bata
pe Turd. la Podul-Innalt, si ale nenorocirii din
1476, Cind el fu invins la Razboieni si citava
vreme Doamna nu stiu Ind data el mai traieste.

www.dacoromanica.ro
 18

Cu chteva zile innaintea Craciunului din 1477,

ea muria, si trupul, acoperit cu un giulgiu impa-
ratesc, fu coborit in gropnita Putnei. Piatra ei
de mormint poarta aceasta inscriptie: In anul
6985 (1477), luna lui Dechemvrie 19, a raposat
blagocestiva roaba lui Dumnezeil Maria, Doamna
blagocestivului Io Stefan Voevod, Domn al teril,
Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod".
Pe atunci cresteat la Curtea lui ttefan-cel-
Mare, lAnga mama lor, doua roabe domnesti,
fetele lui Radu-cel-Frumos, care li lasase ca zestre
marea lui frumuseta. Stefafi nu fu eel din urma
care sa vada aceasta, si Inca din 1480 el lua
pe Maria, ca a treia sotie a lui. Ea-i dadu un
fiii, Bogdan, care rhmase singurul in viata si
mosteni Domnia, precilm si o fata, Maria, care
se stinse, nemaritata, ca si Chiajna, in 15181.
Maria Doamna insh' si, care traise douazeci si
patru de am cu gloriosul ei sot, se mar invred-
nici de septe ani de viata, murind abia in Fe-
bruar 1511. Mormintul ei se vede pang astazi in
necropola domneasca a Putnei.

VI.

Doamna Mi lita a Jul Neagoe-Voda.

Neagoe Basarab, Domnul Terii-Romanesti, lua,
de sigur dupa 8uirea sa pe tron, pe acea Des-
pine adeca fata de Despot slrbesc, Milita, care
,

e unul din cele mar curate chipuri de Doamne

1 0 fell a mut Stefan WI pe un nobil ortodox din Rusia, Teodor Visnio-
vietchi (Sanguszko), 0 el avurti urmall earl rivnira Domnia BloldoveI. Fa-
milia Sapieha se coboara din aceasta Domnita.

www.dacoromanica.ro
 19

rornine. Foarte evlavioasa, iubind ca si Neagoe

juvaierele, cartile pretioase aceste cloud,
insusiri sint intrunite de inchipuirea poporului

ges ,
in legenda care o face sa-si vinda podoabele ca
sa se poata mintui cladirea manastirii de la Ar-
bun& sotie si duioasa mama, ea nu-si
desmintia neamul innalt din care se cobora. Tata].
801,t1 era numit de Sirbi Tarul Lazar Despot", si
era unul dintre cei din urma represintanti ai nea-
mului ce stapinise doua sute de ani asupra Ser-
bia Un var al el, Maxim, adapostit in Tara-
Romaneasca, al caril Mitropolit ajunse, facu lui
Neagoe scumpul dar al acestei femei alese.
Niel Despina insa n'avu zile fericite. Doi fii al
el, loan si Petru, o nick Anghelina, murira in
vrista frageda. Dupa noua ani de casatorie, se
stingea si sotul ei, Inca tin'ar. Singurul flu al el
ramas in viata, Teodosie, desbracat de mosteni-
rea lui, muria la Constantinopol, fara sa fi putut
avea macar mingiierea ca", i-a adormit pe brate.
Apoi ea fugi in lume, ratacind multa vreme prin
Ardeal, desbatindu-se cu datornicii unul sot risi-
pitor pentru lucrurile frumoase. Doua fete ale el
se aflail linga dinsa, Stana i Ruxanda; si cea
mai mica era asa de frumoasa si inteleapta, incit
amindoi Domnii romini de atunci incepura ca
in povestile cu fata de tmparat razboit pen-
tru dinsa, in 1525.
Fu invins Moldoveanul, Stefan-cel-Tinar, fit al
lui Bogdan Orbul si nepot de flu al lui Stefan-
eel-Mare (mama -sa insa nu era Doamna lui Bog-
dan, Ruxanda, nici alta Doamna, Anastasia, in-
gropata in 1512 la Dobrovat, ci numai iubita lui,

www.dacoromanica.ro
 20

Stana, pe care o ingropa totu0 in Putna1). So HI

muntenl venisera la Sibiiu Inca, de la 17 Ianuar
1526 pentru a lua pe frumoasa Domnita, Ruxanda.
Nunta ei cu biruitorul, Radu dela Afumati, fu
zabovita putin de razboiti, si ea nu se facu decit
in Maiti-Iunie urmator.
Doamna Militia, nu trecu Ins& in Cara, cu toate
ca ginerele ei ceruse pentru aceasta si invoirea
regelul unguresc. Inca in 1528, ea statea tot in
trimetind numai din cind in cind stafete
in tiara unde domnise. Fiica ei cea mai mare
fusese maritata cu SteraniVa Moldoveanul. Inca
din 1527 insa acest -ginere era ucis si se banuia
ca Doamna Stana, inteleasa cu boierii, i-ar fi
pregatit sfirOtul. Ea disparea ins& peste putin,
la 1531. Cu del ani innainte, ginerele muntean
era ucis si el de uciga0, de neam mare, impreuna
cu un fill al lui din intaia casatorie.
Basarabeasa" rataci deci i mai departe intre
strain. Abia in 1535 tronul muntean era capatat
de Radu Paisie, care lua de soVe pe Ruxanda,
cred. Radu facu nunta la 1541; copilul lui cu
fata lui.Neagoe primi numele de Marcu, aa de
obinuit in baladele sirbeti. Batrina Doamna veni
i ea. in taxa, unde o gasim, stind in Bucuresti,
la 17 Novembre din acest an chiar. Dar caderea,
In 1545, a lui Radu o arunca iarai in pribegie.
Acplo muri ea peste vre-o zece aril', la
unde-i placuse totdeauna s'a. petreaca. Numele ei
din urma, fu, se pare, acela, calugaresc, de Pla-
tonida. Mitropolitul terii, Anania, merse de-I aduse
3 Bogdan Incurcaso, Innainte de a lua pe Anastasia, Moldova lateun grea
Tithed Cu Polonia pentru cd retina -mama nu yolk si-I dolt pa flea of Ell-
saveta.

www.dacoromanica.ro
Neagoe-Voda (Basarab), Doamna Milita 0 copiii for
(picturd to ilivq)

www.dacoromanica.ro
 21

oasele la 1554, punindu-le in gropnita Argeului,

de unde de curind le-a dat afar& Jestauratorul"
cladirii, d. Lecomte du Noily.

VIII.

Doamna lui Petru Rares si fetele el: Chiajna

Jul Mircea Ciobanul si Ruxanda lui
Alexandra Lapapeanu.

0 nepoata a Despihei, Elena, fata Tarului

loan Despot", fu maritata prin 1530 cu Domnul
moldovenesc Petru Rarm a carui sotie
fata vre-unui boier, Maria, murise in 1529, find
ingropata la Putna. Elena, careia i se mai zicea
si Ecaterina sari Catalina fu o Doamna dup'a
chipul Despinei. Ea aridicat bisericile Sf. Gheorghe
si Ospenia din BotoanI i o bisericuta in Suceava
i a daruit atatea odajdii lucrate cu mina el,
dintre care una, un aier, se pastreaza Inca la
Putna. Si ei II era pastrata o viata bogata, in
multe primejdil i nenorociri. Navalirea, In 1538,
a Sultanului Soliman o sili sa fug& cu baietaii
Die i Stefan i fetele Chiajna i Ruxanda in
cetatea ardeleana a Bistritei, unde multa vreme
ea nu tiu data sotul el' mai traiete. and Petru
se duse la Constantinopol s& ceara iertarea Sul-
tanului i Domnia, ea avu iarasi lungi zile de
strapica, nesiguranta, si la Inceputul anului t541
cineva cerea tiri despre Maria -Sa Petru-Vod6
pentru ca Maria Sa Doamna Mariei Sale ma

www.dacoromanica.ro
 22

roaga, s'a, intreb de dinsul, cad mult se Intris-

teaza".
In Domnia sa cea de-a doua, Petru mat trai
cinci ant. Doamna, ramasa singura in 1546, avu
durerea sa vada ca fiul et cel mare, Ilie, se facu
Turc. Peste dot ant, cel mic, Stefan, era omorit
de boieri, la 1 -id Septembre 1552. Doamna avuse
i daub', fete. 0 alta Domnita, poate din intaia
casatorie a lui Tetru-Voda, fusese sotia Domnului
muntean Vlad, un betiv care se inneca in Dim-
bovita. Cea mai mare din fetele Elenei, Chiajna,
lua, cu putin timp innaintea mortsil tatalui et, pe
noul Domn muntean, urmaul lui Radu Paisier
Mircea Ciobanul.
Cu dinsul avu ea, in 1550, un fit pe care-1
numi Petru, dupa Petru -Voda Rares, apoi alai
dot, can primira numele muntene de Radu (Mircea
se zicea fiul lui Radu-cel-Mare) si de Mircea, dupa
tata. Ea avu i mat multe fete: una din. ele,
Maria, fu casatorita, in 1566, cu strabunul Can-
tacuzinilor, Mihail, zis Saitan-Oglu sat Fiul Bra-
cului", dar, mirele find batrin si urit, ea fugi
de linga dinsul in calea spre Constantinopol. 0
alta, Alexandra, i o a treia fura maritate dupa
boieri, iar a patra cazu prada ambitiei mamei
sale si trecu in haremul Sultanului Murad. Pe
una din ele Chiajna voise s'o marite cu ciudatul
Grec Jacob Heraclidul Despotul, care luase Domnia
Moldovei si interesant amanunt ea trimese
acestuia portretul miresei lui.
Condeiul tut Alexandru Odobescu a facut din
Chiajna un tip de rautate indrazneat'a. De fapt,
sotia cumplitului Mircea Ciobanul va fi capatat
ceva din insuirile sotului el. Dar din ceia ce

www.dacoromanica.ro
 23

savIrseste ea, lute viata neobosita, dupa moartea

acestui sot, se desface numai o nestinsa patima
de a stagini. Platind, uneltind, fagaduind, vicle-
nind, ea face ca plapindul Petru Schiopul sa ca-
pete mostenirea lui Mircea, apoi tot ea 11 pune
Domn in Moldova, ea cumpara o clip& tronul
muntean pentru un Vlad Voevod, care luase in
casatorie pe o nepoata a eI. Ea se lupta In 1587
pentru ca Turcii sa ajute pe un concurent la
Coroana Poloniei, pe care dinsa 11 crescuse. Moare
pe la 1588 abia, dupa ce cunoscuse toate cele
bone si cele rele ale vietii, de la Domnie par& la
negustoria cu maruntisurl pe care o facu pentru
a trai, in surgunul eI de la Alep, in 1575. Las&
Darin in Moldova pe fiul el Petru, care numise
Chiajna pe o copila a lui, nascuta in 1588. CeI-
lalt1 doi fir. se turcisera de mult. Locul unde e
1ngropat acest zbuciumat trup de femeie nu se
cunoaste.

Dec' In 1552 ling& Doamna Elena se afla nu-

mai fata cea mica, Ruxanda. Maica-sa o manta
rapede cu un anume Jo ldea, care lila Domnia
ca Ioan-Voda. Dar pribeagul Alexandra Lapus-
neanu, fiul tut Bogdan Orbul si al frumoasei
Anastasia din Lapusna, iubita lui, navali in tar&
si cuceri si Scaunul si mireasa. Elena fu zugru-
mata din porunca lui si ramasitele eI incapura
supt piatra ce-s1 sapase de multa vreme ling&
sotul el iubit. Ruxanda, o femeie evlavioasa ca
si mamarsa, facia loc in manastirea Pobrata si
fratelui eI ucis.
Si ea putea s& deprinda de la ba'xbat ca si
sora din Tara-Romaneasca toate tainele rautatii.

www.dacoromanica.ro
 24

Legenda o Invinuieste ca s'ar fi Invoit la uciderea

prin otraya, in 1568, a sotului. Cind acesta muri,
fiind arum; de frica Satanei, calugarul Pahomie,
ea ingriji de trebile Domniei supt fiul el, Bogdan.
El era singurul care-i ramasese, caci urma altuia,
Petru, se pierduse, iar fetele ei se maritasera cu
boieri romini si greci sati, ca Teofana i Teodora,
trecusera supt lespezile de mormint ale Slatinei,
ori, in sfirsit, ca Sultana, se calugarisera. Bogdan
mai manta si el doug dintre dinsele cu Poloni, can-1
placeat mai mult decit once neam pe lume si
intre can ca si Despot 10. peti Doamna.
Pana s se insoare, el fu atacat ins& peste
Nistru de un nobil polon caruia ii fagaduise pe
una din aceste surori ale sale fara sa se tie de
cuvint. Ruxanda nu trai Insa s vada ispravile
nebune ale acestui cocon rau crescut din prea
mult iubire: ea murise la 12 Novembre 1569,
si in astfel de imprejurari nu se gasi tine sari
scrie citeva rinduri de pomenire pe mormint.

IX.

Doamna lui Mihai Viteazul.

La Munteni, Mihnea-Voda, fiul lui Alexandru

si nepotul de flu al lui Mircea Ciobanul, iea pe
o RomInca, Neaga, fiica unui Logofat din partile
Buzaului, si mama Domnului scrie unei surori ca
o asemenea legatura nu scade pe fiul ei, cad'.
barbatul d pret femeii" si, once ar fi fost Irma-
inte, Neaga tea fi de-acum Doamna terii.

www.dacoromanica.ro
 25

Patrascu-cel-Bun, tatal lui Mihai Viteazul 1, dupa

moartea Doamnei sale Voica, cu care avea o fata,
Maria, ce se manta in tara, lea, ca Domn, pe
o alta fata de Logan, Stara, care pribegi multa
vreme prin lume, dupa, moartea sotului et
Doamna lui Mihai Viteazul, fiul lui Patra,scu,
Stanca, fusese intaiti nevasta altui boier, anume
Dumitru. Si ea era Olteanca, si barbatul ei test
d'intaiti: mama Stancei se schema Maria si ea
avea si un fit, Dragomir. Casatoria era facuta
acum la 1588, si jupaneasa lui Mihai ca boier
11 vazu. la 1593 ajungind Domn. Ea fugi la 1595,
Ord ci }Ayala cea mare a lui Sinan-Pasa, in
Ardeal, dar nu Intovarasi pe sotul el cind el
navali, la 1599, in aceasta tara, ci 'Amaze la
Bucuresti si T Irgoviste, linga fiul Nicolae Pa-
trascu, pe care Mihai 11 lasase aici ca Domn.
Stanca veni dhicolo de muati numai in 1600,
cind, dupa infringerea sa de Care Nemti si Un-
guri, nenorocitul eroil avea nevoie sa, dea zaloage,
ca sa, fie lasat, sa-si apere tronul muntean. De
atunci ea n'a mai vazut pe Mihai, care peri ucis
in anul urmator. intoarsa, in tara la 1603, Stanca
muri de ciuma, si numai altii putura sa, se in-
grijeasca de ramasitele Domnului ei, pe care le
asezara la Dealu Radu Buzescul si sctia lui,
Preda. Fata lui Mihai,, Florica, si fratele ei, Ni-
colae,Inmormintati la 1605-6 pe bunica for dupa
tata, calugarita Teofana. Peste putin, Domnita
lua pe Preda din Greci, si o vedem ceva mai
i Mihal fusese nAscut cu o Teodora (cilugArita : Teorana). Dad{ ar II fost
fid legiuit, nu putea ocupa bolerit la duesmanil neamulut sad, nicI nu putea
4A jure, cu marturT, ea Pitrascu nu-I a tati. ySi el a fAcut si una Si alta.

www.dacoromanica.ro
 26

tarziti purtind judecati cu Maru la, fata din fort

a lui Mihai.

X.

Doamne muntene dup.& Paha. Viteazul

Urmasul lui Mihai, Radu-Voda Serban, isi tea-
gea drepturile de Domnie de la bunica-sa, Anca,
fiica Banului Serban si sotia Banului Neagoe, unul
din cei de pe urma dintre Craiovesti. Ea statea
In Ilfov, uncle si astazi se vad de-asupra Argo-
sului, la Coeni, ramasitele stralucituldi ei castel.
pe care-1 lasa fiicei, Maria, si fiului. Serban Pos-
telnicul. Sorban, fiind Inca, boier, luase pe Elena,
care, din partea ei, foarte bogata., I tragea nea-
mul din vechii boieri de la Margineni, la capa-
tul carora se pomenia Udriste batrinul. Cind Radu-
Vocla muri, pribeag si lipsit, la Viena, in 1620,
Doamna-sa era Inca in viata. Fata el mai. mare,
numita Anca dupa bunica-sa, fu maritata apoi
cu un tovaras de pribegie, fiul lui Mihai Viteazul,
si copilul lor, care muri ca tinar viteaz si vestit,
priori gloriosul nume al acestui bnnic. Pe la 1640
numai, fata cea mai mica, Elina, care pinta un-
mele Doamnei, ajunse sotia lui Constantin Pos-
telnicul Cantacuzino.
Viata acestel Domnite e un curat tabloii de
patriarhala bunatate. Buna gospodina, mama, a
multi copii, fii si fete, can tots, afara de pati-
masul Serban, cel mai* mare, care ajunse Domn
in 1678, se indreptail dupa sfaturile ei cuminti,

www.dacoromanica.ro
 27

cind moartea sotsului zugrumat o lasa stapina a

easel, miloasa cu casnicil si teranii el, ea se
desface ca un chip blind din Scripturi ip. mijlocul
unor aspre vremi viclene si razbunatoare. In
Domnia lui Serban, ear facu drumul la Ierusalim
si la muntele Sinai, intovarasita de fiul el Mihai,
ctitorul manastiril romanesti a Sinal Moartea o
prinse la o vrista foarte innaintata, in ziva de
2 Mart 1687, si ingroparea el linga sotul raposat
de multi vreme, In tinda bisericii den a dreapta",
la Margineni, se facu cu o cinste si o durere
adevarata care nu se vedeat adesea.

XI.

Doamna lui Ieremia."

Doamne deosebit de patimase sent ale Moviles-
tilor. Elisaveta, sotia lui Ieremia, a fost fata unui
nemes ungur cu numele de Csomortany. Fetele
el se' maritara toate in Polonia. Begina-phiajna
lua pe Mihail Wiszniewiecki, inrudit cu vechea
dinastie moldoveneasca si fu bunica unui al doilea
cu acest nume, care ajunse rege al Poloniei. Maria
In sotia lui Stefan Potocki, Ecaterina a lui Samuil
Korecki, iar Ana, o femeie care se amesteca in
multe, stapini pe rind, cu desavirsire, patru bar-
bat'. 0 alba fata, Zamfira, murise Inca din 1596:
mormintul el se- vede la Sucevita.
Ana samana bine cu mama-sa, care nu era o
femeie obisnuita, ci se poate alatura cu Chiajna,
cea veche in ceia ce priveste energia salbateca.
Murind Ieremia, fratele acestuia lua puterea, pe

www.dacoromanica.ro
 28

cInd Doamna gatise mostenirea fiului ei Constan-

tin. Pentru a face Domn pe acest copil, ea ar fi
otravit pe Simion si, oricum, incepu o luptd. In-
viersunata cu cumnata-sa, Marghita, dupa nu-
me, Unguroaic'a si ea , .care innsaltase acum pe
fiul ei, Mihailas. Acesta fu gonit si muri In Tara-
Romaneasca, unde Radu Serban, care voia, sa-i
.dea- pe fiica-sa Anca, u facu loc la 1608 in ne-
cropola Dealului. Cind Turcil scoasera peste trel
ani pe Constantin, ea navali cu acesta, care muri
Innecat, apoi cu fiul ei cel de-al doilea, Alexan-
dra, si cu cel mai mic, Bogdan, cari fur& prinsi
in 1615 de Schender-Pala si turciV. Doamna-su-
feri atunci cea mai mare rusine din partea pa-
ginilor, si-I desfacu de jale si parul, inchinindu-1
manh'stirii Sucevita, unde se vad si astazi, spune
cineva care a fost acolo: dou'a codite castanii-
deschis, lungi de o palmy si jumatate, Impletite
la partea de sus, fiecare in deosebi, si legate la
-un loc cu un fir de sIrm'a de argint".
Elisaveta muri la Turd: au cazut", scrie
Miron Costin, dupa un Aga turc, pana, la moartea
er". Cumnata vaduva se invrednici de mai multa
i mai lung& fericire. Ea izbuti sa faca pe fiul
ei Gavrilas Domn al Terii-Romanesti, unde dom-
nise o clipa si sotul ei mort, Simion-Voda, i,
aducind ling& dinsa pe copiii ceilalti, stapini din
mijlocul lor. Dar Gavrilas fugi la 1628 in Ardeal,
cu fratele sau Joan, si pierdu pentru totdeauna
nadejdea Domniei. Marghitk care dadea porunci
in numele ei, intitulindu-se Io Doamna Marghita,
sotia raposatului Io Simion Voevod", trecu atunci
in Polonia, la Lemberg, cu cei doi coconi ce-i
mai ramasesera supt ingrijire. Moise Movila ajunse

www.dacoromanica.ro
 29

ma' tirziii, de doua off, Domn in Moldova, iar

Patrascu se calugari si innainta, pan& la innalta
treapta archiereasca de Mitropolit al Chievului,
unde dadu o indreptare noua Bisericil rasaritene.
Si ea petrecu in vesmint calugaresc eel din mina.
an' al vietii, numindu -se astfel Melania.
_Marghita avuse o singura, fata, Teodosia, care
se stinse in copilarie: piatra ei de mormint, la
Sucevita, a pastrat data mortis: 1596. Dec' Si-
mion si Ieremia pierdura in acelasi an doua fe-
tite, carora singure li era 'ant sa se odihneasca
in pamintul stramosilor lor.
Alte femei din neamul Movilestilor se intimpina
Insa pe ling& Elisaveta, in zilele el de pribegie.
la P-oloni, dud Linea Curte aproape domneasca
la mosia ei, Ustie. Astfel, Maria Postelniceasa,
vaduva WI Chirita Paleologul care murise lup-
tind pentru Movil6sti ; aceasta Marie sail Ma-
ricua, care se numeste in 1614 Maria de Lojna,
din neamul Curicin", era insasi cumnata Doamnei,
pe care o intovarasise in nenorocirea ei. Apo'
Logofeteasa B.eana, alt.& sofa a lui Ieremia, care-
Bean& pare sa fi fost vaduva, dupa, Inca un sprijinitor
al Movilestilor, mort pe cimpul de lupta: Vasile,
fiul lui Luca Stoic', si in srirsit mama lul Iere-
mia-Voda, Maria, o ruda a Ruxandei Lapusnea-
nului, se pare, care avea si un fill din cas'a-
toria cu Balica batrinul.
Alta tovarasa de pribegie, alta vaduva, era
Elena Barnovschi, care mosteni mai tirzill acest
bogat adapost din Ustie. Ea pare s'a fi fost o
vara a 1-u' Ieremia. Fiul el, Miron, lnsurat cu o
fat& a lul Radu Mihnea, ajunse Domn in Moldova;
fugi La Hotin, fu chemat din noil si merse pentru

www.dacoromanica.ro
 30

Intarire la Constantinopol, uncle Turcii 11 Mara,

in 1633, ca sa se Inv* boierii Moldovei a nu
mai alege Domni. Durerea facu din Elena o ca-
lugarita, monahia Elisaveta, si casele din Ustie
se umplura iarasi de jalea unei mame nenorocite.
Dar sora lui Miron, Scripca, ramase poate in Mol-
dova, uncle Rica altei surori (Marica), Safta, lua
pe Costin, tatal lui Miron Costin, pe cind o a
doua Rica, Eftimia, se casatori cu unul din bo-
gatil si puternicii Cantacuzinesti, Toma.
Cu dinsa se mintuia Inca un neam de Doamne
carora soarta nu li-a crutat durerile cele mai
mail ale vietii 1.
XII.

Doamne straine in amindota terile.

De-acuma, Limp de 250 de an, Incep Domnii
de strain sail de Romini instrainati. Cind nu ail
ei Tronul, el se gaseste in stapinirea vre-unui
boier de tiara, innaltat, in ciucla Turcilor, cu sprijin
nemtesc sau unguresc la Munteni, cu ajutor polon
in Moldova.
Innainte de Domnii straini avem insa, chiar in
in al XVI-lea veac, Doamnele straine.
Numele Doamnelor straine sint cunoscute, dar
nu si faptele lor, care nu exista. Cele mai multe
din ele sint Grecoaice, din Constantinopol sau
din Insule, dar intilnim si cite o Bulgarca sail
Polona, ba chiar cite o Rusoaica, din Moscova.
I Sotia pribeagului Iola MoviIA, mamt sotieT Miran Costin eronicarul,
a fost o Teodora. Gavrilas, dupi fuga lul in Ardeal, la& pe o Unguroalea
vacluvA, Elisabeta Zolyomy, al aril sc4 fusese Mihail Isureffy.

www.dacoromanica.ro
 31

Astfel Alexandru fiul lui Mihnea, ctitorul d'intaia

al manastirii Radu-Voda, vine cu o Doamna Boa-
terina, care avea rude In Pera, In Venetia si Ge-
nova, care avea simpatii catolice, de si ramasese
ortodoxa; mama el trebuie sa fi avut insa un
rost prin terile noastre, cad sora Ecaterinei, ma-
ritata cu un Vallarga, poarta numele romanesc
de Marioara.
Ioan-Voda cel Cumplit (t 1574) fusese casa-
tont, in timpurile sate de aventurl prin Moscova,
cu fata cneazului RostovuluI, Maria, care-i dadu
un fiu, Petru. Tarul Ioan Groaznicul u propunea
in 1574 sa, lea pe o aka* fiica de cneaz, dar el
se Insult, cu fata pircalabulul Lupea Huru; aceasta,
trai Inca multa vreme dupa moartea sotul-uI eI,
rupt de camile, si avem dela dinsa o scrisoare
in limba noastra.
Iancu Sasul e sotul Marie Paleologa : ea traieste
sa vada pe Iancu Vadat in piata din .Lemberg
si-s1 duce apoi viata in intunerec, tot in acest
oral, incunjurata de prietenI, cunoscutf si rude
de-ale el, cu totiI Greci din deosebite part1; Maria
fusese maritata innainte cu un Grec si avea cu
el un fiu, Pulp, si o fata, Chrysaphina.
Petru Schiopul, si el Domn al Moldovel, a canal
intaie sotie fusese fata, de nobil ardelean, Elena
Cherepovid fiica for se chiama Tudorita lua
apoi pe Maria Amirali din Rodos, si, in sfirsit, In
pribegie, pe tinara roaba rascump'Orata Irina Doica,
din care i se nascuse flu' si mostenitorul, Stefan.
Cu Doamna Maria, Petru avu o file& purtind
acelasI nume, care fu maritata intaiu cu Spa-
tarul Zotu Tzigaras din Epir. Ea intovarasi pe
tatal el in exilul din Tulin ling& Viena si din

www.dacoromanica.ro
 32

Tirol, pana ce Zotu o sili sa piece la Venetia.

Aid muri soul el, care e ingropat in biserica
greceasca a Sfintuldi Gheorghe. Iar Maria gasi
un not tovark in nobilul venetian Polo Minio,
care a vent cindva si la noi. Fiul ei d'intait cu
acesta fu botezat Stefan, dupa numele acelui
frate al ei, nascut din doica Irina, care se stinsese
la douazeci de an in Innsbruck. I se adause
numele de Teodor, cel dat de Dumnezeil", flindca
pana atund Maria nu me avuse copii. Prin el,
care a lasat cinci fif, prin cel opt fil al nepo-
tului sail Polo vor fi blind si azi in Venetia nobili
cu numele de Minio cari ail in el singele .lui
Stefan-cel-Mare.
Stefan Surdul si Aron-Voda in pe doua fete
ale lui Andronic Cantacuzino, casatorindu-se cu
ele la capatarea Domniei sail in cursul acesteia.
La inceputul veacului al XVII-lea, Doamna lui
Radu Mihnea se chiama Arghira; Radu insoara,
pe fiul sail Alexandru cu Ruxandra, fata lui Scarlat
Saigiul sail furnisorul de vite pentru macelaria
imparateasca din Constantinopol. De si fiul lui
Alexandru Ilia 1 se numeste Radu, mama-sa
Elena trebuie sa fi fost tot Greaca. Dintre ur masi'f
for eel d'intaiil, Moise Movila tine pe Ecaterina,
fata grecisata a lui Radu Mihnea, si acesta marita
alts fata cu Miron Barnovschi, care ajunse apoi
si el Domn al Moldovei. In sfirsit Leon-Voda, fiul
lui Stefan Tomsa se zice , e sotul unei Vic-
toria : tat'al sail adusese cu dinsul in Moldova o
alta Levantine din Pera, pe Doamna cu fruMos
nume Ginevra.
I Acesta liel li. o Alai, miritati en Hrieoscoleti, Casandra. ; e mama Sul..
anal care a uat e Alexandra Marracordat Exap3r1tul.

www.dacoromanica.ro
 33

XIII.

Doamna lui Mateit. Basarab.

Mateit din Brincoveni care i-a zis nepotul lui
Basarab, apoi Basarab, aseza pe tron ling& dinsul
pe Elina, fata lui Radu Nasturel Postelnicul, din
Fierastii Ilfovului, care ajunse apoi, la 1633, si
Mare-Logofat, dar numai pentru scurta vreme,
aparind apoi iarai ca Vistier si trecindu-se indata
si din viata, pe la 1614. Inca de la sfiritul
anului 1635 se inmormintase in biserica din Fie
rest' sotia lui Radu si mama Elinei, Despina, ea-
reia fiica trebuia sari puie apoi o frumoasa piatra,
de amintire. Nu awl boieri din ee' mai marl ca
obirsie, dar in neamul lor, multamita unor im-
prejurari pe care nu be cunoastem, se dadea co-
piilor o crestere deosebita, indreptata catre lite-
rature, arta si faptele bune. Mama Elinei trai ca
fata din casa domneasca a lui Mihail", dom-
nisoara de onoare, am zice, la Curtea lui Mi-
hal Viteazul el insusi.
Foarte evlavioasa, Elina a ridicat doua bise-
rici, la Negoiestr si la Fierati. Iubitoare de in-
vatatura, ca si fratele ei Udrite, care a fost cel
d'intait carturar de slavone$e al timpului saii,
ea a cheltuit pentru tipkirea unei cart' de Gin-
tan, unui Triod slavon. Gospodina harnica, o ve-
dem cerind data de la Catrina judeceasa", sotia
magistratului sasesc din Brasovul vecin, nizvoade
de peteare, si mai marl si mai mid, si de Gilt'
si de tot fealiul". Femeie indrazneata, ea purta
de grija terii, in 1633, cind sotul ei, care-ST luase

www.dacoromanica.ro
 34

Scaunul cu armele, merse la Constantinopol sa-s1

capete- intarirea, Si avem ix10 o foarte currunte
scrisoare romaneasca pe care o indrepta, ea atuncl
catre, prietenul din Ardeal al lui 11iateni, Gheor-
ghe Rakoczy I-ill ,
Elina n'avu noroc sari Waimea fiul, care fu
riumit si el Mateni, dar batrina stath, aproape
pan& la sfirsit, in 1653, linga batrinul er Mor-
mintul ei se vede in mina dreapta, cum Intl. in
biseriea domneasca de la Tirgoviste, i In in-
scriptia sapata pe marmura, in Ardeal on de un
mester ardelean, de un ales talent, se pomenesc
prau frumoase cuvinte slavonestl toate InSusirile
si faptel e el bune.
Fri mosul si impunatorul Vasile Lupu, dus-
manul lur Mateui-Voila, luase in boierie pe Tu-
dosea fata lul Budoc, un socru de victor Domn,
care a murit tras in teapa de Turd Ea trece
aproape nevazuta, Innaintea noastra, raspindmd
milosteml la biserici Fiul el loan nu trai multa
vreme, fund de la inceput de o fire bolnavicioasai,
dar ea nu ajunse sa si-1 vada, wort Tot asa
n'apuort mei bucuria nuntli celor doua fete ale
el, vestit de frumoase Maria si Ruxanda Cea
d'intaiti se manta, la 1645, cu Janus Radziwill,
unul din eel mar mail magnati al Lituamei, i
facu dupa casatorie cea d'intani dintre Ro-
mance o calatorie in Apus tntr'un portret la
Academie al abestel Mani Moviloaaa". (Mohy-
lanka") ea apare intfun bogat costum pylon o
fata lungareata, obrajil rumeni-, ochil marl negri
si parul bogat, ca sitatal el S'a stins intre straml,
la 1661, dupa ce tot neamul el se mintuise afar&
de sora Ruxanda

www.dacoromanica.ro
 "1".1.11WZ;; .
::10.1- 'Ass.-

. I .

1_1

Femeie din familia lui Vasile Lupu (poate Doanma Ecaterina)

(tapilerie in ilitropolia Veche din lag).

www.dacoromanica.ro
 35

Aceasta n'avu noroc In toata viata el, si a fost

totdeauna jertfa celei mar brutale salbatacii. Ea
trebui sa prirneasca de sot pe fiul de Hatman
cazacesc Timus, care o peti arzind satele Mol-
dovei si gonindu-i tatal in codri, si care veni la
nunta, stingaciii in hainele ce nu-1 prindeati, mic,
cu fata de Tatar stricata de varsat, si prinse
a-si taia unghiile la fereasta, pe cind sunati mu-
sicele si se intindeat danturile pentru bucuria de
nunta a Domnitel. Se duse departe, ea, luxoasa
si invatata fata a lui Vasile-Voda, si trai intre
Cazacil betivI, zgomotosi si lacomi de sange, intre
femeile for minute 'ca slugile. ApoI i-1 adusera
mort de supt zidurile Sucevei, unde o ghiulea It
sfarmase genunchiul, si adapostul el de vaduvie
fu la Rascov, chiar pe malul Nistrului, asa in cit
privelistea teril 11 era totdeauna supt ochi. In
zadar o chema, de acolo fratele ei vitreg, Ste-
fanita, in scurta lui Domnie. Dar, cind dezbina-
rile intrara in Cazacime si chid cumnatul el
Erie peri si dinsul, Ruxanda seihtoarse in Moldova,
unde avea movie la Deleni1 Botosanilor. Acolo im-
batrani ea in apucatuff de stapina. 0 moarte
grozava, o astepta. Fugi innaintea Polonilor ce
navalisera la 1687 in tara, si se adaposti la
Neamt, dar si aid razbatu o ceata, de Cazaci, care
ajar& pe pragul easel capul stapineI for din
vremea lui Timus.
A doua sotie a lui Vasile a fost .o mai, prin
alianta, a Hanului tataresc, o mare frumuseta cir-
casiana, care, botezindu-se, lua numele crestineso
de Ecaterinal. Cu dinsa avu Domnul singurul flu
, i Constantin, urmasul lui MateiD, avu co a doua sops pe o Cerelezii,
Natalta.

www.dacoromanica.ro
 36

care -i ramase pe urma, acel Stefanita. La eaderea,

14 ea fu incunjurata in Suceava, prinsa dupes
uciderea lui Timus, inchisl cu multa, batjocurl
la Buciulesti si apoi lasata, in sfirsit, s'a piece
ling, sotul el la Constantinopol, in urma caruia-
maI trai o bucata de vreme,si dupes ce-I murise
fiul.

XIV.

Doamne din veacul al XVII-lea dupes ale lui

Mateiii Basarab si Vasile Lupu.

Sotia cea d'intait a lui Constantin Basarab,

fiul lui Radu Serban si al Elenei, Rica unui preot
din Dobreni (Ilfov), nu era din mare neam boie-
resc: tatal eI se chema numai Stolnicul Nicolachi.
Numele e grecesc, dar acest boierinas era de sigur
Romin, cad altfel n'ar fi dat fiicei sale un nume
drept romanesc ca acesta de Balasa. Dupes ce
fusese juupaneasa de boier multi anl de zile, Ba-
lasa avu parte sa fie si Doamna. Multami lui
Dumnezeil pentru aceasta ridicind cladifi sfinte,
Sf. Vineri din Tirgoviste si manastirea Jitianul.
In cea d'intaiii fa ingropata, cu pomp& deosebit&
Patriarchul de Antiohia facind slujba , la.
1654, si, peste citeva lunl numai, sotul el, de
curind casatorit din nou, pierdea Domnia si apuca
un lung drum de nenororire. Mica eI, coconite
Ralasa, nu tim ce s'a facut.
Odata cu Constantin cadea si vecinul sail mol-

www.dacoromanica.ro
 37

dovean, Gheorghe Stefan, om roscovan, grasuliti,

plin de buna voie si gata de chefuri cu yin si
de curte pe ling& fern& Inca, din boierie, Gheorghe-
Voda Linea pe o jupaneas& din neamul Boestilor
(Boul), Safta. 0 furase in mijlocul drumului fiindcarI
placuse. Batrinul cronicar Neculae zice asa : ,, Gheor-
ghie Stefan-Voda, cind era boier, murindu-I giu-
paneasa, au ramas vaduvoit, si, tilnind o giupa-
neasa saraca, frumoasa, tInara, anume Safta, au
timpinat-o pe drum, mergind cu radvanul la Iasi*,
si au poprit radvanul cu sila, si s'aii suit fara
de voie in fadvan, si au Intors radvanul innapol
la casa luI. Si pe urma au primit si ea, si s'at
cununat cu dinsul."
N'avu norocul BalaseI de a muri in fericire.
Cu sotul ei gonit ea trecu in Ardeal, unde na-
dajdui o clip& sa vada iarasI stralucirea Dom-
niei. Apoi Gheorghe Stefan porni tot mai departe
in tell straine, pang in Moscova, 'Dana la Marea
Bahia. Dar pe dinsa n'o tinu mult timp cu el,
cad o fata din casa, Rusoaicl de neam, Stefana
Mihailova, cAstiga prin tinereta ei inima batri-
nuluI Domn izgonit. Cu Stefana, care se dadea
drept Doamna, trai si muri pribeagul, pe cind
Safta statea linistita in Moldova, intre credin-
ciosiI ce-i ramaseserg, din timpurile bune. Si cro-
nicarul Neculce, pe care-1 auziram mai sus, a
vazut pe biata batrina, care pecetluia Inca scri-
sorile ei cu bourul Biloldovei ei-el zicea Doamna
a acesteI teri
Ghica batrinul, urmasul lui Gheorghe Stefan,
n'avea Doamna. Fiul sau Grigore Linea pe o Mol-
doveanca, Maria, Rica luI Matias Sturdza, si
aceasta avu iarasI zbucium si durere destula, cu

www.dacoromanica.ro
 38

barbatul el. Trecu prin Moldova la Munteni; de

pe tron in toate pribegiile si primejdiile. Nascu
un copil in Ardeal, unde numai mila lui Mihail
Apaffy, principele terii, o scapa de a fi data in
mina Turcilor, pe cari Grigore-1 tradase. Rataci-
rile ei dits-o gi prin Venetia, de unde veni in
Tara:Romaneasca purtind scumpe haine de moda
straina, pe care. datina' terif nu o ingadui sa le
pastreze. AViiun singur fit, Mateit, care nu domni,
si doul fete,- dintre care una lua un Mier mol-
dovean, pe.AntOhie, Jora ,poate, iar cealalta pe
fiul lui Antohie-Voda Roset, Iordachi,. Ele traira
tot prin tara, Tana la .moarte, si .poate si ea pe
ling& ele, dupa ce ajunse in vaduvie.
Istratie-Voda Dabija, batrinul care ajunse Domn
al Molddvei in 1661, avea linga dinsul pe bar
trina lui, Gatrina sati Dafina: Ea fusee maritata
si cu un 13uhus, si avea din aceasta casatorie
d'intaiu o fath, Anastasia 1. Anastasia Buhus,
fiastra lui Dabija, lua pe Grecul rumeliot Duca,
i, la -moartea lui Istratie-Voda, Moldovenil avura
pe Toda--Duca. AnastaSia-I dadu mai multi ur-
masi, una fu sotia lui Nicolae Costin dar
n'aVu de.lbc grij a ,numelui ei bun, lid fata, de
sot in' tinereta, nice; la batrineta, fata de copil.
La Bucuresti, cind Duca se prileji a domni acolo,
se zicea GA Doamna iubeste pe frumosul Logofat
Serban Cantacuzino cu lunga barb& neagra si
adiricil ochl marl. Iar, dupa ce se duk la Cons-
tantinopol cu copiii, foarte putin scirbitg, ca e

3 Fiica Dane! cu Dabija, Maria, a fost sotia lul lordacht Roset. A murit
foarte nada, la 1677, si se vede mormlntul el, lingi domnescul tata, la Blr-
nova Ring& Tall.

www.dacoromanica.ro
Constantin Brincoveanu si Doamna Maria
(pietarrt la Hurez).

www.dacoromanica.ro
 39

vaduva, ea prinse dragoste pentru un beiu de

Maina, Limberachi, care-i Mine& banii si o parasi.

Serban Cantacuzino Linea ca Doamna pe o

Maria, Rica unui boier Ghetea, de loc din Bul-
garia, din Nicopol. Se stie atita ca Doamna Maria
a fost foarte evlavioasa si 6', a stiut sa-si creasca
foarte bine, data nu baiatul, cel putin cele patru
fete. Trei dintre ale se maritara cu boieri mun-
teni 1, dar Casandra fu Doamna lui Dimitrie Can-
temir cel invatat. Domnita Maria impartasi soarta
foarte schimbatoare a sotului ei, neastimparatul
si nenorocitul boier Constantin Balaceanu, ucis
intr'o lupta cu Turcil.

XV.

Doamna lui Constantin Brincoveanu..

Marica lui Constantin Brincoveanu si Fauna
lui Stefan Cantacuzino incheie rindul Doamnelor
de Cara la Munteni, precum la Moldoveni se in-
tilneste la urma", Ana, a doua sotie a lui Mihal
Racovita.
Marica, Rica lui Neagoe Postelnicul si nepoata
de fit a lui Antonie-Voda din Popesti, casatorit
cu Elina 2, se vede a fi fost o buna gospodina,
Smaranda a luat pe Istrati Urdireanu ; flul el, Istrati, a avut un singur
copil, care n'a trdit. Maria a fost sotia luI Constantin Baliceanu Aga : flat
et Ioan n'a lisat cleat fete. Bdtasa ajunse sotia tut Grigore Vlasto : flica eI
a luat pe un Cantacuzino-Pdscanu din Moldova.
Antonio era lid al pretendentulul Mihal din TIrsor, a earn! sord, Tudora,
fu tubita lul Mihal Viteazul (fata tor, Mar ula, fu sotia lul Socol din Cornii.-.-
ten% Fratele lul Antonia, Neagoe, vinase 0 el Domnia.

www.dacoromanica.ro
 40

patriarhala, darnica si harnica, bucuroas'a de multi

copii patru baieti si septe fete 1 pe cari i-i
daduse Dumnezeil. Batrineta-i pregatia ins& gro-
zaya lovitura a uciderii Intregului ei neam la
Constantinopol, in 1714, de securea calaului, intr'o
zi de bucurie, care era tocmai ziva el, Mita-Maria
din August. Statu un timp stugunita de Turd. la
Chiutaie, apoi ea se Intoarso cu fratele ei Pan&
Negoescu in Cara unde fusesera Domni si bunicul
el pe tata, Antonie-Voda din Popesti, si raposatul
ei sot. Era acum o biata vaduva, destul de saraca, si
cu multa durere se roaga de Brasoveni, in doua
rInduri, sari plateasca o veche datorie, ca sa scape
si ea de datornicii ei. Nici moartea, nici locul de
ingropare al Doamnei cucernice care a facut de
piatra la Bucurestl Biserica dintr'o zi, nu ni Sint
amoscute.
Fauna era fiica lui Andronic Greceanu. Inca
innainte de caderea sotului ei, se zice ca ea avuse
vedenii care prevestiati o nenorocire. La 1716
Stefan-Voda era gituit, lasind in urma o femeie
cu mintea slabita si doi copil nevristnici. Acestia
se alesera rati. Iar mama lor, dupa ce vintura o
bung parte din Europa, cersind ajutoare de drum,
de la Imparatul, si pensie, se aseza in Ardeal,
unde avea mosia Recea, in Tara FagarasuluI.
Acolo muri, batrina si singura, intfun

I Stanca lua pe Radu-Vodd Dias ; Maria pe Constantin-Voda Duca (ea

avu un Iiu, pe cDuculeti trecut in Rusia) ; Safla pe Iordachi Cretulescu ;
Ancufa pe Nicolas Roset ; Britaga pe Manolachi Lambrinb ; Smaranda pa
Constantin BI.leanu; /linca pe Scarlat Mavrocordat si erban Greceanu.

www.dacoromanica.ro
 41

XVI.

Doamnele din epoca fanariota.

Doamnele veacului al XVI-lea stir sa se lupte
pentru Domnie, sa porunceasca ostilor, sa, pedep-
seasca dusmanii, sa drmuiasca tara si s judece.
Si de la Doamnele din cestalalt veac, al XVII -lea,
pornesc porunci, si intiMplator, hotariri de jude-
cata. Regenta e pastrata, statornic Doamnelor, cind
sotul plead, in razhoit sat cind ele ramln, ca
vadnvP, c'pitroapele fiilor. Asa s'a intimplat in
Mold() a cu o Ruxanda Lapusneanu, cu sotiile
Movilestilor, iar la Munteni cu Chiajna si cu
Doamna Ecaterina, ca si cu Marghita, mama lui
Gavrilas Movila.
Chid asa-numita era fanariota" incepe dupa
1700, sotiile Domnilor, ma' mutt straine, nu mai
at insa, niciun amestec in trebile tern', ci lince-
zesc in ginecet, in seraiul Curti', aparind numai
la hramuri si la cite un alait.
Asa cerea moda turceasca, stapinitoare in Coate.
Despre cele trei sotil ale lui Nicolae Mavrocordat,
despre cele doua ale fiului sat Constantin, despre
sotda, a doua a lui Grigore Matel Ghica, Zoita,
nu se poate spune nimic. intimplarea face sa,
stim ca _Raga, Doamna celui d'intait Callimachi,
era o age', stapina de cad, t. Nici acele Doamne
pe care le- atinge cea ma' mare nenorocire, sotul
1 Nurorile el, Doamnele lul Grigore si Alexandru-Vodd Callimachi, furl
Grece, dar intdia sotie a lul Alexandra, Ruvanda, era Dina lut Scarlat-Vold
Ghica ei nepoata de au a Zoitel. Sotitt lul Grigore chiar, dell fata lul bei-
zadea Alexandra Nicolae Mavrocordat, se chema Realm.

www.dacoromanica.ro
 42

Tor find Injunghiat san decapitat, nicI acelea nu

fac sa, se auda pan& la not o plingere.
Maria, Pulkerial , Smaranda, sotiile lui Nieolae-
Voda, erail Grece, dar Constantin Mavrocordat lua
in casatorie pe Smaranda, nepoata 1111 Stefan-Voda
Cantacuzino, fiica a lui Raducanu, fratele sat,
apoi pe o Moldoveanca, Ecaterina, fiica ltif Con-
stantin Roset; si azi se vede la Cetatuie, linga',
Ta4_, icoana Precistei daruita de dInsa. Pe mor-
inintul Zoiter., moarta la 1729 si adusa -la ma-
nastirea Pantelinion 'do fiul ei Scarlat, pe atuncl
Domn in Moldova, e o inscriptie romaneasca. Ea
Asa o flied, Ruxanda. Constantin Racovita tinu
pe Tgrigradeanca Sultana, poate fiica lui Gheorghe
Basa-Mihaldpulo, tare se odihneste la Golia din
moarta in tinereta, spre marea durere a
sotului care cauta sa mow& din betie. Din fetele
lui Grigore Alexandru Ghica, eel taiat de Turd'
la 1777, una lua pe Lupu Bals, alta pe Filip
Catargiti. Sotia lui Constantin Moruzi era o Greaca,
dar fete de-ale Tiff au luat pe Scarlatachi Sturza,
pe Sandulachi Sturza, pe linga alte tref date dupa
Greet Zoita lui Raducanu Rtiset, o biata orfana,
fu sotia lui Alexandru Moruzi, iar o prea-frumoasa
Vacareasca, Safta, a lui Constantin Ipsilanti 2. 0
fata a lui Nicolae Caragea fusese una din sotiile
lui Tenachita Vacarescu, poetul. Tar Scarlat Call-
machi Linea pe Smaranda, fata lui Nicolae Ma-
vrogheni, care muri saraca si e ingropata, la Golia

I A Post Ingropati. la Mitropolie ; mormlntul s'a distrue la vre-o sillbateca

1.eparatie. Smaranda avu o flicA, Sultana.
'1 Mama el era Safta Cretulescu, Care purta numele fete, lui Constantin
Brfneoveanu, din care se cobora. TatAl el era Constantin VicArescu. Sora
boainneY, Smaranda, lull pe Mihal Mann.

www.dacoromanica.ro
 At
A 7. . 6...
t
II, .
, ,tat:
I.:.
)it 1 ::
I
I

AAA
AA A

----JI,

t,.
7

-e -

Smaranda, sotia lui Scarlat-Voda Callimachi.

www.dacoromanica.ro
 43

din Iasi. Era astfel o nationalisare a dinastiilor

strain ce ajunsesera a domni peste nol.
Cu Ioan Sturdza i Grigore Ghica, cel d'intahl
avind Inca pe batrina lui, Ecaterina Doamnai
(Roznovanu), cel de-al doilea des** de sotia
sa, Maria Hanger 11, fiica Domnului cu acest nume,
ucis in BucuretI, Doamna Marghioala, vestit
de vorbareta, de primitoare i de neastImparata,
care primii la Colentina, in palatul el care se
ruineaza acum, si pe Ruii lui Liiders i pe Turcii
lui Fuad-Efendi din 1848 , incepe vremea cea
noun, la 1822.
Doamnele acestur Limp sint prea cunoscute ca
A, trebuiasca a se vorbi de dInsele. Adevaratele
chipuri eroice sail duioase shit insa ale unor tim=
purl acum departate.

www.dacoromanica.ro
 II.

CiTEVA CHIPURI DE DOAMNE

www.dacoromanica.ro
 I. Fete le Lii,puqneaanuItti.

Fete le lul Alexandru Lapusneanu cu Ruxanda,

fiica cea mai mica a lul Petru Rares, au fost
acestea:
1. Teofana, moarta Inca. din 1560-1, Ingropata
supt o frumoasa piatra de morniint, de marmura
bung, in pronaosul manastiril Slatina, ctitoria
parintelui el.
Dupa chipurile ctitorilor, zugravite la Slatina,
se vede ca ea a fost eel mai mare copil al Dom-
nului, mai mare si declt fiul Bogdan.
2. Teodora, mai mica decit Lialqii Bogdan si
Petru. Ea se stinse in copilarie, la 1565-6, si
piatra de mormint sapata pentru dinsa se vedea
pan' mai daunazI tot la Slatina,
3. Illarica, mama unel Ana, veni dupa un alt
fit, Ionascu. Ea s'a casatorit cu un Polon, Or-
zechowski. Supt Aron-Voda, care se dadea drept
fiul lui Alexandru Lapusneanu, ea veni in Mol-
dova. Pe atunci fiica el Ana era casatorita en
acel Czolhanski, despre care un document mar-
turiseste ca se chema Vasile si ca a murk prin
1610. Moartea i se va fi IntImplat in luptele
dentru gonirea din Moldova a lul Constantin Mo-
vila, Domnul el.

www.dacoromanica.ro
 48

Dintr'un document contemporan se vede ca din

casatoria Anei cu Czolhanski se nascura doi fiii,
can primira nume romanesti: Ionasco are pe
acela al unchiului sail, Patrasco pe al altui un-
chit, Petru Lapusneanu, precum si o fata, nu-
mita Maria, ca si bunica.
4. Chiajna se manta la 31 Ianuar 1569, in
Domnia fratelui ei Bogdan, on un boier din tara.
Sotul ei fu Grecul Apostolachi Comisul, si din
aceasta casatorie se nascu un fill Dumitrasco,
care mini la 1601, amindoi parintii sal fiind in
viata. Am crezut ca aceasta Chiajna, nu era fiica
Ruxandei, ca una ce nu e zugravita intre ctitorii
Slatinei, dal, gindindu-ma la numele el', care e
si al surorii Ruxandei, sint aplecat astazi a lasa
chestia deschisa.
5. Trofana era sa se casatoreasca in 1583 cu
Alexandru, un frate, necunoscut altfel, al lui Mih-
nea Turcitul. Mai tarzit ea ajunse sotia nobilului
polon Paniewski. Era vaduva si card, copii in
1592, cind fratele ei Petru, zis Cazacul, lua Domnia
Moldovel si n'o uita in darurile lui.
6. Anyhelina, numita asa dupa un nume tra-
ditional in familia Despotilor sirbesti, care dadu
Rominilor pe Doamnele Milita a lui Neagoe si
Elena a lui Petru Rams, nu e cunoscuta decit
prin pomelnicul care o aminteste.
7. Sultana, in sfirsit, se facu, precum s'a ara-
tat, calugarita la Socola.
II. Fiicele ChiajneI si ale lui Mircea Ciobanul,
Cunoastem numele ,a doll& din surorile, dupa
tat& i dupa mama, ale WI Petru Schiopul. Maria

www.dacoromanica.ro
 40

fu maritata dupa puternicul Saitan-Oglu, Mihail

Cantacuzino, dar Chiajna, in urma unei certe pe
drum Intre batrinul si uritul Grec si noua sa sotie,
puse s'a se opreasca caravana nuptiala, ce se in-
drepta spre imperiala resedinta din Anchial a gi-
nerelui, si sa i se duca fata innapol. Afacerea avu
rasunet la Poarta si provoca trimeterea unul
firman catre iresponsabilul copil de pe tronul
muntean. Crestinul poreclit Saitan-Oglu", stria
Padisahul tinerel sale raiele de la BucurestI, until
din raielele Imparatiel Me le, spuindu-mi innainte
ea sora ta, pe care i-o dadusesi in casatorie, a
fost ape( clespartita cu sila de tine, chiar in
Tara Turceasca, I I scrisesem sa Impaci lucrul.
iml spui acum ca dupa purunca mea ai trimes
Innapoi prin oamenii tai si ai dat pomenituluI
Saitan-Oglu tot aurul si hainele ce daruise suroriI
tale la nunta ei, si ca astfel lucrul a impacat.
Dar bag& de seama Ca, oricum, nu to -al purtat
bine in aceasta afacere. Pentru asta data ti s'a
iertat insa gresala" (17 Zilcade 973).
La aceasta data de 5 Iunie 1566 doua din
celelalte surori ale WI Petru erati maritate. Una
luase, dupa sfatul Patriarhuldi constantinopolitan
Ioasaf, pe un Grec, Stamati, nepotul prelatului,
si casatoria fu serbata in aceiasi vreme cu efe-
mera casatorie a Domnital Maria. 0 alta Domnita
ajunse innainte de 1562 stria tinarulul Socol,
fiul vizirului lul Petrascu, intrebuintat Inca supt
acest Domn in misiuni paste hotare si, mai tarziu
(1563), candidat la tronul muntean al generalilor
imparatesti din Ardeal.
In 1574, o alta flea a Chiajnei fa inchinata
tinarului Sultan Murad, atuncl sangeac de Mag-

www.dacoromanica.ro
 bo

nesia. Ca sotie" a Sultanului, ca femeie din

harem, aceasta coboritoare a lui Stefan-eel-Mare
sprijini tronul moldovenesc al bicisniculul ei frate
Petru, si el odinioara crescut la Curtea moteni-
toruldi osman.
Alexandra, sotda CamarasuluI Gheorghe si mama
lui loan i. As lan, amindoi InsemnatI boieri mun-
tail din intaia jtunatate a secoluluI al XVII-lea,
era poate deosebita de cele trei Domnite pome-
nite pang aid. 0 gasim, impreuna cu barbatul
i copili eI., in suita Voevodulul fugar, la 1591.
0 soya a lui Petru fu mama lui Gheoghe Hat-
manul, alt Curtean de restrite al Domnului. Pe
una o ceru in 1566 Grantrie de Grandchamp,
ambasador trances pe ling& Poarta i om cu ne-
voie de bani. Acelasi ambasador al regeluI Fran
ciei urma aceste staruinte, petind, pe cind Mir-
ceoaia era la Alep, pe una dintre principese, prin
talmaciul i secretariul sail Jean-Baptiste Bedier,
care se intoarse fara isprava. in sfirsit, cum s'a
spus, Despot dori i el sa, fie ginerele Mirceoaii i,
increzator in el cum era, hotarise fata de innalte
personagif straine si ziva cind se va serba ca-
satoria.
III. Doamna Ecaterina a lui Alexandru-Voda
Munteanul.
La Constantinopol, Alexandru fiul lui Ivlircea va fi
visitat adesea casele primitoare ale Frincilor" din
Pera sail, cum II ziceatii GreciI, Galata. Acolo",
spune invatatul si naivul Gerlach, gasesti tot felul
de petreceri si distract,ii impotriva melancolier si
tristetei" Alexandru se casatori prin 1558 cu
Ecaterina, fiica unei Perote catolice, maritata

www.dacoromanica.ro
 51

Intaia oara cu Nicolae Vallarga, Italian din Cons-

tantinopole. Barbatul ei .de-al doilea, tatal Eca-
terinel, era din familia chiota a Salvaresilor, care
fusese odata infloritoare. Doamna avea un frate,
Zanetto, si doua surori.
Cea Lucretia, se marita cu un anume
messer Xdrios, care traia Inc a in 1576. Cu
acest Xenos ea avu trei fete: Esther, zisa si
Prepia, Benetta sat Benedetta si Fauna. Cea
d'intait se marita cu Ragusanul loan de'Marini
Po li; a doua cu Clucerul Pirvu, fiul Mare hal Ban
Stefan, acelasi Stefan, care aduse steagul de
domnie lui Petru-Voda in 1559 si care, tocmai
cu acest fit Pirvu, zidi -vechia biserica din Bu-
covat, cu portretele Mircestilor, la 1574 ; a
treia cu Spatarul Pa'tru Richiacana". Dupa o
scurta vaduvie, Lucretia se casatori a doua oara
cu Constantin Frangopulo, in 1577. Frangopulo,
ruda cu familia domneasca a MuntenieT, e Marele-
Vistiernic Constantin, ce- se intilneste in actele
muntenesti de la 1579 la 1582. in 1579 it vedem
facInd o calatorie la Constantinopole, unde fusese
negustor (era de loc din Zante) ; daduse faliment
insa si se refugiase prin 1563 tocmal in Min-
grelia. Un emisar al lui Despot si al partidului
grecesc din Cipru, care voia sa, faca din acesta
regele insulei, it aduce innapoi in Capitala, pro-
mitIndu-i plata datoriei, la 1563, spre toamna.
0 alta sora, singura din intaia casatorie, se
marita cu un vlastar al familiei ducale genovese
Adorno, cu numele de Fabrizio. Dupa moartea
acestuia, ajunsa in lipsa, traia din ajutoarele
surorel sale din Munt enia, Marioara se retrase
la 1573 in manastirea San-Maffio din Murano,

www.dacoromanica.ro
 52

unde statea insa ca mireana, avind casele ei

propril. Aici zideste o capela, unde era sa fie
inmormintata, si redacteaza intaiul el testament,
prin care-si lasa averea lui Alvise Spa si fami-
lief lui, la 31 August 1574.
Peste putin Alexandru, om poate batrin, ori-
cum bolnavicios si slab, ajungea Domn. Ecate-
rina nu putea sa, apara in rindul intaiil al acestei
Domnii sterse. Ea crestea dupa normele de bune
moravuri ale Rasaritului pe flul el Mihnea.
Cind acesta ajunse Domn, prin moartea Irma-
inte de vreme a tatalui, In Tillie 1577, datina
terii dadu mamei cirmuirea, precum aceiasI da-
ting dadea ingrijirea averii sotului mort in seama
vaduvei, chiar dupa ce copiii ajungeat marl.
Un sir intreg de scrisori pe care acum vre-o
cinsprezece ani le-am gasit in Venetia, in mlnile
d-lui Urbani de Gheltof, care le daruia Acade-
arata pe Ecaterina scriind
mie'. Romine, ni-o
bogatilor imprumutatori de bani din Tarig,rad
cari tineat in minile for Domnia si surorii cato-
lice, care, ascunsa de lume in manastirea din
insula Murano linga Venetia, ar fi vroit sa vie
bucuroasa, din saracia si uitarea ei, la bielsugul
si cinstea Ecaterinei, dar care trebuia impiede-
cata de la aceasta lung& calatorie ca sa nu tul-
bure, ca o Frince, de alta lege, datinile rasari-
tene ale Curtil si constiinta supusilor copilului
Mihnea-Voda: Esti, adevarat, sora mea, esti
singele mien, si te iubesc si te doresc, dar tara
aceasta nu sufere ca eu de atita vreme sa, mn
port dupa ritul grecesc si sora noastra (Lucre-
tia), asijderea, si acuma d-ta sa vii si sa mergi la o

www.dacoromanica.ro
 53

biserica, frinca si nol pe de alta parte la alta

biserica, greceasca. E rusine, si ne ride lumea!"
Ecaterina, in lupta pentru Domnie cu Petru
Cercel, fratele frumos, elegant, cult, talentat si
purtat pe la Curtea francesa, al lui Mihai Vi-
teazul, fu biruita. Petru ajunse Domn, si invinsa
merse la Rodos cu nevristnicul el flu, acuma un
Domn mazil. Tinara Doamna Neaga, din partile
Buzaului, de putin timp sotia lui Mihnea, ii in-
tovarasia in aceasta pribegie, care tinu dol ani
si fu mai mult o odihna de catre datornici. To-
tusi eel' trei pribegi trebuira sa treaca, pentru ca
noul Domn sa nu se mai teama de apropiata for
intoarcere, tocmai la Tripoli din Africa, unde ajun-
sera bine, cu ajutorul Maicei Preciste". Aid II
gasi, la 1583, vestea de bucurie a venirii lui
Mihnea ca Domn a doua oara.
Grija creditorilor va fi oprit-o citva timp pe
Ecaterina la Constantinopol, caci sosi in tiara dupa
fiul si nora el', tocmai la sfirsitul lui 1584, pentru
bucuria Anului Not. Dumnezeti stie cum omai
ducem si noi, cu city neliniste si Cu ce strin-
soare si supararI", stria biata batrina in prima-
vara anulul 1587, dnd, pentru Scaunul domnesc,
trebuiaii platite datoriile, marl' de 889 de poveri
de aspri, ale lui Petru, acel neiertat de nele-
giuit", care na prapadit si a saracit lumea si a
calicit aid si tiara insaisi, de care numai Dum-
nezeti sa-si faca mild".
Indata, in vara, dup.& ce mersese cu fiul, nora
si 8.000 de oameni in Moldova, la nunta de Im-
paciuire a lui Vlad-Voda, fiul lui Milos si nepotul
de frate al sotului el', cu o fiica de fiica" a
durnanei Mircioaia", ea cazu bolnavai, si un

www.dacoromanica.ro
 54

Ragusan, care veni in August, o gasi fara tihna,

fiindca, Cara e mare i alte judete nu-s decit on ea
on WM* judeca toate: ci vezi d-ta data are de
lucru on nu!". Din not ea se imbolnavi la Bucu-
resti. Fiul el aduse un medic din Ardeal, care o In-
drepta. 0 a treia intoarcere a bolii facu pe
Mihnea insui sa, plece cu boierii i Curtea in-
treaga, de la Tirgovite, pentru a o vedea. Ri-
dicindu-se din pat, ea porni indata pe drumul de
multamire la o icoana facatoare de minune a
Maicei Domnului, departe tale de un teas si statu
pe ziva de 15 August la hramul de acolo al
Adormiril Mariei. Se credea chiar ca ea va duce
haraciul, tributul la Poarta, dar nici starea s-
natatii ei nu era Inca, aa de bung.
lndata Incepea lupta grea, cu barn' multi, icri-
potriva dumanuluI", ace14 Petru-Voda, care
se intorcea la Constantinopol, setos de Domnie.
Ecaterina nu trai sa,-1 vada, biruind faracl: lun-
gile griji II ispravisera lute viata, i ea se va fi
odihnind, fara piatra de mormint, linga sotul ei,
i el azi fara pomenire, in biserica din deal la
Bucuresti, care poarta azi numele nepotulul for de
fit, Radu-Voda, Innoitor al cladirii. fi fu astfel cru-
tata i ruinea de a-i vedea fiul scos din
Domnie, amenintat cu saracia, temnita, moartea,
siajuns prin aceste mijloace la 1501, pagin
not Intro paginii eel vechl, Mihnea Turcul"
pentru noii sai tovarai de lege, Mehe-
med-beit

www.dacoromanica.ro
 55

IV. Doamna Velica, iubita 1ui Mihal Viteazul

si stapina Ardealului.
Batrinul damn I. Puscariu, membru al Aca-
demiei Romine, a adus, in 1907, o comunicAie
intitulata, poate cam neasteptat, Data Zamfire",
in care se vorbeste, mai la urma urmel, cum re-
cunoaste si autorul micului studiu, nu de doua,
ci de o Zamfira".
E cunoscuta cealalta Zonfird, in treacat po-
menita, fiica 1ui Moise-Voda, cel ucis la 1530
in lupta de la Viisoara, scAia Ungurului Stefan
Keserii, caruia i-a dat si urmasi, si apoi a Po-
lonului Stanislav Nisowski, stapina mosiilor Sin-
georgit si Valea-Streiului, in partile hategane, ale
pamintului dacic stravechiti, ctitora manastirii
Prislopulul, tot de acolo, manastire frumoasa si
trainica, unde i se vede Inca mormintul de piatra
cu inscripVe latina 1; ziditoarea acelei biserici din
Dansus, care poarta Inca zugraveala din vremea,
el,si care nu e de loc un temple roman, ci un
lams de Inchinare crestin, Injghebat cu pre ios
material de pietre acoperite cu insemnari antice;
ocrotitoarea Vl'adiciei romanesti a egumenilor din
Prislop. Despre aceasta fata de Domn, ramasa ca
stapinitoare de paminturi Intinse in Ardeal, d.
Puscariu putea sa mai spuie ca, o clipa,':ea se
gindise la un al treilea maritis, cu aventurierul
ungur Pavel Markhazy, care nadajduia sa ajunga
prinCal Ardealului cu ajutorul lui Sinan Vizirul,
invinsul de mai tarzit de la Calugareni,
Foarte bogata, Zamfira, caruia piatra de mor-
S'ar fl gait si una slavona, iml spunea par. vicariu Radu dii Hateg.

www.dacoromanica.ro
 56

mint ii da numai 44 de ani la Mart 1580, cind

isi incheie veacur, cauta sa se intinereasca, pentru
a placea indraznetului mire. Si ar fi fort, de sigur,
un noroc pentru bietii iobagi cari infatisat, pe
atunci, Rominimea Ardealului sa alba drept Cra-
iase a tern' pe aceasta Rominca, dupa tata si
mama, al earn parinte domnise dincolo de muntr.
Ctitoria el de la Prislop, bine pastrata, si mor-
mintul se pot vedea in vol. I din cartea mea
Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca",
pp. 311-2.
Cealalta Domnita Zamfira iese la iveala numai
prin actele pe care, cu multi ani in urma, le
punea la inclamina d -lu! Puscariu colegul sat
Joan Gal de Hi lib, Ungur ca toti Ungurii, dar,
ca nealti Unguri, urmas direct al strasnicului
Voevod muntean Mircea Ciobanul si, deci, mai
Basarab decit toti ceilalti.
La 1-iti Mali" 1564, Gaspar Barcsai, alt fruntas
romin trecut la neamul -stapinitor al Ungurilor,
vindea satul Cetea, in partile Balgradului, Logo-
fatului Ioan din Pitesti, care era sotul Domnicei
Stana i ginerele lul Mircea Ciobanul (care avuse
si un frate, Stan). Mai tarzit apar, pe .rind, in
documentele d-lui Puscariu copiil lor: Zamfira,
care se marita intait cu Petru Racz, citva time
agent ardelean la Constantinopol, apoi cu nein-
semnatul Joan Balintit, care, ca si Racz, avea
mosie la Teius, locul uncle se leaga acum mai
multe linii de tren ardelene; Velica, sotia lui
. Fabio Genga, care capatase o nobleta de Ardeal
si mosie la Hategel (deci: de Hadzaczel), si flea
lor, Ecaterina ; in sfirsit Petru, zis Logofatul, ca

www.dacoromanica.ro
 57

si cum numele tatalui sati ar fi fost un nume

de familie, si despre care nu stun alta nimic.
Destul de interesant si atita: cu Domnita lui
Mircea-Voda, cu fiicele de Domnita Zamfira si
Velica, cu fratele for Petru, cari-si au drumul
lot prin aristocratia, de alta credinta, a parnin-
tului acestuia strain, totusi asa de romanesc
si el.
Dar putem sti mai mult, mult mai mult, despre
acest neam instrainat, cu povestea romantics.
Din publicatii ale mele, care n'aii ajuns la cu-
nostinta d-lui I. Puscariu li putem da tuturor
acestor pribegi o viat&
Hirtiile, daniile slavonesti, in Tara- Romaneasca,
din partea lui Petru-Voda Schiopul, si el flu al
lui Mircea, deci fratele Stanei, catre Joan Logo-
fatul se pastreaza toate, neatinse de vreme; cu
frumoasa for hIrtie aspra pe care se intinde ne-
grul slovelor fine si rosul tare al chinovarului in
monogramele artistice, de Museul Ardelean din
Cluj, unde le-am vazut in 1901. Din ele se des-
luseste ca Joan, sail, mai bine, caci asa Isi zicea
si pe atunci fiecare forma a unui nume de
botez era un nume deosebit , Ivan, era la 1563,
In Novembre, Mare-Postelnic, stind in Cara, unde
capata o parte din mosia Trestenicul, iar apoi
dania Tiganului Berbecea din Braila. Logofat,
ajunge in 1564, cind, fara a se stramuta in
Ardeal, unde statuse ca pribeag Inca din 1559,
dupa peirea ocrotitorului sail, a carui fiica o lu'a
apoi, in surgun, si dupa venirea dusmanului in
Scaun, @l Is! cumpara, ca o mosie de adapost,
Cetea, In 1565-8 i se In-Wen de Petru cumpa-

www.dacoromanica.ro
 58

raturile muntene la Borulesti, si i se mai dab

Tigani: Pasadia, care fusese platit stump: cu
o mie de aspri turcesti, Coifan ce nume raz-
boinic! si mai multi altii. In acelasi an, cum-
natul lui Ivan pierde Ins& Domnia, si casa din
Ardeal, singura, adaposteste pe fugari, cari nu
voiesc sa stea in tara supt noul Alexandru-Voda,
Inca din 1559 mersese in Ardeal Ioan Logo-
fatul, casnic al Jul Mircea-A,Toda Ciobanul", tatal
lui Petru Schiopul. Tot atunci cacea drumul la
no! Petru Thicz, de bunt seama Petru Razz de
Gilgau, viitorul sari ginere. Joan Logofatul, care
vine in Ardeal 'suet Mihnea-Voda, nepotul Jul
Petru, dupa 1580, pare a fi altul decit acest Than.
Tatal Zamfirei pare a nu se mai fi intors din
Ardeal, unde-si cumpara mosii.
Dec!, pe la 1580 Inca, Ivan nu mai era in
viata. Nic! Domnita Stana nu mai traia atunci.
Ea se stinsese la Cetea sau in Orastie.
La 1599, apar in actele d-lui Puscariu fetele
lor, Zamfira, botezata poate de fiica lu! Moise-
Voda, si Velica, cea d'intait ca vaduva, cea-
lalta, ca sotie a Jul Fabio Genga. Peste un an le
aflam la aalgrad orasul loGuit acum de Mihai-
Voda, stapinitorul Ardealulul. Isi zic: njupanita
Samfira" si gospojda Velica", (nu intelegem deo-
camdata de ce gospojda", adeca Doamna,",
cad ipotesa, ce facusem alta data, ca ar fi fost
s4a lul Petru Cercel, fratele Jul Mihal, cade);
fratele for Petru e mort, dar surorile ail la ele
pecetea, si din ea, care poarta cu mindrie vul-
turul muntean si insemnarea Petru Voevod", se
vede ca acest frate, flu de Domnita, avuse am-
b4i1 de Domnie; ii traieste insa fiul, Stefan, care

www.dacoromanica.ro
 59

a fost poate si el, peste citiva ani, doritor de

tron. Cu totii dail manastirii Golgota movie la
Razvad.
Din casatoria Zamfirei cu Petru Racz se nascu
Adam, care la 1602 avea mosiile Bogata-Roma-
neasc'a si Ungureasca, Poiana-Blenchii, Valea-Por-
cului, Falcusa, Tirlisua, Magura si Gilgaul, in
comitatul Solnoc-Dobica, precum ni arata o
notita a capitanului Martian.
Racz Adam, fiul Doamnei" Zamfirei, poate fi
acel Rattz Dan" care se intorcea din Moldova
de la Petru-Voda, fratele maicei sale, la 1584.
El luase pe Drusiaria Toroczkai. Si din Balintit,
al doilea sot al Zamfirei, se nascura urmasi un-
guff ai Domnilor nostri.
Notita d-lui Martian ni destainuieste aceasta
descendents a Zamfirei (care traia la 1602) din
cele doua casatorii.
Astfel neamul lui Stefan-cel-Mare, dinastia Mol-
dovei, ca si a lui Basarab-Voda, dinastia mun-
teana, traiesc, cu nesfirsit amestec strain, in fa-
miliile lui Iosif Kiss, Francisc Balintit, Ieremia
Cornis si Dominic Gal din 1815.
Si iata Inca un amanunt, acesta si mai
interesant pentru tine vrea sa vada trecutul, s
traiasca in el. Fabio Genga, sotul Velicai, e un
om foarte cunoscut, favorit Italian de-ai princi-
pelul ardelean Sigismund Bathory care-0 dadea
aiere sa pregateasca rascoala Ardealului, in fo-
losul Crestinatatii, impotriva Turcilor. Mihai Vi-
teazul 1-a pastrat la Curte, dar nu pentru ta-
lentul sail diplomatic sail pentru gratiile lui de

www.dacoromanica.ro
 60

curtesan. La 15 Mart 1600 un agent al Impa-

ratului, venit la Mihai-Voda, trimete si aceasta
stire: Toate afacerile terii le are in mina o ju-
paneasa rominca, maritata cu Fabio Genga, cu
care se tine cu stiinta tuturora, si pan& 'nteatita,
inch a porunc,it supt pedeapsa de moarte sotului
s n'aiba, a face cu dinsa".
Puternica tiitoare a fur Mihai . Viteazul, sta.-
pina prin ,iubire a Ardealului, cucerit de sabia
romaneasca, nu cra o femeie de rind, ci o ne-
poata de Domn, singele lui Mircea Ciobanul
prin bunica er, Doamna Chiajna, fiica lui Petru
Rams, singe al lui Stefan-cel-Mare.
Doamna". Velica intelegem acuma de ce-si
zice asa isi iea locul intre figurile trecutului
nostril, si nimeni nu-1 va face un pacat prea
mare din aceia ca, intra Fabio Genga si Mihai
Viteazul, a preferat pe acesta din urma 1.

V. Doamna lui Ieremia-Voda.

In manastirea Sucevita atirna de bolti o cutie

de argint, in care se cuprinde o coada groasa
de frumos par castaniti-deschis. Cutia nu poarta
nicio insemnare, dar toti stiu sa spuie ca acesta
e prinosul Doamnei fur Ieremia Movila clot cti-
toriel sotului ei in clipa celei mai mail nenoro-
ciri, si.celei mai adinci rusinr. Incheind poves-
Pentru cot ce ar clod sit mute dovezile oelor de mai sue, sint de con-
aultat Hurmuzaki, XI, tabla ; Doc. Bistrifei, I, p. Lill ; Trel chipuri din
yam-tit at XVII-lea, in Convorbirl literare pe 1901, p. 413 ai urm.; Cronica
itzi Constantin Ccipitanul, ed. lorga, p. 66, tuna 3 ; Citpitanul Martian, In
R4varia, n-1, 7.

www.dacoromanica.ro
 Doamna Elisaveta M ovilit.

www.dacoromanica.ro
 61

tirea luptei de la Dracsani, din 1615, care aduse

stingerea easel lui Ieremia-Voda, Miron Costin,
care n'avuse prilej sa vada pe ambitioasa, in-
vinsa, cazuta in mini dusmane si batjocurita, dar
care putuse auzi povestiri induiosate despre ma-
rirea, trufia, neastImparul si groaznica el cadere,
inseamna: Tara Doamna la mare ocara au sosit ;
de care singura, a marturisit Cara boieff: trecind
cu carul, au vazut pe boieri, si lacramind au zis:
Boieri, boieri! rusinatu-m'at paginul."
Aceia care pierdea 'astfel pentru 'totdeauna
once rost pe lume, once legatura cu lumea cres-
dna, pe care o tulburase de a,titea off, chemind
pe Turd asupra-11 prin provocarile ei, e fara, in-
doiala una din marile figuri tragice ale trecutului
nostru. De la Chiajna, fiica istetului Petru Rare
si sotia sIngerosuluI ,cioban" de macelarie Mircea,
nu statuse una ca dinsa linga in Dorm al nostru.
Cu Chiajna si samana ea: ca si neptata de fill
a Jul Stefan-eel-Mare, ea venise prin casatorie
intr'o tarn straina, care n'avea de ce s'o iubeasca,
gasind insa, in locul strasnicului barbat domnesc
al aceleia, un blajin boier gras, gros la minte,
Incet la fapta; ca si dinsa ea kr petrecu la mor-
mint sopa', varsind lacrami de minie impotriva
soartei care o ameninta cu pierderea puterii si
stapiniril sale; ca si Chiajna ea se gindi Inca de
a doua zi la Domnia el de fapt supt numele
fiilor; ca si mama lui Petru Schiopul, Doamna
Elisaveta avu odrasle care nu erat in stare a
merge de sine pe lume, si astfel in Scaunul
Terii ramase ambitia el; ca si innaintasa in energie
ea ajunge prin orasele turcesti rara sa
Viteaz'a,
poata 'Astra insa ca aceia demnitatea une'l va-

www.dacoromanica.ro
duve de Domn crestin, cu trecere pe ling cei
mari ai Portii si in stare sa aduca mazilli si ri-
dicari in Domnie pentru folosul celor din trupul
sau.

Nu stim sigur c'ind s'a insurat Ieremia Movila,

intr'o vreme cind acest boier inrudit cu Despotif
sirbi, prin Doanma lui Petra Rates de sigur, si
prin Ruxanda lui Alexandru Lapusneanu, fiica ei,
nu visa poate de Domnie, care era a urmasilor
dinastiei intemeietoare a Moldovei. loan Movila,
tatal sau, intovarasise, data se poate talmaci
astfel marturia genealogistului polon Okolski, pe
Alexandru Lapusneamx in campania din Ungaria
care aduse din not in stapinire pe v'aduva lui
Ion Zapolya, Craiasa Isabela; dupa Intoarcere el
se insura cu vlastarea Despotilor" : ce spune
Okolski despre iubirea si cinstea" ce capatase
in neamulkIunyazilor", ispravit atunci, vine nea-
parat dintr'o confusie.
Nu e de mirare deci ca fiul eel maimare al
lui loan, leremia, care poarta, un nume putin
obisnuit noi, nume din Vechiul Testament, la
ba
care se indreptat pentru botezuri mai mult Slava
din Balcani, inriuriti de vechiul for bogomilism,
lua si el sotie de la Ungurii din Ardeal, ca
putini dintre boierii nostri, deprinsi a se insura
in Cara, cistigind si mosii nou'a la nunta. Tot Okolski
ni spune ca el a luat pe o fata din Ardeal, a
unui fruntas din neamul Csomcrtany".
Acest neam de nobili ardeleni, aceasta semintie
de nemesi se intilneste in Ardealul veacului al
XVI-lea si are dese si strinse lega'turi cu terile

www.dacoromanica.ro
 63

noastre. Ieremia a putut cunoaste pe batrinul

Cosmortany sail pe fiul acestuia Toma si cu pri-
lejul soliilor pe care eel din urma le indeplinia
in terile noastre. Si Ieremia, data el si nu Vartic.
e Vornicul din Moldova" pe care-1 pomenesc so-
cotelile Brasovului in 1587, batea drumurile Ar-
dealului. Se stie ca odata viitorul Domn al Mol-
dovei din mila Polonilor, sprijinitorii statornici al
acestui statornic vasal, pribegi in Cara lor, adu-
cind caderea lui Iancu Sasul si intoarcerea in
Scaun a lui Petru Schiopul, de la care Movilestii
toti, Ieremia insusi, Simion, Toader, Vladica
Gheorghe, ajuns Mitropolit supt acest Domn evla-
vios, avura numai bine. Nu e de mirare deci
c5, Ieremia ca si Simion si acest nog Mitropolit
al Moldovei intovarasira pe Voda Petru, atunci
dud acesta, pierzind "orice nadejde de la Turd,
apuca drumul Apusului catolic, de uncle nu era
sa se mai intoarca niciodata. Un timp Ieremia
statu pe ling& surgunitul de bung, vole, pentru
ca apoi sa treaca In Polonia. De acolo nu se in-
toarse decit in 1595, pentru a domni.
Inca innainte de aceste din urma rataciri ale
sale, Ieremia era sotul Elisavetei Csomortany, cad
la 25 Maki 1603 el marita pe. fiica-sa Regina
(Chiajna) cu Mihail Wiszniewiecki. Cu Elisaveta
si cu eel putin cea mai mare din fiicele sale pe-
trecu Ieremia in acesti ani de instrainare, la
Ustie, pe Nistru, intro Jaslowiecz si Rohatyn, pe
atunci proprietate a ducelui loan- Simion de Sluczk;
aid primi el, la 1593, diploma de indigenat polon,
si do aid pleca pentru a face propuneri politice

www.dacoromanica.ro
 64

pribeagulul Petru Schiopul, pe care-1 afla tocmai

la Bozen, in Tirol. Mai tarzit Ieremia cumpara
aceast moie de la acela caruia-1 multamia cal-
,

duros pentru adapost, ca unui domn si bine-

facator milostiv", la 21 Decembre 1591. Se poate
chiar ca fiul cel mai mare al lui Ieremia, Cons-
tantin, al carui nume aminteste pe al putemi-
nicului principe ortodox, Constantin de Ostrog,
Voevodul Chievului, asa de mult amestecat in
afacerile -terilor noastre, sa se fi nascut pe pa-
mint polon, acolo la Ustie.
In cursul Domniei lul, Ieremia-Voda 'Astra le-
gaturi cu Toma Csomortany. In 1599, indata
dupa luarea in stapInire a Ardealului de catre
cardinalul Andrei Bathory, cumnatul Domnnlui
moldovenesc mergea la dusmanul acestuia, Mihai
Viteazul, pentru a-i arata ca ar fi bine sarsi lase-
taxa, unde Turcii nu voiati sa-1 mai ingaduie.
Socotelile Brasovului inseamna, trecerea lui prin
acest oral. Prin Mart 1600 Mihai, ajuns el acuma
poruncitor In Ardeal, trim6tea deci oameni al sal
pentru a cauta pe- Csomortany, unde va fi, in
Moldova on in Poloiiia, de bung seama pentru
a negocia prin el cu Ieremia. El va fi intovarasit
indata pe acesta in fuga lui la Hotin, si de acolo
la Camenita, unde familia domneasca: Voda, fra-
tele lui, Simion, fiul lui, Constantin, copil de
cItiva ani, intovarasitii, de sigur, de Doamna, de
episcopul de Radauti, Teodosie, si de boierimea
credincioasa Movilestilor, se afla la 2 Aug Ust
1600. In Tunic 1601, dupa caderea lui Mihai,
Toma se strecura prin Bistrita, ca om al lui Si-
gismund Bathory, inteles si cu Moise Szekely,

www.dacoromanica.ro
 65

gheneralisul" ardelean. In van,. anuluI acestuia

1601 It vedem la Cluj, de uncle scrie pentru a
lua masuri in vederea gazduirii cetelor de 1\11-
dovenI si Munten1 pe cari Movilestil Ii trimeteat
ca a sprijine pe Sigismund, intors in t,ara sa
de mostenire.
Doamna Elisaveta era eatoliel de sigur, si e
indoielnie ca ar fi primit legea noastra. Fiii el'
au fost, fireste, ortodoesI cu totii, dar, in ce pri-
veste fetele, avem aceasta dovada numai pentru
Ana, care, desi maritata si ea in Po lonia, Isi
pasted, legea greceasca. De sigur ca Elisaveter i
se datoresc si simpatiile lui Ieremia pentru Po loni
si retragerea lui la dinsil si &dui, ce avuse o
clipa, de a se aseza pentru totdeauna In mijloeul
lor. Ea-1 va fi indemnat, ca si acesti vecini si
pricteni, vechi ocrotitori si ajutatori intru a lua
Domnia, sa sprijine in persoana lui Bernardino
Querini, episcopul de Arges, catolicismul, care
credea pe atunci sa, poata cuceri Moldova. Ea va
fi adus lucrurile asa ca fetele eI sa, nu fie date
dupa cine stie ce Merl' de Cara, fara, mime mare,
ci dupa fruntasi at noliilimiI polone. Regina, luind
pe Wiszniewieski, era sa ajunga astfel viitoare
bunica de rege al Poloniei; Maria, numita dupa,
mama lui Ieremia, lua pe Stefan Potocki, Voevod
de Braclaw, Ecaterina pe Samuil Korecki, Ana
(Stana) pe Maximilian Przerembski. Mindria Eli-
savetel va fi nascocit pentru MovilestI origini asa
de glorioase ca aceia din Mucius Seaevola on
din ,,Casa Flavie a linparatilor din Constantinopol".

In framintarile luptelor Impotriva lui Mihata

Viteazul, si Ieremia si Simion se temeat sa-si

www.dacoromanica.ro
 66

amestece pe ai lor, nesigurI fiind Inca, de izbInda

din urma. Astfel Doamnele si copiii domnesti
ramasera la Camenita din vara anului 1600 pang
la Inceputul anului urmator; numal batrIna",
adeca Maria, mama Voevozilor, trecu, intovara-
sita de fiul ei, Mitropolitul, in Moldova. Despre
Doamna Elisaveta se spune in cleosebI ca nu voia
s piece, pentru a nu-sI lash singur fiul Cons-
tantin, unul-nascut pana atunci, pe care Polonii
it chemasera la dieta, uncle avea sa represinte
vasalitatea pkintelui sail! Moldova Intreaga, lo-
vita de un bir not, se ridica pe atunci. Impo-
triva greutatilor nesuferite aduse de gazduirea
ostilor polone, pe care tocmai starostele Camenitei,
Intors dupa asezarea in Scaun a lui Simion, le
lasase in aceasta Cara cresting si prietena, unde
se putead hrani bine fara, nicIo cheltuiala. Sate le
eras parasite In mijlocul iernil si prin codri copiii
muriat de asprimea gerului din Februar; boieril,
ale caror case erat batjocurite de acestl strainl
nerusinatl, fugiati peste Dunare, la Turd. Merce-
naril treceaA peste Nistru, IKOste, turmele, cire-
zile, cara pline de jaful satelor, cuqilor boieresti,
tirgurilor. Trebui sa se hotarasca pedeapsa cu
moarte pentru eel ce s'ar dovedi dusman al Po-
lonilor aflatorI in Moldova ca sa se Impiedece
macelarirea for de catre eel cari-si pierdusera
acum toata, rabdarea.
in astfel de ImprejurkI e usor de int,eles pentru
ce amIndoua Doamnele zabovira la Camenita. Dar
in primavara anului 1601 ciuma se stirni In aceasta
cetate de adapost: murira cltIva casnici ai Elisa-
vete', si sora eI insasi. Sa piece, n'aveail Inca
voie de la 'Zamoyski, si Logofatul muntean Dan.

www.dacoromanica.ro
 61

Danovici, credinciosul lui Simion, arata, la 23

April, intr'o scrisoare desperate, in ce hal se
afla Elisaveta si cumnata ei, ce necajite, ce
bolnave, ce bintuite de frica mortii innainte de
trap". Tulburarile izbucnite inclata dupe aceasta
In Tara-Romaneasca prin ridicarea Buzestilor
asupra lui Simion, strainul", vor fi zabovit
poate si mai departe intoarcerea Doamnelor. Mihain
insusi, impacat acum cu Imparatul, parea ca se
gateste de o razbunare intreaga si crincena. Abia
la 1-12 Septembre putea Ieremia sa trimeata in
Polonia vestea mortii temutului dusman.
Acuma Elisaveta se va fi intors, ceia ce era
foarte nemerit intr'un Limp cind la Hotin co-
mandantul polon batea cu buzduganul pe
calabul lui Ieremia_ si-1 ameninta ca-f taie barba.
Acest pIrcalab din scrisoarea leseasca se chema
Gheorghe Izlozeanul, si sotia sa Cristina, careia
i se .zicea cneaghina", era fiica lui Ieremia Mo-
vila, o fiica necunoscuta pang acum: ei deci da-
deaf', in Mart 1599, o Evanghelie,, ferecata de'
Iachim argintarul din Suceava, Bisericii Adormirii
din Hotin. Se poate ca aceasta fiica a lui Ie-
remia-Voda sa fi fost nascuta cu alta sotie a
lui, pe care n'o cunoastem, cad' se pare ca Inca
din 1600 Izlozeanul avea un fiu, PatrasGu, care
era mureadnic" de Botosani. 0 fate a lui Gheorghe
si a Domnitei Cristina, Anghelina, e inmorMintata
In necropola Movilestilor, Sucevita. Gheorghe muri
limainte de 1619, dud face Vinzari cneaghina.
Cristina pircalaboaie" ca vaduva, locuind tot
in Hotin si stapinind o suma de mosli in aceste
parti.

www.dacoromanica.ro
 Ss

Inca din timpul razboiului, Domnita Maria luase

de sot pe Stefan Potocki, fratele luI Ioan. In Fe-
bruar din acelasi an 1603, Ieremia facea cunos-
cut& Regelui apropiata casatorie a fiicei sale Re-
gina cu Mihail Wiszniewiecki, un Rutean ortodox,
ruda cu Domnii Moldovel cei vechi, si ruga pe
Induratorul sat Domn si stapin" sa, nu des-
pretuiasca, sarmana casa, a prea-umilitului sat
slujitor si credincios supus". Nunta s'a si facut,
dupa, cum vestia scrisoarea, la 25 Malt dupa,
stilul vechit, in Suceava, care de mult nu va-
zuse bucurie domneasca. Cu citeva zile Innainte,
delegatii regali, arhiepiscopul si castelanul din
Lemberg, cercetasera pricina pentru Ustie, mosia
polona, cumparata de Ieremia si ocupata acum
de ostasiI neplatiti ai fratelui sat Simion, si ho-
tarlsera ca Ieremia, garant pentru fratele sat
si gazda a lui, trebuia sa se inteleaga cu acesta
pentru plat, Intregii datoril pana to Novembre.
Spre sfirsitul anului 1603 si in cursul celui urmator,
ambitia domneasca a lui Simion nu era Inca
amortia, si el mai cerea de la Poloni sa, fie spri-
jinit pentru a se aseza in Tara-Romaneasca, unde
Radu Serban se Int.-arise prin marea-I biruinta,
din Ardeal.
Pe acel timp mercenarii, cari, dupa porunca
Regelui, iesisera, din Ustie, se pregatiat a o lua
iarasi in stapinire, cad acelasi Simion nici nu se
gIndia la plata. Data aceasta, o noua, interventie
a Regelui porni de la dreptatea desavirsita a lui
Ieremia, care 1.111 era tinut a plati din averea
fiului datoria fratelui, pe care nu el, ci Hatmanul
polon Zamoyski II adusese si-1 lasase in Tara-
Romaneaca, si de la datoria de cinste a Regatului

www.dacoromanica.ro
 69

ca posesiunea lui Constantin sa nu fie primej-

duit'a, nici pagubita. Soldatii ar trebui sa, se mul-
teameasca data Ieremia -ar voi sa ii dea o despa-
gubire oarecare: acestuia i se punea in vedere
c dreptul n'are singur cuvintul in desbaterile cu
ostasii nesupusi, pasari pribege, care nu pot fi
judecate dupa lege". Simion ar trebui, adaugia
instructia, sa plateasca din averea lui; dar la asa
ceva el nici nu se gIndise.
Dec i Ieremia fu shit sg, raspunda lefile. Atunci
numai, Ustie sapa de primejdia unel desavirsite
nimiciri. indata, Inca in mijlocul iernii, ingrijita de
averea fiului ei, Elisaveta alerga acolo. Din Ustie
serie ea la 13 Februar 1604, iscalind neobisnuit,
ca un Domn, cu mila Dumnezeil Doamna a
terii Moldover , ca sa multameasca fratilor din Sta-
vropighia de la Lemberg pentru rugaciunile ce au
Mout pe vremea suferintilor noastre".
Elisaveta ramase ea in Moldova, dupa moartea
lui Ieremia, intimplata la 30 Iunie 1607, pe ne-
asteptate, in Iasi chiar, sau pe una din mosiile
ei? Nu putem spune. Trebuie,sa se Insemne insa
faptul ca mormintul lui Ieremia a ramas fara o
piatra amintitoare. Si sotia, si fratele, si fiii, mai
tarziil, 11 uitara. Abia in urma de tot se Indura
de parasirea acestul loc de odihna o ruda a Mo-
vilestilor, pe care Ifiron-Voila Rarnovschi Movila
11 numeste varul sau, Gavril sau Gavrilas, pe
atunci numai fort Stolnic, iar mai tarziil Vornic.
Pe dind Inteo danie din Mali-11606 a lui Ieremia
se pomenesc numai cloi fir, Elisaveta avea acum si
un al treilea, in scutece, amintit la 1607 Intain,
pe Bogdan,

www.dacoromanica.ro
 70

Pe Simion nu-1 putea uita vaduva pentru o luare

de stapinire care i se parea o nelegiuita usurpatie.
Nici noul Domn n'o cruta pe dinsa Aceasta se
vede limpede din scrisoarea MI de la 15 Tunic 1607
catre fratii Stavropighiei din Lemberg: se spune
apriat ca n'a trimes bani pentru cladire din pri-
cina greutatil, si mai ales a lipsei Vistieriei sale;
precum i pentru aceia ca raposatul fratele nostru
Ieremia-Voda fusese ctitor, i am crezut ca Doamna
lzci nu ne vet lcMa sa =t intim loeul intru aceasta.
Tot4, aflind de la trimeii notri ca dumneael nu
vrea sa ispraveasca aceasta munca, ci ne lase pe
noX a o mintui, ceia ce i eiz doriam, trimetem
deocamdata o mie de zloti leet1"
Peste citeva luni numai, la 14 Septembre
st. v. 1607, Simion muria. Ambasadorul vene-
tian pe linga Poarta sale: a murit cu oarecare
banuiala de otrava, pentru ca boierii din acea
Cara nu-1 iubiati, din pricina cruzimil sale" Iar
.

Miron Costin e i mai lamurit: Iara, moartea

lui Simion-Voda, precum au ramas din om in
om in tara poveste, au murit otravit de cum-
nata-sa, Doamna lui Ieremia-Voda, tragind Domnia
mai curind Ia feciorii sai, temindu-se ca, se vor
intemeia feciorii lui Simion-Voda la Domnia Terii;
care fapta acei Doamne, apoi, au aratat Dum-
nezet cu patimile ei' Aceasta invinuire n'o gasim
.

ins& intr'un izvor, scris in limba francesa, dar

de origine polo* si anume in legatura tocmai
cu acel partid din Polonia care sprijini pe fiul
lui Ieremia; in povestirea alcatuita de Baret pe
temeiul spuselor aventurierului lotaringian de Jop-

www.dacoromanica.ro
 71

pecourt, se spune numai ca Simion a trecut la

cele vesnice" (passa de ceste vie en l'eternelle).
E de observat ins'a si acela c5 intr'o vreme care
nu era deprinsa, a cruta, Elisaveta n'a fost nici-
odata, intr'un act public al dusmanilor el, ara-
tat& ca ucigasa. Ni se pare, iarasi, ca Simion
era destul de obosit de o viata zbuciumata pentru
ca otrava sa nu fi fost de nevoie spre a-1 grabi
sfirsitul.
Vaduva lui Simion poarta numele unguresc de
Marghita (Margit), deli la maritis i se impusese
acela ortodox de Melania, singurul pe care-1 in-
trebuinteaza documentele de la sotul ei, cind
vorbesc de dinsa.
Era deci st ea venita din Ardeal, dintre nemesii
de acolo, poate chiar o ruda a Elisavetei. Astfel
ura patimasa intre doua straine, care aduceati
cu ele firea apriga a altui neam, arunca Moldova
pe opt ani in tulburarr, jafuri si nenorociri si
aduse peirea celei mai stralucite boierimi de Cara,
de la batrinil cari-si amintiat de ultimele zile
bune ale vechii Moldove, pang la zburdatecul ti-
iieret crescut dupa moda polona. Cad', data va-
duva lui Ieremia privia peirea lui Simion ca sfir-
situl unui provisorat nedrept, vaduva acestui din
urma intelegea ca mostenirea Scaunului moldo-
venesc sari vie fiului ei, Mihai on Mihailas, care,
nascut in 1592-3, purta in slabiciunea lui de
copil numele mare al gloriosului Mihaiu Viteazul.
Ea facu pe o seama de boieri sa -1 aleaga".
In numele lui intelegea insa ea sa domneasca si,
in adevar, o vedem dind privilegil butnarilor din
Piatra, inteun act romanesc scris in graba,
in lipsa pisarului slavon, si cu aceasta inti-

www.dacoromanica.ro
 72

tulare in vechea limba a oficialitatii: Marghita,

Doamna raposatului intru fericire Simion Movila
Voevod". Un obiceit pe care-1 pasta, de altfel,
rind fiul ey Gavrilas capata Tara-Romaneasca:
si acolo Io (1.) Doamna Marghita, Doamna rapo-
satului Simion Voevod", judeca, depreuna cu
boiarii", si afla dereptatea".
Numai atunci mormintul lily Simion-Voda fiz si
el ,Infrumusetat" ling& al fratelui sail, la Suce-
vita. InscriOa spune: Si a ramas mormintul
sat in uitare, fara. Impodobire, pang ce a vrut
Dumnezet de a putut prea-iubitul fit al sail, lo
Gavriil Moghila Voevod, s fie Domn in cel d'intait
Scaun al parintelui sat, in Tara-Romaneasca, cu
(c%) mama ha, Melania Doamna. Atunci a scris
piatra si a pus-o, la anal 7128 [1620], luna lui
Marta in 15".
Mihailas era Domn[In Septembre 1607, la 23; in
Octombre Constantin It izgonia; in aceiasi luna
Inca, Marghita it Inlocuia pe acesta cu fiul el,
ajutata fiind de aceiasi mercenary can luasera in
stapinire Ustie si cari erat acum In ,rocos", in
revolt& impotriva regelui, gata sa tread, insa an
slujba oricui li-ar da bani. At cautat lui Con-
stantin-Voda... si cu boierii din partea lui a ie-
sire cu fuga din Iasi; dupa cart at trimis Mi-
hh'ilas-Voda in goana, si au ajuns carele boierilor
de le-atl jacuit la Mihailestri" , scrie Miron Costin.
La 16 Novembre, Mihailas facea o danie manas-
tirii de linga Iasi a lui Petru Schiopul, Galata.
intre 16 si 19 Decembre Constantin biruia la Ste-
fanesti pe Prut, cu cetele lui Potocki si Wisz-
niewiecki si cu Cazacii pe cari-i strinsese supt
steagurile sale. La 6 Ianuar 1608 Constantin scria

www.dacoromanica.ro
 73

la Bistrita cu veste de biruinta, ca Domn din

mila lui Dumnezet si a celor doi ocrotitori mai
naafi de pe pamint, Sultanul Turcilor si Craiul
Lesilor; el pomenia numal de pkintele sau, fara,
a mai aduce aminte ca pe Scaunul sat de mos-
tenire sail strecurat un unchit si un varf impo-
triva dreptului. Tot de atunci trebuie sa fie scri-
soarea catre fiul lui Constantin din Ostrog, ra-
posat de curind, Wire Janus: si aid e vorba
despre parintele sag' de slavita amintire. Mi-
hailas trecuse la Radu-Voda ..5erban, pe a caruia
fiica, o lua in casatorie, ceia ce nu-i aduse alt
folos decit un mormint la manastirea Dealului,
la doi pasi de locul unde mini pioase coborisera
in pamint sfintit capul lui Mihaiu Viteazul. Pe
ceilalti fii al lui Simion, mai tarziti si pe Marghita,
ii primi Ardealul.
Trei ani tinu Domnia lui Constantin, incunju-
rata acum de toata clientela boiereasca, a Mo-
vilestilor. Pe cind copilul el de unsprezece ani
punea pe acte o frumoasa iscalitura de duct Latin,
Elisaveta scria nfratilor" din Lemberg, trimetin-
du-li bard pentru biserica, din Vistieria Marie
Sale Domnul". Dad, si Constantin face acest
lucru, el adauge ca va fi cu ajutorul Doamnei,
mamei sale", Ea-i e mama si facatoare de bine".
Cind pentru biserica din Lemberg se dati bani
din veniturile de la Ustie, scrisoarea vine de la
Constantin si de la Elisaveta Moviloaia (Movi-
lina), Doamna a teril Moldovei" si dupa moartea
sotului ei.
Aceasta Domnie se mintui printr'o catastrofa.
Sprijinirea lui Radu Serban impotriva Turcilor
aduse scoaterea de Turd a lui Constantin-Voda.

www.dacoromanica.ro
 74

In Octombre 1611 el trimetea la Polonf, pentru

a cersi un sprijin diplomatic on un ajutor mi-
litar, pe Nistor Ureche si pe Bucioc Paharnicul.
In Novembre Stefan Tomsa era numit Domn mol-
dovenesc. Constantin se inchidea in cetatea Ho-
tinuldf, cu familia sa, Doamna Elisaveta, nma-
tusa" -Maricuta, sora a Iul Ieremia si. sotie a Pa-
leologului Chirita, cu Ileana Logofetease, sora
Maricutai, poate soliia lur Vasile Stroici Logo-
fatul, si nu a lui Vito It Logofatul, un: strain, se
pare, care indeplinise numai sarcina unul al
doilea Logofat. Apoi_cu ac 'est Vitolt, cu batrinul Vis-
tier Simion Stroici Lupu sat Luca, fratele aces-
tuia, murise, lasind o vaduva, PasCalina, si un
fit, Ionascu cu Vistiernicul eel not, Nicoara,
Prajescul, si el o ruda a Movilestilor, care, find
numai all treilea Logofat, inmorminta la Suce-
vita, in Novembre 1597, pe fiul sat Procopie;
cu Dumitru Buhus, cu Stefan Boier din Faga-
ras, pisarul unguresc poate, si cu Fara Cu Cio-
golea, noul Logofat-Mare si aka, nada a Moviles-
tilor. La 17 Ianuar 1612 fugarul Domn -Link
stria din Hotin prietenilor sal, aratindu-li ca, fata
de sosirea Pasilor can at calcat fagaduiala Sul-
tanului si fata de tradarea unora dintre boieff,
el a fost silit, cu invoirea si socotinta sfetnicilor
sal, s se retraga in cetatea sa, a Hotinulul,
cu cei ramasi credinciosi si cu oastea, in as-
teptarea unei vremi mar bune". Pe Tomsa It
arata el ca pe un Turc aclevarat, care a mers
cu Teniceril in razboaiele impotriva Persiel; boierii
hil ar fi pribegi, Greci si Turd". Constantin
as tepta ajutoare polone, de 1a cumnati., si ostl
I

www.dacoromanica.ro
 75

cu plata, dar, pest? citeva zile eel putin, Ureche

se afla dincolo de Nistru, la Camenita.
In Maiti Tomsa cerca sa-slimpace vecinil, cari
it amenintat ou o navalire; el asigura ca, a ier-
tat pe Constantin si ca n'are de gind a-I urmari;
Ole doar ca acel care era aid pe vremea lui
si fa,cea din el ce voia", ca si familia Potocki,
sInt vinovati el singuri pentru rani pe care nu
era in stare a-1 face un tInar ce nu se putuse
invata a fi Domn". Departe ae a voi sa pri-
measca aceasta marinimoasa, iertare, Constantin
era insa, gata de razboiul pe care urmasul lui ar
fi volt, asa de mult sa-1 inlature. Il indemna, fi-
teste, Elisaveta Movila, din mila lui Dumnezeil
Doamna, Voevodeasa teriI Moldovel", care se afla
in ziva de 14 Iunie ling& dinsul la Camenita,
Hotinul fiind acum parasit: ea staruia pe ling&
frAii Stavropighiei din Lemberg ca er sa nu pri-
measca ajutnrul la care se credea dator, ca
Domn al Moldovel, noul Stefan -Voda.
Expeditia se tam suet directa supraveghere a
Marelul- Hatman polon Zolkiewski, ca o rasbunare
pentru jignirea` drepturilor regelui Poloniei prin
izgonirea lui Constantin Movila eel numit" de
Poloni.
Lupta de la Cornul-lui -Sas, in ziva de 19 Iu-
lie, aduse infringerea hotaritoare a stfinsurii de
oameni de toate neamurile si legile pe care Con-
stantin Movila o aruncase asupra Moldovel; car
pitanil, acum far& stapin, al lui 114ihaiu Viteazul,
Mirza, Rat, Ghetea", Cistigasera biruinta, invin-
gind a doua oara, neamul, slab la razboitt, al
Movilestilor. Potocki fu robit de Moklovenii si
Turcil Tomsei. Domnul de odinioar& ca.zu el in-

www.dacoromanica.ro
 76

susI in minile unuia din Tataril Hanulul. Cel care

avuse acest noroc fugi rapede cu scumpa-I prada
spre Nistru, spre Nipru; innaintea zidurilor Da-
saului", ale puternicei cetati tataresti Oceacovul,
s'ati scornit vintul, si s'air umplut luntrea de
apa, si acolo", scrie Miron Costin, s'at innecat
Constantin-Voda in Nipru Cronicarul Mateiti al Mi-
.

relor nu e sigur de acest sfirsit al lul Constantin:

s'a Mout nevazut, si a fost mare jale; nimenl nu
1-a stiut uncle era, uncle fugise, on de 1-at luat
Tatarii, on de a perk undeva (imi.71)". Dupa
Joppecourt, Constantin insusi s'ar fi aruncat ire
apa, in Nistru crezind sa, poata scapa.
Piasecki crede c Voevodul a scat Intro robii de
rind al Tatarilor si, nedescoperit, a perk de su-
ferinta. SA nu se uite ins& ca, data la Miron
Costin se adauge c& tinarul Domn avuse un to-
varas de robie, pe Comisul Mihailescul, cred:
Cristea Mihailescul, fostul pisar domnesc, aceasta
inseamna ca prin Mihailescu a venit apoi in Mol-
dova vestea innecaril. Acesta se intoarse in
Cara si ramase pe linga Movilesti: la 1620 el
era martor la vinzarea easel Logofatului Vitolt,
credinciosul Elisavetel, catre Vornicul Nicorita.
Nistor Ureche, necrezind ca se poate darima
asa de lesne o Domnie asa de nouk ramase,
dupa marturia aceluiasi cronicar, la Camenita; nici
intriun chip nu voi sa se potriveasca sfatulul unor
tineri nebunateci, pe cari-I astepta o moarte pre-
timpurie on groazele inchisorilor pagine. De sigur
ca, nici Elisaveta Doamna nu era in acea neno-
rock& zi de Iulie care trebuia sa, fie pentru fe-
ciorul ei iubit sfisitul a toate lucrurile.
Ea nu stiu alta deck ca Voda Constantin e

www.dacoromanica.ro
 77

In puterea Tatarilor. La 9 Septembre, stind acum

iarasI la Ustie, Elisaveta dadea calugarilor pravos-

ca si pentru staxostele Felinski" Potocki-

cerea rugaciunile for de izbindire, ca sari min
giie Dumnezet" pe totl. Mom si o scrisoare
,
lavnicl din Liov asigurarea ca tot dinsa va ispravi
biserica lor, cu fiul Constantin, pentru care,

a el din 24 Septembre, tot de la mosie, in

care, iarasI, nu se vede niciun semn de des-
nadejde: pe fiul ei it credea bine pastrat undeva
in casa vre-unui Mirzac* gata sa-1 vInda cu pret
bun. E drept Ca, Incheind Inca la 8 Octombre
un tratat cu Tomsa, regele Poloniel pomenise,
intre ceI cari trebuie liberati, pe Potocki, dar pe
Constantin nu, poate Ins& pentru ca acesta nu
era socotit ca aflindu-se in mini* moldovenesti.
La 18 Februar 1613 castelana din Ustie, care
avea linga dinsa pe Maria, lipsita de sotul ei,
prinsul din Constantinopol, si pe Logofatul Vitolt,
vorbia.numal de nenorociree (inefortunny) fiului
ei Constantin, Maria Sa Domnul, fiul met iubit"
care si-a fost pierdut Domnia si a fost cazut
apoi in minile paglnilor : Leon Sapieha, un vechtti
prieten, cancelarul LituanieI, era rugat sa lucreze,
nu numai pentru liberarea, dar pentru asezarea
din not in Scaun a invinsului. Peste citeva lunl,
Voevodeasa si Doamna trimetea bani la Lem-
berg printr'un Basota, om al MaricutaI Paleologa,
care, ea, se afla Inca la Camenita. In tot cursul
anilor 1613 si 1614 o aflam pe Elisaveta in
acelasI loc, cu aceleasI nadejdi. Scrisoarea din
1613 a Sultanului spune deslusit ca numai Ureche,
Bucioc, Simion Stroici si Inca cinci boieri se afla

www.dacoromanica.ro
 78

In provincil polone, dar ca Voevodul for si alti

boieri ,,sint in minile noastre"
Totusi, in acest an 1613 Inca, vestea mortil
lui Constantin sosi, prin scrisori ale Hanului si
Mirzacilor, cari pang atunci vor fi primit ruga-
minti si daruri, fara a da un raspuns deslusit.
Elisaveta fusese la Varsovia, si la intoarcere veni
asupra-I, prin aceasta, lovitura cea maI grea.
Scoasa din Domnie si din bunele mele drepturi
de mostenire, iata Ca ma loveste acum si pier-
derea fiului mien iubit, Constantin-Voda, despre
care pang acum trageam nadejde ca este in viata
si sanatos, si cu aceasta ma mingtam si-mi mai
indulciam amarul." In oferta Hanului de a-si da
calare0 pentru asezarea la Iasi, in locul lui Tomsa,
care-1 jignise on pagubise cumva, a celui de-al
doilea tare fiii Ieremiei, Alexandru, putea sa afle
Insa o alinare, data nu durerea, eel putin ambitia
nesatioasa, si. mai puternica decit orice alta sim-
tire, a Doamnei.
In Octombre 1613, un act judecatoresc polon
zice lui Constantin: Japosatul". Nistor Ureche,
care fusese primit intre nobilii Poloniei Inca de
la 1607, si avea, de la inceputul anului, rostul de a-
rendas al mosiilor capitaniei de Rohatyn in Pocutia,
era dat in judecata de Elisaveta pentru ca ar fi pri-
mit, fara a-I Intrebuinta la haraciii, 600 de boi,
ar fi luat pentru sine si veniturile Tinuturilor
Orheiului si CernauOlor, ar fi pastrat averea lui
Donici si a ginerelui sat, Isaia Balica, fiul din
aka, casatorie al batrinei Maria Movila si jertfa
rasbunarii lui Tomsa, ca an mai fi oprit 50.000
de ugh1 si unele leti ale slugilor domnestl. Elisa-
veta primi citatia la Halicz, uncle ea mai avea

www.dacoromanica.ro
 79

o pricina cu Melania-Marghita, cumnata e11 de

la care cerea datoria de 95.000 de ughi a lui
Simion catre Ieremia. Si In cele d'intait luni ale
anului 1614 Doamna. Ieremiei, cu eel doi fiI,
Alexandru si Bogdan, era tot, la Halicz, unde
chema ca marturi pe Nicoara Prajescu i pe Bu-
cioc. Ureche, care moteni in 1614 pe vaduva
lui Balica, era dat in j udecata i de sold41 po-
lord neplatiVI ai lui Constantin Movila, in frunte
cu Ieremia Otwinowski. Se mal judeca si cu
motenitorul celui de la care Linea llohatynul,
pentru ea, acesta fiind dator regelui, pribeagul
moldovean fusese scos din arena,.
Elisaveta stringea bani de uncle putea numar
pentru a plati oastea care trebuia sa dea lui
Alexandrel, fiul ei, motenirea Teremiel si a lui
Constantin ; acesta e scopul calatoriilor, plinge-
rilor, gilcevilor. In 1615, ispraivind cum va fi is-
pravit judecAile pentru datoriile de pe la prieteni
i rude, Elisaveta sail, cum se stria dinsa, Ie-
lisavefta, Doamna raposatulul lutru fericire [ere-
mia Movila", era la Ustie, incunjurata de rudele
i credincioiI el, intre cari, pe lInga eei pe cari-I
cunoastem, un vames i alta, lume boiereasca.
Atotputernicul Dumnezeil adus supt sabia
Domniei Mele, unde i oasele for fata sunt", scrie
mindru Stefan, Toma despre Balica i ceilalti
invinsl de la 3, apa Jijiera, In drumul Sasului, la
vii, pe Prut". Cu ura, domni batrInul than. i
cu ura i se faspunse. Dupa biruinta din Julie
1612 el taiase pe Vasile Stroici, pe Balica, pe
Chirita Paleologul, pe un Stolnic Miron : nu tift
ce fel de ruda va fi aceasta din urma cu Movi-
letil, dar Stroici era, probabil, sotul uneI surori

www.dacoromanica.ro
 80

a lui Ieremia, Paleologul al celeilalte, iar Balica

li venia frate vitreg; si diacul lui Constantin-
Voda fu jertfit In hohotele _de xis ale cruntului
rasbunator, care nu voia sa tie seama de car-
turari, pentru ca mai arturar decit Dracul nu
este altul". Cu aceasta Casa Movilestilor se spar-
sese. Daca-,1 vedem pe Tomsa iesind in Septem-
bre 1614 la Tutora in lagar, aceasta nu se da-
toreste vre-unei amenintari de peste Nistru, ci,
de buna seama, ciumei, care bintuia si In anul
precedent.

Dar rautatea 1ui Tomsa, patima-i de singe ridic'a

asupra-i boierimea cea noua, CaSa lul ", care
umbla cu zilele a mine. Astfel, t cind se facu
iqirea de la Cucuteni ling& Iasi, iii fruntea ne-
multamitilor era Logofatul Nichifor Beldiman, care
se intilneste pang la 1-id August 1615 in dre-
gatorie, Vornicul Barboiul, al carui adevkat nume
pare a fi fost Ursu, celalalt Vornic, Mirzea,
omul lui Mihai-Voda de care se Linea tagma os-
taseasca a Mirzestilor", Hatmanul Sturza, Vis-
tiernicul Boul acesta un fost Vistiernic, caci
Vistiernicul in activitate era Costachi Rosca, alt
orn noit. Oastea cu care se putea, apara Tomsa
se alcatui in pripa din darabani cari, pentru
plata, akar& juramintul cefacusera cu slujitoril

,
cellalti, din leseni strigAi in lege
nesc 11 s'ar fi dat scutire de bir
Joppe-
court mai adauge ca tirgovet,dlor Scaunului dom-
adeca: negus-
tori, slugile negustorilor *i vagabonzioameni
nemernici", apol din citeva steaguri de cala-
rasi", care venisera din Tara-de-jos pentru a fi
trecute in revista de Domn, dupa, un obiceit str'a-

www.dacoromanica.ro
 81

vechit, care se zicea in vechea noastra limba

militara: cautare". Pe urma si slujitoril boie-
rilor trecura la Voda, pentru ca dadea bani. La
Fintina lui Pacurar", de unde s'a numit ma-
halaua Pacurarilor, bogatia si indrazneala, vitejia
personal& a lui Stefan-Voda biruira. Dintre ras-
culati, numai Barboiul Insa si fiul sat platira cu
moarte. Ceilalti fugira peste Milcov, unde Radu
Mihnea, Domnul muntean, socoti ca are dreptul
sari primeasca. Mai tarzia insa, clnd Tomsa era
acum numai un fugar, Turcii, la Tarigradul car

Alexandru ,
rora Invinsii mersesera cu jalba, Radu ar fi
dorit sa capete Moldova pentru coconul" sat,
II dadura in mina, cu ceausi, la
Focsani, si Indata trupurile descapatinate fura
zvirlite in apa Siretiului din porunca betivului
Domn.

Lupta din margenea Iasului trebuie sa se fi

dat in toamna anului 1615. In zadar 1ua Joan
Danilowicz, Voevod al Rusiei, masuri pentru ca
Doamna Elisaveta, care stringea trupe in provincia
Haliczului, cu fiul ei, sa fie impiedecata de a
provoca si mai mult pe Tatari printr'o nav&lire
a ei in Moldova. La 1 -iS Octombre Petru, pirca-
lab de Hotin, care, Impreuna cu Gheorghe Bals,
al doilea Logofat, indeplinise- in 1614 o misiune
la Poloni, trada catra Movilesti, dindu-li farkim-
potrivire Hotinul, unde se striga Domnia cea noua
a 1111 Alexandru-Voda. La 6 OctomIre oastea me-
nita s cucereasca Moldova pentru dreptul-mos-
tenitor", oaste a earl' stringere cautase a o im-
piedeca Polonia oficiala, pleca spre Iasi. La 22
Novembre trabantii cei frumosi ai lui Tomsa, cu

www.dacoromanica.ro
 82

haine de Flandra, flendrq (fltinclrisch), cu ceapYa-

zuri, ceprage" si nasturi de argint si cu pens
de argint la comanace", eraii zdrobiti la dealul
Tatarenilor linga Iasi de Po long lui Alexandru,
pe cari-I comanda cumnatul sau Wiszniewiecki
si un alt nobil polon de pe linga hotar, Samoil
Korecki, care era numai petitorul Domnitel Ale-
xandra-Ecaterina. Oastea de strinsura, venita do
sila, fugi. Tunaril indreptara gresit cele douazeci
de pusti" ale lui Stefan-Voda. La 24 Iantar
1616 oastea lui Tomsa, care nu se rasa usor,
suferia si definitiva infringere, din partea lui Ko-
recki, care-si pusese tabara la Tecuciii: fostul
Domn al Mordovei avu abia cu tine sa fuga sere
Braila. Rasculatii din Orheit, can nu vole" pe
Po loni in Moldova, pentru ca-l-pradasera Cazacii,
si se unisera cu Tatarii pen,tru a-I izgoni, fusesera
biruitI de Wiszniewiecki.

Numal a,tunci se intoarse in Moldova Doamna

lui Ieremia, cu fiica ei Inca nemaritata, si incepu
vesela viata de Curte. Ea fu intrerupta de moartea
lui Wiszniewiecki. Acesta, care, ca Rutean, era
de lege ortodoxa, fu impartasit in post de un.
preot romin, si. preotul, inteles cu Tomsa on mai
curind cu Gavrilascu, fiul lui Simion, care na-
dajduia sa fie Domn si era mult mai dorit de
taxa, amesteca, se zice, otrava in cuminecatura;
vinovatul, sau calomniatul numai, fu ars legat
de un jet, si in aceasta cruzime se poate vedea
minia fazbunatoare a Elisavetel. Trupul lui Wisz-
niewiecki nu fu ingropat in Iasi, ci trimes acasa,
-undo sotda ii gasi locul de inmormintare in are
una din bisericile de pe mosiile familiei.

www.dacoromanica.ro
 83

Peste citeva zile, in Februar, Doamna hotara

retragerea spre Hotin, Innaintea lui Schender-
Pasa, atotputernicul paznic al garantiei, care In-
nainta spre Moldova. Acolo statu Alexandru-Voda,
cu familia, Curtea si oastea, pang prin Mart-
April. Supt, zidurile cetatii ea putu sa vada In
sfirsit infringerea Tatarilor Tomsei, pe care Turcil
ii 'Isar& in Iasi fara, a mai veghia asupra Dom-
niei lui asa de nesigure. In Hotin se auzira cln-
tecele de bucurie care fusesera auzite cu citeva
luni in urma la Iasi, si Doamna cu jupa'nesele
ei" se Impartasira de ospetele razboinicilor.
doua zi Korecki serba nunta lui, pe cind Tomsa
ardea cele 22.000" de case ale Iasului si fugia
spre Milcov. Peste citeva saptamlni in, sfirsit
Alexandru si Korecki erail la Buzau, si ei na-
dajduiaua poat& da. lui Radu Sorban aceasta
Tara-Rornaneasca, gata de supunere.
Radu Mihnea, asezat in tabara de la Ploiesti,
nu cuteza sa, se miste impotriva navalitorilor.
In curind Korecki supuse din noil pe Orheieni si
urmari pe pribegi pan& supt zidurile Cetatii-Albe.
Dar, cind Schender, cu Ibrahim de Silistra,
veni la Tlrgoviste pentru a face cunoscut lui
Radu-Voda ca Sultanul 1-a mutat in Moldova si
oastea -i innainta spre Milcov, Elisaveta se laza
inselata de minciunile Turcului, care o asigura
ca, vine numal ca s& aduca lui Alexandru-Voda,
caftanul. Hatmanul polon Zolkiewski fu si el amagit
spuindu-i-se ca, fara doar si poate, Moldova are
sa fie a lui Gavrilas Movila, ocrotitul sau. Ca-
zacilor li se &Aura bani pentru a-i smulge de

www.dacoromanica.ro
 84

supt steagmil6 lui Alexandru, iar Hatmanul Bucioc

se Indrepta, cu 2.000 de calari, spre Mihnea.
Abia cind Tataril ajunsera linga Iasi, ochii
'Ana acum intunecati de viclenia lui Schender
vazura primejdia; de o sageata fu rant Gheorghe
Potocki, nepotul celui ce zacea in temnita la,
Constantinopol, si el muri paste citva Limp. Oastea
turceasca goni din Cotnari pe stash' Movilestilor,
cari se retrageati spre Hotin. Korecki fu atins la
picior si In spinare de sageti tataresti.
Doamna si fiica ei se aflail intro fugari,
abia vre-o sese mil' de oameni. Bucioc li tale
calea intro Cotnari si Botosani, in margenea sa-
tului Dracsanilor, cu iazul cel mare. Muntenii se
asezara la dreapta; Turcil veniat din urma; la
stinga era codru adinc. Schender ceru capete-
nille; dupa, ce tunurile turcesti vorbira, trebui sa
se ajunga, noaptea, la o. capitulare. Astfel Ale-
xandru, Bogdan, Doamna cazura In mina Tur-
cilor ; Korecki, descoperit, avu aceiasi soarta;
Domnita Alexandra fu dusts de Tatari la Cetatea-
Alba, uncle nascu un
Miron Costin zugraveste scena marii nenorociri
a Movilestilor: Doamna Elisaveta prinsa, ping-
rita, strigind a doua zi, innebunita de rusine si
minie, innaintea boierilor acele cuvinte strasnice:
Boieri, boieri, rusinatu-m'at paginul". Un Aga a
tiri cu dinsul in Constantinopol, si usile ferecate
ale unei case turcesti se inchisera pentru tot-
deauna in urma ei. All cazut dupa un Aga tune
pana la moartea ei", scrie Miron Costin. Un
nobil din suita Trimesului german zugravesta

www.dacoromanica.ro
 85

astfel Intrarea In Capita la turceasca a roabei

desnadajduite:
La 25 Septembre s'afe dus la Seraiul impa-
ratului turcesc, pe d'innaintea easel noastre, patru
steaguri, dupa ele multi Poloni i intre dInii un
calugar, legati laolalta ca nite cini, apoi Citeva
trasuri pe care stateat. bolnavi i doi trimb4ai
cari trebuiati sa sune din trimbite, i Inca mai
in urma, o doamna, nobila, pe care ei o serviat, cu
doi fii ai ei, in virsta, de vre-o nou'a, zece ani,
Intr'o trasura acoperita. Fusesera bat4 i prini
de Tatari, eari, cu Invoirea imparatului turcesc,
i ca s se poata razbuna p4n pentru Cazaci,
navalisera in Podolia (sic). Prinil au fost trimesi
la Bagno (fr. bagne; temnita galerienilor) i apoi
la Galere. Iar Doamna a primit legea imamilor,
deci cea mohammedana, impreuna cu amincloi fill
el, i apoi a fost dusa intre femeile imparateti.
Fill Insa au fost pastrata in Seraiul imparatului.
Cel mai mare, rind 1-at intrebat data vrea sa
se faca Musulman, a raspuns ca, data maica-sa
face aa, i el o va urma."
La Ustie se waza apoi,
dupa, caderea fiului
Miron-Voda Barnovschi, lnrudit cu Moviletii
el', .

tocmal printr'insa, o alta Doamna Elisaveta,

care 'Astra legaturile cu Stavropighia din Lem-
berg. Ana si Maria Movila, maritate amIndoua in
Polonia, vindusera moia lui Miron Barnovschi, si
cea d'intait a rascumparat-o poate dupa moartea
acestuia, aa cum se prevedea in diata lui.
Gaspar -Voda Gratiani libera pe Potocki, citva
timp dupa ce Korecki gasise mijlocul de a scapa
singer; Domnita cea mai mare, vaduva lui Wisz-,

www.dacoromanica.ro
 86

niewiecki, cretea copilul pe care-1 numise, dupa

tatal CT, Ieremia; el era sa fie tatal unul rege al
Poloniel.
Sora el. Ana se manta cu un Przrembski, apoi
cu un Czarnkowski; cel dol din urma sots al"
acestei femel stranice, despre care s'a vorbit
mult rail ca pedeapsa, pentru cite uneltiri politice
Mouse i cita zavistie samanase, 0 adevarata
icoana a nenorocitel sale mame, fur& Vladislav
Myskowki i Stanislav Potocki.
Maria Potocki, care se Imprumuta cu bani i
argint de la ruda eI Miron Barnovschi, lua dup6,
moartea celui d'intaiii bkbat pe Nicolae Firley,
Voevodul de Sandomir. Ea pastra legaturi cu
Moldova: la 17 Tulle 1634, simtia nevoie de ru-
gaciunile preotilor legii sale de la Inceput i ade-
varate, i, astfel, printr'o scrisoare al calif text
grecesc e de mina calugarilor de la manastirea
Aron-Voda, inchinata la manastirea din Chalke
In Insulele Principilor, Maria Firleiowa, W. S.,"-
adeca Voevodeasa de Sandomir", care avea in
pecetea el bourul moldovenesc, dadea o suta de
lei pe an, pentru ca s'a fie pomenita la Sfintele
Dame, ea i copiiI eI". Stapinih Inca., poate, acele
m4I, cu sate, pe care i le daduse leremia la
nunta el cu Potocki i pe care Vasile Lupu gar
sise cu cale sa le ,, aprinda, .
Tntr'un tarziii, cind O. Domnia lui. Vasile ince-
tase, neastimparata Domnita Ana se gindise a
pune in Moldova pe un frate al el, care, fiind
trimes tInar la Constantinopol, fusese hranit in
legea musulman5 dar Linea la cea greceasca",
In care se nascuse. Nu pare a fi Alexandru, care
ar fi fost amintit altfel, ca unul ce fusese Doran,

www.dacoromanica.ro
 87

singura aflarea acestuia in Polonia ar fi Mout-,

de sigur, mult zgomot. Trebuie sa se vada prin
urmare in acest candidat la Domnie din 1655
Bogdan, eel mai tinar flu al Doamnei Elisaveta,
raminind ca fratele sati mai mare sa fie acela
care pen de pe urma circumcisiei. Bogdan fusese
un timp in slujba Sultanului, ajungind si Capugl-
ba.sa, capetenie a Portarilor". Trecerea lui in
Polonia se facu in asa de mare taina, inch Miron
Costin n'o stia cind, pe la 1660, isi. stria cronica.
Mormintul lui Bogdan Movila trebuie sa se afle
pe vre una din mosiile familiilor polone Inrudite cu
a sa. 0 intrebare se pune: inteo vreme cind mor-
mintele erati incunjurate de o ingrijire asa de pi-
oasa, puteati lava fetele Inca in viata ale Elisa-
vetei si acest flu care se Intorcea in CrestinAtate
oasele mamei for in vre-un profan cimitir al Mu-
sulmanilor ? Poate ca nu. Si poate Ca izbutira a
le capata on rascumpara. N'ar fi de mirare atunci
ca si acest mormint sa se descopere cindva,
allindu-se prin inscriptia de pe dinsul si ultimele
imprejurari din viata unel femei cu insusiri neo-
bisnuite, care, mai presus de Grim& si mustrare
de cuget, a lasat in istoria Moldovel urme adinci
prin care a curs ,mult singe, al celor mai bune
neamuri de boieri romini.

www.dacoromanica.ro
IMBRACAMINTEA FEMEILOR iN TRECUTUL

NOSTRU.

www.dacoromanica.ro
 Portul a evoluat, ajungind din vreme in vreme
la infatisari cu totul deosebite de acelea de la
care plecdse, numai in clasele superioare ca
bogatie, ca neam sat ca dregatorie.
Aceasta evolutie se poate imparti foarte neted
si sigur in citeva perioade. Si. anume:
1. intaiil avem inriurirea orientala bizantina.
E cea mai veche si aceia pe care o putem cu-
noaste mai greil prin cercetarea de-a dreptul. Ea
a fost luata prin Slav', Sirbi si Bulgari, de pests
Dunare, si a durat putin, fiindca focarele de in-
fluenta earl pilpadit cu totul Inca din veacul al
XV-lea, prin cucerirea turceasca.
2. Paralel cu cea d'intait, si Inlocuind -o in
mend cu totul, e influenta Apusului, care trece
la not prin Sasi si prin Poloni mai ales, intro
citva prin ltalienii, mai ales Genovesi, cari faceat
negotul in partile Marti Negre. Ea stapineste cu
totul pang in a doua jumatate a veacului al
XVI-lea chiar, amestecindu-se numai de la o bu-
cata de vreme, dup.& 1500, cu a doua influents
bizantina. Moldova, care nu era de-a dreptul
rnarginasa cu Rasaritenii, a avut-o Intr'un chip
mai deplin, mai desavirsit si mai trainic decit
Tara-Romaneasca, despartita numai prin apa Du-
narii de Balcani.

www.dacoromanica.ro
 92

3. Cea de-a doua influent& bizantina vine prin

Grecii din Constantinopol si din insule, tot mai
mult amestecati in toate ramurile vietii noastre,
apoi prin Rominii, vinatori de Domnie si boieri,
cari petrec o mare parte din viata for in locu-
rile rasaritene. La sfirsit, aceasta influent& Ca-
pat& o infatdsare turceasca (In fond insa, si
aceasta, tot bizantina), ceia ce se intimpla in
veacul al XVIII-lea, clad ne dam dupa asa-nu-
mita Fanarioti, cari si ei se dadead dupa sta-
pinil lor, Turcii.
4. In sfirsit, Rusii mai ales, dar si Austriacii,
can ail ocupat de atitea on Principatele in yea-
curie al XVIII-lea si al XIX -lea, mesterii nemti,
negustorii brasoveni si lipscani, cari ail patruns,
de pe la 1774 mai ales, in Cara, Evreii, cari at
napadit Moldova, consulii, calatorii, profesorii, ac-
tont ambulanti, toti acestia au impus felul de
via-VA al Apusului, in care traim astazi in chipul cel
mai complet, Cit priveste macar imbrac'amintea si
locuinta. Negotul Europei are interesele sale ca
sa adoptam la vreme toate rafinariile, adesea orb
urite, costisitoare, netrebnice si nesanatoase, ale
unei civilisatii pripite, zgomotoase, aspre si tru-
lase, care n'are prin urmare numai parV bune.
Sa urmarim aid numal Infatisarea portului
femeiesc.

Doamna lui Mircea-cel-Batfin purta, de sigur,

vesmIntul imparateselor si innaltelor Doamne bi-
zantine sail slavo- bizantine. Si anumej cununita
cu mai multe ramuri ascutite, haina de desupt
croita larg, din brocard cu flori de our pe fond

www.dacoromanica.ro
 93

ros, verde sail brun, in deosebite nuance; ca po-

doaba a haineI acesteia d'intaiii, o dunga de fir
la git si o alba,. tot asa de late, cazind in.lungul
vesmIntuluI, a treia, in sfirsit, cu pete ovale co-
lorate, tivindu-i margenea. Une on dunga cea
lunge din mijloc putea sa fie lnlocuita prin mai
multe dungi paralele. Astfel Teodora, sotia impa-
ratulul bulgaresc Sisman, are cloud, dungi de fir
la mijlocul hainel, pe dnd alte doua se desfac
din niste cercurele de aur ce cuprind uma'rul de
jur imprejur. Ca si in vesmintul barbatilor, un
cerc de aur infasura, bratul, iar cel de la inche-
ietura mini se prelungeste dedesupt pang la cot.
Mantia e totdeauna de alta coloare si. primeste
une on si ea benzi de fir; fetele ascund minile
in aceasta mantie, pe chid ele apar in cealalta
haina la femeile maritate, fiind acoperite de mantie
numai de-asupra umerilor.
Acest costum, luat atunci, in veacul al XIV-lea,
odata cu eticheta sail ceremonialul, data, cu
limba de Stat si cu caligrafia, cu miniaturistica
si parte din sculpture, in sfirsit cu toata arta
slavo-bizantina, s'a pastrat fare deosebire in toata
epoca neatirnaril noastre, devenind pe incetul a
sfinta datina, care nu se putea clinti.
0 dvera de la Putna da unul din cele d'intaiii
chipurf de Doamne ale MoldoveI care se cunoaste
pang acuma. Maria, fiica luI Radu-cel-Frumos,
poarta tocmaI aceiasi cununa. Un val lung si
larg cade pe umeri. Mantia e Intocmai ca a lui
Stefan. E Inca ltata cu papuci rosil ca si sotul el'.
1 nelhisedec, In Reuista pentru istorie, arheologie f i Illologie, I, parted I.

www.dacoromanica.ro
 94

Pe un parete al bisericii Sfintuhil Nicolae din

Iasi, cladita de Stefan, sotia cea d'intaia a lui
Stefan, Ev1ochia, purta 1 cam acelasi vesmint, si
el se vede si pe stofa cusuta cu aur care era
menita sa acopere mormintul celei de-a doua
Doarrtn-e a. lui, Maria de la Mangup : de la cu-
nuna acesteia atirna niste podoabe in chip de
suvite.

imbracamintea Doamnelor muntene din acest

veac al -XV-lea Infatiseaza. deosebiri. Haina de
desupt e incretit'a fin, in, lung, si cam la mijloc
ea pare a se desface printr'o cusUurg la lat, for-
mind nu pieptar si o fusta. GTeof COrCei cu mac
multe ramurT, cle aur si margaritare, ajung aproape
pan& la umeri. Catalina, Doamna lui Radu-cel-
Mare, poart0; in zugaveala de la- Govora nun
Aral vargat ce se lase pe umere ; haina de de-
asupra e de brocard roSu. cu garniture de samur ;
cea de desupt e de aceiasi coloare. Aceasta mode
numteana, orientaM, a trecut si in Moldova si se
pastreaza .si pane la sfirsitul veaculdi al XVI-lea.
In ce priveste acum stofele ce se purtail pe
atund, ele Shit bine cuuoscute. Le aduceati Grecii
si Italienii cu postavuri rasaritene, , de peste Mare",
Ragusanji cari vindeati marfa de Venetia, adeca,
in rindul ii taiii, brocardul, apoi Armeni1 sl Nemtil
din Lemberg si Cracovia, Sasii din Brasov, Sibiit
si Bistrita.
Astfel, cit priveste cele doua d'iutait categoril
de negustori, de la dinsil se cumpara camha" ,

3 Bisorica a foot darimati pater.' a face loc unuf capriciu al d-lul Le.
comte du Noity.

www.dacoromanica.ro
 7
t

' v kkitk

er

Doamna Evdochia a Ini Stefan -cel-Mare

(zugraveala de parete la Sf. Nicotae Doninesc din Iasi).

www.dacoromanica.ro
 95

pe care Italienii o numiail camocato, stofa ce se

lucra in Rasarit, adesea cu flori de aur, cusaturi
cu fir sail, cum se zicea pe atunci, de sirma 1",
apoi alte stofe de matasa, precum si barhet, tafta,
serasir de aur. Cella lti vindeat postavuri flamande,
de Ypres si de Louvain, de Beauvais, sat ger-
mane, din Colonia, din Breslau, In sfirsit chiar
fabricate silesiene, care se chiama, de Cehia, flindca,
Silesia fusese reunita o bucata de vreme cu Bo-
emia Cehilor, si postav litvan 2..Sasii numiat In
veacul al XVI-lea calitatile co se desfaceat la
no': Scharlach adeca e'earlate; postav stacojit, Sta-
met, Beregammer, si. mai ales postavul &hay,
caruia si noi it ziceam Paz si-1 intrebuintam mai
des decit pe toate celelalte feluri Dintre lucru-
rile confectionate, nu aduceat decit pt1arii gata,
lucrate la el sat poate si In Apus. Vor fi samanat
cu caciulita lui Tepes in portret)il din Ambras,
pe cind palarile grecesti aveat virful innalt si
margenile marl, ridicindu-se tot mai mult spre
ceafa, precum sint acelea, foarte urite, care se
pusesera la moda acum citiva an' de zile. flame
croite veniau une on din Polonia, ca si nadragi
si poate camas', care incep a se intrebuinta, ca
articol de imbracaminte deosebit da haina, abia
In veacul al XIV-lea. Briiele lesesti erat mult
cautate. Sasii .mai trimeteat, dar numai ca dar
Domnilor si Doamnelor, evantalii de pene de paun.
Juvaierele si scumpeturile jucat un mare rol
3 Cf. tefulescu, Manastirea Ttsmana, ed. II-a, p. 49.
I V. I. Bogdan, Documente si regeste privitoare is reialiiie Teriti-Romet-
neti cu Brasovul pi Ungaria, Bacure10, 1902 ; edivia a II-a, 1905 ; forge, Bra-
goeu/ Rominii, Bucurestl, 1905.
Sosotell ardelene, to Apendice !a vol. XI din celectia Hurmusaki.

www.dacoromanica.ro
 96

In podoaba, unul mult mai mare si mai trainic

deCit astazi. Necontenit Domnii si Doamnele ce-
mail de la mestesugaril de peste munti pahare,
vase, nastrape, cesti si tot, felul de argintarii,
pentru podoaba si infrumusetare. Ca sa-si faca
eineya o parer despre boggia de lucrari scumpe
ce cuprindea casa unui om mare din Tara-Ro-
maneasca sail din Moldova la sfirsitul veacului al
XVI -lea, pe timp-ul lui Mihai Viteazul deci, ajunge
saiiasfolasca lista, in intregime pastrata a lu-
crurilor ce rainasera, in Tirol pe urma lui Petru
chlopul, , Domn muntean intaiil si apol Domn
moldovenesc pribeag. Cu ele se ImpOdobise Voda
si sotiile WI, Maria si Irina, ca si fiul domnesc,
Stefan.
Gasim in acest stralucitor pomelnic, din care
se desfac pare ea focurl de pietre scumpe si scin-
teierea laptoasa a margaritarelor marl, juvaiere
propriu zise, numite cele mai niulte In turceste:
inele, bilezicuri, zili flicuri, tercel unii barbati
GUM e Petru Cercel, venit. din Apus, purtail, dupa
moda de acolo, ei InsiI -cite -un tercel halhale,
gingire lanturi , neoghepurt, mutcale, timiruri,
ha-ngere eu pietre scumpe, paz,vaturi de cal, felegene
de aur, lefturi cu iamanduri" sou diamante, rubine
balw (balais), anaragde" nolmazuri" (tot dia-
mante), zafiruri", iacuturi", lanAuff sat lantu-
guri pe care, nu numal Doamnele, dar si Domini
le purtail la git pe .vremea lui Petru Rares, ca
un semn deosebItor al puterii lor, apoi: sinii,
tipsii, talere, chipuri de dobitoace si lucruri de
argint si our batut: soimi, cerbi, bol, corabil,
nastrape, sfesnice, linguri, cupe, teascuri, chiar
calimarl de argint cu cerneala", buzdugane, Cu-

www.dacoromanica.ro
 , g,

. fill le:
. ..6 pe r;r :"" '-
r-,t2",..4,
-. ,
2 . . 5ft
1 s'Al. ,r4,.,, .re. ,0,---_,

.,g. - ,4,,, ,,-...- --": ,.:A.:

it . . =. .1 ,, 0 . 44 --'1-#9-
k::..t ,,i :1 k.,--r 1. --.. L,

t
!;
=

t;a7g
. A

nt

t) 111 !I.!! 1,0='

Doamna Maria din Mangup, sotia lui Stefan -ce1-Mare

(perdea de mormint la Putna)

www.dacoromanica.ro
 j7

Cite cu tecI de argint scumpe, friie de matasa

cu lanturi de argint", friie de argint cu piru-
zele, scarf', sele, zalA,II tot de argint, aurite,
sabil de aur patrate". Intllnim perne cusute Cu
fir, cearsafurI cusute cu matasa, gugiumane sat
caciuli de sobol, caftane Imbracaminte tur-
ceased, de serasir de aur, camas): rosii ale
Doamnei", 15 cenghere muierestl", feregele de
catifea ale DoamneI", feregele de atlaz ale ace-
, dulame de atlaz si tafta" ale Domnulul
insusi, basmalute turcesti, fin lucrate. Tot asa
.

mese de cristal, oglinzi in patru colturi, cu cadrul

de matasa rosie si turcoase, iacinte si granate
prinse in aur, ceasoarnice care se atIrnati la git
si aveati forma unui ot, pecet,I, amulete, nastuff
de cristal prins in aur, Incunjurat de perle si pietre
scumpe", pang si verigi pentru picior, bratare.
Intereseaza In deosebi o scufie femeiasca cu
rose de aur si margaritare marl ", o scufie neagra
de catifea, cu margaritare marl si rose mid de
aur, pe care e prins un juvaier de aur, cu dia-
mante si rubine". Apoi surguciuri cu pene de
cocor, prinse in aur, garnisite cu margaritare si
rubine", podoabe femeiestI cu lanturI fungi si
margaritare ce atIrna de ele, pe care le intrebuin-
teaza femeile la cap" si Intr'adevar le poarta,
in picturile de la Arges, Ruxandra, fata lui Neagoe,
brlie cu turcoase, rubine si copci de aur

BucurestI ,
cum se vede una, minunat lucratd, in filigrand, de
Venetia, intre odoarele bisericif Curtea-Veche din
gulere cu margaritare pentru fecio-
rasul Domnulul ", ,,gulere batute in aur in chipuri",
cruel de purtat la git, cu chipul Maicel Domnulul
pe ele, degetare de aur", felurite haine de atlaz
si damasc, de brocard, toate in colon vii, ,scufii

www.dacoromanica.ro
 98

tmguresti" pentru Domni, mantaliturcesti, de sobol,

captusite cu rosu, manusi albe, galbene, care se
aduceat din Ardeal, si cite altele asemenea cu
acestea.

Aceleasi elemente ca in imbracamintea barba-

tilor se intilnesc in imbracamintea femeilor si mai
tarziii. Pe la 1600 ele mai purtat, supt coroanele
Doamnelor chiar, valuri ce acoperiati capul si
.Cadeati pe umeri astfel e zugravita Maria, mama
lui Ieremia Movilaf la Sucevita I si rochii de
brocard cu dungi de fir la git si pe- margenr.
Elisaveta a lui Ieremia-Voda are coada de par
sloboda pe spate, acea coada, pe care, in clipa
prinderil de Turd*, Doamna a inchinat-o acelei
ctitorli a. sale unde se afla si acum. Ea poarta
caciula, doua rochii una peste alta, cea de dea-
supra cu podoabe de blana, siraguri de marga-
ritare, nasturi cu pietre scumpe, ca in chipul,
cusut, al unei femei din neatnul1ui Vasile Lupu,
chip ce face parte din zestrea Trei-Ierarhilor.
In imbracamintea Doamnelor din a doua ju-
matate a veacului al XVII-lea nu e nimic- schimbat
decit inlaturarea cerceilor celor mari si hainelor
incretite. Altfel aceleasi radii lungi, aceleasi
mantii de brocard si atlaz. Coroana dispare insa
si din icoanele de ctitor, si in locul el' se vede,
la Cetatuia, de pilda, care ni arata cum se im-
braca Anastasia, frumoasa Doamna a lui Duca,
si fetele ei, o palariuta de blana, joasa, cu el-
1 Chipul Doamnel si al feel lul Petra chiopul din mingstirea Galata (in
Hartauzaki, XI) sint prefacute. Doamna, fart coroana, are v &1 pe cap, felt o
caciulitit cu pene.

www.dacoromanica.ro
 __.- - .....te.
-,....,,,,z,g ::.--e,..,
.,.-.
01-, clii 11 hi
k illYTIdiliffirri.""u
.v.6'

r
"., t.
El

4A

Preda Brincoveanu cu sotia, Pc 'tuna fiica, Anctqa i fiul, Papa

www.dacoromanica.ro
 99

teva pene de strut formind surgucit. Cind Doamna

vine la biserica pentru o serbatoare mare, ea
poarta rochil care, prin bogatia blanurilor de sa-
mur i numarul cel mare al. margaritarelor, ru-
binelor i altor juvaiere, pretuiesc 400.000 de scuzi
de aur, adeca de patru on tit nasturii 1ui Voda.
Sotiile boierilor celor maxi ai Sfatuluf se intrec
prin hainele for prea-frumoase, impodobite cu
lanturY de aur i blani de cacom 1".
Stofa ce se punea in noile veminte din vea-
cul al XVIII-lea era canavatul de fabric& italiana
(canevazzo), postavul obinuit, matasa, atlazul.
Colorile erati numite tot in cuvinte turce01: ghiul-
ghiuli4 = rose ", twrungill = , orange", alegea =
verge", . a. Terminil de croitorie erati luati si
eI din aceasta limba: astfel, dintr'o blana de sa-
mur se puteati face /imU; se alegea din so-
rocul" de blana paceaua, piciorul, pentru anumite
podoabe. Nasturil de matasa cari Incheie uncle nu
se pune nasturele de metal stump cu pietre, se
zic ceapraze, de unde acel care pregatete astfel
de lucruff de galanterie e cunoscut de acum in-
nainte supt numele de ceapnizar.
Pe cap, Doamna Maxim a BrIncoveanulul, cele
epte fete ale el, jupanesele i jupanitele pun lese
de margarita'', care in banif de aur podoaba
de cap a fetelor sati. valurile, valiturile" vechi,
prinse in ace cu gamalie pretioasa. La serbatori
marl ele obisnuiesc islicul pe care-I cunoatem din
zugraveala de la Cetatuia , in care surguciul
de pene e tinut prin flori de pietre scumpe, avind
1 Calatori, ambasadort si mi5ionart, in aBuletiaul SocietAtil geografleea,
sem. II, 1898, p. 78 din tiragiul aparte.

www.dacoromanica.ro
 100

una mai frtimoasa decit celelalte ca Pinta. Haina,

de desupt se chiama zabun, data e lung, iar,
dada tine loc de pieptar, ghiordie. Numele cele
vethi, pastrate in Moldova, mai putin larImita
de moda,. slut sucna si timbar. Cea de de-asupra,
e tot dulama. Stofele slut orientale sat venetiene
(pe atunci se zice: venetice) : lastr5 usoara si
grea, sarasir, sahmarand, canavat, Cabin, hatai,
belacoasa, tertanel, sandal de Venetia, atlaz, mai
ales florentin, tafta leseasca (Intrebuintata mai
mult la captuseli). Rochiile Sint impodobite cu
copci, zise si capataie", cu flori de fir si de
matasuri, cu sireturr, cu vechi nasturi scumpi de
rnargaritare. Blanile, fora deosebire de anotimp,
hakes tot asa de .mult; samurul ramlne cea
d'intait printre ele, paceaua sat pintecele de samur
on de sobol, dar pe ling& isul at pret risul
si jderul. Un brit incinge mijlocul, si toata bo-
gatia vechilor juvaiere: cercei cu picioare" si cu
ncasutele", lanturi, lefti si. leftisori, salbi, bratare,
paftale stralucesc la lumina soarelui sat a far.
cliilor.

Pentru noul veac, al XVIII-lea, pentru a doua

jurnatate a lui, in biserica bucuresteana a Icoanei
femeile at rochii largi cu flori, un guler alb ras-
frint, precum si bendite de galon aurit In jurul
gltului; un colan de. blana se prelungeste 'Dana
la mijlocul strins cu o cingatoare de paftale
scumpe,discuri de our sapat legate intro din -
sole; pe cap ele poarta o c'aciulita de postav,
&re, asezat pe coditele Impletite ale parului,
prins printr'un galon cu flori vesele si av/nd la
o parte o stea de margaritare sau pietre scumpe

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 101

cu multe ramuri. Fete le at in cap tot caciulite

de acestea, dar fara o asemenea stea, pe cind
baietil apar cu fesisoare, ca si ale boierinasilor
negustori.

Moda noud, europeana", Incepe prin anii 1770-

1780, sail chiar ceva mar tazzit, in vesmint ca
si in locuinVa.
Pe la 1780, Doamna unui om 34a de luminat,
asa de innaintat" ca Alexandru Ipsilanti, 0,-
seste hazliil sa-si schimbe o clip& hainele cu ale
Sasoaicei so#a lui Sulzer, cunoscutul calator prin
par* noastre. Calatorul Petty, care veni la not
pe aceiasi vreme si vazu un bal la Bucuresti,
nu spune despre nicio rochie europeana ratacita
printre cele bogate si stralucitoare ale Rasaritului,
ci numal de toalete dupa datina greceasca" si cea
romaneasce. 0 doamna englesa, care vazu Bu-
curestii lui Voda Mavrogheni si fu primita cu o
deosebita cinste la Curte, Lady Craven, vazu in
camarile Doamnei numai persoane grecesti cu
turban si o fata de boier romin cu o 'Alan
de samur foarte innalta, prinsa in dosul parului,
care era ridicat drept in sus, peste un fel de
legatura sui4ire" : era fata vestitului Ban Du-
descu. In sfirsit un Germano-Rus, Struve, care
trecu prin '9erile noastre la 1793 nu gasi nici
el la un nbal al CurVi." din Iasi decit focurile
diamantelor si apele margaritarelor, iar nu si co-
chetaria, Inca necunoscuta la nor, a costumului
apusean din gatitul veac al XVIII-lea.
data on inceputul veacului al XIX-lea si fe-
tele din casa cinta din piano si din harpa, cum_

www.dacoromanica.ro
 102

le-a auzit calatorul frances Lagarde, putin in-

nainte de 1821, in casa celui din urma dintre
Brincovenif din ramura veche, Mare le-Ban Gri-
gore.
Aceste cintarete de salon, care Impodobesc ,,ba-
lurile", de acum innainte mai dese de clt or'I-
unde aiurea, poarta pe atunci parul ridicat sus
si anglaisele", buclele lasate sa at'irne lmga
urechl, ale domnisoarelor din Europa. Fara sa pa-
raseasca misazile de blana, obisnuite si in mij-
locul verii, ele se Imbraca in rochil de stoca
noua, de coloare deschisa, rochil rose, albastre,
foarte infoiate, cu minecile umflate, asa cum
se pot vedea in portretele ctitorestI de la Schitul
Icoanel, la BucurestI. Femeile maritate pun salmi
si valurl de dantele pe cap: fichu-ul frances in-
locuieste pe incetul paceaua de samur, salvarii
si cipicii turcesti, cusutI impreuna, au fugit de
mult Innaintea botinelor, ghetelor Invingatoare
(ghete = guetres). Numal barbatil merg Inca, maret
In rochii ra'saritene, blanite si acoperite cu bla-
nuri, avInd pe capul ras turbane de sal, puse
cochet la o parte de eel tineri.
Ce vine actin nu mai intereseaza pe acel ce
cauta in trecut originalitate, traditii, coloare lo-
cala si frumuseta speciala, dupa tern si dupa
natl.

www.dacoromanica.ro
 IV.

FEMEILE ill. VIATA SOCIALA A

TRECUTULUL

www.dacoromanica.ro
 N'avem nicio lamurire despre cele mai vechi
timpuri ale vietdi publice la noi, dar putem spune,
dupa asamanare cu alte societati si dupa, ceia ce
putem observa de-a dreptul mai tarziii, ca situatia
femeii nu samana Ai de putin cu aceia din
societatile de nemiscata demnitate, de ferire
sfioasa a lumii bizantine.
Gineceul e inteadevar unul din pacatele cele
mai marl ale civilisatiei bizantine. Femeia nu e
pretutindeni, pentru a da vietii social elastici-
citate, discretie, stralucire. Nu: ea nu va sili prin
autoritatea gratiei sale pe invatat a nu se pierde
in amanunte, care nu privesc decit pe foarte
putini, a nu latrebuinta o limb& greoaib care
miroase a atelier, a nu face critice mare si
grosolane care arata totdeauna pe acel care stie
de prea putin timp un lucru si e prea fudul de
aceasta; ea nu va deprinde pe razboinici cu buna-
cuviinta a pacii, nu va pune pe omul de Stat
in cunostinta uaor realitati care nu se vad in
locurile de adunare, in locurile de lupta ale par-
tidelor, realitati de bunatate si de mila, ea nu
va invata pe barbati a se privi intre el cu alai
ochl decit aceia cari vreafi sa impuie si sa su-
puio; ea nu va fi lasata sa acopere aspra reali-
tate cu suptirea pinza albastra a unei ilusii, a

www.dacoromanica.ro
 106

unei prefacatorif sa zicem de impaciufre si

Infratire. trite roabe, la lucru; Intro acelea,si
roabe, Intro negustorese venite din afara cu tot
felul de stir' si de intrigi, la clevetire si lone,
asa se imparte viata femeil in aceasta civi-
lisatie gresita, care a inceput cu despretul femeii
pentru ca sa aiba, la urma barbatI din sufletul
carora perise once urma de barbatie.
Alt caracter al vietii sociale bizantine e lipsa
de noutate, de spontaneitate, de originalitate,
Intepenirea in forme sea al caror inteles a
perit de mult si al ca,ror folos n'a existat poate
niclodata. Ea In latura de la o bucata de vreme
tot sufletul; cine-1 are, trebuie s se tie la o parte,
cad. ar putea sa para ciudat, eat crescut. Ace-
leas' gesturI, aceleasI vorbe, acelasI zimbet la ace-
leas' Imprejur'aff si in aceleasi ceasurt Pare ca,
nu sint oamenl vii can se cauta pentru im-
partasi prisosul vigil sufletestI, pentru a-si desa-
virsi astfel educatia, ci preotil formalistI a! unei
religil In care nu mat credo nimeni si din care
n'ar ramlnea chiar nimic data s'ar duce si ritualul
sfint.
La no', din potriva. lntr'o lume de fapte in-
draznete si de vorbe hotarlte, tar', crude, traiul
acesta nu e bizantin in nimic. Innaintea noastra
n'avem sfinte mumil, legate cu panglicile conve-
nientelor si formulelor, ci oamen1 neobisnuit de
viol, de nestapinitI in miscall, de slobozl in Cu-
vinte. Nu e niciun colt de taina, undo sa se as-
cunda, sfioase, femeile. Din potriva, Doamna se
amesteca in toate si, Cind Domnul cade, ea e
gata sa, joace rolul lul. S'a vazut ce femel au
fost Despina luf Neagoe, Elena lul Petru Rare

www.dacoromanica.ro
 107

Chiajna lui Mircea Ciobanul, Ruxanda Lapusnea-

nului, pentru ca sa vorbim numai de cele mat
vechl. E o viata tinara care zbucneste, naiva si
cruda, pretutindenea.
Serbatorile cele marl erail ale Bisericii. Doam-
nele si jupanesele isi aveati locul for hotarit, la o
parte totusI, undo nu puteat razbate usor privirile,
supt umbra vre unui cafas, de sus, catre care
ducea de multe orl, cum se poate vedea si azi
la Biserica Domneasca din Tirgoviste, si un drum
deosebit, ascuns de ()chit multimil.
Altfel petrecerile cele mat dese ere' teraneste
iarasI Urine cele strasnice. Cind Mihaiu Vitea-
zul cuceri Ardealul, se vazura astfel la Ba", lgrad
ospete cu Mitropolitil si boierii eel marl, care
tineat noaptea intreaga si rapuneail pentru citeva,
zile pe acel ce luasera parte la dinsele. Fireste
ca jupanitele si Doamnele nu se amestecat la
aceasta mare bucurie a barbatiIor. Mihaiu IS116-
sase Doamna in Cara si se mingiia impotriva po-
vetelor Bisericii cu o prietena, sotia lui Genga:
linga el se afla astfel, fara sa se pomeneasca
mult de dinsa in mersul furtunos al vietil de
Curte, aceasta Doamna." Velica si sora ei, Zam-
fira, fete ale Vornicului Ivan si cite alte sotil de
bdiert 11 intovarasisera, Dar acestea din urma si
tovarasele for din Cara stateati acasa, fait paza,
bizantina de alminterea, tesind la furca, intro roabe,
visuri de fericire in clipele strasnice ale razboiulul.

Cu putin timp innainte de Mihaiu, domnia in

Tara-Romaneasca acel Mihnea-Voda care s'a turcit
in 1591 si a lamas in amintirea neamului ca

www.dacoromanica.ro
 108

Mihnea Turcul". Mama luI, Ecaterina, Levantina

din Pera, pe care am infatisat-o intr'un capi-
tol precedent, purta epitropia, si avem de la
dInsa, printr'o intimplare fericita, scrisori in-
dreptate catre o sora a et de lege catolica
si care se facuse calugariVa in insula Murano,
de ling'a Venetia. De aid se vede viata de
Curte, in adevar, dar cit e de saracacioasa!
Ling& Doamna se afla Inca sora, Lucretia, mari-
tata cu un Grec, si cele tree fete ale acestuia, una
purtind numele romanesc de Palma; mat tarzit,
Mihnea-s1 aduce ca Doamna pe Rominca, Neaga,
si copilul domnesc Radu se juca prin incaperile
intunecoase ale resedintei; femeie iertatoare, Neaga
se Ingrijia ca o mama de un alt Radu, fecioras
nelegitim al satului et.
Levantine le, deprinse totusl cu viata moroca-
noasa din Constantinopol, gasesc pe cea de la
not si mat nesuferita. Oamenil li se par inchist,
stapiniV de prejudecatl. Singura bucurie o au
cind soseste ceva din Stambul sail din Venetia:
lucruri de gateala, peril si altele ca acestea, In
schimbul carora trimet blani, bogasii, lighene de
araina, plapome, pine de in, marame, batiste.
Odata Mihnea, Inca un, copil atuncea, cere a
i se trimete dot catel de rasa apuseana, ca
sa-sl treaca vremea cu dinsii. Alta, data trimesul
surorif Marioara aduce doua card, de sigur ita-
lienestt pentru care se mulVameste in deosebi.
Necontenit grijI de bant cu Turd, Evret Grecl,
sari -s1 cer datoriile, si amenintarea vesnica a
maziliet Aceasta Cara nu e mostenirea noas-
tra", suspina ()data Ecaterina: azi sintem, si
Mine nu sintem, dupa voia luI Dumnezeti, si

www.dacoromanica.ro
 109

ne aflam in mina Turcului, i nict not nu stim

unde vom fi pana la capat". Si iata ca, in ade-
var, peste citva Limp, nenorocirea maziliet arunca,
precum vazuram, pe bietii oameni tocmat in Ro-
dos, linga Asia, apot pan& la Tripoli, pe coasta
de Nord a Africet!
Inca odata, ar fi insa cineva foarte gresit daca
ar crede ca, afar& doar de asemenea imprejurari
triste, totdeauna si in toat,, imprejurarile Doamna
se ascundea, era snit& sa se ascunda ort era
mat bine, dupa dating, sa 'Amin& ascunsa. In unele
imprejurari ea era datoare sa se amestece, sa, in-
tervie, fiind vazuta slobod, vorbind, hotarind si
poruncind. Anume, de cite oil sotul et era dus,
in cercetarea terii, in primblari, la hramuri, in
calatoril sat in razboaie si nu numia cum se
facea de sigur mat totdeauna in lumea cea mai
veche un ispravnic de Scaun ca s tie tam;
sat, chiar dud it numia, dar nu intelegea sari
lase puterea deplina on nu-1 credea potrivit pentru
a represinta Domnia in toata maiestatea et, Doamna
Linea locul Domnului.
Avem astfel porunci iscalite de Doamna Eli-
saveta lut Ieremia Movila, de Safta lut Gheorghe
Stefan si chiar de pasnica Doamna batrina a be-
tivului Dabija-Voda. Ele se indreapta cake dre-
gatori i dat marturia unel judecati Indeplinite.
Spun tine e sotul, de la care li vine toata pu-
terea, dar fac sa se scrie cartea domneasca in
numele lor. Dedesupt nu e pecetea Domnului,
ci mica, delicata pecete de inel a Doamnet, care
e de fata, asculta, si, dupa sfatul ce i se da,
dar se dadea i Domnului, hotareste.

www.dacoromanica.ro
 110

Am vazut ce spunea Ragusanul din slujba lui

Mihnea-Voda despre multa grija ce o avea la
1587 cu judeteele" Ecaterina, mama tinarului
Mihnea-Voda. Acesta nu era atunci, bine inteles,
un copil: insurat, avind dal fii, el trecuse de mult de
vrista majoritatil" domnesti, si totusI Joan Marini
de' Po li spune limpede ca hotaririle se dab, dupa
imprejurad, si all aceias1 putere, si de Domn si
de mama sa. Probabil Ca , de oare ce Ecaterinei,
ca si sotulul el, II placeati mai mult decit vechea
Tirgoviste Bucurestil Gel' nal, unde parechea dom-
neasca a facut si o biserica si unde a lasat sa
fie ingropata Impreuna si cu o Domnita Elena,
care e poate fata lor, maritata cu Ivascu Go-
lescu, si apoI un Vlad, fib al lui Mihnea, deci
nepot al lor,mama judeca aid, iar fiul la 'Dr-
goviste.
De un interes deosebit e aceasta porunca a
Ecaterinei-Dafina, Doamna lui Istratie-Voda Da-
bija, plecat la oaste. In ea Ecaterina se indreapta,
nu catre un boier, cum, in locul ei, ar fi Mout
sotu1 domnesc, ci, ca femeie, catre alta femeie,
catre sotia dregatoruluI pe care porunca it pri-
veste: ,
Doamna Ecaterina a dumisale lui Io Evstratie
Dabija Voevod, cu mila lui Dumnezeil Domn al
.terii Moldovei, scriem Domnia Noastra la dum-
neaei la Paharniceasa-cea-Mare, sanatate. Mai
Intaiti facem stire dumitale sa certi feciorii si sa
li dal grija sa nu imble banind vinul Armenilor
sail Jidovilor, ce foarte sa li dal invatatura sa,
lmble cu isprava, ca acme iaca nu iaste ca an
yin mult, sa nu se bage seama, ce acum iaste
yin prea putin. Ded sail fie si dumitale aminte

www.dacoromanica.ro
 111

si sa dal certare feciorilor sa, nu se ispiteasca,

sa baneasca vinul, ca, data vom intelege ca s'aii
cheltuit nescari yin, vinul omului aceluia it vom
face yin domnesc, si pre feciori IT volt pune la
inchisoare, 'Jana a veni Maria Sa Voda. Aceas-
ta -ti facem stire dumitale, si nime sa, nu inceap a
a culege pana nu va veni omul nostru acolo.
Doamna a voit. In Iasi, anul 7172 [1663],
Septemvri e 27.
La dumneael, la Paharniceasa-cea-Mare, sa se
deaie. "
Astfel de drepturi, pe care le gasim, de aide], si
la Marghita, vaduva lui Simion-Voda si mama lui
Gavril, Domn al Terii-Rornanetr, se explica prin
continuarea starii de lucruri din timpul minori-
tatii fiilor.
Doamna era, intfadevar, regenta de drept, si,
on de cite on putem urmari dupa izvoare, se
vede ea, era asa. Precum s'a spus si mai inna-
inte, ingrijirea intregil mosteniri de catre vaduva,
era un drept al ei, dupa obiceiul pamintului.
Aceasta insa numal cind, neaparat, mama era
sotia cununata in biserica, innaintea tuturor, si
privita cu tot respectul cuvenit unei Doamne in
timpul stapinirii aceluia care, ducindu-se, lasase
Scaunul got Femei care, chiar find de neam
bun, nu fusesera Doamne intre altele si mama
lui Stefan-cel-Mare, poate, si de sigur mama lui
Mihai Viteazul nu puteat avea ingrijirea poli-
tica a tetii. Ma indoiesc dac6. s'ar fi recunoscut
acet drept unei femei luate intr'ascuns de vre-un
Domn care nu indraznia, totusi, pentru o obirsie
din Gale afara de modesta a iubitei sale, s'o in-

www.dacoromanica.ro
 112

latiseze in vesmint de mireasa innaintea tu-

turora.
Se cunoaste bine un astfel de cas. E al lui
Petru Schiopul, Doran al Moldovei, a arui sotie,
Irina, nu se putea vadi ca Doamna, dup5. Insusi
textul cartil de nunta, decit atunci cind pasul
pribegilor domnesti ar fi trecut hotarul terii.
Bietul Doma e vaduv, o roaba i-a dat insa un
frumps flu pe care 1-a botezat Stefan-Voda, si-1
iubeste din toata inima. Innainte de a _fugi din.
Cara, Domnul o iea de sotie, dar pe ascuns de
boieri si numai innaintea citorva credinciosi. Dup5,
care sale cu biata lui mina nedibace un act de
marturie, pe care trebuie sa-1 traducem aproape
pentru a-I intelege:
Ai 7099 (1591) tuna Ghenar 17 zile, Dumi-
neca sara, 8 ceasuri, ne-am cununat cu muma
lui Stefan -Voda anunie Irina Botezata. Adevar
am zis: pana Sint in Cara, sa- nu se spuie cuiva
sa stie toti, sa fie ascuns; sa nu stie nimele din
ca.sa. Tar, data voit iesi in alba -tara, atunci sa
stie tog cum Ca cununag sintem. Sa stie tog.
Am marturisit cu adevarat. Martuji: Mitropolitul
Gheorghie_ din Suceava, si episcopul Ghedeon de
kadauti, si Anastasie egumen de Galata manas-
tire,,sl_Stroici Logofatul -cel -Mare, si teremia Vor-
nicul,. si Andrei Hatmanul, si Gheorghe Hatmanul,
CamaxaSul Hrisoverghi, si Camarasul _Gheorghe,
si Vasile Paharnicul; si alti Multi tcare] nu este
pus numele lor. Sa stie toti. Am sods cu mina
mea, si am pus pecetea noastra, mai mare, mar-
turie, sa se stie. Io Petru Voevoa, Gheorghie
Mitropolit Movila "
In adapostul din Tulin, linga Viena, ca si in

www.dacoromanica.ro
 o
q
L.

Coamna lui Duca-Vocla, Anastasia, cu sotul si fetele el, la Cetatuia

(Impel lug).

www.dacoromanica.ro
 113

acela din Innsbruck, din Bozen, si alte femei

vin cu Domnul, amestecindu-se acuma slobod cu
cele din partea loculut
E sora lui Petru, Alexandra, soda lui Gheorghe
Camftasul, e nevasta nepotulul Gheorghe Hat-
manul. Mai sint si altele, dar mai ales una inte-
reseaza prin ciudata el situatie. Domnul, batrin,
bolnav, ratacitor si schiop", isi luase in casatorie,
cum am vazut, tiitoarea, si prin aceasta el se
crezu in drept sa-sl aduca o alta. Intre tovarasii
sai de pribegie este si Cerchesa Maria, care, fata
de slabul Domn si de blinda Doamna, juca adese
on un urit rol de capetenie.
Pentru veacul al XVII-lea avem destule izvoare
cu privire la ceremonialul serbarilor bisericesti.
De Boboteaza, Doamna 'nu primeste linga sotul
el darurile obisnuite, dar in ziva InsasI a serba-
toril ea, si, intimplator, Domnitele leaf' parte la
slujba laolalta cu Domnul si barbatii din familia
domneasca. Vine si se duce, flea a vorbi, fara, a
face cu mina alta miscare decit aceia pentru
semnul cruel Nu se putea lauda nimeni ca ar
fi auzit un cuvint din gura care trebuia sa ra-
miie, dincolo de hotarul iatacului, muta.
Ca un semn de ridicula lipsa de crestere si
neingaduita alintare s'a socotit la sfirsitul yea-
cului, cu un Domn asa de slab cum era Con-
stantin Duca, strigatul de minioasa ambitie, de
sfidare dureroasa al sotiei lui, Maria, fata Brin-
coveanulul, in ceasul mazilirii lui si iesirii din
Curte, ca teal ei, bogatul bogatilor, va pune
punga de punga" pang la Stambul si se va in-

www.dacoromanica.ro
 114

toaice din not Doamna, spre a face sa inghete

pe aceia, barbati si femel, can acuma indrazmail
un zimbet de rasbunaloare bucurie
Si tot in acea atitudine de maretie tacuta,
nemise-at-a, se vede Doamria la Pasti, la Craciun
si in celelalte isle mail' ale Bisendf La ospete
nu-I be si pentru dinsa In odaile de spre
Doamna", uncle e si o curte deosebita, cu oas-
pet' deosebiti, acolo sta sotia stapimtorului, cu
-fetele, en copii1 nevristmci, incredintati, pang
foarte tarzit, marnei, si cu fetele din casa caie
sir* de cele mai multe orl, de neam mare, bu-
curoase de o astfel de cinste, cu femeile din bo-
lerime, poftite, din prieteme mai mult deeit din
datorie, la mincare impieuna cu Maria .Sa
La petrecenle mtime, de famihe, cu glume groase
sl farse cam triviale, In care Tiganl spoiti cu praf
de carbune sint pusi sa apuee cu &Or bani
din lama, nu rid sz Doamnele si Dommtele ala-
-burl cu barbatil Cu atit mai putin cind, mai
tArziti, comedia necuvuncioasa a caraghiozului"
oriental, incaputa aim' in gura si mai putin pa-
zitA, ar Tiganului, serveste pentru distractia Curtii
Primblarile slat, de sigur, ingaduite Si la
Constantmopol, in caice inchise sail in trasuri
,cu geamuri marunte, acoperite cu scumpe pm-
(Tele groase, treceat pe strazile, golite anume
pentru aceasta, Sultana Valide, mama Impa-
ratului", Sultana Hasechl, roaba favonta', sotia
numbrei lui Dumnezeti pe parnint", Sultanele fete
cadine Ba Mar, dmcolo de ziduri, la Apele-
Dulci, pe clnd (Damen"' negri ai lui Cizlar-Aga,
Aga fetelor", un Abisiman ca abanosul tine lu-
mea la nemargeruta departare cuvemta, perso-

www.dacoromanica.ro
 `' M ;AV"-

7 a
.17 ,... Gd
'4 14

,, , ,, -.'
?

? r 17r. '11 '''' ; _- ... -,r,

.
'
fail "
'iel .:?,''' 7.': ..
,,j1
N..
wi..;
..4i.
''L CS)
,,..,,4,.,
-P. T,J .r.,.1 , .., w.t.41-40161.
,4!1 Ji . ' -. .1, '1
I, ' ?., ;VII'',

vi
,- .
di ' e '
a

O." d.' r

Port din reacul al X. II- lea

(ntpdneasii din familia Cantactizino).

www.dacoromanica.ro
 115

nalul femeiesc al Curtil lasa in jos valurile, pe

vremea aceia cu totul nestravezil, si se zbegu-
ieste cu bucuria unor copiI nest'apinitl.
Cu atit mar mult trebuia sa, se petreaca asa
ceva la poi, unde moda de Tarigrad nu putea
sa inlature cu totul libertatea primitive a dati-
nelor romanostI.
Dar, cu carata domneasca, cu siimeni, si cu
vornici, si cu comisl, pe ulita, la feredet, si pe la
manastin, si pe la vii si primblari", avind in
urma jupanesele, carora li ImpArtia, ca multa-
mita pentru petrecerl, darun, canavite, bela-
coase", mergea numar Doamna, Domnitele IA-
mIind totdeauna acasa, ca once fata cum se
cade.
Un singur scandal public s'a petrecut: cu ba-
tit-1u' Grec Dumitrascu Cantacuzino, Domn al Mol-
doveI, care scotea, ziva 'n amiazazi mare", cu
astfel de alaiun Doamna fiindu-I la Constantino-
pol pe fata unei Jachierite de pe Podul-Vechiii,
anume Arhipoaie, iar pe fata o chema Anita".
Neculce batrinul, care a vazut-o in tinereta 14
stie ca purta salbI de galbeni si haine de sah-
marand si slic de sobol si multe odoare", ba
Inca, fiind poate printre aces can rivniat la pe-
trecerea Maria Sale, cind o Linea in brat& de
o saruta", el inseamna ca, numita Anita, fata
Arhipoall de la Podul-Vechit, era tInara si frd-
moasa, si plina de suliman, ca o fata de rachi-
eta", iar el, Maria Sa, de batrin, dintl in gura
nu avea: dimineata 11 Incleia de-I punea in gura,
lara, seara 11 descleia si-I punea pe masa".
La sosire de Domn not, se potriveste asa Inc%

www.dacoromanica.ro
 116

Doamna s soseasca totdeauna citeva zile mai

tarzit, si o primesc numai jupanesele, dudnd-ct
drept la oclaile ce-I slut pregatite, la o parte in
cuprinsul curtil.
La nuntI insa, datina romaneasca ingaduie
jupaneselor sa fie de fata cu sotil lor, chiar si
la jocurile pehlivanilor hindil-harapi". Nuna, in
trasura cu sese cal, aducea.acasa la mireasa fete,
dar numal din cele mai sarace, pentru hora. Un
lung vat de matasa inflorita acopere fata miresel
clnd nuna o duce de mina Innaintea viitorulut
sot si i se cinta obisnuitul
Lado, lado, nu mai plinge,
Ca la maica-ta to -oill duce
Cind o face plopul pere
Si rachita micqunele.
Nu se putea Intimpla niciodata Ins ca femeia,
din boierime, necum odrasla domneasca, sa iea,
parte la dantiul calauzit de vre-un Vornic batrin,
cu toiagul, care, pornind din Curte, ajunge pana,
in strada.
A doua zi, pentru mireasa usa s'a inchis, si
viata cea noua incepe numai dincolo de dinsa.
Veacul al XVIII-lea singer, cu influentele sale
apusene, venite de-adreptul la not sae prin lumea,
de negustori, dragoman' si ambasadori din Pera,
Constantinopolei, Incepe era unel vieti visibile si
auzite a femeilor. Ofiteril strains, nemti si rusl,
smomira o lume care se temea de dinsii mai
mult decit u admira, la balurile for de moda fran-
cesa.
La 1784, un calator, de neam nesigur, dar

www.dacoromanica.ro
 117

care scrie In frantuze0e, Petty, cunoscut al poe-

tului Vacarescu, petrecu citeva zile la Bucuresti,
i el povesteste. astfel cel d'intait bal romanesc,
romanesc curat si nu rusesc sat nerntesc, dat
de ofiteri strain pe pamintul nostru despre
care avem stiinta p5,n5, acum :
Jeri seara, am fost la un bal dat pentru
nunta unui boier. Sala era plina de lume. Erair
multe doamne imbricate greceste si romaneste,
kateala for era foarta begat& si bine Impodobita
cu diamante si alte pietre scumpe. Totul irni
pare o magie. Totul era pentru mine o alta lume.
Fiecare lucru era not, si mi-a placut. Nevasta
mea si flea au jucat menuetul si apoi cadriluri,
destul de rapede. Pot sa to asigur ca nu ma
puteam Linea de ris vazind pe domnii ceia, cu
barbile lor, siliti sa, urmeze dantul dupa masura
pe care o dace s4a mea. La 'Irma, Grecoaicele
se incalzira asa, inch puteat sa joace ca En-
glesele. Totul era vesel, totul in deplina intele-
gore. A fost un supet, si apoi s'a inceput iarasi
balul, care a tinut pana la miezul nor4ii."
Astfel de constatari fac de acum innainte toti
calatorif ce vin pe la noi.
Pe vremea ocupatiei austriace de la sfirsitul
veaculdi al XVILI-lea, un Mater fiances, Salaberry,
gaseste la Craiova fernei imbricate turceste", cu
par scurt, nepudrat ca in Apus, infasurat Intr'o
,,bucata de stofa neagra sat rosie", cu nghirlande
de flori sat numai buchete", ba une on cu dia-
mante prinse in aceasta pieptanatura. Vazu rochil
largl, picioare desculte strinse turceste, pe cind
papucil m'arung asteapta jos innaintea divandul;
minile tin matanif de margean sat de chihlimbar.

www.dacoromanica.ro
 118

"*i s'a parut ca ntoate aceste Grecoaice (sic)

aveat ceva melancolic, pornind din cautatura
pierduta, care cede aa de bite ochilor negri,
Indulciti de lungi pleoape". La petreckea Vistie-
rulti, , jour d'assemblee", nvenirai sotille boie-
rilor, ca o ceata de pisici de toate colorile, gra-
madindu-se, cu picioarele strinse, ling& cele venite
irmaintea lor, i toate aceste capete pieptanate
cum am spus mai sus, apropiind in tot felul flori
sat pietre scumpe, format ca atitea policandre
aprinse".
Trebuie sa recunoatem insa ca, acasa, la el
coafurile, purtind pe dinsele tot ce se poate spri-
jini pe 6 mass& de par fals batut cu pudra, nu
erat mai putin ridicule, si cel putin ridicolul de
la noi era imprumutat de acolo.,
La coala Ursulinelor din Sibiit, incepeat say
vie, pe la 1800, fete de boieri munteni, in rochil
de ,,tulpan" i in gevrele", impodobite cu aluri
nchismerli", din care se faceat darnri i vre-unei
maice catolice, vre-unei nmater" care se ingrijia
In deosebi de progresele colaritei din Valahia",
Manta se prefacea rapede in Mimi, urmind ins&
i mai departe a face mutre, a pill i a minti,
a se murdari i strica hainele, a da cu picioa-
role i coatele, a batjocuri, a tipa ca la Tigance
i chiar a se tavali pe jos. Calugazitiele-i puneat
corset, cad avea altfel, dupa, parerea lor, nun
pintece enorm", o invatat frantuzete i nem-
tete de la colegele unguroaice, ngrosolane",
scrie o profesoara, deprindea i ceva ungurete
i -i dadeat lectiile de nclavir i jocuri", pe care
tmbuia sa be nmetahiriseasca" neaparat, i de

www.dacoromanica.ro
 0,, tido eiorrailio
nayifitt Lg,
6

111011 11111111111111111111111111111111111,
7."
--.
A 6
dr.

imbricaminte femeiasca pe jumatate dupa moda apuseana pe la 1800.

www.dacoromanica.ro
 119

,cusatura". Trimetind galbenl si saluri, tata,

de-acasa cerea ca ,broasca" lui s'a, fie ,otdirmuita"
bine, asa incit sa paraseasca ()rice narav firesc",
acesta fiind si scopul pentru care o Instreinase",
ca sa se poata nindastula da bucurie, auzind
ca o lauda lumea d'a procopsita si impodobita
cu toate cele bune lucruri" ; nemteasca nu e d@
atita ananghi", nungureasca nu face trebuinta"
dar fara frantuzeste" si fara clavir" nu se
poate ,politefsi" cum se cade o fata de boier
dupa moda noua.
0 Casa de negot, anume marea Casa ardeleana
a luI Hagi Constantin Pop din Sibiiu, insurat Cu.
o fata de boier din Oltenia, trimete Inca, de prin
anil 1770 celor bogati si de bun neam din cele
cinci judete fel de fel de lucruri noua, din intre-
buintarea c'arora se vadeste europenisarea treptata,.
intaiu, fireste, curat formala, a terilor noastre.
Ca moda, apar manusile femeiesti", albe, al-
bastre, pe care mamele jupaneselor din aceasta,
vreme nu .le vazusera decit pe minile vre uner
rarl calatoare straine off pe ale femeilor de con-
sul' si de functionari al consulatelor. In coafura
mestesugita a capultif s'at dus vechile maramI
pentru neveste sint Infipte ,parechl de pene".
de felurite ,forme". La piept se poarta bas-
male". Femeile se apara de ploaie si chiar de
snare cu ,cort nemtesca, sau umbrela", de si
nu merg Inca pe jos decit la coborlrea din tra-
sura, care Incepe a fi mod& de Beal". Evan-
taliul apare suet numele, curind parasit, de ,apa-
ratoare" ,PantofiI" Sint ceruti de toata lumea
si se cauta sa fie pe picior". ntrimfil" nem-
testi Inlocuiesc ,caltunii" lucrati trainic de casa.

www.dacoromanica.ro
 120

Apa de obraz", lavanta" impodobeste ntoaleta" :

se comanda mai ales cea care au iesit acum",
sapunuri npentru spalat cocoanele pe obraz" sint
si ele de bun ajutor. Se comanda peruci, una,
doua, pang la 50 de dramuri", in doua mini",
avind parul lung cu lung si scurt cu scurt",
dupa probe, tesut ca orbota", si se atrage
atentia sa nu fie prea mare: ca, fiind atita par,
se face capul cit o banita, si este o batjocura
prea mare" ; gherlanturi de flori" se poarta pe
cap. Rochiile sint de croazele cu flori marunte,
si vargate maruntel", de ,creditoriii", ail orbote
albe faine", ,vaperuri".
In casa, of calif pareti sint tine ori captus41
acum cu ,pinza de cea zugravita cu o materie",
canapelele, scaunele cu postav fistichit", mesu-
tele, rafturile de carti, pianele, maruntisurile de
pe etajere incep sa apara. Canari bunt, inva-
tati bine", cinta in custe de metal aurit. Cind e
un ,minavet", nu stria, mai ales data demoa-
zela" nu stie din clavir" : se mai incinta oas-
petii de placerile artel! Boierul ceteste gazeturi"
si Viga Imparatului Bunaparte", fata, cocoana
une off, ,Aventurile lui Faublas" on Corina
doamnei de Stael.
A primi cu catelul in brate, cu catelusul
flocos, cilibie, cu parul slobozit si moale", pe
care e frumos sa-1 strigi pe nume europene ca
,Miliort", e o dovata de eleganta si o placuta
englengea" ori trecere de vreme, pentru o ma-
muzela" de la Curte, o dama mare", o ,dom-
nita". Se cauta insa ca foarte sa fie mic, incit

www.dacoromanica.ro
 121

sa nu mai fie in toata Evropa mai mie decit

acela".
Era nou'a .in viata de societate incepuse de
sigur, si ea se desavirsi rapede. Supt acest ra-
port, Apusul nu mai avea ce sa ne invete.

www.dacoromanica.ro
 Iv.

FEMEILE IN CULTURA SI LITERATURA

ROMANEASCA.

www.dacoromanica.ro
 I.

Genera Hata. Doamne cu Invatatura

pans la 1600.
Femei care sa scrie, sa ,,face literatura,", sa
alcatuiasca povestiri on sa-si mate simtirea prin
versuri, era ceva cu totul imposibil in vechile
zile ale neamului nostru. Fat& de femeie, ortodoxia
a fost mult mai putin ingaduitoare dedt catoli-
cismul, cu fanaticul lui cult pentru Fecioara Maria,
ocrotitoarea legii cregtine si a bunilor cavaleri
gata sa se lupte si sa, moara pentru credinta.
Intre zidurile easel* ca Intro zidurile data ail
trait fetele, sotiile Rasaritenilor, veac dupa veac,
far& o nadejde de indreptare. Toata literatura bi-
zantina, aga de bogata, numara, o singurd poet
i o singura pastratoare a faptelor politice din tm-
paratie, pe Ana, fiica 1111 Alexie Comnenul si
laud'atoarea in pagini de cronica a parintelui ei.
Aid a fost macar cu putinta sa se iveasca in
veacul al IX -lea o cintareata ca Ikasia sau Kasia,
care s'a mingiiat in versurile sale ca n'a putut
fi, cum n:adajduige, tovar'asa de stralucire a unul
Imparat. 0 femeie cu stiinta de carte a fost si
Imparateasa Irina, de loc din. Atena, care a sta-
pinit la. sfirsitul veacului al Via-lea i la ince-

www.dacoromanica.ro
 126

putul celui urmator. Tar acea Ana, fiica Impa-

ratuluI Alexie si sotia Cesarului Nichifor Bryen-
Mos, invatase destul de mult pentru a putea fi
privita ca o podoaba a istoriografiei bizantine, pe
care a Imbogatit-o scriind, cum s'a spus, foarte
rnaiestrit viata parintelui ei. Isteata fata de In-
parat, crescuta de o mama care cetia pentru
placerea el IntrebArile fisice" ale lui Maxim,
stia, in acelasi timp, filosofia, teologia, geometria,
medicina si chiar tactica, ba se pricepea si in
pictura si, neaparat, si in musica. Pupil barbati
din Bizantul acestui timp vor fi avut atitea in-
susiri si mestesuguri ca Ana lui Alexie Comnenul.
Dar aflam numai atita in tocmai o mie de an'
al scrisului constantinopolitan, care ni-a lasat in
asa de mare numar compilatori, cronicari, autos'
de imnuri, gramatid, interpret' ai teologiei Gres-
tine si al vechii filosofii. In lumea slava, trezita
la viata cultural& de cea greco-romana, din Bi-
zant, nicio femeie nu si-a insemnat numele Intro
ale continuatorilor traditiel de c'arturarie, in once
domeniu. Ba nici macar ceia ce nu e casul
la Constantinopol sa fi ramas amintirea vre
unei sop de Tar, de Craiii, de Cneaz, de boier,
inzestrata cu stiinta deosebita, in stare a fi astfel
laolalta cu barbatii invatati din vremea el.
Ce se putea astepta ded de la cele
timpuri ale culturil romanestl, in forma slavona
si in spirit bizantin ? Multe din Doamne, data
nu veniaii din tell cu o desvoltare de civilisatie
mai innaintata, Serbia, Bosnia, Ungaria, nici nu
-stiati de sigur -sa puie o iscalitura. Dar sop for
aveati tot asa de putin stapinirea scrisului: Mi-

www.dacoromanica.ro
 127

lita, Despina" lui Neagoe, intelegatoarea de .arty

si iubitoarea de Biserica, era o femeie culta":
Tot asa, intro nevestele lui Stefan-cel-Mare putem
banui ca, de nu Maria fiica lui Radu-cel-Frumos,
macar cealalta Marie, Comnena de neam Impa-
ratesc, venita din Mangupul de pe margenea
Mara, in fata Trapezuntului din care n'ail lipsit
niciodat'a caligrafi, analisti, calugarii literati, va
fi cunoscut ceva din bogatiia literara, greceasca
a evului mediu. Si iarasi trebule sa se creada
Ca Elena, cealalta fiica de Despot slrbesc, care
fu a doua sotie a lui Petru Rares, ea, care spri-
jini pe la'uclatoril in stil retoric ai stapinirii so-
tului el, avea o crestere care o punea mult mai
presus de jupanesele si jupanitele, gospodine, dar
straine de carte, ale fruntasilOr moldoveni din acel
timp. Dupa un vechit izvor contemporan cu fap-
tele, compilatia romaneasca a lui Ureche spune
lamurit ca Doamna Elena stia scrisoare sir
beasca" si ca ea insasi, culegInd in mintea-1 ce
putea gasi mai miscator In rugaminte si mai
convingator in desvinovatire, a scris jaloba si
plingerea" carte Sultanul Soliman, care si el stia
slavoneste, si ca Petru, plecind din Ciceil la Con-
stantinopolul paglnilor, ducea astfel cu el, pecet-
luita, cartea de la iubitoarea si priceputa lui
Doamna. Dintre fetele Elenel, Chiajna, sotia lui
Mircea Ciobanul, care trimetea lui Despot, ca
logodnic al uneia din Domnitele sale, chipul zu-
gravit, de vre-un mester strain, al acesteia, nu
era de sigur o femeie lipsita de invatatura.

www.dacoromanica.ro
 128

II.

Scrisorile grecesti ale Doamnel Ecaterina

(1576-1587).

In toata pretioasa comoara de scrisori parti-

culare 'n slavoneste care s!a -gasit in Archivele
Brasovului, avem numal trei date in numele unei
femei.Doamna Voica, vaduva lur Mihnea-cel-Rati,
scrie din Sibiu, unde-i perise> sotul, Brasovenilor
pentru niste cesti de argint ale, ci pe care merge
sa le iea Mircea-Voda, fiul din floe al Mihnii. De
sigur ca gramaticul punea pe hhtie in limba car-
turarilor ce -i spunea stapina lui in romaneste, si
anume, cuvint de cuvint; editorul scrisorilor sla-
vonestI din Brasov, d. I. Bogdan, gaseste ca
scrisoarea e redactata intr'un stil foarte primitiv
st.fara nicio dibacie", ca e plina de repetirl".
A clotascrisoare e a, Despinei" lui Neagoe, care
iscaleste cu acest nume; e alcatuita dupa ducerea
la Constantinopol a fiului el Teodosie. dupa ca-
derea el din rostul st'apinitor, in zile strasnice
de nacazuri si prigonire, de frica si desn'adejde,
cu gindul doar la acel copil plapind pe care-I
astepta sa vie cindva sanatos si care se prapadi
in parasire pe acele locuri straine: Doamna sta-
ruie pentru un credincios al ei oprit de Bras wen!
mai innainte. Cea de-a treia scrisoare, pentru ur-
marirea unor hog de cal', e mal veche cu mal
mult de cincizeci de anl: Calea, vaduva lui Datco
Vornicul, o scrie impreuna cu fiul ei Stoian.
Pe acel Limp Doamna Ecaterina, a lui Alexan-
dru-Voda, stria s-urorii sale, Mapioara Vallarga,

www.dacoromanica.ro
Fiica lui loan Sandu Sturdza, intaia sotie a lui Grigore Ghica.

www.dacoromanica.ro
 129

adapostita in vaduvie la manastirea catolica din

insula Murano, linga Venetia. MArioara facea sin-
gura ravasele ei ratre Doamna si fiul ei Mihnea.
Scrisorile grecesti ale Ecaterinei sint alcatuite
intr'un stil popular, plin insa de vioiciune, in
care e vorba de daruri felurite: portrete, tails-
mane catolice, beteala, inele, pahare, nastrape,
linguri, marame, peril, ploste, blani, catei, bani,
dar se pomeneste si de uritul cu care sta intr'o
tarn nenorocita" si neplacuta aceasta Perota
deprinsa cu viata de oras mare: ea povesteste
surorii despre imprejurari de familie, despre pri-
eteni si dusmani. Ravasele par sa fie de mina
Doamnei, care si iscaleste asa: Scris-am
Doamna Ecaterina". Alta dovada ar fi ca ea
cere odata de la sora ei sa intrebuinteze numai
limba greceasca, iar nu cea italieneasca, de
oare ce aici nu slut Fend can sa ceteasca".
Ecaterina marturiseste ca sotul el, Alexandru-
Voda, ca si, dupa moartea lui, epitropii fiului
n'ar ingadui sa iasa din Cara nici scrisorile el,
cum nu ingaduie pe ale altora, de frica pirilor,
de sigur, on chiar si a stirilor celor mai obis-
nuite, care ar putea fi intrebuintate impotriva
Cirmuirii. Ea nu-si poate aduce sora in aceasta
taxa ortodoxa banuitoare, unde nu e toleranta din
Stambul si Galata.
Corespondenta avea deci un caracter tainic, si
nu crederli ca vre-un om de Gaga at Doamnei
sa fi putut primi grija ravaselor ascunse pe care,
intr'o caligrafie destul de frumoasa, le avem astazi,
printr'o asa de fericita intimplare, innaintea
ochilor. Scriitoarea spune tot ce are pe suflet
cind, cu o frumoasa simtire cresting, ea arata

www.dacoromanica.ro
 130

surorii ca, in adevar a rascumparat cu pret mare

pe o roaba cipriota a Turcilor, si ca, va face
totdeauna asa: Gine are pine sa, manince, tre-
buie sa dea celul ce moare de foame", cad de
aceia Dumnezeil i-a pus aver' in mina; or' dud
se plinge de nfocul ce -' arde pe cap", din rau-
tatea celor ce ne stapinesc" la Tarigrad, si eind
mustra, pe acea sora care n'o cruta, in mijlocul
grijilor el, cu cereri de bani prin tot felul de
oamenl strain, si Eyre, si Turd, a caror venire,
find descoperita, i-ar face mult rail. De la Ma-
rioara domneasca el sora primia si cart', pentru
care multamia in deosebi. In aceiasI culegere
avem si o scrisoare greceasca, a uneia din ne-
poatele Ecaterinei, in acelasi stil care oglindeste
tulburarea si durerea acelor vremuri. In sfirsit,
tot asa-I scrie Marioarei de la Murano si o Doamna,
Ruxanda, Rica a lui Mihnea, care ajunsese acum
Mihnea Turcul", iar pentru noiI sal tovarasi de
lege Mohammed-beg Rominul. Doamna Ecaterina
nu traise sa vada acele zile si sa tie in brate
pe nepoatele el musulmane, nascute in harem:
Ihuma-Cation si Caise-Cation, care avead in vi-
nele for singele lui Basarab-Voda intemeietorul.
Scrisorile Ecaterinei si ale celorlalte doua femel
din neamul 1111 Mihnea cuprind, pe ling& poves-
tirea miscata de patiml a multor imprejurarl din
acele timpuri, nota sufleteasca a epocel, in ce pri-
veste clasa fara caracter national definit care
ajunsese a incunjura, in dregatorli ca si in fa-
mine, pe Voevozil romini. Pacat Ca nu sint in
romaneste, de si pe atunci si Inca de mult limba
terii stapinia la Gel de neamul nostru toata, co-
respondenta particulars! Ele ar fi Gel d'intaiil

www.dacoromanica.ro
 131

document literar venit de la o femeie in t,erile

noastre.

I.
Cultura femeilor In viata romaneasa din
veacurile at XVII-lea si al XVIII-lea.
Fiica lui Nicolae-Voda Patrascu, si decd nepoata
de fit a lui Mihait Viteazul, Ilinca, primise o cres-
tore aleasa, dar ea se inseamna, doar prin aceia
ca putea.iscali cu caractere latine, inteo frumoasa
caligrafie. De la Doamna Elina, a Jul Mateit Ba-
sarab, avem doll& scrisori catre Craiul" ardelean
RakOczy, din timpul cit sc4u1 el se lupta pentru
Domnie la Constantinopol cu pirile si marturiile,
dupa ce se luptase in tiara cu sabia. Nu poate
fi mina el, dar scriitorul o asculta vorbind. Doamna
laud& pe Pasa Abaza, atotputernicul paznic al
Dunarii, ca si pe principele ardelean, parintele
nostru", ca nod intealta parte n'avem nicio
nadejde, ce, dupa milostivul Dumnezeti, intru tot
avem nadejde si razim la Maria Sa Pasa si la
Maria Ta, ca in locul Domnului mien Maria Voastra
ai ramas ca niste paring si socotitoff si invata-
toff de Coate lucrurile noastre". In al doilea ravas
al Miner, e vorba de aceiasi durere a lipsel de
bard fat,c1, de corer! multe si, ca urmare, de mul-
tele primejdii de care patimise si Ecaterina, mama
Jul Mihnea; Maria Sa parintele de la Dunare des-
braca rat tiara: ni stail oamenil Pasei tot in
spinare in toed, vremea, si nu-I putem umplea
voia; si un ban ce vine, de undeva, el ieatte,

www.dacoromanica.ro
 132

se plinge ea celui de-al doilea parinte, poate ca

sa, nu fad, si el tot asa.
Alta data aceiasi Doamna scrie la a ei iubita,
bung priatnica si de aproape vecina, jupaneasa
Catrina judeceasa" de la Brasov, pentru a-i cere
niste nizvoade de peteare, cad a cumparat o
roabb, bripletitoareu. Ar mai dori saminti de
floc' de tot felul ". Acum, cind grijile teril le luase
asupra-s' Domnul, Doamna, ajunsA la batrineVa si
lipsita de singurul copil ce avuse, purta grija e-
Saturilor si florilor, cautind sa fixeze In cele d'intaia
frumuseta de colori a celor din urma.
Elina, fiica a un,ei jupanese care traise is
curtea lui Mihaiu Viteazul, era sora celul mai in-
vatat boier roman de pe acea vreme, Udriste Nas-
turel, caruia-I placea, dupa moda Renasteril, sa,
poarte numele antic de Oreste, cu totul deo-
sebit, de altfel, de al sal Ea plati pentru tipa-
rirea acelei talmaciri a lui, din latineste in sla-
voneste, dupa, Imitatia lui Tsus Hristos, minunata,
carte de slat a crestinului de-a dreptul cu dumne-
zeirea, in singuratate, pe care Elina era poate in
stare s'o si inteleaga. N'avea nevoie sa ceteasca
insasi Triodul scos cu cheltuiala 'ei in 1649, dar
se va fi bucurat auzind cintarile bisericesti dupa
publicatia ce se datoria jertfei sale de ban'. Fratele
Oreste nu uita in prefata versificata, sa mate ca,
in ce o priveste pe dinsa, Elena vine neaparat de
la asoc, mila, si tot el a redactat cealalta prefata,
in versuri, prin care Elina vorbeste despre cele
sfinte calugarului Damaschin de la Athos si ,,tu-
turor celor ce sint din sfinta chinovie sirbeasca".
In Moldova, si fetele lui Ieremia Movila, ma-
ritate dupa, Poloni avem o iscalitura, polona

www.dacoromanica.ro
 k liXOt!:1
1. a ruhiNcem itrvi :
a

Maria, fiica lui Vasile Lupu, miritati cu cneazul lands Radziwill.

www.dacoromanica.ro
 133

a Mariei si ale lui Vasi le Lupu, Maria cnea-

zului Ianus Radziwill si Ruxanda grosolanului
Cazac Timus, se vor fi impartasit si de cultura
apuseana a timpului lor.
Ca si Elina, ca si Ilinca lug Nicolae-Voda, Pa-
trascu, trebuia sa fi fost, in ce priveste invataturar
si cealalta, Elina, fiica lui Radu *erban si a matusei
'lineal, care e numita chiar dupa aceasta. Ea a luat
pe Constantin Postelnicul Cantacuzino, boier evla-
vios, si pasnic, care pen de moarte grozav'a, iar,
dupa aceasta, incercare, Elina stapini casa cu multi
feciori si fete multe. Dintre acestea, Marica fu
mama lul Constantin Capitanul Filipescu, un
scriitor al faptelor terii. Avem o scrisoare, cake
aceiasi Brasoveni, a nurorii el, Rada. Ea plinge
pe raposatul sotul ei" vinde calul cel ne-
gru, oferind si yin de vinzare. Sa traiesti dum-
neata, si sa traiasca si calul" , ureaza ea cum-
paratorului, judele din Brasov.
Pline de jale, de grija, de frica lipsei de mij-
loace sint ravasele prin care alt.& Marica, nepoata
lui Antonie-Voda din Popesti si peste orice mar-.
geni nenorocita vaduva a Brincoveanului, care,
Hecuba, a trecutului nostru, plingea pe mormin-
tele fiilor ei, ucisi de aceiasi secure a cal'aului
din Constantinopol, cere de la Brasoveni o ra-
masita din marea el avere risipita pe cind se
afla in temnita si in departatul surgun asiatic.
Mail Dumnezeti stie la city suparare si nacaz
ma aflu de suparavea datornicilor, ca nick) zi nu
am rasuflu si odihna, de dinsil... Nu ne lasa pe
zile si pe ceasuri a rasufla, cit, si in patria
noastra fiind, dar amara viata trecem, mai mult

www.dacoromanica.ro
 134

pentru datoriile acestea", asa rasuna plingerile

el. Cuvintele ,,Marica Doamna, a raposatului Cons-
tantin-Voda", in trasaturi hotarite, marl, sint de
mina el, care, bine crescuta, va fi stiut sa dea
o crestere deosebita si fiicelor ei.
Doamnele din epoca fanariota, jupanesele grece
care le incunjur6, mai rar de cum s'ar putea
crede nu aduc cu ele o deosebita Intelegere
pentru cultura, si Inca mai putin aplecare catre
scris. In adevar, sora invatatului Nicolae Mavro-
cordat, sotia lui beizadeL Mateit Ghica, e o fe-
meie vestita .-pentru cunostintile ei, intre care sint
si cele de medicina. Dar ea n'a ajuns sa stea in
Scaun de Domnie. Tar celelalte Fanariote" n'an,
de cele mai multe ori, nici stiinta de carte, nici
Indemanarile si talentele sociale care se g'asiail
adesea la femeile din clasa superioara in tierile
noastre. Pe la 1750, fetele lui loan Callimachi,
Calmasul, Dragoman al Portii, nu stiail numal
sa se dea in scrinciobul atirnat de grinzile sa-
lonului parintesc din Constantinopol si sa joace
tout-de-table, panghelo on sahul, ci, dupa asigu-
rarea lui Tott, oaspete obisnuit in casa lor, au
un diac, speta de Invatator bisericesc", care
privigheaza si asupra pastrarii bunei rinduieli si
a intregului savoir-vivre grecesc. Vor fi cusut insa
tot ele acele frumoase perne cu flori care i se
pa'reat asa de aspre Ungaro-Francesului acestuia
cu pielcica gingasa, si de Tott va fi gustat din
dulcetile for ,, de trandafiri, de portocale si de
chitru", cu lingurita de our cu coada de baga,
ce statea pregatita pe masuta de la capatiiii.

www.dacoromanica.ro
 135

TV.

Femeile ea inspiratoare ale veehil noastre

poesii.
Nici cind apare noua poesie de dragoste, imi-
tata dupa cea din Apus, rostul femeii in viAa
sufleteasca superioara a neamului nu se InnalVa
prea mult. Pasiunile adevarate care curaVa si in-
tares sufletele, dupa furtuna for marea-ta, sint
si mai rare la. Iasi, la Bucuresti, decit in Parisul
inspirator, unde femeile catre care se fac "inchi-
narile poetilor se vad, se aud, se intilnesc, se
misca. Usa iatacului ramine inchisa orb, intoemai
ca in Stambulul ce da tonul, se deschide cu ne-
rusinare si cu infruntarea oricaril primejdii. lena-
chita Vacarescu, cel d'intaia in sirul de poet1 dat
de aceasta familie, e un bun gospodar cu multe
neveste, luate si pentru averea orb inrudirea Ion.
Puisorul canar" care se hraneste cu zahar",
hrapind o aceasta e icoana, copi-
laroasa si fada, in care-si infatiseaza, iubita, pe
care o zarim, cu fard pe fata, cu multe juvaiere
la git si pe mini, cu de Coate cele 'n bucle, dor-
mitind, in ceasurile libere de grijile easel, pe di-
vanul de moda de Tarigrad i. Iubirea e pentru
astfel de fiinti o petrecere, un mijloc de a intre-
buinta vremea, o hrana data simtarilor trupului
peste masura hranit si tinut bine. Prin ele nici
idila, nici tragedia sentimentului nu vor patrunde
I V. chipurile de fewei din C. G. Mano, Dommente privitoare la familia
Mano, Bueurestl, 1907.

www.dacoromanica.ro
 136

In literatura noastra care incepea sa caute dru-

muri noua.
La fiul lui Ienachi0s, Alecu, e zarva acasa: o
femeie, din neamul Dudestilor, care se plinge de
insulte si cere despatienie, un barbat care pu-
blics invinuirile si plrile el ca nerusinate". Lira
lui sung supt multe feresti, prin glasul de foc al
Tiganilor pe can elegantul Vacarescoglu"
forma turceasca ce ar corespunde formelor actuale,
de mods francesa, in o u plateste pentru a-I
interprets pofticios si asa de nerabdator lirismul.
I se intimpla ca, in ceasul dulce al biruintei, sa
fie tulburat de stapinul easel si al cuprinsului,
care-1 face sa petreaca timp de o jumatate
de teas, plin de fica, de bataie de inima si de
desnadajduita hotarire", tine stie in ce dulap on
supt-pat. Chinui-i", care se mintuie cu lesinuri",
cautatura' " care ,fura", ohtaturile dese" de
care sufletul iese", acestea sint la Alexanthu,
al doilea poet dintre Vacaresti, podoabele unui
Amor care miroasa a apa de toaleta. Doar in
Oglinda" de gasim un jot de idei care place:
Oglinda cind ti-ar arata
Intreaga frumuseta ta,
Atuncl si tu, ca mine,
Te-al inchina la tine.
Al treilea dintre Vacarestii cu dar de poet, Ni-
colachi, e un biet cocosat, care nu pacea jum
roluri prime in comediile dragosteicontempora-ie.
Iar eel de-al patrulea, Iancu, se adapa la izvoa-
rele, mai racoroase, ale poesiei de madrigaluri din
Italia, in care mai traieste fineta concettista"
a lui Marini din Adonis". Idila fetitelor" care

www.dacoromanica.ro
 137

due ape , a ciobanasilor" gata sa li. taie calea

si s li verse cofitele, a ochilor cu umed foe de-
amor , a zefirilor " earl, ,calcind pe trandafiri",
duo tainice soli' sufletelor ce se cauta, innobileaza,
poesia romaneasca. Dar si acum eroinele de iubire
ideala on de puternica pasiune, in stare sa pres-
chimbe o viata, lipsesc. Sufletele femeilor slat
absente si din noul joc de iubire.
Inspirat de Francesii cu lung' versuri melan-
c,olice, dar fara fineta for de expresie, suspina
Conachi in Moldova, depanindu-si barba. E un
inchinator statornic al WI Amorie, pe care-1
gaseste pretutindeni, cu arcul", sageata" si
ghimpul cu venin". Zeul este, cu darurile sale
si cu poetul for de nopti nedormite si ochl des-
chisi pang 'n zori, dar zeitele lipsesc. Pofta"
singura cauta pe cele ma' multe iubite, ea plingo
din vioare Vganestir pentru a cere milostivire" ,
si prin amenintari de-a muri: e gata a da ()rice
paroala," , ce va fi calcata mini, obrajelului fru-
musel". 0 singura data afii alt ton, nu al su-
fietului ce se tiraste, momit de ispitele naturii,
ci al celui ce-si pastreaza puterea de a judeca,
demnitatea, mindria de om si de ba'rbat. Acuma
insa, -fata de frumoasa mama a frumosului Cos-
tachi Negri, e un curat prietesug", care se in-
cheie cu o casatorie tarzie, urmata, rapede de
moartea Smarandei, pe care poetul a cintat-o,
Supt numele de Zulnia, cut colorit romantic
on entat:
Ah, to -al stins, dulce lumina, din zarea ochilor
Tot pe aceasta, vreme, intemeindu-se societa-
tile de teatru, femei din clasa de mijloc indraz-

www.dacoromanica.ro
 138

nese a se inlatisa publicului in roluri de comedie

_sail de melodrama. In comitetul de patronagiu
muntean gasim si doua, femer: pe Ir Ma, sotia
poetulur Iancu VacArescu, si pe o doamn a, Castris.

V.

invatamintul fetelor la Inceputul veacului

al XIX-lea.

D3 fapt, laratamintul fetelor a Inc3put la nor

numai odata, cu modele noua de petrecere, numai
odata cu ivirea libera a femeilor in societate, cu
ingaduirea convorbiril -tor cu b'arbatii, cu primirea
for la danturile noua, cu impodobirea seratelor
prin cIntecul for din gura, din harpa, din clavir,
pianul de pe atunci. -Acest invatamint a Inceput
numai dupa Inlaturarea petirilor prin mijlocitoare
si logodnelor dupa porunca parinteasca, Intre dor
tineri earl-sr erat Ord atunci en totul necunos-
cug. Cind a aparut ca o necesitate l'usage du
monde", atunci s'a simtit nevoia ca fetele sa in-
vete, si fireste numar ce era in legatura cu aceasta
noua cerinta: greceste, frantuzeste, cadriluri si
valturi, piano.
Pentru aceasta se aducea guvernanta: nem-
toaica data nu putea sa fie francesa, ceia ce era
idealul. Inca de pe la 1780, a doua zi dupa
marile balurr in care scinteiasera uniformele Ru-
ilor, boierii olteni cer cu staruinta si tin Cu
cheltuiala, mare astfel de invatatoare, care nicr
ele n'aveati vre-o scoala serioasa. Ca sa se vada

www.dacoromanica.ro
 139

ce puteaa preda aceste raspinditoare- ale modelor

apusene si in co imprejurari traiatI ele pe linga
elevele lor, dam conditiile in care, la 1_813, Scar-
lat-Voda Callimachi iea la Curtea sa pe Elisa-
beta de Belleville, nascuta Arnoult. Ea va sta
intr'o odaie lInga a princeselor si va avea asu-
pra for autoritatea parinteasca". Va primi 250
de galbeni de Olanda pe an, in patru soroace.
Va avea o trasura la dispositie npentru a merge
in zilele de serbatoare si Dumineca la biserica
si a visita une on pe prietenele ei". Va putea
sa-si primeasca in toata voia cunostintdle afara
din oarele de studiu si de Curte". Contractul
nu va putea fi sfarimat decit cu Instiintarea fa-
cuta trei luni Innainte. Jar lectiile d-nei de Belle-
ville vor cuprinde: morala, bontonul si cartile
de literature cunoscute". Apoi, in al doilea rind,
limba francesa, gramatica, cetirea, scrisul, stilul
epistolar, elemente de istorie, de geografie si de
mitologie". Tot ea va alege pe dascalil de mu-
sica, de desemn, zis mai de mult: deseniu", de
dant, ,,si

Era grail sa se capete astfel de Invatatoare:

cite una era platita de mai multe familii, la care
colinda pe rind, Be timpurit Inca, se cauta a se
trimete fetele in strainatatel.
Aceasta nu se putea face decit in vre-un loc
aproape, supt o strasnica si sigura paza. Numai
o manastire se parea ca ar fi potrivita pentru
asa ceva. Deci vedem pe parintil olteni si mun-
teni, pang si pe marele boier iubitor de Rusi
V. capitolul precedent, la sfirigt.

www.dacoromanica.ro
 140

Constantin Varlaam din Bucuresti, dindu-si fetele

la Sibiiu, la manastirea catolica de acolo, la
cloaster". Matera" cutare era platita pentru a
le invata, oh mai rapede, buna cuviinta sau ra-
tarnicia sociala, limba francesa, limba german&
(cite una mai invata, de voie, de nevoie, si un-
gureste si vorbia, spune o scrisoare, asa, incit
amesteca in fiecare elipa toate limbile pe care
le auzise), apoi pianul Si dantal. Se trimeteati
materei" pocloane scumpe rasaritene, odata cu
dulciurile de acasa pentru fetiVa, si era o mare
bucurie pentru parintele departat cind afla ca
odrasla lui stie s se imbrace, sa se poarte, sa
vorbeasca Intoemai ca o Evropeance. Fete le
naastre, istete, prindead iute aceste datini noua,
De la un timp Insa, Rominii pierdura lucre-
derea in cloaster", despre care se zvonise tot
mai mult ca e in decadenta. Noroc pentru dinsii
ca numarul institutoarelor ce prisosiat in Apus
se facea tot mai mare. Pana pe la 1830-40,
ele nu incepura a deschide pensioane la noi. La
seolile frantuzesti din Rusia nu mergea nimeni,
acea granita de la Rasarit fiind tot asa.de moarta
atunci ca si astazi. Dar Inca de pe la 1800, cu
ajutorul Guvernului austriac, isi faceati o mare
reclama la noi scolile fundatiilor" si manasti-
rilor din Galitia. La 1804 Inca, si Cistercienii
din Koprzywnica cereati scolari de la noi. Fete
din Moldova se dusera deci tot mai multe la
Lemberg, unde le asteptat bunele maicute de la
Sacre-Coeur, de la sfinta inima" a nduleelui
Isus" catolic. Acestea adusera acasa Inca ceva:
graiul strain, de care nu se puteati desbara, jar-
gonul franco-polon, pe care-1 colorati putin mol-

www.dacoromanica.ro
 141.

dovenete, i, pentru luerurile terii, o uepasare

aproape deplina.

VI.

Femel iraducatoare.
Cetitoarele de romane i poesii din veacul al
XVIII-lea nu se gindiail sa traduca. Fiicele lor,
indemnate de noul curent de traducer' inceput
de barbati, innainte i dupa Indemnul, din 1830,
lul Eliad, avura ambitia de a colabora la aceasta
initiare a publicului nostru in lumea de idel a
Apusului.

Pe vremea end Ran, inteligenta fiica a lui

Voda Carageb organisa o societate de teatru
grecesc dintre fiii i fetele celor ma' bune familii
din Bucuresti si cind din Iasi II raspundea ini-
tiativa lui Asachi, care facea pe domnisorii i
domnisoarele din aceia,si, claw sa joace in roma-
neste prelucrarea sa de idila, "Viral pi aloe,
Ruxanda, fiica doctorului Samurca, traducea, in
1819, la 13 an', din nemtecte in grece0e Erastul
lui Gessner. La 1821, din greceste 11 preface in
romaneste Zoita, fiica lui Adamachi Ioanu i sotia
boierinaului Costachi Grigoriu, pe cind se afla in
carantina la Sculeni. Ruxanda Samurcm a avut
o innaintasa in chiar Domnita Rait-, care traduse
cartea de educatie a doamnel Lambert i In Eca-
terina Rasti, care Inca de la 1816 dadea la Viena
traducerea unui joc de cart' geografic" pentru.
Invatatura copiilor.

www.dacoromanica.ro
 142

In marea opera de traducer' de dup.& 1821,

principatul muntean nu da niciun nume de fe-
meie. In Moldova se deosebeste fiica, deosebit de
bine crescuta, a lui Asachi insusi, ErmiOna, care
fu mai tarzia doamna Mavrocordat si doamna
Edgar Quinet. Avem de la Ermiona Asachi o
_Rorie sfinta din 1840 si Istorioare morale.
Din aceiasI familie, Catinca Asachi, nascuta
Tinta, da Istoria Greciet, a lui Goldsmith, si chiar
Elena, sotia, de origine germana, a scriitorului
talmaceste o Enticlopedie incepatoare pentru
tinerimea romaneasca care invata limba frantesa," .
Elena Asachi a scris si musica pentru Dragos",
opera a barbatului ei. Inca din 1834, Ermiona
jucase intr'o pies& de ocasie, cu musica iarasi
de Elena, pentru Generalul Chiselev, presidentul
Divanurilor Principatelor, impreuna cu Aristia
Ghica si cu Maria Cantacuzino sau Marieta, a
carii biblioteca de cart' francese o cunoastem si
care poate fi doamna din dedicatie Marioarei
Florioarei" a lui Alecsandri. Mai tarziu, bunica
mea, Elena, fiica Marelui-Vornic Iordachi Draghici,
da o versiune a lui Adolphe" de Benjamin Con-
stant; alte traducer.' ale el s'at pierdut in ma-
nuscrit. 0 d-soara Crisianovschi publica Adela-
ida" lui Augustin Thierry. Maria Burada, nnas-
cuta Isaceasca", tiparia la 1849 o traducere dupa,
Bouchardy, Clopotarzd de la Sft. Pavel, piesa care
se jucase la Iasi in anul trecut. Iar Catinca Vo-
goridi, sotia Caimacamului dusman al Uniril, dadea
Nicolae Ionescu spre editare poesiile lui Co-
nachi, tatal ei.
Dintre femeile muntene, cea d'intait traduca-

www.dacoromanica.ro
 143

toare pare a fi o Simboteanca; ea publica in ro-

maneste Dracul A5Ichiop al lui Lesage. Peste citiva
ani, o doamna Ipatescu are curajul de a de-
monstra in revolutia bucuresteana din 1848. lar,
in Moldova, peste putin, o femeie, Sofia Coce,
apare colaborInd la toile tineretului, cu articole
despre morala public& si patriotism. Actrite marl,
ca Nini Valery, se ridicara dintre elevele celor
scoli de arta dramatics. Aceiasi gene-
d'intaira
ratie va da curajul in a juca rolurile cele mai grele
si talentul de orgauisare al Fanii Tardini, moarta
daunazi la Galati. Doamna Maria Rosett', En-
glesa de nastere, din familia Grant, Incepuse a
edita o foaie pentru tineret: Michelet a consacrat
pagini frumoase acestei femei de o extraordinary
energio.

VII.

invatamintul fetelor In epoca Reg-ulamen.-

tului Organic: Pensioanele.
Regulamentul Organic din 1832 deschide o era
noua: cu el se poate zice ca incepe in adevar
invatamintul fetelor in Principatele romanestl.
Innainte de a vedea insa cum se alcatuieste
pe incetul scoala de fete a StatuluT sag pensionul
cu program de Stat", sa vedem putin pe cele
intemeiate la not de straini si de strain in ace-
leasi conditii cum se faceat si conduceati scolile
la el acasa.
Inca de la 1830, cumintele, patTiotul si ce-
titul mare boier Dinicu Golescu, care calatorise

www.dacoromanica.ro
 144

pun Aideal si OM in Bavana, in Svitela, cu-

legind multa invatatura pe tale, se, gindise a
deschide in casa lui de la Belvedere, in margenea
Bucurestiloi, o scoala de fete pentru 20 de eleve
ewe, in sese any, ar fi invatat, Cu moial", /o-
mane0e, frantuzeste, italieneste, nemteste, pi ecum
si aritmetica, geografie, istoue sfinta ca si istorie
a, lurnii, letonca si poesie, cu ajutatoatea lor,
mitologia,, se pi evedeat, pe linga ante ,de agre-
ment'l ca musica, pictura, dantul, invatatuir
practice de croitorie, cusatorie si economia cas-
nica Toate acestea pentru 100 de galbeni pe an
Asezamintui era sa alba in fruntea sa si pe pas-
torui calvm din Bucuresti, garai, supt efoua unui
ho,ei
Dal Golescu nu tiara va.da aceasta mmunata
alcatune, al Garth' Sind smgur 11 face cea mar
male cmste
Cea d'intii& scoala pentru, fete in Tala-Roma-
nesca fu Infinitata de Francesul J- A Valliant,
de pe inma canna au folosit sl invatamintui si
hteratin a noastra 0 - conducea sotia WI Valliant,
cate a scris pun 1850 st niste principy asupia
educatiel, ce au ramas netiph'ute Nu ei a nu-
mai un pensionat cu soolante interne, care sa
plateasca, ci, ,natal in 1844, si o scoala de
fete slat-Luta Valliant putea, sa insemne in, acest
an in cartea ,sa despre ,,Romania, pe care o
prev-edea, la Romanic , 48 de scolarite cu
plata in ,penslon", iar in scoala gratuita ane-
Nate 158 (2) de eleve externe La aceasta se
intimpina nurnai tier profesori, pe cind cea
taiu avea sese
Pensionatul Valliant era amemntat a se inchide

www.dacoromanica.ro
 n vij
EV:r.
,"N--k 4 R.: 4 r.n
# 40'
MO wawa IE nim RtG
;`r"'rvi. irier
1
1111.
1

t=x,
4

Dvi 1.%

1.

n 4:1 El'

44 4.4 1 .4

"11

Boieri din neamul WisgrabeVilbr David, latal Jul Preda Brincoveanu

i Stanca, mama lui. Constantin-VocIA Brincoveanu.

www.dacoromanica.ro
 145

la 1836, iar in acelasi an mergea binisor pen-

sionatul rival: de Comb le-Bonnet (60 de galbeni
pe an), la care se invata si mitologie si geogra-
fie si lucrul cu acul", ba chiar nemteste, gre-
Geste, pang si romaneste. intro eleve se IntIlneste
si numele aristocratic al Elenei Mavrocordat.
La 1839, fetele invatati la Bucuresti numai in
doua pensionate straine, dintre care unul, cu 8
eleve, era in mahalaua Cismegiului, iar altul, cu
20, linga Biserica Ienii. Nu era Inca al Anei Ja-
cobson, sotie de polcovnic rus, Intrat in rindurile
noii ostiri pamintene. Directritele" de atunci Sint
dama de Comb le" si sotia lui Valliant. In 1840
subventia ce li se dadea for trecu asupra unei
concurente, Carolina Buvelot.
Toate aceste scoli se inchisera pana la Revo-
lutie, si dupa 1848 nu mai intilnim decit pen-
sionul Jacobson, apoi al contesei de Grandpre si
al d-nei Malanotti. Scoala de Stat a Elencai Ve-
cereasa era mai tarziii si ea un simplu pension.
Nu stiii tine va fi fost Marie Tepeaghioasa" din
1852, dar o doritoare de a Linea pension era pe
acelasi timp si doamna Elisa Blarenberg, care
primi chiar o subventie in acest stop.
Cel d'intaiil pension de fete din Moldova, si
eel d'intaiti din toata Rominimea pe care sa-1 fi
Intemeiat boieri romini cu gindul de a da in
acelasi timp o crestere aleasa si deplina si o
crestere morala, e acela care se deschidea in
August 1831 la Iasi, supt conducerea Slugerului
Teodor Burada, si e sotiei sale, rnepoata Serda-
rului Chiriac". Burada, tatal d-lui Burada, cerceta-
torul teatrului si. musicei noastre mai vechi si fostul

www.dacoromanica.ro
 146

profesor la Conservatoriul din Iasi, dadea pensio-

nului chiar locuinta sa din Sararie, ling& Biserica
Vu 1piI, ,pe muchea dealului", N'avea loc, spune
chiar in prospectul sau, decit pentru cinsprezece
scolarite, de la care cerea 60 de galbeni pe an.
Fireste ca nu puteat fi primite decit fete de
boieri, nit' macar de boierinasi, cad scoala era ,, o
pansione de nobile dimoazele", cum se intitulail
si altele in strainatate. Se fagaduia, pe linga dis-
ciplina si ingrijire: bune regule orinduite" si
,indemanarl cuviincioase", o deplina, educatie in
moral", cursuri de stiinta si de musica si In-dr
tarea suptirilor limb' de convorbire de prin sa-
loane: greceasca intaiu, iar, in rindul al doilea,
frantuzeasca; Burada insusi era profesor de piano
si de ghitara. Cele d'intaill care ail fost inscrise
sint urmatoarele: o fata a Vornicului Sandu Cru-
penschi, doua nepoate ale Vornicesel Casandra
Negel (poate si ale Vornicului, raposat, Serban
Negel, fratele Mitropolitului Veniamin, in care cas
ele erat fetele unui alt frate dintre Costachesti,
Mateit, cel ce se pricepea la hotarnicia mosiilor),
doua fete ale Aga' Mihai Veisa, apol fiica va-
duvei Ruxanda a Spatarului Ma lain.
Nu still cit a tinut scoala sotilor Burada. Peste
citva timp insa, Francese sau Frances', chiar si
altfel de strain', venira sa intemeieze in Moldova
alte pensionate, in care greceasca nu ma' avea
niciun fel de chemare. La 1844, eras trei scoli
de acestea, cu limba de propunere numai fran-
cesa, si 92, de scolarite urmaii la 11 profesor' si
profesoare. Ce se propunea, se poate intelege:
conversatie francesa, dant, musicaadeca, piano,
prea putina geografie si istorie, in sfirsit Ce tre-

www.dacoromanica.ro
 147

buia pentru a face dintr'o mica, salbatece o

papusa de lume, o podoaba de salon.
Nu era una din aceste scoll care sa n'aiba
un ajutor de la Cirmuire. La 1834, Valliant, ea-
ruia i se fagaduisera 3.000 de lei, primia de doul
on pe atita, pe cind, in Moldova, se dadea di-
rectoarelor de pensionate o subventie anuala, de
cite o mie de let Totusi numarul elevelor nu se
mentinea: in 1833 erat 83, in 1838 abia 23,
peste sese ani iarasi el atingea aproape suta.
Dascali e strain mergeail si acum pe la ca-
sele boierilor, unde, pe de alt parte, closealil de
pe la biserici invatail pe fete cetirea cu stove
romanesti" pe ceaslov" pentru a-si putea face
singure rugaciunile cele mai grele. 0 lista de
profesori din 1829 inseamna la Bacail pe Mme
Moser, la Birlad pe Mme Ana Bourguilon. In Iasi
chiar aveail pensioane trei straine: d-na Sac-
chetti, a profesorulut de frantuzeste de la Stat,
d-na Chambonnaud si d-na Gore; tot pe atunci
era sau se inchisese de curind numai, pen-
sionul Joye, unde se invata si nemteste. Profe-
sorul de la Academia Mihaileana, coleg cu Sac-
chetti, Costinescu se intorsese din Paris casatorit
cu o Francesa, si se dadea vole, in acelasi an,
si d-nei Ana Costinescu a deschide un not pen-
sion de fiice de boleti".
La 1845-6 aflam pe aceleasi directoare ca mai
de mutt, dat, pe ling& ele, pe Eleonora Asan,
Amelie Webel, Smaranda Bacinschi.

www.dacoromanica.ro
 148

VIII.

invatamintul public al fetelor In epoca

Regulamentului Organic.
Regulamentul Organic prevede 1 ncoll ince-
patoare" sau ,primare" de fete i un institut
mai innalt, o casa de cretere pentru cincizeci
fiice sarmane ale slujbailor Statului, care IV vor
avea acolo locuh4a, hrana i creterea dupa un
chip cuviincios". Rinduiala scolilor publice mun-
tene, alcatuita prin ingrijirea viitorului Voda Stir-
ben, prevede ca patron o persoana din cele mai
insemnate", irichiriarea unui local, plata de 65
de galbeni pe trimestru. Va fi o ,directorite, o
suptdirectorita", doua dascalite", un econom
i un casier. Muieff ezatoare in launtru in pen-
sionat" vor da, in afara de personalul obipnit,
lec0 de Invataturile de petrecere de vreme,
precum slut musica i jocul" (dantul). Scolariteler
a caror vest& va fi intre septe i doisprezece ant,
vor urma, un curs de cinci ant Regulamentul cu-
prinde numai cetire, scriere, luau de mink rin-
duiala innalta scrierea la rangul de ,caligrafie",
pastreaza lucrul -de mina, care merge pang la ul-
tima clasa, ca un articol Insemnat al progra-
mulul, si incepe cu gramatica i aritmetica. Pan&
la anul al III-lea, se preda numai in frantuzete.
In acesta de-al III-lea, urmindu-se cu aritmetica,
pornindu-se cu geografia i studiindu-se ortografia
francesa, se introduc cetirea i scrierea in limba
romaneasca" si catehismul predat in aceiW limb&
a tern. In anul al IV-lea se scrie, in al V-lea se

www.dacoromanica.ro
 149

compune in romaneste, dar studiul istoriei din

cel d'intaiii, al aritmeticii aplicate, ca si al is-
toriei naturale, al morale', supt forma, de invar
Vaturi, al contabilitAil (tinerea re.ghistrelor") se
fac in frantuzeste: anul al DT-lea are in program
si compositil in aceasta
Altfel, in acest program, patat de nei*legerea
pentru folosul studiilor privitoare la limba, la
neamul, la trecutul nostru, trista maimutarie
a programelor de pensionate ale strainilor , se
vede cu multamire o noul practica, de mult pier-
duta, spre paguba economies casnice si a tuturor
lucrurilor de pace si de multamire, de fericire fa-
ce pleats dinteinsa. Azi nu se mai invata
ca un studio deosebit, contabilitatea, azi
nu se mai da o luare-aminte specials compune-
rilor, azi Invataturile morale" se fac mai ales
de forma; data se pastreaza deseniul", i se da
mai mult un rost de lux si de parada, decit unul
ajutator la atitea nevoi si greutag ale vietil oa-
menilor cu o situatie mai modesta (cad invata-
mintul public sail privat al fetelor nu trebuie sa
le preg4eascb, a fi sot'' de milionari). Regula-
mentul din anii 1830 prevede, cu o intelepciune
prosaica, ce nu trebuie despretuita, in anul al
V-lea, in clasa cea mai innalta, si un foarte in-
semnat articol de program, cu totul parasit as-
tazi si ajuns un articol de specialitate: meste-
sugul cuhniei". Si e bine sa reproducem in in-
tregime ce se spune mai departe pentru anul
complementar ce s'ar petrece irk institut: Dupa
acest curs de cinci an', fetele ce .vor rarainea
mai multa vreme in pensionat se vor
vor indeletnici
a invata cele mai buu,e mijloace ce se cuvin a

www.dacoromanica.ro
 150

se intrebuinta la cresterea fisica si moral a co-

piilor si economia easel' pentru rice priveste la
Indatoririle unor sotii, unor mume si unor stapine
de case.
Se prevedea si primirea de bursiere, dintre fe-
tele functionarilor cu purtari deosebit de bune,
dar ele nu se vor Linea din banii Statului, ci
din aceia cari vor prisosi de la platile solventelor
ajunse la un anumit numar.
Plata personalului nu era mare: directoarea
primia 500 de galbeni pe an, ajutoarea sa 250,
iar dascalitele" cite 200.
Pan& dupa revolutia de la 1848 nu se infi-
intasera Inca scolile de fete ale Statului in Bu-
curesti. In Iasi insa, Mihail-1-110(h Sturdza, care
avea multe insusiri de bung gospodarie pe ling&
pacatele lui foarte bine cunoscute, Mouse, Inca
din anii 1834-5, o scoala de fete, care avea, in
1836-7, 72, iar in 1839-40, 81 de eleve in patru
clase. Asachi, care era inspiratorul si sfatuitorul
Domnului in tot ceia ce privia scoala, avea de
Bind sa pregateasca, si invatatoare pentru scolile
primare de fete, si pentru aceia el lasa ca patru
scolarite sa urmeze la scoala normal& a invata-
torilor pe socoteala Statului.
Scoala din Iasi era potrivita pe trei ani, pentru
fetele orasenilor", nu pentru cele de boieri.
Limba de predare era numai cea romaneasca;
materiile erail cele elementare: cetit (si cu litere
latine), scris, sqcoteala, catehism, Intliele cu-
notinti",totul dupa metodul lui Pestalozzi",
,,tinerea izvoadelor de cheltuiala casnica" si deo-

www.dacoromanica.ro
 151

sebite invataturi a' iconomiei si a' industriei cas-

nice". Urmarea la biserica era neaparata, dar
mai ales nfacerea caltunilor, cusutul de earnest,
de straie, cusutul la gherghef, tapiseria si alte
lucruri folositoare pentru casnicia economica".
Anil de studiu trebuiair sa fie de la 8 la 15.
Corpul profesoral era alcatuit din dascalite de
luau de mina, una strains, madam Elisa-
beta", avind in fruntea for o maica, si din doi
profesori pentru studii. Se dadusera doua rinduri
de case in curtea bisericii St. Ilie. Se prevedea
insa mutarea la Dancu, unde se lucrara doua
Bali pentru a primi pang la 200 de scolarite si
a da si locuinte pentru dascalite". Cele tree mai
bune absolvente erat sa primeasca un fel de
zestre, in sums de cite o mie de lei.
Inca din 1835 se dadea un mare examin, cu
venirea Domnului si Doamnet-patrone, cu ghir-
lande de flori", esarfe cu vopsele nationale" si
un mic discurs de Zoita, flea de 10 ant a ra-
posatulut econom Eftimie", dupa sfaturile dasca-
lilor de studii: pa.rintele Ion si Samoil Botezatu.
Dupa acest examin se tocmesc insa forte noua:
un politehnic strain, special in lucrari de tears,
in vapsitul panglicilor, in spalatul fin, in scosul
petelor, ncuratitul si IncreVtul penelor", ba chiar
in lucrul figurilor in solzi si tot lucrul de car-
ton", pe dud vrednica sa sotie se pricepea la
croitul si cusutul de neapele, bonete, tocuri, pa-
rani, frese si... baiadere".
Pentru aceasta scoala de fete din Iasi alcatui
prin 1838 acel indoit manual de Istorie sfinte
si Istorioare morale" Ermiona Asachi. Directia
scolit o avea pe atunci ,,madam Elisabeta",

www.dacoromanica.ro
 152

Elisaveta Alexandrescu care muri tocmai in acel

an si la mormintul careia vorbi eleva Profira Toma.
Si urmaa Elisabetei, madam Fotino", fu o
femeie vrednica, i la examinul din 1839 se
luaii in primire nu mai putin de 449 de bucati
de felurite cusaturi, tapiserii, flori, capele si straie".
0 parte din aceste lucrari fu dusa Domnului
acasa, la Belveder de Socola", de o deputatie
a colii. Botezatu, innaltat la rangul de Serdar,
era conducator de studii, parintele Ion fusese
inlocuit, pentru Inceputuri", cu diaconul Bucur,
iar politehnicul Stayschi urma si mai departe cu
al saii deseniti de flori i peisajuri".
Nici colile primare, de mult timp fagaduite,
nu se adusera intru indeplinire la Bucure0i. Unil
paring cerura, aducindu-si aminte de ceia ce se
obisnuia pe la 1830, cind baieti de 6-20 de ani
se aflail la lectiile dascalului de la manastirea
Coltei linga fetite de 6-10 ani, ca fetele for sa
poata urma la un loc cu scolarii, dar Cirmuirea
crezu ca aa ceva nu se poate, i raspinse ce-
rerea.
La 1840 intait, Eforia Scolilor muntene gasi
de cuviinta sa se gindeasca i la colile de fete.
Cunosc,ind ca. acum este vremea a se lua ma-
suri si pentru inva,tatura sexului femeiesc", ea
propune a se infiiinta celi de intaia invat-ya-
tura" , i anume in niste incaperi ce se aflati
goale din casele bisericil Sf. Spiridon Not. Era
vorba deocamdata numai de o scoala de fete
externe, unde sa se invete, dupa metodul lan-
casterian, cam ceia ce se invata in scoala si-
milara de la Iasi. Aid era sa fie Ina, un singur

www.dacoromanica.ro
 153

Invatator romin", platit cu 150 de lei pe luna

si o femeie care sa stie carte si sa alba stiinta
de feluff de lucruff de mina", locuind, ca si din-
colo, chiar in scoala.
Dar nu se gasira bans, si acest intaiu proiect,
ca si altele care-1 urmara, ramase zadarnic.
Daca a fost aid o scoala de fete pentru sa-
-race, cu program practic, simplu si folositor,
aceasta se datoreste Doamnei lui Stirbeit, Elisa-
veta. La 1843 ea intemeia un institut de edu-
catie, pe care-1 punea supt conducerea Germa-
nului Limburg. Vre-o suta de eleve se adunara
la scoala et Abia la 1850, a doua scoala fu ase-
zata intr'o casa din coloarea de Negru. Si intr'una
si in cealalta, se primiat fetite intre 9 si 12 ant
Crain se vede, slujise exemplul scolis iesene de la
St Ilie, pe care o cunostea de sigur Doamna
Stirbeit, o Moldoveanca.
Legea din 1847 a lui Bibescu prevedea inte-
meiarea pensionului 'oficial, pentru 12 bursiere,
pe socoteala Eforiei ca si a bisericii Sf. Spiridon,
pomenind si gindul de a se mai face astfel de
asezaminte si in alte parti ale Principatului.
Anul 1848 apuc'a insa scoli de fete numai in
Craiova, Slatina si Ploiesti, si nu se pare ca s'ar
fi intemeiat altele dupa restabilirea linistii Do-
rinta revolutionarilor de a ma,i face in Bucuresti
cite o scoala de fiecare coloare, afara de scoala
Doamnei cetatenei Stirbeite, si de a da cite o
scoala de fete fiecarui judet ramase zadarnica.
Mal tarzit, singura Primaria din Buzall face o
coala de fete romaneasca. In Braila era numai

www.dacoromanica.ro
 154

cea greceasca, intemeiata de binefacatorii Peneti

si Zurmali, prin anil 1840. Abia in 1859, din
fondurile brincovenesti se fac cinci *coil de fete
in trei orase oltene (CerneVI, Tirgu-Jiiului, Rim-
nicu-VilciI), precum si in Pitesti si Tirgoviste.

Supt Voda-Stirbeiii se alcatuise un project

pentru intemeiarea scolii de fete a Cirmuirii, era-
dindu-se si un local pentru douazeci de eleve,
parte cu banii Eforiei Scolilor, parte din venitul,
inchinat si fetelor sarace, al manastirii Sf. Spi-
ridon Not. Deocamdata insa, se inchirie o casa
a vestitului bogatas Manuc, pe strada cea mare
a Tirgului-de-afara. to 1852 se facuse si lista
pensionarelor, fete de ofiteri si functionari, in
vrista de 5 pan& la 14 ani. 9 externe se adau-
sera la bursiere. Dar, aducindu-se din straina-
tate ninstitutrite", directia se dadu d-nei Jacob-
son, contopindu-se deci pensionul Statului cu
pensionul ei eel vechiii. De si se alesese linga
Cismegit tin loc pentru scoala cea noua, ea nu_
se intemei6 niciodata.
La Craiova era mai de mult scoala numita
Lazaro-Otetelesanu, dupa 'cei dol ctitori al a
Pentru conducere se adusese Wi]helmina Dahlen.
Aceasta pleca insa de acolo, si veni la Bucu-
rest. Numindu-se o directoare noua, programul
scolii craiovene fu unificat atunci cu al celei din
Buctuesti. D-na Dahlen fusese inlocuit'a cu o d-na
Massenza, foasta profesoara la scoala catolica din
Bucuresti, apoi cu d-ra de Villeneuve.
La 1843 scoala din Iasi capatase atita des-
voltare, inch avea, pe linga cursul lancastric"1

www.dacoromanica.ro
 155

al clasei I (cu 43 de eleve), un curs normal I"

(cu 33) si un curs normal II" (cu 17). Er'
acum patru dascalite de lucru de mina (si o
Elencu Boian, o Anica Poni, o Catinca Fabian)
si un not profesor in locul preotului.
Supt Caimacamul Vogoridi, urmara Intemeierile
de soon' de fete (cu 2 si 3 clase), pang si la
Ocna, la Ismail, la Bolgrad, sail la Tirgu-Frumos,
cu puteri date de scoala centrala. Scoala "avea
acum si o clasa a VI-a si un curs de peda-
gogic innalta in limba francesa": elevele, menite
sa fie profesorese sail crescatoare" Intr'un sens
mai Innalt, faceall practica si In scoala. Direc-
toare era Francesa Elise Barbe Andree, cu trei
profesoare, Intre care recunoastem pe d-na Boian;
preotul Poienaru, de la vechea scoala sturdzeasca,
preda Inca religia si aritmetica; d-na Clara Dul-
nischi Stayschi pastra desemnul si se adaogisera
Inca trei profesori.
Si Domuia noua a lui Grigore Alexandru Ghica,
veni cu un not program pentru intemeiarea de
scoli de fete. Potrivit cu dorintile reformistilor de
la 1848, se hotaria asezarea de scoli primare
in fiecare resedinta de judet, incepind cu cele
sese centre mai marl ale Moldovei, afara de lasi,
unde era' sa mai fie doua scoli, pe linga, a lui
Mihai Sturza. Una din aceste scoll era sa, se
numeasca: Scoala Centrala, si acolo se adaugia,
pe ling& materil elementare (intre altele, pentru
intaiasi data: ,,geografia si istoria patriei"), pe
linga canto si lucru de mina, pe linga contabi-
si. o ,limba straina", care famine a se
litate,
alege dupa nevoile timpului. La aceiasi scoala

www.dacoromanica.ro
 156

va fi un internat mai mare, unde vor sta eleve

care, dupa cursul obisnuit, acum de cinci an',
vor mai urma, timp de alti do' ani, pedagogic
si, dupa citeva luni de practica, vor fi si ele in-
vaVatbare.
Scoala Centrals a trait Inca multa vreme in
vechea cladire din marea gradina, cum. to urci
la Sararie, si profesoarele din vechea genergie
moldoveneasca au plecat Coate de aid.

IX.

Femeile In literatura romantics.

Nici la eel d'intait romantic', figura clara, in-
minata de un curat sentiment, a iubitei nu apare.
Poesia de iubire a lui Grigore Alexandrescu se
tine Intre nelamurite rivniri catre vedenii ce nu
se coboara niciodata, si complimente in ton pro-
saic. Cirlova, de si ofiter, are in vedere mai mult
mine de trecut si steaguri de viitor. La Rosetti
tinar e insa, supt inriurirea demonismului byro-
nian, o nra pornita din iubirea batjocurita si
strasnice blestemuri pe urma necreclincioasei. no
singura cununa ne-ar fi Incununat ", striga el ace-
leia pentru care uitase o clipa cele trei blondine"
si cinci oachese" necesare permanent vie#1 sale
sentimentale. Boliac nu inseamna nimic in lirica
de iubire. Iar la Bolintineanu in fiecare bucata de
dragoste e acelasi chip de o frumuseVa si o fra-
gezime ca a figurilor ce impodobesc utile de
sapun.
Numai prin cintecul de iubire, pe rind sfios,

www.dacoromanica.ro
 157

plin de nadejde, triumfator, zguduit de temere,

desnadajduit, inseninat pe incetul dupa pierdere,
al lui Vasile Alecsandri catre Elena Negri, prie-
tena, iubita si cea pierduta in neagra vesnicie",
Erica romaneasca a dobindit o superioara valoare
morala. Sora lui Costachi. Negri, crescuta la Iasi
si la mosia parinteasc'a Minjina, intr'un mediu
stapinit de poetica prietenie a lui Conachi, avea
insusiri sufletesti care o faceau vrednica de o
astfel de simtire a unui astfel de om. Se stinse
la Constantinopol, in 1846, lasind amintirea pe
care poetul iubit a facut-o neuitata. De acum
innainte, afara de legatura, pe care nu o va putea
marturisi, cu Margarita, sotda altuia, Alecsandri
nu va mai face, ajuns poet de salon, decit di-
bace complimente innaintea acelora care incap
cu tot sufletul for in saloane.
Fiicele lui Doxachi Hurmuzachi, ca d-na Elisa
Sturza de la Dulcesti si Eufrosina, mama poetului
PetrinO, ail inriurire asupra scriitorilor erei noua,
iar peste Milcov Anicuta Manu, nascuta Ghica,
sotia lui loan Manu, a fost ocrotitoarea stator-
nica, a literaturii romanesti: ei i-a dedicat Eliad
cea mai frumoasa poesie a sa, ZbunZtorul. In fa-
milia Mavrocordat din Iasi, iubirea pentru carte
si arta era o mindrie a tuturor membrilor ei.

www.dacoromanica.ro
 158

X.

Soon noua si partea noua a femeilor In

viata neamului.
Legea din 1864 crea scoll de fete in orasele
de resedinta, cu o directoare si o singura pro-
fesoare, avind apoi profesori de canto si catehism;
satele cele marl singure erau sa, alba o scoala
de fete deosebita. In resedintele cu liceie vor fi
si scoll secundare de fete" cu directoare, su-
perioare de claw" si profesoare sau profesori. 0
singura, limb& moderna dupe alegere", va fi
obligatoare; pedagogia se va preda in anul din
urma, pentru viitoarele profesoare numai. Toate
aceste scoli vor fi internate, cu stipendil si plate.
Scopul de capetenie e maxttnisit a fi acela de-a
da institutrice" scolii secundare".
Era, cum se vede, o lege cu totul gresita,
care margenia cunostinta de carte mai innalta
la fetele care puteati plati sail la un numar res-
trins de bursiere. Ea amesteca scale normale
ale profesoarelor si invatatoarelor cu scolile pentru
capatarea unei culturi mai deosebite, fare stop
practic, si silia oarecum pe toate fetele a con-
cura la slujbe.
Se uita necesitatea unui pension de lux pentru
fetele bogate. Se laza pe planul al doilea inva-
tarea limbilor pentru cetirea in original a mai
multor literaturi. Se despretuiail artele de agre-
ment" : dantul, canto, pictura. Gospodaria, vechea
cuhnie", cusaturile dispareat.
In sfirsit, un program gresit Inrai lucrurile,
impunInd fetelor aceleasi materii ca si. baletilor.

www.dacoromanica.ro
 159

Era un singur aceasta scoala innalta

pastra caracterul romanesc in toata deplinatatea
lui. Din lupta intre sistemul muntean frances si
eel moldovenesc national, acesta invinsese.
In aceasta vreme, a doua jnmatate a veacu-
luI trecut, nu scoala formeaza scriitoare, ci ele
datoresc indemnul for de a se manifesta literar
unor imprejurari exterioare. Astfel d-soara Matilda
Cugler (na'scut in 1853), imitatoarea fericita a
lui Heine, creste intr'o familie germana, jar Ve-
ronica Allele (nascuta la 1850, din parintI arde-
leni, Cimpeanu), innaltata prin tubirea pentru
Eminescu, creatorul poesiei lirice cu puternica
pasiune si inteles mistic, raspunde cintarilor lui,
fara care de buna seamy sufletul el superior ar
fi ramas mut. Julia Hasdet, spirit de o uimitoare
boga0e pentru vrista el, Elena Vacarescu, stapi-
nitoare pe deplin a retoricei poetice francese, da-
toresc scrisul for cresteril in Paris, caruia-I si
apartin literar. Tot astfel, cu mult innainte de
ele, Dora d'Istria, fiica Banului Mihai Ghica si a
unei Faca si sotie, separata de fapt, a unul print
rus, femeie cu un superior talent de asimilare si
de compilatie, care a scris istorie, calatoril, con-
sideratil filosofice, sociale, morale I, in limbile
francesa si italiana, nu apaqine natiei noastre,
find un produs al cosmopolitismului liberal si
romantic de la 1840.
Scoala dadea doar institutoare arabitioase, care
imbracat banalitatl in versuri si prosy fara, ade-
varata frumuseta si energie, puind totdeauna pe
planul intaiu revendicarile, destul de ridicule in
Despre femeile in Orient-, despre Svilers, despre eiluglria risiriteanit,
despre Albanesil in liorniin:a, etc.

www.dacoromanica.ro
 160

starea noastra culturala, soeiala si politica, ale

femeil romine" I. Inriurirea acestor idei in stra-
turile de jos ale societatil se poate vedea in ero-
inele-cetatene ale lui Caragiale.
In sfirsit predicarea ideilor socialiste de Con-
temporanul din Iasi aduce cu sine si apararea
drepturilor femeil" in genere, fara deosebire na-
tionala, dupa formula acestei scoli de cugetare.
Doamne si domnisoare scria cu Indrazneala in pa-
ginile revistei iesene, mai mult polemica, uitind
mai cu totul reserva cuvenita, 8exului lor. In stil
popular, cam neIngrijit, a publicat multe povestiri,
dintre care unele nu fara, interes, d-na Sofia Nat
dejde, o autodidacta staruitoare.
In Ardeal si Ungaria, exemplul Sasilor Indeamna
la scris femei de o cultura deosebita, ca d-na
Constanta Dunca, autoare de articole morale, in
generatia veche, si, in cea de acum, altele, de
un talent literar real, ca d-soarele Lucretia Suciu,
Maria Cuntan, Maria Cioban Si Ecaterina Pitis.
Povestirile doamnel Constanta Hodos nu sint ins-
pirate de mediul femeiesc de la noi. Un intreg
sir de poete au astazi locul for in literatura ro-
maneasca din Regat.
Maiestria neintrecuta a dictiunii, mladierea jo-
cului, arta Infatisarii fac, in teatrul not, gloria
d-nei Aristita Romanescu.

1 Maria Flechtenmacher, Eufrosina Homericelnu, etc.

www.dacoromanica.ro
 161

XI.

ineheiere.
Vechea stare de lucruff, daunatoare pentru
rolul pe care femeile ar trebui sa-1 joace in viata
sociala, morale si culturala a natiei, inriureste
Ins& si pana astazi invatamintul fetelor la noi;
relele de atunci au urmari pana astazi; cultura
femeiasca, ce se dobindeste prin scoff nu poate
scapa din acele vechi catuse.
Gael e vadit ca scolile de fete nu pot fi decit
de patru feluri, care nu trebuie a se amesteca:
Scoli de lux, pentru bogati, ale caror fete n'ag
dreptul de a se instraina, in chipul, cu adevarat
scandalos, care revolt& astazi, precum ele n'a4
dreptul de a primi o cultura religioasa, straina de
legea familiei si a teril for 1.
Scoli de cariera pentru ca sa *net cineva
la un loc in invataraint.
Scoli de meseril, pentru a putea inlocui pe
strain si in meseriile exercitate de femei.
Scoli de cultura in adevar femeiasca: cultura
a inimii, cultura, a sufietului imbogatit si facut
mai fin, mai ales prin literature si arta, cultura
practice, din acea veche cultura, despretuita azi,
a anilor 1830, prin care femeia poate fi in ade-
var minglietoarea barbatului obosit de lupte, mama
unor copil pe cari e chemata a-i pregati pentru
viata, stapina adevarataiIntre cele patru ziduri
ale easel sale.
' Striae' asp. to 1907.

www.dacoromanica.ro
 162

Astazi n'avem, in invkamintul de Stat ca i

in eel particular, niciunul din aceste tipuri, care-0
all fiecare rostul lor, curat, desfacut de arneste-
curl.
De aid resulta ca:
a) Scolile de lux le cauta bogatil, cum am
spus, in strainatate sat la calugariOle francese
si germane de la nos.
b) Scolile de meseril sint Inca, mai mult o
forma zadarnica, find -coplesite de carte teoretica.
c) Sco lile de cultura nu exista, si o societate
intreaga se resimte de aceasta.
d) Jar scolile de cariera, dad, preg'atesc in
aceiasi masura ca scolile de baieti pentru ca-
riera urmarita, napadesc fara, dreptate si distrug
ramuri cu mult mai folositoare ale invatamin-
tului femeiesc. Ele strica in mare parte viata ace-
lora care le-all urmat far& a-si face apoi o ca-
riera, prin aceia ca, fara cunostintile placute all
cele folositoare, dati un balast stiintific de care
e legata totdeauna trufia.
*
In desfacerea deplina, a acestor tipuri de scoli
pe care se cuvine sa le lege numai respectul
pentru sufletul femeiesc, pe de o parte, iar, pe
de alta, cultul a tot ce este romanesc , in
aceasta desfacere sta viitorul invatamintului fe-
meilor in Romania si viitorul femeilor noastre In
cultura nationals, menita sa se afirme si sa se
intareasca din ce in ce mai mult, ajungind te-
meiul insusi al fiintei noastre ca, popor.

www.dacoromanica.ro
 VI.

MANASTIRILE DE MAICE.

www.dacoromanica.ro
 Nu-mi amintesc sa fi gasit vre-o calugariCa in
Moldova In vremurile cele mar vechi. Cea
calugarita munteana pe care am intilnit-o e sotia,
pomenit'd i mai sus, a unui barbat fost calugar,
Vlad-Voda cel evlaVios, ctitorul de manastiff.
Pe atunci ins& nicruna din ele nu era pas-
trata pentru femeile ce ar fi vrut, de durere
pentru mare pierderi, de desgust pentru neatep-
tate i hotarltoare desilusil, de rivna pentru nein-
trerupta ruAciune catre Dumnezeil, or macar
din saracie, din lips& de ajutor, din suferinta fi-
sica fara leac, sa-I caute locul de adapost unde
simtiri de o potriva sa se poata ascunde in-
naintea lumil curioase sari indiferente i, inteo
mare linite, intrerupta numar de zvonul armo-
nios al cintarilor, de tristele oapte ferite, de mar-
turisirea upratoare de sufiet, gindurile s'a, se in-
senineze i inimile sa se potoleasca, fara atep-
tarea alter bucuril sari alter fericiri.
Vor fi mers unele din calugaritele de la not
In la' caurile care peste hotare erail deschise
pentru astfel de fugare innaintea lumil aspre sari
Jieintelegatoare. Atitea ins& vor fl trait dup&

www.dacoromanica.ro
 166

norms monahale pe m*ile lor, in singurateca

viata de pustnicie.
Asa va fi fost si situatia Doamnei lui Neagoe,
cind ea ajunse calugarita Platonida, clad, supt
acest nume, ce se ceteste pe piatra unui mormint
de la Argm se ascunde chiar sotia ctitorului
d'intaiii i ea insai jertfitoare pentru acest stra-
lucit laca. Oricurn, nu pentru cineva de rind
s'ar fi dus Mitropolitul Anania sa ri aduca oasele
din Ardeal.
Acolo in Ardeal se duse Doamna Zamfira, fiica lui
Moise-Voda, cel mort in tinereta, la Viisoara, pentru
a face manastire la Prislop. Dar ea nu se aseza
in chilli, ci lua pe rind doi barbati i pe amindoi
dintre nobilii de alta lege ai provincier: Stefan
Keserii i Stanislav Nizowski; ba era s5, ieie
si pe Paul Markhazy, care rivni la _stapi-
nirea Ardealului, ajutat de averea acester prie-
tene. .La 1580, in Mart, avind abia 44 de
ani, Doamna, care Mouse, din pietre romane
de la Gradite, din ram4itele Sarmisagetuzei,
biserica de sat din Dansus, se stingea. Mor-
mintul Zamfirei, impodobit cu o inscriptie la--
tina, e acolo, la Prislop, si daunazi, la facerea
reparatiilor, s'ail gasit si cineva bucati dintr'o mat
veche inscriptie slava. Totusi aceasta, ctitora de
manastire n'a ispravit in vemintul de pocaint5,
al maicelor, i calugarite nice nil vor fi fost ada-
postite acolo.
Inca din veacul al XV-lea Domnil Moldovei
dadura terii i o manastire de c'aluggrite, i anume

www.dacoromanica.ro
 167

chiar ling& Suceava, la 4canl, satul lul I*o. Ea

trebuie sa dateze din vremea lui Alexandru-cel-
Bun, si nepotul sat de fiti cu acelasI nume daruia
la 1453 privilegii stariteI, maica Fevronia.
La 1597r la 1755 alte hrisoave vadesc fiir4a
mai departe a manastiril, care e asta,z1 o simpla
biserica intunecoasa si putin cercetata. Ca innoi-
toare se pomenesc la 1639 calugar4a Nazaria si
sora ei Anghelina.
Cea d'intait adevarata mandstire de maice In te-
rile noastre, o cladire intinsa, frumoasa, bine in-
zestrata, de sigur, cu venituri fnari, dar pe care n'o
avemastazi, dupa, o reparatie, modernisatoare, a
Mitropolitului Veniamin Costachi, in forma el de la
inceput, a fost insa Socola. Domn#a Sultana a ri-
dicat-o ling& acea noua, resedinVa a Iasului unde
tataldi ei, Alexandru Lapusneanul, si fratelul el,
Bogdan, li placea sa, steie mai mult.
Mama lul Mihai Viteazul, Teodora, ajunse ca-
lugarita Teofana. Pe aceasta o stim unde s'a
adapostit, si anume, dupa chiar marturisirea el,
in plingerea-I supusa pentru pierderea fiului
celui mare. Nefiind Inca un lacas anume pentru
maice, ea se duse, la neputinta batrineatielor ei
si la slabiciunea eI, in svanta manastire in Cozia,
la lacuita SfinteI Tro4e si la rapausul raposatulul
Mircei Voevoda" si, adauge ea, dupa un timp de
via0, singurateca in apropierea chiliilor locuite
de calugari, ajunsI (= am ajuns) de luata si svin-
tul cin calugaresc, derept plingerea pacatelor
mele". Ea afia, dupa aceasta marturisire, pace,
rapaus si cautare" de la egumen, si ca multa-

www.dacoromanica.ro
 168

mita dada acolo, diva, ce trecuse ceasul plinge-

rilor singuratece, ,cu mult foc de moartea flu-
lui ei", apoi a impartairilor triste cu nora i ne-
potii fugari, o parte din averea et de sate pentru
sufletul lui Mihaiu insult i pentru sanatatea pri-
beagului sau flu.
Pentru o neobinuita lovitura, a sortie trecea la
calugarie, in manastirea Snagovuldi, batrina ,ju-
paneasa, Eufrosina, at caril copii cu Postelnicul
Dragomir, Barbua, Cracea, Radul, fur& tote ta-
iati de Alexandru-Voda, la 1569. La picioarele
for era o carannda, de curind sfarmata sau pier-
data in reparatil cum se fac astazi, cu acest Cu-
prins de nemingaiata durere: ,A raposat roaba
lut Dumnezeu calugarita Efrosina, dupa moartea
a patru feciori, cari au fost taiati; venica et po-
menire: prea intristata mama pana, la moarte."
Melania calugarita fu ultimul nume si ultima
stare a rasbunatoarei i razboinicei Doamne Mar-
ghita a lui Simion Movila, dar nu tim in ce loc
a trait ea aceti din urma ant grel de pared de
rat. Si. ruda et, mama lui Voda Barnovschi,
cel omorit de Turci in zilele cind astepta la Cons-
tantinopol recunoa0erea lui ca Domn, ispravi tot
in shima monahala, a tuturor infrIngerilor i a
nenorocirilor celor mat fare putinta de indreptare.
Inca din 1631, cind Leon-Voda Toma si sotia
lut Victoria, o Levantine, inchinati o prea-fru-
moasa icoana imbracata cu argint manastirii
Viforlta, se pare ca ea adapostia calugarite. In-
temeietorit et insa nu se cunosc). Nu putem sti

www.dacoromanica.ro
 169

iar'a1 dacl Manastirea dintr'un lemn, dincolo de

Olt, cladita de Mateit Basarab si Innoita la In-
ceputul veaculul al XVIII-lea supt supravegherea
egumenului loan de Hurez, de Stefan-Voda Can-
tacuzino, a fost de la Inceput deschisa femeilor.
Supt acest de-al doilea Domn dintre Canta-
cuzini vedem Ins& pe Doamna lul, Fauna, mer-
gInd la hramul acesteI manastiff, in ziva chiar
clnd la Constantinopol cadeail capetele Brinco-
venilor pirIti de sotul ei, si, fiind cuprinsa de
furiI: o ail ajuns la manastire o nevoie mare,
de facea toate grozaviile". Vina fu data, scrie
un cronicar dusman, asupra matuseI Paund, sorb',
cu mama ei, calugarita Olimpiada, din neamul
Grecenilor, care ,ar fi facut farmece cu alte
muieri de o ail ajuns nevoia", si aceasta batrIna
nevinovata ar fi fost trimeasa la alta manas-
tire de calugarite, de o au zidit Intr'o chilie",
pedeapsa unica, de o infioratoare grozavie. Peste
cigva ani aid se Inmorminta Doamna Maria a
lui Serban Cantacuzino (1725), fiul ei, Banul si
generalul-maior Gheorghe Cantacuzino i urmasil
lul Serban, fiii Balasei, fata luI, si al lui Grigore
Vlastb. Mai tarziu Ins& Efimia Bratasanu sta, la
calugaril din BrIncoveni, o alta, calugarita la Ocnele-
Mari, deci nu in chilli pastrate anume pentru
maice. Samaria, foasta Smaranda Balaceanu, nu
se IntImpina nici ea la vre-o manastire.
to Moldova Inca la 1694 pe linga Agapia,
ctitoria din 1642-7 a lui Gavril, fratele lui Va.
sile Lupu, i a sotiel lul, Liliana, era la Gir-
cina NeamtuluI, cu un metoh la Topolita, o ma-
nastire de maice, dar, de toate, se pare ca, erat

www.dacoromanica.ro
 170

vre-o doua, trot, cu starita Eufrosina impreuna,

si ele rataciail in lume, bejenarite" din pricing
razboiului, instrainindu-si_un Tigan, poate singurul
pe care-1 aveaa, ca sa li se tie cele o suta de
vite de oiu, neavind pe ce cumpara nutret, te-
mindu-se ca or peri".
i in Ardeal ici si colo se adunail citeva femei
batene facind schitul for linga vre-o biserica de
sat. Dintre acestea trebuie sa fi fost o calugarita
Nimfodora din Sad, care muria la Sibiiii in 1752, la-
sind, pe ling, nzabunul mueresc negru de boga-
chi" al shimei sale, mesi si cizme vechi si nou'a
mueresti" pe linga cameasa de Una caluga-
reasea si propoielnicul negru calugarese", pe ling&
matanii, icoane de lemn" si doua Molitfelnice
romanesti. Fu ingropata la Bungard ca once
mireanca, in cimitirul bisericii, cheltuindu-se mos-
tenirea el' de nbani unguresti" si bani turcesti"
pe cele doua earl care ail dus-o", pe lumini
de ceara, ingrupatori, copirseil si cruce..
Marea r-eforma, hotaritoare pentru viata calu-'
gareasca la noi, a lui Paisie venit din Rusia,
nu atinse deocamdata dintre manastirile de femei.
decit Varatecul. Ele traiail umile ca si pana,
acumalinga marile manastiri de barbati, pline
de locuitori cu pregatire bisericeasea si impodo-
bite cu multe danii, mai mult ca biete schituri
pierdute prin margenea oraselor sat in mijlocul sa-
telor de munte, precum: Patrautil in preajma Su-
cevei, Gircina si Vinatorii de ling, Piatra. Se lacea
scandal mult in norod" cu necontenitele rata-
eiri dupa pomana ale bietelor femei, care-si luati,

www.dacoromanica.ro
 171

pentru a fi sigure de mai bung primire, si cele

mai vechi si vestite icoane cu dinsele. Asa traiati
si maicele de la schitul din Iasi, al Sfintei Pa-
raschiva, data nu si acelea ce mai dainuiati la
Socola, fara, cuviinta" datorita crede Mitropo-
litul Veniamin, fiind aicea aproape de oras".
In 1803, manastirea mai incapatoare a aces-
tora din urma fu prefacuta si luata pentru
Seminariti. Calugaritele mersera la Agapia, in
aceleasi paduri de la munte ca Varatecul. Tre-
buia sa fie o mare manastire, menita sa ajute
si nevoile parintilor impovarat,i cu copii multi,
dintre cari fetele, prin zestrea cuvenita pentru cm-
stea easel for boieresti, ar fi ingustat moste-
nirea si ar fi impiedecat viitorul fratilor lor. Astfel
Mitrppolitul Veniamin, luind aceste masuri, lute-
legea, nu numai sa dea un lams potrivit celor
ce ,din multe prici.ni s'ar indemna la o singu-
rated, petrecere pentru mintuirea sufletului", mai
ales dintre rudele boierilor, dar sa si fie la Inca-
mina in anumite casuri, nascindu-se la unii mai cu
gloata, si nedindu-li mina, nu numai a le casa-
ton pe toate, ce nici cu hrana si imbra,camintea
a le cuprinde, on ca unele se nasc cu natura
grozava, altele betejindu-se de vre-o patima de
boala si nu sint vrednice a se casatori", cele
cu nrivna de a petrece intru aceasta shimk" ra-
miind in ultima linie. Dupa ,ponturile" alcatuite
cu acest prilej, maicele trebuiail sa nu parasea,sca,
decit in anume forme manastirea Ion. ,Un dascal
batrin procopsit la invakatur&" era sa, le Inv*
si carte greceasca, facind din cele mai sirguin-
cioase viitorii ,dascall" al celorlalte, ba chiar a
scolaritelor mirence, care pot veni fara frica de

www.dacoromanica.ro
 172

calugarire silnica i Innainte de vreme; in sfirit

calugaritele erati sa lucreze lucruri de mina,
adeca cusuturi i hramuri, chilimuri i cusuturi
de veminte arhiere01 i alte iscusite lucruri,
care acelea sint pentru cinstea i folosul lor si
pentru podoaba patrier,
Pe acele4 base ca Varatecul i Agapia, pe
care be ajunse indata munificenta vaduveI Ba-
nuldi Grigore BrIncoveanu, o Moldoveanca din
familia Bal, retrasa la Varatec 1, se facura ma-
nastirile de regim paisian din Tara-Romaneasca,
la Tiganeti i Paserea (1813) de linga Bucureti,
la Rate Oil Buzaului (1784), cu vremea la Colintina
si Ciorogirla. In Moldova, la manastirea lui Adam
in Tutova, la Agafton linga Botoani, se alca-
tuisera, dupa 1750, alte obOi manastireti. Le
crescura apoi numai masurile Statuldf de a da
maicelor unele manastiri acute pentru calugari,
ca Hurezul.

Intru cit insa ponturile lui Veniamin i po-

vetele lui Paisie au avut vre-un efect practic,
poate judeca oricine. Moldova avea Inca de pe
la 1840-50 adevarate colecVI de vile pentru
fete de boier far& zestre, traind cu cartile lor
de poesil francese, cu romanele lor, cu portretele
i fotografiile lor, cu obiceiurile lor de visite si
cu buna lor gospodarie materials, care pastreaza
Inca trad4iile de tesut si de facut dulce-V ale Ca-
selor boiereti de odinioara; in sfii*.t, cu mul-
timea slugilor, Imbracate aicr in veminte de
surorr. Si in Tara-Romaneasca se afla in 1825 la

1 Ea di. Bald Preajba tiLluslrigalttr de la Zazinettl fa Ilfey.

www.dacoromanica.ro
 173

Tiganeti o calugarita care ctia bine frantuzete",

care avea legaturi cu d-ra Fleischhackel de Ha-
kenau, fiica Agentului austriac, i capata de la
dinsa, dupa cerere, o ed4ie francesa, frumos
legate, din vestita carte de spovedanie a sufie-
tului carte Dumnezet, Imitatio Christi.
Iar mai tarzit, cind, ca in Tara-Romaneasca,
nici in Moldova fetele boierilor nu mai mersera
la manastiri, pang i aceste traditil, totui protiv-
nice vietii monahale, dispannA, lasInd loc vietil
de tot simple a fugarelor innaintea safaciei i a
batrinelor doritoare de odihna.
0 reforma se impune, dar nu in sensul, esen-
tdal deosebit, al Apusului, ci in sensul unor tra-
dip care n'ar fi trebuit parasite niciodata.

www.dacoromanica.ro
 ILUSTR AIME,
La
paging,

Doamna Maria a lui Radu-cel-Frumos, sotia lui

Stefan -cel-Mare (perdea la Putna) . . . Jo
Neagoe-Voda (Basarab), Doamna Milita i copiir
for (pictura la Arge) . . . . . . . . 20

.....
Femeie din familia lui Vasile Lupu (poate Doamna
Ecaterina), (tapiterie in Palatul metropolitan
din Iasi) . . . .
. ......
Constantin Brincoveanu i Doamna Maria (pic-
tura la Hurez) . . 38
34

Smaranda, sotia lui Scarlat-Vodg. Callimachi. . 42

Doamna Elisaveta Movila . . . . . . . . 6o
Doamna Evdochia a Jul Stefan -cel-Mare (zugrg.-
vealg. de parete la Sf. Nicolae Domnesc
din Iasi) 94
Doamna Maria din Mangup, sotia lui $tefan-cel-
Mare (perdea de morn-lint la Putna) . . 96
Preda Brincoveanu cu sotia, Palma, fiica, Ancuta,
i fiul, Papa 98
Port din veacul al XVIII-lea (jupAnese din familia
Cotofeanu) . . . . . . . . . . . . ioi
Doamna lui Duca-Vodg, Anastasia, .cu sotul i
fetele el, (la Cetatuia, ling-a Iai).
Port din veacul al XVII-lea (jupgneasa d.i n. fa:
fa- 112
milia Cantacuzino) . . . . . . . . 114
imbrAcaminte femeiaseg pe jumatate dupg moda
apuseana, pe la :800. . . . . . . 118
Fiica lul loan Sandu Sturdza, Intaia sotie a lul
Grigore Ghica . . . . . . . . . 128
Maria, fiica lul Vasile Lupu, maritatg cu cneazul
Ianus Radziwill. . . . . . . . . 132
Boieri din neamul BAsarabetilor : David, fatal
lui Preda Brincoveanu, 1 Stanca, mama
lul Constantin-Vodg Brincoveanu . . , . 144

www.dacoromanica.ro
 TABLA CUPRINSULTIL
--ilii-,-
Pag.

Prefata 3

I. Doamnele Romlnilor.
I. Genera Mali. 7
II. Doamnele muntene pAnA la Neagoe (Ba-
sarab.) 10
III. Doamnele catolice in Tara-Romaneascl . 12
IV. Cele d'intaiii Doamne ale Moldove! . . /3
V. Doamnele luT Alexandru-cel-Bun i ale ur-
mailor luT . . . . . . . . . . 15
VI. Doamnele lul tefan-cel-Mare 16
VII. Doamna Milita a luT Neagoe-Vodd . . i8
VIII. Doamna luT Petra Rare 1 fetele el: Chiajna
lul Mircea Ciobanul i Ruxanda luT
Alexandru LApuneanu . . . . . . -21
IX. Doamna lul Mihaiti Viteazul . . . 24
X. Doamne muntene dupa Mihaiti Viteazul . 26
XI. (Doamna luT Ieremia) . . . . . . . 27
XII. Doamne strAine in amindoul terile . . . 3o
XIII. Doamna luT Mateiii Basarab . . . . . 33
XIV, Doamne din veacul al XVII-lea dupA ale
luT Mateiti Basarab i. Vasile Lupu . . 36
XV. Doamna luT Constantin Brincoveanu . . 39
XVI. Doamnele din epoca fanariota . . . . 41
II. Citeva chipuri de Doamne.
I. Fetele LApuneanuluT 47
II. Fiicele Chiajnel 1 ale luT Mircea Ciobamil 48

www.dacoromanica.ro
 176
Pag.

III. Doamna Ecaterina a 1u1 Alexandru Vocia

Ciobanul . . . 5o

V. Doamna luT Ieremia-Voda

..... .
IV. Doamna Velica, iubita luT Mihaiu Viteazul
i stapina ArdealuluT 55
6o

imbeicamintea femeilor In trecutul nostru 89

IV. Femeile In viata social& a trecutului . 103

V. Femeile In cultura si literatura roma/lease&

la 160o . . . . ..... .
I. Genera litatT. Doamne cu invAtaturA pNnd.
II. Scrisorile grecestt ale Doamnel Ecaterina
125

(1576-1587) 128
III. Cultura femeilor in viata romgneasci. din
veacurile al XVII-lea i al XVIII-lea . 131
IV. Femeile ca inspiratoare ale vechil noastre
poesil 135
V. invItAmIntul fetelor la inceputul veaculul
al XIX-lea 138
VI. Feme! traducatoare 141
VII. invAtImintul fetelor in epoca Regulamen-
tulul Organic: Pensioanele . . . 143
VIII. invatamintul public al fetelor in epoca Re-
gulamentulut Organic . . . . . . 148
IX. Femeile in literatura romantics . . . . 156
X. Scolf noun i partea noun a femeilor in
viata neamulul . . . . . . . 158
XI. Incheiere 161

VI. Manastirile de maice. 163

www.dacoromanica.ro