Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Românilor. Volumul 1 PDF
Istoria Românilor. Volumul 1 PDF
Istoria Românilor. Volumul 1 PDF
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
ISTORIA
ROMANILOR
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI
PANA LA MOARTEA LUI
ALEXANDRU CEL BUN (1432)
Cu 151 de figuri In text ti 7 hArti afarA din text
BUCURE*TI
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA I ARTA
39, Bulcvardul Lascar Catargi, 39
1946
www.dacoromanica.ro
PREFATA LA EDITIA A CINCEA.
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
PREFATA. LA EDITIA !MAI
www.dacoromanica.ro
VIII PREFATI
www.dacoromanica.ro
P REFATA IX
www.dacoromanica.ro
X PREFATX
www.dacoromanica.ro
P RE F AT A. XI
www.dacoromanica.ro
ABRE VIATIUNI
An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist. = Analele Academiei Romne. Memoriile
Sectiunii Istorice, Seria 2.
Anuar. Com. Mon. 1st. Seq. p. Trans. = Anuarul Comisiunii Monumentelor
Istorice. Sectia pentru Transilvania.
Anuar. 1st. Cluj = Anuarul Institutului de Istorie Nationala Cluj.
Anuar. St. Clas. Cluj = Anuarul Institutului de Studii Clasice al Univer-
siatii din Cluj.
Archiv Siebenbarg. Landesk. = Archiv des Vereins fiir Siebenbiirgische
Landeskunde.
Archiv f. si. Phil. = Archiv fiir slavische Philologie.
Archivum = Archivum Europae Centro-Orientalis.
Arhiva = Arhiva din Iai.
Arh. Bas. = Arhivele Basarabiei.
Arh. Olt. = Arhivele
Arta fi Arh. = Arta qi Arheologia.
Bul. Com. 1st. = Buletinul Comisiei Istorice a Rominiei.
Bull. Sect. Hist. Acad. Roum. = Acadmie Roumaine. Bulletin de la Section,
Historique.
Bul. Soc. Numism. Buletinul Societ64ii Numismatice.
Bul. Soc. Geogr. = Buletinul Societatii Regale RomAne de Geografie.
Cercet. Isl. = Cerceari Istorice.
Cony. Lit. = Convorbiri Literare.
Dacorom. Dacoromania.
Denkschriften. Phil.-hist. Cl. Denkschrif ten der kaiserlichen Akademie der
Wissenschaften in Wien. Philosophisch-historische Classe.
Ephem. Dacorom. = Ephemeris Dacoromana.
Jahresb. Leipzig = Jahresbericht des Instituts fiir rumnische Sprache zu
Leipzig.
143BeCTIISI = 143BeCTI*1 Ha licropmecgoro apywecrao.
ICorrespondenzblatt = Korrespondenzblatt des Vereins fiir Siebenbiirgische
Landeskunde.
Mem. Secy. 1st. Acad. Rom. = Academia RomAnA. Memoriile Sectiunii Isto-
rice. Seria 3.
www.dacoromanica.ro
X1V ABBEVIATILNI
www.dacoromanica.ro
OPERE DE SINTEZA. PRIVIND INTREAGA ISTORIE A ROMANI:1,0R
SAU 0 PARTE INSEMNATA A EI (EMILIE ULTIIIIE)
1. B. P. HASDEU, Istoria critica a Romanilor, vol. III, Bucuresti, 1875,
XII + 315 i VI + 76 p. in 4; 2. EUDOXIUS FREIHERR VON HURMUZAKI,
Fragmente zur Geschichte der Rundinen, vol. IV, Bucuresti, 1878-1886,
in 8; 3. A. D. XENOPOL, Histoire des Roumains de la Dacie Trajane, vol.
III, Paris, 1896, XXXV + 488 si 611 p. in 8; 4. D. ONauL, Din istoria
Romaniei, Bucuresti, 1906, 105 p. in 8; 5. Dr. AUGUSTIN BUNEA, Incercare
de Istoria Rontaniei pawl la 1382, Bucuresti, 1912, Il + 227 p. in 8'; 6. N.
IORGA, Istoria poporului romanesc, traducere din limba germana de Otilia
Teodoru-Ionescu, vol. IIV, Bucuresti, 1922-1928, in 8; 7. A. D. XENOPOL,
Istoria Romanilor din Dacia Traiand, ed. III-a, vol. IXIV, Bucuresti
<1925-1930>, in 8; 8. N. IORGA., Istoria Romanilor gi a civilisafiei lor, tradu-
cere din limba franceza de Al. Lascarov-Moldovanu, Bucuresti, 1930, 303 p.
in 8'; 9. N. IonoA, La place des Roumains dans l'histoire universelle, IIII,
Bucuresti, 1935-1936, in 8; 10. R. W. SETON-WATSON, Histoire des Rou-
mains de l'pogue romaine l'achivement de l'unit, Paris, 1937, VIII+ 665 p.
in 8; 11. N. IORGA, letona Romanilor, IX, Bucuresti, 1936-1939, in 8';
12. LA.DISLAUS GALDI UND LADISLAUS MAKKAI, Geschichte der Rumdnen,
Budapest, 1942, 488 p. in 8, (lucrare doininata de ideile preconcepute
ale istoriografiei maghiarel.
www.dacoromanica.ro
,
j911
PAMANTUL ROMANESC
calen rclatelfitor *.
(Grigore Ureche),
www.dacoromanica.ro
2 PABIA.NTuL RoAtANEsc
www.dacoromanica.ro
BOGXTIA 3
www.dacoromanica.ro
4 PAMANTUL ROMA.NESC
www.dacoromanica.ro
PDIANTUL 1103IANESC IN EPOCA. ISTORIP 6
www.dacoromanica.ro
PAMANTUL ROMA.NE Sc
www.dacoromanica.ro
PAMINTUL ROMANESC IN EPOCA ISTORICA. 7
www.dacoromanica.ro
8 PAMANTOL ROMANESC
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA PLMANTIILUI ASUPRA ISTORIEI NOASTRE 9
www.dacoromanica.ro
lo PAMANTUL ROMANESC
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA PXNANTULUI ASUPRA ISTORIEI NOASTRE 11
www.dacoromanica.ro
12 PAMANTUL ROMANE SC
BIBLIOGRAFIE
PerLtru intreg pAmAntul romitnese: 1. G. VM.sAN, Mediul fizic extern gi
capitalul biologic national, Cluj, 1928, 26 p. in 8 (Extras din Buletinul eugenic
f i biopolitic, nr. 1-2, 1928); 2. S. MEHEDINTI, Le pays et le peuple roumain.
Considrationi de gographie physique et de gographie humaine, ed. 2, Bucu-
reti, 1930, 136 p. in 8; 3. EL DE MA.RTONNE, Europe centrale, Suisse, Au-
triche, Hongrie, Tchco-slovaquie, Pologne, Roumanie, Paris, 1931, p. 699
810, in colectia P. VIDAL DE LA BLACHE ET L. GALLois, Gographie univer-
selle, t. IV, 2; 4. S. MEHEDINTI, Romania, ed. 11, Bucure0i, 1932, 356 p.
in 8; 5. JACQUES ANGEL, Les frontires roumaines. Gographie politique, In
Rev. Hist. Sud-Est, XI (1934), p. 26-63; 6. VINTILA. MIHAILESCU, Romania.
Geograjiefizic, Bucureqti, 1936, 279 p.in 8'; 7. S. MEHEDINTI, Der Zusammen-
hang der rumanischen Landschaft mit dem rumanischen Volke, Jena i Leipzig,
1936, 29 p. in 8; 8. I. SIMIONESCU, Tara noastra. Oameni. Locuri. Lucruri,
Bueureti, 1937, 513 p. in 8.
Pentrn pArti ale plimAntului rominese : 9. G. VALSAN, Campia romeind,
Contribqiuni de geografie fizicd, Bueureti, 1915, 260 p. in 8 (Extras din
Bul. Soc. geogr., XXXVI (1915); 10. DR. G. ANTIPA, Dundrea gi problemele
ei gtiintifice, economice gi politice, Bucure0i, 1921, XVI 4- 191 p. in 8;
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 13
www.dacoromanica.ro
EPOCA PREISTORICA
Poate chiar la 3000, tn once caz la
1800 fnainte de Christos, Dacii locuiau.
faro dintre Tisa, Dundre si Nistru.
www.dacoromanica.ro
16 EPOCA PREISTORICA
www.dacoromanica.ro
STATIUNI PREISTORICE IN DACIA 17
www.dacoromanica.ro
18 EPOCA PREISTORICX
www.dacoromanica.ro
STATIUNI PREISTORICE IN DACIA 19
Fig. 3. Vase de prtmint dela Cucuteni. Cele doult dela margini au desenuri In doul si tea
colori: alb, rosu-c5rAmiziu si negru; circa 2500-2000 Inainte de Christos. Cei dela:irlijloc (13
cm fraltinte) are desenuri cafenii pe fond cfirKmiziu deschis. Circa_ 2000-1800 Inainte
de Christos. (Muzeul National Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
PREISTORIA DACIEI 21
Exemplare admirabile
de ceramic5 din faza Boian A s'au descoperit i la V idr a (vezi
fig. 5-6). Aria acestui tip in tara noastr este climpia 'nun-
teanil. 4. Tipul V ddastra cu ceramica sa specificg, avlind desenuri
excizate i vopsite in alb qi rou (vezi fig. 10, I). 5. Tipul sau
aspectul Gumelnita, unul din cele mai bine cunoscute i studiate
(vezi fig. 10, II qi fig. 7 i 9). 6. Tipul Coto! eni. 7. Tipul Glina
www.dacoromanica.ro
22 EPOCA PRE STO RICA
Fig. 6. Vase gi capac de vas de pAintint ars, de tipul sau aspectul Boian A. Impodobite cu o,
namente excizate si lncrustate cu alb. Gisite la Vidra In 1933 si 1934. Circa 2500-2300 inainte
de Christos (ituzeul Muncipiulu Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
PREISTORA DAUM 23
. ,,
...,, , _n.,.iir...,,:"!._,-_".- '
.7, 6, .i. , ,
'' e ,k 1.*.:- .:--'7'.1 - :-..*-;-:' -.5'
,..-:--..i.
'
..
3. A 4
4
.Or
.4;
'14)%1L15
. rie A
- -
. '
Fig. 8. Vase de lut pictate Cu gralit, de tip Gumelnita, faze mijlocie. Gasite la Vidra
In 1933. Circa 2200 Inainte de Christos. (Muzeul Municipiului Bucureoti).
www.dacoromanica.ro
24 EPOCA PREISTORICA
. S:
1 TV 'il
*1^
t,-
0'
t.e461,4
_
. , c*
't
3 t
' -o o
4.5
r -
.
-
",-44.1000:ri"
e<
- , ,
r1, 7
:
- Z,
"
,
_
a,.
I. -,' ., . p
't 3rt,
_
.11'" 77.;
ir
4,; -
'
"
Fig. 9. Vas antropomorf, cunoscut sub numele de s Zeita dela Vieira e, tipul Gumelnitia.
InAltimea 43 cm. Pe piept, s reiits avea un pandantiv de sur, In form de cerc (reprod.
In dreapta). Gasa la Vidra In 1934. (Muceul Municipiului Bucurc0i).
www.dacoromanica.ro
PREISTORIA DACIEI 25,
Fig. 10. Vase de ',Arnim' are, aparlinAnd tipurilor VAdastra (I) 0 Gumelnita (II).
Pot sta co cinste allituri de vasele artistilor In ceramicli din zilele noastre.
Circa 2000 Inainte de Christos. (Muzeul National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
26 EPOCA PREISTORICA
_AM.4%".;',1.'244:1?,'
3.
,
'V
LL,
af-
4
p
411:
Fig. 11. Fragmente de ceramici, de tip Bucuresti. GAsite la Lacul Tei In-1929-30.
Circa 1600-1400 1nainte de Christos. Ornamental se gAsesc i azi In arta Dowel%
popularlS: ouI incondeiate, crestAturi In lemn, scoarte. (Museul Municipiului Bucureati).
www.dacoromanica.ro
PEEISTORIA DACIEI 27
din partea oamenilor epocei de fier, cari au venit, unii din regiunea
M1,0
JI
Fig. 12. Urn& funeraril de lut, eivilizatia tip Ducuresti, din faze mailtilrzie: circa
1600-1400 tnainte de Christ.. Gaga la Meal Te iM 1930. Inaltimeat 44 cm.
(ilmen! Municipiului Bucuresti).
_ .
jierf -V0111-1;;-
Fig. 13. Vas de pAmint de tip Bucuresti, din faze mai Units: circa 1400-1300 tuainte de
Christ.. Glisit la 'acid Tei In 1830. (Muzeul Municipiului Bucuregti).
Alpilor, coborAnd spre sud-est i sud, altii din estul asiatic spre
www.dacoromanica.ro
28 EPOCA PREISTORICA.
BIBLIOGRAFIE
Preistorie europeanii: 1. Reallexikon der Vorgeschichte unter Mitwirkung
zahlreicher Fachgelehrter, herausgegeben on MAX EBERT, Berlin, 1924-1932,
15 vol. in 8"; 2. J 0 SEP II DCRELETrE, Manuel d'archologie prhistorique
reltique et gallo-romaine, ed. 2, Paris, 1924-1927, 4 vol. in 8*; 3. V. GORDON
CHILDE, The Danube in Prehistory, Oxford, 1929, XX -I- 479 p. in 8'; 4. L.
CAPITAN, La prhistoire, dition revue et augment& par Michel Faguet,
Paris, 1932, 223 p. in 8'; 5. MILES BURKITT i V. GORDON CHILDE,. A
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 29
www.dacoromanica.ro
30 EPOCA PREISTORICA.
estul Europei, In Bul. Com. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 70-77; 29. HER-
MA.NN SCHROLLER, Die Stein- und Kupferzeit Siebenbrgens, Berlin, 1932,
VIII -1- 79 p. in 80; 30. HUBERT SCHMIDT, Cucuteni, in der oberen Moldau,
Rumeinien, die befestigte Siedlung mit bemalter Keramik von der Steinkupferzeit
bis in die vollentevickelte Bronzezeit, Berlin si Leipzig, 1932, 131 p. in 40;.
31. CESLAV AMBROJEVICI, L'poque nolithique de la Bessarabie du Nord-
Ouest, In Dacia, IIIIV (1933), p. 24-45; 32. VL. DUMITRESCU, La plastique-
antropomorphe en argile de la civilisation nolithique balcano-danubienne de-
type Gurnelnita, In Jahrbuch far priihistorische und ethnographische Kunst,
1932-1933, p. 49-72; 33. HORTENSIA DUMITRESCU, La station prhistorique-
de Ruginoasa, In Dacia, IIIIV (1927-1932), p. 56-87; 34. V. CHRISTESCU,
Les stations prhistoriques de Vadastra, In Dacia, IIIIV (1927-1932),
p. 167-225; 35. EMIL COLIU, 0 noted descoperire En domeniul ceramicei pictate-
din Moldova de jos, In Milcovia, IV (1933), p. 33-46; 36. VL. DUMITRESCU,
L'unit de la civilisation carpatho-balcanique a l'poque nolithique, Atena,
1936, 6 p. in 8'; 37. RADu VULPE, Civilisation prcucutenienne rcemment
dcouverte a lzvoare, en Moldavie, in Eurasia septentrionalis antique, XI (1937),
p. 134-146; 38. VLADIMIR DUMITRESCU, The painted decoration of the-
pottery from the eneolithie station near Atmageaua Melrose& 1937, 14 p. in 8
(extras din Annals of Archaeology and Anthropology, XXIV, 1937); 39. I.BER-
ou, Prime consideratiuni asupra neoliticului din valea Duna rii inferioare In.
legaturd cu descoperirile din judetul Via-pa, In Buletinul Muzeului judetului.
Vlagca 4 Teohari Antonescu , II (1937), p. 31-105; 40. VASILE PARvAN,
Dacia. Civilizatille stravechi din regiunile carpato-danubiene, Bucuresti, 1937,
218 p. in 8'; 41. PR. C. MATASA, Frumugica (sub tipar).
IV. Epoca bronzului. 42. I. ANDRIEPSCU, Asupra epocei de bronz In Ro-
mania. I. Un depou de bronz la Sinaia; II. Obiecte de bronz dela Predeal, Bucu-
resti, 1916, 18 p. in 4'; 43. I. ANDRIE*ESCU, Nouvelles contributions sur l'clge
de bronze en Roumanie. Le &pot de bronzes de Drajna de Jos et l'pe de Bu-
cium, in Dacia, II (1925), p. 345-384; 44. ECATERINA DUNAREANU-VULPE,
Considrations sur certaines formes caraetrisant l'age du bronze de l'Europe
sud-orientale, Paris, 1930, 60 p. in 8'; 45. R. VULPE, Piroboridava. C onside-
ratiuni arheologice f i istorice asupra eetatuii dela Poiana, In Moldova de Jos,
Bucuresti, 1931, 34 p. in 8'; 46. RADU ET ECATERINA VULPE, Les fouilles de
Poiana, In Dacia, IIIIV (1927-1932), p. 253-351; 47. I. TITUS HOW, 0
statiune preistorica, in Familia, Oradea, Nr. din Decemvrie 1935; 48. DINU
V. RosErn, Din preistoria Bucuregtilor. I. Civilizatia tip Bucuregti. Die
Bukarester Kultur, Bucuresti, 1936, 30 p. in 4'; 49. VLADIMIR DUMITRESCU,
L'art prhistorique en Roumanie, Bucuresti, 1937, 34 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
TRACI'. DACII SAU GETII
GO aunt cei mai viteji i cei mat'
cinstiti dintre Traci 0.
(Herodot).
www.dacoromanica.ro
22 TRACII. DACII EAU GETII
www.dacoromanica.ro
NA.VALIREA SCITILOR 33
www.dacoromanica.ro
34 TRACI'. DACII $AU GETII
www.dacoromanica.ro
.7sTAVALIREA SCITILOR 35
www.dacoromanica.ro
36 TRACII. DACII SAU GETII
www.dacoromanica.ro
EXPANSIUNEA DACILOR 37
dar si deis rudele de mai tarzin ale acestora, dela Sarmati (vezi
fig. 22). In ultimul timp s'a exprimat insa si nu fara temeiu
parerea ca unele din obiectele zise #scitice ar putea proveni
si dela autohtonii daco-geti.
Expansiunea Dacilor Intre 900 si 500 fnainte de Christos. In ce
priveste consecinta demografica pe care a avut-o navalirea Scitilor
asupra neamurilor dacice, aceasta a fost Inteadevar insemnatii.
Impinse de valul care venea din spre rasarit, nevoind poate sA se
pupa cuceritorilor, o parte din aceste neamuri pornesc spre nord,
spre vest si spre sud. Are loc un fel de roire a neamurilor dacice,
o expansiune a lor in directiile aratate; urmele acestei expansiuni
se constata mai ales pe harta Vacua de Ptolemeu, Invata.tul
geograf egiptean, care a Intrebuintat, pentru alcatuirea ei, izvoare
mai vechi, din secolele anterioare.
www.dacoromanica.ro
.88 TRACII. nAcir SAC GETII
Fig. 18. Aplica sau podoabe scitice de argint, frumos executate, care me puneau la cApes-
trele, frAiele, hamurile cailor lor. Fac parte din tezaurul gisit ling& Craiova. Circa 000-500
Initiate de Christos. (Aluzeul National, Bucurmti).
www.dacoromanica.ro
E X PAN SIU NEA DACILOR 39
Fig. 19. Ap1ic5 acitica de argint; face parte din teraurul Omit Magi, Craiova. Circa 600-500
Inainte de Christ. (duzeul National, Bucureeti).
www.dacoromanica.ro
40 TRAC/I. DACII SAU GETI/
www.dacoromanica.ro
E X PA N SIUNEA DACILOR 41
Fig. 21. Coati' de aur dele Poiana (Prahova); 775 gram aur de 20 carate. Circa 500 inaiute de
Chrio.os. (11tu7.cul National, IlucurcIti).
www.dacoromanica.ro
.42 TRACII. DACII SAD GETII
i,41=1
,
.
..At
A
". , .'
ru
p.'
01.;_f
www.dacoromanica.ro
PRIMELE $TIRI ASUPRA DACILOR 43
www.dacoromanica.ro
44 TRACII. DACII SAU GETII
www.dacoromanica.ro
EAUDILE DACTEI 45
Fig. 23.- 0 parte din cidul cetii Histria, construit din blocuri mari de piatra. In fund, lacul
Since, odinioara golf de mare. (CH'cut Profesor Lambrino, Bitcurevti).
www.dacoromanica.ro
46 TRACII. DACII SAU GETII
:;
Fig. 24. Poarta cetlitii Histria. SA se observe urmele 'Agate In piatra ce pava strada de rotilA
cArutelor care au trecut sute de ani prin aceastA poartA. (Cliseul Museului National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE GRECESTI 4%.
Fig. 26. Monete ale orasului Tomi. I. Pe avers: capul lui Zeus; pe revers: tntr'o
ghirlandli de frunze de stejar o acvilA, inscriptia TOMI si numele SEMI al
magistratului orasului sub care s'a bAtut moneta. II. Pe avers: capul lui Hermes,
reul negotului; pe revers: caduceul, numele orasului TO-MI i numele emo al
magistratului. (Colectia Canarache, Bucuresti).
Fig. 27. Monete ale orasului Galatia. I. Pe avers: Caput reitei Demeter Cu 2 spice
de grill; pe revers: Dioscurii In galop si inscriptia KAAAATIANQN. IL Pe
avers: Dionysos cu cununA de spice de grin; pe revers: un trepied, inscriptia orasului:
SAAAATIANDN 9i numele magistratului EHLIA. (Col. Canarache,Bucuresti).
Fig. 28. Monet ale orasului Dionysopolis. I. Pe avers: Zeita Demeter; pe revers:
bite ghirlandll de spice de grim, numele AIONY C0170AIT 17N . IL Pe
avers: Dionysos; pe revers: Intr'o ghirlandA de vita, mAciuca lui Hercule !litre 2 stele si
numele magistratului TIMH. De desubt numele orasului: tlION Y.
(Colectia Canarache, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
48 TRACIT. DACII S kU GETII
"
c1:'. a "j1
... .
, ,, *44. ' .. L * ,
,
. A
.. .... 0.' ..
.' - ".: , ' ....: q '''''.4.: 'o' '''''''. ' :: ' '% ;:egi ::
' 4,
..
7
.
vt
n . rf... ";
t " ' :2' -7. ,
"
1, N
' , . ..,7,, h
' , '
' ..
:.
.
.
n
.;
":1,
,ot
.
e ....:,,,, i3, :,,
,
'.- ''
,;; ...,,,,',,,: ,
.. .
-
, ^,... V'; ; I'
.';:-.', i '.,:, .
''', ..-V".7 - ''' '
t = ,' e
..,--; = , : .,, i :1 '
,.. .
. 1, ' +0,' . 7-7r
-. r
.
,,,i ,:i .,4'
"7
; ..-.
..
"..*' '
,,
..
..,,, '',,, r '. I ' .,. ..t.:
.
e '70 `/'
,.s.int 1
. ""^-^--
Fig. 29. Statuete de painant ara, gtisite la Histria, reprozentAnd pe Arrodita, zeita
iubirei, tiannd un porumbiel la piept. De remarcat surfisul chipului din stimga.
Secolul VI Inainte de Christos. (Muten' National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE GRECE$T1 49
. ,
\ rrk
Wt"
Fig. 30. Monete dace de argint, Wisite in judetul Bistrita-NAsIlud. Imitll staterii
macedoneni ai lui Filip. (Colectia Dan Romalo, Bucuresti).
Fig. 31. Monet dace de argint, din Muntenia, imitrInd drahmele lui Alexandru cal
Mare. Tezaurul dela Comana, jud. Vlasca. (Colec),ia Academiei Romine: cliseul C. Moisil).
,
Fig. 32. Monete dace de argint din Muntenia. Glsite In tezaurul deis Comana, jud.
Vlasca. (Colectia Academiei Romano; cliseul C. Moisil).
,
WS'
A' I
." .r6 ,
Fig. 33. Monete dace de argint din Oltenia. I. Din tezanrul dela Aninoasa, jud. Gorj;
II. Din tezanrul deis Dobresti, incl. Dolj. (Colectia Acadenliei Romine; cliseul C. Moisil).
www.dacoromanica.ro
50 TRACII. DACII SAU GETII
navoda.
In toate aceste colonii, Grecii au cont nuat vieata in aceleasi
forme de civilizatie ca i in metropolele din care plecaser. Ocu-
patia lor esentiala era comertml cu populatia din hinterlandul
oraselor respective (vezi fig. 25-28). Cumprau dela Geti, de
www.dacoromanica.ro
A$EZAR1LE GRECE$T1 51
,
- 7,11444.
tri
-
, r
1
re.
ret
+.4.4
Fig. :a - Monett+ dace de argint, eisite la Celeiu, jud. Romannti; MIRA tetradrahma din
Thassos: originalul grecesc, In coltul din stanga, jos, provIne din altlnarte.
(Cliseul Societfitii Numismatice Roma.; indicat de C. Moisil).
www.dacoromanica.ro
62 TRACII. DACII SALT GETII
iirana lor, ci spre a-1 vinde. La Atena, sclavii vanduti de Geti sau
baci unii din ei apartinand chiar acestui neam erau kip de
numeroi, !neat numele de Daos adica Dacul ajunsese nume spe-
cific. In piesele sale, Menandru numete pe sclavi mai intotdeauna
Daos sau Geta. In general, aa dar, Grecii cumparau dela autohtoni
materii prime, cu alte cuvinte marf multa cu bani putini. Vin-
deau In schimb produse fabricate ca, de pilda, obiecte de podoaba,
ceramica (vezi fig. 29), untdelemn i. vin grecesc, tesaturi
I II
Fg. 37. Imitatli. dace de vase grecetti aise deliene. I. Wisitli In 1931 la Fundeni,
linga Bucuretti. Diametrul 12,5 cm. 0 alta asentiinittoare, tot la Fundeni, era 'AIM
vu monete dace. II. GUM la Snagov, In 1933. Ambele, din seeolul intAi 1nainte de
Christos (Muzeul Municipiului Bueuretti).
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE GRECESTI 63
1'
I II
Fig. 38. I. Fragment de vas dac irnitat dupl vasele grecesti sise deliene. Impodobit
Cu reproducen i de mollete dace imitlind staterii lui Filip. II. Doul reproduceni
mirite. Gisit la Snagov In 1933. Secolul tutti; Infante de Christos
(Muzeul )Zunicipinlui Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
54 TRACII. DACII SAU GETII
DIEM GRAFIE
Traeii: 1. W. TOMASCHEK, Die alten Thraker. Eine ethnologische Unter-
suchung, In Sitzungsberichte phil.-hist. Cl., t. 128, 130, 131, Viena, 18934,
303 p. in 8'; 2. GAWRIL I. KAZAROW, Beitrdge zur Kulturgeschichte der Thraker,
Sarajevo, 1916, 125 p. in 8; 3. G. G. MATEESCU, 11Tomi traci nel territorio
scito-sarmatico, In Ephem. Dacorom., 11 (1924), p.223-238; 4. G. G. MATEESCU,
Granita de apu,s a Tracilor (Contributiuni toponomastice ep igraf ice), in Anuar.
1st. Cluj, III (1926), p. 377-492; 5. GAWRIL I. KAZAROW, Thrace, in Cam-
bridge Ancient History, vol. VIII, Cambridge, 1930, p. 534-560 si 781-786.
Daeil 81111 Getll: 6. I. ANDRIE*ESCU, Piscul Crtisani. Descoperirile arheo-
logice din vara anului .1923, In Mem. Seg. 1st. Acad. Rom., seria 3, t. III,
p. 1-111; 7. V. PARVAN, Getica. O protoistorie a Daciei, in Mem. Sect. Ist.
Acad. Rom., seria 3, t. III, p. 113-851; 8. R. VuLPE, Piroboridava. La station
protohistorique et daco-romaine de Poiana dans la Moldavie infrieure, Paris,
1932, 40 p. in 8.
MOL: 9. ELLis H. MINNS, Scythians and Greeks, Cambridge, 1913, 720 p.
in 4'; 10. M. SuTzU, Contributiunea nunzismaticei la istoria anticd a Roma' niei
transdundrene, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist., t. XXXVIII (1915-1916),
p. 523-531; 11. MAX EBERT, S iidrussland im Altertum, Bonn si Leipzig, 1921,
n 8'; 12. M. ROSTOVTZEFF, Iranians and Greeks in south Russia, Oxford,
1922, XVI + 260 p. in 4"; 13. V. PARVAN, Consideratii asupra unor nume
de rduri daco-scitice, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., seria 3, t. I, p. 1-31;
CARL PATSCH, Die Viilkerschaft der Agathyrsen, In Akademie der W issen-
schaften in Wien, Philosophisch-historische Clcisse, 1925, nr. XII a, p. 69-77;
H. SCHMIDT, Skytischer Pferdegeschirrschmuck aus einem Silberdepot
unbekannter Herkunft. Ein Beitrag zur eurasischen Tierornamentik, In Prd-
hist. Zeit., XVIII (1927), p. 1-90; 16. K. MALKINA, Zu dem skytischen
Pferdegeschirrschmuck aus Craiova, In Prdhist. Zeit., XIX (1928), p.152-185;
17. C. MOISIL, Introducere In numismatica Dobrogei, in 1878-1928 Dobrogea,
Bucuresti, 1928, p. 145-175; 18. AL. RosErri, Resturi de limbd scito-sar-
matd, Iasi, 1930, 16 p. in 8; 19. 0V. DENSUSIANU, Sciticul'E&tparaEog, In
Grai fi Suflet, IV (1930), p. 146-147; 20. M. ROSTOVTZEFF, The Bosporan
Kingdom, In Cambridge Ancient History, vol. VIII, Cambridge, 1930, p.
561-589; 21. M. ROSTOVTZEFF, Skythien und der Bosforus, Bd. I. Kritische
Vbersicht der schriftlichen und archeologischen Quellen, Berlin, 1931, XI +651
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 65
www.dacoromanica.ro
ISTORIA POLITICA A DACILOR
Regele Buerebista.... cal dintdi Id
eel mai mare dintre regii din Tracia
si stilpdnitor al tuturor tinuturilor de
dincolo pi de dincoace de Dundre".
(Inscriptia greaca a lui Acor-
nion din Dionysopolis).
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU CEL MARE CONTRA GETILOR 57
www.dacoromanica.ro
b8 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
DROMIHETES, PRIMUL REGE INSEMNAT AL GETILOR 69
www.dacoromanica.ro
60 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
DLIVALIREA CELTILOR 61
www.dacoromanica.ro
62 ISTORIA POLITICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
:MARBLE REGE BUEREBISTA 63
www.dacoromanica.ro
464 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
PRIMELE LUPTE CU ROMANI' 66
www.dacoromanica.ro
66 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
PRIMELE LUPTE CU ROMANII 67
www.dacoromanica.ro
68 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
PRI MELE LUPTE ( U ROM ANII 69
www.dacoromanica.ro
'7 o ISTORIA POLITIC.A. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
DECEBAL, RE GELE EROU 71
%X.
7.
:".
Fig. 39. Capul lui Decebal, de pe Columna Traian1. Este, se pare, cea mai fidelli
reproducere a chipului marelui rege. Litera A din stnga, sus, a fost adaosii tarziu.
www.dacoromanica.ro
72 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
TRALAN, PRIDIUL RAZBOIU CU DACII 73
www.dacoromanica.ro
74 ISTORIA POLITICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
TRAIAN. PRIMUL RAZBOIU 'CU DACII 76
-
.de mult, incat asemenea lui Cato censorul, care-si termina dis-
cursurile cerand invariabil distrugerea Cartaginei, Traian adauga
la sfarsitul deciziilor sale 4 asa precum voiu preface eu Da.cian
provincie romana .
In primavara anului 101, imparatul porneste la executarea
hotaririi sale. Armata romana a trecut Dunarea pe la Viminacium,
cum Meuse si mai inainte, pe vremea lui Tettius Iulianus. Pe
malul stang era localitatea Lederata. De aci a pornit spre Arci-
Fig. 41. Chipuri de Romani de pe Columna lui Traian. Cel ce tine sulul de papyrus In
mane, este tnsusi tmpliratul, ceilalti sunt aghiotantii lui.
www.dacoromanica.ro
76 ISTORIA POL/TICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
TRAIAN. PRIMUL RAZBOIU CU DACII 77
www.dacoromanica.ro
78 ISTORIA POLITICA. A DACILOR
www.dacoromanica.ro
79a
TRAIAN. AL DOILEA RAZBOIU CU DACII
lemn. (Vezi fig. 42, II). In luna Ianuarie 1858, scazand in mod
neobinuit nivelul apelor Dunarii, s'au putut examina de aproape
stlpii podului 0 s'a constatat ca. in zidarie erau gauri in care
fuseser aezate brne de stejar, gasindu-se chiar 0 cateva bucati,
de lemn. Carainizile care acopereau stlpii cararnizi care au de
fapt consistenta 0 soliditatea pietrii, fiind facute, intocmai ca 0
cimentul roman, dupa o reteta pe care astazi n'o mai cunoatem
poart marcile a diferite cohorte din Legiunea XIII-a Gemina
precum 0 a altor cohorte independente; aa dar, la aceastg mare
construclie tehnica, au lucrat, cum era de altfel obiceiul la Ro-
mani, solda0i. Se poate spune ca nu numai Dacia, dar intrege
imperiul roman a fost cucerit, in timp de razboiu, cu sabia iar
In timp de pace, cu ciocanul, dalta 0 mistria legionarilor. Sol-
dat,ii erau In acela0 timp 0 zidari, ofiterii erau 0 arhitecti. Stau
0 astazi, in multe pa'rli ale Europei, ca pilde vii de trainicie 0
indrasneala, construcIiile Mute acum aproape 2000 de ani det
aceti admirabili arhitecti cari au fost Romanii.
Traian plecase din Roma in iarna anului 104 dupa Christos.
La Inceputul lui Iunie 105, dui:a ce toate preparativele fusesera
facute 0 podul ispravit, Incepe campania propriu zisa. 0 parte
din armata ocupase Inca dinainte malul stng 0 ridicPse aci forti-
ficatii pentru a apara construirea podului; restul, In frunte cu im-
pgratul, trece acum peste batranul fluviu, dup ce mai intai se.
facuser sacrificiile necesare. Pentru prima data, In cursul istoriei,.
malurile Danubiului erau legate printeun pod de piatra. Act sim-
bolic care voia parca sa anunIe luarea pentru totdeauna in sta.-
panire a Daciei de catre romanitatea biruitoare.
0 alta armata a trecut Dunarea pe la Oescus, In fala varsarii:
Oltulu.i. Ea se intalni, urcand pe rau in sus, cu cea dintg, care-
str'btuse Oltenia dela apus spre rasrit. Avnd acuma forIele.
reunite, inainta Traian spre miazanoapte 0 trecu In Ardeal pe la
Turnu Rou. 0 dovada c' acesta a fost drumul urmat de Imparat
In cel de al doilea razboi este denumirea de Castra Traiani pe
care o are o localitate de pe valea Oltului, in hartile vechi. Ea ne
arat' ca acolo a fost una din taberile principale instituite dea-
lungul drumului.
Inca dela inceputul exped4iei, unele triburi dacice, precum qi
Iazygii, se supun. Celelalte lug lupta cu inverunare; o scrisoare
www.dacoromanica.ro
80 ISTORIA POLITICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
2.
,-.
6.,
e
.Fre,' ,- ,,
,
,..,...:*,...,......4,1!,..,
o
r4f1
www.dacoromanica.ro
1V
Fig. 42. Mollete romane Nauta (hip cucerirea Daciei. Pe oven, la cate i patru, chipul lui Traian. Pe revers, la prima:
Dacia, sub Infritisarea unei femei indurerate, In tata trofeului; la a doua: podul de peste Dunire (representara sintbolicri);
la a treia: Traian crilare strivind un Dac; la a patra, Victoria tinrind o insignri cu inscriptia: Vic(ta) Dac(ia) adieri Dada fnvinri.
(Clisoul Profesor Const. rifoisil .
CO
82 ISTORIA POLITICA A DACILOR
Fig. 43. Unul din medalioanele haute in amintirea victoriei dacice. Pe avers,
chipul luf Traian; pe revers, triumful Imp5ratului. (Cliseul Profesor Const. Moisil).
www.dacoromanica.ro
TRAIAN. AL DOILEA RAZEOIU CU DACII 83
Fig. 44. Troleul lui Traian (Tropaeuns Traiani), reconstituire. Prin proportiile sale
impresionante, acest monument era vizibil dela mari deplirtAri.
www.dacoromanica.ro
84 ISTORTA POLITICA A DACTLOR
. or
,
t ;0,,
1 ' , 21- '-t"._7
lit _ ,..
' '
..... Epikti,,,ij
A 1 t. , ,
7t I: 4 '" :::
'' '
... i y it
.4: ir .. I r ,n u
q
.rir. ,,.. 0:,
. ':1 1, -
..
...d
,.
' 7 ..1 i
.
% ,,, ,.
1 ,
.
:
I ' 14'
li./ '9.
9,',,
www.dacoromanica.ro
TRAIAN. AL DOILEA RAZBOIU CU DACH 85
-;11,
,
g t.^ 'm
^-7-r
ry
,
S.
401
rr .
.
*
a..
. . .. ..
t%.
. *
*k11.4
-
4
, e
-R
' '
in: . v, 7".
,lc.f6
' r e N
Iv. ,
h.
7, '.
r.
...
rftt.'.
s ";" Lri
7
, L.,
'
.1
' .
-' .
r,...
J - .L. ,,
-
,,' - .
. ...i
.
, ..., : :i'
_,,.
. - .. ...
2,..
.
-..,P
o a .....,.. . ap.,,,, !A- -
e,....,...__.,.....,1.,....7.4..;
,, ' il
....e. - ...,..TIT 1
y, 1
-
' FE/ f '; -. .41*
,.... t j.4.i; .-, ',,.
V.,
, ,..1.4,,..!
. ;110,0,-,,t_ ,;,71
a r
:.. ", .. 7 .. ' ...-tr
'-',,,.'el.-..),r, . jr--..,0
L '':-.
Wit' ' -'" '--.J , .b. iii.
. - s W.
.""": *,.., ,
r. . n... , 5,,
,,
. ,
,.. . ..
' r,
OP., q'L. '
mat
" .1
*;,i'-'"
...L.
di--
4 .. ,,
4'1
i.4 4
''
7"ise
-
.
-1.--
_
- .. . .
,.. -
4-, ',
, .
..+
,E
....
t1
..,e
-
r.. ...' 01' .
,.. .... r_ii.) ' f',.4. ' ' .. " ''... L' ";' \
,,, ..,, 4...1.,,,'"/,5':5 ..........' ' ' '
tD "--/7 .r
._ .
f ' .--
,,,,,,
.,,,a
; ,
cf
,
..! ;
-,- . -,. "r
!" i'
-... , m
..4., ki.:i.,
.. , ., ....L ,--v:
Fig. 46. Sculpturi de pe Columna Traiani. In rdindtal al doilea de jos, se olid doi
legionari romani care aratli lui Traian capetele Dacitor uciei. In rAndul al patrulea, o
lupt3 Intre cavaleria roman5 si cca sarmatA,
www.dacoromanica.ro
86 ISTORIA POLITICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 87
RIBLIO GRAFIE
Istorla politlei a Dador In general. Ce1111: 1. V. PARVAN, Considra-
tions sur les spultures celtiques de Gruia, In Dacia, I p. 35-50;
(192(i),
www.dacoromanica.ro
88 ISTORIA POLITICA A DACILOR
www.dacoromanica.ro
CITILIZATIA ,$1 CULTURA DACILOR
e Gefii cei ce se cred nemuritori *.
(Herodot).
www.dacoromanica.ro
90 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
DELETNICIRILE DACILOR 91
www.dacoromanica.ro
92 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
NDELTNICIRILE DACILOR 93
cat si in Moldova si In
Ardeal (vezi fig. 30-36
Fig. 48. Candelabrul de bronz dele Crilsani, cu troj
si 38). Isi faceau din lemn brate ai patru lumini. Distanta Intro extremithtile a
unelte agricole si obiecte doufi brate: 29 cm. Circa 900 Inainte de Christos--100
chip& Christos. (Muzeul National, Bucuresti).
casniee, iar din parnant
ars, vase de diferite
forme si marimi, unele foarte frumos impodobite (vezi fig.
9-13). Intr'un cuvant, cunosteau toate indeletnicirile econo-
mice esentiale si, prin bogdtia pamntului, ar fi putut trai fara
sa aiba nevoie a mai aduce ceva din afara. Dimpotrivii, puteau
ei exporta si exportau, de fapt, materii prime. Izvoarele ne vor-
_besc de exportul de grane, de peste, de cear si de miere si de
www.dacoromanica.ro
94 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
44
Fig. 49. Coliere: unul de cristal de tiicui, celMalt de diferite naArgele, de aticla
ecdoratli i aurit4, ambele gAsite la Poiana. Inele si podoabe de au si argint glaite
tot la Poiana. Circa 50-200 cluptl Christos. (Muzeul National, Bucuretiti).
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA SOCIAL& A DACILOR 96
Fig. 50. Vas de Otnint Visit la Maur'. Circa 50-200 (WO Christ..
(Muzetil National, Bucureti),
www.dacoromanica.ro
:96 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
OR ASELE DACILOR 97
www.dacoromanica.ro
98 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA SOCIALX. A DACILOR 99
Cea mai mare parte ins din populatia dacicd locuia in sate,
asezate, ca si mai tarziu, pe cursurile de ap. si In locuri mai acl-
postite. Casele se fceau, In regiunea de ses, din nuiele lipite cu
pamnt. Multe aveau form de bordeie, adic erau bAgate pe ju-
mtate in pmnt, dup cum ne arat spturile. La munte i la
deal, materialul Intrebuintat era mai ales lemnul, casele se fceau
din brne incheiate. Acoperisul era tot de lemn. Columna lui
Traian ne Infatiseaz In mai multe rnduri asemenea case de lemn.
De form ptrat, nu rotund, ele au cloud camere i sunt incon-
jurate fiecare de un gard de scanduri, Viate ascutit la vrf. Unele
din aceste case Bunt reprezentate stand pe niste stlpi, !main, ase-
zati la cele patru colturi ale cldirii, ceca ce le d un aspect de
locuinte lacustre. Invtatul Toreaschek le-a considerat ca atare.
In realitate, e vorba de stalpii de pieta' care si astzi, In regiunea
de deal si munte, se pun la colturile casei, construindu-se apoi
pe ei scheletul de lemn al cldirii. i gardul de scnduri ascutite
la v&rf (tambre), se poate observa Inch', In zilele noastre, In multe
regiuni de munte. In genere, credem di nu gresim afirmAnd
In ce priveste locuinta, nu e mare deosebire intre casa trneasa
de astzi, asa cum se mai vede in unele locuri mai ferite din Car-
pati, si casa vechilor Daci. La ses, locuinta din vremea noastr
a mai evoluat. Trebuie ins s amintim a la inceputul secolului
al XIX-lea, bordeiul era Ina foarte frecvent In cAmpia munteana.
Societatea se imprtea in dou mari clase: nobilii, carora In
limba dac li se spunea tarabostes, adica pe romaneste: a domnii
de neam i oamenii de rand. Cei dintai purtau pe cap cunoscuta
bonet de lana sau pasla si de aceea Romanii Ii numeau pileati;
ceilalti umblau cu capul descoperit cu prul mare, fiind numitii
din pricina aceasta, comati. (Vezi fig. 51-52).
In fruntea statului era regele. El guverna tara ajutat de un
sfat de nobili. In imprejurri grele, cerea si povata marelui preot.
Succesiunea la tron se facea dup cat se pare pe baza
principiului ereditar-electiv. Inscriptia lui Acornion din Dionyso-
polis ne spune Inteadevr cA, inainte de Buerebista, a fost rege
al Dacilor tatal acestuia, asa dar principiul succesiunii. Cassius
Dio, pe de alt parte, ne povesteste c regele Duras, vzand greu-
tanle i primejdiile care amenintau statul, a dat domnia de bun
voie lui Decebal, asa dar principiul elecgunii. Iar un alt izvor
sib
www.dacoromanica.ro
100 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
Fig. 51. Dac nobil (pileat), dintre cei fficuti prizonieri i dui la Roma. Poartrt
boneta de 'Asa caracteristicl. De remarcat energia gray% a fetal. (Sculpturlantic
In Mimeo! Vaticanttlni, Romal.
www.dacoromanica.ro
'PLATA. MILITARA A DACILOR 101
Hg. 52. Taran itac (coma), dintre cei Ificuti prixonieri i dui la Roma. Aceeagi expresie
energie. Chiput 'minims al acestui Dec se Intillneste i ari In mii de exemplars printre
iramtii nWri din part,. tnuntelui. (SculpturA antic(' In Mureul Vaticanului. Roma).
www.dacoromanica.ro
102 CIVILIZATIA 51 CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
VIEATA MILITARA A DACILOR 103
www.dacoromanica.ro
104 CIVILIZATIA sr CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
LIMBA DACA 105
, '
r
fir ,
- - I
.
1--
I
. .
rz u
:
Fig. 53. Scarile de piatei ce due la unul din turnurile eetitii dace dela Costetti.
(Cliteul Muzeului National, Bucuretti).
www.dacoromanica.ro
.106 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
-gile lor; tim apoi ca Ovidiu a scris mai multe poeme cu metru
latin In limba autohtonilor Geti In mijlocul carora traia, la Tomi.
mai tim ca atunci and le-a cetit, Gqii au ramas incantati,
exprimanduli mult,umirea lor printr'un murmur prelung de
admiralie.
Din contactul indelungat cu Grecii stabiliti in oraele de pe
tarmul Mara Negre ca i cu aceia cari urcau pe Dunare in sus,
unii dintre Daci i anume, in primul rand, negustorii i nobilii,
,f
-.1
,
,-... ,., . .
.,
-
:: ..* ---ea r 7-,' '
- ' .4 '.
, .. i ' ".. 4- , . . 0,
ir ,. ii- I,
'
,:... r i - -4.
'' '
L ,
ce::,
, A 'o' '
,
.., pil.2
:
':,
..!! aL",
!
p l'
Fig. 54. Vederea imprejurimilor Intlirite ale cetlitii dace dela Costeeti, luata deIpe
tense unuia din turnuri. (Clieeul Muzeului National. Bucureeti).
www.dacoromanica.ro
RELIGIA DACA 107
www.dacoromanica.ro
108 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
RELIGIA DACA 109
www.dacoromanica.ro
110 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
ARTA DACA 111
vasele din epoca mai noua, din La Tne (dela 300 inainte de
Christos, incoace), care sunt cu siguranta absolut dacice, i ele
dovedesc insuitile artistice ale autohtonilor. Ceramica gasita la
Bonteti (jud. Rmnicul-Sarat), la Poiana (jud. Tecuci) i la Ca.
sani (jud. Ialomita), este dintre cele mai reuite ; regretatul Prvan
o numete splendida . Dacii incepusera sa imite i vasele gre-
ceti; astfel, s'a gasit la Crasani tiparul cu care ei fceau frumoa-
sele vase de Delos, cu inflorituri in relief pe fata din afara. S'au
gasit de asemenea tipare de lampi sau, mai bine zis, de opaite,
Lucrarea metalelor era o veche indeletnicire a batinailor.
Bronzul transilvanean i cel moldovean, adid obiectele fabricate
din acest metal in epoca bronzului, aunt caracretistice in intreaga
Europa. Stim ca Agatirii iubeau podoabele de aur ; ele erau
lucrate, de sigur, in tara lor, in Ardeal. unde se gasea i materia
prima. Din argint s'au qbatut de &Are Daci monete; ele sunt
de ale monetelor greceti i romane (dinari republicani). In sfarit,
tot localnicii lucrau diferite unelte, articole de mobilier (cum e
candelabrul cu trei brate, de bronz, gasit la Crasani) sau de imbra-
dminte cum sunt de pilda, copcile de prins mantaua pe umeri
(vezi mai sus, p. 93).
Dar, Inca odata, sa ateptam ca sapaturile s imbogateasca
tirile noastre despre arta Dacilor sau Getdlor. Gaud ele vor fi
in numr indestulator, vom putea vorbi atunci cu temeiu i
despre diferitele influente care s'au exercitat asupra acestei after
influente pe care astazi numai le banuim. Vom vedea atunci dad
a fost o influenta scitica i in ce nasura s'a exercitat ea; dad' Celtii
au indurit i ei pe localnici in unele privinte. Rana acum, sigurd
e numai influenta greceasca. i in privinta ei insa, dmne s se
precizeze intinderea i intensitatea.
Popor afezat din timpuri imemoriale pe ptimntul ande-1 constatei
marturiile istorice, legat de el prin agriculturd in toate form,ele ei,
prin cre.,sterea vitelor, prim scoaterea metalelor fi a celorlalte bogatii
miniere, ctiind sd-1 apere ca eroism ci ca pricepere, intemeind cel
mai puternic stat dela nordul Dundrii, ca regi cari pot sta ca cinste
allituri de cele mai frumoase figuri politice ale antichiatii, avdnd
in sfdrfit o religie superioard, de un inalt idealism, Dacii sau
au fost, sub toate raporturile, unul din popoarele insemnate ale
lumii vechi. Noi putem socoti drept barbari, aya cum s'a tot
www.dacoromanica.ro
112 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
ROLUL DACILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 113
www.dacoromanica.ro
114 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR
www.dacoromanica.ro
ROLUL DACILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 116
www.dacoromanica.ro
116 CIVILIZ 4TIA $1 CULTURA D ACILOR
BIBLIOGRAFIE
Civilizatla 1 cultura Dacilor: 1. W. TOMASCHEK, Les restes de la langue
dace, Louvain, 1883, 20 p. in 8'; 2. 0. DENSUSIANU, Histoire de la langue
romaine, t. I, Paris, 1901, XXXI + 510 p. in 8'; 3 C. MoisIL, Avut-au
Dacii monete proprii?, in Lui Ion Bianu amintire, Bucuresti, 1916, p.305-331
4. D. M. TEODORESCU, Ceteifile antice din muniii Hunedoarei, in Publ. Com.
Mon. Ist. Tran., 1 (1923), p. 7-24; 5. N. JOCKL, Albaner, In Max Ebert,
Reallexikon der Vorgeschichte, t. I, Berlin, 1924, p. 84-94; 6. J. MELICH,
Ober den ungarischen Flussnamen Tisza Teiss , in Streitberg Festgabe,
Leipzig, 1924, P. 262-266; 7. D. DETSCHEW, Die dakischen Pflanzennamen,
Sofia, 1925, 56 p. in 8'; 8. D. M. TEODORESCU, Cercetiri arheologice En munfii
Hunedoarei, In Cont. Mon. 1st. Seel. p. Trans., Raport pe anul 1924, Cluj,
1926, p. 40 si urm.; 9. D. M. TEODORESCU, Cetatea dacci dela Costefti. Rezul-
tatele generale ale sdpciturilor arheologice, In Anuar. Com.Mon. Ist. Sect. p. Trans .
pe 1929, Cluj, 1930, p. 265-298; 10. C. SCHUCHARDT, Die Schulenburg bei Cn-
fofeni und andere dakische Burgen, In Schumacher-Festschrift, Mainz 1930, p.184
urm. ; 11. D. M. TEODORESCU, Cetatea dacd dela Grdiftea Muncelului ( judelul
Hunedoara), in Anuar. Com. Mon. Ist. Seel. p. Trans., 1930-1931, p. 47-68;
12. D. BERCIU, Burii, Buridava, Burebista, Craiova, 1931, 28 p. in 8; 13.
GENERALUL RADU ROSEM, Inceputurile artei militare in cuprinsul Romdniei
de azi In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. XIV (1933), p. 313-364;
14. ALBRECH.T V. BLUMENTHAL, Die Ringinschrip von Ezerovo, In Indoger-
manische Forschungen, LI (1933), p. 113-130; 15. Em. PANAITESCU, Nu-
mdrul Gefilor qi al Dacilor. Comentar dupd Strabo, Bucuresti, 1934, 16 p.
in 8'; 16. C. DAICOVICIU, Problema numclrului Geto-Dacilor. Considerafii
asupra unei lucriri recente, Cluj, 1934, 12 p. in 8'; 17. DR. G. SEVEREANU,
Trsor de Hufi. Ornements et monnaies daces de la rgion de Hugi, In Bucu-
regti, I (1935), p. 17-36; 18. MIHAIL MACREA, Monetele din cetatea dace
dela Costefti, Cluj, 1936, 19 p. in 8'; 19. A. GRAUR, Coup d'oeil sur la lingui-
stique balcanique, In Bulletin linguistique de la Faculte des Letres de Buca-
rest, IV (1936), p. 31-45; 20. AL. Rosorri, Istoria limbii romdne, II. Limbile
balcanice, Bucuresti, 1938, 132 p. in 8'; 21. ION CONEA, IdentificcIri geo-
istorice En Dacia veche: 1. Mons. Caucasus (sec. II). . 2. Caucalandensis locus
(sec. IV). 3. (Daci) Caucoensioi (sec. II), In Corectdri geograf ice In istoria
Romdnilor, Bucuresti, 1938, p. 7-24; 22. SEXTIL PU*CA.RIU, Limba romdnd,
vol. I, Bucuresti, 1940, XIV -I- 457, p. in 8; 23 C. DAICOVICIU, Le pro-
blme de la continuit en Dacie, Bucuresti, 1940; 24. SEVER POP, Die
Toponymie Siebenbiirgens, In Siebenbargen, I, Bucuresti, 1943, p. 319-348;
25. AL. ROSETTE, Istoria limbii romdne. Noliuni generale, Bucuresti, 1942,
.96 p. in 8; 26. AL. BORZA, Sanctuarul Dacilor. Scoyalovov, Timisoara, 1942,
24 p. in 8'; 27. C. DAICOVIC/U, Daker und Rumdnen, In Siebenbdrgen, I,
Bucuresti, 1943, p. 175-186; 28. C. DAICOVICIU, La Transilvania nell'anti-
quitd, Bucuresti, 1943, 223 p. in 8 .
Vezi i p. 199, nr. 55.
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA.
I Dacia Felix .
(Inseriptie depe monetele rontane).
www.dacoromanica.ro
118 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
POPULATIA 119
www.dacoromanica.ro
120 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
PERSISTENTA DACILOR 121
www.dacoromanica.ro
122 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
COLONI$TII ROMANI 123
www.dacoromanica.ro
124 DACIA TR &JANA.
www.dacoromanica.ro
C0L0N1$TII ROM kNI 126
www.dacoromanica.ro
126 DACIA TRAIANA.
mageni adica din provincia amintita mai sus a Siriei, sau cohortele
de Iturei, din vecingtatea Palestinei.
Dar din Italia n'au venit coloniti ? Se pare ca prea
Pe vremea lui Traian, Italia nu mai avea se vede un
excedent puternic de populatie pe care sa-1 trimita peste hotare. De
aceea, se pare ca imparatul i fixase ca norma sa nu se intrebuin-
teze in scopuri de colonizare
populatia Italiei. In sensul
acesta trebuie sa interpre-
tam pasagiul din Historia
Augusta, un izvor istoric
roman, in care ni se spune
ca Antoninus Pius a purtat
de grija Spaniei, coloni-
zand-o cu oameni din Italia,
impotriva preceptelor
Traian (contra Traianis
praecepta).
Din Italia au venit, mai
ales in primele timpuri,
functionari: administratori,
perceptori, vamei
de felul acesta ; cu vremea,
mai ales dupa edictul lui
Caracala din 212, care dadea
Fig. 55. Statuetg de bronz reprezentetnd pe dreptul de cetatenie romana.
Jupiter Dolichenus. Ghsitrt la Desa, jud. Dolj. tuturor locuitorilor impe-
Secolul dup Christos.
(Muzeul National, Bucurezti). riului, i ei au fost recrutati,
in mare parte, dintre local-
nici. De .altfel, trebuie sa.
adaugam: faptul ca nu erau din Italia colonitii, nu mai prezenta,
in vremea aceea, mare importanta. Roma era acum in culmea
splendoarei i puterii sale: imperiul cuprindea tot bazinul Medi-
teranei care putea fi considerata cu drept cuvant ca o mare ro-
mana, u mare nostrum , cum spuneau, cu legitima mandrie,
cetatenii. Romanizarea Mouse progrese uriae: provincii intregi
vorbeau latinete i ceea ce e si mai important provincialii
se simleau Romani. Era un ideal pentru fiecare din ei sa poatk
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA 127
www.dacoromanica.ro
128 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA MILITARA 129
www.dacoromanica.ro
130 DACIA TRAUMA.
-
ro
"7:-77:447----it,
;hpiA
Vlik94;
_ .
4
.1-
-
. kg, . ti 3.
07.:
o
Itn,,,;'!"
is
-
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA MILITARA 131
www.dacoromanica.ro
OKttMZAREA MILITARA 133
4.
. .
`41
.
'f' nt;
.- "t",,...-4 .. ,
F
-
"
e
ere 1-n. '' A '.;
..
W:e-24 At'4,7 ' :'-..',7- i' ... ' '', . .
r,
4 ' ,,
..
- . - .. .--:-.
,
nht,
'f.
7;1. ,;;:
Fig. 57. 0 parte din zidul eastrului dela lilinetum, format din ',Mend inari de pieta,
www.dacoromanica.ro
134 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
. . 4.
gg,
;
g. P .c p
f. A..111. 1 3 .1 K "RAT .4 P. P
-
-
vro tm.crc Vg-
.11..
... ,, ,.....:,-... .,,r---_ a .
....'. g
o
.- ' --F
CMIen,==ais . .; .,:. ., .., ..^ :.* .. -, - - -,'''' - J!.
--------- ---,---...'4 'TWEE., -.ma _....
.. .:,. ' '.--*:2CCla.......=Cri!=eL".Xn-,?:.,
--..r. -
_. .........,...,....., - 7
7....... ' "."
re.- K. u:v71-4,
...` ,
,..e.'11,
1.771.7. '1 r.- et . g '79 -1+
--",/,./ ; tt"
-
,..,.......
-4&...4....,,,,,,r':.....,.....--__ ,../-i,....--
71
.c..... ...,-,r, -"" A . PL. 7. ';
;ft1c P-
.. ,_.''..: .......6,,,b0-
- -.-ro,0,,.. ......,..1,*--.--" .
, ,:..
:
.17 .,.,171."'
3:7
R ; ,
5t. 3 -
' tC
1. a
,
,
.v .11"
7101. -7-.7,14'....."
e ' a.- arg71,1als.
.
u, ..... c.
--
. ,',.., cc...cc. c,- ,
.
'' ' I ..7".
. r .-gr".7: ....41;41 e
r77.
r
- . r' .
..ex:s:,...,-....."--;.....r., ,,, - - . -,' ,..,,.-,............-,=2e. ..
,...,,,,.. . .:' r.X.,-..,...-.. s ,-
,
-
',,
-_ . .. ,
-
411rr:: vs: .
Fig. 58. Un fragment din Tabula Peutingeriardi. In partea de sus e Dacia. Se observli Dunbrea cu afluentii ei gi cu Delta precum pi poselele ce
strAbat Dacia TraianA pi Dacia Ponticl. Dealungul poselelor aunt cerise nurnele oralelor distantele, calculate In mii de papi, dintre ele. Astfel i
bare Apulunt (pe hartli in coltul de sus, la stinga: Apula) pi Brucla aunt XII 111 i de papi, (Biblioteca National, Viena).
www.dacoromanica.ro
136 D %CIA TRAIAN k
Septimiu Sever, until din imprtratii cati s'au ingrijit mai mult
de Dacia. i dealungul Dunirii, din Banat pan la Barbosi
lng Galati, erau puncte intarite. Ceva mai departe de fluviu,
la vreo zece kilometri, era castrul dela Frumoasa, pe malul
,
Vedei.
In afar de castre, Romanii au mai Meut, pentr4 aprarea
provinciei, si mai multe valuri. Un val (in latineste vallum) se
aldtuia dintr'un a,nt destul de lat i de adne al drui pAmAnt
era asezat 15110 sant si paralel cu el, formnd astfel un dublu
obstacol pentru cel care venea din afarg: Inti o adancitur,
apoi o rididtur. Din distant In distantd, valul era prevzut eu
posturi de observatie, avAnd garnizoane permanente. Cateodat,
valul avea si luerri %cute din piatr. Un asemenea val, in form5_
de arc, se pare ca au construit Romanii In partea ao nord-vest
a Daciei, Intre Some si Crisul Repede. Urmele lui se vgd Intre
Beltiuc (pe Crasna) i Oradea Mare, pe o distant5 de 160 de kilo-
metri ; el apgra orauI Porolissum si impiedeca aecesul pe vile
celor dou rauri prin care se putea ajunge In inima Ardealului.
Trei valuri aproape paralele strbAteau Banatul, plecand dela
Dunare i ajungnd la Mure: unul mai spre apus, intinzAndu-se
dela gura Tisei 0115 la Arad ; al doilea la mijloc, dela Cubin la
Fibi, cu o Intrerupere intre Alibunar i Opa,tita ; al treilea spre
rsArit, dela Gura Criplui la siria, de asemenea cu o 1ntrerupere
de vreo 10 kilometri, dup satul Butin. Aceste valuri aprau pro-
vincia impotriva Iazygilor Metanasti care erau asezati In dmpia
dintre Tisa i Dunre.
/n sudul Moldovei, exista un val care plecnd dela Adjud si
trednd prin Poiana pe Siret, prin Foltesti, apAape de Prut,
ajungea pe malul de apus al limanului Condue, la 10 kilometri spre
miazrizi de Tatar-Bunar. Am artat mai Inainte (p. 69) e. el se
atribue guvernatorului Moesiei din anii 52 si 53 dupg Christos, lui
Tiberius Plautius Silvanus Aelianus ; ar fi deei anterior cuceririi
Daciei de &are Traian. Alti cercetittori 11 consider posterior eu-
ceririi ; el a.pra drumul care ducea dela Tyras In Dacia, strbtnd
Carpatii pela Oituz. Tot in Moldova, dar mai spre miadnoapte,
era un alt val, intre Leova, pe Prut, si Copanca, pe Nistru, orientat
spre nord ; -un al treilea, orientat de asemenea spre nord, apra
capul de pod dela Barbosi, intinzndu-se dela erbesti, ye Siret,
www.dacoromanica.ro
ORASELE SI SATELE 137
www.dacoromanica.ro
138 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE I SATELE 139
www.dacoromanica.ro
140 DACIA TRAIANX
:11. r' e
ik,L
:i;A 04,*#.44Y440kri,
p
'
sr
.
", A
-. 74,
rtst.z.
6
.
, .4.1160:.3
'3;`'.
- an3' e
-
5.'' , . ' 9 iL .:,
Fig. 59.Inseriptie minima avAnd in ultime doull rnnduri numele: COL(ONIA) ULP(IA)
TBAIA(NA) AU( GUSTA) tC(ICA) StlIAI(IZEGETI,SA). (Muteul din Sarmizegetusa).
www.dacoromanica.ro
ORASELE ST SATELE 141
www.dacoromanica.ro
142 DACIA TRAIANA
al II-lea (in anul 198 dup at se pare). Acest impeirat s'a ocupat
de aproape de Dacia; poate fi socotit chiar ca un al doilea ctitor al
Tot el ridica la rangul de colonie i oragul 6. Dierna (lng4 Orgova
de a zi), agezat in apropiere de Drobetis, precum gi 7. Patapissa
sau Potaissa (astzi Turda), pe care II Meuse mai inti municipiu.
8. Romula (astzi Itecica, in jud. Romanati), e municipiu din
timpul lui Marcu Aureliu, poate chiar din acela al lui Antoninus-
Pius ; o inscriptie din anul 248, pe vremea impratului Filip
Arabul, o numegte colonie a sa: el i-a acordat deci acest rang-
superior. 9. Aquae (astazi Ulan, in judetul Hunedoara), spre
nord de Sarmizegetusa, e pomenit cu acelagi rang de colonie,
intr'o inscriptde de pe la inceputul veacului al treilea.
Aga dar, nou orage despre care gtim sigur cA au fost
Dintre ele, cinci i anume Sarmizegetusa, Dierna, Apulum, Napoca
Patavissa, Bunt aratate ca beneficiind de jus italicum .
Despre cteva orage gtim sigur ca au fost municipii. In aceast_
categorie intra: 10. Porolissum (astzi Moigrad), capitala Daciei
Porolisense ; 11. Tibiscum (Jupa, lang Caransebeg, in Banat) gi
12. Ampelum (astazi Zlatna, in Munt,ii Apuseni), centrul regiunii
aurifere din Dacia.
Sucidava, azi Celei, era centrul unui territorium situat
partea de miazzi a actualului judet Romanati i cuprinzand
cel putin douzeci gi gase de sate.
Sunt apoi o serie de localitti despre care n'avem pn acum
cu cteva exceptii ce se vor indica Mmurit gtiri precise in
privinta rangului lor, dac erau anume colonii, ceca ce pare putin
probabil, municipii, regedinte de teritorii sau simple sate (vici
sau pagi). Iat-le, pe provincii:
In Banat: Lederata (in lata oragului Viminacium, de pe trmur
moesic al Dunrii), Apo (Oregat, pe Cara), Arcidava (azi, se pare,
Vrdia), Centum-Putea sau Putei (Surduc), Berzobis (Jidovin,
pe Brzava), Azizis, (Ezerig, pe Bogonici), Caput-Bubali (Mtre
Delinegti i Valea Boului). Acestea erau situate pe drumul ves-
tic care pleca dela Dunre (Lederata) i ajungea la Tibiscum.
Ordinea in care le-am ingirat noi este dela miazzi spre miaz-
noapte. Pe acelagi drum, Geograful Ravenat noteaza localitatea
Potala i, in regiunea Arcidavei, Canonia. Tot in Banat, pe dru-
mul estic, care pornea dela Dierna, lnga Dunre, spre a ajunge,
www.dacoromanica.ro
ORASELE SI SATELE 143
www.dacoromanica.ro
144 DACIA TRAIAISTA.
er
3 "I ti
4 I, . 4 r
r
.*P, y'
,
:
ie
'e p. .P
,
....%;.;;A' ;
i.
,
?40., f tg
" 'A
3 .7
lie.' 'v.',"
. ,
L1,1. ' "$..
"jA
.1: A.:%;
,:
Fig. 60. Masca de bronz, glisita la Carsium (LIartova). E o adeyaratII opera de arta.
(Muzeul National, Eueuregti).
www.dacoromanica.ro
ORASELE SI SATELE 146
Fig. 61. Statue Inffitiaind pe un magistrat din Tomi. Secolul al II-lea inceputul
aecolului al III-lea. E una din sculpturile vechi cele rnai de aeamA gisite in tara noastrfi.
(Mtmeul National, Bucureati: cliaeul Prof. Lambrino).
11
www.dacoromanica.ro
146 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE $1 SATELE 147
www.dacoromanica.ro
148 DACI 4 TRAUMA
Fig. 62. Metopli (sculpturti aezatA In partea de sus) a Trofeului lui Traian, reprezen-
tAnd pa un legionar rontan ducAnd doi prizonieri Cu bratele legate la spate printr'un
lant de fier. (Muzeul Militar, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE $1 SATELE 149
'
'
-
" 13.
L7... A ,-
Fig. 63. Metopl dela Troreul lui Traian rep- rezentand -un
unc5l5re armat.
(Muzeul Militar, Bucurel}ti).
www.dacoromanica.ro
160 DACIA TRATANA.
www.dacoromanica.ro
OR A SELE $1 SATELE 151
Fig. GC Unul din leii de piatra care Impodobeau Trokul lui Troia.
(Muccul National, Bucurqti).
www.dacoromanica.ro
152- DACIA TRAIANA
i ..4..
.... ....,_ .
',_', ... ' ;Ai
---,-*----sybrs. ;IN, 41 _
s1 44:X1110
' OWL, .g...._ ",
o ,
' . ", ',,,,,, .... ,, ;L.; .t... -,' ,.. V i- a. -,_....i
-.... ,;,t,N0,...A :..., ...O.N:o,
s ).- s'
, -s -. L
\ \N
'10. '0 s.-- .1`....., -..., ...;.t,,3.
0
..... - L,'I ...,
V, .
1
N TINZ...;.-- ,'A.
-
, -s
.... ,,X,'-r., --; Stl.,:4
-' !,.....,:..,
. ,
_,
Fr! ,,
, , .....t...
"
v4.,.
111E
,st. '
1j -
r.
-
i.
.-t -
'.---tIt V\ttl\N,,.
,- :,, -. --,i,
.-._,..J.:--
'II ., -
'
.
_ _ ,i,.., 1:t.t.sc.ri:_vat, . . L ; )- ___ ,,',.,:,..lii...-:::' ,-1
Cr';' ;&E-N-4.ziliPr1/414,
- - - -' '
-,,N4__,....,-3.,,,,,,_.
..4. - ,.;40.411t4,4 ..,
,-.,,,-_. ,,
:- '2'4',:r:N: .-: '''''' - _
, .,,,, ,..:
4......6...,,.....,,...,,,.:,...._
.........,,,,,...,...z., .. ., .
:- - -
...,,-*--,-. 4,_
7.-
:'
u
'
.14.-0:1Ilt
'7,
"II. - .r-1 all
-41. ,
'
,
F.,
.. ..
..
, .
. '. '
." I
'
Fig. 65.Inscriptie romand din anul 237 dup5 Christos, pomenind satullui Secundinus, de lAng/
Histria. Se citeqte ciar la extremitatea rfindului 2 qi In randul vico Secundini. O parte a
inscripqiei a fost distrusa prin ciornire. G6sit5 la Histria qi aflatoare acum in Muzeul de acolo.
www.dacoromanica.ro
DRUMURILE 163
www.dacoromanica.ro
164 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
D RUMU RILE 155
www.dacoromanica.ro
156 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA. 167
www.dacoromanica.ro
158 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA 169,
www.dacoromanica.ro
160 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
V EATA sociALA 161
Fig. 68. SticlArie greco-romanl (vase si Bole) gfisittl la Tomi. Din cause vechimei,
sticla e irisati. (Museul National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
162 DACIA TRAIANA
urma de tot veneau sclavii sau robii, care n'aveau libertate perso-
nala i niciun drept, fiind in puterea stapanilor lor. Ei se recrutau
din prinii de razboi i din cei rapiti sau cumparati de negustori
din diferitele parti ale lumii vechi, de pe coastele Marii Negre, ale
Asiei, ale Africei, etc. In fiecare ora mai mare era, alaturi de
targul de vite, i un targ de sclavi. Acetia erau impartiti pe cate-
gorii, dupa varsta, sex, aptitudini sau cunotinte. Cei care tiau
vreun meteug valoran mai mult; batranii aveau pretul eel
mai mic.
In afara de categorille sociale de mai sus, credem ea au existat
In Dacia, cel putin in secolul al 111-lea, i coloni. Ei nu trebuie
confundati cu locuitorii coloniilor, deoarece reprezinta cu totul
altceva f;si anume: satenii legati de pamant, de moia pe care se
all. Ar corespunde iobagilor de mai tarziu din Ardeal sau veci-
nilor din Principate.
Nu se tie pang acum de cand dateaza institutia colonatului
In imperiul roman. Nu exista nicio lege care s'o instituie. Primul
text oficial care vorbete de coloni, constitutia din anul 332 dupa
Christos, a lui Constantin cel Mare, ii considera' ca bine cunoscuti,
deci existand de mult. Se crede ca aceti coloni dateaza din primele
timpuri ale imperiului: ei erau tarani, care din cauza birurilor i
a cheltuelilor exploatarii lor agricole, se inglodasera in datorii
fat,a de proprietarii moiilor pe care stateau. Cand fiscul incepe
apoi sa ceara impozitele nu direct dela fiecare cultivator, ci global,
pentru toti, dela proprietarul moiei respective, acesta are interea
sa lege de pamant pe ziii cultivatori, sa nu-i lase sa piece in alt.
parte, deoarece, in cazul acesta, el suporta paguba, pia-Lind impo-
zitul din punga lui. In felul acesta, cultivatorul, din liber cum
era mai inainte, ajunge legat de moia pe care se hranete, ajunge
colon. El trebuie sa o cultive din tata in fiu, fail s'o poata parasi,
i are anumite obligatiuni de munch' i (FAH fag de proprietarul ei.
Constitutia din 332 apune lamurit: e Cel la care se va gag un
colon apartinand altuia, va trebui nu numai sa-1 restitue dome-
niului uncle s'a nascut, dar A plateasca i impozitul (in latinete:
caput) acelui colon pe timpul cat a stat la el .
Institutia colonatului, care se desvolta mai ales pe marile
exploatari agricole, se constata documentar in diferite parti ale
imperiului roman, in Italia, in Asia, in Egipt, in Illyricum. Fustel
www.dacoromanica.ro
VIEATA SOCIALA 163
www.dacoromanica.ro
164 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
CON STRUCTIILE 166
articolul nenumit intra tot aici, cum banuim, atunci 11.7 dinari,
&Ha de patru ori mai mult. Nu se poate spune ca Dacoromanii
pretuiau vinul mai putin decat inaintasii lor, Dacii 1
Constructille. Apeducte, terme, amfiteafre. Inzestrarea oraselor
Cu apa Mina de baut a fost intotdeauna o preocupare de capetenie
a Romanilor. Se vad si astazi, in multe parti ale fostului imperiu,
lucrari importante de arta pentru aducerea apei potabile, adesea
dela mari departari. In Franta e celebru, si pe drept cuvant,
apeductul dela Gard ( pout du Gard ), construit acum aproape
2000 de ani. In Italia se facusera lucrari considerabile pentru
aducerea apei la Roma si in multe alte orase. i in Dacia a fost
aceeasi preocupare. 0 inscriptie din anul 132/3, din timpul imp5ra-
tului Hadrian, mentioneaza aducerea apei la Sarmizegetusa
( aqua inducta coloniae Dacicae Sarmizegetusae ), pride* s'au si
gasit resturile unui apeduct. Sapaturile arheologice au aratat
existenta unui alt apeduct la Apulum. Tot in acest oras, o ins.criptie
ne vorbeste de o fantana curgatoare sau un sipot, pe care 21 restau.
reaza dala pam'ant un o speculator , adic un subofiter al legiunii
a XIII-a Gemina, cu numele Ulpianus Proculinus ( fontem
aeternum a solo restituit ).
Un rol important jucau si Mile sau termele. Fiecare oras isi
avea baile sale publice si. lucru asupra caruia trebue insistat
ele erau foarte frecventate. Baia era pentru multi dintre oraseni
si un loe de intalnire ; suplinea deci, in parte, cafenelele de azi.
Imparatii se intreceau sa ofere cetatenilor Romei terme cat mai
mari si mai luxoase: au ramas vestite acelea ale lui Caracala,
care ocupau o suprafata de 188.000 de metri patrati, precum si
acelea ale lui Diocletian, de 130.000 metri patrati (13 hectare!).
La Paris se pot vedea si ast5zi ruinele termelor de proportii
im. punatoare ale lui Julian Apostatul. 0 baie romana se com.
punea din diferite sali: era una cuprinzand basinul cu apa rece,
piscina, o alta in care venea, printeun sistem de tuburi, aerul
cald necesar transpirarii. In alta incapere eran paturile pe care
se odihneau cetatenii dupa baie si stateau, in acelasi timp, de
vorba. Erau si sali de asteptare, vestibule incapatoare. Totul
frumos lucrat si cat mai mare, termele fiind considerate ca o
cladire reprezentativa a unui oras. La Sarmizegetusa s'au gasit
nrmele unor instalatiuni foarte mari de bai. La Apulum, o inscriptie
www.dacoromanica.ro
166 DACIA TRAIANA.
i
ci
g
5
i
41
' o
;a
.1.
rs
.4
a
www.dacoromanica.ro
CONSTRUCTIILE 167
www.dacoromanica.ro
168 DACIA THAI ANA
.1
`: --.. ,...`i ...."74. .7-...4 0.--..-.....-
I1 ' ., I
J
L ' f \ I r.
, i [k ;.C.O.
-- .
r\d
.'
1 ..
,,. ..... I V 54.a...tf.7-10,...
..,......10,...
' 5.{I -...
.' '.,,,,........,.....21,......a.......-4.
- ..,..
. .
.
V__' IL
. .
www.dacoromanica.ro
CONSTRUCTIILE 169
www.dacoromanica.ro
170 DACIA TRAIANA.
tuturor zeitatilor lor, in special insa zeului celui mai mare i celui
mai bun, lui Jupiter Optimus Maximus. Preotii oficiau, dupa
norme prescrise din vechime, slujbele. Alaturi Ins de aceste temple
ale divinitatilor oficiale, ale statului, Romanii lasau sa se ridice
temple i sa se dedice inscriptii tuturor celorlalti zei ai popoarelor
supuse. Cu o singura
E
conditie: ca adoratorii
lor sa fie credinciosi
. .
"' ,
statului iar practicile,
,. ceremoniile sau sluj-
bele respective In-
tr'un cuvant cultul
-,',1)11
-i siguranta publica.
g .
-ZZ
sa nu turbure ordinea
www.dacoromanica.ro
CONSTRUCTIILE 171
.
-
www.dacoromanica.ro
172 DACIA TRAIAN A
www.dacoromanica.ro
PROCESUL DE R03IANIZARE IN DACIA 173
www.dacoromanica.ro
174 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
PROCESUL DE ROMANIZARE IN DACIA 17Er
'z
Fig. 77. Sculpturd antich In marrnuril reprezentind o acting de saerificiu adus teului
Mithras. Ghsitli la Sarmitegettuia. (Mueaul din Deva).
*pagus adici un sat care purta, de cele mai multe ori, numele
intemeietorului. Intalnim o surn6 de sate de acestea in Dobrogea.
Astfel era satul lui Clement sau al lui Clementian (vicus Clemen-
tianus sau Clementianensis) la Caramuratul de azi; satul lui Casius
(vicus Casianus) la Seremet ; satul lui Verobrittius (vicus Verobrit-
tianus) la Sarai ltaiga Iittrvova. In tinutul cetatii Histria, era satul
lui Celer (vicus Celeris), al lui Quintio (vicus Quintionis) i al lui
Secundinus (vicus Secundini). Ltinga Tomi, se pomenevte satul lui
Narcis (vicus Narcisianus). Tot ava s'a Intamplat i In Dacia. Mun-
citorii daci cari lucrau pe moviile acestor colonivti, cu atilt mai
www.dacoromanica.ro
176 DACIA TRAIANA.
Fig. 78. Sculpturl Li marmurri, reprerentAnd o scen1 de cult. In dreapta, zeitir Cybele cu cei
doi lei. In stringa, cavalerul trac. La mijloc, carpel. (Colectia Canarache. Bucure*ti).
www.dacoromanica.ro
PROCESIJL DE ROMANIZARE IN DACIA 177
latineste; cei mai multi vor fi stint i limba daca, limba mamei.
Copiii copiilor Irma, asa dar nepotii veteran ilor, erau de obicei
deplin romanizati. In doua, cel mult trei generatii, urmasii
acestor7casatorii mixte, intre veteranii romani i femeile dace,
-uitau limba btinai1or.
In ce luiveste pe veteranii de origine dace'', i aici a avut Ice
un proces de roma-
nizare. Dup ce st-
tusera T-.) de ani sub
arme, dup ce vazu-
sera intinderea
puterea imperiului,
dela Tigru i Eufrat
uncle facea de paza
acum o u vexillatio
Dacorum Parthica
pang in Britania
uncle Ii avea rese-
dinta o alta trupa
de Daci, dupa ce
deprinseser', in
timpul lungului ser-
viciu militar, limba
Romanilor i avu-
sesera prilejul sa
cunoasca macar ci- Fig. 79. Sculpturit anticil In mamma repretentind pe mite
vilizatia, daca nu He'cate, cu trei capete al pee !Mini.
(Muteul National, Bucure0i).
si cultura acestora
dupa ce deveneau,
la eliberarea onesta din armata, cetateni deplini, cu toate
drepturile i cu pamant, era firesc sa se sinata legati de aceasta
noua situatie i sit caute a atrage spre ea si pe altii. Dacii cari
au servit in armata romana au fost i ei intocmai ca i ceilalti
veterani elemente active de romanizare.
Numarul oeteranilor asezati in Dacia trebuie sa fi fost conside-
rabil, de vreme ce, in limba romana, notiunea de om in varst,
cu ani multi, este exprimata tocmai de acest cuvant. Fiinda
blitrdn nu e altceva cleat veteranas, modificat dupa regulele limbii
13
www.dacoromanica.ro
178 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
PROCESUL DE ROMANIZARE IN DACIA 179
,._,.
!!
,
'
.
,
'
.0.P.-,'
',.. ,i,/, )4_
,c,,
.1 it
''.
il tx
-- o
0,
-h
it; ,
1 : S...'4.',V A 1..,B
fik9..f.UNAOggli
,:-o ,,, EY i i , rt I
'.
#.,
1 h
t ,,h
i
..-- i ': i 1: ' ''' ,-- UkS.SfiONI(
. 1.
- ','ffl NI tRl'EN. [..B
,n- t rE.`l' t':4.
i kvAt.r Kt I k
.
. f
$
4-
,
'74,
,._._
tA ---1 t
,-)4, 4-k
,
G
lit .
, ..
.
-
M ['ill 6`YNT
,N11.1V EKLLVPI '
.--, ,, a [V . -
TIK1V.N1 6
t H 1 i A ti) odN,-ft. a N'tc\ktVR:i
,;;'. '
kENT1KION S : ,,
ri, .....' J:*',,,;;11 o,i, r
,,--+ ,:. .4.0:r .
Fig. 81. Diploma militar data veteranului bes Romaesta Spiurus, Iiul lui Reseentis,
In ziva de 18 Iunie, anul 54 dupli Christos, In timpul Impliratului Claudia. Gsitfi la Sarsnlar,
Ring& Atmageaua Tlitrease (judetul Durostor), In 1929.
www.dacoromanica.ro
180 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA POLITICI A DACIEI TRAIANE 181
erau Inca' vii in mintea tuturora. Dar dupa moartea sa, intamplata
la Selinunt In Cilicia (Asia Mica) In ziva de 11 August a anului
117, se produce o dubla navalire: a Iazygilor Metanafti, dinspre
apus, din spre pusta, i a Roxolanilor din spre rasarit. Hadrian.
succesorul lui Traian, vine cu armata in partile noastre, bate pe
Iazygi printeun general al Esau i impaca pe Roxolani prin bani.
Cu acest prilej, cerceteaza el Sarmizegetusa ; ni s'a pastrat inscriktia
pomenind faptul; reconstruete oraul Drobeta care avusese de
suferit din pricina navalirilor i ja masuri spre a se preintampina
asemenea atacuri, ridicand valul din Banat i limesul alutan.
Scriitorul roman Eutropius apune ca Hadrian care parasise trei
provincii noi cucerite de Traian, anume Asiria, Mesopotamia i
Armenia, ar fi avut de gand sa faca acelai lucru i cu Dacia, dar
ca a fost oprit de prietenii sal, care i-au adus argumentul, ca Intr'un
asemenea caz, * ar di dea multi cetateni romani in ma'inile barba-
rilor . Nu tim ce temeiu putem pune pe afirmatia retorului
Eutropius, care de obiceiu exagereaza. Un fapt log e sigur: Ha-
drian n'a parasit Dacia Traiana, ba dimpotriva, a luat masuri
pentru apararea ei.
Despre urmaul lui, despre Antoninus Pius, izvoarele spun ca
a purtat prin generalii sai mai multe raboaie i ca a supus pe
Germani i pe Daci. Este vorba de Dacii liberi, dela miazanoapte,
care au 1ncercat navaliri in data randuri, in anii 143 i 156-7,
i pe care legiunile i-au respins. 5i acest imparat a dat atentie
tinuturilor noastre. In vremea lui, Dacia Traiana se Imparte,
pentru o mai Mina administratie, in trei provincii, avand ree-
dintele respectiv la Porolissum, Apulum i Malva. Tot el recon-
struete amfiteatrul din Porolissum, care se darlmase din cauza
vechimei.
In timpul lui Marcus Aurelius, imperinl are de dus un razboiu
greu i indelungat impotriva barbarilor. Este aa zisul Hi zboiu
marcomanic, la care au luat parte insa i multe alte popoare bar-
bare, in dal% de Marcomani. Mai tot timpul, imparatul a tre-
buit sa stea pe front sau In aproiperea lui, la Viena. Dacia a avut
i ea de suferit In timpul acestui razboiu. Oraul Alburnus Major,
unul din centrele cele mai insemnate ale exploatarii aurului, este
ars i Insai capitala Sarmizegetusa, amenintata. Comanda trupelor
din Dacia, sporite acum i prin aducerea legiunii a V-a Macedonica
www.dacoromanica.ro
182 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA POLITICA A DACIEI TRAIANE 183
are loe o nAvala a Gotilor in Dacia. E prima data and stint po-
meniti aceti barbari care vor da, de acum inainte, mereu de
lucru legiunilor, ispravind chiar prin a ocupa, in cele din urma,
la 275, intreaga provincie. data cu Gotii navalesc i Dacii liberi
din miaznoapte. Ei constituiau, prin arzarea lor, un feI de
avangarda a tutulor navalitorilor spre sud. Chiar atunci dad
izvoarele nu-i mentioneaza, Inca trebuie, In sec. III, 85 le admitem
prezenta.
Caracalla (vezi fig. 83) vine In tinuturile noastre i invinge pe
navalitori. Dacii Bunt obligati chiar sa dea ostateci care nu vor fi
eliberati deck, mai tarziu. Probabil tot In aceasta vreme are Ice
lupta Impotriva altui neam dac ramas liber, anume Carpii, daca
nu cumva ei aunt tot una cu Dacii liberi pomeniti mai sus. 0
inscriptie a unui militar roman, spune ca el a fost recompensat de
hnparat pentru vitejia sa (In lupta) impotriva Carpilor dumani
Lupte noi cu aceqti Daci liberi sunt amiutite pe vremea lui
Macrinus. Cassius Dio povestete ca sub acest imparat Dacii
pustiau o parte a Daciei i amenintau sa se lupte mai departe,
dupa ea-0 luaser indarat ostatecii pe care ti primise Caracalla
sub cuvant de alianta .
De pe la anul 230 hiainte, navlirile se intetesc. La 235, Romanii
fac o expeditie victorioasa impotriva Dacilor care atacasera
unire cu Sarmatii: Imparatul Maximin Tracul la, In acest an,
titlul de t Dacicus Maximus . Peste doi a,ni Ins, Carpii, Impreuna
Cu Gotii, prada In dreapta Dunarii, In Dobrogea. In fata acestei noi
primejdii se iau masurile de aparare necesare. E trimis impotriva
lor generalul Tullius Menophilus care-i tine in frau timp de trei
ani. Impratul insui se pregatea sa 'vie pe campul de lupta, e
Ins omorlt intre timp. Atunci generalul Menophilus hicheie pace
cu Goii, convenind s le plateasca o suma de bakii. Carpii care
luptasera alaturi de Goli, vazand c acetia primes bani, car
ei, invocand motivul, interesant de relevat, ca aunt mai pu-
ternici cleat Gotii Generalul roman li refuza insi, i inteun
mod ignitor. Dup plecarea lui Menophilus, are loe un nou atac
la care au luat parte, de sigur, spre a se razbuna, si Carp ii. 'mph"-
ratul Gordianus care plecase tocmai cu armata Impotriva Per-
ilor, e silit 65. vie In Moesia i aci bate pe navalitori, curatind pro-
vincia de ei. Aceasta victorie nu rezolva Ufa problema, cum n'o vor
www.dacoromanica.ro
184 DACIA TRAIANA.
'
www.dacoromanica.ro
ISTORIA POLITICK A DACIEI TRAIANE 186
www.dacoromanica.ro
186 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
PARISIREA DACIEI. CHESTIA CONTINUITATII 187
www.dacoromanica.ro
188 DACIA TRAIAN A.
www.dacoromanica.ro
PARASIREA DACIEI. CHESTIA CONTINUITATII 189
www.dacoromanica.ro
190 DACIA TRAIANI
www.dacoromanica.ro
PARASIREA DACIEI. CHE STIA CONTINIJITATII 191
www.dacoromanica.ro
192 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
ROLUL ROMANILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 193
www.dacoromanica.ro
194 DACIA TRAIA NA.
www.dacoromanica.ro
ROLUL ROMANILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 195
www.dacoromanica.ro
196 DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 197
www.dacoromanica.ro
198 DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 199
www.dacoromanica.ro
200 DACIA TRAIANA
70. V. PARVAN, I primordi della civiltd romana alle foci del Danubio,
Roma, 1921, 23 p. (Extras din Ausonia, X); 71. V. PARVAN, Inceputurile
vigii romane la gurile Dundrii, Bucuresti, 1923, 247 p. in 8.
72. OVID DENSUSIANU, Histoire de la langue roumaine, t. I, Paris,
1902, XXXI + 510 p. in 8; 73. S. PU$CARIU, Ethymologisches Wrterbuch der
rumlinischen Sprache, I. Lateinisches Element mit Beriicksichtigung aller roma-
nischen Sprachen, Heidelberg, 1905, XV + 235 p. in 8'; 74. A. CANDREA-
0V. DEN SUSIANU, Digionarul etimologic al limbii rorrulne, fase. 1IV, Bucu-
resti, 1907-1914, 224 p. in 8'; 75. DR. CONSTAN'FIN DICULESCU, Die Gepiden.
Forschun gen zur Geschichte Daziens un friihen Mittelalter und zur Vorgeschichte
des runzdnischen Volkes, I, Leipzig, 1922, XV + 262 p. in 8'; 76. W. MEYER-
Rumiinisch und .Romanisch, In Mem. Seg. Lit. Acad. Rom., s. 3,
t. V (1930), p. 1-36; 77. S. PU$CAR1U, Les origines. I. La place de la langue
roumaine parmi les langues romanes, In S. PU$CARIU, Etudes de linguistique
roumaine, Cluj-Bucuresti, 1937, p. 3-54; 78. S. PiiCAR1u, Roumain
roman, ibidem, p. 55-63; 79. AL. RosErri, Istoria limbii rorndne. I. Liming.
latind , edilia a doua, Bucuresti, 1940, 223 p. in 8.
80. R. ROESLER, Romdnische Studien. Untersuchungen zur iilteren
Geschichte Rondiniens, Leipzig, 1871, 363, p. in 8'; 81. A. D. XENOPOL, Teoria
lui Roesler, Iasi, 1884, 300 p. in 8'; 82. A. D. XENOPOL, Une nigme historique-
Les Roumains au nzoyen-dge, Paris, 1885, 238 p. in 8; 83. D. rJmCiuL, Teoria
lui Roesler, studii asupra stdruinfii Romdnilor In Dacia Traiand de A. D.
Xenopol. Dare de seanui criticd, In Conv. Lit., XIX (1885), p. 60-80,174-187,
255-278, 327-348, 424-439 si 589-602; 84. B. RAPPAPORT, Die Einfdlle
der Goten in das rmische Reich bis auf Constantin, Leipzig, 1899, 138 p. in 8;
85. L. Homo, Essai sur le rgne de l'empereur Aurelien (270-275), Paris,.
1904, 390 p. in 8'; 86. ALFRED DOMASZEWSKI, Geschichte der rmischen Kaiser,
2 vol., Leipzig, 1909, VIII + 324 si IV + 328 p. in 8'; 87. B. FILow, Die
Teilung des Aurelianischen Dakiens, la Klio, XII (1912), p. 234-239; 88. N..
IORGA, Le problme de l'abandon de la Dacie par rempereur Aurelien, In
Rey. Hist. Sud-Est, I (1924), p. 37-58; 89. AL. PHILIPPIDE, Originea Ronul-
nilor, vol. I. Ce spun izvoarele istorice, Iasi, 1925, XL + 889 p. in 8'; 90. LOUIS.
HALPHEN, Les barbares des grandes invasions aux conquites turques du XI-e
sicle, Paris, 1926, 393 p. in 8; 91. M. FRIEDWAGNER, Ober die Sprache und
Heimat der Rumiinen in ihrer Friihzeit, In Zeitschrift f. rom. Phil., LIV (193(i),
p. 641-715 (si extras); 92. T. SAuciuc-SINTEANu, O inscriplie latind fi alte
obiecte antice gi ftiri din satul roman Petra, Camena de azi, din jud. Tulcea,
Analele Dobrogei, XV (1934), p. 93-112; 93. Sc. LAMBRINO, V alerius
Bradua, un nouveau gouverneur de la Msie infrieure, In Rey. Ist. Rom., V
(1935), p. 321-332; 94. GR. FLORESCU, Monumente antice din Muzeul Re-
gional al Dobrogei, 1936, in 8 (Extras din Analele Dobrogei, XVIII;
LAJoS TAmAs, Romains, Romans et Roumains dans l'histoire de la Dacie
Trajane, In Archivum, I (1935), p. 1-96 si 11 (1936), p. 46-83 si 245-374;
W. VON WARTBURG, Die Ausgliederung der romanischen Sprachrdurne,
In Zeitschrift f. rout. Phil., LVI (1936), p. 5-48; 97. G. POPA-LissEANu,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 201
www.dacoromanica.ro
NEAMURILE GERMANICE IN DACIA. SARMATII
i Regiunea dela granitd, expusd teme-
ritatii Gotilor ..
(Inscriptie din Dacia Pontica,
din anul 340).
www.dacoromanica.ro
VANDALII, GOTII, TAIFALII 203
www.dacoromanica.ro
8
.; Sir ,
- .c '
- .;
"f--
.
.1.
- -
-
.-*"..r."._ oi,r,
IC"` '
'
r- 1
-
.4 N
.
.
. 1
," ",i.
-
1N.347r:
:'%16"'r
tii
tt
t4
I-.
. . o
7
- ?' " '
. ,
?,A
.
.
t
or.-.. ,' _
p
.,
col/
4, --
. . '
Fig. 84. Arcul de Triumf al lui Constantin cal Mare, la Roma. Deoparte si de alta, se yid statuele a dol Daci;
In s'Aova un pileat, In dreapta un comat.
www.dacoromanica.ro
GOT!! 205
Fig. 85. Inscriptie de multumire pusii de locuitorii orasului Tropaeum Traiani Cu prilejul
Teconstruirii acestui ores de cAtre Constantin col Mare si Liciniu, In anul 316 dupl Christos. In
urn* dupl ce Liciniu a lost bAtut si InlAturat din doMnie (323 dupl Christos), numele lui s'a
sters de pe inscriptie prin martelare. (Aliment National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
206 NEAMURILE GERMANICE IN DACIA
www.dacoromanica.ro
SARMATII 207
www.dacoromanica.ro
208 NEAMURILE GERMANICE IN DACIA
BIBLIOGRAFIE
GOB: 1. WILHELM TOMASCHEK, Die Goten in Taurien, Wien, 1881, 77 p.
in 8*; 2. C. DICULESCU, Die Wandalen und die Goten in Ungarn und Rumtinien.
Leipzig, 1923, V + 64 p. in 8'; 3. G. GIUGLEA, Crdmpee de limbil fi viard
strdveche romdneascd. Elemente vechi germane, In Dacorom., III (1923), p.
622 628 ; 4. CARL PATSCII, Beitrge zur rdlkerkunde von Siidosteuropa, III.
Die Vlkerbewegung an der unteren Donau in der Zeit von Diokletian bis He-
raklius. 1. Teil: Bis zur Abwanderung der Goten und Taifalen aus Transda-
nuvien, Wien und Leipzig, 1928, 68 p. in 8 (Akademie der Wissenschaf ten
in Wien. Philosophisch-historische Klasse, Sitzungsberichte, 208. Band, 2.
Abhandlung); 5. EDUARD BENINGER, Der Wandalenfund von Czeke-Cejkov,
In Annalen d. Naturhist. Museum in Wien, XLV (1931), p. 183-224; 6. M.
ROSKA, Morrndnt german dela Valea lui Mihai, In Anuar. St. Clas. Cluj, II
(1932), p. 69-72; 7. C. S. NICOLXESCU-PLOP$OR $i HANS ZEISS, Ein Schatz-
fund der Gruppe Untersiebenbrunn von Cofoveni (Kleine Wallachei), In Ger-
mania, XVII (1933), p. 272-277; 8. L. Santini% Die Ostgermanen, ed. 2-a,
Munchen, 1934, v. i p. 237, nr. 1-3; 9. Nic. MORO$AN, 0 fibuler particulard
germanicd din epoca imperiald romand, gdsitd in Basarabia, In Arh. Bas.,
VIII (1935), p. 196-208; 10. D. BERCIU und E. BENINGER, Germanenfunde
aus der kleinen Wallachei, Wien, 1937, p. 190-195 (Extras din Mitteilungen
.der Anthropologischen Gesellschaft in Wien, Bd. LXVII); 11. D. TUDOR,
Sapdnirea romand In Sudul Daciei, dela Aurelian la Constantin cel Mare,
Bucureti, 1941, 11 p. in 8 (Extras din Rev. 1st. Rom., X 1940).
Taffalli: 12. Taifali, In P AuLY -Wissow A, Real-Encyclopddie d,er classischen
Altertumswissenschaft, zweite Reihe, vierter Band, Stuttgart, 1932, col,
2026-2028.
Sarmatil: 13. K. KRETSCHMER, Sarmatia, In PAULY-WISSOWA, Real-
-Encyclopddie, Stuttgart, 1921, sub voce; 14. C. PATSCH, Banater Sarmaten
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 209
15
www.dacoromanica.ro
HUNII
* Atila, ciocamd Nadi*.
(Pored& contemporana).
www.dacoromanica.ro
FELUL DE VIAT.A. AL HUNILOR 211
www.dacoromanica.ro
212 BUNN
www.dacoromanica.ro
TEZAURUL DELA PIETROASA 213
Fig. 86. Trei obiecte de podoabl, de aur i tmpodobite en pietre scumpe, din tesanrul
dele Pietroasa. Forma acestor obiecte a deterrninat numele de Cloqca co pm s care se
mai dil teraurului. Obiectul din mijloc are 31 cm lungirne pn la vArful llintiqoarelor.
(Inainte de r3zboiu la Muzeul National, Bucurelti, astlisi la Moscova).
www.dacoromanica.ro
214 HUNII
www.dacoromanica.ro
GOTII SE RETRAG IN FATA HUNILOR 215
www.dacoromanica.ro
216 HUNII
Fig. 89. Vasul octogon, de aur si Impodobit cu pietre scumpe, al tezaurului dela
Pietroasa, 40 cm lungime. (Inainte de rlizboiu la Muzeul National, Bucuresti,
astlizi la Moscova).
www.dacoromanica.ro
ATILA 217
4
tala in timpul regelui ,
www.dacoromanica.ro
218 HUNII
www.dacoromanica.ro
ATILA 219
BIBLI 0 GRAFIE
Rua: 1. Em. GRIGOROVITZA, Romdnii In monurrtentele literare germane
medievale, Bucuresti, 1901, 176 p. in 8; 2. M. KIESSLING, Hunni,in Pauly-
Wissowa, sub voce (t. VIII (1913), col. 2583-2615); 3. J. DENY, Langues
www.dacoromanica.ro
.220 HUNII
www.dacoromanica.ro
CRE TINAREA DAC OR OM A.NIL OR
www.dacoromanica.ro
222 CRE*TINAREA DACOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
CRE$TIN1I IN DACIA TRAIANA 223
www.dacoromanica.ro
224 CRE$T1NAREA DACOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
MISIONARII 225
'
www.dacoromanica.ro
226 CRE*TINAREA DACOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL LATIN AL CRE$TINISMULUI NOSTRU 227
www.dacoromanica.ro
CRESTINAREA DACOROMANILOR
Fig. 85. Inscriptia latinit si inonogratnul crestin de bro. dela Biertan. Honogramul era
iegat prin toarta sa inferioarli de toarta inscriptiei, fornulnd un tot cu aceasta. (Cliseul
Profesor Horedt, Sibiu).
www.dacoromanica.ro
UARACTERUL LA.TIN AL CRESTINISMULUI NOSTRU 229
dintre stramo0i notri s'au cretinat dupa anul 350. 0 alta do-
vada in acest Bens este cuvantul cuminec, care vine din commu-
nicare. Termenul latin n'a capatat insa intelesul cretin cleat
dupa anul 400. Cum noi nu avem, in limba romana veche, cleat
acest inteles, urmeaza deci cA i cuvantul cuminec ne-a venit,
ca i bisericet, tot pe cale misionarica, anume la inceputul veacului
al V-lea; 2. Dumnezeu vine din Domine Deus, invocatie pagana
catre zeu, adoptata upoi 0 de biserica cretin ; 3. Creiciun are drept
etimologie, dupa unii cercetatori, cuvntul calationen (dela cala-
tio, -onis) care insemna la Latini apelul sau convocarea, de catre
preotul pagan, a poporului, la zi intai a lunii, pentru a-i anunta
srbatorile din acea luna. Dupa alti cercetatori, Craciun deriva
din creationem (dela creatio, -onis) al drui inteles e tot una cu al
termenului rornanesc creatie. Daca etimologia exacta e cea dintai,
atunci explicarea alegerii acestui termen pentru a designa Nalterea
Mntuitorului e urmatoarea: In secolul al IV-lea, pana dupa
350, Craciunul gi Botezul Domnului s'au serbat impreuna, in
ziva de 6 Ianuarie. In aceasta zi, considerata ca inceputul anului
bisericesc, se anuntau de catre preot, dui:a liturghie, sarbatorile
mobile din cursul anului, se facea adica tocmai ceea ce faceau
mai inainte vechii preoti pagani la inceputul lunii. Apropierea
s'a impus dela sine i astfel noii cretini au dat acestei zile denu-
mirea de calatio. Cand apoi sarbatoarea Craciunului a fost fixata
deosebit de aceea a Bobotezei, la 25 Dechemvrie fapt care se
intampla pe la sfalitul veacului al IV-lea numirea de calatio
a ramas fixata de aceasta zi i astfel s'a ajuns la Craciunul
nostru; 4. Rusaliile, la Aromani Arusal' e, poarta numele vechei
sarbatori pagne Rosalia adica sarbatoarea pomenirii mortilor, in
timpul primaverii, and hifloresc trandafirii; 5. Floriile poarta
de asemenea numele unei sarbatori pagane: Florilia (in loe de
Floralia) care era sarbatoarea florilor, tot primavara; 6. Insu0
numele de seirbeitoare e tot latin i anume latin pagan: vine dela
(dies) servatoria (prescurtare din conservatoria), adica ziva inchi-
nata zeilor care apara sau pastreaza trupelte gi sufletete pe om.
In Dacia Traiana, numeroase sunt inscriptiile care dau acest ca-
lificativ zeilor: intalnim astfel una cu Esculap gi Higeia, zeii
conservatori , hi Sarmizegetusa; o alta amintind pe zeul Azi-
zus copilul cel bun conservator , la Potaissa, o a treia care po-
www.dacoromanica.ro
230 CRE$T1NAREA DACOROMAN1LOR
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 231
BIBLIOGRAFIE
Crestinismul dacoroman: 1. A. E. BURN, Niceta of Remesiana, his life
and works, Cambridge, 1903; 2. C. DICULESCU, Vechimea cregtinismului la
Romdni. Argurnentul filologic, Bucuresti, 1910, 32 p. in 80; 3. V. PARVAN,
Contribuyii epigrafice la istoria cregtinismului daco-roman, Bucuresti,1911,
XVI +223 p. in 8'; 4. J. ZEILLER, Les origines chrtiennes dans les provinces
danubiennes de l'Empire romain, Paris, 1918, IV + 667 p. in 8; 5. R. NETz-
HAMMER, Die christlichen Altertiimer der Dobrudscha, Bucuresti, 1918, VII +
223 p. in 8; 6. J. JUD, Zur Geschichte der biindnerromanischen Kirchensprache.
Vortrag mit Anmerkungen, Chur, 1919, 56 p. in 8'; 7. C. DICULESCU, Con-
tribuge la vechimea cregtinismului In Dacia: din istoria religioasd a Gepi-
zilor, In Anuar. Ist. Cluj, III (1924-1925), p. 357-376; 8. PREOT A. NANU,
Monumentul cregtin din Potai'ssa, Contributie la istoria cregtinismului daco-
roman, Odorheiu, 1926, 25 p. in 16'; 9. HIPPOLYTE DELEHAYE, Les martyrs
Epictete et Astion, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., XIV (1928), p. 1-5;
10. N. IORGA, letona bisericii romdnegti gi a ieta religioase a Romdnilor,
ed. 2, vol. I, Bucuresti, 1929, 432 p. in 8; 11. J.ZEILLER, Le site de Justiniana
Prima, In Mlanges Diehl, vol. I, Paris, 1930, p. 299-304; 12. MATTHEW
www.dacoromanica.ro
232 CRE$TINARE A DACOROMANILOR
SPINKA, A history of Cristianity in the Balkans, Chicago, 1933, 202 p, in, 8';
13. ANTON VELCU, Contributa la studiul cretinismului daco-roman sec. IIV
d. Cr Bucuresti, [1934], 74 p. in 8; 14. D. RusSo, Inscription grecque de
Tomis, In Istros, I (1934), p. 175-178; 15. JAC QUES ZEILLER, L'expansion
du christianisme dans la pninsule des Balkans du I-er au V-e sicle, In Rev.
Balk., I (1934-1935), p. 414-419; 16. C. DAICOVICIU, Exista monument&
creqtine in Dacia Traiand din sec. IIIII?, In Anuar. St. Clas. Cluj, II
(1933-1935), p. 192-209; 17. S. MEHEDINTI-SOVEJA, Creftinismul romanesc.
Adaos la caracterizarea etnografica a poporului roman, Bucuresti, 1941, 224
p. in 8; 18. KURT HOREDT, Eine lateinische Inschrift des 4. Jahrhunderts aus-
Siebenbargen, Sibiu, 1941, 8 p. in E. (Extras din Anuar. St. Clas. IV).
V. si p. 200, nr, 73.
www.dacoromanica.ro
STAPANIREA GEPIZIL OR IN DACIA. AVARII
Aproape trei secole au locuit tn Dacia
neamuri germanice.
www.dacoromanica.ro
234 STARANIREA GEPIZILOR 11 DACIA
www.dacoromanica.ro
GEPIZII AU LOCUIT IN DACIA 235
Fig. 97. Fibule 0 lanturi de aur, tmpodobita,cu pietre pretioase, din ter.aurul dele Apahida.
Lanturile se pare cA erau atArnate de a coroan. Secolul al V-lea. (Muzeul din Budapesta).
www.dacoromanica.ro
236 STAPANIREA GEPIZILOR IN DACIA
Fig. 98. Fibule (agrate) de ate tmpodobite cu pietre pretioase, din tezaurul al doilea
dela im1ul Silvaniei. Secalul al IV-lea. (Iduzeul din Budapesta).
www.dacoromanica.ro
GEPIZII AU LOCUIT IN DACIA 237
Fig. 99. Douli hbule de aur, Impodobite pietre pretioase, din tezauruljal doilea dela
Silvaniei. Secolul al 1V-lea. (Muzeul din Budapesta).
www.dacoromanica.ro
938 STAPANIREA GEPIZILOR IN DACIA
Fig. 100. Don paftale de aur, lmpodobite cu pietre pretioase, din temurul al doilea de la
Simlaul Silvaniei. Secolul al IV-lea. (Muzeul din Budapesta).
www.dacoromanica.ro
GEPIZII AU LOCUIT IN DACIA 239
www.dacoromanica.ro
j
N.,
Fig. 102. Obiecte de argint (podoabe de harnazament) din tezaurul eisit la Cogovenii-de-jos (jud. Dolj). Secolul al IV-lea.
(Muzeul Regional al Olteniei, Craiova).
www.dacoromanica.ro
CE NE-A RAMAS DELA NEAMURILE GERMANICE 241
www.dacoromanica.ro
242 STAPANTREA GEPIZILOR IN DACIA
cariu scade Insa 0 din acestea d cel putin jumatate s. Aa bloat, Via
la urma, raman numai 'vreo cateva cuvinte precum: tu/, pungei,
nastur, steirnut (cu stea in frunte), reincaciu, rapein, stinghe, target,
r)i mai ales verbul a cutropi care e unul din cele dint& cuvinte
auzite la noi dela Germani 0 cea mai caracteristica urma din
epoca invaziilor *. Totdeodata, prin fEtptul ea acest verb se in-
talne0e numai la Romfinii din nordul Dunarii *, el e cc gi o do-
vada elocventa a continuitatii noastre * (S. Pulcariu).
Avarii. In urma victoriei repurtate asupra Gepizilor, Avarii se
stabilesc in campia Tisei 0 a Duniirii, unde statusera mai inainte
Hunii. Aci, in pusta, 10 aeaza ei ca,pitala, Inconjurata de un zid
circular ; de aci pornesc expedi-
tiile de prada In Peninsula Bal-
canica 0 in spre apus. Avar *,
In limba tuna', are intelesul de
vagabond *. Slavii le spuneau
Obri , cuvant care a ajuns sa
Fig. 103. Moneti de aur dele Justinian Inseam Cu vremea uria0 D. tim
(527-565). Exemplare de felul acesta eau
Visit la noi in %aril. putine lucruri despre damii;
limba lor nu ne este cunoscuta.
Dregatorii lor cei mai Inalti se numeau capcani sau cafcani, ca
In vechea limba a Bulgarilor.
Avarii fac repetate navaliri In imperiul bizantin, ajungand In
626 chiar sa asedieze Constantinopolul. Istoria navalirii lor fiind
Insa legata de aceea a Slavilor, o vom trata la capitolul acestora
din urma.
In ce prive0e raporturile cu populatia din Dacia, nu le cunoa-
tem. tim numai atat ca pe cand Avarii stapttneau pusta pano-
nick in linuturile noastre erau Slavii. Intre Avari 0 Slavi, rela-
Ole au variat: cateodata erau bune, ambele popoare mergand
unite In expeditiile de prada, cum a fost de pilda la asediul Con-
stantinopolului, alte ori se rupeau, ajungandu-se la razboiu.
Pare probabil ca Avarii sa-0 fi intins stapanirea 0 asupra
esului din stanga Tisei, pani In Muntii Apuseni, poate 0 mai
departe. Fibula de argint aurit gasita in al doilea tezaur dela
Coovenii de jos pare a arata o origine avara (vezi fig. 104). N'avem
insti 0,iri mai precise in privinta aceasta. Unii cercetatori vad
In aped unii folklorului rorntmesc amintirea capcanilor avari:
www.dacoromanica.ro
AVARII 243
Fig. 104. Fibula si cercei de argint aurit din al doilea tesaur &la Cosovenii-de-jos (jud.,
Do1j). Circa 700 dupa Christos. (Colectia Negrescu, Craiova).
1
www.dacoromanica.ro
'244 STIPANIREA GEPIZILOR IN DACIA
BIBLIO GRAFIE
Gepizli: 1. C. DICULESCU, Die Gepiden. Forschungen zur Geschichte Da-
ziens im frahen Mittelalter und zur Vorgeschichte des rumiinischen Volkes,
Vol. 1, Leipzig, 1922, XV + 262 p. in 8'; 2. C. DICULESCU, Altgermanische
Bestandteile im Rumiinischen, In Zeitschr. f. rom. Phil., XLIX (1929), p.
885-436; 3. P. SKox, Gibt es altgermanische Bestandteile im. Rumiinischen?,
In Zeitschr. f. rom. Phil., L (1930), p. 257-279; 4. N. FETTICH, Der =ate
Schatz oon Szilgysomlyd, In eolectia Archaeologia Hungarica, VIII, Budapest,
1931; 5. ERNST GA MILLSCHEG, Romania Germanica. Die Ostgoten. Die Lango-
barden. Die altgermanischen Bestandteile des Ostromanischep. Altgermanisches
im Alpenromanischen, Berlin si Leipzig, 1935, XIV + 329, p. in 8; 6. SEXTIL
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE 245
www.dacoromanica.ro
SLAVII
Patent zice, lard exagerare, cd nici
nu poale fi vorba de Po por romdn inainte
de absorbirea elementelor slave de afire
populafia bdetinage romand In cursul
sec. VIx.
(Ion Bogdan, Discursul de receptie
la Academia RontAnA).
www.dacoromanica.ro
CULTURA $1 CIVILIZATIA NAVALITORILOR SLAVI 247
www.dacoromanica.ro
248 SLAVII
www.dacoromanica.ro
CULTURA SI CIVILIZATIA NAVXLITORILOR SLAVI 249k
cari se distingeau prin avere sau experienta, vi din care s'a format
nobilimea slava. O asemenea nobilime Intalnim la neamul
In jurul principelui Boz, apoi la Slavii din Muntenia, pe langa
principele Dauritas, In secolul al VI-lea. Cu timpul, nobilimea
devine din ce in ce mai puternica ; ea cavtiga In prestigiu, In auto-
ritate, ca avere i ajunge sa domine masa poporului. In acelavi
timp, oamenii liberi decad, pentru a isprAvi In cele din urma
in situatia de verbi. In secolul al X-lea, ava ziii oameni liberi
datorau armuitorilor, In awl de dijma, vi o suma de servicii:
ei trebuiau s lucreze la drumuri, la poduri, la fortarete, s faa
de pa.za, etc.
Proprietatea solului a fost la Inceput colectiva; au exista pro-
prietate individuala. Muncile se faceau In cumun: ieveau tnti la
arat, la semanat, la pravit, la secerat i recolta se Imparvea pro-
portional cu numarul sufletelor. Proprietatea individuala a existat
in primele timpuri numai pentru mobile, pentru lucrurile care
erau In imediata legatura cu individul; mai tarziu, ea s'a extins
asupra locurilor de aratura vi a fanetelor, padurile i pavunile
continuand sa ramana In devalmavie. Din felul acesta colectiv de
stapanire a pamantului rezultau anumite consecinte. In primul
rand, responsabilitatea solidara a locuitorilor dinteo comuna. Din
moment ce pamantul e al tuturora, adia au cu totii parte In
averea obvtei, drept este ca atunci and se pune asupra acelei
comune un bir sau cade o npasta, iari cu totii sa fie raspunza-
tori. Aceasta solidaritate a locuitorilor unei comune se numevte
opole In Polonia, Keg% In Rusia, OKOMM4 In Balcani. Ea se
constata vi In Vrile noastre. O alt consecinta este dreptul de imix-
tiune al satului In 'vanzarea proprietatilor. Cand cineva vrea
Instraineze o proprietate, trebue mai lag ea se adreseze rudelor,
apoi celorlalti locuitori ai satului i numai daa toti acevtia refuza.
sa cumpere, atunci poate s'o vanda altcuiva. i la noi se constata
acelavi lucru.
Femeia nu are aceleavi drepturi ca barbatul, ci li este inferioara.
Fetele nu vin la movtenirea imobilelor care se Impart numai
Intre baieti. Taal are drept de vieqa vi de moarte asupra, copiilor ;
el poate sa-i Wilda, in caz de nevoie, de pida and e foamete
mare ; de aceea, In limba slava, acelavi cuvnt servevte pentru a_
designa vi pe copii vi pe sclavi.
www.dacoromanica.ro
260 SLAVII
www.dacoromanica.ro
CULTURA SI CIVILIZATIA NAVALITORILOR SLAV' 251
www.dacoromanica.ro
052 SLA VII
www.dacoromanica.ro
NAVALIREA SLAVILOR IN MILE NOASTRE 253
www.dacoromanica.ro
254 SLKVII
www.dacoromanica.ro
TORNA, TORNA, FRATRE 265
cateva randuri, dar MI% succes. La 626 Avarii i Slavii ataca Insui
Constantinopolul. Asediul a fost general, i pe apa i pe uscat.
Oraul a putut totui, gratie ziduillor sale puternice i vitejiei im-
pkatului Heraclius, sa reziste. Navile bizantine erau mult supe-
rioa,re barcilor slave ; aa Inca le-au putut uor scufunda ; pe de
alta parte, Grecii a,veau i o alma necunoscuta asediatorilor, aa
zisul foc grecesc # pe care apa nu-1 putea stinge ; in sfarit, ar-
mata bizantina' s'a luptat bine, silind in cele din urma pe barbari
sa se retraga. Insuccesul acesta inseamna inceputul scaderii Ava-
rilor. Ei vor mai dura totui pang la sfaritul veacului urmator,
cand Carol cel Mare le va desfiii4a statul, cucerind i daramand
capitala lor, faimosul ring din pusta panonica.
Torna, torna, fratre. In legatura cu una din navAlirile Avarilor
peste Dunare, se pomenesc, In cronicele bizantine cateva cuvinte
www.dacoromanica.ro
256 SL AVII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLAVILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 257
www.dacoromanica.ro
268 SLA VII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLAVIL 0 R IN FORMARLA POPORULUI ROMAN 259
www.dacoromanica.ro
260 SLAVII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLAVILOR IN FORMARA POPORULUI ROMAN 261
www.dacoromanica.ro
262 SLA.VII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLAVILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 263
www.dacoromanica.ro
264 SLAVII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLAVILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 265
www.dacoromanica.ro
266 SLAVII
www.dacoromanica.ro
ROLUL SLA.VILOR IN PORMAREA POPORULUI ROMAN 267
www.dacoromanica.ro
268 SLAVII
www.dacoromanica.ro
SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 269
www.dacoromanica.ro
2 70 SLAVII
www.dacoromanica.ro
SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 271
www.dacoromanica.ro
272 SL AVII
www.dacoromanica.ro
SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 273
Tirana 174filuatia. -
Glad
intre Tisa,
Mure si Dundre, adicti In Banat. In lupta care se da cu Ungurii,
despre care se afirma ea ar fi fost de origine din Vidin
,
are In dal% de armata lui i ajutorul Cumanilor, Bulgarilor i Vla-
hilor. Al treilea ducat era la rsttrit de Muntii Apuseni, in Ardealul
propriu zis. Aci domnea un Roman, Gelou (Gelou quidam Blacus:
vezi fig. 107). Locuitorii Vrii erau Vlahii i Slavii (Blassi et Sclaui);
19
www.dacoromanica.ro
274 SLA VII
www.dacoromanica.ro
SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 275
www.dacoromanica.ro
276 SLAVII
www.dacoromanica.ro
SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 277
loe asemenea asimilAri etnice. Caci, trebuie s'o spunem Inca data,
amestecul de straturi de populatie diferita, cu drepturi diferite
i de origine etnica diferit, nu constituie ceva unic sau caracte-
ristic nou6 Romnilor. Aproape peste tot, in Europa, s'a int4m-
plat In evul mediu acest proces. Multe din natiunile de azi au re,
zultat din amestecul a diferite straturi de populatie de origine di-
ferita. Francezii s'au nascut din amestecul Galilor, care erau
Cu Romanii i apoi a Galoromanilor cu Francii, care erau Germani,
Francii au supus pe Galoromani, au devenit stgpanii parnantului
pe care i 1-au Impartit intre ei i au constituit patura dominanta,
conduatoare. Ceca ce nu i-a Impiedecat ca sa fie absorbiti cu tim-
pul de catre supuii lor, de Galoromani, cari erau mai numeroi
i aveau un nivel superior In ce privete civilizatia i cultura. En-
glezii provin tot ala dintr'un amestec de batinai Celti cu Saxoni
germani, i cu Normanzi, cari vorbeau bimba franceza. Normanzii
cnd au n'avlit In Anglia i au ocupat-o, in urma luptei dela Has-
tings (1066), i-au impartit pamantul intre ei, au format patura
co.nducatoare a tarii, avand drepturile politice i au impus ca limba
a statului bimba franceza, adicd dialectul francez vorbit de ei.
Pana tarziu, Anglia a avut in cancelaria ei aceasta limba, pe care
grosul populatiei anglo-saxone n'o lntelegea. Totui, ca. i In Franta,
ca i la noi, elementul cuceritor, in cazul acesta Normanzii, a dis-
parut cu vremea in mijlocul populatiei supuse care a ispravit
prin a da numele ei i poporului rezultat din noul amestec etnic i
statului. Mai departe, Italienii au i sange longobard adic6 germanic
in vinele lor. Cand s'au aezat Longobarzii In campia ma'noasa a
Padului, ei au luat in stpanire p6mantul i au format patura
conducatoare. Cu timpul ins4 au disparut i ei in mijlocul bati-
nagilor romanici. Acelai lucru s'a petrecut cu Bulgarii, la sudul
Dunarii. Au supus pe Slavi, au format elementul dominant politic,
care a fost asimilat apoi, treptat, treptat, de &Are supuii lor mai
numeroi. Intru c'ett ar fi deci extraordinar ca i cu poporul nostru
&I se fi petrecut un fenomen similar ? Dimpotriv4, ar fi fost extra-
ordinar, ca in mijlocul unei Europe romanice, in plin amestec
etnic, noi singuri sa fi facut exceptie, s'a' fi constituit un fel de in-
sula. Daca amestecul intim cu Slavii n'a fost recunoscut Ora
acum, daca nu i s'a acordat atata vreme atentia pe care o meritqi
daca mai ales nu s'au tras consecintele in ce privete explicaTea
www.dacoromanica.ro
278 SLAVII
BIBLIO GRAFIE
SIMS: I. C. JIRECEK, ReCeRZia Cartii, lui G. WEIGAND, Vlacho-Meglen,
In Archiv f . sl. Phil., XV (1892), p.91-102; 2.1. BOGDAN, Originea voevodatului
la Ronzdni, in An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., s. 2, t. XXIV (1901-2) p.
191-207; 3. I. BOGDAN, Despre cnejii romdni, in An. Acad. Rom. Mem. Secy.
1st., s. 2, t. XXVI (1903-4), p. 13-44 ; 4. I. BOGDAN, Istoriografia romdnd gi
problemele ei actuale, Bucuresti,1905, 33 p. in 4'; 5.5. PuscAnru, Sohodol. V alea
Seacd, in Cony. Lit., XL (1906), p. 458-61; 6. I. BOGDAN, Documentul Rt'i ze-
nilor din 1484 f i organizarea armatei moldovene En secolul XV, in An. Acad.
Rom. Mem. Secy. 1st., s 2, t. XXX (1907-8), p. 361-4.41; 7. C. JIREOEK,
Geschichte der Serben, vol. I, Gotha, 1911, XX + 442 p. in 8'; 8. D. Russo,
Elenismul In Romdnia. Epoca bizantind gi fanariotd, Bucuresti, 1912, 70 p.
in 8*; 9. C. GIURESCU, Vechimea rumdniei En Tara Romdneascd f i legdtura
lui Mihai V iteazul, In An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., s2, t. XXXVII (1914
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 279
15), p. 479-543; 10. C. GIURESCU, Despre runzdni, in An. Acad. Rom. Mem.
Sect. Ist., s. 2, t. XXXVIII (1915-16), p. 191-246; 11. C. GIURESCU, Despre
boieri, Bucuresti, 1920, 129 p. in 8'; 12. P. CANCEL, Termenii slavi de plug
In daco-romdnd, Bucuresti, 1921, 63 p. in 8'; 13. IL1E EURBULESCU, Originea
celor mai vechi cuvinte f i institufii slave la Ronzdni, In Arhiva, XXIX (1922),
p. 1-11; 14. L. NIEDERLE, Manuel de l'antiquit slave, vol. III, Paris,
1923-1926, VIII + 246 si VII + 360 p. in 8'; 15. lizoaGu IoaDAN, Runa-
nische Toponomastik, III, Bonn und Leipzig, 1924-1926, III + 298 p.
in 8*; 16. N. IORGA, Les plus anciens Etats slavo-roumains sur la rive gauche
du Danube, in Rev. des Et. SI., t. V (1925), fase. 3 si 4, p. 171-176; 17. P.
SKolt, Les rapports linguistiques slavo-roumains, in Slavia, IV (1925), p.
428-138 si 325-346; 18. WE BIRBULESCU, Individualitatea limbii rorrulne
gi elementele slave vechi, Iasi, 1929, VIII + 534 p. in 8*; 19. N. IORGA, Entre
Slaves et Roumains, in Mlanges Ouspenski, Paris, 1930, p. 41-49; 20. P. P.
PANAITESCU, La littrature slavo-roumaine (XVXVI-e sicles) et son impor-
tance pour l'histoire des littratures slaves, Praha, 1931, 12 p. in 8'; 21. GR.
FDORESCU, Turnul antic dela Turnu-Mdgurele (Cercettiri arheologice din 1936),
Bucuresti, f. a., 12 p. in 8 (Extras din nOmagiu lui Constantin Ifirilescu 11).
22. GR. NANDRIS The earliest contacts between Slays and Roumanians, In
The Slavonic and East European Revicw, XVIII (1939) p. 142-154; 23. AL.
ItoSErn, Istoria Limbii Rorrulne, III. Limbile slave meridionale, Bucuresti
1940, 140 p. In 8; 24. SEXTIL PU*CARIU, Limba rorndnd, vol. I. Privire
generald, Bucuresti, 1940, XIV-I-457 p. in 8; 25. DIMITRIE MACREA, Cir-
culatia cuvintelor In limba romdrui, Sibiu, 1942, 24 p. in 8.
V. si p. 200, nr. 72; p. 244, nr. 5; p. 288, nr. 3 si 5.
www.dacoromanica.ro
BULGARII
Bulgarii, venifi din regiunile cen-
irate ale Asiei, se afeazd la miazdzi
de Dundre spre sldritul veacului al
faptelea. Ei se creftineazd in anut
864, afa dar cu o jumdtate de milenits
dupd no i.
www.dacoromanica.ro
INTBMBIEREA STATULUI BULGAR 281
www.dacoromanica.ro
282 BUL GARII
www.dacoromanica.ro
CRE$TINAREA BULGARILOR. ALFABETUL CHIRILIC 283
www.dacoromanica.ro
284 BULGARII
www.dacoromanica.ro
DECADEREA SI DE SFIINTAREA STATULUI BULGAR 285
asupra tinuturilor dela nord de Fig. 108. Moneta bizantina de aur dela
Dun.re. Nicefor Focas (963-969). S'au gasit
exemplare de acestea si la noi In VIOL
DecAderea i desfiintarea sta-
tului bulgar. Dup moartea lui Si-
meon, statul bulgar decade. Din cauza influentei greceti care
ajunsese atotputernica sosia tarului Petru (927-969) era chiar
o nepoat a imparatului bizantin Roman Lecapenos izbucnesc
rascoale. In 963, o parte insemnat a Bulgariei, cuprinzAnd Ma-
cedonia, se constituie ca formatie independentg, al/rid in frunte
pe un boer puternic din partea locului, cu numele de Nikola. Bi-
zantinii socotesc ea" a venit a,cum momentul s desfiinteze statul
bulgar de pe urma aruia avuseser a,tata de suferit.
incep In 966 sub imparatul Nicefor Focas (vezi fig. 108); diplamatia
constantinopolitan ridica de data aceasta impotriva Bulgarilor
un alt duman anume pe Sviatoslav, conducgtorul Ruqilor dela
Kiew, care a domnit fare 945 vi 972. Acesta primete propunerea
bizanting, se coboar cu bArcile pe Nipru, vi pe Marea Neagh'
ajunge In partea de miagnoapte a Bulgariei. Aci el ocup-a mai
multe orae i cetti i-i aeaza ta,b5ra la Preslavet sau Pres-
lavul mic, pe Dun6re (968). Silit sa se intoarca Jima indat Inda-
rat Pecenegii, noii navg.litori de neam turcesc, asediau Kiewul
www.dacoromanica.ro
286 BULGARII
vp, K ,.
' ,k '- tHi
71.1,r ,-,-;sit.`:
.,.,
,,...
aol. T.,,.... ,.......,
.:. -,...,
,r-
.i.:. . ..,
,
4f1
LC 0 '4
;4).' .7 '' rir 40
..1,; ,.-
-- in
t. , r...,
.1.
. f '
-, .-I--4, '
r.
4.
, ti-
4r
r
''.5.:
.:. ,idr -.1
,._ ,_'?:,
-.,,.:';
. -r-
..
1;...1,gliq;1'0'. - .._(.. :et
d'
_1,.:..... ''..., .&.:1',.w. ! utOTI L''''
f.,, I ?"411%...,....sr.' i:'2
*I/Pr 0..:., ,,,, ,, 44,,,,.. - .9 ,
.. -
'
A
0.
.41.,..41,..,:
Vir.4.,Z *ts./
'Mr , --''' S' '
-...A . It o , t 0 .
a: (
''.. )10
A. . '0Y
3
" .; .
- o'" .:. .
Fig. 109. Tezaurul de mnnete bizantine de aur (106 piese), dintre care cea mai mare parte
dela Vasile al II-lea Bulgaroctonul si dele Constantin al VIII-lea; g&sit la Bisericuta (Dino-
getia), In fate Galatilor, In August 1939, cu prilejul slipaturilor arheologice.
www.dacoromanica.ro
DECADEREA I DESFIINTAREA STATULUI BULGAR 287
www.dacoromanica.ro
288 BULGARII
BIBLIOGRAFIE
Bulgaril: 1. FR. MIKLOSICH, tber die Wanderungen der Rumunen in den
dalmatischen Alpen und den Earpathen, Viena, 1897, 66 p. in 4; 2. W. N.
SLATARSKI, Geschichte der Bulgaren, vol. I, Leipzig, 1918, X + 182 p. in 16*;
3. B. CONEV, ERIIKOHHH BaRIIMHOCTIf memAy B-BarapH H FyAMHII, Sofia,
1921, 158 p. in 8'; 4. ST. MLADENOV, Vestiges de la langue des Protobulgares
touraniens d'Asparuch en Bulgare moderne, In Rev. d. Et. Si., I (1921), p.
38-53; 5. THEODOR CAPIDAN, Raporturile lingvistice slavo-romilne. I. In-
fluenfa romdmi asupra limbii bulgare, In Dacorom., III (1923), p. 129-238;
.6. JULIUS MORAVCSIK, Zur Geschichte der Onoguren, in Ung. Jahrb., X (1930),
la. 53-90; 7. KR. MIJATEV, armrpacinmecHie maTepianu 1137. fIpeczaHa, In
Byzantinoslavica, III (1931), p. 383-403; 8. A. VAILLANT i M. LASCARIS, La
date de la conversion des Bulgares, In Rev. d. Et. Si., t. XIII (1933), p. 5-15;
9. FR. DVORNIK, Les legendes de Constantin et de Mthode vues de Byzance,
Praha, 1933, X + 443, p. in 8'; 10. fIerbp.t. Mratirmein, 14cTopmi Ha
+5.bilrapmum Hapoxh, tomul I, Sofia, 1942, in Is.
Vezi i p. 279, nr. 23 i 24.
www.dacoromanica.ro
UNGURII
Duo& ce s'au (local In pustd, in
anal 896, Ungurii au allal de *found-
tatea Tdrii Transilvane unde domnea
Gelu Romdnuf
(Cronica notarului anonint al
regelui Bela).
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU voEvozir ROMANO-SLAVI
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU VOEVOZII ROMANO-SLAVI 293
www.dacoromanica.ro
294 TJNGURII
www.dacoromanica.ro
CRE$TINAREA UNGURILOR $1 OCUPAREA ARDEALULUI 295
r,
Fig. 110.s Aquamanil o de broils, pentru plistrat apa sfintita, gasit In 1906
In ',Hum dela Ineu (ud. Arad). Secolul al XII-lea. (Museul din Budapesta).
rauri in al caror nisip se culege aur i aurul acelei rari este prea
bun i. Dupa ce invinge pe Gyula, regele pornete Impotriva unui
alt stapanitor anume Kean, ducele Bulgarilor i al Slavilor i
(ducem Bulgarorum et Sclavorum), careli avea ducatul sau
noi zicem voevodatul In parrile sud-estice ale Transilvaniei, *In
locuri foarte tari prin aezarea lor. Si cu multa truda poves-
www.dacoromanica.ro
296 UNGURII
www.dacoromanica.ro
COLONIZAREA. SAMOR. SECUII 297
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
!uolnej, !peprsto ap npglui vasuasua e.laza4e `pieour,u BLI
.-, 4 Iv "., - .-
.. dz.., ,.
,-. .. , ' - .- - ,,_. .z.
,.:.-,9., &,.... , -.-. ..:.
...,,
-- '.? kre34. - -
L
0, 3'' ' " ".". .' e,' ..0
..... .L .:........,1.. L
. ...." kt.r i ' . " '' " - .4i:
.
_
- - ,-,.., , - *Aar
-
.-t-5=',:v . ' '- t ' ' '..r. ' '
rp...., Or
.. . i.,.-. L
SITUATIA ELEMENTULUI ROMANESC IN ARDEAL 299
www.dacoromanica.ro
.300 UN GURII
www.dacoromanica.ro
SITUATIA ELEMENTULUI ROMANESC IN ARDEAL 301
www.dacoromanica.ro
302 IMTGURII
www.dacoromanica.ro
SITUATIA ELEMENTULUI ROMANESC IN ARDEAL 303.
www.dacoromanica.ro
304 UN GURII
www.dacoromanica.ro
/NFLUENTE RECIPROCE ASUPRA LIMBII 3(5
www.dacoromanica.ro
306 UNGURII
fatu), rippa (din rapa), csuta (din chit, ciuta), in afara de o serie
Intreaga, intrate mai tarziu, In epoca moderna,
In toponimia ungara pomenita In documentele secolelor XI
XV, numirile de origine romaneasca Bunt In numar apreciabil.
In primul rand, trebuie BA notam numele raurilor mai insemnate:
Maros (Morisius In anul 1218; Morus 128g; Moros in 1289; Maros
In 1441) din romnescul More, Mure. 2. Szamos (Szamos In 1114;
Somysius In 1269) din Someq. 3. Koros (Crys In 1075; Cris in
secolul al XII-lea ; Keres In secolul al XIV-lea) din Cri. 4. Olt
(Alt In 1211, Olth in 1233) din vechiu romanescul Alt, azi Olt).
In Sacuime gasim paraul Szk-asz adica In romnete paraul
sec , partea ultima a, numelui unguresc fiind chiar traducerea celei
dintai, adica a cuvantului romanesc sec. Tot dela populaIia ro-
mano-slava au luat Ungurii unele nume de orae i sate, ca de
pilda: 1. Brass6 (Brassu In anul 1271; Brassoviensis In 1295) din
Braov. 2. Rozsny6 (Rosnou In 1331; Rasnow in 1377) din Rajnov.
3. Tapolcza sau Taplocza din Toplita. 4. Nagyszeben (Cipiniensem
In 1192-1196; Scibin In 1200; Zebeniensi In 1223) din vechiul
romanesc Sibili (azi Sibii), etc.
In ce privete vieata de stat, trebuie sa observam ca cel mai
mare dregator din Transilvania, poarta nuraele romano-slav de
voevod. Ungurii 0-au InsuOt deci numirea pe care au gsit-o la
venirea lor In Ardeal.
In deosebi puternica a fost influenla romaneasca asupra Se-
cuilor. Limba lor, portul, construcVa casei precum gi obiceiurile
arata ea relatiile cu populaIia batinae, romilneasca, au fost din
cele mai stranse.
BIBLIOGRAFIE
Ungurii: 1. EUG. CSUDAY, Die Geschichte der Ungarn, ed. 2, vol. III
(Pressburg), 1900, 506+572 p. in 8'; 2. R. RosErri, Despre Unguri qi episco-
piile catolice din Moldova, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. 1st., s. 2, t. XXVII
(1904-1905), p. 247-322; 3. AKOS VON TIMOR, Ungarische Verfassungs-
und Rechtsgeschichte mit Bezug auf die Rechtsentwicklung der westlichen Staaten,
ed. 2, Berlin, 1909, XVI + 835 p. in 8'; 4. N. IoRGA, Histoire des Roumains
de Transylvanie et de Hongrie, vol. III, Bucuresti, 1915-1916, 414 + 404 p.
in 160; 5. N. IORGA, Les plus anciennes chroniques hongroises et le pass des
Roumains, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., IX (1921), p. 193-223; 6. T.
www.dacoromanica.ro
BIRLIOGRAFIE 307
21
www.dacoromanica.ro
N OI INVAZIUNI TURCE p`I : PEC ENE GII
1 CUMANII
Pddurea Romnilor fi a Pecenegi-
lor e din Ardeal, dailf spre hissing &fifer
in anti( 1224.
(Diploma regelui Andrei
al II-lea al Ungariei).
www.dacoromanica.ro
PE CENE GII 309
www.dacoromanica.ro
310 NOI INVAZIUNI TURCE$TI: PECENEGII $1 CUMANII
www.dacoromanica.ro
CUMANII 311
www.dacoromanica.ro
312 701 INVAZIUNI TURCE$TI: PECENEGII SI CUMANII
e
*,
Fig. 114. Vas de aur din tezaurul peceneg dele Siln-Nicolaul Mare (Tirnis-Torontal). Circa
900-920 dupA Cluistos. (Muzeul din Budapesta).
www.dacoromanica.ro
CUMANII 313'
www.dacoromanica.ro
314 NOI INVAZIUNI TURCE$TI: PECENEGII $1 CUMANII
si-au luat ramas bun dela el, punandu-i in chimir multime de bani
de aur si de argint i zicandu-i fiecare: and voi ven i eu in ceea
lume, imi vei intoarce ceea ce-ti imprumut. Iar el raspundea :
asa voi face negresit. Marele rege al Cumanilor i-a dat apoi niste
scrisori adresate predecesorului sau, fostului rege, unde atesta
(zisul ostas) traise foarte bine i ca-i slujise tot asa, pentru care
ruga sa-lrasplateasa. Apoi ostasul a fost bagat in groapa de viu im-
preuna cu stapanul sau i cu calul, groapa s'a astupat cu sanduri
bine tintuite i toata oastea s'a apucat s arunce deasupra-i pa-
mant i pietre, astfel c, inainte de a se inopta, in memoria celor
ingropati, s'a 1nl-tat deasupra lor o mare movila o.
5tim in mod sigur a au existat legaturi intre Romani i Cu-
mani. and se revolta Petru si Asan, in 1185, impotriva Bizantini-
lor i sunt batuti la 1nceput de acestia, ei se retrag peste Dunare,
la Cumani, i vin de aci cu ajutor armat. Sotia lui Ionita, 4 regele
Romanilor si al Bulgarilor , era de asemenea o Cuman. 5tim apoi
ne-o spune Ana Comnena c in expeditiile lor de prada in Pe-
ninsula Balcanica, navalitorii Cumani erau calauziti in treatorile
Balcanilor de Romnii care locuiau acolo.
Influenta Pecenegilor i Cumanilor asupra poporului nostru.
Pecenegii i Cumanii au stat in tinuturile noastre mai bine de trei
sute de ani. E firesc deci sa fi ramas urme dela dansii in toponimia
In limba noastra. 0 parte din cuvintele care se socotesc de obicei
turcesti, dela Turcii osmanlai, se poate foarte bine s vie dela Turcii
cestilalti mai vechi. In aceasta categorie credem c intra o serie de
cuvinte in legatur Cu viata pastoreasa i rural In genere, ca de
pilda cioban, awn, corhand vet' taf, beci, altele privind viata militar:
dusman, buzdugan, sau cea social: toiu, poate i mire. Cercetrile in
aceasta directie aunt abia la inceput, asa Inct numarul lor va
spori probabil. Nu e exclus de asemenea ca unele cuvinte consi-
derate pang acum drept unguresti sa aiba in realitate aceeasi origine.
In toponimie ne-au ramas ateva urme evidente. Astfel sunt,
In ce priveste pe Pecenegi, paraul i satul Peceneaga in judetul
Tulcea, pildurea Peceneaga In judetul Braila, muntele Picineagul
din Muscel, apoi Peceneaga, afluent al Buzaului, Pecenisca sau Pe-
cenicica in Caras, Pisineaga in Hateg. In judetul Fagaras gsim
Besinbav sau Besimbay, iar langa Sibiiu Dealul Besinoului, forme
care se explia prin numele unguresc Bessenyo dat Pecenegilor.
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA PECENEGILOR $1 CUMANILOR 31f)
www.dacoromanica.ro
316 NOI INVAZIUNI TURCESTI: PECENEGII I CUMANII
www.dacoromanica.ro
ROMA.NII DIN PENINSULA BALCANICA
Prea seumput flu al nosh u infra
Hristos, 10110, ilustrul rege al But-
garilor fi .Romanilor
(Scrisoarea din 1204 a Papel
Inocentiu al III-lea).
www.dacoromanica.ro
318 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.
www.dacoromanica.ro
REGIUNILE ROMANESTI DIN PENINSULA BALCANICA 319
www.dacoromanica.ro
320 ROMANII DIN PENINSULA. BALCANICA
www.dacoromanica.ro
REGIUNILE ROMANEFTI DIN PENINSULA BALCANICA 321
www.dacoromanica.ro
322 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA
www.dacoromanica.ro
REGIUNILE ROMANESTI DIN PENINSULA BALCANICA 323
www.dacoromanica.ro
324 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.
www.dacoromanica.ro
RASCOALA ROMINILOR $1 A BULGARILOR 325
www.dacoromanica.ro
;326 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA
www.dacoromanica.ro
IONITA, REGELE BULGARILOR BI AL ROMANILOR 327
www.dacoromanica.ro
323 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICI
tilor. Ionit s'a folosit de rgazul pe care i-1 acorda pacea cu Bi-
zantinii spre a consolida statul sub raportul juridic international.
In acest scop se adreseazA Papei Inocentiu al 111-lea cerndu-i:
1. Coroana de tar 0 sceptrul. 2. Demnitatea de patriarh pentru
arhiepiscopul bisericii bulgare 0 valahe. Papa, la randu-i, cere lui
Ionita supunerea fat de Roma in cele bisericeti. Dupa o serie
de tratative, la 7 Noemvrie 1204, trimisul Papei, cardinalul Leo,
unge pe arhiepiscopul Vasilie in Tirnovo ca primat al Bulgarilor
0 Vlahilor ceea ce corespundea in apus cu titlul de patriarh
dOndu-i haina episcopal 0 insemnele. A doua zi, la 8 Noemvrie.,
acela0 cardinal incorona 0 pe Ionit ca rege al Bulgarilor 0 al
Vlahilor , nu ca tar (imperator) cum se atepta el 0-i dklea dia-
dema, sceptrul qi bula sau hrisovul de recunoatere, trimise toate
de Papa', impreung ca un steag cu chipul apostolului Petru. Tot-
deodat, ii conferi i dreptul de a bate monet. IonitA; la randul
au, d'Odea cardinalului spre a-1 transmite Papei actul prin care
el, boierii 0 intregul cler se indatorau a se supune bisericii romane
0 a urma legile i ritualul ei. Se specifica de asemenea ca terito-
riile noi ce s'ar addoga statului lui Ionit vor avea acela0 regim.
Cardinalul plecO la Roma, luAnd cu el 0 doi copii cari sd invete
latinete spre a deveni grOmatici.
Nationalitatea Asanqtilor ca qi titlul lui Ionit a dat natere
la o indelungatd 0 apring discutie in istoriografie. Invatatii
bulgari contestO cei mai multi dintre ei originea roman6 a
lui Petru 0 a fratilor sOi. Acetia ar fi Cumani sau chiar Bulgari.
Pe de alt6 parte, titlul lui Ionit de rege al Bulgarilor 0 al Vla-
hilor n'ar reprezenta titulatura originald pe care 0-o dklea acest
monarh in actele sale, ci una modificat de cOtre cancelaria papara"
care a schimbat pe 4 Graecorum aga cum era in hrisoavele slave
dela Tirnovo, in Vlachorum . IonitO n'ar fi fost deci rege al
Bulgarilor 0 al Romnilor ci al Bulgarilor 0 al Grecilor .
Aceast pArere a fost insu0td 0 de ctiva din istoricii notri care
s'au grbit astfel, Mil o examinare mai ananuntit, BO anuleze una
din faptele cele mai insemnate ale Romnilor din Balcani. Se cuvine
deci, inainte dea trece mai departe, s" cercetm amndou chesti-
unile, adica atAt nationalitatea Asanetilor cat 0 titlul lui Ionit.
In ce privete pe cea dintai, nici n'ar mai fi necesara, propriu
zis, o discutie. i daa unii dintre invOtatii mai biltrAni ai veci-
www.dacoromanica.ro
IONITA, REGELE BULGARILOR SI AL ROMANILOR 329
www.dacoromanica.ro
130 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA
www.dacoromanica.ro
IONITA., REGLE BULGARILOR F AL ROMANILOR 331
www.dacoromanica.ro
332 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA
www.dacoromanica.ro
IONITA., REGELE BULGARILOR *I AL ROMANILOR 333
www.dacoromanica.ro
834 RomANii DIN PENINSULA BALCANICA.
BIBLIOGRAFIE
Romiinii din BaIcanl: 1. C. HOEELER, Abhandlungen aus dem Gebiete der
slavischen Geschichte. I. Die Wallachen als Begriinder des zweiten bulgarischen
Reiches der Assaniden, 1186-1257, in Sitzungsberichte. Phil.-hist. Cl., t.
XCV, Viena, 1880, p. 229-245; 2. A. D. XENOPOL, L'empire valacho-bulgare,
In Rev. Hist. t. 47 (1891), p. 277-308; 3. C. JIREOEK, Die Romanen in den
Stdten Dalmatiens wiihrend des Mittelalters, in Denkschriften, Phil.-hi-st. Cl.,
t. XLVIIIXLIX (1901-1904), 262, p. in 4'; 4. G. MURNU, Un document
despre Romdnii din Epir In Evul Mediu, In Lui Ion Bianu amintire, Bucuresti,
1916, p. 51-56; 5. JOVAN CVIJIO, La Peninsule Balcanique, gographie hu-
maine, Paris, 1918, III + 531 p. in 8'; 6. N. IORGA, Istoria Ronuinilor din
Peninsula Balcanied (Albania, Macqdonia, Epir, Tesalia, Bucuresti,
1919, 75 p. in 8'; 7. N. A. CONSTANTINESCU, Despre Morlachi, in Lui Niculae
Iorga Omagiu, Craiova, 1921, p. 79-100; 8. SILVIU DRAGOMIR, Vlahii din
Serbia En sec. XIIXV, In Anuar. 1st. Cluj, I (1921-1922), p. 279-299;
9. SiLvm DRAGOMIR, Ober die Morlaken (MaveoN.dxoc) und ihren Ursprung,
In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., t. XI (1924), p. 115-126; 10. SILVIU
DRAGOMIR, Vlahii gi Morlacii. Studiu din istoria romdnismului balcanic,
Cluj, 1924, 135 p. in 8*; 11. SEXTIL PU$CARIU, Studii istroromdne,
II, Bucuresti, 1926, XVI + 370 p. in 8*; (Studii Acad. Rom. XI); 12. D.
SCHELUDKO, Lateinische und rumdnische Elemente im Bulgarischen, in
Balkan-Archiv, III (1927), p. 252-289; 13. IVAN STOIANOV. ACtirb H Dem.,
Sofia, 1930, 71 p. in 8'; 14. V. N. ZLATARSKI, HIM% Acenh 11 (1218-1241),
Sofia, 19305 In Erizrapcxa 14cTopntiecKa Bn6nn0TeKa, III, nr. 3, 1930, p. 1
55; 15. CONST. C. GIURESCU, Despre Vlahia Asaneftilor, Cluj, 1931, 18p.
in 4'; 16. A. SACERDOTEANU, Vlahii din Calcidica, in In memoria lui Vasile
Pdrvan, Bucuresti, 1924, p. 303-311; 17. SEXTIL PU$CARIU, Pe marginea
ecIrtilor, V, En Dacoromania, VIII (1934-1935), p. 276-358; 18. N. BANESCU,
0 problemd de istorie medievald: crearea i caracterul statului Astinevilor
(1185), In Ac. Rom. Sect. 1st., s. 3, t, XXV 11943), p. 543-590.
V. si p. 288, nr. 2, 3, 5-7.
www.dacoromanica.ro
ROMANII IN TIMPUL STIPANIR1I
PECENEGILOR $1 CUMANILOR
in 1164, Andronic Comnenul a lost'
prins la hotarele Galifiel de Romdni *.
(Cronica bizantinti a lui
Nicetas Choniates).
www.dacoromanica.ro
336 ROMANII IN TIMPUL STAPANIRII PECENEGILOR I CUMANILOR
www.dacoromanica.ro
DESPEE FORMATIILE POLITICE ALE LUI TATOS, SESTLAV, SACEA 337
www.dacoromanica.ro
338 ROMANII IN TIMPUL STAPANIRII PECENEGILOR sr CUMANILOR
www.dacoromanica.ro
BOLOHOVENII 339
www.dacoromanica.ro
340 ROMANII IN TIMPUL STAPANIRII PECENEGILOR I CITMANILOR
www.dacoromanica.ro
BARLADNICII 341
www.dacoromanica.ro
B42 ROMANII IN TIMPUL STA.PANIRII PECENEGILOR $1 CUMANILOR
www.dacoromanica.ro
RIBL/OGRAFIE 343
BIBLIO GRAFIE
1. Formatille politice dela Bunkrea de os: 1. N. IORGA, Cele dintdi crista-
lizetri de stat ale Rometnilor, in Reo. Ist., (1919), p. 103-113; (in traducere
franceza. in Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., VVIII (1917-1920), p. 33-46) ;
2. N. BXNE scu, Cele mai echi in bizantine asupra Romdnilor dela Dundrea de
www.dacoromanica.ro
344 RODL&NII IN TIMPUL STAPANIRII PECENEGILOR I CUMANILOR
www.dacoromanica.ro
INCERCARILE UNGURILOR DE AlI INTINDE
STAPANIREA LA MIAZAZI I LA RASARIT
DE CARPATI
In episcopatul Cumanilor sunt... nifte popoare
care se numesc Valahi... ce fin ritul Grecilor.
.$i unii din regatta Ungariei, at& Unguri cdt fi
Germani, locuind printre ei, trec la credinja lor...
Mcdndu-se una cu acet Valahi o.
( Scrisoarea Willis& de Papa deja Roma,
In 1234, lui Bela, principele de coroana
al Ungariei).
www.dacoromanica.ro
346 INCERCARILE DE EXPANSIUNE SPRE EST ALE UNGURILOR
www.dacoromanica.ro
POSESIUNILE CAVALERILOR TETJTONI 347
www.dacoromanica.ro
318 INCERCARILE DE EXPANSIUNE SPRE EST ALE UNGURILOR
www.dacoromanica.ro
EPISCOPATUL CUMANILOR 349
roanei ungare.De
aceea regele a
venit cu armata
lmpotriva lor,
le-a ocupat cas-
trul foarte intdrit
pe care-I clddi-
sera dincoace de
munti, le-a fdcut
pagube de 1000
de mdrci i i-a .1w.
gonit din lard. .4
posibilitatea de
a ocupa efectio
-tinuturile dela
miazdzi de Car- Fig. 115. Ruinelo Cetritii Neamtului. Prin asezarea sa, aceastrt
cetate era foarte greu de cucerit. Aici se refugiau, In vremuri de
pati. Cavalerii bejenie, familiile doninflor i boierilor moldoveni.
"Teutoni repre-
zentau o fortd armatd care ar fi putut indeplini o asemenea
-actiune ; fat% (lama, lucrul n'a mai fost cu putintd.
Episcopatul Ctunanilor. O alt incercare a statului ungar de
intinde autoritatea de data aceasta in cele spirituale dupi
care ar fi urmat Insd, de sigur, i restul asupra tinuturilor noastre
www.dacoromanica.ro
350 INCERCARILE DE E XPANSIUNE SPRE EST ALE UN GURILOR
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 351
BIBLIO GRAFIE
Banatul (le Severin: 1. PESTv FRIGYES, A Szrnyi Btinsdg s Szrny
vdrmegye trtnete, vol. I, Budapest, 1877, VI +483 p. in 8; 2. P. DRAGALINA,
Din istoria Banatului Severin, IIII, Caransebe, 1899-1902, 144 + 177
+ 226 p. in 16'; 3. I. MINEA, Romdnii Enainte de 1222. Noi contributiuni,
Rv. Ist. Arh. Fil., XIII (1912), p. 226-233.
Lovi8tea: 4. ION CONEA., Tara Lovistei. Studiu de geografie istoricd,
In Bul. Soc. Geogr., LIII (1934), p. 1-224; 5. ION MOGA, Problema Tara'
Lovistei Ducatul Amlagului, Cluj, 1936, 11 p. in 8.
Cavalerli Teutoni: 6. ECATERINA ZAHARESCU, Vechiul judet al Saaculut
in lumina istoricil i antropogeograficil, In Bul. Soc. Geogr., t. XLI (1922),
p. 147-173; 7. G. E. MULLER, Die Ursachen der Vertreibung des deutschen
Ordens aus dem Burzenlande und Kumanien im Jahre 1225, In Korrespondenz-
blatt, XLVIII (1925), p. 41-68; 8. IOSIF SCHIOPUL, Contrihutiuni la lstoria
Transilvaniei In secolele XII f i XIII, Cluj, 1932, 164 p. in 8'; 9. CoNST. C.
GIURESCU, Vechimea satelor Star-Chiojd i Chiojdul Mic din fostul judet al
Sticuienilor, In Rev. Ist. Rom., IV (1934), p. 283-285; 10. EMIL C. LAZA-
RESCU, Notil despre documentele Tara. Bdrsei i Cavalerii Teutoni, 1934, 23 p.
in 8 (Extras din Tara Bdrsei,VI); 11. E NHL C. LAzAnEscu, Cavalerii Teutoni
in Tara Bdrsei, Braov, [1934], 15 p. in 8.
qi p. 307, nr. 1, 8 *i 12.
Eplseopatul Cumanilor: 12. R. ROSETTI, Despre Unguri i episco-
piile catolice din Moldova, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., 2. t. XXVI
(1904-1905), p. 247-322; 13. DR. IOAN FERENT, Cumanii i episcopia tor,
Blaj, [1931], 152 p. in 8; FREOT DR. IOSIF FETRU M. PAL, Originea
catolicilor din Moldova gi Franciscanii pdstorii lor de veacuri, Silb5oani,
1941, 112 p. in b.
www.dacoromanica.ro
TITARII
Ndvdlirea Tdtaritor si apoi stdpd-
nirea lor a oprit expan.siunea statutui
ungar spre rdsdrit si a tnlesnit Interne-
ierea Principatetor.
www.dacoromanica.ro
CARACTERISTICILE LOE. GENGIS-HAN 353
www.dacoromanica.ro
364 TXTA RII
www.dacoromanica.ro
MAREA INVAZIE DIN 1241 366
www.dacoromanica.ro
366 TA.TARII
www.dacoromanica.ro
MAREA INVAZIE DIN 1241 357
www.dacoromanica.ro
.358 TA.TARII
BIBLIOGRAFIE
Thad': 1. 0. WoLFF, Geschichte der Mongolen oder Tataren, Breslau
1872, 429 p. in 80; 2. Howonm, History of the Mongols, London, 1876
8. G. STRAKOSCH-GRASSMANN, Der Einfall der Mongolen in Mitteleuropa
in den Jahren 1241 und 1242, Innsbruck, 1893, 277 p. in 8; 4. B. P. HASDEU,
Ban, In Etymologicum Magnum Romaniae, III, Bucuresti, 1893; 5. TITU S
HOTNOG, e Bezeren-bam din cronica persand a lui Fazel-Ullah-Raschid,
1919, 24 p. in 8; 6. V. BOGREA, Recenzia lucreirii lui T. Hotnog, in Anuar.
1st. Cluj, I (1921-1922), p. 382-388; 7. LEON CA.HUN, Les rvolutions de
l'Asie. Les Turcs, la Chine, l'Iran, l'Asie Centrale, in E. LAVISSE, A. HAM-
BAUD, Histoire gnrale du I V-e sicle et nos ours, t. II, Paris, 1925, p. 884-973;
8. V. *OTROPA.,. Tittarii in valea Rodnei, ii Anuar. 1st. Cluj, III (1924-5),
p. 255-274; 9. HAROLD T. CHESHIRE, The great Tartar invasion of Europe,
in The Slavonic Review, V (1926), p. 89-105; 10. GENERAL T. NICOLAU,
Invazia Tatarilor gi prima ocupare a Buda-Peste, Bucuresti, 1930, 100 p.
in 8*; 11. A. SACERDOTEANU, Guillaume de Rubrouk et les Roumains au
milieu du X III-e sicle, Paris, 1930, 177 p. in 8'; 12. GIOVANNI SORANZO,
Il papato, 'Europa cristiana e i Tartari, Milano, 1930, in 8'; 13. I. C:FiLirrr,
Banatul Olteniei gi Craiovegtii, Craiova, [1932], 123 p. in 8*; 14. A. SACER-
DOTEANU, Marea invazie talar Si sud-estul european, Bucuresti, 19.33, 91 p. in 8;
15. CONST. C. GIURESCU, Despre ili., in Rey. 1st. Rom., VII (1937), p.
253-257.
www.dacoromanica.ro
CUM SE INFATIA MUNTENIA IN 1247
Tara lui Senealau, voevodul Ro-
nuinilor
(Diploma Ioanitilor).
www.dacoromanica.ro
360 CUM SE INFATI$A MUNTENIA IN 1247
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA IOANITILOR 361
www.dacoromanica.ro
362 CUM SE INFATISA MUNTENIA IN 1247
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA IOANITILOR 363
www.dacoromanica.ro
364 CUM SE INFATI$A MUNTENIA. IN 1247
BIBLIOGRAFIE
Muntenia in anul 1247: 1. CONST. C. GIURESGU, Contribuyiuni la studiul
marilor dregdtorii in secolele XIV gi XV, V61enii de Munte, 1926, 176 p. in 8';
2. ION CONEA, Corectdri geografice in Istoria Romdnilor I. Pe Olt, En Oltenia,
Bucure0i, 1938, 97 p. in 8.
V. i p. 200, nr. 90.
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA TARII ROM PiNqTI
Marele Basarab Voeyod tnierneielor
de lard fi de dinastie fi biruitor asupra
Ungurilor.
www.dacoromanica.ro
366 INTEMEIEREA TARII ROMANE*TI
www.dacoromanica.ro
LUPTELE LUI LITOVOI SI BARBAT CU UNGURII 367
www.dacoromanica.ro
368 INTEMEIEREA TARII ROMANE$TI
www.dacoromanica.ro
UNGARIA $1 INTEMEIEREA TARII ROMANE$TI 369
www.dacoromanica.ro
870 INTEMEIEREA TA RII ROMANE$TI
www.dacoromanica.ro
RELATIILE C1J UNGARIA. laZBOIUL DIN 1330 871
tern In drept s'o b6nuim chiar tara lui Basarab. Aa s'ar explica
pasajul din cronica amintit In care se spune e regale Carol
Robert voia s dea Ora voevodului transalpin unuia din sflui-
ferii
Intre 1.291. i 1.324 nu se mai constat in documentele migare
bani de Severin ceca ce Inseamn6, dup toate probabiliatile,
c aceast posesiune fusese ocupat de voevodul din Tara Roma-
neasc. In 1324, aa dar chiar In anul in care constatam legnuri
bune Intre Basarab 0. Carol Robert, apare iar un demnitar ungur
Paulus purtand titlul de ban de Severin . Se poate deci ca
cetatea Severinului &A fi fost Inapoiata de Basarab In urma
relusrii raporturilor dupg cum WA' se poate iari ca 86 fi rgmas
mai departe in stapanirea noastr, titlul purtat de Paulus fiind In
cazul acesta expresia unui drept teoretic, iar nu a unei stari de
fapt. Acuma, fie ca' 11 st'panea incontinuu de mai inainte, fie a
11 ocupase dup 1324, un Meru e sigur: In 1330, atat tinutul cat
cetatea Severinului erau In minile lui Basarab.
La acest tinut se pare ca fac aluzie documentele din 1332 qi
1351 care dau ca motiv al expeditiei dorinta lui Carol Robert de a
recupera o unele tinuturi de gra,nita' ale regatului* pe care Basarab
le ocupase in Ora transalping , spre marea paguM a coroanei *.
Expeditia ungarg a pornit In Septemvrie 1330. Momentul putea
sa' pal% nepotrivit razboaiele se Incepeau de obicei prim'avara
sau vara, nu In preajma iernii; In cazul acesta lug el avea o ex-
plicatie. Cu doua luni mai Inainte, Mihail, tarul Bulgarilor, fusese
infrant i ucis In lupta cu Sarbii dela Velbujd (28 Iunie 1330).
Basarab, inrudit cu Mihail, li trimisese acestuia in ajutor un corp
de oaste care n'a putut Ing impiedeca dezastrul. Aqa. Incat regale
Ungariei era indreptAtit s considere situatia lui Basarab, atat
sub raportul militar cat i sub acela al aliantelor, ca mult slabit5.
De aceea pleac6 toarnna, In Septemvrie, Impotriva lui. Cunoatem
drumul pe care 1-a urmat oastea ungar. Ea intra* In tara pe la
Severin, cuprindo. cetatea care este incredintat'a, Impreuna cu
titlul de ban, lui Dionisie cel care Indemnase pe Carol Robert 136
Intreprind'ai expeditia i apoi strabate Oltenia, ind.reptandu-se epre
Argeq. Dup4 ocuparea Severinului, Basarab triraise soli dem.ni
Lie toat'a _cinstea* ci oferi regelui ungar pacea in conditii foarte
avantajoaag, E1 ramp* la Severin, se obliga s plateasc tribut,
o,
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU UNGARIA. RIZBOIUL DIN 1330 373
sa trimeat pe unul din fiii sai la curtea regelui spre a servi acolo
pe cheltuialg proprie i, pe deasupra, oferea si o despAgubire de
fzboi in valoare de 7000 de m'rci de argint, ceea ce fcea 1.680.000
de dinari, o sumit considerabila pentru vremea aceea si care arat
bogtia si inflorirea economia, altfel nebAnuit, a Tarii Roma-
nesti.
In acelasi timp prevenea pe rege ca dac6 va mai inainta e in-
luntrul trii, primejdia nicidecum nu o va putea inlatura . Carol
Robert insg, in loc s primeasa aceast pace, asa de avantajoas,
o respinse cu semetie, ha mai mult, insult chiar in fata solilor pe
Basarab, fcndu-1 pstor al oilor sale i spunnd c'-1 va scoate
de barb din ascunzisurile sale . Armata ungar porni mai departe.
Voevodul muntean Meuse tag, dup obiceiul de totdeauna al
tinuturilor noastre, pustiul in fata dusmanului. Armata ungar6 care
ajunsese intre timp In fata cettii Arge nu gsea nimio de-ale
mnerii i In curAnd incepu a suferi de foamea cea mare , dupd
inssi expresia Cronicei pictate . VzAnd csa' nu e chip a supune
pe Basarab, Carol Robert (Mu semnalul retragerii. Basarab care,
de sigur nu uitase insulta proferat de semetul rege ungur in fata
solilor, ggsi acum prilejul nemerit s-i pl6teasca pentru aceast
necuviint si tot data si pentru pagubele pe care i le fcuser
nvlitorii. In dIumul ei de lntoarcere, armata ungar trebuia s
treac In munti printr'un defileu sau o vale stramt si 1ung4,
mrginit de rApi inalte. Basarab puse s se ocupe in'ltimile de o
parte si de alta a defileului si intri cu santuri si cu valuri de pa-k
mnt iesirea precum si locurile unde valea era ceva mai largd.
Dup ce armata ungar se angaj bine in aceast strilmtoare,
trupele lui Basarab ocupar si intrarea, Mind astfel cu totul pu-
tinta retragerii. Incepu apoi i atacul care a durat patru zile (9-12
Noemvrie 1330) si a lnsemnat un cumplit dezastru pentru Unguri,
unul din cele mai mari pe care le-au suferit ei vreodat". Dar 84
ascultm povestirea ingsi a izvorului unguresc, a acelei Cronici
pictate amintite mai sus: Multimea nenumrata a Romtmilor,
sus pe Api, alergAnd din toate prtile, arunca sgeti asupra oas-
tei unguresti care era In fundul vaii, pe un drum, care ling nici
nu ar fi trebuit numit drum, ci mai curAnd un fel de corabie, stramt
unde din pricina inghesuelii, cei mai sprinteni cai si ostasi cildeau
In lupt, pentrua din pricina urcusului papstios... nu se pu-
www.dacoromanica.ro
374 INTEMEIEREA TAM ROMANETI
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU UNGARIA. RAZBOIUL DIN 1330 376
Fig. 117. Miniaturil din Cronicon Pictum: Inthlriemall pe solul lui Basarab
prezentAnd lui Carol Robert scrisoarea prin care se propune Incheierea phcii.
www.dacoromanica.ro
376 INTEMEIEREA TARII ROMANE$TI
Fig. 118. Miniatura din Cronicon Pictum: soldatii lui Basarab trag cu arcul gi
svarla bolovani asupra armatel unguresti din vale. C.lizut la parnint, se vede nobilul
care Imbracase bainele regelui spre a-1 scipa dele moarte.
Regale travestit fuga spre dreapta.
www.dacoromanica.ro
RELATTILE CU UN( ARIA. RAZBOTUL DIN 1330 37?
f ,sh--711:7W~M.P.M..r."`Tr'
. .
. - -
,34t
et tf
r 'A.4; o
. .e ,
-
s
4
r r".
.
Jmi,
111531111
,
'
.no 4,46
y-
Fig. 119. Miniaturli din Cronicon Pictum: armata ungar11 jos In vale e strivil.11 de bolovanii
pe care-i sviirla de pe InlAlimi ostasii lui Basarab. Regele Carol Robert, pare-se, Insotit de doi
credinciosi, fuga spre dreepta, uitridu-se Ingrozit la local demstrului. Unul dintre arcasii ro-
mini, Cu pletele pe umeri, poart5 sarica.
www.dacoromanica.ro
378 iNTEMEIEREA TIRII ROMANE5TI
www.dacoromanica.ro
EXPANSIUNEA TARII ROMANESTI 379
www.dacoromanica.ro
380 INTEMEIEREA TAM ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
PROPAGANDA CATOLICA. 381
www.dacoromanica.ro
382 INTEMEIEREA TAM ROMANESTI
*:
-,
-Zt -
'[.7 ,r - - _
k-, - -,p, - .I-.7'-' .' ,
n ,,,,- ...; - s4....
ri "'
n
0..,..,, ,,,_...
. ,1, --- ,' . .
.., ' ,
....
, -
C.,,14,..!,
c d -..,
4- .1.,..'' -',--2, % -
r"..,
-4,
'..
_
...
._
'.-
.,..
.-7 - =-
- ""'- ".-...,
.
..._
'
,
4
',:-.
0.1
- ,r ' ?..,.. -,-, ,
' ...: " .
B .---,_ -Z.:.
. hi, ../,
. . 5,.,
.. :_ . i,
:. 3- -
'--
..,.
r,.
, V ....,,
..-1.--- -
'-
- -
e
. ...- "
i -3
- -1' . ,
. ,,ir ... ,.:,,iics ,i, .-,,
. - I. J
LT ... .:,,, ,.. '' * ''..+1(,', ' ri.,...". , ! 1: . ''. t
.,,
.o 94 5 ..2 -t_
../5,--5 ,r, . . -
.,.. , .. ,,,
6
r, I .,..,...:. ;. ii'.' 44 .:,
.
1
..
.. .. ' ' ' ''' - - .,. ' 1' 0 -''
..Q .
,
r rr
, r
1
1:
Fig. 120. Ruinele bisericii catolice Sin-Nicoara din Curtea-de-Argeth zidit, chip& traditie,
de doamna Idarghita, sotia lui Negru-Vodli.
tie sigur unde erau aceste loca1iti. Remecha s'a spus fa este Re-.
metea din Banat, iar Bivinis ar fi Beiuul: simple presuponen, fdrii
o dovad peremptorie. Oriunde ar fi fost situate fug, scrisoarea 1i
www.dacoromanica.ro
MOARTEA LUI BASARAB. PERSONALITATEA LUI 383
www.dacoromanica.ro
03
4...
Fig. 121. Biserica Domneascti din Curtea-de-Arges, cel mai vechi Rica, bisericesc tn fiintli din Tara RomAneascti. Cliiditti de Basarab
Intemeietorul. Pictura s'a ispravit abia sub Radu I.
www.dacoromanica.ro
MOARTEA LUI BASARAB. PERSONALITATEA LUI 385
www.dacoromanica.ro
386 INTEMEIEREA TARII ROMANESTI
BIBLIOGRAFIE
Intemeierea Tarli Romfinesti: 1. D. ONCIUL, Originile Principatelor Romdne,
Bucuresti, 1899, VI -I- 253 p. in 8; 2. N. IORGA, Carpayii In luptele dintre
Unguri, In An. Acad. Rom. Mem. Secy. 1st., s. 2, t. XXXVIII
1915-1916), p. 79-105; 3. D. ()Nam., Anul moryii marelui Basarab Voevod
II Bul. Com. Mon. 1st., XXVI (1917-1923, p. 101-104; 4. N. IORGA, Les
plus anciennes chroniques hongroises et le pass des Roumatns. poque
Angvine, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., t. X (1923), p. 1-21; 5. V.
MOTOGNA, Iardgi lupia dela Posada, r Rev. 1st., X (1923), p. 81-85; 6. AL.
A. VASILESCU, Data 1290 a descdlecatului Tiirii Ronzanegti, In Con p. Lit., 55
1923), p. 499-510; 7. AL. LAPEDATU, Cum s'a alcdtuit tradiga nayionald
despre originile TOrii Romdnegti, In Anuar. Ist. Cluj, 11 (1923), p. 289-314;
8. I. C. Furrri, Despre Negru-Vod, In Mem. Secy. Ist. Acad. Rom., s. 3,
t. IV (1924-1925), p. 1-39; 9. N. A. CONSTANTINESCU, Posada 1330, 9-12
Noemvrie, Bucuresti, 1930, 48 p. in 16'; 10. Gil. I. BRATIANU, Originile
stemelor Moldovei gi Titrii Romdnegti, In Rev. 1st. Rom., I (1931), p. 50-62;
11. A. VEREss, Originea stemelor TOrilor Rorraine, In Rev.Ist. Rom., I (1931),
p. 225-232; 12. Gil. I. BRATIANU, In jurul originii stemelor Principatelor
Romdne, In Rep. 1st. Rom., I (1931), p. 233-240; 13. 0. TAFRALI, Monu-
ments byzantins de Curtea de Argeg, 2 vol., Paris, 1931., XXI+ 352 si 16 +
158 planse; 14. I. MINEA, Rzboiul lui Basarab cel Mare cu regele Card
Robert (1Voemvrie 1330), In Cercet. si., VVII (1929-1931), p. 324-343;
I. LUPAS, Atacul regelui Carol Robert contra lui Basarab cel Mare 1330,.
Cluj,1932, 22 p. in 8'; 16. AURELIAN SACERDOTEANU, In jurul unei tapie a
Romdnilor ca Rutenii In anal 1277, in Arh. Olt., XIII (1934), p. 276-286;
ION CONEA, Basarabii din Argeg. Despre originea lor teritorialit gi etnicit,
Bucuresti, 1935, 23 p. in 4 (Extras din Rdnduiala, I, 2); 18. A. SACERDO-
TEANU, MormOntul dela Argeggi zidirea Bisericii Domnegti, Bucuresti, 1936,
12 p. in 4 (Extras din Bul. Corn. Mon. 1st., XXVIII, 1935); 19. /. LUPAS,.
Un voevod al Transilvaniei in lupt ca regatul ungar, In Frayilor Alexandra
gi Ion I.Litpdatu la Emplinirea vdrstei de 60 ani, Bucuresti, 1936, p. 397-403;
20. GHEORGHE I. BRATIANU, Tradifia istoricd a descOlecatului Tdrii Rorral-
nevi En lumina nouilor cercetOri, In An. Acad. Rom.. Mern. Secy. 1st., S. 3,
t. XXV, (1942-1943), Mein. 1.
www.dacoromanica.ro
NICOLAE ALEXANDRU VOEVOD
Ccl de foarte bun mans, morels
voevod . . Alexandru s, Internet:669ml
Mitropoliei maritime.
(Scrisoarea din 1359 a Patriar-
hului din Constantinopol).
www.dacoromanica.ro
388 NICOLAE ALEXANDRIT VOEVOD
gust 1359 spune 15murit ea' mai Inainte Alexandra ref uzase sil-1
recunoased drept suzeran. Sa credem deci mai de graba pe cel
In cauza deck pe apologetul acestuia. Mai tarziu, prin anii 1355-
1.359, constatam e adevarat, raporturi mai stranse. Ludovic nu-
meste pe Alexandra Inteo diploma din 1.355 e voevodul nostru
transalpin * iar peste patru ani, vorbind de vremea cand acest
voevod nu-1 recunostea drept suzeran, lag sa se Inleleaga ea In
Reel moment situalia se schimbase, ea exista un raport de vasa-
litate.
In aceasta epoca de raporturi mai stranse se vor fi incheiat
o pactele * de care va aminti un document ulterior, din timpul
lui Viajen Voda. Tot acum pare a fi admis Alexandra si jurisdic-
tiunea episcopului Transilvaniej asupra catolicilor din Tara RomA-
neasca, pomenita In alt document ulterior. Relaiiile mai stranse
cu Ungurii, chiar eventuala recunoastere a suzeranitlii lui Ludo-
vic In aceasta epoca a domniei lui Alexandra au, se pare, ca expli-
calie, cedarea de care regele ungur a unor anumite beneficii *
vasalului sau muntean. Asa, se spune ce! putin Intr'un document
din 1365, In care se amintesc si scrisorile * schimbate Intre cei
doi stapanitori si pactele * pe care le incheiasera. De ce bene-
ficii * e oare vorba ? Trebuie sa 114elegem prin aceasta expresie
cetatea Severinului, unde in 1355 era Inca un ban unguresc ?
Sau vreun teritoriu peste munti, In Ardeal, de pilda Amlasul sau
Fggarasul? Nu putem da un raspuns precis deoarece lipsesc docu-
mentele.
Din aceeasi epoca de rela0i stranse si aflame din anul 1358
dateaza scrisoarea pe care regele Ludovic o da negustorilor din
Brasov autorizandu-i sa treaca liberi, cu marfurile lor, prin teri-
toriul cuprins intre Buzau si Prahova, dela local unde Ialomita
se varsa in Dunare si pana la varsarea Siretului. Nimeni nu-i
va putea opri, Ma' motiv. Din scrisoare, ar 'Area s rezulte ca
regele ungar Isi Intindea stpanirea asupra regiunii din rasaritul
Munteniei. De fapt lima nu era asa. Acolo stdpanea voevodul
muntean; regiunea fusese ocupata Inca din vremea lui Basarab
Intemeietorul. Daca totusi Ludovic da aceasta scrisoa,re, explicalda,
credal). noi, WA In faptul ca relatiile dintre Nicolae Alexandra si
regele ungar fiind reluate de pufinet preme, dup o atat de lunga
intrerupere, negustorii brarveni au linut sa aiba o asigurare in
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA MITROPOLIEI MUNTENE 389
www.dacoromanica.ro
390 NICOLAE ALE XANDRU VOEVOD
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA MITROPOLIEI MUNTENE B91
Fig. 122. Piatra de mormdnt al lui Nicolae Alexandra, In biserica mfindstirii Negru Vodli din
Cimpulung. Inscriptia e In limba slavli.
www.dacoromanica.ro
392 NICOLAE ALEXANDRU VOEVOD
BIBLIO GRAFIE
Nicolae Alexandru voevod: 1. N. DOBRESCU, Intenzeierea Mitropoliilor si
a celor dintdi mdnistiri din taz* Bucureti, 1906: 128 p. in 8'; 2. N. IORGA,
Condigile de politicil generald in cari s'au Entemeiat Bisericile romdnevi En
veacurile X IVXV , in An. Acad. Rom. Mem. Seg. 1st., s. 2, t. XXXV (1912
1913), p. 387-411; 3. N. Ion0A, Ronzdnii En cdteva noi izvoare apusene, In
Rey. 1st., VI (1920), p. 193-201; 4. C. MAnniEscu, Infiinfarea Mitropoliilor
www.dacoromanica.ro
BIBLIO G RAFIE 393
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA MOLDOVEI
e In anul 686Z (1359) dela facerea
lanai, cu voia lui Dumnezeu, s'au
inceput fara Moldovei *.
(Letopisetal zis dela Patna).
www.dacoromanica.ro
ROMANII IN MOLDOVA INAINTE DE INTEMEIEREA STATULTJI 395
www.dacoromanica.ro
396 INTEMEIEREA MOLD OVEI
www.dacoromanica.ro
ROMANI' IN MOLDOVA INAINTE DE INTEMEIEREA STATULUI 397
www.dacoromanica.ro
398 INTEMEIEREA MOLDOVEI
www.dacoromanica.ro
BOGDAN DESCALECA.TORUL 399,
www.dacoromanica.ro
400 INTEMEI1REA MOLDOVEI
www.dacoromanica.ro
B 0 GD AN DE SCALECATORUL 401
Fig. 123. Ruinele CetAtii Suceava, reedinta lui Alexandru cel Bun.
www.dacoromanica.ro
402 INTEMEIEREA MOLD OVEI
Fig. 124. Cetatea AMA. In fund, limanul Nistrului. Succesiunea de turnuri, coborind spra
liman, e de un deosebit efect.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 403
BIBLIOGRAFIE
Intemeierea Moldovei: 1. RO3iUL VUIA, Legenda lui Drago. Contribu-
liuni pentru explicaren originii gi formarii legendei privitoare la intemeierea
Moldovei, In Anuar. 1st. Cluj, I (192V-1922), p. 300-309; 2. V. MOTOGNA,
Urmagii lui Drago g (un document necunoscut), In Rev. 1st., XI (1925), p.
201-204; 3. AL. ARBORE, Toponimie putneand, In Milcovia, I (1930), p.
5-39; 4. IORGU IORDAN, Toponimie putneancl, in Milcovia, IV (1933),
p. 1-32; 5. C. ANDREESCU, Agezciri franciscane la Duncire gi Marea Neagrd
In sec. XIIIXIV, In Cerc. 1st., VIIIIX (1932-1933), p. 151-163;
CONSTANTIN C. GIURESCU, Vechimea agezcirilor romdnegti dintre Prut
Nistru, Bucuresti, 1941, 14 p. in 8 (Extras din Rev. Fund. Reg., VIII);
PREOT C. MA.TASA., Cdmpul lui Drago. Toponimie veche f i actuald din
jucletul Neanzi, Bueuresti, 1943, 64 p. in 8.
V. si p. 386, nr. 1; p. 456, nr. 10.
27
www.dacoromanica.ro
LATCO VOEVOD
Laico, sprifinitortst catolidemului
www.dacoromanica.ro
PROPAGANDA CATOLICA. 406
www.dacoromanica.ro
406 LAICO VOEVOD
www.dacoromanica.ro
PROPAGANDA CATOLICA. 407
www.dacoromanica.ro
498 LATC0 VOEVOD
BIBLIO GRAFIE
Lateo Toevod : 1. C. AUNER, Episcopia Milcoviei, in Rev. Cat., I (1912),
p. 533-551; 2. C. AUNER, Episcopia de Seret (1371-1388), In Rev. Cat., II
(1913), p. 226-245; 3. C. AUNER, Episcopia Milcoviei in veacul al XIV-lea,
In Rev. Cat., III (1914), p. 60-80; 4. C. AUNER, Cei din urnid episcopi de
Seret, in Rev. Cat., III (1914), p. 567-577.
www.dacoromanica.ro
VLAICU VODA
Vladistav, cu mila lui Dumnezeu,
voevod transalpin, ban de Severin, duce-
de Pdgdraf *.
(Pecetea In limba 'at/al a lui
Vlaicu IWO.
www.dacoromanica.ro
410 VLAICT3 VODA.
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU UNGURII, CU BULGARII $1 CU TURCII 411
www.dacoromanica.ro
412 VLAICU VODA
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU UNGURII, CU BULGARII *I CU TURCII 413
Fig. 125. Turnu Rosu ., cetate medieval pe valea Oltului, pazind intrarea
In Transilvania.
www.dacoromanica.ro
414 VLAICU VODA
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA CELEI DE A DOUA EPARIIII MUNTENE 415
www.dacoromanica.ro
416 VLAICU VODA.
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA PRIMELOR MANA.STIRI 417
www.dacoromanica.ro
418 VLAICIJ VODA.
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA 419
www.dacoromanica.ro
420 VLAICU VODA.
INT
1
V
II
III VI
Fig. 126. Monete de argint dele Vlaicu Vodk (IIII) si dela Radu I Basarab
(IVVI). Monetele I, IV, V co inscriptia In limba slavi; cele co nr. II, III,
VI, In limba latinIi. (Cliseul Profesor C. Moisil).
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 421
BIBLIOGRAFIE
Vlaleu Von: 1. N. IORGA., Lupta pentru staptinirea Vidinului In 1365-9
f i politica lui Vladislav Voda tala de Unguri. Un episod din cucerirea Pe-
ninsulei Balcanice de Turci, in Cony. Lit., XXXIV (1900), p. 962-999;
AL. *TEFULESCU, Mdnastirea Tismana, Bucureti, 1909, 493 p. in 8';
N. IORGA, Istoria comerfului romdnesc. Drumuri, mcirfuri, negustori gi rage,
vol. I. Pdna la 1700, Vlenii de Munte, 1915, 359 p. in 8'; 4. C. AUNER,
Episcopia catolica a Argefului, In Rev. 'Cat., IV (1915), p. 439-451; 5. ST.
NICOLAESCU, Domnia lui Alexandru Voda Aldea, fiul lui Mirgea Voda cel
BA' van 1431-1435, Bueurevti, 1922, 48 p. in 4*; 6. N. IonGA, Mormdntul lui
Vladislav-Voda, in Rev. Ist.,VIII (1922), p. 125-427; 7. V. MOTOGNA, La rasz-
boaiele lui Ylaicu Voda cu Ungurii, 1368-9, In Rev. Ist., IX (1923), p.12-20;
8. C. MOism, Monetaria Tarii Ronulnefti in timpul dinastiei Basarabilor, in
Anuar. Ist. Cluj, III (1924-5), p. 107-159; 9. I. MINEA, Cherana sau
Cherala?, in Cercet. 1st., 1(1925), p. 412-414; 10. GR. NANDRIS, Un docu-
ment privitor la imparlirea mitropoliei rii Romiinefti 1372 (1373), Cluj,
1931, 5 p. in 4; 11. P. LEMERLE, A propos de la fondation du monastre de
Koutloumous: un faux chrysobulle d'Alexis III Empereur de Trbizonde, in
Bulletin de Correspondance Hellnique, LVIII (1934), p. 221-234; 12. Gni-
GORE NANDRIS, Documente ronulnepti in limba slava din nzdnastirile muntelui
Athos 1372-1658, Bueureti, 1937, 312 p. in 8*; 13. FRANZ BABINGER,
Rumeli, Rumelien, in Enzyklopdie des Islam, III. Band, Leiden, 1937, p.
1271.
V. i p. 358, nr. 13; p. 386, nr. 1 i 8; p. 393, nr. 7.
www.dacoromanica.ro
RADU I ,511 DAN I
Asa cum ni-1 arata vesmintele
podoabele sale, Radul Basarab poate
sta ca cinste altIturi de cei mai
strdlucifi monarhi al Europei leudale.
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU UNGURII 423
www.dacoromanica.ro
424 RADU I SI DAN I
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA MARILOR MANISTIRI 426
www.dacoromanica.ro
426 RAM:1 I sI DAN I
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA MARILOR MANASTIRI 427
stantinopol (vezi fig. 128, 129 fji 131). El figureaza pe labloul cti-
toricesc, Impreuna Cu sotia sa; numele Domnului nu se poate citi,
www.dacoromanica.ro
428 RADU I 51 DAN I
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA MARILOR MANASTIRI 429
"
o 4, r.
61, 0r
: P
.1], ,.,.
...77,
At..?
.,..,.,.1
r.' ; '
''L.,;". ......'-- . P. 7.......'i
a
,,,,, pi.. . ..
E.
'"
,l, e 1 c,.
. .\
rf" , , .:. .. : .
_
n:
?- ,A .
N 7 -4.,
; -.
'f,..p
',-
f :
E
'
," - :
i , fr.% , ,
Fig. 130.- Ruiaele eCetii lui Negru Vodi6 dela Poona,' (ud. Arm).
www.dacoromanica.ro
430 RADU I $1 DAN I
AI
.
'
t:.
il
" , . ,;
. . .
o
ur
. :
!
. "u
' .-,,, ..F..
, , ....
' ' 4?-.!"
. .... -
... ' .-.....,
ilf .,,
v,,,,,I..
' . t a o n'
.
'I. `
7 o
t
o
4001.4
a
,
z.,
,
A
.!
..
. .. .. ... ,.
o 46
... .
-
.
.
4-"
4.0 g'
,.. .'. , ,,,,,.
:
..- ...3,, ..
-
.
. , 1,' :
. .-r,"1:54 ' ....
l'. q ., ,,,
,1. -.:. ,, . k e.
'
"0 .,-, - .
As, ..*
'
,.,, .....y .,.....
6
..,
o
:,
*.; ,..,.,,,,'
,,,y1..
-,... ,P,
1 4'- : ... !'.,..
'
u -
. , ',.'f; of.N.,k i
4'-
:- '3. s
-, fr
I
,', d.1 -;,4'.
' .. -jVtt , ...,10:.;":: .'" '''' : '' '
Fig. 131. Radu Basarab, unul din ctitorii Bisericii Domnevb Argev,
ave cum e Intglivat In icoana hramului dele intrare (vow.' al XIV-les). Domnul
are pletele i barba castanii).
www.dacoromanica.ro
INTEMEIBREA MARILOR MX.MiSTIRI 431
www.dacoromanica.ro
432 RADU I SI DAN I
In care se putea citi cuvantul paA8n serk, ava dar numele voevo-
dului muntean.
Tot sub Radu se Intemeiaza, cel mai tarziu In 1380, epi,s-
copia catolica de Severin, i, la 9 Mai 1381, episcopia catolicet de
Argq, primul episcop al acesteia fiind dominicanul italian
Nicolae Antonii. lar traditia spune ca tot sub el s'a Intemeiat
vi o, Winds/ire catolia la Targovivte, mandstire refgcutg In
timpul lui Mircea ce! Batran. Ceeace 1nseamng ca Radu nu
avea un caracter sectar, exclusivist, ci a dovedit, dinpotriva,
calrvi alti voevozi ai novtri, o Intelegere vi o toleranta cu ade-
vgrat crevting.
Raguzanul Giacomo di Pietro Luccari afirma In cron ica sa,
apgruta In 1605, cg lui Rada i s'ar datori vi cetatea Giurgiului.
Noi vtim Insa dintioun izvor dela mij-
locul veacului al XV-lea ca ea a fost
ridicata de fiul sgu, de Mircea cel Batran.
Contrazicerea s'ar putea Wawa numai
admi%and ca Radu a facut o intariturg
mai mica, de lemn vi de pamant, pe care
Big. 132. MonetA de argint dela
Radu I Basuab, avAnd pe reversapoi Mircea a Inlocuit-o printr'o cetate
chipul domnului in costurn de
cavaler medieval. de piatra.
Radu Basarab s'a ingrijit vi de vieata
economica a tarii: In timpul domniei lui
se bat monete, care se pot Impgqi In trei tipuri: Tipul Intai,
acela numit comun, fiindcg el se Intalnevte dela In.ceputul
pang la sfarvitul monetgriei muntene, cuprinde monete asemg-
natoare cu ale lui Vladislav. Ele au aceleavi reprezentari, scutul
Imparlit In doua vi coiful cu vulturul In varf, inscriptia numai di-
feed. Pe unele, ea este In latinee: + MONEMA WOINOPM
TRANSA[LPINI] sau -I- IO[AN]N[EJS RADOLUS WAIV[ODA]
pe altele In slavonevte:+ itv pamyna xontoA sau itv paASna LOAM KO-
s[oAa], (Io Radul mare voevod ).AI doilea tip il formeaza monetele
avand pe avers, In locul scutului, o cruce ale carei br4e se terming
prin flori; legendele Bunt In limba slav', cu acelavi cuprins ca al
monetelor de tipul Intai. Ultimul tip, caracteristic domniei lui
Radu Basarab, poarta pe revers figura unui cavaler In armura,
cu coiful In cap, Oland In mana. dreapta lancea iar In stanga scutul.
Pe avers ggsim tot aceeavi reprezentare ca vi pe celelalte monete,
www.dacoromanica.ro
SCT:ILE LUI RADU I 433
Fig. 133. Piatra care se aria deasupra monnintultri lui Radu I Basarab, In Biserica Dornneascii
din Curtea de Asges.
www.dacoromanica.ro
434 FIADU I SI PAN I
Y. q
.
. 1;" 3:rl;
.4
47././A
'4. .
www.dacoromanica.ro
Fig. 135. Paftaua de aur a lui Badu I Basarab, glisita In mormantul sal, din Biserica Domneascli deis Curtea de Argos. Infiltiseaza un castel
medieval, avand In centru, fauna din bronz, o fiintli supranaturali, cu cap de femeie i trup de lebada. Inele de aur, uneie Impodobite cu pietre pre-
tioase si avand inscriptii slave gi latina, precum si o aplica dintr'un aliaj de sur, reprezentnd un cavaler medieval, Osito toste In mormintele din
Biserica Domneastt dela Curtes de Arges. (Colectia Comisiei Monumentelor Istorice, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
436 RADII I $1 DAN I
Fig. 138. BrItul lui Radu I Basarab, lucrat din fir de aur i impodobit cu nthrg5ritare
dispuse In romburi la colturile carora se ell Mid stele de aum (Colectia Comisiei
Monumentelor Istorice, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
MORMANTUL DIN BISERICA DOMNEASC.A. DELA CURTEA DE ARGE$ 437
t.
,
el; 4,4x
-
Fig. 137. Brlitarli i inele gite In'mormintele din Biserica Domneascll dala
Curtea de Arges. (Colectia Comisiei Monumentelor Istorice, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
438 RADU I *I DAN I
www.dacoromanica.ro
DAN I 439
www.dacoromanica.ro
440 RADU I $1 DAN I
www.dacoromanica.ro
DANIILE CATRE RANASTIRI 441
www.dacoromanica.ro
442 RADII I I DAN I
BIBLIO GRAFIE
Radu I: I. B. P. HASDEU, Istoria criticd a Rorndnilor, vol. I, Bucuresti,
1875, XII + 316 p. in, 4'; 2. B. P. HAsoEu, Negru Vorld. Un secol gi jumci-
late din Inceputurile Statului Terei Rorminesci (1230-1380), in Etymologicum
Magnum Romaniae, t. IV, Bucuresti, 1898, 286 p. in 40; 3. I. MINEA, Urmagii
Jui Vladislcur I gi politica orientald a Ungariei, Bucuresti, 1916, 32 p. in 8';
4. G. I. BRATIANU, Les bijoux de Curtea de Argesh (Roumanie) et leurs
lments italiens, In Reo. Arch., s. V, t. XVII (1923), p. 90-110; 5. G. I.
DRATIANU, Les bijoux de Curtea-de-Argeg et leurs lments germaniques, In
Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., XI (1924), p. 39-54; 6. C. MOISIL, Monetele
lui Radu I Basarab, In Bul. Com. Mon. 1st., XXVI (1917-1923), p. 122
133; 7. VIRGIL DRAGHICEANU i ARH. P. DEmEmEscu, Schitul Brddetul,
Argeg, In Bul. Com. Mon. 1st., XVII (1924, p. 68-73; 8. G. I. BRATIANu,
L'expdition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valachie Radu I-er
Basarab en 1377, VAlenii de Munte, 1925, 12 p. in 8.
V. si p. 386, nr. 1 si 8; p. 500, nr. 23; p. 500, nr. 33.
Dan I: 9. C. LITZICA, De cine a fost ucis Dan, fratele lui Mircea?, In Lui
Titu Maiorescu magi:it, Bueuresti, 1900, p. 54-61; 10. I. DONAT, Resedinfele
-celei de a doua mitropolii a Tdrii Romdnesti, In Arh. Olt., XIV (1935), p.
67-76.
www.dacoromanica.ro
MU$ATINII
Basarabi voi Musatini,
Descdlecittori de lard, ddtdtori de lee i datini,
Ce cu plugul fi ca spada afi tntins mosia voastrd,
Dela munte pan'la mare fi la Dundrea albastrd -
(Mihail Eirtineacu, Scrisoarea III).
www.dacoromanica.ro
444 MIJ$ATINII
www.dacoromanica.ro
ORIGINEA MU$ATINILOR 446
www.dacoromanica.ro
446 MU SATINII
etc.). Intr'o asemenea ipoteza, fiii lui Costea trebuie BA poarte nu-
mele de Roman Muat i Petru Muat. Chestiunea prin urmare
nu e indi lamurit. Mai probabila pare prima ipoteza. Pfin se
va da frig pe temeiul unor noi documente un raspuns de-
finitiv, noi consideram pe Costea urma la domnie al lui Lateo,
pe Muata ca sotie a lui iar pe Roman i fratele san, ca fii ai lui,
urmand la tron, prin urmare, pe temeiul dreptului de succesiune
directa.
Durata domniei lui Costea nu se arata in cronici, putem In-
cerca s'o stabilim prin deductie. Se admite ca Lateo i-a incheiat
stapanirea In 1.373; pe de alta parte, lui Petru, letopisetele noastre
vechi Ii dan toate 16 ami de domnie. Luand ca sfarit al acesteia
din urma anul 1391 (In 1392 se constata' Roman ca domn al Mol-
dovei) rezulta ca Petru a inceput carmuirea sa in 1375. Prin urmare,
Costea a domnit intre 1373 i 1375; domnia lui a fost scurta: vreo
doi, trei ani de zile. Ce s'a petrecut In acest rastimp, nu se tie:
n'avem absolut nicio informatie pfina acum.
Petru Voevod. Relaiile cu Polonii. Dupa Costea, a urmat la
tron Petra Voevod. El domnete din 1375 OM in 1392, ultima tire
asupra lui fiind dela inceputul acestui an. La 30 Martie 1392, domnea
fratele sau, Roman.
Politica externa a lui Petru a avut o linie precisa': alianta stransa
ca Polonia i cu Tara Romaneasca. Ea a continuat i sub uimau1
sail Roman. Relatiile cu Ungaria nu ne sunt bine cunoscute ; le
putem hisa banui. Din 1372 domnea atat In Ungaria cat i in Polonia
unul din cei mai puternici regi ai evului mediu, Ludovic, supranumit
cel Mare. In 1382 el moare, fara motenitori in linie barbateasca,
lasand insa doua fiice, Maria i Hedviga care-i vor imparti mote-
nirea paiinteasca: Maria ajunge regina a Ungariei i se casatorete
cu Sigismund de Luxemburg ; Hedviga devine sotia principelui
lituan Vladislav Iagello care, in felul acesta, e recunoscut i ca rege
al Poloniei. Cei doi cumnati n'au trait multa vreme In raporturi
bune, fiecruia parandu-i-se ca i s'ar fi cuvenit i stpanirea celui-
lalt. Pentru Moldova, dupa moartea lui Ludovic, se punea o pro-
hieing din cele mai insemnate in legatura cu politica sa externa'
trebuia sa-i defineasca atitudinea fata de cele dou'a regate anta-
goniste. Cu cine avea s tie domnul Moldovei: cu Ungaria sau cu.
Polonia ? Raspunsul se putea prevede: fag de cea dintai, era
www.dacoromanica.ro
PETRU VOEVOD 447-
www.dacoromanica.ro
448 MU$ATINII
www.dacoromanica.ro
VIEATA RELIGIOASA $1 ECONOMICA 449
www.dacoromanica.ro
460 MIJ*ATINII
www.dacoromanica.ro
VIEATA RELIGIOASA I ECONOMICA. 461
3C.
www.dacoromanica.ro
ROMAN VOEVOD
s Marea singar sldpdnitorul domn
lo Roman Voevod a/ rdrii Moldovei
dela munii para la (arma/ mdrii,
(Hrisovul din 30 Martie 1392).
www.dacoromanica.ro
INCEPUTUL CONFLICTULUI CU PATRIARHIA DIN CONSTANTINOPOL 463
www.dacoromanica.ro
44 ROMAN VOEVOD
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI ROMAN VOEVOD 466
Se arat i hotarele lor: o din jos, dela Maresuti, un val ce-i dea-
curmezisul ampului Oa la Siret, apoi de celalalt parte a Sire-
tului, la capatul de jos al poienii, o movi16. i de acolo, drept
paste luned, la fantAra, o movila tsi de acolo drept n bucovin6
(adie in pdurea de fagi; nu e nume propriu) o movild si de a-
colea pe marginea bucovinei In sus Ong la hotarul lui erbovschi
la un teiu, o movil, de acolea &Are toplit6 (nseanua izvor cu
ap cald si de asemenea balt, bgltoaca), acolo o movil6 si de
acolea &are Siret o movil de mijloc si de acolea (paste) Siret In
SUS 'Ana In bucovina cea mare, pe unde se arat'd drumul dela Do-
brinAuti, la captul ctimpului i de acolea pe marginea bucovinei,
pe deal, pe vale, pan6 la val. Acesta e tot hotarul*. Pentru a se
Intgri aceast danie, voevodul porunceste ca hrisovul s aib4 pe-
cetea noastr cea mare i arat i martorii: i la aceasta, ere-
dinta mea i credinta fiilor mei, credinta jupanului Juga Giurge-
vici, credinta jupanului Stele i cu fratii lui, credinta lui Bratul
Neatedul, credinta lui Stanislav, credinta panului DrAgoi, ra-
dii* lui Andries si a panului Giurgiu, credinta panului Dragus
viteazul, credinta lui Stravici, credinta panului Vlad, a panului
Ghidea, a panului Grozea, credinta panului Costea, credinta lui
Oris, credinta tuturor boierilor moldoveni*. Cel de al doilea act
intern dela Roman este din 18 Noemvrie 1393 si priveste o alt
danie, a unui sat, la obarsia Sucevei, pe care voevodul 11 d'grueste
e slugei sale Todor i fratilor acestuia, tot pentru slujba lor ere-
dincioas. Se arat de asemenea hotarele i credinta martorilor,
printre care este, indat dup elomn, aceea a mamei noastre,
cneaghina Musata o. Cu acest prilej apare si un alt dregator al
curtii domnesti, stolnicul.
Roman a fost casatorit cu Anastasia, care nu este Ins6 tot una
Cu Anastasia, fiica lui Latco, cea ingropat6 la RAdauti. Nu stim
originea ei. Din aceast cAstorie sunt cei doi copii amintiti In
documentul din 1.8 Noemvrie 1393: Olexandru* viitorul domn
Alexandru cel Bun si Bogdan. Dach." stiri ulterioare care pornesc
lug tot dela acte contemporane aunt exacta, atunci Roman a
mai avut, pe lang4 cei doi feciori mentionati, inc patru i anume:
tefan, viitorul domn, Mihail, Iuga si un alt Alexandru. Anastasia,
a fost ingropat in biserica Sfnta Paraschiva din Roman ; ea
murise Inainte de 16 Septemvrie 1408, ca'nd hid ei Alexandru cal
www.dacoromanica.ro
456 ROMAN VOEVOD
BIBLIOGRAFIE
Jurg Koriatoviel: I. P. P. PANAITE SCU, Iourij (Iourg) Koriatovia,
prince lithuanien et la Moldavie, in IOMfiHH ssipssic sa pommy. alcammmta M. G.
I, Kiev, 1928, p. 462-465; 2. I. PUZINA, Korjat i Korjatorvicze,
l'oyuascrcore,
Ateneum Wilenskie, VII (1930), Wilno, 1932, p. 425-454; 3. P. P, PANAI-
TE SCU, Diploma bdrUideana din 1134 gi hrisovul lui Jurg Koriatovici din 1374,
In Rev. Ist. Rom., II (1932), p. 46-58.
V. si nr. 6.
Musatinii. Petra Voevod. Roman Voevod. 4. N. DocAN, Notigi despre
monetele lui Petru Mugat, In An. Acad. Rom. Mem. Seg. 1st., s. 2, t. XXX
(1907-8) p. 117-182; 5. I. NISTOR, Romdnii Si Rutenii En Bucovina, studiu,
istoric gi statistic, Bucureti, 1915, XX + 209 p. in 8; 6. 1. MINEA,
patele romdne gi politica orientala a Empd ratului Sigismund. Note istorice,
Bucureti, 1919; 280 p. in 8'; 7.R. ROSETTI, Despre succesiunea domnilor
Moldovei dintre Lalcu Alexandru cel Bun, Iasi, 1923,28 p. in 8'; 8. N. IORGA,
MiInastirea Neamiului. Viala calugareasca i munca pentru cultura, ed. 3,
1925, 104 p. in 16; 9. I. MINEA, Pomelnicul dela M-rea Bistr4a, In Cercet.
Ist., VVII (1929-1931), p. 344-348 si VIIIIX (1932-1933), p. 30-88;
10. C. RAcovra, Inceputurile suzeranitaiii polone asupra Moldovei ( 1387
1432), in Rev. Ist. Rom., X (1940), p. 237-332; 11. DAMIAN BOGDAN,
Pomelnicul Mantistirii Bistrila, Bucuresti, 1941, 166 p. in 8.
Vezi si p. 500, nr. 33.
www.dacoromanica.ro
$TEFAN I VOEVOD 1 IUGA VOEVOD
loan .elan cal Bairan... care a batut
pe Unguri la Hinddu II.
(Piatra de mormfint a lui $tefan I,
pus& de strfinepotul au $tefan cal
Mare).
www.dacoromanica.ro
468 $TEFAN I VOEVOD $1 IUGA VOEVOD
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU POLONII 469
atacati din doua parti, fii din spre miazanoapte, qi din spre rasarit.
De aceea Sigismund se hot:41.4*e sa Intreprinda o expeditie Impo-
triva lui atefan spre a-1 sili s renunte la atitudinea sa i a-i impune
ascultare fa t de Ungaria. La 3 Ianuarie, armata regala era la
Criscior, In Sacuime apanul Secuilor, atefan de Kanisa, e trimis
lnainte, cu un detaament, sa forteze trecerea muntilor. Au loe
ciocniri violente care nu pot Impiedeca Ins inaintarea lui Sigis-
mund. Voevodul Moldovei prevaznd situatia, trimisese din vreme
-o solie la Vladislav Iagello, cerand ajutor. Aceasta solie declara In
.cris ca atefan va veni sa se lnchine, atunci and va don i Vladislav
qi. a nu mai are nicio pretentie asupra Colomeii, Sneatinului
Pocutiei, ramanand co In ce privete Tetina i Hmielovul BA' se
Inteleaga direct cei doi monarhi ; de fapt se lasa impresia ca ele
Tor apartine Moldovei. Dupa acest angajament al soliei, domnul
insui da. la Suceava, In ziva de 6 Ianuarie, actul tau omagial fata
de Vladislav Iagello, de solia acestUia Hedviga i. de urmaii lor,
-obligndu-se a le veni In ajutor Impotriva tuturor dumanilor,
fara exceptie, aqa cum am aratat mai sus.
Nu tim dac, In urma acestui act, Polonii au trimis vreun
.corp de oaste pentru a sprijini pe voevodul Moldovei contra Ungu-
rilor. Faptul e posibil, e probabil chiar, dar nu avem nicio dovada
In sensul acesta. atim sigur numai ca Vladislav i-a dat ca ajutor
suma modica de o suta de grivne. La 2 Fevruarie, Sigismund
era In fata Cetatii Nee mtului iar la 14 ale aeeleiai luni constatm
se i. Intorsese la Braov. Cum se explica aceasta repede retragere ?
Credem c' In felul urmator: cetatea n'a putut fi cucerita. Frigul,
lipsa de provizii, qtirea c atefan a Incheiat acel act cu Polonii, deci
presupunerea ca li vor veni ajutoare, au determinat se vede
pe Sigismund sa ridice asediul i sa porneasca Indarat. In timpul
retragerii Insa, la satul Ghindaoani, se pare In judetul Neamt,
spre miazazi de cetate, oastea moldoveneasca ataca puternic pe
Unguri 1i sfaram. Letopisetul dela Putna spune lamurit : (atefan)
batut pe Jigmunt, craiul unguresc, la Hindau HA XIIHAOK* *).
lar pe piatra de mormant dela Radauti, sta.' scris de asemenea : ((loan
tefan cel Batran Voevod ... care a batut pe Unguri la Hindau
Aceasta localitate a fot id entificata de unii istorici cu Harlaul. Forma
numelui i. Intreaga desfaurare a campaniei par a arata mai de graba
satul Ghincleioanii din judetml Neamt ; certitudine nu exista Insa.
www.dacoromanica.ro
460 *TEFAN I VOEVOD I IUGA VOEVOD
www.dacoromanica.ro
CONFLICTUL CU PATRIARHIA DIN CONSTANTINOPOL 461
www.dacoromanica.ro
462 $TEFAN I VOEVOD $r IITGA VOEVOD
Nici Doinnul insa, nici cei doi episcopi moldoveni nu s'au tul-
burat de fulgerile patriarhiceti. Iosif 1 cu Meletie au continue..
sa pastoreasca. Petru se vede di n'a putut face nimio, deoarece,
In Septemvrie 1.395 se produce o noua incercare de aplanare a con-
flictului, de data aceasta fapt semnificativ din partea Patriar-
hului, nu a Domnului Moldovei. Este trimis acum mitropolitul de-
Mitilene, caruia i se recoman da sa nu fad nimio in privinta epis-
copilor de acolo, dar In ce privete poporul, iti dam deslegare
apune Patriarhul sa faci cum vei gasi rosturile lor . O prim
concesie aa dar: se autoriza, Inteo forma acoperita, sa se ridice-
afurisania aruncata asupra norodului. 0 a treia Incercare are loo
in Ianuarie 1.397 tot In timpul lui stefan prin urmare iartii"
din, partea Patriarhiei, trimitndu-se arhiepiscopul Mihail al Betlee-
mului. Acesta cunoate obiceiurile Tarii Moldovei chiar i limba -
(subinteles: cea oficial, slava) .1 este 4 cunoscut i. prieten nu numai
Cu Domnii de acolo, dar i cu cellalt popor indeobte . I se re-
comanda i lui sa goneasca pe cei doi episcopi i sa fac toate sluj-
bele i lucrurile bisericeti necesare.
Aceste repetate misiuni aunt foarte explicabile. Patriarhia aveal
interes ca sal se stabileasca relatiuni de op natura Meat sa insem-
neze o recunoaltere a autorittii ei. Evident i Voevodul Mol-
dovei dorea sa existe raporturi normale; el nu putea 11)&6 admite
inlturarea lui Iosif care era ruda a sa i pamantean, in folosur
unui strain. De aceea conflictul a durat. A trebuit s moar Pa-
triarhul din Constantinopol .1 sa vie unul nou in locul lui, a tre-
buit de asemenea ca pe tronul Moldovei sa ajunga Alexandru
Bun pentru ca sa se poat realiza acordul.
Imprejurarile In care i-a ispravit stefan domnia nu sunt bine-
cunoscute. Se pare, dupa cum am spus mai sus, ca el a cazut pe-
campul de lupt dela Worskla. A fost Ingropat la Radauti. Piatra
lui de mormant, pusa de stefan cel Mare, poarta urmatoarea in-
scriptie: Blagocestivul i de Hristos iubitorul Io Stefan Voevod,
domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, a Impodobit acest
mormnt stramoului Wan loan Stefan cel Batran care a batut
pe Unguri la Hindau In anul 6988 (1480), luna Mai 20 .
Iuga Toevod. Dupa stefan a urmat pe tronul Moldovei Iuga
Voevod caruia letopisetul dela Putna li apune Ologul. Nu se tie
sigur al cui fiu era. Unii istorici, Intemeindu-se pe hrisovul din
www.dacoromanica.ro
STEFAN I VOEVOD 51 RIGA VOEVOD 468
www.dacoromanica.ro
464 BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
teIan Voevod: 1. IACOB CARO, Geschichte Polens, vol. III, Gotha, 1869,
658 p. in 8'; 2. Ilan MINEA, Principatele ronuine i politica orientald a twit-
ratului Sigismund. Note istorice, Bucuresti, 1919, 280 p. in 8; 3. V.1+A-..o.roGria,
Ceva non privitor la sS'tefan I (II?), Domnul Moldovei (c. 1394-1400), In
Rev, 1st., VIII (1922), p. 193-194.
Iuga Voevod: 4. D. ONcluL, Datele cronicelor moldovenegti asupra anilor
de domnie ai lui Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom. Mem. Sect, 1st., s. 2,
t. XXVII (1904-1905), p. 201-225; 5. M. COSTACHESGU, Observdri cu
privire la uricile lui Iuga Vodd [14001 Iasi, 1926, 11 p. in 4 (extras din
Buletinul Ion Neculce, fase. 5). DAMIAN BOGDAN, Despre Domnii moldoveni
-aytefan I gi fuga In Rev. 1st. Rom., IX (1939), p. 165-177.
V. si p. 456, nr. 10.
www.dacoromanica.ro
MIRCEA CEL BA.TR1iN
( Principe trans creftini eel mai vileax
ei cel mai ager s.
(Cronicarul Leunclavius).
www.dacoromanica.ro
466 DIIRCEA CL BATRAN
www.dacoromanica.ro
CAT SE INTINDEA TARA ROMANEASCA IN TIMPUL LUI MIRCEA 467
www.dacoromanica.ro
4613 MIRCEA CEL BATRAN
www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII. LEGATURILE CU POLOXII 469
www.dacoromanica.ro
470 MIRCEA CL BTRAN
www.dacoromanica.ro
BIRUINTA DELA ROVINE. TRATATUL CTJ SIGISMUND 471
www.dacoromanica.ro
472 MIRCEA CEL BATRAN
www.dacoromanica.ro
DEZASTRUL CRE$TIN DELA NICOPOLE 473
www.dacoromanica.ro
474 MIRCEA GEL BATRAN
www.dacoromanica.ro
NOILE VICTORII ALE LUI MIRCEA ASUPRA TURCILOR 475
www.dacoromanica.ro
476 MIRCEA CL BATRAM
rasaritul: lupta dela Ankara (28 Iulie 1402) intre Baiazid i banul
Mongolilor TamerIan sau Timur-Lenk adica Timur cel chiop, care.
cuprinsese o mare parte din Asia si voia acum sa taibg. sitinuturile
stapanite de Sultan. Acestuia din urma Ii venira In ajutor ne-
spun cronicele turcesti Tatarii, trecand peste Cara-Bogdan, deci
peste Moldova, si Sarbii lui stefan Lazarevici. Lupta s'a ispravit.
prin infra.ngerea lui Baiazid care s'a vazut parasit de foarte multi
dintre ai sai. (S'a afirmat In ultimul timp eu insurni am fa-
cut-o, luandu-ma dupa o comunicare a lui N. Iorga la Academia_
Romana ca la Ankara ar fi participat si un corp de oaste mun-
tean, trimis Sultanului de &Are Mircea. O cercetare minutioasa,.
Intreprinsa recent, a aratat insa ca nu poate fi vorba cleat de
SArbi). Biruinta lui Timur a fost completa. Insusi Baiazid cazu
prizonier i suferi din partea Invingatorului o ofensa cum nu se
mai vazuse: fu bagat lute cusca i purtat prin Asia ca s vada
toate popoarele ce ajunsese stapanitorul temut de odinioara. Ru-
sinea era prea mare: Baiazid nu putu supravietuiasca.
Pozitia dominantA a lui Mircea. Relatiile en Mohamed I. Pre-
tinsul tratat de Inehinare. In urma lui Baiazid ramasera mai multi
ffi cari incepura de indata (1403), o lupta apriga pentru mostenirea
parinteasca. Cel mai in varsta dintre ei, Suleiman, care stpanea.
In Europa, a.vea pretentiuni i asupra prii asiatice a imparatiei
turcesti, unde era Mohamed, un alt fill al lui, Baiazid. De aceea,
porni o lupta care avea sa se ispraveasca amestecandu-se intre
timp i un al treilea frate, Musa abia in 1413. De aceasta lupta.
interna a stint sa se foloseasca Mircea spre a-si pastra i aji spori
chiar posesiunea sa transdanubiana. El a intervenit i cu armata,
ajutand mai intai pe unul dintre frati, pe Musa, si apoi, dupa
moartea acestuia, pe un pretendent Mustafa. Inca In 1404, re-
gale Sigismund al Ungariei seria lui Filip, ducele Burgundiei,
despre frumoasele victorii pe care le-au repurtat impotriva Tur-
cilor imparatul din Constantinopol i Mircea, Voevodul Tdrii
ma'nefti. La finele anului 1409 sau hiceputul lui 1410, izvoarele
bizantine si cele otomane ne spun cal Musa a venit pe Mare In
Muntenia si ca Domnul acestei tari marele erou necredincios
dupa insasi expresia unei cronici turcesti anonime i-a dat ajutor.
Musa a plecat dela Silistra cu un corp de oaste munteana coman-
dat de Dan, o ruda a Domnului. Dupa o serie Intreag de lupte Cu..
www.dacoromanica.ro
POZITIA DOMINANTA. A LLTI MIRCEA 477
- t.9.':::sf
.
_ a _ .,... -..
..-.,,,,
,
,
. v ..,- ' .. ., r-Art'-, -. Zil
V
.
, 7, --.... - v., ,
A -... , r,
.,.. .
''.
,- ;4 .,
,i
', s . .--..,
,
.. ,, I, r 7X"... ' j,;:, ''. ' .. -
; -4,, -',-. .- s, ,
_reltiV62-'*- .M.' .,._ " ' 's'"-
.=.4Ci.k 4 .. og ' .- ''''fit
.: ,
Fig. 141. Ruinele cellStii Enisala, unde au stat de pazh soldatii lui Mircea cel Nitrito. Si-
piturile efectuate In vara anului 1939 an dat la iveall, pe lAngi o fuerte bogati si varia%
ceramich bizantinit el veche ronuineascli, si dona tezaure nionetare: unul dela Mircea cel
trin, celillalt dala Petru al Musatei.
www.dacoromanica.ro
478 1IIRCEA CEL BATRAN
t1"....
Fig. 142. Ruinele MAO; Enisala, pe vArful dealului ce doming lacul Babadag (In fatli. Cu
bucliti rotunde de plaur sau taut plutitor). La rnijloc, satul Enisala. (Fotografie din avion,
executatti de comandorul Jean Niculescu In 1939).
www.dacoromanica.ro
MEDEA $1 MOHAMED I 479)
www.dacoromanica.ro
Fig. 143. Vederea ruinelor cetAtii Enisala. Se deosebeste bine incinta trapezoidal& a cetlitii, cu turnurile de par.& dele colturi, precum
si umbra pe care o face turnul dela intrare: cele trei dungi negre paralele. (Fotografie din avian,
executatli de comandorul Jean Niculescu, In 1939).
www.dacoromanica.ro
MIRCEA $1 MUSATINII FATI DE POLONI 481
www.dacoromanica.ro
482 MIRCEA CEL BATRAN
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA. 483
www.dacoromanica.ro
484 MIRCEA CEL RITRAN
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA. 486
www.dacoromanica.ro
MIRCEA GEL BATEAN
www.dacoromanica.ro
CTITORIILE 487
www.dacoromanica.ro
488 MIRCEA CEL BATRAN
aceeai zi, aceasta mai clipatase Inca un hrisov prin care donmul
ii druia satele Calimiineti, Jiblea, Bradatanii, Seaca HingefAii.
Interesant de semnalat este faptul c In hrisovul din 1388, ce!
'
AA
,
-
'V'41tr'7'
11.4'.4.44524i1
' :0)
44'
r
ft.
4:A,'het
,r
, .
a.
.
,
n
1. ' ,,,, 19
I, 4
tf ."
, ,..;=1 .14 :12-.''''':;.
., t4,,,,:.;
;,.4.-%,
:e". q , ."",?
' . , .
www.dacoromanica.ro
CTITORIILE 489.
numele celalalt, Cozia, despre care s'a afirmat ca nu-i cleat tra-
ducerea In limba lured, noi am zice mai de graba cumand a nu-
melui romnesc. La 4 Septemvrie 1389, o nou donatie: a patra
parte din satul Jiblea. La 8 Ianuarie 1394, voevodul ii d'rueate
Intre altele, dijma de miere i ceara din judetul Valcii i-i intareate
toate posesiunile. La aceasta data, manstirea stapanea, In afara
de cele mentionate anterior, satul Cireaov-ul, mai sus de Slatina,
satul Poroinita, la Dunare, un sat la Luncavat, anume Bucureatii,
doua satiaoare la Olt: Bogdaneatii i Luncenii; satul Cararea sau
Cararenii, la gura Ialomitei, satul Hinateatii panel la Troian (prima.
mentiune romneasca a valului roman din Muntenia) ai satul Bu-
jorenii. Apoi balta Mamino dela Orlea In sus, o moara la Ramnic,
o aka moara la Cataluiu, la Giurgiu, ai o ulita In Varg, In Itmnic.
Printealte doua documente, Ma* data, manAstirea mai capata.
satele Micleuaevetul, Curila i Gardanovatul precum i toate bl-
tile dela Dunare, incepand dela Sapatul 'Ana la gura Ialomitei
Impreun cu gloabele, duaegubinile i dijmele din miere
ceara ce se vor percepe pe aceste balti. In sfarait, la 28 Mai
1415, ea aline vama dela Genune. Gaud Mircea inchide ochii,.
Cozia era a doua ctitorie a Tarii Romneati in ce priveate,
bogatia.
Prima ramasese tot Tismana. La 27 Iunie 1387, Mircea li In-
treate vechile posesiuni pe care le avea dela Dan, dela Radti
ad, Intru cat Vodita era acum sub ascultarea ei,. dela Vladislav.
Ii darueate apoi dela el, satele Jarcauti, amandoua Varonicele,
Prilepetul, Petrovita, Varlita i seliatea Stanciaor, pe balta Bistre-
tului, la Bdeala, uncle a fost odinioara satul Bresnita. Printrbun
alt hrisov, fara data, Mircea mai adnga, pe langa cele pomenite
mai sus, i satele Harsova cu Salciaoara, Trufeati, Piatra, Obe-
dinul, Ceauraii, Ugureii (probabil Ungureii), Duseatii, Ploatina,
Suaita i Novoseltii. Se mai amintesc Intr'un alt hrisov, tot fara
data, i satele Groaani, Anini, precum ai a patra parte din Da-
baceati pe care a dat-o manastirii Dimitrie Dabacescu la moartea
lui . Daca adaugam acum i ce-i druise doamna Calinichia, mama,
lui Mircea (vezi mai sus, p. 465), apoi satul Sogaino donat de Lu-
caci, satul Bistrita cutarina i cumparaturile lui Nicodim staretul,
ne putem da sea ma de uriaaa avere imobiliara pe care a stapanit-a
prima manastire a tarii.
www.dacoromanica.ro
490 MIRCEA CEL BA.TRAN
www.dacoromanica.ro
CTITOBIILE 491
Fig. 146. Biserica fostei miniSslifi a Snagovului, pe insula din mijlocul lacului Snagov
www.dacoromanica.ro
492 MIRCEA CEL RATRAN
www.dacoromanica.ro
CTITORIILE 493
'
."
:
' V. ...= -7
. ,,. 2 . ;t
- ... . ,
... ., ,
,I.
...A,Si4."
l
' . - ' , ,k' , i
.1
-s
....._ x,..::....e.s.,:
0
..- . m..
,, t.r, ' -
40
'
n ' 347.1i
o -, .7, --,.. ,, ,.. ,--- -----,
re a -"
.. .
o .
,
re ..,
4
v.. .7 . . La 11 11
Fig. 147. Biserica schitului Bridet (jud. Arges). Constructia cidurilor, din rinduri de cArAmidli
alternAnd cu bolovani, este aceeasi ca la Biserica Domnetuicli din Curtca-de-Arges.
www.dacoromanica.ro
494 MIRCEA CEL RATEAN
. . "
'14,01:1
141
V:, .a
b .1. . s,: : ' '; ,(1./. Ad; ,i
' T9
- .1.
J..
: ;:. ..
,..; :...,
,I.
.. ... i.,,a'..,,,,,.
[4142::'
i
, 1
rp
:
-
,
a .
ke -... a , . , a
. "
r4:
e
.4'zoo
-.e r= :A., , = A
Fig. 148. Mircea cal Baran si sotia sa, doamna Mara (?), duph fresca schitului Bradet
(judetul Argos).
www.dacoromanica.ro
CTITORIILE 495
www.dacoromanica.ro
496 MIRCEA CEL BATRAN
www.dacoromanica.ro
MOARTEA LUI MIRCEA 497
www.dacoromanica.ro
498 MIRCEA CEL BA.TRAN
-;.:.
, :
.0
' r:
: ;10(.110.K"flit
' '4)/18&111011,1441..
.,
u . viika./WTF41111.,
.; . ,
*
F
r
"
f,,*'
.11-,,f-
.it,.
, 6h.jr.
'
o
1-(-6;
-
- '
I
1,e,. .k _)+
t
i"
. on ,(
.
.1 .
.-
' ?fr /, 1' r
.
,
.0,
-vis -
ut, , .,1
.,.." -
4,) .
.44f e
Fig. 149. Mircea cal Blitriln i fiul silo Mihail, pe tabloul ctitorilor dala Cozia.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 499
BIBLIOGBAFIE
Mircea eel MrAn sl epoca sa: 1. DELAVILLE LE RouLx, La France en
Orient au XI V-e sicle, I, Paris, 1886, 518 p. in 8; 2. D. ()Num., Titlul lui
Mircea cel Bdtrdn f i posesiunile lui, in Conv. Lit., XXXV (1901), p. 1010-
'1035; XXXVI (1902), p. 27-53 si 716-753; XXXVII (1903), p. 16-30 si
209-231; 3. REGELE CAROL I, Nicopole 1396-1877-1902, to An. Acad. Rom.
Mem. Seg. Ist., s. 2, t. XXVI (1903-4), p. 183-206; 4. ION BOGDAN, Un
hrisov al lui Mircea cel Bdtrdn din 10 Iunie 1415, ibid., p. 109-115; 5. C. Gm-
FtEscu, Capitulafille Moldovei cu ;Nana Otomand, Bucuresti, 1908, 65 p. in 8*;
6. N. IORGA, Geschichte des osmanischen Reiches nach den Quellen dargestellt,
vol. I, Gotha, 1908, XX + 486 p. in 8'; 7. N. IORGA, Venetia tn Marea
Neagrd: I. Dobrotici, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist., s. 2, t. XXXVI
(1913-1914), p. 1043-1070; 8. I. MINEA, Urmagii lui Vladislav, Bucuresti,
1916, 32 p. in 8'; 9. D. ONCim, Mircea cel Bdtrdn, Bucuresti, 1918, 25 p. in 4';
10. V. MOTOGNA, Politica externd a lui Mircea cel Bdtrdn, Gherla, 1924, 43 p.
in 8'; 11. VIRGIL DRAGHICEANU, Schitul Brddetul, Argeg, In Bul. Com. Mon.
Ist., XVII (1924), p. 68-73; 12. CONSTANTIN C. GIURESCU, Organizarea
financiar a Tdrii Romdnegti En epoca lui Mircea cel Bdtrdn, In Mem. Seg.
Ist. Acad. Rom., s. 3, t. VII (1926-7), p. 1-58; 13. C. MOisrL, Dobrotici
Mircea cel Bdtrdn, In 1878-1929, Dobrogea. Cincizeci de ani de viear ro-
mdneascd, Bucuresti, 1928, p. 305-314; 14. N. IORGA, Cronicele turcegti
ca izvor pentru istoria Romdnilor, In Mem. Seg. Ist. Acad. Rom., s. 3,
t. IX (1928-9), p. 1-22; 15. G. ZANE, Economia de schimb En Principa-
tele Romdne, Bucuresti, 1930, 461 p. in 8'; 16. P. P. PANArrEscu, L'aigle
byzantine sur les vtements des princes roumains du Moyn-Age, In Bull. Sect-
3a
www.dacoromanica.ro
BO 0 ItiRCEA CEL BATEAN
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU CEL BUN
Alexandru eel Bun este figura &mil-
nantil a primului secol de istorie moido-
vecaul.
www.dacoromanica.ro
1502 ALEXANDRU CEL BUN
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU POLONII I CU UNGURII E03
www.dacoromanica.ro
604 ALEXANDRU CEL BUN
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CIJ POLONIT $1 Cii UNGURII 505
www.dacoromanica.ro
608 ALEXANDRE' GEL BUN
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU POLONII SI CIT UN GURU 607
www.dacoromanica.ro
503 ALE XANDRU CEL BUN
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU POLONII I CTJ UNGURII 603
www.dacoromanica.ro
510 ALEXANDRU CEL BUN
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU POLONII $1 CU MUNTENII 511
www.dacoromanica.ro
512 ALEXANDRU CEL BUN
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA IERARHIEI BISERICEVI 613
www.dacoromanica.ro
b14 ALE XANDRTJ CEL RUN
www.dacoromanica.ro
MANASTIRILE 615
www.dacoromanica.ro
B16 ALEXANDRU CEL BUN
www.dacoromanica.ro
MANASTIRILE 617
www.dacoromanica.ro
-69.11 ALE XANDRU CEL BUN
www.dacoromanica.ro
MANASTIRILE 619
www.dacoromanica.ro
520 ALE XANDRIJ CEL BUN
Fig. 150. Patrabirul lui Alexandru eel Bun. In parten inferioarii, Ineadrat de
inseriptiile greceatl, ehipul voevodului si al doamnei sale Marina.
www.dacoromanica.ro
ADUCEREA MOASTELOR SFANTULUI MAN CEL NOU 621
www.dacoromanica.ro
522 ALE XANDRU CEL BUN
In cele din urma capul. Atunci s'a argat semn dumnezeesc lu-
mini de foc arzand deasupra trupului mucenicului vi... trei bar-
bati cu chip de lumina rostind... cuvinte sfinte vi... stalp
loc... Intarit din cer deasupra trupului lar acest trup n'a fost
euprins de stricaciune, ci prin voia Celui Inalt, s'a pastrat neatins,
ca sfinte moavte facatoare de minuni, In biserica ortodoxa din
Cetatea Alba. AjungAnd faima lor Ong. la Suceava, Alexandru
ce! Bun hotari ca s'A aduca moavtele in cetatea sa de scaun. Trimise
deci pe un boier cu oaste spre a implini hotarlrea. Pe cand alaiul
se apropia de Iavi, domnul, insotit de toti boierii sAi, de arhierei,
de tot clerul cu facia cu tamaie vi cu miruri bine mirositoare ,
i de o multime de popor, Ii ievi In Intampinare, la locul numit
43 Poiana Vladicai , loe pe care 1-a vi &Aria dupa aceea Mitropoliei
Moldovei. Cu mare vi strAlucit alai au fost duse ava dar sfintele
moavte In Cetatea Sucevei unde vi astazi odihnesc, In racla de ar-
gint frumos Impodobita. La Immul bisericii, nu poti patrunde,
nici In vremea noastra, de miile de sateni, veniti adeseori dela
mari departari, pentru a-vi atinge o clipa buzele vi fruntea de
sfantul trup al mucenicului, cel ce vindeca bolle vi apara pamantul
Moldovei. Vieata acestui OW, patimirea lui i aducerea moavtelor
de catre Alexandru cel Bun au fost descrise, chiar In vremea aceea,
de un lava-tat &Ain& cu numele Grigorie Tamblac. De origine,
se pare, Bulgar, din Tirnovo, ucenic al vestitului patriarh Eftimie,
Tamblac fusese trimis in Moldova dupa cum am aratat mai inainte,
de patriarhul din Constantinopol spre a pune capat conflictului
care incepuse pe vremea lui Roman I. Dup ce duce la bun sfarvit
misiunea sa, Tamblac ramane la curtea lui Alexandru care 11 tine
In deosebita cinste vi-i da staretia mAnastirii Neamtului, numin-
du-1 totdeodata prezviter al marii biserici a Moldovlahiei . La
Suceava, lnvatatul calugar a tinut, bine inteles in slavonevte,
limba oficiala a Ora, o serie intreaga de predici 21 de toate
al caror cuprins ne este cunoscut deoarece copii de pe ele s'au
pAstrat, atAt In Rusia cat vi in sudul Dunarii. Dupa catava vreme,
Tamblac a trecut In Lituania vi a fost ales, cu sprijinul marelui
cneaz Vitold, mitropolit al Chievului. In aceast calitate vi pe de-
asupra vi ca reprezentant al bisericii moldovene, a participat el
la Sinodul dela Constanta (1414-1418), unde a votat unirea celor
doua biserici. Din partea lui Alexandru iai venise la acel sinod
www.dacoromanica.ro
ADUCEREA RIOAFTELOR SFANTULUI IOAN CEL NOU 623
www.dacoromanica.ro
524 ALE RAND RII CEL BUN
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA. 526
www.dacoromanica.ro
526 ALE XANDRU CEL BUN
www.dacoromanica.ro
ITIEATA ECONOMIC& 627
de fiecare povara ate patru groi iar pentru ceea ce vor cum-
para In Moldova de grivna... doi groi ; a doua, dela nepotul
su tefan cel Mare. Acesta Intarete Braovenilor, la 13 Martie
1458, acelqi aqezamant .1 acelai drept pe care 1-au avut dela
moul nostru Voevodul Alexandru . Potrivit lui, ei erau volnici
i. slobozi fa unable prin toata tara domniei mele, i prin cetati
prin targuri, ca sa-i vanza marfa lor: i postavuri i pang F}i
bobou i once ar avea . Vama depinde de calitatea marfii: pen-
tru o bucata de postav din cel de Louvain, de pilda, vor da 18
groi ; daca e de Colonia, 12 groO, cel de Buda 8 groi, iar ce! de
11
www.dacoromanica.ro
-528 ALEXANDRU CEL BUN
porci, se ja unul drept vama; daca Bunt mai putini, atunci cate
un dinar de fiecare ; din 28-30 de oi, la fel. Pentru un bou sau o
vaca, ate doi dinari; cine trece barbat sau femeie dincolo,
fara marfa, nu va plati nimic, chiar daca e Ware; pentru o 4 pia-
tra de piper (de uno lapide piperis: o unitate de m'asura, cum era
o piatra de ceara 1) sau una de ghimber, un florin; pentru o
povara de Lana, cat poate duce un cal, sau de sau, patru dinari;
din treizeci de pesti, se la unul. Cine aduce din Moldova postav
numai pentru Imbracamintea sa sau a sotiei, nu plteste nimic;
.daca aduce cai de vanzare, neinseuati, cate patru dinari de
fiecare.
Niciodata pan'a in aceasta vreme, nu mai fusese o miscare
comerciala asa de vie In Moldova. iruri intregi de care, cu marfa
strata sau locainic, strabateau drumurile Ora. Paza o faceau
negustorii cari se Intovaraseau mai multi i m,ergeau, ei i argatii
lor, lnarmati, dar si strOjile domnesti care insoteau, in locurile
mai primejdioase, In spre Nistru, aceste caravane. Privilegiul Lio-
venilor, din 1408, prevede chiar taxa ce trebuia platita pentru
straja, cate 12 grosi de car. Se mai intamplau uneori, cum se
intampla i astazi, talharii si jafuri, dar In genere, politia drumuri-
lor era asigurata. In 1421, un nobil francez, Guillebert de Lannoy,
ambasador al regelui Frantei si al regelui Angliei, strabate dela
miazanoapte la miazazi intreaga Moldova. El intalneste pe Ale-
xandru cel Bun in satul Cozia, de langa Prut, In partile Falciului;
clomnul 11 sfatueste sa renunte la planul sau de a se duce In Turcia
unde izbucni;era lupte interne ; ambasadorul se Indreapta atunci
spre Crimeea. Inainte de a intra In Cetatea Alba, este atacat Insa
de hoti care 11 rams si il jefuesc de tot ce avea asupra-i, lasandu-I
numai In camasa, ba 11 in si toata noaptea legat de un copac,
pe malul Nistrului. A doua zi, scapand din mainile lor i ajungand
In oras, francezul reclama cele Intamplate. Se fac indata cercetari
si povesteste Guillebert de Lannoy nou hati au fost prinsi
si adusi Inaintea mea cu streangul de gat, liber fiind eu ca
spanzur ; fiindca ling mi-au Inapoiat banii, m'am rugat peatru ei
vi le-am sc'pat vieata . Prin urmare slujitorii i strajile lui Ale-
xandru cel Bun vegheau.
Moartea lui Alexandru. Familia lui. Alexandru eel Bun a murit
la I. Ianuarie 1432. Din aceeai luna. i anume din zilele de 4,
www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI ALEXANDRU CL BUN 529
www.dacoromanica.ro
530 ALEXANDRU CEL BUN
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE 631
BIBLIOGRAFIE
Alexandru cel Bun 1 epoca sa: 1. EPISCOPUL MELCHISEDEC, Grigore
ramblac. Victia f i operele sale, in Rev. ist. arh. fil., II (1884), p. 1-64;
2. G. POPOVICI, Stdrostia Sepinicensd, in Lui Titu Maiorescu omagiu, Bucu-
reqti, 1900, p. 476-482; 3. I. URSU, .Relatiunile Moldovei cu Polonia pdnd
la moartea lui iStefan cel Mare, 1504, Piatra-Nearnt, 1900, 200 p. in 8';
4. D. ONCIUL, Datele cronicelor moldovenegti asupra anilor de domnie ai tui
Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. 1st., s. 2, t. XXVII
(1904-5), p. 201-225; 5. I. NIST0R, Die ausweirtigen Handelsbeziehungen
der Moldau im XIV., XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, XIX + 240
p. in 8*; 6. N. IoRGA, Patrafirul lui Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom.
Mem. Seq. 1st., s. 2, t. XXXV (1912-1913), p. 343-346; 7. C. AUNER,
Episcopia dela Baia, in Rep. Cat., IV (1915),. p. 89-127; 8. N. I ORGA si G.
BALS, L'art roumain, Paris, 1922, 412 p. in f'; 9. RESTE LUTIA, Legenda
Sf. loan cel Nou dela Suceava In frescurile dela Voronel, in Codrul Cozminului,
I (1924), p. 279-354; 10. C. KARADJA, Delegatii din fara noastrd la conciliul
din Constania (in Baden) in anul 1415, in Mem. Seq. 1st. Acad. Rom.,
s. 3, t. VII (1926-1927); 11. ILIE MINEA, Vlad Dracul gi vremea sa, lagi,
1928, 219 p. in 8'; 12. N. IORGA, La cronologia vechilor domni moldoveni, In
Mem. Seq. 1st. Accul. Rom., s. 3, t. XII (1931), p. 35-40; 13. P. P. PANA1-
TEsCU, Alexandru cel Bun. La cinci sute de ani dela moartea lu, Bucureti,
1932, 59 p. in 16'; 14. N. IORGA, In jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun,
In Mem. Seq. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. XIII (1932), p. 173-183; 15. P. P.
PANAITE SCU, Hrisovul lui Alexandru cel Bun pentru Episcopia armean
din Suceava (30 Iulie 1401), In Rey. 1st. Rom., IV (1934), p. 44-56; 16: PR.
C. BOBULEsCU, Aerul sau epitaful lui Alexandru cel Bun, in Rey. Soc. Bis.
Chisindu, XXIV (1934), p. 65-74; 17. GENERALuL R. RosErn,Graniiele
Moldovei pe vremea lui 5Stefan cel Mare, In Mem. Seg. 1st. Acad. Rom.,
S. 3, t. XV (1934), p. 81-91; 18. CONST. C. GIURESCU, Intdlnirea lui
Guillebert de Lannoy cu Alexandru cel Bun, in Reo. 1st. Rom., IV (1934),
p. 286-287; 19. FL. STAN CULE S CU, A ton un spdtar Coman? In Rep. Ist.
Rom., XV (1945), p. 350-358.
356
www.dacoromanica.ro
INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE1)
Ab instrumentis tabulan, 156. Adrian, general, 130; ImpArat, pro-
Aboba, reedinta lui Isperich, 281. blema pgrasirii Daciei, 181.
Abodrig, trib slay, 283. Adrianopol, 40, 326, Gotii langA, 215;
Abonoteihos, ora q In Asia Mic5., 125. Krum la, 282; Sviatoslav la, 286;
Abrittus, Abruttus, 66, 78, 115, 146, rascoal alimentata de IonitA contra
148, 155; lupta dela 186; cretini Latinilor, 332; asediat de Latini,
la, 224. 332; cucerit de Turci, 413.
_Abtatcalesi, 148, 186. Adriatica, marea, 35, 40; pAstori ro-
Abrud (Abruttus), 115. mani In sec. XIII pe tArm., 2.
Academia Rorndnd, 476. Adversus Judaeos, scriere a lui Tertu-
Acarnania, 319. lian, 222.
Achaia, 182.
Aedes Augustalium, 129.
Acidava, localitate In Oltenia, 97, 143.
Aegyssus, 66, 147, 155.
Acilu, sat, delimitare, 410.
Acmonia, localit. In Banat, 143. Aelianus, Tiberius Plautius Silvanus;
Acornion al lui Dionysos din Dionyso- expeditie contra Sarmatilor, 68;
polis, 56, 99, 147;sol la Buere- transmutAri de populatie In Moesia,
bistai 63; trimis de Buerebista cu Indbwirea rIscoalei Sarmatilor, 68;
Insdrcirari la Pompeius 64-65. libereaz pe fiii regilor Bastarnilor
Acrosas rege scit In Dacia PonticA 34. qi Roxolanilor i pe fratil regilor
Adam-Clissi, monumentul, reprezentarea Dacilor, 68; lui i se atribue valul
Dacilor 90. naoldovean Poiana-Cetatea-AlbA, 69;
Addncata de os (Dolj), statiune pre- de asemenea cel de al doilea val din,
istorick 18. Muntenia (brazda lui Novac), 69.
Adjud, valul dela, 136, p.m 155, 396. Aelis, rege scit In Dacia Pontia, 34.
adjutor oficii corniculariorum, 129g Aelia Prisosta, 120, Aelius, prenume,
adjutores tabulariorum, 129, 156. In inscriptii, 124.
Ad Mediam, 143, 154, 167, 196. Aitius, general roman nAscut la Du-
Ad Pannonios, 143, 154. rosturum, 147, 218.
www.dacoromanica.ro
536 INDICE
Africa, 182; coloni din, 125; nordul ei, Albul cel Mare, boier, 495.
131. Alburnus Major, 124, 133, 146, 155,
Afrodita, statuete de p6m6nt ars, 181; templu In, 171.
48. Aldea, boier al lui Mircea cel B&trin,
Agatirri, 44, 82, 93; originea lor, 487, 495.
aqezarea In reg. Tarnavelor i m-tii Aldeni (Buztiu), statiune preistoria, 18.
Apuseni, 34; obiceiurile lor, 34; Alegek (Olesia), 341.
versificarea qi cantarea legilor, 105, Alexander Cari, 160.
107; iubitori de podoabe de aur, Alexandra, fiul lui Basarab Intemeie-
111. torul, v. Nicolae Alexandru.
Agatocles, fiul lui Lisimah, prizonier Alexandra, fiul lui Roman Voevod (nu
la Geti, 59. Alex. cel Bun), 455.
Alexandra, fiul lui Alexandru cel Bun,
A gnavia, 144.
Agrippa Fonteius, general roman, 69. mort tangr, 529.
Alexandra, fiul lui Stefan. cel Mare, In,
Agrigul, rAn, 134.
pomelnicul dela Bistrita, 444.
Ahturn, stapAnitor al tArii lui Glad, Alexandra al II-lea, domn muntean, 428.
supus de Stefan cel Rant, 296. Alexandra, tar al Bulgariei (1331
Aiud, mosie a capit. din Alba, 303. 1365), ginerele lui Basarab si tatAl
Ainos, oras, Pecenegii bAtuti de Alexia lui Sracimir, 380, 392.
Comnenul la, 310. Alexandru-Aldea, Domn In Muntenia,
Akominatos, nume dat gresit lui Ni- 315, 495; danii, ajutor la Zografu,
cetas Choniates, 325, 327, 329; asu- 487, 490-191, 495; sprijinit de Ale-
pra misarii fratilor Petru si Asan, xandru cel Bun, 512.
325-327; nationalitatea Agnestilor, Alexandra cel Bun, Domn al Moldovei,
329-330; despre Balduin la Tirnovo, 7, 272, 357, 385, 403, 445, 450, 455,
332.
462, 463; privilegiul acordat Liove-
Ala I Dacorum, In, Noricum, 121; ale nilor (1408), 341; Inceputul domniei
In Dacia, 129. si Intinderea Moldovei, 464, 501-503;
Alanii, popor iranian, 212. raporturile cu Polonii, 482, 503-512;
Alarie, rege vizigot, 216. cu Ungurii, Turcii i Muntenii, 503
Alba, judetul, 19, 315. 512 ; org. bisericeasca, 487, 512
Alba Julia, 304; statiune preistorick 515 ; mAnAstirile, importanta cultural&
19; inscriptii gasite, 124. a lor 515 522; aducerea moqtelor
Albanezi, 113. Sf. loan cel Nou, 521-523; vieata
Albania, o parte stApAnitti de Bulgari, economic& In Moldova, 523 528;
287; Romanii In,, 317; intl.& In statul moartea lui, familia, 528-530.
AsAnestilor, 332. Alexandra cel Mare, Machedon, 91, 92
4Ibert, regele Ungariei, 304. 102, 356; expeditia contra Getilor,
Albert de Usk, episcop, al Milcoviei 56-58, 98.
408. Alexandra Coconul, 489,
Alberti, 105. Alexenii, sat, 490.
Albocensii, trib dac, 95. Alexie al JI-lea Anghelos, Imp&rat la
Alboin, regele Longobarzilor, conflictul Bizant, contra AsAnetilor, b6tut In
cu Gepizii, 239, 241. Macedonia, 327.
www.dacoromanica.ro
/f4TD4TbE 537
www.dacoromanica.ro
538 IN DICE
371-372; retragerea din Tara Ro- Apahida, In jud. Cluj, statiune pre-
maneasca, 373; dezastrul dela Po- istorica, 18; tezaurul dela, 234, 235.
sada (1330), 374; lupta Cu Romanii 4pele Calde, sat, daruit lui Ladislau
la 1330, localizare, 377 ; solul de Dobaca, 410.
lui Basarab la Carol Robert, mi- Apo, ran, 34; localitate antica in Ba-
niatura, dupa Cronicon Pictum, 378. nat, 142.
Anjou, Ludovic cel Mare de, fiul lui Apoldul de sus, castru la, 134.
Carol Robert, rege al Ungariei Apollo, sculptura antica, 173.
Poloniei, 379, 381, 387, 404, 406, Apolodor din Damasc, construirea po-
407, 410, 412, 414; reluarea rapor- dului dela T.-Severin, 78.
turilor cu Muntenia, 379; rap. cu Apolonia, 43, 64.
Nicolae Alexandru, 387-389, 390; Appuli, trib dac, 96.
expeditia contra Tatarilor, 395; ex- Aprozye, voevod de Zopas, 381.
peditiile Impotriva lui Bogdan din Apulum, Alba-Iulia, 34, 96, 97, 115,
Moldova, 398; rasplatete pe fiii lui 127, 130, 141, 142, 143, 154, 181,
Sas, 399; expeditia contra lui Vlaicu, 196; cetateni din, 124; inscriptii dela,
409-410, expeditia contra lui Sra- 120, 157, 186; colegii la, 163; ape-
cimir i Vlaicu, 411, 412. duct la, 165; terme la, 165-166;
Ankara, 479; lupta dela, 476; Baiazid temple la, 170-471; doctor oculist
prins la, 476. la, 173.
Anonimus Notarius, al regelui Bela, Apuseni, muntii, 9, 12, 93, 97, 124,
309; facsimil din cronica lui privitor 157, 160, 273; minele de aur,
la Gelou, 273. exploatarea lor, 82, 157; colonii
Ansamensii, trib (lac* pe Some, 96. din Dalmatia In, 124; Avarii liana
Ansbertus, cgoniga glespre Blachus ille ta, 242; voevozi in, 266.
Iohannitius i despre Vlahii cari Aquae, colonia (Calan), 142, 143, 154,167.
ataca pe Cruciati, 321, 329. 4 aguamanil gasit la Ineu, 295.
Anselm, din ,Siret, 405. Arad, judet, 19; ora, 136.
Antim, mitropolit In T. Rom., eparhia Araros, rat', (Siret), 44.
lui, 416, 487; v. Daniil Critopol. Aravon, rau, 40, 43,
Antiocheni, soldati romani, In Dacia, 131. Arbe, insula, 323.
Antiochia, 131. Arcalia, jud. Nasaud, statiune pre-
Antonie, patriarh de Constantinopol, istorica, 19.
513, 523. drear (Ratiara), 224, 321.
Antonie de Spoleto, minorit, tie ro- Arcidava. N Banat (Argedava), 04, 75,
manete, 408. 132, 142, 154; castrul dela Varadia,
Antoninii, 14.1. 132.
Antoninus Pius, Imparat roman, 142, Arcina rAex(rva), localit. In Oltenia
181; colonizarea Spaniei, 126; de mijloc sau nord, 98.
Impartirea Daciei In trei, 127; res- Arcobadara (' Aescoficidaea) localit. la
taurarea amfiteatrului din Poro- rasarit de Porolissum, 97.
lissum, 168; temple, 170. Ardeal, 10, 19, 20, 67, 69, 72, 76, 79,111,
Antonia Marc, 65.- 117-119, 127, 155, 156, 187, 304,
Ang, neam slay, nobilimea la ei, 305, 308, 309, 317, 348, 355, 357,
249-250; locuintele lor, 247. 387, 388, 395, 401, 403, 414, 450,
www.dacoromanica.ro
INDICE 539
460, 465, 467, 472, 524, 526, 527; po- Armenia, 68, 181.
diqul, tara, 3, 9; statiuni preistorice, Aronzdni, 264, 323.
18-49, urme din paleolitic In, 19, Arpad, catre Menumorut, 273; con-
tnvazia Scitilor, prezenta lor !Litre ducatorul Ungurilor, 291; -cere su-
IVIureq i Olt, 33.; monete dace imi- punere dela voevozii romni, 292;
tate dupa cele greceti, 49; triburi descendentii lui, 294-295.
.dace, 95-96; castre in, 132-134; Arpasul, afluent al Oltului, 258.
limes In, 136; localitati romane in, Arrian, 56; asupra expeditiei lui Ale-
143-146; Gotii in Ardeal, 186-187, xandru cel Mare, 57.
202; cretinismul, 222-223, Gepizii In, Arrubium, 147.
233, 235 ;numele apelor din, 258; cnezii Arrutela (Bivolari), localit. romana,
In, 266; Ungurii in Ardeal, 273-274, castrul, 132, 143.
291-296, 299; dominatia bulgara, Arsekvia, localitate daca In Silezia
282; Romanii la venirea Ungurilor, ceha, 38.
291; populatia slavo-romana, 291-293; Arsenion, localitate daca In Silezia
colonizarea SaOlor i. Secuilor, 297 celia, 38.
299; situatia social& i juridica a Arsietae, neam dacic la izvoarele Vi-
Romnilor: voevozi, cnezi, erbi, 299 stulei, 38.
304 ; tirile privitoare la Romani In Artemidorus Apolloni, 164.
Ardeal On& In sec. XIII, 329, 342; Arva, comitat, 340.
coloniti sa.,i, unguri, romni, la cas- Asamo, localitate, 40.
trum munitissimum pe dealul Oratii, Asamus, Asemus, Asimus (Osma), rau
au intemeiat Cmpulungul, 348; 40, 254, 321.
pradat de Tatari, 355; ocnele, 363; Asan (Belgun), 317, 324, 325, 333;
staruinte pentru trecerea Romnilor fuga peste Dunk la Cumani, 314,
la catolicism, 381-383; cetati, 503. 326; reedinta in apropiere de Tirno-
Ardeleni, 180, 196. vo, 320; asasinat de un boier Ivanco
Ares, jocurile lui, 169. (1196), 317; nationalit. lui, 328-329.
Argedava, capitala statului lui Buere- Asanesti, micarea Ion, 324-327; armi-
bista, localizare, 64. stitiul cu Isaac Anghelos, 326; sta-
Argessos (Ordessos) = Argeq, 64, 196. OM pe tara dintre Dundre i Bal-
Arm, 114; judetul, 11, 205, 362, 472; cani, 327; familia, 327; statul inde-
valea Argeului, 159; voevozii dela, pendent recunoscut de Bizantini,
.368-370, 439 ; cetatea asediata 328; nationalitatea lor, 328-330,
de Carol Robert, 373; 377, 471; sol 331; stingerea dinastiei, 333; conti-
lituan la, 483; moie la, 486; episc. nuau vechiul stat bulgar, 333; statul
catolica la, 432. lor devine bulgar, 333.
Arieni, influenta celor din Asia asupra Asdingii, bat pe Costoboci, 182.
Scitilor, 35. Asia, 35, 59, 162, 290, 356, 475;
Ariort, nume dac, 121. Apuseand, 42, 353; Centralif,
AriortAelius, quatubrvir in Drobeta, 121. 476; Micd, 32, 60, 413, 460;
Aristotel, despre Agatit*, 105, 107. expanaiunea Dacilor, 1, 37-43;
Ariufd, jud. Trei-Scaune, statiune pre- Grecii de pe coasta, 48; coloniti
istorica, 18; civilizatie neolitica. 21. din, in Dacia, 125, 223; cretinismul
Armeni, In oraul Siret, 405. in, 221.
www.dacoromanica.ro
540 rNplbA
Asiani, colegiu, 163, 223. Aurelius Aquila, negustor din Dacia, 159.
Asiatici, 191. Aurelius Babus, Inteo inscriptie cre-
Asiria, 181. bilk 222.
Astion, martir, 231. Aurelius Basus, 120,
Asturi, ca soldati In Dacia, 131. Aurelius Denzi, 120.
Atanaric, capetenia Thervingilor, 203, Aurelius Flavius, negustor, 159.
212, 214; persecuta pe cretini, 226. Aurelius Marinianus, inteo inscriptie
Atanasie, mitropolit al Severinului, cretina, 222.
urma. al lui Autim, 416. Aurelius Victor, despre parasirea Da-
Atelcuz, 308; Ungarii in, 285, 290; ciei, 186.
atacati de Pecenegi, 291. Aurelius Victor Perburdavensis, 141.
Atena, 52. Austria, 121.
Atenieni, 32. Austriaci, 323, 506.
Atheas, rege scit, moare In lupta cu Autariag, muntii lor, 64.
Filip al II-lea, intinderea stapanirii Avarii, 280, 309; ajuta pe Lougobarzi
lui, localizare, 92. i nimicesc pe Gepizi, 238, 239; pu-
Atlws, 416, 417; Vlahii In apropiere terea lor, 239; stapanirea lor in
de, 319; daruri dela Mircea ce! Dacia, 242, 244; cruta
Batran, 495. 252; Procop din Cezarea despre ei,
tica, navalirea Pecenegilor (993), 310. 252; In legatura cu imperiul bizantin,
Atila, 211, 217-219, 299. 252-254; batuti de Bizantini, 254;
Atlasul limbii romane, 191. nimiciti de Carol cel Mare, 244; solii
Atmageaua T'd tdreasccl, jud. Durostor, lor, 268, catre populatiile supuse, 272;
statiune preistorica, 18. devastarile lor, 275; impotriva Bul-
Atticia Sabina, solia lui Iulius Secun- garilor, 280; pustietatea Avarilor, 289.
dinus, 120. Averefti, sat 513.
Audias, din Mesopotamia, propagan- Avrigul, afluent al Oltului, 258.
dist cretin in e Gotiai), 226. Axiopolis, 66, 147; antrepozit grec, 50.
August, tmparat roman, 73; expeditia Axios, rau, 40, 187.
contra Dacilor, 65. Azizis (Aixis, Adzizio), localitate
Augusta Treverorum, ora in Galia, 125. Banat, 40, 75, 97, 142, 154.
Augustali, preoti, 129. Azov, marea, 32.
Augustus (Ogost), rail, 318.
aurari, colegiul, 163.
Aurelia Eftepir, 180. Babadag, lacul 478.
Aurelia Marina, 222. Bacauca, la geograful Ravenat, 146-
Aurelian, imparat romau, 119, 187, Baca/4, ora, 305; judetul, 314, vama 55.
189; parasirea Daciei, 187; infiin- Bacensis, civitas, 231.
teaza Dacia Aureliana, 187. Bahna, selitea, 260, 418.
Aurelius, prenume, In inscriptii, 124. Bahlui, originea numeIui, 315.
Aurelius, nepotul lui Mucaporus; 180. Baia, oraul = civitas Moldavia, 396;
Aurelius Adjutor, ja cu arenda o mina regiunea, 396, 401; lupta dela, 460;
157. mori la, 515, 516; episcopatul catolic,
Aurelius Alexander, sirian, neg-ustor, 523; vornicul din, 524, vama la, 525;
125, 158. negustori germani in, 526.
www.dacoromanica.ro
1NDX0E '541
www.dacoromanica.ro
542 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 54
www.dacoromanica.ro
544 I'ND ICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 545
www.dacoromanica.ro
54g I N D iCE
www.dacoromanica.ro
_ INDICE ' e47
Calcidica, penins., Vlahii din (1105), 319. Caracal (Cara-cale), orig. numelui, 315.
Callatis (Mangalia), 32, 147, statul scitic Caracalul, aflunet al Oltului, 258.
din jur, 34; intemeiat de Dorieni, Caracorum, capitula imp. lui Genghis
50; monete ale orasului, 47; navaliri Han, 357.
la, 182. Caraiman, 315.
Caliacra, cap, 44, 50. Caramurat, sat pe vatra fostului vicus
Caliman al II-lea, cu el se stinge di- Clementianus, 150.
nastia Asanestilor, 333. Cara-su, vale, 4.
Calinichia doamna, mama, lui Mircea Cara.", judet, 19, 314; ran, 142.
cel Batrn, 432, 465, 489. Caria, colonisti din, In Dacia, 125.
Calist, #mitropolit * al Rbmanului, 514. carier4 de piatra, romana, 129.
Calpurnius Iulianus, 16. Carinovasis, 471.
Calu, stat. preist., 17. Carol I, regale Romaniei, 466.
Calvini (Buzau), cetatea dela, 347. Carol V, regele Frantei, 272.
Camena, sat, 150, 197. Carol cel Mare, Imparat, 282; distruge
Camenifa, 453, 505; pradata de Ta- statul Avarilor, 244, 255.
tari, 511. Carol Robert de Anjou, rege al Unga-
Campestres, zeita, 125. riei, 10; V. Anjou.
Canabaudes, general got, 187. Carp* muntii, importanta lor pentrn
canabe, 141, 176. pop. roman, 9-10; retragerea Go-
Canale della Morlacca, 323. tilor In, 203; Beskizi, 38; Galifiei,
Canarache V., XIV. Slavii acolo, 247; trecerea Ungurilor,
Canonia, 142. 291; Meridionali, 10, 38, 309, 340,
Cantacuzini, familie, romanizarea lor,179. 345, 349; Moldoveni, 291, 395';
Cantacuzino Andronic, 180. Nordici, 23, 33, 39, 61, 340; Orien-
Cantacuzino Constantin, stolnicul, 180. tali, 10, 155, 345; Slovaciei, 203;
Cantacuzino loan, imparat bizantin, 417. passim.
Cantacuzino ,ytefan, voevod In T.-Rom., Carpianii, neam dacic, In Carpatii Nos
hrisov despre ctitorii m-rii Carnpu- dici, 39.
lung, 383. Carpii, neam dacic, 39, 96; luptele Ro-
Cantemir Dim., domn al Moldovei, 6, manilor cu ei, 183-186; satul Ion, 208.
396; despre Vrancea, 396. Carps, localitate dacia, 39.
Capidava, 60, 66, 122, 147, 156. Carrodunum, localitate celtica, 61.
capitatia, 128. Carsidava (Saeo/Sava) in Moldova de
Capora, localitate, 146. N., 97.
Caput-Bubali, 142. Carsium, castra roman, 60, 66, 78,
Capul Stenarum (Boiya), castru, 132, 147; masca de bronz &HA la, 115.
143, 154, Cartagena, 75.
Carab4, orig. numelui, 315. Casianum, sat roman, 150.
Cara-Bogdan (Moldova), 476; Iflac, Casius, satul lui (*eremet), 175.
Ulag (Tara Romaneasca), 356. Caspica, mare, 33; Slavii pana la, 248.
Caracalla, Imparat roman, 161; edic- Castoria, 318, 417.
tul lui, 161; termele lui, 165; bus- Castra Nova, localitate In Oltenia, 132,
stul lui, 185; navalirea Gotilor pe 143.
Tremea lui, 183. Castra Traiana, 79, 132, 143.
36*
www.dacoromanica.ro
548 IND /GE
Cassiu,s Dio, 67, 70-2, 76-7, 99, 119, regiunea (Moldova) vechimea, 396;
122, 123. mu= deba, 419; moldovenesc, forma-
Cassius Frontinus, 160. tie politica straveche, 9, 319, 343,
Cafinul, afluent al Oltului, 258. 401; In m-tii Macedoniei, (Sigio-
Cataluiu, moara la, 489. lnov), 319.
Cato, censorul, 75. Cdmpia Vlahilori 321.
Cattaro, 322. Cdrlorranegti, sat In Tutova, 518.
Catar Aelius, valul lui, 67-68. Cdrstea, fratele lui stefan cel Mare,
Caucaland, tinut, 146, 212, 215. 444.
Caucalandensis locus, situare In tinu- Cdfla-Nedjimova, pe Nistru, ud. Hotin,
tul Buzaului, 96. silexuri, statiune preistorica, 17.
Caucaz, muntii, 212, 218, 353. Ceahldul, 3.
Caucoensii, trib dac, 96, 146; arzarea Ceaurii, sat, 489.
lor, 96. Cebrus, Cibrila, 321.
Cavalerii Teutoni, 299, 458, 460, 505, Cedonie, loc. rom. In Ardeal, 143, 154.
507, 511. Cedren, despre Pecenegi, 308; despre
Cavarna, port, 44, 50, 467. Romlnii din Balcani, 318; rascoala
Cazan, un sat al lui, 487. din Tesalia (1066), 324.
Cazane, la Dunare, 154. Cehia, catifea de, 485.
alciulata, sat daruit lui Ladislau de Cehii, 247, 284.
Dobaca, 417. Celeiu, jud. Romanati, 127, 207; sta-
Clrai, 155. tiune preistorica, 18; monete dace la,
Cdlirrulnefti, 488. 51; podul peste Dunare dela, 205,
Cdlieni, sat, 5. 207, 224; iazul, 360.
Cdlinegti, 518. Celeiu, In Gorj, 363.
originea numelui, valea, 269, Celer, satul lui, 175.
315, 471. Celesiria, coloniti din, 125.
Cdlugdreni, sat, pe Neajlov, 472, 491. CelnWani villa, In Croatia, 322.
Cdluedreni, sat, In Teleorman, 491; Celli,63, 110, 252; vecini de apus
sat pe Niraj, 133. ai Tracilor, 33; In Asia Mica, 60;
Cdrarea, Cdrdrenii, sat, 489. navalirea los in Dacia, drumul ur-
Ctirnol, 320. mat, 60-61; puterea lor, 60, 61;
Cdscioarele (1110v), st. preist., 18. amestecul los cu Romanii, 376.
castrul dela, 131, 132. Cenad, vechea Morisena, 155, 296.
Cdtldbuga, 315. censul, 128.
Cdtune, sat, 154. centonarii, colegiul lor, 158, 163.
Cdmpia Mar4ei, lupta (1370), 414. Centum-Putei sau Centum-Putea (Ba-
Cdmpia Mierlei, lupta, 448, 469. nat), 75, 132, 142, 154.
Cdmpulung, ora, 319, 366, 377, 389, ceramica, 158; blzantina, 477; veche
392; intemeierea atrib. Teutonilor, romaneasca, 477.
348 ; biserica catolica din, 348; Cercel, toponimic In jurul Sofiei, 320.
ocupat de Romani dupa 1300, 368; Cercilat, toponimic In. jurul Sofiei, 320.
voevozii dela, 368, 394; mandstirea Ceremuf, rau, 402,447, 494, 512.
lui Negru Voda, 381, 383, 426, 432; Cerna (Tsiema, Akeva, Diema, Zerna),
pomelnicul m-rii, 381, 392, 439, 442; 114, 132, 146.
a
www.dacoromanica.ro
INDICE 549
www.dacoromanica.ro
550 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 551
Comnen loan, distruge pe Pecenegi, 218; asediat de Avari, 241, 242; pa-
310. triarhia, patriarhul de, 283, 357, 389,
Comnen Manuil, Imprat bizantin, 335; 390, 415, 460-462, 523, aprobd tre-
expeditia contra, Ungurilor (1166), cerea mitropolitului din Vicina In
336; monete de aur ale lui, Tara-Rom., 390; tarul Simeon edu-
310. cat acolo, 285; tarul Boris detronat
Comnena Ana, despre distrugerea Pe- In, 287; imperiul latin din, 326;
cenegilor, 310; nAvalirea Cumanilor patrahirul lui Alex. cel Bun, lucrat
In Pen. Balcanicl, 314; Vlahii In- acolo, 515-521.
rolati din partile Maritei de Alexie Constantius, 206.
Comnenul, 319-320; formatiile poli- Constanta oras, 50, 137, 341, 172;
tice la Dunarea de jos, 336. jutleyul, 18.
Comoletu, castru la, 134. Constania, sinodul dela, 522.
Comornu, vrf in m-tii FAg6rasu1ui, Constanta, cetate cucerit4 de IonitI, 327.
258. construclii romane, In Dacia, 165-172.
Comosicus, rege dac, 66; mare preot, Copanca, sat, 136.
109. Copckegti, sat In Maramures, 398.
Comozous, nume dacic, 122. Copugul, au, Gelou Invins la, 292.
Concegti, judetul Dorohoi, statiune pre- Coralli, neam getic, 90.
istorica, 17. Coreea, 356.
concilium provinciarum Daciarum tri- Corlard, comite, fiul lui Crhyspan, 346;
um, 129. chestia donatiei Lovistei, 346.
Conduc, limanul, 136. Cornea, sat, 143.
conductor commerciorum, 129. Cornet, 194.
conductores pascui et salinarum, 129, Corni, jud. Tecuci, statiune preisto-
156, 157. rick 18.
Congri, localitate, 146. Cornul de aur, 477.
Constans, Imp. roman, 206. Corvinestii, 2, 301.
Constans al II-lea, Imparat bizantin, Cosmed ion, 477, 496.
281. Costas, nume dacic, 120.
Constantin al II-lea, lupta cu Gotii, 205, Costea, satul lui, 260, 418.
206. Costea, boier al lui Roman, 455.
Constantin al VIII-lea, ImpArat bi- Costea, 460.
zantin, 283. Costea Mugat, Voevod, 443-461, 449,
Constantin cel Mare, ImpArat, 86, 162, 521.
202; reslaureaza Tropaeum, 137; Costea Valahul, boier, 512.
lupt5. cu Gotii, 205, 224; edictul Costegti, jud. Hunedoara, statiune pre-
pentru libertatea crestinismului, 221, istorica, 19; IntArituri dace, 104; sa-
224; arcul lui de triumf, 204. rile de piatra dela, 105; cetatea-
Constantin Dragagevici, 471. daa dela, 106.
Constantin Porfirogenetul, despre Ar- Cogovenii-de-Jos, tezaurele dela, XIV,
pad, 290; despre Pecenegi, 308. 235, 239, 240, 243.
Constantinopol, 7, 254, 280, 324, 326, Cogugtea, valea, 492; mlastire, 492.
327, 331, 416, 417, 426, 427, 445, 474, Cotensii, Celti (?) In rAsgritul Munte-
476, 495; Atila ajunge aproape de, niei, 61.
www.dacoromanica.ro
852 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 553,
Cuejd, parAu, 305, 348, 396. grafitul cu anul mortii lui Basarab,
Cugir, monea daca gdsit la, 50. 366, 383; picturd reprezentAnd pe
Cuhnea, moie In Maramure a lui Bog- Ftadu I, 430; brgitara i inelele &He
dan data de Ludovic de Anjou lui Bale, In morminte, 436.
304, 399. Cuthen, rege al Cumanilor, 311.
Cumania, 307; avezare, 338, 339, ve- Cutlumuz, mAndstire, la Athos, ctito-
niturile pe 25 de ani cedate Ioani- ria lui Nicolae Alexandru 321, 416
tilor, 360; cedatd Ioanitilor, 360, a lui Vlaicu, 416, 419, 495.
362. Cutriguri, Bulgarii, 280.
Cumanii, neam turc inrudit Cu Pece- Cybele, sculpturd, 176.
negii, 308, 311, 342, 376, 'i61; ajutd
pe Glad, 273, 292; numele lor, 311; Dada, din stAnga Dundrii, 11, 61, 62,.
presiunea asupra Pecenegilor, 310; 72, 75, 79, 96-97, 117, 246,
dau ajutor Bizantinilor, 311; precia 320, 342; monumente comemorative
In Pen. Balcanicd, condui de Vlahi, ale cuceririi, 81-85; monete bdtute
311, 320; aparitia li aezarea lor, dupd cucerire, 81; - Apulensis,
durata stapanirii asupra Daciei, 3H, 127, 141, 158; - Aureliand, 187,
338; bimba lor, 313; rdscoala lor, organizarea bisericeascd, 229; res-
unirea cu Tatarii li trecerea In tituitd de Gepizi, 234-235; timba
Bulgaria pentru precia, 311; luptele latina In, 256; devastata de Avari,
cu Tatarii, 311; zdrobiti la Kalga, 275; Inferior, 127; Malvensis, 118,
339, 353, alezarea lor In ampia 127; Mediterranea, 188, 226, 231;
Tisei i Dundrii, 311; cretinarea Ponticd (Dobrogea), 35, 67, 122,
lor, 311, 339; episcopatul, 311, 345, 147, 151, 197, 224; osele In,
389, 404; Infiintarea: data, Intin- 155, inscriptie greacd, cretind
derea li desfiintarea prin ndvdlirea In, 225; Porolissensis, 127, strdbd-
TAtarilor, 345, 350-351, 355, 380; tutd de o osea, 154; Ripensis, 188,
krudirea Cumanilor cu familii no- 231; Superior, 127; Traiand, 2,.
bile i regale, 313-317; obiceiuri 60-62, 89, 95; centrul de radiatie
la Inmormantare, 314; Ieggituri qi al romnimii, 2; chestia pArdsirii
influente asupra Romnilor, 314- ei, a continuitAtii, 12, 97, 173,
316; uniti cu Vlahii atea pe Cru- 186-190, 207, 241; preistoria
ciati, 329; omorIti la Posada, 374; ei, 16-28; protoistoria ei (512-50),.
dinastie datd Bulgarilor, a Terte- 16; statiuni preistorice, 17-28;
rizilor, 313-314. durata epocelor de bronz qi de
Cungrea-Mare, afluent al Oltului, 258. fier In, 15; paleoliticul In Dacia,
Cungrea-Mica, afluent al Oltnlui, 258. urme, 20; neoliticul, 21-22; eneo-
Cunimund, regele Gepizilor, 329; Mea liticul, 22; invazia Cimerienilor pe
lui, 2M. la 1000 a. Chr., 32; invazia Scitilor,
Curila, sat, 488. neamuri scitice In., 33-37; bogdtia
Curio, Caius Scribonius, 11. In albine, 46; de Sud-Vest, 60; In-
Curta, nume tracic de localitate, 40. tinderea statului lui Buerebista,
Curtea-de-Argef, 377, 385, 389, 392, 63; garnizoane ldsate de Traian in
426, Biserica Domneascd dela, 384, centre, 77; bogatia In aur, 83, 93;
421, 422, 424, 433-437, 438, 441, 495; de rdsdrit, 96; triburi dace dupd
www.dacoromanica.ro
554 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 555
www.dacoromanica.ro
556 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 557
www.dacoromanica.ro
558 _INDICE
www.dacoromanica.ro
ifit DlbE 559.
www.dacoromanica.ro
.560 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 561
Glad, ducatul lui, 273, 291; originar Grigore al IX-lec, Papa, scrisori catre
din Vidin, 292; lupta cu Ungurii, Bela IV (1234), 381; despre tara
292, 296. Brodnicilor, 338; despre epis-
Glavaciocul, rau, 259; valea lui, 269; copul Cumanilor, 312-313; iertarea
manastirea, 490. pacatelor celor care merg in Cuma-
Glina-Bd ceanca (Ilfov), st. preist., 18; nia, 303; cu privire la Valahii din
Glina III, tip de ceramic& neoli- episcopia Cumanilor, 350; 381.
tick 21-22. Grigore al XI-lea, Papa, 412, 415.
Glodul, sat, 491. Grisia (Crisul), 186.
Glycon, zeu, 125. Grogani, sat, 488.
Gnezno, arhiep. din, 405. Grozea, boier, 455.
Godon, nume ce pare a fi fost dat lui Gruia (jud. Meh.), st. preist., 18.
Radu I, 423. Gueldigold, guv. Podoliei, 508.
Gordianus, vine In Moesia, 183. Guillebert de Lannoy, trece pe la noi,
Gorj, 363, 423. 528.
Gornegti (Mures), st. preist., 19. Guiuk, urmasul lui Ogodai, 356.
Gotea, 217. Gureg, din Saraseu, 304.
Gotland, 326. Gumelnita, st. preist., 18; tip de civili-
Gotului, muntele i paraul, 217. zatie neolitia, 21; ceram. pictat& cu
Gold, lui Atanaric, 96; in Dacia, grafit din eneolitic, 22; vase tip,
183-186; taranii romani sub, 190, 23-25.
202-207; luptele cu Hunii, 210-217; Gura Dobrogei, pesterile, 67.
batuti la Naissus, 186; convert. lor la Gura-Motrului, manastire, 419.
crest., 226; tree Dunarea, 186. Gura 5omuzului, bltile, 516.
Govora, manast., 492; rail, 258. Gurguliat, nume topic, 320.
Graecia, 327, v. Grecia. Gugteriltz (Sibiiu), st. preist., 19; 143.
Gradelul (Mehed.), st. preist., 18. Guthdni Ocwi Hailag sau Gutan(e) Jowi
Gradigtea Muncelului (Hunedoara). st. Hailag, inscriptia de pe inelul din
preist., 19; Intarituri dace, 104. tezaurul dela Pietroasa, 214.
Grddigtea, expl. de matmura, 158. Gyula, urmas al lui Tuhutum, 295.
Greaca, lac, 67.
Grec, cu nume de roman, 124. Haberman, fabricant de arcuri in Liov,
Grecii, homerici, 25; vecinii Tracilor, 33; 524.
din N. M. Negre, 35; infl. lor asupra Hadrian, Imp. rom., bnpartirea Da-
Dacilor, 48-53, 106; trib. epirotic, ciei, 127, 141, 156, 165, 181, 189,
96; de pe tarmul M. Negre despre 207.
Geti, 106-107, 112; In Dacia, 192; Haemus (Balcani), reg. pop. cu Ro-
90, 196, 328; numesc chililibarul mani, prima ment. la Ana Comnena,
electron *, 248; focul grecesc, 255; 320; toponimie romaneasca In, 320;
ritul lor, 296. locuit de Valachi, 331; elem. rom.
Grecia, Gotii in, 186; crestini in, 221; asimilat, 334; 56, 64, 325, 327, 330,
47, 330, 331, 474. 336.
Gregoras Nicefor, despre Mari, 352. Hagi-Ghiol (Tulcea), st. preist., 18, 36.
Gresia. sat, 155. Halcocondil, despre Dan I, 440; despre
Greutungii (Ostrogotii), 212. biruintele lui Mircea, 475.
37
www.dacoromanica.ro
562 INDICE
Halstatt, subimpArtire a epocei feru- Herodot, despre Geti, XIII; despre Cime-
lui, 15. rieni, 33; 4, 16, 31, 43-45, 53, 56, 89,
Hamangia (jud. Constanta), st. pre- 92, 107, 108, 114, 115.
istoricA, 18. Hertovalus, localitate cu nume dacic,
Haliciu, principat rusesc, 340; zAlogit, 40.
447; mitrop. de, 453, 513; 335. Hertegovina, toponimie remn., 321.
Halmyris, 155. Hetci, azi Heci, 516.
Harnsa din (Aislar), 491. Hierasos, l'Out, 118.
haraciu, 479. Higeia, inscriptie dedicatd ei, 168.
Hariton, ales mitr. al Ungrovlahiei, HinetteFti, satul, 488.
protos al Athosului, 416, 419. Hinddu (Ghindbani), lupta dela, 459.
Hasdeu, opera lu, XIV; despre Bezeren- Hintea, sat, 492.
bam, 356; despre Costea voevod, 444. Hipanis (Bug), 44, 50.
Hastings, lupta dela, 277. Historia Augusta, 122, 126, 182.
Hateg, tara, 360, 362, 419; tine de cnez. Histria, cetate, Bessi In jurul ei, 32;
lui Litovoi, 366; nu mai depinde de asediat de Goti, 186; termele dela,
Litovoi, 366; castelanul de, 304, 314. 167; mor. crest. la, 225; vederea unei
Hdga, In Vrancea, 396. parti din ziduri, 45; 4, 35, 50, 51, 56,
Hdrldu, act dat la, 449, 450, 498, 61, 66, 147, 155, 175.
451. Hmielow, cetate, 459.
Hdrfova, 115, 175, 341, 488. Hoghiz, castrul dela, 134.
Hdrtibaciul, rail, 258. HomorEci-Ungureni, 348.
Hebrus (Maritza), 11., 32, 41; v. Manta. Homorod, afluent al Oltului, 134, 258.
Hecate, scenA antia reprezentAnd pe, Honorius, Imparat roman, 216.
177. Horatiu, 180.
.Hedviga, fiica lui Ludovic cel Mare, Horedt K., 220-222.
446; sotia lui VI. Iagello, 447; 459, Horodenka, In Pocutia, 448.
467. Horodnic, mOnAstire, 517.
Heidendorf, 315; v. Beseneu. Hotdrani, sat, 219.
Helespont (Marmara), 56. Hotco de Tetina, 503.
Helis, ora 4 al Getilor, 59; a.ezarea Hotin, 8, 379, 397, 402; vama la, 516.
probabilA, 60. Hreatca, sat, 525.
Heliopolis, 125. Hrisomuinlii, sat, 426.
Henric de Mazovia, 507. Huba, sat unde a fost, 515.
Henrit, fratele lui Balduin, lupte cu Humor, mAnAstire, 517.
IonitA, 328; cucereqte Anchialos, 332. Hunii, nAvAlirea lor, 206, 210-212;
Henric, din Siret, 398. luptele cu Gotii 212.-217, Infrn-
Heraclius, Imp. biz. rezistA Avarilor qi gerea lor, 218; mai putin dtiungtori
Slavilor, 255. Peninsulei Balcanice decAt Slavii, 268;
Hercule Salvatorul, dedicatie lui, la Ad descendenti ai lor, 219, 299; cazan
Mediam, 167. dela, 218; 96, 191, 239, 241, 242, 257,
Hermann de Cilly, 474. 309.
Hermanarich, rege got, 212. Huniedoara, cnezii din, 300; castelanul
Hermundoli, 202. din, 304; judetul, 19, 315; 304.
Hornicepi, sat In Maramure, 398. Hui, tezaur monetar dac la, 50.
www.dacoromanica.ro
INDICE 563
lachint, mitropolit de Vicina, chemat Biria, navalirea Scitilor In, 34; pradata
de Nic. Alexandru In Tara Rom., de Daci, 63; Vizigoti In, 216; Slavii
390; mitropolit al Tarii Rom., 390; prada In, 253.
la Constantinopol, 415, 416; moar- Iliric, guvernator In, 122; coloniti din,
tea, 416. 124; devastat, 188; crestini In, 221;
lacob, zis Toth, 460. devastat de Avari, 275.
lacob, propagandist husit in Moldova, Biro-Traci, batuti de Buerebista, 64.
523. Ilifua,o cohort a la,131 ; castru la,131,132.
Iakun, 341. ili (tatar = dare din grne, 357.
lalomila, rani, 98; (Ialovnita), 258; Boat', biserica, 419.
388, 411; (Ilivachia), poate, Bizan- Iminogul, afluent al Oltului, 258.
tinii trec peste, 254; valea ei, 269; Immenosum Majus, sat roman, 146.
Alexenii, sat pe, 492; sat la gura ei, Indieni,
488; tinutul udat de, 269; judetul, mea, aquamanil la, 295.
111, 18; 155. castru, 133.
Iantra, rau, 186, 320, 321. Inocenfiu III, Papa, 317; tratative cu
Iarba, localitate, 314. Ionita, 328; serie Arhiepiscopului de
Iaroslav, voevod de Kiev (1036-38) Tarnovo, 330.
bate pe Pecenegi, 310. loachim, fratele lui Stefan cel Mare, 444.
din jos de, 513; vaina la, 525; Ioachim, comit ele de Sibiu, 346; expe-
judet, 393, 506. ditia contra Vidinului, 299.
Iatrus, 321 ; V. Iantra. loan Asan al II-lea, statul lui, 332; ti-
lazygi, neam sarmat, 207; In clien- tlul lui, 333.
tela Romanilor, 78; pedepsiti de Joan Burul, v. Borill, relatii bine cu
Decebal, 78; se supun Romanilor, Andrei II, 346.
79. Ioan Corvin, originea lui, 301.
Iazygii Metanafti, 136; navalirea lor, loan de Kilkfillo, cronica, 411.
181. loan din Efes, despre Slavi, 250.
Ibida, localitate In Dacia Pontica, .150, loan, boier al lui Stefan I, 460.
155. Joan XXII, Papa, catre Basarab I
Ibliomarus, nume galic, 125. altii, 371.
Icafaldu, 305. loan Sracimir, tarul bulgar, 392.
leremia, mitropolit al Moldovei, 454. loan Trentul, ban de Severin, 423.
leremiegti, sat, 519. loan Tzimiskes, Imparat bizantin alunga
feud, sat In Maramures, 399. pe Rui, 286.
Ildico, sotia lui Atila, 219. loan de Dvdw, preot ortodox, 405.
Ileana, fiica lui Stefan ce! Mare, 444. loan de Ryza, episcop cat. la Siret, 523.
Ilfov, (arini), 10; judetul, 18, 352. loan, talmaciul Liovenilor, 526.
Iliag Voevod, fiul lui Alex. cel Bun, 516, loan, fiul lui Iuga, 304; voevod In Ma-
517, 528, 529, 530. ramures, 398.
Ilie, fiul lui Stefan cel Mare, 444. loan din Grimiani, 324.
vecinii de apus ai Tracilor, 33; cu- loan, fratele lui Stefan ce! Mare, 444.
vinte In limba rom., 113, 114; colo- loan, cnezatul lui, 271, 342, 359, 361,
n4ti In Dacia, 123-124; pirati, 369; localizarea, 362; cedat
323. 362.
37*
www.dacoromanica.ro
5A4 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 565
www.dacoromanica.ro
'566 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 567
www.dacoromanica.ro
568 INDICE
Macedoneni, 58, 59, 320. Marcus Aurelius, Imparat roman, 141,
Macedonica, Legiunea V, 130. 181.
Macedo-Romdni, grupul de S. al Ro- Marcus Memmius Longus, din Apu-
manilor dupti arzarea Slavilor, 312. lum, 124.
Maciva, banul de, 301. Marcus Ulpius Mucianus, soldat, 170..
Macrinus, Imp. roman, luptele cu Dacii Mama* sat, 454.
liberi, 183. Marga, sat, 144.
Maetonium, loc. celtica, 61. Marghita, sotia lui Negru Voda, cato-
magister, 163. Rea, 381.
Maghiari, 335. Margus (Morava), rau, 33.
Maglavit (Dolj), statie preist., 18. Maria, regina Ungariei, 423; fiica lui
Mahomed, fanaticii lui, 473. Ludovic ce! Mare, 446.
Mahomed I, relatiile cu Mircea ce! BA- Maria, prima sotie al lui Nic. Alexan-
trail, 466; exped. In Muntenia, 473, dru, 392.
482.
Maria, sotia lui Bogdan I, 343.
Malwmed II, tribut dela Moldoveni, Maria doamna, sotia lui Dan I, 441.
479.
Maria, sotia lui Stefan, ce! Mare, 444.
Maior Petre, parerile lui, 119. Maria, sora lui Stefan cel Mare, 444.
majores terrae = boieri, 363. Maria, a doua sotie a lui Alexandra
Malva, municipiu, 141; 115, 128, 181, cel Bun, 529; v. Rimgaila.
196. Marina doamna, sotia lui Alexandra
Mamina, balta, 488. ce! Bun, 516, 517, 529.
Mama!, afluent al Oltului, 258.
.Manaster, comandant cuman aliat cu Marina, fiica lui Alexandru ce! Bun,
512.
Ionita, tradeaza, 332.
Manea, boier al lui Mircea ce! Batrn, Maris (Mure), 39, 44, 45, 196; V. Murq.
448; In solie, 470. Marisia (Murewl), curge prin tara Ge-
Mangalia, 32, 50; v. Callatis. pizilor, 202, 233; v. Mure.
Manoii Bagot, boier moldovean, 516. MariN, fluviu, valea, 1, 332; gura, 310
Manuil Arhon, dascal, 513. 320.
Mara, sotia lui Mircea ce! Batran, 495. Marmara, marea, 34; tarmul asiatic
Maramuref, voevozi In, Romani din, 43.
266, 301; cneaz In, 301; atrib. voev. Marta, cAlugarita, 518.
din, 301-302; judet, 19; statiuni Marte, zeul rzboiului, 86, 109.
preistorice, 19 ;. 397, 399, 403, 450, Martin, slant, ziva, 374.
524. Martin, magistrul In misiune la Basa-
Marcianopolis, 78; asediat de Goti, 186. rab, 371; fiul lui Berend, apara pe
Marcianus, Imp. roman, recunoa0e Carol Robert la Posada, 374.
stap. Gepizilor In Dacia, 237. Martinenci, sat romnesc, Croatia, 322.
Marcinium, sat roman In Dacia, 146. Maras, 43.
Marco Cralievici, 471. Masclianis, localitate In Dacia, 143,
Marcodava (Mccpx68ccucc), In mijlocul 154.
Ardealului, 97. Masudi, scriitor arab, 248.
Marcomani, In razboiu cu Romanii, 72, Matei Corvin, originen lui, 301; tra-
73; 181, 202. tatul cu Stefan ce! Mare, 503, 523..
www.dacoromanica.ro
INDICE 5697
Matei, patriarh de Constantinopol, 513. Menurnorut, ducatul lui, 273, 291; ata-
Mauri, 131. cat de Zoltan, 292; ii dd in cdsdtorie
Mauriacus, lupta dela, 147, 218. pe fiied-sa, 292.
Mauricius, Impdrat bizantin, luptele Mesemvria, negustorii din, 43; 64.
cu Avarii, moartea lui, 255; monete Mesopotamia, expeditia In, 121; Audias.
de aur dela, 254, 255. din, 226; 181 ; 467.
Mauroolahi (Morlachi), Romnii din- Metodiu fi Ciril, ucenicii lor prediel
tre Morava f i coasta Dalmatiei in la Bulgari, 284.
evul mediu, 322, 323. mezolitic, 15.
Maurovlahia (Moldova), Mitropolia ei, Micia, garnizoana coh. II de Comageni,
461. 167, osea, 155.
Maximus Batonis, cetatean roman, 124. Mieleufevelul, sat, 488.
Maximin, impdrat roman, 206. Micud, ban de Severin, 366.
Mazuriene, lacurile, Slavii la, 247. mied, 248.
Mdcin, 341, 390. Mierea, yid in muntii FAgdraplui, cuL
Mdgura-Chiselet (1110v, st. preist., 18. nume romnese, 259.
Mdndstirea (Ilfov), st. preist., 18. Mihai Viteazul, 180, 466, 471, 481, 499_
Mandstirila, mAndstire, 431. Mihai Yodel , mdrastire In Bucurafti,
Martini, sat, 134. 491.
Mdnecii, canalul, 131. Mihail, tarul Bulgarilor, ucis In lupta
Mdneciu-Ungureni, sat, 348. dela Velbuid, 372; ajutat de Ba-
Mdneciu-Peimdnteni, sat, 348. sarab, 380; In lupta cu Bizantinii
Mdnertefti, sat, 203. ajutat de Romdni, 380.
medalion, bdtut dupd cucerirea Daciei, Mihail, prepozitul din Poszega, mort.
82. la Posada, 372.
Media, Sa0 la, 297. Mardi sin Mihail, din Ciorna, 304.
Meding, sat in Slavonia, 322. Mihail, arhiepiscop al Bethleemului,
Mediterana, bazinul ei, 68, 126. 462.
Megleno-Romdni, despArtiti de Mace- Mihail voevod, fiul lui Mircea cel Bdtrfin,.
doneni, 318. 486, 490, 497, 499, 511.
Mehadia, izvoarele calde ale ei, 167, Mihail, fiul lui Roman voevod, 455.
196; cetatea, 424. Mihail Opt, diac, 518.
Mehedinti, judet, 18, 346, 423; 316. Mihail, boier, 513.
Mela Pomponiu, scriitor, despre Geti, Mihald (Mehadia), 440, v. Mehadia.
110. Mihul, logofdt, 479.
Melanchleni, 44. Milan, edictul din, 221.
Meleagru, general al lui Alexandru col Mi/cov, rau, 258; hotarul la, 502, 503;
Mare, 57. dioceza de, 407.
Meletie, episcop In Mold ova, 454; ne- Milcovia, episcopatul catolic de, pen-
recunoscut de patriarh, 462-469; tru propaganda, 351, 407, 408.
514. Miletin, ru, 519.
Memmius Asclepi, cetdtean din Dacia, Miliare, curge prin tara Gepizilor, 202,,
inchiriazd o mind, 157. 233.
.Menandru, scriitor grec, despre poli- Milos Obilici, 469.
gamia Getilor, 102; 52. Mineroia, legiunea prima, 130.
www.dacoromanica.ro
670 INDICE
_Mingir, sat, 137. Gotii In, 183-186, 187; Huni apzati
Mircea cel Beitrdn, filiatia, 465-66; In, devastat& de Avari, 219, 267; trupe
Intinderea t6rii pe vremea lui, 466 In ajutorul lui Vespasian, atacat de
467 ; luptele cu Turcii, 468-471; bi- Daci, 69; limba latin& In, 256, 257;
ruinta dela Rovine, tratatul cu Sigis- centre cretine In, 224-225; Moesia
mund 471-472; Nicopole, 472-474; prima, 231; populatia rom&neasc& In
noi victorii asupra Turcilor, Intele- secolul XII, 320; intl.& In statul
gerea cu Baiazid, 475-476 pozitia Asanqtilor, 332; inferioar& cuprinde
dominant& ; relatiile cu Mahomed I, cmpia Munteniei fi sudul Moldovei,
pretinsul tratat, 476-481; ctitoriile, 118; coloniti din, 124.
486-495; moartea, personalitatea lui,
495-496; legAturi cu Moldovenii i
Moesii, neam tracic, apzarea, 32, 65.
Moglena, regiunea, Pecenegi coloni-
Polonii, 481, 482, 503, 506, 508, 512,
zati, 310; (Karadiova) tinut In Ma-
522, 530; rud5 Cu MuRtinii, 445; cedonia, populat cu Romani, 319.
el i Mwatinii fat& de Poloni, 481 Mogo, 312.
82 ; vieata economic& a prii Rom4- Mohor Micula, Ronfan din Croatia,
neti sub el, 482-486; monete dela, 322.
485; ridica Giurgiul, 430; doc. dela, Moigrad, 127.
432, fratele sAu, Dan I 439; aliat
cu Polonii, 451; ajut5. pe Alexandru Moisi/ C., XIV, 49, 50, 51.
cel Bun A ja tronul, 464; pose- Molda, 394, 395.
siunile lui, 438; fii ai lui, 415; Moldavila (Moldovita), vamA, 515, 526.
357, 409, 419, 440, 448, 453. Moldova de Sud, Tara Brodnicilor.
Mircea Ciobanul, 491. 336; dominatia posibll& a Teuto-
_Mircea, pretendentul, ajutat de Stefan nilor In, 332; de Sud, 58, 67,
cel Mare, 271. de Sud-Vest, 97; de Nord-Est 98;
Miroslav, 260. de Nord, invazia Scitilor 33; dintre
Misail Clilugarul, interpol. lui, 463. Prut fi Nistru 18, 60; atingerea
Mischelav, stdpanitor In Tara Roma- limitei nordice, 402; statiuni preis-
neascA, bAtut de 'Mari, 356. torice, 17-18; ceramica pictat, 21;
Mithras, sculpturA antica, seen& de populatia In epoca pietrei lustruite,
sacrificiu, 175. 25; desimea populatiei Inainte de In-
_Mitiucoulii, sat, 515. temeiere, 397; numele apelor din, 258;
_Mitilene, mitropolit de, 462; negustor cu privire la toponimie, 395; animale
dac la, 160. disparute din, 6-7; fat de provin-
Mizila (p/Ctlaa) numele dac al cim- cia Dacia, 118; triburi dace In, 96;
brului, 106. Iazigii i Roxolanii In, 207; castre
_Mnesarchos, fatal lui Pitagora, 108. In, 134; val In, 136; Antii In,
_Moesia, provincia, 32; pacificarea ei, 252; locuita de Costoboci, 122;
de Aelianus, 68; grail din, la Roma, Bulgarii In Sudul ei, 286, Intemeie-
68; guvernator al ei, 136; oseaua rea (1359), 343, 394 403 ; legen-
din, 155; oraple din, 156; Gordian da Itntemeierii, 394; caracterul In-
In, 183; retragerea locuitorilor Da- tern., 394, 395; noua ordine poli-
ciei In, 187; 188; o Dacie In, 187; tic& i sociala, 394-395; Intinderea
www.dacoromanica.ro
INDICE 671
www.dacoromanica.ro
572 INDICE
romane In, 14-42; valul de amant, Mutata (Margareta), mama lui Petru,
67; propagandisti crestini In reg. 444, 445, 449, 455, 470; ctitoria ei,
226 ; propagandisti catolici In, 449, 451.
381, 414-415 ; staruintele Papei Mutation, qi Mircea ce! Mare fa. de
pentru catolicism, 381; jurisd. epis- Poloni, 481-482; originea lor, Co-
copiei din Transilvania asupra ca- stea Voevod, 443-445; episcoput
tolicilor din, 414; Gotii In, 202; Iosif Inrudit cu ei, 454; 2, 457.
Slavii In, 235, 248-250; Slavii Muzeul INional din Bucuresti, 17-20;
gasesc aici pe Romani, 270; numele passim; - Militar, passim.
apelor din, 258; armata lui Constan- Mysi = Vlahi, 329.
tin cel Mare In, 224; trupe bizantine
In, 254; staanirea bulgara asupra ei, Nagyszeben, 303; v. Sibiiu.
282; contingente din, prevazute in di- Naissus (Ni), cartierul lui Domitian
ploma Ioanitilor, 364; donatiunile Teu- 70, 73; Gotii batuti la, 186; distrus
tonilor, 345; relatiile cu Ungaria (1324, de Huai, 212; 213.
1327, 1330), 371; reluarea relatiilor Nantosvelta, zeita, 125.
cu Ungaria, 377, 379; Intern. Mold. Nan Udobd, boier, 483.
277, 368-371; primele formatiuni Naparis (Ialomita), au, 44.
274, cancelaria statului, 274; inde- Napeii, neam scitic In Baragan, 34.
pendenta, 371-377; Infiintarea mitro- Napoca, municipiu, 141; colegii la, 163;
poliei, 387, 389-392; In 1247, 359, inscriptie crestia la, 222; 115, 154,
364; la 1247 vie* economia, 362- 196.
363; clase sociale, 363-364; organi- Napoleon I, 356.
zare militara, 364; Intinderea tarii Narcis, satul lui, 175.
pe timpul lui Vlaicu, 415; armata Narew, au, Slavii la, 247.
turca In, 470; expeditia lui Mahomed Nariot de Toucy, comandant al uneii
I In, 477; alcata de Mari, 356; armate de cruciati, casatorit cu fiica.
dominatia Tatarilor, 356; avalirea lui Jonas al Cumanilor, 313.
lor In, 355; domn al ei (Radu ser- nautae, colegiul lor, 163; 158.
ban), 180; passim. Ndeni, 105.
.Murad I, ucis, 469; 413. Ndruja, In Vrancea, 396.
Mureg, ru (valea), 9, 97, 134; lunca, Ndsud, judet, 19, 315.
11; Uioara pe, 157; soseaua romana Neagoe, diac, 518,
pe cursul lui, 155; Slavii nu i-au Neagoe Basarab, 478, 495.
putut schimba numele, 272; Tara Neagrd, marea, tarmul, de N., 32;
lui Glad la, 273; jud. 19; 33, 45, tarmul apusean, 43; asezarile gre-
114, 136, 155, 157, 206, 291, 296. ceti pe tarmul de apus, 48-50;
Muridava, avezare romana In Dobrogea, marea cea mare, 63; orasele de pe
150. coasta apuseaa, 50; Slavii ank
Musa, 476, 477, 481, 482, 496. la, 248; Bulgarii la N.-V, ei, 281;
Muscel, judet, 10, 18, 314; schit In, drumul spre, 523; 2, 5, 8, 11, 16, 32,
431; 348. 34, 35, 43, 44, 48-53 64, 68, 108
Musokios, apetenie slava, 254. 336, 341, 353, 394, 395, 402.
Mustafa (Celebi), pretendent la tronul Neajlov, rau, 259; valea lu, 269; sat
Turciei, 476; ajutat de Mircea, 477. pe, 477.
www.dacoromanica.ro
INDICE 573
www.dacoromanica.ro
574 INDICE
Niculi (NocovitzCdg) stdpanea peste Oboga, afluent al Oltului, 258.
Vlahii din Elada, 318; roman, 319; Obri (Avari), 242.
surghiunit In Asia-Micd, 319. Ocna Dejului, 157.
urmasul lui Niculi, guv. In Ocna Sibiului, 157,
Tesalia, 324; conduce rdscoala Vla- Oderul mijlociu, 1, 38, 43.
hilor (1066), 324. Odessos (Varna), 32, 50.
boier puternic, se revoltd im- Odebelti, galbena de, 6.
potriva tarului bulgar, 285. Odorlzei, castra la, 134, 303; osea
Nikiip (Nicopolis), 321. romand, 155.
Nipru, cataractele, 1; Sarmatii la, 207; Odrizi, neam tracic, asezarea, 32, 56.
Slavii la, 247, 248; 11 trec Bulgarii, Oescus (Iskerul), rdu, 41, 67, 70, 79
281; Rusii coboard pe, 285; 219, 187, 321; v. Isker,
290, 308, 310. O//as Menofilli, chestorul colegiului lui
Nipsei, nearn trac, se predd lui Dariu Jupiter Cernenus, 164.
43. Ogodai, rumas al lui Gengis-Han, 354;
Niraj, rdu, 133. moartea, 357.
mosie, 304. Ogost (Augustus), 321.
Nistru, vadurile, 8; dincolo de, 32; gura, Ohrida, a Asanestilor, 332; Clement de
50; Y1 tree Bulgarii, 281; Ungurii la, 284; patriarhia de, 463; Vlahii din.
285; regiunea, 290; 'alea, 450, 516; Pen. Bale, sub ascultarea patriarhiei
limanul lui, 137, 493; iezer la, 516; din, 319.
2, 3, 4, 8, 14, 17, 32, 60, 61, 64, 68, Oia, afl. al Cungrei-Mici, 258.
207, 212, 269, 340, 374, 385, 394, Oinac (Vlasca), st. preist., 18.
397, 450, 502, 503, 520, 538. Oituz, trecdtoarea, 134, 136, 155, 401;
regiunea, prezenta Romnilor In 355.
evul mediu, 321; ocup. de Unguri, Olaci, 346; v. Valachi.
325; al Asanestilor, 332. Olah, 397.
Nordului, marea, 297. Oldnesti, 258.
Normanzii, amestec cu Anglosaxonii Olbia, ridicatd de Ionieni, 50; la gura
277; In Anglia, 277; In Pea. Bale. Bugului, 68; 44, 64, 155.
(1185), cuceriri, 325. OleFia, ocup. de Berladnici (la gura Dni-
Noricum, Ala I Dacorum In, 121. prului), 341.
Novae, 67, 141, 224. OltAluta, 114; identificat cu Flutau-
Noviodunum (Isaccea), centra celtic, 61, sis, 233; atisoare la 488; castre
Novograd (Romanul), 454. de-a-lungul lui, 132; confl. cu Ho-
Noveselai, sat, 488. morodul, 134; jud. 315; valea, 9, 79;
Nucet, vechiul nume al Coziei, 194; si-a mutat gura, 5; lunca, 11; gura,.
488. 70, 79; dreapta lui, 342; stAnga, 356,
Nucului, padina, 418. 362; 33, 118, 154, 158, 258, 272, 274,,
Numizi, In Dacia, 131. 306, 311, 315, 346, 355, 359, 360, 361,
Niirenberg, 473; castelanul de, 474. 365, 409, 462.
Olteni, castru la, 134.
Oancea, diac, 518. Oltenia, dealurile din, 3; stat. preist., 18;
Obedinul, sat, 488. invazia Scitilor, 33; anexatd de Traiaa
www.dacoromanica.ro
INDICE 676
imperiului, 77, 118; triburi dacice In, Oroles, rege get, 61.
95; castre In, 132; localit. romane in, Orosius, scriitor antic, 207.
143; crestinismul in, 231; Gotii se Orgova, castelanul din, 423; Intarita,
asaza in, 187; Gepizii in, 235; trupe 424; 132, 187, 473.
biz. In, 237; numiri slave in, 260; stria (Asimus), 40, 321.
categorii de locuitori in dipl. Ioaniti- Ospitalieri, v. Ioaniti.
lor, 272; primele formatiuni polit. in, Ostrogofi, 212; in Panonia, 217; con-
274; de apus, 219, 345, 346; 79, 107 tingente de, 218; Gepizii impotriva
127, 154, 179, 266, 342, 350, 361, 362, lor, 235.
372, 390, 416, 465, 471. Ostrovul Corbului, st. preist., 18.
Oltenifa, 22. Ogorhei, st. preist., 19.
Oltina, In Dobrogea, 196. Oteisitul, afl. al Bistritei, 258.
Olteful, 258. Otlaca, st. preist., 19.
Omurtag, ban bulgar, 283. Otokar 11, regele Boemiei, raizboiul
Onciul D., opera lui, XIV; Bela IV, 364.
Opatifa. in Banat, 136. Otto de Bavaria, pretendent la tronul
Oppeln, Ladislau de, palatinul Ung. ca- Ungariei, incoronat rege, 369; prins
sat. cu Elisab. fiica lui Nic. Alesan- de Ladislau Apor si trimis in litchi-
dru, 392. soare la voevodul Valahilor, 370; eli-
Opriginfi, sat, 515. berarea din T. Rom., 370.
Optatiana, localit. roman& in Trans., Ovidiu, la Tomi, 35, 102, 147; scrie
120, 143, 154. limba Getilor, 104, 106.
Oradea Mare (Bihor), stat. preist., 19;
orasul ocupat de 'Mari, 355; 136, Pacific, 353.
387. Padul, campia lui, 218; se wag Lon-
Oraftie, st. preist., 19. gobarzii, 241, 277.
Ordgtioara, castru la, 134. Paf lagonia, colenisti din, 125, 171.
dealul, 348. Pagan, han bulgar, 282.
Ordessos (Argos), 44, 45. Pago, insula, 323.
ordo decurionum, 138. Palanca, sat, 137.
Oregaf, In Banat, 142. Paleii, neam scitic pe Siretul infer., 34.
Orevifa, st. preist., 18. paleolitic, durata, 15.
organizarea ad-tivd a Daciei, 127-129. Palestina, 126, 131 ; crestinismul In, 221.
organi,zarea militar a Daciei, 129-137. Palmyra, 125.
Mania, 320. Palocz, nume al Cumanilor, 311.
Orhei, codrii, 397; sat In Ardeal, castru, Paltin, sat in Vrancea, 396.
133. Pankraz, nume dat lui Radu I, 424.
Origenes, scriitor bisericesc, despre cre- Panonia, corp de arm in, 121; ex-
stinarea Dacilor, 222. port de sane in, 157; Ostrogot.ii
Orig, boier, 455. 235; Ungurii in, 289; 65, 73, 218,
Orlat, sat, 410. 231.
Orlea, 488. Panoniile (amandougi), devastate de
Orlegti, 486. Avari, 275.
ornamentarea geornetried in preistorie, Panoni, soldati romani In Dacia, 131,
23. 192.
www.dacoromanica.ro
576 INDICE
Pamelimonul de sus (Ulrnetum), castrul numiti Kangar de Const. Porfirogenet,
dela, 131. Biseni de catre Unguri, 308,
Papa gi cretinarea Ung., 294. apz. lor In Ardeal, 309; stap. In
parasangd, 57. Dacia, 336; ocupatiile lor, 309; na-
Paris, ruine de terme la, 165. valirea lor in, Dacia, 308-311; In Pen.
Parg, paza hotarelor catre, 121. Balc., trec peste Dunare, batuti de
Passima, fetita. vanduta, 124. Iaroslav, colonizati In reg. Moglenei,
Paro, uncle a fost, 519. distrui de Joan Comnenul, aez. In
Patavissa (Potaissa), municipiu, 142, Panonia, colonizati In Pen. Balca-
154, 196. nick pagani, 310; infl. asupra pop. ro-
Patera de aur a tez. dela Pietroasa, 211. man, 314-316; 338, 342.
Patriarhia de Constantinopol, conflictul Pecenigca (Pecenicica), In jud. Cara,
Cu Moldova, 453, 460-462, 487, 512 314.
515. Pecica (Arad), st. preist., 19.
Patridava (Hare16ava), In N. Moldo- Pelendava, 143, 154.
vei, 97. Peninsula Balcanied, cucer. romane In
patroni (defensori), 139. sec. II a. Hr., 62; exped. Avarilor
Paul Diaconul, despre Gepizi, 239. In, 242, 256; strain. de Slavi, 253;
Paul de Schweidnitz, minorit, 404. pradaciuni In, 253; pop. romanica
Paulinus din Nola, prieten Cu Niceta, a ei, 257, 276; captivi din, In N. Du-
226. narii, 276; infl. Patriarhiei din Con-
Paulus, ban de Severin, 372. stantinopol In, 283; nav. Pecene-
.Pausanias, 60. gilor, 310; Pecenegi colonizati In,
Pautalia (Kiistendil), 188, nav. Cumanilor, 314; Romani,
durea Romdnilor, 269, 297. primele tiri, 317-319; regiunile loc.
Peulurei, jud. disparut, 10. de Romani, 319-323; cucerita de
Pdpuga, vrf In m-tii Fa.gara, 259. Turci, 413; 11, 33, 58, 61, 182, 194,
Pdsdrel, 320. 215, 216, 326, 329, 335, 417, 468.
Pduleni, sat, 131. Perburdavensis, 141.
Pd ntecegti, pe Cream, sat, 463. peregrini, 161.
Pdrdul Negru, 134. Pericle, 112.
Pdrtea, mide a fost, sat, 517. Perigord, Vizigotii In, 216.
Pdredlab, nume de orig. ung., 305. Persia, nordul ei, 290; 33; imperiul Cha-
Piircian V., opera lui, XIV; XV; despre rezmian, 353.
directiile de invazie a Scitilor, 33; des-
Pergi, Gordianus Impotriva lor, 183.
pre Ordessos, 44; impuls dat sapatu-
Pertinaz, Imparat roman, restaureaza
rilor la noi, 17; inscriptie &Ha de, termele dela Micia, 167.
127.
Peceneaga, pariu, sat (Tulcea), 314; pa- Perun, zeul suprem la Slavi, 251.
dure In jud. Braila, 314. Pesticevo, sat, 465.
Pecenegii, neam turc (flarCivaat), 308; Pegteana, afl. al Oltului, 258.
ased. Kievul, 285; atacd pe Unguri, Petastas, Teodor Scribon, Roman din
290, 291; Vlahii i Slavii sufar de Tesalia, 324.
pe urma lor, 292; padurea lor, 297, Petra sau Petrae, In Dobrogea, 197.
303; In oastea comitelui Ioachim, 299, Petra, nume topic ltn Ardeal, 293,
www.dacoromanica.ro
INDICE 577
Pet rae, In Dacia, 144. Piatra Near4, casa. In, 515; 348.
Petreni, ceramica din eneolitic, 21. Picineagul, mate, In Muscel, 317.
Petrenses, vicani, satenii din Petreni, Picior, numire topica, 320.
197. Piefigii, trib dac, 96.
Petrodava (Huse/Sava), Mold. ceritrala, Piegetae, neam dadc, 39 (Piengitae).
situare, 97. Pieporus, regele Costobocilor, 122.
Petrovita,, sat, 260, 488. Pietroasa, tezaurul dela, 213; vasul
Petru, cneaz de Timisel, 439. octogonal, 216; tre obiecte de po-
Petru, comae de Hateg, 366. doaba, 213; oinochoe, 217; tava de
Petra, voevod de Transilvania, 513. aur, 215; patera de aur, 214.
Petra, fiul lui Stefan cel Mare, 444. Pilea logofdtul, ctitorul m-rii Bolintin,
Petru, fiul lu Alex. cel Bun, 529. 489.
Petru, monah din ord. Predcatorilor, Pilesti, sat, 489.
la Posada, 374. Pind, muntii, imprejurimile locuite de
Petru, Secuiu, 411. Romani, 319; Romanii pastori, 2.,
Petra, juratul dela Neamt, negustor, 322-323.
526. Pinon, localitate la Ptolomeu, 146.
Petra, protopopul, dichiu patriarhicesc, Piretos (Prut), 44.
460, 461. Pirlitor, nume topic, 321.
.Petru, fiul lui Stefan (1359?), 343. Piroboridava (17teol3oelhava) poate la
Petra Aron, plateste tribut Turcilor, Poiana (Tecuci), 98, 105, 141.
530. Pirogost, principe slay, 254.
Petru i Asan, revolta contra Biz., 314; Pirurn, localitate la Ptolemeu, 146.
se Incoroneaza, 326; reved. in re- Pirusti, nea.m de Dalmati, 124; locui-
giunea Tirnovo, 320; fell sprijin lui tori la Kavieretium, 146.
Frederich Barbarosa, 326; Petra si piscationes, 363.
Asan fug peste DunAre la Cumani, piscinae, 363.
326; ucisi de conspiratori, 327; 317, Fiscal Coconi (Ilfov), st. preist., 18.
324, 333. Piscul Crdsanilor, intarituri cu palisade,
Petrie. al Musatei, rap. cu Pol., 446, 449, valuri, 98.
481, 482; imprumutd pe regele Po- Pisineaga, In Hateg, 314.
loniei, 401, 503, 504, 525; vieata eco- Pitagora, 108, 112.
- nomica si religioasa, 449-455, 452, Pitesti, In hotarul lor, 486.
453, 454; monete dela, 451; Ivascu Pittard Eug., despre locuitorii Moldovei
fiul lui, pretendent, 464; fratele lui, In epoca pietrei lustruite, 25.
457; 443-446, 502, 513, 515. Pipa, afluent al Oltului, 258.
Petru Rares, stet. preist., 18. plastica antropomorfil, 23.
Petra Ruffus, castelan de Cetatea de Platon, 107; despre Zalmoxis, 107.
Bala, 412. Pliniu, 180; graiul Dacilor, 39.
Petra Moldoveanul, negustor, 526. Plisca, la istoricii bizantini pentru Abo-
Petru Vrana, 517. ba, 282.
Petrus, general, fratele bnp. din Bis., Plopsor, C. Nicoliescu, XIV.
lupta cu Slavii, 254. Planik, lupta dela, 469.
Peuce, Bulg. se stab. acolo, 281. Ploesti, 5, 155.
Piatra, sat, 488. Plostina, sat. 488.
38
www.dacoromanica.ro
578 TRDICE
Plosctlnea, voevod al Brodnicilor, cu Pompeius, tratative cu Buerebista, 64.
TAtarii la Kalga, 339. Ponoare, sat, 419.
Plugova, castru la, 132, 143. Pons Aluti (lonestii Govorei), castru la,
Poarta de Fier, 72, 76. 132, 143.
Pobrata, mdastire, 516. Pons Vetus (Caineni), tastru la, 132,
Pocuiia, zdlogit lui Petru al Musatei, 143.
402, 447; cedarea ei, 503, 505, 507; Pons Augusti, localitate romana, 144,
459. 154.
Podolia, pdstori romdni In, 2; asezarea Ponto-baltic, istmul, 2.
Bastarnilor In, 61; guvernatotul ei, Pontul Eusin, 53, 56.
508; 340, 435, 524. Popesti-Ungureni, 348.
Podragul, vrf hl muntii nigdras, 259. Popefti, sat, 519.
podul lui Traian, 78, 154. populatia Daciei Traiane, 111-127.
Podunavia, Mircea stdpAneste, 464. Poluta (.11Vveros), 44.
podvezi, 128. Poroina, (jud. Mehedinti), st. preist.,
Poiana (jud. Prahova), coiful de aur 18, 36.
dela, 36. Poroinita, sat, 488.
Poiana (jud. Tecuci), st. preist., 18, 69, Porolissum (Moigrad), municipiu, 142;
98; ceramica, 95, 111; castrul dela, amfiteatrul dela, 168; scoald la, 172;
136, 137, 155; coliere dela, 93; 97, 115, 127, 136, 154, 181, 196.
amford thasiand la, 52. Portuglzezi, 191.
Poiana V kidichii, 513, 522. Portucale (Portus Cale), 191.
Pojarevac, 321. Porile de Fier, 467, 483.
Polabii, Slavi de Apus, 247, 348. Posada, lupta dela (1330), 10, 365, 377,
Halaras, numele preotilor la Dacii din 387, 411.
stanga Dundrii, 109. Posesti-Ungureni, 348.
Poloni, Statul lor, XIII; crestin. lor mai Potaissa, decurion la, 159; colegiu, 164;
nora ca a noastrd, 231; alfabet latin, templu, 171; carnee dela, 223; Le-
284; bdtuti de Tdtari, 354; relatii cu giunea V-a Macedortica la, 221 ; inscrip-
Petru Musat, 447; Mircea cel Mare tie dela, 229, 230; 97, 142, 154, 181.
s'i Musatinii fatd de ei, 480-483; Potala, 142.
elibereazd pe Roznan fostul dome, Potulatensii, trib dac, 95.
4611; raporturi cu Romnii, 468-469; Praetorium (Muga Comet), 143; castru
legdturi cu Alexandru ce! Bun, 132, 143.
502-513; ne intelegeri Cu, 513; 196, Praevalitana, provincie romana, 231; de-
247, 396. vastata de Avari, 275.
Polonia, Slavii in, 247; Ludovic de An- Praga, arhiepiscop la, 404.
jou, rege In, 404; relatii cu Petra Mu- Prahova, Mu, 259; jud., sub dominatie
sat, 446; neintelegeri cu Moldovenii, teutond, 341; 18, 362, 388.
448; regii ei, 449, 464; legaturil cu Predavensii, trib dac, 95.
Roman Voevod, 452, 453; *tefan I Predeal, st. preist., 18.
In, 457-460; negustor din, 483; pos- preistoria, ce material foloseste, 16.
tav din, 527; 249, 303, 354, 402, 406, Preslavet, tabdra Rusilor la, 285.
450. Prespa, 318.
Polynaios, istoric grec, 59. Pressian, han bulgar, 283.
www.dacoromanica.ro
EV Dt/Ut 87z)
Pretoriae, localitate In Dacia, 143. Daciei ir. triburile, 95-97, 114, 417,
Prilep, 417. 122, 132, 141.
Prilepetul, sat, 260, 488. Ptolomeu al lui Lagos, despre expeditia
principales, 163. lui Alexandru cel Mare asupra Ge-
Principatele Romdne, dup4 intemeiere, tilor,. 56; orae dacice intrite, 97, 98.
criezii in, 266; intemeierea lor favo- Publius Aelius Gemellus, construete
rizat de invazia Marilor, 352, 357; o baie la Apulum, 167.
intemeierea, 270, 311; dup, 271; Publius Lucius Cornelius Valerianus,
inainte de, 271; voevozii din, 302; fiul lui Gallienus, 186.
129, 180, 479. Pudild, frunta. al Vlahilor, 320.
Pripet, mlatinile, 1, 32; rki, Slavii la, Puha, v'rf in muntii F4g6ra, 259.
247. Pulcoutii, sat, scutiri, 487.
Priscian, 76. Pulpudeva, vechrul. mime al Filipopti-
Priscus din Panion, despre Huni, 211. lului, 40.
Priscus, general bizantin bate pe Ra- Purcdreni, sat, 487.
dogost, 254. pustd, Ungurii in, 285.
Prislop, mAngstire, 419. Pugcariu Sestil, 241-242.
procesul de romanizare In Dacia, 173 Putna, rau, 5, 258, 396; judetul, 5, 407.
180.
Putna, m6n4stire, letopisetul zis dela,
Procop din Cezareea, despre nAvalirea
444, 452, 459, 467.
Slavilor, 248, 251; despre Avari, 252.
Putinei, sat, 132.
Proculus Apollophanes, negustor din
Pydna, lupta dela, 62; 324; v. Kitros.
Apulum, 158. Pythagoras, v. Pitagora.
procurator aurarium, 156.
procurator a caducis, 128.
procuratores, 128. Quadriviae, zeit, 125.
Prodnici, 339; v. Brodnici. Quatuorviri jure dicundo, 138.
Promona, ora In Dalmatia, 125. Quazii, in rAzboiu cu Romanii, 72-73.
Prosak, in Statul Asanetilor, 331. questori, 139.
Prosmoni, colegiul lor, 164; 125. quinquagesima, dare, 302.
protoistorie, 16. Quintio, satul lui, 175.
Provorotie, sat, 515. Quintus Axius Julianus Ionios, cet-
proziarna (arealaent) zarna, 105. tean din Dacia, 124.
Prusa, Jupiter adorat in, 125.
Prusia, 453. Racatae, neam dacic, 39.
Prusia Orientald, 348, 447. Racatensi (Ratacensii), trib dac, 95.
Prugi, aliant6 impotriva lor, 458. Racatriae, neam dacic, 39.
Prut (Hierasos?), 118; lunca, 11; re- Racovita-Copticeni, sat, 143.
giunea lui, 290; vechi aez4ri rom- Radogost, cApetenie de Slavi, bAtut de
neti in valea lui, 397; valea, 402, Priscus, 254.
450, 523; 60, 127, 137, 207, 377, 385, Radom, tratatul dela, 448, 470.
397, 503, 516, 517, 528. Radu I Voevod, fiul lui Nic. Alexanchu,
Ptolemeu, geograf grec, harta lui despre 394; fratele lui Vlaicu, sau Vladislav
intinderea Dacilor, 37-41; locali- Basarab, 409, 418, 421, 422; relatiile
tAti celtice in Dacia, 61; descrierea cu Ungurii, 422--424; intemeietor de
38*
www.dacoromanica.ro
580 1-NDIOE
www.dacoromanica.ro
INDICE 581
www.dacoromanica.ro
51;2 INDICE
Marilor, 350; catigit pe urma Rovinari, sat, 154.
invaz. Tatarilor, 357; izbutesc sa-i Rovine, biruinta dela, 471-472.
Intern. statele, 270; obligati a ajuta Roxolani, neam sarmat, 207; fiul
pe Joaniti, 359, 366; org. milit. In regelui lor liberat de Aelianus, 68;_
sec. XIII, 364; la Posada, 366; nav. lor, 181.
prazile luate la Posada, 374; minia- Rozsnyo (Ranov), 306.
turile din Cronicon Pictum, 376 Rucir, 342.
378; lupta cu Carol Robert (1330), Ruginefti (Putna), st. preist., 18.
localizare, 373; trecuil la catolicism, Ruginoasa ,(Baia), st. preist., 18; cera-
381; pseudo-episcopi, 350; org. mica din eneolitic, 22.
religioasti i Intern. mitropol 389 Rugulet, In distr. Tarnovo, 320.
390 ; din Maramure la exped. con- Rdm, 336.
tra Marilor, 395; In Mold. fnainte runuln, deriva din Romanus, 195, 271.
de Intern., 395-397; din Maramure Rupea, expl. de sare, 157.
la exped. contra lui Bogdan, 398; Rusciu,c, 224.
prima ciocnire cu Turcii, 410; passim. Rusia de S., 35, 310; atacata de Ta-
Romdnia, mediul fizic, 1-3; aezarea, tari, 354; propag. cat., 404; 249, 365,
2-3; bogatiile naturale, 3-4; pa 515.
duri, despadurire, 5, 7; fnete, 5; pa- Rusidava, localit. In Oltenia, 132, 143.
mant de aratura, 5; introducerea po- Rusovlahia (Moldova), 461.
rumbului, 5; podgoria, 6; fauna, 6-7; rustici, 363.
infl. Om. asupra istoriei el, 8-12; Rusava, sat, orig. numelui, 260, 418.
aezata In calea rautatilor, 8; pa- Rufii, cretinarea lor mai In urma
mant unitar, 9; intinderea paclu- noastra, 231; adopta alfab. cirilic,
rilor In vechime, 10; bogatia Oman- 284; batuti la Kalga (1223), 333; din
tului, 12; structura etnica, 122-127; Kiev, conduc. Mr, 285; Ruii Mari
Huni In, 219; 52, 332; v. Dacia Tra- (Velicoruii), 247; Ruii Mici (Ucrai-
iana; v. Principatele. nenii sau Maloruii), 247; 8, 244, 308,
Romei, Bizantini, 325. 311, 379, 385, 407.
Romita, cohorta la, 131, 143; castru, Rufii de Vede, 151.
134.
Romula (Recica), castru la, 132; in- Sabin, han bulgar, 282.
scriptie gasita la, 137; opait gasit la, Sabina, nepoata lui Mucaporus, 180.
223; municipiu, 142; coal la, 172; Sabinu,s Oppius, guy. Moesiei, batut de
colonie, zidul din jurul ei, 179; 154. Daci, 70.
Rona sau Rugilas, rege hun, 217. Sabinianus, general roman, 122; guver-
Rosetti Al., XV. nator In Dacia, 182.
Rosetti Dinu, XIV. Sabinianus, nepotul lui Mucaporus, 180.
Ilostislav din Chiev, exped. contra Ber- Sabocii, neam dacic, 38.
ladnicilor, 341. Sacea, Sala, stapanitor la Dunarea-de-
.Rostislavici Ivanco, pseudo-principe de jos, 336-338.
Barlad, 340; frati, 342. sacerdos arae Augusti, 129.
Rofia, tabulele cerate dela, 124; castru Sacidava, localitate la S.-E. de Apu-
la, 134. lum, 34, 143; localitate pe Duniire,
Xotunda, 293, 302. harta nr. 3.
www.dacoromanica.ro
INDICE 583
www.dacoromanica.ro
684 INDICE
Saxoni, amestecul Cu Celtii, 277. lor In Europa, Dacia, 33-37; domi-
Setcd, sat, delimitare, 410. natia politica In stAnga Dunarii, 33
Sdcuieni, Saac, jud. desfiintat, coloni- 34 ; neamuri scitice in Dacia, 33-37;
zat cu locuitori de peste munti, 348. 43; apzarile lor In Dobrogea, 34; asi-
Sedaj, tinutul, 131. milati de populatia geto-daca In Dacia
Sdlcigoara, sat, 488. qi Dobrogea, 34-38; civilizatia
lcuta (Dolj), statiune preistorica, 18. lor, 35-37; atacati de Darius, 43;
&Wow, rAti, 258. plugari, 51; vrf de baldachin scitic,
Sdpatul, balta, 488, influenta Grecilor asupra lor, 52,
&rota, sat, 133. uneori Inseamna: Geto-Bastarno-
Sdmnicul, afluent al Oltului, 258. Sarmati, 66; regele loe asediaza ce-
Sdn Bdrlici, boier, 515. tatea Chersones, 67; infat4area lor,
Sdngiorgiu-Treisatu, jud. Turda, sta- 90; cretinismul la ei, 222.
tiune preistorica, 19. Sclaieta, sat In Dacia, 146.
Scin-Nicoard, biserica catolica din Curtea- sclavii, 162.
de-Arge, 381. Sclavinii, trib slay, 250; locuintele lor,
Sdn-Nicolaul Mare, tezaurul peceneg 252; ocupa Turris, 253; devastarile
dela, 309, 311. lor, 275.
Sdnzieni, cetate ocupata de Mari In Scoarla, vArf In m-tii Fagaraplui, 259.
Ardeal la 1241, 355. Scordiscii, neam celtic, aezarea lor In
Sdrbii, statul lor, XIII; 190, 196, 247, regiunea Savei, 61, 64.
330, 380, 472; cretinismul lor mai Scoris, nume de dac, 180.
nou decat al Romnilor, 231; adopta Scorlaru, In jud. Braila, statiune pre-
alfabetul cirilic, 284; lupta dela Vel- istorica, 18; cazanul scitic dela, 37.
bujd, 372; tarul lor, 414; poezia po- Scorylo, rege dac, 66.
pulara a lor, 439; la Ankara, 475. scribi, 172.
Scara, varf In m-tii FAgAraplui, 259. Sculeni, 105.
Scandinavii, 110. Scupi (Oskiib), 187.
Scenopesis, sat roman, 129, 150. Scyhia Minor, v. Scitia Minor.
Schela, sat In Slavonia, 322. Seadeddin, cronicar turc, 469.
Schiltberger Hans, povestirea lui, 473. Sebenico, In Dalmatia, 322.
Schonebeck, din Siret, 405. Sebeg, ocupat de Tatari, 355; muntii,
Schuchardt C., asupra cuvilizatiei eneo- 377.
Mice, 25. Secui, 305, 411, 459; originea lor, 291;
Scirmiazi, neam trac, se predau lui Da- colonizarea lor In Ardeal, 297.-299;
rius, 43. influenta Romanilor asupra loe, 306;
Scirtones, neam trac, 40. In armata comitelui Joachim, 299,
Sciga, tot N. Marii Negre i stanga 346; trecuti la ortodoxism, 383; par-
Dunarii la Herodot, 33, 44; trecerea ticipa la expeditia contra Tatarilor,
lui Darius In, 43; popoarele vecine 395; panul lor, 459.
raurile ce o strabat, 44-46. Secundinus, satul lui, 175.
Saga Minor (Dobrogea), 35, 151; epis- Seiban, comandant Mar, 354.
copie In, 231. Selinunt, 181.
Scifii, iranieni, 16, 42, 48, 55, 97, Seligtea, sat, 423.
103, 186, 202, 206, 244, 313; I:IAN/Brea Seligtele, sate In Maramureq, 399.
www.dacoromanica.ro
INDICE 585,
www.dacoromanica.ro
586 INDICE
Simeon, liar al Bulgarilor, 284, 333; Bul- Slavii, 10, 196, 323, 339; traduc
garii sub el ID culme,a puterii, 285; numirile vechi in limba lor, 197;
ambitia de a fi tar la Bizant, 285; In Muntenia i Moldova, relatiile cu
moartea lui, 285; razb. cu Bizantinii, noi, 235, 242; relatiile cu Avarii, nu-
291. male de r Obri ce li-1 dau, 242; In-
Simeon, boier, 518. semnatatea lor in istoria Romanilor,
Simion Dascalul, cronica lui, 400, 463. 246-247; cultura i civilizatia lor,
Singidava ( ityybkva). la S. de Muritii 247-252; navalirea lor In Dacia,
Apuseni, 39, 97. luptele cu Bizantinii, 252-256; rolul
Singidunum, Belgradul de azi, ora cel- lor In formarea poporului roman, 256
tic, 61; pretins de Huni, 218; cuprins 267; In Dacia In calitate de cuceritori,
de Bulgari, 283. 268-278; influenta lor asupra Bul-
Singone, localitate, 39. garilor, 287; &Jar din cauza Pecene-
Sinoe, lac, 4, 44, 50. gilor, 292; lupta cu Ungurii, 293; con-
Sintilia, sat In Slavonia, 322. locuitori cu Romanii, 299; navalirea
Sirdaria, regiune In imp. Chareznfan, i aezarea in dreapta Dunarii, 317,
853. 318; influenta .Romnilor asupra lor
Siret, r'au, ora, 4, 97, 134, 136, 155, In domeniul pastoritului, 323; rapor-
156, 212, 355, 388, 395, 396, 403, tul numeric fata de Romanii din
450, 529; tdrgul, 449, 450, 508; dreapta Dunarii, superior, 333.
Ungurii la, 281; reedinta a episco- Slavonia, in evul m.diu cuprindea Vla-
pului catolic, 404, 405; locuitorii, hia Mica, toponimie romaneascd, 321
405; locuitorii fa socot. oraului 322.
Liov, 405; episcopatul catolic, In- Slavota al lui Karmalac, 324.
fiintarea, 407, 523; vaina dela, 525; Sldnic, numele, 256.
negustori germani In, 525; rclul, Ski veni, ruine la, 132.
lunca, 11; identificat cu Hierasos, SUL viteFti-Boroneasa, sat, 132.
118; identificat cu Flutausis, 233; Sliven, 332.
basinul bine populat Inainte de In- slobozii, 303.
temeiere, 395; sate pe, 454. Slovacia, 284.
Siria, coloniti veniti din, 125, 126; Slovacii, 247; cretinismul lor mai nou
Commageni din, 167; cretini In, 221. ca al Romanilor, 231.
Sirian, ca nume roman, 124. Slovenii, 247.
Sirieni, negutatori, 158. Smolensk, 341.
Sirmium, 241, 381; stapanit de Ge- Snagov, jud. Ilfov, statiune preistorica,
pizi, 235; capitula Panoniei, 25; cu- 18; fragmmte de ceramica i stateri,
prins de Bulgari, 283. 53; lacul, 269; mdndstirea, 489, 495;
Siscia, 65. biserica fostei m-ri, vedere, 489.
Sitalkes, regele Odrizilor, 32, 56. Sniatyn, 448, 459, 503, 506; Alexandru
Sjonhem, In Gotland, inscript'a cu rime cel Bun la, 507.
dela, 335. Socrate, 112.
Skirtos Dacul, gladiator In Tomi, 40,168. Socratio Socrationis, martor, 157.
Skoplje, al Asanetilor, 332. Sofia, capitula Bulgariei, 282, 325; recu-
Slatina, ora, numele, 259; sat, In Mara- noscuta Bulgarilor, 282; toponimie ro-
mure, 398. maneasca In jur, 317.
www.dacoromanica.ro
INDICE 587
www.dacoromanica.ro
588 INDICE
Sudan, iarba de, 5. 'imldul-Silvaniei, tezaurul dela 225;
Suebi, regii in clientela Romanilor, do- fibule de aur din al doilea tezaur 236.
minan campia Tisei, 69. 237; paftale, 238.
Sugatag, sat in Maramure, 398. sginca, targ ddruit de Vlaicu lui Ladislao
Suhaia, han, 259. de Dobica, 410.
Suhardul Mare, munte, 515. lincai G., cronica lui, 119.
Luidas, lexicograf bizantin, 91; despre sgiping (jud, Cernauti), st. preist., 18.
infrangerea Avarilor, 244. sSiria, 136.
Siikriillah, cronicar turc, 469. sSisman, tar bulgar dela Tirnovo, 411
Suleiman, 476, 482. 424, 439, 472; uneltete contra Ba-
sulgiu, dare, 357. natului Bulgariei, 410; aliat cu Turcii
Sultana, jud. Ilfov, statiune preistorica, 408; omoara pe Dan I, 439, 440.
18. sS'i,stov, 141.
Surduc, trecatoare, 465; sat, 132, 142; sVtefan .11, fiul lui Alexandru cel Bun,.
moie a lui Stanislau, cneaz din Ma- 505, 517, 526, 529.
ramure, 301. 'tefan, fiul lui Iuga, alaturi de Bogdan,
Surul, vrf Iii muntii Fagaraului, 259. 304, 398.
Susenii, jud. Muscel, statiune preisto- Itefan, fiul tarului sarb Lazar (Lazare-
rica, 18. vici) Despot, 419, 496; la Ankara,.
Susudata (Susudava), localitate daca pe 475.
Oder, 38. sStefan, poate fiul lui Roman, 455.
Susdali, principe de, 341. sqtefan, fiul lui Sas, 398, 399.
Svarog, zeul cerului senin, la Slavi, sYtefan I, domn al Moldovei, 454, 504,
251. 513, 516, 512; filiatia, 454; relatiile
Svtatoslav, conducdtorul Ruilor din cu Polonii; biruinta asupra Ungu-
Kiev in ajutorul Bizantinilor, 285; rilor, 458-460; conflict cu Patriar-
cucerete Filipopol, 286; la Adria- hia, 458-463; monete dela, 457.
nopol, 286; moartea lui, 287. sVtefan cel Mare, domnul Moldovei, 4, 7,
Swidrigailo, fratele lui Vladislav Iagello, 266, 301, 357, 408, 431, 444, 454, 455,.
453, 504-511. 471, 479, 484, 504, 514, 517, 523, 525,
Sypprach, 378. 526; rspunsul dat lui de Braileni,
Szamos, v. Somq. 262; refacerea bisericii dela Raclauti.
Szek-asz6, 306. 400; inscriptii puse de el, 462, 529;
Szent-Llek, v. Sanzieni. tata' ski, 530; tratat cu Matei Corvin,
503.
$abolat, 137. sStelancel Sfdnt, regale Ungurilor, pe
sS'andru, dela Dorohoi, 272. vremea lui, Kean era duce, 274; asi-
cheai (Bulgari), tarul lor, 440. milarea Slavilor de catre Romani,
gcoli En Dacia, 172. 274; cretinarea Ungurilor, 294; In-
tezaurul dela, 235. coronarea lui, 294; supune pe
',Suban Hdncldu, 463. Ahtum, 296; luptd cu Pecenegii in
sVerbilneFti, plasa in jud. Olt, 215. Ardeal, 309.
sSerbegti, sat, 136. tefan al V-lea, regale Ungariei, 365.
sVerbovschi, hotarul lui, 455. tefan de ICanifa, panul Secuilor, 459.
sVeremet, sat, 175. Itefan dela Tamaf, 518.
www.dacoromanica.ro
INDICE 589
www.dacoromanica.ro
690 INDICE
Tdrgu-Mureg (Mures), statiune preisto- Teutoni, cavaleri, Intind sap. peste
rick 19. Carpati In E. Munteniei, 352; Ince-
Tdrnduca, prisacd la obdrsia ei, 515. put de colonizare In jud. Skueni, 345;
Tdrnava-Mare, 21., 134, judet, 19. dominatia peste Carpati, 347, In Tara
Tarnava-Micd, 18, 133. Bdrsei, 328; donatii in E. MunteniPi,
Tdrnave, tinut, triburi dace In, 95; Sasi, 325; la Locurile Sfinte, 347; pose-
a.sezati pe, 297; rdurile, 34, 259; pe siuni, 347-349; scopul asezdrii lor,
134. 347, 376; motivele alungdrii lor, 348
Tdrnovo (TIrnovo), district, topodmie 349.
rom., 320; Incoronarea lui Ionitd, Teutoburgia, pddurea, 206.
330; biserica lui Assan II la, 332; Thassos, amfore din, pe terit. dacic, 52,,
mitropolit de, 330, 454; Tamblac era 94; tetradrahme din, 54.
din, 522; 327-8, 329, 411, 461, .473, 496. Thermidava, localit. la Adriatick 40.
Tdrsor, vanad, la 484. Thervingi, neam german, 202; cdpet
Tecuci, jud. 69, 98, orig. numelui, 111, lor, 203.
341. Thor, zeu german, 251.
Tei, lacul (Ilfov), statiune preistoricd, Tiarantos, rdu, 44.
18; ceramicd din epoca bronzului la, Tiason (6 nook), In Muntenia centrald,
26; scend de cult, fig., 178. 98.
Teleajen, valea, 155. Tiberius Cl. Nero, expeditia contra Da-
Teleorman, pAdurea, 5; nume de judet, cilor, 67.
10, orig. numelui, 315; valea raului, Tiberius Plaatius Silvanus Aelianus
269, 471; Cdlugrenii dela, 491; judet, guv. al Moesiei, 68, 136.
18, 309, 315, 362. Tibiscum, 132, 142, 154.
Temegesti, sat, 516. Tichiris, sat in Vrancea, 396.
Temugin, conduator Mar (Gengis- Ticusul, apd, 258.
Han), 353. Tigheciu, v. Chigaciu.
Teodor Koriatovici, principe litvan, 453. Tighina, varnd la, 525.
Teodoric, regele Ostrogotilor, 217, 235. Tigru, fi., o vexillatio Dacorum la, 121
Teodoric, episcopul Cumanilor, 312. 177.
Teodosie, trimis al Patriarhului de Con- Tihdu, castrul dela, 132.
stantinopol in Moldova, 454. Tihomir, tat'al lui Basarab, 260, 364,
Teopomp, istoric grec, 107. 371, 379.
Terbel, han bulg'aresc, 282. Tilisca, sat, delimitare, 410, 423.
Teregova castru la, 132. Timacus, 330; v. Timoc.
Terme, oras, 332. rAul, 154.
Terterizii, dinastie bulg. de orig. cu- Timis, afl. al Oltului, 258.
mild, 313. cneazul de, 439.
Tertulian, despre rdspAndirea crest., 222. Timigoara, st. preist., 19, 410.
Teuri,scii, neam celtic, asezarea lor In Timoc, ealea, cu populatie romAneascdi
Moldova si Galitia, 61; 63. azi, 2; 11111, 321.
Tesalia, 317, 319, 323. Timocianii, trib slay, 283.
Tesalonic, v. Salonic, 325. Timur-Lenk, 496.
Tesluiul, afl. al Oltului, 258. Tinosul (Prahova), st. preist., 18, 98'..
Teteven, 320. Tirepsum, localitate, 146.
www.dacoromanica.ro
IRDIcE 591
www.dacoromanica.ro
692 INDICE
Trapezita, cetate a Asanetilor, 320. Turbalii, sat, 490.
Trapsi, neam tracic, 32; obiceiuri la Turcii Osmanli, 314; trecerea In Eu-
natere i la moarte, 115. ropa, 413; *iman vasalul lor, 410;
Trebellis Polio, despre Regalianus, luptele cu Mircea cel Mare, 468-481;
122. aliati cu Polonii, 481; relat, cu Alex.
Trebizonda, Sf. loan cel Nou, negustor cel Bun, 504-513; bat pe Mihail,
din, 521. fiul lui Mircea, 508; rzb. contra lor,
Trei Scaune, judet, 18. 508; aliant impotriva lor, 510; cro-
Trepteanca, afl. al Oltului, 258. nicarul lor, 497; 7, 8, 190, 301, 323,
Tretinul, vrf In muntii FIgAra, 259. 387, 407, 417, 448, 495.
Trianon, tratatul dela, IX. Turcia, 519.
Tribali, neam track, 57; regele lor, soli Turda (Turda), stat. preist., jud. 19.
la Alex. cel Mare, 58; supui de Dico- Turdaf (Huniedoara), stat. preist., 19;
mes, 65. tip de civilizatie neolitica, 21.
'Trifulon (TetTov Aov), In N. Moldovei, 97. Turia, subafluent al Oltului, 258.
Troesmis, garnizoang la, 78, 221; monu- Turkestan, In Imp. Charezmian, 354, 311.
mente cretine la, 225; 66, 147, Turremuca, 122.
182. Turris (Turnul), dat de Justinian Sla-
Trofeul lui Traian, vedere, 183; metop vilor, 253.
de pe, 148, alt metop, 149; un leu Turnu-Milgurele, st. preist., 18; vechiul
de piatrd dela, 151; v. Tropaeum. Turris, 253; cucerit de Mahomet, 478;
Troian, 488. 154, 464, 471, 472.
'Tropaeum Traiani, ora roman, azi sat Turnu Bou, 79; cetate medieval, 413.
In Dobrogea, 86; monumentul recon- Turnu-Severin, st. preist., 18; cohort
stituit, 86; mon. cretin la, 225; in- la, 131, 355.
scriptie la, 205; zid circular In jurul Turtaba (jud. Mehedinti), 316.
lui 137; 149, 180, 182. Turtucaia, 467.
Trotu,s, rati, numele de orig. ung. 305; Tysmienica, In Pocutia, 448.
valea, 9, 155; vam la targul Tro- Tyragetii, Getii de pe lang6 fluviul Tyras
tu, 525; 135, 396. (Nistrul), 96.
Trufeoi, sat, 488.
Tro yes, 218. Tyras, Cet.-Alli, 44; ran (Nistru);
44, 96; colonie greceasca la gura
'Tselgu, duce peceneg, ataa Chariopolis,
309. Nistrului, 50; monete greceti din, 47;
Tueidide, despre Geti, 56, 103, 112. 136, 146, 155.
Tuhutum, Impotriva lui Gelou, 292, ocu- Tzinto, nume dac, 120.
pA scaunul lui Gelou, 292.
Tula, fluviu, 356. Tamblac Gr., ieromonah, 513; egumen
Tulcea, jud., 18, 315; satul Nicolitel la Neamt, mitropolit, 522; Vie* Sf.
langa oraul, 281. loan cel Nou, 522.
Tulucefti, sat (Covurlui), 137, 212. Tara Bdrsei, confirmat Cav. Teutoni
Tullius Menophilus, general roman, im- de Andrei II, 338; ocupat de 'Mari,
potr. Carpilor i Gotilor, 183. 355.
'Tunsul, vrf in muntii Fgra, Cu nume Tara Crifurilor, dealurile, 3; stat. pre-
romanesc, 259. istorice, 19; ruri In, 259.
www.dacoromanica.ro
INDICE 693
39
www.dacoromanica.ro
69' 3NDICE
Sud de Carpati, 345-351; poses. dela Valallia, Tara Romaneasca, domnul ei,
Sud de Carpati ocupate de voevozi 469; din Tesalia, 414; de Sus 'Av&
romani, 368; luptele cu Dan I, 345; Piar(a), 319; Mica ( Mixed Baaxla),
cei din Cumania trec la ritul grecesc, Etolia si Acarnania, 319; Mica In
345; Incercari de stgivilire a navalirii Slavonia, 321; Mare (Tara Roma-
Tatarilor, 354; influenta Romanilor neasca), 415; Mare (Tesalia), 320;
asupra lor, 323, 350, influente asupra 333, 345.
Romanilor, 305-306; In Siret, 405; Valahii, de lngahotarele Galitiei,342 ; In.
victorii asupra lor, 460; raporturi cu episcopatul Cumanilor, 345; In armata
ei, 4C8, 482; atac din partea lor, 469, bizantina, 319; In armata contelui
472-473; relatii Cu Alexandru ce! loach-m, 375; n'au fost la Ankara,
Bun, 503-512; 301, 308, 309, 330, 446; au voevod In Stiria, cnezi
336, 342, 357, 424, 475. Intre Traa si Saya, 322; lupa cui
Ungrovlahia, domn In, 466; tara, 483; Ungurii, 293; v. Romani.
mitropolit al, 419; stapan al, 422; Valea Anii-Ungureni, 348.
380, 385, 389, 416; v. Tara Roma- V alea-Boului, 142.
neasca. T'atea Sdrii, In Putna, 401.
Ungrovlahi, 380; v. Romani. Valea Stdlpului-Ungureni, 348.
Urali, muntii, 2, 212, 353; Ungurii la, Valenciennes Henry de, 329.
290. Valens, Imparat roman, 86, 202-206;
Ural, fluviu, 353. moartea lui, 215.
Urban al V-lea Papi!, org. propag. ca- Valens, nepotul lui Mucaporus, 180.
tolla In Estul Europei, 404, 415. Valens, nepotul lui Comozous, 180.
Ureche Gr. li Simion Dascdlul, cronica valuri (vallum), 136, 137.
lor, despre Alexandru cel Bun, 513; 8, Vandalii fa Dacia, 202-206.
400, 463, 501. Valentinianus, 231.
Urgurn, localitate, 146. Valerianus (254-260), 186.
Uro tefan, fiul lui *tefan Dusan, ca- Valerius Niconis, chestor, 164.
satorit cu Anca, fijen lui Nic. Ale- Vama Moldovitei, sat, 515.
xandru, 392. V dmbry, etnograf ungur, despre stra,
Urscia (pare a fi Orsova), 292. mosii Ungurilor, 295.
Ursus, episcop al Avaritilor, la sinodul Varna, 32, 50; Pagan, ucis la, 282; cu-
dela Niceea (787), 244. cerita de bonita, 327.
Uscoci, 323; v. Morlachi. Vargovia, 448.
Uscudava, vechiul mime al Adrianopo- Vasite II, Bulgaroctonul, 63; distruge
lului, 40. pe Bulgari la Cliuci, 287; da lui Ni-
Utidava (Oirelbctvd), 97. culita stapanirea asupra Valahilor din
utriculari, 158. Elada, 318; edict cu privire la Vlahi
Utriguri, Bulgarii, 280. si Bulgari In cele religioase, 319.
Utus, 321; v. Vid. Vasilievski, Invatat rus, 324.
Uzii, cel mal Insemnat trib peceneg, 308- Vasilisa, fiica lui Alexandru ce! Bun,
529.
V acarel, In Balcani, 320. Vaslui, judet, 7; originea numelui, 315;
Vaculintii, sat, 515. vechi asezari, 397.
Yadul Cumanilor, 425, 428. Vatra Dornei, 355, 401.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Varus, general roman, 206. Vezina, locotenentul lui Decebal, 72.
Vdcarea, varf In muntii Fagarasului, 258. Vibantavcirium, localitate celtica, 61.
Vdclastra (Romanati), st. preist., 18; vicesima hereditaturn, 128; vicesimae li-
vase tip, 25; tip de civilizatie neoli- bertus, 128.
tick 21 Vicina, 336, 337; stramutarea mitro-
Vlenii de Munte, 134. politului chemat de Nic. Alexandru,
Viirecdia, castrul dela, 131, 132. 380; localizare, 386.
Vdronicele, sate, 488. Victoalii, trib german, 202, 203.
Vdrzdrefti, manastirea lui Tamar, 517. Vicus Asbolodeina, Amlaidina, 130;
Vdkea, judet, 18, 315, 361; dijme din, Celeris, 150; Pirustarum, 124, 146;
488; schit In, 431; Valcea = Farcas, Ce. . ., 150; C... coss, 150; Narci-
361 ; Ocnele, 363. sianus, 150; Novas, 150; Parsal, 150;
Mean, pasul, 134. Petra, 150; Quintionis, 150; Sardes,
Knew, 197. 150; Scenopesis, 150; Secundini, 150;
Vdrbita, trecatoare In Ealcani, 282. Siribuendu, 150; Turris Muca.
Vdrfullui Petra, castru la, 134. 150; Verobrittianus, 150.
Vdisnevdt, manastire, mai apoi Chiprieni, Vid (Utus), 321.
516. V idin, Glad originar din, 292; Ioachim
vectigalia, podvezi, 128. de Sibiu i, 299; (Bononia), 321; ora,
Vedea, valea, 136, 258, 471. 392; provizii dela Vlaicu, 411; ocu4
Veglia, insula, 323. pat de Vlaicu, 411; atacat de Tumi,
Velbujd, lupta dela, intre Bulgari i 413; mitropolitul de, 416; Radu I si
Sarbi, 372, 380. Vidinul, 422, 423; capitala Bulgariei
Velcu A., XIV. la, 439; 216, 296, 311, 315, 470,
Veles sau Volos, zeu slay, 251. 473, 496.
Venceslav, rege al Boemiei, 369. Vidra (1110v), st. preist., 18; vas tip Bo-
Venceslav, rege al Ungariei Inaironat ian A., 21, 22; ceramic& tip oian,
la Buda, 369; logodit cu fiica lui An- 22; vas antropomorf pictat cu alb i
drei III, 369. rou, 24; vase tip Gionelnita, 23.
Venetia, 473. Vidra (Vrancea), 396.
Venetieni, 323. Viena, 181.
Verbita, sat, 260, 488. Villa Olachalis, Lang& Odorhei, 302.1
Verdun, 61. Villehardouin Geoffroy de 329.
Vereczke, pas, pe unde au trecut Ta- villici (supraveghetori), 156,
tarii (Poarta Rusiei), 354. viminacium (Costolat), 72; Avarii tree
Veress A., XIV. Dunarea pe la, 253; 75.
Verivoiu (Berivoiu), Roman din Larissa, Vinda (Jugoslavia), 21.
324. Vindelici, 131.
Verria, nu era a Asanestilor, 332: po- Vinetia, sat, dart& lui Ladislau de Do-
pulatie rom., 319. baca, 410.
Verobritius, satul lui, 175. Visitor, munte In Muntenegru, 321.
Vespasian, In lupta cu Viteliu, 69. Vistula, inferioara, expansiunea Daci-
veterani, 176. lor, 1; varsarea, 2; de mijloc, 38; la
Vexillatio Dacorum Parthica, la Tigru izvoare, 38; Slavii la, 247; gu OPile
Eufrat, 12j. pe, 248; 43, 203, 336.
39.
www.dacoromanica.ro
Vi.$ele, sate, 399. 494; bate monea, 420; stapanete Vi-
V ifina, manastire, 494. dinul, 414; fratele lui, 426; posesiu-
Viginilor, paraul, afluent al Oltului, nile lui, 440-441 ; a doua eparhie mun-
258. tema, 415-416; sprijina ortodoxis-
Vistea, varf In Fagara., 259. mul, 415; 388, 439, 465, 466.
Viteliu, in lupta cu Vespasian, 69. Vladislav al II-lea, 489.
Vitold, principele Lituaniei, 453, 464; Vlahi (Romani), nume dat de Slavi
Tamblac ajutat de, 522, 523; fratele tuturor romanicilor, 271; din Bulg.
Rimgailei, 507; 709; moare, 510 sub ascult. arhiep. de Ohrida, 313;
483. cete militare In Stiria, s. sec. XVI,
Viza, rail, 305. 321; din Tesalia, se rdscoala. (1066),
V iztlut, paran, 305. 313-315; din Haemus, nemultumiti,
Vizigolii, 212-217; contingente de, 315; din Haemus, asimilan de Bul-
218. gari, 329; rascoala inceputa de ei
Vlad, domn In locul lui Mircea dupl Ro- (1185), 331; In unire cu Bulg. i Grecii
vine, 471, 472; prins, 474. asupra Imp. Latin, 332; In doc. lui
Vlad, boier, 455. Ionita, 333; rolul lor dupa. fonita, 333;
Vlad dela Valea-Alba, 272. In Calcidica i aproape de Athos,
Vlad, fiul lui *tefan cel Mare, 444. 328 ; chervanagii, 318 ; coloniti,
Vlad Dracul, expeditia din 1445, 469; 336; episcopat al lor in dieceza Ohri-
495, 424. dei, 319; din Elada, 318, 319; din Do-
Vlad Tepe?, 492. brogea (1166), 336; ajuta. pe Glad,
Vlad-Vodd, docum. dela el, 271. 273; prezenta lor in Ardeal la venirea
Vladimir, ora rusesc ars de 'Mari, 341. Ungurilor, 291; Vlahi regali In Bosnia,
Vladimir, fiul lui Boris, vrea s readuca 315; Regni Croatiae, 330; Vlah, sino-
'pe Bulgari la paganism, 284; In In- nim ca pastor, calator, 322; Vlahi,
chisoare, 284. Vlasi, Ulaghi, Olahi, 196, 335, 336;
Vladimirduti, sat, 444. 380; v. Vlasi, Romani.
Vlculislav agello, chatorit cu Hedviga,
vlahi rumani, tarani neliberi, 271.
356; se imprumuta dela Petru Muat,
Vlahinia, 320.
447, 448, 525; casatoria unei rude a
Vlahoklisura, 319.
lui cu Petru Muat, 451; legaturi cu Vlahovita, sat, 321.
Roman, 452, 453; alianta cu *tefan Vlasi Baniani, 321; Vlasi Mirilovici,
I, 458, 459; alianta cu domnii romani,
464, 470; omagiu catre, 472; tratat cu
315; nume topic in jurul Sofiei,
Mircea, 482, 472, 4831 scrisori catre,
495; ruda cu Mircea, 482, 483, Vlasenita, targ, 320.
495-496; tratat cu Al. cel Bun, 503, Vlasina, sat, parau (Serbia estica)., 321.
504, 506, 507, 508, 509, 510, 511. Vlasotince, targ (Serbia), 321.
Vlculislao Voevod, fiul lui Nic. Alexan- Vlasulja, munte le N.-V. de Durmitor,
dru, 389, 392, 409; domnia, 409-411;
ocupa Vidinul, 412, titlul, 410; leg. cu Vla,sca, Tara Romanilor, Vlahilor, 10,
Tuicii, 412, 414; manast. lui, 260, 418; 269; codru, 6; jud., 315, 362; sat, In
Aliat cu Sracimir, 410; relatii Cu Ungu- Serbia, 321; 98; v. Vlasia.
rii, 409-414; ctitor la Cutlumuz, 419, T'Itaca Gromila, vid de munte, 321.
www.dacoromanica.ro
INDICE 697
www.dacoromanica.ro
LISTA FIGURILOR
Fig. Pag.
Silexuri paleolitice dela C41a-Nedjimova 17
Vas de pAmAnt dela Cucuteni 18
Vase de plmnt dela Cucuteni 19
Vase de p6mant i idol dela Cucuteni 20
Vas de pAm&nt de tipul Bolan A, gasit la Vidra 21
Vase i capac de vas de tipul Doian A, gasite la Vidra . . 22
Capac de vas antropomorf, gAsit la Vidra 23
Vase de p6mAnt, pictate cu grafit, de tip Gumelnita, gAsite la
Vidra 23
Zeita dela Vidra lo 24
Vase de plmnt de tip VAdastra i Gumelnita 25
Fragmente de ceramica de tipul Bucureti, gdsite la Lacul Tei 26
Urna funerarA de lut, tip Bucureti 27
Vas de pAmAnt de tipul Bucureti, gAsit la Lacul Tei 27
Varfuri de lance, topoare i fragment de sabie, toate de bronz,
&He la Drajna de jos 28
Monete de ale regilor * sciti din Dobrogea 35
Montele regilor lo sciti din Dobrogea 36
Cazanul scitic dela Scortaru 37
Aplice scitice de argint, &He lnga Craiova 38
Aplicti scitia de argint, gAsit lng6 Craiova 39
VArf de baldachin scitic, de bronz 40
Coiful de aur dela Poiana-Prahova 41
Vas de argint din tezaurul dela Hagighiol 42
0 parte din zidul cetAtii Histria 45
Poarta cetAtii Histria 46
Monete greceti din Tyras 47
Monete greceti din Tomi 47
Monete greceti din Callatis 47
Monete greceti din Dionysopolis 47
Statuete reprezentind pe Afrodita, &He la Histria 48
Monete dace de argint, gAsite In Ardeal 49
www.dacoromanica.ro
LISTA FIGURILOR 599
Pag.
81. Monete .lace de argint, din Muntenia 49
Monete dace de argint, din Muntenia, 49
Monete dace de argint, din Oltenia 49
Moneta daca de argint, tezaurul dela Hui 50
Moneta dacA de argint, gasita la Cugir 50
Monete dace de argint, gAsite la Celeiu 51
Imitatii dace de vase grecesti zise deliene 52
Fragment de vas dac imitat dupa vasele deliene 53
Decebal 71
Traian 74
Chipuri de Romani de pe Columna Traiana 75
Monete romane in legAtura cu cucerirea Daciei 81
Unul din medalioanele batute in amintirea victoriei dacice . 82
Tropaeum Traiani (reconstituire) 83
Primele dou& rAnduri de sculpturi ale Column,ei Traiane . 84
Sculpturi de pe Columna Traiana 85
Seceri de bronz, gasite la Drajna de jos 92
Candelabrul de bronz dela CrAsani 93
Coliere, inele i alte podoabe gasite la Poiana 94
Vas de parrant, gasit la Poiana 95
Dac nobil (pileat) 100
Taran dac (comat) 101
ScArile de piatrA dela unul din turnurile cetalli dace dela Costesti 105
Vederea lmprejurimilor intarite ale cetAtii dace dela Costesti . 106
Statueta de bronz, reprezentAnd pe Jupiter Dolichenus . . . . 106
Fragment de cArAmida romand, Cu stampila Legiunii a XIII-a
Gemina 130
0 parte din zidul castrului dela Ulmetum 133
Un fragment din Tabula PeutingerianA 135
Inscriptie romana privind orasul Sarmizegetusa 140
MascA de bronz, gasitl la Carsium 144
Statuie infatisAnd pe un magistrat din Tomi 145
Metopa. dela Trofeul lui T.ralan, reprezentAnd un legionar cu doi
prizonieri . 148
Metopa dela Trofeul lui Traian, reprezentAnd un cAlaret sarmat. 149
Unul din leii de piatra care impodobeau Trofeul lui Traian 151
Inscriptie roman& pomenind satul lui Secundinus 152
Statueta i vArf de stindard sau de baldachin, ambele de bronz,
gAsite la Lacul Tei 159
Cap de statuetA gAsita la Tomi 160
SticlArie greco-romana gasita la Tomi 161
Mozaic de marmorg. la Histria 166
Inscriptie romana dedicata lui Esculap i Higeiei 168
Ruinele amfiteatrului din .Sarmizegetuza 169
www.dacoromanica.ro
600 LTSTA VIGTITULOTt
Pag,
Gladiatorul .Skirtos Dakesis- din Tonal . 170
Inscriptie romana 171
074 Sarcofagul ou -simboluri dela Tomi 172
Sculp-tura. antica reprezentAnd pe zeul Apollo . 173
Sculptura. antica reprezentAnd un ()spat funerar 174
Sculptura antic& reprezentAnd un sacrificiu adus zeului Mithras. 175
Sculptura antica reprezentAnd o scena de cult 176
Sculptura antic& reprezentAnd pe zeita Hecate
Seen& de cult, sapata In -lut ; -gasita la Lacul Tei .. 78
177
1
Diploma militara data ainui veteran bes . ........ ... 179
Bustul imparatului Septimiu Sever 184
Bustul imparatului Caracalla 185
Arcul de triumf al lui Constantin ce! Mare 204
85 Inscriptia oraplui Tropaeum Tr-aiani, dedicata imparatilor Con-
stantin 0 Liciniu 205
Trei obiecte de podoaba, de aur, din tezaurul dela Pietroasa. 213
Patera de aur a tezaurului dela Pietroasa 214
Tava de aur a tezaurului dela Pietroasa 215
Vasul octogon de aur al tezaurului dela Pietroasa 216
Vasul de turnat vin al tezaurului dela Pietroasa 217
Cazan hunic, gasit in baltile Dunarii 218
Inscriptie latina cretina dela Ulmetum 224
Inscriptie greaca cretina din Tomi 225
Opait de bronz gasit In comuna Luciu (Ialomita) 227
Inscriptia latina i monogramul cre0in dela Bierten 228
Cana de argint din tezaurul dela Apahida 234
Fibule i lanturi de aur din tezaurul dela Apahida 235
Fibule de aur din tezaurul al doilea dela *imlaiu Silvaniei. . 236
Doua fibule de aur din tezaurul al doilea dela imlaul Silvaniei 237
Doll& paftale de aur din tezaurul al doilea dela imlaul Silvaniei 238
Fibula 0 un ac de aur din tezaurul dela Coovenii de jos . . 239
Obiecte de argint din tezaurul dela Coqovenii de jos 240
Moneta de aur dela Justinian 242
Fibula i cercei de aur din al doilea tezaur dela Copvenii de jos 243
Moneta bizantina de aur dela Mauriciu Tiberiu 254
Monete bizantine de aur dela Mauriciu Tiberiu, gasite lalUlme-
tum 255
Manuscrisul cronicei notarului anonim al regelui Bela 273
Moneta bizantina de aur dela Nicefor Focas 285
Tezaurul bizantin dela Bisericuta 286
Aguamanil de bronz, gasit in padurea dela Ineu (Arad) 295
RAjnovul 298
Gana de aur din tezaurul peceneg dela SAn NicolauliMare (Timi-
Torontal) 309
www.dacoromanica.ro
LISTA FIGURILOR 601
Fig. Pag.
Monete bizantine de aur dela Alexie i Manuil Comnenul.... 310
Vas de aur din tezaurul peceneg dela SAn Nicolaul Mare . . 312
Ruinele CetAtii Neamtului 349
Biserica din Densu (Tara Hategului) 367
Miniatura din Cronicon Pictum, reprezentAnd pe solul lui Basarab
la Carol Robert 375
Miniaturd din Cronicon Pictum, reprezentAnd lupta dela Posada 376
MiniaturA din Cronocin Pictum, reprezentand tot lupta dela
Posada 377
Ruinele Bisericii catolice s SAn-Nicoara 382
Biserica DomneascA din Curtea de Arge 384
Piatra de mormant a lui Nicolae Alexandru 391
Ruinele CetAtii Suceava 401
Cetatea AlbA 402
s Turnul Rou 413
Monete de argint dela Vlaicu Voda i Radu I Basarab 426
Biserica minAstirii Cotmeana 425
PicturA In Biserica DomneascA din Curtea de Arge 427
Picturl In Biserica Domneasca din Curtea de Arge 428
Ruinele Cetgitii lui Negru VodA 429
Radu Basarab, unul dintre ctitorii Bisericii Domneti 430
Monet& de argint dela Radu I Basarab 432
Piatra de mormant a lui Radu I Basarab 433
Sarcofagul i rAm5itele pamanteti ale lui Radu I 4.34
Paftaua de aur a lui Radu I Basarab 435
BrAul lui Radu I Basarab 436
Bratara i inelele gAsite in mormintele din Biserica Domneasca
dela Curtea de Arge 437
Monete de argint dela Petru al Muptei 451
Monete dela Roman Voevod 452
Moneta de argint dela stefan Voevod 457
Ruinele ceatii Enisala 477
Ruinele cetAtii Enisala, vAzute din avion 478
Incinta cetAtii Enisala 480
MonetA de argint dela Mircea cel BAtrAn 486
MAnAstirea Cozia 488
Biserica fostei mAnAstiri a Snagovului 491
Biserica schitului BrAdet (jud. Arge) 493
Mircea cel Batran i doamna sa, ctitori ai schitului Bradet 494
Mircea ce! BatrAn i fiul sAu Mihail 498
Patrahirul lui Alexandru ce! Bun 520
Monete de argint dela Alexandru cel Bun 527
www.dacoromanica.ro
L1STA HARTILOR
Nr. Pagina
Dacia Preistorica din Paleolitic pana la 512 inainte de Christos. 16-17
Expansiunea Dador intre 900 0 500 inainte de Christos . 64-65
Dacia Pontica 64-65
Dacia Inainte de cucerirea romana 96-97
Dacia Traiana. 192-193
Dacia In timpul navalirilor barbare (271-1247) 352-353
Talile Romaneti la 1400 512-513
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
www.dacoromanica.ro
E04 CUPRINSUL
Pagina
Civilizatia si cultura Dacilor 89-11&-
Infatisarea lor. Imbracamintea. Indeletnicirile 90. Organiza-
rea sociala 95. Limba. Frumusetea religiei dace. Arta 104.
Rolul Dacilor in formarea poporului roman 112. Biblio-
grafie 116.
Shiva 246-279I
Insemnatatea lor In istoria Romanilor 246. Cultura si civi-
lizalia navalitorilor slavi 247. Navalirea Slavilor in tarile
noastre. Luptele cu Bizantinii 252. Torna, torna, fratre 255.
Rolul Slavilor in formarea poporului roman 256. Slavii au
venit In Dacia in calitate de cuceritori 268. Bibliografie 278.
Bulgarii 280-28w
Navalirea lor. Intemeierea statului 280. Crestinarea Bulga-
rilor. Alfabetul chirilic, Tarul Simeon 283. Decaderea si des-
fiintarea statului bulgar 285. Bibliografie 288.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSTM 605
Pagina
lingtuil 289-307
Istoria lor pana la aezarea in pusta 289. Luptele Cu voe-
vozii romano-slavi 291. Cre0inarea Ungurilor 0 ocuparea
Ardealului 294. Colonizarea Sa01or. Secuii 297. Situatia
elementului romanesc in Ardeal dupa cucerirea ungara 299.
Influente reciproce asupra limbii 305. Bibliografie 307.
"tataril 352-358
Caracteristicile lor. Gengis-Han 352. Marea invazie din 1241
354. Bibliografie 358.
www.dacoromanica.ro
G06 CUPRINSUL
Pagina
Nicolae Alexandru Voevod 387-393
Relaiile lui cu Ungurii 387. Intemeierea mitropoliei mun-
tene 389. Familia lui Nicolae Alexandru. Moartea lui 392.
Bibliografie 392.
Muptinli 443-4511
Originea Muatinilor. Costea voevod 443. Petru voevod
Relatiile cu Polonii 446. Viata religioasa i economica 449
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL 607
Pagina
Mircea eel Bitran 465-500.
Cat se Intindea Tara Romneasc& In timpul lui Mircea 466
Luptele cu Turcii. Legaturile cu Polonii 468. lairuinta dela
Bovine. Tratatul cu Sigismund 471. Dezastrul crestin dela
Nicopole 473. Noile victorii ale lui Mircea asupra Turcilor.
Intelegerea cu Baiazid 475. Pozitia dominant& a lui Mircea.
Relatiile cu Mahomed I. Pretinsul tratat de inchinare 476.
Mircea i Musatinii fat& de Poloni 482. Viata economic& 483.
Ctitoriile 486. Familia lui Mircea 496. Moartea lui Mircea.
Personalitatea lui 497. Bibliografie 499.
Indice 533-597
Lista figurilor. . . 598-601
Cuprinsul 603-607
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL $1
iMPRIMERIILE STATULU1
IMPRIMERIA NATIONAL&
BUCURE$T1 1946
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
DACIA PREISTOBICA.
( DIN PALEOLITIC PANA LA 514 INAINTE DE CHRISTOS) Marta Nal
Dra ha ni
oSipint Casio Nedjimova o Localita preistorice
Carati g recast'
Cilurul Mare o
Concesti
Boinesti
O Ripiceni Petren1
Sarasas
Satu Mere
o
Budesti
sor Boureni
oFedelesem
Oradea O Arcalia
Fizesul-
Gherlei o Izvoare
Apahida Suseni o
Calu
Ghernesigs-
Turda
Otlace oTg.Mues
Sangeorgiu-Tr5schuo Lech nl e(
U ES Borodino
o
Pecica Bija TYRA'S
o o oCorni (Cetarea .10
Blaj o Sights oa ra
Baba Veche
o Bela Ruginesti o
ririteaz Alba lulia Poi na
Deva Domnesti 0
Timisoara Gusterita
Tu refarr e Arius I
Tufal5u
Cost sti o oboludeJos Bontest
Codleao
oGrdistea MuncelCas t
Cioclovida Cristian
Data
Predeal
o
Oenta t enesti oAldem o
teritu.a
Drajna Scortaru
Jidov Hagi-
o
Ge enea Monteoru
Roast' oesti HALMYRIS?
oB.Herculine 'o o (009v-1,
Ti osul
o
Moldova Veche oGraetul Bog* Hamangia o
Adancata deJos
T.Severin co
ofeni Tar asesti Snag ov
Ostr.Corbulip Tei Crasani ISTROS
oPoroina B cures o (Caran,suf)
Ore vita oi lino ernavoda
cfiruia Salo* Jilavs_a0 Sultana Pisc.Coconi
oGarla Mare Tangaru .5stirea B.'a A TOMI
(Conslanfai
P.Rareso Cascioarele cmelet
o Maglavit Balanoaia umelnita
O oAlmageaua
VadasTra
o Oinac Itdrasc' CALLATIS
Celei T. Mag urele (Alangalal
2; - o Zimnicea
SCAR A DIONYSOPOLIS
0 25 50 75 100 Km (CRUNCII
BIZONE Cavp,a)
(Babo)
TIRIZIS (Callacra)
C t, Ne 0E, )A
www.dacoromanica.ro
EXPANSIUNEA DACICA- (EMMA V PARVAN )
CONSTANTINC. GIURESCU Harta N2 2
h
(Bug)
SvsVDAVA
COISTOBOCII
MESAAIvRiA
MARCO A NA
COTINI BA
A RS I ETAE SABO I I
QVADI P \E\G TA E
SI
BVRII
FIRS 1 CvA
vsco CAR PIAN I BIESSI MAE TONIVMR-,
ORMANVI I, vigANTAvARIvM?
4'1 eN6NE
1^,0,417- 0A8/ETA?TEVR
I IS CI I ' / TRACT,' 7 SA RvAt
o
ABI I (SCYTHAE)? C RZSL EPIOAVA ?
CHEyr..8,AvL ,V AS
0 r,
0 ARP.
O ERIMVIN,
COLAETIAN1
11./ BEPEZAAll
CD SAR D I
rvRAS
BEAMS
0SALOAE
SING/DVNVM
f
41
81. A NOONA
M ANII
R DISCI!
P\.'
SACI I
T 'TOM!
saw,. DAVRSI I MOESI
O TI-S01)
SvCi
V &AMA VS
0,1VM
o
ET II z)
TRI BALLI
OESCv AN sAms IA1.
ODESSVS
ASAMO
SARDIOTAE S LL ET ES CVSCVM
O MESAMVPIA
11,/
ADZ II /0 P
TRERES CARPVDAEMVM ? APOLON/A
0 SE-PS 1/1'.10
SAR(07DA SVCCI PVL PVDEVA
S ODRA
0 DESVDAVA
\
\7
0 BESSI ES CI
TERMIDAVA 0 MAEDI VII (DAII ) 0 VSC VOA,.
SCYRTONES
S
pskGAS \ CO ELE
RAVSI
8RVCI OA o's-D VIANA TA'
CORPIL1' o DAKIVYIA
ALE ovric
OSCYOL
O
TYRIS SA 100 200 300KM
EGEE)
www.dacoromanica.ro
Harta N23
flarbasi
NO TIA ALIOBRIX ?
Ehseric
CNOVIODVNVM
1$a
DACIA PONTIC ARRVBIV
Mdcin
Sa.C1
V.BVT RID VENS&L-?----
VILLA ESSt AMPV0I.
VENDV ? rulcea
CONSTANTIN C GloRESCU A GYSSV
TROES IS
tqa Begep
SALSOVIA
s\
BE ROE Du vitul JOS
Legenda Peceneaga YRIS?
I
sectindare
ok,
Topa/u
CAPIDAVAY
' `,-----ii.7,,i-R-s A H T A
) Capidava (Calachloi)
v.sEcvNill / ria
1 ,.\\V.CASSIANV
VICI II1..?
..." - cr:
4". ti!I/nog
/40%
XIOPODI (fl'Iggirrlh
0
V.SC...IA ?
Rap.
$VC1DAV
at/_:/".
.!.,/
,SCYRI L S'. _,
..u.NARCISIANAV V.TVRR IS MVCA...?
TOMI
% ... .... ... ,' Constant.;
1
TEGVLICIV TROPAEVM TRAIANI
DVROSTORVM
CAN !DIANA Veto,. Mara 41 damclisi V.AM(AIDINA ?
Olni Rahova ss ..
SNTRATONIKIA ?
TRANSMARISCA CIVITAS-AVSDECENS1..,,
A PI4R IA Turn.. Chios !din Aura
',s ..'.... AMES ?
PAL AT1S ?
ABRITTVS AS DOLEINA
btarcatessi
CALLAT IS
Manga//a
V. VAL ..? VCE.
Z ALDAPA ?
Chelenrc CARVM PORTVS
paid
BIZONE
\ Balc/c Cavarna
SCARA NYSOPOLIS TIRIZIS
10 30 40 501(m. Cahacra
CRANEA P Ionic
www.dacoromanica.ro
DACIA INAINTE DE CUCERIREA ROMANA
CONSTANTIN C. GIURESCU Hit. N4
TE
METONIVM?
P CARRODVNVI4
ovESA AvAr
RVCCONIV
T URIS II o
CAR (CAVA
P4TRIDAV
ANART ERA.C7NPft,
\M
TRIPHY,147
OTR/PHELVM
CLEPIDAVA
o
D A CII DOCIDAVA P
(DA Cl""
AN A E
ARCOB DORA
o
rARDIDAVA
POROLI
O SAWS
"SIE o
PR i I
ATACEI* II ( RACAT II) PETRO VA I
RESCytvm
SANG/0 VA P
o 0
NAPOCA N PEI!? CARPI QUIA
P 7Al3 A
ASIDAVA?
SALINAE
o C R 0D
TAA
EIRIDAVA ?
A G,0A (IRMA
T
OPIAACOOAV
UTIOAVA7
TYRA3
p=r" A
141.15
PVLVAI
I I
OPIRO ORI DAVA 7 BRITOL
IEFII (B I E S'S`I I ? SINGIDAVA P
(4/CIA orAmisp,
fmCID6AVA
p, SAC*11 CO DAV
RAMIDAVA 7
AC E (BRITOGA I I
SVROLIA EDON PALO, A- dr'
NSII
YDATA
IA9VAEI R018 ?
BACAV A
S P..
TAPAf o ARRVTELA
AIZI3 0 OACMONIA AR IZEGETVS tivA LIOBRIX? e
AL:
REOVIA TIBI3CVM
B RID CAU OENSI I ?
0 ct)
POTITA
CANONIA
o
tDL
NACIDA//A
C E
AOANIS
ARCIN A? Bv ID VA
RvI4 ?
N A-'-P'--E
0
IVSIDAVA I,
it ARfive/yre
. sr. 3
f.;;OGANT V L"
.1
ZYRAXES
.
AEGYSSVs
........
C.
LEOERAM S -EN SI I _ Ms
OltRNA PIIRAJR A? p Ti
DROBETIS
U\LA MS NE TINDAVA 7 C',A'v'
REOATUL"
R SIDAvii
VT VP I?
PIENG TII o DAIAX
CAP/DA//A
1. STRIA
4;)
PELENDOV
AC AVA
o i (PIEGE TI.....0410)1
I) XA IDPOLIS
IPUENDAVA)
GI II OA M7 I .EPHIGI'l I
TOM!
PI//V/4
blr SvCIOAvA
ROM OLA ..RECIATUL"
SC A R A TERIZI I
0 25 50 75 100 Km
ROB II OfONY3OPOU3
/RIM APP
00E3300 Ol011/C'
www.dacoromanica.ro
DAC IA TRAIANA. DE
CONSTANTIN C. GIURESCU Harta N25
'.72.3TG
C.17.
?,01) METONIVM ?
CA RRODVNVM
LEGENDA
Horodif te VIBANTAVARIVM ?
o Vicus sao pagus
o RVCCONIVM o
Ibrany CARSIDAVA . o Municipio
0 Colonie
4 o
PATRIDAVA? o ERACTVM ? Val exploatat
11. Val neexploatat
Som TRIPHVLVM ?
Ara do DOCIDAVA ? oCLEPIDAVA ? Drum roman
NACIDAVA)0
Carei Mari
Drum nesigur
ss D Castro
BeItiuc
A Mine
0 ARCO MARA ? ZARGIDAVA.
S
IPOROLI S
.-.T C RSIE
O Tihiu V AN$(AMENSIVPI REGIO o Orhei
Moigra, 0
I I Rani. (dARSIE) 13Ilisua
I I LARGIANA _CrFZu V.SAMV
o Cherla
VLPIANVM ;Cou'a, o PETRO VA?
Srnco nesti
c Ft I Sit,
I
1
, Oradea mare OP TA TIA IVA
oto,'
I V. RESCVLVM A,
I
I
I
o
I Bole&
' V.TOVETA
V.SCLAIETA
cne
o NAPOCA
V.IFIMENGSVII MAWS ?
f. SANCIDAVA
Mingir
o
Capan.
Inla
'
Ent
ID
AND STI Chime?
TAMASIDAVA ?
Palane e
P RTISCVM
II
I
I
ALBVRNV
V. PIRVSTARVM
1,110 A Rap
V.CEANA ?
SALrNi rE3 irlin"---
Ai,I:ARCODAVA ?
Bogada?
-
PRETO AVGVSTAE
Ova
Ca Alba,
a BRVCLA 'OrcioSin rtin ? TIRA
Siria bre, ABRvrTv Od rhei
ZIRIDAVA? V.KAVIERE TIV 0 Cet.de Balti AWL, Mirtinir
Ilatna YOEVSARA
AMPELVM OP (Or (Sin Paul) IROB RIOAVA?
VKARTVAI
re C
Adju 0 an
1,1,110 _ciAPVLV O Men,
Fad., MARIS ve,mte chIBLANDIA Alba lulia
CO IDAVA
e RAMIDAVA?
am ti e
BVRTI SACIDAVA Mashie
vERMISARA Plrcuren ?'\
Z1440BA R PE TRAE PietrIle (ZOOM
ApolduldeSus Sib I
o ['Pan
o Oristioara G ri a Cinos
foltesti BARNS
AQVAE (VA) Ta7maciup ornOliu\ Tulucegi
tk'omirnicel APVT STENARVM
AGNAVIA 0 lui Pe tr Irisnou
,u/ TAPA I r
A SIS ACMONIA --- 1
BACAVCA z o ARMI GETVSA JRE A 1:I
8 irPONS ETVS ALIOB X
Opatit a iv' PO AVG, I Cjineni Serbq DIN o
0 TIBISCVM (ULPIA TFZAIAN
CrWdif tea dardos,
C4
BERZOBIS CAPVT BVBALI\ CaransebevJupo
8u tilanovin Ruc,ir 6 Orajna dais ARRVBIV
POTVL MASCLIANIS Pasul Vilcan rPfrifOu 1..iiiill PIRVM ?
NOVI V
PV EA GASAIYIS (AE) Surest,
AAVTEIA
I
Surdu Slating
NAZANA) ZVSIDAVA ? TF10 S ED SSVS
Alibunar Gura "ii ,..CAS RA TRAI NI 1 o
o
I CANONIA
RGIDA A (ARC VA
Cornea
"(nit umbesh % I O Filipesti
....... . ..1
V "r.idia
AD PA N OW70 SMvitesli- \ I
PR TORIA
.B ono'. N
BERO
Oresa BV ID VA
A EDIAM
adia
PONS ALVT1
I ',
Belgrad I
yIOVNVubiS LEDERATA irrifir --. ..
CIVS
V MINACIVM.
CVM !ERNA
Orsoval o utintet
N..; DR BETIS
PHRA ERI ?
bf RVSIDAVA NETINDAVA ? VLMETVM
MARGVM verm ? Grag4ani
NOVA";":\ STRIA
EGETA CA PI AVA 45)
TALIATA ACI AVA
Se, AXI POLIS
(PELENDOVA)
ROMVLA
Gresia Oichtseni
SVCID
TOMI
PINVM ?
ASTRA NOVA DvRaTORV
,,,.y----CITRANSMARISCA TRO AEVMTRAIANI
BONONIA APIARIA ARDES?
CA LLATIS
PRISTA
RATIARIA
AV vSTAE OESC S ZALDAPA
ASAMV X'
SCARA IMVS
DIONYSCPOLIS
o 25 50 75 100 Km.
Nuys P.'
ODESSOS PoLorlIc
Varea
LIML.711.1:12.1e1,
WINE7 ow,
www.dacoromanica.ro
TARILE ROMANESTI IN TIMPUL NAVLIRILOR BARBARE (271-1247)
CONSTANTINDEC. GIURESCU Harte N!6
\ SCAPIA
0 25 50 75 100)(m.
Sjtmor
oApa
O
DUCAT
/di
LUi Dej
o alrlta Card'
Ora dea MENUM CA UT Besene (Ifeidendort)
Apabida
\.
o
Cluj
DUCAT, L /
Turda o
s
L
G E au-.--
Pecks Arad S I L VA_ 1.11 --A g_011
14. sproka Won
Cal Batta Sighisoara
Alba Julia Sinzien, (Tyra
Sdn Mcolaul-0 Peria. 9. _ oMedias (T DUCAT L o(Szent.Eeleki
- Mai-e 0 RING AVAR Besinau g tdca u el ENORUM
LUI
oBesionova o Sebesul EAN
Tiro iso r a Dave Sibiu
D CA-TUL Besinbav 9P' e
Ul
GLAD Brasov 'Chi/la
ARA LOVISEA ' 1) Poneagl
A
../Ar 0 1
ATEGU9H
V OEV 0 ATU 0 0 tOWV
CNEZAT. LU 0 STAPANIREA Sulina
o
BA TUL
)I.U1
Natrona L.. iCi:7110114*
FACA
h E ELLA S ZA7
o
S VE IN CN EZ A UL ta n,:),.. Pee:: a.a
'Pecenicica Ago
VOEV DULUI Lucid
o Se verin
1
LIT VOI
':."
....
....
4 &finnan oSnagov
la..
AN Vt. ETVM 3
BARAGVLASI
v .
o.
04
' AXIOPOLISN
Cosovento CN Ar. Comani 1 TOMI
u,
Lu
tO '' 'Constanfa
BONONIA
Caraealo I arstor 519t1N04?,
" p.
actin WAN ? DVRVSTORVM TROPA EVM o'
awe/reek
z
C
oGhIcho Manga/la
nrCCP
RATIARIA o
Cavara
Ca/lacra
Valuri
V Ababa
PolOnle
www.dacoromanica.ro
TARILE ROMANESTI IN ANUL 1400
CONSTANTIN'EC. GIURESCU Harta N7
Colomea
P. Smarm Hot,
. mete
retina
erniuti
Soroca SCAR A
Peri
0 25 50 75 106 Km.
Doro hoi
Si/mar
ell proem. '1-
Raciduh
BreOu
vita O Suceava
Guraliumor. TINUTUL
Lung Orhei
clans
8.0
CAitALIG-TUREI
Neam4 4 tNea lulu, rnicen1 4;'
Nea t o 1:1709pr%
Zaiaut De] Ty.frumos las,
Criss. 0 Bistrila Glundioani Chisink
Oradea Bisrita glui Vrzar
Cluj 8
Matra Lpf.47n Tighina
lul Criciun
Turda Vaslui
lea
TINUT L
Ocforhe ElikAdULUI
Arad T NUTPL
Trot', Sascut Birlad CetAlba
Sighisoara TOTRUS.
el 0 ' TI djud TINUTU
BiIgrad Medias
ADJUD. HORINCEI
Deva
7Unisoara Fagaras
A Ci,"0-6
Dristie .4nca
77 %,S \ cz-
0 TARA FAGARASULUI
oBrasov ar IN
Lugoj 6g s'P'sPP AOSVL AS
Olteno Chi//a
E',
?Phsad'\ Pod.Darnbovitei,
Caransebe Nace!
J .Rtitir AD.Oriip chojiubo
noenan PAD RLT &al
6 I Ali! Cona UD
'14"'a Cibmnesti Mlea Je1
f
imgoene;f Siffi ur'74 !sac ea
o Sulina
Mgrismana Sa Ni Si1CUENI Buzau Tulce
ea
Vicma
`PJUD. Tg.Jiu male Mas, d Airp
Ce elm& Jic. LE MUCovora 6fratO old 6heorghe
8ML,Casustea JUD.
it
MItCotmeana Pitesti 0 Targ. r
rgoi e Shergluta Enisala
ME Vod* GI ORT
Ce/de Floci ins
JUD. 4
Severin 3 Snagov
L.
MOTRULU
MI. avacioc
6 Bucure
e 0 come =3
(D Capitale Slate), -2,8olf tin
Orrase Ravine
Constante
S. a..
o "T'rguri Eio
Odin Dirstor
Cala fa; e 8 SO-
Turtucaia
0 Sate =AI- 4 Turnu
Manga/la
Corabla
5 Nnhfiri
Nicopo
* cetr,
Locum de lupte Cahacra
eolono.e
www.dacoromanica.ro