Precec?
Lo munte;i Ia mare
Yoga sunetelor pentru relaxare
Dac suntili acas, deschideli fereastra si
a;ezafi-v pe o pern sau pe un scaun, cu ochii
nchisi. Dac vi. aflati n mijlocul naturii abordati
Sukhasana, postura cu picioarele ncrucisate.
Aerul, apa si sc,arele vor contribui din plin la
Iinistea dumnerrvoastr.
Plasati minile pe abdomen sau pe piept.
Relaxa(i bra!el,: qi umerii. Alegeli unul din
sunetele AH, C) sau AUM. Inspirali gi desfaceqi
bratele circular'n fa!. Expirati si emitefi vocal
sunetul n timp ce readuce(i minile ncet napoi.
Pe durata urmrtorului ciclu respirator
(inspira{ie-exp iratie) nu mai executali nici o
miscare. Inspirali de voie si n timpul expiratiei
emite(i sunetul, de aceast dat doar mental.
Reluati exercitiul de la nceput integrnd
desfacerea bratelor si emisia vocal.
rlp ae exlIr ali
Experimentati mrind intensitatea su netu lu i.
Nu fiqi timizi. Cu ct vefi fi mai dezinhibaqi si mai
spontani, cu att sunetul va fi mai energizant,
mai relaxant. Lsa{i-v mintea si corpul s se
umple de sunetul pe care l emitteti. Abordafi
exerciqiul timp de l5 minute. Cnd ali terminat
agezafi minile pe piept, abdomen sau genunchi.
Rmnegi asa cteva minute. Pstrali senzalia
creat de sunet.
Acest exercitiu este ultimul din seria celor
sase prezentate n acest numr al revistei si
toate sunt aplica(ii la yoga suflului (pranayama)
cu sunete, Ne-am gndit s v oferim acest dar
pentru c n aceast var veti petrece concedii la
munte sau la mare. Nu uitafi sugestia fort:
Armonie. Sntate. Fericire.
SI FITI RELAXAT!
 Cele l0 Lucruri
PRETIOASE
)
Cele gose stdri existenglofe n SA/V|SAM (lumeo fenomenol, ef*
mer) sunts lumea DEYA-Sllor (a zellor Sl o zetlelor); lumea ASUM-glfor
(a tftanllor); Iumea uman; lumeo brutelor; lumeo PRETA-Stlor
(o splrftelor neferlcfte); lumea lnfemurlor.

Exisat Pc3ru etope prtnclpole ole medftopet (DHYANA) St mot

muhe forme de SAMADHI (extoz dlvln). Prlmul stodtu de SAMADHI
(extaz dlvln) const dlntro form de ertoz Incomporobll cu orice store
de congtflng oblsnutt. Ceo mal nohd dlntrc toote este nsd aceea n
care yoghlnul expertmenteozl ferlclrea dvlnd, extotlc o condigtet prt-
mordole nemodlflcate o Spidtuful nemurttor (ATMAN). Aceosto este
unanlm conslderotd Storco Reofd gl eo ni se reveleaz gollt cotnplet
de orlce Pfoces care opa4lne gndlrtl SA/t4SARA-rce (a lumi fenome-
nale, efemerc).

l. O existenq umana liber ;i armonioasA este mult mai

pre{ioas dect miriade de existenqe neumane ntr-una din cele sase
stari ale existenlei care se manifesta n lumea de dincolo.
2. Un nqelept care a atins cu, adevarat starea suprema de
Eliberare SpiritualA este mai prelios dect toate celelalte fiinqe
umane care nu se afla pe o Cale Spiritala ;i sunt ata;ate de
activitA{ile lumegti.
3. Un adevar esoteric (secreg ascuns, care poate fi 4tples numai
de cei iniqi4i) este cu mult mai preqios dect toate stiinqele exte-
rioare.
4. O strafulgerare de moment a Divinei nqelepciuni, nscuta n
timpul unei meditaqii profunde, este cu mult mai pr4ioas dect
toate cuno;tinqele ob$nute prin simpla ascultare sau prin reflectarea
asupra nvApturilor spirituale care au fost asimilate doar teoretic.
'5. Cel mai mic merit obqinut prin binele dezinteresat pe care
l-am frcut altora este cu mult mai pre{ios dect tot meritul pe care
l-am dobndit prin urmarirea propriei noastre bunlstari.

YogoMqozin I
 de placere rezultate n urma ataa-
mentului fa de fiinle umane'
obiecte sau fenomene.
8. Cea mai nensemnata dintre
ac{iunile noastre bune care a fost
realizata frrA nici o urma de ego-
ism, cu oferirea necondigionata a
fructelor ei lui DUMNEZEU, este
cu mult mai prelioasa dect toate
acliunile noastre egoiste, intere-
sate.
9. Renunlarea interioar,
complet 9i necondiqionata la toate
lucrurile iluzorii ale acestei lumi
este cu mult mai prelioas dect
oferirea sub forma actelor de cari-
tate a celor mai mari bogqii.
10. O viaqa plenar trit n
cautarea lluminrii Spirituale ;i a
Eliberarii este cu mult mai
6. Experimentarea, chiar gi pre{ioas dect toate vielile ante-
pentru un singur moment, a acelei rioare care au fost risipite Pentru
forme de SAMADHI (Extaz Divin) diferite scopuri lumegti.
n care absolut toate procesele
gndirii sunt suspendate este cu Acestea sunt cele mai
mult mai preqioasa dect experi- prefioase l0 lucruri.
mentarea continu
a stArii de
SAMADHI (Extaz
Divin) n care pro-
cesele gndirii sunt
nca active.
7.:lrairea
extazului suprem
al starii de
Eliberare Spirituala
Ultima, chiar 9i
pentru un singur
moment, este cu
mult mai preqioasa
dect toate starile

/' \.
STYLE ADI/ERTISI}|E
,r,-S') OFERA

6!E itfi1l!ff ,AL|TATE ATEPTI'NALA- U PRETUR| MTMME PENTRU:

MACHETART gt DIVERSE TIPARITURI

cRTr DE Vrzrr r COLICU ANTET

ECUSOAN E 9r LEGITIMATII PLASTIFIATE
- ETICHETE ADEZIVE T DECORARICU AUTOCOLANT PVC
BANNERE T PANOURIPUBLICITARE T CASETE LUMINOASE
o GAMA LARGA DE OBTECTE PROMOTIONALE PERSONALIZATE

Tel: 624.06.15; Fax: 210.11.55

YogoMogon
 Plantele Care Organismul
^ef Luminip Marosy

Utilizarea plantelor n scopul rege- sunt cei care se gasesc sub forme mi-
nerrii organismului gi
redobndirii nerale acidul citric, malic, tartric. Dar
snata$i dateaza nca din vremea Chinei acettia existil ;i sub formA carbonica
Antice, mai precis din timpul lui Sheng (organic), ata cum este acidul cinamic,
Hong, mpAratul Rosu,, care a trait pn n care se afla n scorqi;oar ;i are acqiune
anul2697 . Ch. Eleste autorulunuitratat sudorifca.
de ftoterapie, Pen Tsoo Kng n care a . Gumele ;i mucilagiile: apa4in
dezvluit ca phntele acgioneaz ca oricare grupei polizaharidelor. Sunt substanqe
aliment, hranind corpul gi stimulndu-i care au o ac{iune laxativ, antitusiv $i
energia, dar n plus principiile lor active tonfantl. Se gasesc n radAcna de ginseng.
sunt mult mai concentrlte dect n ali- . Vitaminele: prezinta doar un
mentele clasice. interes secundar n principiile active ale
n acest articol va vom prezenta o marilor tonice. Deqi atunci cnd se
serie de plante tonice care se pot admi- prepara prin fierbere un aliment vita-
nistra n diferite moduri: decocturi, minele ;i pierd efcacitatea, nu se petrece
extracte, comprimate. acela;i lucru cnd acestea fac parte din
compoziia unui tonic ca ginsengul.
SUBSTANTE SECUNDARE . Antibioticele naturale: se mai
SI PRINCIPII ACTIVE numesc fitonicide n lumea vegetah. Sunt
prezente n usturoi, de o<emplu.
Fiecare planta conqine principii active
pi substanqe secundare. Dintre substanqele SOFRANUL
t
secundare enumeram: apa, pigmenqii,
Aceast plantA este cultivata n
hidraqii de carbon, lipidele, protidele,
srurile organice. Ac$une terapeutica a
numeroase p{i ale globului. Energia sa
este rece gi parfumul su delicat. Se uti-
plantei se datoreaza nsa prezengei prin-
lizeazl pentru armonizarea anumitor
cipiilor active. Cele mai cunoscute sunt:
. Gtucozidele: structura lor mncruri pentru c da un gust dulceag.
biochimica se distinge printr-o componen- $ofranul, recomandat mai ales tempera-
mentelor sanguine gi colerice, tonificA 6ra
ta zaharoasa numita geninA. Glucozidele
a produce ns o cAldura corporah exce-
sunt substanfe tonice, revitalizante si le
siva. Are o ac$une tonica pentru sistemul
ntlnim n: coaja de portocalA, radacina de
digestiv, mrqte apetitul ;i este un afro-
genqiana, papAdie, radcina de lemn dulce
disiac pentru ambele sexe. fofranul mai
gi celebrul ginseng.
. Alcaloizii: n ciuda gustului lor este comercializat ;i sub denumirea de
amar ;i a pragului lor variabil de toxicitate,
acestia sunt de prima importanqa pentru
marea lor putere terapeudca. Au o
acqiune mai degrabA sedativa ;i se gsesc
ntr-o concentralie ridicata n ardei.
Plantele ;i alimentele care confin alcaloizi
consumate n cantitaqi mari dau pofta de
somn,
. Uleiurile eseniale: faimoasele
esente naturale cu preponderenB de ter-
pine au n general efect antiseptic o ;i
ac{iune psihosedativa. Se ntlnesc mai
ales la familiile de plante cunoscute ca
tonice vegetale: anason, scorgisoara,
menta.
. Acizii organici: cei mai cunosculi

YogoMogon 3
Turmerik, dar acesta din urml , dqi face
parte din aceeagi familie a ;ofranului, nu
este acela;i lucru.
SUSANUL
Seminqele de susan sunt un tonic
excelent, n special Pentru vegetarieni.
Vindeca anumite afec$uni ale pielii ;i
intestinelor. Uleiul de susan este consi-
derat cel mai bun ulei de buctarie 9i
este indicat n special Pentru persoanele
caracterizate n Ayurveda de tipul pre-
dominant kapha
,LBASTru C4...
LOTUSUL
Rdcinile de lotus n decoct sunt un
remediu obi;nuit utilizat n China pentru
tonifcare. Dacit avegi o constitu{ie frigu-
roasa ;i daca obosiqi ugor v este reco-
mandat decoctul de rdacina de lotus.
CAMFORUL
Este remediul obignuit utilizat de
decenii n China contra bron;itei este
;i
suportat foarte bine de cltre copii.
Masagi timp de 20 de minute toracele ;i
partea de sus a spatelui bolnavului cu
ulei camforat" Un dealiu imPortant tre-
buie ncilzita bine ncAperea cu aiutorul
unei surse de cldur plasate n
apropierea persoanei bolnave.
CUISOARELE
Sunt bogate n mangan. Lipsa man-
ganului n org4nism ncetine;te cretterea
gi duce la steriliate. Indicaqiile tradi-
tionale ale cuigoarelor sunt numeroase:
diaree, rsuflare ncarcata, tulburri constipaia fortlfd vocea, ajuta dez-
intestinale, transpiragie cu miros Puter-
nic.
NUCA DE COCOS
'nuca
Laptele de de codos
frecvent utilizat pentru sosuri n Orient,
n special n Thailanda. Este consistent ;i
are gust dulce. Este un excelent tonic
natural care, simultan, purifica sangele.
CARDAMOMUL
o samnp des utj-
Este, de asemenea,
lizat nOrient Ajutl la calmarea colicilor
;i durerilor abdominale. Energia sa este
rece ;i de aceea este recomandat celor cu
temperarnent coleric. Fortifid sistemul
digestiv, est regenenrtor gi afrodisiac.
4 YogoMogein
\
CEAIURILE
n China existil multe tipuri de ceai 9i
diverse maniere de preparare. Ceaiul
slllbatic este considerat cel mai bun:
ntaregte vocea, ochii devin lumino;i,
stimuleaza santatea, n general, digestia,
regleaz echilibrul termic al corpului.
Cerceditorii americani au demonstrat cA
ceaiul confne trei substanqe vitale destul
de rare n lumea yegetal: fluorul, man-
ganul ;i cuprul. Acestea aclioneazil la
nivel celular gi datorita br ,ceaiul este
considerat o substanga exciunt.
USTUROIUL
fo4a vitalt, combate
Stimuleaza
mun$lor. Se utjlizeaz Pentru refacerea
voltarea mental la copii, mbunAdigegte
yederea, este ulor locativ, stimuleaza
memoria, digestia, calmeaz durerile,
faciliteaz circulaqia sanguina, ntare;te
dinfi. Cura de usturoi aiutii tuturor
este
celor care vor s-;i amelioreze slntatea
gi s-gi regenereze organismul. Se reco-
mand folosirea lui n 'stare crudA 9i
proaspata.
ELEUTEROCOCUL
(GTNSENGUL SIBERIAN)
Aceastil planta este mai puternic
dect ginsengul. Efectele ei remarcabile
au fost testate de ctre savanqii sovietici.
Apa4ine aceleiagi familii vegeale ca ;i
ginsengul, araliacee. Este un arbust cu
tulpina de 2-3 metri n medie, raspndit
n Rusia. SupraFaga totah de padure unde
se gase;te aceast planta este de apro-
ximativ l0 milioane hectare. Aceast
phnta este un excelent aiutor n caz de
oboseal, dureri de spate gi reumatism'
somn agitat (multe vise), insomnie ;i
neryozitate, angoasa ;i stilri depresive.
Dup studiile realizate n Rusia, gin-
seng-ul siberian este mult mai rezistent
gi mai eficace dect toqi agen{ii adapto-
genl cunoscu{ la ora actuaE. Mre;te
rezistenp organismului la factori negativi
de natura fizica, chimic ;i biologica.
GINSENGUL
1noctNA vtETll)
RAdcinan vrs6 de 30 de ani se vinde
auruluin magazine specializate din
la preg,rl
Hong Kong. nca din secolul al Xlliea
mpara{i l-au frcut inaccesibil poporului
chinez prin pregrl lui. Un extras dintr-un
text stravechi al mpraolui Sheng Hong
menqioneazA efectele ginsengului: "Gustul
radacinii de ginseng este dulce gi are
propried\i revitalizante. Crqte pe culmile
celor cinci organe vitale, pentru armo-
;i Yang, pentru cal-
nizarea energiilor Yin
mare, alungarea fricilor ;i anihilarea
subsanqelor toxice din corp; face s
straluceasd ochii, deschide vasele inimii
(efect vasodilaator). Folosirea lui curendl
fortifca corpul gi prelungqte viaqa."
Ginsengul combate sttrrile de oboseal
cronica, fortifica organismul n caz de ane-
mie, stimuleazA apetitul, combate
insuficienp respiratorie, nEtur simp-
tomele legate de menopauza, combate
senilitatea, fortifid organismul n perioa-
dele de convalescenQ, stjmuleaza viriliatea
la persoanele n rdrsta, fortifca sistemul
neryos, previne bolile ln general, combate
deficienqele de memorie.
ffi
UNDE cslm ctNsENG?
6 el mai bun este ginsen- este mai bAtrn, cu att
\rgul slbatic provenit din este mai bogata n
Manciuria, Coreea si Asia substanqe active.
Central. n Occident, consuma-
Ginsengul chinezesc torii cer ca pe cutie sa fe
care se gaseste la noi pe nscrisa provenienp rada-
piaqa este cultivat si este cinii ;i vrsta acesteia, pre-
mai puqin valoros dect cel cizndu-se daca este salba-
salbatic. Cu ct rdcina fica sau cultivadl.

cuM sE urtuzenzAt
insengul se gaseste pe Sunt de preferat radAcinile
6
Y pia sub diverse for- ntregi sau tAiate, apoi
me: pudr, radacin ntrea- pudrele si extractele. O
g, rdcin taiata, sirop, cura de ginseng trebuie s
ceai, extract, soluqie etc. dureze 28 de zile.

YogoMopzin
 Cuplul Tantric
Pentru a fi o modalitate real de evolulie'
cuplul trebuie s realizeze o relalie armonio?s,
desfgurat pe cele patru nivele ale fiinlei:
erotic, afectiv, mental 9i spiritual.

r Olba l{urlescu

ile inifiatice sunt numroase.
Ele corespund nivelului sPiritu-
al al oanenilor, stnrcttuii lor
V psihice ti condiiilor social-
istorice. In aceste rnemuri, una dinte cele
mai eficiente fi potrivirc modditaf de pro-
fimd tansforrrare luritic este evolufia
n cuplq specifica unei ci spirituale dese-
ori gregit sau incomplet nfeleas:
Tantrismul.
Degi aspirafia spontan a oamenilor
cAte starea de unitate, de mplinire o
nivel gi reqesc sA aib un contnol perfect
asupra lui gi asupraenergiilor care l
guvemreazA. Cheia naglc a acestei rea-
[zAri este trensflgureree, o fo$a divin'
care poate transforma la modul real urfe-
nia n frtrmusefe orbitoare, impuritatea n
strlucire luminoasa, 'limitarea n
necuprindere.
Armonirr n Ptan dectlv se oglin-
deste n caldtrra sufleteasca" duiogie, bln-
n puritatea inimii 9i n
defe. Si tandrele,
puterea de a-i cuprinde 9i pe cei'din jur
ajuta pe cei doi sA-gi dezvolte ptrterea de a
vedea ce este cu adevrat n celAlalt. O
asemenea tansfigurare spulber distanla 9i
timpul, iar zuferinp nu mai poate ntuneca
relagia. Iubirea acestor. oameni ncepe s
semene atunci cu iubirea a dou stele,
liber fiecare n acelagi spaliu nesfrsit 9i
totugi unite prin lunina ce radiaz ca o
pr.nte ntre ele.
Tensiunile nt-rm cuplu apar n gene-
ral cnd rela;ia dinte cei doi nu implicA si-
multan gi armonios toate cele patu nivele
-erotic, afectiv, mental 9i spiritual. Aceasta

Transfigurarea este cheia :1ffi:':fhf$if": trezette tendinfe diferite n atitudinea

divin Gare tnsform urlenia ;::H:'.",T:1"ffi :f;
n frumusele orbitoare cellalt, 9i se
simt emPatic
nutesc li cei congtienti, dar ti cei' care nu
sunt nca dornici de evolufie, problemle
cate apar n relafiile de cuplu reprezintll o
ncercare major n viala tuturor. Iar
aparilia lor este cu att mai sigura cu ct
fiinlele n cauza se afl pe o cale spiriuala.
n procesul devenirii brmtrice confrtrntarea
cu limitarile proprii este inevitabiH.
Armonia in Plan erotlc sta la baza
relafiei de cuplu. Aici se manifesta con-
cretizarea celei mai adinci aspirafii dq to-
talitate, de mplinire, care ahage irezistibil
dou fiinle; aici este starea infinitelor
potenfiahtAfi 9i smnfa misterioasei
evolutii spirituale n cuplu. Echilibrul'
mpcarea apar doar atunci cend, eli'
minnd orice prejudeca6 sau inhibilie'
iubifii ajung sA cunqasc integral acest
iubifilor n timp poate duce la despa4ire.
9i
ndreaPd tririle si
spontan spre Lumina divina.
Cuplul care a atins cu adevarat 9l un
nalt nivel de comunlcare mental are o
deosebita forfa n acfiunile de transformare
att interioarA, ct gi asupra lumii exte-
rioare. Cei doi sunt capabili de nlelegere
mutual 9i gi gbideaza viala prin intuirea
sensului ascuns al tuturor lucnrrilor 9i
situafiilor.
Armonh n plan sPlritual Provine
'din aspirafi'a comunA a iubitilor de a folosi
relafia ca pe o tathbdinA carq sA-i
loi
propulseze rapid n evolufia de la cuplul
conven;ional la cuplul spiritual. AceastA
arnronie se bazetzl pe n;elegerea Pro-
funda a scopului existenlei gi poate fi
amplificat prinn-o practica ipiritual
coulm! (asane, meditafii la unison) care i

li

. 6 YogaMogozin
 rlinamica" intercsant, plin de surprize O relafie ncep" sA d*adl a-tunci cnd
flAcue. se piede energia nceputului '9i se

O altA sun de suferinp,n cuplu este instaleaz OBI$NffiITA. Carza p,rinci-

DEPENDEN|A, concep;ia fals c s6rile pal este lipsa spontaneit[tii ti a inventi-
frumoase pe care le trim alhrri de o fiinA viutii, disparigia elerrentului surpriz.
sunt condifionate, de Wezenla ei. Drept Acesta este un blocaj de natur yang,
unnafe vrm ca persoana s fie numai a solar, masculinA, a crei caracterisdca
noasd pentru a ne asigura oricnd accesul principal este mobilitatea, instabilitaea,
' la acele satisfacfii. Un alt mod de dinamismul, care cautA mereu ceea ce este
manifestare a dizamroniei n cuplu este nou, vaf,iat, far a pAtrunde h profunzime.
POSESMTATEA, care distruge iubirea. Modalitatea practic cea mai eficient pen-
De fapt noi nu posedam nimic, nici mcar tru a depAgi aceastA fimitare este jocul, care
obiectele materiale gi cu atiit mai pulin un dezvolt aspectele feminine legate de
alt om. Iubirea care se revarsa prin cellalt imaginafie, creativitate, sensibiliiate, pre-
asupra noasta este ibirea lui Dumnezeu cum gi reevocarea pemtanenta a energiei
Fiecare este nclinat s-l nvinuiascA pe
pentru nor, care se poate
celalalt si sa-l domine, adeseori
incongtien! sufocndu-i personalitatea gi
manifesta prin oricare altll Fericirea noastr nu este
ncercand sA-i impunA modul su de a
vedea lucurile.
ff fr"ilYt:,'nJ"f,ffi condilionat nici de exterior,
celuilalt o totaH libefate de nici de o alt fiin!
Solu;ia ideal n astfel de cazuri este
atunci cnd
acceptarea naturii celuilalt gi efortul actiune, cAci
wem s posedam pe cineva, devenim de extaordinare 9i a starilor sublime care s-au
fiecruia de a-gi mplini personalitatea
punctul de vedere al celuilalt.
fapt sclavii iluziei noastre. De aceea manifestat n momentele de nceput.
asimilnd 9i
eliber6ndul pe cellalt ne eliberam practic Chiar dacA rehlia merge bine, apare n
Pentru aceasta este nevoie de rbdarea de
pe noi ngine. Pentnr unii afirmafia "Am mod frecvent un alt pericol, cel al
a-l nvfa pe iubiq dar 9i de umilinp de a
nevoie de tine" reprezint suprema IZ,OLARII. Merrbrii cuplului considera
nvfa de la iubit, chiar daca acesta are mai
declarajie de dragoste. Aceasta este nsa o ca gi sunt suficienli unul altuia, ncep sa
pufina experienfa.
lozinc a dependenfel, manistare speci- formeze o cefula nchisa, sunt preocupafi
Un obstacol major n relafia de cuplu
ficA a aspectului luoar, yln care nu are mai mult de problemele lor comune gi se
l reprezinta PREJIJDECAIIE, care ne
nimic de-a face cu iubirea. Iluzia cA intereseaz din ce n ce mai pu;in de via;a
mpiedicA sA percepein fiinp de lng noi
altcineva ne poate ofcri ceva far de care celorlalti sau chiar de a grupului spiritual
aga cum este gi ne face sa pretindem de la
n-am puea trtri sau am zuferi foarte mult (dacA srmt integrai nt-un grup). Ei ajung
ea ceea ce consideram c meritam, cA ni se
poate fi depagita prin credin;a fernr ca sA creadl n mod egoist c nu mai au
cuvine, far a ne mai bucura de ceea ce
Dumnezeu ne ofer n fiecare moment nevoie de nimeni 9i nu se mai gndesc daca
aceasta ne poate oferi. Astfel apar
exact ceea ce avem nevoie li prin cine con- cineva are nevoie de ei. ntr-o asiemenea
REPROST RILE pemranente (care arata
sidera El mai potivit. Trebuie, de aseme- situalie este necesar ca iubitii sa congtieri-
lipsa de nlelegere 9i de empatie, lipsa
nea, s congtientizam Si sA trim efectiv tizeze cL aSa utn evolulia n caplu este
iubirii). Acestea creeaz o stare psihic
faptul cA n noi exista btul n stare mai superioard evoluliei solitare, tot astfel
negativa, de nchidere gi de contacfe la
mult sau mai pulin latenta, iar starile
cel ce are obiceiul s reprogeze. DacA nu ne
noase nu sunt condilionate de exterior
facem planuri fantasmagorice (nu cerem
nimic unul celuilalt), nu ne agteptam la 9i o
nici de cAtre alt frinfA.
Amplificndu-ne aspectul solar, yang,
nimic si ne bucurAm sincer de ceea ce el
vom fi mai preocupati s daruim n loc
nt-adevr ne poate oferi, acest blocaj
sA agteptam doar s primim.
poate fi depa$t, iai relalia devine vie,

YogoWain 7
 evolulia ntr-un grup spiritual este sup-
rioard celei n cay'u, nr cele dou cai de
profunda transformare Huntric nu se
exclud, ci se completeaza reciproc. Cuplul
se formeaz gi pe baza unor afinitafi per-
sonale; un grup spiritual se fomreaza pe
baza unor necesitfi spirituale datoritl
carora ai de-a face cu
persoane pe care re lUbitii tfebUie S nVete S fie
agtee mai pufin sau ---='^-
pe care uneori chiar prieteni -l9i ^!
re --l^i^-i s se pun
desconsideri. De aceea
UnUl pe Cellalt
blocajele zunt mult mai
diverse 9i uneori mai dificile. Dar 9i
evolufia este mult accelerat.
Piata de ncercare a unei relafii de
cuplu este ns GELOZIA. Adevrata
cauz a acestui sentiment negativ este
nerfelegerea profunda a misterului iubirii,
a faptului c dragostea nu e sclavie. ci
efberare. A iubr nu nseamna a re lega tot
mai mult de cellalt, ci a te elibera de el Si
prin aceasta a te elibera mai apoi de tine
nsufi, de propriul tau egoism dominator.
SuferinJa nu este cauzat niciodat de
iubte. Sursa reall este n noi ngine gi este
o lmitare n care ne complacem. Gelozia
nu este o dovadli a iubirii, ci a absenfei
acesteia. Ea arata nencredere n sine 9i r iubirii consta n aJ ajuta pe ceHlalt s
cellalt (nu ai rcredere n celalt pentm devina hber.
ca nu ai nici n tine). Cel care iubegte nu
poate fi gelos, pentru ca zuflehrl sau este
sensibil la cele mai mici vibrafii de fericire
ale sufletului iubit gi va acfiona totdeauna
plin de druire pentu a.amplifica aceasQl
fericire care, prin empatie, prin reflectare,
se va tansforma n propria sa fericire. "A
8 Yoga[rlrlgzin
iubi nseamna a fi capbil sa mergi 9i n
iad, daca aceasta l faee fericit pe cel iubif',
spune un ntele. nseamna a pune pe
primul planfericirea celuilalt gi nu propria
fericire.Or, dac am simfi cu adevarat aga,
de nnde ar mai aprea gelo";ra? Pentru cel
lucid este limpede ca rin asemenea senti-
n lumin
ment inferior oglindegte dizarmonia planu-
lui erotic pe care este abordat relafia de
cupfu. O fiinj care controleaza acest plan,
hpsita de tensiuni gi frustrri, care 9i ridic
nivelul de conptiinJ nu mai are astfel de
macinri.
Atitudinea care i poate ajuta foarte
mult pe cei doi iubili s depSeasca pro-
blemele gu care se confrunt este o atitu-
dine de SINCERITATE gi deschidere
unul fafa de cellalt. Aceasta necesit ns
curjenie sufleteasc 9i cunoagterea obiec-
Hva a puterii reale de nfelegere gi de trans-
lormare a celuilalt. Pentu ca sinceritatea s
nu faca rau ftebuie ca cellalt s aspire cu
ardoare sa se tansforme, cci aceast sete
autentic de prefacere interioar i va.ajuta
pe cei doi iubiti s nvinga orice greutate.
Cel care se destinuiegte va putea
s-gi congtientizeze foarte clar orice ten-
dinf de meschinrie sau egoism prin chiar
dificultatea de a fi sincer. Cellalt va nvJa
sa se deschid faj de nteaga lume inte-
rioara a iubitului su gi sa-l accepte aga
cum este, nlocuind gradat imaginea fals
pe care gi-o formase despre el cu realitatea.
Aceast cunoagtere adevrat este singura
bazA de h care ei pot rncepe sa-gi cldeasc
iubirea.
Cei doi trebuie s mediteze asupra
ideii de PRIETEME. Ei frebuie s nve;e
sa fie prieteni la toate nivelele, s se susfin
reciproc, fiecare urmrind sa-l pun ct
mai mult n lumin pe cellalt (frr ns a
se spnijini exclusiv unul pe altul). Ei vor
merge n aceeagi direcfie, dar fiecare pe
drumul su, caci gestul cel mai nobil al
Cu credin! 9i cr:raj cei doi iubifi vor
nvala sa se apropie r mod miraculos de
centrul ascuns al fiinfei lor. Astfel fiecare
gnd, cuvrit sau gest devine plin de sem-
nificafie 9i ei nvaf c nu exist ntm-
plare, ci numai necesitate: o necesitate a
tansformarii spirituale.
Nudismul Id rsrt, z vata

Nudsmal regenerea4 Si rentinere$e

Expunerea corpulu complet gol sub razele
dmneald (n specal la rdsdrt) ne poate
aducnda-ne n Jiinld o energie urinsd,
Wndectorii Indiei, Grecie Si char ai
oblneau succese n tratarea afecfiunilor reeolna\
Si simplu expunerea completd la soare a coipuluti
Nenumdrate sanatorii utilzeaz S astdzi ab-ittfr,
naturald n vindecarea multor rnaladi cronie::jii
Puterile curative ale razelor solare iijljiAf
mului au fost atrihute radalilor ultravaletc.,
beneJce Si profund vitalizante dimneala,
rdsdritului. Expunerea corpulu gol la soar,ifuttfi
marin, pe plaj, angreneaz activarea simultand a
patru centri energetici de forld cunosculi d, ,W:
namele de chakra-uri: Muladhara,
Manipura Si Anahata. Char Si atunci cnd',V3fi
ascuns n nori, efectele rdmdn Si se manfe$-il
asupra respiraliei.

,tl,tn. , .,
Se recomandd sdfim prezenli pe ptaii cit ti!,nt1nute ,

nainte de rdsrit, expunndu-ne deja trupulJirt haine;,Yottt,. ,

ldsa pielea sd se obisnuiasc cu tentperaturc, aceasta lp4s:tii,,,: i,,
tuind pentru noi o modaltate eJcentd de cdlire u oqSglqi*, ,

lui. Ne vom ntinde pe salteaua de plajd sau vom rdpfi76r 6*6

preferdm, n picoare, expunn'lu-ne egal att o polti, c6t gi
cealaltd a corpulu la lumna zilci care se naSte..Nu i/ipiitn:"
'
forlat, ci de voie, utlzdnd ntreaga capactate t ptdrttfrii{ir '
(partea abdominal, toraccd S v 6rfu t ptd m6ntbr!.,fi,,trt*F"
continuare n pag. 15

YogoMogozin I
Prietenia constituie unul dintre cele
mai serioase motive pentru a iubi viafa
Mircea Eliade
G
<< le spune c a fi sincer nseamna a nu
ascunde nimic celuilalg a te deschide tot. Este
e>oct, dar criteriul acestei sinceridlg l are ntot-
deauna ceElalt, ;i nu tu. E;ti considerat sincer nu
"cnd nu asctrnzi nimiC'celuihh ci cnd nu ascunzi
ceea ce se'as,teapt de la tine sA nu ascunzi. Este
poate parado>ol, dar ap e; sinceritatea ta nu se
verifica prin tine, ci prin ceElalt E;ti considerat
sincer numai cnd spui ceea ce vrea;i ceea ce
a;teapdl altul de la tine s spui.
Dac i marturisegti unei prietene c e fru-
moasA ;i inteligenta, n timp ce ea nu e nici una,
nici alta, nu egti sincer. Daca i spui cA e uta ;i
foarte puin degeapdl, egti sincer. Dar mr-
turisegte-i ca toate acestea n-au absolut nici o
imporanp, ca altcle sunt tucrurile pe care ai dori
s i le spui, cA gi macina timpul ntr-un mod
stupid, ca triqte o himera" ca viseaz la lucruri
ce o ndeparteazA de adevar gi de fericire-
atunci sigur nu e;ti nici sincer, qti nebun.
Este poate ciudag dar ne temem de o lume
"defavorabih", de un mediu strain, cu care nu
putem comunica, faqa de c:tre nu putem fi "sin-
ceri". Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie
sincera cu noi. Doar sinceriatea ne dA acea cer-
titudine c suntem nconjura$ de prieteni, de
oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri. De
aceea n ceasurile de mare singurate se fac cele
mai multe confesiuni, se deschid sufletele,
oamenii se caudl unul pe altul: tocmai pentru a
anula acel sentiment al izolrii definitive.
^v Sinceritatea este gi ea, ca atatea altele, un aspect
INSEAMNIA RENUNTAREA al instinctului de conservare. De hpt, sinceritatea
participa h acea complicatl chsa de sentimente si
v
COMP LETA IAPROPRIA
Mincea Eliade nu a fost slngurul occidental care, n
urma unel experlenfe pcrsonale directe, a scris despre aa
IND]VIDUALITATE amgrulul orlental. Dar a fost unul din cel mai cunoscufi. fi chiar
dacl sfera preocuplrilor sale a fost mult mai cuprinzltoare,
cunogtinfele teoretice;l practice ale lui Eliade n domenlul tantris-
PENTRUATRECE mutul eu fost prodigioase. Romanul'Maytr.eyl" nu este o nareflune
lictlvl El a fost scris n urrna experlenfelor erotice sublime pe
care Etlede te-a ffiltmpreunl cu celebra poetl'indlanl Povestea
lor de dragoste a deterrnlnat-o pe Maytreyi acum mulfl ani sI ne
IN CELALALT vlzlteze tara. b ntrebarea unul repoen ,,Ce ne putefi spune
derpre Mlrrcea Ellade, ha$ cunoscut ntr-adevlr?" ea a rlspuns:
,,Rlscollfi un capitol tulburltor al existenfei mele."

nrPrezentare de De dtfel, n serla de ar1lcole "Asupra erodcli mlstice Indiene" Mlrcea Ellade face
Florentlna Alexandru dovada cunoagterii preclse a unor icnete inifiatice fundamentale ale tradigiel tantrice, forml
de yoga care perrnlte rdngercr deslv\irii ;i pe cdea extazulul anror'os controlat Ce este
' slncerltatea ntr-un cuplu gl ce atirdine trebuie s adopte ee gl el pentru a gasi mplinhrea
prln lubltc sunt rlecfll carc ara6 cI marcle nostru orlentallst cunottea profund subtllkASle
pslhlculul gi rolul lul ln cedrul releSllor umane.

orgoliu care se numeste prietenie li
care, trebuie s-o recunoas,tem, con-
stituie unul dintre cele mai serioase
motivp pentru a iubiviap.
In prietenie se ntampE acelagi
lucru: e;ti iubit nu pentru ceea ce
e;ti tu, ci pentru ceea ce vede gi
crede prietenul 6u n tine. Tu,
omul, e;ti sacrifcat ntotdeauna.
E;ti iubit nu pentru tine, ci pentru
ceea ce po{i da, ceea ce poi iustif-
ca, verifca, contllzice sau afirma n
sentimentele prietenului. Si nu te
po{i plnge, pentru ca ;i tu faci la fel;
toata lumea face la fel.
Ceea ce ntristeaza oarecum
ntr-o prietenie este faptul c esenfial.
fiecare dintre prieteni sacrific liber-
tatea celuilalt. Prin "libertate"
ngeleg suma posibilita1ilor lui,
voinp lul de a se schimbq de a se
modifica, de a se compromite. Egti
iubit pentru ca prietenii s-au obig-
nuit cu tine s te vada pe stmda, s
te ntlneasca h un anumit local sau
pe terenul de spoG s-au obignuit s
mer6i cu ei la cinematoaraf, n vizit
la cunogtinge, Sa-O pbca" n general,
ceea c9 le plrce ;i lor, sA ndettr,
n general, cea ce gndesc ;i ei.
Unde egti Ot n,toatc,aceste senti-
ment ale lorl ESti descompus, dis-
tribuit ;i aslmilat dup voinp'sau
capriciul lor; iar tu faci la fel. Daca
ntr-o zi vrei sa faci altceva dect
ceea ce se a;teaptA de h tine sa frci,
atunci nu mai egti un bun prieten,
atunci incomodezi, obosegti, stn-
jenegti. Cateodatll e$i tolerat;
aceasta e tot ce Poate oferi
dragostea prietenilor ti liberdgii
ale: tolranp.
Zilele trecute ncercam sA
vorbesc cu cgiva prieteni despre
moarte, iar ei parc mi-ar fi spus:
"Dragil fii serios;i hsa prostiile la o
pafte!". Ei nu nqelegeau ca ceea ce
le apare lor drept prostii poate
nsemna pentru mine o problem
fi atunci m-am ntrebat ce
ar spune prietenii mei dacl ag
svargi un act.compromiptor, dar
cerut urgent de libertatea meaf $i
mi-am dat-seama ca n-ar judeca
schimbarea din punctul meu de
vedere, Ei n-ar ncerca sa treaca o
clipA n mine, ca sf-mi nleleag ne-
bunia" M-al decrea nebun,'-ar
tolera sau m-ar hsa singur. n nici un
caz n-r trecb n mine. Or,
dragostea adevlrat nu nsamn
dect aceast complet rgnunpre la
individualitatea ta pentru a trece n
cellah
Nu dm ct ar
trebui si lum
mai pufin
dect ni
se ofer
O prietenie nu se verific
numai prin liberatea pe care i-o
acorzi cluilalt A {ua pe un pril
ten la nevoie. a-l nclzi. cu
mngierile tale, a-l nconjura cu
"sinceritilqile" tale nu nseamna
nimic. Altele sunt adevaratele probe
ale prieteniei: a nu-i ncalca liber-
atea,. a nuJ judeca din punciul tau
de vedere (care poate f real ;i jus-
tificabil, dar poate nu corespunde.
experienei destinului celuilalt), a
nul prelui prin ceea ce qi convine
sau te amuz pe tine, ci pentru ceea
ce este, pentru el nsu;i, prin ceea
ce trebuie el sa realizeze ca sa
ajungA un om, iar nu un simplu
manechin.
Toate acestea, ns, nu 1i 19
cere nimqni, dupl cum nimeni nu-ti
cere, adevilraa sinceritae, ci numai
acea sinceritate pe care o doregte
el. Nu uiti$ c,ntr-o prietenie nu
conteazl numai ceea ce,'ia celllalt
Fiecare ham mai pu$h dect ar tre-
bui. Acesta' este maref nostru
pacat ca nu ne e sete de mult, ca ne
mulqumim cu sferturi; de aceea
avem feere dintre npi atta
spainra de ridicol NU NUMAI O(
NU-DAM CAr AN TNEBUI, DAR sI
LUAM CU MUtT MAI.ruT|N
DECAT NIsE oFERA.>> i
VogqWuin lJ
H I PERTENSI U N EA ARTERIALA
afecteoz o jumtate de miliard de oomen

Cea ma rlspndt boalll cardovascular, hpertensiunea arteral, poate fi vnd.ecat

prntr-un progrcm integral de tratament natarsl . Diet. Ftoterape . Cromoterapie
. Excrct yoga . Psihoterape . Presopuncturll' Meloterapie

.a Dr. Cristian Boer.escu

Cunoscut cititorilor din presa romneasc ca autor al unor

.aicole dedicate medicinii naturiste, regimului Oshawa, sclerozei n
estimeaza a fi 1,5 milioane de hipertensivi.
plci, postului, urinoterapiei, bolilor de inim etc, dn Cristian Boerescu
Se considera ca 50% din IIIA sunt nedi-
inifiazA un amplu serial n rrevista Yoga Magazin. Cititorii nogtri agnosticate, iar 50Vo din bolnavii diagnosti-
vor putea beneficia pntru prima data de o sistematizare a cafi nu urmeaza nici un.tratament, ceea ce
tratamentelor naturiste pentru an u m ite afecf i u ni face din aceasta afecfiune o problema de
sanatate publica.
gi de referiri la cercetllri gi experimente reu;ite n domeniu.
HTA este un factor de risc pentu alte
boli, fiind o cauzA importantl de deces; chiar
cregterile mici ale TA duc la reducerea spe-
rantei de viat?f de la77 la 70 de ani. Afectnd
populalia aflatii n plinA activitate, IIIA are
serioase implicalii socio-economice pe care
omenirea poate gi trebuie sa le rezolve.

Nu putem tri ignot6nd la

HTA este o afecJiune vasculara gene-
rala a organismului, care constl n cretterea
presiunii arteriale peste valori considerate
unanim ca fiind normale 9i de la care crette
riscul aparifiei unor complicafii cerebrale,
cardiace, renale etc. ncepnd cu 1993, ca
unnare a numeroase studii gi anchete epi-
demiologice, Organizalia Mondiald a
Sdndtdii, OMS, propune sa se considere ca
valori normale ale tensiunii arteriale (TA)
presiunile sangvine situate nte 110 - 140
mm Hg pentru TAs = sistolica si ntre 54 - 90
mm Hg pentru TAd- diastofica. Astfel, o per-
soana este diagnostica aszi cu IITA daca
valorile presionale depapesc lzl0 mm Hg
(TAs) Hg (TAd) ( nregismta
ti/ sau 90 mm.
de 3 ori la interval de o saptamna sau peste
180/ll0 mm Hg de la prima masuratoare
lIfA este oscilantlt daca apar oregteri
moderate,.pe fondul unor valori tensionale
nesfr;it legile Universului
Cunoagterea cauzelor care determin
FITA este importantlf, deoarece combaterea
lor elimina sau mpiedicA aparifia bolii.
Principalele cauze (dupA literatura de specia-
normale 9i paroxisticA cnd cregterile sunt
mari 9i brutale. litate) ar fi: ereditatea (farniliile de hiperten-
HTA este poate cea mai raspndita sivi), consumul .excesiv de sare (peste l0
boaH cardiovasculara, n neaga lume fiind g/zi); supraalimentafia gi consumul de gr-
afecta;i peste o jumAtate de miliard de simi animale (solide, saturate), cu risc atero-
oameni. Riscul afecJiunii cregte cu vrsta gen, lipsa fibnelor vegetale din alimentalie,
(dupa 60 ani peste 4O%) gi este mai mare n obezitatea ti sedentarismul, consumul de
alcool, cafea (inclusiv bauturile de tip Coca-
|arile puternic industrializate (10-20oA),
exisfind colectivi6fi subdezvoltate n care Cola ce congin cofeina, aceasta producnd n
boala este rara sau necunoscuta. organism vasoconsticfie arteriala) sau alte
Spre exemplu n Occident unul din 5 substanle excitante, fumatul, consumul cio-
locuitori sufera de FIIA, iar la noi n fara se nic al unor medicamente (anticonceptionale,
cortizon, antiimflamatorii etc.). Sunt incrimi-
nati n egaH masura: stressul, factori psiho-
IITA,/forn Tas [mm Hg] Tad [mm Hg]
emo;ionali (anxietate, teama, agresiune),
tipul comportamental $ conditiile socio-cul-
I Woar .
l,f0l0 9G95
HTAdcgmitl nrale (situalii dificile de viafa, tensiune n
familie, relagii interpersonale necorespunza-
II medie t0-tto 95-t05 toare).
De asemene4 cunoagterea modificarilor
III sevor > 180-210 > 105-120

12 YogaMoguin
ce se prduc la nivelul vaselor sangvine este
important?l pntu a elimina ignoranp care i
car:rcterizpazl pe multi bolnavi gi i poate
ajuta s realizeze necesitatea unor modificAri
esenliale n modul de viafa sau tipul de com-
portament. Studii morfologice 9i observafiile
microscopice au aratat ca n esenfa aceste
modificari constau n reducerea diametrului
li elasticit$ii vaselor, pe traiecurl arterelor
aparnd zore de ngustare (constricfie)
alternnd cu zone de dilatatie. Arterele 9i
arteriolele se ngusteaz, datorita unor modi-
ficari degenerative: ateroscleroza (depunerea
pe perefii vaselor de grasimi solide, fib,re gi
reziduuri); ngrogarea hialinei (hialin=stich)
hiperfiofia (ngrogarea) musculaturii netede a
W
peretilor vaselor, necroza etc.
Aceste modificari exphcA tulburarile pe
care le poate acuza o persoana bohava de
F[TA: dureri de cap, astenie fizic pi psihica,
tburari ale somnului, vjituri n urechi, modificarii modului gregit de viap" al inte-
puncte optice nege sau orbire tanziorie,
dureri n regiunea inimii, palpitalii, excitabi-
litate, pierderi de memorie etc. Boala poate
evolua cu complicafii grave (accident vascu-
lar cerebral, infarct miocardic, hemoragie,
afectare renaH) 9i cu consecinfe serioase
asupra catfii 9i duratei vie;ii. Toate acestea
demonstreaza evident ca nu putem trai
oricum, ignornd la nesfrgit legile universu-
A NE PASTRA ORGANIS-
IUi. PENTTRU
MUL SANATOS TREBUIE SA. NE
MENTINEM N NNUOME CU NATT'RA
9I LEGILE DIVINE.
Sntatea 9i fericirea
se redobendesc
prin eforturi constiente
Degi medicina moderna acceptif impor-
tanfa ftatamentelor antihipertensive nefarma-
cologice, tebuie sa recunoagtem ca pune
accentul pe tratamentul medicamentos.
Descoperirqa drogurilor antihipertensive a
necesitat un uriag efort uman de cercetare,
as6zi cunoscndu-se si sintetizndu-se mai
multe clase de substante cu efect anti-FlfA:
diuretice, inhibitori simpatici, vasodilata-
toare, blocante ale canalelor de calciu etc.
Fara sa negam utilitatea acestora n situafii de
urgentA, critice 9i farA sa recomandm prin
cele ce urmeaza ca vreun bolnav sa-Si nhe-
rupa tatamentul medicamentos fara sfatul
medicului sAu, tebuie sa spunem cA ele nu 3. A. Detey 9i colaboratorii si au
pot constitui o solugie terapeica pe rcrmen demonstrat pe loturi comparative de bolnavi
mediu 9i lung, datorita mai multor aspecte c exerciliul yoga Shavashana (relaxarea
recunoscute chiar de medicii alopali: yoghina completl), care prdduce o relaxare
1. S-au semnalat reacfii adverse, cae au mentaH 9i fizica completf, reduce semnifica-
impus n multe cazuri modificarea sau nte- tiv [ITA.
ruperea tatamentului. C.H.Potel 9i C.Suney au aplicat pe un
2. Ele ac;ioneaz doar pe o veriga a grup de 20 de pacienfi hipertensivi exerciful
bolii, neechilibrnd global organismul. yoga Shavasana timp de 30 de minute -de 3
3. Medicamentele se iau frecvent toatl ori pe sptitmna, 3 luni li paralel au
viaJa, ncetarea folosirii lor fiind urmadl de studiat efectele concen-
revenirea tensiunii la valorile nregistrate trarii 9i meditafiei yo-
anterior tratamentului, iar uneori poate ghine. DupA acest inter-
apArea fenomenul de "rebound hipertensiv" val l7 persoane au avut
(tensiunea crescnd exagerat de mult). un beneficiu direct, iar 3
4. Medicamentele chimice administrate nu au raspuns la trata-
sunt rezultatul testelor de laborator 9i al expe- - ment 9 nu au mai awt
rienfelor pe animale, care au un nivel de frl
nevoie de medica-
congtiinfa mult inferior omului. La fel ca la o mente, 1l le-au redw cu
,nimal, ele vor acfiona automat n organism, 600, iar 4 gi-au pstrat
fra ca omul sa faca vreun efof constient medicaJia alopata,
pentru redobndirea sAnatAfii. n plus fr unul dintre acegtia
drogurile nu vindeca, ci doar ascund semnele F.
C) eliminndu-gi tolti
bolii. Utilitatea acestor substanle chimice n o
Fr migrenele gi .depresiile.
terapeutica (cu exceplia cazurilor urgente I
n plus, n timpul
amintite) pe termen lung este jignitoare 9i z rehxarii s-a utilizat un
nedemna, echivalena cu menfinerea fiinfei o Relaxometru care nre-
umane nfr-o stare de inconstienla (asemanA-
5 gistra activitatea sis-
toare animalelor) fafa de boala gi problemele temului nervos simpatic
sale existentiale.
ce conholeazaTA h om.
n locul acestei atitudini ni se par mult Cer2 elecfozi ai apara-
mai apropiate de condi;ia umana educarea, tului aplicafi pe piele
instnrirea ti susfinerea oamenilor n sensul Dregistau modificArile
rezistenlei electrice a
grarii annonioase n mediul nconjuraor, pielii (induse de activi-
echilibrarii starii interioare etc. Prin eforturi tatea perspiratorie a glandelor sudoripare
personale consecvente, fiinla umana 9i controh tot de simpatic). Un dispozitiv
redobndegte starea de sanatate, bucurie 9i electonic transforma astfel activitatea sim-
fericire care i se cuvin. paticului n semnal sonor pe care subiectul
urmarea sA-l reduca prin aprofundarea stllrii
Cercetiitorii americani de relaxare. Cregterea intensit$ii sunetului
indicA, indirec, cregterea TA, iar reducerea
au descoperit c relaxarea
pna h disparifie a sunetului echivala cu nor-
yoghin reduce HTA malizarea TA pnn relaxare (mecanism de
biofeedback); astfel informafii continue
In lume se fac cercetliri serioase legate despre TA erau oferite napoi pacientului.
de modalitalile terapeutice neconvenlionale. Dr. C.H.Potel demonsheaza prin aceste
Prestigioasa revistil de medicin editatit n experimente inedite ca Shavasana, concen-
SUA "The Loncet" pubhca un interesant trarea gi meditafia yoghina sunt cel putin
studiu al medicilorC.H.Patel gi Croydon echivalente unei clase importante de medica-
Suney intitulat "Yoga si Biofeedback-ul n mente anti-HIA, inhibitorii simpatici (n care
menajarnentul hipertensiunii arteriale". Ei au inffi spre exemplu guanetidina, alfametil-
pornit de la urmAtoarele observatii: dopa, clonidina, reze4lina, alfa gi beta-blo-
1. Utilizarea drogurilor anti-IITA cantele etc.), dar sunt n schimb complet lip-
prezenfind multiple dezavantaje, orice alt2f site de reacfii adverse 9i echilibreaza global
metoda terapeutica este binevenita. nfreaga fiinf. Aceste tehnici pot fi utilizate
2. La animalele de laborator Si la om cu succes n special n cazurile de HTA dez-
voltate n timp ca
raspuns la situafiile
shesante ale vietii de
zi cu zi.
Studii asema-
SHAVASANA . RELAXAREA YOGHINA COMPLETA natoare subliniaza
importanta dietei, a
multe func1ii considerate pna acrun invo- fitoterapiei, exerciliilor yoga 9i a
altor
luntare pot fi contolate prin condigionare metode n tatamentul filA. De exemplu, n
(dupa dr. Miller). SUA este celebru dr. Dean Ornish. care a
YogoMogozin 13
revolutionat terapia bolilor de inima printr-un
program asemnator.
Iatl un progam integral de hatament
raturist inspirat de aceste cercetari pentru
bolnavii de FITA:
l. DIETA urmareste eliminarea factorilor de
risc aterosclerotici si a excitantelor amintite.
1. Alimente recomandate: legume, fructe
cereale, miere 9i polen. Patunjel 70 gr./zi,
mere 500 grame/zi, suc de varza 100 ml/zi,
afine 3 linguri/zi, polen 30 gr., tlrje de gru
n mncare, pine graham, 3-4 calei de ustu-
rotlzi. Orez, secarl, spanac, urzici, nuci, ulei
de floarea-soarelui, capguni, cirege, pere,
secarA, chefr, iaurt etc.
2. Alimente ce se vor consuma cu mode-
rafie: lapte (max. I car;[lzi), brrza de oaie
sau cagcaval (max. 50 gr.lzi), oul (l la 2 zile)
gi icre.
3. Alimente interdse: grasimi animale, unt,
smntna, margarina, alcool, cafea, zahr,
condimente. Nu se pune.sare n mncare.
ll. FITOTERAPIE Amestecuri de plante:
l. coada caluIui....................1009
ienupar (fructe).................50g
talpa ga$tei ..................... 100 g
anghinare . 100 g
paducel ......100 g
I lingurip de 4 ori pe zi sublingual;
2, vsc.......,..........i...............100g
tei ......:.............................100 g
coaclze negre .................. 100 g
taista ciobanului ............. 100 g
levan;ica ....100 g
I lingurip de 4 ori pe zi sublingual.
Plantele se macina fin cu r5ni;a electrica
9i se amesteca cte cinci n canti6file date.
Administrare: fiecare amestec de plante
se ia de 4 ori pe zl,cte o lingurifa (5 g) 9i se
suge sublingual 15 minute, apoi se nghite cu
aPa.
III CROMOTERAPIE
n camera de dormit se Jine aprins pe
timpul nopfii un bec colorat albastru, l-2 ore
sau toata noaptea, alternativ cu un bec colorat
n violet (o noapte albastru, o noapte violet).
rv. c tMNAsTrc PstHosoMATtc
YOGA
Toti medicii sunt de acord cu valoarea
exerciliilor fizice moderate n scaderea gi
profilaxia HTA. Profesor doctor R. Waicu de
la Facultatea de Medicina din Cluj afirmA:
14 YogoMogazin
,,Exercifiile frzice, izotone, aerobe, de inten-
sitate moderatll efectuate sistematic (de obi-
cei zilnic) produc efecte hipotensive ,,per se"
ct 9i prin combaterea factorilor de risc aso-
ciafi: supraponderea starii de tensiune ner-
voasa."
Iata ciclul de exercilii yoga pe care vi-l
propunem:
1. Exercilii de ncalzire pentru gt l mfut
2. Exercifii de ncalzire pentru coloana verte-
bralA l- min
3. Thlasana (Arborele) I - I 0 min (este prezen-
tata n numarul 4)
4. Bhujangasana (Cobra) l-10 min
5. Paschimottanasana (Clegtele) l-10 min
6. Shavasana 20 min
Exerciliile se practicA h
2 ore dupa
servirea mesei (cu stomacul gol), dar reco-
mandtrm totugl deprlnderea lor de la un
instructor avlzat.
V. PSIHOTERAPIE
1. Utilizarea sugestiilor pozitive de tipul:
o "Sunt o fiinA sanatoasa, fericita li
benefic."
o "Sunt deplin relaxat(a), plin(A) de iubire
9i n;elegere."
2. Utilizarea terapeutica a vocalelor O gi I
(metoda sqvantului austriac Leser Lasario).
Agezali p scaun, ou coloana vertebrala
dreaptA (avnd stomacul gol), dupA o inspi-
rafie completil se roste$te tare cu intonatie
sunetul o (respectiv i) pna la epuizarea com-
pletlf a aerului din plamni. Tehnica se repeta
de 7-10 ori pentru fiecare vocala.
VI. PRESOPUNCTURA
vor masa eele douA punte din figura
Se
timp de l0 min. n sensul indicat de sageat.
VII. MELOTERAPIE
Se folosegte un fond muzical adecvat
pentru relaxare 9i inducerea unei stAri de
arrnonie interioarA (Klaus Schulze, Vangelis,
Nocturna n RE minor de Chopin, Cvartetul
n FA de Ravel gi Concertul n RE minor pen-
tru vioara gi orchestra de J.S. Bach).
Tehnicile de relaxare bazate pe auto-
sugestie, concentrarea asupra unor gn-
duri relaxante, ncrederea n terapeut,
exerclfiile respiratorii pot contribui la
reducerea tensiunii arteriale, n special la
lndivizil cu stres mental crescut. Succesul
tratamentului nefarmacologlc necesita
nsA aderenfa bolnavilor hipertensivi la
schimbarea regimului de vafA propus de
medic, ceea ce nu este ntotdeauna ugor, cei
mal indisciplinafi bolnavi fiind cei care ar
beneficia cel mai mult de ele. Qrof. '.
Leonida Gherasim, Medicin Interna vol.Il,
pag. 845, Ed. MedicaH, Buc., 1996)
Aceste mtod" de vindecare se pot apli-
ca individual sau n grup. Cele mai impor-
tante le consideram a fi dieta, fitoterapia si
relaxarea yoghin, dar evident cA utilizarea
tuturor metodelor prezentate va grAbi vinde-
carea dumneavoasfra. Succes!
n lumina nvAJaturilor yoga, HTA apare
ca tumare a unor stari interioare tensionate
induse de teama, ambilie, agresivitate, spirit
de competitie. n astfel de situafii oamenii au
tendinfa sa se ncordeze, se tem sa iubeasca gi
se rup de contextul armonios macrocosmic.
Acest dezechilibru inilial poate favoriza ten-
dinJe psihosomatice gi alimentare perverse
care, n virhrtea principiului rezonanfei, se
amplific. Treptat se produc modificari la
nivel fizic (arterele se igdizeaz), iar pe
baza legil acfiunii pi reacflunii (legea
Karmei) boala se autontefine, chiar daca
B HUTANGASANA -, POSTURA COBRET
pacientul a renuntat poate la obiceiurile
gregite ale trecutului. Vindecarea deplin
necesi un tratament naturist purificator,
tehnici yoga de relaxare, precum 9i
DESCHIDEREA SUBIECTULUI N
CAUZA CATRE FLUXUL DE IUBIRE
DIVIN.A, COPLE$TTOARE CARE TRECE
PRIN EL. El trebuie sa nvefe sA iubeasca 9i
sA daruiasca iubire.
YiI rugdm sl ne scrtefi despre pro-
blemte , realzdrile dumneavoastrl pe
adresa redaclei sau sil telefonali la
numrul (0 l). 685.0 1.32.
APd de more este un ente vito,le
Dup baia de soare ce poate
MiScdrle uroore sau notul
american a lansat chiar ideea c
Este bne s nu ndeprtdm
pielea noastr. Printre
aceea cd depolt o acfiune
Euripide ne spune cl marea
Hppocrate, prntele medcinii,
xlerne cu ap marin. Wrtulle
deci de milenii Ea consttue un
vitale, cu proprietfi frzice Si
Este bogatd n sruri minerale.

pentru dureri articulare.

Anumte diluyii izotonice de
adncme, sunt comercializate n
Acestea su dobdndt un loc de
deoarece determnd o vertabl
Bdle calde de mare au
ginecologice, a reumatsmulu Si
Algele martne au Si ele
post-traumatce, al reumatismului

YogoMogozin 13
Sl LVIA CALOPnEAN U mrtrrisqte:
"Regmuf Oshowa S pracJco yogo
,aOlcea Mutulescu
au fcut minuni"
Dupl an de ntoleranll comunst, practca yoga este seama ca fiecare om aceea era greu sa te nfelegi cu ea.
ncd prtvili cu nencredere, ior cei care i aduc acuzal vehe- are libertatea de a BAnuitoare, rece gi ncordat?l, parea sa nu
mente o consderI char pertcubasl Pentru a oler o magine simfi altfel ntr-un mai suporte pe nimeni, se temea de oameni
corectll asupra acestor aspecte ncepem dn numlral de oril moment sau altul. gi 9i pierduse ncrederea n ea nsa.9i.
al revste pruentarea unor cartri care vorbesc de la sne Oricum, povestegte Cred cd riscam sd devin un monstru;
despre efectele profunde S bnefdctoare Pe ce le qduce ea, a fost un chin. md simleam moartd interior, eram Pe
yoga aatentcd celor paseverenl g hotllrli sl-gi asume DupA ani de zile n punctul sd cad definitiv. Dupd un an Si
responsabIitatea de a-S schmba viala prn proprtile eforturi care li ascundea ceva de practicd yoga am descopert nsd
plnsul ca soful sa nu cd din fiinla receptivd care eram nainte
"Ajunsesem ntr-o stare se simta umilit, ajunsese frigid. Silvia nu mil transformasem ntr-o alta, conStientd
de nedescris, gtia cum sa-l arngeasc atunci cnd el Si ncrezdtoare. Puteam chiar s-mi con-
aveam deja idei obsesive" voia s fac dragoste; ba spunea c este trolez stdrile de nemullumire care nainte
obosita, cA nu se simte bine, cA mai are m dominau.
Silviei Calopreanu nu i-a lipsit nimic Acam sunt n anul doi de practicd
ceva de fcut prin casa, ba ntmia la baie
n copilarie. Doar cA tatlflui -iplceau
pn simlea cl el a adorrrit gi se strecura yoga Si urmez din 1994 regimul naturist
femeile 9i cnd dadea pe acas venea fra Oshawa cu gru, orez, hriscd I0 zile Si trei
ugwel n agternut cu inima ct un purice.
bani si cu sannp de scandal, iar mama zile hrand vegetariand obisnutd. Md simt
Ajunsesem ntr-o stare de nedescris,
era prins de propria sa suferinfa gi aveam deja idei obsesive, actul erotic dura alt om. Am nvdlat sd rd, sd vdd pqrtea
nemullumiie gi nu observa cA fala. lor sta I0
mai pulin de minute, niciodatd bund a lucrurilon sd m apropii de oameni
mai mult nchisA n camera gi nu le apropierea noastrd nu ncepea ca acel ioc cu mai multi nyelegere, cu inima
vorbegte cu zilele. nc de atunci Silvia a deschisd. Problemele de sntate s-au
plin de tandrele Si formec, md simleam ca
nvalat sa fie singur. Chiar 9i de sarbtori rezolvat. DeSi am ntrerupt tratamentele cu
un animal, njositd, nevoitd sd md ascund.
fiecare gi yedea de ale lui n casa" mncau medicamente, chistul ovarian mi-a dis-
Nu voiam nici sd-l nSel, nici st-mi bat ioc
mimdnd mereu cd sunt mplinitd ca pdrut urmd. Starea psihicd bund,
fiird
femeie, cnd de fapt totul se con' regimul Oshawa Si practica yoga au fdcut
suma pripit, ttre gAfAien Si icni.- minuni.
turi, fdrd dragoste, fdrd bucwie.
Mi-am dat seama cd nu se poate "Nici un medic n-ar fi reuit
continua aSa la infinit Si am s m vindece de frigiditate"
hoardt sd ne despdrqim. Cei care au rev2fzut-o pe Silvia dup
un timp mai ndelungat i spun cA este de
"Chistul ovarian a nerecunoscut gi sunt uimifi de calmul gi de
disprut fir urrn" echilibrul ei. nainte se agta de oameni 9i
ntre timp Silvia ncepuse sA bea sub o form sau alta le vorbea despre pro-
cAte 2-3 cegti de cafea pe zi, sA blemele ei, care i se parea c nu se mai
fumeze un pachet de figri de sfrgesc. Abia acum 9i da seama ct era de
atunci cnd apucau, freceau unii pe lngA
dimineala pn seara, dormea agital neli- egoistf 9i cum avea impresia ca ceilalfi ar
alfii ca nigte sffiini, se uitau la televizor, niltit si se simlea mereu obositll. Din senin tebui s o comptimeasc mereu, sA faca
dorrreau... Cnd ea a crescut, tata a devenit
i apruserA tot felul de probleme: o zi pi ceva pentru ea, sa i ugureze poverile.
aspru gi i-a interzis fenn sa aib vreun pri-
simfea gura amarA de fiere, n altl zi o Aszi Silvia gndegte cu totul altfel gi ade-
eten. Ba chiar odat4 prinzand de veste c
chinuia stomacul, al datf spatele... Un sea vine ea n sprijinul celorlali, pe care a
liceanca vine de la gcoaH nsolitt de un
chist ovarian ct un ougor i ddea o stare nvpt s i asculte.
baiat, i-a iegit n ntmpinare pe strada, a pennanenta de ru, senzalie de greap" Am reuSit sd md descopdr pe mine
luat-o la btaie 9i a umplut-o de snge.
dureri. Supus la tot soiul de tatamente nsdmi, sd-mi accept feminitatea, s md
A$a c atunci cnd s-a mrital Silvia
chistul disprea 9i reaparea dup o logic bucttr pe deplin de relalia cu actualul meu
a cre cA l-a apucat pe Dumnezeu de numai de el cunoscut. Silvia tAia cu iubit. Sunt convins cd nici un tnedic n-ar
picior. Avea deja 20 de ani, simtea nevoia
impresia c nu-i ajunge timpul, ca toate i se fi reusit sd md vindece defrigiditate Si n-ar
sa fie liber, s se bucure de viap. Casnicia
pun de-a curmezigul, ca luniea are ceva fi putut sd md nvele cum sd-mi schimb
a durat 8 ani btuti pe muchie. Astazi mpotriva ei gi i se fac o mullime de modul de a gdndi pentra a deveni un om
Silvia spune c fiecare a avut partea lui de
nedreptafi. Colegii de la cursul de yoga din puternic S armonios, recanoscdtorfasd de
vin, ca e era nclinatA s domine, s
Craiova care au cunoscut-o n primele luni darurile pe care simt c le primesc de la
pretind ndeplinirea dorin;elor fr s fin
dup ce s-a nscris mi spun ca pq wemea viald nfiecare clipd.

16 YogaMqozin
 Brahm acharlasana
Posturo speciold cr/re permite tronsmutorea Si
sublmoreo Potenli altului creotor, sexuof

Executia
t
asanei mentala gi are o eficienla deosebita pen-
tru ca faciliteazA confrolul mental asupra
Din pozifia n genunchi, ndeparhgi energiilor sexuale.
lpile ct mai mult posibil pnA cnd Postura se poate practica chiar ime-
genunchii se apropie 9i gambele diat dupa ce am mncat. De9i, n gene-
formeazA ntre ele un unghi ascufit. ral, asanele se executif la douA ore dupa
Cobor1i bazinul pnA cnd fesele ajung servirea mesei, sunt anumite posturi
n contact cu solul. n aceast2f po-
zifie v*ificafi dac talpile sunt
orientate n sus gi genunchii lipi;i.
Cu brafele ntinse, dar nu ncor-
datn, agezali palmele pe genunchi.
Spatele ramne drept, capul n
pozi;ie normalA, ochii nchigi, res-
pirafia de voie. Urmarifi sA avefi o
stare de relaxare, pentru cA n
yoga orice asanA se executa ugor,
calm, frA a forta nimic.
n aceasta postura, pentru a
reugi sA obfinefi efectul maxim,
este necesar s ramnefi timp de
l0- I 5 minute. Brahmacharyasana
solicita pentru brbafi mai ales
musculatura coapselor, articulali-
ile genunchilor gi gleznelor.
Recomandam ca naintea exe-
cufiei sA se practice cteva exer-
cilii de ncalzire (eventual l0
genoflexiuni) gi postura
Vajrasana.
n timpul execugiei vefi
urmAri sA percepefi distinct
energiile potenfialului sexual care
urca pe coloan gi se hansforma n
forme superioare de energie men-
taH. care, au efecte benefice asupra digestiei
gi sunt recomandate n acest sens.
Vajrasana (prezentatan nr. 3 al revistei)
Efectele fizice, gi Brahmacharyasana favonzeaz proce-
psihice, mentale sele digestiei datorit2f pozilrei corporale
care amplificA circulafia sanguinA n
Polufiile nocturne gi ejacularea pre- zona abdomenului.
coce la bArbat pot fi ameliorate gi chiar De asemenea, mai menfionam
eliminate. Persoanelor la care apar astfel urmAtoarele beneficii: eliminarea gutei,
de manifestari le recomandam practica a durerilor de genunchi, a depunerilor
constantl a acestei asane timp de 7-12 nedorite de calciu n zona calcaeului 9i
minute nainte de a merge la culcare. eliminarea gradatf a platfusului.
Confera rapid o stare de focalizare

YogoMogon 17
 SEXUALITATEA
Y

-,|rsTrc A
o cole o desvr;irii sPirituole
-er profesor yoga
Claudiu Trandafr
Mulgi oameni nfeleg gre;it sexualitatea. Suntem
domlnafl ncll de lgnoran$ inhibiii si prejudec{|,
cultivnd foae des sentimentul ru;inii cnd
abordfm subiecte legate de sex.
La o anallz atent descoperim ns c nu att
nuditatea corporall sau erosul sunt cauza sentimentului
de rugine, ccl ele pur;l slmplu exist, sunt naturale,
deci amorale, cl impuritatea sufleteascA"
educafia gi ideile preconcepute.
Toate figurile lumlnate din istoria planetei au
considerat cll iubirea si amorul sunt manifestlri specific
umane de cea mai mare lmpoanfl. O viaft sexualil
gre;it n$eleas ;i Incorect abordat determin
dezechilibre suflete;tl ;l conduce la aparifia unor
probleme psihice cu repercunsiuni grave asupra sntfii.
O nou viziune asupra erotismului va elimina nesperat
de multe dintre problemele cu care umanitatea se
confrunt frecven* frigiditate (peste 6O% din femei),
impotenfa".perversiunl sexuale si nu numai att.
De pildd vorbind despre funcfia orgasmului cu
o jumltate de secol n urmd W. Reich motiva
tendinfele expansioniste gi radicale ale Gerrnaniei
naziste printr-o acut frustrare sexual a brbafilor
arieni. Cei md mari cunoscltori ai secretelor sexualitfii
sunt orientalii, cci ei au ridicat-o la rang de a si, spre
deosebire de occidentali, au fcut din erotism si iubire o
cale sublim de evolufie spirituala.
n ultimii ani, n Romnia s-au editat foarte multe crfi cu privire la acest subiect. Unete autentice, altele interesante doar
pentru nota exoticAl a peisajului. ln mod deosebit trebuie amintite volumele publicate de editura.,, Antet", ,,Cultivarea energiei
sexuale feminine" ;i ,,Cultivarea energiei sexuale masculine", aparute sub semntura maestrului taoist Mantak Chia gi a sofiei
sale, Haneewan Chia ;i, de asemenea, extraordinara colecfie de trei volume tiprite sub egida editurii ,,Deceneu",
o adevilrat inifiere n ,,Secretele Amorulul Transfigurator Extatic" semnate de Nik Douglas si Penny Slinger.
De aceea vom aborda ln continuare o,ntrebare care apare frecvent ; prime;te rspuns_n-crfile orientale:
cum sd gndegti otunc c6nd faci dragoste?

entru a tri o experient mistic n timp ce
realizAm o fuziune amoroas eliberat de
deznodllmntul precoce al ejacuHrii, lite-
ratura tradifional orientaH recomanda s ne
fixam, sa ne stopam, sa ne nherupem sau sa ne
stabilizm gndurile. Aceste recomandAri de ntre-
ruperp a gndurilor au fost adesca nenfelese gi ca ar mai fi avut sa fac dragoste, exaltnd emotia
atare interpretate gretit de catre ratatii teoreticieni pnA la paroxism?
ai iubirii, n sensul c misticii amorului si-ar nte- Ceea ce se recomanda este de fapt oprirea
rupe 9i ei precum ascetii toate actividfile mentale unui anumit mod de a gndi: nivelul rafional, ver-
penhu a rmne ntro starc n care se nchid fa bal, analitic, spcculativ, conceptual, teoretic, cel
de lume 9i se ndepifuleaz de via;a. Atunci ce sens care face evaluari, care eticheteaza totul. Acest

18 YogoMogon
 mod de g6ndire specific n special civiliza;iei
tehnocratice actuale este asociat cu emisfera
stinga a crcierului gi ia n general forma dialogului
sau a monologului non-verbal (deci n gend). n
scrierile sffivpchi, inistice se sprne ca acest fel de
gndire tebuie sa fie redus la minim pentu a lsa
sa respire modul de gndire intuitiv, sintetic, tans-
ragional, inspirat divin, simbolic, realizndu-se
astfel un echilibru, o armonie tradusa n [mbaj
biologic nhe cete douA emisfere cerebrale.
r Atunci cnd n fuziunea amoroas spiritua-
I lizatA blocam n mod spontan, complet gndirea
' verbaH devenim congtienfi de ceea ce se petrece
profunzimile fiinpi noastre, sim;im dizolvarea
limitelor, cci ne topim unul n celalalt nt-o sacr
mbra;i9are ce cuprinde 9i stelc Ai flori 9i ntreg
Universul. Astfel putem cuDoagte direct spiritul
acelei atitudini n care se sprne cA:Jinla bea din
Jntna nesecald a vdelri, Accesul la acest rezervor
nesfr9it, la sunele miraculoase 9i elementare ale
existenfei noastre 9i are o polivalenfa simbo[cA,
caci acea$a sintagma nu descrie doar o zon
necuprinsa 9i adnc din noi, ci face referire 9i la
calea pe care o avem de urrrat, caci fntina vi4ii,
sursa a tot, este nsagi YONI, vaginul femeii. Dar
daca nfelegem femeia ntr-una din ipostazelo sale
arhetipale de mam cosmicA nu hebuie sa ignorm
cealalta ipostaza a sa, la fel de mreagl aceea de
Iubita, 9i atunci fntna nesecat a vietii - dac nu
ne arunpam orbeste n ea necnd orice urm de
elan spirihnl, ci din con[, i distilm alchimic
esenfa - devine sursa tuturor fericirilor de pe
Pamnt 9i din Ceruri.
Tantra Yoga recomandl sa traim plenar, total
gi direct orice tip de experienp 9i mai ales sa par-
ticipAm n mod activ gi creator n ntlnirea
amoroasA. Fiind total hezifi, congtienli yi domici
de'acea bire ne dizolvam cu totul n ea, dar ffrA a
ncerca sA o descriem n cuvinte ateta vreme cat ea
se desfagoar, Deci.iubitii se abandoneazA cu nesat
9i fascinatie perceptiei direcrc a ceea ce se petrece
atunci cu ei, fAra ca aceasta sa fie filtratil prin
ecranul limitat al unui solilocviu intem.
La drept vorbind orice inegrare superioar,
sintetica 9i globaB, fie c este vorba de domeniul
ptiinfific, artistic sau erotic, idrplicA o capacitate de
a conline 9i a pAstra ntr-un mod inedit pi neexpli-
cit n minte aspectele multidirnensionale ti
esenfialo ale uuei probleme, accasta avnd o va-
loaro mult mai mare decet abilitatea de a analiza pe
bucati, fragmentat, n timp.
Fara ndoiala ca a cuprinde simultan n minte
toate aspectele unei probleme, la modul global,
finificat, este superior gndirii pur raJionale,
analitice, c dre c*rcerclaz.
n trAirea amoro4sa tantricA brbatul 9i
femeia sunt deschbi fa$ do senzatrii, taindu-le si
nu evalundu-le, experimcntndu-le plenar 9i nu
doar enunnd $ etichetnd superficial ceea ce ei
expcrimenteaz. n acest fel mintca este capabilA
s cuprind flfrtr efort, dintr-o dat, toate percepfi-
ile cxplozive care apar.
Sexualitatea misticA este o fomra de yoga
sau de medita;ie prin faptul cA ea include o
absorbfie totaH a minlii n exprienta directA a
tririi amoroase, excluzend sau, mai bine zis,hans-
cenznd gndirea rafional. A face dragoste f?frA a
na$te comentarii interioare rcferitoar la expe-
rienfa sau la orice alte lucruri este de fapt ceea ce
tradi;ia oriental recomandA cnd sprme cA iubilii
nu trebuie sa gndeasca. $i de fap aceasta trebuie
n aplicat pentru orice activitate. A mnca, a dormi, a
respira, a gti, a guverna o Jar, a privi un fluture,
a face dragoste. Realizat nh-un mod armonios,
orice lucru poate conduce la o experien;a mistica.
ar ce se produce.
de fapt. atunci cnd
I I mpiedicam aceasta gndire rationala sa
Y "" desfgoare? Astfel dam posibiliutea
latenfelor noaste subconttiente sa se manifeste
plenar, patundem n adiincul fiinpi noastre lund
de acolo o fo4A teribila dc expresie. ln acest fel
permitcm sa se manifeste n noi acea foga supra-
congtienta, exprcsie a voinfci ii armoniei divine
carrs nu mai este aclm ntuneoatA gi nvaluita de
gndirea rationaH, limi141s4'6, pcrsona$, egotica.
Totuti, pentru ca o expericn$ amoroasa sa
fie cu adevrat mistic nu este suficient doar sa
anulm gndirea rafionah. Aceasta elibereaz
ntr-adevAr fogele subconttiente, dar energia
rezultat trebuie apoi sublimat 9i aici rolul
esenlial l joac Supracongticntul. De aici rezultlt
importanfa transfrgurarii ( a te privi pe tine nsuli 9i
pe ccHlalt ca 9i cum afi apagine unei alte lumi, mai
frumoase, paradisiace, ca gi cum alif nSte ze), c,e
devine un act de impunere supn:acongtienta a unui
tipar sau arhetip divin peste fondul ntuuocat ti
iofomr al lumii subcongtiente, Astfel, avind forta
trlrll lntens eroticc lnfrapersonsle primit de
Jos gl InsplraSa dlvln Fanrpersonal prlmtt
de sus, putem cu adevlrat sI realzAm o expe.
rlenfl de fudune erodcl tantrlcf.
Binenfeles, gndirea rafionaH discursiva
este gi ea foarte util atunci cnd vrem sa dam
unclc explicafii, cnd vrem sa ne facem anumite
planuri 9i n multe alte situalii. Dar n timp ce unii
realizeazf aceasta doar atunci cnd ste ncesar,
a$ii sunt precum nigte magnetofoane ambulante,
care uu se pot abtine snregistneze explicit totul n
cele mai mici detalii: ,,tabloul acela e prea
ssrb.., scaunul acela cu tapiterie e foarte fragil...
oare ce ar trebui sa mai fac acum?... oare unde or
fi ceilalti... ia uite ce c4i interesante.., mi place gi totaH absorblie congtientil gi concentare asupra
masa aceea." Acegti oameni nu pot rAmne linigtili ficcrui moment al fuziunii erotice, eliminnd
n intimitatea suflctului lor, cci fac permanent n orice fel de gnduri refcritoare la scopuri viitoare
minte ascmenea analize. sau feluri, incluznd n aceasta nteaga gm de
Experienfa mistic are loc prinh-o spontana idei, de la compatibilitatea scxuaH pi pin la nsagi
YogaMogazin 19
exprienfa $arii de conttii4A transcetrdcnt'
Caracteristica primordialtr a tantrismului stc, con-
form lui Eliadc, atitudinea sa antiascetic[ Si anti-
speculativa, implicarea totaltr a simtrnilor, far a
analiua ce simfim. Tanta a fost numittr oca care
aduce elibcrarea dc nfinFirea \tr May.
Maya este magia sau iluzia cuvintelor, lim-
bajului, concoptclor ti teoriilor speculative.
Adesea se facc confirzic ntre realitate gi descricrea
acpsteia, ntrc rcritoriu $ harta acestuia, ntre m;an-
carc ai meniu. Meniul $ are valoarea sa, dar nu
ese branitor. Atuqci'cend facem dragoste, cnd ne
oprim gdndurile, ntelegnd accasta n scnsul spi-
ritual pe care l-am explicat aici apare ceva fasci-
nant, ca un salt, ca o sincop bminoas n coerenp
limitativA de pntr atunci a conptiinpi noasne: sun-
tem capabili s ne concentm perfect asupra clipei
prezente gi asupa. a tot cca cc se petece atunci, n
timp ce reminiscen;ele trccutului ti scopurile la
care aspiram pentru viitor nu rrai interforeaz cu
birile noastc eroticc.
Dar, pntu a opri fluxul qendirii trebui md
ntei s &venim corytienfi dc atihrdinea mcntaE
pe care o rvem de obicei n timPul fuziunii
alnofoase.
rbatul ti .femeia carc trliesc mistcrul
fuziunii amoroasc spirituale sunt contticNrti
de fapul cI li ncrup gendirca discursiv'
ratimaH, lsindu-sa coplc$li dc hirilc ai senzali-
ilo specifioe achrlui amoros. Pe de alt parte, qdfi
oameni care nici macar nu gi-au pts problcoa
transformArii lor prin forp omniprezenta a iubirii
totale sunt adesea incongtienli sau pea pfin arcn
la activitatea lor mcntal n aceste momentc,
rafind astfel clipa supremtr a contopirii cu ceHlalt.
ExistA multe stiluri & a dndi, ce pot hter-
fcra, bloca sau favoriza fiziunea amoroasa spiritu'
al. Activitatea mcntalll n timpul actului amoros
poate unna o singur linic sau se poate schimba n
funclic de partoncr sau do propriilc toane. Putcm
a$tfel nvh multe dcsprc noi npine tocmai atunci
cnd facem dragostc, mai ales c6od facem dragoste
far a ne grhi li far a esta constrngcri din
exterior. Dar pcntru a ne putea cotrEola activitatea
mental trcbtrie Bai nt6i str devenim conSticnti de
ea. Pentru aceasta este chiar indicat la nceput sA
ne examinarn gAndurile 9i imaginile care ne vin n
minte n timp cc facem dragoste, ^naine 9i dup.
Aga cum spunearn, atenfia ndrepta asupra
fluxului gnndurilor n timpul achrlui eiotic cstc
exact fenomenul pe care literatura oricntalA
tantricA ne recomandA s-l ndepar6m, dar o
asmnea examinare este necesar la nceput ti nu
va fi dect un prim pas pc drumul eliminrii dia-
logului interior care interfer.eaz cu experienB
amoroas taqtrica" ia[i!1fu{ mrnifestarpa spoana
9i comfleta a fiinfci.
2j YogaMqrcz.in
Multe pcrsoanc de ambcle scxe, la nceputul
unei actr'vit$ constiarc de conhol al minfii, ou
pot ofi accast rutin verball care se manifcstll
av"andu-gi sursa chiar n minte, carc mpiedic o
implicare real 9i profundA a mentalului superior
n actul arnoros.
Constatam asdel c uoeori suntcm procu-
pafi de altccva: dc discufia avu cu geful la scr-
vici sau de afaccrilc car acrtm merg ru sau, dim-
potrivA, merg bine, Exist o mu$ime de aseinenea
danduri ce forreaza o crustif social implicnd cel
mai adesea relafii superficiale, de suprafap gi ade-
sea arbitrare, labile, pe care, degi ne-au chinuit
ag?izi, a doua zi aproape ca le-am uitat. Remediul
pentu a ndepria ascmcnea gnduri se bazeaz pe
o detensionare psihictr cc poate fi provocad rapid
gi simplu printr-o baie regeneranta sau o scurt
relaxare. Eist ns 9i o alta caegorie de gEnduri
care ating gi sunt ntrtinute de nsagi dimensiunilc
complexe ale personalitatii noastre. Aici ne
marcheaz 9i educa;ia uneori prea rigida ce ne
mpiedicA s simlim bucuria iothirii cu fiinla rscolitoare ar fi ea" nu-gi gascate valoarea dect n
iubftA datorit sentimentului de pcat sau de momenhrl in carc estc contolattr gi orientat n sus,
vinovtie sau datorittr wnr traume psihicc trtrite polarizatA fiind de forta pr a congtiinfei carc va
anerior. Acesta este domeniul proprlu individu- traduce aceast oxpcricnfA n intuilii spirihralc ilu-
a1iei, al tuturor tenditrfclor mentale nnscute sau minatori sau revclafii cstctice (c6rd descoperi cl
cptrtatc (VASANA) dcsprc carc vorbogtc filosofia iubita a devent lrumoa ca o zeil) sau ontolo-
oricntal. Tot aici pc unii i constnge orgoliul sau Elr'rc @,Arrd reolinzi drcptul sacru al iubirii inercnt
strdania de a arta n timpul acnrlui erotic ce buni n ortce Jiinlil Si n orice iposnil a ftri) sau sim-
amanli sunt ei - d tocmai de aceea nu pot fi mai bolloe (c,ittd totul e ncllrcat de sens). Dar acestea
mulq sau pe altii i macina gclozi4 ntrebndu-sc deja nu mai surt simple g6ndwi, iar anmci men-
de cte ori a mai facut fiinta iubi6 acel gest tandm talul, eliberat de povara inutib a sferei omenegti
gi altuia (alteia) sau daca chiar n acel momcnt nu resnse, 9i revendic drcptul la ndumnezcire,
sc gindegte oarc la altcineva. Egoismul sc tradeaz retlectnd cristalin, precum un diamant cu
frecvent n cele mai nuantate feluri, de la dorinp mii defele, lumina divind a Sinelui.
primar 9i tiranic a celui care crede c n
desflSurarea crotic lui i se cuvine tot: plcerc,
atenfie, respoct, D la iluzia rafmat a accluia
care s-ar dlhui cu totul, dar agtcapta ca acest gcst sA
fie frcut similar li de ceHlalt, care este astfel sufo-
cat, invocndu-so mitul unci iubiri unice n cart
doar o singur femcic sau doar un singur brbat ca
individ ne-ar putea satisfacc setea complemanta-
ritii. Aceste gnduri, chiar dac par uneori su-
blime, trdeaz adcseori fixa;ii sau determinisme
ce ou pot avea uo dezrodamnt fericit daca se can-
toneaza n sfera profanului.
a un nivel gi mai profund atingem un stadiu
esenfial gi transpersonal al existentei 9i al
gndurilor noashc. Aici unii srmt ncrcmcnili
n colapsul fascinator al unei energii erotic,e ce le
depa**e cu mult puterca dc control - ei 9i pierd
capul, unebunesc, totul n jur dispare, cci nu mai
iubegti o femeie aorme, ci Femeia, nu mai iubegti
un barbat, ci Btrrbatul. Dar nici mcar aceastil
experienp nu ste eerea ce recomaodif tantrismul,
cci orice Dcrgie, orict de fulgurant sau
 Nu ftt ttmtd(). Prcbiemele dumnewoastrd sexuole sunt, poote
dellcote, dor pot fl rezolvote. Scrf4Lne.
"Ce este contlnenfa ?"
Am cititcdtevo rtkolen carc apare teh
menul de continenl. De osemeneo, o(presio
. "omor at condneng" om ntdlnito n
catevo c4i. Oe este cnntinenloT
lon Mdrcullct - Constonga
Contlnenp sexuala ;i abstinenp activA
sunt cele douA posibilitaqi de alegere pentru
aspirantul la desvr;ire spiritual. Ele sunt
aspecte ale lui Brahmacharya, una dintre
regulile ce formeaza codul etic ;i moral al
yoghinilor. Brahmacharya nseamna nfrnare,
reginere, control deplin conpient al funcqiei
sexuale att h barbat, ct gi la femeie. Spre
deosebire de abstinenp activ, n care se
renungA complet la activitatea sexuala prin
tehnici yoghine speciale de transmutare ;i
sublimare, barbatul aiugnd s nu mai aiba
poluqii nocturne, iar femeia reuqind gradat
sa-;i suspende ciclul menstrual, continenp
sexuala presupune un control deplin con-
gtlent al func$ei sexuale n cuplu. Aceasta
implica contactul sexual cu posibilitatea atin-
gerii unui numar nelimitat de orgasm-e de
ctre cei doi iubiti, dar care nu se
prin ejaculare la brbat gi nici
carea potenialului specific la
realizarea cu succes a
cuplu, trAirea amoroasa
Pare senzalia de vEguire gi
urmeaz ejacuErii, jocul
orict de mulg dispare
nedorite, armonia de
Eiacularea este admisa
cuplul dore;te s
atunci cei inigiagi au
exactrtate
a concepe un biat
ei doresc sa se
au nqeles de mult importanp uria; a forqei
sexuale, considerata drept energia, fo4a fun-
damentala a eului nostru ;i motorul ntregii
vieqi pe aceasta planeta. In trairile amoroase
cu continena, sexualitatea nu este niciodata
un scop n sine, ci un mijloc care are valoare
proprie n procesul de autocunoastere ;i
perfecqionare spirituala a fiinqei umane. Citigi
cu aten{ie acest numr al revistei, care este
dedicat evolugei n cuplu ;i ve1i afla multe
aspecte care se afla n legatura cu gontinenp.
De re$nut este faptul ca n general cuplurile
care practic continena sexuala sunt con-
fruntate cu mult mai pu$ne situa$i conflic-
tuale de viala, confuzii sau probleme lAun-
trice, sunt mai profund fuzionate, mai armo-
nioase din toate punctele de vedere ;i
rezista mai mult timp.
"Yoga are tehnici care pot sa airlle
femeia s amne menopauza l"
EsE odie\rrotd es Mr un arumit
numr de omthlofaneir-? Gt rccl;tm suntelim
noe, fteio inal. meno|ouzd? Yoga are tnrj
@rc potaluu ferrrro sit om6ne q*tstor penF
li6 core suvitrl- lrnn vAEi de 40 & ui?
lJva Monollt - Boctu
A$ intuit bine. Fiecare femeie are un
numr finit de ovule, n jur de 400-450. Din
momentul apari$ei ciclului menstnral n viap
femeii, ea elimina periodic la aproximativ 28
de zile (perioada n strnsa bgaturA cu fazele
Lunii) cte un ovul prin secre$ile menstruale,
care sunt nsoite de o pierdere energetic
sau devitalizare considerabila, Acest meca-
nism se produce 3G35 de ani la nd, pn-
cand ntregul numr de ovule este epuizat ln
acest moment intervine asa-numita
menopauza, caracterizata printre altele de
lipsa fenilitajii, a senzaliilor erotice ;i chiar,
n anumite cazur, de sttri depresive. Yoga
este una din puqinele cai spirituale care ofera
tehnici specializate ;i foarte eficiente de con-
trol sexual la femeie prin
acestuia si sublimarea ener-
pentru a mbogag fiinp pe
(vital, afectiv, mental,
Bstea pot duce gradat la marirea
g1rclu dg la 28 de zile la 2-3 luni
ulr In acest caz evident cA
mult mai trziu, la 60-
spune c o femeie ;i con-
t poten$alul sexual n
-r9,9.p l;isuspendA complet
totuli la dispozi{ie
irii ciclului cnd
Eze, in cazul sus-
este evident ca
numarul de ovule ramas se conserva,
menopauza nu va mai apaiea niciodata, astfel
nct femeia va putea fi fertiE chiar;i la
vrste foarte naintate, putnd sa-;i men$na
o viala erotica normalA ;i sa-;i pastreze
vialitatea ;i dinamismul specifice tinere!i.
Pentru a nvaqa aceste tehnici speciale
yoghine este necesar nsa sA participa{i la un
curs practic (sau puteqi urma cursul prin
corespondenqa). Atenqie, nsa! Trebuie sa va
antrenali cu foarte mare consecvenga n
realizarea acestor procedee. pentru ca akfel,
degi secreliile menstruale vor fi mai reduse
(deci ve$ evita devitalizari prea mari), ciclul
se va men$ne totugi n aceeasi periodicitate
de 28 de zile ;i evident ca n aceast[ situage
menopauza va aprea tot la 45-50 de ani.
YOGA
I .Iilr ll{.INl)lilN l'l
Pentu cei care doresc sa practice YOG
solufia ogimA ce rezolva etema prroblem a
crizei de timp: CURSUL PRIN CORES-
PONDEMA va ofera posibilitatea:
o sa beneficiafi de toate avantajele pe care
sistemul YOGA le ofera;
o sA nu pierdefi timpul cu drumul pfuA h
sala;
o sA nu va afectafi programul de la serviciu;
o sa nu va dafi peste cap programul
obignuit de viafa;
o sa nu abandona;i activitfile obipnuite;
o sa nu pierdeli weodata ceva din cele
prezentate; totul se va afla scris n fafa
dumneavoasha;
o sanvApfi cum sApracticafi YOGA acasa,
n timpul liber, n intimitate 9i condilii
optime indiferent de vrsta pe care o avefi;
o sa fifi ntr-o clasa cu un singur elev;
o sa progresati n ce rin dorili;
o sA ncepeti practica atunci cnd dorili n
func;ie de programul zilnic;
o sA taifi la,maxim 9i nfr-un mod spiritu-
al fiecare secunda a vie;ii.
Cei care vor urma CURSIJL DE YOGA
PRIN CORESPONDEMA vor primi (n
func;ie de numarul de saptamni al lunii n
curs) 4 sau 5 cursuri tiparite. Nu este nece-
sar sA aveti o experienJa anterioarA pentru
ca sA putefi ncepe, deoarece n cuprinsul
cursurilor tiparite vefi gAsi explicate posi-
bilitalile practice, efectele benefice gi con-
traindicaliile pentru fiecare procedeu.
Odata primite cursurile, se poate ncepe
imediat practica.
lrimite-ne chiar acum opJiunea ta pe
ldresa: OP 60, CP 36, sector 3, Bucuregti.
Iaxa 25.000 leillunA, plata ramburr. O
YogaMogozin 2l
 ' MA ANANDA,MARGO . Explorare transpshc n do
Calea extazul ui
Mtsou Nasdelnhov ncepe sI practlce
yoga integrall le New York sub ndru..
"marea lui Swaml Satchitananda. Astfel
prirne;te prlmele nofiuni despre ceea
,ce nseamnl trezlrea spirltudl
.,,Sosise momentul sl explorez r.por.
,,turile mele cu Universul. Am nceput
. s experimentez leflri din corp, s trl.
:' isc senzafia c sunt de esenfa divlnl, ' . dinamica grupului. Tu gi cu mine, rnd pe
s caplt rlspunsurlle pe care le a;tep- rnd, pacient, terapeut, ne jucam, explor?lm,
tann, arn avut vlziunl cosmic.t' Cu purificam cuplul.
toate acestea Mltsou se simte totugl
nemplinitl gl n anul 1979 se nscrle la
$coala Arlca, fondatl de bolianul
.Oscar lchazo. Alcl practlcl relaxarea
pe muzic{ medltafie cu aiutorul
curenfifor subtill colorajl, exercifll res-
piratorii, automasejul, tehnlca stopulul
(recomandatl de Gurdjiefi), medltafil
cu mantrre. Acum l rrtllne;te pe Henfi,
care va deveni lubitrl slu. ntr-o zl el
descoperl ni;te.nsemnri despre ce-
remonialul tutrlc aecret Mothuna.
Dqi cei doi iubifi ncerrc sI eplice
acest ritual, egueazl lamentabil,
deoarece nu prlmlser inifierea din
paea unul maestru autentlc. Dornlc
i sI cunoasc prnofund calea tanbicl, fatr
de care simfea o atrracfie deosebka"
Mltsou Nesdelnlkov aiunge la ashramul
din Poona al lui Raineesh. Alci
prlme;te numele iniflatic Ma Ananda
Mugo, Geea ce lnsea,m,nil Caloa
,
eazului lubltul ei Henrt este numlt
Corpul eazului. "Pentru I atlnge
extazul fi trebuie o cde;i un corp."
Rencepem d la zero ca
doi copii n ntregime goi
<< Pfuesc zub cerul Canarelor, cu ochii
arti de stele, nfa.guratA n jurul lui Hcnri,
ntr-o pegera shopit2f de spuml Locuim
nh-o micA fcrm smaltuita cu flori $ rasco-
, hta de rafale de vnt n flinA singurafaia
Ugile se zbat facnd zgomol pAsarilc rd n
noapte ca btrnelc rrrjitoarc, iar marca sc
sparge, rostogolindu-se furioas 9i terifiantii
pe falezele de la' neagr; Timp d doua hrni
a"est c"pt de hii'va ft iak'torul nostni
de explorre transpsihica- Zi dup zi, noi
obaervam cu minuliozitatc jocul raportur-iloq
'X2 Yoeslvlr:ryen
I
dintre yin (energia receptiva, feminina) 9i
yang (energia activa, masculina).
' O form de yoga ia nagtere n mod
spontan. Ea va deveni mai firziu o metod
prcdatt sub denumirea de "relafii eseirfiald'.
Jocuri spontane, carc sc transforma a clipa
urmtoare n structuri de cercetare pentru
ncepem cu o perioada de solitudinc,
Ficcarc ramne n camcra sa trei zile gi tci
nop;i, legat la ochi, cu urechile astupate, cu o
sticl ile lape. La sfihpit tu ai fap chrA 9i
neted ca a unui nou-nascul minunndu-se
ca ffiiege, Renccpem de laz,ero, direct de la
escnJa" ca doi copii n ntegime dezbrcali.
Cc placerc atunci dc a rcdescopcri perccpiia
atomic" vasta 9i precistr a ficcarui siml
rcnAscul! Totul dcvine mcditatie, corytiinF-
nv{Am s mpcam. Mestecan si
nghilim ficcare mbuctur ncct fr a nc
gndi-la altccvq uitd c6t de dcs faccm
acest gest n mod incongtient, automat.
Sarruram apoi dulccap unui fiuct a carui
"r"';ilii:""0:
pulpa se sparge 9i se rwars pna n stAfun-
dwile frintei noastre.>>
Dezi I uzi i le repre zlnt
stadiul necesal trezirii
<< Traim plenar fiecare moment.
ntr-o zi merg pe phja, cu ohii acope-
rili, cu picioarele goale, pAgind ncet,
tatonnd stincile, las6ndu-m ' ghidat de
ecoul vocii lui Henri caro nu
vorbegte folosind cuvinte, ci
sunee. nvaf sA am ncredere n
corpu.l meu,'care ni sugereaz
adevaratul gest ce trebuie fAcut.
Piciorul deosebegte fiecare pia-
tr pe care calc. Talpa este
ochiul meu.
Jucm apoi Tarot. Carfile
din Tarot simbolizeaz etape n
evolufia conltiinei spre elibo-
rare. Aceste arhetipuri au fost
desenate de ctre.egipteni pc
perefii intoiori ai piramidelor,
car erau temple inifiatice.
acem meditalii urmArind sa
Facr
regasim starea reprezentat de
fiecare arcan major din Tarot.
Sub privirea lui Henri eu devin
sursul esenlei, "Nebunul",
congtiinla perfect, inocenta.
Astfel, jocurile noase se
nlanpie la infinit, n timp ce n
fiecare z, aSezay goi sub un
palmier, analizm psihologia
cuplului.
CREDIMELE OARBE
care nu au nimic comun cu experientele spi-
rituale se manifest ntr-un cuplu astfcl:
"dac tu faci dragoste cu altcineva, tu nu ma
mai iubegti"; "eu trebuie sa mimez un
orgasm pentnr c mi-e teamA ca lentoarea
mea n miScri F,va,plictisi"; "dacf nu ne
sarutam, nu ne mai iubiin"; 'idaca eu fac
dragostc cu 9a, voi cdea sub dominatia sa",
Orgoliul barbatului pe de^ o parte li frice
fcmcii de a-gi manifesta crilitgile ferninine
pe de alt parte conduc la o grcait
lntelcgerc: femeia, la acest nivel dc
prejudeci, cstc copsidopat ne,prtincioas{,
slab Si insipidt n loc de egal Si excitaaE.
CONTRACTETE $I CONSIDERATIILE
lsunt rnpnrmuturi pe car cuplul le preia din
regulile 9i convenientele societ$ii, gen: "tu
faci dragoste pentn a-mi face placere gi pen-
Itu a-mi demonstra c egti un bun iubit"
(ceea ce nu face dect sa amplifice comple-
rxul tilu de performaga); "zu fi dovedesc
iubirea mea pentnr ca tu sA mi-o dovedegti pe
a ta" (schimb condilional); "daca tu
iubegti, m sangi" (consideri barbatul ca pe
un fumizor de orgasm neavnd alt rol dect
,de a hansforma sexualitatea nt-o depniman-
tl activitate menajera). Fiecare trebuie sa
daruiasca iubire necondiionata, sa ptie ce
apteaptii de la cellalt gi sA nu cear imposi-
bilul.
EXACERBAREA EGO-ului SI MAM-
FESTAREA FANIASMELOR conduce la
o imagine supcrficialA pe care o avem despre
noi ngine: "u sunt super-fcmci4 cea mai
buna animatoare, Marea Preoteasa din
Tantrau (m simt superioar celorlalte, gralie
talentelor mele); "noi suntem cuplul perfect,
esenlial, simbol al reugitei gi armoniei" (care
este o sugestie pozitiva pentru cuplul ce gi
doregte aceast4 dar 9i o confuzie pentru
cuplul care nu manifestil discemamnt gi se
crede perfect cnd de fapt se mai confrunta
cu frustrari gi probleme penibile).
TEORIILE (lustificarile, explicaliile -
"petnr c"- vinovAJiile): "eu fac dragoste
pentu ca orgasmul ma scoate din starea de
deprimare. Tot amorul demn de acst nume
trebuie sa fie tantic, tot orgasmul - cosmic"
(teoriile sunt motivafii prin carc dorim
acoperim deceptiile sau gohuile trite).
DEZILUZIILE: "n 90% din cazuri
starile erotice gi orgasmelc noaste obinuite
nu ating niciodatll idealul spre car tindem"
(fantasmcle gi tcoriilc nu nc-au adus deloc
satisfacia, fcricirea li tindem sa deve,nim
tigti, inerfi, disperali, singurtatici). Totugi
aceastA etap reprezintit un stadiu al tezirii
care este neccsar sa fie acceptat 9i depalit
pentru a putca evolua spirihral n doi.
' Cend nu mai existaprobleme, agteptari,
proiccgii, eu deschid fcreasta che rcalitate, fecioar urmarita dc u prinl carc pndegte
cAhe ccca ce exista gi cste adevarat. Iubirca cu nerabdare sursul subtil, mna care
devine atunci un joc spontan gi gratuit, un tremura" -snul care tesalt, femcia care se
LILA (ioc cosmic) ce nu are nimic de-a face dezbrasgi care i aparline.
cu interpretarile mentale.>> . Astfel, cu mintea "golitf", eu m pierd
n emo;ie, n senzalia momeirtului care ma
focul Yin-Yang anteneaza de h surpriza laextaz. Cu ct am
mai multlt ncrcdere, cu atit mai mdt ma
ne face sa traim ceJe mai
, erotice momente abandonez, cu att sunt mai tlcuta gi cu att
mai mult ma descopar ca femeie. Ei bine,
<< Am descoperit un mijloc infailibil iat-ma devenitl sclava sa de la Fra" zeila sa
sacra, divin mpodobita, legAnndu-se n fap
de a scoate la luminA rolurile incongtiente.
Jocul se desfagoarA pe durata a 48 de ore,
lui, cu ochii ugor ntredeschigi (ordin de a
nu-l privi), purtnd cogurile pentru picnic ai
mparlita n dou perioade egale, de cte 24
mergnd pe cmpuri.
de orc fiecare. n prlma zi, unul dintre iubili
A doua zi inversarea rolurilor este mult
este yang: activ. EUea are dreptul de a cere
mai dificila. Henri se dovedepte a fi un yin
tot ceea ce lui (ei) i face plcere. Celalalt
bosumflat 9i recalcitrant, iar eu un yang aft
iubit este yin: receptiv. EVea se supune do-
de autoritar 9i moralist c m ndoiesc de
rinfelor celuilalt cu iubire. Pentu placerea de
mine nsami... PnA h urma, este ntotdeau-
a darui, avnd deplinA ncredere 9i aban-
na aceeagi frustrare, aceeagi dificultate pen-
donndu-se. Fra discufii !
- n ziua urmatoare, rolurile se tru barbat de a-pi asuma feminitatea sa 9i
pentnr femeie, virilitatea sa. La sffugit Henri
inverseazA. Jocul i da celui yang ocaa de a
m[rturisette; "Eu sredeam c gtiu sA fiu yin,
explora, de a imagina situaliile cele mai
receptiv n viap" dar acum vad ca nu era
neobignuite, de a ndrazni sA ceara ceea ce
dect un joc penttr a seduce mai bine si a
niciodatA nu a mai cerut. El este prinpl care
poseda femeile pe care le doreaF'. A juca
este servit la pat, care estc masat ore n tir,
mA
n fala canria te dezbraci languros, cu ochi
jocul yin-yang crc, la urma urmclor, mult
umor gi tact.>>'
nhcdeschigi, caruia i mbraligezi picioarelc
n plinA smda, pe care l instalezi ca pe un
paga b Palace Hotel. naintea oricror obligagii
Minc, la ndul sAu, el va deveni rmnegi disponibl
pentril celblak
instumentul tutrror placerilor. Totul este
posibil. Ceea ce provoaca teama este cel mai
<<La sfrgitul sejunrlui nctu" am schipt
interesant de a explora. Acestjoc,poate ugor
mpetma pincipiile unui stil de viaa cae con-
sA degenereze n raporturi stapn-sclav.
duce la nflorirea esenfei n relatiile n doi:
Regretabil! nseamna ca uitali ca yin-ul 9i
yang-ul sut complementare. Energia
activa, extovertit2l a yang-ului be-
buie complehta" pusA n evidenp de
energia receptiva" intnovertitil a yin-
ului.
n timpul zilei cnd eu am fost
yin, supunereat@ a suscitat n l o
senzualitate debordanta, asfel nct
am Sit
mpreun momentele cele
mai eroticc ale vielii noaste. A fi yin
nseamna a fi n egalA masura shwl
sau, amanta sq geisha s4 muza sa.
Henri, prinl de o zi, este liber, viril,
sigw pe el. Dorinp sa triumfatoare ma ane-
. A ne asuma fiecare pe rend responsabi-
htailc: contabilitate, administratic, buget,
neaza n ccle mai subtile sccnarii ale fantas-
organizarea caltoriilor, suslinerea semina-
melor n sfrgit revelatc, realizate. El
sa
ndraznegte totul Si chiar mai mult, uimirea riilor etc.
. A gasi n fiecare zi o orA sau dou pentru a
mea l cxcitl. Iar eu, descumpnfta, prins n
joc, ma ofer pHcerii de a fi a sa n cele mai ne "concentratt mpreuna, a 'ne "juca", a
frumoase vegminte, cucrit4 adorata-.. Ce mcdita, a elimina tcnsiunilc aparute. n
fie.care samna, o zi pentnr a ne ocupa de
descopcrire!
corp: masaj, sport etc.
Jocurile sunt aga de clare, rolurile sunt
atlit dc binc'stabilitc, nct nu sc mai poatc
. Sa facem zilnic mpreun exercitii psi-
pune eterna atebare: "Celalalt ar fi de hofizicc Ai mentale: yoga.
acord? Ce va g6ndi el?" Dc data aceasta
. SA avem un regim alimentar echilibrat pur.
danriqti, primegti necondifionat, liber. Aga
. Fiecare sA ramna disponibil pentru
ceHlalt, sa puna rclalia dinhe noi naintea
este iubirea- O iubire nebunA de nara
obliga;iilor sociale sau profcsionalc.>>
YogoMogozin 27,

NAIICISTAICAU
o Acodemio Nordic pentru Hatho-Yogo, Tontro S sprtuoltote (NATHA) dn Copenhago
o Yoghinii danezi o Yoghin romn c Calitatea esengial a unu instructor de yoga
o Vegetoriianismul, o exploze de suPernov n Occident o Cursul de Tantra din codrul NATHA
se desfdgoard deschis, Ibeitoteo omului este gd,rantat de Constitugie
arhetip adorabil, cu anumlt6'
, o catifelare specifica, o anumlt
a pllii, o anumltl radiafie, pe
pul blrbatului se,aseamlnA. mai
'4riGtu A unel maimd"e:.f| est mal
plf-o't; mai ghintu'ros, :plstibdil m4i
rnulte aspecte care l apropie de anlmal,
sb .pote. Din punct d"veder strict
femeia cre reutette s o
re perfect pe Shakti devine
vehicolul fundamental prin care orice
fiinfl uman poate ayea acces la divini-
ta'co. Din punctul meu de Yedere, ea
este rca o poart regalt, este energia
Kui{allni, care se trezefte din
luladhara gi aiunge n Sahashrara con-
ducAnd la realizarea fiin$ei umane, la ilu.
minare. Sigur cl foarte pufine femei
sunt arhetipale. Gcl naturil ieminlne 1
exact impulsul shlvaig care-l
brbatulul posibllltatea de a f
preot , i de a acfiona n numele- lui
.Dumnezeu. De multe ori femeia lipsit
de-ax se compo ca o.forf stlhinicA
oarbl ;i manifestl elemente haotice,
demenflale, llpsite de orlce centru lumL
nos. Este n acelagi tlmp ti o proyocare
it'o minune.
24 YogoMopzin
ry
Yoga Magozlnl Cum sunt structurate ele-
mentele spirituale la cursurile NATHA?
Narcs Torcul n Romnia este important sa
vorbegti timp de cteva saptamni la curs despre
alimenta;ia pura gi vegetarianism. Degi n ziua
de azi vegetarianismul este n Occident o grozavr.
explozie de supernova, n Romnia mentalitatea
oamenilor face ca o persoana vegetariana sa fie
considerata sectanta. Pe cnd la occidentali sunt
milioane de vegetarieni care nu fac parte din
nici o pcoalA de yoga, secta sau organizalie, ci
pur gi simplu au nfeles gi respecta nigte norme
igienice. Deci a insista asupra vegetarianismu-
lui la occidentali nseamna sa-i plictisegti. Daca
le vorbegti timp de patru saptamni despre
purificare, ei pleaca de la curs, pentru ca atunci
cnd vin la yoga 90% din ei sunt deja vege-
tarieni.
Un alt avantaj este cA pot discuta despre
Tantra n mod deschis. n vreme ce la noi men-
talitatea e blocata gi, daca vorbesc despre
Tantra, mi sare n cap toata lumea, ncepnd cu
polifia 9i terminnd cu Biserica, n Danemarca
libertatea omului nu este doar garantat de
Constitu;ie, ci 9i respectata, fiecare poate sa
studieze ceea ce vrea. De aceea acolo putem sa
vorbim cu mai multa deschidere despre dome-
niul tantric ai chiar sa organizAm cursuri speci-
fice, ceea ce n Romnia nu se poate, desigur,
datorit prejudeca;ilor pi modului cum
acJioneaz uneori presa.
Ce deosebire exista ntre cursantul yoga
romn si cursantul yoga danez?
Mogu', n;eleptul de la care am nvatat multe
lucruri n prima tinerele, obignuia sa spuna cA
a9a e romnul, foc de paie, palalaie. La noi
foarte mul;i oameni se nflcAreaza, dar entuzi-
asmul, cum spune gi proverbul, "e ca nunta la
romni", dureaza trei zile pi apoi e gata. Constat
de multe ori la cursantii de yoga romni cA
ncep cu un elan foarte mare gi dupa aceea ajung
blazali sau plictisili.
Pe cnd cursanfii danezi sunt mult mai
perseverenfi. Ei se focalizeaza asupra unei
despre:
ef Cristian Alexandru
,ef Florentina Alexandru
btrbat? ",r :
N.T. : Dup pitrerea mea, blAfia nu
constl ,n primul rand tn elementele
extrioaie. Barbat, nu- er fieapalfat cel
card a1e pleptul umflat q'mu{chii
Plin natura sa fundamentalA br-
batul trebuie sA ie ca diamantul, s
maniferte interior .claritatea, precizia
fasCinant a con;tiinfei. Trebule s feca
.,o sabie lucioas,din cel mai brrrl ofl ntr-o
.:.:
teaca de mltase. ;. r: :::
Prlncipiul masculin este deseori
antiteza princlpiului feminin ;i reprezin-
t tn fiinfa exact aEpectul rebel, opus
naturii, care caut sA.l determine pe om
r ias din nchisoarea lut Pi.akrlti.
; Aga.,cum sG punei. problerha
metafi ti,,fiinfa unianl este prizoniera
lui Prakriti ;i cairt s evadoze n
Purusha. Noi toqi suntem fnclu;i n
Shakti, prizonieri ai l{aya'ei."l cauGlm
, s atingem transcendentul, care este
Shiva- Astfel de mutte ori spiritut mas-
culln:este cel caie-e revoltlt mpptriyd
acestei nchisorl a naturli. ilascull este
cel care, precum un armlsar,sllbatic, se
revolt si r.efuz slf fac exact ceea ce
natura ar vnea s-l'obtige sl faca, deci
ar acest spirit rebel mpotriva limi-
tfrifor. De plld!, atulci -c"nd, fi- foame
spiiitul mdsculin te frce s'1qeftizl'mn-
carea'qi sI poste;tl. Sau cend i-e lfigi
tocmai spiritul mrcculin este cel care-gi
spune sl faci o baie n ap rece. Dac te
apuc somnul, el se revolt mpotriva
acestei tendinfe a corpului care este
Prakriti, ;i vrea sll stai treaz ti s nu
dormi nici noaptea asta-
Spiritul masculin constf" dupa p-
reiea mea, tocmai n aceast slbticie
;i n puterea de a te ridica mpotiiva
llmltarilor naturii, evident ntr-un mod
,,
conl :
ti nediltr,uctiv t, :
probleme gi lucreaz pn cnd obtrin rezultate
extraordinare. Srrnt reci gi au avantajul detagArii,
deci nu sunt mistuiti de pasiuni sau de dorinfe.
De aceea nu sunt att de mult dotati pentru
Bhakti, de exemplu, nu au un avnt 5i un
 entuziasm arztor care sa faca posibile rea-
lizari de tip exploziv. Dar cnd este vorba de
lucruri sistematice gi de pasfarea unei idei
clare n minte, atunci ei merg cu ugurinp pe
perioade deze,e, douazeci sau heizeci de ani.
Cnd au nceput yoga mulli cursanfi de la
noi aveau credinfa 9i un elan extraordinar.
Acum sunt implicafi n diverse probleme de
factura materiala sau sociala, sunt coplegifi
de grijile zilei. Practica lor yoghina s-a di-
luat mult 9i au pierdut frenezia iniliab, iar
aceasta nu e o realizare, ci o antirealizare
yoghina.
Ce atitudine ar trebui sa abordeze cei
care se recunosc n aceastA situafie?
Practica yoghinA ra aspirafie se reduce la
5%o sau poate chiar la lo/o rez.a'ltate, devine
un lucru mecanic, pentru ca fr entuziasm
nu exista nici voin;a, nici impuls al energiei.
Spus n limbaj yoghin, acesta este un
fenomen de rezonanfa.
Le-ag recomanda celor aflafi n aceast
situafie sa rememoreze perioada de nceput
9i sa-Si aduca aminte de ce sunt ei la aceste
cursuri. Ce cauta ei aici? Deoarece pentru anu-
miti oameni tinde sa se transforme ntr-un
automatism: s-au nscris aici, nu ar mai pleca,
dar nici serios nu mai fac yoga.$i frecventeaza
cursul ca pe un l de club, unde vin din
obignui4a mecanica. Ar fi bine ca prin evocarea
momentului de nceput sa urmareasca sa-gi
reactiveze aspirafia.
Ce calitate esenfial trebuie s aib un
instructor de yoga?
S inspire ncredere. Sunt anumifi oameni care
reutesc ai altii care nu reu$esc asta. Pentru un
profesor de yoga este nsa un aspect foarte
important. Trebuie ca oamenii sa poata avea
spontan ncredere n el, iar aceasta serealizeaz
datorita anumitor modele comportamentale.
Astfel o persoana care se arata adesea ezitanta,
shba, bolnava, doborta, superficiala, rznd
prea mult, orientata catre elemente de kitsch nu
inspira ncredere gi nu fi da impresia ca,i-ai
putea face confidenfe sau cA ar putea sa te sfa-
fuiasca ntr-o problema. ncrederea de care
m-am bucurat n fafa cursantilor mei este o rea-
litate a practicii yoghine, un rezultat al matu-
rizarii spirituale datorita careia se ajunge la situ-
afia paradoxala ca oameni care te depagesc n
vrsta de doua ori sa vina 9i sa4i faca martu-
risiri, sa-ji ceara sfatul gi sa aplice cu toata
ncrederea ceea ce le spui. Atunci simfi ca
nfelepciunea nu are vrsta. De aceea daca ai
matwitate spirituala nu conteaza ca etti tanar.
reLSe
devrifune$ respet nmsqret fntr-un
l de consgnX;vinitate msteriorsA. car.e
reprezintl.p,fement de farnllie spirltu-
al' it fitii{ei Gonstat rj m, minmez
mrreu:"cum meestnrl spiri{1al-este cg.f
aar reqeqte, st conrtruiasi n mine
rentimentul acsta al liberti$i. lntot-
deauha em fost ulmit de acest paradox,
ca. de;l un proerb popular spune c ste.
iarii nu crerc l umbra steiarifor, totusi
,magtru!,ppiritualr;61;6 este cel mai nalt
stejar, reu;et$ sA facA bc gi altor stejari
s creascll oarecum la umbra ca" Asta se
prorcp dirii'cz el umbra maestrului
rpiritudl nu est umbr de tip agresiv
sau distructiv, ci are ncorporatil n ea
aceagta luminA splritual. ngeieg din ce
n se mai bine cil maestrul sp-iriQSl este
cel are m nyaS libertateaTundarnen-
tal de care,vo;heaml pura existen$iL
Priylnd Ia maest ril spir{tud nteleg pe un
nive_!.gu'totul deosebit aciasta' pur
exist"diF lltail+ri,ti e nse1ryn de
fapt:ubiectul conttieht. Tot te am $pus
pn acum [unA pu$n metafizic gi
preten$os $. e md difill de explicat
Crad tns, c pe m:lsrr:t ce anii de yoga
Shba tl ,'c nu ortstl iec[t un Snggr
sub$-cdrb$Ic tleci rtregul Univers
nu ert dect o slngu fiinft ti eceastt
finfl$ qry-Itn mod egal toatlr i"olurile;
de la toat filntele conttlehte gl pnA la
obiectete apa-rnt nensufiefite, de fapt
ecest ntreg niy.ery.ste o'coqtiin$ gi o
iiiH. Atateste cet mai u;or de: observat
n .11$. meestnrtrr:sqiltual. El este cel
care mi pe'r_r-ntte cel ,ml uqor acelqtt
tipcqre,rcest salt al con;tii4fe, mi per-
Pts S copgtiepdzez cI este ntr-adevilr
Shi& qf el,erts urisul"nrbteet conftienr
'da:fafg nvlntl de la el, identt-
;l e,
fic&rdu-ml'cu el, nfelegnd ce a nfeles
el, p;ivind pdn ochii sli initiati, vltd liber.-
tateape care o are el y car'e este de fapt
libertea ma, sunt cottiinla pe crtfie o
_qrd-d!.ti qrc e{tls.d. pt con;dinga r{lge.
De erea rpun cA"simt' tot nrai mult
maestrul splrltual ca un fel de cosangvlni.
tate. Nu aglndrzni sa rpun c ne identi-
liclm, cl n avem ca fralii, cl as spune cA
e un fel de lilia$e, exactca;i cum ar.n l
de rm, rnge llu- l ar li tatal meu la
modul ipirltuat ;i din punct de yedere al
con;tilngel. Dacll am spu! asta am spus
torl. :
YogoMogazin 25
 -
r:
.

ProfttoEi de,orice egire n nqtur pentru o practico aceste

clipocitului apei unuiru, respirafia noash cnta continuu n noi. Vibrafiile

(sunetele) linightoare ne pot ajuta sa ne detensionam.

Combinnd anumite sunete simple cu diferite atitudini corporale putem

amplifica beueficiile practicii noaitre yoghine. Sunetul ne poate ajuta s n
interuificAm lumila interioara gi sa,ne annonizm cu noi n'ine 9i cu lumea
din jur. El ne poate dezvalui un sens mai profund al linigtii. Sunetul ne
limpezegte mintea.
'

Posturile yoga mpreuna cu anumite suiete speciale i aju pe cei care au

probleme legate de respirafie sau dificulli de vorbire. Nu numai clregleazt
pe cale naturala durata respirafiei, dar gi relaxeaz, musculatura toracic, a
maxilareir, a gurii, a obrajilor. Carol Fulwier Jones, psihoterapeuta n vrsta
de 42 de ani, mrturisegte: ,,Am avut o problem cu artic.ulafia mandibular-
temporal timp de m , ani. ,Aceasta este artiC@ia unde,mffiilrul este
prins de craniu. Eram nevoit ia p"tt n timpul noptii un apurat pentru c
nclegtam maxilarul gi dinfii mi se mcinal. Apoi am nvfat s practic unele
posturi yoga folosind gi anurnit sunete. Dup o saptmn maxilarul meu
era relaxat, astfel nct nu am mai fost nevoit s port aparatul noaptea.
Acum folor"r. sunetele n timpul practicii yoga gi fac un efort ongtient pn-
tru a-mi relaxa mugchii maxilarului, iar tensiunea este complet eliminat."

Aproximativ 80% din femeile nsarcinate folosesc congtient sunetul n timpul

fravaliului. Unele folosesc sunetul pentru a-gi exterionza n mod congtient
dur.ele.a.,Femeile,oli$nuiesc,sa eni sunetele h,;:a* $i offimtbl
,-l
' ='-,,

26 YogoMogozin
 Fixare din exerrfflle pe core vl le prczentdm trcbuie proctcot de 2-3 ori
fdr sunet s opoi de !l-l ri emilnd lung constgnt unul dnFe sunetele AH,
b ro, AUIL Pute$ axperlment difcrttevolume ofe sunetulu: tare, medlu
sou ncee

l. Afuorele
Acest exercifiu v ajutlt sA v relanafi gi sa realizafi un contact cu propria respiralie prin
cteva migcri simple ale brafelor. RidicatiJe ugor n timpul inspiragiei, iar apoi, odata cu
expiralia, coborfi-le emif6nd sunetul. Migcarea de coborre 9i emisia swretului se realizeazl
pe tot parcursul expirafiei. Menfinefi rela:rate coatele 9i umerii.

AHHIIH... n timp ce expirafi

YogaMogn 27
 .Inspirafi 9i ridicafi brafgle 9a n postura arborelui. Aplecaf-vA nfafiexpirnd ti emifnd sunetul. La sfrgitul
expirafiei facefi o pavz, gi simfifi cum n jurul dumneavoastra s-a creat un spaliu de linigte. nainte de a relua exer-
ciliul (n picioare cu brafele pe tnga corp) evocafi mental sunetul gi aduceli-l n interiorul fiinlei voastre.

AHHIIH... n timp ce expira;i

3. Triunghiul
Ascultali rezonar\a sunetului AH n timp ce vA aplecafi pe o parte gi apoi pe cealal. Remarcafi weo dife-
renp n respirafie gi sunet n execufiile pe cele doua pArfi? Putefi menfine acelagi volum al sunetului pna la
sfiirgitul migcArii? DacA una din pA$ile corpului dumneavoashA este mai rigidA dect cealal, vefi observa cA
sunetul difera atunci cnd realizafi exerciliul pe partea st6ngA n comparafie cu partea dreapta.

AHHHH... n timp ce expira;i

28 Yogalvbgain
 4.ngenunchereo cu oplecoren f@ (pisko)
Din pozifia n genunchi v aplecali n fafa emifnd totodatl sunetul pe
care l-afi ales. La acest exercifiu putefi sa alegeli ntre a emite sunetul cu
voce tare, sau doar interior, n minte, n timp ce cobor;i brafele.

Oo* i" ti-p

"*pit+

Ooo* i*it"p o+ituli

""

5. Picioorele ridicote Si
minile ntinse pe l6ng cop
Aceasta migcare o veli
rcaliza farA sunet. Odihnifi-vA
corzile vocale gi savurafi linigtea.
Nu este indicat sa folosifi sunetul
atunci cnd suntefi ntingi pe spate
sau cnd abordafi posturi inverse
din yoga.

YogoMogoin 29
 Contorsionismul si dislocarea
muschilor
,)
sunt dar exhibitii
Dup demonstrogiile lo TV CLEMENDORE ero scos pe torgd
Ziari;tii s-au lisat pcilifi
de cateva tehnici acrobatice
lo Clemendore a ficut mare vlv n
Occident prin anii '60-'70, cnd i se dusese
f'aima datorita demonstraqiilor pe care le
susqinea nvelindu-;i capul cu un sal. Indian
dupa mama, s-a nascur la Trinidad, n Antilele
engleze. Pna h | 9 ani n viala sa nu s-a petre-
cut nimic deosebit, n afarA de ntlnirea cu un
tibetan care l-a nvAFt s-;i controleze
mu;chii trupului exersnd ore n ;ir anumite
tehnici. Cutreiend Europa si demonstn-
du-;i mobilitatea n fap spectatorilor care i
priveau cu uluire dislocrile uneori insuporta-
bile, Clemendore a devenit n cgiva ani o
vede! intens mediatizata. Spectacolele pe
care le susginea erau n general precedate de
conferinge legatede yota ti durau n iur de o
iumaate de or, timp.n care scotea temete
rAgu;ite gi ;i fo4a n fel gi chip mugchii ;i
, articulagiile. Dup mrturiile sale i erau nece-
sare sase zile de post netru pentru a pregati
asemenea exercitii, care l Esau complet
epuizat.
De altfel, yoghini autentici povestesc ca
n studiourile nagionale de televiziune
franceze angaiaqii care l vzuserA pe
Clemendore iegind pe targa dupa ce cuse
demonstraqii de acest fel erau convingi cA
orice profesor de yoga e n pericol sa-g
ncheie lecgiile susginut pentru telespectatori
ntr-o stare de le;in care presupune
intervenlia medicilor.
Porivit reclamei pe care ;i-a fcut-o
constant, Clemendore aprea n ochii pu-
blicului necunosctor drept un yoghin care
reugea performane spectaculoase (de pild
contorsiunile n care statea n echilibru pe
mini cu un picior trecut peste spate ;i altul
ncrucisat, asezat dup gat, pe umrul opus),
El reugea sA-9i disloce omoplagii s umerii
ficnd s-i iasa n relief articulagiile ;i rotin-
du-;i energic sub pielea abdomenului o
po4iune de mu;chi. Nu pu{ini au fost ziarigtii
care s-au nclinat entuziasmaqi ln fap unor
asemenea tehnici acrobatice pe care le con-
fundau cu o dovadA de elevare gi nalta
realizare spirituaE.
?0 YogaMoguin
CJo Clemendore este un contorsionist
extraordinar nu poate l pus la ndoiaE.
Pentru un artist de music-hall exhibigiile sale
ar reprezenta o culme a mAiestriei, Aceasta
nu nseamnl ns c yoga ;i are locul la circ! ce se vede n exterior, ci ceeo ce se petrece
Un maestru autentic nu se mpopoloneazA ca
un vriitor, afi;ndu-se cu un cap de cobrl
din carton picat gi nici nu scoate gemete
gugite mimnd invocaqii ctre un zeu sau
altul, n strdania de a conferi spectacolului
un aer misterios ;i exotic, 6ra a ob{ne nsa
dect efecte grote;ti.
Cele mai simple posturi
yoghine sunt adesea
cele mai eficace
Datorita unor reprezentaqii ca cele
susginute de Clemendore, mulli oameni gi fac
o idee gregita despre yoga considend-o
echivalenta cu contorsionismul. ns exist o
diferenga esengial ntre cele doua. Pentru
yoghini postura este un mijloc precis care
produce efecte liziologice bine determinate,
cu neputinp de obginut altfel. Chiar si pos-
turile cele mai dificile trebuie ntotdeauna sA
fie executate ugor, ftlra efort Niciodatt un
yoghin autentic nu gi ncheie asanele ntr-o
stare de epuizare, la fel ca Jo Clemendore.
Dimpotriv, toi sunt frra exceplie relaxagi 9i
plini de energie dup ce 9i sfirgesc exercitiile.
Fachirii de tipul lui Clemendore aduc un
:r lrina Ciurea
zr Oltea Mutulescu
grav prejudiciu nu celor care practic
deia, pentru c ace;tia nu sunt pcilii, ci
mai acelora care nu gtiu prea multe
aceasta disciplin milenar. Yogo nu este
interior. Ceea ce are ntietete este gradul
intensitate cu care fecare postu este
gradul de concentrare mental a discipolu
mai importanta dect execuqia fizic
zis. Ugurin$ ;i conrol, nu contorsiune
dislocare! Sl ne imaginAm unul lnga
un tnr acrobat executnd asanele cele
dificile, numai pentru bravura ;i galerie,
sa se preocupe de spirit si, pe de alta
un adept de 50 de ani, nu prea suplu, ale
degete de la picioare poate cA nu ating
n postura plugului, dar care se
9i trAie;te yoga (uniunea), care
stapanirea de sine gi controlul migcarii,
se relaxeazA. Ei bine, acesta din urm
yoga, n timp ce primul nu o va
niciodatA. Caci yoga nu consta n exerciqii
acrobatice, iar cale mai simple posturi clasice
sunt adesea cele mai eficace. n yoga, dificul-
tatea nu este sinonim cu eficacitatea.
Oricum, oameni ca Jo Clemendore
abuzeaza de numele unui sistem
strAvechi,
discreditndu-l. Cu att mai imporanta este
n asemenea condiqii pstrarea spiritului pur,
tradilional, autentic n yoga, cel n masur s
ajute la descoperirea esengei divine ;i la
dobndirea armoniei interioare.
 POATE ORICINE MEDITA?
fl ititorii ne pun adeseori aceasta ntrebare.
! Noi credem ca cei care ne ntreaba se gn-
lesc din felurite motive ca oricine altcineva
ioate medita, c excepfia lor! Probabil vor sa se
isigure n acest fel cA n afara lor mai exista
pca cel putin alti cfiva oameni (biete suflete
lra de norocl) care s-au nascut incapabili sa
nediteze gi care se confrunta, deci, cu o pro-
ilema.
Lucrurile nsa nu sunt chiar aga de
imple...
n realitate, gndul ca nu egti n stare sa
neditezi este ntru totul asemanator cu acela ca
ru egti n stare sa respiri, sa-fi aduni minlile, sa
e migti, sa te relaxezi etc. Dar n condilii adec-
rate, practic orice om aga-zis normal, obignuit,
roate respira cu ugurin;a, se poate migca n voie,
:tc. n mod asemanator, oricine poate sa se con-
)entreze sau sa se relaxeze.
Oamenii nestiutori confunda adeseori
neditagia cu relaxarea sau cu o alta stare spe-
:ial, la care trebuie sA ajunga sau pe care tre-
ruie sa nceapa sa o simta. $i daca ncearca o
lata sau de doua ori sa ajunga ,,nu gtiu unde"
lau sa foloseacA ,pu gtiu ce gi cum", neajungnd
)inenfeles nicaieri Si farA sa resimta n mod
ibligatoriu ceva mai special, vor fi ispitifi sa
;ndeasca: ,,Iata! Sunt, din nefericire, una dintre
tcele finle care pur 9i simplu nu pot sa o faca!"
Pufini oameni gtiu cA meditafia nu nseam-
ra a simfi sau a te simfi ntr-un anumit fel. Ea
re refera h a simli n cel fel simfi. Ea nu se
'efera nici la a goli mintea, nici la a o linigti, cu
oate ca linigtea se adncegte n (9i favorizeaza)
rrocesul de a medita. Iata de ce linigtea poate f1
gi ntr-o anumita etapa a evoluliei noastre chiar
:ste) cultivat sistematic.
.er Andrei Petrescu
Dincolo de toate acestea, medita;ia
nseamnA a lAsa mintea sa fie aga cum
este ea pi, observnd-o, sa nvafam cte
ceva despre cum este ea n fiecare
moment. Meditafia nu se refera la a
ajunge undeva, n altA parte, ci la a-fi per-
mite sa fii acolo unde te afli deja, dar de
aceasta data cu adevarat congtient. Daca
nu nfelegi lucrurile n acest mod, vei
ajunge sa crezi n mod cu totul eronat c,
n mod structural, egti incapabil sa
meditezi. Trebuie sa nfelegi: chiar pi
acest mod de a te apleca asupra acestui
subiect nu este altceva dect o forma de a
medita asupra lui - e drept, cam superfi-
cial gi plecnd de la o premiza gregitA.
Este adevArat, o meditatie profunda
necesita multa energie focalizata gi
hotarrea ferma de a nu abandona subiec-
tul. Ce zicefi, a9a-i ca n loc sa spunem:
,,Nu pot sa fac", ar fimai corect sa
recunoattem c ,$u ma pot menline
ferm si focalizat n meditafie?"
Oricine 9i poate redirecliona o
parte din atenfia folosita h alte activitafi
pentru a-gi observa respirafia sau mintea.
Nici nu-i obligatoriu sa te apezi undeva pentru n primele faze cnd ncearca s-gi faca, nu le
asta. Pofi s-o faci rnergnd linigtit, stnd ntins, place ceea ce se petrece - rezultatul, care nu
alergnd, facnd baie sau chiar dragoste. vrea sa corespunda agteptarilor! Nu este ceea ce
Dar ca sa te focalizezi asupra procesului medi- cautau sau sperau. Nu le mplinepte visele!
tafiei chiar gi numai pentru 5 minute, aceasta Ar fi mult mai bine sa-pi lase de-o parte
necesita intenlionalitate, susfinuta 9i precis agtepHrile gi sA se multumeasca doar sa
definita. Deci o anumita disciplina este necesara priveasca - martori plini de iubire, dar taculi,
pentru ca meditagia sa poata deveni o latura a detagali, atenli, lucizi,..
vietii noastre. Aga ca, atunci cnd oamenii spun ncepeli deci sa meditagi, observndu-v
ca nu pot medita, n realitate aceasta nseamna mintea nh-o stare de focalizare 9i urmarifi sa
ca n-au rAbdare, nu-gi fac timp pentru ea sau ca fifi ct mai congtienfi..
 12 YogoMogozin

I
 ,.. .),a. ,.a,::.

Ft . ..
rersafe mrnunate ttt tncanta ocnil. ^.
A A t Y I

Oameni fericifi, plini de energie si vitalitate prac-

tic yoga contopindu-se cu aerul, soarele si apa.
Este exact ceea ce fi doresti.
Toate sunt pentru tine.
si
,
de

Care a fost prirrrul contact cu yoga si ce transformri deosebite au avut loc n fiinfa
Cea mai frumoas mrturie
ta n urma pracri:icrii acestei stiinfe milenare?
va fi publicati. Ce fi-ar plcea s mai citesti n revista noastr? Cea mai bun
idee va fi premiat. Cu siguranf c mulfi avefi n albumul personal fotografii
care ar putea'face parte dintr-un catalog de prezentare, Dac nu, v invitm n
aceast var s realizafi poze n natur practicnd yoga.
Cele mai reusite vor fi premiate ;i publicate.
 Res :!zar* * Si :', t: rt'rr
it; i 5rsfu
{Al'rnsn't *st* ffi*sr}itr rsentia' t:zi
'tr;ur c r r.' ii *, s p i r':* tr r: ; r *v el & n d #*!,
I t

c{}strG 'rr: r.ttrr s*-,i *':stper! r

sil^t f* *sr,'stj )i'!'! til{}d inielr:p';
Fcteirt'ai ti spiriilt*i sl fiintei, i:ent'u
r reuirza ,-u ttt; t,ti *icevn dect Ftul
ubit ai it; {}uinnezeu"
fsTirr r rtltt;ic dee r* int*jeo;ld
. ri reglir(.,r (Jt: ",a, ric sirirplul vol, eir:
terr:pr"rrn"J. iii trebirre de osernen,:n
:ij 'nteir:nf .4 ,,:.rs t:x:s.ent E tu fezid
rt drtr 's'"pc rcr(: * *re, ei n *4>*
r-),irrJ rir.r' i:i" a r:rzrei realitci't,a
suirstcnirrrJ r.t manifest# " lealizar*c
sdev iirts,.ei sale *tasri necesitii
tot,iren, . rfrrrd,rreo in oceon qi uniree
lotflifi f 0., f-
l' r a m h a n sa a go n a n t} *
ct <t Y

.i
.t.

,dA*-