SEMNELE DE PUNCTUA?

IE:
[ . ] PUNCTUL este semnul grafic de punctuatie care marcheaza pauza ce se face nt
re propozitii/ fraze independente ca sens. Se pune la sfrsitul propozitiilor
enuntiative (afirmative sau negative).
Exemple:
Maria citeste. Maria nu citeste.
Marele istoric si potolea respiratia accelerata cu cteva spirite, cauta nelinistit
prin sala, fulgera usa cutremurata de spatele stationarilor pe culoar,
se aprindea, vocifera, decapita cu degetul prin aer un dusman nevazut. (G. Caline
scu, Istoria literaturii romne de la origini pna n prezent)
Numai Helene m-a despagubit; abia 15 ani, dar o blonda frumoasa - cred ca o iubes
c; nu acea iubire desavrsita, cum mi-o imaginez, nu, caci lipseste stima stricta
- dar iubire totusi datorita amabilitatii ei, firii ei deschise si naive, simpa
tiei ei pentru mine! (Titu Maiorescu, Jurnal)
[ ? ] SEMNUL NTREBARII este semnul grafic de punctuatie care marcheaza intonatia
propozitiilor/ frazelor interogative (afirmative sau negative).
Exemple:
- Unde mergi?
- Nu ai nvatat?
- Dar tu stii pentru ce loc e concurs, Ghita? (I. L. Caragiale, Triumful talentulu
i)
- Si... nu te doare capul cnd citesti? (Max Blecher, ntmplari n irealitatea imediata)
[ ! ] SEMNUL EXCLAMARII este semnul grafic de punctuatie care marcheaza intonati
a propozitiilor/ frazelor exclamative sau imperativ e(afirmative sau negative).

Se foloseste si dupa interjectii sau vocative care exprima stari afective.

Exemple:
- Ce frumoasa esti!
- Nu este adevarat!
- Vino, baiatule!
- Nu se poate, domnule director! v-ati nselat! (I. L. Caragiale, Triumful talentu
lui)
- Ho,ho! Cti poftesti. (I. Creanga, Ivan Turbinca)
[ , ] VIRGULA este semnul grafic de punctuatie care marcheaza o pauza mai mica d
ect punctul. Ea delimiteaza propozitii n cadrul frazei si parti de
propozitie n cadrul propozitiei, pe baza raporturilor sintactice dintre ele. Vir
gula reda grafic ritmul vorbirii si al intonatiei.
1. n acest caz, este folosita pentru a desparti termenii unei enumeratii.
Exemplu: Am cumparat cirese, mere, pere si banane.
2. n acest caz, este folosita pentru a desparti un substantiv de o apozitie/ apoz
itia de restul propozitiei.
Exemplu: A venit Maria, vecina, n vizita.
3. n acest caz, este folosita pentru a desparti substantivul n vocativ de restul p
ropozitiei.
Exemplu: Vino, baiatule!
4. n acest caz, este folosita pentru a desparti vorbirea directa de vorbirea indi
recta.
Exemplu: -Se ntoarce Sia, zise Lina. (Hortensia Papadat-Bengescu,Concert din muzica
de Bach)1
5. n acest caz, este folosita pentru a marca lipsa unui verb.
Exemplu: Adesea, puse alaturi, caietul lui ai fi zis ca este modelul de caligrafi
e, scris de mna... (I. L.
Caragiale, Triumful talentului)
6. n acest caz, este folosita pentru a desparti constructia participiala/gerunzia
la aflata la nceputul propozitiei.
Exemple: Schimbnd ceea ce-i de schimbat, N. Iorga a jucat n cultura romna, n ultimele
patru decenii,rolul lui Voltaire. (G. Calinescu, Istoria
literaturii romne de la origini pna n prezent)
Strapunsi de degetul razbunator al lui N. Iorga, dusmanii invizibili se prabuseau
surd pe dusumele...
(idem)
7. n acest caz, este folosita pentru a desparti constructia incidenta de restul p
ropozitiei.
Exemplu: Subt influentele mahomedane si venetiene si chiar, poate, sub clima nord
ica... (Al.Odobescu, Pseudo-kynegetikos)
8. n acest caz, este folosita pentru a desparti adverbele de negatie si afirmatie
(daca au valoare de propozitie!) de restul propozitiei.
Exemplu: Da, raspunse acesta cu glasul stins. (G. Calinescu,Enigma Otiliei)
9. n acest caz, este folosita pentru a marca raportul de coordonare/ subordonare
dintre propozitiile frazei.
Exemple:A venit, dar nu a spus nimic.
Ca esti un om onest, o stie oricine.
[ ; ] PUNCTUL SI VIRGULA este semnul grafic care marcheaza o pauza mai mare dect
cea redata prin virgula si mai mica dect cea redata prin punct.
Folosirea acestui semn grafic depinde de cel care scrie textul, pentru ca este m
ai mult un mijloc stilistic dect gramatical.
Exemplu:
Dar a noaptei neagra manta peste dealuri se lateste,/ La apus se adun norii, se nt
ind ca un vesmnt;/ Peste unde si-n tarie ntunerecul domneste;/
Tot e groaza si tacere umbra intra n mormnt. (Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea
. La Cozia)
[ : ] DOUA PUNCTE este semnul grafic de punctuatie care marcheaza o pauza, n gene
ral, mai mica dect pauza indicata prin punct.
1. n acest caz, semnul este folosit pentru ca urmeaza o enumerarea.
Exemplu: Lucrurile importante pentru ea erau: familia, nvatatura, adevarul si cin
stea.
2. n acest caz, semnul este folosit pentru ca urmeaza vorbirea directa. Exemplu
: Cu gndurile astea frumoase, repeta mai aspru:
Tanti, suna! (Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzica de Bach)
3. n acest caz, semnul este folosit pentru ca urmeaza o explicatie.
Exemplu: Adevarul este acesta: am uitat sa nvat!
4. n acest caz, semnul este folosit pentru ca urmeaza o concluzie.
Exemplu: Concluzia este urmatoarea: trebuie sa nvat mai mult!
[ ] SEMNELE CITARII (GHILIMELELE) sunt semnele grafice de punctuatie care semnaleaz
a reproducerea unui enunt spus sau scris de cineva. Se pune la nceputul si
la sfrsitul unei citari, nchiznd vorbirea directa.
!!! Desi punctuatia romneasca foloseste att [ ], ct si [ ], se vor folosi ca ghilimele
de introducere a citatelor ghilimelele rotunde. Pentru citatele
din interiorul unui alt citat se vor folosi ghilimelele unghiulare (frantuzesti
).
Exemplu:
A-i opri pe elevi sa vorbeasca este ca n poezia: n zadar sunt 5 budinci,/ Pisicel, s
a nu le atingi!/ Si crnati sunt tot vreo 5,/ Pisicel, sa nu-i atingi!.
(Carmen Baciu,Dimensiuni psihologice ale limbajului educational)
[ - ] LINIA DE DIALOG SI DE PAUZA (acelasi semn de punctuatie are doua functii c
u totul diferite):
Linia de dialogeste semnul grafic de punctuatie care marcheaza nceputul vorbirii
directe (interventia fiecarei persoane care ia parte la conversatie).
Exemplu:
Tanti, suna! (Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzica de Bach)
Linia de pauzaeste semnul grafic de punctuatie care marcheaza, la fel ca si alte
semne de punctuatie, pauza dintre diferitele parti ale propozitiei, dintre
propozitii si fraze.
1. n acest caz, semnul este folosit pentru a delimita cuvntul/ constructia inciden
ta.
Exemplu: O singura alica l-a ajuns la aripa. N-a picat, a putut zbura pna n lastar;
dar acolo, demiscarea aripii, osul la nceput numai plesnit s-a
crapat de tot, si puiul a cazut cu o aripa moarta. (Ioan Alexandru Bratescu-Voin
esti, Puiul)
2. n acest caz, semnul este folosit pentru opozitia explicativa/ atributul izol
at.
Exemplu: Rani ducem- izvoare -/ deschise subt haina. (Lucian Blaga,Cntareti bolnavi)
3. n acest caz, semnul este folosit pentru a marca lipsa predicatului sau a ver
bului copulativ (n acest caz se poate utiliza si virgula, obligatorie
fiind semnalarea grafica a constructiei eliptice).
!!! Nu se confunda cu cratima.
( ) PARANTEZELE ROTUNDE marcheaza un adaos n interiorul unei propozitii sau al un
ei fraze.
!!! Daca o fraza este complet redata ntre paranteze, semnul de punctuatie va fi p
us nainte de nchiderea parantezei.
Exemple: n piesele de teatru se dau ntreparanteze rotundeindicatiile scenice.
CHIRITA: Da veniti azi de ma coborti de pe cal... Ce, Doamne, iarta-ma!... ati ado
rmit cu totii? (Ion se pune dinaintea calului si-l apuca de zabale ca
sa-l tie. Ceilalti se aduna mprejurul Chiritei.) CHIRITA (cochetnd): n bratele d-tale
, monsiu Sarla?... Esti foarte galant... nsa ma tem...
(Vasile Alecsandri,Chirita n provintie)
[ ] PARANTEZELE DREPTE/ PATRATE marcheaza un adaos n interiorul unei propozitii s
au al unei fraze. !!! Daca o fraza este complet redata ntre paranteze,
semnul de punctuatie va fi pus nainte de nchiderea parantezei.
1.n acest caz, semnul se utilizeaza pentru a insera un text care contine deja o i
ntercalare ntre paranteze rotunde.
Exemplu: Actul vizat a fost modificat [a se vedea Regulamentul (CEE) nr. 3600/85]
.
2.n acest caz, semnul se utilizeaza pentru a ncadra o interventie n interiorul unui
text citat.
Exemplu: Curtea [Europeana a Drepturilor Omului] poate fi sesizata printr-o cerer
e de catre oricepersoana fizica.
3.n acest caz, punctele de suspensie ncadrate de paranteze patrate marcheaza lipsa
unui cuvnt sau a unui fragment dintr-un text citat.
Exemplu: Si mai nti poezia este un product de lux al vietii intelectuale, une noble
inutilit, cum a zisasa de bine Mme de Stal.[ ] (Titu Maiorescu,
O cercetare critica asupra poeziei romne de la 1867)
[ ] PUNCTELE DE SUSPENSIE/ PUNCTE-PUNCTE este semnul grafic de punctuatie care m
archeaza o pauza mare n cursul vorbirii. Punctele de suspensie nu
marcheaza sfrsitul unei propozitii sau al unei fraze, ci indica, n general, o ntre
rupere n sirul vorbirii.
1.n acest caz, semnul este folosit pentru a marca vorbirea incoerenta.
Exemplu: Nu stiu ce sa spun cred ca are dreptate pate ca sau nu , dar, totusi .
2.n acest caz, semnul este folosit pentru a marca intentia eului liric de a ne la
sa pe noi sa terminam gndul, ideea.
Exemplu: Smburele crud al mortii e-n viata... Si-n marire/ Afli germenii cader
ei. [ ] (Mihai
Eminescu, Memento mori)
3.n acest caz, semnul este folosit pentru a marca lipsa unor propozitii sau a uno
r fraze(pentru ca se afla ntre paranteze drepte/ rotunde) din acest citat.
Exemplu: Si mai nti poezia este un product de lux al vietii intelectuale, une noble
inutilit, cum a zisasa de bine Mme de Stal.[ ] (Titu Maiorescu,
O cercetare critica asupra poeziei romne de la 1867)
[ - ] CRATIMA (LINIUTA DE UNIRE SAU DE DESPARTIRE) este semnul grafic de punctua
tie care se foloseste pentru repetitii, unele expresii sau numerale
(care arata aproximatia numerica).
Exemple:
- n repetitii: ncet-ncet a nceput sa mearga.
- n expresii: tura-vura, talmes-balmes etc.
- ntre doua numerale, pentru a arata aproximatia numerica: doua-trei zile, sapt
e-opt copii etc.

SEMNELE DE PUNCTUATIE SI DE ORTOGRAFIE

( SCHITA RECAPITULATIVA )

SEMNUL
UTILIZARE

EXEMPLIFICARE

Punctul
Marcheaza sfrsitul unei propozitii

Citeste mult.

.
sau fraze enuntiative.

Citeste / si rezolva probleme. /

Se pune dupa o prescurtare.

M.S. ( Maiestatea sa )
Semnul ntrebarii
Marcheaza sfrsitul unei propozitii

Cine vorbeste?

?
sau fraze interogative.

mi spuneti / cine vorbeste? /

Se pune dupa un cuvnt interogativ.

Unde?

Semnul exclamarii
Marcheaza sfrsitul unei propozitii
Ce frumos e afara!

!
/ fraze exclamative.

Priveste / ct e de nalt muntele! /

Marcheaza sfrsitul unei propozitii

Fii atent!

/ fraze imperative.

Fii atent / si nu te mai

juca! /

Desparte
un
vocativ
sau
o
Ionel! astmpara-te!

interjectie de restul enuntului.

Of! ma deranjezi!
Punctele de suspensie
Marcheaza o ntrerupere n cursul

Te rog sa...

... / [...]
vorbirii (al gndirii).

Indica lipsa unui fragment din text.

n vremea veche, [...] pe cnd

Dumnezeu...

Doua puncte
Se folosesc naintea unei enumerari.

Cautam
n
text:
epitete,
( : )
Arata nceputul
vorbirii
directe
comparatii, metafore, ...

(vorbirea unui personaj ).

I-a spus:

Se pun naintea unei explicatii sau a

- Adu-mi, te rog, o cana cu apa!
unei precizari.

Timp estimat: 12 minute.

Linia de pauza
Delimiteaza
o
explicatie,
o

si gura vetrei - cu flacari si cu

_
completare de restul enuntului.
jar - ngna basmul...

N FRAZA

Citesc lectia, / desenez, / rezolv

Virgula
Desparte propozitii de acelasi fel,
probleme. /

( , )
coordonate prin juxtapunere .

Desparte o atributiva explicativa de

Ziua aceea, / n care am aflat
regenta ei.

rezultatul, / mi-a ramas vie n

amintire. /
Desparte anumite subordonate de

Desiploua, / ies la plimbare./

regenta
lor.
(vezi
tabelul

subordonatelor! )

Merg afara, / zise ea, / dupa ce

Desparte
o incidenta
de
restul
termin lectiile. /

frazei.

A cumparat: mere, pere,

N PROPOZITIE

struguri.

Desparte
elementele
unei

Este istet, harnic, ascul-tator.

enumeratii.

Desparte doua parti de propozitie

Nepoata
mea,
Iulia,
este

de acelasi fel

dragalasa.
( 2S, 2 np, 2A..., 2C... ).

Desparte
apozitia
simpla
sau

Alergnd,s-a mpiedicat.

dezvoltata (A.s.ap. - N) de restul

Ascultat,a fost notat cu zece.

propozitiei.

Desparte
gerunziile
si
participiile
Muresul, n cmpie, are cursul

aflate la nceputul comunicarii de

lin.

restul propozitiei.
Desparte

complementele

Da, ai dreptate.

circumstantiale asezate ntre subiect

Nu, n-ai dreptate.

si predicat.

Desparte adverbele de afirmatie sau

Ionel,astmpara-te!

de negatie ( egale cu o propozitie ) de

restul enuntului.

Of,ct ma superi!

Desparte
substantivul
n
cazul

vocativ de restul propozitiei.

Eu am aflat din ziar, el, de la

Desparte o interjectie exclamativa

radio.

de restul propozitiei.

Marcheaza lipsa predicatului.

Punctul si virgula
Desparte o propozitie sau un grup

Gasiti
apostroful
si
cratima
;
de propozitii de restul frazei.
folosite n text; explicati folosirea

lor.

Ghilimelele
nchid ntre ele un citat sau un
titlu.

Peste
vrfuri trece
luna, /
...
Marcheaza cuvintele unui personaj
Lacul

(n locul liniei de dialog ).


ntelepciunea e rara , zise

Indica folosirea unui cuvnt cu sens

bunicul.

figurat.

Indica existenta
unui citat n citat.
A venit si desteptul de Gigel!

Vorba ceea: Lasa-l, mai! L-as

lasa eu, dar...

Linia de dialog
Indica nceputul vorbirii directe (a

-- Vino aici, a spus el.

__
fiecarui personaj).

Cratima
Indica scrierea corecta a

gura-leului,
-
unui cuvnt compus.
galben-auriu,...
Indica rostirea mpreuna a doua sau
te-am ( vazut )
mai multe cuvinte, cu / fara disparitia
ntr-o ( poveste )
unei silabe ( uneori si disparitia unui
ducndu-se

sunet / disparitia hiatului ).

Se pune ntre doua numerale pentru

a exprima aproximatia.

Leaga desinenta sau articolul

E nevoie de doi-trei oameni.

hotart de abrevieri sau de unele

neologisme.
C.F.R.-ul

show-uri

show-ul
Apostroful
Indica lipsa accidentala a unui sunet

pn diseara
sau a unui grup de sunete dintr-un

al data
cuvnt.

Indica lipsa unor cifre ( n scrierea

89
anilor ).

Profesor Aida Ionela Stefan, Scoala Motca, judetul Iasi

NTREBARI CARE CON?IN ELEMENTE ALE SEMNELELOR DE PUCTUA?IE DIN VARIANTELE EXAMENUL
UI DE BACALAUREAT DIN ANII ANTERIORI LA LIMBA ?I LITERATURA ROMNA:
1. Explica rolul cratimei din secven?a de-un freamat. (Varianta 8 de rezerva, p
rofil uman, bacalaureat 2015,sesiunea august-septembrie)
2. Explica rolul cratimei din structura scara-aceea. (Varianta 8 de rezerva, pr
ofil real, bac 2015,ses. aug-sept)
3. Explica rolul cratimei din secven?a mai-nainte (Varianta 9, profil uman, ses
iunea aug-septembrie, bac 2015)
4. Explica rolul cratimei n secven?a se-ngna. (Varianta 9, profil real, sesiunea
aug-septembrie, bac 2015)
5. Explica rolul cratimei n secven?a n-avem nimic. (Varianta 6 de rezerva, prof
il uman, sesiunea iunie-iulie, bac 2015)
6. Explica rolul virgulei din secven?a O minciuna, Ani?oaro! (Varianta 6 de re
zerva, profil real, sesiunea iunie-iulie, bac 2015)
7. Explica rolul virgulei n secventa Va multumesc, domnule secretar. (Varianta 5
, profil uman, sesiunea iunie-iulie, bac 2015)
8. Explica rolul virgulei n secven?a plecase n streinatate, trecuse pe la Paris.
(Varianta 2, profil uman, sesiunea speciala, bac 2015)
9. Explica rolul virgulei din secventa unde esti, ma? (Varianta 2, profil real
, sesiunea speciala, bac 2015)
10. Explica rolul cratimei din structura: sa-nghe?e. (model de subiect, profil
uman, limba romana, bac 2015)
11. Explica rolul cratimei n secven?a: Pna-n departare. (model de subiect, profil
real, limba romana, bac 2015)
12. Explica rolul semnului ntrebarii n secven?a: n ce putea sa mai creada? (Variant
a 5, profil uman, sesiunea aug-septembrie, bac 2014)
13. Explica rolul virgulelor n secven?a: Amndoi eram bruni, negricio?i, sub?iratic
i ?i nal?i. (Varianta 5, profil real, sesiunea aug-septembrie, bac 2014)
14. Explica rolul virgulei n secventa: Dar un joc a fost, ?tefan ... (Varianta 10
, profil uman, sesiunea speciala, bac 2014)
15. Explica rolul cratimei n secven?a: din vreme-n vreme. (Varianta 10, profil r
eal, sesiunea speciala, bac 2014)