Procopiuc - Probleme de Analiza Si Ecuatii Diferentiale PDF

GHEORGHE PROCOPIUC
PROBLEME
DE
MATEMATICA
ANALIZA
S
I
ECUAT
II DIFERENT
IALE
IAS
I, 2007
Cuprins
1 Elemente de teoria spatiilor metrice 4

1.1 Spatii metrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.2 Multimea numerelor reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2 S
iruri si serii 15
2.1 Siruri de numere reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.2 Principiul contractiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.3 Siruri n Rp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
2.4 Serii de numere reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
2.5 Serii cu termeni pozitivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
2.6 Serii cu termeni oarecare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3 Limite de functii 42
3.1 Limita unei functii reale de o variabila reala . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
3.2 Limita unei functii de o variabila vectoriala . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
4 Functii continue 49
4.1 Continuitatea functiilor reale de o variabila reala . . . . . . . . . . . . . . 49
4.2 Continuitatea uniforma a functiilor de o variabila . . . . . . . . . . . . . . 51
4.3 Continuitatea functiilor de o variabila vectoriala . . . . . . . . . . . . . . 53
5 Derivate si diferentiale 55
5.1 Derivata si diferentiala functiilor de o variabila . . . . . . . . . . . . . . . 55
5.2 Proprietati ale functiilor derivabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
5.3 Derivatele si diferentiala functiilor de n variabile . . . . . . . . . . . . . . 64
6 Functii definite implicit 74

6.1 Functii definite implicit de o ecuatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
6.2 Functii definite implicit de un sistem de ecuatii . . . . . . . . . . . . . . . 77
6.3 Transformari punctuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
6.4 Dependenta si independenta functionala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
6.5 Schimbari de variabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
2
CUPRINS 3
7 Extreme pentru functii de mai multe variabile 87

7.1 Puncte de extrem pentru functii de mai multe variabile . . . . . . . . . . 87
7.2 Extreme pentru functii definite implicit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
7.3 Extreme conditionate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
8 S
iruri si serii de functii 93
8.1 Siruri de functii reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
8.2 Serii de functii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
8.3 Serii de puteri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
8.4 Serii Taylor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
9 Elemente de geometrie diferentiala 104

9.1 Curbe plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
9.2 Curbe n spatiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
9.3 Suprafete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
10 Integrala Riemann si extinderi 122

10.1 Primitive. Integrala nedefinita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
10.2 Integrala definita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
10.3 Integrale improprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
10.4 Integrale cu parametri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
11 Integrale curbilinii 140

11.1 Lungimea unui arc de curba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
11.2 Integrale curbilinii de primul tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
11.3 Integrale curbilinii de tipul al doilea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
11.4 Independenta de drum a integralelor curbilinii . . . . . . . . . . . . . . . . 146
11.5 Calculul ariei cu ajutorul integralei curbilinii . . . . . . . . . . . . . . . . 147
12 Integrale multiple 148

12.1 Integrala dubla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
12.2 Aria suprafetelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
12.3 Integrala de suprafata de primul tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
12.4 Integrale de suprafata de tipul al doilea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
12.5 Integrala tripla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
13 Ecuatii diferentiale ordinare 167

13.1 Ecuatii diferentiale de ordinul ntai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
13.2 Alte ecuatii integrabile prin metode elementare . . . . . . . . . . . . . . . 173
13.3 Ecuatii diferentiale de ordin superior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
13.4 Ecuatii carora li se poate micsora ordinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
14 Ecuatii si sisteme diferentiale liniare 178

14.1 Sisteme diferentiale liniare de ordinul ntai . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
14.2 Sisteme diferentiale liniare cu coeficienti constanti . . . . . . . . . . . . . 180
14.3 Ecuatii diferentiale liniare de ordinul n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
14.4 Ecuatii de ordinul n cu coeficienti constanti . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
CUPRINS 4
14.5 Ecuatia lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189

Capitolul 1
Elemente de teoria spatiilor

metrice
1.1 Spatii metrice

1.1 Fie (G, +) un grup comutativ si p : G R+ o functie ce satisface propriet
atile:
1) p(x) = 0 d.d. x = 0;
2) p(x) = p(x), x G;
3) p(x + y) p(x) + p(y), x, y G.
S
a se arate c
a aplicatia d : G G R, d(x, y) = p(x y), x, y G este o metric a
pe G.
R: Verificam ca d satisface axiomele metricii: 1o . d(x, y) = p(x y) 0, x, y G

pentru ca x y = x + (y) G si d(x, y) = 0 p(x y) = 0 x y = 0 x = y;
2o . d(x, y) = p(x y) = p(x + y) = p(y x) = d(y, x); 3o . d(x, y) = p(x y) =
p(x z + z y) p(x z) + p(z y) = d(x, z) + d(z, y), x, y, z G.
1.2 Fie N multimea numerelor naturale. S a se arate c

a urm
atoarele aplicatii sunt
distante pe N:
1) d : N N R+ , d(m, n) = |m
1 n|, m, n N.
2) d : N N R+ , d(m, n) = m n1 , m,
nN .
m n
3) d : N N R+ , d(m, n) = 1+m 1+n , m, n N.
1.3 Fie Rn = R R R, produsul cartezian const and din n 1 factori si

x = (x1 , x2 , . . . , xn ), y = (y1 , y2 , . . . , yn ) Rn . Sa se arate ca aplicatiile: d, , :
Rn Rn R+ , definite prin:
v
u n n
uX X
d(x, y) = t (xk yk )2 , (x, y) = |xk yk |, (x, y) = max |xk yk |
k=1,n
k=1 k=1
sunt metrici pe Rn .
5
CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA SPAT
IILOR METRICE 6
R: Pentru d se aplica inegalitatea lui Minkowski:

v v v
u n u n u n
uX uX uX
t (ak + bk )2 t ak + t
2 b2k , a = (a1 , a2 , . . . , an ), b = (b1 , b2 , . . . , bn ).
k=1 k=1 k=1
a se hasureze n R2 sferele deschise S(0, r), r > 0, relative la metricile d, , .

1.4 S
1.5 S a d, , sunt metrici echivalente pe Rn .

a se arate c

R: Se demonstreaza inegalitatile: n d n n n n .
|xy|
1.6 S
a se arate c
a d : R R R+ , d(x, y) = 1+|xy| , x, y R este o metric
a pe R.
R: Se tine seama ca oricare ar fi a, b, c 0 cu a b + c, avem:

a b c
a b+ c,
1+a 1+b 1+c

deoarece din 0 urmeaza 1+ 1+ .
1.7 Fie d : XX R+ o metric a pe X. Sa se arate c

a aplicatia : XX R+
d(x,y)
definit
a prin (x, y) = 1+d(x,y) este de asemenea o metric
a pe X.
1.8 S
a se arate c a ntr-un spatiu metric (X, d) avem:
Pn
1) d(x1 , xn ) d(xi , xi+1 ), x1 , . . . , xn X, n 2.
i=1
2) |d(x, z) d(z, y)| d(x, y), x, y, z X.
3) |d(x, y) d(x0 , y 0 )| d(x, x0 ) + d(y, y 0 ), x, x0 , y, y 0 X.
R: 3) d(x, y) d(x, x0 ) + d(x0 , y) d(x, x0 ) + d(x0 , y 0 ) + d(y 0 , y).
1.9 Fie X o multime nevid

a. S
a se arate c
a aplicatia d : X X R, definit
a prin:

0, x = y
d(x, y) =
1, x 6= y
este o metric
a pe X (metrica discret
a pe X).
1.10 S
a se arate c
a aplicatia d : R+ R+ R+ , definit
a prin:

x + y, x 6= y,
d(x, y) =
0, x 6= y
este o metric
a pe R+ .
1.11 S a aplicatia d : Rn Rn R, definit

a se arate c a prin:
n
X 1 |xk yk |
d(x, y) = ,
2k 1 + |xk yk |
k=1
x = (x1 , x2 , . . . , xn ), y = (y1 , y2 , . . . , yn ) Rn este o metric

a pe Rn .
IILOR METRICE 7
1.12 Sa se arate c
a urmatoarele aplicatii sunt metrici pe multimile indicate:

1) d : (0, ) (0, ) R, d(x, y) = x1 y1 .

2) d : R R R, d(x, y) = 1+1+x2 x 2 .
x y
1+ 1+y
3) d : R2 R2 R,

|x2 y2 |, x 1 = y1 ,
d(x, y) =
|x2 | + |y2 | + |x1 y1 |, x1 =6 y1 ,
(metrica mersului prin jungl

a), unde: x = (x1 , y1 ), y = (y1 , y2 ).
4) d : R2 R2 R,
p
2 + (x y )2 , dac
p(x1 x2 ) p 2 2 a exista o dreapta R2 a.. 0, x, y ,
d(x, y) = 2 2 2 2
x1 + x2 + y1 + y2 , n rest,
(metrica c
aii ferate franceze), unde: 0 = (0, 0), x = (x1 , y1 ), y = (y1 , y2 ).
1.13 Sa se arate
s c a urm atoarele aplicatii sunt norme pe Rn :
Pn
1) ||x|| = x2k , x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .
k=1
P
n
2) ||x|| = |xk |, x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .
k=1
3) ||x|| = sup |xk |, k = 1, n, x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .

a + bi c + di
1.14 Fie M = {A = , cu a, b, c R, i2 = 1} si f : M R+ ,
c + di a bi

f (A) = det A. S a se arate c a (M, || ||) este spatiu normat n raport cu norma dat
a
prin ||A|| = f (A).
0
1.15 Fie C[1,e] = {f : [1, e] R, f continu a pe [1, e]}. S
a se arate c
a aplicatia || || :
0
R e 1/2
C[1,e] a prin ||f || = 1 (f 2 (x) ln x) dx
R definit este o norm 0
a pe C[1,e] si s
a se

g
aseasca norma functiei f (x) = x.
1
1.16 Fie C[0,1] = {f : [0, 1] R, f derivabil a cu derivat
a continu
a pe [0, 1]}. S
a se
1
arate c
a urmatoarele aplicatii sunt norme pe C[0,1] :
R1
1) ||f || = sup {|f (x)|, x [0, 1]} . 2) ||f || =
|f (x)| dx.
hR0 i1/2
1 2
3) ||f || = |f (0)| + sup {|f (x)|, x [0, 1]} . 4) ||f || = 0 f (x) dx .
1.17 Fie multimea X = {1, 2, 3, 4} si clasele:

1 = {, X, {2}, {1, 2}, {2, 3}, {1, 2, 3}},
2 = {, X, {1}, {2}, {3, 4}, {2, 3, 4}}.
1) S a se arate c
a 1 este topologie pe X dar 2 nu este topologie pe X.
2) S a se gaseasc
a sistemele de vecin at
ati ale punctelor 3 si 4 din spatiul topologic
(X, 1 ).
IILOR METRICE 8
R: Se verifica proprietatile din definitia topologiei. Pentru 2 se constata ca, de

exemplu {1} {2} = {1, 2} / 2 .
1.18 Fie X = {, , , } si familia de multimi:
= {, {}, {}, {, }, {, }, {, , }, X}.
S
a se arate c
a este o topologie pe X si s
a se determine sistemele de vecin
at
ati ale
punctelor , , si .
1.19 Dac a X 6= si 0 = {, X}, atunci (X, 0 ) este spatiu topologic pe X, numit

spatiul topologic nondiscret (grosier) pe X.
1.20 Daca X 6= si P(X) este multimea tuturor p artilor multimii X, iar 1 = P(X),
atunci (X, 1 ) este spatiu topologic pe X, numit spatiul topologic discret pe X.
1.21 Dac a X are mai mult de dou a elemente si a X, fixat, atunci = {, {a}, X}
este o topologie pe X, diferit
a de topologia nondiscret
a si de cea discret
a.
1.22 Fie X = {a, b, c, d, e}. S a se precizeze care dintre urm

atoarele familii de p
arti ale
lui X este o topologie pe X:
1) 1 = {, X, {a}, {a, b}, {a, c}}.
2) 2 = {, X, {a, b, c}, {a, b, d}, {a, b, c, d}}.
3) 3 = {, X, {a}, {a, b}, {a, c, d}, {a, b, c, d}}.
R: 1 si 2 nu, 3 da.
1.23 Fie = {, R, (q, )}, q Q. S a se arate c

a este o topologie pe R.
S
R: Multimea A = {(q, ), q > 2} = ( 2, ) este o reuniune de multimi din ,
qQ

totusi ea nu apartine lui deoarece 2 / Q.
1.24 Pe multimea X = {a, b, c} urm

atoarele familii de p
arti ale lui X sunt topologii:
1 = {, X, {a}, {b, c}}; 2 = {, X, {a}, {a, c}};

3 = {, X, {b}, {a, c}}; 4 = {, X, {c}, {b, c}}.
1.25 Fie = {, R, (, )}, > 0. S

a se arate c
a este o topologie pe R.
1.26 Pe multimea X = {1, 2, 3, 4, 5} se consider

a topologia:
= {, X, {1}, {1, 2}, {1, 3, 4}, {1, 2, 3, 4}, {1, 2, 5}}.
1) S
a se g
aseasc
a punctele interioare ale multimii A = {1, 2, 3}.
2) S
a se g
aseasc
a punctele exterioare ale multimii A.
3) S
a se g
aseasc
a punctele frontier
a ale multimii A.
R: 1) Int A = {1, 2} deoarece 1 {1, 2} A, 2 {1, 2} A. 3 nu este punct interior

lui A deoarece nu apartine la nici o multime deschisa inclusa n A. 2) CA = {4, 5} si
Int CA = , deci nu exista puncte exterioare lui A. 3) Fr A = {3, 4, 5}.
IILOR METRICE 9
1.27 Sa se arate c
a urmatoarele familii de p
arti sunt topologii pe R:
1) i = {, R, (a, )}, a R, (topologia inferioara sau dreapt a a lui R).
2) s = {, R, (, a)}, a R, (topologia superioara sau st ang
a a lui R).
1.28 S a se g
aseasc
a interiorul, exteriorul si frontiera intervalului I = [3, ) relativ la
spatiul topologic (R, i ), unde i este topologia inferioar
a pe R.
R: Cea mai ampla multime deschisa, continuta n I, este (3, ), deci Int A = (3, ).
CI = (, 3) si nu contine nici o alta multime deschisa n afara de multimea vida.
Int CA = , Fr A = (, 3].
1.2 Multimea numerelor reale

1 1
1.29 Sa se arate c
a multimea A = {xn = n
n+
n n + n + 1, n N, n 2} este
m
arginit
a.
R: Din x + x1 2 pentru orice numar real pozitiv, rezultaxn > 2 + 0 + 1 = 3, adica

a = 3 este un minorant pentru A. Cum pentru n 2, 1 < n n < 2 si n1 12 , urmeaza
xn < 2 + 1 + 21 + 1 = 92 , adica b = 92 este un majorant pentru A.
x+1
1.30 Sa se arate c
a multimea A = {y R, y = x2 +x+2 , x R} este m
arginit
a pentru
orice R si s
a se determine inf A si sup A .
R: Fie y A . Atunci: yx2 + (y )x + 2y 1 = 0, care trebuie sa aiba solutii

reale. Deci (y )2 4y(2y 1) = 7y 2 2( 2)y + 2 0, de unde, notand cu
= 2 22 + 1,:
2 2+
y , .
7 7
Asadar:
2 2+
inf A = min A = , sup A = max A = .
7 7
1.31 S
a se determine minorantii, majorantii, cel mai mic element si cel mai mare
element (dac
a exist
a) ale urm atoarelor multimi de numere reale:

1) A = {sin
n n 1, sin 2, sin o
3}. 2) A = 1 n1 , n N .
3) A = 22n 1
+1 , n N

. 4) A = {x R, x2 5}.
5) A = {x R, x 0, x2 > 5}. 6) A = {x R, x3 x 0}.
7) A = {x sin x, x R}.

R: 1) Cum: sin 2 = sin( 2), sin 3 = sin( 3), deoarece: 0 < 3 < 1 < 2 < 2
si functia sinus este strict crescatoare pe 0, 2 , rezulta:

sin 0 < sin( 3) < sin 1 < sin( 2) < sin
2
si deci 0 < sin 3 < sin 1 < sin 2 < 1. Asadar: min A = sin 3, max A = sin 2 si orice numar
a sin 3 este un minorant, iar orice numar b sin 2 este un majorant.
IILOR METRICE 10
2) Deoarece n1 1, rezulta ca 1 n1 0. Deci 0 este un minorant al multimii A si

orice numar a (, 0] este minorant. Nici un numar a > 0 nu poate fi minorant al
multimii A deoarece 0 A si din definitia minorantului ar rezulta ca a 0 (contradictie).
Evident inf A = min A = 0. Multimea majorantilor este [1, ). Intr-adevar, b 1
implica b 1 n1 , pentru orice n N . Daca b < 1 rezulta 1 b > 0 si atunci n N
a.. 1 b > n1 sau b < 1 n1 , adica b nu ar mai fi majorant. Evident sup A = 1, n timp
ce max A nu exista.
3) Din inegalitatea:
1 2n 1
n < 1, n N ,
3 2 +1

deducem ca multimea miniorantilor lui A este , 13 , multimea majorantilor este
[1, ), inf A = min A = 13 , sup A = 1, iar max A nu exista.

4) inf A = min
A = 5, sup A = max A = 5,
5) inf A = 5, sup A = , 6) inf A = , max A = sup A = 1,
7) inf A7 = , sup A7 = .
1.32 S
a se determine inf A, min A, sup A si max A dac
a:
a+1
1) A = {x R, x = a2 +a+1 , a R}.
2
x 3x+2
2) A = {y R, y = x2 +x+1
, x R}.
3x2 +4x 31
3) A = {y R, y = x2 +1 , x R}.

R: 1) Din xa2 + (x 1)a + x 1 = 0, cu ha R, rezultai A = 13 , 1 . Deci

inf A = min A = 13 , sup A = max A = 1. 2) A = 923 21 , 9+23 21 . 3) A = [3, 5].
1.33 Utilizand axioma lui Arhimede, s

a se arate ca pentru orice x R exist
anZ
a.. s
a avem:
1) x2 + n nx + 1. 2) x2 2x + n.
R: 1) Inegalitatea se mai scrie: x2 1 n(x 1). Pentru x = 1 este evidenta. Daca

2
x 6= 1, pentru numarul real xx1 1
= x + 1, conform axiomei lui Arhimede, exista n Z
a.. x + 1 n.
1.34 Fie [an , bn ] [an+1 , bn+1 ], n N un sir descendent de segmente reale. S

a se
arate c
a:
T

1) [an , bn ] 6= (Cantor-Dedekind).
n=1
2) Dac a bn an n1 , n N , atunci exist
a un num
ar x0 R, unic determinat, cu
T

proprietatea c
a: [an , bn ] = {x0 }.
n=1
R: 1) Din [an , bn ] [an+1 , bn+1 ] rezulta ca an bm , n, m N . Asadar multimea

A = {an , n N } este marginita superior (orice bm este un majorant), iar multimea
B = {bm , m N } este marginita inferior (orice an este un minorant). Exista deci sup A
T

si inf B si sup A inf B. In concluzie, [an , bn ] [sup A, inf B] 6= .
n=1
IILOR METRICE 11
T

2) Daca ar exista x si y cu x < y si x, y [an , bn ], atunci din an x < y bn
n=1
rezulta: 0 < y x bn an n1 , adica n(y x) 1, n N , ceea ce ar contrazice
axioma lui Arhimede aplicata numerelor y x si 1.
a a1 , a2 , . . . , an R+ si a1 a2 an = 1, atunci a1 + a2 + + an n.
1.35 Dac
R: Folosim metoda inductiei matematice. P (2) : daca a1 , a2 R+ si a1 a2 = 1, atunci

a1 +a2 2. Fie a1 1 si a2 1. Urmeaza (a1 1)(a2 1) 0 sau a1 +a2 1+a1 a2 2.
P (n) : daca a1 , a2 , . . . , an R+ si a1 a2 an = 1, atunci a1 + a2 + + an n.
P (n + 1) : daca a1 , a2 , . . . , an , an+1 R+ si a1 a2 an an+1 = 1, atunci
a1 + a2 + + an + an+1 n + 1.
Printre numerele a1 , a2 , . . . , an , an+1 exista cel putin unul mai mare sau cel putin egal
cu 1 si cel putin unul mai mic sau cel mult egal cu 1. Fara a restrange generalitatea,
putem presupune ca acestea sunt a1 si a2 . Din P (2) avem ca a1 + a2 1 + a1 a2 , de
unde deducem:
a1 + a2 + + an + an+1 1 + a1 a2 + a3 + + an + an+1 1 + n,
deoarece a1 a2 , . . . , an , an+1 sunt n numere al caror produs este 1.
1.36 Inegalitatea mediilor. Fie x1 , x2 , . . . , xn R+ si A media aritmetic

a, G media
geometric
a, H media armonic
a a celor n numere, definite prin;
x1 + x2 + + xn n
A= , G = n x1 x2 xn , H = 1 1 .
n x1
+ x2
+ x1
n
S
a se arate c
a au loc inegalit
atile: H G A.
R: Din definitia mediei geometrice avem:

x1 x2 xn x1 x2 xn
= 1 sau = 1.
Gn G G G
Luand n exercitiul precedent ak = xGk , k = 1, n, obtinem: xG1 + x2
G + + xn
G n, sau
A G. Inlocuind aici pe xk prin x1 , k = 1, n, gasim H G.
k
1.37 Inegalitatea lui Schwarz-Cauchy. Pentru orice numere reale a1 , a2 , . . . , an si

b1 , b2 , . . . , bn are loc inegalitatea:
2
(a1 b1 + a2 b2 + + an bn ) a21 + a22 + + a2n b21 + b22 + + b2n ,
sau v v
Xn u u n
X
u n
uX
t
ak bk ak t
2 b2k .

k=1 k=1 k=1
IILOR METRICE 12
R: Fie trinomul de gradul al doilea:

f (x) = a21 + a22 + + a2n x2 2 (a1 b1 + a2 b2 + + an bn ) x + b21 + b22 + + b2n ,
care se mai scrie:
f (x) = (a1 x b1 )2 + (a2 x b2 )2 + + (an x bn )2 0
pentru orice x R, deci 0, ceea ce implica inegalitatea data.
1.38 Inegalitatea lui Minkowski. Pentru orice numere reale ak , bk , k = 1, n are loc
inegalitatea: v v v
u n u n u n
uX uX uX
t 2
(ak + bk ) t ak + t
2 b2k .
k=1 k=1 k=1
R: Tinand seama de inegalitatea lui Schwarz-Cauchy, avem:

v v
n n n n n u n u n n
X X X X X uX uX X
a 2 + 2t t
2
(ak + bk ) = a2 + 2 k ak bk + b2 k a2 k k b 2 +
k b2k ,
k=1 k=1 k=1 k=1 k=1 k=1 k=1 k=1
sau v v 2
n u n u n
X uX uX
(ak + bk ) t a2k + t
2
b2k ,
k=1 k=1 k=1
de unde, extragand radicalul rezulta inegalitatea data.
1.39 Inegalitatea lui Bernoulli. Oricare ar fi a [1, ) si [1, ) avem:

(1 + a) 1 + a.
R: Inegalitatea rezulta din studiul monotoniei functiei f : [1, ) R, f (x) =

(1 + x) x 1, observand ca aceasta are un minim egal cu 0 n x = 0.
a a [1, ) si n N atunci: (1 + a)n 1 + na.

1.40 Dac
R: Se ia n inegalitatea lui Bernoulli = n.

n+1
1.41 Daca b > 0, b 6= 1, atunci: 1+nb
n+1 > bn .
R: Aplicand inegalitatea lui Bernoulli, avem:

n+1 n+1 n+1
1 + nb 1b n+1 1b n+1 1b
= b+ =b 1+ >b 1+ = bn .
n+1 n+1 b(n + 1) b
1.42 S
a se arate c
a:
n+1 n n+1 n
1 1 1 1
1) 1 + 1 > 1+ . 2) 1 > 1 .
n+1 n n+1 n
IILOR METRICE 13
R: Se ia n inegalitatea precedenta b = 1 + n1 , respectiv b = 1 + n1 .
1.43 S a se arate ca oricare ar fi numerele reale a1 , a2 , . . . , an 1, de acelasi semn,

are loc inegalitatea (generalizare a inegalit
atii lui Bernoulli):
(1 + a1 )(1 + a2 ) (1 + an ) 1 + a1 + a2 + + an .
R: Se foloseste inductia matematica.
1.44 Inegalitatea lui Ceb sev. Fie a1 , a2 , . . . , an si b1 , b2 , . . . , bn numere reale cu

a1 a2 an , b1 b2 bn si S = a1 bi1 + a2 bi2 + an bin , n 2, unde
{i1 , i2 , . . . , in } = {1, 2, . . . , n}. S
a se arate c
a:
a1 bn + a2 bn1 + an b1 S a1 b1 + a2 b2 + + an bn .
R: Fie j < k, ij < ik atunci (aj ak )(bij bik ) 0 implica: aj bij + ak bik aj bik +
ak bij . Deci orice inversiune n multimea {i1 , i2 , . . . , in } micsoreaza suma S, ca atare
ea este maxima pentru permutarea identica {1, 2, . . . , n} si minima pentru permutarea
{n, n 1, . . . , 1}.
1.45 Fie a1 , a2 , . . . , an si b1 , b2 , . . . , bn numere reale cu a1 a2 an , b1 b2

bn . S
a se arate c a:
n
! n
! n
!
X X X
n ai bi ai bi .
i=1 i=1 i=1
P
n
R: Din exercitiul precedent rezulta ca max S = ai bi . Avem deci inegalitatile:
i=1
n
X
ai bi = a1 b1 + a2 b2 + + an bn ,
i=1
Xn
ai bi a1 b2 + a2 b3 + + an b1 ,
i=1
.....................
n
X
ai bi a1 bn + a2 b1 + + an bn1 .
i=1
Prin adunare membru cu membru obtinem inegalitatea din enunt.
1.46 Fie a, b, c > 0. Sa se arate c

a:
a b c 3 a2 +b2 b2 +c2 c2 +a2 a3 b3 c3
1) b+c + a+c b + a+b c 2 . 2) a + b + c 2c + 2a + 2b bc + ca + ab .
R: Se aplica inegalitatea lui Ceb

sev:
1 1 1
1) pentru tripletele (a, b, c) si b+c , a+c , a+b ,
1 1 1
a b c

2) pentru tripletele: (a , b , c ) si c , b , a , respectiv (a3 , b3 , c3 ) si
2 2 2
abc , abc , abc .
IILOR METRICE 14
1.47 Inegalitatea lui H older. Dac

a a1 , a2 , . . . , an 0, b1 , b2 , . . . , bn 0, p > 1,
q > 1 si p1 + 1q = 1, atunci:
n n
!1/p n
!1/q
X X X
ai bi api bqi .
i=1 i=1 i=1
P
n P
n
R: Daca api = 0 sau bqi = 0 inegalitatea este evidenta. Fie:
i=1 i=1
api bqi
A= P
n , B = P
n
api bqi
i=1 i=1

si functia f : [0, ) R, definita prin: f (x) = x x, (0, 1). Deoarece f are n
A
x = 1 un maxim egal cu 1 , rezulta ca: x x 1 , x [0, ). Luam x = B
1 1
B
si = p1 , deci 1 = 1q , deducem: A p B q Ap + q . Inlocuind aici A
si B, sumand
apoi dupa i de la 1 la n, obtinem inegalitatea din enunt.
1.48 S a pentru orice n N are loc inegalitatea:
a se arate c

3

N (n + 1)!
1 2 3! n! .
2n

k

k 1+2++k k+1
R: Se foloseste majorarea: k! = 1 2 k k = k .
1.49 Daca x1 , x2 , . . . , xn R+ , atunci:

1 1 1
(x1 + x2 + + xn ) + + + n2 .
x1 x2 xn

R: Se foloseste inegalitatea lui Schwarz-Cauchy cu ai = xi , bi = 1 , i = 1, n.
xi
a a1 , a2 , . . . , an R+ , atunci:
1.50 Dac
(a21 + a1 + 1) (a2n + an + 1)
3n .
a1 a2 an
1
R: Se foloseste inegalitatea: x + x 2, pentru orice x R+ .
a a1 , a2 , . . . , an R+ , n 2 si S = a1 + a2 + + an atunci:
1.51 Dac
a1 a2 an n
+ + + .
S a1 S a2 S an n1
1
R: Notam bi = Sai 1, i = 1, n. Deoarece S > ai rezulta ca bi > 0. putem scrie:

1 1 1
(b1 + b2 + + bn ) + + + n2 ,
b1 b2 bn
sau ! !
n
X n
X
n2 a1 a2 an
ak bk n + + + .
n1 S a1 S a2 S an
k=1 k=1
IILOR METRICE 15
a a, b, c R+ , atunci:
1.52 Dac
ab bc ca a+b+c
+ + .
a+b b+c c+a 2
ab a+b
R: Se tine seama ca a+b 4 etc.
a a1 , a2 , . . . , an R+ , n 2, atunci:
1.53 Dac
a1 a2 an1 an
+ + + + n.
a2 a3 an a1
R: Se folosete inegalitatea mediilor.
a a1 , a2 , . . . , an R+ , atunci:
1.54 Dac
(1 + a1 )(1 + a2 ) (1 + an ) 2n .

R: Se nmultesc membru cu membru inegalitatile: 1 + ai 2 ai , i = 1, n.
a a, b, c R+ , atunci: (a + b)(b + c)(c + a) 8abc.

1.55 Dac

R: Se nmultesc membru cu membru inegalitatile: a + b 2 ab etc.
1.56 Dac
a a1 , a2 , . . . , an > 0, b1 , b2 , . . . , bn > 0, atunci:
p p
n
(a1 + b1 )(a2 + b2 ) (an + bn ) n a1 a2 an n b1 b2 bn .
ai
R: Se foloseste inegalitatea mediilor pentru numerele: ai +bi , i = 1, n si respectiv:
bi
ai +bi ,
i = 1, n si se aduna inegalitatile obtinute.
a a, b, c R+ , atunci:
1.57 Dac
a+b+c
aa bb cc (abc) 3
.
R: Fara a restrange generalitatea, putem presupune a b c. Din aab bab ,

bc
b cbc , aac cac prin nmultire membru cu membru se obtine inegalitatea din
enunt.
Capitolul 2
S
iruri si serii
2.1 S
iruri de numere reale
2.1 Folosind teorema de caracterizare cu a limitei unui sir, s
a se arate c
a:
3 4n + (4)n n2 + 2
1) lim n
= 0. 2) lim = +.
n 5 n n + 1
R: 1) Fie > 0 arbitrar. Este suficient sa aratam ca exista un rang N = N () a..

3 4n + (4)n
0 < , n > N.
5 n
n
n n ln 4
Dar 34 +(4)
5n 44
5n < pentru n > ln 45 . A sadar, putem lua
(
0,
h i > 4,
N () = ln 4
ln 4
, 4.
5
2) Fie > 0 arbitrar. Este suficient sa aratam ca exista un rang N = N () a..

n2 +2 a n2 +2 = n 1 + 3 > n 1 > , pentru n > 1 + . Putem lua
n+1 > , n > N . Ins n+1 n+1
N () = [1 + ].
2.2 Folosind teorema de caracterizare cu a limitei unui sir, s
a se arate c
a:
n 1 4n + 1 4 n2 1
1) lim = . 2) lim = . 3) lim 2
= .
n 2n 1 2 n 5n 1 5 n 2(n + 1) 2
2.3 Folosind criteriul lui Cauchy, s
a se arate c
a sirurile (xn )nN sunt convergente,
unde:
n
X n
X
1 sin(kx)
1) xn = 2
. 2) xn = , x R.
k 2k
k=1 k=1
Xn
k
3) xn = . |k | < 1, k N , a > 1.
ak
k=1
16
CAPITOLUL 2. SIRURI SI SERII 17
R: 1) Aratam ca > 0, N () a.. |xn+p xn | < , n > N () si p N . Deoarece

1 1 1 1
2 < = ,
(n + k) (n + k) (n + k 1) n+k1 n+k
avem:
1 1 1 1 1
|xn+p xn | = 2 + + (n + p)2 < n n + p < n <
(n + 1)

pentru n > 1 . Putem lua N () = 1 .
2) Aratam ca > 0, N () a.. |xn+p xn | < , n > N () si p N . Avem:

sin(n + 1)x sin(n + p)x 1 1 1 1
|xn+p xn | = + +
2n+1 2n+p 2n+1 + + 2n+p = 2n 1 2p ,
h 1i
ln 1 ln
deci |xn+p xn | < 21n < pentru n > ln 2 . Putem lua N () = ln 2 .
3) Avem
n+p |n+1 | |n+p | 1 1
n+1
|xn+p xn | = n+1 + + n+p n+1 + + n+p < n+1 + + n+p ,
a a a a a a
1
p ln 1
deci |xn+p xn | < an (a1) 1 a1 1
< an (a1) 1 < pentru n > (a1) ln a . Putem lua
1

ln (a1)
N () = ln a .

a se arate c
a sirul (xn )nN este divergent, unde
1 1 1
xn = 1 + + + + .
2 3 n
R: Este suficient sa aratam ca exista un 0 > 0 si un p N a.. |xn+p xn | 0 .
Se constata ns
a imediat ca pentru p = n avem:
1 1 1
|x2n xn | = + + = 0 .
n+1 2n 2
2.5 S
a se cerceteze natura urm
atoarelor siruri (xn )nN cu termenii generali:
10 11 n + 10
1) xn = + + + . 2) xn = sin n.
1 3 2n + 1
R: 1) Sirul este divergent. Se observa ca:
n + 11 2n + 10 2n + 10 1
|x2n xn | = + + > > .
2n + 3 4n + 1 4n + 1 2
2) Presupunem ca exista lim xn = x. Atunci avem si lim xn+1 = x, lim xn1 = x,
ceea ce implica:
lim [sin(n + 1) sin(n 1)] = 0,
n
adica lim 2 sin 1 cos n = 0 sau lim cos n = 0. Din sin 2n = 2 sin n cos n ar rezulta ca
lim sin 2n = 0. Dar sirul (sin 2n)nN este un subsir al sirului (sin n)nN , de unde se

deduce ca lim sin n = 0. Asadar am avea: lim sin2 n + cos2 n = 0. Contradictie. Deci
sirul (xn ) este divergent.

a se studieze natura sirurilor cu termenii generali:
n
X n
X cos kx X sin kx n
cos k!
1) xn = . 2) xn = k
, a > 1. 3) xn = .
k (k + 1) a 3k
k=1 k=1 k=1
2.7 S
a se calculeze limita sirului cu termenul general:
0 nk + 1 nk1 + + k
xn = , 0 , 0 6= 0, k, h N.
0 nh + 1 nh1 + + h
2.8 S
a se calculeze limitele sirurilor:
1 + 2 + + n Cnk n
1) xn = . 2) x n = . 3) xn = n .
n2 nk 2
2.9 S
a se arate c a |a| < 1, atunci lim nan = 0.
a dac
1
R: Deoarece |a| < 1, exista b > 0 a.. |a| = 1+b si se dezvolta dupa binomul lui
Newton.
2.10 Fie x1 , x2 , . . . , xp numere reale pozitive. S a se arate c a:

q
lim n xn1 + xn2 + xnp = max{x1 , x2 , . . . , xp }.
n
R: Fie x = max{x1 , x2 , . . . , xp }. Rezulta: xn xn1 + xn2 + xnp pxn , adica;

q
x n
xn1 + xn2 + xnp x n p.

Dar lim n p = 1.
2.11 Fie sirul cu termenul general:

n
X k4 + k2 + 1
xn = a + n + 1 .
k4 + k
k=1
1) S
a se arate c
a (xn ) este convergent.
2) S
a se g
aseasc
a rangul de la care |xn a| 0, 01.
2.12 S
a se calculeze limitele sirurilor (xn ) date prin termenii generali:
n
5n2 3n + 2 3n + 2 2an + bn
1) xn = . 2) xn = . 3) xn = n .
4n + 1 3n + 5 3a + 4bn
22 + 42 + + (2n)2
4) xn = . 5) xn = n + 1 2 n + 2 + n + 3.
12 + 32 + + (2n 1)2
q q p
3
6) xn = n + 2 n + 1 n + 4 n + 1. 7) xn = n2 + n + 1 an.
3n+1
6n n 3
2n2 + 5n + 4 n+ n+1 1 + n1 1
8) xn = . 9) xn = . 10) xn = 2 .
3n2 + 2 n+ 3n+2 3 + n1 9
n (13 + 23 + + n3 ) p p
11) xn = . 12) x = n 4 + n2 + 1 n4 n2 + 1.
n
(n + 2)5
r !
n+2 1
p p
k
13) xn = n 1 . 14) xn = n 3 3 (n + 1)2 3 (n 1)2 .
n+5
2.13 Se consider a curba format a din semicercuri de raze r, 3r , 9r , 27

r
, . . . cu centrele cer-
curilor coliniare. S
a se calculeze lungimea Ln a liniei formate din primele n semicercuri,
precum si L = lim Ln . Care sunt valorile lui n pentru care diferenta L Ln reprezint a
cel mult 5% din L ?
R: Avem:

r r r 3r 1
Ln = r + + 2 + + n1 = 1 n
3 3 3 2 3
3r 3r 1 5 3r
si L = 2 . L Ln = 2 3n 100 2 , de unde 3n 20, adica n 3.
2.14 S
a se discute dup
a valorile parametrului real p:
"r r #
p n+1 3 n + 2
` = lim n .
n n+2 n+3
R: Notam
r r r ! r !
n+1 3 n+2 n+1 3 n+2
an = = 1 + 1 .
n+2 n+3 n+2 n+3
Avem an 0, iar nan 16 . Deci:

1 0, p (, 1),
` = lim np1 = 16 , p = 1,
6 n
, p (1, ).
2.15 S
a se calculeze limita sirului (xn ) cu termenul general:
sin 1 + a sin 2 + + an1 sin n

xn = , a > 1.
an [1 + 2a + 3a2 + + (n + 1)an ]
R: Din |sin x| 1, x R, deducem:
(1 a)(1 an )
0 < |xn | = n
an [1 (n + 2)an+1 + (n + 1)an+2 ]
si cum pentru a > 1, n 0, rezulta ca xn 0.

1 1 1
2.16 Sa se arate c
a sirul cu termenul general xn = 1 + 1! + 2! + + n! este convergent.
Limita sa este num arul e.
R: Folosim criteriul lui Cauchy:

1 1 1
xn+p xn = + + + =
(n + 1)! (n + 2)! (n + p)!

1 1 1 1
= + + +
(n + 1)! n + 1 (n + 1)(n + 2) (n + 1)(n + 2) (n + p)
de unde:

1 1 1 1 1 1 1
xn+p xn < + 2
1 + + p
< < ,
n! n + 1 (n + 1) (n + 1) n! n n
1
pentru n > N () = .
a1 +a2 ++an
2.17 S
a se arate c
a dac
a an a, atunci sn = n a.
R: Se aplica teorema lui Stolz-Cesaro.
2.18 S
a se arate c
a dac
a sirul de numere pozitive bn b, atunci
p
pn = n b1 b2 bn b.
2.19 Fie (a)n un sir de numere pozitive. S

a se arate c
a dac
a
an+1
lim = lim n an = .
n an n
q
R: Se tine seama de egalitatea n an = n a11 aa21 an1
an
.
2.20 S
a se calculeze:
r
n (n + 1)(n + 2) (2n) n
n!
1) lim n
n. 2) lim n
. 3) lim .
n n n n n
R: Se aplica exercitiul precedent. Se obtine: 1) 1, 2) 4e , 3) 1e .
2.21 S
a se arate c
a:
1p + 2p + np 1
lim p+1
= , p N.
n n p+1
R: Se aplica teorema lui Stolz-Cesaro:
p
p
an+1 an (n + 1) 1 + n1
= p+1 = p p .
bn+1 bn (n + 1) np+1 n 1 + n1 1 + 1 + n1
p
Dar lim n 1 + n1 1 = p.
2.22 S
a se determine limita sirului cu termenul general:
p
1p + 3p + + (2n 1)
xn = , p N .
np+1
2.23 S
a se calculeze:

3

n
1+ 2! + 3! + + n!
lim , a > 1.
n n2 an
p p
an+1 an n+1
(n + 1)! 1 n+1
(n + 1)! n + 1
lim = lim n = lim 2 n = 0.
n bn+1 bn n a [(n + 1)2 a n2 ] a 1 n n+1 n a
2.24 S
a se calculeze:

1 + (2!)2 2 + (3!)2 3 3 + + (n!)2 n n
lim .
n n! (n + 1)! n

an+1 an (n + 1) n+1 n + 1
lim = lim = 0.
n bn+1 bn n (n + 1)(n + 2) n + 1 n
2.25 Se d
a sirul (xn )nN cu termenul general:
n
X 1
xn = .
(k + 1)(k + 4)
k=0
1) S
a se arate c
a sirul este m anrginit si s
a se calculeze sup xn .
a se calculeze lim 18
2) S 11 x n .
R: 1) Din identitatea

1 1 1 1
= , k N,
(k + 1)(k + 4) 3 k+1 k+4
deducem:
1 11 1 1 1 11
lim xn = lim = .
n n 3 6 k+2 k+3 k+4 18
1 11
Din xn+1 xn = (n+2)(n+5) > 0 rezulta ca sirul este crescator si deci sup xn = 18 .
18 n 1
2) lim 11 xn = e .
2.26 S
a se determine limita urm
atoarelor siruri:
3 5 2n + 1 n + n
1) xn = 3
+ 3 3
+ + 3 3 3
. 2) xn = n+1 , , > 0.
1 1 +2 1 + 2 + + n + n+1
n
Y
a n + b n + 3n 1
3) xn = n n
, a, b 0. 4) xn = n
k 2 + 3k + 9 .
2 +5 +n 7 n!
k=1

R: La 4) se tine seama de inegalitatea k 2 + 3k + 9 3 27k 3 = 9k.
3
2.27 S
a se calculeze limita urm atoarelor siruri:
s
Xn Xn
(n!)2 k2 + k 1 2k1 (k 1)
1) xn = n n
. 2) x n = . 3) xn = .
(2n)! 8 (k + 1)! (k + 1)!
k=1 k=1
s "r #
3n (n!)3 Xn Xn
n 3 1 3 k2
4) xn = . 5) xn = . 6) xn = 1+ 3 1 .
(3n)! n2 + k n
k=1 k=1
k2 +k1
R: 1) lim aan+1
n
n+1
= lim 16(2n+1) = 1
32 . 2) Din (k+1)! = 1
(k1)! 1
(k+1)! deducem ca
n
X
k2 + k 1 1 1
lim = lim 2 = 2.
n (k + 1)! n n! (n + 1)!
k=1
2k1 (k1) 2k1 2k

3) Din (k+1)! = k! (k+1)! deducem ca
n
X
2k1 (k 1) 2n
lim = lim 1 = 1.
n (k + 1)! n (n + 1)!
k=1
2.28 S
a se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali:
Xn X n
(2n + 1)!! k2 + k k2 + k 1
1) xn = . 2) xn = . 3) xn = .
(2n + 2)!! n3 + k (k + 1)!
k=1 k=1
n Xn
1 1 1 3 2n + (1) 2k + 1
4) xn = 1 + + 2 + + n . 5) x n = .
2 2 2 2n k 2 (k + 1)2
k=1
!
1 p q 1 Xn
2 2 2 2
6) xn = Cn + Cn+1 + + C2n . 7) xn = 3 (2k 1) .
n2 n
k=1
2.29 S
a se calculeze limita sirurilor cu termenii generali:

n
6 n3
2 3
n+1
1) xn = cos . 2) xn = 1 + , R.
n 2 n3
n
X Xn
1 k (k + 1) (k + 2)
3) xn = . 4) xn = .
(k 1)! + k! n4
k=1 k=1
2.30 S
a se calculeze limita sirului cu termenul general
xn = ac + (a + ab)c2 + (a + ab + ab2 )c3 + + (a + ab + + abn )cn+1 ,
a, b, c R, |c| < 1, b 6= 1, |bc| < 1.

R: Sa observam ca se mai scrie

ac
xn = [(1 + c + + cn ) b (1 + bc + + bn cn )] .
1b
Deci
1 cn+1 1 (bc)n+1 ac
lim xn = lim xn b = .
n n 1c 1 bc (1 c)(1 bc)
2.31 S
a se arate c
a:
1
0 < ln [ln (k + 1)] ln (ln k) < , k 2
k ln k
P
n
1
si apoi s
a se calculeze lim k ln k .
k=2
R: Inegalitatea din stanga rezulta din faptul ca functia ln x este strict crescatoare.
Fie f : (1, ) R, definita prin f (x) = ln (ln x). Pe fiecare interval [k, k + 1], k 2,
conform teoremei lui Lagrange, exista ck (k, k + 1) a..
1
ln [ln (k + 1)] ln (ln k) = .
ck ln ck
Din ln k < ln ck < ln(k + 1) deducem:
1 1 1
< < ,
(k + 1) ln(k + 1) ck ln ck k ln k
deci
1 1
0< < ln [ln (k + 1)] ln (ln k) < .
(k + 1) ln(k + 1) k ln k
Sumand pentru k = 2, n rezulta ca limita este .
2.32 S
r
2 2 2 2
n (n + 1)(n + 2 ) (2n )
xn = .
n2
R: Avem ca
n
1X k2
ln xn = ln 1 + 2 ,
n n
k=1
2
care este o suma Riemann pentru functia f (x) = ln(1 + x ) pe intervalul [0, 1], pentru
diviziunea n = 0, n , n , . . . , 1 , cu punctele intermediare k = nk si deci
1 2
Z 1

lim ln xn = ln(1 + x2 ) dx = ln 2 2 + .
n 0 2
2.33 S
"Z # n1
b
xn = (x a)n (b x)n dx , a < b.
a
Rb
R: Notam Im,n = a
(x a)m (b x)n dx. Integrand prin parti, obtinem
m m m1 1
Im,n = Im1,n+1 = I0,n+m .
n+1 n+1 n+2 n+m+1
(n!)2 2n+1 2
Se obtine de aici ca In,n = (2n+1)! (b a) , de unde lim xn = ba
2 .
n q

P k
2.34 S
a se calculeze lim 1+ n2 1 .
k=1
q
k 1 k
R: Deoarece 1+ n2 1= n2 q . Din
1+ nk2 +1
1 k 1 k 1 k
2
q 2q 2q ,
n 1 + n1 + 1 n 1 + nk2 + 1 n 1 + n12 + 1
sumand pentru k = 1, n, rezulta

" n r #
n(n + 1) 1 X k n(n + 1) 1
q 1+ 2 1 q ,
2n2 1
1+ n +1 n 2n 2
1 + n12 + 1
k=1
deci sirul are limita 21 .

1
2.35 Fiind dat a functia f : R \ {2, 1} R, definit
a prin f (x) = x2 +3x+2 , s
a se
calculeze limita sirului cu termenul general
xn = f (k) (1) + f (k) (2) + + f (k) (n),
unde f (k) este derivata de ordinul k a functiei f .

1 1
R: Deoarece f (x) se poate scrie: f (x) = x+1 x+2 , rezulta ca

1 1
f (k) (x) = (1)k k! ,
(x + 1)k+1 (x + 2)k+1
si deci
1 1 1
xn = (1)k k! k+1 .
2k+1 (n + 2)k+1 2
a se studieze natura sirului (xn ) definit prin: x1 = a [1, 2] si xn+1 = x2n

2.36 S
2xn + 2, pentru n 1.
2.37 Se dau numerele reale a0 , b0 , c0 . Definim sirurile (an )nN , (bn )nN , (cn )nN prin:
1 1 1
an+1 = (bn + cn ) , bn+1 = (cn + an ) , cn+1 = (an + bn ) .
2 2 2
1
S
a se arate c
a sirurile sunt convergente la 3 (a0 + b0 + c0 ).
R: Fie xn = an + bn + cn . Adunand cele trei relatii, obtinem: xn+1 = xn , deci (xn )

este un sir constant: xn = x0 . Din an+1 = 41 (an1 + x0 ) rezulta ca an 13 x0 etc.

2.38 Fie q = 12 5 si sirul (xn ) definit prin: x1 = q, x2 = 1 + q, xn+2 = xn + xn+1 ,
n N .
1) S
a se arate c
a termenii sirului sunt n progresie geometric
a.
2) S
a se arate c
a are loc egalitatea

xn+2 xn+1 xn

n = xn xn+2 xn+1 = 4 x3n+2 .
xn+1 xn xn+2
3) S
a se calculeze lim xn .
R: 1) Prin inductie matematica: x2 = 1 + q = q 2 , x3 = x1 + x2 = q 3 . Presupunem

xn = q n . Din xn+2 = xn + xn+1 = q n + q n+1 = q n (1 + q), rezulta xn+2 = q n+2 .
2) n = q 3n (q 6 2q 3 + 1) = 4q 3n+2 = 4x3n+2 . 3) Deoarece |q| < 1, lim xn = 0.
2.39 S
a se calculeze limita sirului:

x1 = a, xn+1 = a + xn , a > 0.
2.40 S
a se calculeze
n Z n
4n 4 2an 2x2
lim , an = dx, n 2.
n 1 1 + x2
4
R: Se obtine: an = 2n 2 2 arctg n + 2 , iar limita este e .
2.41 Fie (An )nN si (Bn )nN dou

a siruri de numere rationale a..:
n
a + b k = An + Bn k, n 1, a, b Q+ , k R \ Q.
An
S
a se calculeze lim B n
.
n n
R: Din An + Bn k = a + b k si An Bn k = a b k , urmeaza:
1 h n n i 1 h n n i
An = a+b k + ab k , Bn = a+b k ab k .
2 2 k
An

Asadar lim B n
= k.

1 0
2.42 Fie matricea A = si
3 2

1 0
An = , n N .
an bn
a se calculeze lim abnn .

S
R: Se gaseste: an = 3 (2n 1) si bn = 2n .

a se calculeze lim sin2 n2 + n + 1 .
2.43 S
R: Deoarece sin = sin ( n), urmeaza:
p p
n+1
sin2 n2 + n + 1 = sin2 n2 + n + 1 n = sin2
n2 + n + 1 + n

si deci lim sin2 n2 + n + 1 = sin2
2 = 1.
2.44 S
a se calculeze limita sirului
p
n
xn = n+1 (n + 1)! n!, n 2.
n
n+1
R: Fie an = (n+1)
n! . Deoarece aan+1
n
1
= 1 + n+1 e, rezulta ca n an = e. Fie
p n+1
1
n+1
(n + 1)! n+1
bn =
n
= n
n! n!
n+1
n
n+1
si bnn =
n
n!
e si
" p #n xn n
n n
n! n
n!
n+1
(n + 1)! n! xn xn
e = lim 1+
n
= lim 1 +
n
= ee lim xn ,
n n! n n!
deci lim xn = 1e .
2.45 S a se determine multimea punctelor limit
a, limita inferioar
a si limita superioar
a
pentru sirurile date prin:
n
1 + (1)n n 2n 1 n 1 n
1) xn = + (1) . 2) xn = 1 + (1) + + cos .
3 3n + 1 n 2 2
R: 1) Deoarece {xn }nN = {x2k }kN {x2k+1 }kN si
2 4k 4 4k + 2 2
x2k = + , x2k+1 = ,
3 6k + 1 3 6k + 4 3

rezulta ca M = 32 , 43 , lim inf xn = 23 , lim sup xn = 43 .
2) Deoarece {xn }nN = {x4k }kN {x4k+1 }kN {x4k+2 }kN {x4k+3 }kN si

1 4k
x4k = 32 1 + 4k + cos 2k 32 e + 1,
4k+1
x4k+1 = 12 1 + 4k+1 1
+ cos (4k+1)
2 21 e,
4k+2
x4k+2 = 32 1 + 4k+2 1
+ cos (4k+2)
2 23 e 1,
4k+3
x4k+3 = 12 1 + 4k+3 1
+ cos (4k+3)
2 21 e,

rezulta ca M = 21 e, 32 e 1, 32 e + 1 , lim inf xn = 12 e, lim sup xn = 23 e + 1.
2.46 S a se determine multimea punctelor limit

a, limita inferioar
a si limita superioar
a
pentru sirurile date prin:
n(1)n
1 n n
1) xn = 1 + + cos , n N .
n 2n + 1 2
n(n+1) n
2) xn = 5 3 (1) 2
+ sin , n N.
2
1 (1)n n
3) xn = n + sin , n N .
n 2
n
1 + (1) n1
4) xn = , n N.
2 n+1
n(n+1) n
5) xn = (1) 2 cos , n N.
3
2.2 Principiul contractiei

2.47 S
a se arate ca ecuatia x3 + 4x 1 = 0 are o singur a r
ad
acin
a real
a si s
a se
determine aproximatiile p
an
a la ordinul trei ale r
ad
acinii.
R: Se constata imediat ca ecuatia are o radacina pe intervalul [0, 1]. Scriind ecuatia
sub forma echivalenta x = x21+4 , problema revine la a arata ca aplicatia : [0, 1] R,
(x) = x21+4 , este o contractie pe [0, 1]. Dar
|x + y| 1
d((x), (y)) = |(x) (y)| = d(x, y) d(x, y).
(x2 2
+ 4) (y + 4) 8

Intr-adevar, din |x| x2 +4 , deducem |x + y| |x| + |y| 1 x2 + 4 (y 2 + 4). Deci
4 4
este o contractie pe [0, 1], cu q = 81 . Sirul aproximatiilor succesive:
1
x0 = 0, xn+1 = , n = 0, 1, 2, . . .
x2n +4
ne da x1 = 0, 25, x2 = 0, 2461538, x3 = 0, 2462695 etc.
2.48 Sa se arate ca ecuatia x3 + 12x 1 = 0 are o singur

a r
ad
acin
a real
a si s
a se
calculeze aceast
a r
ad
acin
a cu o eroare mai mic
a de 0, 0001.
R: Se constata imediat ca ecuatia are o radacina pe intervalul [0, 1]. Ca n exercitiul

1
precedent, se arata ca aplicatia : [0, 1] R, (x) = x2 +12 , este o contractie pe [0, 1],
2
cu q = 169 . Sirul aproximatiilor succesive este:
1
x0 = 0, xn+1 = , n = 0, 1, 2, . . .
x2n + 12
Estimarea erorii metodei este data de

|xn | < q n , n N,
1q
n care = |x1 x0 |. In cazul nostru

n
1 169 2
|xn | < < 104 .
12 167 169
1
Se constata ca este suficient sa luam n = 2. Avem: x0 = 0, x1 = 12 = 0, 08 3333,
144
x2 = 1729 = 0, 083285135.
2.49 Sa se arate ca ecuatia sin x 10x + 1 = 0 are o singur

a r
ad
acin
a real
a si s
a se
calculeze aceast
a r
adacin
a cu o eroare mai mic a de 0, 001.
R: Se constata imediat ca ecuatia are o radacina pe intervalul [0, 1]. Se constata ca

1 1
aplicatia : [0, 1] R, (x) = 10 (1 + sin x), este o contractie pe [0, 1], cu q = 10 . Sirul
aproximatiilor succesive este:
1
x0 = 0, xn+1 = (1 + sin xn ) , n = 0, 1, 2, . . .
10
Estimarea erorii n
1 9 1
|xn | < < 103 .
10 10 10
1 1
Este suficient sa luam n = 2. Avem: x0 = 0, x1 = 10 = 0, 1, x2 = 10 (1 + sin 0, 1) =
0, 10998.
2.50 Sa se arate ca ecuatia x5 + x3 1, 16 = 0 are o singur

a r
ad
acin
a real
a si s
a se
calculeze aceast
a r
adacin
a cu o eroare mai mic a de 0, 001.
2.51 Fie f : [a, b] [c, c] o functie derivabil a pe [a, b] si a.. 0 < m f 0 (x) M ,
x [a, b]. Ce conditie trebuie s a ndeplineasca num arul p (m, M ) pentru ca functia
(x) = x p1 f (x), x [a, b], s
a fie o contractie pe [a, b] si deci ecuatia (x) = 0 s
a aib
a
o singur
a solutie pe [a, b]?
R: Avem: d((x), (y)) = |(x) (y)| = |0 ()| |x y| = |0 ()| d(x, y) si pentru

ca sa fie contractie este necesar sa existe q < 1 a.. |0 ()| < q. Insa 0 () = 1 p1 f 0 (x)
si din 0 < m f 0 (x) M rezulta 1 M 0 m
p () 1 p < 1 (c aci p (m, M )). Este
M

M
deci necesar ca 1 < 1 , adica p > . In concluzie, daca p (max m, M , M ),
p 2 2
este o contractie pe [a, b].
Putem generaliza exercitiul precedent, presupunand p = p(x). Astfel, daca alegem
x x0
p(x) = , x [a, b],
f (x) f (x0 )
se obtine medoda coardei, iar daca alegem p(x) = f 0 (x) se ajunge la metoda lui Newton.
2.52 Ce conditie trebuie s a ndeplineasc

a functia f : [a, b] R, de dou a ori derivabil
a
pe [a, b] pentru ca functia (x) = x ff0(x)
(x) s
a fie o contract ie pe [a, b]?
R: Deoarece d((x), (y)) = |(x) (y)| = |0 ()| d(x, y), conditia |0 ()| q < 1
conduce la: |f (x) f 00 (x)| q f 02 (x), 0 < q < 1.

2.53 S
a se calculeze aproximativ p
a, a > 0 si p = 2, 3, . . .
f (x) 1

R: Luam f (x) = xp a. Atunci (x) = x f 0 (x) = p (p 1) x + ax1p . Cum
p1 p1
0 (x) = p (1 axp ) < p , pentru x > 0, rezulta ca este o contractie si deci putem
lua
1
p
a xn+1 = (p 1) xn + ax1p
n .
p
2.3 iruri n Rp
S
2.54 S atoarelor siruri din R3 :
a se calculeze limitele urm
2n !
2n 1
1) xn = , 1+ , n n+1 n1 .
3n 1 n

n2 + 2 n
2
1
2) xn = , n ,e n .
n2 + 1
R4 se consider
2.55 In a sirul (xn ) definit prin relatia de recurent
a:
6xn+3 = 11xn+2 6xn+1 + xn , n N,
cu x0 = (0, 0, 0, 0), x1 = (1, 9, 3, 6), x2 = (1, 9, 7, 8). S
a se determine xn si s
a se calculeze
limita sirului.
R: Se cauta xn = n a, cu a R4 . Se obtine penrtu ecuatia caracteristica 63
1 1 1 1
112 + 6 1 = 0, cu radacinile: 1, 2 , 3 . Deci xn este de forma: xn = a + 2n b + 3n c.
1 9 27
Se obtine limita x = 2 , 2 , 2 , 9 .
2.4 Serii de numere reale

2.56 S
a se arate c
a seria
X
1 1 1 1
+ + + + =
12 23 n(n + 1) n=1
n(n + 1)
este convergent
a si s = 1.
R: In adevar,
X n
1 1 1 1 1 1
sn = + + + = =1 1.
12 23 n(n + 1) k k+1 n+1
k=1
2.57 Seria
X
1 1 1 1
1+ + + + + =
2 3 n n=1
n
se numeste seria armonica, deoarece pentru n 2, an este media armonic a a termenilor
vecini an1 si an+1 . S
a se arate c
a seria este divergent
a si are suma +.
R: Sirul (sn ) al sumelor partiale este strict crescator si divergent, deoarece

1 1 1 1
|s2n sn | = + + + ,
n+1 n+2 2n 2
ceea ce arata ca (sn ) nu este sir fundamental. Deci lim sn = +.
2.58 S
a se arate c
a seria

X
1 1 + 1 1 + + (1)n1 + = (1)n1
n=1
este divergent
a.
R: Este o serie oscilanta deoarece sirul (sn ) al sumelor partiale este sirul oscilant: 1,
0, 1, 0, . . ..
2.59 Seria

X
1 + q + q 2 + + q n1 + = q n1 , q R
n=1
se numeste seria geometrica deoarece sirul (an ), an = q n1 , este o progresie geometric

a
cu ratia q. S
a se studieze natura acestei serii dupa valorile lui q.
R: Sirul sumelor partiale are termenul general
1q n
2
sn = 1 + q + q + + q n1
= 1q , q=6 1,
n, q = 1.
Obtinem 1
lim sn = 1q ,
|q| < 1,
n +, q 1.
Pentru q 1 sirul (sn ) nu are limita. Astfel, seria geometrica cu ratia q este convergenta
1
pentru |q| < 1 si are suma 1q si divergenta pentru |q| 1.
2.60 Sa se stabileasc
a natura seriilor urmatoare si n caz de convergent
a s
a se determine
sumele lor:
X

1) n + + 1 2 n + + n + 1 , > 0.
n=1

X 1
2) , R \ Z .
n=1
( + n)( + n + 1)
X X
n 1
3) n
, > 1. 4) 2 8n 3
.
n=1
n=1
15n

X X
n+1 1
5) ln . 6) .
n=1
n n=1
n
n
X X
n 2n 2n
7) . 8) n.
n=1
(n + 2)! n=1
[5 + (1)n ]

R:1) Not
am cu an = n + n + 1. Se observa ca sn = an+1 an . Se obtine
suma + 1.
2) Folosind identitatea:
1 1 1
= ,
( + k)( + k + 1) +k +k+1
1 1 1
se obtine sn = +1 +n+1 . Seria este convergenta si are suma +1 .
3) Pentru a evalua suma partiala de ordinul n plecam de la identitatea:
x x2 xn 1 xn+1 xn
+ 2 + + n = n .
x
Derivand n raport cu x, avem:
1 2x nxn1 nxn+1 (n + 1)xn + n+1
+ 2 + + n
= 2 .
n (x )
De aici, pentru x = 1, obtinem
n (n + 1) + n+1
sn = 2 .
n (1 )

Seria este convergenta si are suma (1)2.
4) Termenul general al sirului sumelor partiale se descompune n fractii simple astfel:

1 1 1 1
= .
16k 2 8k 3 4 4k 3 4k + 1

Folosind aceasta identitate se obtine sn = 14 1 4n+11
. Seria este convergenta si are
suma 14 .
5) Sirul sumelor partiale al acestei serii
n
X k+1
sn = ln = ln(n + 1)
k
k=1
are limita , deci seria este divergenta.

1
6) Deoarece lim n n = 1, seria este divergent
a.
2n
7) Fie bn = (n+2)! . Atunci termenul general al seriei se scrie an = nbn , iar (n+2)bn =
2bn1 . Deci
n
X n
X
sn = ak = kbk = 2(b0 bn ) = 1 2bn .
k=1 k=1
P

2n
Dar bn 0 deoarece seria (n+2)! este convergenta. Rezulta ca seria este convergent
a
n=1
si are suma 1.
8) Se observa ca:

X
2n 1 1 1 1 1 1 19
n = + + 5 + + + 4 + 6 + = .
n=1
[5 + (1)n ] 2 23 2 32 3 3 24
2.61 S
a se arate c
a urm
atoarele serii sunt convergente si s
a se determine sumele lor:
X X X
(1)n+1 2n + (1)n+1 1
1) n
. 2) n
. 3) 2
.
n=1
3 n=1
5 n=1
4n 1
1
R: 1) Serie geometrica cu ratia 3 si suma 14 . 2) Serie geometrica cu suma 65 . 3) Serie
telescopica cu suma 12 .
2.62 Sa se calculeze sumele urm atoarelor serii, stiind c

a termenii sirului (an ) formeaz
a
o progresie aritmetic
a cu a1 > 0 si ratia r > 0:

X X X
1 1 an + an+1
1) . 2) . 3) .
n=1
a n an+1 n=1
an a n+1 a n+2 n=1
a2n a2n+1
R: 1) Pentru orice n N, avem:

1 1 1 1
= .
an an+1 r an an+1
Se obtine o serie telescopica.
2) si 3) Analog, avem:

1 1 1 1
= ,
an an+1 an+2 2r an an+1 an+1 an+2

an + an+1 1 1 1
= .
a2n a2n+1 r a2n a2n+1
2.63 S
a se arate c
a:

X X
x 1 1
1) 3n1 sin3 = (x sin x) . 2) 2n tg 2n x = 2 ctg 2x .
n=1
3n 4 n=1
x
R: 1) Multiplicam identitatea sin 3 = 3 sin 4 sin3 cu 3n1 si luam = x

3n .
Obtinem:
x 1 n x x
3n1 sin3 n = 3 sin n 3n1 sin n1 .
3 4 3 3
3n1 x
Punem an = 4 sin 3n1 . Atunci sn = an+1 a1 si
1
lim sn = (x sin x) .
n 4
2) Multiplicam identitatea tg = ctg 2 ctg 2 cu 2n si luam = 2n x. Obtinem:
2n tg 2n x = 2n ctg 2n x 2n+1 ctg 2n+1 x.
2.64 S
a se calculeze suma seriei

X 1
arctg .
n=1
n2 + n + 1
R: Din
1 1
xy 1
arctg x arctg y = arctg , = n 1 n+11 ,
1 + xy n2 + n + 1 1 + n n+1
1 1 1
rezulta ca an = arctg n arctg n+1 si deci sn = arctg 1 arctg n+1 4.
2.65 S
a se arate c
a:
X X
1
= 1.
p=2 n=2
np
R: Seria
1 1 1
p
+ p + + p +
2 3 n
este convergenta pentru orice p 2, deci
X X X X
1 1
p
= p
.
p=2 n=2
n n=2 p=2
n
Dar
X
1 1 1 1 1 1
p
= 2 1 = =
p=2
n n 1 n
n(n 1) n1 n
si

X
1 1 1
= 1 lim = 1.
n=2
n1 n n n
2.66 S
a se arate c
a urm
atoarele serii sunt divergente:

X
X X

n n 2n + 3 n
1) 2. 2) . 3) n+1
.
n=1 n=1
n+1 n=1
2 + 3n+1

X X
1 1
4) . 5) .
n=1
n+1 n n=1
2n + 1 2n 1
2.67 S
a se studieze natura seriei:

X an1
, a, b R+ .
n=1
(1 + an1 b)(1 + an b)
R: Deoarece termenul general al seriei se poate scrie, pentru a 6= 1:
1 an1 an 1 (1 + an1 b) (1 + an b)
an = n1 n
= ,
1 a (1 + a b)(1 + a b) b(1 a) (1 + an1 b)(1 + an b)
adica

1 1 1 1 1 1
an = 1 , s n = .
b(1 a) 1 + an b 1 + an1 b b(1 a) 1 + an b 1 + b
Deci 1

X a n1 b(a1)(b+1) , a (1, ),
= , a = 1,
(1 + an1 b)(1 + an b) 1
(1a)(1+b) , a (0, 1).
n=1
2.5 Serii cu termeni pozitivi

P
2.68 Fie P (an ) un sir de numere pozitive. S a se arate c
a seria an este convergenta
an
d.d. seria 1+an este convergent a .
an P P an
R: Deoarece 1+a n
an , daca seria an este convergenta atunci si seria 1+an este
convergenta. P
an an
Daca seria 1+an este convergent a, atunci 1+a 0, deci an 0. Deci pentru n
1 an
n P
suficient de mare, 0 an 1. Atunci 2 an 1+an . Deci seria an este convergenta.
P

1
2.69 Seria n , R, numit
a seria lui Riemann sau seria armonica generalizata
n=1
este:
- convergenta pentru > 1;
- divergent
a pentru 1.
R: Intr-adevar, daca 0, seria este divergenta deoarece sirul termenilor ei nu

cunverge la zero.
Daca > 0, srul cu termenul general an = n1 este descrescator si deci seria lui
Riemann are aceeasi natura cu seria

X X n
1 1
2n = ,
n=1
(2n ) n=1
21
care este o serie geometrica cu ratia q = 21 > 0, convergenta daca q = 21 < 1, adica
> 1, si divergenta daca q = 21 1, adica 1.
n
n+1
2.70 S a se arate ca seria cu termenul general an = 2n1 este convergent
a.
R: Avem:
s n
n n+1 n+1 1
lim n
an = lim = lim = < 1.
n n 2n 1 n 2n 1 2
P

1
2.71 S
a se arate c
a seria n! este convergent
a.
n=0
R: Intr-adevar:
an+1 n! 1 1
= = < 1, n 1.
an (n + 1)! n+1 2
Suma acestei serii este e = 2, 7182818 . . .

P

2n
2.72 S
a se arate c
a seria (n+1)! este convergent
a si sa se precizeze num
arul de
n=0
termeni necesar pentru a obtine suma seriei cu o eroare mai mic
a de 0, 001.
R: Aplicam criteriul raportului cu limita

an+1 2
lim = lim = 0 < 1,
n an n n + 2
deci seria este convergenta. Deoarece aan+1

n
2
= n+2 13 , pentru n 4, restul de ordinul n
X
1 1 1 1 2n
r n = s sn = ak an + 2 + = an = < 103 ,
3 3 2 2 (n + 1)!
k=n+1
pentru n 9.
2.73 Sa se stabileasc
a natura seriei:
1 1 1
+ 3
+ +
n
+
ln 2 ln 3 ln n
1 1
P 1
R: Deoarece n ln n < n n, pentru n 2, avem ca n
ln n
> n n.
Dar seria
n n este
divergenta.
2.74 S
a se stabileasc
a natura seriilor:

X 7n X 1 X 1
1) 2 + 3n + 5
. 2) . 3) n+n
, a > 1.
n=1
n n=1
n n
n n=1
a
R: 1) P
Seria este convergenta. 2) Se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara
1 1
cu seria n . Deoarece lim n n = 1, seria este divergent
a. 3) Pentru a > 1, cum
1 1
an +n < an , seria este convergent
a . Pentru a = 1 seria dat
a este seria armonica. Pentru
|a| < 1 se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara cu seria armonica. Deoarece
lim ann+n = 1, seria este divergenta.
2.75 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
X X
1 an
1) 2 n
. 2) , a > 0.
n=1
n (1 + a + +a + a ) n=1
n
n!
R: 1) Pentru a 1, 1 + a + +a2 + an n + 1 > n. Rezulta ca

1 1
< 2
n (1 + a + +a2 + an ) n
si deci seria este convergenta.
Pentru 0 < a < 1 se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara cu seria
armonica. Deoarece
1 1a
lim = lim = 1 a,
n 1 + a + +a2 + an n 1 an+1
seria data este divergent

a.
an
2) Deoarece n n! 1, avem ca n
n!
an . De aici, pentru a < 1, deducem ca seria
este convergent
a
. P an
an n
Din n n! n nn = n, obtinem ca n
n!
an . Dar, pentru a 1, seria n este
divergenta. Rezulta ca seria data este divergenta.
2.76 S
a se stabileasc
a natura seriilor:

X X X
1 n 1 n
1) n
. 2) arctg . 3) 2.
n 2 n 1 n
n=1 n=1 n=1 1 + n
R: Se aplica criteriul radacinii cu limita. Seriile sunt convergente.
2.77 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
X n X n
n2 + n + 1 n 1
1) a . 2) a 1+ .
n=1
n2 n=1
n
R: Se aplica criteriul rad

acinii cu limita. Pentru a < 1 seriile sunt convergente, pentru
a > 1, seriile sunt divergente. Pentru a = 1, sirurile termenilor au limita e, deci seriile
sunt divergente.
2.78 S
a se stabileasc
a natura seriei:
X n2
n n+1
a , a > 0.
n=1
n
R: Se aplica criteriul radacinii cu limita. Pentru a < 1e seria este convergenta, pentru
a > 1e , seria este divergenta. Pentru a = 1e , seria devine:
X n2
1 n+1
.
n=1
en n

1 n+1
Din e < 1 + n , obtinem:
n2
1 n+1 1
> n ,
en n 1 + n1
de unde
n2
1 n+1 1 1
lim lim = > 0.
1 n
n en n n 1+ n e
Rezulta ca seria data este divergenta.
2.79 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
X X
n2
1) n
. 2) n2 arcsin n .
n=1
2 n=1
2
X X
n!
3) n
. 4) n tg n+1 .
n=1
n n=1
2
R: Se aplica criteriul raportului cu limita. Seriile sunt convergente.

2.80 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
X X
2 7 12 (5n 3) 1 3 5 (2n 1)
1) . 2) .
n=1
5 9 13 (4n + 1) n=1
2 5 8 (3n 1)
R: Se aplica criteriul raportului cu limita. 1) Serie divergenta. 2) Serie convergent

a.
2.81 S
a se stabileasc
a natura seriilor:
X X
an
1) . 2) aln n , a > 0.
n=1 n! n=1
R: 1) Se aplica criteriul raportului cu limita. Seria este convergenta. 2) Criteriul

raportului da dubiu. Aplicam criteriul lui Raabe-Duhamel. Se obtine = ln a. Seria
este convergenta pentru a < 1e si divergenta pentru a > 1e . Pentru a = 1e se obtine seria
armonica, deci divergenta.
2.82 S
a se studieze natura seriei cu termenul general an definit astfel: a1 (0, 1),
an+1 = 2an 1, pentru n 1.
R: Fie f : R R, definita prin f (x) = 2x x 1. Deoarece f 0 (x) = 2x ln 2 1 si
0
f (x) = 0 pentru x0 = ln(ln 2), avem tabloul de variatie:
x 0 ln(ln 2) 1
f 0 (x) 0 + +
f (x) 0 & m % 0
Deci f (x) < 0 pentru orice x (0, 1), de unde 2x < x + 1, x (0, 1).
Aratam, prin inductie, ca an (0, 1). Avem ca a1 (0, 1). Presupunem ca an
(0, 1). Dar an+1 = 2an 1 > 20 1 = 0 si an+1 = 2an 1 < 21 1 = 1. Apoi:
an+1 an = 2an an 1 < 0, deci este un sir descrescator si marginit. Fie ` = lim an .
Rezulta ca 2` ` 1 = 0, cu radacinile 0 si 1. Deoarece (an ) este descrescator, urmeaza
ca ` = 0. Putem deci scrie:
an+1 2an 1 2x 1
lim = lim = lim = ln 2 < 1
n an n an x0 x
si conform criteriului raportului seria este convergenta.
2.83 S
a se stabileasc
a natura seriei:
X 2
( 1) ( n + 1)
(2n + 1) , R \ Z .
n=1
( + 1)( + 2) ( + n + 1)
R: Criteriul raportului da dubiu. Aplicam criteriul lui Raabe-Duhamel. Deoarece

= 4a + 3, daca > 12 seria este convergenta, daca < 12 seria este divergenta, daca
= 21 seria devine:
X
1
4
n=1
2n +1
care este divergenta.
2.84 S
a se stabileasc
a natura seriei:

X 2
12 52 92 (4n 3)
2.
n=1 32 72 112 (4n 1)
R: Criteriul raportului si criteriul lui Raabe-Duhamel dau dubiu. Aplicam criteriul

lui Bertrand:

an ln n
lim n 1 1 ln n = lim 2
= 0 < 1,
n an+1 n 16n + 8n + 1
deci seria este divergenta.
2.85 S
a se stabileasc
a natura seriilor:

X X
(2n)! 2 4 6 (2n) 1
1) n 2
. 2) .
n=1
4 (n!) n=1
1 3 5 (2n 1) n + 2

X 2 X n
(n + 1) n +
3) lg . 4) , , , , > 0.
n=1
n (n + 2) n=1
n +

X X
1 1
5) . 6) .
n=2
n ln n n=1
n (ln n) ln (ln n)
2.86 S
a se stabileasc
a natura seriilor:

X n! np
1) , p, q N.
n=1
(q + 1) (q + 2) (q + n)

X n!
2) , > 0.
n=1
( + 1) ( + n 1)
X
cos (n) ln n
3) , R.
n=1
n
X
( + 1) (2 + 1) (n + 1)
4) , , > 0.
n=1
( + 1) (2 + 1) (n + 1)
2.87 S
a se stabileasc
a natura seriei:
X
1 a(a + 1) (a + n 1)b(b + 1) (b + n 1)
,
n=1
n! c(c + 1) (c + n 1)
cu a, b R, c R \ Z, numit
a seria hipergeometrica.
R: Incepand de la un rang N care depinde de a, b si c, termenii seriei au acelasi semn

si deci putem presupune ca seria este cu termeni pozitivi. Avem:
an 1 + c a b n
=1+ + 2,
an+1 n n
cu
[c ab (a + b) (1 + c a b)] n3 ab (1 + c a b) n2
n = .
n(n + a)(n + b)
Sirul (n ) este convergent, deci marginit. Conform criteriului lui Gauss, pentru c > a + b
seria este convergenta, iar pentru c a + b seria este divergenta.
2.88 S
a se stabileasc
a natura seriei:
X
( + 1) ( + n 1) n
x , , , x > 0.
n=1
( + 1) ( + n 1)
R: Se aplica criteriul raportului cu limita. Pentru x (0, 1) seria este convergenta,

pentru x (1, ) seria este divergenta. Pentru x = 1 seria este convergenta daca
b > a + 1 si divergenta daca b a + 1.
2.89 S
a se stabileasc
a natura seriei:

X n! bn
,
n=1
(b + a1 ) (2b + a2 ) (nb + an )
unde b > 0, iar (an ) este un sir de numere reale pozitive, convergent c
atre a cu a 6= b.
2.6 Serii cu termeni oarecare

P 2 P an
2.90 Sa se arate c
a dac
a an este o serie convergenta, atunci seria n este absolut
convergenta.
2 P 2 P 1
R: Din |an | n1 0 deducem ca |ann | 21 a2n + n12 . Deoarece an si 2
P |an | n
sunt convergente, conform primului criteriu de comparatie rezulta ca seria n este
convergenta.
P sin nx
2.91 Sa se arate c
a seria n este convergent
a pentru > 0.
1
R: Pentru > 0, sirul n = n este monoton descrescator la zero, iar
n
X 1 nx (n + 1)x
sn = sin kx = x sin sin ,
sin 2 2 2
k=1
pentru x 6= 2k, cu k numar ntreg. De unde,

1
|sn | ,
| sin x2 |
adica (sn ) este marginit.
2.92 S
a se studieze natura seriei
X
cos 2n
3
, x R.
x 2+n
n=1
R: Pentru x R, sirul n = 1 este monoton descrescator la zero, iar

x2 +n
n
X 2n 1 n (n + 1)
sn = cos = sin cos ,
3 sin 3 3 3
k=1
cu |sn | 2 , deci marginit. Seria este convergenta.

3
2.93 S
a se arate c
a seria armonic
a alternat
a
1 1 1 1 1
1 + + + +
2 3 4 2n 1 2n
este convergent
a si s
a se determine suma sa.
R: Sirul ( n1 ) este monoton descrescator la zero. Dupa criteriul lui Leibniz seria este
convergenta. Pentru calculul sumei folosim identitatea lui Catalan-Botez :
1 1 1 1 1 1 1 1
1 + + + = + + + ,
2 3 4 2n 1 2n n+1 n+2 2n

care, daca notam an = 1 + 12 + 13 + + n1 , revine la: a2n 2 a2n = a2n an . Rezulta
ca: Z 1
1 1 1 1 dx
lim sn = + + + = = ln 2.
n n 1 + n1 1 + n2 1 + nn 0 1 +x
2.94 S
a se arate c
a seria armonic
a generalizat
a (sau seria lui Riemann) alternat
a

X 1
(1)n+1
n=1
n
n care 0 < 1 este simplu convergent

a.
R: Sirul ( n1 ) cu > 0 este monoton descrescator la zero. Dupa criteriul lui Leibniz
seria este convergenta. Pentru > 1 seria este absolut convergenta. In concluzie, pentru
0 < 1 seria lui Riemann alternata este simplu convergenta.
2.95 S
a se stabileasc
a natura seriilor:

X X
1 1
1) (1)n1 sin . 2) (1)n1 arctg .
n=1
n n=1
n
R: Serii alternate convergente.

2.96 S
a se stabileasc
a natura seriilor:

X p X
cos n
1) sin n2 + 1 . 2) , R.
n=1 n=1
n2

R: 1) an = sin n2 + 1 n + n = (1)n sin n2 + 1 n si se aplica cri-
teriul lui Leibniz.
2) Deoarece |cosn2n| < n12 , seria este absolut convergenta.
2.97 S
a se stabileasc
a natura seriei:
X
1 1 sin n
1 + + + .
n=1
2 n n
2.98 S
a se studieze convergenta absolut
a si semiconvergenta seriei:

X 2n sin2n x
(1)n+1 .
n=1
n+1
R: Pentru studiul absolutei convergente folosim criteriul radacinii. Avem:

p 2 sin2 x
lim n
|an | = lim = 2 sin2 x.
n n n n + 1
Pentru 2 sin2 x < 1 seria este absolut convergenta si deci convergenta. Pentru 2 sin2 x = 1
obtinem seria armonica alternata care este simplu convergenta. Pentru 2 sin2 x > 1,
termenul general al seriei nu tinde la 0, deci seria este divergenta.
2.99 S
a se efectueze produsul n sens Cauchy al seriilor absolut convergente
X
1 X 1
, (1)n
n=0
n! n=0 n!
si s
a se deduc
a de aici suma ultimei serii.
P

R: Seria produs cn are termenul general cn = a0 bn + a1 bn1 + + an1 b1 + an b0 ,
n=0
adica c0 = 1, iar, pentru n 1:
(1)n 1 (1)n1 1 (1)n2 1 1 1

cn = 1 + + + + 1=
n! 1! (n 1)! 2! (n 2)! (n 1)! 1! n!

(1)n n n (n 1) n (1)n n
= 1 + + + (1)n1 + (1)n = (1 1) = 0.
n! 1! 2! 1! n!
P

1
Deci seria produl are suma egala cu 1. Cum n! = e, dupa teorema lui Mertens,
n=0
P

1
rezulta ca (1)n n! = 1e .
n=0
2.100 S
a se efectueze produsul n sens Cauchy al seriilor
n
X X n1
3 3 1
1 , 1+ 2n + n+1 .
n=1
2 n=1
2 2
R: Ambele serii sunt divergente deoarece ternenii lor generali nu tind la zero. Seria
P

produs cn are termenul general
n=0
n1 n2 n
3 1 3 3 1 3
cn = 1 2n + n+1 2n1 + n 1=
2 2 2 2 2 2
n1 n
3 n n1
1 1 1 3 3
= 2 2 + + 2 + n+1 n
+ + 2 = .
2 2 2 2 2 4
Se observa ca seria produs este convergenta, fiind seria geometrica cu ratia q = 34 < 1.
Rezulta de aici ca ipotezele teoremei lui Mertens sunt suficiente dar nu si necesare.
Capitolul 3
Limite de functii
3.1 Limita unei functii reale de o variabil

a real
a
3.1 S
a se calculeze:
2 3
(x + 1) x2 + 1
1) lim 2
. 2) lim .
x x + 1 x x + 1
3
x2 7x + 10 (x + h) x3
3) lim . 4) lim .
x5 x2 25 h0 h

1+x1 3 5+x
5) lim 3 . 6) lim .
x0 1+x1 x4 1 5x
3.2 S
a se calculeze:
sin 5x cos x cos a
1) lim . 2) lim .
sin 2x
x0 xa xa
x
tg x x1
3) lim . 4) lim .
x2 x + 2 x x + 1
1 1
5) lim (1 + sin x) x . 6) lim (cos x) x .
x0 x0
3.3 S
a se arate c
a functia f : R\ {0} R, definit
a prin
1 1
f (x) = cos
x x
nu tinde c
atre infinit c
and x 0.
1
R: Pentru sirul xn = 0, f (xn ) = 0 si deci tinde la 0.
2 +n
3.4 S
a se arate c
a functia f : R R, definit
a prin f (x) = sin x, nu are limit
a pentru
x .
43
CAPITOLUL 3. LIMITE DE FUNCT
II 44
3.5 S
a se determine R a.. functia f : (0, 2] R, definit
a prin
p
2 2x ln (ex) + x2 , x (0, 1),
f (x) =
+ xe , x [1, 2],
s
a aib
a limit
a n punctul x = 1.
3.6 S
a se arate c
a:
xk ln x
1) lim = 0. 2) lim k = 0, k N .
x ex x x
3.7 S
a se cerceteze dac
a functia f : R R, definit
a prin f (x) = [x], are limit
a n
punctul x = 2.
3.8 S
a se calculeze:
2 x+1
x 2x + 3 3 ln (1 + arcsin 2x)
1) lim . 2) lim 1 + 2 sin2 x x2 . 3) lim .
x x2 3x + 2 x0 x0 sin 3x

esin 2x esin x x2 2x + 6 x2 + 2x 6
4) lim . 5) lim .
x0 sin 2x sin x x3 x2 4x + 3
3

x3 5x + 3 x2 + 3x 9 x + 4 3 x + 22
6) lim . 7) lim .
x2 x2 + x 6 x5 4
x + 11 2
3

1 + x2 4 1 2x arcsin x arctg x
8) lim 2
. 9) lim .
x0 x+x x0 x3
2
arcsin x 2 1 2 2 x+1
10) lim . 11) lim ctg x . 12) lim x x ln .
x%1 1 x2 x0 x2 x x

1 cos x cos 2x 3 cos 3x 1
13) lim 2
. 14) lim [1 + ln (1 + x) + + ln (1 + nx)] x .
x0 x x0
1 x 2 x x1
p1 + p2 + + p n
nx
15) lim , pi > 0, i R.
x0 n
sin x 1
a + btg x x
16) lim , a, b > 0.
x0 2
R: 1) e. 2) e6 . 3) 32 . 4) 1. 5) 13 . 6) 30
7
. 7) 112
27 . 8) 12 . 9) 12 . 10) 1.
n(n+1)
11) 32 . 12) Se ia x = y1 , y 0, limita este 12 . 13) 3. 14) e 2 .
p
15) n p 2 n
1 p2 pn . 16)
1
ab.
3.9 S
a se determine parametrul real a..
p p
3
lim x2 + x + 1 + x3 + x2 + x + 1 ax ,
x
s
a fie finit
a si nenul
a.
II 45
R: Adunam si scadem x. Se obtine a = 2 si limita egala cu 56 .
3.10 S
a se determine a, b, c R a..
p
lim 5x4 + 7x3 8x2 4x ax2 bx c = 0.
x
7
R: a = 5, b =
2 5
, c = 40209
.
5
3.11 S
a se calculeze:
cos (xex ) cos (xex ) 1 cos x cos 2x cos nx
1) lim . 2) lim , n N .
x0 x3 x0 x2
" 1
# x1
sin xn sinn x tg xn lnn (1 + x) (1 + x) x
3) lim , n 2. 4) lim . 5) lim .
x0 xn+2 x0 xn+1 x0 e
R: 1) Se tine seama ca cos cos = 2 sin + 2 sin 2

si se obtine limita 2. 2)
Notam
1 cos x cos 2x cos nx
an = lim .
x0 x2
2 n(n+1)(2n+1)
1
Avem ca a1 = 2 si an = an1 + n2 . Se obtine an = 12 . 3) Functia se mai scrie
sin xn sinn x sin xn xn xn sinn x

= + .
xn+2 xn+2 xn+2
n
Se obtine limita 6. 4) Functia se mai scrie
tg xn lnn (1 + x) tg xn xn xn lnn (1 + x)
= + .
xn+1 xn+1 xn+1
n 1 .
Se obtine limita 2. 5) e
3.12 S
a se calculeze:
1
sin x 3
cos x cos x 3 sin x 1
1) lim . 2) lim x2 e x e x+1 .
x 4 ln (tg x cos 2x) x

3
2
R: 1) 6 . 2) Putem scrie
1 1
x2 1
1
e x(x+1) 1
2
x e e
x x+1 = e x+1 1 .
x (x + 1) x(x+1)
II 46
3.2 Limita unei functii de o variabil

a vectorial
a
3.13 S a se g
aseasca si s
a se reprezinte grafic multimile de definitie ale urm
atoarelor
functii de doua variabile:
p q
2
1) f (x, y) = 1 x2 y 2 . 2) f (x, y) = 1 + (x y) .
3) f (x, y) = ln (x + y) . 4) f (x, y) = x + arccos y.

p p y
5) f (x, y) = 1 x2 + 1 y 2 . 6) f (x, y) = arcsin .
x
p 2

7) f (x, y) = y sin x. 8) f (x, y) = ln x + y .
xy 1
9) f (x, y) = arctg . 10) f (x, y) = p .
1 + x2 + y 2 y x
1 1 p
11) f (x, y) = + . 12) f (x, y) = sin (x2 + y 2 ).
xy y
3.14 Sa se gaseasca multimile de definitie ale urm
atoarelor functii de trei variabile:

1) f (x, y, z) = x + y + z. 2) f (x, y, z) = arcsin x + arcsin y + arcsin z.
z
3) f (x, y, z) = ln (xyz) . 4) f (x, y, z) = (xy) . 5) f (x, y, z) = z xy .
p
6) f (x, y, z) = 9 x2 y 2 z 2 . 7) f (x, y, z) = ln x2 y 2 + z 2 1 .
a functia f : E R, E R2 . S
3.15 Se d a se arate c
a:
lim f (x, y) = `
(x,y)(x0 ,y0 )
d.d. pentru orice > 0 exist

a un () > 0, a.. pentru orice (x, y) E pentru care
|x x0 | < () , |y y0 | < () , |f (x, y) `| < .
R: Afirmatia rezulta din dubla inegalitate:
max (|x x0 | , |y y0 |) kx yk (|x x0 | + |y y0 |) .
3.16 Folosind definitia, s

a se demonstreze c
a:
xy
1) lim (2x + 3y) = 16. 2) lim (4x + 2y) = 2. 3) lim = 1.
(x,y)(2,4) (x,y)(2,3) (x,y)(5,) y + 1
x
4) lim = 1. 5) lim (2x + 3y 2z) = 4.
(x,y)(2,2) y (x,y,z)(1,2,0)
II 47
R: 1) Vom arata ca pentru orice > 0 exista un () > 0, a.. pentru orice (x, y) R2
pentru care
|x 2| < () , |y 4| < () , |(2x + 3y) 16| < .
Intr-adevar,
|(2x + 3y) 16| = |2 (x 2) + 3 (y 4)| 2 |x 2| + 3 |y 3| .
Fie > 0. Luam () = 6 . Atunci pentru |x 2| < () si |y 4| < ()

5
|(2x + 2y) 16| < 2 + 3 = < .
6 6 6
2) Este suficient sa luam () = 7 . 3) () = 7 .
3.17 S
a se arate c
a functia
x+y
f (x, y) = ,
xy
definit
a pentru x 6= y, nu are limit
a n origine.
R: Vom arata ca pentru siruri diferite convergente la 0, obtinem limite diferite. Fie
xn = n1 , n2 . Observam ca punctele xn sunt situate pe dreapta y = 2x si lim f (xn ) = 3.
Fie apoi x0n = n1 , n1 . Punctele x0n sunt situate pe dreapta y = x si lim f (x0n ) = 0.
3.18 S
a se arate c
a functia
y 2 + 2x
f (x, y) = ,
y 2 2x
a pentru y 2 6= 2x, nu are limit
definit a n origine.
R:Vom arata ca pentru siruri diferite convergente la 0, obtinem limite diferite. Fie
xn = n1 , 1n . Observam ca punctele xn sunt situate pe parabola y 2 = x si lim f (xn ) =

3. Fie apoi x0n = n1 , 2n . Punctele x0n sunt situate pe parabola y 2 = 4x si lim f (x0n ) =
3.
3.19 S
a se demonstreze c
a
x2 + y 2
lim = 0.
(x,y)(0,0) |x| + |y|
R: Se tine seama de inegalitatile:

x2 + y 2 x2 + y 2 + 2 |x| |y|
0< < < |x| + |y| .
|x| + |y| |x| + |y|
3.20 S
a se arate c
a functia
x2 y
f (x, y) = ,
x4 + y2
definit
a pentru x 6= 0 si y 6= 0, are limitele iterate n origine egale cu zero, ns
a nu are
limit
a n origine.
II 48
R: In adevar,

lim lim f (x, y) = 0, lim lim f (x, y) = 0.
y0 x0 x0 y0
Insa pe parabola x2 = my, avem
my 2 m
lim f (x, y) = lim = .
(x,y)(0,0) y0 (m2 + 1) y 2 1 + m2
Pentru diferite valori ale lui m se obtin valori diferite ale limitei, deci f nu are limita n
origine.
3.21 S a se cerceteze existenta limitelor iterate si a limitei n origine pentru urm

atoarele
functii:
xy 1 1
1) f (x, y) = 2 . 2) f (x, y) = x sin + y cos .
x + y2 y x
2x 3y + x2 + y 2 2xy 2
3) f (x, y) = . 4) f (x, y) = 2 .
x+y 2x + 5y 4
y 2 2x x y + 2x2 + y 2 1
5) f (x, y) = . 6) f (x, y) = . 7) f (x, y) = x cos .
y 2 + 2x x+y y

1 1 sin x3 + y 3
8) f (x, y) = (x + y) sin sin , 9) f (x, y) = ,
x y x2 + y 2

(x + y) tg x2 + y 2 xyz
10) f (x, y) = p . 11) f (x, y, z) = 3 .
x2 + y 2 x + y3 + z3
x2 + y 2 1
12) f (x, y) = p . 13) f (x, y) = 1 + x2 y 2 x2 +y 2
.
x2 + y 2 + 1 1

1 cos x2 + y 2
14) f (x, y) = .
x2 y 2 (x2 + y 2 )
R: 1) Exista limitele iterate si sunt egale cu 0, dar nu exista limta n origine. 2) Nu

exista limitele iterate, deoarece sin y1 nu are limita pentru y 0 si cos x1 nu are limita
pentru x 0. Functia are nsa limita n origine, deoarece

1 1
0 |f (x, y)| |x| sin + |y| cos |x| + |y| 0.
y x
3) Exista limitele iterate:

lim lim f (x, y) = 3, lim lim f (x, y) = 2.
y0 x0 x0 y0
Daca limitele iterate exista, sunt finite si distincte nu exista limita n punct. 8) Se tine
seama ca
|x + y| |f (x, y)| |x + y| .
II 49
9) Functia se mai scrie

sin x3 + y 3 x3 + y 3
f (x, y) = 2 ,
x3 + y 3 x + y2
iar 3
x + y 3 |x|3 + |y|3

x2 + y 2 x2 + y 2 < 2 (|x| + |y|) .
3.22 S
a se calculeze
ln (x + ey )
lim q .
(x,y)(1,0) 2
(x 1) + y 2
R: Fie (x, y) n interiorul discului cu centrul n punctul (1, 0) si de raza r. Obtinem

x = 1 + r cos , y = r sin , [0, 2). Deci

ln (x + ey ) ln 1 + r cos + er sin
lim q = lim = .
(x,y)(1,0) 2 r0 r
(x 1) + y 2
3.23 S
a se calculeze
xy sin xy
1) lim . 2) lim .
(x,y)(0,0) xy + 1 1 (x,y)(0,2) x
R: 1) Suntem n cazul de exceptie 00 . Rationalizam numitorul. Avem

xy p
lim = lim xy + 1 + 1 = 2.
(x,y)(0,0) xy + 1 1 (x,y)(0,0)
2) Avem
sin xy sin xy
lim = lim y = 2.
(x,y)(0,2) x (x,y)(0,2) xy
3.24 S
a se calculeze
1 x
1) lim x2 + y 2 sin . 2) lim .
(x,y)(0,0) xy (x,y)(0,0) x + y
y x x+y
3) lim 1+ . 4) lim .
(x,y)(,k) x (x,y)(,) x2 + y 2

1
R: 1) Deoarece x2 + y 2 sin xy x2 + y 2 , limita este 0. 2) Functia nu are limita.
De exemplu, pe dreapta y = mx se obtine o limita ce depinde de m. 3) Limita este ek .
4) Putem presupune x + y > 1. Limita este 0.
Capitolul 4
Functii continue
4.1 Continuitatea functiilor reale de o variabil

a real
a
4.1 S a se determine real a.. urm
atoarele functii s
a fie continue pe multimile lor de
definitie:
1) f : [1, 3] R, definit
a prin

2 2x + x2 , x [1, 2),
f (x) =
x + 3, x [2, 3].
2) f : [0, 2] R, definit
a prin
6 sin (x1)
, x [0, 1),
f (x) = x1
+ 5x, x [1, 2].
R: 1) = 31 . 2) = 1.
4.2 S
a se determine real a.. urmatoarele functii s
a fie continue n punctele indicate:
1) f : R R, definit
a prin
(
(1cos x)
x2 , x 6= 0,
f (x) = 2
, x0 = 0.
2 , x = 0,
2) f : [1, ) R, definit
a prin
arctg (x1)
, x 6= 1,
f (x) = 2
x2 1 , x0 = 1.
, x = 1,
3) f : R R, definit
a prin
1
f (x) = (1 + x) x , x > 0, , x0 = 0.
x + e, x 0,
50
CAPITOLUL 4. FUNCT
II CONTINUE 51
4) f : R R, definit
a prin
2x+2 16
f (x) = 4x 16 , x 6= 2,
, x0 = 2.
, x = 2,
5) f : [0, ] R, definit
a prin
3x
e , x [0, 1],
f (x) = sin(x1) , x0 = 1.
x2 5x+4 , x (1, ],
6) f : R R, definit
a prin
1

(x + ex ) x , x < 0,
f (x) = e2 , x = 0, , x0 = 0.

(sin x + cos x) x , x > 0,

R: 1) {0, 1}. 2) 0, 12 . 3) = 1. 4) = 12 . 5) = 3e3 . 6) = 2.
4.3 S
a se determine punctele de discontinuitate ale functiilor:

1
1) f (x) = x x, x > 0. 2) f (x) = x , x 6= 0, f (0) = 1.
x
1 1
3) f (x) = x sin , x 6= 0, f (0) = 0. 4) f (x) = xp arctg , x 6= 0, f (0) = 0, p > 0.
x x
R: 1) Discontinua n x = n2 , n N. 2) Discontinua n x = k1 , cu k ntreg nenul. 3)
si 4) Functii continue pe R.
4.4 S
a se studieze continuitatea functiei f : R R definit
a prin:
3
x x2 , x Q,
f (x) =
41 x, x R \ Q.
R: Daca x0 R este un punct de continuitate pentru f , atunci pentru orice sir

xn Q, xn x0 si orice sir x0n R \ Q, x0n x0 , avem: x30 x20 = 41 x0 , de unde
rezulta ca x0 0, 12 .
4.5 Fie functia f : [0, 1] R, definit

a prin

x, x Q,
f (x) =
1 x, x R \ Q.
S
a se studieze continuitatea, s
a se arate c
a f ([0, 1]) este un interval si c
a f nu are
proprietatea lui Darboux.

R: Punctulx0 [0, 1] este un punct de continuitate pentru f d.d. x0 = 1 x0 ,
adica x0 = 12 5 este singurul punct de continuitate al lui f . Pentru orice x [0, 1],
x, 1 x [0, 1], deci f ([0, 1]) [0, 1]. Fie y [0, 1]. Daca y Q, exista x = y 2 (x Q)
CAPITOLUL 4. FUNCT
II CONTINUE 52
a.. f (x) = y, iar daca y R \ Q, exista x = 1 y (x R \ Q) a.. f (x) = y. Asadar,

[0, 1] f ([0, 1]). Avem: f ([0, 1]) = [0, 1]. Pentru
a arata
ca f nu are proprietatea lui
Darboux, fie intervalul 19 , 14 [0, 1], cu f 19 = 13 , f 14 = 12 . Consideram = 4
1

1 1
1 1
17
, si aratam ca ecuatia f (x) = nu are solutii n intervalul 9 , 4 . Daca x Q,
3 2 1
x= 4
17
, da x = 117
/ Q, daca x R \ Q, 1 x = 4
1
17
, da x = 1
4
1
17
/ 19 , 41 ,

1
deoarece 1
4
17
> 14 .
4.2 Continuitatea uniform

a a functiilor de o variabil
a
4.6 S a functia f (x) = x3 , x [1, 3] este uniform continu
a se arate c a pe [1, 3].
R: Intr-adevar,
|f (x) f (x0 )| = |x x0 | (x2 + xx0 + x02 ) < 27 |x x0 | < ,

pentru orice x, x0 [1, 3] pentru care |x x0 | < (), cu () = 27 .
4.7 S
a se arate c
a functia f : (0, ) R, definit
a prin
x
f (x) = + x,
x+1
este uniform continu
a pe (0, ).
R: Fie x, x0 (0, ). Avem

1
|f (x) f (x0 )| = |x x0 | 1 + < 2 |x x0 | < ,
(1 + x) (1 + x0 )
daca |x x0 | < () = 2 .
4.8 S
a se arate c
a functia f : (1, ) R, definit
a prin
x
f (x) = + x,
x+1
nu este uniform continu
a pe (1, ).
R: Intr-adevar, sa consideram sirurile xn = n+1 0 n

n+2 , xn = n+1 . Avem
1
|xn x0n | = .
(n + 1) (n + 2)
Punctele xn si x0n sunt oricat de apropiate pentru n suficient de mare, nsa

1
|f (xn ) f (x0n )| = 1 + > 1,
(n + 1) (n + 2)
deci functia nu este uniform continua.

CAPITOLUL 4. FUNCT
II CONTINUE 53
4.9 S
a se arate c a functia f : [a, e] R, a > 0, definit
a prin f (x) = ln x, este uniform
continu
a pe [a, e].
R: Functia f este continua pe intervalul [a, e] marginit si nchis, deci este uniform
continua pe acest interval.
4.10 Sa se arate c
a functia f : (0, 1) R, definit
a prin f (x) = ln x, este nu uniform
continu
a pe (0, 1).
1 1
R: Fie xn = n, x0n = n2 +1 .Avem |xn x0n | < , dar

n2 + 1
0
|f (xn ) f (xn )| = ln .
n
4.11 S a se studieze uniforma continuitate a functiei f : R R, definit
a prin f (x) =
x sin2 x2 .
R: Fie r r
0
xn = (4n + 1) , xn = (4n + 3) .
2 2
Avem

|xn x0n | = p
p 0
(4n + 1) 2 + (4n + 3) 2
si r r

|f (xn ) f (x0n )| = (4n + 1) (4n + 3) 0.
2 2
00

Dar, pentru xn = 2n, avem
r

|f (xn ) f (xn )| = (4n + 1) 2n 0 .
00
2
Asadar, f nu este uniform continua pe R.
4.12 S
a se studieze uniforma continuitate a urm
atoarelor functii:
1) f : (0, 1) R, f (x) = ln x. 2) f : [a, e] R, f (x) = ln x, a > 0.

1 1
3) f : 0, R, f (x) = sin . 4) f : R [1, 1] , f (x) = sin x2 .
x
1
5) f : [0, 1] R, f (x) = 2 . 6) f : R [1, 1] , f (x) = cos x.
x x2
1
7) f : (0, 1) R+ , f (x) = . 8) f : [0, ) R, f (x) = x2 .
x
R: 1) Nu. 2) Da. 3) Nu. 4) Nu. 5) Da. 6) Da, se tine seama ca

x x0
0
|cos x cos x | 2 sin 2 |x x0 | .
2
1 1
7) Nu, este suficient sa luam xn = n si x0n = n+1 . 8) Nu, este suficient sa luam xn = n
si x0n = n + n1 .
CAPITOLUL 4. FUNCT
II CONTINUE 54
4.3 Continuitatea functiilor de o variabil

a vectorial
a
4.13 S
a se arate c
a functia
(
x2 y 3
x2 +y 2 , x2 + y 2 =
6 0,
f (x, y) = 2 2
0, x + y = 0,
a pe R2 .
este continu
R: Functia este continu a n orice punct n care x2 + y 2 6= 0, adica n orice punct cu

exceptia originii. Ramane de verificat numai continuitatea n origine, ceea ce revine la a
arata ca functia are limita n origine si aceasta este egala cu 0. Avem, nsa:
2 3
x y |x| |y| 1
2 2
x2 + y 2 < x2 + y 2 |x| y 2 |x| y ,
deoarece x2 + y 2 2 |x| |y|. Deci limita functiei este 0.
4.14 S
a se arate c
a functia
(
sin(x3 +y 3 )
f (x, y) = x2 +y 2 , x2 + y 2 =
6 0,
2 2
0, x + y = 0,
a pe R2 .
este continu
R: Functia este continu a n orice punct n care x2 + y 2 6= 0, adica n orice punct cu

exceptia originii. Ramane de verificat numai continuitatea n origine, ceea ce revine la a
arata ca functia are limita n origine si aceasta este egala cu 0. Putem scrie:

sin x3 + y 3 sin x3 + y 3 x3 + y 3
= 2 .
x2 + y 2 x3 + y 3 x + y2
Insa, pentru (x, y) (0, 0) avem lim sin(3x +y3 ) = 1 si

3 3
x +y
3
x + y 3 |x|3 + |y|3

x2 + y 2 x2 + y 2 < |x| + |y| .
4.15 S
a se cerceteze continuitatea functiei
p
1 x2 y 2 , x2 + y 2 1,
f (x, y) =
0, x2 + y 2 > 1.
p
R: Punem r = x2 + y 2 . Functia este continua pe R2 .
4.16 S
a se arate c
a functia
2xy
x2 +y 2 , x2 + y 2 =
6 0,
f (x, y) = 2 2
0, x + y = 0,
este continu
a partial n raport cu x si y, dar nu este continu
a n origine.
CAPITOLUL 4. FUNCT
II CONTINUE 55
R: Fie (x0 , y0 ) R2 . Functiile f (x, y0 ) si f (x0 , y) sunt continue n orice punct.

Functia f (x, y) nu are limita n origine.
4.17 S
a se cerceteze continuitatea urmatoarelor functii:
(
1cos(x3 +y 3 )
1) f (x, y) = x2 +y 2 , x2 + y 2 =
6 0,
0, x2 + y 2 = 0.
(
1
2) f (x, y) = (1 + xy) x+ y
, x > 0, y > 0,
1, x = 0 sau y = 0.
3 3
R: 1) Se tine seama ca 1 cos x3 + y 3 = 2 sin2 x +y
2 . Functia este continua. 2)
Putem scrie h i x+xy

1 1 y
(1 + xy) x+ y = (1 + xy) xy
xy
si x+
y
xy x + y . Functia este continua.
4.18 S
a se discute dupa valorile parametrului continuitatea urm atoarelor functii:
(
1cos x2 +y 2 2 2
1) f (x, y) = tg (x2 +y 2 ) , 0 < x + y < 2 ,
, (x, y) = (0, 0) .
(
x2 y 2 z 2
2) f (x, y, z) = x6 +y 6 +z 6 , (x, y, z) 6= (0, 0, 0) ,
, (x, y, z) = (0, 0, 0) .
(
3x+2yz+x2 +yz
, (x, y, z) 6= (0, 0, 0) ,
3) f (x, y, z) = x+y+z
, (x, y, z) = (0, 0, 0) .

(x+y+z)tg (x2 +y 2 +z 2 )
, (x, y, z) 6= (0, 0, 0) ,
4) f (x, y, z) = x2 +y 2 +z 2
, (x, y, z) = (0, 0, 0) .
p
R: 1) Notam r = x2 + y 2 . Pentru r 0 avem lim 1cos tg r
r
= 12 . Functia este

continua pe 0, 2 pentru = 12 .
2) Fie x = `t, y = mt, z = nt, t R o dreapta prin origine. Deoarece
`2 m2 n2
lim f (`t, mt, nt) = ,
t0 `6 + m6 + n6
deci depinde de directie, rezulta ca f nu are limita n origine. Functia este continua pe
R3 \ {(0, 0, 0)}.
Capitolul 5
Derivate si diferentiale
5.1 Derivata si diferentiala functiilor de o variabil

a
5.1 Utiliz
and definitia, s
a se calculeze derivatele urmatoarelor functii, n punctele spe-
cificate:

1) f (x) = x + 2, x0 = 7. 2) f (x) = ln x2 + 5x , x0 = 1.
3) f (x) = sin 3x2 , x0 = . 4) f (x) = arcsin (x 1) , x0 = 1.
5) f (x) = e3x , x0 = 1. 6) f (x) = tg x, x0 = 4 .
5.2 S
a se studieze derivabilitatea urmatoarelor functii, n punctele specificate:

ln (1 + 2x) , x ( 12 , 0],
1) f : 12 , R, f (x) = x0 = 0.
2x, x (0, ) ,
x2 + 5x + 2, x (0, 2],
2) f : (0, ) R, f (x) = 9 7 x0 = 2.
8x + 4, x (0, ) ,
R: 1) f 0 (0) = 2. 2) f 0 (2) = 98 .
5.3 S
a se calculeze derivatele urm
atoarelor functii:

1) f (x) = x4 + 5x3 8. 2) f (x) = x2 + x 3 x.
x1
3) f (x) = x cos x. 4) f (x) = x2 +1 .
sin x x2
5) f (x) = 2+cos . 6) f (x) = ln x+1 .
q x 2
3 1x2
7) f (x) = 1+x2 . 8) f (x) = ex cos x
.
R: Se obtine:
1 1
1) f 0 (x) = 4x3 + 15x2 . 2) f 0 (x) = 2x +
3 x 2
.
2 x 3( )
2
3) f 0 (x) = cos x x sin x. 4) f 0 (x) = x(x2x1
2 +1)2 .
2 cos x+1 1 x+2
5) f 0 (x) = (2+cos x)2
0
. 6) f (x) = x x+1 .
r 2
1+x2
0
43 (1+x
x 3
7) f (x) = 2 )2 . 1x2
2
8) f 0 (x) = 2x cos x x2 sin x ex cos x .
56
CAPITOLUL 5. DERIVATE SI DIFERENT
IALE 57
5.4 Sa se calculeze derivatele urm

atoarelor functii:
sin x 1+sin x
1) f (x) = ln 2 sin x + 1 + 2 sin x 1 . 2) f (x) = cos 2 x + ln cos x .
3
x k
3) f (x) = 2 x2 + k + 2 ln x + x 2+k . 4) f (x) = 5 sh x
15 + 3 sh5 15
x
.
x
x x 2x x
5) f (x) = e arctg e ln 1 + e . 6) f (x) = ex (x ln x x 1) .
2
7) f (x) = x2 a2 x2 + a2 arcsin xa . 8) f (x) = loge2 xn + x2n + 1 .
R: Se obtine:
1) f 0 (x) = cos2x . 2) f 0 (x) = cos23 x .
(4 sin x1)

3) f 0 (x) = x2 + k. 4) f 0 (x) = sh2 15 x
ch3 15x
.
0 x x 0 x+1 x
5) f (x) = e arctg e . 6) f (x) = x e (ln x) (ln x 1).
nxn1
7) f 0 (x) = a2 x2 . 8) f 0 (x) = 2 x2n +1
.
5.5 S
a se calculeze derivatele urm atoarelor functii:

1+sin x
1) f (x) = ln 1 sin x
+ 2 arctg sin x .
2
3
2) f (x) = ln xx2 1
4
+1
+ 14 ln x1 1
x+1 + 2 arctgx.
1
3) f (x) = ln (1 + x) 6 ln x x + 1 + 13 arctg
3
1 2 2x1
.
q 3
x
4) f (x) = 3b2 arctg bx (3b + 2x) bx x2 .
2 x(x3) 1
R: 1) f 0 (x) = cos x . 2) f 0 (x) = x4 1 . 3) f 0 (x) = x3 +1 .
q sin x
x
4) f 0 (x) = 4x bx .
5.6 S
a se calculeze derivatele urm
atoarelor functii:
1) f (x) = arcsin x
+ ln 1+x1x2 .
x 2
2) f (x) = ln x4 + x2 + 1 + 23 arctg 2x+1 3
.
3) f (x) = 4(x2x+1)2 + 8(x3x
2 +1) + 3
8 arctg x.
p p
5 2 13 2 + 8x + 1) .
4) f (x) = 2 (2x + 8x + 1) 2
ln 2 (x + 2) + (2x
R: Se obtine:
3
1) f 0 (x) = arcsin
x2
x
. 2) f 0 (x) = x2x +3x
4 +x2 +1 .
1 5x3
3) f 0 (x) = (x2 +1) 0
3 . 4) f (x) =
2x2 +8x+1
.
5.7 S a se arate c
a derivata unei functii pare este o functie impar
a, iar derivata unei
functii impare este o functie par
a.
5.8 S
a se arate c
a derivata unei functii periodice este o functie periodic
a.
5.9 S a functia y = xex satisface relatia xy 0 = (1 x) y.

a se arate c
x2
5.10 S a functia y = xe
a se arate c 2 satisface relatia xy 0 = 1 x2 y.
1
5.11 S
a se arate c
a functia y = 1+x+ln x satisface relatia xy 0 = y (y ln x 1).
IALE 58
5.12 S
a se calculeze derivatele de ordinul doi ale urm
atoarelor functii:
2 2
1) f (x) = x8 + 7x
6
5x + 4.
2) f (x) = (arcsin x)
. 3) f (x) = ex .
4) f (x) = ln x + a2 + x2 . 5) f (x) = 1 + x2 arctg x. 6) f (x) = sin2 x.
R: Se obtine:
2 2x
1) f 00 (x) = 56x6 + 210x4 . 2) f 00 (x) = 1x2 + arcsin x.
(1x2 )3
2 2
x
3) f 00 (x) = 2ex + 4x2 ex . 4) f 00 (x) = .
(a2 +x2 )3
5) f 00 (x) = 2 arctg x + 2 x2x+1 . 6) f 00 (x) = 2 cos 2x.
5.13 S
a se calculeze derivatele de ordinul n ale urm
atoarelor functii:
1 1
1) f (x) = eax . 2) f (x) = xa . 3) f (x) = x2 a 2.
4) f (x) = cos x. 5) f (x) = sin x. 6) f (x) = ln x22x

1 .
1
7) f (x) = 2x . 8) f (x) = x2 3x+2 . 9) f (x) = ln (ax + b) .
1
10) f (x) = eax ebx . 11) f (x) = ax+b . 12) f (x) = (1 + x) .

1 1 1 1
R: 3) Se tine seama de identitatea: x2 a 2 = 2a xa x+a .
(n) n
(n) n

4) f (x) = cos x + 2 . 5) f (x) = sin x + 2 .
x2 +1
6). f 0 (x) = x(x 2 +1)
si se scrie fractia ca suma de fractii simple.
7) f (n) (x) = 2x lnn 2. h i
1 1 n 1 1
8) f (x) = x2 x1 , se obtine f (n) (x) = (1) n! (x2)n+1
(x1)n+1
.
n1 (n1)!an n
9) f (n) (x) = (1) (ax+b)n . 10) f (n) (x) = eax ebx (a + b) .
(n) n n!an
11) f (x) = (1) (ax+b) n+1 .
(n) n
12) Avem: f (x) = ( 1) ( n + 1) (1 + x) .
5.14 Fie f (x) = x2 e3x . S

a se calculeze f (10) (x).

R: Se aplica formula lui Leibniz. Se obtine: f (10) (x) = 39 e3x 3x2 + 20x + 30 .
5.15 Fie f (x) = x2 sin x. S

a se calculeze f (20) (x).
R: Se aplica regula lui Leibniz. Se obtine: f (20) (x) = x2 sin x 40x cos x 380 sin x.
5.16 Utiliz
and regula lui Leibniz, s
a se calculeze derivatele de ordinul n ale functiilor:

1) f (x) = x ex . 2) f (x) = x2 e2x . 3) f (x) = 1 x2 cos x.
4) f (x) = 1+x
.
x
5) f (x) = x3 ln x.
5.17 Se consider a f (x) = x4 + x3 + x2 + x + 1. S

a functia polinomial a se calculeze
P 1
4
suma: S = xk 2 , unde xk sunt r
ad
acinile ecuatiei f (x) = 0.
k=1
IALE 59
R: Din f (x) = (x x1 ) (x x2 ) (x x3 ) (x x4 ), prin derivare, deducem:

4
f 0 (x) X 1
= .
f (x) x xk
k=1
0
Deci S = ff (2)
(2)
= 49
31 .
5.18 S a se determine cu c at se modific a (aproximativ) latura unui p

atrat dac
a aria sa
creste de la 9 m2 la 9, 1 m2 .

R: Daca x este aria patratului si y latura sa, atunci y = x. Se dau: x0 = 9, h = 0, 1.
Cresterea laturii patratului este data de:
1
y y0 dy = f 0 (x) h = 0, 1 = 0, 016 m.
2 9
5.19 Sa se g a cresterea y y0 si diferentiala dy ale functiei y = 5x+x2 n punctul

aseasc
x0 = 2, daca h = 0, 001.
R: y y0 = 0, 009001 si dy = 0, 009.

5.20 S
a se calculeze diferentiala functiei y = cos x n punctul x0 = 6, pentru h = 36 .
5.21 S
a se calculeze diferentiala functiei y = 2 n punctul x0 = 9, pentru h = 0, 01.
x
5.22 S
a se calculeze diferentialele functiilor:
1) f (x) = x1n . 2) f (x) = x ln x x. x

3) f (x) = 1x .
4) f (x) = ln 1x
1+x . 5) f (x) = x2 ex . x
6) f (x) = e sin x.
R: Se obtine:
n 1
1) df (x) = xn+1 dx. 2) df (x) = ln x dx. 3) df (x) = (1x)2
dx.
2 x
4) df (x) = x2 1 dx. 5) df (x) = x (2 x) e dx. 6) df (x) = ex (sin x + cos x) dx.
5.23 S
a se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor:

1) f (x) = 1 x2 . 2) f (x) = arccos x. 3) f (x) = sin x ln x.
4) f (x) = x1 ln x. 5) f (x) = x2 ex . 6) f (x) = ex sin x.
5.24 S
a se arate c
a:

n1 (n 1)! 1
dn (arctg x) = (1) n/2
sin narctg dxn .
(1 + x2 ) x
IALE 60
5.2 Propriet
ati ale functiilor derivabile
5.25 S
a se determine abscisele punctelor de extrem ale functiilor:
2 x2 2x+2
1) f (x) = 2 cos x + x2 . 2) f (x) = x2 (x 12) . 3) f (x) = x1 .
q
2
4) f (x) = 3 (x2 1) . 5) f (x) = 2 sin 2x + sin 4x. 6) f (x) = 2 cos x2 + 3 cos x3 .
R: 1) x0 = 0 este punct de minim.

2) x1 = 0, x2 = 12 sunt puncte de minim, x3 = 6 este punct de maxim.
3) x1 = 0 este punct de maxim, x2 = 2 este punct de minim.
4) x1,2 = 1 sunt puncte de minim, x3 = 0 este punct de maxim.
5) xk = 6 + k sunt puncte de minim,
x0k = 6 + k sunt puncte de maxim, k Z.
2
6) xk = 12k si x0k = 12 k 5 sunt puncte de maxim, yk = 6 (2k + 1) si
0 1
yk = 12 k 5 sunt puncte de minim, k Z.
5.26 Fie a1 , a2 , . . . , an (0, ) si ax1 + ax2 + + axn n pentru orice x R. S

a se
arate c
a atunci a1 a2 an = 1.
R: Fie functia f : R R, definita prin f (x) = ax1 + ax2 + + axn . Avem ca

f (x) n = f (0), x R, deci x0 = 0 este un punct de minim pentru f si conform
teoremei lui Fermat: f 0 (0) = 0.
2 2
5.27 Fie a, b (0, ) \ {1} a.. ax b + bx a 2ab, pentru orice x R. S
a se arate
c
a ab = 1.
2 2
R: Fie unctia f : R R, definita prin f (x) = ax b + bx a. Avem ca f (x)
2ab = f (1), x R, deci x0 = 1 este un punct de minim pentru f si conform teoremei
lui Fermat: f 0 (1) = 0.

5.28 S a se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functia f : 0, 2 R,
definit
a prin
cos x, x 0, 4 ,
f (x) =
sin x, x 4 , 2 .

R: Functia nu este derivabila n 4.
5.29 S a se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functiile f : [0, 2] R,

definite prin:
3
1) f (x) = |x 1| . 2) f (x) = |x 1| .
R: 1) Nu. 2) Da, c = 1.

5.30 S a se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functiile f : 2 , 2 R,
definite prin:
1) f (x) = |sin x| . 2) f (x) = sin3 x .
R: 1) Nu. 2) Da, c = 0.
IALE 61
dn
n
5.31 S a se arate c
a polinomul lui Legendre Pn (x) = dxn x2 1 are n r
ad
acini dis-
tincte n intervalul (1, 1).
n
R: Se aplica de n ori teorema lui Rolle functiei f (x) = x2 1 .
5.32 Fie f : [a, b] R o functie continu a pe [a, b], derivabila pe (a, b) si a.. f (a) =
f (b). S
a se arate c a c (a, b) a.. f (a) f (c) = f 0 (c) (c a).
a exist
R: Se aplica teorema lui Rolle functiei g (x) = (x a) f (x) xf (a) pe intervalul

[a, b].
5.33 Fie numerele reale a0 , a1 , a2 , . . . , an care verific

a relatia
a0 2a1 22 a2 2n an
+ + + + = 0.
1 2 3 n+1

S a functia f : 1, e2 R, definit
a se arate c a prin f (x) = a0 +a1 ln x + a2 ln2 x + +
an lnn x se anuleaz
a cel putin ntr-un punct din intervalul 1, e2 .
a1 ln2 x an lnn+1 x
R: Se aplica teorema lui Rolle functiei g (x) = a0 ln x + 2 + + n+1 .
5.34 Fie f : [a, b] R o functie continu a pe [a, b], derivabil

a pe (a, b). S
a sea arate c
a
exist
a c (a, b) a.
a + b 2c
f 0 (c) = .
(c a) (c b)
R: Se aplica teorema lui Rolle functiei g (x) = ef (x) (x a) (x b) pe intervalul [a, b].
5.35 Se consider
a functia f : [1, 1] R, definit
a prin:
2
x + mx + n, x [1, 0] ,
f (x) =
px2 + 4x + 4, x (0, 1].
S
a se determine m, n, p R a.. f s a satisfac
a ipotezele teoremei lui Rolle pe intervalul
[1, 1] si s
a se g
aseasc
a valoarea constantei c n acest caz.
R: n = 4, m = 4, p = 7, c = 72 .
5.36 Fie f, g : [a, b] R dou a functii continue pe [a, b], derivabile pe (a, b) si cu
f (a) = f (b). S a ecuatia f (x) g 0 (x) + f 0 (x) = 0 are cel putin o solutie n
a se arate c
intervalul (a, b).
R: Fie h : [a, b] R, definita prin h (x) = f (x) eg(x) , care este o functie Rolle. Exista
deci c (a, b) a.. h0 (c) = 0. Dar h0 (x) = f 0 (x) eg(x) + f (x) g 0 (x) eg(x) .
5.37 Fie f : [a, b] R o functie de trei ori derivabil a pe [a, b] a.. f (a) = f (b) = 0 si
f 0 (a) = f 0 (b) = 0. S
a se arate c a cel putin un punct c (a, b) a.. f 000 (c) = 0.
a exist
R: Aplicam teorema lui Rolle. Exista d (a, b) a.. f 0 (d) = 0. Exista apoi c1 (a, d)
si c2 (d, b) a.. f 00 (c1 ) = 0 si f00 (c2 ) = 0. Deci exista c (c1 , c2 ) a.. f 000 (c) = 0.
IALE 62
5.38 S a se cerceteze
aplicabilitatea teoremei lui Lagrange pentru functia f : [0, 1] R,
a prin f (x) = x2 + ax, a > 0, si n caz afirmativ s
definit a se determine constanta c
corespunzatoare.

R: Da, c = 12 a + a2 + a (0, 1).
5.39 S
a se cerceteze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange pentru functiilor f , definite
prin:
2
x, x [1, 2] , x , x [0, 1] ,
1) f (x) = x2 2) f (x) =
4 + 1, x (2, 3].
2x 1, x (1, 2].
3x2
x + 1, x (0, 3], 2 , x [0, 1] ,
3) f (x) = x 4) f (x) = 1
2 + 1, x [4, 0] . x , x (1, 2].

R: 1) Da, f 0 (c) = 98 , c = 94 . 2) Da, c = 34 . 3) Da, c = 13 1
36 . 4) Da, c1 = 2 , c2 = 2.
5.40 S
a se determine abscisa c a unui punct n care tangenta la graficul functiei f :
R R, definit
a prin x+2
f (x) = 2 , x 0,
x + 1, x > 0,
este paralel
a cu coarda care uneste punctele de pe grafic de abscise x1 = 4 si x2 = 3.
13
R: c = 36 .

5.41 S
a se arate c
a 3
30 3 < 19 .

R: Se aplica teorema lui Lagrange functiei f : [27, 30] R, definita prin f (x) = 3
x.
x x x
5.42 S
a se g a solutiile reale ale ecuatiei (a 1) + (a + 3) = ax + (a + 2) , cu
aseasc
a > 1.
x x x
R: Ecuatia se mai scrie: ax (a 1) = (a + 3) (a + 2) . Consideram functia f :
(0, ) R, definita prin f (t) = tx , pentru x R, fixat. Aplicam teorema lui Lagrange
pe intervalele [a 1, a] si [a + 2, a + 3]. Exista deci c1 (a 1, a) si c2 (a + 2, a + 3)
a.. f (a) f (a 1) = f 0 (c1 ) si f (a + 3) f (a + 2) = f 0 (c2 ). Din f 0 (c1 ) = f 0 (c2 ) cu
c1 6= c2 , rezulta x1 = 0, x2 = 1.
5.43 Fie f o functie de doua ori derivabil
a ntr-o vecin
atate V a punctului a R. S
a
se arate c
a pentru orice h suficient de mic exista punctele p, q V a..
f (a + h) f (a h) f (a + h) 2f (a) + f (a h)
= f 0 (p) , = f 00 (q) .
2h h2
5.44 S
a se cerceteze aplicabilitatea teoremei lui Cauchy pentru functiile f si g, definite
prin:
1) f, g : [1, e] R, f (x) = ln g (x) = xe .
x,
x + 3, x [2, 1),
2) f, g : [2, 5] R, f (x) = x 7 g (x) = x.
x34 + 4 , x [1, 5] ,
2
3) f, g : [0, 3] R, f (x) = 3 x + 1, x [1, 3] , g (x) = x.
4
x + 3 , x [0, 1] ,
IALE 63

e 1 2 2
R: 1) Da, c = e1 . 2) Da, c = 16 . 3) Da, c = 3 + 1.
5.45 S and regula lui l0 Hospital:

a se calculeze, utiliz
tg xx xx x ln(sin 2x)
1) lim . 2) lim . 3) lim .
x0 xsin x x1 ln xx+1 x0 ln(sin 3x)
x1
n (1+x) x
1
4) lim exax , a > 0. 5) lim ctg x 1

x . 6) lim e .
x x0 x0
x
x tg 2
7) lim x12 ctg2 x . 8) lim x x2 ln 1+x
x . 9) lim tg 4 .
x0 x x1
R: 1) 2. 2) 2. 3) 1. 4) 0. 5) 0. 6) 12 . 7) Putem scrie:
1 2 sin2 x x2 cos2 x
ctg x =
x2 x2 sin2 x
2 1
si se aplica de patru ori regula lui l0 Hospital. Se obtine 3. 8) Luam x = t, cu t 0
pentru x . Se obtine 12 . 9) 1e .
5.46 S and regula lui l0 Hospital:

tg x x sin x x [ln x ln (x + 1)] + 1
1) lim . 2) lim .
x0 x sin x x ex [ln (ex + 1) ln x] 1
R: 1) 5. 2) e.
a se dezvolte polinomul f (x) = x3 2x2 + 3x + 5 dup

5.47 S a puterile binomului x 2.
2 3
R: f (x) = 11 + 7 (x 2) + 4 (x 2) + (x 2) .
5.48 S a de gradul trei a.. f (0) = 1, f 0 (0) = 1,

a se determine o functie polinomial
f 00 (0) = 2 si f 000 (0) = 6.
R: Polinomul Taylor al functiei f este f (x) = 1 + x + x2 + x3 .
5.49 S a se g a primii 5 termeni din dezvoltarea Taylor a functiei f (x) = ex dup

aseasc a
puterile binomului x + 1.
1 1 1 2 1 3 1 4
R: P4 (x) = e + e (x + 1) + 2e (x + 1) + 6e (x + 1) + 24e (x + 1) .
5.50 S a se g
aseasc
a primii 5 termeni din dezvoltarea Taylor a functiei f (x) = ln x dup
a
puterile binomului x 1.
1 2 1 3 1 4
R: P4 (x) = (x 1) 2 (x 1) + 3 (x 1) 4 (x 1) .
5.51 S
a se evalueze eroarea comis
a n aproximarea:
1 1 1
e2+ + + .
2! 3! 4!
1 1 2 1 3 1 4 x5 x
R: Avem ca: ex = 1 + 1! x + 2! x + 3! x + 4! x + R4 (x), unde R4 (x) = 5! e , cu
3 1
(0, 1). Pentru x = 1, |R4 (1)| 5! = 40 .
IALE 64
5.52 S
a se scrie formula Mac-Laurin de ordinul n pentru functiile:
1) f (x) = ex , x R. 2) f (x) = sin x, x R.

3) f (x) = cos x, x R. 4) f (x) = ln(1 + x), x (1, ).
5) f (x) = (1 + x) , x (1, ), R.
R: Avem dezvoltarile:
P
n
xk xn+1 x
1) ex = k! + (n+1)! e .
k=0
P
n
x 2k1
x 2n+1
2) sin x = (1)k1 (2k1)! + (1)n (2n+1)! sin(x).
k=1
P
n
x2k
x 2n+2
3) cos x = (1)k (2k)! + (1)n+1 (2n+2)! cos(x).
k=0
P
n k n+1
4) ln(1 + x) = (1)k1 xk + (1)n (n+1)(1+x)
x
n+1 .
k=1

P
n
(1)(k+1) k (1)(n) n+1
5) (1 + x) = 1 + k! x + (n+1)! x (1 + x)n+1 , cu
k=1
(0, 1).
5.53 Sa se determine n N astfel ca polinomul Taylor de gradul n n punctul x0 = 0

asociat functiei f (x) = ex s
a aproximeze functia pe intervalul [1, 1] cu trei zecimale
exacte.
R: Avem
n+1
|x| 1
|Rn (x)| = ex < , |x| 1.
(n + 1)! 1000
3 1
Dar cum x < 1, ex < e < 3 si deci |Rn (x)| < (n+1)! < 1000 pentru n 6.

5.54 S
a se scrie formula Mac-Laurin de ordinul n pentru functia f (x) = a + x, a > 0,
x > a.
1
R: Functia se mai scrie: f (x) = a 1 + xa 2 . Se obtine:
" #
x Xn k
k1 1 3 (2k 3) x
f (x) = a 1 + + (1) + Rn (x) .
2a k! 2k a
k=2
5.55 S
a se determine n N astfel
ca valorile polinomului Taylor de gradul n n punctul
x0 = 0 asociat functiei f (x) = 1 + x, pe intervalul [0, 1], s
a nu difere de f (x) cu mai
1
mult de 16 .
R: Avem

1 3 (2n 1) xn+1 1 3 (2n 1)
1
|Rn (x)| = 1 < .
(n + 1)! 2 n+1 (1 + x) 2
n+ (n + 1)! 2 n+1 16
Se obtine n 2.
IALE 65
5.56 Utiliz
and formula Mac-Laurin s
a se calculeze urm
atoarele limite:
ex +ex sin2 x2 ln(1+2x)sin 2x+2x2

1) lim x4 . 2) lim x3 .
x0 x0
sin xsin a 1 1+x2 cos x
3) lim xa . 4) lim tg4 x .
x0 x0
x2
cos xe 2
5) lim x4 .
x0
1
R: 1) 12 . 2) 4. 3) cos a. 4) 13 . 5) 12
1
.
5.3 Derivatele si diferentiala functiilor de n variabile

5.57 Utiliz
and definitia, s
a se calculeze derivatele partiale ale urm
atoarelor functii, n
punctele specificate:
xy
1) f (x, y) = x3 3x2 y + 2y 3 n (1, 1) . 2) f (x, y) = n (1, 1) .
p x+y
3) f (x, y) = psin2 x + sin2 y n 4 , 0 . 4) f (x, y) = ln 1 + x + y 2 n (1, 1) .

5) f (x, y) = x2 y 2 n (2, 1) . 6) f (x, y) = ln x y 2 n (4, 1) .
R: Se obtine:
1) fx0 (1, 1) = 3, fy0 (1, 1) = 3. 2) fx0 (1, 1) = 21 , fy0 (1, 1) = 12 .

3) fx0 4 , 0 = 12 2, fy0 4 , 0 = 0. 4) fx0 (1, 1) = 13 , fy0 (1, 1) = 23 .
5) fx0 (2, 1) = 23 , fy0 (2, 1) = 13 . 6) fx0 (4, 1) = 13 , fy0 (4, 1) = 23 .
5.58 S
atoarelor functii:
1) f (x, y) = x3 + y 3 3axy. 2) f (x, y) = xy

x+y .
p
3) f (x, y) = x2 y 2 . 4) f (x, y) = 2x .
x +y 2
p
5) f (x, y) = ln x + x2 + y 2 . 6) f (x, y) = arctg xy .
y
q
x2 y 2
7) f (x, y) = esin . x 8) f (x, y) = arcsin x2 +y 2 .
R: Se obtine:
1) fx0 (x, y) = 3x2 3ay, fy0 (x, y) = 3y 2 3ax.
2y 2x
2) fx0 (x, y) = (x+y) 0
2 , fy (x, y) =
(x+y)2
.
3) fx0 (x, y) = 2 2 , fy0 (x, y) = y
x
2 2
.
x y x y
y2 x2
4) fx0 (x, y) = 3
, fy0 (x, y) = .
(x2 +y 2 ) (x2 +y 2 )3
5) fx0 (x, y) = 21 2 , fy0 (x, y) = y .
x +y x2 +y 2 x+ x2 +y 2
y x
6) fx0 (x, y) = x2 +y 0
2 , fy (x, y) = x2 +y 2 .
y sin x y y
7) fx0 (x, y) = x2 e cos x , fy0 (x, y) = x1 esin x cos xy .
y
2

xy2
8) fx0 (x, y) = 2 2 2 2
, fy0 (x, y) = 2 x2 2 2 2 .
(x +y ) x y (x +y ) x y
IALE 66
5.59 S
a se calculeze derivatele partiale ale urm atoarelor functii:
y
q
2 2
1) f (x, y) = y x sin xy . 2) f (x, y) = arcsin xx2 y+y 2 .
x+y
3) f (x, y) = arctg xy . 4) f (x, y) = xyarctg 1xy .
x z
xyz
5) f (x, y, z) = 2 2 2
. 6) f (x, y, z) = e e .
y y
x +y +z
y yz
7) f (x, y, z) = exyz cos xz . 8) f (x, y, z) = (sin x) .
5.60 S
a e calculeze derivatele partiale ale urmatoarelor functii:
q 2
1) f (x, y) = ln xy 2 + x2 y + 1 + (xy 2 + x2 y) .
r 2
2) f (x, y) = 1 x+y xy + arcsin x+y
xy .
5.61 S
and definitia, urm
atoarele derivate partiale de ordinul doi:
2f p 2f p
1) (1, 1) , unde f (x, y) = x2 + y 2 . 2) (2, 2) , unde f (x, y) = 3 x2 y.
yx xy
2f 2f
3) , 0 , unde f (x, y) = x sin (x + y) . 4) (1, 1) , unde f (x, y) = xy ln x.
xy 4 xy
R: 1) Deoarece
f f
2f (1, y) x (1, 1)
(1, 1) = lim x ,
yx y1 y1
1 1

2

se obtine 2 2
. 2) 9 . 3) 2 1 4 . 4) 1.
5.62 S
atoarelor functii:
3 2 z
1) f (x, y, z) = x
py z + 2x 3y + z + 5. 2) f (x, y, z) = (xy) .
3) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 . 4) f (x, y, z) = z xy .
R: Se obtine:
1) fx0 (x, y, z) = 3x2 y 2 z + 2, fy0 (x, y, z) = 2x3 yz 3, fz0 (x, y, z) = x3 y 2 + 1.
z z z
2) fx0 (x, y, z) = xz (xy) , fy0 (x, y, z) = yz (xy) , fz0 (x, y, z) = (xy) ln (xy).
x y
3) fx0 (x, y, z) = 2 2 2 , fy0 (x, y, z) = 2 2 2 ,
x +y +z x +y +z
z
fz0 (x, y, z) = .
x2 +y 2 +z 2
xy xy
4) fx0 (x, y, z) = y z xy
ln z, fy0 (x, y, z) = xz xy ln z, fz0 (x, y, z) = z z .
5.63 S
a se arate ca urm atoarele functii sunt omogene si apoi sa se verifice relatia lui
Euler:
x+y
1) f (x, y) = ax2 + 2bxy + cy 2 . 2) f (x, y) = 3
.
x2 +y 2
x
3) f (x, y) = x2 +y2 . 4) f (x, y) = x y ln xy
2 2
.
2 2
y 2 2
y x+y
5) f (x, y) = x + y sin x . 6) f (x, y) = x y e . x
IALE 67
5.64 S a se arate c
a dac
a u = f (x, y, z) este o functie omogen
a de gradul de omogenitate
m, care admite derivate partiale de ordinul doi continue pe D R3 , atunci:
2f 2f 2f f
1) x 2
+ y + z = (m 1) .
x xy xz x
2f 2f 2f 2f 2f 2f
2) x2 2
+ y 2 2 + z 2 2 + 2xy + 2yz + 2zx = m (m 1) f.
x y z xy yz zx
5.65 S
a se arate c
a functiile date mai jos satisfac egalit
atile scrise n dreptul lor:
z z
1) z = ln x2 + xy + y 2 , x +y = 2.
x y
y z z
2) z = xy + xe x , x +y = xy + z.
x y
u u u
3) u = (x y) (y z) (z x) , + + = 0.
x y z
x y u u u
4) u = x + , + + = 1.
y z x y z
u u u 1
5) u = ln x3 + y 3 + z 3 3xyz , + + = .
x y z x+y+z
5.66 Se d
a functia:
(
x2
y 2 ln 1 + y2 , y=6 0,
f (x, y) =
0, y = 0.
S
a se arate c
a desi nu sunt satisf
acute ipotezele teoremei lui Schwarz, totusi
2f 2f
(0, 0) = (0, 0) .
xy yx
R: Sa observam ca teorema lui Schwarz da conditii suficiente nu si necesare pentru
egalitatea derivatelor mixte.
Deoarece pentru x > 1, ln x > x, avem
s s
x2 x2 x2 p
2 2 2
0 < y ln 1 + 2 = 2y ln 1 + 2 < 2y 1 + 2 = 2 |y| x2 + y 2 ,
y y y
deci
lim f (x, y) = f (x, y) = 0,
(x,y)(0,0)
apoi
( (
2xy 2 x2 2xy 2
f x2 +y 2 , y=6 0, f 2y ln 1 + y2 x2 +y 2 , y=6 0,
(x, y) = (x, y) =
x 0, y = 0, y 0, y = 0,
IALE 68
si
f f
2f x (x, 0) x (0, 0)
(0, 0) = lim = 0,
xy x0 x
f f
2f x (0, y) x (0, 0)
(0, 0) = lim = 0.
yx y0 y
Dar (
4x3 y
2f (x2 +y 2 )2
, y=6 0,
(x, y) =
yx 0, y = 0,
nu este continua n origine.
5.67 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul doi ale functiilor:
q
2
2) f (x, y) = xa2 + yb2 .
2
1) f (x, y) = 2x2 3xy y 2 .
p
3) f (x, y) = ln x2 + y . 4) f (x, y) = 2xy + y 2 .
x+y 2
5) f (x, y) = arctg 1xy . 6) f (x, y) = (arcsin xy) .
p
7) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 . 8) f (x, y, z) = xy + yz + zx.
5.68 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul doi, n origine, ale functiei:
m n
f (x, y) = (1 + x) (1 + y) .
R: fxx (0, 0) = m (m 1), fxy (0, 0) = mn, fyy (0, 0) = n (n 1).
5.69 S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul m + n:
m+n f x+y
m n
(x, y) , unde : 1) f (x, y) = . 2) f (x, y) = x2 + y 2 ex+y .
yx xy
R: 1) Prin inductie dupa n si apoi dupa m, se obtine:
m+n f n mx + ny
m n
(x, y) = (1) 2 (m + n 1)! m+n+1 .
y x (x y)
2) Se obtine:
m+n f
m n
(x, y) = x2 + y 2 + 2 (mx + ny) + m (m 1) + n (n 1) ex+y .
y x
5.70 S
a se arate c
a functiile:
q
y 1 2 2
1) u = arctg , 2) u = ln , unde r = (x a) + (y b) ,
x r
satisfac ecuatia lui Laplace:
2u 2u
+ 2 = 0.
x2 y
IALE 69
5.71 S
a se arate c
a functia u = A sin (at + ) sin x satisface ecuatia undelor:
2u 2
2 u
a = 0.
t2 x2
5.72 S
a se arate c
a functia
1 x2 +y 2 +z 2
u = 3 e t
satisface ecuatia c
aldurii:

u 1 2u 2u 2u
= + 2 + 2 .
t 4 x2 y z
5.73 Se da functia f (x, y) = x2 +xyy 2 . S

a se g
aseasc
a variatia si diferentiala functiei
n punctul (x0 , y0 ).
R: Variatia functiei este:

f (x, y) f (x0 , y0 ) = [(2x0 + y0 ) h + (x0 2y0 ) k] + h2 + hk k 2 .
Deci diferentiala este df (x0 , y0 ) = (2x0 + y0 ) h + (x0 2y0 ) k.
5.74 Se da func atia f (x, y) = x2 y. Sa se calculeze variatia si diferentiala functiei n

punctul (x0 , y0 ) = (1, 2), pentru: 1) (h, k) = (1, 2), 2) (h, k) = (0, 1; 0, 2).
5.75 Utilizand definitia, s

a se arate c
a urm
atoarele functii sunt diferentiabile n punctele
specificate:
2 2
1) f (x, y) = (x 1) + y 2 n (1, 1) . 2) f (x, y) = x2 + (y 2)
n (1, 1) .
3) f (x, y) = 2z 2 n (3, 4, 5) . 4) f (x, y) = ln x3 + y 3 n (0, 1) .
x +y
R: 1) Pentru orice (h, k) R2 , avem

p
f (1 + h, 1 + k) f (1, 1) = 2k + h2 + k 2 = 2k + (k, h) h2 + k 2 ,

cu (k, h) = h2 + k 2 0, pentru (k, h) (0, 0), iar df (1, 1) = 2k.
5.76 S
a se arate c
a n origine, functia
(
xy , x2 + y 2 =
6 0,
f (x, y) = x2 +y 2
0, x2 + y 2 = 0,
este continu
a, admite derivate partiale, ns
a nu este diferentiabil
a.
IALE 70
R: Din
|xy| |xy|
0< p < p = |x| ,
x2 + y2 y2
deducem ca f este continua n origine. Utilizand definitia se arata ca functia are derivate
partiale n origine egale cu 0.
Sa aratam ca functia nu este diferentiabila n origine. Daca ar fi diferentiabila n
origine, ar avea loc egalitatea:
p
f (x, y) 0 = 0 (x 0) + 0 (y 0) + (x, y) x2 + y 2 ,
n care (x, y) sa aiba limita n origine egala cu 0. Dar din egalitatea precedenta rezulta
(x, y) = x2xy
+y 2 , functie care nu are limita n origine.
p
5.77 S
a se cerceteze dac
a functia f (x, y) = x2 + y 2 este diferentiabil
a n origine.
R: Functia nu admite derivate partiale n origine, deci nu este diferentiabila n origine.
5.78 S
1) f (x, y) = x3 + y 3 3xy. 2) f (x, y) = x2 y 3 .

2 2
3) f (x, y) = xx2 y
+y 2 . 4) f (x, y) = sin2 x + sin2 y.

5) f (x, y) = ln x2 + y 2 . 6) f (x, y) = arctg xy + arctg xy .

R: 1) df (x, y) = 3x2 3y dx + 3y 2 3x dy.
5.79 S
p
1) f (x, y, z) = xyz. 2) f (x, y, z) = x2 + y2 + z 2 .
z
xy x
3) f (x, y, z) = arctg z2 . 4) f (x, y, z) = xy + y .
R: df (x, y, z) = yz dx + zx dy + xy dz.
5.80 Sa se gaseasc a cu c
at se modific
a (aproximativ) volumul unui con av and raza bazei
x = 10 cm si n
altimea y = 30 cm dac a raza se micsoreaz
a cu 1 mm, iar n
altimea creste
cu 3 mm.
2
R: Volumul conului este V = 3 x y. Variatia volumului este data de:

V V0 dV = 2xy dx + x2 dy = (600 0, 1 + 100 0, 3) = 10 cm3 .
3 3
3,01
5.81 S
a se calculeze aproximativ (1, 02) .
R: Consideram functia z = xy . Luam x0 = 1, y0 = 3, h = 0, 02 si k = 0, 01. Putem

scrie:
z z0 dz = x0y0 1 y0 h + xy00 ln x0 k = 3 0, 02 + 0 0, 01 = 0, 06.
Deci z 1 + 0, 06 = 1, 06.
IALE 71
5.82 S
a se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor:
p
1) f (x, y) = cos xy. 2) f (x, y) = x2 + y 2 . 3) f (x, y) = exy .
4) f (x, y) = ln xy. 5) f (x, y, z) = xyz. 6) f (x, y, z) = ex sin yz.

R: 1) d2 f (x, y) = y 2 dx2 + 2xy dxdy + x2 dy 2 cos xy.
5.83 S
a se calculeze diferentiala de ordinul doi a functiei f (x, y, z) = sin (x 2y + z).
a se calculeze diferentiala de ordinul n a functiei f (x, y) = eax+by .

5.84 S
n
R: Se obtine: dn f (x, y) = eax+by (a dx + b dy) .
5.85 Aplic a se calculeze F 0 (x0 ), stiind

and formula de derivare a functiilor compuse, s
c
a F (x) = f (u (x) , v (x)) n care:
1) f (u, v) = u + uv, u (x) = cos x, v (x) = sin x, x0 = 4 .

2) f (u, v) = eu2v , u (x) = x2 , v (x) = x2 2, x0 = 2.
dz
5.86 S
a se g
aseasc
a dt dac
a:
1) z = e3x+2y , x = cos t, y = t2 .
2) z = xy , x = et , y = ln t.

3) z = ln sin xy , x = 3t2 , y = t2 + 1.
dz
5.87 S
a se g
aseasc
a dt dac
a:
2
+y 2 1 x
1) z = ex , x = a cos t, y = a sin t. 2) z = ln , x = tg2 t, y = ctg2 t.
2 y
du
5.88 S
a se g
aseasc
a dt dac
a:
1) u = xyz, x = t2 + 1, y = ln t, z = tg t.
2) u = 2z 2 , x = R cos t, y = R sin t, z = H.
x +y
dz
5.89 S
a se g
aseasc
a dx a z = uv , unde u = sin x, v = cos x.
dac
z dz
5.90 S
a se g
aseasc
a x si dx a z = xy , unde y = (x).
dac
z z
5.91 S
a se g
aseasc
a x si y , a z = f (u, v), unde u = x2 + y 2 si v = exy .
dac
z z
5.92 S
a se g
aseasc
a u si v , a z = arctg xy , unde x = u sin v si y = u cos v.
dac
5.93 S
a se g
aseasc
a a z = f (u), unde u = xy + xy .
z
dac
u si z
v ,

5.94 S
a se arate c a = f x2 + y 2 + z 2 , unde:
a dac
x = R cos u cos v, y = R cos u sin v, z = R sin u,

atunci: u = 0 si v = 0.
IALE 72
5.95 S
a se arate c
a dac
a z = f (x + ay), unde f este o functie diferentiabil
a, atunci
z z
=a .
y x
5.96 Sa se arate ca functia w = f (u, v), unde f este o functie diferentiabil

a si u =
x + at, v = y + bt, satisface ecuatia:
w w w
=a +b .
t x y

5.97 S a se arate c a functia z = yf x2 y 2 , unde f este o functie diferentiabil a,
satisface ecuatia:
1 z 1 z z
+ = 2.
x x y y y

5.98 S a functia z = xy+f xy , unde f este o functie diferentiabil
a se arate c a, satisface
ecuatia:
z z
x +y = xy + z.
x y

x2
5.99 S a se arate c a functia z = ey f ye 2y2 , unde f este o functie diferentiabil a,
satisface ecuatia:
z z
x2 y 2 + xy = xyz.
x y

5.100 S a se arate ca functia z = xf xy + g xy , unde f si g sunt o functii de dou
a ori
diferentiabile, satisface ecuatia:
2z 2z 2
2 z
x2 + 2xy + y = 0.
x2 xy y 2

5.101 Sa se arate c a functia z = f (xy) + xy g xy , unde f si g sunt o functii de
dou
a ori diferentiabile, satisface ecuatia:
2z 2z
x2 2
y 2 2 = 0.
x y
5.102 S
a se arate c
a functia z = f (x + g (y)) satisface ecuatia:
z 2 z z 2 z
= .
x xy y x2
5.103 S
a se g a d2 z dac
aseasc a:
1) z = f (u) , u = x2 + y 2 . 2) z = uv , u = xy , v = xy.
3) z = f (u, v) , u = ax, v = ay. 4) z = f (u, v) , u = xey , v = yex .
IALE 73
5.104 S
a se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor compuse:

2
2 x
1) F (x) = f x , ln x . 2) F (x, y) = f x , .
y

3) F (x, y, z) = f x + y + z, x2 + y 2 + z 2 .
5.105 S
a se g
aseasc
a polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei
p
f (x, y) = x2 + y 2
n punctul (1, 1).
R:Polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei f este:

1 1 1 1
T3 (x, y) = 2+ [(x 1) + (y 1)] + [(x 1)2 2(x 1)(y 1) + (y 1)2 ]
1! 2 2! 2 2
1 1
[(x 1)3 (x 1)2 (y 1) (x 1)(y 1)2 + (y 1)3 ].
3! 4 2
5.106 Sa se g a polinomul Taylor de gradul n asociat functiei f (x, y) = ex+y n

aseasc
punctul (1, 1).
R: Avem:
n
X n X
X k
1 1
Tn (x, y) = 1 + [(x 1) + (y + 1)]k = (x 1)ki (y + 1)i .
k! i=0
i!(k i)!
k=1 k=0
5.107 S
a se g
aseasc
a o valoare aproximativ arului (1, 1)1,2 .
a a num
R: Polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei f (x, y) = xy , x > 0, y > 0, n

punctul (1, 1) este:
1 1 1
T3 (x, y) = 1 + (x 1) + [2(x 1)(y 1)] + [3(x 1)2 (y 1)].
1! 2! 3!
Putem atunci scrie f (1, 1; 1, 2) T3 (1, 1; 1, 2) = 1, 1021.
5.108 S
a se dezvolte polinomul
f (x, y) = x3 2y 3 + 3xy
dup
a formula lui Taylor n vecin
atatea punctului (1, 2).
R: Avem:
2 2
f (x, y) = 9 (x 1) 21 (y 2) + 3 (x 1) + 3 (x 1) (y 2) 12 (y 2) +
3 3
+ (x 1) 2 (y 2) .
IALE 74
5.109 S
a se dezvolte polinomul
f (x, y) = x2 + 2xy + 3y 2 6x 2y 4
dup
atatea punctului (2, 1).
2 2
R: f (x, y) = 1 (x + 2) + 2 (x + 2) (y 1) + 3 (y 1) .
a se dezvolte polinomul f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + 2xy yz 4x 3y z + 4

5.110 S
dup
atatea punctului (1, 1, 1).
5.111 Se d a polinomul f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 2xy 2xz 2yz. S a se dezvolte

f (x + k, y + h, z + `) dup
atatea punctului (x, y, z).
5.112 S
a se g
aseasc
a polinoamele Taylor de gradul 3 asociate, n origine, functiilor:
1) f (x, y) = ex sin y. 2) f (x, y) = cos x cos y.
R: 1) T3 (x, y) = y + xy 16 y 3 + 21 x2 y. 2) T3 (x, y) = 1 12 y 2 21 x2 .
5.113 S
a se g
aseasc
a polinomul Taylor de gradul 2 asociat functiei
p
f (x, y) = x2 + y 2
n punctul (1, 1).
R: Avem

2 1 1 h i
T3 (x, y) = 2+ [(x 1) + (y 1)]+ (x 1)2 2 (x 1) (y 1) + (y 1)2 .
1! 2! 2 2
5.114 Sa se deduc a formule aproximative (exacte p an

a la termeni de gradul doi n x si
y) pentru functiile:
q
(1+x)m +(1+y)n
1) f (x, y) = arctg 1x
1y , 2) f (x, y) = 2 ,
dac
a |x| si |y| sunt mici n comparatie cu unitatea.
Capitolul 6
Functii definite implicit
6.1 Functii definite implicit de o ecuatie

6.1 Sa se arate ca ecuatia F (x; y) = y 3 xy 2 xy + x2 = 0:
1) Admite o infinitate de solutii y = f (x), f : [0, ) [0, ).
2) Admite numai patru solutii continue y = f (x), f : [0, ) [0, ).
3) Exist a o vecin
atate U a punctului x0 = 4 si o vecin atate V a punctului y0 = 2, n
care ecuatia F (x; y) = 0 admite o singur a solutie y = f (x), f : U V , continua pe U ,
care satisface conditia f (4) = 2.

R: 1) Ecuatia se mai scrie: (y x) y 2 x = 0. Deci, pentru orice , R, cu
0 , functiile y = f (x), f : [0, ) [0, ), definite prin:

x,
x [, ), x, x [, ),
f (x) = f (x) =
x, n rest, x, n rest.
2) Cele patru solutii continue pe [0, ) sunt:

x, x [0, 1), x, x [0, 1),
f1 (x) = x, f2 (x) = x, f3 (x) = f (x) =
x, x [1, ), 4 x, x [1, ).
3) Deoarece
Fy0 (4; 2) = 8 6= 0, daca luam U = (1, ) si V = (1, ), functia
f (x) = x este continua si f (4) = 2.
6.2 S a se arate ca ecuatia F (x, y; z) = x2 + y 2 z 2 3xyz = 0 admite numai dou a

solutii z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y) continue si diferentiabile pe o vecin
atate a punctului
(0, 1).
R: Ecuatia F (0, 1; z) = 1 z 2 = 0 are radacinile z1 = 1 si z2 = 1, iar Fz0 (x, y; z) =

(2z + 3xy), a.. Fz0 (0, 1; 1) = 2, Fz0 (0, 1; 1) = 2. Deci exista doua functii continue
si diferentiabile pe o vecinatate a punctului (0, 1) care satisfac conditiile z1 (0, 1) = 1 si
respectiv z2 (0, 1) = 1. Derivatele lor partiale sunt date de:
z 2x 3yz z 2y 3xz
= , = .
x 2z + 3xy y 2z + 3xy
75
CAPITOLUL 6. FUNCT
II DEFINITE IMPLICIT 76
Valorile lor n punctul (0, 1) sunt:
z1 3 z1 z2 3 z2
(0, 1) = , (0, 1) = 1, (0, 1) = , (0, 1) = 1.
x 2 y x 2 y
dy d2 y
6.3 S
a se calculeze dx si dx2 dac
a
2
3
1) F (x; y) = xp + y 2 3 x2 + y 2 + 1 = 0.
2) F (x; y) = ln x2 + y 2 a arctg xy = 0, a 6= 0.
3) F (x; y) = x2 + y 2 + ln x2 + y 2 a2 = 0.
dy d2 y 2 2
x+ay d2 y (a2 +1)(x2 +y2 )
R: 1) dx = xy si dx2 = x y+y
3 . 2) dy
dx = axy , dx2 = (axy)3
.
dy d2 y 2 2
3) dx = xy , dx 2 = x y+y
3 .
dy d2 y d3 y
6.4 S
a se calculeze dx , dx2 si dx3 dac
a
x2 y2
+ 1 = 0.
a2 b2
dy 2 d2 y 4 d3 y 6
R: dx = ab 2xy , dx2 = a2by3 si dx3 = a3b4 yx5 .
dy
6.5 S
a se calculeze dx a F (x; y) = y x y + 1 = 0.
dac
dy y x ln x
R: dx = 1xy x1 .
6.6 Ecuatiile:
1) F (x, y; z) = x3 + 2y 3 + z 3 3xyz 2y + 3 = 0,
2) F (x, y; z) = x cos y + y cos x + z cos x 1 = 0,
3) F (x, y; z) = x + y + z ez = 0,
4) F (x, y; z) = z 2 xey yez zex = 0,
z z
definesc functii z = z (x, y). S
a se calculeze: x si y .
z x2 yz z 6y 2 3xz2
R: 1) x = xyz 2 , y = 3(xyz 2 ) .
z z cos xcos y z x sin ycos z
2) x = cos xy sin z , y = cos xy sin z .
z z 1 z ey +zex z xey +ez
3) x = y = ez 1 . 4) x = 2zyez ex , y = 2zyez ex .
6.7 Ecuatiile:
y
1) xey + yex + zex = 1, 2) x z + arctg = 0, 3) sin xy exy x2 y = 0.
zx
z
definesc functii z = z (x, y). S
a se calculeze x .
xy
R: 1) z
x = y z eyx . 2) z
x = 1. 3) z
x = y(e +2xcos xy)
x(exy +xcos xy) .
CAPITOLUL 6. FUNCT
6.8 S a se calculeze derivatele partiale de ordinul nt

ai si cele de ordinul al doilea ale
functiei z = z (x, y) definit
a de ecuatia
x2 y2 z2
+ + 1 = 0.
a2 b2 c2
2 2
2z c4 (b2 y 2 ) 2z
4
2z c4 (a2 x2 )
R: z
x = ac 2xz , z
y = cb2 yz , x2 = a2 b2 z 3 , xy = ac2 bxy
2 z3 , y 2 = a2 b2 z 3 .
a se calculeze dz si d2 z dac
6.9 S a functia z = z (x, y) este definit
a de ecuatia:
x2 + y 2 + z 2 = a2 .
y y 2 a2 x2 a2
R: dz = xz dx x dy, d2 z = z3 dx2 2 xy
z 3 dxdy + z3 dy 2 .
6.10 S a se calculeze dz si d2 z n punctul (2, 0; 1) dac

a functia z = z (x, y) este definit
a
de ecuatia:
2x2 + 2y 2 + z 2 8xz z + 8 = 0.
4

R: dz (2, 0) = 0, d2 z (2, 0) = 15 dx2 + dy 2 .
6.11 Functia z = z (x, y) este definita de ecuatia (y + z) sin z y (x + z) = 0. S

a se
arate c
a
z z
z sin z y2 = 0.
x y
R: Avem:
z y z sin z x z
= , = .
x sin z + y cos z + z cos z y y sin z + y cos z + z cos z y
6.12 Functia z = z (x, y) este definit a de ecuatia x2 + y 2 + z 2 = (ax + by + cz), unde
este o functie derivabil
a si a, b, c sunt constante. Sa se arate c a
z z
(cy bz) + (az cx) = bx ay.
x y
6.13 Functia z = z (x, y) este definit a de ecuatia F (x az, y bz) = 0, unde F este o
functie diferentiabil
a iar a si b sunt constante. Sa se arate c
a
z z
a +b = 1.
x y
a se calculeze y 0 (x)
6.14 Ecuatia F (x + 2y, y 2x) = 0 defineste functia y = y (x). S
00
si y (x).
6.15 Ecuatia F (sin x + y, cos y + x) = 0 defineste functia y = y (x). S

a se calculeze
y 0 (x) si y 00 (x).
6.16 Ecuatia
ln x2 + y 2 + z 2 + arcsin (ax + by + cz) = 1
z z 2z
defineste functia z = z (x, y). S
a se calculeze x , y , xy .
CAPITOLUL 6. FUNCT

6.17 Ecuatia F x + yz , y + xz = 0 defineste functia z = z (x, y). S
a se arate c
a:
z z
x +y = z xy.
x y
x y

6.18 Ecuatia F z, z = 0 defineste functia z = z (x, y). S
a se arate c
a:
z z
x +y = z.
x y
6.2 Functii definite implicit de un sistem de ecuatii

6.19 Sistemul
F (x; y, z) = x2 + y 2 z 2 = 0,
G(x; y, z) = x2 + 2y 2 + 3z 2 5 = 0,
a se calculeze y 0 (x), z 0 (x), y 00 (x) si z 00 (x).
defineste functiile y = y (x), z = z (x). S
R: Din sistemul: x + yy 0 zz 0 = 0, x + 2yy 0 + 3zz 0 = 0, se obtine: y 0 = 4x 0

5y , z =
x
5z .
0 0
Derivand din nou si nlocuind y si z , obtinem:
4 5y 2 + 4x2 1 x2 5z 2
y 00 = , z 00
= .
25 y3 25 z3
6.20 Sistemul
F (x; y, z) = cos x + cos y + cos z a = 0,
G(x; y, z) = x3 + y 3 + z 3 b = 0,
a se calculeze y 0 (x), z 0 (x).
defineste functiile y = y (x), z = z (x). S
R: Din sistemul: sin x + y 0 sin y z 0 sin z = 0, x2 + y 2 y 0 + z 2 z 0 = 0, obtinem:

x2 sin z z 2 sin x x2 sin y y 2 sin x
y0 = 2 2
, z0 = 2 .
y sin z z sin y z sin y y 2 sin z
6.21 Sistemul xyz = a, x + y + z = b defineste functiile y = y (x), z = z (x). S
a se
calculeze dy, dz, d2 y si d2 z.
R: Din: yzdx + xzdy + xydz = 0 si dx + dy + dz = 0 se obtine:

y (x z) z (x y)
dy = dx, dz = dx,
x (y z) x (y z)
x2 + y 2 + z 2 xz xy yz
d2 y = d2 z = 2yz 3 dx2 .
x2 (y z)
6.22 Sistemul
F (x, y; u, v) = u + v x y = 0,
G(x, y; u, v) = xu + yv 1 = 0,
pentru x 6= y, defineste pe u si v ca functii de x si y. S
a se calculeze derivatele partiale
ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
CAPITOLUL 6. FUNCT
R: Pentru a calcula derivatele partiale ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y), derivam
cele doua ecuatii n raport cu x si apoi cu y. Se obtin sistemele liniare:

ux + vx = 1, uy + vy = 1,
xux + yvx = u, xuy + yvy = v,
al caror determinant este

D(F, G) 1 1
= = y x 6= 0.
D(u, v) x y
Aplicand regula lui Cramer se obtine:

y+u x+u y+v x+v
ux = , vx = , uy = , vy = .
yx yx yx yx
6.23 Sistemul
F (x, y; u, v) = u x y = 0,
G(x, y; u, v) = uv y = 0,
defineste pe u si v ca functii de x si y. S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul nt
ai
si doi ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
6.24 Sistemul
F (x, y; u, v) = x + y + u + v a = 0,
G(x, y; u, v) = x3 + y 3 + u3 + v 3 b = 0,
a se calculeze derivatele partiale de ordinul nt
ai
si doi ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
R: Obtinem:
v 2 x2 x2 u2 v2 y2 y 2 u2
ux = , v x = , u y = , v y = .
u2 v 2 u2 v 2 u2 v 2 u2 v 2
6.25 Sistemul
F (x, y; u, v) = u + v x = 0,
G(x, y; u, v) = u yv = 0,
a se calculeze du, dv, d2 u si d2 v.
R: Din: du + dv = dx si du y dv = v dy, se obtine:

1 1
du = (y dx + v dy) , dv = ( dx v dy) ,
1+y 1+y
2
d2 u = d2 v = 2 dx dy v d2 y .
(1 + y)
6.26 Sistemul (u, v) = x, (u, v) = y defineste pe u si v ca functii de x si y. S

a se
calculeze
u v u v
, , , .
x x y y
CAPITOLUL 6. FUNCT
R: Derivand cele doua ecuatii n raport cu x, obtinem:

u v u v
+ = 1, + = 0.
u x v x u x v x
D(,)
Daca D(u,v) 6= 0, obtinem:

u u v v
= D(,) , = D(,)
.
x x
D(u,v) D(u,v)
6.27 S
a se g
aseasc
a zx si zy dac
a:
1) x = u cos v, y = u sin v, z = cv. 2) x = u + v, y = u v, z = uv.
R: 1) zx = cvx = x2cy
+y 2 , zy = cvy =
cx
x2 +y 2 . 2) zx = 12 x, zy = 12 y.
6.3 Transform
ari punctuale
6.28 Fie E = (0, ) [0, 2) R2 si F = R2 \ {(0, 0)}. S a se arate c
a transformarea
punctuala:
x = r cos , y = r sin , (r, ) E,

este regulat
a pe E si s
a se determine inversa sa n vecinatatea punctului 1, 4 E.
R: Determinantul functional al transformarii este

D(x, y) cos r sin
= = r 6= 0, (r, ) E.
D(r, ) sin r cos
Deci n orice punct cu exceptia originii, transformarea este regulata si inversa ei este
p y
r = x2 + y 2 , = arctg .
x
6.29 Fie E = (0, ) [0, 2) R R3 si F = R3 \ {(0, 0, z) , z R}. S
a se arate c
a
transformarea punctual
a:
x = r cos , y = r sin , z = z,

este regulat
a pe E si s atatea punctului 1, 4 , 0 E.
a se determine inversa sa n vecin

cos r sin 0
D(x, y, z)
= sin r cos 0 = r 6= 0, (r, , z) E.
D(r, , z)
0 0 1
Deci n orice punct cu exceptia celor de pe axa Oz este regulata si inversa ei este
p y
r = x2 + y 2 , = arctg , z = z.
x
CAPITOLUL 6. FUNCT
6.30 Fie E = (0, ) [0, 2) (0, ) R3 si F = R3 \ {(0, 0, z) , z R}. S

a se arate
c
a transformarea punctual
a:
x = r cos sin , y = r sin sin , z = r cos , (r, , ) E,

este regulat
a pe E si s atatea punctului 1, 4 , 0 E.
a se determine inversa sa n vecin

sin cos r cos cos r sin sin
D(x, y, z)
= r2 sin 6= 0.
= sin sin r cos sin r sin cos
D(r, , z)

cos r sin 0
Deci n orice punct cu exceptia celor de pe axa Oz este regulata si inversa ei este
p y z
r = x2 + y 2 + z 2 , = arctg , = arccos p .
x x + y2 + z2
2
6.31 Se d a f : R2 R2 definit
a transformarea punctual a prin:
u = x2 + y 2 , v = x2 y 2 .

1) Sa se gaseasca imaginea multimii E = (x, y) R2 | x > 0, y > 0 prin transfor-
marea f .
2) Sa se arate ca transformarea f este regulat a ntr-o vecin
atate a punctului (1, 1).
3) Sa se g
aseasca inversa transformarii f .

R: 1) F = (u, v) R2 u + v > 0, u v > 0 . 2) D(u,v) D(x,y) (1, 1) = 8 6= 0. 3) Inversa
transformarii f este:
1 1
x = u + v, y = u v.
2 2
6.32 S
a se arate c a f : R2 R2 definit
a transformarea punctual a prin:
u = sin (x + y) , v = y 3 ,

a pe multimea D = 4 , 4 4 , 4 .
nu este regulat
D(u,v)
R: D(x,y) = 3y 2 cos (x + y) = 0 pentru y = 0 sau x + y = 2 .
6.33 S
a se arate c
a transformarea:
x = cos cos , y = cos sin ,

a pe multimea E = (, ) | 0 < < 2 , R . S
este regulat a se calculeze:

, , , ,
x x y y
1 1

n punctul
(x0 , y0 ) = 2, 2 , imaginea prin transformarea dat
a a punctului (0 , 0 ) =

4, 4 .
CAPITOLUL 6. FUNCT

D(x, y) sin cos cos sin
= = 2 sin cos 6= 0, (, ) E.
D(, ) sin sin cos cos
p
Inversa transformarii este: = arccos x2 + y 2 , = arctg xy , iar:

1 1 1 1 1 1 1 1
, = , = , = , = 1.
x 2 2 x 2 2 y 2 2 y 2 2
6.34 Fie transformarea: x = r cos sin , y = r sin sin , z = r cos , (r, , ) R3 .

1) S
a se determine punctele n care transformarea este regulata.
2) Sa se calculeze jacobianul transformarii inverse si derivatele rxx , yy , zz n
punctul (x0 , y0 , z0 ) = (0, 1, 0).
R: 1) Jacobianul transformarii este:

cos sin r sin sin r cos cos
D (x, y, z)
= sin sin r cos sin r sin cos = r2 sin .

D (r, , )
cos 0 r sin
Transformarea este regulata daca r 6= 0 si 6= k, k Z.

2) Jacobianul transformarii inverse n punctul (0, 1, 0) este:
D (r, , ) 1
(0, 1, 0) = D(x,y,z) = 1.
D (x, y, z) 1, 2 , 2
D(r,,)
Transformarea inversa este:

p y z
r = x2 + y 2 + z 2 , = arctg , = arccos p .
x x2 + y 2 + z 2
Iar: rxx (0, 1, 0) = 1, yy (0, 1, 0) = 0, zz (0, 1, 0) = 1.
6.4 Dependent
a si independent
a functional
a
6.35 S
a se arate c
a functiile:
1) f (x, y, z) = x + y + z, g (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 , h (x, y, z) = xy + xz + yz.

2) f (x, y, z) = x + y + z, g (x, y, z) = x y + z, h (x, y, z) = 4xy + 4yz.
sunt functional dependente pe R3 .
R: 1) Matricea functionala

x y z
2x 2y 2z
y+z x+z x+y
CAPITOLUL 6. FUNCT
are rangul mai mic decat 3. Relatia de dependenta functionala este: g = f 2 2h.
2) Matricea functionala
1 1 1
1 1 1
4y 4x + 4z 4y
are rangul mai mic decat 3. Relatia de dependenta functionala este: h = f 2 g 2 .
6.36 S
a se arate c
a functiile:

f (x, y, z) = ln x2 + y 2 + z 2 ,
x y
g (x, y, z) = arctg y x + z ,
sunt functional independente pentru x > 0, y > 0, z > 0.
R: Matricea functionala
2x 2y 2z

x2 +y 2 +z 2 x2 +y 2 +z 2 x2 +y 2 +z 2
1 y
y + x2
yx2 x1
1

2 2 2
1+( x y
y x +z ) 1+( x y
y x +z ) 1+( x y
y x +z )
are rangul 2.
6.37 S
a se arate c
a functiile:
f (x, y, z) = x + y + z,
g (x, y, z) = x3 + y 3 + z 3 + 6xyz,
h (x, y, z) = xy (x + y) + yz (y + z) + zx (z + x) ,
sunt functional dependente pe R3 si s

a se g
aseasc
a relatia de dependent
a functional
a.

1 1 1
3x2 + 6yz 3y 2 + 6xz 3z 2 + 6xy
2 2 2 2 2 2
y + z + 2x (y + z) z + x + 2y (z + x) x + y + 2z (x + y)
are rangul mai mic decat 3. Relatia de dependenta functionala este: f 3 = g + 3h.

6.38 Dac a functiile f, g, h sunt derivabile si inversabile, atunci functiile: u = f yz ,

v = g xz , w = h xy , definite pe D = R \ {(0, 0, 0)}, sunt functional dependente pe D.

0 1 0
zf zy2 f 0
xz2 g 0 0 1 0
xg

1 0
yh yx2 h0 0
are rangul mai mic decat 3.

CAPITOLUL 6. FUNCT
6.39 S
a se arate c
a functiile:
f (x, y, z) = xy z,
g (x, y, z) = xz + y,
h (x, y, z) = x2 + 1 y 2 + z 2 x2 1 yz x y 2 z 2 ,
sunt functional dependente pe R3 si s

a se g
aseasc
a relatia de dependent
a functional
a.
R: Matricea functionala are rangul mai mic decat 3. Relatia de dependenta functio-
nala este:
h = f 2 f g + g2 .
6.40 S
a se arate c
a functiile:
f1 (x1 , x2 , x3 , x4 ) = x1 + x2 x3 ,
f2 (x1 , x2 , x3 , x4 ) = x21 + x22 + x23 + x24 ,
f3 (x1 , x2 , x3 , x4 ) = 2x1 x2 2x1 x3 2x2 x3 x24 ,
R: Rangul matricei functionale este mai mic decat 3. Relatia de dependenta functio-
nala este:
f2 + f3 = f12 .
6.41 S
a se arate c
a functiile:
f1 (x1 , x2 , . . . , xn ) = x1 + x2 + + xn ,
f2 (x1 , x2 , . . . , xn ) = x21 + x22 + + x2n ,
f3 (x1 , x2 , . . . , x4 ) = x1 x2 + x1 x3 + + xn1 xn ,
R: Rangul matricei functionale este mai mic decat 3. Relatia de dependenta functio-
nala este:
f2 + 2f3 = f12 .
6.5 Schimb
ari de variabile
1
6.42 S
a se efectueze schimbarea de variabil
a independent
ax= t n ecuatia:
d2 y dy a2
x2 + 2x + y = 0.
dx2 dx x2
dt d2 t
R: Deoarece: dx = x12 = t2 si dx2 = 2
x3 = 2t3 , avem:
2
dy dy dt dy d2 y d2 y dt dy d2 t d2 y dy
= = t2 , 2
= 2 + 2
= t4 2 + 2t3
dx dt dx dt dx dt dx dt dx dt dt
d2 y
si deci ecuatia devine: dt2 + a2 y = 0.
CAPITOLUL 6. FUNCT
6.43 S a se efectueze schimbarea de variabil

a independent
a indicat
a n urm
atoarele ecu-
atii pentru functia y = y (x):
1) x2 y 00 2y = x2 + x1 , x = et .
3 000 2 00 0 3
2) x y x y + 2xy 2y = x + 3x, x = et .
2
3) 1 + x2 y 00 + 2x 1 + x2 y 0 + y = 0, x = tg t.
3 2
4) (1 + x) y 00 + 3 (1 + x) y 0 + (1 + x) y = ln (1 + x) , x = et 1.
5) 1 x2 y 00 xy 0 + y = 0, x = cos t.
R: Notam dy dt = y. Se obtine: 1) y y 2y = e2t + et ,

...
2) y 4 y + 5y 2y = e3t + 3et . 3) y + y = 0. 4) y 2y + y = tet .
5) y + y = 0.
6.44 S a se efectueze schimbarea variabilei independente n urmatoarele ecuatii pentru

functia y = y (x), lu
and drept nou
a variabil
a independent
a functia t = t (x) indicat
a:
2
1) (1 + x) y00 + (1 + x) y 0 +
y = 4 cos
0[ln (1 + x)] , t = ln
(1 + x) .
2 00 2 3 2
2) x 1 + x y 1 x y 1 + x y 3x y = 0, t = 1 + x2 .
2
dy
R: 1) Notam dt Se obtine: 1) y + y = 4 cos t. 2) y + y y y 2 = 0.
= y.
6.45 Functia y = y (x) verific

a ecuatia

x2 y 00 + 4xy 0 + 2 x2 y = 4x.
S
a se g
aseasc
a ce devine aceasta ecuatie dac
a se efectueaz
a schimbarea de variabil
a de-
a y = x12 z, unde z = z (x).
pendent
R: z 00 z = 4x.
6.46 S a se efectueze schimbarea de variabile independente indicat a n urm

atoarele ecu-
atii pentru functia z = z (x, y):
z z
1) y x x y = 0, u = x, v = x2 + y 2 .
z z
2) x x + y y = z, u = x, v = xy .
p p
z z
3) x x + 1 + y 2 y = xy, u = ln x, v = ln y + 1 + y 2 .
z z
p
4) (x + y) x (x y) y = 0, u = ln x2 + y 2 , v = arctg xy .
z z z z z z
R: 1) u = 0. 2) u u z = 0. 3) u + v = eu sh v. 4) u v = 0.
6.47 S a se efectueze schimbarea de variabile independente x = r cos , y = r sin n

ecuatia lui Laplace:
2z 2z
+ = 0.
x2 y 2
R: Se obtine:
2z 1 2z 1 z
2
+ 2 2
+ = 0.
r r r r
CAPITOLUL 6. FUNCT

ecuatia:
2z 2z 2z z z
y 2 2 2xy + x2 2 x y = 0.
x xy y x y
2z
R: Se obtine: 2 = 0.
6.49 S a se efectueze schimbarea de variabile independente indicat

a n urm
atoarele ecu-
atii pentru functia z = z (x, y):
2z 2 2z x
1) x2 x 2 y y 2 = 0, u = xy, v = y .
2z z 2
2) x2 a2 y 2 = 0, u = ax + y, v = ax + y.
2z z 2
z 2
3) x2 4 xy + 3 y 2 , u = 3x + y, v = x + y.
2z 1 z 2z 2z
R: 1) uv = 2u v . 2) uv = 0. 3) uv = 0.
6.50 S a se efectueze schimbarea de variabile independente u = sin x + x y, v =

x sin x + y, n ecuatia:
2z 2z 2z z
2
+ 2 cos x sin2 x 2 sin x = 0.
x xy y y
2z
R: uv = 0.
y
6.51 S a se efectueze schimbarea de variabile independente u = x2 y 2 , v = x, n
ecuatia:
2z 2z 2z z z
xy 2 + x2 + y 2 + xy 2 y x = 0.
x xy y x y
2
z z
R: u uv v = 0.

ecuatia:
dy x+y
= .
dx xy
sin dr+r cos d cos +sin dr
R: Din cos drr sin d = cos sin , se obtine: d = r.
1
6.53 S a se efectueze schimbarea de variabile u = x2 + y 2 , v = x + y1 , w = ln z (x + y),
n ecuatia:
z z
y x = (y x) z.
x y
w
R: Se obtine: v = 0.
a se efectueze schimbarea de variabile u = x, v = y1 , w =

6.54 S 1
z x1 , n ecuatia:
z z
x2 + y2 = z2.
x y
CAPITOLUL 6. FUNCT
w
R: Se obtine: u = 0.
a se efectueze schimbarea de variabile u = x + y, v = xy , w = xz , n ecuatia:

6.55 S
2z 2z 2z
2
2 + 2 = 0.
x xy y
2w
R: Se obtine: v 2 = 0.
6.56 S a se efectueze schimbarea de variabile u = x + y, v = x y, w = xy z, n

ecuatia:
2z 2z 2z
2
+2 + 2 = 0.
x xy y
2w
R: Se obtine: u2 = 12 .
Capitolul 7
Extreme pentru functii de mai

multe variabile
7.1 Puncte de extrem pentru functii de mai multe

variabile
7.1 S
a se determine punctele de extrem ale functiilor:
1) f (x, y) = x3 + 3xy 2 15x 12y. 2) f (x, y) = x2 + xy + y 2 3x 6y.

3) f (x, y) = 12 xy + (47 x y) x3 + y4 . 4) f (x, y) = x3 + y 3 + 3xy.
R: 1) Punctele stationare sunt solutiile sistemului:
f f
= 3(x2 + y 2 5) = 0, = 6(xy 2) = 0,
x y
adica: (2, 1), (2, 1), (1, 2), (1, 2). Derivatele de ordinul doi sunt:
2f 2f 2f
2
= 6x, = 6y, = 6x.
x xy y 2
In punctul (2, 1), 1 = 12 > 0, 2 = 108 > 0, (2, 1) este un punct de minim, f (2, 1) =
28. In punctul (2, 1), 1 = 12 < 0, 2 = 108 > 0, (2, 1) este un punct de
maxim, f (2, 1) = 28. In punctele (1, 2), (1, 2), 2 = 108 < 0. Nu sunt puncte
de extrem.
2) Un punct stationar: (0, 3). 1 = 2 > 0, 2 = 3 > 0. Punctul (0, 3) este un punct
de minim si fmin = f (0, 3) = 9.
47
3) Un punct stationar: (21, 20). 1 = 32 < 0, 2 = 144 > 0. Punctul (21, 20) este
un punct de maxim si fmax = f (21, 20) = 282.
4) Un punct stationare: (0, 0), (1, 1). Punctul (0, 0) nu este punct de extrem.
Punctul (1, 1) este un punct de maxim si fmax = f (1, 1) = 1.
88
CAPITOLUL 7. EXTREME PENTRU FUNCT
II DE MAI MULTE VARIABILE 89
7.2 S
a se determine punctele de extrem ale functiei
50 20
f (x, y) = xy + + , x > 0, y > 0.
x y
R: Punctele stationare sunt solutiile sistemului:
f 50 f 20
= y 3 = 0, = x 2 = 0.
x x y y
Se obtine un singur punct stationar (5, 2). Derivatele de ordinul doi sunt:
2f 100 2f 2f 40
= , = 1, = 3.
x2 x3 xy y 2 y
Deci 1 = 45 > 0, 2 = 3 > 0. Punctul (5, 2) este un punct de minim si

fmin = f (5, 2) = 30.
7.3 S
a se g
aseasc
a extremele functiilor:
2
1) z = (x 1) + 2y 2 . 2) z = x2 + xy + y 2 2x y.
2
1) 2y 2 .
3) z = (x q 4) z = x3 y 2 (6 x y) , x > 0, y > 0.
2
5) z = xy 1 x3 y3 .
2
6) z = x4 + y 4 2x2 + 4xy 2y 2 .
2/3
8) z = x2 + y 2 e(x +y ) .
2 2
7) z = 1 x2 + y 2 .
R: 1) zmin = z (1, 0) = 0. 2) zmin = z (1, 0) = 1 3) Nu are extreme.

4) zmax = z (3, 2) = 108.
5) Puncte stationare: (0, 0), 0, 3 , 3, 0 , (1, 1), (1, 1), (1, 1), (1, 1).

Extreme: zmax = z (1, 1) = z (1, 1) = 13 3, zmin = z (1, 1) = z (1, 1) = 31 3.

6) zmin = z 2, 2 = z 2, 2 = 8. 7) zmax = z (0, 0) = 1.
8) zmin = z (0, 0) = 0. In punctele cercului x2 + y 2 = 1, zmax = 1e .
7.4 S
a se g
aseasc

1) z = 1+x+y 2) z = x2 + y 2 e2x+3y , x 0, y 0.
1+x +y 2
2

3 3
3) z = x + y 9xy + 27. 4) z = sin x + sin y + cos (x + y) , x, y 0, 2 .
5) z = x4 + y 4 + 2x2 y 2 8x + 8y.

R: 1) zmax = z (1, 1) = 3. 2) zmin = z (0, 0) = 0.
3) (0, 0) nu este punct de extrem, zmin = z (3, 3) =0.
4) 2 , 2 nu este punct de extrem, zmax = z 6 , 6 = 32 .
5) zmin = z (1, 1) = 12.
7.5 S
a se g
aseasc
1) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + 2x + 4y 6z.
2) f (x, y, z) = x3 + y 2 + z 2 + 12xy + 2z.
3) f (x, y, z) = sin x + sin y + sin z sin (x + y + z) , x, y, z (0, ) .

R: 1) Un punct stationar: (1, 2, 3). d2 f (1, 2, 3) = 2 dx2 + dy 2 + dz 2 este
o forma patratica pozitiv definita si deci punctul (1, 2, 3) este un punct de minim,
fmin = f (1, 2, 3) = 14.
2) Doua puncte stationare: (0, 0, 1), (24, 144, 1). Insa
d2 f (x, y, z) = 6x dx2 + 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy,

2
iar: d2 f (0, 0, 1) = 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy = 2 (dy + 6 dx) 72 dx2 + 2 dz 2 , forma
patratica nedefinita, deci (0, 0, 1) nu este punct de extrem,
2
d2 f (24, 144, 1) = 144 dx2 + 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy = (12 dx + dy) + dx2 + 2dz 2 ,
forma patratic
a pozitiv definita si deci punctul (24, 144, 1) este un punct de minim,
fmin = f (24, 144, 1) = 6913.
3) fmax = f 2 , 2 , 2 = 4.
7.2 Extreme pentru functii definite implicit

7.6 S a se g
aseasc
a extremele urm atoarelor functii z = f (x, y), definite implicit prin
ecuatiile:
1) F (x, y; z) = x2 + y 2 + z 2 2x + 4y 6z 11 = 0.
2) F (x, y; z) = x3 y 2 + z 2 3x + 4y + z 8 = 0.
R: 1) Sistemul:
Fx = 2x 2 = 0, Fy = 2y + 4 = 0, F = x2 + y 2 + z 2 2x + 4y 6z 11 = 0,
are solutiile: (1, 2; 2) si (1, 2; 8). Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste doua functii:
z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y).
Pentru z = z1 (x, y):
Fxx (1, 2; 2) 1 Fxy (1, 2; 2)

A11 = = , A12 = = 0,
Fz (1, 2; 2) 5 Fz (1, 2; 2)
Fyy (1, 2; 2) 1
A22 = =
Fz (1, 2; 2) 5
si deci 1 = 15 > 0, 2 = 1
25 > 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmin =
z1 (1, 2) = 2.
Pentru z = z2 (x, y):
Fxx (1, 2; 8) 1 Fxy (1, 2; 8) Fyy (1, 2; 8) 1

A11 = = , A12 = = 0, A22 = =
Fz (1, 2; 8) 5 Fz (1, 2; 8) Fz (1, 2; 8) 5
si deci 1 = 15 < 0, 2 = 1
25 > 0, deci (1, 2) este un punct de maxim, zmax =
z2 (1, 2) = 8.
2) Sistemul:
Fx = 3x2 3 = 0, Fy = 2y + 4 = 0, F = x3 y 2 + z 2 3x + 4y + z 8 = 0,
are solutiile: (1, 2; 2), (1, 2; 1), (1, 2; 3), (1, 2; 2). Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste
doua functii: z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y), fiecare avand cate doua puncte stationare.
Pentru z = z1 (x, y), n primul punct:
Fxx (1, 2; 2) 6 Fxy (1, 2; 2) Fyy (1, 2; 2) 2
A11 = = , A12 = = 0, A22 = =
Fz (1, 2; 2) 5 Fz (1, 2; 2) Fz (1, 2; 2) 5
si deci 1 = 65 < 0, 2 = 12
25 < 0, deci (1, 2) nu este un punct de de extrem. In
punctul al doilea:
Fxx (1, 2; 1) Fxy (1, 2; 1) Fyy (1, 2; 1) 2
A11 = = 2, A12 = = 0, A22 = = .
Fz (1, 2; 1) Fz (1, 2; 1) Fz (1, 2; 1) 3
Deci 1 = 2 > 0, 2 = 43 > 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmin = z1 (1, 2) = 1.
Pentru z = z2 (x, y), n primul punct:
Fxx (1, 2; 3) 6 Fxy (1, 2; 3) Fyy (1, 2; 3) 2
A11 = = , A12 = = 0, A22 = =
Fz (1, 2; 3) 5 Fz (1, 2; 3) Fz (1, 2; 3) 5
si deci 1 = 6
> 0, 2 = 12
5 25 < 0, deci (1, 2) nu este un punct de extrem. In punctul
al doilea:
Fxx (1, 2; 2) Fxy (1, 2; 2)
A11 = = 2, A12 = = 0,
Fz (1, 2; 2) Fz (1, 2; 2)
Fyy (1, 2; 2) 2
A22 = =
Fz (1, 2; 2) 3
4
si deci 1 = 2 < 0, 2 = 3 > 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmax =
z1 (1, 2) = 2.
7.7 S a se gaseasc
a extremele urm atoarelor functii z = f (x, y), definite implicit prin
ecuatiile:
2 2 2
1) F (x, y; z) = x12 + y4 + z3 1 = 0.
2 2 2
2) F (x, y; z) = x3 + y4 z25 + 1 = 0.

R: 1) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile 0, 0; 3 , 0, 0; 3 .
Ecuatia F(x, y; z) = 0 definestedoua functii: z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y), zmin =
z1 (0, 0) = 3, zmax = z2 (0, 0) = 3.
2) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile (0, 0; 5), (0, 0; 5).
Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste doua functii: z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y), zmin =
z1 (0, 0) = 5, zmax = z2 (0, 0) = 5.
7.8 S a se g
aseasc
a extremele urm
atoarelor functii z = f (x, y), definite implicit prin
ecuatiile:
1) F (x, y; z) = 4xy z 2 4x 4y + 8 = 0.
2) F (x, y; z) = 5x2 + 6y 2 + 7z 2 4xy + 4yz 10x + 8y + 14z 6 = 0.
R: 1) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile (0, 0; 2), (0, 0; 2).

7.3 Extreme conditionate

7.9 S
a se g
aseasc
a extremele conditionate ale urm
atoarelor functii:
1) z = xy, pentru x + y 1 = 0. 2) z = x + 2y, pentru x2 + y 2 5 = 0.

3) z = x2 + y 2 , pentru x2 + y3 = 1. 4) z = cos2 x + cos2 y, pentru y x = 4 .
5) z = x2 + y 2 , pentru xa + yb = 1. 6) z = x1 + y1 , pentru x12 + y12 = a12 .
R: 1) Construim functia lui Lagrange: L (x, y; ) = xy + (x + y 1). Sistemul:
Lx = y + = 0, Ly = x + = 0, L = x + y 1 = 0
1 1
are solutia: x0 = 2 , y0 = = 12 . Fie (x, y) = L(x, y; 12 ) = xy
2 , 0
1
2 (x + y 1).
Atunci
2 1 1
d , = dx dy.
2 2

Insa dx + dy = 0 si deci d2 1 , 1 = dx2 < 0. zmax = z 1 , 1 = 1 .
2 2 2 2 4
2) zmax = z (1, 2) = 5, zmin = z (1, 2) = 5.
18 12
3) zmin = z 13 , 13 = 36 13 .
4) zmax = z 8 + k, 8 + k = 2+2 2 ,
7 9
22
zmin = z 3 5
8+ k, 8 + k = 2 .
ab2 a2 b 2 2
5) zmin = z = aa2 +b
a2 +b2 , a2 +b2
b
2.

6) zmax = z a 2, a 2 = 4a2 , zmin = z a 2, a 2 = 4a2 .
7.10 S
a se g
aseasc
atoarelor functii:
1) z = xy, pentru 2x + 3y 5 = 0.
2 2
2) z = x2 + y 2 , pentru x 2 + y 2 = 9.
3) z = 6 4x 3y, pentru x2 + y 2 = 1.
4) z = cos2 x + cos2 y, pentru x y = 4 , x, y 0, 4 .
R: Avem:
1) L (x, y; ) = xy + (2x + 3y 5), = 53 , zmax = z 5 5
4, 6 = 25
24 .

5 2 5 2
2) 1 = 53 , zmax = z 2 , 2 = 25, 2 = 13 ,

zmin = z 22 , 22 = 1.

3) 1 = 52 , zmax = z 4
5 , 3
5 = 11, 2 = 52 , zmin = z 4 3
5, 5 = 1.
4) zmax = z 3
8 , 8 = 1.
7.11 S
a se g
aseasc
atoarelor functii:
1) u = x 2y + 2z, pentru x2 + y 2 + z 2 = 9.
2 2 2
2) u = x2 + y 2 + z 2 , pentru xa2 + yb2 + zc2 = 1, a > b > c.
3) u = xy 2 z 3 , pentru x + 2y + 3z = 6, x > 0, y > 0, z > 0.
4) u = xy + xz + yz, pentru xyz = 1, x > 0, y > 0, z > 0.
5) u = x + y + z, pentru x1 + y1 + z1 = 1, x > 0, y > 0, z > 0.
R: Avem:
1) umin = u (1, 2, 2) = 9, umax = u (1, 2, 2) = 9.
2) umax = u (a, 0, 0) = a, umin = u (0, 0, c) = c. 3) umax = u (1, 1, 1) = 1.
4) umin = u (1, 1, 1) = 3. 5) umin = u (3, 3, 3) = 9.
7.12 S
a se g
aseasc
atoarelor functii:
1) u = xyz, pentru x + y + z = 5, xy + xz + yz = 8, x y z > 0.

2) u = xyz, pentru x + y + z = 0, x2 + y 2 + z 2 = 1.
R: 1) Functia lui Lagrange:
L (x, y, z; , ) = xyz + (x + y + z 5) + (xy + xz + yz 8) ,

7 4 4 16 4

are punctele stationare: 3, 3, 3; 9 , 3 si (2, 2, 1; 4, 2).
umax = u 37 , 43 , 43 = 11227 , u min = u (2, 2, 1) = 4.
1 1
2) umin = 3 6
, u max =
3 6
.
7.13 S
a se g
aseasc
atoarelor functii:
1) u = x4 + y 4 + z 4 , pentru x + y + z = 3.
2) u = x3 + y 3 + z 3 , pentru x2 + y 2 + z 2 = 3, x > 0, y > 0, z > 0.
7.14 S
a se determine dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic a..:
1) Aria total
a s a cu 2a2 si volumul maxim.
a fie egal
2) Suma celor trei dimensiuni egal a cu a si aria total
a maxim
a.
3) Volumul egal cu a3 si aria totala minim a.
R: Avem:
3
1) Vmax = V a3 , a3 , a3 = a 9 3 .

2) Amax = A a3 , a3 , a3 = 23 a2 .
3) Amin = A (a, a, a) = 6a2 .
Capitolul 8
S
iruri si serii de functii
8.1 S
iruri de functii reale
p n nx2
8.1 Se da sirul de functii (fn ), fn (x) = 2 e 2 . S
a se determine multimea de
convergent
a si functia limit
a.
R: Deoarece:
0, x R \ {0} ,
lim fn (x) =
n , x = 0,
rezulta ca multimea de convergenta este A = R \ {0}, iar functia limita: f (x) = 0.
x2
8.2 Sa se arate c
a sirul de functii fn (x) = n+1 , x R, este simplu convergent pe R
c
atre f (x) = 0.
x2 x2
R: Intr-adevar, n+1 < d.d. n > . Deci
( h i
x2
, < x2 ,
N (, x) =
0, x2 .
8.3 Sa se arate c a sirul de functii fn (x) = cos nx

n2 +1 , x [0, ], este uniform convergent
c
atre f (x) = 0.

nx
R: Intr-adevar, cos
n +1 < dac
2 a n21+1 < , adica d.d. n2 > 1 . Deci
1
, < 1,
N () =
0, 1.
sin nx
8.4 S
a se arate c a sirul de functii fn (x) = n , x R cu > 0, este uniform
convergent pe R c atre f (x) = 0.

R: Intr-adevar, sinnnx n1 0.
94
CAPITOLUL 8. SIRURI SI SERII DE FUNCT
II 95
1
8.5 Sa se arate ca sirul de functii fn (x) = nenx , x [0, ), este uniform convergent
pe [0, ) c
atre f (x) = 0.
1
R: Pentru x 0, enx 1 si deci 0 < fn (x) < n 0.
2
8.6 Se da sirul de functii fn (x) = n2x+x4 , x [1, ). Sa se calculeze limn fn (x) =
f (x). S
a se arate ca sirul de functii (fn ) este uniform convergent pe [1, ) c
atre f .
2nx2 1 1
R: 0 < fn (x) = n2 +x4 2n < 2n 0.
x
8.7 Se da sirul de functii fn (x) = n+x , x (0, ). S
a se calculeze limn fn (x) =
f (x). S
a se arate ca sirul de functii (fn ) nu este uniform convergent pe (0, ) c
atre f .
R: f (x) = 0, nsa pentru xn = n, fn (xn ) = 12 .

x
8.8 Se da sirul de functii fn (x) = n+x , x [3, 4]. S
a se arate c a sirul de functii (fn )
este uniform convergent pe [3, 4] c atre functia f (x) = 0, x [3, 4].
4 4
R: Pentru 3 x 4, avem: 0 < fn (x) n+3 < n 0.
x3
8.9 Sa se arate c
a sirul de functii (fn ), fn (x) = x3 +n3 , nu este uniform convergent pe
(0, ).
R: f (x) = 0, nsa pentru xn = n, fn (xn ) = 12 .
P
n
8.10 Se d
a sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin: fn (x) = xk . S
a se
n=0
arate c
a multimea de convergent
a a sirului este A = (1, 1), ns
a sirul nu este uniform
convergent pe (1, 1). S
a se g
aseasca o multime de convergent a uniform a.
n+1
1
R:Deoarece, fn (x) = 1x + xx1 , pentru x 6= 1, rezulta ca fn (x) este divergent
pentru |x| > 1, este convergent pentru |x| < 1. Apoi, fn (1) = n + 1 , fn (1) =
1 n
2 (1 + (1) ) este un sir divergent. Deci multimea de convergenta a sirului este A =
1
(1, 1) si functia limita este f (x) = 1x .
Dac
n+1a sirul ar fi uniform convergent pe (1, 1), pentru orice > 0 ar exista un N ()

a.. xx1 < pentru orice n > N () si orice x (1, 1), inegalitate echivalenta cu:
1
!
1 1 ln 1 ln |x1|
n+1> 1 ln ln |x 1| , dar sup 1 + 1 = +.
ln |x| |x|<1 ln |x| ln |x|
Pentru orice interval [a, a] (1, 1), putem lua

" #
ln 1
N () = 1
ln |a|
si deci sirul (fn ) este uniform convergent pe orice interval [a, a] (1, 1).
II 96
8.11 a sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin: fn (x) = 1 + x2n .

Se d
1) S
a se gaseasc
a multimea de convergent a a sirului si functia limit
a.
2) S
a se arate ca sirul nu este uniform convergent pe (1, 1).
3) S
a se gaseasc
a o multime de convergent a uniform a.
R: 1) A = [1, 1], iar functia limita este:

1, x (1, 1) ,
f (x) =
2, x {1, 1} .
3) Sirul (fn ) este uniform convergent pe orice interval [a, a] (1, 1).
8.12 S
a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin:
n
X sin kx
fn (x) = ,
k3
k=1
este uniform convergent pe R, iar limita sa este o functie continu

a cu derivat
a continu
a
pe R.
R: Aplicam criteriul lui Cauchy:

p
X p
X p
X
1 1 1 1
|fn+p (x) fn (x)| 3 < 2 < < .
(n + k) (n + k) (n + k 1) (n + k) n
k=1 k=1 k=1
P
n
cos kx
Analog se arata ca sirul (fn0 ), fn0 (x) = k2 , este uniform convergent pe R. Deci
k=1
n
X cos kx
f 0 (x) = lim .
n k2
k=1
8.13 Sa se arate c
a sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) =x arctg (nx), este uniform
convergent pe [0, ).
R: Aplicam criteriul lui Cauchy:

px
|fn+p (x) fn (x)| = x |arctg ((n + p) x) arctg (nx)| = x arctg <
1 + (n + p) nx2
px p p 1
< x arctg 2
x = < .
(n + p) nx (n + p) nx (n + p) n n
sin nx
8.14 Sa se arate c
a sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) = n2 , converge uniform
pe R c
atre functia f (x) = 0.

R: Se va observa ca sinn2nx n12 .
2
8.15 S a se arate ca sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) = sin nx
n+1 , x [0, ], este
uniform convergent c atre functia f (x) = 0 si c a desi functiile fn si f sunt derivabile pe
n
[0, ], sirul derivatelor fn0 (x) = n+1 sin 2nx nu este convergent pe [0, ].
II 97

R: Intr-adevar, pentru x =
4 sirul fn0
4 este divergent.
8.16 Se d a sirul de functii (fn ), fn (x) = 1+nx2 x2 , x [1, 1]. S

a se cerceteze dac
a se
poate aplica sirului (fn ) teorema de derivare termen cu termen.
R: Sirul este convergent pe [1, 1] la functia f (x) = 0. Sirul derivatelor:

0 1 n2 x2 0 1, x = 0,
fn (x) = lim fn (x) =
2 , are n
2
(1 + n x )2 0, x [1, 1] \ {0}
si nu este uniform convergent pe [1, 1]. Deci nu se poate aplica sirului (fn ) teorema de
derivare termen cu termen.
1
8.17 Se d
a sirul (fn ), fn (x) = n arctg xn , x R. S
a se arate c
a:
h i0
lim fn (x) 6= lim fn0 (1) .
n x=1 n

R: Deoarece multimea valorilor functiei arctg x este intervalul 2 , 2 , rezulta ca
|arctg x| < 2 si deci:
1 1
n
0 |fn (x)| = arctg x < ,
n n 2
de unde deducem ca sirul este convergent pe R la functia f (x) = 0 si deci: f 0 (1) = 0.
Pe de alta parte: n1
x 1
lim fn0 (1) = lim = .
n n 1 + x2n 2
x=1
2
8.18 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) = nxenx
este convergent, ns
a
Z 1 Z 1
lim fn (x) dx 6= lim fn (x) dx.
n 0 0 n
R: Intr-adevar,
Z 1 Z 1
1 1 1
lim fn (x) dx = lim n = , lim fn (x) dx = 0.
n 0 n 2 2e 2 0 n
8.19 S a se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) =
2 3
n2 x3 en x este convergent, ns
a
Z 1 Z 1
lim fn (x) dx =
6 lim fn (x) dx.
n 0 0 n
R: Intr-adevar,
Z 1 Z 1
1 1 1
lim fn (x) dx = lim n2 = , lim fn (x) dx = 0.
n 0 n 3 3e 3 0 n
II 98
8.20 Sa se arate c
a sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) =
n
nx (1 x) nu este uniform convergent pe [0, 1], totusi
Z 1 Z 1
lim fn (x) dx = lim fn (x) dx.
n 0 0 n
1
R: Sirul este convergent pe [0, 1] la functia f (x) = 0. Dar, pentru xn = n 0,
n
1 1
fn (xn ) = 1 6= 0,
n e
deci convergenta nu este uniforma. Pe de alta parte:
Z 1 Z 1 Z 1
n n
fn (x) dx = n x (1 x) dx = 0, lim fn (x) dx = 0.
0 0 (n + 1) (n + 2) 0 n
8.2 Serii de functii

8.21 S
a se determine multimea de convergent
a a urmatoarelor serii de functii:
X n n X X n n
n+1 1x sinn x (1) 1 x2
1) . 2) , R. 3) .
n=1
n 1 2x n=1
n n=2
ln n 1 + x2

acinii: A = (, 0) 23 , + . 2) Aplicam criteriul
R: 1) Aplicam criteriul rad

radacinii: A = R \ 2 + 2k , R. Pentru x = 2 + 2k, obtinem seria armonica
generalizata, convergenta daca > 1, iar pentru x = 2 + 2k, obtinem seria armonica
generalizata alternanta, convergenta daca > 0. 3) Aplicand criteriul raportului obtinem
o serie convergenta pentru: x R\{0}. Pentru x = 0 seria este de asemenea convergenta.
Deci A = R.
8.22 Sa se determine multimea de convergent a a urm atoarelor serii de functii:

X n X
n n+1 x2 2 n+1 1 n
1) (1) 2 2
. 2) 3 + n + 1) ln (n2 + 1)
x3 2x ,
n=1
n + n + 1 1 2x n=1
(n
R.
2
x 2
R: 1) Din 12x 2 < 1 rezult a x (, 1) (1, +). Pentru x = 1 seria este
convergent
3 a , conform criteriului lui Leibniz. Deci: A = (, 1] [1, +). 2) Din
x 2x < 1 rezulta ca seria este convergenta pentru orice R pentru:
! ! !
1+ 5 1 5 1 + 5 1+ 5
x , 1 , 1, .
2 2 2 2
n o
Pentru x 1+2 5 , 1+2 5 , 1 seria este convergenta daca 1
6, iar pentru x
n o
1, 12 5 , 1+2 5 seria este convergenta daca > 12 .
II 99
8.23 S
a se determine multimea de convergent
a a urmatoarelor serii de functii:
n
X n 1 X n n2 + 1 4x 1
1) (1) tgn x. 2) (1) 2 .
n=1
3n n2 + 1 n=0
n +n+1 x+3

R: 1) A = 3 , 3 . 2) 25 , 43 .
8.24 S
a se studieze convergenta urm
atoarelor serii de functii, pe multimile indicate:
X X
sin nx cos 2n
3
1) , x [, 2 ] , (0, ) . 2) , x R.
n=1
n n=1
x2+n
R: Din criteriul lui Dirichlet rezulta ca seriile sunt uniform convergente pe multimile
indicate.
8.25 S
a se studieze convergenta urm
atoarelor serii de functii, definite pe R:
X n X X n
(1) x2 2x 1 cos nx
1) 3 x4
, 2) arctg 2 4
. 3) e 1+ .
n=1
1 + n n=1
x + n n=1
n n+1
2
R: 1) Din 1 x2 n3 0 pentru orice x R, deducem ca |fn (x)| 21n3 ,
x R si n N . In baza criteriului lui Weierstrass, rezulta ca seria este absolut si
uniform convergenta pe R. 2) Deoarece |fn (x)| arctg n12 , x R si n N . In baza
criteriului lui Weierstrass, rezulta ca seria este absolut si uniform convergenta pe R. 3)
Deoarece |fn (x)| < n32 , x R si n N . In baza criteriului lui Weierstrass, rezulta
ca seria este absolut si uniform convergenta pe R.
8.26 S a se studieze convergenta simpl

a si uniform
a a urm
atoarelor serii de functii, pe
multimile indicate:

X
X
x x n n1
1
1) x + , x [0, 1] . 2) 1 + x x , x 0, .
n=1
1 + nx 1 + (n 1) x n=1
2
x
R: 1) sn (x) = 1+nx 0, deci seria este convergenta la functia f (x) = 0 pe [0, 1].
Apoi, din: |sn (x) 0| < n1 , x [0, 1], rezulta ca seria este uniform convergenta pe
[0, 1]. n
n
2) sn (x) = xn
0 si |sn (x) 0| |x| 12 , rezulta ca seria este uniform
convergenta pe 0, 21 .
8.27 S
a se arate c
a seria de functii:

" #
X nx (n 1) x
2 ,
n=1
1 + n2 x2 1 + (n 1) x2
este convergent
a pe [0, 1] la o functie continu
a, dar nu este uniform convergent
a pe [0, 1].
II 100
nx
R: 1) Sirul: sn (x) = 1+n 2 x2 converge la funct
ia f (x) = 0 pe [0, 1] care este continu
a.
Pe de alta parte, oricare ar fi n N, pentru xn = n1 , avem: |sn (x) 0| = 12 . Asadar,
exista un > 0 a.. oricare ar fi n N, |sn (x) 0| pentru cel putin un punct din
intervalul [0, 1]. Deci seria nu este uniform convergenta pe [0, 1].
8.28 S a se studieze convergenta simpl a si uniform

a a urm
atoarelor serii de functii, pe
multimile indicate:
P h i
nx (n1)x
1) 1+n+x n+x , x [0, 1].
n=1
P h i
nx (n1)x
2) 1+nx (n)1+x , x [0, 1].
n=1
P
3) nxenx (n 1) xe(n1)x , x [0, 1].
n=1
P
n+1 x2
4) (1) (1+x)n , x R.
n=1
P
5) xn x2n xn1 + x2n2 , x [0, 1].
n=1
P
(1)n+1
6) x2 +n , x R.
n=1
R: 1) Uniform convergenta. 2) Simplu convergenta. 3) Simplu convergenta. 4) Con-

form criteriului lui Cauchy, seria este uniform convergenta pe R. 5) Simplu convergent
a.
6) Uniform convergenta.
8.29 S
a se arate c
a seriile urm
atoare sunt uniform convergente pe multimile indicate:
X X X
xn sin nx n1 x
n
1) , x [1, 1] . 2) , x R. 3) (1) , x [0, 1] .
n=1
n2 n=1
2n n=1
n
n
R: 1) Din |x| 1, rezulta xn2 1
n2 .
2) sin2nnx 21n , pe R.
n1 xn
1 , pe [0, 1].
3) (1) n n
8.30 Aplic and derivarea si integrarea termen cu termen s

a se g
aseasc
a sumele urm
a-
toarelor serii de functii definite pe intervalul (1, 1):

X X X n1 X n X
1 n (1) (1)
1) n xn1 . 2) x . 3) xn . 4) x2n+1 . 5) n2 xn1 .
n=1 n=1
n n=1
n n=0
2n + 1 n=1
P

R: Seria de functii xn este convergenta pe intervalul marginit (1, 1) si are ca
n=0
1
suma functia f (x) = 1x .
P
P

1
1) Derivand termen cu termen seria xn obtinem n xn1 = (1x)2
.
n=0 n=1
P
P

1 n
2) Integrand termen cu termen seria xn obtinem nx = ln (1 x).
n=0 n=1
II 101
P

(1)n1 n
3) Trecand pe x n x n 2) obtinem n x = ln (1 x).
n=1
P
P

n
4) Trecand x n x2 n seria xn obtinem convergenta (1) x2n a carei suma
n=0 n=0
1
este 1+x2 . Integrand termen cu termen aceasta serie, obtinem
X n
(1)
x2n+1 = arctg x.
n=0
2n + 1
P

x(1+x)
5) n2 xn1 = (1x)3
.
n=0
8.31 Sa se arate c
a:
Z 1 "X
# Z
X 1
n 2n n1 2n2

x x x +x dx = xn x2n xn1 + x2n2 dx.
0 n=1 n=1 0
P
P

R: Seria xn x2n xn1 + x2n2 are ca suma functia f (x) = 0, deci
n=1 n=1
R1
0
f (x) dx = 0. Pe de alta parte:
Z 1
X
X
n 2n n1 2n2
1 1 1 1
x x x +x dx = + = 0.
n=1 0 n=1
n + 1 n 2n 1 2n + 1
8.3 Serii de puteri

8.32 S
a se calculeze raza de convergent
a a urm
atoarelor serii de puteri:
X X X
n n n (2n)! n
1)
n
x . 2) n (x 1) . 3) 2 (x + 3) .
n=1
2 n=1 n=1 (n!)
p p p
R: 1) = lim n |an | = lim n 2nn = 21 , deci r = 2. 2) = lim n |an | =

n n n

lim n n = 1, deci r = 1. 3) = lim aan+1 = 4, deci r = 14 .
n n
n
8.33 Sa se determine intervalul de convergent

a si s
a se studieze convergenta la capetele
intervalului, pentru urm
atoarele serii de puteri:

X X n X n X n
xn (1) xn 2n (x + 2) (x 1)
1) . 2) . 3) 2 . 4) .
n=0
(n + 1) 3n n=0
5n n + 1 n=0 (2n + 1) 3n n=1
(2n 1) 2n
h
R: 1) [3, 3). 2) (5, 5]. 3) 2 23 , 2 + 23 . 4) [1, 3).
8.34 Sa se determine intervalul de convergenta si s

a se studieze convergenta la capetele
intervalului, pentru urmatoarele serii de puteri:

X n n2 + 1 n X 1 5 9 (4n 3) n
1) (1) x , > 1. 2) x .
n=2
n ln n n=1
n!
II 102
R: 1) r = 1. In punctul x = 1 seria este convergenta, conform criteriului lui Leibniz.

In punctul x = 1 seria este convergenta, conform criteriului lui Bertrand. Deci intervalul
de convergenta este [1, 1].
2) r = 14 . In punctul x = 41 seria este divergenta, conform criteriului lui Raabe-
Duhamel, iar n punctul x = 14 seria
este convergenta, conform criteriului lui Leibniz.
Deci intervalul de convergenta este 14 , 14 .
8.4 Serii Taylor

8.35 S
a se arate c
a:
1 1 2 1 n
1) ex = 1 + 1! x + 2! x + + n! x + , x R.
1 1 3 1 5 n1 1 2n1
2) sin x = 1! x 3! x + 5! x + (1) (2n1)! x + , x R.
1 2 1 4 n 1 2n
3) cos x = 1 2! x + 4! x + (1) (2n)! x + , x R.
n1 1 n
4) ln (1 + x) = x 12 x2 + 13 x3 + (1) n x + , x (1, 1].
8.36 S
a se arate c
a pentru orice R si x (1, 1) are loc dezvoltarea binomial
a:
( 1) 2 ( 1) ( n + 1) n
(1 + x) = 1 + x+ x + + x + .
1! 2! n!
8.37 S a formula lui Euler: eix = cos x + i sin x, x R.
a se stabileasc
8.38 S
a se g
aseasc
a seriile Mac-Laurin ale functiilor:
ex + ex
1) ch x = ,
2
ex ex
2) sh x = .
2
R: Se obtine:
1 2 1 1
1) ch x = 1 + x + x4 + + x2n + , x R.
2! 4! (2n)!
1 1 1 1
2) sh x = x + x3 + x5 + + x2n+1 + , x R.
1! 3! 5! (2n + 1)!
8.39 S
a se g
aseasc
a seriile Mac-Maurin ale urm
atoarelor functii:
3
1) f (x) = (1x)(1+2x) . 2) f (x) = ax , a > 0.
3) f (x) = cos (x + ) . 4) f (x) = sin2 x.
5) f (x) = ln (2 + x) .
R: 1) Putem scrie:

X
1 2 n 1
f (x) = + = 1 + (1) 2n+1 xn , |x| < .
1 x 1 + 2x n=0 2
II 103
2) Se obtine:
X
lnn a n
f (x) = 1 + x , x R.
n=0
n!
3) Setine seama ca: f (x) = cos x cos sin x sin . 4) Setine seama ca: f (x) =
1
2 (1 cos x). 5) Functia se mai poate scrie: f (x) = ln 2 + ln 1 + x2 , pentru x (2, 2].
8.40 Aplicand derivarea si integrarea termen cu termen, s

a se g
aseasc
a seriile Mac-
Laurin ale urmatoarelor functii:
1) f (x) = (1 + x) ln (1 + x) . 2) f (x) = arctg x.

3) f (x) = arcsin x. 4) f (x) = ln x + 1 + x2 .
R: 1) Deoarece f 0 (x) = ln (1 + x), tinand seama de dezvoltarea functiei ln (1 + x),

prin integrare obtinem:
1 2 1 3 n 1
(1 + x) ln (1 + x) = x x + + (1) xn + , x (1, 1].
12 23 n (n 1)
1
1
2) Avem ca: f 0 (x) = 1+x 2 = 1 + x2 . Dar, nlocuind n dezvoltarea binomiala,
2
pentru = 1, pe x prin x , obtinem:

X n
f 0 (x) = (1) x2n ,
n=0
care prin integrare, da:

X n 1
arctg x = (1) x2n+1 , x (1, 1) .
n=0
2n + 1
1
1/2
3) Avem ca: f 0 (x) = 1x 2
= 1 x2 . Dar, nlocuind n dezvoltarea binomiala,
pentru = 21 , pe x prin x2 , obtinem:
X
(2n 1)!! 2n
f 0 (x) = 1 + x ,
n=1
(2n)!!

X
(2n 1)!! 1
arcsin x = x + x2n+1 , x (1, 1) .
n=1
(2n)!! 2n + 1
1
1/2
4) Avem ca: f 0 (x) = 1+x 2
= 1 + x2 . Dar, nlocuind n dezvoltarea binomiala,
1 2
pentru = 2 , pe x prin x , obtinem:

X n (2n 1)!! 2n
f 0 (x) = 1 + (1) x ,
n=1
(2n)!!
II 104

p X
n (2n 1)!! 1
ln x + 1 + x2 = x + (1) x2n+1 , x (1, 1) .
n=1
(2n)!! 2n + 1
8.41 Sa se g
aseasca seriile Mac-Laurin ale functiilor:
Z x Z x Z x
t2 arctg t ln (1 + t)
1) f (x) = e dt, 2) f (x) = dt, 3) f (x) = dt.
0 0 t 0 t
R: 1) Inlocuind n dezvoltarea functiei ex pe x prin t2 si integrand ntre 0 si x,

obtinem:
Z x X
2 n 1 1
et dt = (1) x2n+1 , x R.
0 n=0
n! 2n + 1
2) Inlocuind n dezvoltarea functiei arctg x pe x prin t, mpartind prin t si integrand

ntre 0 si x obtinem:
Z x X
arctg t n 1 2n+1
dt = (1) 2 x , x [1, 1] .
0 t n=0 (2n + 1)
3) Inlocuind n dezvoltarea functiei ln (1 + x) pe x prin t, mpartind prin t si integrand

ntre 0 si x obtinem:
Z x X
ln (1 + t) n1 1
dt = (1) 2
xn , x [1, 1] .
0 t n=1
n
8.42 S
a se determine parametrii reali si a.. seriile:

X X
1 1 1 1
1) n arctg + ln 1 + + 2 . 2) n 1+e + +
n
n=1
n n n n n=1
n n2
s
a fie convergente.
R: 1) Se folosesc dezvoltarile n serii de puteri ale functiilor arctg x si ln (1 + x) si se

gaseste = 2 si = 12 . 2) Se foloseste dezvoltarea lui ex si se obtine = 1 si = 32 .
Capitolul 9
Elemente de geometrie
diferential
a
9.1 Curbe plane

9.1 Sa se gaseasca ecuatia locului geometric al punctelor M din plan pentru care pro-
dusul distantelor la dou
a puncte date F1 si F2 , cu d(F1 , F2 ) = 2c, este o constant
a egal
a
cu a2 ( ovalele lui Cassini).
R: Alegem ca axa Ox dreapta F1 F2 , originea n mijlocul segmentului [F1 F2 ]. Atunci

F1 (c, 0), F2 (c, 0). Pentru un punct oarecare al locului, M (x, y), avem:
p p
d(M, F1 ) = (x + c)2 + y 2 , d(M, F2 ) = (x c)2 + y 2 .
Prin ipoteza d(M, F1 ) d(M, F2 ) = a2 . De aici, dupa efectuarea calculelor, obtinem:
(x2 + y 2 )2 2c2 (x2 y 2 ) = a4 c4 .
Pentru c = 0 se obtine un cerc de raza a. Pentru c = a curba se numeste lemniscata lui

Bernoulli : (x2 + y 2 )2 = 2a2 (x2 y 2 ). Luand x = r cos , y =r sin
, obt inem
7ecuatia n
coordonate polare a lemniscatei: r2 = 2a2 cos 2, cu 0, 4 3 4 , 5
4 4 , 2 .

9.2 Se da un cerc de diametru ||OA|| = 2a si tangenta n A. O coard a variabil
a care
trece prin O nt
alneste cercul n P si tangenta n Q. S
a se g
aseasc
a locul geometric al

punctului M de pe coard a pentru care OM = P Q (cissoida lui Diocles).
R: Fie x = 2a ecuatia tangentei n A, y = tx o dreapt a variabil

a prin origine si
2 2 2 2a 2at
(x a) + y = a ecuatia cercului. Atunci: Q(2a, 2at), P 1+t2 , 1+t2 . Daca M (x, y)
2at2 2at3
este un punct curent al locului, scriind ca r = OM = P Q, gasim: x = 1+t 2 , y = 1+t2 ,
t R. Ecuatia implicita a curbei este x(x2 + y 2 ) = 2ay 2 .
9.3 Dreapta x = a nt
alneste axa Ox n punctul A si o dreapta oarecare prin O n
B. Pe dreapta OB se iau de o parte si de alta a lui B segmentele [BM1 ] si [BM2 ] a..
105
CAPITOLUL 9. ELEMENTE DE GEOMETRIE DIFERENT
IALA 106
d(B, M1 ) = d(B, M2 ) = d(A, B). S

a se g
aseasca locul geometric al punctelor M1 si M2 .
S
a se dea o reprezentare parametric
a a curbei loc geometric (strofoida).
R: Fie A(a, 0), B(a, ). Punctele M1 , M2 , A apartin cercului cu centrul n B si raza
, de ecuatie: (x a)2 + (y )2 = 2 . Dreapta (AB) are ecuatia: y = a x. Eliminand
pe obtinem ecuatia inplicita a locului: x(x a)2 (2a x)y 2 = 0. Ecuatia explicita a
curbei este: r
x(x a)2
y= , x [0, 2a).
2a x
y 2at2 at(t2 1)
Punand xa = t, obtinem reprezentarea parametrica: x = 1+t2 , y= 1+t2 , t R.
9.4 Extremitatile segmentului [AB] de lungime a alunec a pe axele Ox si Oy perpendi-
culare. Paralelele la axe prin A si B se int
alnesc n C. Din C se coboar
a perpendiculara
CM pe AB. S a se gaseasc
a locul geometric al punctului M (astroida).
R: Fie A(, 0), B(0, ) cu 2 +2 = a2 . Atunci: (AB) x + y 1 = 0 sau x+y =
0. Cum C(, ) si v = N(, ) rezulta: (CM ) (x ) (y ) = 0. Luand: =
a cos t, = a sin t, obtinem reprezentarea parametrica a curbei: x = a cos3 t, y = a sin3 t,
t [0, 2). Eliminand parametrul t se gaseste ecuatia implicita: x2/3 + y 2/3 = a2/3 .

9.5 Un cerc C(C, R) se rostogoleste f ar
a alunecare pe axa Ox, adic a ||OI|| = lg arc IM
(I fiind punctul de contact). S a se g
aseasca locul geometric al unui punct M invariabil
legat de acest cerc (cicloida).

R: Fie t unghiul dintre CI si CM . Atunci: xI = lg arc OI = Rt si: x = xI R sin t,
y = R R cos t. Se obtine: r = R(t sin t)i + R(1 cos t)j, t R.
9.6 Se dau: un cerc cu centrul n punctul C si raz
a d(O, C) = 2a si mediatoarea segmen-
tului [OC]. O coarda variabil
a care trece prin O nt alneste cercul n P si mediatoarea
segmentului [OC] n Q. S a se g aseasc
a locul geometric al punctelor M de pe coard a

pentru care OM = P Q (trisectoarea lui Mac Laurin).
R: Fie y = tx ecuatia secantei, (x 2a)2 + y 2 = 4a2 ecuatia cercului si x = a ecuatia
4a 4at
mediatoarei. Atunci: P 1+t 2 , 1+t2 , Q(a, at). Scriind ca r = OM = P Q, obtinem
2 2
ecuatiile parametrice ale locului: x = a tt2 3 t 3
+1 , y = at t2 +1 , t R. Ecuat
ia carteziana
2 2 2 2
implicita este x(x + y ) a(y 3x ) = 0.
9.7 Se d a cercul C(O, a) si punctul A pe cerc. Fie P si Q dou a puncte pe cerc ai c aror

vectori de pozitie OP si OQ fac cu OA unghiurile 2 si respectiv . S a se g aseasca
locul geometric al punctelor M de intersectie a tangentelor n P si Q la cerc (Trisectoarea
lui Longchamps).

R: In reperul n care axa Ox are directia si sensul lui OA, avem P (a cos 2, a sin 2),
Q(a cos , a sin ) si deci tangentele n cele doua puncte au ecuatiile:
x cos 2 + y sin 2 a = 0, x cos y sin a = 0.
Eliminand pe ntre cele doua ecuatii, observand ca y = x tg , se obtine ecuatia
carteziana implicita a curbei: x(x2 y 2 ) a(x2 + y 2 ) = 0.
IALA 107
9.8 Curba x = x(t), y = y(t) se numeste unicursala dac a x(t) si y(t) sunt functii
rationale de t. S a se arate c
a o curb
a dat
a printr-o reprezentare implicita de forma:
n (x, y) + n1 (x, y) = 0, unde k (x, y) este un polinom omogen de gradul k, este o
curb a unicursal
a.
R: Luand y = tx, se obtine reprezentarea parametrica:
n1 (1, t) n1 (1, t)
x= , y = t .
n (1, t) n (1, t)
9.9 Curba descris a de un punct M situat pe un cerc de raz a R, care se rostogoleste f

ar
a
alunecare pe un cerc fix de raz
a R0 , cele dou
a cercuri fiind tangente exterior, se numeste
epicicloida. S
a se g
aseasc
a o reprezentare parametric a a curbei.
R: O reprezentare parametrica a curbei este

R0 + R R0 + R
x = (R0 + R) cos t R cos t, y = (R0 + R) sin t R sin t.
R R
In particular, daca R = R0 , curba se numeste cardioid
a si are ecuatia carteziana
(x2 + y 2 2Rx)2 = 4R2 (x2 + y 2 ).
9.10 Curba descris a de un punct M situat pe un cerc de raz a R, care se rostogoleste

f
ar
a alunecare pe un cerc fix de raz
a R0 , cele dou
a cercuri fiind tangente interioare, se
numeste hipocicloida. S
a se g
aseasc
a o reprezentare parametric a a curbei.
R: O reprezentare parametrica a curbei este

R0 R R0 R
x = (R0 R) cos t + R cos t, y = (R0 R) sin t R sin t.
R R
Pentru R0 = 3R curba se numeste hipocicloida lui Steiner, iar pentru R0 = 4R curba
2/3
obtinuta este astroida de ecuatie carteziana x2/3 + y 2/3 = R0 .
9.11 Figura de echilibru a unui fir greu si omogen, flexibil dar inextensibil ale c arui
capete sunt fixate n dou
a puncte se numeste lantisor. S
a se g
aseasc
a ecuatia cartezian
a
explicit
a a curbei.
R: Ecuatia sa carteziana explicita este y = a ch xa .
9.12 Curba plan a descris

a de un punct care se misc a uniform pe o dreapta n rotatie
uniform a n jurul unui punct fix al ei O se numeste spirala lui Arhimede. S
a se gaseasc a
ecuatia explicit
a, n coordonate polare, a curbei.
R: Ecuatia curbei este r = a.
9.13 Curba plan a descrisa de un punct care se misc a cu viteza proportional

a cu distan-
ta parcurs a pe o dreapta n rotatie uniform a n jurul unui punct fix al ei O se numeste
spirala logaritmica. S
a se gaseasc a ecuatia explicit
a a curbei, n coordonate polare.
IALA 108
R: Ecuatia curbei este r = kem .

9.14 S a se gaseasc
a ecuatiile tangentei si normalei la curbele:
1) x = t3 2t, y = t2 + 1 n punctul M0 (1).
2) x = a cos3 t, y = a sin3 t (astroida) n punctul M (t).
3) x = a(t sin t), y = a(1 cos t) (cicloida) n punctul M (t).
4) y = x2 + 4x + 3, n punctele de abscise 1, 0, 1.
5) y = tg x, n punctele de abscise 0, 4 .
6) F (x, y) = x3 + y 3 3axy = 0 (foliul lui Descartes) n M0 3a 3a
2 , 2 .
7) F (x, y) = x(x2 + y 2 ) ay 2 = 0 (cissoida lui Diocles) n M0 a2 , a2 .
8) F (x, y) = (x2 + y 2 )2 2a2 (x2 y 2 ) = 0 (lemniscata lui Bernoulli) n punctul
M0 (x0 , y0 ).
2 2 2 2
9) xa2 + yb2 1 = 0, xa2 yb2 1 = 0, y 2 = 2px n punctul M0 (x0 , y0 ) de pe curb
a.
R: 1) Ecuatiile tangentei si normalei ntr-un punct M0 (t0 ) al curbei x = x(t), y = y(t)
sunt:
x x(t0 ) y y(t0 )
= , x0 (t0 )(x x(t0 )) + y 0 (t0 )(y y(t0 )) = 0.
x0 (t0 ) y 0 (t0 )
y2
Dar, x(1) = 1, y(1) = 2, x0 (1) = 1, y 0 (1) = 2, deci: x+1 1 = 2 , x + 1 + 2(y 2) = 0.
2
2) x0 (t) = 3a cos2 t sin t, y 0 (t) = 3a sin t cos t, ecuatia tangentei: x sin t + y cos t
a sin t cos t = 0, ecuatia normalei: x cos t + y sin t a(1 2 cos2 t) = 0.
3) x0 (t) = a(1 cos t), y 0 (t) = a sin t, ecuatia tangentei: x sin t y(1 cos t) a(t
sin t) sin t + a(1 cos t)2 = 0, ecuatia normalei: (1 cos t)x + y sin t at(1 cos t).
6) Ecuatiile tangentei si normalei ntr-un punct M0 (x0 , y0 ) al curbei F (x, y) = 0 sunt:
x x0 y y0
Fx0 (x0 , y0 )(x x0 ) + Fy0 (x0 , y0 )(y y0 ) = 0, 0
= 0 .
Fx (x0 , y0 ) Fy (x0 , y0 )
9 2
F ( 3a 3a
2 , 2 ) = 0, M0 apart ine curbei. Fx0 3a 3a
2 , 2 = Fy0 3a 3a
2 , 2 = 4 a . Ecuatia tangentei:
x + y 3a, ecuat ia normalei: x y = 0.
7) F a2 , a2 = 0, M0 apartine curbei. 4x 2y a = 0, 2x + 4y 3a = 0.
8) Fx0 (x, y) = 4x(x2 + y 2 a2 ), Fy0 (x, y) = 4y(x2 + y 2 + a2 ).
9) Ecuatiile tangentelor: xa02x + yb02y 1 = 0, xa02x yb02y 1 = 0, y0 y = p(x + x0 ).
9.15 Sa se scrie ecuatiile tangentelor la curba (C) x = t2 1, y = t3 + 1, t R, paralele
cu dreapta (D) 2x y + 3 = 0.
4
R: r0 (t) N = 0, r0 (t) = 2ti + 3t2j, N(2, 1), 4t 3t2 = 0, t1 = 0, t2 = 0
3 , r (0) = 0,
0 4 8 7 91
M1 (1, 1) este punct singular, r 3 = 3 (i + 2j). Tangenta n M2 9 , 27 are ecuatia:
54x 27y + 49 = 0.
9.16 S a se scrie ecuatiile tangentelor la curba (C) x = t3 , y = t2 , care trec prin punctul
M0 (7, 1).
/ C. r0 (t) = 3t2 i + 2tj. O dreapta prin M0 de directie r0 are ecuatia:
R: M0
x+7 y+1
(D) = , t 6= 0.
3t2 2t
Punctul M (t3 , t2 ) D, daca t3 + 3t 14 = 0, cu radacina t = 2, deci ecuatia tangentei
este: x 3y + 4 = 0.
IALA 109
9.17 Fie T0 si respectiv N0 punctele n care tangenta si normala n punctul M0 , de

abscis
a x0 , al curbei y = f (x), ntalnesc axa Ox si P0 proiectia punctului M0 pe axa
Ox. S a se arate ca segmentele: tangent a [M0 T0 ], normal a [M0 N0 ], subtangent
a [T0 P0 ]
si subnormal a [P0 N0 ] sunt date de:

f (x0 ) p p
M0 T0 = 0 1 + f 02 (x0 ), M0 N0 = |f (x0 )| 1 + f 02 (x0 ),
f (x0 )

f (x0 )
P0 T0 = 0 , P N = |f (x0 )f 0 (x0 )| .
f (x0 )
0 0
R: Tangenta si normala n punctul M0 (x0 , f (x0 )) au ecuatiile:
y f (x0 ) = f 0 (x0 )(x x0 ), x x0 + f 0 (x0 )(y f (x0 )).
Facand pe y = 0, se obtin coordonatele punctelor T0 si N0 .
9.18 Tractricea este curba cu proprietatea ca n fiecare punct al ei, segmentul tangent
a
are lungimea constanta a. S
a se g
aseasca ecuatia acestei curbe.
p 2 2
y 02 dx a y
R: Din | y0 | 1 + y = a rezulta: dy = |y| , de unde prin integrare gasim:
p !
a + a2 y 2 p 2
x(y) = a ln a y 2 , y [a, a].
y

O reprezentare parametrica a curbei se obtine luand y = a sin t, t 2 , 2 :

x = ln tg 2t + cos t , y = a sin t, t 2 , 0 ,
x = ln ctg 2t cos t , y = a sin t, t 0, 2 .
9.19 S
a se g
aseasc
a punctele multiple si ecuatiile tangentelor n aceste puncte ale curbe-
lor:
1) x(x2 + y 2 ) 2ay 2 = 0 (cissoida lui Diocles).
2) (x2 + y 2 )(y a)2 b2 y 2 = 0 (concoida lui Nicomede)
3) (2a x)y 2 = x(x a)2 (strofoida).
4) (x2 + y 2 )2 2a2 (x2 y 2 ) = 0 (lemniscata lui Bernoulli).
5) (x2 + y 2 2ax)2 4a2 (x2 + y 2 ) = 0 (cardioida).
R: 1) O(0, 0) este punct de ntoarcere, ecuatia tangentei: y = 0.

2) O(0, 0) pentru b > a este nod, ecuatiile tangentelor: y = b2aa2 x, pentru b < a
este punct izolat, iar pentru b = a este punct de ntoarcere, ecuatia tangentei: x = 0.
3) M0 (a, 0) este nod, ecuatiile tangentelor: y = (x a).
4) O(0, 0) este nod, ecuatiile tangentelor: y = x.
5) O(0, 0) este punct de ntoarcere, ecuatia tangentei: y = 0.
9.20 S
a se calculeze lungimea arcului de curb
a:

1) y = 14 x2 12 ln x, x [1, 4]. 2) x = 8at3 , y = 3a(2t2 t4 ), t [0, 2].
3) r = a(1 + cos ), [0, 2). 4) x = a cos3 t, y = a sin3 t, t 0, 2 .
IALA 110
Rbp
R: 1) Daca y = f (x), x [a, b], atunci: s = a 1 + f 02 (x) dx, deci:
R4 2
s = 12 1 1+x
x dx = 2 ln 2 + 2 .
15
Rbp
2) Daca x = x(t), y = y(t), t [a, b], atunci: s = a x02 (t) + y 02 (t) dt, deci:
R 2
s = 12a 0 t 1 + t2 dt = 24a.
R
3) ds = dr2 + r2 d2 = 2a cos 2 d, deci s = 2a 0 cos 2 d = 8a.
R
4) s = 3a 02 sin t cos tdt = 23 a.
9.21 S
a se calculeze curbura curbei:
1) x = a cos t, y = b sin t. 2) x = a ch t, y = b sh t. 3) y = sin x.
4) y 2 = 2px. 5) y = a ch ( xa ). 6) y = ln x.
R: 1) Pentru o curba data printr-o reprezentare parametrica x = x(t), y = y(t),

curbura are expresia:
|x0 (t)y 00 (t) x00 (t)y 0 (t)|
(t) = .
(x02 (t) + y 02 (t))3/2
ab ab
Se obtine: = (a2 sin2 t+b2 cos2 t)3/2 . 2) = (a2 sh2 t+b2 ch2 t)3/2 .
3) Pentru o curba data prin reprezentarea y = f (x), curbura are expresia:

|f 00 (x)|
(x) = .
(1 + f 02 (x))3/2

|sin x| p a
Se obtine: = (1+cos2 x)3/2
. 4) = (p+2x)3/2
= p2 /(y 2 + p2 )3/2 . 5) = y2 .
9.22 Sa se g
aseasca curbura unei curbe dat
a prin ecuatia implicit
a F (x, y) = 0, ntr-un
punct ordinar al ei.
R: Presupunem Fy 6= 0, atunci y 0 (x) = F

Fy . Se obt
x
ine:

Fxx Fy2 2Fxy Fx Fy + Fyy Fy2
= .
(Fx2 + Fy2 )3/2
9.23 S
a se g
aseasc
a punctele n care curbura ia o valoare extrem
a (varfurile curbei):
1) x = at d sin t, y = a d cos t. 2) y = ex
2
|a cos td| +ad cos t2d2 )
R: 1) (t) = d , 0 (t) = a sin
t(a2 , pentru a cos t
(a2 2ad cos t+d2 )3 (a 2ad cos t+d2 )3
sin t(a2 +ad cos t2d2 )
d > 0 si 0 (t) = a , pentru a cos t d < 0, Mmin ((2k + 1)a, a + d),
(a2 2ad cos t+d2 )3
Mmax (2ka, a d), k Z.
x x 2x
2) (x) = e 2x 3 , 0 (x) = e(12e2x 3) , Mmax 12 ln 2, 12 .
(1+e ) (1+e )
9.24 S
a se g
aseasc
a curbura unei curbe dat
a n coordonate polare prin ecuatia: r = r().
R: Deoarece x = r cos , y = r sin , o reprezentare parametrica a curbei este: x =

|r2 +2r02 rr00 |
r() cos , y = r() sin . Se obtine = (r2 +r02 )3/2 .
IALA 111
9.25 S
a se g
aseasc
a nf
asur
atoarele familiilor de curbe plane:
1) (x )2 + y 2 = a2 . 2) (x )2 + (y )2 = 2 .
3) x cos + y sin p = 0. 4) y 2 = (x )3 .
5) y 3 = (x )2 . 6) 3(y )2 2(x )3 = 0.
7) (1 2 )x + 2y a = 0. 8) 2 (x a) y a = 0.
R: 1) Se elimina ntre ecuatiile: F (x, y) = 0 si F (x, y) = 0. Se obtine: y = a.
2) x = 0, y = 0. 3) x2 + y 2 = p2 .
4) y = 0 este locul geometric al punctelor singulare.
5) y = 0 este locul geometric al punctelor singulare.
6) y = x este locul geometric al punctelor singulare, x y = 92 este nfasuratoarea.
2 2
7) x a2 + y 2 = a4 . 8) y 2 + 4a(x a) = 0.
9.26 S
a se g
aseasca nf
asur
atoarea unei familii de drepte care formeaz
a cu axele de
coordonate un triunghi de arie constanta 2a.
R: Daca si sunt taieturile dreptei pe axe, atunci || = 4a si F (x, y, ) =
4ax + 2 y 4a = 0, F (x, y, ) = 2y 4a = 0. Rezulta: xy = a2 .
9.27 S
a se g
aseasc
a nf
asur
atoarea unei familii de drepte pe care axele de coordonate
determin
a un segment de lungime constant a a.
R: Daca si sunt taieturile dreptei pe axe, atunci 2 + 2 = a2 sau = a cos t,
= a sin t. Deci: F (x, y, t) = x sin t + y cos t a sin t cos t = 0, Ft (x, y, t) = x cos t
y sin t a cos 2t = 0. Se obtine astroida: x = a cos3 t, y = a sin3 t.
9.28 S
a se g
aseasc
a ecuatiile evolutei curbelor:
1) x = a cos t, y = b sin t. 2) x = a ch t, y = b sh t.
3) y = x2 . 4) y = ln x.
2 2 2 2
R: 1) x = ca cos3 t, y = cb sin3 t, c2 = a2 b2 . 2) x = ca ch3 t, y = cb sh3 t,
c = a2 + b2 . 3) Luam x = t, y = t2 . Obtinem: x = 4t3 , y = 3t2 + 21 . 4) Luam x = t,
2
y = ln t. Obtinem: x = 2t + 1t , y = ln t t2 1.
9.29 S
a se g
aseasc
a evolventa curbelor:
2
1) x2 + y 2 = a2 . 2) x = t, y = t4 .
x
3) y = a ch a care trece prin varf ul ei.
R: 1) s = at, x = a cos t (k
at) sint, y = a sin t + (k at) cos
t.
2) x = 2t + t22+4 k ln(t + t2 + 4) , y = t2t+4 k ln(t + t2 + 4) .

3) Se obtine tractricea: x = a ln tg xa + cos t , y = a sin t.
9.30 S
a se g
aseasc
a ramurile infinite si asimptotele curbelor:
2t t2 2t1 t2
1) x = (t1)(t2) , y = (t1)(t3) . 2) x = t2 1 , y= t1 .
t2 t 2 2
3) x = t1 , y = t2 1 . 4) xy y 4x = 0.
2 2
5) (x y )(x y) = 1.
IALA 112
R: 1) Ramuri infinite pentru: t = 1, t = 2, t = 3. Asimptota orizontala: y = 4,

verticala: x = 3. Asimptota oblica: y = 14 x 14 .
2) y = 21 , x = 0, y = 2x + 12 . 3) x = 12 , y = 0, 2x 4y 3 = 0.
2
4) Luand y = t se obtine reprezentarea parametrica: x = t2t4 , y = t. Asimptote:
y = 2, x = 1.
3
1t3
5) Luand x y = t se obtine reprezentarea parametrica: x = 1+t 2t2 , y = 2t2 .
Asimptote: y = x.
9.31 Sa se studieze variatia si s
a se reprezinte grafic curbele:
1) x = t3 + 3t, y = 3t2 .
3at 3at2
2) x = 1+t 3 , y = 1+t3 sau x3 + y 3 = 3axy (foliul lui Descartes).
3 2 2
3) x xy + 2y = 0.
4) x = r(2 cos t + cos 2t), y = r(2 sin t sin 2t) (hipocicloida lui Steiner).
R: 1) 1. t R, limt x(t) = , limt y(t) = +. Curba are doua ramuri
infinite. 2. x(t) = 0 pentru t1 = 0, t2,3 = 3, y(0) = 0, y( 3) = 9, y(t) = 0
pentru t1 = 0, x(0) = 0. Curba intersecteaza axa Oy n doua puncte O(0, 0), A(0, 9).
3. Curba nu este periodica. 4. x(t) = x(t), y(t) = y(t), curba este simetrica fat a
de axa Oy. 5. x0 (t) = 3(t2 1), x0 (t) = 0 pentru t = 1, x(1) = 2, y(1) = 3,
y 0 (t) = 6t, y 0 (t) = 0 pentru t = 0, x(0) = 0, y(0) = 0. 6. Ecuatia implicita a curbei este:
F (x, y) = 27x2 y 3 + 18y 2 81y = 0, Fx0 = 54x, Fy0 = 3(y 2 12y + 27) si Fx0 = 0,
Fy0 = 0, F = 0 pentru x0 = 0, y0 = 9, M0 (0, 9) este nod cu m2 = 3`2 . 7. Tabelul de
variatie:

t 3 1 0 1 3 +
x0 0 + + + 0
x + & 0 & 2 % 0 % 2 & 0 &
y0 0 + + + + + +
y + & 9 & 3 & 0 % 3 % 9 % +
8. Nu exista asimptote.
2) t R \ {1}. Curba este simetrica fata de prima bisectoare, O(0, 0) nod, x = 0,
y = 0 tangente n origine. Tabelul de variatie:
1

3
t 1 0 3
2
2 +
0
x + + + + + + 0

x 0 % | % 0 % a34 & a32 & 0
y0 0 + +
+ 0

y 0 & | & 0 % a32 % a34 & 0
Asimptota: x + y + a = 0.
2 3
3) Luand y = tx se obtine reprezentarea parametrica: x = t22t1 , y = t22t1 . Curba
este simetrica fata de axa Ox. O(0, 0) este punct de ntoarcere. Tabelul de variatie:

t 3 1 0 1 3
x0 + + + + + + 0
x 2 % 3 % | % 0 & | & 3 & 2
y0 + + 0 0 0 + +
y % 3 3 % | & 0 & | & 3 3 %
IALA 113
Are trei asimptote: x = 2, x y + 1 = 0, x + y + 1 = 0.

4) t [0, 2]. Curba este simetrica fata de axa Ox.

2 4
x0 (t) = 2r sin t(1 + 2 cos t), x0 (t) = 0 t , , 0, , 2 ,
3 3

0 0 2 4
y (t) = 2r(1 cos t)(1 + 2 cos t), y (t) = 0 t 0, , , 2 .
3 3
2 4
t = 0, t = 3 , t= 3 puncte singulare. Tabelul de variatie:
2 4
t 0 3 3 2
x0 0 0 + 0 0 + 0
x 3r & 32 r % r & 23 r % a
y0 0 + 0

0 + 0
3 3
y 0 % 2 r & 0 & 323r % 0
9.2 Curbe n spatiu

9.32 Se numeste elice curba descris a de un punct de pe cilindrul x2 + y 2 = a2 a carui
proiectie n planul Oxy se deplaseaz a cu vitez
a unghiulara constant
a si a c
arui proiectie
pe axa Oz se deplaseaz a cu vitez a constanta. Sa se g
aseasc
a o reprezentare parametric a
a elicei si ecuatiile proiectiilor elicei pe planele de coordonate.
R: Proiectia punctului M (x, y, z) de pe cilindru n planul Oxy are coordonatele:
x = a cos , y = a sin cu d
dt = , = const, deci = t. Proiect ia punctului M pe axa
Oz are cota z cu dzdt = k, deci z = kt. Se obt
ine reprezentarea parametrica: x = a cos t,
y = a sin t, z = kt. Daca se ia ca parametru, obtinem reprezentarea: x = a cos ,
y = a sin , z = b, cu b = k . Ecuatiile proiectiilor pe planele de coordonate sunt: pe
Oxy : x2 + y 2 = a2 , z = 0, pe Oyz : y = a sin zb , x = 0, pe Ozx : x = a cos zb , y = 0.
9.33 Un punct M se deplaseaz a pe o generatoare a unui cilindru circular cu vitez a
proportional
a cu drumul parcurs. Cilindrul se roteste n jurul axei sale cu vitez
a un-
ghiulara constant
a. S
a se g
aseasc
a ecuatiile parametrice ale curbei descrise de punctul
M.
R: x = a cos , y = a sin , z = bek .
9.34 Sfera de raz a R si cilindrul circular de raza R2 , care trece prin centrul sferei,
se intersecteaz
a dupa o curb a numita fereastra lui Viviani. S a se gaseasca ecuatiile
carteziene implicite ale curbei, precum si o reprezentare parametric a a acesteia.
R: Alegem originea reperului n centrul sferei, axa Oz paralela cu axa cilindrului, axa
Ox trecand prin centrul cilindrului. Se obtine: x2 + y 2 + z 2 = R2 , x2 + y 2 Rx = 0.
2
Deoarece ecuatia cilindrului se scrie: (x R2 )2 + y 2 = R4 , luand: x R2 = R2 cos t,
y = R2 sin t, obtinem:
R R t
x= (1 + cos t), y = sin t, z = R sin .
2 2 2
IALA 114
9.35 O dreapt a prin origine, care nu este perpendicular a pe axa Oz, se roteste n jurul
acesteia cu vitez a unghiular a constanta. Curba descris a de un punct M care se de-
plaseaz a pe aceast
a dreapta: 1) cu vitez
a constanta se numeste elice conica. 2) cu vitez
a
proportionala cu distanta parcursa, d(O, M ), se numeste spirala conica. S
a se g
aseasca
ecuatiile parametrice ale acestor curbe.
R: Daca (r, , ) sunt coordonatele sferice ale punctului M , avem: = const,

6= 2 , d
dt = , deci = t.
dr
1) dt = k, deci r = kt. Obtinem: x = kt sin cos t, y = kt sin sin t, z = kt cos
sau, notand: a = k sin , b = k cos , gasim reprezentarea parametrica: x = a cos ,
y = a sin , z = b.
2) dr
dt = mr, deci r = r0 e
mt
, obtinem reprezentarea: x = aek cos , y = aek sin ,
k m
z = be , n care k = , a = r0 sin , b = r0 cos .
9.36 Axele a doi cilindri circulari, de raze a si b, se taie sub un unghi drept. Cilindrii
se intersecteaz
a dupa dou a curbe nchise numite bicilindrice. S a se g
aseasca ecuatiile
carteziene implicite ale lor si o reprezentare parametrica. Sa se studieze cazul a = b.
R: x2 + y 2 = a2 , y 2 + z 2 = b2 . O reprezentare parametrica (cu a b):

p
x = a cos t, y = b2 a2 sin2 t, z = a sin t.
Pentru b = a se obtin doua elipse.
9.37 Se dau curba: r = a(sin t + cos t)i + a(sin t cos t)j + bet k si punctul ei M0 (0).
S
a se g
aseasc
a ecuatiile tangentei si ecuatia planului normal n M0 .
R: Deoarece r(0) = a(ij)+bk, r0 (0) = a(i+j)bk, ecuatiile tangentei n M0 la curba

y+a
se scriu xa zb
a = a = b , iar ecuatia planului normal va fi a(xa)+a(y+a)b(zb) = 0.
9.38 Se dau curba: y = 2ex , z = 3 ln(x + 1) si punctul M0 (0, 2, 0) situat pe curb

a. S
a
se g
aseasc
x y2
R: Deoarece f 0 (0) = 2, g 0 (0) = 3, ecuatiile tangentei n M0 vor fi 1 = 2 = z3 , iar
ecuatia planului normal: x + 2(y 2) + 3z = 0.
9.39 Se dau curba: F (x, y, z) = x2 + y 2 10 = 0, G(x, y, z) = y 2 + z 2 25 = 0 si

punctul M0 (1, 3, 4). S
a se g
aseasc
R: Deoarece grad F (x, y, z) = 2xi + 2yj, grad G(x, y, z) = 2yj + 2zk si deci v =
y3
4(12i 4j + 3k), ecuatiile tangentei se scriu x1
12 = 4 =
z4
3 , iar ecuat
ia planului
normal: 12(x 1) 4(y 3) + 3(z 4) = 0.
9.40 Se d a curba r =3 cos t i + 3 sin t j + 4t k (elicea circular

a). S
a se scrie ecuatiile
axelor si planelor reperului Frenet atasat curbei ntr-un punct M (t) al acesteia.
IALA 115
R: Deoarece r0 = 3 sin t i = 3 cos t j + 4k, ds = ||r0 (t)|| dt = 5 dt. Deducem ca t = 5s .

Avem deci
s s 4 3 s 3 s 4 3 s 3 s
r = 3 cos i+3 sin j+ s k, r = sin i+ sin j+ k,
r = cos i sin j,
5 5 5 5 5 5 5 5 25 5 25 5
ncat
1 1
t= (3 sin t i + 3 cos t j + 4 k), n = cos t i sin t j, b = (4 sin t i 4 cos t j + 3 k).
5 5
Ecuatiile axelor sunt:
- ecuatiile tangentei:
x 3 cos t y 3 sin t z 4t
= = ,
3 sin t 3 cos t 4
- ecuatiile normalei principale:
= = ,
cot t sin t 0
- ecuatiile binormalei:
= = .
4 sin t 4 cos t 3
Ecuatiile planelor sunt:
- ecuatia planului normal: 3x sin t + 3y cos t + 4z 16t = 0,
- ecuatia planului rectificator: x cos t + y sin t 3 = 0,
- ecuatia planului osculator: 4x sin t 4y cos t + 3z 12t = 0.
9.41 S
a se g
aseasc
a ecuatiile tangentelor si planelor normale la curbele:
1
1) x = cos t , y = tg t, z = at, pentru t = 4 .
t t 2
2) x = e , y = e , z = t , pentru t = 1.
3) x = et cos t, y = et sin t, z = et , pentru t = 0
4) x = a(t sin t), y = a(1 cos t), z = 4a sin 2t , pentru t =
2.

z a 1
2 = y1 =
R: 1) x xe ye z1
a . 2) e = e1 = 2 .
2
2 2
a 1
3) x = y + 1 = z. 4) x 2 ( 4) = y = 2 z a.
9.42 Sa se g
aseasca punctele curbei x = 3t t3 , y = 3t2 , z = 3t + t3 , n care tangenta
la curb
a este paralel
a cu planul (P ) 3x + y + z + 2 = 0.
R: M1 (2, 12, 14), M2 (2, 3, 4).
9.43 S a se gaseasc
a ecuatiile tangentei si planului normal la elicea x = 2 cos t, y =
2 sin t, z = 4t, n punctul M0 (0).
R: x = 2, 2y z = 0; y + 2z = 0.
IALA 116
9.44 Sa se g a curba de intersectie a tangentelor la curba: x = t, y = t2 , z = t3 ,

aseasc
cu planul Oxy.
R: 4y = 3x2 , z = 0.

9.45 S a curba: x = et/ 2 cos t, y = et/ 2 sin t, z = et/ 2 este situat
a se arate c a pe
2 2 2
alneste generatoarele sale sub un unghi de 45o .
conul: x + y z = 0 si nt

R: F (et/ 2
cos t, et/ 2
sin t, et/ 2
) = 0. Generatoarea prin M (t) are ecuatiile:
x y z
= = .
et/ 2 cos t et/ 2 sin t et/ 2
0
vr (t) 2
cos = ||v||||r0 (t)|| = 2 , deci: = 450 .
9.46 Sa se g a ecuatiile tangentei si planului normal la curba: x2 + y 2 + z 2 = R2 ,

aseasc
2 2
x + y Rx = 0 (fereastra lui Viviani) ntr-un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) al acesteia.
xx0 yy0 zz0
R: Ecuatiile tangentei: 2y 0 z0
= z0 (R2x0 ) = Ry0 , iar ecuatia planului normal:
2y0 z0 x + z0 (R 2x0 )y Ry0 z = 0.
0
9.47 Fie data curba (C) r = r(t) si fie t(t) = ||rr0 (t)
(t)|| versorul tangentei la curb
a. Se
numeste indicatoare sferica a tangentelor la curba C curba de ecuatie: r = t(t). S a se
g
aseasc
a indicatoarea sferica a tangentelor la elicea r = a(i cos t + j sin t) + btk.
a2 b
R: Cercul: x2 + y 2 = a2 +b2 , z= a2 +b2
.
9.48 S a se arate c
a daca toate planele normale la o curb a n spatiu trec printr-un punct
fix, atunci curba este situata pe sfera cu centrul n acel punct (curba se numeste sferica).
R: Daca C(a, b, c) apartine planului normal:
x0 (t)(x x(t)) + y 0 (t)(y y(t)) + z 0 (t)(z z(t)) = 0,
atunci [(x(t) a)2 + (y(t) b)2 + (z(t) c)2 ]0 = 0 sau
(x(t) a)2 + (y(t) b)2 + (z(t) c)2 = R2 .
9.49 Sa se g a ecuatiile tangentei si planului normal la curba: x2 = 2az, y 2 = 2bz,

aseasc
n punctul ei M0 (x0 , y0 , z0 ).
yy0
R: Ecuatiile tangentei: xx zz0
ay0 = by0 = x0 y0 , iar ecuat
0
ia planului normal: ay0 (x
x0 ) + by0 (y y0 ) + x0 y0 (z z0 ) = 0, cu x0 + y02 > 0.
2
9.50 S a se g a ecuatiile planelor osculatoare ale curbei: x = t, y = t2 , z = t3 , care

aseasc
trec prin punctul A(2, 13 , 6).
R: r0 (t) r00 (t) = 6t2 i 6tj + 2k. Ecuatia planului osculator n punctul M (t, t2 , t3 )
este: (P ) 3t2 (x t) 3t(y t2 ) + (z t3 ) = 0. A P daca 6t2 t3 + t 6 = 0, se obtine:
t1 = 1, t2 = 6, t3 = 1.
IALA 117
9.51 Sa se g a ecuatia planului osculator al curbei: x = a cos t, y = b sin t, z = et ,

aseasc
n punctul M0 (0).
R: bx + ay + abz = 2ab.
9.52 S
a se g a ecuatia planului osculator la curba de intersectie a sferei x2 + y 2 +
aseasc
z = 9 cu cilindrul hiperbolic x2 y 2 = 3 n punctul M0 (2, 1, 2).
2
R: Daca y = f (x), z = g(x) este o reprezentare explicita a curbei, cu x = 2, f (2) = 1,

g(2) = 2, din f 2 (x) + g 2 (x) = 9 x2 si f 2 (x) = x2 3, gasim: f (x)f 0 (x) + g(x)g 0 (x) =
x, f (x)f 0 (x) = x, f (x)f 00 (x) + g(x)g 00 (x) = 1, f (x)f 00 (x) + f 02 (x) = 1, de unde:
f 0 (2) + 2g 0 (2) = 2, f 0 (2) = 2, f 00 (2) + 2g 00 (2) = 9, f 00 (2) = 3. Deci: f 0 (2) = 2,
g 0 (2) = 2, f 00 (2) = 3, g 00 (2) = 3, N = 3(4i j + k) si planul osculator are ecuatia:
4x y + z 9 = 0.
9.53 S a curba: x = et cos t, y = et sin t, z = 2t este situat

a se arate c a pe suprafata:
2 2 z
x +y e = 0 si ca planul osculator al curbei se confund
a cu planul tangent la suprafat
a.
R: F (et cos t, et sin t, 2t) = 0. r0 (t) r00 (t) = 2et (2i cos t + 2j sin t et k),
iar grad F (et cos t, et sin t, 2t) = et (2i cos t + 2j sin t et k).
9.54 S a tangentele la curba r = a(i cos t + j sin t) + bet k intersecteaz

a se demonstreze c a
planul Oxy dupa un cerc.
ya sin t t
R: r0 = a(i sin t + j cos t) + bet k. Ecuatiile tangentei: xa cos t zbe
a sin t = a cos t = bet .
Pentru z = 0 se obtine curba: x = a(cos t + sin t), y = a(sin t cos t), a carei ecuatie
implicita este: x2 + y 2 = 2a2 .
9.55 S a se demonstreze c a planele normale n orice punct al curbei: r = a(1 cos t)i +
aj sin t + 2ak cos 2t trec printr-un punct fix si s
a se determine acest punct.
R: x sin t + y cos t z sin 2t = 0, O(0, 0, 0).
9.56 S a se determine versorii tangentei, normalei principale si binormalei, precum si

ecuatiile planelor normal, rectificator si osculator al curbelor C, n punctele indicate:

1) r = et i + et j + tk 2, M0 (0) C.
2) r = ti + t2 j + et k, M0 (0) C.
2 2
3) r = ti + t2 j + t2 k, M0 (1) C.
4) r = (t2 1)i + t2 j k ln t, M0 (1) C.
a se determine punctele curbei: r = 1t i + tj + (2t2 1)k prin care se pot duce

9.57 S
binormale perpendiculare pe dreapta: x + y = 0, z = 4x.
R: t3 3t 2 = 0, t1 = t2 = 1, t3 = 2.
9.58 Sa se determine punctele de pe curba: r = 1t i+j ln |t|+tk unde normala principal

a
este paralel
a cu planul: 5x + 2y 5z 4 = 0.
IALA 118
R: 2t4 5t3 + 5t 2 = 0, t1 = 2, t2 = 12 , t3,4 = 1.
9.59 Sa se gaseasc
a lungimea arcului elicei: x = a cos t, y = a sin t, z = bt, cuprins
ntre punctul de intersectie cu planul Oxy si un punct arbitrar M (t).

R: s = t a2 + b2 .
9.60 Sa se g aseasc
a lungimea unei spire a curbei: x = a(t sin t), y = a(1 cos t),
z = 4a cos 2t , m
arginit
a de dou
a puncte consecutive ale sale de intersectie cu planul Oxz.
R 2
R: s = 2a 2 0 sin 2t dt = 8a 2.
9.61 S a se g a lungimea arcului curbei: x3 = 3a2 y, 2xz = a2 , cuprins ntre planele

aseasc
a
y = 3 , y = 9a.
2 R 3a t2 a2

R: Cu: x = t, y = 2a12 t3 , z = a2t , obtinem: s = a a2 + 2t2 dt = 9a.
9.62 S a lungimea curbei nchise: x = cos3 t, y sin3 t, z = cos 2t este 10.

a se arate c
5
R /2
R: s = 4 2 0
sin 2tdt = 10.
9.63 S a se g aseasc
a lungimea arcului curbei: x = a ch t, y = a sh t, z = at, cu ex-
tremit
atile n punctele M0 (0), M (t).

R: s = a 2 sh t.
9.64 S a se g
aseasc
a expresia elementului de arc al unei curbe:
1) n coordonate cilindrice. 2) n coordonate sferice.
R: 1) ds2 = dr2 + r2 d2 + dz 2 . 2) ds2 = dr2 + r2 d2 + r2 sin2 d2 .
9.65 S
a se calculeze curbura si torsiunea curbelor:
1) x = a ch t, y = a sh t, z = at. 2) x = a cos t, y = a sin t,z = bt.

3) x = t cos t, y = t sin t, z = bt. 4) x = et , y = et , z = t 2.
5) x = 2t, y = ln t, z = t2 . 6) x = cos3 t, y = sin3 t, z = cos 2t.
1 a b
R: 1) = = 2a ch2 t
. 2) =
a2 +b2 , = a2 +b2 .

2
3) = 1+a 2. 4) = = (et +e2t )2 .
2t 3 4
5) = = (1+2t2 )2 . 6) = 25 sin t cos t , = 25 sin t cos t .
9.66 S a se arate c
a urm
atoarele curbe sunt plane si s
a se g
aseasc
a ecuatiile planelor ce
le contin:
1+t 1 1
1) x = , y= 2
, z= .
1t 1t 1+t
2) x = a1 t2 + b1 t + c1 , y = a2 t2 + b2 t + c2 , z = a3 t2 + b3 t + c3 .
IALA 119
R: 1) (r0 , r00 , r000 ) = 0. Daca Ax+By+Cz+D = 0 este planul ce contine curba, atunci:
Ax(t) + By(t) + Cz(t) + D = 0 pentru t R \ {1, +1}, de unde: x 4y + 2z + 1 = 0.
x c1 y c2 z c3

2) (r0 , r00 , r000 ) = 0. Planul curbei: a1 a2 a3 = 0.
b1 b2 b3
9.67 S
a se g
aseasc
a ecuatiile intrinseci ale curbelor:
c
1) x = a ch t, y = a sh t, z = at. 2) x = ct, y = c 2 ln t, z = .
t

a c 2
R: 1) = = 2a2 +s2 . 2) = = 4c2 +s2 .
9.68 S
a se arate c
a exist
a un vector a.. formulele lui Frenet s
a se scrie sub forma:
t = t, n = n, b = b.
R: Formulele lui Frenet sunt: t = n, n = t + b, b = n. Luam =

t + n + b. Se obtine: = t + b.
9.3 Suprafete
planul Oxz se d
9.69 In a curba (C) x = f (u), z = g(u), u I R. S a se gaseasca
o reprezentare parametric
a a suprafetei de rotatie obtinut
a prin rotirea curbei C n jurul
axei Oz.
R: Punctul M (f (u) , 0, g (u)) C descrie cercul de ecuatii:

x2 + y 2 + z 2 f 2 (u) + g 2 (u) = 0, z = g (u) , sau x2 + y 2 f 2 (u) = 0, z = g (u) .
Rezulta reprezentarea parametrica: x = f (u) cos v, y = f (u) sin v, z = g(u), (u, v)

I [0, 2).
9.70 Sa se g aseacs
a cate o reprezentare parametric a pentru suprafetele de rotatie obti-
nute prin rotirea curbei C n jurul axei Oz, dac a curba C este:
1) Cercul x = a + b cos u, y = 0, z = b sin u, (a > b), u [0, 2).
2) Lantisorul x = a ch ua , y = 0, z = u, u R.
3) Tractricea x = a sin u, y = 0, z = a(ln tg u2 + cos u), u 4 , 4 .
R: 1) Torul x = (a + b cos u) cos v, y = (a + b cos u) sin v, z = b sin u, (u, v)

[0, 2) [0, 2).
2) Catenoidul x = a ch ua cos v, y = a ch ua sin v, z = u, (u, v) R [0, 2).
3) Pseudosfera
x = a sin u cos v, y = a sin u sin v, z = a(ln tg u2 + cos u), (u, v)

4 , 4 [0, 2).
9.71 Numim elicoid suprafata generat a de o curb a C (numita profil) n miscare de

rotatie n jurul unei axe () si n acelasi timp de translatie paralel a cu aceast
a ax
a,
vitezele acestor miscari fiind proportionale. Sa se g
aseasc
a ecuatiile elicoidului.
IALA 120
R: Daca se ia axa Oz drept axa de rotatie si se presupune ca la momentul t = 0 curba

C este situata n planul Oxz, deci x = f (u), y = 0, z = g(u). Avem: x = f (u) cos v,
y = f (u) sin v, dz dv
dt = a dt , cu a = const si z |t=0 = g(u). Ecuatiile elicoidului sunt:
x = f (u) cos v, y = f (u) sin v, z = g(u) + av.
9.72 Un elicoid se numeste (1) normal sau (2) oblic dup a cum profilul este o dreapt
a
perpendicular
a sau nu pe axa de rotatie. S
a se g
aseasc
a ecuatiile acestora.
R: 1) Ecuatiile profilului sunt: x = u, y = 0, z = 0, ecuatia elicoidului normal:

x = u cos v, y = u sin v, z = av.
2) Ecuatiile profilului sunt: x = u, y = 0, z = mu, m 6= 0, ecuatia elicoidului oblic:
x = u cos v, y = u sin v, z = mu + av.
9.73 Pe suprafata: x = u + cos v, y = u sin v, z = u, se da punctul M0 de coordonate

parametrice u0 = 1, v0 = 2 .
a se scrie ecuatiile tangentelor si planelor normale la curbele u = 1 si v = 2 .
1) S
2) S
a se g
aseasca unghiul dintre curbele u = 1 si v = 2 n M0 .
3) S
a se arate c
a curba: u = sin v si curba u = 1 admit o tangent a comun a n M0 .
y y
R: 1) x1 z x1 z
1 = 0 = 0 , 1 = 1 = , x 1 = 0, x + y + z (1 + ) = 0.
2
1
2) cos = 2+2 . 3) Curba: x = sin v cos v, y = 0, z = cos v admite ca tangenta
n M0 dreapta D.
9.74 Sa se gaseasc a ecuatiile planelor tangente si normalelor la suprafetele:

1) x = 2u v, y = u2 + v 2 , z = u3 v 3 , n punctul M0 (3, 5, 7).
2) x = u + v, y = u v, z = uv, n punctul M0 de coordonate parametrice (2, 1).
3) z = x3 + y 3 , n punctul M0 (1, 2, 9).
4) x2 + y 2 + z 2 168 = 0, n punctul M0 (3, 4, 12).
5) x2 2y 2 3z 2 4 = 0, n punctul M0 (3, 1, 1).
x2 y2 z2
6) a2 + b2 + c2 1 = 0, n punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) de pe suprafat
a.
R: 1) N = ru rv , u0 = 2, v0 = 1, 18x + 3y 4z 41 = 0. 2) 3x y 2z 4 = 0.
3) N = pi qj + k, cu p = fx0 , q = fy0 , 3x + 12y z 18 = 0. 4) N = Fx i + Fy j + Fz k,
3x + 4y + 12z 169 = 0. 5) 3x 2y + 3z 4 = 0. 6) xa02x + yb02y + zc02z 1 = 0.
9.75 S a se g aseasc
a ecuatia planului tangent la:
1) Pseudosfera x = a sin u cos v, y = a sin u sin v, z = a ln tg u2 + cos u .
2) Elicoidul normal x = u cos v, y = u sin v, z = au.
3) Torul x = (7 + 5 cos u) cos v, y = (7 + 5 cos u) sin v, z = 5 sin u, n punctul
M0 (u0 , v0 ), cu cos u0 = 35 , cos v0 = 45 , u0 , v0 0, 2 .
R: 1) x cos u cos v + y cos u sin v z sin u + a(ln tg u2 ) sin u) = 0.

yu sin v
2) ax sin v ay cos v + uz auv = 0, xu cos v
a sin v = a cos v =
zav
u .
3) 12x + 9y + 29z 230 = 0.
9.76 Sa se gaseasc
a ecuatia planului tangent suprafetei: xyz = 1, paralel cu planul:
x + y + z = 0.
IALA 121
R: y0 z0 = 1, x0 z0 = 1, x0 y0 = 1, cu x0 y0 z0 = 1, M0 (1, 1, 1), x + y + z 3 = 0.
9.77 S
a se arate ca planele tangente la suprafata xyz = a3 formeaz
a cu planele de
coordonate un tetraedru de volum constant.
R: Planul tangent la suprafata n punctul ei M0 (x0 , y0 , z0 ) are ecuatia: y0 z0 x+z0 x0 y+

3
x0 y0 z 3a3 = 0. Se obtine V = 9a2 .
9.78 S a planele tangente la suprafata z = x3 + y 3 n punctele M0 (, , 0)

a se arate c
formeaz
a un fascicul.
R: 2 (x + y) z = 0.
9.79 Sa se g
aseasca prima form a fundamental a a urm atoarelor suprafete de rotatie:
1) x = f (u) cos v, y = f (u) sin v, z = g(u).
2) x = R cos u cos v, y = R cos u sin v, z = R sin u (sfera).
3) x = a cos u cos v, y = a cos u sin v, z = c sin v (elipsoidul de rotatie).
4) x = a ch u cos v, y = a ch u sin v, z = c sh u (hiperboloidul cu o p anza).
5) x = a sh u cos v, y = a sh u sin v, z = c sh u (hiperboloidul cu dou a p
anze).
6) x = u cos v, y = u sin v, z = u2 (paraboloidul de rotatie).
7) x = R cos v, y = R sin v, z = u (cilindrul circular).
8) x = u cos v, y = u sin v, z = ku (conul circular).
9) x = (a + b cos u) cos v, y = (a + b cos u) sin v, z = b sin u (torul).
10) x = a ch ua cos v, y = aa ch ua sin v, z = u (catenoidul).
11) x = a sin u cos v, y = a sin u sin v, z = a ln tg u2 + cos u (pseudosfera).
R: Prima forma fundamentala a suprafetei este (dr) = Edu2 + 2F dudv + Gdv 2 ,

unde E = r2u , F = ru rv , G = r2v . Se obtine:
1) (du, dv) = (f 02 (u) + g 02 (u))du2 + f 2 (u)dv 2 . 2) (du, dv) = R2 (du2 + cos2 v dv 2 ).
3) (du, dv) = (a2 sin2 u + c2 cos2 u)du2 + a2 cos2 u dv 2 .
4) (du, dv) = (a2 sh2 u + c2 ch2 u)du2 + a2 ch2 u dv 2 .
5) (du, dv) = (a2 ch2 u + c2 sh2 u)du2 + a2 sh2 u dv 2 .
6) (du, dv) = (1 + u2 )du2 + u2 dv 2 . 7) (du, dv) = du2 + R2 dv 2 .
8) (du, dv) = (1 + k 2 )du2 + u2 dv 2 . 9) (du, dv) = b2 du2 + (a + b cos u)2 dv 2 .
10) (du, dv) = ch2 ua du2 + a2 ch2 ua dv 2 . 11) (du, dv) = a2 ctg2 u du2 + a2 sin2 u dv 2 .
9.80 Se d a suprafata: x = u2 + v 2 , y = u2 v 2 , z = uv.

1) S
a se gaseasc
a prima form a fundamental a a suprafetei.
2) S
a se calculeze elementul de arc al curbelor: u = 2, v = 1, v = au.
3) Sa se calculeze lungimea arcului curbei v = au cuprins ntre punctele sale de
intersectie cu curbele u = 1, u = 2.
2 2 2 2 2 2
R: 1) (du,
p dv) = (8u + v )du + 2uvdudv
+ (8v + u )dv .
2) ds = (du, dv) = 2 2v + 1dv, ds = 8u + 1du, ds = 2u 2a4 + a2 + 2du.
2 2
3) s = 3 2a4 + a2 + 2.
9.81 Sa se gaseasc
a unghiul dintre liniile u + v = 0, u v = 0 de pe elicoidul normal:
x = u cos v, y = u sin v, z = av.
IALA 122

R: cos = 1 a2 / 1 + a2 .
9.82 Sa se g
aseasc
a unghiul dintre liniile v = 2u, v = 2u de pe o suprafata a c
arei
prim
a forma fundamentala este (du, dv) = du2 + dv 2 .
R: cos = 3/5.
9.83 S a se g
aseasc a unghiul dintre liniile v = u + 1, v = 3 u de pe suprafata: x =
u cos v, y = u sin v, z = u2 .
R: cos = 2/3.
9.84 Sa se gaseasc
a aria triunghiului curbiliniu m arginit de liniile u = av si v = 1 de
pe o suprafat
a a c
arei prima form
a fundamental a este (du, dv) = du2 + (u2 + a2 )dv 2 .

R: Elementul 2
de arie al suprafetei r = r(u, v) este: dS = EG F dudv. In cazul
2 2
nostru: dS = u + a dudv. Deci
Z 1 Z av p

2 2 2 2 1
A= u + a du dv = a 2 + ln 1 + 2 .
0 av 3 3
9.85 Sa se g
aseasca aria patrulaterului curbiliniu m
arginit de liniile u = 0, u = a, v = 0
si v = 1 de pe elicoidul normal: x = u cos v, y = u sin v, z = av.

R: A = 21 a2 2 + ln(1 + 2) .
Capitolul 10
Integrala Riemann si extinderi
10.1 Primitive. Integrala nedefinit

a
10.1 S
a se calculeze integralele:
Z Z p Z
2
dx
1) 6x + 8x + 3 dx. 2) 2pxdx. 3) .
n
x
Z Z Z
dx dx dx
4) . 5) 2
. 6) 2
.
8x 2 x +7 x 10
1
R: 1) 2x3 + 4x2 + 3x + C, 2) 23 x 2px + C, 3) n1 n
x1 n + C,

10
4) arcsin 14 x 2 + C, 5) 17 arctg x7 + C, 6) 2110 ln x
x+ 10
+ C.
10.2 S
Z Z Z
xdx dx dx
1) 2 . 2) 3 2x2 + x
. 3) 2 + 3x + 2
.
(x 1) (x + 1) x 2x
Z Z Z
dx dx x4 dx
4) 2 . 5) . 6) .
(x2 + 4x + 5) x4 + 1 x3 1

x
R: 1) 14 ln x1
x+1 1
2(x+1) + C. 2) ln 1
x1 x1 + C.
3) 27 arctg 17 (4x + 3) + C. 4) 21 x2 +4x+5
x+2
+ 12 arctg (x + 2) + C.
2

5) 18 2 ln xx2 x
+x2+1
2+1
+ 14 2arctg x 2 + 1 + 14 2arctg x 2 1 + C.

6) 12 x2 + 13 ln (x 1) 16 ln x2 + x + 1 + 13 3arctg 13 (2x + 1) + C.
10.3 S
a se calculeze, efectu
and schimbarea de variabil a indicat
a:
Z Z
ln x ex
1) dx, t = ln x. 2) dx, t = ex .
x ex + 1
123
CAPITOLUL 10. INTEGRALA RIEMANN SI EXTINDERI 124
Z Z
dx x3 dx
3) , t = 5x. 4) , t = x4 .
1 25x2 1 x8
Z Z
cos x 1 dx 1
5) dx, t = sin x. 6) , t = tg x.
a2 + 2 sin2 x a sin2 x + 2 cos2 x 2
Z r Z
cos x 2 xdx 1
7) p dx, t = sin x. 8) , t2 = 1 + 4 .
2 + cos (2x) 3 1+x 4 x
3
R: 1) 23 ln 2 x + C. 2) ln (ex + 1) + C.
3) 15 arcsin 5x
+ C. 4) 14arcsin x4 + C.

5) |a|12 arctg |a|2 sin x + C. 7) 12 2 arcsin 1
3 6 sin x + C.

8) 12 ln x2 + 1 + x4 + C.
10.4 S a se calculeze integralele:
Z Z Z 2
x 1 x2 2x 1
1) dx. 2) dx. 3) x+ dx.
1 + x4 1 4x 3
x
Z Z Z
x 2x 3x 2 x
4) 2 3 5 dx. 5) (tg x + ctg x) dx. 6) earcsin x dx.
1 x2
Z Z Z p
ln3 x ax
7) dx. 8) e cos (bx) dx. 9) x2 + 1dx.
x2
Z p Z Z p
x
10) 9 x2 dx. 11) dx. 12) x2 + x + 1dx.
1 x3

R: 1) 21 arctg x2 14 ln 1 + x4 + C. 2) t = 2x , da: ln12 arcsin t + C.
7
3) 12 x2 + 12 1
7 ( x) + 3 x + C. 4) ln 2+3 ln 5+2 ln 3 2 3 5
6 3 x 2x 3x
+ C.
1 t
5) tg x ctg x + C. 6) t = arcsin x, da: 2 e (sin t cos t) + C.
3
7) lnx x x3 ln2 x x6 ln x x6 + C.
a ax b
8) a2 +b 2e cos bx + a2 +b eax sin bx + C.
p 2 p
9) 21 x (x2 + 1) + 12 ln x + (x2 + 1) + C.
p
10) 12 x (9 x2 ) + 92 arcsin 13 x + C. 11) t2 = x3 , da: 23 arcsin t + C.

12) 14 (2x + 1) x2 + x + 1 + 38 ln x + 12 + x2 + x + 1 + C.
10.5 S
a se g
aseasc
a formule de recurent
a pentru integralele:
Z Z
1) In (x) = sinn x dx. 2) Jn (x) = cosn xdx.
n1
R: 1) In (x) = n1 1
n In2 (x) n sin x cos x, n 2.
n1 1
2) Jn (x) = n Jn2 (x) + n cosn1 x sin x, n 2.
10.6 S
a se g
aseasc
a formule de recurent
a pentru integralele:
Z Z
dx
1) In (x) = . 2) In (x) = xn ex dx.
cosn x
1 n
R: 1) In+2 (x) = (n+1) cosn+1 x + n+1 In (x). 2) In (x) = xn ex + nIn1 (x).

Z p Z 4 Z
2
x +1 dx
1) x + 3x 2dx. 2) dx. 3) .
x3 + 1 x3 + x5
Z Z Z
x+1 dx 3x 1
4) 4 2
dx. 5) . 6) 2
dx.
x +x +1 x (x + 1) (x + 2) x 4x + 8
Z Z Z
dx x2 + 1 dx
7) 2 . 8) 3 dx. 9) 2 + 3x + 2
.
2
(x + 1) (x 1) (x + 3) 2x
p
R: 1) 14 (2x + 3) (x2 + 3x 2) + 18 arcsin (2x 3) + C.
2) 12 x2 + 23 ln (x + 1) 13 ln x2 x + 1 + C.
R
3) x3dx = 2x1 2 ln x + 12 ln x2 + 1 + C.
52
+x
4) 14 ln xx2 x+1
+x+1
16 3arctg 13 (2x + 1) + 12 3arctg 13 (2x 1) + C.
5) 12 ln x ln (x + 1) + 21 ln (x + 2) + C.
6) 23 ln x2 4x + 8 + 52 arctg x2 1 x 1
2 + C. 7) 2 x2 +1 + 2 arctg x + C.
1 3 5 x1 2 1
8) 4(x1)2 8(x1) + 32 ln x+3 + C. 9) 7 arctg 7 (4x + 3) + C.
10.8 S
Z Z Z
x + x2 + x + 1 sin x + cos x 3x + 2
1) dx. 2) dx. 3) dx.
x+1+ x +x+1 2 x sin 2 x x2 + x + 2
Z Z Z
dx dx dx
4) 10 . 5) . 6) .
x ( x + 1)
4 4
x 1+x 2 5 + 4 sin x
Z Z Z
dx dx
7) . 8) . 9) tg7 x dx.
2 sin x cos x + 5 sin 2x cos 2x
10.9 S
Z Z Z q
dx dx 3
1)
3
. 2) 4
. 3) 1 + 4 xdx.
x x2 + 1 x4 + 1
Z Z Z
dx x+1 1 + sin x x
4) . 5) dx. 6) e dx.
(1 + x) 1 + x + x 2 2
x + 4x + 5 1 + cos x
10.10 Sa se calculeze integralele:

Z Z
e3x ex dx
1) . 2) cos x cos 3x cos 6x dx.
e4x e3x + 2e2x ex + 1
Z 2 Z
x + x + 1 arctg x 2x 5
3) e dx. 4) dx, a > 1.
x2 + 1 (x 1) (x 2) (x 3) (x 4) + a
2x
ex +1

R: 1) ln e e2x +1 + C. 2) 1 1 1
2 sin 4x + 4 sin 8x
8 + sin 2x + 1
5 sin 10x .
arctg x 2
3) xe + C. 4) 1 arctg x 5x+5
+ C.
a1 a1

Z Z
sin 2x cos 2x
I (x) = dx, J (x) = dx.
3 + sin 4x 3 + sin 4x

R: I (x) + J (x) = 12 arcsin 2 cos 4x + C1 , I (x) J (x) = 12 3 + sin 4x + C2 .
10.12 S
Z Z
sin x ex + cos x
I (x) = x
dx, J (x) = x
dx.
e + sin x + cos x e + sin x + cos x
R: Se calculeaza J (x) + I (x) si J (x) I (x).
10.13 S
Z 3 Z 4
x + 2x2 + 3x + 4 x + 4x2
1) dx. 2) dx.
x2 + 2x + 2 x2 + 4
R: 1) Integrala se poate pune sub forma:
Z 3 Z
x + 2x2 + 3x + 4 p dx
dx = x2 + x + x2 + 2x + 2 + .
x2 + 2x + 2 x2 + 2x + 2
Derivand si identificand coeficientii, obtinem: = 13 , = 16 , = 76 , = 52 . Gasim:

1 2 1 7 p 2 5 p

x + x+ x + 2x + 2 + ln x + 1 + x2 + 2x + 2 + C.
3 6 6 2

2) 41 x3 + 12 x x2 + 4 2 ln x + x2 + 4 + C.
10.14 S
a se calculeze integralele binome:
Z Z Z Z p
dx dx xdx 3
1+ 4x
1) . 2) . 3) p . 4) dx.
3
x x2 + 1 4
x4 + 1 3
1 + x2 x
m+1
R: 1) n = 0, se efectueaza schimbarea de variabila: x2 + 1 = t3 si se obtine:
Z
3 tdt 1 t1 1 1
3
= ln + 3 arctan (2t + 1) 3 + C.
2 t 1 2 t2 + t + 1 2 3
m+1
2) n + p = 0, se efectueaza schimbarea de variabila: 1 + x4 = t4 si se obtine:
Z
t2 1 t+1 1
4
dt = ln arctg t + C.
t 1 4 t1 2
m+1 2
3) n = 3, se efectueaza schimbarea de variabila: 1 + x 3 = t2 si se obtine:
Z
2 3
3 t2 1 dt = t5 2t3 + 3t + C.
5
m+1 1
4) n = 2, se efectueaza schimbarea de variabila: 1 + x 4 = t3 si se obtine:
Z
12 7
12 t3 t3 1 dt = t 3t4 + C.
7
10.15 S
a se calculeze integralele binome:
Z Z
3 2
32 dx
1) x 2x + 1 dx. 2) q .
5
x2 3 (x3 + 2)
Z Z q
dx
3) p . 4) x 5x 3 x + 3dx.
3
3

4
x3 1 + x3
10.2 Integrala definit

a
10.16 S
a se arate c
a:
n
X n
X
1 1
1) lim n 2 2
= . 2) lim = ln 2.
n n +k 4 n n+k
k=1 k=1
R: Se va observa ca:
n
X Z 1 X 1 n Z 1
1 1 1
1) lim n = dx. 2) lim = dx.
n n + k2
2
0 1 + x2 n n+k 0 1+x
k=1 k=1
10.17 S
a se calculeze limitele urm
atoarelor siruri:
n n
1 X 4 1 X k2
1) an = k . 2) an = .
n5 n2 n+k
k=1 k=1
n n
r
1 X k22 1X k2
3) an = 2 e n . 4) an = 1+ .
n n n2
k=1 k=1
10.18 S
a se calculeze, aplicand formula lui Leibniz-Newton:
Z 1 Z x Z x
1
1) dx. 2) et dt. 3) cos t dt.
0 1+x x 0
Z 1 Z 4 Z 1
x 1+ x x
4) 2
dx. 5) 2
dx. 6) 2
dx.
0 x + 3x + 2 1 x 2 x + 4x + 5
Z 1 Z 3 Z 1
x3
7) 8
dx. 8) ctg x dx. 9) ch x dx.
0 x +1
6 0
7 1
R: 1) ln 2. 2) ex ex . 3) sin x.
4) 2 ln 3 3 ln 2. 5) 4 . 6) 2 ln 2 12 .
1 1 1 1
7) 16 . 8) 2 ln 3. 9) 2 e e .
10.19 S
a se arate c
a:
Z Z
2 2 n1
In = sinn x dx = cosn x dx, In = In2 .
0 0 n
10.20 S
a se g
aseasc
a o formul
a de recurent
a pentru integrala:
Z 1
n
Jn = 1 x2 dx.
0
R: Efectuand schimbarea de variabila x = sin t, se obtine Jn = I2n+1 , de unde:

2n
Jn = 2n+1 Jn1 .
10.21 S
a se calculeze:
Z 1 Z b p Z
1) x2 ex dx. 2) (x a) (x b)dx. 3) x2 cos x dx.
0 a 0
Z 1 Z 1 Z 4 p
x+1 dx
4) dx. 5) . 6) x x2 + 9dx.
0 1 + x2 0 e + ex
x
0
Z
4
Z 1 Z
7) ln (1 + tg x) dx. 8) x2 arctg x dx. 9) x2 sin2 x dx.
0 0 0
2
R: 1) e 2. 2) 8 (b a) . 3) 2. 4) 2 1 + ln 2 + 1 .
2
5) arctge 14 . 6) 98 1
3 . 7) 8 ln 2. 8) 6

2 1 + ln 2 . 9) 6 4 .
10.22 Sa se calculeze:
Z 2 Z 3 Z 2
dx
1) ex max 1, x2 dx. 2) . 3) min {x 1, x + 1} dx.
0 2 (x + 1) x2 1 2
Z e Z 2 Z
sin (ln x) dx 3 x sin x
4) dx. 5) q . 6) dx.
1 x 0 3 cos2 x
x + 1 + (x + 1) 3

R: 1) 2e2 e. 2) 1 1 . 3) 2. 4) 1 cos 1. 5) 2
ln tg 5
2 3 6. 6) 2 3 12 .
10.23 Sa se calculeze:
Z 2 Z 2n
cos x
1) I = 2 x) (ex + 1)
dx. 2) I = sin (x + sin x) dx, n N .
2
(2 cos 0
R: 1) Avem, succesiv:
Z 0 Z
cos x 2 cos x
I = dx + dx =
2
1 + sin2 x (ex + 1) 0 1 + sin2 x (ex + 1)
Z
2 cos x
= 2 dx = arctg (sin x)|02 = .
0 1 + sin x 4
2) Efectuam schimbarea de variabila: x = t + n si obtinem succesiv:

Z n Z n
n
I= sin [t + n + sin (t + n)] dt = sin [n + (t + (1) sin t)] dt =
n n
Z n
n n
= (1) sin [t + (1) sin t] dt = 0,
n
deoarece integrantul este o functie impara.
10.24 S
a se arate c
a:
Z
1 cos kx
lim dx = k, k Z.
0 1 cos x
R 1cos kx
R: Notam I (k) = 1cos x dx. Se constata ca:
Z
I (k + 1) + I (k 1) = 2I (k) + 2 cos kx dx,

de unde: lim0 [I (k + 1) 2I (k) + I (k 1)] = 0. Cum lim0 I (1) = , presupunand

ca lim0 I (k 1) = (k 1) si lim0 I (k) = k, rezulta prin inductie, ca
lim I (k + 1) = (k + 1) .
0
10.25 S
a se calculeze integrala:
Z b
m n
Im,n = (x a) (b x) dx, cu m, n N.
a
m
R: Integrand prin parti, se obtine formutla de recurenta: Im,n = n+1 Im1,n+1 , de
unde rezulta:
n!m! n+m+1
Im,n = (b a) .
(n + m + 1)!
a a < b si n N , s
10.26 Dac a se arate c
a:
"Z # n1
b
n n 1 2
lim (x a) (b x) dx = (b a) .
n a 4
R: Din exercitiul precedent avem ca:

2
(n!) 2n+1
In,n = (b a) ,
(2n + 1)!
de unde rezulta ca
s
p 2
2 n (n!) 1 2
lim n
In,n = (b a) lim = (b a) .
n n (2n + 1)! 4
10.27 Fie f : [0, 1] R o functie continua. Sa se arate ca:
Z Z
x f (sin x) dx = f (sin x) dx.
0 0
R: Intr-adevar,
Z Z
2
Z
x f (sin x) dx = x f (sin x) dx + x f (sin x) dx.

0 0 2
Efectuand n cea de-a doua integrala schimbarea de variabila: x = t, obtinem:

Z Z 2 Z 2
x f (sin x) dx = f (sin x) dx x f (sin x) dx.

2 0 0
10.28 Fie f : [0, a] R+ o functie integrabil

a. S
a se arate c
a:
Z a
f (x) a
dx = .
0 f (x) + f (a x) 2
R: Fie:
Z a Z a
f (x) f (a x)
I (a) = dx, J (a) = dx.
0 f (x) + f (a x) 0 f (x) + f (a x)
Evident: I (a)+J (a) = a. Efectuand n integrala J (a) schimbarea de variabila x = at,
obtinem ca J (a) = I (a). Deci, I (a) = a2 .
Z 2 sin x Z 2
(cos x) sin2 x + sin x
1) sin x cos x
dx. 2) dx.
0 (cos x) + (sin x) 0 sin x + cos x + 1
sin x cos x
R: 1) Fie f (x) = (cos x) . Atunci, f 2 x = (sin x) si conform exercitiului

precedent valoarea integralei este 4 . 2) Fie f (x) = sin2 x + sin x. Atunci, f 2 x =
cos2 x + cos x si deci valoarea integralei este 4 .
10.30 Fie f : [1, 1] R o functie continu a cu proprietatea c
a f (x) + f (x) = ,
pentru orice x [1, 1]. S
a se calculeze integrala:
Z (2n+1)
I= f (cos x) dx.
0
R: Efectuam schimbarea de variabila: x = (2n + 1) t. Obtinem:

Z (2n+1)
I= f ( cos t) dt.
0
2n+1 2
Dar: f ( cos t) = f (cos t) si deci I = 2 .
10.31 Fie f : R+ R+ o functie continu

a strict cresc
atoare pe R+ si f (0) = 0. S
a
se stabileasc
a inegalitatea lui Young:
Z a Z b
f (x) dx + f 1 (y) dy ab, a, b R+ .
0 0
R: Fie Sx aria suprafetei cuprinsa ntre graficul functiei f , axa Ox si dreapta x = a

si Sy aria suprafetei cuprinsa ntre graficul functiei f , axa Oy si dreapta y = b. Evident:
Sx + Sy ab, de unde inegalitatea ceruta.
R x3 2
10.32 Fie F (x) = 0
et dt. S
a se calculeze F 0 (x).
2 2
R: Notam cu G (t) o primitiva a functiei et , deci a.. G0 (t) = et . Atunci:
x3 6
F (x) = G (t)|0 = G x3 G (0) , de unde, F 0 (x) = 3x2 G0 (x) = 3x2 ex .
R arctg x 2
10.33 Fie f : R R o functie derivabil a pe R, definit
a prin: f (x) = 0
etg t dt.
a se calculeze f 0 (x) si s
S a se arate c
a:
Z 1 Z 1 2
xf (x) 1 ex
x 2 dx + 2
dx = .
0 e 2e 0 1+x 8
2
ex
R: Se constata ca f (0) = 0 si f 0 (x) = 1+x2 . Integrand prin parti, avem:
Z 1 1 1 Z 1
xf (x) 1 x2 2 f (1)
x 2 dx = f (x) e + ex f 0 (x) dx = .
0 e 2 0 2 0 8 2e
R x
10.34 Fie f (x) = 1 cos t2 dt, x > 0. S
a se calculeze f 0 (x).
x
1 1
R: f 0 (x) =
2 x
cos x + x2 cos x12 .
10.35 S
a se determine functiile derivabile f : [0, ) R, care verific
a relatia:
Z x
x+ f (t) dt = (x + 1) f (x) .
0
0
R: f (0) = 0 si prin derivarea relatiei date, obtinem: 1 + f (x) = [(x + 1) f (x)] , de
1
unde: f 0 (x) = x+1 . Deci f (x) = ln (1 + x).
10.36 F
ar
a a calcula efectiv integrala, s
a se arate c
a:
Z 1
ex + 1 e+1
0 ln dx ln .
0 2 2
x
R: Fie f (x) = ln e +1
2 . Din: f 0 (x) > 0 pe R, rezulta: f (0) < f (x) < f (1) etc.
10.37 Fie f : [0, 1] [a, b] o functie continu

a pe [0, 1]. S
a se arate c
a dac
a:
Z 1 Z 1
f (x) dx = 0, atunci f 2 (x) dx ab.
0 0
R: Se integreaza pe [0, 1] inegalitatea: [f (x) a] [f (x) b] 0.
10.38 Fie f : [a, b] R o functie derivabil

a, cu derivat
a continu
a, a..
f 0 (x) 1 + f 2 (x) , x [a, b] .
S
a se arate c
a: b a < .
R: Se integreaza pe [a, b] inegalitatea:

f 0 (x)
1, x [a, b]
1 + f 2 (x)
si se tine seama de faptul ca: 2 < arctg <
2, pentru orice R.
10.39 Dac
a f : R R este o functie continu
a si periodic
a, de perioad
a T , atunci:
Z x+T Z T
f (t) dt = f (t) dt, x R.
x 0
R x+T
R: Fie F : R R, definita prin F (x) = x f (t) dt. Deoarece F 0 (x) = f (x + T )
RT
f (x) = 0, rezulta ca F (x) = C. Pentru x = 0 obtinem C = 0 f (t) dt.
R 1 x2n
10.40 Fie In = 0 1+x dx. Se cere:
1
1) S
a se arate c
a pentru orice n N are loc inegalitatea: 0 In 2n+1 .
2) S
a se calculeze limn In .
3) Folosind identitatea:
1 x2n
1 x + x2 x3 + x2n1 = ,
1+x 1+x
s
a se arate c
a:
1 1 1 1
lim 1 + + = ln 2.
n 2 3 4 2n
10.41 Fie P (x) = a0 + a1 x + a2 x2 + + an xn . S

a se arate c
a exist
a c (0, 1) a..
a1 a2 an
P (c) = a0 + + + + .
2 3 n+1
R1
R: Aplicam prima formula de medie integralei 0
P (x) dx.
10.42 Fie f : [0, 1] R o functie continua care satisface conditia:

Z 1
6 f (x) dx = 2a + 3b + 6c.
0
S
a se arate c a x0 (0, 1) a.. f (x0 ) = ax20 + bx0 + c.
a exist

R: Fie g : [0, 1] R definita prin: g (x) = 6 f (x) ax2 + bx + c . Se constata
R1
imediat ca 0 g (x) dx = 0. Pe de alta parte, din teorema de medie, rezulta ca exista
R1
x0 (0, 1) a.. 0 g (x) dx = g (x0 ).
R1
10.43 Fie f : [0, 1] R o functie continu a care satisface conditia: 0 f (x) dx = 13 .
S
a se arate c a c (0, 1) a.. f (c) = c2 .
a exist
R1
R: Conditia din enunt se mai scrie: 0 f (x) x2 dx = 0 si se aplica teorema de
medie.
10.44 Fie f : [0, 1] R o functie derivabil

a, cu derivat
a continu
a pe [0, 1]. S
a se arate
c
a exist
a c (0, 1) a..
Z 1
1
f (x) dx = f (0) + f 0 (c) .
0 2
R: Avem:
Z 1 Z 1
1
f (x) dx = (x 1) f (x)|0 (x 1) f 0 (x) dx,
0 0
dar, conform formulei de medie, exista c (0, 1) a..

Z 1 Z 1
1
(x 1) f 0 (x) dx = f 0 (c) (x 1) dx = f 0 (c) .
0 0 2
10.45 Fie f : [0, 1] R o functie de dou a, cu derivata f 00 continu
a ori derivabil a pe
[0, 1]. S
a se arate c
a exist
a c (0, 1) a..
Z 1
1 1
f (x) dx = f (0) + f 0 (0) + f 00 (c) .
0 2 6
R: Se integreaza de doua ori prin parti si se aplica teorema de medie.
10.46 S
a se determine functiile continue f : [0, ) R care verific
a egalitatea
Z x
x
sin f (t) dt = , x > 0.
0 1 + x
R: Din egalitatea data rezulta:
Z x
x 1
f (t) dt = arcsin , de unde f (x) = .
0 1+x (1 + x) 1 + 2x
10.47 Fie f : [a, b] R o functie continu a pe [a, b]. Sa se arate c

a exist
a c (a, b)
pentru care:
Z c Z b Z b
a f (x) dx + b f (x) dx = xf (x) dx.
a c a
Rt
R: Fie functia F : [a, b] R, definita prin: F (t) = a
f (x) dx, derivabila cu F 0 (t) =
f (t), x [a, b]. Avem, succesiv:
Z b Z b Z b Z b Z b
0 b
xf (x) dx = xF (x) dx = xF (x)|a F (x) dx = b f (x) dx F (x) dx.
a a a a a
Rb
Conform teoremei de medie exista c (a, b) a.. a
F (x) dx = (b a) F (c).
10.48 Fie f : [0, 1] R o functie continu a n N a..

a pe [0, 1] pentru care exist
Z 1
1 1 1
f (x) dx = 1 + + + + .
0 2 3 n
1xn
S
a se arate c
a exist
a x0 (0, 1) a.. f (x0 ) = 1x0 .
0
R: Fie g : [0, 1] R, definita prin:

g (x) = f (x) 1 + x + x2 + + xn1 .
R1
Se constata imediat ca 0
g (x) dx = 0, deci dupa teorema de medie exista x0 (0, 1)
a.. g (x0 ) = 0.
10.3 Integrale improprii

10.49 Sa se studieze natura si n caz de convergenta s
a se calculeze integralele improprii:
Z Z a
dx xn
1) In = n , a > 0, n N . 2) I n = dx, a > 0, n N.
0 (a2 + x2 ) 0 a2 x2
2n
R: 1) Aplicam Criteriul I. Deoarece |f (x)| x2n = (a2x+x2 )n 1, x (0, ), cum
= 2n > 1 si M = 1, rezulta ca integrala este convergenta. Avem apoi:
1 2n 3
I1 = , In = 2 In1 , n 2.
2a a 2 (n 1)
1 n
x an
2) Aplicam Criteriul II. Deoarece |f (x)| (a x) 2 = a+x

a
, x (0, a), cum
1 an
= 2 < 1 si M =
a
, rezulta ca integrala este convergenta. Avem apoi:
n1
I1 = , In = a2 In1 , n 2.
2 n
10.50 S a se studieze natura si n caz de convergent

a s
Z Z Z
1 1 ln x
1) I = dx. 2) I = dx, a > 0. 3) I = dx.
1 x x21
a x x2+1
1 x

R: 1) Scriem integrala ca suma de doua integrale, una pe intervalul 1, 2 si a doua

pe intervalul [ 2, ). Pentru prima integrala = 21 < 1, M = 12 , pentru a doua

integrala = 2 > 1, M = 2, deci ambele integrale sunt convergente. Se obtine I = 2 .
2
2) Convergenta si I = 12 ln aa2 1
+1
. 3) Convergenta pentru > 1 si I = (1) 1
2 , divergent
a
pentru 1.
10.51 Sa se studieze natura si n caz de convergenta s

Z Z 2 Z 1
dx dx x1
1) I = . 2) I = . 3) I = dx.
1 x (x + 1) 0 (1 + x 2 ) 4 x2
1
3
x5

R: 1) Convergenta si I = ln 2. 2) Convergenta si I =
2 5
. 3) Divergenta.
10.52 S
a calculeze integralele:
Z 2 Z
dx dx
1) I = . 2) I = 4 4 x + sin2 x cos2 x
.
0 4 3 cos x 0 sin x + cos
R: 1) Efectuam schimbarea de variabila x = + u si obtinem:
Z Z
du 2 dt 2
I= = 2+7
= .
4 + 3 cos u t 7

2) Scriind integrala ca suma a doua integrale, una pe 0, 2 si a doua pe 2 , cu
schimbarea de variabila t = tg x, se obtine:
Z
1 + t2 2
I=2 dt = .
0 t + t2 + 1
4
3
10.53 Sa calculeze integralele:
Z Z Z
arctg x x ln x
1) In = ex xn dx. 2) I = 3 dx. 3) I = 3 dx.
0 0 (1 + x2 ) 2 0 (1 + x2 )
Z b Z 1 Z
dx ln (2 + 3 x) x
4) I = p , a < b. 5) I = dx. 6) I = 2 dx.
a (x a) (b x) 1
3
x 1 (1 + x)
Z b Z e Z 1
x dx dx
7) I = p , a < b. 8) I = . 9) I = ln (1 x) dx.
a (x a) (b x) 1 x ln x 0

arctg x 3
R: 1) In = nIn1 , deci In = n!. 2) Deoarece
3 x < 2 , x (0, ), integrala
2 (1+x ) 2
este convergenta. Integrand prin parti, obtinem: I = 2 1. 3) I = 18 . 4) I = .

5) I = 6 9 ln 3. 6) I = 14 ( + 2). 7) I = 2 (a + b). 8) I = 2. 9) I = 1.
10.54 Sa calculeze integralele:

Z Z 1 Z 5
e dx x2 dx
1) I = ex cos (x) dx, > 0. 2) I = p
. 3) I = .
0 0 x ln2 x 3 (x 3) (5 x)
Z 1 Z 1 Z 1
dx dx x2 dx
4) I = . 5) I = . 6) I = q .
2 2 2
0 1x +2 1x 1 (2 x) 1 x 0 3
(1 x2 )
5
Z Z 4 Z 2
dx 3 + cos x
7) I = . 8) I = 2 dx. 9) I = ln (cos x) dx.
1 2x + 3 x2 + 1 + 5 2 (x 2) 0
33
R: 1) I = 2 + 2 . 2) I = 1. 3) I = 2 . 4) I = 3 3 . 5) I =

3
.
6) Divergenta. 7) Divergenta. 8) Divergenta.
9) Efectuam schimbarea de variabila x = 2 2t si obtinem:
Z 4 Z 4 Z 4
I = 2 ln 2 dt + 2 ln (sin t) dt + 2 ln (cos t) dt.
0 0 0
In ultima integrala efectuam schimbarea de variabila t =

u. Rezulta I = 2 ln 2.
2
10.55 Fie f : [0, ) R o functie continu

a pe [0, ) si integrala improprie ( integrala
lui Froullani): Z
f (ax) f (bx)
I= dx, o < a < b.
0 x
1) S
a se arate ca daca exist
a limx f (x) = k R, atunci integrala I este convergent
si I = [f (0) k] ln ab . R
2) Daca exist
a limx f (x) nu este finit a, dar f (x) dx este convergent a pentru
b
orice > 0, atunci integrala I este convergent a si I = f (0) ln a .
R: 1) Pentru orice [t1 , t2 ] [0, ) avem:
Z t2 Z t2 Z t2
f (ax) f (bx) f (ax) f (bx)
dx = dx dx =
t1 x t1 x t1 x
Z at2 Z bt2 Z bt1 Z bt2
f (u) f (u) du du b
= du du = f (c1 ) f (c2 ) = [f (c1 ) f (c2 )] ln ,
at1 u bt1 u at1 u at2 u a
cu c1 [at1 , bt1 ] si c1 [at2 , bt2 ]. Daca t1 0 si t2 , atunci c1 0 si c2 ,
deci: f (c1 ) f (0), iar f (c2 ) k.
2) Fie F : (0, ) R o primitiva a functiei f (x) x pe (0, ). Pentru orice t (0, ),
avem:
Z Z Z
f (ax) f (bx) f (u) f (u)
dx = du du = F (bt) F (at) =
t x at u bt u
Z bt
f (u) b
= du = f (c) ln ,
at u a
cu c [at, bt]. Daca t 0, atunci c 0, deci: f (c) f (0).
10.56 Folosind integrala lui Froullani, s a se calculeze:

Z ax Z
e ebx 1 p + qeax
1) I = dx, a, b > 0. 2) I = ln dx, a, b, p, q > 0.
0 x 0 x p + qebx
Z a2 x2 2 2 Z
e eb x sin ax sin bx
3) I = dx, ab 6= 0. 4) I = dx, a, b > 0.
0 x 0 x
Z Z
cos ax cos bx arctg (ax) arctg (bx)
5) I = dx, a, b > 0. 6) I = dx.
0 x 0 x
b
R: 1) I = ln ab . 2) I = ln p+q b
p ln a . 3) I = ln a .
4) I = 0. 5) I = ln ab . 6) I = 2 ln ab .
R 2
10.57 Sa se calculeze integrala lui Euler-Poisson: I = 0 ex dx.
R 2 R
R: Pe intervalul (1, ) avem: 1 ex dx < 1 ex dx = 1e , iar pe intervalul [0, 1]
avem o integrala definitaR. Deci integrala Rdata este convergenta. Observam ca pentru
2 2 2
x > 0 are loc egalitatea: 0 xex y dy = 0 ey dy = I. Putem scrie succesiv:
Z Z Z Z
2 2 2 2 2
I2 = I ex dx = Iex dx = xex y dy ex dx =
0 0 0 0
Z Z
x2 (y 2 +1)
= xe dx dy.
0 0

Efectuand schimbarea de variabila t = x2 y 2 + 1 , obtinem:
Z Z Z
2 1 1 t 1 dy
I = e dt dy = = .
2 0 y2 + 1 0 2 0 y2 + 1 2

Rezulta ca I = 2 .
10.58 S
a se calculeze integralele lui Fresnel:
Z Z
2
Ic = cos x dx, Is = sin x2 dx.
0 0
R: Efectuand schimbarea de variabila t = x2 , obtinem:

Z Z
cos t sin t
Ic = dt, Is = dt,
0 t 0 t
care sunt convergente. Putem nsa scrie:
Z Z
2
Ic iIs = cos x2 i sin x2 dx = eix dx.
0 0
1
p
Cu schimbarea de variabila ix2 = u2 , gasim: Ic iIs = 2 (1 i) 2, de unde:
r
1
Ic = Is = .
2 2
10.4 Integrale cu parametri

10.59 S
Z y Z 1
ln (1 + xy)
1) I (y) = 2
dx. 2) I (m, n) = xm lnn x dx.
0 1 + x 0
R: 1) Deoarece:
Z y
0 ln 1 + y 2 x ln 1 + y 2 y
I (y) = + dx = + arctg y,
1 + y2 0 (1 + xy) (1 + x2) 2 (1 + y 2) 1 + y2
prin integrare, obtinem:
Z y" #
ln 1 + t2 t 1
I (y) = 2
+ 2
arctg t dt = (arctg y) ln 1 + y 2 .
0 2 (1 + t ) 1+t 2
R1 1
2) Derivand egalitatea 0
xm dx = m+1 de n ori n raport cu m, gasim
n!
I (m, n) = (1)! n+1 .
(m + 1)
Z Z
dx sin (xy)
1) In (y) = n+1 , y > 0, n N. 2) I (k, y) = ekx dx.
0 (x2 + y) 0 x
R: 1) Avem succesiv:
1 1 3 5 (2n 1)
I0 (y) = , I1 (y) = , . . . , In (y) = n .
2 y 2 2y y 2 4 6 (2n) 2y y
2) Pentru k 6= 0, derivand n raport cu y si integrand de doua ori prin parti, avem:

Z
0 k
I (k, y) = ekx cos (xy) dx = 2 .
0 k + y2
Deci, I (k, y) = arctg ky . Pentru k = 0, avem:

Z 2 , y < 0,
sin (xy)
I (0, y) = dx = 0, y = 0,
0 x
2 , y > 0.

R 2 y2
1) I (y) = 0 ex x2 dx, y > 0.
R
2) I (y) = 02 arctg (y sin x) dx.
R1
3) I (y) = 0 arctg
(xy)
x 1x2
dx.
R 1 arctg (xy)
4) I (y) = 0 x(1+x2 ) dx.
R: 1) Derivand n raport cu y, avem:

Z Z
2 y2 y y2 2
I 0 (y) = 2 ex x2 2 dx = 2 e z2 z dz = 2I (y) ,
0 x 0
y 2y
n urma schimbarii de variabila x = z . De aici rezult
a: I (y) =
Cep . Pentru
y = 0,

obtinem C = I (0) = 2 .
Deci I (y) = 2 e2y . 2) I (y) = 2 ln y + 1 + y 2 .
p
3) I (y) = 2 ln y + 1 + y 2 . 4) I (y) =
2 ln (1 + y).
10.62 S
Z
2
1) I (, ) = ln 2 sin2 x + 2 cos2 x dx, , > 0.
0
Z Z
2 1 + y cos x dx 2
2) I (y) = ln , |y| < 1. 3) I (y) = ln y 2 sin2 x dx, y > 1.
0 1 y cos x cos x 0

y+ y 2 1
R: 1) I (, ) = ln +
2 . 2) I (y) = arcsin y. 3) I (y) = ln 2 .
10.63 S
a se arate c
a integrala lui Euler de speta a doua:
Z
(p) = xp1 ex dx, p R.
0
este convergenta pentru p > 0 si divergent a pentru p 0. S

a se stabileasc
a relatiile:
(p + 1) = p (p), pentru p > 0 si (n + 1) = n!.
R: Putem scrie:
Z 1 Z
(p) = xp1 ex dx + xp1 ex dx.
0 1
Prima integrala este convergent

a daca 1 p < 1, adica p > 0, fiind improprie de speta a
doua, cu e1 < x1p xp1 ex 1, pe [0, 1]. A doua integrala este convergenta pentru
orice p, deoarece limx x xp1 ex = 0, p R.
10.64 S
a se arate c
a integrala lui Euler de prima speta:
Z 1
B(p, q) = xp1 (1 x)q1 dx, p, q R,
0
este convergent a pentru p > 0 si q > 0 si divergent

a pentru p 0 sau q 0. S
a se
stabileasc
a relatiile:
(p) (q) (m 1)! (n 1)!

B(p, q) = , p, q > 0, B (m, n) = , m, n N .
(p + q) (m + n 1)!
R: Putem scrie:
Z 1
2
Z 1
B (p, q) = xp1 (1 x)q1 dx + xp1 (1 x)q1 dx.
1
0 2
q1
Fie m1 , M1 marginile functiei (1 x) pe 0, 12 . Atunci:

0 < m1 x1p xp1 (1 x)q1 M1 .
Rezulta ca prima integrala este convergenta daca p > 0, q R. Fie apoi m2 , M2

marginile functiei xp1 pe 21 , 1 . Atunci:

0 < m2 p1 (1 x)1q xp1 (1 x)q1 M2 .
Rezulta ca a doua integrala este convergenta daca q > 0, p R. Deci B (p, q) este
convergenta daca p > 0 si q > 0.
Capitolul 11
Integrale curbilinii
11.1 Lungimea unui arc de curb

a
11.1 S
a se calculeze lungimile urmatoarelor drumuri:

1) x = ln t + 1 + t2 , y = 1 + t2 , t [0, 1] .
2) x = a cos3 t, y = a sin3 t, t [0, 2] .
R: 1) Avem x0 (t) = 1 , y (t) = t , deci

1+t2 1+t2
Z 1
r Z 1
1 t2
L= 2
+ dt = dt = 1.
0 1+t 1 + t2 0
2) Avem x0 (t) = 3a cos2 t sin t si y 0 (t) = 3a sin2 t cos t, deci

Z 2 Z
2
L = 3a |sin t cos t| dt = 6a sin 2t dt = 6a.
0 0
11.2 S
a se calculeze lungimile urm
atoarelor drumuri:
r h i
t 1 + sin t
1) x = ln tg , y = ln , t , .
2 1 sin t 6 3
2) x = 5 sin t sin 5t, y = 5 cos t cos 5t, t [0, 2] .
1 1
R: 1) Avem x0 (t) = y 0 (t) = cos
sin t , t . Atunci
Z 3 r
1 1
L= 2 + cos2 t dt = ln 3.

6
sin t
2) Avem x0 (t) = 5 cos t 5 cos 5t, y 0 (t) = 5 sin t 5 sin 5t, deci
Z Z Z
2 2 3
L=5 2 1 cos 3t dt = 10 |sin 3t| dt = 60 sin 3t dt = 40.
0 0 0
141
CAPITOLUL 11. INTEGRALE CURBILINII 142
11.3 S
a se calculeze lungimile urm
atoarelor drumuri:
1) x = eat (a sin bt b cos bt) , y = eat (a cos bt + b sin bt) , t [0, 1] , a, b > 0.
2) x = 2t [sin (lnt) cos (ln t)] , y = 2t [sin (ln t) + cos
(ln t)] , t [1,2] .
3) x = 3t2 6 sin t t3 6t cos t, y = 3t2 6 cos t + t3 6t sin t,
t [2, 2] .
a2 +b2
R: 1) L = a (ea 1). 2) L = 1. 3) L = 8 4 .
11.4 Sa se calculeze lungimile urm
atoarelor drumuri:

x= t, h i x = tg t, h i
1) y = 2 ln (cos t) , t , . 2) y= ctg t, x , .
4 4 4 3
z = tg t t, z = 2 ln (tg t) ,

2 3
R: 1) L = 2. 2) L = 3 .
11.2 Integrale curbilinii de primul tip

11.5 S
a se calculeze integralele curbilinii de primul tip, pe arcele de curba C, indicate:
R
1) I = RC xy ds, (C) x = t, y = t2 , t [1, 1] .
y 2 ds, (C) x = 41 t4 , y = t, t [0, 2] .
2) I = RC p
3) I = RC y (2 y) ds, (C) x = t sin t, y = 1 cos t, t 0, 2 .
4) I = C x2 y 2 ds, (C) x = a cos3 t, y = a sin3 t, a > 0, t [0, 2] .

R: 1) Deoarece ds = 1 + 4t2 dt, avem
Z 1 p
I= t3 1 + 4t2 dt = 0,
1
integrantul fiind o funct

ie impara si intervalul de integrare este simetric fata de origine.
2) Deoarece ds = t6 + 1 dt, avem
Z 2 p Z
1 8p 2 4 1
I= t2 t6 + 1 dt = u + 1 du = 65 + ln 8 + 65 .
0 3 0 3 6
q
2
3) Deoarece ds = (1 cos t) + sin2 t dt = 2 sin 2t dt, avem
Z 2 Z 2
t t t 4
I=2 sin t sin dt = 4 sin2 cos dt = .
0 2 0 2 2 3 2
4) Obtinem:
Z 2 Z
3a5 7 3a5 2
I= 7 |sin 2t| dt = 5 sin7 2t dt,
2 0 2 0
7
deoarece functia |sin 2t| este periodica, de perioada 2 . Efectuam schimbarea de variabil
a
u = cos 2t si obtinem: Z
3a5 1 3 3 5
I= 6 1 u2 du = a .
2 1 70
R p
11.6 S a se calculeze integrala curbilinie I = C
x2 + y 2 ds, unde C este cercul de
ecuatie x2 + y 2 = ax.
a a
R: O reprezentare parametrica a cercului C este: x = 2 (1 + cos t), y = 2 sin t,
t [0, 2]. Se obtine I = 2a2 .
11.7 S
a se calculeze integralele curbilinii de primul tip, pe arcele de curb a C, indicate:
R p
1) I = RC x2 + y2 ds, (C) x = r (cos t + t sin t) , y = r (sin t t cos t) , t [0, 2] .
n
2) I = RC x2 + y 2 ds, (C) x = a cos t, y = a sin t, t [0, 2] .
3) I = C |xy| ds, (C) x = a cos t, y = b sin t, a, b > 0, t [0, 4] .
h 3 i 8ab(a2 +ab+b2 )
r2
R: 1) I = 3 1 + 4 2 1 . 2) I = 2a2n+1 . 3) I = 3(a+b) .
11.8 Sa se calculeze integralele curbilinii de primul tip, pe arcele de curba C, indicate:

R
1) I = C x2 + y 2 ln z ds, (C) x = et cos t, y = et sin t, z = et , t [0, 1] .
R 1
2) I = C x2 + y 2 + z 2 ds, (C) x= a cos t, y = a sin t, z = bt, t [0, 2] .
R
3) I = RC xy z ds, (C) x = t, y = 31 8t3 , z = 12 t2 , t [0, 1] .
2
4) I = C x2 + y 2 z ds, (C) x = t cos t, y = t sin t, z = t, t [0, 1] .

3

a2 +b2
R: 1) Deoarece ds = 3et dt, rezulta I = 9 2e3 + 1 . 2) I = ab arctg 2b
a . 3)

5
I = 42 . 4) I = 4 5 3 + 8152 .
R
11.9 S a se calculeze integrala curbilinie I = C (x + y + z) ds, unde C = C1 C2 , cu:

x = r cos t, h i x = 0,
(C1 ) y = r sin t, t 0, , (C2 ) y = r t, t [0, r] .
2
z = 0, z = t,

R: I = 2 + 2 r2 .
R p
11.10 S a se calculeze integrala curbilinie I = C 2y 2 + z 2 ds, unde C este cercul de
ecuatie x2 + y 2 + z 2 = a2 , y = x.
R: O reprezentare parametrica a curbei este: x = a cos t, y = a cos t, z = a sin t,

2 2
t [0, 2]. Se obtine: I = 2a2 .
11.11 S a se calculeze masa M firului material cu densitatea liniar

a (x, y) = 1 + x,
care este imaginea curbei:
1 2
(C) x = t, y = t , t [0, 1] .
2

R: Deoarece ds = 1 + t2 dt, avem
Z 1 p 7 1 1
M= (1 + t) 1 + t2 dt = 2 + ln 1 + 2 .
0 6 2 3
11.12 Sa se calculeze masele firelor materiale care au densit atile liniare si reprezent
arile
parametrice urm atoare:

1) (x, y, z) = 4
2y, (C) x = 38 t8 , y = 12 t8 , z = 311 t3 , t [0, 1] .
2) (x, y, z) = 2y, (C) x = t, y = 21 t2 , z = 13 t3 , t [0, 1] .
3) (x, y, z) = x, (C) x = ch t, y = sh t, z = t, t [0, ln 2] .
h i
R: 1) M = 53 + 10011
ln 11. 2) M = 18 3 3 1 + 32 ln 3+23 3 .

3) M = 22 15 16 + ln 2 .
11.13 S a se calculeze masa M si centrul de greutate G ale firelor materiale cu den-

sit
atile liniare si reprezent
arile parametrice urm
atoare:
1) (x, y) = 1, (C) x = R cos t, y = R sin t, R > 0, t [0, ] .
2) (x, y) = 1, (C) x = R (t sin t) , y = R (1 cos t) , R > 0, t [0, ] .

3) (x, y) = y, (C) x = R (t sin t) , y = R (1 cos t) , R >0, t [0, 2] .
4) (x, y) = 1, (C) x = R cos3 t, y = R sin3 t, R > 0, t 0, 2 .

R: 1) M = R, G 0, 2R 4 4
. 2) M = 4R, G 3 R, 3 R .

3) M = 2R 2R, G R, 32 R . 4) M = 32 R, G 25 R, 25 R .
11.14 S a se calculeze masa M si centrul de greutate G ale firelor materiale cu den-
sit
atile liniare si reprezent
arile parametrice urm
atoare:
1) (x, y, z) = 1, (C) x = a cos t, y = a sin t, z = bt, t [0, 2] .

2) (x, y, z) = |z| 5
2 , (C) x = 4t , y = 15 t4 , z = 2t3 , t [1, 1] .

68
R: 1) M = 2 a2 + b2 , G (0, 0, b). 2) M = 7, G 0, 7 15
, 0 .
11.3 Integrale curbilinii de tipul al doilea

11.15 S a se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea, pe arcele de curb a C, indi-
cate:
R 2 2 3
1) I = RC xy
dx y dy, (C) x = t , y = t , t [0, 1] .
2) I = RC 1 x dx + x dy, (C) x = cos t, y = 2 sin t, t 2 , 2 .
2
3) I = RC yex dx, (C) x = ln 1 + t2 , y = 2arctg t t, t [0, 1].

4) I = C x2 y dy xy 2 dx, (C) x = cos t, y = sin t, t 0, 2 .
R1 1
R: 1) Deoarece: dx = 2t dt, dy = 3t2 dt, avem: I = 0 2t6 3t8 dt = 21 .
2) Deoarece: dx = sin t, dy = 2 cos t dt, obtinem I = . 3) I = 3 . 4) I = 4 .
8
11.16 S
a se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea:

R 2
dyy 2 x = r cos3 t,
1) I = C x dx
, (C) 3 t 0, 2 .
3 2
x x +y y 3 2 y = rsin t,
R 3 x= t,
2) I = C (arcsin y) dx + x dy, (C) t [1, 1] .
y = 1 t2 ,
3 3
R: 1) I = 16 r r.
3
2) I = 8 2.
R
11.17 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C (x + y) dx(x y) dy,
unde C este curba simpl a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine triunghiul
cu v
arfurile n punctele O (0, 0), A (1, 1), B (0, 2) si ambele capete n origine.
R: Avem: C = C1 C2 C3 , cu: (C1 ) x = t, y = t, t [0, 1], (C2 ) x = 2 t, y =

R1 R2
t, t [1, 2], (C3 ) x = 0, y = 2 t, t [0, 2]. Incat: I = 0 2t dt + 1 (4 + 2t) dt +
R2
0
(2 + t) dt = 2.
R
11.18 S a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C 2x dy 3y dx, unde
C este curba simpl a, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine dreptunghiul cu
v
arfurile n punctele A (1, 2), B (3, 1), C (2, 5) si ambele capete n punctul A.
35
R: I = 2 .
11.19 S
a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea
Z
dx + dy
I= ,
C max {|x| , |y|}

a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine triunghiul
cu v
arfurile n punctele A (1, 1), B (2, 1), C (2, 1), D (1, 1) si ambele capete n
punctul A.
R: I = 1.
R
11.20 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C ydx(x a) dy, unde
C este curba simpla, nchis
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine elipsa:
2
(x a) y2
+ = 1, a, b > 0
a2 b2
si ambele extremit
ati n origine.
R: O reprezentare parametrica a curbei C este: x = a (1 + cos t), y = b sin t, t

[, ]. Se obtine I = 2ab.
R
11.21 S a se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C x2 y 2 dx, unde C
este arcul din parabola y = x2 cuprins ntre punctele O (0, 0) si A (2, 4).
56
R: I = 15 .
R
11.22 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C x y 2 dx + 2xy dy,
a si orientat
a pozitiv, care are drept imagine conturul
domeniului plan delimitat de curbele: y 2 = 8x, 9x2 + y 2 = 1 si y = 0, situat n primul
cadran.

R: Varfurile conturului sunt: O (0, 0), A 31 , 0 , B 19 , 2 3 2 . Se obtine I = 243
80
.
11.23 Sa se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea, pe arcele de curba C, indi-

cate:

R x = t cos t + sin t,
1) I = C y dx x dy + x2 + y 2 + z 2 dz, (C) y = t sin t + cos t, t [0, ] .

z = t + 1,
R x = a cos t,
2) I = C (y z) dx + (z x) dy + (x y) dz, (C) y = a sin t, t [0, 2] .

z = bt,
R: 1) Deoarece: dx = t sin t dt, dy = t cos t dt, dz = dt, x2 + y 2 + z 2 = 2t2 + 2t + 2, se

obtine I = 3 + 2 + 2. 2) I = 2a (a + b).
11.24 S a se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea, pe arcele de curba C, indi-

cate:
R
1) I = C x dx + xy dy + xyz dz, (C) x = et , y = et , z = 2 t, t [0, 1] .
R x = a cos t,
2) I = C z a2 x2 dx + xz dy + x2 + y 2 dz, (C) y = a sin t, t 0, 2 .

z = bt,
a2 b
R: 1) I = 12 e2 + 1
e 12 . 2) I = 2 ( 1).
11.25 S
Z p p p
I= y 2 + z 2 dx + z 2 + x2 dy + x2 + y 2 dz,
C
unde C este curba simpl a care are drept imagine segmentul [AB] cu: A (1, 1, 1) si
B (2, 2, 2), iar primul cap
at n A.

15 2
R: I = 2 .
11.26 S
Z
I= (y 2z) dx (z x) dy + (2x y) dz,
C

x2 + y 2 + z 2 = a2 ,
unde C este curba simpl a de ecuatii: (C) cu a > 0 si ambele capete
x y + z = 0,
n punctul A a2 , 0, a2 .
R: O reprezentare parametrica a curbei C este:

a a 2a a a
(C) x = cos t + sin t, y = sin t, z = sin t cos t, t [0, 2] .
2 6 6 6 2
2
4a
Se obtine I = .
3
11.4 Independenta de drum a integralelor curbilinii

11.27 Constat and n prealabil c
a expresia de sub semnul integral a este o diferential
a ex-
act
a, s
a se calculeze urmatoarele integrale curbilinii, n care s-au specificat numai capetele
curbei de integrare:
(1,3)
R (2,0)
R
1) I = y dx + x dy. 2) I = y 2 ex dx + 2yex dy.
(2,1) (0,2)
(2,3)
R (2,1)
R
3) I = (x + 3y) dx + (3x + y) dy. 4) I = 2xy dx + x2 dy.
(1,1) (0,0)
Q
R: 1) Cum P (x, y) = y, Q (x, y) = x si Px = y = 1, rezulta ca valoarea integralei
nu depinde de curba rectificabila cu capetele n punctele (2, 1) si (1, 3). Fie A1 (2, 1),
A2 (1, 1) si A3 (3, 1). Alegem pentru integrare curba simpla C = C1 C2 , n care C1 are
ca imagine segmentul A1 A2 paralel cu axa Ox, iar C2 are ca imagine segmentul A2 A3
paralel cu axa Oy, avand reprezentarile parametrice:

x = t, x = 1,
(C1 ) t [2, 1] , (C2 ) t [1, 3] .
y = 1, y = t,
R R R R 1 R3
Obtinem: I = C y dx + x dy = C1 y dx + x dy + C2 y dx + x dy = 2 dt + 1 dt = 1. Se
observa usor ca functia U (x, y) = xy este o primitiva a expresiei diferentiale y dx + x dy,
adica dU = dx + x dy si deci I = U (1, 3) U (2, 1) = 1.
2) I = 4. 3) I = 41 2 . 4) I = 4.

a ex-
act
a, s
(5,12)
R (9,1)
R py q
x dx+y dy 1 1 x
1) I = x2 +y 2 . 2) I = 2 x dx + 2 y dy.
(3,4) ( 1
)
2 ,2
(3,2)
R (3,0)
R
y2 x2 y x
3) I = (xy)2
dx (xy)2
dy. 4) I = 1+xy dx + 1+xy dy.
(1,2) ( 1
3 ,2 )
R: 1) I = ln 13
5 . 2) I = 2. 3) I = 4. 4) I = ln 3.

a ex-
act
a, s
(2,3,1)
R (2,1,3)
R
1) I = yz dx + xz dy + xy dz. 2) I = x dx y 2 dy + z dz.
(1,1,0) (1,1,2)
(3,4,5)
R (0,3,4)
R
x
dx+y dy+z dz x dx+y dy+z dz
3) I = . 4) I = 3 .
x2 +y 2 +z 2 2 2 2 2
(0,0,0) (1,2,2) (x +y +z )
R: 1) Cum: P (x, y, z) = yz, Q (x, y, z) = xz, R (x, y, z) = xy, avem:
R Q P R Q P
= = x, = = y, = = z,
y z z x x y
deci expresia de sub semnul integrala este o diferentiala exacta si integrala curbilinie nu
depinde de drum. Fie A1 (1, 1, 0), A2 (2, 1, 0), A3 (2, 3, 0), A4 (2, 3, 1). Alegem pentru
integrare curba simpla C = C1 C2 C3 , n care C1 are ca imagine segmentul A1 A2 paralel
cu axa Ox, C2 are ca imagine segmentul A2 A3 paralel cu axa Oy, C3 are ca imagine
segmentul A3 A4 paralel cu axa Oy, avand reprezentarile parametrice:

x = t, x = 2, x = 2,
(C1 ) y = 1, t [1, 2] , (C2 ) y = t, t [1, 3] , (C3 ) y = 3, t [0, 1] .

z = 0, z = 0, z = t,
R2 R3 R1 10
2
Obtinem: I = 1
0 dt + 1
0 dt + 0
6 dt = 6. 2) I = 3 . 3) I = 5 2. 4) I = 15 .

a ex-
act
a, s
(5,3,1)
R (2,2,2)
R
yz dx+zx dy+xy dz y 2 z 2 dx+2x2 z dy+2x2 y dz
1) I = (xyz)2
. 2) I = (2x+yz)2
.
(7,2,3) (1,1,1)
(2,6,3)
R (2,2,4)
R
y x xy z (dx+ dy)(x+y)dz
3) I = z dx + z dy z2 dz. 4) I = x2 +y 2 +z 2 +2xy .
(1,3,1) (1,1,5)
R: 1)I = 92 . 2) I = 32 . 3) I = 7. 4) I =
2.
11.5 Calculul ariei cu ajutorul integralei curbilinii

11.31 S a se calculeze, cu ajutorul integralei curbilinii, aria domeniului plan m
arginit
de:
1) Elipsa: x = a cos t, y = b sin t, t [0, 2].
2) Astroida: x = a cos3 t, y = a sin3 t, t [0, 2).
3) Cardioida: x = a (2 cos t cos 2t), y = a (2 sin t sin 2t), t [0, 2].
3at 3at2
4) Foliul lui Descartes: x = 1+t 3 , y = 1+t3 , t (0, ).
R 2
R: 1) Deoarece x dy y dx = ab dt, avem A = 21 0 ab dt = ab.
2
R
3a2 2 3a2
2) Deoarece x dy y dx = 3a 4 sin 2t dt, avem A = 8 0
sin2 2t dt = 8 . 3)
2
A = 6a2 . 4) A = 3a2 .
Capitolul 12
Integrale multiple
12.1 Integrala dubl

a
12.1 Sa se calculeze integralele duble:
RR
1) I = RRD ln (x + y) dxdy, unde D = {(x, y) , 0 x 1,1 y 2}.
cos y
2) I = D 1+sin dxdy, unde D = (x, y) , 0 x 2 , 0 y 2 .
RR x sin y
2

3) I = RRD cos x + sin y dxdy, unde D = (x,y) , 0 x 4 , 0 y
2
4 .
4) I = D ex+sin y cos y dxdy, unde D = [0, ] 0, 2 .
RR x2
5) I = D 1+y 2 dxdy, unde D = [0, 1] [0, 1] .
R: 1) Functia de sub semnul integrala este continua. Domeniul D este un dreptunghi.

Aplicam formula de reducere la integrale iterate, n ordinea y, x. Avem:
Z 1 Z 2 Z 1
I= dx ln (x + y) dy = [(x + 2) ln (x + 2) (x + 1) ln (x + 1) 1] dx,
0 1 0
deci I = 29 ln 3 4 ln 2 32 .
2) Domeniul D este un dreptunghi. Aplicam formula de reducere la integrale iterate,
n ordinea x, y. Avem mai ntai, efectuand schimbarea de variabila t = tg x2 :
Z 2 Z 1
cos y 2 cos y dt 1 + sin y
dx = 2
= 2arctg 2y = y.
0 1 + sin x sin y 0 t + 2t sin y + 1 cos y 2
Apoi,
Z Z Z 2
2 2 cos y 1
dy dx = y dy = 2 .
0 0 1 + sin x sin y 0 2 8
R R
3) I = 4
0
dx 4
0
cos2 x + sin2 y dy = 16 1 2
. 4) I = (e 1) (e 1). 5) I =
12 .
12.2 S
a se calculeze integralalele iterate:
R1 R1 R2 R1 1
1) I = 0 dx 0 x3 + 2xy dy. 2) I = 1 dx 0 x+y dy.
R1 R1 R1 R1 x2
3) I = 1 dx 0 1+xy2 y2 dy. 4) I = 0 dx 0 1+y 2 dy.
R: 1) I = 34 . 2) I = 3 ln 3 4 ln 2. 3) I = 12 ln 2. 4) I = 1
12 .
149
CAPITOLUL 12. INTEGRALE MULTIPLE 150
12.3 S
a se calculeze integralele duble:
RR
1) I = D y dxdy 3 , unde D = [0, 1] [0, 1] .
RR (1+x 2 +y 2 ) 2

2) I = RRD x2 y cos xy 2 dxdy, unde D = 0, 2 [0, 2] .
3) I = RRD x2 yexy dxdy, unde D = [0, 1] [0, 2] .
dxdy
4) I = D (x+y+1) 2 , unde D = [0, 1] [0, 1.

2+2
R: 1) I = ln 1+ 3
. 2) I = 16 . 3) I = 2. 4) I = ln 43 .
RR
12.4 Sa se transforme integrala dubla I = D f (x, y) dxdy n integrale simple iterate,
pentru urmatoarele domenii:

1) D = (x, y) , x2 + y 2 2x .
2) D = (x, y) , x2 + y 2 4, x2 + 41 y 2 1, x 0 .
R: 1) D este un domeniu simplu n raport cu axa Oy:

p p
D = {(x, y), 2x x2 y 2x x2 , x [0, 2]},
R 2 R 2xx2
deci I = 0 dx 2xx2 f (x, y) dy.
2) D este un domeniu simplu n raport cu axa Ox:
r
1 p
D = {(x, y), 1 y 2 x 4 y 2 , y [2, 2]},
4
R2
R 4y2
deci I = 2 dy 1 2 f (x, y) dx.
1 4 y
12.5 S
a se calculeze urm
atoarele integrale iterate:
Z 1 Z x Z 1 Z
x Z R Z R2 y2

1) I = dx xdy. 2) I = dx xy dy. 3) I = dy 3x2 y 2 dx.
1 x 0 x2 R R2 y 2
R
R: 1) I = 34 . 2) I = 4
27 . 3) I = 2R6 2

sin2 t cos4 t dt = 6
8R .
2
RR
12.6 Sa se calculeze integrala dubla: I = D (x y) dxdy, unde D este domeniul plan
arginit de curbele de ecuatii: y = 2 x2 si y = 2x 1.
m
64
R: I = 15 .
12.7 S
a se calculeze integralele duble pe domeniul D marginit de curbele indicate:
RR
1) I = RRD (x + 2y) dxdy, y = x, y = 2x, x = 2, x = 3.
2) I = RRD x2 + y 2 dxdy, y = x, x = 0, y = 1, y = 2.
3) I = RRD 3x2 2xy + y dxdy, x = 0, x = y 2 , y = 2.
4) I = RRD y ln x dxdy, xy = 1, y = x, x = 2.
5) I = D (cos 2x + sin y) dxdy, x = 0, y = 0, 4x + 4y = .
76 244 5 1

R: 1) I = 3 . 2) I = 5. 3) I = 21 . 4) I = 8 (ln 4 1). 5) I = 4 +12 2 .
12.8 Sa se calculeze integralele duble pe domeniul D, unde D este interiorul triunghiului

cu v
arfurile n punctele indicate:
RR
1) I = D x dxdy, A (2, 3) , B (7, 2) , C (4, 5) .
RR p
2) I = D 4x2 y 2 dxdy, O (0, 0) , A (1, 0) , B (1, 1) .

R: 1) I = 26. 2) I = 31 3 + 23 .
12.9 S
a se calculeze integralele duble:
RR n o
2
1) I = D (1 y) dxdy, unde D = (x, y) , x2 + (y 1) 1, y x2 , x 0 .
RR
2) I = RRD (|x| + |y|) dxdy, unde
D = {(x, y) , |x| + |y| 1} .
3) I = D dxdy
, unde D = (x, y) , y 2 8x, y 2x, y + 4x 24 .
x
1

R: 1) I = 15 . 2) I = 43 . 3) I = 15 2.
12.10 S
a se calculeze integralele duble pe domeniul D m arginit de curbele indicate:
RR
1) I = D (x + y) dxdy, y = x2 , y = x.
RR x2 dxdy
2) I = D 2 +y 2
, x = 0, y = 1, y = 3 2, y = x.
RR x

3) I = D arcsin x + y dxdy, x + y = 0, x + y = 1, y = 1, y = 1.
RR 3
4) I = D xy dxdy, y = 4, y = x2 , y = 14 x2 .
3 1

R: 1) I = 20 . 2) I = 6 2 ln 1 + 2 . 3) I = 4. 4) I = 30.
12.11 S
a se calculeze
ZZ h i
dxdy
I= , unde D = 0, [0, ]
D 1 + y cos x 2
si apoi s
a se deduc
a valoarea integralei:
Z
ln (1 + cos x)
J () = dx, (0, 1) .
0 cos x
R: Integrand n ordinea y, x, avem:
Z 2 Z Z
dy ln (1 + cos x)
I= dx = dx = J () .
0 0 1 + y cos x 0 cos x
x
Schimband ordinea de integrare si punand tg 2 = t, y = cos 2, obtinem:
Z Z Z 1
arccos Z 1
2 dx 2 2 d (ttg )
I= dy = 2 sin 2 d ,
0 0 1 + y cos x
4 0 sin 2 1 + t2 tg2
2 1 2
de unde, I = J () = 8 2 (arccos ) .
12.12 S arginit de parabolele: y 2 = 10x + 26 si

a se calculeze aria domeniului plan m
2
y = 10 6x.
R: Parabolele se intersecteaza n punctele: (1, 4) si (1, 4). Considerand domeniul

simplu n raport cu aza Ox, putem scrie:

y 2 26 10 y 2
D = (x, y) , x , y [4, 4] ,
10 6
RR R4 R 10y 2
1024
deci A = D
dxdy = 4
dy 6
y 2 26
dx = 45 .
10
x2 y2
12.13 S
arginit de elipsa a2 + b2 = 1.
R: Considerand domeniul simplu n raport cu axa Oy, avem

bp 2 2
bp 2 2
D = (x, y) , a x y a x , x [a, a] ,
a a
deci ZZ Z Z Z
a b
a a2 x2
b a p
A= dxdy = dx dy = 2 a2 x2 dx = ab.
D a a b
a2 x2 a a
12.14 S arginit de curbele de ecuatii x = y 2 2y,

x + y = 0.
R: A = 61 .
12.15 S a se calculeze volumul corpului m arginit de planele de coordonate, planul x+y =

1 si paraboloidul eliptic z = 2x2 + y 2 + 1.
R: D = {(x, y) , 0 y 1 x, x [0, 1]} si deci:

ZZ Z 1 Z 1x
2 2 3
V= (2x + y + 1) dxdy = dx (2x2 + y 2 + 1) dy = .
D 0 0 4
12.16 S a se calculeze volumul corpului m

arginit de planele x = 1, z = 0 si paraboloidul
hiperbolic z = x2 y 2 .
R: D = {(x, y) , x y x, x [0, 1]} si deci

ZZ Z 1 Z x
1
V= (x2 y 2 ) dxdy = dx (x2 y 2 )dy = .
D 0 x 3
12.17 S a se calculeze volumul corpului m arginit de planele y = x, y = 0, z = 0 si

cilindrul x2 + z 2 = a2 , situat n primul octant.
Ra Rx
R: V = 0 dx 0 a2 x2 dy = 13 a3 .
x2 y2 z2
12.18 S
a se calculeze volumul corpului m
arginit de elipsoidul a2 + b2 + c2 = 1.
q
Ra Rb 1 x
2 q
x2 y2
R: V = 8 0
dx 0
a2
c 1 a2 b2 dy = 43 abc.
12.19 S
a se calculeze, trec
and la coordonate polare, urm
atoarele integrale duble:
RR p
1) I = RRD x2 + y 2 dxdy,
unde D = (x,y) , x2 + y 2 4 .
2) I = D sin x2 + y 2 dxdy, unde D = (x, y) , x2 + y 2 a2 , x 0 .
RR p
3) I = D pa2 x2 y 2 dxdy, unde D = (x, y) , x2 + y 2 ax .
RR
4) I = D x2 + y 2 dxdy, unde D = (x, y) , ax x2 + y 2 2ax .
R: 1) Trecand la coordonate polare x = r cos , y = r sin , cum J (r, ) = r, avem:

ZZ
I= r2 drd, unde D0 = {(r, ) , 0 r 2, [0, 2]}
D
R2 R 2 R a R 3
si deci: I = 0 dr 0 r2 d = 16
3 . 2) I = 0 dr
2
r sin r2 d = 12 1 cos a2 .
2
3) Trecand la coordonate polare avem:
ZZ p n h io
I= r a2 r2 drd, unde D0 = (r, ) , 0 r a cos , ,
D 2 2
si deci:
Z Z a cos p Z 2
2 2 1
I=2 d r a2 r2 dr = a3 1 sin3 d = a3 (3 4) .
0 0 3 0 9
4) Trecand la coordonate polare avem:

Z Z 2a cos Z
2 7 3 2 14 3
I= d r2 dr = a cos3 d = a .
0 a cos 3 0 9
12.20 Sa se calculeze integrala I pe domeniul D m
arginit de curbele de ecuatii indicate:

RR sin x2 +y2 2
1) I = D 2 2 dxdy, x2 + y 2 = 9 , x2 + y 2 = 2 .
RR x +y
2) I = D dxdy, xy = 1, xy = 2, y = x, y = 3x.

R: 1) Trecand la coordonate polare avem: D0 = 3 , [0, 2] si deci:
ZZ Z 2 Z
I= sin r drd = d sin r dr = 3.

D 0 3
pu 1
2) Efectuam schimbarea de variabile: x = v, y = uv, avem: J (u, v) = 2v .

Rezulta I = ln 3.
12.21 Sa se calculeze aria domeniului plan m

arginit de curbele de ecuatii: xy = a,
xy = b (0 < a < b), y = x, y = x (0 < < ) si situat n primul cadran.
R: Efectuam schimbarea de variabile: u = xy, v = xy , D0 = [a, b] [, ]. Deoarece

1
J (u, v) = 2v , avem:
ZZ ZZ
1 ba
A= dxdy = dudv = ln .
D D v 2
12.22 Sa se calculeze aria domeniului plan m
arginit de curbele de ecuatii: xy = a,
xy = b (0 < a < b), x2 = y, x2 = y (0 < < ).
ba
R: A = 3 ln .
12.23 S a se calculeze integralele duble urm

atoare, efectu
and schimb
ari de variabile co-
respunzatoare:
RR q 2
n 2 2
o
1) I = D 1 xa2 yb2 dxdy, unde D = (x, y) , xa2 + yb2 1 .
2
RR q 3
2) I = D (x2 + y 2 ) dxdy, unde D = (x, y) , x2 + y 2 a2 , y 0 .
RR p
3) I = D px2 + y 2 dxdy, unde D = (x, y) , 2 x2 + y 2 4 2 .
RR
4) I = D px2 + y 2 dxdy, unde D = (x, y) , ax x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 .
RR
5) I = D x2 + y 2 dxdy, unde D = (x, y) , ax x2 + y 2 2ax, y 0 .
a3

R: 1) I = 32 ab. 2) I = 51 a5 . 3) I = 14 4
3 . 4) I = 3

2 2
3 . 5) I = 14 3
9 a .
12.24 Sa se calculeze integralele duble urm

atoare, efectu
and schimb
ari de variabile co-
respunz
atoare:
RR ln(x2 +y 2 )
1) I = D
unde D = (x, y) , 1 x2 + y 2 e2 .
x2 +y 2 dxdy,
RR (x2 +y 2 )

2) I = D ep dxdy, unde D = (x, y) , x2 + y 2 4 .
RR
3) I = RRD 4 x2 y 2 dxdy, unde D = (x, y) , 1 x2 + y 2 4 .
4) I = D ln x2 + y 2 dxdy, unde D = (x, y) , e2 x2 + y 2 e4 .

R: 1) I = 2. 2) I = 1 e14 . 3) I = 2 3. 4) I = e2 3e2 1 .
12.25 S
a se calculeze urmatoarele integrale duble:
RR
x2 +y 2
1) I = D arcsin 2 dxdy, unde D = (x, y) , 2 x2 + y 2 4 2 .
RR (x2 +y2 )dxdy 1 2

2) I = D 2 2 2
, unde D = (x, y) , 2 x + y 2
1 .
4(x +y )
7

1
R: 1) I = 3 3 3 . 2) Trecand la coordonate polare, avem:
2
r
0 2
D = (r, ) , 0 r , 0 2
1 + sin2
RR 3
si deci I = r drd = 4arctg 2 2 ln 3.
D 4r 4

12.26 S a se calculeze volumul corpului limitat de suprafetele de ecuatii z 2 = xy, x+
y = 1, z = 0.
RR
R: Daca D = (x, y) , x + y 1 , atunci V = D xy dxdy. Efectuand schim-
barea de variabile: x = u2 , y = v 2 , (u, v) , cu
= {(u, v) , 0 u 1 v, 0 v 1} ,
R1 3
cum J (u, v) = 4uv, gasim: V = 43 0 v 2 (1 v) dv = 45
1
.
12.27 S a se determine masa si coordonatele centrului de greutate ale pl

acii plane omo-
gene ( (x, y) = const.), care ocupa domeniul:
n 2 2
o
1) D = (x, y) , xa2 + yb2 1, x 0, y 0 .

2) D = (x, y) , x2 + y 2 a2 , x2 + y 2 ax, y 0 , a > 0.

R: 1) M = 31 a2 b, G 3 4a 4b
, 3 . 2) M = 83 a2 , G a6 , 14a
9 .
12.28 S a se determine coordonatele centrelor de greutate ale pl

acilor plane omogene
m
arginite de urmatoarele curbe:
1) y 2 = 4x + 4, y 2 = 2x + 4.
2) 9x2 + 25y 2 225 = 0, 3x + 5y = 15, x 0, y 0.

R: 1) G 25 , 0 . 2) G 3(2)
10 2
, 2 .
12.29 S a se determine coordonatele centrului de greutate ale placii plane de densitate

superficial
a (x, y) = y, m a de curbele: y = x2 si y = 1.
arginit

R: G 0, 57 .
12.30 Sa se calculeze momentele de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport

cu originea ale pl
acii plane de densitate superficial
a (x, y) = xy, care ocup
a domeniul
D = {(x, y) , x + y 1, x 0, y 0} .
1 1
R: Ix = Iy = 120 , I0 = 60 .
12.31 Sa se calculeze momentele de inertie n raport cu axele de coordonate si n ra-

port cu originea ale pl
acilor plane omogene, care ocup a domeniile plane marginite de
urmatoarele curbe:
1) y = x2 , x = y 2 .
2 2
2) x
+ y = ay, a > 0.
3) x + y = a, x = 0, y = 0, a > 0.
3 6 5 4 1 4 3 4
R: 1) Ix = Iy = 35 , I0 = 35 . 2) Ix = 64 a , Iy = 64 a , I0 = 32 a . 3)
1 4 1 4
Ix = Iy = 84 a , I0 = 42 a .
12.32 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oy a placii plane de densi-

a (x, y) = x14 , care ocup
tate superficial a domeniul m
arginit de curbele de ecuatii:

x + y = a, x + y = b, x = 2 y, x = 2 y, 0 < a < b, 0 < < .
x

R: Efectuam schimbarea de variabile: x + y = u, y = v, D0 = [a, b] 2 , 2 . Se
2 2
obtine Iy = 2 2 b
2 ln a .
12.33 Utiliz and formula lui Green, s a se calculeze urmatoarele integrale curbilinii, pe
curbele nchise C, parcurse n sens
h direct:
i
H p p
1) I = C x2 + y 2 dx + y xy + ln x + x2 + y 2 dy, unde C este conturul drep-
tunghiului D = [1, 4] [0, 2].
H 2 2
2) I = HC ex +y (y dx + x dy), unde C este cercul x2 + y 2 = 1.
3)nI = C (xy y) dx +o(xy + x) dy, unde C este frontiera domeniului plan
2 2
D = (x, y) , xa2 + yb2 1 , a > 0, b > 0.
H
4)I = C (x y) dx + dy, unde C este frontiera domeniului plan
2 2
D = (x, y) H , x2 + y 2x, y 0 .
5)I = C y dx + x2 dy, unde C este frontiera domeniului plan
D = (x, y) , x2 + y 2 1, y h 0 . i
H p p
6) I = C x2 + y 2 dx + y xy + ln x + x2 + y 2 dy, unde
(C) x = 1 + H cos t, y = 1 + sin t, t [0, 2].
2
7) I = C 2 x2 + y 2 dx + (x + y) dy, unde C este conturul triunghiului cu v arfurile
n puncteleHA (1, 1), B (2, 2), C (1, 3).
8) I = C y 3 dx + x3 dy, unde C este conturul cercului cu centrul n origine si raza
egala cu 1.
H 2 2 2 2
9) I = C ex +y [cos (2xy) dx + sin (2xy) dy], unde (C) xa2 + yb2 1 = 0.
p h p i
R: 1) Deoarece: P (x, y) = x2 + y 2 si Q (x, y) = y xy + ln x + x2 + y 2 ,
RR
obtinem: I = D y 2 dxdy = 8. 2) I = 2e. 3) I = 2ab. 4) I = 12 . 5) I = 43 .
6) I = 54 . 7) I = 34 . 8) I = 32 . 9) I = 0.
12.2 Aria suprafetelor

12.34 S a se determine aria portiunii din sfera (S) x2 + y 2 + z 2 = a2 , a > 0, situat
a n
interiorul cilindrului x2 + y 2 = ay.
R: Datorita simetriei, aria ceruta este de patru ori aria portiunii situata n primul
octant, pentru care avem:
p f x f y
f (x, y) = a2 x2 y 2 , p = = p , q= = p ,
x 2 2
a x y 2 y a x2 y 2
2
RR
definita pe D (x, y) , x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 . Deci S = 4a D 2dxdy2 2 . Tre-
a x y

cand la coordonate polare, avem: D0 = (r, ) , 0 r a sin , 0 2 . Se obtine
S = 2a2 ( 2).
p
12.35 S a se determine aria portiunii din conul (S) z = x2 + y 2 , situat
a n interiorul
cilindrului de ecuatie: x2 + y 2 = 2x.
RR RR p RR
R: S = S
dS = D
1 + p2 + q 2 dxdy = 2 D dxdy = 2.
12.36 S
a se calculeze aria suprafetei:
sin u 1 1 + sin u
(S) x = tg u cos v, y = tg u sin v, z = 2
+ ln + v,
2 cos u 2 cos u

(u, v) = 0, 4 [0, 2].
RR 8
R: S =
A2 + B 2 + C 2 dudv = 3 .
12.37 S a se calculeze aria portiunii din paraboloidul de rotatie (S) z = x2 + y 2 , situat

a
n interiorul cilindrului: x2 + y 2 = r2 .
q
RR p 3
2 2
R: S = D 1 + 4x + 4y dxdy = 6 2
(4r + 1) 1 .
x2 y2
12.38 S
a se g
aseasc
a aria portiunii din paraboloidul eliptic (S) z = 2a + 2b , a > 0,
2
x2 y
b > 0, situat
a n interiorul cilindrului eliptic: a2 + b2 = c2 .

R: S = 32 ab 1 + c2 1 + c2 1 .
12.39 Sa se calculeze aria portiunii dincilindrul parabolic (S) x2 = 2z, m

arginit
a de
planele de ecuatii: x = 2y, y = 2x, x = 2 2.
R: S = 13.
12.40 S a se g a aria portiunii din paraboloidul hiperbolic (S) x = 1 y 2 z 2 ,

aseasc
a n interiorul cilindrului de ecuatie: y 2 + z 2 = 1.
situat
R: Proiectam suprafata n planul Oyz:

ZZ p
1
S= 1 + 4y 2 + 4z 2 dydz = 5 51 .
D 6
12.41 Sa se calculeze ariaportiunii din cilindrul parabolic (S) z = x2 , m

arginit
a de
planele de ecuatii: x + y = 2, x = 0, y = 0.
5

2

R: S = 6 + 4 ln 3 + 2 2 .
12.42 S a se calculeze aria portiunii din cilindrul (S) x2 + z 2 = a2 , situat

a n interiorul
cilindrului de ecuatie: x2 + y 2 = a2 .
R: Datorit
a simetriei, aria cautata este de opt ori
aria portiunii din primul octant, de
ecuatie: z = a2 x2 , definita pe domeniul D = (x, y) , x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 ,
ZZ Z
dxdy 2 1 cos
S = 8a = 8a2 d = 16a2 .
D a2 x2 0 sin2
12.3 Integrala de suprafat

a de primul tip
12.43 Sa seRRcalculeze integralele de suprafat
a de primul tip:
1) I = S
(x + y + z) dS, unde S este suprafata cubului ale c arui fete apartin
planelor deRRcoordonate si planelor x = 1, y = 1, z = 1.
2) I = S x2 + y 2 dS, unde S este sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 .
RR p 2 2 2
3) I = S x2 + y 2 dS, unde S este suprafata lateral a a conului xa2 + ay2 zb2 = 0,
0 z b.
R: 1) Scriem integrala ca suma integralelor pe cele sase fete ale cubului. I = 9.

2) O reprezentare parametric a a sferei
este: x = a cos u cos v, y = a sin u cos v, z =
a sin v, cu (u, v) = [0, 2] 2 , 2 , iar kru rv k = a2 cos v. Deci:
ZZ
8
I = a4 cos3 u dudv = a4 .
3
3) O reprezentare parametrica a conului este: x = av cos u, y = av sin u, z = bv, cu
(u, v) = [0, 2] [0, 1], iar kru rv k = av a2 + b2 . Deci:
p ZZ p
2
I = a2 a2 + b2 v 2 dudv = a2 a2 + b2 .
3
12.44 S aRR
se calculeze integralele de
suprafat
a de primul tip: p
1) I = S y 2 z 2 + z 2 x2 + x2 y 2 dS, unde S este portiunea din conul z = x2 + y 2 ,
situat interiorul cilindrului x2 + y 2 2x = 0.
a n RR
2) I = S 2z dS2 2 , unde S este portiunea din paraboloidul 2az = x2 + y 2 , situat
a
x +y +a
ntre planele
RR z = 0 si z = h (a > 0, h > 0).
3) I = S 2 dS2 2 , unde: S = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 = a2 , z 0 .
x +y +4z
RR
4) I = S z dS, unde: S = {(x, y, z) , x = u cos v, y = u sin v, z = v, (u, v) }, cu
= [0, a] RR[0, 2].
5) I = S x2 + y 2 dS, unde S este suprafata conic a z 2 = x2 + y 2 , cuprins
a ntre
planele z = 0 si z = 1.

R: 1) I = 29 8 2. 2) I = h2 . 3) I = 32 a 3 ln 2 + 3 .

4) I = 2 a a2 + 1 + ln a + a2 + 1 . 5) I = 12 2.

12.45 S a se determine masa suprafetei omogene ( = 0 ): (S) z = h1 x2 + y 2 , 0
z h, h > 0.
RR RR q
R: M = 0 S dS = 0 D 1 + h42 (x2 + y 2 ) dxdy = 16 0 h2 5 5 1 , unde D =

(x, y) , x2 + y 2 h2 .

12.46 S a se determine masa suprafetei (S) z = 21 x2 + y 2 , 0 z 1, av and densi-
tatea superficial a (x, y, z) = z.
RR 1
RR p
R: M = zdS = x 2
+ y 2
1 + x2 + y 2 dxdy = 2 6 3 + 1 , unde D =
S 2 D 15
(x, y) , x2 + y 2 2 .
12.47 Sa se determine masa suprafetei cubului 0 x 1, 0 y 1, 0 z 1, av

and
densitatea superficial
a (x, y, z) = xyz.
R: M = 34 .
12.48 S a se g a coordonatele centrului de greutate al suprafetei omogene z = x2 +

aseasc
2
a n interiorul cilindrului x2 + y 2 x = 0.
y , situat
16

R: G 0, 0, 19 .
12.49 Sa se determine
p masa si coordonatele centrului de greutate ale suprafetei omogene
( = 1): (S) z = 1 x2 y 2 , x 0, y 0, x + y 1.

R: M = 21 2 1 si G 14 2, 14 2, 1 2+1 .
12.50 S a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al suprafetei omogene

( = 0 ): (S) x2 + y 2 + z 2 = a2 , z 0.
R: Iz = 43 a4 0 .
12.51 S a se calculeze
p momentul de inertie n raport cu axa Oz al suprafetei omogene
( = 0 ): (S) z = x2 + y 2 , 0 z h, h > 0.

R: Iz = 21 h4 2.
12.4 Integrale de suprafat

a de tipul al doilea
12.52 S a RR
se calculeze integralele de suprafat
a de tipul al doilea:
1) I = S yz dydz + zx dzdx + xy dxdy, unde S este fata exterioar a a tetraedrului
marginit de planele de coordonate si de planul x + y + z = a (a > 0).
RR 2 2 2
2) I = RRS z dxdy, unde S este fata exterioar a a elipsoidului xa2 + yb2 + zc2 = 1.
3) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este fata exterioar a a emisferei x2 +
2 2 2
y + z = a , z 0.
R: 1) Scriem integrala ca suma integralelor pe cele patru fete ale tetraedrului:
(Sz ) z = 0, Dz = {(x, y) , x 0, y 0, x + y a} ,
(Sx ) x = 0, Dx = {(y, z) , y 0, z 0, y + z a} ,
(Sy ) y = 0, Dy = {(z, x) , z 0, x 0, z + x a} ,
n care perechile Sz si Dz , Sx si Dx , Sy si Dy au orientari diferite, iar S0 , fata continut

a
n planul x + y + z = a, a carei proiectii pe planele de coordonate consta n Dz , Dx , Dy ,
avand aceeasi orientare cu S0 . Astfel
ZZ ZZ ZZ ZZ ZZ
xy dxdy = xy dxdy + xy dxdy = xy dxdy + xy dxdy = 0.
S Sz S0 D D
Rezultate identice avem pentru ceilalti doi termeni. Deci I = 0.

2) Integrala sa reduce la
ZZ r
x2 y2
I= 1 dxdy,
D a2 b2
n o
x2 y2
unde Dz = (x, y) , a2 + b2 1 . Se obtine I = 43 abc. 3) I = 12 a4 .
12.53 S aRRse calculeze integralele de suprafat

a de tipul al doilea:
1) I = S y dydz+z dzdx+3x dxdy, unde S este fata interioar a a sferei x2 +y 2 +z 2 =
2
a , situat
a RR
n primul octant.
2) I = S x2 y 2 z dxdy, unde S este fata exterioar a a emisferei x2 + y 2 + z 2 = R2 ,
z 0. RR
3) I = S xz dydz+yz dzdx+ x2 + y 2 dxdy, unde S este fata superioar a a suprafetei
(S) z = x2 + y 2 , care se proiecteaz
a ortogonal pe planul Oxy n domeniul
D = (x, y) , x2 + y 2 1 .
RR
4) I = S dxdy 2 2
a a paraboloidului (S) z = 4x2 + y 2 ,
, unde S este fata exterioar
4x +y +1
0 z 1. RR
5) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este fata exterioar a a tetraedrului cu
v
arfurile n RR
punctele O (0,
0, 0), A (1, 0, 0), B (0, 1, 0), C (0, 0, 1).
6) I = S x2 + y 2 z dxdy, unde S este fata exterioar a a paraboloidului (S) z =
x2 + y 2 , situat
a n interiorul cilindrului x2 + y 2 = 1.
RR 2
7) I = S dydz dzdx dxdy
x + y + z , unde S este fat a exterioar a a elipsoidului (S) xa2 +
y2 z2
b2 + c2 = 1.
R: 1) Deoarece cos = xa , cos = ay , cos = az , avem

ZZ
1
I= (xy + yz + 3zx) dS,
a S

cu (S) x = a cos u sin v, y = a sin u sin v, z = a cos v, (u, v) 0, 2 0, 2 . Deoarece
2
dS = a2 sin v dudv, se obtine I = 2a3 . 2) I = 105 R7 . 3) Versorul normalei la suprafata
1
n punctul M (x, y, z) este n = 2 2
(2xi 2yj + k), a..
1+4x +4y
ZZ
x2 + y 2 (1 2z)
I= p dS = .
S
2
1 + 4x + 4y 2 6
RR
4) Deoarece cos = 1
2 2
, urmeaza ca I = D dxdy 2 2
= 1 2 ,
1+64x +4y 4x +y +1
1
unde D = (x, y) , 4x2 + y 2 1 . 5) I = 12 . 6) I = 25
84 . 7) O reprezentare parametrica
a elipsoidului este (S) x = a cos u sin v, y = b sin u sin v, z = c cos v, (u, v) , cu
= [0, 2] [0, ]. Rezulta
Z Z
bc ca ab 4 2 2
I= + + sin v dudv = b c + c2 a2 + a2 b2 .
a b c abc
12.54 Utiliz and formula lui Stokes, s a se calculeze urm atoarele integrale curbilinii, pe
curbele nchise
H C, parcurse
n sens direct:
1) I = C (x + 3y + 2z) dx+(2x + z) dy +(x y) dz, unde C este conturul triunghiului
cu varfurileH n punctele A (2, 0, 0), B (0, 3, 0), C (0, 0, 1).
2) I = HC x2 y 3 dx + dy + z dz, unde (C) x2 + y 2 = r2 , z = 0.
3) I = C (y + z) dx+(z + x) dy +(x + y) dz, unde (C) x2 +y 2 +z 2 = a2 , x+y +z = 0.
H
4) I = C y + z dx + z + x dy + x + y 2 dz, unde (C) x2 + y 2 + z 2 = 4x2 ,
2 2 2 2 2
x + y 2 = 2x,
2
H z 0.
5) I = C (z y) dx + (x z) dy + (y x) dz, unde C este conturul triunghiului cu
v
arfurile nH punctele A (a, 0, 0), B (0, b, 0), C (0, 0, c).
6) I = C y 2 dx + z 2 dy + x2 dz, unde (C) x2 + y 2 + z 2 = a2 , x2 + y 2 = ax (curba lui
Viviani). H
7) I = HC (y z) dx + (z x) dy + (x y) dz, unde (C) x2 + y 2 = 1, x + z = 1.
8) I = C x dx + (x + y) dy + (x + y + z) dz, unde (C) x = a sin t, y = a cos t, z =
a (sin t + cos
H t),dxt [0, 2].
ydy
9) I = C 1+x 2 + x
+ x dz, unde (C) x2 + y 2 = 2x, x + y + z = 0.
R: 1) Deoarece F (x, y, z) = (x + 3y + 2z) i+(2x + z) j+(x y) k si rot F = 2i+j

k, S fiind suprafata triunghiului cu varfurile n punctele A (2, 0, 0), RRB (0, 3, 0), C (0, 0, 1)
din planul x2 + y3 + z1 1 = 0 si deci n = 17 (3i + 2j + 6k), rezulta I = S (nrot F) dS = 5.
y
2) I RR= 18 r6 . 3) I = 0. 4) Deoarece cos = x2 z
2 , cos = 2 , cos = 2 , rezult a
I = D (z y) dS = 4. 5) I = ab + bc + ca. 6) Avem
ZZ " #
xy
I = 2 x+y+ p dxdy = a3 ,
D
2
a x y2 2 4

cu D = (x, y) , x2 + y 2 ax . 7) I = 4. 8) I = a2 . 9) I = .
12.5 Integrala tripl

a
12.55 SaRRR
se calculeze integralele triple:
1) I = x3 y 2 z dxdydz, unde Vn= {(x, y, z) , 0 x 1, 0 o y x, 0 z xy}.
RRRV 2 x2 y2 z2
2) I = V
x dxdydz, unde V = (x, y, z) , a2 + b2 + c2 1 .
RRR n o
x2 y2 z2
3) I = V
z dxdydz, unde V = (x, y, z) , a 2 + b2 + c 2 1, z 0 .
R 1 R x R xy 1
R: 1) I = 0 dx 0 dy 0 x3 y 2 z dz = 110 . 2) Domeniul spatial V este simplu n
raport cu axa Oz, deci
( r r )
x2 y2 x2 y2
V = (x, y, z) , c 1 2 2 z c 1 2 2 , (x, y) D,
a b a b
n 2 2
o
unde D = (x, y) , xa2 + yb2 1 . Deci
q
ZZ Z 2 2 ZZ r
c 1 x yb2
a2
2 2 x2 y2
I= dxdy q x dz = 2c x 1 dxdy.
D c 1 x
2 2
yb2 D a2 b2
a2
Domeniul plan D este simplu n raport cu axa Oy, deci

( r r )
x2 x2
D = (x, y) , b 1 2 y b 1 2 , x [a, a] ,
a a
ncat
q r
Z a Z b 1 x
2 Z a
a2
2 x2 y2 2x2 4
I = 2c dx q x 1 2 2 dy = bc x 1 2 dx = a3 bc.
a b 1 x
2 a b a a 15
a2
3) I = 41 abc2 .
12.56 S aRRR
se calculeze integralele triple:
dxdydz
1) I = V (1+x+y+z)3
, unde V este tetraedrul delimitat de planele de coordonate si
planul x +RRRy + x = 1.
xyz
2) I = 2 +y 2 +z 2 )4 dxdydz, unde V = [0, 1] [0, 1] [0, 1].
RRRV (1+x dxdydz
3) I = V
, unde
(1+x2 +y 2 z)3

V (x, y,RRRz) , x2 + y 2 z, x2 + y 2 1, z 0 .
4) I =n V
z dxdydz, unde o
p
V = (x, y, z) , 0 x 21 , x y 2x, 0 z 1 x2 y 2 .
RRR
5) I = RRRV x2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 R2 .
x
6) I = V x2 +y 2 +z 2 +a2
dxdydz, unde: V = {(x, y, z) | x2 + y 2 + z 2 R2 , x
0, y 0, z 0}.p
RRR
7) I = V
z x2 + y 2 dxdydz, unde V este domeniul m arginit de cilindrul x2 +y 2 =
2x si planele y = 0, z = 0, z = a (a < 0).
R: 1) Domeniul V este simplu n raport cu axa Oz:

ZZ Z 1xy ZZ " #
dz 1 1 1
I= dxdy 3 = 2 2 4 dxdy,
D 0 (1 + x + y + z) D (1 + x + y)
unde D = {(x, y) , 0 y 1 x, x [0, 1]}, deci

Z
1 1
1 3x 5
I= dx = ln 2 .
2 0 1+x 4 16
R1 R1 R1 xyz 1
2) I = 0 dx 0 dy 0 (1+x2 +y 2 +z 2 )4 dz = 192 . 3) Domeniul V este simplu n raport cu
axa Oz:
ZZ Z x2 +y2 ZZ h
dz 2
1i
2 2
I= dxdy 3 = 2 1 1 + x + y dxdy,
D 0 (1 + x2 + y 2 z) 2 D

unde D = (x, y) , x2 + y 2 1 . Trecand la coordonate polare, avem I = 2 2 2 3 .
R1 R 2x R 1x2 y2 R1
4) I = 02 dx x 0 z dz = 21 02 x 103 x
3 7
dx = 192 . 5) Trecem la coordo-
nate sferice:
x = r cos sin ,
y = r sin sin , (r, , ) [0, R] [0, 2] [0, ] .

z = r cos ,
Deoarece J(r, , ) = r2 sin , avem
Z R ! Z Z
2
4
I= 4
r dr cos2 d sin3 d = R5 .
0 0 0 15
6) Trecem la coordonate sferice:

x = r cos sin , h i h i
y = r sin sin , (r, , ) [0, R] 0, 0, .
2 2
z = r cos ,
Deoarece dxdydz = r2 sin drdd, avem

Z 2 Z 2 Z R 3 2
r sin cos 2 2 a2
I= d d dr = R + a ln 2 .
0 0 0 r 2 + a2 8 a + R2
7) Trecem
la coordonate cilindrice: x = r cos , y = r sin , z = z, (r, , z) V 0 , unde
V = (r, , z) , 0 r 2 cos , 0 2 , 0 z a . Deoarece J (r, , z) = r, avem
0
ZZZ ZZ Z a ZZ
2 2 a2
I= zr drddz = drd zr dz = r2 drd,
V0 D 0 2 D

unde D0 = (r, ) , 0 r 2 cos , 0 2 , deci
Z 2 Z 2 cos Z 2
a2 4a2 8a2
I= d r2 dr = cos3 d = .
2 0 0 3 0 9
12.57 S aRRR
se calculeze urm atoarele integrale triple:
1) I = V
xyz dxdydz, arginit de sfera x2 +y 2 +z 2 =
unde V este domeniul spatial m
1, situat nRRR
primul octant.
2) I = V
xy 2 z 3 dxdydz, unde V este domeniul spatial m arginit de suprafetele z =
xy, y = x, xRRR = 1, z = 0.
3) I = V
(2x + 3y z) dxdydz, unde V este prisma triunghiular a m arginit
a de
planele x = 0, y = 0, z = 0, z = a, x + y = b, cu a, b > 0.
RRR 3
4) I = V
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m arginit de cilin-
drul x2 + y 2 = 1qsi planele y = 0, y = 1.
RRR 3
5) I = 1 + (x2 + y 2 + z 2 ) 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 1 .
RRRV
6) I = V
x2 + y 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m arginit de suprafetele
2 2
2z = x + RRR y , z = 2.
7) I = V
x2 + y 2 z dxdydz, unde V este domeniul spatial m arginit de paraboloi-
dul z = x2 RRR
+ y 2 si sfera x2 + y 2 + z 2 = 6.
8) I = z dxdydz, unde V este domeniul spatial m arginit de conul
a
p V
2 2
z = R x + y si planul z = a, cu a, R > 0.
1 1 1

R: 1) I = 48 . 2) I = 364 . 3) I = 12 ab2 (10b 3a). 4) I = 32 . 5) I = 89 2 2 1 .
6) I = 16 8 1 2 2
3 . 7) I = 3 . 8) I = 4 a R .
12.58 S aRRRse calculeze urm atoarele integrale triple:

dxdydz
1) I = V x2 +y 2 +z 2
, unde V este domeniul spatial m arginit de sferele x2 +y 2 +z 2 =
2 2 2
1, x + y + z = 4, z 0.
RRR x2 y2 z2
n
x2 y2 z2
o
2) I = 2 + 2 + 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1 .
RRRV a2 b
2
c
2
a b c
3) I = V
x + y + z dxdydz, unde
V = (x, RRR y, z) , x2 + y 2 z 2 , x2 + y 2 + z 2 a2 , z > 0 .
4) I = V
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 2az, x2 + y 2 + z 2 3a2 , cu a > 0.
RRR p
5) I = RRRV x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 x .
6) I = V
x2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m arginit de suprafetele z = ay 2 ,
2
z = by cu y > 0 si 0 < a < b si de suprafetele z = x, z = x, 0 < < si z = h,
h > 0. RRR x dxdydz
7) I = V (x2 +y+z+1)3
, unde
V = {(x, y, z) , x + y + z 1, x 0, y 0, z 0}.
RRR z 3 dxdydz
8) I = V (y+z)(x+y+z)
, unde
V = {(x, y, z) r , x + y + z 1, x 0, y 0, z 0}.
RRR
x2 y2 z2
9) I = V
1 a 2 + b 2 + c 2 dxdydz, unde
n 2 2 2
o
V = (x, y, z) , xa2 + yb2 + zc2 1 .
RRR
10) I = z dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 8, x2 + y 2 z 2 , z 0 .
RRR pV
11) I = x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 z .
RRRV
12) I = V
dxdydz , unde
x2 +y 2 +z 2

V = (x,RRR y, z) , x2 + y 2 + z2 4, x2 + y 2 + z 2 16 .
13) I = x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial m arginit de sfera
V p
2 2 2 2 2
x + y + z = 9 si conul z = x + y .

R: 1) Se trece la coordonate sferice. Avem V 0 = [1, 2] [0, 2] 0, 2 , I = 2. 2)
Se trece la coordonate sferice generalizate:

x = ar cos sin ,
y = br sin sin , (r, , ) [0, 1] [0, 2] [0, ] .

z = cr cos ,

Deoarece J(r, , ) = abcr2 sin , rezulta I = 45 abc. 3) I =51 a5 2 2 . 4) I =
1

5 a
5
18 3 97 1
6 . 5) I = 10 . 6) I = 27 3 3
2 1 1 1
a
1
b
h4 h. 7) I = 14 ln 2 +

1 arctg 1 + 1
arctg 3 arctg 1 . 8) I = 1 . 9) I = 1 2 abc. 10) I = 8. 11)
7 7 2 3 3 64 4
1 243

I = 10 . 12) I = 24. 13) I = 5 2 2 .
12.59 S
a se calculeze, cu ajutorul integralei triple, volumul domeniului spatial

V = (x, y, z) , x 0, y 0, z 0, z 1 y 2 , x + y 1 .
RRR R1 R 1x R 1y2 5
R: V = V
dxdydz = 0
dx 0
dy 0
dz = 12 .
12.60 Sa se calculeze, cu ajutorul integralei triple, volumul domeniului spatial m

arginit
de suprafetele
1) y 2 = 4a2 3ax, y 2 = ax, z = h.
2) x2 + y 2 + z 2 = a2 , x2 + y 2 = ax.
3) y = x2 , y = 1, x + y + z = 3, z = 0.
32 2 1
R1 R1 R 3xy 16
R: 1) V = 9 a h. 2) V = 9 (3 4) a3 . 3) V = 1
dx x2
dy 0
dz = 5 .
12.61 Utiliz and formula lui Gauss-Ostrogradski, s a se calculeze urm atoarele integrale
de suprafat
a pe suprafetele nchise S ce m arginesc domeniile spatiale V , n fiind versorul
normalei laRRfata exterioar a:
1) I = S x3 y 2 dydz + x2 y 3 dzdx + 3z dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V marginit deRR paraboloizii z = x2 + y 2 , z = 6 x2 y 2 , 0 z 6.
2) I = S
x dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
2
V = [0, a]
RR[0, a] [0, a], a > 0.
3) I = RRS x3 dydz + y 3 dzdx + z 3 dxdy, unde S este sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 .
4)nI = S 2x2 yz dydz + z 2 dzdx + xyzo2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
2 2 2
V = (x, y, z) , xa2 + yb2 + zc2 1, z 0 .
RR
5) I = S x dydz + y dzdx + z dxdy, unde S este frontiera piramidei delimitat a de
planele x =RR0, y = 0, z = 0, x + y + z = a.
6)nI = S x2 cos + y 2 cos + z 2 coso dS, unde S este frontiera domeniului spatial
2 2 2
V = (x, y, z) , xa2 + ay2 zb2 , 0 z b .
RR
7) I = S yz dydz + zx dzdx + xy dxdy, unde S este frontiera unui domeniu spatial
V. RR
8)I = S xyz (x dydz + y dzdx + z dxdy), unde S este frontiera domeniului spatial
V = (x, y,RR z) , x2 + y 2 + z 2 a2 , x 0, y 0, z 0 .
9) I = S x3 dydz + x2 y dzdx + x2 z dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V = (x, y, z) , x2 + y 2 R2 , 0 z a , a > 0.
RR 2 2 2
10) I = S
x dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este sfera (x a) + (y b) +
2
(z c) = R2 . p
RR
11) 2 2
n I = S x dydz+y dzdx+ px + y dxdy, unde p
S este frontiera
o domeniului spatial
2 2 1 2 2 2 2
V = (x, y, z) , x + y + z 4 , x + y z 2 x + y .
RR
12) I = S y 2 z dydz + xz dzdx + x2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V m de paraboloidul z = x2 + y 2 , cilindrul x2 + y 2 = 1, situat n primul octant.
arginit RR
13) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, nde S este frontiera tetraedrului cu v arfurile
n punctele O (0, 0, 0), A (1, 0, 0), B (0, 1, 0), C (0, 0, 1).

R: 1) Deoarece F (x, y, z) = x3 y i + x2 y 3 j + 3z k si div F = 3 2x2 y 2 + 1 , putem scrie
ZZZ ZZZ

I= (div F) d = 3 2x2 y 2 + 1 dxdydz =
V V
ZZ Z 6x2 y 2
= dxdy 2x2 y 2 + 1 dz,
D x2 +y 2

unde D = (x, y) , x + y 3 . Se obtine I = 297
2 2 4 12
8 . 2) I = 3a . 3) I = 5 a . 4)
5
3 2 1 3 1 2 2 1 6 5 4
I = 2 abc . 5) I = 2 a . 6) I = 2 a b . 7) I = 0. 8) I = 8 a . 9) I = 4 aR . 10)
I = 38 R3 (a + b + c). 11) I = 96
1
3+282 9+4
20
5
. 12) I = 18 . 13) I = 12
1
.
12.62 S
a se calculeze masa cubului de densitate (x, y, z) = x + y + z, care ocup
a
domeniul spatial V = [0, a] [0, a] [0, a], a > 0.
R: M = 32 a4 .
12.63 S a se calculeze masa corpului de densitate (x, y, z) = x, care ocup

a domeniul
spatial V marginit de suprafetele x2 = 2y, y + z = 1, 2y + z = 2.
8

R: M = 35 2.
12.64 S
a se calculeze coordonatele centrului de greutate ale corpului omogen care ocup
a
domeniul spatial

x2 y2 z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1, x 0, y 0, z 0 .
a b c

R: G 3a 3b 3c
8 , 8 , 8 .
12.65 S
a
domeniul spatial m arginit de suprafetele x2 + y 2 = z, x + y + z = 0.

R: G 12 , 12 , 56 .
12.66 S
a
domeniul spatial
V = (x, y, z) , x2 + y 2 2z, x + y z .

R: G 1, 1, 35 .
12.67 S
a
domeniul spatial

V = (x, y, z) , x2 + y 2 a2 , z by, z 0 , b > 0.
3 3

R: G 0, 16 a, 32 ab .
12.68 S a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al corpului omogen

( = 1), care ocup arginit de suprafetele x2 +y 2 +z 2 = 2, x2 +y 2 = z 2 ,
a domeniul spatial m
z 0.
4

R: Iz = 15 4 25 .
12.69 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport

cu originea ale piramidei omogene ( = 1), m arginit
a de planele de coordonate si de
planul x + y + z = 1.
1 1
R: Ix = Iy = Iz = 30 , I0 = 20 .
12.70 S a se calculeze momentele de inertie n raport cu planele de coordonate ale cor-

2 2 2
pului omogen ( = 1), care ocup
a domeniul spatial m arginit de suprafetele xa2 + yb2 = zc2 ,
z = c, c > 0.
R: Iyz = 51 a3 bc, Izx = 51 ab3 c, Ixy = 15 abc3 .
12.71 S a se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al corpului omogen

( = 1), care ocupa domeniul spatial

x2 y2 z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 2 , 0 z h , h > 0.
a b c
R: Iz = 15 ab 5
c2 h .
12.72 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu planul Oxy al corpului av

and
z
densitatea (x, y, z) = (x2 +y2 +2z 2 +a2 ) 2 , care ocup
a domeniul spat
ial

V = (x, y, z) , x2 + y 2 z 2 , 0 z a , a > 0.
3
1
R: Ixy = 12 a2 ln 16 4
27 a .
12.73 S a se calculeze momentul de inertie n raport cu originea al corpului omogen

m
arginit de sfera de raz
a 2 cu centrul n origine.
128
R: I0 = 5 .
Capitolul 13
Ecuatii diferentiale ordinare
13.1 Ecuatii diferentiale de ordinul nt

ai
13.1 S a se integreze ecuatia (t2 x2 ) dt 2tx dx = 0 si apoi s
a se determine curba
integral
a care trece prin punctul (1, 1).
R: Avem P (t, x) = t2 x2 , Q(t, x) = 2tx si Px = Qt = 2x, deci membrul stang al
ecuatiei date este o diferentiala exacta. Atunci integrala generala este data de
Z t Z x
( 2 x20 ) d 2 t d = C, (t0 , x0 ) D.
t0 x0
sau 31 t3 tx2 = C. Solutia particulara care satisface conditia initiala data este t3 3tx2 +
2 = 0.
t
t
13.2 S a se g
aseasc a a ecuatiei t + e x dt + e x 1 xt dx = 0,
a integrala particular
care verifica conditia initial
a x (0) = 2.
t
R: 12 t2 + xe x = 2.
13.3 S a se integreze urm atoarele ecuatii diferentiale care provin din anularea unei di-
ferentiale exacte:
1) 3t2 + 6tx2 dt + 6t2 x + 4x3 dx = 0.
2) (t + x) dt + (t + 2x) dx = 0.
3) t2 + 2t + x2 dt + 2tx dx = 0.
4) t3 3tx2 + 2 dt 3t2 x x2 dx = 0.
5) (et + x + sin x) dt + (ex + t + t cos x) dx = 0.
6) (t
+ x 1) dt + (ex + t) dx = 0.
x t
7) t2 +x 2 x dt + ex t t2 +x 2 dx = 0.
x
t

8) tg x sin2 t dt + ctg t + cos2 x dx = 0.
R: 1) t3 + 3t2 x2 + x4 = C. 2) 12 t2 + tx + x2 = C. 3) 13 t3 + t2 + tx2 = C.
4) 41 t4 32 t2 x2 + 2t + 13 x3 = C. 5) et + tx + t sin x + ex = C. 6) ex + 12 t2 + tx t = C.
7) arctg xt tx + ex = C. 8) t tg x + x ctg t = C.
168
CAPITOLUL 13. ECUAT
II DIFERENT
IALE ORDINARE 169
13.4 S a se integreze urm atoarele ecuatii diferentiale care provin din anularea unei di-
ferentiale exacte:
1) et+x + 3t2 dt + et+x + 4x3 dx = 0, cu x (0) = 0.
2) (arcsin t + 2tx) dt + t2 + 1 + arctg x dx = 0.
3) ln x 5x2 sin 5t dt + xt + 2x cos 5t dx = 0, cu x (0) = e.
4) [sin
x +2 (1 x) cos t] dt + [(1 + t) cos x sin t] dx = 0.
t t2 t
5) 2txe + ln x dt + e + x dx = 0, cu x (0) = 1.

6) (t + x + 1) dt + t x2 + 3 dx = 0.
7) (sin tx = tx cos tx) dt + t2 cos tx dx = 0.
8) t3 + tx2 dt + t2 x + x3 dx = 0.

R: 1) et+x + t3 + x4 = 1. 2) t arcsin t + 1 t2 + t2 x + xarctg x ln 1 + x2 + x = C.
2
3) t ln x + x2 cos 5t = e2 . 4) (1 + t) sin x + (1 x) sin t = C. 5) xet + t ln x = 1.
6) 12 t2 + t + tx 13 x3 = 3x = C. 7) t sin tx = C. 8) t4 + 2t2 x2 + x4 = C.
13.5 Sa se determine solutia ecuatiei (x2 + 1)dt + (2t + 1)x2 dx = 0, care trece prin
punctul (1, 0).
1 x2
R: Separand variabilele, avem 2t+1 dt + x2 +1 dx = 0, cu solutia generala
1
ln (2t + 1) + x arctg x = C.
2
1 1
Solutia particulara care safisface conditia data este 2 ln (2t + 1) + x arctg x = 2 ln 3.
13.6 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile:
1) x dt + t dx = 0. 2) tx0 x = x3 .
3) txx0 = 1 t2. 4) tg t sin2x dt + ctg x cos2 t dx = 0.
5) dx = t2 + 1 x2 + 1 dt. 6) t2 1 x0 tx = 0.
7) x0 + sin (t + x) = sin (t x) . 8) x0 = sh (t + x) + sh (t x) .
R: 1) Ecuatia se mai scrie, separand variabilele: 1t dt + x1 dx = 0. De unde ln|t| +

ln |x| = ln |C|, sau
tx = C. 2
2) t2 1 + x2 = Cx2 . 3) x2 2 ln t + t2 = C. 4) ctg
x = tg2 t + C.
5) x = tg 3 t + t + C . 6) x2 = C t2 1 . 7) ln tg x2 + 2 sin t = C.
1 3
8) x = ln [tg (ch t + C)].
13.7 S a se integreze urm

atoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile, cu conditiile
initiale precizate:
1) (1 + et ) xx0 = et , cu x (0) = 1.
2) 1 + e2t x2 dx = et dt, cu x (0) = 0.
3) x0 + cos (t + 2x) = cos (t 2x) , cu x (0) = 4 .
2
1 2t
4) e1+t th x dt t1 e dx = 0, cu x (1) = 2 .
0 t+x tx
5) x = e + e , cu x (0) = 0.
6) x (t + 2) dt + t (x 1) dx= 0, cu x (1) = 1.
7) t x6 + 1 dt + x2 t4 + 1 dx = 0, cu x (0) = 1.
CAPITOLUL 13. ECUAT
II DIFERENT
IALE ORDINARE 170
t
R: 1) x2 = 1 + 2 ln 1+e 1 3 t
2 . 2) 3 x + 4 = arctg e . 3) ln |tg x| = 4 (1 cos t).
2 2
(x1) t
4) ln sin x = e 1. 5) x = ln e + 4 1 . 6) t + x + 2 ln t ln x = 2.
7) 3arctg t2 + 2arctg x3 = 2 .
13.8 Sa se integreze urm atoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile:

1) (cos t sin t + 1) x0 = cos x sin x 1. 2) 2t 1 x2 = x0 1+ t2 .
3) et sin3 x + 1 + e2t (cos x) x0 = 0. 4) x2 (sin t) + cos2 t (ln x) x0 = 0.
0
5) x = sin (t x) . 6) x+ tx0 = a (1+ tx) .
2 0 2 2

7) (tx 1) tx + t x + 1 x = 0. 8) t 1 + x2 + x 1 + t2 x0 = 0.

R: 1) tg x2 = C 1 + tg x2 1 tg 2t . 2) x = sin C ln 1 + t2 .
3) arctg et = 2 sin1 2 x + C. 4) x = (1 + ln x + Cx) cos t. 5) t + C = ctg xt 2 + 4 .

1
at 2 tx tx
6)
1 + tx = Ce . 7) Cu schimbarea de functie u = tx, obtinem x = Ce .
8) 1 + t2 + 1 + x2 = C.
13.9 S
a se determine un factor integrant si s
a se integreze ecuatia
(t3 sin x 2x)dt + (t4 cos x + t)dx = 0.
R: Avem Px = t3 cos x 2, Qt = 4t3 cos x + 1 si deci

1 P Q 3
=
Q x t t
este functie numai de t. Ca atare avem 1 d 3

dt = t
si o solutie particulara este = 1
t3 .
Inmultind ecuatia cu , obtinem

2x 1
sin x 3 dt + t cos x + 2 dx = 0
t t
x
a carei solutie generala este t sin x + t2 = C.
13.10 S a se integreze urm atoarele ecuatii diferentiale stiind c
a admit un factor integrant
de forma = (t):

1) 2tx + t2 x + 13 x3 dt + t2 + x2 dx = 0.
2) t + x2 dt 2tx dx = 0.
3) (t sin x + x cos x) dt + (t cos x x cos x) dx = 0.
4) (t + sin t + sin x) dt + cos x dx = 0.

R: 1) = et , xet t2 + 31 x2 = C. 2) = t12 , ln |t| 1t x2 = C.
3) = et , (t sin x + x cos x sin x) et = C.
4) = et , 2et sin x + 2et (t 1) + et (sin t cos t) = C.
13.11 S a se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale stiind c
de forma = (x):

1) x (1 + tx) dt t dx = 0. 2) x dt t + x2 dx = 0.
3) 2tx (ln x) dt + t2 + x2 1 + x2 dx = 0. 4) 1 + 3t2 sin x dt tctg x dx = 0.
CAPITOLUL 13. ECUAT
II DIFERENT
IALE ORDINARE 171
1 t
R: 1) = x2 , x+ 12 t2 = C. 2) t = x (x + C).
3
3) = x1 , t ln |x| + 13 x2 + 1 2 = C. 4) = sin1 x ,
2 t
sin x + t3 = C.
13.12 S a se integreze urm atoarele ecuatii diferentiale stiind c

de forma indicat a:

1) (t x) dt + (t +x) dx = 0, = t2 + x2 .
2) tx2 dt + t2 x t dx =0, = (tx)
3) 2t3 + 3t2 x + x2 x3 dt + 2x3 + 3tx2 + t2 t3 dx = 0, = (t + x) .
4) t2 + x2 + 1 dt 2tx dx = 0, = x
2
t2 .
5) (t tx) dt + t + x dx = 0, = t + x2 .
2 2

6) 3t + 2x + x2 dt + t + 4tx + 5x2 dx = 0, t + x2 .
1 1

R: 1) = t2 +x 2
2 , 2 ln t + x
2
arctg xt = C. 2) tx ln |x| = C.
2 2
3) t3 + tx + x3 = C (t + x). 4) = x2 t2 + 1 , x t2 + 1 = Cx.
3 2
5) = t2 + x2 2 , x 1 = C t2 + x2 . 6) = t + x2 , (t + x) t + x2 = C.
13.13 S a se g a solutia ecuatiei omogene t2 + 2x2 = txx0 , care satisface conditia

aseasc
initial
a x(1) = 2.
ydy dt
R:Cu schimbarea de variabila x = ty, ecuatia devine 1+y 2 = t , cu solut ia generala
p
2
t = C 1 + y . Inlocuind pe y, avem t = C t 2 2 2
+ x . Conditia initiala determina pe
C = 15 . Solutia particulara cautata este t2 5 = t2 + x2 .
13.14 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale omogene:
x
1) tx0 = x t. 2) tx0 = x + te t . 3) tx0 = t x.
x
4) t2 x0 = x (t x) . 5) tx = x + ttg t . 6) (t x) x0 = t + x.
0
7) tx0 = x + t cos2 xt . 8) 2t2 x0 = t2 + x2 . 9) txx0 + 2tx + t2 = 0.
R: 1) Prin schimbarea de functie x = ty ecuatia se transforma ntr-o ecuatie cu

variabile separabile: y 0 = 1t , de unde x = t ln Ct .
2) Se obtine ty 0 = ey , de unde x = t ln ln Ct .
t
3) Se obtine ty 0 = 1 2y, de unde x = Ct 2t . 4) t = Ce x .
5) sin xt = Ct. 7) tg xt = ln (Ct). 8) 2t = (t x) ln (Ct). 9) ln |t + x| + t
t+x = C.
13.15 S a se integreze urm atoarele ecuatii diferentiale omogene, cu conditiile initiale

precizate:
1) tx0 sin xt + t = x sin xt , cu x (1) = 0.
2) t2 x0 = x2 + tx + t2 , cu x (1) = 2.
3) 4tx t2 + x2 x 0
+ x4 + 6t2 x2 + t4 , cu x (1)
= 0.
4) x 3t sin x x + 3x sin 3t
3t 0
x = 0, cu x
3 = 1.
R: Avem:
x x
1) te = ecos t . 2) arctg 2t 2 ln |t| = 4. 3) t5 +10t3 x2 +5tx4 = 1. 4) ln |x|cos 3t
x = 1.
CAPITOLUL 13. ECUAT
II DIFERENT
IALE ORDINARE 172
13.16 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale reductibile la ecuatii omogene:
1) (t + x 3) x0 = t x + 1. 2) (t 2x + 3) x0 = 2t 4x + 1.
3) (t x + 4) x0 + t + x 2 = 0. 4) (2t + 2x 1) x0 + t + x + 1 = 0.
5) (t x 2) x0 + t + x = 0. 6) (3t 7x 3) x0 = 3x 7t + 7.
7) (3t + 2x 5) x0 + 2t + 3x 5 8) (4t + 2x + 1) x0 + 8t + 4x + 1 = 0.
9) (t 2x + 3) x0 + 2t + x 1 = 0. 10) (6t + 2x 10) x0 = 2t + 9x 20.
10 4t2x
R: 1) t2 2tx x2 + 2t + 6x = C. 2) (1 3t + 6x) 9 e 3 = C.
3) t2 + 2tx x2 4t + 8x = C. 4) t + 2x + 3 ln |t + x 2| = C.
5 2
5) x2 2tx t2 + 4x = C. 6) (t + x 1) (t x 1) = C.
2 2 2
7) x + 3tx + t 5t 5x = C. 8) (4t + 2x + 1) = 4t + C.
2
9) t2 + tx x2 t + 3x = C. 10) (x 2t) = C (t + 2x 5).
13.17 S
a se integreze ecuatia liniar a x0 = xtg t + cos t, t R \ { 2 + n}.
a neomogen
1
R: Ecuatia omogena corespunzatoare, x0 = xtg t, are solutia generala x(t) = C cos t,

t R \ { 2 + n}. Cautam pentru ecuatia neomogena o solutie particulara de forma
1
x (t) = u(t) cos ine pentru u ecuatia u0 = cos2 t, de unde u(t) = 12 t + 14 sin 2t.
t . Se obt
In consecinta, solutia generala a ecuatiei date este
1 1 1 1
x(t) = C + ( t + sin 2t) , tR\{ + n}.
cos t 2 4 cos t 2
13.18 S
a se integreze urm atoarele ecuatii liniare de ordinul nt
ai:

1) x0 xctg t + 2t sin t = 0. 2) 1 + t2 x0 + x arctg t = 0.
0 pt 1
3) x + ax be = 0, a, b, p R. 4) tx0 t+1 x t + 1 = 0.
3
2 2 0 3
5) t 1 x t + 3tx t 1 = 0. 6) 1 + t x0 + x + t 1 + t2 = 0.
2 2
3 n
7) t t3 + 1 x0 + 2t3 1 x = t 2 0 n t
t . 8) x t+1 x = e (t + 1) , n N.
R: 1) x (t) = t2 sin t + C sin t. 2) x (t) = arctg t 1 + Cearctg t .

b
3) x (t) = a+p ept + Ceat , pentru p 6= a si x (t) = (bt + C) eat , pentru p = a.
C t
3
4) x (t) = t + 1 + t+1 e . 5) x (t) = 14 C t4 t2 1 2 .

6) x (t) = t+11+t2 ln t + 1 + t2 + C .
1 Ct n
7) x (t) = t + t3 +1 . 8) x (t) = (et + C) (t + 1) .

atoarele ecuatii liniare de ordinul nt
ai, cu conditiile initiale
precizate:
x
1) x0 = 1t 2 t 1, cu x (0) = 0. 2) tx0 + x = et , cu x (a) = b (a 6= 0) .
3) tx nx = tn+1 ln t, cu x (1) = 0.
0
4) x0 cos2 t + x tg t = 0 cu x (0) = 0.
5) tx0 nx = tn+1 et , cu x (1) = 1. 6) tx0 + 2t2 1 x = 2t2 1, cu x (1) = 1 1e .
q 1+t
R: 1) x (t) = 21 t 1 t2 + 12 arcsin t 1 t a
1t . 2) x (t) = t (e e + ab).

3) x (t) = 14 tn tn+2 + 12 tn+2 ln |t|. 4) x (t) = 1 + tg t + etg t .
2
5) x (t) = tn (et e + 1). 6) x (t) = 1 tet .
CAPITOLUL 13. ECUAT
II DIFERENT
IALE ORDINARE 173
13.20 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli:
1) tx0 + x + tt x2 = 0. 2) 2txx0 x2 + t = 0.
3) 3tx0 = x 1 + t sin t 3x3 sin t . 4) x0 = 2tx + t3 x.
5) x0 = tx tx3 . 6) tx0 + x = x2 ln t.
7) 3tx2 x0 2x3 = t3 . 8) 2x0 sin t + x cos t = x3 sin2 t.

R: 1) x t2 + Ct = 1. 2) x2 = t ln Ct . 3) x3 (3 + Cecos t ) = t.
t2 2
2 2

4) x = Ce 2 t 2+2 . 5) 1 + Cet x2 = 1. 6) x (1 + Ct + ln t) = 1.
7) x3 = t3 + Ct2 . 8) x2 (C t) sin t = 1.
13.21 S
a se integreze urm atoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli:

1) 3t2 dt = t3 + ex dx. 2) txdt + t2 + x2 + 1 dx.
3) tx0 + x = t3 x4 . 4) t2 ln x t dx =x dt.
x arctg t.
4 2t
5) tx0 + 2x = 3t3 x 3 . 6) x0 1+t 2x = 4
1+t2
q
R: 1) t3 ex = x + C. 2) x4 + 2t2 x2 + 2x2 = C. 3) tx 3 3 ln Ct = 1.
1 2 2
4) t (1 Cx + ln x) = 1. 5) x 3 = Ct 3 37 t3 . 6) x (t) = 1 + t2 C + arctg2 t .

atoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli, cu conditiile
initiale precizate:
t
1) x0 + x = e 2 x, cu x (0) = 94 .
2
2) t3 + 1 x0 + 3t
2
x = x2 t3 + 1 sin t, cu x (0) = 1.
3) x2 + 2x + t2 x0 + 2t = 0, cu x (1) = 0.
4) 2 t2 1 xx0 tx2 = t t2 1 , cu x 2 = 2.
5) x0 x cos t = xn1 sin 2t, n 6= 1, n N \ {1, 2} , cu x () = 1.
1 t
2 1
R: 1) x (t) = et 2e + 1 . 2) x (t) = 2 2
(t3 +1) cos t . 3) t + x = e
x
.
2 n3 (n1) sin t
4) x2 = t2 1 + t2 1. 5) x1n = 2 sin t + n1 + n1 e .
13.23 S a ecuatiile diferentiale de tip Riccati de forma t2 x0 = at2 x2 + btx + c,

a se arate c
2
a, b, c R, admit solutii particulare de forma x (t) = t1 , dac a (b + 1) 4ac 0.
S
a se integreze apoi ecuatiile diferentiale:

1) 2t2 x0 = t2 x2 + 1. 2) 4t2 x0 + x2 + 1 = 0.
2
3) t2 x0 + (2 tx) = 0. 4) t2 x0 = t2 x2 + tx + 1.
R: Intr-adevar, x (t) = t1 este solutie daca a2 + (b + 1) + c = 0, ecuatie care

2
are radacini reale daca (b + 1) 4ac 0. 1) O solutie particulara este x (t) = t1 .
Efectuand schimbarea de functie x = 1t + y1 , obtinem ecuatia liniara 2t2 y 0 = 2ty t2 ,
a carei solutie generala este: y (t) = 2t (C ln t). Deci, x (t) = 1t + t(Cln|t|)
2
.
1 1 1 3t2
2) x (t) = 2t + t(C+ln|t|) . 3) x (t) = t + t3 +C . 4) x (t) = 1t + 1
t(Cln|t|) .
CAPITOLUL 13. ECUAT
II DIFERENT
IALE ORDINARE 174
13.24 S a se integreze urm atoarele ecuatii diferentiale de tip Riccati, stiind c

a admit
solutiile particulare indicate:
1) x0 x2 + 2et x = et + e2t , x (t) = et .

2) tx0 x2 + (2t + 1) x = t2 + 2t, x (t) = t.
sin t 1
3) x0 + x2 sin t = 2 cos
2 t , x (t) = cos t .
4) t 1 x + x 2tx + 1 = 0, x (t) = t.
2 0 2
5) t2 x0 + t2 x2 + tx = 4, x (t) = 2t .
6) 1 + t3 x0 x2 t2 x = 2t, x (t) = t2 .
7) x0 x2 1tx + 9t2 = 0, x (t) = 3t.
8) t2 x0 + x2 2 (tx 1) = 0, x (t) = 2t .
2
1 1 1 3 cos t
R: 1) x (t) = et + Ct . 2) x (t) = t + Ct+1 . 3) x (t) = cos t + 3Ccos3 t .

1 1+t3
4) xt = 12 ln t1 2 4 2
t+1 + C. 5) x (t) = t + Ct5 t . 6) x (t) = t + Ct .
t 2 1
7) x (t) = 3t + 6Ce3t2 1
. 8) x (t) = t + t(Ct1) .
13.25 S a se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Riccati, stiind c

a admit
solutiile particulare de forma x (t) = tn , R, n N:

1) t (2t 1) x0 + x2 + (4t + 1) x + 4t = 0. 2) t5 1 x0 + 2tx2 t4 x 3t2 = 0.
4Ct3 1 Ct3 1
R: 1) n = 1, = 2, x (t) = Ct4 t . 2) n = 3, = 1, x (t) = t2 C .
13.2 Alte ecuatii integrabile prin metode elementare

a se integreze ecuatia x = an (x0 )n + an1 (x0 )n1 + + a1 x0 + a0 .
13.26 S
1
R: Punem x0 = p. Atunci dx = p dt, dt = p dx, de unde
Z
1
t= (nan pn1 + (n 1)an1 pn2 + + a1 ) dp.
p
Solutia generala este data de
n
t = n1 an pn1 + n1
n2 an1 p
n2
+ + a2 p + a1 ln p + C,
n n1
x = an p + an1 p + + a1 p + a0 , p > 0.
2
a se integreze ecuatia x = (x0 ) tg x0 .
13.27 S
R: t = ptg p ln (cos p) + C, x = p2 tg p.
13.28 S
a se integreze ecuatiile:
2 2 2 2 2
1) x 3 + (x0 ) 3 = 1. 2) x 5 + (x0 ) 5 = a 5 , a 6= 0.
R: 1) Luam x = cos3 si x0 = sin3 . Rezulta t = 3 + 3tg + C, x = cos3 . 2)

Luam x = a sin5 si x0 = a cos5 . Rezulta t = 5 13 tg3 tg + + C, x = a sin5 .
CAPITOLUL 13. ECUAT
II DIFERENT
IALE ORDINARE 175
13.29 S
0
0 x
1) t = 2x
+e . 2) t = x0 sin x0 + cos x0 .
0 2 0 2x0
3) t = 2 (x ) 2x + 1 e . 4) t = x0 sin x0 .
R: 1) Punem x0 = p. Atunci t = 2p + ep , dx = p dt = (2p + pep ) dp. Solutia generala

este data de
t = 2p + ep , x = p2 + (p 1)ep + C.

2) t = p sin p + cos p, x = p2 2 sin p + 2p cos p + C.
3) t = 2p2 2p + 1 e2p , x = 2p3 3p2 + 3p 32 e2p + C.
4) t = p sin p, x = p2 1 sin p + p cos p + C.
a se integreze ecuatia Lagrange x = 2tx0 + (x0 )2 .

13.30 S
R: Punem x0 = p. Atunci x = 2tp + p2 si diferentiem: dx = 2p dt + 2t dp + 2p dp.

dt
Dar dx = p dt si deci dp = p2 t 1, care este o ecuatie liniara, a carei solutie generala,
pentru p 6= 0, este t = pC2 p3 , ncat solutia generala a ecuatiei date se scrie
C p 2C p2
t= , x= + , p R \ {0}.
p2 3 p 3
Pentru p = 0 se obtine x(t) 0, care este o solutie singulara.
a se integreze ecuatia Clairaut x = tx0 + (x0 )n .

13.31 S
R: Punem x0 = p si derivand obtinem: p = tp0 + p + npn1 p0 sau p0 (t + npn1 ) = 0.

Avem: p0 = 0, p = C, care da solutia generala x(t) = Ct + C n . Sau t = npn1 ,
x = (1 n)pn , care reprezinta o integrala singulara.
13.32 S
a se integreze urm
atoarele ecuatii de tip Lagrange sau Clairaut:
2
1) x = 2tx0 + ln x0 . 2) x = t (1 + x0 ) + (x0 ) . 3) x = 2tx0 + sin x0 .
0
0 2 3 2
4) x = 23 tx0 + ex . 5) x = 2t + (x
q) 4x .
0
6) x = (x0 ) + t (x0 ) .
2 2 2 2
7) x = (x0 ) + t (x0 ) . 8) x = tx0 + 1 + (x0 ) . 9) x = 1 + tx0 + (x0 ) .
3 2
10) x = 2tx0 4 (x0 ) . 11) x = tx0 + x0 (1 x0 ) . 12) t (x0 ) xx0 = 1.
R: 1) t = pC2 p1 , x + ln p + 2C
p 2, p > 0.
2) t = 2 (1 p) + Ce , x = [2 (1 p) + Cep ] (1 + p) + p2 .
p
3) t = pC2 cos p sin p

p2 p , x = p
2C 2 cos p
p sin p, p 6= 0 si x = 0, solutie singulara.

4) t = p3 2e p p2 + p3 , x = 2p2 2ep 1 p3 + p32 , p 6= 0.
C p 1 2 2 3C
5) t = 2p + C, x = p2 + 2C si x = 2t 4, solut
ie singular a.
1 3 3 2
p2 p2
6) t = (p1)2 C p + 2 p , x = (p1)2 C + p 2 si x = 0, x = t + 1, solutii
singulare.
1 Cp2
7) t = (p1) 2 1, x =
(p1)2
si x = 0, x = t + 1, solutii singulare.
CAPITOLUL 13. ECUAT
II DIFERENT
IALE ORDINARE 176

8) x = Ct + 1 + C 2 si t2 + x2 = 1, solutie singulara.
9) x = Ct + 1 + C 2 si t = 2p, x = 1 p2 , solutie singulara.
10) t = 3p2 + Cp2 , x = 2p3 2Cp1 , p 6= 0 si x = 0, solutie singulara.
11) x = Ct + C (1 C) si t = 2p 1, x = p2 , solutie singulara.
12) t = Cx + C 2 si x2 + 4t = 0, solutie singulara.
13.33 S
2
1) xx0 + (t x) x0 t = 0. 2) (x0 ) (2x + t) x0 + 2tx = 0.
R: 1) Ecuatia se mai scrie: t (x0 1) + xx0 (x0 1) = 0, deci x0 = 1 sau t = xx0 . De

unde: x = t + C1 sau x2 + t2 = C2 .
2) Ecuatia se mai scrie: t (x0 2x) = x0 (x0 2x), deci x0 = 2x sau x0 = t. De unde
x = C1 e2t sau x = 12 t2 + C2 .
a se integreze ecuatia (x0 )2 + tx0 + 3x + t2 = 0.

13.34 S
R: Punem x0 = p, avem p2 + tp + 3x + t2 = 0. Derivam n raport cu t: 2pp0 + p +

tp + 3p + 2t = 0 sau (2p + 1)(p0 + 2) = 0. Din p0 = 2 urmeaza p = 2t + C, de unde
0
solutia generala
1
x(t) = [t2 + t(C 2t) + (C 2t)2 ], t R.
3
2
Apoi t = 2p si x = p , care reprezinta o integrala singulara.
1
13.35 S
a se integreze ecuatia t = x0 x + (x0 )n .
dp
R: Punem x0 = p, avem t = p1 x + pn . Derivam n raport cu x. Obtinem dx (npn1
1 dp 1
p2 )= 0. Deci dx = 0, p = C, de unde solutia generala t(x) = Cx + C n , sau x = npn+1 ,
n
t = (n + 1)p , care reprezinta o integrala singulara.
13.3 Ecuatii diferentiale de ordin superior

13.36 S
a se g a solutia ecuatiei x(5) = 0, care satisface conditiile initiale:
aseasc
x(0) = 1, x0 (0) = 0, x00 (0) = 1, x(3) (0) = 0, x(4) (0) = 1.
R: Solutia generala este x(t) = C4!1 t4 + C3!2 t3 + C2!3 t2 + C1!4 t + C5 . Conditiile initiale
1 4
precizate conduc la solutia particulara x(t) = 24 t 12 t2 + 1, t R.
13.37 S
a se g
aseasc a a ecuatiei x00 = 1t .
a solutia general
R: x (t) = t ln |t| + C1 t + C2 .
13.38 Sa se determine solutia ecuatiei x000 = sin t, care satisface conditiile initiale
x(0) = 1, x0 (0) = 1, x00 (0) = 0.
R: Prin trei integrari succesive obtinem solutia generala x(t) = cos t+ 12 C1 t2 +C2 t+C3 .
Solutia problemei lui Cauchy este x(t) = cos t + t2 t.
CAPITOLUL 13. ECUAT
II DIFERENT
IALE ORDINARE 177
13.39 S
a se g
aseasc a a ecuatiei t = x00 + ln x00 .
a solutia general
R: Punem x00 = . Atunci t = + ln . Avem dx0 = dt = (1 + 1 ) . Se obtine

solutia generala t = + ln , x = 61 3 + 34 2 + C1 ( + ln ) + C2 .
00 2
13.40 S
a se g
aseasc a a ecuatiei t = ex (x00 ) .
a solutia general
R: Punem x00 = . Atunci t = e 2 . Avem dx0 = dt = (e 2 ) d . De unde

x = e e 32 3 + C1 . Apoi dx = x0 dt = e e 23 3 + C1 (e 2 ) d . De
0
unde
1 3 2 2 3 4
x= e + 2 2 + C1 e + 5 C1 2 + C2 .
2 4 3 15
2 2 2 2
a se integreze ecuatiile: 1) x00 = 1 (x0 ) . 2) (x000 ) + (x00 ) = 1. 3) (x000 ) =
13.41 S
00
2x .
R: 1) O reprezentare parametrica a ecuatiei este: x0 = , x00 = 1 2 . Din dx0 = d

1 1 1+
si dx0 = 1 2 dt, obtinem dt = 1 2 d . Deci t = 2 ln 1 + C1 . Din dx = dt =

1 2
1 2 d , de unde x = 2 ln 1 + C2 .
2) O reprezentare parametrica a ecuatiei este: x00 = cos , x000 = sin . Din dx00 =
sin d si dx00 = sin dt, rezulta dt = d , deci t = + C1 . Din dx0 = cos dt =
cos d , urmeaza x0 = sin + C2 , iar din dx = ( sin + C2 ) dt = (sin C2 ) d ,
deducem x = cos C2 + C3 .
3) Luam x000 = 2 . Atunci x00 = 2 2 . Din dx00 = 4 d si dx00 = 2 dt, rezulta
0 2 2 0 4 3
dt = 2 d , deci t = 2 + C1 . Din dx = 2 dt = 4 d2 , 4urmeaza x = 3 + C2 , iar din
4 3 4 3
dx = 3 + C2 dt = 2 3 + C2 d , deducem x = 3 + 2C2 + C3 .
a se integreze ecuatia x(3) x(4) = 1.

13.42 S
R: O reprezentare parametrica este x(3) = , x(4) = 1 , 6= 0. Obtinem dx(3) = d ,

dx = 1 dt, deci dt = d . Se obtine solutia generala
(3)
1 1 7 1 1
t = 2 + C1 , x= + C1 4 C2 2 + C3 .
2 105 8 2
13.4 Ecuatii c
arora li se poate micsora ordinul
a se integreze ecuatia x(n) sin t x(n1) cos t + 1 = 0.
13.43 S
R: Punem x(n1) = u si ecuatia se transforma ntr-o ecuatie liniara n u: u0 sin t

u cos t + 1 = 0. Cu solutia u (t) = cos t + C1 sin t. Deci x(n1) = cos t + C1 sin t, cu solutia
generala:

n1 n1 C2 Cn1
x (t) = cos t + C1 sin t + tn2 + + t + Cn .
2 2 (n 2)! 1!
a se integreze ecuatia xx00 (x0 )2 = x2 .

13.44 S
CAPITOLUL 13. ECUAT
II DIFERENT
IALE ORDINARE 178
R: Ecuatia nu contine pe t explicit. Punem x0 = u, x00 = u du dx

si obtinem ecuatia
xu du
dx= u2 + x2 , care este o ecuatie omogena. Luand u = xy, obtinem y dy = x1 dx, de

unde y 2 = 2 ln |x| + C1 , deci x0 = x 2 ln x + C1 , cu solutia x = e 2 ((tC2 ) C1 ) .
1 2
2 2
a se integreze ecuatiile: 1) txx00 + t (x0 ) xx0 = 0. 2) t2 xx00 = (x tx0 ) .
13.45 S
0
R: Ecuatiile sunt omogene n x, x0 , x00 . 1) Cu schimbarea de functie xx = u, obtinem

x = xu, x00 = x(u2 +u0 ) si deci ecuatia devine tu0 u+2tu2 = 0. Rezulta x = C2 t2 + C1 .
0
C1
2) x = C2 te t .
a se integreze ecuatia t2 xx00 + t2 (x0 )2 5txx0 + 4x2 = 0.

13.46 S
R: Ecuatia este omogena de ordinul patru n t, x, dt, dx, d2 x. Impartind prin t2 se

2
poate pune sub forma xt tx00 + (x0 )2 5 xt x0 + 4 xt = 0. Punem t = e , x = tu
si ecuatia devine uu + (u ) 2uu = 0. Luand acum u0 = p obtinem ecuat
00 0 2 0
ia liniara
dp 1 1 2 0 1 2
du + u p 2 = 0, cu solutia p (u) = u u + C1
. Deci u = u u + C 1 . De unde
u2 ( ) = C2 e2 C1 . Rezulta x2 = t2 C2 t2 C1 .
Capitolul 14
Ecuatii si sisteme diferentiale

liniare
14.1 Sisteme diferentiale liniare de ordinul nt

ai
14.1 Se d
a sistemul:
3 1 1 1
x0 = x y, y 0 = x y, t > 0.
t t t t
S
a se verifice c
a:
1 1 1 1
x1 = , y 1 = 2 , x2 = 2 ln t, y 2 = 2 (1 + ln t),
t2 t t t
formeaz
a un sistem fundamental de solutii si s
a se scrie solutia general
a a sistemului.
R: Solutia generala este:

1 1
x(t) = (C1 + C2 ln t) , y(t) = (C1 ln t + C2 (1 + ln t)) .
t2 t2
14.2 Se d
a sistemul:
1 1 4 3
x0 = x + y, y 0 = x + y + 2, t > 0.
t t t t
S
a se verifice c
a:
x1 = t, y 1 = 2t, x2 = t ln t, y 2 = t(1 + 2 ln t),
formeaz
a a sistemului.
R: O solutie particulara a sistemului este: x (t) = t ln2 t, y (t) = 2t(ln2 t + ln t).
179
CAPITOLUL 14. ECUAT
II SI SISTEME DIFERENT
IALE LINIARE 180
14.3 Se d
a sistemul:
t
tx0 = x + y, ty 0 = y + ln(t + 1), t > 0.
(t + 1)2
S
a se verifice c
a:
1 2 2
x1 = t, y 1 = 0, x2 =, y = ,
t t
formeaz
a a sistemului.
t
R: O solutie particulara a sistemului este: x = ln(t + 1), y = t+1 ln(t + 1).
14.4 Se d
a sistemul:
4 4 1 1
x0 = x 2 y + , y 0 = 2 x y + t, t (0, ).
t t t t
S a: x1 (t) = 1, y1 (t) = t si x2 (t) = 2t2 , y2 (t) = t3 , t (0, ), formeaz
a se verifice c a un
sistem fundamental de solutii si s a se scrie solutia general a a sistemului.
R: Deoarece W (t) = t3 6= 0, cele doua solutii formeaza un sistem fundametal de

solutii pentru sistemul dat si deci solutia generala a sistemului omogen corespunzator
este
x(t) = C1 + 2C2 t2 , y(t) = C1 t + C2 t3 .
Cautam pentru sistemul neomogen o solutie particulara de forma
x (t) = u(t) + 2t2 v(t), y(t) = t u(t) + t3 v(t).
Derivand si nlocuind n sistem, obtinem

1 0
u0 + 2t2 v 0 = , u + t3 v 0 = t,
t
sau, rezolvand n privinta lui u0 si v 0 :
1 1 1
u0 = 2 , v 0 = 2 + 3 ,
t t t
de unde, prin integrare u(t) = 2t ln t, v(t) = 1t 1 Inlocuind n x (t) si y (t),

2t2 .
obtinem solutia particulara a sistemului neomogen
1
x (t) = 4t 1 ln t, y (t) = 3t2 t t ln t
2
si deci solutia generala a sistemului neomogen este
1
x(t) = C1 + 2C2 t2 + 4t 1 ln t, y(t) = C1 t + C2 t3 + 3t2 t t ln t, t > 0.
2
CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 181
14.2 Sisteme diferentiale liniare cu coeficienti con-

stanti
14.5 S a se determine solutia general
a a sistemului diferential liniar omogen cu coefici-
enti constanti:
x0 = 3y 4z, y 0 = z, z 0 = 2x + y.
R: Matricea transformarii liniare asociate este

0 3 4
A = 0 0 1 .
2 1 0
Ecuatia caracteristica a transformarii liniare T este 3 76 = 0, cu radacinile 1 = 1,

2 = 2, 3 = 3, simple. Deci transformarea T poate fi adusa la expresia canonica.
Vectorii proprii corespunzatori sunt
u1 = (1, 1, 1), u2 = (5, 2, 4), u3 = (5, 1, 3).
Deci functiile
x1 (t) = et (1, 1, 1), x2 (t) = e2t (5, 2, 4), x3 (t) = e3t (5, 1, 3)
formeaza un sistem fundamental de solutii. Solutia generala a sistemului se scrie atunci

x(t) = C1 et + 5C2 e2t + 5C3 e3t ,
y(t) = C1 et + 2C2 e2t + C3 e3t , t R.

z(t) = C1 et + 4C2 e2t 3C3 e3t ,
14.6 S
a se determine solutia general
a a sistemului
x0 = y, y 0 = x.
R: Ecuatia caracteristica este 2 + 1 = 0 si deci 1 = i, 2 = i, iar vectorii proprii

corespunzatori u1 = (1, i), u2 = (1, i). Un sistem fundamental de solutii (complexe) va
fi
x1 (t) = (eit , ieit ), x2 (t) = (eit , ieit ).
Prin schimbarea precedenta, obtinem sistemul fundamental de solutii (reale)
y1 (t) = (cos t, sin t), y2 (t) = (sin t, cos t),
ncat, solutia generala a sistemului diferential dat se va scrie
x(t) = C1 cos t + C2 sin t, y(t) = C1 sin t + C2 cos t.
14.7 S
a se determine solutiile generale ale sistemelor:
0 0
x = x + y, x = 3x + 8y,
1) 2)
y 0 = x y. y 0 = x 3y.
CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 182
R: Avem:
1) x (t) = C1 et 2 + C2 et 2 , y (t) = C1 2 1 et 2 C2 2 + 1 et 2 .
2) x (t) = 4C1 et 2C2 et , y (t) = C1 et + C2 et .
14.8 S a se determine solutia sistemului: x0 = 2x + y, y 0 = x + 2y, care satisface

conditiile initiale: x (0) = 1, y (0) = 3.
R: x (t) =1 e3t et , y (t) = 2e3t + et .
14.9 S a a sistemului x0 = y, y 0 = x + 2y.

a se determine solutia general
R: Ecuatia caracteristica este ( 1)2 = 0 si deci 1 = 1, cu m1 = 2, iar vectorul

propriu corespunzator u1 = (1, 1). Transformarea liniara T nu poate fi adusa la expresia
canonica. Cautam atunci solutia generala sub forma x(t) = (a + bt)et , y(t) = (c + dt)et .
Derivand si nlocuind n sistem, obtinem pentru a, b, c, d sistemul: a + b = c, b = d,
a c + d = 0, b 2c + d = 0, care este compatibil dublu nedeterminat. Luand a = C1 ,
b = C2 , gasim c = C1 + C2 , d = C2 a.. solutia generala va fi
x(t) = (C1 + C2 t)et , y(t) = (C1 + C2 + C2 t)et .
a se rezolve sistemul liniar: x0 = Ax, n

14.10 S care:

2 1 0
A = 1 0 2 .
0 1 2
R: Valorile proprii ale matricei A sunt: 1 = 2, m1 = 1, u1 = (2, 0, 1), 2 = 1, m2 = 2,

u = (1, 1, 1). O solutie a sistemului este x1 (t) = (2, 0, 1)e2t . Corespunzator valorii
2
proprii 2 = 1, m2 = 2, cautam o solutie de forma: x(t) = (a1 + b1 t, a2 + b2 t, a3 + b3 t)et .

Se obtine prin identificare: x(t) = (C2 + C3 t, C2 C3 + C3 t, C2 + C3 t)et . Solutia generala
este:

x(t) = 2C1 e2t + (C2 + C3 t)et ,
y(t) = (C2 C3 + C3 t)et ,

z(t) = C1 et + (C2 + C3 t)et .
14.11 S
a se rezolve sistemele de ecuatii diferentiale omogene:
0 0 0
x = 2x + y, x = x 5y, x = 5x y,
1) 2) 3)
y 0 = x + 4y. y 0 = 2x y. y 0 = x + 3y.
R: 1) 2 6 + 9 = 0, 1 = 3, m1 = 2. Cautam solutia sub forma:

x(t) = (a1 + b1 t, a2 + b2 t)e3t . Se obtine:
x(t) = (C1 + C2 t)e3t , y(t) = (C1 + C2 + C2 t)e3t .
2) 2 + 9 = 0, 1 = 3i, 2 = 3i. Se obtin solutiile complexe:

1 1 3 3it 2 1 3
x (t) = + i, 1 e , x (t) = i, 1 e3it .
2 2 2 2
CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 183
1 1 2 1 3

Dar: 2 (x (t) + x (t)) = 2 cos 3t 2 sin 3t, cos 3t , sunt solutii liniar independente
1 1 2 1 3
2i (x (t) x (t)) = 2 cos 3t + 2 sin 3t, sin 3t ,
reale.
x(t) = C1 12 cos 3t 23 sin 3t + C2 32 cos 3t + 12 sin 3t ,
Deci:
y(t) = C1 cos 3t + C2 sin 3t.
3) x (t) = (C1 + C2 + C2 t) e4t , y (t) = (C1 + C2 t) e4t .
14.12 S
0 0 0
x = 4x 3y, x = 12x 5y, x = x 5y,
1) 2) 3
y 0 = 3x + 4y. y 0 = 5x + 12y. y 0 = 2x y.
R: Avem:
1) x (t) = (C1 cos 3t C2 sin 3t) e4t , y (t) = (C1 sin 3t + C2 cos 3t) e4t .
12t
2) x (t) = (C1 cos 5t C2 sin 5t) e , y (t) = (C1 sin 5t + C2 cos 5t) e12t .
3) x (t) = C1 cos 3t + (5C2 3C1 ) sin 3t, y (t) = C2 sin 3t + (2C1 3C2 ) cos 3t.
14.13 S
0 0 0
x = 3x y + z, x = 2x + y, x = x + y + z,
1) y 0 = x + 5y z, 2) y 0 = x + 3y z, 3) y 0 = x y + z,
0 0 0
z = x y + 3z. z = x + 2y + 3z. z = x + y + z.
R: 1) 3 112 + 36 36 = 0, 1 = 2, 2 = 3, 3 = 6. Se obtine:

x(t) = C1 e2t + C2 e3t + C3 = C1 e2t + C2 e3t + C3 e6t ,
y(t) = C2 e3t 2C3 e6t ,

z(t) = C1 e2t + C2 e3t + C3 e6t .
2) 3 82 + 22 20 = 0, valorile proprii: 2, 3 + i, 3 i si deci:

1
x (t) = (1, 0, 1) = (1, 0, 1) e2t ,
x2 (t) = (1, 1 + i, 2 i)e(3+i)t ,
3
x (t) = (1, 1 i, 2 + i)e(3i)t .
Solutia reala este:

x(t) = C1 e2t + (C2 cos t + C3 sin t)e3t ,
y(t) = (C2 (cos t sin t) + C3 (cos t + sin t)) e3t ,

z(t) = C1 e2t + (C2 (2 cos t + sin t) C3 (cos t 2 sin t)) e3t .

x (t) = C1 e2t C2 e2t + C3 et ,
3) y (t) = C1 e2t + C2 e2t + C3 et ,

z (t) = 2C1 e2t C3 et .
14.14 S
0
x = 2y, x0 = y + z, x0 = 6x 12y z,
1) y 0 = 2z, 2) y 0 = z + x, 3) y 0 = x 3y z,
0
z = 2x. x0 = x + y. z 0 = 4x + 12y + 3z.
CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 184
R: Avem:

x (t) = C1 et sin t 3+C2 et cost 3 + C3 e
2t
,
1 1
1) y (t) = 2 C1 + C2 3 e sin t3 + 2 C1 3 C2 et cos t3 + C3 e2t ,
t

z (t) = 12 C1 C2 3 et sin t 3 21 C1 3 + C2 et cos t 3 + C3 e2t .
2) x (t) = C1 et + C2 e2t , y (t) = (C1 + C3 ) et + C2 e2t , z (t) = C2 e2t + C3 et .

x (t) = 2C1 et + 37 C2 e2t + 3C3 e3t ,
3) y (t) = C1 et + C2 e2t + C3 e3t ,

z (t) = 2C1 et 38 C2 e2t 3C3 e3t .
14.15 S
a se rezolve sistemul omogen, cu conditiile initiale precizate:
0
x = 8y, x (0) = 4,
y 0 = 2z, y (0) = 0,
0
z = 2x + 8y 2z, z (0) = 1.
R: x (t) = 4e2t 2 sin 4t, y (t) = e2t cos 4t, z (t) = e2t 2 sin 4t.
14.16 Sa se determine solutia general

a a sistemelor de ecuatii diferentiale liniare neo-
mogene: 0 0
x = 2x + y + 2et , x = 2x + 4y + cos t,
1) 2)
y 0 = x + 2y + 3e4t . y 0 = x 2y + sin t.
R: Avem:
1) x(t) = C1 et + C2 e3t + tet e4t , y(t) = C1 et + C2 e3t (t + 1)et 2e4t .
2) x(t) = C1 t + C2 + 2 sin t, y(t) = 2C1 t C1 2C2 3 sin t 2 cos t.
14.17 S
a se determine solutia problemei lui Cauchy pentru sistemul:
x0 = x + y, y 0 = 2x + 4y,
cu conditiile initiale: x(0) = 0, y(0) = 1.
R: x(t) = (1 t) cos t sin t, y(t) = (t 2) cos t + t sin t.

a a sistemelor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti:
0 0 0
x = y + 1, x = 2x 4y + 1 + 4t, x = 3x 12 y 3t2 21 t + 32 ,
1) 0 2) 0 3 2 3)
y = x + 1. y = x + y + 2 t . y 0 = 2y 2t 1.
R: Avem:
1) x(t) = C1 et + C2 et 1, y(t) = C1 et C2 et 1.
2t
2) x(t) = C1 e + 4C2 e 3t
+ t + t , y(t) = C1 e2t + C2 e3t 21 t2 .
2
3) x(t) = C1 e + C2 e + t + t2 ,
2t 3t
y(t) = 2C1 e2t + 1 + t.
constanti: 0 0
x = 4x + 6y, x = y + e3t ,
1) 0 2)
y = 2x + 3y + t. y 0 = x + 2e3t .
CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 185
R: Avem:
1) x (t) = 32 C1 + 2C2 e7t 37 t2 49
6 6
t 343 , y (t) = C1 + C2 e7t 3
49 t + 27 t2 3
343 .
2) x (t) = C1 e + C2 e + 8 e , y (t) = C1 et + C2 et + 85 e3t .
t t 1 3t
14.20 S
a se rezolve urm atoarele sisteme, cu conditiile initiale precizate:
0 0
x = 2x + y, x (0) = 1, x = 3x + 8y, x (0) = 6,
1) 2)
y 0 = x + 2y, y (0) = 3. y 0 = x 3y, y (0) = 2.
R: Avem:
1) x (t) = 2e3t et , y (t) = 2e3t + et .
2) x (t) = 4et + 2et , y (t) = et et .
14.21 S
a se rezolve urm atoarele sisteme, cu conditiile initiale precizate:
0 0
x = y + t, x (0) = 1, x = 3x y + sin t, x (0) = 1,
1) 2)
y 0 = x + et , y (0) = 0. y 0 = 4x + 3y + cos t, y (0) = 1.
R: Avem:
1) x (t) = 34 et + 45 et 1 + 12 et t, y (t) = 54 et 45 et + 21 et t t.
9 3 75 5t
2) x (t) = 26 cos t 13 sin t + 104 e + 58 et , y (t) = 21
26 cos t
1
26 sin t 75 5t
52 e + 54 et .
constanti:
0 0
x = 2x + y 2z t + 2, x = 4x + 2y + 5z + 4t 2et 4,
1) y 0 = x + 1, 2) y 0 = 6x y 6z 6t 6,
0 0
z = x + y z + 1 t. z = 8x + 3y + 9z 3et + 8t 9.
R: Avem:
x(t) = C1 et + C2 sin t + C3 cos t,
1) y(t) = C1 et + C2 cos t C3 sin t + t,

z(t) = C2 sin t + C3 cos t + 1.

x(t) = C1 e2t + (C2 t + C2 + C3 )et + t,
2) y(t) = 2C1 e2t + 3C2 et + et ,

z(t) = 2C1 e2t + (C2 t + C3 ) et + 1.
14.3 Ecuatii diferentiale liniare de ordinul n

14.23 Se d
a ecuatia diferential
a liniar
a omogen
a de ordinul al doilea:
x00 + a1 (t)x0 + a2 (t)x = 0, t I.

S
a se arate c a x1 (t), x2 (t) formeaz
a dac a un sistem fundamental de solutii al carui
wronskian este W (t), atunci W este solutie a ecuatiei diferentiale: W 0 + a1 (t)W = 0 si
s
a se deduc
a formula lui Abel - Ostrogradski - Liouville:
Z t
W (t) = W (t0 ) exp a1 (t)dt , t0 I.
t0
Generalizare.
CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 186
00 0
R: Avem: xi + a1 (t) xi + a2 (t)xi = 0, pentru i = 1, 2. Dar,

d x1 x2 x1 x2

W 0 (t) = 0
2 0 =
0
2 0 = a1 (t)W (t).
dt x1 x a1 x1 a1 x

14.24 Se d a sistemul de functii liniar independente x1 (t), x2 (t) . S
a se arate c
a ecuatia
diferential
a liniar
a omogen a a carei solutie general
a este:
x(t) = C1 x1 (t) + C2 x2 (t),
cu C1 si C2 constante arbitrare, este:

x1 (t) x2 (t) x
0
x1 (t) 0 x2 (t) x0 = 0.

x1 (t)00 x2 (t)
00
x00
Generalizare.
R: Derivand x(t) de doua ori, prin eliminarea lui C1 si C2 ntre cele trei relatii se
obtine ecuatia din enunt.
14.25 S
a se formeze ecuatia diferentiala omogen a al c
arui sistem fundamental de solutii
este:
1) x1 = sin t, x2 = cos t.
2) x1 = et , x2 = tet .
3) x1 = t, x 2 = t2 .
4) x1 = et , x2 = et sin t, x3 = et cos t.
R: 1) x00 +x0 = 0. 2) x00 2x0 +x = 0. 4) x000 2tx0 +2x = 0. 4) x000 3x00 4x0 2x = 0.
14.26 S a se arate c a ecuatia diferentiala x00 + a2 x = 0, a R \ {0} admite solutiile

x1 (t) = cos at, x2 (t) = sin at si s
a se scrie solutia general a.

R: Wronskianul sistemului x1 (t), x2 (t) este

cos at sin at
W (t) = = a 6= 0.
a sin at a cos at

Deci x1 (t), x2 (t) formeaz
a un sistem fundamental de solutii pentru ecuatia data, iar
solutia ei generala este
x(t) = C1 cos at + C2 sin at, t R.
cu C1 , C2 constante arbitrare.
14.27 Sa se integreze ecuatia x00 + a2 x = cosat, a R \ {0}. Sa se g

aseasc
a solutia
problemei lui Cauchy cu conditiile initiale x a = 0, x0 a = 2a
.
CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 187
R: Solutia generala a ecuatiei omogene asociate este

x(t) = C1 cos at + C2 sin at, t R.
Cautam o solutie particulara pentru ecuatia neomogena sub forma
x (t) = u1 (t) cos at + u2 (t) sin at, t R.
n care u01 (t) si u02 (t) verific
a sistemul
u01 cos at + u02 sin at = 0, au01 sin at + au02 cos at = cos at.
Rezulta
1 1
u01 = sin 2at, u02 = (1 + cos 2at).
2a 2a
De unde, pana la constante aditive arbitrare, obtinem
1 1 1
u1 (t) = cos 2at, u2 (t) = t + 2 sin 2at.
4a2 2a 4a
Avem deci solutia particulara
1 1
x (t) = 2
cos at + t sin at, t R.
4a 2a
Solutia generala a ecuatiei date se scrie atunci
1 1
x(t) = C1 cos at + C2 sin at + cos at + t sin at, t R.
4a2 2a

cu C1 , C2 constante arbitrare. Solutia problemei lui Cauchy cu conditiile initiale x a =
0, x0 a = 2a
, cum C1 = 4a12 , C2 = 0, este x(t) = 2a
t
sin at.
14.28 Sa se integreze urm
atoarele ecuatii stiind c
a ecuatiile omogene corespunz
atoare
admit solutiile indicate:
1) (2t + 1)x00 + 4tx0 4x = (2t + 1)2 , x1 = t, x2 = e2t .
2) (t + 1)x 2tx + 2x = 2(t + 1)e , x1 = t, x2 = t2 1.
2 00 0 2 t
3) tx000 = x00 tx0 + x = t2 , x1 = t, x2 = et , x3 = et .

R: Avem:
1) x(t) = C1 t + C2 e2t + t2 21 t + 14 .
2) x(t) = C1 t + C2 t2 1 + (t 1)2 et .
3) x(t) = C1 t + C2 et + C3 et + t2 + 2.
a se integreze ecuatia x00 + 2t x0 + x = 0, dac

14.29 S a x1 (t) = sin t
t este o solutie partic-
ular
a.
R: Se face schimbarea de variabila dependenta x = x1 y. Se obtine:
x(t) = 1t (C1 sin t + C2 cos t).
14.30 S a se integreze ecuatia t2 (ln t 1)x00 tx0 + x = 0, dac
a x1 (t) = t este o solutie
particular
a.
R: x(t) = C1 t C2 ln t.
CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 188
14.4 Ecuatii de ordinul n cu coeficienti constanti

14.31 S a se gaseasca solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare de ordinul al
doilea cu coeficienti constanti:
1) x00 5x0 + 6x = 0. 2) x00 9x = 0. 3) x00 x0 = 0.
4) x00 + x = 0. 5) x 2x + 2x = 0. 6) x00 + 4x0 + 13x = 0.
00 0
R: 1) Ecuatia caracteristica r2 5r + 6 = 0, are radacinile r1 = 2, r2 = 3. Solutia

generala este x(t) = C1 e2t + C2 e3t . 2) x(t) = C1 e3t + C2 e2t . 3) x(t) = C1 + C2 et .
4) x(t) = C1 cos t+C2 sin t. 5) x(t) = et (C1 cos t + C2 sin t). 6) x(t) = e2t (C1 cos 3t+
C2 sin 3t).
1
a se integreze ecuatia x00 + x =
14.32 S cos t , t R \ {k + 2 }.
R: Ecuatia omogena x00 + x = 0 are ecuatia caracteristica r2 + 1 = 0, cu radacinile
r1 = i, r2 = i. Solutia generala a ecuatiei omogene este deci
x(t) = C1 cos t + C2 sin t.
Cautam o solutie particulara pentru ecuatia neomogena sub forma
x (t) = u1 (t) cos t + u2 (t) sin t,
1
cu u01 cos t + u02 sin t = 0, u01 sin t + u02 cos t = cos t , de unde u01 = tg t, u02 = 1 si deci
u1 (t) = ln | cos t|, u2 (t) = t,
ncat, solutia generala a ecuatiei neomogene va fi
x(t) = C1 cos t + C2 sin t + cos t ln | cos t| + t sin t.
14.33 S a se g
aseasca solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti de ordinul al doilea, neomogene:
1) 2x00 x0 x = 4te2t . 2) x00 2x0 + x = tet . 3) x00 + x = t sin t.
4) x00 + x = t2 + t. 5) x00 + x0 = t 2. 6) x00 x = te2t .
7) x 7x + 6x = sin t. 8) x00 + 4x = t sin 2t.
00 0
9) x00 + 3x0 + 2x = t sin t.
R: 1) Se cauta o solutie particularade forma: x (t) = e2t (At + B). Se obtine

t
x(t) = C1 et + C2 e 2 + e2t 45 t 28 25 .
2) Se cauta o solutie particulara de forma: x (t) = t2 et (At + B). Se obtine
x(t) = (C1 + C2 t) et + 16 t3 et .
3) Se cauta o solutie particulara de forma: x (t) = t[(At + B) cos t + (Ct + D) sin t].
Se obtine
2
x(t) = C1 cos t + C2 sin t t4 cos t + 4t sin t.
4) x (t) = 2 + t + t2 + C1 cos t + C2 sin t.
5) x (t) = C1 + C2 et 3t + 21 t2 .
6) x (t) = C1 et + C2 et + 13 t 43 e2t .
7 5
7) x (t) = C1 et + C2 e6t + 74 cos t + 74 sin t.
1 2 1 1
8) x (t) = C1 cos 2t + C2 sin 2t 8 t cos 2t + 16 t sin1 2t + 364cos 2t.
2t t 3 17
9) x (t) = C1 e + C2 e + 10 t + 50 cos t + 10 t + 25 sin t.
CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 189
14.34 S a se g
aseasca solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti de ordinul al doilea, neomogene:
1) x00 + x0 = 4t2 et . 2) x00 + 10x0 + 25x = 4e5t .

3) x 6x + 9x = 25e sin t. 4) x00 + 2x0 + 5x = et cos 2t.
00 0 t
R: Avem:
1) x (t) = C1 + C2 et + 2t2 6t + 7 et .
2) x (t) = (C1 + C2 t) e5t + 2t2 e5t .
3) x (t) = C1 e3t + C2 e3t t + (4 cos t + 3 sin t) et .
4) x (t) = C1 et cos 2t + C2 et sin 2t + 14 tet sin 2t.
14.35 S a se g
aseasc
a solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti
constanti de ordin mai mare dec at doi:
1) x000 13x00 + 12x0 = 0 2) x000 + x = 0. 3) x(4) 2x00 = 0.

4) x 3x + 3x x = 0. 5) x(4) + 8x00 + 16x = 0.
000 00 0
6) x(4) 2x00 + x = 0.
7) x000 2x00 3x0 = 0. 8) x000 + 2x00 + x0 = 0. 9) x000 + 4x00 + 13x0 = 0.
R: Avem:
1) x(t) = C1 + C2 et +C3 e12t .
t

2) x(t) = C1 et + e 2 C2 cos 23 t + C3 sin 23 t .

3) x(t) = C1 + C2 t + C3 et 2 + C4 e
t 2
.
t 2
4) x(t) = e C1 + C2 t + C3 t .
5) x(t) = (C1 + C2 t) cos 2t + (C3 + C4 t) sin 2t.
6) x(t) = (C1 + C2 t) et + (C3 + C4 t) et .
7) x (t) = C1 + C2 et + C3 e3t .
8) x (t) = C1 + (C2 + C3 t) et .
9) x (t) = C1 + (C2 cos 3t + C3 sin 3t) e2t .
14.36 S a se g
aseasc
constanti:
1) x00 + 4x0 + 5x = 0. 2) x(5) 2x(4) + 2x000 4x00 + x0 2x = 0.

3) x(4) + 4x000 + 8x00 + 8x0 + 4x = 0. 4) x(4) 4x000 + 5x00 4x0 + 4x = 0.
R: Avem:
1) x (t) = (C1 cos t + C2 sin t) e2t .
2) x (t) = (C1 + C2 t) cos t + (C3 + C4 t) sin t + C5 e2t .
3) x (t) = [(C1 + C2 t) cos t + (C3 + C4 t) sin t] et .
4) x (t) = C1 cos t + C2 sin t + (C3 + C4 t) e2t .
14.37 S
a se g
aseasc
a solutia general
a a ecuatiei
x(4) + 2x000 + 5x00 + 8x0 + 4x = 40et + cos t.

CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 190
R: Ecuatia caracteristica r4 + 2r3 + 5r2 + 8r + 4 = 0 are radacinile r1 = r2 = 1 si

r3 = 2i, r4 = 2i. Solutia generala a ecuatiei omogene se scrie
x(t) = (C1 + C2 t)et + C3 cos 2t + C4 sin 2t, t R.
Deoarece r = 1 este radacina dubla pentru ecuatia caracteristica, vom cauta o solutie
particulara de forma
x (t) = At2 et + B cos t + C sin t.
1
Introducand n ecuatie si identificand coeficientii, se gaseste A = 4, B = 0, C = 6 si deci
solutia generala a ecuatiei neomogene va fi
1
x(t) = (C1 + C2 t)et + C3 cos 2t + C4 sin 2t + 4t2 et + sin t, t R.
6
14.38 S a se g
aseasc
constanti de ordin mai mare dec at doi, neomogene:
1) x(4) 2x000 + x00 = et . 2) x(4) 2x000 + x00 = t3 .
3) x x + x x = t + t. 4) x000 x00 = 12t2 + 6t.
000 00 0 2

t2
R: 1) Se cauta x (t) = At2 et . Rezulta x(t) = C1 + C2 t + C3 + C4 t + 2 et .

2) Se cauta x (t) = t2 A + Bt + Ct2 + Dt3 . Rezulta
x(t) = (C1 + C2 t) + (C3 + C4 t) et + 12t2 + 3t3 + 21 t4 + 20
1 5
t .
t 2
3) x (t) = C1 cos t + C2 sin t + C3 e 1 3t t .
4) x (t) = C1 + C2 t + C3 et 15t2 5t3 t4 .
14.39 S
a se g
aseasc
a solutia particular
a a ecuatiei:
x000 + 2x00 + 2x0 + x = t,
a conditiile initiale: x(0) = 0, x0 (0) = 0, x00 (0) = 0.

care verific
t

R: x(t) = et + e 2 cos 23 t + 13 sin 23 t + t 2.
14.5 Ecuatia lui Euler

14.40 S
a se integreze ecuatiile Euler:
1) t2 x00 + tx0 + x = 1. 2) t2 x00 + 3tx0 + x = 0.
3) t2 x00 4tx0 + 6x = t. 4) t2 x00 + 2tx0 6x = 0.
5) t2 x00 2tx0 + 2x = t2 2t + 2. 6) t2 x00 tx0 3x = t.
R: Avem:
1) x(t) = C1 cos (ln t) + C2 sin (ln t) + 1.
2) x(t) = (C1 + C2 ln t) 1t .
3) x(t) = C1 t3 + C2 t2 + 21 t.
4) x (t) = C1 t2 + C2 t13 .
5) x (t) = C1 t + C2 t2 t2 + 2t ln t + 1 + t2 ln t + 2t.
6) x (t) = C1 1t + C2 t3 14 t.
CAPITOLUL 14. ECUAT
IALE LINIARE 191
14.41 S
a se integreze ecuatiile Euler:
2
1) (t 2) x00 3 (t 2) x0 + 4x = t 2.
2) t3 x000 t2 x00 + 2tx0 2x = t3 + 2t.
2
3) (4t 1) x00 2 (4t 1) x0 + 8x = 0.
3 00 2
4) (t + 1) x + 3 (t + 1) x0 + (t + 1) x = 6 ln (t + 1) .
R: Avem:
2
1) x (t) = t 2 + [C1 + C2 ln (t 2)] (t 2) .
2) x (t) = C1 t + C2 t2 + C3 t ln t + 4 t3 t ln2 t + 2 ln t + 2 .
1
p
3) x (t) = C1 (4t 1) + C2 (4t 1).
C1
4) x (t) = t+1 C2
+ t+1 1
ln (t + 1) + t+1 ln3 (t + 1).
14.42 S
a se g
aseasc
a solutia particular
a a ecuatiei:
t2 x00 = tx0 + x = 2t,
a conditiile initiale: x(1) = 0, x0 (1) = 1.

care verific

R: x(t) = t ln t + ln2 t .
Bibliografie
[1] Lia Arama , T. Morozanu, Culegere de probleme de calcul diferential si integral,

Vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti, 1967.
[2] V. Barbu, Ecuatii diferentiale, Editura Junimea, Iasi, 1985.
[3] G. N. Berman, A Problem Book in Mathematical Analysis, Mir Publishers,
Moscow,1980.
[4] Gh. Bucur, E. Ca mpu, S. Ga ina
, Culegere de probleme de calcul diferential si
integral, Vol. II si III, Editura Tehnica, Bucuresti, 1967.
[5] I. Burdujan, Elemente de algebr
a liniar
a si geometrie analitic
a, Rotaprint IPI,
1982.
[6] N. Calistru, Gh. Ciobanu, Curs de analiz
a matematic
a, Rotaprint IPI, 1988.

[7] G. Chilov, Analyse mathematique, Editions Mir, Moscou, 1984.
[8] S. Chirita , Probleme de matematici superioare, Editura Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 1989.
[9] A. Corduneanu, Ecuatii diferentiale cu aplicatii n electrotehnic
a, Editura FA-
CLA, Timisoara, 1981.
[10] A. Corduneanu, A. L. Pletea, Notiuni de teoria ecuatiilor diferentiale, Editura
MATRIX ROM, Bucuresti, 1999.
[11] B. Demidovich, Problems in mathematical analysis, Mir Publishers, Moscow, 1981.
[12] N. Donciu, D. Flondor, Analiz
a matematic
a. Culegere de probleme, Editura
ALL, Bucuresti, 1993.
[13] N. Gheorghiu, T. Precupanu, Analiz
a matematic
a, Editura Didactica si peda-
gogica, Bucuresti, 1979.
[14] M. Krasnov, A. Kiselev, G. Makarenko, E. Shihin, Mathematical Analysis
for Engineers, Vol. I and II, Mir Publishers, Mosvow, 1990.
[15] V. A. Kudryavtsev and B. P. Demidovich, A Brief Course of Higher Mathe-
matics, Mir Publishers, Moscow, 1978.
192
BIBLIOGRAFIE 193
[16] Gh. Morosanu, Ecuatii diferentiale. Aplicatii, Editura Academiei, Bucuresti, 1989.
[17] C. P. Nicolescu, Teste de analiz

a matematic
a, Editura Albatros, Bucuresti, 1984.
[18] M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus, Analiz
a matematic
a, Vol. I, Editura
Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1966
[19] Gh. Procopiuc, Matematic
a, Univ. Tehnica Gh. Asachi Iasi, 1999.
[20] Gh. Procopiuc, Gh. Slabu, M. Ispas, Matematic

a, teorie si aplicatii, Editura
Gh. Asachi Iasi, 2001.
[21] M. Rosculet
, Analiz
a matematic
a, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti,
1984.
[22] Ioan A. Rus, Paraschiva Pavel, Gh. Micula, B. B. Ionescu, Probleme de
ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, Editura Didactica si pedagogica, Bu-
curesti, 1982.
[23] A. A. Shestakov, A Course of Higher Mathematics, Mir Publishers, Moskow,
1990.
[24] Gh. Siret chi, Calcul diferential si integral, Vol. 1, Notiuni fundamentale, Ed. st.
si Encicl., Bucuresti, 1985.
[25] Gh. Siret chi, Calcul diferential si integral, Vol. 2, Exercitii, Ed. St. si Encicl.,
Bucuresti, 1985.
[26] Rodica Tudorache, Culegere de probleme de analiz a matematic
a, Vol. I, Calculul
diferential, Univ. Tehnica Gh. Asachi Iasi, 2000.
[27] Rodica Tudorache, Culegere de probleme de analiz a matematic
a, Vol. II, Calculul
integral, Univ. Tehnica. Gh. Asachi Iasi, 2001.

Procopiuc - Probleme de Analiza Si Ecuatii Diferentiale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procopiuc - Probleme de Analiza Si Ecuatii Diferentiale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHEORGHE PROCOPIUC

1 Elemente de teoria spatiilor metrice 4

6 Functii definite implicit 74

7 Extreme pentru functii de mai multe variabile 87

9 Elemente de geometrie diferentiala 104

10 Integrala Riemann si extinderi 122

11 Integrale curbilinii 140

12 Integrale multiple 148

13 Ecuatii diferentiale ordinare 167

14 Ecuatii si sisteme diferentiale liniare 178

14.5 Ecuatia lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189

Elemente de teoria spatiilor

1.1 Spatii metrice

R: Verificam ca d satisface axiomele metricii: 1o . d(x, y) = p(x y) 0, x, y G

1.2 Fie N multimea numerelor naturale. S a se arate c

1.3 Fie Rn = R R R, produsul cartezian const and din n 1 factori si

R: Pentru d se aplica inegalitatea lui Minkowski:

a se hasureze n R2 sferele deschise S(0, r), r > 0, relative la metricile d, , .

1.5 S a d, , sunt metrici echivalente pe Rn .

R: Se tine seama ca oricare ar fi a, b, c 0 cu a b + c, avem:

1.7 Fie d : XX R+ o metric a pe X. Sa se arate c

R: 3) d(x, y) d(x, x0 ) + d(x0 , y) d(x, x0 ) + d(x0 , y 0 ) + d(y 0 , y).

1.9 Fie X o multime nevid

1.11 S a aplicatia d : Rn Rn R, definit

x = (x1 , x2 , . . . , xn ), y = (y1 , y2 , . . . , yn ) Rn este o metric

(metrica mersului prin jungl

1.17 Fie multimea X = {1, 2, 3, 4} si clasele:

R: Se verifica proprietatile din definitia topologiei. Pentru 2 se constata ca, de

1.18 Fie X = {, , , } si familia de multimi:

= {, {}, {}, {, }, {, }, {, , }, X}.

1.19 Dac a X 6= si 0 = {, X}, atunci (X, 0 ) este spatiu topologic pe X, numit

1.22 Fie X = {a, b, c, d, e}. S a se precizeze care dintre urm

1.23 Fie = {, R, (q, )}, q Q. S a se arate c

1.24 Pe multimea X = {a, b, c} urm

1 = {, X, {a}, {b, c}}; 2 = {, X, {a}, {a, c}};

1.25 Fie = {, R, (, )}, > 0. S

1.26 Pe multimea X = {1, 2, 3, 4, 5} se consider

= {, X, {1}, {1, 2}, {1, 3, 4}, {1, 2, 3, 4}, {1, 2, 5}}.

R: 1) Int A = {1, 2} deoarece 1 {1, 2} A, 2 {1, 2} A. 3 nu este punct interior

1.2 Multimea numerelor reale

R: Din x + x1 2 pentru orice numar real pozitiv, rezultaxn > 2 + 0 + 1 = 3, adica

R: Fie y A . Atunci: yx2 + (y )x + 2y 1 = 0, care trebuie sa aiba solutii

2) Deoarece n1 1, rezulta ca 1 n1 0. Deci 0 este un minorant al multimii A si

1.33 Utilizand axioma lui Arhimede, s

R: 1) Inegalitatea se mai scrie: x2 1 n(x 1). Pentru x = 1 este evidenta. Daca

1.34 Fie [an , bn ] [an+1 , bn+1 ], n N un sir descendent de segmente reale. S

R: 1) Din [an , bn ] [an+1 , bn+1 ] rezulta ca an bm , n, m N . Asadar multimea

R: Folosim metoda inductiei matematice. P (2) : daca a1 , a2 R+ si a1 a2 = 1, atunci

deoarece a1 a2 , . . . , an , an+1 sunt n numere al caror produs este 1.

1.36 Inegalitatea mediilor. Fie x1 , x2 , . . . , xn R+ si A media aritmetic

R: Din definitia mediei geometrice avem:

1.37 Inegalitatea lui Schwarz-Cauchy. Pentru orice numere reale a1 , a2 , . . . , an si

R: Fie trinomul de gradul al doilea:

care se mai scrie:

f (x) = (a1 x b1 )2 + (a2 x b2 )2 + + (an x bn )2 0

pentru orice x R, deci 0, ceea ce implica inegalitatea data.

R: Tinand seama de inegalitatea lui Schwarz-Cauchy, avem:

de unde, extragand radicalul rezulta inegalitatea data.

1.39 Inegalitatea lui Bernoulli. Oricare ar fi a [1, ) si [1, ) avem:

R: Inegalitatea rezulta din studiul monotoniei functiei f : [1, ) R, f (x) =

a a [1, ) si n N atunci: (1 + a)n 1 + na.

R: Se ia n inegalitatea lui Bernoulli = n.

R: Aplicand inegalitatea lui Bernoulli, avem: